Sunteți pe pagina 1din 6

Umbra Monseniorului Ghika la Tokyo Heisei adic isihia!

Ajuns n septembrie 2010 la Tokyo, am aflat c japonezii numr altfel anii: ei se afl n anul 22 al erei Heisei.Ei numr anii de la ntronarea mpratului. (Se foloseste si datarea standard, 2010, fireste). La urcarea pe tron, mpratul japonez inaugureaz o er nou si ii d epocii sale un nume-emblem, un nume-program. Actualul mprat, Akihito, i-a dat epocii sale numele Heisei, care se traduce : liniste, pace. Pentru mine, cuvntul heisei mi-a sunat a hesychia (isihia), termen grec care nseamn tot liniste,liniste luminat. Acest paralelism mi s-a prut providential. S vizitezi Japonia n chiar epoca isihiei! Am luat-o si ca pe o adresare personal - oricum, de bun augur. Am rugat un confrate japonez (cunoscut la Congresul scriitorilor la care eram delegat) s-mi traduc n japonez formula isihast, stihul de 5 cuvinte Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-m, stih care se repet n rugciunea mintii (pe care voiam s-o fac cunoscut n Japonia, pe ct posibil). Astfel, primele notiuni de limb japonez le-am primit la nvtarea formulei isihaste; ea sun astfel: SHU IESU KIRISUTOYO, WATASHI WO AWARENDE, KUDASAI. n japonez, stihul isihast are 7 cuvinte, deci este mai lung dect versiunea romn sau greac. Cuvntul n plus, kudasai, este o reverent. Japonezii nu se pot lipsi de reverente, nici n rugciune. Ei sunt politicosi chiar si cu Dumnezeu! Dar faptul c partea a doua a stihului, cea rostit pe expiratie, este ceva mai lung, vine perfect cnd faci sincronizarea stihului cu respiratia. Asadar, am resimtit un acord ntre duhul epocii heisei (linistea) si propria cutare spiritual de-o viat:isihia. Alt us deschis spre genius loci nipponensis era acel precedent divin: binecuvntarea dat Japoniei de ctre cltorul mistic Monseniorul Ghika, acum opt decenii. A pune o pecete pe viitorul lumii As putea spune c noi, romnii, avem o relatie special, o conexiune de destin, cu mpratul actual al Japoniei, Akihito. Pentru c, spune legenda, actualul mprat a venit pe lume, ca darul lui Dumnezeu, n urma binecuvntrii Monseniorului Vladimir Ghika.A fost o minune. S-a petrecut n 1933. Voi povesti faptele, asa cum le stiu din atestri documentare sau din mrturii, unele publicate, altele

rmase n arhive sau n memoria unor contemporani. n 1933, Monseniorul Vladimir Ghika a cltorit la Tokyo, cu vaporul. Mergea s ajute la instalarea unei manstiri carmelite. nsotea un grup de clugrite care au insistat s fie sprijinite de Monseniorul Ghika, n misiunea lor. Pentru c Monseniorul avea multe relatii peste tot. El a obtinut si gratuitatea acelei cltorii cu vaporul. Monseniorul avea cunostinte nsemnate la Tokyo. n primul rnd, pe amiralul Yamamoto, pe care-l cunoscuse la Roma. Amiralul Yamamoto fusese atasat naval la Roma si se convertise la crestinism. n 1933, amiralul Yamamoto chiar l-a ntmpinat pe Monsenior la coborrea de pe vapor. Monseniorul l-a rugat s-i favorizeze o audient la mpratul Hirohito. Voia s-l binecuvnteze pe mprat! Aflase despre mhnirea mpratului Hirohito: nu avea un fiu care s-i succead la tron. Monseniorul i-a spus lui Yamamoto:Dac l voi binecuvnta pe mpratul, el va avea un fiu! Yamamoto a rspuns c e absurd si este un delict s vrei s-l binecuvntezi pe mpratul, cci mpratul este una cu Dumnezeu; si nu-l poti binecuvnta pe Dumnezeu! mpratul are origine divin, este fiul lui Amaterasu, dumnezeul soarelui si al luminii. Monseniorul Ghika a insistat senin: F s ajung smerita mea sugestie la alteta sa, prilejuieste-mi o audient la palat si las-l pe mprat s aleag el singur, dac vrea sau nu s-l binecuvntez. Pentru aceast audient, Monseniorul a cerut s i se traduc n japonez, formula Dumnezeu s te binecuvnteze. Amiralul Yamamoto i-a reamintit c Mikadoul este una cu Dumnezeu, asa c au ajustat formula astfel: S te binecuvnteze Cel Atotputernic! Audienta a fost deosebit de destins si senin. mpratul Hirohito a vorbit cu Monseniorul n limba francez, mndru c vorbea impecabil franceza. n sala primirilor se aflau demnitari si ofiteri. Am citit ntr-o surs, c mpratul nsusi i-a spus Monseniorului romn c este mhnit c nu are descendenti masculini si doreste s aib un fiu. Monseniorul a rspuns c dac-i va da binecuvntarea, Dumnezeu i va da un fiu. mpratul ncuviinteaz. Se ridic amndoi n picioare. mpratul se nclin n fata Monseniorului; acesta face semnul crucii pe fruntea mpratului Grzile se reped cu mna pe sabie, cci este nemaipomenit ca un om s-l ating pe mprat. Hirohito linisteste

grzile, surznd. Monseniorul rosteste n japonez: S te binecuvnteze cel Atotputernic. Si : Fie ca numele tu s dinuie si s ti se nasc un fiu. Face iar semnul crucii, pe fruntea mpratului. Monseniorul nsusi a povestit scena, ncheind: ntr-adevr, n anul urmtor, mpratului i s-a nscut un fiu. Fiul este Akihito, mpratul de astzi al Japoniei. (Am preluat unele date dintr-o carte de Elisabeth de Miribel, care citeaz texte ntre ghilimele, dar nu indic sursele.) n acel timp, mpratul Hirohito avea 32 de ani, iar Monseniorul Ghika avea 60 de ani si o barb alb, de patriarh carpatic. Dup alti ani, mpratul Hirohito a declarat oficial c el nu este de origine divin, nu este fiu supranatural al zeittii Amaterasu, nu este Dumnezeu! A renuntat la statutul su legendar de dumnezeu ntrupat si si-a proclamat oficial natura omeneasc! Declaratia lui a emotionat poporul, dar i-a scandalizat pe traditionalisti. Declarndu-si natura omeneasc, mpratul rupea o traditie imperial, de 1500 de ani. Dar japonezii l-au iubit mai mult ca om, dect ca divinitate! Nu stim dac la aceast hotrre epocal, a admiterii naturii sale omenesti si muritoare, a contribuit si acel moment cutremurtor, al binecuvntrii de ctre Monseniorul Ghika. Este posibil ca un proces metanoic s se fi produs atunci. Mai trziu, n 1959, Hirohito i va permite fiului su, Akihito, s se nsoare cu o fat fr blazon regesc, o fat din popor, cum se zice. Si aceasta a fost o noutate absolut n traditia cstoriilor domnesti japoneze! Nu demult, frumosul cuplu imperial Akihito si Michiko au srbtorit nunta de aur!Postumitatea legendei Am vrut s aflu dac astzi, n Japonia, se cunoaste legenda aceasta despre binecuvntarea Monseniorului Ghika si urmrile ei istorice. Dac figureaz cumva n cartea de istorie, sau poate n folclorul sapiential Constat c nu este cunoscut. Nu stiu nici dac mpratul nsusi o cunoaste! Este drept c pn-n secolul 20 s-a practicat o discretie total cu privire la mprat. Pn la Hirohito, era interzis s povestesti despre mprat sau s-l desenezi! Doar Hirohito a rupt aceast traditie, a permis s fie povestit, transformat n text. A fost primul care a admis s dea si un interviu n pres! Asadar, acum mpratul poate fi povestit, de aceea ne-am ngduit s-o facem. Dar o discretie persist. Enigma ne ocroteste. Actualul mprat Akihito a fost

n Romnia n 1979, era print mostenitor pe atunci. Era n octombrie. A vizitat si Bucovina, zone voievodale si religioase, Suceava, Sucevita, Marginea, Voronet. Eu eram foarte june pe atunci, dar impresionat de vizita aceasta citeam tot ce se scria despre vizita lui. Printul era pasionat de istorie si de ichtiologie! n Bucuresti, la Muzeul de istorie, cuplul imperial japonez a fost fascinat de Columna lui Traian. Imprteasa Michiko nu se dezlipea din contemplarea Columnei, iar la urm a comentat emotionat cum, n istorie, n piatr si-n mintea noastr, nvinsul Decebal si nvingtorul Traian stau asa, ca dou neamuri, la o senin comuniune. Zicea: Ct de pasnici stau acum, Traian si Decebal, unul lng altul n ciuda confruntrii pe viat si pe moarte! (Am urmrit ecourile acelui eveniment, pe atunci scriam romanul despre Column, De bello Dacico, primul volum apruse chiar n zilele vizitei cuplului imperial japonez.) n acea vizit la Bucuresti, nu stiu dac i-a spus cineva naltului oaspete, despre conexiunile de destin ntre noi romnii si altetele lor Cred c politicienii cu care oaspetii s-au ntlnit n 1979 nu stiau de Monseniorul Ghika, sau dac stiau, tineau gura nchis. Comunistii care l-au exterminat pe Monseniorul Ghika, n nchisoarea Jilava, n 1954, nu cred c s-au dat n vnt s-i cinsteasc harisma. Si oricum, exist un tragism al cilor paralele: istoria profan ignornd dureros istoria divin Asadar, nu cred c cineva le-a spus altetelor lor, atunci, despre Monseniorul Ghika Fireste, voi avea vreme s mai caut rspunsuri, fcnd pasi mici spre marile taine si spre protagonistii legendei. Ocazii se ivesc. Receptie la un om de statLuni seara, pe 27 septembrie, am participat la o receptie la un om de Stat japonez, Hatayama, dintr-o familie de demnitari. Era o receptie oferit delegatilor la Congresul International al Scriitorilor. Ne-a invitat la palatul su, superb, situat pe o nltime, n mijlocul unui parc privat, n plin Tokyo. Aici, la Hatayama-Kaitan, am cunoscut mult lume bun. La ceremonia ceaiului, am stat alturi de dou persoane din Ministerul Culturii. Am comunicat frumos, cu tceri, cu surs, cu gasho si san-pai (plecciuni), dar si prin cuvinte. Timp aveam, n Japonia timp este. n acel context, am vrut s aflu dac legenda Monseniorului Ghika este cunoscut acolo. Erau bucurosi s-o afle. Le-am spus celor doi vecini de

ritual despre conexiunile de destin (continui s le numesc astfel) ntre romni si altetea sa imperial Akihito, conexiuni revelate printr-un sfnt romn. Ei erau bucurosi s aud povestea, se creau noi punti de comunicare ntre noi. mi cereau amnunte despre acest sfnt romn si apropierea lui de Japonia. Monseniorul Ghika a fcut o a doua cltorie n Japonia, n 1936, s viziteze si s ntresc asezmintele medicale ntemeiate de prietenul su, doctorul Totzuka, un japonez crestinat. Pe dr. Totzuka, Monseniorul Ghika l-a cunoscut la Paris, n casa filosofului Maritain. Doctorul Totzuka a studiat si teologia, a devenit preot; ca preot-medic a ntemeiat la Tokyo si-n mprejurimi, cteva spitale. A nfiintat si un ordin religios, Asociatia Fratilor si Surorilor Sfntului Ioan. Japonezii au o mare evlavie la evanghelistul Ioan, care este evanghelistul cel mai Zen! adic este pe spiritul paradoxal si intuitiv al japonezilor. Prietenii japonezi ai Monseniorului au nfiintat o leprozerie. Monseniorul Ghika, el nsusi avnd si studii medicale, a petrecut un timp n leprozeria japonez, s dea asistent medical si spiritual. (Stim c, n alt etap, a stat doi ani, ntr-o leprozerie n India, acordnd asistent medical; atunci i-a strnit admiratia lui Gandhi, cu care apoi a avut lungi discutii sapientiale.) n 1936, n Japonia, Monseniorul Ghika a fcut liturghia de Crciun, la leprozeria nipon. A povestit el nsusi, cutremurtor, cum le-a dat sfnta mprtsanie leprosilor acelora, simtind la ei lucrarea metanoic a euharistiei, simtind cum, n trupurile ruinate de boal, stteau suflete de sfinti. Ce pot cuvintele? Este o ntrebare-alarm, pe care si-o pune scriitorul azi; a fost si ntrebare-tem a congresului de la Tokyo (What can words do? [Ce pot face cuvintele?]).Rspunsul priveste planul social, dar si pe cel psihic, individual. Pentru planul social, am rspuns si prin titlul comunicrii expuse la congres Cuvintele pot boicota sfrsitul lumii si cu argumente dintr-o experient romneasc, a obstaculrii unui proiect devastator la Rosia Montan. Pentru planul psihic, metanoic, m gndeam la cuvintele purttoare de duh, cuvintele teoforice, ale celor harismatici care schimb destine. Exist cuvinte-fapt. Rostirea si lucrarea Monseniorului Ghika sunt argumente despre cuvntul-fapt. nchei cu o fraz a Monseniorului, aleas ca motto si care-mi pare o

cheie a sortii sale:Vei fi frumos si impalpabil, ca un jurmnt care-si pune pecetea pe viitor. Vasile ANDRU