ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ DOMENIUL INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA ELECTROMECANICĂ

INSTALAŢII ELECTRICE DE BORD

TUDOR AURELIAN TRAIAN

2010

1

CUPRINS
pag. INTRODUCERE Obiectivele cursului Concepţia curriculară Scopul unităţilor de învăţare Tematica unităţilor de învăţare Bilbliografie 1. Unitatea de învăţare nr. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL 1.1. Surse şi corpuri de iluminat naval. Regulile registrelor de clasificare privind iluminatul electric la nave 1.2. Reţele de iluminat naval: iluminatul normal, iluminatul de avarie, felinarele de navigaţie 1.3. Calculul iluminatului. Metode de calcul precise şi aproximative 2. Unitatea de învăţare nr. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ, PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL 2.1. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip ALCO 2.2. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip MAN 3. Unitatea de învăţare nr. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARELE TERMICE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR ELECTRICE NAVALE 3.1. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 320 kW tip SKL 3.2. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 2800 CP tip ALCO 4. Unitatea de învăţare nr. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE 4.1. Caracteristici generale. Elementele sistemului de automatizare. Pregătirea pentru pornire. Funcţionarea instalaţiei în regim automat. 4.2. Funcţionarea instalaţiei în regim manual. Schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5. Unitatea de învăţare nr. 5 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE

2

CLIMATIZARE 5.1. Destinaţia instalaţiilor frigorifice. Agenţi frigorifici. Schema instalaţiei frigorifice de cambuză: elemente componente, pregătirea pentru pornire şi pornirea instalaţiei. 5.2. Funcţionarea în regim automat. Degivrarea, schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5.3. Instalaţia de climatizare. Pregătirea pentru pornire. Pornirea instalaţiei. Funcţionarea în regim automat şi manual. Protecţia instalaţiei. 6. Unitatea de învăţare nr. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ, CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVEI 6.1. Telegrafe electrice cu contact de semnalizare şi fără contact de semnalizare. Tahometre . Axiomatre. 6.2. Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N. 6.3. Centrale automate de avertizare incendiu SESAM-N

3

Parcurgerea acestei discipline de către studenţi este necesară pentru o mai uşoară încadrare a viitorului ofiţer în echipajul unei nave şi pentru scurtarea perioadei de adaptare pe postul de electrician naval.inginer electrotetehnist privind instalaţiile electrice de la bordul navelor. Unităţile de învăţare tratează instalaţii reale care sunt montate la bordul navelor. ţinând cont de condiţiile specifice domeniului naval şi de cerinţele prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. Descrierea specificului instalaţiilor electrice navale în comparaţie cele terestre. 2. să ia măsurile care se impun şi să remedieze defecţiunile care apar. înţelegerea şi însuşirea unităţilor de învăţare se bazează pe cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor fundamentale: analiză matematică. modul de pregătire pentru pornire. maşini electrice. etc. bazele electrotehnicii. 4. 3. materiale electrotehnice. Categorisirea instalaţiilor electrice de bord. să descrie modul lor de funcţionare. Parcurgerea. dispozitive şi circuite electronice. să interpreteze semnalizările care apar. măsurări electrice şi electronice. geometrie descriptivă. 5. Descrierea părţilor componenete ale instalaţiilor electrice de bord şi a procedurilor de pregătire pentru pornirea lor. studenţii trebuie să fie în măsură să identifice părţile componenete ale instalaţiilor electrice de bord. 4 . acţionări electrice. Explicarea principiului de funcţionare a diferitelor instalaţii electrice de bord. să le pornească.INTRODUCERE OBIECTIVELE CURSULUI 1. CONCEPŢIA CURRICULARĂ Lucrarea de faţă îşi propune să completeze pregătirea de specialitate a viitorului ofiţer maritim. După parcurgerea acestei discipline. Analiza procedurilor de pornire a instalaţiilor la funcţionarea în regim manual şi automat. fizică. matematici speciale.

Constanţa. Editura Muntenia. 2004. Acest curs vine să aprofundeze algoritmi de calcul al iluminatului la nave. 1978 NANU D. evidenţiate şi puse în valoare în rezolvarea situaţiilor practice pe care le poate întâlni ăn efectuarea serviciului la bordul navei. 3. 5. 2. Editura Academiei Navale. RAJDENCO Îndrumarul electricianului naval. să ofere noţiuni noi care pot fi asimilate. Moscova. 5 . 2006 NANU D.SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unităţile de învăţare au fost stabilite astfel încât să ajute cursanţii să identifice locul şi rolul unor instalaţii concrete care sunt montate la bordul navelor. Sisteme electroenergetice Navale.5 Instalaţii electrice de automatizare a instalaţiei frigorifice şi de climatizare Unitatea de învăţare nr. 1981. să acumuleze cunoştinţe noi şi să-şi formeze deprinderile necesare în vederea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice navale.4 Instalaţii de automatizare a caldarinei navale Unitatea de învăţare nr. 4.2001 NANU D.2 Instalaţii de telecomandă.1 Iluminatul electric naval Unitatea de învăţare nr.3 Instalaţii electrice de protecţie şi semnalizare pentru motoare termice de antrenare a generatoarelor electrice navale. Editura tehnică. Editura Transport. „Instalaţiile electrice de bord‖ sunt prezente în toate planurile de învăţământ ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân‖. Instalaţii electrice navale (Îndrumar de laborator). Editura Muntenia. STAN ST. Constanţa. Automatizări electrice navale. TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unitatea de învăţare nr. CĂLUEANU D. control şi semnalizări specifice navei BIBLIOGRAFIE 1.6 Aparate şi sisteme automate de comandă. Ca disciplină de învăţământ. Constanţa. ceeace denotă importanţa disciplinei în pregătirea viitorilor ofiţeri de marină. Bucureşti. Unitatea de învăţare nr. Instalaţii electrice la bordul navelor. protecţii şi semnalizări pentru motorul principal Unitatea de învăţare nr.

compartimentul acumulatoare. Instalaţiile de iluminat funcţionează într.Unitatea de învăţare nr. posturi centrale de comandă. Descrierea organizării şi funcţionării reţelelor de iluminat de la bordul navelor. dispozitive şi instalaţii de iluminat şi semnalizare optică în conformitate cu cerinţele funcţionării de la bordul navelor civile şi militare precum şi a necesităţilor rezultate din practica exploatării şi guvernării navelor. a unor aparate. ca urmare. Unele încăperi sunt amplasate sub linia de plutire şi nu au acces la iluminatul natural. magazii. etc. compartimente tehnice (compartimentul maşini. supus vibraţiilor şi şocurilor. Chiar şi în compartimentele care au legătură directă cu exteriorul. aceste încăperi sunt. ţin cont de : Numărul mare al încăperilor interioare care necesită iluminare şi în timpul zilei. incidenţa luminii naturale este variabilă şi influenţată de foarte mulţi factori. Problemele specifice instalaţiilor de iluminat navale. fapt care impune mult discernământ în alegerea tipurilor corpurilor de iluminat. 3. corpurile de iluminat trebuie să fie în 6 . faţă de cele terestre. etc. 2. Identificarea tipurilor de corpuri de iluminat navale. Tehnica iluminatului naval rezolvă problemele privind construcţia şi montarea unor surse de lumină cu specific naval. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL Obiective: 1.un mediu umed şi sărat. de regulă. aparate electrice de navigaţie. Definirea metodelor de calcul al iluminatului la bordul navelor.1 Proble me specifice iluminatului naval. compartimentul cârmei. amplasarea şi modul de montaj.) care necesită o iluminare pretenţioasă privind intensitatea luminoasă sau gradul de protecţie. CUPRINS OBIECTIVE 1. Mărimi şi unităţi fotometrice.

pe care cade uniform distribuit fluxul luminos de 1 lumen. Se defineşte ca produs dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată şi unghiul solid din jurul acelei direcţii: dΦ = I dΩ. fapt care impune acordarea unei atenţii deosebite luării unor măsuri de protecţie a muncii atât la executarea armăturilor cât şi la montarea lor. Iluminarea E într-un punct al unei suprafeţe reprezintă raportul dintre fluxul luminos dΦ primit de o suprafaţă elementară din jurul acestui punct şi aria acestei suprafeţe dA: E= În cazul unei repartizări uniforme a fluxului luminos pe suprafaţa A. Condiţiile care trebuie îndeplinite de instalaţiile de iluminat sunt prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor.2) Intensitatea luminoasă I a unei surse de luminăpe o direcţie reprezintă densitatea spaţială a fluxului luminos în acea direcţie.1 Mărimi şi unităţi fotometrice Mărimile fizice ce descriu fenomenele luminoase (mărimi fotometrice) necesare calculului instalaţiilor de iluminat sunt: Fluxul luminos Φ este acea parte din puterea radiantă a unei lămpi.execuţie navală (să suporte vibraţii şi şocuri.325 N/m2 ). evaluată dupăacţiunea radiaţiei respective asupra unui receptor selectiv (ochiul uman) în anumite condiţii de sensibilitate. a unui corp negru la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferică normală (101. cu atât mai mult cu cât sunt amplasate în încăperi umede şi foarte umede.1) în care I este intensitatea luminoasă măsurată în candele (Cd). etc. A (1. Unitatea de măsură este lumenul (lm). să fie asigurate împotriva autodeşurubării. să fie rezistente la coroziune. Lumenul reprezintă fluxul luminos emis într-un unghi solid de un steradian din jurul unei direcţii date de către o sursă de lumină punctiformă care are intensitatea luminoasă de o candelă. Sunt accesibile din punct de vedere al manipulării echipajului şi/sau pasagerilor.4) 7 . Este o mărime de natura unei puteri evaluată pe baze fiziologice. Unitatea de măsură este candela (Cd). Candela reprezintă intensitatea luminoasă în direcţia normalei unei suprafeţe cu aria de 1/600000 m2 .). (1.3) Unitatea de măsură a iluminării luxul (lx) reprezintă iluminarea într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1 m2 . cu pereţi metalici. expresia iluminării devine: E= d dA (1.1. În sistemul internaţional SI candela este unitate fundamentală de măsură. iar dΩ este elementul de unghi solid măsurat în steradiani (Sr). 1 lm = 1 Cd 1 Sr (1. 1.

Eficacitatea luminoasă K a unei surse de lumină este raportul dintre fluxul luminos şi fluxul energetic corespondent al unei radiaţii complexe (puterea radiantă) şi are expresia: K= e I A cos (1. (1.9) în care Φα este fluxul luminos absorbit. Factorul de absorbţie α este raportul dintre fluxul luminos absorbit şi fluxul luminos incident. În conformitate cu legea conservării energiei rezultă: Φ = Φ ρ + Φ α + Φτ . Φeste fluxul luminos incident. dA (1.7) în care K este eficacitatea luminoasă. Are expresia: L= în care Iε este intensitatea luminoasă în direcţia considerată. are expresia: ρ= .Luminanţa L într-o direcţie dată. iar Φ e este fluxul energetic. Este o mărime care reprezintă impresia de luminozitate percepută de ochi. Φ este fluxul luminos. luminanţa suprafeţei izvorului respectiv de lumină privit din direcţia dată are valoarea: L= dI ..10) în care Φτ este fluxul luminos transmis. (1. are expresia: α= .5) Unitatea de măsură a luminanţei este candela pe metrul pătarat Cd/m2 denumită şi nit (nt) şi reprezintă luminanţa într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1m2 . Factorul de reflexie ρeste raportul dintre fluxul luminos reflectat şi fluxul luminos incident. are expresia: τ= . (1. Unitatea de măsură a eficacităţii luminoase este lumenul pe watt (lm/W) definită ca eficacitatea luminoasă a unei radiaţii complexe al cărei flux luminos este de 1 lm când fluxul energetic corespondent este de 1 W.6) . În ipoteza în care intensitatea luminoasă în direcţia Ω are aceeaşi valoare în toate punctele suprafeţei A. într-o direcţie.8) în care Φρ este fluxul luminos reflectat. a cărui intensitate luminoasă într-o direcţie perpendiculară pe suprafaţă este de 1 candelă. (1. (1. într-un punct al suprafeţei sursei sau receptorului. este raportul dintre intensitatea luminoasă în direcţia considerată a suprafeţei elementare din jurul acestui punct şi aria proiecţiei acestei suprafeţe elementare pe un plan perpendicular pe direcţia aleasă.11) 8 . Factorul de transmisie τ este raportul dintrefluxul luminos transmis şi fluxul luminos incident.

care sunt denumite lămpi electrice. Pentru creşterea duratei de funcţionare. Filamentul se introduce într. . (1. dar pentru unele lămpi speciale cu eficacitate luminoasă mai mare.lămpi fluorescente tubulare.12) 2. Parametrii funcţionali ai lămpilor cu incandescenţă depind de tensiunea de alimentare: o scădere cu 15% a tensiunii de alimentare conduce la o scădere a fluxului luminos de până la 55%. durata de funcţionare este redusă la 20 – 100 de ore. Vor fi prezentate sursele electrice de lumină utilizate în domeniul naval. Eficacitatea luminoasă a lămpilor cu incandescenţă este cuprinsă în domeniul 8 – 20 lm/W. azot. O lampă cu incandescenţă normală are durata de funcţionare de aproximativ 1000 de ore. reducerea duratei de funcţionare. Pe de altă parte. Surse de lumină Sursele de lumină transformă energia electrică într-o energie electromagnetică radiantă în domeniul vizibil.lămpi cu incandescenţă. . . cripton – pentru prevenirea oxidării wolframului încălzit.3000º C. iar o creştere a tensiunii de alimentare cu 15% conduce la scăderea duratei de funcţionare cu până la 20%. . . 2. se fabrică lămpi electrice cu incandescenţă speciale cu durata de funcţionare medie de 2500 ore.tuburi cu descărcări în gaze de înaltă presiune.lămpi cu vapori de sodiu. Aceste efecte contradictorii presupun o optimizare economică a soluţiei constructive.iar din însumarea coeficienţilor rezultă: ρ+α+τ=1 aceşti coeficienţi sunt daţi tabelar. Ea creşte odată cu mărimea puterii (fiind proporţională cu temperatura filamentului la puterea a cincea) şi scade odată cu creşterea tensiunii.un balon de sticlă în interiorul căruia se realizează vid înanintat sau se umple cu un gaz inert – argon. Lămpile cu incandescenţă continuă să fie utilizate datorită avantajelor pe care le prezintă: 9 .1 Lămpi electrice cu incandescenţă Radiaţia luminoasă a lămpilor electrice cu incandescenţă se realizează prin încălzirea cu ajutorul curentului electric a unui filament de wolfram la o temperatură de 2000º . creşterea temperaturii înseamnă şi o evaporare mai puternică a filamentului şi deci. la o scădere a luminanţei de până la 70%.lămpi cu vapori cu mercur de înaltă presiune.lămpi cu arc electric. Principalele lămpi electrice utilizate în tehnica iluminatului naval sunt: .

variaţiile de tensiune au o influenţă mare asupra fluxului luminos.au odurată de funcţionare de circa 1000 h. putând asigura iluminări cu valori mici (până la 100 lx). E 40 în execuţie navală (cu cric – crestături pe filetul Edison pentru prevenirea autodeşurubării la vibraţii). . .au o luminanţă mare (2 · 106 – 12 · 106 cd/m2 ) provocând cu uşurinţă fenomenul de orbire. situaţia se îmbunătăţeşte. impunându-se totuşi necesitatea ca lămpile de semnalizare şi cele portative să aibă tensiunea nominală de maximum 24V. .au o temperatură de culoare scăzută.au o eficienţă luminoasă mică (8 – 20 lm/W). din această cauză. a eficacităţii luminoase şi a duratei de utilizare. Ele prezintă însă o serie de dezavantaje: . . Fig. 10 . sunt gata de a fi puse în funcţiune în orice moment.- posibilitatea racordării directe la orice fel de curent şi la orice mărime a tensiunii până la 250 V. Pentru puterile de 15W şi 25W filamentul devine prea subţire pentru a mai fi rezistent la şocuri şi vibraţii. Pentru tensiunile joase. . este indicat ca puterea lămpilor cu incandescenţă pentru tensiunea de 220 V să nu fie mai mică de 40 W decât în cazuri cu totul speciale. . E27.1 Dependenţa parametrilor lămpilor cu incandescenţă de tensiune Lămpile cu incandescenţă utilizate pentru iluminarea compartimentelor au puteri de 40W şi 60W. cost redus. 1. iar pentru proiectoare de până la 3000W. în compartimentele maşinilor se utilizează lămpi de puteri de până la 300W. denaturând culorile naturale.au o rezistenţă mică la sarcini şi vibraţii chiar şi în execuţiile speciale cu suportul filamentului întărit şi o încărcare redusă.au o componenţă spectrală tinzând spre galben şi roşu. pentru iluminatul punţilor de puteri de la 200W la 1000W. lipsa oricărui aparat auxiliar pentru pornire şi funcţionare. Soclurile lămpilor cu incandescenţă pot fi de tipul: .Edison E14.

.Baionet B22. sticla lămpii fiind acoperită cu o substanţă fluorescentă (luminofor). Electrozii susţin două filamente (câte un filament spiralat din Wolfram la fiecare din cele două capete). Descărcarea electrică într-un asemenea gaz este caracterizată printr-o puternică radiaţie în domeniul ultraviolet al spectrului. Soclurile trebuie construite astfel încât părţile sub tensiune să nu poată fi atinse în mod accidental. pe filamente se află depusă o anumită cantitate de oxizi alcalino-pământoşi (oxizi de bariu. Pentru alimita creşterea curentului se prevăd elemente de stabilizare care pot fi bobine cu miey de fier cu întrefier (drossel). de stronţiu şi calciu) care emit o mare cantitate de electroni la temperatura de 800 1000ºC (emisiune termoelectrică). fie a anumitor corpuri solide. Luminiscenţa gazelor şi a vaporilor metalici este provocată de trecerea curentului electric. chiar şi în timpul operaţiunii de introducere în dulie. Fenomenul se numeşte fosforescenţă dacă luminiscenţa substanţei mai persistă un anumit timp după întreruperea iradierii şi fluorescenţă dacă luminiscenţa se întrerupe odată cu iradierea. 2. În interiorul tubului se află un gaz inert rarefiat la joasă presiune (10-6 N/cm2 ). Caracteristica tensiune – curent a unor asemenea lămpi este negativă. etc. combinaţii ale acestora sau transformatoare cu flux magnetic de dispersie. prevăzut la fiecare din capete cu câte doi electrozi spre interior. condensatoare. amestecat cu o cantitate redusă de mercur (Hg). din acest motiv curentul având tendinţa de a creşte nelimtat. de joasă presiune. drep t sau curbat ca un cerc sau ca litera U.2 Lămpi fluorescente tubulare Acestea sunt surse de lumină ale căror radiaţii luminoase. 11 . în cea mai mare parte sunt rezultatul efectului de luminiscenţă fie a gazelor sau vaporilor metalici. interiorul tubului este acoperit cu o substanţă care absoarbe radiaţia ultravioletă şi o reemite sub formă de radiaţie vizibilă. În scopul măririi eficacităţii luminoase şi a modificării culorii şi compoziţiei spectrale a luminii radiate. Lampa fluorescentă se realizează sub forma unui tub cilindric de sticlă. rezistenţe. iar la exterior cu cîte două picioruşe. Sunt lămpi tubulare cu descărcări în argon şi vapori de mercur.

Tensiunea de aprindere a starterului fiind inferioară tensiunii de alimentare. Din punct de vedere electric el reprezintă o impedanţă inductivă conectată în serie cu lampa fluorescentă.Fig. unul dintre electrozi fiind constituit dintr-o lamă de nichel. La conectarea lămpii. Starterul se compune dintr-o lampă cu luminiscenţă cu electrozi reci.după amorsare curentul trebuie limitat. . cel mai des utilizat. lampă cu licărire bimetal condensator 10 nF casetă Placădebaza Bor na decontac t Fig. iar celălalt dintr-un bimetal. moment în care încetează descărcarea luminiscentă. tensiunea se aplică la bornele starterului.3 Construcţia unui starter cu lampă luminiscentă 12 .2 Construcţia unei lămpi fluorescente tubulare. ţinând cont de caracteristica negativă tensiune – curent a lămpii. În paralel cu bornele starterului se conectează un condensator de circa 10 nF pentru protecţie împotriva paraziţilor radio.filamentele trebuie preîncălzite şi după preîncălzire să fie aplicată o tensiune mai mare decât cea nominală (amorsarea). 1. Balastul este realizat în diferite forme constructive. 1. este o bobină cu miez de fier electrotehnic. Pentru funcţionarea lampii fluorescente terbuie realizate două condiţii: . energia disipată pe electrozii starterului produce încălzirea lor şi în consecinţă bimetalul se deformează până atinge celălalt electrod. Aceste condiţii se obţin cu ajutorul a două accesorii: starterul şi bobina de balast (drosselul). între cei doi electrozi ai starterului se produce o descărcare luminiscentă. Balastul inductiv.

un circuit cu impedanţă mare. .25ºC.racordarea la reţea nu se poate face direct. acest vârf de tensiune. astfel că la bornele lămpii se stabileşte tensiunea nominală de funcţionare a acesteia.au un factor de putere scăzut 0.sunt mai puţin sensibile la variaţiile de tensiune. funcţionarea acestuia fiind întreruptă.durata de funcţionare mai mare (6500h). produce aprinderea lămpii fluorescente. Dacă lampa nu s-a aprins.eficacitate luminoasă mai mare (50 – 70 lm/W). Variaţia rapidă a curentului.se fabrică într-o gama mică de puteri. prezintă următoarele avantaje: .prezintă un efect stroboscopic supărător pentru obiectele în mişcare (poate fi diminuat prin conectarea pe faze diferite ale circuitelor trifazate). starter şi un condensator. Lămpile fluorescente. . .au dimensiuni relativ mari. starterul acţionează din nou. Dezavantajele lămpilor fluorescente sunt: . faţă de cele cu incandescenţă. . în circuitul principal se stabileşte un curent electric suficient de intens care încălzeşte cele două filamente ale lămpii. fenomenele repetându-se până la aprinderea lămpii. găsind filamentele încălzite. bimetalul se răceşte şi revine la forma iniţială întrerupând circuitul de preîncălzire a filamentelor lămpii fluorescente.lămpile au o pâlpâire . . sub această temperatură lămpile se aprind mai greu.fluxul luminos şi spectrul radiaţiilor este puţin dependent de tensiune. având loc într. . . face să apară un vârf de tensiune aplicată atât la bornele starterului cât şi la bornele lămpii fluorescente. tensiune care este mai mică decât tensiunea minimă de aprindere a starterului. . 13 . Cum descărcarea luminiscentă din starter încetează.La atingerea celor doi electrozi ai starterului. . Din acest moment circuitul se închide prin lampă. aprinderea normală făcându-se la temperaturi ale mediului ambiant de peste +5ºC. .4 (se poate îmbunătăţi dacă se conectează un condensator în paralel cu bornele de conectare a lămpii).temperatura de funcţionare a tubului este mai scăzută (40ºC).fluxul luminos al lămpilor este maxim la 20 . în circuit montându-se un balast.rezistenţă la vibraţii mai ridicată.

Pentru fixare. 2.2. 1. Aprinderea se face fără dispozitive speciale. f). fiind expuse unor vibraţii deosebit de intense. lămpile sînt prevăzute cu soclu cu filet tip Edison sau cu soclu baionetă. astfel încât lampile fluorescente se utilizează tot mai mult şi în domeniul naval.(fig. unde. echipat cu electrozi de aprindere şi de funcţionare şi având în interior mercur în stare lichidă. Aceste lămpi se utilizează pe nave cu precădere în corpurile de iluminat montate pe catarge.4 Lămpi cu vapori de sodiu Lămpile cu vapori de sodiu sînt indicate în mod special pentru iluminatul punţilor deschise şi a zonelor de încărcare. 1.(+40)°C. Acest tub de cuarţ este introdus într-un balon de sticlă obişnuită acoperit la interior cu o substanţă fluorescentă.3. Lampa funcţionează în asociaţie cu balaslturi speciale pentru limitarea curentului care se stabilizează la valoarea de regim după circa 5-10 min. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune Acestea se caracterizează prin faptul că descărcarea electrică ce are loc la funcţionarea lor se produce în vapori de mercur la o presiune de câteva atmosfere. direct la tensiunea reţelei cu ajutorul electrodului auxiliar de aprindere.Fig.4. Aceste lămpi s unt de o construcţie 14 . acolo unde înălţimea de suspendare a corpului de iluminat este mai mare decît cea normală. rezistă mult mai bine decât lămpile cu incandescenţă. Sursa de lumină propriu.zisă o constituie un tub de cuarţ de dimensiuni de circa 10 x 40 mm. Temperatura mediului ambiant de lucru normal este de (-25) . deosebit de indicate sunt şi pentru compartimentele de maşini.4 Montaje ale lămpilor fluorescente Pentru dezavantajele prezentate s-au găsit o serie de rezolvări tehnice.1.

Un corp de iluminat se compune dintr-un sistem optic şi o armătură. Astfel. . .3. 1.Pentru limitarea curentului din momentul amorsării sau în timpul atingerii electrozilor de cărbune.similară cu a lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune.realizarea unei protecţii antiexplozive pentru folosirea în încăperi care prezintă pericol de explozie. deci căldurii pe care curentul o dezvoltă la parcurgerea învelişului de gaz dintre cei doi electrozi de cărbune. In prezent se mai folosesc numai ca surse de lumină pentru proiectoare. Culoarea luminii emise de aceste lămpi este roşie sau galbenă pe măsură ce presiunea vaporilor creşte. Orice corp de iluminat este destinat în primul rînd să facă o redistribuire a fluxului luminos al lămpii într-un mod cît mai corespunzător. trebuie să asigure : . în serie cu lampa se montează o rezistenţă ohmică.2. 1. pentru alimentare se utilizează transformatoare speciale cu caracteristică tensiune – curent pronunţat căzătoare.realizarea unui grad de protecţie corespunzător împotriva pătrunderii prafului şi apei.5 Lămpi cu arc Lampa cu arc a fost prima sursă de lumină folosită la bord încă de la sfîrşitul secolului trecut.Lămpile cu arc funcţionează atât în curent continuu cât şi în curent alternativ. în sistemul optic intră toate elementele corpului de iluminat care modifică fluxul luminos al sursei. . Uneori în acelaşi scop. a sistemului optic şi a căilor de curent precum şi protejarea acestora împotriva deteriorărilor mecanice.Lumina emisă de aceste lămpi se datoreşte pe de o parte radiaţiei termice. iar pe de altă parte efectului de luminiscenţă. Corpurile de iluminat se pot clasifica după mai multe criterii şi anume : 15 . Armătura cuprinde ansamblul elementelor care asigură fixarea lămpii.dirijarea fluxului luminos în mod corespunzător pentru obţinerea repartiţiei spaţiale dorite. care posedînd o sursă de lumină. a murdăriei şi acţiunii fizico-chimice a mediului ambiant.evacuarea căldurii produsă de lampă şi elementele auxiliare ale acesteia.împiedicarea efectelor de orbire. Lampa cu vapori de sodiu se cuplează direct la reţea prin intermediul unui balast de limitare a curentului. ajungind să fie în momentul sta bilizării curentului portocalie. redstribuie în mod raţional fluxul luminos al acesteia. . Corpuri de iluminat navale Prin corp de iluminat se înţelege orice dispozitiv.

care folosesc lămpi cu incandescenţă de orice dimensiuni.a) după destinaţie — sînt corpuri de iluminat pentru iluminatul general al compartimentelor de locuit. de producţie şi auxiliare.5. în emisfera inferioară şi respectiv cea superioară fluxul reprezentînd procente de minim 40% şi respectiv maxim 60%. la care fluxul luminos este emis în fiecare din cele două emisfere. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 40% şi maxim 90% . corpuri de iluminat cu gabarit redus. 16 .corpuri de iluminat cu repartiţie semidire ctă. sunt arătate curbele fotometrice reprezentative pentru clasificările făcute în funcţie de repartiţia fluxului luminos. corpuri de iluminat cu repartiţie mixtă. corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune etc. corpurile de iluminat general se pot clasifica în :corpuri de iluminat cu repartiţie directă. de serviciu. corpuri de iluminat local. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. Fig. d) după caracterul repartizării fluxului luminos între emisfera supe rioară şi cea inferioară. c) după dimensiunile de gabarit — sunt corpuri de iluminat normale. b) după felul sursei de lumină sunt: corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă. 1. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 90% . 1.5 Curbe fotometrice reprezentative ale corpurilor de iluminat In fig. corpuri de iluminat speciale. corpuri de iluminat cu repartiţie indirectă la care fluxul luminos este emis în emisfera superioară şi reprezintă un procent de minim 90%. corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente tubulare.

rezistente la temperatură. Acestea din urmă uneori trebuie să primeze. din care cauză sînt necesare unele concesii în special în privinţa formelor constructive. . mai puţin suple decît cele terestre şi care în general duc la creşterea dimensiunilor de gabarit şi a greutăţii. utilizarea de dulii prevăzute cu dispozitive speciale care să împiedice autodeşurubarea lămpilor în cazul celor cu filet sau. Calităţile fotometrice ale unui corp de iluminat naval trebuie însă corelate cu cele de rezistenţă şi fiabilitate solicitate de condiţiile specifice existente la bordul navelor. denumite plafoniere . Pentru ameliorarea acestor deficienţe este necesară utilizarea unor materale de calitate superioară. Din aceste puncte de vedere corpurile de iluminat se pot clasifica în : a) corpuri de iluminat fixate de perete denumite aplici . asigurarea protecţiei mecanice a globurilor de sticlă prin utilizarea de grătare de protecţie.Modul de repartiţie al fluxului luminos este determinat în primul rînd de forma constructivă a corpului de iluminat respectiv. asigurarea gradelor de protecţie corespunzătoare conform pre scripţiilor societăţilor de clasificare. Ceea ce determină însă în cea mai mare măsură forma construc tivă a unui corp de iluminat sînt locul de amplasare şi particularităţile sistemului de fixare.realizarea armăturilor corpurilor de iluminat din materiale rezistente la acţiunea apei de mare . Ea depinde însă în foarte mare măsură de forma reflectorului şi dispersorului şi de caracteristicile de reflexie şi refracţie ale acestora. . ieşirea din soclu la cele cu soclu sistem baionetă. c) corpuri de iluminat fixate sub punte .executarea globurilor şi lentilelor din sticlă termorezistentă. Printre principalele măsuri care trebuie luate în vederea asigurării unei construcţii şi tehnologii de execuţie corespunzătoare se menţionează : . 17 . b) corpuri de iluminat fixate pe plafon. la ulei şi combustibil. la umiditate.utilizarea de amortizoare în vederea protecţiei lămpilor împotriva şocurilor şi vibraţiilor.

e) corpuri de iluminat destinate a fi folosite pe masă. precum şi creării condiţiilor de evacuare sigură a oamenilor din compartimentele navei..10 secunde de la căderea tensiu nii de la barele tabloului principal de distribuţie. următorii consumatori din reţeaua iluminatului de avarie : 18 . denumite corpuri de iluminat suspendate .4 Reţele de iluminat naval In functie de tipul şi destinaţia navei se pot utiliza urmatoarele sisteme de iluminat : Iluminatul principal (interior şi exterior) destinat iluminării compartimentelor. care nu se încadrează în nici una din categoriile menţionate mai sus întîlnite de obicei sub denumirea generală de corpuri de iluminat cu destinaţie specială. f)corpuri de iluminat destinate a fi ţinute în mînă pe timpul folosirii. Fig. Iluminatul de avarie (mare şi mic) este destinat asigurării iluminării minime temporare.1. mesele de navigaţie.d) corpuri de iluminat suspendate la extremitatea unui cablu. prin intermediul tabloului principal de distribuţie sau prin tablouri auxiliare de distribuţie. Alimentarea ei se face de la diesel. tub etc. punţilor deschise şi suprastructurilor.6. In cazul funcţionării normale a centralei electrice a navei din ta bloul principal de distribuţie primesc alimentare prin intermediul tabloului de avarie.gencratorul de avarie prin tabloul de distribuţie de avarie. denumite lămpi de masă sau de birou . Reţeaua acestui sistem de iluminat se alimentează direct de la sursa principală de energie electrică.. Reţeaua iluminatului mare de avarie are aceeaşi tensiune ca şi cea a iluminatului principal. Proiector 1.. mesele de operaţii etc. denumite corpuri de iluminat portabile . la dispariţia iluminatului principal. spaţiilor de peste bord pentru lansarea bărcilor de salvare.. lanţ. este necesară prezenţa personalului de deservire. în locurile în care. emblemele şi firmele navelor. g) corpuri de iluminat destinate punţilor de încărcare. a cărui pornire automată de regulă se realizează după cel mult 7.

platforme. în locuri greu accesibile. Această reţea se alimentează la tensiunea de 12 sau 24 V în funcţie de gradul de pericol din punct de vedere a electrocutării pe care îl prezinttă locul de muncă. compartimente sociale (în care se pot aduna membrii echipajului sau pasagerii în diverse ocazii) la ieşirile din aceste încăperi.felinarul de semnalizare pe timp de zi. Locurile pentru amplasarea corpurilor de iluminat din reţeaua iluminatului d e avarie precum şi condiţiile de utilizare a acestora sînt precizate în Regulile societăţilor de clasificare. transformatorul este încorporat în carcasa prizei. în compartimentul diesel. inclusiv pe cele echipate cu diese. la tabloul principal de distribuţie şi la cel al instalaţiei electrice de propulsie.generatorului de avarie. În ultimul timp pe scară largă se utilizează şi soluţia cu corpuri de iluminat prevăzute cu sursă proprie.lgenerator de avarie. . Iluminatul festiv se foloseşte pentru iluminarea decorativă a navei în zilele de sărbătoare pe timp de noapte. la tablourile de avarie. pe scări. camera hărţilor. care constă dintr-un acumulator montat în tampon cu reţeaua. la T. la posturile de comanda ale motoarelor principale. la ieşirile din compartimentele maşini şi compartimentele căldurilor. la pupitrele de comandă. fie din reţeaua iluminatului principal. Îîn acest din urmă caz. Pe toate navele. la scările de peste bord. Iluminatul portativ. în tunelele liniilor de arbori şi la ieşirile din acestea.proiectorul de navigaţie. se prevede iluminat mic de avarie. Acest iluminat se alimentează în mod centralizat de la o baterie de acumulatoare. Se foloseşte în completare la iluminatul general pe timpul executării diverselor lucrări de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor şi mecanismelor navei. Corpurile de iluminat din reţeaua instalaţiei iluminatului mic de avarie se prevăd la ieşiri. la mecanismele auxiliare de importanţă vitală.felinarele de navigaţie. 19 . de pe punţile bărcilor.lampa pentru iluminatul girocompasuilui. scări.P. . în cabina radio. Prizele iluminatului portativ se pot alimenta fie centralizat de la unul sau două transformatoare coborâtoare de tensiune. la posturile de comandă a instalaţiilor de stins incendiu. . în rufuri. corpurile de iluminat din culuare. Locurile de montare a prizelor sunt stabilite în Regulile Societăţii de Clasificare.D. spaţiile de peste bord în paralel cu lansarea la apă a bărcilor. care stă în permanenţă la încărcare. Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să fie suficient de mare pentru a se asigura alimentarea reţelei de iluminat de avarie timp de 3—36 h (în funcţie de tipul navei şi zona de navigaţie) în cazul în care nava este prevăzută cu dieselgenerator de avarie şi timp de 30 min cînd nava nu este prevăzută cu dieselgenerator de avarie. din compartimentul maşini. treceri. timoneriei.

Iluminatul de camuflaj este destinat asigurării condiţiilor pentru executarea de lucrări pe punte noaptea fără demascarea obiectului. cât şi în Regulile Registrelor de clasificare a navelor.Iluminatul de serviciu asigură iluminatul minim al încăperilor în cazurile în care nu este necesar iluminatul principal. amplasarea fiecărui corp de iluminat se determină în funcţie de elementele amenajării din compartimentul respectiv sau a locurilor de muncă. ele trebuie să fie de o construcţie deosebit de îngrijită în conformitate cu prescripţiile de construcţie şi verificare foarte severe. Acest gen de iluminat are avantajul că dă posibilitatea asigurării unui nivel ridicat de iluminare pe suprafeţele de lucru. modul de distribuţie şi culoarea luminii. 1. Ele se aprind la apusul soarelui. Iluminatul general.1 Lumini de navigaţie şi semnalizare Luminile de navigaţie şi semnalizare se folosesc pentru evitarea abordajelor pe mare şi pentru transmiterea unor informaţii altor nave. Iluminatul combinat cuprinde atit corpuri de iluminat local amplasate direct la locurile de muncă pentru iluminarea suprafeţelor de lucru cît şi corpuri de iluminat general care echilibrează distribuirea strălucirii în cîmpul de vedere şi care crează iluminarea necesară în toată încăperea. Aceste lumini sînt produse cu ajutorul unor corpuri de iluminat speciale cunoscute sub denumirea de felinare de navigaţie şi semnalizare. Componenţa lămpilor de navigaţie este prescrisă de „Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 1972.4. Numărul şi tipul acestora. Luminile de navigaţie şi semnalizare trebuie să fie folosite de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui şi pe timp cu vizibilitate redusă. În cazul utilizării celui de al doilea mod. precum şi în toate celelalte împrejurări în care această măsură este necesară. realizează iluminarea generală a compartimentului în ansamblu şi a diverselor suprafeţe de lucru din compartiment (când acestea există) suprafeţe pe care nu este necesară asigurarea unei iluminări suplimentare. Există două moduri de amplasare a corpurilor de iluminat pentru realizarea iluminării cerute şi anume: amplasarea uniformă şi neuniformă. După apusul soarelui nu trebuie să se vadă nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile de navigaţie şi semnalizare şi care să poată stânjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghi corespunzătoare. la puteri ale instalaţiei de iluminat relativ mici. 20 . Amplasarea uniformă a corpurilor de iluminat pe plafon se foloseşte acolo unde este necesară asigurarea unei distribuiri uniforme pe întreaga suprafaţă a încăperii. bătaia (distanţa pînă la care trebuie să fie vizibilă lumina) precum şi modul lor de amplasare la bord. Acest iluminat se realizează cu corpuri de iluminat proprii. Avînd în vedere importanţa acestor felinare pentru asigurarea siguranţei navigaţiei pe mare. reguli care se regăsesc şi în prescripţiile Registrelor de clasificare a navelor. sînt stabilite pentru fiecare tip de navă atît în convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare.

de regulă.R. 1. printre care cei mai obişnuiţi au fost firme din U. se execută de obicei din bronz sau alamă. De foarte mare importanţă pentru felinarele cu lumina colorată este şi puterea maximă a lămpii care se montează. fiind posibil ca la lămpile mai puternice. ca o măsură de prevedere. cit şi al rezistenţei la şocuri de temperatură.S. In afară de aceasta se mai urmăreşte şi îndeplinirea unor cerinţe ca: 21 . dar s-au mai importat şi de la diverşi furnizori străini. tipurile şi amplasarea corpurilor de iluminat în compartimentul respectiv în aşa fel încît să se obţină iluminarea cerută in planul util. felinarele de navigaţie se prevăd cu lentile Fresnel. în caz de defectare a unuia din felinare sau a circuitului acestuia.P. Alimentarea. În acelaşi scop este de asemenea necesar ca centrul sursei de lumină să fie aşezat în focarul lentilei. conectarea şi controlul funcţionării felinarelor de navigaţie se face printr-un tablou sau panou special care. spre exemplu : din verde în cenuşiu şi din roşu în roşu-galben. din cauza vibraţiilor şi şocurilor. deoarece din cauza locului de amplasare (pe punţi dcschise) ele vin în permanenţă în contact cu apa de mare fiind din acest punct de vedere mult mai expuse decît celelalte corpuri de iluminat de pe navă. România a aderat la „Convenţia referitoare la Regulamentul Internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. de către constructorul felinarului).S.Polonă. culoarea acestuia să se schimbe iar filtrul să coloreze lumina altfel decît cea necesară.5 Metode de calcul al iluminatului la bordul navelor Scopul principal al calculului iluminatului este acela de a determina numărul. De obicei.Pentru obţinerea vizibilităţii (bătăii) necesare în conformitate cu modul prescris de distribuire a luminii. Pînă în prezent în România s-au fabricat felinare de navigaţie la EL-BA Timişoara. dă un semnal optic şi acustic. deoarece culoarea filtrelor de lumină corespunde la aşa-zisă temperatură de culoare a filamentului (în cazul lămpilor cu incandescenţă). şi R. Corpul felinarelor. fiind prevăzute atît cu dulii baionetă (B22) cît şi cu dulii Edison (E 27) de execuţie specială (cu cric) care să împiedice autodeşurubarea lămpii din soclu. Materialul din care se fabrică lentila şi filtrul de lumină trebuie să fie de calitate superioară atît din punct de vedere al clarităţii. fie prin montarea numai acelor surse de lumină care au înălţimea corespunzătoare centrului focal al lentilei (înălţime prescrisă. şi cu filltre de lumină pentru obţinerea culorilor corespunzătoare. Aceasta se asigură fie printr-o construcţie specială care să permită reglarea înălţimii sursei de lumină (construcţie rar întîlnită). felinarele de navigaţie se echipează cu lămpi cu incandescenţă.

5. Dintre metodele mai întîlnite se vor prezenta : metoda coeficientului de utilizare. metoda punct cu punct. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului interior şi permite să se ţină cont şi de fluxul reflectat de plafon şi pereţi. local. pentru compartimentele închise se consideră la 0. Pentru prezentarea metodei este necesar sa se introducă noţiunea de coeficient de utilizare.14) unde Emed este valoarea iluminării medii a suprafeţei de lucru impusă de normative sau de registrul naval . se utilizează numai o parte din fluxul total emis de izvoarele de iluminat din încăpere. (1. prin lallegerea corespunzătoare a tipului şi puterii izvorului luminos. adică u = Dar fluxul util se poate scrie : (1. Metoda coeficientului de utilizare Pentru simplificarea calculelor se consideră că toate sursele de iluminat sunt punctiforme.- limitarea efectului de orbire care se obţine prin amplasarea co respunzătoare a corpurilor de iluminat. - Metodele de calcul al iluminatului depind de felul instalaţiei de iluminat. De regulă această suprafaţă. S — suprafaţa totală de lucru în plan orizontal.1. iar Φ fluxul unui izvor) se numeşte coeficient de utilizare şi se notează de obicei cu u. denumit flux util. prin utilizarea unor ecrane de dispersie.13) 22 . Raportul dintre fluxul util şi fluxul total al izvoarelor de iluminat n Φ (n fiind numărul de izvoare. adică la nivelul suprafeţelor meselor. metoda de calcul al iluminatului cu proiectoare. metoda nu este aplicab ilă. Pentru iluminatul exterior. care se asigură în special prin ampla sarea raţională a corpurilor de iluminat în interiorul compartimentului. uniformitatea iluminării. pupitrelor etc.8 m de la paiol. Pentru iluiminarea suprafeţei de lucru denumită şi plan util. metoda puterii specifice. Această condiţie este în general valabilă pe nave. portativ etc. 1. Acest lucru este valabil în general pentru cazurile în care raportul dintre diametrul sau cea mai mare dimensiune a sursei si distanţa până la planul util este mai mic de .

adică us = (1. Fluxul luminos Φ care trece prin corpurile de iluminat se calculează cu formula : (1. această formulă nu este aplicabilă întrucît nu permite să se ţină cont de micşorarea în timp a fluxului luminos datorită : vola tilizării filamentului. adică Φ= = (1.19) Practic însă. formula se corectează prin introducerea unui coeficient numit coeficient de depreciere K care are valoare supraunitară. restul pierzîndu-se la trecerea prin corpul de iluminat şi prin reflexii multiple pe pereţi şi plafon.15) în care : η este randamentul unui corp de iluminat.18) (1. murdăririi balonului. pereţilor şi plafonului.17) se obţine valoarea fluxului dat de un corp de iluminat.16) Prin unmare se poate constata că cei doi coeficienţi de utilizare sînt legaţi prin relaţia : u = us η Plecînd de la formula : u= = (1. Valorile coeficientului K sînt date în tabelul 1.Din fluxul luminos emis de izvoarele de iluminat numai o parte cade pe suprafaţa utilă.3. Coeficientul specific de utilizare us se defineşte în acest caz ca fiind raportul dintre fluxul util şi fluxul care trece prin corpurile de iluminat. 23 . Pentru aceasta. considerîndu-se că toate corpurile de iluminat sînt identice.

Deoarece în formula (1. 21 ) (1. scame (magazie de cabluri etc. praf.Tabelul 1. Compartimente cu degajare mică de fum.7 1.) Compartimente cu degajare medie de fum.5 1.5 m . anexa I). praf.15 2 4 ori pe ori pe lună an 1. care sunt : — se aleg din tabel Emin .3 V a lo r ile c o e f ic ie n t u lu i d e d e p r e c ie r e K Caracteristicile şl denumirea Coeficient de compartimentelor şi punţilor depreciere K LI LF Compartimente de mare degajare de fum. cabine.) : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2.4. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. 2.5 m.minim. cambuze : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. Punţi deschise : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. Valorile acestui coeficient sînt date în tabelul 6.3 1.3 Perioadele Ia care se curăţă lămpile 4 4 ori pe ori pe lună lună 1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. în norme nu este menţionata iluminarea medie ci minimă (v. K ş i Z . 20 ) 24 . scame (compartimente caldarină.5 1.3 1.15 3 3 ori pe ori pe lună lună 1.5 m . b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. cabine de locuit. ateliere.5 m.5 m .0 1. scame (compartimente de masini .8 1. praf.5 1.5 1. compartimente de serviciu etc. introducînd aceste două corecţii se obţine : Φ= sau Φ= Această formulă sugerează etapele de calcul al iluminatului prin : metoda coeficientului de utilizare. (1.5 m. compartimente de mecanisme auxiliare. notat în general cu Z. Prin urmare.19) intră iluminarea medie este necesar ca aceasta să fie calculată în funcţie de iluminarea minimă înmulţită cu un coeficient numit coeficient de uniformitate mediu.3 3 ori pe an Uneori.

30 1. Pentru determinarea valorii coeficientului Z cu o bună aproximaţie se poate folosi tabelul 6. Determinarea coeficientului de uniformitate mediu-minim Z .Valorile coeficientului de uniformitate mediu-minim Z Tabel 1. tipul iluminatului şi tipul sursei de iluminat.6 1.R. Prin urmare pentru alegerea iluminării minime este necesar să se cunoască destinaţia compartimentului. — alegîndu-se n se calculează Φ. sînt menţionate în anexa I.R.2 1. Pentru corpurile de iluminat cu lumină indirectă. iluminat exterior 1.40 1. astfel încît relaţia să fie satisfăcută acoperitor. semidirectă sau uniform dispersată Z=1 la aceleaşi valori ale raportului L/hc 25 . — modul de distribuţie al fluxului luminos în spaţiul dat de corpurile de iluminat .15 1. — raportul L/hc .2 1.35 1.65 1. în continuare se va prezenta pe scurt posibilitatea alegerii din tabele a mărimilor din membrul drept al formulei (1.4.4 Repartiţia aparatelor de iluminat Pe un singur Pe rind cu vîrfurile Tipul aparatului de iluminat distanţa L. Determinarea iluminării minime . Acest coeficient depinde de o serie de factori ca : — coeficienţii d e reflexie ai pereţilor şi tavanului .N. sau cunoscindu-se Φ se calculează n. pătratului între cu latura L aparatele de iluminat Pe vîrfurile triunghiului echilateral cu latura L = Raportul L/h Cu distribuţie concentrată cu oglinzi Cu distribuţie modic.70 2.40 1. în acest fel us şi sau u pot f i determinate din tabelul conceput pentru fiecare tip de corp de iluminat in parte .90 1.6 1. Apoi se amplasează corpurile de iluminat cit mai uniform. Iluminarea minimă cerută în compartimentele navei este reglementată în R. emailate Cu distribuţie largă Cu distribuţie largă. în care : L este distanţa dintre corpurile de iluminat şi — h c — înălţimea pînă la planul d e iluminat. Normele de iluminat cuprinse în R.2 1.9 2.0 2.3 -se alege tipul corpurilor de iluminat ce urmează a fi ampla sate în compartimentul respectiv.21).N.

Coeficientul de utilizare creşte odată cu creşterea suprafeţei încăperii . — raportul dintre lungimea şi lăţimea compartimentului.5.3 în funcţie de condiţiile concrete respective. în metri . coeficienţii de reflexie ai plafonului. Tabe lul 1. Valorile acestui coeficient se pot determina din tabelul 1. . indicele de local se calculează cu formula : i= 26 . — suprafaţa încăperii S . Determinarea coeficie ntului de utilizare. în metri . în metri. Indice le de local se calculează cu formula : i= în care : a este lungimea compartimentului. .5 Valorile coeficienţilor dc reflexie Valoarea coeficientului de reflexie. Coeficientul de utilizare se micşorează odată cu creşterea acestui raport . Valoarea coeficientului de utilizare depinde de următorii factori : — randamentul şi curba fotometrică a corpului de iluminat .Determinarea coefic ientului de depreciere K. pereţilor şi paiolului : . Valorile medii ale coeficienţilor de reflexie ai materialelor utilizate pe navă sunt date în tabelul 1.5 ori şi mai mult. Pentru compartimentele cu lungimea a care depăşeşte lăţimea b de 3. % Valoarea medie 65—75 69—77 40 – 55 10 . — înălţimea de calcul h c a corpului de iluminat (distanţa pe verticală dintre corpul de iluminat şi planul de iluminat).15 5 – 10 20—40 10 10 Valoarea de calcul 70 70 50 10 10 30 10 10 Material Vopsea albă Vopsea galbenă Vopsea gri Linoleum Sorturi închise de lemn Sorturi deschise de lemn Covoare închise la culoare Draperii închise la culoare Pentru comoditatea luării în consideraţie a formei şi dimensiunilor compartimentului se introduce noţiunea de indice de local. Coeficientul de utilizare creşte la scăderea înălţimii de calcul . b — lăţimea compartimentului. hc — înălţimea de calcul.

de înălţimea de amplasare a corpului deasupra suprafeţei de lucru. Pentru iluminarea cabinei se utilizează corpuri de iluminat de tip CC755 fiecare avind patru lămpi fluorescente te de dte 15 W. de iluminarea normată în plan orizontal şi de suprafaţa 27 .22) se determină indicele de local: n= Ţinind cont de culorile şi materialul pereţilor se determină (vezi tabelul 1.2 m iar tensiunea de alimentare de 220 V. Metoda puterii specifice Puterea specifică p este raportul dintre puterea instalată a lămpii şi mărimea suprafeţei iluminate. Cu ajutorul formulei (6.Dacă in urma calculului se obţine pentru indicele de local o valoare mai mică de 0. Cu formula (1.6 sau mai mare de 3. Înălţimea de calcul este de 2.3). sau dacă sunt disponibile numai anumite corpuri de iluminat de flux cunoscut re zultă numărul necesar de corpuri din formula n= E xe mp lu d e c a lc u l. Prin urmare se vor instala două corpuri de iluminat.3 (din tabelul 1. cunoscind toate mărimile din membrul drept al formulei se poate determina fluxul necesar al corpului de iluminat. In acest fel.minim s-a luat egal ca unitatea. =50%. deoarece in calcul s-a luat iluminarea medie. iar coeficientul de itumînare mediu.2. din cataloagele de corpuri de iluminat. Calculul iluminatului general uniform cu ajutorul acestei metode se recomandă pentru majoritatea compartimentelor navei.5. Prin urmare.72 Coeficientul de depreciere s-a luat egal cu 1.27. =30%. de tip CC—755. avind practic orice suprafaţă (la creşterea suprafeţei precizia de calcul creşte). Din tabele se determină prin interpolare coeficientul de utilizare u = 0. sau pentru unele lămpi poate fi determinat coeficientul de utilizare.23) se determină numărul total de corpuri de iluminat: n= =1.5) coeficienţii de reflexie ai pereţilor şi plafonului: =70%. 1. Principiul metodei constă în aceea că în funcţie de tipul corpului de iluminat ales.5 = l0 m2 . Iluminarea medie cerută de norme este E=100 Ix.0 atunci se iau in consideraţie aceste valori limită. Să se calculele numărul de corpuri de iluminat necesare pentru iluminarea unei cabine cu suprafaţa S = a b = = 4*2. fiecare corp de iluminat având fluxul luminos Φ =700 lm.

. Pe în W. dar cu alţi parametri ai lămpii sau a i coeficientului de depreciere pot fi determinate cu formulele : Px= P'x= (1. de înălţimea de calcul h C .26) în care : px şi p'x .un punct dat al suprafeţei de iluminat amplasat în orice plan : vertical.5. 1. Prin urmare rezultă puterea totală a lămpilor P = 12. 28 .24) în cape p se dă în W/m2 . de iluminarea E şi de coeficientul de Valorile puterii specifice pentru aceleaşi corpuri de iluminat.compartimentului din anexa II a—k se determină valoarea puterii specifice p. Metoda punct cu punct Metoda punct cu punct dă posibilitatea să se determine iluminarea într. S în m2 . rezultă că sînt necesare două corpuri de iluminat tip CC-755. În anexa II se dau mărimile puterii specifice pentru diferite corpuri în funcţie de suprafaţa iluminată S. de coeficienţii de reflexie : depreciere K.sînt valorile puterilor specifice în ambele cazuri. O bună precizie de calcul se obţine în acel caz în care distanţa de la corpul de iluminat la suprafaţa de iluminat este de cel puţin cinci ori mai mare decît dimensiunea cea mai mare a corpului de iluminat cînd punctul este depărtat de suprafeţele reflectorizante şi cind corpurile de iluminat au o lumină directă sau semidirectă.2 W/m2 . K şi Kx — valorile coeficienţilor de depreciere. orizontal si oblic. Din anexa II se determină pentru corpul de iluminat tip CC-755 puterea specifică p= 12.3. Cunoscînd suprafaţa compartimentului S şi puterea lămpii din corp Pe se obţine numărul de corpuri de iluminat cu formula: n= (1.25) (1.2*10 = 122 W şi numărul lămpilor n= Avînd în vedere că în fiecare corp de iluminat se amplasează cite patru lămpi. şi . şi — valorile fluxurilor luminoase. Datele iniţiale sînt aceleaşi din exemplul anterior în care se utilizează metoda coeficientului de utilizare. Exemplu de calcul.

28) Această metodă este aplicabilă pentru calculul iluminatului local şi exterior şi de asemenea pentru compartimente de dimensiuni mari. Aceste curbe sînt obţinute pentru diferite plane. a căror amplasare este cunoscută. punctul de calcul se găseşte lingă perete sau pentru cazul în care corpurile de iluminat sînt prea depărtate. In acest fel. 1. pentru cazul în care suprafeţele sînt bune reflectorizante.27) unde n este numărul de lămpi în corpul iluminat. 29 .Presupunem că punctul respectiv este iluminat de cîteva corpuri de iluminat. în fiecare corp de iluminat trebuie să fie introdusă o lampă cu fluxul luminos Φ= (1. Influenţa corpurilor de iluminat îndepărtate şi a refle xiei luminii se introduce prin coeficientul μ. dar de regulă se dau în special pentru planul orizontal. ţinînd cont şi de coeficientul de depreciere K. Cunoscînd fluxul unei lămpi din interiorul corpului de iluminat se determină iluminarea reală cu formula : E= (1. iar in fiecare corp este am plasată convenţional o lampă avînd fluxul luminos de 1000 Im.3 pentru corpurile de iluminat cu lumină semidirectă. celelalte mărimi fiind prezentate anterior. între limitele 1. Mărimea coeficientului fi este cuprinsă între limitele 1—1. Iluminarea Σe se determină pentru fiecare corp de iluminat în parte din curbele izolux ale acestuia.25—1. In acest caz iluminarea totală dată de corpurile de iluminat în punctul respectiv se notează cu Ʃ e.d fiind distanţa pe orizontală între punct şi piciorul perpendicularei care cade din centrul corpului de iluminat. cum este compartimentul de maşini. Un exemplu de asemenea curbe este cel din fig. pentru obţinerea în punctul dat a unei iluminări reale E. iar hc fiind înălţimea de calcul.9.05 pentru corpurile de iluminat cu lumină directă şi pentru cazul in care punctul de calcul este departe de pereţii camerei.

9. d3III = 1.25. d3IV = 1.8 . incluse în patru corpuri de iluminat de tip CC775.5 . d2I = 2. d2IV = 2.10.h=2. Să se calculeze iluminatul cabinei căpitanului care are următoarele date: S=4*3 m2 . d1II = 1.0 .11) se determină iluminările convenţionale in punctele respective : 30 . 1. Pentru aceasta se determină distanţele dintre aceste puncte şi picioarele perpendicularelor din centrele luminoase fata de iluminat: d1I = 1. Curbe izolux (exemplu) Exemplu de calcul.8 = 1.25.7. amplasate după planul din fig.25. d1IV = 1.0 . (planul util este la 0.0. d4III = 2. Cu ajutorul acestor valori d şi a valorii k c utilizînd curbele izolux spaţiale ale corpurilor de iluminat tip CC-775 (fig. d4IV = 0.5.0. d2III = 1. d4I = 1.Fig.8 .5 . =0.8.5m. d4II =2.7 m.25. d2II= 1. 1. d1III = 1.8 m de la paiol). =0. d3I = 1.5 .8 . =0.8. Punctele 1-4 sunt punctele în care se verifică iluminarea. 6. In prealabil se consideră că iluminarea se asigură cu ajutorul a patru tuburi fluorescente de cile 15 W fiecare.5 înălţimea dc calcul este hc=h—0. K =1. d3II =1.

adică Emed = 187 Ix > Enorm = 150 lx. ∑ e4 = 17 + 5 + 9 + 55 =86 lx. ∑e2 = 5 + 30 + 30 + 5 = 70 lx. E3 =187 lx.∑e1 = 24 + 24 + 24 + 24 = 96 lx . E4 =192 lx. Valorile reale ale iluminărilor în punctele 1-4 se determină cu formula (1. şi prin urmare alegerea corpurilor de iluminat este corectă. 31 . ∑e3 = 30 + 30 + 12 + 12 = 84 lx .28) pentru u =1.2 E2 =157 lx. După calcularea iluminări în punctele 1-4 se calculează iluminarea medie în cabină cu ajutorul formulei: In acest fel se constată că iluminarea medie este mai mare decît cea stabilită prin norme.

6. se pot alimenta dispozitive de acţionare electrică de mică importanţă cu o putere pînă la 0.1 Tablourile de distribuţie ale iluminatului principal trebuie să fie alimentate prin circuite de alimentare separate.5 Lămpile de iluminat exterior trebuie montate astfel încât să nu producă dificultăţi la conducerea navei în timpul nopţii. 1.2. 1.6.1.Dacă E ed < Enorm se măreşte numărul de corpuri de iluminat. trebuie să fie montate lămpi de iluminat fixe alimentate de la sursa principală de energie electrică. şi lămpi cu incandes cenţă. în afara circuitelor terminale de ilu minat.6.6. păstrîndu-se uniformitatea amplasării lor şi se reia calculul. în care se află părţi vizibile de mecanisme în rotaţie.1.2 Corpurile de iluminat.2 ALIMENTAREA CIRCUITELOR ILUMINATULUI PRINCIPAL 1.6. De la tablourile de iluminat principal. 32 . destinate numai pentru acest scop. încît să fie exclusă încălzirea cablurilor şi a materialelor din apro piere pînă la temperatura care depăşeşte pe cea admisibilă.1. comanda mecanismelor şi instalaţiilor. 1. 1.4 In încăperile sau în locurile iluminate cu tuburi fluorescente.6.25 kW şi radiatoare electrice de cabină cu un curent nominal pînă la 10 A.6 CERINŢE ALE REGISTRULUI NAVAL ROMÂN PRIVIND ILUMINATUL ELECTRIC LA NAVE 1. de asemenea.6.3 trebuie să se prevadă.7 Incăperile de acumulatoare şi alte încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie iluminate cu corpuri de iluminai normale dinspre încăperile învecinate care nu prezintă pericol de explozie prin deschideri acoperite cu sticlă. etanşe la gaze sau cu corpuri de iluminat în execuţie antiexplozivă montate în interiorul încăperii.6.6 In încăperile şi spaţiile iluminate cu lămpi cu descărcare cu gaze.3 Instalarea corpurilor de iluminat trebuie să se facă astfel. 1.6. a căror iluminare este importantă pentru siguranţa navigaţiei.1. pentru condiţii de locuit şi evacuare a pasagerilor şi a echipajului.1In toate încăperile. 1. trebuie să fie protejate cu grătare de protecţie. locurile şi spaţiile. trebuie să se ia măsuri pentru înlăturarea efectului stroboscopic. instalate în încăperile şi în spaţiile unde este posibilă deteriorarea globurilor. care nu asigură continuitatea iluminării la variaţiile de tensiune prevăzute in tabelul 2.1.1.1.1.1 CERINŢE GENERALE 1.6. 1. 1.

2. precum şi prizele de curent trebuie să fie alimentate de la tabloul de ilu minat printr. scărilor. In cazul cînd se folosesc bare 33 . să se facă pe un singur circuit de la tabloul de gr up sau direct de la tabloul principal de distribuţie. Aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la tablouri de grup diferite. încît să fie asigurată o uniformitate cît mai marc a iluminării.4 Corpurile de iluminat local în încăperile de locuit. încît incendiul dintr-o zonă să nu deterioreze circuitele care alimentează iluminatul din alte zone.2. altul decît circuitul de alimentare a corpurilor pentru iluminatul general. Circuitele pentru instalaţia dc ilumi nat trebuie să fie montate astfel.5 Dacă nava este împărţită în zone principale de protecţie împotriva incendiilor.. compartimentelor de maşini. independente de circuitele de alimentare care alimentează iluminatul altor zone protejate împotriva incendiilor.6.2 Dispozitivele de protecţie ale circuitelor terminale de iluminat din încăperile de locuit şi spaţiile sociale trebuie să se calculeze pentru un curent nominal de cel mult 16 A.2.6. Numărul surselor de iluminare care se alimentează de la circuitele finale trebuie să fie astfel încât încărcarea pe circuit să nu depăşească valorile menţionate în tabelul 6. 1 2 3 plnâ la 50 V tic la 51 V la 120 V dc la 121 V la 250 V Curentul maxim al circuitelor de iluminat [A] 10 14 24 Ventilatoarele de cabină şi alţi consumatori de mică putere pot fi alimentaţi de la circuitele terminale de iluminat.2. 1. se permite ca alimentarea iluminării încăperilor enumerate mai sus.6. curentul însumat în sarcină al consumatorilor cuplaţi nu trebuie să depăşească 80% din curentul nominal al dispozitivului de protecţie. iluminatul fiecărei zone trebuie să fie alimentat de la două circuite dc alimentare. aparatelor de măsură pentru nivelul apei in căldări. 1. 1. tunelurilor liniilor de axe. iar pe navele de pasageri şi iluminatul saloanelor.un circuit de alimentare separat. În cazul cînd se folosesc bare secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la secţii diferite. cu instalaţii electrice de putere mică.6.1 Tensiune Nr. în afara compartimentelor de maşini.6. Tabelul 1.3 Iluminatul coridoarelor.1.2.crt. avînd corpurile de iluminat aşezate astfel. Pe navele de marfă. schelelor şi trecerilor care duc la puntea bărcilor trebuie să fie alimentat cel puţin prin două circuite independente.2.

6.2. Pe acest tablou. 1. 1.6. 1.2.7 Corpurile de iluminat fixe.6. 34 . în încăperile în care sînt amplasate sursele de avarie pentru energia electrică şi/sau transformatoarele ilumina tului de avarie (dacă există).6 Instalaţia iluminatului principal trebuie executată astfel încît în caz de incendiu sau altă avarie în încăperile în care sînt amplasate sursele principale de erergic electrică şi/sau transformatoarele de iluminat principal (dacă există).5 In scopul iluminatului de avarie se pot utiliza corpurile staţionare separate cu acumulatori încorporaţi şi cu reîncărcarea lor auto mată de la reţeaua iluminatului de bază cu comutare prin releu. încît în caz de incendiu sau alte cazuri de avarie. din magaziile de mărfuri. a locurilor şi spaţiilor de la iluminatul de avarie trebuie să fie de cel puţin 10% din iluminatul tolal al iluminatului principal.3. corpurile de iluminat ale iluminatului de avarie cu becuri cu incandescenţă se pot combina cu lămpi luminiscente. Iluminatul căilor de evacuare a oamenilor din încăperi la puntea bărcilor trebuie să fie cel puţin 0.4 Reţeaua iluminatului de avarie trebuie astfel executată.6. 1.6.2 Pentru a obţine iluminatul cerut. trebuie să se prevadă un sistem de semnalizare optică a prezenţei tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat.2 Lx.secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la diferite secţii ale barelor. Se admite ca iluminatul de la corpurile de iluminat de avarie din încăperea de maşini să fie de 5% din iluminatul de la cel principal dacă se prevăd prize alimentate de reţeaua de iluminat de avarie.6.3.3 Corpurile de iluminat de la iluminatul principal se pot utiliza ca iluminat de avarie dacă ele pot obţine alimentarea şi de la sursele de energie de avarie. 1. instalaţia iluminatului de avarie să nu iasă din funcţiune. în acest caz se cere să existe o semnalizare luminoasă pentru existenţa tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat magaziile.3.3.3.3.3 ILUMINATUL DE AVARIE 1. La navele cu instalaţie electrică de putere mică se admite ca alimentarea lămpilor de iluminat magazii să se facă de la tabloul de distribuţie montat în timonerie.6 Fiecare corp de iluminat din iluminatul de avarie şi corpurile de iluminat combinate (conţinînd becuri pentru iluminatul normal şi de avarie) vor fi marcate cu culoarea roşie. în afară de siguranţe şi întrerupătoare. trebuie să fie alimentate de la un tablou de distribuţie special.6. 1.1 Iluminarea diferitelor încăperi.6. 1. să nu se defecteze instalaţia iluminatului principal. 1.6.

1 Bobinele de şoc.5 In reţelele iluminatului de avarie nu trebuie utilizate întrerupătoare locale ale corpurilor de iluminat.6.6. 1.4.1.2 Condensatoarele cu o capacitate de 0.4.3 Intrerupătoarele circuitelor de ilu minat ale staţiilor de stingere a incendiilor trebuie să se monteze în exteriorul acestor încăperi.5 μF şi mai mult trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de descărcare. în apropierea vinciului de ancoră. Iluminatul de avarie din timonerie trebuie să fie dotat cu întrerupător.6 PRIZELE DE CURENT PENTRU ILUMINATUL PORTATIV 1. 1.6. sînt corpuri de iluminat ale iluminatului principal. Toate piesele acestor corpuri de iluminat.6.1 Prizele de curent pentru iluminatul portativ trebuie să fie instalate cel puţin în următoarele puncte: .4. 1. trebuie să se utilizeze întrerupătoarele bipolare.5. În încăperile de locuit şi de serviciu uscatle se admite folosirea întrerupătoarelor monopolare in circuitele care deconectează cor puri de iluminat separate sau grupe de corpuri deiluminat cu un curent nominal de max. trebuie protejate. în condiţii normale.1 pe punte. 1.6. trebuie prevăzute inscripţii de avertizare.3 Bobinele de şoc şi transformatoarele cu o mare reactanţă inductivă trebuie să fie instalate cît mai aproape de corpul de iluminat pentru care sunt destinate. trebuie să fie protejate priu carcase metalice legate eficient la părnînt.6.4 Intrerupătoarele lămpilor de iluminat din spatele tablourilor de distribuţie liber aşezate trebuie să fie montate la fiecare intrare în spaţiul din spatele tabloului.2 Pentru corpurile de iluminat staţionare ale instalaţiei de iluminat exterior. care indică tensiunea. 1.5. 6 A precum şi corpuri de iluminat la tensiune nepericuloasă. 1.6.4 ÎNTRERUPĂTOARELE DIN CIRCUITELE DE ILUMINAT 1. 1.6. Se admite utilizarea în trerupătoarelor locale în circuitele corpurilor de iluminat ale iluminatului de avarie care.1 În toate circuitele de iluminat.4 La dispozitivele de iluminat fluorescent.6.4. condensatoarele şi celelalte armături ale corpurilor de iluminat fluorescent.5. tensiunea la bornele lui să nu depăşească 50 V.6. 1. Dispozitivul de descărcare trebuie executat in aşa fel.6. alimentate cu o tensiune de peste 250 V.5.5 CORPURI DE ILUMINAT 1. din timonerie sau de la un alt post de cart permanent de pe puntea superioară.6. se va prevedea un dispozitiv de deconectare centralizată. încît la 1 min după deconectarea condensatorului. 1.6. 35 .6.4.

felinarele din borduri şi de pupa. trebuie să aibă o construcţie care să excludă posibilitatea introducerii fişelor pentru a anumită tensiune la o priză cu o tensiune mai mare.1 Tabloul felinarelor de navigaţie va alimenta prin circuite separate felinarele de catarg. 1. alimentate cu tensiuni diferite. Aceste condiţii nu se referă la navele a căror reţea de iluminat are o tensiune mai mică de 30 V. .6. 1. nave pilot şi alte nave cu destinaţie specială.3 încăperea convertizoarelor instalaţiei radio. .12 zona de amplasare a vinciurilor. iar normele iluminatului general + local la nivelul suprafeţelor de lucru. .7 ILUMINAREA Iluminarea anumitor încăperi şi spaţii nu trebuie să fie mai mică decît valorile date în tabelul 1. . Normele menţionate în tabelul 1. . .5 încăperea agregatului de avarie.. 1. ş i felinarele 36 .2 încăperea girocompasului. trebuie să fie montate cu cupla în jos. instalate pe punţi deschise. . .2.6.6.8 încăperile electrice speciale.3 Prizele pentru iluminatul portativ şi pentru alţi consumatori de energie electrică.6.2 Prizele de curent.6.6. în încăperile închise ale separatoarelor de ulei şi combustibil şi în locurile în care se cer numai echipamente în execuţie antiexplozivă.11 cabina radio.7 spatele tabloului principal de distribuţie. 1. de asemenea.6.6. .14 încăperile instalaţiilor centralizate de ventilaţie şi de aer condiţionat.6.6.13 zona lochului şi al sondei ultrason. iar pe remorchere.10 timonerie.4 Nu se vor instala prize de curent în încăperile de maşini aproape de paiol. .4 încăperea instalaţiei de cîrmă (guvernare).8.6 compartimentele de maşini. . 1.8 FELINARELE DE NAVIGAŢIE 1.6.9 tunelul arborelui port-elice. .2 pentru iluminatul general se referă la un nivel de 800 mm deasupra paiolului încăperii. nave de pescuit.

Alimentarea semnalizării acustice trebuie să se facă de la o altă sursă sau de la alt circuit decât sursa sau circuitul de alimentare a tabloului felinarelor de navigaţie sau de la o baterie dc acumulatoare.8.3 se va prevedea şi o semnalizare acustică care să acţioneze automat în cazul ieşirii din furicţiune a oricărui felinar de navigaţie cu întrerupălorul în poziţia „CONECTAT".6. 1. de la cel mai apropiat tablou de grup care nu primeşte alimentarea de la tabloul de distribuţie de avarie. 1.instalate permanent enumerate în tabelul 2.1 printr.8. Căderea de tensiune pe elementul indicatorului.6.6. printr-un cablu flexibil cu fişă.8. 1. nu trebuie să depăşească 3% din tensiunea nominală. montat pe tabloul felinarelor de navigaţie.2 printr-un al doilea circuit de alimentare. .5 Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie să fie protejat pe ambii conductori şi prevăzut cu un indicator optic automat al funcţionării felinarelor de navigaţie conform cerinţelor capitolului — „Mijloace de semnalizare".8.4 Circuitele de alimentare a felinarelor de navigaţie trebuie executate după un sistem cu doi conductori. 37 . ale navelor maritime. Se admite instalarea dispozitivelor de comandă a felinarelor de navigaţie într.2 Tabloul felinarelor de navigaţie se va alimenta prin două circuite de alimentare.un pupitru aşezat în timonerie.6.7 La felinarele de navigaţie.8. trebuie să se utilizeze dulii şi lămpi care corespund cu cerinţele părţii „Mijloace de semnalizare".6.1 din partea B-III „Mijloace de semnalizare" a Regulilor pentru echipamente conforme convenţiei. Indicatorul vizual trebuie executat şi montat astfel.8. 1. pe fiecare circuit trebuie prevăzut un întrerupător bipolar. 1. conectat în circuitul felinarului de navigaţie. Pentru navele la care sursa principală de energie este bateria de acumulatoare şi la care tabloul principal de distribuţie este montat în timonerie.4. 1. prin tabloul de distribuţie de avarie (dacă există). se admite ca dispozitivele pentru comanda felinarelor de navigaţie să se monteze direct pe tabloul principal de distribuţie.8. încît ieşirea sa din funcţiune să nu provoace deconectarea felinarului de na vigaţie.6 Pe lîngă semnalizarea cerută la 1.un circuit de alimentare de la tabloul principal de distribuţie. astfel: .3 Felinarele de navigaţie trebuie să fie conectate la reţeaua de alimentare.6.

d.a. scări. Încăperile de distribuţie şi ale tablourilor de pupitrelor de comandă distribuţie.Locurile dc comandă a pitrelor şi posturilor mecanismelor prinde manevră şi de cipale control din încăperea Treceri intre căldări. puţurile locului. girocompasuriior Frontul căldărilor Camera Iluminat general la acumulatoarelor nivelul punţii Turnurile liniei de ar.Tabelul 1.6. puţu. instalaţiilor mecanisme. platautomatizate şi ale forme ş. pa. nivelul punţii sondei ultrason. Incăperea şi suprafeţele Iluminarea (Lx) Iluminat Iluminat cu lampi fluorescent cu incandescenţă general general General general + local + local 100 150 100 75 75 200 150 50 50 75 1 2 3 4 5 6 7 Iluminat general la nivelul punţii Mesele de lucru în cabina radio Camera hărţilor Iluminat general la nivelul punţii Mese de hărţi Timonerie Iluminat general la nivelul punţii Iluminat general la nivelul punţii Compartimentul Suprafeţele instalaţiilor maşini.Iluminat general la bori. precum şi ale flanşelor de racordare şi altele Trecerile pe punţi.2 Nr.Iluminat general la sarele şi zonele dc nivelul punţii amplasare a bărcilor şi plutelor de salvare Cabina radio 200 150 100 100 150 150 75 75 75 30 100 75 75 75 50 75 - 75 50 20 50 50 20 38 . crt.Suprafeţele lagărelor rile lanţului arborilor. ale pu.m.

c) cu proiectoare. 2. c) o influenţă mare.Spaţii in afara bordu. 39 . 2: c. 8 LUCRARE DE VERIFICARE Descrieţi aprinderea şi funcţionarea lămpilor fluorescente tubulare.În apropierea liniei de 5 lui in zona de plutire corespunzătoare coborirc a bărcilor şi încărcăturii maxime plutelor de salvare TEST DE AUTOEVALUARE 1. variaţiile de tensiune au: a) o influenţă mică. RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. b) nu au nici o influenţă. Asupra lămpilor cu incandescenţă. b) interior. d) local. d) au influenţă numai dacă tensiunea scade sub 150 V. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului: a) exterior.

Pregătirea pentru lansare 2.2.de a defini rolul şi importanţa fiecărei instalaţii .de a descrie ordinea operaţiunilor care trebuie efectuate la pregătirea pentru lansarea.1.1.de a explica semnificaţia şi importanţa semnalizărilor ce pot să apară. Semnalizări MP. Instalaţia pneumatică 2. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă 2.2.1.1. de la postul local aflat în compartimentul maşini (C. .reglarea turaţiei. 40 . funcţionarea.1.Unitatea de învăţare nr.lansarea motorului.2.5. Anularea protecţiei 2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2.4. Instalaţia de telecomandă asigură: . Instalaţia electrică de forţă 2.9. Subtelegraf MP OBIECTIVE .4. PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL CUPRINS 2. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului 2.7.2. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ. Motor principal de propulsie MAN 2.1.2.6.1. Dispozitivul de comandă pneumatică 2.3. . Instalaţia de telecomandă.6.3. Funcţionarea motorului 2.1. . Oprirea motorului 2.).M.4.1.5. cuplarea reductorului şi oprirea motorului.2.de a descrie studenţilor instalaţiile componente a două dintre tipurile de motoare de utilizate la propulsia navelor.8. protecţie şi semnalizări realizează comanda şi supravegherea motorului principal de la distanţă (timonerie) sau. Semnalizări reductor MP 2. Motor principal de propulsie ALCO 2.2. Lansarea motorului principal 2. precum şi măsurile ca re trebuie luate.2.1.1.2. Cuplarea reductorului 2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2. în situaţii speciale. treapta I 2.2.1.

oprirea motorului; inversarea sensului de rotaţie al arborelui portelice; semnalizarea depăşirii parametrilor nominali; protecţia motorului la apariţia unor avarii care pot pune în pericol funcţionarea acestuia. Diversitatea instalaţiilor de telecomandă, protecţie şi semnalizări existente este creată de diferite firme constructoare care realizează motoare de propulsie pentru nave. Principiile după care sunt construite şi scopul, fiind comun pentru toate variantele. În cele ce urmează se prezintă două variante de instalaţii de telecomandă, protecţie şi semnalizări realizate pentru motorul de propulsie de tip ALCO (licenţă S.U.A.), 3280 CP, 1000 rot/min, cuplat cu axul portelice printr-un reductor inversor cu raportul de transmisie i = 5 şi pentru motorul de propulsie de tip MAN (licenţă Germană), 8440 CP, 430 rot/min, cuplat cu arborele portelice printr-un reductor nereversibil cu raportul de transmisie i = 2.

-

2.1. Motor principal de propulsie ALCO
2.1.1. Instalaţia pneumatică Instalaţia pneumatică pentru comanda motorului principal este prezentată în figura 2.1. Se prezintă, în continuare, elementele schemei pneumatice şi rolul lor funcţional pentru telecomanda motorului principal. Dispozitiv pneumo-electric PN-1. Este folosit pentru comanda pneumatică locală şi de la distanţă (timonerie) a turaţiei motorului principal şi a reductorului. Acest dispozitiv realizează următoarele funcţiuni: - comandă reglarea turaţiei motorului; - blochează protecţia şi semnalizarea pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pentru mersul ―înainte‖ (poziţia manetei la limita extremă pentru a obţine turaţia maximă); - realizează telecomanda reductorului inversor, cu posibilitatea de blocaj pentru interzicerea mersului în alt sens decât cel comandat; - interzice lansarea motorului cu reductorul cuplat. Pentru a realiza aceste funcţiuni, dispozitivul PN-1 este echipat cu un reductor de presiune acţionat de maneta dispozitivului folosită pentru accelerarea sau decelerarea motorului. Pe poziţia ―STOP‖ presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero şi pe măsură ce se deplasează maneta din această poziţie presiunea creşte în limitele 0 – 3,2 bar. Această presiune este transmisă printr-un sistem de valvule la regulatorul de turaţie al motorului realizându-se accelerarea acestuia la creşterea presiunii şi decelerarea la scăderea presiunii atunci când maneta se deplasează spre poziţia ―STOP‖. Pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pe poziţiile ―ÎNAINTE‖, maneta se împinge în poziţia extremă. Pe această poziţie este blocată acţiunea protecţiei şi

41

presiunea aerului de comandă, la ieşire, creşte peste valoarea nominală, până la 3,4– 3,8 bar.

Fig. 2.1. – Schema instalaţiei pneumatice pentru telecomanda motorului principal

Mişcările manetei se transmit mecanic unui ax cu came care acţionează patru ordine realizând: semnalizarea poziţiilor, STOP, ÎNAINTE, ÎNAPOI; indicarea locului

42

de unde se comandă, LOCAL sau DISTANŢĂ; interzicerea lansării motorului cu reductorul cuplat. Ordinea de închidere a contactelor microîntrerupătoarelor în funcţie de poziţiile manetei dispozitivului PN-1 este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
MICROÎNTRERUPÃTOA RE II III IV SupraProt. ÎNAINTE ÎNAPOI sarcină Relansare I

Poziţia manetei PN-1

Suprasarcină Atenţie suprasarcină 100 % 80 % . . . Atenţie cuplare Reductor necuplat STOP Reductor necuplat Atenţie cuplare 10 % . . . . 100 % ÎNAINTE ÎNAPOI

x x x x . . . x

x

x x x . . . . x

Comutator pneumatic b5 – cu două poziţii: LOCAL (L) şi DISTANŢĂ (D). Acest comutator permite trecerea aerului care comandă regulatorul de turaţie al motorului de la postul de comandă locală sau de la postul de comandă de la distanţă (timonerie). În construcţia lui are înglobate microîntrerupătoare prin care se semnalizează în punctele de comandă locul din care se efectuează comanda motorului. Electromagnetul s2 – este inclus în regulatorul de turaţie. La alimentarea acestui electromagnet se descarcă uleiul din cilindrul de forţă al regulatorului de turaţie aducând cremalierele pompelor de injecţie în poziţia de debit nul şi motorul se opreşte. Comanda de acţionare a electromagnetului s2 se dă în una din următoarele situaţii: - manual, prin apăsarea butonului STOP, atunci când se comandă oprirea voită a motorului; - automat, când apare una din situaţiile: a) întreruperea funcţionării exhaustoarelor de gaze; b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta a II-a (1, 35 bar);

43

Electrovalvulele 30. 31 – pentru comanda sertarului distribuitor în vederea cuplării reductorului pentru mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI. s5. electrovalvula s4 deschide circuitul care permite trecerea aerului de comandă de la electrovalvula s3 iar electrovalvula s5 închide circuitul. peste turaţia de mers în gol. Întreruperea alimentării electrovalvulei s3 urmată de trecerea motorului la turaţia de relanti se realizează în următoarele situaţii: . regulatorul de turaţie menţine turaţia motorului corespunzătoare mersului în gol. Acest lucru este necesar pe durata cuplării reductorului pentru a prelua sarcina. treapta a II-a (810 C). sub acţiunea căreia motorul este accelerat uşor. Când se comandă ÎNAINTE sau ÎNAPOI pe poziţia manetei ―ATENŢIE CUPLARE‖ se alimentează electrovalvulele s4. s5 şi se revine la situaţia normală. Asemenea situaţii pot apare la trecerea bruscă de pe poziţia STOP pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI. În aceste situaţii electrovalvula s3 întrerupe transmiterea aerului de comandă până la trecerea regimului tranzitoriu dat de timpul necesar pentru umplerea cilindrilor de forţă. după cum este alimentată 44 . Când se comandă întreruperea alimentării electrovalvulei s3 se închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie.automat când apare una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului a ajuns la limita maximă. . d) maneta de comandă (PN-1) s-a trecut pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI dar nu s-a confirmat cuplarea reductorului. 0. Reductorul de presiune montat pe acest circuit asigură o presiune de cca. La lansarea motorului se alimentează electrovalvula şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic şi aceasta execută rotirea motorului principal. Aerul de comandă are circuitul deschis spre regulatorul de turaţie. s5 – prin intermediul lor se realizează o uşoară accelerare a motorului în momentul cuplării reductorului. c) temperatura uleiului de ungere în lagărul axial al reductorului a ajuns la limita maximă (800 C).c) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a (0. Motorul urmăreşte comenzile de accelerare sau decelerare date din postul de comandă. Electrovalvula s5 permite trecerea aerului pe un alt circuit. După confirmarea cuplării reductorului se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4.6 bar.manual prin aducerea manetei de comandă PN – 1 pe poziţia STOP. electrovalvula s3 este alimentată şi deschide circuitul de aer de la unul din posturile de comandă la regulatorul de turaţie. La anularea presiunii aerului de comandă. Electrovalvula s3 – în timpul funcţionării motorului. care execută cuplarea reductorului. treapta a II-a (920 C). precum şi la trecerea bruscă de pe poziţiile ÎNAINTE pe poziţiile ÎNAPOI. b) temperatura uleiului de ungere a motorului principal a ajuns la limita maximă. Electrovalvulele s4. În funcţionare normală. Electrovalvula s1 – comandă circuitul de aer pentru alimentarea demarorului pneumatic. Electrovalvula s4 blochează circuitul aerului de comandă şi deschide o nouă cale care permite trecerea aerului de la electrovalvula s5. 5 bar).

2d5 şi 2d2. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. Se pune în funcţiune prin închiderea contactului releului 2 d8 şi se opreşte la întreruperea alimentării releului 2 d8. Se montează atât la postul local de comandă cât şi la postul de comandă de la distanţă. m3.2. Funcţionează fără întrerupere pe toată durata de funcţionare a motorului. – relee pentru pregătirea lansării. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. 2d5 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 de la postul local şi din timonerie sunt pe poziţia LOCAL. se instalează în postul de comandă de la distanţă (timonerie). 2d2. Figura 2. Sunt alimentate în curent continuu la 24V. Pornirea şi oprirea este comandată de contactele releului 2 d8. Instalaţia electrică de forţă În figura 2. schema 1 din figura 2. 2d7. 2.2. redresoare pentru alimentarea exhaustoarelor de gaze şi pentru alimentarea schemei de comandă. electroventilatoare exhaustoare de gaze din carterul motorului.2. b3 – buton pentru comanda pregătirii pentru lansare. Instalaţia de forţă. 2d6 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 din cele două posturi de comandă sunt fixate pe poziţia DISTANŢĂ. m4 n1. protecţie şi semnalizări pe trei circuite: A-B. prezentate în schema 2 din figura 2.2. protecţie şi semnalizări motor principal. 2d1. de exemplu de la postul local la distanţă. Pe timpul funcţionării motorului. Stabilirea electrovalvulei care este alimentată se face prin deplasarea corespunzătoare a manetei PN-1 din postul de comandă. conţine următoarele elemente: m1 m2 – – motor de acţionare a pompei de preungere..1. conţine 9 scheme care grupează elementele după rolul lor funcţional. se prezintă instalaţia electrică pentru telecomandă. motor de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. 2. C-D şi E-F. b5 – comutator pentru stabilirea locului de unde se dau comenzile: LOCAL sau DISTANŢĂ. sunt: 2d0 – releu pentru cuplarea tensiunii de alimentare a schemei de comandă. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate releele 2d1. Punerea sub tensiune a schemei de comandă se face prin contactul releului 2 d8. 2d8 La transferul comenzii. similar cu primul. traductoarele de presiune comandă pornirea la scăderea presiunii până la o valoare minimă şi oprirea la atingerea valorii maxime a presiunii. 2d6.3. Pregătirea pentru lansare Principalele elemente ale schemei electrice de pregătire pentru lansare.1. Un comutator se află la postul de comandă local iar al doilea.2. n2 – – 45 .electrovalvula 30 sau 31. 2d8a.

2d5 şi 2d2.2. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. la aplicarea tensiunii este alimentat releul 5d4 (schema 5) care în schema 2 din figura 2. Pornirea instalaţiei pentru pregătirea lansării se execută prin apăsarea pe butonul b3. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă.2. Se închide contactul 2d7 (6-7) şi este alimentat releul 2d8a care la rândul său închide contactul 2d8a (6-7) prin care este alimentat releul 2d8. închide contactul 5d4 (2-4) şi deschide contactul 5d4 (3-5). În prima fază. (schema 5). În schema 2 din figura 2.La transferul comenzii. După trecerea regimului tranzitoriu de pregătire a lansării se stabileşte presiunea uleiului de ungere şi se închid contactele din circuitul releului 5d2. Prin închiderea întrerupătorului b0 se aplică tensiunea de alimentare pentru schema electrică de telecomandă. Este alimentat releul 5d2 şi prin deschiderea contactului 5d2 (5-6) se întrerupe alimentarea releului 5d4. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate rele ele 2d1. Prin închiderea contactelor releului 2d8 sunt puse în funcţiune pompele de preungere şi electroventilatoarele exhaustoare de gaze prezentate în schema 1 din figura 2. după încetarea apăsării pe butonul b3. Este alimentat releul 2d7 care prin închiderea contactului 2d7 (9-11) şi prin contactul închis 5d4 (2-4) realizează circuitul de automenţinere a alimentării releului 2d7. 2d6. 46 .2 se deschide contactul 5d4 (2-4) şi se întrerupe alimentarea releului 2d7 iar prin închiderea contactului 5d4 (3-5) se menţine alimentarea releului 2d8a. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. de exemplu de la postul local la distanţă.

47

48

49

50 .

51 .

52 .

53 .

.54 Fig. 2. 8) SEMNALIZARE LA PANOUL LOCAL M. .2. protecţie şi semnalizări M.P.Instalaţia telecomandă.P.

55 .

Demarorul roteşte motorul pentru pornire. Cuplarea reductorului După pornirea motorului cu turaţia de mers în gol este necesar să se menţină o anumită perioadă în acest regim pentru încălzirea motorului înaintea cuplării sarcinii. La terminarea operaţiunii de lansare motorul funcţionează cu turaţia de mers în gol (relanti). Presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero. 2. Ca urmare acest releu este alimentat şi menţine închis contactul 5d1 (1-3) din circuitul electrovalvulelor de cuplare a reductorului 30 şi 31.închide contactul 3d1 (2-4) prin care se alimentează electrovalvula s1 şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic.2. . Pentru valori normale ale temperaturilor apei de răcire şi uleiului de ungere contactele traductoarelor sunt închise.1. Lansarea motorului se execută prin apăsarea butonului b1. 4d10 (schema 4) sunt alimentate şi contactele acestora din circuitul releului 5d1 sunt închise.1. De asemenea.se închide contactul 3d1 (6-8) (schema 5) şi este alimentat releul 5d5 care prin închiderea contactului 5d5 (1-3) blochează acţiunea protecţiei şi îşi menţine acest contact închis cca.2. conform tabelului 2. în urma efectuării operaţiunii de pregătire a lansării sunt alimentate contactoarele 1C1 – 1C4. dispozitivul de comandă PN-1 este pe poziţia STOP. La încetarea apăsării pe butonul b1 se întrerupe circuitul de alimentare a electrovalvulei s1 şi a releului 5d5.2. Demarorul funcţionează cât timp se menţine apăsarea pe butonul b1.4.5.1. De asemenea se închide contactul 3d1 (3-5) restabilind posibilitatea de oprire voită a motorului. Lansarea motorului principal Principalele elemente ale schemei electrice de lansare a motorului principal sunt prezentate în schema 3 din figura 2. Când motorul porneşte. Se consideră că lansarea motorului se face din postul de comandă local (comutatoarele b5 sunt fixate pe poziţia LOCAL). Principalele elemente ale schemei de cuplare a reductorului sunt prezentate în schema 3 din figura 2. Maneta dispozitivului de comandă PN-1 este fixată pe poziţia STOP. 4d6. Este alimentat releul 3d1 care realizează: .se deschide contactul 3d1 (3-5) din circuitul releului 5d3 de oprire voită a motorului. . Se închide circuitul de aer spre demaror şi prin deschiderea cu întârziere a contactului 5d5 (1-3) se restabileşte acţiunea protecţiei. încetează apăsarea pe butonul b1. 5 secunde după încetarea alimentării acestui releu. Pe această poziţie. 56 . releele 4d4. Prin contactul 1C1 (2-4) este alimentat releul 3d8 şi acesta închide contactele 3d8 (7-6) pregătind circuitul de lansare şi 3d8 (9-11) (schema 6) prin care alimentează lămpile 6h9 în timonerie şi 7h3 în PSCM şi se semnalizează ―Comanda posibilă‖. este închis contactul microîntrerupătorului IV care permite efectuarea lansării.

necesară pentru preluarea sarcinii. Este alimentat releul 3d6 care realizează: . În continuare aerul de comandă pentru modificarea turaţiei va fi dat de deplasarea manetei dispozitivului de comandă PN-1.1.închide contactul 3d6 (6-7) şi alimentează releul 3d7. . conform tabelului 2. . Realizarea presiunii normale de cuplare a reductorului pentru mers ÎNAINTE este sesizată de traductorul de presiune care închide contactul din circuitul releului 3d4. 57 . Se închide circuitul de aer realizat pe durata cuplării şi se reface circuitul PN-1-s3-s4 – regulator de turaţie. deschide contactul 3d7 (1-4) şi întrerupe alimentarea releului 3d6. Releul 3d7. 15 secunde. Electrovalvula 30 permite trecerea uleiului spre cilindrul de forţă care urmează să execute cuplarea reductorului pentru mers ÎNAINTE. .deschide contactul 3d6 (1-4) şi întrerupe alimentarea electrovalvulei 30. După efectuarea cuplării sertarul distribuitor se blochează la limita extremă şi închide contactul microîntrerupătorului ÎNAINTE. se închide contactul microîntrerupătorului I şi se stabileşte circuitul de alimentare pentru releul 3d2 care execută: . ceea ce permite o uşoară accelerare a motorului pe durata cuplării. interzicând o nouă pornire cu reductorul cuplat.închide contactul 3d2 (10-12) (schema 5) şi pe durata cuplării reductorului sunt alimentate electrovalvulele s4. . REDUCTOR CUPLAT ÎNAINTE. Sertarul rămâne blocat în poziţia extremă şi presiunea în cilindrul de forţă se menţine constantă. De asemenea. s5. 3d6 (1-4).închide contactul 3d2 (6-8) care pregăteşte circuitul de acţionare la terminarea cuplării. COMANDA POSIBILÃ. 5d1 (1-3) se stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei 30.6 bar. 0. REDUCTOR CUPLAT.deschide contactul 3d4 (3-5) din circuitul releului de pornire 3d1 interzicând o nouă comandă de pornire atâta timp cât reductorul este cuplat.deschide contactul 3d4 (7-9) (schema 5) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. . de exemplu pentru mersul ÎNAINTE. după cuplarea reductorului se închide contactul b6 (schema 4) stabilind circuitul de alimentare al releului 4d12 care execută: . . s5. Este alimentat releul 3d4 şi prin acţionarea contactelor sale execută: .închide contactul 3d2 (2-4) şi prin contactele închise 5d4 (7-9). cu temporizare cca.închide contactul 4d12 (7-6) (schema 8) şi la postul local se aprinde lampa 8h1. Corespunzător acestei poziţii.Cuplarea reductorului.. se face prin împingerea manetei dispozitivului de comandă PN-1 pe poziţia ATENŢIE CUPLARE. .deschide contactul 4d12 (11-8) (schema 6) şi în timonerie se stinge lampa de semnalizare 6h9. s5 trece aer spre regulatorul de turaţie la presiunea de cca.deschide contactul 4d12 (1-4) din circuitul releului 3d1. Prin circuitul creat de electrovalvulele s4.se închide contactul 3d4 (2-4) (schema 6) prin care se alimentează lampa de semnalizare 6h5 din timonerie.

Presiunea aerului de comandă creşte până la 3. Presiunea aerului de comandă variază în limitele 0 – 3.închide contactul 5d3 (9-11) şi întrucât este închis şi contactul 3d1 (3-5) se realizează un circuit de autoalimentare a releului 5d3 la întreruperea apăsării pe butonul b2.2. Funcţionarea motorului În continuare. . Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului Prin circuitele de protecţie şi semnalizare se urmăresc: a) valorile temperaturilor pentru: . La oprirea motorului se micşorează treptat presiunea uleiului de ungere şi schema de protecţie acţionează similar cu situaţiile de avarie.2. Oprirea motorului Elementele schemei electrice care realizează oprirea motorului sunt prezentate în schema 5 din figura 2.ulei reductor. Pentru regimul de suprasarcină. releul 5d6 prin contactele sale execută: . 2. 58 . Avertizarea sonoră intră în funcţiune şi avertizează în cele două puncte de comandă că s-a solicitat schimbarea punctului de comandă.1. 8 bar. Atunci când şi în celălalt post de comandă se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ avertizarea sonoră încetează şi în continuare comanda turaţiei motorului se execută de la distanţă (timonerie).6. obţinându-se creşterea turaţiei de la valoarea de relanti la valoarea nominală. prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă se măreşte presiunea aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi se obţine sporirea vitezei motorului care prin intermediul reductorului antrenează axul portelice.închide contactul 5d3 (1-3) şi este alimentat releul 5d6.7. turaţia scade la valoarea de relanti.1. Pentru a opri semnalizarea acestei situaţii ca o avarie. se aduce maneta dispozitivului de comandă pe poziţia zero.închide contactul 5d3 (5-7) şi se alimentează electromagnetul s2 care acţionează asupra cremalierei pompelor de injecţie aducându-le în poziţia de debit nul. valabil numai pentru mersul ÎNAINTE se împinge maneta dispozitivului de comandă PN-1 până la limita extremă. după care se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.apă răcire motor principal. .1. 2. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul 5d3 care realizează: . Dacă pe timpul funcţionării se doreşte schimbarea punctului de comandă. şi turaţia motorului creşte peste valoarea nominală. Prin această operaţiune se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.8. ALARMA MP .ulei ungere motor principal.închide contactul 5d6 (schema 9) şi blochează alarma sonoră. STOP. . . 5 bar. Pentru oprirea voită se apasă pe butonul b2.deschide contactul 5d6 (1-4) (schema 6) şi întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare 6h1.

e) Presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. În situaţia normală toate circuitele controlate sunt închise şi alarma sonoră nu funcţionează.‖. 4d7. d) presiunea uleiului de comandă a reductorului a scăzut la valoarea minimă. prezentată în schema 9 din figura 1. b) valorile presiunilor pentru: . se execută: . Se deschide contactul traductorului din circuitul releului 4d1 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d3. Treapta I. 6h3 ―Alarmă reductor‖.‖. . din cele controlate. . La apariţia uneia sau mai multe din defecţiunile corespunzătoare treptei I de protecţie.la postul de comandă de la distanţă (schema 6) se aprind lămpile de semnalizare: 6h1 ―Alarmă MP‖.2. 4d8. În funcţie de gradul avariei. b) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. Instalaţia electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în schema 4.ulei lagăr axial.ulei comandă reductor. treapta I. 4d9. 8h4 ―Tmax ulei MP tr.I. Traductorul deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d7. Traductorul de temperatură deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d5.ulei ungere reductor. Semnalizare şi reducerea automată a turaţiei la valoarea de relanti Treapta a II-a funcţionează la apariţia unor defecţiuni sau mai multor defecţiuni din cele menţionate mai jos: 59 ... Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d9. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. treapta I. Semnalizare.ulei ungere motor principal. c) temperatura uleiului de ungere a MP a crescut până la valoarea maximă. Treapta a II-a. . intră în funcţiune la deschiderea unui circuit sau mai multor circuite. postul local de comandă şi postul de comandă de la distanţă – Alarma sonoră. 4d5. Prin întreruperea alimentării releelor 4d1. f) temperatura uleiului de ungere a reductorului a crescut peste limita normală. . 4d3.la postul de comandă locală (schema 8) se aprind lămpile de semnalizare: 8h2 ―Tmax apă răcire MP tr. releele respective întrerup circuitele şi pun în funcţiune semnalul sonor. treapta I.punerea în funcţiune a alarmei sonore în PSCM. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) presiunea uleiului de ungere a motorului principal a scăzut până la valoarea minimă. treapta I. treapta I. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d8.I.

II‖ şi 8h5 ―Tmax ulei MP tr. b) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă admisă. Cu temporizare se închide contactul 5d2 (5-6) şi se alimentează releul 5d4. treapta a II-a. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d6. Se deschide contactul 5d4 (7-9) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor 30 şi 31. Releul 5d4 fiind alimentat realizează: oprirea motorului. decuplarea reductorului. Ca rezultat se deschide contactul 5d1 (9-11) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulei s3.II‖. Electrovalvula închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi la presiunea zero a aerului de comandă turaţia motorului se reduce până la valoarea de relanti. 4d10 se execută: deschiderea contactelor acestor relee din circuitul releului 5d1 şi întreruperea alimentării acestui releu. treapta a II-a. c) temperatura uleiului de ungere a MP a ajuns la valoarea maximă.II‖. la postul de comandă de la distanţă se aprind lămpile de semnalizare 6h2 ―Avarie MP‖ şi 6h4 ―Avarie reductor‖. 60 . Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d10. Prin întreruperea alimentării acestor relee se realizează întreruperea alimentării releului 5d2 (schema 5). treapta a II-a. la postul local de comandă se aprind lămpile de semnalizare 8h3 ―Tmax apă MP tr. Se deschide contactul 5d4 (3-5) şi se întrerupe alimentarea releelor 2d8a şi 2d8. încetarea funcţionării pompelor de preungere şi electrovent ilatoarelor exhaustoare de gaz. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d11. Treapta a III-a. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d4. prin contactele releelor 4d2 şi 4d11 se semnalizează la posturile de comandă de la distanţă şi local această avarie: la punctul de comandă local se aprinde lampa de semnalizare 8h7 ―Pmin ulei MP tr. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d2. Se deschid contactele releului 2d8 şi se întrerupe funcţionarea instalaţiilor de forţă (schema 1) În acelaşi timp. Prin întreruperea alimentării unuia sau mai multe din releele 4d4. treapta a II-a. b) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. Semnalizare şi oprirea motorului Treapta a III-a funcţionează la apariţia uneia din situaţiile posibile: a) presiunea uleiului de ungere a MP a scăzut la valoarea minimă.a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. se deschid contactele acestor relee din circuitele controlate de alarma sonoră (schema 9) şi alarma sonoră intră în funcţiune. Temporizarea este necesară pentru ca acţiunea să se producă numai în situaţiile în care cauza se menţine o anumită durată. 4d6. Se închide contactul 5d4 (6-8) prin care se alimentează electromagnetul s2 de aducere a cremalierei pompelor de injecţie în poziţie de debit nul şi motorul se opreşte.

În această situaţ ie sunt alimentate releele 2d1 – 2d6 şi în schema 7 din figura 2. După înlăturarea cauzelor. Prin contactele închise 2d1 (14-16) şi 2d5 (5-6) se alimentează releul 7d1 care prin închiderea contactului 7d1 (6-7) alimentează blocul de pâlpâire. la PSCM prin aprinderea lămpilor de semnalizare 7h1 LOCAL sau 7h2 DISTANŢĂ. este alimentat releul 4d12 şi prin închiderea contactului 4d12 (6-7) se aprinde lampa 8h1‖Reductor cuplat‖.la punctul de comandă de la distanţă se aprind lămpile 6h2‖Avarie MP‖ şi 6h4‖Avarie reductor‖ funcţionează alarma sonoră la toate posturile de comandă. În afara semnalizărilor pentru situaţii de avarie. – la mersul ÎNAPOI după terminarea cuplării reductorului se alimentează releul 3d5 şi prin închiderea contactului 3d5 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h6‖Reductor cuplat înapoi‖. cum sunt: a) semnalizarea cuplării reductorului – la mersul ÎNAINTE după terminarea cuplări reductorului se alimentează releul 3d4 şi prin închiderea contactului 3d4 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h5‖Reductor cuplat înainte‖. 61 . pentru o nouă pornire se efectuează toate manevrele prezentate pentru pornirea normală a motorului.2 se închide contactul 2d1 (14-16) şi se deschide contactul 2d6 (5-6). b) semnalizarea locului de unde se comandă. comanda se execută de la postul local şi de la timonerie se solicită transferul comenzii la distanţă. Semnalizarea sonoră intermitentă încetează atunci când la postul local se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. schema mai conţine semnalizări care în funcţionarea normală a motorului indică anumite stări. Contactele releului 7d2 pun în funcţiune alarma sonoră intermitentă la postul de comandă locală şi la postul de comandă de la distanţă. – la mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI după terminarea cuplării se închide contactul b6. c) semnalizarea în situaţia în care de la unul din posturile de comandă se solicită schimbarea punctului de comandă. De exemplu. Semnalizarea locului din care se efectuează comanda se face: la postul local prin aprinderea lămpilor de semnalizare 8h10 LOCAL sau 8h9 DISTANŢĂ. Solicitarea se face prin fixarea comutatorului b5 de la timonerie pe poziţia DISTANŢĂ. Contactul de ieşire al acestui bloc se închide şi se deschide cu intermitenţă şi în acelaşi mod va funcţiona şi releul 7d2. la postul de comandă de la distanţă prin aprinderea lămpilor de semnalizare 6h7 LOCAL sau 6h8 DISTANŢĂ. Atunci când poziţiile comutatoarelor b5 coincid la postul local şi la distanţă sunt alimentate releele 2d1 şi 2d5 când se execută comanda din postul local sau releele 2d2 şi 2d6 dacă comanda se execută de la distanţă. poziţie care coincide cu cea de la timonerie.

iar instalaţiile de semnalizare şi protecţie fiind identice. aşa cum s-a prezentat la subcapitolul 2. Pentru blocarea alarmei false acţionează. scăderea presiunilor uleiului de ungere ar urma să pună în funcţiune schema de protecţie şi semnalizare. – se închide contactul b4 (2-4)2耀are scurtcircuitează contactul 3d8 (6-7) din circuitul releului 3d1. 3. releul 5d6 şi prin contactele sale se întrerupe semnalizarea.3 planşe. 2. Semnalizări motor principal treapta I . Instalaţia electrică de alimentare . – se deschide contactul b4 (3-5) (schema 5) şi se interzice posibilitatea de alimentare a electromagnetului de oprire s2.d) blocare alarme false. Pe durata apăsării pe butonul de anulare a protecţiei se realizează: – închiderea contactului b4 (6-8) prin care se menţine alimentarea releului 5d2 interzicând posibilitatea de oprire automată a motorului indiferent de situaţia contactelor schemei de protecţie din circuitul său. Schema electrică de alimentare şi modulul de alarmă sunt comune pentru cele două motoare. protecţie şi semnalizări prezentată corespunde unui compartiment maşini cu două motoare de propulsie de tip MAN: motorul principal babord (MP-Bb) şi motorul principal tribord (MP-Tb).şi modulul de alarmă .1. se prezintă complet instalaţia pentru motorul babord şi pentru ambele motoare în situaţiile când schemele sunt comune. Anularea protecţiei În anumite situaţii este necesară anularea protecţiei pentru a împiedica scoaterea motorului din funcţiune. – se deschide contactul b4 (7-9) din circuitul releului 3d6. motor principal . 2. 2. La încetarea apăsării schema revine în poziţia avută înainte de apăsarea pe acest buton. Pentru uşurinţa înţelegerii şi a simbolizării aparatelor electrice cât şi pentru a păstra sistemul de notare folosit în documentaţia navei. protecţie şi semnalizări este împărţită în mai multe scheme care reprezintă anumite funcţiuni numerotate în ordine.. Pe timpul apăsării butonului b4 acţiunea protecţiei este anulată.7.2 planşe.2. La întreruperea voită a motorului. Motor principal de propulsie MAN Instalaţia de telecomandă. instalaţia electrică de telecomandă. astfel: 1.3 planşe. O asemenea situaţie poate apare uneori şi la pornire. De asemenea se blochează acţiunea de protecţie a releului 5d1. Semnalizări şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a .2 planşe. Pentru anularea protecţiei se apasă pe butonul b4 (schema 5). 62 . prin apăsarea pe butonul b2.9. dacă timpul de întârziere la deschidere al contactului 5d5 (1-3) care blochează acţiunea protecţiei la pornire nu este suficient pentru ca presiunile uleiului de ungere pentru motor şi reductor să ajungă la valori peste limitele minime corespunzătoare treptei a II-a.1. Semnalizări reductor. 4.

Pe durata deplasării din B în C se introduce aer de lansare în cilindrii motorului şi motorul este rotit pentru pornire.3 .2.4 planşe. Atunci când contactele unui releu dintr-o schemă sunt folosite în altă schemă. buton manevră rapidă. 65-70 rot/min. – în schema 1 contactul este notat cu 2 do şi se înţelege că acest contact aparţine releului do din schema 2. Dispozitivul de comandă pneumatică Lansarea motorului se realizează prin introducerea aerului din buteliile de lansare în cilindrii motorului. ventil de reglare fină pentru limitarea umplerii. turaţia maximă a motorului la mers 63 .3. întrerupătoare) sunt notate cu numărul coloanei pe care se află. notaţiile sunt: – în schema 2 contactul normal deschis al releului do este notat 1. Poziţia A corespunde situaţiei STOP motor principal. În punctul E pornirea s-a terminat şi se întrerupe aerul de lansare. ventil principal de comandă (valvula L125).1. siguranţe. 4. buton de anulare a protecţie Maneta de comandă a dispozitivului asigură manevra unei valvule notată în schema instalaţiei pneumatice cu L 125. 2. Pentru fiecare schemă electrică aparţinând unui domeniu s-a început numerotarea coloanelor de la zero iar aparatele electrice (relee. Fig.5. se deplasează maneta de comandă pe domeniul F. 2. Când motorul a atins turaţia de aprindere. Deplasarea din A până în B corespunde lansării motorului pentru mers ÎNAINTE. în G. aer de comandă pentru limitarea umplerii. Punerea în funcţiune a motorului principal se realizează prin deplasarea manetei de comandă într-un sens sau altul corespunzător mersului ÎNAINTE sau ÎNAPOI al motorului.Dispozitiv de comandă 1.44 precizându-se că se află în schema 1 pe coloana 44. începând cu poziţia D se introduce şi combustibil în cilindri. aprinderea combustibilului asigură mişcarea. De exemplu. În continuare. 3. pentru releul do din schema 2 care are un contact normal deschis în schema 1. Continuând deplasarea manetei de comandă. obţinându-se la capătul cursei.2. traductoare. 5. buton oprire de avarie. Subtelegraf motor principal . s-au adaptat notaţii corespunzătoare pentru identificare. 6. Dispozitivul pneumo-electric de comandă de la distanţă este prezentat în figura 2. pentru creşterea turaţiei.

2.4. 2. Fig.C. Valvula L 125 alimentată la presiunea de 7 bar.A. Deplasarea manetei de comandă din A în H fixează lansarea motorului pentru mersul ÎNAPOI şi în continuare se parcurg aceleaşi etape ca în cazul prezentat pentru mersul înainte. reversare şi pornire fără combustibil. În cazul defectării comenzii de la distanţă sau a automatizării este prevăzută şi posibilitatea funcţionării în regim de avarie. În poziţia K se obţine turaţia maximă la mersul ÎNAPOI. izolat de zgomotul şi temperaturile excesive din compartimentul maşini.) şi al doilea din tabloul de distribuţie la avarie (T.D.A.P. se face pe două circuite: unul din tabloul principal de distribuţie (T. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă Elementele instalaţiilor de supraveghere.7 bar. 4. prin fixarea comutatorului b03 pe poziţia 1.5. 3.D. poziţia STOP. În acest regim comanda motorului se execută de la postul local aflat pe motor.. pornire cu combustibil. 64 .ÎNAINTE. Pentru inversarea sensului de rotaţie a arborelui portelice. 50 Hz. antrenat de motor prin intermediul reductorului nereversibil.2. Schema electrică a instalaţiei de telecomandă. climatizat.P. terminarea pornirii. se obţine prin modificarea presiunii aerului de comandă care se aplică regulatorului de turaţie al motorului.C..4 Diagrama de funcţiuni pentru ventilul de comandă L 125 1. În mod normal alimentarea se face din T. se aduce maneta de comandă în poziţia ASTOP şi motorul se opreşte. în funcţie de poziţia manetei dispozitivului de comandă. . protecţie şi semnalizări este prezentată în figura 2. 2.0.2. În figura 2.5.2 bar. şi modulul de alarmă sunt prezentate în schema 1 din figura 2. Variaţia turaţiei motorului MAN. Alimentarea cu 3 x 220 V. semnalizare şi protecţie a motoarelor principale sunt montate în tabloul de semnalizări şi alarmă maşini (TSAM) dispus într-un compartiment P.M. ca şi în cazul motorului ALCO. pentru turaţia maximă 450 rot/min. pentru turaţia minimă 130 rot/min.).D. Instalaţia electrică de alimentare T. asigură: .4 se prezinta dagrama de functiuni pentru ventilul L125 manevrat prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă.S.

detectoarele de ceaţă şi iluminatul panoului frontal al tabloului T. 65 .Staţiile de măsurarea a temperaturii. Circuitele de semnalizare şi protecţie sunt alimentate cu 24 V curent continuu obţinut de la redresorul format din transformatorul trifazat şi puntea redresoare.A.S. se alimentează la 220 V pe circuite protejate cu siguranţe.M.

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

74 .

75 .

76 .

77 .

78 .

C2 (T-C) circuitele importante pentru semnalizări şi protecţie treapta a II-a şi a III-a sunt alimentate de la bateria de acumulatori iar modulul de alarmă este alimentat de la tabloul de încărcat acumulatori prin închiderea contactelor d19 (2-4). d44 (1-3) şi releul d60 este alimentat întrucât. Stabilind alimentarea acestuia. C16 (T-C) şi se stabileşte alimentarea circuitelor de protecţie şi semnalizări de la redresor. aşa cum se va prezenta ulterior. şi celelalte contacte din circuitul releului d60 sunt închise. Situaţia fiecărui circuit este controlată de câte două relee şi o lampă de semnalizare.A. Releul d60 deschide contactul d60 (1-4) din circuitul releului d64 şi întrerupe funcţionarea acestuia. La dispariţia uneia sau mai multe din tensiunile controlate. 5do (1-3) . în circuitul lămpi de 79 . de la redresor. 3do (1-3) .c. De asemenea sunt închise contactele d45 (1-3). Contactele releului d64 sunt multiplicate de releul d66. Schema electrică de semnalizare a prezenţei tensiunii de alimentare şi modulul de alarmă este prezentată în schema 1. Releul d45 controlează alimentarea circuitelor de protecţie pentru comanda ventilelor STOP motor principal şi comanda electromagnetului de reducere a turaţiei. se prezintă. Prin întreruperea alimentării releului d44 se realizează: se deschide contactul d44 (1-3) şi se întrerupe alimentarea releului d60. d45. alimentare module de semnalizare d44. Releul d44 controlează prezenţa tensiunii de la sursa de alimentare prin închiderea contactelor d18 (1-3). pentru exemplificare. prin închiderea contactelor: 2do (1-3) semnalizare treapta I. Prezenţa tensiunii de alimentare este sesizată de releele d41. d20 (1-3).c. d44 şi d45. d51 şi lampa h53. d15 (C16). se întrerupe alimentarea contactorului C16 şi automat sunt conectate circuitele de alimentare a contactorului C2 de la bateria de automatizări şi a releului d19 de la tabloul de încărcat acumulatori T. 4do (1-3) semnalizare reductor. contactele comutatoare de acestor relee din circuitele lămpilor de semnalizare sunt în poziţia 6-7 şi lămpile sunt stinse. d52 şi lampa h56. contactele din circuitul releului d44 sunt închise şi se realizează alimentarea releului.semnalizare treapta a II-a şi a III-a. În situaţia normală. alimentarea circuitelor de protecţie motor Bb. se închide d60 (1-4) şi este pus în funcţiune releul de pâlpâire d64. d19 (14-16). circuitul care controlează alimentarea pentru modulele de semnalizare. C16 (2-4). astfel: alimentare 24Vc. când toate circuitele sunt alimentate. Se închid contactele C16 (R-A). În cazul în care se întrerupe alimentarea de la redresor. Prin contactele C2 (R-A). planşa 2/2. se deschide unul sau mai multe contacte din circuitul releului d44. Se deschid contactele C16 (3-5). C16 (7-9) prin care se întrerupe alimentarea contactorului C2 şi a releului d19.Prezenţa tensiunii de 24 V c. Întrucât semnalizarea avariei este asemănătoare pe toate circuitele controlate. La funcţionarea normală sunt alimentate releele d15. Releul d64 este un releu de pâlpâire realizat cu un releu obişnuit şi o schemă cu tranzistori astfel încât la alimentarea acestuia contactele lui se închid şi se deschid cu intermitenţă obţinându-se întreruperi periodice de scurtă durată ale semnalului luminos sau acustic produs de surse alimentate prin contactele acestui releu. precum şi a tensiunii de alimentare care se aplică circuitelor de semnalizare şi protecţie.alimentare subtelegraf MP. d46 şi lampa h54.I. este sesizată de releul d15 care prin închiderea contactului d15(1-3) stabileşte alimentarea contactorului C16. d44 (schema3) care închid contactele 3d41 (1-3) din circuitul releului d45.

h73.2.3. contactele traductoarelor de presiune se închid şi prin apăsarea pe butonul b44. care controlează parametrii motorului. suficient pentru stabilirea presiunilor normale. se deschid contactele traductoarelor şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d70. se închide contactul d70 (1-3) şi prin contactul închis d44 (11-8) este alimentat releul d52 care realizează: închide contactul d52 (11-9) de automenţinere după încetarea apăsării pe butonul b70. Întrucât în schemele de semnalizări sunt necesare mai multe contacte. multiplicarea acestora se realizează punându-se în paralel mai multe relee: d66-d67 contactele releului de pâlpâire.5 este reprezentată instalaţia electricã de semnalizări treapta I. Ca rezultat încetează funcţionarea semnalului acustic iar lampa de semnalizare h56 funcţionează cu lumină continuă. închide contactul d52 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d60. Lampa funcţionează cu pâlpâire indicând întreruperea alimentării modulelor de semnalizare. în această perioadă releele de semnalizare de pe circuitele de controlul presiunii pentru a nu semnaliza situaţia ca avarie.semnalizare h56‖Alimentare module de semnalizare‖ se comută contactul d44 în poziţia 6-5 şi prin contactul închis d52 (5-6) lampa de semnalizare este conectată la bara alimentată de contactul releului d64. se activeazã schema de semnalizare. care prin acţionarea contactelor sale întrerupe alimentarea releului d52. Întrucât atunci când motorul este oprit presiunile sunt nule iar după pornire este necesară a anumită durată pentru ca presiunile să ajungă la valorile nominale. întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare iar alimentarea releului d60 se menţine prin contactul d44 (1-3). Semnalizarea acustică locală în compartimentul TSAM (h47) şi la distanţă în compartimentul maşini (h73) avertizează personalul despre depăşirea limitelor normale ale unuia sau mai mulţi parametri controlaţi. d68-d69 contactele releului de verificare lămpi. d70-d71 contactele releului de anulare a semnalului acustic. În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor f. lămpile de semnalizare sunt conectate la o bară comună prin contactele 6-7 şi se aprind la apăsarea pe butonul b68. La încetarea apăsării pe acest buton se sting şi lămpile de semnalizare. este conectată lampa de semnalizare. comută contactul din circuitul lămpi de semnalizare în poziţia d52 (6-7). sunt alimentate prin contactul închis al butonului b44‖Anulare semnal acustic‖. în situaţia normală. La înlăturarea avariei este din nou alimentat releul d44. intră în funcţiune alarma sonoră locală h72 iar prin contactele releului d66 funcţionează cu intermitenţă semnalizarea sonoră în compartimentul maşini. După constatarea avariei se apasă pe butonul b70 de anulare a alarmei acustice. este alimentat releul d68 şi prin închiderea contactului d68 (2-4) se aplică tensiunea la bara la care. cu reţinere în poziţia apăsat. După un timp. 2. De asemenea prin întreruperea releului d60 se închide contactul d60 (11-8). treapta I În schema 2 din figura 2. Această situaţie se menţine atât timp cât durează avaria. prezentaţi în schemã sunt închise şi sunt alimentate releele aflate pe circuitele traductoarelor. Semnalizări MP. În situaţia în care unul sau mai mulţi parametrii controlaţi depăşesc limitele normale. Situaţia fiind normală pe toate circuitele controlate. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul b68. prin comutarea contactului d44 în poziţia 6-7. Releele de semnalizare sunt alimentate prin contactele traductoarelor care controlează presiunile. Identificarea parametrului sau parametrilor care au depăşit limitele normale se realizează prin 80 .

semnalizare optică cu pâlpâire individuală pentru fiecare din circuitele controlate (lămpile de semnalizare h52÷h71). comută contactul do2 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7. Urmărind în continuare circuitul ales pentru exemplificare. prin care se pune sub tensiune linia comună la care. De asemenea se deschide contactul do1 (11-8) din circuitul releului do2 şi se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52‖Presiune diferenţială maximă filtru ulei de ungere‖ pe poziţia 6-7. Pentru valoarea normală a presiunii diferenţiale contactul traductorului f. atunci când presiunea diferenţială de ulei depăşeşte limitele normale. prin contactele 6-7. Semnalizarea sonoră indică starea de avarie iar aprinderea cu pâlpâire a lămpii h52 arată parametrul care a depăşit limitele normale. sunt conectate toate lămpile de semnalizare.b68 (cifra 1 scrisă înaintea simbolului indică faptul că acest buton se află în schema 1).. Funcţionarea circuitelor de semnalizare pentru parametrii controlaţi de schema de protecţie şi semnalizare treapta I este aceeaşi. Aprinderea lămpilor de semnalizare indică starea normală de funcţionare a acestora. Funcţionează cu intermitentă alarma sonoră în compartimentul maşini iar prin contactul 1d66 se aplică semnal de tensiune intermitent liniei la care este conectată lampa h52 prin contactele închise do1 (5-6). releele corespunzătoare fiecărui circuit sunt alimentate şi contactele acestora din circuitele lămpilor de semnalizare sunt comutate în poziţia 6-7 în care lămpile de semnalizare h52÷h71 sunt stinse. do2 (5-6). contactele traductoarele sunt închise. comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-5. se închide contactul 1d70 (6-8) şi este alimentat releul do2 care realizează: închide contactul do2 (9-11) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe butonul b70. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul 1. Lampa de 81 . operatorul comandă anularea semnalului acustic prin apăsarea butonului b70 din schema 1 (modulul de alarmă). astfel: se întrerupe alimentarea releului d60 prin deschiderea contactului 1d48 (1-3) se închid contactele d60 (1-4). Situaţia fiind normală pe toate circuitele.. care pune în funcţiune releul de pâlpâire d64. De asemenea prin contactul releului d64 (6-7) sunt alimentate releele d66-67 de multiplicare a contactelor. Pentru exemplificare se prezintă primul circuit care controlează‖presiunea diferenţială maximă filtru automat ulei de ungere‖. Se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului d48 şi pentru că situaţia este normală pe toate circuitele de semnalizare controlate de releul d48 sunt închise toate contactele înseriate cu do1 (1-3) având ca urmare alimentarea releului d48. închide contactul do1 (8-11) din circuitul releului do2. închide contactul do2 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d48. Releul d48 alimentat în situaţia normală închide contactul său 1d48 (1-3) aflat în schema 1 pe coloana 60 şi menţine alimentarea releului de alarmă d60. După identificarea circuitului de semnalizare a avariei. se deschide contactul traductorului f01 şi se întrerupe alimentarea releului do1 care realizează: deschide contactul do1 (1-3) prin care întrerupe alimentarea releului d48. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat d68 (schema1) şi se închide contactul 1d68. şi d60 (11-8) care pune în funcţiune alarma sonoră locală. Prin alimentarea releului d48. şi închiderea contactului 1d48 (1-3) se restabileşte alimentarea releului d60 şi încetează funcţionarea alarmei sonore precum şi a releului de pâlpâire. Prin întreruperea alimentării releului d48 se pune în funcţiune modulul se alarmă prezentat în schema 1. Este alimentat releul d70-71 de anulare a semnalului acustic.01 este închis şi este alimentat releul do1. Lampa de semnalizare nu funcţionează.

semnalizare h52 funcţionează cu lumină continuă, fiind conectată prin contactele do1 (5-6) şi do2 (6-7) la tensiunea de alimentare. Funcţionarea lămpii se menţine pe toată durata în care presiunea diferenţială de ulei este în afara limitelor normale. După revenirea parametrului controlat în limitele normale, se închide contactul traductorului fo1, este alimentat releul do1 şi schema revine la situaţia iniţială. Se deschide contactul do1 (11-8) şi se întrerupe alimentarea releului do2, se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7 şi lampa se stinge, se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului de alarmă d48. Întrucât sunt multe circuite de semnalizare, în schemă s-au folosit două relee de alarmă, d48, d51 a căror funcţionare este identică şi care acţionează prin intermediul modului de alarmă prezentat în schema 1. Contactele acestor relee 1d48 (1-3), 1d51 (1-3) sunt înseriate în circuitul de alimentare al releului d60 prin intermediul căruia se pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire d 64. 2.2.4. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a este prezentată în schema 3 din fig.2.5 şi conţine 3 planşe. Treapta a II-a semnalizare şi reducerea turaţiei acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - temperatură maximă apă răcire MP (releul d 23 şi lampa de semnalizare h24); - temperatură maximă ulei ungere MP (releul d25 şi lampa de semnalizare h26); - temperatură maximă gaze evacuare MP (releul d27 şi lampa de semnalizare h28); - suprasarcină MP (releul d29 şi lampa de semnalizare h30). În situaţia normală, contactele traductoarelor care măsoară parametrii controlaţi sunt normal deschise, releele de pe aceste circuite nu sunt alimentate şi lămpile de semnalizare sunt stinse. La depăşirea limitelor normale, de exemplu pentru temperatura apei de răcire MP, se închide contactul traductorului f23, este alimentat releul d23 şi lampa de semnalizare h24 ―Temperatură maximă răcire MP‖. Releul d23 închide contactul d23 (1-3) prin care este alimentat releul d34 şi contactul d23 (6-7) prin care conectează semnalizarea de alarmă în timonerie. Releul d34 fiind alimentat anclanşează cu temporizare. Temporizarea este necesară pentru a evita acţiunea releului la şocuri de scurtă durată. După un timp, stabilit de temporizarea releului, se închide contactul d34 (7-6) de automenţinere a alimentării şi contactul d34 (9-11) prin care este alimentat releul d40. Releul d40 realizează: închide contactele d40 (2-4), d40 (14-16) şi stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei s46 de reducere a turaţiei, în schema 5 (subtelegraf MP) închide contactul 3d40 (16-18) şi pe panoul de semnalizare MP - Bb se aprinde lampa h30 ―Reducere turaţiei MP - Bb‖, în schema 4 (semnalizări reductor) se deschide contactul 3d40 (11-8) şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d13 şi d14 a cărui funcţionare este identică cu cea prezentată pentru semnalizare treapta I-a. Se întrerupe alimentarea releului d21 prin deschiderea contactului d13 (1-3). Releul d21, la rândul său, întrerupe alimentarea releului d60 din schema 1 (modulul de alarmă) prin deschiderea contactului 4d21 (1-3). Prin contactele

82

releului d60 este pusă în funcţiune alarma sonoră şi este alimentat releul de pâlpâire. Prin contactele de multiplicare ale releului d66 funcţionează cu intermitenţă alarma sonoră în compartimentul maşini şi în schema 4 (semnalizări reductor) se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h31 ―Reducere sarcină MP‖. Ca şi în cazul schemei de semnalizare treapta I-a, întreruperea semnalului acustic se face prin apăsarea pe butonul b70 din schema 1 (modulul de alarmă). După reducerea automată a sarcinii ca urmare a acţiunii protecţiei, schema rămâne blocată pe această poziţie atât timp cât electrovalula s46 este alimentată. Pentru deblocare şi repunerea motorului în funcţionare normală, se apasă pe butonul b36 (schema 3 din fig.2.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d34 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d40. Se întrerupe alimentarea electrovalvulei s46 şi încetează funcţionarea semnalizării optice a avariei prin închiderea contactului 3d40 (11-8) şi restabilirea alimentării releului d13 din schema 4 (semnalizări reductor MP). În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a II-a de semnalizare şi reducere automată a turaţiei. Treapta a III-a semnalizare şi oprirea motorului acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - supraturaţiei MP (releul d01 şi lampa de semnalizare h02); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d07 şi lampa de semnalizare h08); - presiune minimă ulei ungere T.S. (releul do9 şi lampa de semnalizare h10); - ceaţă ulei carter MP (releul d11 şi lampa de semnalizare h12); - presiune minimă apă răcire intrare cilindrii MP (releul d13 şi lampa de semnalizare h14); - presiune minimă apă răcire intrare injectoare MP (releul d15 şi lampa de semnalizare h16); - temperatură maximă aer supraalimentare MP (releul d2 şi lampa de semnalizare h18); - presiune minimă ulei ungere reductor MP (releul d19 şi lampa de semnalizare h20); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d21 şi lampa de semnalizare h22). În condiţii normale contactele traductoarelor sunt normal deschise, releele şi lămpile de semnalizare corespunzătoare nu sunt alimentate. La depăşirea limitelor normale, de exemplu la scăderea presiunii uleiului de ungere MP sub valoarea minimă, se închide contactul traductorului f.07 şi sunt alimentate releul d07 şi lampa de semnalizare h08 ―Presiune minimă ulei ungere MP‖. Releul d07 închide contactele do7 (1-3), prin care este alimentat releul cu temporizare d33 şi contactul d07 (6-7) prin care pune în funcţiune semnalizarea de alarmă în timonerie. La rândul său, releul d33, după un timp stabilit de temporizarea acestuia, închide contactul d33 (6-7) de automenţinere a alimentării şi contactul d33 (11-9) prin care alimentează releul d38. Prin alimentarea releului d38 se realizează: - alimentarea ventilelor STOP - MP prin închiderea contactelor d38 (2-4), d38 (6-8), d38 (10-12), d38 (14-16). Prin acţiunea ventilelor se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. - pe panoul motorului (schema 5 - subtelegraf MP) se aprinde lampa de semnalizare h29 ―STOP avarie MP - Bb‖ conectată prin închiderea contactului 3d38 (26-28).

83

- în schema 4 (semnalizări reductor), prin deschiderea contactului 3d38 (1-3), este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11 şi d12 a cărui funcţionare este identică cu cazul prezentat anterior pentru treapta a II-a de protecţie. Prin intermediul modului de alarmă este pusă în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa h30 ―STOP automat MP‖ În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a III-a de semnalizare şi oprire automată a motorului. Oprirea motorului, în condiţii normale, se realizează prin aducerea manetei dispozitivului de comandă pe poziţia STOP. În caz de urgenţă se poate comanda oprirea manual folosind elementele cu care acţionează schema de protecţie treapta a III-a. Comanda STOP manual de urgenţă se poate da din P.C.C. prin apăsarea butonului b03, din timonerie prin apãsarea butonului b04 (schema 3 din fig. 1.5) sau de la panoul local al motorului prin apăsarea butonului b05. În toate cazurile, prin apăsarea unuia din butoane, este alimentat releul do3 şi lampa de semnalizare h05 ―STOP manual de urgenţă‖. Releul do3 prin închiderea contactului do3 (1-3) alimentează releul fără temporizare d32 şi prin închiderea contactului do3 (6-7) pune în funcţiune semnalizarea de alarmă. La rândul său releul d32 acţionează ca şi releul d33 realizând alimentarea releului d38 şi prin deschiderea contactului 3d32 (8-11) din schema 4 (semnalizări reductor) pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11, d12. Prin contactele releului d38 sunt alimentate ventilele STOP-MP, iar circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune semnalizarea acustică şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h 30 ―STOP automat MP‖. Spre deosebire de releul d 33, releul d 32 nu are termorizare şi acţiunea sa este imediată în cazul primirii comenzii de stop manual, precum şi în cazul producerii ceţii de ulei în carterul MP. După oprirea motorului, ca urmare a acţiunii protecţiei sau la darea comenzii manuale STOP de urgenţă, schema rămâne blocată în această poziţie, ventilele întrerup alimentarea cu combustibil a motorului. Pentru deblocare, în vederea repunerii în funcţiune a motorului, se apasă pe butonul b35 de anulare a acţiunii protecţiei. La apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d32, d33, se deschid contactele lor din circuitul releului d38 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Deschiderea contactelor releului d38 întrerupe alimentarea ventilelor STOP-MP şi se reface circuitul de alimentare cu combustibil. De asemenea încetează semnalizarea acustică şi optică. Anularea protecţiei treapta II-a şi a III-a este necesară uneori în situaţii limită care necesită menţinerea în funcţiune a motorului principal. Anularea protecţiilor se face pe durata apăsării pe butonul b39 (schema 3 din.1.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d38, d40 şi se anulează toate protecţiile cu excepţia protecţiei la supraturaţiei care se menţine întrucât prin contactul releului do1 este alimentat direct releul d38. Anularea protecţiei este semnalizată acustic şi optic. La apăsarea pe butonul b39 de anulare a protecţiei, în schema 4 (semnalizări reductor MP) se închide contactul 3b39 şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d15 şi d16. Ca şi în cazurile prezentate pentru semnalizări treapta a II-a şi semnalizări treapta a III-a, circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h32 ―Anulare protecţie MP‖. Anularea semnalizării sonore se obţine prin apăsarea pe butonul b70 din schema modului de alarmă.

84

punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. maneta acestor întrerupătoare este blocată cu un capac de protecţie fixat pe panoul tabloului T.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1. Este alimentat releul d70.nivel minim baie ulei reductor (releele do3. d12 şi lampa de semnalizare h30). Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . prin deschiderea întrerupătorului bo7 se scoate din funcţiune circuitul de semnalizare şi protecţie care controlează presiune minimă a uleiului de ungere MP Anularea protecţiei pentru un parametru este necesară în anumite situaţii limită sau dacă traductorul este defect. . Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale. d16 şi lampa de semnalizare h32).A. . .2.reversare greşită MP (relele do9. Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig.2.Pe fiecare circuit de semnalizare şi protecţie treapta a II-a şi a III-a este montat un buton cu reţinere sau întrerupător basculant având contactul normal închis. Pentru ca aceste întreruperi să nu fie accidentale.M. Este alimentat releul d68 şi se închide contactul 1d68 (22-24) prin care sunt alimentate toate lămpile de semnalizare. În afara parametrilor prezentaţi. Verificarea lămpilor de semnalizare se face prin apăsarea butonului b70 din schema 1.anulare protecţii MP (releele d15.2. La depăşirea limitelor unui parametru. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. do6 şi lampa de semnalizare h27) . precum şi la anularea acesteia. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise.STOP automat MP (releele d11.S. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. La deschiderea acestui contact este anulat circuitul respectiv de protecţie. se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60.3.temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5.5. d14 şi lampa de semnalizare h31).reducere sarcină MP (releele d13. d10 şi lampa de semnalizare h29). do2 şi lampa de semnalizare h25) . 85 . De exemplu. 2. do4 şi lampa de semnalizare h26) . astfel: . schema de semnalizare reductor permite de asemenea. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare.4.

.5.reducere sarcină MP (releele d13. Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. Circuitul de 86 . do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise.temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. prin intermediul releului d21. do6 şi lampa de semnalizare h27) . precum şi la anularea acesteia.reversare greşită MP (relele do9.4. În afara parametrilor prezentaţi. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP).nivel minim baie ulei reductor (releele do3. Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă.17. se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60. În subcapitolul 2. d12 şi lampa de semnalizare h30).2. do4 şi lampa de semnalizare h26) . astfel: .4. . d10 şi lampa de semnalizare h29). Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire.3.anulare protecţii MP (releele d15. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale. În subcapitolul 17.2. Este alimentat releul d70.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7.2. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1). pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1).2. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). schema de semnalizare reductor permite de asemenea. d14 şi lampa de semnalizare h31). Circuitul de semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5).În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. do2 şi lampa de semnalizare h25) .5. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. 2. La depăşirea limitelor unui parametru. prin intermediul releului d21. d16 şi lampa de semnalizare h32). Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. . Semnalizări reductor MP Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. circuitul de semnalizare care-i aparţine.STOP automat MP (releele d11.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1. circuitul de semnalizare care-i aparţine. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1.

Bb sau bo5 de pe panoul local pentru MP Tb. sunt puse între paranteze.M. cuplat sau decuplat. Alarma încetează în momentul în care din compartimentul maşini se transmite confirmarea ordinului primit. este deconectat releul de pâlpâire şi prin contactul 1d66 (7-9) normal închis se menţine funcţionarea cu lumină continuă a lămpilor de semnalizare de la tabloul de comandă. închide circuitele de alimentare pentru lămpile de semnalizare la distanţă h21 ―Comandă pregătire MP‖ şi local. Comanda “Pregătire MP” . Este alimentat releul do1 care realizează: închide contactul do1 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. În continuare în compartimentul maşinii se trece la pregătirea motoarelor prin punerea în funcţiune a mecanismelor auxiliare care le deservesc. a lămpilor h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. b10 sau b11. sau din P. Darea comenzii de pregătire a motoarelor este semnalizată la distanţă şi local prin alarma sonoră şi optică. 2. De exemplu. local sau distanţă. Comunicare din C. din timonerie. cu acelaşi simbol şi rol funcţional ca şi în cazul prezentat pentru MP . Confirmarea comenzii “Pregătire MP” se dă din C. h21 şi de pe panourile locale ale motorului h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. Subtelegraful MP este prezentat în schema 5 din fig. Întrucât lansarea motoarelor principale şi reglarea turaţiei se realizează de la distanţă. (punct comandă control) prin apăsarea pe unul din butoanele b09.Bb şi MP.2.2.semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). Releul d18 în schema 1 a modulului de alarmă închide contactele 5d18 (6-7) prin care pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire. Terminarea operaţiunilor de pregătire şi aducerea motoarelor în situaţia de a fi gata lansare se comunică la punctul de comandă. închide contactul do1 (6-8) prin care se alimentează releul de semnalizare d18.6.”MP .5. Ca urmare.Bb. subtelegraful electric permite comunicarea între punctul de comandă şi compartimentul maşini pentru transmiterea ordinului de pregătire a motoarelor şi liber de la maşini după încheierea misiuni şi ancorarea sau acostarea navei. semnalizarea acustică încetează.C. închide contactul do9 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. precum şi acţiunea protecţiei.Tb. Lămpile de semnalizare alimentate prin contactul 1d66 funcţionează cu pâlpâire. Subtelegraf MP Pregătirea motoarelor principale pentru funcţionare se face din compartimentul maşini prin punerea în funcţiune a agregatelor auxilare care deservesc aceste motoare. De asemenea subtelegraful semnalizează postul din care se execută comanda motoarelor principale. şi corespunde pentru ambele motoare principale: MP.se dă de la distanţă. prin apăsare pe butonul bo1. prin apăsarea pe butonul b09 de pe panoul MP. pe butonul bo3 este alimentat releul do3 care execută: deschide 87 .M. de exemplu.Bb este alimentat releul do9 care execută: deschide contactul do9 (7-9) prin care întrerupe alimentarea releului de semnalizare d18.C. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare.Pregătite” se execută prin apăsarea pe butonul bo3 de pe panoul local pentru MP . poziţia vizorului. Elementele din schema de protecţie şi semnalizare care aparţine motorului MP Tb. reversarea greşită a motoarelor. Prin apăsarea. pe panourile motoarelor.

se închide contactul do3 (6-8) şi este alimentat releul de semnalizare d18 care prin modul de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi releul cu pâlpâire. Confirmarea comunicării “MP . b16 de pe panoul MP-Tb sau b2 din P. MP . sau prin apăsarea pe ambele butoane în situaţia în care ambele motoare sunt pregătite pentru lansare. Încetarea alarmei sonore şi pâlpâirea lămpilor de semnalizare are loc atunci când din compartimentul maşini se confirmă înţelegerea ordinului dat . Prin apăsarea pe unul din butoane este alimentat releul d15 care prin deschiderea contactelor sale întrerupe circuitele de alimentare ale releelor d12.C. h27. În cazul în care şi motorul MP .Tb.Bb şi se aprind cu pâlpâire lămpile h22 ―MP -Bb pregătit‖ la punctul de comandă şi h27 ―Pregătit‖ de pe panoul MP Bb. se întrerupe alimentarea releului do1 şi se stinge lampa de semnalizare h21 ―Pregătire MP‖ de la comandă. La apăsarea pe butoanele b11 şi b12 sunt alimentate releele d12 şi d14 care prin deschiderea contactelor d12 (15-2).. închide contactul do7 (6-8) prin care este alimentat releul de semnalizare d18.2. h35. Este pusă în funcţiune alarma sonoră iar lămpile alimentate prin contactul releului 1d66 funcţionează cu pâlpâire.2. d14 şi releului de semnalizare d18. do5 şi întrerupe funcţionarea acestora.Bb sau MP .Tb a fost pregătit. d14 (15-2) întrerup alimentarea releului de semnalizare d18. Comanda “Maşină liberă” se dă din timonerie prin apăsarea pe butonul bo7. funcţionarea este identică cu cea prezentată anterior şi ca urmare se aprind cu pâlpâire şi lămpile h23 ―MP -Tb pregătit‖. h28 şi h35 ―Maşină liberă‖ trec din regim de pâlpâire în regim constant de iluminare.Pregătite” din timonerie se face prin apăsarea pe unul din butoanele b11 sau b12 în situaţia în care s-a transmis pregătirea numai a unui singur motor.contactul do3 (3-5). h43 ―Maşină liberă‖. După executarea misiunii şi ancorarea sau acostarea navei de la punctul de comandă se transmite punerea motoarelor în repaus. se stinge lampa h26 ―Pregătire MP‖ de pe panoul MP . iar lampa h43 care semnalizează la timonerie ―Maşină liberă‖ se stinge. Prin întreruperea alimentării releului de semnalizare încetează alarma acustică. închide contactele pentru alimentarea lămpilor de semnalizare h24. Acţiunea protecţiei treapta a II-a şi a III-a prezentată în subcapitolul 1. este semnalizată în schema electrică a subtelegrafului prin aprinderea lămpilor h29 ―STOP 88 . Din acest moment în compartimentul maşini se trece la executarea lucrărilor pentru punerea motoarelor în repaus. Se întrerupe avertizarea sonoră iar lămpile de semnalizare h22.C. Semnalizarea acustică şi funcţionarea cu pâlpâire a lămpilor se menţine până când de la punctul de comandă se transmite recepţionarea mesajului transmis.4. se apasă şi pe butonul bo5. h34 ―Pregătit‖. h23.1. se închide contactul do3 (10-12) şi se deschide contactul do3 (15-2). La apăsarea acestui buton este alimentat releul do7 care execută: deschide contactele normal închise din circuitele releelor do1. Confirmare din CM a comenzii “Maşină liberă” se face prin apăsarea pe unul din butoanele: b15 de pe panoul MP-Bb. Din acest moment comanda de lansare şi regimul de turaţie al motoarelor principale se execută de la distanţă prin manevra dispozitivului de comandă prezentat în subcapitolul 2. lămpile de semnalizare h24. h34 trec în regim de funcţionare cu iluminare constantă. închide contactul do7 (2-4) prin care îşi menţine alimentarea după încetarea apăsării pe butonul bo7. do3.

La cuplarea virorului se închide contactul limitatorului de cursă şi prin alimentarea releului d56 se stinge lampa h59 şi se aprinde lampa h58 ―Cuplat‖. La fixarea comenzii pentru mersul ÎNAINTE contactele comutatorului electric sunt în poziţia figurată în schemă şi la lansarea corectă se închide contactul traductorului de presiune f46 rămânând deschis circuitul releului d47. Pentru MP. În acelaşi mod funcţionează şi semnalizarea locului de unde se comandă MP-Tb Semnalizarea la subtelegraf a poziţiei virorului se realizează prin intermediul contactelor limitatoarelor de cursă. subtelegraful semnalizează ―Reversare greşită – MP‖.avarie MP. este alimentată lampa de semnalizare h53 ―Local‖. h30 ―Reducere sarcină MP. releul d56 nu este alimentat şi prin contactul său normal închis este alimentată lampa de semnalizare h59 ―Decuplat‖. prin contactele aceloraşi relee se transmit şi la pupitrul de comandă de la distanţă. h37 ―Reducere sarcină MP-Tb‖. contactul traductorului f50 este deschis. Anularea semnalului acustic şi trecerea lămpilor de semnalizare din regim cu pâlpâire în regim de iluminare constantă se face prin apăsarea butonului b70 care aparţine modului de alarmă. În cazul în care se efectuează comenzile pentru lansarea motorului într-un sens şi se constată că motorul a pornit în sens invers. Semnalizările: postului din care se comandă. Tot odată se închide contactul d47 (1-3) şi se aprinde cu pâlpâire lampa h31 ―Reversare greşită MP-Bb‖ de pe panoul MP-Bb. d10.Bb‖. reversare greşită. MP-Tb ale căror circuite de semnalizare sunt prezentate în schema 2 (semnalizări MP treapta I).Bb semnalizarea reversării greşite se face de către releul d47. releul d50 nu este alimentat şi prin contactul normal închis d50 (1-4).Intră în funcţiune alarma sonoră şi lampa de semnalizare h29 ―Reversare greşită MP‖ din schema 4 (semnalizare reductor) funcţionează cu pâlpâire. Dacă lansarea este greşită şi motorul porneşte ―ÎNAPOI‖ se închide contactul traductorului de presiune f47 şi este alimentat releul d47 care care deschide contactul 5d47 (5-6) din schema 4 (semnalizări reductor) şi pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele do9. contactul limitatorului de cursă este deschis. În situaţia în care comutatorul se pune pe poziţia distanţă. este alimentat releul d50 şi prin contactele sale se stinge lampa h53 şi se aprinde lampa h52 ―Distanţă‖ care indică transferul comenzii la postul de la distanţă (timonerie). se închide contactul traductorului f50. Semnalizarea poziţiei virorului este importanţă întrucât lansarea motorului este permisă numai în situaţia în care virorul este decuplat. poziţie viror. Pentru MP-Tb funcţionarea semnalizării reversării greşite este similară. Dacă comutatorul montat pe instalaţia aerului de comandă al MP-Bb este pus pe poziţia local. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Subtelegraful permite de asemenea. Electromagnetul inclus în reguloatorul de turaţie al motorului ALCO este alimentat şi acţionează automat în una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă treapta II-a 89 . (Timonerie). Dacă virorul motorului MP-Bb nu este cuplat. La acelaşi pupitru se transmit şi semnalizările lipsă aer de lansare MP-Bb. semnalizarea locului de unde se comandă motoarele principale.Bb‖ de pe panoul MP-Bb şi respectiv h36 ―STOP avarie MP-Tb‖.

2. c) motor electric de acţionare a pompei de preungere. electroventilatoare exhaustoare din carterul motorului. LUCRARE DE VERIFICARE Ce asigură instalaţia de telecomandă a motorului principal ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1:d. motor e lectric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. motor electric de acţionare a pompei de apă păentru răcirea motorului. motor electric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. d) motor electric de acţionare a pompei de combustibil. motor electric de acţionare a pompei de preungere. b) motor electric de acţionare a pompei de preungere. 2:c 90 . Instalaţia electrică de forţă a motorului ALCO conţine următoarele elemente: a) motorul electric de acţionare a pompei de ungere. rezistanţa de încălzire a uleiului. redresoare pentru alimentarea electroventilelor şi a schemei de comandă de protecţie şi semnalizare. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului.b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta I-a c) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă d) întreruperea funcţionării exhaustorului de gaze din carterul motorului.

Elementele componente sunt: a1 .contact încălzitor ulei. b4 . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. 1000rot/min 3. 50Hz.pornire.Unitatea de învăţare nr. b5 . C4 .microîntreruptor dispozitiv de rotire. C1 .buton verificare lămpi de semnalizare. b1 . 2465CP.1 Instalaţia electrică de.separator principal 3 x 380V.buton ciupercă „OPRIRE DE AVARIE‖.contactor pompă combustibil. În prezentare s-au păstrat simbolurile şi notaţiile din schemele întocmite de uzina constructoare.buton „STOP‖ . 91 .2 Instalaţia electrică de. se prezintă tabloul de comandă şi protecţie de la postul local. Schema electrică este prezentată în figurile 3.1-3. b2 . 3. Lansarea motoarelor se face cu aer. b6 . Schema electrică asigură pornirea. 1000rot/min Destinaţie. elemente componente Motoarele ALCO sunt folosite la navele din Marina Militară şi Comercială pentru antrenarea generatoarelor electrice de putere mare sau pentru propulsia navelor.6.contactoare ventilatoare exhaustoare de gaze. În primul caz se cuplează direct cu axul generatorului iar în al doilea caz se cuplează cu arborele port-etice prin intermediul unui reductor-inversor. C3 .oprire de serviciu. reglarea turaţiei. C5 . 2465CP. CUPRINS 3. 1500 rot/min 3.contactor pompă ulei preungere. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR NAVALE.7. d1 . În fig. semnalizarea de prevenire la depăşirea parametrilor normali de funcţionare şi semnalizare de avarie cu decuplarea sarcinii sau oprirea motorului în cazurile în care depăşirile unor parametrii pun în pericol motorul. C2 . oprirea. protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO.buton „START‖ .buton anulare semnalizări.1 Instalaţia electrică de.releu pornire motor diesel. b3 . protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw.

1 S chema electrică de comandă şi protecţie la avarie 92 .3.Fig.

Fig.2 S chema electrică de comandă pentru mecanismele auxiliare 93 . 3.

3.3 Instalaţia electrică de forţă 94 .Fig.

Fig. 3.4 S chema electrică pentru releele de protecţie 95 .

Fig. 3.5 Schema electrică de semnalizare optică a acţiunii protecţiei 96 .

Fig. 3.6 Schema electrică de semnalizare optică şi acustică l a postul de supraveg here de l a distanţă 97 .

d6 . 3. d3 .releu presiune ulei. blocare protecţie pentru formarea presiunii uleiului de ungere (20 secunde). d9 . d8 .releu nivel minim apă rezervor expansiune.Fig. 98 .releu de timp.releu oprire motor diesel d4 .releu supraturare motor.7 Tabl oul de comandă şi protecţie d2 .releu de timp rateu pornire (5 secunde).releu funcţionare motor. treapta a II-a. d7 . treapta a II-a. d10 . d5 .releu protecţie generator.releu presiune minimă apă. treapta a II-a.

traductor supraturaţie motor. 3kw.4 daN/cm2 ). . . treapta a II-a (940 C).releu presiune minimă ulei.traductor presiune minimă apă. treapta a II-a.electrovalvulă oprire motor.traductor temperatură preîncălzitor ulei (400 C).lămpi de semnalizare.siguranţe pompă combustibil.85 daN/cm2 ). . .traductor presiune minimă apă.traductor presiune minimă combustibil (1. treapta a II-a. Pregătirea pentru pornire La pregătirea pentru pornire se realizează condiţiile necesare care permit efectuarea lansării motorului.releu nivel minim apă rezervor de expansiune. .motoare electric exhaustoare de gaze. .traductor presiune minimă ulei. 075kw. . . .releu temperatură maximă apă.tahogenerator măsură turaţie. . . .4daN/cm2 ). .releu temperatură maximă ulei. .relee termice de protecţie exhaustoare de gaze. treapta a II-a (0. . .traductor presiune minimă ulei precirculaţie (0. .siguranţe circuite de comandă. . treapta I (890 C).releu presiune minimă apă. treapta I.releu debit ulei preungere.traductor temperatură maximă ulei.4daN/cm2 ). .d11 d12 d13 d14 d17 d3 d20 d21 d22 . treapta I.siguranţe pompă preungere. .traductor temperatură maximă apă.releu temperatură maximă ulei.traductor temperatură maximă ulei. . .traductor presiune minimă ulei. În acest scop se pun în funcţiune: pompa de preungere 99 . . .relee termice de protecţie pompă de combustibil. . treapta I.4daN/cm2 ).releu temperatură maximă apă. . d23 d25 d26 e1 e2 e3 -e5 e6 -e8 e9 -e11 e14 -e15 e16 -e19 e20 -e21 f1 f2 f3 f5 f6 f7 f8 f11 f12 f14 f15 f17 f3 h1 -h23 m1 m2 m3 . .relee pentru verificarea lămpilor de semnalizare.releu temperatură preîncălzire ulei.56daN/cm2 ). . .siguranţe exhaustoare de gaze. treapta I (0. treapta I.servomotor electric comandă turaţie.traductor temperatură maximă apă. . . .motor electric pompă combustibil. treapta I-a. . .încălzitor ulei.siguranţe încălzitor ulei. treapta a II-a (890 C). . treapta a II-a (0.traductor temperatură maximă preîncălzire ulei (950 C). . treapta I (1. 9kw. . treapta I (850 C).releu presiune minimă combustibil.m4 m5 m6 r100 s1 s2 . . .motor electric pompă preungere.electrovalvulă lansare motor.relee termice de protecţie pompă ulei preungere. .

. Se aprinde lampa de semnalizare h1 (fig. pompa de combustibil şi rezistenţele de încălzire a uleiului. 5 secunde şi prin contactul d1 (10-12) sunt alimentate: releul de timp d4 cu întârziere la acţionare de 20 secunde şi releul d3 . pregătită pentru repetarea pornirii.este alimentat releul d1 . Prin apăsarea pe acest buton schema de comandă execută: . 3. Elementele schemei electrice pentru pregătirea pornirii sunt prezentate în figurile 19. schema de comandă nu este conectată.2) prin care pregăteşte circuitul de încălzire a uleiului.5 bari (este închis contactul d3 (3-5)). este alimentat electrovalvula s 1 care deschide circuitul de aer de lansare şi motorul se roteşte pentru pornire.3.3. Toate contactele din circuitul releului de lansare d1 sunt închise şi din acest moment se poate trece la faza următoare.se menţine apăsarea pe butonul b4 până la pornirea motorului.ulei. se închide contactul d1 (6-8).19. 19.2) este închis.2) şi se aprinde lampa h24 . Pentru a aduce schema în poziţia iniţială.1) care marchează prezenţa tensiunii de alimentare a schemei de comandă.pe liniile q (+24V) şi p (-24V) se aplică tensiunea de alimentare schemei de comandă pentru instalaţia de forţă (fig. Prin apăsarea pe acest 100 . Dacă după 5 secunde motorul nu porneşte. Iniţial butonul b1 se află în poziţia „împins‖ care corespunde poziţiei „STOP DE AVARIE‖. temperatura uleiului este 460 C este de conectat releul d26 şi se închide contactul d26 (3-5). presiunea combustibilului este 3. Pentru această valoare a presiunii se închide contactul traductorului f 3 (fig. Pentru temperaturi ale uleiului sub 460 C contactul traductorului f11 (fig.19. acţionează releului d2 . Când temperatura depăşeşte 460 C traductorul f11 întrerupe alimentarea releului d26 . Se cuplează alimentarea de la reţea 380V. Schema de comandă este alimentată şi se execută în ordine următoarele operaţiuni: . În acelaşi timp. Se deschide d2 (5-6). prin închiderea contactului d1 (2-4) este alimentat releu de timp d2 cu întârziere la acţionare.sunt alimentate bobinele contactoarelor C1 . În poziţia tras se închide contactul b1 (9-10) şi se deschide contactul b1 (1-2).19. Pregătirea pentru pornire se face prin „tragerea‖ butonului b1 . Contactul b1 (9-10) este deschis şi la aplicarea tensiunii de alimentare.1) din circuitul de lansare şi contactul d25 (1012) (fig. este alimentat releul d25 care închide contactul d25 (2-4) (fig.3). şi se întrerupe circuitul releului d1 . 3. 50Hz şi sunt conectate redresoarele de 24V curent continuu. Se verifică poziţia „DECUPLAT‖ a virorului. se apasă pe butonul b6 „ANULARE SEMNALIZĂRI‖. Pornirea motorului Pornirea motorului se face prin apăsarea pe butonul b4 „START‖. Presiunea uleiului de ungere creşte treptat până la valoarea de 2 bari. .2). La terminarea pregătirii pentru lansare presiunea uleiului de preungere este 2 bari (se închide contactul d25 (2-4) din circuitul de lansare).1 -19. În această poziţie contactul b 2 este închis şi permite executarea pregătirii pentru pornire. Se întrerupe alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului şi se închide contactul d26 (3-5) din circuitul de lansare. Se alimentează releul d26 şi prin închiderea contactului d26 (2-4) se conectează alimentarea contactorului C3 care cuplează alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului. se automenţine alimentarea releului d2 prin închiderea contactului d2 (1-2) şi prin închiderea contactului d2 (3-4) se aprinde lampa de semnalizare h21 „START RATAT‖. C2 şi prin închiderea contactoarelor acestora se pun în funcţiune: pompa de preungere ulei şi pompa de combustibil (fig.

C5 prin care se pun în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze m3 . contactele acestuia revin în poziţia iniţială şi se poate efectua o nouă încercare de pornire a motorului. c) Supraturaţia motorului diesel. Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d3 . Funcţionarea ventilatoarelor exhaustoare de gaze este semnalizată prin aprinderea lămpilor h22 şi h23 (fig. în această situaţie oprirea este generală pentru toate elementele schemei. Funcţionarea motorului Motorul funcţionează cu turaţia de relanti. 101 . Prin acţiunea releului d10 se marchează încheierea fazei de pornire a motorului. Oprirea motorului Pentru oprire voită se apasă pe butonul b5 „STOP‖.combustibil. C3 şi sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire. . se întrerupe alimentarea contatoarelor C 1 . . Pentru încărcarea în sarcină se accelerează sau se decelerează motorul prin intermediu servomotorului m 5 (fig. Prin apăsare pe acest buton se întrerupe alimentarea schemei de comandă şi este alimentată electrovalvulă s2 care comandă oprirea motorului. Pentru oprirea de avarie se apasă butonul b1 .după 20 de secunde de la pornirea motorului acţionează releul de timp d4 . „STOP DE AVARIE‖. Se închid contactele d4 (1-2) din circuitul releului d5 şi contactul d4 (3-4) din circuitul releului d10 .preîncălzirea uleiului. . se deschide contactul d10 (3-5) prin care se întrerupe circuitul releului de lansare d1.apa de răcire a motorului. este alimentată electrovalvulă s2 care întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.uleiul de ungere a motorului. de terminarea pornirii. . Schema revine în faza iniţială de pregătire pentru pornire.uleiul de ungere.3). închide contactul d10 (2-4) prin care se permite funcţionarea releelor d20 şi d21 .3. La terminarea acestei faze sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire a uleiului şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze din carterul motorului. deschide contactul d10 (7-9) şi se stinge lampa de semnalizare h4 „PREGĂTIRE PORNIRE‖. m4 .3. Se închide d10 (10-12) şi sunt alimentate contactoarele C 4 .buton se întrerupe alimentarea releului d2 . execută: deschide contactul d10 (11-13). se închide contactul d3 (3-5). Protecţia şi semnalizarea avariilor Prin circuitele de protecţie se urmăresc: a) Valorile temperaturilor pentru: . se întrerupe funcţionarea exhaustoarelor de gaze. Se pun în funcţiune pompa de preungere şi pompa de combustibil. . Prin întreruperea alimentării releului d3 se întrerupe şi alimentarea releului d4 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d10 .apă de răcire a motorului. b) Valorile presiunilor pentru: .1) care acţionează asupra consumului de combustibil. Releul d10 .

De regulă alarma semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. Se închide contactul d17 (2-4). Prin închiderea contactului d11 (2-4) se aprinde lampa h10 „Temperatură maximă apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d11 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. 3. Schema electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în fig. 3. d) Presiunii combustibilului a scăzut sub valoarea minimă. Prin închiderea contactului d3 (2-4) se aprinde lampa h3 „Presiune minimă combustibil‖ şi prin deschiderea contactului d3 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Se închide contactul traductorului f12 şi este alimentat releul d3 . Treapta I. 3. Se închide contactul traductorului de nivel şi este alimentat releul d17 . Lămpile de semnalizare optică a avariilor sunt prezentate în fig. Prin închiderea contactului d13 (2-4) se aprinde lampa h11 „Temperatură maximă ulei. treapta I-a‖ şi prin deschiderea contactului d20 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. f) Presiunea uleiului de ungere a scăzut la valoarea minimă treapta I-a. Semnalizarea de avarie şi decuplarea sarcinii motorului Semnalizarea de avarie şi aducerea motorului la mersul în gol se produce atunci când valorile parametrilor controlaţi au ajuns la un nivel de pericol şi prin trecerea motorului la mersul în gol se evită deteriorarea acestuia. Se închide contactul traductorului f7 şi este alimentat releul d13 . Prin închiderea contactului d21 (24) se aprinde lampa h5 „Presiune minimă ulei. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are timp suficient pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d13 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta I-a. Prin închiderea contactului d20 (24) se aprinde lampa h7 „Presiune minimă apă. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte.1 şi fig. c) Nivelul apei în tancul de expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a.4. se închide contactul traductorului f14 şi este alimentat releul d20 . Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire depăşeşte valoarea maximă treapta I. este alimentată lampa de semnalizare h15 „Nivel minim apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d17 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. 102 . Treapta a II-a. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de decuplare a sarcinii (decuplarea generatorului sau decuplarea reductorului în cazul în care motorul este folosit pentru propulsie).5. Se închide contactul traductorului f15 şi este alimentat releul d21 .d) Nivelul apei în rezervorul de expansiune e) Protecţia la avarierea generatorului. În funcţie de gradul avarii. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d21 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Semnalizarea de prevenire Este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale ale parametrilor controlaţi. e) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. Se închide contactul traductorului f5 şi este alimentat releul d11 .

d9 se execută: . Se închide contactul traductorului f3 şi este alimentat releul d7 . Motoarele primare sunt prevăzute de asemenea cu sisteme automate de stabilizarea parametrilor de 103 . d8 . Se închide contactul traductorului f1 şi este alimentat releul d5 .deconectarea sarcini şi aducerea motorului la regimul de mers în gol realizată prin contactele releelor d12 . Prin acţiunea unuia sau a ambelor relee d12 . Se închide contactul traductorului f2 şi este alimentat releul d6 . b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta a II-a.semnalizarea avariei produsă prin aprinderea uneia sau mai multe din lămpile ale semnalizare: h6 . Se închide contactul şi este alimentat releul d9 . Prin alimentarea unuia sau mai multe din releele d5 . În această situaţie pericolul nu poate fi înlăturat prin trecerea motorului la mersul în gol. în sistemele electroenergetice moderne. d6 . protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. La postul central funcţionează semnalizarea optică şi acustică (fig.2 Instalaţia electrică de. h14 . d14 se execută: . d8 . d7 . 1500 rot/min După cum este cunoscut. Se închide contactul traductorului f6 şi este alimentat releul d12 . Se închide contactul traductorului f8 şi este alimentat releul d14 . Semnalizarea de avarie şi oprirea motorului În acest caz depăşirea parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea motorului. h13 . d9 şi menţinerea semnalizării optice după oprirea motorului. Semnalizarea de avarie concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului se dă la apariţia uneia sau mai multe din următoarele situaţii posibile: a) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. Se închide contactul şi este alimentat releul d8 . h12 „Temperatură maximă ulei treapta a II-a‖. 3. b) Presiunea uleiului de ungere a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a.6) Treapta a III-a. d14 care comandă declanşarea întrerupătorului automat urmată de deconectarea generatorului.Treapta a II-a de protecţie funcţionează la apariţia uneia sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire a crescut până la valoarea maximă treapta a II-a. d6 . pe panoul local se aprinde lămpile: h10 „Temperatura maximă apa treapta a II-a‖. h3 local şi semnalizarea optică şi acustică în postul de supraveghere de la distanţă .semnalizarea local şi la distanţă a avariei. d) Funcţionează protecţia generatorului. . . h8 .autoalimentarea releelor d5 . c) Turaţia motorului a crescut peste limita de supraturaţie.3.oprirea motorului prin întreruperea alimentării releului d3 urmată de închiderea contactului d3 (3-5) şi alimentarea electrovalvulei s 2 care comandă închiderea circuitului de alimentare cu combustibil. se realizează comanda automată a motoarelor primare (turbine sau motoare diesel). e) Nivelul apei în tancul ale expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a.

temperaturile în punctele de sprijin şi lagăre. Deoarece linia d nu este sub tensiune. lampa de semnalizare conectată la această linie este stinsă. . . prezentată în figura 3. turaţie. Informaţiile despre starea acestora se transmit la aparatele de măsură şi la instalaţiile de protecţie şi semnalizare care asigură protecţia agregatelor în cazul regimurilor anormale de lucru. Instalaţia care asigură protecţia motorului primar funcţionează în două trepte: semnalizare de prevenire şi semnalizare de avarie. temperatura apei de răcire. . De la darea acestui semnal personalul de serviciu are suficient timp pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. În sistemele de comandă a motoarelor diesel se controlează următorii parametri: .temperaturile şi presiunile în sistemele de răcire. temperaturi. de exemplu circuitul care semnalizează depăşirea temperaturii maxime a uleiului de ungere. 104 .temperaturile şi presiunile în sistemele de ungere. presiuni. Funcţionarea circuitelor de semnalizare la depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi este aceeaşi pentru fiecare circuit controlat şi pentru explicarea funcţionării este suficientă prezentarea funcţionării unui circuit. De regulă darea semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. Pentru exemplificare.8 se prezintă schema de protecţie şi semnalizare folosită pentru un motor diesel tip SKL 312 Kw.turaţia rotorului.temperatura gazelor de evacuare. . . 1500 rot/min. Releul d03 deschide contactul din circuitul releului do4 şi comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 6-7. în figura 3. Trebuie să menţionăm că.bază (frecvenţă.a.presiunea uleiului în sistemele de ungere. ş.8a. Semnalizarea de avarie se produce atunci când depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea imediată a motorului. .nivelurile combustibilului şi uleiului.sarcina motorului. presiunea apei de răcire. Semnalizarea de prevenire este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale a parametrilor. în dependinţa de nivel de automatizare şi tipul motorului diesel folosit. Parametrii de bază sunt controlaţi cu ajutorul traductoarelor.presiunea în condensator. În sistemele de comandă a turbinelor se realizează controlul permanent a următorilor parametri: . În condiţii normale traductorul de temperatură de pe acest circuit are contactul închis şi este alimentat releul do3. presiunea combustibilului şi depăşirea parametrilor electrici ai generatorului. . Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului. nu sunt controlaţi toţi parametrii enumeraţi mai sus. Semnalizarea de prevenire corespunzătoare primei trepte de protecţie. . controlează următorii parametrii: temperatura uleiului de ungere.salinitatea apei.) care asigură funcţionarea normală a motoarelor primare.

Alimentare Temperatură bloc maximă ulei ungere semnalizar DG-1 800 e Temperatură maximă de răcire DG-1 850 Presiune minimă apă Alarmă tubulaturi de Parametrii electrici răcire DG-1 0. 3.09 injecţii sparte DG-1 depăşiţiDG-1 MPa 105 Fig.8 Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizare a motorului diesel: a – semnalizare de prevenire (planşa ½) .

106 .

8 Instalatia electrica de protectie si semnalizari a motorului diesel b – Avarie. 3. Semnalizare şi blocare .107 Fig.

este alimentat releul do3 şi se comută contactul acestui releu în poziţia 6-7. Ca urmare prin închiderea contactelor normal închise ale releului d29 sunt alimentate releul de pâlpâire d31 şi soneria h32. semnalul sonor poate fi întrerupt de operator prin apăsarea pe butonul b24 ―Anulare semnal acustic‖. în cazul protecţiei la avarie. În acest scop se închide contactul d41 din circuitul releului d42 108 .b controlează parametrii: supraturaţia motorului diesel şi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea limită minimă. Releul de pâlpâire închide şi deschide periodic contactul său d31 şi astfel pe linia b se aplică un semnal de tensiune intermitent. La întreruperea alimentării releului d41 se execută: deschiderea contactului d41 din circuitul releului de însumare d29 şi întrucât sunt deschise contactele d36. Lampa de semnalizare conectată la linia b va funcţiona cu pâlpâire. La revenirea parametrului în limite normale. d38. de exemplu scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă. se închide contactul traductorului şi este alimentat releul d38. În continuare.La depăşirea limitelor parametrului controlat (temperatura uleiului de ungere) se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului do3. se închide contactul traductorului. Lampa ho5 se stinge. d39 se întrerupe alimentarea acestui releu urmată de punerea în funcţiune a releului de pâlpâire şi a soneriei. Lampa de semnalizare prin contactele d03 (6-5). Închiderea contactului d41 din circuitul releului d29 permite alimentarea acestuia şi blocarea funcţionării releului de pâlpâire şi a soneriei. Se comută contactul d38 în poziţia 6-7 şi lampa de semnalizare h40 este conectată la linia b. În acelaşi timp se deschide contactul d38 din circuitul releului d41 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. Prin contactele normal închise ale releelor de semnalizared35. Semnalizarea de avarie corespunzătoare treptei a IIa de protecţie. Până în această etapă schema de protecţie la avarie a pus în funcţiune semnalizarea optică şi sonoră a avariei având o funcţionare asemănătoare cu schema de semnalizare de prevenire. Funcţionarea alarmei sonore şi aprinderea cu intermitenţă a lămpii ho5 avertizează personalul de serviciu despre depăşirea parametrului controlat de acest circuit. pe timpul luării măsurilor corespunzătoare. schema acţionează pentru oprirea motorului diesel. În acelaşi timp prin închiderea contactului do4 din circuitul releului de însumare a semnalelor d29 se reface alimentarea acestui releu. Tensiunea aplicată pe linia c realizează alimentarea releului do4 care îşi închide contactul propriu de automenţinere şi comută contactul do4 în poziţia 6-7. În acelaşi timp se deschide contactul do3 din circuitul releului de însumare d29 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. La apăsarea pe acest buton este alimentat releul d24 şi prin închiderea contactului său se aplică tensiunea (+24v) pe linia c. d38 este alimentat releul de însumare a semnalelor d41. În caz de avarie. 3. La funcţionarea normală contactele traductoarelor de turaţie şi de presiune minimă sunt deschise şi ca urmare nu sunt alimentate releele d35. După avertizare. do4 (6-7) este conectată la linia a (+24v) şi iluminarea cu pâlpâire se transformă în iluminare constantă care se va menţine până la revenirea parametrului controlat în limitele normale. prezentată în fig. lămpile de semnalizare h37 şi h40 sunt conectate la linia d şi sunt stinse.8. Releul d29 fiind alimentat se deschid contactele sale şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. Se închide contactul do3 din circuitul releului do4 pregătind funcţionarea acestuia şi se comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 5-6 şi lampa de semnalizare este conectată la linia b.

Este alimentat releul d39 care închide contactul său de automenţinere şi comută contactul comutator în poziţia 6-7. pentru întreruperea alarmei sonore se apasă pe butonul b24. 109 . schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică. Pe durata apăsării pe acest buton se aprind toate lămpile de semnalizare din schema de protecţie indicând starea normală de funcţionare ale acestora. pentru verificarea integrităţii filamentelor lămpilor de semnalizare.şi acesta cu temporizare îşi închide contactul din circuitul releului d43. b) semnalizarea acustică. 2. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d30 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea +24V pe lina d. Urmare a acestor acţiuni motorul se opreşte. 2: d. d29. optică şi reducerea turaţiei până la valoarea de ralanti. La scăderea presiunii de ungere a motorului până la valoarea minimă treapta a II-a. c) mărirea debitului de ungere. d) semnalizarea acustică. Încetează funcţionarea cu pâlpâire şi lampa are iluminare continuă până la restabilirea situaţiei normale. LUCRARE DE VERIFICARE Care este destinaţia semnalizării de prevenire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: a. d) oprirea motorului. Este alimentat releul d24 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea pe linia c. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică şi optică. La pregătirea instalaţiei de protecţie. TEST DE AUTOEVALUARE 1. La scăderea presiunii uleiului de ungere a motorului de antrenare a generatorului până la limita minimă treapta a I-a. b) reducerea automată a turaţiei până la valoarea corespunzătoare mersului la ralanti. se restabileşte alimentarea acestui releu şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. optică şi decuplarea reductorului. Totodată prin închiderea contactului d39 din circuitul releului de însumare a semnalelor. se apasă pe butonul b30. Releul d43 prin închiderea contactelor sale alimentează electromagnetul EM de aducere a cremalierelor pompei de injecţie în poziţia de debit nul şi de asemenea alimentează electrovalvula EV care întrerupe alimentarea cu combustibil. Prin aceasta lampa de semnalizare h40este conectată la lina a. c) mărirea presiunii pompei de ungere. optică şi oprirea motorului. Ca şi în cazul precedent.

570 - 110 .980 4.2 2.8 1. Caldarina cu abur CAVNO 250. funcţionează cu combustibil lichid şi este de construcţie acvatubulară verticală.1.1 se prezintă variantele constructive şi principalele caracteristici tehnice. .6 Preîncălzirea combustibilului 4.de a enumera operaţiunile care trebuie executate pentru pregătirea de pornire şi funcţionare în regim automat şi manual.7 Protecţiile caldarinei OBIECTIVE .3 0. .1.10 1.4 2. Tabelul 4. Debit nominal abur kg/h 250 500 800 1000 1250 1600 7 Suprafaţa de încălzire m2 9 17 26 29 37.5 2. Caldarina cu abur CAVNO 250. . În tabelul 4.75 1. .de a identifica importanţa semnalizărilor şi a măsurilor care trebuie luate. 4. 1000. . Acest tip de caldarină este destinat producerii aburului suturat la presiunea de 7 bar.de a descrie elementele de automatizare ale caldarinei.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual 4. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE CUPRINS 4.56 0. . 5000 4. Funcţionarea instalaţiei în regim automat 4.1.Unitatea de învăţare nr. .800 6. 5000 Instalaţia de automatizare MONARCH produsă de firma WEISHAUPT echipează caldarinele navelor cu abur tip CAVNO 250.5 - Greutatea fără apă kg 2. .210 5.4.450 5.25 - Vo lu mul de apă m3 0.2 Elementele sistemului de automatizare 4.5 - Presiunea de lucru bar Vo lu mul spaţiului de vaporizare m3 0.3 Pregătirea pentru pornire 4.

700 10. iar la partea superioară cu o flanşă 2 pentru cuplarea la tubulatura de evacuare a gazelor. pe capacul bombat 16. . Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de alimentare 5 amplasate pe tamburul inferior. făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze dintre tamburi.valvula principală de abur 22. Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical.valvula pentru presostat 18. Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către regulatorul cu flotor magnetic 17 care urmăreşte nivelul apei în caldarină ş i comandă pornirea. fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13. 4.valvula auxiliară de abur 19. În acest fel toate ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere. perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor. .300 12. De aici apa ajunge la distribuitoarele 1 din tamburul superior şi umple caldarina până la nivelul de lucru. Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară supravegherea din compartimentul în care este amplasată.valvula dublă de siguranţă 4.5 9. sunt sudate aripioare de tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar.600 Principalele elemente constructive ale caldarinei sunt prezentate în fig. În partea de sus a tamburului superior.400 2500 340 4000 5000 66 80 98 2 2. 111 .8 6 6.5 8. . Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la exterior o temperatură maximă de 60o C faţă de mediul ambiant. Capetele ţevilor fierbătoare sunt sudate de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane pentru tamburul inferior 6 şi superior 15.6 2. unul deasupra celuilalt. Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de curăţire a funinginii 4. Bolta focarului 9 sudată de conul de focar se continuă în partea superioară cu tubul de flacără 10 celălalt capăt al tubului de flacără se sudează de partea superioară a plăcii tubulare inferioare 11. respectiv oprirea. . Între ţevile de la marginea tubului de flacără. schimbul de căldură făcându-se pe toată suprafaţa ţevilor În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică unit în partea inferioară printr-un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului inferior. Spre exterior acest spaţiu este închis de centura colectoare 12 prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta în vederea curăţirii ţevilor.1.robinet de evacuare în atmosferă 21. sunt montate: . pompelor de alimentare cu apă.

1 .112 Fig.Principalele elemente constructive ale caldarinei CAVNO .4.

.celulã fotoelectricã 7 pentru sesizarea flacărei.electrovalvulă diuza 1. Elementele din schema circuitului de combustibil sunt: 1 . Arzătorul. 2 . 5 . . 9 . conducta de retur combustibil 9. Arzătorul cuprinde într-o construcţie compactă următoarele elemente: .valvulă cu bilă pentru diuza 2.valvulă piston diuza 1.ventilatorul 3.preîncălzire combustibil. . 7 .diuza 1.valvulă cu bilă pentru diuza 1. conducta de combustibil sub presiune 18.difuzor 21.cablurile 13 pentru alimentarea electrozilor de producere a scânteii electrice. debitul de aer necesar arderii.conductă retur combustibil diuza 1. .transformatorul de aprindere 10.conductă pentru scurgerea surplusului de combustibil. prezentat în figura 4.2 Ele mentele sistemului de automatizare Instalaţia de automatizare tip MONARCH utilizată pentru caldarină se compune din: . .4.tubul de flacără 22.2 constituie elementul de bază care asigură: pulverizarea combustibilului. 12 . Reglarea combustibilului şi a aerului sunt corelate astfel încât să se facă o ardere completă.electrovalvulă diuza 1. 11 .placa de borne 12 pentru conexiuni electrice cu circuite exterioare. iniţierea aprinderii şi controlul flăcării.contactor 19. .două diuze 23 pentru pulverizarea combustibilului în focar. 3 .diuza 2.tabloul cu elemente de comandă automată şi manuală .servomotorul 2 de poziţionare a clapetei de aer. . Schema circuitului de combustibil este prezentată în figura 4. 113 . . .traductoare de nivel pentru alimentarea cu apă. 6 .electromotorul 1 de antrenare a ventilatorului şi pompei de combustibil.clapeta de aer 6.traductoare de presiune . .flanşă articulată în balama 15.pompa de combustibil 8.întrerupător 14. . .conducta de alimentare a diuzei 1.cutia 4 de control a arzătorului şi vizorul cu geam. .conducta de alimentare a diuzei 2. . 10 .3. . ceea ce indică o ardere completă.arzător. reductor 11 pe conducta de alimentare cu combustibil. 8 . . 4 .două electrovalvule 16 şi 17 pe circuitele de alimentare a diuzelor. . La reglare se urmăreşte ca în gazele de ardere să fie cantitatea maximă de CO2 .

pompă combustibil acţionată de axul electromotorului arzătorului.Arzătorul MONARCH Figura 4. .Schema circuitului de combustibil În absenţa tensiunii electrice de alimentare electrovalvula 10 este deschisă iar electrovalvula 11 este închisă.filtru. Pompa trimite combustibil la diuza 1 şi pentru că returul este deschis nu se formează presiune şi ca urmare valvula cu bilă închide 114 . Fig. 14 . 4.13 .3 .2.

7 bar.debit maxim. se comandă întreruperea funcţionării diuzei 1 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 10. Clapeta de aer este acţionată de un servomotor electric prin care se asigură debitul de aer necesar. Pentru mărirea flacărei se comandă mai întâi servomotorul clapetei de aer pentru fixarea acesteia în poziţia de debit maxim.închis. 115 . 4.4. III . Când ambele diuze lucrează arzătorul funcţionează la capacitate maximă. Funcţionarea diuzei 2 este condiţionată de presiunea aburului debitat de caldarină şi asigură capacitatea maximă a arzătorului atunci când presiunea aburului este scăzută. prezentat în figura 4.debit parţial. Corespunzător acestei poziţii se închide contactul acţionat de cama I care face posibilă intrarea în funcţiune a diuzei 2. astfel: IV .30 bar sub acţiunea căreia este învinsă acţiunea resortului valvulei cu piston 9 şi diuza 1 lucrează pulverizând combustibil în focar. antrenează concomitent ºi un ax cu came prin care se acţionează contacte electrice de tip microîntrerupătoare.conectat circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 2 (în schema generală contactul are simbolul b 39). Electromotorul arzătorului acţionează ventilatorul care realizează debitul de aer necesar. II .5 bar) se comandă închiderea diuzei 2 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 11.4 . Spre focar debitul de aer este reglat de o clapetă astfel încât să se facă o ardere completă. De asemenea nu funcţionează nici diuza 2 întrucât este închis circuitul de combustibil spre această diuză. Prin închiderea circuitului de retur se formează o presiune de circa 4 . La atingerea unei anumite valori a presiunii aburului debitat de caldarină (circa 5.Servomotorul clapetei de aer Prin contactele electrice acţionate de came se marchează poziţiile clapetei de aer. Pentru funcţionarea diuzei 1 se comandă alimentarea electrovalvulei 10 şi se închide circuitul de retur combustibil. În perioada în care funcţionează numai diuza 1 clapeta de aer este deschisă pentru debit parţial. Fig. Reglarea debitului de aer. I . Servomotorul clapetei de aer.pulverizarea combustibilului prin diuza 1. Pentru mărirea flacărei se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 2 prin alimentarea electrovalvulei 11 care deschide circuitul de combustibil spre această diuză. Arzătorul continuă să lucreze cu diuza 1 şi când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală.

Schema electrică a arzătorului.f 36 .transformator de aprindere. 4. Fiecare microîntrerupător dispune de două contacte a şi b din care unul este normal închis iar celălalt normal deschis. . Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziþia contactelor se inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se închide. pe durata funcţionării caldarinei.5 . . . În figura 4. axul cu came închide contactul b 32 care permite funcţionarea diuzei 2 pentru mărirea flacăre. . .s 32 .m 17 .s 27 .m 24 . prezentate în tabelul 4.electrovalvula diuzei 2. VIIIb. IXa tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8.m 19 .electrovalvula diuzei 1. Pentru tipuri diferite de caldarine. La alimentarea uneia dintre cele două înfăşurări servomotorul stabileşte clapeta de aer în poziţia de debit parţial. Pentru fixarea clapetei în poziţia de debit maxim se întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi se alimentează a doua înfăşurare. Comanda de schimbare a poziţiei clapetei de aer este dată de releul d35 care prin contactul său comutator întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi aplică tensiunea de alimentare a celei de a doua înfăşurare.6 se prezintă schema electrică a programatorului iar în figura 4.1.5 Simbolizarea elementelor schemei coincide cu simbolurile date în schema electrică generală şi reprezintă: .7 diagrama secvenţială de acţionare a contactelor pe durata unui ciclu.Schema electrică a arzătorului este prezentată în figura 4. 116 .servomotorul clapetei de aer. De la borna 1 prin contactele închise br. Fig. Programatorul LAE .contact de uşă.1 comandă funcţionarea caldarinei în regim automat stabilind etapele necesare pentru pornire şi în continuare.traductor fotoelectric pentru sesizarea flacărei. b 0 . Acest micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale de timp programate se dau comenzi de acţionare celor 13 microîntrerupătoare notate în schemă de la I la XIII. Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron SM. Se închide în poziţia în care arzătorul este rabatat spre focar. Programatorul din momentul dării comenzii de pornire este alimentat prin bornele 1 şi 2. condiţionând funcţionarea instalaţiei de această poziţie a arzătorului. În poziţia clapetei de aer corespunzătoare debitului maxim. supraveghează menţinerea flacărei.electromotorul arzătorului. puterea electromotorului are diferite valori.

d49. tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului.Schema electrică a programatorului LAE – 1 Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape . De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul în care lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. închide contactul ar3 prin care se aplică tensiuneala borna 3.r. 117 .aerisirea focarului.6 .3. se alimentează releul d49 şi se închide contactul d49 (13-14). Faza de prepurjare (aerisire a focarului) are o durată minimă t1 = 30 secunde şi maximă t1 + t2 = 60 secunde. se comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune micromotorul SM.La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis. 4. contactul traductorului b49 este închis. La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina releului prin contactul căruia tensiunea de la borna 8 se aplică şi la borna 4. prin bobina releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a doua bornă a puncţii redresoare. Nulul tensiunii de alimentare de la borna 2. În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1. După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide XIIb realizând un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul a. I. II-a se aplică faza tensiunii de alimentare la puntea redresoare. Fig. Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul ar1 prin care şuntează contactele VIIIb şi IXa. Prin contactele închise e14.

nu este confirmată aprinderea. La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de aprindere. După acest timp se deschide contactul IIa şi se întrerupe alimentarea releului AR. denumit perioadă de siguranţă.7 . 4. Apariţia flacărei este aşteptată un timp t3 . Pentru deblocare se apasă pe 118 . comanda de aprindere se dă după închiderea contactului IVb la expirarea timpului t 1 + t2 . Fig. Se închide contactul XIb şi prin fr1 se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR.Diagrama secvenţial ă a contactel or pe perioada unui ciclu.După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 6. releul AR declanşează şi prin declanşarea contactelor sale opreşte funcţionarea caldarinei şi blochează funcţionarea programatorului. Condensatorul montat în paralel cu releul AR asigură menţinerea anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării. În prezenţa flacărei semnalul de tensiune de la ieşirea amplificatorului alimentează bobina releului FR. După confirmarea aprinderii se continuă funcţionarea programatorului. Dacă în acest interval de timp. Se produce aprinderea combustibilului. După 3 secunde se închide contactul VII. tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 5 şi se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a combustibilului în focar. Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flacărei. în a doua poziţie. Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în poziţia din schemă aprinderea este comandată imediat. După 2 secunde de la darea comenzii de aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul semnalului dat de fototraductorul LF. contactul se pune pe poziţia din stânga.

se deschide contactul traductorului e14. Când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală.permite funcţionarea diuzei 2 la pornire şi utilizarea arzătorului la capacitatea maximă pentru scurtarea duratei de ridicare a presiunii aburului. după confirmarea aprinderii se continuă programul. când aburul ajunge la presiunea de 5. În situaţia normală. Arzătorul lucrează la capacitatea maximă cu ambele diuze în funcţiune. .nivelul maxim de avarie (e67b). 7 bar. Se pune în funcţiune micromotorul SM care funcţionează până la secunda 14 aducând cele 13 micro-contacte în poziţia iniţială şi fiind pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare. este deconectată alimentarea micromotorului SM şi programatorul se opreşte. Sistemul de alimentare cu apă al caldarinei menţine nivelul de lucru între cel superior şi inferior primind informaţii de la traductoarele de nivel e61 şi e64. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9. iar la secunda 93 se deschide contactul VIa.e14 .nivelul minim de avarie (e67a). . se întrerupe tensiunea aplicată la borna 6 şi se deconectează circuitul de aprindere.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a caldarinei.butonul b12 programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele descrise până în prezent. Traductorul de nivel de tip MOBREY sesizează nivelul apei prin deplasarea pe verticală a unui magnet împins de un flotor. La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib. În funcţie de poziţiile acestui magnet sunt acţionate contactele traductorului de nivel. .nivelul inferior de lucru (e64).5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a diuzei 2.nivelul superior de lucru (e61). .permite pornirea arzătorului atunci când presiunea aburului este mai mică de 3. Simbolurile din paranteză sunt cele folosite în schema electrică generală. La defectare.realizează protecţia caldarinei la depăşirea presiunii nominale. Acest sistem comandă pornirea pompelor de alimentare când se ajunge la nivelul inferior de 119 . Simbolurile cu care sunt notate în schema electrică generală şi funcţiunile traductoarelor de presiune sunt: . În continuare la secunda 89 se deschide contactul III.e74 . astfel: .5 bar şi comandă oprirea arzătorului atunci când presiunea aburului are valoarea nominală 7 bar. La scăderea acesteia sub valoarea nominală se pune în funcţiune alarma sonoră şi optică. Traductorul de nivel controlează nivelul apei în caldarină. 7 având ca urmare întreruperea funcţionării arzătorului. tensiunea de la borna 4 se aplică şi la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului. Prin comutarea contactului ar2 se reia funcţionarea programatorului de la secunda 93. 5. Traductoarele de presiune asigură funcţionarea caldarinei în regim automat şi protecţia la depăşirea presiunii maxime a aburului. . Pentru o presiune care depăşeşte 7. 4.e72 . aparatul se înlocuieşte cu unul de rezervă. La apropierea de valoarea nominală. . Programatorul LAE-1 reprezintă un aparat închis ermetic.controlează presiunea combustibilului. conexiunea cu celelalte aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize montate pe conductoarele de conexiuni.e35 . Se întrerupe alimentarea releului AR şi prin deschiderea contactelor acestuia se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3.

h05. d se prezintă schema electrică de automatizare a caldarinei MONARCH. Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări (fig. d60 (33-34) este alimentat releul d68. se menţine alimentarea releului d68 prin propriul contact d68 (13-14). h73 ―Presiune maximă abur‖. Tabloul de comandă a pompelor de alimentare cu apă nu face parte din instalaţia MONARCH. 21. prin deconectarea sa. La revenirea în limite normale a 120 .8d). prin încetarea acţionării întrerupătorului b60. permite. Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia zero după întreruperea acţionării. În situaţia în care se ajunge la nivelul de avarie minim sau maxim. Este în poziţia închis întrerupătorul b08. De asemenea. Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale. releul d67 este alimentat şi prin contactele d67 (5-6). Se stinge lampa de semnalizare h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖ şi la întreruperea alimentării releului d60. În schema de pornire din fig. La pornire presiunea aburului este nulă. se comandă oprirea instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. h06 pentru s istemul de forţă trifazat şi h07 pentru schema de comandă. În figura 4.. c. ulterior prin propriul contact d74 (13-14). Se aprind lămpile de semnalizare: h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖. Acest întrerupător montat în afara compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta.a se închide contactul d72 (23-24) care rămâne în această poziţie permiţând pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu depăşeşte limita maximă. se stinge lampa de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ şi în schema din figura 3. Arzătorul este rabatat spre focar şi ca urmare contactul de uşă b0 este închis. Este alimentat releul d60 de restabilire a situaţiei normale pentru schema de semnalizare. Aplicarea tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpilor h04. 4. Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea limitelor maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei). iniţial prin contactul d60 (53-54). prin contactele traductorului se comandă oprirea funcţionării caldarinei.8. contactele traductorului de nivel maxim şi minim de avarie.3 Pregătirea pentru pornire Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de distribuţie prin închiderea întrerupătoarelor trifazate a02 şi a02a. Se deschide contactul d74 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖.8 a. h75 ―Presiune scăzută combustibil‖ şi funcţionează alarma sonoră. contactul traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al releului d74. pentru valoarea normală a presiunii combustibilului.lucru şi oprirea acestora la atingerea nivelului superior de lucru. e67a şi e67b sunt închise. contactul traductorului de presiune maximă de avarie e72 este închis şi iniţial prin contactul d60 (43-44) este alimentat releul d72 după care alimentarea se menţine prin propriul contact d72 (13-14). b. întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se sesizează incendiu sau altă avarie produsă în compartimentul caldarinei.a se închide contactul d68 (23-24) şi se menţine în această situaţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele normale de lucru. Se deschide contactul d72 (31-32). 3.8.

4. Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea diuzei 2 pentru ca arzătorul să lucreze la capacitatea maximă până când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale. Concomitent se deschide contactul d2 (51-52) şi se întrerupe lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖.4. Intră în funcţiune ventilatorul care introduce aer pentru purjarea focarului şi eliminarea eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în regim automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare prezentată în figura 4.8b. este alimentat releul d2 care în continuare îşi menţine alimentarea prin contactul propriu d2 (13-14). Prin contactele închise d2 (33-34). 4. Programatorul LAE-1 intră în funcţiune şi comandă în continuare secvenţele fazelor de aprindere cu durata totală a circuitului de 14 secunde. La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis (fig.parametrului care a declanşat protecţia. Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului b39 (fig. Faza I Prepurjarea. instalaţia este pregătită pentru funcţionare. 21.8c) pe poziţia AUTOMAT sau MANUAL. La alegerea acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 ―AUTOMAT‖. semnalizarea continuă să funcţioneze. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14 şi releului d49 tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. De asemenea este închis şi contactul d49 (13-14) în cazul în care caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul folosirii combustibilului greu acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. De la borna 1 tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. prin închiderea contactelor principale ale contactorului C22 este pus în funcţiune electromotorul arzătorului m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial. După efectuarea operaţiunilor prezentate. b2. se trece iniţial comutatorul b2 (fig. Pentru revenirea schemei în situaţia normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat cauza care a declanşat semnalizarea. Funcţionarea instalaţiei în regim automat Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. Se obţine în acest mod scurtarea duratei de ajungere la parametri nominali de încălzire.8. Pentru pornire. după care comutatorul b2 se trece pe poziţia 2 ―Conectat‖.8a) pe poziţia 1 ―Iniţiere‖. 121 . Ca urmare. Din momentul dării comenzii de pornire. Urmărind schema prezentată în fig. d40 (14-13) se aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1 a programatorului. Se pune în funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la borna 3 a programatorului. 4. apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface situaţia normală şi se întrerupe semnalizarea. programatorul este alimentat prin bornele 1 şi 2. tensiunea care apare la borna 3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi servomotorului clapetei de aer m24.8a). Nulul tensiunii de alimentare este conectat permanent la borna 2 a programatorului. Este alimentat releul d40 care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele pentru funcţionarea în acest regim. 4.

122 .

123 .

124 .

125 .

Din acest moment funcţionează ambele diuze asigurând capacitatea maximă de lucru a arzătorului. rezultă că faza de prepurjare are durata 30 60 secunde.Funcţionarea arzătorului este semnalizată de aprinderea lămpii h18. scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se produce aprinderea. prin contactele închise d40 (43-44). programatorul îşi continuă programul. Electrovalvula închide circuitul de retur al combustibilului şi presiunea creată pune în funcţiune diuza 1 care pulverizează combustibilul în focar. În această poziţie a clapetei. Arzătorul funcţionează la capacitatea maximă şi presiunea aburului creşte continuu. Se închide contactul d16 (13-14) pregătind pentru funcţionare circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 1. În acelaşi timp axul electromotorului antrenează şi pompa de combustibil care realizează presiunea necesară. programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin contactele închise d40 (33-34). urmând ca la reluare să se parcurgă din nou toate etapele. Dacă în perioada de siguranţă nu se produce aprinderea. Se închide contactul auxiliar C22 (23-24) care pregăteşte circuitul de aprindere. Faza III-a Mărirea flacărei. axul cu came al servomotorului comandă închiderea contactului b32. Funcţionarea diuzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13-14) şi d30 (23-24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după deconectarea releului d16.5 bar. C22 (23-24) este alimentat releul d15. Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei diuzei 2 de la borna 7 a programatorului prin contactele închise d40 (83-84). La intrarea în funcţiune a diuzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28 ―Funcţionare treapta I-a‖. În prezenţa aerului. După parcurgerea primei faze programatorul aplică tensiunea la borna 6 a programatorului. este alimentat releul d35. De la borna 7 prin contactele închise d40 (53-54). În continuare. s27. contactul traductorului e35 închis pentru presiuni sub 5. Este alimentată electrovalvula s32 care deschide circuitul de combustibil spre diuza 2. Faza II-a Aprinderea. b33. Între electrozi de aprindere apare scânteia electrică. b32. 126 . După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii electrice. Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8-5) şi se alimentează: releul d16. din prezentarea funcţionării programatorului. transformatorul de aprindere m17 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. la secunda 89 se comandă întreruperea tensiunii la borna 6 şi ca urmare se deconectează circuitul de aprindere iar la secunda 93 se întrerupe funcţionarea programatorului. d16 (13-14) este alimentată electrovalvula s27. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului. după confirmarea aprinderii se continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a programatorului. În situaţia normală. Releul d35 comută contactul său din circuitul servomotorului m24 şi comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. programatorul opreşte funcţionarea arzătorului. După confirmarea aprinderii. Din prezentarea funcţionării programatorului LAE-1.

Se reia funcţionarea programatorului din momentul întreruperii la secunda 93 şi se continuă până la secunda 14. b39.5 bar se închide contactul traductorului e35. având în funcţiune numai diuza 1.5 bar şi închide contactul când presiunea este mai mică de 4-4.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil toate operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire.5 bar iar traductorul de presiune e14 îşi deschide contactul pentru valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide când presiunea scade sub limita de 3. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar. La atingerea valorii de 4-4. 127 . Reluarea ciclică a funcţionării.5-7 bar.5 bar şi se închide contactul traductorului e14. întreruperea alimentării electrovalvulei s27 şi încetarea funcţionării diuzei 1. La această valoare a presiunii aburului se deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9 a programatorului. În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în poziţia iniţială 1-3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia corespunzătoare de debit parţial. Releele diferenţiale de presiune sunt astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul la depăşirea limitei de 5. Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea. presiunea aburului începe să scadă treptat ca urmare a utilizării lui în instalaţia de încălzire a compartimentelor navei. Dispariţia flacărei este sesizată de fototraductor şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând programatorului. traductorul de presiune e35 îşi deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului d35. 4. Comutatorul de alegere a regimurilor de lucru. Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea contactelor sale se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. În această poziţie a clapetei axul cu came deschide contactul b32 şi se întrerupe circuitul de alimentare al electrovalvulei s32. 7 bar. Prin închiderea contactului traductorului e14 se reia funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele prezentate anterior. Urmează o nouă perioadă de funcţionare care se va întrerupe automat atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. apropiată de presiunea nominală. se pune pe poziţia 1 ―MANUAL‖.5 bar.5 bar. În această perioadă contactele celor 13 microîntrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind circuitele pentru o nouă reluare a programului. Închiderea contactului e35 face posibilă funcţionarea treptei a doua la reluarea ciclului de lucru. La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin acţionarea contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim manual. Instalaţia nu porneşte. Când presiunea aburului ajunge la valoarea de 5. 4. 5 şi 7 având ca urmare: întreruperea alimentării contactorului C22 şi deconectarea electromotorului arzătorului. În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o funcţionare ciclică a arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului în limitele 3. După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când presiunea aburului a ajuns la valoarea nominală. Ciclu de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la limita de 3. Se aprinde lampa de semnalizare h39 ―MANUAL‖.Reducerea flăcării. Se întrerupe funcţionarea diuzei 2 şi arzătorul lucrează în continuare cu capacitate redusă. Oprirea caldarinei.

b29. Faza a II-a Aprinderea.Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaşi comutator b2. Faza I. d16 (13-14) se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s27 care prin închiderea returului de combustibil pune în funcţiune diuza 1. d40 (71-72). d16 (23-24) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d35. Releul d16 închide contactele d16 (13-14) şi d16 (23-24) pregătind momentul următor. a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de diuza 1 realizează aprinderea şi apariţia flacărei. De asemenea se închide contactul C22 (23-24) şi se permite alimentarea circuitului de aprindere în faza următoare. Prezenţa aerului. Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 ―Conectat‖ şi prin contactele d2 (33-34). Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul b26 şi prin contactele închise d38 (23-24). Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator. b32. Acest releu prin comutarea contactului său din circuitul servomotorului m24 comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. Schema este astfel concepută încât să se asigure ordinea normală a operaţiunilor şi nu se poate trece la faza următoare decât după executarea fazei precedente. Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc circuitele de alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer prin contactele închise d38 (13-14). b2 poziţia 2 se aplică tensiune la schema de comandă. Se conectează circuitul de aprindere prin închiderea întrerupătorului b15. Faza a III-a Mărirea flacărei. b26. Se aprinde lampa h18 care indică funcţionarea electroventilatorului. Se fixează iniţial b2 pe poziţia 1 şi se alimentează releul d2. Prepurjarea. Este alimentat releul d15 şi acesta cu temporizare închide contactul d15 (5-8) prin care se alimentează transformatorul de aprindere m17. Durata fazelor este stabilită de operator. Se introduce aer în focar şi se execută prepurjarea acestuia pentru eliminarea gazelor rămase de la funcţionarea anterioară. În regimul de lucru manual programatorul LAE-1 nu este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest regim. axul cu came închide contactul b32 şi se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53-54). Prin contactele închise d38 (43-44). releul d16 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. Prin închiderea contactelor d30 (13-14) şi d30 (23-24) se menţin alimentările pentru electrovalvula s27 şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a deconectării circuitului de aprindere. Când clapeta a ajuns în poziţia de debit maxim. Pentru mărirea capacităţii de lucru a arzătorului se conectează întrerupătorul b29. 128 . În continuare. În acelaşi timp cu alimentarea electrovalvulei s27 este alimentat şi releul d30. prin conectarea manuală într-o anumită ordine a întrerupătoarelor. b29. se execută fazele aprinderii. Se întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare h4 ―Blocare‖ şi se închide contactul de automenţinere a alimentării d2 (13-14). Tensiunea înaltă de la transformator se aplică la electrozi şi se produce scânteia electrică. Se închide contactul C22 (13-14) prin care se menţine alimentarea contactorului C22 în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. Servomotorul m24 deschide clapeta de aer pentru debit parţial şi prin închiderea contactelor principale C22 porneşte electromotorul ventilatorului. Funcţionarea diuzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de semnalizare h 28 ―Funcţionare treapta I‖. b26.

Funcţionarea diuzei 2 este semnalizată de lampa h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de asemenea de către operator. se închide contactul d49 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h50 ―Temperatură minimă combustibil‖. Când temperatura scade sub limita inferioară se închide contactul traductorului e47. 4. Prin acţiunea traductorului de temperatură e47 se menţine temperatura combustibilului între limitele normale. Caldarina poate utiliza drept combustibil motorina (combustibil diesel) sau păcura (combustibil greu). se întrerupe alimentarea releului d47. Prin deschiderea contactului b49 se întrerupe alimentarea releului d49. Este alimentat releul d49. este necesară preîncălzirea combustibilului pentru reducerea vâscozităţii. În cazul în care se foloseşte motorina preîncălzirea acesteia nu este necesară şi comutatorul b44 se pune în poziţia 1 ―Deconectat‖. Când temperatura combustibilului ajunge la limita superioară de lucru. Traductorul b49 semnalizează temperatura minimă a combustibilului. Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică numai în situaţia în care sistemul automat nu funcţionează. În continuare. Urmărind continuu funcţionarea operatorul intervine pentru reducerea capacităţii arzătorului prin scoaterea din funcţiune a diuzei 2 atunci când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale si întreruperea funcţionării arzătorului când presiunea aburului are valoarea nominală. traductorul e47 îşi deschide contactul. contactorul C45 deconectează rezistenţele de încălzire şi prin închiderea contactului d47 (31-32) funcţionează lampa de semnalizare h51 ―Temperatură maximă combustibil‖. 4.8c. La funcţionarea cu combustibil greu b44 se pune pe poziţia 2. În cazul în care temperatura combustibilului depăşeşte cu circa 400 C limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e45 care deconectează instalaţia de încălzire. Se deschide contactul d49 (13-14) se întrerupe circuitul între bornele 8 şi 9 ale programului şi prin aceasta se comandă oprirea instalaţiei.Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă. urmarirea flacărei se face de către operator care în cazul dispariţiei flacărei intervine prin comenzi manuale pentru oprirea instalaţiei. Prin contactele principale ale contactorului C45 sunt conectate rezistenţele trifazate de încălzire a combustibilului. Dacă se foloseşte combustibil greu (păcură) acesta la temperaturi scăzute îşi măreşte vâscozitatea şi pentru funcţionarea normală a diuzelor de pulverizare a combustibilului în focar. Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este permanentă în situaţia în care se lucrează în regim manual.6 Preîncălzirea combustibilului Instalaţia electrică de preîncălzire a combustibilului este prezentată în fig. pe durata de funcţionare a arzătorului. se deschide contactul d49 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii h50. Contactul său se deschide când temperatura coboară sub valoarea minimă de la care pentru funcţionarea normală a diuzelor este necesară preîncălzirea. Traductorul de temperatură e45 are un rol de protecţie. 129 . Pe durata funcţionării este aprinsă lampa de semnalizare h46 ―Preîncălzire combustibil‖. este alimentat releul d47 care prin închiderea contactului d47 (13-14) stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C45.

totodată. se întrerupe alimentarea releului d80 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. În situaţia în care presiunea aburului sau nivelul apei depăşesc limitele maxime şi este în pericol funcţionarea caldarinei.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d68 (23-24) din circuitul releului d2 şi scoaterea acestuia de sub tensiune. d2 (61-62) este alimentată lampa h4 ―Blocare‖ şi funcţionează avertizarea sonoră h5. .se deschide contactul d2 (43-44).întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d72 (23-24) şi deconectarea alimentării releului d2. În continuare se prezintă situaţiile în care acţionează instalaţia de protecţie şi semnalizare. se închide contactul d62 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h63 ―Nivel ridicat‖. se deschide contactul d62 (23-24).7 Protecţiile caldarinei Schema electrică de protecţie şi semnalizare a caldarinei. La depăşirea presiunii maxime a aburului se deschide contactul traductorului e72 şi se întrerupe alimentarea releului d72. Depăşirea presiunii maxime a aburului – semnalizare şi blocare. se închide contactul d65 (31-32) şi este alimentată lampa de semnalizare h66 ―Nivel scăzut‖.8d semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali. La scăderea nivelului apei sub limita minimă de avarie se deschide contactul traductorului 67a iar la creşterea nivelului peste limita maximă de avarie se deschide contactul traductorului e67b. schema de protecţie întrerupe automat funcţionarea caldarinei şi semnalizează cauza întreruperii. În aceste situaţii se întrerupe alimentarea releului d67 se deschide contactul d67 (5-6) şi se întrerupe alimentarea releului d68. se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. În acelaşi timp se deschide contactul d65 (23-24) şi se pune în funcţiune avertizarea acustică.aprinderea lămpii de semnalizare h 69 ―Nivel de avarie‖ prin închiderea contactului d68 (31-32). prezentată în fig. Nivel ridicat apă caldarină – semnalizare optică şi sonoră. se întrerupe alimentarea releului d65. Prin întreruperea alimentării releului d68 se realizează: . Când nivelul apei de alimentare a caldarinei este la limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e61 şi se întrerupe alimentarea releului d61. Se deschide contactul d61 (5-6) se întrerupe alimentarea releului d62. . .prin închiderea contactelor d2 (51-52). Ca şi în cazul anterior se întrerupe alimentarea 130 .4. Nivel scăzut apă caldarină – semnalizare optică şi acustică. 4. Se deschide contactul d2 (33-34) şi se întrerupe alimentarea programatorului LAE-1 sau a schemei de comandă în cazul în care se foloseşte regimul manual de lucru. La scăderea nivelului apei de alimentare a caldarinei sub valoarea inferioară de lucru se deschide contactul traductorului e64 ºi se întrerupe alimentarea releului d64. Se deschide contactul d64 (5-6). care realizează: . Nivel de avarie apă caldarină – semnalizare şi blocare.

aprinderea lămpii de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ prin închiderea contactului d72 (31-32). 2. . Se întrerupe alimentarea releului d74 şi prin închiderea contactului d74 (31-32) se alimentează lampa de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. d) oprirea arzătorului. Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului. . Dacă în timpul funcţionării se stinge flacăra.se deschide contactul d2 (43-44) din circuitul releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. TEST DE AUTOEVALUARE 1.programatorului sau a schemei de comandă şi se pune în funcţiune semnalizarea optică şi acustică. d) semnalizarea optică şi sonoră.6). De asemenea se deschide d74 (23-24) se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. b) semnalizarea optică şi sonoră. Lipsă flacără – semnalizare şi oprire. 131 . traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare şi se întrerupe alimentarea releului FR. Pentru nivelul ridicat al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) închiderea valvulei de alimentare cu apă. În această situaţie la dispariţia flacărei. Atunci când presiunea combustibilului scade sub valoarea nominală. c) oprirea arzătorului. b) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. Presiune scăzută a combustibilului – semnalizare optică şi acustică. Pe panoul programatorului se aprinde lampa cu neon L1 iar pe panoul tabloului de automatizare se aprinde lampa h11 ―Lipsă flacără‖. c) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. Pentru deblocarea şi reluarea de la început a ciclului de punere în funcţiune se apasă pe butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau pe butonul b12 de pe panoul tabloului de automatizare. se deschide contactul traductorului e74.4. Deschiderea contactului frl întrerupe alimentarea releului AR care declanşează şi întrerupe funcţionarea caldarinei. Pentru nivelul scăzut al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) deschiderea valvulei de alimentare cu apă. Această protecţie acţionează numai în regim automat de funcţionare şi este asigurată de releul programator LAE-1 (fig. pulverizarea în continuare a combustibilului în focar conduce la acumularea de gaze care pot provoca explozia caldarinei.

2: d. 132 .LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea caldarinei pentru pornire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b.

cabina radio.Instalaţia de climatizare OBIECTIVE de a explica destinaţia. Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. Pentru instalaţiile frigorifice de cambuză se foloseşte obişnuit freon 12 şi freon 22. atât cât este necesar pentru a înţelege funcţionarea schemei electrice de automatizare. În afara instalaţiilor frigorifice de cambuză şi de climatizare navele cu destinaţie specială pentru transportul mărfurilor în condiţii de temperatură scăzută. cât şi a produselor refrigerate: legume. Amoniacul este întrebuinţat de regulă pentru instalaţii frigorifice de mare capacitate aflate la bordul nave lor de pescuit şi navelor frigorifice. 5.3 Schema electrică de comandă automată. denumite nave frigorifice. precum şi navele de pescuit au la bord instalaţii frigorifice de mare capacitate destinate pentru magaziile de mărfuri. peşte.Unitatea de învăţare nr.Agenţi frigorifici 5. produse uscate. în general. freonul 12 (R12).a. de a defini măsurile care trebuie luate în cazul apariţiei diferitelor semnalizări. cum ar fi: puntea de comandă.1. postul de supraveghere şi control a maşinilor ş. frecvent pe nave sunt: amoniacul. protecţie de semnalizare 5. băuturi. Agenţi frigorifici În prezent toate navele sunt dotate cu instalaţii frigorifice. freonul 22 (R22). protecţie şi semnalizare. Astfel de instalaţii nu fac obiectul prezentei lucrări. două tipuri de instalaţii frigorifice şi anume: instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure conservarea prin frig a produselor alimentare perisabile necesare pentru hrana echipajului şi a pasagerilor. preparate din carne.Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză 5. Aceste instalaţii sunt complet automatizate şi funcţionează fără a fi necesară supravegherea permanentă la posturile locale de dispunere a aparaturii.5 INSTALAŢII ELECTRICE DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE CUPRINS 5. de a identifica şi descrie schema electrică de comandă.1. instalaţia de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în spaţiile destinate odihnei. Agenţii frigorifice utilizaţi. servirii mesei şi în spaţii de lucru ale echipajului. În cele ce urmează se va trata partea electrică a sistemelor de automatizare pentru instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare făcându-se o prezentare generală a părţii mecanice. Pentru navele de transport şi militare se folosesc. Aceste instalaţii sunt destinate conservării prin frig atât a produselor congelate: carne.4. 133 . componenţa şi modul de funcţionare a unei instalaţii frigorifice şi a unei instalaţii de climatizare.

. în cazul unei exploatări necorespunzătoare.5 mg/kg R12.presiuni mici de condensare (6-9 bar) şi relativ ridicate la vaporizare (la presiunea atmosferică temperatura de vaporizare este t0 = -300 C). . nu prezintă pericol de explozie. la depăşirea acesteia apa.1. furtun. 5. robinet de reglare a flacărei.1. Când nu sunt urme de freon flacăra lămpii este albastră. Fig.inert faţă de metale şi uleiuri de ungere. formează particule de gheaţă care blochează ventilul de laminare. şi anume: . deci putere frigorifică redusă şi ca urmare este necesară o cantitate mare de agent frigorific care circulă în unitatea de timp pentru a prelua căldura. flacără.capacitate deosebită de a trece prin cele mai mici neetanşeetăţi ceea ce duce la pierderi însemnate de agent. din această cauză trebuiesc luate măsuri deosebite de uscare a instalaţiei înainte de umplere precum şi o atenţie sporită pentru curăţirea periodică a filtrului de deshidratare. Dezavantajele freonului 12 comparativ cu alţi agenţi frigorifici sunt: . 2.Freon 12 este agentul frigorific cel mai răspândit la nave. garniturile şi chiar restul instalaţiei. . rezervor de butan sau alcool. . Excepţie fac numai unele nave de pescuit. asigurând permanent suprafeţele curate de schimb de căldură şi revenirea uleiului în carterul compresorului. În momentul în care apar urme de freon în aerul care este preluat cu ajutorul furtunului de la locul de căutare a 134 . amestec de aer + freon. asigurând o comprimare cu consum redus de lucru mecanic. fiind utilizat la toate instalaţiile frigorifice de cambuză şi climatizare. 3. 4. în prezenţa apei însă.neinflamabil. Lampă pentru halogeni 1. se descompune în acid fluorhidric şi clorhidric care atacă magneziul. 5.exponent adiabatic mic. Se utilizează în acest scop lampa pentru halogeni prezentată în figura 5.depistarea cu dificultate a pierderilor de agent din instalaţie datorită faptului că este inodor. . .dizolvă uleiul de ungere. . Metoda cu spumă de găsire a locului prin care se pierde agent nu este satisfăcătoare. fără acţiune fiziologică asupra omului. Freon 12 este agentul frigorific ideal pentru nave datorită proprietăţilor sale. ca impuritate. aluminiul şi aliajele lor.căldură de vaporizare mică.solubilitatea redusă faţă de apă 2.

5. Asigură transmiterea căldurii de la agentul frigorific către mediul ambiant. asigură reţinerea urmelor de apă introduse cu agentul frigorific ca impuritate a acestuia. Condensatorul Compresoare m1.scăpărilor de freon. Freonul 22 este folosit ca agent frigorific cu precădere pe navele de pescuit şi nave de transport frigorific. 5. C. Scăpările mari de agent frigorific pot fi depistate şi prin urmă rirea brumărilor sau umezirilor locale pe conductele de lichid fisurate. Montat pe conducta de agent frigorific lichid de înaltă presiune. Presiunea normală pe circuitul de răcire este sesizată de închiderea contactului b14. cea de a doua fiind de rezervă. În prezent este în curs de desfăşurare un proces de înlocuire a freonului 12 din instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare cu freon 22 care nu este poluant pentru mediu. Vaporizatoarele cu acelaşi regim de temperaturi se montează pe acelaşi circuit. Fenomenul este însoţit de absorbţia căldurii din camera în care este montat vaporizatorul. şi o solubilitate la apă de 8 ori mai mare. flacăra capătă o culoare verde. În acelaşi scop se foloseşte şi aparatură electronică capabilă să determine scăpările de agent frigorific. Elementele componente ale instalaţiei frigorifice sunt: Vaporizatoarele A. E Realizează vaporizarea agentului frigorific lichid. are puterea frigorifică mai mare. m2 Filtrul Ventilele de reglaj Pompele de răcire m3. m4 135 . În funcţionare normală lucrează o singură pompă. Creează presiuni scăzute pe circuitul de absorbţie favorizând vaporizarea şi presiuni înalte pe circuitul de refulare realizând condensarea şi transformarea agentului frigorific în starea lichidă. Comparativ cu freon 12 are performanţe îmbunătăţite: temperatura de vaporizare la presiunea atmosferică este –400 C. În acest rezervor se poate goli întreaga instalaţie. D.2 este prezentată schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză cu 5 camere.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză În fig. Reglează debitul de agent frigorific lichid spre vaporizator astfel încât să se facă vaporizarea completă şi să corespundă cu debitul aspirat de compresor. Două camere cu temperaturi negative (-100 C -140 C) pentru păstrare carne (camera A). produse uscate (camera D) şi băuturi (camera E). La partea inferioară este prevăzut cu un rezervor care acumulează surplusul de agent frigorific. Asigură laminarea agentului de la presiunea de condensare la presiunea de vaporizare. e)Asigură în circuit deschis răcirea cu apă de mare a condensatorului. B. peşte (camera B) şi trei camere cu temperaturi pozitive (+1 0 C +40 C) pentru păstrare legume (camera C). Detecţia scăpărilor de agent se face la fel ca pentru freon 12.

136 .

Compartimentul agregate. r3. Termostatele fixează regimul de temperaturi dorit şi la depăşirea limitei maxime se comandă deschiderea circuitului de freon lichid spre vaporizator iar când se ajunge la limita minimă se comandă închiderea circuitului. Sunt folosite pentru dezgheţarea răcitoarelor şi tăvilor din camerele cu temperaturi negative. electrovalvulele şi presostatele. m6. interzicând funcţionarea ventilaţiei şi a degivrării. m8. dispus în apropierea camerelor frigorifice pentru scurtarea lungimilor conductelor de legătură. contactul preostatului este deschis. r2. În camerele frigorifice se instalează vaporizatoarele.Termostatele b 1 b 5 Rezistenţe pentru degivrare r1. Comanda de deschidere sau închidere este dată de termostatele care controlează temperaturile din camerele frigorifice. s4. instalaţia frigorifică mai are un tablou electric de comandă a sistemului automat.2 conţine două circuite cu funcţionare independentă. conţine: compresoarele. Acest tablou se dispune în apropiere. să lucreze unul singur care să asigure menţinerea temperaturilor normale în camere timp de 24 ore (funcţionare de avarie). într-un compartiment separat. pompele de răcire. 5. Montată pe circuitul de aspiraţie al camerelor cu temperaturi negative. Cât timp există presiune de vapori pe circuitul de absorbţie şi ca urmare compresorul lucrează. rezervorul de freon. f) Se montează în camerele frigorifice şi au rolul de omogenizare a temperaturii din încăperea în care funcţionează. Cele două circuite sunt interconectate pe refulare şi au în comun condensatorul cu sistemul de răcire. bp2 Preostatul bp3 Măsoară temperaturile din camerele frigorifice. m7. Montate pe conductele de aspiraţie. celălalt pentru camerele cu temperaturi pozitive: C. sistemul de comandă şi protecţie. D şi E.2. m9 Electrovalvulele s2. ventilatoarele pentru omogenizarea temperaturii şi termostatele pentru controlul şi comanda menţinerii temperaturii în camere între limitele fixate. Periodic. 5. Montat pe circuitul de absorbţie al camerelor cu temperaturi negative. în cazul în care un compresor este ineficient. s6 Electrovalvula s1 Presostatele de joasă presiune bp1. Deschid sau închid circuitul de agent frigorific lichid spre vaporizatoare. Pe durata funcţionării degivrării închide circuitul de aspiraţie spre compresor blocând astfel funcţionarea acestuia. reprezintă elemente de comandă pentru funcţionarea automată a instalaţiei. În afara elementelor prezentate în fig. Unul pentru camerele cu temperaturi negative: A şi B. Întrucât sistemul de automatizare al instalaţiei frigorifice lucrează fără a fi necesară prezenţa 137 . izolat de zgomotul din compartimentul agregate. se blochează funcţionarea compresoarelor şi se conectează pentru o anumită durată rezistenţele pentru topirea gheţei formată pe răcitoare şi tăvi. automat sau manual. condensatorul. complet automatizată. s3. r4 Ventilatoarele m5. s5. În condiţii normale cele două circuite funcţionează independent existând posibilitatea. filtru şi alimentarea. Funcţionarea normală a instalaţiei frigorifice precum şi avariile care apar sunt semnalizate local pe panoul tabloului electric de automatizări cât şi la distanţă. Instalaţia frigorifică prezentată în fig. interzice efectuarea comenzii de degivrare în perioada în care lucrează compresorul.

Presostatele de joasă presiune (bp1. Pentru a asigura pornirea compresorului.operatorului pentru supraveghere. Contactele acestor presostate sunt închise permiţând funcţionarea compresoarelor atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere are o valoare astfel încât asigură ungerea normală a agregatelor. În regim normal de funcţionare. Se prezintă în continuare funcţionarea de principiu a unuia din cele două circuite prezentate în figura 4. presostatul diferenţial de ulei este prevăzut cu un releu termic de temporizare 45 90 secunde care face posibilă pornirea fără existenţa diferenţei de presiune reglată. circa 0. când lucrează unul sau mai multe vaporizatoare de pe un circuit. După un timp de staţionare. În condensator are loc transformarea în stare lichidă a freonului. Considerăm că termostatele b 1 şi b 2 sunt reglate pentru menţinerea temperaturii între limitele: minim –140 C şi maxim –100 C. absoarbe vaporii de freon.2 bar. presostatul de joasă presiune bp1 montat pe conducta de aspiraţie îşi închide contactul şi comandă pornirea compresorului. compresorul este pus în funcţiune şi urmează un nou ciclu de lucru. Atunci când într-o cameră sau în ambele camere temperatura depăşeşte limita maximă termostatele comandă deschiderea electrovalvulelor s2. ca urmare a creşterii temperaturilor în camere. îi comprimă şi îi trimite pe circuitul de refulare spre condensator. după declanşare. Compresorul lucrează. comandă maşini). Introducerea în funcţiune a presostatului are loc după scurgerea duratei amintite.2 de exemplu circuitul camerelor negative. După un timp. este necesară semnalizarea la distanţă.2 bar şi se închide la presiunea de 1. Din vaporizator vaporii de freon pătrund în conducta de aspiraţie spre compresor şi presiunea începe să crească lent. contactul presostatului se deschide oprind funcţionarea compresorului. când valoarea acesteia ajunge la limita minimă. Ventilele de reglaj (laminare) montate înaintea vaporizatoarelor permit trecerea unui debit astfel reglat încât să se facă o vaporizare completă. bp2). trece spre vaporizatoarele A şi B. pentru a sesiza situaţiile de avarie ce pot apare. se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. prin reglajul efectuat. contactul presostatului este închis. Presiunea pe conducta de absorbţie creşte lent şi după depăşirea presiunii diferenţiate reglate se închide contactul presostatului. aşa cum am menţionat reprezintă elementul de comandă pentru funcţionarea compresorului.8 – 2 bar. sub presiune circa 5 bar. când presiunea pe conducta de aspiraţie ajunge la limita maximă 1.8 – 2 bar. Freonul lichid sub presiune de 5 bar este trimis la intrarea în vaporizatoare stabilindu-se astfel un circuit închis al agentului frigorific. Aceste aparate. Diferenţialul presostatului este reglat astfel încât contactul se deschide la presiunea de 0. rămân în această poziţie fiind necesară reanclanşarea manuală pentru o nouă pornire. Presostatele diferenţiale de ulei (U1 şi U2) îndeplinesc funcţii de protecţie. presiunea pe conducta de aspiraţie are o valoare la care. De regulă semnalizarea la distanţă se montează în PSCM (post de supraveghere. deci după ce pompa a avut timpul necesar să creeze diferenţa de presiune prescrisă. într-un punct în care se execută cart permanent. Întrucât 138 . s3 şi freonul lichid. La scăderea presiunii de pe conducta de aspiraţie ca urmare a închiderii funcţionării ultimului vaporizator de pe circuit. Freonul pătrunde în vaporizator. termostatele comandă intrarea din nou în funcţiune a unuia sau mai multe vaporizatoare de pe circuit.

Filtrul uscător (cu silicagel) reţine urmele de apă din freon. 139 . Compresorul continuă să lucreze aspirând freonul existent după valvulele electromagnetice. dacă în una din camere. Orificiile valvulelor de reglaj (de laminare) sunt foarte mici. Din momentul în care începe să se reducă numărul consumatorilor se reduce continuu presiunea pe circuitul de aspiraţie şi pentru aceeaşi capacitate a compresorului se măreşte temperatura de refulare. Depăşirea presiunii normale de refulare este sesizată de presostatul diferenţial de ulei (U1 sau U2) şi se întrerupe funcţionarea compresorului.1 – 0. acest lucru este resimţit prin scăderea presiunii pe conducta de aspiraţie la circa 1 bar deoarece lucrează numai vaporizatorul B. Ca urmare a funcţionării vaporizatoarelor.valvulele de reglaj lucrează continuu debitând freon care se vaporizează în vaporizatoare. compresorul frigorific lucrează până la întreruperea funcţionării ultimului vaporizator. aşa cum este cazul prezentat. Compresorul continuă să lucreze cu sarcina pe jumătate până la obţinerea temperaturii reglate şi în camera B. de ordinul 0. Funcţionarea lui se întrerupe numai atunci când s-a ajuns la temperatura programată în toate camerele. Repunerea în funcţiune se face manual după luarea măsurilor corespunzătoare. presiunea de refulare creşte peste limita normală. Funcţionarea celui de-al doilea circuit care deserveşte camerele cu temperaturi pozitive este aceeaşi.3 bar presostatul bp1 îşi deschide contactul şi comandă oprirea compresorului. În exemplul prezentat. De exemplu. În cazul în care debitul apei de răcire este insuficient sau se întrerupe. se montează un regulator de capacitate care permite trecerea unei părţi a vaporilor din circuitul de refulare pe circuitul de absorbţie menţinând în acest fel presiunea pe circuitul de aspiraţie. presiunea pe conducta de aspiraţie a compresorului se menţine la valoarea 1. În situaţia în care sunt mai multe camere pe un circuit. De regulă.2 – 0. temperatura în camerele frigorifice scade continuu şi când se ajunge la limita minimă –140 C termostatele comandă închiderea valvulelor electromagnetice s2. s3 şi se întrerup circuitele de freon spre vaporizatoare. Eliminarea apei este deosebit de importantă pentru buna funcţionare a instalaţiei având în vedere solubilitatea redusă a apei în freon 12. filtrul şi rezervorul de freon este comun pentru cele două compresoare. presiunea pe circuitul de aspiraţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă 0. funcţionarea unor cilindri. compresorul lucrează cu mai multe vaporizatoare situate în camere diferite.8 – 2 bar şi compresorul funcţionează continuu. s-a atins temperatura reglată şi se opreşte funcţionarea vaporizatorului. de exemplu în camera A. Circuitul de refulare format de condensatorul răcit cu apă de mare. În astfel de situaţii pentru menţinerea în anumite limite a presiunii pe circuitul de aspiraţie până la deconectarea ultimului consumator se adoptă una din soluţiile: la reducerea sarcinii compresorului acţionează un presostat de sarcină şi se anulează.5 mm şi particulele mici de apă pot constitui dopuri de gheaţă care blochează funcţionarea acestora. pentru un compresor cu 4 cilindri se scot din funcţiune succesiv 2 cilindri obţinându-se reducerea capacităţii acestuia la 75% şi 50% din sarcina nominală.

Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpii h0 (fig.3c) prin care se alimentează contactoarele C7. . (3-5) se aplică tensiunea circuitelor electrovalvulelor s2. a1. se deconectează circuitele rezistenţelor de încălzire. C9 şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele m7. s3 aparţinând camerelor cu temperaturi negative.se verifică integritatea lămpilor de semnalizare prin conectarea de scurtă durată a întrerupătorului b13 (fig.se alege pompa de răcire care urmează să lucreze punând comutatorul b12 (fig.se conectează manual întrerupătoarele automate a0. 5.3d). Pregătirea pentru pornire constă în executarea următoarelor operaţiuni: . m9 din camerele cu temperaturi pozitive.3c) pe poziţia 1 sau 2. 2.se stabileşte regimul de lucru pentru compresoare prin poziţionarea comutatorului b4 (fig. 140 . m8. releul d5. 5.3a).funcţionare compresoare nr. a2.3b).1.3 a. 5.funcţionare compresor nr.funcţionarea în condiţii economice a instalaţiei cu consum redus de energie electrică şi fără carturi permanente pentru supraveghere pe timpul funcţionării. şi prin închiderea contactului d5 (22-24) sunt alimentate lămpile h5 – h16.menţinerea în limite prescrise a parametrilor mediului din camerele frigorifice fapt care asigură calitatea produselor conservate prin frig. Funcţionarea rezistenţelor de încălzire este semnalizată de aprinderea lămpilor h1.3b) pe una din poziţiile: 1-funcţionare compresor nr. . Pe durata conectării sunt alimentate lămpile de semnalizare h1 – h4. a3. 3. . . 5.3d). protecţie şi semnalizare pentru instalaţia frigorifică de cambuză prezentată în fig. 5.3.3d). se închide contactul d1 (10-12) (fig. b2 cu reţinere în poziţia apăsat.3b) pentru încălzirea uleiului de ungere din carterul compresoarelor. s5. protecţie de semnalizare Automatizarea instalaţiilor frigorifice asigură: . În fig. Funcţionarea instalaţiei frigorifice se prezintă pe etape urmărindu-se schemele din fig. C6 (fig. e şi f este prezentată schema electrică de comandă automată. În situaţia în care temperatura mediului este ridicată şi nu este necesară încălzirea uleiului prin apăsarea pe butoanele b1. d3 şi pune sub tensiune circuitele electrovalvulelor s4. d. 5.22. 5.sunt alimentate rezistenţele r5. C8. Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b3 (fig. 5. . h2 (fig.2.5.2. s6 care aparţin camerelor cu temperaturi pozitive. a4 (fig.2. închide contactul d1 (6-8) şi prin contactul închis C10. c.3 Schema electrică de comandă automată. Este alimentată electrovalvula s1 care deschide circuitul de absorbţie pentru compartimentele cu temperaturi negative. 5.1 şi nr. 1.siguranţă sporită în exploatare.3c) care pun în funcţiune ventilatoarele m5. De asemenea sunt alimentate contactoarele C5. 5. b. m6 din camerele cu temperaturi negative. . r6 (fig. Considerăm că se fixează comutatorul pe poziţia 2 corespunzătoare funcţionării ambelor compresoare. 5. Este alimentat releul d1 care realizează: închide contactul d1 (2-4) din circuitele releelor d2.

141 .

142 .

143 .

144

145

146

În momentul pornirii. h18 la distanţă care semnalizează funcţionarea compresoarelor. În funcţionare. local şi h12 la distanţă. Ca urmare sunt deschise circuitele agentului frigorific spre vaporizatoare. 5.2.2 bar. s6. 5.3b) sunt în poziţia prezentată în schemă şi prin contactele lor închid circuitele de alimentare a electrovalvulelor s2.5. U1.3b) comandă pe rând închiderea electrovalvulelor s2 – s6 şi se întrerupe alimentarea cu freon lichid a vaporizatoarelor din camere.3c) prin care se alimentează contactorul C3 sau C4 în funcţie de poziţia comutatorului b12 stabilită în faza de pregătire a pornirii. C2 (6-8) (fig.5. Presiunea apei pe circuitul de răcire deschide contactul b14 şi întrerupe funcţionarea lămpilor h9. care semnalizează ―Lipsă apă răcire‖. C2 prin închiderea contactelor d2 (2-4). îşi deschid contactele şi întrerup funcţionarea compresoarelor. Contactoarele C1. C2 prin închiderea contactelor principale realizează punerea în funcţiune a compresoarelor nr.3e). se închid contactele d2 (10-12). 5. 0.3b) care deconectează rezistenţele de încălzire ale uleiului şi se închid contactele C1 (6-8). Releele d2. d3 (2-4). a2 acţionate anterior în faza de pregătire a pornirii. s5. U2 şi contactele închise ale întrerupătoarelor automate a1.3e) sunt alimentate lămpile h6. d3 (10-12) pregătind circuitele de alimentare pentru lampa de semnalizare h9 ―Lipsă apă de răcire‖. În acelaşi timp se deschid contactele auxiliare C1 (3-5). se întrerupe şi funcţionarea pompei de răcire. prin închiderea contactelor d2 (6-8). Funcţionarea pompei de răcire este semnalizată local de aprinderea lămpii h10 ―Funcţionare pompă răcire‖. 2 bar. presostatele de joasă presiune. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizatoare se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. Vaporii de freon ajungând pe conducta de absorbţie creşte presiunea pe acest circuit. Prin contactorul C3 sau C4 este pusă în funcţiune una din pompele sistemului de răcire. Această lampă nu se aprinde atâta timp cât există presiune pe circuitul apei de răcire şi contactul b14 este deschis. presiunea pe circuitele de absorbţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă.1 şi nr. 5. Pe măsură ce circuitele spre vaporizatoare se închid ca urmare a ajungerii la valoarea temperaturii reglate scade presiunea pe circuitele de absorbţie spre compresoare.3d) care întrerup funcţionarea lămpilor de semnalizare la distanţă h23 – h27 (fig.1 şi bp2 pentru compresorul nr. stingerea treptată a acestor lămpi indică la postul de supraveghere de la distanţă că în camerele frigorifice s-a stabilit temperatura reglată.3f). compresoarele continuă să absoarbă gazele de după electrovalvule. temperaturile în camerele frigorifice sunt peste limitele reglate.Funcţionarea ventilatoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpilor h12 – h16 (fig. Funcţionarea instalaţiei. presostatele de joasă presiune bp1. După închiderea ultimului vaporizator de pe fiecare din cele două circuite independente.2. d3 (6-8) (fig. Când presiunea de aspiraţie ajunge la limita maximă. pe măsură ce în camere se ajunge la temperatura reglată. bp2 închid contactele şi stabilesc circuitele de alimentare pentru releele d2. 5. 147 . 5. d3 anclanşează şi prin contactele lor realizează: alimentarea contactorilor C1. h7 pe panoul local şi h17. La decuplarea termostatelor se închid contactele normal deschise ale acestora şi sunt alimentate releele d6 – d10 (fig. contactele termostatelor b 1 – b 5 (fig. C2 (3-5) (fig. s4. Când ambele compresoare sunt oprite ca urmare a acţiunii presostatelor de joasă presiune. bp1 pentru compresorul nr. d3 prin contactele închise ale presostatelor diferenţiale de ulei. termostatele b 1 – b 5 (fig. s3.

În situaţia în care după stabilirea regimului termic în unele camere nu se intră o perioadă mare de timp. Prin această întrerupere se interzice posibilitatea pornirii vaporizatoarelor şi funcţionarea ventilaţiei în camerele cu temperaturi negative. Prin închiderea contactului d4 (2-4) se stabileşte un nou circuit de alimentare a releului d4 prin contactul propriu şi contactul presostatului bp3 închis numai în perioada în care presiunea pe circuitul de absorbţie este sub limita minimă şi deci compresorul nu lucrează. Ventilaţia în camerele frigorifice lucrează continuu pentru omogenizarea temperaturilor în volumul camerelor. în camere. Se închide contactul C10 (2-4) (fig. Pentru topirea gheţii este necesar ca periodic să se efectueze operaţiunea de degivrare. întreruperea tensiunii aplicată termostatelor b 1. restabilind situaţia iniţială. Regimul este ales prin fixarea comutatorului b10 (fig. r3.3f) care semnalizează ―Funcţionare degivrare‖. comandă pornirea compresoarelor. Degivrarea se poate efectua automat sau manual. menţinându-se permanent. r2. că s-a ales acest regim. Releul programator în funcţie de reglajul efectuat poate asigura până la 12 operaţiuni de degivrare în 24 ore cu durate cuprinse în limitele 10-90 minute. presostatele de joasă presiune. C6. După parcurgerea perioadei fixate pentru degivrare. Contactorul C10 prin contactele sale principale conectează rezistenţele de încălzire r1. în cele ce urmează. b 2 din camerele cu temperaturi negative şi contactorilor C5. 148 . După o perioadă de timp.3c).3d) şi la distanţă de aprinderea lămpii h19 (fig. se stabileşte circuitul de alimentare al releului d4. bp1.3f) ―Decuplat presostat bp1. bp2. când în una sau mai multe camere creşte temperatura peste limita maximă reglată. 5. La pornirea instalaţiei. 5.3c) pe poziţia dorită.3e) şi la postul local se aprinde lampa h11 iar la postul de la distanţă lampa h22 (fig.3c).Acţiunea presostatelor bp1. Degivrarea. creşte presiunea pe circuitele de absorbţie şi când valoarea acesteia ajunge la limita maximă 2 bar. pe vaporizatoarele din camerele cu temperaturi negative se formează gheaţa care este izolant temic şi împiedică transferul de căldură. se deschide u3 (5-6) şi se închide u3 (4-5). Se închide contactul d4 (6-8) pregătind circuitul de alimentare al contactorului C10. r4 (fig. 5. În funcţionare. 5. Concomitent este alimentat şi servomotorul releului programator. ventilaţia în aceste camere poate fi oprită manual prin apăsarea butoanelor cu reţinere b5 – b9 (fig. temperatura în limitele reglate. 5. releul programator u3 comută din nou contactele. Funcţionarea în regim automat este comandată de releul programator u3 (fig. bp2‖. Regimul automat constituie regimul de bază şi se consideră. Se deschide contactul C10 (3-5) având ca urmare: blocarea circuitului de absorbţie spre compresor prin întreruperea alimentării electrovalvulei s1. bp2 este semnalizată local de aprinderea lămpii h3 (fig. 5.3a) pentru topirea gheţii de pe vaporizatoare şi tăvi.5. Compresoarele şi pompa de răcire lucrează până la refacerea temperaturii reglate în camerele respective. Comanda de degivrare este dată de releul programator prin deschiderea contactului u3 (4-5) şi închiderea contactului u3 (5-6) care stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C10. Ciclul se repetă automat ori de câte ori se depăşesc temperaturile reglate. automat termostatele din camerele respective comandă alimentarea electrovalvulelor şi deschiderea circuitelor de alimentare cu freon lichid a vaporizatoarelor. 5. prin închiderea contactului d1 (10-12) contactul închis u3 (4-5) al programatorului şi contactul b10 (A-B). Vaporizatoarele intră în funcţiune.

Pe durata acestui regim tranzitoriu contactul presostatului U (4-5) este închis întrucât diferenţa de presiune este sub limita normală. b4 (I-H). Funcţionarea releelor diferenţiale de ulei pentru protecţia compresoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpii h20 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖.Efectuarea periodică a operaţiunii de degivrare împiedică formarea de gheaţă cu grosimi mai mari de 2-3 mm asigurând permanent transmisia optimă a căldurii. U1 (4-5). U1. Protecţia electroventilatoarelor este realizată cu siguranţe pentru scurtcircuite şi cu relee termice pentru suprasarcină. Prezenţa contactului presostatului bp3 montat pe circuitul de aspiraţie împiedică aplicarea regimului de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. element termic. creşte presiunea pe circuitul de refulare şi acţionează presostatul diferenţial de ulei care comandă oprirea compresorului. lămpilor de semnalizare şi rezistenţele de încălzire sunt protejate cu siguranţe. Dacă în această perioadă se formează presiunea normală de ungere. Electromotoarele compresoarelor şi pompelor de răcire sunt protejate cu întrerupătoare automate care asigură protecţie la suprasarcină şi scurtcircuite. se deschide contactul U1 (1-3) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. În situaţia în care în această perioadă nu se formează presiunea nominală. Releele diferenţiale de ulei. Durata întârzierii acţionării releului termic este reglabilă în limitele 45 – 90 secunde. r. În situaţia în care se alege regimul manual pentru efectuarea degivrării se pune comutatprul b10 pe poziţia 2 ―Manual‖. Circuitul de alimentare al elementului termic este întrerupt şi ca urmare este închis contactul U1 (1-3) şi este deschis contactul U1 (1-2). se întrerupe trecerea curentului electric prin elementul termic al releului şi se continuă funcţionarea compresorului. La pornire. acţionează elementul termic al releului. În cazul în care se întrerupe circuitul apei de răcire. la depăşirea presiunii maxime pe conducta de refulare şi acest lucru poate avea loc dacă debitul pompei de răcire este insuficient sau se întrerupe circuitul de răcire. Situaţia fiind similară pentru cele două presostate. Circuitele de alimentare a contactoarelor. U1 (1-3). Prin contactul închis U1 (1-3) este permisă funcţionarea compresorului comandată de presostatul de joasă presiune bp1. Dacă nu se iau măsuri pentru refacerea circuitului apei de răcire. este alimentat releul termic şi aceasta cu temporizare deschide contactul U1 (1-3) întrerupând funcţionarea compresorului.3b. Funcţionarea este aceeaşi cu deosebirea că momentul degivrării şi durata acestei operaţiuni este stabilită de operator. se închide contactul b14 şi se aprind lămpile de semnalizare h9 la postul local şi h 5 la distanţă ―Lipsă apă răcire‖. 149 . 5. Protecţia instalaţiei. după un timp. Circulaţia apei de răcire este de asemenea importantă pentru funcţionarea normală a instalaţiei. în continuare se prezintă funcţionarea presostatului diferenţial de ulei U1. Atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere este în limitele normale. iniţial presiunea de ulei este nulă şi creşte treptat după pornirea compresorului. U2 asigură protecţia compresoarelor şi a instalaţiei la depăşirea presiunii maxime de refulare. releelor. contactul presostatului diferenţial de ulei U1 (4-5 este deschis). presostatul diferenţial de ulei închide contactul U1 (4-5). Prezenţa releului termic este necesară pentru ca presostatul diferenţial să nu acţioneze pe durata regimului tranzitoriu de pornire a compresorului. Schema electrică a presostatelor diferenţiale de ulei este prezentată în fig. Elementul termic al releului este parcurs de curent pe circuitul: d1 (2-4). În funcţionare. C1 (2-4). Această durată se stabileşte prin alegerea corespunzătoare a valorii rezistenţei r. se deschide contactul presostatului diferenţial de ulei U (4-5).

aceasta într-un timp relativ scurt poate parcurge distanţa de la ecuator la cercurile polare. După o primă etapă se obţine aer încălzit şi uscat având umiditatea relativă circa 10%. între bateriile de preîncălzire şi încălzire finală se introduce un umidificator care funcţionează pe principiul injecţiei de abur în aer. tubulaturi şi utilaje cu care se realizează climatizarea formează instalaţia de climatizare a navei. Pentru ridicarea umidităţii la 40-60%. 5. Este necesar să existe o tratare complexă a aerului. toate navele maritime şi unele nave fluviale sunt prevăzute cu instalaţii care asigură realizarea condiţiilor de confort termic. În perioada de navigaţie în zone reci climatizarea aerului se face prin încălzire şi umidificare. îşi desfăşoară activitatea şi se odihnesc. Pentru o navă maritimă cu zonă de navigaţie nelimitată. umiditatea şi viteza aerului. simpla ventilare sau încălzirea compartimentelor este insuficientă. odihna şi alte activităţi ale echipajelor au loc în cabine careuri şi puncte de comandă centralizată (P. Întrucât conducerea navei.1 se prezintă caracteristicile instalaţiilor frigorifice de cambuză produse de Tehnofrig.C. Unul din factorii importanţi care determină calitatea mediului îl constituie confortul termic. Cluj-Napoca pentru navele comerciale. un control al parametrilor acestuia (îndeosebi temperatura şi umiditatea) în vederea asigurării unei ambianţe potrivite pentru activitate şi odihnă la bordul navei.4. Acest aer dă senzaţia de inconfort producând uscarea căilor respiratorii şi a pieii. În tabelul 5. Climatizarea rezolvă această problemă şi ansamblul de aparate. sunt date valorile temperaturii şi umidităţii corespunzătoare normelor sanitare de confort.C. valori normale pentru confortul termic. Confortul termic se defineşte ca totalitatea parametrilor care trebuie asiguraţi aerului interior pentru realizarea unei ambianţe cât mai apropiată de nevoile fiziologice ale organismului omenesc aflat în activitate sau odihnă. are o influenţă hotărâtoare asupra stării de sănătate şi capacităţii de muncă. Iniţial se face o preîncălzire funcţionând cu abur. Trecând de la condiţiile verii toride la condiţiile unei ierni aspre. Principalii parametri ai aerului care creează senzaţia de confort sunt: temperatura.2.În tabelul 5. Instalaţia de climatizare 150 .) deci spaţii închise. Calitatea mediului în care trăiesc oamenii.

0 C Volumul. m Peşte 3 IFN–56/ IFN– 56/ IFN– 56/ 2400 4700 SA GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN 80 GCN 80 (2 (2 buc) buc) K 1202 K 1202 5 kW . C Volumul. 2. 0 C Volumul. 9. Tipul instalaţiei Grup compresor naval. C uscate Volumul. 10 kW. 6.5 +2 12. /min. 13. m3 Temperatura.5 -18 14.4/23.4 +8 23. 8. 3.7 +2 31.5 -15 23.3 +2 15 -15 75 -15 24 +4 33 +2 34 +8 50 +8 29 +10 29 -18 37.5 +5 9. Trauler super atlantic 4.3 - -15 12. 6. 18000 tdw. m 3 Aticameră Temperatura. m 3 Grăsimi Vegetale Lactate Temperatura. tdw. / min. 0 C Volumul.7 - -15 16 -15 7 +2 37. tdw. 0 C sau decongelar Volumul.8 kW. 1500 rot. 1000 rot./ min.5 +2 67. 5.6/17 -15 7.5 +12 33. Compresor frigorific Motor electric Compartimentele cambuzei Carne Temperatura.6 -15 26 -15 11 +2 55 +2 8.2 +15 32. C Volumul. 1000 rot. 4700 tdw. IFN–180/ 150000 IFN–112/ IFN–112/ IFN–160/ 18000 15000 55000 GCN 56 (2 buc) K 1202 GCN 56 (2 buc) K 1202 1.6/6.1. IFN– 80/ 7500 GCN40 (2 buc) K 902 Cargou Mineralier Mineralier Petrolier 15000 55000 150000 tdw.CARACTERISTICILE INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE DE CAMBUZĂ TIP TEHNOFRIG TABELUL 5. m3 e 151 .1 +2 16.2 +7 19 Temperatura.6 +2 3.5 +5 6.9 kW.4/8. m3 Temperatura. m 3 0 +2 15 +15 12 - 0 Produse Temperatura. 7. 0 C Volumul.5 +6 7. -15 8 -15 5.3 0 -10 17 -10 6 -4 5. Tipul navei Utilaje şi compartimente Cargou Cargou 2400 tdw. Cargou 7500 tdw.4 +2 43. m3 Băuturi Temperatura. 1500 rot./min.5 +2 7.

Răcind aerul umed la o anumită temperatură. Se recomandă ca prin răcire. Un alt parametru important de care depinde senzaţia de confort este viteza de distribuţie a aerului . şi interior. ti . t e. umiditate şi viteza aerului. Şi în cazul răcirii aerului trebuie corelată temperatura aerului climatizat cu umiditatea. diferenţa de temperatură între exterior. numită termotanc. t = te .2 m/s şi poate fi crescută până la 0. duce la apariţia senzaţiei de inconfort. atât prin 152 . cu atât capacitatea de a reţine vaporii de apă este mai redusă. Prin manevra lor se reglează debitul şi viteza aerului.6 m/s în condiţiile climei calde. Viteza minimă a aerului la temperatura de +180 C se stabileşte la 0. la majoritatea oamenilor.TABELUL 5. înăbuşitoare.075 m/s. Răcind în continuare aerul sub această temperatură. Viteza recomandată este de 0. Răcirea aerului sub punctul de rouă dă posibilitatea de uscare a aerului prin eliminarea apei colectată sub formă de condens. aerul devine saturat. Cu cât temperatura este mai scăzută. În încăperile climatizate sunt instalate difuzoare pentru distribuţia aerului proaspăt prevăzute cu elemente de reglare a fantei de deschidere. În continuare este necesar un proces de încălzire parţială pentru aducerea aerului la parametrii doriţi (temperatură şi umiditate). care reuneşte într-o singură incintă schimbătoare de căldură.2 Anotimpul Vara Iarna Exterior te0 C +35 -25 % 70 80 ti 0 C +28 g) + 2 0 Interior % 50 50 Răcirea aerului este necesară atunci când se navigă în zone cu temperaturi ridicate. Prin răcirea aerului creşte umiditatea relativă putând ajunge până la saturaţie 100%. Capacitatea aerului umed de a prelua vaporii de apă este condiţionată de temperatura lui. de trei parametrii: temperatură. Senzaţia de prospeţime a aerului este asigurată. o parte din vapori devine excedentară şi se depune sub formă de picături formând roua. în încăperi. în principal. 80C Diferenţa între temperatura exterioară şi interioară nu trebuie să fie mai mare întrucât capacitatea de termoreglare a organismului uman este destul de redusă şi trecerea repetată de la condiţiile de mediu exterior la condiţiile de mediu climatizat. Instalaţia de climatizare montată la bordul navei asigură tratarea complexă a aerului în scopul alimentării compartimentelor climatizate cu aer proaspăt. Creşterea vitezei peste această limită nu mai influenţează în mod deosebit schimbul de căldură şi în schimb. apare o senzaţie supărătoare de curent având ca urmare înrăutăţirea senzaţiei de confort. Instalaţia de preparare a amestecului de aer este o construcţie compactă. să nu depăşească 6 – 80 C.ti 6 …. sub această valoare apare senzaţia de atmosferă închisă.

de cele mai multe ori amplasat pe o punte superioară pentru ca să poată aspira din exterior aer proaspăt curat. cât şi prin răcire. traductorul comandă deschiderea valvulei şi freonul lichid trece prin valvula de reglaj în vaporizator unde se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. Traductoarele de temperatură. presostatul de joasă presiune comandă intrarea în funcţiune a compresorului. principiul de funcţionare este acelaşi cu cel prezentat pentru instalaţia frigorifică de cambuză. Traductorul de temperatură care comandă funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este de tip diferenţial şi asigură menţinerea temperaturii aerului între o valoare minimă şi maximă. aerul climatizat nu este în totalitate provenit din exterior.4 Instal aţi a de climatizare.încălzire. în funcţie de valorile măsurate comandă funcţionarea instalaţiei de climatizare pentru a asigura valorile corespunzătoare confortului termic pentru aerul proaspăt care se introduce în compartimentele climatizate. valvule de reglaj. care face obiectul acestui capitol. Fig. Vaporii comprimaţi sunt refulaţi prin separatorul de ulei (care reţine picăturile de ulei) 153 . Când temperatura măsurată ajunge la limita maximă. . se admite recircularea a 30% din volum. În figura 5. 5. canale de aer. conducte de agent frigorific şi abur şi armăturile aferente.4 se prezintă schema instalaţiei de climatizare. filtrul de aer. umidificatorul şi aparatele aferente de automatizare. Când presiunea ajunge la valoarea maximă. În cazul instalaţiilor de climatizare navale. În ceea ce priveşte instalaţia frigorifică de climatizare. Întreaga instalaţie de climatizare care conţine: termotanc. şi de umiditate. Compresorul aspiră vaporii de freon şi îi comprimă până la presiunea de condensare. H. Vaporizatorul (răcitorul) lucrează şi presiunea vaporilor de freon creşte pe conducta de aspiraţie spre compresor. sunt montate într-un compartiment separat.

cu ajutorul comutatorului b3 se alege regimul de lucru dorit. 154 . presostatul de joasă presiune comandă oprirea compresorului. se prezintă o parte din schema electrică a tabloului de ventilaţie reprezentând circuitul de pornire pentru electroventilatorul montat în termotanc. pompa de răcire şi schema de comandă. Pornirea ventilatorului se face de la tabloul instalaţiei de ventilaţie prin închiderea întrerupătorului automat a v după care se apasă pe butonul de pornire P. protecţie şi semnalizare.Ca urmare nu se mai produce vaporizarea. realizându-se un circuit închis al agentului frigorific. În fig.în condensator unde are loc lichefierea agentului frigorific prin cedarea căldurii de condensare apei de mare. 4 – ―Manual 66%‖. se alege regimul de lucru al pompei de răcire prin fixarea comutatorului b4 pe una din poziţiile: A – ―Automat‖ sau M – ―Manual‖. Opririle făcute de presostatul de joasă presiune nu trebuie să fie mai mici de 6 – 8 minute. 2 – ―Oprit‖. Sunt puse sub tensiune schemele de pornire pentru compresor. Pregătirea pentru pornire a instalaţiei de răcire constă în executarea următoarelor operaţiuni: se închide întrerupătorul automat a0 de alimentare generală din T.5 a. 3 – ―Manual 33%‖. 5. Punerea sub tensiune este semnalizată de aprinderea lămpilor h01 şi h02 ―Prezenţă tensiune‖. De asemenea se aprinde şi lampa h10 ―Funcţionare ventilaţie‖ care semnalizează funcţionarea ventilatorului şi ca urmare punerea în funcţiune a instalaţiei de răcire este posibilă. pentru condiţionarea aerului la parametrii necesari. Când temperatura aerului ajunge la temperatura minimă reglată. Funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este condiţionată de existenţa circulaţiei aerului efectuată de instalaţia de ventilaţie care constituie o unitate aparte. Din rezervor agentul trece prin filtrul uscător (pentru reţinerea apei) în circuitul spre vaporizator. traductorul b 1 închide contactul şi este conectată rezistenţa de încălzire a uleiului r.5a. Instalaţia este concepută să funcţioneze. circa 18 ore. În cele ce urmează considerăm că a fost fixat b3 pe poziţia 1 – Automat.D. presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor scade continuu şi când ajunge la valoarea minimă reglată. Stingerea lămpii h1 arată că uleiul are temperatura normală şi pornirea este posibilă. Ventilaţia se menţine pe toată durata de funcţionare a instalaţiei de răcire a aerului. Comutatorul b3 are 5 poziţii: 1 – ―Automat‖. Schema electrică pentru automatizarea instalaţiei frigorifice de climatizare este prezentată în figura 5. În cazul în care temperatura uleiului de ungere a compresorului este sub limita minimă. Pe durata încălzirii uleiului este alimentat releul d1 şi prin deschiderea contactului d1(3-5) se interzice pornirea instalaţiei. Întreruperea accidentală a ventilaţiei este urmată automat de întreruperea funcţionării instalaţiei de răcire. 5 – ―Manual 100%‖. Condensul este trimis prin curgere liberă în rezervorul de freon lichid. Funcţionarea instalaţiei este ciclică menţinându-se permanent temperatura aerului între limitele maximă şi minimă reglate. Funcţionarea încălzirii uleiului este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Încălzire ulei‖. traductorul termometric comandă închiderea electrovalvulei şi se întrerupe alimentarea vaporizatorului (bateriei de răcire) cu freon lichid.P. b şi c..

3 – 6 minute). Întrucât la pornire temperatura aerului este peste limita maximă. Când presiunea de aspiraţie ajunge la valoarea maximă presostatul diferenţial de joasă presiune U2 comandă pornirea compresorului prin închiderea contactului U2 (1-3). În faza iniţială compresorul având capacitatea 33% sunt uşurate condiţiile de pornire. dat de temporizarea releului dt (0.1. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizator se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură având ca rezultat răcirea aerului care circulă. După un timp. Vaporii de freon ajungând pe conducta de aspiraţie spre compresor ridică presiunea pe această conductă. dS2 conectate în paralel cu electrovalvulele S1. S5. În condiţiile în care funcţionează ventilatorul (contactul dv este închis) şi temperatura uleiului este în limite normale (contactul d1(3-5) este închis) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d2. S2 prin contactele lor permit aprinderea lămpilor h5. h6. Prin punerea sub tensiune a releului se închide contactul d3. Se închide contactul d2 (14-16) din circuitul e lectrovalvulelor S4. Iniţial se realizează alimentarea releului d3. releul d3 şi releul de timp dt.Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b2. S5 care deschid circuitele agentului frigorific spre vaporizator (baterie de răcire). 155 . TABELUL 5.3 Trepte de capacitate 33% 66% 100% h) NOTĂ: X Presostate de joasă tensiune S1 S2 bp1 bp2 X X X X X X Ventil electromagnetic sub tensiune (deschis) Presostat cuplat (contact închis) Ventil electromagnetic fără tensiune (închis) Presostat decuplat (contact deschis) Ventile electromagnetice Releele de semnalizare dS1 . Din acest moment sunt puse sub tensiune bobina contactorului C1. Prin închiderea contactelor C1 porneşte compresorul cu încărcarea minimă 33% (funcţionează – o pereche de cilindri) şi prin închiderea contactului d3(6-8) se pregătesc treptele următoare de încărcare. Trecerea pe treptele superioare de capacitate este comandată de presostatele bp1 (66%) şi bp2 (100%) conform tabelului .1(2-4) şi este pusă în funcţiune pompa de răcire. contactul termostatului b 3 este închis şi sunt alimentate electrovalvulele S4. dt (5-6) şi se permite mărirea capacităţii compresorului.b 2(1-3) – a1 – d2(6-8). se închid contactele acestuia dt (3-4). pe circuitul : b3 (E-F) – U1(1-3) – U2(1-3) . h7 care semnalizează încărcarea treptată a compresorului până la capacitatea nominală. Existenţa circulaţiei apei de răcire este sesizată de presostatul bp3 care îşi închide contactul.

156 .

157 .

158 .

S2 de mărire a capacităţii. în mod normal. În regim manual. Acţiunea releului este semnalizată de lampa h10 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. Oprirea instalaţiei se realizează. Comutatorul de alegerea regimurilor de funcţionare b3 pe poziţia 3 ―Manual 33%‖ permite funcţionarea compresorului la capacitatea minimă fiind întreruptă posibilitatea de alimentare a electrovalvulelor S1. Se întrerupe circuitul de freon lichid spre vaporizatoare. În caz de avarie. se deschide contactul P. se întrerupe curentul prin elementul termic şi se menţine închis contactul U1(1-3) care permite funcţionarea compresorului. Rolul releului diferenţial de ulei şi modul de funcţionare este similar cu cel prezentat la instalaţia frigorifică de cambuză. S5. Pe poziţia 4 ―Manual 66%‖ este închis contactul b3(R-S) şi este alimentată electrovalvula S1 care permite funcţionarea la capacitatea 66% iar pe poziţia 5 ―Manual 100%‖ sunt închise contactele b3(R-S). Regimul manual de funcţionare se referă în principal la stabilirea treptelor de capacitate a compresorului. În cazul în care s-a dat comanda de pornire a compresorului (este alimentat releul d2) şi compresorul nu porneşte (nu este alimentat releul d3) este pusă în funcţiune semnalizarea de avarie la distanţă prin aprinderea lămpii h12 ―Avarie compresor‖. Dacă în timpul dat de întârzierea la acţionare a elementului termic se formează presiunea normală a uleiului de ungere. releul de timp dt asigură pornirea compresorului cu sarcină minimă şi numai după expirarea temporizării releului este posibilă trecerea pe treptele superioare de capacitate.2 bar). Când temperatura aerului ajunge la valoarea minimă reglată aceasta este sesizată de termostatul diferenţial b 3 care îşi deschide contactul şi întrerupe circuitele de alimentare a electrovalvulelor S4. la depăşirea diferenţei admisă de presiune. S2 permiţând funcţionarea compresorului la capacitatea nominală. Acţiunea de protecţie a acestui termostat este semnalizată de aprinderea lămpii h8 ―Decuplat termostat b 2‖. Ciclul de funcţionare este reluat prin închiderea contactului b 3 la atingerea limitei superioare a temperaturii aerului. ca şi în cazul regimului automat. presostatul de joasă presiune U2 comandă oprirea compresorului prin deschiderea contactului U2(1-3). b1. Pornirea în regim manual se realizează prin apăsarea concomitentă a butoanelor b2. alimentarea releului de pornire făcându-se direct de la reţea. Circuitul de protecţie este pus sub tensiune la pornirea compresorului prin închiderea contactului d3(2-4).Funcţionarea instalaţiei de răcire este continuă. Funcţionarea instalaţiei frigorifice este ciclică şi menţine temperatura aerului între valorile minimă şi maximă reglate. la capacitatea maximă a compresorului şi realizează reducerea treptată a temperaturii aerului introdus în instalaţia de climatizare . prin deconectarea butonului b2 după care se întrerupe alimentarea generală prin deschiderea întrerupătorului a0. Protecţia instalaţiei. în această schemă mai este folosit un termostat b 2 montat pe conducta de refulare care întrerupe funcţionarea compresorului atunci când temperatura pe conducta de refulare depăşeşte o anumită limită. În plus. scade presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor şi când ajunge la valoare limită inferioară (circa 0. releul întrerupe funcţionarea compresorului. Releul diferenţial de ulei U1 asigură protecţia compresorului . b3(V-W) şi sunt alimentate electrovalvulele S1. 159 . Acţiunea acestuia este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Decuplat presostat de comandă‖.

M . 55000 I. 200 200 250 300 ACN 8000B ACN ACN 8000B ACN 8000B 8000N ACN 2500 Freon 12 (R12) ACN 8000B ACN 2500 RON 160 RON 160 RON 63 C. Termotancurile de tip AGN 6300B.F.C. Circulaţia forţată a aerului este asigurată de electro-ventilatoarele cu debite de 6300.M . 315 (2 buc.cabine kg.În caz de avarie întreruperea poate fi executată rapid prin apăsarea butonului b0 ―Stop general de avarie‖.C.C.N.F. contactele releelor dv.N.C.4. În cazul în care pentru asigurarea circulaţiei aerului se folosesc două electroventilatoare.N.C.F.F. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILAJELOR CARE COMPUN INSTALAŢIILE I.N.P. 63 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw M .000 300 160 . 4700 5000 I.C.cabine .C. 8000 sau 12500 m3 /h.C. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw Tipul motocompresorului Tipul agregatului frigorific Tipul condensatorului Tipul rezervorului .M . Agent frigorific Cantitatea de agent .cabine .C. 18000 I. în schema instalaţiei de răcire se pun în paralel. 56 G. De regulă.F.N. Tipul termotancului .N. 450 M . control (PCC). I.C.) RON 250 RON 63 ACN 12. 80 C.C.C.C. una asig ură climatizarea la cabine iar cea de-a doua în punctele de comandă.N.F. 56 G.C.C.4 se prezintă caracteristicile principale ale utilajelor ce compun instalaţiile de climatizare IFNC produse de Tehnofrig Cluj – Napoca.P. 315 G. 8/II C. În tabelul 22.C.N. În funcţie de mărimea şi destinaţia navei pot fi montate la bord mai multe instalaţii de climatizare independente.N.N.N.N.N. umidificator cu abur şi baterii de răcire (vaporizator) având posibilitatea tratării complexe a aerului.N.F. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat elementul de declanşare automată al întrerupătorului a0 şi se întrerupe alimentarea generală a instalaţiei.C.) G.C. 80 - M .5000B ACN 2500 ACN 5. TABELUL 5. AGN 8000B. AGN 12500B conţin baterii de preâncălzire şi încălzire finală care lucrează cu abur.N. navele au două asemenea instalaţii. 8700 I. Tipul instalaţiei şi destinaţia I.N. 63 (2buc.N.

c) semnalizarea şi după un timp oprirea comandată de presostatul diferenţial de ulei.Tipul instalaţiei şi destinaţia I.F.1 m3/h m /h 3 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw 100+100 kg.F. 55000 I.F. 2.8 8404 1068+1237 TEST DE AUTOEVALUARE 1.C. Kg Kg 3998 5124 1068 8012 1068 kW kW 34 34 11. d) se întrerupe alimentarea de la TPD. Debitul de aer .cabine .25 150 12.P.N.P. 18000 I.C.C. oprirea compresoarelor şi conectarea rezistenţelor de încălzire a uleiului.N. I.1+14.F.C.25 28 25 6.F.N. b) semnalizarea şi întreruperea funcţionării compresorului.cabine .cabine .F.P. - 100 100 l l - 25 - 25 6.C.C.C.C.cabine .C. schema electrică realizează: a) blocarea circuitului de absorbţie spre compresor.P.C.C.N.P. La întreruperea circuitului apei de răcire schema de protecţie a instalaţiei acţionează astfel: a) se întrerupe ventilaţia în camerele frigorifice. M asa netă .C.P. Putere electrică instalată (fără pompe de apă de mare) . 4700 5000 I. întreruperea ventilaţiei şi conectarea rezistenţelor de încălzire pentru topirea gheţei.C. Debit total de apă de răcire . 8700 I.N. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw .cabine . 161 .C.C.N.5 m3/h m /h 3 51 - - 51 6 67 - 102 6 102 6 1x8000 2x6300 2500 2x8000 - 2x8000 2500 2x12500 2500+5000 110 11.C. întreruperea a limentării termostatelor. b) blocarea acţiunii protecţiei. Cantitatea de ulei .C.1 55 68 11.C. Pe timpul executării degivrării.

d) conectarea pompei de apă pentru răcire. 2: a. LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea pentru pornirea instalaţiei frigorifice? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUAR E 1: c. 162 .c) blocarea acţiunii protecţiei şi deconectarea alimentării compresoarelor şi pompei de răcire.

în prova şi în pupa navei.de a explica modul de funcţionare şi a semnalizărilor aferente fiecăruia dintre aparatele şi sistemele utilizate la nave. Dispunerea felinarelor de navigaţie pe navă 163 . Felinarele de navigaţie 6. TDA şi al doilea circuit de la cel mai apropiat tablou de iluminat general care nu primeşte alimentarea de la TDA.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVALE CUPRINS 6. Axiometre 6.1 se prezintă un exemplu de amplasare a felinarelor de navigaţie. Indicatoare de cârmă. Felinarele se conectează printr-un cablu flexibil cu fişă la o priză în zona de dispunere a felinarului. Căderea de tensiune. În fig. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ.2 Telegraful electric naval 6.1.4. 6.6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N OBIECTIVE . . pe elementul indicator conectat în circuitul felinarului. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. Fig. Pe lângă semnalizarea optică se prevede şi o semnalizare acustică în cazul ieşirii din funcţiune a oricărui felinar. Tabloul sau pupitrul felinarelor de navigaţie se alimentează pe două circuite: un circuit de la TPD prin tabloul de distribuţie la avarie. în borduri. 6. .1.Unitatea de învăţare nr. Dispozitivele de comandă a felinarelor de navigaţie se instalează într-un pupitru amplasat în timonerie.3.de a defini măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei de semnalizări. Felinarele de navigaţie Tabloul felinarelor de navigaţie alimentează prin circuite separate felinarele de poziţie ale navei dispuse pe catarg.1. 6. să nu depăşească 3% din tensiunea nominală.de a descrie rolul şi componenţa diferitelor aparate şi sisteme specifice domeniului naval. Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie protejat cu siguranţe pe ambii conductori şi prevăzut cu indicator optic al funcţionării felinarelor de navigaţie.

albă. 5 . 4 – lumini de bord.lumină de siaj pupa.Notaţiile din fig. 164 . Funcţionarea este aceeaşi pe toate circuitele felinarelor. Pentru exemplificare se prezintă numai trei circuite.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. verde şi roşu. În figura 6.  67. unghiul fascicolului luminos 112. 6. 3.  360 . 6.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. 2 –„ lumină de drum. 7 – lumini de ancoră.2. înapoi‖. Fig.1 reprezintă: 1 – lumină de drum „înainte‖. culoare.  112. Schema electrică de ali mentare a felinarelor de navigaţie Tabloul sau pupitrul de navigaţie este alimentat pe două linii. Comutatorul a permite conectarea alimentării de la una din surse.5o în ambele borduri faţă de planul diametral.  22.5 din prova spre înapoi traversului.2 se prezintă schema electrică de alimentare a circuitelor felinarelor de navigaţie. 6.

se transmite comanda „ÎNCET ÎNAINTE‖). În fig. d2. se deconectează întrerupătorul a1. se execută comanda primită prin punerea maşinii în regimul de marş ordonat (maşina „ÎNCET ÎNAINTE‖). h'3 de pe pupitrul de navigaţie şi prin deschiderea contactelor normal închise întrerup funcţionarea soneriei h. se prezintă o vedere a ecranului. formată din sistemul transmiţătorul m3 şi selsinul receptor m4 . d3. formată din selsinul transmiţător m1 şi selsinul receptor m2 . o instalaţie de comunicare între puntea de comandă şi compartimentul maşini. h'2. 4. A doua linie de transmisie selsină. foloseşte pentru confirmarea comenzii. Schema electrică de principiu a telegrafului conţine două linii de selsine folosite pentru transmiterea comenzilor şi confirmarea lor.4.1. h 1 în exemplul considerat. Manetele prin care se acţionează telegrafele. prin acţionarea telegrafului din compartimentul maşini confirmă primirea ordinului (se pune telegraful pe poziţia „ÎNCET ÎNAINTE‖). a2. Se întrerupe semnalul sonor. Prin intermediul telegrafului se transmit de pe puntea de comandă în compartimentul maşini un număr limitat de comenzi referitoare la regimul de marş al navei. în principiu. Semnalizarea optică şi acustică încetează în momentul în care s-a transmis confirmarea corectă a ordinului primit. se stinge lampa h' 1 de pe panou şi se pune în funcţiune avertizarea sonoră h. de exemplu: h1 . În serie cu fiecare felinar se conectează înfăşurările releelor d1. În caz contrar.Pe fiecare circuit sunt monate întrerupătoarele tripolare a1. Prima linie de transmisie selsină. foloseşte pentru transmiterea comenzii. 6. După constatarea felinarului care a fost scos din funcţiune. La conectarea alimentării felinarelor sunt conectate şi releele care prin închiderea contactelor normal deschise aprind lămpile de semnalizare h' 1 . după care se conectează din nou circuitul prin închiderea întrerupătorului a1. transmit mişcarea prin intermediul unui sistem mecanic de sacadare. continuă să funcţioneze până la transmiterea corectă a confirmării. La primirea ordinului. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de releele d2 (pentru telegraful din timonerie) şi d3 (pentru telegraful din compartimentul maşini). se prezintă schema electrică de principiu. se iau măsuri de înlocuire a lămpii h1 . Comenzile care pot fi transmisie prin intermediul telegrafului sunt inscripţionate pe ecranele aparatelor de pe puntea de comandă şi din compartimentul maşini. Aprinderea lămpilor de semnalizare de pe panoul pipitrului de navigaţie indică funcţionarea normală a felinarelor de navigaţie. personalul de serviciu. În absenţa tensiunii pe 165 . 6. Prin acţionarea telegrafului de pe puntea de comandă se comunică regimul de marş ordonat (de exemplu. După confirmarea ordinului. Dacă se întrerupe filamentul unei lămpi. pentru fixarea precisă a comenzii. În fig.2 Telegraful electric naval Descrierea funcţionării telegrafului electric naval Telegraful electric reprezintă. a3 şi siguranţe pentru protecţie. Concomitent cu transmiterea comenzii este pusă în funcţiune avertizarea optică şi sonoră în compartimentul maşini pentru avertizarea personalului din acest compartiment despre darea unui ordin de pe puntea de comandă.

ordinul dat. în compartimentul maşini şi semnalizarea acustică. Comanda se dă prin rotirea selsinului transmiţător m1 şi acel indicator se va fixa în dreptul comenzii transmise. Transformatorul m5 alimentează lămpile L folosite pentru iluminarea scalei aparatului din timonerie. h3 . semnalizarea acustică h 2 de tipul unei hupe cu semnal acustic de intensitate mare iar semnalizarea acustică h3 de tipul unui buzer. se roteşte cu acelaşi unghi indicând cu săgeată. Rezistenţa R permite reglare intensităţii lămpilor de iluminare a scalei. Din compartimentul maşini se transmite confirmarea comenzii primite prin rotirea selsinului transmiţător m3 . pe ecranul aparatului din compartimentul maşini. cuplat electric cu selsinul transmiţător m1 . Selsinul receptor 4 m4 . releele d 2 şi d3 îşi atrag armăturile şi pe ecrane punctul roşu este înlocuit cu un punct alb. cuplat electric cu selsinul 166 . în timonerie. Se închide contactul a-b. 6.ecranele aparatelor apare un punct roşu. semnalizarea optică h1 este de regulă de forma unui girafor cu lumină galbenă. Pentru a fi distincte. Fig. În acelaşi timp. La aplicarea tensiunii de alimentare. este alimentat releul de semnalizare d1 şi prin închiderea contactelor acestui releu sunt puse în funcţiune semnalizare optică h1 şi sonoră h2 .3 Cadranele telegrafului Selsinul receptor m2 . se roteşte cama 1 şi va împinge în sus contactul a.

prin transmisia cu roţi dinţate. 6. La confirmarea comenzii primite. După confirmarea ordinului primit. se roteşte roata 2 cu acelaşi unghi şi în acelaşi sens ca şi cama 1 având ca rezultat deschiderea contactului a-b şi întreruperea alimentării releului de semnalizare d1 .transmiţător.4 Schema electrică de pri nci piu a telegrafului electric cu contact de semnalizare Pentru controlul sensului corect de marş. în punctul din care se comandă maşina se montează contactul A iar pe axul de transmitere a confirmării comenzii se montează contactul B. se roteşte cu acelaşi unghi şi va deplasa un al doilea indicator care se suprapunere cu primul indicator. Peria contactului A este legată mecanic cu maneta sistemului de comandă a motorului şi se deplasează odată cu acesta 167 . Fig. Prin deschiderea contactelor releului d1 se întrerupe semnalizarea în compartimentul maşini şi în timonerie. personalul de serviciu pune maşina în regimul de marş ordonat. în care s-a pus maşina. Sistemul de contacte A şi B este realizat din segmente de alamă pe care alunecă perii de contact.

4) şi conţine două selsine: transmiţător ST T (m1 ) şi receptor SRT (m4 ). montată în apropierea manetei de comandă.3. Prima cascadă este constituită din releele d1. contactele A şi B nu se inserează.7 se prezintă telegraful fără contact de semnalizare. n2. Pe nave mari. prin transmisia cu roţi cilindric este legată mecanic cu axul selsinului de transmitere a confirmării comenzii (m3). maneta de comandă a motorului s-a împins pe poziţiile „ÎNAPOI‖. nu funcţionează. Fig.6 se prezintă schema electrică de montaj a telegrafului electric naval În scopul creşterii siguranţei în funcţionare s-au realizatt noi tipuri de telegrafe la care s-a renunţat la contactul de semnalizare a-b şi s-a obţinut simplificarea transmisiei. se înseriază contactele A şi B şi este alimentată soneria h4 . 6.iar peria de contact B. În fig. Semnalul sonor atrage atenţia personalului de serviciu asupra erorii de execuţie. aşa cum este prezentată în schema electrică de principiu (fig. d1.5 Schema de cupl are mecanică între telegrafele postului de comandă Dintre cele trei telegrafe cuplate mecanic. Dacă s-a confirmat comanda „ÎNAINTE‖ şi maneta de comandă a motorului principal este împinsă în poziţiile „ÎNAINTE‖. pentru apropierea telegrafului de punctul din care se comandă manevra navei. Schema de semnalizare este realizată cu relee montate în două cascade. 6. se prezintă schema de cuplare mecanică între telegrafele postului de comandă pentru o navă cu un singur ax port-elică. d3 conectate prin punţile redresoare n1. În cazul în care executarea ordinul primit nu este corectă. în apropiere unul de altul. acestea trebuie să fie cuplate mecanic astfel încât să se asigure transmiterea comenzilor de la oricare din ele şi confirmarea concomitentă a răspunsului la toate aparatele fără a face nici un fel de comutări în schemă. În figura 6. 6. se pot folosi trei telegrafe pentru transmiterea ordinelor dispuse în cabina timonerie şi câte unul în fiecare bord pe puntea de comandă. SRT (m4 ). Executarea ordinului primit este corectă şi soneria h4 . În figura 4. În situaţia în care pe navă se dispun mai multe telegrafe pe aceeaşi punte. unul are schema electrică completă. 168 . iar celelalte două sunt transmiţătoare simple şi conţin un singur selsin.

pentru un telegraf de acest tip. d3 sunt nuli şi semnalizarea nu funcţionează. s-a transmis comanda dar nu s-a transmis confirmarea. se alimentează releul d4 din a doua cascadă. Prin închiderea contactelor releului d4 se pune în funcţiune semnalizarea. atunci tensiunile electromotoare induse în cele trei faze ale celor două transmisii vor fi aceleaşi şi diferenţa dintre ele va fi nulă.n3 între fazele corespunzătoare ale transmisiei sincrone diirecte şi inverse (de dare a ordinului şi de confirmare). d2.6 Instalaţia telegrafului electric naval În situaţia în care poziţiile nu coincid. Fig. a folosit în prima cascadă un singur releu având trei înfăşurări conectate între fazele transmisiilor selsine. 6. Firma Siemens. Dacă poziţiile selsinelor transmiţătoare (m1 şi m3) coincid. Ca urmare curenţii prin releele d1. diferenţa dintre tensiunile electromotoare induse. alimentează releele din prima cascadă şi prin închiderea contactelor acestora. 169 . în fazele transmisiilor selsine.

170 . Selsinele recaptoare constituie aparatele indicatoare care arată în punctele de comandă. La nave cu pilot automat unghiul cârmei se urmăreşte pe scala pilotului automat.3. Cutia de conexiuni conţine şi relele termice ale protecţiei. Selsinul transmiţător. Indicatoare de cârmă. Acul scalei selsinelor receptoare indică unghiul de rotire al cârmei. unghiul de rotire al cârmei. Axiometre Axiometrul este aparatul care indică unghiul de rotire a cârmei. Conform regulilor registrului de clasificare pe toate navele se montează axiometre în punctele de comandă. De la transformatorul m4 sunt alimentate lămpile pentru iluminarea scalelor aparatelor.Fig. În cazul deteriorării circuitului rotorului sau întreruperii unei conexiuni. Releul îşi atrage armătura mobilă şi pe scala de lucru a aparatului indicator apare steguleţul cu inscripţia „Nu lucrează‖. se deschid contactele normal închise ale releelor termice şi se întrerupe circuitul rotoarelor. Schema electrică de princi piu a telegrafului electric 6.7. 6. În figura 6. axiometrul fiind menţinut ca aparat de rezervă. În acelaşi timp se închide contactul normal deschis al releului termic şi se aplică tensiunea nominală la bornele releului de semnalizare d. m1 . este cuplat mecanic cu axul cârmei. Selsinele receptoare m2 . Mişcarea axului cârmei este urmărită pe indicatoare. m3 sunt legate electric prin transmisia selsină cu selsinul transmiţător.8 se prezintă schema electrică de principiu a transmisiei selsine pentru indicatoare de cârmă (axiometre).

4. 6.4.9. Tahometrul de curent continuu Se foloseşte cu rezultate foarte bune pentru controlul turaţiei motoarelor principale. Reglatea este necesară în procesul exploatării pentru controlul lunar al tahometrului.8.1. TG. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. Traductorul de turaţie este un tahogenerator de curent continuu cu magneţi permanenţi.Fig. Prin montarea unui şunt magnetic între poli. Schema de principiu a tahometrului de curent continuu este prezentată în figura 23. se permite reglarea mărimii fluxului constant al generatorului şi obţinerea caracteristicii optime de ieşire U = f(n). 171 . Magneţi permanenţi realizaţi din aliaje Ni-Al asigură fluxul constant şi stabil la variaţia temperaturii mediului. axelor port-elice şi în schemele de comandă automată a propulsiei. Schema de princi pi u a indicatorului de cârmă (axiometru) 6. Tahogeneratorul este rotit direct sau printr-o transmisie de axul a cărui turaţie urmează să se măsoare.

172 . Schema de princi pi u a tahometrului de curent continu u Aparatul de măsură este de tipul voltmetru magnetoelectric. adică: Rt = rr + re + rd Prin reglarea rezistenţei rd se obţine aceeaşi valoare pentru Rt . indiferent de lungimea liniilor de lagătură în acest fel toate aparatele indicatoare măsoară aceeaşi valoare pentru o turaţie dată. ceeace permite o citire bună a turaţiei Tensiunea electromotoare a tahogeneratorului este proporţională cu turaţia în cazul în care fluxul este constant. 6. formată din: rr – rezistenţa internă a aparatului.Fig. Scala aparatului este uniformă şi extinsă până la 2700 . re – rezistenţa liniei de legătură.ra I în care: I – curentul de sarcină ra – rezistenţa circuitului rotorului tahogeneratorului Curentul care trece prin aparatul indicator este: I U Rt În care Rt reprezintă rezistenţa totală a circuitului exterior de sarcină. rd – rezistenţa suplimentară reglabilă. kn k'n Tensiunea la bornele generatorului este: U = E .9.

10. învârte magnetul permanent 2. se obţine: Traductorul tahometric de unghi de acest tip poate fi folosit pentru măsurarea turaţiei arborelui port-elice. a cărui turaţie se măsoară. În acest caz.2.4. M r . Pe ecranul aparatului sunt două ace indicatoare: unul grosier care citeşte mii de rotaţii şi al doilea. se roteşte axul 5 solidar cu paharul de cupru. Mişcarea axului 1. în paharul de cupru apar curenţi a căror interacţiune cu câmpul magnetului permanent creează un cuplu de rotaţie proporţional cu turaţia axului 1. 6. Resortul 4 dezvoltă un cuplu antagonist.6. a cărui turaţie se măsoară. proporţional cu unghiul de rotire şi caracteristica resortuluiK 2 . Deasemenea traductoarele inductive se folosesc cu rezultate bune la măsurarea turaţiei motoarelor Diesel rapide. M a . care citeşte sute şi zeci de rotaţii.11. M r = K2 α La echilibru. precis. Mufa asincronă se compune din magnetul permanent 2 şi paharul de cupru 3. Ma = Mr. Fig. Axul. În înfăşurarea statorică a acestuia se induce un sistem de tensiuni K1 n K2 173 . Tahometrul inductiv cu generator sincron este prezentat în figura 6. Aparatul indicator tahometric se compune din două motoare: un motor sincron şi un motor asincron sub formă de mufă asincronă. traductorul este un generator sincron cu magneţi permanenţi. antrenează rotorul cu magneţi permanenţi al generatorului sincron. Tahometre inductive de curent alternativ În figura 6. M a = K1 n Sub acţiunea cuplului.10 se prezintă principiul de funcţionare al tahometrelor inductive cu mufă asincronă. Prin inducţie. Schema tahometrului inducti v cu mufă asincronă Unghiul traductorului tahometric este dat de mufa asincronă MA şi resortul antagonist 4.

Această construcţie a rotorului permite pornirea în asincron a motorului şi intrarea în sincronism atunci când se ajunge la o viteză apropiată de viteza de sincronism. De la generatorul sincron se alimentează. Fig. Tahometrele de acest tip au masa mică. Mişcarea motorului sincron antrenează cu viteza corespunzătoare magnetul permanent 7 aparţinând mufei asincrone. funcţionarea mufei asincrone este cea prezentată la începutul acestui paragraf. greutate redusă şi se utilizează pentru măsurarea turaţiilor foarte mari. Tensiunea trifazată alimentează înfăşurarea statorică a motorului sincron.trifazate simetrice cu frecvenţa corespunzătoare turaţiei axului care antrenează generatorul. Tahometrul inducti v cu generator sincron a – schema electrică. b – construcţia 174 .11. prin trei conductori. 6. Rotorul acestui motor are o înfăşurare în scurtcircuit realizată din bare şi tot pe rotor se află un sistem de magneţi permanenţi. aparatul indicator. În continuare.

mărirea vitezei de creştere temperaturii. nava este împărţită în zone de supraveghere marcate cu lămpi de semnalizare şi prezentate pe o schemă sinoptică a navei. se topeşte fuzibilul şi prin deschiderea unui contact. 4 – rotorul în scurtcircuit al motorului. Detectoarele de temperatură sunt detectoare automate cu pastilă fuzibilă realizată dintr-un aliaj special cu punct fix de topire: 500 C (pastilă roşie). 9 – resort. 12 – ac indicator pe scala precisă. La atingerea pragului de temperatură fixat. un contact electric normal închis care la apariţia începutului de incendiu se deschide şi produce alarma de incendiu. Indiferent de valoarea temperaturii mediului ambiant. 7 – magnet permanent. Din punct de vedere electric. Avertizoarele automate (traductoare active sau pasive) se montează în zone nesupravegheate sau fără o supraveghere continuă. sunt echipamente electronice complexe destinate în principal sesizării şi semnalizării locale (optic şi acustic) a începuturilor de incendiu la bordul navelor maritime şi fluviale. detectoare de flacără. normal închis. 5. Traductoarele pot fi active. aceste traductoare reacţionează imediat ce viteza de creştere depăşeşte un prag stabilit. orice început de incendiu putând fi observat. 10 – transmisia cu roţi dinţate. Centrala automată prelucrează informaţiile primite de la traductoarele montate în zonele supravegheate.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. detectoare termovelocimetrice. 13 – şunt termomagnetic.5. dacă pentru funcţionare primesc energie electrică şi pasive dacă funcţionează fără consum de energie electrică. 700 C (pastilă neagră). 8 – paharul de cupru al mufei asincrone.înfăşurarea statorului generatorului sincron. Fiecare zonă de supraveghere constituie o linie de alarmare. 1000 C (pastilă maro). se dă alarma de incendiu. detectoare de fum.înfăşurarea în scurtcircuit pentru pornirea în asincron. 14 – ecran. amplasate sub geam şi prevăzute cu iluminare. 11 – ac indicator pe scala grosieră. în starea de veghe. Din această categorie fac parte: detectoare termostatice. Pe lângă funcţia principală. Detectoarele termovelocimetrice acţionează la o valoare determinată a vitezei de creştere a temperaturii. 175 . lumina flăcării. degajarea fumului. ale liniilor de legătură cu traductoarele de incendiu sau ale sistemului de alimentare. traductoarele active şi pasive prezintă. Principiile de funcţionare de detectoarelor (traductoarelor)automate de incendiu se bazează pe fenomenele fizice care însoţesc apariţia începutului de incendiu: ridicarea temperaturii.înfăşurarea motorului sincron. 1300 C (pastilă verde). tip CUAM-N.1 – magnet permanent.1 Descrierea funcţionării centralei de avertizare Prezentare generală Centralele automate de avertizare incendiu pentru mediul marin. Pentru supravegherea tuturor compartimentelor. 6 – magneţi permanenţi montaţi pe rotorul motorului sincron. 6. Butoanele de semnalizare sunt vopsite cu roşu. centrala de avertizare execută permanent autosupravegherea circuitelor proprii aflate în stare de aşteptare şi alarmează (optic şi acustic) la apariţia unor avarii ale circuitelor proprii. Avertizoarele manuale de incendiu (butoane) se utilizează în locuri unde există o supraveghere permanentă. 2. Numărul detectoarelor (traductoarelor) pe o linie se stabileşte astfel încât să se asigure acoperirea integrală a zonei supravegheată. 3. de semnalizare a începutului de incendiu.

sursa de rezervă: baterie de acumulatori 2 x 12V/45Ah conectată în tampon cu un redresor alimentat de la reţeaua navei . sesizează diferenţa dintre camerele de ionizare.12.cheie (buton) simulare LINIE RUPTĂ 13. 4.tensiunea de alimentare a sursei principale: 60V . 11.duble. În a doua cameră ionizarea este variabilă în funcţie de atmosferă din încăperea supravegheată.lămpi de semnalizare SIGURANŢĂ MODUL ARSĂ .lămpi de semnalizare LINIE ÎN SCURTCIRCUIT . Amplificatorul diferenţial.100 C ÷ +500 C .duble.20 linii CUAM .10 linii CUAM . de măsură. cu ieşirea pe un releu. + 10% .buton cu lampă simulare INCENDIU/MĂSURĂ LINIE montate pe liniile de alarmare de la 1 la 30 176 .buton OPRIRE ALARMĂ SONORĂ.15% obţinută de la un redresor stabilizat .lămpi de semnalizare LAMPĂ LINIE ARSĂ .30 linii .50Hz .lămpi de semnalizare INCENDIU – cvadruple.curentul maxim absorbit de centrală cu 40% linii alarmate: 3A .duble.temperatura mediului ambient: . 3.lămpi de semnalizare LINIE LA MASĂ .tensiunea nominală de lucru: 24V c.N4 . 5.c.Funcţia termovelocimetrică este asigurată de două termistore cu constante de timp diferite conectate la un amplificator cu semiconductoare având ieşirea pe un releu. 10. Prima cameră de ionizare are rolul de etalon iar ce-a dea doua. sunt: 1. 2. În de starea veghe releul este alimentat şi contactul de alarmare este închis.duble. La apariţia fumului se deschide contactul şi se dă alarma de incendiu. 7. se prezintă aspectul general al centralei CUAM-N2 Elementele de semnalizare şi comandă. 6.rezistenţa maximă a liniei: RL = 10 ohmi . notate cu cifre în figura 6. 12.lămpi de semnalizare DEFECT DE ALIMENTARE .N6 .numărul de linii supravegheate: CUAM .lămpi de semnalizare LINIE RUPTĂ .buton VERIFICARE LĂMPI. Caracteristicile tehnice ale centralei CUAM-N .umiditatea relativă a aerului: 95 3% Prezentarea centralei electrice CUAM-N2 În fig.duble. Detectorul de fum este format din două camere de ionizare şi un amplificator diferenţial cu semiconductoare. 9. În starea de veghe releul este acţionat se închide contactul iar la apariţia începutului de incendiu se deschise contactul şi se declanşează alarma de incendiu.12.buton măsură. 8.duble. 6.N2 .curentul maxim absorbit pe o linie: 200mA .buton ŞTERGERE.

12 Centrala CUAM .arderea siguranţei unui modul de linie.avarie care cuprinde toate defecţiunile semnalizate optic pe MS 177 .ruperea liniei de legătură între centrală şi detectoare.alarma de incendiu.linie la masă. .linie în scurtcircuit. Modulul de serviciu asigură retranslaţia următoarelor alarme: .pentru blocare uşi.alarmă incendiu .Fig. 6. oprirea ventilatoarelor .modulată în cod internaţional . .filament întrerupt la una din lămpile de linie. tensiunile pe linii la intrarea în modul de lucru (ML).N2 a) Modul de serviciu (MS) asigură următoarele semnalizări şi comenzi: .defecţiune în sistemul de alimentare. . .incendiu .alarma . . . Cu aparatul de măsură montat pe MS se verifică: tensiunea de alimentare.

178 .anularea alarmei sonore (cu menţiunea alarmelor optice) .ştergerea (aducerea centralei în starea iniţială după o alarmare) . Semnalizarea modului de linie indică linia pe care s-a dat semnalul de alarmă.ALIMENTAREA DE REZERVĂ .întreruperea linie de legătură cu detectorul Semnalizările modului de serviciu sunt comune pentru toate liniile supravegheate de centrală. Borna -24V conectată la masă se consideră „O‖ volţi.se conectează numai la căderea primelor două surse şi asigură alimentarea lămpilor de semnalizare „DEFECT DE ALIMENTARE‖ Detectoarele montate pe linii furnizează la intrarea circuitului sesizor un semnal de întoarcere reprezentând tensiunea continuă rezultată prin divizarea tensiunii de alimentare între rezistenţa de scurtcircuit a linie (470 ) şi rezistenţa r1 . concomitent cu alarma de incendiu semnalizată de MS se va aprinde şi lampa modului ML de pe linia care a provocat apariţia alarmei de incendiu. producerea unor defecţiuni pe liniile de alarmare sau în centrală. . semnalul la ieşirea circuitului SAU-NU este „O‖ (tensiune OV….2V).furnizată de la reţeaua navei prin intermediul unui redresor stabilizat (24V) .ALIMENTAREA DE SEMNALIZARE .acţionarea unui detector .ALIMENTAREA PRINCIPALĂ .0. Circuitul cu pragul 14V va sesiza starea de „INCENDIU‖ iar cel cu prag 4V starea „LINIE RUPTĂ‖. se prezintă schema de principiu a unei linii de alarmare. la tensiuni mai mari decât pragul de basculare. În figura 23. În continuare.furnizată de o baterie de acumulatoare 2 x 12V/45Ah. Pentru menţinerea permanentă în starea încărcată. ATENŢIE! Inversarea polarităţii sursei de alimentare produce defecţiunii în schemele electronice. De exemplu. Pe intrările respective. alarmă de incendiu.13.Prin butoane se pot comanda: .verificarea integrităţii lămpilor de pe MS b) Modul de linii (ML) semnalizează optic: . În scheme toate tensiunile sunt date în raport cu tensiunea „O‖ volţi. Circuitul sesizor este format din două circuite logice SAU-NU cu praguri diferite. La centrală se cuplează trei surse de alimentare: . se prezintă schemele logice de funcţionare a centralei în situaţiile: stare de veghe. Schema electronică a centralei CUAM-N este realizată cu circuite de cumutaţie statică (tranzistoare cu siliciu) utilizând ca elemente de ieşire relee capsulate de tip REED. în tampon cu bateria se conectează un redresor alimentat de la reţeaua navei.

Fig. 6.13 Schema de princi piu a liniei de al armare 179 .

Tensiunea la intrarea circuitului sesizor devine aproximativ 6V determinând bascularea circuitului şi apariţia stării logice „1‖. La apariţia începutului de incendiu se deschid contactele detectoarelor de incendiu şi în circuitul liniei de semnalizare se introduc trepte de rezistenţa care modifică valoarea semnalului de tensiune. prin intermediul circuitelor logice de prelucrare a informaţiilor.14 Schema logică de semnalizare a stărilor de veghe şi de incendi u Pentru starea de veghe semnalul de întoarcere este tensiunea de 18V. În starea logică „1‖. 6. acţionează releele care 180 .În această situaţie nu sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice şi acustice.a) Semnalizare stare de veghe şi incendiu Fig. Acest semnal aplicat pe intrarea circuitului sesizor face ca la ieşirea acestuia să se obţină semnalul logic „O‖ .

La dispariţia evenimentului. În această situaţia basculează al doilea circuit logic şi sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice (selectiv pe ML şi neselectiv pe MS) şi sonore. Semnalizarea acustică poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL 181 . semnalizare optică se anulează prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖. indică situaţia de defect. 6.15 Schema logică de semnalizare „LINIE RUPTĂ” Pentru starea „linie ruptă‖ tensiunea de întoarcere devine „O‖ V. menţinându-se în continuare semnalizarea optică. b) Circuit de semnalizare „linie ruptă” Fig.comandă funcţionarea semnalizărilor optice (selectiv pe modulul ML şi neselectiv pe modulul MS) şi sonoră (în cod internaţional). cu tonalitate diferită de semnalul de incendiu. Semnalizarea sonoră poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL ACUSTIC‖. Semnalul sonor.

Alarma optică se întrerupe la dispariţia evenimentului (înlăturarea scurtcircuitului). Această stare este sesizată de un circuit SAU-NU (special) care transmite o comandă. c) Circuit de semnalizare „linie în scurtcircuit” Fig. Acest impuls nu se aplică la constarea alimentărilor cu durata de circa 50ms. 6. Menţinându-se semnalizarea optică până la dispariţia evenimentului (refacerea liniei întrerupte). La scurtcircuitarea liniei tensiunea de întoarcere are valoarea tensiunii de alimentare.ACUSTIC‖. elementelor de acţionare a semnalizării optice (neselectiv pe MS) şi sonore.16 Schema logică de semnalizare „linie în scurtcircuit” 182 . A doua funcţie este ştergerea propriu-zisă realizată prin comutarea porţii „SAU‖ la aplicarea impulsului de comandă prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖. Circuitul realizează ca primă funcţionare (A) un impuls de ştergere la aplicarea tensiunii de alimentare. prin intermediul amplificatorului.

17 Schema logică a circuitului de ştergere e) Circuit generator de cod Fig. 6.18 Circuit generator de cod 183 .d) Circuit de ştergere Fig. 6.

6. În figura 23.5w.20 Linie de detectoare acti ve 184 .Generatorul de cod este realizat cu circuite de comutaţie statică. Aceasta este format din patru circuite de temporizare.19 Linie de detectoare pasi ve În paralel. închise ciclic.timpul pauzei mici (contacte neacţionate) . Pentru detectarea scurtcircuitelor pe liniile de legătură dintre centrală şi detectoare se montează o rezistenţă de scurtcircuit. 6.t2 = 370ms t3 .timpul pauzei mari . RSC. se montează o rezistenţă de 3. Fig.timpul celui de-al doilea impuls al codului . 6. astfel încât la comanda dată pe primul. Conectarea detectoarelor pasive (fără consum de energie electrică) este prezentată în fig. să existe înmagazinat impulsul de deplasare.t1 = 25ms t2 .9 k . pe contactul normal închis al fiecărui detector. determinând generarea codului ales: t1 .19.t3 = 425ms t4 .20 se prezintă o linie de detectoare active (alimentate de la centrala de avertizare incendii). de 470 .t4 = 1825ms La centrala CUAM-N sunt conectate detectoarele montate pe liniile de semnalizare incendiu şi sursele de alimentare. Fig. 0. într-o schemă logică cu circuite temporizate.timpul primului impuls al codului .

La alimentarea centralei se alimentează releul şi liniile sunt conectate printr-o rezistenţă de scurtcircuit. b .6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N 6.alimentare de semnalizare „Defect de alimentare” 6. În figura 6.6. 5w.alimentare principală. linia detectoarelor active trebuie să fie prevăzută cu un releu având un contact normal deschis în starea de repaus. Fig.-N sunt echipamente electronice complexe care împreună cu elementele anexe din componenţa unui sistem naval de semnalizare a incendiilor asigură următoarele funcţiuni: 185 . 6. c .21 se prezinte conectarea surselor de alimentare la centrala CUAM-N. Pe o linie se pot monta maxim 5 detectoare active sau 20 de detectoare pasive.Pentru protejarea firului de nul.21 Conectarea surselor de ali mentare a . RSC.alimentarea de rezervă.1 Prezentare generală Centrala SESAM-N reprezintă o variantă îmbunătăţită a centralei CUAM-N. de 470 . Centralele SESAM.

Semnalizează optic selectiv situaţiile de incendiu pe panoul sinoptic local cu schema navei .Tensiunea de alimentare de la reţeaua navei 60V c. prin intermediul detectoarelor. Ansamblul centralei este prezentat în figura 23. 15% . + 10%.cădere alimentare de la reţea 60V .Temperatura mediului ambiant .Retranslarea alarmelor de incendiu şi de defect . o incintă în care este montat panoul sinoptic local al navei şi cutie de conexiuni pentru legăturile exterioare.c. Panoul sinoptic local este realizat cu schema sinoptică a navei compartimentată în zone de supraveghere şi numerotate în concordanţă cu numerele circuitelor sesizoare respective. în partea stânga şi cu difuzor de alarmă acustică locală în partea dreapta..15% . a spaţiilor de la bordul navelor .Tensiunea de alimentare de la sursa de avarie formată din baterii de acumulatori: 24V c.Tensiunea de alimentare de siguranţă 4. Centrala SESAM-N este prevăzută în partea superioară cu sistemul de semnalizare optică generală. În partea de mijloc este montat dispozitivul de anulare alarmă acustică şi totodată accesul la siguranţe generale.cădere totală alimentare .c.Umiditatea relativă maximă 95% la 200 C Centrale SESAM-N sunt compuse din următoarele blocuri electronice şi subansamble: a) Sursă stabilizată de tensiune b) Circuit semnalizări generale CG1 c) Circuit testare naval CG 2N d) Circuit control sursă CG3 e) Circuit avertizor principal CG4 f) Circuit avertizor de incendiu CI g) panou sinoptic local h) panou sinoptic independent i) Telefon j) Cutia de conexiuni Constructiv. de diverse tipuri.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui început de incendiu în unul din spaţiile supravegheate .Supravegherea.5V c. (baterie uscată tip 3R 12) .Semnalizează optic general selectiv şi acustic general a unei defecţiuni de alimentare în următoarele cazuri: .Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui defect pe circuitele de linie .a.100 C + 550 C .Asigură alimentarea detectoarelor active Centrala SESAM-N se încadrează în următoarele caracteristici tehnice: . .cădere sursă stabilizată . centrala SESAM-N este formată dintr-o confecţie metalică care cuprinde sertarul pentru circuitele funcţionale protejate de o uşă cu sistem de blocare. 186 .6.

Fiecare circuit sesizor împreună cu linia respectivă formează o zonă distinctă de supraveghere. b . 6. Funcţional centrala SESAM-N este formată din următoarele elemente: .Circuitele sesizoare de incendiu CS care pot fi în număr de 38 buc. 70Ah care formează sursa de avarie.panourile frontale de circuitelor cu elementele de comutare şi semnalizare Circuitele electronice realizate pe plăci montate pe sertare au prevăzute pe panourile frontale elemente de semnalizare optică şi de comutare în funcţie de destinaţia fiecăruia. .vedere de ansamblu. şi care asigură totodată şi încărcarea acumulatoarelor 24V.Fig.5V c. Circuitele sesizoare au conectate la ele circuitele de linie pe care sunt instalate detectoarele în punctele supravegheate.22 Centrala S ESAM-N a . Circuitele 187 .c. în funcţie de complexitatea instalaţiei.Sursa de tensiune stabilizată care asigură alimentarea centralei de la reţeaua electrică a navei de 60V/50Hz cu o tensiune continuă stabilizată de 27.

Detectoare active cu ieşire pe contact NI În fig.circuit de semnalizări generale care asigură prelucrarea informaţiilor de la circuitele sesizoare şi selectarea lor . şi anume: .23 S emnale transmise de circuitul sesizor în funcţie de treptele de tensiune pe linie Centralele SESAM-N permit conectarea pe linii a următoarelor tipuri de detectoare: . Modul de funcţionare al circuitelor sesizoare în funcţie de treptele de tensiune este prezentat în figura 6. 6.circuit testare naval care funcţional asigură efectuarea testelor de verificare a funcţionării circuitelor sesizoare . 6.CG4 .sesizoare ca principiu de funcţionare lucrează la modificarea treptelor de tensiune pe linia respectivă în funcţie de starea acesteia.23. 188 .circuit avertizor principal care asigură acţionarea avertizorului principal în cod şi totodată supraveghează circuitul avertizorului principal Fig.CG 2N . Circuitele generale sunt în număr de 4 buc.Detectoare pasive cu contact NI . selectivă locală şi la distanţă. Circuitele generale centralizează informaţiilor primite de la circuitele sesizoare şi asigură alarmarea generală.CG3 .Butoane de avertizare manuală .CG1 .circuit control sursă care asigură reglarea sursei stabilizate şi semnalizează căderea surselor de alimentare .24 se prezintă scheme de conectare a detectoarelor.

b) o varinată îmbunătăţită.24 S cheme de conectare a detectoarelor a) supraveghere cu detectoare pasive b) supraveghere cu detectoare active Verificarea funcţionării circuitelor sesizoare şi a liniei se poate realiza în următoarele condiţii: .prin simularea funcţionării detectoarelor montate pe linia respectivă. semnalizează unghiul cârmei şi turaţia axelor port-elice. c) comenzi privind regimul de marş şi avertizează personalul din CM despre darea unui ordin de pe puntea de comandă.prin testarea funcţională la nivelul centralei . c) o variantă simplificată. 189 . 6. Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N. Prin intermediul telegrafului se transmit: a) semnalizări privind unghiul cârmei. faţă de centrala CUAM-N. TEST DE AUTOEVALUARE 1. este: a) o variantă mai veche.prin modificarea treptelor de tensiune pe linie cu rezistenţe montate pe linii sau întreruperea circuitului .Fig. cu ajutorul simulatoarelor . d) comenzi privind regimul de marş. d) un alt tip de centrală. 2. b) indicaţii privind turaţia axelor port-elice.

2: b.LUCRARE DE VERIFICARE Ce fel de tipuri de detectoare sunt utilizate în funcţionarea centralei automate de avertizare de incendiu SESAM-N? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: c. 190 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful