ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ DOMENIUL INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA ELECTROMECANICĂ

INSTALAŢII ELECTRICE DE BORD

TUDOR AURELIAN TRAIAN

2010

1

CUPRINS
pag. INTRODUCERE Obiectivele cursului Concepţia curriculară Scopul unităţilor de învăţare Tematica unităţilor de învăţare Bilbliografie 1. Unitatea de învăţare nr. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL 1.1. Surse şi corpuri de iluminat naval. Regulile registrelor de clasificare privind iluminatul electric la nave 1.2. Reţele de iluminat naval: iluminatul normal, iluminatul de avarie, felinarele de navigaţie 1.3. Calculul iluminatului. Metode de calcul precise şi aproximative 2. Unitatea de învăţare nr. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ, PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL 2.1. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip ALCO 2.2. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip MAN 3. Unitatea de învăţare nr. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARELE TERMICE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR ELECTRICE NAVALE 3.1. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 320 kW tip SKL 3.2. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 2800 CP tip ALCO 4. Unitatea de învăţare nr. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE 4.1. Caracteristici generale. Elementele sistemului de automatizare. Pregătirea pentru pornire. Funcţionarea instalaţiei în regim automat. 4.2. Funcţionarea instalaţiei în regim manual. Schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5. Unitatea de învăţare nr. 5 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE

2

CLIMATIZARE 5.1. Destinaţia instalaţiilor frigorifice. Agenţi frigorifici. Schema instalaţiei frigorifice de cambuză: elemente componente, pregătirea pentru pornire şi pornirea instalaţiei. 5.2. Funcţionarea în regim automat. Degivrarea, schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5.3. Instalaţia de climatizare. Pregătirea pentru pornire. Pornirea instalaţiei. Funcţionarea în regim automat şi manual. Protecţia instalaţiei. 6. Unitatea de învăţare nr. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ, CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVEI 6.1. Telegrafe electrice cu contact de semnalizare şi fără contact de semnalizare. Tahometre . Axiomatre. 6.2. Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N. 6.3. Centrale automate de avertizare incendiu SESAM-N

3

3. Descrierea specificului instalaţiilor electrice navale în comparaţie cele terestre. Explicarea principiului de funcţionare a diferitelor instalaţii electrice de bord. ţinând cont de condiţiile specifice domeniului naval şi de cerinţele prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. Analiza procedurilor de pornire a instalaţiilor la funcţionarea în regim manual şi automat. să ia măsurile care se impun şi să remedieze defecţiunile care apar. etc. CONCEPŢIA CURRICULARĂ Lucrarea de faţă îşi propune să completeze pregătirea de specialitate a viitorului ofiţer maritim. fizică. materiale electrotehnice. matematici speciale. Categorisirea instalaţiilor electrice de bord. Unităţile de învăţare tratează instalaţii reale care sunt montate la bordul navelor. să descrie modul lor de funcţionare.INTRODUCERE OBIECTIVELE CURSULUI 1. să interpreteze semnalizările care apar. modul de pregătire pentru pornire.inginer electrotetehnist privind instalaţiile electrice de la bordul navelor. studenţii trebuie să fie în măsură să identifice părţile componenete ale instalaţiilor electrice de bord. Parcurgerea acestei discipline de către studenţi este necesară pentru o mai uşoară încadrare a viitorului ofiţer în echipajul unei nave şi pentru scurtarea perioadei de adaptare pe postul de electrician naval. măsurări electrice şi electronice. Descrierea părţilor componenete ale instalaţiilor electrice de bord şi a procedurilor de pregătire pentru pornirea lor. dispozitive şi circuite electronice. 2. 4. bazele electrotehnicii. înţelegerea şi însuşirea unităţilor de învăţare se bazează pe cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor fundamentale: analiză matematică. 5. maşini electrice. 4 . să le pornească. geometrie descriptivă. acţionări electrice. După parcurgerea acestei discipline. Parcurgerea.

Instalaţii electrice la bordul navelor.2001 NANU D. ceeace denotă importanţa disciplinei în pregătirea viitorilor ofiţeri de marină.4 Instalaţii de automatizare a caldarinei navale Unitatea de învăţare nr.6 Aparate şi sisteme automate de comandă. control şi semnalizări specifice navei BIBLIOGRAFIE 1.5 Instalaţii electrice de automatizare a instalaţiei frigorifice şi de climatizare Unitatea de învăţare nr. Editura Muntenia. să acumuleze cunoştinţe noi şi să-şi formeze deprinderile necesare în vederea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice navale. Moscova. RAJDENCO Îndrumarul electricianului naval.1 Iluminatul electric naval Unitatea de învăţare nr. Editura Muntenia. STAN ST. 5 . 5. 2. evidenţiate şi puse în valoare în rezolvarea situaţiilor practice pe care le poate întâlni ăn efectuarea serviciului la bordul navei. 1981.2 Instalaţii de telecomandă. 2006 NANU D. Unitatea de învăţare nr. protecţii şi semnalizări pentru motorul principal Unitatea de învăţare nr.3 Instalaţii electrice de protecţie şi semnalizare pentru motoare termice de antrenare a generatoarelor electrice navale. Constanţa. 1978 NANU D. TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unitatea de învăţare nr. Instalaţii electrice navale (Îndrumar de laborator). 3. Acest curs vine să aprofundeze algoritmi de calcul al iluminatului la nave. Editura Transport. CĂLUEANU D. 2004. să ofere noţiuni noi care pot fi asimilate. Editura tehnică. Automatizări electrice navale. Constanţa. Constanţa. Ca disciplină de învăţământ. Sisteme electroenergetice Navale. „Instalaţiile electrice de bord‖ sunt prezente în toate planurile de învăţământ ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân‖. Editura Academiei Navale. 4. Bucureşti.SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unităţile de învăţare au fost stabilite astfel încât să ajute cursanţii să identifice locul şi rolul unor instalaţii concrete care sunt montate la bordul navelor.

magazii. amplasarea şi modul de montaj. 3. de regulă. Problemele specifice instalaţiilor de iluminat navale. ca urmare. a unor aparate. aceste încăperi sunt. ţin cont de : Numărul mare al încăperilor interioare care necesită iluminare şi în timpul zilei. compartimentul cârmei. fapt care impune mult discernământ în alegerea tipurilor corpurilor de iluminat.un mediu umed şi sărat. 2. Mărimi şi unităţi fotometrice. Chiar şi în compartimentele care au legătură directă cu exteriorul. posturi centrale de comandă. Tehnica iluminatului naval rezolvă problemele privind construcţia şi montarea unor surse de lumină cu specific naval. faţă de cele terestre. CUPRINS OBIECTIVE 1. Unele încăperi sunt amplasate sub linia de plutire şi nu au acces la iluminatul natural. supus vibraţiilor şi şocurilor. dispozitive şi instalaţii de iluminat şi semnalizare optică în conformitate cu cerinţele funcţionării de la bordul navelor civile şi militare precum şi a necesităţilor rezultate din practica exploatării şi guvernării navelor. Identificarea tipurilor de corpuri de iluminat navale. etc. compartimentul acumulatoare.Unitatea de învăţare nr. corpurile de iluminat trebuie să fie în 6 . Descrierea organizării şi funcţionării reţelelor de iluminat de la bordul navelor. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL Obiective: 1. Definirea metodelor de calcul al iluminatului la bordul navelor. aparate electrice de navigaţie. Instalaţiile de iluminat funcţionează într. etc.) care necesită o iluminare pretenţioasă privind intensitatea luminoasă sau gradul de protecţie.1 Proble me specifice iluminatului naval. compartimente tehnice (compartimentul maşini. incidenţa luminii naturale este variabilă şi influenţată de foarte mulţi factori.

Se defineşte ca produs dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată şi unghiul solid din jurul acelei direcţii: dΦ = I dΩ. A (1. Condiţiile care trebuie îndeplinite de instalaţiile de iluminat sunt prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. 1. fapt care impune acordarea unei atenţii deosebite luării unor măsuri de protecţie a muncii atât la executarea armăturilor cât şi la montarea lor. Candela reprezintă intensitatea luminoasă în direcţia normalei unei suprafeţe cu aria de 1/600000 m2 .3) Unitatea de măsură a iluminării luxul (lx) reprezintă iluminarea într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1 m2 . Iluminarea E într-un punct al unei suprafeţe reprezintă raportul dintre fluxul luminos dΦ primit de o suprafaţă elementară din jurul acestui punct şi aria acestei suprafeţe dA: E= În cazul unei repartizări uniforme a fluxului luminos pe suprafaţa A.1. În sistemul internaţional SI candela este unitate fundamentală de măsură.4) 7 .1) în care I este intensitatea luminoasă măsurată în candele (Cd). etc. 1 lm = 1 Cd 1 Sr (1. evaluată dupăacţiunea radiaţiei respective asupra unui receptor selectiv (ochiul uman) în anumite condiţii de sensibilitate. Unitatea de măsură este candela (Cd).). pe care cade uniform distribuit fluxul luminos de 1 lumen.execuţie navală (să suporte vibraţii şi şocuri. Sunt accesibile din punct de vedere al manipulării echipajului şi/sau pasagerilor.2) Intensitatea luminoasă I a unei surse de luminăpe o direcţie reprezintă densitatea spaţială a fluxului luminos în acea direcţie. cu atât mai mult cu cât sunt amplasate în încăperi umede şi foarte umede.325 N/m2 ). (1. să fie rezistente la coroziune. a unui corp negru la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferică normală (101. Lumenul reprezintă fluxul luminos emis într-un unghi solid de un steradian din jurul unei direcţii date de către o sursă de lumină punctiformă care are intensitatea luminoasă de o candelă. Este o mărime de natura unei puteri evaluată pe baze fiziologice. cu pereţi metalici. să fie asigurate împotriva autodeşurubării.1 Mărimi şi unităţi fotometrice Mărimile fizice ce descriu fenomenele luminoase (mărimi fotometrice) necesare calculului instalaţiilor de iluminat sunt: Fluxul luminos Φ este acea parte din puterea radiantă a unei lămpi. iar dΩ este elementul de unghi solid măsurat în steradiani (Sr). Unitatea de măsură este lumenul (lm). expresia iluminării devine: E= d dA (1.

11) 8 . are expresia: τ= .9) în care Φα este fluxul luminos absorbit.Luminanţa L într-o direcţie dată. a cărui intensitate luminoasă într-o direcţie perpendiculară pe suprafaţă este de 1 candelă.10) în care Φτ este fluxul luminos transmis. Eficacitatea luminoasă K a unei surse de lumină este raportul dintre fluxul luminos şi fluxul energetic corespondent al unei radiaţii complexe (puterea radiantă) şi are expresia: K= e I A cos (1. (1.. într-un punct al suprafeţei sursei sau receptorului. are expresia: α= . este raportul dintre intensitatea luminoasă în direcţia considerată a suprafeţei elementare din jurul acestui punct şi aria proiecţiei acestei suprafeţe elementare pe un plan perpendicular pe direcţia aleasă. Factorul de transmisie τ este raportul dintrefluxul luminos transmis şi fluxul luminos incident.6) . luminanţa suprafeţei izvorului respectiv de lumină privit din direcţia dată are valoarea: L= dI . Este o mărime care reprezintă impresia de luminozitate percepută de ochi. În ipoteza în care intensitatea luminoasă în direcţia Ω are aceeaşi valoare în toate punctele suprafeţei A.5) Unitatea de măsură a luminanţei este candela pe metrul pătarat Cd/m2 denumită şi nit (nt) şi reprezintă luminanţa într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1m2 . iar Φ e este fluxul energetic.8) în care Φρ este fluxul luminos reflectat. (1. Factorul de absorbţie α este raportul dintre fluxul luminos absorbit şi fluxul luminos incident. Factorul de reflexie ρeste raportul dintre fluxul luminos reflectat şi fluxul luminos incident. (1. În conformitate cu legea conservării energiei rezultă: Φ = Φ ρ + Φ α + Φτ . Are expresia: L= în care Iε este intensitatea luminoasă în direcţia considerată. are expresia: ρ= . (1. dA (1. într-o direcţie. Φ este fluxul luminos.7) în care K este eficacitatea luminoasă. Φeste fluxul luminos incident. Unitatea de măsură a eficacităţii luminoase este lumenul pe watt (lm/W) definită ca eficacitatea luminoasă a unei radiaţii complexe al cărei flux luminos este de 1 lm când fluxul energetic corespondent este de 1 W. (1.

12) 2. dar pentru unele lămpi speciale cu eficacitate luminoasă mai mare. Filamentul se introduce într.lămpi cu vapori cu mercur de înaltă presiune. azot. Vor fi prezentate sursele electrice de lumină utilizate în domeniul naval.iar din însumarea coeficienţilor rezultă: ρ+α+τ=1 aceşti coeficienţi sunt daţi tabelar. Aceste efecte contradictorii presupun o optimizare economică a soluţiei constructive. Eficacitatea luminoasă a lămpilor cu incandescenţă este cuprinsă în domeniul 8 – 20 lm/W. . . .3000º C. se fabrică lămpi electrice cu incandescenţă speciale cu durata de funcţionare medie de 2500 ore. Parametrii funcţionali ai lămpilor cu incandescenţă depind de tensiunea de alimentare: o scădere cu 15% a tensiunii de alimentare conduce la o scădere a fluxului luminos de până la 55%.lămpi fluorescente tubulare.lămpi cu arc electric.lămpi cu vapori de sodiu. Pe de altă parte. iar o creştere a tensiunii de alimentare cu 15% conduce la scăderea duratei de funcţionare cu până la 20%. Ea creşte odată cu mărimea puterii (fiind proporţională cu temperatura filamentului la puterea a cincea) şi scade odată cu creşterea tensiunii. Pentru creşterea duratei de funcţionare. durata de funcţionare este redusă la 20 – 100 de ore. cripton – pentru prevenirea oxidării wolframului încălzit.tuburi cu descărcări în gaze de înaltă presiune. reducerea duratei de funcţionare. 2. . O lampă cu incandescenţă normală are durata de funcţionare de aproximativ 1000 de ore.1 Lămpi electrice cu incandescenţă Radiaţia luminoasă a lămpilor electrice cu incandescenţă se realizează prin încălzirea cu ajutorul curentului electric a unui filament de wolfram la o temperatură de 2000º .lămpi cu incandescenţă. Principalele lămpi electrice utilizate în tehnica iluminatului naval sunt: . care sunt denumite lămpi electrice. (1. la o scădere a luminanţei de până la 70%. Lămpile cu incandescenţă continuă să fie utilizate datorită avantajelor pe care le prezintă: 9 .un balon de sticlă în interiorul căruia se realizează vid înanintat sau se umple cu un gaz inert – argon. creşterea temperaturii înseamnă şi o evaporare mai puternică a filamentului şi deci. Surse de lumină Sursele de lumină transformă energia electrică într-o energie electromagnetică radiantă în domeniul vizibil. .

impunându-se totuşi necesitatea ca lămpile de semnalizare şi cele portative să aibă tensiunea nominală de maximum 24V. Pentru puterile de 15W şi 25W filamentul devine prea subţire pentru a mai fi rezistent la şocuri şi vibraţii. . situaţia se îmbunătăţeşte. sunt gata de a fi puse în funcţiune în orice moment.au o temperatură de culoare scăzută. 1. Pentru tensiunile joase.au o eficienţă luminoasă mică (8 – 20 lm/W).au o componenţă spectrală tinzând spre galben şi roşu. denaturând culorile naturale.variaţiile de tensiune au o influenţă mare asupra fluxului luminos. în compartimentele maşinilor se utilizează lămpi de puteri de până la 300W. E 40 în execuţie navală (cu cric – crestături pe filetul Edison pentru prevenirea autodeşurubării la vibraţii). . E27. Soclurile lămpilor cu incandescenţă pot fi de tipul: . Ele prezintă însă o serie de dezavantaje: . 10 .au o luminanţă mare (2 · 106 – 12 · 106 cd/m2 ) provocând cu uşurinţă fenomenul de orbire.au odurată de funcţionare de circa 1000 h. . a eficacităţii luminoase şi a duratei de utilizare. Fig. este indicat ca puterea lămpilor cu incandescenţă pentru tensiunea de 220 V să nu fie mai mică de 40 W decât în cazuri cu totul speciale.1 Dependenţa parametrilor lămpilor cu incandescenţă de tensiune Lămpile cu incandescenţă utilizate pentru iluminarea compartimentelor au puteri de 40W şi 60W. iar pentru proiectoare de până la 3000W. lipsa oricărui aparat auxiliar pentru pornire şi funcţionare.- posibilitatea racordării directe la orice fel de curent şi la orice mărime a tensiunii până la 250 V. din această cauză.au o rezistenţă mică la sarcini şi vibraţii chiar şi în execuţiile speciale cu suportul filamentului întărit şi o încărcare redusă. putând asigura iluminări cu valori mici (până la 100 lx). .Edison E14. pentru iluminatul punţilor de puteri de la 200W la 1000W. . cost redus. .

de stronţiu şi calciu) care emit o mare cantitate de electroni la temperatura de 800 1000ºC (emisiune termoelectrică).. Lampa fluorescentă se realizează sub forma unui tub cilindric de sticlă. Luminiscenţa gazelor şi a vaporilor metalici este provocată de trecerea curentului electric.Baionet B22. prevăzut la fiecare din capete cu câte doi electrozi spre interior. interiorul tubului este acoperit cu o substanţă care absoarbe radiaţia ultravioletă şi o reemite sub formă de radiaţie vizibilă. combinaţii ale acestora sau transformatoare cu flux magnetic de dispersie. Fenomenul se numeşte fosforescenţă dacă luminiscenţa substanţei mai persistă un anumit timp după întreruperea iradierii şi fluorescenţă dacă luminiscenţa se întrerupe odată cu iradierea. Electrozii susţin două filamente (câte un filament spiralat din Wolfram la fiecare din cele două capete). În interiorul tubului se află un gaz inert rarefiat la joasă presiune (10-6 N/cm2 ). chiar şi în timpul operaţiunii de introducere în dulie. în cea mai mare parte sunt rezultatul efectului de luminiscenţă fie a gazelor sau vaporilor metalici. 2. de joasă presiune. drep t sau curbat ca un cerc sau ca litera U. Pentru alimita creşterea curentului se prevăd elemente de stabilizare care pot fi bobine cu miey de fier cu întrefier (drossel). Soclurile trebuie construite astfel încât părţile sub tensiune să nu poată fi atinse în mod accidental. amestecat cu o cantitate redusă de mercur (Hg). Descărcarea electrică într-un asemenea gaz este caracterizată printr-o puternică radiaţie în domeniul ultraviolet al spectrului. iar la exterior cu cîte două picioruşe. În scopul măririi eficacităţii luminoase şi a modificării culorii şi compoziţiei spectrale a luminii radiate. pe filamente se află depusă o anumită cantitate de oxizi alcalino-pământoşi (oxizi de bariu. sticla lămpii fiind acoperită cu o substanţă fluorescentă (luminofor). 11 .2 Lămpi fluorescente tubulare Acestea sunt surse de lumină ale căror radiaţii luminoase. rezistenţe. fie a anumitor corpuri solide. condensatoare. Sunt lămpi tubulare cu descărcări în argon şi vapori de mercur. Caracteristica tensiune – curent a unor asemenea lămpi este negativă. etc. din acest motiv curentul având tendinţa de a creşte nelimtat.

după amorsare curentul trebuie limitat. Balastul este realizat în diferite forme constructive. 1. iar celălalt dintr-un bimetal. Balastul inductiv. În paralel cu bornele starterului se conectează un condensator de circa 10 nF pentru protecţie împotriva paraziţilor radio. cel mai des utilizat. între cei doi electrozi ai starterului se produce o descărcare luminiscentă. este o bobină cu miez de fier electrotehnic. Din punct de vedere electric el reprezintă o impedanţă inductivă conectată în serie cu lampa fluorescentă.filamentele trebuie preîncălzite şi după preîncălzire să fie aplicată o tensiune mai mare decât cea nominală (amorsarea).2 Construcţia unei lămpi fluorescente tubulare.Fig. 1. . moment în care încetează descărcarea luminiscentă. La conectarea lămpii. Aceste condiţii se obţin cu ajutorul a două accesorii: starterul şi bobina de balast (drosselul). Starterul se compune dintr-o lampă cu luminiscenţă cu electrozi reci. tensiunea se aplică la bornele starterului.3 Construcţia unui starter cu lampă luminiscentă 12 . Pentru funcţionarea lampii fluorescente terbuie realizate două condiţii: . lampă cu licărire bimetal condensator 10 nF casetă Placădebaza Bor na decontac t Fig. ţinând cont de caracteristica negativă tensiune – curent a lămpii. energia disipată pe electrozii starterului produce încălzirea lor şi în consecinţă bimetalul se deformează până atinge celălalt electrod. Tensiunea de aprindere a starterului fiind inferioară tensiunii de alimentare. unul dintre electrozi fiind constituit dintr-o lamă de nichel.

funcţionarea acestuia fiind întreruptă. fenomenele repetându-se până la aprinderea lămpii. . în circuitul principal se stabileşte un curent electric suficient de intens care încălzeşte cele două filamente ale lămpii.4 (se poate îmbunătăţi dacă se conectează un condensator în paralel cu bornele de conectare a lămpii). aprinderea normală făcându-se la temperaturi ale mediului ambiant de peste +5ºC. Dezavantajele lămpilor fluorescente sunt: .rezistenţă la vibraţii mai ridicată. produce aprinderea lămpii fluorescente. Lămpile fluorescente. tensiune care este mai mică decât tensiunea minimă de aprindere a starterului. astfel că la bornele lămpii se stabileşte tensiunea nominală de funcţionare a acesteia.lămpile au o pâlpâire .durata de funcţionare mai mare (6500h). . 13 .au un factor de putere scăzut 0. sub această temperatură lămpile se aprind mai greu.au dimensiuni relativ mari.sunt mai puţin sensibile la variaţiile de tensiune.fluxul luminos al lămpilor este maxim la 20 . . face să apară un vârf de tensiune aplicată atât la bornele starterului cât şi la bornele lămpii fluorescente. acest vârf de tensiune.fluxul luminos şi spectrul radiaţiilor este puţin dependent de tensiune. starterul acţionează din nou. Dacă lampa nu s-a aprins.se fabrică într-o gama mică de puteri. starter şi un condensator. faţă de cele cu incandescenţă. Variaţia rapidă a curentului. .eficacitate luminoasă mai mare (50 – 70 lm/W). bimetalul se răceşte şi revine la forma iniţială întrerupând circuitul de preîncălzire a filamentelor lămpii fluorescente. . . găsind filamentele încălzite.un circuit cu impedanţă mare. . având loc într. .temperatura de funcţionare a tubului este mai scăzută (40ºC).La atingerea celor doi electrozi ai starterului. în circuit montându-se un balast. .25ºC. prezintă următoarele avantaje: .racordarea la reţea nu se poate face direct.prezintă un efect stroboscopic supărător pentru obiectele în mişcare (poate fi diminuat prin conectarea pe faze diferite ale circuitelor trifazate). Cum descărcarea luminiscentă din starter încetează. Din acest moment circuitul se închide prin lampă. .

(fig.2. Aceste lămpi s unt de o construcţie 14 . acolo unde înălţimea de suspendare a corpului de iluminat este mai mare decît cea normală. Acest tub de cuarţ este introdus într-un balon de sticlă obişnuită acoperit la interior cu o substanţă fluorescentă. rezistă mult mai bine decât lămpile cu incandescenţă.Fig. lămpile sînt prevăzute cu soclu cu filet tip Edison sau cu soclu baionetă. Temperatura mediului ambiant de lucru normal este de (-25) .zisă o constituie un tub de cuarţ de dimensiuni de circa 10 x 40 mm. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune Acestea se caracterizează prin faptul că descărcarea electrică ce are loc la funcţionarea lor se produce în vapori de mercur la o presiune de câteva atmosfere. astfel încât lampile fluorescente se utilizează tot mai mult şi în domeniul naval. unde. Aceste lămpi se utilizează pe nave cu precădere în corpurile de iluminat montate pe catarge. Lampa funcţionează în asociaţie cu balaslturi speciale pentru limitarea curentului care se stabilizează la valoarea de regim după circa 5-10 min.4 Montaje ale lămpilor fluorescente Pentru dezavantajele prezentate s-au găsit o serie de rezolvări tehnice.3.(+40)°C. Sursa de lumină propriu.4. Aprinderea se face fără dispozitive speciale. deosebit de indicate sunt şi pentru compartimentele de maşini. 1.4 Lămpi cu vapori de sodiu Lămpile cu vapori de sodiu sînt indicate în mod special pentru iluminatul punţilor deschise şi a zonelor de încărcare. fiind expuse unor vibraţii deosebit de intense.1.Pentru fixare. echipat cu electrozi de aprindere şi de funcţionare şi având în interior mercur în stare lichidă. direct la tensiunea reţelei cu ajutorul electrodului auxiliar de aprindere. 1. 2. f).

2. în sistemul optic intră toate elementele corpului de iluminat care modifică fluxul luminos al sursei.Lumina emisă de aceste lămpi se datoreşte pe de o parte radiaţiei termice. pentru alimentare se utilizează transformatoare speciale cu caracteristică tensiune – curent pronunţat căzătoare. Armătura cuprinde ansamblul elementelor care asigură fixarea lămpii. Culoarea luminii emise de aceste lămpi este roşie sau galbenă pe măsură ce presiunea vaporilor creşte. Corpuri de iluminat navale Prin corp de iluminat se înţelege orice dispozitiv.5 Lămpi cu arc Lampa cu arc a fost prima sursă de lumină folosită la bord încă de la sfîrşitul secolului trecut.evacuarea căldurii produsă de lampă şi elementele auxiliare ale acesteia. Lampa cu vapori de sodiu se cuplează direct la reţea prin intermediul unui balast de limitare a curentului.împiedicarea efectelor de orbire. care posedînd o sursă de lumină. . . Astfel. Un corp de iluminat se compune dintr-un sistem optic şi o armătură.3. 1. In prezent se mai folosesc numai ca surse de lumină pentru proiectoare. Uneori în acelaşi scop. în serie cu lampa se montează o rezistenţă ohmică. trebuie să asigure : .realizarea unei protecţii antiexplozive pentru folosirea în încăperi care prezintă pericol de explozie.Lămpile cu arc funcţionează atât în curent continuu cât şi în curent alternativ. redstribuie în mod raţional fluxul luminos al acesteia. a murdăriei şi acţiunii fizico-chimice a mediului ambiant. ajungind să fie în momentul sta bilizării curentului portocalie.realizarea unui grad de protecţie corespunzător împotriva pătrunderii prafului şi apei.similară cu a lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune.dirijarea fluxului luminos în mod corespunzător pentru obţinerea repartiţiei spaţiale dorite. . Orice corp de iluminat este destinat în primul rînd să facă o redistribuire a fluxului luminos al lămpii într-un mod cît mai corespunzător. deci căldurii pe care curentul o dezvoltă la parcurgerea învelişului de gaz dintre cei doi electrozi de cărbune. a sistemului optic şi a căilor de curent precum şi protejarea acestora împotriva deteriorărilor mecanice.Pentru limitarea curentului din momentul amorsării sau în timpul atingerii electrozilor de cărbune. 1. Corpurile de iluminat se pot clasifica după mai multe criterii şi anume : 15 . iar pe de altă parte efectului de luminiscenţă. .

c) după dimensiunile de gabarit — sunt corpuri de iluminat normale. b) după felul sursei de lumină sunt: corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă. d) după caracterul repartizării fluxului luminos între emisfera supe rioară şi cea inferioară. corpuri de iluminat speciale. corpuri de iluminat cu repartiţie mixtă.corpuri de iluminat cu repartiţie semidire ctă. corpuri de iluminat cu repartiţie indirectă la care fluxul luminos este emis în emisfera superioară şi reprezintă un procent de minim 90%. la care fluxul luminos este emis în fiecare din cele două emisfere. corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente tubulare. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. în emisfera inferioară şi respectiv cea superioară fluxul reprezentînd procente de minim 40% şi respectiv maxim 60%.5. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. sunt arătate curbele fotometrice reprezentative pentru clasificările făcute în funcţie de repartiţia fluxului luminos. de serviciu. 16 .5 Curbe fotometrice reprezentative ale corpurilor de iluminat In fig. corpuri de iluminat local. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 90% . corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune etc. de producţie şi auxiliare. corpuri de iluminat cu gabarit redus. 1. care folosesc lămpi cu incandescenţă de orice dimensiuni.a) după destinaţie — sînt corpuri de iluminat pentru iluminatul general al compartimentelor de locuit. corpurile de iluminat general se pot clasifica în :corpuri de iluminat cu repartiţie directă. Fig. 1. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 40% şi maxim 90% .

17 . Pentru ameliorarea acestor deficienţe este necesară utilizarea unor materale de calitate superioară. utilizarea de dulii prevăzute cu dispozitive speciale care să împiedice autodeşurubarea lămpilor în cazul celor cu filet sau. asigurarea protecţiei mecanice a globurilor de sticlă prin utilizarea de grătare de protecţie.realizarea armăturilor corpurilor de iluminat din materiale rezistente la acţiunea apei de mare .executarea globurilor şi lentilelor din sticlă termorezistentă. Din aceste puncte de vedere corpurile de iluminat se pot clasifica în : a) corpuri de iluminat fixate de perete denumite aplici .Modul de repartiţie al fluxului luminos este determinat în primul rînd de forma constructivă a corpului de iluminat respectiv. b) corpuri de iluminat fixate pe plafon. la ulei şi combustibil. mai puţin suple decît cele terestre şi care în general duc la creşterea dimensiunilor de gabarit şi a greutăţii. Ceea ce determină însă în cea mai mare măsură forma construc tivă a unui corp de iluminat sînt locul de amplasare şi particularităţile sistemului de fixare. asigurarea gradelor de protecţie corespunzătoare conform pre scripţiilor societăţilor de clasificare. . c) corpuri de iluminat fixate sub punte . ieşirea din soclu la cele cu soclu sistem baionetă. rezistente la temperatură. Calităţile fotometrice ale unui corp de iluminat naval trebuie însă corelate cu cele de rezistenţă şi fiabilitate solicitate de condiţiile specifice existente la bordul navelor. Printre principalele măsuri care trebuie luate în vederea asigurării unei construcţii şi tehnologii de execuţie corespunzătoare se menţionează : .utilizarea de amortizoare în vederea protecţiei lămpilor împotriva şocurilor şi vibraţiilor. Ea depinde însă în foarte mare măsură de forma reflectorului şi dispersorului şi de caracteristicile de reflexie şi refracţie ale acestora. din care cauză sînt necesare unele concesii în special în privinţa formelor constructive. Acestea din urmă uneori trebuie să primeze. . denumite plafoniere . la umiditate.

. In cazul funcţionării normale a centralei electrice a navei din ta bloul principal de distribuţie primesc alimentare prin intermediul tabloului de avarie.d) corpuri de iluminat suspendate la extremitatea unui cablu.10 secunde de la căderea tensiu nii de la barele tabloului principal de distribuţie.4 Reţele de iluminat naval In functie de tipul şi destinaţia navei se pot utiliza urmatoarele sisteme de iluminat : Iluminatul principal (interior şi exterior) destinat iluminării compartimentelor. mesele de operaţii etc. în locurile în care. a cărui pornire automată de regulă se realizează după cel mult 7. emblemele şi firmele navelor. Fig. care nu se încadrează în nici una din categoriile menţionate mai sus întîlnite de obicei sub denumirea generală de corpuri de iluminat cu destinaţie specială. denumite corpuri de iluminat portabile . Reţeaua acestui sistem de iluminat se alimentează direct de la sursa principală de energie electrică. tub etc. este necesară prezenţa personalului de deservire. denumite corpuri de iluminat suspendate . e) corpuri de iluminat destinate a fi folosite pe masă..gencratorul de avarie prin tabloul de distribuţie de avarie. mesele de navigaţie.1. precum şi creării condiţiilor de evacuare sigură a oamenilor din compartimentele navei. spaţiilor de peste bord pentru lansarea bărcilor de salvare. la dispariţia iluminatului principal. f)corpuri de iluminat destinate a fi ţinute în mînă pe timpul folosirii. Reţeaua iluminatului mare de avarie are aceeaşi tensiune ca şi cea a iluminatului principal. următorii consumatori din reţeaua iluminatului de avarie : 18 . punţilor deschise şi suprastructurilor. Alimentarea ei se face de la diesel.6. Iluminatul de avarie (mare şi mic) este destinat asigurării iluminării minime temporare. Proiector 1.. prin intermediul tabloului principal de distribuţie sau prin tablouri auxiliare de distribuţie. g) corpuri de iluminat destinate punţilor de încărcare. lanţ.. denumite lămpi de masă sau de birou .

de pe punţile bărcilor. timoneriei. în cabina radio. la pupitrele de comandă. În ultimul timp pe scară largă se utilizează şi soluţia cu corpuri de iluminat prevăzute cu sursă proprie. în tunelele liniilor de arbori şi la ieşirile din acestea.felinarele de navigaţie. în locuri greu accesibile. camera hărţilor. din compartimentul maşini. pe scări. Se foloseşte în completare la iluminatul general pe timpul executării diverselor lucrări de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor şi mecanismelor navei. spaţiile de peste bord în paralel cu lansarea la apă a bărcilor. platforme.proiectorul de navigaţie. Iluminatul festiv se foloseşte pentru iluminarea decorativă a navei în zilele de sărbătoare pe timp de noapte. în compartimentul diesel. la posturile de comanda ale motoarelor principale. care stă în permanenţă la încărcare. la tablourile de avarie.felinarul de semnalizare pe timp de zi.lampa pentru iluminatul girocompasuilui. transformatorul este încorporat în carcasa prizei. Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să fie suficient de mare pentru a se asigura alimentarea reţelei de iluminat de avarie timp de 3—36 h (în funcţie de tipul navei şi zona de navigaţie) în cazul în care nava este prevăzută cu dieselgenerator de avarie şi timp de 30 min cînd nava nu este prevăzută cu dieselgenerator de avarie. corpurile de iluminat din culuare. la ieşirile din compartimentele maşini şi compartimentele căldurilor. la posturile de comandă a instalaţiilor de stins incendiu. se prevede iluminat mic de avarie.lgenerator de avarie.D. Această reţea se alimentează la tensiunea de 12 sau 24 V în funcţie de gradul de pericol din punct de vedere a electrocutării pe care îl prezinttă locul de muncă. scări. . treceri. Locurile de montare a prizelor sunt stabilite în Regulile Societăţii de Clasificare. Locurile pentru amplasarea corpurilor de iluminat din reţeaua iluminatului d e avarie precum şi condiţiile de utilizare a acestora sînt precizate în Regulile societăţilor de clasificare. 19 . la T. la tabloul principal de distribuţie şi la cel al instalaţiei electrice de propulsie. la scările de peste bord.generatorului de avarie.P. în rufuri. la mecanismele auxiliare de importanţă vitală. Iluminatul portativ. Prizele iluminatului portativ se pot alimenta fie centralizat de la unul sau două transformatoare coborâtoare de tensiune. Pe toate navele. Corpurile de iluminat din reţeaua instalaţiei iluminatului mic de avarie se prevăd la ieşiri. . . Acest iluminat se alimentează în mod centralizat de la o baterie de acumulatoare. fie din reţeaua iluminatului principal. care constă dintr-un acumulator montat în tampon cu reţeaua. compartimente sociale (în care se pot aduna membrii echipajului sau pasagerii în diverse ocazii) la ieşirile din aceste încăperi. inclusiv pe cele echipate cu diese. Îîn acest din urmă caz.

1 Lumini de navigaţie şi semnalizare Luminile de navigaţie şi semnalizare se folosesc pentru evitarea abordajelor pe mare şi pentru transmiterea unor informaţii altor nave. În cazul utilizării celui de al doilea mod. Acest iluminat se realizează cu corpuri de iluminat proprii. Iluminatul general.Iluminatul de serviciu asigură iluminatul minim al încăperilor în cazurile în care nu este necesar iluminatul principal. modul de distribuţie şi culoarea luminii. Componenţa lămpilor de navigaţie este prescrisă de „Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 1972. Avînd în vedere importanţa acestor felinare pentru asigurarea siguranţei navigaţiei pe mare. Iluminatul combinat cuprinde atit corpuri de iluminat local amplasate direct la locurile de muncă pentru iluminarea suprafeţelor de lucru cît şi corpuri de iluminat general care echilibrează distribuirea strălucirii în cîmpul de vedere şi care crează iluminarea necesară în toată încăperea. Luminile de navigaţie şi semnalizare trebuie să fie folosite de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui şi pe timp cu vizibilitate redusă. 20 . 1. cât şi în Regulile Registrelor de clasificare a navelor. Iluminatul de camuflaj este destinat asigurării condiţiilor pentru executarea de lucrări pe punte noaptea fără demascarea obiectului. Ele se aprind la apusul soarelui. bătaia (distanţa pînă la care trebuie să fie vizibilă lumina) precum şi modul lor de amplasare la bord. la puteri ale instalaţiei de iluminat relativ mici. ele trebuie să fie de o construcţie deosebit de îngrijită în conformitate cu prescripţiile de construcţie şi verificare foarte severe. sînt stabilite pentru fiecare tip de navă atît în convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. Există două moduri de amplasare a corpurilor de iluminat pentru realizarea iluminării cerute şi anume: amplasarea uniformă şi neuniformă. Aceste lumini sînt produse cu ajutorul unor corpuri de iluminat speciale cunoscute sub denumirea de felinare de navigaţie şi semnalizare.4. Numărul şi tipul acestora. amplasarea fiecărui corp de iluminat se determină în funcţie de elementele amenajării din compartimentul respectiv sau a locurilor de muncă. precum şi în toate celelalte împrejurări în care această măsură este necesară. Acest gen de iluminat are avantajul că dă posibilitatea asigurării unui nivel ridicat de iluminare pe suprafeţele de lucru. După apusul soarelui nu trebuie să se vadă nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile de navigaţie şi semnalizare şi care să poată stânjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghi corespunzătoare. reguli care se regăsesc şi în prescripţiile Registrelor de clasificare a navelor. Amplasarea uniformă a corpurilor de iluminat pe plafon se foloseşte acolo unde este necesară asigurarea unei distribuiri uniforme pe întreaga suprafaţă a încăperii. realizează iluminarea generală a compartimentului în ansamblu şi a diverselor suprafeţe de lucru din compartiment (când acestea există) suprafeţe pe care nu este necesară asigurarea unei iluminări suplimentare.

În acelaşi scop este de asemenea necesar ca centrul sursei de lumină să fie aşezat în focarul lentilei.Polonă. şi cu filltre de lumină pentru obţinerea culorilor corespunzătoare.P. De foarte mare importanţă pentru felinarele cu lumina colorată este şi puterea maximă a lămpii care se montează. tipurile şi amplasarea corpurilor de iluminat în compartimentul respectiv în aşa fel încît să se obţină iluminarea cerută in planul util. Corpul felinarelor. Materialul din care se fabrică lentila şi filtrul de lumină trebuie să fie de calitate superioară atît din punct de vedere al clarităţii. felinarele de navigaţie se prevăd cu lentile Fresnel. deoarece culoarea filtrelor de lumină corespunde la aşa-zisă temperatură de culoare a filamentului (în cazul lămpilor cu incandescenţă). In afară de aceasta se mai urmăreşte şi îndeplinirea unor cerinţe ca: 21 . 1. conectarea şi controlul funcţionării felinarelor de navigaţie se face printr-un tablou sau panou special care. fie prin montarea numai acelor surse de lumină care au înălţimea corespunzătoare centrului focal al lentilei (înălţime prescrisă.Pentru obţinerea vizibilităţii (bătăii) necesare în conformitate cu modul prescris de distribuire a luminii. deoarece din cauza locului de amplasare (pe punţi dcschise) ele vin în permanenţă în contact cu apa de mare fiind din acest punct de vedere mult mai expuse decît celelalte corpuri de iluminat de pe navă.5 Metode de calcul al iluminatului la bordul navelor Scopul principal al calculului iluminatului este acela de a determina numărul. de către constructorul felinarului). Aceasta se asigură fie printr-o construcţie specială care să permită reglarea înălţimii sursei de lumină (construcţie rar întîlnită). în caz de defectare a unuia din felinare sau a circuitului acestuia. spre exemplu : din verde în cenuşiu şi din roşu în roşu-galben. De obicei. ca o măsură de prevedere. se execută de obicei din bronz sau alamă. printre care cei mai obişnuiţi au fost firme din U. din cauza vibraţiilor şi şocurilor. cit şi al rezistenţei la şocuri de temperatură. dă un semnal optic şi acustic.S. felinarele de navigaţie se echipează cu lămpi cu incandescenţă. dar s-au mai importat şi de la diverşi furnizori străini. fiind posibil ca la lămpile mai puternice. şi R.S. culoarea acestuia să se schimbe iar filtrul să coloreze lumina altfel decît cea necesară. fiind prevăzute atît cu dulii baionetă (B22) cît şi cu dulii Edison (E 27) de execuţie specială (cu cric) care să împiedice autodeşurubarea lămpii din soclu. România a aderat la „Convenţia referitoare la Regulamentul Internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. de regulă. Alimentarea.R. Pînă în prezent în România s-au fabricat felinare de navigaţie la EL-BA Timişoara.

Această condiţie este în general valabilă pe nave. metoda de calcul al iluminatului cu proiectoare. S — suprafaţa totală de lucru în plan orizontal. metoda nu este aplicab ilă. Pentru iluiminarea suprafeţei de lucru denumită şi plan util. Raportul dintre fluxul util şi fluxul total al izvoarelor de iluminat n Φ (n fiind numărul de izvoare. uniformitatea iluminării. - Metodele de calcul al iluminatului depind de felul instalaţiei de iluminat. iar Φ fluxul unui izvor) se numeşte coeficient de utilizare şi se notează de obicei cu u. (1. local. Metoda coeficientului de utilizare Pentru simplificarea calculelor se consideră că toate sursele de iluminat sunt punctiforme.14) unde Emed este valoarea iluminării medii a suprafeţei de lucru impusă de normative sau de registrul naval .5. Pentru prezentarea metodei este necesar sa se introducă noţiunea de coeficient de utilizare. 1.13) 22 . Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului interior şi permite să se ţină cont şi de fluxul reflectat de plafon şi pereţi. denumit flux util. metoda puterii specifice. De regulă această suprafaţă.1. pupitrelor etc. metoda punct cu punct. care se asigură în special prin ampla sarea raţională a corpurilor de iluminat în interiorul compartimentului. pentru compartimentele închise se consideră la 0. prin lallegerea corespunzătoare a tipului şi puterii izvorului luminos. adică u = Dar fluxul util se poate scrie : (1. adică la nivelul suprafeţelor meselor. portativ etc. Acest lucru este valabil în general pentru cazurile în care raportul dintre diametrul sau cea mai mare dimensiune a sursei si distanţa până la planul util este mai mic de .- limitarea efectului de orbire care se obţine prin amplasarea co respunzătoare a corpurilor de iluminat.8 m de la paiol. Pentru iluminatul exterior. se utilizează numai o parte din fluxul total emis de izvoarele de iluminat din încăpere. Dintre metodele mai întîlnite se vor prezenta : metoda coeficientului de utilizare. prin utilizarea unor ecrane de dispersie.

18) (1. formula se corectează prin introducerea unui coeficient numit coeficient de depreciere K care are valoare supraunitară. Fluxul luminos Φ care trece prin corpurile de iluminat se calculează cu formula : (1. adică Φ= = (1. pereţilor şi plafonului.3. această formulă nu este aplicabilă întrucît nu permite să se ţină cont de micşorarea în timp a fluxului luminos datorită : vola tilizării filamentului. restul pierzîndu-se la trecerea prin corpul de iluminat şi prin reflexii multiple pe pereţi şi plafon. Valorile coeficientului K sînt date în tabelul 1. murdăririi balonului. considerîndu-se că toate corpurile de iluminat sînt identice. Coeficientul specific de utilizare us se defineşte în acest caz ca fiind raportul dintre fluxul util şi fluxul care trece prin corpurile de iluminat.17) se obţine valoarea fluxului dat de un corp de iluminat. 23 . Pentru aceasta.15) în care : η este randamentul unui corp de iluminat.16) Prin unmare se poate constata că cei doi coeficienţi de utilizare sînt legaţi prin relaţia : u = us η Plecînd de la formula : u= = (1.19) Practic însă. adică us = (1.Din fluxul luminos emis de izvoarele de iluminat numai o parte cade pe suprafaţa utilă.

care sunt : — se aleg din tabel Emin . 2. Prin urmare.5 m .3 1.8 1.3 1. cabine. 21 ) (1. Punţi deschise : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. scame (magazie de cabluri etc. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. cambuze : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. praf.5 m. ateliere.) Compartimente cu degajare medie de fum.15 2 4 ori pe ori pe lună an 1. Valorile acestui coeficient sînt date în tabelul 6.5 m. praf.3 V a lo r ile c o e f ic ie n t u lu i d e d e p r e c ie r e K Caracteristicile şl denumirea Coeficient de compartimentelor şi punţilor depreciere K LI LF Compartimente de mare degajare de fum. 20 ) 24 . K ş i Z . compartimente de serviciu etc.7 1.4. scame (compartimente de masini .15 3 3 ori pe ori pe lună lună 1. cabine de locuit. introducînd aceste două corecţii se obţine : Φ= sau Φ= Această formulă sugerează etapele de calcul al iluminatului prin : metoda coeficientului de utilizare. în norme nu este menţionata iluminarea medie ci minimă (v.Tabelul 1.3 3 ori pe an Uneori.5 1.) : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. compartimente de mecanisme auxiliare.5 1.5 1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2.5 m .5 1.5 m. Deoarece în formula (1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. (1.0 1. anexa I). praf.5 m . notat în general cu Z.3 Perioadele Ia care se curăţă lămpile 4 4 ori pe ori pe lună lună 1. scame (compartimente caldarină.19) intră iluminarea medie este necesar ca aceasta să fie calculată în funcţie de iluminarea minimă înmulţită cu un coeficient numit coeficient de uniformitate mediu. Compartimente cu degajare mică de fum.minim.

— modul de distribuţie al fluxului luminos în spaţiul dat de corpurile de iluminat .2 1. Normele de iluminat cuprinse în R.R. Apoi se amplasează corpurile de iluminat cit mai uniform.R.9 2. Iluminarea minimă cerută în compartimentele navei este reglementată în R.6 1.N.21). — raportul L/hc . Prin urmare pentru alegerea iluminării minime este necesar să se cunoască destinaţia compartimentului. Pentru corpurile de iluminat cu lumină indirectă. sînt menţionate în anexa I. Pentru determinarea valorii coeficientului Z cu o bună aproximaţie se poate folosi tabelul 6.15 1. emailate Cu distribuţie largă Cu distribuţie largă.3 -se alege tipul corpurilor de iluminat ce urmează a fi ampla sate în compartimentul respectiv. Determinarea coeficientului de uniformitate mediu-minim Z .30 1.2 1.40 1.35 1. în care : L este distanţa dintre corpurile de iluminat şi — h c — înălţimea pînă la planul d e iluminat. pătratului între cu latura L aparatele de iluminat Pe vîrfurile triunghiului echilateral cu latura L = Raportul L/h Cu distribuţie concentrată cu oglinzi Cu distribuţie modic. sau cunoscindu-se Φ se calculează n.90 1. în continuare se va prezenta pe scurt posibilitatea alegerii din tabele a mărimilor din membrul drept al formulei (1.N. Determinarea iluminării minime .65 1.Valorile coeficientului de uniformitate mediu-minim Z Tabel 1. astfel încît relaţia să fie satisfăcută acoperitor. Acest coeficient depinde de o serie de factori ca : — coeficienţii d e reflexie ai pereţilor şi tavanului .4.40 1. iluminat exterior 1.70 2. — alegîndu-se n se calculează Φ.2 1.6 1.4 Repartiţia aparatelor de iluminat Pe un singur Pe rind cu vîrfurile Tipul aparatului de iluminat distanţa L. tipul iluminatului şi tipul sursei de iluminat. semidirectă sau uniform dispersată Z=1 la aceleaşi valori ale raportului L/hc 25 .0 2. în acest fel us şi sau u pot f i determinate din tabelul conceput pentru fiecare tip de corp de iluminat in parte .

— suprafaţa încăperii S .3 în funcţie de condiţiile concrete respective. — înălţimea de calcul h c a corpului de iluminat (distanţa pe verticală dintre corpul de iluminat şi planul de iluminat). Valoarea coeficientului de utilizare depinde de următorii factori : — randamentul şi curba fotometrică a corpului de iluminat .Determinarea coefic ientului de depreciere K.5 Valorile coeficienţilor dc reflexie Valoarea coeficientului de reflexie. în metri . în metri. Pentru compartimentele cu lungimea a care depăşeşte lăţimea b de 3. Tabe lul 1. pereţilor şi paiolului : .5. Valorile acestui coeficient se pot determina din tabelul 1. Valorile medii ale coeficienţilor de reflexie ai materialelor utilizate pe navă sunt date în tabelul 1. hc — înălţimea de calcul. . % Valoarea medie 65—75 69—77 40 – 55 10 . Coeficientul de utilizare creşte la scăderea înălţimii de calcul .5 ori şi mai mult. Indice le de local se calculează cu formula : i= în care : a este lungimea compartimentului. . Coeficientul de utilizare creşte odată cu creşterea suprafeţei încăperii . indicele de local se calculează cu formula : i= 26 . Determinarea coeficie ntului de utilizare. coeficienţii de reflexie ai plafonului. b — lăţimea compartimentului.15 5 – 10 20—40 10 10 Valoarea de calcul 70 70 50 10 10 30 10 10 Material Vopsea albă Vopsea galbenă Vopsea gri Linoleum Sorturi închise de lemn Sorturi deschise de lemn Covoare închise la culoare Draperii închise la culoare Pentru comoditatea luării în consideraţie a formei şi dimensiunilor compartimentului se introduce noţiunea de indice de local. Coeficientul de utilizare se micşorează odată cu creşterea acestui raport . în metri . — raportul dintre lungimea şi lăţimea compartimentului.

Pentru iluminarea cabinei se utilizează corpuri de iluminat de tip CC755 fiecare avind patru lămpi fluorescente te de dte 15 W.5.72 Coeficientul de depreciere s-a luat egal cu 1.0 atunci se iau in consideraţie aceste valori limită.5) coeficienţii de reflexie ai pereţilor şi plafonului: =70%. cunoscind toate mărimile din membrul drept al formulei se poate determina fluxul necesar al corpului de iluminat. iar coeficientul de itumînare mediu. Cu ajutorul formulei (6. de tip CC—755.22) se determină indicele de local: n= Ţinind cont de culorile şi materialul pereţilor se determină (vezi tabelul 1. de înălţimea de amplasare a corpului deasupra suprafeţei de lucru. sau pentru unele lămpi poate fi determinat coeficientul de utilizare.2. Cu formula (1. Să se calculele numărul de corpuri de iluminat necesare pentru iluminarea unei cabine cu suprafaţa S = a b = = 4*2. In acest fel.6 sau mai mare de 3. Principiul metodei constă în aceea că în funcţie de tipul corpului de iluminat ales. Prin urmare se vor instala două corpuri de iluminat. 1. Calculul iluminatului general uniform cu ajutorul acestei metode se recomandă pentru majoritatea compartimentelor navei.2 m iar tensiunea de alimentare de 220 V. de iluminarea normată în plan orizontal şi de suprafaţa 27 . Iluminarea medie cerută de norme este E=100 Ix. Din tabele se determină prin interpolare coeficientul de utilizare u = 0. sau dacă sunt disponibile numai anumite corpuri de iluminat de flux cunoscut re zultă numărul necesar de corpuri din formula n= E xe mp lu d e c a lc u l. deoarece in calcul s-a luat iluminarea medie. din cataloagele de corpuri de iluminat.3). Prin urmare.3 (din tabelul 1. =50%. Metoda puterii specifice Puterea specifică p este raportul dintre puterea instalată a lămpii şi mărimea suprafeţei iluminate. fiecare corp de iluminat având fluxul luminos Φ =700 lm.minim s-a luat egal ca unitatea.Dacă in urma calculului se obţine pentru indicele de local o valoare mai mică de 0. =30%.5 = l0 m2 . Înălţimea de calcul este de 2.27. avind practic orice suprafaţă (la creşterea suprafeţei precizia de calcul creşte).23) se determină numărul total de corpuri de iluminat: n= =1.

24) în cape p se dă în W/m2 . de coeficienţii de reflexie : depreciere K. şi . Pe în W. Prin urmare rezultă puterea totală a lămpilor P = 12. şi — valorile fluxurilor luminoase. Datele iniţiale sînt aceleaşi din exemplul anterior în care se utilizează metoda coeficientului de utilizare. S în m2 .5.2*10 = 122 W şi numărul lămpilor n= Avînd în vedere că în fiecare corp de iluminat se amplasează cite patru lămpi.sînt valorile puterilor specifice în ambele cazuri.3. Metoda punct cu punct Metoda punct cu punct dă posibilitatea să se determine iluminarea într. K şi Kx — valorile coeficienţilor de depreciere.un punct dat al suprafeţei de iluminat amplasat în orice plan : vertical.26) în care : px şi p'x . orizontal si oblic. de înălţimea de calcul h C . O bună precizie de calcul se obţine în acel caz în care distanţa de la corpul de iluminat la suprafaţa de iluminat este de cel puţin cinci ori mai mare decît dimensiunea cea mai mare a corpului de iluminat cînd punctul este depărtat de suprafeţele reflectorizante şi cind corpurile de iluminat au o lumină directă sau semidirectă. de iluminarea E şi de coeficientul de Valorile puterii specifice pentru aceleaşi corpuri de iluminat. Exemplu de calcul.2 W/m2 . . 28 .compartimentului din anexa II a—k se determină valoarea puterii specifice p. 1. Cunoscînd suprafaţa compartimentului S şi puterea lămpii din corp Pe se obţine numărul de corpuri de iluminat cu formula: n= (1. Din anexa II se determină pentru corpul de iluminat tip CC-755 puterea specifică p= 12. În anexa II se dau mărimile puterii specifice pentru diferite corpuri în funcţie de suprafaţa iluminată S. rezultă că sînt necesare două corpuri de iluminat tip CC-755.25) (1. dar cu alţi parametri ai lămpii sau a i coeficientului de depreciere pot fi determinate cu formulele : Px= P'x= (1.

a căror amplasare este cunoscută.9. ţinînd cont şi de coeficientul de depreciere K. Influenţa corpurilor de iluminat îndepărtate şi a refle xiei luminii se introduce prin coeficientul μ. dar de regulă se dau în special pentru planul orizontal. 1.05 pentru corpurile de iluminat cu lumină directă şi pentru cazul in care punctul de calcul este departe de pereţii camerei. Iluminarea Σe se determină pentru fiecare corp de iluminat în parte din curbele izolux ale acestuia. In acest caz iluminarea totală dată de corpurile de iluminat în punctul respectiv se notează cu Ʃ e. iar hc fiind înălţimea de calcul. pentru cazul în care suprafeţele sînt bune reflectorizante.d fiind distanţa pe orizontală între punct şi piciorul perpendicularei care cade din centrul corpului de iluminat. Aceste curbe sînt obţinute pentru diferite plane. In acest fel.25—1.3 pentru corpurile de iluminat cu lumină semidirectă. pentru obţinerea în punctul dat a unei iluminări reale E. cum este compartimentul de maşini. celelalte mărimi fiind prezentate anterior. între limitele 1.28) Această metodă este aplicabilă pentru calculul iluminatului local şi exterior şi de asemenea pentru compartimente de dimensiuni mari. Cunoscînd fluxul unei lămpi din interiorul corpului de iluminat se determină iluminarea reală cu formula : E= (1. punctul de calcul se găseşte lingă perete sau pentru cazul în care corpurile de iluminat sînt prea depărtate.27) unde n este numărul de lămpi în corpul iluminat. în fiecare corp de iluminat trebuie să fie introdusă o lampă cu fluxul luminos Φ= (1.Presupunem că punctul respectiv este iluminat de cîteva corpuri de iluminat. Mărimea coeficientului fi este cuprinsă între limitele 1—1. iar in fiecare corp este am plasată convenţional o lampă avînd fluxul luminos de 1000 Im. 29 . Un exemplu de asemenea curbe este cel din fig.

8.0 . d3III = 1.8 . d1IV = 1.25. 1. In prealabil se consideră că iluminarea se asigură cu ajutorul a patru tuburi fluorescente de cile 15 W fiecare. =0.9. amplasate după planul din fig.10. d3IV = 1.8 m de la paiol). d1II = 1. Curbe izolux (exemplu) Exemplu de calcul.5 . d4II =2.8 . =0. d4I = 1. Pentru aceasta se determină distanţele dintre aceste puncte şi picioarele perpendicularelor din centrele luminoase fata de iluminat: d1I = 1. (planul util este la 0.8 .8 = 1. d2IV = 2.5m.25. Să se calculeze iluminatul cabinei căpitanului care are următoarele date: S=4*3 m2 .25. d4IV = 0.5 . 1.5.h=2. Punctele 1-4 sunt punctele în care se verifică iluminarea.Fig. 6. d2III = 1. d4III = 2.0 . d2I = 2.5 înălţimea dc calcul este hc=h—0.7 m.5 . K =1. d3II =1. d1III = 1.0. d3I = 1.7.0. d2II= 1. Cu ajutorul acestor valori d şi a valorii k c utilizînd curbele izolux spaţiale ale corpurilor de iluminat tip CC-775 (fig.8. =0.25. incluse în patru corpuri de iluminat de tip CC775.11) se determină iluminările convenţionale in punctele respective : 30 .

adică Emed = 187 Ix > Enorm = 150 lx. Valorile reale ale iluminărilor în punctele 1-4 se determină cu formula (1.∑e1 = 24 + 24 + 24 + 24 = 96 lx . După calcularea iluminări în punctele 1-4 se calculează iluminarea medie în cabină cu ajutorul formulei: In acest fel se constată că iluminarea medie este mai mare decît cea stabilită prin norme.2 E2 =157 lx. E3 =187 lx. ∑e3 = 30 + 30 + 12 + 12 = 84 lx . ∑e2 = 5 + 30 + 30 + 5 = 70 lx. 31 . ∑ e4 = 17 + 5 + 9 + 55 =86 lx.28) pentru u =1. şi prin urmare alegerea corpurilor de iluminat este corectă. E4 =192 lx.

etanşe la gaze sau cu corpuri de iluminat în execuţie antiexplozivă montate în interiorul încăperii.6.1In toate încăperile.6.25 kW şi radiatoare electrice de cabină cu un curent nominal pînă la 10 A. trebuie să fie montate lămpi de iluminat fixe alimentate de la sursa principală de energie electrică.6.2 ALIMENTAREA CIRCUITELOR ILUMINATULUI PRINCIPAL 1.1.1. de asemenea. 32 .1.3 trebuie să se prevadă.6 CERINŢE ALE REGISTRULUI NAVAL ROMÂN PRIVIND ILUMINATUL ELECTRIC LA NAVE 1.6. trebuie să se ia măsuri pentru înlăturarea efectului stroboscopic.6.6. De la tablourile de iluminat principal.1 CERINŢE GENERALE 1.6. şi lămpi cu incandes cenţă.6. destinate numai pentru acest scop.6. 1.1. 1. pentru condiţii de locuit şi evacuare a pasagerilor şi a echipajului. 1.7 Incăperile de acumulatoare şi alte încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie iluminate cu corpuri de iluminai normale dinspre încăperile învecinate care nu prezintă pericol de explozie prin deschideri acoperite cu sticlă.6.Dacă E ed < Enorm se măreşte numărul de corpuri de iluminat. păstrîndu-se uniformitatea amplasării lor şi se reia calculul. în care se află părţi vizibile de mecanisme în rotaţie.1.4 In încăperile sau în locurile iluminate cu tuburi fluorescente. 1. 1.5 Lămpile de iluminat exterior trebuie montate astfel încât să nu producă dificultăţi la conducerea navei în timpul nopţii. locurile şi spaţiile. a căror iluminare este importantă pentru siguranţa navigaţiei. se pot alimenta dispozitive de acţionare electrică de mică importanţă cu o putere pînă la 0. 1.2 Corpurile de iluminat.1.1.1. instalate în încăperile şi în spaţiile unde este posibilă deteriorarea globurilor. 1.1 Tablourile de distribuţie ale iluminatului principal trebuie să fie alimentate prin circuite de alimentare separate. trebuie să fie protejate cu grătare de protecţie.3 Instalarea corpurilor de iluminat trebuie să se facă astfel. încît să fie exclusă încălzirea cablurilor şi a materialelor din apro piere pînă la temperatura care depăşeşte pe cea admisibilă. în afara circuitelor terminale de ilu minat.6 In încăperile şi spaţiile iluminate cu lămpi cu descărcare cu gaze. comanda mecanismelor şi instalaţiilor. care nu asigură continuitatea iluminării la variaţiile de tensiune prevăzute in tabelul 2. 1.2.

2. tunelurilor liniilor de axe.1.2.2.6. În cazul cînd se folosesc bare secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la secţii diferite. 1.6. 1. să se facă pe un singur circuit de la tabloul de gr up sau direct de la tabloul principal de distribuţie.. 1 2 3 plnâ la 50 V tic la 51 V la 120 V dc la 121 V la 250 V Curentul maxim al circuitelor de iluminat [A] 10 14 24 Ventilatoarele de cabină şi alţi consumatori de mică putere pot fi alimentaţi de la circuitele terminale de iluminat.5 Dacă nava este împărţită în zone principale de protecţie împotriva incendiilor. Numărul surselor de iluminare care se alimentează de la circuitele finale trebuie să fie astfel încât încărcarea pe circuit să nu depăşească valorile menţionate în tabelul 6. Pe navele de marfă. avînd corpurile de iluminat aşezate astfel. se permite ca alimentarea iluminării încăperilor enumerate mai sus. cu instalaţii electrice de putere mică. iar pe navele de pasageri şi iluminatul saloanelor. schelelor şi trecerilor care duc la puntea bărcilor trebuie să fie alimentat cel puţin prin două circuite independente.crt. precum şi prizele de curent trebuie să fie alimentate de la tabloul de ilu minat printr.2 Dispozitivele de protecţie ale circuitelor terminale de iluminat din încăperile de locuit şi spaţiile sociale trebuie să se calculeze pentru un curent nominal de cel mult 16 A. Circuitele pentru instalaţia dc ilumi nat trebuie să fie montate astfel. altul decît circuitul de alimentare a corpurilor pentru iluminatul general. încît incendiul dintr-o zonă să nu deterioreze circuitele care alimentează iluminatul din alte zone. încît să fie asigurată o uniformitate cît mai marc a iluminării. 1. compartimentelor de maşini.4 Corpurile de iluminat local în încăperile de locuit. In cazul cînd se folosesc bare 33 .6.3 Iluminatul coridoarelor. scărilor.6. independente de circuitele de alimentare care alimentează iluminatul altor zone protejate împotriva incendiilor. Tabelul 1.un circuit de alimentare separat. iluminatul fiecărei zone trebuie să fie alimentat de la două circuite dc alimentare.2.6.2. în afara compartimentelor de maşini. aparatelor de măsură pentru nivelul apei in căldări. Aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la tablouri de grup diferite. curentul însumat în sarcină al consumatorilor cuplaţi nu trebuie să depăşească 80% din curentul nominal al dispozitivului de protecţie.2.1 Tensiune Nr.

1.3.secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la diferite secţii ale barelor.2. încît în caz de incendiu sau alte cazuri de avarie. 1.3 Corpurile de iluminat de la iluminatul principal se pot utiliza ca iluminat de avarie dacă ele pot obţine alimentarea şi de la sursele de energie de avarie.1 Iluminarea diferitelor încăperi. din magaziile de mărfuri. instalaţia iluminatului de avarie să nu iasă din funcţiune.2.6 Instalaţia iluminatului principal trebuie executată astfel încît în caz de incendiu sau altă avarie în încăperile în care sînt amplasate sursele principale de erergic electrică şi/sau transformatoarele de iluminat principal (dacă există). Iluminatul căilor de evacuare a oamenilor din încăperi la puntea bărcilor trebuie să fie cel puţin 0. 1. 1.3. trebuie să fie alimentate de la un tablou de distribuţie special. 1.6.3. în încăperile în care sînt amplasate sursele de avarie pentru energia electrică şi/sau transformatoarele ilumina tului de avarie (dacă există).6. 1.6.5 In scopul iluminatului de avarie se pot utiliza corpurile staţionare separate cu acumulatori încorporaţi şi cu reîncărcarea lor auto mată de la reţeaua iluminatului de bază cu comutare prin releu.6. 1. 1.6. în acest caz se cere să existe o semnalizare luminoasă pentru existenţa tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat magaziile.6. trebuie să se prevadă un sistem de semnalizare optică a prezenţei tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat.3 ILUMINATUL DE AVARIE 1. La navele cu instalaţie electrică de putere mică se admite ca alimentarea lămpilor de iluminat magazii să se facă de la tabloul de distribuţie montat în timonerie.2 Pentru a obţine iluminatul cerut.3. a locurilor şi spaţiilor de la iluminatul de avarie trebuie să fie de cel puţin 10% din iluminatul tolal al iluminatului principal. să nu se defecteze instalaţia iluminatului principal.4 Reţeaua iluminatului de avarie trebuie astfel executată.3.6.6. 34 .6.6 Fiecare corp de iluminat din iluminatul de avarie şi corpurile de iluminat combinate (conţinînd becuri pentru iluminatul normal şi de avarie) vor fi marcate cu culoarea roşie.2 Lx. corpurile de iluminat ale iluminatului de avarie cu becuri cu incandescenţă se pot combina cu lămpi luminiscente. Se admite ca iluminatul de la corpurile de iluminat de avarie din încăperea de maşini să fie de 5% din iluminatul de la cel principal dacă se prevăd prize alimentate de reţeaua de iluminat de avarie. Pe acest tablou. în afară de siguranţe şi întrerupătoare.7 Corpurile de iluminat fixe.3.

6.6.6. 1. În încăperile de locuit şi de serviciu uscatle se admite folosirea întrerupătoarelor monopolare in circuitele care deconectează cor puri de iluminat separate sau grupe de corpuri deiluminat cu un curent nominal de max. 1.6.6.6 PRIZELE DE CURENT PENTRU ILUMINATUL PORTATIV 1.6.6.6.6.5 In reţelele iluminatului de avarie nu trebuie utilizate întrerupătoare locale ale corpurilor de iluminat. 1. trebuie să fie protejate priu carcase metalice legate eficient la părnînt. care indică tensiunea.5 CORPURI DE ILUMINAT 1.6.6. 6 A precum şi corpuri de iluminat la tensiune nepericuloasă. trebuie protejate.1 În toate circuitele de iluminat. se va prevedea un dispozitiv de deconectare centralizată.2 Pentru corpurile de iluminat staţionare ale instalaţiei de iluminat exterior. în condiţii normale.4. 1. 1. 1.3 Intrerupătoarele circuitelor de ilu minat ale staţiilor de stingere a incendiilor trebuie să se monteze în exteriorul acestor încăperi.6.1 pe punte.5. 1. trebuie să se utilizeze întrerupătoarele bipolare.4 Intrerupătoarele lămpilor de iluminat din spatele tablourilor de distribuţie liber aşezate trebuie să fie montate la fiecare intrare în spaţiul din spatele tabloului.4. 1.5.4. din timonerie sau de la un alt post de cart permanent de pe puntea superioară.6. 1.4. în apropierea vinciului de ancoră.2 Condensatoarele cu o capacitate de 0. Se admite utilizarea în trerupătoarelor locale în circuitele corpurilor de iluminat ale iluminatului de avarie care. alimentate cu o tensiune de peste 250 V.1 Bobinele de şoc.1 Prizele de curent pentru iluminatul portativ trebuie să fie instalate cel puţin în următoarele puncte: . tensiunea la bornele lui să nu depăşească 50 V. condensatoarele şi celelalte armături ale corpurilor de iluminat fluorescent.4. Iluminatul de avarie din timonerie trebuie să fie dotat cu întrerupător.4 La dispozitivele de iluminat fluorescent.5.3 Bobinele de şoc şi transformatoarele cu o mare reactanţă inductivă trebuie să fie instalate cît mai aproape de corpul de iluminat pentru care sunt destinate.5 μF şi mai mult trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de descărcare. Toate piesele acestor corpuri de iluminat.1.4 ÎNTRERUPĂTOARELE DIN CIRCUITELE DE ILUMINAT 1.6. sînt corpuri de iluminat ale iluminatului principal. încît la 1 min după deconectarea condensatorului. trebuie prevăzute inscripţii de avertizare.5. Dispozitivul de descărcare trebuie executat in aşa fel. 35 .

.12 zona de amplasare a vinciurilor. .13 zona lochului şi al sondei ultrason. trebuie să fie montate cu cupla în jos.6.6.2 încăperea girocompasului.6.2. Aceste condiţii nu se referă la navele a căror reţea de iluminat are o tensiune mai mică de 30 V.8. 1. . Normele menţionate în tabelul 1.14 încăperile instalaţiilor centralizate de ventilaţie şi de aer condiţionat. 1. de asemenea.8 FELINARELE DE NAVIGAŢIE 1.6. .7 spatele tabloului principal de distribuţie.6. iar pe remorchere. .11 cabina radio.6 compartimentele de maşini.8 încăperile electrice speciale. .9 tunelul arborelui port-elice. nave de pescuit. ş i felinarele 36 .4 încăperea instalaţiei de cîrmă (guvernare). . 1. trebuie să aibă o construcţie care să excludă posibilitatea introducerii fişelor pentru a anumită tensiune la o priză cu o tensiune mai mare. . . alimentate cu tensiuni diferite.6.3 Prizele pentru iluminatul portativ şi pentru alţi consumatori de energie electrică. 1.3 încăperea convertizoarelor instalaţiei radio. în încăperile închise ale separatoarelor de ulei şi combustibil şi în locurile în care se cer numai echipamente în execuţie antiexplozivă.7 ILUMINAREA Iluminarea anumitor încăperi şi spaţii nu trebuie să fie mai mică decît valorile date în tabelul 1. 1.2 pentru iluminatul general se referă la un nivel de 800 mm deasupra paiolului încăperii. instalate pe punţi deschise..1 Tabloul felinarelor de navigaţie va alimenta prin circuite separate felinarele de catarg.6. .6. .6. felinarele din borduri şi de pupa.6.2 Prizele de curent. .6.5 încăperea agregatului de avarie. nave pilot şi alte nave cu destinaţie specială.10 timonerie. iar normele iluminatului general + local la nivelul suprafeţelor de lucru.4 Nu se vor instala prize de curent în încăperile de maşini aproape de paiol.

1. Indicatorul vizual trebuie executat şi montat astfel. 1. pe fiecare circuit trebuie prevăzut un întrerupător bipolar.6. prin tabloul de distribuţie de avarie (dacă există). 1. 1. Alimentarea semnalizării acustice trebuie să se facă de la o altă sursă sau de la alt circuit decât sursa sau circuitul de alimentare a tabloului felinarelor de navigaţie sau de la o baterie dc acumulatoare. Se admite instalarea dispozitivelor de comandă a felinarelor de navigaţie într. 1.8. astfel: . conectat în circuitul felinarului de navigaţie.3 Felinarele de navigaţie trebuie să fie conectate la reţeaua de alimentare. 1.5 Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie să fie protejat pe ambii conductori şi prevăzut cu un indicator optic automat al funcţionării felinarelor de navigaţie conform cerinţelor capitolului — „Mijloace de semnalizare".8.8. încît ieşirea sa din funcţiune să nu provoace deconectarea felinarului de na vigaţie.6. 37 .1 printr.6. nu trebuie să depăşească 3% din tensiunea nominală. trebuie să se utilizeze dulii şi lămpi care corespund cu cerinţele părţii „Mijloace de semnalizare".6.2 printr-un al doilea circuit de alimentare.un pupitru aşezat în timonerie.7 La felinarele de navigaţie.instalate permanent enumerate în tabelul 2. . printr-un cablu flexibil cu fişă.8.2 Tabloul felinarelor de navigaţie se va alimenta prin două circuite de alimentare.6.6.4 Circuitele de alimentare a felinarelor de navigaţie trebuie executate după un sistem cu doi conductori. se admite ca dispozitivele pentru comanda felinarelor de navigaţie să se monteze direct pe tabloul principal de distribuţie. montat pe tabloul felinarelor de navigaţie. Căderea de tensiune pe elementul indicatorului.4.8. ale navelor maritime.8. Pentru navele la care sursa principală de energie este bateria de acumulatoare şi la care tabloul principal de distribuţie este montat în timonerie. de la cel mai apropiat tablou de grup care nu primeşte alimentarea de la tabloul de distribuţie de avarie.8.un circuit de alimentare de la tabloul principal de distribuţie.3 se va prevedea şi o semnalizare acustică care să acţioneze automat în cazul ieşirii din furicţiune a oricărui felinar de navigaţie cu întrerupălorul în poziţia „CONECTAT".1 din partea B-III „Mijloace de semnalizare" a Regulilor pentru echipamente conforme convenţiei.6 Pe lîngă semnalizarea cerută la 1.

platautomatizate şi ale forme ş. crt. Încăperile de distribuţie şi ale tablourilor de pupitrelor de comandă distribuţie.Suprafeţele lagărelor rile lanţului arborilor. Incăperea şi suprafeţele Iluminarea (Lx) Iluminat Iluminat cu lampi fluorescent cu incandescenţă general general General general + local + local 100 150 100 75 75 200 150 50 50 75 1 2 3 4 5 6 7 Iluminat general la nivelul punţii Mesele de lucru în cabina radio Camera hărţilor Iluminat general la nivelul punţii Mese de hărţi Timonerie Iluminat general la nivelul punţii Iluminat general la nivelul punţii Compartimentul Suprafeţele instalaţiilor maşini. puţu.a. precum şi ale flanşelor de racordare şi altele Trecerile pe punţi.Iluminat general la bori. pa. ale pu.6. nivelul punţii sondei ultrason.Locurile dc comandă a pitrelor şi posturilor mecanismelor prinde manevră şi de cipale control din încăperea Treceri intre căldări. puţurile locului.d. instalaţiilor mecanisme.2 Nr.m. scări.Tabelul 1.Iluminat general la sarele şi zonele dc nivelul punţii amplasare a bărcilor şi plutelor de salvare Cabina radio 200 150 100 100 150 150 75 75 75 30 100 75 75 75 50 75 - 75 50 20 50 50 20 38 . girocompasuriior Frontul căldărilor Camera Iluminat general la acumulatoarelor nivelul punţii Turnurile liniei de ar.

2: c.Spaţii in afara bordu. variaţiile de tensiune au: a) o influenţă mică. d) au influenţă numai dacă tensiunea scade sub 150 V. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului: a) exterior. d) local. Asupra lămpilor cu incandescenţă. c) cu proiectoare. b) nu au nici o influenţă. 8 LUCRARE DE VERIFICARE Descrieţi aprinderea şi funcţionarea lămpilor fluorescente tubulare. RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 39 . c) o influenţă mare.În apropierea liniei de 5 lui in zona de plutire corespunzătoare coborirc a bărcilor şi încărcăturii maxime plutelor de salvare TEST DE AUTOEVALUARE 1. 2. b) interior.

Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă 2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2.3.1. Dispozitivul de comandă pneumatică 2. precum şi măsurile ca re trebuie luate.reglarea turaţiei. Instalaţia de telecomandă asigură: .4. Instalaţia de telecomandă.1.M. Motor principal de propulsie ALCO 2.2.1.1. .1. . PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL CUPRINS 2.4.). Lansarea motorului principal 2.1. Instalaţia pneumatică 2.1.2. Semnalizări reductor MP 2. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ. .1.Unitatea de învăţare nr.de a descrie ordinea operaţiunilor care trebuie efectuate la pregătirea pentru lansarea. Semnalizări MP.5. cuplarea reductorului şi oprirea motorului.6.7. Oprirea motorului 2.2.4.de a explica semnificaţia şi importanţa semnalizărilor ce pot să apară. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului 2.2.2. treapta I 2.1. Anularea protecţiei 2.de a defini rolul şi importanţa fiecărei instalaţii .8. Subtelegraf MP OBIECTIVE . Pregătirea pentru lansare 2.1.2.2.2.9. funcţionarea.5. în situaţii speciale.de a descrie studenţilor instalaţiile componente a două dintre tipurile de motoare de utilizate la propulsia navelor. Motor principal de propulsie MAN 2. Funcţionarea motorului 2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2. Instalaţia electrică de forţă 2.1.3.2. de la postul local aflat în compartimentul maşini (C. 40 .1. protecţie şi semnalizări realizează comanda şi supravegherea motorului principal de la distanţă (timonerie) sau.lansarea motorului.6. Cuplarea reductorului 2.2.

oprirea motorului; inversarea sensului de rotaţie al arborelui portelice; semnalizarea depăşirii parametrilor nominali; protecţia motorului la apariţia unor avarii care pot pune în pericol funcţionarea acestuia. Diversitatea instalaţiilor de telecomandă, protecţie şi semnalizări existente este creată de diferite firme constructoare care realizează motoare de propulsie pentru nave. Principiile după care sunt construite şi scopul, fiind comun pentru toate variantele. În cele ce urmează se prezintă două variante de instalaţii de telecomandă, protecţie şi semnalizări realizate pentru motorul de propulsie de tip ALCO (licenţă S.U.A.), 3280 CP, 1000 rot/min, cuplat cu axul portelice printr-un reductor inversor cu raportul de transmisie i = 5 şi pentru motorul de propulsie de tip MAN (licenţă Germană), 8440 CP, 430 rot/min, cuplat cu arborele portelice printr-un reductor nereversibil cu raportul de transmisie i = 2.

-

2.1. Motor principal de propulsie ALCO
2.1.1. Instalaţia pneumatică Instalaţia pneumatică pentru comanda motorului principal este prezentată în figura 2.1. Se prezintă, în continuare, elementele schemei pneumatice şi rolul lor funcţional pentru telecomanda motorului principal. Dispozitiv pneumo-electric PN-1. Este folosit pentru comanda pneumatică locală şi de la distanţă (timonerie) a turaţiei motorului principal şi a reductorului. Acest dispozitiv realizează următoarele funcţiuni: - comandă reglarea turaţiei motorului; - blochează protecţia şi semnalizarea pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pentru mersul ―înainte‖ (poziţia manetei la limita extremă pentru a obţine turaţia maximă); - realizează telecomanda reductorului inversor, cu posibilitatea de blocaj pentru interzicerea mersului în alt sens decât cel comandat; - interzice lansarea motorului cu reductorul cuplat. Pentru a realiza aceste funcţiuni, dispozitivul PN-1 este echipat cu un reductor de presiune acţionat de maneta dispozitivului folosită pentru accelerarea sau decelerarea motorului. Pe poziţia ―STOP‖ presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero şi pe măsură ce se deplasează maneta din această poziţie presiunea creşte în limitele 0 – 3,2 bar. Această presiune este transmisă printr-un sistem de valvule la regulatorul de turaţie al motorului realizându-se accelerarea acestuia la creşterea presiunii şi decelerarea la scăderea presiunii atunci când maneta se deplasează spre poziţia ―STOP‖. Pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pe poziţiile ―ÎNAINTE‖, maneta se împinge în poziţia extremă. Pe această poziţie este blocată acţiunea protecţiei şi

41

presiunea aerului de comandă, la ieşire, creşte peste valoarea nominală, până la 3,4– 3,8 bar.

Fig. 2.1. – Schema instalaţiei pneumatice pentru telecomanda motorului principal

Mişcările manetei se transmit mecanic unui ax cu came care acţionează patru ordine realizând: semnalizarea poziţiilor, STOP, ÎNAINTE, ÎNAPOI; indicarea locului

42

de unde se comandă, LOCAL sau DISTANŢĂ; interzicerea lansării motorului cu reductorul cuplat. Ordinea de închidere a contactelor microîntrerupătoarelor în funcţie de poziţiile manetei dispozitivului PN-1 este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
MICROÎNTRERUPÃTOA RE II III IV SupraProt. ÎNAINTE ÎNAPOI sarcină Relansare I

Poziţia manetei PN-1

Suprasarcină Atenţie suprasarcină 100 % 80 % . . . Atenţie cuplare Reductor necuplat STOP Reductor necuplat Atenţie cuplare 10 % . . . . 100 % ÎNAINTE ÎNAPOI

x x x x . . . x

x

x x x . . . . x

Comutator pneumatic b5 – cu două poziţii: LOCAL (L) şi DISTANŢĂ (D). Acest comutator permite trecerea aerului care comandă regulatorul de turaţie al motorului de la postul de comandă locală sau de la postul de comandă de la distanţă (timonerie). În construcţia lui are înglobate microîntrerupătoare prin care se semnalizează în punctele de comandă locul din care se efectuează comanda motorului. Electromagnetul s2 – este inclus în regulatorul de turaţie. La alimentarea acestui electromagnet se descarcă uleiul din cilindrul de forţă al regulatorului de turaţie aducând cremalierele pompelor de injecţie în poziţia de debit nul şi motorul se opreşte. Comanda de acţionare a electromagnetului s2 se dă în una din următoarele situaţii: - manual, prin apăsarea butonului STOP, atunci când se comandă oprirea voită a motorului; - automat, când apare una din situaţiile: a) întreruperea funcţionării exhaustoarelor de gaze; b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta a II-a (1, 35 bar);

43

treapta a II-a (920 C). . electrovalvula s3 este alimentată şi deschide circuitul de aer de la unul din posturile de comandă la regulatorul de turaţie. La anularea presiunii aerului de comandă. b) temperatura uleiului de ungere a motorului principal a ajuns la limita maximă. 5 bar). peste turaţia de mers în gol. sub acţiunea căreia motorul este accelerat uşor. 31 – pentru comanda sertarului distribuitor în vederea cuplării reductorului pentru mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI. După confirmarea cuplării reductorului se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. La lansarea motorului se alimentează electrovalvula şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic şi aceasta execută rotirea motorului principal.manual prin aducerea manetei de comandă PN – 1 pe poziţia STOP. Când se comandă întreruperea alimentării electrovalvulei s3 se închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie. Întreruperea alimentării electrovalvulei s3 urmată de trecerea motorului la turaţia de relanti se realizează în următoarele situaţii: . s5 şi se revine la situaţia normală.automat când apare una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului a ajuns la limita maximă. precum şi la trecerea bruscă de pe poziţiile ÎNAINTE pe poziţiile ÎNAPOI. c) temperatura uleiului de ungere în lagărul axial al reductorului a ajuns la limita maximă (800 C).c) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a (0. Electrovalvulele s4. treapta a II-a (810 C). care execută cuplarea reductorului. Când se comandă ÎNAINTE sau ÎNAPOI pe poziţia manetei ―ATENŢIE CUPLARE‖ se alimentează electrovalvulele s4. electrovalvula s4 deschide circuitul care permite trecerea aerului de comandă de la electrovalvula s3 iar electrovalvula s5 închide circuitul. Aerul de comandă are circuitul deschis spre regulatorul de turaţie. Acest lucru este necesar pe durata cuplării reductorului pentru a prelua sarcina. În funcţionare normală. 0.6 bar. după cum este alimentată 44 . d) maneta de comandă (PN-1) s-a trecut pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI dar nu s-a confirmat cuplarea reductorului. Electrovalvula s1 – comandă circuitul de aer pentru alimentarea demarorului pneumatic. s5. Electrovalvula s5 permite trecerea aerului pe un alt circuit. Reductorul de presiune montat pe acest circuit asigură o presiune de cca. Electrovalvula s3 – în timpul funcţionării motorului. s5 – prin intermediul lor se realizează o uşoară accelerare a motorului în momentul cuplării reductorului. Electrovalvulele 30. Motorul urmăreşte comenzile de accelerare sau decelerare date din postul de comandă. În aceste situaţii electrovalvula s3 întrerupe transmiterea aerului de comandă până la trecerea regimului tranzitoriu dat de timpul necesar pentru umplerea cilindrilor de forţă. regulatorul de turaţie menţine turaţia motorului corespunzătoare mersului în gol. Asemenea situaţii pot apare la trecerea bruscă de pe poziţia STOP pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI. Electrovalvula s4 blochează circuitul aerului de comandă şi deschide o nouă cale care permite trecerea aerului de la electrovalvula s5.

2d2. – relee pentru pregătirea lansării. Se pune în funcţiune prin închiderea contactului releului 2 d8 şi se opreşte la întreruperea alimentării releului 2 d8. 2d5 şi 2d2. similar cu primul. b5 – comutator pentru stabilirea locului de unde se dau comenzile: LOCAL sau DISTANŢĂ.2. traductoarele de presiune comandă pornirea la scăderea presiunii până la o valoare minimă şi oprirea la atingerea valorii maxime a presiunii. protecţie şi semnalizări motor principal.1. motor de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. b3 – buton pentru comanda pregătirii pentru lansare. 2. prezentate în schema 2 din figura 2. Pornirea şi oprirea este comandată de contactele releului 2 d8. m3. n2 – – 45 . Figura 2. protecţie şi semnalizări pe trei circuite: A-B.1. Se montează atât la postul local de comandă cât şi la postul de comandă de la distanţă. de exemplu de la postul local la distanţă. Sunt alimentate în curent continuu la 24V. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate releele 2d1. Funcţionează fără întrerupere pe toată durata de funcţionare a motorului.2. Pregătirea pentru lansare Principalele elemente ale schemei electrice de pregătire pentru lansare.3.. C-D şi E-F. Instalaţia de forţă. Un comutator se află la postul de comandă local iar al doilea.electrovalvula 30 sau 31. conţine următoarele elemente: m1 m2 – – motor de acţionare a pompei de preungere. m4 n1. Pe timpul funcţionării motorului. sunt: 2d0 – releu pentru cuplarea tensiunii de alimentare a schemei de comandă. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. 2. 2d6. se instalează în postul de comandă de la distanţă (timonerie). 2d7. 2d8 La transferul comenzii. Punerea sub tensiune a schemei de comandă se face prin contactul releului 2 d8. 2d1. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. Stabilirea electrovalvulei care este alimentată se face prin deplasarea corespunzătoare a manetei PN-1 din postul de comandă.2. se prezintă instalaţia electrică pentru telecomandă. conţine 9 scheme care grupează elementele după rolul lor funcţional. electroventilatoare exhaustoare de gaze din carterul motorului. 2d5 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 de la postul local şi din timonerie sunt pe poziţia LOCAL.2. 2d8a. redresoare pentru alimentarea exhaustoarelor de gaze şi pentru alimentarea schemei de comandă. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. schema 1 din figura 2. 2d6 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 din cele două posturi de comandă sunt fixate pe poziţia DISTANŢĂ.2. Instalaţia electrică de forţă În figura 2.

Este alimentat releul 5d2 şi prin deschiderea contactului 5d2 (5-6) se întrerupe alimentarea releului 5d4. După trecerea regimului tranzitoriu de pregătire a lansării se stabileşte presiunea uleiului de ungere şi se închid contactele din circuitul releului 5d2. În schema 2 din figura 2. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. 2d6.2. Se închide contactul 2d7 (6-7) şi este alimentat releul 2d8a care la rândul său închide contactul 2d8a (6-7) prin care este alimentat releul 2d8. la aplicarea tensiunii este alimentat releul 5d4 (schema 5) care în schema 2 din figura 2.2. 2d5 şi 2d2. (schema 5).2 se deschide contactul 5d4 (2-4) şi se întrerupe alimentarea releului 2d7 iar prin închiderea contactului 5d4 (3-5) se menţine alimentarea releului 2d8a. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. Pornirea instalaţiei pentru pregătirea lansării se execută prin apăsarea pe butonul b3. Prin închiderea contactelor releului 2d8 sunt puse în funcţiune pompele de preungere şi electroventilatoarele exhaustoare de gaze prezentate în schema 1 din figura 2. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate rele ele 2d1.La transferul comenzii. Prin închiderea întrerupătorului b0 se aplică tensiunea de alimentare pentru schema electrică de telecomandă. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. după încetarea apăsării pe butonul b3. 46 . În prima fază. închide contactul 5d4 (2-4) şi deschide contactul 5d4 (3-5). de exemplu de la postul local la distanţă. Este alimentat releul 2d7 care prin închiderea contactului 2d7 (9-11) şi prin contactul închis 5d4 (2-4) realizează circuitul de automenţinere a alimentării releului 2d7.

47

48

49

50 .

51 .

52 .

53 .

.54 Fig. protecţie şi semnalizări M.P..Instalaţia telecomandă.P. 8) SEMNALIZARE LA PANOUL LOCAL M. 2.2.

55 .

releele 4d4. Este alimentat releul 3d1 care realizează: . Se închide circuitul de aer spre demaror şi prin deschiderea cu întârziere a contactului 5d5 (1-3) se restabileşte acţiunea protecţiei.5.2. în urma efectuării operaţiunii de pregătire a lansării sunt alimentate contactoarele 1C1 – 1C4. 2. 56 . Presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero. Cuplarea reductorului După pornirea motorului cu turaţia de mers în gol este necesar să se menţină o anumită perioadă în acest regim pentru încălzirea motorului înaintea cuplării sarcinii. 4d6. Pentru valori normale ale temperaturilor apei de răcire şi uleiului de ungere contactele traductoarelor sunt închise.1. Ca urmare acest releu este alimentat şi menţine închis contactul 5d1 (1-3) din circuitul electrovalvulelor de cuplare a reductorului 30 şi 31. Prin contactul 1C1 (2-4) este alimentat releul 3d8 şi acesta închide contactele 3d8 (7-6) pregătind circuitul de lansare şi 3d8 (9-11) (schema 6) prin care alimentează lămpile 6h9 în timonerie şi 7h3 în PSCM şi se semnalizează ―Comanda posibilă‖.se deschide contactul 3d1 (3-5) din circuitul releului 5d3 de oprire voită a motorului.2.1. . dispozitivul de comandă PN-1 este pe poziţia STOP. 5 secunde după încetarea alimentării acestui releu. încetează apăsarea pe butonul b1.4. conform tabelului 2.2. Se consideră că lansarea motorului se face din postul de comandă local (comutatoarele b5 sunt fixate pe poziţia LOCAL). 4d10 (schema 4) sunt alimentate şi contactele acestora din circuitul releului 5d1 sunt închise. .închide contactul 3d1 (2-4) prin care se alimentează electrovalvula s1 şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic. Demarorul funcţionează cât timp se menţine apăsarea pe butonul b1. La terminarea operaţiunii de lansare motorul funcţionează cu turaţia de mers în gol (relanti). Când motorul porneşte. La încetarea apăsării pe butonul b1 se întrerupe circuitul de alimentare a electrovalvulei s1 şi a releului 5d5. Maneta dispozitivului de comandă PN-1 este fixată pe poziţia STOP. Principalele elemente ale schemei de cuplare a reductorului sunt prezentate în schema 3 din figura 2.se închide contactul 3d1 (6-8) (schema 5) şi este alimentat releul 5d5 care prin închiderea contactului 5d5 (1-3) blochează acţiunea protecţiei şi îşi menţine acest contact închis cca. Lansarea motorului principal Principalele elemente ale schemei electrice de lansare a motorului principal sunt prezentate în schema 3 din figura 2. Pe această poziţie. De asemenea. Demarorul roteşte motorul pentru pornire.1. este închis contactul microîntrerupătorului IV care permite efectuarea lansării. Lansarea motorului se execută prin apăsarea butonului b1. De asemenea se închide contactul 3d1 (3-5) restabilind posibilitatea de oprire voită a motorului.

deschide contactul 3d7 (1-4) şi întrerupe alimentarea releului 3d6. În continuare aerul de comandă pentru modificarea turaţiei va fi dat de deplasarea manetei dispozitivului de comandă PN-1. . . conform tabelului 2. De asemenea. Corespunzător acestei poziţii. se închide contactul microîntrerupătorului I şi se stabileşte circuitul de alimentare pentru releul 3d2 care execută: . s5 trece aer spre regulatorul de turaţie la presiunea de cca. necesară pentru preluarea sarcinii. . Realizarea presiunii normale de cuplare a reductorului pentru mers ÎNAINTE este sesizată de traductorul de presiune care închide contactul din circuitul releului 3d4. 15 secunde. se face prin împingerea manetei dispozitivului de comandă PN-1 pe poziţia ATENŢIE CUPLARE. ceea ce permite o uşoară accelerare a motorului pe durata cuplării.6 bar.închide contactul 4d12 (7-6) (schema 8) şi la postul local se aprinde lampa 8h1. Este alimentat releul 3d4 şi prin acţionarea contactelor sale execută: .deschide contactul 3d4 (7-9) (schema 5) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4.deschide contactul 3d6 (1-4) şi întrerupe alimentarea electrovalvulei 30. Releul 3d7.Cuplarea reductorului. 57 . . REDUCTOR CUPLAT. interzicând o nouă pornire cu reductorul cuplat.închide contactul 3d2 (2-4) şi prin contactele închise 5d4 (7-9). .deschide contactul 4d12 (11-8) (schema 6) şi în timonerie se stinge lampa de semnalizare 6h9. de exemplu pentru mersul ÎNAINTE.închide contactul 3d6 (6-7) şi alimentează releul 3d7. COMANDA POSIBILÃ. 0. s5. 5d1 (1-3) se stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei 30. cu temporizare cca. Este alimentat releul 3d6 care realizează: . . 3d6 (1-4).închide contactul 3d2 (10-12) (schema 5) şi pe durata cuplării reductorului sunt alimentate electrovalvulele s4.deschide contactul 3d4 (3-5) din circuitul releului de pornire 3d1 interzicând o nouă comandă de pornire atâta timp cât reductorul este cuplat.deschide contactul 4d12 (1-4) din circuitul releului 3d1.1. după cuplarea reductorului se închide contactul b6 (schema 4) stabilind circuitul de alimentare al releului 4d12 care execută: . Electrovalvula 30 permite trecerea uleiului spre cilindrul de forţă care urmează să execute cuplarea reductorului pentru mers ÎNAINTE. s5.se închide contactul 3d4 (2-4) (schema 6) prin care se alimentează lampa de semnalizare 6h5 din timonerie. Prin circuitul creat de electrovalvulele s4.. După efectuarea cuplării sertarul distribuitor se blochează la limita extremă şi închide contactul microîntrerupătorului ÎNAINTE. REDUCTOR CUPLAT ÎNAINTE. Sertarul rămâne blocat în poziţia extremă şi presiunea în cilindrul de forţă se menţine constantă. Se închide circuitul de aer realizat pe durata cuplării şi se reface circuitul PN-1-s3-s4 – regulator de turaţie.închide contactul 3d2 (6-8) care pregăteşte circuitul de acţionare la terminarea cuplării. .

Dacă pe timpul funcţionării se doreşte schimbarea punctului de comandă.închide contactul 5d3 (5-7) şi se alimentează electromagnetul s2 care acţionează asupra cremalierei pompelor de injecţie aducându-le în poziţia de debit nul. ALARMA MP . 2. Pentru regimul de suprasarcină.8. 58 . Atunci când şi în celălalt post de comandă se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ avertizarea sonoră încetează şi în continuare comanda turaţiei motorului se execută de la distanţă (timonerie). Prin această operaţiune se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.închide contactul 5d3 (1-3) şi este alimentat releul 5d6. se aduce maneta dispozitivului de comandă pe poziţia zero.ulei ungere motor principal. . . Pentru oprirea voită se apasă pe butonul b2.1. Presiunea aerului de comandă variază în limitele 0 – 3. prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă se măreşte presiunea aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi se obţine sporirea vitezei motorului care prin intermediul reductorului antrenează axul portelice.6. 5 bar.2. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul 5d3 care realizează: .1. releul 5d6 prin contactele sale execută: .deschide contactul 5d6 (1-4) (schema 6) şi întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare 6h1.apă răcire motor principal. . Presiunea aerului de comandă creşte până la 3. Funcţionarea motorului În continuare. La oprirea motorului se micşorează treptat presiunea uleiului de ungere şi schema de protecţie acţionează similar cu situaţiile de avarie. şi turaţia motorului creşte peste valoarea nominală. Oprirea motorului Elementele schemei electrice care realizează oprirea motorului sunt prezentate în schema 5 din figura 2.7. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului Prin circuitele de protecţie şi semnalizare se urmăresc: a) valorile temperaturilor pentru: . turaţia scade la valoarea de relanti.1. 8 bar. după care se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.închide contactul 5d3 (9-11) şi întrucât este închis şi contactul 3d1 (3-5) se realizează un circuit de autoalimentare a releului 5d3 la întreruperea apăsării pe butonul b2.închide contactul 5d6 (schema 9) şi blochează alarma sonoră. obţinându-se creşterea turaţiei de la valoarea de relanti la valoarea nominală. . STOP. 2. Avertizarea sonoră intră în funcţiune şi avertizează în cele două puncte de comandă că s-a solicitat schimbarea punctului de comandă.2. valabil numai pentru mersul ÎNAINTE se împinge maneta dispozitivului de comandă PN-1 până la limita extremă.ulei reductor. Pentru a opri semnalizarea acestei situaţii ca o avarie.

4d5. e) Presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. din cele controlate. 6h3 ―Alarmă reductor‖. . postul local de comandă şi postul de comandă de la distanţă – Alarma sonoră. Semnalizare şi reducerea automată a turaţiei la valoarea de relanti Treapta a II-a funcţionează la apariţia unor defecţiuni sau mai multor defecţiuni din cele menţionate mai jos: 59 . Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d9. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) presiunea uleiului de ungere a motorului principal a scăzut până la valoarea minimă. Instalaţia electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în schema 4. releele respective întrerup circuitele şi pun în funcţiune semnalul sonor. treapta I. b) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. 4d8. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. f) temperatura uleiului de ungere a reductorului a crescut peste limita normală. La apariţia uneia sau mai multe din defecţiunile corespunzătoare treptei I de protecţie.. . Treapta I. intră în funcţiune la deschiderea unui circuit sau mai multor circuite. d) presiunea uleiului de comandă a reductorului a scăzut la valoarea minimă.punerea în funcţiune a alarmei sonore în PSCM. 4d9. treapta I.la postul de comandă locală (schema 8) se aprind lămpile de semnalizare: 8h2 ―Tmax apă răcire MP tr. 4d7. prezentată în schema 9 din figura 1.ulei lagăr axial. treapta I. . c) temperatura uleiului de ungere a MP a crescut până la valoarea maximă. În situaţia normală toate circuitele controlate sunt închise şi alarma sonoră nu funcţionează.ulei comandă reductor. se execută: . 8h4 ―Tmax ulei MP tr.2. 4d3. . treapta I.ulei ungere motor principal.‖.la postul de comandă de la distanţă (schema 6) se aprind lămpile de semnalizare: 6h1 ―Alarmă MP‖. Treapta a II-a. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d3. În funcţie de gradul avariei. Semnalizare. treapta I. Traductorul de temperatură deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d5. Se deschide contactul traductorului din circuitul releului 4d1 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Traductorul deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d7. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d8.I.ulei ungere reductor.‖. Prin întreruperea alimentării releelor 4d1.. b) valorile presiunilor pentru: .I.

Se deschide contactul 5d4 (3-5) şi se întrerupe alimentarea releelor 2d8a şi 2d8. Prin întreruperea alimentării acestor relee se realizează întreruperea alimentării releului 5d2 (schema 5). decuplarea reductorului. Se închide contactul 5d4 (6-8) prin care se alimentează electromagnetul s2 de aducere a cremalierei pompelor de injecţie în poziţie de debit nul şi motorul se opreşte.II‖ şi 8h5 ―Tmax ulei MP tr. 60 . Treapta a III-a. se deschid contactele acestor relee din circuitele controlate de alarma sonoră (schema 9) şi alarma sonoră intră în funcţiune.II‖. b) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. treapta a II-a. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d10.a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. Electrovalvula închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi la presiunea zero a aerului de comandă turaţia motorului se reduce până la valoarea de relanti. Semnalizare şi oprirea motorului Treapta a III-a funcţionează la apariţia uneia din situaţiile posibile: a) presiunea uleiului de ungere a MP a scăzut la valoarea minimă. 4d6. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d6. prin contactele releelor 4d2 şi 4d11 se semnalizează la posturile de comandă de la distanţă şi local această avarie: la punctul de comandă local se aprinde lampa de semnalizare 8h7 ―Pmin ulei MP tr. Releul 5d4 fiind alimentat realizează: oprirea motorului. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d4. Se deschid contactele releului 2d8 şi se întrerupe funcţionarea instalaţiilor de forţă (schema 1) În acelaşi timp. treapta a II-a. la postul local de comandă se aprind lămpile de semnalizare 8h3 ―Tmax apă MP tr. Prin întreruperea alimentării unuia sau mai multe din releele 4d4. 4d10 se execută: deschiderea contactelor acestor relee din circuitul releului 5d1 şi întreruperea alimentării acestui releu. b) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă admisă. Se deschide contactul 5d4 (7-9) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor 30 şi 31. Cu temporizare se închide contactul 5d2 (5-6) şi se alimentează releul 5d4. la postul de comandă de la distanţă se aprind lămpile de semnalizare 6h2 ―Avarie MP‖ şi 6h4 ―Avarie reductor‖. Temporizarea este necesară pentru ca acţiunea să se producă numai în situaţiile în care cauza se menţine o anumită durată. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d2. încetarea funcţionării pompelor de preungere şi electrovent ilatoarelor exhaustoare de gaz. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d11. Ca rezultat se deschide contactul 5d1 (9-11) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulei s3. treapta a II-a.II‖. treapta a II-a. c) temperatura uleiului de ungere a MP a ajuns la valoarea maximă.

la PSCM prin aprinderea lămpilor de semnalizare 7h1 LOCAL sau 7h2 DISTANŢĂ.2 se închide contactul 2d1 (14-16) şi se deschide contactul 2d6 (5-6). În această situaţ ie sunt alimentate releele 2d1 – 2d6 şi în schema 7 din figura 2. Contactele releului 7d2 pun în funcţiune alarma sonoră intermitentă la postul de comandă locală şi la postul de comandă de la distanţă. În afara semnalizărilor pentru situaţii de avarie. schema mai conţine semnalizări care în funcţionarea normală a motorului indică anumite stări. Semnalizarea sonoră intermitentă încetează atunci când la postul local se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.la punctul de comandă de la distanţă se aprind lămpile 6h2‖Avarie MP‖ şi 6h4‖Avarie reductor‖ funcţionează alarma sonoră la toate posturile de comandă. cum sunt: a) semnalizarea cuplării reductorului – la mersul ÎNAINTE după terminarea cuplări reductorului se alimentează releul 3d4 şi prin închiderea contactului 3d4 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h5‖Reductor cuplat înainte‖. Contactul de ieşire al acestui bloc se închide şi se deschide cu intermitenţă şi în acelaşi mod va funcţiona şi releul 7d2. Atunci când poziţiile comutatoarelor b5 coincid la postul local şi la distanţă sunt alimentate releele 2d1 şi 2d5 când se execută comanda din postul local sau releele 2d2 şi 2d6 dacă comanda se execută de la distanţă. Prin contactele închise 2d1 (14-16) şi 2d5 (5-6) se alimentează releul 7d1 care prin închiderea contactului 7d1 (6-7) alimentează blocul de pâlpâire. comanda se execută de la postul local şi de la timonerie se solicită transferul comenzii la distanţă. 61 . este alimentat releul 4d12 şi prin închiderea contactului 4d12 (6-7) se aprinde lampa 8h1‖Reductor cuplat‖. De exemplu. c) semnalizarea în situaţia în care de la unul din posturile de comandă se solicită schimbarea punctului de comandă. După înlăturarea cauzelor. poziţie care coincide cu cea de la timonerie. Semnalizarea locului din care se efectuează comanda se face: la postul local prin aprinderea lămpilor de semnalizare 8h10 LOCAL sau 8h9 DISTANŢĂ. – la mersul ÎNAPOI după terminarea cuplării reductorului se alimentează releul 3d5 şi prin închiderea contactului 3d5 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h6‖Reductor cuplat înapoi‖. b) semnalizarea locului de unde se comandă. la postul de comandă de la distanţă prin aprinderea lămpilor de semnalizare 6h7 LOCAL sau 6h8 DISTANŢĂ. Solicitarea se face prin fixarea comutatorului b5 de la timonerie pe poziţia DISTANŢĂ. pentru o nouă pornire se efectuează toate manevrele prezentate pentru pornirea normală a motorului. – la mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI după terminarea cuplării se închide contactul b6.

instalaţia electrică de telecomandă. – se deschide contactul b4 (3-5) (schema 5) şi se interzice posibilitatea de alimentare a electromagnetului de oprire s2. prin apăsarea pe butonul b2..3 planşe. aşa cum s-a prezentat la subcapitolul 2. Pe durata apăsării pe butonul de anulare a protecţiei se realizează: – închiderea contactului b4 (6-8) prin care se menţine alimentarea releului 5d2 interzicând posibilitatea de oprire automată a motorului indiferent de situaţia contactelor schemei de protecţie din circuitul său.d) blocare alarme false. astfel: 1. 2. Pentru uşurinţa înţelegerii şi a simbolizării aparatelor electrice cât şi pentru a păstra sistemul de notare folosit în documentaţia navei. De asemenea se blochează acţiunea de protecţie a releului 5d1. Pentru blocarea alarmei false acţionează.şi modulul de alarmă . Semnalizări reductor. protecţie şi semnalizări este împărţită în mai multe scheme care reprezintă anumite funcţiuni numerotate în ordine.1.9. – se închide contactul b4 (2-4)2耀are scurtcircuitează contactul 3d8 (6-7) din circuitul releului 3d1. Instalaţia electrică de alimentare .2 planşe.2 planşe. 3. scăderea presiunilor uleiului de ungere ar urma să pună în funcţiune schema de protecţie şi semnalizare. O asemenea situaţie poate apare uneori şi la pornire. releul 5d6 şi prin contactele sale se întrerupe semnalizarea. motor principal . Pentru anularea protecţiei se apasă pe butonul b4 (schema 5). 2. – se deschide contactul b4 (7-9) din circuitul releului 3d6.1. Semnalizări şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a . Motor principal de propulsie MAN Instalaţia de telecomandă. 4. dacă timpul de întârziere la deschidere al contactului 5d5 (1-3) care blochează acţiunea protecţiei la pornire nu este suficient pentru ca presiunile uleiului de ungere pentru motor şi reductor să ajungă la valori peste limitele minime corespunzătoare treptei a II-a. Pe timpul apăsării butonului b4 acţiunea protecţiei este anulată. Schema electrică de alimentare şi modulul de alarmă sunt comune pentru cele două motoare. Semnalizări motor principal treapta I . 2. se prezintă complet instalaţia pentru motorul babord şi pentru ambele motoare în situaţiile când schemele sunt comune. iar instalaţiile de semnalizare şi protecţie fiind identice. La întreruperea voită a motorului. La încetarea apăsării schema revine în poziţia avută înainte de apăsarea pe acest buton.2. Anularea protecţiei În anumite situaţii este necesară anularea protecţiei pentru a împiedica scoaterea motorului din funcţiune. 62 .3 planşe.7. protecţie şi semnalizări prezentată corespunde unui compartiment maşini cu două motoare de propulsie de tip MAN: motorul principal babord (MP-Bb) şi motorul principal tribord (MP-Tb).

– în schema 1 contactul este notat cu 2 do şi se înţelege că acest contact aparţine releului do din schema 2. aprinderea combustibilului asigură mişcarea. buton de anulare a protecţie Maneta de comandă a dispozitivului asigură manevra unei valvule notată în schema instalaţiei pneumatice cu L 125. notaţiile sunt: – în schema 2 contactul normal deschis al releului do este notat 1.4 planşe. aer de comandă pentru limitarea umplerii. buton manevră rapidă. Poziţia A corespunde situaţiei STOP motor principal. începând cu poziţia D se introduce şi combustibil în cilindri. În punctul E pornirea s-a terminat şi se întrerupe aerul de lansare. întrerupătoare) sunt notate cu numărul coloanei pe care se află. s-au adaptat notaţii corespunzătoare pentru identificare.44 precizându-se că se află în schema 1 pe coloana 44. se deplasează maneta de comandă pe domeniul F.2. Punerea în funcţiune a motorului principal se realizează prin deplasarea manetei de comandă într-un sens sau altul corespunzător mersului ÎNAINTE sau ÎNAPOI al motorului. 6. Deplasarea din A până în B corespunde lansării motorului pentru mers ÎNAINTE. în G. Pe durata deplasării din B în C se introduce aer de lansare în cilindrii motorului şi motorul este rotit pentru pornire. obţinându-se la capătul cursei. Dispozitivul de comandă pneumatică Lansarea motorului se realizează prin introducerea aerului din buteliile de lansare în cilindrii motorului.5. 2. buton oprire de avarie.Dispozitiv de comandă 1.1.3. Pentru fiecare schemă electrică aparţinând unui domeniu s-a început numerotarea coloanelor de la zero iar aparatele electrice (relee. turaţia maximă a motorului la mers 63 . pentru creşterea turaţiei. Fig. Dispozitivul pneumo-electric de comandă de la distanţă este prezentat în figura 2. De exemplu. 3. pentru releul do din schema 2 care are un contact normal deschis în schema 1. traductoare. 4. 65-70 rot/min. 5.2. ventil de reglare fină pentru limitarea umplerii.3 . Continuând deplasarea manetei de comandă. Subtelegraf motor principal . Atunci când contactele unui releu dintr-o schemă sunt folosite în altă schemă. ventil principal de comandă (valvula L125). siguranţe. În continuare. 2. Când motorul a atins turaţia de aprindere.

.0. Instalaţia electrică de alimentare T. pornire cu combustibil.2 bar.D. asigură: .). Variaţia turaţiei motorului MAN.2.A.A.4. 2.S. izolat de zgomotul şi temperaturile excesive din compartimentul maşini.P. 64 . prin fixarea comutatorului b03 pe poziţia 1. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă Elementele instalaţiilor de supraveghere. . şi modulul de alarmă sunt prezentate în schema 1 din figura 2. 3. Fig. protecţie şi semnalizări este prezentată în figura 2.D.M. reversare şi pornire fără combustibil. poziţia STOP. 50 Hz.C. antrenat de motor prin intermediul reductorului nereversibil.5.D. În acest regim comanda motorului se execută de la postul local aflat pe motor.. se aduce maneta de comandă în poziţia ASTOP şi motorul se opreşte. În poziţia K se obţine turaţia maximă la mersul ÎNAPOI. se obţine prin modificarea presiunii aerului de comandă care se aplică regulatorului de turaţie al motorului.5. În figura 2. terminarea pornirii. În cazul defectării comenzii de la distanţă sau a automatizării este prevăzută şi posibilitatea funcţionării în regim de avarie. semnalizare şi protecţie a motoarelor principale sunt montate în tabloul de semnalizări şi alarmă maşini (TSAM) dispus într-un compartiment P.7 bar. Schema electrică a instalaţiei de telecomandă. Pentru inversarea sensului de rotaţie a arborelui portelice. Alimentarea cu 3 x 220 V. climatizat. ca şi în cazul motorului ALCO.4 Diagrama de funcţiuni pentru ventilul de comandă L 125 1.) şi al doilea din tabloul de distribuţie la avarie (T.4 se prezinta dagrama de functiuni pentru ventilul L125 manevrat prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă.C. În mod normal alimentarea se face din T. se face pe două circuite: unul din tabloul principal de distribuţie (T. Valvula L 125 alimentată la presiunea de 7 bar. pentru turaţia maximă 450 rot/min. în funcţie de poziţia manetei dispozitivului de comandă. Deplasarea manetei de comandă din A în H fixează lansarea motorului pentru mersul ÎNAPOI şi în continuare se parcurg aceleaşi etape ca în cazul prezentat pentru mersul înainte. 2.ÎNAINTE.2.2. pentru turaţia minimă 130 rot/min. 4.P.

Circuitele de semnalizare şi protecţie sunt alimentate cu 24 V curent continuu obţinut de la redresorul format din transformatorul trifazat şi puntea redresoare.A. detectoarele de ceaţă şi iluminatul panoului frontal al tabloului T. 65 .Staţiile de măsurarea a temperaturii.S. se alimentează la 220 V pe circuite protejate cu siguranţe.M.

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

74 .

75 .

76 .

77 .

78 .

în circuitul lămpi de 79 . d45.A. planşa 2/2. contactele comutatoare de acestor relee din circuitele lămpilor de semnalizare sunt în poziţia 6-7 şi lămpile sunt stinse. Se deschid contactele C16 (3-5). de la redresor. d44 şi d45. Stabilind alimentarea acestuia. Releul d60 deschide contactul d60 (1-4) din circuitul releului d64 şi întrerupe funcţionarea acestuia. C2 (T-C) circuitele importante pentru semnalizări şi protecţie treapta a II-a şi a III-a sunt alimentate de la bateria de acumulatori iar modulul de alarmă este alimentat de la tabloul de încărcat acumulatori prin închiderea contactelor d19 (2-4). Releul d45 controlează alimentarea circuitelor de protecţie pentru comanda ventilelor STOP motor principal şi comanda electromagnetului de reducere a turaţiei.Prezenţa tensiunii de 24 V c. pentru exemplificare. 4do (1-3) semnalizare reductor. Situaţia fiecărui circuit este controlată de câte două relee şi o lampă de semnalizare. şi celelalte contacte din circuitul releului d60 sunt închise. C16 (T-C) şi se stabileşte alimentarea circuitelor de protecţie şi semnalizări de la redresor. C16 (7-9) prin care se întrerupe alimentarea contactorului C2 şi a releului d19. se întrerupe alimentarea contactorului C16 şi automat sunt conectate circuitele de alimentare a contactorului C2 de la bateria de automatizări şi a releului d19 de la tabloul de încărcat acumulatori T. când toate circuitele sunt alimentate. În situaţia normală. d44 (1-3) şi releul d60 este alimentat întrucât. se deschide unul sau mai multe contacte din circuitul releului d44. d44 (schema3) care închid contactele 3d41 (1-3) din circuitul releului d45. C16 (2-4). Prin contactele C2 (R-A). se închide d60 (1-4) şi este pus în funcţiune releul de pâlpâire d64. d19 (14-16). Releul d44 controlează prezenţa tensiunii de la sursa de alimentare prin închiderea contactelor d18 (1-3). Se închid contactele C16 (R-A). Prezenţa tensiunii de alimentare este sesizată de releele d41. alimentarea circuitelor de protecţie motor Bb. De asemenea sunt închise contactele d45 (1-3). În cazul în care se întrerupe alimentarea de la redresor.I. aşa cum se va prezenta ulterior. d15 (C16). Prin întreruperea alimentării releului d44 se realizează: se deschide contactul d44 (1-3) şi se întrerupe alimentarea releului d60. 3do (1-3) . precum şi a tensiunii de alimentare care se aplică circuitelor de semnalizare şi protecţie. La dispariţia uneia sau mai multe din tensiunile controlate.c. Contactele releului d64 sunt multiplicate de releul d66. Releul d64 este un releu de pâlpâire realizat cu un releu obişnuit şi o schemă cu tranzistori astfel încât la alimentarea acestuia contactele lui se închid şi se deschid cu intermitenţă obţinându-se întreruperi periodice de scurtă durată ale semnalului luminos sau acustic produs de surse alimentate prin contactele acestui releu. circuitul care controlează alimentarea pentru modulele de semnalizare. Schema electrică de semnalizare a prezenţei tensiunii de alimentare şi modulul de alarmă este prezentată în schema 1.c.alimentare subtelegraf MP. d46 şi lampa h54. astfel: alimentare 24Vc. alimentare module de semnalizare d44. Întrucât semnalizarea avariei este asemănătoare pe toate circuitele controlate.semnalizare treapta a II-a şi a III-a. 5do (1-3) . d20 (1-3). se prezintă. contactele din circuitul releului d44 sunt închise şi se realizează alimentarea releului. prin închiderea contactelor: 2do (1-3) semnalizare treapta I. d52 şi lampa h56. este sesizată de releul d15 care prin închiderea contactului d15(1-3) stabileşte alimentarea contactorului C16. d51 şi lampa h53. La funcţionarea normală sunt alimentate releele d15.

se închide contactul d70 (1-3) şi prin contactul închis d44 (11-8) este alimentat releul d52 care realizează: închide contactul d52 (11-9) de automenţinere după încetarea apăsării pe butonul b70. închide contactul d52 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d60. Releele de semnalizare sunt alimentate prin contactele traductoarelor care controlează presiunile. La încetarea apăsării pe acest buton se sting şi lămpile de semnalizare. în situaţia normală. prin comutarea contactului d44 în poziţia 6-7. Această situaţie se menţine atât timp cât durează avaria. La înlăturarea avariei este din nou alimentat releul d44. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul b68. contactele traductoarelor de presiune se închid şi prin apăsarea pe butonul b44. 2. prezentaţi în schemã sunt închise şi sunt alimentate releele aflate pe circuitele traductoarelor. De asemenea prin întreruperea releului d60 se închide contactul d60 (11-8). treapta I În schema 2 din figura 2. este alimentat releul d68 şi prin închiderea contactului d68 (2-4) se aplică tensiunea la bara la care. care controlează parametrii motorului. Lampa funcţionează cu pâlpâire indicând întreruperea alimentării modulelor de semnalizare. intră în funcţiune alarma sonoră locală h72 iar prin contactele releului d66 funcţionează cu intermitenţă semnalizarea sonoră în compartimentul maşini. În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor f. După constatarea avariei se apasă pe butonul b70 de anulare a alarmei acustice. Întrucât atunci când motorul este oprit presiunile sunt nule iar după pornire este necesară a anumită durată pentru ca presiunile să ajungă la valorile nominale. Ca rezultat încetează funcţionarea semnalului acustic iar lampa de semnalizare h56 funcţionează cu lumină continuă. În situaţia în care unul sau mai mulţi parametrii controlaţi depăşesc limitele normale. Identificarea parametrului sau parametrilor care au depăşit limitele normale se realizează prin 80 . d70-d71 contactele releului de anulare a semnalului acustic. lămpile de semnalizare sunt conectate la o bară comună prin contactele 6-7 şi se aprind la apăsarea pe butonul b68.3. multiplicarea acestora se realizează punându-se în paralel mai multe relee: d66-d67 contactele releului de pâlpâire. cu reţinere în poziţia apăsat. Semnalizarea acustică locală în compartimentul TSAM (h47) şi la distanţă în compartimentul maşini (h73) avertizează personalul despre depăşirea limitelor normale ale unuia sau mai mulţi parametri controlaţi.5 este reprezentată instalaţia electricã de semnalizări treapta I. Semnalizări MP. întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare iar alimentarea releului d60 se menţine prin contactul d44 (1-3). Întrucât în schemele de semnalizări sunt necesare mai multe contacte. comută contactul din circuitul lămpi de semnalizare în poziţia d52 (6-7). După un timp.2. în această perioadă releele de semnalizare de pe circuitele de controlul presiunii pentru a nu semnaliza situaţia ca avarie. suficient pentru stabilirea presiunilor normale. sunt alimentate prin contactul închis al butonului b44‖Anulare semnal acustic‖. se activeazã schema de semnalizare. h73. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d70. este conectată lampa de semnalizare. Situaţia fiind normală pe toate circuitele controlate. care prin acţionarea contactelor sale întrerupe alimentarea releului d52. se deschid contactele traductoarelor şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică. d68-d69 contactele releului de verificare lămpi.semnalizare h56‖Alimentare module de semnalizare‖ se comută contactul d44 în poziţia 6-5 şi prin contactul închis d52 (5-6) lampa de semnalizare este conectată la bara alimentată de contactul releului d64.

. Lampa de 81 . Situaţia fiind normală pe toate circuitele. atunci când presiunea diferenţială de ulei depăşeşte limitele normale. contactele traductoarele sunt închise. Urmărind în continuare circuitul ales pentru exemplificare. Aprinderea lămpilor de semnalizare indică starea normală de funcţionare a acestora. do2 (5-6). comută contactul do2 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7. După identificarea circuitului de semnalizare a avariei. Este alimentat releul d70-71 de anulare a semnalului acustic. Funcţionarea circuitelor de semnalizare pentru parametrii controlaţi de schema de protecţie şi semnalizare treapta I este aceeaşi. Se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului d48 şi pentru că situaţia este normală pe toate circuitele de semnalizare controlate de releul d48 sunt închise toate contactele înseriate cu do1 (1-3) având ca urmare alimentarea releului d48. prin care se pune sub tensiune linia comună la care. se închide contactul 1d70 (6-8) şi este alimentat releul do2 care realizează: închide contactul do2 (9-11) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe butonul b70. şi închiderea contactului 1d48 (1-3) se restabileşte alimentarea releului d60 şi încetează funcţionarea alarmei sonore precum şi a releului de pâlpâire.. De asemenea se deschide contactul do1 (11-8) din circuitul releului do2 şi se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52‖Presiune diferenţială maximă filtru ulei de ungere‖ pe poziţia 6-7. se deschide contactul traductorului f01 şi se întrerupe alimentarea releului do1 care realizează: deschide contactul do1 (1-3) prin care întrerupe alimentarea releului d48. Semnalizarea sonoră indică starea de avarie iar aprinderea cu pâlpâire a lămpii h52 arată parametrul care a depăşit limitele normale. De asemenea prin contactul releului d64 (6-7) sunt alimentate releele d66-67 de multiplicare a contactelor. Lampa de semnalizare nu funcţionează. operatorul comandă anularea semnalului acustic prin apăsarea butonului b70 din schema 1 (modulul de alarmă).01 este închis şi este alimentat releul do1. care pune în funcţiune releul de pâlpâire d64. releele corespunzătoare fiecărui circuit sunt alimentate şi contactele acestora din circuitele lămpilor de semnalizare sunt comutate în poziţia 6-7 în care lămpile de semnalizare h52÷h71 sunt stinse. Prin întreruperea alimentării releului d48 se pune în funcţiune modulul se alarmă prezentat în schema 1. sunt conectate toate lămpile de semnalizare. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul 1. Releul d48 alimentat în situaţia normală închide contactul său 1d48 (1-3) aflat în schema 1 pe coloana 60 şi menţine alimentarea releului de alarmă d60. comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-5. Pentru exemplificare se prezintă primul circuit care controlează‖presiunea diferenţială maximă filtru automat ulei de ungere‖. Prin alimentarea releului d48. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat d68 (schema1) şi se închide contactul 1d68. Funcţionează cu intermitentă alarma sonoră în compartimentul maşini iar prin contactul 1d66 se aplică semnal de tensiune intermitent liniei la care este conectată lampa h52 prin contactele închise do1 (5-6).semnalizare optică cu pâlpâire individuală pentru fiecare din circuitele controlate (lămpile de semnalizare h52÷h71). şi d60 (11-8) care pune în funcţiune alarma sonoră locală. Pentru valoarea normală a presiunii diferenţiale contactul traductorului f. închide contactul do2 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d48. închide contactul do1 (8-11) din circuitul releului do2. astfel: se întrerupe alimentarea releului d60 prin deschiderea contactului 1d48 (1-3) se închid contactele d60 (1-4). prin contactele 6-7.b68 (cifra 1 scrisă înaintea simbolului indică faptul că acest buton se află în schema 1).

semnalizare h52 funcţionează cu lumină continuă, fiind conectată prin contactele do1 (5-6) şi do2 (6-7) la tensiunea de alimentare. Funcţionarea lămpii se menţine pe toată durata în care presiunea diferenţială de ulei este în afara limitelor normale. După revenirea parametrului controlat în limitele normale, se închide contactul traductorului fo1, este alimentat releul do1 şi schema revine la situaţia iniţială. Se deschide contactul do1 (11-8) şi se întrerupe alimentarea releului do2, se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7 şi lampa se stinge, se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului de alarmă d48. Întrucât sunt multe circuite de semnalizare, în schemă s-au folosit două relee de alarmă, d48, d51 a căror funcţionare este identică şi care acţionează prin intermediul modului de alarmă prezentat în schema 1. Contactele acestor relee 1d48 (1-3), 1d51 (1-3) sunt înseriate în circuitul de alimentare al releului d60 prin intermediul căruia se pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire d 64. 2.2.4. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a este prezentată în schema 3 din fig.2.5 şi conţine 3 planşe. Treapta a II-a semnalizare şi reducerea turaţiei acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - temperatură maximă apă răcire MP (releul d 23 şi lampa de semnalizare h24); - temperatură maximă ulei ungere MP (releul d25 şi lampa de semnalizare h26); - temperatură maximă gaze evacuare MP (releul d27 şi lampa de semnalizare h28); - suprasarcină MP (releul d29 şi lampa de semnalizare h30). În situaţia normală, contactele traductoarelor care măsoară parametrii controlaţi sunt normal deschise, releele de pe aceste circuite nu sunt alimentate şi lămpile de semnalizare sunt stinse. La depăşirea limitelor normale, de exemplu pentru temperatura apei de răcire MP, se închide contactul traductorului f23, este alimentat releul d23 şi lampa de semnalizare h24 ―Temperatură maximă răcire MP‖. Releul d23 închide contactul d23 (1-3) prin care este alimentat releul d34 şi contactul d23 (6-7) prin care conectează semnalizarea de alarmă în timonerie. Releul d34 fiind alimentat anclanşează cu temporizare. Temporizarea este necesară pentru a evita acţiunea releului la şocuri de scurtă durată. După un timp, stabilit de temporizarea releului, se închide contactul d34 (7-6) de automenţinere a alimentării şi contactul d34 (9-11) prin care este alimentat releul d40. Releul d40 realizează: închide contactele d40 (2-4), d40 (14-16) şi stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei s46 de reducere a turaţiei, în schema 5 (subtelegraf MP) închide contactul 3d40 (16-18) şi pe panoul de semnalizare MP - Bb se aprinde lampa h30 ―Reducere turaţiei MP - Bb‖, în schema 4 (semnalizări reductor) se deschide contactul 3d40 (11-8) şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d13 şi d14 a cărui funcţionare este identică cu cea prezentată pentru semnalizare treapta I-a. Se întrerupe alimentarea releului d21 prin deschiderea contactului d13 (1-3). Releul d21, la rândul său, întrerupe alimentarea releului d60 din schema 1 (modulul de alarmă) prin deschiderea contactului 4d21 (1-3). Prin contactele

82

releului d60 este pusă în funcţiune alarma sonoră şi este alimentat releul de pâlpâire. Prin contactele de multiplicare ale releului d66 funcţionează cu intermitenţă alarma sonoră în compartimentul maşini şi în schema 4 (semnalizări reductor) se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h31 ―Reducere sarcină MP‖. Ca şi în cazul schemei de semnalizare treapta I-a, întreruperea semnalului acustic se face prin apăsarea pe butonul b70 din schema 1 (modulul de alarmă). După reducerea automată a sarcinii ca urmare a acţiunii protecţiei, schema rămâne blocată pe această poziţie atât timp cât electrovalula s46 este alimentată. Pentru deblocare şi repunerea motorului în funcţionare normală, se apasă pe butonul b36 (schema 3 din fig.2.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d34 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d40. Se întrerupe alimentarea electrovalvulei s46 şi încetează funcţionarea semnalizării optice a avariei prin închiderea contactului 3d40 (11-8) şi restabilirea alimentării releului d13 din schema 4 (semnalizări reductor MP). În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a II-a de semnalizare şi reducere automată a turaţiei. Treapta a III-a semnalizare şi oprirea motorului acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - supraturaţiei MP (releul d01 şi lampa de semnalizare h02); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d07 şi lampa de semnalizare h08); - presiune minimă ulei ungere T.S. (releul do9 şi lampa de semnalizare h10); - ceaţă ulei carter MP (releul d11 şi lampa de semnalizare h12); - presiune minimă apă răcire intrare cilindrii MP (releul d13 şi lampa de semnalizare h14); - presiune minimă apă răcire intrare injectoare MP (releul d15 şi lampa de semnalizare h16); - temperatură maximă aer supraalimentare MP (releul d2 şi lampa de semnalizare h18); - presiune minimă ulei ungere reductor MP (releul d19 şi lampa de semnalizare h20); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d21 şi lampa de semnalizare h22). În condiţii normale contactele traductoarelor sunt normal deschise, releele şi lămpile de semnalizare corespunzătoare nu sunt alimentate. La depăşirea limitelor normale, de exemplu la scăderea presiunii uleiului de ungere MP sub valoarea minimă, se închide contactul traductorului f.07 şi sunt alimentate releul d07 şi lampa de semnalizare h08 ―Presiune minimă ulei ungere MP‖. Releul d07 închide contactele do7 (1-3), prin care este alimentat releul cu temporizare d33 şi contactul d07 (6-7) prin care pune în funcţiune semnalizarea de alarmă în timonerie. La rândul său, releul d33, după un timp stabilit de temporizarea acestuia, închide contactul d33 (6-7) de automenţinere a alimentării şi contactul d33 (11-9) prin care alimentează releul d38. Prin alimentarea releului d38 se realizează: - alimentarea ventilelor STOP - MP prin închiderea contactelor d38 (2-4), d38 (6-8), d38 (10-12), d38 (14-16). Prin acţiunea ventilelor se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. - pe panoul motorului (schema 5 - subtelegraf MP) se aprinde lampa de semnalizare h29 ―STOP avarie MP - Bb‖ conectată prin închiderea contactului 3d38 (26-28).

83

- în schema 4 (semnalizări reductor), prin deschiderea contactului 3d38 (1-3), este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11 şi d12 a cărui funcţionare este identică cu cazul prezentat anterior pentru treapta a II-a de protecţie. Prin intermediul modului de alarmă este pusă în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa h30 ―STOP automat MP‖ În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a III-a de semnalizare şi oprire automată a motorului. Oprirea motorului, în condiţii normale, se realizează prin aducerea manetei dispozitivului de comandă pe poziţia STOP. În caz de urgenţă se poate comanda oprirea manual folosind elementele cu care acţionează schema de protecţie treapta a III-a. Comanda STOP manual de urgenţă se poate da din P.C.C. prin apăsarea butonului b03, din timonerie prin apãsarea butonului b04 (schema 3 din fig. 1.5) sau de la panoul local al motorului prin apăsarea butonului b05. În toate cazurile, prin apăsarea unuia din butoane, este alimentat releul do3 şi lampa de semnalizare h05 ―STOP manual de urgenţă‖. Releul do3 prin închiderea contactului do3 (1-3) alimentează releul fără temporizare d32 şi prin închiderea contactului do3 (6-7) pune în funcţiune semnalizarea de alarmă. La rândul său releul d32 acţionează ca şi releul d33 realizând alimentarea releului d38 şi prin deschiderea contactului 3d32 (8-11) din schema 4 (semnalizări reductor) pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11, d12. Prin contactele releului d38 sunt alimentate ventilele STOP-MP, iar circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune semnalizarea acustică şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h 30 ―STOP automat MP‖. Spre deosebire de releul d 33, releul d 32 nu are termorizare şi acţiunea sa este imediată în cazul primirii comenzii de stop manual, precum şi în cazul producerii ceţii de ulei în carterul MP. După oprirea motorului, ca urmare a acţiunii protecţiei sau la darea comenzii manuale STOP de urgenţă, schema rămâne blocată în această poziţie, ventilele întrerup alimentarea cu combustibil a motorului. Pentru deblocare, în vederea repunerii în funcţiune a motorului, se apasă pe butonul b35 de anulare a acţiunii protecţiei. La apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d32, d33, se deschid contactele lor din circuitul releului d38 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Deschiderea contactelor releului d38 întrerupe alimentarea ventilelor STOP-MP şi se reface circuitul de alimentare cu combustibil. De asemenea încetează semnalizarea acustică şi optică. Anularea protecţiei treapta II-a şi a III-a este necesară uneori în situaţii limită care necesită menţinerea în funcţiune a motorului principal. Anularea protecţiilor se face pe durata apăsării pe butonul b39 (schema 3 din.1.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d38, d40 şi se anulează toate protecţiile cu excepţia protecţiei la supraturaţiei care se menţine întrucât prin contactul releului do1 este alimentat direct releul d38. Anularea protecţiei este semnalizată acustic şi optic. La apăsarea pe butonul b39 de anulare a protecţiei, în schema 4 (semnalizări reductor MP) se închide contactul 3b39 şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d15 şi d16. Ca şi în cazurile prezentate pentru semnalizări treapta a II-a şi semnalizări treapta a III-a, circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h32 ―Anulare protecţie MP‖. Anularea semnalizării sonore se obţine prin apăsarea pe butonul b70 din schema modului de alarmă.

84

Pe fiecare circuit de semnalizare şi protecţie treapta a II-a şi a III-a este montat un buton cu reţinere sau întrerupător basculant având contactul normal închis. do4 şi lampa de semnalizare h26) .presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1. De exemplu. 85 . La deschiderea acestui contact este anulat circuitul respectiv de protecţie. . Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. do2 şi lampa de semnalizare h25) .2.5. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. La depăşirea limitelor unui parametru. 2. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise.2.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului.3.reversare greşită MP (relele do9.STOP automat MP (releele d11. Verificarea lămpilor de semnalizare se face prin apăsarea butonului b70 din schema 1. În afara parametrilor prezentaţi. Este alimentat releul d68 şi se închide contactul 1d68 (22-24) prin care sunt alimentate toate lămpile de semnalizare. schema de semnalizare reductor permite de asemenea.A. d16 şi lampa de semnalizare h32).S. maneta acestor întrerupătoare este blocată cu un capac de protecţie fixat pe panoul tabloului T. d14 şi lampa de semnalizare h31).reducere sarcină MP (releele d13. precum şi la anularea acesteia. Pentru ca aceste întreruperi să nu fie accidentale. . Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale. . d10 şi lampa de semnalizare h29).temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: .2. do6 şi lampa de semnalizare h27) . astfel: . d12 şi lampa de semnalizare h30).M. Este alimentat releul d70. prin deschiderea întrerupătorului bo7 se scoate din funcţiune circuitul de semnalizare şi protecţie care controlează presiune minimă a uleiului de ungere MP Anularea protecţiei pentru un parametru este necesară în anumite situaţii limită sau dacă traductorul este defect.anulare protecţii MP (releele d15.4.nivel minim baie ulei reductor (releele do3.

În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. . Circuitul de 86 . do6 şi lampa de semnalizare h27) . În subcapitolul 17. d10 şi lampa de semnalizare h29). do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. În afara parametrilor prezentaţi. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. La depăşirea limitelor unui parametru.4. În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. d12 şi lampa de semnalizare h30).5. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1.reversare greşită MP (relele do9. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1).5. 2. . Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . circuitul de semnalizare care-i aparţine.nivel minim baie ulei reductor (releele do3. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale.2.2. Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă.STOP automat MP (releele d11. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP).2.4. do2 şi lampa de semnalizare h25) . prin intermediul releului d21. se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60. d16 şi lampa de semnalizare h32).2.anulare protecţii MP (releele d15. . pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1). Semnalizări reductor MP Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. prin intermediul releului d21.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. d14 şi lampa de semnalizare h31). precum şi la anularea acesteia. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. do4 şi lampa de semnalizare h26) . la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. Este alimentat releul d70. În subcapitolul 2.reducere sarcină MP (releele d13. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. circuitul de semnalizare care-i aparţine. schema de semnalizare reductor permite de asemenea.temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. Circuitul de semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5).3.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1.17. astfel: . punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului.

C.C. Subtelegraful MP este prezentat în schema 5 din fig. reversarea greşită a motoarelor. pe panourile motoarelor.Bb. închide contactul do9 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. (punct comandă control) prin apăsarea pe unul din butoanele b09. închide contactul do1 (6-8) prin care se alimentează releul de semnalizare d18. Ca urmare. pe butonul bo3 este alimentat releul do3 care execută: deschide 87 . Darea comenzii de pregătire a motoarelor este semnalizată la distanţă şi local prin alarma sonoră şi optică. poziţia vizorului. Subtelegraf MP Pregătirea motoarelor principale pentru funcţionare se face din compartimentul maşini prin punerea în funcţiune a agregatelor auxilare care deservesc aceste motoare. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. 2. şi corespunde pentru ambele motoare principale: MP.semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). Releul d18 în schema 1 a modulului de alarmă închide contactele 5d18 (6-7) prin care pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire. Alarma încetează în momentul în care din compartimentul maşini se transmite confirmarea ordinului primit. Întrucât lansarea motoarelor principale şi reglarea turaţiei se realizează de la distanţă. h21 şi de pe panourile locale ale motorului h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. sunt puse între paranteze. De asemenea subtelegraful semnalizează postul din care se execută comanda motoarelor principale. prin apăsare pe butonul bo1. b10 sau b11. prin apăsarea pe butonul b09 de pe panoul MP. Terminarea operaţiunilor de pregătire şi aducerea motoarelor în situaţia de a fi gata lansare se comunică la punctul de comandă. semnalizarea acustică încetează.2. din timonerie.2. a lămpilor h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. În continuare în compartimentul maşinii se trece la pregătirea motoarelor prin punerea în funcţiune a mecanismelor auxiliare care le deservesc. este deconectat releul de pâlpâire şi prin contactul 1d66 (7-9) normal închis se menţine funcţionarea cu lumină continuă a lămpilor de semnalizare de la tabloul de comandă. sau din P. Comanda “Pregătire MP” . Prin apăsarea. Elementele din schema de protecţie şi semnalizare care aparţine motorului MP Tb. închide circuitele de alimentare pentru lămpile de semnalizare la distanţă h21 ―Comandă pregătire MP‖ şi local.6. local sau distanţă.Bb sau bo5 de pe panoul local pentru MP Tb.se dă de la distanţă.Bb şi MP. Lămpile de semnalizare alimentate prin contactul 1d66 funcţionează cu pâlpâire.5. cuplat sau decuplat.Tb.Pregătite” se execută prin apăsarea pe butonul bo3 de pe panoul local pentru MP . Este alimentat releul do1 care realizează: închide contactul do1 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton.Bb este alimentat releul do9 care execută: deschide contactul do9 (7-9) prin care întrerupe alimentarea releului de semnalizare d18. cu acelaşi simbol şi rol funcţional ca şi în cazul prezentat pentru MP .”MP . Comunicare din C. Confirmarea comenzii “Pregătire MP” se dă din C. De exemplu. subtelegraful electric permite comunicarea între punctul de comandă şi compartimentul maşini pentru transmiterea ordinului de pregătire a motoarelor şi liber de la maşini după încheierea misiuni şi ancorarea sau acostarea navei. precum şi acţiunea protecţiei.M. de exemplu.M.

h27. h34 ―Pregătit‖. Semnalizarea acustică şi funcţionarea cu pâlpâire a lămpilor se menţine până când de la punctul de comandă se transmite recepţionarea mesajului transmis.1. se închide contactul do3 (10-12) şi se deschide contactul do3 (15-2). Prin apăsarea pe unul din butoane este alimentat releul d15 care prin deschiderea contactelor sale întrerupe circuitele de alimentare ale releelor d12. MP .C. Comanda “Maşină liberă” se dă din timonerie prin apăsarea pe butonul bo7.Tb. Se întrerupe avertizarea sonoră iar lămpile de semnalizare h22. h28 şi h35 ―Maşină liberă‖ trec din regim de pâlpâire în regim constant de iluminare. h23. Confirmarea comunicării “MP .2. b16 de pe panoul MP-Tb sau b2 din P.. se apasă şi pe butonul bo5. d14 şi releului de semnalizare d18. Din acest moment comanda de lansare şi regimul de turaţie al motoarelor principale se execută de la distanţă prin manevra dispozitivului de comandă prezentat în subcapitolul 2. Prin întreruperea alimentării releului de semnalizare încetează alarma acustică. h34 trec în regim de funcţionare cu iluminare constantă. se stinge lampa h26 ―Pregătire MP‖ de pe panoul MP . se închide contactul do3 (6-8) şi este alimentat releul de semnalizare d18 care prin modul de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi releul cu pâlpâire.4. d14 (15-2) întrerup alimentarea releului de semnalizare d18. Confirmare din CM a comenzii “Maşină liberă” se face prin apăsarea pe unul din butoanele: b15 de pe panoul MP-Bb.Pregătite” din timonerie se face prin apăsarea pe unul din butoanele b11 sau b12 în situaţia în care s-a transmis pregătirea numai a unui singur motor.Bb sau MP . închide contactele pentru alimentarea lămpilor de semnalizare h24.contactul do3 (3-5). do5 şi întrerupe funcţionarea acestora. do3. funcţionarea este identică cu cea prezentată anterior şi ca urmare se aprind cu pâlpâire şi lămpile h23 ―MP -Tb pregătit‖. sau prin apăsarea pe ambele butoane în situaţia în care ambele motoare sunt pregătite pentru lansare.Tb a fost pregătit. lămpile de semnalizare h24.2. Este pusă în funcţiune alarma sonoră iar lămpile alimentate prin contactul releului 1d66 funcţionează cu pâlpâire. Acţiunea protecţiei treapta a II-a şi a III-a prezentată în subcapitolul 1. Din acest moment în compartimentul maşini se trece la executarea lucrărilor pentru punerea motoarelor în repaus. După executarea misiunii şi ancorarea sau acostarea navei de la punctul de comandă se transmite punerea motoarelor în repaus. este semnalizată în schema electrică a subtelegrafului prin aprinderea lămpilor h29 ―STOP 88 . h43 ―Maşină liberă‖. se întrerupe alimentarea releului do1 şi se stinge lampa de semnalizare h21 ―Pregătire MP‖ de la comandă.Bb şi se aprind cu pâlpâire lămpile h22 ―MP -Bb pregătit‖ la punctul de comandă şi h27 ―Pregătit‖ de pe panoul MP Bb. iar lampa h43 care semnalizează la timonerie ―Maşină liberă‖ se stinge. închide contactul do7 (6-8) prin care este alimentat releul de semnalizare d18. închide contactul do7 (2-4) prin care îşi menţine alimentarea după încetarea apăsării pe butonul bo7.C. În cazul în care şi motorul MP . h35. La apăsarea acestui buton este alimentat releul do7 care execută: deschide contactele normal închise din circuitele releelor do1. La apăsarea pe butoanele b11 şi b12 sunt alimentate releele d12 şi d14 care prin deschiderea contactelor d12 (15-2). Încetarea alarmei sonore şi pâlpâirea lămpilor de semnalizare are loc atunci când din compartimentul maşini se confirmă înţelegerea ordinului dat .

d10. contactul traductorului f50 este deschis. Semnalizarea poziţiei virorului este importanţă întrucât lansarea motorului este permisă numai în situaţia în care virorul este decuplat. releul d56 nu este alimentat şi prin contactul său normal închis este alimentată lampa de semnalizare h59 ―Decuplat‖. Dacă comutatorul montat pe instalaţia aerului de comandă al MP-Bb este pus pe poziţia local. se închide contactul traductorului f50. reversare greşită. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Subtelegraful permite de asemenea. releul d50 nu este alimentat şi prin contactul normal închis d50 (1-4).avarie MP. poziţie viror. La fixarea comenzii pentru mersul ÎNAINTE contactele comutatorului electric sunt în poziţia figurată în schemă şi la lansarea corectă se închide contactul traductorului de presiune f46 rămânând deschis circuitul releului d47. subtelegraful semnalizează ―Reversare greşită – MP‖. semnalizarea locului de unde se comandă motoarele principale. h37 ―Reducere sarcină MP-Tb‖. La cuplarea virorului se închide contactul limitatorului de cursă şi prin alimentarea releului d56 se stinge lampa h59 şi se aprinde lampa h58 ―Cuplat‖.Bb‖. Pentru MP-Tb funcţionarea semnalizării reversării greşite este similară.Bb semnalizarea reversării greşite se face de către releul d47. Electromagnetul inclus în reguloatorul de turaţie al motorului ALCO este alimentat şi acţionează automat în una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă treapta II-a 89 . La acelaşi pupitru se transmit şi semnalizările lipsă aer de lansare MP-Bb.Intră în funcţiune alarma sonoră şi lampa de semnalizare h29 ―Reversare greşită MP‖ din schema 4 (semnalizare reductor) funcţionează cu pâlpâire. Pentru MP. este alimentată lampa de semnalizare h53 ―Local‖. Dacă virorul motorului MP-Bb nu este cuplat. Dacă lansarea este greşită şi motorul porneşte ―ÎNAPOI‖ se închide contactul traductorului de presiune f47 şi este alimentat releul d47 care care deschide contactul 5d47 (5-6) din schema 4 (semnalizări reductor) şi pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele do9. contactul limitatorului de cursă este deschis. prin contactele aceloraşi relee se transmit şi la pupitrul de comandă de la distanţă.Bb‖ de pe panoul MP-Bb şi respectiv h36 ―STOP avarie MP-Tb‖. este alimentat releul d50 şi prin contactele sale se stinge lampa h53 şi se aprinde lampa h52 ―Distanţă‖ care indică transferul comenzii la postul de la distanţă (timonerie). În acelaşi mod funcţionează şi semnalizarea locului de unde se comandă MP-Tb Semnalizarea la subtelegraf a poziţiei virorului se realizează prin intermediul contactelor limitatoarelor de cursă. h30 ―Reducere sarcină MP. (Timonerie). Tot odată se închide contactul d47 (1-3) şi se aprinde cu pâlpâire lampa h31 ―Reversare greşită MP-Bb‖ de pe panoul MP-Bb. Anularea semnalului acustic şi trecerea lămpilor de semnalizare din regim cu pâlpâire în regim de iluminare constantă se face prin apăsarea butonului b70 care aparţine modului de alarmă. În cazul în care se efectuează comenzile pentru lansarea motorului într-un sens şi se constată că motorul a pornit în sens invers. În situaţia în care comutatorul se pune pe poziţia distanţă. Semnalizările: postului din care se comandă. MP-Tb ale căror circuite de semnalizare sunt prezentate în schema 2 (semnalizări MP treapta I).

electroventilatoare exhaustoare din carterul motorului.b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta I-a c) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă d) întreruperea funcţionării exhaustorului de gaze din carterul motorului. d) motor electric de acţionare a pompei de combustibil. motor electric de acţionare a pompei de apă păentru răcirea motorului. c) motor electric de acţionare a pompei de preungere. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. 2:c 90 . Instalaţia electrică de forţă a motorului ALCO conţine următoarele elemente: a) motorul electric de acţionare a pompei de ungere. rezistanţa de încălzire a uleiului. redresoare pentru alimentarea electroventilelor şi a schemei de comandă de protecţie şi semnalizare. LUCRARE DE VERIFICARE Ce asigură instalaţia de telecomandă a motorului principal ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1:d. b) motor electric de acţionare a pompei de preungere. motor e lectric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. motor electric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. motor electric de acţionare a pompei de preungere. 2. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului.

În fig.1 Instalaţia electrică de. 2465CP.1 Instalaţia electrică de.2 Instalaţia electrică de. reglarea turaţiei.1-3. semnalizarea de prevenire la depăşirea parametrilor normali de funcţionare şi semnalizare de avarie cu decuplarea sarcinii sau oprirea motorului în cazurile în care depăşirile unor parametrii pun în pericol motorul.7. protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw.contactor pompă ulei preungere.buton ciupercă „OPRIRE DE AVARIE‖. CUPRINS 3. se prezintă tabloul de comandă şi protecţie de la postul local. elemente componente Motoarele ALCO sunt folosite la navele din Marina Militară şi Comercială pentru antrenarea generatoarelor electrice de putere mare sau pentru propulsia navelor.separator principal 3 x 380V. oprirea.oprire de serviciu.buton „STOP‖ .Unitatea de învăţare nr. b3 . C2 .6. În prezentare s-au păstrat simbolurile şi notaţiile din schemele întocmite de uzina constructoare. 1000rot/min Destinaţie. b6 . 1500 rot/min 3. C1 .pornire. C5 . b1 . Schema electrică asigură pornirea. b5 . Elementele componente sunt: a1 .contactor pompă combustibil.releu pornire motor diesel.contactoare ventilatoare exhaustoare de gaze.buton verificare lămpi de semnalizare.contact încălzitor ulei. d1 . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. 91 . 50Hz.buton „START‖ .microîntreruptor dispozitiv de rotire. b2 . Schema electrică este prezentată în figurile 3. protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. b4 . 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR NAVALE. 1000rot/min 3. În primul caz se cuplează direct cu axul generatorului iar în al doilea caz se cuplează cu arborele port-etice prin intermediul unui reductor-inversor. 3. C4 . C3 . 2465CP. Lansarea motoarelor se face cu aer.buton anulare semnalizări.

1 S chema electrică de comandă şi protecţie la avarie 92 .Fig.3.

2 S chema electrică de comandă pentru mecanismele auxiliare 93 .Fig. 3.

3.3 Instalaţia electrică de forţă 94 .Fig.

4 S chema electrică pentru releele de protecţie 95 . 3.Fig.

Fig.5 Schema electrică de semnalizare optică a acţiunii protecţiei 96 . 3.

3.Fig.6 Schema electrică de semnalizare optică şi acustică l a postul de supraveg here de l a distanţă 97 .

releu oprire motor diesel d4 .releu presiune minimă apă. treapta a II-a.releu funcţionare motor.releu supraturare motor. 3. treapta a II-a. d6 . treapta a II-a. d10 .releu presiune ulei.Fig.releu protecţie generator. d3 .7 Tabl oul de comandă şi protecţie d2 . d9 .releu de timp rateu pornire (5 secunde). blocare protecţie pentru formarea presiunii uleiului de ungere (20 secunde). 98 .releu de timp.releu nivel minim apă rezervor expansiune. d5 . d7 . d8 .

.4 daN/cm2 ). treapta a II-a (0.traductor temperatură maximă apă. . . . . .releu nivel minim apă rezervor de expansiune. treapta I (1. treapta a II-a (0. .releu presiune minimă ulei. 075kw.lămpi de semnalizare. .releu temperatură maximă apă.traductor temperatură maximă preîncălzire ulei (950 C). treapta a II-a (890 C). treapta I. 9kw. .relee termice de protecţie exhaustoare de gaze.tahogenerator măsură turaţie.85 daN/cm2 ).motor electric pompă combustibil. . treapta I (0.releu temperatură maximă ulei. . .releu presiune minimă apă. . . . .releu debit ulei preungere. .traductor presiune minimă apă.4daN/cm2 ).m4 m5 m6 r100 s1 s2 . .releu temperatură maximă apă. treapta a II-a.traductor presiune minimă ulei.releu temperatură maximă ulei. . . . treapta I. d23 d25 d26 e1 e2 e3 -e5 e6 -e8 e9 -e11 e14 -e15 e16 -e19 e20 -e21 f1 f2 f3 f5 f6 f7 f8 f11 f12 f14 f15 f17 f3 h1 -h23 m1 m2 m3 . .siguranţe pompă combustibil. treapta I.traductor presiune minimă apă.4daN/cm2 ). treapta I. .motor electric pompă preungere.relee pentru verificarea lămpilor de semnalizare. Pregătirea pentru pornire La pregătirea pentru pornire se realizează condiţiile necesare care permit efectuarea lansării motorului. .servomotor electric comandă turaţie. .traductor presiune minimă combustibil (1. .siguranţe circuite de comandă.traductor temperatură maximă ulei.siguranţe încălzitor ulei.4daN/cm2 ). treapta I (890 C). În acest scop se pun în funcţiune: pompa de preungere 99 . .traductor presiune minimă ulei precirculaţie (0. . treapta I-a. . .56daN/cm2 ).releu presiune minimă combustibil. . . treapta a II-a.traductor temperatură preîncălzitor ulei (400 C).relee termice de protecţie pompă ulei preungere. . . treapta I (850 C). .traductor presiune minimă ulei. .încălzitor ulei.releu temperatură preîncălzire ulei.traductor temperatură maximă ulei.electrovalvulă oprire motor. .siguranţe pompă preungere.relee termice de protecţie pompă de combustibil. treapta a II-a (940 C). .motoare electric exhaustoare de gaze. . .traductor temperatură maximă apă.d11 d12 d13 d14 d17 d3 d20 d21 d22 . 3kw.siguranţe exhaustoare de gaze.electrovalvulă lansare motor.traductor supraturaţie motor.

temperatura uleiului este 460 C este de conectat releul d26 şi se închide contactul d26 (3-5). Se deschide d2 (5-6). Se aprinde lampa de semnalizare h1 (fig. Se întrerupe alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului şi se închide contactul d26 (3-5) din circuitul de lansare. Se alimentează releul d26 şi prin închiderea contactului d26 (2-4) se conectează alimentarea contactorului C3 care cuplează alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului. C2 şi prin închiderea contactoarelor acestora se pun în funcţiune: pompa de preungere ulei şi pompa de combustibil (fig. Se cuplează alimentarea de la reţea 380V. pregătită pentru repetarea pornirii. este alimentat electrovalvula s 1 care deschide circuitul de aer de lansare şi motorul se roteşte pentru pornire.1) din circuitul de lansare şi contactul d25 (1012) (fig. Prin apăsarea pe acest 100 . acţionează releului d2 . În această poziţie contactul b 2 este închis şi permite executarea pregătirii pentru pornire. Pentru această valoare a presiunii se închide contactul traductorului f 3 (fig. este alimentat releul d25 care închide contactul d25 (2-4) (fig. se apasă pe butonul b6 „ANULARE SEMNALIZĂRI‖. Elementele schemei electrice pentru pregătirea pornirii sunt prezentate în figurile 19. schema de comandă nu este conectată. se închide contactul d1 (6-8).3. pompa de combustibil şi rezistenţele de încălzire a uleiului.1 -19. Pentru a aduce schema în poziţia iniţială. şi se întrerupe circuitul releului d1 . La terminarea pregătirii pentru lansare presiunea uleiului de preungere este 2 bari (se închide contactul d25 (2-4) din circuitul de lansare). se automenţine alimentarea releului d2 prin închiderea contactului d2 (1-2) şi prin închiderea contactului d2 (3-4) se aprinde lampa de semnalizare h21 „START RATAT‖.2) şi se aprinde lampa h24 .este alimentat releul d1 . 3. Pornirea motorului Pornirea motorului se face prin apăsarea pe butonul b4 „START‖. Când temperatura depăşeşte 460 C traductorul f11 întrerupe alimentarea releului d26 . Iniţial butonul b1 se află în poziţia „împins‖ care corespunde poziţiei „STOP DE AVARIE‖. Contactul b1 (9-10) este deschis şi la aplicarea tensiunii de alimentare. În poziţia tras se închide contactul b1 (9-10) şi se deschide contactul b1 (1-2). prin închiderea contactului d1 (2-4) este alimentat releu de timp d2 cu întârziere la acţionare. .ulei.2) este închis.5 bari (este închis contactul d3 (3-5)). Toate contactele din circuitul releului de lansare d1 sunt închise şi din acest moment se poate trece la faza următoare. Dacă după 5 secunde motorul nu porneşte.19. Prin apăsarea pe acest buton schema de comandă execută: . Schema de comandă este alimentată şi se execută în ordine următoarele operaţiuni: .1) care marchează prezenţa tensiunii de alimentare a schemei de comandă. Pentru temperaturi ale uleiului sub 460 C contactul traductorului f11 (fig.se menţine apăsarea pe butonul b4 până la pornirea motorului. Se verifică poziţia „DECUPLAT‖ a virorului. Pregătirea pentru pornire se face prin „tragerea‖ butonului b1 . .19.2) prin care pregăteşte circuitul de încălzire a uleiului. 50Hz şi sunt conectate redresoarele de 24V curent continuu.sunt alimentate bobinele contactoarelor C1 . 3. În acelaşi timp.3. 19. 5 secunde şi prin contactul d1 (10-12) sunt alimentate: releul de timp d4 cu întârziere la acţionare de 20 secunde şi releul d3 .3). Presiunea uleiului de ungere creşte treptat până la valoarea de 2 bari.2).19. presiunea combustibilului este 3.pe liniile q (+24V) şi p (-24V) se aplică tensiunea de alimentare schemei de comandă pentru instalaţia de forţă (fig.

. închide contactul d10 (2-4) prin care se permite funcţionarea releelor d20 şi d21 . se întrerupe funcţionarea exhaustoarelor de gaze.3).apa de răcire a motorului. 101 . în această situaţie oprirea este generală pentru toate elementele schemei. C5 prin care se pun în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze m3 . . „STOP DE AVARIE‖. b) Valorile presiunilor pentru: . Protecţia şi semnalizarea avariilor Prin circuitele de protecţie se urmăresc: a) Valorile temperaturilor pentru: .3. Prin acţiunea releului d10 se marchează încheierea fazei de pornire a motorului. execută: deschide contactul d10 (11-13).apă de răcire a motorului.uleiul de ungere a motorului.buton se întrerupe alimentarea releului d2 . Pentru încărcarea în sarcină se accelerează sau se decelerează motorul prin intermediu servomotorului m 5 (fig. Funcţionarea motorului Motorul funcţionează cu turaţia de relanti. Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d3 . . se închide contactul d3 (3-5). Schema revine în faza iniţială de pregătire pentru pornire. Pentru oprirea de avarie se apasă butonul b1 . c) Supraturaţia motorului diesel. se întrerupe alimentarea contatoarelor C 1 .preîncălzirea uleiului. Prin întreruperea alimentării releului d3 se întrerupe şi alimentarea releului d4 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d10 . se deschide contactul d10 (3-5) prin care se întrerupe circuitul releului de lansare d1. Se închide d10 (10-12) şi sunt alimentate contactoarele C 4 . deschide contactul d10 (7-9) şi se stinge lampa de semnalizare h4 „PREGĂTIRE PORNIRE‖. C3 şi sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire. Se pun în funcţiune pompa de preungere şi pompa de combustibil. este alimentată electrovalvulă s2 care întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.după 20 de secunde de la pornirea motorului acţionează releul de timp d4 .3. La terminarea acestei faze sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire a uleiului şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze din carterul motorului.uleiul de ungere. de terminarea pornirii. . Se închid contactele d4 (1-2) din circuitul releului d5 şi contactul d4 (3-4) din circuitul releului d10 . Releul d10 . Funcţionarea ventilatoarelor exhaustoare de gaze este semnalizată prin aprinderea lămpilor h22 şi h23 (fig. Prin apăsare pe acest buton se întrerupe alimentarea schemei de comandă şi este alimentată electrovalvulă s2 care comandă oprirea motorului.combustibil. m4 . contactele acestuia revin în poziţia iniţială şi se poate efectua o nouă încercare de pornire a motorului. .1) care acţionează asupra consumului de combustibil. Oprirea motorului Pentru oprire voită se apasă pe butonul b5 „STOP‖.

treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d21 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Se închide contactul d17 (2-4). Se închide contactul traductorului f5 şi este alimentat releul d11 . se închide contactul traductorului f14 şi este alimentat releul d20 . Treapta I. Se închide contactul traductorului de nivel şi este alimentat releul d17 . De regulă alarma semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie.5. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are timp suficient pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire depăşeşte valoarea maximă treapta I. Se închide contactul traductorului f7 şi este alimentat releul d13 .4. 102 . 3. Semnalizarea de avarie şi decuplarea sarcinii motorului Semnalizarea de avarie şi aducerea motorului la mersul în gol se produce atunci când valorile parametrilor controlaţi au ajuns la un nivel de pericol şi prin trecerea motorului la mersul în gol se evită deteriorarea acestuia. Prin închiderea contactului d3 (2-4) se aprinde lampa h3 „Presiune minimă combustibil‖ şi prin deschiderea contactului d3 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. d) Presiunii combustibilului a scăzut sub valoarea minimă. treapta I-a‖ şi prin deschiderea contactului d20 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. este alimentată lampa de semnalizare h15 „Nivel minim apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d17 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Schema electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în fig. În funcţie de gradul avarii. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. Prin închiderea contactului d21 (24) se aprinde lampa h5 „Presiune minimă ulei. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de decuplare a sarcinii (decuplarea generatorului sau decuplarea reductorului în cazul în care motorul este folosit pentru propulsie). Prin închiderea contactului d13 (2-4) se aprinde lampa h11 „Temperatură maximă ulei. f) Presiunea uleiului de ungere a scăzut la valoarea minimă treapta I-a. 3. c) Nivelul apei în tancul de expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. Se închide contactul traductorului f12 şi este alimentat releul d3 .1 şi fig. Prin închiderea contactului d20 (24) se aprinde lampa h7 „Presiune minimă apă. 3. Prin închiderea contactului d11 (2-4) se aprinde lampa h10 „Temperatură maximă apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d11 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. e) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta I-a. Treapta a II-a.d) Nivelul apei în rezervorul de expansiune e) Protecţia la avarierea generatorului. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d13 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Semnalizarea de prevenire Este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale ale parametrilor controlaţi. Se închide contactul traductorului f15 şi este alimentat releul d21 . Lămpile de semnalizare optică a avariilor sunt prezentate în fig.

. în sistemele electroenergetice moderne. Semnalizarea de avarie concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului se dă la apariţia uneia sau mai multe din următoarele situaţii posibile: a) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. d9 se execută: . d) Funcţionează protecţia generatorului. Motoarele primare sunt prevăzute de asemenea cu sisteme automate de stabilizarea parametrilor de 103 . Se închide contactul traductorului f2 şi este alimentat releul d6 . Prin alimentarea unuia sau mai multe din releele d5 . . Se închide contactul traductorului f6 şi este alimentat releul d12 . 1500 rot/min După cum este cunoscut.3. b) Presiunea uleiului de ungere a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a.deconectarea sarcini şi aducerea motorului la regimul de mers în gol realizată prin contactele releelor d12 . h13 . d7 .Treapta a II-a de protecţie funcţionează la apariţia uneia sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire a crescut până la valoarea maximă treapta a II-a. protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. În această situaţie pericolul nu poate fi înlăturat prin trecerea motorului la mersul în gol. Se închide contactul traductorului f3 şi este alimentat releul d7 . h3 local şi semnalizarea optică şi acustică în postul de supraveghere de la distanţă .oprirea motorului prin întreruperea alimentării releului d3 urmată de închiderea contactului d3 (3-5) şi alimentarea electrovalvulei s 2 care comandă închiderea circuitului de alimentare cu combustibil. d6 . c) Turaţia motorului a crescut peste limita de supraturaţie. d8 .autoalimentarea releelor d5 . d14 care comandă declanşarea întrerupătorului automat urmată de deconectarea generatorului.semnalizarea local şi la distanţă a avariei. Se închide contactul traductorului f1 şi este alimentat releul d5 . Semnalizarea de avarie şi oprirea motorului În acest caz depăşirea parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea motorului. d9 şi menţinerea semnalizării optice după oprirea motorului. Se închide contactul traductorului f8 şi este alimentat releul d14 . h8 . se realizează comanda automată a motoarelor primare (turbine sau motoare diesel). 3. h14 .6) Treapta a III-a. e) Nivelul apei în tancul ale expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. Prin acţiunea unuia sau a ambelor relee d12 . Se închide contactul şi este alimentat releul d8 . h12 „Temperatură maximă ulei treapta a II-a‖.2 Instalaţia electrică de. d14 se execută: . b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta a II-a. La postul central funcţionează semnalizarea optică şi acustică (fig. d8 . Se închide contactul şi este alimentat releul d9 . pe panoul local se aprinde lămpile: h10 „Temperatura maximă apa treapta a II-a‖.semnalizarea avariei produsă prin aprinderea uneia sau mai multe din lămpile ale semnalizare: h6 . d6 .

. Pentru exemplificare.a. În condiţii normale traductorul de temperatură de pe acest circuit are contactul închis şi este alimentat releul do3. .8 se prezintă schema de protecţie şi semnalizare folosită pentru un motor diesel tip SKL 312 Kw. Trebuie să menţionăm că. Funcţionarea circuitelor de semnalizare la depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi este aceeaşi pentru fiecare circuit controlat şi pentru explicarea funcţionării este suficientă prezentarea funcţionării unui circuit. turaţie. În sistemele de comandă a turbinelor se realizează controlul permanent a următorilor parametri: . presiunea apei de răcire. Informaţiile despre starea acestora se transmit la aparatele de măsură şi la instalaţiile de protecţie şi semnalizare care asigură protecţia agregatelor în cazul regimurilor anormale de lucru.temperaturile în punctele de sprijin şi lagăre. Semnalizarea de prevenire este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale a parametrilor. . În sistemele de comandă a motoarelor diesel se controlează următorii parametri: . presiuni. Releul d03 deschide contactul din circuitul releului do4 şi comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 6-7.salinitatea apei. Semnalizarea de prevenire corespunzătoare primei trepte de protecţie. Instalaţia care asigură protecţia motorului primar funcţionează în două trepte: semnalizare de prevenire şi semnalizare de avarie. .presiunea uleiului în sistemele de ungere. De regulă darea semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. prezentată în figura 3.bază (frecvenţă. ş. 104 . De la darea acestui semnal personalul de serviciu are suficient timp pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului. . temperatura apei de răcire. temperaturi. 1500 rot/min.temperaturile şi presiunile în sistemele de ungere.8a. Parametrii de bază sunt controlaţi cu ajutorul traductoarelor. . Deoarece linia d nu este sub tensiune.temperaturile şi presiunile în sistemele de răcire. nu sunt controlaţi toţi parametrii enumeraţi mai sus. în dependinţa de nivel de automatizare şi tipul motorului diesel folosit.temperatura gazelor de evacuare.) care asigură funcţionarea normală a motoarelor primare. presiunea combustibilului şi depăşirea parametrilor electrici ai generatorului. . lampa de semnalizare conectată la această linie este stinsă.sarcina motorului. controlează următorii parametrii: temperatura uleiului de ungere.turaţia rotorului.nivelurile combustibilului şi uleiului. de exemplu circuitul care semnalizează depăşirea temperaturii maxime a uleiului de ungere. .presiunea în condensator. în figura 3. Semnalizarea de avarie se produce atunci când depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea imediată a motorului.

Alimentare Temperatură bloc maximă ulei ungere semnalizar DG-1 800 e Temperatură maximă de răcire DG-1 850 Presiune minimă apă Alarmă tubulaturi de Parametrii electrici răcire DG-1 0.8 Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizare a motorului diesel: a – semnalizare de prevenire (planşa ½) .09 injecţii sparte DG-1 depăşiţiDG-1 MPa 105 Fig. 3.

106 .

107 Fig. Semnalizare şi blocare . 3.8 Instalatia electrica de protectie si semnalizari a motorului diesel b – Avarie.

La apăsarea pe acest buton este alimentat releul d24 şi prin închiderea contactului său se aplică tensiunea (+24v) pe linia c. d39 se întrerupe alimentarea acestui releu urmată de punerea în funcţiune a releului de pâlpâire şi a soneriei. În caz de avarie.8. Funcţionarea alarmei sonore şi aprinderea cu intermitenţă a lămpii ho5 avertizează personalul de serviciu despre depăşirea parametrului controlat de acest circuit.b controlează parametrii: supraturaţia motorului diesel şi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea limită minimă. Tensiunea aplicată pe linia c realizează alimentarea releului do4 care îşi închide contactul propriu de automenţinere şi comută contactul do4 în poziţia 6-7. în cazul protecţiei la avarie. Semnalizarea de avarie corespunzătoare treptei a IIa de protecţie. În acest scop se închide contactul d41 din circuitul releului d42 108 . lămpile de semnalizare h37 şi h40 sunt conectate la linia d şi sunt stinse. semnalul sonor poate fi întrerupt de operator prin apăsarea pe butonul b24 ―Anulare semnal acustic‖. se închide contactul traductorului şi este alimentat releul d38. În acelaşi timp se deschide contactul do3 din circuitul releului de însumare d29 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. schema acţionează pentru oprirea motorului diesel. Lampa de semnalizare conectată la linia b va funcţiona cu pâlpâire. 3. d38 este alimentat releul de însumare a semnalelor d41. pe timpul luării măsurilor corespunzătoare. În acelaşi timp se deschide contactul d38 din circuitul releului d41 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. Până în această etapă schema de protecţie la avarie a pus în funcţiune semnalizarea optică şi sonoră a avariei având o funcţionare asemănătoare cu schema de semnalizare de prevenire. La întreruperea alimentării releului d41 se execută: deschiderea contactului d41 din circuitul releului de însumare d29 şi întrucât sunt deschise contactele d36. În continuare. În acelaşi timp prin închiderea contactului do4 din circuitul releului de însumare a semnalelor d29 se reface alimentarea acestui releu. d38. de exemplu scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă. Se închide contactul do3 din circuitul releului do4 pregătind funcţionarea acestuia şi se comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 5-6 şi lampa de semnalizare este conectată la linia b. Lampa ho5 se stinge. Ca urmare prin închiderea contactelor normal închise ale releului d29 sunt alimentate releul de pâlpâire d31 şi soneria h32. După avertizare. Releul d29 fiind alimentat se deschid contactele sale şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. do4 (6-7) este conectată la linia a (+24v) şi iluminarea cu pâlpâire se transformă în iluminare constantă care se va menţine până la revenirea parametrului controlat în limitele normale. La revenirea parametrului în limite normale. La funcţionarea normală contactele traductoarelor de turaţie şi de presiune minimă sunt deschise şi ca urmare nu sunt alimentate releele d35. Releul de pâlpâire închide şi deschide periodic contactul său d31 şi astfel pe linia b se aplică un semnal de tensiune intermitent. Închiderea contactului d41 din circuitul releului d29 permite alimentarea acestuia şi blocarea funcţionării releului de pâlpâire şi a soneriei. se închide contactul traductorului. prezentată în fig.La depăşirea limitelor parametrului controlat (temperatura uleiului de ungere) se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului do3. Se comută contactul d38 în poziţia 6-7 şi lampa de semnalizare h40 este conectată la linia b. Prin contactele normal închise ale releelor de semnalizared35. este alimentat releul do3 şi se comută contactul acestui releu în poziţia 6-7. Lampa de semnalizare prin contactele d03 (6-5).

pentru întreruperea alarmei sonore se apasă pe butonul b24. La scăderea presiunii uleiului de ungere a motorului de antrenare a generatorului până la limita minimă treapta a I-a. Totodată prin închiderea contactului d39 din circuitul releului de însumare a semnalelor. c) mărirea presiunii pompei de ungere. b) reducerea automată a turaţiei până la valoarea corespunzătoare mersului la ralanti. optică şi oprirea motorului. LUCRARE DE VERIFICARE Care este destinaţia semnalizării de prevenire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: a. d) oprirea motorului. 109 . Ca şi în cazul precedent. 2. optică şi decuplarea reductorului. se apasă pe butonul b30. Prin aceasta lampa de semnalizare h40este conectată la lina a. c) mărirea debitului de ungere. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică. La pregătirea instalaţiei de protecţie. se restabileşte alimentarea acestui releu şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. pentru verificarea integrităţii filamentelor lămpilor de semnalizare. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d30 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea +24V pe lina d. Releul d43 prin închiderea contactelor sale alimentează electromagnetul EM de aducere a cremalierelor pompei de injecţie în poziţia de debit nul şi de asemenea alimentează electrovalvula EV care întrerupe alimentarea cu combustibil. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Este alimentat releul d24 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea pe linia c. Este alimentat releul d39 care închide contactul său de automenţinere şi comută contactul comutator în poziţia 6-7. d) semnalizarea acustică. Pe durata apăsării pe acest buton se aprind toate lămpile de semnalizare din schema de protecţie indicând starea normală de funcţionare ale acestora.şi acesta cu temporizare îşi închide contactul din circuitul releului d43. d29. La scăderea presiunii de ungere a motorului până la valoarea minimă treapta a II-a. Urmare a acestor acţiuni motorul se opreşte. 2: d. b) semnalizarea acustică. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică şi optică. optică şi reducerea turaţiei până la valoarea de ralanti. Încetează funcţionarea cu pâlpâire şi lampa are iluminare continuă până la restabilirea situaţiei normale.

4. Caldarina cu abur CAVNO 250.5 - Presiunea de lucru bar Vo lu mul spaţiului de vaporizare m3 0. În tabelul 4.210 5. Tabelul 4.56 0.570 - 110 .2 2. .25 - Vo lu mul de apă m3 0.de a enumera operaţiunile care trebuie executate pentru pregătirea de pornire şi funcţionare în regim automat şi manual. . 4.7 Protecţiile caldarinei OBIECTIVE .1. funcţionează cu combustibil lichid şi este de construcţie acvatubulară verticală.6 Preîncălzirea combustibilului 4.5 2. .1 se prezintă variantele constructive şi principalele caracteristici tehnice. . Acest tip de caldarină este destinat producerii aburului suturat la presiunea de 7 bar. Debit nominal abur kg/h 250 500 800 1000 1250 1600 7 Suprafaţa de încălzire m2 9 17 26 29 37. . 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE CUPRINS 4.4 2.de a identifica importanţa semnalizărilor şi a măsurilor care trebuie luate.1.de a descrie elementele de automatizare ale caldarinei. Funcţionarea instalaţiei în regim automat 4. 5000 4.800 6. Caldarina cu abur CAVNO 250.5 - Greutatea fără apă kg 2.1.980 4.2 Elementele sistemului de automatizare 4.Unitatea de învăţare nr.3 Pregătirea pentru pornire 4. . 5000 Instalaţia de automatizare MONARCH produsă de firma WEISHAUPT echipează caldarinele navelor cu abur tip CAVNO 250.10 1.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual 4.3 0.450 5. . 1000.75 1.8 1. .

pe capacul bombat 16.valvula dublă de siguranţă 4. Capetele ţevilor fierbătoare sunt sudate de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane pentru tamburul inferior 6 şi superior 15. . fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13.300 12.6 2. pompelor de alimentare cu apă. 4.700 10.8 6 6. făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze dintre tamburi. Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de alimentare 5 amplasate pe tamburul inferior.robinet de evacuare în atmosferă 21. Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către regulatorul cu flotor magnetic 17 care urmăreşte nivelul apei în caldarină ş i comandă pornirea. .5 9. sunt montate: . perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor. . În partea de sus a tamburului superior. Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară supravegherea din compartimentul în care este amplasată. Bolta focarului 9 sudată de conul de focar se continuă în partea superioară cu tubul de flacără 10 celălalt capăt al tubului de flacără se sudează de partea superioară a plăcii tubulare inferioare 11. Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de curăţire a funinginii 4. respectiv oprirea.400 2500 340 4000 5000 66 80 98 2 2.1.5 8.valvula auxiliară de abur 19. De aici apa ajunge la distribuitoarele 1 din tamburul superior şi umple caldarina până la nivelul de lucru. sunt sudate aripioare de tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar. . În acest fel toate ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere. Între ţevile de la marginea tubului de flacără. schimbul de căldură făcându-se pe toată suprafaţa ţevilor În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică unit în partea inferioară printr-un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului inferior.valvula pentru presostat 18. unul deasupra celuilalt. Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la exterior o temperatură maximă de 60o C faţă de mediul ambiant. iar la partea superioară cu o flanşă 2 pentru cuplarea la tubulatura de evacuare a gazelor. Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical.600 Principalele elemente constructive ale caldarinei sunt prezentate în fig.valvula principală de abur 22. Spre exterior acest spaţiu este închis de centura colectoare 12 prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta în vederea curăţirii ţevilor. 111 .

112 Fig.1 .Principalele elemente constructive ale caldarinei CAVNO .4.

. reductor 11 pe conducta de alimentare cu combustibil. 3 .placa de borne 12 pentru conexiuni electrice cu circuite exterioare. .flanşă articulată în balama 15. . . .2 constituie elementul de bază care asigură: pulverizarea combustibilului. Schema circuitului de combustibil este prezentată în figura 4. prezentat în figura 4. .valvulă cu bilă pentru diuza 1.electrovalvulă diuza 1.servomotorul 2 de poziţionare a clapetei de aer. Arzătorul cuprinde într-o construcţie compactă următoarele elemente: . 2 . .traductoare de nivel pentru alimentarea cu apă.conducta de alimentare a diuzei 1. 6 . conducta de retur combustibil 9. 10 . . 8 . ceea ce indică o ardere completă.cutia 4 de control a arzătorului şi vizorul cu geam. conducta de combustibil sub presiune 18.celulã fotoelectricã 7 pentru sesizarea flacărei.pompa de combustibil 8.traductoare de presiune .cablurile 13 pentru alimentarea electrozilor de producere a scânteii electrice. . . 7 .clapeta de aer 6. . 4 . . debitul de aer necesar arderii.două diuze 23 pentru pulverizarea combustibilului în focar. .electrovalvulă diuza 1.electromotorul 1 de antrenare a ventilatorului şi pompei de combustibil. Elementele din schema circuitului de combustibil sunt: 1 .3. 9 .conductă retur combustibil diuza 1.valvulă piston diuza 1.tabloul cu elemente de comandă automată şi manuală . . 12 .2 Ele mentele sistemului de automatizare Instalaţia de automatizare tip MONARCH utilizată pentru caldarină se compune din: .două electrovalvule 16 şi 17 pe circuitele de alimentare a diuzelor.contactor 19.diuza 1. .ventilatorul 3.4.diuza 2.tubul de flacără 22. 11 . . .arzător.conducta de alimentare a diuzei 2.difuzor 21. 5 . 113 . Arzătorul. La reglare se urmăreşte ca în gazele de ardere să fie cantitatea maximă de CO2 .transformatorul de aprindere 10. iniţierea aprinderii şi controlul flăcării.întrerupător 14.preîncălzire combustibil. Reglarea combustibilului şi a aerului sunt corelate astfel încât să se facă o ardere completă.valvulă cu bilă pentru diuza 2.conductă pentru scurgerea surplusului de combustibil.

.13 .filtru.pompă combustibil acţionată de axul electromotorului arzătorului.Schema circuitului de combustibil În absenţa tensiunii electrice de alimentare electrovalvula 10 este deschisă iar electrovalvula 11 este închisă.3 . 14 . Pompa trimite combustibil la diuza 1 şi pentru că returul este deschis nu se formează presiune şi ca urmare valvula cu bilă închide 114 . Fig.2.Arzătorul MONARCH Figura 4. 4.

Arzătorul continuă să lucreze cu diuza 1 şi când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. În perioada în care funcţionează numai diuza 1 clapeta de aer este deschisă pentru debit parţial. Servomotorul clapetei de aer. 4. La atingerea unei anumite valori a presiunii aburului debitat de caldarină (circa 5. Prin închiderea circuitului de retur se formează o presiune de circa 4 . I .închis.5 bar) se comandă închiderea diuzei 2 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 11. Când ambele diuze lucrează arzătorul funcţionează la capacitate maximă.4. Pentru mărirea flacărei se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 2 prin alimentarea electrovalvulei 11 care deschide circuitul de combustibil spre această diuză.conectat circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 2 (în schema generală contactul are simbolul b 39). Funcţionarea diuzei 2 este condiţionată de presiunea aburului debitat de caldarină şi asigură capacitatea maximă a arzătorului atunci când presiunea aburului este scăzută. antrenează concomitent ºi un ax cu came prin care se acţionează contacte electrice de tip microîntrerupătoare.4 .pulverizarea combustibilului prin diuza 1. II . 7 bar. De asemenea nu funcţionează nici diuza 2 întrucât este închis circuitul de combustibil spre această diuză. III . 115 .Servomotorul clapetei de aer Prin contactele electrice acţionate de came se marchează poziţiile clapetei de aer. prezentat în figura 4. Clapeta de aer este acţionată de un servomotor electric prin care se asigură debitul de aer necesar. Electromotorul arzătorului acţionează ventilatorul care realizează debitul de aer necesar. Pentru mărirea flacărei se comandă mai întâi servomotorul clapetei de aer pentru fixarea acesteia în poziţia de debit maxim. Spre focar debitul de aer este reglat de o clapetă astfel încât să se facă o ardere completă. Pentru funcţionarea diuzei 1 se comandă alimentarea electrovalvulei 10 şi se închide circuitul de retur combustibil.debit parţial. Corespunzător acestei poziţii se închide contactul acţionat de cama I care face posibilă intrarea în funcţiune a diuzei 2. Fig.debit maxim. Reglarea debitului de aer. astfel: IV . se comandă întreruperea funcţionării diuzei 1 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 10.30 bar sub acţiunea căreia este învinsă acţiunea resortului valvulei cu piston 9 şi diuza 1 lucrează pulverizând combustibil în focar.

116 .5 . prezentate în tabelul 4. .f 36 . 4. IXa tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. Programatorul din momentul dării comenzii de pornire este alimentat prin bornele 1 şi 2.contact de uşă.1.m 17 . Fiecare microîntrerupător dispune de două contacte a şi b din care unul este normal închis iar celălalt normal deschis. supraveghează menţinerea flacărei.electrovalvula diuzei 2.s 27 . Fig. Se închide în poziţia în care arzătorul este rabatat spre focar.m 19 . axul cu came închide contactul b 32 care permite funcţionarea diuzei 2 pentru mărirea flacăre. VIIIb.electrovalvula diuzei 1.s 32 . .servomotorul clapetei de aer.traductor fotoelectric pentru sesizarea flacărei. De la borna 1 prin contactele închise br. Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziþia contactelor se inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se închide.1 comandă funcţionarea caldarinei în regim automat stabilind etapele necesare pentru pornire şi în continuare. Pentru tipuri diferite de caldarine.transformator de aprindere.6 se prezintă schema electrică a programatorului iar în figura 4.Schema electrică a arzătorului. La alimentarea uneia dintre cele două înfăşurări servomotorul stabileşte clapeta de aer în poziţia de debit parţial.electromotorul arzătorului. . condiţionând funcţionarea instalaţiei de această poziţie a arzătorului. În poziţia clapetei de aer corespunzătoare debitului maxim.7 diagrama secvenţială de acţionare a contactelor pe durata unui ciclu. Comanda de schimbare a poziţiei clapetei de aer este dată de releul d35 care prin contactul său comutator întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi aplică tensiunea de alimentare a celei de a doua înfăşurare.5 Simbolizarea elementelor schemei coincide cu simbolurile date în schema electrică generală şi reprezintă: . Pentru fixarea clapetei în poziţia de debit maxim se întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi se alimentează a doua înfăşurare. Acest micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale de timp programate se dau comenzi de acţionare celor 13 microîntrerupătoare notate în schemă de la I la XIII. Programatorul LAE . puterea electromotorului are diferite valori. Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron SM. pe durata funcţionării caldarinei.m 24 .Schema electrică a arzătorului este prezentată în figura 4. . b 0 . . În figura 4.

II-a se aplică faza tensiunii de alimentare la puntea redresoare. După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide XIIb realizând un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul a. I.r.3. În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1.La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis. contactul traductorului b49 este închis. De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul în care lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina releului prin contactul căruia tensiunea de la borna 8 se aplică şi la borna 4. 117 .Schema electrică a programatorului LAE – 1 Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape .aerisirea focarului. Prin contactele închise e14. d49.6 . Fig. tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul ar1 prin care şuntează contactele VIIIb şi IXa. Nulul tensiunii de alimentare de la borna 2. se alimentează releul d49 şi se închide contactul d49 (13-14). închide contactul ar3 prin care se aplică tensiuneala borna 3. prin bobina releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a doua bornă a puncţii redresoare. Faza de prepurjare (aerisire a focarului) are o durată minimă t1 = 30 secunde şi maximă t1 + t2 = 60 secunde. 4. se comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune micromotorul SM.

După 3 secunde se închide contactul VII. Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în poziţia din schemă aprinderea este comandată imediat. În prezenţa flacărei semnalul de tensiune de la ieşirea amplificatorului alimentează bobina releului FR. Pentru deblocare se apasă pe 118 . Condensatorul montat în paralel cu releul AR asigură menţinerea anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării.După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 6. După acest timp se deschide contactul IIa şi se întrerupe alimentarea releului AR. 4. nu este confirmată aprinderea. După 2 secunde de la darea comenzii de aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul semnalului dat de fototraductorul LF. în a doua poziţie. Dacă în acest interval de timp. denumit perioadă de siguranţă. comanda de aprindere se dă după închiderea contactului IVb la expirarea timpului t 1 + t2 . tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 5 şi se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a combustibilului în focar. La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de aprindere.7 . releul AR declanşează şi prin declanşarea contactelor sale opreşte funcţionarea caldarinei şi blochează funcţionarea programatorului. Fig. După confirmarea aprinderii se continuă funcţionarea programatorului. Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flacărei. Apariţia flacărei este aşteptată un timp t3 . Se produce aprinderea combustibilului.Diagrama secvenţial ă a contactel or pe perioada unui ciclu. Se închide contactul XIb şi prin fr1 se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR. contactul se pune pe poziţia din stânga.

În situaţia normală. 4.nivelul superior de lucru (e61).e14 .controlează presiunea combustibilului. când aburul ajunge la presiunea de 5. după confirmarea aprinderii se continuă programul. Pentru o presiune care depăşeşte 7. Sistemul de alimentare cu apă al caldarinei menţine nivelul de lucru între cel superior şi inferior primind informaţii de la traductoarele de nivel e61 şi e64. Prin comutarea contactului ar2 se reia funcţionarea programatorului de la secunda 93.e35 . tensiunea de la borna 4 se aplică şi la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului. Se pune în funcţiune micromotorul SM care funcţionează până la secunda 14 aducând cele 13 micro-contacte în poziţia iniţială şi fiind pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare. Traductorul de nivel de tip MOBREY sesizează nivelul apei prin deplasarea pe verticală a unui magnet împins de un flotor. .permite funcţionarea diuzei 2 la pornire şi utilizarea arzătorului la capacitatea maximă pentru scurtarea duratei de ridicare a presiunii aburului.permite pornirea arzătorului atunci când presiunea aburului este mai mică de 3.nivelul inferior de lucru (e64). În continuare la secunda 89 se deschide contactul III. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9. 7 având ca urmare întreruperea funcţionării arzătorului.nivelul maxim de avarie (e67b).nivelul minim de avarie (e67a). Traductorul de nivel controlează nivelul apei în caldarină. Traductoarele de presiune asigură funcţionarea caldarinei în regim automat şi protecţia la depăşirea presiunii maxime a aburului.butonul b12 programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele descrise până în prezent. La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 6 şi se deconectează circuitul de aprindere.e74 . La defectare. Arzătorul lucrează la capacitatea maximă cu ambele diuze în funcţiune. iar la secunda 93 se deschide contactul VIa.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a diuzei 2. aparatul se înlocuieşte cu unul de rezervă. . Simbolurile din paranteză sunt cele folosite în schema electrică generală.5 bar şi comandă oprirea arzătorului atunci când presiunea aburului are valoarea nominală 7 bar. conexiunea cu celelalte aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize montate pe conductoarele de conexiuni. se deschide contactul traductorului e14. La apropierea de valoarea nominală. Simbolurile cu care sunt notate în schema electrică generală şi funcţiunile traductoarelor de presiune sunt: . este deconectată alimentarea micromotorului SM şi programatorul se opreşte. astfel: . Programatorul LAE-1 reprezintă un aparat închis ermetic. Se întrerupe alimentarea releului AR şi prin deschiderea contactelor acestuia se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. . 7 bar.e72 . 5. Când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a caldarinei. . La scăderea acesteia sub valoarea nominală se pune în funcţiune alarma sonoră şi optică. . În funcţie de poziţiile acestui magnet sunt acţionate contactele traductorului de nivel.realizează protecţia caldarinei la depăşirea presiunii nominale. . Acest sistem comandă pornirea pompelor de alimentare când se ajunge la nivelul inferior de 119 .

Se stinge lampa de semnalizare h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖ şi la întreruperea alimentării releului d60. c. se menţine alimentarea releului d68 prin propriul contact d68 (13-14). b. Acest întrerupător montat în afara compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta. Este alimentat releul d60 de restabilire a situaţiei normale pentru schema de semnalizare. permite.8 a. contactul traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al releului d74.a se închide contactul d72 (23-24) care rămâne în această poziţie permiţând pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu depăşeşte limita maximă. prin contactele traductorului se comandă oprirea funcţionării caldarinei. Se deschide contactul d74 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. 3. e67a şi e67b sunt închise. prin încetarea acţionării întrerupătorului b60. d se prezintă schema electrică de automatizare a caldarinei MONARCH.a se închide contactul d68 (23-24) şi se menţine în această situaţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele normale de lucru. contactele traductorului de nivel maxim şi minim de avarie. 21. Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări (fig. h73 ―Presiune maximă abur‖. prin deconectarea sa. În figura 4. se stinge lampa de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ şi în schema din figura 3. În schema de pornire din fig. Aplicarea tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpilor h04. Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea limitelor maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei). Se deschide contactul d72 (31-32). Tabloul de comandă a pompelor de alimentare cu apă nu face parte din instalaţia MONARCH. ulterior prin propriul contact d74 (13-14). Arzătorul este rabatat spre focar şi ca urmare contactul de uşă b0 este închis. contactul traductorului de presiune maximă de avarie e72 este închis şi iniţial prin contactul d60 (43-44) este alimentat releul d72 după care alimentarea se menţine prin propriul contact d72 (13-14). h06 pentru s istemul de forţă trifazat şi h07 pentru schema de comandă.. h05. întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se sesizează incendiu sau altă avarie produsă în compartimentul caldarinei. h75 ―Presiune scăzută combustibil‖ şi funcţionează alarma sonoră. Este în poziţia închis întrerupătorul b08. Se aprind lămpile de semnalizare: h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖. releul d67 este alimentat şi prin contactele d67 (5-6).8. iniţial prin contactul d60 (53-54).3 Pregătirea pentru pornire Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de distribuţie prin închiderea întrerupătoarelor trifazate a02 şi a02a. Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia zero după întreruperea acţionării.8.lucru şi oprirea acestora la atingerea nivelului superior de lucru. se comandă oprirea instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. La pornire presiunea aburului este nulă.8d). În situaţia în care se ajunge la nivelul de avarie minim sau maxim. d60 (33-34) este alimentat releul d68. De asemenea. La revenirea în limite normale a 120 . pentru valoarea normală a presiunii combustibilului. 4. Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale.

Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. b2. tensiunea care apare la borna 3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi servomotorului clapetei de aer m24. instalaţia este pregătită pentru funcţionare. 4. Pentru revenirea schemei în situaţia normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat cauza care a declanşat semnalizarea.8c) pe poziţia AUTOMAT sau MANUAL. După efectuarea operaţiunilor prezentate. Pentru pornire. Se obţine în acest mod scurtarea duratei de ajungere la parametri nominali de încălzire. Este alimentat releul d40 care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele pentru funcţionarea în acest regim. 4.8a) pe poziţia 1 ―Iniţiere‖. Concomitent se deschide contactul d2 (51-52) şi se întrerupe lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. Nulul tensiunii de alimentare este conectat permanent la borna 2 a programatorului. Programatorul LAE-1 intră în funcţiune şi comandă în continuare secvenţele fazelor de aprindere cu durata totală a circuitului de 14 secunde. apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface situaţia normală şi se întrerupe semnalizarea. De la borna 1 tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. prin închiderea contactelor principale ale contactorului C22 este pus în funcţiune electromotorul arzătorului m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial. Urmărind schema prezentată în fig. Prin contactele închise d2 (33-34). Funcţionarea instalaţiei în regim automat Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea diuzei 2 pentru ca arzătorul să lucreze la capacitatea maximă până când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale. La alegerea acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 ―AUTOMAT‖. Se pune în funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la borna 3 a programatorului. d40 (14-13) se aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1 a programatorului. Ca urmare. se trece iniţial comutatorul b2 (fig.8. Intră în funcţiune ventilatorul care introduce aer pentru purjarea focarului şi eliminarea eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14 şi releului d49 tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului b39 (fig. Din momentul dării comenzii de pornire.4. 4. 121 . 4.parametrului care a declanşat protecţia. În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în regim automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare prezentată în figura 4.8a). Faza I Prepurjarea. programatorul este alimentat prin bornele 1 şi 2. după care comutatorul b2 se trece pe poziţia 2 ―Conectat‖. La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis (fig. De asemenea este închis şi contactul d49 (13-14) în cazul în care caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul folosirii combustibilului greu acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. 21. semnalizarea continuă să funcţioneze.8b. este alimentat releul d2 care în continuare îşi menţine alimentarea prin contactul propriu d2 (13-14).

122 .

123 .

124 .

125 .

Se închide contactul d16 (13-14) pregătind pentru funcţionare circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 1. În această poziţie a clapetei. transformatorul de aprindere m17 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. axul cu came al servomotorului comandă închiderea contactului b32. Din acest moment funcţionează ambele diuze asigurând capacitatea maximă de lucru a arzătorului. Dacă în perioada de siguranţă nu se produce aprinderea. La intrarea în funcţiune a diuzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28 ―Funcţionare treapta I-a‖. În continuare. b33. programatorul opreşte funcţionarea arzătorului. Faza II-a Aprinderea. După confirmarea aprinderii. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului. După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii electrice. De la borna 7 prin contactele închise d40 (53-54). scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se produce aprinderea. s27. Se închide contactul auxiliar C22 (23-24) care pregăteşte circuitul de aprindere. contactul traductorului e35 închis pentru presiuni sub 5. d16 (13-14) este alimentată electrovalvula s27. Arzătorul funcţionează la capacitatea maximă şi presiunea aburului creşte continuu. Din prezentarea funcţionării programatorului LAE-1. Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8-5) şi se alimentează: releul d16. b32. În situaţia normală. după confirmarea aprinderii se continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a programatorului. 126 . Este alimentată electrovalvula s32 care deschide circuitul de combustibil spre diuza 2. Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei diuzei 2 de la borna 7 a programatorului prin contactele închise d40 (83-84). programatorul îşi continuă programul. În prezenţa aerului. Faza III-a Mărirea flacărei. urmând ca la reluare să se parcurgă din nou toate etapele. rezultă că faza de prepurjare are durata 30 60 secunde. Releul d35 comută contactul său din circuitul servomotorului m24 şi comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. Între electrozi de aprindere apare scânteia electrică. este alimentat releul d35. programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin contactele închise d40 (33-34). prin contactele închise d40 (43-44).5 bar. Electrovalvula închide circuitul de retur al combustibilului şi presiunea creată pune în funcţiune diuza 1 care pulverizează combustibilul în focar. După parcurgerea primei faze programatorul aplică tensiunea la borna 6 a programatorului. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13-14) şi d30 (23-24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după deconectarea releului d16. Funcţionarea diuzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. În acelaşi timp axul electromotorului antrenează şi pompa de combustibil care realizează presiunea necesară. la secunda 89 se comandă întreruperea tensiunii la borna 6 şi ca urmare se deconectează circuitul de aprindere iar la secunda 93 se întrerupe funcţionarea programatorului. C22 (23-24) este alimentat releul d15. din prezentarea funcţionării programatorului.Funcţionarea arzătorului este semnalizată de aprinderea lămpii h18.

La atingerea valorii de 4-4. 127 . După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când presiunea aburului a ajuns la valoarea nominală. Instalaţia nu porneşte.5 bar şi se închide contactul traductorului e14. Comutatorul de alegere a regimurilor de lucru.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil toate operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire. La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin acţionarea contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim manual. Ciclu de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la limita de 3. La această valoare a presiunii aburului se deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9 a programatorului. întreruperea alimentării electrovalvulei s27 şi încetarea funcţionării diuzei 1. traductorul de presiune e35 îşi deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului d35.5 bar. Oprirea caldarinei. Se reia funcţionarea programatorului din momentul întreruperii la secunda 93 şi se continuă până la secunda 14. Urmează o nouă perioadă de funcţionare care se va întrerupe automat atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea contactelor sale se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea. având în funcţiune numai diuza 1. În această poziţie a clapetei axul cu came deschide contactul b32 şi se întrerupe circuitul de alimentare al electrovalvulei s32. Releele diferenţiale de presiune sunt astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul la depăşirea limitei de 5. se pune pe poziţia 1 ―MANUAL‖.5 bar şi închide contactul când presiunea este mai mică de 4-4.5-7 bar. Se aprinde lampa de semnalizare h39 ―MANUAL‖. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar. 4. presiunea aburului începe să scadă treptat ca urmare a utilizării lui în instalaţia de încălzire a compartimentelor navei. În această perioadă contactele celor 13 microîntrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind circuitele pentru o nouă reluare a programului. Se întrerupe funcţionarea diuzei 2 şi arzătorul lucrează în continuare cu capacitate redusă. Dispariţia flacărei este sesizată de fototraductor şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând programatorului. 4.5 bar. Prin închiderea contactului traductorului e14 se reia funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele prezentate anterior.5 bar iar traductorul de presiune e14 îşi deschide contactul pentru valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide când presiunea scade sub limita de 3. 7 bar. În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o funcţionare ciclică a arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului în limitele 3. 5 şi 7 având ca urmare: întreruperea alimentării contactorului C22 şi deconectarea electromotorului arzătorului. apropiată de presiunea nominală. b39. Când presiunea aburului ajunge la valoarea de 5. În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în poziţia iniţială 1-3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia corespunzătoare de debit parţial. Închiderea contactului e35 face posibilă funcţionarea treptei a doua la reluarea ciclului de lucru.5 bar se închide contactul traductorului e35. Reluarea ciclică a funcţionării.Reducerea flăcării.

b29. În acelaşi timp cu alimentarea electrovalvulei s27 este alimentat şi releul d30. b26. Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 ―Conectat‖ şi prin contactele d2 (33-34). Se introduce aer în focar şi se execută prepurjarea acestuia pentru eliminarea gazelor rămase de la funcţionarea anterioară. Prepurjarea. Pentru mărirea capacităţii de lucru a arzătorului se conectează întrerupătorul b29. Se conectează circuitul de aprindere prin închiderea întrerupătorului b15. a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de diuza 1 realizează aprinderea şi apariţia flacărei. b29. Funcţionarea diuzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de semnalizare h 28 ―Funcţionare treapta I‖. b32. b26. prin conectarea manuală într-o anumită ordine a întrerupătoarelor. Când clapeta a ajuns în poziţia de debit maxim. De asemenea se închide contactul C22 (23-24) şi se permite alimentarea circuitului de aprindere în faza următoare. Faza I. Se fixează iniţial b2 pe poziţia 1 şi se alimentează releul d2. Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc circuitele de alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer prin contactele închise d38 (13-14). Faza a III-a Mărirea flacărei. Durata fazelor este stabilită de operator. d16 (13-14) se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s27 care prin închiderea returului de combustibil pune în funcţiune diuza 1. b2 poziţia 2 se aplică tensiune la schema de comandă. se execută fazele aprinderii. Se aprinde lampa h18 care indică funcţionarea electroventilatorului. Este alimentat releul d15 şi acesta cu temporizare închide contactul d15 (5-8) prin care se alimentează transformatorul de aprindere m17. Tensiunea înaltă de la transformator se aplică la electrozi şi se produce scânteia electrică. Se închide contactul C22 (13-14) prin care se menţine alimentarea contactorului C22 în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. Releul d16 închide contactele d16 (13-14) şi d16 (23-24) pregătind momentul următor. Servomotorul m24 deschide clapeta de aer pentru debit parţial şi prin închiderea contactelor principale C22 porneşte electromotorul ventilatorului. 128 . Se întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare h4 ―Blocare‖ şi se închide contactul de automenţinere a alimentării d2 (13-14). Prezenţa aerului. În continuare. Faza a II-a Aprinderea. Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul b26 şi prin contactele închise d38 (23-24). releul d16 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator. În regimul de lucru manual programatorul LAE-1 nu este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest regim. d40 (71-72). Schema este astfel concepută încât să se asigure ordinea normală a operaţiunilor şi nu se poate trece la faza următoare decât după executarea fazei precedente. axul cu came închide contactul b32 şi se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53-54). d16 (23-24) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d35. Acest releu prin comutarea contactului său din circuitul servomotorului m24 comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. Prin contactele închise d38 (43-44). Prin închiderea contactelor d30 (13-14) şi d30 (23-24) se menţin alimentările pentru electrovalvula s27 şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a deconectării circuitului de aprindere.Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaşi comutator b2.

Traductorul de temperatură e45 are un rol de protecţie. este alimentat releul d47 care prin închiderea contactului d47 (13-14) stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C45. pe durata de funcţionare a arzătorului. 129 . Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este permanentă în situaţia în care se lucrează în regim manual. se închide contactul d49 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h50 ―Temperatură minimă combustibil‖. Pe durata funcţionării este aprinsă lampa de semnalizare h46 ―Preîncălzire combustibil‖. În continuare. Prin deschiderea contactului b49 se întrerupe alimentarea releului d49. Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică numai în situaţia în care sistemul automat nu funcţionează. Funcţionarea diuzei 2 este semnalizată de lampa h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. 4. se deschide contactul d49 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii h50. se întrerupe alimentarea releului d47. Traductorul b49 semnalizează temperatura minimă a combustibilului. este necesară preîncălzirea combustibilului pentru reducerea vâscozităţii. La funcţionarea cu combustibil greu b44 se pune pe poziţia 2. Contactul său se deschide când temperatura coboară sub valoarea minimă de la care pentru funcţionarea normală a diuzelor este necesară preîncălzirea. Se deschide contactul d49 (13-14) se întrerupe circuitul între bornele 8 şi 9 ale programului şi prin aceasta se comandă oprirea instalaţiei.8c. Prin acţiunea traductorului de temperatură e47 se menţine temperatura combustibilului între limitele normale. Când temperatura scade sub limita inferioară se închide contactul traductorului e47. Este alimentat releul d49. Urmărind continuu funcţionarea operatorul intervine pentru reducerea capacităţii arzătorului prin scoaterea din funcţiune a diuzei 2 atunci când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale si întreruperea funcţionării arzătorului când presiunea aburului are valoarea nominală. În cazul în care se foloseşte motorina preîncălzirea acesteia nu este necesară şi comutatorul b44 se pune în poziţia 1 ―Deconectat‖.6 Preîncălzirea combustibilului Instalaţia electrică de preîncălzire a combustibilului este prezentată în fig. Dacă se foloseşte combustibil greu (păcură) acesta la temperaturi scăzute îşi măreşte vâscozitatea şi pentru funcţionarea normală a diuzelor de pulverizare a combustibilului în focar. traductorul e47 îşi deschide contactul. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de asemenea de către operator. 4. Caldarina poate utiliza drept combustibil motorina (combustibil diesel) sau păcura (combustibil greu). contactorul C45 deconectează rezistenţele de încălzire şi prin închiderea contactului d47 (31-32) funcţionează lampa de semnalizare h51 ―Temperatură maximă combustibil‖. Prin contactele principale ale contactorului C45 sunt conectate rezistenţele trifazate de încălzire a combustibilului. În cazul în care temperatura combustibilului depăşeşte cu circa 400 C limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e45 care deconectează instalaţia de încălzire.Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă. Când temperatura combustibilului ajunge la limita superioară de lucru. urmarirea flacărei se face de către operator care în cazul dispariţiei flacărei intervine prin comenzi manuale pentru oprirea instalaţiei.

Nivel de avarie apă caldarină – semnalizare şi blocare.7 Protecţiile caldarinei Schema electrică de protecţie şi semnalizare a caldarinei. Se deschide contactul d2 (33-34) şi se întrerupe alimentarea programatorului LAE-1 sau a schemei de comandă în cazul în care se foloseşte regimul manual de lucru. se întrerupe alimentarea releului d80 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. totodată.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d68 (23-24) din circuitul releului d2 şi scoaterea acestuia de sub tensiune. se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. Ca şi în cazul anterior se întrerupe alimentarea 130 .întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d72 (23-24) şi deconectarea alimentării releului d2. Se deschide contactul d61 (5-6) se întrerupe alimentarea releului d62. se întrerupe alimentarea releului d65. Când nivelul apei de alimentare a caldarinei este la limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e61 şi se întrerupe alimentarea releului d61. În situaţia în care presiunea aburului sau nivelul apei depăşesc limitele maxime şi este în pericol funcţionarea caldarinei. 4. La depăşirea presiunii maxime a aburului se deschide contactul traductorului e72 şi se întrerupe alimentarea releului d72. În acelaşi timp se deschide contactul d65 (23-24) şi se pune în funcţiune avertizarea acustică. Se deschide contactul d64 (5-6).se deschide contactul d2 (43-44).4.prin închiderea contactelor d2 (51-52). schema de protecţie întrerupe automat funcţionarea caldarinei şi semnalizează cauza întreruperii. Prin întreruperea alimentării releului d68 se realizează: . . care realizează: . La scăderea nivelului apei de alimentare a caldarinei sub valoarea inferioară de lucru se deschide contactul traductorului e64 ºi se întrerupe alimentarea releului d64.8d semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali. d2 (61-62) este alimentată lampa h4 ―Blocare‖ şi funcţionează avertizarea sonoră h5. La scăderea nivelului apei sub limita minimă de avarie se deschide contactul traductorului 67a iar la creşterea nivelului peste limita maximă de avarie se deschide contactul traductorului e67b. Nivel scăzut apă caldarină – semnalizare optică şi acustică. se închide contactul d65 (31-32) şi este alimentată lampa de semnalizare h66 ―Nivel scăzut‖. În continuare se prezintă situaţiile în care acţionează instalaţia de protecţie şi semnalizare. În aceste situaţii se întrerupe alimentarea releului d67 se deschide contactul d67 (5-6) şi se întrerupe alimentarea releului d68. prezentată în fig. . Depăşirea presiunii maxime a aburului – semnalizare şi blocare. Nivel ridicat apă caldarină – semnalizare optică şi sonoră. se deschide contactul d62 (23-24). se închide contactul d62 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h63 ―Nivel ridicat‖.aprinderea lămpii de semnalizare h 69 ―Nivel de avarie‖ prin închiderea contactului d68 (31-32). .

Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului. În această situaţie la dispariţia flacărei. .programatorului sau a schemei de comandă şi se pune în funcţiune semnalizarea optică şi acustică. Lipsă flacără – semnalizare şi oprire. Presiune scăzută a combustibilului – semnalizare optică şi acustică. d) semnalizarea optică şi sonoră. se deschide contactul traductorului e74. Atunci când presiunea combustibilului scade sub valoarea nominală. Dacă în timpul funcţionării se stinge flacăra. c) oprirea arzătorului.6). traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare şi se întrerupe alimentarea releului FR. 131 . Deschiderea contactului frl întrerupe alimentarea releului AR care declanşează şi întrerupe funcţionarea caldarinei.4. Se întrerupe alimentarea releului d74 şi prin închiderea contactului d74 (31-32) se alimentează lampa de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. b) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. De asemenea se deschide d74 (23-24) se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. . Pentru deblocarea şi reluarea de la început a ciclului de punere în funcţiune se apasă pe butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau pe butonul b12 de pe panoul tabloului de automatizare. c) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. pulverizarea în continuare a combustibilului în focar conduce la acumularea de gaze care pot provoca explozia caldarinei. 2. d) oprirea arzătorului. Această protecţie acţionează numai în regim automat de funcţionare şi este asigurată de releul programator LAE-1 (fig. b) semnalizarea optică şi sonoră. Pe panoul programatorului se aprinde lampa cu neon L1 iar pe panoul tabloului de automatizare se aprinde lampa h11 ―Lipsă flacără‖. Pentru nivelul ridicat al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) închiderea valvulei de alimentare cu apă.aprinderea lămpii de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ prin închiderea contactului d72 (31-32). Pentru nivelul scăzut al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) deschiderea valvulei de alimentare cu apă.se deschide contactul d2 (43-44) din circuitul releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. TEST DE AUTOEVALUARE 1.

2: d.LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea caldarinei pentru pornire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 132 .

precum şi navele de pescuit au la bord instalaţii frigorifice de mare capacitate destinate pentru magaziile de mărfuri. Astfel de instalaţii nu fac obiectul prezentei lucrări.Unitatea de învăţare nr.5 INSTALAŢII ELECTRICE DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE CUPRINS 5.Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. Pentru instalaţiile frigorifice de cambuză se foloseşte obişnuit freon 12 şi freon 22. servirii mesei şi în spaţii de lucru ale echipajului.Instalaţia de climatizare OBIECTIVE de a explica destinaţia. componenţa şi modul de funcţionare a unei instalaţii frigorifice şi a unei instalaţii de climatizare. 133 . Agenţi frigorifici În prezent toate navele sunt dotate cu instalaţii frigorifice. 5. Amoniacul este întrebuinţat de regulă pentru instalaţii frigorifice de mare capacitate aflate la bordul nave lor de pescuit şi navelor frigorifice.a. protecţie şi semnalizare. produse uscate. preparate din carne. denumite nave frigorifice.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză 5. frecvent pe nave sunt: amoniacul.Agenţi frigorifici 5. în general. Aceste instalaţii sunt destinate conservării prin frig atât a produselor congelate: carne. de a defini măsurile care trebuie luate în cazul apariţiei diferitelor semnalizări. Aceste instalaţii sunt complet automatizate şi funcţionează fără a fi necesară supravegherea permanentă la posturile locale de dispunere a aparaturii. peşte. cât şi a produselor refrigerate: legume. două tipuri de instalaţii frigorifice şi anume: instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure conservarea prin frig a produselor alimentare perisabile necesare pentru hrana echipajului şi a pasagerilor. cabina radio.1.3 Schema electrică de comandă automată. instalaţia de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în spaţiile destinate odihnei. Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. freonul 12 (R12). cum ar fi: puntea de comandă. postul de supraveghere şi control a maşinilor ş. freonul 22 (R22). Agenţii frigorifice utilizaţi. băuturi. Pentru navele de transport şi militare se folosesc. de a identifica şi descrie schema electrică de comandă. În cele ce urmează se va trata partea electrică a sistemelor de automatizare pentru instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare făcându-se o prezentare generală a părţii mecanice. protecţie de semnalizare 5. atât cât este necesar pentru a înţelege funcţionarea schemei electrice de automatizare.4.1. În afara instalaţiilor frigorifice de cambuză şi de climatizare navele cu destinaţie specială pentru transportul mărfurilor în condiţii de temperatură scăzută.

solubilitatea redusă faţă de apă 2. . 4.inert faţă de metale şi uleiuri de ungere. Fig. asigurând permanent suprafeţele curate de schimb de căldură şi revenirea uleiului în carterul compresorului.Freon 12 este agentul frigorific cel mai răspândit la nave. . garniturile şi chiar restul instalaţiei. Lampă pentru halogeni 1. fiind utilizat la toate instalaţiile frigorifice de cambuză şi climatizare.presiuni mici de condensare (6-9 bar) şi relativ ridicate la vaporizare (la presiunea atmosferică temperatura de vaporizare este t0 = -300 C). în cazul unei exploatări necorespunzătoare. 5. robinet de reglare a flacărei. deci putere frigorifică redusă şi ca urmare este necesară o cantitate mare de agent frigorific care circulă în unitatea de timp pentru a prelua căldura.căldură de vaporizare mică.neinflamabil. .1.1. se descompune în acid fluorhidric şi clorhidric care atacă magneziul. asigurând o comprimare cu consum redus de lucru mecanic.exponent adiabatic mic.capacitate deosebită de a trece prin cele mai mici neetanşeetăţi ceea ce duce la pierderi însemnate de agent. Când nu sunt urme de freon flacăra lămpii este albastră. . aluminiul şi aliajele lor. şi anume: . Se utilizează în acest scop lampa pentru halogeni prezentată în figura 5. 3. Excepţie fac numai unele nave de pescuit. . Dezavantajele freonului 12 comparativ cu alţi agenţi frigorifici sunt: . formează particule de gheaţă care blochează ventilul de laminare. Metoda cu spumă de găsire a locului prin care se pierde agent nu este satisfăcătoare. . furtun. nu prezintă pericol de explozie. În momentul în care apar urme de freon în aerul care este preluat cu ajutorul furtunului de la locul de căutare a 134 . la depăşirea acesteia apa. amestec de aer + freon. 5. ca impuritate. . Freon 12 este agentul frigorific ideal pentru nave datorită proprietăţilor sale. fără acţiune fiziologică asupra omului.depistarea cu dificultate a pierderilor de agent din instalaţie datorită faptului că este inodor.5 mg/kg R12. din această cauză trebuiesc luate măsuri deosebite de uscare a instalaţiei înainte de umplere precum şi o atenţie sporită pentru curăţirea periodică a filtrului de deshidratare. flacără. rezervor de butan sau alcool. 2. în prezenţa apei însă.dizolvă uleiul de ungere.

Reglează debitul de agent frigorific lichid spre vaporizator astfel încât să se facă vaporizarea completă şi să corespundă cu debitul aspirat de compresor. m4 135 . Condensatorul Compresoare m1. Două camere cu temperaturi negative (-100 C -140 C) pentru păstrare carne (camera A). asigură reţinerea urmelor de apă introduse cu agentul frigorific ca impuritate a acestuia. Freonul 22 este folosit ca agent frigorific cu precădere pe navele de pescuit şi nave de transport frigorific. În acest rezervor se poate goli întreaga instalaţie. m2 Filtrul Ventilele de reglaj Pompele de răcire m3.scăpărilor de freon. În acelaşi scop se foloseşte şi aparatură electronică capabilă să determine scăpările de agent frigorific. În prezent este în curs de desfăşurare un proces de înlocuire a freonului 12 din instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare cu freon 22 care nu este poluant pentru mediu. C. Asigură transmiterea căldurii de la agentul frigorific către mediul ambiant. cea de a doua fiind de rezervă. produse uscate (camera D) şi băuturi (camera E). Detecţia scăpărilor de agent se face la fel ca pentru freon 12. Fenomenul este însoţit de absorbţia căldurii din camera în care este montat vaporizatorul. 5. e)Asigură în circuit deschis răcirea cu apă de mare a condensatorului. Presiunea normală pe circuitul de răcire este sesizată de închiderea contactului b14. Elementele componente ale instalaţiei frigorifice sunt: Vaporizatoarele A. Asigură laminarea agentului de la presiunea de condensare la presiunea de vaporizare. În funcţionare normală lucrează o singură pompă. 5.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză În fig. E Realizează vaporizarea agentului frigorific lichid. Comparativ cu freon 12 are performanţe îmbunătăţite: temperatura de vaporizare la presiunea atmosferică este –400 C. D.2 este prezentată schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză cu 5 camere. şi o solubilitate la apă de 8 ori mai mare. Vaporizatoarele cu acelaşi regim de temperaturi se montează pe acelaşi circuit. La partea inferioară este prevăzut cu un rezervor care acumulează surplusul de agent frigorific. B. are puterea frigorifică mai mare. peşte (camera B) şi trei camere cu temperaturi pozitive (+1 0 C +40 C) pentru păstrare legume (camera C). flacăra capătă o culoare verde. Creează presiuni scăzute pe circuitul de absorbţie favorizând vaporizarea şi presiuni înalte pe circuitul de refulare realizând condensarea şi transformarea agentului frigorific în starea lichidă. Scăpările mari de agent frigorific pot fi depistate şi prin urmă rirea brumărilor sau umezirilor locale pe conductele de lichid fisurate. Montat pe conducta de agent frigorific lichid de înaltă presiune.

136 .

În camerele frigorifice se instalează vaporizatoarele.2 conţine două circuite cu funcţionare independentă. Montat pe circuitul de absorbţie al camerelor cu temperaturi negative. s6 Electrovalvula s1 Presostatele de joasă presiune bp1. Montate pe conductele de aspiraţie. conţine: compresoarele. 5. Întrucât sistemul de automatizare al instalaţiei frigorifice lucrează fără a fi necesară prezenţa 137 . reprezintă elemente de comandă pentru funcţionarea automată a instalaţiei. contactul preostatului este deschis. sistemul de comandă şi protecţie.Termostatele b 1 b 5 Rezistenţe pentru degivrare r1. să lucreze unul singur care să asigure menţinerea temperaturilor normale în camere timp de 24 ore (funcţionare de avarie). pompele de răcire. m7. instalaţia frigorifică mai are un tablou electric de comandă a sistemului automat. Periodic. În condiţii normale cele două circuite funcţionează independent existând posibilitatea. complet automatizată. bp2 Preostatul bp3 Măsoară temperaturile din camerele frigorifice. s3. în cazul în care un compresor este ineficient. Unul pentru camerele cu temperaturi negative: A şi B. Acest tablou se dispune în apropiere. automat sau manual. D şi E. s4. Cât timp există presiune de vapori pe circuitul de absorbţie şi ca urmare compresorul lucrează. condensatorul. Pe durata funcţionării degivrării închide circuitul de aspiraţie spre compresor blocând astfel funcţionarea acestuia. dispus în apropierea camerelor frigorifice pentru scurtarea lungimilor conductelor de legătură. interzicând funcţionarea ventilaţiei şi a degivrării. Termostatele fixează regimul de temperaturi dorit şi la depăşirea limitei maxime se comandă deschiderea circuitului de freon lichid spre vaporizator iar când se ajunge la limita minimă se comandă închiderea circuitului.2. În afara elementelor prezentate în fig. Sunt folosite pentru dezgheţarea răcitoarelor şi tăvilor din camerele cu temperaturi negative. 5. electrovalvulele şi presostatele. Compartimentul agregate. Instalaţia frigorifică prezentată în fig. m9 Electrovalvulele s2. celălalt pentru camerele cu temperaturi pozitive: C. rezervorul de freon. filtru şi alimentarea. f) Se montează în camerele frigorifice şi au rolul de omogenizare a temperaturii din încăperea în care funcţionează. se blochează funcţionarea compresoarelor şi se conectează pentru o anumită durată rezistenţele pentru topirea gheţei formată pe răcitoare şi tăvi. Montată pe circuitul de aspiraţie al camerelor cu temperaturi negative. r2. Cele două circuite sunt interconectate pe refulare şi au în comun condensatorul cu sistemul de răcire. izolat de zgomotul din compartimentul agregate. interzice efectuarea comenzii de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. ventilatoarele pentru omogenizarea temperaturii şi termostatele pentru controlul şi comanda menţinerii temperaturii în camere între limitele fixate. m6. r4 Ventilatoarele m5. într-un compartiment separat. m8. Comanda de deschidere sau închidere este dată de termostatele care controlează temperaturile din camerele frigorifice. r3. Deschid sau închid circuitul de agent frigorific lichid spre vaporizatoare. s5. Funcţionarea normală a instalaţiei frigorifice precum şi avariile care apar sunt semnalizate local pe panoul tabloului electric de automatizări cât şi la distanţă.

absoarbe vaporii de freon. presostatul diferenţial de ulei este prevăzut cu un releu termic de temporizare 45 90 secunde care face posibilă pornirea fără existenţa diferenţei de presiune reglată. contactul presostatului se deschide oprind funcţionarea compresorului. comandă maşini). contactul presostatului este închis.2 de exemplu circuitul camerelor negative. trece spre vaporizatoarele A şi B. Freonul lichid sub presiune de 5 bar este trimis la intrarea în vaporizatoare stabilindu-se astfel un circuit închis al agentului frigorific. este necesară semnalizarea la distanţă.8 – 2 bar. când valoarea acesteia ajunge la limita minimă. după declanşare. pentru a sesiza situaţiile de avarie ce pot apare. deci după ce pompa a avut timpul necesar să creeze diferenţa de presiune prescrisă. ca urmare a creşterii temperaturilor în camere. Considerăm că termostatele b 1 şi b 2 sunt reglate pentru menţinerea temperaturii între limitele: minim –140 C şi maxim –100 C. sub presiune circa 5 bar. rămân în această poziţie fiind necesară reanclanşarea manuală pentru o nouă pornire. într-un punct în care se execută cart permanent. Ventilele de reglaj (laminare) montate înaintea vaporizatoarelor permit trecerea unui debit astfel reglat încât să se facă o vaporizare completă. După un timp. De regulă semnalizarea la distanţă se montează în PSCM (post de supraveghere.8 – 2 bar. circa 0. termostatele comandă intrarea din nou în funcţiune a unuia sau mai multe vaporizatoare de pe circuit.2 bar şi se închide la presiunea de 1. Aceste aparate. Introducerea în funcţiune a presostatului are loc după scurgerea duratei amintite. Compresorul lucrează. prin reglajul efectuat. compresorul este pus în funcţiune şi urmează un nou ciclu de lucru. Atunci când într-o cameră sau în ambele camere temperatura depăşeşte limita maximă termostatele comandă deschiderea electrovalvulelor s2. când presiunea pe conducta de aspiraţie ajunge la limita maximă 1. În regim normal de funcţionare. Întrucât 138 . Presiunea pe conducta de absorbţie creşte lent şi după depăşirea presiunii diferenţiate reglate se închide contactul presostatului. când lucrează unul sau mai multe vaporizatoare de pe un circuit. Freonul pătrunde în vaporizator. La scăderea presiunii de pe conducta de aspiraţie ca urmare a închiderii funcţionării ultimului vaporizator de pe circuit. Din vaporizator vaporii de freon pătrund în conducta de aspiraţie spre compresor şi presiunea începe să crească lent.operatorului pentru supraveghere. Presostatele diferenţiale de ulei (U1 şi U2) îndeplinesc funcţii de protecţie.2 bar. Diferenţialul presostatului este reglat astfel încât contactul se deschide la presiunea de 0. îi comprimă şi îi trimite pe circuitul de refulare spre condensator. Se prezintă în continuare funcţionarea de principiu a unuia din cele două circuite prezentate în figura 4. aşa cum am menţionat reprezintă elementul de comandă pentru funcţionarea compresorului. s3 şi freonul lichid. se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. presiunea pe conducta de aspiraţie are o valoare la care. presostatul de joasă presiune bp1 montat pe conducta de aspiraţie îşi închide contactul şi comandă pornirea compresorului. bp2). După un timp de staţionare. Presostatele de joasă presiune (bp1. Pentru a asigura pornirea compresorului. Contactele acestor presostate sunt închise permiţând funcţionarea compresoarelor atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere are o valoare astfel încât asigură ungerea normală a agregatelor. În condensator are loc transformarea în stare lichidă a freonului.

1 – 0. În astfel de situaţii pentru menţinerea în anumite limite a presiunii pe circuitul de aspiraţie până la deconectarea ultimului consumator se adoptă una din soluţiile: la reducerea sarcinii compresorului acţionează un presostat de sarcină şi se anulează. De exemplu. dacă în una din camere. Orificiile valvulelor de reglaj (de laminare) sunt foarte mici. presiunea pe circuitul de aspiraţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă 0. Circuitul de refulare format de condensatorul răcit cu apă de mare. presiunea pe conducta de aspiraţie a compresorului se menţine la valoarea 1. De regulă. compresorul lucrează cu mai multe vaporizatoare situate în camere diferite. aşa cum este cazul prezentat. Funcţionarea lui se întrerupe numai atunci când s-a ajuns la temperatura programată în toate camerele.2 – 0. Repunerea în funcţiune se face manual după luarea măsurilor corespunzătoare. În situaţia în care sunt mai multe camere pe un circuit. filtrul şi rezervorul de freon este comun pentru cele două compresoare. În cazul în care debitul apei de răcire este insuficient sau se întrerupe. Compresorul continuă să lucreze aspirând freonul existent după valvulele electromagnetice. Funcţionarea celui de-al doilea circuit care deserveşte camerele cu temperaturi pozitive este aceeaşi. compresorul frigorific lucrează până la întreruperea funcţionării ultimului vaporizator. Din momentul în care începe să se reducă numărul consumatorilor se reduce continuu presiunea pe circuitul de aspiraţie şi pentru aceeaşi capacitate a compresorului se măreşte temperatura de refulare. s-a atins temperatura reglată şi se opreşte funcţionarea vaporizatorului. Compresorul continuă să lucreze cu sarcina pe jumătate până la obţinerea temperaturii reglate şi în camera B. Filtrul uscător (cu silicagel) reţine urmele de apă din freon. funcţionarea unor cilindri. acest lucru este resimţit prin scăderea presiunii pe conducta de aspiraţie la circa 1 bar deoarece lucrează numai vaporizatorul B. se montează un regulator de capacitate care permite trecerea unei părţi a vaporilor din circuitul de refulare pe circuitul de absorbţie menţinând în acest fel presiunea pe circuitul de aspiraţie. de ordinul 0.valvulele de reglaj lucrează continuu debitând freon care se vaporizează în vaporizatoare. s3 şi se întrerup circuitele de freon spre vaporizatoare. temperatura în camerele frigorifice scade continuu şi când se ajunge la limita minimă –140 C termostatele comandă închiderea valvulelor electromagnetice s2. 139 . pentru un compresor cu 4 cilindri se scot din funcţiune succesiv 2 cilindri obţinându-se reducerea capacităţii acestuia la 75% şi 50% din sarcina nominală. Ca urmare a funcţionării vaporizatoarelor.8 – 2 bar şi compresorul funcţionează continuu.5 mm şi particulele mici de apă pot constitui dopuri de gheaţă care blochează funcţionarea acestora. Eliminarea apei este deosebit de importantă pentru buna funcţionare a instalaţiei având în vedere solubilitatea redusă a apei în freon 12. În exemplul prezentat.3 bar presostatul bp1 îşi deschide contactul şi comandă oprirea compresorului. de exemplu în camera A. presiunea de refulare creşte peste limita normală. Depăşirea presiunii normale de refulare este sesizată de presostatul diferenţial de ulei (U1 sau U2) şi se întrerupe funcţionarea compresorului.

a3. Este alimentată electrovalvula s1 care deschide circuitul de absorbţie pentru compartimentele cu temperaturi negative. În fig. Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b3 (fig. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpii h0 (fig.3 a. Funcţionarea instalaţiei frigorifice se prezintă pe etape urmărindu-se schemele din fig. . Este alimentat releul d1 care realizează: închide contactul d1 (2-4) din circuitele releelor d2. închide contactul d1 (6-8) şi prin contactul închis C10. 5. 2. 5.2. .se alege pompa de răcire care urmează să lucreze punând comutatorul b12 (fig.se verifică integritatea lămpilor de semnalizare prin conectarea de scurtă durată a întrerupătorului b13 (fig. protecţie şi semnalizare pentru instalaţia frigorifică de cambuză prezentată în fig. a4 (fig. În situaţia în care temperatura mediului este ridicată şi nu este necesară încălzirea uleiului prin apăsarea pe butoanele b1. a1.2.funcţionarea în condiţii economice a instalaţiei cu consum redus de energie electrică şi fără carturi permanente pentru supraveghere pe timpul funcţionării. m6 din camerele cu temperaturi negative. a2. 5. d. 5. 5. C6 (fig. (3-5) se aplică tensiunea circuitelor electrovalvulelor s2. protecţie de semnalizare Automatizarea instalaţiilor frigorifice asigură: . 5.funcţionare compresoare nr. 3. m9 din camerele cu temperaturi pozitive.siguranţă sporită în exploatare.3b) pe una din poziţiile: 1-funcţionare compresor nr. se deconectează circuitele rezistenţelor de încălzire. h2 (fig.3b). C8.3d).1. C9 şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele m7. 140 . b. . s3 aparţinând camerelor cu temperaturi negative.3c) prin care se alimentează contactoarele C7. 5.22.3c) pe poziţia 1 sau 2. e şi f este prezentată schema electrică de comandă automată. s6 care aparţin camerelor cu temperaturi pozitive. . şi prin închiderea contactului d5 (22-24) sunt alimentate lămpile h5 – h16. releul d5. s5.3d).2.3c) care pun în funcţiune ventilatoarele m5. 5.se conectează manual întrerupătoarele automate a0.sunt alimentate rezistenţele r5. d3 şi pune sub tensiune circuitele electrovalvulelor s4. Pregătirea pentru pornire constă în executarea următoarelor operaţiuni: . Considerăm că se fixează comutatorul pe poziţia 2 corespunzătoare funcţionării ambelor compresoare.1 şi nr. se închide contactul d1 (10-12) (fig.3b) pentru încălzirea uleiului de ungere din carterul compresoarelor. c.funcţionare compresor nr.menţinerea în limite prescrise a parametrilor mediului din camerele frigorifice fapt care asigură calitatea produselor conservate prin frig.3d).3. 5. De asemenea sunt alimentate contactoarele C5. . m8. . 1. b2 cu reţinere în poziţia apăsat. r6 (fig. 5.3 Schema electrică de comandă automată.3a). 5. Pe durata conectării sunt alimentate lămpile de semnalizare h1 – h4.5.se stabileşte regimul de lucru pentru compresoare prin poziţionarea comutatorului b4 (fig. Funcţionarea rezistenţelor de încălzire este semnalizată de aprinderea lămpilor h1.

141 .

142 .

143 .

144

145

146

Funcţionarea pompei de răcire este semnalizată local de aprinderea lămpii h10 ―Funcţionare pompă răcire‖.3f). 5. Releele d2. Când presiunea de aspiraţie ajunge la limita maximă. presiunea pe circuitele de absorbţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă. 5. În momentul pornirii. 5. Vaporii de freon ajungând pe conducta de absorbţie creşte presiunea pe acest circuit. se întrerupe şi funcţionarea pompei de răcire. Presiunea apei pe circuitul de răcire deschide contactul b14 şi întrerupe funcţionarea lămpilor h9. s6.3b) comandă pe rând închiderea electrovalvulelor s2 – s6 şi se întrerupe alimentarea cu freon lichid a vaporizatoarelor din camere. d3 (6-8) (fig. a2 acţionate anterior în faza de pregătire a pornirii.3e). C2 prin închiderea contactelor d2 (2-4). 2 bar. compresoarele continuă să absoarbă gazele de după electrovalvule. C2 (3-5) (fig. Contactoarele C1. care semnalizează ―Lipsă apă răcire‖. h18 la distanţă care semnalizează funcţionarea compresoarelor. stingerea treptată a acestor lămpi indică la postul de supraveghere de la distanţă că în camerele frigorifice s-a stabilit temperatura reglată. contactele termostatelor b 1 – b 5 (fig. Când ambele compresoare sunt oprite ca urmare a acţiunii presostatelor de joasă presiune. d3 (2-4). C2 prin închiderea contactelor principale realizează punerea în funcţiune a compresoarelor nr. d3 prin contactele închise ale presostatelor diferenţiale de ulei. Ca urmare sunt deschise circuitele agentului frigorific spre vaporizatoare.3d) care întrerup funcţionarea lămpilor de semnalizare la distanţă h23 – h27 (fig.3b) sunt în poziţia prezentată în schemă şi prin contactele lor închid circuitele de alimentare a electrovalvulelor s2.1 şi nr.5.3e) sunt alimentate lămpile h6. bp2 închid contactele şi stabilesc circuitele de alimentare pentru releele d2.2. 5.5. 5. În funcţionare. h7 pe panoul local şi h17. U1. Prin contactorul C3 sau C4 este pusă în funcţiune una din pompele sistemului de răcire. s3. temperaturile în camerele frigorifice sunt peste limitele reglate. presostatele de joasă presiune. C2 (6-8) (fig. d3 anclanşează şi prin contactele lor realizează: alimentarea contactorilor C1. presostatele de joasă presiune bp1.3c) prin care se alimentează contactorul C3 sau C4 în funcţie de poziţia comutatorului b12 stabilită în faza de pregătire a pornirii. pe măsură ce în camere se ajunge la temperatura reglată. 5. bp1 pentru compresorul nr. La decuplarea termostatelor se închid contactele normal deschise ale acestora şi sunt alimentate releele d6 – d10 (fig. U2 şi contactele închise ale întrerupătoarelor automate a1. s5. local şi h12 la distanţă. În acelaşi timp se deschid contactele auxiliare C1 (3-5).2. 147 . termostatele b 1 – b 5 (fig. prin închiderea contactelor d2 (6-8). Această lampă nu se aprinde atâta timp cât există presiune pe circuitul apei de răcire şi contactul b14 este deschis.Funcţionarea ventilatoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpilor h12 – h16 (fig. Funcţionarea instalaţiei. îşi deschid contactele şi întrerup funcţionarea compresoarelor. s4. d3 (10-12) pregătind circuitele de alimentare pentru lampa de semnalizare h9 ―Lipsă apă de răcire‖.3b) care deconectează rezistenţele de încălzire ale uleiului şi se închid contactele C1 (6-8). se închid contactele d2 (10-12).2 bar. După închiderea ultimului vaporizator de pe fiecare din cele două circuite independente. Pe măsură ce circuitele spre vaporizatoare se închid ca urmare a ajungerii la valoarea temperaturii reglate scade presiunea pe circuitele de absorbţie spre compresoare. 0.1 şi bp2 pentru compresorul nr. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizatoare se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură.

148 . r3. comandă pornirea compresoarelor. întreruperea tensiunii aplicată termostatelor b 1.3e) şi la postul local se aprinde lampa h11 iar la postul de la distanţă lampa h22 (fig. Ciclul se repetă automat ori de câte ori se depăşesc temperaturile reglate. 5. că s-a ales acest regim. 5. bp2 este semnalizată local de aprinderea lămpii h3 (fig. în cele ce urmează. presostatele de joasă presiune. În situaţia în care după stabilirea regimului termic în unele camere nu se intră o perioadă mare de timp. Contactorul C10 prin contactele sale principale conectează rezistenţele de încălzire r1. se deschide u3 (5-6) şi se închide u3 (4-5). 5.3f) ―Decuplat presostat bp1. Se deschide contactul C10 (3-5) având ca urmare: blocarea circuitului de absorbţie spre compresor prin întreruperea alimentării electrovalvulei s1. Se închide contactul C10 (2-4) (fig. b 2 din camerele cu temperaturi negative şi contactorilor C5. Comanda de degivrare este dată de releul programator prin deschiderea contactului u3 (4-5) şi închiderea contactului u3 (5-6) care stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C10. C6. automat termostatele din camerele respective comandă alimentarea electrovalvulelor şi deschiderea circuitelor de alimentare cu freon lichid a vaporizatoarelor.3a) pentru topirea gheţii de pe vaporizatoare şi tăvi. se stabileşte circuitul de alimentare al releului d4. bp2. Prin această întrerupere se interzice posibilitatea pornirii vaporizatoarelor şi funcţionarea ventilaţiei în camerele cu temperaturi negative. La pornirea instalaţiei. bp2‖. 5. În funcţionare. Se închide contactul d4 (6-8) pregătind circuitul de alimentare al contactorului C10. Prin închiderea contactului d4 (2-4) se stabileşte un nou circuit de alimentare a releului d4 prin contactul propriu şi contactul presostatului bp3 închis numai în perioada în care presiunea pe circuitul de absorbţie este sub limita minimă şi deci compresorul nu lucrează. 5. temperatura în limitele reglate.3c) pe poziţia dorită. menţinându-se permanent.3c). Funcţionarea în regim automat este comandată de releul programator u3 (fig.3d) şi la distanţă de aprinderea lămpii h19 (fig.3f) care semnalizează ―Funcţionare degivrare‖. când în una sau mai multe camere creşte temperatura peste limita maximă reglată. Pentru topirea gheţii este necesar ca periodic să se efectueze operaţiunea de degivrare. creşte presiunea pe circuitele de absorbţie şi când valoarea acesteia ajunge la limita maximă 2 bar. pe vaporizatoarele din camerele cu temperaturi negative se formează gheaţa care este izolant temic şi împiedică transferul de căldură. 5. Compresoarele şi pompa de răcire lucrează până la refacerea temperaturii reglate în camerele respective.3c). releul programator u3 comută din nou contactele. Vaporizatoarele intră în funcţiune. în camere. Degivrarea. restabilind situaţia iniţială. r4 (fig. Degivrarea se poate efectua automat sau manual. Releul programator în funcţie de reglajul efectuat poate asigura până la 12 operaţiuni de degivrare în 24 ore cu durate cuprinse în limitele 10-90 minute. Regimul automat constituie regimul de bază şi se consideră. Regimul este ales prin fixarea comutatorului b10 (fig. bp1. Concomitent este alimentat şi servomotorul releului programator. 5.Acţiunea presostatelor bp1. r2. După o perioadă de timp.5. Ventilaţia în camerele frigorifice lucrează continuu pentru omogenizarea temperaturilor în volumul camerelor. prin închiderea contactului d1 (10-12) contactul închis u3 (4-5) al programatorului şi contactul b10 (A-B). După parcurgerea perioadei fixate pentru degivrare. ventilaţia în aceste camere poate fi oprită manual prin apăsarea butoanelor cu reţinere b5 – b9 (fig.

Dacă în această perioadă se formează presiunea normală de ungere. Prezenţa contactului presostatului bp3 montat pe circuitul de aspiraţie împiedică aplicarea regimului de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. în continuare se prezintă funcţionarea presostatului diferenţial de ulei U1. Schema electrică a presostatelor diferenţiale de ulei este prezentată în fig. Pe durata acestui regim tranzitoriu contactul presostatului U (4-5) este închis întrucât diferenţa de presiune este sub limita normală. Durata întârzierii acţionării releului termic este reglabilă în limitele 45 – 90 secunde. Prezenţa releului termic este necesară pentru ca presostatul diferenţial să nu acţioneze pe durata regimului tranzitoriu de pornire a compresorului. contactul presostatului diferenţial de ulei U1 (4-5 este deschis). Electromotoarele compresoarelor şi pompelor de răcire sunt protejate cu întrerupătoare automate care asigură protecţie la suprasarcină şi scurtcircuite. În cazul în care se întrerupe circuitul apei de răcire. Atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere este în limitele normale. Releele diferenţiale de ulei. În situaţia în care se alege regimul manual pentru efectuarea degivrării se pune comutatprul b10 pe poziţia 2 ―Manual‖. este alimentat releul termic şi aceasta cu temporizare deschide contactul U1 (1-3) întrerupând funcţionarea compresorului. Circulaţia apei de răcire este de asemenea importantă pentru funcţionarea normală a instalaţiei. releelor. Dacă nu se iau măsuri pentru refacerea circuitului apei de răcire. U2 asigură protecţia compresoarelor şi a instalaţiei la depăşirea presiunii maxime de refulare. lămpilor de semnalizare şi rezistenţele de încălzire sunt protejate cu siguranţe. presostatul diferenţial de ulei închide contactul U1 (4-5). b4 (I-H). În funcţionare. 149 . Elementul termic al releului este parcurs de curent pe circuitul: d1 (2-4). Protecţia electroventilatoarelor este realizată cu siguranţe pentru scurtcircuite şi cu relee termice pentru suprasarcină. la depăşirea presiunii maxime pe conducta de refulare şi acest lucru poate avea loc dacă debitul pompei de răcire este insuficient sau se întrerupe circuitul de răcire.3b. Protecţia instalaţiei. Prin contactul închis U1 (1-3) este permisă funcţionarea compresorului comandată de presostatul de joasă presiune bp1. r. acţionează elementul termic al releului. La pornire.Efectuarea periodică a operaţiunii de degivrare împiedică formarea de gheaţă cu grosimi mai mari de 2-3 mm asigurând permanent transmisia optimă a căldurii. se deschide contactul presostatului diferenţial de ulei U (4-5). se întrerupe trecerea curentului electric prin elementul termic al releului şi se continuă funcţionarea compresorului. C1 (2-4). În situaţia în care în această perioadă nu se formează presiunea nominală. Situaţia fiind similară pentru cele două presostate. se închide contactul b14 şi se aprind lămpile de semnalizare h9 la postul local şi h 5 la distanţă ―Lipsă apă răcire‖. 5. iniţial presiunea de ulei este nulă şi creşte treptat după pornirea compresorului. element termic. după un timp. Această durată se stabileşte prin alegerea corespunzătoare a valorii rezistenţei r. U1 (4-5). se deschide contactul U1 (1-3) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. creşte presiunea pe circuitul de refulare şi acţionează presostatul diferenţial de ulei care comandă oprirea compresorului. Funcţionarea este aceeaşi cu deosebirea că momentul degivrării şi durata acestei operaţiuni este stabilită de operator. Circuitul de alimentare al elementului termic este întrerupt şi ca urmare este închis contactul U1 (1-3) şi este deschis contactul U1 (1-2). Circuitele de alimentare a contactoarelor. U1 (1-3). U1. Funcţionarea releelor diferenţiale de ulei pentru protecţia compresoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpii h20 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖.

Este necesar să existe o tratare complexă a aerului. În tabelul 5. îşi desfăşoară activitatea şi se odihnesc. umiditatea şi viteza aerului. Unul din factorii importanţi care determină calitatea mediului îl constituie confortul termic.4. aceasta într-un timp relativ scurt poate parcurge distanţa de la ecuator la cercurile polare. Pentru o navă maritimă cu zonă de navigaţie nelimitată.1 se prezintă caracteristicile instalaţiilor frigorifice de cambuză produse de Tehnofrig. Instalaţia de climatizare 150 .C. 5.2. un control al parametrilor acestuia (îndeosebi temperatura şi umiditatea) în vederea asigurării unei ambianţe potrivite pentru activitate şi odihnă la bordul navei. între bateriile de preîncălzire şi încălzire finală se introduce un umidificator care funcţionează pe principiul injecţiei de abur în aer. Cluj-Napoca pentru navele comerciale. tubulaturi şi utilaje cu care se realizează climatizarea formează instalaţia de climatizare a navei. Principalii parametri ai aerului care creează senzaţia de confort sunt: temperatura. Pentru ridicarea umidităţii la 40-60%. toate navele maritime şi unele nave fluviale sunt prevăzute cu instalaţii care asigură realizarea condiţiilor de confort termic.) deci spaţii închise. Acest aer dă senzaţia de inconfort producând uscarea căilor respiratorii şi a pieii. Calitatea mediului în care trăiesc oamenii.În tabelul 5. Confortul termic se defineşte ca totalitatea parametrilor care trebuie asiguraţi aerului interior pentru realizarea unei ambianţe cât mai apropiată de nevoile fiziologice ale organismului omenesc aflat în activitate sau odihnă. Trecând de la condiţiile verii toride la condiţiile unei ierni aspre. simpla ventilare sau încălzirea compartimentelor este insuficientă. Întrucât conducerea navei. Climatizarea rezolvă această problemă şi ansamblul de aparate. După o primă etapă se obţine aer încălzit şi uscat având umiditatea relativă circa 10%. sunt date valorile temperaturii şi umidităţii corespunzătoare normelor sanitare de confort.C. valori normale pentru confortul termic. odihna şi alte activităţi ale echipajelor au loc în cabine careuri şi puncte de comandă centralizată (P. are o influenţă hotărâtoare asupra stării de sănătate şi capacităţii de muncă. În perioada de navigaţie în zone reci climatizarea aerului se face prin încălzire şi umidificare. Iniţial se face o preîncălzire funcţionând cu abur.

8. 0 C sau decongelar Volumul. 4700 tdw. C Volumul.4 +8 23.7 - -15 16 -15 7 +2 37.CARACTERISTICILE INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE DE CAMBUZĂ TIP TEHNOFRIG TABELUL 5. m3 Băuturi Temperatura. 1500 rot. m 3 0 +2 15 +15 12 - 0 Produse Temperatura. 7.5 +12 33.6/6. Trauler super atlantic 4. 10 kW. 0 C Volumul.6 -15 26 -15 11 +2 55 +2 8. tdw./ min. IFN– 80/ 7500 GCN40 (2 buc) K 902 Cargou Mineralier Mineralier Petrolier 15000 55000 150000 tdw. C uscate Volumul.3 +2 15 -15 75 -15 24 +4 33 +2 34 +8 50 +8 29 +10 29 -18 37.8 kW.2 +7 19 Temperatura. 0 C Volumul.6 +2 3.1.5 +5 6. 5. tdw.5 -15 23. Cargou 7500 tdw. 1500 rot.2 +15 32.4/23. m 3 Grăsimi Vegetale Lactate Temperatura.5 +2 67. 0 C Volumul.6/17 -15 7.5 +2 7. Compresor frigorific Motor electric Compartimentele cambuzei Carne Temperatura.1 +2 16. 6. IFN–180/ 150000 IFN–112/ IFN–112/ IFN–160/ 18000 15000 55000 GCN 56 (2 buc) K 1202 GCN 56 (2 buc) K 1202 1. 6.5 +6 7. m Peşte 3 IFN–56/ IFN– 56/ IFN– 56/ 2400 4700 SA GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN 80 GCN 80 (2 (2 buc) buc) K 1202 K 1202 5 kW . C Volumul.9 kW.7 +2 31. / min. 3.4/8. m3 e 151 ./min. 1000 rot. 2.4 +2 43.3 - -15 12.3 0 -10 17 -10 6 -4 5. 0 C Volumul.5 +5 9. 9. Tipul navei Utilaje şi compartimente Cargou Cargou 2400 tdw. m 3 Aticameră Temperatura. m3 Temperatura.5 +2 12. 18000 tdw. Tipul instalaţiei Grup compresor naval. /min. -15 8 -15 5. 1000 rot. 13. m3 Temperatura.5 -18 14.

Instalaţia de climatizare montată la bordul navei asigură tratarea complexă a aerului în scopul alimentării compartimentelor climatizate cu aer proaspăt. şi interior.6 m/s în condiţiile climei calde. în încăperi. o parte din vapori devine excedentară şi se depune sub formă de picături formând roua. Instalaţia de preparare a amestecului de aer este o construcţie compactă. să nu depăşească 6 – 80 C. Un alt parametru important de care depinde senzaţia de confort este viteza de distribuţie a aerului . Cu cât temperatura este mai scăzută.2 Anotimpul Vara Iarna Exterior te0 C +35 -25 % 70 80 ti 0 C +28 g) + 2 0 Interior % 50 50 Răcirea aerului este necesară atunci când se navigă în zone cu temperaturi ridicate. În continuare este necesar un proces de încălzire parţială pentru aducerea aerului la parametrii doriţi (temperatură şi umiditate). numită termotanc. aerul devine saturat. Prin manevra lor se reglează debitul şi viteza aerului. duce la apariţia senzaţiei de inconfort. t = te . de trei parametrii: temperatură. Şi în cazul răcirii aerului trebuie corelată temperatura aerului climatizat cu umiditatea. 80C Diferenţa între temperatura exterioară şi interioară nu trebuie să fie mai mare întrucât capacitatea de termoreglare a organismului uman este destul de redusă şi trecerea repetată de la condiţiile de mediu exterior la condiţiile de mediu climatizat.TABELUL 5. atât prin 152 . apare o senzaţie supărătoare de curent având ca urmare înrăutăţirea senzaţiei de confort. Capacitatea aerului umed de a prelua vaporii de apă este condiţionată de temperatura lui. Viteza recomandată este de 0.ti 6 …. înăbuşitoare. În încăperile climatizate sunt instalate difuzoare pentru distribuţia aerului proaspăt prevăzute cu elemente de reglare a fantei de deschidere. Răcind în continuare aerul sub această temperatură.075 m/s. Se recomandă ca prin răcire. Răcirea aerului sub punctul de rouă dă posibilitatea de uscare a aerului prin eliminarea apei colectată sub formă de condens. sub această valoare apare senzaţia de atmosferă închisă. Răcind aerul umed la o anumită temperatură. cu atât capacitatea de a reţine vaporii de apă este mai redusă. în principal. la majoritatea oamenilor. ti .2 m/s şi poate fi crescută până la 0. Prin răcirea aerului creşte umiditatea relativă putând ajunge până la saturaţie 100%. umiditate şi viteza aerului. Senzaţia de prospeţime a aerului este asigurată. Creşterea vitezei peste această limită nu mai influenţează în mod deosebit schimbul de căldură şi în schimb. Viteza minimă a aerului la temperatura de +180 C se stabileşte la 0. diferenţa de temperatură între exterior. care reuneşte într-o singură incintă schimbătoare de căldură. t e.

se admite recircularea a 30% din volum. Vaporii comprimaţi sunt refulaţi prin separatorul de ulei (care reţine picăturile de ulei) 153 . care face obiectul acestui capitol. cât şi prin răcire. . Compresorul aspiră vaporii de freon şi îi comprimă până la presiunea de condensare. filtrul de aer. H. Vaporizatorul (răcitorul) lucrează şi presiunea vaporilor de freon creşte pe conducta de aspiraţie spre compresor. valvule de reglaj. În cazul instalaţiilor de climatizare navale.4 se prezintă schema instalaţiei de climatizare. umidificatorul şi aparatele aferente de automatizare. 5. şi de umiditate. Traductoarele de temperatură. Fig. Întreaga instalaţie de climatizare care conţine: termotanc. de cele mai multe ori amplasat pe o punte superioară pentru ca să poată aspira din exterior aer proaspăt curat. Când temperatura măsurată ajunge la limita maximă. în funcţie de valorile măsurate comandă funcţionarea instalaţiei de climatizare pentru a asigura valorile corespunzătoare confortului termic pentru aerul proaspăt care se introduce în compartimentele climatizate. aerul climatizat nu este în totalitate provenit din exterior. În figura 5. conducte de agent frigorific şi abur şi armăturile aferente. În ceea ce priveşte instalaţia frigorifică de climatizare. presostatul de joasă presiune comandă intrarea în funcţiune a compresorului.4 Instal aţi a de climatizare. Când presiunea ajunge la valoarea maximă. principiul de funcţionare este acelaşi cu cel prezentat pentru instalaţia frigorifică de cambuză. traductorul comandă deschiderea valvulei şi freonul lichid trece prin valvula de reglaj în vaporizator unde se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. canale de aer.încălzire. sunt montate într-un compartiment separat. Traductorul de temperatură care comandă funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este de tip diferenţial şi asigură menţinerea temperaturii aerului între o valoare minimă şi maximă.

se alege regimul de lucru al pompei de răcire prin fixarea comutatorului b4 pe una din poziţiile: A – ―Automat‖ sau M – ―Manual‖. 2 – ―Oprit‖. Opririle făcute de presostatul de joasă presiune nu trebuie să fie mai mici de 6 – 8 minute. Din rezervor agentul trece prin filtrul uscător (pentru reţinerea apei) în circuitul spre vaporizator. Schema electrică pentru automatizarea instalaţiei frigorifice de climatizare este prezentată în figura 5. Funcţionarea încălzirii uleiului este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Încălzire ulei‖. Ventilaţia se menţine pe toată durata de funcţionare a instalaţiei de răcire a aerului. presostatul de joasă presiune comandă oprirea compresorului. Stingerea lămpii h1 arată că uleiul are temperatura normală şi pornirea este posibilă. 154 . Funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este condiţionată de existenţa circulaţiei aerului efectuată de instalaţia de ventilaţie care constituie o unitate aparte.P. În cele ce urmează considerăm că a fost fixat b3 pe poziţia 1 – Automat. 3 – ―Manual 33%‖. În cazul în care temperatura uleiului de ungere a compresorului este sub limita minimă. traductorul b 1 închide contactul şi este conectată rezistenţa de încălzire a uleiului r. b şi c. Pornirea ventilatorului se face de la tabloul instalaţiei de ventilaţie prin închiderea întrerupătorului automat a v după care se apasă pe butonul de pornire P. circa 18 ore.D. În fig. cu ajutorul comutatorului b3 se alege regimul de lucru dorit. traductorul termometric comandă închiderea electrovalvulei şi se întrerupe alimentarea vaporizatorului (bateriei de răcire) cu freon lichid. pompa de răcire şi schema de comandă. 5 – ―Manual 100%‖. presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor scade continuu şi când ajunge la valoarea minimă reglată. protecţie şi semnalizare. Instalaţia este concepută să funcţioneze. 5. Pregătirea pentru pornire a instalaţiei de răcire constă în executarea următoarelor operaţiuni: se închide întrerupătorul automat a0 de alimentare generală din T. Pe durata încălzirii uleiului este alimentat releul d1 şi prin deschiderea contactului d1(3-5) se interzice pornirea instalaţiei.Ca urmare nu se mai produce vaporizarea.în condensator unde are loc lichefierea agentului frigorific prin cedarea căldurii de condensare apei de mare. realizându-se un circuit închis al agentului frigorific. De asemenea se aprinde şi lampa h10 ―Funcţionare ventilaţie‖ care semnalizează funcţionarea ventilatorului şi ca urmare punerea în funcţiune a instalaţiei de răcire este posibilă. 4 – ―Manual 66%‖.5 a. Punerea sub tensiune este semnalizată de aprinderea lămpilor h01 şi h02 ―Prezenţă tensiune‖. Sunt puse sub tensiune schemele de pornire pentru compresor. Întreruperea accidentală a ventilaţiei este urmată automat de întreruperea funcţionării instalaţiei de răcire. se prezintă o parte din schema electrică a tabloului de ventilaţie reprezentând circuitul de pornire pentru electroventilatorul montat în termotanc. Funcţionarea instalaţiei este ciclică menţinându-se permanent temperatura aerului între limitele maximă şi minimă reglate.5a.. Comutatorul b3 are 5 poziţii: 1 – ―Automat‖. Condensul este trimis prin curgere liberă în rezervorul de freon lichid. pentru condiţionarea aerului la parametrii necesari. Când temperatura aerului ajunge la temperatura minimă reglată.

În condiţiile în care funcţionează ventilatorul (contactul dv este închis) şi temperatura uleiului este în limite normale (contactul d1(3-5) este închis) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d2. releul d3 şi releul de timp dt. h7 care semnalizează încărcarea treptată a compresorului până la capacitatea nominală. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizator se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură având ca rezultat răcirea aerului care circulă. h6. Vaporii de freon ajungând pe conducta de aspiraţie spre compresor ridică presiunea pe această conductă. se închid contactele acestuia dt (3-4).3 Trepte de capacitate 33% 66% 100% h) NOTĂ: X Presostate de joasă tensiune S1 S2 bp1 bp2 X X X X X X Ventil electromagnetic sub tensiune (deschis) Presostat cuplat (contact închis) Ventil electromagnetic fără tensiune (închis) Presostat decuplat (contact deschis) Ventile electromagnetice Releele de semnalizare dS1 . S5. Prin închiderea contactelor C1 porneşte compresorul cu încărcarea minimă 33% (funcţionează – o pereche de cilindri) şi prin închiderea contactului d3(6-8) se pregătesc treptele următoare de încărcare. TABELUL 5. dt (5-6) şi se permite mărirea capacităţii compresorului. dS2 conectate în paralel cu electrovalvulele S1. 155 .Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b2. S2 prin contactele lor permit aprinderea lămpilor h5. În faza iniţială compresorul având capacitatea 33% sunt uşurate condiţiile de pornire.1(2-4) şi este pusă în funcţiune pompa de răcire. dat de temporizarea releului dt (0. Trecerea pe treptele superioare de capacitate este comandată de presostatele bp1 (66%) şi bp2 (100%) conform tabelului . Prin punerea sub tensiune a releului se închide contactul d3. pe circuitul : b3 (E-F) – U1(1-3) – U2(1-3) .3 – 6 minute).b 2(1-3) – a1 – d2(6-8). Întrucât la pornire temperatura aerului este peste limita maximă. După un timp. Existenţa circulaţiei apei de răcire este sesizată de presostatul bp3 care îşi închide contactul. Iniţial se realizează alimentarea releului d3. Se închide contactul d2 (14-16) din circuitul e lectrovalvulelor S4. S5 care deschid circuitele agentului frigorific spre vaporizator (baterie de răcire). contactul termostatului b 3 este închis şi sunt alimentate electrovalvulele S4. Când presiunea de aspiraţie ajunge la valoarea maximă presostatul diferenţial de joasă presiune U2 comandă pornirea compresorului prin închiderea contactului U2 (1-3). Din acest moment sunt puse sub tensiune bobina contactorului C1.1.

156 .

157 .

158 .

scade presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor şi când ajunge la valoare limită inferioară (circa 0. Circuitul de protecţie este pus sub tensiune la pornirea compresorului prin închiderea contactului d3(2-4).2 bar). în această schemă mai este folosit un termostat b 2 montat pe conducta de refulare care întrerupe funcţionarea compresorului atunci când temperatura pe conducta de refulare depăşeşte o anumită limită. Acţiunea acestuia este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Decuplat presostat de comandă‖. la capacitatea maximă a compresorului şi realizează reducerea treptată a temperaturii aerului introdus în instalaţia de climatizare . Când temperatura aerului ajunge la valoarea minimă reglată aceasta este sesizată de termostatul diferenţial b 3 care îşi deschide contactul şi întrerupe circuitele de alimentare a electrovalvulelor S4. În regim manual. se întrerupe curentul prin elementul termic şi se menţine închis contactul U1(1-3) care permite funcţionarea compresorului. S2 de mărire a capacităţii. 159 . Acţiunea de protecţie a acestui termostat este semnalizată de aprinderea lămpii h8 ―Decuplat termostat b 2‖. Funcţionarea instalaţiei frigorifice este ciclică şi menţine temperatura aerului între valorile minimă şi maximă reglate. Releul diferenţial de ulei U1 asigură protecţia compresorului . În plus. S5. Protecţia instalaţiei. Pe poziţia 4 ―Manual 66%‖ este închis contactul b3(R-S) şi este alimentată electrovalvula S1 care permite funcţionarea la capacitatea 66% iar pe poziţia 5 ―Manual 100%‖ sunt închise contactele b3(R-S). Se întrerupe circuitul de freon lichid spre vaporizatoare. Pornirea în regim manual se realizează prin apăsarea concomitentă a butoanelor b2. Acţiunea releului este semnalizată de lampa h10 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. b3(V-W) şi sunt alimentate electrovalvulele S1. Dacă în timpul dat de întârzierea la acţionare a elementului termic se formează presiunea normală a uleiului de ungere. În cazul în care s-a dat comanda de pornire a compresorului (este alimentat releul d2) şi compresorul nu porneşte (nu este alimentat releul d3) este pusă în funcţiune semnalizarea de avarie la distanţă prin aprinderea lămpii h12 ―Avarie compresor‖. Oprirea instalaţiei se realizează. b1. prin deconectarea butonului b2 după care se întrerupe alimentarea generală prin deschiderea întrerupătorului a0. S2 permiţând funcţionarea compresorului la capacitatea nominală. Ciclul de funcţionare este reluat prin închiderea contactului b 3 la atingerea limitei superioare a temperaturii aerului. se deschide contactul P. în mod normal. presostatul de joasă presiune U2 comandă oprirea compresorului prin deschiderea contactului U2(1-3). Comutatorul de alegerea regimurilor de funcţionare b3 pe poziţia 3 ―Manual 33%‖ permite funcţionarea compresorului la capacitatea minimă fiind întreruptă posibilitatea de alimentare a electrovalvulelor S1. alimentarea releului de pornire făcându-se direct de la reţea.Funcţionarea instalaţiei de răcire este continuă. Regimul manual de funcţionare se referă în principal la stabilirea treptelor de capacitate a compresorului. ca şi în cazul regimului automat. Rolul releului diferenţial de ulei şi modul de funcţionare este similar cu cel prezentat la instalaţia frigorifică de cambuză. În caz de avarie. releul de timp dt asigură pornirea compresorului cu sarcină minimă şi numai după expirarea temporizării releului este posibilă trecerea pe treptele superioare de capacitate. releul întrerupe funcţionarea compresorului. la depăşirea diferenţei admisă de presiune.

C. În cazul în care pentru asigurarea circulaţiei aerului se folosesc două electroventilatoare.C. umidificator cu abur şi baterii de răcire (vaporizator) având posibilitatea tratării complexe a aerului. 450 M .F. 56 G.C.000 300 160 .C.N.4.M . navele au două asemenea instalaţii. În tabelul 22. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat elementul de declanşare automată al întrerupătorului a0 şi se întrerupe alimentarea generală a instalaţiei.N.N. Agent frigorific Cantitatea de agent .F. 63 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw M .P.N.N.N.C. 18000 I. 55000 I.C.N. 56 G.P. Termotancurile de tip AGN 6300B.C.C. control (PCC).N. una asig ură climatizarea la cabine iar cea de-a doua în punctele de comandă. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILAJELOR CARE COMPUN INSTALAŢIILE I. I.C. în schema instalaţiei de răcire se pun în paralel.F.N. De regulă.4 se prezintă caracteristicile principale ale utilajelor ce compun instalaţiile de climatizare IFNC produse de Tehnofrig Cluj – Napoca.N.C.N. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw Tipul motocompresorului Tipul agregatului frigorific Tipul condensatorului Tipul rezervorului . contactele releelor dv.) RON 250 RON 63 ACN 12. Tipul termotancului .cabine kg.M . 8700 I.C.) G.C.În caz de avarie întreruperea poate fi executată rapid prin apăsarea butonului b0 ―Stop general de avarie‖.5000B ACN 2500 ACN 5.C.C. Circulaţia forţată a aerului este asigurată de electro-ventilatoarele cu debite de 6300. 315 G. 63 (2buc.F. TABELUL 5.F.N.C.N.F. AGN 12500B conţin baterii de preâncălzire şi încălzire finală care lucrează cu abur.M .cabine .C.N. În funcţie de mărimea şi destinaţia navei pot fi montate la bord mai multe instalaţii de climatizare independente. Tipul instalaţiei şi destinaţia I. 80 - M .C. 8/II C. 4700 5000 I.C.cabine .N.F.N. AGN 8000B. 8000 sau 12500 m3 /h. 80 C.N. 200 200 250 300 ACN 8000B ACN ACN 8000B ACN 8000B 8000N ACN 2500 Freon 12 (R12) ACN 8000B ACN 2500 RON 160 RON 160 RON 63 C. 315 (2 buc.

M asa netă . oprirea compresoarelor şi conectarea rezistenţelor de încălzire a uleiului. b) blocarea acţiunii protecţiei.C. Cantitatea de ulei .C. întreruperea a limentării termostatelor.C.5 m3/h m /h 3 51 - - 51 6 67 - 102 6 102 6 1x8000 2x6300 2500 2x8000 - 2x8000 2500 2x12500 2500+5000 110 11.C.cabine .F.C.cabine .C. 8700 I.1 m3/h m /h 3 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw 100+100 kg.1+14. 2. Kg Kg 3998 5124 1068 8012 1068 kW kW 34 34 11. 4700 5000 I.P.F.25 28 25 6. schema electrică realizează: a) blocarea circuitului de absorbţie spre compresor.C. 161 .N.F.F.C. 18000 I.N.P.F.C.25 150 12. c) semnalizarea şi după un timp oprirea comandată de presostatul diferenţial de ulei.C.P. 55000 I.C.cabine .P.C. b) semnalizarea şi întreruperea funcţionării compresorului. Pe timpul executării degivrării.N.C.C.N. I. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw . Putere electrică instalată (fără pompe de apă de mare) . d) se întrerupe alimentarea de la TPD.F.cabine .1 55 68 11.P.C.N. Debit total de apă de răcire .P.N.C.8 8404 1068+1237 TEST DE AUTOEVALUARE 1.C. Debitul de aer . La întreruperea circuitului apei de răcire schema de protecţie a instalaţiei acţionează astfel: a) se întrerupe ventilaţia în camerele frigorifice. întreruperea ventilaţiei şi conectarea rezistenţelor de încălzire pentru topirea gheţei.C.cabine . - 100 100 l l - 25 - 25 6.Tipul instalaţiei şi destinaţia I.

162 .c) blocarea acţiunii protecţiei şi deconectarea alimentării compresoarelor şi pompei de răcire. 2: a. d) conectarea pompei de apă pentru răcire. LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea pentru pornirea instalaţiei frigorifice? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUAR E 1: c.

Dispozitivele de comandă a felinarelor de navigaţie se instalează într-un pupitru amplasat în timonerie.de a defini măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei de semnalizări. Felinarele de navigaţie Tabloul felinarelor de navigaţie alimentează prin circuite separate felinarele de poziţie ale navei dispuse pe catarg. Indicatoare de cârmă. în prova şi în pupa navei. Axiometre 6. Felinarele de navigaţie 6. CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVALE CUPRINS 6.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ. 6. Dispunerea felinarelor de navigaţie pe navă 163 .Unitatea de învăţare nr. .de a descrie rolul şi componenţa diferitelor aparate şi sisteme specifice domeniului naval. în borduri. 6. să nu depăşească 3% din tensiunea nominală. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6.de a explica modul de funcţionare şi a semnalizărilor aferente fiecăruia dintre aparatele şi sistemele utilizate la nave. Fig. Felinarele se conectează printr-un cablu flexibil cu fişă la o priză în zona de dispunere a felinarului. Căderea de tensiune.1.1.1.6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N OBIECTIVE . pe elementul indicator conectat în circuitul felinarului. În fig. Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie protejat cu siguranţe pe ambii conductori şi prevăzut cu indicator optic al funcţionării felinarelor de navigaţie.2 Telegraful electric naval 6. Pe lângă semnalizarea optică se prevede şi o semnalizare acustică în cazul ieşirii din funcţiune a oricărui felinar.4. Tabloul sau pupitrul felinarelor de navigaţie se alimentează pe două circuite: un circuit de la TPD prin tabloul de distribuţie la avarie.1 se prezintă un exemplu de amplasare a felinarelor de navigaţie. TDA şi al doilea circuit de la cel mai apropiat tablou de iluminat general care nu primeşte alimentarea de la TDA. .3. 6.

Notaţiile din fig.2 se prezintă schema electrică de alimentare a circuitelor felinarelor de navigaţie. 5 . În figura 6.  112. 6.  22. 7 – lumini de ancoră. verde şi roşu. unghiul fascicolului luminos 112. Pentru exemplificare se prezintă numai trei circuite. 3. 164 . Funcţionarea este aceeaşi pe toate circuitele felinarelor. culoare. Comutatorul a permite conectarea alimentării de la una din surse. albă. 2 –„ lumină de drum.lumină de siaj pupa.5 în ambele borduri faţă de planul diametral.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. 6. înapoi‖.  67.5o în ambele borduri faţă de planul diametral.2. 4 – lumini de bord. Fig.1 reprezintă: 1 – lumină de drum „înainte‖. Schema electrică de ali mentare a felinarelor de navigaţie Tabloul sau pupitrul de navigaţie este alimentat pe două linii.  360 .5 din prova spre înapoi traversului. 6.

formată din selsinul transmiţător m1 şi selsinul receptor m2 . o instalaţie de comunicare între puntea de comandă şi compartimentul maşini. Prin intermediul telegrafului se transmit de pe puntea de comandă în compartimentul maşini un număr limitat de comenzi referitoare la regimul de marş al navei. a2. După constatarea felinarului care a fost scos din funcţiune. Schema electrică de principiu a telegrafului conţine două linii de selsine folosite pentru transmiterea comenzilor şi confirmarea lor. a3 şi siguranţe pentru protecţie. foloseşte pentru transmiterea comenzii. În fig.2 Telegraful electric naval Descrierea funcţionării telegrafului electric naval Telegraful electric reprezintă. după care se conectează din nou circuitul prin închiderea întrerupătorului a1. formată din sistemul transmiţătorul m3 şi selsinul receptor m4 . se deconectează întrerupătorul a1. În caz contrar. continuă să funcţioneze până la transmiterea corectă a confirmării. se transmite comanda „ÎNCET ÎNAINTE‖). Aprinderea lămpilor de semnalizare de pe panoul pipitrului de navigaţie indică funcţionarea normală a felinarelor de navigaţie. h'2. Se întrerupe semnalul sonor. se prezintă schema electrică de principiu. Semnalizarea optică şi acustică încetează în momentul în care s-a transmis confirmarea corectă a ordinului primit. După confirmarea ordinului. personalul de serviciu. Prima linie de transmisie selsină. d2.1. 4. d3. se prezintă o vedere a ecranului.Pe fiecare circuit sunt monate întrerupătoarele tripolare a1. A doua linie de transmisie selsină. se iau măsuri de înlocuire a lămpii h1 . 6. se stinge lampa h' 1 de pe panou şi se pune în funcţiune avertizarea sonoră h. 6. de exemplu: h1 . La conectarea alimentării felinarelor sunt conectate şi releele care prin închiderea contactelor normal deschise aprind lămpile de semnalizare h' 1 . în principiu.4. În fig. pentru fixarea precisă a comenzii. La primirea ordinului. Dacă se întrerupe filamentul unei lămpi. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de releele d2 (pentru telegraful din timonerie) şi d3 (pentru telegraful din compartimentul maşini). h'3 de pe pupitrul de navigaţie şi prin deschiderea contactelor normal închise întrerup funcţionarea soneriei h. foloseşte pentru confirmarea comenzii. transmit mişcarea prin intermediul unui sistem mecanic de sacadare. Manetele prin care se acţionează telegrafele. se execută comanda primită prin punerea maşinii în regimul de marş ordonat (maşina „ÎNCET ÎNAINTE‖). În serie cu fiecare felinar se conectează înfăşurările releelor d1. În absenţa tensiunii pe 165 . h 1 în exemplul considerat. prin acţionarea telegrafului din compartimentul maşini confirmă primirea ordinului (se pune telegraful pe poziţia „ÎNCET ÎNAINTE‖). Prin acţionarea telegrafului de pe puntea de comandă se comunică regimul de marş ordonat (de exemplu. Comenzile care pot fi transmisie prin intermediul telegrafului sunt inscripţionate pe ecranele aparatelor de pe puntea de comandă şi din compartimentul maşini. Concomitent cu transmiterea comenzii este pusă în funcţiune avertizarea optică şi sonoră în compartimentul maşini pentru avertizarea personalului din acest compartiment despre darea unui ordin de pe puntea de comandă.

se roteşte cama 1 şi va împinge în sus contactul a. se roteşte cu acelaşi unghi indicând cu săgeată. cuplat electric cu selsinul 166 . La aplicarea tensiunii de alimentare. h3 . releele d 2 şi d3 îşi atrag armăturile şi pe ecrane punctul roşu este înlocuit cu un punct alb. Comanda se dă prin rotirea selsinului transmiţător m1 şi acel indicator se va fixa în dreptul comenzii transmise. Fig. semnalizarea optică h1 este de regulă de forma unui girafor cu lumină galbenă. În acelaşi timp.3 Cadranele telegrafului Selsinul receptor m2 . Transformatorul m5 alimentează lămpile L folosite pentru iluminarea scalei aparatului din timonerie. Se închide contactul a-b. cuplat electric cu selsinul transmiţător m1 . pe ecranul aparatului din compartimentul maşini. semnalizarea acustică h 2 de tipul unei hupe cu semnal acustic de intensitate mare iar semnalizarea acustică h3 de tipul unui buzer. ordinul dat.ecranele aparatelor apare un punct roşu. este alimentat releul de semnalizare d1 şi prin închiderea contactelor acestui releu sunt puse în funcţiune semnalizare optică h1 şi sonoră h2 . 6. Pentru a fi distincte. Din compartimentul maşini se transmite confirmarea comenzii primite prin rotirea selsinului transmiţător m3 . Selsinul receptor 4 m4 . în timonerie. în compartimentul maşini şi semnalizarea acustică. Rezistenţa R permite reglare intensităţii lămpilor de iluminare a scalei.

în punctul din care se comandă maşina se montează contactul A iar pe axul de transmitere a confirmării comenzii se montează contactul B. se roteşte cu acelaşi unghi şi va deplasa un al doilea indicator care se suprapunere cu primul indicator. în care s-a pus maşina. se roteşte roata 2 cu acelaşi unghi şi în acelaşi sens ca şi cama 1 având ca rezultat deschiderea contactului a-b şi întreruperea alimentării releului de semnalizare d1 . Fig. Prin deschiderea contactelor releului d1 se întrerupe semnalizarea în compartimentul maşini şi în timonerie. După confirmarea ordinului primit. prin transmisia cu roţi dinţate.transmiţător. personalul de serviciu pune maşina în regimul de marş ordonat. La confirmarea comenzii primite.4 Schema electrică de pri nci piu a telegrafului electric cu contact de semnalizare Pentru controlul sensului corect de marş. Peria contactului A este legată mecanic cu maneta sistemului de comandă a motorului şi se deplasează odată cu acesta 167 . Sistemul de contacte A şi B este realizat din segmente de alamă pe care alunecă perii de contact. 6.

iar celelalte două sunt transmiţătoare simple şi conţin un singur selsin. Executarea ordinului primit este corectă şi soneria h4 .iar peria de contact B. contactele A şi B nu se inserează. În situaţia în care pe navă se dispun mai multe telegrafe pe aceeaşi punte. În figura 4. se pot folosi trei telegrafe pentru transmiterea ordinelor dispuse în cabina timonerie şi câte unul în fiecare bord pe puntea de comandă. se prezintă schema de cuplare mecanică între telegrafele postului de comandă pentru o navă cu un singur ax port-elică.7 se prezintă telegraful fără contact de semnalizare. d1. Fig. 6. nu funcţionează. Dacă s-a confirmat comanda „ÎNAINTE‖ şi maneta de comandă a motorului principal este împinsă în poziţiile „ÎNAINTE‖. În cazul în care executarea ordinul primit nu este corectă.6 se prezintă schema electrică de montaj a telegrafului electric naval În scopul creşterii siguranţei în funcţionare s-au realizatt noi tipuri de telegrafe la care s-a renunţat la contactul de semnalizare a-b şi s-a obţinut simplificarea transmisiei. prin transmisia cu roţi cilindric este legată mecanic cu axul selsinului de transmitere a confirmării comenzii (m3). În fig. unul are schema electrică completă. 6. 6. pentru apropierea telegrafului de punctul din care se comandă manevra navei. SRT (m4 ). Pe nave mari. se înseriază contactele A şi B şi este alimentată soneria h4 . aşa cum este prezentată în schema electrică de principiu (fig. Prima cascadă este constituită din releele d1. n2. maneta de comandă a motorului s-a împins pe poziţiile „ÎNAPOI‖. 168 . Schema de semnalizare este realizată cu relee montate în două cascade. acestea trebuie să fie cuplate mecanic astfel încât să se asigure transmiterea comenzilor de la oricare din ele şi confirmarea concomitentă a răspunsului la toate aparatele fără a face nici un fel de comutări în schemă.4) şi conţine două selsine: transmiţător ST T (m1 ) şi receptor SRT (m4 ). montată în apropierea manetei de comandă. d3 conectate prin punţile redresoare n1. Semnalul sonor atrage atenţia personalului de serviciu asupra erorii de execuţie. în apropiere unul de altul.5 Schema de cupl are mecanică între telegrafele postului de comandă Dintre cele trei telegrafe cuplate mecanic.3. În figura 6.

d2. 6. diferenţa dintre tensiunile electromotoare induse. alimentează releele din prima cascadă şi prin închiderea contactelor acestora. d3 sunt nuli şi semnalizarea nu funcţionează.6 Instalaţia telegrafului electric naval În situaţia în care poziţiile nu coincid. Dacă poziţiile selsinelor transmiţătoare (m1 şi m3) coincid. Firma Siemens. Ca urmare curenţii prin releele d1. Prin închiderea contactelor releului d4 se pune în funcţiune semnalizarea. pentru un telegraf de acest tip. în fazele transmisiilor selsine.n3 între fazele corespunzătoare ale transmisiei sincrone diirecte şi inverse (de dare a ordinului şi de confirmare). s-a transmis comanda dar nu s-a transmis confirmarea. se alimentează releul d4 din a doua cascadă. atunci tensiunile electromotoare induse în cele trei faze ale celor două transmisii vor fi aceleaşi şi diferenţa dintre ele va fi nulă. Fig. a folosit în prima cascadă un singur releu având trei înfăşurări conectate între fazele transmisiilor selsine. 169 .

m1 . este cuplat mecanic cu axul cârmei. m3 sunt legate electric prin transmisia selsină cu selsinul transmiţător. Schema electrică de princi piu a telegrafului electric 6. Selsinele receptoare m2 . Cutia de conexiuni conţine şi relele termice ale protecţiei. Axiometre Axiometrul este aparatul care indică unghiul de rotire a cârmei. Conform regulilor registrului de clasificare pe toate navele se montează axiometre în punctele de comandă. 6. De la transformatorul m4 sunt alimentate lămpile pentru iluminarea scalelor aparatelor. În cazul deteriorării circuitului rotorului sau întreruperii unei conexiuni. Acul scalei selsinelor receptoare indică unghiul de rotire al cârmei. Selsinele recaptoare constituie aparatele indicatoare care arată în punctele de comandă. În acelaşi timp se închide contactul normal deschis al releului termic şi se aplică tensiunea nominală la bornele releului de semnalizare d. Mişcarea axului cârmei este urmărită pe indicatoare. Selsinul transmiţător. 170 . La nave cu pilot automat unghiul cârmei se urmăreşte pe scala pilotului automat. unghiul de rotire al cârmei.7. se deschid contactele normal închise ale releelor termice şi se întrerupe circuitul rotoarelor. În figura 6.8 se prezintă schema electrică de principiu a transmisiei selsine pentru indicatoare de cârmă (axiometre). Indicatoare de cârmă. axiometrul fiind menţinut ca aparat de rezervă.Fig.3. Releul îşi atrage armătura mobilă şi pe scala de lucru a aparatului indicator apare steguleţul cu inscripţia „Nu lucrează‖.

Prin montarea unui şunt magnetic între poli.Fig. Magneţi permanenţi realizaţi din aliaje Ni-Al asigură fluxul constant şi stabil la variaţia temperaturii mediului. se permite reglarea mărimii fluxului constant al generatorului şi obţinerea caracteristicii optime de ieşire U = f(n).4. Traductorul de turaţie este un tahogenerator de curent continuu cu magneţi permanenţi. Tahometrul de curent continuu Se foloseşte cu rezultate foarte bune pentru controlul turaţiei motoarelor principale. 6. 171 . Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. Schema de princi pi u a indicatorului de cârmă (axiometru) 6. axelor port-elice şi în schemele de comandă automată a propulsiei. Reglatea este necesară în procesul exploatării pentru controlul lunar al tahometrului.1.4.9. Schema de principiu a tahometrului de curent continuu este prezentată în figura 23. TG. Tahogeneratorul este rotit direct sau printr-o transmisie de axul a cărui turaţie urmează să se măsoare.8.

9. Scala aparatului este uniformă şi extinsă până la 2700 .Fig. indiferent de lungimea liniilor de lagătură în acest fel toate aparatele indicatoare măsoară aceeaşi valoare pentru o turaţie dată. 172 . Schema de princi pi u a tahometrului de curent continu u Aparatul de măsură este de tipul voltmetru magnetoelectric. re – rezistenţa liniei de legătură. kn k'n Tensiunea la bornele generatorului este: U = E . rd – rezistenţa suplimentară reglabilă. adică: Rt = rr + re + rd Prin reglarea rezistenţei rd se obţine aceeaşi valoare pentru Rt . ceeace permite o citire bună a turaţiei Tensiunea electromotoare a tahogeneratorului este proporţională cu turaţia în cazul în care fluxul este constant.ra I în care: I – curentul de sarcină ra – rezistenţa circuitului rotorului tahogeneratorului Curentul care trece prin aparatul indicator este: I U Rt În care Rt reprezintă rezistenţa totală a circuitului exterior de sarcină. 6. formată din: rr – rezistenţa internă a aparatului.

6.6. Mişcarea axului 1. care citeşte sute şi zeci de rotaţii. În acest caz.10 se prezintă principiul de funcţionare al tahometrelor inductive cu mufă asincronă.4. se obţine: Traductorul tahometric de unghi de acest tip poate fi folosit pentru măsurarea turaţiei arborelui port-elice. Ma = Mr. se roteşte axul 5 solidar cu paharul de cupru. Aparatul indicator tahometric se compune din două motoare: un motor sincron şi un motor asincron sub formă de mufă asincronă.2. În înfăşurarea statorică a acestuia se induce un sistem de tensiuni K1 n K2 173 . antrenează rotorul cu magneţi permanenţi al generatorului sincron. Prin inducţie. Fig. a cărui turaţie se măsoară. Resortul 4 dezvoltă un cuplu antagonist. proporţional cu unghiul de rotire şi caracteristica resortuluiK 2 . Deasemenea traductoarele inductive se folosesc cu rezultate bune la măsurarea turaţiei motoarelor Diesel rapide. M a . Axul. Pe ecranul aparatului sunt două ace indicatoare: unul grosier care citeşte mii de rotaţii şi al doilea. învârte magnetul permanent 2. precis. Mufa asincronă se compune din magnetul permanent 2 şi paharul de cupru 3. M a = K1 n Sub acţiunea cuplului. a cărui turaţie se măsoară. M r . Tahometrul inductiv cu generator sincron este prezentat în figura 6. Schema tahometrului inducti v cu mufă asincronă Unghiul traductorului tahometric este dat de mufa asincronă MA şi resortul antagonist 4. traductorul este un generator sincron cu magneţi permanenţi. M r = K2 α La echilibru.10.11. în paharul de cupru apar curenţi a căror interacţiune cu câmpul magnetului permanent creează un cuplu de rotaţie proporţional cu turaţia axului 1. Tahometre inductive de curent alternativ În figura 6.

În continuare. Tahometrele de acest tip au masa mică.11. Această construcţie a rotorului permite pornirea în asincron a motorului şi intrarea în sincronism atunci când se ajunge la o viteză apropiată de viteza de sincronism. Rotorul acestui motor are o înfăşurare în scurtcircuit realizată din bare şi tot pe rotor se află un sistem de magneţi permanenţi. Tahometrul inducti v cu generator sincron a – schema electrică. prin trei conductori. Tensiunea trifazată alimentează înfăşurarea statorică a motorului sincron. De la generatorul sincron se alimentează. Mişcarea motorului sincron antrenează cu viteza corespunzătoare magnetul permanent 7 aparţinând mufei asincrone. 6. funcţionarea mufei asincrone este cea prezentată la începutul acestui paragraf. Fig.trifazate simetrice cu frecvenţa corespunzătoare turaţiei axului care antrenează generatorul. b – construcţia 174 . aparatul indicator. greutate redusă şi se utilizează pentru măsurarea turaţiilor foarte mari.

Principiile de funcţionare de detectoarelor (traductoarelor)automate de incendiu se bazează pe fenomenele fizice care însoţesc apariţia începutului de incendiu: ridicarea temperaturii. în starea de veghe. 2. aceste traductoare reacţionează imediat ce viteza de creştere depăşeşte un prag stabilit. Centrala automată prelucrează informaţiile primite de la traductoarele montate în zonele supravegheate. un contact electric normal închis care la apariţia începutului de incendiu se deschide şi produce alarma de incendiu. Indiferent de valoarea temperaturii mediului ambiant. lumina flăcării. amplasate sub geam şi prevăzute cu iluminare. detectoare de flacără. normal închis. se topeşte fuzibilul şi prin deschiderea unui contact. 5. La atingerea pragului de temperatură fixat. 8 – paharul de cupru al mufei asincrone. Traductoarele pot fi active. mărirea vitezei de creştere temperaturii. 9 – resort. degajarea fumului. 4 – rotorul în scurtcircuit al motorului.1 – magnet permanent. 3. Detectoarele de temperatură sunt detectoare automate cu pastilă fuzibilă realizată dintr-un aliaj special cu punct fix de topire: 500 C (pastilă roşie). traductoarele active şi pasive prezintă. Pentru supravegherea tuturor compartimentelor. nava este împărţită în zone de supraveghere marcate cu lămpi de semnalizare şi prezentate pe o schemă sinoptică a navei. 1300 C (pastilă verde).înfăşurarea în scurtcircuit pentru pornirea în asincron. Pe lângă funcţia principală. Numărul detectoarelor (traductoarelor) pe o linie se stabileşte astfel încât să se asigure acoperirea integrală a zonei supravegheată. 6 – magneţi permanenţi montaţi pe rotorul motorului sincron. 13 – şunt termomagnetic. tip CUAM-N. Avertizoarele manuale de incendiu (butoane) se utilizează în locuri unde există o supraveghere permanentă.înfăşurarea statorului generatorului sincron.înfăşurarea motorului sincron. 6. orice început de incendiu putând fi observat. Din punct de vedere electric. ale liniilor de legătură cu traductoarele de incendiu sau ale sistemului de alimentare. 700 C (pastilă neagră).5. 10 – transmisia cu roţi dinţate. 7 – magnet permanent. se dă alarma de incendiu.1 Descrierea funcţionării centralei de avertizare Prezentare generală Centralele automate de avertizare incendiu pentru mediul marin. de semnalizare a începutului de incendiu. sunt echipamente electronice complexe destinate în principal sesizării şi semnalizării locale (optic şi acustic) a începuturilor de incendiu la bordul navelor maritime şi fluviale. 11 – ac indicator pe scala grosieră. Fiecare zonă de supraveghere constituie o linie de alarmare. Avertizoarele automate (traductoare active sau pasive) se montează în zone nesupravegheate sau fără o supraveghere continuă. Din această categorie fac parte: detectoare termostatice. dacă pentru funcţionare primesc energie electrică şi pasive dacă funcţionează fără consum de energie electrică. centrala de avertizare execută permanent autosupravegherea circuitelor proprii aflate în stare de aşteptare şi alarmează (optic şi acustic) la apariţia unor avarii ale circuitelor proprii.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. Butoanele de semnalizare sunt vopsite cu roşu. 175 . detectoare termovelocimetrice. Detectoarele termovelocimetrice acţionează la o valoare determinată a vitezei de creştere a temperaturii. 1000 C (pastilă maro). 12 – ac indicator pe scala precisă. detectoare de fum. 14 – ecran.

curentul maxim absorbit de centrală cu 40% linii alarmate: 3A . 11.rezistenţa maximă a liniei: RL = 10 ohmi .Funcţia termovelocimetrică este asigurată de două termistore cu constante de timp diferite conectate la un amplificator cu semiconductoare având ieşirea pe un releu. 9.buton cu lampă simulare INCENDIU/MĂSURĂ LINIE montate pe liniile de alarmare de la 1 la 30 176 .N4 .sursa de rezervă: baterie de acumulatori 2 x 12V/45Ah conectată în tampon cu un redresor alimentat de la reţeaua navei . 8. În starea de veghe releul este acţionat se închide contactul iar la apariţia începutului de incendiu se deschise contactul şi se declanşează alarma de incendiu. În de starea veghe releul este alimentat şi contactul de alarmare este închis.buton OPRIRE ALARMĂ SONORĂ.lămpi de semnalizare INCENDIU – cvadruple.duble. notate cu cifre în figura 6. Caracteristicile tehnice ale centralei CUAM-N . se prezintă aspectul general al centralei CUAM-N2 Elementele de semnalizare şi comandă.lămpi de semnalizare LINIE LA MASĂ . 7.12.duble. sunt: 1.N6 .15% obţinută de la un redresor stabilizat .N2 .duble.numărul de linii supravegheate: CUAM . Amplificatorul diferenţial.lămpi de semnalizare LINIE RUPTĂ .20 linii CUAM .lămpi de semnalizare SIGURANŢĂ MODUL ARSĂ .tensiunea nominală de lucru: 24V c.lămpi de semnalizare LAMPĂ LINIE ARSĂ .cheie (buton) simulare LINIE RUPTĂ 13.curentul maxim absorbit pe o linie: 200mA . La apariţia fumului se deschide contactul şi se dă alarma de incendiu. cu ieşirea pe un releu. Detectorul de fum este format din două camere de ionizare şi un amplificator diferenţial cu semiconductoare.c.umiditatea relativă a aerului: 95 3% Prezentarea centralei electrice CUAM-N2 În fig. 5.tensiunea de alimentare a sursei principale: 60V . 12. + 10% .buton ŞTERGERE. 10.10 linii CUAM .50Hz . În a doua cameră ionizarea este variabilă în funcţie de atmosferă din încăperea supravegheată.100 C ÷ +500 C . 6.lămpi de semnalizare LINIE ÎN SCURTCIRCUIT . 2. Prima cameră de ionizare are rolul de etalon iar ce-a dea doua.30 linii .temperatura mediului ambient: . sesizează diferenţa dintre camerele de ionizare.duble. 6. 3. de măsură.12.duble.buton VERIFICARE LĂMPI.lămpi de semnalizare DEFECT DE ALIMENTARE .duble.buton măsură. 4.

arderea siguranţei unui modul de linie.pentru blocare uşi. . oprirea ventilatoarelor . .modulată în cod internaţional .filament întrerupt la una din lămpile de linie.alarma de incendiu.incendiu .ruperea liniei de legătură între centrală şi detectoare.alarma . Cu aparatul de măsură montat pe MS se verifică: tensiunea de alimentare.12 Centrala CUAM . . . tensiunile pe linii la intrarea în modul de lucru (ML). .alarmă incendiu . .N2 a) Modul de serviciu (MS) asigură următoarele semnalizări şi comenzi: .linie în scurtcircuit. Modulul de serviciu asigură retranslaţia următoarelor alarme: .Fig.linie la masă.defecţiune în sistemul de alimentare. 6.avarie care cuprinde toate defecţiunile semnalizate optic pe MS 177 .

ALIMENTAREA DE REZERVĂ . în tampon cu bateria se conectează un redresor alimentat de la reţeaua navei. .acţionarea unui detector . alarmă de incendiu. producerea unor defecţiuni pe liniile de alarmare sau în centrală. se prezintă schema de principiu a unei linii de alarmare. semnalul la ieşirea circuitului SAU-NU este „O‖ (tensiune OV…. Borna -24V conectată la masă se consideră „O‖ volţi.verificarea integrităţii lămpilor de pe MS b) Modul de linii (ML) semnalizează optic: . ATENŢIE! Inversarea polarităţii sursei de alimentare produce defecţiunii în schemele electronice.ALIMENTAREA DE SEMNALIZARE . Semnalizarea modului de linie indică linia pe care s-a dat semnalul de alarmă. Pentru menţinerea permanentă în starea încărcată. la tensiuni mai mari decât pragul de basculare.13. De exemplu.Prin butoane se pot comanda: .0.furnizată de o baterie de acumulatoare 2 x 12V/45Ah. concomitent cu alarma de incendiu semnalizată de MS se va aprinde şi lampa modului ML de pe linia care a provocat apariţia alarmei de incendiu.anularea alarmei sonore (cu menţiunea alarmelor optice) .ALIMENTAREA PRINCIPALĂ . La centrală se cuplează trei surse de alimentare: . Circuitul cu pragul 14V va sesiza starea de „INCENDIU‖ iar cel cu prag 4V starea „LINIE RUPTĂ‖. se prezintă schemele logice de funcţionare a centralei în situaţiile: stare de veghe.ştergerea (aducerea centralei în starea iniţială după o alarmare) . În continuare. 178 . Pe intrările respective. În scheme toate tensiunile sunt date în raport cu tensiunea „O‖ volţi.se conectează numai la căderea primelor două surse şi asigură alimentarea lămpilor de semnalizare „DEFECT DE ALIMENTARE‖ Detectoarele montate pe linii furnizează la intrarea circuitului sesizor un semnal de întoarcere reprezentând tensiunea continuă rezultată prin divizarea tensiunii de alimentare între rezistenţa de scurtcircuit a linie (470 ) şi rezistenţa r1 . În figura 23.furnizată de la reţeaua navei prin intermediul unui redresor stabilizat (24V) .2V). Schema electronică a centralei CUAM-N este realizată cu circuite de cumutaţie statică (tranzistoare cu siliciu) utilizând ca elemente de ieşire relee capsulate de tip REED. Circuitul sesizor este format din două circuite logice SAU-NU cu praguri diferite.întreruperea linie de legătură cu detectorul Semnalizările modului de serviciu sunt comune pentru toate liniile supravegheate de centrală.

6.13 Schema de princi piu a liniei de al armare 179 .Fig.

În starea logică „1‖.a) Semnalizare stare de veghe şi incendiu Fig.În această situaţie nu sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice şi acustice. acţionează releele care 180 . Acest semnal aplicat pe intrarea circuitului sesizor face ca la ieşirea acestuia să se obţină semnalul logic „O‖ . prin intermediul circuitelor logice de prelucrare a informaţiilor. La apariţia începutului de incendiu se deschid contactele detectoarelor de incendiu şi în circuitul liniei de semnalizare se introduc trepte de rezistenţa care modifică valoarea semnalului de tensiune.14 Schema logică de semnalizare a stărilor de veghe şi de incendi u Pentru starea de veghe semnalul de întoarcere este tensiunea de 18V. Tensiunea la intrarea circuitului sesizor devine aproximativ 6V determinând bascularea circuitului şi apariţia stării logice „1‖. 6.

comandă funcţionarea semnalizărilor optice (selectiv pe modulul ML şi neselectiv pe modulul MS) şi sonoră (în cod internaţional). 6. La dispariţia evenimentului. semnalizare optică se anulează prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖. b) Circuit de semnalizare „linie ruptă” Fig. indică situaţia de defect. În această situaţia basculează al doilea circuit logic şi sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice (selectiv pe ML şi neselectiv pe MS) şi sonore. cu tonalitate diferită de semnalul de incendiu.15 Schema logică de semnalizare „LINIE RUPTĂ” Pentru starea „linie ruptă‖ tensiunea de întoarcere devine „O‖ V. Semnalizarea acustică poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL 181 . Semnalizarea sonoră poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL ACUSTIC‖. Semnalul sonor. menţinându-se în continuare semnalizarea optică.

Această stare este sesizată de un circuit SAU-NU (special) care transmite o comandă. Acest impuls nu se aplică la constarea alimentărilor cu durata de circa 50ms. elementelor de acţionare a semnalizării optice (neselectiv pe MS) şi sonore. A doua funcţie este ştergerea propriu-zisă realizată prin comutarea porţii „SAU‖ la aplicarea impulsului de comandă prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖. Menţinându-se semnalizarea optică până la dispariţia evenimentului (refacerea liniei întrerupte). Circuitul realizează ca primă funcţionare (A) un impuls de ştergere la aplicarea tensiunii de alimentare.16 Schema logică de semnalizare „linie în scurtcircuit” 182 . c) Circuit de semnalizare „linie în scurtcircuit” Fig. Alarma optică se întrerupe la dispariţia evenimentului (înlăturarea scurtcircuitului). 6. prin intermediul amplificatorului. La scurtcircuitarea liniei tensiunea de întoarcere are valoarea tensiunii de alimentare.ACUSTIC‖.

6. 6.d) Circuit de ştergere Fig.17 Schema logică a circuitului de ştergere e) Circuit generator de cod Fig.18 Circuit generator de cod 183 .

timpul primului impuls al codului .20 se prezintă o linie de detectoare active (alimentate de la centrala de avertizare incendii). într-o schemă logică cu circuite temporizate. Conectarea detectoarelor pasive (fără consum de energie electrică) este prezentată în fig. Fig.Generatorul de cod este realizat cu circuite de comutaţie statică.9 k .timpul celui de-al doilea impuls al codului . 6. să existe înmagazinat impulsul de deplasare. RSC. 6. astfel încât la comanda dată pe primul.timpul pauzei mari . Aceasta este format din patru circuite de temporizare. Fig.5w.t3 = 425ms t4 .t4 = 1825ms La centrala CUAM-N sunt conectate detectoarele montate pe liniile de semnalizare incendiu şi sursele de alimentare. Pentru detectarea scurtcircuitelor pe liniile de legătură dintre centrală şi detectoare se montează o rezistenţă de scurtcircuit. 0. de 470 . determinând generarea codului ales: t1 .19 Linie de detectoare pasi ve În paralel. se montează o rezistenţă de 3.timpul pauzei mici (contacte neacţionate) .t1 = 25ms t2 . închise ciclic. În figura 23. 6.20 Linie de detectoare acti ve 184 .19. pe contactul normal închis al fiecărui detector.t2 = 370ms t3 .

În figura 6.6. Fig.21 Conectarea surselor de ali mentare a . 5w. RSC. c .Pentru protejarea firului de nul. Pe o linie se pot monta maxim 5 detectoare active sau 20 de detectoare pasive.alimentare principală. Centralele SESAM. de 470 .alimentarea de rezervă. 6.-N sunt echipamente electronice complexe care împreună cu elementele anexe din componenţa unui sistem naval de semnalizare a incendiilor asigură următoarele funcţiuni: 185 . b .6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N 6. La alimentarea centralei se alimentează releul şi liniile sunt conectate printr-o rezistenţă de scurtcircuit.21 se prezinte conectarea surselor de alimentare la centrala CUAM-N.alimentare de semnalizare „Defect de alimentare” 6. linia detectoarelor active trebuie să fie prevăzută cu un releu având un contact normal deschis în starea de repaus.1 Prezentare generală Centrala SESAM-N reprezintă o variantă îmbunătăţită a centralei CUAM-N.

Temperatura mediului ambiant .Semnalizează optic general selectiv şi acustic general a unei defecţiuni de alimentare în următoarele cazuri: .c. prin intermediul detectoarelor.100 C + 550 C .Tensiunea de alimentare de la reţeaua navei 60V c. centrala SESAM-N este formată dintr-o confecţie metalică care cuprinde sertarul pentru circuitele funcţionale protejate de o uşă cu sistem de blocare..Tensiunea de alimentare de siguranţă 4.cădere alimentare de la reţea 60V .Retranslarea alarmelor de incendiu şi de defect .Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui început de incendiu în unul din spaţiile supravegheate .5V c. Centrala SESAM-N este prevăzută în partea superioară cu sistemul de semnalizare optică generală. Panoul sinoptic local este realizat cu schema sinoptică a navei compartimentată în zone de supraveghere şi numerotate în concordanţă cu numerele circuitelor sesizoare respective. o incintă în care este montat panoul sinoptic local al navei şi cutie de conexiuni pentru legăturile exterioare.Supravegherea.Tensiunea de alimentare de la sursa de avarie formată din baterii de acumulatori: 24V c.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui defect pe circuitele de linie .Asigură alimentarea detectoarelor active Centrala SESAM-N se încadrează în următoarele caracteristici tehnice: . (baterie uscată tip 3R 12) . În partea de mijloc este montat dispozitivul de anulare alarmă acustică şi totodată accesul la siguranţe generale.Umiditatea relativă maximă 95% la 200 C Centrale SESAM-N sunt compuse din următoarele blocuri electronice şi subansamble: a) Sursă stabilizată de tensiune b) Circuit semnalizări generale CG1 c) Circuit testare naval CG 2N d) Circuit control sursă CG3 e) Circuit avertizor principal CG4 f) Circuit avertizor de incendiu CI g) panou sinoptic local h) panou sinoptic independent i) Telefon j) Cutia de conexiuni Constructiv. . + 10%.cădere sursă stabilizată . în partea stânga şi cu difuzor de alarmă acustică locală în partea dreapta.cădere totală alimentare .15% . a spaţiilor de la bordul navelor .a. 15% .6.c. Ansamblul centralei este prezentat în figura 23. 186 .Semnalizează optic selectiv situaţiile de incendiu pe panoul sinoptic local cu schema navei . de diverse tipuri.

b . Circuitele sesizoare au conectate la ele circuitele de linie pe care sunt instalate detectoarele în punctele supravegheate. Funcţional centrala SESAM-N este formată din următoarele elemente: . 6.Circuitele sesizoare de incendiu CS care pot fi în număr de 38 buc.c.Fig. . în funcţie de complexitatea instalaţiei.vedere de ansamblu.panourile frontale de circuitelor cu elementele de comutare şi semnalizare Circuitele electronice realizate pe plăci montate pe sertare au prevăzute pe panourile frontale elemente de semnalizare optică şi de comutare în funcţie de destinaţia fiecăruia.5V c. şi care asigură totodată şi încărcarea acumulatoarelor 24V. Fiecare circuit sesizor împreună cu linia respectivă formează o zonă distinctă de supraveghere.Sursa de tensiune stabilizată care asigură alimentarea centralei de la reţeaua electrică a navei de 60V/50Hz cu o tensiune continuă stabilizată de 27. 70Ah care formează sursa de avarie. Circuitele 187 .22 Centrala S ESAM-N a .

CG1 . Circuitele generale sunt în număr de 4 buc.sesizoare ca principiu de funcţionare lucrează la modificarea treptelor de tensiune pe linia respectivă în funcţie de starea acesteia.circuit testare naval care funcţional asigură efectuarea testelor de verificare a funcţionării circuitelor sesizoare . 188 .23 S emnale transmise de circuitul sesizor în funcţie de treptele de tensiune pe linie Centralele SESAM-N permit conectarea pe linii a următoarelor tipuri de detectoare: .circuit de semnalizări generale care asigură prelucrarea informaţiilor de la circuitele sesizoare şi selectarea lor .Detectoare pasive cu contact NI .CG4 . Circuitele generale centralizează informaţiilor primite de la circuitele sesizoare şi asigură alarmarea generală.23.circuit control sursă care asigură reglarea sursei stabilizate şi semnalizează căderea surselor de alimentare .CG 2N .CG3 . 6. Modul de funcţionare al circuitelor sesizoare în funcţie de treptele de tensiune este prezentat în figura 6. selectivă locală şi la distanţă.Detectoare active cu ieşire pe contact NI În fig.circuit avertizor principal care asigură acţionarea avertizorului principal în cod şi totodată supraveghează circuitul avertizorului principal Fig. 6.Butoane de avertizare manuală . şi anume: .24 se prezintă scheme de conectare a detectoarelor.

Prin intermediul telegrafului se transmit: a) semnalizări privind unghiul cârmei. c) o variantă simplificată. 6. d) un alt tip de centrală. 189 .prin modificarea treptelor de tensiune pe linie cu rezistenţe montate pe linii sau întreruperea circuitului .Fig. este: a) o variantă mai veche. Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N.24 S cheme de conectare a detectoarelor a) supraveghere cu detectoare pasive b) supraveghere cu detectoare active Verificarea funcţionării circuitelor sesizoare şi a liniei se poate realiza în următoarele condiţii: . b) indicaţii privind turaţia axelor port-elice.prin testarea funcţională la nivelul centralei . 2. cu ajutorul simulatoarelor . faţă de centrala CUAM-N. b) o varinată îmbunătăţită. d) comenzi privind regimul de marş. c) comenzi privind regimul de marş şi avertizează personalul din CM despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. TEST DE AUTOEVALUARE 1. semnalizează unghiul cârmei şi turaţia axelor port-elice.prin simularea funcţionării detectoarelor montate pe linia respectivă.

190 .LUCRARE DE VERIFICARE Ce fel de tipuri de detectoare sunt utilizate în funcţionarea centralei automate de avertizare de incendiu SESAM-N? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: c. 2: b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful