ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ DOMENIUL INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA ELECTROMECANICĂ

INSTALAŢII ELECTRICE DE BORD

TUDOR AURELIAN TRAIAN

2010

1

CUPRINS
pag. INTRODUCERE Obiectivele cursului Concepţia curriculară Scopul unităţilor de învăţare Tematica unităţilor de învăţare Bilbliografie 1. Unitatea de învăţare nr. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL 1.1. Surse şi corpuri de iluminat naval. Regulile registrelor de clasificare privind iluminatul electric la nave 1.2. Reţele de iluminat naval: iluminatul normal, iluminatul de avarie, felinarele de navigaţie 1.3. Calculul iluminatului. Metode de calcul precise şi aproximative 2. Unitatea de învăţare nr. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ, PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL 2.1. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip ALCO 2.2. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip MAN 3. Unitatea de învăţare nr. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARELE TERMICE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR ELECTRICE NAVALE 3.1. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 320 kW tip SKL 3.2. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 2800 CP tip ALCO 4. Unitatea de învăţare nr. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE 4.1. Caracteristici generale. Elementele sistemului de automatizare. Pregătirea pentru pornire. Funcţionarea instalaţiei în regim automat. 4.2. Funcţionarea instalaţiei în regim manual. Schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5. Unitatea de învăţare nr. 5 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE

2

CLIMATIZARE 5.1. Destinaţia instalaţiilor frigorifice. Agenţi frigorifici. Schema instalaţiei frigorifice de cambuză: elemente componente, pregătirea pentru pornire şi pornirea instalaţiei. 5.2. Funcţionarea în regim automat. Degivrarea, schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5.3. Instalaţia de climatizare. Pregătirea pentru pornire. Pornirea instalaţiei. Funcţionarea în regim automat şi manual. Protecţia instalaţiei. 6. Unitatea de învăţare nr. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ, CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVEI 6.1. Telegrafe electrice cu contact de semnalizare şi fără contact de semnalizare. Tahometre . Axiomatre. 6.2. Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N. 6.3. Centrale automate de avertizare incendiu SESAM-N

3

să le pornească. Parcurgerea. matematici speciale.inginer electrotetehnist privind instalaţiile electrice de la bordul navelor. Categorisirea instalaţiilor electrice de bord. măsurări electrice şi electronice. bazele electrotehnicii.INTRODUCERE OBIECTIVELE CURSULUI 1. 2. Descrierea specificului instalaţiilor electrice navale în comparaţie cele terestre. studenţii trebuie să fie în măsură să identifice părţile componenete ale instalaţiilor electrice de bord. materiale electrotehnice. să interpreteze semnalizările care apar. 3. Unităţile de învăţare tratează instalaţii reale care sunt montate la bordul navelor. 4. maşini electrice. Descrierea părţilor componenete ale instalaţiilor electrice de bord şi a procedurilor de pregătire pentru pornirea lor. modul de pregătire pentru pornire. etc. să ia măsurile care se impun şi să remedieze defecţiunile care apar. fizică. 5. CONCEPŢIA CURRICULARĂ Lucrarea de faţă îşi propune să completeze pregătirea de specialitate a viitorului ofiţer maritim. Analiza procedurilor de pornire a instalaţiilor la funcţionarea în regim manual şi automat. geometrie descriptivă. După parcurgerea acestei discipline. Parcurgerea acestei discipline de către studenţi este necesară pentru o mai uşoară încadrare a viitorului ofiţer în echipajul unei nave şi pentru scurtarea perioadei de adaptare pe postul de electrician naval. dispozitive şi circuite electronice. acţionări electrice. înţelegerea şi însuşirea unităţilor de învăţare se bazează pe cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor fundamentale: analiză matematică. 4 . Explicarea principiului de funcţionare a diferitelor instalaţii electrice de bord. ţinând cont de condiţiile specifice domeniului naval şi de cerinţele prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. să descrie modul lor de funcţionare.

2006 NANU D. „Instalaţiile electrice de bord‖ sunt prezente în toate planurile de învăţământ ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân‖. Sisteme electroenergetice Navale. Editura Muntenia.2 Instalaţii de telecomandă. STAN ST. Constanţa. 5 . 1978 NANU D. Editura Muntenia. Instalaţii electrice la bordul navelor. control şi semnalizări specifice navei BIBLIOGRAFIE 1. evidenţiate şi puse în valoare în rezolvarea situaţiilor practice pe care le poate întâlni ăn efectuarea serviciului la bordul navei. să ofere noţiuni noi care pot fi asimilate. Unitatea de învăţare nr. să acumuleze cunoştinţe noi şi să-şi formeze deprinderile necesare în vederea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice navale. Bucureşti. 2004. Constanţa. Moscova. CĂLUEANU D. 3. Instalaţii electrice navale (Îndrumar de laborator).3 Instalaţii electrice de protecţie şi semnalizare pentru motoare termice de antrenare a generatoarelor electrice navale. TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unitatea de învăţare nr. 4. 1981. Constanţa. 2.4 Instalaţii de automatizare a caldarinei navale Unitatea de învăţare nr. Editura Academiei Navale.SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unităţile de învăţare au fost stabilite astfel încât să ajute cursanţii să identifice locul şi rolul unor instalaţii concrete care sunt montate la bordul navelor. protecţii şi semnalizări pentru motorul principal Unitatea de învăţare nr.6 Aparate şi sisteme automate de comandă. Automatizări electrice navale.2001 NANU D. Editura Transport. RAJDENCO Îndrumarul electricianului naval.5 Instalaţii electrice de automatizare a instalaţiei frigorifice şi de climatizare Unitatea de învăţare nr. 5.1 Iluminatul electric naval Unitatea de învăţare nr. Acest curs vine să aprofundeze algoritmi de calcul al iluminatului la nave. ceeace denotă importanţa disciplinei în pregătirea viitorilor ofiţeri de marină. Editura tehnică. Ca disciplină de învăţământ.

3. Descrierea organizării şi funcţionării reţelelor de iluminat de la bordul navelor. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL Obiective: 1. CUPRINS OBIECTIVE 1. supus vibraţiilor şi şocurilor. de regulă. incidenţa luminii naturale este variabilă şi influenţată de foarte mulţi factori. compartimentul cârmei. Mărimi şi unităţi fotometrice. etc. amplasarea şi modul de montaj. Chiar şi în compartimentele care au legătură directă cu exteriorul.1 Proble me specifice iluminatului naval. fapt care impune mult discernământ în alegerea tipurilor corpurilor de iluminat. aparate electrice de navigaţie. ţin cont de : Numărul mare al încăperilor interioare care necesită iluminare şi în timpul zilei. etc. Instalaţiile de iluminat funcţionează într. dispozitive şi instalaţii de iluminat şi semnalizare optică în conformitate cu cerinţele funcţionării de la bordul navelor civile şi militare precum şi a necesităţilor rezultate din practica exploatării şi guvernării navelor.un mediu umed şi sărat. Unele încăperi sunt amplasate sub linia de plutire şi nu au acces la iluminatul natural.Unitatea de învăţare nr. a unor aparate. faţă de cele terestre. magazii. posturi centrale de comandă. Definirea metodelor de calcul al iluminatului la bordul navelor. Tehnica iluminatului naval rezolvă problemele privind construcţia şi montarea unor surse de lumină cu specific naval.) care necesită o iluminare pretenţioasă privind intensitatea luminoasă sau gradul de protecţie. compartimentul acumulatoare. 2. compartimente tehnice (compartimentul maşini. ca urmare. Identificarea tipurilor de corpuri de iluminat navale. corpurile de iluminat trebuie să fie în 6 . Problemele specifice instalaţiilor de iluminat navale. aceste încăperi sunt.

Este o mărime de natura unei puteri evaluată pe baze fiziologice.1.1) în care I este intensitatea luminoasă măsurată în candele (Cd).). să fie rezistente la coroziune. În sistemul internaţional SI candela este unitate fundamentală de măsură. (1. Sunt accesibile din punct de vedere al manipulării echipajului şi/sau pasagerilor. a unui corp negru la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferică normală (101. Se defineşte ca produs dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată şi unghiul solid din jurul acelei direcţii: dΦ = I dΩ. Lumenul reprezintă fluxul luminos emis într-un unghi solid de un steradian din jurul unei direcţii date de către o sursă de lumină punctiformă care are intensitatea luminoasă de o candelă. pe care cade uniform distribuit fluxul luminos de 1 lumen. 1. expresia iluminării devine: E= d dA (1. fapt care impune acordarea unei atenţii deosebite luării unor măsuri de protecţie a muncii atât la executarea armăturilor cât şi la montarea lor.3) Unitatea de măsură a iluminării luxul (lx) reprezintă iluminarea într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1 m2 . Iluminarea E într-un punct al unei suprafeţe reprezintă raportul dintre fluxul luminos dΦ primit de o suprafaţă elementară din jurul acestui punct şi aria acestei suprafeţe dA: E= În cazul unei repartizări uniforme a fluxului luminos pe suprafaţa A. etc.2) Intensitatea luminoasă I a unei surse de luminăpe o direcţie reprezintă densitatea spaţială a fluxului luminos în acea direcţie. să fie asigurate împotriva autodeşurubării.1 Mărimi şi unităţi fotometrice Mărimile fizice ce descriu fenomenele luminoase (mărimi fotometrice) necesare calculului instalaţiilor de iluminat sunt: Fluxul luminos Φ este acea parte din puterea radiantă a unei lămpi. iar dΩ este elementul de unghi solid măsurat în steradiani (Sr). evaluată dupăacţiunea radiaţiei respective asupra unui receptor selectiv (ochiul uman) în anumite condiţii de sensibilitate. cu pereţi metalici. 1 lm = 1 Cd 1 Sr (1. Unitatea de măsură este lumenul (lm).4) 7 . Condiţiile care trebuie îndeplinite de instalaţiile de iluminat sunt prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. Unitatea de măsură este candela (Cd). A (1. cu atât mai mult cu cât sunt amplasate în încăperi umede şi foarte umede.325 N/m2 ).execuţie navală (să suporte vibraţii şi şocuri. Candela reprezintă intensitatea luminoasă în direcţia normalei unei suprafeţe cu aria de 1/600000 m2 .

într-un punct al suprafeţei sursei sau receptorului. (1.Luminanţa L într-o direcţie dată. (1. Are expresia: L= în care Iε este intensitatea luminoasă în direcţia considerată. Φeste fluxul luminos incident.11) 8 . are expresia: τ= . Factorul de reflexie ρeste raportul dintre fluxul luminos reflectat şi fluxul luminos incident. a cărui intensitate luminoasă într-o direcţie perpendiculară pe suprafaţă este de 1 candelă. (1. dA (1.10) în care Φτ este fluxul luminos transmis. iar Φ e este fluxul energetic. Este o mărime care reprezintă impresia de luminozitate percepută de ochi. Unitatea de măsură a eficacităţii luminoase este lumenul pe watt (lm/W) definită ca eficacitatea luminoasă a unei radiaţii complexe al cărei flux luminos este de 1 lm când fluxul energetic corespondent este de 1 W. are expresia: α= . are expresia: ρ= .7) în care K este eficacitatea luminoasă.6) .8) în care Φρ este fluxul luminos reflectat. (1. Eficacitatea luminoasă K a unei surse de lumină este raportul dintre fluxul luminos şi fluxul energetic corespondent al unei radiaţii complexe (puterea radiantă) şi are expresia: K= e I A cos (1. Factorul de transmisie τ este raportul dintrefluxul luminos transmis şi fluxul luminos incident. într-o direcţie. Factorul de absorbţie α este raportul dintre fluxul luminos absorbit şi fluxul luminos incident.9) în care Φα este fluxul luminos absorbit.5) Unitatea de măsură a luminanţei este candela pe metrul pătarat Cd/m2 denumită şi nit (nt) şi reprezintă luminanţa într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1m2 . (1. Φ este fluxul luminos. luminanţa suprafeţei izvorului respectiv de lumină privit din direcţia dată are valoarea: L= dI . În ipoteza în care intensitatea luminoasă în direcţia Ω are aceeaşi valoare în toate punctele suprafeţei A.. este raportul dintre intensitatea luminoasă în direcţia considerată a suprafeţei elementare din jurul acestui punct şi aria proiecţiei acestei suprafeţe elementare pe un plan perpendicular pe direcţia aleasă. În conformitate cu legea conservării energiei rezultă: Φ = Φ ρ + Φ α + Φτ .

Vor fi prezentate sursele electrice de lumină utilizate în domeniul naval. Filamentul se introduce într. . Pe de altă parte. dar pentru unele lămpi speciale cu eficacitate luminoasă mai mare. Lămpile cu incandescenţă continuă să fie utilizate datorită avantajelor pe care le prezintă: 9 . azot.3000º C. . Principalele lămpi electrice utilizate în tehnica iluminatului naval sunt: . cripton – pentru prevenirea oxidării wolframului încălzit. Aceste efecte contradictorii presupun o optimizare economică a soluţiei constructive. 2. se fabrică lămpi electrice cu incandescenţă speciale cu durata de funcţionare medie de 2500 ore. (1. . reducerea duratei de funcţionare. la o scădere a luminanţei de până la 70%.12) 2.un balon de sticlă în interiorul căruia se realizează vid înanintat sau se umple cu un gaz inert – argon.iar din însumarea coeficienţilor rezultă: ρ+α+τ=1 aceşti coeficienţi sunt daţi tabelar.lămpi fluorescente tubulare.lămpi cu vapori cu mercur de înaltă presiune. durata de funcţionare este redusă la 20 – 100 de ore. .lămpi cu arc electric.tuburi cu descărcări în gaze de înaltă presiune.lămpi cu incandescenţă. care sunt denumite lămpi electrice. Eficacitatea luminoasă a lămpilor cu incandescenţă este cuprinsă în domeniul 8 – 20 lm/W. creşterea temperaturii înseamnă şi o evaporare mai puternică a filamentului şi deci.1 Lămpi electrice cu incandescenţă Radiaţia luminoasă a lămpilor electrice cu incandescenţă se realizează prin încălzirea cu ajutorul curentului electric a unui filament de wolfram la o temperatură de 2000º . O lampă cu incandescenţă normală are durata de funcţionare de aproximativ 1000 de ore. Pentru creşterea duratei de funcţionare. Surse de lumină Sursele de lumină transformă energia electrică într-o energie electromagnetică radiantă în domeniul vizibil. Ea creşte odată cu mărimea puterii (fiind proporţională cu temperatura filamentului la puterea a cincea) şi scade odată cu creşterea tensiunii. iar o creştere a tensiunii de alimentare cu 15% conduce la scăderea duratei de funcţionare cu până la 20%. Parametrii funcţionali ai lămpilor cu incandescenţă depind de tensiunea de alimentare: o scădere cu 15% a tensiunii de alimentare conduce la o scădere a fluxului luminos de până la 55%.lămpi cu vapori de sodiu. .

E 40 în execuţie navală (cu cric – crestături pe filetul Edison pentru prevenirea autodeşurubării la vibraţii). impunându-se totuşi necesitatea ca lămpile de semnalizare şi cele portative să aibă tensiunea nominală de maximum 24V. Fig.1 Dependenţa parametrilor lămpilor cu incandescenţă de tensiune Lămpile cu incandescenţă utilizate pentru iluminarea compartimentelor au puteri de 40W şi 60W.au o eficienţă luminoasă mică (8 – 20 lm/W). lipsa oricărui aparat auxiliar pentru pornire şi funcţionare. situaţia se îmbunătăţeşte.au o luminanţă mare (2 · 106 – 12 · 106 cd/m2 ) provocând cu uşurinţă fenomenul de orbire. pentru iluminatul punţilor de puteri de la 200W la 1000W.au odurată de funcţionare de circa 1000 h. 10 . Ele prezintă însă o serie de dezavantaje: . putând asigura iluminări cu valori mici (până la 100 lx). sunt gata de a fi puse în funcţiune în orice moment. . a eficacităţii luminoase şi a duratei de utilizare. . 1.variaţiile de tensiune au o influenţă mare asupra fluxului luminos. din această cauză. este indicat ca puterea lămpilor cu incandescenţă pentru tensiunea de 220 V să nu fie mai mică de 40 W decât în cazuri cu totul speciale.Edison E14.- posibilitatea racordării directe la orice fel de curent şi la orice mărime a tensiunii până la 250 V. . E27. . . Soclurile lămpilor cu incandescenţă pot fi de tipul: . iar pentru proiectoare de până la 3000W. cost redus.au o componenţă spectrală tinzând spre galben şi roşu. denaturând culorile naturale. Pentru tensiunile joase.au o rezistenţă mică la sarcini şi vibraţii chiar şi în execuţiile speciale cu suportul filamentului întărit şi o încărcare redusă. Pentru puterile de 15W şi 25W filamentul devine prea subţire pentru a mai fi rezistent la şocuri şi vibraţii. în compartimentele maşinilor se utilizează lămpi de puteri de până la 300W. .au o temperatură de culoare scăzută.

de joasă presiune. Sunt lămpi tubulare cu descărcări în argon şi vapori de mercur. chiar şi în timpul operaţiunii de introducere în dulie. În interiorul tubului se află un gaz inert rarefiat la joasă presiune (10-6 N/cm2 ). sticla lămpii fiind acoperită cu o substanţă fluorescentă (luminofor). în cea mai mare parte sunt rezultatul efectului de luminiscenţă fie a gazelor sau vaporilor metalici. Fenomenul se numeşte fosforescenţă dacă luminiscenţa substanţei mai persistă un anumit timp după întreruperea iradierii şi fluorescenţă dacă luminiscenţa se întrerupe odată cu iradierea. de stronţiu şi calciu) care emit o mare cantitate de electroni la temperatura de 800 1000ºC (emisiune termoelectrică). Caracteristica tensiune – curent a unor asemenea lămpi este negativă. Electrozii susţin două filamente (câte un filament spiralat din Wolfram la fiecare din cele două capete).2 Lămpi fluorescente tubulare Acestea sunt surse de lumină ale căror radiaţii luminoase.. Pentru alimita creşterea curentului se prevăd elemente de stabilizare care pot fi bobine cu miey de fier cu întrefier (drossel). interiorul tubului este acoperit cu o substanţă care absoarbe radiaţia ultravioletă şi o reemite sub formă de radiaţie vizibilă. amestecat cu o cantitate redusă de mercur (Hg).Baionet B22. fie a anumitor corpuri solide. condensatoare. În scopul măririi eficacităţii luminoase şi a modificării culorii şi compoziţiei spectrale a luminii radiate. Luminiscenţa gazelor şi a vaporilor metalici este provocată de trecerea curentului electric. etc. prevăzut la fiecare din capete cu câte doi electrozi spre interior. iar la exterior cu cîte două picioruşe. Lampa fluorescentă se realizează sub forma unui tub cilindric de sticlă. combinaţii ale acestora sau transformatoare cu flux magnetic de dispersie. 2. Soclurile trebuie construite astfel încât părţile sub tensiune să nu poată fi atinse în mod accidental. pe filamente se află depusă o anumită cantitate de oxizi alcalino-pământoşi (oxizi de bariu. din acest motiv curentul având tendinţa de a creşte nelimtat. rezistenţe. Descărcarea electrică într-un asemenea gaz este caracterizată printr-o puternică radiaţie în domeniul ultraviolet al spectrului. drep t sau curbat ca un cerc sau ca litera U. 11 .

La conectarea lămpii. lampă cu licărire bimetal condensator 10 nF casetă Placădebaza Bor na decontac t Fig. 1. Balastul inductiv. moment în care încetează descărcarea luminiscentă.filamentele trebuie preîncălzite şi după preîncălzire să fie aplicată o tensiune mai mare decât cea nominală (amorsarea). tensiunea se aplică la bornele starterului.2 Construcţia unei lămpi fluorescente tubulare. este o bobină cu miez de fier electrotehnic. unul dintre electrozi fiind constituit dintr-o lamă de nichel. cel mai des utilizat. energia disipată pe electrozii starterului produce încălzirea lor şi în consecinţă bimetalul se deformează până atinge celălalt electrod. Starterul se compune dintr-o lampă cu luminiscenţă cu electrozi reci. între cei doi electrozi ai starterului se produce o descărcare luminiscentă. Din punct de vedere electric el reprezintă o impedanţă inductivă conectată în serie cu lampa fluorescentă.după amorsare curentul trebuie limitat. Balastul este realizat în diferite forme constructive. ţinând cont de caracteristica negativă tensiune – curent a lămpii.3 Construcţia unui starter cu lampă luminiscentă 12 . Aceste condiţii se obţin cu ajutorul a două accesorii: starterul şi bobina de balast (drosselul).Fig. iar celălalt dintr-un bimetal. 1. . În paralel cu bornele starterului se conectează un condensator de circa 10 nF pentru protecţie împotriva paraziţilor radio. Tensiunea de aprindere a starterului fiind inferioară tensiunii de alimentare. Pentru funcţionarea lampii fluorescente terbuie realizate două condiţii: .

. bimetalul se răceşte şi revine la forma iniţială întrerupând circuitul de preîncălzire a filamentelor lămpii fluorescente. Variaţia rapidă a curentului. .4 (se poate îmbunătăţi dacă se conectează un condensator în paralel cu bornele de conectare a lămpii). în circuit montându-se un balast.au dimensiuni relativ mari. Dezavantajele lămpilor fluorescente sunt: . .se fabrică într-o gama mică de puteri.un circuit cu impedanţă mare. aprinderea normală făcându-se la temperaturi ale mediului ambiant de peste +5ºC. .eficacitate luminoasă mai mare (50 – 70 lm/W).25ºC.au un factor de putere scăzut 0. starter şi un condensator. Cum descărcarea luminiscentă din starter încetează.La atingerea celor doi electrozi ai starterului.temperatura de funcţionare a tubului este mai scăzută (40ºC). tensiune care este mai mică decât tensiunea minimă de aprindere a starterului. Lămpile fluorescente. 13 . face să apară un vârf de tensiune aplicată atât la bornele starterului cât şi la bornele lămpii fluorescente. având loc într. Din acest moment circuitul se închide prin lampă. sub această temperatură lămpile se aprind mai greu.sunt mai puţin sensibile la variaţiile de tensiune. produce aprinderea lămpii fluorescente. . .fluxul luminos şi spectrul radiaţiilor este puţin dependent de tensiune. faţă de cele cu incandescenţă.lămpile au o pâlpâire . acest vârf de tensiune. . Dacă lampa nu s-a aprins. .rezistenţă la vibraţii mai ridicată. funcţionarea acestuia fiind întreruptă. prezintă următoarele avantaje: .durata de funcţionare mai mare (6500h). în circuitul principal se stabileşte un curent electric suficient de intens care încălzeşte cele două filamente ale lămpii.fluxul luminos al lămpilor este maxim la 20 . astfel că la bornele lămpii se stabileşte tensiunea nominală de funcţionare a acesteia. găsind filamentele încălzite. .prezintă un efect stroboscopic supărător pentru obiectele în mişcare (poate fi diminuat prin conectarea pe faze diferite ale circuitelor trifazate). fenomenele repetându-se până la aprinderea lămpii.racordarea la reţea nu se poate face direct. starterul acţionează din nou. .

Acest tub de cuarţ este introdus într-un balon de sticlă obişnuită acoperit la interior cu o substanţă fluorescentă.(+40)°C.4 Montaje ale lămpilor fluorescente Pentru dezavantajele prezentate s-au găsit o serie de rezolvări tehnice. Temperatura mediului ambiant de lucru normal este de (-25) . lămpile sînt prevăzute cu soclu cu filet tip Edison sau cu soclu baionetă.Fig. astfel încât lampile fluorescente se utilizează tot mai mult şi în domeniul naval. Aceste lămpi se utilizează pe nave cu precădere în corpurile de iluminat montate pe catarge.Pentru fixare. rezistă mult mai bine decât lămpile cu incandescenţă.4.4 Lămpi cu vapori de sodiu Lămpile cu vapori de sodiu sînt indicate în mod special pentru iluminatul punţilor deschise şi a zonelor de încărcare.zisă o constituie un tub de cuarţ de dimensiuni de circa 10 x 40 mm. direct la tensiunea reţelei cu ajutorul electrodului auxiliar de aprindere. f). Aprinderea se face fără dispozitive speciale. Lampa funcţionează în asociaţie cu balaslturi speciale pentru limitarea curentului care se stabilizează la valoarea de regim după circa 5-10 min. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune Acestea se caracterizează prin faptul că descărcarea electrică ce are loc la funcţionarea lor se produce în vapori de mercur la o presiune de câteva atmosfere.1. fiind expuse unor vibraţii deosebit de intense. unde.3.2. Aceste lămpi s unt de o construcţie 14 .(fig. deosebit de indicate sunt şi pentru compartimentele de maşini. echipat cu electrozi de aprindere şi de funcţionare şi având în interior mercur în stare lichidă. 2. Sursa de lumină propriu. 1. 1. acolo unde înălţimea de suspendare a corpului de iluminat este mai mare decît cea normală.

realizarea unei protecţii antiexplozive pentru folosirea în încăperi care prezintă pericol de explozie. . .Lămpile cu arc funcţionează atât în curent continuu cât şi în curent alternativ.5 Lămpi cu arc Lampa cu arc a fost prima sursă de lumină folosită la bord încă de la sfîrşitul secolului trecut. Un corp de iluminat se compune dintr-un sistem optic şi o armătură. pentru alimentare se utilizează transformatoare speciale cu caracteristică tensiune – curent pronunţat căzătoare. Lampa cu vapori de sodiu se cuplează direct la reţea prin intermediul unui balast de limitare a curentului.similară cu a lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune.împiedicarea efectelor de orbire.3. care posedînd o sursă de lumină. în sistemul optic intră toate elementele corpului de iluminat care modifică fluxul luminos al sursei. Uneori în acelaşi scop. In prezent se mai folosesc numai ca surse de lumină pentru proiectoare. deci căldurii pe care curentul o dezvoltă la parcurgerea învelişului de gaz dintre cei doi electrozi de cărbune. .realizarea unui grad de protecţie corespunzător împotriva pătrunderii prafului şi apei. Corpuri de iluminat navale Prin corp de iluminat se înţelege orice dispozitiv. iar pe de altă parte efectului de luminiscenţă.evacuarea căldurii produsă de lampă şi elementele auxiliare ale acesteia. redstribuie în mod raţional fluxul luminos al acesteia.dirijarea fluxului luminos în mod corespunzător pentru obţinerea repartiţiei spaţiale dorite. a murdăriei şi acţiunii fizico-chimice a mediului ambiant. Culoarea luminii emise de aceste lămpi este roşie sau galbenă pe măsură ce presiunea vaporilor creşte. Corpurile de iluminat se pot clasifica după mai multe criterii şi anume : 15 . Orice corp de iluminat este destinat în primul rînd să facă o redistribuire a fluxului luminos al lămpii într-un mod cît mai corespunzător. 1.Lumina emisă de aceste lămpi se datoreşte pe de o parte radiaţiei termice. Armătura cuprinde ansamblul elementelor care asigură fixarea lămpii. ajungind să fie în momentul sta bilizării curentului portocalie. a sistemului optic şi a căilor de curent precum şi protejarea acestora împotriva deteriorărilor mecanice. Astfel. 1. .Pentru limitarea curentului din momentul amorsării sau în timpul atingerii electrozilor de cărbune. trebuie să asigure : .2. în serie cu lampa se montează o rezistenţă ohmică.

Fig. c) după dimensiunile de gabarit — sunt corpuri de iluminat normale. d) după caracterul repartizării fluxului luminos între emisfera supe rioară şi cea inferioară.5. de producţie şi auxiliare. 1.a) după destinaţie — sînt corpuri de iluminat pentru iluminatul general al compartimentelor de locuit. corpuri de iluminat local. în emisfera inferioară şi respectiv cea superioară fluxul reprezentînd procente de minim 40% şi respectiv maxim 60%. corpurile de iluminat general se pot clasifica în :corpuri de iluminat cu repartiţie directă. de serviciu. 1. corpuri de iluminat cu repartiţie indirectă la care fluxul luminos este emis în emisfera superioară şi reprezintă un procent de minim 90%. corpuri de iluminat cu repartiţie mixtă. sunt arătate curbele fotometrice reprezentative pentru clasificările făcute în funcţie de repartiţia fluxului luminos. b) după felul sursei de lumină sunt: corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară.corpuri de iluminat cu repartiţie semidire ctă. corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune etc. corpuri de iluminat cu gabarit redus. 16 . corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente tubulare. care folosesc lămpi cu incandescenţă de orice dimensiuni. la care fluxul luminos este emis în fiecare din cele două emisfere. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 90% .5 Curbe fotometrice reprezentative ale corpurilor de iluminat In fig. corpuri de iluminat speciale. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 40% şi maxim 90% .

Din aceste puncte de vedere corpurile de iluminat se pot clasifica în : a) corpuri de iluminat fixate de perete denumite aplici . utilizarea de dulii prevăzute cu dispozitive speciale care să împiedice autodeşurubarea lămpilor în cazul celor cu filet sau. Ea depinde însă în foarte mare măsură de forma reflectorului şi dispersorului şi de caracteristicile de reflexie şi refracţie ale acestora.executarea globurilor şi lentilelor din sticlă termorezistentă. ieşirea din soclu la cele cu soclu sistem baionetă. asigurarea protecţiei mecanice a globurilor de sticlă prin utilizarea de grătare de protecţie. . Acestea din urmă uneori trebuie să primeze. asigurarea gradelor de protecţie corespunzătoare conform pre scripţiilor societăţilor de clasificare. Ceea ce determină însă în cea mai mare măsură forma construc tivă a unui corp de iluminat sînt locul de amplasare şi particularităţile sistemului de fixare.Modul de repartiţie al fluxului luminos este determinat în primul rînd de forma constructivă a corpului de iluminat respectiv. Printre principalele măsuri care trebuie luate în vederea asigurării unei construcţii şi tehnologii de execuţie corespunzătoare se menţionează : . rezistente la temperatură. b) corpuri de iluminat fixate pe plafon. 17 . . denumite plafoniere . la umiditate. c) corpuri de iluminat fixate sub punte .realizarea armăturilor corpurilor de iluminat din materiale rezistente la acţiunea apei de mare . la ulei şi combustibil. Calităţile fotometrice ale unui corp de iluminat naval trebuie însă corelate cu cele de rezistenţă şi fiabilitate solicitate de condiţiile specifice existente la bordul navelor. mai puţin suple decît cele terestre şi care în general duc la creşterea dimensiunilor de gabarit şi a greutăţii.utilizarea de amortizoare în vederea protecţiei lămpilor împotriva şocurilor şi vibraţiilor. Pentru ameliorarea acestor deficienţe este necesară utilizarea unor materale de calitate superioară. din care cauză sînt necesare unele concesii în special în privinţa formelor constructive.

în locurile în care. punţilor deschise şi suprastructurilor. denumite corpuri de iluminat portabile . tub etc..gencratorul de avarie prin tabloul de distribuţie de avarie. Proiector 1. denumite lămpi de masă sau de birou . care nu se încadrează în nici una din categoriile menţionate mai sus întîlnite de obicei sub denumirea generală de corpuri de iluminat cu destinaţie specială. prin intermediul tabloului principal de distribuţie sau prin tablouri auxiliare de distribuţie. emblemele şi firmele navelor.. Fig.4 Reţele de iluminat naval In functie de tipul şi destinaţia navei se pot utiliza urmatoarele sisteme de iluminat : Iluminatul principal (interior şi exterior) destinat iluminării compartimentelor.10 secunde de la căderea tensiu nii de la barele tabloului principal de distribuţie. Iluminatul de avarie (mare şi mic) este destinat asigurării iluminării minime temporare. Reţeaua acestui sistem de iluminat se alimentează direct de la sursa principală de energie electrică. este necesară prezenţa personalului de deservire. lanţ. f)corpuri de iluminat destinate a fi ţinute în mînă pe timpul folosirii. a cărui pornire automată de regulă se realizează după cel mult 7. Reţeaua iluminatului mare de avarie are aceeaşi tensiune ca şi cea a iluminatului principal. In cazul funcţionării normale a centralei electrice a navei din ta bloul principal de distribuţie primesc alimentare prin intermediul tabloului de avarie. spaţiilor de peste bord pentru lansarea bărcilor de salvare. mesele de operaţii etc. e) corpuri de iluminat destinate a fi folosite pe masă. denumite corpuri de iluminat suspendate ... următorii consumatori din reţeaua iluminatului de avarie : 18 . mesele de navigaţie.1. g) corpuri de iluminat destinate punţilor de încărcare.d) corpuri de iluminat suspendate la extremitatea unui cablu.6. la dispariţia iluminatului principal. Alimentarea ei se face de la diesel. precum şi creării condiţiilor de evacuare sigură a oamenilor din compartimentele navei.

la posturile de comandă a instalaţiilor de stins incendiu.lampa pentru iluminatul girocompasuilui. în compartimentul diesel. Iluminatul festiv se foloseşte pentru iluminarea decorativă a navei în zilele de sărbătoare pe timp de noapte. la tabloul principal de distribuţie şi la cel al instalaţiei electrice de propulsie. la posturile de comanda ale motoarelor principale. În ultimul timp pe scară largă se utilizează şi soluţia cu corpuri de iluminat prevăzute cu sursă proprie. Se foloseşte în completare la iluminatul general pe timpul executării diverselor lucrări de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor şi mecanismelor navei. la scările de peste bord. corpurile de iluminat din culuare. Acest iluminat se alimentează în mod centralizat de la o baterie de acumulatoare. la ieşirile din compartimentele maşini şi compartimentele căldurilor. la tablourile de avarie. pe scări. Corpurile de iluminat din reţeaua instalaţiei iluminatului mic de avarie se prevăd la ieşiri. fie din reţeaua iluminatului principal.D. care constă dintr-un acumulator montat în tampon cu reţeaua. din compartimentul maşini. în rufuri. Pe toate navele. la T.felinarele de navigaţie.felinarul de semnalizare pe timp de zi. Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să fie suficient de mare pentru a se asigura alimentarea reţelei de iluminat de avarie timp de 3—36 h (în funcţie de tipul navei şi zona de navigaţie) în cazul în care nava este prevăzută cu dieselgenerator de avarie şi timp de 30 min cînd nava nu este prevăzută cu dieselgenerator de avarie. transformatorul este încorporat în carcasa prizei. la pupitrele de comandă. . timoneriei. Această reţea se alimentează la tensiunea de 12 sau 24 V în funcţie de gradul de pericol din punct de vedere a electrocutării pe care îl prezinttă locul de muncă. în cabina radio. Îîn acest din urmă caz. spaţiile de peste bord în paralel cu lansarea la apă a bărcilor. compartimente sociale (în care se pot aduna membrii echipajului sau pasagerii în diverse ocazii) la ieşirile din aceste încăperi. se prevede iluminat mic de avarie. inclusiv pe cele echipate cu diese. de pe punţile bărcilor. Iluminatul portativ. care stă în permanenţă la încărcare. scări.generatorului de avarie. camera hărţilor. în locuri greu accesibile.P.proiectorul de navigaţie. Prizele iluminatului portativ se pot alimenta fie centralizat de la unul sau două transformatoare coborâtoare de tensiune. la mecanismele auxiliare de importanţă vitală.lgenerator de avarie. treceri. Locurile pentru amplasarea corpurilor de iluminat din reţeaua iluminatului d e avarie precum şi condiţiile de utilizare a acestora sînt precizate în Regulile societăţilor de clasificare. Locurile de montare a prizelor sunt stabilite în Regulile Societăţii de Clasificare. 19 . în tunelele liniilor de arbori şi la ieşirile din acestea. . . platforme.

Iluminatul combinat cuprinde atit corpuri de iluminat local amplasate direct la locurile de muncă pentru iluminarea suprafeţelor de lucru cît şi corpuri de iluminat general care echilibrează distribuirea strălucirii în cîmpul de vedere şi care crează iluminarea necesară în toată încăperea. Iluminatul de camuflaj este destinat asigurării condiţiilor pentru executarea de lucrări pe punte noaptea fără demascarea obiectului. cât şi în Regulile Registrelor de clasificare a navelor. Componenţa lămpilor de navigaţie este prescrisă de „Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 1972. amplasarea fiecărui corp de iluminat se determină în funcţie de elementele amenajării din compartimentul respectiv sau a locurilor de muncă. După apusul soarelui nu trebuie să se vadă nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile de navigaţie şi semnalizare şi care să poată stânjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghi corespunzătoare. Iluminatul general. Luminile de navigaţie şi semnalizare trebuie să fie folosite de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui şi pe timp cu vizibilitate redusă. Ele se aprind la apusul soarelui. Amplasarea uniformă a corpurilor de iluminat pe plafon se foloseşte acolo unde este necesară asigurarea unei distribuiri uniforme pe întreaga suprafaţă a încăperii. realizează iluminarea generală a compartimentului în ansamblu şi a diverselor suprafeţe de lucru din compartiment (când acestea există) suprafeţe pe care nu este necesară asigurarea unei iluminări suplimentare.Iluminatul de serviciu asigură iluminatul minim al încăperilor în cazurile în care nu este necesar iluminatul principal. În cazul utilizării celui de al doilea mod. reguli care se regăsesc şi în prescripţiile Registrelor de clasificare a navelor. Aceste lumini sînt produse cu ajutorul unor corpuri de iluminat speciale cunoscute sub denumirea de felinare de navigaţie şi semnalizare. 20 . Există două moduri de amplasare a corpurilor de iluminat pentru realizarea iluminării cerute şi anume: amplasarea uniformă şi neuniformă. sînt stabilite pentru fiecare tip de navă atît în convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. la puteri ale instalaţiei de iluminat relativ mici. ele trebuie să fie de o construcţie deosebit de îngrijită în conformitate cu prescripţiile de construcţie şi verificare foarte severe. bătaia (distanţa pînă la care trebuie să fie vizibilă lumina) precum şi modul lor de amplasare la bord. precum şi în toate celelalte împrejurări în care această măsură este necesară.1 Lumini de navigaţie şi semnalizare Luminile de navigaţie şi semnalizare se folosesc pentru evitarea abordajelor pe mare şi pentru transmiterea unor informaţii altor nave. modul de distribuţie şi culoarea luminii.4. 1. Avînd în vedere importanţa acestor felinare pentru asigurarea siguranţei navigaţiei pe mare. Acest gen de iluminat are avantajul că dă posibilitatea asigurării unui nivel ridicat de iluminare pe suprafeţele de lucru. Acest iluminat se realizează cu corpuri de iluminat proprii. Numărul şi tipul acestora.

Pentru obţinerea vizibilităţii (bătăii) necesare în conformitate cu modul prescris de distribuire a luminii. printre care cei mai obişnuiţi au fost firme din U.Polonă. fie prin montarea numai acelor surse de lumină care au înălţimea corespunzătoare centrului focal al lentilei (înălţime prescrisă. cit şi al rezistenţei la şocuri de temperatură. Corpul felinarelor. spre exemplu : din verde în cenuşiu şi din roşu în roşu-galben. se execută de obicei din bronz sau alamă. deoarece culoarea filtrelor de lumină corespunde la aşa-zisă temperatură de culoare a filamentului (în cazul lămpilor cu incandescenţă).S. felinarele de navigaţie se echipează cu lămpi cu incandescenţă. în caz de defectare a unuia din felinare sau a circuitului acestuia. De foarte mare importanţă pentru felinarele cu lumina colorată este şi puterea maximă a lămpii care se montează. culoarea acestuia să se schimbe iar filtrul să coloreze lumina altfel decît cea necesară.R. fiind prevăzute atît cu dulii baionetă (B22) cît şi cu dulii Edison (E 27) de execuţie specială (cu cric) care să împiedice autodeşurubarea lămpii din soclu. tipurile şi amplasarea corpurilor de iluminat în compartimentul respectiv în aşa fel încît să se obţină iluminarea cerută in planul util. conectarea şi controlul funcţionării felinarelor de navigaţie se face printr-un tablou sau panou special care. de regulă. ca o măsură de prevedere. România a aderat la „Convenţia referitoare la Regulamentul Internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare.P. din cauza vibraţiilor şi şocurilor. De obicei. In afară de aceasta se mai urmăreşte şi îndeplinirea unor cerinţe ca: 21 . Pînă în prezent în România s-au fabricat felinare de navigaţie la EL-BA Timişoara. În acelaşi scop este de asemenea necesar ca centrul sursei de lumină să fie aşezat în focarul lentilei. Alimentarea.S. dă un semnal optic şi acustic. dar s-au mai importat şi de la diverşi furnizori străini. de către constructorul felinarului). Materialul din care se fabrică lentila şi filtrul de lumină trebuie să fie de calitate superioară atît din punct de vedere al clarităţii. fiind posibil ca la lămpile mai puternice. şi cu filltre de lumină pentru obţinerea culorilor corespunzătoare. Aceasta se asigură fie printr-o construcţie specială care să permită reglarea înălţimii sursei de lumină (construcţie rar întîlnită).5 Metode de calcul al iluminatului la bordul navelor Scopul principal al calculului iluminatului este acela de a determina numărul. şi R. deoarece din cauza locului de amplasare (pe punţi dcschise) ele vin în permanenţă în contact cu apa de mare fiind din acest punct de vedere mult mai expuse decît celelalte corpuri de iluminat de pe navă. felinarele de navigaţie se prevăd cu lentile Fresnel. 1.

8 m de la paiol. care se asigură în special prin ampla sarea raţională a corpurilor de iluminat în interiorul compartimentului. - Metodele de calcul al iluminatului depind de felul instalaţiei de iluminat. adică la nivelul suprafeţelor meselor. denumit flux util. prin lallegerea corespunzătoare a tipului şi puterii izvorului luminos. Această condiţie este în general valabilă pe nave. metoda puterii specifice.5. Pentru prezentarea metodei este necesar sa se introducă noţiunea de coeficient de utilizare. pupitrelor etc. Pentru iluiminarea suprafeţei de lucru denumită şi plan util.- limitarea efectului de orbire care se obţine prin amplasarea co respunzătoare a corpurilor de iluminat. uniformitatea iluminării. Acest lucru este valabil în general pentru cazurile în care raportul dintre diametrul sau cea mai mare dimensiune a sursei si distanţa până la planul util este mai mic de . adică u = Dar fluxul util se poate scrie : (1.13) 22 . De regulă această suprafaţă. portativ etc. Pentru iluminatul exterior. 1. prin utilizarea unor ecrane de dispersie. Raportul dintre fluxul util şi fluxul total al izvoarelor de iluminat n Φ (n fiind numărul de izvoare.14) unde Emed este valoarea iluminării medii a suprafeţei de lucru impusă de normative sau de registrul naval . Metoda coeficientului de utilizare Pentru simplificarea calculelor se consideră că toate sursele de iluminat sunt punctiforme. (1. metoda nu este aplicab ilă. S — suprafaţa totală de lucru în plan orizontal. local. iar Φ fluxul unui izvor) se numeşte coeficient de utilizare şi se notează de obicei cu u. se utilizează numai o parte din fluxul total emis de izvoarele de iluminat din încăpere. Dintre metodele mai întîlnite se vor prezenta : metoda coeficientului de utilizare.1. metoda punct cu punct. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului interior şi permite să se ţină cont şi de fluxul reflectat de plafon şi pereţi. pentru compartimentele închise se consideră la 0. metoda de calcul al iluminatului cu proiectoare.

16) Prin unmare se poate constata că cei doi coeficienţi de utilizare sînt legaţi prin relaţia : u = us η Plecînd de la formula : u= = (1.17) se obţine valoarea fluxului dat de un corp de iluminat. restul pierzîndu-se la trecerea prin corpul de iluminat şi prin reflexii multiple pe pereţi şi plafon. considerîndu-se că toate corpurile de iluminat sînt identice. pereţilor şi plafonului. Fluxul luminos Φ care trece prin corpurile de iluminat se calculează cu formula : (1.18) (1. Pentru aceasta.3.15) în care : η este randamentul unui corp de iluminat. adică us = (1. această formulă nu este aplicabilă întrucît nu permite să se ţină cont de micşorarea în timp a fluxului luminos datorită : vola tilizării filamentului. 23 . adică Φ= = (1.Din fluxul luminos emis de izvoarele de iluminat numai o parte cade pe suprafaţa utilă. Coeficientul specific de utilizare us se defineşte în acest caz ca fiind raportul dintre fluxul util şi fluxul care trece prin corpurile de iluminat.19) Practic însă. murdăririi balonului. formula se corectează prin introducerea unui coeficient numit coeficient de depreciere K care are valoare supraunitară. Valorile coeficientului K sînt date în tabelul 1.

Tabelul 1. cabine de locuit.5 m . care sunt : — se aleg din tabel Emin .15 2 4 ori pe ori pe lună an 1.4. în norme nu este menţionata iluminarea medie ci minimă (v. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. (1. cambuze : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2.5 m .3 1.5 1. praf.19) intră iluminarea medie este necesar ca aceasta să fie calculată în funcţie de iluminarea minimă înmulţită cu un coeficient numit coeficient de uniformitate mediu. praf.7 1.5 1.5 1. scame (compartimente de masini . Prin urmare.15 3 3 ori pe ori pe lună lună 1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. 20 ) 24 . Valorile acestui coeficient sînt date în tabelul 6.5 1. praf.3 3 ori pe an Uneori.minim.5 m.3 1.5 m.0 1. Deoarece în formula (1.5 m . cabine. 21 ) (1.5 m. anexa I).3 V a lo r ile c o e f ic ie n t u lu i d e d e p r e c ie r e K Caracteristicile şl denumirea Coeficient de compartimentelor şi punţilor depreciere K LI LF Compartimente de mare degajare de fum. compartimente de serviciu etc.) Compartimente cu degajare medie de fum. notat în general cu Z. Compartimente cu degajare mică de fum.8 1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. K ş i Z . ateliere. compartimente de mecanisme auxiliare. scame (magazie de cabluri etc. 2.) : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. introducînd aceste două corecţii se obţine : Φ= sau Φ= Această formulă sugerează etapele de calcul al iluminatului prin : metoda coeficientului de utilizare. scame (compartimente caldarină.3 Perioadele Ia care se curăţă lămpile 4 4 ori pe ori pe lună lună 1. Punţi deschise : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2.

2 1.40 1.3 -se alege tipul corpurilor de iluminat ce urmează a fi ampla sate în compartimentul respectiv. Normele de iluminat cuprinse în R. Pentru determinarea valorii coeficientului Z cu o bună aproximaţie se poate folosi tabelul 6.40 1.6 1.0 2.9 2.35 1. emailate Cu distribuţie largă Cu distribuţie largă. în continuare se va prezenta pe scurt posibilitatea alegerii din tabele a mărimilor din membrul drept al formulei (1.R. Determinarea coeficientului de uniformitate mediu-minim Z . — raportul L/hc .70 2. Determinarea iluminării minime .R. Apoi se amplasează corpurile de iluminat cit mai uniform.N.6 1.21).4.65 1. — alegîndu-se n se calculează Φ. în acest fel us şi sau u pot f i determinate din tabelul conceput pentru fiecare tip de corp de iluminat in parte .Valorile coeficientului de uniformitate mediu-minim Z Tabel 1. tipul iluminatului şi tipul sursei de iluminat. semidirectă sau uniform dispersată Z=1 la aceleaşi valori ale raportului L/hc 25 .30 1.2 1.90 1.4 Repartiţia aparatelor de iluminat Pe un singur Pe rind cu vîrfurile Tipul aparatului de iluminat distanţa L. pătratului între cu latura L aparatele de iluminat Pe vîrfurile triunghiului echilateral cu latura L = Raportul L/h Cu distribuţie concentrată cu oglinzi Cu distribuţie modic. în care : L este distanţa dintre corpurile de iluminat şi — h c — înălţimea pînă la planul d e iluminat.2 1.15 1. — modul de distribuţie al fluxului luminos în spaţiul dat de corpurile de iluminat . Pentru corpurile de iluminat cu lumină indirectă. sau cunoscindu-se Φ se calculează n. Acest coeficient depinde de o serie de factori ca : — coeficienţii d e reflexie ai pereţilor şi tavanului . Prin urmare pentru alegerea iluminării minime este necesar să se cunoască destinaţia compartimentului. iluminat exterior 1. astfel încît relaţia să fie satisfăcută acoperitor.N. Iluminarea minimă cerută în compartimentele navei este reglementată în R. sînt menţionate în anexa I.

pereţilor şi paiolului : . coeficienţii de reflexie ai plafonului. — raportul dintre lungimea şi lăţimea compartimentului. Tabe lul 1. Indice le de local se calculează cu formula : i= în care : a este lungimea compartimentului. b — lăţimea compartimentului.Determinarea coefic ientului de depreciere K. indicele de local se calculează cu formula : i= 26 . .3 în funcţie de condiţiile concrete respective. — suprafaţa încăperii S .5 Valorile coeficienţilor dc reflexie Valoarea coeficientului de reflexie. în metri . Pentru compartimentele cu lungimea a care depăşeşte lăţimea b de 3.15 5 – 10 20—40 10 10 Valoarea de calcul 70 70 50 10 10 30 10 10 Material Vopsea albă Vopsea galbenă Vopsea gri Linoleum Sorturi închise de lemn Sorturi deschise de lemn Covoare închise la culoare Draperii închise la culoare Pentru comoditatea luării în consideraţie a formei şi dimensiunilor compartimentului se introduce noţiunea de indice de local. în metri . Valorile acestui coeficient se pot determina din tabelul 1.5. — înălţimea de calcul h c a corpului de iluminat (distanţa pe verticală dintre corpul de iluminat şi planul de iluminat). Valoarea coeficientului de utilizare depinde de următorii factori : — randamentul şi curba fotometrică a corpului de iluminat . % Valoarea medie 65—75 69—77 40 – 55 10 . Coeficientul de utilizare creşte odată cu creşterea suprafeţei încăperii . Coeficientul de utilizare se micşorează odată cu creşterea acestui raport . Valorile medii ale coeficienţilor de reflexie ai materialelor utilizate pe navă sunt date în tabelul 1. Determinarea coeficie ntului de utilizare. hc — înălţimea de calcul. . Coeficientul de utilizare creşte la scăderea înălţimii de calcul . în metri.5 ori şi mai mult.

Pentru iluminarea cabinei se utilizează corpuri de iluminat de tip CC755 fiecare avind patru lămpi fluorescente te de dte 15 W. fiecare corp de iluminat având fluxul luminos Φ =700 lm.2 m iar tensiunea de alimentare de 220 V. deoarece in calcul s-a luat iluminarea medie. =30%.minim s-a luat egal ca unitatea. avind practic orice suprafaţă (la creşterea suprafeţei precizia de calcul creşte). =50%. Principiul metodei constă în aceea că în funcţie de tipul corpului de iluminat ales. de iluminarea normată în plan orizontal şi de suprafaţa 27 .6 sau mai mare de 3. cunoscind toate mărimile din membrul drept al formulei se poate determina fluxul necesar al corpului de iluminat. sau pentru unele lămpi poate fi determinat coeficientul de utilizare. In acest fel.Dacă in urma calculului se obţine pentru indicele de local o valoare mai mică de 0. Din tabele se determină prin interpolare coeficientul de utilizare u = 0.22) se determină indicele de local: n= Ţinind cont de culorile şi materialul pereţilor se determină (vezi tabelul 1.5) coeficienţii de reflexie ai pereţilor şi plafonului: =70%.0 atunci se iau in consideraţie aceste valori limită.2.27. Iluminarea medie cerută de norme este E=100 Ix.3). de înălţimea de amplasare a corpului deasupra suprafeţei de lucru. Cu formula (1. 1. Metoda puterii specifice Puterea specifică p este raportul dintre puterea instalată a lămpii şi mărimea suprafeţei iluminate. Prin urmare. din cataloagele de corpuri de iluminat.3 (din tabelul 1. Prin urmare se vor instala două corpuri de iluminat.72 Coeficientul de depreciere s-a luat egal cu 1. sau dacă sunt disponibile numai anumite corpuri de iluminat de flux cunoscut re zultă numărul necesar de corpuri din formula n= E xe mp lu d e c a lc u l.23) se determină numărul total de corpuri de iluminat: n= =1. Înălţimea de calcul este de 2. Să se calculele numărul de corpuri de iluminat necesare pentru iluminarea unei cabine cu suprafaţa S = a b = = 4*2. iar coeficientul de itumînare mediu. Calculul iluminatului general uniform cu ajutorul acestei metode se recomandă pentru majoritatea compartimentelor navei. Cu ajutorul formulei (6.5.5 = l0 m2 . de tip CC—755.

dar cu alţi parametri ai lămpii sau a i coeficientului de depreciere pot fi determinate cu formulele : Px= P'x= (1. K şi Kx — valorile coeficienţilor de depreciere. de coeficienţii de reflexie : depreciere K. de înălţimea de calcul h C . În anexa II se dau mărimile puterii specifice pentru diferite corpuri în funcţie de suprafaţa iluminată S. şi — valorile fluxurilor luminoase.2*10 = 122 W şi numărul lămpilor n= Avînd în vedere că în fiecare corp de iluminat se amplasează cite patru lămpi. S în m2 .26) în care : px şi p'x .25) (1.2 W/m2 .5. 28 .compartimentului din anexa II a—k se determină valoarea puterii specifice p. Datele iniţiale sînt aceleaşi din exemplul anterior în care se utilizează metoda coeficientului de utilizare.24) în cape p se dă în W/m2 . şi . Prin urmare rezultă puterea totală a lămpilor P = 12. orizontal si oblic. Exemplu de calcul. Din anexa II se determină pentru corpul de iluminat tip CC-755 puterea specifică p= 12. de iluminarea E şi de coeficientul de Valorile puterii specifice pentru aceleaşi corpuri de iluminat. Pe în W.3.sînt valorile puterilor specifice în ambele cazuri. . rezultă că sînt necesare două corpuri de iluminat tip CC-755. Metoda punct cu punct Metoda punct cu punct dă posibilitatea să se determine iluminarea într. O bună precizie de calcul se obţine în acel caz în care distanţa de la corpul de iluminat la suprafaţa de iluminat este de cel puţin cinci ori mai mare decît dimensiunea cea mai mare a corpului de iluminat cînd punctul este depărtat de suprafeţele reflectorizante şi cind corpurile de iluminat au o lumină directă sau semidirectă. Cunoscînd suprafaţa compartimentului S şi puterea lămpii din corp Pe se obţine numărul de corpuri de iluminat cu formula: n= (1. 1.un punct dat al suprafeţei de iluminat amplasat în orice plan : vertical.

Presupunem că punctul respectiv este iluminat de cîteva corpuri de iluminat. Influenţa corpurilor de iluminat îndepărtate şi a refle xiei luminii se introduce prin coeficientul μ. ţinînd cont şi de coeficientul de depreciere K. 1.28) Această metodă este aplicabilă pentru calculul iluminatului local şi exterior şi de asemenea pentru compartimente de dimensiuni mari. pentru cazul în care suprafeţele sînt bune reflectorizante. In acest fel. a căror amplasare este cunoscută.05 pentru corpurile de iluminat cu lumină directă şi pentru cazul in care punctul de calcul este departe de pereţii camerei.9.27) unde n este numărul de lămpi în corpul iluminat. în fiecare corp de iluminat trebuie să fie introdusă o lampă cu fluxul luminos Φ= (1.3 pentru corpurile de iluminat cu lumină semidirectă. celelalte mărimi fiind prezentate anterior. cum este compartimentul de maşini. iar hc fiind înălţimea de calcul. 29 . Aceste curbe sînt obţinute pentru diferite plane. In acest caz iluminarea totală dată de corpurile de iluminat în punctul respectiv se notează cu Ʃ e. dar de regulă se dau în special pentru planul orizontal.d fiind distanţa pe orizontală între punct şi piciorul perpendicularei care cade din centrul corpului de iluminat. Mărimea coeficientului fi este cuprinsă între limitele 1—1.25—1. Iluminarea Σe se determină pentru fiecare corp de iluminat în parte din curbele izolux ale acestuia. între limitele 1. Un exemplu de asemenea curbe este cel din fig. pentru obţinerea în punctul dat a unei iluminări reale E. iar in fiecare corp este am plasată convenţional o lampă avînd fluxul luminos de 1000 Im. Cunoscînd fluxul unei lămpi din interiorul corpului de iluminat se determină iluminarea reală cu formula : E= (1. punctul de calcul se găseşte lingă perete sau pentru cazul în care corpurile de iluminat sînt prea depărtate.

10.0. 1. =0. 1. Curbe izolux (exemplu) Exemplu de calcul. incluse în patru corpuri de iluminat de tip CC775. d3II =1. Pentru aceasta se determină distanţele dintre aceste puncte şi picioarele perpendicularelor din centrele luminoase fata de iluminat: d1I = 1. d3IV = 1. Cu ajutorul acestor valori d şi a valorii k c utilizînd curbele izolux spaţiale ale corpurilor de iluminat tip CC-775 (fig. d2IV = 2.7 m.8. =0.8 . K =1.5 înălţimea dc calcul este hc=h—0. 6.5 .8.8 m de la paiol).5 . In prealabil se consideră că iluminarea se asigură cu ajutorul a patru tuburi fluorescente de cile 15 W fiecare. =0. d1IV = 1. d1II = 1. amplasate după planul din fig.11) se determină iluminările convenţionale in punctele respective : 30 . Să se calculeze iluminatul cabinei căpitanului care are următoarele date: S=4*3 m2 . (planul util este la 0.5 .25.h=2. d1III = 1.0 .25.5. d4IV = 0.8 . d3III = 1. d4I = 1.5m. d2I = 2.25.8 = 1. d4II =2. d2III = 1. Punctele 1-4 sunt punctele în care se verifică iluminarea. d2II= 1.7.8 .Fig. d3I = 1.0 .0. d4III = 2.9.25.

28) pentru u =1. E4 =192 lx. După calcularea iluminări în punctele 1-4 se calculează iluminarea medie în cabină cu ajutorul formulei: In acest fel se constată că iluminarea medie este mai mare decît cea stabilită prin norme. ∑e2 = 5 + 30 + 30 + 5 = 70 lx. ∑e3 = 30 + 30 + 12 + 12 = 84 lx .∑e1 = 24 + 24 + 24 + 24 = 96 lx . şi prin urmare alegerea corpurilor de iluminat este corectă.2 E2 =157 lx. adică Emed = 187 Ix > Enorm = 150 lx. E3 =187 lx. Valorile reale ale iluminărilor în punctele 1-4 se determină cu formula (1. 31 . ∑ e4 = 17 + 5 + 9 + 55 =86 lx.

3 Instalarea corpurilor de iluminat trebuie să se facă astfel. 1. pentru condiţii de locuit şi evacuare a pasagerilor şi a echipajului. 1. trebuie să fie protejate cu grătare de protecţie. de asemenea.1.1. încît să fie exclusă încălzirea cablurilor şi a materialelor din apro piere pînă la temperatura care depăşeşte pe cea admisibilă. 32 .1.6.1 CERINŢE GENERALE 1. 1. a căror iluminare este importantă pentru siguranţa navigaţiei.2 ALIMENTAREA CIRCUITELOR ILUMINATULUI PRINCIPAL 1. destinate numai pentru acest scop.1 Tablourile de distribuţie ale iluminatului principal trebuie să fie alimentate prin circuite de alimentare separate.5 Lămpile de iluminat exterior trebuie montate astfel încât să nu producă dificultăţi la conducerea navei în timpul nopţii.6.3 trebuie să se prevadă. De la tablourile de iluminat principal.6 In încăperile şi spaţiile iluminate cu lămpi cu descărcare cu gaze.1. comanda mecanismelor şi instalaţiilor.1In toate încăperile. 1.Dacă E ed < Enorm se măreşte numărul de corpuri de iluminat.6. instalate în încăperile şi în spaţiile unde este posibilă deteriorarea globurilor. în afara circuitelor terminale de ilu minat. 1. şi lămpi cu incandes cenţă. etanşe la gaze sau cu corpuri de iluminat în execuţie antiexplozivă montate în interiorul încăperii. care nu asigură continuitatea iluminării la variaţiile de tensiune prevăzute in tabelul 2. 1. locurile şi spaţiile. trebuie să fie montate lămpi de iluminat fixe alimentate de la sursa principală de energie electrică.6.2 Corpurile de iluminat. 1.6.6.6. în care se află părţi vizibile de mecanisme în rotaţie. păstrîndu-se uniformitatea amplasării lor şi se reia calculul.4 In încăperile sau în locurile iluminate cu tuburi fluorescente. trebuie să se ia măsuri pentru înlăturarea efectului stroboscopic.6.6. 1.25 kW şi radiatoare electrice de cabină cu un curent nominal pînă la 10 A.1.6.2. se pot alimenta dispozitive de acţionare electrică de mică importanţă cu o putere pînă la 0.1.1.7 Incăperile de acumulatoare şi alte încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie iluminate cu corpuri de iluminai normale dinspre încăperile învecinate care nu prezintă pericol de explozie prin deschideri acoperite cu sticlă.6 CERINŢE ALE REGISTRULUI NAVAL ROMÂN PRIVIND ILUMINATUL ELECTRIC LA NAVE 1.1.

un circuit de alimentare separat. iar pe navele de pasageri şi iluminatul saloanelor. încît să fie asigurată o uniformitate cît mai marc a iluminării.2. 1. In cazul cînd se folosesc bare 33 . încît incendiul dintr-o zonă să nu deterioreze circuitele care alimentează iluminatul din alte zone. 1. Pe navele de marfă.6. Aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la tablouri de grup diferite. Tabelul 1.. independente de circuitele de alimentare care alimentează iluminatul altor zone protejate împotriva incendiilor. iluminatul fiecărei zone trebuie să fie alimentat de la două circuite dc alimentare.2.2.3 Iluminatul coridoarelor.5 Dacă nava este împărţită în zone principale de protecţie împotriva incendiilor. schelelor şi trecerilor care duc la puntea bărcilor trebuie să fie alimentat cel puţin prin două circuite independente. scărilor. în afara compartimentelor de maşini. aparatelor de măsură pentru nivelul apei in căldări.6.4 Corpurile de iluminat local în încăperile de locuit. curentul însumat în sarcină al consumatorilor cuplaţi nu trebuie să depăşească 80% din curentul nominal al dispozitivului de protecţie. Numărul surselor de iluminare care se alimentează de la circuitele finale trebuie să fie astfel încât încărcarea pe circuit să nu depăşească valorile menţionate în tabelul 6. În cazul cînd se folosesc bare secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la secţii diferite. avînd corpurile de iluminat aşezate astfel.1 Tensiune Nr.6.crt. precum şi prizele de curent trebuie să fie alimentate de la tabloul de ilu minat printr.6.2. Circuitele pentru instalaţia dc ilumi nat trebuie să fie montate astfel.2. 1 2 3 plnâ la 50 V tic la 51 V la 120 V dc la 121 V la 250 V Curentul maxim al circuitelor de iluminat [A] 10 14 24 Ventilatoarele de cabină şi alţi consumatori de mică putere pot fi alimentaţi de la circuitele terminale de iluminat. să se facă pe un singur circuit de la tabloul de gr up sau direct de la tabloul principal de distribuţie.2.1. se permite ca alimentarea iluminării încăperilor enumerate mai sus. tunelurilor liniilor de axe.2 Dispozitivele de protecţie ale circuitelor terminale de iluminat din încăperile de locuit şi spaţiile sociale trebuie să se calculeze pentru un curent nominal de cel mult 16 A. altul decît circuitul de alimentare a corpurilor pentru iluminatul general. cu instalaţii electrice de putere mică. compartimentelor de maşini. 1.6.

încît în caz de incendiu sau alte cazuri de avarie. 1. 1.6.6 Instalaţia iluminatului principal trebuie executată astfel încît în caz de incendiu sau altă avarie în încăperile în care sînt amplasate sursele principale de erergic electrică şi/sau transformatoarele de iluminat principal (dacă există).6.6. în acest caz se cere să existe o semnalizare luminoasă pentru existenţa tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat magaziile.secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la diferite secţii ale barelor. în încăperile în care sînt amplasate sursele de avarie pentru energia electrică şi/sau transformatoarele ilumina tului de avarie (dacă există).2.3.6.6. 1.3 Corpurile de iluminat de la iluminatul principal se pot utiliza ca iluminat de avarie dacă ele pot obţine alimentarea şi de la sursele de energie de avarie. 1. trebuie să fie alimentate de la un tablou de distribuţie special.3 ILUMINATUL DE AVARIE 1.3. a locurilor şi spaţiilor de la iluminatul de avarie trebuie să fie de cel puţin 10% din iluminatul tolal al iluminatului principal. 1.2 Pentru a obţine iluminatul cerut. să nu se defecteze instalaţia iluminatului principal. din magaziile de mărfuri.3. trebuie să se prevadă un sistem de semnalizare optică a prezenţei tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat.6 Fiecare corp de iluminat din iluminatul de avarie şi corpurile de iluminat combinate (conţinînd becuri pentru iluminatul normal şi de avarie) vor fi marcate cu culoarea roşie.6.7 Corpurile de iluminat fixe.2. Pe acest tablou. 34 .3. în afară de siguranţe şi întrerupătoare.5 In scopul iluminatului de avarie se pot utiliza corpurile staţionare separate cu acumulatori încorporaţi şi cu reîncărcarea lor auto mată de la reţeaua iluminatului de bază cu comutare prin releu. La navele cu instalaţie electrică de putere mică se admite ca alimentarea lămpilor de iluminat magazii să se facă de la tabloul de distribuţie montat în timonerie. 1.3. Se admite ca iluminatul de la corpurile de iluminat de avarie din încăperea de maşini să fie de 5% din iluminatul de la cel principal dacă se prevăd prize alimentate de reţeaua de iluminat de avarie.2 Lx.6.1 Iluminarea diferitelor încăperi.4 Reţeaua iluminatului de avarie trebuie astfel executată.6.6. 1.3. Iluminatul căilor de evacuare a oamenilor din încăperi la puntea bărcilor trebuie să fie cel puţin 0. 1. instalaţia iluminatului de avarie să nu iasă din funcţiune. corpurile de iluminat ale iluminatului de avarie cu becuri cu incandescenţă se pot combina cu lămpi luminiscente.

1. condensatoarele şi celelalte armături ale corpurilor de iluminat fluorescent. trebuie să fie protejate priu carcase metalice legate eficient la părnînt.6. sînt corpuri de iluminat ale iluminatului principal.1 Bobinele de şoc.4.6.4.2 Pentru corpurile de iluminat staţionare ale instalaţiei de iluminat exterior. 1. 1. 1.6.6. 35 . alimentate cu o tensiune de peste 250 V.4.5.1 pe punte.4 La dispozitivele de iluminat fluorescent. tensiunea la bornele lui să nu depăşească 50 V. trebuie protejate.6. încît la 1 min după deconectarea condensatorului. în apropierea vinciului de ancoră.5.5 In reţelele iluminatului de avarie nu trebuie utilizate întrerupătoare locale ale corpurilor de iluminat. 1.3 Intrerupătoarele circuitelor de ilu minat ale staţiilor de stingere a incendiilor trebuie să se monteze în exteriorul acestor încăperi. 1.2 Condensatoarele cu o capacitate de 0.6.5. În încăperile de locuit şi de serviciu uscatle se admite folosirea întrerupătoarelor monopolare in circuitele care deconectează cor puri de iluminat separate sau grupe de corpuri deiluminat cu un curent nominal de max.6.4. 6 A precum şi corpuri de iluminat la tensiune nepericuloasă. 1. Toate piesele acestor corpuri de iluminat.6.5. în condiţii normale.3 Bobinele de şoc şi transformatoarele cu o mare reactanţă inductivă trebuie să fie instalate cît mai aproape de corpul de iluminat pentru care sunt destinate.6. Se admite utilizarea în trerupătoarelor locale în circuitele corpurilor de iluminat ale iluminatului de avarie care. se va prevedea un dispozitiv de deconectare centralizată. din timonerie sau de la un alt post de cart permanent de pe puntea superioară. Iluminatul de avarie din timonerie trebuie să fie dotat cu întrerupător.6 PRIZELE DE CURENT PENTRU ILUMINATUL PORTATIV 1. trebuie să se utilizeze întrerupătoarele bipolare.6.4 ÎNTRERUPĂTOARELE DIN CIRCUITELE DE ILUMINAT 1. 1. Dispozitivul de descărcare trebuie executat in aşa fel.5 μF şi mai mult trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de descărcare. care indică tensiunea.6. 1.1.5 CORPURI DE ILUMINAT 1.6.1 În toate circuitele de iluminat.4.4 Intrerupătoarele lămpilor de iluminat din spatele tablourilor de distribuţie liber aşezate trebuie să fie montate la fiecare intrare în spaţiul din spatele tabloului. trebuie prevăzute inscripţii de avertizare.6.1 Prizele de curent pentru iluminatul portativ trebuie să fie instalate cel puţin în următoarele puncte: .6.

6. . . . 1.6. trebuie să aibă o construcţie care să excludă posibilitatea introducerii fişelor pentru a anumită tensiune la o priză cu o tensiune mai mare.6. . felinarele din borduri şi de pupa. .5 încăperea agregatului de avarie.10 timonerie.6. în încăperile închise ale separatoarelor de ulei şi combustibil şi în locurile în care se cer numai echipamente în execuţie antiexplozivă. 1. 1.2 încăperea girocompasului. . nave pilot şi alte nave cu destinaţie specială. de asemenea. .7 ILUMINAREA Iluminarea anumitor încăperi şi spaţii nu trebuie să fie mai mică decît valorile date în tabelul 1.8 încăperile electrice speciale. iar normele iluminatului general + local la nivelul suprafeţelor de lucru.4 Nu se vor instala prize de curent în încăperile de maşini aproape de paiol. . .9 tunelul arborelui port-elice.7 spatele tabloului principal de distribuţie. Normele menţionate în tabelul 1. Aceste condiţii nu se referă la navele a căror reţea de iluminat are o tensiune mai mică de 30 V.12 zona de amplasare a vinciurilor. .1 Tabloul felinarelor de navigaţie va alimenta prin circuite separate felinarele de catarg.6.3 Prizele pentru iluminatul portativ şi pentru alţi consumatori de energie electrică.6.6 compartimentele de maşini.6.2 pentru iluminatul general se referă la un nivel de 800 mm deasupra paiolului încăperii. .2 Prizele de curent.2.4 încăperea instalaţiei de cîrmă (guvernare)..3 încăperea convertizoarelor instalaţiei radio.6.8 FELINARELE DE NAVIGAŢIE 1.6.6. iar pe remorchere.6. 1.14 încăperile instalaţiilor centralizate de ventilaţie şi de aer condiţionat. . ş i felinarele 36 .13 zona lochului şi al sondei ultrason.8. nave de pescuit.11 cabina radio. 1. trebuie să fie montate cu cupla în jos. instalate pe punţi deschise. alimentate cu tensiuni diferite.

1. nu trebuie să depăşească 3% din tensiunea nominală.3 Felinarele de navigaţie trebuie să fie conectate la reţeaua de alimentare. 1.6. trebuie să se utilizeze dulii şi lămpi care corespund cu cerinţele părţii „Mijloace de semnalizare".6. conectat în circuitul felinarului de navigaţie. pe fiecare circuit trebuie prevăzut un întrerupător bipolar. se admite ca dispozitivele pentru comanda felinarelor de navigaţie să se monteze direct pe tabloul principal de distribuţie. 1.un circuit de alimentare de la tabloul principal de distribuţie. încît ieşirea sa din funcţiune să nu provoace deconectarea felinarului de na vigaţie. 1.6. 1.6.4.5 Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie să fie protejat pe ambii conductori şi prevăzut cu un indicator optic automat al funcţionării felinarelor de navigaţie conform cerinţelor capitolului — „Mijloace de semnalizare".un pupitru aşezat în timonerie. 1.8.2 printr-un al doilea circuit de alimentare. 37 .6.8.8.4 Circuitele de alimentare a felinarelor de navigaţie trebuie executate după un sistem cu doi conductori. ale navelor maritime.instalate permanent enumerate în tabelul 2.8.6 Pe lîngă semnalizarea cerută la 1.8. astfel: .8. Se admite instalarea dispozitivelor de comandă a felinarelor de navigaţie într.1 din partea B-III „Mijloace de semnalizare" a Regulilor pentru echipamente conforme convenţiei. Indicatorul vizual trebuie executat şi montat astfel. .3 se va prevedea şi o semnalizare acustică care să acţioneze automat în cazul ieşirii din furicţiune a oricărui felinar de navigaţie cu întrerupălorul în poziţia „CONECTAT".2 Tabloul felinarelor de navigaţie se va alimenta prin două circuite de alimentare. Căderea de tensiune pe elementul indicatorului. prin tabloul de distribuţie de avarie (dacă există).1 printr.7 La felinarele de navigaţie. Pentru navele la care sursa principală de energie este bateria de acumulatoare şi la care tabloul principal de distribuţie este montat în timonerie.8.6. printr-un cablu flexibil cu fişă. montat pe tabloul felinarelor de navigaţie. de la cel mai apropiat tablou de grup care nu primeşte alimentarea de la tabloul de distribuţie de avarie. Alimentarea semnalizării acustice trebuie să se facă de la o altă sursă sau de la alt circuit decât sursa sau circuitul de alimentare a tabloului felinarelor de navigaţie sau de la o baterie dc acumulatoare.

Tabelul 1.Iluminat general la bori. platautomatizate şi ale forme ş. puţu. precum şi ale flanşelor de racordare şi altele Trecerile pe punţi. Încăperile de distribuţie şi ale tablourilor de pupitrelor de comandă distribuţie. nivelul punţii sondei ultrason.a. ale pu.Suprafeţele lagărelor rile lanţului arborilor.Iluminat general la sarele şi zonele dc nivelul punţii amplasare a bărcilor şi plutelor de salvare Cabina radio 200 150 100 100 150 150 75 75 75 30 100 75 75 75 50 75 - 75 50 20 50 50 20 38 . crt. instalaţiilor mecanisme.2 Nr. scări. puţurile locului.d.Locurile dc comandă a pitrelor şi posturilor mecanismelor prinde manevră şi de cipale control din încăperea Treceri intre căldări. pa. Incăperea şi suprafeţele Iluminarea (Lx) Iluminat Iluminat cu lampi fluorescent cu incandescenţă general general General general + local + local 100 150 100 75 75 200 150 50 50 75 1 2 3 4 5 6 7 Iluminat general la nivelul punţii Mesele de lucru în cabina radio Camera hărţilor Iluminat general la nivelul punţii Mese de hărţi Timonerie Iluminat general la nivelul punţii Iluminat general la nivelul punţii Compartimentul Suprafeţele instalaţiilor maşini. girocompasuriior Frontul căldărilor Camera Iluminat general la acumulatoarelor nivelul punţii Turnurile liniei de ar.6.m.

Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului: a) exterior.În apropierea liniei de 5 lui in zona de plutire corespunzătoare coborirc a bărcilor şi încărcăturii maxime plutelor de salvare TEST DE AUTOEVALUARE 1. c) cu proiectoare. 2. variaţiile de tensiune au: a) o influenţă mică. 39 . b) nu au nici o influenţă.Spaţii in afara bordu. RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 8 LUCRARE DE VERIFICARE Descrieţi aprinderea şi funcţionarea lămpilor fluorescente tubulare. c) o influenţă mare. 2: c. Asupra lămpilor cu incandescenţă. d) au influenţă numai dacă tensiunea scade sub 150 V. b) interior. d) local.

de la postul local aflat în compartimentul maşini (C.1.3.1. . în situaţii speciale.lansarea motorului. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2.de a defini rolul şi importanţa fiecărei instalaţii .1. cuplarea reductorului şi oprirea motorului. Oprirea motorului 2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2. . Semnalizări MP. protecţie şi semnalizări realizează comanda şi supravegherea motorului principal de la distanţă (timonerie) sau. . funcţionarea.).de a explica semnificaţia şi importanţa semnalizărilor ce pot să apară. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă 2.4. Instalaţia electrică de forţă 2. Subtelegraf MP OBIECTIVE . Lansarea motorului principal 2. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului 2. treapta I 2.2.2.1.2. precum şi măsurile ca re trebuie luate. Instalaţia de telecomandă.1. Motor principal de propulsie MAN 2.3.9.6.4. Instalaţia pneumatică 2. Funcţionarea motorului 2.5.1.4.8. 40 .6. Semnalizări reductor MP 2. Pregătirea pentru lansare 2.1.de a descrie ordinea operaţiunilor care trebuie efectuate la pregătirea pentru lansarea.2.de a descrie studenţilor instalaţiile componente a două dintre tipurile de motoare de utilizate la propulsia navelor. PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL CUPRINS 2.2.2. Motor principal de propulsie ALCO 2. Dispozitivul de comandă pneumatică 2. Instalaţia de telecomandă asigură: .1.5.1.1. Anularea protecţiei 2.1.1.2.2.2.2.Unitatea de învăţare nr.M. Cuplarea reductorului 2.7. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ.reglarea turaţiei.

oprirea motorului; inversarea sensului de rotaţie al arborelui portelice; semnalizarea depăşirii parametrilor nominali; protecţia motorului la apariţia unor avarii care pot pune în pericol funcţionarea acestuia. Diversitatea instalaţiilor de telecomandă, protecţie şi semnalizări existente este creată de diferite firme constructoare care realizează motoare de propulsie pentru nave. Principiile după care sunt construite şi scopul, fiind comun pentru toate variantele. În cele ce urmează se prezintă două variante de instalaţii de telecomandă, protecţie şi semnalizări realizate pentru motorul de propulsie de tip ALCO (licenţă S.U.A.), 3280 CP, 1000 rot/min, cuplat cu axul portelice printr-un reductor inversor cu raportul de transmisie i = 5 şi pentru motorul de propulsie de tip MAN (licenţă Germană), 8440 CP, 430 rot/min, cuplat cu arborele portelice printr-un reductor nereversibil cu raportul de transmisie i = 2.

-

2.1. Motor principal de propulsie ALCO
2.1.1. Instalaţia pneumatică Instalaţia pneumatică pentru comanda motorului principal este prezentată în figura 2.1. Se prezintă, în continuare, elementele schemei pneumatice şi rolul lor funcţional pentru telecomanda motorului principal. Dispozitiv pneumo-electric PN-1. Este folosit pentru comanda pneumatică locală şi de la distanţă (timonerie) a turaţiei motorului principal şi a reductorului. Acest dispozitiv realizează următoarele funcţiuni: - comandă reglarea turaţiei motorului; - blochează protecţia şi semnalizarea pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pentru mersul ―înainte‖ (poziţia manetei la limita extremă pentru a obţine turaţia maximă); - realizează telecomanda reductorului inversor, cu posibilitatea de blocaj pentru interzicerea mersului în alt sens decât cel comandat; - interzice lansarea motorului cu reductorul cuplat. Pentru a realiza aceste funcţiuni, dispozitivul PN-1 este echipat cu un reductor de presiune acţionat de maneta dispozitivului folosită pentru accelerarea sau decelerarea motorului. Pe poziţia ―STOP‖ presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero şi pe măsură ce se deplasează maneta din această poziţie presiunea creşte în limitele 0 – 3,2 bar. Această presiune este transmisă printr-un sistem de valvule la regulatorul de turaţie al motorului realizându-se accelerarea acestuia la creşterea presiunii şi decelerarea la scăderea presiunii atunci când maneta se deplasează spre poziţia ―STOP‖. Pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pe poziţiile ―ÎNAINTE‖, maneta se împinge în poziţia extremă. Pe această poziţie este blocată acţiunea protecţiei şi

41

presiunea aerului de comandă, la ieşire, creşte peste valoarea nominală, până la 3,4– 3,8 bar.

Fig. 2.1. – Schema instalaţiei pneumatice pentru telecomanda motorului principal

Mişcările manetei se transmit mecanic unui ax cu came care acţionează patru ordine realizând: semnalizarea poziţiilor, STOP, ÎNAINTE, ÎNAPOI; indicarea locului

42

de unde se comandă, LOCAL sau DISTANŢĂ; interzicerea lansării motorului cu reductorul cuplat. Ordinea de închidere a contactelor microîntrerupătoarelor în funcţie de poziţiile manetei dispozitivului PN-1 este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
MICROÎNTRERUPÃTOA RE II III IV SupraProt. ÎNAINTE ÎNAPOI sarcină Relansare I

Poziţia manetei PN-1

Suprasarcină Atenţie suprasarcină 100 % 80 % . . . Atenţie cuplare Reductor necuplat STOP Reductor necuplat Atenţie cuplare 10 % . . . . 100 % ÎNAINTE ÎNAPOI

x x x x . . . x

x

x x x . . . . x

Comutator pneumatic b5 – cu două poziţii: LOCAL (L) şi DISTANŢĂ (D). Acest comutator permite trecerea aerului care comandă regulatorul de turaţie al motorului de la postul de comandă locală sau de la postul de comandă de la distanţă (timonerie). În construcţia lui are înglobate microîntrerupătoare prin care se semnalizează în punctele de comandă locul din care se efectuează comanda motorului. Electromagnetul s2 – este inclus în regulatorul de turaţie. La alimentarea acestui electromagnet se descarcă uleiul din cilindrul de forţă al regulatorului de turaţie aducând cremalierele pompelor de injecţie în poziţia de debit nul şi motorul se opreşte. Comanda de acţionare a electromagnetului s2 se dă în una din următoarele situaţii: - manual, prin apăsarea butonului STOP, atunci când se comandă oprirea voită a motorului; - automat, când apare una din situaţiile: a) întreruperea funcţionării exhaustoarelor de gaze; b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta a II-a (1, 35 bar);

43

Electrovalvula s3 – în timpul funcţionării motorului. electrovalvula s4 deschide circuitul care permite trecerea aerului de comandă de la electrovalvula s3 iar electrovalvula s5 închide circuitul. d) maneta de comandă (PN-1) s-a trecut pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI dar nu s-a confirmat cuplarea reductorului. precum şi la trecerea bruscă de pe poziţiile ÎNAINTE pe poziţiile ÎNAPOI. Electrovalvula s5 permite trecerea aerului pe un alt circuit. 5 bar). s5 şi se revine la situaţia normală. Când se comandă ÎNAINTE sau ÎNAPOI pe poziţia manetei ―ATENŢIE CUPLARE‖ se alimentează electrovalvulele s4.6 bar. care execută cuplarea reductorului. Electrovalvulele s4.c) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a (0. Asemenea situaţii pot apare la trecerea bruscă de pe poziţia STOP pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI. după cum este alimentată 44 . electrovalvula s3 este alimentată şi deschide circuitul de aer de la unul din posturile de comandă la regulatorul de turaţie. La lansarea motorului se alimentează electrovalvula şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic şi aceasta execută rotirea motorului principal. În aceste situaţii electrovalvula s3 întrerupe transmiterea aerului de comandă până la trecerea regimului tranzitoriu dat de timpul necesar pentru umplerea cilindrilor de forţă. Electrovalvula s4 blochează circuitul aerului de comandă şi deschide o nouă cale care permite trecerea aerului de la electrovalvula s5. Aerul de comandă are circuitul deschis spre regulatorul de turaţie. c) temperatura uleiului de ungere în lagărul axial al reductorului a ajuns la limita maximă (800 C). s5. Când se comandă întreruperea alimentării electrovalvulei s3 se închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie.automat când apare una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului a ajuns la limita maximă. După confirmarea cuplării reductorului se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. treapta a II-a (810 C). regulatorul de turaţie menţine turaţia motorului corespunzătoare mersului în gol. .manual prin aducerea manetei de comandă PN – 1 pe poziţia STOP. s5 – prin intermediul lor se realizează o uşoară accelerare a motorului în momentul cuplării reductorului. sub acţiunea căreia motorul este accelerat uşor. Reductorul de presiune montat pe acest circuit asigură o presiune de cca. Întreruperea alimentării electrovalvulei s3 urmată de trecerea motorului la turaţia de relanti se realizează în următoarele situaţii: . Electrovalvula s1 – comandă circuitul de aer pentru alimentarea demarorului pneumatic. La anularea presiunii aerului de comandă. peste turaţia de mers în gol. Electrovalvulele 30. b) temperatura uleiului de ungere a motorului principal a ajuns la limita maximă. 0. Motorul urmăreşte comenzile de accelerare sau decelerare date din postul de comandă. Acest lucru este necesar pe durata cuplării reductorului pentru a prelua sarcina. treapta a II-a (920 C). 31 – pentru comanda sertarului distribuitor în vederea cuplării reductorului pentru mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI. În funcţionare normală.

2d6 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 din cele două posturi de comandă sunt fixate pe poziţia DISTANŢĂ.electrovalvula 30 sau 31.2. 2d2. b3 – buton pentru comanda pregătirii pentru lansare.1. Un comutator se află la postul de comandă local iar al doilea. conţine următoarele elemente: m1 m2 – – motor de acţionare a pompei de preungere. Sunt alimentate în curent continuu la 24V. protecţie şi semnalizări motor principal. conţine 9 scheme care grupează elementele după rolul lor funcţional. Figura 2. redresoare pentru alimentarea exhaustoarelor de gaze şi pentru alimentarea schemei de comandă. 2d5 şi 2d2. 2d8 La transferul comenzii. de exemplu de la postul local la distanţă. schema 1 din figura 2. Pe timpul funcţionării motorului. m3.1. Instalaţia electrică de forţă În figura 2.3. sunt: 2d0 – releu pentru cuplarea tensiunii de alimentare a schemei de comandă. 2d1. 2d6. 2d8a. n2 – – 45 . motor de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. Se pune în funcţiune prin închiderea contactului releului 2 d8 şi se opreşte la întreruperea alimentării releului 2 d8.. m4 n1. traductoarele de presiune comandă pornirea la scăderea presiunii până la o valoare minimă şi oprirea la atingerea valorii maxime a presiunii. protecţie şi semnalizări pe trei circuite: A-B. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate releele 2d1. Instalaţia de forţă. C-D şi E-F. se prezintă instalaţia electrică pentru telecomandă. Stabilirea electrovalvulei care este alimentată se face prin deplasarea corespunzătoare a manetei PN-1 din postul de comandă. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. Se montează atât la postul local de comandă cât şi la postul de comandă de la distanţă.2. se instalează în postul de comandă de la distanţă (timonerie). Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. 2.2.2. 2. prezentate în schema 2 din figura 2. Pornirea şi oprirea este comandată de contactele releului 2 d8. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1.2. Punerea sub tensiune a schemei de comandă se face prin contactul releului 2 d8. electroventilatoare exhaustoare de gaze din carterul motorului. Pregătirea pentru lansare Principalele elemente ale schemei electrice de pregătire pentru lansare. 2d5 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 de la postul local şi din timonerie sunt pe poziţia LOCAL. 2d7. similar cu primul. Funcţionează fără întrerupere pe toată durata de funcţionare a motorului. b5 – comutator pentru stabilirea locului de unde se dau comenzile: LOCAL sau DISTANŢĂ. – relee pentru pregătirea lansării.

2d5 şi 2d2. de exemplu de la postul local la distanţă. Pornirea instalaţiei pentru pregătirea lansării se execută prin apăsarea pe butonul b3. la aplicarea tensiunii este alimentat releul 5d4 (schema 5) care în schema 2 din figura 2. după încetarea apăsării pe butonul b3. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. Este alimentat releul 5d2 şi prin deschiderea contactului 5d2 (5-6) se întrerupe alimentarea releului 5d4.2 se deschide contactul 5d4 (2-4) şi se întrerupe alimentarea releului 2d7 iar prin închiderea contactului 5d4 (3-5) se menţine alimentarea releului 2d8a.2. În prima fază. 2d6. (schema 5). În schema 2 din figura 2. 46 . Prin închiderea contactelor releului 2d8 sunt puse în funcţiune pompele de preungere şi electroventilatoarele exhaustoare de gaze prezentate în schema 1 din figura 2. Este alimentat releul 2d7 care prin închiderea contactului 2d7 (9-11) şi prin contactul închis 5d4 (2-4) realizează circuitul de automenţinere a alimentării releului 2d7. După trecerea regimului tranzitoriu de pregătire a lansării se stabileşte presiunea uleiului de ungere şi se închid contactele din circuitul releului 5d2. Se închide contactul 2d7 (6-7) şi este alimentat releul 2d8a care la rândul său închide contactul 2d8a (6-7) prin care este alimentat releul 2d8. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate rele ele 2d1.La transferul comenzii.2. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. închide contactul 5d4 (2-4) şi deschide contactul 5d4 (3-5). Prin închiderea întrerupătorului b0 se aplică tensiunea de alimentare pentru schema electrică de telecomandă.

47

48

49

50 .

51 .

52 .

53 .

2.Instalaţia telecomandă. protecţie şi semnalizări M.54 Fig.2. 8) SEMNALIZARE LA PANOUL LOCAL M. .P.P..

55 .

5 secunde după încetarea alimentării acestui releu. Pentru valori normale ale temperaturilor apei de răcire şi uleiului de ungere contactele traductoarelor sunt închise. Principalele elemente ale schemei de cuplare a reductorului sunt prezentate în schema 3 din figura 2.2. Pe această poziţie. .1. 4d10 (schema 4) sunt alimentate şi contactele acestora din circuitul releului 5d1 sunt închise. Presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero. conform tabelului 2. Demarorul roteşte motorul pentru pornire. Maneta dispozitivului de comandă PN-1 este fixată pe poziţia STOP. Ca urmare acest releu este alimentat şi menţine închis contactul 5d1 (1-3) din circuitul electrovalvulelor de cuplare a reductorului 30 şi 31. 56 . în urma efectuării operaţiunii de pregătire a lansării sunt alimentate contactoarele 1C1 – 1C4. Lansarea motorului se execută prin apăsarea butonului b1. 4d6.4.5. releele 4d4. încetează apăsarea pe butonul b1.1. Prin contactul 1C1 (2-4) este alimentat releul 3d8 şi acesta închide contactele 3d8 (7-6) pregătind circuitul de lansare şi 3d8 (9-11) (schema 6) prin care alimentează lămpile 6h9 în timonerie şi 7h3 în PSCM şi se semnalizează ―Comanda posibilă‖. Cuplarea reductorului După pornirea motorului cu turaţia de mers în gol este necesar să se menţină o anumită perioadă în acest regim pentru încălzirea motorului înaintea cuplării sarcinii. dispozitivul de comandă PN-1 este pe poziţia STOP.2. Se consideră că lansarea motorului se face din postul de comandă local (comutatoarele b5 sunt fixate pe poziţia LOCAL). De asemenea se închide contactul 3d1 (3-5) restabilind posibilitatea de oprire voită a motorului. La încetarea apăsării pe butonul b1 se întrerupe circuitul de alimentare a electrovalvulei s1 şi a releului 5d5. Demarorul funcţionează cât timp se menţine apăsarea pe butonul b1.se închide contactul 3d1 (6-8) (schema 5) şi este alimentat releul 5d5 care prin închiderea contactului 5d5 (1-3) blochează acţiunea protecţiei şi îşi menţine acest contact închis cca. este închis contactul microîntrerupătorului IV care permite efectuarea lansării. .închide contactul 3d1 (2-4) prin care se alimentează electrovalvula s1 şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic. De asemenea. Este alimentat releul 3d1 care realizează: . Se închide circuitul de aer spre demaror şi prin deschiderea cu întârziere a contactului 5d5 (1-3) se restabileşte acţiunea protecţiei.1. La terminarea operaţiunii de lansare motorul funcţionează cu turaţia de mers în gol (relanti).se deschide contactul 3d1 (3-5) din circuitul releului 5d3 de oprire voită a motorului. Când motorul porneşte. Lansarea motorului principal Principalele elemente ale schemei electrice de lansare a motorului principal sunt prezentate în schema 3 din figura 2. 2.2.

. .deschide contactul 3d6 (1-4) şi întrerupe alimentarea electrovalvulei 30. REDUCTOR CUPLAT ÎNAINTE. s5.închide contactul 4d12 (7-6) (schema 8) şi la postul local se aprinde lampa 8h1. după cuplarea reductorului se închide contactul b6 (schema 4) stabilind circuitul de alimentare al releului 4d12 care execută: . de exemplu pentru mersul ÎNAINTE.deschide contactul 3d4 (7-9) (schema 5) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. Se închide circuitul de aer realizat pe durata cuplării şi se reface circuitul PN-1-s3-s4 – regulator de turaţie. Corespunzător acestei poziţii. Este alimentat releul 3d6 care realizează: . 15 secunde.Cuplarea reductorului. deschide contactul 3d7 (1-4) şi întrerupe alimentarea releului 3d6. Electrovalvula 30 permite trecerea uleiului spre cilindrul de forţă care urmează să execute cuplarea reductorului pentru mers ÎNAINTE. .închide contactul 3d2 (10-12) (schema 5) şi pe durata cuplării reductorului sunt alimentate electrovalvulele s4.6 bar. . ceea ce permite o uşoară accelerare a motorului pe durata cuplării.închide contactul 3d6 (6-7) şi alimentează releul 3d7. conform tabelului 2. Realizarea presiunii normale de cuplare a reductorului pentru mers ÎNAINTE este sesizată de traductorul de presiune care închide contactul din circuitul releului 3d4.se închide contactul 3d4 (2-4) (schema 6) prin care se alimentează lampa de semnalizare 6h5 din timonerie. 5d1 (1-3) se stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei 30. se face prin împingerea manetei dispozitivului de comandă PN-1 pe poziţia ATENŢIE CUPLARE.deschide contactul 4d12 (11-8) (schema 6) şi în timonerie se stinge lampa de semnalizare 6h9.închide contactul 3d2 (6-8) care pregăteşte circuitul de acţionare la terminarea cuplării. După efectuarea cuplării sertarul distribuitor se blochează la limita extremă şi închide contactul microîntrerupătorului ÎNAINTE. se închide contactul microîntrerupătorului I şi se stabileşte circuitul de alimentare pentru releul 3d2 care execută: . Prin circuitul creat de electrovalvulele s4.1. De asemenea.deschide contactul 4d12 (1-4) din circuitul releului 3d1. necesară pentru preluarea sarcinii. În continuare aerul de comandă pentru modificarea turaţiei va fi dat de deplasarea manetei dispozitivului de comandă PN-1. . 0. s5. 3d6 (1-4). 57 . REDUCTOR CUPLAT. s5 trece aer spre regulatorul de turaţie la presiunea de cca. . COMANDA POSIBILÃ.închide contactul 3d2 (2-4) şi prin contactele închise 5d4 (7-9). interzicând o nouă pornire cu reductorul cuplat.. Este alimentat releul 3d4 şi prin acţionarea contactelor sale execută: . . cu temporizare cca. Releul 3d7. Sertarul rămâne blocat în poziţia extremă şi presiunea în cilindrul de forţă se menţine constantă.deschide contactul 3d4 (3-5) din circuitul releului de pornire 3d1 interzicând o nouă comandă de pornire atâta timp cât reductorul este cuplat.

Pentru a opri semnalizarea acestei situaţii ca o avarie. La oprirea motorului se micşorează treptat presiunea uleiului de ungere şi schema de protecţie acţionează similar cu situaţiile de avarie. după care se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.apă răcire motor principal. Oprirea motorului Elementele schemei electrice care realizează oprirea motorului sunt prezentate în schema 5 din figura 2.2. Prin această operaţiune se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.1. Dacă pe timpul funcţionării se doreşte schimbarea punctului de comandă.deschide contactul 5d6 (1-4) (schema 6) şi întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare 6h1.6.ulei ungere motor principal.închide contactul 5d3 (1-3) şi este alimentat releul 5d6. 8 bar.închide contactul 5d3 (5-7) şi se alimentează electromagnetul s2 care acţionează asupra cremalierei pompelor de injecţie aducându-le în poziţia de debit nul. 58 . Presiunea aerului de comandă creşte până la 3. 2. Avertizarea sonoră intră în funcţiune şi avertizează în cele două puncte de comandă că s-a solicitat schimbarea punctului de comandă. .închide contactul 5d6 (schema 9) şi blochează alarma sonoră. obţinându-se creşterea turaţiei de la valoarea de relanti la valoarea nominală. şi turaţia motorului creşte peste valoarea nominală. 5 bar. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul 5d3 care realizează: .8. releul 5d6 prin contactele sale execută: . ALARMA MP .7. se aduce maneta dispozitivului de comandă pe poziţia zero.2. STOP. turaţia scade la valoarea de relanti.1. . Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului Prin circuitele de protecţie şi semnalizare se urmăresc: a) valorile temperaturilor pentru: . .ulei reductor. . Pentru oprirea voită se apasă pe butonul b2. 2. Presiunea aerului de comandă variază în limitele 0 – 3. valabil numai pentru mersul ÎNAINTE se împinge maneta dispozitivului de comandă PN-1 până la limita extremă. Pentru regimul de suprasarcină. Atunci când şi în celălalt post de comandă se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ avertizarea sonoră încetează şi în continuare comanda turaţiei motorului se execută de la distanţă (timonerie). prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă se măreşte presiunea aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi se obţine sporirea vitezei motorului care prin intermediul reductorului antrenează axul portelice. Funcţionarea motorului În continuare.1.închide contactul 5d3 (9-11) şi întrucât este închis şi contactul 3d1 (3-5) se realizează un circuit de autoalimentare a releului 5d3 la întreruperea apăsării pe butonul b2.

Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d9. Traductorul de temperatură deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d5. 4d8. Instalaţia electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în schema 4. 4d3.punerea în funcţiune a alarmei sonore în PSCM.la postul de comandă locală (schema 8) se aprind lămpile de semnalizare: 8h2 ―Tmax apă răcire MP tr.I.ulei ungere motor principal.la postul de comandă de la distanţă (schema 6) se aprind lămpile de semnalizare: 6h1 ―Alarmă MP‖. . treapta I. 4d9. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d8. e) Presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă.I. f) temperatura uleiului de ungere a reductorului a crescut peste limita normală. treapta I.ulei comandă reductor. b) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. treapta I. se execută: . . Treapta a II-a.. Semnalizare şi reducerea automată a turaţiei la valoarea de relanti Treapta a II-a funcţionează la apariţia unor defecţiuni sau mai multor defecţiuni din cele menţionate mai jos: 59 .ulei lagăr axial. intră în funcţiune la deschiderea unui circuit sau mai multor circuite. releele respective întrerup circuitele şi pun în funcţiune semnalul sonor. În situaţia normală toate circuitele controlate sunt închise şi alarma sonoră nu funcţionează. b) valorile presiunilor pentru: . La apariţia uneia sau mai multe din defecţiunile corespunzătoare treptei I de protecţie. 8h4 ―Tmax ulei MP tr. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d3.. d) presiunea uleiului de comandă a reductorului a scăzut la valoarea minimă.ulei ungere reductor. 6h3 ―Alarmă reductor‖. În funcţie de gradul avariei. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) presiunea uleiului de ungere a motorului principal a scăzut până la valoarea minimă. postul local de comandă şi postul de comandă de la distanţă – Alarma sonoră. Semnalizare. din cele controlate.‖. c) temperatura uleiului de ungere a MP a crescut până la valoarea maximă. 4d7. 4d5. prezentată în schema 9 din figura 1. Traductorul deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d7. treapta I. Se deschide contactul traductorului din circuitul releului 4d1 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Prin întreruperea alimentării releelor 4d1. treapta I.‖. . Treapta I. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. .2.

Electrovalvula închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi la presiunea zero a aerului de comandă turaţia motorului se reduce până la valoarea de relanti. treapta a II-a. Temporizarea este necesară pentru ca acţiunea să se producă numai în situaţiile în care cauza se menţine o anumită durată. Se închide contactul 5d4 (6-8) prin care se alimentează electromagnetul s2 de aducere a cremalierei pompelor de injecţie în poziţie de debit nul şi motorul se opreşte. Se deschide contactul 5d4 (7-9) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor 30 şi 31. 60 .II‖ şi 8h5 ―Tmax ulei MP tr. decuplarea reductorului. Se deschid contactele releului 2d8 şi se întrerupe funcţionarea instalaţiilor de forţă (schema 1) În acelaşi timp. 4d10 se execută: deschiderea contactelor acestor relee din circuitul releului 5d1 şi întreruperea alimentării acestui releu. Prin întreruperea alimentării unuia sau mai multe din releele 4d4. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d4.II‖. se deschid contactele acestor relee din circuitele controlate de alarma sonoră (schema 9) şi alarma sonoră intră în funcţiune. Ca rezultat se deschide contactul 5d1 (9-11) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulei s3. Releul 5d4 fiind alimentat realizează: oprirea motorului. b) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă.II‖. b) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă admisă. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d2. la postul de comandă de la distanţă se aprind lămpile de semnalizare 6h2 ―Avarie MP‖ şi 6h4 ―Avarie reductor‖. Cu temporizare se închide contactul 5d2 (5-6) şi se alimentează releul 5d4. Semnalizare şi oprirea motorului Treapta a III-a funcţionează la apariţia uneia din situaţiile posibile: a) presiunea uleiului de ungere a MP a scăzut la valoarea minimă. treapta a II-a. c) temperatura uleiului de ungere a MP a ajuns la valoarea maximă. la postul local de comandă se aprind lămpile de semnalizare 8h3 ―Tmax apă MP tr. treapta a II-a. 4d6.a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. treapta a II-a. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d11. prin contactele releelor 4d2 şi 4d11 se semnalizează la posturile de comandă de la distanţă şi local această avarie: la punctul de comandă local se aprinde lampa de semnalizare 8h7 ―Pmin ulei MP tr. Prin întreruperea alimentării acestor relee se realizează întreruperea alimentării releului 5d2 (schema 5). Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d6. Se deschide contactul 5d4 (3-5) şi se întrerupe alimentarea releelor 2d8a şi 2d8. încetarea funcţionării pompelor de preungere şi electrovent ilatoarelor exhaustoare de gaz. Treapta a III-a. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d10.

Atunci când poziţiile comutatoarelor b5 coincid la postul local şi la distanţă sunt alimentate releele 2d1 şi 2d5 când se execută comanda din postul local sau releele 2d2 şi 2d6 dacă comanda se execută de la distanţă. schema mai conţine semnalizări care în funcţionarea normală a motorului indică anumite stări. Contactele releului 7d2 pun în funcţiune alarma sonoră intermitentă la postul de comandă locală şi la postul de comandă de la distanţă. Semnalizarea locului din care se efectuează comanda se face: la postul local prin aprinderea lămpilor de semnalizare 8h10 LOCAL sau 8h9 DISTANŢĂ. În această situaţ ie sunt alimentate releele 2d1 – 2d6 şi în schema 7 din figura 2. – la mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI după terminarea cuplării se închide contactul b6. Contactul de ieşire al acestui bloc se închide şi se deschide cu intermitenţă şi în acelaşi mod va funcţiona şi releul 7d2. comanda se execută de la postul local şi de la timonerie se solicită transferul comenzii la distanţă. este alimentat releul 4d12 şi prin închiderea contactului 4d12 (6-7) se aprinde lampa 8h1‖Reductor cuplat‖. Prin contactele închise 2d1 (14-16) şi 2d5 (5-6) se alimentează releul 7d1 care prin închiderea contactului 7d1 (6-7) alimentează blocul de pâlpâire. poziţie care coincide cu cea de la timonerie.la punctul de comandă de la distanţă se aprind lămpile 6h2‖Avarie MP‖ şi 6h4‖Avarie reductor‖ funcţionează alarma sonoră la toate posturile de comandă.2 se închide contactul 2d1 (14-16) şi se deschide contactul 2d6 (5-6). După înlăturarea cauzelor. Solicitarea se face prin fixarea comutatorului b5 de la timonerie pe poziţia DISTANŢĂ. cum sunt: a) semnalizarea cuplării reductorului – la mersul ÎNAINTE după terminarea cuplări reductorului se alimentează releul 3d4 şi prin închiderea contactului 3d4 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h5‖Reductor cuplat înainte‖. la PSCM prin aprinderea lămpilor de semnalizare 7h1 LOCAL sau 7h2 DISTANŢĂ. b) semnalizarea locului de unde se comandă. pentru o nouă pornire se efectuează toate manevrele prezentate pentru pornirea normală a motorului. c) semnalizarea în situaţia în care de la unul din posturile de comandă se solicită schimbarea punctului de comandă. la postul de comandă de la distanţă prin aprinderea lămpilor de semnalizare 6h7 LOCAL sau 6h8 DISTANŢĂ. De exemplu. – la mersul ÎNAPOI după terminarea cuplării reductorului se alimentează releul 3d5 şi prin închiderea contactului 3d5 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h6‖Reductor cuplat înapoi‖. 61 . În afara semnalizărilor pentru situaţii de avarie. Semnalizarea sonoră intermitentă încetează atunci când la postul local se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.

9.3 planşe. Pe durata apăsării pe butonul de anulare a protecţiei se realizează: – închiderea contactului b4 (6-8) prin care se menţine alimentarea releului 5d2 interzicând posibilitatea de oprire automată a motorului indiferent de situaţia contactelor schemei de protecţie din circuitul său. scăderea presiunilor uleiului de ungere ar urma să pună în funcţiune schema de protecţie şi semnalizare. protecţie şi semnalizări prezentată corespunde unui compartiment maşini cu două motoare de propulsie de tip MAN: motorul principal babord (MP-Bb) şi motorul principal tribord (MP-Tb). instalaţia electrică de telecomandă. motor principal .2 planşe. dacă timpul de întârziere la deschidere al contactului 5d5 (1-3) care blochează acţiunea protecţiei la pornire nu este suficient pentru ca presiunile uleiului de ungere pentru motor şi reductor să ajungă la valori peste limitele minime corespunzătoare treptei a II-a.d) blocare alarme false.. Semnalizări şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a . Semnalizări reductor.7. prin apăsarea pe butonul b2. Instalaţia electrică de alimentare . Pentru anularea protecţiei se apasă pe butonul b4 (schema 5). 3. Pentru uşurinţa înţelegerii şi a simbolizării aparatelor electrice cât şi pentru a păstra sistemul de notare folosit în documentaţia navei. iar instalaţiile de semnalizare şi protecţie fiind identice. 2. Semnalizări motor principal treapta I . Motor principal de propulsie MAN Instalaţia de telecomandă. 4. se prezintă complet instalaţia pentru motorul babord şi pentru ambele motoare în situaţiile când schemele sunt comune.1. Pentru blocarea alarmei false acţionează. releul 5d6 şi prin contactele sale se întrerupe semnalizarea. astfel: 1.şi modulul de alarmă . Pe timpul apăsării butonului b4 acţiunea protecţiei este anulată.2.2 planşe. Anularea protecţiei În anumite situaţii este necesară anularea protecţiei pentru a împiedica scoaterea motorului din funcţiune. La încetarea apăsării schema revine în poziţia avută înainte de apăsarea pe acest buton. La întreruperea voită a motorului. De asemenea se blochează acţiunea de protecţie a releului 5d1. – se deschide contactul b4 (7-9) din circuitul releului 3d6.1. 2.3 planşe. 62 . 2. – se închide contactul b4 (2-4)2耀are scurtcircuitează contactul 3d8 (6-7) din circuitul releului 3d1. Schema electrică de alimentare şi modulul de alarmă sunt comune pentru cele două motoare. O asemenea situaţie poate apare uneori şi la pornire. protecţie şi semnalizări este împărţită în mai multe scheme care reprezintă anumite funcţiuni numerotate în ordine. aşa cum s-a prezentat la subcapitolul 2. – se deschide contactul b4 (3-5) (schema 5) şi se interzice posibilitatea de alimentare a electromagnetului de oprire s2.

buton manevră rapidă. buton oprire de avarie. De exemplu. 4.Dispozitiv de comandă 1.5. aprinderea combustibilului asigură mişcarea. Pe durata deplasării din B în C se introduce aer de lansare în cilindrii motorului şi motorul este rotit pentru pornire. în G. Subtelegraf motor principal . 65-70 rot/min. – în schema 1 contactul este notat cu 2 do şi se înţelege că acest contact aparţine releului do din schema 2. s-au adaptat notaţii corespunzătoare pentru identificare. 2. începând cu poziţia D se introduce şi combustibil în cilindri. În punctul E pornirea s-a terminat şi se întrerupe aerul de lansare. întrerupătoare) sunt notate cu numărul coloanei pe care se află. buton de anulare a protecţie Maneta de comandă a dispozitivului asigură manevra unei valvule notată în schema instalaţiei pneumatice cu L 125. obţinându-se la capătul cursei.3.1. ventil de reglare fină pentru limitarea umplerii.4 planşe. turaţia maximă a motorului la mers 63 . Deplasarea din A până în B corespunde lansării motorului pentru mers ÎNAINTE. 2. notaţiile sunt: – în schema 2 contactul normal deschis al releului do este notat 1. 6. Fig. ventil principal de comandă (valvula L125). Poziţia A corespunde situaţiei STOP motor principal. Dispozitivul pneumo-electric de comandă de la distanţă este prezentat în figura 2. Continuând deplasarea manetei de comandă. 3. În continuare. aer de comandă pentru limitarea umplerii. siguranţe.3 . Când motorul a atins turaţia de aprindere. traductoare. pentru releul do din schema 2 care are un contact normal deschis în schema 1.44 precizându-se că se află în schema 1 pe coloana 44. Atunci când contactele unui releu dintr-o schemă sunt folosite în altă schemă. pentru creşterea turaţiei.2. Punerea în funcţiune a motorului principal se realizează prin deplasarea manetei de comandă într-un sens sau altul corespunzător mersului ÎNAINTE sau ÎNAPOI al motorului. se deplasează maneta de comandă pe domeniul F. Pentru fiecare schemă electrică aparţinând unui domeniu s-a început numerotarea coloanelor de la zero iar aparatele electrice (relee.2. 5. Dispozitivul de comandă pneumatică Lansarea motorului se realizează prin introducerea aerului din buteliile de lansare în cilindrii motorului.

pornire cu combustibil.C. Schema electrică a instalaţiei de telecomandă. . protecţie şi semnalizări este prezentată în figura 2. terminarea pornirii. ca şi în cazul motorului ALCO. pentru turaţia minimă 130 rot/min.2.M. reversare şi pornire fără combustibil. 2.P.5.2 bar. se face pe două circuite: unul din tabloul principal de distribuţie (T.A.ÎNAINTE.4 Diagrama de funcţiuni pentru ventilul de comandă L 125 1. se obţine prin modificarea presiunii aerului de comandă care se aplică regulatorului de turaţie al motorului. asigură: . În cazul defectării comenzii de la distanţă sau a automatizării este prevăzută şi posibilitatea funcţionării în regim de avarie. izolat de zgomotul şi temperaturile excesive din compartimentul maşini. Variaţia turaţiei motorului MAN. poziţia STOP.4 se prezinta dagrama de functiuni pentru ventilul L125 manevrat prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă.2.D.A. 50 Hz.7 bar.S.5. prin fixarea comutatorului b03 pe poziţia 1.. În figura 2. în funcţie de poziţia manetei dispozitivului de comandă. pentru turaţia maximă 450 rot/min.D.0. 3. Alimentarea cu 3 x 220 V. Fig. 2. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă Elementele instalaţiilor de supraveghere.C.P. antrenat de motor prin intermediul reductorului nereversibil.2. Valvula L 125 alimentată la presiunea de 7 bar. Instalaţia electrică de alimentare T. climatizat. În acest regim comanda motorului se execută de la postul local aflat pe motor. şi modulul de alarmă sunt prezentate în schema 1 din figura 2..4. se aduce maneta de comandă în poziţia ASTOP şi motorul se opreşte.) şi al doilea din tabloul de distribuţie la avarie (T. Pentru inversarea sensului de rotaţie a arborelui portelice. Deplasarea manetei de comandă din A în H fixează lansarea motorului pentru mersul ÎNAPOI şi în continuare se parcurg aceleaşi etape ca în cazul prezentat pentru mersul înainte. semnalizare şi protecţie a motoarelor principale sunt montate în tabloul de semnalizări şi alarmă maşini (TSAM) dispus într-un compartiment P. În poziţia K se obţine turaţia maximă la mersul ÎNAPOI.). 64 . În mod normal alimentarea se face din T. 4.D.

65 .Staţiile de măsurarea a temperaturii. Circuitele de semnalizare şi protecţie sunt alimentate cu 24 V curent continuu obţinut de la redresorul format din transformatorul trifazat şi puntea redresoare.S. detectoarele de ceaţă şi iluminatul panoului frontal al tabloului T.A.M. se alimentează la 220 V pe circuite protejate cu siguranţe.

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

74 .

75 .

76 .

77 .

78 .

d44 şi d45.c. În cazul în care se întrerupe alimentarea de la redresor. d44 (1-3) şi releul d60 este alimentat întrucât.c. alimentarea circuitelor de protecţie motor Bb. La dispariţia uneia sau mai multe din tensiunile controlate. De asemenea sunt închise contactele d45 (1-3). d52 şi lampa h56. 5do (1-3) . contactele din circuitul releului d44 sunt închise şi se realizează alimentarea releului. se întrerupe alimentarea contactorului C16 şi automat sunt conectate circuitele de alimentare a contactorului C2 de la bateria de automatizări şi a releului d19 de la tabloul de încărcat acumulatori T.A. de la redresor. când toate circuitele sunt alimentate. în circuitul lămpi de 79 . prin închiderea contactelor: 2do (1-3) semnalizare treapta I. contactele comutatoare de acestor relee din circuitele lămpilor de semnalizare sunt în poziţia 6-7 şi lămpile sunt stinse. Releul d64 este un releu de pâlpâire realizat cu un releu obişnuit şi o schemă cu tranzistori astfel încât la alimentarea acestuia contactele lui se închid şi se deschid cu intermitenţă obţinându-se întreruperi periodice de scurtă durată ale semnalului luminos sau acustic produs de surse alimentate prin contactele acestui releu. aşa cum se va prezenta ulterior. C2 (T-C) circuitele importante pentru semnalizări şi protecţie treapta a II-a şi a III-a sunt alimentate de la bateria de acumulatori iar modulul de alarmă este alimentat de la tabloul de încărcat acumulatori prin închiderea contactelor d19 (2-4). Releul d45 controlează alimentarea circuitelor de protecţie pentru comanda ventilelor STOP motor principal şi comanda electromagnetului de reducere a turaţiei. d20 (1-3). d45. 4do (1-3) semnalizare reductor. astfel: alimentare 24Vc. Prin contactele C2 (R-A). este sesizată de releul d15 care prin închiderea contactului d15(1-3) stabileşte alimentarea contactorului C16. C16 (T-C) şi se stabileşte alimentarea circuitelor de protecţie şi semnalizări de la redresor. Prin întreruperea alimentării releului d44 se realizează: se deschide contactul d44 (1-3) şi se întrerupe alimentarea releului d60. pentru exemplificare. În situaţia normală. La funcţionarea normală sunt alimentate releele d15. planşa 2/2. se deschide unul sau mai multe contacte din circuitul releului d44. 3do (1-3) . şi celelalte contacte din circuitul releului d60 sunt închise. precum şi a tensiunii de alimentare care se aplică circuitelor de semnalizare şi protecţie. alimentare module de semnalizare d44. se închide d60 (1-4) şi este pus în funcţiune releul de pâlpâire d64. Se închid contactele C16 (R-A). Situaţia fiecărui circuit este controlată de câte două relee şi o lampă de semnalizare. d15 (C16). se prezintă. Prezenţa tensiunii de alimentare este sesizată de releele d41. Întrucât semnalizarea avariei este asemănătoare pe toate circuitele controlate. d44 (schema3) care închid contactele 3d41 (1-3) din circuitul releului d45. Stabilind alimentarea acestuia.Prezenţa tensiunii de 24 V c. Releul d44 controlează prezenţa tensiunii de la sursa de alimentare prin închiderea contactelor d18 (1-3). Se deschid contactele C16 (3-5). d46 şi lampa h54. circuitul care controlează alimentarea pentru modulele de semnalizare. Releul d60 deschide contactul d60 (1-4) din circuitul releului d64 şi întrerupe funcţionarea acestuia. d19 (14-16).alimentare subtelegraf MP.I. d51 şi lampa h53. C16 (2-4). Contactele releului d64 sunt multiplicate de releul d66. Schema electrică de semnalizare a prezenţei tensiunii de alimentare şi modulul de alarmă este prezentată în schema 1. C16 (7-9) prin care se întrerupe alimentarea contactorului C2 şi a releului d19.semnalizare treapta a II-a şi a III-a.

2. În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor f. prin comutarea contactului d44 în poziţia 6-7. se activeazã schema de semnalizare. multiplicarea acestora se realizează punându-se în paralel mai multe relee: d66-d67 contactele releului de pâlpâire. se închide contactul d70 (1-3) şi prin contactul închis d44 (11-8) este alimentat releul d52 care realizează: închide contactul d52 (11-9) de automenţinere după încetarea apăsării pe butonul b70. Semnalizarea acustică locală în compartimentul TSAM (h47) şi la distanţă în compartimentul maşini (h73) avertizează personalul despre depăşirea limitelor normale ale unuia sau mai mulţi parametri controlaţi.3.semnalizare h56‖Alimentare module de semnalizare‖ se comută contactul d44 în poziţia 6-5 şi prin contactul închis d52 (5-6) lampa de semnalizare este conectată la bara alimentată de contactul releului d64. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul b68. Întrucât atunci când motorul este oprit presiunile sunt nule iar după pornire este necesară a anumită durată pentru ca presiunile să ajungă la valorile nominale. care controlează parametrii motorului. Situaţia fiind normală pe toate circuitele controlate. intră în funcţiune alarma sonoră locală h72 iar prin contactele releului d66 funcţionează cu intermitenţă semnalizarea sonoră în compartimentul maşini. d70-d71 contactele releului de anulare a semnalului acustic. întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare iar alimentarea releului d60 se menţine prin contactul d44 (1-3).5 este reprezentată instalaţia electricã de semnalizări treapta I. La încetarea apăsării pe acest buton se sting şi lămpile de semnalizare. comută contactul din circuitul lămpi de semnalizare în poziţia d52 (6-7). sunt alimentate prin contactul închis al butonului b44‖Anulare semnal acustic‖. După constatarea avariei se apasă pe butonul b70 de anulare a alarmei acustice. în situaţia normală. Ca rezultat încetează funcţionarea semnalului acustic iar lampa de semnalizare h56 funcţionează cu lumină continuă. treapta I În schema 2 din figura 2. închide contactul d52 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d60. se deschid contactele traductoarelor şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică. cu reţinere în poziţia apăsat. este alimentat releul d68 şi prin închiderea contactului d68 (2-4) se aplică tensiunea la bara la care. După un timp. 2. care prin acţionarea contactelor sale întrerupe alimentarea releului d52. De asemenea prin întreruperea releului d60 se închide contactul d60 (11-8). h73. În situaţia în care unul sau mai mulţi parametrii controlaţi depăşesc limitele normale. prezentaţi în schemã sunt închise şi sunt alimentate releele aflate pe circuitele traductoarelor. este conectată lampa de semnalizare. Această situaţie se menţine atât timp cât durează avaria. Releele de semnalizare sunt alimentate prin contactele traductoarelor care controlează presiunile. Întrucât în schemele de semnalizări sunt necesare mai multe contacte. d68-d69 contactele releului de verificare lămpi. lămpile de semnalizare sunt conectate la o bară comună prin contactele 6-7 şi se aprind la apăsarea pe butonul b68. contactele traductoarelor de presiune se închid şi prin apăsarea pe butonul b44. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d70. Lampa funcţionează cu pâlpâire indicând întreruperea alimentării modulelor de semnalizare. Identificarea parametrului sau parametrilor care au depăşit limitele normale se realizează prin 80 . Semnalizări MP. La înlăturarea avariei este din nou alimentat releul d44. suficient pentru stabilirea presiunilor normale. în această perioadă releele de semnalizare de pe circuitele de controlul presiunii pentru a nu semnaliza situaţia ca avarie.

Urmărind în continuare circuitul ales pentru exemplificare. Funcţionarea circuitelor de semnalizare pentru parametrii controlaţi de schema de protecţie şi semnalizare treapta I este aceeaşi. operatorul comandă anularea semnalului acustic prin apăsarea butonului b70 din schema 1 (modulul de alarmă).semnalizare optică cu pâlpâire individuală pentru fiecare din circuitele controlate (lămpile de semnalizare h52÷h71). prin care se pune sub tensiune linia comună la care. prin contactele 6-7. şi închiderea contactului 1d48 (1-3) se restabileşte alimentarea releului d60 şi încetează funcţionarea alarmei sonore precum şi a releului de pâlpâire. contactele traductoarele sunt închise.01 este închis şi este alimentat releul do1. De asemenea prin contactul releului d64 (6-7) sunt alimentate releele d66-67 de multiplicare a contactelor.. închide contactul do2 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d48. releele corespunzătoare fiecărui circuit sunt alimentate şi contactele acestora din circuitele lămpilor de semnalizare sunt comutate în poziţia 6-7 în care lămpile de semnalizare h52÷h71 sunt stinse. De asemenea se deschide contactul do1 (11-8) din circuitul releului do2 şi se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52‖Presiune diferenţială maximă filtru ulei de ungere‖ pe poziţia 6-7. Se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului d48 şi pentru că situaţia este normală pe toate circuitele de semnalizare controlate de releul d48 sunt închise toate contactele înseriate cu do1 (1-3) având ca urmare alimentarea releului d48. sunt conectate toate lămpile de semnalizare.. Lampa de 81 . Prin alimentarea releului d48. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat d68 (schema1) şi se închide contactul 1d68. Lampa de semnalizare nu funcţionează. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul 1. atunci când presiunea diferenţială de ulei depăşeşte limitele normale. se deschide contactul traductorului f01 şi se întrerupe alimentarea releului do1 care realizează: deschide contactul do1 (1-3) prin care întrerupe alimentarea releului d48. astfel: se întrerupe alimentarea releului d60 prin deschiderea contactului 1d48 (1-3) se închid contactele d60 (1-4). Semnalizarea sonoră indică starea de avarie iar aprinderea cu pâlpâire a lămpii h52 arată parametrul care a depăşit limitele normale. Pentru valoarea normală a presiunii diferenţiale contactul traductorului f. comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-5. Prin întreruperea alimentării releului d48 se pune în funcţiune modulul se alarmă prezentat în schema 1. Releul d48 alimentat în situaţia normală închide contactul său 1d48 (1-3) aflat în schema 1 pe coloana 60 şi menţine alimentarea releului de alarmă d60. Situaţia fiind normală pe toate circuitele.b68 (cifra 1 scrisă înaintea simbolului indică faptul că acest buton se află în schema 1). do2 (5-6). şi d60 (11-8) care pune în funcţiune alarma sonoră locală. Este alimentat releul d70-71 de anulare a semnalului acustic. Pentru exemplificare se prezintă primul circuit care controlează‖presiunea diferenţială maximă filtru automat ulei de ungere‖. se închide contactul 1d70 (6-8) şi este alimentat releul do2 care realizează: închide contactul do2 (9-11) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe butonul b70. Aprinderea lămpilor de semnalizare indică starea normală de funcţionare a acestora. Funcţionează cu intermitentă alarma sonoră în compartimentul maşini iar prin contactul 1d66 se aplică semnal de tensiune intermitent liniei la care este conectată lampa h52 prin contactele închise do1 (5-6). care pune în funcţiune releul de pâlpâire d64. După identificarea circuitului de semnalizare a avariei. închide contactul do1 (8-11) din circuitul releului do2. comută contactul do2 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7.

semnalizare h52 funcţionează cu lumină continuă, fiind conectată prin contactele do1 (5-6) şi do2 (6-7) la tensiunea de alimentare. Funcţionarea lămpii se menţine pe toată durata în care presiunea diferenţială de ulei este în afara limitelor normale. După revenirea parametrului controlat în limitele normale, se închide contactul traductorului fo1, este alimentat releul do1 şi schema revine la situaţia iniţială. Se deschide contactul do1 (11-8) şi se întrerupe alimentarea releului do2, se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7 şi lampa se stinge, se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului de alarmă d48. Întrucât sunt multe circuite de semnalizare, în schemă s-au folosit două relee de alarmă, d48, d51 a căror funcţionare este identică şi care acţionează prin intermediul modului de alarmă prezentat în schema 1. Contactele acestor relee 1d48 (1-3), 1d51 (1-3) sunt înseriate în circuitul de alimentare al releului d60 prin intermediul căruia se pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire d 64. 2.2.4. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a este prezentată în schema 3 din fig.2.5 şi conţine 3 planşe. Treapta a II-a semnalizare şi reducerea turaţiei acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - temperatură maximă apă răcire MP (releul d 23 şi lampa de semnalizare h24); - temperatură maximă ulei ungere MP (releul d25 şi lampa de semnalizare h26); - temperatură maximă gaze evacuare MP (releul d27 şi lampa de semnalizare h28); - suprasarcină MP (releul d29 şi lampa de semnalizare h30). În situaţia normală, contactele traductoarelor care măsoară parametrii controlaţi sunt normal deschise, releele de pe aceste circuite nu sunt alimentate şi lămpile de semnalizare sunt stinse. La depăşirea limitelor normale, de exemplu pentru temperatura apei de răcire MP, se închide contactul traductorului f23, este alimentat releul d23 şi lampa de semnalizare h24 ―Temperatură maximă răcire MP‖. Releul d23 închide contactul d23 (1-3) prin care este alimentat releul d34 şi contactul d23 (6-7) prin care conectează semnalizarea de alarmă în timonerie. Releul d34 fiind alimentat anclanşează cu temporizare. Temporizarea este necesară pentru a evita acţiunea releului la şocuri de scurtă durată. După un timp, stabilit de temporizarea releului, se închide contactul d34 (7-6) de automenţinere a alimentării şi contactul d34 (9-11) prin care este alimentat releul d40. Releul d40 realizează: închide contactele d40 (2-4), d40 (14-16) şi stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei s46 de reducere a turaţiei, în schema 5 (subtelegraf MP) închide contactul 3d40 (16-18) şi pe panoul de semnalizare MP - Bb se aprinde lampa h30 ―Reducere turaţiei MP - Bb‖, în schema 4 (semnalizări reductor) se deschide contactul 3d40 (11-8) şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d13 şi d14 a cărui funcţionare este identică cu cea prezentată pentru semnalizare treapta I-a. Se întrerupe alimentarea releului d21 prin deschiderea contactului d13 (1-3). Releul d21, la rândul său, întrerupe alimentarea releului d60 din schema 1 (modulul de alarmă) prin deschiderea contactului 4d21 (1-3). Prin contactele

82

releului d60 este pusă în funcţiune alarma sonoră şi este alimentat releul de pâlpâire. Prin contactele de multiplicare ale releului d66 funcţionează cu intermitenţă alarma sonoră în compartimentul maşini şi în schema 4 (semnalizări reductor) se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h31 ―Reducere sarcină MP‖. Ca şi în cazul schemei de semnalizare treapta I-a, întreruperea semnalului acustic se face prin apăsarea pe butonul b70 din schema 1 (modulul de alarmă). După reducerea automată a sarcinii ca urmare a acţiunii protecţiei, schema rămâne blocată pe această poziţie atât timp cât electrovalula s46 este alimentată. Pentru deblocare şi repunerea motorului în funcţionare normală, se apasă pe butonul b36 (schema 3 din fig.2.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d34 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d40. Se întrerupe alimentarea electrovalvulei s46 şi încetează funcţionarea semnalizării optice a avariei prin închiderea contactului 3d40 (11-8) şi restabilirea alimentării releului d13 din schema 4 (semnalizări reductor MP). În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a II-a de semnalizare şi reducere automată a turaţiei. Treapta a III-a semnalizare şi oprirea motorului acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - supraturaţiei MP (releul d01 şi lampa de semnalizare h02); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d07 şi lampa de semnalizare h08); - presiune minimă ulei ungere T.S. (releul do9 şi lampa de semnalizare h10); - ceaţă ulei carter MP (releul d11 şi lampa de semnalizare h12); - presiune minimă apă răcire intrare cilindrii MP (releul d13 şi lampa de semnalizare h14); - presiune minimă apă răcire intrare injectoare MP (releul d15 şi lampa de semnalizare h16); - temperatură maximă aer supraalimentare MP (releul d2 şi lampa de semnalizare h18); - presiune minimă ulei ungere reductor MP (releul d19 şi lampa de semnalizare h20); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d21 şi lampa de semnalizare h22). În condiţii normale contactele traductoarelor sunt normal deschise, releele şi lămpile de semnalizare corespunzătoare nu sunt alimentate. La depăşirea limitelor normale, de exemplu la scăderea presiunii uleiului de ungere MP sub valoarea minimă, se închide contactul traductorului f.07 şi sunt alimentate releul d07 şi lampa de semnalizare h08 ―Presiune minimă ulei ungere MP‖. Releul d07 închide contactele do7 (1-3), prin care este alimentat releul cu temporizare d33 şi contactul d07 (6-7) prin care pune în funcţiune semnalizarea de alarmă în timonerie. La rândul său, releul d33, după un timp stabilit de temporizarea acestuia, închide contactul d33 (6-7) de automenţinere a alimentării şi contactul d33 (11-9) prin care alimentează releul d38. Prin alimentarea releului d38 se realizează: - alimentarea ventilelor STOP - MP prin închiderea contactelor d38 (2-4), d38 (6-8), d38 (10-12), d38 (14-16). Prin acţiunea ventilelor se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. - pe panoul motorului (schema 5 - subtelegraf MP) se aprinde lampa de semnalizare h29 ―STOP avarie MP - Bb‖ conectată prin închiderea contactului 3d38 (26-28).

83

- în schema 4 (semnalizări reductor), prin deschiderea contactului 3d38 (1-3), este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11 şi d12 a cărui funcţionare este identică cu cazul prezentat anterior pentru treapta a II-a de protecţie. Prin intermediul modului de alarmă este pusă în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa h30 ―STOP automat MP‖ În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a III-a de semnalizare şi oprire automată a motorului. Oprirea motorului, în condiţii normale, se realizează prin aducerea manetei dispozitivului de comandă pe poziţia STOP. În caz de urgenţă se poate comanda oprirea manual folosind elementele cu care acţionează schema de protecţie treapta a III-a. Comanda STOP manual de urgenţă se poate da din P.C.C. prin apăsarea butonului b03, din timonerie prin apãsarea butonului b04 (schema 3 din fig. 1.5) sau de la panoul local al motorului prin apăsarea butonului b05. În toate cazurile, prin apăsarea unuia din butoane, este alimentat releul do3 şi lampa de semnalizare h05 ―STOP manual de urgenţă‖. Releul do3 prin închiderea contactului do3 (1-3) alimentează releul fără temporizare d32 şi prin închiderea contactului do3 (6-7) pune în funcţiune semnalizarea de alarmă. La rândul său releul d32 acţionează ca şi releul d33 realizând alimentarea releului d38 şi prin deschiderea contactului 3d32 (8-11) din schema 4 (semnalizări reductor) pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11, d12. Prin contactele releului d38 sunt alimentate ventilele STOP-MP, iar circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune semnalizarea acustică şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h 30 ―STOP automat MP‖. Spre deosebire de releul d 33, releul d 32 nu are termorizare şi acţiunea sa este imediată în cazul primirii comenzii de stop manual, precum şi în cazul producerii ceţii de ulei în carterul MP. După oprirea motorului, ca urmare a acţiunii protecţiei sau la darea comenzii manuale STOP de urgenţă, schema rămâne blocată în această poziţie, ventilele întrerup alimentarea cu combustibil a motorului. Pentru deblocare, în vederea repunerii în funcţiune a motorului, se apasă pe butonul b35 de anulare a acţiunii protecţiei. La apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d32, d33, se deschid contactele lor din circuitul releului d38 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Deschiderea contactelor releului d38 întrerupe alimentarea ventilelor STOP-MP şi se reface circuitul de alimentare cu combustibil. De asemenea încetează semnalizarea acustică şi optică. Anularea protecţiei treapta II-a şi a III-a este necesară uneori în situaţii limită care necesită menţinerea în funcţiune a motorului principal. Anularea protecţiilor se face pe durata apăsării pe butonul b39 (schema 3 din.1.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d38, d40 şi se anulează toate protecţiile cu excepţia protecţiei la supraturaţiei care se menţine întrucât prin contactul releului do1 este alimentat direct releul d38. Anularea protecţiei este semnalizată acustic şi optic. La apăsarea pe butonul b39 de anulare a protecţiei, în schema 4 (semnalizări reductor MP) se închide contactul 3b39 şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d15 şi d16. Ca şi în cazurile prezentate pentru semnalizări treapta a II-a şi semnalizări treapta a III-a, circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h32 ―Anulare protecţie MP‖. Anularea semnalizării sonore se obţine prin apăsarea pe butonul b70 din schema modului de alarmă.

84

Este alimentat releul d70. d14 şi lampa de semnalizare h31). prin deschiderea întrerupătorului bo7 se scoate din funcţiune circuitul de semnalizare şi protecţie care controlează presiune minimă a uleiului de ungere MP Anularea protecţiei pentru un parametru este necesară în anumite situaţii limită sau dacă traductorul este defect. . do4 şi lampa de semnalizare h26) . 2. do6 şi lampa de semnalizare h27) . maneta acestor întrerupătoare este blocată cu un capac de protecţie fixat pe panoul tabloului T.reversare greşită MP (relele do9. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. astfel: .temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7.temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5.5. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. do2 şi lampa de semnalizare h25) . Verificarea lămpilor de semnalizare se face prin apăsarea butonului b70 din schema 1. schema de semnalizare reductor permite de asemenea.Pe fiecare circuit de semnalizare şi protecţie treapta a II-a şi a III-a este montat un buton cu reţinere sau întrerupător basculant având contactul normal închis.anulare protecţii MP (releele d15. . Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă.A. d16 şi lampa de semnalizare h32). Pentru ca aceste întreruperi să nu fie accidentale. precum şi la anularea acesteia. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise.nivel minim baie ulei reductor (releele do3. d12 şi lampa de semnalizare h30). Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale.2.reducere sarcină MP (releele d13. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. . punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. În afara parametrilor prezentaţi.4. De exemplu. Este alimentat releul d68 şi se închide contactul 1d68 (22-24) prin care sunt alimentate toate lămpile de semnalizare. La deschiderea acestui contact este anulat circuitul respectiv de protecţie. 85 .M.3.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1.S. La depăşirea limitelor unui parametru. d10 şi lampa de semnalizare h29). se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60.2.2.STOP automat MP (releele d11.

prin intermediul releului d21.17.4. schema de semnalizare reductor permite de asemenea. do2 şi lampa de semnalizare h25) .anulare protecţii MP (releele d15. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise.4. În subcapitolul 17. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). La depăşirea limitelor unui parametru. prin intermediul releului d21. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. . funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale. Este alimentat releul d70.2. se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60.5.reversare greşită MP (relele do9. În subcapitolul 2.2. d10 şi lampa de semnalizare h29).STOP automat MP (releele d11. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1). Circuitul de semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5).temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5.nivel minim baie ulei reductor (releele do3.În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. d14 şi lampa de semnalizare h31). d16 şi lampa de semnalizare h32). Semnalizări reductor MP Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. . circuitul de semnalizare care-i aparţine.5. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. circuitul de semnalizare care-i aparţine. . do4 şi lampa de semnalizare h26) . d12 şi lampa de semnalizare h30). Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1. precum şi la anularea acesteia.reducere sarcină MP (releele d13.3. Circuitul de 86 .2. În afara parametrilor prezentaţi. astfel: . do6 şi lampa de semnalizare h27) . Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1).2. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. 2.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7.

De asemenea subtelegraful semnalizează postul din care se execută comanda motoarelor principale. sau din P. (punct comandă control) prin apăsarea pe unul din butoanele b09. cu acelaşi simbol şi rol funcţional ca şi în cazul prezentat pentru MP .Bb este alimentat releul do9 care execută: deschide contactul do9 (7-9) prin care întrerupe alimentarea releului de semnalizare d18.M.semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). Lămpile de semnalizare alimentate prin contactul 1d66 funcţionează cu pâlpâire.6. Terminarea operaţiunilor de pregătire şi aducerea motoarelor în situaţia de a fi gata lansare se comunică la punctul de comandă. Subtelegraful MP este prezentat în schema 5 din fig.Bb sau bo5 de pe panoul local pentru MP Tb. prin apăsarea pe butonul b09 de pe panoul MP.Bb. b10 sau b11. subtelegraful electric permite comunicarea între punctul de comandă şi compartimentul maşini pentru transmiterea ordinului de pregătire a motoarelor şi liber de la maşini după încheierea misiuni şi ancorarea sau acostarea navei. închide contactul do9 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. cuplat sau decuplat. local sau distanţă. de exemplu. Comanda “Pregătire MP” . Ca urmare.2. pe butonul bo3 este alimentat releul do3 care execută: deschide 87 . De exemplu. Comunicare din C. poziţia vizorului.se dă de la distanţă. Întrucât lansarea motoarelor principale şi reglarea turaţiei se realizează de la distanţă. Elementele din schema de protecţie şi semnalizare care aparţine motorului MP Tb. Este alimentat releul do1 care realizează: închide contactul do1 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. h21 şi de pe panourile locale ale motorului h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. reversarea greşită a motoarelor. Subtelegraf MP Pregătirea motoarelor principale pentru funcţionare se face din compartimentul maşini prin punerea în funcţiune a agregatelor auxilare care deservesc aceste motoare.Bb şi MP. Alarma încetează în momentul în care din compartimentul maşini se transmite confirmarea ordinului primit. Prin apăsarea. închide contactul do1 (6-8) prin care se alimentează releul de semnalizare d18. Releul d18 în schema 1 a modulului de alarmă închide contactele 5d18 (6-7) prin care pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire.C. pe panourile motoarelor.2. a lămpilor h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. În continuare în compartimentul maşinii se trece la pregătirea motoarelor prin punerea în funcţiune a mecanismelor auxiliare care le deservesc.C.M.”MP . sunt puse între paranteze. din timonerie. prin apăsare pe butonul bo1. şi corespunde pentru ambele motoare principale: MP. este deconectat releul de pâlpâire şi prin contactul 1d66 (7-9) normal închis se menţine funcţionarea cu lumină continuă a lămpilor de semnalizare de la tabloul de comandă. 2. Darea comenzii de pregătire a motoarelor este semnalizată la distanţă şi local prin alarma sonoră şi optică. închide circuitele de alimentare pentru lămpile de semnalizare la distanţă h21 ―Comandă pregătire MP‖ şi local.5. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. semnalizarea acustică încetează.Pregătite” se execută prin apăsarea pe butonul bo3 de pe panoul local pentru MP . Confirmarea comenzii “Pregătire MP” se dă din C. precum şi acţiunea protecţiei.Tb.

Tb a fost pregătit. Din acest moment în compartimentul maşini se trece la executarea lucrărilor pentru punerea motoarelor în repaus. lămpile de semnalizare h24. h27. Acţiunea protecţiei treapta a II-a şi a III-a prezentată în subcapitolul 1. d14 (15-2) întrerup alimentarea releului de semnalizare d18.Pregătite” din timonerie se face prin apăsarea pe unul din butoanele b11 sau b12 în situaţia în care s-a transmis pregătirea numai a unui singur motor. În cazul în care şi motorul MP . Prin apăsarea pe unul din butoane este alimentat releul d15 care prin deschiderea contactelor sale întrerupe circuitele de alimentare ale releelor d12.2. sau prin apăsarea pe ambele butoane în situaţia în care ambele motoare sunt pregătite pentru lansare. Confirmarea comunicării “MP .contactul do3 (3-5). se întrerupe alimentarea releului do1 şi se stinge lampa de semnalizare h21 ―Pregătire MP‖ de la comandă. După executarea misiunii şi ancorarea sau acostarea navei de la punctul de comandă se transmite punerea motoarelor în repaus. închide contactul do7 (6-8) prin care este alimentat releul de semnalizare d18. b16 de pe panoul MP-Tb sau b2 din P.. Semnalizarea acustică şi funcţionarea cu pâlpâire a lămpilor se menţine până când de la punctul de comandă se transmite recepţionarea mesajului transmis. funcţionarea este identică cu cea prezentată anterior şi ca urmare se aprind cu pâlpâire şi lămpile h23 ―MP -Tb pregătit‖. este semnalizată în schema electrică a subtelegrafului prin aprinderea lămpilor h29 ―STOP 88 . închide contactul do7 (2-4) prin care îşi menţine alimentarea după încetarea apăsării pe butonul bo7.1. d14 şi releului de semnalizare d18. La apăsarea pe butoanele b11 şi b12 sunt alimentate releele d12 şi d14 care prin deschiderea contactelor d12 (15-2). Prin întreruperea alimentării releului de semnalizare încetează alarma acustică. h43 ―Maşină liberă‖. Confirmare din CM a comenzii “Maşină liberă” se face prin apăsarea pe unul din butoanele: b15 de pe panoul MP-Bb. h23. do5 şi întrerupe funcţionarea acestora. h35. se stinge lampa h26 ―Pregătire MP‖ de pe panoul MP .Bb şi se aprind cu pâlpâire lămpile h22 ―MP -Bb pregătit‖ la punctul de comandă şi h27 ―Pregătit‖ de pe panoul MP Bb. h34 ―Pregătit‖. iar lampa h43 care semnalizează la timonerie ―Maşină liberă‖ se stinge. Este pusă în funcţiune alarma sonoră iar lămpile alimentate prin contactul releului 1d66 funcţionează cu pâlpâire. do3. se închide contactul do3 (6-8) şi este alimentat releul de semnalizare d18 care prin modul de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi releul cu pâlpâire. Din acest moment comanda de lansare şi regimul de turaţie al motoarelor principale se execută de la distanţă prin manevra dispozitivului de comandă prezentat în subcapitolul 2. se închide contactul do3 (10-12) şi se deschide contactul do3 (15-2).Bb sau MP . Comanda “Maşină liberă” se dă din timonerie prin apăsarea pe butonul bo7. închide contactele pentru alimentarea lămpilor de semnalizare h24. h34 trec în regim de funcţionare cu iluminare constantă.C. Încetarea alarmei sonore şi pâlpâirea lămpilor de semnalizare are loc atunci când din compartimentul maşini se confirmă înţelegerea ordinului dat . La apăsarea acestui buton este alimentat releul do7 care execută: deschide contactele normal închise din circuitele releelor do1. Se întrerupe avertizarea sonoră iar lămpile de semnalizare h22. h28 şi h35 ―Maşină liberă‖ trec din regim de pâlpâire în regim constant de iluminare.Tb.4. MP .2.C. se apasă şi pe butonul bo5.

subtelegraful semnalizează ―Reversare greşită – MP‖. TEST DE AUTOEVALUARE 1. d10. Electromagnetul inclus în reguloatorul de turaţie al motorului ALCO este alimentat şi acţionează automat în una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă treapta II-a 89 . MP-Tb ale căror circuite de semnalizare sunt prezentate în schema 2 (semnalizări MP treapta I).avarie MP. La cuplarea virorului se închide contactul limitatorului de cursă şi prin alimentarea releului d56 se stinge lampa h59 şi se aprinde lampa h58 ―Cuplat‖. La acelaşi pupitru se transmit şi semnalizările lipsă aer de lansare MP-Bb. În acelaşi mod funcţionează şi semnalizarea locului de unde se comandă MP-Tb Semnalizarea la subtelegraf a poziţiei virorului se realizează prin intermediul contactelor limitatoarelor de cursă. Dacă virorul motorului MP-Bb nu este cuplat. releul d50 nu este alimentat şi prin contactul normal închis d50 (1-4). Subtelegraful permite de asemenea. În cazul în care se efectuează comenzile pentru lansarea motorului într-un sens şi se constată că motorul a pornit în sens invers.Intră în funcţiune alarma sonoră şi lampa de semnalizare h29 ―Reversare greşită MP‖ din schema 4 (semnalizare reductor) funcţionează cu pâlpâire. Anularea semnalului acustic şi trecerea lămpilor de semnalizare din regim cu pâlpâire în regim de iluminare constantă se face prin apăsarea butonului b70 care aparţine modului de alarmă. releul d56 nu este alimentat şi prin contactul său normal închis este alimentată lampa de semnalizare h59 ―Decuplat‖. La fixarea comenzii pentru mersul ÎNAINTE contactele comutatorului electric sunt în poziţia figurată în schemă şi la lansarea corectă se închide contactul traductorului de presiune f46 rămânând deschis circuitul releului d47. contactul limitatorului de cursă este deschis. reversare greşită. Dacă lansarea este greşită şi motorul porneşte ―ÎNAPOI‖ se închide contactul traductorului de presiune f47 şi este alimentat releul d47 care care deschide contactul 5d47 (5-6) din schema 4 (semnalizări reductor) şi pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele do9. (Timonerie).Bb‖. h37 ―Reducere sarcină MP-Tb‖. Pentru MP-Tb funcţionarea semnalizării reversării greşite este similară. h30 ―Reducere sarcină MP. Tot odată se închide contactul d47 (1-3) şi se aprinde cu pâlpâire lampa h31 ―Reversare greşită MP-Bb‖ de pe panoul MP-Bb. Semnalizările: postului din care se comandă. Pentru MP.Bb‖ de pe panoul MP-Bb şi respectiv h36 ―STOP avarie MP-Tb‖. este alimentat releul d50 şi prin contactele sale se stinge lampa h53 şi se aprinde lampa h52 ―Distanţă‖ care indică transferul comenzii la postul de la distanţă (timonerie). Semnalizarea poziţiei virorului este importanţă întrucât lansarea motorului este permisă numai în situaţia în care virorul este decuplat. contactul traductorului f50 este deschis. prin contactele aceloraşi relee se transmit şi la pupitrul de comandă de la distanţă. semnalizarea locului de unde se comandă motoarele principale.Bb semnalizarea reversării greşite se face de către releul d47. poziţie viror. Dacă comutatorul montat pe instalaţia aerului de comandă al MP-Bb este pus pe poziţia local. În situaţia în care comutatorul se pune pe poziţia distanţă. se închide contactul traductorului f50. este alimentată lampa de semnalizare h53 ―Local‖.

motor electric de acţionare a pompei de apă păentru răcirea motorului. redresoare pentru alimentarea electroventilelor şi a schemei de comandă de protecţie şi semnalizare. LUCRARE DE VERIFICARE Ce asigură instalaţia de telecomandă a motorului principal ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1:d. 2. electroventilatoare exhaustoare din carterul motorului. b) motor electric de acţionare a pompei de preungere. Instalaţia electrică de forţă a motorului ALCO conţine următoarele elemente: a) motorul electric de acţionare a pompei de ungere. 2:c 90 . motor e lectric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. d) motor electric de acţionare a pompei de combustibil. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. motor electric de acţionare a pompei de preungere. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. motor electric de acţionare a pompei de ungere a reductorului.b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta I-a c) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă d) întreruperea funcţionării exhaustorului de gaze din carterul motorului. rezistanţa de încălzire a uleiului. c) motor electric de acţionare a pompei de preungere.

C3 . 3.contactor pompă ulei preungere. reglarea turaţiei.2 Instalaţia electrică de.releu pornire motor diesel. 1500 rot/min 3. b2 .contactoare ventilatoare exhaustoare de gaze. C4 .buton verificare lămpi de semnalizare. 91 . 2465CP. C2 . 2465CP.separator principal 3 x 380V.buton ciupercă „OPRIRE DE AVARIE‖.oprire de serviciu. În primul caz se cuplează direct cu axul generatorului iar în al doilea caz se cuplează cu arborele port-etice prin intermediul unui reductor-inversor. semnalizarea de prevenire la depăşirea parametrilor normali de funcţionare şi semnalizare de avarie cu decuplarea sarcinii sau oprirea motorului în cazurile în care depăşirile unor parametrii pun în pericol motorul. În fig. protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO.7. b4 .pornire. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR NAVALE. C5 .buton anulare semnalizări.1-3. b1 .contactor pompă combustibil.1 Instalaţia electrică de.buton „START‖ .buton „STOP‖ . C1 . Schema electrică asigură pornirea.contact încălzitor ulei. b5 . CUPRINS 3.microîntreruptor dispozitiv de rotire. 1000rot/min 3. Lansarea motoarelor se face cu aer.6. b6 . d1 . protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. În prezentare s-au păstrat simbolurile şi notaţiile din schemele întocmite de uzina constructoare. b3 . elemente componente Motoarele ALCO sunt folosite la navele din Marina Militară şi Comercială pentru antrenarea generatoarelor electrice de putere mare sau pentru propulsia navelor. Elementele componente sunt: a1 . se prezintă tabloul de comandă şi protecţie de la postul local. protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. 50Hz.1 Instalaţia electrică de. oprirea.Unitatea de învăţare nr. 1000rot/min Destinaţie. Schema electrică este prezentată în figurile 3.

Fig.1 S chema electrică de comandă şi protecţie la avarie 92 .3.

2 S chema electrică de comandă pentru mecanismele auxiliare 93 .Fig. 3.

Fig.3.3 Instalaţia electrică de forţă 94 .

3.4 S chema electrică pentru releele de protecţie 95 .Fig.

3.5 Schema electrică de semnalizare optică a acţiunii protecţiei 96 .Fig.

3.6 Schema electrică de semnalizare optică şi acustică l a postul de supraveg here de l a distanţă 97 .Fig.

d7 . d10 . treapta a II-a.7 Tabl oul de comandă şi protecţie d2 . blocare protecţie pentru formarea presiunii uleiului de ungere (20 secunde). d5 . treapta a II-a. d3 .releu de timp rateu pornire (5 secunde). d8 .releu presiune minimă apă.releu de timp. d9 .releu funcţionare motor.Fig. treapta a II-a. 3. d6 .releu protecţie generator.releu presiune ulei.releu oprire motor diesel d4 .releu supraturare motor. 98 .releu nivel minim apă rezervor expansiune.

relee termice de protecţie pompă de combustibil.traductor presiune minimă combustibil (1.releu temperatură maximă ulei.electrovalvulă lansare motor.motoare electric exhaustoare de gaze. . treapta I-a. treapta I.4daN/cm2 ). . treapta a II-a (890 C).traductor temperatură maximă preîncălzire ulei (950 C). treapta a II-a.traductor presiune minimă apă. treapta I (0. treapta a II-a. . treapta I (890 C). .relee termice de protecţie pompă ulei preungere. treapta I. treapta I (1. .4 daN/cm2 ).releu temperatură maximă apă. .85 daN/cm2 ).siguranţe exhaustoare de gaze. .traductor presiune minimă ulei precirculaţie (0. d23 d25 d26 e1 e2 e3 -e5 e6 -e8 e9 -e11 e14 -e15 e16 -e19 e20 -e21 f1 f2 f3 f5 f6 f7 f8 f11 f12 f14 f15 f17 f3 h1 -h23 m1 m2 m3 .încălzitor ulei. .traductor supraturaţie motor. .releu presiune minimă combustibil. treapta a II-a (0. . . . . .traductor presiune minimă ulei.traductor presiune minimă ulei.traductor presiune minimă apă.traductor temperatură maximă ulei. treapta a II-a (940 C).siguranţe încălzitor ulei.siguranţe pompă preungere.4daN/cm2 ).traductor temperatură maximă ulei. .d11 d12 d13 d14 d17 d3 d20 d21 d22 .releu presiune minimă ulei.releu presiune minimă apă.56daN/cm2 ). treapta I.traductor temperatură maximă apă.electrovalvulă oprire motor. 9kw. .traductor temperatură preîncălzitor ulei (400 C).releu debit ulei preungere.m4 m5 m6 r100 s1 s2 . . . .siguranţe pompă combustibil. 3kw. .motor electric pompă combustibil.lămpi de semnalizare. .traductor temperatură maximă apă. . .servomotor electric comandă turaţie. . . treapta a II-a (0.4daN/cm2 ). Pregătirea pentru pornire La pregătirea pentru pornire se realizează condiţiile necesare care permit efectuarea lansării motorului. . . . . .releu nivel minim apă rezervor de expansiune.relee termice de protecţie exhaustoare de gaze. . .releu temperatură maximă apă.tahogenerator măsură turaţie. În acest scop se pun în funcţiune: pompa de preungere 99 . treapta I. . .siguranţe circuite de comandă.motor electric pompă preungere.releu temperatură preîncălzire ulei. . .relee pentru verificarea lămpilor de semnalizare. .releu temperatură maximă ulei. 075kw. . . treapta I (850 C). .

Schema de comandă este alimentată şi se execută în ordine următoarele operaţiuni: . presiunea combustibilului este 3. Dacă după 5 secunde motorul nu porneşte. Pornirea motorului Pornirea motorului se face prin apăsarea pe butonul b4 „START‖.19.sunt alimentate bobinele contactoarelor C1 . şi se întrerupe circuitul releului d1 . schema de comandă nu este conectată. se închide contactul d1 (6-8). Se verifică poziţia „DECUPLAT‖ a virorului.1) care marchează prezenţa tensiunii de alimentare a schemei de comandă. prin închiderea contactului d1 (2-4) este alimentat releu de timp d2 cu întârziere la acţionare. Se întrerupe alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului şi se închide contactul d26 (3-5) din circuitul de lansare.2) prin care pregăteşte circuitul de încălzire a uleiului.5 bari (este închis contactul d3 (3-5)). se automenţine alimentarea releului d2 prin închiderea contactului d2 (1-2) şi prin închiderea contactului d2 (3-4) se aprinde lampa de semnalizare h21 „START RATAT‖. Pentru a aduce schema în poziţia iniţială. 3.2) este închis.este alimentat releul d1 .3). temperatura uleiului este 460 C este de conectat releul d26 şi se închide contactul d26 (3-5). Iniţial butonul b1 se află în poziţia „împins‖ care corespunde poziţiei „STOP DE AVARIE‖. Toate contactele din circuitul releului de lansare d1 sunt închise şi din acest moment se poate trece la faza următoare.3. . 3.1) din circuitul de lansare şi contactul d25 (1012) (fig. .2) şi se aprinde lampa h24 . C2 şi prin închiderea contactoarelor acestora se pun în funcţiune: pompa de preungere ulei şi pompa de combustibil (fig. Se cuplează alimentarea de la reţea 380V.se menţine apăsarea pe butonul b4 până la pornirea motorului. este alimentat releul d25 care închide contactul d25 (2-4) (fig.2). pregătită pentru repetarea pornirii. este alimentat electrovalvula s 1 care deschide circuitul de aer de lansare şi motorul se roteşte pentru pornire. acţionează releului d2 .ulei. Prin apăsarea pe acest 100 .19. 5 secunde şi prin contactul d1 (10-12) sunt alimentate: releul de timp d4 cu întârziere la acţionare de 20 secunde şi releul d3 . Pregătirea pentru pornire se face prin „tragerea‖ butonului b1 . Se aprinde lampa de semnalizare h1 (fig. 50Hz şi sunt conectate redresoarele de 24V curent continuu. Pentru această valoare a presiunii se închide contactul traductorului f 3 (fig.pe liniile q (+24V) şi p (-24V) se aplică tensiunea de alimentare schemei de comandă pentru instalaţia de forţă (fig. La terminarea pregătirii pentru lansare presiunea uleiului de preungere este 2 bari (se închide contactul d25 (2-4) din circuitul de lansare). În acelaşi timp. În poziţia tras se închide contactul b1 (9-10) şi se deschide contactul b1 (1-2). Se alimentează releul d26 şi prin închiderea contactului d26 (2-4) se conectează alimentarea contactorului C3 care cuplează alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului. Se deschide d2 (5-6). Pentru temperaturi ale uleiului sub 460 C contactul traductorului f11 (fig. Prin apăsarea pe acest buton schema de comandă execută: . În această poziţie contactul b 2 este închis şi permite executarea pregătirii pentru pornire. se apasă pe butonul b6 „ANULARE SEMNALIZĂRI‖. 19. Când temperatura depăşeşte 460 C traductorul f11 întrerupe alimentarea releului d26 . pompa de combustibil şi rezistenţele de încălzire a uleiului.3. Elementele schemei electrice pentru pregătirea pornirii sunt prezentate în figurile 19.1 -19.19. Contactul b1 (9-10) este deschis şi la aplicarea tensiunii de alimentare. Presiunea uleiului de ungere creşte treptat până la valoarea de 2 bari.

de terminarea pornirii.apa de răcire a motorului. b) Valorile presiunilor pentru: . Se închid contactele d4 (1-2) din circuitul releului d5 şi contactul d4 (3-4) din circuitul releului d10 . Releul d10 . Pentru oprirea de avarie se apasă butonul b1 . execută: deschide contactul d10 (11-13). Se pun în funcţiune pompa de preungere şi pompa de combustibil.combustibil. 101 . m4 .3. Funcţionarea ventilatoarelor exhaustoare de gaze este semnalizată prin aprinderea lămpilor h22 şi h23 (fig. se deschide contactul d10 (3-5) prin care se întrerupe circuitul releului de lansare d1. Prin apăsare pe acest buton se întrerupe alimentarea schemei de comandă şi este alimentată electrovalvulă s2 care comandă oprirea motorului.uleiul de ungere a motorului. închide contactul d10 (2-4) prin care se permite funcţionarea releelor d20 şi d21 . c) Supraturaţia motorului diesel.apă de răcire a motorului. se închide contactul d3 (3-5).uleiul de ungere. Oprirea motorului Pentru oprire voită se apasă pe butonul b5 „STOP‖. . Funcţionarea motorului Motorul funcţionează cu turaţia de relanti. este alimentată electrovalvulă s2 care întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.3). . Protecţia şi semnalizarea avariilor Prin circuitele de protecţie se urmăresc: a) Valorile temperaturilor pentru: . deschide contactul d10 (7-9) şi se stinge lampa de semnalizare h4 „PREGĂTIRE PORNIRE‖. se întrerupe funcţionarea exhaustoarelor de gaze. contactele acestuia revin în poziţia iniţială şi se poate efectua o nouă încercare de pornire a motorului. La terminarea acestei faze sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire a uleiului şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze din carterul motorului. . Prin acţiunea releului d10 se marchează încheierea fazei de pornire a motorului.3. „STOP DE AVARIE‖.preîncălzirea uleiului. Prin întreruperea alimentării releului d3 se întrerupe şi alimentarea releului d4 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d10 .1) care acţionează asupra consumului de combustibil.după 20 de secunde de la pornirea motorului acţionează releul de timp d4 . Schema revine în faza iniţială de pregătire pentru pornire. .buton se întrerupe alimentarea releului d2 . C3 şi sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire. Se închide d10 (10-12) şi sunt alimentate contactoarele C 4 . în această situaţie oprirea este generală pentru toate elementele schemei. Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d3 . se întrerupe alimentarea contatoarelor C 1 . C5 prin care se pun în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze m3 . Pentru încărcarea în sarcină se accelerează sau se decelerează motorul prin intermediu servomotorului m 5 (fig. .

treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d13 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. De regulă alarma semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. Treapta I. Treapta a II-a.4. Se închide contactul d17 (2-4). Prin închiderea contactului d20 (24) se aprinde lampa h7 „Presiune minimă apă. 3. Semnalizarea de prevenire Este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale ale parametrilor controlaţi. Se închide contactul traductorului f15 şi este alimentat releul d21 . Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire depăşeşte valoarea maximă treapta I. În funcţie de gradul avarii. Se închide contactul traductorului de nivel şi este alimentat releul d17 . Prin închiderea contactului d21 (24) se aprinde lampa h5 „Presiune minimă ulei. treapta I-a‖ şi prin deschiderea contactului d20 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră.1 şi fig. 3. Se închide contactul traductorului f5 şi este alimentat releul d11 . d) Presiunii combustibilului a scăzut sub valoarea minimă. Semnalizarea de avarie şi decuplarea sarcinii motorului Semnalizarea de avarie şi aducerea motorului la mersul în gol se produce atunci când valorile parametrilor controlaţi au ajuns la un nivel de pericol şi prin trecerea motorului la mersul în gol se evită deteriorarea acestuia. 3. Prin închiderea contactului d11 (2-4) se aprinde lampa h10 „Temperatură maximă apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d11 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. se închide contactul traductorului f14 şi este alimentat releul d20 . Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de decuplare a sarcinii (decuplarea generatorului sau decuplarea reductorului în cazul în care motorul este folosit pentru propulsie). e) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. Prin închiderea contactului d13 (2-4) se aprinde lampa h11 „Temperatură maximă ulei. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d21 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră.d) Nivelul apei în rezervorul de expansiune e) Protecţia la avarierea generatorului. Lămpile de semnalizare optică a avariilor sunt prezentate în fig. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta I-a.5. este alimentată lampa de semnalizare h15 „Nivel minim apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d17 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Se închide contactul traductorului f12 şi este alimentat releul d3 . 102 . De la darea acestui semnal personalul de serviciu are timp suficient pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. f) Presiunea uleiului de ungere a scăzut la valoarea minimă treapta I-a. Prin închiderea contactului d3 (2-4) se aprinde lampa h3 „Presiune minimă combustibil‖ şi prin deschiderea contactului d3 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. c) Nivelul apei în tancul de expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. Se închide contactul traductorului f7 şi este alimentat releul d13 . Schema electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în fig.

semnalizarea avariei produsă prin aprinderea uneia sau mai multe din lămpile ale semnalizare: h6 . d6 . Se închide contactul traductorului f2 şi este alimentat releul d6 . d9 se execută: . Prin alimentarea unuia sau mai multe din releele d5 . Se închide contactul şi este alimentat releul d9 . protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. 3.semnalizarea local şi la distanţă a avariei. .autoalimentarea releelor d5 . d) Funcţionează protecţia generatorului. Se închide contactul traductorului f1 şi este alimentat releul d5 . se realizează comanda automată a motoarelor primare (turbine sau motoare diesel). .oprirea motorului prin întreruperea alimentării releului d3 urmată de închiderea contactului d3 (3-5) şi alimentarea electrovalvulei s 2 care comandă închiderea circuitului de alimentare cu combustibil.2 Instalaţia electrică de. Motoarele primare sunt prevăzute de asemenea cu sisteme automate de stabilizarea parametrilor de 103 . Se închide contactul şi este alimentat releul d8 . h3 local şi semnalizarea optică şi acustică în postul de supraveghere de la distanţă . d14 care comandă declanşarea întrerupătorului automat urmată de deconectarea generatorului. h14 . d6 . Se închide contactul traductorului f8 şi este alimentat releul d14 . În această situaţie pericolul nu poate fi înlăturat prin trecerea motorului la mersul în gol. d8 . Se închide contactul traductorului f3 şi este alimentat releul d7 .3.6) Treapta a III-a. h12 „Temperatură maximă ulei treapta a II-a‖. b) Presiunea uleiului de ungere a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. d7 . Se închide contactul traductorului f6 şi este alimentat releul d12 . d9 şi menţinerea semnalizării optice după oprirea motorului. h13 . b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta a II-a. în sistemele electroenergetice moderne. Semnalizarea de avarie concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului se dă la apariţia uneia sau mai multe din următoarele situaţii posibile: a) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. pe panoul local se aprinde lămpile: h10 „Temperatura maximă apa treapta a II-a‖. d8 . La postul central funcţionează semnalizarea optică şi acustică (fig. Prin acţiunea unuia sau a ambelor relee d12 . c) Turaţia motorului a crescut peste limita de supraturaţie.Treapta a II-a de protecţie funcţionează la apariţia uneia sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire a crescut până la valoarea maximă treapta a II-a. 1500 rot/min După cum este cunoscut. h8 . d14 se execută: .deconectarea sarcini şi aducerea motorului la regimul de mers în gol realizată prin contactele releelor d12 . Semnalizarea de avarie şi oprirea motorului În acest caz depăşirea parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea motorului. e) Nivelul apei în tancul ale expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a.

Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului.presiunea în condensator. lampa de semnalizare conectată la această linie este stinsă. turaţie. temperaturi. Funcţionarea circuitelor de semnalizare la depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi este aceeaşi pentru fiecare circuit controlat şi pentru explicarea funcţionării este suficientă prezentarea funcţionării unui circuit. .nivelurile combustibilului şi uleiului.sarcina motorului. Trebuie să menţionăm că. 1500 rot/min. Semnalizarea de prevenire corespunzătoare primei trepte de protecţie. Deoarece linia d nu este sub tensiune. De regulă darea semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie.temperaturile în punctele de sprijin şi lagăre. în figura 3. . de exemplu circuitul care semnalizează depăşirea temperaturii maxime a uleiului de ungere. nu sunt controlaţi toţi parametrii enumeraţi mai sus. temperatura apei de răcire. În sistemele de comandă a motoarelor diesel se controlează următorii parametri: .turaţia rotorului. Releul d03 deschide contactul din circuitul releului do4 şi comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 6-7. Pentru exemplificare.salinitatea apei.temperatura gazelor de evacuare.presiunea uleiului în sistemele de ungere. controlează următorii parametrii: temperatura uleiului de ungere. Semnalizarea de prevenire este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale a parametrilor. . presiuni. presiunea combustibilului şi depăşirea parametrilor electrici ai generatorului. 104 .8 se prezintă schema de protecţie şi semnalizare folosită pentru un motor diesel tip SKL 312 Kw. . ş.) care asigură funcţionarea normală a motoarelor primare. În sistemele de comandă a turbinelor se realizează controlul permanent a următorilor parametri: . Parametrii de bază sunt controlaţi cu ajutorul traductoarelor.8a. în dependinţa de nivel de automatizare şi tipul motorului diesel folosit. În condiţii normale traductorul de temperatură de pe acest circuit are contactul închis şi este alimentat releul do3. Instalaţia care asigură protecţia motorului primar funcţionează în două trepte: semnalizare de prevenire şi semnalizare de avarie. . prezentată în figura 3. . De la darea acestui semnal personalul de serviciu are suficient timp pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi.bază (frecvenţă. . . presiunea apei de răcire. Semnalizarea de avarie se produce atunci când depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea imediată a motorului.a.temperaturile şi presiunile în sistemele de răcire.temperaturile şi presiunile în sistemele de ungere. Informaţiile despre starea acestora se transmit la aparatele de măsură şi la instalaţiile de protecţie şi semnalizare care asigură protecţia agregatelor în cazul regimurilor anormale de lucru.

09 injecţii sparte DG-1 depăşiţiDG-1 MPa 105 Fig. 3.8 Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizare a motorului diesel: a – semnalizare de prevenire (planşa ½) .Alimentare Temperatură bloc maximă ulei ungere semnalizar DG-1 800 e Temperatură maximă de răcire DG-1 850 Presiune minimă apă Alarmă tubulaturi de Parametrii electrici răcire DG-1 0.

106 .

8 Instalatia electrica de protectie si semnalizari a motorului diesel b – Avarie. Semnalizare şi blocare .107 Fig. 3.

Se închide contactul do3 din circuitul releului do4 pregătind funcţionarea acestuia şi se comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 5-6 şi lampa de semnalizare este conectată la linia b. d38 este alimentat releul de însumare a semnalelor d41. Lampa ho5 se stinge. se închide contactul traductorului. do4 (6-7) este conectată la linia a (+24v) şi iluminarea cu pâlpâire se transformă în iluminare constantă care se va menţine până la revenirea parametrului controlat în limitele normale. În caz de avarie. Releul d29 fiind alimentat se deschid contactele sale şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. În acelaşi timp se deschide contactul d38 din circuitul releului d41 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. Ca urmare prin închiderea contactelor normal închise ale releului d29 sunt alimentate releul de pâlpâire d31 şi soneria h32. schema acţionează pentru oprirea motorului diesel. se închide contactul traductorului şi este alimentat releul d38. d38. de exemplu scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă. În continuare. pe timpul luării măsurilor corespunzătoare. este alimentat releul do3 şi se comută contactul acestui releu în poziţia 6-7. Prin contactele normal închise ale releelor de semnalizared35. La revenirea parametrului în limite normale. În acelaşi timp prin închiderea contactului do4 din circuitul releului de însumare a semnalelor d29 se reface alimentarea acestui releu. În acest scop se închide contactul d41 din circuitul releului d42 108 .b controlează parametrii: supraturaţia motorului diesel şi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea limită minimă.8. La funcţionarea normală contactele traductoarelor de turaţie şi de presiune minimă sunt deschise şi ca urmare nu sunt alimentate releele d35. semnalul sonor poate fi întrerupt de operator prin apăsarea pe butonul b24 ―Anulare semnal acustic‖. Închiderea contactului d41 din circuitul releului d29 permite alimentarea acestuia şi blocarea funcţionării releului de pâlpâire şi a soneriei. La apăsarea pe acest buton este alimentat releul d24 şi prin închiderea contactului său se aplică tensiunea (+24v) pe linia c. Lampa de semnalizare conectată la linia b va funcţiona cu pâlpâire. 3. După avertizare. Funcţionarea alarmei sonore şi aprinderea cu intermitenţă a lămpii ho5 avertizează personalul de serviciu despre depăşirea parametrului controlat de acest circuit. Releul de pâlpâire închide şi deschide periodic contactul său d31 şi astfel pe linia b se aplică un semnal de tensiune intermitent. Lampa de semnalizare prin contactele d03 (6-5). d39 se întrerupe alimentarea acestui releu urmată de punerea în funcţiune a releului de pâlpâire şi a soneriei. Tensiunea aplicată pe linia c realizează alimentarea releului do4 care îşi închide contactul propriu de automenţinere şi comută contactul do4 în poziţia 6-7. La întreruperea alimentării releului d41 se execută: deschiderea contactului d41 din circuitul releului de însumare d29 şi întrucât sunt deschise contactele d36. prezentată în fig. În acelaşi timp se deschide contactul do3 din circuitul releului de însumare d29 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. în cazul protecţiei la avarie. Semnalizarea de avarie corespunzătoare treptei a IIa de protecţie.La depăşirea limitelor parametrului controlat (temperatura uleiului de ungere) se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului do3. Până în această etapă schema de protecţie la avarie a pus în funcţiune semnalizarea optică şi sonoră a avariei având o funcţionare asemănătoare cu schema de semnalizare de prevenire. lămpile de semnalizare h37 şi h40 sunt conectate la linia d şi sunt stinse. Se comută contactul d38 în poziţia 6-7 şi lampa de semnalizare h40 este conectată la linia b.

Urmare a acestor acţiuni motorul se opreşte. pentru întreruperea alarmei sonore se apasă pe butonul b24. optică şi decuplarea reductorului. Releul d43 prin închiderea contactelor sale alimentează electromagnetul EM de aducere a cremalierelor pompei de injecţie în poziţia de debit nul şi de asemenea alimentează electrovalvula EV care întrerupe alimentarea cu combustibil. Totodată prin închiderea contactului d39 din circuitul releului de însumare a semnalelor. La scăderea presiunii uleiului de ungere a motorului de antrenare a generatorului până la limita minimă treapta a I-a. Ca şi în cazul precedent. c) mărirea presiunii pompei de ungere. d) semnalizarea acustică. Este alimentat releul d39 care închide contactul său de automenţinere şi comută contactul comutator în poziţia 6-7. pentru verificarea integrităţii filamentelor lămpilor de semnalizare. b) semnalizarea acustică. d29. Este alimentat releul d24 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea pe linia c. c) mărirea debitului de ungere. Prin aceasta lampa de semnalizare h40este conectată la lina a.şi acesta cu temporizare îşi închide contactul din circuitul releului d43. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică şi optică. Pe durata apăsării pe acest buton se aprind toate lămpile de semnalizare din schema de protecţie indicând starea normală de funcţionare ale acestora. b) reducerea automată a turaţiei până la valoarea corespunzătoare mersului la ralanti. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d30 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea +24V pe lina d. optică şi oprirea motorului. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică. TEST DE AUTOEVALUARE 1. d) oprirea motorului. Încetează funcţionarea cu pâlpâire şi lampa are iluminare continuă până la restabilirea situaţiei normale. se restabileşte alimentarea acestui releu şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. 2. 2: d. La pregătirea instalaţiei de protecţie. optică şi reducerea turaţiei până la valoarea de ralanti. se apasă pe butonul b30. La scăderea presiunii de ungere a motorului până la valoarea minimă treapta a II-a. LUCRARE DE VERIFICARE Care este destinaţia semnalizării de prevenire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: a. 109 .

de a descrie elementele de automatizare ale caldarinei.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual 4.2 Elementele sistemului de automatizare 4.Unitatea de învăţare nr.75 1. . 4.8 1.7 Protecţiile caldarinei OBIECTIVE .210 5.4 2.1.de a enumera operaţiunile care trebuie executate pentru pregătirea de pornire şi funcţionare în regim automat şi manual. 5000 Instalaţia de automatizare MONARCH produsă de firma WEISHAUPT echipează caldarinele navelor cu abur tip CAVNO 250. 5000 4.3 Pregătirea pentru pornire 4.980 4.5 - Presiunea de lucru bar Vo lu mul spaţiului de vaporizare m3 0.1. În tabelul 4.6 Preîncălzirea combustibilului 4.1.1 se prezintă variantele constructive şi principalele caracteristici tehnice. Caldarina cu abur CAVNO 250.25 - Vo lu mul de apă m3 0. Debit nominal abur kg/h 250 500 800 1000 1250 1600 7 Suprafaţa de încălzire m2 9 17 26 29 37.56 0.800 6. 1000. . .de a identifica importanţa semnalizărilor şi a măsurilor care trebuie luate. Funcţionarea instalaţiei în regim automat 4.570 - 110 .4. .10 1. Tabelul 4. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE CUPRINS 4. . Acest tip de caldarină este destinat producerii aburului suturat la presiunea de 7 bar. . Caldarina cu abur CAVNO 250.3 0.450 5. funcţionează cu combustibil lichid şi este de construcţie acvatubulară verticală. .5 2.5 - Greutatea fără apă kg 2.2 2. .

Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la exterior o temperatură maximă de 60o C faţă de mediul ambiant. În partea de sus a tamburului superior. iar la partea superioară cu o flanşă 2 pentru cuplarea la tubulatura de evacuare a gazelor. făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze dintre tamburi. Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de alimentare 5 amplasate pe tamburul inferior.400 2500 340 4000 5000 66 80 98 2 2.600 Principalele elemente constructive ale caldarinei sunt prezentate în fig. sunt montate: . pe capacul bombat 16. . 111 . perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor.valvula auxiliară de abur 19. Între ţevile de la marginea tubului de flacără. Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară supravegherea din compartimentul în care este amplasată.valvula pentru presostat 18.valvula principală de abur 22.6 2. . respectiv oprirea. unul deasupra celuilalt.5 8. . fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13. sunt sudate aripioare de tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar. În acest fel toate ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere.8 6 6.300 12. Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de curăţire a funinginii 4.valvula dublă de siguranţă 4.1. Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical. 4. Bolta focarului 9 sudată de conul de focar se continuă în partea superioară cu tubul de flacără 10 celălalt capăt al tubului de flacără se sudează de partea superioară a plăcii tubulare inferioare 11. Spre exterior acest spaţiu este închis de centura colectoare 12 prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta în vederea curăţirii ţevilor. Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către regulatorul cu flotor magnetic 17 care urmăreşte nivelul apei în caldarină ş i comandă pornirea. pompelor de alimentare cu apă. schimbul de căldură făcându-se pe toată suprafaţa ţevilor În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică unit în partea inferioară printr-un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului inferior. De aici apa ajunge la distribuitoarele 1 din tamburul superior şi umple caldarina până la nivelul de lucru.700 10.5 9. Capetele ţevilor fierbătoare sunt sudate de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane pentru tamburul inferior 6 şi superior 15. .robinet de evacuare în atmosferă 21.

112 Fig.Principalele elemente constructive ale caldarinei CAVNO .1 .4.

La reglare se urmăreşte ca în gazele de ardere să fie cantitatea maximă de CO2 . 7 .electromotorul 1 de antrenare a ventilatorului şi pompei de combustibil.conductă retur combustibil diuza 1. .cablurile 13 pentru alimentarea electrozilor de producere a scânteii electrice.electrovalvulă diuza 1.3. . . 2 .traductoare de presiune .valvulă cu bilă pentru diuza 2. . 113 . reductor 11 pe conducta de alimentare cu combustibil.ventilatorul 3. .valvulă piston diuza 1. .contactor 19.2 Ele mentele sistemului de automatizare Instalaţia de automatizare tip MONARCH utilizată pentru caldarină se compune din: . conducta de combustibil sub presiune 18.tubul de flacără 22.conducta de alimentare a diuzei 2.clapeta de aer 6. iniţierea aprinderii şi controlul flăcării.placa de borne 12 pentru conexiuni electrice cu circuite exterioare. Elementele din schema circuitului de combustibil sunt: 1 .pompa de combustibil 8. ceea ce indică o ardere completă. debitul de aer necesar arderii.două diuze 23 pentru pulverizarea combustibilului în focar.transformatorul de aprindere 10.4. prezentat în figura 4.celulã fotoelectricã 7 pentru sesizarea flacărei.tabloul cu elemente de comandă automată şi manuală . 5 . Arzătorul. . 11 .traductoare de nivel pentru alimentarea cu apă. 9 . 6 .întrerupător 14.diuza 2.arzător. . .cutia 4 de control a arzătorului şi vizorul cu geam.servomotorul 2 de poziţionare a clapetei de aer. .conducta de alimentare a diuzei 1.flanşă articulată în balama 15. conducta de retur combustibil 9. .două electrovalvule 16 şi 17 pe circuitele de alimentare a diuzelor. . . . 8 .diuza 1.difuzor 21. .valvulă cu bilă pentru diuza 1. Schema circuitului de combustibil este prezentată în figura 4. 10 .2 constituie elementul de bază care asigură: pulverizarea combustibilului.conductă pentru scurgerea surplusului de combustibil. . 12 . 3 . .electrovalvulă diuza 1. Reglarea combustibilului şi a aerului sunt corelate astfel încât să se facă o ardere completă. Arzătorul cuprinde într-o construcţie compactă următoarele elemente: . 4 .preîncălzire combustibil.

Fig. Pompa trimite combustibil la diuza 1 şi pentru că returul este deschis nu se formează presiune şi ca urmare valvula cu bilă închide 114 .filtru.2. .Schema circuitului de combustibil În absenţa tensiunii electrice de alimentare electrovalvula 10 este deschisă iar electrovalvula 11 este închisă.pompă combustibil acţionată de axul electromotorului arzătorului.3 . 14 . 4.13 .Arzătorul MONARCH Figura 4.

Funcţionarea diuzei 2 este condiţionată de presiunea aburului debitat de caldarină şi asigură capacitatea maximă a arzătorului atunci când presiunea aburului este scăzută.Servomotorul clapetei de aer Prin contactele electrice acţionate de came se marchează poziţiile clapetei de aer.30 bar sub acţiunea căreia este învinsă acţiunea resortului valvulei cu piston 9 şi diuza 1 lucrează pulverizând combustibil în focar. Pentru mărirea flacărei se comandă mai întâi servomotorul clapetei de aer pentru fixarea acesteia în poziţia de debit maxim. 7 bar. Când ambele diuze lucrează arzătorul funcţionează la capacitate maximă. Arzătorul continuă să lucreze cu diuza 1 şi când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. II .pulverizarea combustibilului prin diuza 1.închis. Fig. Pentru mărirea flacărei se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 2 prin alimentarea electrovalvulei 11 care deschide circuitul de combustibil spre această diuză. Spre focar debitul de aer este reglat de o clapetă astfel încât să se facă o ardere completă. 115 .debit parţial. În perioada în care funcţionează numai diuza 1 clapeta de aer este deschisă pentru debit parţial. De asemenea nu funcţionează nici diuza 2 întrucât este închis circuitul de combustibil spre această diuză. Clapeta de aer este acţionată de un servomotor electric prin care se asigură debitul de aer necesar. Pentru funcţionarea diuzei 1 se comandă alimentarea electrovalvulei 10 şi se închide circuitul de retur combustibil.4 . se comandă întreruperea funcţionării diuzei 1 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 10. prezentat în figura 4. astfel: IV . I . Electromotorul arzătorului acţionează ventilatorul care realizează debitul de aer necesar.4. Reglarea debitului de aer. Servomotorul clapetei de aer. 4. La atingerea unei anumite valori a presiunii aburului debitat de caldarină (circa 5. antrenează concomitent ºi un ax cu came prin care se acţionează contacte electrice de tip microîntrerupătoare.debit maxim. Corespunzător acestei poziţii se închide contactul acţionat de cama I care face posibilă intrarea în funcţiune a diuzei 2.conectat circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 2 (în schema generală contactul are simbolul b 39).5 bar) se comandă închiderea diuzei 2 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 11. Prin închiderea circuitului de retur se formează o presiune de circa 4 . III .

Pentru tipuri diferite de caldarine.5 . .1 comandă funcţionarea caldarinei în regim automat stabilind etapele necesare pentru pornire şi în continuare. . Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziþia contactelor se inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se închide.f 36 . .6 se prezintă schema electrică a programatorului iar în figura 4. . Programatorul LAE .traductor fotoelectric pentru sesizarea flacărei. VIIIb. De la borna 1 prin contactele închise br.m 17 .electromotorul arzătorului.transformator de aprindere.1. b 0 . Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron SM.Schema electrică a arzătorului este prezentată în figura 4. Se închide în poziţia în care arzătorul este rabatat spre focar.m 24 .contact de uşă.7 diagrama secvenţială de acţionare a contactelor pe durata unui ciclu. puterea electromotorului are diferite valori. 4. condiţionând funcţionarea instalaţiei de această poziţie a arzătorului. supraveghează menţinerea flacărei. Pentru fixarea clapetei în poziţia de debit maxim se întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi se alimentează a doua înfăşurare.m 19 . axul cu came închide contactul b 32 care permite funcţionarea diuzei 2 pentru mărirea flacăre.5 Simbolizarea elementelor schemei coincide cu simbolurile date în schema electrică generală şi reprezintă: .electrovalvula diuzei 1. IXa tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. La alimentarea uneia dintre cele două înfăşurări servomotorul stabileşte clapeta de aer în poziţia de debit parţial. . În figura 4.s 27 . Fiecare microîntrerupător dispune de două contacte a şi b din care unul este normal închis iar celălalt normal deschis. 116 .s 32 . În poziţia clapetei de aer corespunzătoare debitului maxim. Comanda de schimbare a poziţiei clapetei de aer este dată de releul d35 care prin contactul său comutator întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi aplică tensiunea de alimentare a celei de a doua înfăşurare.electrovalvula diuzei 2. prezentate în tabelul 4.Schema electrică a arzătorului. Acest micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale de timp programate se dau comenzi de acţionare celor 13 microîntrerupătoare notate în schemă de la I la XIII.servomotorul clapetei de aer. pe durata funcţionării caldarinei. Fig. Programatorul din momentul dării comenzii de pornire este alimentat prin bornele 1 şi 2.

3.aerisirea focarului. 117 . I. Prin contactele închise e14. contactul traductorului b49 este închis.6 . închide contactul ar3 prin care se aplică tensiuneala borna 3. Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul ar1 prin care şuntează contactele VIIIb şi IXa. II-a se aplică faza tensiunii de alimentare la puntea redresoare. prin bobina releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a doua bornă a puncţii redresoare. 4.r. La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina releului prin contactul căruia tensiunea de la borna 8 se aplică şi la borna 4. Faza de prepurjare (aerisire a focarului) are o durată minimă t1 = 30 secunde şi maximă t1 + t2 = 60 secunde. tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul în care lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor.Schema electrică a programatorului LAE – 1 Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape . d49. se alimentează releul d49 şi se închide contactul d49 (13-14). se comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune micromotorul SM. În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1.La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis. Nulul tensiunii de alimentare de la borna 2. Fig. După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide XIIb realizând un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul a.

Pentru deblocare se apasă pe 118 . După acest timp se deschide contactul IIa şi se întrerupe alimentarea releului AR. contactul se pune pe poziţia din stânga. Fig. în a doua poziţie. Se închide contactul XIb şi prin fr1 se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR.Diagrama secvenţial ă a contactel or pe perioada unui ciclu.7 . Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flacărei. 4. Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în poziţia din schemă aprinderea este comandată imediat. Dacă în acest interval de timp. denumit perioadă de siguranţă. Condensatorul montat în paralel cu releul AR asigură menţinerea anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării.După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 6. releul AR declanşează şi prin declanşarea contactelor sale opreşte funcţionarea caldarinei şi blochează funcţionarea programatorului. După 3 secunde se închide contactul VII. tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 5 şi se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a combustibilului în focar. La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de aprindere. comanda de aprindere se dă după închiderea contactului IVb la expirarea timpului t 1 + t2 . După confirmarea aprinderii se continuă funcţionarea programatorului. Se produce aprinderea combustibilului. nu este confirmată aprinderea. Apariţia flacărei este aşteptată un timp t3 . După 2 secunde de la darea comenzii de aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul semnalului dat de fototraductorul LF. În prezenţa flacărei semnalul de tensiune de la ieşirea amplificatorului alimentează bobina releului FR.

controlează presiunea combustibilului.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a diuzei 2. 5. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9.butonul b12 programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele descrise până în prezent.permite funcţionarea diuzei 2 la pornire şi utilizarea arzătorului la capacitatea maximă pentru scurtarea duratei de ridicare a presiunii aburului. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 6 şi se deconectează circuitul de aprindere.e74 . 7 bar.5 bar şi comandă oprirea arzătorului atunci când presiunea aburului are valoarea nominală 7 bar. conexiunea cu celelalte aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize montate pe conductoarele de conexiuni.nivelul minim de avarie (e67a). Arzătorul lucrează la capacitatea maximă cu ambele diuze în funcţiune. . În continuare la secunda 89 se deschide contactul III. Programatorul LAE-1 reprezintă un aparat închis ermetic. În situaţia normală. . La apropierea de valoarea nominală.nivelul maxim de avarie (e67b). Când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. 4.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a caldarinei. Se întrerupe alimentarea releului AR şi prin deschiderea contactelor acestuia se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3.nivelul superior de lucru (e61). Sistemul de alimentare cu apă al caldarinei menţine nivelul de lucru între cel superior şi inferior primind informaţii de la traductoarele de nivel e61 şi e64.e72 . . 7 având ca urmare întreruperea funcţionării arzătorului.e14 . când aburul ajunge la presiunea de 5. La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib.e35 . Pentru o presiune care depăşeşte 7. . Prin comutarea contactului ar2 se reia funcţionarea programatorului de la secunda 93. . aparatul se înlocuieşte cu unul de rezervă. Traductoarele de presiune asigură funcţionarea caldarinei în regim automat şi protecţia la depăşirea presiunii maxime a aburului. Simbolurile din paranteză sunt cele folosite în schema electrică generală. La scăderea acesteia sub valoarea nominală se pune în funcţiune alarma sonoră şi optică. se deschide contactul traductorului e14. . Acest sistem comandă pornirea pompelor de alimentare când se ajunge la nivelul inferior de 119 . În funcţie de poziţiile acestui magnet sunt acţionate contactele traductorului de nivel. iar la secunda 93 se deschide contactul VIa.permite pornirea arzătorului atunci când presiunea aburului este mai mică de 3. tensiunea de la borna 4 se aplică şi la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului. după confirmarea aprinderii se continuă programul. este deconectată alimentarea micromotorului SM şi programatorul se opreşte. Traductorul de nivel de tip MOBREY sesizează nivelul apei prin deplasarea pe verticală a unui magnet împins de un flotor.nivelul inferior de lucru (e64). Traductorul de nivel controlează nivelul apei în caldarină. Se pune în funcţiune micromotorul SM care funcţionează până la secunda 14 aducând cele 13 micro-contacte în poziţia iniţială şi fiind pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare. Simbolurile cu care sunt notate în schema electrică generală şi funcţiunile traductoarelor de presiune sunt: .realizează protecţia caldarinei la depăşirea presiunii nominale. La defectare. astfel: .

. iniţial prin contactul d60 (53-54). releul d67 este alimentat şi prin contactele d67 (5-6). h75 ―Presiune scăzută combustibil‖ şi funcţionează alarma sonoră. 3. Se deschide contactul d74 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖.8. întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se sesizează incendiu sau altă avarie produsă în compartimentul caldarinei. Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale. contactul traductorului de presiune maximă de avarie e72 este închis şi iniţial prin contactul d60 (43-44) este alimentat releul d72 după care alimentarea se menţine prin propriul contact d72 (13-14). Este în poziţia închis întrerupătorul b08. 21. Tabloul de comandă a pompelor de alimentare cu apă nu face parte din instalaţia MONARCH. b. În situaţia în care se ajunge la nivelul de avarie minim sau maxim. La pornire presiunea aburului este nulă. se stinge lampa de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ şi în schema din figura 3. În schema de pornire din fig. ulterior prin propriul contact d74 (13-14). Aplicarea tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpilor h04. La revenirea în limite normale a 120 .a se închide contactul d68 (23-24) şi se menţine în această situaţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele normale de lucru. 4. În figura 4. h73 ―Presiune maximă abur‖. Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea limitelor maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei). prin contactele traductorului se comandă oprirea funcţionării caldarinei. Se stinge lampa de semnalizare h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖ şi la întreruperea alimentării releului d60. prin deconectarea sa. Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia zero după întreruperea acţionării. e67a şi e67b sunt închise. pentru valoarea normală a presiunii combustibilului. h05. se menţine alimentarea releului d68 prin propriul contact d68 (13-14).3 Pregătirea pentru pornire Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de distribuţie prin închiderea întrerupătoarelor trifazate a02 şi a02a. se comandă oprirea instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. d60 (33-34) este alimentat releul d68. contactul traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al releului d74. contactele traductorului de nivel maxim şi minim de avarie. c.8 a. Este alimentat releul d60 de restabilire a situaţiei normale pentru schema de semnalizare.lucru şi oprirea acestora la atingerea nivelului superior de lucru. Se aprind lămpile de semnalizare: h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖. Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări (fig. Acest întrerupător montat în afara compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta.8d). permite. Se deschide contactul d72 (31-32). h06 pentru s istemul de forţă trifazat şi h07 pentru schema de comandă.a se închide contactul d72 (23-24) care rămâne în această poziţie permiţând pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu depăşeşte limita maximă. prin încetarea acţionării întrerupătorului b60.8. Arzătorul este rabatat spre focar şi ca urmare contactul de uşă b0 este închis. d se prezintă schema electrică de automatizare a caldarinei MONARCH. De asemenea.

Este alimentat releul d40 care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele pentru funcţionarea în acest regim. semnalizarea continuă să funcţioneze. De asemenea este închis şi contactul d49 (13-14) în cazul în care caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul folosirii combustibilului greu acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis (fig.parametrului care a declanşat protecţia. De la borna 1 tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. Funcţionarea instalaţiei în regim automat Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14 şi releului d49 tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. d40 (14-13) se aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1 a programatorului. Concomitent se deschide contactul d2 (51-52) şi se întrerupe lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. instalaţia este pregătită pentru funcţionare. Programatorul LAE-1 intră în funcţiune şi comandă în continuare secvenţele fazelor de aprindere cu durata totală a circuitului de 14 secunde. după care comutatorul b2 se trece pe poziţia 2 ―Conectat‖.8a) pe poziţia 1 ―Iniţiere‖. tensiunea care apare la borna 3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi servomotorului clapetei de aer m24.8a). Se pune în funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la borna 3 a programatorului.8. Se obţine în acest mod scurtarea duratei de ajungere la parametri nominali de încălzire. 21. este alimentat releul d2 care în continuare îşi menţine alimentarea prin contactul propriu d2 (13-14). programatorul este alimentat prin bornele 1 şi 2. Pentru pornire. 4. Nulul tensiunii de alimentare este conectat permanent la borna 2 a programatorului. Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea diuzei 2 pentru ca arzătorul să lucreze la capacitatea maximă până când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale. Prin contactele închise d2 (33-34). b2. Faza I Prepurjarea. 4. apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface situaţia normală şi se întrerupe semnalizarea. 4. 121 .8c) pe poziţia AUTOMAT sau MANUAL. La alegerea acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 ―AUTOMAT‖.8b. prin închiderea contactelor principale ale contactorului C22 este pus în funcţiune electromotorul arzătorului m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial. Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului b39 (fig. Intră în funcţiune ventilatorul care introduce aer pentru purjarea focarului şi eliminarea eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. Pentru revenirea schemei în situaţia normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat cauza care a declanşat semnalizarea. Ca urmare. Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. Din momentul dării comenzii de pornire.4. După efectuarea operaţiunilor prezentate. se trece iniţial comutatorul b2 (fig. 4. Urmărind schema prezentată în fig. În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în regim automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare prezentată în figura 4.

122 .

123 .

124 .

125 .

scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se produce aprinderea. Faza II-a Aprinderea. transformatorul de aprindere m17 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. Electrovalvula închide circuitul de retur al combustibilului şi presiunea creată pune în funcţiune diuza 1 care pulverizează combustibilul în focar. De la borna 7 prin contactele închise d40 (53-54). este alimentat releul d35.5 bar. În situaţia normală. axul cu came al servomotorului comandă închiderea contactului b32. În această poziţie a clapetei. b32. În continuare. prin contactele închise d40 (43-44). După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii electrice. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului. programatorul îşi continuă programul. În prezenţa aerului. 126 . b33. Între electrozi de aprindere apare scânteia electrică. C22 (23-24) este alimentat releul d15. după confirmarea aprinderii se continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a programatorului. Funcţionarea diuzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. Faza III-a Mărirea flacărei. d16 (13-14) este alimentată electrovalvula s27. Din prezentarea funcţionării programatorului LAE-1. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13-14) şi d30 (23-24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după deconectarea releului d16. Dacă în perioada de siguranţă nu se produce aprinderea. Se închide contactul auxiliar C22 (23-24) care pregăteşte circuitul de aprindere. Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei diuzei 2 de la borna 7 a programatorului prin contactele închise d40 (83-84). s27.Funcţionarea arzătorului este semnalizată de aprinderea lămpii h18. După parcurgerea primei faze programatorul aplică tensiunea la borna 6 a programatorului. urmând ca la reluare să se parcurgă din nou toate etapele. la secunda 89 se comandă întreruperea tensiunii la borna 6 şi ca urmare se deconectează circuitul de aprindere iar la secunda 93 se întrerupe funcţionarea programatorului. În acelaşi timp axul electromotorului antrenează şi pompa de combustibil care realizează presiunea necesară. rezultă că faza de prepurjare are durata 30 60 secunde. Arzătorul funcţionează la capacitatea maximă şi presiunea aburului creşte continuu. Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8-5) şi se alimentează: releul d16. programatorul opreşte funcţionarea arzătorului. Releul d35 comută contactul său din circuitul servomotorului m24 şi comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. contactul traductorului e35 închis pentru presiuni sub 5. La intrarea în funcţiune a diuzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28 ―Funcţionare treapta I-a‖. Din acest moment funcţionează ambele diuze asigurând capacitatea maximă de lucru a arzătorului. din prezentarea funcţionării programatorului. După confirmarea aprinderii. Se închide contactul d16 (13-14) pregătind pentru funcţionare circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 1. Este alimentată electrovalvula s32 care deschide circuitul de combustibil spre diuza 2. programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin contactele închise d40 (33-34).

Instalaţia nu porneşte. Când presiunea aburului ajunge la valoarea de 5. În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în poziţia iniţială 1-3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia corespunzătoare de debit parţial.5 bar şi închide contactul când presiunea este mai mică de 4-4. La atingerea valorii de 4-4. 7 bar. Oprirea caldarinei. având în funcţiune numai diuza 1.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil toate operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire.5 bar. La această valoare a presiunii aburului se deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9 a programatorului.5-7 bar.5 bar se închide contactul traductorului e35. Dispariţia flacărei este sesizată de fototraductor şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând programatorului. Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea contactelor sale se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. presiunea aburului începe să scadă treptat ca urmare a utilizării lui în instalaţia de încălzire a compartimentelor navei. 5 şi 7 având ca urmare: întreruperea alimentării contactorului C22 şi deconectarea electromotorului arzătorului.Reducerea flăcării.5 bar şi se închide contactul traductorului e14. Închiderea contactului e35 face posibilă funcţionarea treptei a doua la reluarea ciclului de lucru.5 bar iar traductorul de presiune e14 îşi deschide contactul pentru valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide când presiunea scade sub limita de 3. Prin închiderea contactului traductorului e14 se reia funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele prezentate anterior. 4. Releele diferenţiale de presiune sunt astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul la depăşirea limitei de 5. Ciclu de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la limita de 3. apropiată de presiunea nominală. După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când presiunea aburului a ajuns la valoarea nominală. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar. 4. Se reia funcţionarea programatorului din momentul întreruperii la secunda 93 şi se continuă până la secunda 14. Reluarea ciclică a funcţionării. se pune pe poziţia 1 ―MANUAL‖. Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea.5 bar. traductorul de presiune e35 îşi deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului d35. întreruperea alimentării electrovalvulei s27 şi încetarea funcţionării diuzei 1. În această poziţie a clapetei axul cu came deschide contactul b32 şi se întrerupe circuitul de alimentare al electrovalvulei s32. b39. În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o funcţionare ciclică a arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului în limitele 3. În această perioadă contactele celor 13 microîntrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind circuitele pentru o nouă reluare a programului. Urmează o nouă perioadă de funcţionare care se va întrerupe automat atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. Se aprinde lampa de semnalizare h39 ―MANUAL‖. Se întrerupe funcţionarea diuzei 2 şi arzătorul lucrează în continuare cu capacitate redusă. 127 . Comutatorul de alegere a regimurilor de lucru. La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin acţionarea contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim manual.

În continuare. Prin închiderea contactelor d30 (13-14) şi d30 (23-24) se menţin alimentările pentru electrovalvula s27 şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a deconectării circuitului de aprindere. prin conectarea manuală într-o anumită ordine a întrerupătoarelor. Faza I. Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc circuitele de alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer prin contactele închise d38 (13-14). Durata fazelor este stabilită de operator. De asemenea se închide contactul C22 (23-24) şi se permite alimentarea circuitului de aprindere în faza următoare. se execută fazele aprinderii. b29. d16 (13-14) se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s27 care prin închiderea returului de combustibil pune în funcţiune diuza 1. În regimul de lucru manual programatorul LAE-1 nu este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest regim. b2 poziţia 2 se aplică tensiune la schema de comandă. Prin contactele închise d38 (43-44). Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 ―Conectat‖ şi prin contactele d2 (33-34). Este alimentat releul d15 şi acesta cu temporizare închide contactul d15 (5-8) prin care se alimentează transformatorul de aprindere m17. Pentru mărirea capacităţii de lucru a arzătorului se conectează întrerupătorul b29. Servomotorul m24 deschide clapeta de aer pentru debit parţial şi prin închiderea contactelor principale C22 porneşte electromotorul ventilatorului. Faza a II-a Aprinderea. Când clapeta a ajuns în poziţia de debit maxim. b32. b26. Se introduce aer în focar şi se execută prepurjarea acestuia pentru eliminarea gazelor rămase de la funcţionarea anterioară. Se închide contactul C22 (13-14) prin care se menţine alimentarea contactorului C22 în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de diuza 1 realizează aprinderea şi apariţia flacărei. Faza a III-a Mărirea flacărei. releul d16 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. b26. Schema este astfel concepută încât să se asigure ordinea normală a operaţiunilor şi nu se poate trece la faza următoare decât după executarea fazei precedente.Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaşi comutator b2. În acelaşi timp cu alimentarea electrovalvulei s27 este alimentat şi releul d30. axul cu came închide contactul b32 şi se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53-54). Se conectează circuitul de aprindere prin închiderea întrerupătorului b15. Se fixează iniţial b2 pe poziţia 1 şi se alimentează releul d2. Prepurjarea. Prezenţa aerului. b29. Tensiunea înaltă de la transformator se aplică la electrozi şi se produce scânteia electrică. Releul d16 închide contactele d16 (13-14) şi d16 (23-24) pregătind momentul următor. Se întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare h4 ―Blocare‖ şi se închide contactul de automenţinere a alimentării d2 (13-14). d16 (23-24) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d35. d40 (71-72). 128 . Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul b26 şi prin contactele închise d38 (23-24). Se aprinde lampa h18 care indică funcţionarea electroventilatorului. Funcţionarea diuzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de semnalizare h 28 ―Funcţionare treapta I‖. Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator. Acest releu prin comutarea contactului său din circuitul servomotorului m24 comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim.

se închide contactul d49 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h50 ―Temperatură minimă combustibil‖. Traductorul b49 semnalizează temperatura minimă a combustibilului. este necesară preîncălzirea combustibilului pentru reducerea vâscozităţii. 129 . traductorul e47 îşi deschide contactul. Funcţionarea diuzei 2 este semnalizată de lampa h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. contactorul C45 deconectează rezistenţele de încălzire şi prin închiderea contactului d47 (31-32) funcţionează lampa de semnalizare h51 ―Temperatură maximă combustibil‖. Prin acţiunea traductorului de temperatură e47 se menţine temperatura combustibilului între limitele normale. 4. Prin deschiderea contactului b49 se întrerupe alimentarea releului d49. Se deschide contactul d49 (13-14) se întrerupe circuitul între bornele 8 şi 9 ale programului şi prin aceasta se comandă oprirea instalaţiei. Pe durata funcţionării este aprinsă lampa de semnalizare h46 ―Preîncălzire combustibil‖. urmarirea flacărei se face de către operator care în cazul dispariţiei flacărei intervine prin comenzi manuale pentru oprirea instalaţiei. În cazul în care se foloseşte motorina preîncălzirea acesteia nu este necesară şi comutatorul b44 se pune în poziţia 1 ―Deconectat‖.Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă. Contactul său se deschide când temperatura coboară sub valoarea minimă de la care pentru funcţionarea normală a diuzelor este necesară preîncălzirea. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de asemenea de către operator. Prin contactele principale ale contactorului C45 sunt conectate rezistenţele trifazate de încălzire a combustibilului. Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică numai în situaţia în care sistemul automat nu funcţionează.6 Preîncălzirea combustibilului Instalaţia electrică de preîncălzire a combustibilului este prezentată în fig. Traductorul de temperatură e45 are un rol de protecţie.8c. Urmărind continuu funcţionarea operatorul intervine pentru reducerea capacităţii arzătorului prin scoaterea din funcţiune a diuzei 2 atunci când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale si întreruperea funcţionării arzătorului când presiunea aburului are valoarea nominală. În cazul în care temperatura combustibilului depăşeşte cu circa 400 C limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e45 care deconectează instalaţia de încălzire. Caldarina poate utiliza drept combustibil motorina (combustibil diesel) sau păcura (combustibil greu). În continuare. Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este permanentă în situaţia în care se lucrează în regim manual. Este alimentat releul d49. se întrerupe alimentarea releului d47. este alimentat releul d47 care prin închiderea contactului d47 (13-14) stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C45. 4. se deschide contactul d49 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii h50. Când temperatura combustibilului ajunge la limita superioară de lucru. Dacă se foloseşte combustibil greu (păcură) acesta la temperaturi scăzute îşi măreşte vâscozitatea şi pentru funcţionarea normală a diuzelor de pulverizare a combustibilului în focar. Când temperatura scade sub limita inferioară se închide contactul traductorului e47. La funcţionarea cu combustibil greu b44 se pune pe poziţia 2. pe durata de funcţionare a arzătorului.

.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d72 (23-24) şi deconectarea alimentării releului d2.7 Protecţiile caldarinei Schema electrică de protecţie şi semnalizare a caldarinei. Nivel ridicat apă caldarină – semnalizare optică şi sonoră. Ca şi în cazul anterior se întrerupe alimentarea 130 . În situaţia în care presiunea aburului sau nivelul apei depăşesc limitele maxime şi este în pericol funcţionarea caldarinei. se întrerupe alimentarea releului d65. . Depăşirea presiunii maxime a aburului – semnalizare şi blocare. 4. Când nivelul apei de alimentare a caldarinei este la limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e61 şi se întrerupe alimentarea releului d61. schema de protecţie întrerupe automat funcţionarea caldarinei şi semnalizează cauza întreruperii. totodată. Se deschide contactul d64 (5-6). În aceste situaţii se întrerupe alimentarea releului d67 se deschide contactul d67 (5-6) şi se întrerupe alimentarea releului d68.8d semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali. care realizează: . prezentată în fig. Prin întreruperea alimentării releului d68 se realizează: .4.aprinderea lămpii de semnalizare h 69 ―Nivel de avarie‖ prin închiderea contactului d68 (31-32).prin închiderea contactelor d2 (51-52).întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d68 (23-24) din circuitul releului d2 şi scoaterea acestuia de sub tensiune. Se deschide contactul d2 (33-34) şi se întrerupe alimentarea programatorului LAE-1 sau a schemei de comandă în cazul în care se foloseşte regimul manual de lucru. . La scăderea nivelului apei de alimentare a caldarinei sub valoarea inferioară de lucru se deschide contactul traductorului e64 ºi se întrerupe alimentarea releului d64. se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. se deschide contactul d62 (23-24). se închide contactul d62 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h63 ―Nivel ridicat‖. În acelaşi timp se deschide contactul d65 (23-24) şi se pune în funcţiune avertizarea acustică. La scăderea nivelului apei sub limita minimă de avarie se deschide contactul traductorului 67a iar la creşterea nivelului peste limita maximă de avarie se deschide contactul traductorului e67b. Nivel de avarie apă caldarină – semnalizare şi blocare.se deschide contactul d2 (43-44). se întrerupe alimentarea releului d80 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. se închide contactul d65 (31-32) şi este alimentată lampa de semnalizare h66 ―Nivel scăzut‖. În continuare se prezintă situaţiile în care acţionează instalaţia de protecţie şi semnalizare. Nivel scăzut apă caldarină – semnalizare optică şi acustică. Se deschide contactul d61 (5-6) se întrerupe alimentarea releului d62. d2 (61-62) este alimentată lampa h4 ―Blocare‖ şi funcţionează avertizarea sonoră h5. La depăşirea presiunii maxime a aburului se deschide contactul traductorului e72 şi se întrerupe alimentarea releului d72.

Deschiderea contactului frl întrerupe alimentarea releului AR care declanşează şi întrerupe funcţionarea caldarinei. 131 .6). Pentru nivelul ridicat al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) închiderea valvulei de alimentare cu apă. traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare şi se întrerupe alimentarea releului FR. Presiune scăzută a combustibilului – semnalizare optică şi acustică. d) semnalizarea optică şi sonoră. . b) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. Această protecţie acţionează numai în regim automat de funcţionare şi este asigurată de releul programator LAE-1 (fig. În această situaţie la dispariţia flacărei. Pe panoul programatorului se aprinde lampa cu neon L1 iar pe panoul tabloului de automatizare se aprinde lampa h11 ―Lipsă flacără‖. c) oprirea arzătorului. Atunci când presiunea combustibilului scade sub valoarea nominală. .se deschide contactul d2 (43-44) din circuitul releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. Pentru deblocarea şi reluarea de la început a ciclului de punere în funcţiune se apasă pe butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau pe butonul b12 de pe panoul tabloului de automatizare. Lipsă flacără – semnalizare şi oprire. pulverizarea în continuare a combustibilului în focar conduce la acumularea de gaze care pot provoca explozia caldarinei.aprinderea lămpii de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ prin închiderea contactului d72 (31-32).4. Dacă în timpul funcţionării se stinge flacăra. Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului. Se întrerupe alimentarea releului d74 şi prin închiderea contactului d74 (31-32) se alimentează lampa de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. TEST DE AUTOEVALUARE 1. De asemenea se deschide d74 (23-24) se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. d) oprirea arzătorului. b) semnalizarea optică şi sonoră.programatorului sau a schemei de comandă şi se pune în funcţiune semnalizarea optică şi acustică. 2. Pentru nivelul scăzut al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) deschiderea valvulei de alimentare cu apă. se deschide contactul traductorului e74. c) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei.

2: d.LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea caldarinei pentru pornire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 132 .

protecţie şi semnalizare. instalaţia de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în spaţiile destinate odihnei. În afara instalaţiilor frigorifice de cambuză şi de climatizare navele cu destinaţie specială pentru transportul mărfurilor în condiţii de temperatură scăzută. frecvent pe nave sunt: amoniacul.Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. preparate din carne. freonul 22 (R22). Aceste instalaţii sunt complet automatizate şi funcţionează fără a fi necesară supravegherea permanentă la posturile locale de dispunere a aparaturii. cabina radio. două tipuri de instalaţii frigorifice şi anume: instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure conservarea prin frig a produselor alimentare perisabile necesare pentru hrana echipajului şi a pasagerilor.Agenţi frigorifici 5. produse uscate.1. servirii mesei şi în spaţii de lucru ale echipajului. Agenţii frigorifice utilizaţi.Unitatea de învăţare nr. Aceste instalaţii sunt destinate conservării prin frig atât a produselor congelate: carne. protecţie de semnalizare 5. Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. Pentru navele de transport şi militare se folosesc. Astfel de instalaţii nu fac obiectul prezentei lucrări.1.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză 5. Amoniacul este întrebuinţat de regulă pentru instalaţii frigorifice de mare capacitate aflate la bordul nave lor de pescuit şi navelor frigorifice. În cele ce urmează se va trata partea electrică a sistemelor de automatizare pentru instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare făcându-se o prezentare generală a părţii mecanice. 133 . în general. atât cât este necesar pentru a înţelege funcţionarea schemei electrice de automatizare.Instalaţia de climatizare OBIECTIVE de a explica destinaţia. peşte. Agenţi frigorifici În prezent toate navele sunt dotate cu instalaţii frigorifice. Pentru instalaţiile frigorifice de cambuză se foloseşte obişnuit freon 12 şi freon 22. postul de supraveghere şi control a maşinilor ş.3 Schema electrică de comandă automată. componenţa şi modul de funcţionare a unei instalaţii frigorifice şi a unei instalaţii de climatizare. freonul 12 (R12). băuturi. precum şi navele de pescuit au la bord instalaţii frigorifice de mare capacitate destinate pentru magaziile de mărfuri. de a identifica şi descrie schema electrică de comandă. de a defini măsurile care trebuie luate în cazul apariţiei diferitelor semnalizări. cât şi a produselor refrigerate: legume.a.4. cum ar fi: puntea de comandă. 5.5 INSTALAŢII ELECTRICE DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE CUPRINS 5. denumite nave frigorifice.

Când nu sunt urme de freon flacăra lămpii este albastră. .capacitate deosebită de a trece prin cele mai mici neetanşeetăţi ceea ce duce la pierderi însemnate de agent. fiind utilizat la toate instalaţiile frigorifice de cambuză şi climatizare. Fig. În momentul în care apar urme de freon în aerul care este preluat cu ajutorul furtunului de la locul de căutare a 134 . deci putere frigorifică redusă şi ca urmare este necesară o cantitate mare de agent frigorific care circulă în unitatea de timp pentru a prelua căldura.Freon 12 este agentul frigorific cel mai răspândit la nave. . Metoda cu spumă de găsire a locului prin care se pierde agent nu este satisfăcătoare. rezervor de butan sau alcool. Freon 12 este agentul frigorific ideal pentru nave datorită proprietăţilor sale. asigurând permanent suprafeţele curate de schimb de căldură şi revenirea uleiului în carterul compresorului. . . 3.neinflamabil. 2.1. fără acţiune fiziologică asupra omului. şi anume: . ca impuritate. 5. garniturile şi chiar restul instalaţiei. nu prezintă pericol de explozie. la depăşirea acesteia apa. în prezenţa apei însă.1.dizolvă uleiul de ungere. furtun. . amestec de aer + freon.solubilitatea redusă faţă de apă 2.exponent adiabatic mic. în cazul unei exploatări necorespunzătoare. flacără.inert faţă de metale şi uleiuri de ungere. 4. Lampă pentru halogeni 1. . . se descompune în acid fluorhidric şi clorhidric care atacă magneziul.depistarea cu dificultate a pierderilor de agent din instalaţie datorită faptului că este inodor.presiuni mici de condensare (6-9 bar) şi relativ ridicate la vaporizare (la presiunea atmosferică temperatura de vaporizare este t0 = -300 C). asigurând o comprimare cu consum redus de lucru mecanic. Se utilizează în acest scop lampa pentru halogeni prezentată în figura 5.căldură de vaporizare mică.5 mg/kg R12. formează particule de gheaţă care blochează ventilul de laminare. aluminiul şi aliajele lor. Excepţie fac numai unele nave de pescuit. din această cauză trebuiesc luate măsuri deosebite de uscare a instalaţiei înainte de umplere precum şi o atenţie sporită pentru curăţirea periodică a filtrului de deshidratare. Dezavantajele freonului 12 comparativ cu alţi agenţi frigorifici sunt: . robinet de reglare a flacărei. 5.

Comparativ cu freon 12 are performanţe îmbunătăţite: temperatura de vaporizare la presiunea atmosferică este –400 C.2 este prezentată schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză cu 5 camere. În acest rezervor se poate goli întreaga instalaţie. e)Asigură în circuit deschis răcirea cu apă de mare a condensatorului. Montat pe conducta de agent frigorific lichid de înaltă presiune. 5. B. Freonul 22 este folosit ca agent frigorific cu precădere pe navele de pescuit şi nave de transport frigorific. În acelaşi scop se foloseşte şi aparatură electronică capabilă să determine scăpările de agent frigorific. flacăra capătă o culoare verde. Elementele componente ale instalaţiei frigorifice sunt: Vaporizatoarele A. C. m4 135 . cea de a doua fiind de rezervă. În prezent este în curs de desfăşurare un proces de înlocuire a freonului 12 din instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare cu freon 22 care nu este poluant pentru mediu. produse uscate (camera D) şi băuturi (camera E). La partea inferioară este prevăzut cu un rezervor care acumulează surplusul de agent frigorific. Condensatorul Compresoare m1. Presiunea normală pe circuitul de răcire este sesizată de închiderea contactului b14. Asigură laminarea agentului de la presiunea de condensare la presiunea de vaporizare. Vaporizatoarele cu acelaşi regim de temperaturi se montează pe acelaşi circuit. Scăpările mari de agent frigorific pot fi depistate şi prin urmă rirea brumărilor sau umezirilor locale pe conductele de lichid fisurate. m2 Filtrul Ventilele de reglaj Pompele de răcire m3. E Realizează vaporizarea agentului frigorific lichid. Asigură transmiterea căldurii de la agentul frigorific către mediul ambiant.scăpărilor de freon. Fenomenul este însoţit de absorbţia căldurii din camera în care este montat vaporizatorul. peşte (camera B) şi trei camere cu temperaturi pozitive (+1 0 C +40 C) pentru păstrare legume (camera C). Două camere cu temperaturi negative (-100 C -140 C) pentru păstrare carne (camera A). Reglează debitul de agent frigorific lichid spre vaporizator astfel încât să se facă vaporizarea completă şi să corespundă cu debitul aspirat de compresor. asigură reţinerea urmelor de apă introduse cu agentul frigorific ca impuritate a acestuia. are puterea frigorifică mai mare. 5. Detecţia scăpărilor de agent se face la fel ca pentru freon 12. şi o solubilitate la apă de 8 ori mai mare. Creează presiuni scăzute pe circuitul de absorbţie favorizând vaporizarea şi presiuni înalte pe circuitul de refulare realizând condensarea şi transformarea agentului frigorific în starea lichidă.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză În fig. D. În funcţionare normală lucrează o singură pompă.

136 .

Termostatele b 1 b 5 Rezistenţe pentru degivrare r1. conţine: compresoarele. reprezintă elemente de comandă pentru funcţionarea automată a instalaţiei. În afara elementelor prezentate în fig. pompele de răcire. D şi E. m7. instalaţia frigorifică mai are un tablou electric de comandă a sistemului automat. m9 Electrovalvulele s2. într-un compartiment separat. complet automatizată. Deschid sau închid circuitul de agent frigorific lichid spre vaporizatoare. condensatorul. contactul preostatului este deschis. Instalaţia frigorifică prezentată în fig. Unul pentru camerele cu temperaturi negative: A şi B. să lucreze unul singur care să asigure menţinerea temperaturilor normale în camere timp de 24 ore (funcţionare de avarie). Compartimentul agregate. filtru şi alimentarea.2 conţine două circuite cu funcţionare independentă. Cât timp există presiune de vapori pe circuitul de absorbţie şi ca urmare compresorul lucrează. bp2 Preostatul bp3 Măsoară temperaturile din camerele frigorifice. interzicând funcţionarea ventilaţiei şi a degivrării. rezervorul de freon. r3. automat sau manual. se blochează funcţionarea compresoarelor şi se conectează pentru o anumită durată rezistenţele pentru topirea gheţei formată pe răcitoare şi tăvi. 5. s3. m6. Acest tablou se dispune în apropiere. Comanda de deschidere sau închidere este dată de termostatele care controlează temperaturile din camerele frigorifice. Cele două circuite sunt interconectate pe refulare şi au în comun condensatorul cu sistemul de răcire. în cazul în care un compresor este ineficient. Funcţionarea normală a instalaţiei frigorifice precum şi avariile care apar sunt semnalizate local pe panoul tabloului electric de automatizări cât şi la distanţă. În condiţii normale cele două circuite funcţionează independent existând posibilitatea. electrovalvulele şi presostatele. Periodic. s6 Electrovalvula s1 Presostatele de joasă presiune bp1. interzice efectuarea comenzii de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. sistemul de comandă şi protecţie. dispus în apropierea camerelor frigorifice pentru scurtarea lungimilor conductelor de legătură. Pe durata funcţionării degivrării închide circuitul de aspiraţie spre compresor blocând astfel funcţionarea acestuia. Întrucât sistemul de automatizare al instalaţiei frigorifice lucrează fără a fi necesară prezenţa 137 . s5. m8. r2. r4 Ventilatoarele m5. În camerele frigorifice se instalează vaporizatoarele. 5. Montată pe circuitul de aspiraţie al camerelor cu temperaturi negative. Montat pe circuitul de absorbţie al camerelor cu temperaturi negative. Sunt folosite pentru dezgheţarea răcitoarelor şi tăvilor din camerele cu temperaturi negative. izolat de zgomotul din compartimentul agregate. Termostatele fixează regimul de temperaturi dorit şi la depăşirea limitei maxime se comandă deschiderea circuitului de freon lichid spre vaporizator iar când se ajunge la limita minimă se comandă închiderea circuitului. ventilatoarele pentru omogenizarea temperaturii şi termostatele pentru controlul şi comanda menţinerii temperaturii în camere între limitele fixate. Montate pe conductele de aspiraţie.2. celălalt pentru camerele cu temperaturi pozitive: C. f) Se montează în camerele frigorifice şi au rolul de omogenizare a temperaturii din încăperea în care funcţionează. s4.

2 bar. compresorul este pus în funcţiune şi urmează un nou ciclu de lucru. când valoarea acesteia ajunge la limita minimă. trece spre vaporizatoarele A şi B. Presostatele diferenţiale de ulei (U1 şi U2) îndeplinesc funcţii de protecţie. circa 0. termostatele comandă intrarea din nou în funcţiune a unuia sau mai multe vaporizatoare de pe circuit. se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. Presiunea pe conducta de absorbţie creşte lent şi după depăşirea presiunii diferenţiate reglate se închide contactul presostatului. presostatul de joasă presiune bp1 montat pe conducta de aspiraţie îşi închide contactul şi comandă pornirea compresorului. contactul presostatului este închis. bp2). Considerăm că termostatele b 1 şi b 2 sunt reglate pentru menţinerea temperaturii între limitele: minim –140 C şi maxim –100 C. presostatul diferenţial de ulei este prevăzut cu un releu termic de temporizare 45 90 secunde care face posibilă pornirea fără existenţa diferenţei de presiune reglată.2 de exemplu circuitul camerelor negative. ca urmare a creşterii temperaturilor în camere. Diferenţialul presostatului este reglat astfel încât contactul se deschide la presiunea de 0. Presostatele de joasă presiune (bp1. aşa cum am menţionat reprezintă elementul de comandă pentru funcţionarea compresorului. absoarbe vaporii de freon. După un timp. s3 şi freonul lichid. Freonul pătrunde în vaporizator. presiunea pe conducta de aspiraţie are o valoare la care. rămân în această poziţie fiind necesară reanclanşarea manuală pentru o nouă pornire. când presiunea pe conducta de aspiraţie ajunge la limita maximă 1. Se prezintă în continuare funcţionarea de principiu a unuia din cele două circuite prezentate în figura 4. contactul presostatului se deschide oprind funcţionarea compresorului. De regulă semnalizarea la distanţă se montează în PSCM (post de supraveghere.8 – 2 bar. În regim normal de funcţionare. După un timp de staţionare. Compresorul lucrează. Freonul lichid sub presiune de 5 bar este trimis la intrarea în vaporizatoare stabilindu-se astfel un circuit închis al agentului frigorific. Din vaporizator vaporii de freon pătrund în conducta de aspiraţie spre compresor şi presiunea începe să crească lent. În condensator are loc transformarea în stare lichidă a freonului. Atunci când într-o cameră sau în ambele camere temperatura depăşeşte limita maximă termostatele comandă deschiderea electrovalvulelor s2. este necesară semnalizarea la distanţă. după declanşare. Pentru a asigura pornirea compresorului. Întrucât 138 . sub presiune circa 5 bar.operatorului pentru supraveghere. Contactele acestor presostate sunt închise permiţând funcţionarea compresoarelor atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere are o valoare astfel încât asigură ungerea normală a agregatelor. deci după ce pompa a avut timpul necesar să creeze diferenţa de presiune prescrisă. pentru a sesiza situaţiile de avarie ce pot apare. într-un punct în care se execută cart permanent. comandă maşini). prin reglajul efectuat. Introducerea în funcţiune a presostatului are loc după scurgerea duratei amintite. când lucrează unul sau mai multe vaporizatoare de pe un circuit. îi comprimă şi îi trimite pe circuitul de refulare spre condensator.8 – 2 bar. Ventilele de reglaj (laminare) montate înaintea vaporizatoarelor permit trecerea unui debit astfel reglat încât să se facă o vaporizare completă.2 bar şi se închide la presiunea de 1. La scăderea presiunii de pe conducta de aspiraţie ca urmare a închiderii funcţionării ultimului vaporizator de pe circuit. Aceste aparate.

Compresorul continuă să lucreze aspirând freonul existent după valvulele electromagnetice. În situaţia în care sunt mai multe camere pe un circuit. pentru un compresor cu 4 cilindri se scot din funcţiune succesiv 2 cilindri obţinându-se reducerea capacităţii acestuia la 75% şi 50% din sarcina nominală. Funcţionarea lui se întrerupe numai atunci când s-a ajuns la temperatura programată în toate camerele. De regulă.valvulele de reglaj lucrează continuu debitând freon care se vaporizează în vaporizatoare. se montează un regulator de capacitate care permite trecerea unei părţi a vaporilor din circuitul de refulare pe circuitul de absorbţie menţinând în acest fel presiunea pe circuitul de aspiraţie. 139 . Filtrul uscător (cu silicagel) reţine urmele de apă din freon. compresorul lucrează cu mai multe vaporizatoare situate în camere diferite.3 bar presostatul bp1 îşi deschide contactul şi comandă oprirea compresorului. Funcţionarea celui de-al doilea circuit care deserveşte camerele cu temperaturi pozitive este aceeaşi. compresorul frigorific lucrează până la întreruperea funcţionării ultimului vaporizator. În cazul în care debitul apei de răcire este insuficient sau se întrerupe. presiunea pe conducta de aspiraţie a compresorului se menţine la valoarea 1. Depăşirea presiunii normale de refulare este sesizată de presostatul diferenţial de ulei (U1 sau U2) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. funcţionarea unor cilindri.1 – 0. acest lucru este resimţit prin scăderea presiunii pe conducta de aspiraţie la circa 1 bar deoarece lucrează numai vaporizatorul B. temperatura în camerele frigorifice scade continuu şi când se ajunge la limita minimă –140 C termostatele comandă închiderea valvulelor electromagnetice s2. De exemplu. Din momentul în care începe să se reducă numărul consumatorilor se reduce continuu presiunea pe circuitul de aspiraţie şi pentru aceeaşi capacitate a compresorului se măreşte temperatura de refulare. aşa cum este cazul prezentat. Compresorul continuă să lucreze cu sarcina pe jumătate până la obţinerea temperaturii reglate şi în camera B. de ordinul 0. filtrul şi rezervorul de freon este comun pentru cele două compresoare. s3 şi se întrerup circuitele de freon spre vaporizatoare. În astfel de situaţii pentru menţinerea în anumite limite a presiunii pe circuitul de aspiraţie până la deconectarea ultimului consumator se adoptă una din soluţiile: la reducerea sarcinii compresorului acţionează un presostat de sarcină şi se anulează. Ca urmare a funcţionării vaporizatoarelor. de exemplu în camera A. În exemplul prezentat. s-a atins temperatura reglată şi se opreşte funcţionarea vaporizatorului. Circuitul de refulare format de condensatorul răcit cu apă de mare.5 mm şi particulele mici de apă pot constitui dopuri de gheaţă care blochează funcţionarea acestora.2 – 0. Repunerea în funcţiune se face manual după luarea măsurilor corespunzătoare. Orificiile valvulelor de reglaj (de laminare) sunt foarte mici.8 – 2 bar şi compresorul funcţionează continuu. presiunea de refulare creşte peste limita normală. presiunea pe circuitul de aspiraţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă 0. Eliminarea apei este deosebit de importantă pentru buna funcţionare a instalaţiei având în vedere solubilitatea redusă a apei în freon 12. dacă în una din camere.

(3-5) se aplică tensiunea circuitelor electrovalvulelor s2. 5. 1.3c) prin care se alimentează contactoarele C7. Considerăm că se fixează comutatorul pe poziţia 2 corespunzătoare funcţionării ambelor compresoare.1. s3 aparţinând camerelor cu temperaturi negative. Este alimentat releul d1 care realizează: închide contactul d1 (2-4) din circuitele releelor d2. 5. 5. 5. d3 şi pune sub tensiune circuitele electrovalvulelor s4.se alege pompa de răcire care urmează să lucreze punând comutatorul b12 (fig. se închide contactul d1 (10-12) (fig.5. Funcţionarea rezistenţelor de încălzire este semnalizată de aprinderea lămpilor h1. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpii h0 (fig. 5. m6 din camerele cu temperaturi negative.3d). 5.3c) care pun în funcţiune ventilatoarele m5. şi prin închiderea contactului d5 (22-24) sunt alimentate lămpile h5 – h16.3a). închide contactul d1 (6-8) şi prin contactul închis C10. 140 . a4 (fig. c. . C9 şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele m7. . 5. C8.3c) pe poziţia 1 sau 2. C6 (fig. se deconectează circuitele rezistenţelor de încălzire. De asemenea sunt alimentate contactoarele C5. d. Funcţionarea instalaţiei frigorifice se prezintă pe etape urmărindu-se schemele din fig. 3.3 Schema electrică de comandă automată.sunt alimentate rezistenţele r5.se stabileşte regimul de lucru pentru compresoare prin poziţionarea comutatorului b4 (fig. r6 (fig.3b) pe una din poziţiile: 1-funcţionare compresor nr.3d). s5. h2 (fig. protecţie şi semnalizare pentru instalaţia frigorifică de cambuză prezentată în fig. 5. m9 din camerele cu temperaturi pozitive.1 şi nr. m8. 5.3 a.se verifică integritatea lămpilor de semnalizare prin conectarea de scurtă durată a întrerupătorului b13 (fig. . Este alimentată electrovalvula s1 care deschide circuitul de absorbţie pentru compartimentele cu temperaturi negative. a3.3d). Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b3 (fig. b2 cu reţinere în poziţia apăsat. . a1.funcţionarea în condiţii economice a instalaţiei cu consum redus de energie electrică şi fără carturi permanente pentru supraveghere pe timpul funcţionării.se conectează manual întrerupătoarele automate a0.2.3. Pe durata conectării sunt alimentate lămpile de semnalizare h1 – h4. protecţie de semnalizare Automatizarea instalaţiilor frigorifice asigură: .3b). s6 care aparţin camerelor cu temperaturi pozitive.menţinerea în limite prescrise a parametrilor mediului din camerele frigorifice fapt care asigură calitatea produselor conservate prin frig. În situaţia în care temperatura mediului este ridicată şi nu este necesară încălzirea uleiului prin apăsarea pe butoanele b1.funcţionare compresoare nr.3b) pentru încălzirea uleiului de ungere din carterul compresoarelor. 5. . . 5. b.22.2. a2. e şi f este prezentată schema electrică de comandă automată.siguranţă sporită în exploatare. releul d5. 2. În fig.2. Pregătirea pentru pornire constă în executarea următoarelor operaţiuni: .funcţionare compresor nr.

141 .

142 .

143 .

144

145

146

se întrerupe şi funcţionarea pompei de răcire. În funcţionare. 5.3b) sunt în poziţia prezentată în schemă şi prin contactele lor închid circuitele de alimentare a electrovalvulelor s2. temperaturile în camerele frigorifice sunt peste limitele reglate. 5. se închid contactele d2 (10-12). Când ambele compresoare sunt oprite ca urmare a acţiunii presostatelor de joasă presiune. a2 acţionate anterior în faza de pregătire a pornirii. s4.5. Funcţionarea pompei de răcire este semnalizată local de aprinderea lămpii h10 ―Funcţionare pompă răcire‖.5. s6. termostatele b 1 – b 5 (fig. 5. În momentul pornirii. Pe măsură ce circuitele spre vaporizatoare se închid ca urmare a ajungerii la valoarea temperaturii reglate scade presiunea pe circuitele de absorbţie spre compresoare. bp2 închid contactele şi stabilesc circuitele de alimentare pentru releele d2. 147 . s3. local şi h12 la distanţă.2 bar. Când presiunea de aspiraţie ajunge la limita maximă. 5. d3 (2-4). 2 bar. presiunea pe circuitele de absorbţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă. Funcţionarea instalaţiei. d3 (10-12) pregătind circuitele de alimentare pentru lampa de semnalizare h9 ―Lipsă apă de răcire‖. Această lampă nu se aprinde atâta timp cât există presiune pe circuitul apei de răcire şi contactul b14 este deschis. Ca urmare sunt deschise circuitele agentului frigorific spre vaporizatoare. U1. Prin contactorul C3 sau C4 este pusă în funcţiune una din pompele sistemului de răcire.3c) prin care se alimentează contactorul C3 sau C4 în funcţie de poziţia comutatorului b12 stabilită în faza de pregătire a pornirii. În acelaşi timp se deschid contactele auxiliare C1 (3-5).Funcţionarea ventilatoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpilor h12 – h16 (fig. C2 (3-5) (fig. h7 pe panoul local şi h17. Releele d2. bp1 pentru compresorul nr.3e) sunt alimentate lămpile h6. d3 (6-8) (fig. presostatele de joasă presiune. După închiderea ultimului vaporizator de pe fiecare din cele două circuite independente. 5. C2 (6-8) (fig. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizatoare se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. 0. h18 la distanţă care semnalizează funcţionarea compresoarelor.3b) comandă pe rând închiderea electrovalvulelor s2 – s6 şi se întrerupe alimentarea cu freon lichid a vaporizatoarelor din camere.1 şi nr. îşi deschid contactele şi întrerup funcţionarea compresoarelor. care semnalizează ―Lipsă apă răcire‖. La decuplarea termostatelor se închid contactele normal deschise ale acestora şi sunt alimentate releele d6 – d10 (fig. Contactoarele C1. prin închiderea contactelor d2 (6-8). presostatele de joasă presiune bp1. stingerea treptată a acestor lămpi indică la postul de supraveghere de la distanţă că în camerele frigorifice s-a stabilit temperatura reglată.2. C2 prin închiderea contactelor d2 (2-4). pe măsură ce în camere se ajunge la temperatura reglată. Presiunea apei pe circuitul de răcire deschide contactul b14 şi întrerupe funcţionarea lămpilor h9.2.3b) care deconectează rezistenţele de încălzire ale uleiului şi se închid contactele C1 (6-8).3f). 5. U2 şi contactele închise ale întrerupătoarelor automate a1.1 şi bp2 pentru compresorul nr. s5. d3 prin contactele închise ale presostatelor diferenţiale de ulei. C2 prin închiderea contactelor principale realizează punerea în funcţiune a compresoarelor nr. contactele termostatelor b 1 – b 5 (fig. compresoarele continuă să absoarbă gazele de după electrovalvule. Vaporii de freon ajungând pe conducta de absorbţie creşte presiunea pe acest circuit. d3 anclanşează şi prin contactele lor realizează: alimentarea contactorilor C1.3e).3d) care întrerup funcţionarea lămpilor de semnalizare la distanţă h23 – h27 (fig.

3d) şi la distanţă de aprinderea lămpii h19 (fig.3c). se deschide u3 (5-6) şi se închide u3 (4-5). în cele ce urmează. se stabileşte circuitul de alimentare al releului d4. bp2 este semnalizată local de aprinderea lămpii h3 (fig. Ciclul se repetă automat ori de câte ori se depăşesc temperaturile reglate. în camere. automat termostatele din camerele respective comandă alimentarea electrovalvulelor şi deschiderea circuitelor de alimentare cu freon lichid a vaporizatoarelor. Regimul este ales prin fixarea comutatorului b10 (fig. Degivrarea se poate efectua automat sau manual. creşte presiunea pe circuitele de absorbţie şi când valoarea acesteia ajunge la limita maximă 2 bar. Comanda de degivrare este dată de releul programator prin deschiderea contactului u3 (4-5) şi închiderea contactului u3 (5-6) care stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C10. Se închide contactul d4 (6-8) pregătind circuitul de alimentare al contactorului C10. comandă pornirea compresoarelor. întreruperea tensiunii aplicată termostatelor b 1. Vaporizatoarele intră în funcţiune. Degivrarea. Contactorul C10 prin contactele sale principale conectează rezistenţele de încălzire r1. Pentru topirea gheţii este necesar ca periodic să se efectueze operaţiunea de degivrare. presostatele de joasă presiune. 5.3a) pentru topirea gheţii de pe vaporizatoare şi tăvi. Funcţionarea în regim automat este comandată de releul programator u3 (fig. În situaţia în care după stabilirea regimului termic în unele camere nu se intră o perioadă mare de timp. r4 (fig. ventilaţia în aceste camere poate fi oprită manual prin apăsarea butoanelor cu reţinere b5 – b9 (fig. bp1. Se închide contactul C10 (2-4) (fig. La pornirea instalaţiei. restabilind situaţia iniţială. pe vaporizatoarele din camerele cu temperaturi negative se formează gheaţa care este izolant temic şi împiedică transferul de căldură. 5. Se deschide contactul C10 (3-5) având ca urmare: blocarea circuitului de absorbţie spre compresor prin întreruperea alimentării electrovalvulei s1. când în una sau mai multe camere creşte temperatura peste limita maximă reglată. După parcurgerea perioadei fixate pentru degivrare. releul programator u3 comută din nou contactele. menţinându-se permanent. Prin închiderea contactului d4 (2-4) se stabileşte un nou circuit de alimentare a releului d4 prin contactul propriu şi contactul presostatului bp3 închis numai în perioada în care presiunea pe circuitul de absorbţie este sub limita minimă şi deci compresorul nu lucrează. că s-a ales acest regim. 5. Regimul automat constituie regimul de bază şi se consideră. În funcţionare.3c) pe poziţia dorită.3c). prin închiderea contactului d1 (10-12) contactul închis u3 (4-5) al programatorului şi contactul b10 (A-B). b 2 din camerele cu temperaturi negative şi contactorilor C5. Releul programator în funcţie de reglajul efectuat poate asigura până la 12 operaţiuni de degivrare în 24 ore cu durate cuprinse în limitele 10-90 minute.Acţiunea presostatelor bp1.3e) şi la postul local se aprinde lampa h11 iar la postul de la distanţă lampa h22 (fig. temperatura în limitele reglate. C6. 5.5. Prin această întrerupere se interzice posibilitatea pornirii vaporizatoarelor şi funcţionarea ventilaţiei în camerele cu temperaturi negative. bp2. bp2‖. 5.3f) ―Decuplat presostat bp1. r3. După o perioadă de timp. 148 . Concomitent este alimentat şi servomotorul releului programator. 5.3f) care semnalizează ―Funcţionare degivrare‖. Ventilaţia în camerele frigorifice lucrează continuu pentru omogenizarea temperaturilor în volumul camerelor. 5. r2. Compresoarele şi pompa de răcire lucrează până la refacerea temperaturii reglate în camerele respective.

Dacă în această perioadă se formează presiunea normală de ungere. U1 (1-3).Efectuarea periodică a operaţiunii de degivrare împiedică formarea de gheaţă cu grosimi mai mari de 2-3 mm asigurând permanent transmisia optimă a căldurii. contactul presostatului diferenţial de ulei U1 (4-5 este deschis). presostatul diferenţial de ulei închide contactul U1 (4-5). În situaţia în care în această perioadă nu se formează presiunea nominală. la depăşirea presiunii maxime pe conducta de refulare şi acest lucru poate avea loc dacă debitul pompei de răcire este insuficient sau se întrerupe circuitul de răcire. Protecţia instalaţiei. Prezenţa releului termic este necesară pentru ca presostatul diferenţial să nu acţioneze pe durata regimului tranzitoriu de pornire a compresorului. Circulaţia apei de răcire este de asemenea importantă pentru funcţionarea normală a instalaţiei. se deschide contactul U1 (1-3) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. U2 asigură protecţia compresoarelor şi a instalaţiei la depăşirea presiunii maxime de refulare. b4 (I-H). Această durată se stabileşte prin alegerea corespunzătoare a valorii rezistenţei r. La pornire. se întrerupe trecerea curentului electric prin elementul termic al releului şi se continuă funcţionarea compresorului. 5. Circuitul de alimentare al elementului termic este întrerupt şi ca urmare este închis contactul U1 (1-3) şi este deschis contactul U1 (1-2). Circuitele de alimentare a contactoarelor. În cazul în care se întrerupe circuitul apei de răcire. În situaţia în care se alege regimul manual pentru efectuarea degivrării se pune comutatprul b10 pe poziţia 2 ―Manual‖. Atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere este în limitele normale. U1. lămpilor de semnalizare şi rezistenţele de încălzire sunt protejate cu siguranţe. releelor. Protecţia electroventilatoarelor este realizată cu siguranţe pentru scurtcircuite şi cu relee termice pentru suprasarcină. Funcţionarea releelor diferenţiale de ulei pentru protecţia compresoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpii h20 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. se închide contactul b14 şi se aprind lămpile de semnalizare h9 la postul local şi h 5 la distanţă ―Lipsă apă răcire‖. r. Prezenţa contactului presostatului bp3 montat pe circuitul de aspiraţie împiedică aplicarea regimului de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. Releele diferenţiale de ulei. este alimentat releul termic şi aceasta cu temporizare deschide contactul U1 (1-3) întrerupând funcţionarea compresorului. element termic. Situaţia fiind similară pentru cele două presostate. creşte presiunea pe circuitul de refulare şi acţionează presostatul diferenţial de ulei care comandă oprirea compresorului. În funcţionare. Durata întârzierii acţionării releului termic este reglabilă în limitele 45 – 90 secunde. C1 (2-4). se deschide contactul presostatului diferenţial de ulei U (4-5). Elementul termic al releului este parcurs de curent pe circuitul: d1 (2-4). în continuare se prezintă funcţionarea presostatului diferenţial de ulei U1. 149 . Pe durata acestui regim tranzitoriu contactul presostatului U (4-5) este închis întrucât diferenţa de presiune este sub limita normală. după un timp. acţionează elementul termic al releului. iniţial presiunea de ulei este nulă şi creşte treptat după pornirea compresorului.3b. U1 (4-5). Prin contactul închis U1 (1-3) este permisă funcţionarea compresorului comandată de presostatul de joasă presiune bp1. Dacă nu se iau măsuri pentru refacerea circuitului apei de răcire. Electromotoarele compresoarelor şi pompelor de răcire sunt protejate cu întrerupătoare automate care asigură protecţie la suprasarcină şi scurtcircuite. Funcţionarea este aceeaşi cu deosebirea că momentul degivrării şi durata acestei operaţiuni este stabilită de operator. Schema electrică a presostatelor diferenţiale de ulei este prezentată în fig.

Întrucât conducerea navei. un control al parametrilor acestuia (îndeosebi temperatura şi umiditatea) în vederea asigurării unei ambianţe potrivite pentru activitate şi odihnă la bordul navei. Iniţial se face o preîncălzire funcţionând cu abur.) deci spaţii închise. Pentru ridicarea umidităţii la 40-60%. Confortul termic se defineşte ca totalitatea parametrilor care trebuie asiguraţi aerului interior pentru realizarea unei ambianţe cât mai apropiată de nevoile fiziologice ale organismului omenesc aflat în activitate sau odihnă. Acest aer dă senzaţia de inconfort producând uscarea căilor respiratorii şi a pieii. între bateriile de preîncălzire şi încălzire finală se introduce un umidificator care funcţionează pe principiul injecţiei de abur în aer. sunt date valorile temperaturii şi umidităţii corespunzătoare normelor sanitare de confort. aceasta într-un timp relativ scurt poate parcurge distanţa de la ecuator la cercurile polare. În perioada de navigaţie în zone reci climatizarea aerului se face prin încălzire şi umidificare. Instalaţia de climatizare 150 . are o influenţă hotărâtoare asupra stării de sănătate şi capacităţii de muncă. Unul din factorii importanţi care determină calitatea mediului îl constituie confortul termic. toate navele maritime şi unele nave fluviale sunt prevăzute cu instalaţii care asigură realizarea condiţiilor de confort termic. 5. După o primă etapă se obţine aer încălzit şi uscat având umiditatea relativă circa 10%. tubulaturi şi utilaje cu care se realizează climatizarea formează instalaţia de climatizare a navei.2. valori normale pentru confortul termic.1 se prezintă caracteristicile instalaţiilor frigorifice de cambuză produse de Tehnofrig. Cluj-Napoca pentru navele comerciale. În tabelul 5.4.C. Principalii parametri ai aerului care creează senzaţia de confort sunt: temperatura. umiditatea şi viteza aerului.În tabelul 5. Calitatea mediului în care trăiesc oamenii. odihna şi alte activităţi ale echipajelor au loc în cabine careuri şi puncte de comandă centralizată (P. îşi desfăşoară activitatea şi se odihnesc. Trecând de la condiţiile verii toride la condiţiile unei ierni aspre.C. Climatizarea rezolvă această problemă şi ansamblul de aparate. Pentru o navă maritimă cu zonă de navigaţie nelimitată. Este necesar să existe o tratare complexă a aerului. simpla ventilare sau încălzirea compartimentelor este insuficientă.

tdw. 4700 tdw.3 0 -10 17 -10 6 -4 5.4/23. 0 C Volumul. m3 e 151 . Cargou 7500 tdw. 10 kW.4/8.6 +2 3.6/6. m Peşte 3 IFN–56/ IFN– 56/ IFN– 56/ 2400 4700 SA GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN 80 GCN 80 (2 (2 buc) buc) K 1202 K 1202 5 kW .7 - -15 16 -15 7 +2 37. Tipul navei Utilaje şi compartimente Cargou Cargou 2400 tdw. m 3 Aticameră Temperatura.5 +2 12. m3 Temperatura.3 +2 15 -15 75 -15 24 +4 33 +2 34 +8 50 +8 29 +10 29 -18 37.6 -15 26 -15 11 +2 55 +2 8.7 +2 31. IFN– 80/ 7500 GCN40 (2 buc) K 902 Cargou Mineralier Mineralier Petrolier 15000 55000 150000 tdw. C Volumul. 2.5 +2 7.5 +5 9.2 +15 32. C uscate Volumul.5 +2 67. 7. 1500 rot.5 -18 14.1.9 kW. m3 Temperatura./ min./min. m3 Băuturi Temperatura. 5. 18000 tdw.5 +6 7. 6. -15 8 -15 5. 1500 rot. 0 C Volumul. 0 C Volumul. m 3 0 +2 15 +15 12 - 0 Produse Temperatura.4 +2 43. Trauler super atlantic 4. /min.5 -15 23.5 +12 33. 3. Compresor frigorific Motor electric Compartimentele cambuzei Carne Temperatura. 8.2 +7 19 Temperatura. 9. 1000 rot. tdw. / min.8 kW. 1000 rot. IFN–180/ 150000 IFN–112/ IFN–112/ IFN–160/ 18000 15000 55000 GCN 56 (2 buc) K 1202 GCN 56 (2 buc) K 1202 1.3 - -15 12.1 +2 16. C Volumul.CARACTERISTICILE INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE DE CAMBUZĂ TIP TEHNOFRIG TABELUL 5. m 3 Grăsimi Vegetale Lactate Temperatura. 13. 6. 0 C Volumul.6/17 -15 7. Tipul instalaţiei Grup compresor naval.5 +5 6.4 +8 23. 0 C sau decongelar Volumul.

în principal. de trei parametrii: temperatură. Cu cât temperatura este mai scăzută. Răcind în continuare aerul sub această temperatură. înăbuşitoare. cu atât capacitatea de a reţine vaporii de apă este mai redusă. diferenţa de temperatură între exterior. aerul devine saturat. la majoritatea oamenilor. sub această valoare apare senzaţia de atmosferă închisă. t = te .2 m/s şi poate fi crescută până la 0. Senzaţia de prospeţime a aerului este asigurată. În continuare este necesar un proces de încălzire parţială pentru aducerea aerului la parametrii doriţi (temperatură şi umiditate). care reuneşte într-o singură incintă schimbătoare de căldură. Răcind aerul umed la o anumită temperatură. umiditate şi viteza aerului. ti . şi interior. Creşterea vitezei peste această limită nu mai influenţează în mod deosebit schimbul de căldură şi în schimb. Prin răcirea aerului creşte umiditatea relativă putând ajunge până la saturaţie 100%. atât prin 152 .075 m/s. duce la apariţia senzaţiei de inconfort. Prin manevra lor se reglează debitul şi viteza aerului. să nu depăşească 6 – 80 C. Un alt parametru important de care depinde senzaţia de confort este viteza de distribuţie a aerului . 80C Diferenţa între temperatura exterioară şi interioară nu trebuie să fie mai mare întrucât capacitatea de termoreglare a organismului uman este destul de redusă şi trecerea repetată de la condiţiile de mediu exterior la condiţiile de mediu climatizat.ti 6 ….TABELUL 5.2 Anotimpul Vara Iarna Exterior te0 C +35 -25 % 70 80 ti 0 C +28 g) + 2 0 Interior % 50 50 Răcirea aerului este necesară atunci când se navigă în zone cu temperaturi ridicate. numită termotanc. Şi în cazul răcirii aerului trebuie corelată temperatura aerului climatizat cu umiditatea. În încăperile climatizate sunt instalate difuzoare pentru distribuţia aerului proaspăt prevăzute cu elemente de reglare a fantei de deschidere. Instalaţia de preparare a amestecului de aer este o construcţie compactă. Viteza recomandată este de 0. Capacitatea aerului umed de a prelua vaporii de apă este condiţionată de temperatura lui. Se recomandă ca prin răcire. apare o senzaţie supărătoare de curent având ca urmare înrăutăţirea senzaţiei de confort. Răcirea aerului sub punctul de rouă dă posibilitatea de uscare a aerului prin eliminarea apei colectată sub formă de condens. t e. în încăperi. Instalaţia de climatizare montată la bordul navei asigură tratarea complexă a aerului în scopul alimentării compartimentelor climatizate cu aer proaspăt. o parte din vapori devine excedentară şi se depune sub formă de picături formând roua.6 m/s în condiţiile climei calde. Viteza minimă a aerului la temperatura de +180 C se stabileşte la 0.

Întreaga instalaţie de climatizare care conţine: termotanc.4 se prezintă schema instalaţiei de climatizare. Compresorul aspiră vaporii de freon şi îi comprimă până la presiunea de condensare. canale de aer. În figura 5. Vaporizatorul (răcitorul) lucrează şi presiunea vaporilor de freon creşte pe conducta de aspiraţie spre compresor. filtrul de aer. presostatul de joasă presiune comandă intrarea în funcţiune a compresorului. 5. Traductoarele de temperatură. Când presiunea ajunge la valoarea maximă. se admite recircularea a 30% din volum. . H. principiul de funcţionare este acelaşi cu cel prezentat pentru instalaţia frigorifică de cambuză. traductorul comandă deschiderea valvulei şi freonul lichid trece prin valvula de reglaj în vaporizator unde se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. care face obiectul acestui capitol. sunt montate într-un compartiment separat. Traductorul de temperatură care comandă funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este de tip diferenţial şi asigură menţinerea temperaturii aerului între o valoare minimă şi maximă. În ceea ce priveşte instalaţia frigorifică de climatizare. Vaporii comprimaţi sunt refulaţi prin separatorul de ulei (care reţine picăturile de ulei) 153 . Când temperatura măsurată ajunge la limita maximă. aerul climatizat nu este în totalitate provenit din exterior.4 Instal aţi a de climatizare. umidificatorul şi aparatele aferente de automatizare. Fig.încălzire. conducte de agent frigorific şi abur şi armăturile aferente. cât şi prin răcire. în funcţie de valorile măsurate comandă funcţionarea instalaţiei de climatizare pentru a asigura valorile corespunzătoare confortului termic pentru aerul proaspăt care se introduce în compartimentele climatizate. şi de umiditate. valvule de reglaj. de cele mai multe ori amplasat pe o punte superioară pentru ca să poată aspira din exterior aer proaspăt curat. În cazul instalaţiilor de climatizare navale.

traductorul termometric comandă închiderea electrovalvulei şi se întrerupe alimentarea vaporizatorului (bateriei de răcire) cu freon lichid. 154 . Opririle făcute de presostatul de joasă presiune nu trebuie să fie mai mici de 6 – 8 minute. Sunt puse sub tensiune schemele de pornire pentru compresor.5 a. Stingerea lămpii h1 arată că uleiul are temperatura normală şi pornirea este posibilă. Comutatorul b3 are 5 poziţii: 1 – ―Automat‖.. circa 18 ore. 5. Funcţionarea instalaţiei este ciclică menţinându-se permanent temperatura aerului între limitele maximă şi minimă reglate.D. 3 – ―Manual 33%‖. În cele ce urmează considerăm că a fost fixat b3 pe poziţia 1 – Automat. pompa de răcire şi schema de comandă. traductorul b 1 închide contactul şi este conectată rezistenţa de încălzire a uleiului r. Întreruperea accidentală a ventilaţiei este urmată automat de întreruperea funcţionării instalaţiei de răcire.P. presostatul de joasă presiune comandă oprirea compresorului. În fig. Instalaţia este concepută să funcţioneze. Ventilaţia se menţine pe toată durata de funcţionare a instalaţiei de răcire a aerului. cu ajutorul comutatorului b3 se alege regimul de lucru dorit. 5 – ―Manual 100%‖. De asemenea se aprinde şi lampa h10 ―Funcţionare ventilaţie‖ care semnalizează funcţionarea ventilatorului şi ca urmare punerea în funcţiune a instalaţiei de răcire este posibilă. 4 – ―Manual 66%‖. pentru condiţionarea aerului la parametrii necesari. b şi c.Ca urmare nu se mai produce vaporizarea. Funcţionarea încălzirii uleiului este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Încălzire ulei‖. Când temperatura aerului ajunge la temperatura minimă reglată. realizându-se un circuit închis al agentului frigorific. Funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este condiţionată de existenţa circulaţiei aerului efectuată de instalaţia de ventilaţie care constituie o unitate aparte. Schema electrică pentru automatizarea instalaţiei frigorifice de climatizare este prezentată în figura 5.5a. se prezintă o parte din schema electrică a tabloului de ventilaţie reprezentând circuitul de pornire pentru electroventilatorul montat în termotanc. se alege regimul de lucru al pompei de răcire prin fixarea comutatorului b4 pe una din poziţiile: A – ―Automat‖ sau M – ―Manual‖. presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor scade continuu şi când ajunge la valoarea minimă reglată.în condensator unde are loc lichefierea agentului frigorific prin cedarea căldurii de condensare apei de mare. Pe durata încălzirii uleiului este alimentat releul d1 şi prin deschiderea contactului d1(3-5) se interzice pornirea instalaţiei. 2 – ―Oprit‖. Punerea sub tensiune este semnalizată de aprinderea lămpilor h01 şi h02 ―Prezenţă tensiune‖. În cazul în care temperatura uleiului de ungere a compresorului este sub limita minimă. protecţie şi semnalizare. Din rezervor agentul trece prin filtrul uscător (pentru reţinerea apei) în circuitul spre vaporizator. Pregătirea pentru pornire a instalaţiei de răcire constă în executarea următoarelor operaţiuni: se închide întrerupătorul automat a0 de alimentare generală din T. Condensul este trimis prin curgere liberă în rezervorul de freon lichid. Pornirea ventilatorului se face de la tabloul instalaţiei de ventilaţie prin închiderea întrerupătorului automat a v după care se apasă pe butonul de pornire P.

Din acest moment sunt puse sub tensiune bobina contactorului C1. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizator se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură având ca rezultat răcirea aerului care circulă. Se închide contactul d2 (14-16) din circuitul e lectrovalvulelor S4. h6. Întrucât la pornire temperatura aerului este peste limita maximă. 155 .3 – 6 minute). În condiţiile în care funcţionează ventilatorul (contactul dv este închis) şi temperatura uleiului este în limite normale (contactul d1(3-5) este închis) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d2.1. pe circuitul : b3 (E-F) – U1(1-3) – U2(1-3) . Vaporii de freon ajungând pe conducta de aspiraţie spre compresor ridică presiunea pe această conductă. dS2 conectate în paralel cu electrovalvulele S1.3 Trepte de capacitate 33% 66% 100% h) NOTĂ: X Presostate de joasă tensiune S1 S2 bp1 bp2 X X X X X X Ventil electromagnetic sub tensiune (deschis) Presostat cuplat (contact închis) Ventil electromagnetic fără tensiune (închis) Presostat decuplat (contact deschis) Ventile electromagnetice Releele de semnalizare dS1 . releul d3 şi releul de timp dt. S5 care deschid circuitele agentului frigorific spre vaporizator (baterie de răcire). S2 prin contactele lor permit aprinderea lămpilor h5.1(2-4) şi este pusă în funcţiune pompa de răcire. Iniţial se realizează alimentarea releului d3. Prin închiderea contactelor C1 porneşte compresorul cu încărcarea minimă 33% (funcţionează – o pereche de cilindri) şi prin închiderea contactului d3(6-8) se pregătesc treptele următoare de încărcare.b 2(1-3) – a1 – d2(6-8). dat de temporizarea releului dt (0. Prin punerea sub tensiune a releului se închide contactul d3. Trecerea pe treptele superioare de capacitate este comandată de presostatele bp1 (66%) şi bp2 (100%) conform tabelului . dt (5-6) şi se permite mărirea capacităţii compresorului. În faza iniţială compresorul având capacitatea 33% sunt uşurate condiţiile de pornire. se închid contactele acestuia dt (3-4). Existenţa circulaţiei apei de răcire este sesizată de presostatul bp3 care îşi închide contactul. contactul termostatului b 3 este închis şi sunt alimentate electrovalvulele S4.Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b2. După un timp. S5. h7 care semnalizează încărcarea treptată a compresorului până la capacitatea nominală. TABELUL 5. Când presiunea de aspiraţie ajunge la valoarea maximă presostatul diferenţial de joasă presiune U2 comandă pornirea compresorului prin închiderea contactului U2 (1-3).

156 .

157 .

158 .

prin deconectarea butonului b2 după care se întrerupe alimentarea generală prin deschiderea întrerupătorului a0. Rolul releului diferenţial de ulei şi modul de funcţionare este similar cu cel prezentat la instalaţia frigorifică de cambuză. b3(V-W) şi sunt alimentate electrovalvulele S1. S2 de mărire a capacităţii. Pornirea în regim manual se realizează prin apăsarea concomitentă a butoanelor b2. releul întrerupe funcţionarea compresorului. Oprirea instalaţiei se realizează. ca şi în cazul regimului automat. S2 permiţând funcţionarea compresorului la capacitatea nominală. Regimul manual de funcţionare se referă în principal la stabilirea treptelor de capacitate a compresorului. Releul diferenţial de ulei U1 asigură protecţia compresorului . la depăşirea diferenţei admisă de presiune. Protecţia instalaţiei. Acţiunea releului este semnalizată de lampa h10 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. presostatul de joasă presiune U2 comandă oprirea compresorului prin deschiderea contactului U2(1-3). la capacitatea maximă a compresorului şi realizează reducerea treptată a temperaturii aerului introdus în instalaţia de climatizare . În plus. În cazul în care s-a dat comanda de pornire a compresorului (este alimentat releul d2) şi compresorul nu porneşte (nu este alimentat releul d3) este pusă în funcţiune semnalizarea de avarie la distanţă prin aprinderea lămpii h12 ―Avarie compresor‖. În regim manual. Dacă în timpul dat de întârzierea la acţionare a elementului termic se formează presiunea normală a uleiului de ungere. scade presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor şi când ajunge la valoare limită inferioară (circa 0. b1. 159 . Se întrerupe circuitul de freon lichid spre vaporizatoare. în această schemă mai este folosit un termostat b 2 montat pe conducta de refulare care întrerupe funcţionarea compresorului atunci când temperatura pe conducta de refulare depăşeşte o anumită limită. Când temperatura aerului ajunge la valoarea minimă reglată aceasta este sesizată de termostatul diferenţial b 3 care îşi deschide contactul şi întrerupe circuitele de alimentare a electrovalvulelor S4. se deschide contactul P. Pe poziţia 4 ―Manual 66%‖ este închis contactul b3(R-S) şi este alimentată electrovalvula S1 care permite funcţionarea la capacitatea 66% iar pe poziţia 5 ―Manual 100%‖ sunt închise contactele b3(R-S). în mod normal.Funcţionarea instalaţiei de răcire este continuă. Acţiunea acestuia este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Decuplat presostat de comandă‖. alimentarea releului de pornire făcându-se direct de la reţea. Ciclul de funcţionare este reluat prin închiderea contactului b 3 la atingerea limitei superioare a temperaturii aerului. Funcţionarea instalaţiei frigorifice este ciclică şi menţine temperatura aerului între valorile minimă şi maximă reglate. Comutatorul de alegerea regimurilor de funcţionare b3 pe poziţia 3 ―Manual 33%‖ permite funcţionarea compresorului la capacitatea minimă fiind întreruptă posibilitatea de alimentare a electrovalvulelor S1. se întrerupe curentul prin elementul termic şi se menţine închis contactul U1(1-3) care permite funcţionarea compresorului. releul de timp dt asigură pornirea compresorului cu sarcină minimă şi numai după expirarea temporizării releului este posibilă trecerea pe treptele superioare de capacitate. Circuitul de protecţie este pus sub tensiune la pornirea compresorului prin închiderea contactului d3(2-4).2 bar). Acţiunea de protecţie a acestui termostat este semnalizată de aprinderea lămpii h8 ―Decuplat termostat b 2‖. În caz de avarie. S5.

63 (2buc. TABELUL 5.N.P. umidificator cu abur şi baterii de răcire (vaporizator) având posibilitatea tratării complexe a aerului.C. contactele releelor dv.C.N.C.F. Circulaţia forţată a aerului este asigurată de electro-ventilatoarele cu debite de 6300.C.N.N. 56 G. 80 C.P.cabine . 55000 I.C.4 se prezintă caracteristicile principale ale utilajelor ce compun instalaţiile de climatizare IFNC produse de Tehnofrig Cluj – Napoca. Tipul instalaţiei şi destinaţia I.) RON 250 RON 63 ACN 12.N.4.În caz de avarie întreruperea poate fi executată rapid prin apăsarea butonului b0 ―Stop general de avarie‖.N.N.N.C. AGN 8000B.C. I. 4700 5000 I.C.F. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat elementul de declanşare automată al întrerupătorului a0 şi se întrerupe alimentarea generală a instalaţiei. Agent frigorific Cantitatea de agent .C.N.N.F.N.N. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw Tipul motocompresorului Tipul agregatului frigorific Tipul condensatorului Tipul rezervorului .F. în schema instalaţiei de răcire se pun în paralel.F.cabine kg.) G.000 300 160 . 18000 I.N.N. 56 G. 450 M . 8700 I.C.F.C.C.cabine . 8/II C.N. Termotancurile de tip AGN 6300B.C. navele au două asemenea instalaţii. Tipul termotancului .C. control (PCC). În cazul în care pentru asigurarea circulaţiei aerului se folosesc două electroventilatoare. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILAJELOR CARE COMPUN INSTALAŢIILE I.C. AGN 12500B conţin baterii de preâncălzire şi încălzire finală care lucrează cu abur.M .M .5000B ACN 2500 ACN 5.C.C. una asig ură climatizarea la cabine iar cea de-a doua în punctele de comandă.N.F. De regulă. În funcţie de mărimea şi destinaţia navei pot fi montate la bord mai multe instalaţii de climatizare independente. 80 - M . 200 200 250 300 ACN 8000B ACN ACN 8000B ACN 8000B 8000N ACN 2500 Freon 12 (R12) ACN 8000B ACN 2500 RON 160 RON 160 RON 63 C. 63 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw M .N. 8000 sau 12500 m3 /h. 315 (2 buc. În tabelul 22. 315 G.C.M .

cabine .C. 8700 I.C.C.cabine .1 m3/h m /h 3 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw 100+100 kg. schema electrică realizează: a) blocarea circuitului de absorbţie spre compresor.N.P.P.N. Kg Kg 3998 5124 1068 8012 1068 kW kW 34 34 11.P.C. d) se întrerupe alimentarea de la TPD. Debit total de apă de răcire .1+14.8 8404 1068+1237 TEST DE AUTOEVALUARE 1. întreruperea a limentării termostatelor. M asa netă .5 m3/h m /h 3 51 - - 51 6 67 - 102 6 102 6 1x8000 2x6300 2500 2x8000 - 2x8000 2500 2x12500 2500+5000 110 11.C. Putere electrică instalată (fără pompe de apă de mare) . 161 . 55000 I. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw .C.C.C.25 150 12.P.Tipul instalaţiei şi destinaţia I.C.P. 2.C. La întreruperea circuitului apei de răcire schema de protecţie a instalaţiei acţionează astfel: a) se întrerupe ventilaţia în camerele frigorifice.C.C. c) semnalizarea şi după un timp oprirea comandată de presostatul diferenţial de ulei. 18000 I. I.cabine .F. Pe timpul executării degivrării. întreruperea ventilaţiei şi conectarea rezistenţelor de încălzire pentru topirea gheţei.N. oprirea compresoarelor şi conectarea rezistenţelor de încălzire a uleiului. - 100 100 l l - 25 - 25 6.cabine .F.C. Cantitatea de ulei .C. b) semnalizarea şi întreruperea funcţionării compresorului.N.C.C. Debitul de aer .F.N.C.N.1 55 68 11.25 28 25 6.F. b) blocarea acţiunii protecţiei. 4700 5000 I.cabine .F.C.F.P.

LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea pentru pornirea instalaţiei frigorifice? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUAR E 1: c.c) blocarea acţiunii protecţiei şi deconectarea alimentării compresoarelor şi pompei de răcire. 162 . 2: a. d) conectarea pompei de apă pentru răcire.

1 se prezintă un exemplu de amplasare a felinarelor de navigaţie. . Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie protejat cu siguranţe pe ambii conductori şi prevăzut cu indicator optic al funcţionării felinarelor de navigaţie.6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N OBIECTIVE . 6. Felinarele se conectează printr-un cablu flexibil cu fişă la o priză în zona de dispunere a felinarului. Felinarele de navigaţie Tabloul felinarelor de navigaţie alimentează prin circuite separate felinarele de poziţie ale navei dispuse pe catarg. 6.de a defini măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei de semnalizări. să nu depăşească 3% din tensiunea nominală. Indicatoare de cârmă. Fig.de a explica modul de funcţionare şi a semnalizărilor aferente fiecăruia dintre aparatele şi sistemele utilizate la nave.de a descrie rolul şi componenţa diferitelor aparate şi sisteme specifice domeniului naval. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6.3.1. Dispozitivele de comandă a felinarelor de navigaţie se instalează într-un pupitru amplasat în timonerie. 6. TDA şi al doilea circuit de la cel mai apropiat tablou de iluminat general care nu primeşte alimentarea de la TDA.2 Telegraful electric naval 6. Axiometre 6. CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVALE CUPRINS 6. În fig. în borduri. Căderea de tensiune.4. pe elementul indicator conectat în circuitul felinarului.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. Tabloul sau pupitrul felinarelor de navigaţie se alimentează pe două circuite: un circuit de la TPD prin tabloul de distribuţie la avarie.1.Unitatea de învăţare nr.1. . Dispunerea felinarelor de navigaţie pe navă 163 . Pe lângă semnalizarea optică se prevede şi o semnalizare acustică în cazul ieşirii din funcţiune a oricărui felinar. Felinarele de navigaţie 6. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ. în prova şi în pupa navei.

3. 6. unghiul fascicolului luminos 112.  67. În figura 6. Funcţionarea este aceeaşi pe toate circuitele felinarelor.  360 . albă.  112. Pentru exemplificare se prezintă numai trei circuite.1 reprezintă: 1 – lumină de drum „înainte‖.2. 7 – lumini de ancoră.lumină de siaj pupa.Notaţiile din fig.5o în ambele borduri faţă de planul diametral. înapoi‖. Schema electrică de ali mentare a felinarelor de navigaţie Tabloul sau pupitrul de navigaţie este alimentat pe două linii.5 în ambele borduri faţă de planul diametral.5 în ambele borduri faţă de planul diametral.  22. 5 . verde şi roşu. Fig. 2 –„ lumină de drum. 4 – lumini de bord. 6. culoare.5 din prova spre înapoi traversului. 6. 164 .2 se prezintă schema electrică de alimentare a circuitelor felinarelor de navigaţie. Comutatorul a permite conectarea alimentării de la una din surse.

6. În absenţa tensiunii pe 165 . 6. La conectarea alimentării felinarelor sunt conectate şi releele care prin închiderea contactelor normal deschise aprind lămpile de semnalizare h' 1 . La primirea ordinului. se iau măsuri de înlocuire a lămpii h1 . În fig. În fig. Concomitent cu transmiterea comenzii este pusă în funcţiune avertizarea optică şi sonoră în compartimentul maşini pentru avertizarea personalului din acest compartiment despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. formată din sistemul transmiţătorul m3 şi selsinul receptor m4 . În serie cu fiecare felinar se conectează înfăşurările releelor d1. a2. Prin acţionarea telegrafului de pe puntea de comandă se comunică regimul de marş ordonat (de exemplu. d3. A doua linie de transmisie selsină.4. Dacă se întrerupe filamentul unei lămpi. Semnalizarea optică şi acustică încetează în momentul în care s-a transmis confirmarea corectă a ordinului primit. după care se conectează din nou circuitul prin închiderea întrerupătorului a1. În caz contrar. Aprinderea lămpilor de semnalizare de pe panoul pipitrului de navigaţie indică funcţionarea normală a felinarelor de navigaţie. în principiu. se execută comanda primită prin punerea maşinii în regimul de marş ordonat (maşina „ÎNCET ÎNAINTE‖). h 1 în exemplul considerat. Prin intermediul telegrafului se transmit de pe puntea de comandă în compartimentul maşini un număr limitat de comenzi referitoare la regimul de marş al navei. Manetele prin care se acţionează telegrafele.Pe fiecare circuit sunt monate întrerupătoarele tripolare a1. 4. foloseşte pentru confirmarea comenzii. se transmite comanda „ÎNCET ÎNAINTE‖). continuă să funcţioneze până la transmiterea corectă a confirmării.2 Telegraful electric naval Descrierea funcţionării telegrafului electric naval Telegraful electric reprezintă. Se întrerupe semnalul sonor. se deconectează întrerupătorul a1. d2. După constatarea felinarului care a fost scos din funcţiune. se stinge lampa h' 1 de pe panou şi se pune în funcţiune avertizarea sonoră h. foloseşte pentru transmiterea comenzii. o instalaţie de comunicare între puntea de comandă şi compartimentul maşini. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de releele d2 (pentru telegraful din timonerie) şi d3 (pentru telegraful din compartimentul maşini). pentru fixarea precisă a comenzii.1. h'2. personalul de serviciu. de exemplu: h1 . h'3 de pe pupitrul de navigaţie şi prin deschiderea contactelor normal închise întrerup funcţionarea soneriei h. prin acţionarea telegrafului din compartimentul maşini confirmă primirea ordinului (se pune telegraful pe poziţia „ÎNCET ÎNAINTE‖). Prima linie de transmisie selsină. transmit mişcarea prin intermediul unui sistem mecanic de sacadare. se prezintă schema electrică de principiu. formată din selsinul transmiţător m1 şi selsinul receptor m2 . Comenzile care pot fi transmisie prin intermediul telegrafului sunt inscripţionate pe ecranele aparatelor de pe puntea de comandă şi din compartimentul maşini. Schema electrică de principiu a telegrafului conţine două linii de selsine folosite pentru transmiterea comenzilor şi confirmarea lor. se prezintă o vedere a ecranului. a3 şi siguranţe pentru protecţie. După confirmarea ordinului.

Comanda se dă prin rotirea selsinului transmiţător m1 şi acel indicator se va fixa în dreptul comenzii transmise. Pentru a fi distincte. Selsinul receptor 4 m4 . este alimentat releul de semnalizare d1 şi prin închiderea contactelor acestui releu sunt puse în funcţiune semnalizare optică h1 şi sonoră h2 . semnalizarea acustică h 2 de tipul unei hupe cu semnal acustic de intensitate mare iar semnalizarea acustică h3 de tipul unui buzer. se roteşte cama 1 şi va împinge în sus contactul a.3 Cadranele telegrafului Selsinul receptor m2 . pe ecranul aparatului din compartimentul maşini. releele d 2 şi d3 îşi atrag armăturile şi pe ecrane punctul roşu este înlocuit cu un punct alb. La aplicarea tensiunii de alimentare. Transformatorul m5 alimentează lămpile L folosite pentru iluminarea scalei aparatului din timonerie. se roteşte cu acelaşi unghi indicând cu săgeată.ecranele aparatelor apare un punct roşu. Din compartimentul maşini se transmite confirmarea comenzii primite prin rotirea selsinului transmiţător m3 . ordinul dat. h3 . În acelaşi timp. semnalizarea optică h1 este de regulă de forma unui girafor cu lumină galbenă. Se închide contactul a-b. Fig. în timonerie. Rezistenţa R permite reglare intensităţii lămpilor de iluminare a scalei. cuplat electric cu selsinul 166 . cuplat electric cu selsinul transmiţător m1 . în compartimentul maşini şi semnalizarea acustică. 6.

în punctul din care se comandă maşina se montează contactul A iar pe axul de transmitere a confirmării comenzii se montează contactul B. Prin deschiderea contactelor releului d1 se întrerupe semnalizarea în compartimentul maşini şi în timonerie. în care s-a pus maşina. După confirmarea ordinului primit. se roteşte cu acelaşi unghi şi va deplasa un al doilea indicator care se suprapunere cu primul indicator.4 Schema electrică de pri nci piu a telegrafului electric cu contact de semnalizare Pentru controlul sensului corect de marş. personalul de serviciu pune maşina în regimul de marş ordonat. prin transmisia cu roţi dinţate. se roteşte roata 2 cu acelaşi unghi şi în acelaşi sens ca şi cama 1 având ca rezultat deschiderea contactului a-b şi întreruperea alimentării releului de semnalizare d1 . 6. Sistemul de contacte A şi B este realizat din segmente de alamă pe care alunecă perii de contact. La confirmarea comenzii primite. Fig.transmiţător. Peria contactului A este legată mecanic cu maneta sistemului de comandă a motorului şi se deplasează odată cu acesta 167 .

iar celelalte două sunt transmiţătoare simple şi conţin un singur selsin. contactele A şi B nu se inserează. d1. prin transmisia cu roţi cilindric este legată mecanic cu axul selsinului de transmitere a confirmării comenzii (m3). În fig. În cazul în care executarea ordinul primit nu este corectă. Dacă s-a confirmat comanda „ÎNAINTE‖ şi maneta de comandă a motorului principal este împinsă în poziţiile „ÎNAINTE‖. se pot folosi trei telegrafe pentru transmiterea ordinelor dispuse în cabina timonerie şi câte unul în fiecare bord pe puntea de comandă. Schema de semnalizare este realizată cu relee montate în două cascade. maneta de comandă a motorului s-a împins pe poziţiile „ÎNAPOI‖. se prezintă schema de cuplare mecanică între telegrafele postului de comandă pentru o navă cu un singur ax port-elică. Fig. acestea trebuie să fie cuplate mecanic astfel încât să se asigure transmiterea comenzilor de la oricare din ele şi confirmarea concomitentă a răspunsului la toate aparatele fără a face nici un fel de comutări în schemă. SRT (m4 ). se înseriază contactele A şi B şi este alimentată soneria h4 . nu funcţionează. unul are schema electrică completă. 6.5 Schema de cupl are mecanică între telegrafele postului de comandă Dintre cele trei telegrafe cuplate mecanic. 6. În situaţia în care pe navă se dispun mai multe telegrafe pe aceeaşi punte. pentru apropierea telegrafului de punctul din care se comandă manevra navei.7 se prezintă telegraful fără contact de semnalizare. În figura 4. d3 conectate prin punţile redresoare n1. 6. Prima cascadă este constituită din releele d1.iar peria de contact B.4) şi conţine două selsine: transmiţător ST T (m1 ) şi receptor SRT (m4 ). n2.6 se prezintă schema electrică de montaj a telegrafului electric naval În scopul creşterii siguranţei în funcţionare s-au realizatt noi tipuri de telegrafe la care s-a renunţat la contactul de semnalizare a-b şi s-a obţinut simplificarea transmisiei. Executarea ordinului primit este corectă şi soneria h4 . În figura 6. montată în apropierea manetei de comandă. Pe nave mari. Semnalul sonor atrage atenţia personalului de serviciu asupra erorii de execuţie.3. 168 . aşa cum este prezentată în schema electrică de principiu (fig. în apropiere unul de altul.

d3 sunt nuli şi semnalizarea nu funcţionează. 6. alimentează releele din prima cascadă şi prin închiderea contactelor acestora. diferenţa dintre tensiunile electromotoare induse. atunci tensiunile electromotoare induse în cele trei faze ale celor două transmisii vor fi aceleaşi şi diferenţa dintre ele va fi nulă. pentru un telegraf de acest tip. se alimentează releul d4 din a doua cascadă. s-a transmis comanda dar nu s-a transmis confirmarea. Ca urmare curenţii prin releele d1. a folosit în prima cascadă un singur releu având trei înfăşurări conectate între fazele transmisiilor selsine. Firma Siemens. d2. Prin închiderea contactelor releului d4 se pune în funcţiune semnalizarea. 169 . în fazele transmisiilor selsine.n3 între fazele corespunzătoare ale transmisiei sincrone diirecte şi inverse (de dare a ordinului şi de confirmare).6 Instalaţia telegrafului electric naval În situaţia în care poziţiile nu coincid. Fig. Dacă poziţiile selsinelor transmiţătoare (m1 şi m3) coincid.

Fig. 170 . În cazul deteriorării circuitului rotorului sau întreruperii unei conexiuni. 6.8 se prezintă schema electrică de principiu a transmisiei selsine pentru indicatoare de cârmă (axiometre). este cuplat mecanic cu axul cârmei.3. axiometrul fiind menţinut ca aparat de rezervă. unghiul de rotire al cârmei. Selsinul transmiţător. Axiometre Axiometrul este aparatul care indică unghiul de rotire a cârmei. Cutia de conexiuni conţine şi relele termice ale protecţiei. se deschid contactele normal închise ale releelor termice şi se întrerupe circuitul rotoarelor. La nave cu pilot automat unghiul cârmei se urmăreşte pe scala pilotului automat. Acul scalei selsinelor receptoare indică unghiul de rotire al cârmei. Conform regulilor registrului de clasificare pe toate navele se montează axiometre în punctele de comandă. În figura 6. m1 . În acelaşi timp se închide contactul normal deschis al releului termic şi se aplică tensiunea nominală la bornele releului de semnalizare d. Mişcarea axului cârmei este urmărită pe indicatoare. Selsinele recaptoare constituie aparatele indicatoare care arată în punctele de comandă. Schema electrică de princi piu a telegrafului electric 6. De la transformatorul m4 sunt alimentate lămpile pentru iluminarea scalelor aparatelor. Releul îşi atrage armătura mobilă şi pe scala de lucru a aparatului indicator apare steguleţul cu inscripţia „Nu lucrează‖. m3 sunt legate electric prin transmisia selsină cu selsinul transmiţător. Indicatoare de cârmă. Selsinele receptoare m2 .7.

Traductorul de turaţie este un tahogenerator de curent continuu cu magneţi permanenţi. TG. Magneţi permanenţi realizaţi din aliaje Ni-Al asigură fluxul constant şi stabil la variaţia temperaturii mediului. axelor port-elice şi în schemele de comandă automată a propulsiei.8.Fig. 6.4. se permite reglarea mărimii fluxului constant al generatorului şi obţinerea caracteristicii optime de ieşire U = f(n). Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. Tahometrul de curent continuu Se foloseşte cu rezultate foarte bune pentru controlul turaţiei motoarelor principale. Schema de principiu a tahometrului de curent continuu este prezentată în figura 23. Tahogeneratorul este rotit direct sau printr-o transmisie de axul a cărui turaţie urmează să se măsoare. 171 .9. Prin montarea unui şunt magnetic între poli. Schema de princi pi u a indicatorului de cârmă (axiometru) 6.1. Reglatea este necesară în procesul exploatării pentru controlul lunar al tahometrului.4.

9. adică: Rt = rr + re + rd Prin reglarea rezistenţei rd se obţine aceeaşi valoare pentru Rt . formată din: rr – rezistenţa internă a aparatului. 6. rd – rezistenţa suplimentară reglabilă. Scala aparatului este uniformă şi extinsă până la 2700 . kn k'n Tensiunea la bornele generatorului este: U = E .Fig.ra I în care: I – curentul de sarcină ra – rezistenţa circuitului rotorului tahogeneratorului Curentul care trece prin aparatul indicator este: I U Rt În care Rt reprezintă rezistenţa totală a circuitului exterior de sarcină. ceeace permite o citire bună a turaţiei Tensiunea electromotoare a tahogeneratorului este proporţională cu turaţia în cazul în care fluxul este constant. re – rezistenţa liniei de legătură. Schema de princi pi u a tahometrului de curent continu u Aparatul de măsură este de tipul voltmetru magnetoelectric. 172 . indiferent de lungimea liniilor de lagătură în acest fel toate aparatele indicatoare măsoară aceeaşi valoare pentru o turaţie dată.

se roteşte axul 5 solidar cu paharul de cupru. precis. În acest caz.10. M a = K1 n Sub acţiunea cuplului. învârte magnetul permanent 2. Axul. Fig. Mişcarea axului 1. în paharul de cupru apar curenţi a căror interacţiune cu câmpul magnetului permanent creează un cuplu de rotaţie proporţional cu turaţia axului 1. traductorul este un generator sincron cu magneţi permanenţi. Pe ecranul aparatului sunt două ace indicatoare: unul grosier care citeşte mii de rotaţii şi al doilea. Mufa asincronă se compune din magnetul permanent 2 şi paharul de cupru 3. care citeşte sute şi zeci de rotaţii. M a . Tahometrul inductiv cu generator sincron este prezentat în figura 6. a cărui turaţie se măsoară. Aparatul indicator tahometric se compune din două motoare: un motor sincron şi un motor asincron sub formă de mufă asincronă. Resortul 4 dezvoltă un cuplu antagonist. M r = K2 α La echilibru.4. În înfăşurarea statorică a acestuia se induce un sistem de tensiuni K1 n K2 173 . 6. se obţine: Traductorul tahometric de unghi de acest tip poate fi folosit pentru măsurarea turaţiei arborelui port-elice. Deasemenea traductoarele inductive se folosesc cu rezultate bune la măsurarea turaţiei motoarelor Diesel rapide.6. Tahometre inductive de curent alternativ În figura 6.10 se prezintă principiul de funcţionare al tahometrelor inductive cu mufă asincronă. Schema tahometrului inducti v cu mufă asincronă Unghiul traductorului tahometric este dat de mufa asincronă MA şi resortul antagonist 4.11.2. proporţional cu unghiul de rotire şi caracteristica resortuluiK 2 . Ma = Mr. Prin inducţie. M r . antrenează rotorul cu magneţi permanenţi al generatorului sincron. a cărui turaţie se măsoară.

11. prin trei conductori. În continuare. Tahometrul inducti v cu generator sincron a – schema electrică. Fig. Rotorul acestui motor are o înfăşurare în scurtcircuit realizată din bare şi tot pe rotor se află un sistem de magneţi permanenţi. Această construcţie a rotorului permite pornirea în asincron a motorului şi intrarea în sincronism atunci când se ajunge la o viteză apropiată de viteza de sincronism. De la generatorul sincron se alimentează. Tensiunea trifazată alimentează înfăşurarea statorică a motorului sincron. aparatul indicator. Mişcarea motorului sincron antrenează cu viteza corespunzătoare magnetul permanent 7 aparţinând mufei asincrone.trifazate simetrice cu frecvenţa corespunzătoare turaţiei axului care antrenează generatorul. Tahometrele de acest tip au masa mică. 6. funcţionarea mufei asincrone este cea prezentată la începutul acestui paragraf. b – construcţia 174 . greutate redusă şi se utilizează pentru măsurarea turaţiilor foarte mari.

înfăşurarea în scurtcircuit pentru pornirea în asincron. în starea de veghe. Din această categorie fac parte: detectoare termostatice. 13 – şunt termomagnetic.înfăşurarea statorului generatorului sincron. 6 – magneţi permanenţi montaţi pe rotorul motorului sincron.1 – magnet permanent. Pentru supravegherea tuturor compartimentelor. detectoare de flacără. aceste traductoare reacţionează imediat ce viteza de creştere depăşeşte un prag stabilit. un contact electric normal închis care la apariţia începutului de incendiu se deschide şi produce alarma de incendiu. detectoare termovelocimetrice. ale liniilor de legătură cu traductoarele de incendiu sau ale sistemului de alimentare. 9 – resort. sunt echipamente electronice complexe destinate în principal sesizării şi semnalizării locale (optic şi acustic) a începuturilor de incendiu la bordul navelor maritime şi fluviale. Traductoarele pot fi active. 10 – transmisia cu roţi dinţate. se dă alarma de incendiu. degajarea fumului. 6. 12 – ac indicator pe scala precisă. se topeşte fuzibilul şi prin deschiderea unui contact. 5. 1000 C (pastilă maro). 1300 C (pastilă verde). Din punct de vedere electric. 175 . mărirea vitezei de creştere temperaturii. tip CUAM-N. Numărul detectoarelor (traductoarelor) pe o linie se stabileşte astfel încât să se asigure acoperirea integrală a zonei supravegheată. La atingerea pragului de temperatură fixat. amplasate sub geam şi prevăzute cu iluminare. Avertizoarele automate (traductoare active sau pasive) se montează în zone nesupravegheate sau fără o supraveghere continuă. 8 – paharul de cupru al mufei asincrone.5. Principiile de funcţionare de detectoarelor (traductoarelor)automate de incendiu se bazează pe fenomenele fizice care însoţesc apariţia începutului de incendiu: ridicarea temperaturii. 3. detectoare de fum. orice început de incendiu putând fi observat. 4 – rotorul în scurtcircuit al motorului. normal închis.1 Descrierea funcţionării centralei de avertizare Prezentare generală Centralele automate de avertizare incendiu pentru mediul marin.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. Pe lângă funcţia principală. 700 C (pastilă neagră). 11 – ac indicator pe scala grosieră. Detectoarele termovelocimetrice acţionează la o valoare determinată a vitezei de creştere a temperaturii. Indiferent de valoarea temperaturii mediului ambiant. Fiecare zonă de supraveghere constituie o linie de alarmare. 7 – magnet permanent. centrala de avertizare execută permanent autosupravegherea circuitelor proprii aflate în stare de aşteptare şi alarmează (optic şi acustic) la apariţia unor avarii ale circuitelor proprii. de semnalizare a începutului de incendiu. Butoanele de semnalizare sunt vopsite cu roşu. dacă pentru funcţionare primesc energie electrică şi pasive dacă funcţionează fără consum de energie electrică. Detectoarele de temperatură sunt detectoare automate cu pastilă fuzibilă realizată dintr-un aliaj special cu punct fix de topire: 500 C (pastilă roşie). lumina flăcării. Centrala automată prelucrează informaţiile primite de la traductoarele montate în zonele supravegheate. traductoarele active şi pasive prezintă. Avertizoarele manuale de incendiu (butoane) se utilizează în locuri unde există o supraveghere permanentă. nava este împărţită în zone de supraveghere marcate cu lămpi de semnalizare şi prezentate pe o schemă sinoptică a navei. 2. 14 – ecran.înfăşurarea motorului sincron.

6. 7. cu ieşirea pe un releu. 4.lămpi de semnalizare DEFECT DE ALIMENTARE .curentul maxim absorbit pe o linie: 200mA .duble.curentul maxim absorbit de centrală cu 40% linii alarmate: 3A .duble. sunt: 1.100 C ÷ +500 C .12. se prezintă aspectul general al centralei CUAM-N2 Elementele de semnalizare şi comandă.temperatura mediului ambient: . 6. 12. 5.Funcţia termovelocimetrică este asigurată de două termistore cu constante de timp diferite conectate la un amplificator cu semiconductoare având ieşirea pe un releu. În starea de veghe releul este acţionat se închide contactul iar la apariţia începutului de incendiu se deschise contactul şi se declanşează alarma de incendiu. 9.lămpi de semnalizare LAMPĂ LINIE ARSĂ . În de starea veghe releul este alimentat şi contactul de alarmare este închis.duble.lămpi de semnalizare LINIE ÎN SCURTCIRCUIT .lămpi de semnalizare LINIE LA MASĂ .rezistenţa maximă a liniei: RL = 10 ohmi .12. Caracteristicile tehnice ale centralei CUAM-N .duble.c. 3.tensiunea nominală de lucru: 24V c. Detectorul de fum este format din două camere de ionizare şi un amplificator diferenţial cu semiconductoare. + 10% .duble.numărul de linii supravegheate: CUAM .cheie (buton) simulare LINIE RUPTĂ 13. La apariţia fumului se deschide contactul şi se dă alarma de incendiu.lămpi de semnalizare LINIE RUPTĂ .N6 .buton ŞTERGERE.N2 . 2. 11. de măsură. notate cu cifre în figura 6.lămpi de semnalizare SIGURANŢĂ MODUL ARSĂ .50Hz .20 linii CUAM .buton OPRIRE ALARMĂ SONORĂ.tensiunea de alimentare a sursei principale: 60V .15% obţinută de la un redresor stabilizat . sesizează diferenţa dintre camerele de ionizare. 8.buton măsură.buton VERIFICARE LĂMPI. Amplificatorul diferenţial. 10.umiditatea relativă a aerului: 95 3% Prezentarea centralei electrice CUAM-N2 În fig. În a doua cameră ionizarea este variabilă în funcţie de atmosferă din încăperea supravegheată. Prima cameră de ionizare are rolul de etalon iar ce-a dea doua.10 linii CUAM .duble.N4 .lămpi de semnalizare INCENDIU – cvadruple.30 linii .buton cu lampă simulare INCENDIU/MĂSURĂ LINIE montate pe liniile de alarmare de la 1 la 30 176 .sursa de rezervă: baterie de acumulatori 2 x 12V/45Ah conectată în tampon cu un redresor alimentat de la reţeaua navei .

linie la masă. .Fig. .ruperea liniei de legătură între centrală şi detectoare.linie în scurtcircuit.N2 a) Modul de serviciu (MS) asigură următoarele semnalizări şi comenzi: .alarmă incendiu . . oprirea ventilatoarelor .alarma . .filament întrerupt la una din lămpile de linie.12 Centrala CUAM .avarie care cuprinde toate defecţiunile semnalizate optic pe MS 177 .defecţiune în sistemul de alimentare.pentru blocare uşi.alarma de incendiu. .incendiu . Modulul de serviciu asigură retranslaţia următoarelor alarme: . 6.arderea siguranţei unui modul de linie. .modulată în cod internaţional . Cu aparatul de măsură montat pe MS se verifică: tensiunea de alimentare. tensiunile pe linii la intrarea în modul de lucru (ML).

ALIMENTAREA DE SEMNALIZARE .acţionarea unui detector . De exemplu. semnalul la ieşirea circuitului SAU-NU este „O‖ (tensiune OV…. alarmă de incendiu. În figura 23.verificarea integrităţii lămpilor de pe MS b) Modul de linii (ML) semnalizează optic: . Circuitul sesizor este format din două circuite logice SAU-NU cu praguri diferite. În scheme toate tensiunile sunt date în raport cu tensiunea „O‖ volţi.ALIMENTAREA DE REZERVĂ .întreruperea linie de legătură cu detectorul Semnalizările modului de serviciu sunt comune pentru toate liniile supravegheate de centrală. se prezintă schema de principiu a unei linii de alarmare. concomitent cu alarma de incendiu semnalizată de MS se va aprinde şi lampa modului ML de pe linia care a provocat apariţia alarmei de incendiu.0. .Prin butoane se pot comanda: .ştergerea (aducerea centralei în starea iniţială după o alarmare) . se prezintă schemele logice de funcţionare a centralei în situaţiile: stare de veghe. În continuare.se conectează numai la căderea primelor două surse şi asigură alimentarea lămpilor de semnalizare „DEFECT DE ALIMENTARE‖ Detectoarele montate pe linii furnizează la intrarea circuitului sesizor un semnal de întoarcere reprezentând tensiunea continuă rezultată prin divizarea tensiunii de alimentare între rezistenţa de scurtcircuit a linie (470 ) şi rezistenţa r1 .ALIMENTAREA PRINCIPALĂ . Circuitul cu pragul 14V va sesiza starea de „INCENDIU‖ iar cel cu prag 4V starea „LINIE RUPTĂ‖. Schema electronică a centralei CUAM-N este realizată cu circuite de cumutaţie statică (tranzistoare cu siliciu) utilizând ca elemente de ieşire relee capsulate de tip REED.13.furnizată de o baterie de acumulatoare 2 x 12V/45Ah. producerea unor defecţiuni pe liniile de alarmare sau în centrală. La centrală se cuplează trei surse de alimentare: . Semnalizarea modului de linie indică linia pe care s-a dat semnalul de alarmă. Pentru menţinerea permanentă în starea încărcată. la tensiuni mai mari decât pragul de basculare.anularea alarmei sonore (cu menţiunea alarmelor optice) . în tampon cu bateria se conectează un redresor alimentat de la reţeaua navei. ATENŢIE! Inversarea polarităţii sursei de alimentare produce defecţiunii în schemele electronice. Borna -24V conectată la masă se consideră „O‖ volţi.2V).furnizată de la reţeaua navei prin intermediul unui redresor stabilizat (24V) . Pe intrările respective. 178 .

13 Schema de princi piu a liniei de al armare 179 . 6.Fig.

Acest semnal aplicat pe intrarea circuitului sesizor face ca la ieşirea acestuia să se obţină semnalul logic „O‖ .14 Schema logică de semnalizare a stărilor de veghe şi de incendi u Pentru starea de veghe semnalul de întoarcere este tensiunea de 18V. prin intermediul circuitelor logice de prelucrare a informaţiilor. La apariţia începutului de incendiu se deschid contactele detectoarelor de incendiu şi în circuitul liniei de semnalizare se introduc trepte de rezistenţa care modifică valoarea semnalului de tensiune. În starea logică „1‖.a) Semnalizare stare de veghe şi incendiu Fig.În această situaţie nu sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice şi acustice. Tensiunea la intrarea circuitului sesizor devine aproximativ 6V determinând bascularea circuitului şi apariţia stării logice „1‖. acţionează releele care 180 . 6.

comandă funcţionarea semnalizărilor optice (selectiv pe modulul ML şi neselectiv pe modulul MS) şi sonoră (în cod internaţional). Semnalizarea sonoră poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL ACUSTIC‖. Semnalizarea acustică poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL 181 . La dispariţia evenimentului. menţinându-se în continuare semnalizarea optică. indică situaţia de defect. 6. În această situaţia basculează al doilea circuit logic şi sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice (selectiv pe ML şi neselectiv pe MS) şi sonore.15 Schema logică de semnalizare „LINIE RUPTĂ” Pentru starea „linie ruptă‖ tensiunea de întoarcere devine „O‖ V. cu tonalitate diferită de semnalul de incendiu. Semnalul sonor. b) Circuit de semnalizare „linie ruptă” Fig. semnalizare optică se anulează prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖.

ACUSTIC‖. A doua funcţie este ştergerea propriu-zisă realizată prin comutarea porţii „SAU‖ la aplicarea impulsului de comandă prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖.16 Schema logică de semnalizare „linie în scurtcircuit” 182 . prin intermediul amplificatorului. 6. Această stare este sesizată de un circuit SAU-NU (special) care transmite o comandă. Circuitul realizează ca primă funcţionare (A) un impuls de ştergere la aplicarea tensiunii de alimentare. c) Circuit de semnalizare „linie în scurtcircuit” Fig. elementelor de acţionare a semnalizării optice (neselectiv pe MS) şi sonore. Acest impuls nu se aplică la constarea alimentărilor cu durata de circa 50ms. La scurtcircuitarea liniei tensiunea de întoarcere are valoarea tensiunii de alimentare. Menţinându-se semnalizarea optică până la dispariţia evenimentului (refacerea liniei întrerupte). Alarma optică se întrerupe la dispariţia evenimentului (înlăturarea scurtcircuitului).

18 Circuit generator de cod 183 .17 Schema logică a circuitului de ştergere e) Circuit generator de cod Fig. 6.d) Circuit de ştergere Fig. 6.

Fig.timpul pauzei mari . 6. 0.19 Linie de detectoare pasi ve În paralel. RSC.timpul celui de-al doilea impuls al codului .20 Linie de detectoare acti ve 184 .Generatorul de cod este realizat cu circuite de comutaţie statică.t4 = 1825ms La centrala CUAM-N sunt conectate detectoarele montate pe liniile de semnalizare incendiu şi sursele de alimentare. determinând generarea codului ales: t1 .t1 = 25ms t2 . astfel încât la comanda dată pe primul. închise ciclic.9 k .20 se prezintă o linie de detectoare active (alimentate de la centrala de avertizare incendii). se montează o rezistenţă de 3. Pentru detectarea scurtcircuitelor pe liniile de legătură dintre centrală şi detectoare se montează o rezistenţă de scurtcircuit. pe contactul normal închis al fiecărui detector.5w.timpul pauzei mici (contacte neacţionate) .t2 = 370ms t3 . de 470 . În figura 23.19. 6. 6. într-o schemă logică cu circuite temporizate. Fig.t3 = 425ms t4 . să existe înmagazinat impulsul de deplasare. Aceasta este format din patru circuite de temporizare. Conectarea detectoarelor pasive (fără consum de energie electrică) este prezentată în fig.timpul primului impuls al codului .

21 Conectarea surselor de ali mentare a .6. Pe o linie se pot monta maxim 5 detectoare active sau 20 de detectoare pasive. În figura 6. b . 6. Fig. c . linia detectoarelor active trebuie să fie prevăzută cu un releu având un contact normal deschis în starea de repaus. 5w.21 se prezinte conectarea surselor de alimentare la centrala CUAM-N. RSC.alimentare principală.1 Prezentare generală Centrala SESAM-N reprezintă o variantă îmbunătăţită a centralei CUAM-N.alimentare de semnalizare „Defect de alimentare” 6. Centralele SESAM. de 470 .-N sunt echipamente electronice complexe care împreună cu elementele anexe din componenţa unui sistem naval de semnalizare a incendiilor asigură următoarele funcţiuni: 185 .6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N 6. La alimentarea centralei se alimentează releul şi liniile sunt conectate printr-o rezistenţă de scurtcircuit.Pentru protejarea firului de nul.alimentarea de rezervă.

cădere alimentare de la reţea 60V . 15% .6. o incintă în care este montat panoul sinoptic local al navei şi cutie de conexiuni pentru legăturile exterioare. .c.Temperatura mediului ambiant .Tensiunea de alimentare de siguranţă 4. 186 .c.cădere sursă stabilizată .Supravegherea.15% . (baterie uscată tip 3R 12) .a.100 C + 550 C .Umiditatea relativă maximă 95% la 200 C Centrale SESAM-N sunt compuse din următoarele blocuri electronice şi subansamble: a) Sursă stabilizată de tensiune b) Circuit semnalizări generale CG1 c) Circuit testare naval CG 2N d) Circuit control sursă CG3 e) Circuit avertizor principal CG4 f) Circuit avertizor de incendiu CI g) panou sinoptic local h) panou sinoptic independent i) Telefon j) Cutia de conexiuni Constructiv. în partea stânga şi cu difuzor de alarmă acustică locală în partea dreapta.Semnalizează optic selectiv situaţiile de incendiu pe panoul sinoptic local cu schema navei .Asigură alimentarea detectoarelor active Centrala SESAM-N se încadrează în următoarele caracteristici tehnice: .Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui început de incendiu în unul din spaţiile supravegheate . Centrala SESAM-N este prevăzută în partea superioară cu sistemul de semnalizare optică generală.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui defect pe circuitele de linie . prin intermediul detectoarelor..Tensiunea de alimentare de la sursa de avarie formată din baterii de acumulatori: 24V c.Tensiunea de alimentare de la reţeaua navei 60V c.cădere totală alimentare . Ansamblul centralei este prezentat în figura 23.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general a unei defecţiuni de alimentare în următoarele cazuri: . În partea de mijloc este montat dispozitivul de anulare alarmă acustică şi totodată accesul la siguranţe generale. a spaţiilor de la bordul navelor . de diverse tipuri.Retranslarea alarmelor de incendiu şi de defect . centrala SESAM-N este formată dintr-o confecţie metalică care cuprinde sertarul pentru circuitele funcţionale protejate de o uşă cu sistem de blocare. Panoul sinoptic local este realizat cu schema sinoptică a navei compartimentată în zone de supraveghere şi numerotate în concordanţă cu numerele circuitelor sesizoare respective.5V c. + 10%.

Fig.Circuitele sesizoare de incendiu CS care pot fi în număr de 38 buc. Funcţional centrala SESAM-N este formată din următoarele elemente: . şi care asigură totodată şi încărcarea acumulatoarelor 24V. în funcţie de complexitatea instalaţiei. Circuitele 187 .panourile frontale de circuitelor cu elementele de comutare şi semnalizare Circuitele electronice realizate pe plăci montate pe sertare au prevăzute pe panourile frontale elemente de semnalizare optică şi de comutare în funcţie de destinaţia fiecăruia.c.vedere de ansamblu.22 Centrala S ESAM-N a .5V c. . 6. Fiecare circuit sesizor împreună cu linia respectivă formează o zonă distinctă de supraveghere. b .Sursa de tensiune stabilizată care asigură alimentarea centralei de la reţeaua electrică a navei de 60V/50Hz cu o tensiune continuă stabilizată de 27. 70Ah care formează sursa de avarie. Circuitele sesizoare au conectate la ele circuitele de linie pe care sunt instalate detectoarele în punctele supravegheate.

Detectoare pasive cu contact NI .Detectoare active cu ieşire pe contact NI În fig.CG4 .sesizoare ca principiu de funcţionare lucrează la modificarea treptelor de tensiune pe linia respectivă în funcţie de starea acesteia.CG 2N . Modul de funcţionare al circuitelor sesizoare în funcţie de treptele de tensiune este prezentat în figura 6. Circuitele generale sunt în număr de 4 buc.24 se prezintă scheme de conectare a detectoarelor. şi anume: .CG1 .Butoane de avertizare manuală .23 S emnale transmise de circuitul sesizor în funcţie de treptele de tensiune pe linie Centralele SESAM-N permit conectarea pe linii a următoarelor tipuri de detectoare: . Circuitele generale centralizează informaţiilor primite de la circuitele sesizoare şi asigură alarmarea generală.CG3 .circuit control sursă care asigură reglarea sursei stabilizate şi semnalizează căderea surselor de alimentare . selectivă locală şi la distanţă. 188 .circuit de semnalizări generale care asigură prelucrarea informaţiilor de la circuitele sesizoare şi selectarea lor . 6.circuit avertizor principal care asigură acţionarea avertizorului principal în cod şi totodată supraveghează circuitul avertizorului principal Fig.circuit testare naval care funcţional asigură efectuarea testelor de verificare a funcţionării circuitelor sesizoare . 6.23.

189 . 6.Fig. 2. b) o varinată îmbunătăţită.prin simularea funcţionării detectoarelor montate pe linia respectivă.prin testarea funcţională la nivelul centralei . este: a) o variantă mai veche. d) un alt tip de centrală. cu ajutorul simulatoarelor .24 S cheme de conectare a detectoarelor a) supraveghere cu detectoare pasive b) supraveghere cu detectoare active Verificarea funcţionării circuitelor sesizoare şi a liniei se poate realiza în următoarele condiţii: . faţă de centrala CUAM-N. Prin intermediul telegrafului se transmit: a) semnalizări privind unghiul cârmei. d) comenzi privind regimul de marş. c) comenzi privind regimul de marş şi avertizează personalul din CM despre darea unui ordin de pe puntea de comandă.prin modificarea treptelor de tensiune pe linie cu rezistenţe montate pe linii sau întreruperea circuitului . Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N. c) o variantă simplificată. TEST DE AUTOEVALUARE 1. semnalizează unghiul cârmei şi turaţia axelor port-elice. b) indicaţii privind turaţia axelor port-elice.

190 .LUCRARE DE VERIFICARE Ce fel de tipuri de detectoare sunt utilizate în funcţionarea centralei automate de avertizare de incendiu SESAM-N? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: c. 2: b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful