ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ DOMENIUL INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA ELECTROMECANICĂ

INSTALAŢII ELECTRICE DE BORD

TUDOR AURELIAN TRAIAN

2010

1

CUPRINS
pag. INTRODUCERE Obiectivele cursului Concepţia curriculară Scopul unităţilor de învăţare Tematica unităţilor de învăţare Bilbliografie 1. Unitatea de învăţare nr. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL 1.1. Surse şi corpuri de iluminat naval. Regulile registrelor de clasificare privind iluminatul electric la nave 1.2. Reţele de iluminat naval: iluminatul normal, iluminatul de avarie, felinarele de navigaţie 1.3. Calculul iluminatului. Metode de calcul precise şi aproximative 2. Unitatea de învăţare nr. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ, PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL 2.1. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip ALCO 2.2. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip MAN 3. Unitatea de învăţare nr. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARELE TERMICE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR ELECTRICE NAVALE 3.1. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 320 kW tip SKL 3.2. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 2800 CP tip ALCO 4. Unitatea de învăţare nr. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE 4.1. Caracteristici generale. Elementele sistemului de automatizare. Pregătirea pentru pornire. Funcţionarea instalaţiei în regim automat. 4.2. Funcţionarea instalaţiei în regim manual. Schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5. Unitatea de învăţare nr. 5 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE

2

CLIMATIZARE 5.1. Destinaţia instalaţiilor frigorifice. Agenţi frigorifici. Schema instalaţiei frigorifice de cambuză: elemente componente, pregătirea pentru pornire şi pornirea instalaţiei. 5.2. Funcţionarea în regim automat. Degivrarea, schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5.3. Instalaţia de climatizare. Pregătirea pentru pornire. Pornirea instalaţiei. Funcţionarea în regim automat şi manual. Protecţia instalaţiei. 6. Unitatea de învăţare nr. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ, CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVEI 6.1. Telegrafe electrice cu contact de semnalizare şi fără contact de semnalizare. Tahometre . Axiomatre. 6.2. Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N. 6.3. Centrale automate de avertizare incendiu SESAM-N

3

4. 5. Parcurgerea acestei discipline de către studenţi este necesară pentru o mai uşoară încadrare a viitorului ofiţer în echipajul unei nave şi pentru scurtarea perioadei de adaptare pe postul de electrician naval. 4 . Analiza procedurilor de pornire a instalaţiilor la funcţionarea în regim manual şi automat. geometrie descriptivă. înţelegerea şi însuşirea unităţilor de învăţare se bazează pe cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor fundamentale: analiză matematică. fizică. modul de pregătire pentru pornire. bazele electrotehnicii. să interpreteze semnalizările care apar. maşini electrice. După parcurgerea acestei discipline. ţinând cont de condiţiile specifice domeniului naval şi de cerinţele prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. CONCEPŢIA CURRICULARĂ Lucrarea de faţă îşi propune să completeze pregătirea de specialitate a viitorului ofiţer maritim. 3. materiale electrotehnice. Explicarea principiului de funcţionare a diferitelor instalaţii electrice de bord. să le pornească. să ia măsurile care se impun şi să remedieze defecţiunile care apar. Categorisirea instalaţiilor electrice de bord. acţionări electrice. să descrie modul lor de funcţionare. dispozitive şi circuite electronice. Descrierea părţilor componenete ale instalaţiilor electrice de bord şi a procedurilor de pregătire pentru pornirea lor. 2. măsurări electrice şi electronice. matematici speciale. Parcurgerea.inginer electrotetehnist privind instalaţiile electrice de la bordul navelor.INTRODUCERE OBIECTIVELE CURSULUI 1. Descrierea specificului instalaţiilor electrice navale în comparaţie cele terestre. studenţii trebuie să fie în măsură să identifice părţile componenete ale instalaţiilor electrice de bord. etc. Unităţile de învăţare tratează instalaţii reale care sunt montate la bordul navelor.

ceeace denotă importanţa disciplinei în pregătirea viitorilor ofiţeri de marină. să acumuleze cunoştinţe noi şi să-şi formeze deprinderile necesare în vederea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice navale.5 Instalaţii electrice de automatizare a instalaţiei frigorifice şi de climatizare Unitatea de învăţare nr. TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unitatea de învăţare nr. 5.3 Instalaţii electrice de protecţie şi semnalizare pentru motoare termice de antrenare a generatoarelor electrice navale. „Instalaţiile electrice de bord‖ sunt prezente în toate planurile de învăţământ ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân‖. evidenţiate şi puse în valoare în rezolvarea situaţiilor practice pe care le poate întâlni ăn efectuarea serviciului la bordul navei. Bucureşti. Editura Muntenia. Instalaţii electrice navale (Îndrumar de laborator). Automatizări electrice navale. Moscova. Editura Muntenia. 2004. Instalaţii electrice la bordul navelor. CĂLUEANU D. Constanţa. 1981.2 Instalaţii de telecomandă. Unitatea de învăţare nr. 4. Constanţa.SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unităţile de învăţare au fost stabilite astfel încât să ajute cursanţii să identifice locul şi rolul unor instalaţii concrete care sunt montate la bordul navelor. Editura Transport.1 Iluminatul electric naval Unitatea de învăţare nr. Acest curs vine să aprofundeze algoritmi de calcul al iluminatului la nave.6 Aparate şi sisteme automate de comandă.2001 NANU D. 5 . protecţii şi semnalizări pentru motorul principal Unitatea de învăţare nr. 2. RAJDENCO Îndrumarul electricianului naval. 2006 NANU D. Constanţa. control şi semnalizări specifice navei BIBLIOGRAFIE 1.4 Instalaţii de automatizare a caldarinei navale Unitatea de învăţare nr. 1978 NANU D. Sisteme electroenergetice Navale. STAN ST. Editura Academiei Navale. să ofere noţiuni noi care pot fi asimilate. Editura tehnică. Ca disciplină de învăţământ. 3.

fapt care impune mult discernământ în alegerea tipurilor corpurilor de iluminat. magazii. compartimentul cârmei. amplasarea şi modul de montaj. etc. de regulă. Unele încăperi sunt amplasate sub linia de plutire şi nu au acces la iluminatul natural. Instalaţiile de iluminat funcţionează într.) care necesită o iluminare pretenţioasă privind intensitatea luminoasă sau gradul de protecţie. etc. Problemele specifice instalaţiilor de iluminat navale. 3. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL Obiective: 1.Unitatea de învăţare nr. a unor aparate. Descrierea organizării şi funcţionării reţelelor de iluminat de la bordul navelor. faţă de cele terestre. ţin cont de : Numărul mare al încăperilor interioare care necesită iluminare şi în timpul zilei. Mărimi şi unităţi fotometrice.un mediu umed şi sărat. dispozitive şi instalaţii de iluminat şi semnalizare optică în conformitate cu cerinţele funcţionării de la bordul navelor civile şi militare precum şi a necesităţilor rezultate din practica exploatării şi guvernării navelor. CUPRINS OBIECTIVE 1. supus vibraţiilor şi şocurilor. incidenţa luminii naturale este variabilă şi influenţată de foarte mulţi factori. compartimentul acumulatoare. Definirea metodelor de calcul al iluminatului la bordul navelor.1 Proble me specifice iluminatului naval. corpurile de iluminat trebuie să fie în 6 . Chiar şi în compartimentele care au legătură directă cu exteriorul. compartimente tehnice (compartimentul maşini. aparate electrice de navigaţie. Tehnica iluminatului naval rezolvă problemele privind construcţia şi montarea unor surse de lumină cu specific naval. Identificarea tipurilor de corpuri de iluminat navale. ca urmare. aceste încăperi sunt. posturi centrale de comandă. 2.

325 N/m2 ).1 Mărimi şi unităţi fotometrice Mărimile fizice ce descriu fenomenele luminoase (mărimi fotometrice) necesare calculului instalaţiilor de iluminat sunt: Fluxul luminos Φ este acea parte din puterea radiantă a unei lămpi. să fie rezistente la coroziune. 1.4) 7 . Iluminarea E într-un punct al unei suprafeţe reprezintă raportul dintre fluxul luminos dΦ primit de o suprafaţă elementară din jurul acestui punct şi aria acestei suprafeţe dA: E= În cazul unei repartizări uniforme a fluxului luminos pe suprafaţa A. Lumenul reprezintă fluxul luminos emis într-un unghi solid de un steradian din jurul unei direcţii date de către o sursă de lumină punctiformă care are intensitatea luminoasă de o candelă.2) Intensitatea luminoasă I a unei surse de luminăpe o direcţie reprezintă densitatea spaţială a fluxului luminos în acea direcţie. fapt care impune acordarea unei atenţii deosebite luării unor măsuri de protecţie a muncii atât la executarea armăturilor cât şi la montarea lor. Unitatea de măsură este lumenul (lm).). În sistemul internaţional SI candela este unitate fundamentală de măsură. (1. Candela reprezintă intensitatea luminoasă în direcţia normalei unei suprafeţe cu aria de 1/600000 m2 . Sunt accesibile din punct de vedere al manipulării echipajului şi/sau pasagerilor. A (1. Este o mărime de natura unei puteri evaluată pe baze fiziologice. evaluată dupăacţiunea radiaţiei respective asupra unui receptor selectiv (ochiul uman) în anumite condiţii de sensibilitate. etc. pe care cade uniform distribuit fluxul luminos de 1 lumen.execuţie navală (să suporte vibraţii şi şocuri. Unitatea de măsură este candela (Cd). să fie asigurate împotriva autodeşurubării. 1 lm = 1 Cd 1 Sr (1. iar dΩ este elementul de unghi solid măsurat în steradiani (Sr). Condiţiile care trebuie îndeplinite de instalaţiile de iluminat sunt prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor.1) în care I este intensitatea luminoasă măsurată în candele (Cd). cu atât mai mult cu cât sunt amplasate în încăperi umede şi foarte umede. Se defineşte ca produs dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată şi unghiul solid din jurul acelei direcţii: dΦ = I dΩ. cu pereţi metalici. expresia iluminării devine: E= d dA (1. a unui corp negru la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferică normală (101.3) Unitatea de măsură a iluminării luxul (lx) reprezintă iluminarea într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1 m2 .1.

Factorul de reflexie ρeste raportul dintre fluxul luminos reflectat şi fluxul luminos incident. are expresia: α= ..9) în care Φα este fluxul luminos absorbit. într-un punct al suprafeţei sursei sau receptorului. Factorul de absorbţie α este raportul dintre fluxul luminos absorbit şi fluxul luminos incident. (1.8) în care Φρ este fluxul luminos reflectat. În ipoteza în care intensitatea luminoasă în direcţia Ω are aceeaşi valoare în toate punctele suprafeţei A. dA (1. (1. Unitatea de măsură a eficacităţii luminoase este lumenul pe watt (lm/W) definită ca eficacitatea luminoasă a unei radiaţii complexe al cărei flux luminos este de 1 lm când fluxul energetic corespondent este de 1 W. are expresia: τ= . (1. (1.Luminanţa L într-o direcţie dată.6) . a cărui intensitate luminoasă într-o direcţie perpendiculară pe suprafaţă este de 1 candelă. Φeste fluxul luminos incident.10) în care Φτ este fluxul luminos transmis. Este o mărime care reprezintă impresia de luminozitate percepută de ochi. Eficacitatea luminoasă K a unei surse de lumină este raportul dintre fluxul luminos şi fluxul energetic corespondent al unei radiaţii complexe (puterea radiantă) şi are expresia: K= e I A cos (1.7) în care K este eficacitatea luminoasă.5) Unitatea de măsură a luminanţei este candela pe metrul pătarat Cd/m2 denumită şi nit (nt) şi reprezintă luminanţa într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1m2 . într-o direcţie. Are expresia: L= în care Iε este intensitatea luminoasă în direcţia considerată. luminanţa suprafeţei izvorului respectiv de lumină privit din direcţia dată are valoarea: L= dI . În conformitate cu legea conservării energiei rezultă: Φ = Φ ρ + Φ α + Φτ . Φ este fluxul luminos. iar Φ e este fluxul energetic.11) 8 . este raportul dintre intensitatea luminoasă în direcţia considerată a suprafeţei elementare din jurul acestui punct şi aria proiecţiei acestei suprafeţe elementare pe un plan perpendicular pe direcţia aleasă. Factorul de transmisie τ este raportul dintrefluxul luminos transmis şi fluxul luminos incident. are expresia: ρ= . (1.

creşterea temperaturii înseamnă şi o evaporare mai puternică a filamentului şi deci.3000º C. Principalele lămpi electrice utilizate în tehnica iluminatului naval sunt: . Filamentul se introduce într. la o scădere a luminanţei de până la 70%.lămpi cu vapori cu mercur de înaltă presiune.lămpi cu vapori de sodiu. 2. Surse de lumină Sursele de lumină transformă energia electrică într-o energie electromagnetică radiantă în domeniul vizibil. (1. . se fabrică lămpi electrice cu incandescenţă speciale cu durata de funcţionare medie de 2500 ore. Eficacitatea luminoasă a lămpilor cu incandescenţă este cuprinsă în domeniul 8 – 20 lm/W.iar din însumarea coeficienţilor rezultă: ρ+α+τ=1 aceşti coeficienţi sunt daţi tabelar. Pe de altă parte.12) 2. durata de funcţionare este redusă la 20 – 100 de ore. iar o creştere a tensiunii de alimentare cu 15% conduce la scăderea duratei de funcţionare cu până la 20%.lămpi fluorescente tubulare. Vor fi prezentate sursele electrice de lumină utilizate în domeniul naval. reducerea duratei de funcţionare. . .tuburi cu descărcări în gaze de înaltă presiune. Parametrii funcţionali ai lămpilor cu incandescenţă depind de tensiunea de alimentare: o scădere cu 15% a tensiunii de alimentare conduce la o scădere a fluxului luminos de până la 55%. azot. Ea creşte odată cu mărimea puterii (fiind proporţională cu temperatura filamentului la puterea a cincea) şi scade odată cu creşterea tensiunii. Pentru creşterea duratei de funcţionare. cripton – pentru prevenirea oxidării wolframului încălzit. care sunt denumite lămpi electrice. O lampă cu incandescenţă normală are durata de funcţionare de aproximativ 1000 de ore.lămpi cu arc electric.lămpi cu incandescenţă.un balon de sticlă în interiorul căruia se realizează vid înanintat sau se umple cu un gaz inert – argon. . . Aceste efecte contradictorii presupun o optimizare economică a soluţiei constructive. dar pentru unele lămpi speciale cu eficacitate luminoasă mai mare.1 Lămpi electrice cu incandescenţă Radiaţia luminoasă a lămpilor electrice cu incandescenţă se realizează prin încălzirea cu ajutorul curentului electric a unui filament de wolfram la o temperatură de 2000º . Lămpile cu incandescenţă continuă să fie utilizate datorită avantajelor pe care le prezintă: 9 .

variaţiile de tensiune au o influenţă mare asupra fluxului luminos. în compartimentele maşinilor se utilizează lămpi de puteri de până la 300W. este indicat ca puterea lămpilor cu incandescenţă pentru tensiunea de 220 V să nu fie mai mică de 40 W decât în cazuri cu totul speciale. Fig. situaţia se îmbunătăţeşte. impunându-se totuşi necesitatea ca lămpile de semnalizare şi cele portative să aibă tensiunea nominală de maximum 24V. .au odurată de funcţionare de circa 1000 h.au o rezistenţă mică la sarcini şi vibraţii chiar şi în execuţiile speciale cu suportul filamentului întărit şi o încărcare redusă. Ele prezintă însă o serie de dezavantaje: . iar pentru proiectoare de până la 3000W. . . Pentru tensiunile joase. cost redus. Soclurile lămpilor cu incandescenţă pot fi de tipul: . . pentru iluminatul punţilor de puteri de la 200W la 1000W.au o eficienţă luminoasă mică (8 – 20 lm/W).au o luminanţă mare (2 · 106 – 12 · 106 cd/m2 ) provocând cu uşurinţă fenomenul de orbire. E27. putând asigura iluminări cu valori mici (până la 100 lx). din această cauză. . 10 .Edison E14.au o componenţă spectrală tinzând spre galben şi roşu. a eficacităţii luminoase şi a duratei de utilizare.1 Dependenţa parametrilor lămpilor cu incandescenţă de tensiune Lămpile cu incandescenţă utilizate pentru iluminarea compartimentelor au puteri de 40W şi 60W. .- posibilitatea racordării directe la orice fel de curent şi la orice mărime a tensiunii până la 250 V. sunt gata de a fi puse în funcţiune în orice moment. lipsa oricărui aparat auxiliar pentru pornire şi funcţionare. 1.au o temperatură de culoare scăzută. denaturând culorile naturale. E 40 în execuţie navală (cu cric – crestături pe filetul Edison pentru prevenirea autodeşurubării la vibraţii). Pentru puterile de 15W şi 25W filamentul devine prea subţire pentru a mai fi rezistent la şocuri şi vibraţii.

Descărcarea electrică într-un asemenea gaz este caracterizată printr-o puternică radiaţie în domeniul ultraviolet al spectrului. fie a anumitor corpuri solide. sticla lămpii fiind acoperită cu o substanţă fluorescentă (luminofor).. 2. Sunt lămpi tubulare cu descărcări în argon şi vapori de mercur. Luminiscenţa gazelor şi a vaporilor metalici este provocată de trecerea curentului electric. combinaţii ale acestora sau transformatoare cu flux magnetic de dispersie. prevăzut la fiecare din capete cu câte doi electrozi spre interior. În scopul măririi eficacităţii luminoase şi a modificării culorii şi compoziţiei spectrale a luminii radiate.2 Lămpi fluorescente tubulare Acestea sunt surse de lumină ale căror radiaţii luminoase. Pentru alimita creşterea curentului se prevăd elemente de stabilizare care pot fi bobine cu miey de fier cu întrefier (drossel). chiar şi în timpul operaţiunii de introducere în dulie. etc. condensatoare. în cea mai mare parte sunt rezultatul efectului de luminiscenţă fie a gazelor sau vaporilor metalici. rezistenţe. amestecat cu o cantitate redusă de mercur (Hg). de joasă presiune. 11 . din acest motiv curentul având tendinţa de a creşte nelimtat. Fenomenul se numeşte fosforescenţă dacă luminiscenţa substanţei mai persistă un anumit timp după întreruperea iradierii şi fluorescenţă dacă luminiscenţa se întrerupe odată cu iradierea. pe filamente se află depusă o anumită cantitate de oxizi alcalino-pământoşi (oxizi de bariu.Baionet B22. În interiorul tubului se află un gaz inert rarefiat la joasă presiune (10-6 N/cm2 ). Electrozii susţin două filamente (câte un filament spiralat din Wolfram la fiecare din cele două capete). interiorul tubului este acoperit cu o substanţă care absoarbe radiaţia ultravioletă şi o reemite sub formă de radiaţie vizibilă. Caracteristica tensiune – curent a unor asemenea lămpi este negativă. de stronţiu şi calciu) care emit o mare cantitate de electroni la temperatura de 800 1000ºC (emisiune termoelectrică). drep t sau curbat ca un cerc sau ca litera U. iar la exterior cu cîte două picioruşe. Soclurile trebuie construite astfel încât părţile sub tensiune să nu poată fi atinse în mod accidental. Lampa fluorescentă se realizează sub forma unui tub cilindric de sticlă.

filamentele trebuie preîncălzite şi după preîncălzire să fie aplicată o tensiune mai mare decât cea nominală (amorsarea). Pentru funcţionarea lampii fluorescente terbuie realizate două condiţii: . 1.2 Construcţia unei lămpi fluorescente tubulare. între cei doi electrozi ai starterului se produce o descărcare luminiscentă. energia disipată pe electrozii starterului produce încălzirea lor şi în consecinţă bimetalul se deformează până atinge celălalt electrod. La conectarea lămpii. Tensiunea de aprindere a starterului fiind inferioară tensiunii de alimentare.Fig. ţinând cont de caracteristica negativă tensiune – curent a lămpii. lampă cu licărire bimetal condensator 10 nF casetă Placădebaza Bor na decontac t Fig.după amorsare curentul trebuie limitat. este o bobină cu miez de fier electrotehnic. unul dintre electrozi fiind constituit dintr-o lamă de nichel. tensiunea se aplică la bornele starterului.3 Construcţia unui starter cu lampă luminiscentă 12 . Balastul este realizat în diferite forme constructive. moment în care încetează descărcarea luminiscentă. . Din punct de vedere electric el reprezintă o impedanţă inductivă conectată în serie cu lampa fluorescentă. Aceste condiţii se obţin cu ajutorul a două accesorii: starterul şi bobina de balast (drosselul). În paralel cu bornele starterului se conectează un condensator de circa 10 nF pentru protecţie împotriva paraziţilor radio. cel mai des utilizat. Balastul inductiv. Starterul se compune dintr-o lampă cu luminiscenţă cu electrozi reci. iar celălalt dintr-un bimetal. 1.

fenomenele repetându-se până la aprinderea lămpii.eficacitate luminoasă mai mare (50 – 70 lm/W). . faţă de cele cu incandescenţă. . astfel că la bornele lămpii se stabileşte tensiunea nominală de funcţionare a acesteia.prezintă un efect stroboscopic supărător pentru obiectele în mişcare (poate fi diminuat prin conectarea pe faze diferite ale circuitelor trifazate). Variaţia rapidă a curentului. Dacă lampa nu s-a aprins. produce aprinderea lămpii fluorescente. . . bimetalul se răceşte şi revine la forma iniţială întrerupând circuitul de preîncălzire a filamentelor lămpii fluorescente. . .un circuit cu impedanţă mare.au un factor de putere scăzut 0. face să apară un vârf de tensiune aplicată atât la bornele starterului cât şi la bornele lămpii fluorescente. în circuitul principal se stabileşte un curent electric suficient de intens care încălzeşte cele două filamente ale lămpii. sub această temperatură lămpile se aprind mai greu.durata de funcţionare mai mare (6500h). .25ºC. Din acest moment circuitul se închide prin lampă. tensiune care este mai mică decât tensiunea minimă de aprindere a starterului. având loc într. . funcţionarea acestuia fiind întreruptă. .au dimensiuni relativ mari. aprinderea normală făcându-se la temperaturi ale mediului ambiant de peste +5ºC. găsind filamentele încălzite.se fabrică într-o gama mică de puteri.La atingerea celor doi electrozi ai starterului. starterul acţionează din nou.fluxul luminos şi spectrul radiaţiilor este puţin dependent de tensiune.racordarea la reţea nu se poate face direct.sunt mai puţin sensibile la variaţiile de tensiune. prezintă următoarele avantaje: .4 (se poate îmbunătăţi dacă se conectează un condensator în paralel cu bornele de conectare a lămpii). Cum descărcarea luminiscentă din starter încetează. Dezavantajele lămpilor fluorescente sunt: . . Lămpile fluorescente.temperatura de funcţionare a tubului este mai scăzută (40ºC). starter şi un condensator. acest vârf de tensiune. 13 .rezistenţă la vibraţii mai ridicată.fluxul luminos al lămpilor este maxim la 20 . în circuit montându-se un balast.lămpile au o pâlpâire .

zisă o constituie un tub de cuarţ de dimensiuni de circa 10 x 40 mm.(+40)°C. fiind expuse unor vibraţii deosebit de intense. Sursa de lumină propriu.3. direct la tensiunea reţelei cu ajutorul electrodului auxiliar de aprindere.4 Lămpi cu vapori de sodiu Lămpile cu vapori de sodiu sînt indicate în mod special pentru iluminatul punţilor deschise şi a zonelor de încărcare. 1. Aprinderea se face fără dispozitive speciale. Aceste lămpi s unt de o construcţie 14 .2.Pentru fixare.4 Montaje ale lămpilor fluorescente Pentru dezavantajele prezentate s-au găsit o serie de rezolvări tehnice.4.1. acolo unde înălţimea de suspendare a corpului de iluminat este mai mare decît cea normală. 2.Fig. Lampa funcţionează în asociaţie cu balaslturi speciale pentru limitarea curentului care se stabilizează la valoarea de regim după circa 5-10 min. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune Acestea se caracterizează prin faptul că descărcarea electrică ce are loc la funcţionarea lor se produce în vapori de mercur la o presiune de câteva atmosfere. deosebit de indicate sunt şi pentru compartimentele de maşini. Aceste lămpi se utilizează pe nave cu precădere în corpurile de iluminat montate pe catarge. Acest tub de cuarţ este introdus într-un balon de sticlă obişnuită acoperit la interior cu o substanţă fluorescentă. rezistă mult mai bine decât lămpile cu incandescenţă. 1.(fig. astfel încât lampile fluorescente se utilizează tot mai mult şi în domeniul naval. echipat cu electrozi de aprindere şi de funcţionare şi având în interior mercur în stare lichidă. f). Temperatura mediului ambiant de lucru normal este de (-25) . lămpile sînt prevăzute cu soclu cu filet tip Edison sau cu soclu baionetă. unde.

trebuie să asigure : . Lampa cu vapori de sodiu se cuplează direct la reţea prin intermediul unui balast de limitare a curentului. deci căldurii pe care curentul o dezvoltă la parcurgerea învelişului de gaz dintre cei doi electrozi de cărbune. .împiedicarea efectelor de orbire. Uneori în acelaşi scop. Astfel. a sistemului optic şi a căilor de curent precum şi protejarea acestora împotriva deteriorărilor mecanice. In prezent se mai folosesc numai ca surse de lumină pentru proiectoare.Lumina emisă de aceste lămpi se datoreşte pe de o parte radiaţiei termice. Culoarea luminii emise de aceste lămpi este roşie sau galbenă pe măsură ce presiunea vaporilor creşte.2. în serie cu lampa se montează o rezistenţă ohmică.Lămpile cu arc funcţionează atât în curent continuu cât şi în curent alternativ. Corpurile de iluminat se pot clasifica după mai multe criterii şi anume : 15 . .similară cu a lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune.3.realizarea unei protecţii antiexplozive pentru folosirea în încăperi care prezintă pericol de explozie. pentru alimentare se utilizează transformatoare speciale cu caracteristică tensiune – curent pronunţat căzătoare. Armătura cuprinde ansamblul elementelor care asigură fixarea lămpii. .evacuarea căldurii produsă de lampă şi elementele auxiliare ale acesteia.dirijarea fluxului luminos în mod corespunzător pentru obţinerea repartiţiei spaţiale dorite. Un corp de iluminat se compune dintr-un sistem optic şi o armătură. . 1.5 Lămpi cu arc Lampa cu arc a fost prima sursă de lumină folosită la bord încă de la sfîrşitul secolului trecut. iar pe de altă parte efectului de luminiscenţă. redstribuie în mod raţional fluxul luminos al acesteia. a murdăriei şi acţiunii fizico-chimice a mediului ambiant. Corpuri de iluminat navale Prin corp de iluminat se înţelege orice dispozitiv.realizarea unui grad de protecţie corespunzător împotriva pătrunderii prafului şi apei. Orice corp de iluminat este destinat în primul rînd să facă o redistribuire a fluxului luminos al lămpii într-un mod cît mai corespunzător. în sistemul optic intră toate elementele corpului de iluminat care modifică fluxul luminos al sursei. 1. ajungind să fie în momentul sta bilizării curentului portocalie. care posedînd o sursă de lumină.Pentru limitarea curentului din momentul amorsării sau în timpul atingerii electrozilor de cărbune.

de producţie şi auxiliare. 1. d) după caracterul repartizării fluxului luminos între emisfera supe rioară şi cea inferioară. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară.a) după destinaţie — sînt corpuri de iluminat pentru iluminatul general al compartimentelor de locuit. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 40% şi maxim 90% .5. 16 . care folosesc lămpi cu incandescenţă de orice dimensiuni. corpurile de iluminat general se pot clasifica în :corpuri de iluminat cu repartiţie directă. corpuri de iluminat speciale. corpuri de iluminat cu gabarit redus. corpuri de iluminat cu repartiţie mixtă.5 Curbe fotometrice reprezentative ale corpurilor de iluminat In fig. corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente tubulare. 1. corpuri de iluminat cu repartiţie indirectă la care fluxul luminos este emis în emisfera superioară şi reprezintă un procent de minim 90%.corpuri de iluminat cu repartiţie semidire ctă. corpuri de iluminat local. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. Fig. c) după dimensiunile de gabarit — sunt corpuri de iluminat normale. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 90% . corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune etc. de serviciu. sunt arătate curbele fotometrice reprezentative pentru clasificările făcute în funcţie de repartiţia fluxului luminos. în emisfera inferioară şi respectiv cea superioară fluxul reprezentînd procente de minim 40% şi respectiv maxim 60%. b) după felul sursei de lumină sunt: corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă. la care fluxul luminos este emis în fiecare din cele două emisfere.

la umiditate. Calităţile fotometrice ale unui corp de iluminat naval trebuie însă corelate cu cele de rezistenţă şi fiabilitate solicitate de condiţiile specifice existente la bordul navelor. b) corpuri de iluminat fixate pe plafon. Din aceste puncte de vedere corpurile de iluminat se pot clasifica în : a) corpuri de iluminat fixate de perete denumite aplici . . ieşirea din soclu la cele cu soclu sistem baionetă. la ulei şi combustibil. . Acestea din urmă uneori trebuie să primeze.realizarea armăturilor corpurilor de iluminat din materiale rezistente la acţiunea apei de mare .executarea globurilor şi lentilelor din sticlă termorezistentă. rezistente la temperatură. Ea depinde însă în foarte mare măsură de forma reflectorului şi dispersorului şi de caracteristicile de reflexie şi refracţie ale acestora.Modul de repartiţie al fluxului luminos este determinat în primul rînd de forma constructivă a corpului de iluminat respectiv. asigurarea gradelor de protecţie corespunzătoare conform pre scripţiilor societăţilor de clasificare. utilizarea de dulii prevăzute cu dispozitive speciale care să împiedice autodeşurubarea lămpilor în cazul celor cu filet sau. Printre principalele măsuri care trebuie luate în vederea asigurării unei construcţii şi tehnologii de execuţie corespunzătoare se menţionează : .utilizarea de amortizoare în vederea protecţiei lămpilor împotriva şocurilor şi vibraţiilor. din care cauză sînt necesare unele concesii în special în privinţa formelor constructive. 17 . mai puţin suple decît cele terestre şi care în general duc la creşterea dimensiunilor de gabarit şi a greutăţii. Ceea ce determină însă în cea mai mare măsură forma construc tivă a unui corp de iluminat sînt locul de amplasare şi particularităţile sistemului de fixare. denumite plafoniere . c) corpuri de iluminat fixate sub punte . Pentru ameliorarea acestor deficienţe este necesară utilizarea unor materale de calitate superioară. asigurarea protecţiei mecanice a globurilor de sticlă prin utilizarea de grătare de protecţie.

4 Reţele de iluminat naval In functie de tipul şi destinaţia navei se pot utiliza urmatoarele sisteme de iluminat : Iluminatul principal (interior şi exterior) destinat iluminării compartimentelor. f)corpuri de iluminat destinate a fi ţinute în mînă pe timpul folosirii. următorii consumatori din reţeaua iluminatului de avarie : 18 . e) corpuri de iluminat destinate a fi folosite pe masă. denumite lămpi de masă sau de birou .. spaţiilor de peste bord pentru lansarea bărcilor de salvare. punţilor deschise şi suprastructurilor.gencratorul de avarie prin tabloul de distribuţie de avarie. a cărui pornire automată de regulă se realizează după cel mult 7. Fig. lanţ. precum şi creării condiţiilor de evacuare sigură a oamenilor din compartimentele navei.10 secunde de la căderea tensiu nii de la barele tabloului principal de distribuţie.. în locurile în care. tub etc. mesele de navigaţie. Reţeaua iluminatului mare de avarie are aceeaşi tensiune ca şi cea a iluminatului principal. este necesară prezenţa personalului de deservire.1. mesele de operaţii etc. la dispariţia iluminatului principal.6. Iluminatul de avarie (mare şi mic) este destinat asigurării iluminării minime temporare. Reţeaua acestui sistem de iluminat se alimentează direct de la sursa principală de energie electrică. In cazul funcţionării normale a centralei electrice a navei din ta bloul principal de distribuţie primesc alimentare prin intermediul tabloului de avarie. denumite corpuri de iluminat suspendate . Alimentarea ei se face de la diesel. care nu se încadrează în nici una din categoriile menţionate mai sus întîlnite de obicei sub denumirea generală de corpuri de iluminat cu destinaţie specială. g) corpuri de iluminat destinate punţilor de încărcare.d) corpuri de iluminat suspendate la extremitatea unui cablu.. denumite corpuri de iluminat portabile . Proiector 1.. prin intermediul tabloului principal de distribuţie sau prin tablouri auxiliare de distribuţie. emblemele şi firmele navelor.

inclusiv pe cele echipate cu diese.lgenerator de avarie. în compartimentul diesel. pe scări. din compartimentul maşini. la pupitrele de comandă. spaţiile de peste bord în paralel cu lansarea la apă a bărcilor. . de pe punţile bărcilor. în tunelele liniilor de arbori şi la ieşirile din acestea. platforme. la tabloul principal de distribuţie şi la cel al instalaţiei electrice de propulsie.felinarul de semnalizare pe timp de zi. Corpurile de iluminat din reţeaua instalaţiei iluminatului mic de avarie se prevăd la ieşiri.generatorului de avarie. la ieşirile din compartimentele maşini şi compartimentele căldurilor.D. transformatorul este încorporat în carcasa prizei. Prizele iluminatului portativ se pot alimenta fie centralizat de la unul sau două transformatoare coborâtoare de tensiune. Această reţea se alimentează la tensiunea de 12 sau 24 V în funcţie de gradul de pericol din punct de vedere a electrocutării pe care îl prezinttă locul de muncă. corpurile de iluminat din culuare. Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să fie suficient de mare pentru a se asigura alimentarea reţelei de iluminat de avarie timp de 3—36 h (în funcţie de tipul navei şi zona de navigaţie) în cazul în care nava este prevăzută cu dieselgenerator de avarie şi timp de 30 min cînd nava nu este prevăzută cu dieselgenerator de avarie. camera hărţilor. fie din reţeaua iluminatului principal. Acest iluminat se alimentează în mod centralizat de la o baterie de acumulatoare. Iluminatul portativ. timoneriei. la tablourile de avarie. . Locurile pentru amplasarea corpurilor de iluminat din reţeaua iluminatului d e avarie precum şi condiţiile de utilizare a acestora sînt precizate în Regulile societăţilor de clasificare. compartimente sociale (în care se pot aduna membrii echipajului sau pasagerii în diverse ocazii) la ieşirile din aceste încăperi. în locuri greu accesibile. la mecanismele auxiliare de importanţă vitală. Se foloseşte în completare la iluminatul general pe timpul executării diverselor lucrări de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor şi mecanismelor navei.felinarele de navigaţie. . Îîn acest din urmă caz. scări.P. la posturile de comandă a instalaţiilor de stins incendiu. Pe toate navele. Locurile de montare a prizelor sunt stabilite în Regulile Societăţii de Clasificare. la T. treceri. care constă dintr-un acumulator montat în tampon cu reţeaua.proiectorul de navigaţie. la scările de peste bord.lampa pentru iluminatul girocompasuilui. 19 . Iluminatul festiv se foloseşte pentru iluminarea decorativă a navei în zilele de sărbătoare pe timp de noapte. la posturile de comanda ale motoarelor principale. în cabina radio. care stă în permanenţă la încărcare. se prevede iluminat mic de avarie. în rufuri. În ultimul timp pe scară largă se utilizează şi soluţia cu corpuri de iluminat prevăzute cu sursă proprie.

Componenţa lămpilor de navigaţie este prescrisă de „Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 1972. Iluminatul de camuflaj este destinat asigurării condiţiilor pentru executarea de lucrări pe punte noaptea fără demascarea obiectului. amplasarea fiecărui corp de iluminat se determină în funcţie de elementele amenajării din compartimentul respectiv sau a locurilor de muncă. Iluminatul combinat cuprinde atit corpuri de iluminat local amplasate direct la locurile de muncă pentru iluminarea suprafeţelor de lucru cît şi corpuri de iluminat general care echilibrează distribuirea strălucirii în cîmpul de vedere şi care crează iluminarea necesară în toată încăperea. În cazul utilizării celui de al doilea mod. 1. cât şi în Regulile Registrelor de clasificare a navelor. Ele se aprind la apusul soarelui. sînt stabilite pentru fiecare tip de navă atît în convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. la puteri ale instalaţiei de iluminat relativ mici. Amplasarea uniformă a corpurilor de iluminat pe plafon se foloseşte acolo unde este necesară asigurarea unei distribuiri uniforme pe întreaga suprafaţă a încăperii.4. Acest iluminat se realizează cu corpuri de iluminat proprii. modul de distribuţie şi culoarea luminii. bătaia (distanţa pînă la care trebuie să fie vizibilă lumina) precum şi modul lor de amplasare la bord. realizează iluminarea generală a compartimentului în ansamblu şi a diverselor suprafeţe de lucru din compartiment (când acestea există) suprafeţe pe care nu este necesară asigurarea unei iluminări suplimentare. 20 . Există două moduri de amplasare a corpurilor de iluminat pentru realizarea iluminării cerute şi anume: amplasarea uniformă şi neuniformă. Aceste lumini sînt produse cu ajutorul unor corpuri de iluminat speciale cunoscute sub denumirea de felinare de navigaţie şi semnalizare. reguli care se regăsesc şi în prescripţiile Registrelor de clasificare a navelor. Luminile de navigaţie şi semnalizare trebuie să fie folosite de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui şi pe timp cu vizibilitate redusă. precum şi în toate celelalte împrejurări în care această măsură este necesară. ele trebuie să fie de o construcţie deosebit de îngrijită în conformitate cu prescripţiile de construcţie şi verificare foarte severe. Avînd în vedere importanţa acestor felinare pentru asigurarea siguranţei navigaţiei pe mare.1 Lumini de navigaţie şi semnalizare Luminile de navigaţie şi semnalizare se folosesc pentru evitarea abordajelor pe mare şi pentru transmiterea unor informaţii altor nave. Acest gen de iluminat are avantajul că dă posibilitatea asigurării unui nivel ridicat de iluminare pe suprafeţele de lucru. Iluminatul general. Numărul şi tipul acestora.Iluminatul de serviciu asigură iluminatul minim al încăperilor în cazurile în care nu este necesar iluminatul principal. După apusul soarelui nu trebuie să se vadă nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile de navigaţie şi semnalizare şi care să poată stânjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghi corespunzătoare.

şi R. fie prin montarea numai acelor surse de lumină care au înălţimea corespunzătoare centrului focal al lentilei (înălţime prescrisă. dă un semnal optic şi acustic. România a aderat la „Convenţia referitoare la Regulamentul Internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. felinarele de navigaţie se echipează cu lămpi cu incandescenţă. fiind prevăzute atît cu dulii baionetă (B22) cît şi cu dulii Edison (E 27) de execuţie specială (cu cric) care să împiedice autodeşurubarea lămpii din soclu. cit şi al rezistenţei la şocuri de temperatură. De obicei. Pînă în prezent în România s-au fabricat felinare de navigaţie la EL-BA Timişoara. Aceasta se asigură fie printr-o construcţie specială care să permită reglarea înălţimii sursei de lumină (construcţie rar întîlnită). Corpul felinarelor. din cauza vibraţiilor şi şocurilor.S. se execută de obicei din bronz sau alamă.S. În acelaşi scop este de asemenea necesar ca centrul sursei de lumină să fie aşezat în focarul lentilei. Materialul din care se fabrică lentila şi filtrul de lumină trebuie să fie de calitate superioară atît din punct de vedere al clarităţii. 1.Polonă. dar s-au mai importat şi de la diverşi furnizori străini. printre care cei mai obişnuiţi au fost firme din U.R. tipurile şi amplasarea corpurilor de iluminat în compartimentul respectiv în aşa fel încît să se obţină iluminarea cerută in planul util. De foarte mare importanţă pentru felinarele cu lumina colorată este şi puterea maximă a lămpii care se montează. de către constructorul felinarului).Pentru obţinerea vizibilităţii (bătăii) necesare în conformitate cu modul prescris de distribuire a luminii. felinarele de navigaţie se prevăd cu lentile Fresnel. conectarea şi controlul funcţionării felinarelor de navigaţie se face printr-un tablou sau panou special care. In afară de aceasta se mai urmăreşte şi îndeplinirea unor cerinţe ca: 21 . şi cu filltre de lumină pentru obţinerea culorilor corespunzătoare.P. de regulă. spre exemplu : din verde în cenuşiu şi din roşu în roşu-galben. culoarea acestuia să se schimbe iar filtrul să coloreze lumina altfel decît cea necesară. în caz de defectare a unuia din felinare sau a circuitului acestuia.5 Metode de calcul al iluminatului la bordul navelor Scopul principal al calculului iluminatului este acela de a determina numărul. Alimentarea. deoarece culoarea filtrelor de lumină corespunde la aşa-zisă temperatură de culoare a filamentului (în cazul lămpilor cu incandescenţă). deoarece din cauza locului de amplasare (pe punţi dcschise) ele vin în permanenţă în contact cu apa de mare fiind din acest punct de vedere mult mai expuse decît celelalte corpuri de iluminat de pe navă. fiind posibil ca la lămpile mai puternice. ca o măsură de prevedere.

Această condiţie este în general valabilă pe nave. Dintre metodele mai întîlnite se vor prezenta : metoda coeficientului de utilizare.- limitarea efectului de orbire care se obţine prin amplasarea co respunzătoare a corpurilor de iluminat. metoda nu este aplicab ilă. local. prin lallegerea corespunzătoare a tipului şi puterii izvorului luminos. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului interior şi permite să se ţină cont şi de fluxul reflectat de plafon şi pereţi. adică u = Dar fluxul util se poate scrie : (1. (1. pentru compartimentele închise se consideră la 0.8 m de la paiol.13) 22 .5. S — suprafaţa totală de lucru în plan orizontal. metoda de calcul al iluminatului cu proiectoare. iar Φ fluxul unui izvor) se numeşte coeficient de utilizare şi se notează de obicei cu u.14) unde Emed este valoarea iluminării medii a suprafeţei de lucru impusă de normative sau de registrul naval . 1. Acest lucru este valabil în general pentru cazurile în care raportul dintre diametrul sau cea mai mare dimensiune a sursei si distanţa până la planul util este mai mic de . prin utilizarea unor ecrane de dispersie. Metoda coeficientului de utilizare Pentru simplificarea calculelor se consideră că toate sursele de iluminat sunt punctiforme. denumit flux util. care se asigură în special prin ampla sarea raţională a corpurilor de iluminat în interiorul compartimentului. pupitrelor etc. - Metodele de calcul al iluminatului depind de felul instalaţiei de iluminat. adică la nivelul suprafeţelor meselor.1. metoda puterii specifice. uniformitatea iluminării. se utilizează numai o parte din fluxul total emis de izvoarele de iluminat din încăpere. Pentru prezentarea metodei este necesar sa se introducă noţiunea de coeficient de utilizare. Pentru iluminatul exterior. metoda punct cu punct. Pentru iluiminarea suprafeţei de lucru denumită şi plan util. De regulă această suprafaţă. portativ etc. Raportul dintre fluxul util şi fluxul total al izvoarelor de iluminat n Φ (n fiind numărul de izvoare.

restul pierzîndu-se la trecerea prin corpul de iluminat şi prin reflexii multiple pe pereţi şi plafon.3. adică Φ= = (1.Din fluxul luminos emis de izvoarele de iluminat numai o parte cade pe suprafaţa utilă.19) Practic însă. formula se corectează prin introducerea unui coeficient numit coeficient de depreciere K care are valoare supraunitară. această formulă nu este aplicabilă întrucît nu permite să se ţină cont de micşorarea în timp a fluxului luminos datorită : vola tilizării filamentului. pereţilor şi plafonului. murdăririi balonului. Coeficientul specific de utilizare us se defineşte în acest caz ca fiind raportul dintre fluxul util şi fluxul care trece prin corpurile de iluminat. considerîndu-se că toate corpurile de iluminat sînt identice. adică us = (1.16) Prin unmare se poate constata că cei doi coeficienţi de utilizare sînt legaţi prin relaţia : u = us η Plecînd de la formula : u= = (1.18) (1. 23 . Valorile coeficientului K sînt date în tabelul 1. Pentru aceasta.17) se obţine valoarea fluxului dat de un corp de iluminat.15) în care : η este randamentul unui corp de iluminat. Fluxul luminos Φ care trece prin corpurile de iluminat se calculează cu formula : (1.

notat în general cu Z. 21 ) (1.) : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. praf. (1. Compartimente cu degajare mică de fum. praf. Punţi deschise : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. în norme nu este menţionata iluminarea medie ci minimă (v. cabine de locuit.5 m. K ş i Z . scame (compartimente de masini .5 1. Prin urmare. 20 ) 24 . introducînd aceste două corecţii se obţine : Φ= sau Φ= Această formulă sugerează etapele de calcul al iluminatului prin : metoda coeficientului de utilizare.15 2 4 ori pe ori pe lună an 1.5 m.8 1.5 1.3 Perioadele Ia care se curăţă lămpile 4 4 ori pe ori pe lună lună 1. compartimente de serviciu etc. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. Valorile acestui coeficient sînt date în tabelul 6.0 1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2.4. compartimente de mecanisme auxiliare.5 m.3 3 ori pe an Uneori. scame (compartimente caldarină.5 m .5 1.) Compartimente cu degajare medie de fum.minim. Deoarece în formula (1.5 m .15 3 3 ori pe ori pe lună lună 1. 2.3 V a lo r ile c o e f ic ie n t u lu i d e d e p r e c ie r e K Caracteristicile şl denumirea Coeficient de compartimentelor şi punţilor depreciere K LI LF Compartimente de mare degajare de fum.Tabelul 1. ateliere. cabine.5 1. cambuze : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. anexa I).5 m .7 1.3 1.3 1. praf. scame (magazie de cabluri etc. care sunt : — se aleg din tabel Emin .19) intră iluminarea medie este necesar ca aceasta să fie calculată în funcţie de iluminarea minimă înmulţită cu un coeficient numit coeficient de uniformitate mediu.

Apoi se amplasează corpurile de iluminat cit mai uniform. sînt menţionate în anexa I. în care : L este distanţa dintre corpurile de iluminat şi — h c — înălţimea pînă la planul d e iluminat.2 1. în acest fel us şi sau u pot f i determinate din tabelul conceput pentru fiecare tip de corp de iluminat in parte .35 1.40 1.65 1.30 1.0 2. Iluminarea minimă cerută în compartimentele navei este reglementată în R.2 1. emailate Cu distribuţie largă Cu distribuţie largă.40 1.3 -se alege tipul corpurilor de iluminat ce urmează a fi ampla sate în compartimentul respectiv. Acest coeficient depinde de o serie de factori ca : — coeficienţii d e reflexie ai pereţilor şi tavanului . Pentru corpurile de iluminat cu lumină indirectă.9 2.N. sau cunoscindu-se Φ se calculează n.2 1. în continuare se va prezenta pe scurt posibilitatea alegerii din tabele a mărimilor din membrul drept al formulei (1. astfel încît relaţia să fie satisfăcută acoperitor.N. pătratului între cu latura L aparatele de iluminat Pe vîrfurile triunghiului echilateral cu latura L = Raportul L/h Cu distribuţie concentrată cu oglinzi Cu distribuţie modic.90 1.6 1.4 Repartiţia aparatelor de iluminat Pe un singur Pe rind cu vîrfurile Tipul aparatului de iluminat distanţa L. — modul de distribuţie al fluxului luminos în spaţiul dat de corpurile de iluminat . iluminat exterior 1. Normele de iluminat cuprinse în R.R. Determinarea iluminării minime .6 1.70 2. semidirectă sau uniform dispersată Z=1 la aceleaşi valori ale raportului L/hc 25 .21).Valorile coeficientului de uniformitate mediu-minim Z Tabel 1. tipul iluminatului şi tipul sursei de iluminat. — raportul L/hc . — alegîndu-se n se calculează Φ. Prin urmare pentru alegerea iluminării minime este necesar să se cunoască destinaţia compartimentului. Pentru determinarea valorii coeficientului Z cu o bună aproximaţie se poate folosi tabelul 6.4.15 1.R. Determinarea coeficientului de uniformitate mediu-minim Z .

5 Valorile coeficienţilor dc reflexie Valoarea coeficientului de reflexie. . — raportul dintre lungimea şi lăţimea compartimentului. coeficienţii de reflexie ai plafonului. Determinarea coeficie ntului de utilizare. — suprafaţa încăperii S . Pentru compartimentele cu lungimea a care depăşeşte lăţimea b de 3. b — lăţimea compartimentului. hc — înălţimea de calcul. Indice le de local se calculează cu formula : i= în care : a este lungimea compartimentului. Coeficientul de utilizare creşte la scăderea înălţimii de calcul . Coeficientul de utilizare creşte odată cu creşterea suprafeţei încăperii .Determinarea coefic ientului de depreciere K. în metri .5 ori şi mai mult. % Valoarea medie 65—75 69—77 40 – 55 10 . . în metri . Valorile medii ale coeficienţilor de reflexie ai materialelor utilizate pe navă sunt date în tabelul 1. indicele de local se calculează cu formula : i= 26 . Valorile acestui coeficient se pot determina din tabelul 1. Valoarea coeficientului de utilizare depinde de următorii factori : — randamentul şi curba fotometrică a corpului de iluminat .3 în funcţie de condiţiile concrete respective. pereţilor şi paiolului : . în metri.5. Tabe lul 1. — înălţimea de calcul h c a corpului de iluminat (distanţa pe verticală dintre corpul de iluminat şi planul de iluminat). Coeficientul de utilizare se micşorează odată cu creşterea acestui raport .15 5 – 10 20—40 10 10 Valoarea de calcul 70 70 50 10 10 30 10 10 Material Vopsea albă Vopsea galbenă Vopsea gri Linoleum Sorturi închise de lemn Sorturi deschise de lemn Covoare închise la culoare Draperii închise la culoare Pentru comoditatea luării în consideraţie a formei şi dimensiunilor compartimentului se introduce noţiunea de indice de local.

de tip CC—755.Dacă in urma calculului se obţine pentru indicele de local o valoare mai mică de 0. sau dacă sunt disponibile numai anumite corpuri de iluminat de flux cunoscut re zultă numărul necesar de corpuri din formula n= E xe mp lu d e c a lc u l. deoarece in calcul s-a luat iluminarea medie.72 Coeficientul de depreciere s-a luat egal cu 1. Iluminarea medie cerută de norme este E=100 Ix.27.3 (din tabelul 1.22) se determină indicele de local: n= Ţinind cont de culorile şi materialul pereţilor se determină (vezi tabelul 1. Cu ajutorul formulei (6. Înălţimea de calcul este de 2.5) coeficienţii de reflexie ai pereţilor şi plafonului: =70%. sau pentru unele lămpi poate fi determinat coeficientul de utilizare. avind practic orice suprafaţă (la creşterea suprafeţei precizia de calcul creşte). Din tabele se determină prin interpolare coeficientul de utilizare u = 0. Prin urmare se vor instala două corpuri de iluminat.3). de înălţimea de amplasare a corpului deasupra suprafeţei de lucru. Prin urmare.6 sau mai mare de 3. In acest fel. de iluminarea normată în plan orizontal şi de suprafaţa 27 .minim s-a luat egal ca unitatea.2. Pentru iluminarea cabinei se utilizează corpuri de iluminat de tip CC755 fiecare avind patru lămpi fluorescente te de dte 15 W. =30%. Calculul iluminatului general uniform cu ajutorul acestei metode se recomandă pentru majoritatea compartimentelor navei.23) se determină numărul total de corpuri de iluminat: n= =1. Principiul metodei constă în aceea că în funcţie de tipul corpului de iluminat ales. din cataloagele de corpuri de iluminat. iar coeficientul de itumînare mediu. Cu formula (1.5. 1. =50%.5 = l0 m2 . Metoda puterii specifice Puterea specifică p este raportul dintre puterea instalată a lămpii şi mărimea suprafeţei iluminate. cunoscind toate mărimile din membrul drept al formulei se poate determina fluxul necesar al corpului de iluminat. Să se calculele numărul de corpuri de iluminat necesare pentru iluminarea unei cabine cu suprafaţa S = a b = = 4*2.2 m iar tensiunea de alimentare de 220 V.0 atunci se iau in consideraţie aceste valori limită. fiecare corp de iluminat având fluxul luminos Φ =700 lm.

compartimentului din anexa II a—k se determină valoarea puterii specifice p.un punct dat al suprafeţei de iluminat amplasat în orice plan : vertical.2 W/m2 . de coeficienţii de reflexie : depreciere K. .3. şi — valorile fluxurilor luminoase.24) în cape p se dă în W/m2 . şi . În anexa II se dau mărimile puterii specifice pentru diferite corpuri în funcţie de suprafaţa iluminată S. Prin urmare rezultă puterea totală a lămpilor P = 12. orizontal si oblic.sînt valorile puterilor specifice în ambele cazuri.5. Pe în W. rezultă că sînt necesare două corpuri de iluminat tip CC-755.2*10 = 122 W şi numărul lămpilor n= Avînd în vedere că în fiecare corp de iluminat se amplasează cite patru lămpi. 28 . Cunoscînd suprafaţa compartimentului S şi puterea lămpii din corp Pe se obţine numărul de corpuri de iluminat cu formula: n= (1. S în m2 . K şi Kx — valorile coeficienţilor de depreciere. O bună precizie de calcul se obţine în acel caz în care distanţa de la corpul de iluminat la suprafaţa de iluminat este de cel puţin cinci ori mai mare decît dimensiunea cea mai mare a corpului de iluminat cînd punctul este depărtat de suprafeţele reflectorizante şi cind corpurile de iluminat au o lumină directă sau semidirectă. Din anexa II se determină pentru corpul de iluminat tip CC-755 puterea specifică p= 12. Datele iniţiale sînt aceleaşi din exemplul anterior în care se utilizează metoda coeficientului de utilizare. dar cu alţi parametri ai lămpii sau a i coeficientului de depreciere pot fi determinate cu formulele : Px= P'x= (1. Metoda punct cu punct Metoda punct cu punct dă posibilitatea să se determine iluminarea într. de iluminarea E şi de coeficientul de Valorile puterii specifice pentru aceleaşi corpuri de iluminat. de înălţimea de calcul h C . Exemplu de calcul.25) (1.26) în care : px şi p'x . 1.

Influenţa corpurilor de iluminat îndepărtate şi a refle xiei luminii se introduce prin coeficientul μ. iar in fiecare corp este am plasată convenţional o lampă avînd fluxul luminos de 1000 Im. în fiecare corp de iluminat trebuie să fie introdusă o lampă cu fluxul luminos Φ= (1. iar hc fiind înălţimea de calcul. Mărimea coeficientului fi este cuprinsă între limitele 1—1. pentru obţinerea în punctul dat a unei iluminări reale E.05 pentru corpurile de iluminat cu lumină directă şi pentru cazul in care punctul de calcul este departe de pereţii camerei. Cunoscînd fluxul unei lămpi din interiorul corpului de iluminat se determină iluminarea reală cu formula : E= (1. a căror amplasare este cunoscută.3 pentru corpurile de iluminat cu lumină semidirectă.Presupunem că punctul respectiv este iluminat de cîteva corpuri de iluminat. Iluminarea Σe se determină pentru fiecare corp de iluminat în parte din curbele izolux ale acestuia. 1. 29 . între limitele 1. Aceste curbe sînt obţinute pentru diferite plane.9. Un exemplu de asemenea curbe este cel din fig. In acest fel. ţinînd cont şi de coeficientul de depreciere K. pentru cazul în care suprafeţele sînt bune reflectorizante.28) Această metodă este aplicabilă pentru calculul iluminatului local şi exterior şi de asemenea pentru compartimente de dimensiuni mari. dar de regulă se dau în special pentru planul orizontal. In acest caz iluminarea totală dată de corpurile de iluminat în punctul respectiv se notează cu Ʃ e.25—1. celelalte mărimi fiind prezentate anterior. cum este compartimentul de maşini.27) unde n este numărul de lămpi în corpul iluminat. punctul de calcul se găseşte lingă perete sau pentru cazul în care corpurile de iluminat sînt prea depărtate.d fiind distanţa pe orizontală între punct şi piciorul perpendicularei care cade din centrul corpului de iluminat.

incluse în patru corpuri de iluminat de tip CC775.7. d4III = 2.8.25. (planul util este la 0. d3IV = 1.5 .h=2.0 .0.Fig. 6. d4II =2. d4I = 1. d2II= 1. 1. =0.7 m. d3III = 1. d4IV = 0. Să se calculeze iluminatul cabinei căpitanului care are următoarele date: S=4*3 m2 . In prealabil se consideră că iluminarea se asigură cu ajutorul a patru tuburi fluorescente de cile 15 W fiecare. d2III = 1. d1IV = 1.25.5.8.10. K =1. d2I = 2.5m. Cu ajutorul acestor valori d şi a valorii k c utilizînd curbele izolux spaţiale ale corpurilor de iluminat tip CC-775 (fig. d3II =1. Punctele 1-4 sunt punctele în care se verifică iluminarea. d1II = 1. =0.8 m de la paiol). =0. Curbe izolux (exemplu) Exemplu de calcul.5 . 1.0 . d3I = 1.0.8 = 1.8 . amplasate după planul din fig. d2IV = 2. d1III = 1. Pentru aceasta se determină distanţele dintre aceste puncte şi picioarele perpendicularelor din centrele luminoase fata de iluminat: d1I = 1.8 .8 .5 înălţimea dc calcul este hc=h—0.9.25.5 .25.11) se determină iluminările convenţionale in punctele respective : 30 .

După calcularea iluminări în punctele 1-4 se calculează iluminarea medie în cabină cu ajutorul formulei: In acest fel se constată că iluminarea medie este mai mare decît cea stabilită prin norme. adică Emed = 187 Ix > Enorm = 150 lx. ∑ e4 = 17 + 5 + 9 + 55 =86 lx.28) pentru u =1. ∑e2 = 5 + 30 + 30 + 5 = 70 lx. ∑e3 = 30 + 30 + 12 + 12 = 84 lx . Valorile reale ale iluminărilor în punctele 1-4 se determină cu formula (1. 31 .∑e1 = 24 + 24 + 24 + 24 = 96 lx .2 E2 =157 lx. E4 =192 lx. E3 =187 lx. şi prin urmare alegerea corpurilor de iluminat este corectă.

6. 1. 1.4 In încăperile sau în locurile iluminate cu tuburi fluorescente.Dacă E ed < Enorm se măreşte numărul de corpuri de iluminat. trebuie să fie montate lămpi de iluminat fixe alimentate de la sursa principală de energie electrică.2 Corpurile de iluminat. trebuie să se ia măsuri pentru înlăturarea efectului stroboscopic. a căror iluminare este importantă pentru siguranţa navigaţiei. comanda mecanismelor şi instalaţiilor. destinate numai pentru acest scop.6. 1.1. în afara circuitelor terminale de ilu minat. 1.2 ALIMENTAREA CIRCUITELOR ILUMINATULUI PRINCIPAL 1.1. 1.25 kW şi radiatoare electrice de cabină cu un curent nominal pînă la 10 A.1 CERINŢE GENERALE 1. 32 . de asemenea. pentru condiţii de locuit şi evacuare a pasagerilor şi a echipajului. care nu asigură continuitatea iluminării la variaţiile de tensiune prevăzute in tabelul 2.6.1. De la tablourile de iluminat principal. se pot alimenta dispozitive de acţionare electrică de mică importanţă cu o putere pînă la 0.6.7 Incăperile de acumulatoare şi alte încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie iluminate cu corpuri de iluminai normale dinspre încăperile învecinate care nu prezintă pericol de explozie prin deschideri acoperite cu sticlă.6 CERINŢE ALE REGISTRULUI NAVAL ROMÂN PRIVIND ILUMINATUL ELECTRIC LA NAVE 1. 1. păstrîndu-se uniformitatea amplasării lor şi se reia calculul. etanşe la gaze sau cu corpuri de iluminat în execuţie antiexplozivă montate în interiorul încăperii.1 Tablourile de distribuţie ale iluminatului principal trebuie să fie alimentate prin circuite de alimentare separate. 1.3 trebuie să se prevadă.6.3 Instalarea corpurilor de iluminat trebuie să se facă astfel.6.6.1.6. în care se află părţi vizibile de mecanisme în rotaţie.1In toate încăperile. 1. şi lămpi cu incandes cenţă.5 Lămpile de iluminat exterior trebuie montate astfel încât să nu producă dificultăţi la conducerea navei în timpul nopţii.6.1.1.2.6. instalate în încăperile şi în spaţiile unde este posibilă deteriorarea globurilor.1.1.6 In încăperile şi spaţiile iluminate cu lămpi cu descărcare cu gaze. trebuie să fie protejate cu grătare de protecţie. încît să fie exclusă încălzirea cablurilor şi a materialelor din apro piere pînă la temperatura care depăşeşte pe cea admisibilă. locurile şi spaţiile.

precum şi prizele de curent trebuie să fie alimentate de la tabloul de ilu minat printr.3 Iluminatul coridoarelor.2. Aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la tablouri de grup diferite.6.2. cu instalaţii electrice de putere mică. 1. scărilor.1. să se facă pe un singur circuit de la tabloul de gr up sau direct de la tabloul principal de distribuţie. Tabelul 1. tunelurilor liniilor de axe.5 Dacă nava este împărţită în zone principale de protecţie împotriva incendiilor. In cazul cînd se folosesc bare 33 . 1. încît incendiul dintr-o zonă să nu deterioreze circuitele care alimentează iluminatul din alte zone. schelelor şi trecerilor care duc la puntea bărcilor trebuie să fie alimentat cel puţin prin două circuite independente. se permite ca alimentarea iluminării încăperilor enumerate mai sus.un circuit de alimentare separat. iar pe navele de pasageri şi iluminatul saloanelor. 1.4 Corpurile de iluminat local în încăperile de locuit.2. în afara compartimentelor de maşini. curentul însumat în sarcină al consumatorilor cuplaţi nu trebuie să depăşească 80% din curentul nominal al dispozitivului de protecţie. Numărul surselor de iluminare care se alimentează de la circuitele finale trebuie să fie astfel încât încărcarea pe circuit să nu depăşească valorile menţionate în tabelul 6. iluminatul fiecărei zone trebuie să fie alimentat de la două circuite dc alimentare. independente de circuitele de alimentare care alimentează iluminatul altor zone protejate împotriva incendiilor. altul decît circuitul de alimentare a corpurilor pentru iluminatul general.2 Dispozitivele de protecţie ale circuitelor terminale de iluminat din încăperile de locuit şi spaţiile sociale trebuie să se calculeze pentru un curent nominal de cel mult 16 A.2. Circuitele pentru instalaţia dc ilumi nat trebuie să fie montate astfel. încît să fie asigurată o uniformitate cît mai marc a iluminării.2.6.6. În cazul cînd se folosesc bare secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la secţii diferite. aparatelor de măsură pentru nivelul apei in căldări.2. Pe navele de marfă.crt. compartimentelor de maşini. avînd corpurile de iluminat aşezate astfel.1 Tensiune Nr.6. 1 2 3 plnâ la 50 V tic la 51 V la 120 V dc la 121 V la 250 V Curentul maxim al circuitelor de iluminat [A] 10 14 24 Ventilatoarele de cabină şi alţi consumatori de mică putere pot fi alimentaţi de la circuitele terminale de iluminat..6.

3 Corpurile de iluminat de la iluminatul principal se pot utiliza ca iluminat de avarie dacă ele pot obţine alimentarea şi de la sursele de energie de avarie. a locurilor şi spaţiilor de la iluminatul de avarie trebuie să fie de cel puţin 10% din iluminatul tolal al iluminatului principal.6. 1.secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la diferite secţii ale barelor. 1.6.6.6.6. în acest caz se cere să existe o semnalizare luminoasă pentru existenţa tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat magaziile. corpurile de iluminat ale iluminatului de avarie cu becuri cu incandescenţă se pot combina cu lămpi luminiscente. din magaziile de mărfuri.1 Iluminarea diferitelor încăperi.2.3 ILUMINATUL DE AVARIE 1. Se admite ca iluminatul de la corpurile de iluminat de avarie din încăperea de maşini să fie de 5% din iluminatul de la cel principal dacă se prevăd prize alimentate de reţeaua de iluminat de avarie.7 Corpurile de iluminat fixe.6.2 Pentru a obţine iluminatul cerut.5 In scopul iluminatului de avarie se pot utiliza corpurile staţionare separate cu acumulatori încorporaţi şi cu reîncărcarea lor auto mată de la reţeaua iluminatului de bază cu comutare prin releu. 1.2 Lx.3. 1. trebuie să fie alimentate de la un tablou de distribuţie special.3. încît în caz de incendiu sau alte cazuri de avarie. instalaţia iluminatului de avarie să nu iasă din funcţiune. 1. 1.6.3. să nu se defecteze instalaţia iluminatului principal. în afară de siguranţe şi întrerupătoare.3.3. 34 .6 Fiecare corp de iluminat din iluminatul de avarie şi corpurile de iluminat combinate (conţinînd becuri pentru iluminatul normal şi de avarie) vor fi marcate cu culoarea roşie. trebuie să se prevadă un sistem de semnalizare optică a prezenţei tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat.4 Reţeaua iluminatului de avarie trebuie astfel executată.6. 1.6 Instalaţia iluminatului principal trebuie executată astfel încît în caz de incendiu sau altă avarie în încăperile în care sînt amplasate sursele principale de erergic electrică şi/sau transformatoarele de iluminat principal (dacă există). Iluminatul căilor de evacuare a oamenilor din încăperi la puntea bărcilor trebuie să fie cel puţin 0. în încăperile în care sînt amplasate sursele de avarie pentru energia electrică şi/sau transformatoarele ilumina tului de avarie (dacă există). 1. Pe acest tablou. La navele cu instalaţie electrică de putere mică se admite ca alimentarea lămpilor de iluminat magazii să se facă de la tabloul de distribuţie montat în timonerie.6.2.3.

6. tensiunea la bornele lui să nu depăşească 50 V.4 Intrerupătoarele lămpilor de iluminat din spatele tablourilor de distribuţie liber aşezate trebuie să fie montate la fiecare intrare în spaţiul din spatele tabloului. 1. Se admite utilizarea în trerupătoarelor locale în circuitele corpurilor de iluminat ale iluminatului de avarie care. În încăperile de locuit şi de serviciu uscatle se admite folosirea întrerupătoarelor monopolare in circuitele care deconectează cor puri de iluminat separate sau grupe de corpuri deiluminat cu un curent nominal de max.1 Bobinele de şoc. în apropierea vinciului de ancoră.6 PRIZELE DE CURENT PENTRU ILUMINATUL PORTATIV 1.3 Bobinele de şoc şi transformatoarele cu o mare reactanţă inductivă trebuie să fie instalate cît mai aproape de corpul de iluminat pentru care sunt destinate.6.1 În toate circuitele de iluminat.5.4.6.6. trebuie prevăzute inscripţii de avertizare.5.5.5 μF şi mai mult trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de descărcare.4 La dispozitivele de iluminat fluorescent. Iluminatul de avarie din timonerie trebuie să fie dotat cu întrerupător. 1. 1.5 CORPURI DE ILUMINAT 1. 1.2 Pentru corpurile de iluminat staţionare ale instalaţiei de iluminat exterior.4. alimentate cu o tensiune de peste 250 V. în condiţii normale. Toate piesele acestor corpuri de iluminat.6.6. trebuie protejate.2 Condensatoarele cu o capacitate de 0.4.6. condensatoarele şi celelalte armături ale corpurilor de iluminat fluorescent.6. 35 . 1. 6 A precum şi corpuri de iluminat la tensiune nepericuloasă. Dispozitivul de descărcare trebuie executat in aşa fel. încît la 1 min după deconectarea condensatorului.4.6. 1.6.1 pe punte.3 Intrerupătoarele circuitelor de ilu minat ale staţiilor de stingere a incendiilor trebuie să se monteze în exteriorul acestor încăperi.1.4. care indică tensiunea.6. 1. 1.5.6.4 ÎNTRERUPĂTOARELE DIN CIRCUITELE DE ILUMINAT 1. trebuie să se utilizeze întrerupătoarele bipolare.1 Prizele de curent pentru iluminatul portativ trebuie să fie instalate cel puţin în următoarele puncte: . sînt corpuri de iluminat ale iluminatului principal.6. din timonerie sau de la un alt post de cart permanent de pe puntea superioară. se va prevedea un dispozitiv de deconectare centralizată.5 In reţelele iluminatului de avarie nu trebuie utilizate întrerupătoare locale ale corpurilor de iluminat. trebuie să fie protejate priu carcase metalice legate eficient la părnînt. 1.6.

7 ILUMINAREA Iluminarea anumitor încăperi şi spaţii nu trebuie să fie mai mică decît valorile date în tabelul 1. iar normele iluminatului general + local la nivelul suprafeţelor de lucru.2 încăperea girocompasului. .5 încăperea agregatului de avarie. iar pe remorchere.9 tunelul arborelui port-elice. în încăperile închise ale separatoarelor de ulei şi combustibil şi în locurile în care se cer numai echipamente în execuţie antiexplozivă.6.3 Prizele pentru iluminatul portativ şi pentru alţi consumatori de energie electrică. Aceste condiţii nu se referă la navele a căror reţea de iluminat are o tensiune mai mică de 30 V. nave de pescuit. . ş i felinarele 36 .7 spatele tabloului principal de distribuţie. .2. 1. 1.6. .14 încăperile instalaţiilor centralizate de ventilaţie şi de aer condiţionat.6. Normele menţionate în tabelul 1..6.8 încăperile electrice speciale.8 FELINARELE DE NAVIGAŢIE 1. 1.6.6.6. trebuie să fie montate cu cupla în jos. felinarele din borduri şi de pupa. 1.10 timonerie.12 zona de amplasare a vinciurilor. . alimentate cu tensiuni diferite.3 încăperea convertizoarelor instalaţiei radio. instalate pe punţi deschise.2 Prizele de curent.6. . de asemenea.4 încăperea instalaţiei de cîrmă (guvernare). . .8. . .4 Nu se vor instala prize de curent în încăperile de maşini aproape de paiol. .6.2 pentru iluminatul general se referă la un nivel de 800 mm deasupra paiolului încăperii.6.13 zona lochului şi al sondei ultrason.11 cabina radio. 1. trebuie să aibă o construcţie care să excludă posibilitatea introducerii fişelor pentru a anumită tensiune la o priză cu o tensiune mai mare.6 compartimentele de maşini. .6.1 Tabloul felinarelor de navigaţie va alimenta prin circuite separate felinarele de catarg. nave pilot şi alte nave cu destinaţie specială.

încît ieşirea sa din funcţiune să nu provoace deconectarea felinarului de na vigaţie. printr-un cablu flexibil cu fişă. ale navelor maritime.1 printr. 1. pe fiecare circuit trebuie prevăzut un întrerupător bipolar.6 Pe lîngă semnalizarea cerută la 1.6.1 din partea B-III „Mijloace de semnalizare" a Regulilor pentru echipamente conforme convenţiei.2 Tabloul felinarelor de navigaţie se va alimenta prin două circuite de alimentare. nu trebuie să depăşească 3% din tensiunea nominală.8.8. Căderea de tensiune pe elementul indicatorului. .4 Circuitele de alimentare a felinarelor de navigaţie trebuie executate după un sistem cu doi conductori.8.6.6. montat pe tabloul felinarelor de navigaţie. prin tabloul de distribuţie de avarie (dacă există). 1.3 se va prevedea şi o semnalizare acustică care să acţioneze automat în cazul ieşirii din furicţiune a oricărui felinar de navigaţie cu întrerupălorul în poziţia „CONECTAT".instalate permanent enumerate în tabelul 2.un pupitru aşezat în timonerie. conectat în circuitul felinarului de navigaţie.2 printr-un al doilea circuit de alimentare. 1. Se admite instalarea dispozitivelor de comandă a felinarelor de navigaţie într.6. 1. 1. 1.4. trebuie să se utilizeze dulii şi lămpi care corespund cu cerinţele părţii „Mijloace de semnalizare".8.3 Felinarele de navigaţie trebuie să fie conectate la reţeaua de alimentare.6. de la cel mai apropiat tablou de grup care nu primeşte alimentarea de la tabloul de distribuţie de avarie.8. se admite ca dispozitivele pentru comanda felinarelor de navigaţie să se monteze direct pe tabloul principal de distribuţie. Alimentarea semnalizării acustice trebuie să se facă de la o altă sursă sau de la alt circuit decât sursa sau circuitul de alimentare a tabloului felinarelor de navigaţie sau de la o baterie dc acumulatoare.8.un circuit de alimentare de la tabloul principal de distribuţie.6. astfel: .8.5 Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie să fie protejat pe ambii conductori şi prevăzut cu un indicator optic automat al funcţionării felinarelor de navigaţie conform cerinţelor capitolului — „Mijloace de semnalizare".7 La felinarele de navigaţie. Pentru navele la care sursa principală de energie este bateria de acumulatoare şi la care tabloul principal de distribuţie este montat în timonerie. 37 . Indicatorul vizual trebuie executat şi montat astfel.

Iluminat general la bori.d. crt. pa.m.6.2 Nr. ale pu.Tabelul 1. nivelul punţii sondei ultrason. precum şi ale flanşelor de racordare şi altele Trecerile pe punţi.Suprafeţele lagărelor rile lanţului arborilor. girocompasuriior Frontul căldărilor Camera Iluminat general la acumulatoarelor nivelul punţii Turnurile liniei de ar. instalaţiilor mecanisme.a. platautomatizate şi ale forme ş. scări. Incăperea şi suprafeţele Iluminarea (Lx) Iluminat Iluminat cu lampi fluorescent cu incandescenţă general general General general + local + local 100 150 100 75 75 200 150 50 50 75 1 2 3 4 5 6 7 Iluminat general la nivelul punţii Mesele de lucru în cabina radio Camera hărţilor Iluminat general la nivelul punţii Mese de hărţi Timonerie Iluminat general la nivelul punţii Iluminat general la nivelul punţii Compartimentul Suprafeţele instalaţiilor maşini.Locurile dc comandă a pitrelor şi posturilor mecanismelor prinde manevră şi de cipale control din încăperea Treceri intre căldări.Iluminat general la sarele şi zonele dc nivelul punţii amplasare a bărcilor şi plutelor de salvare Cabina radio 200 150 100 100 150 150 75 75 75 30 100 75 75 75 50 75 - 75 50 20 50 50 20 38 . puţu. puţurile locului. Încăperile de distribuţie şi ale tablourilor de pupitrelor de comandă distribuţie.

2: c. 2. RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 39 . Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului: a) exterior.În apropierea liniei de 5 lui in zona de plutire corespunzătoare coborirc a bărcilor şi încărcăturii maxime plutelor de salvare TEST DE AUTOEVALUARE 1. d) local. Asupra lămpilor cu incandescenţă. variaţiile de tensiune au: a) o influenţă mică. b) interior. c) cu proiectoare. d) au influenţă numai dacă tensiunea scade sub 150 V. b) nu au nici o influenţă.Spaţii in afara bordu. c) o influenţă mare. 8 LUCRARE DE VERIFICARE Descrieţi aprinderea şi funcţionarea lămpilor fluorescente tubulare.

Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2. Dispozitivul de comandă pneumatică 2. Funcţionarea motorului 2.M. funcţionarea.1.2.).1.de a explica semnificaţia şi importanţa semnalizărilor ce pot să apară. cuplarea reductorului şi oprirea motorului.2.1. . PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL CUPRINS 2.1.de a defini rolul şi importanţa fiecărei instalaţii .4. Instalaţia pneumatică 2. în situaţii speciale.2. Motor principal de propulsie ALCO 2. Anularea protecţiei 2.1.1.9. 40 .lansarea motorului.3. Cuplarea reductorului 2.de a descrie ordinea operaţiunilor care trebuie efectuate la pregătirea pentru lansarea.2.2. de la postul local aflat în compartimentul maşini (C.1. Lansarea motorului principal 2.8. Instalaţia de telecomandă.1.de a descrie studenţilor instalaţiile componente a două dintre tipurile de motoare de utilizate la propulsia navelor.2.1. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă 2.6.5.reglarea turaţiei.2.1. . Pregătirea pentru lansare 2.5. Motor principal de propulsie MAN 2. Instalaţia electrică de forţă 2. Subtelegraf MP OBIECTIVE . protecţie şi semnalizări realizează comanda şi supravegherea motorului principal de la distanţă (timonerie) sau. Semnalizări MP. . Instalaţia de telecomandă asigură: .2. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului 2.6.Unitatea de învăţare nr. Oprirea motorului 2.2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2.4.7.1. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ. treapta I 2.4. Semnalizări reductor MP 2.3.1.2. precum şi măsurile ca re trebuie luate.

oprirea motorului; inversarea sensului de rotaţie al arborelui portelice; semnalizarea depăşirii parametrilor nominali; protecţia motorului la apariţia unor avarii care pot pune în pericol funcţionarea acestuia. Diversitatea instalaţiilor de telecomandă, protecţie şi semnalizări existente este creată de diferite firme constructoare care realizează motoare de propulsie pentru nave. Principiile după care sunt construite şi scopul, fiind comun pentru toate variantele. În cele ce urmează se prezintă două variante de instalaţii de telecomandă, protecţie şi semnalizări realizate pentru motorul de propulsie de tip ALCO (licenţă S.U.A.), 3280 CP, 1000 rot/min, cuplat cu axul portelice printr-un reductor inversor cu raportul de transmisie i = 5 şi pentru motorul de propulsie de tip MAN (licenţă Germană), 8440 CP, 430 rot/min, cuplat cu arborele portelice printr-un reductor nereversibil cu raportul de transmisie i = 2.

-

2.1. Motor principal de propulsie ALCO
2.1.1. Instalaţia pneumatică Instalaţia pneumatică pentru comanda motorului principal este prezentată în figura 2.1. Se prezintă, în continuare, elementele schemei pneumatice şi rolul lor funcţional pentru telecomanda motorului principal. Dispozitiv pneumo-electric PN-1. Este folosit pentru comanda pneumatică locală şi de la distanţă (timonerie) a turaţiei motorului principal şi a reductorului. Acest dispozitiv realizează următoarele funcţiuni: - comandă reglarea turaţiei motorului; - blochează protecţia şi semnalizarea pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pentru mersul ―înainte‖ (poziţia manetei la limita extremă pentru a obţine turaţia maximă); - realizează telecomanda reductorului inversor, cu posibilitatea de blocaj pentru interzicerea mersului în alt sens decât cel comandat; - interzice lansarea motorului cu reductorul cuplat. Pentru a realiza aceste funcţiuni, dispozitivul PN-1 este echipat cu un reductor de presiune acţionat de maneta dispozitivului folosită pentru accelerarea sau decelerarea motorului. Pe poziţia ―STOP‖ presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero şi pe măsură ce se deplasează maneta din această poziţie presiunea creşte în limitele 0 – 3,2 bar. Această presiune este transmisă printr-un sistem de valvule la regulatorul de turaţie al motorului realizându-se accelerarea acestuia la creşterea presiunii şi decelerarea la scăderea presiunii atunci când maneta se deplasează spre poziţia ―STOP‖. Pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pe poziţiile ―ÎNAINTE‖, maneta se împinge în poziţia extremă. Pe această poziţie este blocată acţiunea protecţiei şi

41

presiunea aerului de comandă, la ieşire, creşte peste valoarea nominală, până la 3,4– 3,8 bar.

Fig. 2.1. – Schema instalaţiei pneumatice pentru telecomanda motorului principal

Mişcările manetei se transmit mecanic unui ax cu came care acţionează patru ordine realizând: semnalizarea poziţiilor, STOP, ÎNAINTE, ÎNAPOI; indicarea locului

42

de unde se comandă, LOCAL sau DISTANŢĂ; interzicerea lansării motorului cu reductorul cuplat. Ordinea de închidere a contactelor microîntrerupătoarelor în funcţie de poziţiile manetei dispozitivului PN-1 este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
MICROÎNTRERUPÃTOA RE II III IV SupraProt. ÎNAINTE ÎNAPOI sarcină Relansare I

Poziţia manetei PN-1

Suprasarcină Atenţie suprasarcină 100 % 80 % . . . Atenţie cuplare Reductor necuplat STOP Reductor necuplat Atenţie cuplare 10 % . . . . 100 % ÎNAINTE ÎNAPOI

x x x x . . . x

x

x x x . . . . x

Comutator pneumatic b5 – cu două poziţii: LOCAL (L) şi DISTANŢĂ (D). Acest comutator permite trecerea aerului care comandă regulatorul de turaţie al motorului de la postul de comandă locală sau de la postul de comandă de la distanţă (timonerie). În construcţia lui are înglobate microîntrerupătoare prin care se semnalizează în punctele de comandă locul din care se efectuează comanda motorului. Electromagnetul s2 – este inclus în regulatorul de turaţie. La alimentarea acestui electromagnet se descarcă uleiul din cilindrul de forţă al regulatorului de turaţie aducând cremalierele pompelor de injecţie în poziţia de debit nul şi motorul se opreşte. Comanda de acţionare a electromagnetului s2 se dă în una din următoarele situaţii: - manual, prin apăsarea butonului STOP, atunci când se comandă oprirea voită a motorului; - automat, când apare una din situaţiile: a) întreruperea funcţionării exhaustoarelor de gaze; b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta a II-a (1, 35 bar);

43

Asemenea situaţii pot apare la trecerea bruscă de pe poziţia STOP pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI. treapta a II-a (920 C). s5 şi se revine la situaţia normală. Electrovalvula s1 – comandă circuitul de aer pentru alimentarea demarorului pneumatic. În aceste situaţii electrovalvula s3 întrerupe transmiterea aerului de comandă până la trecerea regimului tranzitoriu dat de timpul necesar pentru umplerea cilindrilor de forţă. Electrovalvulele s4. precum şi la trecerea bruscă de pe poziţiile ÎNAINTE pe poziţiile ÎNAPOI.manual prin aducerea manetei de comandă PN – 1 pe poziţia STOP. La anularea presiunii aerului de comandă. treapta a II-a (810 C). După confirmarea cuplării reductorului se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. care execută cuplarea reductorului. Când se comandă întreruperea alimentării electrovalvulei s3 se închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie. . Electrovalvula s3 – în timpul funcţionării motorului. La lansarea motorului se alimentează electrovalvula şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic şi aceasta execută rotirea motorului principal. după cum este alimentată 44 . sub acţiunea căreia motorul este accelerat uşor. b) temperatura uleiului de ungere a motorului principal a ajuns la limita maximă. Electrovalvulele 30. d) maneta de comandă (PN-1) s-a trecut pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI dar nu s-a confirmat cuplarea reductorului. regulatorul de turaţie menţine turaţia motorului corespunzătoare mersului în gol. Electrovalvula s4 blochează circuitul aerului de comandă şi deschide o nouă cale care permite trecerea aerului de la electrovalvula s5. Motorul urmăreşte comenzile de accelerare sau decelerare date din postul de comandă. electrovalvula s4 deschide circuitul care permite trecerea aerului de comandă de la electrovalvula s3 iar electrovalvula s5 închide circuitul. 0. electrovalvula s3 este alimentată şi deschide circuitul de aer de la unul din posturile de comandă la regulatorul de turaţie. Aerul de comandă are circuitul deschis spre regulatorul de turaţie.automat când apare una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului a ajuns la limita maximă. Electrovalvula s5 permite trecerea aerului pe un alt circuit. c) temperatura uleiului de ungere în lagărul axial al reductorului a ajuns la limita maximă (800 C). Reductorul de presiune montat pe acest circuit asigură o presiune de cca.6 bar. 31 – pentru comanda sertarului distribuitor în vederea cuplării reductorului pentru mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI. s5.c) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a (0. peste turaţia de mers în gol. În funcţionare normală. Când se comandă ÎNAINTE sau ÎNAPOI pe poziţia manetei ―ATENŢIE CUPLARE‖ se alimentează electrovalvulele s4. Întreruperea alimentării electrovalvulei s3 urmată de trecerea motorului la turaţia de relanti se realizează în următoarele situaţii: . s5 – prin intermediul lor se realizează o uşoară accelerare a motorului în momentul cuplării reductorului. Acest lucru este necesar pe durata cuplării reductorului pentru a prelua sarcina. 5 bar).

motor de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. Se montează atât la postul local de comandă cât şi la postul de comandă de la distanţă. – relee pentru pregătirea lansării. de exemplu de la postul local la distanţă. 2d6. Pe timpul funcţionării motorului. Instalaţia de forţă. 2. 2d8 La transferul comenzii. 2. Pornirea şi oprirea este comandată de contactele releului 2 d8. Figura 2. conţine următoarele elemente: m1 m2 – – motor de acţionare a pompei de preungere. Instalaţia electrică de forţă În figura 2. Stabilirea electrovalvulei care este alimentată se face prin deplasarea corespunzătoare a manetei PN-1 din postul de comandă. protecţie şi semnalizări motor principal. prezentate în schema 2 din figura 2. m3. Se pune în funcţiune prin închiderea contactului releului 2 d8 şi se opreşte la întreruperea alimentării releului 2 d8.2. Pregătirea pentru lansare Principalele elemente ale schemei electrice de pregătire pentru lansare. redresoare pentru alimentarea exhaustoarelor de gaze şi pentru alimentarea schemei de comandă. 2d2. protecţie şi semnalizări pe trei circuite: A-B. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. 2d8a.1.2. Un comutator se află la postul de comandă local iar al doilea. Funcţionează fără întrerupere pe toată durata de funcţionare a motorului. Sunt alimentate în curent continuu la 24V. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate releele 2d1. 2d5 şi 2d2.1. schema 1 din figura 2. se instalează în postul de comandă de la distanţă (timonerie). conţine 9 scheme care grupează elementele după rolul lor funcţional. n2 – – 45 . 2d6 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 din cele două posturi de comandă sunt fixate pe poziţia DISTANŢĂ.3. 2d5 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 de la postul local şi din timonerie sunt pe poziţia LOCAL. Punerea sub tensiune a schemei de comandă se face prin contactul releului 2 d8. 2d7. electroventilatoare exhaustoare de gaze din carterul motorului. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă.2.electrovalvula 30 sau 31. b3 – buton pentru comanda pregătirii pentru lansare. similar cu primul.. m4 n1. sunt: 2d0 – releu pentru cuplarea tensiunii de alimentare a schemei de comandă.2. 2d1. se prezintă instalaţia electrică pentru telecomandă.2. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. C-D şi E-F. traductoarele de presiune comandă pornirea la scăderea presiunii până la o valoare minimă şi oprirea la atingerea valorii maxime a presiunii. b5 – comutator pentru stabilirea locului de unde se dau comenzile: LOCAL sau DISTANŢĂ.

Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.2. Este alimentat releul 5d2 şi prin deschiderea contactului 5d2 (5-6) se întrerupe alimentarea releului 5d4. la aplicarea tensiunii este alimentat releul 5d4 (schema 5) care în schema 2 din figura 2. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate rele ele 2d1. Pornirea instalaţiei pentru pregătirea lansării se execută prin apăsarea pe butonul b3. În prima fază. După trecerea regimului tranzitoriu de pregătire a lansării se stabileşte presiunea uleiului de ungere şi se închid contactele din circuitul releului 5d2. 2d5 şi 2d2. de exemplu de la postul local la distanţă. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. Este alimentat releul 2d7 care prin închiderea contactului 2d7 (9-11) şi prin contactul închis 5d4 (2-4) realizează circuitul de automenţinere a alimentării releului 2d7.La transferul comenzii.2 se deschide contactul 5d4 (2-4) şi se întrerupe alimentarea releului 2d7 iar prin închiderea contactului 5d4 (3-5) se menţine alimentarea releului 2d8a. (schema 5). Se închide contactul 2d7 (6-7) şi este alimentat releul 2d8a care la rândul său închide contactul 2d8a (6-7) prin care este alimentat releul 2d8. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1.2. după încetarea apăsării pe butonul b3. 2d6. În schema 2 din figura 2. închide contactul 5d4 (2-4) şi deschide contactul 5d4 (3-5). Prin închiderea întrerupătorului b0 se aplică tensiunea de alimentare pentru schema electrică de telecomandă. Prin închiderea contactelor releului 2d8 sunt puse în funcţiune pompele de preungere şi electroventilatoarele exhaustoare de gaze prezentate în schema 1 din figura 2. 46 .

47

48

49

50 .

51 .

52 .

53 .

P.2..54 Fig. protecţie şi semnalizări M.Instalaţia telecomandă.P. 2. 8) SEMNALIZARE LA PANOUL LOCAL M. .

55 .

închide contactul 3d1 (2-4) prin care se alimentează electrovalvula s1 şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic. Pe această poziţie. 4d10 (schema 4) sunt alimentate şi contactele acestora din circuitul releului 5d1 sunt închise.5. De asemenea.se deschide contactul 3d1 (3-5) din circuitul releului 5d3 de oprire voită a motorului. 56 . releele 4d4. De asemenea se închide contactul 3d1 (3-5) restabilind posibilitatea de oprire voită a motorului.1.2. Presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero. este închis contactul microîntrerupătorului IV care permite efectuarea lansării. Maneta dispozitivului de comandă PN-1 este fixată pe poziţia STOP. La terminarea operaţiunii de lansare motorul funcţionează cu turaţia de mers în gol (relanti). Demarorul funcţionează cât timp se menţine apăsarea pe butonul b1. Lansarea motorului principal Principalele elemente ale schemei electrice de lansare a motorului principal sunt prezentate în schema 3 din figura 2. Când motorul porneşte. conform tabelului 2. încetează apăsarea pe butonul b1.se închide contactul 3d1 (6-8) (schema 5) şi este alimentat releul 5d5 care prin închiderea contactului 5d5 (1-3) blochează acţiunea protecţiei şi îşi menţine acest contact închis cca. Se închide circuitul de aer spre demaror şi prin deschiderea cu întârziere a contactului 5d5 (1-3) se restabileşte acţiunea protecţiei. . Pentru valori normale ale temperaturilor apei de răcire şi uleiului de ungere contactele traductoarelor sunt închise. Cuplarea reductorului După pornirea motorului cu turaţia de mers în gol este necesar să se menţină o anumită perioadă în acest regim pentru încălzirea motorului înaintea cuplării sarcinii.1. 4d6.2. 2. în urma efectuării operaţiunii de pregătire a lansării sunt alimentate contactoarele 1C1 – 1C4. Se consideră că lansarea motorului se face din postul de comandă local (comutatoarele b5 sunt fixate pe poziţia LOCAL). dispozitivul de comandă PN-1 este pe poziţia STOP.2. Ca urmare acest releu este alimentat şi menţine închis contactul 5d1 (1-3) din circuitul electrovalvulelor de cuplare a reductorului 30 şi 31. . La încetarea apăsării pe butonul b1 se întrerupe circuitul de alimentare a electrovalvulei s1 şi a releului 5d5.1. 5 secunde după încetarea alimentării acestui releu. Este alimentat releul 3d1 care realizează: . Demarorul roteşte motorul pentru pornire.4. Lansarea motorului se execută prin apăsarea butonului b1. Principalele elemente ale schemei de cuplare a reductorului sunt prezentate în schema 3 din figura 2. Prin contactul 1C1 (2-4) este alimentat releul 3d8 şi acesta închide contactele 3d8 (7-6) pregătind circuitul de lansare şi 3d8 (9-11) (schema 6) prin care alimentează lămpile 6h9 în timonerie şi 7h3 în PSCM şi se semnalizează ―Comanda posibilă‖.

deschide contactul 4d12 (1-4) din circuitul releului 3d1. 57 . .închide contactul 3d6 (6-7) şi alimentează releul 3d7.deschide contactul 4d12 (11-8) (schema 6) şi în timonerie se stinge lampa de semnalizare 6h9. interzicând o nouă pornire cu reductorul cuplat. . se face prin împingerea manetei dispozitivului de comandă PN-1 pe poziţia ATENŢIE CUPLARE. cu temporizare cca. Este alimentat releul 3d6 care realizează: . .deschide contactul 3d4 (7-9) (schema 5) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. După efectuarea cuplării sertarul distribuitor se blochează la limita extremă şi închide contactul microîntrerupătorului ÎNAINTE.închide contactul 3d2 (2-4) şi prin contactele închise 5d4 (7-9).închide contactul 4d12 (7-6) (schema 8) şi la postul local se aprinde lampa 8h1. În continuare aerul de comandă pentru modificarea turaţiei va fi dat de deplasarea manetei dispozitivului de comandă PN-1.închide contactul 3d2 (6-8) care pregăteşte circuitul de acţionare la terminarea cuplării.6 bar.. Este alimentat releul 3d4 şi prin acţionarea contactelor sale execută: . . Releul 3d7. s5 trece aer spre regulatorul de turaţie la presiunea de cca. REDUCTOR CUPLAT ÎNAINTE. .deschide contactul 3d6 (1-4) şi întrerupe alimentarea electrovalvulei 30. . după cuplarea reductorului se închide contactul b6 (schema 4) stabilind circuitul de alimentare al releului 4d12 care execută: . Sertarul rămâne blocat în poziţia extremă şi presiunea în cilindrul de forţă se menţine constantă.deschide contactul 3d4 (3-5) din circuitul releului de pornire 3d1 interzicând o nouă comandă de pornire atâta timp cât reductorul este cuplat. Se închide circuitul de aer realizat pe durata cuplării şi se reface circuitul PN-1-s3-s4 – regulator de turaţie. s5. Realizarea presiunii normale de cuplare a reductorului pentru mers ÎNAINTE este sesizată de traductorul de presiune care închide contactul din circuitul releului 3d4. necesară pentru preluarea sarcinii. se închide contactul microîntrerupătorului I şi se stabileşte circuitul de alimentare pentru releul 3d2 care execută: . Prin circuitul creat de electrovalvulele s4. Electrovalvula 30 permite trecerea uleiului spre cilindrul de forţă care urmează să execute cuplarea reductorului pentru mers ÎNAINTE. s5. Corespunzător acestei poziţii. 3d6 (1-4). 0. De asemenea. 15 secunde. conform tabelului 2. deschide contactul 3d7 (1-4) şi întrerupe alimentarea releului 3d6. 5d1 (1-3) se stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei 30. ceea ce permite o uşoară accelerare a motorului pe durata cuplării.se închide contactul 3d4 (2-4) (schema 6) prin care se alimentează lampa de semnalizare 6h5 din timonerie.1. COMANDA POSIBILÃ. de exemplu pentru mersul ÎNAINTE. .închide contactul 3d2 (10-12) (schema 5) şi pe durata cuplării reductorului sunt alimentate electrovalvulele s4.Cuplarea reductorului. REDUCTOR CUPLAT.

şi turaţia motorului creşte peste valoarea nominală. . .închide contactul 5d3 (9-11) şi întrucât este închis şi contactul 3d1 (3-5) se realizează un circuit de autoalimentare a releului 5d3 la întreruperea apăsării pe butonul b2. Pentru regimul de suprasarcină.deschide contactul 5d6 (1-4) (schema 6) şi întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare 6h1. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul 5d3 care realizează: . releul 5d6 prin contactele sale execută: . 2.8.ulei ungere motor principal. Atunci când şi în celălalt post de comandă se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ avertizarea sonoră încetează şi în continuare comanda turaţiei motorului se execută de la distanţă (timonerie). Pentru oprirea voită se apasă pe butonul b2. 2. Prin această operaţiune se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. Dacă pe timpul funcţionării se doreşte schimbarea punctului de comandă. Avertizarea sonoră intră în funcţiune şi avertizează în cele două puncte de comandă că s-a solicitat schimbarea punctului de comandă.închide contactul 5d3 (5-7) şi se alimentează electromagnetul s2 care acţionează asupra cremalierei pompelor de injecţie aducându-le în poziţia de debit nul.1.6. obţinându-se creşterea turaţiei de la valoarea de relanti la valoarea nominală. .închide contactul 5d3 (1-3) şi este alimentat releul 5d6. Pentru a opri semnalizarea acestei situaţii ca o avarie. turaţia scade la valoarea de relanti.2.apă răcire motor principal.ulei reductor. ALARMA MP . Presiunea aerului de comandă variază în limitele 0 – 3.închide contactul 5d6 (schema 9) şi blochează alarma sonoră. Oprirea motorului Elementele schemei electrice care realizează oprirea motorului sunt prezentate în schema 5 din figura 2.1. . după care se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.7. 8 bar.1. La oprirea motorului se micşorează treptat presiunea uleiului de ungere şi schema de protecţie acţionează similar cu situaţiile de avarie. 5 bar. STOP. valabil numai pentru mersul ÎNAINTE se împinge maneta dispozitivului de comandă PN-1 până la limita extremă. Presiunea aerului de comandă creşte până la 3. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului Prin circuitele de protecţie şi semnalizare se urmăresc: a) valorile temperaturilor pentru: . se aduce maneta dispozitivului de comandă pe poziţia zero.2. 58 . Funcţionarea motorului În continuare. prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă se măreşte presiunea aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi se obţine sporirea vitezei motorului care prin intermediul reductorului antrenează axul portelice.

Semnalizare.I. c) temperatura uleiului de ungere a MP a crescut până la valoarea maximă.la postul de comandă locală (schema 8) se aprind lămpile de semnalizare: 8h2 ―Tmax apă răcire MP tr. b) valorile presiunilor pentru: .ulei lagăr axial. f) temperatura uleiului de ungere a reductorului a crescut peste limita normală. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte.. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d3. intră în funcţiune la deschiderea unui circuit sau mai multor circuite. din cele controlate. 4d8. Instalaţia electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în schema 4.ulei ungere motor principal. treapta I. . În funcţie de gradul avariei. Treapta a II-a. prezentată în schema 9 din figura 1. Traductorul deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d7. e) Presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. treapta I.punerea în funcţiune a alarmei sonore în PSCM. 4d9. 8h4 ―Tmax ulei MP tr. Semnalizare şi reducerea automată a turaţiei la valoarea de relanti Treapta a II-a funcţionează la apariţia unor defecţiuni sau mai multor defecţiuni din cele menţionate mai jos: 59 . . se execută: . d) presiunea uleiului de comandă a reductorului a scăzut la valoarea minimă. treapta I. 4d5. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d8.‖. Traductorul de temperatură deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d5.2. postul local de comandă şi postul de comandă de la distanţă – Alarma sonoră. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d9.ulei ungere reductor. . 4d7.I. Prin întreruperea alimentării releelor 4d1.‖. releele respective întrerup circuitele şi pun în funcţiune semnalul sonor. treapta I. treapta I. În situaţia normală toate circuitele controlate sunt închise şi alarma sonoră nu funcţionează. 6h3 ―Alarmă reductor‖. Treapta I. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) presiunea uleiului de ungere a motorului principal a scăzut până la valoarea minimă.ulei comandă reductor. Se deschide contactul traductorului din circuitul releului 4d1 şi se întrerupe alimentarea acestuia. . b) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. La apariţia uneia sau mai multe din defecţiunile corespunzătoare treptei I de protecţie.la postul de comandă de la distanţă (schema 6) se aprind lămpile de semnalizare: 6h1 ―Alarmă MP‖.. 4d3.

Cu temporizare se închide contactul 5d2 (5-6) şi se alimentează releul 5d4. treapta a II-a. la postul de comandă de la distanţă se aprind lămpile de semnalizare 6h2 ―Avarie MP‖ şi 6h4 ―Avarie reductor‖. c) temperatura uleiului de ungere a MP a ajuns la valoarea maximă. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d2. Semnalizare şi oprirea motorului Treapta a III-a funcţionează la apariţia uneia din situaţiile posibile: a) presiunea uleiului de ungere a MP a scăzut la valoarea minimă. treapta a II-a.a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. la postul local de comandă se aprind lămpile de semnalizare 8h3 ―Tmax apă MP tr. Prin întreruperea alimentării acestor relee se realizează întreruperea alimentării releului 5d2 (schema 5). b) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă admisă. treapta a II-a. Prin întreruperea alimentării unuia sau mai multe din releele 4d4. 60 . Treapta a III-a. Ca rezultat se deschide contactul 5d1 (9-11) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulei s3. Temporizarea este necesară pentru ca acţiunea să se producă numai în situaţiile în care cauza se menţine o anumită durată. Se deschid contactele releului 2d8 şi se întrerupe funcţionarea instalaţiilor de forţă (schema 1) În acelaşi timp. decuplarea reductorului. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d6. 4d10 se execută: deschiderea contactelor acestor relee din circuitul releului 5d1 şi întreruperea alimentării acestui releu. Electrovalvula închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi la presiunea zero a aerului de comandă turaţia motorului se reduce până la valoarea de relanti. Releul 5d4 fiind alimentat realizează: oprirea motorului.II‖. încetarea funcţionării pompelor de preungere şi electrovent ilatoarelor exhaustoare de gaz. b) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. prin contactele releelor 4d2 şi 4d11 se semnalizează la posturile de comandă de la distanţă şi local această avarie: la punctul de comandă local se aprinde lampa de semnalizare 8h7 ―Pmin ulei MP tr. Se închide contactul 5d4 (6-8) prin care se alimentează electromagnetul s2 de aducere a cremalierei pompelor de injecţie în poziţie de debit nul şi motorul se opreşte. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d10. 4d6. se deschid contactele acestor relee din circuitele controlate de alarma sonoră (schema 9) şi alarma sonoră intră în funcţiune.II‖. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d4.II‖ şi 8h5 ―Tmax ulei MP tr. Se deschide contactul 5d4 (7-9) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor 30 şi 31. treapta a II-a. Se deschide contactul 5d4 (3-5) şi se întrerupe alimentarea releelor 2d8a şi 2d8. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d11.

Contactele releului 7d2 pun în funcţiune alarma sonoră intermitentă la postul de comandă locală şi la postul de comandă de la distanţă. este alimentat releul 4d12 şi prin închiderea contactului 4d12 (6-7) se aprinde lampa 8h1‖Reductor cuplat‖. 61 . – la mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI după terminarea cuplării se închide contactul b6. – la mersul ÎNAPOI după terminarea cuplării reductorului se alimentează releul 3d5 şi prin închiderea contactului 3d5 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h6‖Reductor cuplat înapoi‖. comanda se execută de la postul local şi de la timonerie se solicită transferul comenzii la distanţă. la postul de comandă de la distanţă prin aprinderea lămpilor de semnalizare 6h7 LOCAL sau 6h8 DISTANŢĂ. schema mai conţine semnalizări care în funcţionarea normală a motorului indică anumite stări.2 se închide contactul 2d1 (14-16) şi se deschide contactul 2d6 (5-6). De exemplu.la punctul de comandă de la distanţă se aprind lămpile 6h2‖Avarie MP‖ şi 6h4‖Avarie reductor‖ funcţionează alarma sonoră la toate posturile de comandă. c) semnalizarea în situaţia în care de la unul din posturile de comandă se solicită schimbarea punctului de comandă. cum sunt: a) semnalizarea cuplării reductorului – la mersul ÎNAINTE după terminarea cuplări reductorului se alimentează releul 3d4 şi prin închiderea contactului 3d4 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h5‖Reductor cuplat înainte‖. pentru o nouă pornire se efectuează toate manevrele prezentate pentru pornirea normală a motorului. Prin contactele închise 2d1 (14-16) şi 2d5 (5-6) se alimentează releul 7d1 care prin închiderea contactului 7d1 (6-7) alimentează blocul de pâlpâire. Solicitarea se face prin fixarea comutatorului b5 de la timonerie pe poziţia DISTANŢĂ. poziţie care coincide cu cea de la timonerie. la PSCM prin aprinderea lămpilor de semnalizare 7h1 LOCAL sau 7h2 DISTANŢĂ. După înlăturarea cauzelor. b) semnalizarea locului de unde se comandă. În afara semnalizărilor pentru situaţii de avarie. Atunci când poziţiile comutatoarelor b5 coincid la postul local şi la distanţă sunt alimentate releele 2d1 şi 2d5 când se execută comanda din postul local sau releele 2d2 şi 2d6 dacă comanda se execută de la distanţă. Contactul de ieşire al acestui bloc se închide şi se deschide cu intermitenţă şi în acelaşi mod va funcţiona şi releul 7d2. În această situaţ ie sunt alimentate releele 2d1 – 2d6 şi în schema 7 din figura 2. Semnalizarea locului din care se efectuează comanda se face: la postul local prin aprinderea lămpilor de semnalizare 8h10 LOCAL sau 8h9 DISTANŢĂ. Semnalizarea sonoră intermitentă încetează atunci când la postul local se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.

La întreruperea voită a motorului. Pentru blocarea alarmei false acţionează. 62 . motor principal . protecţie şi semnalizări prezentată corespunde unui compartiment maşini cu două motoare de propulsie de tip MAN: motorul principal babord (MP-Bb) şi motorul principal tribord (MP-Tb). instalaţia electrică de telecomandă. 2.7. Anularea protecţiei În anumite situaţii este necesară anularea protecţiei pentru a împiedica scoaterea motorului din funcţiune. 2.1.. O asemenea situaţie poate apare uneori şi la pornire. prin apăsarea pe butonul b2. 2.2 planşe. – se închide contactul b4 (2-4)2耀are scurtcircuitează contactul 3d8 (6-7) din circuitul releului 3d1. – se deschide contactul b4 (7-9) din circuitul releului 3d6.3 planşe. De asemenea se blochează acţiunea de protecţie a releului 5d1. Motor principal de propulsie MAN Instalaţia de telecomandă.1. Pe durata apăsării pe butonul de anulare a protecţiei se realizează: – închiderea contactului b4 (6-8) prin care se menţine alimentarea releului 5d2 interzicând posibilitatea de oprire automată a motorului indiferent de situaţia contactelor schemei de protecţie din circuitul său. Pe timpul apăsării butonului b4 acţiunea protecţiei este anulată. Instalaţia electrică de alimentare . Pentru uşurinţa înţelegerii şi a simbolizării aparatelor electrice cât şi pentru a păstra sistemul de notare folosit în documentaţia navei. aşa cum s-a prezentat la subcapitolul 2. releul 5d6 şi prin contactele sale se întrerupe semnalizarea. Semnalizări reductor. Semnalizări şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a . astfel: 1. Schema electrică de alimentare şi modulul de alarmă sunt comune pentru cele două motoare. 4.şi modulul de alarmă .2 planşe. Semnalizări motor principal treapta I . La încetarea apăsării schema revine în poziţia avută înainte de apăsarea pe acest buton. Pentru anularea protecţiei se apasă pe butonul b4 (schema 5). 3.3 planşe.9.d) blocare alarme false. scăderea presiunilor uleiului de ungere ar urma să pună în funcţiune schema de protecţie şi semnalizare. dacă timpul de întârziere la deschidere al contactului 5d5 (1-3) care blochează acţiunea protecţiei la pornire nu este suficient pentru ca presiunile uleiului de ungere pentru motor şi reductor să ajungă la valori peste limitele minime corespunzătoare treptei a II-a. iar instalaţiile de semnalizare şi protecţie fiind identice. protecţie şi semnalizări este împărţită în mai multe scheme care reprezintă anumite funcţiuni numerotate în ordine. – se deschide contactul b4 (3-5) (schema 5) şi se interzice posibilitatea de alimentare a electromagnetului de oprire s2.2. se prezintă complet instalaţia pentru motorul babord şi pentru ambele motoare în situaţiile când schemele sunt comune.

În continuare. 65-70 rot/min. 6.2. – în schema 1 contactul este notat cu 2 do şi se înţelege că acest contact aparţine releului do din schema 2.Dispozitiv de comandă 1. Pentru fiecare schemă electrică aparţinând unui domeniu s-a început numerotarea coloanelor de la zero iar aparatele electrice (relee. începând cu poziţia D se introduce şi combustibil în cilindri. s-au adaptat notaţii corespunzătoare pentru identificare. În punctul E pornirea s-a terminat şi se întrerupe aerul de lansare. 2. Dispozitivul de comandă pneumatică Lansarea motorului se realizează prin introducerea aerului din buteliile de lansare în cilindrii motorului. ventil principal de comandă (valvula L125).1. buton manevră rapidă. 4. ventil de reglare fină pentru limitarea umplerii. în G. Punerea în funcţiune a motorului principal se realizează prin deplasarea manetei de comandă într-un sens sau altul corespunzător mersului ÎNAINTE sau ÎNAPOI al motorului.3 . Fig. notaţiile sunt: – în schema 2 contactul normal deschis al releului do este notat 1. Subtelegraf motor principal .3.5. Pe durata deplasării din B în C se introduce aer de lansare în cilindrii motorului şi motorul este rotit pentru pornire. aprinderea combustibilului asigură mişcarea. pentru releul do din schema 2 care are un contact normal deschis în schema 1. se deplasează maneta de comandă pe domeniul F. 2. Atunci când contactele unui releu dintr-o schemă sunt folosite în altă schemă. Poziţia A corespunde situaţiei STOP motor principal. siguranţe. pentru creşterea turaţiei. Când motorul a atins turaţia de aprindere. 3. turaţia maximă a motorului la mers 63 . întrerupătoare) sunt notate cu numărul coloanei pe care se află. obţinându-se la capătul cursei. Continuând deplasarea manetei de comandă. traductoare. Deplasarea din A până în B corespunde lansării motorului pentru mers ÎNAINTE.4 planşe. De exemplu. buton de anulare a protecţie Maneta de comandă a dispozitivului asigură manevra unei valvule notată în schema instalaţiei pneumatice cu L 125. Dispozitivul pneumo-electric de comandă de la distanţă este prezentat în figura 2. aer de comandă pentru limitarea umplerii.44 precizându-se că se află în schema 1 pe coloana 44.2. 5. buton oprire de avarie.

0.5.D. pentru turaţia maximă 450 rot/min. 4. poziţia STOP.P. În acest regim comanda motorului se execută de la postul local aflat pe motor.2.4 se prezinta dagrama de functiuni pentru ventilul L125 manevrat prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă. Pentru inversarea sensului de rotaţie a arborelui portelice.D.C. În cazul defectării comenzii de la distanţă sau a automatizării este prevăzută şi posibilitatea funcţionării în regim de avarie. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă Elementele instalaţiilor de supraveghere.D.S.). terminarea pornirii.5.A. Variaţia turaţiei motorului MAN.. Alimentarea cu 3 x 220 V.4 Diagrama de funcţiuni pentru ventilul de comandă L 125 1. Fig.7 bar.2. Instalaţia electrică de alimentare T. . asigură: . şi modulul de alarmă sunt prezentate în schema 1 din figura 2. În mod normal alimentarea se face din T. 50 Hz.4. semnalizare şi protecţie a motoarelor principale sunt montate în tabloul de semnalizări şi alarmă maşini (TSAM) dispus într-un compartiment P. 64 . Schema electrică a instalaţiei de telecomandă. Deplasarea manetei de comandă din A în H fixează lansarea motorului pentru mersul ÎNAPOI şi în continuare se parcurg aceleaşi etape ca în cazul prezentat pentru mersul înainte. se obţine prin modificarea presiunii aerului de comandă care se aplică regulatorului de turaţie al motorului. protecţie şi semnalizări este prezentată în figura 2.2.) şi al doilea din tabloul de distribuţie la avarie (T. Valvula L 125 alimentată la presiunea de 7 bar. 2. izolat de zgomotul şi temperaturile excesive din compartimentul maşini.ÎNAINTE. climatizat. În poziţia K se obţine turaţia maximă la mersul ÎNAPOI. pentru turaţia minimă 130 rot/min. prin fixarea comutatorului b03 pe poziţia 1. ca şi în cazul motorului ALCO. pornire cu combustibil. se face pe două circuite: unul din tabloul principal de distribuţie (T. 3. 2.C. se aduce maneta de comandă în poziţia ASTOP şi motorul se opreşte.A.P. în funcţie de poziţia manetei dispozitivului de comandă..M. reversare şi pornire fără combustibil. În figura 2.2 bar. antrenat de motor prin intermediul reductorului nereversibil.

Circuitele de semnalizare şi protecţie sunt alimentate cu 24 V curent continuu obţinut de la redresorul format din transformatorul trifazat şi puntea redresoare.S.M. se alimentează la 220 V pe circuite protejate cu siguranţe.A.Staţiile de măsurarea a temperaturii. 65 . detectoarele de ceaţă şi iluminatul panoului frontal al tabloului T.

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

74 .

75 .

76 .

77 .

78 .

alimentarea circuitelor de protecţie motor Bb. de la redresor. În cazul în care se întrerupe alimentarea de la redresor. contactele din circuitul releului d44 sunt închise şi se realizează alimentarea releului. C16 (T-C) şi se stabileşte alimentarea circuitelor de protecţie şi semnalizări de la redresor. Se deschid contactele C16 (3-5). astfel: alimentare 24Vc. circuitul care controlează alimentarea pentru modulele de semnalizare. Situaţia fiecărui circuit este controlată de câte două relee şi o lampă de semnalizare. contactele comutatoare de acestor relee din circuitele lămpilor de semnalizare sunt în poziţia 6-7 şi lămpile sunt stinse. 5do (1-3) . d45. Prin întreruperea alimentării releului d44 se realizează: se deschide contactul d44 (1-3) şi se întrerupe alimentarea releului d60. C16 (2-4). se deschide unul sau mai multe contacte din circuitul releului d44. când toate circuitele sunt alimentate.I. La funcţionarea normală sunt alimentate releele d15. d44 (1-3) şi releul d60 este alimentat întrucât. Schema electrică de semnalizare a prezenţei tensiunii de alimentare şi modulul de alarmă este prezentată în schema 1. alimentare module de semnalizare d44. d20 (1-3). De asemenea sunt închise contactele d45 (1-3). Prezenţa tensiunii de alimentare este sesizată de releele d41. planşa 2/2. d44 (schema3) care închid contactele 3d41 (1-3) din circuitul releului d45. d51 şi lampa h53.c. se închide d60 (1-4) şi este pus în funcţiune releul de pâlpâire d64. Întrucât semnalizarea avariei este asemănătoare pe toate circuitele controlate. pentru exemplificare. Se închid contactele C16 (R-A). se întrerupe alimentarea contactorului C16 şi automat sunt conectate circuitele de alimentare a contactorului C2 de la bateria de automatizări şi a releului d19 de la tabloul de încărcat acumulatori T. prin închiderea contactelor: 2do (1-3) semnalizare treapta I. Releul d64 este un releu de pâlpâire realizat cu un releu obişnuit şi o schemă cu tranzistori astfel încât la alimentarea acestuia contactele lui se închid şi se deschid cu intermitenţă obţinându-se întreruperi periodice de scurtă durată ale semnalului luminos sau acustic produs de surse alimentate prin contactele acestui releu. 4do (1-3) semnalizare reductor. şi celelalte contacte din circuitul releului d60 sunt închise. Prin contactele C2 (R-A). d46 şi lampa h54. aşa cum se va prezenta ulterior. În situaţia normală. d44 şi d45. C2 (T-C) circuitele importante pentru semnalizări şi protecţie treapta a II-a şi a III-a sunt alimentate de la bateria de acumulatori iar modulul de alarmă este alimentat de la tabloul de încărcat acumulatori prin închiderea contactelor d19 (2-4). în circuitul lămpi de 79 . d19 (14-16). Releul d45 controlează alimentarea circuitelor de protecţie pentru comanda ventilelor STOP motor principal şi comanda electromagnetului de reducere a turaţiei. se prezintă. 3do (1-3) . C16 (7-9) prin care se întrerupe alimentarea contactorului C2 şi a releului d19. Releul d44 controlează prezenţa tensiunii de la sursa de alimentare prin închiderea contactelor d18 (1-3). d15 (C16).Prezenţa tensiunii de 24 V c. Contactele releului d64 sunt multiplicate de releul d66.alimentare subtelegraf MP.c. d52 şi lampa h56. Stabilind alimentarea acestuia.semnalizare treapta a II-a şi a III-a. este sesizată de releul d15 care prin închiderea contactului d15(1-3) stabileşte alimentarea contactorului C16. La dispariţia uneia sau mai multe din tensiunile controlate. precum şi a tensiunii de alimentare care se aplică circuitelor de semnalizare şi protecţie.A. Releul d60 deschide contactul d60 (1-4) din circuitul releului d64 şi întrerupe funcţionarea acestuia.

Întrucât în schemele de semnalizări sunt necesare mai multe contacte. se deschid contactele traductoarelor şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică. La înlăturarea avariei este din nou alimentat releul d44. sunt alimentate prin contactul închis al butonului b44‖Anulare semnal acustic‖.semnalizare h56‖Alimentare module de semnalizare‖ se comută contactul d44 în poziţia 6-5 şi prin contactul închis d52 (5-6) lampa de semnalizare este conectată la bara alimentată de contactul releului d64. intră în funcţiune alarma sonoră locală h72 iar prin contactele releului d66 funcţionează cu intermitenţă semnalizarea sonoră în compartimentul maşini. În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor f. închide contactul d52 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d60. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d70. se închide contactul d70 (1-3) şi prin contactul închis d44 (11-8) este alimentat releul d52 care realizează: închide contactul d52 (11-9) de automenţinere după încetarea apăsării pe butonul b70. Releele de semnalizare sunt alimentate prin contactele traductoarelor care controlează presiunile. care prin acţionarea contactelor sale întrerupe alimentarea releului d52. este alimentat releul d68 şi prin închiderea contactului d68 (2-4) se aplică tensiunea la bara la care. comută contactul din circuitul lămpi de semnalizare în poziţia d52 (6-7). Această situaţie se menţine atât timp cât durează avaria. Semnalizări MP. d68-d69 contactele releului de verificare lămpi. În situaţia în care unul sau mai mulţi parametrii controlaţi depăşesc limitele normale. este conectată lampa de semnalizare. prezentaţi în schemã sunt închise şi sunt alimentate releele aflate pe circuitele traductoarelor.5 este reprezentată instalaţia electricã de semnalizări treapta I. în această perioadă releele de semnalizare de pe circuitele de controlul presiunii pentru a nu semnaliza situaţia ca avarie. Semnalizarea acustică locală în compartimentul TSAM (h47) şi la distanţă în compartimentul maşini (h73) avertizează personalul despre depăşirea limitelor normale ale unuia sau mai mulţi parametri controlaţi. întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare iar alimentarea releului d60 se menţine prin contactul d44 (1-3). De asemenea prin întreruperea releului d60 se închide contactul d60 (11-8).2. Situaţia fiind normală pe toate circuitele controlate. h73. Lampa funcţionează cu pâlpâire indicând întreruperea alimentării modulelor de semnalizare. Ca rezultat încetează funcţionarea semnalului acustic iar lampa de semnalizare h56 funcţionează cu lumină continuă. 2. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul b68. treapta I În schema 2 din figura 2. cu reţinere în poziţia apăsat. După un timp. d70-d71 contactele releului de anulare a semnalului acustic. care controlează parametrii motorului. suficient pentru stabilirea presiunilor normale. prin comutarea contactului d44 în poziţia 6-7. în situaţia normală. lămpile de semnalizare sunt conectate la o bară comună prin contactele 6-7 şi se aprind la apăsarea pe butonul b68. contactele traductoarelor de presiune se închid şi prin apăsarea pe butonul b44. La încetarea apăsării pe acest buton se sting şi lămpile de semnalizare. Identificarea parametrului sau parametrilor care au depăşit limitele normale se realizează prin 80 . Întrucât atunci când motorul este oprit presiunile sunt nule iar după pornire este necesară a anumită durată pentru ca presiunile să ajungă la valorile nominale.3. se activeazã schema de semnalizare. multiplicarea acestora se realizează punându-se în paralel mai multe relee: d66-d67 contactele releului de pâlpâire. După constatarea avariei se apasă pe butonul b70 de anulare a alarmei acustice.

Urmărind în continuare circuitul ales pentru exemplificare. Semnalizarea sonoră indică starea de avarie iar aprinderea cu pâlpâire a lămpii h52 arată parametrul care a depăşit limitele normale. Este alimentat releul d70-71 de anulare a semnalului acustic. releele corespunzătoare fiecărui circuit sunt alimentate şi contactele acestora din circuitele lămpilor de semnalizare sunt comutate în poziţia 6-7 în care lămpile de semnalizare h52÷h71 sunt stinse. Releul d48 alimentat în situaţia normală închide contactul său 1d48 (1-3) aflat în schema 1 pe coloana 60 şi menţine alimentarea releului de alarmă d60. astfel: se întrerupe alimentarea releului d60 prin deschiderea contactului 1d48 (1-3) se închid contactele d60 (1-4). închide contactul do1 (8-11) din circuitul releului do2. prin care se pune sub tensiune linia comună la care. Funcţionarea circuitelor de semnalizare pentru parametrii controlaţi de schema de protecţie şi semnalizare treapta I este aceeaşi. contactele traductoarele sunt închise. Se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului d48 şi pentru că situaţia este normală pe toate circuitele de semnalizare controlate de releul d48 sunt închise toate contactele înseriate cu do1 (1-3) având ca urmare alimentarea releului d48. Prin întreruperea alimentării releului d48 se pune în funcţiune modulul se alarmă prezentat în schema 1. De asemenea se deschide contactul do1 (11-8) din circuitul releului do2 şi se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52‖Presiune diferenţială maximă filtru ulei de ungere‖ pe poziţia 6-7. Prin alimentarea releului d48. Aprinderea lămpilor de semnalizare indică starea normală de funcţionare a acestora.. După identificarea circuitului de semnalizare a avariei. sunt conectate toate lămpile de semnalizare. operatorul comandă anularea semnalului acustic prin apăsarea butonului b70 din schema 1 (modulul de alarmă). Funcţionează cu intermitentă alarma sonoră în compartimentul maşini iar prin contactul 1d66 se aplică semnal de tensiune intermitent liniei la care este conectată lampa h52 prin contactele închise do1 (5-6).b68 (cifra 1 scrisă înaintea simbolului indică faptul că acest buton se află în schema 1). comută contactul do2 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7. care pune în funcţiune releul de pâlpâire d64. se deschide contactul traductorului f01 şi se întrerupe alimentarea releului do1 care realizează: deschide contactul do1 (1-3) prin care întrerupe alimentarea releului d48. Lampa de semnalizare nu funcţionează. Pentru valoarea normală a presiunii diferenţiale contactul traductorului f. şi închiderea contactului 1d48 (1-3) se restabileşte alimentarea releului d60 şi încetează funcţionarea alarmei sonore precum şi a releului de pâlpâire.01 este închis şi este alimentat releul do1. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul 1.. şi d60 (11-8) care pune în funcţiune alarma sonoră locală. prin contactele 6-7. do2 (5-6). Prin apăsarea pe acest buton este alimentat d68 (schema1) şi se închide contactul 1d68. Pentru exemplificare se prezintă primul circuit care controlează‖presiunea diferenţială maximă filtru automat ulei de ungere‖. De asemenea prin contactul releului d64 (6-7) sunt alimentate releele d66-67 de multiplicare a contactelor. Situaţia fiind normală pe toate circuitele. Lampa de 81 . atunci când presiunea diferenţială de ulei depăşeşte limitele normale. se închide contactul 1d70 (6-8) şi este alimentat releul do2 care realizează: închide contactul do2 (9-11) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe butonul b70. închide contactul do2 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d48.semnalizare optică cu pâlpâire individuală pentru fiecare din circuitele controlate (lămpile de semnalizare h52÷h71). comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-5.

semnalizare h52 funcţionează cu lumină continuă, fiind conectată prin contactele do1 (5-6) şi do2 (6-7) la tensiunea de alimentare. Funcţionarea lămpii se menţine pe toată durata în care presiunea diferenţială de ulei este în afara limitelor normale. După revenirea parametrului controlat în limitele normale, se închide contactul traductorului fo1, este alimentat releul do1 şi schema revine la situaţia iniţială. Se deschide contactul do1 (11-8) şi se întrerupe alimentarea releului do2, se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7 şi lampa se stinge, se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului de alarmă d48. Întrucât sunt multe circuite de semnalizare, în schemă s-au folosit două relee de alarmă, d48, d51 a căror funcţionare este identică şi care acţionează prin intermediul modului de alarmă prezentat în schema 1. Contactele acestor relee 1d48 (1-3), 1d51 (1-3) sunt înseriate în circuitul de alimentare al releului d60 prin intermediul căruia se pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire d 64. 2.2.4. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a este prezentată în schema 3 din fig.2.5 şi conţine 3 planşe. Treapta a II-a semnalizare şi reducerea turaţiei acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - temperatură maximă apă răcire MP (releul d 23 şi lampa de semnalizare h24); - temperatură maximă ulei ungere MP (releul d25 şi lampa de semnalizare h26); - temperatură maximă gaze evacuare MP (releul d27 şi lampa de semnalizare h28); - suprasarcină MP (releul d29 şi lampa de semnalizare h30). În situaţia normală, contactele traductoarelor care măsoară parametrii controlaţi sunt normal deschise, releele de pe aceste circuite nu sunt alimentate şi lămpile de semnalizare sunt stinse. La depăşirea limitelor normale, de exemplu pentru temperatura apei de răcire MP, se închide contactul traductorului f23, este alimentat releul d23 şi lampa de semnalizare h24 ―Temperatură maximă răcire MP‖. Releul d23 închide contactul d23 (1-3) prin care este alimentat releul d34 şi contactul d23 (6-7) prin care conectează semnalizarea de alarmă în timonerie. Releul d34 fiind alimentat anclanşează cu temporizare. Temporizarea este necesară pentru a evita acţiunea releului la şocuri de scurtă durată. După un timp, stabilit de temporizarea releului, se închide contactul d34 (7-6) de automenţinere a alimentării şi contactul d34 (9-11) prin care este alimentat releul d40. Releul d40 realizează: închide contactele d40 (2-4), d40 (14-16) şi stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei s46 de reducere a turaţiei, în schema 5 (subtelegraf MP) închide contactul 3d40 (16-18) şi pe panoul de semnalizare MP - Bb se aprinde lampa h30 ―Reducere turaţiei MP - Bb‖, în schema 4 (semnalizări reductor) se deschide contactul 3d40 (11-8) şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d13 şi d14 a cărui funcţionare este identică cu cea prezentată pentru semnalizare treapta I-a. Se întrerupe alimentarea releului d21 prin deschiderea contactului d13 (1-3). Releul d21, la rândul său, întrerupe alimentarea releului d60 din schema 1 (modulul de alarmă) prin deschiderea contactului 4d21 (1-3). Prin contactele

82

releului d60 este pusă în funcţiune alarma sonoră şi este alimentat releul de pâlpâire. Prin contactele de multiplicare ale releului d66 funcţionează cu intermitenţă alarma sonoră în compartimentul maşini şi în schema 4 (semnalizări reductor) se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h31 ―Reducere sarcină MP‖. Ca şi în cazul schemei de semnalizare treapta I-a, întreruperea semnalului acustic se face prin apăsarea pe butonul b70 din schema 1 (modulul de alarmă). După reducerea automată a sarcinii ca urmare a acţiunii protecţiei, schema rămâne blocată pe această poziţie atât timp cât electrovalula s46 este alimentată. Pentru deblocare şi repunerea motorului în funcţionare normală, se apasă pe butonul b36 (schema 3 din fig.2.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d34 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d40. Se întrerupe alimentarea electrovalvulei s46 şi încetează funcţionarea semnalizării optice a avariei prin închiderea contactului 3d40 (11-8) şi restabilirea alimentării releului d13 din schema 4 (semnalizări reductor MP). În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a II-a de semnalizare şi reducere automată a turaţiei. Treapta a III-a semnalizare şi oprirea motorului acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - supraturaţiei MP (releul d01 şi lampa de semnalizare h02); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d07 şi lampa de semnalizare h08); - presiune minimă ulei ungere T.S. (releul do9 şi lampa de semnalizare h10); - ceaţă ulei carter MP (releul d11 şi lampa de semnalizare h12); - presiune minimă apă răcire intrare cilindrii MP (releul d13 şi lampa de semnalizare h14); - presiune minimă apă răcire intrare injectoare MP (releul d15 şi lampa de semnalizare h16); - temperatură maximă aer supraalimentare MP (releul d2 şi lampa de semnalizare h18); - presiune minimă ulei ungere reductor MP (releul d19 şi lampa de semnalizare h20); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d21 şi lampa de semnalizare h22). În condiţii normale contactele traductoarelor sunt normal deschise, releele şi lămpile de semnalizare corespunzătoare nu sunt alimentate. La depăşirea limitelor normale, de exemplu la scăderea presiunii uleiului de ungere MP sub valoarea minimă, se închide contactul traductorului f.07 şi sunt alimentate releul d07 şi lampa de semnalizare h08 ―Presiune minimă ulei ungere MP‖. Releul d07 închide contactele do7 (1-3), prin care este alimentat releul cu temporizare d33 şi contactul d07 (6-7) prin care pune în funcţiune semnalizarea de alarmă în timonerie. La rândul său, releul d33, după un timp stabilit de temporizarea acestuia, închide contactul d33 (6-7) de automenţinere a alimentării şi contactul d33 (11-9) prin care alimentează releul d38. Prin alimentarea releului d38 se realizează: - alimentarea ventilelor STOP - MP prin închiderea contactelor d38 (2-4), d38 (6-8), d38 (10-12), d38 (14-16). Prin acţiunea ventilelor se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. - pe panoul motorului (schema 5 - subtelegraf MP) se aprinde lampa de semnalizare h29 ―STOP avarie MP - Bb‖ conectată prin închiderea contactului 3d38 (26-28).

83

- în schema 4 (semnalizări reductor), prin deschiderea contactului 3d38 (1-3), este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11 şi d12 a cărui funcţionare este identică cu cazul prezentat anterior pentru treapta a II-a de protecţie. Prin intermediul modului de alarmă este pusă în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa h30 ―STOP automat MP‖ În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a III-a de semnalizare şi oprire automată a motorului. Oprirea motorului, în condiţii normale, se realizează prin aducerea manetei dispozitivului de comandă pe poziţia STOP. În caz de urgenţă se poate comanda oprirea manual folosind elementele cu care acţionează schema de protecţie treapta a III-a. Comanda STOP manual de urgenţă se poate da din P.C.C. prin apăsarea butonului b03, din timonerie prin apãsarea butonului b04 (schema 3 din fig. 1.5) sau de la panoul local al motorului prin apăsarea butonului b05. În toate cazurile, prin apăsarea unuia din butoane, este alimentat releul do3 şi lampa de semnalizare h05 ―STOP manual de urgenţă‖. Releul do3 prin închiderea contactului do3 (1-3) alimentează releul fără temporizare d32 şi prin închiderea contactului do3 (6-7) pune în funcţiune semnalizarea de alarmă. La rândul său releul d32 acţionează ca şi releul d33 realizând alimentarea releului d38 şi prin deschiderea contactului 3d32 (8-11) din schema 4 (semnalizări reductor) pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11, d12. Prin contactele releului d38 sunt alimentate ventilele STOP-MP, iar circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune semnalizarea acustică şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h 30 ―STOP automat MP‖. Spre deosebire de releul d 33, releul d 32 nu are termorizare şi acţiunea sa este imediată în cazul primirii comenzii de stop manual, precum şi în cazul producerii ceţii de ulei în carterul MP. După oprirea motorului, ca urmare a acţiunii protecţiei sau la darea comenzii manuale STOP de urgenţă, schema rămâne blocată în această poziţie, ventilele întrerup alimentarea cu combustibil a motorului. Pentru deblocare, în vederea repunerii în funcţiune a motorului, se apasă pe butonul b35 de anulare a acţiunii protecţiei. La apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d32, d33, se deschid contactele lor din circuitul releului d38 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Deschiderea contactelor releului d38 întrerupe alimentarea ventilelor STOP-MP şi se reface circuitul de alimentare cu combustibil. De asemenea încetează semnalizarea acustică şi optică. Anularea protecţiei treapta II-a şi a III-a este necesară uneori în situaţii limită care necesită menţinerea în funcţiune a motorului principal. Anularea protecţiilor se face pe durata apăsării pe butonul b39 (schema 3 din.1.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d38, d40 şi se anulează toate protecţiile cu excepţia protecţiei la supraturaţiei care se menţine întrucât prin contactul releului do1 este alimentat direct releul d38. Anularea protecţiei este semnalizată acustic şi optic. La apăsarea pe butonul b39 de anulare a protecţiei, în schema 4 (semnalizări reductor MP) se închide contactul 3b39 şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d15 şi d16. Ca şi în cazurile prezentate pentru semnalizări treapta a II-a şi semnalizări treapta a III-a, circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h32 ―Anulare protecţie MP‖. Anularea semnalizării sonore se obţine prin apăsarea pe butonul b70 din schema modului de alarmă.

84

S. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă.STOP automat MP (releele d11. . d10 şi lampa de semnalizare h29). funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. prin deschiderea întrerupătorului bo7 se scoate din funcţiune circuitul de semnalizare şi protecţie care controlează presiune minimă a uleiului de ungere MP Anularea protecţiei pentru un parametru este necesară în anumite situaţii limită sau dacă traductorul este defect. schema de semnalizare reductor permite de asemenea. se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60. De exemplu. Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: .4. 2. d14 şi lampa de semnalizare h31). do6 şi lampa de semnalizare h27) .A.2.anulare protecţii MP (releele d15. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului.reversare greşită MP (relele do9. precum şi la anularea acesteia.reducere sarcină MP (releele d13. astfel: . do2 şi lampa de semnalizare h25) .temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. La deschiderea acestui contact este anulat circuitul respectiv de protecţie.Pe fiecare circuit de semnalizare şi protecţie treapta a II-a şi a III-a este montat un buton cu reţinere sau întrerupător basculant având contactul normal închis. Este alimentat releul d70. Este alimentat releul d68 şi se închide contactul 1d68 (22-24) prin care sunt alimentate toate lămpile de semnalizare. Verificarea lămpilor de semnalizare se face prin apăsarea butonului b70 din schema 1.2. La depăşirea limitelor unui parametru. maneta acestor întrerupătoare este blocată cu un capac de protecţie fixat pe panoul tabloului T. do4 şi lampa de semnalizare h26) .nivel minim baie ulei reductor (releele do3. . Pentru ca aceste întreruperi să nu fie accidentale.M. 85 .presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1.2.5. d16 şi lampa de semnalizare h32).temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. În afara parametrilor prezentaţi. .3. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. d12 şi lampa de semnalizare h30).

În subcapitolul 17. În afara parametrilor prezentaţi.17. precum şi la anularea acesteia. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale.nivel minim baie ulei reductor (releele do3. d14 şi lampa de semnalizare h31).În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. circuitul de semnalizare care-i aparţine. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare.5.2. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire.reversare greşită MP (relele do9.reducere sarcină MP (releele d13. Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . circuitul de semnalizare care-i aparţine. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. do2 şi lampa de semnalizare h25) . pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1). do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. 2. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). Circuitul de 86 . La depăşirea limitelor unui parametru.4.2. Este alimentat releul d70.STOP automat MP (releele d11. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare.temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. d12 şi lampa de semnalizare h30).5. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). prin intermediul releului d21.2. .temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. În subcapitolul 2.4.anulare protecţii MP (releele d15.2. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1).presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. do4 şi lampa de semnalizare h26) . Semnalizări reductor MP Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. Circuitul de semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). prin intermediul releului d21. d10 şi lampa de semnalizare h29). d16 şi lampa de semnalizare h32). schema de semnalizare reductor permite de asemenea. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. . . se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60. Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă.3. do6 şi lampa de semnalizare h27) . În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. astfel: .

M. sau din P. este deconectat releul de pâlpâire şi prin contactul 1d66 (7-9) normal închis se menţine funcţionarea cu lumină continuă a lămpilor de semnalizare de la tabloul de comandă.C. Releul d18 în schema 1 a modulului de alarmă închide contactele 5d18 (6-7) prin care pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire. din timonerie. De exemplu. local sau distanţă. 2.5. Comanda “Pregătire MP” . De asemenea subtelegraful semnalizează postul din care se execută comanda motoarelor principale. b10 sau b11.Bb şi MP.C. În continuare în compartimentul maşinii se trece la pregătirea motoarelor prin punerea în funcţiune a mecanismelor auxiliare care le deservesc. semnalizarea acustică încetează.2. pe butonul bo3 este alimentat releul do3 care execută: deschide 87 . Terminarea operaţiunilor de pregătire şi aducerea motoarelor în situaţia de a fi gata lansare se comunică la punctul de comandă. Ca urmare. Subtelegraf MP Pregătirea motoarelor principale pentru funcţionare se face din compartimentul maşini prin punerea în funcţiune a agregatelor auxilare care deservesc aceste motoare. a lămpilor h26 şi h33 ―Pregătire MP‖.Bb. prin apăsare pe butonul bo1. Subtelegraful MP este prezentat în schema 5 din fig. Lămpile de semnalizare alimentate prin contactul 1d66 funcţionează cu pâlpâire. cu acelaşi simbol şi rol funcţional ca şi în cazul prezentat pentru MP . pe panourile motoarelor. prin apăsarea pe butonul b09 de pe panoul MP. Este alimentat releul do1 care realizează: închide contactul do1 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. h21 şi de pe panourile locale ale motorului h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. cuplat sau decuplat.M. (punct comandă control) prin apăsarea pe unul din butoanele b09.2. subtelegraful electric permite comunicarea între punctul de comandă şi compartimentul maşini pentru transmiterea ordinului de pregătire a motoarelor şi liber de la maşini după încheierea misiuni şi ancorarea sau acostarea navei. închide contactul do9 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton.Tb.Bb este alimentat releul do9 care execută: deschide contactul do9 (7-9) prin care întrerupe alimentarea releului de semnalizare d18. poziţia vizorului. închide contactul do1 (6-8) prin care se alimentează releul de semnalizare d18. de exemplu. sunt puse între paranteze.6.semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). şi corespunde pentru ambele motoare principale: MP. Elementele din schema de protecţie şi semnalizare care aparţine motorului MP Tb. Întrucât lansarea motoarelor principale şi reglarea turaţiei se realizează de la distanţă. reversarea greşită a motoarelor. închide circuitele de alimentare pentru lămpile de semnalizare la distanţă h21 ―Comandă pregătire MP‖ şi local.Pregătite” se execută prin apăsarea pe butonul bo3 de pe panoul local pentru MP . Darea comenzii de pregătire a motoarelor este semnalizată la distanţă şi local prin alarma sonoră şi optică. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare.se dă de la distanţă.”MP . Alarma încetează în momentul în care din compartimentul maşini se transmite confirmarea ordinului primit. Comunicare din C. Prin apăsarea.Bb sau bo5 de pe panoul local pentru MP Tb. precum şi acţiunea protecţiei. Confirmarea comenzii “Pregătire MP” se dă din C.

funcţionarea este identică cu cea prezentată anterior şi ca urmare se aprind cu pâlpâire şi lămpile h23 ―MP -Tb pregătit‖. Se întrerupe avertizarea sonoră iar lămpile de semnalizare h22.C. Este pusă în funcţiune alarma sonoră iar lămpile alimentate prin contactul releului 1d66 funcţionează cu pâlpâire. Semnalizarea acustică şi funcţionarea cu pâlpâire a lămpilor se menţine până când de la punctul de comandă se transmite recepţionarea mesajului transmis.4. este semnalizată în schema electrică a subtelegrafului prin aprinderea lămpilor h29 ―STOP 88 . După executarea misiunii şi ancorarea sau acostarea navei de la punctul de comandă se transmite punerea motoarelor în repaus. În cazul în care şi motorul MP . Confirmare din CM a comenzii “Maşină liberă” se face prin apăsarea pe unul din butoanele: b15 de pe panoul MP-Bb. Din acest moment comanda de lansare şi regimul de turaţie al motoarelor principale se execută de la distanţă prin manevra dispozitivului de comandă prezentat în subcapitolul 2. Acţiunea protecţiei treapta a II-a şi a III-a prezentată în subcapitolul 1. MP . Comanda “Maşină liberă” se dă din timonerie prin apăsarea pe butonul bo7.1.Bb sau MP . La apăsarea acestui buton este alimentat releul do7 care execută: deschide contactele normal închise din circuitele releelor do1. do5 şi întrerupe funcţionarea acestora. iar lampa h43 care semnalizează la timonerie ―Maşină liberă‖ se stinge. închide contactul do7 (2-4) prin care îşi menţine alimentarea după încetarea apăsării pe butonul bo7. Prin apăsarea pe unul din butoane este alimentat releul d15 care prin deschiderea contactelor sale întrerupe circuitele de alimentare ale releelor d12. închide contactele pentru alimentarea lămpilor de semnalizare h24. h27.Bb şi se aprind cu pâlpâire lămpile h22 ―MP -Bb pregătit‖ la punctul de comandă şi h27 ―Pregătit‖ de pe panoul MP Bb. se apasă şi pe butonul bo5. Încetarea alarmei sonore şi pâlpâirea lămpilor de semnalizare are loc atunci când din compartimentul maşini se confirmă înţelegerea ordinului dat . b16 de pe panoul MP-Tb sau b2 din P. h35. sau prin apăsarea pe ambele butoane în situaţia în care ambele motoare sunt pregătite pentru lansare.Pregătite” din timonerie se face prin apăsarea pe unul din butoanele b11 sau b12 în situaţia în care s-a transmis pregătirea numai a unui singur motor.. Confirmarea comunicării “MP . închide contactul do7 (6-8) prin care este alimentat releul de semnalizare d18.Tb a fost pregătit. h23.2.Tb. se închide contactul do3 (10-12) şi se deschide contactul do3 (15-2). se întrerupe alimentarea releului do1 şi se stinge lampa de semnalizare h21 ―Pregătire MP‖ de la comandă. h43 ―Maşină liberă‖. lămpile de semnalizare h24.C. d14 (15-2) întrerup alimentarea releului de semnalizare d18. se stinge lampa h26 ―Pregătire MP‖ de pe panoul MP . do3.contactul do3 (3-5). Prin întreruperea alimentării releului de semnalizare încetează alarma acustică. h28 şi h35 ―Maşină liberă‖ trec din regim de pâlpâire în regim constant de iluminare. se închide contactul do3 (6-8) şi este alimentat releul de semnalizare d18 care prin modul de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi releul cu pâlpâire. d14 şi releului de semnalizare d18. h34 ―Pregătit‖. La apăsarea pe butoanele b11 şi b12 sunt alimentate releele d12 şi d14 care prin deschiderea contactelor d12 (15-2).2. Din acest moment în compartimentul maşini se trece la executarea lucrărilor pentru punerea motoarelor în repaus. h34 trec în regim de funcţionare cu iluminare constantă.

Pentru MP-Tb funcţionarea semnalizării reversării greşite este similară. releul d56 nu este alimentat şi prin contactul său normal închis este alimentată lampa de semnalizare h59 ―Decuplat‖. subtelegraful semnalizează ―Reversare greşită – MP‖. Dacă lansarea este greşită şi motorul porneşte ―ÎNAPOI‖ se închide contactul traductorului de presiune f47 şi este alimentat releul d47 care care deschide contactul 5d47 (5-6) din schema 4 (semnalizări reductor) şi pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele do9. În cazul în care se efectuează comenzile pentru lansarea motorului într-un sens şi se constată că motorul a pornit în sens invers. contactul limitatorului de cursă este deschis. Semnalizarea poziţiei virorului este importanţă întrucât lansarea motorului este permisă numai în situaţia în care virorul este decuplat. Pentru MP. La fixarea comenzii pentru mersul ÎNAINTE contactele comutatorului electric sunt în poziţia figurată în schemă şi la lansarea corectă se închide contactul traductorului de presiune f46 rămânând deschis circuitul releului d47. TEST DE AUTOEVALUARE 1. poziţie viror.Bb semnalizarea reversării greşite se face de către releul d47. prin contactele aceloraşi relee se transmit şi la pupitrul de comandă de la distanţă. MP-Tb ale căror circuite de semnalizare sunt prezentate în schema 2 (semnalizări MP treapta I). Subtelegraful permite de asemenea. reversare greşită. Tot odată se închide contactul d47 (1-3) şi se aprinde cu pâlpâire lampa h31 ―Reversare greşită MP-Bb‖ de pe panoul MP-Bb. releul d50 nu este alimentat şi prin contactul normal închis d50 (1-4). este alimentat releul d50 şi prin contactele sale se stinge lampa h53 şi se aprinde lampa h52 ―Distanţă‖ care indică transferul comenzii la postul de la distanţă (timonerie). Electromagnetul inclus în reguloatorul de turaţie al motorului ALCO este alimentat şi acţionează automat în una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă treapta II-a 89 . semnalizarea locului de unde se comandă motoarele principale. d10. contactul traductorului f50 este deschis. h30 ―Reducere sarcină MP.Intră în funcţiune alarma sonoră şi lampa de semnalizare h29 ―Reversare greşită MP‖ din schema 4 (semnalizare reductor) funcţionează cu pâlpâire.avarie MP. La cuplarea virorului se închide contactul limitatorului de cursă şi prin alimentarea releului d56 se stinge lampa h59 şi se aprinde lampa h58 ―Cuplat‖. Dacă comutatorul montat pe instalaţia aerului de comandă al MP-Bb este pus pe poziţia local. h37 ―Reducere sarcină MP-Tb‖.Bb‖. este alimentată lampa de semnalizare h53 ―Local‖. Dacă virorul motorului MP-Bb nu este cuplat. Semnalizările: postului din care se comandă. La acelaşi pupitru se transmit şi semnalizările lipsă aer de lansare MP-Bb. În acelaşi mod funcţionează şi semnalizarea locului de unde se comandă MP-Tb Semnalizarea la subtelegraf a poziţiei virorului se realizează prin intermediul contactelor limitatoarelor de cursă. În situaţia în care comutatorul se pune pe poziţia distanţă.Bb‖ de pe panoul MP-Bb şi respectiv h36 ―STOP avarie MP-Tb‖. Anularea semnalului acustic şi trecerea lămpilor de semnalizare din regim cu pâlpâire în regim de iluminare constantă se face prin apăsarea butonului b70 care aparţine modului de alarmă. (Timonerie). se închide contactul traductorului f50.

motor electric de acţionare a pompei de preungere. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. c) motor electric de acţionare a pompei de preungere. LUCRARE DE VERIFICARE Ce asigură instalaţia de telecomandă a motorului principal ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1:d. 2:c 90 . 2. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. redresoare pentru alimentarea electroventilelor şi a schemei de comandă de protecţie şi semnalizare. electroventilatoare exhaustoare din carterul motorului. motor electric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. Instalaţia electrică de forţă a motorului ALCO conţine următoarele elemente: a) motorul electric de acţionare a pompei de ungere. b) motor electric de acţionare a pompei de preungere.b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta I-a c) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă d) întreruperea funcţionării exhaustorului de gaze din carterul motorului. rezistanţa de încălzire a uleiului. motor electric de acţionare a pompei de apă păentru răcirea motorului. d) motor electric de acţionare a pompei de combustibil. motor e lectric de acţionare a pompei de ungere a reductorului.

3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR NAVALE.pornire.releu pornire motor diesel. protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. În prezentare s-au păstrat simbolurile şi notaţiile din schemele întocmite de uzina constructoare.buton „STOP‖ .1 Instalaţia electrică de.contact încălzitor ulei.2 Instalaţia electrică de. C3 .buton verificare lămpi de semnalizare. Elementele componente sunt: a1 . CUPRINS 3. Schema electrică asigură pornirea.buton ciupercă „OPRIRE DE AVARIE‖. 91 .contactor pompă ulei preungere. b2 . semnalizarea de prevenire la depăşirea parametrilor normali de funcţionare şi semnalizare de avarie cu decuplarea sarcinii sau oprirea motorului în cazurile în care depăşirile unor parametrii pun în pericol motorul. 50Hz. Lansarea motoarelor se face cu aer.separator principal 3 x 380V. b5 .buton „START‖ . se prezintă tabloul de comandă şi protecţie de la postul local. 1500 rot/min 3. În primul caz se cuplează direct cu axul generatorului iar în al doilea caz se cuplează cu arborele port-etice prin intermediul unui reductor-inversor. b6 . 1000rot/min 3.contactor pompă combustibil.Unitatea de învăţare nr. 2465CP. C5 . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. În fig. C1 . C2 .oprire de serviciu.microîntreruptor dispozitiv de rotire. C4 .1-3. Schema electrică este prezentată în figurile 3. d1 .6. 2465CP. oprirea.contactoare ventilatoare exhaustoare de gaze.buton anulare semnalizări.1 Instalaţia electrică de. reglarea turaţiei. protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. elemente componente Motoarele ALCO sunt folosite la navele din Marina Militară şi Comercială pentru antrenarea generatoarelor electrice de putere mare sau pentru propulsia navelor. 1000rot/min Destinaţie. b1 . b3 . 3.7. b4 .

3.Fig.1 S chema electrică de comandă şi protecţie la avarie 92 .

Fig.2 S chema electrică de comandă pentru mecanismele auxiliare 93 . 3.

3 Instalaţia electrică de forţă 94 .Fig.3.

Fig.4 S chema electrică pentru releele de protecţie 95 . 3.

5 Schema electrică de semnalizare optică a acţiunii protecţiei 96 .Fig. 3.

6 Schema electrică de semnalizare optică şi acustică l a postul de supraveg here de l a distanţă 97 . 3.Fig.

d8 . treapta a II-a. treapta a II-a. d5 . blocare protecţie pentru formarea presiunii uleiului de ungere (20 secunde). d7 .releu protecţie generator. treapta a II-a. 98 . d9 . d6 .releu presiune minimă apă. 3.releu supraturare motor. d3 .releu de timp rateu pornire (5 secunde).releu de timp.releu nivel minim apă rezervor expansiune.7 Tabl oul de comandă şi protecţie d2 .releu presiune ulei.releu funcţionare motor. d10 .Fig.releu oprire motor diesel d4 .

treapta I (850 C).motoare electric exhaustoare de gaze. .lămpi de semnalizare. .releu presiune minimă ulei.4daN/cm2 ).releu presiune minimă combustibil.85 daN/cm2 ). 9kw. . . .traductor temperatură maximă ulei.traductor presiune minimă apă. .releu presiune minimă apă. treapta a II-a.traductor presiune minimă combustibil (1. treapta a II-a.d11 d12 d13 d14 d17 d3 d20 d21 d22 . Pregătirea pentru pornire La pregătirea pentru pornire se realizează condiţiile necesare care permit efectuarea lansării motorului.electrovalvulă oprire motor. . .traductor temperatură preîncălzitor ulei (400 C).siguranţe circuite de comandă. .traductor presiune minimă apă. 3kw. . treapta I.releu temperatură maximă ulei. . . treapta I (1. .traductor temperatură maximă preîncălzire ulei (950 C). .releu temperatură maximă apă. . . treapta I. treapta I (0. . . .încălzitor ulei. treapta a II-a (0. treapta I. . . . .traductor temperatură maximă ulei.m4 m5 m6 r100 s1 s2 .56daN/cm2 ). . .relee termice de protecţie pompă de combustibil.4daN/cm2 ).siguranţe pompă combustibil.releu nivel minim apă rezervor de expansiune.electrovalvulă lansare motor.traductor presiune minimă ulei. .4daN/cm2 ). treapta a II-a (940 C).releu temperatură maximă apă. . . . .traductor supraturaţie motor. treapta a II-a (0. .servomotor electric comandă turaţie. treapta I. . treapta I (890 C).traductor presiune minimă ulei. treapta a II-a (890 C).siguranţe exhaustoare de gaze.traductor temperatură maximă apă. treapta I-a.relee termice de protecţie pompă ulei preungere.relee termice de protecţie exhaustoare de gaze.traductor temperatură maximă apă.4 daN/cm2 ).tahogenerator măsură turaţie. 075kw. .siguranţe pompă preungere.siguranţe încălzitor ulei. În acest scop se pun în funcţiune: pompa de preungere 99 .motor electric pompă combustibil. .relee pentru verificarea lămpilor de semnalizare. . d23 d25 d26 e1 e2 e3 -e5 e6 -e8 e9 -e11 e14 -e15 e16 -e19 e20 -e21 f1 f2 f3 f5 f6 f7 f8 f11 f12 f14 f15 f17 f3 h1 -h23 m1 m2 m3 . . .motor electric pompă preungere.releu debit ulei preungere.traductor presiune minimă ulei precirculaţie (0. . . .releu temperatură preîncălzire ulei.releu temperatură maximă ulei.

pompa de combustibil şi rezistenţele de încălzire a uleiului.pe liniile q (+24V) şi p (-24V) se aplică tensiunea de alimentare schemei de comandă pentru instalaţia de forţă (fig. . Prin apăsarea pe acest 100 . Se cuplează alimentarea de la reţea 380V. La terminarea pregătirii pentru lansare presiunea uleiului de preungere este 2 bari (se închide contactul d25 (2-4) din circuitul de lansare). Pentru această valoare a presiunii se închide contactul traductorului f 3 (fig. Elementele schemei electrice pentru pregătirea pornirii sunt prezentate în figurile 19. 50Hz şi sunt conectate redresoarele de 24V curent continuu. presiunea combustibilului este 3.1) din circuitul de lansare şi contactul d25 (1012) (fig.3.2) prin care pregăteşte circuitul de încălzire a uleiului. C2 şi prin închiderea contactoarelor acestora se pun în funcţiune: pompa de preungere ulei şi pompa de combustibil (fig. Dacă după 5 secunde motorul nu porneşte. Prin apăsarea pe acest buton schema de comandă execută: . Se alimentează releul d26 şi prin închiderea contactului d26 (2-4) se conectează alimentarea contactorului C3 care cuplează alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului. 3. Toate contactele din circuitul releului de lansare d1 sunt închise şi din acest moment se poate trece la faza următoare. 5 secunde şi prin contactul d1 (10-12) sunt alimentate: releul de timp d4 cu întârziere la acţionare de 20 secunde şi releul d3 .2). schema de comandă nu este conectată. Schema de comandă este alimentată şi se execută în ordine următoarele operaţiuni: . În această poziţie contactul b 2 este închis şi permite executarea pregătirii pentru pornire.3).ulei. se automenţine alimentarea releului d2 prin închiderea contactului d2 (1-2) şi prin închiderea contactului d2 (3-4) se aprinde lampa de semnalizare h21 „START RATAT‖.2) şi se aprinde lampa h24 .19. se închide contactul d1 (6-8). acţionează releului d2 . Se verifică poziţia „DECUPLAT‖ a virorului. Contactul b1 (9-10) este deschis şi la aplicarea tensiunii de alimentare. pregătită pentru repetarea pornirii. . Presiunea uleiului de ungere creşte treptat până la valoarea de 2 bari.1 -19. 3. Se aprinde lampa de semnalizare h1 (fig. În acelaşi timp.19. Se întrerupe alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului şi se închide contactul d26 (3-5) din circuitul de lansare.3.2) este închis. Iniţial butonul b1 se află în poziţia „împins‖ care corespunde poziţiei „STOP DE AVARIE‖.5 bari (este închis contactul d3 (3-5)).se menţine apăsarea pe butonul b4 până la pornirea motorului. şi se întrerupe circuitul releului d1 . Când temperatura depăşeşte 460 C traductorul f11 întrerupe alimentarea releului d26 .19. În poziţia tras se închide contactul b1 (9-10) şi se deschide contactul b1 (1-2). temperatura uleiului este 460 C este de conectat releul d26 şi se închide contactul d26 (3-5). Pregătirea pentru pornire se face prin „tragerea‖ butonului b1 .sunt alimentate bobinele contactoarelor C1 . este alimentat electrovalvula s 1 care deschide circuitul de aer de lansare şi motorul se roteşte pentru pornire. Pornirea motorului Pornirea motorului se face prin apăsarea pe butonul b4 „START‖. Pentru a aduce schema în poziţia iniţială. prin închiderea contactului d1 (2-4) este alimentat releu de timp d2 cu întârziere la acţionare.este alimentat releul d1 . 19. se apasă pe butonul b6 „ANULARE SEMNALIZĂRI‖.1) care marchează prezenţa tensiunii de alimentare a schemei de comandă. Pentru temperaturi ale uleiului sub 460 C contactul traductorului f11 (fig. este alimentat releul d25 care închide contactul d25 (2-4) (fig. Se deschide d2 (5-6).

se întrerupe funcţionarea exhaustoarelor de gaze. Prin întreruperea alimentării releului d3 se întrerupe şi alimentarea releului d4 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d10 .apa de răcire a motorului. execută: deschide contactul d10 (11-13). se deschide contactul d10 (3-5) prin care se întrerupe circuitul releului de lansare d1.uleiul de ungere a motorului. . 101 . . .3. Prin acţiunea releului d10 se marchează încheierea fazei de pornire a motorului. C5 prin care se pun în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze m3 . de terminarea pornirii. se întrerupe alimentarea contatoarelor C 1 .apă de răcire a motorului. deschide contactul d10 (7-9) şi se stinge lampa de semnalizare h4 „PREGĂTIRE PORNIRE‖. se închide contactul d3 (3-5). C3 şi sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire. Se pun în funcţiune pompa de preungere şi pompa de combustibil. Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d3 . . c) Supraturaţia motorului diesel. Prin apăsare pe acest buton se întrerupe alimentarea schemei de comandă şi este alimentată electrovalvulă s2 care comandă oprirea motorului.3. Pentru încărcarea în sarcină se accelerează sau se decelerează motorul prin intermediu servomotorului m 5 (fig.uleiul de ungere. . închide contactul d10 (2-4) prin care se permite funcţionarea releelor d20 şi d21 . contactele acestuia revin în poziţia iniţială şi se poate efectua o nouă încercare de pornire a motorului. Funcţionarea motorului Motorul funcţionează cu turaţia de relanti. La terminarea acestei faze sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire a uleiului şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze din carterul motorului. Protecţia şi semnalizarea avariilor Prin circuitele de protecţie se urmăresc: a) Valorile temperaturilor pentru: . Pentru oprirea de avarie se apasă butonul b1 .buton se întrerupe alimentarea releului d2 . Schema revine în faza iniţială de pregătire pentru pornire.preîncălzirea uleiului. Se închid contactele d4 (1-2) din circuitul releului d5 şi contactul d4 (3-4) din circuitul releului d10 .1) care acţionează asupra consumului de combustibil. b) Valorile presiunilor pentru: .3).după 20 de secunde de la pornirea motorului acţionează releul de timp d4 . „STOP DE AVARIE‖. m4 . Oprirea motorului Pentru oprire voită se apasă pe butonul b5 „STOP‖. este alimentată electrovalvulă s2 care întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. în această situaţie oprirea este generală pentru toate elementele schemei.combustibil. Se închide d10 (10-12) şi sunt alimentate contactoarele C 4 . Releul d10 . Funcţionarea ventilatoarelor exhaustoare de gaze este semnalizată prin aprinderea lămpilor h22 şi h23 (fig.

5. f) Presiunea uleiului de ungere a scăzut la valoarea minimă treapta I-a. Treapta a II-a. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire depăşeşte valoarea maximă treapta I.1 şi fig. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d21 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Se închide contactul d17 (2-4). Prin închiderea contactului d11 (2-4) se aprinde lampa h10 „Temperatură maximă apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d11 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră.d) Nivelul apei în rezervorul de expansiune e) Protecţia la avarierea generatorului. Schema electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în fig. Lămpile de semnalizare optică a avariilor sunt prezentate în fig. Semnalizarea de avarie şi decuplarea sarcinii motorului Semnalizarea de avarie şi aducerea motorului la mersul în gol se produce atunci când valorile parametrilor controlaţi au ajuns la un nivel de pericol şi prin trecerea motorului la mersul în gol se evită deteriorarea acestuia. c) Nivelul apei în tancul de expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. este alimentată lampa de semnalizare h15 „Nivel minim apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d17 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de decuplare a sarcinii (decuplarea generatorului sau decuplarea reductorului în cazul în care motorul este folosit pentru propulsie). Prin închiderea contactului d3 (2-4) se aprinde lampa h3 „Presiune minimă combustibil‖ şi prin deschiderea contactului d3 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. se închide contactul traductorului f14 şi este alimentat releul d20 . Se închide contactul traductorului de nivel şi este alimentat releul d17 . Treapta I. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d13 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră.4. 3. Prin închiderea contactului d21 (24) se aprinde lampa h5 „Presiune minimă ulei. treapta I-a‖ şi prin deschiderea contactului d20 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are timp suficient pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. Se închide contactul traductorului f12 şi este alimentat releul d3 . Semnalizarea de prevenire Este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale ale parametrilor controlaţi. Prin închiderea contactului d20 (24) se aprinde lampa h7 „Presiune minimă apă. Prin închiderea contactului d13 (2-4) se aprinde lampa h11 „Temperatură maximă ulei. De regulă alarma semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. d) Presiunii combustibilului a scăzut sub valoarea minimă. Se închide contactul traductorului f7 şi este alimentat releul d13 . 3. În funcţie de gradul avarii. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta I-a. e) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. Se închide contactul traductorului f5 şi este alimentat releul d11 . protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. 3. Se închide contactul traductorului f15 şi este alimentat releul d21 . 102 .

în sistemele electroenergetice moderne. Se închide contactul traductorului f6 şi este alimentat releul d12 . h14 . d6 .semnalizarea avariei produsă prin aprinderea uneia sau mai multe din lămpile ale semnalizare: h6 . e) Nivelul apei în tancul ale expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. Semnalizarea de avarie şi oprirea motorului În acest caz depăşirea parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea motorului. d) Funcţionează protecţia generatorului. Motoarele primare sunt prevăzute de asemenea cu sisteme automate de stabilizarea parametrilor de 103 . d8 . În această situaţie pericolul nu poate fi înlăturat prin trecerea motorului la mersul în gol. Se închide contactul şi este alimentat releul d9 .Treapta a II-a de protecţie funcţionează la apariţia uneia sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire a crescut până la valoarea maximă treapta a II-a. Se închide contactul traductorului f8 şi este alimentat releul d14 . Se închide contactul şi este alimentat releul d8 . d8 . Se închide contactul traductorului f2 şi este alimentat releul d6 . . d7 . Se închide contactul traductorului f3 şi este alimentat releul d7 . pe panoul local se aprinde lămpile: h10 „Temperatura maximă apa treapta a II-a‖. d14 care comandă declanşarea întrerupătorului automat urmată de deconectarea generatorului. c) Turaţia motorului a crescut peste limita de supraturaţie.semnalizarea local şi la distanţă a avariei. d14 se execută: . d6 . Semnalizarea de avarie concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului se dă la apariţia uneia sau mai multe din următoarele situaţii posibile: a) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a.3. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta a II-a. h13 . h12 „Temperatură maximă ulei treapta a II-a‖.deconectarea sarcini şi aducerea motorului la regimul de mers în gol realizată prin contactele releelor d12 . La postul central funcţionează semnalizarea optică şi acustică (fig. d9 se execută: . Prin alimentarea unuia sau mai multe din releele d5 . d9 şi menţinerea semnalizării optice după oprirea motorului. b) Presiunea uleiului de ungere a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a.autoalimentarea releelor d5 . Prin acţiunea unuia sau a ambelor relee d12 . protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. h3 local şi semnalizarea optică şi acustică în postul de supraveghere de la distanţă . 1500 rot/min După cum este cunoscut.oprirea motorului prin întreruperea alimentării releului d3 urmată de închiderea contactului d3 (3-5) şi alimentarea electrovalvulei s 2 care comandă închiderea circuitului de alimentare cu combustibil. Se închide contactul traductorului f1 şi este alimentat releul d5 .2 Instalaţia electrică de. 3.6) Treapta a III-a. se realizează comanda automată a motoarelor primare (turbine sau motoare diesel). h8 . .

Informaţiile despre starea acestora se transmit la aparatele de măsură şi la instalaţiile de protecţie şi semnalizare care asigură protecţia agregatelor în cazul regimurilor anormale de lucru. Instalaţia care asigură protecţia motorului primar funcţionează în două trepte: semnalizare de prevenire şi semnalizare de avarie. în dependinţa de nivel de automatizare şi tipul motorului diesel folosit. Parametrii de bază sunt controlaţi cu ajutorul traductoarelor.a. . Pentru exemplificare. temperaturi. În sistemele de comandă a motoarelor diesel se controlează următorii parametri: .nivelurile combustibilului şi uleiului. nu sunt controlaţi toţi parametrii enumeraţi mai sus. Semnalizarea de prevenire corespunzătoare primei trepte de protecţie.bază (frecvenţă. 104 . presiunea apei de răcire. Trebuie să menţionăm că.8 se prezintă schema de protecţie şi semnalizare folosită pentru un motor diesel tip SKL 312 Kw. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are suficient timp pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi.turaţia rotorului. Releul d03 deschide contactul din circuitul releului do4 şi comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 6-7. în figura 3. . În condiţii normale traductorul de temperatură de pe acest circuit are contactul închis şi este alimentat releul do3. . Semnalizarea de avarie se produce atunci când depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea imediată a motorului. Semnalizarea de prevenire este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale a parametrilor.temperaturile şi presiunile în sistemele de ungere. În sistemele de comandă a turbinelor se realizează controlul permanent a următorilor parametri: . lampa de semnalizare conectată la această linie este stinsă. turaţie. presiunea combustibilului şi depăşirea parametrilor electrici ai generatorului. controlează următorii parametrii: temperatura uleiului de ungere.8a. prezentată în figura 3. De regulă darea semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. . .presiunea în condensator.sarcina motorului.presiunea uleiului în sistemele de ungere. Deoarece linia d nu este sub tensiune.temperaturile şi presiunile în sistemele de răcire.salinitatea apei. .temperatura gazelor de evacuare.temperaturile în punctele de sprijin şi lagăre. Funcţionarea circuitelor de semnalizare la depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi este aceeaşi pentru fiecare circuit controlat şi pentru explicarea funcţionării este suficientă prezentarea funcţionării unui circuit. temperatura apei de răcire. 1500 rot/min. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului. de exemplu circuitul care semnalizează depăşirea temperaturii maxime a uleiului de ungere.) care asigură funcţionarea normală a motoarelor primare. presiuni. . ş. .

09 injecţii sparte DG-1 depăşiţiDG-1 MPa 105 Fig.8 Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizare a motorului diesel: a – semnalizare de prevenire (planşa ½) .Alimentare Temperatură bloc maximă ulei ungere semnalizar DG-1 800 e Temperatură maximă de răcire DG-1 850 Presiune minimă apă Alarmă tubulaturi de Parametrii electrici răcire DG-1 0. 3.

106 .

Semnalizare şi blocare .8 Instalatia electrica de protectie si semnalizari a motorului diesel b – Avarie. 3.107 Fig.

pe timpul luării măsurilor corespunzătoare. La revenirea parametrului în limite normale.8. Se comută contactul d38 în poziţia 6-7 şi lampa de semnalizare h40 este conectată la linia b. Ca urmare prin închiderea contactelor normal închise ale releului d29 sunt alimentate releul de pâlpâire d31 şi soneria h32. Până în această etapă schema de protecţie la avarie a pus în funcţiune semnalizarea optică şi sonoră a avariei având o funcţionare asemănătoare cu schema de semnalizare de prevenire.La depăşirea limitelor parametrului controlat (temperatura uleiului de ungere) se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului do3. Releul d29 fiind alimentat se deschid contactele sale şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. Prin contactele normal închise ale releelor de semnalizared35. Funcţionarea alarmei sonore şi aprinderea cu intermitenţă a lămpii ho5 avertizează personalul de serviciu despre depăşirea parametrului controlat de acest circuit. în cazul protecţiei la avarie. Lampa ho5 se stinge. se închide contactul traductorului. În caz de avarie. d39 se întrerupe alimentarea acestui releu urmată de punerea în funcţiune a releului de pâlpâire şi a soneriei. În acelaşi timp prin închiderea contactului do4 din circuitul releului de însumare a semnalelor d29 se reface alimentarea acestui releu. este alimentat releul do3 şi se comută contactul acestui releu în poziţia 6-7. se închide contactul traductorului şi este alimentat releul d38. În acelaşi timp se deschide contactul d38 din circuitul releului d41 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. prezentată în fig. schema acţionează pentru oprirea motorului diesel. lămpile de semnalizare h37 şi h40 sunt conectate la linia d şi sunt stinse. La apăsarea pe acest buton este alimentat releul d24 şi prin închiderea contactului său se aplică tensiunea (+24v) pe linia c. Tensiunea aplicată pe linia c realizează alimentarea releului do4 care îşi închide contactul propriu de automenţinere şi comută contactul do4 în poziţia 6-7. Lampa de semnalizare prin contactele d03 (6-5). După avertizare. de exemplu scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă. Semnalizarea de avarie corespunzătoare treptei a IIa de protecţie.b controlează parametrii: supraturaţia motorului diesel şi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea limită minimă. do4 (6-7) este conectată la linia a (+24v) şi iluminarea cu pâlpâire se transformă în iluminare constantă care se va menţine până la revenirea parametrului controlat în limitele normale. În acest scop se închide contactul d41 din circuitul releului d42 108 . La întreruperea alimentării releului d41 se execută: deschiderea contactului d41 din circuitul releului de însumare d29 şi întrucât sunt deschise contactele d36. În continuare. d38 este alimentat releul de însumare a semnalelor d41. Releul de pâlpâire închide şi deschide periodic contactul său d31 şi astfel pe linia b se aplică un semnal de tensiune intermitent. d38. semnalul sonor poate fi întrerupt de operator prin apăsarea pe butonul b24 ―Anulare semnal acustic‖. Se închide contactul do3 din circuitul releului do4 pregătind funcţionarea acestuia şi se comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 5-6 şi lampa de semnalizare este conectată la linia b. Lampa de semnalizare conectată la linia b va funcţiona cu pâlpâire. În acelaşi timp se deschide contactul do3 din circuitul releului de însumare d29 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. Închiderea contactului d41 din circuitul releului d29 permite alimentarea acestuia şi blocarea funcţionării releului de pâlpâire şi a soneriei. La funcţionarea normală contactele traductoarelor de turaţie şi de presiune minimă sunt deschise şi ca urmare nu sunt alimentate releele d35. 3.

schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică şi optică. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d30 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea +24V pe lina d. c) mărirea presiunii pompei de ungere. LUCRARE DE VERIFICARE Care este destinaţia semnalizării de prevenire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: a. 109 . se apasă pe butonul b30. c) mărirea debitului de ungere. Pe durata apăsării pe acest buton se aprind toate lămpile de semnalizare din schema de protecţie indicând starea normală de funcţionare ale acestora. 2: d. b) reducerea automată a turaţiei până la valoarea corespunzătoare mersului la ralanti. d) semnalizarea acustică. Urmare a acestor acţiuni motorul se opreşte. d29. 2. Ca şi în cazul precedent. b) semnalizarea acustică. Încetează funcţionarea cu pâlpâire şi lampa are iluminare continuă până la restabilirea situaţiei normale. optică şi reducerea turaţiei până la valoarea de ralanti. pentru verificarea integrităţii filamentelor lămpilor de semnalizare. se restabileşte alimentarea acestui releu şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. pentru întreruperea alarmei sonore se apasă pe butonul b24. d) oprirea motorului. Totodată prin închiderea contactului d39 din circuitul releului de însumare a semnalelor. Este alimentat releul d24 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea pe linia c. Este alimentat releul d39 care închide contactul său de automenţinere şi comută contactul comutator în poziţia 6-7. La scăderea presiunii de ungere a motorului până la valoarea minimă treapta a II-a.şi acesta cu temporizare îşi închide contactul din circuitul releului d43. La scăderea presiunii uleiului de ungere a motorului de antrenare a generatorului până la limita minimă treapta a I-a. La pregătirea instalaţiei de protecţie. optică şi oprirea motorului. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Prin aceasta lampa de semnalizare h40este conectată la lina a. Releul d43 prin închiderea contactelor sale alimentează electromagnetul EM de aducere a cremalierelor pompei de injecţie în poziţia de debit nul şi de asemenea alimentează electrovalvula EV care întrerupe alimentarea cu combustibil. optică şi decuplarea reductorului.

.3 Pregătirea pentru pornire 4. Acest tip de caldarină este destinat producerii aburului suturat la presiunea de 7 bar.2 2. . 5000 4.4 2.de a descrie elementele de automatizare ale caldarinei. .5 - Presiunea de lucru bar Vo lu mul spaţiului de vaporizare m3 0.570 - 110 .4.Unitatea de învăţare nr.1. funcţionează cu combustibil lichid şi este de construcţie acvatubulară verticală.980 4.800 6.56 0.de a enumera operaţiunile care trebuie executate pentru pregătirea de pornire şi funcţionare în regim automat şi manual. Caldarina cu abur CAVNO 250.10 1.75 1.5 2. .1.de a identifica importanţa semnalizărilor şi a măsurilor care trebuie luate. .7 Protecţiile caldarinei OBIECTIVE . .6 Preîncălzirea combustibilului 4. În tabelul 4.450 5.5 - Greutatea fără apă kg 2. 4. 5000 Instalaţia de automatizare MONARCH produsă de firma WEISHAUPT echipează caldarinele navelor cu abur tip CAVNO 250. Debit nominal abur kg/h 250 500 800 1000 1250 1600 7 Suprafaţa de încălzire m2 9 17 26 29 37. Funcţionarea instalaţiei în regim automat 4. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE CUPRINS 4. .25 - Vo lu mul de apă m3 0.1 se prezintă variantele constructive şi principalele caracteristici tehnice.1.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual 4.2 Elementele sistemului de automatizare 4.3 0. Caldarina cu abur CAVNO 250.210 5. . Tabelul 4. 1000.8 1.

valvula auxiliară de abur 19.300 12. Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară supravegherea din compartimentul în care este amplasată. respectiv oprirea. perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor. Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la exterior o temperatură maximă de 60o C faţă de mediul ambiant.8 6 6. sunt sudate aripioare de tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar. Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de alimentare 5 amplasate pe tamburul inferior. . Spre exterior acest spaţiu este închis de centura colectoare 12 prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta în vederea curăţirii ţevilor. În acest fel toate ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere. De aici apa ajunge la distribuitoarele 1 din tamburul superior şi umple caldarina până la nivelul de lucru. În partea de sus a tamburului superior. fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13. Capetele ţevilor fierbătoare sunt sudate de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane pentru tamburul inferior 6 şi superior 15.700 10. pompelor de alimentare cu apă.400 2500 340 4000 5000 66 80 98 2 2.valvula pentru presostat 18.5 9. .5 8.600 Principalele elemente constructive ale caldarinei sunt prezentate în fig. unul deasupra celuilalt. Între ţevile de la marginea tubului de flacără.valvula principală de abur 22. Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de curăţire a funinginii 4. pe capacul bombat 16. . 111 . Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical. .robinet de evacuare în atmosferă 21. schimbul de căldură făcându-se pe toată suprafaţa ţevilor În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică unit în partea inferioară printr-un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului inferior.1. sunt montate: . făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze dintre tamburi. Bolta focarului 9 sudată de conul de focar se continuă în partea superioară cu tubul de flacără 10 celălalt capăt al tubului de flacără se sudează de partea superioară a plăcii tubulare inferioare 11. Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către regulatorul cu flotor magnetic 17 care urmăreşte nivelul apei în caldarină ş i comandă pornirea.valvula dublă de siguranţă 4.6 2. 4. iar la partea superioară cu o flanşă 2 pentru cuplarea la tubulatura de evacuare a gazelor.

Principalele elemente constructive ale caldarinei CAVNO .1 .4.112 Fig.

electromotorul 1 de antrenare a ventilatorului şi pompei de combustibil. 2 . . 113 . 12 . 4 .placa de borne 12 pentru conexiuni electrice cu circuite exterioare.conducta de alimentare a diuzei 2.conductă pentru scurgerea surplusului de combustibil. conducta de retur combustibil 9. 9 . . . . 6 .tabloul cu elemente de comandă automată şi manuală .difuzor 21.cablurile 13 pentru alimentarea electrozilor de producere a scânteii electrice. . reductor 11 pe conducta de alimentare cu combustibil.valvulă cu bilă pentru diuza 1. Elementele din schema circuitului de combustibil sunt: 1 .celulã fotoelectricã 7 pentru sesizarea flacărei. . Arzătorul cuprinde într-o construcţie compactă următoarele elemente: .două electrovalvule 16 şi 17 pe circuitele de alimentare a diuzelor.electrovalvulă diuza 1.2 constituie elementul de bază care asigură: pulverizarea combustibilului.cutia 4 de control a arzătorului şi vizorul cu geam.2 Ele mentele sistemului de automatizare Instalaţia de automatizare tip MONARCH utilizată pentru caldarină se compune din: . iniţierea aprinderii şi controlul flăcării.diuza 1.două diuze 23 pentru pulverizarea combustibilului în focar. . 10 . . conducta de combustibil sub presiune 18. . . 7 . prezentat în figura 4.diuza 2.pompa de combustibil 8.traductoare de presiune .transformatorul de aprindere 10. . .conductă retur combustibil diuza 1. . 8 .conducta de alimentare a diuzei 1. debitul de aer necesar arderii.traductoare de nivel pentru alimentarea cu apă. ceea ce indică o ardere completă.preîncălzire combustibil. 5 .electrovalvulă diuza 1.valvulă piston diuza 1. La reglare se urmăreşte ca în gazele de ardere să fie cantitatea maximă de CO2 .ventilatorul 3.contactor 19.întrerupător 14.tubul de flacără 22.servomotorul 2 de poziţionare a clapetei de aer.flanşă articulată în balama 15. . Schema circuitului de combustibil este prezentată în figura 4. Reglarea combustibilului şi a aerului sunt corelate astfel încât să se facă o ardere completă.clapeta de aer 6. . Arzătorul. .3.valvulă cu bilă pentru diuza 2.4. 3 .arzător. . 11 .

2.filtru. Fig. 14 . .Schema circuitului de combustibil În absenţa tensiunii electrice de alimentare electrovalvula 10 este deschisă iar electrovalvula 11 este închisă.13 .3 .pompă combustibil acţionată de axul electromotorului arzătorului. Pompa trimite combustibil la diuza 1 şi pentru că returul este deschis nu se formează presiune şi ca urmare valvula cu bilă închide 114 .Arzătorul MONARCH Figura 4. 4.

4 . Pentru mărirea flacărei se comandă mai întâi servomotorul clapetei de aer pentru fixarea acesteia în poziţia de debit maxim.5 bar) se comandă închiderea diuzei 2 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 11. 7 bar.închis. Pentru funcţionarea diuzei 1 se comandă alimentarea electrovalvulei 10 şi se închide circuitul de retur combustibil. Când ambele diuze lucrează arzătorul funcţionează la capacitate maximă.30 bar sub acţiunea căreia este învinsă acţiunea resortului valvulei cu piston 9 şi diuza 1 lucrează pulverizând combustibil în focar. 4.pulverizarea combustibilului prin diuza 1.debit parţial. În perioada în care funcţionează numai diuza 1 clapeta de aer este deschisă pentru debit parţial. De asemenea nu funcţionează nici diuza 2 întrucât este închis circuitul de combustibil spre această diuză. III . Servomotorul clapetei de aer. Funcţionarea diuzei 2 este condiţionată de presiunea aburului debitat de caldarină şi asigură capacitatea maximă a arzătorului atunci când presiunea aburului este scăzută. Fig.debit maxim. I . Spre focar debitul de aer este reglat de o clapetă astfel încât să se facă o ardere completă. La atingerea unei anumite valori a presiunii aburului debitat de caldarină (circa 5. Arzătorul continuă să lucreze cu diuza 1 şi când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. antrenează concomitent ºi un ax cu came prin care se acţionează contacte electrice de tip microîntrerupătoare. prezentat în figura 4. Prin închiderea circuitului de retur se formează o presiune de circa 4 . II .4. se comandă întreruperea funcţionării diuzei 1 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 10. astfel: IV .Servomotorul clapetei de aer Prin contactele electrice acţionate de came se marchează poziţiile clapetei de aer. 115 . Electromotorul arzătorului acţionează ventilatorul care realizează debitul de aer necesar. Clapeta de aer este acţionată de un servomotor electric prin care se asigură debitul de aer necesar. Corespunzător acestei poziţii se închide contactul acţionat de cama I care face posibilă intrarea în funcţiune a diuzei 2. Reglarea debitului de aer.conectat circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 2 (în schema generală contactul are simbolul b 39). Pentru mărirea flacărei se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 2 prin alimentarea electrovalvulei 11 care deschide circuitul de combustibil spre această diuză.

Comanda de schimbare a poziţiei clapetei de aer este dată de releul d35 care prin contactul său comutator întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi aplică tensiunea de alimentare a celei de a doua înfăşurare. axul cu came închide contactul b 32 care permite funcţionarea diuzei 2 pentru mărirea flacăre. puterea electromotorului are diferite valori.5 . În figura 4. Pentru tipuri diferite de caldarine. Acest micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale de timp programate se dau comenzi de acţionare celor 13 microîntrerupătoare notate în schemă de la I la XIII. Fiecare microîntrerupător dispune de două contacte a şi b din care unul este normal închis iar celălalt normal deschis.electrovalvula diuzei 1. În poziţia clapetei de aer corespunzătoare debitului maxim.s 32 . pe durata funcţionării caldarinei.1.electrovalvula diuzei 2.m 19 . La alimentarea uneia dintre cele două înfăşurări servomotorul stabileşte clapeta de aer în poziţia de debit parţial. Pentru fixarea clapetei în poziţia de debit maxim se întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi se alimentează a doua înfăşurare. Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron SM.transformator de aprindere. .m 24 . condiţionând funcţionarea instalaţiei de această poziţie a arzătorului.servomotorul clapetei de aer.Schema electrică a arzătorului.6 se prezintă schema electrică a programatorului iar în figura 4. 116 . . De la borna 1 prin contactele închise br.s 27 . supraveghează menţinerea flacărei.f 36 . . Fig. IXa tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8.1 comandă funcţionarea caldarinei în regim automat stabilind etapele necesare pentru pornire şi în continuare. b 0 .contact de uşă.electromotorul arzătorului.traductor fotoelectric pentru sesizarea flacărei. Se închide în poziţia în care arzătorul este rabatat spre focar.m 17 . Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziþia contactelor se inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se închide.5 Simbolizarea elementelor schemei coincide cu simbolurile date în schema electrică generală şi reprezintă: . prezentate în tabelul 4. Programatorul din momentul dării comenzii de pornire este alimentat prin bornele 1 şi 2. 4. .7 diagrama secvenţială de acţionare a contactelor pe durata unui ciclu. VIIIb. Programatorul LAE .Schema electrică a arzătorului este prezentată în figura 4. .

La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina releului prin contactul căruia tensiunea de la borna 8 se aplică şi la borna 4. 117 . Faza de prepurjare (aerisire a focarului) are o durată minimă t1 = 30 secunde şi maximă t1 + t2 = 60 secunde. tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului.Schema electrică a programatorului LAE – 1 Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape .aerisirea focarului. Fig.3. În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1. II-a se aplică faza tensiunii de alimentare la puntea redresoare. Prin contactele închise e14.r. De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul în care lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. d49.6 . Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul ar1 prin care şuntează contactele VIIIb şi IXa. I.La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis. se alimentează releul d49 şi se închide contactul d49 (13-14). prin bobina releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a doua bornă a puncţii redresoare. Nulul tensiunii de alimentare de la borna 2. contactul traductorului b49 este închis. 4. închide contactul ar3 prin care se aplică tensiuneala borna 3. După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide XIIb realizând un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul a. se comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune micromotorul SM.

contactul se pune pe poziţia din stânga. în a doua poziţie. După 3 secunde se închide contactul VII. comanda de aprindere se dă după închiderea contactului IVb la expirarea timpului t 1 + t2 . Pentru deblocare se apasă pe 118 .Diagrama secvenţial ă a contactel or pe perioada unui ciclu. nu este confirmată aprinderea. Fig. După 2 secunde de la darea comenzii de aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul semnalului dat de fototraductorul LF. Dacă în acest interval de timp. La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de aprindere. După confirmarea aprinderii se continuă funcţionarea programatorului. denumit perioadă de siguranţă. Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în poziţia din schemă aprinderea este comandată imediat. După acest timp se deschide contactul IIa şi se întrerupe alimentarea releului AR. 4.După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 6. releul AR declanşează şi prin declanşarea contactelor sale opreşte funcţionarea caldarinei şi blochează funcţionarea programatorului. Apariţia flacărei este aşteptată un timp t3 .7 . Se închide contactul XIb şi prin fr1 se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR. Condensatorul montat în paralel cu releul AR asigură menţinerea anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării. tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 5 şi se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a combustibilului în focar. În prezenţa flacărei semnalul de tensiune de la ieşirea amplificatorului alimentează bobina releului FR. Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flacărei. Se produce aprinderea combustibilului.

La scăderea acesteia sub valoarea nominală se pune în funcţiune alarma sonoră şi optică.butonul b12 programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele descrise până în prezent. 4. când aburul ajunge la presiunea de 5. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 6 şi se deconectează circuitul de aprindere.e14 . Simbolurile din paranteză sunt cele folosite în schema electrică generală. 5. .5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a caldarinei. 7 având ca urmare întreruperea funcţionării arzătorului.e35 . La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib. Programatorul LAE-1 reprezintă un aparat închis ermetic. Sistemul de alimentare cu apă al caldarinei menţine nivelul de lucru între cel superior şi inferior primind informaţii de la traductoarele de nivel e61 şi e64. . Pentru o presiune care depăşeşte 7. În situaţia normală. se deschide contactul traductorului e14. este deconectată alimentarea micromotorului SM şi programatorul se opreşte. după confirmarea aprinderii se continuă programul.nivelul minim de avarie (e67a).nivelul superior de lucru (e61).controlează presiunea combustibilului. . Când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală.e74 . 7 bar. În funcţie de poziţiile acestui magnet sunt acţionate contactele traductorului de nivel.permite funcţionarea diuzei 2 la pornire şi utilizarea arzătorului la capacitatea maximă pentru scurtarea duratei de ridicare a presiunii aburului.5 bar şi comandă oprirea arzătorului atunci când presiunea aburului are valoarea nominală 7 bar.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a diuzei 2.nivelul inferior de lucru (e64). Prin comutarea contactului ar2 se reia funcţionarea programatorului de la secunda 93. În continuare la secunda 89 se deschide contactul III. . Traductoarele de presiune asigură funcţionarea caldarinei în regim automat şi protecţia la depăşirea presiunii maxime a aburului.permite pornirea arzătorului atunci când presiunea aburului este mai mică de 3. tensiunea de la borna 4 se aplică şi la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului.e72 . iar la secunda 93 se deschide contactul VIa. . astfel: . Acest sistem comandă pornirea pompelor de alimentare când se ajunge la nivelul inferior de 119 .realizează protecţia caldarinei la depăşirea presiunii nominale. Traductorul de nivel de tip MOBREY sesizează nivelul apei prin deplasarea pe verticală a unui magnet împins de un flotor. Se întrerupe alimentarea releului AR şi prin deschiderea contactelor acestuia se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. La defectare. . La apropierea de valoarea nominală.nivelul maxim de avarie (e67b). Traductorul de nivel controlează nivelul apei în caldarină. Simbolurile cu care sunt notate în schema electrică generală şi funcţiunile traductoarelor de presiune sunt: . se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9. aparatul se înlocuieşte cu unul de rezervă. Arzătorul lucrează la capacitatea maximă cu ambele diuze în funcţiune. Se pune în funcţiune micromotorul SM care funcţionează până la secunda 14 aducând cele 13 micro-contacte în poziţia iniţială şi fiind pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare. conexiunea cu celelalte aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize montate pe conductoarele de conexiuni.

De asemenea. Aplicarea tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpilor h04. prin deconectarea sa. Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia zero după întreruperea acţionării. prin încetarea acţionării întrerupătorului b60. La revenirea în limite normale a 120 .a se închide contactul d68 (23-24) şi se menţine în această situaţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele normale de lucru.8. În figura 4. Se stinge lampa de semnalizare h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖ şi la întreruperea alimentării releului d60. Acest întrerupător montat în afara compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta.a se închide contactul d72 (23-24) care rămâne în această poziţie permiţând pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu depăşeşte limita maximă. 21. întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se sesizează incendiu sau altă avarie produsă în compartimentul caldarinei. prin contactele traductorului se comandă oprirea funcţionării caldarinei. e67a şi e67b sunt închise. Tabloul de comandă a pompelor de alimentare cu apă nu face parte din instalaţia MONARCH. Se deschide contactul d74 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖.lucru şi oprirea acestora la atingerea nivelului superior de lucru.3 Pregătirea pentru pornire Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de distribuţie prin închiderea întrerupătoarelor trifazate a02 şi a02a. d60 (33-34) este alimentat releul d68. Este în poziţia închis întrerupătorul b08.8 a.8d). ulterior prin propriul contact d74 (13-14). h05. contactul traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al releului d74. Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale. d se prezintă schema electrică de automatizare a caldarinei MONARCH.. se stinge lampa de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ şi în schema din figura 3. se comandă oprirea instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. c. Se deschide contactul d72 (31-32). permite. h73 ―Presiune maximă abur‖. Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea limitelor maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei). se menţine alimentarea releului d68 prin propriul contact d68 (13-14). b. h75 ―Presiune scăzută combustibil‖ şi funcţionează alarma sonoră. Este alimentat releul d60 de restabilire a situaţiei normale pentru schema de semnalizare. Arzătorul este rabatat spre focar şi ca urmare contactul de uşă b0 este închis. pentru valoarea normală a presiunii combustibilului.8. Se aprind lămpile de semnalizare: h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖. Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări (fig. În schema de pornire din fig. 4. releul d67 este alimentat şi prin contactele d67 (5-6). contactul traductorului de presiune maximă de avarie e72 este închis şi iniţial prin contactul d60 (43-44) este alimentat releul d72 după care alimentarea se menţine prin propriul contact d72 (13-14). În situaţia în care se ajunge la nivelul de avarie minim sau maxim. La pornire presiunea aburului este nulă. contactele traductorului de nivel maxim şi minim de avarie. iniţial prin contactul d60 (53-54). h06 pentru s istemul de forţă trifazat şi h07 pentru schema de comandă. 3.

Se obţine în acest mod scurtarea duratei de ajungere la parametri nominali de încălzire.8c) pe poziţia AUTOMAT sau MANUAL. după care comutatorul b2 se trece pe poziţia 2 ―Conectat‖. programatorul este alimentat prin bornele 1 şi 2.parametrului care a declanşat protecţia. Se pune în funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la borna 3 a programatorului. b2.8a). 4. instalaţia este pregătită pentru funcţionare. Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea diuzei 2 pentru ca arzătorul să lucreze la capacitatea maximă până când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale. La alegerea acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 ―AUTOMAT‖. se trece iniţial comutatorul b2 (fig. 21. De asemenea este închis şi contactul d49 (13-14) în cazul în care caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul folosirii combustibilului greu acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. prin închiderea contactelor principale ale contactorului C22 este pus în funcţiune electromotorul arzătorului m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial. Ca urmare. semnalizarea continuă să funcţioneze. apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface situaţia normală şi se întrerupe semnalizarea. La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis (fig. Pentru pornire. Din momentul dării comenzii de pornire. Este alimentat releul d40 care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele pentru funcţionarea în acest regim. În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în regim automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare prezentată în figura 4. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14 şi releului d49 tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. Programatorul LAE-1 intră în funcţiune şi comandă în continuare secvenţele fazelor de aprindere cu durata totală a circuitului de 14 secunde. 121 . Urmărind schema prezentată în fig. Nulul tensiunii de alimentare este conectat permanent la borna 2 a programatorului. Prin contactele închise d2 (33-34). tensiunea care apare la borna 3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi servomotorului clapetei de aer m24. Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului b39 (fig.8b.8.4. Concomitent se deschide contactul d2 (51-52) şi se întrerupe lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. De la borna 1 tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. Faza I Prepurjarea. Intră în funcţiune ventilatorul care introduce aer pentru purjarea focarului şi eliminarea eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. Funcţionarea instalaţiei în regim automat Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. 4. 4. Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖.8a) pe poziţia 1 ―Iniţiere‖. este alimentat releul d2 care în continuare îşi menţine alimentarea prin contactul propriu d2 (13-14). După efectuarea operaţiunilor prezentate. 4. d40 (14-13) se aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1 a programatorului. Pentru revenirea schemei în situaţia normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat cauza care a declanşat semnalizarea.

122 .

123 .

124 .

125 .

axul cu came al servomotorului comandă închiderea contactului b32. Faza III-a Mărirea flacărei. Arzătorul funcţionează la capacitatea maximă şi presiunea aburului creşte continuu. Faza II-a Aprinderea. programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin contactele închise d40 (33-34). programatorul opreşte funcţionarea arzătorului. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului. În continuare. Electrovalvula închide circuitul de retur al combustibilului şi presiunea creată pune în funcţiune diuza 1 care pulverizează combustibilul în focar.5 bar. după confirmarea aprinderii se continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a programatorului. După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii electrice. b32. În situaţia normală. este alimentat releul d35. urmând ca la reluare să se parcurgă din nou toate etapele. Între electrozi de aprindere apare scânteia electrică. După parcurgerea primei faze programatorul aplică tensiunea la borna 6 a programatorului. Funcţionarea diuzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. În prezenţa aerului. 126 . din prezentarea funcţionării programatorului. contactul traductorului e35 închis pentru presiuni sub 5. prin contactele închise d40 (43-44). Este alimentată electrovalvula s32 care deschide circuitul de combustibil spre diuza 2. Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8-5) şi se alimentează: releul d16. Releul d35 comută contactul său din circuitul servomotorului m24 şi comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. rezultă că faza de prepurjare are durata 30 60 secunde. De la borna 7 prin contactele închise d40 (53-54). Se închide contactul auxiliar C22 (23-24) care pregăteşte circuitul de aprindere. programatorul îşi continuă programul. Din prezentarea funcţionării programatorului LAE-1. scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se produce aprinderea.Funcţionarea arzătorului este semnalizată de aprinderea lămpii h18. La intrarea în funcţiune a diuzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28 ―Funcţionare treapta I-a‖. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13-14) şi d30 (23-24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după deconectarea releului d16. b33. d16 (13-14) este alimentată electrovalvula s27. transformatorul de aprindere m17 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. În această poziţie a clapetei. În acelaşi timp axul electromotorului antrenează şi pompa de combustibil care realizează presiunea necesară. Dacă în perioada de siguranţă nu se produce aprinderea. la secunda 89 se comandă întreruperea tensiunii la borna 6 şi ca urmare se deconectează circuitul de aprindere iar la secunda 93 se întrerupe funcţionarea programatorului. s27. Din acest moment funcţionează ambele diuze asigurând capacitatea maximă de lucru a arzătorului. După confirmarea aprinderii. Se închide contactul d16 (13-14) pregătind pentru funcţionare circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 1. C22 (23-24) este alimentat releul d15. Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei diuzei 2 de la borna 7 a programatorului prin contactele închise d40 (83-84).

7 bar. Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea contactelor sale se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. În această perioadă contactele celor 13 microîntrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind circuitele pentru o nouă reluare a programului. Dispariţia flacărei este sesizată de fototraductor şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând programatorului.5 bar. având în funcţiune numai diuza 1.5 bar iar traductorul de presiune e14 îşi deschide contactul pentru valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide când presiunea scade sub limita de 3. întreruperea alimentării electrovalvulei s27 şi încetarea funcţionării diuzei 1. 4. În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în poziţia iniţială 1-3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia corespunzătoare de debit parţial. La atingerea valorii de 4-4. 4. Releele diferenţiale de presiune sunt astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul la depăşirea limitei de 5. Reluarea ciclică a funcţionării. Prin închiderea contactului traductorului e14 se reia funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele prezentate anterior.Reducerea flăcării. se pune pe poziţia 1 ―MANUAL‖. În această poziţie a clapetei axul cu came deschide contactul b32 şi se întrerupe circuitul de alimentare al electrovalvulei s32. 5 şi 7 având ca urmare: întreruperea alimentării contactorului C22 şi deconectarea electromotorului arzătorului. În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o funcţionare ciclică a arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului în limitele 3. După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când presiunea aburului a ajuns la valoarea nominală. La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin acţionarea contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim manual. Urmează o nouă perioadă de funcţionare care se va întrerupe automat atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. 127 . Închiderea contactului e35 face posibilă funcţionarea treptei a doua la reluarea ciclului de lucru. Când presiunea aburului ajunge la valoarea de 5. Se reia funcţionarea programatorului din momentul întreruperii la secunda 93 şi se continuă până la secunda 14. Se întrerupe funcţionarea diuzei 2 şi arzătorul lucrează în continuare cu capacitate redusă.5 bar se închide contactul traductorului e35.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil toate operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire.5 bar şi se închide contactul traductorului e14. La această valoare a presiunii aburului se deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9 a programatorului. b39.5 bar şi închide contactul când presiunea este mai mică de 4-4. Ciclu de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la limita de 3. Comutatorul de alegere a regimurilor de lucru. Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar. apropiată de presiunea nominală. presiunea aburului începe să scadă treptat ca urmare a utilizării lui în instalaţia de încălzire a compartimentelor navei.5 bar. Instalaţia nu porneşte. Oprirea caldarinei.5-7 bar. traductorul de presiune e35 îşi deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului d35. Se aprinde lampa de semnalizare h39 ―MANUAL‖.

În regimul de lucru manual programatorul LAE-1 nu este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest regim. Funcţionarea diuzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de semnalizare h 28 ―Funcţionare treapta I‖. b26. prin conectarea manuală într-o anumită ordine a întrerupătoarelor. b26. Acest releu prin comutarea contactului său din circuitul servomotorului m24 comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. Este alimentat releul d15 şi acesta cu temporizare închide contactul d15 (5-8) prin care se alimentează transformatorul de aprindere m17. b2 poziţia 2 se aplică tensiune la schema de comandă. d40 (71-72). Faza a III-a Mărirea flacărei. Se fixează iniţial b2 pe poziţia 1 şi se alimentează releul d2. Releul d16 închide contactele d16 (13-14) şi d16 (23-24) pregătind momentul următor. se execută fazele aprinderii. b29. Când clapeta a ajuns în poziţia de debit maxim. Se aprinde lampa h18 care indică funcţionarea electroventilatorului. Se întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare h4 ―Blocare‖ şi se închide contactul de automenţinere a alimentării d2 (13-14). a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de diuza 1 realizează aprinderea şi apariţia flacărei. Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul b26 şi prin contactele închise d38 (23-24). d16 (13-14) se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s27 care prin închiderea returului de combustibil pune în funcţiune diuza 1. b29. Schema este astfel concepută încât să se asigure ordinea normală a operaţiunilor şi nu se poate trece la faza următoare decât după executarea fazei precedente. Durata fazelor este stabilită de operator.Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaşi comutator b2. În continuare. Tensiunea înaltă de la transformator se aplică la electrozi şi se produce scânteia electrică. Faza I. Prepurjarea. Se conectează circuitul de aprindere prin închiderea întrerupătorului b15. 128 . Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator. axul cu came închide contactul b32 şi se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53-54). Se introduce aer în focar şi se execută prepurjarea acestuia pentru eliminarea gazelor rămase de la funcţionarea anterioară. Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 ―Conectat‖ şi prin contactele d2 (33-34). Prin contactele închise d38 (43-44). De asemenea se închide contactul C22 (23-24) şi se permite alimentarea circuitului de aprindere în faza următoare. Se închide contactul C22 (13-14) prin care se menţine alimentarea contactorului C22 în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. Pentru mărirea capacităţii de lucru a arzătorului se conectează întrerupătorul b29. Prezenţa aerului. În acelaşi timp cu alimentarea electrovalvulei s27 este alimentat şi releul d30. d16 (23-24) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d35. Servomotorul m24 deschide clapeta de aer pentru debit parţial şi prin închiderea contactelor principale C22 porneşte electromotorul ventilatorului. releul d16 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. Faza a II-a Aprinderea. Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc circuitele de alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer prin contactele închise d38 (13-14). b32. Prin închiderea contactelor d30 (13-14) şi d30 (23-24) se menţin alimentările pentru electrovalvula s27 şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a deconectării circuitului de aprindere.

Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică numai în situaţia în care sistemul automat nu funcţionează. traductorul e47 îşi deschide contactul. 4. pe durata de funcţionare a arzătorului. Este alimentat releul d49. Caldarina poate utiliza drept combustibil motorina (combustibil diesel) sau păcura (combustibil greu). În cazul în care temperatura combustibilului depăşeşte cu circa 400 C limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e45 care deconectează instalaţia de încălzire. Se deschide contactul d49 (13-14) se întrerupe circuitul între bornele 8 şi 9 ale programului şi prin aceasta se comandă oprirea instalaţiei. se închide contactul d49 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h50 ―Temperatură minimă combustibil‖. contactorul C45 deconectează rezistenţele de încălzire şi prin închiderea contactului d47 (31-32) funcţionează lampa de semnalizare h51 ―Temperatură maximă combustibil‖. se întrerupe alimentarea releului d47. se deschide contactul d49 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii h50. La funcţionarea cu combustibil greu b44 se pune pe poziţia 2. Dacă se foloseşte combustibil greu (păcură) acesta la temperaturi scăzute îşi măreşte vâscozitatea şi pentru funcţionarea normală a diuzelor de pulverizare a combustibilului în focar. este alimentat releul d47 care prin închiderea contactului d47 (13-14) stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C45.8c. Traductorul b49 semnalizează temperatura minimă a combustibilului. Urmărind continuu funcţionarea operatorul intervine pentru reducerea capacităţii arzătorului prin scoaterea din funcţiune a diuzei 2 atunci când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale si întreruperea funcţionării arzătorului când presiunea aburului are valoarea nominală. Pe durata funcţionării este aprinsă lampa de semnalizare h46 ―Preîncălzire combustibil‖. Funcţionarea diuzei 2 este semnalizată de lampa h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. În continuare. Contactul său se deschide când temperatura coboară sub valoarea minimă de la care pentru funcţionarea normală a diuzelor este necesară preîncălzirea. Prin acţiunea traductorului de temperatură e47 se menţine temperatura combustibilului între limitele normale. 4. Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este permanentă în situaţia în care se lucrează în regim manual. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de asemenea de către operator. este necesară preîncălzirea combustibilului pentru reducerea vâscozităţii. Când temperatura scade sub limita inferioară se închide contactul traductorului e47. Prin deschiderea contactului b49 se întrerupe alimentarea releului d49.6 Preîncălzirea combustibilului Instalaţia electrică de preîncălzire a combustibilului este prezentată în fig. Când temperatura combustibilului ajunge la limita superioară de lucru. Prin contactele principale ale contactorului C45 sunt conectate rezistenţele trifazate de încălzire a combustibilului. În cazul în care se foloseşte motorina preîncălzirea acesteia nu este necesară şi comutatorul b44 se pune în poziţia 1 ―Deconectat‖. Traductorul de temperatură e45 are un rol de protecţie. urmarirea flacărei se face de către operator care în cazul dispariţiei flacărei intervine prin comenzi manuale pentru oprirea instalaţiei.Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă. 129 .

totodată. În continuare se prezintă situaţiile în care acţionează instalaţia de protecţie şi semnalizare. schema de protecţie întrerupe automat funcţionarea caldarinei şi semnalizează cauza întreruperii. Nivel de avarie apă caldarină – semnalizare şi blocare. prezentată în fig.aprinderea lămpii de semnalizare h 69 ―Nivel de avarie‖ prin închiderea contactului d68 (31-32).întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d72 (23-24) şi deconectarea alimentării releului d2. În situaţia în care presiunea aburului sau nivelul apei depăşesc limitele maxime şi este în pericol funcţionarea caldarinei. Depăşirea presiunii maxime a aburului – semnalizare şi blocare. se întrerupe alimentarea releului d80 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. se închide contactul d65 (31-32) şi este alimentată lampa de semnalizare h66 ―Nivel scăzut‖. Se deschide contactul d2 (33-34) şi se întrerupe alimentarea programatorului LAE-1 sau a schemei de comandă în cazul în care se foloseşte regimul manual de lucru. La scăderea nivelului apei sub limita minimă de avarie se deschide contactul traductorului 67a iar la creşterea nivelului peste limita maximă de avarie se deschide contactul traductorului e67b. La scăderea nivelului apei de alimentare a caldarinei sub valoarea inferioară de lucru se deschide contactul traductorului e64 ºi se întrerupe alimentarea releului d64. se închide contactul d62 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h63 ―Nivel ridicat‖.7 Protecţiile caldarinei Schema electrică de protecţie şi semnalizare a caldarinei.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d68 (23-24) din circuitul releului d2 şi scoaterea acestuia de sub tensiune. Se deschide contactul d61 (5-6) se întrerupe alimentarea releului d62. . 4. Nivel scăzut apă caldarină – semnalizare optică şi acustică. d2 (61-62) este alimentată lampa h4 ―Blocare‖ şi funcţionează avertizarea sonoră h5. . Când nivelul apei de alimentare a caldarinei este la limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e61 şi se întrerupe alimentarea releului d61. se deschide contactul d62 (23-24). se întrerupe alimentarea releului d65. Nivel ridicat apă caldarină – semnalizare optică şi sonoră. La depăşirea presiunii maxime a aburului se deschide contactul traductorului e72 şi se întrerupe alimentarea releului d72. care realizează: .se deschide contactul d2 (43-44). .4. Ca şi în cazul anterior se întrerupe alimentarea 130 .prin închiderea contactelor d2 (51-52). În aceste situaţii se întrerupe alimentarea releului d67 se deschide contactul d67 (5-6) şi se întrerupe alimentarea releului d68. se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. În acelaşi timp se deschide contactul d65 (23-24) şi se pune în funcţiune avertizarea acustică. Se deschide contactul d64 (5-6). Prin întreruperea alimentării releului d68 se realizează: .8d semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali.

b) semnalizarea optică şi sonoră.programatorului sau a schemei de comandă şi se pune în funcţiune semnalizarea optică şi acustică. . 2. Presiune scăzută a combustibilului – semnalizare optică şi acustică. Această protecţie acţionează numai în regim automat de funcţionare şi este asigurată de releul programator LAE-1 (fig.aprinderea lămpii de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ prin închiderea contactului d72 (31-32). b) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Atunci când presiunea combustibilului scade sub valoarea nominală. Lipsă flacără – semnalizare şi oprire. În această situaţie la dispariţia flacărei. 131 . Dacă în timpul funcţionării se stinge flacăra. Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului.6). c) oprirea arzătorului. Se întrerupe alimentarea releului d74 şi prin închiderea contactului d74 (31-32) se alimentează lampa de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. c) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. d) semnalizarea optică şi sonoră. Pentru nivelul ridicat al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) închiderea valvulei de alimentare cu apă. Deschiderea contactului frl întrerupe alimentarea releului AR care declanşează şi întrerupe funcţionarea caldarinei. Pe panoul programatorului se aprinde lampa cu neon L1 iar pe panoul tabloului de automatizare se aprinde lampa h11 ―Lipsă flacără‖. Pentru nivelul scăzut al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) deschiderea valvulei de alimentare cu apă. De asemenea se deschide d74 (23-24) se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră.se deschide contactul d2 (43-44) din circuitul releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă.4. pulverizarea în continuare a combustibilului în focar conduce la acumularea de gaze care pot provoca explozia caldarinei. . d) oprirea arzătorului. traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare şi se întrerupe alimentarea releului FR. se deschide contactul traductorului e74. Pentru deblocarea şi reluarea de la început a ciclului de punere în funcţiune se apasă pe butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau pe butonul b12 de pe panoul tabloului de automatizare.

LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea caldarinei pentru pornire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 2: d. 132 .

1. denumite nave frigorifice. protecţie de semnalizare 5. de a identifica şi descrie schema electrică de comandă.Unitatea de învăţare nr. băuturi. postul de supraveghere şi control a maşinilor ş. În afara instalaţiilor frigorifice de cambuză şi de climatizare navele cu destinaţie specială pentru transportul mărfurilor în condiţii de temperatură scăzută. În cele ce urmează se va trata partea electrică a sistemelor de automatizare pentru instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare făcându-se o prezentare generală a părţii mecanice. două tipuri de instalaţii frigorifice şi anume: instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure conservarea prin frig a produselor alimentare perisabile necesare pentru hrana echipajului şi a pasagerilor. cabina radio.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză 5. peşte. Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. Pentru instalaţiile frigorifice de cambuză se foloseşte obişnuit freon 12 şi freon 22.1. Amoniacul este întrebuinţat de regulă pentru instalaţii frigorifice de mare capacitate aflate la bordul nave lor de pescuit şi navelor frigorifice. Astfel de instalaţii nu fac obiectul prezentei lucrări. cât şi a produselor refrigerate: legume. precum şi navele de pescuit au la bord instalaţii frigorifice de mare capacitate destinate pentru magaziile de mărfuri. preparate din carne. frecvent pe nave sunt: amoniacul. instalaţia de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în spaţiile destinate odihnei.3 Schema electrică de comandă automată.5 INSTALAŢII ELECTRICE DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE CUPRINS 5.Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. Agenţii frigorifice utilizaţi.Instalaţia de climatizare OBIECTIVE de a explica destinaţia. componenţa şi modul de funcţionare a unei instalaţii frigorifice şi a unei instalaţii de climatizare. Aceste instalaţii sunt complet automatizate şi funcţionează fără a fi necesară supravegherea permanentă la posturile locale de dispunere a aparaturii. servirii mesei şi în spaţii de lucru ale echipajului. 5. cum ar fi: puntea de comandă. atât cât este necesar pentru a înţelege funcţionarea schemei electrice de automatizare. de a defini măsurile care trebuie luate în cazul apariţiei diferitelor semnalizări. Agenţi frigorifici În prezent toate navele sunt dotate cu instalaţii frigorifice. 133 .a. produse uscate. Pentru navele de transport şi militare se folosesc. Aceste instalaţii sunt destinate conservării prin frig atât a produselor congelate: carne. protecţie şi semnalizare. în general. freonul 12 (R12). freonul 22 (R22).Agenţi frigorifici 5.4.

. În momentul în care apar urme de freon în aerul care este preluat cu ajutorul furtunului de la locul de căutare a 134 .solubilitatea redusă faţă de apă 2. din această cauză trebuiesc luate măsuri deosebite de uscare a instalaţiei înainte de umplere precum şi o atenţie sporită pentru curăţirea periodică a filtrului de deshidratare. Fig. fiind utilizat la toate instalaţiile frigorifice de cambuză şi climatizare. şi anume: . Freon 12 este agentul frigorific ideal pentru nave datorită proprietăţilor sale. formează particule de gheaţă care blochează ventilul de laminare. deci putere frigorifică redusă şi ca urmare este necesară o cantitate mare de agent frigorific care circulă în unitatea de timp pentru a prelua căldura. 3. Lampă pentru halogeni 1. 5. 5.1. la depăşirea acesteia apa. Când nu sunt urme de freon flacăra lămpii este albastră. . amestec de aer + freon.1. asigurând permanent suprafeţele curate de schimb de căldură şi revenirea uleiului în carterul compresorului. Metoda cu spumă de găsire a locului prin care se pierde agent nu este satisfăcătoare.inert faţă de metale şi uleiuri de ungere. aluminiul şi aliajele lor. în prezenţa apei însă.depistarea cu dificultate a pierderilor de agent din instalaţie datorită faptului că este inodor. fără acţiune fiziologică asupra omului. furtun. .Freon 12 este agentul frigorific cel mai răspândit la nave. Se utilizează în acest scop lampa pentru halogeni prezentată în figura 5.capacitate deosebită de a trece prin cele mai mici neetanşeetăţi ceea ce duce la pierderi însemnate de agent. în cazul unei exploatări necorespunzătoare.neinflamabil. ca impuritate. garniturile şi chiar restul instalaţiei. 2. 4.exponent adiabatic mic. rezervor de butan sau alcool. robinet de reglare a flacărei.căldură de vaporizare mică. asigurând o comprimare cu consum redus de lucru mecanic. . . . .5 mg/kg R12.presiuni mici de condensare (6-9 bar) şi relativ ridicate la vaporizare (la presiunea atmosferică temperatura de vaporizare este t0 = -300 C). flacără. Dezavantajele freonului 12 comparativ cu alţi agenţi frigorifici sunt: . se descompune în acid fluorhidric şi clorhidric care atacă magneziul. nu prezintă pericol de explozie. Excepţie fac numai unele nave de pescuit.dizolvă uleiul de ungere.

La partea inferioară este prevăzut cu un rezervor care acumulează surplusul de agent frigorific. m2 Filtrul Ventilele de reglaj Pompele de răcire m3. Vaporizatoarele cu acelaşi regim de temperaturi se montează pe acelaşi circuit. m4 135 . are puterea frigorifică mai mare. asigură reţinerea urmelor de apă introduse cu agentul frigorific ca impuritate a acestuia. În prezent este în curs de desfăşurare un proces de înlocuire a freonului 12 din instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare cu freon 22 care nu este poluant pentru mediu. produse uscate (camera D) şi băuturi (camera E). e)Asigură în circuit deschis răcirea cu apă de mare a condensatorului.scăpărilor de freon. Condensatorul Compresoare m1. D. Două camere cu temperaturi negative (-100 C -140 C) pentru păstrare carne (camera A). B. În funcţionare normală lucrează o singură pompă. Scăpările mari de agent frigorific pot fi depistate şi prin urmă rirea brumărilor sau umezirilor locale pe conductele de lichid fisurate. şi o solubilitate la apă de 8 ori mai mare. Montat pe conducta de agent frigorific lichid de înaltă presiune. Fenomenul este însoţit de absorbţia căldurii din camera în care este montat vaporizatorul. flacăra capătă o culoare verde. E Realizează vaporizarea agentului frigorific lichid. Detecţia scăpărilor de agent se face la fel ca pentru freon 12. Freonul 22 este folosit ca agent frigorific cu precădere pe navele de pescuit şi nave de transport frigorific.2 este prezentată schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză cu 5 camere. Reglează debitul de agent frigorific lichid spre vaporizator astfel încât să se facă vaporizarea completă şi să corespundă cu debitul aspirat de compresor. Comparativ cu freon 12 are performanţe îmbunătăţite: temperatura de vaporizare la presiunea atmosferică este –400 C. C. Creează presiuni scăzute pe circuitul de absorbţie favorizând vaporizarea şi presiuni înalte pe circuitul de refulare realizând condensarea şi transformarea agentului frigorific în starea lichidă. Presiunea normală pe circuitul de răcire este sesizată de închiderea contactului b14. 5. peşte (camera B) şi trei camere cu temperaturi pozitive (+1 0 C +40 C) pentru păstrare legume (camera C). În acelaşi scop se foloseşte şi aparatură electronică capabilă să determine scăpările de agent frigorific. În acest rezervor se poate goli întreaga instalaţie. Elementele componente ale instalaţiei frigorifice sunt: Vaporizatoarele A. Asigură laminarea agentului de la presiunea de condensare la presiunea de vaporizare. 5. cea de a doua fiind de rezervă. Asigură transmiterea căldurii de la agentul frigorific către mediul ambiant.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză În fig.

136 .

Cât timp există presiune de vapori pe circuitul de absorbţie şi ca urmare compresorul lucrează. electrovalvulele şi presostatele. Montată pe circuitul de aspiraţie al camerelor cu temperaturi negative. r4 Ventilatoarele m5. se blochează funcţionarea compresoarelor şi se conectează pentru o anumită durată rezistenţele pentru topirea gheţei formată pe răcitoare şi tăvi. f) Se montează în camerele frigorifice şi au rolul de omogenizare a temperaturii din încăperea în care funcţionează. Sunt folosite pentru dezgheţarea răcitoarelor şi tăvilor din camerele cu temperaturi negative. 5. r2. bp2 Preostatul bp3 Măsoară temperaturile din camerele frigorifice. celălalt pentru camerele cu temperaturi pozitive: C. Comanda de deschidere sau închidere este dată de termostatele care controlează temperaturile din camerele frigorifice. Montate pe conductele de aspiraţie. 5. Unul pentru camerele cu temperaturi negative: A şi B. complet automatizată. condensatorul. automat sau manual. conţine: compresoarele. să lucreze unul singur care să asigure menţinerea temperaturilor normale în camere timp de 24 ore (funcţionare de avarie). izolat de zgomotul din compartimentul agregate. m8. s4. Compartimentul agregate. Acest tablou se dispune în apropiere. rezervorul de freon. Instalaţia frigorifică prezentată în fig. D şi E. ventilatoarele pentru omogenizarea temperaturii şi termostatele pentru controlul şi comanda menţinerii temperaturii în camere între limitele fixate. s6 Electrovalvula s1 Presostatele de joasă presiune bp1. Periodic. Termostatele fixează regimul de temperaturi dorit şi la depăşirea limitei maxime se comandă deschiderea circuitului de freon lichid spre vaporizator iar când se ajunge la limita minimă se comandă închiderea circuitului. Pe durata funcţionării degivrării închide circuitul de aspiraţie spre compresor blocând astfel funcţionarea acestuia. interzice efectuarea comenzii de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. instalaţia frigorifică mai are un tablou electric de comandă a sistemului automat. Întrucât sistemul de automatizare al instalaţiei frigorifice lucrează fără a fi necesară prezenţa 137 . pompele de răcire. r3. m7. dispus în apropierea camerelor frigorifice pentru scurtarea lungimilor conductelor de legătură. În condiţii normale cele două circuite funcţionează independent existând posibilitatea.Termostatele b 1 b 5 Rezistenţe pentru degivrare r1. În afara elementelor prezentate în fig.2 conţine două circuite cu funcţionare independentă. Funcţionarea normală a instalaţiei frigorifice precum şi avariile care apar sunt semnalizate local pe panoul tabloului electric de automatizări cât şi la distanţă. în cazul în care un compresor este ineficient.2. m9 Electrovalvulele s2. într-un compartiment separat. sistemul de comandă şi protecţie. filtru şi alimentarea. Deschid sau închid circuitul de agent frigorific lichid spre vaporizatoare. Montat pe circuitul de absorbţie al camerelor cu temperaturi negative. s5. reprezintă elemente de comandă pentru funcţionarea automată a instalaţiei. În camerele frigorifice se instalează vaporizatoarele. contactul preostatului este deschis. interzicând funcţionarea ventilaţiei şi a degivrării. Cele două circuite sunt interconectate pe refulare şi au în comun condensatorul cu sistemul de răcire. m6. s3.

rămân în această poziţie fiind necesară reanclanşarea manuală pentru o nouă pornire. deci după ce pompa a avut timpul necesar să creeze diferenţa de presiune prescrisă. pentru a sesiza situaţiile de avarie ce pot apare. s3 şi freonul lichid. Contactele acestor presostate sunt închise permiţând funcţionarea compresoarelor atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere are o valoare astfel încât asigură ungerea normală a agregatelor. Atunci când într-o cameră sau în ambele camere temperatura depăşeşte limita maximă termostatele comandă deschiderea electrovalvulelor s2. este necesară semnalizarea la distanţă. Compresorul lucrează. bp2). presostatul de joasă presiune bp1 montat pe conducta de aspiraţie îşi închide contactul şi comandă pornirea compresorului. Presostatele diferenţiale de ulei (U1 şi U2) îndeplinesc funcţii de protecţie. Presostatele de joasă presiune (bp1. într-un punct în care se execută cart permanent. Întrucât 138 . trece spre vaporizatoarele A şi B.operatorului pentru supraveghere. Introducerea în funcţiune a presostatului are loc după scurgerea duratei amintite. În regim normal de funcţionare. absoarbe vaporii de freon. circa 0. termostatele comandă intrarea din nou în funcţiune a unuia sau mai multe vaporizatoare de pe circuit. presostatul diferenţial de ulei este prevăzut cu un releu termic de temporizare 45 90 secunde care face posibilă pornirea fără existenţa diferenţei de presiune reglată.8 – 2 bar. se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. după declanşare.2 bar. presiunea pe conducta de aspiraţie are o valoare la care. Diferenţialul presostatului este reglat astfel încât contactul se deschide la presiunea de 0. Presiunea pe conducta de absorbţie creşte lent şi după depăşirea presiunii diferenţiate reglate se închide contactul presostatului. Pentru a asigura pornirea compresorului. Freonul lichid sub presiune de 5 bar este trimis la intrarea în vaporizatoare stabilindu-se astfel un circuit închis al agentului frigorific. când valoarea acesteia ajunge la limita minimă. ca urmare a creşterii temperaturilor în camere. Ventilele de reglaj (laminare) montate înaintea vaporizatoarelor permit trecerea unui debit astfel reglat încât să se facă o vaporizare completă. Din vaporizator vaporii de freon pătrund în conducta de aspiraţie spre compresor şi presiunea începe să crească lent. când presiunea pe conducta de aspiraţie ajunge la limita maximă 1.2 bar şi se închide la presiunea de 1.2 de exemplu circuitul camerelor negative. compresorul este pus în funcţiune şi urmează un nou ciclu de lucru.8 – 2 bar. contactul presostatului se deschide oprind funcţionarea compresorului. prin reglajul efectuat. îi comprimă şi îi trimite pe circuitul de refulare spre condensator. sub presiune circa 5 bar. Aceste aparate. când lucrează unul sau mai multe vaporizatoare de pe un circuit. comandă maşini). contactul presostatului este închis. După un timp. De regulă semnalizarea la distanţă se montează în PSCM (post de supraveghere. Se prezintă în continuare funcţionarea de principiu a unuia din cele două circuite prezentate în figura 4. În condensator are loc transformarea în stare lichidă a freonului. Freonul pătrunde în vaporizator. Considerăm că termostatele b 1 şi b 2 sunt reglate pentru menţinerea temperaturii între limitele: minim –140 C şi maxim –100 C. aşa cum am menţionat reprezintă elementul de comandă pentru funcţionarea compresorului. La scăderea presiunii de pe conducta de aspiraţie ca urmare a închiderii funcţionării ultimului vaporizator de pe circuit. După un timp de staţionare.

Circuitul de refulare format de condensatorul răcit cu apă de mare. filtrul şi rezervorul de freon este comun pentru cele două compresoare. Orificiile valvulelor de reglaj (de laminare) sunt foarte mici. Ca urmare a funcţionării vaporizatoarelor. temperatura în camerele frigorifice scade continuu şi când se ajunge la limita minimă –140 C termostatele comandă închiderea valvulelor electromagnetice s2.8 – 2 bar şi compresorul funcţionează continuu. Funcţionarea lui se întrerupe numai atunci când s-a ajuns la temperatura programată în toate camerele. Filtrul uscător (cu silicagel) reţine urmele de apă din freon. pentru un compresor cu 4 cilindri se scot din funcţiune succesiv 2 cilindri obţinându-se reducerea capacităţii acestuia la 75% şi 50% din sarcina nominală. compresorul lucrează cu mai multe vaporizatoare situate în camere diferite. Din momentul în care începe să se reducă numărul consumatorilor se reduce continuu presiunea pe circuitul de aspiraţie şi pentru aceeaşi capacitate a compresorului se măreşte temperatura de refulare. funcţionarea unor cilindri. de ordinul 0. de exemplu în camera A. presiunea pe conducta de aspiraţie a compresorului se menţine la valoarea 1. 139 . De exemplu. presiunea pe circuitul de aspiraţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă 0. Eliminarea apei este deosebit de importantă pentru buna funcţionare a instalaţiei având în vedere solubilitatea redusă a apei în freon 12. presiunea de refulare creşte peste limita normală. Compresorul continuă să lucreze cu sarcina pe jumătate până la obţinerea temperaturii reglate şi în camera B. s-a atins temperatura reglată şi se opreşte funcţionarea vaporizatorului. Funcţionarea celui de-al doilea circuit care deserveşte camerele cu temperaturi pozitive este aceeaşi.valvulele de reglaj lucrează continuu debitând freon care se vaporizează în vaporizatoare.5 mm şi particulele mici de apă pot constitui dopuri de gheaţă care blochează funcţionarea acestora. În cazul în care debitul apei de răcire este insuficient sau se întrerupe. se montează un regulator de capacitate care permite trecerea unei părţi a vaporilor din circuitul de refulare pe circuitul de absorbţie menţinând în acest fel presiunea pe circuitul de aspiraţie. s3 şi se întrerup circuitele de freon spre vaporizatoare.3 bar presostatul bp1 îşi deschide contactul şi comandă oprirea compresorului. Depăşirea presiunii normale de refulare este sesizată de presostatul diferenţial de ulei (U1 sau U2) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. În exemplul prezentat. Compresorul continuă să lucreze aspirând freonul existent după valvulele electromagnetice. În situaţia în care sunt mai multe camere pe un circuit.2 – 0. compresorul frigorific lucrează până la întreruperea funcţionării ultimului vaporizator. aşa cum este cazul prezentat. De regulă. dacă în una din camere. Repunerea în funcţiune se face manual după luarea măsurilor corespunzătoare. În astfel de situaţii pentru menţinerea în anumite limite a presiunii pe circuitul de aspiraţie până la deconectarea ultimului consumator se adoptă una din soluţiile: la reducerea sarcinii compresorului acţionează un presostat de sarcină şi se anulează.1 – 0. acest lucru este resimţit prin scăderea presiunii pe conducta de aspiraţie la circa 1 bar deoarece lucrează numai vaporizatorul B.

releul d5.1 şi nr.3a). c.se verifică integritatea lămpilor de semnalizare prin conectarea de scurtă durată a întrerupătorului b13 (fig. h2 (fig. 5. se deconectează circuitele rezistenţelor de încălzire. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpii h0 (fig. Pregătirea pentru pornire constă în executarea următoarelor operaţiuni: . De asemenea sunt alimentate contactoarele C5. .sunt alimentate rezistenţele r5. În situaţia în care temperatura mediului este ridicată şi nu este necesară încălzirea uleiului prin apăsarea pe butoanele b1. se închide contactul d1 (10-12) (fig. 5.22.3b) pentru încălzirea uleiului de ungere din carterul compresoarelor.3d). m8.2. m6 din camerele cu temperaturi negative. Pe durata conectării sunt alimentate lămpile de semnalizare h1 – h4. 5. Funcţionarea rezistenţelor de încălzire este semnalizată de aprinderea lămpilor h1. .3b). d. 5. . 1. 5. (3-5) se aplică tensiunea circuitelor electrovalvulelor s2.3 Schema electrică de comandă automată. C8.se stabileşte regimul de lucru pentru compresoare prin poziţionarea comutatorului b4 (fig.3c) prin care se alimentează contactoarele C7. s3 aparţinând camerelor cu temperaturi negative.3c) pe poziţia 1 sau 2. s6 care aparţin camerelor cu temperaturi pozitive. b2 cu reţinere în poziţia apăsat. m9 din camerele cu temperaturi pozitive. . a3.3d). 5.2. 5. . C6 (fig.funcţionarea în condiţii economice a instalaţiei cu consum redus de energie electrică şi fără carturi permanente pentru supraveghere pe timpul funcţionării. protecţie de semnalizare Automatizarea instalaţiilor frigorifice asigură: .3. 5.funcţionare compresor nr.3 a. Considerăm că se fixează comutatorul pe poziţia 2 corespunzătoare funcţionării ambelor compresoare. Funcţionarea instalaţiei frigorifice se prezintă pe etape urmărindu-se schemele din fig. s5.3b) pe una din poziţiile: 1-funcţionare compresor nr. a1. 5. a2. r6 (fig.siguranţă sporită în exploatare.menţinerea în limite prescrise a parametrilor mediului din camerele frigorifice fapt care asigură calitatea produselor conservate prin frig. 5. e şi f este prezentată schema electrică de comandă automată.2. . 5. 3. a4 (fig. b.1. În fig.3c) care pun în funcţiune ventilatoarele m5. 2. Este alimentat releul d1 care realizează: închide contactul d1 (2-4) din circuitele releelor d2. 140 . C9 şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele m7. Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b3 (fig. şi prin închiderea contactului d5 (22-24) sunt alimentate lămpile h5 – h16. d3 şi pune sub tensiune circuitele electrovalvulelor s4. protecţie şi semnalizare pentru instalaţia frigorifică de cambuză prezentată în fig. închide contactul d1 (6-8) şi prin contactul închis C10.3d).funcţionare compresoare nr. Este alimentată electrovalvula s1 care deschide circuitul de absorbţie pentru compartimentele cu temperaturi negative.se conectează manual întrerupătoarele automate a0.se alege pompa de răcire care urmează să lucreze punând comutatorul b12 (fig.5.

141 .

142 .

143 .

144

145

146

Pe măsură ce circuitele spre vaporizatoare se închid ca urmare a ajungerii la valoarea temperaturii reglate scade presiunea pe circuitele de absorbţie spre compresoare. Această lampă nu se aprinde atâta timp cât există presiune pe circuitul apei de răcire şi contactul b14 este deschis. Presiunea apei pe circuitul de răcire deschide contactul b14 şi întrerupe funcţionarea lămpilor h9. 5. 5. presiunea pe circuitele de absorbţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă. După închiderea ultimului vaporizator de pe fiecare din cele două circuite independente. temperaturile în camerele frigorifice sunt peste limitele reglate. Funcţionarea pompei de răcire este semnalizată local de aprinderea lămpii h10 ―Funcţionare pompă răcire‖.3e). d3 (10-12) pregătind circuitele de alimentare pentru lampa de semnalizare h9 ―Lipsă apă de răcire‖. C2 prin închiderea contactelor d2 (2-4). 5.3c) prin care se alimentează contactorul C3 sau C4 în funcţie de poziţia comutatorului b12 stabilită în faza de pregătire a pornirii. Funcţionarea instalaţiei.1 şi bp2 pentru compresorul nr. U1. Când presiunea de aspiraţie ajunge la limita maximă.3f).3b) sunt în poziţia prezentată în schemă şi prin contactele lor închid circuitele de alimentare a electrovalvulelor s2. s5.5. s3. s4.3b) comandă pe rând închiderea electrovalvulelor s2 – s6 şi se întrerupe alimentarea cu freon lichid a vaporizatoarelor din camere.3e) sunt alimentate lămpile h6. prin închiderea contactelor d2 (6-8). 5. La decuplarea termostatelor se închid contactele normal deschise ale acestora şi sunt alimentate releele d6 – d10 (fig. Când ambele compresoare sunt oprite ca urmare a acţiunii presostatelor de joasă presiune. 2 bar. 147 .3b) care deconectează rezistenţele de încălzire ale uleiului şi se închid contactele C1 (6-8). C2 (3-5) (fig. În momentul pornirii. local şi h12 la distanţă. Releele d2.3d) care întrerup funcţionarea lămpilor de semnalizare la distanţă h23 – h27 (fig. presostatele de joasă presiune bp1.2. se închid contactele d2 (10-12). compresoarele continuă să absoarbă gazele de după electrovalvule.Funcţionarea ventilatoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpilor h12 – h16 (fig. C2 (6-8) (fig. În funcţionare. bp2 închid contactele şi stabilesc circuitele de alimentare pentru releele d2. d3 (6-8) (fig. se întrerupe şi funcţionarea pompei de răcire. Contactoarele C1. s6. 0. îşi deschid contactele şi întrerup funcţionarea compresoarelor. 5. Prin contactorul C3 sau C4 este pusă în funcţiune una din pompele sistemului de răcire. h18 la distanţă care semnalizează funcţionarea compresoarelor. d3 anclanşează şi prin contactele lor realizează: alimentarea contactorilor C1.2 bar.5. Ca urmare sunt deschise circuitele agentului frigorific spre vaporizatoare. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizatoare se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură.1 şi nr. termostatele b 1 – b 5 (fig. 5. a2 acţionate anterior în faza de pregătire a pornirii. pe măsură ce în camere se ajunge la temperatura reglată. U2 şi contactele închise ale întrerupătoarelor automate a1. C2 prin închiderea contactelor principale realizează punerea în funcţiune a compresoarelor nr. d3 (2-4). bp1 pentru compresorul nr.2. h7 pe panoul local şi h17. care semnalizează ―Lipsă apă răcire‖. contactele termostatelor b 1 – b 5 (fig. În acelaşi timp se deschid contactele auxiliare C1 (3-5). presostatele de joasă presiune. stingerea treptată a acestor lămpi indică la postul de supraveghere de la distanţă că în camerele frigorifice s-a stabilit temperatura reglată. d3 prin contactele închise ale presostatelor diferenţiale de ulei. Vaporii de freon ajungând pe conducta de absorbţie creşte presiunea pe acest circuit.

în cele ce urmează. automat termostatele din camerele respective comandă alimentarea electrovalvulelor şi deschiderea circuitelor de alimentare cu freon lichid a vaporizatoarelor. 5. Prin această întrerupere se interzice posibilitatea pornirii vaporizatoarelor şi funcţionarea ventilaţiei în camerele cu temperaturi negative. că s-a ales acest regim. bp2. b 2 din camerele cu temperaturi negative şi contactorilor C5. Degivrarea se poate efectua automat sau manual.3e) şi la postul local se aprinde lampa h11 iar la postul de la distanţă lampa h22 (fig. Compresoarele şi pompa de răcire lucrează până la refacerea temperaturii reglate în camerele respective. r4 (fig.3c) pe poziţia dorită. Pentru topirea gheţii este necesar ca periodic să se efectueze operaţiunea de degivrare. Ciclul se repetă automat ori de câte ori se depăşesc temperaturile reglate. releul programator u3 comută din nou contactele. Releul programator în funcţie de reglajul efectuat poate asigura până la 12 operaţiuni de degivrare în 24 ore cu durate cuprinse în limitele 10-90 minute. restabilind situaţia iniţială. C6. În funcţionare. comandă pornirea compresoarelor. când în una sau mai multe camere creşte temperatura peste limita maximă reglată. întreruperea tensiunii aplicată termostatelor b 1. 5. Prin închiderea contactului d4 (2-4) se stabileşte un nou circuit de alimentare a releului d4 prin contactul propriu şi contactul presostatului bp3 închis numai în perioada în care presiunea pe circuitul de absorbţie este sub limita minimă şi deci compresorul nu lucrează.3f) ―Decuplat presostat bp1. Regimul este ales prin fixarea comutatorului b10 (fig. în camere.Acţiunea presostatelor bp1. La pornirea instalaţiei.3a) pentru topirea gheţii de pe vaporizatoare şi tăvi.3c). Degivrarea. menţinându-se permanent. r3.3d) şi la distanţă de aprinderea lămpii h19 (fig. prin închiderea contactului d1 (10-12) contactul închis u3 (4-5) al programatorului şi contactul b10 (A-B).5. Contactorul C10 prin contactele sale principale conectează rezistenţele de încălzire r1. bp2‖. În situaţia în care după stabilirea regimului termic în unele camere nu se intră o perioadă mare de timp. Se închide contactul C10 (2-4) (fig. presostatele de joasă presiune. creşte presiunea pe circuitele de absorbţie şi când valoarea acesteia ajunge la limita maximă 2 bar. 148 . După o perioadă de timp. Funcţionarea în regim automat este comandată de releul programator u3 (fig.3c). pe vaporizatoarele din camerele cu temperaturi negative se formează gheaţa care este izolant temic şi împiedică transferul de căldură. 5. temperatura în limitele reglate. Ventilaţia în camerele frigorifice lucrează continuu pentru omogenizarea temperaturilor în volumul camerelor. se deschide u3 (5-6) şi se închide u3 (4-5). 5. 5. Comanda de degivrare este dată de releul programator prin deschiderea contactului u3 (4-5) şi închiderea contactului u3 (5-6) care stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C10. Se închide contactul d4 (6-8) pregătind circuitul de alimentare al contactorului C10. Se deschide contactul C10 (3-5) având ca urmare: blocarea circuitului de absorbţie spre compresor prin întreruperea alimentării electrovalvulei s1. Regimul automat constituie regimul de bază şi se consideră. ventilaţia în aceste camere poate fi oprită manual prin apăsarea butoanelor cu reţinere b5 – b9 (fig. Vaporizatoarele intră în funcţiune. Concomitent este alimentat şi servomotorul releului programator. bp2 este semnalizată local de aprinderea lămpii h3 (fig.3f) care semnalizează ―Funcţionare degivrare‖. se stabileşte circuitul de alimentare al releului d4. 5. bp1. După parcurgerea perioadei fixate pentru degivrare. 5. r2.

În funcţionare. se deschide contactul U1 (1-3) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. Protecţia electroventilatoarelor este realizată cu siguranţe pentru scurtcircuite şi cu relee termice pentru suprasarcină. Prezenţa releului termic este necesară pentru ca presostatul diferenţial să nu acţioneze pe durata regimului tranzitoriu de pornire a compresorului. Durata întârzierii acţionării releului termic este reglabilă în limitele 45 – 90 secunde. U2 asigură protecţia compresoarelor şi a instalaţiei la depăşirea presiunii maxime de refulare. Funcţionarea este aceeaşi cu deosebirea că momentul degivrării şi durata acestei operaţiuni este stabilită de operator. după un timp. în continuare se prezintă funcţionarea presostatului diferenţial de ulei U1. se întrerupe trecerea curentului electric prin elementul termic al releului şi se continuă funcţionarea compresorului. Dacă în această perioadă se formează presiunea normală de ungere. Circulaţia apei de răcire este de asemenea importantă pentru funcţionarea normală a instalaţiei. Electromotoarele compresoarelor şi pompelor de răcire sunt protejate cu întrerupătoare automate care asigură protecţie la suprasarcină şi scurtcircuite. Schema electrică a presostatelor diferenţiale de ulei este prezentată în fig. acţionează elementul termic al releului. Atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere este în limitele normale. U1. La pornire. În situaţia în care se alege regimul manual pentru efectuarea degivrării se pune comutatprul b10 pe poziţia 2 ―Manual‖. element termic. Funcţionarea releelor diferenţiale de ulei pentru protecţia compresoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpii h20 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. Elementul termic al releului este parcurs de curent pe circuitul: d1 (2-4). În situaţia în care în această perioadă nu se formează presiunea nominală. se deschide contactul presostatului diferenţial de ulei U (4-5). U1 (4-5). Circuitul de alimentare al elementului termic este întrerupt şi ca urmare este închis contactul U1 (1-3) şi este deschis contactul U1 (1-2). lămpilor de semnalizare şi rezistenţele de încălzire sunt protejate cu siguranţe. r. Protecţia instalaţiei. În cazul în care se întrerupe circuitul apei de răcire. Circuitele de alimentare a contactoarelor. 149 . contactul presostatului diferenţial de ulei U1 (4-5 este deschis). C1 (2-4). Pe durata acestui regim tranzitoriu contactul presostatului U (4-5) este închis întrucât diferenţa de presiune este sub limita normală. releelor. b4 (I-H). 5.Efectuarea periodică a operaţiunii de degivrare împiedică formarea de gheaţă cu grosimi mai mari de 2-3 mm asigurând permanent transmisia optimă a căldurii. Situaţia fiind similară pentru cele două presostate. presostatul diferenţial de ulei închide contactul U1 (4-5). este alimentat releul termic şi aceasta cu temporizare deschide contactul U1 (1-3) întrerupând funcţionarea compresorului. Această durată se stabileşte prin alegerea corespunzătoare a valorii rezistenţei r. Prezenţa contactului presostatului bp3 montat pe circuitul de aspiraţie împiedică aplicarea regimului de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. la depăşirea presiunii maxime pe conducta de refulare şi acest lucru poate avea loc dacă debitul pompei de răcire este insuficient sau se întrerupe circuitul de răcire. Releele diferenţiale de ulei. creşte presiunea pe circuitul de refulare şi acţionează presostatul diferenţial de ulei care comandă oprirea compresorului. iniţial presiunea de ulei este nulă şi creşte treptat după pornirea compresorului. Prin contactul închis U1 (1-3) este permisă funcţionarea compresorului comandată de presostatul de joasă presiune bp1. U1 (1-3). Dacă nu se iau măsuri pentru refacerea circuitului apei de răcire.3b. se închide contactul b14 şi se aprind lămpile de semnalizare h9 la postul local şi h 5 la distanţă ―Lipsă apă răcire‖.

sunt date valorile temperaturii şi umidităţii corespunzătoare normelor sanitare de confort. 5. Este necesar să existe o tratare complexă a aerului. valori normale pentru confortul termic. Instalaţia de climatizare 150 . Iniţial se face o preîncălzire funcţionând cu abur.În tabelul 5. tubulaturi şi utilaje cu care se realizează climatizarea formează instalaţia de climatizare a navei. Acest aer dă senzaţia de inconfort producând uscarea căilor respiratorii şi a pieii.C. odihna şi alte activităţi ale echipajelor au loc în cabine careuri şi puncte de comandă centralizată (P. Principalii parametri ai aerului care creează senzaţia de confort sunt: temperatura. umiditatea şi viteza aerului. Trecând de la condiţiile verii toride la condiţiile unei ierni aspre. Confortul termic se defineşte ca totalitatea parametrilor care trebuie asiguraţi aerului interior pentru realizarea unei ambianţe cât mai apropiată de nevoile fiziologice ale organismului omenesc aflat în activitate sau odihnă. un control al parametrilor acestuia (îndeosebi temperatura şi umiditatea) în vederea asigurării unei ambianţe potrivite pentru activitate şi odihnă la bordul navei. După o primă etapă se obţine aer încălzit şi uscat având umiditatea relativă circa 10%. Întrucât conducerea navei. toate navele maritime şi unele nave fluviale sunt prevăzute cu instalaţii care asigură realizarea condiţiilor de confort termic.1 se prezintă caracteristicile instalaţiilor frigorifice de cambuză produse de Tehnofrig.C.2. În tabelul 5.) deci spaţii închise. are o influenţă hotărâtoare asupra stării de sănătate şi capacităţii de muncă. Pentru o navă maritimă cu zonă de navigaţie nelimitată. În perioada de navigaţie în zone reci climatizarea aerului se face prin încălzire şi umidificare. între bateriile de preîncălzire şi încălzire finală se introduce un umidificator care funcţionează pe principiul injecţiei de abur în aer. simpla ventilare sau încălzirea compartimentelor este insuficientă. Cluj-Napoca pentru navele comerciale. îşi desfăşoară activitatea şi se odihnesc. Unul din factorii importanţi care determină calitatea mediului îl constituie confortul termic. Calitatea mediului în care trăiesc oamenii.4. Climatizarea rezolvă această problemă şi ansamblul de aparate. Pentru ridicarea umidităţii la 40-60%. aceasta într-un timp relativ scurt poate parcurge distanţa de la ecuator la cercurile polare.

4700 tdw. C Volumul. 0 C Volumul. /min. m3 Băuturi Temperatura. 18000 tdw.6/6.4 +2 43.5 -15 23. C Volumul.2 +7 19 Temperatura.6/17 -15 7. 0 C Volumul. Trauler super atlantic 4. Cargou 7500 tdw. 6.4/23. m 3 Grăsimi Vegetale Lactate Temperatura. 9. 2./min.5 +2 67. Compresor frigorific Motor electric Compartimentele cambuzei Carne Temperatura.3 - -15 12.CARACTERISTICILE INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE DE CAMBUZĂ TIP TEHNOFRIG TABELUL 5. 1000 rot. m 3 0 +2 15 +15 12 - 0 Produse Temperatura. 1500 rot. tdw. / min.7 - -15 16 -15 7 +2 37. 6.6 +2 3. 0 C Volumul. 10 kW. IFN–180/ 150000 IFN–112/ IFN–112/ IFN–160/ 18000 15000 55000 GCN 56 (2 buc) K 1202 GCN 56 (2 buc) K 1202 1.7 +2 31. m3 Temperatura.5 +6 7. 1500 rot.5 +5 9. Tipul instalaţiei Grup compresor naval.1 +2 16. 0 C sau decongelar Volumul. IFN– 80/ 7500 GCN40 (2 buc) K 902 Cargou Mineralier Mineralier Petrolier 15000 55000 150000 tdw.6 -15 26 -15 11 +2 55 +2 8. 3.5 +2 12.1. m 3 Aticameră Temperatura. 0 C Volumul.8 kW. m3 Temperatura. 1000 rot.5 +12 33.4 +8 23. 8. 5.3 +2 15 -15 75 -15 24 +4 33 +2 34 +8 50 +8 29 +10 29 -18 37./ min.2 +15 32.9 kW.3 0 -10 17 -10 6 -4 5.5 -18 14. m Peşte 3 IFN–56/ IFN– 56/ IFN– 56/ 2400 4700 SA GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN 80 GCN 80 (2 (2 buc) buc) K 1202 K 1202 5 kW . -15 8 -15 5.5 +2 7. 7.4/8.5 +5 6. tdw. 13. C uscate Volumul. m3 e 151 . Tipul navei Utilaje şi compartimente Cargou Cargou 2400 tdw.

diferenţa de temperatură între exterior. înăbuşitoare. umiditate şi viteza aerului. Creşterea vitezei peste această limită nu mai influenţează în mod deosebit schimbul de căldură şi în schimb. atât prin 152 .2 Anotimpul Vara Iarna Exterior te0 C +35 -25 % 70 80 ti 0 C +28 g) + 2 0 Interior % 50 50 Răcirea aerului este necesară atunci când se navigă în zone cu temperaturi ridicate. cu atât capacitatea de a reţine vaporii de apă este mai redusă. Capacitatea aerului umed de a prelua vaporii de apă este condiţionată de temperatura lui.6 m/s în condiţiile climei calde. t e. În continuare este necesar un proces de încălzire parţială pentru aducerea aerului la parametrii doriţi (temperatură şi umiditate). sub această valoare apare senzaţia de atmosferă închisă. să nu depăşească 6 – 80 C. în încăperi. Instalaţia de climatizare montată la bordul navei asigură tratarea complexă a aerului în scopul alimentării compartimentelor climatizate cu aer proaspăt.TABELUL 5. Răcirea aerului sub punctul de rouă dă posibilitatea de uscare a aerului prin eliminarea apei colectată sub formă de condens. Şi în cazul răcirii aerului trebuie corelată temperatura aerului climatizat cu umiditatea. t = te . În încăperile climatizate sunt instalate difuzoare pentru distribuţia aerului proaspăt prevăzute cu elemente de reglare a fantei de deschidere.ti 6 …. Prin manevra lor se reglează debitul şi viteza aerului. apare o senzaţie supărătoare de curent având ca urmare înrăutăţirea senzaţiei de confort. care reuneşte într-o singură incintă schimbătoare de căldură. 80C Diferenţa între temperatura exterioară şi interioară nu trebuie să fie mai mare întrucât capacitatea de termoreglare a organismului uman este destul de redusă şi trecerea repetată de la condiţiile de mediu exterior la condiţiile de mediu climatizat. Se recomandă ca prin răcire. şi interior.075 m/s.2 m/s şi poate fi crescută până la 0. ti . de trei parametrii: temperatură. o parte din vapori devine excedentară şi se depune sub formă de picături formând roua. aerul devine saturat. numită termotanc. la majoritatea oamenilor. în principal. Instalaţia de preparare a amestecului de aer este o construcţie compactă. Un alt parametru important de care depinde senzaţia de confort este viteza de distribuţie a aerului . Viteza recomandată este de 0. duce la apariţia senzaţiei de inconfort. Răcind aerul umed la o anumită temperatură. Viteza minimă a aerului la temperatura de +180 C se stabileşte la 0. Senzaţia de prospeţime a aerului este asigurată. Cu cât temperatura este mai scăzută. Răcind în continuare aerul sub această temperatură. Prin răcirea aerului creşte umiditatea relativă putând ajunge până la saturaţie 100%.

presostatul de joasă presiune comandă intrarea în funcţiune a compresorului. sunt montate într-un compartiment separat. valvule de reglaj. în funcţie de valorile măsurate comandă funcţionarea instalaţiei de climatizare pentru a asigura valorile corespunzătoare confortului termic pentru aerul proaspăt care se introduce în compartimentele climatizate. Fig. aerul climatizat nu este în totalitate provenit din exterior. În ceea ce priveşte instalaţia frigorifică de climatizare. traductorul comandă deschiderea valvulei şi freonul lichid trece prin valvula de reglaj în vaporizator unde se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. conducte de agent frigorific şi abur şi armăturile aferente. cât şi prin răcire.4 se prezintă schema instalaţiei de climatizare. Întreaga instalaţie de climatizare care conţine: termotanc. Compresorul aspiră vaporii de freon şi îi comprimă până la presiunea de condensare. Traductorul de temperatură care comandă funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este de tip diferenţial şi asigură menţinerea temperaturii aerului între o valoare minimă şi maximă. Traductoarele de temperatură. filtrul de aer. În figura 5. care face obiectul acestui capitol. de cele mai multe ori amplasat pe o punte superioară pentru ca să poată aspira din exterior aer proaspăt curat.încălzire. Când temperatura măsurată ajunge la limita maximă. principiul de funcţionare este acelaşi cu cel prezentat pentru instalaţia frigorifică de cambuză. Vaporii comprimaţi sunt refulaţi prin separatorul de ulei (care reţine picăturile de ulei) 153 . Vaporizatorul (răcitorul) lucrează şi presiunea vaporilor de freon creşte pe conducta de aspiraţie spre compresor. 5. H.4 Instal aţi a de climatizare. . canale de aer. şi de umiditate. Când presiunea ajunge la valoarea maximă. se admite recircularea a 30% din volum. În cazul instalaţiilor de climatizare navale. umidificatorul şi aparatele aferente de automatizare.

Comutatorul b3 are 5 poziţii: 1 – ―Automat‖. Pe durata încălzirii uleiului este alimentat releul d1 şi prin deschiderea contactului d1(3-5) se interzice pornirea instalaţiei.5 a.D. Funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este condiţionată de existenţa circulaţiei aerului efectuată de instalaţia de ventilaţie care constituie o unitate aparte. Opririle făcute de presostatul de joasă presiune nu trebuie să fie mai mici de 6 – 8 minute. Instalaţia este concepută să funcţioneze. Când temperatura aerului ajunge la temperatura minimă reglată. Funcţionarea încălzirii uleiului este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Încălzire ulei‖. se alege regimul de lucru al pompei de răcire prin fixarea comutatorului b4 pe una din poziţiile: A – ―Automat‖ sau M – ―Manual‖. 5 – ―Manual 100%‖. pentru condiţionarea aerului la parametrii necesari. traductorul termometric comandă închiderea electrovalvulei şi se întrerupe alimentarea vaporizatorului (bateriei de răcire) cu freon lichid. Sunt puse sub tensiune schemele de pornire pentru compresor. circa 18 ore. pompa de răcire şi schema de comandă. Stingerea lămpii h1 arată că uleiul are temperatura normală şi pornirea este posibilă.5a. realizându-se un circuit închis al agentului frigorific. 154 . 3 – ―Manual 33%‖. În cazul în care temperatura uleiului de ungere a compresorului este sub limita minimă.. Întreruperea accidentală a ventilaţiei este urmată automat de întreruperea funcţionării instalaţiei de răcire. cu ajutorul comutatorului b3 se alege regimul de lucru dorit. se prezintă o parte din schema electrică a tabloului de ventilaţie reprezentând circuitul de pornire pentru electroventilatorul montat în termotanc. 4 – ―Manual 66%‖. Pregătirea pentru pornire a instalaţiei de răcire constă în executarea următoarelor operaţiuni: se închide întrerupătorul automat a0 de alimentare generală din T.P. Ventilaţia se menţine pe toată durata de funcţionare a instalaţiei de răcire a aerului. protecţie şi semnalizare. Punerea sub tensiune este semnalizată de aprinderea lămpilor h01 şi h02 ―Prezenţă tensiune‖. Condensul este trimis prin curgere liberă în rezervorul de freon lichid.Ca urmare nu se mai produce vaporizarea. Pornirea ventilatorului se face de la tabloul instalaţiei de ventilaţie prin închiderea întrerupătorului automat a v după care se apasă pe butonul de pornire P. În cele ce urmează considerăm că a fost fixat b3 pe poziţia 1 – Automat. Schema electrică pentru automatizarea instalaţiei frigorifice de climatizare este prezentată în figura 5. În fig. b şi c. Funcţionarea instalaţiei este ciclică menţinându-se permanent temperatura aerului între limitele maximă şi minimă reglate. presostatul de joasă presiune comandă oprirea compresorului. presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor scade continuu şi când ajunge la valoarea minimă reglată. 2 – ―Oprit‖.în condensator unde are loc lichefierea agentului frigorific prin cedarea căldurii de condensare apei de mare. De asemenea se aprinde şi lampa h10 ―Funcţionare ventilaţie‖ care semnalizează funcţionarea ventilatorului şi ca urmare punerea în funcţiune a instalaţiei de răcire este posibilă. traductorul b 1 închide contactul şi este conectată rezistenţa de încălzire a uleiului r. Din rezervor agentul trece prin filtrul uscător (pentru reţinerea apei) în circuitul spre vaporizator. 5.

Din acest moment sunt puse sub tensiune bobina contactorului C1. Prin punerea sub tensiune a releului se închide contactul d3. S5. Se închide contactul d2 (14-16) din circuitul e lectrovalvulelor S4. pe circuitul : b3 (E-F) – U1(1-3) – U2(1-3) . se închid contactele acestuia dt (3-4). Întrucât la pornire temperatura aerului este peste limita maximă.3 – 6 minute). În faza iniţială compresorul având capacitatea 33% sunt uşurate condiţiile de pornire.3 Trepte de capacitate 33% 66% 100% h) NOTĂ: X Presostate de joasă tensiune S1 S2 bp1 bp2 X X X X X X Ventil electromagnetic sub tensiune (deschis) Presostat cuplat (contact închis) Ventil electromagnetic fără tensiune (închis) Presostat decuplat (contact deschis) Ventile electromagnetice Releele de semnalizare dS1 . dat de temporizarea releului dt (0. contactul termostatului b 3 este închis şi sunt alimentate electrovalvulele S4. releul d3 şi releul de timp dt. h6. dt (5-6) şi se permite mărirea capacităţii compresorului. 155 . dS2 conectate în paralel cu electrovalvulele S1. S2 prin contactele lor permit aprinderea lămpilor h5.b 2(1-3) – a1 – d2(6-8). Agentul frigorific pătrunzând în vaporizator se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură având ca rezultat răcirea aerului care circulă. S5 care deschid circuitele agentului frigorific spre vaporizator (baterie de răcire). Existenţa circulaţiei apei de răcire este sesizată de presostatul bp3 care îşi închide contactul. Trecerea pe treptele superioare de capacitate este comandată de presostatele bp1 (66%) şi bp2 (100%) conform tabelului . Vaporii de freon ajungând pe conducta de aspiraţie spre compresor ridică presiunea pe această conductă. În condiţiile în care funcţionează ventilatorul (contactul dv este închis) şi temperatura uleiului este în limite normale (contactul d1(3-5) este închis) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d2. Când presiunea de aspiraţie ajunge la valoarea maximă presostatul diferenţial de joasă presiune U2 comandă pornirea compresorului prin închiderea contactului U2 (1-3).Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b2. h7 care semnalizează încărcarea treptată a compresorului până la capacitatea nominală. TABELUL 5. Prin închiderea contactelor C1 porneşte compresorul cu încărcarea minimă 33% (funcţionează – o pereche de cilindri) şi prin închiderea contactului d3(6-8) se pregătesc treptele următoare de încărcare. După un timp.1(2-4) şi este pusă în funcţiune pompa de răcire. Iniţial se realizează alimentarea releului d3.1.

156 .

157 .

158 .

În plus. prin deconectarea butonului b2 după care se întrerupe alimentarea generală prin deschiderea întrerupătorului a0. la depăşirea diferenţei admisă de presiune. Acţiunea acestuia este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Decuplat presostat de comandă‖. 159 . S5. se întrerupe curentul prin elementul termic şi se menţine închis contactul U1(1-3) care permite funcţionarea compresorului.Funcţionarea instalaţiei de răcire este continuă. b1. Se întrerupe circuitul de freon lichid spre vaporizatoare. Protecţia instalaţiei. Comutatorul de alegerea regimurilor de funcţionare b3 pe poziţia 3 ―Manual 33%‖ permite funcţionarea compresorului la capacitatea minimă fiind întreruptă posibilitatea de alimentare a electrovalvulelor S1. Pornirea în regim manual se realizează prin apăsarea concomitentă a butoanelor b2. Circuitul de protecţie este pus sub tensiune la pornirea compresorului prin închiderea contactului d3(2-4). în această schemă mai este folosit un termostat b 2 montat pe conducta de refulare care întrerupe funcţionarea compresorului atunci când temperatura pe conducta de refulare depăşeşte o anumită limită. b3(V-W) şi sunt alimentate electrovalvulele S1. Releul diferenţial de ulei U1 asigură protecţia compresorului . Ciclul de funcţionare este reluat prin închiderea contactului b 3 la atingerea limitei superioare a temperaturii aerului. Funcţionarea instalaţiei frigorifice este ciclică şi menţine temperatura aerului între valorile minimă şi maximă reglate. Dacă în timpul dat de întârzierea la acţionare a elementului termic se formează presiunea normală a uleiului de ungere. la capacitatea maximă a compresorului şi realizează reducerea treptată a temperaturii aerului introdus în instalaţia de climatizare . releul de timp dt asigură pornirea compresorului cu sarcină minimă şi numai după expirarea temporizării releului este posibilă trecerea pe treptele superioare de capacitate. Când temperatura aerului ajunge la valoarea minimă reglată aceasta este sesizată de termostatul diferenţial b 3 care îşi deschide contactul şi întrerupe circuitele de alimentare a electrovalvulelor S4. presostatul de joasă presiune U2 comandă oprirea compresorului prin deschiderea contactului U2(1-3). Regimul manual de funcţionare se referă în principal la stabilirea treptelor de capacitate a compresorului. În regim manual.2 bar). În cazul în care s-a dat comanda de pornire a compresorului (este alimentat releul d2) şi compresorul nu porneşte (nu este alimentat releul d3) este pusă în funcţiune semnalizarea de avarie la distanţă prin aprinderea lămpii h12 ―Avarie compresor‖. Pe poziţia 4 ―Manual 66%‖ este închis contactul b3(R-S) şi este alimentată electrovalvula S1 care permite funcţionarea la capacitatea 66% iar pe poziţia 5 ―Manual 100%‖ sunt închise contactele b3(R-S). Oprirea instalaţiei se realizează. în mod normal. releul întrerupe funcţionarea compresorului. ca şi în cazul regimului automat. Rolul releului diferenţial de ulei şi modul de funcţionare este similar cu cel prezentat la instalaţia frigorifică de cambuză. scade presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor şi când ajunge la valoare limită inferioară (circa 0. În caz de avarie. alimentarea releului de pornire făcându-se direct de la reţea. S2 permiţând funcţionarea compresorului la capacitatea nominală. S2 de mărire a capacităţii. Acţiunea de protecţie a acestui termostat este semnalizată de aprinderea lămpii h8 ―Decuplat termostat b 2‖. se deschide contactul P. Acţiunea releului este semnalizată de lampa h10 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖.

F. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw Tipul motocompresorului Tipul agregatului frigorific Tipul condensatorului Tipul rezervorului .F.C.N.4 se prezintă caracteristicile principale ale utilajelor ce compun instalaţiile de climatizare IFNC produse de Tehnofrig Cluj – Napoca. umidificator cu abur şi baterii de răcire (vaporizator) având posibilitatea tratării complexe a aerului.N.F.N. control (PCC).N.F.N.cabine .N. 8000 sau 12500 m3 /h. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat elementul de declanşare automată al întrerupătorului a0 şi se întrerupe alimentarea generală a instalaţiei. AGN 12500B conţin baterii de preâncălzire şi încălzire finală care lucrează cu abur.N.N.000 300 160 .C.În caz de avarie întreruperea poate fi executată rapid prin apăsarea butonului b0 ―Stop general de avarie‖. I. AGN 8000B. În funcţie de mărimea şi destinaţia navei pot fi montate la bord mai multe instalaţii de climatizare independente. 56 G.N. în schema instalaţiei de răcire se pun în paralel.C.F.C. 80 C.M .4.C. 80 - M .C. De regulă. 4700 5000 I.N. 18000 I. 450 M . 56 G. Agent frigorific Cantitatea de agent . 8/II C. 63 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw M . navele au două asemenea instalaţii.C.C.C.F.N.N. Tipul instalaţiei şi destinaţia I.5000B ACN 2500 ACN 5.cabine .N. 63 (2buc. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILAJELOR CARE COMPUN INSTALAŢIILE I.C.N. Circulaţia forţată a aerului este asigurată de electro-ventilatoarele cu debite de 6300.P. contactele releelor dv. În tabelul 22. 315 G.C.C.C. 55000 I.F. 200 200 250 300 ACN 8000B ACN ACN 8000B ACN 8000B 8000N ACN 2500 Freon 12 (R12) ACN 8000B ACN 2500 RON 160 RON 160 RON 63 C.C.N. TABELUL 5. Tipul termotancului . Termotancurile de tip AGN 6300B.) RON 250 RON 63 ACN 12.C.M .C. În cazul în care pentru asigurarea circulaţiei aerului se folosesc două electroventilatoare. 8700 I.C.P.C.cabine kg. 315 (2 buc. una asig ură climatizarea la cabine iar cea de-a doua în punctele de comandă.M .N.) G.N.

P. schema electrică realizează: a) blocarea circuitului de absorbţie spre compresor.C.C.cabine . 55000 I.C.N.F. d) se întrerupe alimentarea de la TPD.F.C. 8700 I.25 150 12. Debitul de aer . 18000 I. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw .cabine .P. 161 .N.cabine .1 m3/h m /h 3 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw 100+100 kg. Debit total de apă de răcire . Kg Kg 3998 5124 1068 8012 1068 kW kW 34 34 11.C.5 m3/h m /h 3 51 - - 51 6 67 - 102 6 102 6 1x8000 2x6300 2500 2x8000 - 2x8000 2500 2x12500 2500+5000 110 11.P.P. Pe timpul executării degivrării. b) semnalizarea şi întreruperea funcţionării compresorului. întreruperea a limentării termostatelor.C.1+14.C.C. Putere electrică instalată (fără pompe de apă de mare) .P. Cantitatea de ulei .N.P. 4700 5000 I.C.C. c) semnalizarea şi după un timp oprirea comandată de presostatul diferenţial de ulei.F.Tipul instalaţiei şi destinaţia I. oprirea compresoarelor şi conectarea rezistenţelor de încălzire a uleiului.F.cabine .F.F. b) blocarea acţiunii protecţiei.N.C.25 28 25 6.N. - 100 100 l l - 25 - 25 6.C. M asa netă .1 55 68 11.8 8404 1068+1237 TEST DE AUTOEVALUARE 1.C. 2. întreruperea ventilaţiei şi conectarea rezistenţelor de încălzire pentru topirea gheţei. La întreruperea circuitului apei de răcire schema de protecţie a instalaţiei acţionează astfel: a) se întrerupe ventilaţia în camerele frigorifice.C.C.C. I.C.C.N.cabine .

LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea pentru pornirea instalaţiei frigorifice? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUAR E 1: c. 2: a. 162 . d) conectarea pompei de apă pentru răcire.c) blocarea acţiunii protecţiei şi deconectarea alimentării compresoarelor şi pompei de răcire.

6. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. În fig. Indicatoare de cârmă. pe elementul indicator conectat în circuitul felinarului. 6. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ. Căderea de tensiune.1 se prezintă un exemplu de amplasare a felinarelor de navigaţie. TDA şi al doilea circuit de la cel mai apropiat tablou de iluminat general care nu primeşte alimentarea de la TDA.Unitatea de învăţare nr. Felinarele se conectează printr-un cablu flexibil cu fişă la o priză în zona de dispunere a felinarului. în prova şi în pupa navei. Felinarele de navigaţie 6.3. Fig. Tabloul sau pupitrul felinarelor de navigaţie se alimentează pe două circuite: un circuit de la TPD prin tabloul de distribuţie la avarie.de a descrie rolul şi componenţa diferitelor aparate şi sisteme specifice domeniului naval. Axiometre 6. CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVALE CUPRINS 6. Dispunerea felinarelor de navigaţie pe navă 163 . în borduri. Dispozitivele de comandă a felinarelor de navigaţie se instalează într-un pupitru amplasat în timonerie. 6. să nu depăşească 3% din tensiunea nominală. . .6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N OBIECTIVE . Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie protejat cu siguranţe pe ambii conductori şi prevăzut cu indicator optic al funcţionării felinarelor de navigaţie.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6.4. Felinarele de navigaţie Tabloul felinarelor de navigaţie alimentează prin circuite separate felinarele de poziţie ale navei dispuse pe catarg. Pe lângă semnalizarea optică se prevede şi o semnalizare acustică în cazul ieşirii din funcţiune a oricărui felinar.2 Telegraful electric naval 6.de a explica modul de funcţionare şi a semnalizărilor aferente fiecăruia dintre aparatele şi sistemele utilizate la nave.1.1.1.de a defini măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei de semnalizări.

 112.  360 .lumină de siaj pupa.2 se prezintă schema electrică de alimentare a circuitelor felinarelor de navigaţie. În figura 6.2. Comutatorul a permite conectarea alimentării de la una din surse.5o în ambele borduri faţă de planul diametral. 4 – lumini de bord. albă. 164 .  67. 2 –„ lumină de drum. Fig. 6.5 din prova spre înapoi traversului.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. înapoi‖. verde şi roşu.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. culoare.  22. Funcţionarea este aceeaşi pe toate circuitele felinarelor. 6. Schema electrică de ali mentare a felinarelor de navigaţie Tabloul sau pupitrul de navigaţie este alimentat pe două linii. Pentru exemplificare se prezintă numai trei circuite. 6. 7 – lumini de ancoră. 5 .1 reprezintă: 1 – lumină de drum „înainte‖. unghiul fascicolului luminos 112.Notaţiile din fig. 3.

2 Telegraful electric naval Descrierea funcţionării telegrafului electric naval Telegraful electric reprezintă. h 1 în exemplul considerat. formată din sistemul transmiţătorul m3 şi selsinul receptor m4 . Prin acţionarea telegrafului de pe puntea de comandă se comunică regimul de marş ordonat (de exemplu. La conectarea alimentării felinarelor sunt conectate şi releele care prin închiderea contactelor normal deschise aprind lămpile de semnalizare h' 1 . După constatarea felinarului care a fost scos din funcţiune.1. prin acţionarea telegrafului din compartimentul maşini confirmă primirea ordinului (se pune telegraful pe poziţia „ÎNCET ÎNAINTE‖). continuă să funcţioneze până la transmiterea corectă a confirmării. În fig. Semnalizarea optică şi acustică încetează în momentul în care s-a transmis confirmarea corectă a ordinului primit. Manetele prin care se acţionează telegrafele. se prezintă schema electrică de principiu. se prezintă o vedere a ecranului. A doua linie de transmisie selsină. h'3 de pe pupitrul de navigaţie şi prin deschiderea contactelor normal închise întrerup funcţionarea soneriei h. Se întrerupe semnalul sonor. În fig.Pe fiecare circuit sunt monate întrerupătoarele tripolare a1. pentru fixarea precisă a comenzii. d3. În absenţa tensiunii pe 165 . Concomitent cu transmiterea comenzii este pusă în funcţiune avertizarea optică şi sonoră în compartimentul maşini pentru avertizarea personalului din acest compartiment despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. se transmite comanda „ÎNCET ÎNAINTE‖). se deconectează întrerupătorul a1. a3 şi siguranţe pentru protecţie. Comenzile care pot fi transmisie prin intermediul telegrafului sunt inscripţionate pe ecranele aparatelor de pe puntea de comandă şi din compartimentul maşini. Schema electrică de principiu a telegrafului conţine două linii de selsine folosite pentru transmiterea comenzilor şi confirmarea lor. Prima linie de transmisie selsină. 4. se execută comanda primită prin punerea maşinii în regimul de marş ordonat (maşina „ÎNCET ÎNAINTE‖). foloseşte pentru confirmarea comenzii. La primirea ordinului. transmit mişcarea prin intermediul unui sistem mecanic de sacadare. în principiu. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de releele d2 (pentru telegraful din timonerie) şi d3 (pentru telegraful din compartimentul maşini). Dacă se întrerupe filamentul unei lămpi. h'2. după care se conectează din nou circuitul prin închiderea întrerupătorului a1. Aprinderea lămpilor de semnalizare de pe panoul pipitrului de navigaţie indică funcţionarea normală a felinarelor de navigaţie. Prin intermediul telegrafului se transmit de pe puntea de comandă în compartimentul maşini un număr limitat de comenzi referitoare la regimul de marş al navei. personalul de serviciu. d2. 6. se iau măsuri de înlocuire a lămpii h1 . În serie cu fiecare felinar se conectează înfăşurările releelor d1.4. a2. 6. de exemplu: h1 . După confirmarea ordinului. formată din selsinul transmiţător m1 şi selsinul receptor m2 . se stinge lampa h' 1 de pe panou şi se pune în funcţiune avertizarea sonoră h. foloseşte pentru transmiterea comenzii. o instalaţie de comunicare între puntea de comandă şi compartimentul maşini. În caz contrar.

cuplat electric cu selsinul transmiţător m1 . În acelaşi timp. semnalizarea optică h1 este de regulă de forma unui girafor cu lumină galbenă. semnalizarea acustică h 2 de tipul unei hupe cu semnal acustic de intensitate mare iar semnalizarea acustică h3 de tipul unui buzer. în timonerie. se roteşte cama 1 şi va împinge în sus contactul a. în compartimentul maşini şi semnalizarea acustică. cuplat electric cu selsinul 166 . releele d 2 şi d3 îşi atrag armăturile şi pe ecrane punctul roşu este înlocuit cu un punct alb. 6. Comanda se dă prin rotirea selsinului transmiţător m1 şi acel indicator se va fixa în dreptul comenzii transmise. Se închide contactul a-b. se roteşte cu acelaşi unghi indicând cu săgeată. Din compartimentul maşini se transmite confirmarea comenzii primite prin rotirea selsinului transmiţător m3 . este alimentat releul de semnalizare d1 şi prin închiderea contactelor acestui releu sunt puse în funcţiune semnalizare optică h1 şi sonoră h2 . Pentru a fi distincte.ecranele aparatelor apare un punct roşu. pe ecranul aparatului din compartimentul maşini.3 Cadranele telegrafului Selsinul receptor m2 . Fig. Selsinul receptor 4 m4 . Transformatorul m5 alimentează lămpile L folosite pentru iluminarea scalei aparatului din timonerie. h3 . Rezistenţa R permite reglare intensităţii lămpilor de iluminare a scalei. La aplicarea tensiunii de alimentare. ordinul dat.

personalul de serviciu pune maşina în regimul de marş ordonat. Sistemul de contacte A şi B este realizat din segmente de alamă pe care alunecă perii de contact. Peria contactului A este legată mecanic cu maneta sistemului de comandă a motorului şi se deplasează odată cu acesta 167 . în punctul din care se comandă maşina se montează contactul A iar pe axul de transmitere a confirmării comenzii se montează contactul B. se roteşte roata 2 cu acelaşi unghi şi în acelaşi sens ca şi cama 1 având ca rezultat deschiderea contactului a-b şi întreruperea alimentării releului de semnalizare d1 . După confirmarea ordinului primit. Fig. în care s-a pus maşina. se roteşte cu acelaşi unghi şi va deplasa un al doilea indicator care se suprapunere cu primul indicator. 6.4 Schema electrică de pri nci piu a telegrafului electric cu contact de semnalizare Pentru controlul sensului corect de marş. La confirmarea comenzii primite.transmiţător. Prin deschiderea contactelor releului d1 se întrerupe semnalizarea în compartimentul maşini şi în timonerie. prin transmisia cu roţi dinţate.

3. n2. Executarea ordinului primit este corectă şi soneria h4 . Schema de semnalizare este realizată cu relee montate în două cascade. se prezintă schema de cuplare mecanică între telegrafele postului de comandă pentru o navă cu un singur ax port-elică. prin transmisia cu roţi cilindric este legată mecanic cu axul selsinului de transmitere a confirmării comenzii (m3).7 se prezintă telegraful fără contact de semnalizare. În cazul în care executarea ordinul primit nu este corectă. În situaţia în care pe navă se dispun mai multe telegrafe pe aceeaşi punte. montată în apropierea manetei de comandă. SRT (m4 ). aşa cum este prezentată în schema electrică de principiu (fig.6 se prezintă schema electrică de montaj a telegrafului electric naval În scopul creşterii siguranţei în funcţionare s-au realizatt noi tipuri de telegrafe la care s-a renunţat la contactul de semnalizare a-b şi s-a obţinut simplificarea transmisiei. acestea trebuie să fie cuplate mecanic astfel încât să se asigure transmiterea comenzilor de la oricare din ele şi confirmarea concomitentă a răspunsului la toate aparatele fără a face nici un fel de comutări în schemă. 168 . În figura 4.5 Schema de cupl are mecanică între telegrafele postului de comandă Dintre cele trei telegrafe cuplate mecanic. contactele A şi B nu se inserează. d3 conectate prin punţile redresoare n1. 6. Prima cascadă este constituită din releele d1. nu funcţionează.4) şi conţine două selsine: transmiţător ST T (m1 ) şi receptor SRT (m4 ). pentru apropierea telegrafului de punctul din care se comandă manevra navei. se înseriază contactele A şi B şi este alimentată soneria h4 . Fig. unul are schema electrică completă. în apropiere unul de altul. În figura 6.iar peria de contact B. d1. Pe nave mari. 6. Semnalul sonor atrage atenţia personalului de serviciu asupra erorii de execuţie. 6. maneta de comandă a motorului s-a împins pe poziţiile „ÎNAPOI‖. În fig. iar celelalte două sunt transmiţătoare simple şi conţin un singur selsin. Dacă s-a confirmat comanda „ÎNAINTE‖ şi maneta de comandă a motorului principal este împinsă în poziţiile „ÎNAINTE‖. se pot folosi trei telegrafe pentru transmiterea ordinelor dispuse în cabina timonerie şi câte unul în fiecare bord pe puntea de comandă.

Firma Siemens. 6. alimentează releele din prima cascadă şi prin închiderea contactelor acestora. în fazele transmisiilor selsine. d3 sunt nuli şi semnalizarea nu funcţionează. d2. Ca urmare curenţii prin releele d1. atunci tensiunile electromotoare induse în cele trei faze ale celor două transmisii vor fi aceleaşi şi diferenţa dintre ele va fi nulă.6 Instalaţia telegrafului electric naval În situaţia în care poziţiile nu coincid. s-a transmis comanda dar nu s-a transmis confirmarea. Prin închiderea contactelor releului d4 se pune în funcţiune semnalizarea. diferenţa dintre tensiunile electromotoare induse. 169 .n3 între fazele corespunzătoare ale transmisiei sincrone diirecte şi inverse (de dare a ordinului şi de confirmare). pentru un telegraf de acest tip. Dacă poziţiile selsinelor transmiţătoare (m1 şi m3) coincid. se alimentează releul d4 din a doua cascadă. Fig. a folosit în prima cascadă un singur releu având trei înfăşurări conectate între fazele transmisiilor selsine.

Indicatoare de cârmă. De la transformatorul m4 sunt alimentate lămpile pentru iluminarea scalelor aparatelor.7. Selsinul transmiţător.8 se prezintă schema electrică de principiu a transmisiei selsine pentru indicatoare de cârmă (axiometre). se deschid contactele normal închise ale releelor termice şi se întrerupe circuitul rotoarelor. m1 . Axiometre Axiometrul este aparatul care indică unghiul de rotire a cârmei. În cazul deteriorării circuitului rotorului sau întreruperii unei conexiuni. Releul îşi atrage armătura mobilă şi pe scala de lucru a aparatului indicator apare steguleţul cu inscripţia „Nu lucrează‖. În acelaşi timp se închide contactul normal deschis al releului termic şi se aplică tensiunea nominală la bornele releului de semnalizare d. Schema electrică de princi piu a telegrafului electric 6. Selsinele recaptoare constituie aparatele indicatoare care arată în punctele de comandă. unghiul de rotire al cârmei. La nave cu pilot automat unghiul cârmei se urmăreşte pe scala pilotului automat. 6. Conform regulilor registrului de clasificare pe toate navele se montează axiometre în punctele de comandă. este cuplat mecanic cu axul cârmei. Mişcarea axului cârmei este urmărită pe indicatoare. 170 . axiometrul fiind menţinut ca aparat de rezervă. Cutia de conexiuni conţine şi relele termice ale protecţiei.3.Fig. Selsinele receptoare m2 . Acul scalei selsinelor receptoare indică unghiul de rotire al cârmei. m3 sunt legate electric prin transmisia selsină cu selsinul transmiţător. În figura 6.

TG. Reglatea este necesară în procesul exploatării pentru controlul lunar al tahometrului.8.Fig. Magneţi permanenţi realizaţi din aliaje Ni-Al asigură fluxul constant şi stabil la variaţia temperaturii mediului. Tahogeneratorul este rotit direct sau printr-o transmisie de axul a cărui turaţie urmează să se măsoare.1. axelor port-elice şi în schemele de comandă automată a propulsiei.9. Tahometrul de curent continuu Se foloseşte cu rezultate foarte bune pentru controlul turaţiei motoarelor principale.4. 171 . Schema de principiu a tahometrului de curent continuu este prezentată în figura 23. Traductorul de turaţie este un tahogenerator de curent continuu cu magneţi permanenţi. se permite reglarea mărimii fluxului constant al generatorului şi obţinerea caracteristicii optime de ieşire U = f(n). Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. 6.4. Prin montarea unui şunt magnetic între poli. Schema de princi pi u a indicatorului de cârmă (axiometru) 6.

kn k'n Tensiunea la bornele generatorului este: U = E .ra I în care: I – curentul de sarcină ra – rezistenţa circuitului rotorului tahogeneratorului Curentul care trece prin aparatul indicator este: I U Rt În care Rt reprezintă rezistenţa totală a circuitului exterior de sarcină. 6. re – rezistenţa liniei de legătură.9. rd – rezistenţa suplimentară reglabilă. formată din: rr – rezistenţa internă a aparatului. Scala aparatului este uniformă şi extinsă până la 2700 . 172 .Fig. indiferent de lungimea liniilor de lagătură în acest fel toate aparatele indicatoare măsoară aceeaşi valoare pentru o turaţie dată. adică: Rt = rr + re + rd Prin reglarea rezistenţei rd se obţine aceeaşi valoare pentru Rt . ceeace permite o citire bună a turaţiei Tensiunea electromotoare a tahogeneratorului este proporţională cu turaţia în cazul în care fluxul este constant. Schema de princi pi u a tahometrului de curent continu u Aparatul de măsură este de tipul voltmetru magnetoelectric.

M a = K1 n Sub acţiunea cuplului. Pe ecranul aparatului sunt două ace indicatoare: unul grosier care citeşte mii de rotaţii şi al doilea. Schema tahometrului inducti v cu mufă asincronă Unghiul traductorului tahometric este dat de mufa asincronă MA şi resortul antagonist 4. în paharul de cupru apar curenţi a căror interacţiune cu câmpul magnetului permanent creează un cuplu de rotaţie proporţional cu turaţia axului 1. Ma = Mr. În acest caz. Tahometre inductive de curent alternativ În figura 6.11. învârte magnetul permanent 2. Fig. Aparatul indicator tahometric se compune din două motoare: un motor sincron şi un motor asincron sub formă de mufă asincronă.4.10. Axul. antrenează rotorul cu magneţi permanenţi al generatorului sincron. Deasemenea traductoarele inductive se folosesc cu rezultate bune la măsurarea turaţiei motoarelor Diesel rapide. traductorul este un generator sincron cu magneţi permanenţi. precis. M r = K2 α La echilibru. Mişcarea axului 1. Mufa asincronă se compune din magnetul permanent 2 şi paharul de cupru 3. se roteşte axul 5 solidar cu paharul de cupru. Resortul 4 dezvoltă un cuplu antagonist. M r . care citeşte sute şi zeci de rotaţii. proporţional cu unghiul de rotire şi caracteristica resortuluiK 2 . 6.2. Prin inducţie. a cărui turaţie se măsoară. Tahometrul inductiv cu generator sincron este prezentat în figura 6. În înfăşurarea statorică a acestuia se induce un sistem de tensiuni K1 n K2 173 .10 se prezintă principiul de funcţionare al tahometrelor inductive cu mufă asincronă. se obţine: Traductorul tahometric de unghi de acest tip poate fi folosit pentru măsurarea turaţiei arborelui port-elice. M a .6. a cărui turaţie se măsoară.

Tahometrele de acest tip au masa mică. greutate redusă şi se utilizează pentru măsurarea turaţiilor foarte mari. Fig. Această construcţie a rotorului permite pornirea în asincron a motorului şi intrarea în sincronism atunci când se ajunge la o viteză apropiată de viteza de sincronism. În continuare. aparatul indicator.trifazate simetrice cu frecvenţa corespunzătoare turaţiei axului care antrenează generatorul.11. 6. funcţionarea mufei asincrone este cea prezentată la începutul acestui paragraf. Mişcarea motorului sincron antrenează cu viteza corespunzătoare magnetul permanent 7 aparţinând mufei asincrone. b – construcţia 174 . De la generatorul sincron se alimentează. prin trei conductori. Rotorul acestui motor are o înfăşurare în scurtcircuit realizată din bare şi tot pe rotor se află un sistem de magneţi permanenţi. Tensiunea trifazată alimentează înfăşurarea statorică a motorului sincron. Tahometrul inducti v cu generator sincron a – schema electrică.

orice început de incendiu putând fi observat. aceste traductoare reacţionează imediat ce viteza de creştere depăşeşte un prag stabilit.înfăşurarea în scurtcircuit pentru pornirea în asincron. La atingerea pragului de temperatură fixat. centrala de avertizare execută permanent autosupravegherea circuitelor proprii aflate în stare de aşteptare şi alarmează (optic şi acustic) la apariţia unor avarii ale circuitelor proprii. 700 C (pastilă neagră). Indiferent de valoarea temperaturii mediului ambiant. tip CUAM-N. detectoare de fum. 3. dacă pentru funcţionare primesc energie electrică şi pasive dacă funcţionează fără consum de energie electrică. Fiecare zonă de supraveghere constituie o linie de alarmare. de semnalizare a începutului de incendiu. Din punct de vedere electric. 6 – magneţi permanenţi montaţi pe rotorul motorului sincron. se topeşte fuzibilul şi prin deschiderea unui contact.înfăşurarea statorului generatorului sincron. mărirea vitezei de creştere temperaturii. în starea de veghe. Pe lângă funcţia principală. 9 – resort. amplasate sub geam şi prevăzute cu iluminare. un contact electric normal închis care la apariţia începutului de incendiu se deschide şi produce alarma de incendiu.1 Descrierea funcţionării centralei de avertizare Prezentare generală Centralele automate de avertizare incendiu pentru mediul marin. 5. Detectoarele de temperatură sunt detectoare automate cu pastilă fuzibilă realizată dintr-un aliaj special cu punct fix de topire: 500 C (pastilă roşie).1 – magnet permanent. 2.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. detectoare termovelocimetrice. traductoarele active şi pasive prezintă. Avertizoarele automate (traductoare active sau pasive) se montează în zone nesupravegheate sau fără o supraveghere continuă. ale liniilor de legătură cu traductoarele de incendiu sau ale sistemului de alimentare. 1000 C (pastilă maro). 10 – transmisia cu roţi dinţate.înfăşurarea motorului sincron. Detectoarele termovelocimetrice acţionează la o valoare determinată a vitezei de creştere a temperaturii. 12 – ac indicator pe scala precisă. Traductoarele pot fi active. se dă alarma de incendiu. 175 . sunt echipamente electronice complexe destinate în principal sesizării şi semnalizării locale (optic şi acustic) a începuturilor de incendiu la bordul navelor maritime şi fluviale. Avertizoarele manuale de incendiu (butoane) se utilizează în locuri unde există o supraveghere permanentă. detectoare de flacără. Din această categorie fac parte: detectoare termostatice. normal închis. Numărul detectoarelor (traductoarelor) pe o linie se stabileşte astfel încât să se asigure acoperirea integrală a zonei supravegheată. degajarea fumului. 14 – ecran. Centrala automată prelucrează informaţiile primite de la traductoarele montate în zonele supravegheate. Pentru supravegherea tuturor compartimentelor. 7 – magnet permanent. 13 – şunt termomagnetic. 1300 C (pastilă verde). Butoanele de semnalizare sunt vopsite cu roşu. nava este împărţită în zone de supraveghere marcate cu lămpi de semnalizare şi prezentate pe o schemă sinoptică a navei. 4 – rotorul în scurtcircuit al motorului. 11 – ac indicator pe scala grosieră. 8 – paharul de cupru al mufei asincrone. Principiile de funcţionare de detectoarelor (traductoarelor)automate de incendiu se bazează pe fenomenele fizice care însoţesc apariţia începutului de incendiu: ridicarea temperaturii.5. lumina flăcării. 6.

notate cu cifre în figura 6. 6.curentul maxim absorbit pe o linie: 200mA .N6 . Amplificatorul diferenţial.duble.tensiunea de alimentare a sursei principale: 60V . 7. 4. cu ieşirea pe un releu.50Hz .buton cu lampă simulare INCENDIU/MĂSURĂ LINIE montate pe liniile de alarmare de la 1 la 30 176 .lămpi de semnalizare LINIE RUPTĂ . 12.12. Caracteristicile tehnice ale centralei CUAM-N . de măsură. În starea de veghe releul este acţionat se închide contactul iar la apariţia începutului de incendiu se deschise contactul şi se declanşează alarma de incendiu.sursa de rezervă: baterie de acumulatori 2 x 12V/45Ah conectată în tampon cu un redresor alimentat de la reţeaua navei . 8.duble. 5.Funcţia termovelocimetrică este asigurată de două termistore cu constante de timp diferite conectate la un amplificator cu semiconductoare având ieşirea pe un releu. 3. 10. + 10% .lămpi de semnalizare LAMPĂ LINIE ARSĂ .curentul maxim absorbit de centrală cu 40% linii alarmate: 3A .N2 .lămpi de semnalizare SIGURANŢĂ MODUL ARSĂ .buton OPRIRE ALARMĂ SONORĂ.lămpi de semnalizare LINIE ÎN SCURTCIRCUIT .lămpi de semnalizare LINIE LA MASĂ .numărul de linii supravegheate: CUAM . sesizează diferenţa dintre camerele de ionizare. Prima cameră de ionizare are rolul de etalon iar ce-a dea doua.buton măsură.duble.buton ŞTERGERE.duble.umiditatea relativă a aerului: 95 3% Prezentarea centralei electrice CUAM-N2 În fig. La apariţia fumului se deschide contactul şi se dă alarma de incendiu.100 C ÷ +500 C . 11.rezistenţa maximă a liniei: RL = 10 ohmi . sunt: 1.12. se prezintă aspectul general al centralei CUAM-N2 Elementele de semnalizare şi comandă.buton VERIFICARE LĂMPI.N4 . Detectorul de fum este format din două camere de ionizare şi un amplificator diferenţial cu semiconductoare. În a doua cameră ionizarea este variabilă în funcţie de atmosferă din încăperea supravegheată.duble. 6.tensiunea nominală de lucru: 24V c.15% obţinută de la un redresor stabilizat . 9.cheie (buton) simulare LINIE RUPTĂ 13.temperatura mediului ambient: .20 linii CUAM .c. În de starea veghe releul este alimentat şi contactul de alarmare este închis.lămpi de semnalizare DEFECT DE ALIMENTARE .lămpi de semnalizare INCENDIU – cvadruple.30 linii .duble.10 linii CUAM . 2.

Fig.arderea siguranţei unui modul de linie.N2 a) Modul de serviciu (MS) asigură următoarele semnalizări şi comenzi: .modulată în cod internaţional .avarie care cuprinde toate defecţiunile semnalizate optic pe MS 177 .alarma . Modulul de serviciu asigură retranslaţia următoarelor alarme: . oprirea ventilatoarelor .linie la masă.ruperea liniei de legătură între centrală şi detectoare.incendiu . . 6.linie în scurtcircuit.pentru blocare uşi. .12 Centrala CUAM .alarmă incendiu .filament întrerupt la una din lămpile de linie.defecţiune în sistemul de alimentare. . . . Cu aparatul de măsură montat pe MS se verifică: tensiunea de alimentare. tensiunile pe linii la intrarea în modul de lucru (ML). .alarma de incendiu.

ALIMENTAREA PRINCIPALĂ .furnizată de o baterie de acumulatoare 2 x 12V/45Ah. Schema electronică a centralei CUAM-N este realizată cu circuite de cumutaţie statică (tranzistoare cu siliciu) utilizând ca elemente de ieşire relee capsulate de tip REED. alarmă de incendiu. Pentru menţinerea permanentă în starea încărcată.verificarea integrităţii lămpilor de pe MS b) Modul de linii (ML) semnalizează optic: . la tensiuni mai mari decât pragul de basculare.ALIMENTAREA DE REZERVĂ .furnizată de la reţeaua navei prin intermediul unui redresor stabilizat (24V) . 178 . În figura 23.ALIMENTAREA DE SEMNALIZARE .acţionarea unui detector .0. În continuare. Borna -24V conectată la masă se consideră „O‖ volţi. concomitent cu alarma de incendiu semnalizată de MS se va aprinde şi lampa modului ML de pe linia care a provocat apariţia alarmei de incendiu. se prezintă schemele logice de funcţionare a centralei în situaţiile: stare de veghe.Prin butoane se pot comanda: . . În scheme toate tensiunile sunt date în raport cu tensiunea „O‖ volţi. semnalul la ieşirea circuitului SAU-NU este „O‖ (tensiune OV…. Circuitul sesizor este format din două circuite logice SAU-NU cu praguri diferite. Circuitul cu pragul 14V va sesiza starea de „INCENDIU‖ iar cel cu prag 4V starea „LINIE RUPTĂ‖.se conectează numai la căderea primelor două surse şi asigură alimentarea lămpilor de semnalizare „DEFECT DE ALIMENTARE‖ Detectoarele montate pe linii furnizează la intrarea circuitului sesizor un semnal de întoarcere reprezentând tensiunea continuă rezultată prin divizarea tensiunii de alimentare între rezistenţa de scurtcircuit a linie (470 ) şi rezistenţa r1 .ştergerea (aducerea centralei în starea iniţială după o alarmare) . De exemplu. La centrală se cuplează trei surse de alimentare: .întreruperea linie de legătură cu detectorul Semnalizările modului de serviciu sunt comune pentru toate liniile supravegheate de centrală. se prezintă schema de principiu a unei linii de alarmare.anularea alarmei sonore (cu menţiunea alarmelor optice) . Semnalizarea modului de linie indică linia pe care s-a dat semnalul de alarmă. producerea unor defecţiuni pe liniile de alarmare sau în centrală. ATENŢIE! Inversarea polarităţii sursei de alimentare produce defecţiunii în schemele electronice. în tampon cu bateria se conectează un redresor alimentat de la reţeaua navei.2V).13. Pe intrările respective.

13 Schema de princi piu a liniei de al armare 179 .Fig. 6.

6.În această situaţie nu sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice şi acustice. prin intermediul circuitelor logice de prelucrare a informaţiilor. Tensiunea la intrarea circuitului sesizor devine aproximativ 6V determinând bascularea circuitului şi apariţia stării logice „1‖. Acest semnal aplicat pe intrarea circuitului sesizor face ca la ieşirea acestuia să se obţină semnalul logic „O‖ .14 Schema logică de semnalizare a stărilor de veghe şi de incendi u Pentru starea de veghe semnalul de întoarcere este tensiunea de 18V. La apariţia începutului de incendiu se deschid contactele detectoarelor de incendiu şi în circuitul liniei de semnalizare se introduc trepte de rezistenţa care modifică valoarea semnalului de tensiune. În starea logică „1‖.a) Semnalizare stare de veghe şi incendiu Fig. acţionează releele care 180 .

Semnalizarea acustică poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL 181 . 6. indică situaţia de defect.comandă funcţionarea semnalizărilor optice (selectiv pe modulul ML şi neselectiv pe modulul MS) şi sonoră (în cod internaţional). b) Circuit de semnalizare „linie ruptă” Fig. semnalizare optică se anulează prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖.15 Schema logică de semnalizare „LINIE RUPTĂ” Pentru starea „linie ruptă‖ tensiunea de întoarcere devine „O‖ V. cu tonalitate diferită de semnalul de incendiu. În această situaţia basculează al doilea circuit logic şi sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice (selectiv pe ML şi neselectiv pe MS) şi sonore. La dispariţia evenimentului. menţinându-se în continuare semnalizarea optică. Semnalul sonor. Semnalizarea sonoră poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL ACUSTIC‖.

Menţinându-se semnalizarea optică până la dispariţia evenimentului (refacerea liniei întrerupte). La scurtcircuitarea liniei tensiunea de întoarcere are valoarea tensiunii de alimentare. 6. A doua funcţie este ştergerea propriu-zisă realizată prin comutarea porţii „SAU‖ la aplicarea impulsului de comandă prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖.16 Schema logică de semnalizare „linie în scurtcircuit” 182 . elementelor de acţionare a semnalizării optice (neselectiv pe MS) şi sonore. prin intermediul amplificatorului. Această stare este sesizată de un circuit SAU-NU (special) care transmite o comandă. Circuitul realizează ca primă funcţionare (A) un impuls de ştergere la aplicarea tensiunii de alimentare. c) Circuit de semnalizare „linie în scurtcircuit” Fig. Alarma optică se întrerupe la dispariţia evenimentului (înlăturarea scurtcircuitului). Acest impuls nu se aplică la constarea alimentărilor cu durata de circa 50ms.ACUSTIC‖.

6. 6.d) Circuit de ştergere Fig.17 Schema logică a circuitului de ştergere e) Circuit generator de cod Fig.18 Circuit generator de cod 183 .

Aceasta este format din patru circuite de temporizare.t2 = 370ms t3 .19 Linie de detectoare pasi ve În paralel.timpul pauzei mari .9 k .timpul primului impuls al codului .t1 = 25ms t2 . RSC.timpul celui de-al doilea impuls al codului . astfel încât la comanda dată pe primul.t3 = 425ms t4 . Pentru detectarea scurtcircuitelor pe liniile de legătură dintre centrală şi detectoare se montează o rezistenţă de scurtcircuit. Conectarea detectoarelor pasive (fără consum de energie electrică) este prezentată în fig. de 470 . se montează o rezistenţă de 3.20 se prezintă o linie de detectoare active (alimentate de la centrala de avertizare incendii). într-o schemă logică cu circuite temporizate. 6. să existe înmagazinat impulsul de deplasare. 6.19. pe contactul normal închis al fiecărui detector. 6. închise ciclic.t4 = 1825ms La centrala CUAM-N sunt conectate detectoarele montate pe liniile de semnalizare incendiu şi sursele de alimentare. determinând generarea codului ales: t1 .timpul pauzei mici (contacte neacţionate) . Fig.5w. 0. Fig.20 Linie de detectoare acti ve 184 . În figura 23.Generatorul de cod este realizat cu circuite de comutaţie statică.

6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N 6.alimentarea de rezervă. Fig. Centralele SESAM.21 Conectarea surselor de ali mentare a . În figura 6.Pentru protejarea firului de nul.6. linia detectoarelor active trebuie să fie prevăzută cu un releu având un contact normal deschis în starea de repaus. RSC. Pe o linie se pot monta maxim 5 detectoare active sau 20 de detectoare pasive. c .alimentare de semnalizare „Defect de alimentare” 6.1 Prezentare generală Centrala SESAM-N reprezintă o variantă îmbunătăţită a centralei CUAM-N.alimentare principală. 5w. La alimentarea centralei se alimentează releul şi liniile sunt conectate printr-o rezistenţă de scurtcircuit. de 470 .-N sunt echipamente electronice complexe care împreună cu elementele anexe din componenţa unui sistem naval de semnalizare a incendiilor asigură următoarele funcţiuni: 185 . b . 6.21 se prezinte conectarea surselor de alimentare la centrala CUAM-N.

Retranslarea alarmelor de incendiu şi de defect . de diverse tipuri.Semnalizează optic selectiv situaţiile de incendiu pe panoul sinoptic local cu schema navei . 186 .100 C + 550 C . prin intermediul detectoarelor. a spaţiilor de la bordul navelor .c.5V c.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general a unei defecţiuni de alimentare în următoarele cazuri: .c. În partea de mijloc este montat dispozitivul de anulare alarmă acustică şi totodată accesul la siguranţe generale. + 10%..Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui început de incendiu în unul din spaţiile supravegheate . .6. în partea stânga şi cu difuzor de alarmă acustică locală în partea dreapta.Umiditatea relativă maximă 95% la 200 C Centrale SESAM-N sunt compuse din următoarele blocuri electronice şi subansamble: a) Sursă stabilizată de tensiune b) Circuit semnalizări generale CG1 c) Circuit testare naval CG 2N d) Circuit control sursă CG3 e) Circuit avertizor principal CG4 f) Circuit avertizor de incendiu CI g) panou sinoptic local h) panou sinoptic independent i) Telefon j) Cutia de conexiuni Constructiv. 15% .cădere alimentare de la reţea 60V .a. centrala SESAM-N este formată dintr-o confecţie metalică care cuprinde sertarul pentru circuitele funcţionale protejate de o uşă cu sistem de blocare.cădere totală alimentare . o incintă în care este montat panoul sinoptic local al navei şi cutie de conexiuni pentru legăturile exterioare.Tensiunea de alimentare de la reţeaua navei 60V c.cădere sursă stabilizată . (baterie uscată tip 3R 12) .Temperatura mediului ambiant .Supravegherea. Panoul sinoptic local este realizat cu schema sinoptică a navei compartimentată în zone de supraveghere şi numerotate în concordanţă cu numerele circuitelor sesizoare respective. Ansamblul centralei este prezentat în figura 23.Asigură alimentarea detectoarelor active Centrala SESAM-N se încadrează în următoarele caracteristici tehnice: .Tensiunea de alimentare de siguranţă 4.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui defect pe circuitele de linie . Centrala SESAM-N este prevăzută în partea superioară cu sistemul de semnalizare optică generală.15% .Tensiunea de alimentare de la sursa de avarie formată din baterii de acumulatori: 24V c.

Fiecare circuit sesizor împreună cu linia respectivă formează o zonă distinctă de supraveghere. Funcţional centrala SESAM-N este formată din următoarele elemente: . Circuitele 187 .Fig. 6. .5V c. în funcţie de complexitatea instalaţiei.panourile frontale de circuitelor cu elementele de comutare şi semnalizare Circuitele electronice realizate pe plăci montate pe sertare au prevăzute pe panourile frontale elemente de semnalizare optică şi de comutare în funcţie de destinaţia fiecăruia.22 Centrala S ESAM-N a .Sursa de tensiune stabilizată care asigură alimentarea centralei de la reţeaua electrică a navei de 60V/50Hz cu o tensiune continuă stabilizată de 27. Circuitele sesizoare au conectate la ele circuitele de linie pe care sunt instalate detectoarele în punctele supravegheate. b .c.Circuitele sesizoare de incendiu CS care pot fi în număr de 38 buc. 70Ah care formează sursa de avarie. şi care asigură totodată şi încărcarea acumulatoarelor 24V.vedere de ansamblu.

circuit de semnalizări generale care asigură prelucrarea informaţiilor de la circuitele sesizoare şi selectarea lor .circuit avertizor principal care asigură acţionarea avertizorului principal în cod şi totodată supraveghează circuitul avertizorului principal Fig.CG 2N .Detectoare active cu ieşire pe contact NI În fig.sesizoare ca principiu de funcţionare lucrează la modificarea treptelor de tensiune pe linia respectivă în funcţie de starea acesteia.24 se prezintă scheme de conectare a detectoarelor.circuit control sursă care asigură reglarea sursei stabilizate şi semnalizează căderea surselor de alimentare .23 S emnale transmise de circuitul sesizor în funcţie de treptele de tensiune pe linie Centralele SESAM-N permit conectarea pe linii a următoarelor tipuri de detectoare: . 6.CG1 .CG4 .23. şi anume: . Circuitele generale centralizează informaţiilor primite de la circuitele sesizoare şi asigură alarmarea generală.Detectoare pasive cu contact NI . 6. Circuitele generale sunt în număr de 4 buc. Modul de funcţionare al circuitelor sesizoare în funcţie de treptele de tensiune este prezentat în figura 6. 188 .Butoane de avertizare manuală . selectivă locală şi la distanţă.CG3 .circuit testare naval care funcţional asigură efectuarea testelor de verificare a funcţionării circuitelor sesizoare .

cu ajutorul simulatoarelor .prin testarea funcţională la nivelul centralei . Prin intermediul telegrafului se transmit: a) semnalizări privind unghiul cârmei.24 S cheme de conectare a detectoarelor a) supraveghere cu detectoare pasive b) supraveghere cu detectoare active Verificarea funcţionării circuitelor sesizoare şi a liniei se poate realiza în următoarele condiţii: . d) comenzi privind regimul de marş. d) un alt tip de centrală. TEST DE AUTOEVALUARE 1.prin modificarea treptelor de tensiune pe linie cu rezistenţe montate pe linii sau întreruperea circuitului . Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N. b) indicaţii privind turaţia axelor port-elice.prin simularea funcţionării detectoarelor montate pe linia respectivă. este: a) o variantă mai veche. 6. 2. b) o varinată îmbunătăţită.Fig. faţă de centrala CUAM-N. c) comenzi privind regimul de marş şi avertizează personalul din CM despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. 189 . c) o variantă simplificată. semnalizează unghiul cârmei şi turaţia axelor port-elice.

LUCRARE DE VERIFICARE Ce fel de tipuri de detectoare sunt utilizate în funcţionarea centralei automate de avertizare de incendiu SESAM-N? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: c. 190 . 2: b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful