Sunteți pe pagina 1din 19

Consilierea psihologica in cadrul proiectului Centrele de Incluziune Sociala - op ortunitate pentru facilitare participarii pe piata muncii a grupurilor vulnerabi

le In cadrul Programului Operational sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007201 3, Institutul pentru Politici Sociale implementeaza proiectul Centrele de Incluzi une Sociala oportunitate pentru facilitare participarii pe piata muncii a grupur ilor vulnerabile. Obiectivul general al proiectului l reprezint promovarea de masur i specifice pentru facilitarea accesului pe piata muncii a unui numar de 4210 de persoane (grupuri vulnerabile, inclusiv persoane asistate, voluntari, personal al Centrelor de Incluziune Sociala), din cele 8 regiuni de dezvoltare si urmares te corelarea ofertei de consiliere si formare profesionala personalizata functie de nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile in raport cu dinamica pietei mu ncii din cele 8 regiuni de dezvoltare. Obiectivele specifice sunt urmtoarele: O.S .1 Facilitarea accesului la instruire-acces pe piata muncii, formare profesional a i integrarea/reintegrarea persoanelor vulnerabile pe piaa muncii prin derularea de programe specifice integrate (inclusiv servicii de asisten i alte activiti asociat e), pentru un numar de 4210 persoane din grupuri vulnerabile, respectiv familii monoparentale, persoane cu disabilitati, persoane de etnie roma, tineri peste 18 ani ce parasesc sistemul instituionalizat de protecie a copilului, persoane victi me ale traficului de persoane, familii cu mai mult de 2 copii, detinuti, persoan e afectate de HIV, persoane foste dependente de droguri, personalul centrelor de incluziune sociala, persoane dependente membrii de familie din alte grupuri vul nerabile, voluntari. O.S.2 Furnizarea serviciilor speciale de consiliere, inform are i orientare dedicate att sprijinului psihologic ct i profesional, pentru grupuri le tinta in vederea asigurarii participrii acestora la activitile de formare profes ional si ulterior la integrarea pe piata muncii; O.S.3 Dezvoltarea aptitudinilor i calificrilor si imbunatatirea abilitatilor si competentelor necesare pe piata mu ncii pentru 2600 de participanti, din Bistrita, Alba, Timis, Buzau, Teleorman, D olj, Bucuresti, Iasi, prin furnizarea de cursuri de calificare/recalificare prof esionala prin planuri individualizate, in scopul integrrii sau reintegrrii persoan elor vulnerabile pe piaa muncii. O.S.4 Infiintarea a 8 Centre de Incluziune Socia l regionale pentru grupurile vulnerabile, care s desfoare activiti pentru dezvoltarea competenelor, usurand asumarea de roluri sociale, dobndirea de competene profesiona le i formare profesional n vederea ocuprii, recalificarii sau formarii profesionale ulterioare. O.S.5 Promovarea procesului egalitii de anse i a incluziunii profesional e i sociale a grupurilor dezavantajate. 1

Beneficiar: Asociatia Institutul pentru Politici Sociale. Asociatia s-a angajat s rspund nevoilor exprimate de grupurile defavorizate n ceea ce privete dreptul acest ora de a participa activ n societate i a accesului la resurse de orice natur. Parte ner 1: Asociatia Glasul Romilor Pro-Europa. Asociatia are ca scop pastrarea, exp rimarea si dezvoltarea identitatii minoritatii rome, in special a invatamantului in limba minoritatii rome, a culturii minoritatii rome, a mijloacelor de inform are in masa in limba materna si in cea oficiala, cat si a convingerilor religioa se a cetatenilor romani apartinand romilor, in conformitate cu principiile de eg alitate si nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni, consacrate de Consitut ia Romaniei. Partener 2: Asociaia Caritas Eparhial Greco Catolic, Filiala Bistria. Asociatia are ca scop principal dezvoltarea serviciilor comunitare pentru ngriji rea persoanelor vrstnice i a familiilor care se confrunt cu dificulti de ordin materi al, social i de asemenea de ordin medical. Asociaia s-a nscut pe structura punctulu i de lucru C.I.D (Centrul de ngrijire la Domiciliu) al Caritasului Greco-Catolic Cluj care funcioneaz n Bistria din anul 2001. Activitatea Asociaiei are n vedere att r spectarea standardelor generale i specifice de calitate pe baza crora se evalueaz i se monitorizeaz activitatea fiecrui proiect n parte ct i calitatea serviciilor social e i medicale acordate. Partener 3: Fundaia Solidaritate i Speran . Specificul activiti este n strns legtur cu domeniile social, medical, educaional, cultural, ecologic i cu programele de voluntariat. Partener 4: Asociatia Vasiliada. Misiunea Asociaiei es te oferirea de servicii sociale persoanelor, familiilor, grupurilor sociale i com unitilor aflate n situaii de dificultate sau generatoare de marginalizare/excluziune social. Partener 5: Asociaia Pro Tineree Alba Iulia. Scopul Asociaiei este stimular ea implicrii oamenilor i n special a tinerilor n viaa comunitilor teritoriale prin par iciparea activ la aciunile acesteia, susinerea i promovarea capitalului uman, econom ic, cultural, turistic i de mediu. Partener 6: Fundatia Filantropia Timisoara. Fu ndaia ofer demersuri de acompaniere social pentru diferite categorii de persoane af late n dificultate. Prin Centrul pentru Integrarea Sociala Economica si Familiala a Persoanelor Traficate, Fundaia Filantropia vine n sprijinul victimelor traficul ui de persoane i le ofer o gam variat de servicii sociale menit s reduc simitor riscu etraficrii. Partener 7: Asociatia Partida Romilor "PRO-EUROPA". Partida Romilor, organizaie constituit pentru aprarea i reprezentarea minoritii romilor din Romnia mili eaz pentru: exercitarea tuturor drepturilor i libertilor fundamantale ale omului prevz ute de Constituia Romniei i de pactele i tratatele internaionale la care Romnia a ader at; protecia identitii entice, cu deosebire, de limb, religie, cultur, tradiiile i va ile material si spirituale proprii; ocrotirea aezmintelor i a lacaelor de cult proprii ; crearea unui sistem de protecie social a membrilor si, precum si dezvoltarea unor programe de asestenta sociala corespunzatoare; dezvoltarea de relaii de colaborare i conlucrare cu autoritile publice, precum i cu celelalte organizaii non-guveramenta le; asigurarea unei eficiene mai mari n domeniul educaional; consultarea reciproc n el borarea de programe n domenii fundamentale cum sunt educaia, cultura, protecia soci al, protecia drepturilor minoritilor naionale; consultarea i susinerea reciproc asup oiectelor legislative iniiate de una dintre pri. 2

Grupul int este format din 4210 persoane, dintre care: 600 familii monoparentale 5 00 persoane cu disabilitati 400 persoane de etnie roma

400 tineri peste 18 ani ce parasesc sistemul de sistemul instituionalizat de prot ecie a copilului 150 persoane victime ale traficului de persoane 300 de fami are au mai mult de 2 copii 50 detinuti 100 persoane afectate de HIV/cancer 100 p ersoane foste dependente de droguri 50 persoane din personalul centrelor de incl uziune sociala 1440 persoane, inclusiv din alte grupuri vulnerabile 120 de volun tari Rezultate ateptate: 1. 2. 3. Numrul studiilor de teren: 8, cate unul pentru f iecare regiune de implementare Numrul rapoartelor de cercetare publicate : 2 Numru l platformelor virtuale implementate: 1 4. Numrul persoanelor care au beneficiat de masuri pentru imbuntirea accesului i part iciprii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii si promovarea incluziunii sociale: 4 210 5. 6. 7. Numr familii monoparentale : 600 Numr persoane cu dizabilitati: 500 N umrul persoanelor de etnie roma: 400 8. Numarul tinerilor peste 18 ani ce parasesc sistemul de sistemul instituionaliz at de protecie a copilului: 400 9. Numarul persoanelor victime ale traficului de persoane: 150 10. Numarul de familiilor care au mai mult de 2 copii: 300 11. Num arul detinutilor: 50 12. Numarul persoanelor afectate de HIV/cancer: 100 13. Num arul persoanelor foste dependente de droguri: 100 14. Numarul persoane din perso nalul centrelor de incluziune sociala: 50 15. Numarul persoane acompaniate/asist ate social (inclusiv alte grupuri vulnerabile): 1440 16. Numarul voluntarilor : 120 3

17. Numarul participantilor la programe de consiliere profesionala si psihologic a: 2600 18. Ponderea participanilor la programe integrate de consiliere profesion ala si consiliere psihologica: 100 19. Ponderea persoanelor dependente asistate : 100 20. Campanii nationale pentru promovare a voluntariatului n activitile dedica te integrrii pe piaa muncii a persoanelor supuse riscului de excluziune social deru late: 3 21. Atragerea a 120 voluntari 22. Programe de formare profesionala pentr u imbunatatirea abilitatilor si competentelor necesare pe piata muncii, pentru g rupurile vulnerabile: 260 23. Numarul cursurilor de formare profesionala derulat e pentru personalul centrelor de incluziune sociala si voluntari=17 24. Numarul campaniilor derulate pentru promovarea diferitelor forme alternative i flexibile de angajare a persoanelor cu dizabiliti: 8 25. Numarul campaniilor derulate pentru promovarea incluziunii sociale si imbuntirea accesului i a participrii grupurilor vu lnerabile pe piaa muncii: 24. Pentru a adresa problematica integrarii pe piata mu ncii a grupurilor vulnerabile, Institutul pentru Politici Sociale a realizat in lunile ianuarie-martie 2011 o cercetare cantitativa al carui scop a constat in i dentificarea de noi forme si conditii de reabilitare profesionala si metode de l ucru cu grupurile vulnerabile, a modalitatilor prin care poate fi dezvoltata cap acitatea de ocupare a persoanelor din aceste categorii, care din diferite cauze pot avea dificultati in adaptarea la conditiile tehnologice, ergonomice si de or ganizare din intreprinderile din Romania sau in gasirea unui loc de munca potriv it particularitatilor si nevoilor acestora. Din analiza rezultatelor studiului s i a cercetarii din sursele secundare disponibile la nivelul autoritatilor si al centrelor de incluziune sociala, a rezultat un inventar al ocupatiilor adecvate fiecarei zone geografice si, implicit, al cursurilor de calificare necesare, ast fel: Lucrator social Lucrator in comert Lucrator in tamplarie Lucrator finisor i n constructii Ingrijitori batrani la domiciliu Manichiura Pedichiura Confectione r asamblor articole textile Operator introducere, prelucrare si validare date Bu catar Frizer Lucrator in cultura plantelor Lucrator instalotor in constructii Lu crator in cresterea animalelor 4

Pe langa toate celelalte activitati desfasurate in cadrul proiectului, conform o biectivelor spcifice, un rol important, il ocupa Consilierea psihologica. Ce est e consilierea psihologica? Consilierea este un proces complex ce cuprinde o arie foarte larga de interventii care impun o pregatire profesionala de specialitate . Mai specific, termenul de consiliere descrie relatia interumana de ajutor dint re o persoana specializata, consilierul, si o alta persoana care solicita asiste nta de specialitate, in cazul nostru, beneficiarul Relatia dintre consilier si p ersoana consiliata este una de alianta, de participare si colaborare reciproca. Care sunt caracteristicile consilierii? Consilierea psihologica integreaza persp ectiva umanista dezvoltata de Carl Rogers (1961) unde problemele psihice nu mai sunt vazute n mod obligatoriu n termenii de tulburare si deficienta, ci n parametri i nevoii de autocunoastere, de ntarire a Eului, de dezvoltare personala si de ada ptare. n acest sens,rolul principal nu i mai revine doar psihologului vazut ca un superexpert. Succesul consilierii este asigurat de implicarea activa si responsa bila a ambelor parti (consilierul sipersoanele consiliate) n realizarea unei alia nte autentice, bazata pe respect si ncrederereciproca. A ajuta si a credita perso ana ca fiind capabila sa si asume propria dezvoltare personala, sa previna divers e tulburari si disfunctii, sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunt a, sa se simta bine cu sine, cu ceilalti si n lumea n care traieste, reprezinta va lorile umaniste ale consilierii psihologice. Definirea consilierii impune accent uarea anumitor caracteristici ce o disting de alte arii de specializare ce impli ca asistenta psihologica: - o prima caracteristica este data de tipul de persoan e carora li se adreseaza. Consilierea vizeaza persone ce nu prezinta tulburari p sihice. Aceasta faciliteaza, prin demersurile pe care le presupune, ca persoana sa faca fata mai eficient stresorilor si sarcinilor vietii cotidiene si astfel s a mbunatateasca calitatea vietii; - o a doua caracteristica definitorie pentru co nsiliere este data de faptul ca asistenta pe care o ofera utilizeaza un model ed ucational si un model al dezvoltarii si nu unul clinic si curativ. Sarcina consi lierului este de a ndruma persoana/grupul sa dezvolte strategii noi comportamenta le, sa si valorizeze potentialul existent, sa si dezvolte noi resurse adaptative. Consilierea faciliteaza si catalizeaza atingerea unui nivel optim de functionare n lume; - o a treia caracteristica a consilierii este preocuparea pentru prevent ia problemelor ce pot mpieta dezvoltarea si functionarea armonioasa a persoanei. Strategia de preventie consta n identificarea situatiilor si grupurilor de risc s i n actiunea asupra lor nainte ca acestea sa aiba un impact negativ si sa declanse ze crize personale sau de grup. Sumarizand caracteristicile prezentate n paragrafel e anterioare putem spune ca procesul de consiliere pune accentul pe dimensiunea dezvoltarii personale si a rezolvarii de probleme. 5

Care sunt obiectivele consilierii? Scopul fundamental al consilierii este functi onarea psihosociala optima a persoanei/grupului. Acest scop ultim poate fi atins prin urmarirea realizarii obiectivelor procesului de consiliere, si anume: (1) PROMOVAREA SANATATII SI A STARII DE BINE: functionare optima din punct de vedere somatic, emotional, social. (2) DEZVOLTARE PERSONALA: cunoastere de sine, imagi nea de sine, capacitatea de decizie responsabila, relationare interpersonala arm onioasa, controlul stresului, tehnici de nvatare eficiente, optiuni vocationale r ealiste. (3) PREVENTIE: a dispozitiei afective negative, a nencrederii n sine, a c omportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a dificultatilor de nvata re, a dezadaptarii sociale, a disfunctiilor psihosomatice, a situatiilor de criz a. Ce vizeaza consilierea psihologica? (1) ACCEPTAREA DE SINE: atitudine pozitiv a fata de propria persoana, acceptarea calitatilor si defectelor personale, perc eptia pozitiva a experientelor trecute si a viitorului. (2) RELATII POZITIVE CU CEILALTI: ncredere n oamenii, sociabil, intim, nevoia de a primi si a da afectiune , atitudine empatica, deschisa si calda. (3) AUTONOMIE: independent, hotarat, re zista presiunilor de grup, se evalueaza pe sine dupa standarde personale, nu est e excesiv preocupat de expectantele si evaluarile celorlalti. (4) CONTROL: senti ment de competenta si control personal asupra sarcinilor, si creaza oportunitati pentru valorizarea nevoilor personale, face optiuni conforme cu valorile proprii . (5) SENS SI SCOP N VIATA: directionat de scopuri de durata medie si lunga, expe rienta pozitiva a trecutului, a prezentului si relevanta viitorului, convingerea ca merita sa te implici, curiozitate. (6) DEZVOLTARE PERSONALA: deschidere spre experiente noi, sentimentul de valorizare a potentialului propriu, capacitate d e auto-reflexie, perceptia schimbarilor de sine pozitive, eficienta, flexibilita te, creativitate, nevoia de provocari, respingerea rutinei. Consilierul il ajuta pe beneficiar sa controleze o situatie de criza si il asista in gasirea unei so lutii la problema cu care se confrunta. Consilierea psihologica presupune un num ar mai redus de sedinte fata de psihoterapie utilizand metode si tehnici similar e acesteia, insa diferenta esentiala consta in faptul ca in consilierea psiholog ica se vizeaza preventia aparitiei tulburarilor, Astfel, prin consiliere psiholo gica se urmareste (a) autocunoasterea, (b) optimizarea si dezvoltarea personala, respectiv (c) adaptarea cat mai eficienta la mediul extern, a beneficiarului. C onsilierul psihologic intervine cu mijloace specifice psihologiei, in scopul de a optimiza, stimula autocunoasterea si dezvoltarea personala, a preveni anumite probleme emotionale, cognitive si de comportament. 6

Cui foloseste consilierea psihologica? beneficiarilor care pot avea diferite pro bleme de adaptare sociala,de adaptare la locul de munca sau de relationare; bene ficiarilor care se simt dezorientati profesional; parintilor, beneficiari care s e confrunta cu greutati in relationarea cu adolescentul sau copilul lor; benefic iarilor care trec prin perioade dificile (presiuni profesionale sau sociale, div ort, stres); membrilor unei familii cu tensiuni in relationare; tuturor benefici arilor (indiferent de varsta) care au nevoie de sustinere ori care doresc sa fac a schimbari importante in viata lor. 7

COSILIEREA PSIHOLOGICA metodologie Interventia psihologica in cadrul proiectului, cuprinde doua etape: Etapa I de e valuare a caracteristicilor personale, a intereselor si a motivatiei pentru un a numit tip de activitate. Identificarea particularitatilor beneficiarilor se va e fectua folosind Platforma Cognitrom (profil psihologic). Etapa II se refera la : - Consiliere individuala - Consiliere de grup - Dezvoltare personala In cadrul proiectului, prin Consiliere psihologica, se urmareste: identificarea problemelo r de adaptare profesionala, sociala, relationala; identificarea conflictelor per sonale; problemelor comportamentale si/sau emotionale; identificarea conflictelo r familiale; identificarea problemelor de identitate, s.a. dezvolta capacitatea de a face schimbari in plan psihologic si, implicit, in viata beneficiarului; im bunatateste capacitatea de a lua decizii, de a face schimbari; resursele persona le, s.a. dezvolta abilitatea de a-ti valorifica potentialul si resursele persona le, s.a. Etapa I Evaluarea psihologica a beneficiarilor In cadrul primei etape, psihologu l preocupat de cunoaterea activitii de munc a fiecarui post asigurat prin intermediu l cursurilor de calificare. Un alt obiectiv important al psihologului, este iden tificarea metodelor de evaluare a competentelor profesionale. Aceste rezultate` devin apoi baza recrutrii, seleciei, repartizrii beneficiarilor la cursurile de cal ificare sau posturile de munc oferite ca oportunitate de proiect innd seama de acel e competente, cunostinte, aptitudini pe care o persoana trebuie sa le dobandeasc a in vederea practicarii cu succes a unei anumite activitati lucrative. 8

Principale obiective specifice urmaresc identificarea si descrierea elementelor constitutive ale unei ocupatii, mentionate in continuare: Principalele activitat i si competente Principalele activitati sau sarcinile majore ale unei ocupatii p ermit diferenierea ntre o persoan cu performane ridicate n profesia respectiv i o pers an cu performane reduse. Sarcinile majore ale unei ocupatii circumscriu atat rezul tatele asociate acestora cat i nivelul calitativ de realizare a atribuiilor, cu al te cuvinte, delimiteaza competentele specifice si generale solicitate detinatoru lui postului de munca. Cunostintele si deprinderile Aceasta componenta detaliaza principalele cunostinte si deprinderi pe care practicantul unei ocupatii trebui e sa le dobandeasca pentru a indeplini cu succes sarcinile aferente postului. Cu notinele sunt colecii de informaii relaionate, specifice unui domeniu ocupational si sunt de regula rezultatul nvrii formale dobandita print-o ruta educationala. Deprind erile sunt cunotine de tip procedural, seturi de cunotine cu privire la modalitatea de a realiza o activitate si contin proceduri, strategii si tehnici. Aptitudinil e In cadrul acestei componente a analizei ocupationale se urmareste desprinderea principalelor tipuri de aptitudini necesare indeplinerii cu succes a unei anumi te activitati lucrative. Aptitudinea reprezint un set de procese cognitive, psiho motorii sau senzoriale necesare pentru a obine performan ntr-o gam de activiti. Caract risticile de personalitate Interesele profesionale, sursele satisfactiei profesi onale si caracteristicile de personalitate ale unei ocupatii sunt cele mai impor tante elemente, altele dect cunotine, deprinderi i aptitudini a caror cunoastere asi gura corecta captare, orientare, formare i inserie ulterioar a persoanelor interesa te in practicarea unei anumite ocupatii. Analiza intereselor profesionale repezi nta un tip de analiza motivationala ce are drept finalitate decelarea tipurilor de motivatii ce stau la baza practicarii cu succes a unei anumite ocupatii. Pent ru indeplinirea obiectivelor Centrelor de incluziune sociala se utilizeaza instr umentul clasic a celor sase tipuri ideale de interese profesionale, tipuri motiv ationale ce pot determina practicarea unei anumite ocupatii, mentionate in conti nuare: tipul Realist, Investigativ, Artistic, Social, Intreprinzator si Conventi onal. Fiecare ocupatie se apropie mai mult sau mai putin de un anumit tip ideal sau de o combinatie de doua sau sau mai multe tipuri ideale de interse profesion ale. 9

Cele sase tipuri ideale de interese profesionale folosite in analiza motivationa la a unei ocupatii sunt descrise mai jos: Realist (R): Interesele realiste(R) se manifest prin tendina unei persoane de a se ndrepta spre activiti care presupun mani pularea obiectelor, mainilor i instrumentelor Investigativ (I): Interesele investi gative(I) presupun o atracie pentru cercetare, investigare sub diverse forme i n ce le mai diverse domenii Artistic (A): Interesele artistice(A) se manifest prin atr acie spre activitile mai puin structurate, care presupun o rezolvare creativ i ofer po ibilitatea de autoexpresie Social (S): Interesele sociale(S) implic orientarea sp re activiti care necesit relaionare interpersonal (preferina pentru a ajuta oamenii srezolve diverse probleme) ntreprinztor (): Interesele antreprenoriale se manifest pr in preferina pentru activiti care permit iniiativ i posibilitate de coordonare a propr iei activiti sau a activitii unui grup Convenional (C): Interesele de tip convenional( C) presupun preferina pentru activiti care necesit manipularea sistematic i ordonat a nor date sau obiecte ntrun cadru bine organizat i definit Sursele satisfactiei pro fesionale reprezinta asteptarile pe care un individ le are in ceea ce priveste s atisfactia la locul de munca si constituie, asemanator intereselor profesionale, tipuri de motivatii intrinseci sau extrinseci ce influenteaza decizia de aleger e a unei anumite cariere. Exemple ale surselor satisfactiei profesionale (de alt fel, variate si numeroase) sunt nevoia de statut social sau nevoia de a activa i n echipa, cele doua generand motivatii diferite ale muncii. Fiecare tip ocupatio nal necesita anumite valori atasate muncii, valori care pot fi sustinute prin an umite trasaturi de personalitate. Pentru identificarea tipologiilor de personali tate a fiecarei ocupatii investigate in acest studiu, vom utiliza drept instrume Ext nte de cercetare, tipologia Big Five si Chestionarul de Autonomie Personala. raversiune: Inclinaie psihologic deosebit ctre lucrurile din afara propriei persoane , orientarea ateniei ctre ambiana fizic sau social. Amabilitate: Abilitatea sau obice iul de a se comporta politicos. Constiinciozitate: Corectitudine, seriozitate, s crupulozitate. Comportamente orientate spre scopuri clar delimitate, rigurozitat e n realizarea sarcinilor prin contientizarea regulilor. Stabilitate emotionala: A bilitatea de a menine echilibrul emoional n situaii de stres fr a prezenta manifestri xtreme i neconcordante cu situaia. Autonomie Independenta: Capacitatea de a judeca lucrurile i a aciona n mod independent, neinfluenat de alii n condiii de libertate de lin.

10

Contextul muncii Contextul muncii sau conditiile de munca reprezinta componenta analizei ocupationale ce delimiteaza principalele informatii cu privire la mediu l fizic si socioorganizational n care practicanii unei ocupaii i exercit activitile, dul de structurare a sarcinilor, nivelul de supervizare, relatiile cu celelalte posturi, stilul de munca, eventualele riscuri la care se expun sau orice alt tip de conditionari care influenteaza ndeplinirea sarcinilor aferente postului. Nive lul de educatie si calificare Nivelul de educatie si calificare constituie compo nenta analizei ocupationale prin care se precizeaza nivelul de calificare implic at de ocupatia respectiva, tipul de studii si certificari necesare practicarii o cupatiei si timpul care trebuie alocat efectuarii studiilor. Nivelul de educatie si calificare deceleaza itinerariile de lucru pentru a asigura corecta captare, orientare, formare i inserie ulterioar a persoanelor interesate in a practica ocup atia respectiva. In cadrul acestei sectiuni includem si informatiile privind din amica dezvoltrii ocupaiei respective n raport cu ansamblul ocupaiilor prezente pe pi a. Procedura de Evaluare psihologica extras din Procedura Departament Social, intocm ita de Coordonator proiect Nita Ana, avizat de Manager proiect Cazan Mihaela: Eva luarea psihologica se realizeaza de catre psihologul proiectului, care intocmest e raportul de activitate/beneficar si va cuprinde: evaluare, diagnostic, aviz ps ihologic Psihologul are obligatia de a finalize documentatia preliminara a benefic iarului in maximum 2 zile lucratoare de la data primirii dosarului de la respons abilul de centru/asistentul social Metodologie Pornind de la profilele ocupationa le ale profesiilor pentru care se ofera instruire in cadrul proiectului prin int emediul cursurilor de calificare si utilizand Platforma Cognitrom CAS++ se vor f olosi urmatoarele teste aptitudinale, de personalitate si interese conform grile i de mai jos: 1. 2. Lucrator social: Chestionar de interese ocupationale Chestio nar de personalitate Big Five Aptitudinea verbal (Vocabular) Lucrator in comert: Chestionar de interese ocupationale 11

3. 4. 5. 6. 7. 8. Chestionar de personalitate Autonomie personala Aptitudinea numerica Lucrator in tamplarie: Chestionar de interese ocupationale Chestonar de personalitate Auton omie personala Analiza perceptuala complexa Aptitudinea numerica Lucrator finiso r in constructii Chestionar de interese ocupationale Chestonar de personalitate Autonomie personala Analiza perceptuala complexa Aptitudinea numerica Ingrijitor i batrani la domiciliu Chestionar de interese ocupationale Chestionar de persona litate Big Five Aptitudinea verbal (Vocabular) Manichiura Pedichiura Chestonar d e personalitate Autonomie personala Analiza perceptuala complexa Constanta forme i Confectioner asamblor articole textile Chestonar de personalitate Autonomie pe rsonala Analiza perceptuala complexa Constanta formei Operator introducere, prel ucrare si validare date Chestionar de personalite Autonomie personala Chestionar interese ocupationale Memorie de lucru Comutarea atentiei 12

9. Bucatar Chestionar de personalitate Autonomie personala Chestionar interese ocup ationae Rapiditate in reactii Analiza perceptuala complexa 10. Frizer Chestionar de personalitate Autonomie personala Chestionar interese o cupationae Rapiditate in reactii Analiza perceptuala complexa 11. Lucrator in cultura plantelor Chestionar de personalitate Autonomie personal a Chestionar interese ocupationale Analiza perceptuala complexa Perceperea detal iilor 12. Lucrator instalator in constructii Chestionar de interese ocupationale Chest onar de personalitate Autonomie personala Analiza perceptuala complexa Aptitudin ea numerica 13. Lucrator in crestrea animalelor Chestionar de personalitate Autonomie person ala Chestionar interese ocupationale Analiza perceptuala complexa Perceperea det aliilor 13

Etapa a II a Consilierea psihologica individuala si de grup. Dezvoltare personal a. Exercitii Exercitii pentru consilierea de grup: 1. Autoprezentare Obiectivul: a face cunostinta cu ceilalti si a te prezenta la prima intalnire a grupului. D esfasurare: Toti participantii grupului sunt asezati in cerc. Consilierul se pre zinta primul si ii invita pe ceilalti sa faca acelasi lucru. Va trebui ca acesti a sa-si spuna adevaratul nume si ceea ce vor despre ei: varsta, starea civila, s emnul zodiacal, scoala absolvita, locuri de munca anterioare, actgivitati prefer ate, etc. Odata terminata autoprezentarea, vor ramane de vazut ce asteptari are fiecare in legatura cu activitatea ce urmeaza sa inceapa si, eventual, ce idei, ganduri sau preocupari a avut inainte de a ajunge la prima intalnire. 2. As vrea ca tu.. Obiectivul: cunosterea propriilor dorinte si temeri in relatiile cu cei lalti. Desfasurare: Consilierul cere participantilor sa formeze cupluri alegand un coleg cu care nu au stabilit inca o relatie si sa se aseze unul in fata celui lalt, in picioare. Jocul va lua urmatoarea intorsatura. Consilierul va spune cu voce tare: Persoana care vrea sa aiba initiativa sa-i spuna colegului o fraza car e incepe cu <<As vrea sa-mi zici ca..>> si va termina cum doreste. Apoi va spune din nou: << Nu as vrea ca tu sa-mi zici ca>>, Celalalt va asculta in liniste. Con silierul asteapta ca fiecare sa se exprime si vor schimba rolurile pana cand fie care participant va rosti cele 2 fraze care incep mereu cu As vrea sa-mi zici ca. Nu as vrea ca tu sa-mi zici ca Vor fi ingaduite 10 minute pentru ca fiecare persoa na din cuplu sa schimbe impresiile despre experienta. La sfarsit toti din cerc v or avea o discutie comuna despre temerile si sperantele ce au rezultat din fraze le completate. 3. Cum ne vad ceilalti si cum ne vedem noi insine.. Obiectiv: obs ervarea si constientizarea aspectelor positive si a celor negative ale propriei personalitati si a celorlalti. Desfasurare: Consilierul ii invita pe partipanti sa stea in cerc, fiecare cu o foaie de hartie si un creion. Fiecarui membru al g rupului I se acorda un numar, iar pe foaia fiecaruia sunt scrise numerele celorl alti in ordine crescatoare. Participantii trebuie sa scrie pe foaie un gand oare care, sau un adjective, o caracteristica cu privire la toti ceilalti din grup, s a se inteleaga pee i insisi. Foile, fara sa 14

fie semnate de participant, vor fi incredintate consilierului. Acesta va citi te xtul fiecarui participant, identificat de numarul atribuit anterior. Va rezulta o bresa in personalitatea fiecarui membru, cum li se pare altora, si care de cel e mai multe ori este cunoscuta de individual despre care se vorbeste. 4. Portret ul meu Obiectiv: sa nu intampine nicio dificultate in analizarea propriei persoa nae si sa-si exprime opiniile asupra sa si a celorlalti, sa reflecteze sis a acc epte criticile altora. Desfasurare: Consilierul distribuie tuturor participantil or cate o un pix si o foaie de hartie, Fiecare trebuie sa-si personalizeze foaia , scriindu-si mai intai numele si apoi toate informatiile pe care le poate da de spre el pentru a comunica celorlalti propriile capacitate, interese, dorinte, as piratii, activitati sportive si recreative, raporturi cu ceilalti, intr-un cuvan t propriul portret. Odata ce prezentarea a fost incheiata, fiecare trebuie sa at arne foaia pe perete sis a se opreasca sa le citeasca pe ale celorlalti. La sfar sit, consilierul ii va invita sa comenteze in grup prezentarea fiecarui particip ant. Va fi evident felul in care fiecare participant si-a completat foaia (daca are multe de spus despre el sau daca intampina dificultati sa vorbesca despre pr opria persoana, daca ii este rusinesa-si arate sentimentele, daca a folosit mult spatiu sau putin in elaborarea prezentarii, daca scrisul este mic sau mare, etc .. 5. Cucerirea centrului Obiectiv: cercetarea capaciatii de afirmare si autorea lizare. Desfasurare: Toti participantii sunt asezati in cerc. In centru, consili erul aseaza un scaun si o indica drept un loc ce trebuie ocupat, explicand ca, f iecare la randul sau ve trebui sa cucereasca locul de pe scaun, asezandu-se pe e l, plecand, etc., si la fiecare alta persoana fiecare ramane in locul in care a ajuns. La sfarsitul jocului, conducatorul ii cere fiecarui participant sa observ e propria locallizare si sa se exprime: cum simte, daca aceea era pozitia pe car e si-o dorea, ce dificultati a intampinat, in acest caz, in a-si cuceri obiectiv ul. Urmeaza o discutie libera asupa experientelor traite. Exercitii pentru Dezvo ltare personala: 1. CE MA AJUTA CAND SIMT CA SUNT Cand ma simt Ce ma ajuta (cum ma ajut eu pe mine) Ce tip de ajutor as putea primi de la ceilalti. Nervos Agitat Mi-e frica 15

Trist Nelinistit Nemultumit .. .. Ce tip de ajutor as putea primi de la alte perso ane daca sunt intr-un moment de stres : 2. CINE SUN de care mi pas cel mai mult sunt. M simt mndru de mine pentru c. Oamenii pe care i ad cel mai mult sunt mi place mult s mi doresc s Unul dintre cele mai bune lucruri fcut e mine este Mi-ar plcea s devin mi propun s .. .. 9. Prefer s....................................................................... .................................dect s............................................ ................................................................................ ....... 10. tiu c pot s.. 16

3. Ochiul lui Polifem Obiectivul: experimentarea propriilor modele de comportame nt. Desfasurare: Consilierul le explica participantilor ca jocul consta in a for ma perechi in care unul dintre cei doi participantiil insoteste intr-o calatorie imaginara pe celalalt, care se preface ca este orb. Cel care isi asuma rolul gh idului trebuie sa propuna un traseu frumos, pe care sa-l descrie pentru a-l dete rmina pe colegul orb s ail urmeze, folosindu-se doar de ochii mintii. Alegerea per echilor si a rolurilor este lasata la alegerea subiectului, cu o singura sugesti e: ambii sa experimenteze cele doua roluri. (cel putin 5 minute pentru fiecare t raseu). La sfarsitul jocului, fiecare participant isi exprima preferinta pentru un rol sau pentru celalalt, spune ce dificultati a intalnit, chiar si eventuale temeri traite. Discutie finala libera. Exercitii pentru sedintele de grup - Cons iliere psihologica inpreuna cu Consiliere orientare profesionala. Sa cautam un l oc de munca

Obiectiv: reflectarea asupra actiunilor personale si a propriei capacitate de a se impune si afirma. Desfasurare: Asezati in cerc, conducatorul va incepe printr -o antrenare in discutie pe tema muncii, despre dificultatile de a gasi un loc d e munca. Consilierul alege din grup un participant care stie sa se impuna in mod autoritar si care sa fie in stare sa puna intrebari bine articulate. Lui I se v a incredinta rolul de sef de personal. Altul se ofera sa joace rolul de secretar . Ceilalti membrii ai grupului vor fi toti potentiali aspirant la locul de munca . Seful de personal sa va aseza la un birou cu foi de hartie si pix. Secretarul va sta alaturi de el. Consilierul propune o situatie: O firma de .. si-a deschis o in oras, a dat un anunt in ziar pentru selectarea personaluilui care sa lucreze ca.. Secretarul invita aspirantii pe rand la interviu cu seful de personal si v sine ce va vrea. Seful de personal va pune intrebari si va tine un mic discurs e xplorative. Va lua datele diferitilor participant si va incheia prin a spune ca va da ulterior rezultatele interviului. Odata terminate interviurile, fiecare va expune verbal ceea ce a simtit, va face comentarii si observatii despre felul c um s-au comportat colegii intimpul autoprezentarii si despre ceea ce a observant in timpul jocului. 17

Livrabile conform Gantt: 1. Raport de evaluare psihologica emis de Platforma Cog nitrom (profil psihologic) 2. Fisa initiala de evaluare care sa contina concluzi ile si recomandarile specialistului urmarind nevoile beneficiarilor (A6.1) 3. 4. 5. Raport de consiliere psihologica individual/grup (A6.2) Raport de dezvoltare personala (A6.4) Raport sedinte commune cu consilierea de orientare profesional a (A6.3) 18