ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ DOMENIUL INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA ELECTROMECANICĂ

INSTALAŢII ELECTRICE DE BORD

TUDOR AURELIAN TRAIAN

2010

1

CUPRINS
pag. INTRODUCERE Obiectivele cursului Concepţia curriculară Scopul unităţilor de învăţare Tematica unităţilor de învăţare Bilbliografie 1. Unitatea de învăţare nr. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL 1.1. Surse şi corpuri de iluminat naval. Regulile registrelor de clasificare privind iluminatul electric la nave 1.2. Reţele de iluminat naval: iluminatul normal, iluminatul de avarie, felinarele de navigaţie 1.3. Calculul iluminatului. Metode de calcul precise şi aproximative 2. Unitatea de învăţare nr. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ, PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL 2.1. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip ALCO 2.2. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip MAN 3. Unitatea de învăţare nr. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARELE TERMICE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR ELECTRICE NAVALE 3.1. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 320 kW tip SKL 3.2. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 2800 CP tip ALCO 4. Unitatea de învăţare nr. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE 4.1. Caracteristici generale. Elementele sistemului de automatizare. Pregătirea pentru pornire. Funcţionarea instalaţiei în regim automat. 4.2. Funcţionarea instalaţiei în regim manual. Schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5. Unitatea de învăţare nr. 5 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE

2

CLIMATIZARE 5.1. Destinaţia instalaţiilor frigorifice. Agenţi frigorifici. Schema instalaţiei frigorifice de cambuză: elemente componente, pregătirea pentru pornire şi pornirea instalaţiei. 5.2. Funcţionarea în regim automat. Degivrarea, schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5.3. Instalaţia de climatizare. Pregătirea pentru pornire. Pornirea instalaţiei. Funcţionarea în regim automat şi manual. Protecţia instalaţiei. 6. Unitatea de învăţare nr. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ, CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVEI 6.1. Telegrafe electrice cu contact de semnalizare şi fără contact de semnalizare. Tahometre . Axiomatre. 6.2. Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N. 6.3. Centrale automate de avertizare incendiu SESAM-N

3

Categorisirea instalaţiilor electrice de bord. Descrierea specificului instalaţiilor electrice navale în comparaţie cele terestre. materiale electrotehnice. etc. să descrie modul lor de funcţionare.inginer electrotetehnist privind instalaţiile electrice de la bordul navelor. CONCEPŢIA CURRICULARĂ Lucrarea de faţă îşi propune să completeze pregătirea de specialitate a viitorului ofiţer maritim. geometrie descriptivă. să ia măsurile care se impun şi să remedieze defecţiunile care apar. 2.INTRODUCERE OBIECTIVELE CURSULUI 1. bazele electrotehnicii. să interpreteze semnalizările care apar. matematici speciale. să le pornească. măsurări electrice şi electronice. După parcurgerea acestei discipline. Parcurgerea acestei discipline de către studenţi este necesară pentru o mai uşoară încadrare a viitorului ofiţer în echipajul unei nave şi pentru scurtarea perioadei de adaptare pe postul de electrician naval. Explicarea principiului de funcţionare a diferitelor instalaţii electrice de bord. ţinând cont de condiţiile specifice domeniului naval şi de cerinţele prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. modul de pregătire pentru pornire. 4. acţionări electrice. Parcurgerea. 4 . înţelegerea şi însuşirea unităţilor de învăţare se bazează pe cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor fundamentale: analiză matematică. fizică. 3. Analiza procedurilor de pornire a instalaţiilor la funcţionarea în regim manual şi automat. Descrierea părţilor componenete ale instalaţiilor electrice de bord şi a procedurilor de pregătire pentru pornirea lor. 5. dispozitive şi circuite electronice. Unităţile de învăţare tratează instalaţii reale care sunt montate la bordul navelor. maşini electrice. studenţii trebuie să fie în măsură să identifice părţile componenete ale instalaţiilor electrice de bord.

4 Instalaţii de automatizare a caldarinei navale Unitatea de învăţare nr. 5. Ca disciplină de învăţământ. TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unitatea de învăţare nr. Instalaţii electrice la bordul navelor. Editura Muntenia.2 Instalaţii de telecomandă. 2004. CĂLUEANU D. Moscova. RAJDENCO Îndrumarul electricianului naval. 2. să acumuleze cunoştinţe noi şi să-şi formeze deprinderile necesare în vederea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice navale.1 Iluminatul electric naval Unitatea de învăţare nr. Editura Academiei Navale. Constanţa.2001 NANU D. Bucureşti. 3. 4. Acest curs vine să aprofundeze algoritmi de calcul al iluminatului la nave. Editura Muntenia. control şi semnalizări specifice navei BIBLIOGRAFIE 1. STAN ST. Unitatea de învăţare nr.5 Instalaţii electrice de automatizare a instalaţiei frigorifice şi de climatizare Unitatea de învăţare nr.3 Instalaţii electrice de protecţie şi semnalizare pentru motoare termice de antrenare a generatoarelor electrice navale. Constanţa. 1981. protecţii şi semnalizări pentru motorul principal Unitatea de învăţare nr. evidenţiate şi puse în valoare în rezolvarea situaţiilor practice pe care le poate întâlni ăn efectuarea serviciului la bordul navei. ceeace denotă importanţa disciplinei în pregătirea viitorilor ofiţeri de marină.6 Aparate şi sisteme automate de comandă. Automatizări electrice navale. 5 . Sisteme electroenergetice Navale. Editura Transport. „Instalaţiile electrice de bord‖ sunt prezente în toate planurile de învăţământ ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân‖. Editura tehnică. Instalaţii electrice navale (Îndrumar de laborator). să ofere noţiuni noi care pot fi asimilate. 2006 NANU D. 1978 NANU D.SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unităţile de învăţare au fost stabilite astfel încât să ajute cursanţii să identifice locul şi rolul unor instalaţii concrete care sunt montate la bordul navelor. Constanţa.

un mediu umed şi sărat. Descrierea organizării şi funcţionării reţelelor de iluminat de la bordul navelor. Definirea metodelor de calcul al iluminatului la bordul navelor. Chiar şi în compartimentele care au legătură directă cu exteriorul.) care necesită o iluminare pretenţioasă privind intensitatea luminoasă sau gradul de protecţie. fapt care impune mult discernământ în alegerea tipurilor corpurilor de iluminat. a unor aparate. compartimente tehnice (compartimentul maşini. de regulă. aceste încăperi sunt. amplasarea şi modul de montaj. dispozitive şi instalaţii de iluminat şi semnalizare optică în conformitate cu cerinţele funcţionării de la bordul navelor civile şi militare precum şi a necesităţilor rezultate din practica exploatării şi guvernării navelor. Unele încăperi sunt amplasate sub linia de plutire şi nu au acces la iluminatul natural. faţă de cele terestre. posturi centrale de comandă. Instalaţiile de iluminat funcţionează într. Problemele specifice instalaţiilor de iluminat navale. aparate electrice de navigaţie. incidenţa luminii naturale este variabilă şi influenţată de foarte mulţi factori. 2. etc. magazii. corpurile de iluminat trebuie să fie în 6 . 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL Obiective: 1. supus vibraţiilor şi şocurilor. ca urmare. ţin cont de : Numărul mare al încăperilor interioare care necesită iluminare şi în timpul zilei. Identificarea tipurilor de corpuri de iluminat navale. Tehnica iluminatului naval rezolvă problemele privind construcţia şi montarea unor surse de lumină cu specific naval. 3. CUPRINS OBIECTIVE 1. compartimentul acumulatoare. compartimentul cârmei.Unitatea de învăţare nr.1 Proble me specifice iluminatului naval. etc. Mărimi şi unităţi fotometrice.

325 N/m2 ). A (1. În sistemul internaţional SI candela este unitate fundamentală de măsură. să fie asigurate împotriva autodeşurubării. 1 lm = 1 Cd 1 Sr (1. Se defineşte ca produs dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată şi unghiul solid din jurul acelei direcţii: dΦ = I dΩ.4) 7 . (1.execuţie navală (să suporte vibraţii şi şocuri.1) în care I este intensitatea luminoasă măsurată în candele (Cd). a unui corp negru la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferică normală (101. Unitatea de măsură este candela (Cd). fapt care impune acordarea unei atenţii deosebite luării unor măsuri de protecţie a muncii atât la executarea armăturilor cât şi la montarea lor. evaluată dupăacţiunea radiaţiei respective asupra unui receptor selectiv (ochiul uman) în anumite condiţii de sensibilitate.2) Intensitatea luminoasă I a unei surse de luminăpe o direcţie reprezintă densitatea spaţială a fluxului luminos în acea direcţie. Condiţiile care trebuie îndeplinite de instalaţiile de iluminat sunt prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. expresia iluminării devine: E= d dA (1. Este o mărime de natura unei puteri evaluată pe baze fiziologice.). cu atât mai mult cu cât sunt amplasate în încăperi umede şi foarte umede. să fie rezistente la coroziune.1. etc. Unitatea de măsură este lumenul (lm).1 Mărimi şi unităţi fotometrice Mărimile fizice ce descriu fenomenele luminoase (mărimi fotometrice) necesare calculului instalaţiilor de iluminat sunt: Fluxul luminos Φ este acea parte din puterea radiantă a unei lămpi. Iluminarea E într-un punct al unei suprafeţe reprezintă raportul dintre fluxul luminos dΦ primit de o suprafaţă elementară din jurul acestui punct şi aria acestei suprafeţe dA: E= În cazul unei repartizări uniforme a fluxului luminos pe suprafaţa A.3) Unitatea de măsură a iluminării luxul (lx) reprezintă iluminarea într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1 m2 . cu pereţi metalici. 1. Sunt accesibile din punct de vedere al manipulării echipajului şi/sau pasagerilor. iar dΩ este elementul de unghi solid măsurat în steradiani (Sr). Candela reprezintă intensitatea luminoasă în direcţia normalei unei suprafeţe cu aria de 1/600000 m2 . pe care cade uniform distribuit fluxul luminos de 1 lumen. Lumenul reprezintă fluxul luminos emis într-un unghi solid de un steradian din jurul unei direcţii date de către o sursă de lumină punctiformă care are intensitatea luminoasă de o candelă.

are expresia: τ= . are expresia: α= .Luminanţa L într-o direcţie dată. Factorul de reflexie ρeste raportul dintre fluxul luminos reflectat şi fluxul luminos incident. În ipoteza în care intensitatea luminoasă în direcţia Ω are aceeaşi valoare în toate punctele suprafeţei A. (1.6) .8) în care Φρ este fluxul luminos reflectat. Eficacitatea luminoasă K a unei surse de lumină este raportul dintre fluxul luminos şi fluxul energetic corespondent al unei radiaţii complexe (puterea radiantă) şi are expresia: K= e I A cos (1. luminanţa suprafeţei izvorului respectiv de lumină privit din direcţia dată are valoarea: L= dI .11) 8 . Factorul de absorbţie α este raportul dintre fluxul luminos absorbit şi fluxul luminos incident. a cărui intensitate luminoasă într-o direcţie perpendiculară pe suprafaţă este de 1 candelă. dA (1.7) în care K este eficacitatea luminoasă. iar Φ e este fluxul energetic. Are expresia: L= în care Iε este intensitatea luminoasă în direcţia considerată. (1. are expresia: ρ= . Φ este fluxul luminos. Factorul de transmisie τ este raportul dintrefluxul luminos transmis şi fluxul luminos incident. În conformitate cu legea conservării energiei rezultă: Φ = Φ ρ + Φ α + Φτ .5) Unitatea de măsură a luminanţei este candela pe metrul pătarat Cd/m2 denumită şi nit (nt) şi reprezintă luminanţa într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1m2 . (1. este raportul dintre intensitatea luminoasă în direcţia considerată a suprafeţei elementare din jurul acestui punct şi aria proiecţiei acestei suprafeţe elementare pe un plan perpendicular pe direcţia aleasă. într-un punct al suprafeţei sursei sau receptorului. Φeste fluxul luminos incident. Este o mărime care reprezintă impresia de luminozitate percepută de ochi.. Unitatea de măsură a eficacităţii luminoase este lumenul pe watt (lm/W) definită ca eficacitatea luminoasă a unei radiaţii complexe al cărei flux luminos este de 1 lm când fluxul energetic corespondent este de 1 W. (1. într-o direcţie.9) în care Φα este fluxul luminos absorbit. (1.10) în care Φτ este fluxul luminos transmis.

O lampă cu incandescenţă normală are durata de funcţionare de aproximativ 1000 de ore.lămpi fluorescente tubulare. Parametrii funcţionali ai lămpilor cu incandescenţă depind de tensiunea de alimentare: o scădere cu 15% a tensiunii de alimentare conduce la o scădere a fluxului luminos de până la 55%. . . Lămpile cu incandescenţă continuă să fie utilizate datorită avantajelor pe care le prezintă: 9 .un balon de sticlă în interiorul căruia se realizează vid înanintat sau se umple cu un gaz inert – argon.lămpi cu vapori cu mercur de înaltă presiune. durata de funcţionare este redusă la 20 – 100 de ore.3000º C. Vor fi prezentate sursele electrice de lumină utilizate în domeniul naval. reducerea duratei de funcţionare.iar din însumarea coeficienţilor rezultă: ρ+α+τ=1 aceşti coeficienţi sunt daţi tabelar. se fabrică lămpi electrice cu incandescenţă speciale cu durata de funcţionare medie de 2500 ore. Pentru creşterea duratei de funcţionare. Surse de lumină Sursele de lumină transformă energia electrică într-o energie electromagnetică radiantă în domeniul vizibil.lămpi cu incandescenţă. care sunt denumite lămpi electrice. . 2. azot. Ea creşte odată cu mărimea puterii (fiind proporţională cu temperatura filamentului la puterea a cincea) şi scade odată cu creşterea tensiunii. Principalele lămpi electrice utilizate în tehnica iluminatului naval sunt: . . iar o creştere a tensiunii de alimentare cu 15% conduce la scăderea duratei de funcţionare cu până la 20%. Aceste efecte contradictorii presupun o optimizare economică a soluţiei constructive. Filamentul se introduce într. (1. cripton – pentru prevenirea oxidării wolframului încălzit.12) 2. la o scădere a luminanţei de până la 70%. .1 Lămpi electrice cu incandescenţă Radiaţia luminoasă a lămpilor electrice cu incandescenţă se realizează prin încălzirea cu ajutorul curentului electric a unui filament de wolfram la o temperatură de 2000º . dar pentru unele lămpi speciale cu eficacitate luminoasă mai mare. Pe de altă parte.lămpi cu arc electric.lămpi cu vapori de sodiu. Eficacitatea luminoasă a lămpilor cu incandescenţă este cuprinsă în domeniul 8 – 20 lm/W.tuburi cu descărcări în gaze de înaltă presiune. creşterea temperaturii înseamnă şi o evaporare mai puternică a filamentului şi deci.

1 Dependenţa parametrilor lămpilor cu incandescenţă de tensiune Lămpile cu incandescenţă utilizate pentru iluminarea compartimentelor au puteri de 40W şi 60W.Edison E14. 1. Fig. 10 .au o luminanţă mare (2 · 106 – 12 · 106 cd/m2 ) provocând cu uşurinţă fenomenul de orbire.au o rezistenţă mică la sarcini şi vibraţii chiar şi în execuţiile speciale cu suportul filamentului întărit şi o încărcare redusă. pentru iluminatul punţilor de puteri de la 200W la 1000W. Soclurile lămpilor cu incandescenţă pot fi de tipul: .au o temperatură de culoare scăzută. a eficacităţii luminoase şi a duratei de utilizare. . este indicat ca puterea lămpilor cu incandescenţă pentru tensiunea de 220 V să nu fie mai mică de 40 W decât în cazuri cu totul speciale. denaturând culorile naturale. impunându-se totuşi necesitatea ca lămpile de semnalizare şi cele portative să aibă tensiunea nominală de maximum 24V. în compartimentele maşinilor se utilizează lămpi de puteri de până la 300W. . iar pentru proiectoare de până la 3000W. Pentru puterile de 15W şi 25W filamentul devine prea subţire pentru a mai fi rezistent la şocuri şi vibraţii.au odurată de funcţionare de circa 1000 h. E 40 în execuţie navală (cu cric – crestături pe filetul Edison pentru prevenirea autodeşurubării la vibraţii).au o eficienţă luminoasă mică (8 – 20 lm/W). . Ele prezintă însă o serie de dezavantaje: .au o componenţă spectrală tinzând spre galben şi roşu.variaţiile de tensiune au o influenţă mare asupra fluxului luminos. lipsa oricărui aparat auxiliar pentru pornire şi funcţionare. sunt gata de a fi puse în funcţiune în orice moment. cost redus.- posibilitatea racordării directe la orice fel de curent şi la orice mărime a tensiunii până la 250 V. Pentru tensiunile joase. . . E27. putând asigura iluminări cu valori mici (până la 100 lx). din această cauză. situaţia se îmbunătăţeşte. .

Soclurile trebuie construite astfel încât părţile sub tensiune să nu poată fi atinse în mod accidental. în cea mai mare parte sunt rezultatul efectului de luminiscenţă fie a gazelor sau vaporilor metalici. Electrozii susţin două filamente (câte un filament spiralat din Wolfram la fiecare din cele două capete). de joasă presiune. etc.Baionet B22. pe filamente se află depusă o anumită cantitate de oxizi alcalino-pământoşi (oxizi de bariu. Lampa fluorescentă se realizează sub forma unui tub cilindric de sticlă.2 Lămpi fluorescente tubulare Acestea sunt surse de lumină ale căror radiaţii luminoase. 2. Fenomenul se numeşte fosforescenţă dacă luminiscenţa substanţei mai persistă un anumit timp după întreruperea iradierii şi fluorescenţă dacă luminiscenţa se întrerupe odată cu iradierea. iar la exterior cu cîte două picioruşe. din acest motiv curentul având tendinţa de a creşte nelimtat.. sticla lămpii fiind acoperită cu o substanţă fluorescentă (luminofor). rezistenţe. amestecat cu o cantitate redusă de mercur (Hg). de stronţiu şi calciu) care emit o mare cantitate de electroni la temperatura de 800 1000ºC (emisiune termoelectrică). În interiorul tubului se află un gaz inert rarefiat la joasă presiune (10-6 N/cm2 ). condensatoare. Pentru alimita creşterea curentului se prevăd elemente de stabilizare care pot fi bobine cu miey de fier cu întrefier (drossel). În scopul măririi eficacităţii luminoase şi a modificării culorii şi compoziţiei spectrale a luminii radiate. 11 . drep t sau curbat ca un cerc sau ca litera U. Sunt lămpi tubulare cu descărcări în argon şi vapori de mercur. interiorul tubului este acoperit cu o substanţă care absoarbe radiaţia ultravioletă şi o reemite sub formă de radiaţie vizibilă. chiar şi în timpul operaţiunii de introducere în dulie. Luminiscenţa gazelor şi a vaporilor metalici este provocată de trecerea curentului electric. Caracteristica tensiune – curent a unor asemenea lămpi este negativă. combinaţii ale acestora sau transformatoare cu flux magnetic de dispersie. Descărcarea electrică într-un asemenea gaz este caracterizată printr-o puternică radiaţie în domeniul ultraviolet al spectrului. prevăzut la fiecare din capete cu câte doi electrozi spre interior. fie a anumitor corpuri solide.

La conectarea lămpii. ţinând cont de caracteristica negativă tensiune – curent a lămpii. Balastul este realizat în diferite forme constructive. iar celălalt dintr-un bimetal. 1. 1. este o bobină cu miez de fier electrotehnic. unul dintre electrozi fiind constituit dintr-o lamă de nichel. .filamentele trebuie preîncălzite şi după preîncălzire să fie aplicată o tensiune mai mare decât cea nominală (amorsarea).3 Construcţia unui starter cu lampă luminiscentă 12 .după amorsare curentul trebuie limitat.2 Construcţia unei lămpi fluorescente tubulare. moment în care încetează descărcarea luminiscentă.Fig. Tensiunea de aprindere a starterului fiind inferioară tensiunii de alimentare. între cei doi electrozi ai starterului se produce o descărcare luminiscentă. Balastul inductiv. Aceste condiţii se obţin cu ajutorul a două accesorii: starterul şi bobina de balast (drosselul). tensiunea se aplică la bornele starterului. cel mai des utilizat. Din punct de vedere electric el reprezintă o impedanţă inductivă conectată în serie cu lampa fluorescentă. Pentru funcţionarea lampii fluorescente terbuie realizate două condiţii: . Starterul se compune dintr-o lampă cu luminiscenţă cu electrozi reci. energia disipată pe electrozii starterului produce încălzirea lor şi în consecinţă bimetalul se deformează până atinge celălalt electrod. lampă cu licărire bimetal condensator 10 nF casetă Placădebaza Bor na decontac t Fig. În paralel cu bornele starterului se conectează un condensator de circa 10 nF pentru protecţie împotriva paraziţilor radio.

funcţionarea acestuia fiind întreruptă. Dezavantajele lămpilor fluorescente sunt: . starterul acţionează din nou. .prezintă un efect stroboscopic supărător pentru obiectele în mişcare (poate fi diminuat prin conectarea pe faze diferite ale circuitelor trifazate). .un circuit cu impedanţă mare.se fabrică într-o gama mică de puteri. .durata de funcţionare mai mare (6500h). 13 . găsind filamentele încălzite. starter şi un condensator.eficacitate luminoasă mai mare (50 – 70 lm/W). Lămpile fluorescente.La atingerea celor doi electrozi ai starterului. .fluxul luminos şi spectrul radiaţiilor este puţin dependent de tensiune.sunt mai puţin sensibile la variaţiile de tensiune. Variaţia rapidă a curentului. având loc într. faţă de cele cu incandescenţă. fenomenele repetându-se până la aprinderea lămpii.lămpile au o pâlpâire . sub această temperatură lămpile se aprind mai greu. produce aprinderea lămpii fluorescente. în circuit montându-se un balast. prezintă următoarele avantaje: .temperatura de funcţionare a tubului este mai scăzută (40ºC). Dacă lampa nu s-a aprins. în circuitul principal se stabileşte un curent electric suficient de intens care încălzeşte cele două filamente ale lămpii. bimetalul se răceşte şi revine la forma iniţială întrerupând circuitul de preîncălzire a filamentelor lămpii fluorescente.rezistenţă la vibraţii mai ridicată.fluxul luminos al lămpilor este maxim la 20 . .25ºC. . astfel că la bornele lămpii se stabileşte tensiunea nominală de funcţionare a acesteia.4 (se poate îmbunătăţi dacă se conectează un condensator în paralel cu bornele de conectare a lămpii). . tensiune care este mai mică decât tensiunea minimă de aprindere a starterului. Cum descărcarea luminiscentă din starter încetează.au dimensiuni relativ mari.au un factor de putere scăzut 0.racordarea la reţea nu se poate face direct. aprinderea normală făcându-se la temperaturi ale mediului ambiant de peste +5ºC. acest vârf de tensiune. Din acest moment circuitul se închide prin lampă. face să apară un vârf de tensiune aplicată atât la bornele starterului cât şi la bornele lămpii fluorescente. . . .

3. Aprinderea se face fără dispozitive speciale.(+40)°C. 1.1.4.zisă o constituie un tub de cuarţ de dimensiuni de circa 10 x 40 mm.Fig. 1.4 Montaje ale lămpilor fluorescente Pentru dezavantajele prezentate s-au găsit o serie de rezolvări tehnice.4 Lămpi cu vapori de sodiu Lămpile cu vapori de sodiu sînt indicate în mod special pentru iluminatul punţilor deschise şi a zonelor de încărcare.2. Temperatura mediului ambiant de lucru normal este de (-25) .(fig. 2. rezistă mult mai bine decât lămpile cu incandescenţă. Acest tub de cuarţ este introdus într-un balon de sticlă obişnuită acoperit la interior cu o substanţă fluorescentă.Pentru fixare. deosebit de indicate sunt şi pentru compartimentele de maşini. direct la tensiunea reţelei cu ajutorul electrodului auxiliar de aprindere. Lampa funcţionează în asociaţie cu balaslturi speciale pentru limitarea curentului care se stabilizează la valoarea de regim după circa 5-10 min. unde. fiind expuse unor vibraţii deosebit de intense. f). Sursa de lumină propriu. lămpile sînt prevăzute cu soclu cu filet tip Edison sau cu soclu baionetă. Aceste lămpi se utilizează pe nave cu precădere în corpurile de iluminat montate pe catarge. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune Acestea se caracterizează prin faptul că descărcarea electrică ce are loc la funcţionarea lor se produce în vapori de mercur la o presiune de câteva atmosfere. acolo unde înălţimea de suspendare a corpului de iluminat este mai mare decît cea normală. Aceste lămpi s unt de o construcţie 14 . echipat cu electrozi de aprindere şi de funcţionare şi având în interior mercur în stare lichidă. astfel încât lampile fluorescente se utilizează tot mai mult şi în domeniul naval.

2. a sistemului optic şi a căilor de curent precum şi protejarea acestora împotriva deteriorărilor mecanice. în sistemul optic intră toate elementele corpului de iluminat care modifică fluxul luminos al sursei. .Pentru limitarea curentului din momentul amorsării sau în timpul atingerii electrozilor de cărbune. a murdăriei şi acţiunii fizico-chimice a mediului ambiant.realizarea unei protecţii antiexplozive pentru folosirea în încăperi care prezintă pericol de explozie. Corpurile de iluminat se pot clasifica după mai multe criterii şi anume : 15 .Lămpile cu arc funcţionează atât în curent continuu cât şi în curent alternativ. trebuie să asigure : .dirijarea fluxului luminos în mod corespunzător pentru obţinerea repartiţiei spaţiale dorite. Lampa cu vapori de sodiu se cuplează direct la reţea prin intermediul unui balast de limitare a curentului. deci căldurii pe care curentul o dezvoltă la parcurgerea învelişului de gaz dintre cei doi electrozi de cărbune.Lumina emisă de aceste lămpi se datoreşte pe de o parte radiaţiei termice. . pentru alimentare se utilizează transformatoare speciale cu caracteristică tensiune – curent pronunţat căzătoare. iar pe de altă parte efectului de luminiscenţă.3. redstribuie în mod raţional fluxul luminos al acesteia. ajungind să fie în momentul sta bilizării curentului portocalie. Astfel.similară cu a lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune. . în serie cu lampa se montează o rezistenţă ohmică. Corpuri de iluminat navale Prin corp de iluminat se înţelege orice dispozitiv.realizarea unui grad de protecţie corespunzător împotriva pătrunderii prafului şi apei. 1. Uneori în acelaşi scop. Culoarea luminii emise de aceste lămpi este roşie sau galbenă pe măsură ce presiunea vaporilor creşte. Armătura cuprinde ansamblul elementelor care asigură fixarea lămpii. care posedînd o sursă de lumină. Orice corp de iluminat este destinat în primul rînd să facă o redistribuire a fluxului luminos al lămpii într-un mod cît mai corespunzător.evacuarea căldurii produsă de lampă şi elementele auxiliare ale acesteia. In prezent se mai folosesc numai ca surse de lumină pentru proiectoare.împiedicarea efectelor de orbire. . Un corp de iluminat se compune dintr-un sistem optic şi o armătură.5 Lămpi cu arc Lampa cu arc a fost prima sursă de lumină folosită la bord încă de la sfîrşitul secolului trecut. 1.

a) după destinaţie — sînt corpuri de iluminat pentru iluminatul general al compartimentelor de locuit. 16 . în emisfera inferioară şi respectiv cea superioară fluxul reprezentînd procente de minim 40% şi respectiv maxim 60%. c) după dimensiunile de gabarit — sunt corpuri de iluminat normale. b) după felul sursei de lumină sunt: corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă.5 Curbe fotometrice reprezentative ale corpurilor de iluminat In fig. corpurile de iluminat general se pot clasifica în :corpuri de iluminat cu repartiţie directă. corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente tubulare. corpuri de iluminat cu repartiţie indirectă la care fluxul luminos este emis în emisfera superioară şi reprezintă un procent de minim 90%. corpuri de iluminat cu gabarit redus. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. d) după caracterul repartizării fluxului luminos între emisfera supe rioară şi cea inferioară. 1.corpuri de iluminat cu repartiţie semidire ctă.5. de producţie şi auxiliare. sunt arătate curbele fotometrice reprezentative pentru clasificările făcute în funcţie de repartiţia fluxului luminos. corpuri de iluminat speciale. care folosesc lămpi cu incandescenţă de orice dimensiuni. Fig. 1. corpuri de iluminat cu repartiţie mixtă. la care fluxul luminos este emis în fiecare din cele două emisfere. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. de serviciu. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 40% şi maxim 90% . iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 90% . corpuri de iluminat local. corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune etc.

executarea globurilor şi lentilelor din sticlă termorezistentă. la umiditate. Printre principalele măsuri care trebuie luate în vederea asigurării unei construcţii şi tehnologii de execuţie corespunzătoare se menţionează : . utilizarea de dulii prevăzute cu dispozitive speciale care să împiedice autodeşurubarea lămpilor în cazul celor cu filet sau.utilizarea de amortizoare în vederea protecţiei lămpilor împotriva şocurilor şi vibraţiilor. b) corpuri de iluminat fixate pe plafon. Ceea ce determină însă în cea mai mare măsură forma construc tivă a unui corp de iluminat sînt locul de amplasare şi particularităţile sistemului de fixare. asigurarea protecţiei mecanice a globurilor de sticlă prin utilizarea de grătare de protecţie. . Calităţile fotometrice ale unui corp de iluminat naval trebuie însă corelate cu cele de rezistenţă şi fiabilitate solicitate de condiţiile specifice existente la bordul navelor.Modul de repartiţie al fluxului luminos este determinat în primul rînd de forma constructivă a corpului de iluminat respectiv. c) corpuri de iluminat fixate sub punte . rezistente la temperatură. ieşirea din soclu la cele cu soclu sistem baionetă. mai puţin suple decît cele terestre şi care în general duc la creşterea dimensiunilor de gabarit şi a greutăţii. la ulei şi combustibil. . asigurarea gradelor de protecţie corespunzătoare conform pre scripţiilor societăţilor de clasificare. denumite plafoniere . Acestea din urmă uneori trebuie să primeze.realizarea armăturilor corpurilor de iluminat din materiale rezistente la acţiunea apei de mare . Ea depinde însă în foarte mare măsură de forma reflectorului şi dispersorului şi de caracteristicile de reflexie şi refracţie ale acestora. din care cauză sînt necesare unele concesii în special în privinţa formelor constructive. Pentru ameliorarea acestor deficienţe este necesară utilizarea unor materale de calitate superioară. 17 . Din aceste puncte de vedere corpurile de iluminat se pot clasifica în : a) corpuri de iluminat fixate de perete denumite aplici .

la dispariţia iluminatului principal. e) corpuri de iluminat destinate a fi folosite pe masă. Alimentarea ei se face de la diesel. a cărui pornire automată de regulă se realizează după cel mult 7. prin intermediul tabloului principal de distribuţie sau prin tablouri auxiliare de distribuţie. denumite lămpi de masă sau de birou . este necesară prezenţa personalului de deservire.4 Reţele de iluminat naval In functie de tipul şi destinaţia navei se pot utiliza urmatoarele sisteme de iluminat : Iluminatul principal (interior şi exterior) destinat iluminării compartimentelor. denumite corpuri de iluminat suspendate . lanţ.d) corpuri de iluminat suspendate la extremitatea unui cablu. Iluminatul de avarie (mare şi mic) este destinat asigurării iluminării minime temporare. precum şi creării condiţiilor de evacuare sigură a oamenilor din compartimentele navei. tub etc. care nu se încadrează în nici una din categoriile menţionate mai sus întîlnite de obicei sub denumirea generală de corpuri de iluminat cu destinaţie specială..gencratorul de avarie prin tabloul de distribuţie de avarie. mesele de navigaţie. Reţeaua iluminatului mare de avarie are aceeaşi tensiune ca şi cea a iluminatului principal. In cazul funcţionării normale a centralei electrice a navei din ta bloul principal de distribuţie primesc alimentare prin intermediul tabloului de avarie.. în locurile în care. emblemele şi firmele navelor. Fig. Proiector 1.10 secunde de la căderea tensiu nii de la barele tabloului principal de distribuţie. f)corpuri de iluminat destinate a fi ţinute în mînă pe timpul folosirii. mesele de operaţii etc.1.. următorii consumatori din reţeaua iluminatului de avarie : 18 . punţilor deschise şi suprastructurilor. denumite corpuri de iluminat portabile . spaţiilor de peste bord pentru lansarea bărcilor de salvare..6. Reţeaua acestui sistem de iluminat se alimentează direct de la sursa principală de energie electrică. g) corpuri de iluminat destinate punţilor de încărcare.

proiectorul de navigaţie. . la posturile de comandă a instalaţiilor de stins incendiu. se prevede iluminat mic de avarie. în tunelele liniilor de arbori şi la ieşirile din acestea. treceri. Locurile pentru amplasarea corpurilor de iluminat din reţeaua iluminatului d e avarie precum şi condiţiile de utilizare a acestora sînt precizate în Regulile societăţilor de clasificare. la ieşirile din compartimentele maşini şi compartimentele căldurilor. în compartimentul diesel.lgenerator de avarie. scări.D. la pupitrele de comandă.felinarele de navigaţie. . la posturile de comanda ale motoarelor principale. platforme. Pe toate navele. camera hărţilor. la mecanismele auxiliare de importanţă vitală. Acest iluminat se alimentează în mod centralizat de la o baterie de acumulatoare. din compartimentul maşini. în rufuri. Îîn acest din urmă caz. care stă în permanenţă la încărcare. . la scările de peste bord. pe scări. Se foloseşte în completare la iluminatul general pe timpul executării diverselor lucrări de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor şi mecanismelor navei. care constă dintr-un acumulator montat în tampon cu reţeaua. inclusiv pe cele echipate cu diese.felinarul de semnalizare pe timp de zi. la tabloul principal de distribuţie şi la cel al instalaţiei electrice de propulsie. în cabina radio. la T. Prizele iluminatului portativ se pot alimenta fie centralizat de la unul sau două transformatoare coborâtoare de tensiune. spaţiile de peste bord în paralel cu lansarea la apă a bărcilor. transformatorul este încorporat în carcasa prizei.P. de pe punţile bărcilor. fie din reţeaua iluminatului principal. la tablourile de avarie. în locuri greu accesibile. Iluminatul festiv se foloseşte pentru iluminarea decorativă a navei în zilele de sărbătoare pe timp de noapte.lampa pentru iluminatul girocompasuilui. Corpurile de iluminat din reţeaua instalaţiei iluminatului mic de avarie se prevăd la ieşiri. Locurile de montare a prizelor sunt stabilite în Regulile Societăţii de Clasificare. În ultimul timp pe scară largă se utilizează şi soluţia cu corpuri de iluminat prevăzute cu sursă proprie. compartimente sociale (în care se pot aduna membrii echipajului sau pasagerii în diverse ocazii) la ieşirile din aceste încăperi. timoneriei. Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să fie suficient de mare pentru a se asigura alimentarea reţelei de iluminat de avarie timp de 3—36 h (în funcţie de tipul navei şi zona de navigaţie) în cazul în care nava este prevăzută cu dieselgenerator de avarie şi timp de 30 min cînd nava nu este prevăzută cu dieselgenerator de avarie.generatorului de avarie. corpurile de iluminat din culuare. Iluminatul portativ. Această reţea se alimentează la tensiunea de 12 sau 24 V în funcţie de gradul de pericol din punct de vedere a electrocutării pe care îl prezinttă locul de muncă. 19 .

la puteri ale instalaţiei de iluminat relativ mici. Componenţa lămpilor de navigaţie este prescrisă de „Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 1972.Iluminatul de serviciu asigură iluminatul minim al încăperilor în cazurile în care nu este necesar iluminatul principal. Iluminatul combinat cuprinde atit corpuri de iluminat local amplasate direct la locurile de muncă pentru iluminarea suprafeţelor de lucru cît şi corpuri de iluminat general care echilibrează distribuirea strălucirii în cîmpul de vedere şi care crează iluminarea necesară în toată încăperea.1 Lumini de navigaţie şi semnalizare Luminile de navigaţie şi semnalizare se folosesc pentru evitarea abordajelor pe mare şi pentru transmiterea unor informaţii altor nave. Avînd în vedere importanţa acestor felinare pentru asigurarea siguranţei navigaţiei pe mare. amplasarea fiecărui corp de iluminat se determină în funcţie de elementele amenajării din compartimentul respectiv sau a locurilor de muncă. Ele se aprind la apusul soarelui. 20 . Acest gen de iluminat are avantajul că dă posibilitatea asigurării unui nivel ridicat de iluminare pe suprafeţele de lucru. reguli care se regăsesc şi în prescripţiile Registrelor de clasificare a navelor. Iluminatul general. bătaia (distanţa pînă la care trebuie să fie vizibilă lumina) precum şi modul lor de amplasare la bord. După apusul soarelui nu trebuie să se vadă nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile de navigaţie şi semnalizare şi care să poată stânjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghi corespunzătoare.4. modul de distribuţie şi culoarea luminii. realizează iluminarea generală a compartimentului în ansamblu şi a diverselor suprafeţe de lucru din compartiment (când acestea există) suprafeţe pe care nu este necesară asigurarea unei iluminări suplimentare. cât şi în Regulile Registrelor de clasificare a navelor. 1. Acest iluminat se realizează cu corpuri de iluminat proprii. sînt stabilite pentru fiecare tip de navă atît în convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. Există două moduri de amplasare a corpurilor de iluminat pentru realizarea iluminării cerute şi anume: amplasarea uniformă şi neuniformă. Amplasarea uniformă a corpurilor de iluminat pe plafon se foloseşte acolo unde este necesară asigurarea unei distribuiri uniforme pe întreaga suprafaţă a încăperii. Iluminatul de camuflaj este destinat asigurării condiţiilor pentru executarea de lucrări pe punte noaptea fără demascarea obiectului. Luminile de navigaţie şi semnalizare trebuie să fie folosite de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui şi pe timp cu vizibilitate redusă. În cazul utilizării celui de al doilea mod. ele trebuie să fie de o construcţie deosebit de îngrijită în conformitate cu prescripţiile de construcţie şi verificare foarte severe. precum şi în toate celelalte împrejurări în care această măsură este necesară. Aceste lumini sînt produse cu ajutorul unor corpuri de iluminat speciale cunoscute sub denumirea de felinare de navigaţie şi semnalizare. Numărul şi tipul acestora.

P. România a aderat la „Convenţia referitoare la Regulamentul Internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. Materialul din care se fabrică lentila şi filtrul de lumină trebuie să fie de calitate superioară atît din punct de vedere al clarităţii. printre care cei mai obişnuiţi au fost firme din U.Polonă. deoarece din cauza locului de amplasare (pe punţi dcschise) ele vin în permanenţă în contact cu apa de mare fiind din acest punct de vedere mult mai expuse decît celelalte corpuri de iluminat de pe navă. deoarece culoarea filtrelor de lumină corespunde la aşa-zisă temperatură de culoare a filamentului (în cazul lămpilor cu incandescenţă). De obicei. fiind posibil ca la lămpile mai puternice. 1. şi R. Pînă în prezent în România s-au fabricat felinare de navigaţie la EL-BA Timişoara. fiind prevăzute atît cu dulii baionetă (B22) cît şi cu dulii Edison (E 27) de execuţie specială (cu cric) care să împiedice autodeşurubarea lămpii din soclu.Pentru obţinerea vizibilităţii (bătăii) necesare în conformitate cu modul prescris de distribuire a luminii. felinarele de navigaţie se echipează cu lămpi cu incandescenţă.S. de regulă. conectarea şi controlul funcţionării felinarelor de navigaţie se face printr-un tablou sau panou special care. din cauza vibraţiilor şi şocurilor. În acelaşi scop este de asemenea necesar ca centrul sursei de lumină să fie aşezat în focarul lentilei.5 Metode de calcul al iluminatului la bordul navelor Scopul principal al calculului iluminatului este acela de a determina numărul. felinarele de navigaţie se prevăd cu lentile Fresnel. dar s-au mai importat şi de la diverşi furnizori străini. dă un semnal optic şi acustic. de către constructorul felinarului). tipurile şi amplasarea corpurilor de iluminat în compartimentul respectiv în aşa fel încît să se obţină iluminarea cerută in planul util. Aceasta se asigură fie printr-o construcţie specială care să permită reglarea înălţimii sursei de lumină (construcţie rar întîlnită). Corpul felinarelor. se execută de obicei din bronz sau alamă. ca o măsură de prevedere.S. De foarte mare importanţă pentru felinarele cu lumina colorată este şi puterea maximă a lămpii care se montează. în caz de defectare a unuia din felinare sau a circuitului acestuia. Alimentarea. fie prin montarea numai acelor surse de lumină care au înălţimea corespunzătoare centrului focal al lentilei (înălţime prescrisă. spre exemplu : din verde în cenuşiu şi din roşu în roşu-galben. In afară de aceasta se mai urmăreşte şi îndeplinirea unor cerinţe ca: 21 .R. cit şi al rezistenţei la şocuri de temperatură. culoarea acestuia să se schimbe iar filtrul să coloreze lumina altfel decît cea necesară. şi cu filltre de lumină pentru obţinerea culorilor corespunzătoare.

Pentru prezentarea metodei este necesar sa se introducă noţiunea de coeficient de utilizare.14) unde Emed este valoarea iluminării medii a suprafeţei de lucru impusă de normative sau de registrul naval . Raportul dintre fluxul util şi fluxul total al izvoarelor de iluminat n Φ (n fiind numărul de izvoare. prin utilizarea unor ecrane de dispersie. metoda de calcul al iluminatului cu proiectoare. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului interior şi permite să se ţină cont şi de fluxul reflectat de plafon şi pereţi. De regulă această suprafaţă. Metoda coeficientului de utilizare Pentru simplificarea calculelor se consideră că toate sursele de iluminat sunt punctiforme. metoda nu este aplicab ilă. - Metodele de calcul al iluminatului depind de felul instalaţiei de iluminat. pupitrelor etc.8 m de la paiol.1. uniformitatea iluminării. Pentru iluminatul exterior. adică u = Dar fluxul util se poate scrie : (1. metoda puterii specifice. Acest lucru este valabil în general pentru cazurile în care raportul dintre diametrul sau cea mai mare dimensiune a sursei si distanţa până la planul util este mai mic de . local. care se asigură în special prin ampla sarea raţională a corpurilor de iluminat în interiorul compartimentului. denumit flux util. iar Φ fluxul unui izvor) se numeşte coeficient de utilizare şi se notează de obicei cu u. prin lallegerea corespunzătoare a tipului şi puterii izvorului luminos.5. portativ etc. pentru compartimentele închise se consideră la 0. (1. Această condiţie este în general valabilă pe nave.- limitarea efectului de orbire care se obţine prin amplasarea co respunzătoare a corpurilor de iluminat. adică la nivelul suprafeţelor meselor. metoda punct cu punct. se utilizează numai o parte din fluxul total emis de izvoarele de iluminat din încăpere. S — suprafaţa totală de lucru în plan orizontal. Pentru iluiminarea suprafeţei de lucru denumită şi plan util. Dintre metodele mai întîlnite se vor prezenta : metoda coeficientului de utilizare.13) 22 . 1.

Din fluxul luminos emis de izvoarele de iluminat numai o parte cade pe suprafaţa utilă. formula se corectează prin introducerea unui coeficient numit coeficient de depreciere K care are valoare supraunitară. 23 . pereţilor şi plafonului. Coeficientul specific de utilizare us se defineşte în acest caz ca fiind raportul dintre fluxul util şi fluxul care trece prin corpurile de iluminat.3.16) Prin unmare se poate constata că cei doi coeficienţi de utilizare sînt legaţi prin relaţia : u = us η Plecînd de la formula : u= = (1.19) Practic însă. adică Φ= = (1. considerîndu-se că toate corpurile de iluminat sînt identice.17) se obţine valoarea fluxului dat de un corp de iluminat. restul pierzîndu-se la trecerea prin corpul de iluminat şi prin reflexii multiple pe pereţi şi plafon. Fluxul luminos Φ care trece prin corpurile de iluminat se calculează cu formula : (1. murdăririi balonului. Pentru aceasta. această formulă nu este aplicabilă întrucît nu permite să se ţină cont de micşorarea în timp a fluxului luminos datorită : vola tilizării filamentului. Valorile coeficientului K sînt date în tabelul 1.15) în care : η este randamentul unui corp de iluminat.18) (1. adică us = (1.

3 Perioadele Ia care se curăţă lămpile 4 4 ori pe ori pe lună lună 1.5 m .) : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. 20 ) 24 .4.15 2 4 ori pe ori pe lună an 1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2.8 1. Deoarece în formula (1.5 m . Compartimente cu degajare mică de fum.5 m.5 m . Punţi deschise : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2.) Compartimente cu degajare medie de fum.3 3 ori pe an Uneori. în norme nu este menţionata iluminarea medie ci minimă (v. praf. cabine.15 3 3 ori pe ori pe lună lună 1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2.3 V a lo r ile c o e f ic ie n t u lu i d e d e p r e c ie r e K Caracteristicile şl denumirea Coeficient de compartimentelor şi punţilor depreciere K LI LF Compartimente de mare degajare de fum.3 1. compartimente de mecanisme auxiliare. cambuze : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. compartimente de serviciu etc. scame (magazie de cabluri etc.5 1.5 m. Valorile acestui coeficient sînt date în tabelul 6. 21 ) (1. praf.minim. introducînd aceste două corecţii se obţine : Φ= sau Φ= Această formulă sugerează etapele de calcul al iluminatului prin : metoda coeficientului de utilizare. 2.5 1. ateliere. praf.Tabelul 1.5 m. anexa I). cabine de locuit. (1.19) intră iluminarea medie este necesar ca aceasta să fie calculată în funcţie de iluminarea minimă înmulţită cu un coeficient numit coeficient de uniformitate mediu. notat în general cu Z.5 1.5 1.7 1.0 1.3 1. scame (compartimente de masini . Prin urmare. care sunt : — se aleg din tabel Emin . scame (compartimente caldarină. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. K ş i Z .

40 1. — modul de distribuţie al fluxului luminos în spaţiul dat de corpurile de iluminat .35 1. în care : L este distanţa dintre corpurile de iluminat şi — h c — înălţimea pînă la planul d e iluminat. Determinarea iluminării minime .15 1. sau cunoscindu-se Φ se calculează n. Normele de iluminat cuprinse în R.2 1. în continuare se va prezenta pe scurt posibilitatea alegerii din tabele a mărimilor din membrul drept al formulei (1. emailate Cu distribuţie largă Cu distribuţie largă. Pentru determinarea valorii coeficientului Z cu o bună aproximaţie se poate folosi tabelul 6.65 1.90 1. — alegîndu-se n se calculează Φ. în acest fel us şi sau u pot f i determinate din tabelul conceput pentru fiecare tip de corp de iluminat in parte .30 1.4. — raportul L/hc . Pentru corpurile de iluminat cu lumină indirectă. astfel încît relaţia să fie satisfăcută acoperitor.0 2. Iluminarea minimă cerută în compartimentele navei este reglementată în R.4 Repartiţia aparatelor de iluminat Pe un singur Pe rind cu vîrfurile Tipul aparatului de iluminat distanţa L. tipul iluminatului şi tipul sursei de iluminat.R.70 2. Prin urmare pentru alegerea iluminării minime este necesar să se cunoască destinaţia compartimentului.9 2. Acest coeficient depinde de o serie de factori ca : — coeficienţii d e reflexie ai pereţilor şi tavanului . iluminat exterior 1.6 1.2 1.21).3 -se alege tipul corpurilor de iluminat ce urmează a fi ampla sate în compartimentul respectiv.6 1. Determinarea coeficientului de uniformitate mediu-minim Z .40 1. sînt menţionate în anexa I.N.R. semidirectă sau uniform dispersată Z=1 la aceleaşi valori ale raportului L/hc 25 .Valorile coeficientului de uniformitate mediu-minim Z Tabel 1. pătratului între cu latura L aparatele de iluminat Pe vîrfurile triunghiului echilateral cu latura L = Raportul L/h Cu distribuţie concentrată cu oglinzi Cu distribuţie modic. Apoi se amplasează corpurile de iluminat cit mai uniform.2 1.N.

hc — înălţimea de calcul.3 în funcţie de condiţiile concrete respective. indicele de local se calculează cu formula : i= 26 . — raportul dintre lungimea şi lăţimea compartimentului. . Coeficientul de utilizare creşte odată cu creşterea suprafeţei încăperii . Tabe lul 1.Determinarea coefic ientului de depreciere K.5.5 Valorile coeficienţilor dc reflexie Valoarea coeficientului de reflexie. Determinarea coeficie ntului de utilizare.5 ori şi mai mult. Indice le de local se calculează cu formula : i= în care : a este lungimea compartimentului.15 5 – 10 20—40 10 10 Valoarea de calcul 70 70 50 10 10 30 10 10 Material Vopsea albă Vopsea galbenă Vopsea gri Linoleum Sorturi închise de lemn Sorturi deschise de lemn Covoare închise la culoare Draperii închise la culoare Pentru comoditatea luării în consideraţie a formei şi dimensiunilor compartimentului se introduce noţiunea de indice de local. % Valoarea medie 65—75 69—77 40 – 55 10 . pereţilor şi paiolului : . în metri . — suprafaţa încăperii S . . în metri . Valorile acestui coeficient se pot determina din tabelul 1. Valoarea coeficientului de utilizare depinde de următorii factori : — randamentul şi curba fotometrică a corpului de iluminat . — înălţimea de calcul h c a corpului de iluminat (distanţa pe verticală dintre corpul de iluminat şi planul de iluminat). b — lăţimea compartimentului. Coeficientul de utilizare creşte la scăderea înălţimii de calcul . Pentru compartimentele cu lungimea a care depăşeşte lăţimea b de 3. Coeficientul de utilizare se micşorează odată cu creşterea acestui raport . Valorile medii ale coeficienţilor de reflexie ai materialelor utilizate pe navă sunt date în tabelul 1. în metri. coeficienţii de reflexie ai plafonului.

fiecare corp de iluminat având fluxul luminos Φ =700 lm. 1. =30%.5 = l0 m2 .2 m iar tensiunea de alimentare de 220 V. Înălţimea de calcul este de 2.72 Coeficientul de depreciere s-a luat egal cu 1.3 (din tabelul 1.5. de iluminarea normată în plan orizontal şi de suprafaţa 27 . Principiul metodei constă în aceea că în funcţie de tipul corpului de iluminat ales.22) se determină indicele de local: n= Ţinind cont de culorile şi materialul pereţilor se determină (vezi tabelul 1. In acest fel. deoarece in calcul s-a luat iluminarea medie. Iluminarea medie cerută de norme este E=100 Ix.23) se determină numărul total de corpuri de iluminat: n= =1. Din tabele se determină prin interpolare coeficientul de utilizare u = 0. Calculul iluminatului general uniform cu ajutorul acestei metode se recomandă pentru majoritatea compartimentelor navei.5) coeficienţii de reflexie ai pereţilor şi plafonului: =70%.minim s-a luat egal ca unitatea. =50%. iar coeficientul de itumînare mediu. Cu formula (1. cunoscind toate mărimile din membrul drept al formulei se poate determina fluxul necesar al corpului de iluminat.Dacă in urma calculului se obţine pentru indicele de local o valoare mai mică de 0. Să se calculele numărul de corpuri de iluminat necesare pentru iluminarea unei cabine cu suprafaţa S = a b = = 4*2.2.6 sau mai mare de 3. Prin urmare.27.3). de înălţimea de amplasare a corpului deasupra suprafeţei de lucru.0 atunci se iau in consideraţie aceste valori limită. Cu ajutorul formulei (6. avind practic orice suprafaţă (la creşterea suprafeţei precizia de calcul creşte). sau dacă sunt disponibile numai anumite corpuri de iluminat de flux cunoscut re zultă numărul necesar de corpuri din formula n= E xe mp lu d e c a lc u l. Prin urmare se vor instala două corpuri de iluminat. sau pentru unele lămpi poate fi determinat coeficientul de utilizare. Pentru iluminarea cabinei se utilizează corpuri de iluminat de tip CC755 fiecare avind patru lămpi fluorescente te de dte 15 W. de tip CC—755. din cataloagele de corpuri de iluminat. Metoda puterii specifice Puterea specifică p este raportul dintre puterea instalată a lămpii şi mărimea suprafeţei iluminate.

1. de coeficienţii de reflexie : depreciere K.2 W/m2 . Pe în W. Prin urmare rezultă puterea totală a lămpilor P = 12. Cunoscînd suprafaţa compartimentului S şi puterea lămpii din corp Pe se obţine numărul de corpuri de iluminat cu formula: n= (1. de iluminarea E şi de coeficientul de Valorile puterii specifice pentru aceleaşi corpuri de iluminat. S în m2 .25) (1.26) în care : px şi p'x . În anexa II se dau mărimile puterii specifice pentru diferite corpuri în funcţie de suprafaţa iluminată S. rezultă că sînt necesare două corpuri de iluminat tip CC-755. 28 . Din anexa II se determină pentru corpul de iluminat tip CC-755 puterea specifică p= 12. Metoda punct cu punct Metoda punct cu punct dă posibilitatea să se determine iluminarea într. de înălţimea de calcul h C . şi . dar cu alţi parametri ai lămpii sau a i coeficientului de depreciere pot fi determinate cu formulele : Px= P'x= (1. orizontal si oblic. O bună precizie de calcul se obţine în acel caz în care distanţa de la corpul de iluminat la suprafaţa de iluminat este de cel puţin cinci ori mai mare decît dimensiunea cea mai mare a corpului de iluminat cînd punctul este depărtat de suprafeţele reflectorizante şi cind corpurile de iluminat au o lumină directă sau semidirectă.compartimentului din anexa II a—k se determină valoarea puterii specifice p. şi — valorile fluxurilor luminoase.sînt valorile puterilor specifice în ambele cazuri.2*10 = 122 W şi numărul lămpilor n= Avînd în vedere că în fiecare corp de iluminat se amplasează cite patru lămpi. K şi Kx — valorile coeficienţilor de depreciere.un punct dat al suprafeţei de iluminat amplasat în orice plan : vertical. .3. Datele iniţiale sînt aceleaşi din exemplul anterior în care se utilizează metoda coeficientului de utilizare. Exemplu de calcul.5.24) în cape p se dă în W/m2 .

Iluminarea Σe se determină pentru fiecare corp de iluminat în parte din curbele izolux ale acestuia. dar de regulă se dau în special pentru planul orizontal. punctul de calcul se găseşte lingă perete sau pentru cazul în care corpurile de iluminat sînt prea depărtate.3 pentru corpurile de iluminat cu lumină semidirectă. Aceste curbe sînt obţinute pentru diferite plane.27) unde n este numărul de lămpi în corpul iluminat. iar hc fiind înălţimea de calcul. în fiecare corp de iluminat trebuie să fie introdusă o lampă cu fluxul luminos Φ= (1.28) Această metodă este aplicabilă pentru calculul iluminatului local şi exterior şi de asemenea pentru compartimente de dimensiuni mari. a căror amplasare este cunoscută. cum este compartimentul de maşini. celelalte mărimi fiind prezentate anterior.d fiind distanţa pe orizontală între punct şi piciorul perpendicularei care cade din centrul corpului de iluminat. Un exemplu de asemenea curbe este cel din fig. pentru obţinerea în punctul dat a unei iluminări reale E.9. pentru cazul în care suprafeţele sînt bune reflectorizante. In acest fel. Mărimea coeficientului fi este cuprinsă între limitele 1—1. 1. ţinînd cont şi de coeficientul de depreciere K. 29 . Influenţa corpurilor de iluminat îndepărtate şi a refle xiei luminii se introduce prin coeficientul μ.05 pentru corpurile de iluminat cu lumină directă şi pentru cazul in care punctul de calcul este departe de pereţii camerei. iar in fiecare corp este am plasată convenţional o lampă avînd fluxul luminos de 1000 Im. Cunoscînd fluxul unei lămpi din interiorul corpului de iluminat se determină iluminarea reală cu formula : E= (1. In acest caz iluminarea totală dată de corpurile de iluminat în punctul respectiv se notează cu Ʃ e.25—1. între limitele 1.Presupunem că punctul respectiv este iluminat de cîteva corpuri de iluminat.

d4IV = 0.5 înălţimea dc calcul este hc=h—0. Punctele 1-4 sunt punctele în care se verifică iluminarea.25. d3III = 1. =0.25.7 m. d2II= 1.8 . =0. d4I = 1.8 m de la paiol). d4III = 2. d3I = 1. d1III = 1. Pentru aceasta se determină distanţele dintre aceste puncte şi picioarele perpendicularelor din centrele luminoase fata de iluminat: d1I = 1. d3II =1.10. d2I = 2. (planul util este la 0.5 . K =1. Să se calculeze iluminatul cabinei căpitanului care are următoarele date: S=4*3 m2 .8 .25.5m. 6. d2IV = 2.0 . d2III = 1.5 .8. Cu ajutorul acestor valori d şi a valorii k c utilizînd curbele izolux spaţiale ale corpurilor de iluminat tip CC-775 (fig.5 .Fig.0 .8. d1II = 1. amplasate după planul din fig.8 = 1. Curbe izolux (exemplu) Exemplu de calcul. In prealabil se consideră că iluminarea se asigură cu ajutorul a patru tuburi fluorescente de cile 15 W fiecare. 1.9.0. d1IV = 1. d3IV = 1.h=2.8 . 1. incluse în patru corpuri de iluminat de tip CC775.7. d4II =2.11) se determină iluminările convenţionale in punctele respective : 30 .5.25. =0.0.

adică Emed = 187 Ix > Enorm = 150 lx.∑e1 = 24 + 24 + 24 + 24 = 96 lx . ∑e3 = 30 + 30 + 12 + 12 = 84 lx . şi prin urmare alegerea corpurilor de iluminat este corectă. E3 =187 lx.2 E2 =157 lx. 31 . După calcularea iluminări în punctele 1-4 se calculează iluminarea medie în cabină cu ajutorul formulei: In acest fel se constată că iluminarea medie este mai mare decît cea stabilită prin norme. Valorile reale ale iluminărilor în punctele 1-4 se determină cu formula (1. ∑e2 = 5 + 30 + 30 + 5 = 70 lx. ∑ e4 = 17 + 5 + 9 + 55 =86 lx.28) pentru u =1. E4 =192 lx.

6. 1.1. 1. etanşe la gaze sau cu corpuri de iluminat în execuţie antiexplozivă montate în interiorul încăperii.6.2 Corpurile de iluminat.6.2 ALIMENTAREA CIRCUITELOR ILUMINATULUI PRINCIPAL 1.6. 1.1.1. pentru condiţii de locuit şi evacuare a pasagerilor şi a echipajului.1. destinate numai pentru acest scop.6.5 Lămpile de iluminat exterior trebuie montate astfel încât să nu producă dificultăţi la conducerea navei în timpul nopţii.6. locurile şi spaţiile. 1. 1. în care se află părţi vizibile de mecanisme în rotaţie. încît să fie exclusă încălzirea cablurilor şi a materialelor din apro piere pînă la temperatura care depăşeşte pe cea admisibilă. comanda mecanismelor şi instalaţiilor. şi lămpi cu incandes cenţă. 32 . 1.Dacă E ed < Enorm se măreşte numărul de corpuri de iluminat. trebuie să fie protejate cu grătare de protecţie.2.6. 1. în afara circuitelor terminale de ilu minat. 1.6. trebuie să fie montate lămpi de iluminat fixe alimentate de la sursa principală de energie electrică.1.3 trebuie să se prevadă.1.6 CERINŢE ALE REGISTRULUI NAVAL ROMÂN PRIVIND ILUMINATUL ELECTRIC LA NAVE 1.1.6 In încăperile şi spaţiile iluminate cu lămpi cu descărcare cu gaze.1 Tablourile de distribuţie ale iluminatului principal trebuie să fie alimentate prin circuite de alimentare separate. instalate în încăperile şi în spaţiile unde este posibilă deteriorarea globurilor. care nu asigură continuitatea iluminării la variaţiile de tensiune prevăzute in tabelul 2.1In toate încăperile. se pot alimenta dispozitive de acţionare electrică de mică importanţă cu o putere pînă la 0.1. De la tablourile de iluminat principal.3 Instalarea corpurilor de iluminat trebuie să se facă astfel. păstrîndu-se uniformitatea amplasării lor şi se reia calculul.1 CERINŢE GENERALE 1.7 Incăperile de acumulatoare şi alte încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie iluminate cu corpuri de iluminai normale dinspre încăperile învecinate care nu prezintă pericol de explozie prin deschideri acoperite cu sticlă.6. a căror iluminare este importantă pentru siguranţa navigaţiei. trebuie să se ia măsuri pentru înlăturarea efectului stroboscopic. de asemenea.25 kW şi radiatoare electrice de cabină cu un curent nominal pînă la 10 A.6.4 In încăperile sau în locurile iluminate cu tuburi fluorescente.

2. precum şi prizele de curent trebuie să fie alimentate de la tabloul de ilu minat printr.6. să se facă pe un singur circuit de la tabloul de gr up sau direct de la tabloul principal de distribuţie. compartimentelor de maşini. iluminatul fiecărei zone trebuie să fie alimentat de la două circuite dc alimentare. 1. independente de circuitele de alimentare care alimentează iluminatul altor zone protejate împotriva incendiilor. cu instalaţii electrice de putere mică.2. Aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la tablouri de grup diferite. scărilor. 1. Tabelul 1. Numărul surselor de iluminare care se alimentează de la circuitele finale trebuie să fie astfel încât încărcarea pe circuit să nu depăşească valorile menţionate în tabelul 6.6. iar pe navele de pasageri şi iluminatul saloanelor.2. 1.3 Iluminatul coridoarelor.2.1 Tensiune Nr. 1 2 3 plnâ la 50 V tic la 51 V la 120 V dc la 121 V la 250 V Curentul maxim al circuitelor de iluminat [A] 10 14 24 Ventilatoarele de cabină şi alţi consumatori de mică putere pot fi alimentaţi de la circuitele terminale de iluminat. În cazul cînd se folosesc bare secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la secţii diferite. altul decît circuitul de alimentare a corpurilor pentru iluminatul general. aparatelor de măsură pentru nivelul apei in căldări. încît incendiul dintr-o zonă să nu deterioreze circuitele care alimentează iluminatul din alte zone.5 Dacă nava este împărţită în zone principale de protecţie împotriva incendiilor.crt. Circuitele pentru instalaţia dc ilumi nat trebuie să fie montate astfel. se permite ca alimentarea iluminării încăperilor enumerate mai sus. în afara compartimentelor de maşini. Pe navele de marfă.6.2.6.1. In cazul cînd se folosesc bare 33 . tunelurilor liniilor de axe. curentul însumat în sarcină al consumatorilor cuplaţi nu trebuie să depăşească 80% din curentul nominal al dispozitivului de protecţie.un circuit de alimentare separat.. schelelor şi trecerilor care duc la puntea bărcilor trebuie să fie alimentat cel puţin prin două circuite independente. încît să fie asigurată o uniformitate cît mai marc a iluminării.2 Dispozitivele de protecţie ale circuitelor terminale de iluminat din încăperile de locuit şi spaţiile sociale trebuie să se calculeze pentru un curent nominal de cel mult 16 A.4 Corpurile de iluminat local în încăperile de locuit.2. avînd corpurile de iluminat aşezate astfel.6.

încît în caz de incendiu sau alte cazuri de avarie. să nu se defecteze instalaţia iluminatului principal.1 Iluminarea diferitelor încăperi.3.6.3.6 Instalaţia iluminatului principal trebuie executată astfel încît în caz de incendiu sau altă avarie în încăperile în care sînt amplasate sursele principale de erergic electrică şi/sau transformatoarele de iluminat principal (dacă există).6. 1. 1.3. în acest caz se cere să existe o semnalizare luminoasă pentru existenţa tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat magaziile.6. 1.2.3 Corpurile de iluminat de la iluminatul principal se pot utiliza ca iluminat de avarie dacă ele pot obţine alimentarea şi de la sursele de energie de avarie. a locurilor şi spaţiilor de la iluminatul de avarie trebuie să fie de cel puţin 10% din iluminatul tolal al iluminatului principal. corpurile de iluminat ale iluminatului de avarie cu becuri cu incandescenţă se pot combina cu lămpi luminiscente. în încăperile în care sînt amplasate sursele de avarie pentru energia electrică şi/sau transformatoarele ilumina tului de avarie (dacă există).7 Corpurile de iluminat fixe. din magaziile de mărfuri.2 Lx. 1.2.3. trebuie să fie alimentate de la un tablou de distribuţie special.6.6. Iluminatul căilor de evacuare a oamenilor din încăperi la puntea bărcilor trebuie să fie cel puţin 0. Se admite ca iluminatul de la corpurile de iluminat de avarie din încăperea de maşini să fie de 5% din iluminatul de la cel principal dacă se prevăd prize alimentate de reţeaua de iluminat de avarie.5 In scopul iluminatului de avarie se pot utiliza corpurile staţionare separate cu acumulatori încorporaţi şi cu reîncărcarea lor auto mată de la reţeaua iluminatului de bază cu comutare prin releu.6 Fiecare corp de iluminat din iluminatul de avarie şi corpurile de iluminat combinate (conţinînd becuri pentru iluminatul normal şi de avarie) vor fi marcate cu culoarea roşie.2 Pentru a obţine iluminatul cerut. trebuie să se prevadă un sistem de semnalizare optică a prezenţei tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat.3. 34 . în afară de siguranţe şi întrerupătoare.6.4 Reţeaua iluminatului de avarie trebuie astfel executată. 1. 1.6. 1.6. La navele cu instalaţie electrică de putere mică se admite ca alimentarea lămpilor de iluminat magazii să se facă de la tabloul de distribuţie montat în timonerie. instalaţia iluminatului de avarie să nu iasă din funcţiune. 1.secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la diferite secţii ale barelor.3 ILUMINATUL DE AVARIE 1.6.3. Pe acest tablou.

35 .4 La dispozitivele de iluminat fluorescent. încît la 1 min după deconectarea condensatorului.3 Bobinele de şoc şi transformatoarele cu o mare reactanţă inductivă trebuie să fie instalate cît mai aproape de corpul de iluminat pentru care sunt destinate. trebuie să fie protejate priu carcase metalice legate eficient la părnînt.5 CORPURI DE ILUMINAT 1.6. în apropierea vinciului de ancoră. 6 A precum şi corpuri de iluminat la tensiune nepericuloasă. În încăperile de locuit şi de serviciu uscatle se admite folosirea întrerupătoarelor monopolare in circuitele care deconectează cor puri de iluminat separate sau grupe de corpuri deiluminat cu un curent nominal de max. 1.6.6. 1.4 ÎNTRERUPĂTOARELE DIN CIRCUITELE DE ILUMINAT 1. Toate piesele acestor corpuri de iluminat.6.3 Intrerupătoarele circuitelor de ilu minat ale staţiilor de stingere a incendiilor trebuie să se monteze în exteriorul acestor încăperi. trebuie să se utilizeze întrerupătoarele bipolare. Iluminatul de avarie din timonerie trebuie să fie dotat cu întrerupător.6.6.4. condensatoarele şi celelalte armături ale corpurilor de iluminat fluorescent.6. se va prevedea un dispozitiv de deconectare centralizată. 1.1.5 μF şi mai mult trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de descărcare. care indică tensiunea.6.6.4 Intrerupătoarele lămpilor de iluminat din spatele tablourilor de distribuţie liber aşezate trebuie să fie montate la fiecare intrare în spaţiul din spatele tabloului.1 pe punte. trebuie protejate.6.1 Bobinele de şoc.6. 1. Se admite utilizarea în trerupătoarelor locale în circuitele corpurilor de iluminat ale iluminatului de avarie care. Dispozitivul de descărcare trebuie executat in aşa fel.4. din timonerie sau de la un alt post de cart permanent de pe puntea superioară. în condiţii normale.5 In reţelele iluminatului de avarie nu trebuie utilizate întrerupătoare locale ale corpurilor de iluminat. 1.1 În toate circuitele de iluminat.2 Condensatoarele cu o capacitate de 0. sînt corpuri de iluminat ale iluminatului principal. 1. 1. alimentate cu o tensiune de peste 250 V.4. tensiunea la bornele lui să nu depăşească 50 V.4.6.5. trebuie prevăzute inscripţii de avertizare. 1.6.6.5.1 Prizele de curent pentru iluminatul portativ trebuie să fie instalate cel puţin în următoarele puncte: .5. 1.5.6 PRIZELE DE CURENT PENTRU ILUMINATUL PORTATIV 1.2 Pentru corpurile de iluminat staţionare ale instalaţiei de iluminat exterior.4.

2.9 tunelul arborelui port-elice. iar pe remorchere. . 1. .3 Prizele pentru iluminatul portativ şi pentru alţi consumatori de energie electrică.6.2 Prizele de curent. 1.6. Aceste condiţii nu se referă la navele a căror reţea de iluminat are o tensiune mai mică de 30 V.3 încăperea convertizoarelor instalaţiei radio. iar normele iluminatului general + local la nivelul suprafeţelor de lucru. 1.10 timonerie. ş i felinarele 36 .6. . trebuie să aibă o construcţie care să excludă posibilitatea introducerii fişelor pentru a anumită tensiune la o priză cu o tensiune mai mare. .8.4 încăperea instalaţiei de cîrmă (guvernare). trebuie să fie montate cu cupla în jos.13 zona lochului şi al sondei ultrason. Normele menţionate în tabelul 1. . . felinarele din borduri şi de pupa.8 FELINARELE DE NAVIGAŢIE 1. alimentate cu tensiuni diferite. . în încăperile închise ale separatoarelor de ulei şi combustibil şi în locurile în care se cer numai echipamente în execuţie antiexplozivă.2 pentru iluminatul general se referă la un nivel de 800 mm deasupra paiolului încăperii.4 Nu se vor instala prize de curent în încăperile de maşini aproape de paiol. .6 compartimentele de maşini.14 încăperile instalaţiilor centralizate de ventilaţie şi de aer condiţionat.6.6.6.6. 1.6. .6.1 Tabloul felinarelor de navigaţie va alimenta prin circuite separate felinarele de catarg. .11 cabina radio. instalate pe punţi deschise.8 încăperile electrice speciale.6.7 ILUMINAREA Iluminarea anumitor încăperi şi spaţii nu trebuie să fie mai mică decît valorile date în tabelul 1.7 spatele tabloului principal de distribuţie. de asemenea. 1. .2 încăperea girocompasului. .. nave pilot şi alte nave cu destinaţie specială. nave de pescuit.6.5 încăperea agregatului de avarie.12 zona de amplasare a vinciurilor.

3 Felinarele de navigaţie trebuie să fie conectate la reţeaua de alimentare. 1. 1. prin tabloul de distribuţie de avarie (dacă există). astfel: . montat pe tabloul felinarelor de navigaţie. conectat în circuitul felinarului de navigaţie.4. 1. Se admite instalarea dispozitivelor de comandă a felinarelor de navigaţie într. nu trebuie să depăşească 3% din tensiunea nominală. se admite ca dispozitivele pentru comanda felinarelor de navigaţie să se monteze direct pe tabloul principal de distribuţie.3 se va prevedea şi o semnalizare acustică care să acţioneze automat în cazul ieşirii din furicţiune a oricărui felinar de navigaţie cu întrerupălorul în poziţia „CONECTAT".instalate permanent enumerate în tabelul 2. de la cel mai apropiat tablou de grup care nu primeşte alimentarea de la tabloul de distribuţie de avarie.4 Circuitele de alimentare a felinarelor de navigaţie trebuie executate după un sistem cu doi conductori.8.6. pe fiecare circuit trebuie prevăzut un întrerupător bipolar.6. Alimentarea semnalizării acustice trebuie să se facă de la o altă sursă sau de la alt circuit decât sursa sau circuitul de alimentare a tabloului felinarelor de navigaţie sau de la o baterie dc acumulatoare.un pupitru aşezat în timonerie.8. trebuie să se utilizeze dulii şi lămpi care corespund cu cerinţele părţii „Mijloace de semnalizare".6.6.8. 1. .1 printr. Pentru navele la care sursa principală de energie este bateria de acumulatoare şi la care tabloul principal de distribuţie este montat în timonerie. Căderea de tensiune pe elementul indicatorului.8. ale navelor maritime.2 printr-un al doilea circuit de alimentare.5 Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie să fie protejat pe ambii conductori şi prevăzut cu un indicator optic automat al funcţionării felinarelor de navigaţie conform cerinţelor capitolului — „Mijloace de semnalizare". încît ieşirea sa din funcţiune să nu provoace deconectarea felinarului de na vigaţie.6. 1. printr-un cablu flexibil cu fişă. Indicatorul vizual trebuie executat şi montat astfel.2 Tabloul felinarelor de navigaţie se va alimenta prin două circuite de alimentare.8. 37 .un circuit de alimentare de la tabloul principal de distribuţie.6.7 La felinarele de navigaţie.6 Pe lîngă semnalizarea cerută la 1.8.1 din partea B-III „Mijloace de semnalizare" a Regulilor pentru echipamente conforme convenţiei. 1.8.

6.m.2 Nr.Locurile dc comandă a pitrelor şi posturilor mecanismelor prinde manevră şi de cipale control din încăperea Treceri intre căldări.Iluminat general la bori.Suprafeţele lagărelor rile lanţului arborilor. ale pu. pa.Iluminat general la sarele şi zonele dc nivelul punţii amplasare a bărcilor şi plutelor de salvare Cabina radio 200 150 100 100 150 150 75 75 75 30 100 75 75 75 50 75 - 75 50 20 50 50 20 38 . crt. nivelul punţii sondei ultrason. instalaţiilor mecanisme.a. Incăperea şi suprafeţele Iluminarea (Lx) Iluminat Iluminat cu lampi fluorescent cu incandescenţă general general General general + local + local 100 150 100 75 75 200 150 50 50 75 1 2 3 4 5 6 7 Iluminat general la nivelul punţii Mesele de lucru în cabina radio Camera hărţilor Iluminat general la nivelul punţii Mese de hărţi Timonerie Iluminat general la nivelul punţii Iluminat general la nivelul punţii Compartimentul Suprafeţele instalaţiilor maşini. puţurile locului. precum şi ale flanşelor de racordare şi altele Trecerile pe punţi.d. platautomatizate şi ale forme ş. Încăperile de distribuţie şi ale tablourilor de pupitrelor de comandă distribuţie. girocompasuriior Frontul căldărilor Camera Iluminat general la acumulatoarelor nivelul punţii Turnurile liniei de ar.Tabelul 1. scări. puţu.

Asupra lămpilor cu incandescenţă.În apropierea liniei de 5 lui in zona de plutire corespunzătoare coborirc a bărcilor şi încărcăturii maxime plutelor de salvare TEST DE AUTOEVALUARE 1. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului: a) exterior. 2: c. 2. variaţiile de tensiune au: a) o influenţă mică.Spaţii in afara bordu. b) interior. 39 . b) nu au nici o influenţă. d) au influenţă numai dacă tensiunea scade sub 150 V. c) o influenţă mare. d) local. 8 LUCRARE DE VERIFICARE Descrieţi aprinderea şi funcţionarea lămpilor fluorescente tubulare. RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. c) cu proiectoare.

1. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2.7. Dispozitivul de comandă pneumatică 2.2. de la postul local aflat în compartimentul maşini (C. Subtelegraf MP OBIECTIVE .2. Instalaţia de telecomandă asigură: . treapta I 2.3.4.8. Instalaţia pneumatică 2.5.1. funcţionarea.2.1.2.).4. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului 2.de a descrie studenţilor instalaţiile componente a două dintre tipurile de motoare de utilizate la propulsia navelor.de a explica semnificaţia şi importanţa semnalizărilor ce pot să apară.de a descrie ordinea operaţiunilor care trebuie efectuate la pregătirea pentru lansarea.5.2. 40 .9.1. .1. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ. Instalaţia de telecomandă. Semnalizări reductor MP 2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2.2.Unitatea de învăţare nr.M.1.2.reglarea turaţiei. Funcţionarea motorului 2. Semnalizări MP.1. Oprirea motorului 2. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă 2. precum şi măsurile ca re trebuie luate. Instalaţia electrică de forţă 2.2.2.1.2. în situaţii speciale.6.1.1. Motor principal de propulsie ALCO 2. Motor principal de propulsie MAN 2. Cuplarea reductorului 2.de a defini rolul şi importanţa fiecărei instalaţii . . Lansarea motorului principal 2. Anularea protecţiei 2. protecţie şi semnalizări realizează comanda şi supravegherea motorului principal de la distanţă (timonerie) sau.6.1.1. .3. PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL CUPRINS 2. cuplarea reductorului şi oprirea motorului. Pregătirea pentru lansare 2.4.lansarea motorului.

oprirea motorului; inversarea sensului de rotaţie al arborelui portelice; semnalizarea depăşirii parametrilor nominali; protecţia motorului la apariţia unor avarii care pot pune în pericol funcţionarea acestuia. Diversitatea instalaţiilor de telecomandă, protecţie şi semnalizări existente este creată de diferite firme constructoare care realizează motoare de propulsie pentru nave. Principiile după care sunt construite şi scopul, fiind comun pentru toate variantele. În cele ce urmează se prezintă două variante de instalaţii de telecomandă, protecţie şi semnalizări realizate pentru motorul de propulsie de tip ALCO (licenţă S.U.A.), 3280 CP, 1000 rot/min, cuplat cu axul portelice printr-un reductor inversor cu raportul de transmisie i = 5 şi pentru motorul de propulsie de tip MAN (licenţă Germană), 8440 CP, 430 rot/min, cuplat cu arborele portelice printr-un reductor nereversibil cu raportul de transmisie i = 2.

-

2.1. Motor principal de propulsie ALCO
2.1.1. Instalaţia pneumatică Instalaţia pneumatică pentru comanda motorului principal este prezentată în figura 2.1. Se prezintă, în continuare, elementele schemei pneumatice şi rolul lor funcţional pentru telecomanda motorului principal. Dispozitiv pneumo-electric PN-1. Este folosit pentru comanda pneumatică locală şi de la distanţă (timonerie) a turaţiei motorului principal şi a reductorului. Acest dispozitiv realizează următoarele funcţiuni: - comandă reglarea turaţiei motorului; - blochează protecţia şi semnalizarea pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pentru mersul ―înainte‖ (poziţia manetei la limita extremă pentru a obţine turaţia maximă); - realizează telecomanda reductorului inversor, cu posibilitatea de blocaj pentru interzicerea mersului în alt sens decât cel comandat; - interzice lansarea motorului cu reductorul cuplat. Pentru a realiza aceste funcţiuni, dispozitivul PN-1 este echipat cu un reductor de presiune acţionat de maneta dispozitivului folosită pentru accelerarea sau decelerarea motorului. Pe poziţia ―STOP‖ presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero şi pe măsură ce se deplasează maneta din această poziţie presiunea creşte în limitele 0 – 3,2 bar. Această presiune este transmisă printr-un sistem de valvule la regulatorul de turaţie al motorului realizându-se accelerarea acestuia la creşterea presiunii şi decelerarea la scăderea presiunii atunci când maneta se deplasează spre poziţia ―STOP‖. Pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pe poziţiile ―ÎNAINTE‖, maneta se împinge în poziţia extremă. Pe această poziţie este blocată acţiunea protecţiei şi

41

presiunea aerului de comandă, la ieşire, creşte peste valoarea nominală, până la 3,4– 3,8 bar.

Fig. 2.1. – Schema instalaţiei pneumatice pentru telecomanda motorului principal

Mişcările manetei se transmit mecanic unui ax cu came care acţionează patru ordine realizând: semnalizarea poziţiilor, STOP, ÎNAINTE, ÎNAPOI; indicarea locului

42

de unde se comandă, LOCAL sau DISTANŢĂ; interzicerea lansării motorului cu reductorul cuplat. Ordinea de închidere a contactelor microîntrerupătoarelor în funcţie de poziţiile manetei dispozitivului PN-1 este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
MICROÎNTRERUPÃTOA RE II III IV SupraProt. ÎNAINTE ÎNAPOI sarcină Relansare I

Poziţia manetei PN-1

Suprasarcină Atenţie suprasarcină 100 % 80 % . . . Atenţie cuplare Reductor necuplat STOP Reductor necuplat Atenţie cuplare 10 % . . . . 100 % ÎNAINTE ÎNAPOI

x x x x . . . x

x

x x x . . . . x

Comutator pneumatic b5 – cu două poziţii: LOCAL (L) şi DISTANŢĂ (D). Acest comutator permite trecerea aerului care comandă regulatorul de turaţie al motorului de la postul de comandă locală sau de la postul de comandă de la distanţă (timonerie). În construcţia lui are înglobate microîntrerupătoare prin care se semnalizează în punctele de comandă locul din care se efectuează comanda motorului. Electromagnetul s2 – este inclus în regulatorul de turaţie. La alimentarea acestui electromagnet se descarcă uleiul din cilindrul de forţă al regulatorului de turaţie aducând cremalierele pompelor de injecţie în poziţia de debit nul şi motorul se opreşte. Comanda de acţionare a electromagnetului s2 se dă în una din următoarele situaţii: - manual, prin apăsarea butonului STOP, atunci când se comandă oprirea voită a motorului; - automat, când apare una din situaţiile: a) întreruperea funcţionării exhaustoarelor de gaze; b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta a II-a (1, 35 bar);

43

În aceste situaţii electrovalvula s3 întrerupe transmiterea aerului de comandă până la trecerea regimului tranzitoriu dat de timpul necesar pentru umplerea cilindrilor de forţă. Acest lucru este necesar pe durata cuplării reductorului pentru a prelua sarcina. s5. d) maneta de comandă (PN-1) s-a trecut pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI dar nu s-a confirmat cuplarea reductorului. b) temperatura uleiului de ungere a motorului principal a ajuns la limita maximă. 31 – pentru comanda sertarului distribuitor în vederea cuplării reductorului pentru mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI. peste turaţia de mers în gol. 0. s5 şi se revine la situaţia normală. electrovalvula s3 este alimentată şi deschide circuitul de aer de la unul din posturile de comandă la regulatorul de turaţie. precum şi la trecerea bruscă de pe poziţiile ÎNAINTE pe poziţiile ÎNAPOI. Electrovalvula s5 permite trecerea aerului pe un alt circuit. 5 bar). treapta a II-a (920 C). Aerul de comandă are circuitul deschis spre regulatorul de turaţie. Când se comandă întreruperea alimentării electrovalvulei s3 se închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie. Întreruperea alimentării electrovalvulei s3 urmată de trecerea motorului la turaţia de relanti se realizează în următoarele situaţii: . c) temperatura uleiului de ungere în lagărul axial al reductorului a ajuns la limita maximă (800 C). Reductorul de presiune montat pe acest circuit asigură o presiune de cca.automat când apare una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului a ajuns la limita maximă.c) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a (0.manual prin aducerea manetei de comandă PN – 1 pe poziţia STOP. Electrovalvulele 30. Asemenea situaţii pot apare la trecerea bruscă de pe poziţia STOP pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI. s5 – prin intermediul lor se realizează o uşoară accelerare a motorului în momentul cuplării reductorului. care execută cuplarea reductorului. Electrovalvula s1 – comandă circuitul de aer pentru alimentarea demarorului pneumatic. La anularea presiunii aerului de comandă. Electrovalvulele s4. după cum este alimentată 44 . electrovalvula s4 deschide circuitul care permite trecerea aerului de comandă de la electrovalvula s3 iar electrovalvula s5 închide circuitul. În funcţionare normală. Motorul urmăreşte comenzile de accelerare sau decelerare date din postul de comandă. La lansarea motorului se alimentează electrovalvula şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic şi aceasta execută rotirea motorului principal. După confirmarea cuplării reductorului se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. Electrovalvula s3 – în timpul funcţionării motorului. sub acţiunea căreia motorul este accelerat uşor. treapta a II-a (810 C). . Electrovalvula s4 blochează circuitul aerului de comandă şi deschide o nouă cale care permite trecerea aerului de la electrovalvula s5.6 bar. regulatorul de turaţie menţine turaţia motorului corespunzătoare mersului în gol. Când se comandă ÎNAINTE sau ÎNAPOI pe poziţia manetei ―ATENŢIE CUPLARE‖ se alimentează electrovalvulele s4.

Pe timpul funcţionării motorului. schema 1 din figura 2. 2d5 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 de la postul local şi din timonerie sunt pe poziţia LOCAL.2.3.2. Punerea sub tensiune a schemei de comandă se face prin contactul releului 2 d8. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. Se pune în funcţiune prin închiderea contactului releului 2 d8 şi se opreşte la întreruperea alimentării releului 2 d8. prezentate în schema 2 din figura 2. b5 – comutator pentru stabilirea locului de unde se dau comenzile: LOCAL sau DISTANŢĂ. b3 – buton pentru comanda pregătirii pentru lansare. traductoarele de presiune comandă pornirea la scăderea presiunii până la o valoare minimă şi oprirea la atingerea valorii maxime a presiunii. Stabilirea electrovalvulei care este alimentată se face prin deplasarea corespunzătoare a manetei PN-1 din postul de comandă. Pregătirea pentru lansare Principalele elemente ale schemei electrice de pregătire pentru lansare. 2d5 şi 2d2. Figura 2.1. 2d6. 2d7. 2d8 La transferul comenzii. Instalaţia electrică de forţă În figura 2.2. de exemplu de la postul local la distanţă. Instalaţia de forţă. – relee pentru pregătirea lansării.electrovalvula 30 sau 31. sunt: 2d0 – releu pentru cuplarea tensiunii de alimentare a schemei de comandă. 2d2. m4 n1. similar cu primul. Se montează atât la postul local de comandă cât şi la postul de comandă de la distanţă. electroventilatoare exhaustoare de gaze din carterul motorului. m3. 2d8a. Pornirea şi oprirea este comandată de contactele releului 2 d8. protecţie şi semnalizări motor principal. 2. conţine următoarele elemente: m1 m2 – – motor de acţionare a pompei de preungere. Un comutator se află la postul de comandă local iar al doilea.2. Sunt alimentate în curent continuu la 24V. se prezintă instalaţia electrică pentru telecomandă. se instalează în postul de comandă de la distanţă (timonerie). conţine 9 scheme care grupează elementele după rolul lor funcţional. 2d6 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 din cele două posturi de comandă sunt fixate pe poziţia DISTANŢĂ. 2. C-D şi E-F.1. n2 – – 45 . se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate releele 2d1. motor de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. 2d1.2.. redresoare pentru alimentarea exhaustoarelor de gaze şi pentru alimentarea schemei de comandă. protecţie şi semnalizări pe trei circuite: A-B. Funcţionează fără întrerupere pe toată durata de funcţionare a motorului. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.

2d5 şi 2d2.2 se deschide contactul 5d4 (2-4) şi se întrerupe alimentarea releului 2d7 iar prin închiderea contactului 5d4 (3-5) se menţine alimentarea releului 2d8a. închide contactul 5d4 (2-4) şi deschide contactul 5d4 (3-5). se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. (schema 5). după încetarea apăsării pe butonul b3. Se închide contactul 2d7 (6-7) şi este alimentat releul 2d8a care la rândul său închide contactul 2d8a (6-7) prin care este alimentat releul 2d8.La transferul comenzii. la aplicarea tensiunii este alimentat releul 5d4 (schema 5) care în schema 2 din figura 2. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă.2. Este alimentat releul 2d7 care prin închiderea contactului 2d7 (9-11) şi prin contactul închis 5d4 (2-4) realizează circuitul de automenţinere a alimentării releului 2d7. 2d6. După trecerea regimului tranzitoriu de pregătire a lansării se stabileşte presiunea uleiului de ungere şi se închid contactele din circuitul releului 5d2. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate rele ele 2d1. În prima fază. Prin închiderea contactelor releului 2d8 sunt puse în funcţiune pompele de preungere şi electroventilatoarele exhaustoare de gaze prezentate în schema 1 din figura 2. 46 . Este alimentat releul 5d2 şi prin deschiderea contactului 5d2 (5-6) se întrerupe alimentarea releului 5d4. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. de exemplu de la postul local la distanţă. Pornirea instalaţiei pentru pregătirea lansării se execută prin apăsarea pe butonul b3. Prin închiderea întrerupătorului b0 se aplică tensiunea de alimentare pentru schema electrică de telecomandă.2. În schema 2 din figura 2.

47

48

49

50 .

51 .

52 .

53 .

protecţie şi semnalizări M.P.2.Instalaţia telecomandă. . 8) SEMNALIZARE LA PANOUL LOCAL M.P.54 Fig.. 2.

55 .

Cuplarea reductorului După pornirea motorului cu turaţia de mers în gol este necesar să se menţină o anumită perioadă în acest regim pentru încălzirea motorului înaintea cuplării sarcinii.2. Pentru valori normale ale temperaturilor apei de răcire şi uleiului de ungere contactele traductoarelor sunt închise.se deschide contactul 3d1 (3-5) din circuitul releului 5d3 de oprire voită a motorului. Se închide circuitul de aer spre demaror şi prin deschiderea cu întârziere a contactului 5d5 (1-3) se restabileşte acţiunea protecţiei.închide contactul 3d1 (2-4) prin care se alimentează electrovalvula s1 şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic. Lansarea motorului se execută prin apăsarea butonului b1. Este alimentat releul 3d1 care realizează: .1.1. De asemenea se închide contactul 3d1 (3-5) restabilind posibilitatea de oprire voită a motorului. Maneta dispozitivului de comandă PN-1 este fixată pe poziţia STOP. Presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero. este închis contactul microîntrerupătorului IV care permite efectuarea lansării. 5 secunde după încetarea alimentării acestui releu.5. La încetarea apăsării pe butonul b1 se întrerupe circuitul de alimentare a electrovalvulei s1 şi a releului 5d5. 2. 4d6. La terminarea operaţiunii de lansare motorul funcţionează cu turaţia de mers în gol (relanti). . Demarorul roteşte motorul pentru pornire. Se consideră că lansarea motorului se face din postul de comandă local (comutatoarele b5 sunt fixate pe poziţia LOCAL). dispozitivul de comandă PN-1 este pe poziţia STOP.2. încetează apăsarea pe butonul b1. Principalele elemente ale schemei de cuplare a reductorului sunt prezentate în schema 3 din figura 2. releele 4d4. Când motorul porneşte. 4d10 (schema 4) sunt alimentate şi contactele acestora din circuitul releului 5d1 sunt închise.2.4. Ca urmare acest releu este alimentat şi menţine închis contactul 5d1 (1-3) din circuitul electrovalvulelor de cuplare a reductorului 30 şi 31.1. Lansarea motorului principal Principalele elemente ale schemei electrice de lansare a motorului principal sunt prezentate în schema 3 din figura 2.se închide contactul 3d1 (6-8) (schema 5) şi este alimentat releul 5d5 care prin închiderea contactului 5d5 (1-3) blochează acţiunea protecţiei şi îşi menţine acest contact închis cca. . conform tabelului 2. în urma efectuării operaţiunii de pregătire a lansării sunt alimentate contactoarele 1C1 – 1C4. Pe această poziţie. Demarorul funcţionează cât timp se menţine apăsarea pe butonul b1. De asemenea. 56 . Prin contactul 1C1 (2-4) este alimentat releul 3d8 şi acesta închide contactele 3d8 (7-6) pregătind circuitul de lansare şi 3d8 (9-11) (schema 6) prin care alimentează lămpile 6h9 în timonerie şi 7h3 în PSCM şi se semnalizează ―Comanda posibilă‖.

. 3d6 (1-4). după cuplarea reductorului se închide contactul b6 (schema 4) stabilind circuitul de alimentare al releului 4d12 care execută: .deschide contactul 3d4 (3-5) din circuitul releului de pornire 3d1 interzicând o nouă comandă de pornire atâta timp cât reductorul este cuplat. de exemplu pentru mersul ÎNAINTE. . Se închide circuitul de aer realizat pe durata cuplării şi se reface circuitul PN-1-s3-s4 – regulator de turaţie. COMANDA POSIBILÃ. Sertarul rămâne blocat în poziţia extremă şi presiunea în cilindrul de forţă se menţine constantă.deschide contactul 3d4 (7-9) (schema 5) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. .deschide contactul 4d12 (11-8) (schema 6) şi în timonerie se stinge lampa de semnalizare 6h9. 57 .Cuplarea reductorului.închide contactul 4d12 (7-6) (schema 8) şi la postul local se aprinde lampa 8h1. Este alimentat releul 3d6 care realizează: .închide contactul 3d2 (6-8) care pregăteşte circuitul de acţionare la terminarea cuplării. După efectuarea cuplării sertarul distribuitor se blochează la limita extremă şi închide contactul microîntrerupătorului ÎNAINTE. se închide contactul microîntrerupătorului I şi se stabileşte circuitul de alimentare pentru releul 3d2 care execută: . cu temporizare cca.1. În continuare aerul de comandă pentru modificarea turaţiei va fi dat de deplasarea manetei dispozitivului de comandă PN-1. De asemenea. . 15 secunde. Este alimentat releul 3d4 şi prin acţionarea contactelor sale execută: .se închide contactul 3d4 (2-4) (schema 6) prin care se alimentează lampa de semnalizare 6h5 din timonerie.6 bar. conform tabelului 2. ceea ce permite o uşoară accelerare a motorului pe durata cuplării.închide contactul 3d6 (6-7) şi alimentează releul 3d7. Electrovalvula 30 permite trecerea uleiului spre cilindrul de forţă care urmează să execute cuplarea reductorului pentru mers ÎNAINTE. . Realizarea presiunii normale de cuplare a reductorului pentru mers ÎNAINTE este sesizată de traductorul de presiune care închide contactul din circuitul releului 3d4. REDUCTOR CUPLAT ÎNAINTE. necesară pentru preluarea sarcinii. interzicând o nouă pornire cu reductorul cuplat. s5. Releul 3d7.deschide contactul 4d12 (1-4) din circuitul releului 3d1. . 0.închide contactul 3d2 (2-4) şi prin contactele închise 5d4 (7-9).. se face prin împingerea manetei dispozitivului de comandă PN-1 pe poziţia ATENŢIE CUPLARE. Corespunzător acestei poziţii. s5 trece aer spre regulatorul de turaţie la presiunea de cca. REDUCTOR CUPLAT. 5d1 (1-3) se stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei 30. s5. deschide contactul 3d7 (1-4) şi întrerupe alimentarea releului 3d6.închide contactul 3d2 (10-12) (schema 5) şi pe durata cuplării reductorului sunt alimentate electrovalvulele s4. .deschide contactul 3d6 (1-4) şi întrerupe alimentarea electrovalvulei 30. Prin circuitul creat de electrovalvulele s4.

închide contactul 5d6 (schema 9) şi blochează alarma sonoră.ulei reductor. şi turaţia motorului creşte peste valoarea nominală. Pentru regimul de suprasarcină. . 8 bar. 2. Oprirea motorului Elementele schemei electrice care realizează oprirea motorului sunt prezentate în schema 5 din figura 2. .apă răcire motor principal. .7. Presiunea aerului de comandă creşte până la 3.1. Prin această operaţiune se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.deschide contactul 5d6 (1-4) (schema 6) şi întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare 6h1. Presiunea aerului de comandă variază în limitele 0 – 3.6. turaţia scade la valoarea de relanti. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului Prin circuitele de protecţie şi semnalizare se urmăresc: a) valorile temperaturilor pentru: . Dacă pe timpul funcţionării se doreşte schimbarea punctului de comandă. prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă se măreşte presiunea aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi se obţine sporirea vitezei motorului care prin intermediul reductorului antrenează axul portelice. Atunci când şi în celălalt post de comandă se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ avertizarea sonoră încetează şi în continuare comanda turaţiei motorului se execută de la distanţă (timonerie). 58 . 2.1. se aduce maneta dispozitivului de comandă pe poziţia zero. ALARMA MP . Funcţionarea motorului În continuare.închide contactul 5d3 (9-11) şi întrucât este închis şi contactul 3d1 (3-5) se realizează un circuit de autoalimentare a releului 5d3 la întreruperea apăsării pe butonul b2. după care se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.2. STOP. valabil numai pentru mersul ÎNAINTE se împinge maneta dispozitivului de comandă PN-1 până la limita extremă.8.închide contactul 5d3 (5-7) şi se alimentează electromagnetul s2 care acţionează asupra cremalierei pompelor de injecţie aducându-le în poziţia de debit nul. Avertizarea sonoră intră în funcţiune şi avertizează în cele două puncte de comandă că s-a solicitat schimbarea punctului de comandă. . Pentru a opri semnalizarea acestei situaţii ca o avarie.închide contactul 5d3 (1-3) şi este alimentat releul 5d6.ulei ungere motor principal. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul 5d3 care realizează: . releul 5d6 prin contactele sale execută: .2.1. obţinându-se creşterea turaţiei de la valoarea de relanti la valoarea nominală. Pentru oprirea voită se apasă pe butonul b2. La oprirea motorului se micşorează treptat presiunea uleiului de ungere şi schema de protecţie acţionează similar cu situaţiile de avarie. 5 bar.

Semnalizare şi reducerea automată a turaţiei la valoarea de relanti Treapta a II-a funcţionează la apariţia unor defecţiuni sau mai multor defecţiuni din cele menţionate mai jos: 59 .punerea în funcţiune a alarmei sonore în PSCM.2.ulei lagăr axial.‖. În situaţia normală toate circuitele controlate sunt închise şi alarma sonoră nu funcţionează. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d9. 4d8. se execută: . Prin întreruperea alimentării releelor 4d1.‖. d) presiunea uleiului de comandă a reductorului a scăzut la valoarea minimă. releele respective întrerup circuitele şi pun în funcţiune semnalul sonor. 6h3 ―Alarmă reductor‖. 4d3. Treapta a II-a. b) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d8. În funcţie de gradul avariei.I.. 4d7.ulei comandă reductor. treapta I. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte.I. 8h4 ―Tmax ulei MP tr. 4d5. treapta I. treapta I. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d3. La apariţia uneia sau mai multe din defecţiunile corespunzătoare treptei I de protecţie. treapta I.la postul de comandă de la distanţă (schema 6) se aprind lămpile de semnalizare: 6h1 ―Alarmă MP‖. . .. . c) temperatura uleiului de ungere a MP a crescut până la valoarea maximă. intră în funcţiune la deschiderea unui circuit sau mai multor circuite. prezentată în schema 9 din figura 1. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) presiunea uleiului de ungere a motorului principal a scăzut până la valoarea minimă. f) temperatura uleiului de ungere a reductorului a crescut peste limita normală. e) Presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. Traductorul deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d7. din cele controlate. Instalaţia electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în schema 4.ulei ungere motor principal.la postul de comandă locală (schema 8) se aprind lămpile de semnalizare: 8h2 ―Tmax apă răcire MP tr.ulei ungere reductor. Se deschide contactul traductorului din circuitul releului 4d1 şi se întrerupe alimentarea acestuia. postul local de comandă şi postul de comandă de la distanţă – Alarma sonoră. treapta I. Semnalizare. Traductorul de temperatură deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d5. b) valorile presiunilor pentru: . . 4d9. Treapta I.

Ca rezultat se deschide contactul 5d1 (9-11) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulei s3. 60 . 4d6. Electrovalvula închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi la presiunea zero a aerului de comandă turaţia motorului se reduce până la valoarea de relanti.a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. încetarea funcţionării pompelor de preungere şi electrovent ilatoarelor exhaustoare de gaz. b) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă admisă. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d2. c) temperatura uleiului de ungere a MP a ajuns la valoarea maximă. treapta a II-a.II‖. treapta a II-a.II‖ şi 8h5 ―Tmax ulei MP tr. Se deschide contactul 5d4 (3-5) şi se întrerupe alimentarea releelor 2d8a şi 2d8. Se deschid contactele releului 2d8 şi se întrerupe funcţionarea instalaţiilor de forţă (schema 1) În acelaşi timp. Prin întreruperea alimentării unuia sau mai multe din releele 4d4. Releul 5d4 fiind alimentat realizează: oprirea motorului.II‖. Treapta a III-a. Temporizarea este necesară pentru ca acţiunea să se producă numai în situaţiile în care cauza se menţine o anumită durată. la postul de comandă de la distanţă se aprind lămpile de semnalizare 6h2 ―Avarie MP‖ şi 6h4 ―Avarie reductor‖. se deschid contactele acestor relee din circuitele controlate de alarma sonoră (schema 9) şi alarma sonoră intră în funcţiune. 4d10 se execută: deschiderea contactelor acestor relee din circuitul releului 5d1 şi întreruperea alimentării acestui releu. treapta a II-a. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d6. Prin întreruperea alimentării acestor relee se realizează întreruperea alimentării releului 5d2 (schema 5). la postul local de comandă se aprind lămpile de semnalizare 8h3 ―Tmax apă MP tr. treapta a II-a. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d10. b) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d4. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d11. Se deschide contactul 5d4 (7-9) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor 30 şi 31. decuplarea reductorului. prin contactele releelor 4d2 şi 4d11 se semnalizează la posturile de comandă de la distanţă şi local această avarie: la punctul de comandă local se aprinde lampa de semnalizare 8h7 ―Pmin ulei MP tr. Semnalizare şi oprirea motorului Treapta a III-a funcţionează la apariţia uneia din situaţiile posibile: a) presiunea uleiului de ungere a MP a scăzut la valoarea minimă. Se închide contactul 5d4 (6-8) prin care se alimentează electromagnetul s2 de aducere a cremalierei pompelor de injecţie în poziţie de debit nul şi motorul se opreşte. Cu temporizare se închide contactul 5d2 (5-6) şi se alimentează releul 5d4.

la punctul de comandă de la distanţă se aprind lămpile 6h2‖Avarie MP‖ şi 6h4‖Avarie reductor‖ funcţionează alarma sonoră la toate posturile de comandă. În această situaţ ie sunt alimentate releele 2d1 – 2d6 şi în schema 7 din figura 2. Solicitarea se face prin fixarea comutatorului b5 de la timonerie pe poziţia DISTANŢĂ. După înlăturarea cauzelor. Semnalizarea locului din care se efectuează comanda se face: la postul local prin aprinderea lămpilor de semnalizare 8h10 LOCAL sau 8h9 DISTANŢĂ. schema mai conţine semnalizări care în funcţionarea normală a motorului indică anumite stări. – la mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI după terminarea cuplării se închide contactul b6. În afara semnalizărilor pentru situaţii de avarie. Contactul de ieşire al acestui bloc se închide şi se deschide cu intermitenţă şi în acelaşi mod va funcţiona şi releul 7d2. cum sunt: a) semnalizarea cuplării reductorului – la mersul ÎNAINTE după terminarea cuplări reductorului se alimentează releul 3d4 şi prin închiderea contactului 3d4 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h5‖Reductor cuplat înainte‖. – la mersul ÎNAPOI după terminarea cuplării reductorului se alimentează releul 3d5 şi prin închiderea contactului 3d5 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h6‖Reductor cuplat înapoi‖. comanda se execută de la postul local şi de la timonerie se solicită transferul comenzii la distanţă. Prin contactele închise 2d1 (14-16) şi 2d5 (5-6) se alimentează releul 7d1 care prin închiderea contactului 7d1 (6-7) alimentează blocul de pâlpâire.2 se închide contactul 2d1 (14-16) şi se deschide contactul 2d6 (5-6). poziţie care coincide cu cea de la timonerie. c) semnalizarea în situaţia în care de la unul din posturile de comandă se solicită schimbarea punctului de comandă. b) semnalizarea locului de unde se comandă. De exemplu. Atunci când poziţiile comutatoarelor b5 coincid la postul local şi la distanţă sunt alimentate releele 2d1 şi 2d5 când se execută comanda din postul local sau releele 2d2 şi 2d6 dacă comanda se execută de la distanţă. pentru o nouă pornire se efectuează toate manevrele prezentate pentru pornirea normală a motorului. Semnalizarea sonoră intermitentă încetează atunci când la postul local se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. 61 . este alimentat releul 4d12 şi prin închiderea contactului 4d12 (6-7) se aprinde lampa 8h1‖Reductor cuplat‖. Contactele releului 7d2 pun în funcţiune alarma sonoră intermitentă la postul de comandă locală şi la postul de comandă de la distanţă. la postul de comandă de la distanţă prin aprinderea lămpilor de semnalizare 6h7 LOCAL sau 6h8 DISTANŢĂ. la PSCM prin aprinderea lămpilor de semnalizare 7h1 LOCAL sau 7h2 DISTANŢĂ.

2 planşe. Instalaţia electrică de alimentare . 2. – se închide contactul b4 (2-4)2耀are scurtcircuitează contactul 3d8 (6-7) din circuitul releului 3d1. 3. releul 5d6 şi prin contactele sale se întrerupe semnalizarea.d) blocare alarme false.7. dacă timpul de întârziere la deschidere al contactului 5d5 (1-3) care blochează acţiunea protecţiei la pornire nu este suficient pentru ca presiunile uleiului de ungere pentru motor şi reductor să ajungă la valori peste limitele minime corespunzătoare treptei a II-a. 2. motor principal . La întreruperea voită a motorului. Pentru blocarea alarmei false acţionează. protecţie şi semnalizări prezentată corespunde unui compartiment maşini cu două motoare de propulsie de tip MAN: motorul principal babord (MP-Bb) şi motorul principal tribord (MP-Tb). astfel: 1. 2.9. iar instalaţiile de semnalizare şi protecţie fiind identice. Semnalizări reductor. Motor principal de propulsie MAN Instalaţia de telecomandă. Pentru anularea protecţiei se apasă pe butonul b4 (schema 5). Semnalizări şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a .3 planşe. scăderea presiunilor uleiului de ungere ar urma să pună în funcţiune schema de protecţie şi semnalizare. Schema electrică de alimentare şi modulul de alarmă sunt comune pentru cele două motoare. Semnalizări motor principal treapta I .2 planşe. 62 .3 planşe. Pe timpul apăsării butonului b4 acţiunea protecţiei este anulată.2. O asemenea situaţie poate apare uneori şi la pornire. De asemenea se blochează acţiunea de protecţie a releului 5d1.1.şi modulul de alarmă .. Pentru uşurinţa înţelegerii şi a simbolizării aparatelor electrice cât şi pentru a păstra sistemul de notare folosit în documentaţia navei. aşa cum s-a prezentat la subcapitolul 2. 4. – se deschide contactul b4 (7-9) din circuitul releului 3d6. instalaţia electrică de telecomandă.1. La încetarea apăsării schema revine în poziţia avută înainte de apăsarea pe acest buton. se prezintă complet instalaţia pentru motorul babord şi pentru ambele motoare în situaţiile când schemele sunt comune. – se deschide contactul b4 (3-5) (schema 5) şi se interzice posibilitatea de alimentare a electromagnetului de oprire s2. Pe durata apăsării pe butonul de anulare a protecţiei se realizează: – închiderea contactului b4 (6-8) prin care se menţine alimentarea releului 5d2 interzicând posibilitatea de oprire automată a motorului indiferent de situaţia contactelor schemei de protecţie din circuitul său. protecţie şi semnalizări este împărţită în mai multe scheme care reprezintă anumite funcţiuni numerotate în ordine. Anularea protecţiei În anumite situaţii este necesară anularea protecţiei pentru a împiedica scoaterea motorului din funcţiune. prin apăsarea pe butonul b2.

pentru creşterea turaţiei. Continuând deplasarea manetei de comandă. buton oprire de avarie. buton manevră rapidă. 2.1.2. 65-70 rot/min. buton de anulare a protecţie Maneta de comandă a dispozitivului asigură manevra unei valvule notată în schema instalaţiei pneumatice cu L 125. siguranţe. ventil de reglare fină pentru limitarea umplerii. De exemplu. 2. 5. În continuare. Punerea în funcţiune a motorului principal se realizează prin deplasarea manetei de comandă într-un sens sau altul corespunzător mersului ÎNAINTE sau ÎNAPOI al motorului.3 . – în schema 1 contactul este notat cu 2 do şi se înţelege că acest contact aparţine releului do din schema 2. În punctul E pornirea s-a terminat şi se întrerupe aerul de lansare. începând cu poziţia D se introduce şi combustibil în cilindri. notaţiile sunt: – în schema 2 contactul normal deschis al releului do este notat 1. Subtelegraf motor principal . Poziţia A corespunde situaţiei STOP motor principal. 3. Fig. obţinându-se la capătul cursei. în G. turaţia maximă a motorului la mers 63 . Dispozitivul pneumo-electric de comandă de la distanţă este prezentat în figura 2. aer de comandă pentru limitarea umplerii.3.Dispozitiv de comandă 1. Dispozitivul de comandă pneumatică Lansarea motorului se realizează prin introducerea aerului din buteliile de lansare în cilindrii motorului.2. Când motorul a atins turaţia de aprindere. 6.4 planşe. ventil principal de comandă (valvula L125). aprinderea combustibilului asigură mişcarea.44 precizându-se că se află în schema 1 pe coloana 44. Pe durata deplasării din B în C se introduce aer de lansare în cilindrii motorului şi motorul este rotit pentru pornire. Atunci când contactele unui releu dintr-o schemă sunt folosite în altă schemă. 4. pentru releul do din schema 2 care are un contact normal deschis în schema 1. s-au adaptat notaţii corespunzătoare pentru identificare. Pentru fiecare schemă electrică aparţinând unui domeniu s-a început numerotarea coloanelor de la zero iar aparatele electrice (relee. se deplasează maneta de comandă pe domeniul F. întrerupătoare) sunt notate cu numărul coloanei pe care se află. Deplasarea din A până în B corespunde lansării motorului pentru mers ÎNAINTE.5. traductoare.

Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă Elementele instalaţiilor de supraveghere. antrenat de motor prin intermediul reductorului nereversibil.S.A. 2.A. se aduce maneta de comandă în poziţia ASTOP şi motorul se opreşte. pentru turaţia minimă 130 rot/min.D.4 Diagrama de funcţiuni pentru ventilul de comandă L 125 1.D. protecţie şi semnalizări este prezentată în figura 2. se obţine prin modificarea presiunii aerului de comandă care se aplică regulatorului de turaţie al motorului. 3. pornire cu combustibil. . climatizat. Valvula L 125 alimentată la presiunea de 7 bar.7 bar. Fig.ÎNAINTE.. În acest regim comanda motorului se execută de la postul local aflat pe motor.. În poziţia K se obţine turaţia maximă la mersul ÎNAPOI. Alimentarea cu 3 x 220 V.D. poziţia STOP.P. asigură: .4 se prezinta dagrama de functiuni pentru ventilul L125 manevrat prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă. 4. prin fixarea comutatorului b03 pe poziţia 1. în funcţie de poziţia manetei dispozitivului de comandă.P. pentru turaţia maximă 450 rot/min. Instalaţia electrică de alimentare T. Schema electrică a instalaţiei de telecomandă. În figura 2. semnalizare şi protecţie a motoarelor principale sunt montate în tabloul de semnalizări şi alarmă maşini (TSAM) dispus într-un compartiment P. se face pe două circuite: unul din tabloul principal de distribuţie (T. izolat de zgomotul şi temperaturile excesive din compartimentul maşini.C. 50 Hz. şi modulul de alarmă sunt prezentate în schema 1 din figura 2. În cazul defectării comenzii de la distanţă sau a automatizării este prevăzută şi posibilitatea funcţionării în regim de avarie. În mod normal alimentarea se face din T.0. 64 .M. Pentru inversarea sensului de rotaţie a arborelui portelice.) şi al doilea din tabloul de distribuţie la avarie (T.4.5. Variaţia turaţiei motorului MAN.2.). Deplasarea manetei de comandă din A în H fixează lansarea motorului pentru mersul ÎNAPOI şi în continuare se parcurg aceleaşi etape ca în cazul prezentat pentru mersul înainte.5.2. ca şi în cazul motorului ALCO. reversare şi pornire fără combustibil.2 bar. 2.2.C. terminarea pornirii.

detectoarele de ceaţă şi iluminatul panoului frontal al tabloului T.S.M.Staţiile de măsurarea a temperaturii. se alimentează la 220 V pe circuite protejate cu siguranţe. 65 .A. Circuitele de semnalizare şi protecţie sunt alimentate cu 24 V curent continuu obţinut de la redresorul format din transformatorul trifazat şi puntea redresoare.

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

74 .

75 .

76 .

77 .

78 .

4do (1-3) semnalizare reductor. de la redresor.c. C16 (2-4). se întrerupe alimentarea contactorului C16 şi automat sunt conectate circuitele de alimentare a contactorului C2 de la bateria de automatizări şi a releului d19 de la tabloul de încărcat acumulatori T. Prezenţa tensiunii de alimentare este sesizată de releele d41.c. d44 (1-3) şi releul d60 este alimentat întrucât. La funcţionarea normală sunt alimentate releele d15. Prin întreruperea alimentării releului d44 se realizează: se deschide contactul d44 (1-3) şi se întrerupe alimentarea releului d60. alimentarea circuitelor de protecţie motor Bb. astfel: alimentare 24Vc. în circuitul lămpi de 79 . d20 (1-3). planşa 2/2. Releul d44 controlează prezenţa tensiunii de la sursa de alimentare prin închiderea contactelor d18 (1-3). În situaţia normală. d46 şi lampa h54. se închide d60 (1-4) şi este pus în funcţiune releul de pâlpâire d64. când toate circuitele sunt alimentate.semnalizare treapta a II-a şi a III-a. este sesizată de releul d15 care prin închiderea contactului d15(1-3) stabileşte alimentarea contactorului C16. 5do (1-3) . C2 (T-C) circuitele importante pentru semnalizări şi protecţie treapta a II-a şi a III-a sunt alimentate de la bateria de acumulatori iar modulul de alarmă este alimentat de la tabloul de încărcat acumulatori prin închiderea contactelor d19 (2-4). d15 (C16). prin închiderea contactelor: 2do (1-3) semnalizare treapta I. Situaţia fiecărui circuit este controlată de câte două relee şi o lampă de semnalizare.I. circuitul care controlează alimentarea pentru modulele de semnalizare. Prin contactele C2 (R-A). contactele din circuitul releului d44 sunt închise şi se realizează alimentarea releului. Releul d64 este un releu de pâlpâire realizat cu un releu obişnuit şi o schemă cu tranzistori astfel încât la alimentarea acestuia contactele lui se închid şi se deschid cu intermitenţă obţinându-se întreruperi periodice de scurtă durată ale semnalului luminos sau acustic produs de surse alimentate prin contactele acestui releu. Schema electrică de semnalizare a prezenţei tensiunii de alimentare şi modulul de alarmă este prezentată în schema 1. Stabilind alimentarea acestuia. d51 şi lampa h53. La dispariţia uneia sau mai multe din tensiunile controlate. Releul d45 controlează alimentarea circuitelor de protecţie pentru comanda ventilelor STOP motor principal şi comanda electromagnetului de reducere a turaţiei. Releul d60 deschide contactul d60 (1-4) din circuitul releului d64 şi întrerupe funcţionarea acestuia. Contactele releului d64 sunt multiplicate de releul d66.A. De asemenea sunt închise contactele d45 (1-3). d52 şi lampa h56. precum şi a tensiunii de alimentare care se aplică circuitelor de semnalizare şi protecţie. d19 (14-16). se deschide unul sau mai multe contacte din circuitul releului d44. pentru exemplificare. aşa cum se va prezenta ulterior. alimentare module de semnalizare d44.Prezenţa tensiunii de 24 V c. C16 (7-9) prin care se întrerupe alimentarea contactorului C2 şi a releului d19. Se închid contactele C16 (R-A). d45. Întrucât semnalizarea avariei este asemănătoare pe toate circuitele controlate. C16 (T-C) şi se stabileşte alimentarea circuitelor de protecţie şi semnalizări de la redresor. Se deschid contactele C16 (3-5).alimentare subtelegraf MP. se prezintă. d44 (schema3) care închid contactele 3d41 (1-3) din circuitul releului d45. contactele comutatoare de acestor relee din circuitele lămpilor de semnalizare sunt în poziţia 6-7 şi lămpile sunt stinse. d44 şi d45. şi celelalte contacte din circuitul releului d60 sunt închise. În cazul în care se întrerupe alimentarea de la redresor. 3do (1-3) .

contactele traductoarelor de presiune se închid şi prin apăsarea pe butonul b44. sunt alimentate prin contactul închis al butonului b44‖Anulare semnal acustic‖. se închide contactul d70 (1-3) şi prin contactul închis d44 (11-8) este alimentat releul d52 care realizează: închide contactul d52 (11-9) de automenţinere după încetarea apăsării pe butonul b70. În situaţia în care unul sau mai mulţi parametrii controlaţi depăşesc limitele normale. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d70. în această perioadă releele de semnalizare de pe circuitele de controlul presiunii pentru a nu semnaliza situaţia ca avarie. La înlăturarea avariei este din nou alimentat releul d44. În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor f. Lampa funcţionează cu pâlpâire indicând întreruperea alimentării modulelor de semnalizare. Această situaţie se menţine atât timp cât durează avaria. lămpile de semnalizare sunt conectate la o bară comună prin contactele 6-7 şi se aprind la apăsarea pe butonul b68.3. suficient pentru stabilirea presiunilor normale. Întrucât în schemele de semnalizări sunt necesare mai multe contacte. se deschid contactele traductoarelor şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică.2. La încetarea apăsării pe acest buton se sting şi lămpile de semnalizare. De asemenea prin întreruperea releului d60 se închide contactul d60 (11-8). comută contactul din circuitul lămpi de semnalizare în poziţia d52 (6-7).5 este reprezentată instalaţia electricã de semnalizări treapta I. cu reţinere în poziţia apăsat. După un timp. care controlează parametrii motorului.semnalizare h56‖Alimentare module de semnalizare‖ se comută contactul d44 în poziţia 6-5 şi prin contactul închis d52 (5-6) lampa de semnalizare este conectată la bara alimentată de contactul releului d64. multiplicarea acestora se realizează punându-se în paralel mai multe relee: d66-d67 contactele releului de pâlpâire. se activeazã schema de semnalizare. treapta I În schema 2 din figura 2. Ca rezultat încetează funcţionarea semnalului acustic iar lampa de semnalizare h56 funcţionează cu lumină continuă. Semnalizarea acustică locală în compartimentul TSAM (h47) şi la distanţă în compartimentul maşini (h73) avertizează personalul despre depăşirea limitelor normale ale unuia sau mai mulţi parametri controlaţi. d70-d71 contactele releului de anulare a semnalului acustic. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul b68. prezentaţi în schemã sunt închise şi sunt alimentate releele aflate pe circuitele traductoarelor. Întrucât atunci când motorul este oprit presiunile sunt nule iar după pornire este necesară a anumită durată pentru ca presiunile să ajungă la valorile nominale. prin comutarea contactului d44 în poziţia 6-7. După constatarea avariei se apasă pe butonul b70 de anulare a alarmei acustice. Releele de semnalizare sunt alimentate prin contactele traductoarelor care controlează presiunile. d68-d69 contactele releului de verificare lămpi. închide contactul d52 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d60. Semnalizări MP. este alimentat releul d68 şi prin închiderea contactului d68 (2-4) se aplică tensiunea la bara la care. intră în funcţiune alarma sonoră locală h72 iar prin contactele releului d66 funcţionează cu intermitenţă semnalizarea sonoră în compartimentul maşini. întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare iar alimentarea releului d60 se menţine prin contactul d44 (1-3). în situaţia normală. 2. care prin acţionarea contactelor sale întrerupe alimentarea releului d52. h73. Identificarea parametrului sau parametrilor care au depăşit limitele normale se realizează prin 80 . Situaţia fiind normală pe toate circuitele controlate. este conectată lampa de semnalizare.

astfel: se întrerupe alimentarea releului d60 prin deschiderea contactului 1d48 (1-3) se închid contactele d60 (1-4). prin contactele 6-7. După identificarea circuitului de semnalizare a avariei. Funcţionează cu intermitentă alarma sonoră în compartimentul maşini iar prin contactul 1d66 se aplică semnal de tensiune intermitent liniei la care este conectată lampa h52 prin contactele închise do1 (5-6).semnalizare optică cu pâlpâire individuală pentru fiecare din circuitele controlate (lămpile de semnalizare h52÷h71). Releul d48 alimentat în situaţia normală închide contactul său 1d48 (1-3) aflat în schema 1 pe coloana 60 şi menţine alimentarea releului de alarmă d60.. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat d68 (schema1) şi se închide contactul 1d68. care pune în funcţiune releul de pâlpâire d64. Aprinderea lămpilor de semnalizare indică starea normală de funcţionare a acestora. se deschide contactul traductorului f01 şi se întrerupe alimentarea releului do1 care realizează: deschide contactul do1 (1-3) prin care întrerupe alimentarea releului d48. Pentru valoarea normală a presiunii diferenţiale contactul traductorului f. Prin alimentarea releului d48. închide contactul do2 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d48. Prin întreruperea alimentării releului d48 se pune în funcţiune modulul se alarmă prezentat în schema 1. De asemenea se deschide contactul do1 (11-8) din circuitul releului do2 şi se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52‖Presiune diferenţială maximă filtru ulei de ungere‖ pe poziţia 6-7. Pentru exemplificare se prezintă primul circuit care controlează‖presiunea diferenţială maximă filtru automat ulei de ungere‖. Semnalizarea sonoră indică starea de avarie iar aprinderea cu pâlpâire a lămpii h52 arată parametrul care a depăşit limitele normale. se închide contactul 1d70 (6-8) şi este alimentat releul do2 care realizează: închide contactul do2 (9-11) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe butonul b70. Se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului d48 şi pentru că situaţia este normală pe toate circuitele de semnalizare controlate de releul d48 sunt închise toate contactele înseriate cu do1 (1-3) având ca urmare alimentarea releului d48. Lampa de semnalizare nu funcţionează. comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-5. De asemenea prin contactul releului d64 (6-7) sunt alimentate releele d66-67 de multiplicare a contactelor.01 este închis şi este alimentat releul do1.. operatorul comandă anularea semnalului acustic prin apăsarea butonului b70 din schema 1 (modulul de alarmă). comută contactul do2 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7.b68 (cifra 1 scrisă înaintea simbolului indică faptul că acest buton se află în schema 1). do2 (5-6). Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul 1. Situaţia fiind normală pe toate circuitele. şi d60 (11-8) care pune în funcţiune alarma sonoră locală. Funcţionarea circuitelor de semnalizare pentru parametrii controlaţi de schema de protecţie şi semnalizare treapta I este aceeaşi. Urmărind în continuare circuitul ales pentru exemplificare. sunt conectate toate lămpile de semnalizare. prin care se pune sub tensiune linia comună la care. Este alimentat releul d70-71 de anulare a semnalului acustic. închide contactul do1 (8-11) din circuitul releului do2. şi închiderea contactului 1d48 (1-3) se restabileşte alimentarea releului d60 şi încetează funcţionarea alarmei sonore precum şi a releului de pâlpâire. Lampa de 81 . atunci când presiunea diferenţială de ulei depăşeşte limitele normale. contactele traductoarele sunt închise. releele corespunzătoare fiecărui circuit sunt alimentate şi contactele acestora din circuitele lămpilor de semnalizare sunt comutate în poziţia 6-7 în care lămpile de semnalizare h52÷h71 sunt stinse.

semnalizare h52 funcţionează cu lumină continuă, fiind conectată prin contactele do1 (5-6) şi do2 (6-7) la tensiunea de alimentare. Funcţionarea lămpii se menţine pe toată durata în care presiunea diferenţială de ulei este în afara limitelor normale. După revenirea parametrului controlat în limitele normale, se închide contactul traductorului fo1, este alimentat releul do1 şi schema revine la situaţia iniţială. Se deschide contactul do1 (11-8) şi se întrerupe alimentarea releului do2, se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7 şi lampa se stinge, se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului de alarmă d48. Întrucât sunt multe circuite de semnalizare, în schemă s-au folosit două relee de alarmă, d48, d51 a căror funcţionare este identică şi care acţionează prin intermediul modului de alarmă prezentat în schema 1. Contactele acestor relee 1d48 (1-3), 1d51 (1-3) sunt înseriate în circuitul de alimentare al releului d60 prin intermediul căruia se pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire d 64. 2.2.4. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a este prezentată în schema 3 din fig.2.5 şi conţine 3 planşe. Treapta a II-a semnalizare şi reducerea turaţiei acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - temperatură maximă apă răcire MP (releul d 23 şi lampa de semnalizare h24); - temperatură maximă ulei ungere MP (releul d25 şi lampa de semnalizare h26); - temperatură maximă gaze evacuare MP (releul d27 şi lampa de semnalizare h28); - suprasarcină MP (releul d29 şi lampa de semnalizare h30). În situaţia normală, contactele traductoarelor care măsoară parametrii controlaţi sunt normal deschise, releele de pe aceste circuite nu sunt alimentate şi lămpile de semnalizare sunt stinse. La depăşirea limitelor normale, de exemplu pentru temperatura apei de răcire MP, se închide contactul traductorului f23, este alimentat releul d23 şi lampa de semnalizare h24 ―Temperatură maximă răcire MP‖. Releul d23 închide contactul d23 (1-3) prin care este alimentat releul d34 şi contactul d23 (6-7) prin care conectează semnalizarea de alarmă în timonerie. Releul d34 fiind alimentat anclanşează cu temporizare. Temporizarea este necesară pentru a evita acţiunea releului la şocuri de scurtă durată. După un timp, stabilit de temporizarea releului, se închide contactul d34 (7-6) de automenţinere a alimentării şi contactul d34 (9-11) prin care este alimentat releul d40. Releul d40 realizează: închide contactele d40 (2-4), d40 (14-16) şi stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei s46 de reducere a turaţiei, în schema 5 (subtelegraf MP) închide contactul 3d40 (16-18) şi pe panoul de semnalizare MP - Bb se aprinde lampa h30 ―Reducere turaţiei MP - Bb‖, în schema 4 (semnalizări reductor) se deschide contactul 3d40 (11-8) şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d13 şi d14 a cărui funcţionare este identică cu cea prezentată pentru semnalizare treapta I-a. Se întrerupe alimentarea releului d21 prin deschiderea contactului d13 (1-3). Releul d21, la rândul său, întrerupe alimentarea releului d60 din schema 1 (modulul de alarmă) prin deschiderea contactului 4d21 (1-3). Prin contactele

82

releului d60 este pusă în funcţiune alarma sonoră şi este alimentat releul de pâlpâire. Prin contactele de multiplicare ale releului d66 funcţionează cu intermitenţă alarma sonoră în compartimentul maşini şi în schema 4 (semnalizări reductor) se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h31 ―Reducere sarcină MP‖. Ca şi în cazul schemei de semnalizare treapta I-a, întreruperea semnalului acustic se face prin apăsarea pe butonul b70 din schema 1 (modulul de alarmă). După reducerea automată a sarcinii ca urmare a acţiunii protecţiei, schema rămâne blocată pe această poziţie atât timp cât electrovalula s46 este alimentată. Pentru deblocare şi repunerea motorului în funcţionare normală, se apasă pe butonul b36 (schema 3 din fig.2.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d34 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d40. Se întrerupe alimentarea electrovalvulei s46 şi încetează funcţionarea semnalizării optice a avariei prin închiderea contactului 3d40 (11-8) şi restabilirea alimentării releului d13 din schema 4 (semnalizări reductor MP). În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a II-a de semnalizare şi reducere automată a turaţiei. Treapta a III-a semnalizare şi oprirea motorului acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - supraturaţiei MP (releul d01 şi lampa de semnalizare h02); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d07 şi lampa de semnalizare h08); - presiune minimă ulei ungere T.S. (releul do9 şi lampa de semnalizare h10); - ceaţă ulei carter MP (releul d11 şi lampa de semnalizare h12); - presiune minimă apă răcire intrare cilindrii MP (releul d13 şi lampa de semnalizare h14); - presiune minimă apă răcire intrare injectoare MP (releul d15 şi lampa de semnalizare h16); - temperatură maximă aer supraalimentare MP (releul d2 şi lampa de semnalizare h18); - presiune minimă ulei ungere reductor MP (releul d19 şi lampa de semnalizare h20); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d21 şi lampa de semnalizare h22). În condiţii normale contactele traductoarelor sunt normal deschise, releele şi lămpile de semnalizare corespunzătoare nu sunt alimentate. La depăşirea limitelor normale, de exemplu la scăderea presiunii uleiului de ungere MP sub valoarea minimă, se închide contactul traductorului f.07 şi sunt alimentate releul d07 şi lampa de semnalizare h08 ―Presiune minimă ulei ungere MP‖. Releul d07 închide contactele do7 (1-3), prin care este alimentat releul cu temporizare d33 şi contactul d07 (6-7) prin care pune în funcţiune semnalizarea de alarmă în timonerie. La rândul său, releul d33, după un timp stabilit de temporizarea acestuia, închide contactul d33 (6-7) de automenţinere a alimentării şi contactul d33 (11-9) prin care alimentează releul d38. Prin alimentarea releului d38 se realizează: - alimentarea ventilelor STOP - MP prin închiderea contactelor d38 (2-4), d38 (6-8), d38 (10-12), d38 (14-16). Prin acţiunea ventilelor se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. - pe panoul motorului (schema 5 - subtelegraf MP) se aprinde lampa de semnalizare h29 ―STOP avarie MP - Bb‖ conectată prin închiderea contactului 3d38 (26-28).

83

- în schema 4 (semnalizări reductor), prin deschiderea contactului 3d38 (1-3), este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11 şi d12 a cărui funcţionare este identică cu cazul prezentat anterior pentru treapta a II-a de protecţie. Prin intermediul modului de alarmă este pusă în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa h30 ―STOP automat MP‖ În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a III-a de semnalizare şi oprire automată a motorului. Oprirea motorului, în condiţii normale, se realizează prin aducerea manetei dispozitivului de comandă pe poziţia STOP. În caz de urgenţă se poate comanda oprirea manual folosind elementele cu care acţionează schema de protecţie treapta a III-a. Comanda STOP manual de urgenţă se poate da din P.C.C. prin apăsarea butonului b03, din timonerie prin apãsarea butonului b04 (schema 3 din fig. 1.5) sau de la panoul local al motorului prin apăsarea butonului b05. În toate cazurile, prin apăsarea unuia din butoane, este alimentat releul do3 şi lampa de semnalizare h05 ―STOP manual de urgenţă‖. Releul do3 prin închiderea contactului do3 (1-3) alimentează releul fără temporizare d32 şi prin închiderea contactului do3 (6-7) pune în funcţiune semnalizarea de alarmă. La rândul său releul d32 acţionează ca şi releul d33 realizând alimentarea releului d38 şi prin deschiderea contactului 3d32 (8-11) din schema 4 (semnalizări reductor) pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11, d12. Prin contactele releului d38 sunt alimentate ventilele STOP-MP, iar circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune semnalizarea acustică şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h 30 ―STOP automat MP‖. Spre deosebire de releul d 33, releul d 32 nu are termorizare şi acţiunea sa este imediată în cazul primirii comenzii de stop manual, precum şi în cazul producerii ceţii de ulei în carterul MP. După oprirea motorului, ca urmare a acţiunii protecţiei sau la darea comenzii manuale STOP de urgenţă, schema rămâne blocată în această poziţie, ventilele întrerup alimentarea cu combustibil a motorului. Pentru deblocare, în vederea repunerii în funcţiune a motorului, se apasă pe butonul b35 de anulare a acţiunii protecţiei. La apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d32, d33, se deschid contactele lor din circuitul releului d38 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Deschiderea contactelor releului d38 întrerupe alimentarea ventilelor STOP-MP şi se reface circuitul de alimentare cu combustibil. De asemenea încetează semnalizarea acustică şi optică. Anularea protecţiei treapta II-a şi a III-a este necesară uneori în situaţii limită care necesită menţinerea în funcţiune a motorului principal. Anularea protecţiilor se face pe durata apăsării pe butonul b39 (schema 3 din.1.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d38, d40 şi se anulează toate protecţiile cu excepţia protecţiei la supraturaţiei care se menţine întrucât prin contactul releului do1 este alimentat direct releul d38. Anularea protecţiei este semnalizată acustic şi optic. La apăsarea pe butonul b39 de anulare a protecţiei, în schema 4 (semnalizări reductor MP) se închide contactul 3b39 şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d15 şi d16. Ca şi în cazurile prezentate pentru semnalizări treapta a II-a şi semnalizări treapta a III-a, circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h32 ―Anulare protecţie MP‖. Anularea semnalizării sonore se obţine prin apăsarea pe butonul b70 din schema modului de alarmă.

84

Este alimentat releul d68 şi se închide contactul 1d68 (22-24) prin care sunt alimentate toate lămpile de semnalizare.nivel minim baie ulei reductor (releele do3. d10 şi lampa de semnalizare h29).2.anulare protecţii MP (releele d15. Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: .2. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. astfel: . . Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. De exemplu.2. Este alimentat releul d70. maneta acestor întrerupătoare este blocată cu un capac de protecţie fixat pe panoul tabloului T.M. precum şi la anularea acesteia. do6 şi lampa de semnalizare h27) . se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60. . d14 şi lampa de semnalizare h31). Pentru ca aceste întreruperi să nu fie accidentale.4. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului.3. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă.reducere sarcină MP (releele d13. d12 şi lampa de semnalizare h30).STOP automat MP (releele d11. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale. do4 şi lampa de semnalizare h26) . La depăşirea limitelor unui parametru. do2 şi lampa de semnalizare h25) . Verificarea lămpilor de semnalizare se face prin apăsarea butonului b70 din schema 1. 85 .5.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. . do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. prin deschiderea întrerupătorului bo7 se scoate din funcţiune circuitul de semnalizare şi protecţie care controlează presiune minimă a uleiului de ungere MP Anularea protecţiei pentru un parametru este necesară în anumite situaţii limită sau dacă traductorul este defect.A. În afara parametrilor prezentaţi.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. 2.Pe fiecare circuit de semnalizare şi protecţie treapta a II-a şi a III-a este montat un buton cu reţinere sau întrerupător basculant având contactul normal închis.S. La deschiderea acestui contact este anulat circuitul respectiv de protecţie. schema de semnalizare reductor permite de asemenea. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare.reversare greşită MP (relele do9. d16 şi lampa de semnalizare h32).temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5.

În subcapitolul 17. În afara parametrilor prezentaţi. se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60.5.nivel minim baie ulei reductor (releele do3. prin intermediul releului d21. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. Este alimentat releul d70.STOP automat MP (releele d11.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. . precum şi la anularea acesteia. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1).anulare protecţii MP (releele d15.3. d12 şi lampa de semnalizare h30). . d16 şi lampa de semnalizare h32).reversare greşită MP (relele do9. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. În subcapitolul 2.4.4.reducere sarcină MP (releele d13. do2 şi lampa de semnalizare h25) . do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. La depăşirea limitelor unui parametru. 2. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1). schema de semnalizare reductor permite de asemenea. Semnalizări reductor MP Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1.2.2. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. astfel: . prin intermediul releului d21. do6 şi lampa de semnalizare h27) . Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire.5. Circuitul de semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP).17. d14 şi lampa de semnalizare h31). d10 şi lampa de semnalizare h29).2. do4 şi lampa de semnalizare h26) .temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. Circuitul de 86 .În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale. circuitul de semnalizare care-i aparţine. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. . circuitul de semnalizare care-i aparţine.2.

Subtelegraful MP este prezentat în schema 5 din fig. de exemplu.C. închide contactul do1 (6-8) prin care se alimentează releul de semnalizare d18. este deconectat releul de pâlpâire şi prin contactul 1d66 (7-9) normal închis se menţine funcţionarea cu lumină continuă a lămpilor de semnalizare de la tabloul de comandă. b10 sau b11. şi corespunde pentru ambele motoare principale: MP. semnalizarea acustică încetează. h21 şi de pe panourile locale ale motorului h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. închide contactul do9 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. Comunicare din C. prin apăsarea pe butonul b09 de pe panoul MP. cuplat sau decuplat. Terminarea operaţiunilor de pregătire şi aducerea motoarelor în situaţia de a fi gata lansare se comunică la punctul de comandă. pe panourile motoarelor. din timonerie. închide circuitele de alimentare pentru lămpile de semnalizare la distanţă h21 ―Comandă pregătire MP‖ şi local. (punct comandă control) prin apăsarea pe unul din butoanele b09. sunt puse între paranteze.Bb.C. pe butonul bo3 este alimentat releul do3 care execută: deschide 87 . Darea comenzii de pregătire a motoarelor este semnalizată la distanţă şi local prin alarma sonoră şi optică.”MP . Alarma încetează în momentul în care din compartimentul maşini se transmite confirmarea ordinului primit. Prin apăsarea. subtelegraful electric permite comunicarea între punctul de comandă şi compartimentul maşini pentru transmiterea ordinului de pregătire a motoarelor şi liber de la maşini după încheierea misiuni şi ancorarea sau acostarea navei.se dă de la distanţă. prin apăsare pe butonul bo1. local sau distanţă. Confirmarea comenzii “Pregătire MP” se dă din C.M. precum şi acţiunea protecţiei. a lămpilor h26 şi h33 ―Pregătire MP‖.2. Lămpile de semnalizare alimentate prin contactul 1d66 funcţionează cu pâlpâire.Bb şi MP. În continuare în compartimentul maşinii se trece la pregătirea motoarelor prin punerea în funcţiune a mecanismelor auxiliare care le deservesc. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare.6. Elementele din schema de protecţie şi semnalizare care aparţine motorului MP Tb. Este alimentat releul do1 care realizează: închide contactul do1 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton.Tb. 2. Întrucât lansarea motoarelor principale şi reglarea turaţiei se realizează de la distanţă.Bb sau bo5 de pe panoul local pentru MP Tb. reversarea greşită a motoarelor.Bb este alimentat releul do9 care execută: deschide contactul do9 (7-9) prin care întrerupe alimentarea releului de semnalizare d18. Comanda “Pregătire MP” .2.M. De asemenea subtelegraful semnalizează postul din care se execută comanda motoarelor principale. Releul d18 în schema 1 a modulului de alarmă închide contactele 5d18 (6-7) prin care pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire. Subtelegraf MP Pregătirea motoarelor principale pentru funcţionare se face din compartimentul maşini prin punerea în funcţiune a agregatelor auxilare care deservesc aceste motoare. De exemplu.Pregătite” se execută prin apăsarea pe butonul bo3 de pe panoul local pentru MP . sau din P.5. poziţia vizorului.semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). cu acelaşi simbol şi rol funcţional ca şi în cazul prezentat pentru MP . Ca urmare.

d14 (15-2) întrerup alimentarea releului de semnalizare d18. MP . Confirmarea comunicării “MP . se închide contactul do3 (6-8) şi este alimentat releul de semnalizare d18 care prin modul de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi releul cu pâlpâire. Se întrerupe avertizarea sonoră iar lămpile de semnalizare h22. h27. În cazul în care şi motorul MP .Bb şi se aprind cu pâlpâire lămpile h22 ―MP -Bb pregătit‖ la punctul de comandă şi h27 ―Pregătit‖ de pe panoul MP Bb. Încetarea alarmei sonore şi pâlpâirea lămpilor de semnalizare are loc atunci când din compartimentul maşini se confirmă înţelegerea ordinului dat . h34 ―Pregătit‖. La apăsarea acestui buton este alimentat releul do7 care execută: deschide contactele normal închise din circuitele releelor do1.Bb sau MP . se stinge lampa h26 ―Pregătire MP‖ de pe panoul MP . Din acest moment comanda de lansare şi regimul de turaţie al motoarelor principale se execută de la distanţă prin manevra dispozitivului de comandă prezentat în subcapitolul 2. este semnalizată în schema electrică a subtelegrafului prin aprinderea lămpilor h29 ―STOP 88 . se apasă şi pe butonul bo5. Confirmare din CM a comenzii “Maşină liberă” se face prin apăsarea pe unul din butoanele: b15 de pe panoul MP-Bb. Prin apăsarea pe unul din butoane este alimentat releul d15 care prin deschiderea contactelor sale întrerupe circuitele de alimentare ale releelor d12. h34 trec în regim de funcţionare cu iluminare constantă.1.Tb a fost pregătit.C.contactul do3 (3-5). închide contactele pentru alimentarea lămpilor de semnalizare h24. h23. h43 ―Maşină liberă‖. închide contactul do7 (6-8) prin care este alimentat releul de semnalizare d18. do5 şi întrerupe funcţionarea acestora.4. Este pusă în funcţiune alarma sonoră iar lămpile alimentate prin contactul releului 1d66 funcţionează cu pâlpâire. se întrerupe alimentarea releului do1 şi se stinge lampa de semnalizare h21 ―Pregătire MP‖ de la comandă. Semnalizarea acustică şi funcţionarea cu pâlpâire a lămpilor se menţine până când de la punctul de comandă se transmite recepţionarea mesajului transmis.Tb. iar lampa h43 care semnalizează la timonerie ―Maşină liberă‖ se stinge. Acţiunea protecţiei treapta a II-a şi a III-a prezentată în subcapitolul 1. Din acest moment în compartimentul maşini se trece la executarea lucrărilor pentru punerea motoarelor în repaus.2. d14 şi releului de semnalizare d18. Comanda “Maşină liberă” se dă din timonerie prin apăsarea pe butonul bo7. h35. do3.C. lămpile de semnalizare h24. h28 şi h35 ―Maşină liberă‖ trec din regim de pâlpâire în regim constant de iluminare. sau prin apăsarea pe ambele butoane în situaţia în care ambele motoare sunt pregătite pentru lansare..2. se închide contactul do3 (10-12) şi se deschide contactul do3 (15-2). Prin întreruperea alimentării releului de semnalizare încetează alarma acustică. b16 de pe panoul MP-Tb sau b2 din P. funcţionarea este identică cu cea prezentată anterior şi ca urmare se aprind cu pâlpâire şi lămpile h23 ―MP -Tb pregătit‖. La apăsarea pe butoanele b11 şi b12 sunt alimentate releele d12 şi d14 care prin deschiderea contactelor d12 (15-2). După executarea misiunii şi ancorarea sau acostarea navei de la punctul de comandă se transmite punerea motoarelor în repaus.Pregătite” din timonerie se face prin apăsarea pe unul din butoanele b11 sau b12 în situaţia în care s-a transmis pregătirea numai a unui singur motor. închide contactul do7 (2-4) prin care îşi menţine alimentarea după încetarea apăsării pe butonul bo7.

Anularea semnalului acustic şi trecerea lămpilor de semnalizare din regim cu pâlpâire în regim de iluminare constantă se face prin apăsarea butonului b70 care aparţine modului de alarmă. este alimentat releul d50 şi prin contactele sale se stinge lampa h53 şi se aprinde lampa h52 ―Distanţă‖ care indică transferul comenzii la postul de la distanţă (timonerie). Dacă lansarea este greşită şi motorul porneşte ―ÎNAPOI‖ se închide contactul traductorului de presiune f47 şi este alimentat releul d47 care care deschide contactul 5d47 (5-6) din schema 4 (semnalizări reductor) şi pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele do9.Bb semnalizarea reversării greşite se face de către releul d47. În acelaşi mod funcţionează şi semnalizarea locului de unde se comandă MP-Tb Semnalizarea la subtelegraf a poziţiei virorului se realizează prin intermediul contactelor limitatoarelor de cursă. La cuplarea virorului se închide contactul limitatorului de cursă şi prin alimentarea releului d56 se stinge lampa h59 şi se aprinde lampa h58 ―Cuplat‖. Dacă virorul motorului MP-Bb nu este cuplat. Subtelegraful permite de asemenea. h30 ―Reducere sarcină MP. h37 ―Reducere sarcină MP-Tb‖. Tot odată se închide contactul d47 (1-3) şi se aprinde cu pâlpâire lampa h31 ―Reversare greşită MP-Bb‖ de pe panoul MP-Bb. În situaţia în care comutatorul se pune pe poziţia distanţă. TEST DE AUTOEVALUARE 1. La acelaşi pupitru se transmit şi semnalizările lipsă aer de lansare MP-Bb. reversare greşită. Pentru MP-Tb funcţionarea semnalizării reversării greşite este similară.avarie MP. d10. Semnalizarea poziţiei virorului este importanţă întrucât lansarea motorului este permisă numai în situaţia în care virorul este decuplat. Dacă comutatorul montat pe instalaţia aerului de comandă al MP-Bb este pus pe poziţia local. semnalizarea locului de unde se comandă motoarele principale. În cazul în care se efectuează comenzile pentru lansarea motorului într-un sens şi se constată că motorul a pornit în sens invers.Bb‖. Pentru MP. Semnalizările: postului din care se comandă.Bb‖ de pe panoul MP-Bb şi respectiv h36 ―STOP avarie MP-Tb‖. (Timonerie). prin contactele aceloraşi relee se transmit şi la pupitrul de comandă de la distanţă. contactul limitatorului de cursă este deschis. MP-Tb ale căror circuite de semnalizare sunt prezentate în schema 2 (semnalizări MP treapta I). este alimentată lampa de semnalizare h53 ―Local‖. poziţie viror. contactul traductorului f50 este deschis. Electromagnetul inclus în reguloatorul de turaţie al motorului ALCO este alimentat şi acţionează automat în una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă treapta II-a 89 . se închide contactul traductorului f50. releul d50 nu este alimentat şi prin contactul normal închis d50 (1-4). releul d56 nu este alimentat şi prin contactul său normal închis este alimentată lampa de semnalizare h59 ―Decuplat‖. subtelegraful semnalizează ―Reversare greşită – MP‖.Intră în funcţiune alarma sonoră şi lampa de semnalizare h29 ―Reversare greşită MP‖ din schema 4 (semnalizare reductor) funcţionează cu pâlpâire. La fixarea comenzii pentru mersul ÎNAINTE contactele comutatorului electric sunt în poziţia figurată în schemă şi la lansarea corectă se închide contactul traductorului de presiune f46 rămânând deschis circuitul releului d47.

motor e lectric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. Instalaţia electrică de forţă a motorului ALCO conţine următoarele elemente: a) motorul electric de acţionare a pompei de ungere. d) motor electric de acţionare a pompei de combustibil.b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta I-a c) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă d) întreruperea funcţionării exhaustorului de gaze din carterul motorului. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. LUCRARE DE VERIFICARE Ce asigură instalaţia de telecomandă a motorului principal ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1:d. rezistanţa de încălzire a uleiului. motor electric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. redresoare pentru alimentarea electroventilelor şi a schemei de comandă de protecţie şi semnalizare. motor electric de acţionare a pompei de apă păentru răcirea motorului. electroventilatoare exhaustoare din carterul motorului. b) motor electric de acţionare a pompei de preungere. 2. motor electric de acţionare a pompei de preungere. 2:c 90 . c) motor electric de acţionare a pompei de preungere. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului.

separator principal 3 x 380V. protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. b5 .1 Instalaţia electrică de. d1 . elemente componente Motoarele ALCO sunt folosite la navele din Marina Militară şi Comercială pentru antrenarea generatoarelor electrice de putere mare sau pentru propulsia navelor.2 Instalaţia electrică de. b6 . C3 . Lansarea motoarelor se face cu aer. C5 . b2 .buton „STOP‖ . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO.contactoare ventilatoare exhaustoare de gaze. 1500 rot/min 3. 2465CP. b4 . Schema electrică este prezentată în figurile 3. b1 . semnalizarea de prevenire la depăşirea parametrilor normali de funcţionare şi semnalizare de avarie cu decuplarea sarcinii sau oprirea motorului în cazurile în care depăşirile unor parametrii pun în pericol motorul.contact încălzitor ulei.buton anulare semnalizări.microîntreruptor dispozitiv de rotire. Schema electrică asigură pornirea.1 Instalaţia electrică de. În primul caz se cuplează direct cu axul generatorului iar în al doilea caz se cuplează cu arborele port-etice prin intermediul unui reductor-inversor. C1 .contactor pompă ulei preungere.buton „START‖ . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. C2 . oprirea. 50Hz.7.6. Elementele componente sunt: a1 . reglarea turaţiei. se prezintă tabloul de comandă şi protecţie de la postul local. 91 .buton verificare lămpi de semnalizare. 1000rot/min 3.releu pornire motor diesel.contactor pompă combustibil. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR NAVALE. În fig. 1000rot/min Destinaţie. 3. CUPRINS 3. 2465CP.buton ciupercă „OPRIRE DE AVARIE‖.pornire. b3 .oprire de serviciu. În prezentare s-au păstrat simbolurile şi notaţiile din schemele întocmite de uzina constructoare.1-3.Unitatea de învăţare nr. C4 .

3.1 S chema electrică de comandă şi protecţie la avarie 92 .Fig.

2 S chema electrică de comandă pentru mecanismele auxiliare 93 .Fig. 3.

3.3 Instalaţia electrică de forţă 94 .Fig.

Fig.4 S chema electrică pentru releele de protecţie 95 . 3.

3.Fig.5 Schema electrică de semnalizare optică a acţiunii protecţiei 96 .

6 Schema electrică de semnalizare optică şi acustică l a postul de supraveg here de l a distanţă 97 .Fig. 3.

d5 . treapta a II-a.releu nivel minim apă rezervor expansiune. blocare protecţie pentru formarea presiunii uleiului de ungere (20 secunde).releu supraturare motor. treapta a II-a. d6 . d3 . 3.releu presiune minimă apă.Fig.7 Tabl oul de comandă şi protecţie d2 . d9 .releu de timp.releu de timp rateu pornire (5 secunde). treapta a II-a.releu protecţie generator. d7 . 98 . d10 .releu funcţionare motor.releu oprire motor diesel d4 .releu presiune ulei. d8 .

releu presiune minimă apă.traductor presiune minimă ulei. treapta a II-a (940 C).traductor presiune minimă ulei. .releu nivel minim apă rezervor de expansiune. 9kw. .traductor presiune minimă combustibil (1. treapta I-a. . . treapta a II-a (0. treapta I (1. .siguranţe pompă preungere. În acest scop se pun în funcţiune: pompa de preungere 99 . .traductor temperatură maximă ulei. treapta I (850 C).releu temperatură maximă apă.releu temperatură maximă ulei.m4 m5 m6 r100 s1 s2 . .traductor presiune minimă apă. treapta a II-a. treapta a II-a (890 C). d23 d25 d26 e1 e2 e3 -e5 e6 -e8 e9 -e11 e14 -e15 e16 -e19 e20 -e21 f1 f2 f3 f5 f6 f7 f8 f11 f12 f14 f15 f17 f3 h1 -h23 m1 m2 m3 . 3kw.relee termice de protecţie pompă ulei preungere.85 daN/cm2 ). .traductor supraturaţie motor.traductor temperatură maximă apă. . treapta a II-a. . treapta I.relee termice de protecţie pompă de combustibil.relee pentru verificarea lămpilor de semnalizare.4daN/cm2 ). . .traductor presiune minimă apă. .releu temperatură maximă ulei. . .releu temperatură preîncălzire ulei.tahogenerator măsură turaţie.încălzitor ulei.traductor temperatură maximă apă. .releu temperatură maximă apă.siguranţe circuite de comandă.releu debit ulei preungere.motor electric pompă combustibil.traductor temperatură preîncălzitor ulei (400 C). . . . . . treapta I (890 C).motoare electric exhaustoare de gaze. .56daN/cm2 ). treapta a II-a (0.releu presiune minimă combustibil.4 daN/cm2 ). . . Pregătirea pentru pornire La pregătirea pentru pornire se realizează condiţiile necesare care permit efectuarea lansării motorului.releu presiune minimă ulei. .lămpi de semnalizare.traductor presiune minimă ulei precirculaţie (0. treapta I. .traductor temperatură maximă preîncălzire ulei (950 C). .4daN/cm2 ). .relee termice de protecţie exhaustoare de gaze. . .4daN/cm2 ). . treapta I (0. .electrovalvulă lansare motor.servomotor electric comandă turaţie.electrovalvulă oprire motor.motor electric pompă preungere.siguranţe încălzitor ulei.siguranţe pompă combustibil. 075kw.d11 d12 d13 d14 d17 d3 d20 d21 d22 . . . . . treapta I.siguranţe exhaustoare de gaze. . .traductor temperatură maximă ulei. treapta I. . .

2) este închis.3. 50Hz şi sunt conectate redresoarele de 24V curent continuu. schema de comandă nu este conectată. acţionează releului d2 . este alimentat releul d25 care închide contactul d25 (2-4) (fig. pregătită pentru repetarea pornirii. Pentru temperaturi ale uleiului sub 460 C contactul traductorului f11 (fig.3). şi se întrerupe circuitul releului d1 . Prin apăsarea pe acest buton schema de comandă execută: . Pentru această valoare a presiunii se închide contactul traductorului f 3 (fig. Se întrerupe alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului şi se închide contactul d26 (3-5) din circuitul de lansare. este alimentat electrovalvula s 1 care deschide circuitul de aer de lansare şi motorul se roteşte pentru pornire. Se aprinde lampa de semnalizare h1 (fig.2) prin care pregăteşte circuitul de încălzire a uleiului. 3.ulei. Schema de comandă este alimentată şi se execută în ordine următoarele operaţiuni: . . Prin apăsarea pe acest 100 . se închide contactul d1 (6-8). 19. Când temperatura depăşeşte 460 C traductorul f11 întrerupe alimentarea releului d26 . Toate contactele din circuitul releului de lansare d1 sunt închise şi din acest moment se poate trece la faza următoare. În această poziţie contactul b 2 este închis şi permite executarea pregătirii pentru pornire.este alimentat releul d1 .se menţine apăsarea pe butonul b4 până la pornirea motorului.19. pompa de combustibil şi rezistenţele de încălzire a uleiului. În poziţia tras se închide contactul b1 (9-10) şi se deschide contactul b1 (1-2). 5 secunde şi prin contactul d1 (10-12) sunt alimentate: releul de timp d4 cu întârziere la acţionare de 20 secunde şi releul d3 . presiunea combustibilului este 3. temperatura uleiului este 460 C este de conectat releul d26 şi se închide contactul d26 (3-5). Pornirea motorului Pornirea motorului se face prin apăsarea pe butonul b4 „START‖.1) care marchează prezenţa tensiunii de alimentare a schemei de comandă.5 bari (este închis contactul d3 (3-5)). C2 şi prin închiderea contactoarelor acestora se pun în funcţiune: pompa de preungere ulei şi pompa de combustibil (fig. Iniţial butonul b1 se află în poziţia „împins‖ care corespunde poziţiei „STOP DE AVARIE‖. Se cuplează alimentarea de la reţea 380V. Contactul b1 (9-10) este deschis şi la aplicarea tensiunii de alimentare. . Dacă după 5 secunde motorul nu porneşte. Se deschide d2 (5-6).sunt alimentate bobinele contactoarelor C1 . prin închiderea contactului d1 (2-4) este alimentat releu de timp d2 cu întârziere la acţionare. În acelaşi timp. 3. se automenţine alimentarea releului d2 prin închiderea contactului d2 (1-2) şi prin închiderea contactului d2 (3-4) se aprinde lampa de semnalizare h21 „START RATAT‖.3. Se verifică poziţia „DECUPLAT‖ a virorului. Se alimentează releul d26 şi prin închiderea contactului d26 (2-4) se conectează alimentarea contactorului C3 care cuplează alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului.2). Pregătirea pentru pornire se face prin „tragerea‖ butonului b1 . Pentru a aduce schema în poziţia iniţială. La terminarea pregătirii pentru lansare presiunea uleiului de preungere este 2 bari (se închide contactul d25 (2-4) din circuitul de lansare).19.19.pe liniile q (+24V) şi p (-24V) se aplică tensiunea de alimentare schemei de comandă pentru instalaţia de forţă (fig. Elementele schemei electrice pentru pregătirea pornirii sunt prezentate în figurile 19. se apasă pe butonul b6 „ANULARE SEMNALIZĂRI‖. Presiunea uleiului de ungere creşte treptat până la valoarea de 2 bari.1) din circuitul de lansare şi contactul d25 (1012) (fig.2) şi se aprinde lampa h24 .1 -19.

se întrerupe alimentarea contatoarelor C 1 . Schema revine în faza iniţială de pregătire pentru pornire. Pentru încărcarea în sarcină se accelerează sau se decelerează motorul prin intermediu servomotorului m 5 (fig. se deschide contactul d10 (3-5) prin care se întrerupe circuitul releului de lansare d1. . .preîncălzirea uleiului. C5 prin care se pun în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze m3 . Releul d10 . .combustibil. deschide contactul d10 (7-9) şi se stinge lampa de semnalizare h4 „PREGĂTIRE PORNIRE‖. 101 . Prin acţiunea releului d10 se marchează încheierea fazei de pornire a motorului. Pentru oprirea de avarie se apasă butonul b1 . La terminarea acestei faze sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire a uleiului şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze din carterul motorului. Se închide d10 (10-12) şi sunt alimentate contactoarele C 4 .uleiul de ungere a motorului.uleiul de ungere. Funcţionarea ventilatoarelor exhaustoare de gaze este semnalizată prin aprinderea lămpilor h22 şi h23 (fig. de terminarea pornirii. în această situaţie oprirea este generală pentru toate elementele schemei. C3 şi sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire. Oprirea motorului Pentru oprire voită se apasă pe butonul b5 „STOP‖. c) Supraturaţia motorului diesel. închide contactul d10 (2-4) prin care se permite funcţionarea releelor d20 şi d21 . Funcţionarea motorului Motorul funcţionează cu turaţia de relanti. b) Valorile presiunilor pentru: . este alimentată electrovalvulă s2 care întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.1) care acţionează asupra consumului de combustibil. . Protecţia şi semnalizarea avariilor Prin circuitele de protecţie se urmăresc: a) Valorile temperaturilor pentru: .3). „STOP DE AVARIE‖. Se închid contactele d4 (1-2) din circuitul releului d5 şi contactul d4 (3-4) din circuitul releului d10 .apa de răcire a motorului. Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d3 .apă de răcire a motorului. Prin apăsare pe acest buton se întrerupe alimentarea schemei de comandă şi este alimentată electrovalvulă s2 care comandă oprirea motorului. contactele acestuia revin în poziţia iniţială şi se poate efectua o nouă încercare de pornire a motorului.după 20 de secunde de la pornirea motorului acţionează releul de timp d4 . m4 . se întrerupe funcţionarea exhaustoarelor de gaze. Prin întreruperea alimentării releului d3 se întrerupe şi alimentarea releului d4 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d10 . Se pun în funcţiune pompa de preungere şi pompa de combustibil.3.3. . execută: deschide contactul d10 (11-13).buton se întrerupe alimentarea releului d2 . se închide contactul d3 (3-5).

Prin închiderea contactului d21 (24) se aprinde lampa h5 „Presiune minimă ulei. Se închide contactul traductorului f7 şi este alimentat releul d13 . Prin închiderea contactului d13 (2-4) se aprinde lampa h11 „Temperatură maximă ulei. 3. e) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a.4. Lămpile de semnalizare optică a avariilor sunt prezentate în fig. c) Nivelul apei în tancul de expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. 102 . Treapta I. Prin închiderea contactului d3 (2-4) se aprinde lampa h3 „Presiune minimă combustibil‖ şi prin deschiderea contactului d3 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de decuplare a sarcinii (decuplarea generatorului sau decuplarea reductorului în cazul în care motorul este folosit pentru propulsie). Se închide contactul traductorului de nivel şi este alimentat releul d17 . treapta I-a‖ şi prin deschiderea contactului d20 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Se închide contactul d17 (2-4). se închide contactul traductorului f14 şi este alimentat releul d20 . Treapta a II-a. De regulă alarma semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie.5. Semnalizarea de prevenire Este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale ale parametrilor controlaţi. 3.d) Nivelul apei în rezervorul de expansiune e) Protecţia la avarierea generatorului. Prin închiderea contactului d20 (24) se aprinde lampa h7 „Presiune minimă apă.1 şi fig. d) Presiunii combustibilului a scăzut sub valoarea minimă. Prin închiderea contactului d11 (2-4) se aprinde lampa h10 „Temperatură maximă apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d11 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d13 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Se închide contactul traductorului f15 şi este alimentat releul d21 . În funcţie de gradul avarii. Semnalizarea de avarie şi decuplarea sarcinii motorului Semnalizarea de avarie şi aducerea motorului la mersul în gol se produce atunci când valorile parametrilor controlaţi au ajuns la un nivel de pericol şi prin trecerea motorului la mersul în gol se evită deteriorarea acestuia. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d21 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. f) Presiunea uleiului de ungere a scăzut la valoarea minimă treapta I-a. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are timp suficient pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta I-a. Se închide contactul traductorului f5 şi este alimentat releul d11 . Schema electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în fig. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire depăşeşte valoarea maximă treapta I. Se închide contactul traductorului f12 şi este alimentat releul d3 . este alimentată lampa de semnalizare h15 „Nivel minim apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d17 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. 3.

Motoarele primare sunt prevăzute de asemenea cu sisteme automate de stabilizarea parametrilor de 103 . Semnalizarea de avarie concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului se dă la apariţia uneia sau mai multe din următoarele situaţii posibile: a) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. d14 se execută: .6) Treapta a III-a. se realizează comanda automată a motoarelor primare (turbine sau motoare diesel). Se închide contactul traductorului f3 şi este alimentat releul d7 . . În această situaţie pericolul nu poate fi înlăturat prin trecerea motorului la mersul în gol.semnalizarea local şi la distanţă a avariei. h13 . pe panoul local se aprinde lămpile: h10 „Temperatura maximă apa treapta a II-a‖. Prin alimentarea unuia sau mai multe din releele d5 . Prin acţiunea unuia sau a ambelor relee d12 . d14 care comandă declanşarea întrerupătorului automat urmată de deconectarea generatorului. Se închide contactul traductorului f1 şi este alimentat releul d5 .2 Instalaţia electrică de. b) Presiunea uleiului de ungere a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. c) Turaţia motorului a crescut peste limita de supraturaţie. 3. d6 . d8 . d9 se execută: . h8 . d6 . Se închide contactul traductorului f8 şi este alimentat releul d14 . 1500 rot/min După cum este cunoscut.deconectarea sarcini şi aducerea motorului la regimul de mers în gol realizată prin contactele releelor d12 . în sistemele electroenergetice moderne. h14 . e) Nivelul apei în tancul ale expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. d7 . Se închide contactul traductorului f6 şi este alimentat releul d12 .semnalizarea avariei produsă prin aprinderea uneia sau mai multe din lămpile ale semnalizare: h6 . Se închide contactul şi este alimentat releul d9 . Se închide contactul şi este alimentat releul d8 . Semnalizarea de avarie şi oprirea motorului În acest caz depăşirea parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea motorului. h3 local şi semnalizarea optică şi acustică în postul de supraveghere de la distanţă .oprirea motorului prin întreruperea alimentării releului d3 urmată de închiderea contactului d3 (3-5) şi alimentarea electrovalvulei s 2 care comandă închiderea circuitului de alimentare cu combustibil. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta a II-a. d8 . Se închide contactul traductorului f2 şi este alimentat releul d6 .autoalimentarea releelor d5 . d9 şi menţinerea semnalizării optice după oprirea motorului.Treapta a II-a de protecţie funcţionează la apariţia uneia sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire a crescut până la valoarea maximă treapta a II-a. protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. . d) Funcţionează protecţia generatorului. h12 „Temperatură maximă ulei treapta a II-a‖.3. La postul central funcţionează semnalizarea optică şi acustică (fig.

Informaţiile despre starea acestora se transmit la aparatele de măsură şi la instalaţiile de protecţie şi semnalizare care asigură protecţia agregatelor în cazul regimurilor anormale de lucru. presiunea combustibilului şi depăşirea parametrilor electrici ai generatorului. ş. De regulă darea semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. Semnalizarea de prevenire este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale a parametrilor.temperaturile şi presiunile în sistemele de ungere.8a. Parametrii de bază sunt controlaţi cu ajutorul traductoarelor. presiuni. 1500 rot/min.temperaturile în punctele de sprijin şi lagăre. În sistemele de comandă a turbinelor se realizează controlul permanent a următorilor parametri: . Releul d03 deschide contactul din circuitul releului do4 şi comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 6-7. în dependinţa de nivel de automatizare şi tipul motorului diesel folosit. 104 . . temperaturi. Instalaţia care asigură protecţia motorului primar funcţionează în două trepte: semnalizare de prevenire şi semnalizare de avarie. .sarcina motorului.) care asigură funcţionarea normală a motoarelor primare. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are suficient timp pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi.salinitatea apei. Trebuie să menţionăm că. . .bază (frecvenţă. Deoarece linia d nu este sub tensiune. . în figura 3.temperatura gazelor de evacuare.a. nu sunt controlaţi toţi parametrii enumeraţi mai sus. turaţie. . temperatura apei de răcire.presiunea uleiului în sistemele de ungere. . Semnalizarea de avarie se produce atunci când depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea imediată a motorului. Semnalizarea de prevenire corespunzătoare primei trepte de protecţie. presiunea apei de răcire.presiunea în condensator.turaţia rotorului. de exemplu circuitul care semnalizează depăşirea temperaturii maxime a uleiului de ungere. Funcţionarea circuitelor de semnalizare la depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi este aceeaşi pentru fiecare circuit controlat şi pentru explicarea funcţionării este suficientă prezentarea funcţionării unui circuit. lampa de semnalizare conectată la această linie este stinsă. prezentată în figura 3. În sistemele de comandă a motoarelor diesel se controlează următorii parametri: .8 se prezintă schema de protecţie şi semnalizare folosită pentru un motor diesel tip SKL 312 Kw. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului. . În condiţii normale traductorul de temperatură de pe acest circuit are contactul închis şi este alimentat releul do3. Pentru exemplificare. controlează următorii parametrii: temperatura uleiului de ungere.nivelurile combustibilului şi uleiului.temperaturile şi presiunile în sistemele de răcire.

Alimentare Temperatură bloc maximă ulei ungere semnalizar DG-1 800 e Temperatură maximă de răcire DG-1 850 Presiune minimă apă Alarmă tubulaturi de Parametrii electrici răcire DG-1 0.8 Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizare a motorului diesel: a – semnalizare de prevenire (planşa ½) .09 injecţii sparte DG-1 depăşiţiDG-1 MPa 105 Fig. 3.

106 .

Semnalizare şi blocare .8 Instalatia electrica de protectie si semnalizari a motorului diesel b – Avarie. 3.107 Fig.

Până în această etapă schema de protecţie la avarie a pus în funcţiune semnalizarea optică şi sonoră a avariei având o funcţionare asemănătoare cu schema de semnalizare de prevenire. d38 este alimentat releul de însumare a semnalelor d41. La întreruperea alimentării releului d41 se execută: deschiderea contactului d41 din circuitul releului de însumare d29 şi întrucât sunt deschise contactele d36. schema acţionează pentru oprirea motorului diesel. În acest scop se închide contactul d41 din circuitul releului d42 108 . d39 se întrerupe alimentarea acestui releu urmată de punerea în funcţiune a releului de pâlpâire şi a soneriei. La revenirea parametrului în limite normale. Lampa de semnalizare prin contactele d03 (6-5). Se comută contactul d38 în poziţia 6-7 şi lampa de semnalizare h40 este conectată la linia b. Releul de pâlpâire închide şi deschide periodic contactul său d31 şi astfel pe linia b se aplică un semnal de tensiune intermitent. În acelaşi timp se deschide contactul d38 din circuitul releului d41 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. în cazul protecţiei la avarie. se închide contactul traductorului şi este alimentat releul d38. Se închide contactul do3 din circuitul releului do4 pregătind funcţionarea acestuia şi se comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 5-6 şi lampa de semnalizare este conectată la linia b. În caz de avarie. de exemplu scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă. lămpile de semnalizare h37 şi h40 sunt conectate la linia d şi sunt stinse. 3. Ca urmare prin închiderea contactelor normal închise ale releului d29 sunt alimentate releul de pâlpâire d31 şi soneria h32. Releul d29 fiind alimentat se deschid contactele sale şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. pe timpul luării măsurilor corespunzătoare. d38. Închiderea contactului d41 din circuitul releului d29 permite alimentarea acestuia şi blocarea funcţionării releului de pâlpâire şi a soneriei. semnalul sonor poate fi întrerupt de operator prin apăsarea pe butonul b24 ―Anulare semnal acustic‖. În acelaşi timp prin închiderea contactului do4 din circuitul releului de însumare a semnalelor d29 se reface alimentarea acestui releu. Funcţionarea alarmei sonore şi aprinderea cu intermitenţă a lămpii ho5 avertizează personalul de serviciu despre depăşirea parametrului controlat de acest circuit.La depăşirea limitelor parametrului controlat (temperatura uleiului de ungere) se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului do3. Tensiunea aplicată pe linia c realizează alimentarea releului do4 care îşi închide contactul propriu de automenţinere şi comută contactul do4 în poziţia 6-7. Lampa ho5 se stinge. Semnalizarea de avarie corespunzătoare treptei a IIa de protecţie. do4 (6-7) este conectată la linia a (+24v) şi iluminarea cu pâlpâire se transformă în iluminare constantă care se va menţine până la revenirea parametrului controlat în limitele normale.b controlează parametrii: supraturaţia motorului diesel şi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea limită minimă. se închide contactul traductorului. La apăsarea pe acest buton este alimentat releul d24 şi prin închiderea contactului său se aplică tensiunea (+24v) pe linia c. În acelaşi timp se deschide contactul do3 din circuitul releului de însumare d29 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. După avertizare. prezentată în fig. Lampa de semnalizare conectată la linia b va funcţiona cu pâlpâire. este alimentat releul do3 şi se comută contactul acestui releu în poziţia 6-7. La funcţionarea normală contactele traductoarelor de turaţie şi de presiune minimă sunt deschise şi ca urmare nu sunt alimentate releele d35. În continuare.8. Prin contactele normal închise ale releelor de semnalizared35.

Releul d43 prin închiderea contactelor sale alimentează electromagnetul EM de aducere a cremalierelor pompei de injecţie în poziţia de debit nul şi de asemenea alimentează electrovalvula EV care întrerupe alimentarea cu combustibil. 2: d. optică şi decuplarea reductorului. d) oprirea motorului. b) semnalizarea acustică. pentru întreruperea alarmei sonore se apasă pe butonul b24. d) semnalizarea acustică. Este alimentat releul d24 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea pe linia c. b) reducerea automată a turaţiei până la valoarea corespunzătoare mersului la ralanti. Ca şi în cazul precedent. Totodată prin închiderea contactului d39 din circuitul releului de însumare a semnalelor. se restabileşte alimentarea acestui releu şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei.şi acesta cu temporizare îşi închide contactul din circuitul releului d43. c) mărirea presiunii pompei de ungere. La scăderea presiunii uleiului de ungere a motorului de antrenare a generatorului până la limita minimă treapta a I-a. Urmare a acestor acţiuni motorul se opreşte. optică şi oprirea motorului. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică. Este alimentat releul d39 care închide contactul său de automenţinere şi comută contactul comutator în poziţia 6-7. optică şi reducerea turaţiei până la valoarea de ralanti. pentru verificarea integrităţii filamentelor lămpilor de semnalizare. Încetează funcţionarea cu pâlpâire şi lampa are iluminare continuă până la restabilirea situaţiei normale. c) mărirea debitului de ungere. d29. Pe durata apăsării pe acest buton se aprind toate lămpile de semnalizare din schema de protecţie indicând starea normală de funcţionare ale acestora. TEST DE AUTOEVALUARE 1. LUCRARE DE VERIFICARE Care este destinaţia semnalizării de prevenire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: a. Prin aceasta lampa de semnalizare h40este conectată la lina a. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d30 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea +24V pe lina d. 109 . La scăderea presiunii de ungere a motorului până la valoarea minimă treapta a II-a. La pregătirea instalaţiei de protecţie. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică şi optică. 2. se apasă pe butonul b30.

Tabelul 4. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE CUPRINS 4.56 0.2 Elementele sistemului de automatizare 4.1. 5000 Instalaţia de automatizare MONARCH produsă de firma WEISHAUPT echipează caldarinele navelor cu abur tip CAVNO 250.1.570 - 110 . Funcţionarea instalaţiei în regim automat 4.4.450 5.8 1.75 1. funcţionează cu combustibil lichid şi este de construcţie acvatubulară verticală. .10 1.3 0. Acest tip de caldarină este destinat producerii aburului suturat la presiunea de 7 bar. .3 Pregătirea pentru pornire 4. Caldarina cu abur CAVNO 250.1 se prezintă variantele constructive şi principalele caracteristici tehnice. 1000.2 2. În tabelul 4.980 4. . .5 - Presiunea de lucru bar Vo lu mul spaţiului de vaporizare m3 0. . Caldarina cu abur CAVNO 250. Debit nominal abur kg/h 250 500 800 1000 1250 1600 7 Suprafaţa de încălzire m2 9 17 26 29 37. .1.4 2.210 5.5 - Greutatea fără apă kg 2.de a enumera operaţiunile care trebuie executate pentru pregătirea de pornire şi funcţionare în regim automat şi manual.Unitatea de învăţare nr.6 Preîncălzirea combustibilului 4. . .7 Protecţiile caldarinei OBIECTIVE .25 - Vo lu mul de apă m3 0.de a descrie elementele de automatizare ale caldarinei.800 6.5 2.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual 4.de a identifica importanţa semnalizărilor şi a măsurilor care trebuie luate. 4. 5000 4.

Capetele ţevilor fierbătoare sunt sudate de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane pentru tamburul inferior 6 şi superior 15. Bolta focarului 9 sudată de conul de focar se continuă în partea superioară cu tubul de flacără 10 celălalt capăt al tubului de flacără se sudează de partea superioară a plăcii tubulare inferioare 11.valvula pentru presostat 18. 4.300 12. sunt sudate aripioare de tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar.1.6 2. . Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de alimentare 5 amplasate pe tamburul inferior.8 6 6. respectiv oprirea. Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de curăţire a funinginii 4. pe capacul bombat 16.700 10. Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară supravegherea din compartimentul în care este amplasată.valvula principală de abur 22.valvula auxiliară de abur 19. Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către regulatorul cu flotor magnetic 17 care urmăreşte nivelul apei în caldarină ş i comandă pornirea. În acest fel toate ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere. sunt montate: .5 9. Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical. Spre exterior acest spaţiu este închis de centura colectoare 12 prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta în vederea curăţirii ţevilor. De aici apa ajunge la distribuitoarele 1 din tamburul superior şi umple caldarina până la nivelul de lucru. Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la exterior o temperatură maximă de 60o C faţă de mediul ambiant.robinet de evacuare în atmosferă 21. .400 2500 340 4000 5000 66 80 98 2 2. . 111 . făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze dintre tamburi. schimbul de căldură făcându-se pe toată suprafaţa ţevilor În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică unit în partea inferioară printr-un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului inferior. Între ţevile de la marginea tubului de flacără.600 Principalele elemente constructive ale caldarinei sunt prezentate în fig. . iar la partea superioară cu o flanşă 2 pentru cuplarea la tubulatura de evacuare a gazelor. perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor. În partea de sus a tamburului superior. pompelor de alimentare cu apă.valvula dublă de siguranţă 4. fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13.5 8. unul deasupra celuilalt.

112 Fig.1 .4.Principalele elemente constructive ale caldarinei CAVNO .

Reglarea combustibilului şi a aerului sunt corelate astfel încât să se facă o ardere completă. conducta de retur combustibil 9. .diuza 1.transformatorul de aprindere 10.traductoare de nivel pentru alimentarea cu apă. .conductă pentru scurgerea surplusului de combustibil. 9 . 113 . debitul de aer necesar arderii.flanşă articulată în balama 15.ventilatorul 3.preîncălzire combustibil. . . . . . 2 . .difuzor 21. .cutia 4 de control a arzătorului şi vizorul cu geam.electromotorul 1 de antrenare a ventilatorului şi pompei de combustibil.întrerupător 14. 3 . 8 .două diuze 23 pentru pulverizarea combustibilului în focar. Elementele din schema circuitului de combustibil sunt: 1 .tubul de flacără 22.contactor 19. . .servomotorul 2 de poziţionare a clapetei de aer. 12 . ceea ce indică o ardere completă.arzător.conducta de alimentare a diuzei 1.electrovalvulă diuza 1.valvulă cu bilă pentru diuza 2.2 constituie elementul de bază care asigură: pulverizarea combustibilului. . .conductă retur combustibil diuza 1. 7 . La reglare se urmăreşte ca în gazele de ardere să fie cantitatea maximă de CO2 .3.placa de borne 12 pentru conexiuni electrice cu circuite exterioare.electrovalvulă diuza 1.cablurile 13 pentru alimentarea electrozilor de producere a scânteii electrice. Arzătorul.clapeta de aer 6. 10 . reductor 11 pe conducta de alimentare cu combustibil. 4 . . iniţierea aprinderii şi controlul flăcării.tabloul cu elemente de comandă automată şi manuală . conducta de combustibil sub presiune 18. 5 .două electrovalvule 16 şi 17 pe circuitele de alimentare a diuzelor. prezentat în figura 4.valvulă piston diuza 1. . 11 . .valvulă cu bilă pentru diuza 1.celulã fotoelectricã 7 pentru sesizarea flacărei. Schema circuitului de combustibil este prezentată în figura 4. Arzătorul cuprinde într-o construcţie compactă următoarele elemente: .4.pompa de combustibil 8.traductoare de presiune . 6 .2 Ele mentele sistemului de automatizare Instalaţia de automatizare tip MONARCH utilizată pentru caldarină se compune din: .diuza 2.conducta de alimentare a diuzei 2. .

pompă combustibil acţionată de axul electromotorului arzătorului.2.3 .13 .filtru. 4. . Pompa trimite combustibil la diuza 1 şi pentru că returul este deschis nu se formează presiune şi ca urmare valvula cu bilă închide 114 . 14 .Schema circuitului de combustibil În absenţa tensiunii electrice de alimentare electrovalvula 10 este deschisă iar electrovalvula 11 este închisă.Arzătorul MONARCH Figura 4. Fig.

Funcţionarea diuzei 2 este condiţionată de presiunea aburului debitat de caldarină şi asigură capacitatea maximă a arzătorului atunci când presiunea aburului este scăzută. La atingerea unei anumite valori a presiunii aburului debitat de caldarină (circa 5.4.4 . Pentru mărirea flacărei se comandă mai întâi servomotorul clapetei de aer pentru fixarea acesteia în poziţia de debit maxim.pulverizarea combustibilului prin diuza 1. Pentru mărirea flacărei se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 2 prin alimentarea electrovalvulei 11 care deschide circuitul de combustibil spre această diuză. II .30 bar sub acţiunea căreia este învinsă acţiunea resortului valvulei cu piston 9 şi diuza 1 lucrează pulverizând combustibil în focar. se comandă întreruperea funcţionării diuzei 1 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 10. 4. Servomotorul clapetei de aer. Electromotorul arzătorului acţionează ventilatorul care realizează debitul de aer necesar.debit maxim. Fig. De asemenea nu funcţionează nici diuza 2 întrucât este închis circuitul de combustibil spre această diuză. Pentru funcţionarea diuzei 1 se comandă alimentarea electrovalvulei 10 şi se închide circuitul de retur combustibil. În perioada în care funcţionează numai diuza 1 clapeta de aer este deschisă pentru debit parţial.închis. III .conectat circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 2 (în schema generală contactul are simbolul b 39). I . Clapeta de aer este acţionată de un servomotor electric prin care se asigură debitul de aer necesar. 7 bar. Spre focar debitul de aer este reglat de o clapetă astfel încât să se facă o ardere completă. 115 . Prin închiderea circuitului de retur se formează o presiune de circa 4 . astfel: IV . prezentat în figura 4.debit parţial.Servomotorul clapetei de aer Prin contactele electrice acţionate de came se marchează poziţiile clapetei de aer. Reglarea debitului de aer. antrenează concomitent ºi un ax cu came prin care se acţionează contacte electrice de tip microîntrerupătoare. Arzătorul continuă să lucreze cu diuza 1 şi când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. Când ambele diuze lucrează arzătorul funcţionează la capacitate maximă.5 bar) se comandă închiderea diuzei 2 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 11. Corespunzător acestei poziţii se închide contactul acţionat de cama I care face posibilă intrarea în funcţiune a diuzei 2.

În poziţia clapetei de aer corespunzătoare debitului maxim. Programatorul din momentul dării comenzii de pornire este alimentat prin bornele 1 şi 2.contact de uşă.electrovalvula diuzei 2. Se închide în poziţia în care arzătorul este rabatat spre focar. 116 . Acest micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale de timp programate se dau comenzi de acţionare celor 13 microîntrerupătoare notate în schemă de la I la XIII. De la borna 1 prin contactele închise br.servomotorul clapetei de aer. VIIIb. Comanda de schimbare a poziţiei clapetei de aer este dată de releul d35 care prin contactul său comutator întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi aplică tensiunea de alimentare a celei de a doua înfăşurare.1 comandă funcţionarea caldarinei în regim automat stabilind etapele necesare pentru pornire şi în continuare. Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron SM. puterea electromotorului are diferite valori. Fig. . .5 .transformator de aprindere.Schema electrică a arzătorului este prezentată în figura 4. În figura 4. . Pentru fixarea clapetei în poziţia de debit maxim se întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi se alimentează a doua înfăşurare. Fiecare microîntrerupător dispune de două contacte a şi b din care unul este normal închis iar celălalt normal deschis. IXa tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8.Schema electrică a arzătorului. condiţionând funcţionarea instalaţiei de această poziţie a arzătorului.7 diagrama secvenţială de acţionare a contactelor pe durata unui ciclu.m 24 .5 Simbolizarea elementelor schemei coincide cu simbolurile date în schema electrică generală şi reprezintă: .f 36 .electrovalvula diuzei 1. prezentate în tabelul 4. supraveghează menţinerea flacărei.m 19 . Pentru tipuri diferite de caldarine.s 27 . b 0 . . axul cu came închide contactul b 32 care permite funcţionarea diuzei 2 pentru mărirea flacăre. 4.traductor fotoelectric pentru sesizarea flacărei. Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziþia contactelor se inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se închide.6 se prezintă schema electrică a programatorului iar în figura 4.s 32 .m 17 . La alimentarea uneia dintre cele două înfăşurări servomotorul stabileşte clapeta de aer în poziţia de debit parţial. . pe durata funcţionării caldarinei.electromotorul arzătorului.1. Programatorul LAE .

prin bobina releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a doua bornă a puncţii redresoare. se alimentează releul d49 şi se închide contactul d49 (13-14). La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina releului prin contactul căruia tensiunea de la borna 8 se aplică şi la borna 4.6 . Nulul tensiunii de alimentare de la borna 2. contactul traductorului b49 este închis. d49. 4. 117 .La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis. După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide XIIb realizând un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul a. închide contactul ar3 prin care se aplică tensiuneala borna 3. se comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune micromotorul SM. De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul în care lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. I. În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1. Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul ar1 prin care şuntează contactele VIIIb şi IXa.3. tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. Fig. II-a se aplică faza tensiunii de alimentare la puntea redresoare. Prin contactele închise e14.r.aerisirea focarului. Faza de prepurjare (aerisire a focarului) are o durată minimă t1 = 30 secunde şi maximă t1 + t2 = 60 secunde.Schema electrică a programatorului LAE – 1 Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape .

Se închide contactul XIb şi prin fr1 se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR. 4. La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de aprindere. În prezenţa flacărei semnalul de tensiune de la ieşirea amplificatorului alimentează bobina releului FR. în a doua poziţie. Dacă în acest interval de timp. Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în poziţia din schemă aprinderea este comandată imediat. tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 5 şi se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a combustibilului în focar. contactul se pune pe poziţia din stânga. Se produce aprinderea combustibilului.7 . Pentru deblocare se apasă pe 118 . După 3 secunde se închide contactul VII. Apariţia flacărei este aşteptată un timp t3 . După acest timp se deschide contactul IIa şi se întrerupe alimentarea releului AR. denumit perioadă de siguranţă.Diagrama secvenţial ă a contactel or pe perioada unui ciclu. După 2 secunde de la darea comenzii de aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul semnalului dat de fototraductorul LF. Condensatorul montat în paralel cu releul AR asigură menţinerea anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării. Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flacărei. nu este confirmată aprinderea. După confirmarea aprinderii se continuă funcţionarea programatorului. Fig. releul AR declanşează şi prin declanşarea contactelor sale opreşte funcţionarea caldarinei şi blochează funcţionarea programatorului.După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 6. comanda de aprindere se dă după închiderea contactului IVb la expirarea timpului t 1 + t2 .

Se pune în funcţiune micromotorul SM care funcţionează până la secunda 14 aducând cele 13 micro-contacte în poziţia iniţială şi fiind pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare. Acest sistem comandă pornirea pompelor de alimentare când se ajunge la nivelul inferior de 119 . Prin comutarea contactului ar2 se reia funcţionarea programatorului de la secunda 93. după confirmarea aprinderii se continuă programul. . este deconectată alimentarea micromotorului SM şi programatorul se opreşte. Traductorul de nivel controlează nivelul apei în caldarină. 7 bar. Traductoarele de presiune asigură funcţionarea caldarinei în regim automat şi protecţia la depăşirea presiunii maxime a aburului.nivelul minim de avarie (e67a).realizează protecţia caldarinei la depăşirea presiunii nominale.permite pornirea arzătorului atunci când presiunea aburului este mai mică de 3.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a caldarinei.butonul b12 programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele descrise până în prezent. La apropierea de valoarea nominală. . Simbolurile din paranteză sunt cele folosite în schema electrică generală. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9.e74 .nivelul superior de lucru (e61). În situaţia normală. Arzătorul lucrează la capacitatea maximă cu ambele diuze în funcţiune.e72 . iar la secunda 93 se deschide contactul VIa. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 6 şi se deconectează circuitul de aprindere. Când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. Pentru o presiune care depăşeşte 7.controlează presiunea combustibilului. La scăderea acesteia sub valoarea nominală se pune în funcţiune alarma sonoră şi optică.e14 .nivelul maxim de avarie (e67b). .5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a diuzei 2. În continuare la secunda 89 se deschide contactul III. La defectare. Sistemul de alimentare cu apă al caldarinei menţine nivelul de lucru între cel superior şi inferior primind informaţii de la traductoarele de nivel e61 şi e64. tensiunea de la borna 4 se aplică şi la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului. aparatul se înlocuieşte cu unul de rezervă. 5. conexiunea cu celelalte aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize montate pe conductoarele de conexiuni. . 7 având ca urmare întreruperea funcţionării arzătorului. se deschide contactul traductorului e14. . Simbolurile cu care sunt notate în schema electrică generală şi funcţiunile traductoarelor de presiune sunt: .e35 . Traductorul de nivel de tip MOBREY sesizează nivelul apei prin deplasarea pe verticală a unui magnet împins de un flotor. În funcţie de poziţiile acestui magnet sunt acţionate contactele traductorului de nivel.5 bar şi comandă oprirea arzătorului atunci când presiunea aburului are valoarea nominală 7 bar. când aburul ajunge la presiunea de 5. Programatorul LAE-1 reprezintă un aparat închis ermetic.nivelul inferior de lucru (e64). La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib. astfel: . .permite funcţionarea diuzei 2 la pornire şi utilizarea arzătorului la capacitatea maximă pentru scurtarea duratei de ridicare a presiunii aburului. 4. Se întrerupe alimentarea releului AR şi prin deschiderea contactelor acestuia se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3.

3 Pregătirea pentru pornire Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de distribuţie prin închiderea întrerupătoarelor trifazate a02 şi a02a. Se aprind lămpile de semnalizare: h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖. 21.a se închide contactul d68 (23-24) şi se menţine în această situaţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele normale de lucru. Tabloul de comandă a pompelor de alimentare cu apă nu face parte din instalaţia MONARCH. Aplicarea tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpilor h04. La revenirea în limite normale a 120 . permite. iniţial prin contactul d60 (53-54). h73 ―Presiune maximă abur‖. contactele traductorului de nivel maxim şi minim de avarie. Acest întrerupător montat în afara compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta. În schema de pornire din fig. h75 ―Presiune scăzută combustibil‖ şi funcţionează alarma sonoră. h05. 3. pentru valoarea normală a presiunii combustibilului. d se prezintă schema electrică de automatizare a caldarinei MONARCH. Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale. contactul traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al releului d74.8 a.lucru şi oprirea acestora la atingerea nivelului superior de lucru. se comandă oprirea instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. b.. c.8. prin deconectarea sa. De asemenea.8d). Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea limitelor maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei). Se deschide contactul d72 (31-32). releul d67 este alimentat şi prin contactele d67 (5-6). Este în poziţia închis întrerupătorul b08. În situaţia în care se ajunge la nivelul de avarie minim sau maxim. La pornire presiunea aburului este nulă. prin contactele traductorului se comandă oprirea funcţionării caldarinei. Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări (fig. Arzătorul este rabatat spre focar şi ca urmare contactul de uşă b0 este închis. întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se sesizează incendiu sau altă avarie produsă în compartimentul caldarinei. În figura 4. prin încetarea acţionării întrerupătorului b60. contactul traductorului de presiune maximă de avarie e72 este închis şi iniţial prin contactul d60 (43-44) este alimentat releul d72 după care alimentarea se menţine prin propriul contact d72 (13-14). 4. Se stinge lampa de semnalizare h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖ şi la întreruperea alimentării releului d60. ulterior prin propriul contact d74 (13-14). Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia zero după întreruperea acţionării. h06 pentru s istemul de forţă trifazat şi h07 pentru schema de comandă. e67a şi e67b sunt închise. se stinge lampa de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ şi în schema din figura 3.8.a se închide contactul d72 (23-24) care rămâne în această poziţie permiţând pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu depăşeşte limita maximă. d60 (33-34) este alimentat releul d68. Este alimentat releul d60 de restabilire a situaţiei normale pentru schema de semnalizare. Se deschide contactul d74 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. se menţine alimentarea releului d68 prin propriul contact d68 (13-14).

8b. Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. este alimentat releul d2 care în continuare îşi menţine alimentarea prin contactul propriu d2 (13-14). Se pune în funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la borna 3 a programatorului. apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface situaţia normală şi se întrerupe semnalizarea. programatorul este alimentat prin bornele 1 şi 2. În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în regim automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare prezentată în figura 4.8a) pe poziţia 1 ―Iniţiere‖.8a). semnalizarea continuă să funcţioneze. 121 . b2.8. Intră în funcţiune ventilatorul care introduce aer pentru purjarea focarului şi eliminarea eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14 şi releului d49 tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului.4.8c) pe poziţia AUTOMAT sau MANUAL. Pentru pornire. Prin contactele închise d2 (33-34). La alegerea acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 ―AUTOMAT‖. Urmărind schema prezentată în fig. instalaţia este pregătită pentru funcţionare.parametrului care a declanşat protecţia. Funcţionarea instalaţiei în regim automat Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. 4. d40 (14-13) se aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1 a programatorului. Pentru revenirea schemei în situaţia normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat cauza care a declanşat semnalizarea. Este alimentat releul d40 care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele pentru funcţionarea în acest regim. Din momentul dării comenzii de pornire. Faza I Prepurjarea. De asemenea este închis şi contactul d49 (13-14) în cazul în care caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul folosirii combustibilului greu acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. Se obţine în acest mod scurtarea duratei de ajungere la parametri nominali de încălzire. După efectuarea operaţiunilor prezentate. Nulul tensiunii de alimentare este conectat permanent la borna 2 a programatorului. tensiunea care apare la borna 3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi servomotorului clapetei de aer m24. după care comutatorul b2 se trece pe poziţia 2 ―Conectat‖. La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis (fig. 4. De la borna 1 tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. Ca urmare. se trece iniţial comutatorul b2 (fig. Concomitent se deschide contactul d2 (51-52) şi se întrerupe lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului b39 (fig. 21. 4. Programatorul LAE-1 intră în funcţiune şi comandă în continuare secvenţele fazelor de aprindere cu durata totală a circuitului de 14 secunde. 4. prin închiderea contactelor principale ale contactorului C22 este pus în funcţiune electromotorul arzătorului m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial. Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea diuzei 2 pentru ca arzătorul să lucreze la capacitatea maximă până când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale.

122 .

123 .

124 .

125 .

În acelaşi timp axul electromotorului antrenează şi pompa de combustibil care realizează presiunea necesară. axul cu came al servomotorului comandă închiderea contactului b32. programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin contactele închise d40 (33-34). d16 (13-14) este alimentată electrovalvula s27. În situaţia normală. După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii electrice. Faza II-a Aprinderea. Se închide contactul auxiliar C22 (23-24) care pregăteşte circuitul de aprindere. De la borna 7 prin contactele închise d40 (53-54). programatorul opreşte funcţionarea arzătorului. Funcţionarea diuzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. Electrovalvula închide circuitul de retur al combustibilului şi presiunea creată pune în funcţiune diuza 1 care pulverizează combustibilul în focar. Este alimentată electrovalvula s32 care deschide circuitul de combustibil spre diuza 2. rezultă că faza de prepurjare are durata 30 60 secunde. la secunda 89 se comandă întreruperea tensiunii la borna 6 şi ca urmare se deconectează circuitul de aprindere iar la secunda 93 se întrerupe funcţionarea programatorului. Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei diuzei 2 de la borna 7 a programatorului prin contactele închise d40 (83-84). b32. În continuare. contactul traductorului e35 închis pentru presiuni sub 5. după confirmarea aprinderii se continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a programatorului. scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se produce aprinderea.5 bar. programatorul îşi continuă programul. din prezentarea funcţionării programatorului. În această poziţie a clapetei. Din prezentarea funcţionării programatorului LAE-1. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului. C22 (23-24) este alimentat releul d15. Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8-5) şi se alimentează: releul d16. este alimentat releul d35. prin contactele închise d40 (43-44). Releul d35 comută contactul său din circuitul servomotorului m24 şi comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13-14) şi d30 (23-24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după deconectarea releului d16. Arzătorul funcţionează la capacitatea maximă şi presiunea aburului creşte continuu. După confirmarea aprinderii. s27. Din acest moment funcţionează ambele diuze asigurând capacitatea maximă de lucru a arzătorului. transformatorul de aprindere m17 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. b33. Faza III-a Mărirea flacărei. urmând ca la reluare să se parcurgă din nou toate etapele. După parcurgerea primei faze programatorul aplică tensiunea la borna 6 a programatorului. La intrarea în funcţiune a diuzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28 ―Funcţionare treapta I-a‖. 126 . Se închide contactul d16 (13-14) pregătind pentru funcţionare circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 1.Funcţionarea arzătorului este semnalizată de aprinderea lămpii h18. Între electrozi de aprindere apare scânteia electrică. Dacă în perioada de siguranţă nu se produce aprinderea. În prezenţa aerului.

La atingerea valorii de 4-4. Se întrerupe funcţionarea diuzei 2 şi arzătorul lucrează în continuare cu capacitate redusă.5 bar.5 bar iar traductorul de presiune e14 îşi deschide contactul pentru valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide când presiunea scade sub limita de 3. Se aprinde lampa de semnalizare h39 ―MANUAL‖. 4. b39. După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când presiunea aburului a ajuns la valoarea nominală. În această poziţie a clapetei axul cu came deschide contactul b32 şi se întrerupe circuitul de alimentare al electrovalvulei s32. La această valoare a presiunii aburului se deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9 a programatorului.5 bar. În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în poziţia iniţială 1-3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia corespunzătoare de debit parţial. Dispariţia flacărei este sesizată de fototraductor şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând programatorului. presiunea aburului începe să scadă treptat ca urmare a utilizării lui în instalaţia de încălzire a compartimentelor navei. se pune pe poziţia 1 ―MANUAL‖. Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea contactelor sale se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin acţionarea contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim manual. Se reia funcţionarea programatorului din momentul întreruperii la secunda 93 şi se continuă până la secunda 14. Releele diferenţiale de presiune sunt astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul la depăşirea limitei de 5. 5 şi 7 având ca urmare: întreruperea alimentării contactorului C22 şi deconectarea electromotorului arzătorului. În această perioadă contactele celor 13 microîntrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind circuitele pentru o nouă reluare a programului. Comutatorul de alegere a regimurilor de lucru.5-7 bar. Instalaţia nu porneşte. Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea.5 bar şi închide contactul când presiunea este mai mică de 4-4. apropiată de presiunea nominală. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar.Reducerea flăcării. traductorul de presiune e35 îşi deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului d35. 4. Oprirea caldarinei. Urmează o nouă perioadă de funcţionare care se va întrerupe automat atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o funcţionare ciclică a arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului în limitele 3. având în funcţiune numai diuza 1. Când presiunea aburului ajunge la valoarea de 5. Reluarea ciclică a funcţionării. 127 . Ciclu de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la limita de 3.5 bar şi se închide contactul traductorului e14. Prin închiderea contactului traductorului e14 se reia funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele prezentate anterior. 7 bar. Închiderea contactului e35 face posibilă funcţionarea treptei a doua la reluarea ciclului de lucru.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil toate operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire. întreruperea alimentării electrovalvulei s27 şi încetarea funcţionării diuzei 1.5 bar se închide contactul traductorului e35.

În continuare. Se fixează iniţial b2 pe poziţia 1 şi se alimentează releul d2. b26. releul d16 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. axul cu came închide contactul b32 şi se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53-54). Faza a III-a Mărirea flacărei. Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 ―Conectat‖ şi prin contactele d2 (33-34). Prin închiderea contactelor d30 (13-14) şi d30 (23-24) se menţin alimentările pentru electrovalvula s27 şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a deconectării circuitului de aprindere. b26. Schema este astfel concepută încât să se asigure ordinea normală a operaţiunilor şi nu se poate trece la faza următoare decât după executarea fazei precedente. Faza I. Tensiunea înaltă de la transformator se aplică la electrozi şi se produce scânteia electrică. b29. b32. În regimul de lucru manual programatorul LAE-1 nu este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest regim. Servomotorul m24 deschide clapeta de aer pentru debit parţial şi prin închiderea contactelor principale C22 porneşte electromotorul ventilatorului. Se închide contactul C22 (13-14) prin care se menţine alimentarea contactorului C22 în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. d16 (23-24) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d35.Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaşi comutator b2. Se întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare h4 ―Blocare‖ şi se închide contactul de automenţinere a alimentării d2 (13-14). d16 (13-14) se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s27 care prin închiderea returului de combustibil pune în funcţiune diuza 1. d40 (71-72). Faza a II-a Aprinderea. De asemenea se închide contactul C22 (23-24) şi se permite alimentarea circuitului de aprindere în faza următoare. prin conectarea manuală într-o anumită ordine a întrerupătoarelor. Când clapeta a ajuns în poziţia de debit maxim. În acelaşi timp cu alimentarea electrovalvulei s27 este alimentat şi releul d30. Este alimentat releul d15 şi acesta cu temporizare închide contactul d15 (5-8) prin care se alimentează transformatorul de aprindere m17. 128 . Pentru mărirea capacităţii de lucru a arzătorului se conectează întrerupătorul b29. Se conectează circuitul de aprindere prin închiderea întrerupătorului b15. Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator. b29. b2 poziţia 2 se aplică tensiune la schema de comandă. Prepurjarea. Funcţionarea diuzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de semnalizare h 28 ―Funcţionare treapta I‖. Se aprinde lampa h18 care indică funcţionarea electroventilatorului. Prin contactele închise d38 (43-44). Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc circuitele de alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer prin contactele închise d38 (13-14). Prezenţa aerului. se execută fazele aprinderii. Releul d16 închide contactele d16 (13-14) şi d16 (23-24) pregătind momentul următor. Durata fazelor este stabilită de operator. Se introduce aer în focar şi se execută prepurjarea acestuia pentru eliminarea gazelor rămase de la funcţionarea anterioară. a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de diuza 1 realizează aprinderea şi apariţia flacărei. Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul b26 şi prin contactele închise d38 (23-24). Acest releu prin comutarea contactului său din circuitul servomotorului m24 comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim.

Caldarina poate utiliza drept combustibil motorina (combustibil diesel) sau păcura (combustibil greu). Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică numai în situaţia în care sistemul automat nu funcţionează. Prin acţiunea traductorului de temperatură e47 se menţine temperatura combustibilului între limitele normale. Traductorul de temperatură e45 are un rol de protecţie.Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă. Funcţionarea diuzei 2 este semnalizată de lampa h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de asemenea de către operator. Traductorul b49 semnalizează temperatura minimă a combustibilului. În continuare. se închide contactul d49 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h50 ―Temperatură minimă combustibil‖. urmarirea flacărei se face de către operator care în cazul dispariţiei flacărei intervine prin comenzi manuale pentru oprirea instalaţiei. Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este permanentă în situaţia în care se lucrează în regim manual. pe durata de funcţionare a arzătorului. Prin contactele principale ale contactorului C45 sunt conectate rezistenţele trifazate de încălzire a combustibilului. se deschide contactul d49 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii h50. Când temperatura combustibilului ajunge la limita superioară de lucru. 4. 129 . contactorul C45 deconectează rezistenţele de încălzire şi prin închiderea contactului d47 (31-32) funcţionează lampa de semnalizare h51 ―Temperatură maximă combustibil‖. În cazul în care se foloseşte motorina preîncălzirea acesteia nu este necesară şi comutatorul b44 se pune în poziţia 1 ―Deconectat‖. este alimentat releul d47 care prin închiderea contactului d47 (13-14) stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C45. Se deschide contactul d49 (13-14) se întrerupe circuitul între bornele 8 şi 9 ale programului şi prin aceasta se comandă oprirea instalaţiei. Dacă se foloseşte combustibil greu (păcură) acesta la temperaturi scăzute îşi măreşte vâscozitatea şi pentru funcţionarea normală a diuzelor de pulverizare a combustibilului în focar. În cazul în care temperatura combustibilului depăşeşte cu circa 400 C limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e45 care deconectează instalaţia de încălzire. traductorul e47 îşi deschide contactul. Contactul său se deschide când temperatura coboară sub valoarea minimă de la care pentru funcţionarea normală a diuzelor este necesară preîncălzirea.6 Preîncălzirea combustibilului Instalaţia electrică de preîncălzire a combustibilului este prezentată în fig. Pe durata funcţionării este aprinsă lampa de semnalizare h46 ―Preîncălzire combustibil‖.8c. Când temperatura scade sub limita inferioară se închide contactul traductorului e47. se întrerupe alimentarea releului d47. Urmărind continuu funcţionarea operatorul intervine pentru reducerea capacităţii arzătorului prin scoaterea din funcţiune a diuzei 2 atunci când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale si întreruperea funcţionării arzătorului când presiunea aburului are valoarea nominală. este necesară preîncălzirea combustibilului pentru reducerea vâscozităţii. 4. Prin deschiderea contactului b49 se întrerupe alimentarea releului d49. La funcţionarea cu combustibil greu b44 se pune pe poziţia 2. Este alimentat releul d49.

se închide contactul d65 (31-32) şi este alimentată lampa de semnalizare h66 ―Nivel scăzut‖. se întrerupe alimentarea releului d65. Se deschide contactul d61 (5-6) se întrerupe alimentarea releului d62. Nivel ridicat apă caldarină – semnalizare optică şi sonoră. Ca şi în cazul anterior se întrerupe alimentarea 130 .aprinderea lămpii de semnalizare h 69 ―Nivel de avarie‖ prin închiderea contactului d68 (31-32). se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. Nivel scăzut apă caldarină – semnalizare optică şi acustică. schema de protecţie întrerupe automat funcţionarea caldarinei şi semnalizează cauza întreruperii. se întrerupe alimentarea releului d80 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. La scăderea nivelului apei sub limita minimă de avarie se deschide contactul traductorului 67a iar la creşterea nivelului peste limita maximă de avarie se deschide contactul traductorului e67b. În aceste situaţii se întrerupe alimentarea releului d67 se deschide contactul d67 (5-6) şi se întrerupe alimentarea releului d68. care realizează: . Când nivelul apei de alimentare a caldarinei este la limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e61 şi se întrerupe alimentarea releului d61. În acelaşi timp se deschide contactul d65 (23-24) şi se pune în funcţiune avertizarea acustică. În situaţia în care presiunea aburului sau nivelul apei depăşesc limitele maxime şi este în pericol funcţionarea caldarinei. d2 (61-62) este alimentată lampa h4 ―Blocare‖ şi funcţionează avertizarea sonoră h5. . Prin întreruperea alimentării releului d68 se realizează: .se deschide contactul d2 (43-44).7 Protecţiile caldarinei Schema electrică de protecţie şi semnalizare a caldarinei. . prezentată în fig. se închide contactul d62 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h63 ―Nivel ridicat‖. Se deschide contactul d64 (5-6). La depăşirea presiunii maxime a aburului se deschide contactul traductorului e72 şi se întrerupe alimentarea releului d72. La scăderea nivelului apei de alimentare a caldarinei sub valoarea inferioară de lucru se deschide contactul traductorului e64 ºi se întrerupe alimentarea releului d64. Nivel de avarie apă caldarină – semnalizare şi blocare. Se deschide contactul d2 (33-34) şi se întrerupe alimentarea programatorului LAE-1 sau a schemei de comandă în cazul în care se foloseşte regimul manual de lucru. 4.4.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d68 (23-24) din circuitul releului d2 şi scoaterea acestuia de sub tensiune.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d72 (23-24) şi deconectarea alimentării releului d2. În continuare se prezintă situaţiile în care acţionează instalaţia de protecţie şi semnalizare.8d semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali. . se deschide contactul d62 (23-24). Depăşirea presiunii maxime a aburului – semnalizare şi blocare.prin închiderea contactelor d2 (51-52). totodată.

Presiune scăzută a combustibilului – semnalizare optică şi acustică. Pentru nivelul scăzut al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) deschiderea valvulei de alimentare cu apă. pulverizarea în continuare a combustibilului în focar conduce la acumularea de gaze care pot provoca explozia caldarinei. Pe panoul programatorului se aprinde lampa cu neon L1 iar pe panoul tabloului de automatizare se aprinde lampa h11 ―Lipsă flacără‖. Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului. c) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. b) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. Atunci când presiunea combustibilului scade sub valoarea nominală.4. În această situaţie la dispariţia flacărei. 131 .programatorului sau a schemei de comandă şi se pune în funcţiune semnalizarea optică şi acustică. . Pentru nivelul ridicat al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) închiderea valvulei de alimentare cu apă. c) oprirea arzătorului.aprinderea lămpii de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ prin închiderea contactului d72 (31-32). Deschiderea contactului frl întrerupe alimentarea releului AR care declanşează şi întrerupe funcţionarea caldarinei. TEST DE AUTOEVALUARE 1. . d) semnalizarea optică şi sonoră. 2. Pentru deblocarea şi reluarea de la început a ciclului de punere în funcţiune se apasă pe butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau pe butonul b12 de pe panoul tabloului de automatizare. traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare şi se întrerupe alimentarea releului FR. Această protecţie acţionează numai în regim automat de funcţionare şi este asigurată de releul programator LAE-1 (fig. Lipsă flacără – semnalizare şi oprire.se deschide contactul d2 (43-44) din circuitul releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. Se întrerupe alimentarea releului d74 şi prin închiderea contactului d74 (31-32) se alimentează lampa de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. Dacă în timpul funcţionării se stinge flacăra.6). De asemenea se deschide d74 (23-24) se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. b) semnalizarea optică şi sonoră. se deschide contactul traductorului e74. d) oprirea arzătorului.

2: d.LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea caldarinei pentru pornire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 132 .

133 . servirii mesei şi în spaţii de lucru ale echipajului. cum ar fi: puntea de comandă. instalaţia de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în spaţiile destinate odihnei. Aceste instalaţii sunt destinate conservării prin frig atât a produselor congelate: carne.4. atât cât este necesar pentru a înţelege funcţionarea schemei electrice de automatizare.Unitatea de învăţare nr. componenţa şi modul de funcţionare a unei instalaţii frigorifice şi a unei instalaţii de climatizare. de a identifica şi descrie schema electrică de comandă. protecţie şi semnalizare.1. băuturi. în general. Agenţi frigorifici În prezent toate navele sunt dotate cu instalaţii frigorifice. postul de supraveghere şi control a maşinilor ş. Pentru instalaţiile frigorifice de cambuză se foloseşte obişnuit freon 12 şi freon 22. de a defini măsurile care trebuie luate în cazul apariţiei diferitelor semnalizări. În afara instalaţiilor frigorifice de cambuză şi de climatizare navele cu destinaţie specială pentru transportul mărfurilor în condiţii de temperatură scăzută. protecţie de semnalizare 5. denumite nave frigorifice.Instalaţia de climatizare OBIECTIVE de a explica destinaţia. Pentru navele de transport şi militare se folosesc. Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. Agenţii frigorifice utilizaţi. preparate din carne. două tipuri de instalaţii frigorifice şi anume: instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure conservarea prin frig a produselor alimentare perisabile necesare pentru hrana echipajului şi a pasagerilor. cabina radio.a. frecvent pe nave sunt: amoniacul.1. Astfel de instalaţii nu fac obiectul prezentei lucrări. peşte. cât şi a produselor refrigerate: legume. 5.Agenţi frigorifici 5. Aceste instalaţii sunt complet automatizate şi funcţionează fără a fi necesară supravegherea permanentă la posturile locale de dispunere a aparaturii. Amoniacul este întrebuinţat de regulă pentru instalaţii frigorifice de mare capacitate aflate la bordul nave lor de pescuit şi navelor frigorifice. În cele ce urmează se va trata partea electrică a sistemelor de automatizare pentru instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare făcându-se o prezentare generală a părţii mecanice. precum şi navele de pescuit au la bord instalaţii frigorifice de mare capacitate destinate pentru magaziile de mărfuri. freonul 22 (R22).2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză 5.5 INSTALAŢII ELECTRICE DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE CUPRINS 5. freonul 12 (R12).3 Schema electrică de comandă automată.Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. produse uscate.

amestec de aer + freon. . 5. 2. furtun.capacitate deosebită de a trece prin cele mai mici neetanşeetăţi ceea ce duce la pierderi însemnate de agent.solubilitatea redusă faţă de apă 2. Fig. fără acţiune fiziologică asupra omului. ca impuritate.1. asigurând permanent suprafeţele curate de schimb de căldură şi revenirea uleiului în carterul compresorului.dizolvă uleiul de ungere. Se utilizează în acest scop lampa pentru halogeni prezentată în figura 5. 4.5 mg/kg R12.1. Metoda cu spumă de găsire a locului prin care se pierde agent nu este satisfăcătoare. robinet de reglare a flacărei. în cazul unei exploatări necorespunzătoare. şi anume: . în prezenţa apei însă. Când nu sunt urme de freon flacăra lămpii este albastră. . În momentul în care apar urme de freon în aerul care este preluat cu ajutorul furtunului de la locul de căutare a 134 . garniturile şi chiar restul instalaţiei. fiind utilizat la toate instalaţiile frigorifice de cambuză şi climatizare. flacără. deci putere frigorifică redusă şi ca urmare este necesară o cantitate mare de agent frigorific care circulă în unitatea de timp pentru a prelua căldura.căldură de vaporizare mică.presiuni mici de condensare (6-9 bar) şi relativ ridicate la vaporizare (la presiunea atmosferică temperatura de vaporizare este t0 = -300 C). nu prezintă pericol de explozie. . se descompune în acid fluorhidric şi clorhidric care atacă magneziul. 5. Lampă pentru halogeni 1. Excepţie fac numai unele nave de pescuit. aluminiul şi aliajele lor.Freon 12 este agentul frigorific cel mai răspândit la nave. . Dezavantajele freonului 12 comparativ cu alţi agenţi frigorifici sunt: . . formează particule de gheaţă care blochează ventilul de laminare.neinflamabil. . din această cauză trebuiesc luate măsuri deosebite de uscare a instalaţiei înainte de umplere precum şi o atenţie sporită pentru curăţirea periodică a filtrului de deshidratare.exponent adiabatic mic. rezervor de butan sau alcool. asigurând o comprimare cu consum redus de lucru mecanic.depistarea cu dificultate a pierderilor de agent din instalaţie datorită faptului că este inodor. 3. . la depăşirea acesteia apa.inert faţă de metale şi uleiuri de ungere. Freon 12 este agentul frigorific ideal pentru nave datorită proprietăţilor sale.

scăpărilor de freon. În prezent este în curs de desfăşurare un proces de înlocuire a freonului 12 din instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare cu freon 22 care nu este poluant pentru mediu. şi o solubilitate la apă de 8 ori mai mare. Elementele componente ale instalaţiei frigorifice sunt: Vaporizatoarele A. e)Asigură în circuit deschis răcirea cu apă de mare a condensatorului. Fenomenul este însoţit de absorbţia căldurii din camera în care este montat vaporizatorul. Detecţia scăpărilor de agent se face la fel ca pentru freon 12. Două camere cu temperaturi negative (-100 C -140 C) pentru păstrare carne (camera A).2 este prezentată schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză cu 5 camere. produse uscate (camera D) şi băuturi (camera E). Montat pe conducta de agent frigorific lichid de înaltă presiune.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză În fig. peşte (camera B) şi trei camere cu temperaturi pozitive (+1 0 C +40 C) pentru păstrare legume (camera C). m4 135 . Asigură laminarea agentului de la presiunea de condensare la presiunea de vaporizare. cea de a doua fiind de rezervă. Reglează debitul de agent frigorific lichid spre vaporizator astfel încât să se facă vaporizarea completă şi să corespundă cu debitul aspirat de compresor. Vaporizatoarele cu acelaşi regim de temperaturi se montează pe acelaşi circuit. În acelaşi scop se foloseşte şi aparatură electronică capabilă să determine scăpările de agent frigorific. Asigură transmiterea căldurii de la agentul frigorific către mediul ambiant. 5. D. m2 Filtrul Ventilele de reglaj Pompele de răcire m3. are puterea frigorifică mai mare. C. Freonul 22 este folosit ca agent frigorific cu precădere pe navele de pescuit şi nave de transport frigorific. E Realizează vaporizarea agentului frigorific lichid. În funcţionare normală lucrează o singură pompă. În acest rezervor se poate goli întreaga instalaţie. Condensatorul Compresoare m1. Scăpările mari de agent frigorific pot fi depistate şi prin urmă rirea brumărilor sau umezirilor locale pe conductele de lichid fisurate. Creează presiuni scăzute pe circuitul de absorbţie favorizând vaporizarea şi presiuni înalte pe circuitul de refulare realizând condensarea şi transformarea agentului frigorific în starea lichidă. 5. Comparativ cu freon 12 are performanţe îmbunătăţite: temperatura de vaporizare la presiunea atmosferică este –400 C. asigură reţinerea urmelor de apă introduse cu agentul frigorific ca impuritate a acestuia. flacăra capătă o culoare verde. Presiunea normală pe circuitul de răcire este sesizată de închiderea contactului b14. B. La partea inferioară este prevăzut cu un rezervor care acumulează surplusul de agent frigorific.

136 .

Montată pe circuitul de aspiraţie al camerelor cu temperaturi negative. într-un compartiment separat. conţine: compresoarele. În condiţii normale cele două circuite funcţionează independent existând posibilitatea. se blochează funcţionarea compresoarelor şi se conectează pentru o anumită durată rezistenţele pentru topirea gheţei formată pe răcitoare şi tăvi. condensatorul. interzice efectuarea comenzii de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. interzicând funcţionarea ventilaţiei şi a degivrării. automat sau manual. Periodic. Instalaţia frigorifică prezentată în fig. m6. În camerele frigorifice se instalează vaporizatoarele. instalaţia frigorifică mai are un tablou electric de comandă a sistemului automat. Cele două circuite sunt interconectate pe refulare şi au în comun condensatorul cu sistemul de răcire. 5. 5. Acest tablou se dispune în apropiere. bp2 Preostatul bp3 Măsoară temperaturile din camerele frigorifice. ventilatoarele pentru omogenizarea temperaturii şi termostatele pentru controlul şi comanda menţinerii temperaturii în camere între limitele fixate. Termostatele fixează regimul de temperaturi dorit şi la depăşirea limitei maxime se comandă deschiderea circuitului de freon lichid spre vaporizator iar când se ajunge la limita minimă se comandă închiderea circuitului. Compartimentul agregate. pompele de răcire. Deschid sau închid circuitul de agent frigorific lichid spre vaporizatoare. reprezintă elemente de comandă pentru funcţionarea automată a instalaţiei. să lucreze unul singur care să asigure menţinerea temperaturilor normale în camere timp de 24 ore (funcţionare de avarie). dispus în apropierea camerelor frigorifice pentru scurtarea lungimilor conductelor de legătură.Termostatele b 1 b 5 Rezistenţe pentru degivrare r1. electrovalvulele şi presostatele. În afara elementelor prezentate în fig. sistemul de comandă şi protecţie. s5. Unul pentru camerele cu temperaturi negative: A şi B. Sunt folosite pentru dezgheţarea răcitoarelor şi tăvilor din camerele cu temperaturi negative. celălalt pentru camerele cu temperaturi pozitive: C. rezervorul de freon. Cât timp există presiune de vapori pe circuitul de absorbţie şi ca urmare compresorul lucrează.2 conţine două circuite cu funcţionare independentă. Funcţionarea normală a instalaţiei frigorifice precum şi avariile care apar sunt semnalizate local pe panoul tabloului electric de automatizări cât şi la distanţă. în cazul în care un compresor este ineficient. Montate pe conductele de aspiraţie. D şi E. contactul preostatului este deschis. Comanda de deschidere sau închidere este dată de termostatele care controlează temperaturile din camerele frigorifice. Întrucât sistemul de automatizare al instalaţiei frigorifice lucrează fără a fi necesară prezenţa 137 .2. s4. Pe durata funcţionării degivrării închide circuitul de aspiraţie spre compresor blocând astfel funcţionarea acestuia. r3. m9 Electrovalvulele s2. f) Se montează în camerele frigorifice şi au rolul de omogenizare a temperaturii din încăperea în care funcţionează. s6 Electrovalvula s1 Presostatele de joasă presiune bp1. izolat de zgomotul din compartimentul agregate. complet automatizată. filtru şi alimentarea. m8. m7. Montat pe circuitul de absorbţie al camerelor cu temperaturi negative. r2. r4 Ventilatoarele m5. s3.

Presiunea pe conducta de absorbţie creşte lent şi după depăşirea presiunii diferenţiate reglate se închide contactul presostatului.2 de exemplu circuitul camerelor negative. prin reglajul efectuat. presiunea pe conducta de aspiraţie are o valoare la care.2 bar. bp2). ca urmare a creşterii temperaturilor în camere. contactul presostatului se deschide oprind funcţionarea compresorului. Compresorul lucrează. când valoarea acesteia ajunge la limita minimă. contactul presostatului este închis. Pentru a asigura pornirea compresorului. se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. trece spre vaporizatoarele A şi B. într-un punct în care se execută cart permanent. Se prezintă în continuare funcţionarea de principiu a unuia din cele două circuite prezentate în figura 4. s3 şi freonul lichid. În condensator are loc transformarea în stare lichidă a freonului. circa 0. sub presiune circa 5 bar. Presostatele de joasă presiune (bp1. rămân în această poziţie fiind necesară reanclanşarea manuală pentru o nouă pornire. presostatul de joasă presiune bp1 montat pe conducta de aspiraţie îşi închide contactul şi comandă pornirea compresorului. După un timp de staţionare. după declanşare. Considerăm că termostatele b 1 şi b 2 sunt reglate pentru menţinerea temperaturii între limitele: minim –140 C şi maxim –100 C. După un timp. Atunci când într-o cameră sau în ambele camere temperatura depăşeşte limita maximă termostatele comandă deschiderea electrovalvulelor s2. De regulă semnalizarea la distanţă se montează în PSCM (post de supraveghere. Din vaporizator vaporii de freon pătrund în conducta de aspiraţie spre compresor şi presiunea începe să crească lent.8 – 2 bar.operatorului pentru supraveghere. Freonul lichid sub presiune de 5 bar este trimis la intrarea în vaporizatoare stabilindu-se astfel un circuit închis al agentului frigorific. Întrucât 138 . când presiunea pe conducta de aspiraţie ajunge la limita maximă 1. aşa cum am menţionat reprezintă elementul de comandă pentru funcţionarea compresorului. Contactele acestor presostate sunt închise permiţând funcţionarea compresoarelor atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere are o valoare astfel încât asigură ungerea normală a agregatelor. Diferenţialul presostatului este reglat astfel încât contactul se deschide la presiunea de 0. Freonul pătrunde în vaporizator. compresorul este pus în funcţiune şi urmează un nou ciclu de lucru. Presostatele diferenţiale de ulei (U1 şi U2) îndeplinesc funcţii de protecţie. termostatele comandă intrarea din nou în funcţiune a unuia sau mai multe vaporizatoare de pe circuit. Ventilele de reglaj (laminare) montate înaintea vaporizatoarelor permit trecerea unui debit astfel reglat încât să se facă o vaporizare completă. pentru a sesiza situaţiile de avarie ce pot apare. absoarbe vaporii de freon. îi comprimă şi îi trimite pe circuitul de refulare spre condensator.8 – 2 bar. este necesară semnalizarea la distanţă. presostatul diferenţial de ulei este prevăzut cu un releu termic de temporizare 45 90 secunde care face posibilă pornirea fără existenţa diferenţei de presiune reglată. când lucrează unul sau mai multe vaporizatoare de pe un circuit. La scăderea presiunii de pe conducta de aspiraţie ca urmare a închiderii funcţionării ultimului vaporizator de pe circuit. comandă maşini). Aceste aparate. Introducerea în funcţiune a presostatului are loc după scurgerea duratei amintite.2 bar şi se închide la presiunea de 1. În regim normal de funcţionare. deci după ce pompa a avut timpul necesar să creeze diferenţa de presiune prescrisă.

De exemplu.5 mm şi particulele mici de apă pot constitui dopuri de gheaţă care blochează funcţionarea acestora. Filtrul uscător (cu silicagel) reţine urmele de apă din freon. Funcţionarea celui de-al doilea circuit care deserveşte camerele cu temperaturi pozitive este aceeaşi. se montează un regulator de capacitate care permite trecerea unei părţi a vaporilor din circuitul de refulare pe circuitul de absorbţie menţinând în acest fel presiunea pe circuitul de aspiraţie. Ca urmare a funcţionării vaporizatoarelor. Eliminarea apei este deosebit de importantă pentru buna funcţionare a instalaţiei având în vedere solubilitatea redusă a apei în freon 12. Compresorul continuă să lucreze cu sarcina pe jumătate până la obţinerea temperaturii reglate şi în camera B.1 – 0. În cazul în care debitul apei de răcire este insuficient sau se întrerupe. s3 şi se întrerup circuitele de freon spre vaporizatoare. În exemplul prezentat. Din momentul în care începe să se reducă numărul consumatorilor se reduce continuu presiunea pe circuitul de aspiraţie şi pentru aceeaşi capacitate a compresorului se măreşte temperatura de refulare. Orificiile valvulelor de reglaj (de laminare) sunt foarte mici. de exemplu în camera A. s-a atins temperatura reglată şi se opreşte funcţionarea vaporizatorului. De regulă. presiunea pe conducta de aspiraţie a compresorului se menţine la valoarea 1. dacă în una din camere. Circuitul de refulare format de condensatorul răcit cu apă de mare. compresorul lucrează cu mai multe vaporizatoare situate în camere diferite. În astfel de situaţii pentru menţinerea în anumite limite a presiunii pe circuitul de aspiraţie până la deconectarea ultimului consumator se adoptă una din soluţiile: la reducerea sarcinii compresorului acţionează un presostat de sarcină şi se anulează. funcţionarea unor cilindri. Funcţionarea lui se întrerupe numai atunci când s-a ajuns la temperatura programată în toate camerele.3 bar presostatul bp1 îşi deschide contactul şi comandă oprirea compresorului.valvulele de reglaj lucrează continuu debitând freon care se vaporizează în vaporizatoare. aşa cum este cazul prezentat. temperatura în camerele frigorifice scade continuu şi când se ajunge la limita minimă –140 C termostatele comandă închiderea valvulelor electromagnetice s2. presiunea pe circuitul de aspiraţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă 0. presiunea de refulare creşte peste limita normală. Depăşirea presiunii normale de refulare este sesizată de presostatul diferenţial de ulei (U1 sau U2) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. de ordinul 0. pentru un compresor cu 4 cilindri se scot din funcţiune succesiv 2 cilindri obţinându-se reducerea capacităţii acestuia la 75% şi 50% din sarcina nominală. filtrul şi rezervorul de freon este comun pentru cele două compresoare. În situaţia în care sunt mai multe camere pe un circuit. acest lucru este resimţit prin scăderea presiunii pe conducta de aspiraţie la circa 1 bar deoarece lucrează numai vaporizatorul B. compresorul frigorific lucrează până la întreruperea funcţionării ultimului vaporizator.2 – 0.8 – 2 bar şi compresorul funcţionează continuu. Repunerea în funcţiune se face manual după luarea măsurilor corespunzătoare. 139 . Compresorul continuă să lucreze aspirând freonul existent după valvulele electromagnetice.

b.se stabileşte regimul de lucru pentru compresoare prin poziţionarea comutatorului b4 (fig.se conectează manual întrerupătoarele automate a0. şi prin închiderea contactului d5 (22-24) sunt alimentate lămpile h5 – h16. a1. m6 din camerele cu temperaturi negative. protecţie de semnalizare Automatizarea instalaţiilor frigorifice asigură: . C6 (fig. În situaţia în care temperatura mediului este ridicată şi nu este necesară încălzirea uleiului prin apăsarea pe butoanele b1. m8.2. 5. Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b3 (fig. 5.sunt alimentate rezistenţele r5. 140 . Pe durata conectării sunt alimentate lămpile de semnalizare h1 – h4. De asemenea sunt alimentate contactoarele C5. .3 Schema electrică de comandă automată.siguranţă sporită în exploatare. h2 (fig. 5. În fig. . a4 (fig. 2. se închide contactul d1 (10-12) (fig. a2. 5.3c) pe poziţia 1 sau 2.1 şi nr. .3b) pe una din poziţiile: 1-funcţionare compresor nr. (3-5) se aplică tensiunea circuitelor electrovalvulelor s2.1. C9 şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele m7. .5.funcţionare compresor nr. 5.2.22.3d). Este alimentat releul d1 care realizează: închide contactul d1 (2-4) din circuitele releelor d2. 1.3b) pentru încălzirea uleiului de ungere din carterul compresoarelor. s3 aparţinând camerelor cu temperaturi negative. .funcţionare compresoare nr. . închide contactul d1 (6-8) şi prin contactul închis C10. 5. C8. Este alimentată electrovalvula s1 care deschide circuitul de absorbţie pentru compartimentele cu temperaturi negative. c.3c) prin care se alimentează contactoarele C7.2.3 a. a3. 5.3c) care pun în funcţiune ventilatoarele m5. s5. d. e şi f este prezentată schema electrică de comandă automată.3. Funcţionarea rezistenţelor de încălzire este semnalizată de aprinderea lămpilor h1. s6 care aparţin camerelor cu temperaturi pozitive.se alege pompa de răcire care urmează să lucreze punând comutatorul b12 (fig.funcţionarea în condiţii economice a instalaţiei cu consum redus de energie electrică şi fără carturi permanente pentru supraveghere pe timpul funcţionării. se deconectează circuitele rezistenţelor de încălzire. Considerăm că se fixează comutatorul pe poziţia 2 corespunzătoare funcţionării ambelor compresoare. d3 şi pune sub tensiune circuitele electrovalvulelor s4. Funcţionarea instalaţiei frigorifice se prezintă pe etape urmărindu-se schemele din fig. 5. 5. protecţie şi semnalizare pentru instalaţia frigorifică de cambuză prezentată în fig.menţinerea în limite prescrise a parametrilor mediului din camerele frigorifice fapt care asigură calitatea produselor conservate prin frig.3a).3d).se verifică integritatea lămpilor de semnalizare prin conectarea de scurtă durată a întrerupătorului b13 (fig. r6 (fig. Pregătirea pentru pornire constă în executarea următoarelor operaţiuni: . m9 din camerele cu temperaturi pozitive.3b). 3. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpii h0 (fig. releul d5. 5. b2 cu reţinere în poziţia apăsat. 5.3d).

141 .

142 .

143 .

144

145

146

147 . prin închiderea contactelor d2 (6-8). bp2 închid contactele şi stabilesc circuitele de alimentare pentru releele d2. 5. termostatele b 1 – b 5 (fig.2 bar. În acelaşi timp se deschid contactele auxiliare C1 (3-5). Vaporii de freon ajungând pe conducta de absorbţie creşte presiunea pe acest circuit. presiunea pe circuitele de absorbţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă. Presiunea apei pe circuitul de răcire deschide contactul b14 şi întrerupe funcţionarea lămpilor h9. stingerea treptată a acestor lămpi indică la postul de supraveghere de la distanţă că în camerele frigorifice s-a stabilit temperatura reglată. Ca urmare sunt deschise circuitele agentului frigorific spre vaporizatoare. Prin contactorul C3 sau C4 este pusă în funcţiune una din pompele sistemului de răcire. presostatele de joasă presiune. care semnalizează ―Lipsă apă răcire‖. bp1 pentru compresorul nr.3d) care întrerup funcţionarea lămpilor de semnalizare la distanţă h23 – h27 (fig. În momentul pornirii.2.3b) comandă pe rând închiderea electrovalvulelor s2 – s6 şi se întrerupe alimentarea cu freon lichid a vaporizatoarelor din camere. U2 şi contactele închise ale întrerupătoarelor automate a1. d3 anclanşează şi prin contactele lor realizează: alimentarea contactorilor C1. d3 (6-8) (fig.3f). 5. Pe măsură ce circuitele spre vaporizatoare se închid ca urmare a ajungerii la valoarea temperaturii reglate scade presiunea pe circuitele de absorbţie spre compresoare. h7 pe panoul local şi h17.1 şi nr.3c) prin care se alimentează contactorul C3 sau C4 în funcţie de poziţia comutatorului b12 stabilită în faza de pregătire a pornirii. se închid contactele d2 (10-12). s6.1 şi bp2 pentru compresorul nr. La decuplarea termostatelor se închid contactele normal deschise ale acestora şi sunt alimentate releele d6 – d10 (fig. 5. pe măsură ce în camere se ajunge la temperatura reglată. îşi deschid contactele şi întrerup funcţionarea compresoarelor. Contactoarele C1. 2 bar.5. local şi h12 la distanţă.3e) sunt alimentate lămpile h6. În funcţionare. Când presiunea de aspiraţie ajunge la limita maximă.Funcţionarea ventilatoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpilor h12 – h16 (fig. contactele termostatelor b 1 – b 5 (fig. s4. După închiderea ultimului vaporizator de pe fiecare din cele două circuite independente. se întrerupe şi funcţionarea pompei de răcire. 5. h18 la distanţă care semnalizează funcţionarea compresoarelor. 5.2.3e). d3 (10-12) pregătind circuitele de alimentare pentru lampa de semnalizare h9 ―Lipsă apă de răcire‖. temperaturile în camerele frigorifice sunt peste limitele reglate. d3 prin contactele închise ale presostatelor diferenţiale de ulei. a2 acţionate anterior în faza de pregătire a pornirii. presostatele de joasă presiune bp1. s5. 0. C2 (3-5) (fig. Când ambele compresoare sunt oprite ca urmare a acţiunii presostatelor de joasă presiune.3b) sunt în poziţia prezentată în schemă şi prin contactele lor închid circuitele de alimentare a electrovalvulelor s2. Releele d2. s3.5. C2 (6-8) (fig. C2 prin închiderea contactelor d2 (2-4). compresoarele continuă să absoarbă gazele de după electrovalvule. U1. 5.3b) care deconectează rezistenţele de încălzire ale uleiului şi se închid contactele C1 (6-8). Funcţionarea instalaţiei. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizatoare se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. Funcţionarea pompei de răcire este semnalizată local de aprinderea lămpii h10 ―Funcţionare pompă răcire‖. d3 (2-4). Această lampă nu se aprinde atâta timp cât există presiune pe circuitul apei de răcire şi contactul b14 este deschis. C2 prin închiderea contactelor principale realizează punerea în funcţiune a compresoarelor nr.

ventilaţia în aceste camere poate fi oprită manual prin apăsarea butoanelor cu reţinere b5 – b9 (fig. Vaporizatoarele intră în funcţiune. Contactorul C10 prin contactele sale principale conectează rezistenţele de încălzire r1. Degivrarea. r3. C6. că s-a ales acest regim. Comanda de degivrare este dată de releul programator prin deschiderea contactului u3 (4-5) şi închiderea contactului u3 (5-6) care stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C10.Acţiunea presostatelor bp1. Se închide contactul C10 (2-4) (fig. În situaţia în care după stabilirea regimului termic în unele camere nu se intră o perioadă mare de timp. prin închiderea contactului d1 (10-12) contactul închis u3 (4-5) al programatorului şi contactul b10 (A-B). Se deschide contactul C10 (3-5) având ca urmare: blocarea circuitului de absorbţie spre compresor prin întreruperea alimentării electrovalvulei s1. presostatele de joasă presiune. Regimul este ales prin fixarea comutatorului b10 (fig. Se închide contactul d4 (6-8) pregătind circuitul de alimentare al contactorului C10. se deschide u3 (5-6) şi se închide u3 (4-5). menţinându-se permanent. Ciclul se repetă automat ori de câte ori se depăşesc temperaturile reglate. Pentru topirea gheţii este necesar ca periodic să se efectueze operaţiunea de degivrare.3f) care semnalizează ―Funcţionare degivrare‖. pe vaporizatoarele din camerele cu temperaturi negative se formează gheaţa care este izolant temic şi împiedică transferul de căldură. 5.5. Prin această întrerupere se interzice posibilitatea pornirii vaporizatoarelor şi funcţionarea ventilaţiei în camerele cu temperaturi negative.3c). se stabileşte circuitul de alimentare al releului d4. 5. După parcurgerea perioadei fixate pentru degivrare. La pornirea instalaţiei. întreruperea tensiunii aplicată termostatelor b 1.3f) ―Decuplat presostat bp1. 5. automat termostatele din camerele respective comandă alimentarea electrovalvulelor şi deschiderea circuitelor de alimentare cu freon lichid a vaporizatoarelor. bp1. bp2. Concomitent este alimentat şi servomotorul releului programator.3c). comandă pornirea compresoarelor. r4 (fig. în cele ce urmează.3c) pe poziţia dorită. r2. 5.3a) pentru topirea gheţii de pe vaporizatoare şi tăvi. Funcţionarea în regim automat este comandată de releul programator u3 (fig. Ventilaţia în camerele frigorifice lucrează continuu pentru omogenizarea temperaturilor în volumul camerelor. În funcţionare.3d) şi la distanţă de aprinderea lămpii h19 (fig. în camere. Compresoarele şi pompa de răcire lucrează până la refacerea temperaturii reglate în camerele respective. bp2‖. când în una sau mai multe camere creşte temperatura peste limita maximă reglată. releul programator u3 comută din nou contactele. bp2 este semnalizată local de aprinderea lămpii h3 (fig. Releul programator în funcţie de reglajul efectuat poate asigura până la 12 operaţiuni de degivrare în 24 ore cu durate cuprinse în limitele 10-90 minute. Prin închiderea contactului d4 (2-4) se stabileşte un nou circuit de alimentare a releului d4 prin contactul propriu şi contactul presostatului bp3 închis numai în perioada în care presiunea pe circuitul de absorbţie este sub limita minimă şi deci compresorul nu lucrează. restabilind situaţia iniţială. Regimul automat constituie regimul de bază şi se consideră. 5. După o perioadă de timp. creşte presiunea pe circuitele de absorbţie şi când valoarea acesteia ajunge la limita maximă 2 bar. 5.3e) şi la postul local se aprinde lampa h11 iar la postul de la distanţă lampa h22 (fig. b 2 din camerele cu temperaturi negative şi contactorilor C5. temperatura în limitele reglate. 5. 148 . Degivrarea se poate efectua automat sau manual.

Funcţionarea releelor diferenţiale de ulei pentru protecţia compresoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpii h20 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. este alimentat releul termic şi aceasta cu temporizare deschide contactul U1 (1-3) întrerupând funcţionarea compresorului. după un timp. Pe durata acestui regim tranzitoriu contactul presostatului U (4-5) este închis întrucât diferenţa de presiune este sub limita normală. C1 (2-4). Circulaţia apei de răcire este de asemenea importantă pentru funcţionarea normală a instalaţiei. se deschide contactul U1 (1-3) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. Durata întârzierii acţionării releului termic este reglabilă în limitele 45 – 90 secunde. 5. U1 (4-5). se deschide contactul presostatului diferenţial de ulei U (4-5). în continuare se prezintă funcţionarea presostatului diferenţial de ulei U1. Circuitele de alimentare a contactoarelor. b4 (I-H). Funcţionarea este aceeaşi cu deosebirea că momentul degivrării şi durata acestei operaţiuni este stabilită de operator. Protecţia instalaţiei. Această durată se stabileşte prin alegerea corespunzătoare a valorii rezistenţei r. acţionează elementul termic al releului. presostatul diferenţial de ulei închide contactul U1 (4-5). lămpilor de semnalizare şi rezistenţele de încălzire sunt protejate cu siguranţe. În situaţia în care în această perioadă nu se formează presiunea nominală. În situaţia în care se alege regimul manual pentru efectuarea degivrării se pune comutatprul b10 pe poziţia 2 ―Manual‖. la depăşirea presiunii maxime pe conducta de refulare şi acest lucru poate avea loc dacă debitul pompei de răcire este insuficient sau se întrerupe circuitul de răcire. În cazul în care se întrerupe circuitul apei de răcire. Prin contactul închis U1 (1-3) este permisă funcţionarea compresorului comandată de presostatul de joasă presiune bp1. se închide contactul b14 şi se aprind lămpile de semnalizare h9 la postul local şi h 5 la distanţă ―Lipsă apă răcire‖. Releele diferenţiale de ulei. Prezenţa contactului presostatului bp3 montat pe circuitul de aspiraţie împiedică aplicarea regimului de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. 149 . U1 (1-3). Atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere este în limitele normale. Protecţia electroventilatoarelor este realizată cu siguranţe pentru scurtcircuite şi cu relee termice pentru suprasarcină. În funcţionare. iniţial presiunea de ulei este nulă şi creşte treptat după pornirea compresorului. Situaţia fiind similară pentru cele două presostate. Prezenţa releului termic este necesară pentru ca presostatul diferenţial să nu acţioneze pe durata regimului tranzitoriu de pornire a compresorului. Circuitul de alimentare al elementului termic este întrerupt şi ca urmare este închis contactul U1 (1-3) şi este deschis contactul U1 (1-2). U1. contactul presostatului diferenţial de ulei U1 (4-5 este deschis). Electromotoarele compresoarelor şi pompelor de răcire sunt protejate cu întrerupătoare automate care asigură protecţie la suprasarcină şi scurtcircuite. r. Dacă în această perioadă se formează presiunea normală de ungere. Dacă nu se iau măsuri pentru refacerea circuitului apei de răcire. releelor. se întrerupe trecerea curentului electric prin elementul termic al releului şi se continuă funcţionarea compresorului. Schema electrică a presostatelor diferenţiale de ulei este prezentată în fig. La pornire. creşte presiunea pe circuitul de refulare şi acţionează presostatul diferenţial de ulei care comandă oprirea compresorului. element termic.3b.Efectuarea periodică a operaţiunii de degivrare împiedică formarea de gheaţă cu grosimi mai mari de 2-3 mm asigurând permanent transmisia optimă a căldurii. U2 asigură protecţia compresoarelor şi a instalaţiei la depăşirea presiunii maxime de refulare. Elementul termic al releului este parcurs de curent pe circuitul: d1 (2-4).

Acest aer dă senzaţia de inconfort producând uscarea căilor respiratorii şi a pieii. Pentru ridicarea umidităţii la 40-60%. Instalaţia de climatizare 150 . Cluj-Napoca pentru navele comerciale. Este necesar să existe o tratare complexă a aerului.) deci spaţii închise. valori normale pentru confortul termic.4.C. toate navele maritime şi unele nave fluviale sunt prevăzute cu instalaţii care asigură realizarea condiţiilor de confort termic. aceasta într-un timp relativ scurt poate parcurge distanţa de la ecuator la cercurile polare. În tabelul 5. un control al parametrilor acestuia (îndeosebi temperatura şi umiditatea) în vederea asigurării unei ambianţe potrivite pentru activitate şi odihnă la bordul navei. Trecând de la condiţiile verii toride la condiţiile unei ierni aspre. Unul din factorii importanţi care determină calitatea mediului îl constituie confortul termic. între bateriile de preîncălzire şi încălzire finală se introduce un umidificator care funcţionează pe principiul injecţiei de abur în aer. tubulaturi şi utilaje cu care se realizează climatizarea formează instalaţia de climatizare a navei. simpla ventilare sau încălzirea compartimentelor este insuficientă. sunt date valorile temperaturii şi umidităţii corespunzătoare normelor sanitare de confort. odihna şi alte activităţi ale echipajelor au loc în cabine careuri şi puncte de comandă centralizată (P. îşi desfăşoară activitatea şi se odihnesc. Iniţial se face o preîncălzire funcţionând cu abur. Pentru o navă maritimă cu zonă de navigaţie nelimitată. Climatizarea rezolvă această problemă şi ansamblul de aparate.1 se prezintă caracteristicile instalaţiilor frigorifice de cambuză produse de Tehnofrig. Confortul termic se defineşte ca totalitatea parametrilor care trebuie asiguraţi aerului interior pentru realizarea unei ambianţe cât mai apropiată de nevoile fiziologice ale organismului omenesc aflat în activitate sau odihnă. În perioada de navigaţie în zone reci climatizarea aerului se face prin încălzire şi umidificare. umiditatea şi viteza aerului. După o primă etapă se obţine aer încălzit şi uscat având umiditatea relativă circa 10%.C. Principalii parametri ai aerului care creează senzaţia de confort sunt: temperatura. 5. are o influenţă hotărâtoare asupra stării de sănătate şi capacităţii de muncă.În tabelul 5. Calitatea mediului în care trăiesc oamenii. Întrucât conducerea navei.2.

1000 rot. 3.2 +7 19 Temperatura. Tipul navei Utilaje şi compartimente Cargou Cargou 2400 tdw.CARACTERISTICILE INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE DE CAMBUZĂ TIP TEHNOFRIG TABELUL 5. 10 kW. 0 C Volumul.3 0 -10 17 -10 6 -4 5.4 +2 43.5 +6 7.4 +8 23. m 3 Grăsimi Vegetale Lactate Temperatura. 4700 tdw.3 - -15 12. tdw. 0 C Volumul. IFN– 80/ 7500 GCN40 (2 buc) K 902 Cargou Mineralier Mineralier Petrolier 15000 55000 150000 tdw.5 +2 67.6 -15 26 -15 11 +2 55 +2 8. C Volumul. 2.1.7 - -15 16 -15 7 +2 37./min.6/17 -15 7. m3 e 151 .8 kW. m 3 0 +2 15 +15 12 - 0 Produse Temperatura.5 +5 9. 1500 rot. IFN–180/ 150000 IFN–112/ IFN–112/ IFN–160/ 18000 15000 55000 GCN 56 (2 buc) K 1202 GCN 56 (2 buc) K 1202 1. -15 8 -15 5.3 +2 15 -15 75 -15 24 +4 33 +2 34 +8 50 +8 29 +10 29 -18 37.9 kW. 5.6 +2 3.1 +2 16. C Volumul. / min. 6. /min. C uscate Volumul. Trauler super atlantic 4. 1000 rot.7 +2 31. tdw.4/8. 1500 rot.5 -15 23. 0 C Volumul. 18000 tdw.5 -18 14. Cargou 7500 tdw. m 3 Aticameră Temperatura.5 +5 6.6/6.4/23. 9. 0 C Volumul. 0 C sau decongelar Volumul.5 +2 12. m3 Băuturi Temperatura./ min. m3 Temperatura. Tipul instalaţiei Grup compresor naval. Compresor frigorific Motor electric Compartimentele cambuzei Carne Temperatura. 13.2 +15 32.5 +12 33. 7. 8. 6.5 +2 7. m Peşte 3 IFN–56/ IFN– 56/ IFN– 56/ 2400 4700 SA GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN 80 GCN 80 (2 (2 buc) buc) K 1202 K 1202 5 kW . m3 Temperatura.

Senzaţia de prospeţime a aerului este asigurată. t e. t = te . Prin răcirea aerului creşte umiditatea relativă putând ajunge până la saturaţie 100%. În încăperile climatizate sunt instalate difuzoare pentru distribuţia aerului proaspăt prevăzute cu elemente de reglare a fantei de deschidere. Se recomandă ca prin răcire. Instalaţia de preparare a amestecului de aer este o construcţie compactă. Răcind în continuare aerul sub această temperatură. şi interior. Instalaţia de climatizare montată la bordul navei asigură tratarea complexă a aerului în scopul alimentării compartimentelor climatizate cu aer proaspăt. în principal.TABELUL 5. înăbuşitoare. sub această valoare apare senzaţia de atmosferă închisă. de trei parametrii: temperatură. în încăperi. Prin manevra lor se reglează debitul şi viteza aerului. Cu cât temperatura este mai scăzută. care reuneşte într-o singură incintă schimbătoare de căldură. Un alt parametru important de care depinde senzaţia de confort este viteza de distribuţie a aerului . Creşterea vitezei peste această limită nu mai influenţează în mod deosebit schimbul de căldură şi în schimb. cu atât capacitatea de a reţine vaporii de apă este mai redusă. diferenţa de temperatură între exterior.075 m/s. Viteza recomandată este de 0. Viteza minimă a aerului la temperatura de +180 C se stabileşte la 0. numită termotanc. apare o senzaţie supărătoare de curent având ca urmare înrăutăţirea senzaţiei de confort. Capacitatea aerului umed de a prelua vaporii de apă este condiţionată de temperatura lui. 80C Diferenţa între temperatura exterioară şi interioară nu trebuie să fie mai mare întrucât capacitatea de termoreglare a organismului uman este destul de redusă şi trecerea repetată de la condiţiile de mediu exterior la condiţiile de mediu climatizat. Şi în cazul răcirii aerului trebuie corelată temperatura aerului climatizat cu umiditatea. ti . Răcirea aerului sub punctul de rouă dă posibilitatea de uscare a aerului prin eliminarea apei colectată sub formă de condens. să nu depăşească 6 – 80 C. duce la apariţia senzaţiei de inconfort. În continuare este necesar un proces de încălzire parţială pentru aducerea aerului la parametrii doriţi (temperatură şi umiditate). atât prin 152 .6 m/s în condiţiile climei calde.2 Anotimpul Vara Iarna Exterior te0 C +35 -25 % 70 80 ti 0 C +28 g) + 2 0 Interior % 50 50 Răcirea aerului este necesară atunci când se navigă în zone cu temperaturi ridicate. umiditate şi viteza aerului. la majoritatea oamenilor.2 m/s şi poate fi crescută până la 0. aerul devine saturat. Răcind aerul umed la o anumită temperatură. o parte din vapori devine excedentară şi se depune sub formă de picături formând roua.ti 6 ….

Când temperatura măsurată ajunge la limita maximă. presostatul de joasă presiune comandă intrarea în funcţiune a compresorului. sunt montate într-un compartiment separat. traductorul comandă deschiderea valvulei şi freonul lichid trece prin valvula de reglaj în vaporizator unde se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. Traductorul de temperatură care comandă funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este de tip diferenţial şi asigură menţinerea temperaturii aerului între o valoare minimă şi maximă.4 se prezintă schema instalaţiei de climatizare. În cazul instalaţiilor de climatizare navale. Vaporii comprimaţi sunt refulaţi prin separatorul de ulei (care reţine picăturile de ulei) 153 .încălzire. aerul climatizat nu este în totalitate provenit din exterior. Întreaga instalaţie de climatizare care conţine: termotanc. Vaporizatorul (răcitorul) lucrează şi presiunea vaporilor de freon creşte pe conducta de aspiraţie spre compresor.4 Instal aţi a de climatizare. canale de aer. Fig. În ceea ce priveşte instalaţia frigorifică de climatizare. Când presiunea ajunge la valoarea maximă. cât şi prin răcire. conducte de agent frigorific şi abur şi armăturile aferente. 5. umidificatorul şi aparatele aferente de automatizare. În figura 5. . valvule de reglaj. filtrul de aer. Traductoarele de temperatură. Compresorul aspiră vaporii de freon şi îi comprimă până la presiunea de condensare. de cele mai multe ori amplasat pe o punte superioară pentru ca să poată aspira din exterior aer proaspăt curat. H. principiul de funcţionare este acelaşi cu cel prezentat pentru instalaţia frigorifică de cambuză. şi de umiditate. se admite recircularea a 30% din volum. în funcţie de valorile măsurate comandă funcţionarea instalaţiei de climatizare pentru a asigura valorile corespunzătoare confortului termic pentru aerul proaspăt care se introduce în compartimentele climatizate. care face obiectul acestui capitol.

Pregătirea pentru pornire a instalaţiei de răcire constă în executarea următoarelor operaţiuni: se închide întrerupătorul automat a0 de alimentare generală din T. Stingerea lămpii h1 arată că uleiul are temperatura normală şi pornirea este posibilă. Condensul este trimis prin curgere liberă în rezervorul de freon lichid.în condensator unde are loc lichefierea agentului frigorific prin cedarea căldurii de condensare apei de mare. Pe durata încălzirii uleiului este alimentat releul d1 şi prin deschiderea contactului d1(3-5) se interzice pornirea instalaţiei. Schema electrică pentru automatizarea instalaţiei frigorifice de climatizare este prezentată în figura 5. În cele ce urmează considerăm că a fost fixat b3 pe poziţia 1 – Automat. Opririle făcute de presostatul de joasă presiune nu trebuie să fie mai mici de 6 – 8 minute. protecţie şi semnalizare. 154 . 5 – ―Manual 100%‖. Funcţionarea încălzirii uleiului este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Încălzire ulei‖.5a. pompa de răcire şi schema de comandă. se alege regimul de lucru al pompei de răcire prin fixarea comutatorului b4 pe una din poziţiile: A – ―Automat‖ sau M – ―Manual‖. cu ajutorul comutatorului b3 se alege regimul de lucru dorit. 3 – ―Manual 33%‖.Ca urmare nu se mai produce vaporizarea. circa 18 ore. presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor scade continuu şi când ajunge la valoarea minimă reglată. Ventilaţia se menţine pe toată durata de funcţionare a instalaţiei de răcire a aerului. Funcţionarea instalaţiei este ciclică menţinându-se permanent temperatura aerului între limitele maximă şi minimă reglate. traductorul b 1 închide contactul şi este conectată rezistenţa de încălzire a uleiului r. realizându-se un circuit închis al agentului frigorific. 2 – ―Oprit‖. În cazul în care temperatura uleiului de ungere a compresorului este sub limita minimă. Din rezervor agentul trece prin filtrul uscător (pentru reţinerea apei) în circuitul spre vaporizator.P. Pornirea ventilatorului se face de la tabloul instalaţiei de ventilaţie prin închiderea întrerupătorului automat a v după care se apasă pe butonul de pornire P. se prezintă o parte din schema electrică a tabloului de ventilaţie reprezentând circuitul de pornire pentru electroventilatorul montat în termotanc. 5..5 a. traductorul termometric comandă închiderea electrovalvulei şi se întrerupe alimentarea vaporizatorului (bateriei de răcire) cu freon lichid. Punerea sub tensiune este semnalizată de aprinderea lămpilor h01 şi h02 ―Prezenţă tensiune‖. Instalaţia este concepută să funcţioneze. pentru condiţionarea aerului la parametrii necesari. Funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este condiţionată de existenţa circulaţiei aerului efectuată de instalaţia de ventilaţie care constituie o unitate aparte. 4 – ―Manual 66%‖. Sunt puse sub tensiune schemele de pornire pentru compresor. Întreruperea accidentală a ventilaţiei este urmată automat de întreruperea funcţionării instalaţiei de răcire. În fig. De asemenea se aprinde şi lampa h10 ―Funcţionare ventilaţie‖ care semnalizează funcţionarea ventilatorului şi ca urmare punerea în funcţiune a instalaţiei de răcire este posibilă. b şi c.D. Când temperatura aerului ajunge la temperatura minimă reglată. presostatul de joasă presiune comandă oprirea compresorului. Comutatorul b3 are 5 poziţii: 1 – ―Automat‖.

1. În condiţiile în care funcţionează ventilatorul (contactul dv este închis) şi temperatura uleiului este în limite normale (contactul d1(3-5) este închis) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d2. Trecerea pe treptele superioare de capacitate este comandată de presostatele bp1 (66%) şi bp2 (100%) conform tabelului . Vaporii de freon ajungând pe conducta de aspiraţie spre compresor ridică presiunea pe această conductă. dS2 conectate în paralel cu electrovalvulele S1. Prin punerea sub tensiune a releului se închide contactul d3.3 Trepte de capacitate 33% 66% 100% h) NOTĂ: X Presostate de joasă tensiune S1 S2 bp1 bp2 X X X X X X Ventil electromagnetic sub tensiune (deschis) Presostat cuplat (contact închis) Ventil electromagnetic fără tensiune (închis) Presostat decuplat (contact deschis) Ventile electromagnetice Releele de semnalizare dS1 . dt (5-6) şi se permite mărirea capacităţii compresorului.Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b2. Prin închiderea contactelor C1 porneşte compresorul cu încărcarea minimă 33% (funcţionează – o pereche de cilindri) şi prin închiderea contactului d3(6-8) se pregătesc treptele următoare de încărcare.b 2(1-3) – a1 – d2(6-8). Când presiunea de aspiraţie ajunge la valoarea maximă presostatul diferenţial de joasă presiune U2 comandă pornirea compresorului prin închiderea contactului U2 (1-3).3 – 6 minute). h6. Iniţial se realizează alimentarea releului d3. Întrucât la pornire temperatura aerului este peste limita maximă. În faza iniţială compresorul având capacitatea 33% sunt uşurate condiţiile de pornire. După un timp. releul d3 şi releul de timp dt. se închid contactele acestuia dt (3-4). S5 care deschid circuitele agentului frigorific spre vaporizator (baterie de răcire).1(2-4) şi este pusă în funcţiune pompa de răcire. contactul termostatului b 3 este închis şi sunt alimentate electrovalvulele S4. Se închide contactul d2 (14-16) din circuitul e lectrovalvulelor S4. 155 . dat de temporizarea releului dt (0. S5. S2 prin contactele lor permit aprinderea lămpilor h5. pe circuitul : b3 (E-F) – U1(1-3) – U2(1-3) . h7 care semnalizează încărcarea treptată a compresorului până la capacitatea nominală. Existenţa circulaţiei apei de răcire este sesizată de presostatul bp3 care îşi închide contactul. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizator se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură având ca rezultat răcirea aerului care circulă. Din acest moment sunt puse sub tensiune bobina contactorului C1. TABELUL 5.

156 .

157 .

158 .

Dacă în timpul dat de întârzierea la acţionare a elementului termic se formează presiunea normală a uleiului de ungere.2 bar). Releul diferenţial de ulei U1 asigură protecţia compresorului . În cazul în care s-a dat comanda de pornire a compresorului (este alimentat releul d2) şi compresorul nu porneşte (nu este alimentat releul d3) este pusă în funcţiune semnalizarea de avarie la distanţă prin aprinderea lămpii h12 ―Avarie compresor‖. Circuitul de protecţie este pus sub tensiune la pornirea compresorului prin închiderea contactului d3(2-4). Pornirea în regim manual se realizează prin apăsarea concomitentă a butoanelor b2. prin deconectarea butonului b2 după care se întrerupe alimentarea generală prin deschiderea întrerupătorului a0. releul întrerupe funcţionarea compresorului. b3(V-W) şi sunt alimentate electrovalvulele S1. alimentarea releului de pornire făcându-se direct de la reţea. Acţiunea acestuia este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Decuplat presostat de comandă‖. Regimul manual de funcţionare se referă în principal la stabilirea treptelor de capacitate a compresorului. în această schemă mai este folosit un termostat b 2 montat pe conducta de refulare care întrerupe funcţionarea compresorului atunci când temperatura pe conducta de refulare depăşeşte o anumită limită. presostatul de joasă presiune U2 comandă oprirea compresorului prin deschiderea contactului U2(1-3). în mod normal. se deschide contactul P. Ciclul de funcţionare este reluat prin închiderea contactului b 3 la atingerea limitei superioare a temperaturii aerului. Acţiunea releului este semnalizată de lampa h10 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. Acţiunea de protecţie a acestui termostat este semnalizată de aprinderea lămpii h8 ―Decuplat termostat b 2‖. Funcţionarea instalaţiei frigorifice este ciclică şi menţine temperatura aerului între valorile minimă şi maximă reglate. ca şi în cazul regimului automat. 159 . la depăşirea diferenţei admisă de presiune. scade presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor şi când ajunge la valoare limită inferioară (circa 0. Se întrerupe circuitul de freon lichid spre vaporizatoare. S5. S2 de mărire a capacităţii. În plus. Pe poziţia 4 ―Manual 66%‖ este închis contactul b3(R-S) şi este alimentată electrovalvula S1 care permite funcţionarea la capacitatea 66% iar pe poziţia 5 ―Manual 100%‖ sunt închise contactele b3(R-S). Protecţia instalaţiei.Funcţionarea instalaţiei de răcire este continuă. Când temperatura aerului ajunge la valoarea minimă reglată aceasta este sesizată de termostatul diferenţial b 3 care îşi deschide contactul şi întrerupe circuitele de alimentare a electrovalvulelor S4. la capacitatea maximă a compresorului şi realizează reducerea treptată a temperaturii aerului introdus în instalaţia de climatizare . S2 permiţând funcţionarea compresorului la capacitatea nominală. releul de timp dt asigură pornirea compresorului cu sarcină minimă şi numai după expirarea temporizării releului este posibilă trecerea pe treptele superioare de capacitate. În caz de avarie. Rolul releului diferenţial de ulei şi modul de funcţionare este similar cu cel prezentat la instalaţia frigorifică de cambuză. se întrerupe curentul prin elementul termic şi se menţine închis contactul U1(1-3) care permite funcţionarea compresorului. b1. Oprirea instalaţiei se realizează. Comutatorul de alegerea regimurilor de funcţionare b3 pe poziţia 3 ―Manual 33%‖ permite funcţionarea compresorului la capacitatea minimă fiind întreruptă posibilitatea de alimentare a electrovalvulelor S1. În regim manual.

315 (2 buc.F.F.) G.C. 450 M . În cazul în care pentru asigurarea circulaţiei aerului se folosesc două electroventilatoare. TABELUL 5.5000B ACN 2500 ACN 5.N.În caz de avarie întreruperea poate fi executată rapid prin apăsarea butonului b0 ―Stop general de avarie‖.F. una asig ură climatizarea la cabine iar cea de-a doua în punctele de comandă.N. În tabelul 22. 8000 sau 12500 m3 /h.N.N. 8700 I.C.C.N.M .) RON 250 RON 63 ACN 12.N.F.C.C.N.C. navele au două asemenea instalaţii.P.F.N. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw Tipul motocompresorului Tipul agregatului frigorific Tipul condensatorului Tipul rezervorului .N. 63 (2buc.C. AGN 12500B conţin baterii de preâncălzire şi încălzire finală care lucrează cu abur. umidificator cu abur şi baterii de răcire (vaporizator) având posibilitatea tratării complexe a aerului.C. 200 200 250 300 ACN 8000B ACN ACN 8000B ACN 8000B 8000N ACN 2500 Freon 12 (R12) ACN 8000B ACN 2500 RON 160 RON 160 RON 63 C. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat elementul de declanşare automată al întrerupătorului a0 şi se întrerupe alimentarea generală a instalaţiei. Tipul termotancului . CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILAJELOR CARE COMPUN INSTALAŢIILE I. Termotancurile de tip AGN 6300B.C. 63 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw M .cabine kg.C.C.F.N.N.C. De regulă. 56 G. AGN 8000B.C. Tipul instalaţiei şi destinaţia I. 80 C.M . 55000 I. I. În funcţie de mărimea şi destinaţia navei pot fi montate la bord mai multe instalaţii de climatizare independente. în schema instalaţiei de răcire se pun în paralel.M . control (PCC).C. contactele releelor dv.N.N. 8/II C.F. 18000 I.N.C.N.cabine .C. 315 G. 56 G.C.C.N.4 se prezintă caracteristicile principale ale utilajelor ce compun instalaţiile de climatizare IFNC produse de Tehnofrig Cluj – Napoca.000 300 160 . 4700 5000 I.4. 80 - M . Circulaţia forţată a aerului este asigurată de electro-ventilatoarele cu debite de 6300.P. Agent frigorific Cantitatea de agent .cabine .N.

C. I.N.C. d) se întrerupe alimentarea de la TPD.25 28 25 6.C. b) semnalizarea şi întreruperea funcţionării compresorului. 55000 I.P.C. oprirea compresoarelor şi conectarea rezistenţelor de încălzire a uleiului.25 150 12.C.C. - 100 100 l l - 25 - 25 6.1 m3/h m /h 3 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw 100+100 kg.cabine . Kg Kg 3998 5124 1068 8012 1068 kW kW 34 34 11.cabine . Debitul de aer . întreruperea ventilaţiei şi conectarea rezistenţelor de încălzire pentru topirea gheţei.cabine .C.P.cabine . b) blocarea acţiunii protecţiei. M asa netă .N. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw .1+14. întreruperea a limentării termostatelor.P.C.P.C.F.C.P.F. 2.P. c) semnalizarea şi după un timp oprirea comandată de presostatul diferenţial de ulei.C.F. 4700 5000 I.N. 18000 I.Tipul instalaţiei şi destinaţia I. schema electrică realizează: a) blocarea circuitului de absorbţie spre compresor.F.C.C.N.C.C.C.C.N.C. Debit total de apă de răcire .1 55 68 11.N.8 8404 1068+1237 TEST DE AUTOEVALUARE 1. 8700 I. Cantitatea de ulei .5 m3/h m /h 3 51 - - 51 6 67 - 102 6 102 6 1x8000 2x6300 2500 2x8000 - 2x8000 2500 2x12500 2500+5000 110 11.cabine . Putere electrică instalată (fără pompe de apă de mare) .F. Pe timpul executării degivrării.F. La întreruperea circuitului apei de răcire schema de protecţie a instalaţiei acţionează astfel: a) se întrerupe ventilaţia în camerele frigorifice. 161 .

d) conectarea pompei de apă pentru răcire. 2: a. 162 . LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea pentru pornirea instalaţiei frigorifice? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUAR E 1: c.c) blocarea acţiunii protecţiei şi deconectarea alimentării compresoarelor şi pompei de răcire.

Dispozitivele de comandă a felinarelor de navigaţie se instalează într-un pupitru amplasat în timonerie. Fig. Felinarele de navigaţie Tabloul felinarelor de navigaţie alimentează prin circuite separate felinarele de poziţie ale navei dispuse pe catarg. în borduri. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. 6.1. În fig.1. 6. Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie protejat cu siguranţe pe ambii conductori şi prevăzut cu indicator optic al funcţionării felinarelor de navigaţie. . în prova şi în pupa navei. Axiometre 6. pe elementul indicator conectat în circuitul felinarului. Pe lângă semnalizarea optică se prevede şi o semnalizare acustică în cazul ieşirii din funcţiune a oricărui felinar. . Felinarele de navigaţie 6. Tabloul sau pupitrul felinarelor de navigaţie se alimentează pe două circuite: un circuit de la TPD prin tabloul de distribuţie la avarie.1.Unitatea de învăţare nr. 6.6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N OBIECTIVE . Căderea de tensiune.3. Indicatoare de cârmă.2 Telegraful electric naval 6.4.de a defini măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei de semnalizări. Felinarele se conectează printr-un cablu flexibil cu fişă la o priză în zona de dispunere a felinarului. CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVALE CUPRINS 6.de a explica modul de funcţionare şi a semnalizărilor aferente fiecăruia dintre aparatele şi sistemele utilizate la nave.de a descrie rolul şi componenţa diferitelor aparate şi sisteme specifice domeniului naval. TDA şi al doilea circuit de la cel mai apropiat tablou de iluminat general care nu primeşte alimentarea de la TDA. să nu depăşească 3% din tensiunea nominală. Dispunerea felinarelor de navigaţie pe navă 163 .1 se prezintă un exemplu de amplasare a felinarelor de navigaţie.

Fig. Pentru exemplificare se prezintă numai trei circuite.  112. 6. 6. 164 . 2 –„ lumină de drum.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. 7 – lumini de ancoră. 3.5o în ambele borduri faţă de planul diametral.  67.1 reprezintă: 1 – lumină de drum „înainte‖. 4 – lumini de bord. 5 .lumină de siaj pupa.  360 . unghiul fascicolului luminos 112. Funcţionarea este aceeaşi pe toate circuitele felinarelor. culoare.Notaţiile din fig.2.2 se prezintă schema electrică de alimentare a circuitelor felinarelor de navigaţie. 6. Comutatorul a permite conectarea alimentării de la una din surse. verde şi roşu.5 din prova spre înapoi traversului. În figura 6. înapoi‖. Schema electrică de ali mentare a felinarelor de navigaţie Tabloul sau pupitrul de navigaţie este alimentat pe două linii.  22.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. albă.

Comenzile care pot fi transmisie prin intermediul telegrafului sunt inscripţionate pe ecranele aparatelor de pe puntea de comandă şi din compartimentul maşini. formată din selsinul transmiţător m1 şi selsinul receptor m2 . transmit mişcarea prin intermediul unui sistem mecanic de sacadare. o instalaţie de comunicare între puntea de comandă şi compartimentul maşini. 6. h 1 în exemplul considerat.4. Concomitent cu transmiterea comenzii este pusă în funcţiune avertizarea optică şi sonoră în compartimentul maşini pentru avertizarea personalului din acest compartiment despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. personalul de serviciu. Semnalizarea optică şi acustică încetează în momentul în care s-a transmis confirmarea corectă a ordinului primit. se deconectează întrerupătorul a1. În fig. h'2.2 Telegraful electric naval Descrierea funcţionării telegrafului electric naval Telegraful electric reprezintă. a3 şi siguranţe pentru protecţie. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de releele d2 (pentru telegraful din timonerie) şi d3 (pentru telegraful din compartimentul maşini). Prin acţionarea telegrafului de pe puntea de comandă se comunică regimul de marş ordonat (de exemplu. se stinge lampa h' 1 de pe panou şi se pune în funcţiune avertizarea sonoră h. d2. Schema electrică de principiu a telegrafului conţine două linii de selsine folosite pentru transmiterea comenzilor şi confirmarea lor. În fig. d3. foloseşte pentru transmiterea comenzii. După constatarea felinarului care a fost scos din funcţiune. se prezintă o vedere a ecranului. continuă să funcţioneze până la transmiterea corectă a confirmării. de exemplu: h1 . Dacă se întrerupe filamentul unei lămpi. Se întrerupe semnalul sonor. în principiu. Manetele prin care se acţionează telegrafele. A doua linie de transmisie selsină. După confirmarea ordinului.Pe fiecare circuit sunt monate întrerupătoarele tripolare a1. pentru fixarea precisă a comenzii. formată din sistemul transmiţătorul m3 şi selsinul receptor m4 . În absenţa tensiunii pe 165 . Prima linie de transmisie selsină. 6. Prin intermediul telegrafului se transmit de pe puntea de comandă în compartimentul maşini un număr limitat de comenzi referitoare la regimul de marş al navei. 4. se transmite comanda „ÎNCET ÎNAINTE‖).1. h'3 de pe pupitrul de navigaţie şi prin deschiderea contactelor normal închise întrerup funcţionarea soneriei h. prin acţionarea telegrafului din compartimentul maşini confirmă primirea ordinului (se pune telegraful pe poziţia „ÎNCET ÎNAINTE‖). În caz contrar. a2. după care se conectează din nou circuitul prin închiderea întrerupătorului a1. se prezintă schema electrică de principiu. La primirea ordinului. foloseşte pentru confirmarea comenzii. se execută comanda primită prin punerea maşinii în regimul de marş ordonat (maşina „ÎNCET ÎNAINTE‖). se iau măsuri de înlocuire a lămpii h1 . La conectarea alimentării felinarelor sunt conectate şi releele care prin închiderea contactelor normal deschise aprind lămpile de semnalizare h' 1 . Aprinderea lămpilor de semnalizare de pe panoul pipitrului de navigaţie indică funcţionarea normală a felinarelor de navigaţie. În serie cu fiecare felinar se conectează înfăşurările releelor d1.

se roteşte cama 1 şi va împinge în sus contactul a. semnalizarea optică h1 este de regulă de forma unui girafor cu lumină galbenă.ecranele aparatelor apare un punct roşu. Fig. Se închide contactul a-b. Selsinul receptor 4 m4 . Rezistenţa R permite reglare intensităţii lămpilor de iluminare a scalei. este alimentat releul de semnalizare d1 şi prin închiderea contactelor acestui releu sunt puse în funcţiune semnalizare optică h1 şi sonoră h2 . pe ecranul aparatului din compartimentul maşini. h3 . în compartimentul maşini şi semnalizarea acustică. În acelaşi timp. Transformatorul m5 alimentează lămpile L folosite pentru iluminarea scalei aparatului din timonerie. în timonerie. semnalizarea acustică h 2 de tipul unei hupe cu semnal acustic de intensitate mare iar semnalizarea acustică h3 de tipul unui buzer. se roteşte cu acelaşi unghi indicând cu săgeată. Pentru a fi distincte. La aplicarea tensiunii de alimentare. cuplat electric cu selsinul 166 .3 Cadranele telegrafului Selsinul receptor m2 . Din compartimentul maşini se transmite confirmarea comenzii primite prin rotirea selsinului transmiţător m3 . releele d 2 şi d3 îşi atrag armăturile şi pe ecrane punctul roşu este înlocuit cu un punct alb. ordinul dat. Comanda se dă prin rotirea selsinului transmiţător m1 şi acel indicator se va fixa în dreptul comenzii transmise. cuplat electric cu selsinul transmiţător m1 . 6.

în punctul din care se comandă maşina se montează contactul A iar pe axul de transmitere a confirmării comenzii se montează contactul B.4 Schema electrică de pri nci piu a telegrafului electric cu contact de semnalizare Pentru controlul sensului corect de marş. se roteşte roata 2 cu acelaşi unghi şi în acelaşi sens ca şi cama 1 având ca rezultat deschiderea contactului a-b şi întreruperea alimentării releului de semnalizare d1 . După confirmarea ordinului primit. se roteşte cu acelaşi unghi şi va deplasa un al doilea indicator care se suprapunere cu primul indicator. Prin deschiderea contactelor releului d1 se întrerupe semnalizarea în compartimentul maşini şi în timonerie. în care s-a pus maşina. La confirmarea comenzii primite. 6. Fig.transmiţător. Peria contactului A este legată mecanic cu maneta sistemului de comandă a motorului şi se deplasează odată cu acesta 167 . personalul de serviciu pune maşina în regimul de marş ordonat. prin transmisia cu roţi dinţate. Sistemul de contacte A şi B este realizat din segmente de alamă pe care alunecă perii de contact.

În figura 6. se pot folosi trei telegrafe pentru transmiterea ordinelor dispuse în cabina timonerie şi câte unul în fiecare bord pe puntea de comandă. Prima cascadă este constituită din releele d1. în apropiere unul de altul.4) şi conţine două selsine: transmiţător ST T (m1 ) şi receptor SRT (m4 ). Executarea ordinului primit este corectă şi soneria h4 . Pe nave mari. montată în apropierea manetei de comandă. 6. nu funcţionează. d1. 168 .3. În fig.6 se prezintă schema electrică de montaj a telegrafului electric naval În scopul creşterii siguranţei în funcţionare s-au realizatt noi tipuri de telegrafe la care s-a renunţat la contactul de semnalizare a-b şi s-a obţinut simplificarea transmisiei. Dacă s-a confirmat comanda „ÎNAINTE‖ şi maneta de comandă a motorului principal este împinsă în poziţiile „ÎNAINTE‖. pentru apropierea telegrafului de punctul din care se comandă manevra navei. Fig. SRT (m4 ). iar celelalte două sunt transmiţătoare simple şi conţin un singur selsin. n2. se înseriază contactele A şi B şi este alimentată soneria h4 . se prezintă schema de cuplare mecanică între telegrafele postului de comandă pentru o navă cu un singur ax port-elică. d3 conectate prin punţile redresoare n1. maneta de comandă a motorului s-a împins pe poziţiile „ÎNAPOI‖. Semnalul sonor atrage atenţia personalului de serviciu asupra erorii de execuţie.5 Schema de cupl are mecanică între telegrafele postului de comandă Dintre cele trei telegrafe cuplate mecanic. În situaţia în care pe navă se dispun mai multe telegrafe pe aceeaşi punte. unul are schema electrică completă. În cazul în care executarea ordinul primit nu este corectă. În figura 4. aşa cum este prezentată în schema electrică de principiu (fig. contactele A şi B nu se inserează.iar peria de contact B. Schema de semnalizare este realizată cu relee montate în două cascade.7 se prezintă telegraful fără contact de semnalizare. 6. 6. acestea trebuie să fie cuplate mecanic astfel încât să se asigure transmiterea comenzilor de la oricare din ele şi confirmarea concomitentă a răspunsului la toate aparatele fără a face nici un fel de comutări în schemă. prin transmisia cu roţi cilindric este legată mecanic cu axul selsinului de transmitere a confirmării comenzii (m3).

s-a transmis comanda dar nu s-a transmis confirmarea. în fazele transmisiilor selsine. Ca urmare curenţii prin releele d1. pentru un telegraf de acest tip. alimentează releele din prima cascadă şi prin închiderea contactelor acestora. Dacă poziţiile selsinelor transmiţătoare (m1 şi m3) coincid. Fig. 169 . se alimentează releul d4 din a doua cascadă. d2. diferenţa dintre tensiunile electromotoare induse. 6. Prin închiderea contactelor releului d4 se pune în funcţiune semnalizarea. a folosit în prima cascadă un singur releu având trei înfăşurări conectate între fazele transmisiilor selsine. d3 sunt nuli şi semnalizarea nu funcţionează.n3 între fazele corespunzătoare ale transmisiei sincrone diirecte şi inverse (de dare a ordinului şi de confirmare). Firma Siemens.6 Instalaţia telegrafului electric naval În situaţia în care poziţiile nu coincid. atunci tensiunile electromotoare induse în cele trei faze ale celor două transmisii vor fi aceleaşi şi diferenţa dintre ele va fi nulă.

Fig. se deschid contactele normal închise ale releelor termice şi se întrerupe circuitul rotoarelor.8 se prezintă schema electrică de principiu a transmisiei selsine pentru indicatoare de cârmă (axiometre). m3 sunt legate electric prin transmisia selsină cu selsinul transmiţător. Selsinele receptoare m2 .7. Indicatoare de cârmă. este cuplat mecanic cu axul cârmei. Selsinele recaptoare constituie aparatele indicatoare care arată în punctele de comandă. Axiometre Axiometrul este aparatul care indică unghiul de rotire a cârmei. Schema electrică de princi piu a telegrafului electric 6. De la transformatorul m4 sunt alimentate lămpile pentru iluminarea scalelor aparatelor. În figura 6. Mişcarea axului cârmei este urmărită pe indicatoare. unghiul de rotire al cârmei. Conform regulilor registrului de clasificare pe toate navele se montează axiometre în punctele de comandă. În acelaşi timp se închide contactul normal deschis al releului termic şi se aplică tensiunea nominală la bornele releului de semnalizare d.3. Releul îşi atrage armătura mobilă şi pe scala de lucru a aparatului indicator apare steguleţul cu inscripţia „Nu lucrează‖. În cazul deteriorării circuitului rotorului sau întreruperii unei conexiuni. m1 . axiometrul fiind menţinut ca aparat de rezervă. Selsinul transmiţător. 170 . La nave cu pilot automat unghiul cârmei se urmăreşte pe scala pilotului automat. 6. Cutia de conexiuni conţine şi relele termice ale protecţiei. Acul scalei selsinelor receptoare indică unghiul de rotire al cârmei.

Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. Tahogeneratorul este rotit direct sau printr-o transmisie de axul a cărui turaţie urmează să se măsoare. se permite reglarea mărimii fluxului constant al generatorului şi obţinerea caracteristicii optime de ieşire U = f(n).4. axelor port-elice şi în schemele de comandă automată a propulsiei. Schema de principiu a tahometrului de curent continuu este prezentată în figura 23. Tahometrul de curent continuu Se foloseşte cu rezultate foarte bune pentru controlul turaţiei motoarelor principale. Schema de princi pi u a indicatorului de cârmă (axiometru) 6. 6. TG.Fig. Prin montarea unui şunt magnetic între poli. Reglatea este necesară în procesul exploatării pentru controlul lunar al tahometrului.8.4. Traductorul de turaţie este un tahogenerator de curent continuu cu magneţi permanenţi.1.9. Magneţi permanenţi realizaţi din aliaje Ni-Al asigură fluxul constant şi stabil la variaţia temperaturii mediului. 171 .

Scala aparatului este uniformă şi extinsă până la 2700 . ceeace permite o citire bună a turaţiei Tensiunea electromotoare a tahogeneratorului este proporţională cu turaţia în cazul în care fluxul este constant. 172 . indiferent de lungimea liniilor de lagătură în acest fel toate aparatele indicatoare măsoară aceeaşi valoare pentru o turaţie dată. formată din: rr – rezistenţa internă a aparatului. re – rezistenţa liniei de legătură. 6.ra I în care: I – curentul de sarcină ra – rezistenţa circuitului rotorului tahogeneratorului Curentul care trece prin aparatul indicator este: I U Rt În care Rt reprezintă rezistenţa totală a circuitului exterior de sarcină. kn k'n Tensiunea la bornele generatorului este: U = E . Schema de princi pi u a tahometrului de curent continu u Aparatul de măsură este de tipul voltmetru magnetoelectric. adică: Rt = rr + re + rd Prin reglarea rezistenţei rd se obţine aceeaşi valoare pentru Rt .9.Fig. rd – rezistenţa suplimentară reglabilă.

Mufa asincronă se compune din magnetul permanent 2 şi paharul de cupru 3. Mişcarea axului 1. antrenează rotorul cu magneţi permanenţi al generatorului sincron. Prin inducţie. Axul. a cărui turaţie se măsoară.11. Resortul 4 dezvoltă un cuplu antagonist. Schema tahometrului inducti v cu mufă asincronă Unghiul traductorului tahometric este dat de mufa asincronă MA şi resortul antagonist 4. proporţional cu unghiul de rotire şi caracteristica resortuluiK 2 . M a . În acest caz. Tahometrul inductiv cu generator sincron este prezentat în figura 6. se roteşte axul 5 solidar cu paharul de cupru. Fig. M a = K1 n Sub acţiunea cuplului.6. învârte magnetul permanent 2.2. 6. care citeşte sute şi zeci de rotaţii. traductorul este un generator sincron cu magneţi permanenţi. M r . Deasemenea traductoarele inductive se folosesc cu rezultate bune la măsurarea turaţiei motoarelor Diesel rapide. În înfăşurarea statorică a acestuia se induce un sistem de tensiuni K1 n K2 173 . M r = K2 α La echilibru.10 se prezintă principiul de funcţionare al tahometrelor inductive cu mufă asincronă. se obţine: Traductorul tahometric de unghi de acest tip poate fi folosit pentru măsurarea turaţiei arborelui port-elice. Tahometre inductive de curent alternativ În figura 6. Pe ecranul aparatului sunt două ace indicatoare: unul grosier care citeşte mii de rotaţii şi al doilea.4. precis. Ma = Mr.10. Aparatul indicator tahometric se compune din două motoare: un motor sincron şi un motor asincron sub formă de mufă asincronă. a cărui turaţie se măsoară. în paharul de cupru apar curenţi a căror interacţiune cu câmpul magnetului permanent creează un cuplu de rotaţie proporţional cu turaţia axului 1.

Tensiunea trifazată alimentează înfăşurarea statorică a motorului sincron. funcţionarea mufei asincrone este cea prezentată la începutul acestui paragraf.11. Mişcarea motorului sincron antrenează cu viteza corespunzătoare magnetul permanent 7 aparţinând mufei asincrone. Fig. greutate redusă şi se utilizează pentru măsurarea turaţiilor foarte mari. În continuare. aparatul indicator. prin trei conductori. Tahometrul inducti v cu generator sincron a – schema electrică. b – construcţia 174 . Rotorul acestui motor are o înfăşurare în scurtcircuit realizată din bare şi tot pe rotor se află un sistem de magneţi permanenţi.trifazate simetrice cu frecvenţa corespunzătoare turaţiei axului care antrenează generatorul. Această construcţie a rotorului permite pornirea în asincron a motorului şi intrarea în sincronism atunci când se ajunge la o viteză apropiată de viteza de sincronism. De la generatorul sincron se alimentează. Tahometrele de acest tip au masa mică. 6.

se topeşte fuzibilul şi prin deschiderea unui contact. 3. nava este împărţită în zone de supraveghere marcate cu lămpi de semnalizare şi prezentate pe o schemă sinoptică a navei.înfăşurarea statorului generatorului sincron. Pe lângă funcţia principală. detectoare termovelocimetrice. Numărul detectoarelor (traductoarelor) pe o linie se stabileşte astfel încât să se asigure acoperirea integrală a zonei supravegheată.1 Descrierea funcţionării centralei de avertizare Prezentare generală Centralele automate de avertizare incendiu pentru mediul marin. un contact electric normal închis care la apariţia începutului de incendiu se deschide şi produce alarma de incendiu. 6. se dă alarma de incendiu. centrala de avertizare execută permanent autosupravegherea circuitelor proprii aflate în stare de aşteptare şi alarmează (optic şi acustic) la apariţia unor avarii ale circuitelor proprii. lumina flăcării. Din punct de vedere electric. Detectoarele termovelocimetrice acţionează la o valoare determinată a vitezei de creştere a temperaturii. Avertizoarele automate (traductoare active sau pasive) se montează în zone nesupravegheate sau fără o supraveghere continuă. Indiferent de valoarea temperaturii mediului ambiant. detectoare de fum. tip CUAM-N.înfăşurarea în scurtcircuit pentru pornirea în asincron. detectoare de flacără. 1000 C (pastilă maro). 14 – ecran. amplasate sub geam şi prevăzute cu iluminare. de semnalizare a începutului de incendiu. Centrala automată prelucrează informaţiile primite de la traductoarele montate în zonele supravegheate. ale liniilor de legătură cu traductoarele de incendiu sau ale sistemului de alimentare. Butoanele de semnalizare sunt vopsite cu roşu. Avertizoarele manuale de incendiu (butoane) se utilizează în locuri unde există o supraveghere permanentă.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. 7 – magnet permanent.5. orice început de incendiu putând fi observat. 10 – transmisia cu roţi dinţate. degajarea fumului. în starea de veghe. 4 – rotorul în scurtcircuit al motorului. dacă pentru funcţionare primesc energie electrică şi pasive dacă funcţionează fără consum de energie electrică. 6 – magneţi permanenţi montaţi pe rotorul motorului sincron. 1300 C (pastilă verde). 13 – şunt termomagnetic. Detectoarele de temperatură sunt detectoare automate cu pastilă fuzibilă realizată dintr-un aliaj special cu punct fix de topire: 500 C (pastilă roşie). 5. Fiecare zonă de supraveghere constituie o linie de alarmare. 8 – paharul de cupru al mufei asincrone. 175 . Principiile de funcţionare de detectoarelor (traductoarelor)automate de incendiu se bazează pe fenomenele fizice care însoţesc apariţia începutului de incendiu: ridicarea temperaturii. 9 – resort. aceste traductoare reacţionează imediat ce viteza de creştere depăşeşte un prag stabilit. 12 – ac indicator pe scala precisă. normal închis. 11 – ac indicator pe scala grosieră. La atingerea pragului de temperatură fixat. traductoarele active şi pasive prezintă. mărirea vitezei de creştere temperaturii.înfăşurarea motorului sincron.1 – magnet permanent. Pentru supravegherea tuturor compartimentelor. Din această categorie fac parte: detectoare termostatice. 2. Traductoarele pot fi active. sunt echipamente electronice complexe destinate în principal sesizării şi semnalizării locale (optic şi acustic) a începuturilor de incendiu la bordul navelor maritime şi fluviale. 700 C (pastilă neagră).

12. 7. Detectorul de fum este format din două camere de ionizare şi un amplificator diferenţial cu semiconductoare. Caracteristicile tehnice ale centralei CUAM-N .duble. de măsură. Amplificatorul diferenţial. sunt: 1.buton cu lampă simulare INCENDIU/MĂSURĂ LINIE montate pe liniile de alarmare de la 1 la 30 176 .10 linii CUAM .Funcţia termovelocimetrică este asigurată de două termistore cu constante de timp diferite conectate la un amplificator cu semiconductoare având ieşirea pe un releu.umiditatea relativă a aerului: 95 3% Prezentarea centralei electrice CUAM-N2 În fig.15% obţinută de la un redresor stabilizat . 9.50Hz .lămpi de semnalizare LINIE ÎN SCURTCIRCUIT .20 linii CUAM . 6.sursa de rezervă: baterie de acumulatori 2 x 12V/45Ah conectată în tampon cu un redresor alimentat de la reţeaua navei . În de starea veghe releul este alimentat şi contactul de alarmare este închis.numărul de linii supravegheate: CUAM . Prima cameră de ionizare are rolul de etalon iar ce-a dea doua. 11.curentul maxim absorbit de centrală cu 40% linii alarmate: 3A .lămpi de semnalizare INCENDIU – cvadruple.cheie (buton) simulare LINIE RUPTĂ 13.curentul maxim absorbit pe o linie: 200mA .lămpi de semnalizare SIGURANŢĂ MODUL ARSĂ .rezistenţa maximă a liniei: RL = 10 ohmi . 2. + 10% . cu ieşirea pe un releu. se prezintă aspectul general al centralei CUAM-N2 Elementele de semnalizare şi comandă.lămpi de semnalizare DEFECT DE ALIMENTARE .lămpi de semnalizare LAMPĂ LINIE ARSĂ . 3. La apariţia fumului se deschide contactul şi se dă alarma de incendiu.temperatura mediului ambient: .30 linii .N4 .N6 .12.duble. sesizează diferenţa dintre camerele de ionizare.duble.tensiunea de alimentare a sursei principale: 60V . În starea de veghe releul este acţionat se închide contactul iar la apariţia începutului de incendiu se deschise contactul şi se declanşează alarma de incendiu. 8.buton VERIFICARE LĂMPI.lămpi de semnalizare LINIE RUPTĂ .duble.buton OPRIRE ALARMĂ SONORĂ. În a doua cameră ionizarea este variabilă în funcţie de atmosferă din încăperea supravegheată.N2 . notate cu cifre în figura 6.100 C ÷ +500 C .buton ŞTERGERE.lămpi de semnalizare LINIE LA MASĂ .tensiunea nominală de lucru: 24V c.buton măsură. 6. 4.duble. 10.duble. 12. 5.c.

filament întrerupt la una din lămpile de linie.linie în scurtcircuit.defecţiune în sistemul de alimentare. tensiunile pe linii la intrarea în modul de lucru (ML). . 6. .modulată în cod internaţional .ruperea liniei de legătură între centrală şi detectoare.12 Centrala CUAM . .incendiu .linie la masă. . oprirea ventilatoarelor . . Modulul de serviciu asigură retranslaţia următoarelor alarme: . Cu aparatul de măsură montat pe MS se verifică: tensiunea de alimentare.Fig.pentru blocare uşi. .alarma de incendiu.avarie care cuprinde toate defecţiunile semnalizate optic pe MS 177 .alarma .N2 a) Modul de serviciu (MS) asigură următoarele semnalizări şi comenzi: .alarmă incendiu .arderea siguranţei unui modul de linie.

178 .ALIMENTAREA DE REZERVĂ . Semnalizarea modului de linie indică linia pe care s-a dat semnalul de alarmă. alarmă de incendiu.anularea alarmei sonore (cu menţiunea alarmelor optice) . ATENŢIE! Inversarea polarităţii sursei de alimentare produce defecţiunii în schemele electronice. în tampon cu bateria se conectează un redresor alimentat de la reţeaua navei.13. producerea unor defecţiuni pe liniile de alarmare sau în centrală.0. Pe intrările respective. . Circuitul sesizor este format din două circuite logice SAU-NU cu praguri diferite.întreruperea linie de legătură cu detectorul Semnalizările modului de serviciu sunt comune pentru toate liniile supravegheate de centrală. Pentru menţinerea permanentă în starea încărcată. Circuitul cu pragul 14V va sesiza starea de „INCENDIU‖ iar cel cu prag 4V starea „LINIE RUPTĂ‖. În figura 23. se prezintă schema de principiu a unei linii de alarmare. În scheme toate tensiunile sunt date în raport cu tensiunea „O‖ volţi.2V).acţionarea unui detector . la tensiuni mai mari decât pragul de basculare.furnizată de la reţeaua navei prin intermediul unui redresor stabilizat (24V) .verificarea integrităţii lămpilor de pe MS b) Modul de linii (ML) semnalizează optic: .se conectează numai la căderea primelor două surse şi asigură alimentarea lămpilor de semnalizare „DEFECT DE ALIMENTARE‖ Detectoarele montate pe linii furnizează la intrarea circuitului sesizor un semnal de întoarcere reprezentând tensiunea continuă rezultată prin divizarea tensiunii de alimentare între rezistenţa de scurtcircuit a linie (470 ) şi rezistenţa r1 . concomitent cu alarma de incendiu semnalizată de MS se va aprinde şi lampa modului ML de pe linia care a provocat apariţia alarmei de incendiu. Borna -24V conectată la masă se consideră „O‖ volţi. La centrală se cuplează trei surse de alimentare: . Schema electronică a centralei CUAM-N este realizată cu circuite de cumutaţie statică (tranzistoare cu siliciu) utilizând ca elemente de ieşire relee capsulate de tip REED.ALIMENTAREA PRINCIPALĂ .Prin butoane se pot comanda: . De exemplu. semnalul la ieşirea circuitului SAU-NU este „O‖ (tensiune OV…. se prezintă schemele logice de funcţionare a centralei în situaţiile: stare de veghe. În continuare.ALIMENTAREA DE SEMNALIZARE .ştergerea (aducerea centralei în starea iniţială după o alarmare) .furnizată de o baterie de acumulatoare 2 x 12V/45Ah.

6.13 Schema de princi piu a liniei de al armare 179 .Fig.

6.14 Schema logică de semnalizare a stărilor de veghe şi de incendi u Pentru starea de veghe semnalul de întoarcere este tensiunea de 18V. La apariţia începutului de incendiu se deschid contactele detectoarelor de incendiu şi în circuitul liniei de semnalizare se introduc trepte de rezistenţa care modifică valoarea semnalului de tensiune.a) Semnalizare stare de veghe şi incendiu Fig. În starea logică „1‖. prin intermediul circuitelor logice de prelucrare a informaţiilor. Acest semnal aplicat pe intrarea circuitului sesizor face ca la ieşirea acestuia să se obţină semnalul logic „O‖ . acţionează releele care 180 .În această situaţie nu sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice şi acustice. Tensiunea la intrarea circuitului sesizor devine aproximativ 6V determinând bascularea circuitului şi apariţia stării logice „1‖.

15 Schema logică de semnalizare „LINIE RUPTĂ” Pentru starea „linie ruptă‖ tensiunea de întoarcere devine „O‖ V. La dispariţia evenimentului. menţinându-se în continuare semnalizarea optică. cu tonalitate diferită de semnalul de incendiu.comandă funcţionarea semnalizărilor optice (selectiv pe modulul ML şi neselectiv pe modulul MS) şi sonoră (în cod internaţional). Semnalizarea sonoră poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL ACUSTIC‖. Semnalul sonor. b) Circuit de semnalizare „linie ruptă” Fig. semnalizare optică se anulează prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖. 6. indică situaţia de defect. În această situaţia basculează al doilea circuit logic şi sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice (selectiv pe ML şi neselectiv pe MS) şi sonore. Semnalizarea acustică poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL 181 .

prin intermediul amplificatorului. 6.ACUSTIC‖. Acest impuls nu se aplică la constarea alimentărilor cu durata de circa 50ms. Această stare este sesizată de un circuit SAU-NU (special) care transmite o comandă.16 Schema logică de semnalizare „linie în scurtcircuit” 182 . Menţinându-se semnalizarea optică până la dispariţia evenimentului (refacerea liniei întrerupte). c) Circuit de semnalizare „linie în scurtcircuit” Fig. La scurtcircuitarea liniei tensiunea de întoarcere are valoarea tensiunii de alimentare. A doua funcţie este ştergerea propriu-zisă realizată prin comutarea porţii „SAU‖ la aplicarea impulsului de comandă prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖. Circuitul realizează ca primă funcţionare (A) un impuls de ştergere la aplicarea tensiunii de alimentare. Alarma optică se întrerupe la dispariţia evenimentului (înlăturarea scurtcircuitului). elementelor de acţionare a semnalizării optice (neselectiv pe MS) şi sonore.

6.17 Schema logică a circuitului de ştergere e) Circuit generator de cod Fig.d) Circuit de ştergere Fig. 6.18 Circuit generator de cod 183 .

într-o schemă logică cu circuite temporizate.t2 = 370ms t3 . se montează o rezistenţă de 3.19 Linie de detectoare pasi ve În paralel. închise ciclic. 6.timpul pauzei mici (contacte neacţionate) . RSC. În figura 23.5w. pe contactul normal închis al fiecărui detector.19. să existe înmagazinat impulsul de deplasare.t4 = 1825ms La centrala CUAM-N sunt conectate detectoarele montate pe liniile de semnalizare incendiu şi sursele de alimentare. astfel încât la comanda dată pe primul. 6.Generatorul de cod este realizat cu circuite de comutaţie statică. 6. de 470 .timpul primului impuls al codului .timpul pauzei mari . Pentru detectarea scurtcircuitelor pe liniile de legătură dintre centrală şi detectoare se montează o rezistenţă de scurtcircuit. Fig.t3 = 425ms t4 .t1 = 25ms t2 .timpul celui de-al doilea impuls al codului .20 Linie de detectoare acti ve 184 . Fig. 0. determinând generarea codului ales: t1 . Conectarea detectoarelor pasive (fără consum de energie electrică) este prezentată în fig.20 se prezintă o linie de detectoare active (alimentate de la centrala de avertizare incendii). Aceasta este format din patru circuite de temporizare.9 k .

linia detectoarelor active trebuie să fie prevăzută cu un releu având un contact normal deschis în starea de repaus. b .alimentarea de rezervă. RSC.6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N 6.6.alimentare principală. La alimentarea centralei se alimentează releul şi liniile sunt conectate printr-o rezistenţă de scurtcircuit. Fig.21 se prezinte conectarea surselor de alimentare la centrala CUAM-N. de 470 . c . 5w.-N sunt echipamente electronice complexe care împreună cu elementele anexe din componenţa unui sistem naval de semnalizare a incendiilor asigură următoarele funcţiuni: 185 . În figura 6. Pe o linie se pot monta maxim 5 detectoare active sau 20 de detectoare pasive. Centralele SESAM. 6.Pentru protejarea firului de nul.21 Conectarea surselor de ali mentare a .1 Prezentare generală Centrala SESAM-N reprezintă o variantă îmbunătăţită a centralei CUAM-N.alimentare de semnalizare „Defect de alimentare” 6.

Asigură alimentarea detectoarelor active Centrala SESAM-N se încadrează în următoarele caracteristici tehnice: .Semnalizează optic selectiv situaţiile de incendiu pe panoul sinoptic local cu schema navei .cădere totală alimentare . Ansamblul centralei este prezentat în figura 23. prin intermediul detectoarelor.6.Retranslarea alarmelor de incendiu şi de defect . Panoul sinoptic local este realizat cu schema sinoptică a navei compartimentată în zone de supraveghere şi numerotate în concordanţă cu numerele circuitelor sesizoare respective..100 C + 550 C .Tensiunea de alimentare de siguranţă 4. 186 . În partea de mijloc este montat dispozitivul de anulare alarmă acustică şi totodată accesul la siguranţe generale.5V c.cădere alimentare de la reţea 60V .c. .Temperatura mediului ambiant . Centrala SESAM-N este prevăzută în partea superioară cu sistemul de semnalizare optică generală.Tensiunea de alimentare de la sursa de avarie formată din baterii de acumulatori: 24V c.Umiditatea relativă maximă 95% la 200 C Centrale SESAM-N sunt compuse din următoarele blocuri electronice şi subansamble: a) Sursă stabilizată de tensiune b) Circuit semnalizări generale CG1 c) Circuit testare naval CG 2N d) Circuit control sursă CG3 e) Circuit avertizor principal CG4 f) Circuit avertizor de incendiu CI g) panou sinoptic local h) panou sinoptic independent i) Telefon j) Cutia de conexiuni Constructiv.c. o incintă în care este montat panoul sinoptic local al navei şi cutie de conexiuni pentru legăturile exterioare. centrala SESAM-N este formată dintr-o confecţie metalică care cuprinde sertarul pentru circuitele funcţionale protejate de o uşă cu sistem de blocare. (baterie uscată tip 3R 12) .Supravegherea.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui început de incendiu în unul din spaţiile supravegheate .a.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general a unei defecţiuni de alimentare în următoarele cazuri: .Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui defect pe circuitele de linie .Tensiunea de alimentare de la reţeaua navei 60V c.15% . 15% . în partea stânga şi cu difuzor de alarmă acustică locală în partea dreapta. a spaţiilor de la bordul navelor . + 10%. de diverse tipuri.cădere sursă stabilizată .

22 Centrala S ESAM-N a .Sursa de tensiune stabilizată care asigură alimentarea centralei de la reţeaua electrică a navei de 60V/50Hz cu o tensiune continuă stabilizată de 27.vedere de ansamblu.c. în funcţie de complexitatea instalaţiei. . 70Ah care formează sursa de avarie. Fiecare circuit sesizor împreună cu linia respectivă formează o zonă distinctă de supraveghere. 6.panourile frontale de circuitelor cu elementele de comutare şi semnalizare Circuitele electronice realizate pe plăci montate pe sertare au prevăzute pe panourile frontale elemente de semnalizare optică şi de comutare în funcţie de destinaţia fiecăruia.5V c. Circuitele sesizoare au conectate la ele circuitele de linie pe care sunt instalate detectoarele în punctele supravegheate. Funcţional centrala SESAM-N este formată din următoarele elemente: .Circuitele sesizoare de incendiu CS care pot fi în număr de 38 buc. Circuitele 187 . b . şi care asigură totodată şi încărcarea acumulatoarelor 24V.Fig.

selectivă locală şi la distanţă. 6.circuit control sursă care asigură reglarea sursei stabilizate şi semnalizează căderea surselor de alimentare .circuit de semnalizări generale care asigură prelucrarea informaţiilor de la circuitele sesizoare şi selectarea lor . Circuitele generale sunt în număr de 4 buc.Detectoare pasive cu contact NI .Butoane de avertizare manuală . Modul de funcţionare al circuitelor sesizoare în funcţie de treptele de tensiune este prezentat în figura 6.24 se prezintă scheme de conectare a detectoarelor. 6.CG1 .circuit testare naval care funcţional asigură efectuarea testelor de verificare a funcţionării circuitelor sesizoare .CG4 .circuit avertizor principal care asigură acţionarea avertizorului principal în cod şi totodată supraveghează circuitul avertizorului principal Fig. Circuitele generale centralizează informaţiilor primite de la circuitele sesizoare şi asigură alarmarea generală.23.CG 2N .sesizoare ca principiu de funcţionare lucrează la modificarea treptelor de tensiune pe linia respectivă în funcţie de starea acesteia. şi anume: . 188 .CG3 .Detectoare active cu ieşire pe contact NI În fig.23 S emnale transmise de circuitul sesizor în funcţie de treptele de tensiune pe linie Centralele SESAM-N permit conectarea pe linii a următoarelor tipuri de detectoare: .

prin simularea funcţionării detectoarelor montate pe linia respectivă. c) comenzi privind regimul de marş şi avertizează personalul din CM despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. Prin intermediul telegrafului se transmit: a) semnalizări privind unghiul cârmei. d) comenzi privind regimul de marş. este: a) o variantă mai veche. c) o variantă simplificată.Fig. b) indicaţii privind turaţia axelor port-elice. faţă de centrala CUAM-N. d) un alt tip de centrală.24 S cheme de conectare a detectoarelor a) supraveghere cu detectoare pasive b) supraveghere cu detectoare active Verificarea funcţionării circuitelor sesizoare şi a liniei se poate realiza în următoarele condiţii: .prin testarea funcţională la nivelul centralei . cu ajutorul simulatoarelor . 2. 6. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N.prin modificarea treptelor de tensiune pe linie cu rezistenţe montate pe linii sau întreruperea circuitului . semnalizează unghiul cârmei şi turaţia axelor port-elice. 189 . b) o varinată îmbunătăţită.

LUCRARE DE VERIFICARE Ce fel de tipuri de detectoare sunt utilizate în funcţionarea centralei automate de avertizare de incendiu SESAM-N? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: c. 2: b. 190 .