ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ DOMENIUL INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA ELECTROMECANICĂ

INSTALAŢII ELECTRICE DE BORD

TUDOR AURELIAN TRAIAN

2010

1

CUPRINS
pag. INTRODUCERE Obiectivele cursului Concepţia curriculară Scopul unităţilor de învăţare Tematica unităţilor de învăţare Bilbliografie 1. Unitatea de învăţare nr. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL 1.1. Surse şi corpuri de iluminat naval. Regulile registrelor de clasificare privind iluminatul electric la nave 1.2. Reţele de iluminat naval: iluminatul normal, iluminatul de avarie, felinarele de navigaţie 1.3. Calculul iluminatului. Metode de calcul precise şi aproximative 2. Unitatea de învăţare nr. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ, PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL 2.1. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip ALCO 2.2. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip MAN 3. Unitatea de învăţare nr. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARELE TERMICE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR ELECTRICE NAVALE 3.1. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 320 kW tip SKL 3.2. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 2800 CP tip ALCO 4. Unitatea de învăţare nr. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE 4.1. Caracteristici generale. Elementele sistemului de automatizare. Pregătirea pentru pornire. Funcţionarea instalaţiei în regim automat. 4.2. Funcţionarea instalaţiei în regim manual. Schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5. Unitatea de învăţare nr. 5 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE

2

CLIMATIZARE 5.1. Destinaţia instalaţiilor frigorifice. Agenţi frigorifici. Schema instalaţiei frigorifice de cambuză: elemente componente, pregătirea pentru pornire şi pornirea instalaţiei. 5.2. Funcţionarea în regim automat. Degivrarea, schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5.3. Instalaţia de climatizare. Pregătirea pentru pornire. Pornirea instalaţiei. Funcţionarea în regim automat şi manual. Protecţia instalaţiei. 6. Unitatea de învăţare nr. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ, CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVEI 6.1. Telegrafe electrice cu contact de semnalizare şi fără contact de semnalizare. Tahometre . Axiomatre. 6.2. Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N. 6.3. Centrale automate de avertizare incendiu SESAM-N

3

Descrierea specificului instalaţiilor electrice navale în comparaţie cele terestre. dispozitive şi circuite electronice. După parcurgerea acestei discipline. acţionări electrice. să ia măsurile care se impun şi să remedieze defecţiunile care apar. înţelegerea şi însuşirea unităţilor de învăţare se bazează pe cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor fundamentale: analiză matematică. Explicarea principiului de funcţionare a diferitelor instalaţii electrice de bord.inginer electrotetehnist privind instalaţiile electrice de la bordul navelor. Descrierea părţilor componenete ale instalaţiilor electrice de bord şi a procedurilor de pregătire pentru pornirea lor. matematici speciale. să le pornească. Parcurgerea acestei discipline de către studenţi este necesară pentru o mai uşoară încadrare a viitorului ofiţer în echipajul unei nave şi pentru scurtarea perioadei de adaptare pe postul de electrician naval. CONCEPŢIA CURRICULARĂ Lucrarea de faţă îşi propune să completeze pregătirea de specialitate a viitorului ofiţer maritim. fizică. ţinând cont de condiţiile specifice domeniului naval şi de cerinţele prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor.INTRODUCERE OBIECTIVELE CURSULUI 1. Unităţile de învăţare tratează instalaţii reale care sunt montate la bordul navelor. studenţii trebuie să fie în măsură să identifice părţile componenete ale instalaţiilor electrice de bord. să interpreteze semnalizările care apar. măsurări electrice şi electronice. 4. Categorisirea instalaţiilor electrice de bord. Parcurgerea. 3. geometrie descriptivă. 5. Analiza procedurilor de pornire a instalaţiilor la funcţionarea în regim manual şi automat. să descrie modul lor de funcţionare. bazele electrotehnicii. materiale electrotehnice. 2. etc. maşini electrice. modul de pregătire pentru pornire. 4 .

control şi semnalizări specifice navei BIBLIOGRAFIE 1. 2006 NANU D. Moscova.SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unităţile de învăţare au fost stabilite astfel încât să ajute cursanţii să identifice locul şi rolul unor instalaţii concrete care sunt montate la bordul navelor. 5. Editura Academiei Navale. Instalaţii electrice navale (Îndrumar de laborator). să ofere noţiuni noi care pot fi asimilate. CĂLUEANU D. evidenţiate şi puse în valoare în rezolvarea situaţiilor practice pe care le poate întâlni ăn efectuarea serviciului la bordul navei. 2. 3. Constanţa. Acest curs vine să aprofundeze algoritmi de calcul al iluminatului la nave. Instalaţii electrice la bordul navelor. Editura tehnică. Automatizări electrice navale. Constanţa. TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unitatea de învăţare nr.4 Instalaţii de automatizare a caldarinei navale Unitatea de învăţare nr. Sisteme electroenergetice Navale. 5 .2001 NANU D.1 Iluminatul electric naval Unitatea de învăţare nr. Constanţa. 2004. 4. protecţii şi semnalizări pentru motorul principal Unitatea de învăţare nr. 1978 NANU D.6 Aparate şi sisteme automate de comandă. Unitatea de învăţare nr.2 Instalaţii de telecomandă. Ca disciplină de învăţământ. Editura Muntenia. „Instalaţiile electrice de bord‖ sunt prezente în toate planurile de învăţământ ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân‖. RAJDENCO Îndrumarul electricianului naval. să acumuleze cunoştinţe noi şi să-şi formeze deprinderile necesare în vederea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice navale. ceeace denotă importanţa disciplinei în pregătirea viitorilor ofiţeri de marină. Editura Transport. 1981.5 Instalaţii electrice de automatizare a instalaţiei frigorifice şi de climatizare Unitatea de învăţare nr. Bucureşti. Editura Muntenia.3 Instalaţii electrice de protecţie şi semnalizare pentru motoare termice de antrenare a generatoarelor electrice navale. STAN ST.

magazii. compartimentul acumulatoare. Descrierea organizării şi funcţionării reţelelor de iluminat de la bordul navelor. Problemele specifice instalaţiilor de iluminat navale. Tehnica iluminatului naval rezolvă problemele privind construcţia şi montarea unor surse de lumină cu specific naval.1 Proble me specifice iluminatului naval. incidenţa luminii naturale este variabilă şi influenţată de foarte mulţi factori.) care necesită o iluminare pretenţioasă privind intensitatea luminoasă sau gradul de protecţie. Definirea metodelor de calcul al iluminatului la bordul navelor. a unor aparate. faţă de cele terestre. 3. compartimente tehnice (compartimentul maşini.un mediu umed şi sărat. Unele încăperi sunt amplasate sub linia de plutire şi nu au acces la iluminatul natural. CUPRINS OBIECTIVE 1. aparate electrice de navigaţie. amplasarea şi modul de montaj. de regulă. supus vibraţiilor şi şocurilor. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL Obiective: 1. dispozitive şi instalaţii de iluminat şi semnalizare optică în conformitate cu cerinţele funcţionării de la bordul navelor civile şi militare precum şi a necesităţilor rezultate din practica exploatării şi guvernării navelor. aceste încăperi sunt. ca urmare. etc. compartimentul cârmei.Unitatea de învăţare nr. Mărimi şi unităţi fotometrice. ţin cont de : Numărul mare al încăperilor interioare care necesită iluminare şi în timpul zilei. posturi centrale de comandă. 2. Instalaţiile de iluminat funcţionează într. etc. corpurile de iluminat trebuie să fie în 6 . Chiar şi în compartimentele care au legătură directă cu exteriorul. Identificarea tipurilor de corpuri de iluminat navale. fapt care impune mult discernământ în alegerea tipurilor corpurilor de iluminat.

Se defineşte ca produs dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată şi unghiul solid din jurul acelei direcţii: dΦ = I dΩ.1 Mărimi şi unităţi fotometrice Mărimile fizice ce descriu fenomenele luminoase (mărimi fotometrice) necesare calculului instalaţiilor de iluminat sunt: Fluxul luminos Φ este acea parte din puterea radiantă a unei lămpi. pe care cade uniform distribuit fluxul luminos de 1 lumen.325 N/m2 ).). Condiţiile care trebuie îndeplinite de instalaţiile de iluminat sunt prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. Iluminarea E într-un punct al unei suprafeţe reprezintă raportul dintre fluxul luminos dΦ primit de o suprafaţă elementară din jurul acestui punct şi aria acestei suprafeţe dA: E= În cazul unei repartizări uniforme a fluxului luminos pe suprafaţa A. (1. A (1. a unui corp negru la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferică normală (101.4) 7 . etc. Lumenul reprezintă fluxul luminos emis într-un unghi solid de un steradian din jurul unei direcţii date de către o sursă de lumină punctiformă care are intensitatea luminoasă de o candelă. Este o mărime de natura unei puteri evaluată pe baze fiziologice. să fie rezistente la coroziune. cu atât mai mult cu cât sunt amplasate în încăperi umede şi foarte umede. 1 lm = 1 Cd 1 Sr (1. Candela reprezintă intensitatea luminoasă în direcţia normalei unei suprafeţe cu aria de 1/600000 m2 .3) Unitatea de măsură a iluminării luxul (lx) reprezintă iluminarea într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1 m2 . evaluată dupăacţiunea radiaţiei respective asupra unui receptor selectiv (ochiul uman) în anumite condiţii de sensibilitate. fapt care impune acordarea unei atenţii deosebite luării unor măsuri de protecţie a muncii atât la executarea armăturilor cât şi la montarea lor. Unitatea de măsură este candela (Cd).1) în care I este intensitatea luminoasă măsurată în candele (Cd).2) Intensitatea luminoasă I a unei surse de luminăpe o direcţie reprezintă densitatea spaţială a fluxului luminos în acea direcţie. 1. expresia iluminării devine: E= d dA (1. Sunt accesibile din punct de vedere al manipulării echipajului şi/sau pasagerilor. să fie asigurate împotriva autodeşurubării.1.execuţie navală (să suporte vibraţii şi şocuri. În sistemul internaţional SI candela este unitate fundamentală de măsură. Unitatea de măsură este lumenul (lm). iar dΩ este elementul de unghi solid măsurat în steradiani (Sr). cu pereţi metalici.

(1. are expresia: α= . este raportul dintre intensitatea luminoasă în direcţia considerată a suprafeţei elementare din jurul acestui punct şi aria proiecţiei acestei suprafeţe elementare pe un plan perpendicular pe direcţia aleasă. Factorul de absorbţie α este raportul dintre fluxul luminos absorbit şi fluxul luminos incident. Φeste fluxul luminos incident. Factorul de reflexie ρeste raportul dintre fluxul luminos reflectat şi fluxul luminos incident. Este o mărime care reprezintă impresia de luminozitate percepută de ochi. În conformitate cu legea conservării energiei rezultă: Φ = Φ ρ + Φ α + Φτ ..5) Unitatea de măsură a luminanţei este candela pe metrul pătarat Cd/m2 denumită şi nit (nt) şi reprezintă luminanţa într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1m2 . Are expresia: L= în care Iε este intensitatea luminoasă în direcţia considerată. Factorul de transmisie τ este raportul dintrefluxul luminos transmis şi fluxul luminos incident.11) 8 . (1. dA (1.Luminanţa L într-o direcţie dată.7) în care K este eficacitatea luminoasă. într-un punct al suprafeţei sursei sau receptorului. are expresia: τ= . Eficacitatea luminoasă K a unei surse de lumină este raportul dintre fluxul luminos şi fluxul energetic corespondent al unei radiaţii complexe (puterea radiantă) şi are expresia: K= e I A cos (1.9) în care Φα este fluxul luminos absorbit. Unitatea de măsură a eficacităţii luminoase este lumenul pe watt (lm/W) definită ca eficacitatea luminoasă a unei radiaţii complexe al cărei flux luminos este de 1 lm când fluxul energetic corespondent este de 1 W. luminanţa suprafeţei izvorului respectiv de lumină privit din direcţia dată are valoarea: L= dI .6) . are expresia: ρ= . a cărui intensitate luminoasă într-o direcţie perpendiculară pe suprafaţă este de 1 candelă. În ipoteza în care intensitatea luminoasă în direcţia Ω are aceeaşi valoare în toate punctele suprafeţei A. (1.8) în care Φρ este fluxul luminos reflectat. Φ este fluxul luminos.10) în care Φτ este fluxul luminos transmis. (1. iar Φ e este fluxul energetic. într-o direcţie. (1.

.lămpi cu vapori de sodiu. se fabrică lămpi electrice cu incandescenţă speciale cu durata de funcţionare medie de 2500 ore. Parametrii funcţionali ai lămpilor cu incandescenţă depind de tensiunea de alimentare: o scădere cu 15% a tensiunii de alimentare conduce la o scădere a fluxului luminos de până la 55%. azot. la o scădere a luminanţei de până la 70%.1 Lămpi electrice cu incandescenţă Radiaţia luminoasă a lămpilor electrice cu incandescenţă se realizează prin încălzirea cu ajutorul curentului electric a unui filament de wolfram la o temperatură de 2000º .un balon de sticlă în interiorul căruia se realizează vid înanintat sau se umple cu un gaz inert – argon.lămpi cu incandescenţă.tuburi cu descărcări în gaze de înaltă presiune.12) 2. 2. Principalele lămpi electrice utilizate în tehnica iluminatului naval sunt: . durata de funcţionare este redusă la 20 – 100 de ore. Pe de altă parte. care sunt denumite lămpi electrice. iar o creştere a tensiunii de alimentare cu 15% conduce la scăderea duratei de funcţionare cu până la 20%. cripton – pentru prevenirea oxidării wolframului încălzit. Vor fi prezentate sursele electrice de lumină utilizate în domeniul naval. creşterea temperaturii înseamnă şi o evaporare mai puternică a filamentului şi deci. (1. O lampă cu incandescenţă normală are durata de funcţionare de aproximativ 1000 de ore. . Aceste efecte contradictorii presupun o optimizare economică a soluţiei constructive. reducerea duratei de funcţionare. Lămpile cu incandescenţă continuă să fie utilizate datorită avantajelor pe care le prezintă: 9 . Filamentul se introduce într. .lămpi cu arc electric.iar din însumarea coeficienţilor rezultă: ρ+α+τ=1 aceşti coeficienţi sunt daţi tabelar.lămpi cu vapori cu mercur de înaltă presiune. dar pentru unele lămpi speciale cu eficacitate luminoasă mai mare. Surse de lumină Sursele de lumină transformă energia electrică într-o energie electromagnetică radiantă în domeniul vizibil. Pentru creşterea duratei de funcţionare.3000º C.lămpi fluorescente tubulare. Ea creşte odată cu mărimea puterii (fiind proporţională cu temperatura filamentului la puterea a cincea) şi scade odată cu creşterea tensiunii. Eficacitatea luminoasă a lămpilor cu incandescenţă este cuprinsă în domeniul 8 – 20 lm/W. . .

. lipsa oricărui aparat auxiliar pentru pornire şi funcţionare. din această cauză. impunându-se totuşi necesitatea ca lămpile de semnalizare şi cele portative să aibă tensiunea nominală de maximum 24V.au odurată de funcţionare de circa 1000 h. a eficacităţii luminoase şi a duratei de utilizare. Ele prezintă însă o serie de dezavantaje: . pentru iluminatul punţilor de puteri de la 200W la 1000W. E27.au o temperatură de culoare scăzută. Pentru tensiunile joase. 1. E 40 în execuţie navală (cu cric – crestături pe filetul Edison pentru prevenirea autodeşurubării la vibraţii). 10 . .au o rezistenţă mică la sarcini şi vibraţii chiar şi în execuţiile speciale cu suportul filamentului întărit şi o încărcare redusă.au o luminanţă mare (2 · 106 – 12 · 106 cd/m2 ) provocând cu uşurinţă fenomenul de orbire. în compartimentele maşinilor se utilizează lămpi de puteri de până la 300W. cost redus. iar pentru proiectoare de până la 3000W. .Edison E14. putând asigura iluminări cu valori mici (până la 100 lx). este indicat ca puterea lămpilor cu incandescenţă pentru tensiunea de 220 V să nu fie mai mică de 40 W decât în cazuri cu totul speciale. sunt gata de a fi puse în funcţiune în orice moment. situaţia se îmbunătăţeşte.au o componenţă spectrală tinzând spre galben şi roşu.variaţiile de tensiune au o influenţă mare asupra fluxului luminos. .- posibilitatea racordării directe la orice fel de curent şi la orice mărime a tensiunii până la 250 V. Pentru puterile de 15W şi 25W filamentul devine prea subţire pentru a mai fi rezistent la şocuri şi vibraţii. denaturând culorile naturale. .1 Dependenţa parametrilor lămpilor cu incandescenţă de tensiune Lămpile cu incandescenţă utilizate pentru iluminarea compartimentelor au puteri de 40W şi 60W.au o eficienţă luminoasă mică (8 – 20 lm/W). . Soclurile lămpilor cu incandescenţă pot fi de tipul: . Fig.

.Baionet B22. Pentru alimita creşterea curentului se prevăd elemente de stabilizare care pot fi bobine cu miey de fier cu întrefier (drossel). Caracteristica tensiune – curent a unor asemenea lămpi este negativă. În scopul măririi eficacităţii luminoase şi a modificării culorii şi compoziţiei spectrale a luminii radiate. pe filamente se află depusă o anumită cantitate de oxizi alcalino-pământoşi (oxizi de bariu. Descărcarea electrică într-un asemenea gaz este caracterizată printr-o puternică radiaţie în domeniul ultraviolet al spectrului. combinaţii ale acestora sau transformatoare cu flux magnetic de dispersie. din acest motiv curentul având tendinţa de a creşte nelimtat. fie a anumitor corpuri solide. Luminiscenţa gazelor şi a vaporilor metalici este provocată de trecerea curentului electric. Soclurile trebuie construite astfel încât părţile sub tensiune să nu poată fi atinse în mod accidental. Sunt lămpi tubulare cu descărcări în argon şi vapori de mercur. 11 . rezistenţe. etc. interiorul tubului este acoperit cu o substanţă care absoarbe radiaţia ultravioletă şi o reemite sub formă de radiaţie vizibilă. de joasă presiune. amestecat cu o cantitate redusă de mercur (Hg). în cea mai mare parte sunt rezultatul efectului de luminiscenţă fie a gazelor sau vaporilor metalici. 2. Fenomenul se numeşte fosforescenţă dacă luminiscenţa substanţei mai persistă un anumit timp după întreruperea iradierii şi fluorescenţă dacă luminiscenţa se întrerupe odată cu iradierea. chiar şi în timpul operaţiunii de introducere în dulie. drep t sau curbat ca un cerc sau ca litera U. iar la exterior cu cîte două picioruşe. Lampa fluorescentă se realizează sub forma unui tub cilindric de sticlă. condensatoare. prevăzut la fiecare din capete cu câte doi electrozi spre interior. Electrozii susţin două filamente (câte un filament spiralat din Wolfram la fiecare din cele două capete). sticla lămpii fiind acoperită cu o substanţă fluorescentă (luminofor).2 Lămpi fluorescente tubulare Acestea sunt surse de lumină ale căror radiaţii luminoase. de stronţiu şi calciu) care emit o mare cantitate de electroni la temperatura de 800 1000ºC (emisiune termoelectrică). În interiorul tubului se află un gaz inert rarefiat la joasă presiune (10-6 N/cm2 ).

energia disipată pe electrozii starterului produce încălzirea lor şi în consecinţă bimetalul se deformează până atinge celălalt electrod. este o bobină cu miez de fier electrotehnic. Aceste condiţii se obţin cu ajutorul a două accesorii: starterul şi bobina de balast (drosselul). 1. unul dintre electrozi fiind constituit dintr-o lamă de nichel. Balastul este realizat în diferite forme constructive. tensiunea se aplică la bornele starterului. moment în care încetează descărcarea luminiscentă. Pentru funcţionarea lampii fluorescente terbuie realizate două condiţii: . Tensiunea de aprindere a starterului fiind inferioară tensiunii de alimentare. iar celălalt dintr-un bimetal.3 Construcţia unui starter cu lampă luminiscentă 12 .după amorsare curentul trebuie limitat. ţinând cont de caracteristica negativă tensiune – curent a lămpii. cel mai des utilizat.Fig. Starterul se compune dintr-o lampă cu luminiscenţă cu electrozi reci. . Balastul inductiv. La conectarea lămpii.filamentele trebuie preîncălzite şi după preîncălzire să fie aplicată o tensiune mai mare decât cea nominală (amorsarea). În paralel cu bornele starterului se conectează un condensator de circa 10 nF pentru protecţie împotriva paraziţilor radio. lampă cu licărire bimetal condensator 10 nF casetă Placădebaza Bor na decontac t Fig. între cei doi electrozi ai starterului se produce o descărcare luminiscentă. Din punct de vedere electric el reprezintă o impedanţă inductivă conectată în serie cu lampa fluorescentă.2 Construcţia unei lămpi fluorescente tubulare. 1.

Dacă lampa nu s-a aprins. acest vârf de tensiune. având loc într. 13 . în circuit montându-se un balast. faţă de cele cu incandescenţă. Cum descărcarea luminiscentă din starter încetează.un circuit cu impedanţă mare. găsind filamentele încălzite.lămpile au o pâlpâire .fluxul luminos şi spectrul radiaţiilor este puţin dependent de tensiune. face să apară un vârf de tensiune aplicată atât la bornele starterului cât şi la bornele lămpii fluorescente. Dezavantajele lămpilor fluorescente sunt: . produce aprinderea lămpii fluorescente.temperatura de funcţionare a tubului este mai scăzută (40ºC).eficacitate luminoasă mai mare (50 – 70 lm/W).se fabrică într-o gama mică de puteri. starter şi un condensator. .La atingerea celor doi electrozi ai starterului. fenomenele repetându-se până la aprinderea lămpii. starterul acţionează din nou. .4 (se poate îmbunătăţi dacă se conectează un condensator în paralel cu bornele de conectare a lămpii). .rezistenţă la vibraţii mai ridicată. Lămpile fluorescente. astfel că la bornele lămpii se stabileşte tensiunea nominală de funcţionare a acesteia. .prezintă un efect stroboscopic supărător pentru obiectele în mişcare (poate fi diminuat prin conectarea pe faze diferite ale circuitelor trifazate). .sunt mai puţin sensibile la variaţiile de tensiune. tensiune care este mai mică decât tensiunea minimă de aprindere a starterului.racordarea la reţea nu se poate face direct. .durata de funcţionare mai mare (6500h). în circuitul principal se stabileşte un curent electric suficient de intens care încălzeşte cele două filamente ale lămpii.25ºC. funcţionarea acestuia fiind întreruptă. aprinderea normală făcându-se la temperaturi ale mediului ambiant de peste +5ºC.au dimensiuni relativ mari. Variaţia rapidă a curentului. prezintă următoarele avantaje: . Din acest moment circuitul se închide prin lampă. .au un factor de putere scăzut 0.fluxul luminos al lămpilor este maxim la 20 . . sub această temperatură lămpile se aprind mai greu. . . bimetalul se răceşte şi revine la forma iniţială întrerupând circuitul de preîncălzire a filamentelor lămpii fluorescente.

astfel încât lampile fluorescente se utilizează tot mai mult şi în domeniul naval. acolo unde înălţimea de suspendare a corpului de iluminat este mai mare decît cea normală. 1. Acest tub de cuarţ este introdus într-un balon de sticlă obişnuită acoperit la interior cu o substanţă fluorescentă.Pentru fixare.1. rezistă mult mai bine decât lămpile cu incandescenţă. lămpile sînt prevăzute cu soclu cu filet tip Edison sau cu soclu baionetă. Aprinderea se face fără dispozitive speciale.(+40)°C. 2. deosebit de indicate sunt şi pentru compartimentele de maşini. Lampa funcţionează în asociaţie cu balaslturi speciale pentru limitarea curentului care se stabilizează la valoarea de regim după circa 5-10 min. fiind expuse unor vibraţii deosebit de intense.4 Montaje ale lămpilor fluorescente Pentru dezavantajele prezentate s-au găsit o serie de rezolvări tehnice.(fig.2. echipat cu electrozi de aprindere şi de funcţionare şi având în interior mercur în stare lichidă. Aceste lămpi se utilizează pe nave cu precădere în corpurile de iluminat montate pe catarge. unde.4. Sursa de lumină propriu. direct la tensiunea reţelei cu ajutorul electrodului auxiliar de aprindere. Aceste lămpi s unt de o construcţie 14 .Fig. 1. f). Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune Acestea se caracterizează prin faptul că descărcarea electrică ce are loc la funcţionarea lor se produce în vapori de mercur la o presiune de câteva atmosfere. Temperatura mediului ambiant de lucru normal este de (-25) .zisă o constituie un tub de cuarţ de dimensiuni de circa 10 x 40 mm.4 Lămpi cu vapori de sodiu Lămpile cu vapori de sodiu sînt indicate în mod special pentru iluminatul punţilor deschise şi a zonelor de încărcare.3.

1.3.similară cu a lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune. In prezent se mai folosesc numai ca surse de lumină pentru proiectoare. Corpurile de iluminat se pot clasifica după mai multe criterii şi anume : 15 . Orice corp de iluminat este destinat în primul rînd să facă o redistribuire a fluxului luminos al lămpii într-un mod cît mai corespunzător. în serie cu lampa se montează o rezistenţă ohmică.Lămpile cu arc funcţionează atât în curent continuu cât şi în curent alternativ.Pentru limitarea curentului din momentul amorsării sau în timpul atingerii electrozilor de cărbune. Culoarea luminii emise de aceste lămpi este roşie sau galbenă pe măsură ce presiunea vaporilor creşte. pentru alimentare se utilizează transformatoare speciale cu caracteristică tensiune – curent pronunţat căzătoare.dirijarea fluxului luminos în mod corespunzător pentru obţinerea repartiţiei spaţiale dorite. Un corp de iluminat se compune dintr-un sistem optic şi o armătură. 1.evacuarea căldurii produsă de lampă şi elementele auxiliare ale acesteia. . iar pe de altă parte efectului de luminiscenţă. Corpuri de iluminat navale Prin corp de iluminat se înţelege orice dispozitiv. . a sistemului optic şi a căilor de curent precum şi protejarea acestora împotriva deteriorărilor mecanice.realizarea unei protecţii antiexplozive pentru folosirea în încăperi care prezintă pericol de explozie. redstribuie în mod raţional fluxul luminos al acesteia. în sistemul optic intră toate elementele corpului de iluminat care modifică fluxul luminos al sursei. a murdăriei şi acţiunii fizico-chimice a mediului ambiant.2.Lumina emisă de aceste lămpi se datoreşte pe de o parte radiaţiei termice.realizarea unui grad de protecţie corespunzător împotriva pătrunderii prafului şi apei. Lampa cu vapori de sodiu se cuplează direct la reţea prin intermediul unui balast de limitare a curentului. . deci căldurii pe care curentul o dezvoltă la parcurgerea învelişului de gaz dintre cei doi electrozi de cărbune.5 Lămpi cu arc Lampa cu arc a fost prima sursă de lumină folosită la bord încă de la sfîrşitul secolului trecut.împiedicarea efectelor de orbire. Uneori în acelaşi scop. Armătura cuprinde ansamblul elementelor care asigură fixarea lămpii. trebuie să asigure : . . ajungind să fie în momentul sta bilizării curentului portocalie. care posedînd o sursă de lumină. Astfel.

în emisfera inferioară şi respectiv cea superioară fluxul reprezentînd procente de minim 40% şi respectiv maxim 60%. b) după felul sursei de lumină sunt: corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă. 1. corpuri de iluminat speciale. la care fluxul luminos este emis în fiecare din cele două emisfere. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente tubulare.corpuri de iluminat cu repartiţie semidire ctă. de serviciu. corpuri de iluminat cu gabarit redus.a) după destinaţie — sînt corpuri de iluminat pentru iluminatul general al compartimentelor de locuit. de producţie şi auxiliare. 1. corpuri de iluminat cu repartiţie indirectă la care fluxul luminos este emis în emisfera superioară şi reprezintă un procent de minim 90%. c) după dimensiunile de gabarit — sunt corpuri de iluminat normale.5. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 40% şi maxim 90% . care folosesc lămpi cu incandescenţă de orice dimensiuni. d) după caracterul repartizării fluxului luminos între emisfera supe rioară şi cea inferioară. corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune etc. corpurile de iluminat general se pot clasifica în :corpuri de iluminat cu repartiţie directă.5 Curbe fotometrice reprezentative ale corpurilor de iluminat In fig. 16 . Fig. sunt arătate curbele fotometrice reprezentative pentru clasificările făcute în funcţie de repartiţia fluxului luminos. corpuri de iluminat local. corpuri de iluminat cu repartiţie mixtă. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 90% .

ieşirea din soclu la cele cu soclu sistem baionetă.Modul de repartiţie al fluxului luminos este determinat în primul rînd de forma constructivă a corpului de iluminat respectiv. la umiditate.executarea globurilor şi lentilelor din sticlă termorezistentă. denumite plafoniere . . mai puţin suple decît cele terestre şi care în general duc la creşterea dimensiunilor de gabarit şi a greutăţii. rezistente la temperatură. la ulei şi combustibil. 17 . Acestea din urmă uneori trebuie să primeze. b) corpuri de iluminat fixate pe plafon. utilizarea de dulii prevăzute cu dispozitive speciale care să împiedice autodeşurubarea lămpilor în cazul celor cu filet sau. asigurarea protecţiei mecanice a globurilor de sticlă prin utilizarea de grătare de protecţie. Calităţile fotometrice ale unui corp de iluminat naval trebuie însă corelate cu cele de rezistenţă şi fiabilitate solicitate de condiţiile specifice existente la bordul navelor. Ceea ce determină însă în cea mai mare măsură forma construc tivă a unui corp de iluminat sînt locul de amplasare şi particularităţile sistemului de fixare. c) corpuri de iluminat fixate sub punte .realizarea armăturilor corpurilor de iluminat din materiale rezistente la acţiunea apei de mare .utilizarea de amortizoare în vederea protecţiei lămpilor împotriva şocurilor şi vibraţiilor. Ea depinde însă în foarte mare măsură de forma reflectorului şi dispersorului şi de caracteristicile de reflexie şi refracţie ale acestora. Din aceste puncte de vedere corpurile de iluminat se pot clasifica în : a) corpuri de iluminat fixate de perete denumite aplici . din care cauză sînt necesare unele concesii în special în privinţa formelor constructive. Printre principalele măsuri care trebuie luate în vederea asigurării unei construcţii şi tehnologii de execuţie corespunzătoare se menţionează : . . Pentru ameliorarea acestor deficienţe este necesară utilizarea unor materale de calitate superioară. asigurarea gradelor de protecţie corespunzătoare conform pre scripţiilor societăţilor de clasificare.

emblemele şi firmele navelor. Alimentarea ei se face de la diesel. Reţeaua iluminatului mare de avarie are aceeaşi tensiune ca şi cea a iluminatului principal.gencratorul de avarie prin tabloul de distribuţie de avarie. precum şi creării condiţiilor de evacuare sigură a oamenilor din compartimentele navei. a cărui pornire automată de regulă se realizează după cel mult 7.. prin intermediul tabloului principal de distribuţie sau prin tablouri auxiliare de distribuţie.d) corpuri de iluminat suspendate la extremitatea unui cablu. mesele de operaţii etc. Proiector 1. denumite corpuri de iluminat suspendate ..10 secunde de la căderea tensiu nii de la barele tabloului principal de distribuţie.6. In cazul funcţionării normale a centralei electrice a navei din ta bloul principal de distribuţie primesc alimentare prin intermediul tabloului de avarie.4 Reţele de iluminat naval In functie de tipul şi destinaţia navei se pot utiliza urmatoarele sisteme de iluminat : Iluminatul principal (interior şi exterior) destinat iluminării compartimentelor.. Reţeaua acestui sistem de iluminat se alimentează direct de la sursa principală de energie electrică. Iluminatul de avarie (mare şi mic) este destinat asigurării iluminării minime temporare.. denumite lămpi de masă sau de birou . punţilor deschise şi suprastructurilor. mesele de navigaţie. f)corpuri de iluminat destinate a fi ţinute în mînă pe timpul folosirii. Fig. următorii consumatori din reţeaua iluminatului de avarie : 18 . este necesară prezenţa personalului de deservire. lanţ. g) corpuri de iluminat destinate punţilor de încărcare. tub etc. spaţiilor de peste bord pentru lansarea bărcilor de salvare. denumite corpuri de iluminat portabile . e) corpuri de iluminat destinate a fi folosite pe masă. în locurile în care. la dispariţia iluminatului principal. care nu se încadrează în nici una din categoriile menţionate mai sus întîlnite de obicei sub denumirea generală de corpuri de iluminat cu destinaţie specială.1.

din compartimentul maşini.proiectorul de navigaţie. la T. Corpurile de iluminat din reţeaua instalaţiei iluminatului mic de avarie se prevăd la ieşiri. Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să fie suficient de mare pentru a se asigura alimentarea reţelei de iluminat de avarie timp de 3—36 h (în funcţie de tipul navei şi zona de navigaţie) în cazul în care nava este prevăzută cu dieselgenerator de avarie şi timp de 30 min cînd nava nu este prevăzută cu dieselgenerator de avarie. Îîn acest din urmă caz. fie din reţeaua iluminatului principal.generatorului de avarie. Prizele iluminatului portativ se pot alimenta fie centralizat de la unul sau două transformatoare coborâtoare de tensiune. care constă dintr-un acumulator montat în tampon cu reţeaua. la scările de peste bord.lampa pentru iluminatul girocompasuilui. camera hărţilor. la tablourile de avarie. 19 . Locurile pentru amplasarea corpurilor de iluminat din reţeaua iluminatului d e avarie precum şi condiţiile de utilizare a acestora sînt precizate în Regulile societăţilor de clasificare. de pe punţile bărcilor. care stă în permanenţă la încărcare. pe scări.D. scări. platforme. la posturile de comanda ale motoarelor principale. Locurile de montare a prizelor sunt stabilite în Regulile Societăţii de Clasificare.lgenerator de avarie. treceri. transformatorul este încorporat în carcasa prizei. la posturile de comandă a instalaţiilor de stins incendiu. în cabina radio. În ultimul timp pe scară largă se utilizează şi soluţia cu corpuri de iluminat prevăzute cu sursă proprie. . . în rufuri. la mecanismele auxiliare de importanţă vitală. Iluminatul portativ. Pe toate navele. în tunelele liniilor de arbori şi la ieşirile din acestea. în compartimentul diesel. în locuri greu accesibile. la tabloul principal de distribuţie şi la cel al instalaţiei electrice de propulsie. Iluminatul festiv se foloseşte pentru iluminarea decorativă a navei în zilele de sărbătoare pe timp de noapte.felinarul de semnalizare pe timp de zi. la pupitrele de comandă. Această reţea se alimentează la tensiunea de 12 sau 24 V în funcţie de gradul de pericol din punct de vedere a electrocutării pe care îl prezinttă locul de muncă. compartimente sociale (în care se pot aduna membrii echipajului sau pasagerii în diverse ocazii) la ieşirile din aceste încăperi. timoneriei. Acest iluminat se alimentează în mod centralizat de la o baterie de acumulatoare. la ieşirile din compartimentele maşini şi compartimentele căldurilor. spaţiile de peste bord în paralel cu lansarea la apă a bărcilor. Se foloseşte în completare la iluminatul general pe timpul executării diverselor lucrări de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor şi mecanismelor navei. corpurile de iluminat din culuare. .felinarele de navigaţie.P. se prevede iluminat mic de avarie. inclusiv pe cele echipate cu diese.

Iluminatul de camuflaj este destinat asigurării condiţiilor pentru executarea de lucrări pe punte noaptea fără demascarea obiectului. Ele se aprind la apusul soarelui. Amplasarea uniformă a corpurilor de iluminat pe plafon se foloseşte acolo unde este necesară asigurarea unei distribuiri uniforme pe întreaga suprafaţă a încăperii. precum şi în toate celelalte împrejurări în care această măsură este necesară. Numărul şi tipul acestora. Acest gen de iluminat are avantajul că dă posibilitatea asigurării unui nivel ridicat de iluminare pe suprafeţele de lucru. 1. reguli care se regăsesc şi în prescripţiile Registrelor de clasificare a navelor. Luminile de navigaţie şi semnalizare trebuie să fie folosite de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui şi pe timp cu vizibilitate redusă. 20 . Există două moduri de amplasare a corpurilor de iluminat pentru realizarea iluminării cerute şi anume: amplasarea uniformă şi neuniformă. modul de distribuţie şi culoarea luminii. După apusul soarelui nu trebuie să se vadă nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile de navigaţie şi semnalizare şi care să poată stânjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghi corespunzătoare.Iluminatul de serviciu asigură iluminatul minim al încăperilor în cazurile în care nu este necesar iluminatul principal.4. cât şi în Regulile Registrelor de clasificare a navelor. Iluminatul general. Iluminatul combinat cuprinde atit corpuri de iluminat local amplasate direct la locurile de muncă pentru iluminarea suprafeţelor de lucru cît şi corpuri de iluminat general care echilibrează distribuirea strălucirii în cîmpul de vedere şi care crează iluminarea necesară în toată încăperea. Componenţa lămpilor de navigaţie este prescrisă de „Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 1972. amplasarea fiecărui corp de iluminat se determină în funcţie de elementele amenajării din compartimentul respectiv sau a locurilor de muncă. Acest iluminat se realizează cu corpuri de iluminat proprii. la puteri ale instalaţiei de iluminat relativ mici. sînt stabilite pentru fiecare tip de navă atît în convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. Aceste lumini sînt produse cu ajutorul unor corpuri de iluminat speciale cunoscute sub denumirea de felinare de navigaţie şi semnalizare. bătaia (distanţa pînă la care trebuie să fie vizibilă lumina) precum şi modul lor de amplasare la bord. Avînd în vedere importanţa acestor felinare pentru asigurarea siguranţei navigaţiei pe mare. În cazul utilizării celui de al doilea mod. ele trebuie să fie de o construcţie deosebit de îngrijită în conformitate cu prescripţiile de construcţie şi verificare foarte severe.1 Lumini de navigaţie şi semnalizare Luminile de navigaţie şi semnalizare se folosesc pentru evitarea abordajelor pe mare şi pentru transmiterea unor informaţii altor nave. realizează iluminarea generală a compartimentului în ansamblu şi a diverselor suprafeţe de lucru din compartiment (când acestea există) suprafeţe pe care nu este necesară asigurarea unei iluminări suplimentare.

dă un semnal optic şi acustic. în caz de defectare a unuia din felinare sau a circuitului acestuia. deoarece culoarea filtrelor de lumină corespunde la aşa-zisă temperatură de culoare a filamentului (în cazul lămpilor cu incandescenţă).P. spre exemplu : din verde în cenuşiu şi din roşu în roşu-galben. conectarea şi controlul funcţionării felinarelor de navigaţie se face printr-un tablou sau panou special care. deoarece din cauza locului de amplasare (pe punţi dcschise) ele vin în permanenţă în contact cu apa de mare fiind din acest punct de vedere mult mai expuse decît celelalte corpuri de iluminat de pe navă. din cauza vibraţiilor şi şocurilor. 1. Alimentarea.S. fiind posibil ca la lămpile mai puternice. În acelaşi scop este de asemenea necesar ca centrul sursei de lumină să fie aşezat în focarul lentilei. dar s-au mai importat şi de la diverşi furnizori străini. Corpul felinarelor. ca o măsură de prevedere.Pentru obţinerea vizibilităţii (bătăii) necesare în conformitate cu modul prescris de distribuire a luminii. România a aderat la „Convenţia referitoare la Regulamentul Internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. printre care cei mai obişnuiţi au fost firme din U. culoarea acestuia să se schimbe iar filtrul să coloreze lumina altfel decît cea necesară. De foarte mare importanţă pentru felinarele cu lumina colorată este şi puterea maximă a lămpii care se montează.Polonă. Pînă în prezent în România s-au fabricat felinare de navigaţie la EL-BA Timişoara. felinarele de navigaţie se prevăd cu lentile Fresnel. şi cu filltre de lumină pentru obţinerea culorilor corespunzătoare. Materialul din care se fabrică lentila şi filtrul de lumină trebuie să fie de calitate superioară atît din punct de vedere al clarităţii. fie prin montarea numai acelor surse de lumină care au înălţimea corespunzătoare centrului focal al lentilei (înălţime prescrisă. In afară de aceasta se mai urmăreşte şi îndeplinirea unor cerinţe ca: 21 . de regulă. şi R. cit şi al rezistenţei la şocuri de temperatură. de către constructorul felinarului). fiind prevăzute atît cu dulii baionetă (B22) cît şi cu dulii Edison (E 27) de execuţie specială (cu cric) care să împiedice autodeşurubarea lămpii din soclu. tipurile şi amplasarea corpurilor de iluminat în compartimentul respectiv în aşa fel încît să se obţină iluminarea cerută in planul util. felinarele de navigaţie se echipează cu lămpi cu incandescenţă.S.5 Metode de calcul al iluminatului la bordul navelor Scopul principal al calculului iluminatului este acela de a determina numărul.R. De obicei. Aceasta se asigură fie printr-o construcţie specială care să permită reglarea înălţimii sursei de lumină (construcţie rar întîlnită). se execută de obicei din bronz sau alamă.

Acest lucru este valabil în general pentru cazurile în care raportul dintre diametrul sau cea mai mare dimensiune a sursei si distanţa până la planul util este mai mic de . Metoda coeficientului de utilizare Pentru simplificarea calculelor se consideră că toate sursele de iluminat sunt punctiforme. Această condiţie este în general valabilă pe nave.13) 22 . denumit flux util. (1.8 m de la paiol. adică u = Dar fluxul util se poate scrie : (1. metoda nu este aplicab ilă.1. portativ etc. S — suprafaţa totală de lucru în plan orizontal. pentru compartimentele închise se consideră la 0. uniformitatea iluminării. iar Φ fluxul unui izvor) se numeşte coeficient de utilizare şi se notează de obicei cu u. Raportul dintre fluxul util şi fluxul total al izvoarelor de iluminat n Φ (n fiind numărul de izvoare. metoda punct cu punct. Dintre metodele mai întîlnite se vor prezenta : metoda coeficientului de utilizare. pupitrelor etc.- limitarea efectului de orbire care se obţine prin amplasarea co respunzătoare a corpurilor de iluminat. se utilizează numai o parte din fluxul total emis de izvoarele de iluminat din încăpere. adică la nivelul suprafeţelor meselor. De regulă această suprafaţă. metoda de calcul al iluminatului cu proiectoare.5. prin utilizarea unor ecrane de dispersie. local. - Metodele de calcul al iluminatului depind de felul instalaţiei de iluminat. 1. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului interior şi permite să se ţină cont şi de fluxul reflectat de plafon şi pereţi. care se asigură în special prin ampla sarea raţională a corpurilor de iluminat în interiorul compartimentului. Pentru prezentarea metodei este necesar sa se introducă noţiunea de coeficient de utilizare. prin lallegerea corespunzătoare a tipului şi puterii izvorului luminos.14) unde Emed este valoarea iluminării medii a suprafeţei de lucru impusă de normative sau de registrul naval . Pentru iluiminarea suprafeţei de lucru denumită şi plan util. Pentru iluminatul exterior. metoda puterii specifice.

Coeficientul specific de utilizare us se defineşte în acest caz ca fiind raportul dintre fluxul util şi fluxul care trece prin corpurile de iluminat.16) Prin unmare se poate constata că cei doi coeficienţi de utilizare sînt legaţi prin relaţia : u = us η Plecînd de la formula : u= = (1.19) Practic însă. restul pierzîndu-se la trecerea prin corpul de iluminat şi prin reflexii multiple pe pereţi şi plafon. pereţilor şi plafonului.17) se obţine valoarea fluxului dat de un corp de iluminat.18) (1.15) în care : η este randamentul unui corp de iluminat.3. considerîndu-se că toate corpurile de iluminat sînt identice. adică Φ= = (1. această formulă nu este aplicabilă întrucît nu permite să se ţină cont de micşorarea în timp a fluxului luminos datorită : vola tilizării filamentului. Valorile coeficientului K sînt date în tabelul 1. formula se corectează prin introducerea unui coeficient numit coeficient de depreciere K care are valoare supraunitară. Pentru aceasta. murdăririi balonului.Din fluxul luminos emis de izvoarele de iluminat numai o parte cade pe suprafaţa utilă. Fluxul luminos Φ care trece prin corpurile de iluminat se calculează cu formula : (1. adică us = (1. 23 .

notat în general cu Z. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. Valorile acestui coeficient sînt date în tabelul 6.19) intră iluminarea medie este necesar ca aceasta să fie calculată în funcţie de iluminarea minimă înmulţită cu un coeficient numit coeficient de uniformitate mediu.3 Perioadele Ia care se curăţă lămpile 4 4 ori pe ori pe lună lună 1.0 1. K ş i Z .5 m .5 m.5 m. scame (magazie de cabluri etc. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2.5 1. compartimente de mecanisme auxiliare.8 1. Punţi deschise : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. cabine.3 V a lo r ile c o e f ic ie n t u lu i d e d e p r e c ie r e K Caracteristicile şl denumirea Coeficient de compartimentelor şi punţilor depreciere K LI LF Compartimente de mare degajare de fum. 21 ) (1.3 1.5 1. care sunt : — se aleg din tabel Emin . în norme nu este menţionata iluminarea medie ci minimă (v. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. Prin urmare.15 2 4 ori pe ori pe lună an 1.15 3 3 ori pe ori pe lună lună 1. scame (compartimente de masini . cambuze : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2. Deoarece în formula (1. praf.7 1. introducînd aceste două corecţii se obţine : Φ= sau Φ= Această formulă sugerează etapele de calcul al iluminatului prin : metoda coeficientului de utilizare. ateliere. anexa I).minim.4.Tabelul 1.5 m . 2. compartimente de serviciu etc. praf.) Compartimente cu degajare medie de fum.) : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2.5 1.3 3 ori pe an Uneori. (1. 20 ) 24 . praf.5 m . scame (compartimente caldarină.3 1. Compartimente cu degajare mică de fum.5 1.5 m. cabine de locuit.

sau cunoscindu-se Φ se calculează n. Apoi se amplasează corpurile de iluminat cit mai uniform. Pentru determinarea valorii coeficientului Z cu o bună aproximaţie se poate folosi tabelul 6.Valorile coeficientului de uniformitate mediu-minim Z Tabel 1. sînt menţionate în anexa I. în acest fel us şi sau u pot f i determinate din tabelul conceput pentru fiecare tip de corp de iluminat in parte .40 1. astfel încît relaţia să fie satisfăcută acoperitor. — raportul L/hc . Determinarea coeficientului de uniformitate mediu-minim Z .6 1.35 1.N.4 Repartiţia aparatelor de iluminat Pe un singur Pe rind cu vîrfurile Tipul aparatului de iluminat distanţa L.70 2. în continuare se va prezenta pe scurt posibilitatea alegerii din tabele a mărimilor din membrul drept al formulei (1. emailate Cu distribuţie largă Cu distribuţie largă.15 1.2 1.2 1.9 2. în care : L este distanţa dintre corpurile de iluminat şi — h c — înălţimea pînă la planul d e iluminat. Normele de iluminat cuprinse în R.30 1.N.2 1. Determinarea iluminării minime .40 1. pătratului între cu latura L aparatele de iluminat Pe vîrfurile triunghiului echilateral cu latura L = Raportul L/h Cu distribuţie concentrată cu oglinzi Cu distribuţie modic. — modul de distribuţie al fluxului luminos în spaţiul dat de corpurile de iluminat .65 1.90 1. semidirectă sau uniform dispersată Z=1 la aceleaşi valori ale raportului L/hc 25 . iluminat exterior 1. tipul iluminatului şi tipul sursei de iluminat.R.0 2. — alegîndu-se n se calculează Φ.21).3 -se alege tipul corpurilor de iluminat ce urmează a fi ampla sate în compartimentul respectiv. Iluminarea minimă cerută în compartimentele navei este reglementată în R.4. Acest coeficient depinde de o serie de factori ca : — coeficienţii d e reflexie ai pereţilor şi tavanului . Prin urmare pentru alegerea iluminării minime este necesar să se cunoască destinaţia compartimentului.6 1. Pentru corpurile de iluminat cu lumină indirectă.R.

Indice le de local se calculează cu formula : i= în care : a este lungimea compartimentului.5 ori şi mai mult. Valorile medii ale coeficienţilor de reflexie ai materialelor utilizate pe navă sunt date în tabelul 1. Determinarea coeficie ntului de utilizare. Coeficientul de utilizare creşte la scăderea înălţimii de calcul . coeficienţii de reflexie ai plafonului.5. Valoarea coeficientului de utilizare depinde de următorii factori : — randamentul şi curba fotometrică a corpului de iluminat . hc — înălţimea de calcul.Determinarea coefic ientului de depreciere K. — suprafaţa încăperii S . — înălţimea de calcul h c a corpului de iluminat (distanţa pe verticală dintre corpul de iluminat şi planul de iluminat). Valorile acestui coeficient se pot determina din tabelul 1. indicele de local se calculează cu formula : i= 26 . — raportul dintre lungimea şi lăţimea compartimentului. pereţilor şi paiolului : . în metri . Pentru compartimentele cu lungimea a care depăşeşte lăţimea b de 3. în metri .3 în funcţie de condiţiile concrete respective. Coeficientul de utilizare se micşorează odată cu creşterea acestui raport . .15 5 – 10 20—40 10 10 Valoarea de calcul 70 70 50 10 10 30 10 10 Material Vopsea albă Vopsea galbenă Vopsea gri Linoleum Sorturi închise de lemn Sorturi deschise de lemn Covoare închise la culoare Draperii închise la culoare Pentru comoditatea luării în consideraţie a formei şi dimensiunilor compartimentului se introduce noţiunea de indice de local. % Valoarea medie 65—75 69—77 40 – 55 10 . Coeficientul de utilizare creşte odată cu creşterea suprafeţei încăperii . Tabe lul 1. .5 Valorile coeficienţilor dc reflexie Valoarea coeficientului de reflexie. b — lăţimea compartimentului. în metri.

Iluminarea medie cerută de norme este E=100 Ix.2.6 sau mai mare de 3. Calculul iluminatului general uniform cu ajutorul acestei metode se recomandă pentru majoritatea compartimentelor navei. Cu ajutorul formulei (6. fiecare corp de iluminat având fluxul luminos Φ =700 lm.Dacă in urma calculului se obţine pentru indicele de local o valoare mai mică de 0. Prin urmare. Principiul metodei constă în aceea că în funcţie de tipul corpului de iluminat ales. Înălţimea de calcul este de 2.2 m iar tensiunea de alimentare de 220 V. =30%.22) se determină indicele de local: n= Ţinind cont de culorile şi materialul pereţilor se determină (vezi tabelul 1. sau pentru unele lămpi poate fi determinat coeficientul de utilizare. Cu formula (1. =50%. iar coeficientul de itumînare mediu.0 atunci se iau in consideraţie aceste valori limită. sau dacă sunt disponibile numai anumite corpuri de iluminat de flux cunoscut re zultă numărul necesar de corpuri din formula n= E xe mp lu d e c a lc u l. din cataloagele de corpuri de iluminat.5 = l0 m2 . avind practic orice suprafaţă (la creşterea suprafeţei precizia de calcul creşte). Să se calculele numărul de corpuri de iluminat necesare pentru iluminarea unei cabine cu suprafaţa S = a b = = 4*2.minim s-a luat egal ca unitatea. de iluminarea normată în plan orizontal şi de suprafaţa 27 .27. de înălţimea de amplasare a corpului deasupra suprafeţei de lucru.23) se determină numărul total de corpuri de iluminat: n= =1. deoarece in calcul s-a luat iluminarea medie.5.5) coeficienţii de reflexie ai pereţilor şi plafonului: =70%. cunoscind toate mărimile din membrul drept al formulei se poate determina fluxul necesar al corpului de iluminat.72 Coeficientul de depreciere s-a luat egal cu 1. de tip CC—755. 1. In acest fel. Metoda puterii specifice Puterea specifică p este raportul dintre puterea instalată a lămpii şi mărimea suprafeţei iluminate. Prin urmare se vor instala două corpuri de iluminat. Din tabele se determină prin interpolare coeficientul de utilizare u = 0.3 (din tabelul 1.3). Pentru iluminarea cabinei se utilizează corpuri de iluminat de tip CC755 fiecare avind patru lămpi fluorescente te de dte 15 W.

şi — valorile fluxurilor luminoase. de coeficienţii de reflexie : depreciere K. Pe în W. În anexa II se dau mărimile puterii specifice pentru diferite corpuri în funcţie de suprafaţa iluminată S. .2*10 = 122 W şi numărul lămpilor n= Avînd în vedere că în fiecare corp de iluminat se amplasează cite patru lămpi.compartimentului din anexa II a—k se determină valoarea puterii specifice p.24) în cape p se dă în W/m2 .26) în care : px şi p'x .25) (1. dar cu alţi parametri ai lămpii sau a i coeficientului de depreciere pot fi determinate cu formulele : Px= P'x= (1. şi . orizontal si oblic. Prin urmare rezultă puterea totală a lămpilor P = 12. Datele iniţiale sînt aceleaşi din exemplul anterior în care se utilizează metoda coeficientului de utilizare. Cunoscînd suprafaţa compartimentului S şi puterea lămpii din corp Pe se obţine numărul de corpuri de iluminat cu formula: n= (1.un punct dat al suprafeţei de iluminat amplasat în orice plan : vertical.3. Exemplu de calcul. 28 . Metoda punct cu punct Metoda punct cu punct dă posibilitatea să se determine iluminarea într. K şi Kx — valorile coeficienţilor de depreciere. rezultă că sînt necesare două corpuri de iluminat tip CC-755.5. Din anexa II se determină pentru corpul de iluminat tip CC-755 puterea specifică p= 12.2 W/m2 .sînt valorile puterilor specifice în ambele cazuri. 1. de înălţimea de calcul h C . O bună precizie de calcul se obţine în acel caz în care distanţa de la corpul de iluminat la suprafaţa de iluminat este de cel puţin cinci ori mai mare decît dimensiunea cea mai mare a corpului de iluminat cînd punctul este depărtat de suprafeţele reflectorizante şi cind corpurile de iluminat au o lumină directă sau semidirectă. de iluminarea E şi de coeficientul de Valorile puterii specifice pentru aceleaşi corpuri de iluminat. S în m2 .

celelalte mărimi fiind prezentate anterior. 1. punctul de calcul se găseşte lingă perete sau pentru cazul în care corpurile de iluminat sînt prea depărtate. a căror amplasare este cunoscută.d fiind distanţa pe orizontală între punct şi piciorul perpendicularei care cade din centrul corpului de iluminat. Influenţa corpurilor de iluminat îndepărtate şi a refle xiei luminii se introduce prin coeficientul μ. Iluminarea Σe se determină pentru fiecare corp de iluminat în parte din curbele izolux ale acestuia. ţinînd cont şi de coeficientul de depreciere K. între limitele 1. în fiecare corp de iluminat trebuie să fie introdusă o lampă cu fluxul luminos Φ= (1. Un exemplu de asemenea curbe este cel din fig. pentru cazul în care suprafeţele sînt bune reflectorizante.05 pentru corpurile de iluminat cu lumină directă şi pentru cazul in care punctul de calcul este departe de pereţii camerei. iar in fiecare corp este am plasată convenţional o lampă avînd fluxul luminos de 1000 Im.Presupunem că punctul respectiv este iluminat de cîteva corpuri de iluminat. In acest fel.3 pentru corpurile de iluminat cu lumină semidirectă.28) Această metodă este aplicabilă pentru calculul iluminatului local şi exterior şi de asemenea pentru compartimente de dimensiuni mari. iar hc fiind înălţimea de calcul. Aceste curbe sînt obţinute pentru diferite plane. cum este compartimentul de maşini. In acest caz iluminarea totală dată de corpurile de iluminat în punctul respectiv se notează cu Ʃ e.9.27) unde n este numărul de lămpi în corpul iluminat. 29 . pentru obţinerea în punctul dat a unei iluminări reale E. Mărimea coeficientului fi este cuprinsă între limitele 1—1. dar de regulă se dau în special pentru planul orizontal.25—1. Cunoscînd fluxul unei lămpi din interiorul corpului de iluminat se determină iluminarea reală cu formula : E= (1.

0.0 . amplasate după planul din fig. Punctele 1-4 sunt punctele în care se verifică iluminarea. d4I = 1. K =1.h=2. d1IV = 1.8.8 . Curbe izolux (exemplu) Exemplu de calcul. d3III = 1.8 m de la paiol).5 .0. In prealabil se consideră că iluminarea se asigură cu ajutorul a patru tuburi fluorescente de cile 15 W fiecare.5 înălţimea dc calcul este hc=h—0. 6.8. 1.Fig.5m. =0.0 . d4II =2.7 m.25. d3I = 1. Cu ajutorul acestor valori d şi a valorii k c utilizînd curbele izolux spaţiale ale corpurilor de iluminat tip CC-775 (fig.5 .8 .25.8 . d2I = 2. d2II= 1. incluse în patru corpuri de iluminat de tip CC775. =0. d2IV = 2.25.5 . d3IV = 1. d4IV = 0. d1III = 1.11) se determină iluminările convenţionale in punctele respective : 30 . 1. d4III = 2. (planul util este la 0.10.8 = 1. Pentru aceasta se determină distanţele dintre aceste puncte şi picioarele perpendicularelor din centrele luminoase fata de iluminat: d1I = 1. Să se calculeze iluminatul cabinei căpitanului care are următoarele date: S=4*3 m2 .5.9. =0. d1II = 1. d3II =1.25.7. d2III = 1.

∑e1 = 24 + 24 + 24 + 24 = 96 lx . ∑ e4 = 17 + 5 + 9 + 55 =86 lx. E3 =187 lx. Valorile reale ale iluminărilor în punctele 1-4 se determină cu formula (1.2 E2 =157 lx. ∑e2 = 5 + 30 + 30 + 5 = 70 lx. 31 . adică Emed = 187 Ix > Enorm = 150 lx. E4 =192 lx. şi prin urmare alegerea corpurilor de iluminat este corectă. După calcularea iluminări în punctele 1-4 se calculează iluminarea medie în cabină cu ajutorul formulei: In acest fel se constată că iluminarea medie este mai mare decît cea stabilită prin norme.28) pentru u =1. ∑e3 = 30 + 30 + 12 + 12 = 84 lx .

1.1. trebuie să fie montate lămpi de iluminat fixe alimentate de la sursa principală de energie electrică. şi lămpi cu incandes cenţă.6. destinate numai pentru acest scop.6. în afara circuitelor terminale de ilu minat. 1.6. păstrîndu-se uniformitatea amplasării lor şi se reia calculul. comanda mecanismelor şi instalaţiilor.Dacă E ed < Enorm se măreşte numărul de corpuri de iluminat.25 kW şi radiatoare electrice de cabină cu un curent nominal pînă la 10 A. 1.1.6.2. care nu asigură continuitatea iluminării la variaţiile de tensiune prevăzute in tabelul 2.6.4 In încăperile sau în locurile iluminate cu tuburi fluorescente.2 ALIMENTAREA CIRCUITELOR ILUMINATULUI PRINCIPAL 1.1 Tablourile de distribuţie ale iluminatului principal trebuie să fie alimentate prin circuite de alimentare separate. trebuie să fie protejate cu grătare de protecţie.1. trebuie să se ia măsuri pentru înlăturarea efectului stroboscopic. se pot alimenta dispozitive de acţionare electrică de mică importanţă cu o putere pînă la 0.6. a căror iluminare este importantă pentru siguranţa navigaţiei.6.1.5 Lămpile de iluminat exterior trebuie montate astfel încât să nu producă dificultăţi la conducerea navei în timpul nopţii. De la tablourile de iluminat principal.3 Instalarea corpurilor de iluminat trebuie să se facă astfel. 1.1.6.1. etanşe la gaze sau cu corpuri de iluminat în execuţie antiexplozivă montate în interiorul încăperii. pentru condiţii de locuit şi evacuare a pasagerilor şi a echipajului.7 Incăperile de acumulatoare şi alte încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie iluminate cu corpuri de iluminai normale dinspre încăperile învecinate care nu prezintă pericol de explozie prin deschideri acoperite cu sticlă. locurile şi spaţiile.1.6.6.1In toate încăperile. 1. 1. în care se află părţi vizibile de mecanisme în rotaţie. încît să fie exclusă încălzirea cablurilor şi a materialelor din apro piere pînă la temperatura care depăşeşte pe cea admisibilă.6 In încăperile şi spaţiile iluminate cu lămpi cu descărcare cu gaze.1.3 trebuie să se prevadă. 1. instalate în încăperile şi în spaţiile unde este posibilă deteriorarea globurilor. 32 .2 Corpurile de iluminat.6 CERINŢE ALE REGISTRULUI NAVAL ROMÂN PRIVIND ILUMINATUL ELECTRIC LA NAVE 1.1 CERINŢE GENERALE 1. de asemenea. 1.

iar pe navele de pasageri şi iluminatul saloanelor. tunelurilor liniilor de axe.2. încît să fie asigurată o uniformitate cît mai marc a iluminării. Aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la tablouri de grup diferite.2 Dispozitivele de protecţie ale circuitelor terminale de iluminat din încăperile de locuit şi spaţiile sociale trebuie să se calculeze pentru un curent nominal de cel mult 16 A. să se facă pe un singur circuit de la tabloul de gr up sau direct de la tabloul principal de distribuţie.6. compartimentelor de maşini. scărilor. În cazul cînd se folosesc bare secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la secţii diferite. avînd corpurile de iluminat aşezate astfel. Circuitele pentru instalaţia dc ilumi nat trebuie să fie montate astfel.6. curentul însumat în sarcină al consumatorilor cuplaţi nu trebuie să depăşească 80% din curentul nominal al dispozitivului de protecţie. altul decît circuitul de alimentare a corpurilor pentru iluminatul general. 1. în afara compartimentelor de maşini. cu instalaţii electrice de putere mică.6. iluminatul fiecărei zone trebuie să fie alimentat de la două circuite dc alimentare.crt. schelelor şi trecerilor care duc la puntea bărcilor trebuie să fie alimentat cel puţin prin două circuite independente..2. aparatelor de măsură pentru nivelul apei in căldări.4 Corpurile de iluminat local în încăperile de locuit. Pe navele de marfă.2.un circuit de alimentare separat.6.6.1 Tensiune Nr. precum şi prizele de curent trebuie să fie alimentate de la tabloul de ilu minat printr. Tabelul 1. independente de circuitele de alimentare care alimentează iluminatul altor zone protejate împotriva incendiilor.2. Numărul surselor de iluminare care se alimentează de la circuitele finale trebuie să fie astfel încât încărcarea pe circuit să nu depăşească valorile menţionate în tabelul 6. se permite ca alimentarea iluminării încăperilor enumerate mai sus. 1.2.5 Dacă nava este împărţită în zone principale de protecţie împotriva incendiilor. In cazul cînd se folosesc bare 33 .1.3 Iluminatul coridoarelor. încît incendiul dintr-o zonă să nu deterioreze circuitele care alimentează iluminatul din alte zone.2. 1 2 3 plnâ la 50 V tic la 51 V la 120 V dc la 121 V la 250 V Curentul maxim al circuitelor de iluminat [A] 10 14 24 Ventilatoarele de cabină şi alţi consumatori de mică putere pot fi alimentaţi de la circuitele terminale de iluminat. 1.

Iluminatul căilor de evacuare a oamenilor din încăperi la puntea bărcilor trebuie să fie cel puţin 0. să nu se defecteze instalaţia iluminatului principal.6. 1.2.6. 1. 1.6. în acest caz se cere să existe o semnalizare luminoasă pentru existenţa tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat magaziile.6. încît în caz de incendiu sau alte cazuri de avarie. La navele cu instalaţie electrică de putere mică se admite ca alimentarea lămpilor de iluminat magazii să se facă de la tabloul de distribuţie montat în timonerie. 1. Se admite ca iluminatul de la corpurile de iluminat de avarie din încăperea de maşini să fie de 5% din iluminatul de la cel principal dacă se prevăd prize alimentate de reţeaua de iluminat de avarie.6 Instalaţia iluminatului principal trebuie executată astfel încît în caz de incendiu sau altă avarie în încăperile în care sînt amplasate sursele principale de erergic electrică şi/sau transformatoarele de iluminat principal (dacă există). 1. 1.3 Corpurile de iluminat de la iluminatul principal se pot utiliza ca iluminat de avarie dacă ele pot obţine alimentarea şi de la sursele de energie de avarie.2 Pentru a obţine iluminatul cerut.6.6 Fiecare corp de iluminat din iluminatul de avarie şi corpurile de iluminat combinate (conţinînd becuri pentru iluminatul normal şi de avarie) vor fi marcate cu culoarea roşie.5 In scopul iluminatului de avarie se pot utiliza corpurile staţionare separate cu acumulatori încorporaţi şi cu reîncărcarea lor auto mată de la reţeaua iluminatului de bază cu comutare prin releu. în încăperile în care sînt amplasate sursele de avarie pentru energia electrică şi/sau transformatoarele ilumina tului de avarie (dacă există).3. 1.6. 34 .6.1 Iluminarea diferitelor încăperi.3. corpurile de iluminat ale iluminatului de avarie cu becuri cu incandescenţă se pot combina cu lămpi luminiscente. trebuie să fie alimentate de la un tablou de distribuţie special.3 ILUMINATUL DE AVARIE 1.4 Reţeaua iluminatului de avarie trebuie astfel executată.7 Corpurile de iluminat fixe.3.2. a locurilor şi spaţiilor de la iluminatul de avarie trebuie să fie de cel puţin 10% din iluminatul tolal al iluminatului principal.3.3. trebuie să se prevadă un sistem de semnalizare optică a prezenţei tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat. instalaţia iluminatului de avarie să nu iasă din funcţiune. Pe acest tablou.secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la diferite secţii ale barelor.6.2 Lx. 1.3. în afară de siguranţe şi întrerupătoare. din magaziile de mărfuri.6.

în apropierea vinciului de ancoră.4. care indică tensiunea. 1.2 Pentru corpurile de iluminat staţionare ale instalaţiei de iluminat exterior.6.4.3 Bobinele de şoc şi transformatoarele cu o mare reactanţă inductivă trebuie să fie instalate cît mai aproape de corpul de iluminat pentru care sunt destinate.6.2 Condensatoarele cu o capacitate de 0. trebuie protejate.6.6. În încăperile de locuit şi de serviciu uscatle se admite folosirea întrerupătoarelor monopolare in circuitele care deconectează cor puri de iluminat separate sau grupe de corpuri deiluminat cu un curent nominal de max.5 In reţelele iluminatului de avarie nu trebuie utilizate întrerupătoare locale ale corpurilor de iluminat. Toate piesele acestor corpuri de iluminat.6.4 La dispozitivele de iluminat fluorescent. 1.4. 1.6.6.4. trebuie să fie protejate priu carcase metalice legate eficient la părnînt. 1.6. trebuie prevăzute inscripţii de avertizare. sînt corpuri de iluminat ale iluminatului principal. 1.6.6 PRIZELE DE CURENT PENTRU ILUMINATUL PORTATIV 1. 1. 1.5 μF şi mai mult trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de descărcare.4. 1. 35 . 6 A precum şi corpuri de iluminat la tensiune nepericuloasă. Dispozitivul de descărcare trebuie executat in aşa fel. Se admite utilizarea în trerupătoarelor locale în circuitele corpurilor de iluminat ale iluminatului de avarie care. din timonerie sau de la un alt post de cart permanent de pe puntea superioară.5.5.5.1 Bobinele de şoc. în condiţii normale. Iluminatul de avarie din timonerie trebuie să fie dotat cu întrerupător.3 Intrerupătoarele circuitelor de ilu minat ale staţiilor de stingere a incendiilor trebuie să se monteze în exteriorul acestor încăperi.6.1 În toate circuitele de iluminat. se va prevedea un dispozitiv de deconectare centralizată.1 pe punte.6. trebuie să se utilizeze întrerupătoarele bipolare. încît la 1 min după deconectarea condensatorului.6.4 Intrerupătoarele lămpilor de iluminat din spatele tablourilor de distribuţie liber aşezate trebuie să fie montate la fiecare intrare în spaţiul din spatele tabloului.1. condensatoarele şi celelalte armături ale corpurilor de iluminat fluorescent.6.4 ÎNTRERUPĂTOARELE DIN CIRCUITELE DE ILUMINAT 1.6. tensiunea la bornele lui să nu depăşească 50 V. alimentate cu o tensiune de peste 250 V.1 Prizele de curent pentru iluminatul portativ trebuie să fie instalate cel puţin în următoarele puncte: .5 CORPURI DE ILUMINAT 1.5. 1.

. . nave pilot şi alte nave cu destinaţie specială. 1. ş i felinarele 36 .4 încăperea instalaţiei de cîrmă (guvernare). .1 Tabloul felinarelor de navigaţie va alimenta prin circuite separate felinarele de catarg..5 încăperea agregatului de avarie. Aceste condiţii nu se referă la navele a căror reţea de iluminat are o tensiune mai mică de 30 V. instalate pe punţi deschise. .4 Nu se vor instala prize de curent în încăperile de maşini aproape de paiol. .3 încăperea convertizoarelor instalaţiei radio. iar normele iluminatului general + local la nivelul suprafeţelor de lucru.3 Prizele pentru iluminatul portativ şi pentru alţi consumatori de energie electrică. trebuie să fie montate cu cupla în jos.2 încăperea girocompasului.11 cabina radio. 1.6. .10 timonerie.6. .9 tunelul arborelui port-elice. iar pe remorchere. în încăperile închise ale separatoarelor de ulei şi combustibil şi în locurile în care se cer numai echipamente în execuţie antiexplozivă. felinarele din borduri şi de pupa. .2 pentru iluminatul general se referă la un nivel de 800 mm deasupra paiolului încăperii.6.14 încăperile instalaţiilor centralizate de ventilaţie şi de aer condiţionat. 1.7 spatele tabloului principal de distribuţie.2 Prizele de curent.6 compartimentele de maşini.7 ILUMINAREA Iluminarea anumitor încăperi şi spaţii nu trebuie să fie mai mică decît valorile date în tabelul 1.6. .6.13 zona lochului şi al sondei ultrason.6.6. . trebuie să aibă o construcţie care să excludă posibilitatea introducerii fişelor pentru a anumită tensiune la o priză cu o tensiune mai mare.8 încăperile electrice speciale. nave de pescuit.2.8 FELINARELE DE NAVIGAŢIE 1.6.12 zona de amplasare a vinciurilor.6. Normele menţionate în tabelul 1. alimentate cu tensiuni diferite. . . 1. 1.8.6. de asemenea.6.

1.un circuit de alimentare de la tabloul principal de distribuţie. 1. 1. astfel: .8. se admite ca dispozitivele pentru comanda felinarelor de navigaţie să se monteze direct pe tabloul principal de distribuţie. Indicatorul vizual trebuie executat şi montat astfel. ale navelor maritime. 1.4 Circuitele de alimentare a felinarelor de navigaţie trebuie executate după un sistem cu doi conductori. trebuie să se utilizeze dulii şi lămpi care corespund cu cerinţele părţii „Mijloace de semnalizare". Pentru navele la care sursa principală de energie este bateria de acumulatoare şi la care tabloul principal de distribuţie este montat în timonerie.1 printr. printr-un cablu flexibil cu fişă.7 La felinarele de navigaţie.2 printr-un al doilea circuit de alimentare. montat pe tabloul felinarelor de navigaţie. Se admite instalarea dispozitivelor de comandă a felinarelor de navigaţie într.5 Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie să fie protejat pe ambii conductori şi prevăzut cu un indicator optic automat al funcţionării felinarelor de navigaţie conform cerinţelor capitolului — „Mijloace de semnalizare".1 din partea B-III „Mijloace de semnalizare" a Regulilor pentru echipamente conforme convenţiei.6.6. prin tabloul de distribuţie de avarie (dacă există).3 se va prevedea şi o semnalizare acustică care să acţioneze automat în cazul ieşirii din furicţiune a oricărui felinar de navigaţie cu întrerupălorul în poziţia „CONECTAT".8.8.8. încît ieşirea sa din funcţiune să nu provoace deconectarea felinarului de na vigaţie.un pupitru aşezat în timonerie. nu trebuie să depăşească 3% din tensiunea nominală.6.6.instalate permanent enumerate în tabelul 2. pe fiecare circuit trebuie prevăzut un întrerupător bipolar. Alimentarea semnalizării acustice trebuie să se facă de la o altă sursă sau de la alt circuit decât sursa sau circuitul de alimentare a tabloului felinarelor de navigaţie sau de la o baterie dc acumulatoare. 1. Căderea de tensiune pe elementul indicatorului.2 Tabloul felinarelor de navigaţie se va alimenta prin două circuite de alimentare.8.8. conectat în circuitul felinarului de navigaţie.8.6 Pe lîngă semnalizarea cerută la 1. .6.3 Felinarele de navigaţie trebuie să fie conectate la reţeaua de alimentare. 1.6. de la cel mai apropiat tablou de grup care nu primeşte alimentarea de la tabloul de distribuţie de avarie. 37 .4.

precum şi ale flanşelor de racordare şi altele Trecerile pe punţi.Iluminat general la sarele şi zonele dc nivelul punţii amplasare a bărcilor şi plutelor de salvare Cabina radio 200 150 100 100 150 150 75 75 75 30 100 75 75 75 50 75 - 75 50 20 50 50 20 38 . scări. puţurile locului. crt. platautomatizate şi ale forme ş.a. Incăperea şi suprafeţele Iluminarea (Lx) Iluminat Iluminat cu lampi fluorescent cu incandescenţă general general General general + local + local 100 150 100 75 75 200 150 50 50 75 1 2 3 4 5 6 7 Iluminat general la nivelul punţii Mesele de lucru în cabina radio Camera hărţilor Iluminat general la nivelul punţii Mese de hărţi Timonerie Iluminat general la nivelul punţii Iluminat general la nivelul punţii Compartimentul Suprafeţele instalaţiilor maşini.2 Nr. nivelul punţii sondei ultrason.6. pa.Suprafeţele lagărelor rile lanţului arborilor.Tabelul 1. ale pu. Încăperile de distribuţie şi ale tablourilor de pupitrelor de comandă distribuţie.d. puţu. instalaţiilor mecanisme. girocompasuriior Frontul căldărilor Camera Iluminat general la acumulatoarelor nivelul punţii Turnurile liniei de ar.Iluminat general la bori.Locurile dc comandă a pitrelor şi posturilor mecanismelor prinde manevră şi de cipale control din încăperea Treceri intre căldări.m.

variaţiile de tensiune au: a) o influenţă mică. c) cu proiectoare. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului: a) exterior. 8 LUCRARE DE VERIFICARE Descrieţi aprinderea şi funcţionarea lămpilor fluorescente tubulare. c) o influenţă mare. d) au influenţă numai dacă tensiunea scade sub 150 V. 39 . b) interior. Asupra lămpilor cu incandescenţă. d) local.Spaţii in afara bordu. RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b.În apropierea liniei de 5 lui in zona de plutire corespunzătoare coborirc a bărcilor şi încărcăturii maxime plutelor de salvare TEST DE AUTOEVALUARE 1. 2. 2: c. b) nu au nici o influenţă.

1.2. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă 2.1.1. Instalaţia de telecomandă. Motor principal de propulsie ALCO 2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2. funcţionarea.). Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului 2.1. Instalaţia pneumatică 2.1.4.2.1.2. Instalaţia de telecomandă asigură: . 40 . Semnalizări MP. Subtelegraf MP OBIECTIVE . .7.1.M. PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL CUPRINS 2.de a descrie studenţilor instalaţiile componente a două dintre tipurile de motoare de utilizate la propulsia navelor. Pregătirea pentru lansare 2.reglarea turaţiei.2. de la postul local aflat în compartimentul maşini (C. Cuplarea reductorului 2.2. Instalaţia electrică de forţă 2.2.1.5. protecţie şi semnalizări realizează comanda şi supravegherea motorului principal de la distanţă (timonerie) sau.de a defini rolul şi importanţa fiecărei instalaţii .3. .Unitatea de învăţare nr.4.2.1.de a descrie ordinea operaţiunilor care trebuie efectuate la pregătirea pentru lansarea.1. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ. în situaţii speciale. Motor principal de propulsie MAN 2.3.2.6. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2. Dispozitivul de comandă pneumatică 2.lansarea motorului. treapta I 2.de a explica semnificaţia şi importanţa semnalizărilor ce pot să apară. precum şi măsurile ca re trebuie luate.2. Oprirea motorului 2. Lansarea motorului principal 2. cuplarea reductorului şi oprirea motorului.4.9.1.6. .2.8. Semnalizări reductor MP 2. Anularea protecţiei 2.1. Funcţionarea motorului 2.5.

oprirea motorului; inversarea sensului de rotaţie al arborelui portelice; semnalizarea depăşirii parametrilor nominali; protecţia motorului la apariţia unor avarii care pot pune în pericol funcţionarea acestuia. Diversitatea instalaţiilor de telecomandă, protecţie şi semnalizări existente este creată de diferite firme constructoare care realizează motoare de propulsie pentru nave. Principiile după care sunt construite şi scopul, fiind comun pentru toate variantele. În cele ce urmează se prezintă două variante de instalaţii de telecomandă, protecţie şi semnalizări realizate pentru motorul de propulsie de tip ALCO (licenţă S.U.A.), 3280 CP, 1000 rot/min, cuplat cu axul portelice printr-un reductor inversor cu raportul de transmisie i = 5 şi pentru motorul de propulsie de tip MAN (licenţă Germană), 8440 CP, 430 rot/min, cuplat cu arborele portelice printr-un reductor nereversibil cu raportul de transmisie i = 2.

-

2.1. Motor principal de propulsie ALCO
2.1.1. Instalaţia pneumatică Instalaţia pneumatică pentru comanda motorului principal este prezentată în figura 2.1. Se prezintă, în continuare, elementele schemei pneumatice şi rolul lor funcţional pentru telecomanda motorului principal. Dispozitiv pneumo-electric PN-1. Este folosit pentru comanda pneumatică locală şi de la distanţă (timonerie) a turaţiei motorului principal şi a reductorului. Acest dispozitiv realizează următoarele funcţiuni: - comandă reglarea turaţiei motorului; - blochează protecţia şi semnalizarea pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pentru mersul ―înainte‖ (poziţia manetei la limita extremă pentru a obţine turaţia maximă); - realizează telecomanda reductorului inversor, cu posibilitatea de blocaj pentru interzicerea mersului în alt sens decât cel comandat; - interzice lansarea motorului cu reductorul cuplat. Pentru a realiza aceste funcţiuni, dispozitivul PN-1 este echipat cu un reductor de presiune acţionat de maneta dispozitivului folosită pentru accelerarea sau decelerarea motorului. Pe poziţia ―STOP‖ presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero şi pe măsură ce se deplasează maneta din această poziţie presiunea creşte în limitele 0 – 3,2 bar. Această presiune este transmisă printr-un sistem de valvule la regulatorul de turaţie al motorului realizându-se accelerarea acestuia la creşterea presiunii şi decelerarea la scăderea presiunii atunci când maneta se deplasează spre poziţia ―STOP‖. Pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pe poziţiile ―ÎNAINTE‖, maneta se împinge în poziţia extremă. Pe această poziţie este blocată acţiunea protecţiei şi

41

presiunea aerului de comandă, la ieşire, creşte peste valoarea nominală, până la 3,4– 3,8 bar.

Fig. 2.1. – Schema instalaţiei pneumatice pentru telecomanda motorului principal

Mişcările manetei se transmit mecanic unui ax cu came care acţionează patru ordine realizând: semnalizarea poziţiilor, STOP, ÎNAINTE, ÎNAPOI; indicarea locului

42

de unde se comandă, LOCAL sau DISTANŢĂ; interzicerea lansării motorului cu reductorul cuplat. Ordinea de închidere a contactelor microîntrerupătoarelor în funcţie de poziţiile manetei dispozitivului PN-1 este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
MICROÎNTRERUPÃTOA RE II III IV SupraProt. ÎNAINTE ÎNAPOI sarcină Relansare I

Poziţia manetei PN-1

Suprasarcină Atenţie suprasarcină 100 % 80 % . . . Atenţie cuplare Reductor necuplat STOP Reductor necuplat Atenţie cuplare 10 % . . . . 100 % ÎNAINTE ÎNAPOI

x x x x . . . x

x

x x x . . . . x

Comutator pneumatic b5 – cu două poziţii: LOCAL (L) şi DISTANŢĂ (D). Acest comutator permite trecerea aerului care comandă regulatorul de turaţie al motorului de la postul de comandă locală sau de la postul de comandă de la distanţă (timonerie). În construcţia lui are înglobate microîntrerupătoare prin care se semnalizează în punctele de comandă locul din care se efectuează comanda motorului. Electromagnetul s2 – este inclus în regulatorul de turaţie. La alimentarea acestui electromagnet se descarcă uleiul din cilindrul de forţă al regulatorului de turaţie aducând cremalierele pompelor de injecţie în poziţia de debit nul şi motorul se opreşte. Comanda de acţionare a electromagnetului s2 se dă în una din următoarele situaţii: - manual, prin apăsarea butonului STOP, atunci când se comandă oprirea voită a motorului; - automat, când apare una din situaţiile: a) întreruperea funcţionării exhaustoarelor de gaze; b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta a II-a (1, 35 bar);

43

Motorul urmăreşte comenzile de accelerare sau decelerare date din postul de comandă. Întreruperea alimentării electrovalvulei s3 urmată de trecerea motorului la turaţia de relanti se realizează în următoarele situaţii: . Electrovalvula s1 – comandă circuitul de aer pentru alimentarea demarorului pneumatic. Reductorul de presiune montat pe acest circuit asigură o presiune de cca. Acest lucru este necesar pe durata cuplării reductorului pentru a prelua sarcina. s5. electrovalvula s4 deschide circuitul care permite trecerea aerului de comandă de la electrovalvula s3 iar electrovalvula s5 închide circuitul. treapta a II-a (810 C). s5 şi se revine la situaţia normală. Când se comandă întreruperea alimentării electrovalvulei s3 se închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie. s5 – prin intermediul lor se realizează o uşoară accelerare a motorului în momentul cuplării reductorului. În funcţionare normală.c) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a (0. treapta a II-a (920 C). Aerul de comandă are circuitul deschis spre regulatorul de turaţie. La lansarea motorului se alimentează electrovalvula şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic şi aceasta execută rotirea motorului principal. precum şi la trecerea bruscă de pe poziţiile ÎNAINTE pe poziţiile ÎNAPOI. electrovalvula s3 este alimentată şi deschide circuitul de aer de la unul din posturile de comandă la regulatorul de turaţie. sub acţiunea căreia motorul este accelerat uşor. 31 – pentru comanda sertarului distribuitor în vederea cuplării reductorului pentru mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI. Când se comandă ÎNAINTE sau ÎNAPOI pe poziţia manetei ―ATENŢIE CUPLARE‖ se alimentează electrovalvulele s4. . după cum este alimentată 44 . Electrovalvula s3 – în timpul funcţionării motorului. Electrovalvula s4 blochează circuitul aerului de comandă şi deschide o nouă cale care permite trecerea aerului de la electrovalvula s5. Electrovalvulele 30. peste turaţia de mers în gol.6 bar. Asemenea situaţii pot apare la trecerea bruscă de pe poziţia STOP pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI. d) maneta de comandă (PN-1) s-a trecut pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI dar nu s-a confirmat cuplarea reductorului. În aceste situaţii electrovalvula s3 întrerupe transmiterea aerului de comandă până la trecerea regimului tranzitoriu dat de timpul necesar pentru umplerea cilindrilor de forţă. care execută cuplarea reductorului. La anularea presiunii aerului de comandă. 0. regulatorul de turaţie menţine turaţia motorului corespunzătoare mersului în gol.manual prin aducerea manetei de comandă PN – 1 pe poziţia STOP. 5 bar). c) temperatura uleiului de ungere în lagărul axial al reductorului a ajuns la limita maximă (800 C).automat când apare una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului a ajuns la limita maximă. b) temperatura uleiului de ungere a motorului principal a ajuns la limita maximă. Electrovalvula s5 permite trecerea aerului pe un alt circuit. Electrovalvulele s4. După confirmarea cuplării reductorului se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4.

2. 2d5 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 de la postul local şi din timonerie sunt pe poziţia LOCAL. redresoare pentru alimentarea exhaustoarelor de gaze şi pentru alimentarea schemei de comandă. conţine 9 scheme care grupează elementele după rolul lor funcţional. protecţie şi semnalizări pe trei circuite: A-B. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. protecţie şi semnalizări motor principal. Pe timpul funcţionării motorului. Pregătirea pentru lansare Principalele elemente ale schemei electrice de pregătire pentru lansare. Pornirea şi oprirea este comandată de contactele releului 2 d8. 2d7. Se montează atât la postul local de comandă cât şi la postul de comandă de la distanţă. 2. 2d8a. motor de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. 2d6 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 din cele două posturi de comandă sunt fixate pe poziţia DISTANŢĂ. n2 – – 45 . traductoarele de presiune comandă pornirea la scăderea presiunii până la o valoare minimă şi oprirea la atingerea valorii maxime a presiunii. Un comutator se află la postul de comandă local iar al doilea. 2. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. Instalaţia de forţă.3.2. sunt: 2d0 – releu pentru cuplarea tensiunii de alimentare a schemei de comandă. 2d6.. b3 – buton pentru comanda pregătirii pentru lansare.1.electrovalvula 30 sau 31. Funcţionează fără întrerupere pe toată durata de funcţionare a motorului.2. Se pune în funcţiune prin închiderea contactului releului 2 d8 şi se opreşte la întreruperea alimentării releului 2 d8. b5 – comutator pentru stabilirea locului de unde se dau comenzile: LOCAL sau DISTANŢĂ. Figura 2. conţine următoarele elemente: m1 m2 – – motor de acţionare a pompei de preungere. prezentate în schema 2 din figura 2. de exemplu de la postul local la distanţă. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. m3. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate releele 2d1. Sunt alimentate în curent continuu la 24V.1. 2d1. similar cu primul. 2d5 şi 2d2.2. se instalează în postul de comandă de la distanţă (timonerie).2. 2d2. electroventilatoare exhaustoare de gaze din carterul motorului. se prezintă instalaţia electrică pentru telecomandă. schema 1 din figura 2. m4 n1. – relee pentru pregătirea lansării. Instalaţia electrică de forţă În figura 2. Stabilirea electrovalvulei care este alimentată se face prin deplasarea corespunzătoare a manetei PN-1 din postul de comandă. Punerea sub tensiune a schemei de comandă se face prin contactul releului 2 d8. C-D şi E-F. 2d8 La transferul comenzii.

2d5 şi 2d2. În schema 2 din figura 2.La transferul comenzii. Prin închiderea contactelor releului 2d8 sunt puse în funcţiune pompele de preungere şi electroventilatoarele exhaustoare de gaze prezentate în schema 1 din figura 2. după încetarea apăsării pe butonul b3. 2d6. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. închide contactul 5d4 (2-4) şi deschide contactul 5d4 (3-5).2. Este alimentat releul 2d7 care prin închiderea contactului 2d7 (9-11) şi prin contactul închis 5d4 (2-4) realizează circuitul de automenţinere a alimentării releului 2d7. 46 . Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. În prima fază.2 se deschide contactul 5d4 (2-4) şi se întrerupe alimentarea releului 2d7 iar prin închiderea contactului 5d4 (3-5) se menţine alimentarea releului 2d8a. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate rele ele 2d1. Prin închiderea întrerupătorului b0 se aplică tensiunea de alimentare pentru schema electrică de telecomandă. (schema 5). După trecerea regimului tranzitoriu de pregătire a lansării se stabileşte presiunea uleiului de ungere şi se închid contactele din circuitul releului 5d2. de exemplu de la postul local la distanţă. Pornirea instalaţiei pentru pregătirea lansării se execută prin apăsarea pe butonul b3. Se închide contactul 2d7 (6-7) şi este alimentat releul 2d8a care la rândul său închide contactul 2d8a (6-7) prin care este alimentat releul 2d8. la aplicarea tensiunii este alimentat releul 5d4 (schema 5) care în schema 2 din figura 2. Este alimentat releul 5d2 şi prin deschiderea contactului 5d2 (5-6) se întrerupe alimentarea releului 5d4.2. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă.

47

48

49

50 .

51 .

52 .

53 .

. protecţie şi semnalizări M.Instalaţia telecomandă.P. 2.54 Fig. 8) SEMNALIZARE LA PANOUL LOCAL M.P.2..

55 .

5 secunde după încetarea alimentării acestui releu. Se consideră că lansarea motorului se face din postul de comandă local (comutatoarele b5 sunt fixate pe poziţia LOCAL). Se închide circuitul de aer spre demaror şi prin deschiderea cu întârziere a contactului 5d5 (1-3) se restabileşte acţiunea protecţiei. Pentru valori normale ale temperaturilor apei de răcire şi uleiului de ungere contactele traductoarelor sunt închise.1. încetează apăsarea pe butonul b1. . conform tabelului 2. dispozitivul de comandă PN-1 este pe poziţia STOP.4.2. Prin contactul 1C1 (2-4) este alimentat releul 3d8 şi acesta închide contactele 3d8 (7-6) pregătind circuitul de lansare şi 3d8 (9-11) (schema 6) prin care alimentează lămpile 6h9 în timonerie şi 7h3 în PSCM şi se semnalizează ―Comanda posibilă‖. Demarorul funcţionează cât timp se menţine apăsarea pe butonul b1. Este alimentat releul 3d1 care realizează: . 2. Presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero.se deschide contactul 3d1 (3-5) din circuitul releului 5d3 de oprire voită a motorului.1. este închis contactul microîntrerupătorului IV care permite efectuarea lansării.închide contactul 3d1 (2-4) prin care se alimentează electrovalvula s1 şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic. 56 . releele 4d4. Pe această poziţie. Lansarea motorului se execută prin apăsarea butonului b1. De asemenea. De asemenea se închide contactul 3d1 (3-5) restabilind posibilitatea de oprire voită a motorului. 4d10 (schema 4) sunt alimentate şi contactele acestora din circuitul releului 5d1 sunt închise.2. La terminarea operaţiunii de lansare motorul funcţionează cu turaţia de mers în gol (relanti). 4d6. Cuplarea reductorului După pornirea motorului cu turaţia de mers în gol este necesar să se menţină o anumită perioadă în acest regim pentru încălzirea motorului înaintea cuplării sarcinii. Maneta dispozitivului de comandă PN-1 este fixată pe poziţia STOP. Ca urmare acest releu este alimentat şi menţine închis contactul 5d1 (1-3) din circuitul electrovalvulelor de cuplare a reductorului 30 şi 31. . Când motorul porneşte.se închide contactul 3d1 (6-8) (schema 5) şi este alimentat releul 5d5 care prin închiderea contactului 5d5 (1-3) blochează acţiunea protecţiei şi îşi menţine acest contact închis cca.1. Demarorul roteşte motorul pentru pornire.5. Lansarea motorului principal Principalele elemente ale schemei electrice de lansare a motorului principal sunt prezentate în schema 3 din figura 2.2. La încetarea apăsării pe butonul b1 se întrerupe circuitul de alimentare a electrovalvulei s1 şi a releului 5d5. Principalele elemente ale schemei de cuplare a reductorului sunt prezentate în schema 3 din figura 2. în urma efectuării operaţiunii de pregătire a lansării sunt alimentate contactoarele 1C1 – 1C4.

ceea ce permite o uşoară accelerare a motorului pe durata cuplării. REDUCTOR CUPLAT ÎNAINTE. 3d6 (1-4). 5d1 (1-3) se stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei 30.Cuplarea reductorului.. 0.închide contactul 4d12 (7-6) (schema 8) şi la postul local se aprinde lampa 8h1. se închide contactul microîntrerupătorului I şi se stabileşte circuitul de alimentare pentru releul 3d2 care execută: . s5 trece aer spre regulatorul de turaţie la presiunea de cca. deschide contactul 3d7 (1-4) şi întrerupe alimentarea releului 3d6. .închide contactul 3d2 (2-4) şi prin contactele închise 5d4 (7-9). În continuare aerul de comandă pentru modificarea turaţiei va fi dat de deplasarea manetei dispozitivului de comandă PN-1.se închide contactul 3d4 (2-4) (schema 6) prin care se alimentează lampa de semnalizare 6h5 din timonerie. . necesară pentru preluarea sarcinii. se face prin împingerea manetei dispozitivului de comandă PN-1 pe poziţia ATENŢIE CUPLARE.închide contactul 3d2 (6-8) care pregăteşte circuitul de acţionare la terminarea cuplării. Prin circuitul creat de electrovalvulele s4. cu temporizare cca.închide contactul 3d2 (10-12) (schema 5) şi pe durata cuplării reductorului sunt alimentate electrovalvulele s4.deschide contactul 3d6 (1-4) şi întrerupe alimentarea electrovalvulei 30. . Corespunzător acestei poziţii.deschide contactul 3d4 (7-9) (schema 5) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4.6 bar.închide contactul 3d6 (6-7) şi alimentează releul 3d7.deschide contactul 3d4 (3-5) din circuitul releului de pornire 3d1 interzicând o nouă comandă de pornire atâta timp cât reductorul este cuplat. s5. REDUCTOR CUPLAT.deschide contactul 4d12 (11-8) (schema 6) şi în timonerie se stinge lampa de semnalizare 6h9. . . COMANDA POSIBILÃ. Se închide circuitul de aer realizat pe durata cuplării şi se reface circuitul PN-1-s3-s4 – regulator de turaţie.deschide contactul 4d12 (1-4) din circuitul releului 3d1. Este alimentat releul 3d4 şi prin acţionarea contactelor sale execută: . după cuplarea reductorului se închide contactul b6 (schema 4) stabilind circuitul de alimentare al releului 4d12 care execută: . interzicând o nouă pornire cu reductorul cuplat. De asemenea. Realizarea presiunii normale de cuplare a reductorului pentru mers ÎNAINTE este sesizată de traductorul de presiune care închide contactul din circuitul releului 3d4. Releul 3d7.1. . 57 . . Electrovalvula 30 permite trecerea uleiului spre cilindrul de forţă care urmează să execute cuplarea reductorului pentru mers ÎNAINTE. Sertarul rămâne blocat în poziţia extremă şi presiunea în cilindrul de forţă se menţine constantă. 15 secunde. Este alimentat releul 3d6 care realizează: . s5. După efectuarea cuplării sertarul distribuitor se blochează la limita extremă şi închide contactul microîntrerupătorului ÎNAINTE. de exemplu pentru mersul ÎNAINTE. conform tabelului 2.

Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului Prin circuitele de protecţie şi semnalizare se urmăresc: a) valorile temperaturilor pentru: .ulei reductor. 2. Pentru regimul de suprasarcină.închide contactul 5d6 (schema 9) şi blochează alarma sonoră.1. 8 bar. Presiunea aerului de comandă variază în limitele 0 – 3. . Pentru a opri semnalizarea acestei situaţii ca o avarie.închide contactul 5d3 (1-3) şi este alimentat releul 5d6. . Dacă pe timpul funcţionării se doreşte schimbarea punctului de comandă. ALARMA MP .închide contactul 5d3 (5-7) şi se alimentează electromagnetul s2 care acţionează asupra cremalierei pompelor de injecţie aducându-le în poziţia de debit nul. turaţia scade la valoarea de relanti. 2. Prin această operaţiune se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. se aduce maneta dispozitivului de comandă pe poziţia zero. La oprirea motorului se micşorează treptat presiunea uleiului de ungere şi schema de protecţie acţionează similar cu situaţiile de avarie. Funcţionarea motorului În continuare. Avertizarea sonoră intră în funcţiune şi avertizează în cele două puncte de comandă că s-a solicitat schimbarea punctului de comandă. . prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă se măreşte presiunea aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi se obţine sporirea vitezei motorului care prin intermediul reductorului antrenează axul portelice.7. valabil numai pentru mersul ÎNAINTE se împinge maneta dispozitivului de comandă PN-1 până la limita extremă.8.închide contactul 5d3 (9-11) şi întrucât este închis şi contactul 3d1 (3-5) se realizează un circuit de autoalimentare a releului 5d3 la întreruperea apăsării pe butonul b2. releul 5d6 prin contactele sale execută: .2. . Atunci când şi în celălalt post de comandă se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ avertizarea sonoră încetează şi în continuare comanda turaţiei motorului se execută de la distanţă (timonerie). STOP.6. Pentru oprirea voită se apasă pe butonul b2. 5 bar.2.apă răcire motor principal. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul 5d3 care realizează: .deschide contactul 5d6 (1-4) (schema 6) şi întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare 6h1. Oprirea motorului Elementele schemei electrice care realizează oprirea motorului sunt prezentate în schema 5 din figura 2. 58 . Presiunea aerului de comandă creşte până la 3.1. obţinându-se creşterea turaţiei de la valoarea de relanti la valoarea nominală. după care se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.ulei ungere motor principal.1. şi turaţia motorului creşte peste valoarea nominală.

Treapta I. treapta I. În situaţia normală toate circuitele controlate sunt închise şi alarma sonoră nu funcţionează.punerea în funcţiune a alarmei sonore în PSCM.la postul de comandă de la distanţă (schema 6) se aprind lămpile de semnalizare: 6h1 ―Alarmă MP‖. f) temperatura uleiului de ungere a reductorului a crescut peste limita normală. treapta I.‖.2. În funcţie de gradul avariei.I. treapta I. se execută: . . Prin întreruperea alimentării releelor 4d1. b) valorile presiunilor pentru: . Traductorul deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d7. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) presiunea uleiului de ungere a motorului principal a scăzut până la valoarea minimă. La apariţia uneia sau mai multe din defecţiunile corespunzătoare treptei I de protecţie. 4d8.la postul de comandă locală (schema 8) se aprind lămpile de semnalizare: 8h2 ―Tmax apă răcire MP tr. d) presiunea uleiului de comandă a reductorului a scăzut la valoarea minimă. e) Presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. treapta I. intră în funcţiune la deschiderea unui circuit sau mai multor circuite. 8h4 ―Tmax ulei MP tr. 4d9. Se deschide contactul traductorului din circuitul releului 4d1 şi se întrerupe alimentarea acestuia.. din cele controlate. Semnalizare.ulei ungere motor principal.ulei ungere reductor. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d3. b) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. . releele respective întrerup circuitele şi pun în funcţiune semnalul sonor. treapta I. .ulei lagăr axial. c) temperatura uleiului de ungere a MP a crescut până la valoarea maximă. postul local de comandă şi postul de comandă de la distanţă – Alarma sonoră. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. prezentată în schema 9 din figura 1. 4d7. 6h3 ―Alarmă reductor‖. 4d5. Semnalizare şi reducerea automată a turaţiei la valoarea de relanti Treapta a II-a funcţionează la apariţia unor defecţiuni sau mai multor defecţiuni din cele menţionate mai jos: 59 . Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d9..I. Instalaţia electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în schema 4. 4d3. Traductorul de temperatură deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d5. . Treapta a II-a.‖. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d8.ulei comandă reductor.

treapta a II-a. c) temperatura uleiului de ungere a MP a ajuns la valoarea maximă. treapta a II-a.a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. Prin întreruperea alimentării unuia sau mai multe din releele 4d4. Se deschid contactele releului 2d8 şi se întrerupe funcţionarea instalaţiilor de forţă (schema 1) În acelaşi timp. decuplarea reductorului. Se închide contactul 5d4 (6-8) prin care se alimentează electromagnetul s2 de aducere a cremalierei pompelor de injecţie în poziţie de debit nul şi motorul se opreşte. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d10.II‖ şi 8h5 ―Tmax ulei MP tr. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d2. Releul 5d4 fiind alimentat realizează: oprirea motorului. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d11. la postul local de comandă se aprind lămpile de semnalizare 8h3 ―Tmax apă MP tr. 4d6. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d6.II‖. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d4. se deschid contactele acestor relee din circuitele controlate de alarma sonoră (schema 9) şi alarma sonoră intră în funcţiune. Se deschide contactul 5d4 (7-9) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor 30 şi 31. treapta a II-a. b) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă admisă. Cu temporizare se închide contactul 5d2 (5-6) şi se alimentează releul 5d4. Se deschide contactul 5d4 (3-5) şi se întrerupe alimentarea releelor 2d8a şi 2d8. treapta a II-a. 4d10 se execută: deschiderea contactelor acestor relee din circuitul releului 5d1 şi întreruperea alimentării acestui releu. Electrovalvula închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi la presiunea zero a aerului de comandă turaţia motorului se reduce până la valoarea de relanti. b) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. Treapta a III-a. Ca rezultat se deschide contactul 5d1 (9-11) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulei s3. 60 . Temporizarea este necesară pentru ca acţiunea să se producă numai în situaţiile în care cauza se menţine o anumită durată. Semnalizare şi oprirea motorului Treapta a III-a funcţionează la apariţia uneia din situaţiile posibile: a) presiunea uleiului de ungere a MP a scăzut la valoarea minimă.II‖. încetarea funcţionării pompelor de preungere şi electrovent ilatoarelor exhaustoare de gaz. la postul de comandă de la distanţă se aprind lămpile de semnalizare 6h2 ―Avarie MP‖ şi 6h4 ―Avarie reductor‖. Prin întreruperea alimentării acestor relee se realizează întreruperea alimentării releului 5d2 (schema 5). prin contactele releelor 4d2 şi 4d11 se semnalizează la posturile de comandă de la distanţă şi local această avarie: la punctul de comandă local se aprinde lampa de semnalizare 8h7 ―Pmin ulei MP tr.

pentru o nouă pornire se efectuează toate manevrele prezentate pentru pornirea normală a motorului. schema mai conţine semnalizări care în funcţionarea normală a motorului indică anumite stări. În afara semnalizărilor pentru situaţii de avarie. – la mersul ÎNAPOI după terminarea cuplării reductorului se alimentează releul 3d5 şi prin închiderea contactului 3d5 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h6‖Reductor cuplat înapoi‖. După înlăturarea cauzelor. De exemplu. poziţie care coincide cu cea de la timonerie. 61 . este alimentat releul 4d12 şi prin închiderea contactului 4d12 (6-7) se aprinde lampa 8h1‖Reductor cuplat‖. Solicitarea se face prin fixarea comutatorului b5 de la timonerie pe poziţia DISTANŢĂ. Semnalizarea locului din care se efectuează comanda se face: la postul local prin aprinderea lămpilor de semnalizare 8h10 LOCAL sau 8h9 DISTANŢĂ. Contactele releului 7d2 pun în funcţiune alarma sonoră intermitentă la postul de comandă locală şi la postul de comandă de la distanţă.2 se închide contactul 2d1 (14-16) şi se deschide contactul 2d6 (5-6). cum sunt: a) semnalizarea cuplării reductorului – la mersul ÎNAINTE după terminarea cuplări reductorului se alimentează releul 3d4 şi prin închiderea contactului 3d4 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h5‖Reductor cuplat înainte‖. În această situaţ ie sunt alimentate releele 2d1 – 2d6 şi în schema 7 din figura 2. – la mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI după terminarea cuplării se închide contactul b6. c) semnalizarea în situaţia în care de la unul din posturile de comandă se solicită schimbarea punctului de comandă. la PSCM prin aprinderea lămpilor de semnalizare 7h1 LOCAL sau 7h2 DISTANŢĂ. b) semnalizarea locului de unde se comandă. comanda se execută de la postul local şi de la timonerie se solicită transferul comenzii la distanţă. Prin contactele închise 2d1 (14-16) şi 2d5 (5-6) se alimentează releul 7d1 care prin închiderea contactului 7d1 (6-7) alimentează blocul de pâlpâire. la postul de comandă de la distanţă prin aprinderea lămpilor de semnalizare 6h7 LOCAL sau 6h8 DISTANŢĂ. Semnalizarea sonoră intermitentă încetează atunci când la postul local se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. Contactul de ieşire al acestui bloc se închide şi se deschide cu intermitenţă şi în acelaşi mod va funcţiona şi releul 7d2. Atunci când poziţiile comutatoarelor b5 coincid la postul local şi la distanţă sunt alimentate releele 2d1 şi 2d5 când se execută comanda din postul local sau releele 2d2 şi 2d6 dacă comanda se execută de la distanţă.la punctul de comandă de la distanţă se aprind lămpile 6h2‖Avarie MP‖ şi 6h4‖Avarie reductor‖ funcţionează alarma sonoră la toate posturile de comandă.

Semnalizări şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a . iar instalaţiile de semnalizare şi protecţie fiind identice. De asemenea se blochează acţiunea de protecţie a releului 5d1. motor principal . se prezintă complet instalaţia pentru motorul babord şi pentru ambele motoare în situaţiile când schemele sunt comune. Pe timpul apăsării butonului b4 acţiunea protecţiei este anulată. Pe durata apăsării pe butonul de anulare a protecţiei se realizează: – închiderea contactului b4 (6-8) prin care se menţine alimentarea releului 5d2 interzicând posibilitatea de oprire automată a motorului indiferent de situaţia contactelor schemei de protecţie din circuitul său. Instalaţia electrică de alimentare .7. Semnalizări reductor. – se deschide contactul b4 (3-5) (schema 5) şi se interzice posibilitatea de alimentare a electromagnetului de oprire s2. dacă timpul de întârziere la deschidere al contactului 5d5 (1-3) care blochează acţiunea protecţiei la pornire nu este suficient pentru ca presiunile uleiului de ungere pentru motor şi reductor să ajungă la valori peste limitele minime corespunzătoare treptei a II-a. 2.. protecţie şi semnalizări prezentată corespunde unui compartiment maşini cu două motoare de propulsie de tip MAN: motorul principal babord (MP-Bb) şi motorul principal tribord (MP-Tb).2 planşe. instalaţia electrică de telecomandă.3 planşe.1. La încetarea apăsării schema revine în poziţia avută înainte de apăsarea pe acest buton. – se închide contactul b4 (2-4)2耀are scurtcircuitează contactul 3d8 (6-7) din circuitul releului 3d1. releul 5d6 şi prin contactele sale se întrerupe semnalizarea. protecţie şi semnalizări este împărţită în mai multe scheme care reprezintă anumite funcţiuni numerotate în ordine.9. astfel: 1.şi modulul de alarmă . prin apăsarea pe butonul b2. 3. Schema electrică de alimentare şi modulul de alarmă sunt comune pentru cele două motoare. 62 . – se deschide contactul b4 (7-9) din circuitul releului 3d6. Anularea protecţiei În anumite situaţii este necesară anularea protecţiei pentru a împiedica scoaterea motorului din funcţiune. scăderea presiunilor uleiului de ungere ar urma să pună în funcţiune schema de protecţie şi semnalizare.2 planşe. 2.d) blocare alarme false. Motor principal de propulsie MAN Instalaţia de telecomandă. 2.2. O asemenea situaţie poate apare uneori şi la pornire.1. La întreruperea voită a motorului. Pentru uşurinţa înţelegerii şi a simbolizării aparatelor electrice cât şi pentru a păstra sistemul de notare folosit în documentaţia navei.3 planşe. 4. Pentru anularea protecţiei se apasă pe butonul b4 (schema 5). Pentru blocarea alarmei false acţionează. aşa cum s-a prezentat la subcapitolul 2. Semnalizări motor principal treapta I .

turaţia maximă a motorului la mers 63 . Fig. 2. ventil de reglare fină pentru limitarea umplerii. se deplasează maneta de comandă pe domeniul F. obţinându-se la capătul cursei. Când motorul a atins turaţia de aprindere.4 planşe. buton manevră rapidă. – în schema 1 contactul este notat cu 2 do şi se înţelege că acest contact aparţine releului do din schema 2. întrerupătoare) sunt notate cu numărul coloanei pe care se află.3. 5. 65-70 rot/min. aprinderea combustibilului asigură mişcarea. ventil principal de comandă (valvula L125). Continuând deplasarea manetei de comandă. Dispozitivul pneumo-electric de comandă de la distanţă este prezentat în figura 2.2. În punctul E pornirea s-a terminat şi se întrerupe aerul de lansare. notaţiile sunt: – în schema 2 contactul normal deschis al releului do este notat 1. Pentru fiecare schemă electrică aparţinând unui domeniu s-a început numerotarea coloanelor de la zero iar aparatele electrice (relee. buton de anulare a protecţie Maneta de comandă a dispozitivului asigură manevra unei valvule notată în schema instalaţiei pneumatice cu L 125. Dispozitivul de comandă pneumatică Lansarea motorului se realizează prin introducerea aerului din buteliile de lansare în cilindrii motorului.2. buton oprire de avarie.3 . Deplasarea din A până în B corespunde lansării motorului pentru mers ÎNAINTE. 2. 4. Atunci când contactele unui releu dintr-o schemă sunt folosite în altă schemă. 6.5. începând cu poziţia D se introduce şi combustibil în cilindri. De exemplu. Pe durata deplasării din B în C se introduce aer de lansare în cilindrii motorului şi motorul este rotit pentru pornire. 3. traductoare.1. În continuare. Subtelegraf motor principal . pentru creşterea turaţiei.44 precizându-se că se află în schema 1 pe coloana 44. aer de comandă pentru limitarea umplerii. siguranţe. în G. Poziţia A corespunde situaţiei STOP motor principal. s-au adaptat notaţii corespunzătoare pentru identificare.Dispozitiv de comandă 1. pentru releul do din schema 2 care are un contact normal deschis în schema 1. Punerea în funcţiune a motorului principal se realizează prin deplasarea manetei de comandă într-un sens sau altul corespunzător mersului ÎNAINTE sau ÎNAPOI al motorului.

pentru turaţia maximă 450 rot/min. Alimentarea cu 3 x 220 V. 2.). 50 Hz.2. se aduce maneta de comandă în poziţia ASTOP şi motorul se opreşte.P. Schema electrică a instalaţiei de telecomandă. Pentru inversarea sensului de rotaţie a arborelui portelice. asigură: . prin fixarea comutatorului b03 pe poziţia 1. se obţine prin modificarea presiunii aerului de comandă care se aplică regulatorului de turaţie al motorului. climatizat.C. şi modulul de alarmă sunt prezentate în schema 1 din figura 2.) şi al doilea din tabloul de distribuţie la avarie (T.2.A.7 bar.4. pentru turaţia minimă 130 rot/min. antrenat de motor prin intermediul reductorului nereversibil. În cazul defectării comenzii de la distanţă sau a automatizării este prevăzută şi posibilitatea funcţionării în regim de avarie.D. pornire cu combustibil. În acest regim comanda motorului se execută de la postul local aflat pe motor. 2. în funcţie de poziţia manetei dispozitivului de comandă. Valvula L 125 alimentată la presiunea de 7 bar. Instalaţia electrică de alimentare T.0. 4. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă Elementele instalaţiilor de supraveghere.ÎNAINTE. semnalizare şi protecţie a motoarelor principale sunt montate în tabloul de semnalizări şi alarmă maşini (TSAM) dispus într-un compartiment P.D.2.4 Diagrama de funcţiuni pentru ventilul de comandă L 125 1.5.2 bar. poziţia STOP. În figura 2. reversare şi pornire fără combustibil.A. 64 . izolat de zgomotul şi temperaturile excesive din compartimentul maşini. 3.P. se face pe două circuite: unul din tabloul principal de distribuţie (T. În mod normal alimentarea se face din T. protecţie şi semnalizări este prezentată în figura 2. terminarea pornirii. Variaţia turaţiei motorului MAN.. Deplasarea manetei de comandă din A în H fixează lansarea motorului pentru mersul ÎNAPOI şi în continuare se parcurg aceleaşi etape ca în cazul prezentat pentru mersul înainte. ca şi în cazul motorului ALCO.C. . În poziţia K se obţine turaţia maximă la mersul ÎNAPOI..5. Fig.4 se prezinta dagrama de functiuni pentru ventilul L125 manevrat prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă.M.D.S.

M.S.Staţiile de măsurarea a temperaturii. se alimentează la 220 V pe circuite protejate cu siguranţe.A. detectoarele de ceaţă şi iluminatul panoului frontal al tabloului T. Circuitele de semnalizare şi protecţie sunt alimentate cu 24 V curent continuu obţinut de la redresorul format din transformatorul trifazat şi puntea redresoare. 65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

74 .

75 .

76 .

77 .

78 .

şi celelalte contacte din circuitul releului d60 sunt închise.A. d46 şi lampa h54. d51 şi lampa h53. d44 (schema3) care închid contactele 3d41 (1-3) din circuitul releului d45. Situaţia fiecărui circuit este controlată de câte două relee şi o lampă de semnalizare. precum şi a tensiunii de alimentare care se aplică circuitelor de semnalizare şi protecţie. Releul d45 controlează alimentarea circuitelor de protecţie pentru comanda ventilelor STOP motor principal şi comanda electromagnetului de reducere a turaţiei. d52 şi lampa h56. d20 (1-3). Prin întreruperea alimentării releului d44 se realizează: se deschide contactul d44 (1-3) şi se întrerupe alimentarea releului d60. aşa cum se va prezenta ulterior. Se închid contactele C16 (R-A). alimentarea circuitelor de protecţie motor Bb. circuitul care controlează alimentarea pentru modulele de semnalizare. Întrucât semnalizarea avariei este asemănătoare pe toate circuitele controlate.semnalizare treapta a II-a şi a III-a. alimentare module de semnalizare d44. De asemenea sunt închise contactele d45 (1-3). Prezenţa tensiunii de alimentare este sesizată de releele d41.alimentare subtelegraf MP. prin închiderea contactelor: 2do (1-3) semnalizare treapta I. 5do (1-3) . În situaţia normală. C2 (T-C) circuitele importante pentru semnalizări şi protecţie treapta a II-a şi a III-a sunt alimentate de la bateria de acumulatori iar modulul de alarmă este alimentat de la tabloul de încărcat acumulatori prin închiderea contactelor d19 (2-4). Stabilind alimentarea acestuia. La dispariţia uneia sau mai multe din tensiunile controlate. d44 şi d45. Releul d44 controlează prezenţa tensiunii de la sursa de alimentare prin închiderea contactelor d18 (1-3). d19 (14-16). se închide d60 (1-4) şi este pus în funcţiune releul de pâlpâire d64. d15 (C16). C16 (2-4). se deschide unul sau mai multe contacte din circuitul releului d44. C16 (T-C) şi se stabileşte alimentarea circuitelor de protecţie şi semnalizări de la redresor. contactele din circuitul releului d44 sunt închise şi se realizează alimentarea releului. se prezintă.c. când toate circuitele sunt alimentate. Se deschid contactele C16 (3-5).I.Prezenţa tensiunii de 24 V c. 3do (1-3) . d44 (1-3) şi releul d60 este alimentat întrucât. Releul d64 este un releu de pâlpâire realizat cu un releu obişnuit şi o schemă cu tranzistori astfel încât la alimentarea acestuia contactele lui se închid şi se deschid cu intermitenţă obţinându-se întreruperi periodice de scurtă durată ale semnalului luminos sau acustic produs de surse alimentate prin contactele acestui releu. Releul d60 deschide contactul d60 (1-4) din circuitul releului d64 şi întrerupe funcţionarea acestuia. Prin contactele C2 (R-A). planşa 2/2. Contactele releului d64 sunt multiplicate de releul d66. este sesizată de releul d15 care prin închiderea contactului d15(1-3) stabileşte alimentarea contactorului C16. contactele comutatoare de acestor relee din circuitele lămpilor de semnalizare sunt în poziţia 6-7 şi lămpile sunt stinse. d45.c. 4do (1-3) semnalizare reductor. Schema electrică de semnalizare a prezenţei tensiunii de alimentare şi modulul de alarmă este prezentată în schema 1. La funcţionarea normală sunt alimentate releele d15. În cazul în care se întrerupe alimentarea de la redresor. în circuitul lămpi de 79 . pentru exemplificare. de la redresor. C16 (7-9) prin care se întrerupe alimentarea contactorului C2 şi a releului d19. astfel: alimentare 24Vc. se întrerupe alimentarea contactorului C16 şi automat sunt conectate circuitele de alimentare a contactorului C2 de la bateria de automatizări şi a releului d19 de la tabloul de încărcat acumulatori T.

La încetarea apăsării pe acest buton se sting şi lămpile de semnalizare. Identificarea parametrului sau parametrilor care au depăşit limitele normale se realizează prin 80 . multiplicarea acestora se realizează punându-se în paralel mai multe relee: d66-d67 contactele releului de pâlpâire. Situaţia fiind normală pe toate circuitele controlate.semnalizare h56‖Alimentare module de semnalizare‖ se comută contactul d44 în poziţia 6-5 şi prin contactul închis d52 (5-6) lampa de semnalizare este conectată la bara alimentată de contactul releului d64.5 este reprezentată instalaţia electricã de semnalizări treapta I. prin comutarea contactului d44 în poziţia 6-7. De asemenea prin întreruperea releului d60 se închide contactul d60 (11-8). intră în funcţiune alarma sonoră locală h72 iar prin contactele releului d66 funcţionează cu intermitenţă semnalizarea sonoră în compartimentul maşini. Ca rezultat încetează funcţionarea semnalului acustic iar lampa de semnalizare h56 funcţionează cu lumină continuă. 2. se activeazã schema de semnalizare. cu reţinere în poziţia apăsat. d70-d71 contactele releului de anulare a semnalului acustic. contactele traductoarelor de presiune se închid şi prin apăsarea pe butonul b44. lămpile de semnalizare sunt conectate la o bară comună prin contactele 6-7 şi se aprind la apăsarea pe butonul b68. După constatarea avariei se apasă pe butonul b70 de anulare a alarmei acustice. prezentaţi în schemã sunt închise şi sunt alimentate releele aflate pe circuitele traductoarelor. în situaţia normală. se închide contactul d70 (1-3) şi prin contactul închis d44 (11-8) este alimentat releul d52 care realizează: închide contactul d52 (11-9) de automenţinere după încetarea apăsării pe butonul b70. Releele de semnalizare sunt alimentate prin contactele traductoarelor care controlează presiunile. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul b68. este conectată lampa de semnalizare. În situaţia în care unul sau mai mulţi parametrii controlaţi depăşesc limitele normale. Întrucât atunci când motorul este oprit presiunile sunt nule iar după pornire este necesară a anumită durată pentru ca presiunile să ajungă la valorile nominale. După un timp. Lampa funcţionează cu pâlpâire indicând întreruperea alimentării modulelor de semnalizare. În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor f. în această perioadă releele de semnalizare de pe circuitele de controlul presiunii pentru a nu semnaliza situaţia ca avarie. comută contactul din circuitul lămpi de semnalizare în poziţia d52 (6-7). închide contactul d52 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d60. Întrucât în schemele de semnalizări sunt necesare mai multe contacte.2. care prin acţionarea contactelor sale întrerupe alimentarea releului d52. d68-d69 contactele releului de verificare lămpi. La înlăturarea avariei este din nou alimentat releul d44.3. întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare iar alimentarea releului d60 se menţine prin contactul d44 (1-3). sunt alimentate prin contactul închis al butonului b44‖Anulare semnal acustic‖. este alimentat releul d68 şi prin închiderea contactului d68 (2-4) se aplică tensiunea la bara la care. h73. Această situaţie se menţine atât timp cât durează avaria. Semnalizări MP. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d70. suficient pentru stabilirea presiunilor normale. se deschid contactele traductoarelor şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică. treapta I În schema 2 din figura 2. care controlează parametrii motorului. Semnalizarea acustică locală în compartimentul TSAM (h47) şi la distanţă în compartimentul maşini (h73) avertizează personalul despre depăşirea limitelor normale ale unuia sau mai mulţi parametri controlaţi.

Prin alimentarea releului d48. De asemenea se deschide contactul do1 (11-8) din circuitul releului do2 şi se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52‖Presiune diferenţială maximă filtru ulei de ungere‖ pe poziţia 6-7. Lampa de semnalizare nu funcţionează.. Aprinderea lămpilor de semnalizare indică starea normală de funcţionare a acestora. Semnalizarea sonoră indică starea de avarie iar aprinderea cu pâlpâire a lămpii h52 arată parametrul care a depăşit limitele normale. care pune în funcţiune releul de pâlpâire d64. şi d60 (11-8) care pune în funcţiune alarma sonoră locală. Releul d48 alimentat în situaţia normală închide contactul său 1d48 (1-3) aflat în schema 1 pe coloana 60 şi menţine alimentarea releului de alarmă d60. comută contactul do2 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7.semnalizare optică cu pâlpâire individuală pentru fiecare din circuitele controlate (lămpile de semnalizare h52÷h71).01 este închis şi este alimentat releul do1. şi închiderea contactului 1d48 (1-3) se restabileşte alimentarea releului d60 şi încetează funcţionarea alarmei sonore precum şi a releului de pâlpâire. Lampa de 81 . operatorul comandă anularea semnalului acustic prin apăsarea butonului b70 din schema 1 (modulul de alarmă). sunt conectate toate lămpile de semnalizare. Urmărind în continuare circuitul ales pentru exemplificare. prin care se pune sub tensiune linia comună la care. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat d68 (schema1) şi se închide contactul 1d68. releele corespunzătoare fiecărui circuit sunt alimentate şi contactele acestora din circuitele lămpilor de semnalizare sunt comutate în poziţia 6-7 în care lămpile de semnalizare h52÷h71 sunt stinse. astfel: se întrerupe alimentarea releului d60 prin deschiderea contactului 1d48 (1-3) se închid contactele d60 (1-4). Se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului d48 şi pentru că situaţia este normală pe toate circuitele de semnalizare controlate de releul d48 sunt închise toate contactele înseriate cu do1 (1-3) având ca urmare alimentarea releului d48. Situaţia fiind normală pe toate circuitele. contactele traductoarele sunt închise. De asemenea prin contactul releului d64 (6-7) sunt alimentate releele d66-67 de multiplicare a contactelor. Funcţionează cu intermitentă alarma sonoră în compartimentul maşini iar prin contactul 1d66 se aplică semnal de tensiune intermitent liniei la care este conectată lampa h52 prin contactele închise do1 (5-6). închide contactul do2 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d48. Prin întreruperea alimentării releului d48 se pune în funcţiune modulul se alarmă prezentat în schema 1. do2 (5-6). comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-5. atunci când presiunea diferenţială de ulei depăşeşte limitele normale. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul 1. se deschide contactul traductorului f01 şi se întrerupe alimentarea releului do1 care realizează: deschide contactul do1 (1-3) prin care întrerupe alimentarea releului d48. prin contactele 6-7. Pentru valoarea normală a presiunii diferenţiale contactul traductorului f. Funcţionarea circuitelor de semnalizare pentru parametrii controlaţi de schema de protecţie şi semnalizare treapta I este aceeaşi. Pentru exemplificare se prezintă primul circuit care controlează‖presiunea diferenţială maximă filtru automat ulei de ungere‖. Este alimentat releul d70-71 de anulare a semnalului acustic. închide contactul do1 (8-11) din circuitul releului do2.. După identificarea circuitului de semnalizare a avariei. se închide contactul 1d70 (6-8) şi este alimentat releul do2 care realizează: închide contactul do2 (9-11) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe butonul b70.b68 (cifra 1 scrisă înaintea simbolului indică faptul că acest buton se află în schema 1).

semnalizare h52 funcţionează cu lumină continuă, fiind conectată prin contactele do1 (5-6) şi do2 (6-7) la tensiunea de alimentare. Funcţionarea lămpii se menţine pe toată durata în care presiunea diferenţială de ulei este în afara limitelor normale. După revenirea parametrului controlat în limitele normale, se închide contactul traductorului fo1, este alimentat releul do1 şi schema revine la situaţia iniţială. Se deschide contactul do1 (11-8) şi se întrerupe alimentarea releului do2, se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7 şi lampa se stinge, se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului de alarmă d48. Întrucât sunt multe circuite de semnalizare, în schemă s-au folosit două relee de alarmă, d48, d51 a căror funcţionare este identică şi care acţionează prin intermediul modului de alarmă prezentat în schema 1. Contactele acestor relee 1d48 (1-3), 1d51 (1-3) sunt înseriate în circuitul de alimentare al releului d60 prin intermediul căruia se pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire d 64. 2.2.4. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a este prezentată în schema 3 din fig.2.5 şi conţine 3 planşe. Treapta a II-a semnalizare şi reducerea turaţiei acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - temperatură maximă apă răcire MP (releul d 23 şi lampa de semnalizare h24); - temperatură maximă ulei ungere MP (releul d25 şi lampa de semnalizare h26); - temperatură maximă gaze evacuare MP (releul d27 şi lampa de semnalizare h28); - suprasarcină MP (releul d29 şi lampa de semnalizare h30). În situaţia normală, contactele traductoarelor care măsoară parametrii controlaţi sunt normal deschise, releele de pe aceste circuite nu sunt alimentate şi lămpile de semnalizare sunt stinse. La depăşirea limitelor normale, de exemplu pentru temperatura apei de răcire MP, se închide contactul traductorului f23, este alimentat releul d23 şi lampa de semnalizare h24 ―Temperatură maximă răcire MP‖. Releul d23 închide contactul d23 (1-3) prin care este alimentat releul d34 şi contactul d23 (6-7) prin care conectează semnalizarea de alarmă în timonerie. Releul d34 fiind alimentat anclanşează cu temporizare. Temporizarea este necesară pentru a evita acţiunea releului la şocuri de scurtă durată. După un timp, stabilit de temporizarea releului, se închide contactul d34 (7-6) de automenţinere a alimentării şi contactul d34 (9-11) prin care este alimentat releul d40. Releul d40 realizează: închide contactele d40 (2-4), d40 (14-16) şi stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei s46 de reducere a turaţiei, în schema 5 (subtelegraf MP) închide contactul 3d40 (16-18) şi pe panoul de semnalizare MP - Bb se aprinde lampa h30 ―Reducere turaţiei MP - Bb‖, în schema 4 (semnalizări reductor) se deschide contactul 3d40 (11-8) şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d13 şi d14 a cărui funcţionare este identică cu cea prezentată pentru semnalizare treapta I-a. Se întrerupe alimentarea releului d21 prin deschiderea contactului d13 (1-3). Releul d21, la rândul său, întrerupe alimentarea releului d60 din schema 1 (modulul de alarmă) prin deschiderea contactului 4d21 (1-3). Prin contactele

82

releului d60 este pusă în funcţiune alarma sonoră şi este alimentat releul de pâlpâire. Prin contactele de multiplicare ale releului d66 funcţionează cu intermitenţă alarma sonoră în compartimentul maşini şi în schema 4 (semnalizări reductor) se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h31 ―Reducere sarcină MP‖. Ca şi în cazul schemei de semnalizare treapta I-a, întreruperea semnalului acustic se face prin apăsarea pe butonul b70 din schema 1 (modulul de alarmă). După reducerea automată a sarcinii ca urmare a acţiunii protecţiei, schema rămâne blocată pe această poziţie atât timp cât electrovalula s46 este alimentată. Pentru deblocare şi repunerea motorului în funcţionare normală, se apasă pe butonul b36 (schema 3 din fig.2.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d34 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d40. Se întrerupe alimentarea electrovalvulei s46 şi încetează funcţionarea semnalizării optice a avariei prin închiderea contactului 3d40 (11-8) şi restabilirea alimentării releului d13 din schema 4 (semnalizări reductor MP). În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a II-a de semnalizare şi reducere automată a turaţiei. Treapta a III-a semnalizare şi oprirea motorului acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - supraturaţiei MP (releul d01 şi lampa de semnalizare h02); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d07 şi lampa de semnalizare h08); - presiune minimă ulei ungere T.S. (releul do9 şi lampa de semnalizare h10); - ceaţă ulei carter MP (releul d11 şi lampa de semnalizare h12); - presiune minimă apă răcire intrare cilindrii MP (releul d13 şi lampa de semnalizare h14); - presiune minimă apă răcire intrare injectoare MP (releul d15 şi lampa de semnalizare h16); - temperatură maximă aer supraalimentare MP (releul d2 şi lampa de semnalizare h18); - presiune minimă ulei ungere reductor MP (releul d19 şi lampa de semnalizare h20); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d21 şi lampa de semnalizare h22). În condiţii normale contactele traductoarelor sunt normal deschise, releele şi lămpile de semnalizare corespunzătoare nu sunt alimentate. La depăşirea limitelor normale, de exemplu la scăderea presiunii uleiului de ungere MP sub valoarea minimă, se închide contactul traductorului f.07 şi sunt alimentate releul d07 şi lampa de semnalizare h08 ―Presiune minimă ulei ungere MP‖. Releul d07 închide contactele do7 (1-3), prin care este alimentat releul cu temporizare d33 şi contactul d07 (6-7) prin care pune în funcţiune semnalizarea de alarmă în timonerie. La rândul său, releul d33, după un timp stabilit de temporizarea acestuia, închide contactul d33 (6-7) de automenţinere a alimentării şi contactul d33 (11-9) prin care alimentează releul d38. Prin alimentarea releului d38 se realizează: - alimentarea ventilelor STOP - MP prin închiderea contactelor d38 (2-4), d38 (6-8), d38 (10-12), d38 (14-16). Prin acţiunea ventilelor se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. - pe panoul motorului (schema 5 - subtelegraf MP) se aprinde lampa de semnalizare h29 ―STOP avarie MP - Bb‖ conectată prin închiderea contactului 3d38 (26-28).

83

- în schema 4 (semnalizări reductor), prin deschiderea contactului 3d38 (1-3), este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11 şi d12 a cărui funcţionare este identică cu cazul prezentat anterior pentru treapta a II-a de protecţie. Prin intermediul modului de alarmă este pusă în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa h30 ―STOP automat MP‖ În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a III-a de semnalizare şi oprire automată a motorului. Oprirea motorului, în condiţii normale, se realizează prin aducerea manetei dispozitivului de comandă pe poziţia STOP. În caz de urgenţă se poate comanda oprirea manual folosind elementele cu care acţionează schema de protecţie treapta a III-a. Comanda STOP manual de urgenţă se poate da din P.C.C. prin apăsarea butonului b03, din timonerie prin apãsarea butonului b04 (schema 3 din fig. 1.5) sau de la panoul local al motorului prin apăsarea butonului b05. În toate cazurile, prin apăsarea unuia din butoane, este alimentat releul do3 şi lampa de semnalizare h05 ―STOP manual de urgenţă‖. Releul do3 prin închiderea contactului do3 (1-3) alimentează releul fără temporizare d32 şi prin închiderea contactului do3 (6-7) pune în funcţiune semnalizarea de alarmă. La rândul său releul d32 acţionează ca şi releul d33 realizând alimentarea releului d38 şi prin deschiderea contactului 3d32 (8-11) din schema 4 (semnalizări reductor) pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11, d12. Prin contactele releului d38 sunt alimentate ventilele STOP-MP, iar circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune semnalizarea acustică şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h 30 ―STOP automat MP‖. Spre deosebire de releul d 33, releul d 32 nu are termorizare şi acţiunea sa este imediată în cazul primirii comenzii de stop manual, precum şi în cazul producerii ceţii de ulei în carterul MP. După oprirea motorului, ca urmare a acţiunii protecţiei sau la darea comenzii manuale STOP de urgenţă, schema rămâne blocată în această poziţie, ventilele întrerup alimentarea cu combustibil a motorului. Pentru deblocare, în vederea repunerii în funcţiune a motorului, se apasă pe butonul b35 de anulare a acţiunii protecţiei. La apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d32, d33, se deschid contactele lor din circuitul releului d38 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Deschiderea contactelor releului d38 întrerupe alimentarea ventilelor STOP-MP şi se reface circuitul de alimentare cu combustibil. De asemenea încetează semnalizarea acustică şi optică. Anularea protecţiei treapta II-a şi a III-a este necesară uneori în situaţii limită care necesită menţinerea în funcţiune a motorului principal. Anularea protecţiilor se face pe durata apăsării pe butonul b39 (schema 3 din.1.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d38, d40 şi se anulează toate protecţiile cu excepţia protecţiei la supraturaţiei care se menţine întrucât prin contactul releului do1 este alimentat direct releul d38. Anularea protecţiei este semnalizată acustic şi optic. La apăsarea pe butonul b39 de anulare a protecţiei, în schema 4 (semnalizări reductor MP) se închide contactul 3b39 şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d15 şi d16. Ca şi în cazurile prezentate pentru semnalizări treapta a II-a şi semnalizări treapta a III-a, circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h32 ―Anulare protecţie MP‖. Anularea semnalizării sonore se obţine prin apăsarea pe butonul b70 din schema modului de alarmă.

84

Este alimentat releul d68 şi se închide contactul 1d68 (22-24) prin care sunt alimentate toate lămpile de semnalizare. De exemplu. . În afara parametrilor prezentaţi.2. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. precum şi la anularea acesteia. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului.2.M. prin deschiderea întrerupătorului bo7 se scoate din funcţiune circuitul de semnalizare şi protecţie care controlează presiune minimă a uleiului de ungere MP Anularea protecţiei pentru un parametru este necesară în anumite situaţii limită sau dacă traductorul este defect. La depăşirea limitelor unui parametru. 85 .S. d14 şi lampa de semnalizare h31). .temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5.A. d16 şi lampa de semnalizare h32). Verificarea lămpilor de semnalizare se face prin apăsarea butonului b70 din schema 1.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. do6 şi lampa de semnalizare h27) . do4 şi lampa de semnalizare h26) .nivel minim baie ulei reductor (releele do3.4. d12 şi lampa de semnalizare h30).STOP automat MP (releele d11. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. schema de semnalizare reductor permite de asemenea.reversare greşită MP (relele do9. d10 şi lampa de semnalizare h29). . Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . Este alimentat releul d70.Pe fiecare circuit de semnalizare şi protecţie treapta a II-a şi a III-a este montat un buton cu reţinere sau întrerupător basculant având contactul normal închis.reducere sarcină MP (releele d13. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1.anulare protecţii MP (releele d15.2. 2.5. Pentru ca aceste întreruperi să nu fie accidentale.3. maneta acestor întrerupătoare este blocată cu un capac de protecţie fixat pe panoul tabloului T. La deschiderea acestui contact este anulat circuitul respectiv de protecţie. astfel: . do2 şi lampa de semnalizare h25) . se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60.

se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60.5. precum şi la anularea acesteia. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. d10 şi lampa de semnalizare h29). Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1).temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. În subcapitolul 17. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale.STOP automat MP (releele d11. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. .presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1.nivel minim baie ulei reductor (releele do3.În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate.reversare greşită MP (relele do9. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. d14 şi lampa de semnalizare h31). punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate.reducere sarcină MP (releele d13. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP).17. prin intermediul releului d21. circuitul de semnalizare care-i aparţine. Este alimentat releul d70. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă.2.4. prin intermediul releului d21. do2 şi lampa de semnalizare h25) . Circuitul de 86 . d12 şi lampa de semnalizare h30).2. Semnalizări reductor MP Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig. . astfel: .2. În subcapitolul 2.4. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1). Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. . do6 şi lampa de semnalizare h27) . Circuitul de semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5).anulare protecţii MP (releele d15.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. circuitul de semnalizare care-i aparţine. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare.5. La depăşirea limitelor unui parametru. În afara parametrilor prezentaţi. do4 şi lampa de semnalizare h26) .3. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire.2. d16 şi lampa de semnalizare h32). 2. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). schema de semnalizare reductor permite de asemenea.

semnalizarea acustică încetează.”MP . Elementele din schema de protecţie şi semnalizare care aparţine motorului MP Tb. prin apăsarea pe butonul b09 de pe panoul MP. pe panourile motoarelor. pe butonul bo3 este alimentat releul do3 care execută: deschide 87 . Releul d18 în schema 1 a modulului de alarmă închide contactele 5d18 (6-7) prin care pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire.Bb şi MP. Alarma încetează în momentul în care din compartimentul maşini se transmite confirmarea ordinului primit. închide circuitele de alimentare pentru lămpile de semnalizare la distanţă h21 ―Comandă pregătire MP‖ şi local.Pregătite” se execută prin apăsarea pe butonul bo3 de pe panoul local pentru MP . precum şi acţiunea protecţiei. sunt puse între paranteze. subtelegraful electric permite comunicarea între punctul de comandă şi compartimentul maşini pentru transmiterea ordinului de pregătire a motoarelor şi liber de la maşini după încheierea misiuni şi ancorarea sau acostarea navei.Bb sau bo5 de pe panoul local pentru MP Tb.C. închide contactul do1 (6-8) prin care se alimentează releul de semnalizare d18. Este alimentat releul do1 care realizează: închide contactul do1 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton.Bb. De exemplu. local sau distanţă. reversarea greşită a motoarelor. (punct comandă control) prin apăsarea pe unul din butoanele b09. Subtelegraful MP este prezentat în schema 5 din fig. închide contactul do9 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. h21 şi de pe panourile locale ale motorului h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. De asemenea subtelegraful semnalizează postul din care se execută comanda motoarelor principale.2. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. Comunicare din C.5. Terminarea operaţiunilor de pregătire şi aducerea motoarelor în situaţia de a fi gata lansare se comunică la punctul de comandă.M.Tb. cuplat sau decuplat. prin apăsare pe butonul bo1. poziţia vizorului.2.6. Lămpile de semnalizare alimentate prin contactul 1d66 funcţionează cu pâlpâire. 2. b10 sau b11.M.se dă de la distanţă. şi corespunde pentru ambele motoare principale: MP. Darea comenzii de pregătire a motoarelor este semnalizată la distanţă şi local prin alarma sonoră şi optică. Întrucât lansarea motoarelor principale şi reglarea turaţiei se realizează de la distanţă. a lămpilor h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. Subtelegraf MP Pregătirea motoarelor principale pentru funcţionare se face din compartimentul maşini prin punerea în funcţiune a agregatelor auxilare care deservesc aceste motoare. Ca urmare. este deconectat releul de pâlpâire şi prin contactul 1d66 (7-9) normal închis se menţine funcţionarea cu lumină continuă a lămpilor de semnalizare de la tabloul de comandă. Confirmarea comenzii “Pregătire MP” se dă din C. sau din P. de exemplu. Comanda “Pregătire MP” . În continuare în compartimentul maşinii se trece la pregătirea motoarelor prin punerea în funcţiune a mecanismelor auxiliare care le deservesc. cu acelaşi simbol şi rol funcţional ca şi în cazul prezentat pentru MP .Bb este alimentat releul do9 care execută: deschide contactul do9 (7-9) prin care întrerupe alimentarea releului de semnalizare d18.semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5).C. Prin apăsarea. din timonerie.

contactul do3 (3-5). Semnalizarea acustică şi funcţionarea cu pâlpâire a lămpilor se menţine până când de la punctul de comandă se transmite recepţionarea mesajului transmis. se închide contactul do3 (10-12) şi se deschide contactul do3 (15-2). b16 de pe panoul MP-Tb sau b2 din P. închide contactul do7 (6-8) prin care este alimentat releul de semnalizare d18.Pregătite” din timonerie se face prin apăsarea pe unul din butoanele b11 sau b12 în situaţia în care s-a transmis pregătirea numai a unui singur motor. este semnalizată în schema electrică a subtelegrafului prin aprinderea lămpilor h29 ―STOP 88 . Prin apăsarea pe unul din butoane este alimentat releul d15 care prin deschiderea contactelor sale întrerupe circuitele de alimentare ale releelor d12. închide contactul do7 (2-4) prin care îşi menţine alimentarea după încetarea apăsării pe butonul bo7.Tb a fost pregătit. Din acest moment comanda de lansare şi regimul de turaţie al motoarelor principale se execută de la distanţă prin manevra dispozitivului de comandă prezentat în subcapitolul 2. Din acest moment în compartimentul maşini se trece la executarea lucrărilor pentru punerea motoarelor în repaus. funcţionarea este identică cu cea prezentată anterior şi ca urmare se aprind cu pâlpâire şi lămpile h23 ―MP -Tb pregătit‖. h34 ―Pregătit‖. h27.Tb. do3. iar lampa h43 care semnalizează la timonerie ―Maşină liberă‖ se stinge. se stinge lampa h26 ―Pregătire MP‖ de pe panoul MP .Bb şi se aprind cu pâlpâire lămpile h22 ―MP -Bb pregătit‖ la punctul de comandă şi h27 ―Pregătit‖ de pe panoul MP Bb. lămpile de semnalizare h24. închide contactele pentru alimentarea lămpilor de semnalizare h24..Bb sau MP . Acţiunea protecţiei treapta a II-a şi a III-a prezentată în subcapitolul 1. Comanda “Maşină liberă” se dă din timonerie prin apăsarea pe butonul bo7. se întrerupe alimentarea releului do1 şi se stinge lampa de semnalizare h21 ―Pregătire MP‖ de la comandă. h28 şi h35 ―Maşină liberă‖ trec din regim de pâlpâire în regim constant de iluminare.1. La apăsarea pe butoanele b11 şi b12 sunt alimentate releele d12 şi d14 care prin deschiderea contactelor d12 (15-2). Confirmarea comunicării “MP . h34 trec în regim de funcţionare cu iluminare constantă. se închide contactul do3 (6-8) şi este alimentat releul de semnalizare d18 care prin modul de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi releul cu pâlpâire. Confirmare din CM a comenzii “Maşină liberă” se face prin apăsarea pe unul din butoanele: b15 de pe panoul MP-Bb.C. h35. h23. La apăsarea acestui buton este alimentat releul do7 care execută: deschide contactele normal închise din circuitele releelor do1. se apasă şi pe butonul bo5. Se întrerupe avertizarea sonoră iar lămpile de semnalizare h22.4.2. d14 (15-2) întrerup alimentarea releului de semnalizare d18. sau prin apăsarea pe ambele butoane în situaţia în care ambele motoare sunt pregătite pentru lansare.2. h43 ―Maşină liberă‖. După executarea misiunii şi ancorarea sau acostarea navei de la punctul de comandă se transmite punerea motoarelor în repaus. Încetarea alarmei sonore şi pâlpâirea lămpilor de semnalizare are loc atunci când din compartimentul maşini se confirmă înţelegerea ordinului dat . do5 şi întrerupe funcţionarea acestora. Prin întreruperea alimentării releului de semnalizare încetează alarma acustică. În cazul în care şi motorul MP .C. d14 şi releului de semnalizare d18. MP . Este pusă în funcţiune alarma sonoră iar lămpile alimentate prin contactul releului 1d66 funcţionează cu pâlpâire.

Anularea semnalului acustic şi trecerea lămpilor de semnalizare din regim cu pâlpâire în regim de iluminare constantă se face prin apăsarea butonului b70 care aparţine modului de alarmă. Dacă lansarea este greşită şi motorul porneşte ―ÎNAPOI‖ se închide contactul traductorului de presiune f47 şi este alimentat releul d47 care care deschide contactul 5d47 (5-6) din schema 4 (semnalizări reductor) şi pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele do9. releul d50 nu este alimentat şi prin contactul normal închis d50 (1-4). releul d56 nu este alimentat şi prin contactul său normal închis este alimentată lampa de semnalizare h59 ―Decuplat‖. semnalizarea locului de unde se comandă motoarele principale. d10. subtelegraful semnalizează ―Reversare greşită – MP‖. Tot odată se închide contactul d47 (1-3) şi se aprinde cu pâlpâire lampa h31 ―Reversare greşită MP-Bb‖ de pe panoul MP-Bb. La acelaşi pupitru se transmit şi semnalizările lipsă aer de lansare MP-Bb. Pentru MP-Tb funcţionarea semnalizării reversării greşite este similară.Intră în funcţiune alarma sonoră şi lampa de semnalizare h29 ―Reversare greşită MP‖ din schema 4 (semnalizare reductor) funcţionează cu pâlpâire. se închide contactul traductorului f50. În acelaşi mod funcţionează şi semnalizarea locului de unde se comandă MP-Tb Semnalizarea la subtelegraf a poziţiei virorului se realizează prin intermediul contactelor limitatoarelor de cursă. reversare greşită.Bb‖ de pe panoul MP-Bb şi respectiv h36 ―STOP avarie MP-Tb‖. Subtelegraful permite de asemenea. În situaţia în care comutatorul se pune pe poziţia distanţă. Semnalizarea poziţiei virorului este importanţă întrucât lansarea motorului este permisă numai în situaţia în care virorul este decuplat. La fixarea comenzii pentru mersul ÎNAINTE contactele comutatorului electric sunt în poziţia figurată în schemă şi la lansarea corectă se închide contactul traductorului de presiune f46 rămânând deschis circuitul releului d47. poziţie viror. contactul limitatorului de cursă este deschis.Bb‖. Electromagnetul inclus în reguloatorul de turaţie al motorului ALCO este alimentat şi acţionează automat în una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă treapta II-a 89 . (Timonerie). TEST DE AUTOEVALUARE 1.avarie MP. h30 ―Reducere sarcină MP. Pentru MP. În cazul în care se efectuează comenzile pentru lansarea motorului într-un sens şi se constată că motorul a pornit în sens invers. MP-Tb ale căror circuite de semnalizare sunt prezentate în schema 2 (semnalizări MP treapta I). este alimentat releul d50 şi prin contactele sale se stinge lampa h53 şi se aprinde lampa h52 ―Distanţă‖ care indică transferul comenzii la postul de la distanţă (timonerie).Bb semnalizarea reversării greşite se face de către releul d47. La cuplarea virorului se închide contactul limitatorului de cursă şi prin alimentarea releului d56 se stinge lampa h59 şi se aprinde lampa h58 ―Cuplat‖. h37 ―Reducere sarcină MP-Tb‖. Semnalizările: postului din care se comandă. Dacă comutatorul montat pe instalaţia aerului de comandă al MP-Bb este pus pe poziţia local. prin contactele aceloraşi relee se transmit şi la pupitrul de comandă de la distanţă. contactul traductorului f50 este deschis. este alimentată lampa de semnalizare h53 ―Local‖. Dacă virorul motorului MP-Bb nu este cuplat.

redresoare pentru alimentarea electroventilelor şi a schemei de comandă de protecţie şi semnalizare. electroventilatoare exhaustoare din carterul motorului. motor e lectric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. motor electric de acţionare a pompei de apă păentru răcirea motorului. d) motor electric de acţionare a pompei de combustibil. c) motor electric de acţionare a pompei de preungere. motor electric de acţionare a pompei de preungere.b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta I-a c) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă d) întreruperea funcţionării exhaustorului de gaze din carterul motorului. Instalaţia electrică de forţă a motorului ALCO conţine următoarele elemente: a) motorul electric de acţionare a pompei de ungere. b) motor electric de acţionare a pompei de preungere. 2:c 90 . motor electric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. 2. rezistanţa de încălzire a uleiului. LUCRARE DE VERIFICARE Ce asigură instalaţia de telecomandă a motorului principal ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1:d.

În primul caz se cuplează direct cu axul generatorului iar în al doilea caz se cuplează cu arborele port-etice prin intermediul unui reductor-inversor. protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. C3 .releu pornire motor diesel. b1 .buton ciupercă „OPRIRE DE AVARIE‖. b3 . b4 .1-3. 50Hz. C1 .buton anulare semnalizări.microîntreruptor dispozitiv de rotire. C4 . 1000rot/min 3. În fig.buton „STOP‖ . C5 . Lansarea motoarelor se face cu aer.buton „START‖ . 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR NAVALE.pornire.contactoare ventilatoare exhaustoare de gaze. CUPRINS 3. 2465CP.1 Instalaţia electrică de.buton verificare lămpi de semnalizare. b6 . se prezintă tabloul de comandă şi protecţie de la postul local. 1000rot/min Destinaţie. oprirea. b2 . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. reglarea turaţiei. Schema electrică asigură pornirea. Schema electrică este prezentată în figurile 3. b5 .6. elemente componente Motoarele ALCO sunt folosite la navele din Marina Militară şi Comercială pentru antrenarea generatoarelor electrice de putere mare sau pentru propulsia navelor.contactor pompă combustibil.2 Instalaţia electrică de.7.Unitatea de învăţare nr.1 Instalaţia electrică de.oprire de serviciu.contact încălzitor ulei.separator principal 3 x 380V. Elementele componente sunt: a1 . 91 . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. d1 . În prezentare s-au păstrat simbolurile şi notaţiile din schemele întocmite de uzina constructoare. C2 . 3. 1500 rot/min 3. 2465CP.contactor pompă ulei preungere. semnalizarea de prevenire la depăşirea parametrilor normali de funcţionare şi semnalizare de avarie cu decuplarea sarcinii sau oprirea motorului în cazurile în care depăşirile unor parametrii pun în pericol motorul.

Fig.1 S chema electrică de comandă şi protecţie la avarie 92 .3.

3.Fig.2 S chema electrică de comandă pentru mecanismele auxiliare 93 .

Fig.3 Instalaţia electrică de forţă 94 .3.

Fig. 3.4 S chema electrică pentru releele de protecţie 95 .

5 Schema electrică de semnalizare optică a acţiunii protecţiei 96 .Fig. 3.

3.Fig.6 Schema electrică de semnalizare optică şi acustică l a postul de supraveg here de l a distanţă 97 .

7 Tabl oul de comandă şi protecţie d2 . treapta a II-a. 98 . d5 . treapta a II-a. 3. treapta a II-a. d9 .releu oprire motor diesel d4 . blocare protecţie pentru formarea presiunii uleiului de ungere (20 secunde).releu nivel minim apă rezervor expansiune. d8 .Fig. d3 .releu supraturare motor.releu de timp.releu de timp rateu pornire (5 secunde).releu protecţie generator. d7 . d10 . d6 .releu funcţionare motor.releu presiune ulei.releu presiune minimă apă.

traductor temperatură maximă preîncălzire ulei (950 C). .relee pentru verificarea lămpilor de semnalizare. d23 d25 d26 e1 e2 e3 -e5 e6 -e8 e9 -e11 e14 -e15 e16 -e19 e20 -e21 f1 f2 f3 f5 f6 f7 f8 f11 f12 f14 f15 f17 f3 h1 -h23 m1 m2 m3 .motor electric pompă preungere.releu nivel minim apă rezervor de expansiune. 3kw. . . treapta I.releu presiune minimă ulei. .siguranţe pompă preungere. În acest scop se pun în funcţiune: pompa de preungere 99 .4daN/cm2 ). .4daN/cm2 ). . . .electrovalvulă lansare motor. . Pregătirea pentru pornire La pregătirea pentru pornire se realizează condiţiile necesare care permit efectuarea lansării motorului. .tahogenerator măsură turaţie. treapta I. treapta I-a. .traductor temperatură maximă apă. .lămpi de semnalizare.4daN/cm2 ). treapta I. . 075kw.releu temperatură maximă apă. . .releu presiune minimă combustibil.traductor temperatură maximă ulei.d11 d12 d13 d14 d17 d3 d20 d21 d22 .releu debit ulei preungere. treapta a II-a.traductor presiune minimă ulei. .traductor temperatură maximă apă. .motor electric pompă combustibil. .traductor temperatură maximă ulei.siguranţe încălzitor ulei. treapta I (850 C). . .siguranţe circuite de comandă.traductor presiune minimă ulei. . . treapta a II-a (0. treapta I. .releu temperatură preîncălzire ulei.încălzitor ulei. .siguranţe exhaustoare de gaze. treapta a II-a (940 C).electrovalvulă oprire motor.85 daN/cm2 ).servomotor electric comandă turaţie. . treapta I (0.siguranţe pompă combustibil. .relee termice de protecţie exhaustoare de gaze. .56daN/cm2 ). treapta a II-a (0.traductor presiune minimă combustibil (1. . 9kw.traductor presiune minimă apă.motoare electric exhaustoare de gaze.releu temperatură maximă ulei. . .releu temperatură maximă ulei.traductor temperatură preîncălzitor ulei (400 C). treapta a II-a. . . treapta I (1. .traductor supraturaţie motor. .relee termice de protecţie pompă de combustibil.releu presiune minimă apă.m4 m5 m6 r100 s1 s2 . .traductor presiune minimă apă.releu temperatură maximă apă.4 daN/cm2 ). . . . treapta a II-a (890 C).traductor presiune minimă ulei precirculaţie (0. .relee termice de protecţie pompă ulei preungere. . treapta I (890 C).

Când temperatura depăşeşte 460 C traductorul f11 întrerupe alimentarea releului d26 . Se aprinde lampa de semnalizare h1 (fig. Se întrerupe alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului şi se închide contactul d26 (3-5) din circuitul de lansare.2) este închis.2) prin care pregăteşte circuitul de încălzire a uleiului. Dacă după 5 secunde motorul nu porneşte. Presiunea uleiului de ungere creşte treptat până la valoarea de 2 bari. C2 şi prin închiderea contactoarelor acestora se pun în funcţiune: pompa de preungere ulei şi pompa de combustibil (fig.2). În poziţia tras se închide contactul b1 (9-10) şi se deschide contactul b1 (1-2). şi se întrerupe circuitul releului d1 .2) şi se aprinde lampa h24 . La terminarea pregătirii pentru lansare presiunea uleiului de preungere este 2 bari (se închide contactul d25 (2-4) din circuitul de lansare). pompa de combustibil şi rezistenţele de încălzire a uleiului. Se alimentează releul d26 şi prin închiderea contactului d26 (2-4) se conectează alimentarea contactorului C3 care cuplează alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului.este alimentat releul d1 . Pentru a aduce schema în poziţia iniţială. 50Hz şi sunt conectate redresoarele de 24V curent continuu. Prin apăsarea pe acest 100 . este alimentat releul d25 care închide contactul d25 (2-4) (fig. pregătită pentru repetarea pornirii.19. schema de comandă nu este conectată.1) din circuitul de lansare şi contactul d25 (1012) (fig. se apasă pe butonul b6 „ANULARE SEMNALIZĂRI‖.3.se menţine apăsarea pe butonul b4 până la pornirea motorului. . este alimentat electrovalvula s 1 care deschide circuitul de aer de lansare şi motorul se roteşte pentru pornire.19. Contactul b1 (9-10) este deschis şi la aplicarea tensiunii de alimentare. temperatura uleiului este 460 C este de conectat releul d26 şi se închide contactul d26 (3-5). se automenţine alimentarea releului d2 prin închiderea contactului d2 (1-2) şi prin închiderea contactului d2 (3-4) se aprinde lampa de semnalizare h21 „START RATAT‖. Prin apăsarea pe acest buton schema de comandă execută: . acţionează releului d2 . Iniţial butonul b1 se află în poziţia „împins‖ care corespunde poziţiei „STOP DE AVARIE‖. Se cuplează alimentarea de la reţea 380V. Se verifică poziţia „DECUPLAT‖ a virorului.3). Pentru această valoare a presiunii se închide contactul traductorului f 3 (fig. prin închiderea contactului d1 (2-4) este alimentat releu de timp d2 cu întârziere la acţionare.pe liniile q (+24V) şi p (-24V) se aplică tensiunea de alimentare schemei de comandă pentru instalaţia de forţă (fig. Se deschide d2 (5-6). Pornirea motorului Pornirea motorului se face prin apăsarea pe butonul b4 „START‖.19. În această poziţie contactul b 2 este închis şi permite executarea pregătirii pentru pornire. Toate contactele din circuitul releului de lansare d1 sunt închise şi din acest moment se poate trece la faza următoare. . 19. În acelaşi timp. 3.3. Schema de comandă este alimentată şi se execută în ordine următoarele operaţiuni: .1 -19. 3.ulei. se închide contactul d1 (6-8). Pregătirea pentru pornire se face prin „tragerea‖ butonului b1 .sunt alimentate bobinele contactoarelor C1 . Pentru temperaturi ale uleiului sub 460 C contactul traductorului f11 (fig. 5 secunde şi prin contactul d1 (10-12) sunt alimentate: releul de timp d4 cu întârziere la acţionare de 20 secunde şi releul d3 .1) care marchează prezenţa tensiunii de alimentare a schemei de comandă.5 bari (este închis contactul d3 (3-5)). presiunea combustibilului este 3. Elementele schemei electrice pentru pregătirea pornirii sunt prezentate în figurile 19.

m4 . Prin acţiunea releului d10 se marchează încheierea fazei de pornire a motorului.după 20 de secunde de la pornirea motorului acţionează releul de timp d4 . se închide contactul d3 (3-5). .apă de răcire a motorului. Releul d10 . Funcţionarea ventilatoarelor exhaustoare de gaze este semnalizată prin aprinderea lămpilor h22 şi h23 (fig. este alimentată electrovalvulă s2 care întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte.combustibil. c) Supraturaţia motorului diesel. Funcţionarea motorului Motorul funcţionează cu turaţia de relanti.preîncălzirea uleiului. . Se pun în funcţiune pompa de preungere şi pompa de combustibil.3. Prin întreruperea alimentării releului d3 se întrerupe şi alimentarea releului d4 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d10 .3). se deschide contactul d10 (3-5) prin care se întrerupe circuitul releului de lansare d1. Pentru încărcarea în sarcină se accelerează sau se decelerează motorul prin intermediu servomotorului m 5 (fig. Schema revine în faza iniţială de pregătire pentru pornire. în această situaţie oprirea este generală pentru toate elementele schemei. se întrerupe alimentarea contatoarelor C 1 . .3. Prin apăsare pe acest buton se întrerupe alimentarea schemei de comandă şi este alimentată electrovalvulă s2 care comandă oprirea motorului. „STOP DE AVARIE‖.uleiul de ungere a motorului. . se întrerupe funcţionarea exhaustoarelor de gaze. Protecţia şi semnalizarea avariilor Prin circuitele de protecţie se urmăresc: a) Valorile temperaturilor pentru: . Pentru oprirea de avarie se apasă butonul b1 . C5 prin care se pun în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze m3 . de terminarea pornirii. C3 şi sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire. La terminarea acestei faze sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire a uleiului şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze din carterul motorului. deschide contactul d10 (7-9) şi se stinge lampa de semnalizare h4 „PREGĂTIRE PORNIRE‖. Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d3 . execută: deschide contactul d10 (11-13).buton se întrerupe alimentarea releului d2 . 101 . b) Valorile presiunilor pentru: . Se închid contactele d4 (1-2) din circuitul releului d5 şi contactul d4 (3-4) din circuitul releului d10 . . Se închide d10 (10-12) şi sunt alimentate contactoarele C 4 .apa de răcire a motorului. Oprirea motorului Pentru oprire voită se apasă pe butonul b5 „STOP‖.uleiul de ungere.1) care acţionează asupra consumului de combustibil. închide contactul d10 (2-4) prin care se permite funcţionarea releelor d20 şi d21 . contactele acestuia revin în poziţia iniţială şi se poate efectua o nouă încercare de pornire a motorului.

e) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. Se închide contactul traductorului f7 şi este alimentat releul d13 . Treapta a II-a. Se închide contactul d17 (2-4). 3. În funcţie de gradul avarii. De regulă alarma semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are timp suficient pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d13 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Semnalizarea de prevenire Este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale ale parametrilor controlaţi. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. este alimentată lampa de semnalizare h15 „Nivel minim apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d17 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Schema electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în fig. f) Presiunea uleiului de ungere a scăzut la valoarea minimă treapta I-a. Lămpile de semnalizare optică a avariilor sunt prezentate în fig.5. c) Nivelul apei în tancul de expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. Prin închiderea contactului d11 (2-4) se aprinde lampa h10 „Temperatură maximă apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d11 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră.d) Nivelul apei în rezervorul de expansiune e) Protecţia la avarierea generatorului. Semnalizarea de avarie şi decuplarea sarcinii motorului Semnalizarea de avarie şi aducerea motorului la mersul în gol se produce atunci când valorile parametrilor controlaţi au ajuns la un nivel de pericol şi prin trecerea motorului la mersul în gol se evită deteriorarea acestuia. 102 . treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d21 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Treapta I.4. 3. Prin închiderea contactului d20 (24) se aprinde lampa h7 „Presiune minimă apă. treapta I-a‖ şi prin deschiderea contactului d20 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Prin închiderea contactului d13 (2-4) se aprinde lampa h11 „Temperatură maximă ulei. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta I-a. Se închide contactul traductorului f12 şi este alimentat releul d3 . Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de decuplare a sarcinii (decuplarea generatorului sau decuplarea reductorului în cazul în care motorul este folosit pentru propulsie). Prin închiderea contactului d3 (2-4) se aprinde lampa h3 „Presiune minimă combustibil‖ şi prin deschiderea contactului d3 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. 3. d) Presiunii combustibilului a scăzut sub valoarea minimă. Se închide contactul traductorului f5 şi este alimentat releul d11 . Se închide contactul traductorului f15 şi este alimentat releul d21 . Prin închiderea contactului d21 (24) se aprinde lampa h5 „Presiune minimă ulei. Se închide contactul traductorului de nivel şi este alimentat releul d17 . se închide contactul traductorului f14 şi este alimentat releul d20 .1 şi fig. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire depăşeşte valoarea maximă treapta I.

Treapta a II-a de protecţie funcţionează la apariţia uneia sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire a crescut până la valoarea maximă treapta a II-a. în sistemele electroenergetice moderne. În această situaţie pericolul nu poate fi înlăturat prin trecerea motorului la mersul în gol. h14 . h12 „Temperatură maximă ulei treapta a II-a‖. d8 . c) Turaţia motorului a crescut peste limita de supraturaţie. b) Presiunea uleiului de ungere a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a.deconectarea sarcini şi aducerea motorului la regimul de mers în gol realizată prin contactele releelor d12 . d9 şi menţinerea semnalizării optice după oprirea motorului.semnalizarea avariei produsă prin aprinderea uneia sau mai multe din lămpile ale semnalizare: h6 . d6 . h8 . d7 . protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. d6 . Motoarele primare sunt prevăzute de asemenea cu sisteme automate de stabilizarea parametrilor de 103 . Se închide contactul traductorului f8 şi este alimentat releul d14 .6) Treapta a III-a.2 Instalaţia electrică de. Prin acţiunea unuia sau a ambelor relee d12 . 1500 rot/min După cum este cunoscut. pe panoul local se aprinde lămpile: h10 „Temperatura maximă apa treapta a II-a‖. Se închide contactul traductorului f6 şi este alimentat releul d12 . h13 . La postul central funcţionează semnalizarea optică şi acustică (fig. Semnalizarea de avarie şi oprirea motorului În acest caz depăşirea parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea motorului.semnalizarea local şi la distanţă a avariei. Semnalizarea de avarie concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului se dă la apariţia uneia sau mai multe din următoarele situaţii posibile: a) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. Prin alimentarea unuia sau mai multe din releele d5 . .3. b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta a II-a. d8 . se realizează comanda automată a motoarelor primare (turbine sau motoare diesel). . d14 se execută: . Se închide contactul şi este alimentat releul d8 . d14 care comandă declanşarea întrerupătorului automat urmată de deconectarea generatorului. d9 se execută: .oprirea motorului prin întreruperea alimentării releului d3 urmată de închiderea contactului d3 (3-5) şi alimentarea electrovalvulei s 2 care comandă închiderea circuitului de alimentare cu combustibil. Se închide contactul traductorului f2 şi este alimentat releul d6 . e) Nivelul apei în tancul ale expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. h3 local şi semnalizarea optică şi acustică în postul de supraveghere de la distanţă . Se închide contactul traductorului f3 şi este alimentat releul d7 . Se închide contactul traductorului f1 şi este alimentat releul d5 .autoalimentarea releelor d5 . Se închide contactul şi este alimentat releul d9 . d) Funcţionează protecţia generatorului. 3.

bază (frecvenţă.8a. .presiunea în condensator. .salinitatea apei. Funcţionarea circuitelor de semnalizare la depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi este aceeaşi pentru fiecare circuit controlat şi pentru explicarea funcţionării este suficientă prezentarea funcţionării unui circuit. ş. prezentată în figura 3. .presiunea uleiului în sistemele de ungere. De regulă darea semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. 1500 rot/min. Parametrii de bază sunt controlaţi cu ajutorul traductoarelor. Releul d03 deschide contactul din circuitul releului do4 şi comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 6-7. Trebuie să menţionăm că.nivelurile combustibilului şi uleiului. presiunea combustibilului şi depăşirea parametrilor electrici ai generatorului. temperatura apei de răcire.temperaturile şi presiunile în sistemele de răcire. în figura 3. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are suficient timp pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. temperaturi. nu sunt controlaţi toţi parametrii enumeraţi mai sus. În condiţii normale traductorul de temperatură de pe acest circuit are contactul închis şi este alimentat releul do3. de exemplu circuitul care semnalizează depăşirea temperaturii maxime a uleiului de ungere.temperaturile şi presiunile în sistemele de ungere. presiuni. Deoarece linia d nu este sub tensiune.turaţia rotorului. .temperatura gazelor de evacuare. . Pentru exemplificare. Instalaţia care asigură protecţia motorului primar funcţionează în două trepte: semnalizare de prevenire şi semnalizare de avarie. Semnalizarea de prevenire corespunzătoare primei trepte de protecţie. Semnalizarea de avarie se produce atunci când depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea imediată a motorului. lampa de semnalizare conectată la această linie este stinsă. presiunea apei de răcire.temperaturile în punctele de sprijin şi lagăre. 104 . Semnalizarea de prevenire este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale a parametrilor. În sistemele de comandă a motoarelor diesel se controlează următorii parametri: . .8 se prezintă schema de protecţie şi semnalizare folosită pentru un motor diesel tip SKL 312 Kw. în dependinţa de nivel de automatizare şi tipul motorului diesel folosit. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului. Informaţiile despre starea acestora se transmit la aparatele de măsură şi la instalaţiile de protecţie şi semnalizare care asigură protecţia agregatelor în cazul regimurilor anormale de lucru. . În sistemele de comandă a turbinelor se realizează controlul permanent a următorilor parametri: .a. . controlează următorii parametrii: temperatura uleiului de ungere.sarcina motorului.) care asigură funcţionarea normală a motoarelor primare. turaţie.

Alimentare Temperatură bloc maximă ulei ungere semnalizar DG-1 800 e Temperatură maximă de răcire DG-1 850 Presiune minimă apă Alarmă tubulaturi de Parametrii electrici răcire DG-1 0.8 Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizare a motorului diesel: a – semnalizare de prevenire (planşa ½) .09 injecţii sparte DG-1 depăşiţiDG-1 MPa 105 Fig. 3.

106 .

107 Fig. 3. Semnalizare şi blocare .8 Instalatia electrica de protectie si semnalizari a motorului diesel b – Avarie.

d39 se întrerupe alimentarea acestui releu urmată de punerea în funcţiune a releului de pâlpâire şi a soneriei. În acelaşi timp se deschide contactul d38 din circuitul releului d41 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. La revenirea parametrului în limite normale. Se închide contactul do3 din circuitul releului do4 pregătind funcţionarea acestuia şi se comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 5-6 şi lampa de semnalizare este conectată la linia b. d38.La depăşirea limitelor parametrului controlat (temperatura uleiului de ungere) se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului do3. Semnalizarea de avarie corespunzătoare treptei a IIa de protecţie. Lampa de semnalizare conectată la linia b va funcţiona cu pâlpâire. Lampa de semnalizare prin contactele d03 (6-5). În acelaşi timp prin închiderea contactului do4 din circuitul releului de însumare a semnalelor d29 se reface alimentarea acestui releu. Tensiunea aplicată pe linia c realizează alimentarea releului do4 care îşi închide contactul propriu de automenţinere şi comută contactul do4 în poziţia 6-7. În caz de avarie.b controlează parametrii: supraturaţia motorului diesel şi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea limită minimă. d38 este alimentat releul de însumare a semnalelor d41. Prin contactele normal închise ale releelor de semnalizared35. În continuare. Lampa ho5 se stinge. schema acţionează pentru oprirea motorului diesel. În acelaşi timp se deschide contactul do3 din circuitul releului de însumare d29 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. Releul de pâlpâire închide şi deschide periodic contactul său d31 şi astfel pe linia b se aplică un semnal de tensiune intermitent. este alimentat releul do3 şi se comută contactul acestui releu în poziţia 6-7. În acest scop se închide contactul d41 din circuitul releului d42 108 . do4 (6-7) este conectată la linia a (+24v) şi iluminarea cu pâlpâire se transformă în iluminare constantă care se va menţine până la revenirea parametrului controlat în limitele normale. semnalul sonor poate fi întrerupt de operator prin apăsarea pe butonul b24 ―Anulare semnal acustic‖. Releul d29 fiind alimentat se deschid contactele sale şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. se închide contactul traductorului. Închiderea contactului d41 din circuitul releului d29 permite alimentarea acestuia şi blocarea funcţionării releului de pâlpâire şi a soneriei. se închide contactul traductorului şi este alimentat releul d38. pe timpul luării măsurilor corespunzătoare. Până în această etapă schema de protecţie la avarie a pus în funcţiune semnalizarea optică şi sonoră a avariei având o funcţionare asemănătoare cu schema de semnalizare de prevenire. Se comută contactul d38 în poziţia 6-7 şi lampa de semnalizare h40 este conectată la linia b. 3. prezentată în fig. de exemplu scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă. După avertizare.8. Funcţionarea alarmei sonore şi aprinderea cu intermitenţă a lămpii ho5 avertizează personalul de serviciu despre depăşirea parametrului controlat de acest circuit. La apăsarea pe acest buton este alimentat releul d24 şi prin închiderea contactului său se aplică tensiunea (+24v) pe linia c. La întreruperea alimentării releului d41 se execută: deschiderea contactului d41 din circuitul releului de însumare d29 şi întrucât sunt deschise contactele d36. Ca urmare prin închiderea contactelor normal închise ale releului d29 sunt alimentate releul de pâlpâire d31 şi soneria h32. La funcţionarea normală contactele traductoarelor de turaţie şi de presiune minimă sunt deschise şi ca urmare nu sunt alimentate releele d35. lămpile de semnalizare h37 şi h40 sunt conectate la linia d şi sunt stinse. în cazul protecţiei la avarie.

Urmare a acestor acţiuni motorul se opreşte. d29. optică şi oprirea motorului. La scăderea presiunii de ungere a motorului până la valoarea minimă treapta a II-a. La pregătirea instalaţiei de protecţie. Este alimentat releul d39 care închide contactul său de automenţinere şi comută contactul comutator în poziţia 6-7. Ca şi în cazul precedent. optică şi decuplarea reductorului. Pe durata apăsării pe acest buton se aprind toate lămpile de semnalizare din schema de protecţie indicând starea normală de funcţionare ale acestora. d) oprirea motorului. 2. Releul d43 prin închiderea contactelor sale alimentează electromagnetul EM de aducere a cremalierelor pompei de injecţie în poziţia de debit nul şi de asemenea alimentează electrovalvula EV care întrerupe alimentarea cu combustibil. LUCRARE DE VERIFICARE Care este destinaţia semnalizării de prevenire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: a.şi acesta cu temporizare îşi închide contactul din circuitul releului d43. optică şi reducerea turaţiei până la valoarea de ralanti. c) mărirea presiunii pompei de ungere. 109 . TEST DE AUTOEVALUARE 1. se restabileşte alimentarea acestui releu şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. La scăderea presiunii uleiului de ungere a motorului de antrenare a generatorului până la limita minimă treapta a I-a. Totodată prin închiderea contactului d39 din circuitul releului de însumare a semnalelor. b) semnalizarea acustică. se apasă pe butonul b30. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d30 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea +24V pe lina d. b) reducerea automată a turaţiei până la valoarea corespunzătoare mersului la ralanti. d) semnalizarea acustică. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică. Este alimentat releul d24 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea pe linia c. c) mărirea debitului de ungere. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică şi optică. 2: d. Prin aceasta lampa de semnalizare h40este conectată la lina a. pentru întreruperea alarmei sonore se apasă pe butonul b24. Încetează funcţionarea cu pâlpâire şi lampa are iluminare continuă până la restabilirea situaţiei normale. pentru verificarea integrităţii filamentelor lămpilor de semnalizare.

Caldarina cu abur CAVNO 250. 1000.570 - 110 .980 4.4.1.7 Protecţiile caldarinei OBIECTIVE .de a identifica importanţa semnalizărilor şi a măsurilor care trebuie luate.10 1.3 0.1 se prezintă variantele constructive şi principalele caracteristici tehnice.3 Pregătirea pentru pornire 4. . Acest tip de caldarină este destinat producerii aburului suturat la presiunea de 7 bar. . Debit nominal abur kg/h 250 500 800 1000 1250 1600 7 Suprafaţa de încălzire m2 9 17 26 29 37.8 1.5 2. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE CUPRINS 4.1.2 Elementele sistemului de automatizare 4.450 5.210 5. . 5000 4. . . . .de a enumera operaţiunile care trebuie executate pentru pregătirea de pornire şi funcţionare în regim automat şi manual.Unitatea de învăţare nr. Caldarina cu abur CAVNO 250.4 2.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual 4. În tabelul 4. funcţionează cu combustibil lichid şi este de construcţie acvatubulară verticală. 5000 Instalaţia de automatizare MONARCH produsă de firma WEISHAUPT echipează caldarinele navelor cu abur tip CAVNO 250. Funcţionarea instalaţiei în regim automat 4. 4.2 2.75 1.5 - Greutatea fără apă kg 2.5 - Presiunea de lucru bar Vo lu mul spaţiului de vaporizare m3 0. Tabelul 4.de a descrie elementele de automatizare ale caldarinei.56 0.6 Preîncălzirea combustibilului 4.1.25 - Vo lu mul de apă m3 0.800 6. .

iar la partea superioară cu o flanşă 2 pentru cuplarea la tubulatura de evacuare a gazelor. . . Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către regulatorul cu flotor magnetic 17 care urmăreşte nivelul apei în caldarină ş i comandă pornirea. sunt montate: . Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de alimentare 5 amplasate pe tamburul inferior.400 2500 340 4000 5000 66 80 98 2 2. sunt sudate aripioare de tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar. Spre exterior acest spaţiu este închis de centura colectoare 12 prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta în vederea curăţirii ţevilor. pompelor de alimentare cu apă. . Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la exterior o temperatură maximă de 60o C faţă de mediul ambiant. perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor. De aici apa ajunge la distribuitoarele 1 din tamburul superior şi umple caldarina până la nivelul de lucru.700 10. unul deasupra celuilalt. Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical. fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13.6 2. pe capacul bombat 16. Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară supravegherea din compartimentul în care este amplasată. În partea de sus a tamburului superior. Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de curăţire a funinginii 4.valvula principală de abur 22.5 8.5 9. 111 .valvula auxiliară de abur 19. schimbul de căldură făcându-se pe toată suprafaţa ţevilor În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică unit în partea inferioară printr-un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului inferior. Capetele ţevilor fierbătoare sunt sudate de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane pentru tamburul inferior 6 şi superior 15. Între ţevile de la marginea tubului de flacără.robinet de evacuare în atmosferă 21. 4. .600 Principalele elemente constructive ale caldarinei sunt prezentate în fig. respectiv oprirea.valvula pentru presostat 18.300 12.1. făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze dintre tamburi.valvula dublă de siguranţă 4. În acest fel toate ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere. Bolta focarului 9 sudată de conul de focar se continuă în partea superioară cu tubul de flacără 10 celălalt capăt al tubului de flacără se sudează de partea superioară a plăcii tubulare inferioare 11.8 6 6.

1 .112 Fig.4.Principalele elemente constructive ale caldarinei CAVNO .

electrovalvulă diuza 1.transformatorul de aprindere 10. . 12 .valvulă cu bilă pentru diuza 2. 10 . .întrerupător 14. 2 .cutia 4 de control a arzătorului şi vizorul cu geam.conductă retur combustibil diuza 1. . debitul de aer necesar arderii. .servomotorul 2 de poziţionare a clapetei de aer.placa de borne 12 pentru conexiuni electrice cu circuite exterioare.valvulă cu bilă pentru diuza 1. . . 5 . iniţierea aprinderii şi controlul flăcării. Arzătorul.electromotorul 1 de antrenare a ventilatorului şi pompei de combustibil. . conducta de retur combustibil 9. 9 .conducta de alimentare a diuzei 1. conducta de combustibil sub presiune 18. 113 . 6 .2 Ele mentele sistemului de automatizare Instalaţia de automatizare tip MONARCH utilizată pentru caldarină se compune din: . 8 . Elementele din schema circuitului de combustibil sunt: 1 . 7 .flanşă articulată în balama 15. Schema circuitului de combustibil este prezentată în figura 4. 3 .difuzor 21. 4 . prezentat în figura 4.2 constituie elementul de bază care asigură: pulverizarea combustibilului. .tubul de flacără 22.conductă pentru scurgerea surplusului de combustibil.arzător. La reglare se urmăreşte ca în gazele de ardere să fie cantitatea maximă de CO2 . .două diuze 23 pentru pulverizarea combustibilului în focar.traductoare de nivel pentru alimentarea cu apă. .3.traductoare de presiune .celulã fotoelectricã 7 pentru sesizarea flacărei. Arzătorul cuprinde într-o construcţie compactă următoarele elemente: . Reglarea combustibilului şi a aerului sunt corelate astfel încât să se facă o ardere completă. . 11 .pompa de combustibil 8.două electrovalvule 16 şi 17 pe circuitele de alimentare a diuzelor.diuza 1. .cablurile 13 pentru alimentarea electrozilor de producere a scânteii electrice.electrovalvulă diuza 1. .4.valvulă piston diuza 1.clapeta de aer 6.conducta de alimentare a diuzei 2. ceea ce indică o ardere completă.diuza 2. . .contactor 19. reductor 11 pe conducta de alimentare cu combustibil.ventilatorul 3. . .tabloul cu elemente de comandă automată şi manuală .preîncălzire combustibil.

Schema circuitului de combustibil În absenţa tensiunii electrice de alimentare electrovalvula 10 este deschisă iar electrovalvula 11 este închisă. 4.2. .Arzătorul MONARCH Figura 4. 14 . Pompa trimite combustibil la diuza 1 şi pentru că returul este deschis nu se formează presiune şi ca urmare valvula cu bilă închide 114 .filtru.pompă combustibil acţionată de axul electromotorului arzătorului. Fig.3 .13 .

Spre focar debitul de aer este reglat de o clapetă astfel încât să se facă o ardere completă. Corespunzător acestei poziţii se închide contactul acţionat de cama I care face posibilă intrarea în funcţiune a diuzei 2.conectat circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 2 (în schema generală contactul are simbolul b 39). antrenează concomitent ºi un ax cu came prin care se acţionează contacte electrice de tip microîntrerupătoare. III . 4.debit parţial. Clapeta de aer este acţionată de un servomotor electric prin care se asigură debitul de aer necesar. Pentru mărirea flacărei se comandă mai întâi servomotorul clapetei de aer pentru fixarea acesteia în poziţia de debit maxim. prezentat în figura 4. Electromotorul arzătorului acţionează ventilatorul care realizează debitul de aer necesar. În perioada în care funcţionează numai diuza 1 clapeta de aer este deschisă pentru debit parţial. Servomotorul clapetei de aer.30 bar sub acţiunea căreia este învinsă acţiunea resortului valvulei cu piston 9 şi diuza 1 lucrează pulverizând combustibil în focar. Când ambele diuze lucrează arzătorul funcţionează la capacitate maximă.4. Pentru mărirea flacărei se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 2 prin alimentarea electrovalvulei 11 care deschide circuitul de combustibil spre această diuză. 7 bar. II . La atingerea unei anumite valori a presiunii aburului debitat de caldarină (circa 5. Funcţionarea diuzei 2 este condiţionată de presiunea aburului debitat de caldarină şi asigură capacitatea maximă a arzătorului atunci când presiunea aburului este scăzută. De asemenea nu funcţionează nici diuza 2 întrucât este închis circuitul de combustibil spre această diuză. Fig. se comandă întreruperea funcţionării diuzei 1 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 10. Reglarea debitului de aer. Arzătorul continuă să lucreze cu diuza 1 şi când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. I .închis.Servomotorul clapetei de aer Prin contactele electrice acţionate de came se marchează poziţiile clapetei de aer.5 bar) se comandă închiderea diuzei 2 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 11.debit maxim. Pentru funcţionarea diuzei 1 se comandă alimentarea electrovalvulei 10 şi se închide circuitul de retur combustibil.4 .pulverizarea combustibilului prin diuza 1. Prin închiderea circuitului de retur se formează o presiune de circa 4 . astfel: IV . 115 .

electrovalvula diuzei 2. .s 27 .f 36 . 4. VIIIb. Fig. 116 . IXa tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. . b 0 . Pentru tipuri diferite de caldarine.5 . Se închide în poziţia în care arzătorul este rabatat spre focar. Pentru fixarea clapetei în poziţia de debit maxim se întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi se alimentează a doua înfăşurare. În figura 4.1. .traductor fotoelectric pentru sesizarea flacărei. La alimentarea uneia dintre cele două înfăşurări servomotorul stabileşte clapeta de aer în poziţia de debit parţial.6 se prezintă schema electrică a programatorului iar în figura 4. În poziţia clapetei de aer corespunzătoare debitului maxim. Programatorul din momentul dării comenzii de pornire este alimentat prin bornele 1 şi 2.7 diagrama secvenţială de acţionare a contactelor pe durata unui ciclu.s 32 . supraveghează menţinerea flacărei.m 24 . Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziþia contactelor se inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se închide.m 17 . . Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron SM.Schema electrică a arzătorului este prezentată în figura 4. .5 Simbolizarea elementelor schemei coincide cu simbolurile date în schema electrică generală şi reprezintă: . De la borna 1 prin contactele închise br. pe durata funcţionării caldarinei.transformator de aprindere. condiţionând funcţionarea instalaţiei de această poziţie a arzătorului. prezentate în tabelul 4. Acest micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale de timp programate se dau comenzi de acţionare celor 13 microîntrerupătoare notate în schemă de la I la XIII.electromotorul arzătorului. Fiecare microîntrerupător dispune de două contacte a şi b din care unul este normal închis iar celălalt normal deschis. Programatorul LAE .1 comandă funcţionarea caldarinei în regim automat stabilind etapele necesare pentru pornire şi în continuare.electrovalvula diuzei 1.Schema electrică a arzătorului. axul cu came închide contactul b 32 care permite funcţionarea diuzei 2 pentru mărirea flacăre.m 19 .servomotorul clapetei de aer. Comanda de schimbare a poziţiei clapetei de aer este dată de releul d35 care prin contactul său comutator întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi aplică tensiunea de alimentare a celei de a doua înfăşurare.contact de uşă. puterea electromotorului are diferite valori.

Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul ar1 prin care şuntează contactele VIIIb şi IXa.6 . În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1.r. II-a se aplică faza tensiunii de alimentare la puntea redresoare. I. contactul traductorului b49 este închis. tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina releului prin contactul căruia tensiunea de la borna 8 se aplică şi la borna 4. se alimentează releul d49 şi se închide contactul d49 (13-14). d49. închide contactul ar3 prin care se aplică tensiuneala borna 3.3. Nulul tensiunii de alimentare de la borna 2. se comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune micromotorul SM.aerisirea focarului. prin bobina releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a doua bornă a puncţii redresoare.La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis. De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul în care lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. 117 . După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide XIIb realizând un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul a.Schema electrică a programatorului LAE – 1 Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape . Fig. Faza de prepurjare (aerisire a focarului) are o durată minimă t1 = 30 secunde şi maximă t1 + t2 = 60 secunde. Prin contactele închise e14. 4.

Apariţia flacărei este aşteptată un timp t3 . denumit perioadă de siguranţă. tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 5 şi se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a combustibilului în focar. comanda de aprindere se dă după închiderea contactului IVb la expirarea timpului t 1 + t2 . 4. La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de aprindere.7 . nu este confirmată aprinderea. Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flacărei. Condensatorul montat în paralel cu releul AR asigură menţinerea anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării. În prezenţa flacărei semnalul de tensiune de la ieşirea amplificatorului alimentează bobina releului FR. contactul se pune pe poziţia din stânga. Se produce aprinderea combustibilului. Fig.Diagrama secvenţial ă a contactel or pe perioada unui ciclu. Se închide contactul XIb şi prin fr1 se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR. După 2 secunde de la darea comenzii de aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul semnalului dat de fototraductorul LF. Dacă în acest interval de timp.După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 6. Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în poziţia din schemă aprinderea este comandată imediat. în a doua poziţie. releul AR declanşează şi prin declanşarea contactelor sale opreşte funcţionarea caldarinei şi blochează funcţionarea programatorului. După confirmarea aprinderii se continuă funcţionarea programatorului. După 3 secunde se închide contactul VII. Pentru deblocare se apasă pe 118 . După acest timp se deschide contactul IIa şi se întrerupe alimentarea releului AR.

Programatorul LAE-1 reprezintă un aparat închis ermetic. . este deconectată alimentarea micromotorului SM şi programatorul se opreşte. aparatul se înlocuieşte cu unul de rezervă. . astfel: .nivelul superior de lucru (e61). Traductorul de nivel de tip MOBREY sesizează nivelul apei prin deplasarea pe verticală a unui magnet împins de un flotor. conexiunea cu celelalte aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize montate pe conductoarele de conexiuni. după confirmarea aprinderii se continuă programul. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9. Prin comutarea contactului ar2 se reia funcţionarea programatorului de la secunda 93. La apropierea de valoarea nominală.e74 .nivelul inferior de lucru (e64). 4.nivelul maxim de avarie (e67b). Traductorul de nivel controlează nivelul apei în caldarină. Se pune în funcţiune micromotorul SM care funcţionează până la secunda 14 aducând cele 13 micro-contacte în poziţia iniţială şi fiind pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a caldarinei.e72 . Simbolurile din paranteză sunt cele folosite în schema electrică generală. se deschide contactul traductorului e14. Pentru o presiune care depăşeşte 7.permite funcţionarea diuzei 2 la pornire şi utilizarea arzătorului la capacitatea maximă pentru scurtarea duratei de ridicare a presiunii aburului. . La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib. Traductoarele de presiune asigură funcţionarea caldarinei în regim automat şi protecţia la depăşirea presiunii maxime a aburului. Arzătorul lucrează la capacitatea maximă cu ambele diuze în funcţiune. tensiunea de la borna 4 se aplică şi la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului. La scăderea acesteia sub valoarea nominală se pune în funcţiune alarma sonoră şi optică. La defectare. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 6 şi se deconectează circuitul de aprindere. când aburul ajunge la presiunea de 5.nivelul minim de avarie (e67a). Sistemul de alimentare cu apă al caldarinei menţine nivelul de lucru între cel superior şi inferior primind informaţii de la traductoarele de nivel e61 şi e64. Acest sistem comandă pornirea pompelor de alimentare când se ajunge la nivelul inferior de 119 . Când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. 7 având ca urmare întreruperea funcţionării arzătorului. În funcţie de poziţiile acestui magnet sunt acţionate contactele traductorului de nivel. În situaţia normală.realizează protecţia caldarinei la depăşirea presiunii nominale. iar la secunda 93 se deschide contactul VIa. Se întrerupe alimentarea releului AR şi prin deschiderea contactelor acestuia se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. 5. Simbolurile cu care sunt notate în schema electrică generală şi funcţiunile traductoarelor de presiune sunt: . .e35 .permite pornirea arzătorului atunci când presiunea aburului este mai mică de 3. 7 bar.5 bar şi comandă oprirea arzătorului atunci când presiunea aburului are valoarea nominală 7 bar. . În continuare la secunda 89 se deschide contactul III.butonul b12 programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele descrise până în prezent.e14 .controlează presiunea combustibilului.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a diuzei 2. .

ulterior prin propriul contact d74 (13-14). pentru valoarea normală a presiunii combustibilului. Aplicarea tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpilor h04. Se stinge lampa de semnalizare h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖ şi la întreruperea alimentării releului d60.a se închide contactul d72 (23-24) care rămâne în această poziţie permiţând pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu depăşeşte limita maximă. La pornire presiunea aburului este nulă. La revenirea în limite normale a 120 . prin deconectarea sa.8. Se deschide contactul d72 (31-32). Este în poziţia închis întrerupătorul b08. În situaţia în care se ajunge la nivelul de avarie minim sau maxim. În schema de pornire din fig.a se închide contactul d68 (23-24) şi se menţine în această situaţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele normale de lucru.. permite.8. h75 ―Presiune scăzută combustibil‖ şi funcţionează alarma sonoră. se comandă oprirea instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. e67a şi e67b sunt închise. Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări (fig.3 Pregătirea pentru pornire Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de distribuţie prin închiderea întrerupătoarelor trifazate a02 şi a02a. releul d67 este alimentat şi prin contactele d67 (5-6). contactul traductorului de presiune maximă de avarie e72 este închis şi iniţial prin contactul d60 (43-44) este alimentat releul d72 după care alimentarea se menţine prin propriul contact d72 (13-14). contactele traductorului de nivel maxim şi minim de avarie. Tabloul de comandă a pompelor de alimentare cu apă nu face parte din instalaţia MONARCH. Este alimentat releul d60 de restabilire a situaţiei normale pentru schema de semnalizare. Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale. d60 (33-34) este alimentat releul d68.8 a. prin contactele traductorului se comandă oprirea funcţionării caldarinei. 21. h73 ―Presiune maximă abur‖. Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea limitelor maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei). se stinge lampa de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ şi în schema din figura 3. se menţine alimentarea releului d68 prin propriul contact d68 (13-14). prin încetarea acţionării întrerupătorului b60. b. Acest întrerupător montat în afara compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta.8d). Se deschide contactul d74 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. Se aprind lămpile de semnalizare: h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖.lucru şi oprirea acestora la atingerea nivelului superior de lucru. Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia zero după întreruperea acţionării. h06 pentru s istemul de forţă trifazat şi h07 pentru schema de comandă. h05. iniţial prin contactul d60 (53-54). d se prezintă schema electrică de automatizare a caldarinei MONARCH. 4. 3. contactul traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al releului d74. Arzătorul este rabatat spre focar şi ca urmare contactul de uşă b0 este închis. De asemenea. În figura 4. întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se sesizează incendiu sau altă avarie produsă în compartimentul caldarinei. c.

Se obţine în acest mod scurtarea duratei de ajungere la parametri nominali de încălzire. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14 şi releului d49 tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului.8c) pe poziţia AUTOMAT sau MANUAL. programatorul este alimentat prin bornele 1 şi 2. Urmărind schema prezentată în fig. Programatorul LAE-1 intră în funcţiune şi comandă în continuare secvenţele fazelor de aprindere cu durata totală a circuitului de 14 secunde. La alegerea acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 ―AUTOMAT‖. 21. este alimentat releul d2 care în continuare îşi menţine alimentarea prin contactul propriu d2 (13-14). prin închiderea contactelor principale ale contactorului C22 este pus în funcţiune electromotorul arzătorului m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial. Ca urmare. Funcţionarea instalaţiei în regim automat Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. Faza I Prepurjarea. De la borna 1 tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. după care comutatorul b2 se trece pe poziţia 2 ―Conectat‖. 4. 4.8a).8. Pentru pornire. Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. Pentru revenirea schemei în situaţia normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat cauza care a declanşat semnalizarea. Este alimentat releul d40 care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele pentru funcţionarea în acest regim. Concomitent se deschide contactul d2 (51-52) şi se întrerupe lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. d40 (14-13) se aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1 a programatorului. se trece iniţial comutatorul b2 (fig. Intră în funcţiune ventilatorul care introduce aer pentru purjarea focarului şi eliminarea eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea diuzei 2 pentru ca arzătorul să lucreze la capacitatea maximă până când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale. 4. b2. Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului b39 (fig. semnalizarea continuă să funcţioneze.8a) pe poziţia 1 ―Iniţiere‖. Din momentul dării comenzii de pornire.4. 121 . Prin contactele închise d2 (33-34). De asemenea este închis şi contactul d49 (13-14) în cazul în care caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul folosirii combustibilului greu acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor.8b. În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în regim automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare prezentată în figura 4. tensiunea care apare la borna 3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi servomotorului clapetei de aer m24. instalaţia este pregătită pentru funcţionare. Nulul tensiunii de alimentare este conectat permanent la borna 2 a programatorului. 4.parametrului care a declanşat protecţia. Se pune în funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la borna 3 a programatorului. După efectuarea operaţiunilor prezentate. La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis (fig. apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface situaţia normală şi se întrerupe semnalizarea.

122 .

123 .

124 .

125 .

axul cu came al servomotorului comandă închiderea contactului b32. d16 (13-14) este alimentată electrovalvula s27. Faza II-a Aprinderea. Este alimentată electrovalvula s32 care deschide circuitul de combustibil spre diuza 2. s27. Faza III-a Mărirea flacărei. transformatorul de aprindere m17 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. În continuare. b33. Electrovalvula închide circuitul de retur al combustibilului şi presiunea creată pune în funcţiune diuza 1 care pulverizează combustibilul în focar. Se închide contactul d16 (13-14) pregătind pentru funcţionare circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 1. C22 (23-24) este alimentat releul d15. 126 . programatorul opreşte funcţionarea arzătorului. După parcurgerea primei faze programatorul aplică tensiunea la borna 6 a programatorului. urmând ca la reluare să se parcurgă din nou toate etapele. Între electrozi de aprindere apare scânteia electrică. În prezenţa aerului. prin contactele închise d40 (43-44). Funcţionarea diuzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. programatorul îşi continuă programul. Arzătorul funcţionează la capacitatea maximă şi presiunea aburului creşte continuu. rezultă că faza de prepurjare are durata 30 60 secunde. Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8-5) şi se alimentează: releul d16. Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei diuzei 2 de la borna 7 a programatorului prin contactele închise d40 (83-84). De la borna 7 prin contactele închise d40 (53-54). În situaţia normală. Din acest moment funcţionează ambele diuze asigurând capacitatea maximă de lucru a arzătorului. Releul d35 comută contactul său din circuitul servomotorului m24 şi comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. este alimentat releul d35. În această poziţie a clapetei. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului. Din prezentarea funcţionării programatorului LAE-1. din prezentarea funcţionării programatorului. la secunda 89 se comandă întreruperea tensiunii la borna 6 şi ca urmare se deconectează circuitul de aprindere iar la secunda 93 se întrerupe funcţionarea programatorului. La intrarea în funcţiune a diuzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28 ―Funcţionare treapta I-a‖. contactul traductorului e35 închis pentru presiuni sub 5. Dacă în perioada de siguranţă nu se produce aprinderea. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13-14) şi d30 (23-24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după deconectarea releului d16. După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii electrice. b32. În acelaşi timp axul electromotorului antrenează şi pompa de combustibil care realizează presiunea necesară. scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se produce aprinderea. programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin contactele închise d40 (33-34). După confirmarea aprinderii. Se închide contactul auxiliar C22 (23-24) care pregăteşte circuitul de aprindere.Funcţionarea arzătorului este semnalizată de aprinderea lămpii h18. după confirmarea aprinderii se continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a programatorului.5 bar.

Când presiunea aburului ajunge la valoarea de 5. Se aprinde lampa de semnalizare h39 ―MANUAL‖.5 bar şi închide contactul când presiunea este mai mică de 4-4.5 bar.5 bar şi se închide contactul traductorului e14.5 bar se închide contactul traductorului e35. Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea contactelor sale se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. La atingerea valorii de 4-4.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil toate operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire. La această valoare a presiunii aburului se deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9 a programatorului. Dispariţia flacărei este sesizată de fototraductor şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând programatorului. 127 . Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar. având în funcţiune numai diuza 1. 5 şi 7 având ca urmare: întreruperea alimentării contactorului C22 şi deconectarea electromotorului arzătorului. 4. Releele diferenţiale de presiune sunt astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul la depăşirea limitei de 5. Instalaţia nu porneşte. presiunea aburului începe să scadă treptat ca urmare a utilizării lui în instalaţia de încălzire a compartimentelor navei. 4. apropiată de presiunea nominală. 7 bar.5 bar. Oprirea caldarinei. În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în poziţia iniţială 1-3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia corespunzătoare de debit parţial. traductorul de presiune e35 îşi deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului d35. Comutatorul de alegere a regimurilor de lucru. Se întrerupe funcţionarea diuzei 2 şi arzătorul lucrează în continuare cu capacitate redusă. Prin închiderea contactului traductorului e14 se reia funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele prezentate anterior. Închiderea contactului e35 face posibilă funcţionarea treptei a doua la reluarea ciclului de lucru. În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o funcţionare ciclică a arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului în limitele 3.Reducerea flăcării. După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când presiunea aburului a ajuns la valoarea nominală. La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin acţionarea contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim manual. În această perioadă contactele celor 13 microîntrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind circuitele pentru o nouă reluare a programului. Ciclu de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la limita de 3. Se reia funcţionarea programatorului din momentul întreruperii la secunda 93 şi se continuă până la secunda 14.5 bar iar traductorul de presiune e14 îşi deschide contactul pentru valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide când presiunea scade sub limita de 3. b39. întreruperea alimentării electrovalvulei s27 şi încetarea funcţionării diuzei 1. se pune pe poziţia 1 ―MANUAL‖. Urmează o nouă perioadă de funcţionare care se va întrerupe automat atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală.5-7 bar. În această poziţie a clapetei axul cu came deschide contactul b32 şi se întrerupe circuitul de alimentare al electrovalvulei s32. Reluarea ciclică a funcţionării.

Funcţionarea diuzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de semnalizare h 28 ―Funcţionare treapta I‖. Se aprinde lampa h18 care indică funcţionarea electroventilatorului. Se conectează circuitul de aprindere prin închiderea întrerupătorului b15. Pentru mărirea capacităţii de lucru a arzătorului se conectează întrerupătorul b29. Tensiunea înaltă de la transformator se aplică la electrozi şi se produce scânteia electrică. b32. se execută fazele aprinderii. Acest releu prin comutarea contactului său din circuitul servomotorului m24 comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. Prin închiderea contactelor d30 (13-14) şi d30 (23-24) se menţin alimentările pentru electrovalvula s27 şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a deconectării circuitului de aprindere. Prin contactele închise d38 (43-44). b26. 128 . Se fixează iniţial b2 pe poziţia 1 şi se alimentează releul d2. Servomotorul m24 deschide clapeta de aer pentru debit parţial şi prin închiderea contactelor principale C22 porneşte electromotorul ventilatorului. Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul b26 şi prin contactele închise d38 (23-24). Prezenţa aerului. b2 poziţia 2 se aplică tensiune la schema de comandă. a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de diuza 1 realizează aprinderea şi apariţia flacărei. În continuare. Schema este astfel concepută încât să se asigure ordinea normală a operaţiunilor şi nu se poate trece la faza următoare decât după executarea fazei precedente.Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaşi comutator b2. b26. Faza I. Este alimentat releul d15 şi acesta cu temporizare închide contactul d15 (5-8) prin care se alimentează transformatorul de aprindere m17. Când clapeta a ajuns în poziţia de debit maxim. Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator. Faza a II-a Aprinderea. Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 ―Conectat‖ şi prin contactele d2 (33-34). releul d16 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. d40 (71-72). Se întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare h4 ―Blocare‖ şi se închide contactul de automenţinere a alimentării d2 (13-14). prin conectarea manuală într-o anumită ordine a întrerupătoarelor. În regimul de lucru manual programatorul LAE-1 nu este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest regim. Releul d16 închide contactele d16 (13-14) şi d16 (23-24) pregătind momentul următor. De asemenea se închide contactul C22 (23-24) şi se permite alimentarea circuitului de aprindere în faza următoare. În acelaşi timp cu alimentarea electrovalvulei s27 este alimentat şi releul d30. d16 (23-24) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d35. Prepurjarea. b29. Faza a III-a Mărirea flacărei. Durata fazelor este stabilită de operator. Se introduce aer în focar şi se execută prepurjarea acestuia pentru eliminarea gazelor rămase de la funcţionarea anterioară. Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc circuitele de alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer prin contactele închise d38 (13-14). d16 (13-14) se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s27 care prin închiderea returului de combustibil pune în funcţiune diuza 1. b29. Se închide contactul C22 (13-14) prin care se menţine alimentarea contactorului C22 în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. axul cu came închide contactul b32 şi se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53-54).

se deschide contactul d49 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii h50. 129 . Când temperatura combustibilului ajunge la limita superioară de lucru. 4. La funcţionarea cu combustibil greu b44 se pune pe poziţia 2. se închide contactul d49 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h50 ―Temperatură minimă combustibil‖. se întrerupe alimentarea releului d47. este necesară preîncălzirea combustibilului pentru reducerea vâscozităţii.6 Preîncălzirea combustibilului Instalaţia electrică de preîncălzire a combustibilului este prezentată în fig. Pe durata funcţionării este aprinsă lampa de semnalizare h46 ―Preîncălzire combustibil‖. Este alimentat releul d49. Contactul său se deschide când temperatura coboară sub valoarea minimă de la care pentru funcţionarea normală a diuzelor este necesară preîncălzirea. Când temperatura scade sub limita inferioară se închide contactul traductorului e47. Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este permanentă în situaţia în care se lucrează în regim manual. Se deschide contactul d49 (13-14) se întrerupe circuitul între bornele 8 şi 9 ale programului şi prin aceasta se comandă oprirea instalaţiei. În cazul în care se foloseşte motorina preîncălzirea acesteia nu este necesară şi comutatorul b44 se pune în poziţia 1 ―Deconectat‖. urmarirea flacărei se face de către operator care în cazul dispariţiei flacărei intervine prin comenzi manuale pentru oprirea instalaţiei. Prin acţiunea traductorului de temperatură e47 se menţine temperatura combustibilului între limitele normale. Funcţionarea diuzei 2 este semnalizată de lampa h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. Prin deschiderea contactului b49 se întrerupe alimentarea releului d49. Prin contactele principale ale contactorului C45 sunt conectate rezistenţele trifazate de încălzire a combustibilului.Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă. În cazul în care temperatura combustibilului depăşeşte cu circa 400 C limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e45 care deconectează instalaţia de încălzire. Dacă se foloseşte combustibil greu (păcură) acesta la temperaturi scăzute îşi măreşte vâscozitatea şi pentru funcţionarea normală a diuzelor de pulverizare a combustibilului în focar. 4. În continuare. este alimentat releul d47 care prin închiderea contactului d47 (13-14) stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C45. Caldarina poate utiliza drept combustibil motorina (combustibil diesel) sau păcura (combustibil greu). Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică numai în situaţia în care sistemul automat nu funcţionează. pe durata de funcţionare a arzătorului. contactorul C45 deconectează rezistenţele de încălzire şi prin închiderea contactului d47 (31-32) funcţionează lampa de semnalizare h51 ―Temperatură maximă combustibil‖. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de asemenea de către operator. traductorul e47 îşi deschide contactul. Urmărind continuu funcţionarea operatorul intervine pentru reducerea capacităţii arzătorului prin scoaterea din funcţiune a diuzei 2 atunci când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale si întreruperea funcţionării arzătorului când presiunea aburului are valoarea nominală.8c. Traductorul b49 semnalizează temperatura minimă a combustibilului. Traductorul de temperatură e45 are un rol de protecţie.

care realizează: . La scăderea nivelului apei sub limita minimă de avarie se deschide contactul traductorului 67a iar la creşterea nivelului peste limita maximă de avarie se deschide contactul traductorului e67b. În continuare se prezintă situaţiile în care acţionează instalaţia de protecţie şi semnalizare. Prin întreruperea alimentării releului d68 se realizează: .prin închiderea contactelor d2 (51-52).7 Protecţiile caldarinei Schema electrică de protecţie şi semnalizare a caldarinei. se deschide contactul d62 (23-24). totodată. se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. se întrerupe alimentarea releului d80 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. În situaţia în care presiunea aburului sau nivelul apei depăşesc limitele maxime şi este în pericol funcţionarea caldarinei. Nivel ridicat apă caldarină – semnalizare optică şi sonoră. Nivel scăzut apă caldarină – semnalizare optică şi acustică.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d68 (23-24) din circuitul releului d2 şi scoaterea acestuia de sub tensiune. La scăderea nivelului apei de alimentare a caldarinei sub valoarea inferioară de lucru se deschide contactul traductorului e64 ºi se întrerupe alimentarea releului d64. .8d semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali. se închide contactul d62 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h63 ―Nivel ridicat‖. Când nivelul apei de alimentare a caldarinei este la limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e61 şi se întrerupe alimentarea releului d61.4. 4. La depăşirea presiunii maxime a aburului se deschide contactul traductorului e72 şi se întrerupe alimentarea releului d72. Se deschide contactul d61 (5-6) se întrerupe alimentarea releului d62. prezentată în fig. se închide contactul d65 (31-32) şi este alimentată lampa de semnalizare h66 ―Nivel scăzut‖. Depăşirea presiunii maxime a aburului – semnalizare şi blocare.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d72 (23-24) şi deconectarea alimentării releului d2. În aceste situaţii se întrerupe alimentarea releului d67 se deschide contactul d67 (5-6) şi se întrerupe alimentarea releului d68. schema de protecţie întrerupe automat funcţionarea caldarinei şi semnalizează cauza întreruperii. Nivel de avarie apă caldarină – semnalizare şi blocare. . . În acelaşi timp se deschide contactul d65 (23-24) şi se pune în funcţiune avertizarea acustică. se întrerupe alimentarea releului d65. Se deschide contactul d64 (5-6). d2 (61-62) este alimentată lampa h4 ―Blocare‖ şi funcţionează avertizarea sonoră h5. Ca şi în cazul anterior se întrerupe alimentarea 130 .aprinderea lămpii de semnalizare h 69 ―Nivel de avarie‖ prin închiderea contactului d68 (31-32). Se deschide contactul d2 (33-34) şi se întrerupe alimentarea programatorului LAE-1 sau a schemei de comandă în cazul în care se foloseşte regimul manual de lucru.se deschide contactul d2 (43-44).

Atunci când presiunea combustibilului scade sub valoarea nominală. b) semnalizarea optică şi sonoră. d) oprirea arzătorului. Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului. 131 . Pentru nivelul ridicat al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) închiderea valvulei de alimentare cu apă. . Deschiderea contactului frl întrerupe alimentarea releului AR care declanşează şi întrerupe funcţionarea caldarinei.se deschide contactul d2 (43-44) din circuitul releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă.programatorului sau a schemei de comandă şi se pune în funcţiune semnalizarea optică şi acustică. De asemenea se deschide d74 (23-24) se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. 2.6). d) semnalizarea optică şi sonoră. Presiune scăzută a combustibilului – semnalizare optică şi acustică. Pe panoul programatorului se aprinde lampa cu neon L1 iar pe panoul tabloului de automatizare se aprinde lampa h11 ―Lipsă flacără‖. c) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. pulverizarea în continuare a combustibilului în focar conduce la acumularea de gaze care pot provoca explozia caldarinei. TEST DE AUTOEVALUARE 1. se deschide contactul traductorului e74. . În această situaţie la dispariţia flacărei. traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare şi se întrerupe alimentarea releului FR.4. Dacă în timpul funcţionării se stinge flacăra.aprinderea lămpii de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ prin închiderea contactului d72 (31-32). Se întrerupe alimentarea releului d74 şi prin închiderea contactului d74 (31-32) se alimentează lampa de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. b) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. Această protecţie acţionează numai în regim automat de funcţionare şi este asigurată de releul programator LAE-1 (fig. Pentru nivelul scăzut al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) deschiderea valvulei de alimentare cu apă. c) oprirea arzătorului. Lipsă flacără – semnalizare şi oprire. Pentru deblocarea şi reluarea de la început a ciclului de punere în funcţiune se apasă pe butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau pe butonul b12 de pe panoul tabloului de automatizare.

LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea caldarinei pentru pornire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 132 . 2: d.

preparate din carne. instalaţia de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în spaţiile destinate odihnei.Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale.5 INSTALAŢII ELECTRICE DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE CUPRINS 5. Agenţi frigorifici În prezent toate navele sunt dotate cu instalaţii frigorifice. băuturi. freonul 22 (R22). Pentru navele de transport şi militare se folosesc. 5.4.3 Schema electrică de comandă automată. peşte. cum ar fi: puntea de comandă. cât şi a produselor refrigerate: legume. postul de supraveghere şi control a maşinilor ş. de a identifica şi descrie schema electrică de comandă. produse uscate. servirii mesei şi în spaţii de lucru ale echipajului. protecţie de semnalizare 5.Agenţi frigorifici 5. frecvent pe nave sunt: amoniacul. 133 . Pentru instalaţiile frigorifice de cambuză se foloseşte obişnuit freon 12 şi freon 22.Instalaţia de climatizare OBIECTIVE de a explica destinaţia. cabina radio. de a defini măsurile care trebuie luate în cazul apariţiei diferitelor semnalizări. Aceste instalaţii sunt destinate conservării prin frig atât a produselor congelate: carne. În afara instalaţiilor frigorifice de cambuză şi de climatizare navele cu destinaţie specială pentru transportul mărfurilor în condiţii de temperatură scăzută. Aceste instalaţii sunt complet automatizate şi funcţionează fără a fi necesară supravegherea permanentă la posturile locale de dispunere a aparaturii. protecţie şi semnalizare.a. Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. freonul 12 (R12). Amoniacul este întrebuinţat de regulă pentru instalaţii frigorifice de mare capacitate aflate la bordul nave lor de pescuit şi navelor frigorifice. precum şi navele de pescuit au la bord instalaţii frigorifice de mare capacitate destinate pentru magaziile de mărfuri. Astfel de instalaţii nu fac obiectul prezentei lucrări. atât cât este necesar pentru a înţelege funcţionarea schemei electrice de automatizare.Unitatea de învăţare nr.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză 5. Agenţii frigorifice utilizaţi. componenţa şi modul de funcţionare a unei instalaţii frigorifice şi a unei instalaţii de climatizare.1.1. În cele ce urmează se va trata partea electrică a sistemelor de automatizare pentru instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare făcându-se o prezentare generală a părţii mecanice. denumite nave frigorifice. în general. două tipuri de instalaţii frigorifice şi anume: instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure conservarea prin frig a produselor alimentare perisabile necesare pentru hrana echipajului şi a pasagerilor.

rezervor de butan sau alcool. asigurând permanent suprafeţele curate de schimb de căldură şi revenirea uleiului în carterul compresorului.5 mg/kg R12. fără acţiune fiziologică asupra omului. . ca impuritate. Dezavantajele freonului 12 comparativ cu alţi agenţi frigorifici sunt: . Freon 12 este agentul frigorific ideal pentru nave datorită proprietăţilor sale. fiind utilizat la toate instalaţiile frigorifice de cambuză şi climatizare.depistarea cu dificultate a pierderilor de agent din instalaţie datorită faptului că este inodor.exponent adiabatic mic. 3.neinflamabil. Fig. amestec de aer + freon. robinet de reglare a flacărei. . formează particule de gheaţă care blochează ventilul de laminare.presiuni mici de condensare (6-9 bar) şi relativ ridicate la vaporizare (la presiunea atmosferică temperatura de vaporizare este t0 = -300 C).solubilitatea redusă faţă de apă 2.căldură de vaporizare mică.dizolvă uleiul de ungere. flacără. Excepţie fac numai unele nave de pescuit.Freon 12 este agentul frigorific cel mai răspândit la nave.inert faţă de metale şi uleiuri de ungere. furtun. . în cazul unei exploatări necorespunzătoare. asigurând o comprimare cu consum redus de lucru mecanic. aluminiul şi aliajele lor. . Lampă pentru halogeni 1. 5. garniturile şi chiar restul instalaţiei. deci putere frigorifică redusă şi ca urmare este necesară o cantitate mare de agent frigorific care circulă în unitatea de timp pentru a prelua căldura. . . În momentul în care apar urme de freon în aerul care este preluat cu ajutorul furtunului de la locul de căutare a 134 . la depăşirea acesteia apa. Când nu sunt urme de freon flacăra lămpii este albastră. şi anume: .1. . Metoda cu spumă de găsire a locului prin care se pierde agent nu este satisfăcătoare. nu prezintă pericol de explozie. 4. 5. în prezenţa apei însă. se descompune în acid fluorhidric şi clorhidric care atacă magneziul. 2.1. din această cauză trebuiesc luate măsuri deosebite de uscare a instalaţiei înainte de umplere precum şi o atenţie sporită pentru curăţirea periodică a filtrului de deshidratare. Se utilizează în acest scop lampa pentru halogeni prezentată în figura 5.capacitate deosebită de a trece prin cele mai mici neetanşeetăţi ceea ce duce la pierderi însemnate de agent.

scăpărilor de freon. Presiunea normală pe circuitul de răcire este sesizată de închiderea contactului b14. m4 135 . La partea inferioară este prevăzut cu un rezervor care acumulează surplusul de agent frigorific. produse uscate (camera D) şi băuturi (camera E). 5. şi o solubilitate la apă de 8 ori mai mare. Reglează debitul de agent frigorific lichid spre vaporizator astfel încât să se facă vaporizarea completă şi să corespundă cu debitul aspirat de compresor. cea de a doua fiind de rezervă. m2 Filtrul Ventilele de reglaj Pompele de răcire m3. În funcţionare normală lucrează o singură pompă. Detecţia scăpărilor de agent se face la fel ca pentru freon 12. asigură reţinerea urmelor de apă introduse cu agentul frigorific ca impuritate a acestuia.2 este prezentată schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză cu 5 camere. C. B. În prezent este în curs de desfăşurare un proces de înlocuire a freonului 12 din instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare cu freon 22 care nu este poluant pentru mediu. e)Asigură în circuit deschis răcirea cu apă de mare a condensatorului. Creează presiuni scăzute pe circuitul de absorbţie favorizând vaporizarea şi presiuni înalte pe circuitul de refulare realizând condensarea şi transformarea agentului frigorific în starea lichidă. Elementele componente ale instalaţiei frigorifice sunt: Vaporizatoarele A. În acest rezervor se poate goli întreaga instalaţie.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză În fig. Asigură laminarea agentului de la presiunea de condensare la presiunea de vaporizare. flacăra capătă o culoare verde. Asigură transmiterea căldurii de la agentul frigorific către mediul ambiant. Comparativ cu freon 12 are performanţe îmbunătăţite: temperatura de vaporizare la presiunea atmosferică este –400 C. Vaporizatoarele cu acelaşi regim de temperaturi se montează pe acelaşi circuit. E Realizează vaporizarea agentului frigorific lichid. Fenomenul este însoţit de absorbţia căldurii din camera în care este montat vaporizatorul. 5. Condensatorul Compresoare m1. Montat pe conducta de agent frigorific lichid de înaltă presiune. Scăpările mari de agent frigorific pot fi depistate şi prin urmă rirea brumărilor sau umezirilor locale pe conductele de lichid fisurate. În acelaşi scop se foloseşte şi aparatură electronică capabilă să determine scăpările de agent frigorific. D. Freonul 22 este folosit ca agent frigorific cu precădere pe navele de pescuit şi nave de transport frigorific. are puterea frigorifică mai mare. peşte (camera B) şi trei camere cu temperaturi pozitive (+1 0 C +40 C) pentru păstrare legume (camera C). Două camere cu temperaturi negative (-100 C -140 C) pentru păstrare carne (camera A).

136 .

m7. Întrucât sistemul de automatizare al instalaţiei frigorifice lucrează fără a fi necesară prezenţa 137 . f) Se montează în camerele frigorifice şi au rolul de omogenizare a temperaturii din încăperea în care funcţionează.2. interzice efectuarea comenzii de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. În camerele frigorifice se instalează vaporizatoarele. condensatorul. Unul pentru camerele cu temperaturi negative: A şi B. Cele două circuite sunt interconectate pe refulare şi au în comun condensatorul cu sistemul de răcire. bp2 Preostatul bp3 Măsoară temperaturile din camerele frigorifice. Montate pe conductele de aspiraţie. În afara elementelor prezentate în fig. complet automatizată. Periodic. m9 Electrovalvulele s2. Funcţionarea normală a instalaţiei frigorifice precum şi avariile care apar sunt semnalizate local pe panoul tabloului electric de automatizări cât şi la distanţă. rezervorul de freon. să lucreze unul singur care să asigure menţinerea temperaturilor normale în camere timp de 24 ore (funcţionare de avarie). Pe durata funcţionării degivrării închide circuitul de aspiraţie spre compresor blocând astfel funcţionarea acestuia. Sunt folosite pentru dezgheţarea răcitoarelor şi tăvilor din camerele cu temperaturi negative. D şi E. se blochează funcţionarea compresoarelor şi se conectează pentru o anumită durată rezistenţele pentru topirea gheţei formată pe răcitoare şi tăvi. conţine: compresoarele. s3. Comanda de deschidere sau închidere este dată de termostatele care controlează temperaturile din camerele frigorifice. s5. Montată pe circuitul de aspiraţie al camerelor cu temperaturi negative. izolat de zgomotul din compartimentul agregate.2 conţine două circuite cu funcţionare independentă. contactul preostatului este deschis. Compartimentul agregate. m8. Montat pe circuitul de absorbţie al camerelor cu temperaturi negative. r4 Ventilatoarele m5. 5. s6 Electrovalvula s1 Presostatele de joasă presiune bp1. 5. În condiţii normale cele două circuite funcţionează independent existând posibilitatea. r2. ventilatoarele pentru omogenizarea temperaturii şi termostatele pentru controlul şi comanda menţinerii temperaturii în camere între limitele fixate. Deschid sau închid circuitul de agent frigorific lichid spre vaporizatoare. instalaţia frigorifică mai are un tablou electric de comandă a sistemului automat. pompele de răcire. dispus în apropierea camerelor frigorifice pentru scurtarea lungimilor conductelor de legătură. într-un compartiment separat. Acest tablou se dispune în apropiere. Instalaţia frigorifică prezentată în fig. r3.Termostatele b 1 b 5 Rezistenţe pentru degivrare r1. interzicând funcţionarea ventilaţiei şi a degivrării. s4. automat sau manual. reprezintă elemente de comandă pentru funcţionarea automată a instalaţiei. Termostatele fixează regimul de temperaturi dorit şi la depăşirea limitei maxime se comandă deschiderea circuitului de freon lichid spre vaporizator iar când se ajunge la limita minimă se comandă închiderea circuitului. în cazul în care un compresor este ineficient. electrovalvulele şi presostatele. sistemul de comandă şi protecţie. Cât timp există presiune de vapori pe circuitul de absorbţie şi ca urmare compresorul lucrează. filtru şi alimentarea. celălalt pentru camerele cu temperaturi pozitive: C. m6.

După un timp de staţionare. sub presiune circa 5 bar. Din vaporizator vaporii de freon pătrund în conducta de aspiraţie spre compresor şi presiunea începe să crească lent. Contactele acestor presostate sunt închise permiţând funcţionarea compresoarelor atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere are o valoare astfel încât asigură ungerea normală a agregatelor. este necesară semnalizarea la distanţă.operatorului pentru supraveghere. presostatul diferenţial de ulei este prevăzut cu un releu termic de temporizare 45 90 secunde care face posibilă pornirea fără existenţa diferenţei de presiune reglată. după declanşare. Întrucât 138 . contactul presostatului este închis. pentru a sesiza situaţiile de avarie ce pot apare. prin reglajul efectuat. rămân în această poziţie fiind necesară reanclanşarea manuală pentru o nouă pornire. îi comprimă şi îi trimite pe circuitul de refulare spre condensator. Introducerea în funcţiune a presostatului are loc după scurgerea duratei amintite. Pentru a asigura pornirea compresorului. când presiunea pe conducta de aspiraţie ajunge la limita maximă 1. Freonul lichid sub presiune de 5 bar este trimis la intrarea în vaporizatoare stabilindu-se astfel un circuit închis al agentului frigorific. deci după ce pompa a avut timpul necesar să creeze diferenţa de presiune prescrisă. Se prezintă în continuare funcţionarea de principiu a unuia din cele două circuite prezentate în figura 4. De regulă semnalizarea la distanţă se montează în PSCM (post de supraveghere. când lucrează unul sau mai multe vaporizatoare de pe un circuit. La scăderea presiunii de pe conducta de aspiraţie ca urmare a închiderii funcţionării ultimului vaporizator de pe circuit. compresorul este pus în funcţiune şi urmează un nou ciclu de lucru. Presostatele diferenţiale de ulei (U1 şi U2) îndeplinesc funcţii de protecţie. Presostatele de joasă presiune (bp1. comandă maşini). În condensator are loc transformarea în stare lichidă a freonului. când valoarea acesteia ajunge la limita minimă. bp2). contactul presostatului se deschide oprind funcţionarea compresorului. ca urmare a creşterii temperaturilor în camere. În regim normal de funcţionare. presostatul de joasă presiune bp1 montat pe conducta de aspiraţie îşi închide contactul şi comandă pornirea compresorului.8 – 2 bar. Presiunea pe conducta de absorbţie creşte lent şi după depăşirea presiunii diferenţiate reglate se închide contactul presostatului. aşa cum am menţionat reprezintă elementul de comandă pentru funcţionarea compresorului. Atunci când într-o cameră sau în ambele camere temperatura depăşeşte limita maximă termostatele comandă deschiderea electrovalvulelor s2.2 bar. După un timp. se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. Ventilele de reglaj (laminare) montate înaintea vaporizatoarelor permit trecerea unui debit astfel reglat încât să se facă o vaporizare completă.2 bar şi se închide la presiunea de 1. s3 şi freonul lichid. într-un punct în care se execută cart permanent. Considerăm că termostatele b 1 şi b 2 sunt reglate pentru menţinerea temperaturii între limitele: minim –140 C şi maxim –100 C. Compresorul lucrează.8 – 2 bar. Diferenţialul presostatului este reglat astfel încât contactul se deschide la presiunea de 0. absoarbe vaporii de freon. Freonul pătrunde în vaporizator. Aceste aparate. presiunea pe conducta de aspiraţie are o valoare la care. termostatele comandă intrarea din nou în funcţiune a unuia sau mai multe vaporizatoare de pe circuit. circa 0.2 de exemplu circuitul camerelor negative. trece spre vaporizatoarele A şi B.

de exemplu în camera A.valvulele de reglaj lucrează continuu debitând freon care se vaporizează în vaporizatoare. În astfel de situaţii pentru menţinerea în anumite limite a presiunii pe circuitul de aspiraţie până la deconectarea ultimului consumator se adoptă una din soluţiile: la reducerea sarcinii compresorului acţionează un presostat de sarcină şi se anulează. dacă în una din camere. În situaţia în care sunt mai multe camere pe un circuit. compresorul frigorific lucrează până la întreruperea funcţionării ultimului vaporizator.1 – 0. presiunea pe conducta de aspiraţie a compresorului se menţine la valoarea 1. presiunea pe circuitul de aspiraţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă 0.3 bar presostatul bp1 îşi deschide contactul şi comandă oprirea compresorului. 139 . presiunea de refulare creşte peste limita normală. funcţionarea unor cilindri. Circuitul de refulare format de condensatorul răcit cu apă de mare. În exemplul prezentat. aşa cum este cazul prezentat. Compresorul continuă să lucreze aspirând freonul existent după valvulele electromagnetice. compresorul lucrează cu mai multe vaporizatoare situate în camere diferite. pentru un compresor cu 4 cilindri se scot din funcţiune succesiv 2 cilindri obţinându-se reducerea capacităţii acestuia la 75% şi 50% din sarcina nominală. s3 şi se întrerup circuitele de freon spre vaporizatoare. Orificiile valvulelor de reglaj (de laminare) sunt foarte mici. temperatura în camerele frigorifice scade continuu şi când se ajunge la limita minimă –140 C termostatele comandă închiderea valvulelor electromagnetice s2. De regulă. Compresorul continuă să lucreze cu sarcina pe jumătate până la obţinerea temperaturii reglate şi în camera B. Funcţionarea lui se întrerupe numai atunci când s-a ajuns la temperatura programată în toate camerele.8 – 2 bar şi compresorul funcţionează continuu. acest lucru este resimţit prin scăderea presiunii pe conducta de aspiraţie la circa 1 bar deoarece lucrează numai vaporizatorul B. Funcţionarea celui de-al doilea circuit care deserveşte camerele cu temperaturi pozitive este aceeaşi. Filtrul uscător (cu silicagel) reţine urmele de apă din freon. În cazul în care debitul apei de răcire este insuficient sau se întrerupe. Ca urmare a funcţionării vaporizatoarelor. Eliminarea apei este deosebit de importantă pentru buna funcţionare a instalaţiei având în vedere solubilitatea redusă a apei în freon 12.5 mm şi particulele mici de apă pot constitui dopuri de gheaţă care blochează funcţionarea acestora. Depăşirea presiunii normale de refulare este sesizată de presostatul diferenţial de ulei (U1 sau U2) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. de ordinul 0. Repunerea în funcţiune se face manual după luarea măsurilor corespunzătoare. filtrul şi rezervorul de freon este comun pentru cele două compresoare. De exemplu. se montează un regulator de capacitate care permite trecerea unei părţi a vaporilor din circuitul de refulare pe circuitul de absorbţie menţinând în acest fel presiunea pe circuitul de aspiraţie. Din momentul în care începe să se reducă numărul consumatorilor se reduce continuu presiunea pe circuitul de aspiraţie şi pentru aceeaşi capacitate a compresorului se măreşte temperatura de refulare. s-a atins temperatura reglată şi se opreşte funcţionarea vaporizatorului.2 – 0.

3. 5. se închide contactul d1 (10-12) (fig. s3 aparţinând camerelor cu temperaturi negative. 5.3. 5. h2 (fig.siguranţă sporită în exploatare. 2. s6 care aparţin camerelor cu temperaturi pozitive. protecţie şi semnalizare pentru instalaţia frigorifică de cambuză prezentată în fig.3b) pentru încălzirea uleiului de ungere din carterul compresoarelor. Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b3 (fig. C9 şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele m7. m6 din camerele cu temperaturi negative. m9 din camerele cu temperaturi pozitive.3c) prin care se alimentează contactoarele C7. (3-5) se aplică tensiunea circuitelor electrovalvulelor s2.funcţionare compresoare nr.funcţionarea în condiţii economice a instalaţiei cu consum redus de energie electrică şi fără carturi permanente pentru supraveghere pe timpul funcţionării. 140 . a3. se deconectează circuitele rezistenţelor de încălzire.3c) care pun în funcţiune ventilatoarele m5. închide contactul d1 (6-8) şi prin contactul închis C10. . a2.se alege pompa de răcire care urmează să lucreze punând comutatorul b12 (fig. 5.3d). . a1. b. Pe durata conectării sunt alimentate lămpile de semnalizare h1 – h4. 5. 5. m8.1 şi nr.3c) pe poziţia 1 sau 2. releul d5. b2 cu reţinere în poziţia apăsat.3 a. În fig. 5. 5. . Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpii h0 (fig.3d). protecţie de semnalizare Automatizarea instalaţiilor frigorifice asigură: .se conectează manual întrerupătoarele automate a0. În situaţia în care temperatura mediului este ridicată şi nu este necesară încălzirea uleiului prin apăsarea pe butoanele b1. C6 (fig. d3 şi pune sub tensiune circuitele electrovalvulelor s4. c.menţinerea în limite prescrise a parametrilor mediului din camerele frigorifice fapt care asigură calitatea produselor conservate prin frig.3d). e şi f este prezentată schema electrică de comandă automată.22. 5. 5.3 Schema electrică de comandă automată.se verifică integritatea lămpilor de semnalizare prin conectarea de scurtă durată a întrerupătorului b13 (fig. Este alimentată electrovalvula s1 care deschide circuitul de absorbţie pentru compartimentele cu temperaturi negative. d.sunt alimentate rezistenţele r5.3b).2. De asemenea sunt alimentate contactoarele C5. . Considerăm că se fixează comutatorul pe poziţia 2 corespunzătoare funcţionării ambelor compresoare. şi prin închiderea contactului d5 (22-24) sunt alimentate lămpile h5 – h16. C8. . Pregătirea pentru pornire constă în executarea următoarelor operaţiuni: .3a).2.3b) pe una din poziţiile: 1-funcţionare compresor nr.funcţionare compresor nr. . 1. Funcţionarea instalaţiei frigorifice se prezintă pe etape urmărindu-se schemele din fig.1. s5.se stabileşte regimul de lucru pentru compresoare prin poziţionarea comutatorului b4 (fig.2. r6 (fig.5. Funcţionarea rezistenţelor de încălzire este semnalizată de aprinderea lămpilor h1. 5. a4 (fig. Este alimentat releul d1 care realizează: închide contactul d1 (2-4) din circuitele releelor d2.

141 .

142 .

143 .

144

145

146

2.3c) prin care se alimentează contactorul C3 sau C4 în funcţie de poziţia comutatorului b12 stabilită în faza de pregătire a pornirii. se închid contactele d2 (10-12). Pe măsură ce circuitele spre vaporizatoare se închid ca urmare a ajungerii la valoarea temperaturii reglate scade presiunea pe circuitele de absorbţie spre compresoare. presostatele de joasă presiune. Vaporii de freon ajungând pe conducta de absorbţie creşte presiunea pe acest circuit.3b) care deconectează rezistenţele de încălzire ale uleiului şi se închid contactele C1 (6-8). 2 bar.3b) comandă pe rând închiderea electrovalvulelor s2 – s6 şi se întrerupe alimentarea cu freon lichid a vaporizatoarelor din camere. În acelaşi timp se deschid contactele auxiliare C1 (3-5). Presiunea apei pe circuitul de răcire deschide contactul b14 şi întrerupe funcţionarea lămpilor h9. 5. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizatoare se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. 5. Prin contactorul C3 sau C4 este pusă în funcţiune una din pompele sistemului de răcire. s3. C2 (6-8) (fig. 5. bp1 pentru compresorul nr. care semnalizează ―Lipsă apă răcire‖. Ca urmare sunt deschise circuitele agentului frigorific spre vaporizatoare. La decuplarea termostatelor se închid contactele normal deschise ale acestora şi sunt alimentate releele d6 – d10 (fig.5.5. presiunea pe circuitele de absorbţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă. În momentul pornirii. 5. a2 acţionate anterior în faza de pregătire a pornirii. d3 (6-8) (fig. h18 la distanţă care semnalizează funcţionarea compresoarelor. pe măsură ce în camere se ajunge la temperatura reglată. d3 (2-4).3e) sunt alimentate lămpile h6.Funcţionarea ventilatoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpilor h12 – h16 (fig. d3 (10-12) pregătind circuitele de alimentare pentru lampa de semnalizare h9 ―Lipsă apă de răcire‖. Contactoarele C1. Această lampă nu se aprinde atâta timp cât există presiune pe circuitul apei de răcire şi contactul b14 este deschis. Releele d2. C2 prin închiderea contactelor principale realizează punerea în funcţiune a compresoarelor nr. compresoarele continuă să absoarbă gazele de după electrovalvule.1 şi nr. C2 (3-5) (fig. contactele termostatelor b 1 – b 5 (fig. s5. Când presiunea de aspiraţie ajunge la limita maximă. În funcţionare. presostatele de joasă presiune bp1. s4. Funcţionarea instalaţiei. După închiderea ultimului vaporizator de pe fiecare din cele două circuite independente. local şi h12 la distanţă.3f). C2 prin închiderea contactelor d2 (2-4). 5. U1. temperaturile în camerele frigorifice sunt peste limitele reglate. 5.3b) sunt în poziţia prezentată în schemă şi prin contactele lor închid circuitele de alimentare a electrovalvulelor s2.3d) care întrerup funcţionarea lămpilor de semnalizare la distanţă h23 – h27 (fig. 0. se întrerupe şi funcţionarea pompei de răcire.2 bar. stingerea treptată a acestor lămpi indică la postul de supraveghere de la distanţă că în camerele frigorifice s-a stabilit temperatura reglată. d3 anclanşează şi prin contactele lor realizează: alimentarea contactorilor C1. bp2 închid contactele şi stabilesc circuitele de alimentare pentru releele d2.2.3e).1 şi bp2 pentru compresorul nr. prin închiderea contactelor d2 (6-8). U2 şi contactele închise ale întrerupătoarelor automate a1. d3 prin contactele închise ale presostatelor diferenţiale de ulei. termostatele b 1 – b 5 (fig. 147 . Funcţionarea pompei de răcire este semnalizată local de aprinderea lămpii h10 ―Funcţionare pompă răcire‖. h7 pe panoul local şi h17. îşi deschid contactele şi întrerup funcţionarea compresoarelor. s6. Când ambele compresoare sunt oprite ca urmare a acţiunii presostatelor de joasă presiune.

Contactorul C10 prin contactele sale principale conectează rezistenţele de încălzire r1. bp2 este semnalizată local de aprinderea lămpii h3 (fig. Prin această întrerupere se interzice posibilitatea pornirii vaporizatoarelor şi funcţionarea ventilaţiei în camerele cu temperaturi negative. 148 . Funcţionarea în regim automat este comandată de releul programator u3 (fig. creşte presiunea pe circuitele de absorbţie şi când valoarea acesteia ajunge la limita maximă 2 bar. După parcurgerea perioadei fixate pentru degivrare. bp2.3c).3f) care semnalizează ―Funcţionare degivrare‖.3e) şi la postul local se aprinde lampa h11 iar la postul de la distanţă lampa h22 (fig. Concomitent este alimentat şi servomotorul releului programator. că s-a ales acest regim.3c) pe poziţia dorită. Regimul automat constituie regimul de bază şi se consideră. 5. Se deschide contactul C10 (3-5) având ca urmare: blocarea circuitului de absorbţie spre compresor prin întreruperea alimentării electrovalvulei s1. În funcţionare. presostatele de joasă presiune. C6. Regimul este ales prin fixarea comutatorului b10 (fig. Pentru topirea gheţii este necesar ca periodic să se efectueze operaţiunea de degivrare. automat termostatele din camerele respective comandă alimentarea electrovalvulelor şi deschiderea circuitelor de alimentare cu freon lichid a vaporizatoarelor. Ventilaţia în camerele frigorifice lucrează continuu pentru omogenizarea temperaturilor în volumul camerelor. prin închiderea contactului d1 (10-12) contactul închis u3 (4-5) al programatorului şi contactul b10 (A-B).3d) şi la distanţă de aprinderea lămpii h19 (fig. Prin închiderea contactului d4 (2-4) se stabileşte un nou circuit de alimentare a releului d4 prin contactul propriu şi contactul presostatului bp3 închis numai în perioada în care presiunea pe circuitul de absorbţie este sub limita minimă şi deci compresorul nu lucrează. întreruperea tensiunii aplicată termostatelor b 1.3f) ―Decuplat presostat bp1. se deschide u3 (5-6) şi se închide u3 (4-5). Degivrarea. se stabileşte circuitul de alimentare al releului d4. Releul programator în funcţie de reglajul efectuat poate asigura până la 12 operaţiuni de degivrare în 24 ore cu durate cuprinse în limitele 10-90 minute. în cele ce urmează.5. r4 (fig. Compresoarele şi pompa de răcire lucrează până la refacerea temperaturii reglate în camerele respective. b 2 din camerele cu temperaturi negative şi contactorilor C5. restabilind situaţia iniţială. Ciclul se repetă automat ori de câte ori se depăşesc temperaturile reglate. Se închide contactul d4 (6-8) pregătind circuitul de alimentare al contactorului C10. bp2‖. 5. comandă pornirea compresoarelor. Comanda de degivrare este dată de releul programator prin deschiderea contactului u3 (4-5) şi închiderea contactului u3 (5-6) care stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C10. 5. menţinându-se permanent. 5. 5. Vaporizatoarele intră în funcţiune. Degivrarea se poate efectua automat sau manual.Acţiunea presostatelor bp1.3a) pentru topirea gheţii de pe vaporizatoare şi tăvi. r3. Se închide contactul C10 (2-4) (fig. La pornirea instalaţiei. releul programator u3 comută din nou contactele. în camere. când în una sau mai multe camere creşte temperatura peste limita maximă reglată. pe vaporizatoarele din camerele cu temperaturi negative se formează gheaţa care este izolant temic şi împiedică transferul de căldură. În situaţia în care după stabilirea regimului termic în unele camere nu se intră o perioadă mare de timp. r2. 5. temperatura în limitele reglate. După o perioadă de timp. 5.3c). bp1. ventilaţia în aceste camere poate fi oprită manual prin apăsarea butoanelor cu reţinere b5 – b9 (fig.

după un timp. Circuitele de alimentare a contactoarelor. Durata întârzierii acţionării releului termic este reglabilă în limitele 45 – 90 secunde. 5. Dacă nu se iau măsuri pentru refacerea circuitului apei de răcire. Circulaţia apei de răcire este de asemenea importantă pentru funcţionarea normală a instalaţiei. se deschide contactul presostatului diferenţial de ulei U (4-5). se deschide contactul U1 (1-3) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. În situaţia în care în această perioadă nu se formează presiunea nominală. Pe durata acestui regim tranzitoriu contactul presostatului U (4-5) este închis întrucât diferenţa de presiune este sub limita normală. În funcţionare. presostatul diferenţial de ulei închide contactul U1 (4-5). Prezenţa releului termic este necesară pentru ca presostatul diferenţial să nu acţioneze pe durata regimului tranzitoriu de pornire a compresorului. Schema electrică a presostatelor diferenţiale de ulei este prezentată în fig. se întrerupe trecerea curentului electric prin elementul termic al releului şi se continuă funcţionarea compresorului. r.Efectuarea periodică a operaţiunii de degivrare împiedică formarea de gheaţă cu grosimi mai mari de 2-3 mm asigurând permanent transmisia optimă a căldurii.3b. În situaţia în care se alege regimul manual pentru efectuarea degivrării se pune comutatprul b10 pe poziţia 2 ―Manual‖. acţionează elementul termic al releului. Această durată se stabileşte prin alegerea corespunzătoare a valorii rezistenţei r. iniţial presiunea de ulei este nulă şi creşte treptat după pornirea compresorului. Circuitul de alimentare al elementului termic este întrerupt şi ca urmare este închis contactul U1 (1-3) şi este deschis contactul U1 (1-2). în continuare se prezintă funcţionarea presostatului diferenţial de ulei U1. U1. creşte presiunea pe circuitul de refulare şi acţionează presostatul diferenţial de ulei care comandă oprirea compresorului. Electromotoarele compresoarelor şi pompelor de răcire sunt protejate cu întrerupătoare automate care asigură protecţie la suprasarcină şi scurtcircuite. Prezenţa contactului presostatului bp3 montat pe circuitul de aspiraţie împiedică aplicarea regimului de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. U2 asigură protecţia compresoarelor şi a instalaţiei la depăşirea presiunii maxime de refulare. U1 (1-3). contactul presostatului diferenţial de ulei U1 (4-5 este deschis). Protecţia electroventilatoarelor este realizată cu siguranţe pentru scurtcircuite şi cu relee termice pentru suprasarcină. Funcţionarea releelor diferenţiale de ulei pentru protecţia compresoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpii h20 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. lămpilor de semnalizare şi rezistenţele de încălzire sunt protejate cu siguranţe. Prin contactul închis U1 (1-3) este permisă funcţionarea compresorului comandată de presostatul de joasă presiune bp1. releelor. este alimentat releul termic şi aceasta cu temporizare deschide contactul U1 (1-3) întrerupând funcţionarea compresorului. Protecţia instalaţiei. se închide contactul b14 şi se aprind lămpile de semnalizare h9 la postul local şi h 5 la distanţă ―Lipsă apă răcire‖. la depăşirea presiunii maxime pe conducta de refulare şi acest lucru poate avea loc dacă debitul pompei de răcire este insuficient sau se întrerupe circuitul de răcire. Dacă în această perioadă se formează presiunea normală de ungere. element termic. Elementul termic al releului este parcurs de curent pe circuitul: d1 (2-4). La pornire. 149 . C1 (2-4). Situaţia fiind similară pentru cele două presostate. Funcţionarea este aceeaşi cu deosebirea că momentul degivrării şi durata acestei operaţiuni este stabilită de operator. b4 (I-H). U1 (4-5). În cazul în care se întrerupe circuitul apei de răcire. Atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere este în limitele normale. Releele diferenţiale de ulei.

Acest aer dă senzaţia de inconfort producând uscarea căilor respiratorii şi a pieii. Pentru o navă maritimă cu zonă de navigaţie nelimitată. În tabelul 5. Este necesar să existe o tratare complexă a aerului. 5. Confortul termic se defineşte ca totalitatea parametrilor care trebuie asiguraţi aerului interior pentru realizarea unei ambianţe cât mai apropiată de nevoile fiziologice ale organismului omenesc aflat în activitate sau odihnă. Iniţial se face o preîncălzire funcţionând cu abur.1 se prezintă caracteristicile instalaţiilor frigorifice de cambuză produse de Tehnofrig. Climatizarea rezolvă această problemă şi ansamblul de aparate.C. aceasta într-un timp relativ scurt poate parcurge distanţa de la ecuator la cercurile polare. tubulaturi şi utilaje cu care se realizează climatizarea formează instalaţia de climatizare a navei. Principalii parametri ai aerului care creează senzaţia de confort sunt: temperatura. are o influenţă hotărâtoare asupra stării de sănătate şi capacităţii de muncă. un control al parametrilor acestuia (îndeosebi temperatura şi umiditatea) în vederea asigurării unei ambianţe potrivite pentru activitate şi odihnă la bordul navei. toate navele maritime şi unele nave fluviale sunt prevăzute cu instalaţii care asigură realizarea condiţiilor de confort termic. În perioada de navigaţie în zone reci climatizarea aerului se face prin încălzire şi umidificare. Trecând de la condiţiile verii toride la condiţiile unei ierni aspre. între bateriile de preîncălzire şi încălzire finală se introduce un umidificator care funcţionează pe principiul injecţiei de abur în aer. După o primă etapă se obţine aer încălzit şi uscat având umiditatea relativă circa 10%.4. umiditatea şi viteza aerului. odihna şi alte activităţi ale echipajelor au loc în cabine careuri şi puncte de comandă centralizată (P.2.C. Întrucât conducerea navei. Cluj-Napoca pentru navele comerciale. valori normale pentru confortul termic. Pentru ridicarea umidităţii la 40-60%. sunt date valorile temperaturii şi umidităţii corespunzătoare normelor sanitare de confort.) deci spaţii închise. îşi desfăşoară activitatea şi se odihnesc. Instalaţia de climatizare 150 . Calitatea mediului în care trăiesc oamenii. Unul din factorii importanţi care determină calitatea mediului îl constituie confortul termic. simpla ventilare sau încălzirea compartimentelor este insuficientă.În tabelul 5.

/ min.5 +2 7. IFN–180/ 150000 IFN–112/ IFN–112/ IFN–160/ 18000 15000 55000 GCN 56 (2 buc) K 1202 GCN 56 (2 buc) K 1202 1. Compresor frigorific Motor electric Compartimentele cambuzei Carne Temperatura.4/8.6 -15 26 -15 11 +2 55 +2 8. m Peşte 3 IFN–56/ IFN– 56/ IFN– 56/ 2400 4700 SA GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN 80 GCN 80 (2 (2 buc) buc) K 1202 K 1202 5 kW .5 +5 6.9 kW. 0 C sau decongelar Volumul.5 -18 14.4 +2 43.3 - -15 12. 9. 0 C Volumul.6/17 -15 7.1.5 +2 12. 0 C Volumul. 8.5 +6 7. tdw.5 +2 67. 18000 tdw. C Volumul. -15 8 -15 5.6 +2 3. 1000 rot.5 +12 33.5 +5 9.5 -15 23. m3 Temperatura. m 3 Grăsimi Vegetale Lactate Temperatura. 1500 rot. 6. tdw.8 kW. 6.2 +7 19 Temperatura. m3 Temperatura. 0 C Volumul. m 3 0 +2 15 +15 12 - 0 Produse Temperatura. 3.CARACTERISTICILE INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE DE CAMBUZĂ TIP TEHNOFRIG TABELUL 5. Trauler super atlantic 4. 10 kW.4/23./min. C uscate Volumul.7 - -15 16 -15 7 +2 37. /min./ min. m3 e 151 . 1000 rot. 7. Tipul instalaţiei Grup compresor naval. IFN– 80/ 7500 GCN40 (2 buc) K 902 Cargou Mineralier Mineralier Petrolier 15000 55000 150000 tdw. m3 Băuturi Temperatura.4 +8 23. 4700 tdw. 5. Tipul navei Utilaje şi compartimente Cargou Cargou 2400 tdw.2 +15 32. m 3 Aticameră Temperatura.3 0 -10 17 -10 6 -4 5. C Volumul.6/6. 0 C Volumul.3 +2 15 -15 75 -15 24 +4 33 +2 34 +8 50 +8 29 +10 29 -18 37.7 +2 31. 1500 rot.1 +2 16. Cargou 7500 tdw. 2. 13.

2 Anotimpul Vara Iarna Exterior te0 C +35 -25 % 70 80 ti 0 C +28 g) + 2 0 Interior % 50 50 Răcirea aerului este necesară atunci când se navigă în zone cu temperaturi ridicate. În încăperile climatizate sunt instalate difuzoare pentru distribuţia aerului proaspăt prevăzute cu elemente de reglare a fantei de deschidere. Viteza recomandată este de 0. diferenţa de temperatură între exterior. Instalaţia de climatizare montată la bordul navei asigură tratarea complexă a aerului în scopul alimentării compartimentelor climatizate cu aer proaspăt. Prin răcirea aerului creşte umiditatea relativă putând ajunge până la saturaţie 100%.6 m/s în condiţiile climei calde. Răcind aerul umed la o anumită temperatură. Răcind în continuare aerul sub această temperatură.075 m/s. Se recomandă ca prin răcire. de trei parametrii: temperatură. care reuneşte într-o singură incintă schimbătoare de căldură. Instalaţia de preparare a amestecului de aer este o construcţie compactă. Viteza minimă a aerului la temperatura de +180 C se stabileşte la 0. Creşterea vitezei peste această limită nu mai influenţează în mod deosebit schimbul de căldură şi în schimb.2 m/s şi poate fi crescută până la 0. cu atât capacitatea de a reţine vaporii de apă este mai redusă. Şi în cazul răcirii aerului trebuie corelată temperatura aerului climatizat cu umiditatea. în încăperi. t = te . sub această valoare apare senzaţia de atmosferă închisă. înăbuşitoare. numită termotanc. în principal. duce la apariţia senzaţiei de inconfort. Senzaţia de prospeţime a aerului este asigurată. să nu depăşească 6 – 80 C. În continuare este necesar un proces de încălzire parţială pentru aducerea aerului la parametrii doriţi (temperatură şi umiditate).ti 6 …. Capacitatea aerului umed de a prelua vaporii de apă este condiţionată de temperatura lui. aerul devine saturat. apare o senzaţie supărătoare de curent având ca urmare înrăutăţirea senzaţiei de confort. t e. Prin manevra lor se reglează debitul şi viteza aerului. Cu cât temperatura este mai scăzută. şi interior. la majoritatea oamenilor. Răcirea aerului sub punctul de rouă dă posibilitatea de uscare a aerului prin eliminarea apei colectată sub formă de condens. o parte din vapori devine excedentară şi se depune sub formă de picături formând roua. Un alt parametru important de care depinde senzaţia de confort este viteza de distribuţie a aerului . umiditate şi viteza aerului.TABELUL 5. 80C Diferenţa între temperatura exterioară şi interioară nu trebuie să fie mai mare întrucât capacitatea de termoreglare a organismului uman este destul de redusă şi trecerea repetată de la condiţiile de mediu exterior la condiţiile de mediu climatizat. ti . atât prin 152 .

4 se prezintă schema instalaţiei de climatizare. Compresorul aspiră vaporii de freon şi îi comprimă până la presiunea de condensare. Traductorul de temperatură care comandă funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este de tip diferenţial şi asigură menţinerea temperaturii aerului între o valoare minimă şi maximă.4 Instal aţi a de climatizare. traductorul comandă deschiderea valvulei şi freonul lichid trece prin valvula de reglaj în vaporizator unde se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. 5. Când temperatura măsurată ajunge la limita maximă. Traductoarele de temperatură. în funcţie de valorile măsurate comandă funcţionarea instalaţiei de climatizare pentru a asigura valorile corespunzătoare confortului termic pentru aerul proaspăt care se introduce în compartimentele climatizate. principiul de funcţionare este acelaşi cu cel prezentat pentru instalaţia frigorifică de cambuză. Vaporii comprimaţi sunt refulaţi prin separatorul de ulei (care reţine picăturile de ulei) 153 . cât şi prin răcire. În figura 5.încălzire. filtrul de aer. . În cazul instalaţiilor de climatizare navale. care face obiectul acestui capitol. Întreaga instalaţie de climatizare care conţine: termotanc. conducte de agent frigorific şi abur şi armăturile aferente. canale de aer. În ceea ce priveşte instalaţia frigorifică de climatizare. valvule de reglaj. presostatul de joasă presiune comandă intrarea în funcţiune a compresorului. Vaporizatorul (răcitorul) lucrează şi presiunea vaporilor de freon creşte pe conducta de aspiraţie spre compresor. Fig. de cele mai multe ori amplasat pe o punte superioară pentru ca să poată aspira din exterior aer proaspăt curat. Când presiunea ajunge la valoarea maximă. sunt montate într-un compartiment separat. H. şi de umiditate. umidificatorul şi aparatele aferente de automatizare. se admite recircularea a 30% din volum. aerul climatizat nu este în totalitate provenit din exterior.

3 – ―Manual 33%‖.în condensator unde are loc lichefierea agentului frigorific prin cedarea căldurii de condensare apei de mare. Pe durata încălzirii uleiului este alimentat releul d1 şi prin deschiderea contactului d1(3-5) se interzice pornirea instalaţiei.D. protecţie şi semnalizare. circa 18 ore. În cazul în care temperatura uleiului de ungere a compresorului este sub limita minimă. cu ajutorul comutatorului b3 se alege regimul de lucru dorit. pentru condiţionarea aerului la parametrii necesari. Condensul este trimis prin curgere liberă în rezervorul de freon lichid. traductorul b 1 închide contactul şi este conectată rezistenţa de încălzire a uleiului r.. Stingerea lămpii h1 arată că uleiul are temperatura normală şi pornirea este posibilă.P. De asemenea se aprinde şi lampa h10 ―Funcţionare ventilaţie‖ care semnalizează funcţionarea ventilatorului şi ca urmare punerea în funcţiune a instalaţiei de răcire este posibilă. Instalaţia este concepută să funcţioneze. Opririle făcute de presostatul de joasă presiune nu trebuie să fie mai mici de 6 – 8 minute. 5 – ―Manual 100%‖. În fig. 154 . Pornirea ventilatorului se face de la tabloul instalaţiei de ventilaţie prin închiderea întrerupătorului automat a v după care se apasă pe butonul de pornire P. 2 – ―Oprit‖. Pregătirea pentru pornire a instalaţiei de răcire constă în executarea următoarelor operaţiuni: se închide întrerupătorul automat a0 de alimentare generală din T.5 a. Comutatorul b3 are 5 poziţii: 1 – ―Automat‖. În cele ce urmează considerăm că a fost fixat b3 pe poziţia 1 – Automat. 4 – ―Manual 66%‖. Punerea sub tensiune este semnalizată de aprinderea lămpilor h01 şi h02 ―Prezenţă tensiune‖. b şi c.Ca urmare nu se mai produce vaporizarea. Ventilaţia se menţine pe toată durata de funcţionare a instalaţiei de răcire a aerului. Când temperatura aerului ajunge la temperatura minimă reglată. Schema electrică pentru automatizarea instalaţiei frigorifice de climatizare este prezentată în figura 5. pompa de răcire şi schema de comandă. realizându-se un circuit închis al agentului frigorific. 5. se prezintă o parte din schema electrică a tabloului de ventilaţie reprezentând circuitul de pornire pentru electroventilatorul montat în termotanc. Sunt puse sub tensiune schemele de pornire pentru compresor. se alege regimul de lucru al pompei de răcire prin fixarea comutatorului b4 pe una din poziţiile: A – ―Automat‖ sau M – ―Manual‖. Întreruperea accidentală a ventilaţiei este urmată automat de întreruperea funcţionării instalaţiei de răcire. Funcţionarea instalaţiei este ciclică menţinându-se permanent temperatura aerului între limitele maximă şi minimă reglate. Funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este condiţionată de existenţa circulaţiei aerului efectuată de instalaţia de ventilaţie care constituie o unitate aparte. presostatul de joasă presiune comandă oprirea compresorului. Din rezervor agentul trece prin filtrul uscător (pentru reţinerea apei) în circuitul spre vaporizator. Funcţionarea încălzirii uleiului este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Încălzire ulei‖. traductorul termometric comandă închiderea electrovalvulei şi se întrerupe alimentarea vaporizatorului (bateriei de răcire) cu freon lichid. presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor scade continuu şi când ajunge la valoarea minimă reglată.5a.

1(2-4) şi este pusă în funcţiune pompa de răcire. În condiţiile în care funcţionează ventilatorul (contactul dv este închis) şi temperatura uleiului este în limite normale (contactul d1(3-5) este închis) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d2. Întrucât la pornire temperatura aerului este peste limita maximă. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizator se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură având ca rezultat răcirea aerului care circulă. releul d3 şi releul de timp dt.3 – 6 minute). Când presiunea de aspiraţie ajunge la valoarea maximă presostatul diferenţial de joasă presiune U2 comandă pornirea compresorului prin închiderea contactului U2 (1-3). pe circuitul : b3 (E-F) – U1(1-3) – U2(1-3) . Prin punerea sub tensiune a releului se închide contactul d3.Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b2. Vaporii de freon ajungând pe conducta de aspiraţie spre compresor ridică presiunea pe această conductă.b 2(1-3) – a1 – d2(6-8). dt (5-6) şi se permite mărirea capacităţii compresorului. După un timp. În faza iniţială compresorul având capacitatea 33% sunt uşurate condiţiile de pornire. dS2 conectate în paralel cu electrovalvulele S1. TABELUL 5.1.3 Trepte de capacitate 33% 66% 100% h) NOTĂ: X Presostate de joasă tensiune S1 S2 bp1 bp2 X X X X X X Ventil electromagnetic sub tensiune (deschis) Presostat cuplat (contact închis) Ventil electromagnetic fără tensiune (închis) Presostat decuplat (contact deschis) Ventile electromagnetice Releele de semnalizare dS1 . contactul termostatului b 3 este închis şi sunt alimentate electrovalvulele S4. Din acest moment sunt puse sub tensiune bobina contactorului C1. se închid contactele acestuia dt (3-4). Existenţa circulaţiei apei de răcire este sesizată de presostatul bp3 care îşi închide contactul. S5 care deschid circuitele agentului frigorific spre vaporizator (baterie de răcire). S5. h7 care semnalizează încărcarea treptată a compresorului până la capacitatea nominală. Prin închiderea contactelor C1 porneşte compresorul cu încărcarea minimă 33% (funcţionează – o pereche de cilindri) şi prin închiderea contactului d3(6-8) se pregătesc treptele următoare de încărcare. Trecerea pe treptele superioare de capacitate este comandată de presostatele bp1 (66%) şi bp2 (100%) conform tabelului . 155 . Se închide contactul d2 (14-16) din circuitul e lectrovalvulelor S4. dat de temporizarea releului dt (0. S2 prin contactele lor permit aprinderea lămpilor h5. Iniţial se realizează alimentarea releului d3. h6.

156 .

157 .

158 .

În regim manual. alimentarea releului de pornire făcându-se direct de la reţea. Circuitul de protecţie este pus sub tensiune la pornirea compresorului prin închiderea contactului d3(2-4). Acţiunea acestuia este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Decuplat presostat de comandă‖. În caz de avarie. presostatul de joasă presiune U2 comandă oprirea compresorului prin deschiderea contactului U2(1-3). releul întrerupe funcţionarea compresorului. se deschide contactul P. prin deconectarea butonului b2 după care se întrerupe alimentarea generală prin deschiderea întrerupătorului a0. Pe poziţia 4 ―Manual 66%‖ este închis contactul b3(R-S) şi este alimentată electrovalvula S1 care permite funcţionarea la capacitatea 66% iar pe poziţia 5 ―Manual 100%‖ sunt închise contactele b3(R-S). Se întrerupe circuitul de freon lichid spre vaporizatoare. În cazul în care s-a dat comanda de pornire a compresorului (este alimentat releul d2) şi compresorul nu porneşte (nu este alimentat releul d3) este pusă în funcţiune semnalizarea de avarie la distanţă prin aprinderea lămpii h12 ―Avarie compresor‖. Dacă în timpul dat de întârzierea la acţionare a elementului termic se formează presiunea normală a uleiului de ungere. S2 permiţând funcţionarea compresorului la capacitatea nominală. Când temperatura aerului ajunge la valoarea minimă reglată aceasta este sesizată de termostatul diferenţial b 3 care îşi deschide contactul şi întrerupe circuitele de alimentare a electrovalvulelor S4. în această schemă mai este folosit un termostat b 2 montat pe conducta de refulare care întrerupe funcţionarea compresorului atunci când temperatura pe conducta de refulare depăşeşte o anumită limită. Oprirea instalaţiei se realizează. Acţiunea releului este semnalizată de lampa h10 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. Acţiunea de protecţie a acestui termostat este semnalizată de aprinderea lămpii h8 ―Decuplat termostat b 2‖. scade presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor şi când ajunge la valoare limită inferioară (circa 0. Ciclul de funcţionare este reluat prin închiderea contactului b 3 la atingerea limitei superioare a temperaturii aerului. b1. ca şi în cazul regimului automat. Pornirea în regim manual se realizează prin apăsarea concomitentă a butoanelor b2. Comutatorul de alegerea regimurilor de funcţionare b3 pe poziţia 3 ―Manual 33%‖ permite funcţionarea compresorului la capacitatea minimă fiind întreruptă posibilitatea de alimentare a electrovalvulelor S1. releul de timp dt asigură pornirea compresorului cu sarcină minimă şi numai după expirarea temporizării releului este posibilă trecerea pe treptele superioare de capacitate. la capacitatea maximă a compresorului şi realizează reducerea treptată a temperaturii aerului introdus în instalaţia de climatizare . la depăşirea diferenţei admisă de presiune. S2 de mărire a capacităţii. se întrerupe curentul prin elementul termic şi se menţine închis contactul U1(1-3) care permite funcţionarea compresorului. 159 . S5.2 bar). Rolul releului diferenţial de ulei şi modul de funcţionare este similar cu cel prezentat la instalaţia frigorifică de cambuză. Releul diferenţial de ulei U1 asigură protecţia compresorului . Funcţionarea instalaţiei frigorifice este ciclică şi menţine temperatura aerului între valorile minimă şi maximă reglate. în mod normal.Funcţionarea instalaţiei de răcire este continuă. b3(V-W) şi sunt alimentate electrovalvulele S1. Protecţia instalaţiei. În plus. Regimul manual de funcţionare se referă în principal la stabilirea treptelor de capacitate a compresorului.

C. 55000 I.În caz de avarie întreruperea poate fi executată rapid prin apăsarea butonului b0 ―Stop general de avarie‖.N.F.4.M .N.cabine kg. TABELUL 5. Tipul instalaţiei şi destinaţia I.C.C. 18000 I.N. Agent frigorific Cantitatea de agent . În tabelul 22. În cazul în care pentru asigurarea circulaţiei aerului se folosesc două electroventilatoare.) RON 250 RON 63 ACN 12. umidificator cu abur şi baterii de răcire (vaporizator) având posibilitatea tratării complexe a aerului.F. 63 (2buc.C. AGN 12500B conţin baterii de preâncălzire şi încălzire finală care lucrează cu abur.cabine .M . una asig ură climatizarea la cabine iar cea de-a doua în punctele de comandă. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw Tipul motocompresorului Tipul agregatului frigorific Tipul condensatorului Tipul rezervorului . AGN 8000B. 8/II C.N.N.5000B ACN 2500 ACN 5. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat elementul de declanşare automată al întrerupătorului a0 şi se întrerupe alimentarea generală a instalaţiei.N. 450 M .F. I.N. contactele releelor dv.C.) G.N. Termotancurile de tip AGN 6300B.F. 56 G. De regulă.N.C. În funcţie de mărimea şi destinaţia navei pot fi montate la bord mai multe instalaţii de climatizare independente.N.C.N.N.P.C.C.N.4 se prezintă caracteristicile principale ale utilajelor ce compun instalaţiile de climatizare IFNC produse de Tehnofrig Cluj – Napoca.cabine .M . Tipul termotancului .N. 80 - M .C.C.F. 315 (2 buc.C.C.N. Circulaţia forţată a aerului este asigurată de electro-ventilatoarele cu debite de 6300. 8700 I. 4700 5000 I.C.N. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILAJELOR CARE COMPUN INSTALAŢIILE I.000 300 160 .N. 8000 sau 12500 m3 /h.C.F. 56 G. 63 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw M .C.C. 315 G. în schema instalaţiei de răcire se pun în paralel. 200 200 250 300 ACN 8000B ACN ACN 8000B ACN 8000B 8000N ACN 2500 Freon 12 (R12) ACN 8000B ACN 2500 RON 160 RON 160 RON 63 C.F.P. navele au două asemenea instalaţii.C. 80 C. control (PCC).

F. I. oprirea compresoarelor şi conectarea rezistenţelor de încălzire a uleiului.C. c) semnalizarea şi după un timp oprirea comandată de presostatul diferenţial de ulei.P.C.Tipul instalaţiei şi destinaţia I. schema electrică realizează: a) blocarea circuitului de absorbţie spre compresor.C.F.F. Debitul de aer .1 55 68 11. b) blocarea acţiunii protecţiei.P.P. 18000 I.C.C. întreruperea a limentării termostatelor.1+14.P.C.C.C.N.F.C.N.cabine .25 28 25 6.C. - 100 100 l l - 25 - 25 6. M asa netă . Pe timpul executării degivrării.F.cabine .P.cabine . Putere electrică instalată (fără pompe de apă de mare) .N. 161 .N.C.cabine .C. Cantitatea de ulei . b) semnalizarea şi întreruperea funcţionării compresorului.P.N. Kg Kg 3998 5124 1068 8012 1068 kW kW 34 34 11. 8700 I. 4700 5000 I. d) se întrerupe alimentarea de la TPD.cabine .5 m3/h m /h 3 51 - - 51 6 67 - 102 6 102 6 1x8000 2x6300 2500 2x8000 - 2x8000 2500 2x12500 2500+5000 110 11.C.C. La întreruperea circuitului apei de răcire schema de protecţie a instalaţiei acţionează astfel: a) se întrerupe ventilaţia în camerele frigorifice.N. 2. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw .1 m3/h m /h 3 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw 100+100 kg. Debit total de apă de răcire . 55000 I.F.C.C.C.C. întreruperea ventilaţiei şi conectarea rezistenţelor de încălzire pentru topirea gheţei.25 150 12.8 8404 1068+1237 TEST DE AUTOEVALUARE 1.

c) blocarea acţiunii protecţiei şi deconectarea alimentării compresoarelor şi pompei de răcire. 162 . LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea pentru pornirea instalaţiei frigorifice? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUAR E 1: c. d) conectarea pompei de apă pentru răcire. 2: a.

Dispozitivele de comandă a felinarelor de navigaţie se instalează într-un pupitru amplasat în timonerie.1.1. în borduri. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ.2 Telegraful electric naval 6. 6. Căderea de tensiune. Felinarele se conectează printr-un cablu flexibil cu fişă la o priză în zona de dispunere a felinarului.4.1. În fig.de a defini măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei de semnalizări. . Axiometre 6.3. CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVALE CUPRINS 6.Unitatea de învăţare nr.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. în prova şi în pupa navei. Tabloul sau pupitrul felinarelor de navigaţie se alimentează pe două circuite: un circuit de la TPD prin tabloul de distribuţie la avarie. să nu depăşească 3% din tensiunea nominală. 6. Fig. Dispunerea felinarelor de navigaţie pe navă 163 . Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie protejat cu siguranţe pe ambii conductori şi prevăzut cu indicator optic al funcţionării felinarelor de navigaţie. .1 se prezintă un exemplu de amplasare a felinarelor de navigaţie. Indicatoare de cârmă.de a descrie rolul şi componenţa diferitelor aparate şi sisteme specifice domeniului naval. 6. Felinarele de navigaţie 6. pe elementul indicator conectat în circuitul felinarului.de a explica modul de funcţionare şi a semnalizărilor aferente fiecăruia dintre aparatele şi sistemele utilizate la nave. Pe lângă semnalizarea optică se prevede şi o semnalizare acustică în cazul ieşirii din funcţiune a oricărui felinar.6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N OBIECTIVE . TDA şi al doilea circuit de la cel mai apropiat tablou de iluminat general care nu primeşte alimentarea de la TDA. Felinarele de navigaţie Tabloul felinarelor de navigaţie alimentează prin circuite separate felinarele de poziţie ale navei dispuse pe catarg.

Pentru exemplificare se prezintă numai trei circuite.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. Fig. 3. verde şi roşu.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. 6. culoare. 2 –„ lumină de drum.  22. În figura 6.Notaţiile din fig.5o în ambele borduri faţă de planul diametral.2 se prezintă schema electrică de alimentare a circuitelor felinarelor de navigaţie. unghiul fascicolului luminos 112. 5 .5 din prova spre înapoi traversului.  360 .1 reprezintă: 1 – lumină de drum „înainte‖. 164 .2. înapoi‖. Funcţionarea este aceeaşi pe toate circuitele felinarelor.lumină de siaj pupa. 6. 7 – lumini de ancoră. 6. 4 – lumini de bord. albă.  67. Comutatorul a permite conectarea alimentării de la una din surse. Schema electrică de ali mentare a felinarelor de navigaţie Tabloul sau pupitrul de navigaţie este alimentat pe două linii.  112.

6. h 1 în exemplul considerat. Semnalizarea optică şi acustică încetează în momentul în care s-a transmis confirmarea corectă a ordinului primit. a3 şi siguranţe pentru protecţie. d2. La conectarea alimentării felinarelor sunt conectate şi releele care prin închiderea contactelor normal deschise aprind lămpile de semnalizare h' 1 . transmit mişcarea prin intermediul unui sistem mecanic de sacadare. În fig. personalul de serviciu. În fig. se execută comanda primită prin punerea maşinii în regimul de marş ordonat (maşina „ÎNCET ÎNAINTE‖). În caz contrar. După confirmarea ordinului. continuă să funcţioneze până la transmiterea corectă a confirmării.4. se deconectează întrerupătorul a1. se stinge lampa h' 1 de pe panou şi se pune în funcţiune avertizarea sonoră h. Se întrerupe semnalul sonor. prin acţionarea telegrafului din compartimentul maşini confirmă primirea ordinului (se pune telegraful pe poziţia „ÎNCET ÎNAINTE‖).2 Telegraful electric naval Descrierea funcţionării telegrafului electric naval Telegraful electric reprezintă. Aprinderea lămpilor de semnalizare de pe panoul pipitrului de navigaţie indică funcţionarea normală a felinarelor de navigaţie. formată din sistemul transmiţătorul m3 şi selsinul receptor m4 . h'2. Prin intermediul telegrafului se transmit de pe puntea de comandă în compartimentul maşini un număr limitat de comenzi referitoare la regimul de marş al navei. Prima linie de transmisie selsină. 6.1. formată din selsinul transmiţător m1 şi selsinul receptor m2 . o instalaţie de comunicare între puntea de comandă şi compartimentul maşini. h'3 de pe pupitrul de navigaţie şi prin deschiderea contactelor normal închise întrerup funcţionarea soneriei h. Comenzile care pot fi transmisie prin intermediul telegrafului sunt inscripţionate pe ecranele aparatelor de pe puntea de comandă şi din compartimentul maşini. În serie cu fiecare felinar se conectează înfăşurările releelor d1. în principiu. a2. se prezintă o vedere a ecranului. se iau măsuri de înlocuire a lămpii h1 . Manetele prin care se acţionează telegrafele.Pe fiecare circuit sunt monate întrerupătoarele tripolare a1. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de releele d2 (pentru telegraful din timonerie) şi d3 (pentru telegraful din compartimentul maşini). foloseşte pentru transmiterea comenzii. 4. foloseşte pentru confirmarea comenzii. d3. se prezintă schema electrică de principiu. La primirea ordinului. de exemplu: h1 . Prin acţionarea telegrafului de pe puntea de comandă se comunică regimul de marş ordonat (de exemplu. pentru fixarea precisă a comenzii. După constatarea felinarului care a fost scos din funcţiune. Concomitent cu transmiterea comenzii este pusă în funcţiune avertizarea optică şi sonoră în compartimentul maşini pentru avertizarea personalului din acest compartiment despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. se transmite comanda „ÎNCET ÎNAINTE‖). Dacă se întrerupe filamentul unei lămpi. Schema electrică de principiu a telegrafului conţine două linii de selsine folosite pentru transmiterea comenzilor şi confirmarea lor. În absenţa tensiunii pe 165 . A doua linie de transmisie selsină. după care se conectează din nou circuitul prin închiderea întrerupătorului a1.

Selsinul receptor 4 m4 . 6. Se închide contactul a-b. pe ecranul aparatului din compartimentul maşini. Pentru a fi distincte. cuplat electric cu selsinul 166 . se roteşte cu acelaşi unghi indicând cu săgeată. în timonerie. în compartimentul maşini şi semnalizarea acustică.ecranele aparatelor apare un punct roşu. se roteşte cama 1 şi va împinge în sus contactul a. Din compartimentul maşini se transmite confirmarea comenzii primite prin rotirea selsinului transmiţător m3 .3 Cadranele telegrafului Selsinul receptor m2 . Comanda se dă prin rotirea selsinului transmiţător m1 şi acel indicator se va fixa în dreptul comenzii transmise. Transformatorul m5 alimentează lămpile L folosite pentru iluminarea scalei aparatului din timonerie. cuplat electric cu selsinul transmiţător m1 . semnalizarea acustică h 2 de tipul unei hupe cu semnal acustic de intensitate mare iar semnalizarea acustică h3 de tipul unui buzer. Rezistenţa R permite reglare intensităţii lămpilor de iluminare a scalei. releele d 2 şi d3 îşi atrag armăturile şi pe ecrane punctul roşu este înlocuit cu un punct alb. La aplicarea tensiunii de alimentare. h3 . ordinul dat. În acelaşi timp. semnalizarea optică h1 este de regulă de forma unui girafor cu lumină galbenă. este alimentat releul de semnalizare d1 şi prin închiderea contactelor acestui releu sunt puse în funcţiune semnalizare optică h1 şi sonoră h2 . Fig.

transmiţător. personalul de serviciu pune maşina în regimul de marş ordonat. 6. Peria contactului A este legată mecanic cu maneta sistemului de comandă a motorului şi se deplasează odată cu acesta 167 . Sistemul de contacte A şi B este realizat din segmente de alamă pe care alunecă perii de contact. se roteşte cu acelaşi unghi şi va deplasa un al doilea indicator care se suprapunere cu primul indicator. în care s-a pus maşina. Fig. prin transmisia cu roţi dinţate. în punctul din care se comandă maşina se montează contactul A iar pe axul de transmitere a confirmării comenzii se montează contactul B. La confirmarea comenzii primite. După confirmarea ordinului primit.4 Schema electrică de pri nci piu a telegrafului electric cu contact de semnalizare Pentru controlul sensului corect de marş. Prin deschiderea contactelor releului d1 se întrerupe semnalizarea în compartimentul maşini şi în timonerie. se roteşte roata 2 cu acelaşi unghi şi în acelaşi sens ca şi cama 1 având ca rezultat deschiderea contactului a-b şi întreruperea alimentării releului de semnalizare d1 .

În cazul în care executarea ordinul primit nu este corectă. nu funcţionează. n2. În figura 4. acestea trebuie să fie cuplate mecanic astfel încât să se asigure transmiterea comenzilor de la oricare din ele şi confirmarea concomitentă a răspunsului la toate aparatele fără a face nici un fel de comutări în schemă. pentru apropierea telegrafului de punctul din care se comandă manevra navei. Fig. În figura 6. Semnalul sonor atrage atenţia personalului de serviciu asupra erorii de execuţie. d1.4) şi conţine două selsine: transmiţător ST T (m1 ) şi receptor SRT (m4 ). Pe nave mari.6 se prezintă schema electrică de montaj a telegrafului electric naval În scopul creşterii siguranţei în funcţionare s-au realizatt noi tipuri de telegrafe la care s-a renunţat la contactul de semnalizare a-b şi s-a obţinut simplificarea transmisiei. 6. contactele A şi B nu se inserează. în apropiere unul de altul. SRT (m4 ). Schema de semnalizare este realizată cu relee montate în două cascade. 6. În fig.7 se prezintă telegraful fără contact de semnalizare. se prezintă schema de cuplare mecanică între telegrafele postului de comandă pentru o navă cu un singur ax port-elică. 6.iar peria de contact B. maneta de comandă a motorului s-a împins pe poziţiile „ÎNAPOI‖. unul are schema electrică completă. d3 conectate prin punţile redresoare n1. În situaţia în care pe navă se dispun mai multe telegrafe pe aceeaşi punte. se înseriază contactele A şi B şi este alimentată soneria h4 . Executarea ordinului primit este corectă şi soneria h4 . Dacă s-a confirmat comanda „ÎNAINTE‖ şi maneta de comandă a motorului principal este împinsă în poziţiile „ÎNAINTE‖. aşa cum este prezentată în schema electrică de principiu (fig. Prima cascadă este constituită din releele d1.3. 168 . iar celelalte două sunt transmiţătoare simple şi conţin un singur selsin. prin transmisia cu roţi cilindric este legată mecanic cu axul selsinului de transmitere a confirmării comenzii (m3). se pot folosi trei telegrafe pentru transmiterea ordinelor dispuse în cabina timonerie şi câte unul în fiecare bord pe puntea de comandă.5 Schema de cupl are mecanică între telegrafele postului de comandă Dintre cele trei telegrafe cuplate mecanic. montată în apropierea manetei de comandă.

Firma Siemens. Prin închiderea contactelor releului d4 se pune în funcţiune semnalizarea. a folosit în prima cascadă un singur releu având trei înfăşurări conectate între fazele transmisiilor selsine. 169 . 6. Fig. în fazele transmisiilor selsine.6 Instalaţia telegrafului electric naval În situaţia în care poziţiile nu coincid. atunci tensiunile electromotoare induse în cele trei faze ale celor două transmisii vor fi aceleaşi şi diferenţa dintre ele va fi nulă. d2. s-a transmis comanda dar nu s-a transmis confirmarea. alimentează releele din prima cascadă şi prin închiderea contactelor acestora.n3 între fazele corespunzătoare ale transmisiei sincrone diirecte şi inverse (de dare a ordinului şi de confirmare). Dacă poziţiile selsinelor transmiţătoare (m1 şi m3) coincid. Ca urmare curenţii prin releele d1. se alimentează releul d4 din a doua cascadă. diferenţa dintre tensiunile electromotoare induse. pentru un telegraf de acest tip. d3 sunt nuli şi semnalizarea nu funcţionează.

Releul îşi atrage armătura mobilă şi pe scala de lucru a aparatului indicator apare steguleţul cu inscripţia „Nu lucrează‖.3. Acul scalei selsinelor receptoare indică unghiul de rotire al cârmei. 170 . Cutia de conexiuni conţine şi relele termice ale protecţiei. Axiometre Axiometrul este aparatul care indică unghiul de rotire a cârmei. m3 sunt legate electric prin transmisia selsină cu selsinul transmiţător. În cazul deteriorării circuitului rotorului sau întreruperii unei conexiuni. axiometrul fiind menţinut ca aparat de rezervă. În acelaşi timp se închide contactul normal deschis al releului termic şi se aplică tensiunea nominală la bornele releului de semnalizare d.8 se prezintă schema electrică de principiu a transmisiei selsine pentru indicatoare de cârmă (axiometre). m1 . Selsinele receptoare m2 . La nave cu pilot automat unghiul cârmei se urmăreşte pe scala pilotului automat.Fig. Mişcarea axului cârmei este urmărită pe indicatoare. În figura 6. Selsinele recaptoare constituie aparatele indicatoare care arată în punctele de comandă. Schema electrică de princi piu a telegrafului electric 6. Conform regulilor registrului de clasificare pe toate navele se montează axiometre în punctele de comandă. se deschid contactele normal închise ale releelor termice şi se întrerupe circuitul rotoarelor. unghiul de rotire al cârmei. Indicatoare de cârmă. Selsinul transmiţător. 6. este cuplat mecanic cu axul cârmei. De la transformatorul m4 sunt alimentate lămpile pentru iluminarea scalelor aparatelor.7.

171 .9. Schema de princi pi u a indicatorului de cârmă (axiometru) 6. Reglatea este necesară în procesul exploatării pentru controlul lunar al tahometrului. 6. se permite reglarea mărimii fluxului constant al generatorului şi obţinerea caracteristicii optime de ieşire U = f(n).8.4. Traductorul de turaţie este un tahogenerator de curent continuu cu magneţi permanenţi. axelor port-elice şi în schemele de comandă automată a propulsiei. Schema de principiu a tahometrului de curent continuu este prezentată în figura 23.Fig.1. Magneţi permanenţi realizaţi din aliaje Ni-Al asigură fluxul constant şi stabil la variaţia temperaturii mediului. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. Tahometrul de curent continuu Se foloseşte cu rezultate foarte bune pentru controlul turaţiei motoarelor principale. Tahogeneratorul este rotit direct sau printr-o transmisie de axul a cărui turaţie urmează să se măsoare.4. TG. Prin montarea unui şunt magnetic între poli.

172 . formată din: rr – rezistenţa internă a aparatului. ceeace permite o citire bună a turaţiei Tensiunea electromotoare a tahogeneratorului este proporţională cu turaţia în cazul în care fluxul este constant. Scala aparatului este uniformă şi extinsă până la 2700 . 6. adică: Rt = rr + re + rd Prin reglarea rezistenţei rd se obţine aceeaşi valoare pentru Rt . rd – rezistenţa suplimentară reglabilă. kn k'n Tensiunea la bornele generatorului este: U = E . Schema de princi pi u a tahometrului de curent continu u Aparatul de măsură este de tipul voltmetru magnetoelectric.9.ra I în care: I – curentul de sarcină ra – rezistenţa circuitului rotorului tahogeneratorului Curentul care trece prin aparatul indicator este: I U Rt În care Rt reprezintă rezistenţa totală a circuitului exterior de sarcină. indiferent de lungimea liniilor de lagătură în acest fel toate aparatele indicatoare măsoară aceeaşi valoare pentru o turaţie dată.Fig. re – rezistenţa liniei de legătură.

a cărui turaţie se măsoară.11. M a = K1 n Sub acţiunea cuplului. 6. Schema tahometrului inducti v cu mufă asincronă Unghiul traductorului tahometric este dat de mufa asincronă MA şi resortul antagonist 4. se obţine: Traductorul tahometric de unghi de acest tip poate fi folosit pentru măsurarea turaţiei arborelui port-elice. proporţional cu unghiul de rotire şi caracteristica resortuluiK 2 . Tahometre inductive de curent alternativ În figura 6. M r . Prin inducţie. M a . a cărui turaţie se măsoară. se roteşte axul 5 solidar cu paharul de cupru. în paharul de cupru apar curenţi a căror interacţiune cu câmpul magnetului permanent creează un cuplu de rotaţie proporţional cu turaţia axului 1. Tahometrul inductiv cu generator sincron este prezentat în figura 6. Aparatul indicator tahometric se compune din două motoare: un motor sincron şi un motor asincron sub formă de mufă asincronă. Axul. care citeşte sute şi zeci de rotaţii. învârte magnetul permanent 2. Mişcarea axului 1. Resortul 4 dezvoltă un cuplu antagonist. traductorul este un generator sincron cu magneţi permanenţi. În acest caz.6. M r = K2 α La echilibru. Fig. În înfăşurarea statorică a acestuia se induce un sistem de tensiuni K1 n K2 173 . Deasemenea traductoarele inductive se folosesc cu rezultate bune la măsurarea turaţiei motoarelor Diesel rapide.10 se prezintă principiul de funcţionare al tahometrelor inductive cu mufă asincronă. Ma = Mr. Pe ecranul aparatului sunt două ace indicatoare: unul grosier care citeşte mii de rotaţii şi al doilea. Mufa asincronă se compune din magnetul permanent 2 şi paharul de cupru 3. precis.10.2.4. antrenează rotorul cu magneţi permanenţi al generatorului sincron.

funcţionarea mufei asincrone este cea prezentată la începutul acestui paragraf. 6. Tensiunea trifazată alimentează înfăşurarea statorică a motorului sincron. Rotorul acestui motor are o înfăşurare în scurtcircuit realizată din bare şi tot pe rotor se află un sistem de magneţi permanenţi. Tahometrele de acest tip au masa mică. În continuare. b – construcţia 174 . Tahometrul inducti v cu generator sincron a – schema electrică.11. Fig. Această construcţie a rotorului permite pornirea în asincron a motorului şi intrarea în sincronism atunci când se ajunge la o viteză apropiată de viteza de sincronism. Mişcarea motorului sincron antrenează cu viteza corespunzătoare magnetul permanent 7 aparţinând mufei asincrone. aparatul indicator. greutate redusă şi se utilizează pentru măsurarea turaţiilor foarte mari. prin trei conductori.trifazate simetrice cu frecvenţa corespunzătoare turaţiei axului care antrenează generatorul. De la generatorul sincron se alimentează.

lumina flăcării. degajarea fumului. 11 – ac indicator pe scala grosieră. se topeşte fuzibilul şi prin deschiderea unui contact. 6. Avertizoarele manuale de incendiu (butoane) se utilizează în locuri unde există o supraveghere permanentă. La atingerea pragului de temperatură fixat. Detectoarele de temperatură sunt detectoare automate cu pastilă fuzibilă realizată dintr-un aliaj special cu punct fix de topire: 500 C (pastilă roşie). Fiecare zonă de supraveghere constituie o linie de alarmare. 5. de semnalizare a începutului de incendiu. 1300 C (pastilă verde). sunt echipamente electronice complexe destinate în principal sesizării şi semnalizării locale (optic şi acustic) a începuturilor de incendiu la bordul navelor maritime şi fluviale. un contact electric normal închis care la apariţia începutului de incendiu se deschide şi produce alarma de incendiu.1 Descrierea funcţionării centralei de avertizare Prezentare generală Centralele automate de avertizare incendiu pentru mediul marin.1 – magnet permanent. 3. 2. Din punct de vedere electric. amplasate sub geam şi prevăzute cu iluminare. normal închis. 14 – ecran.înfăşurarea statorului generatorului sincron. Pentru supravegherea tuturor compartimentelor. mărirea vitezei de creştere temperaturii. nava este împărţită în zone de supraveghere marcate cu lămpi de semnalizare şi prezentate pe o schemă sinoptică a navei. se dă alarma de incendiu. Din această categorie fac parte: detectoare termostatice.5. Indiferent de valoarea temperaturii mediului ambiant. detectoare de flacără. 175 . centrala de avertizare execută permanent autosupravegherea circuitelor proprii aflate în stare de aşteptare şi alarmează (optic şi acustic) la apariţia unor avarii ale circuitelor proprii.înfăşurarea în scurtcircuit pentru pornirea în asincron. ale liniilor de legătură cu traductoarele de incendiu sau ale sistemului de alimentare. 10 – transmisia cu roţi dinţate. detectoare termovelocimetrice. Avertizoarele automate (traductoare active sau pasive) se montează în zone nesupravegheate sau fără o supraveghere continuă. Traductoarele pot fi active. dacă pentru funcţionare primesc energie electrică şi pasive dacă funcţionează fără consum de energie electrică. Centrala automată prelucrează informaţiile primite de la traductoarele montate în zonele supravegheate. 7 – magnet permanent. tip CUAM-N. 9 – resort. în starea de veghe. aceste traductoare reacţionează imediat ce viteza de creştere depăşeşte un prag stabilit. 6 – magneţi permanenţi montaţi pe rotorul motorului sincron. Pe lângă funcţia principală. 13 – şunt termomagnetic. 4 – rotorul în scurtcircuit al motorului. orice început de incendiu putând fi observat. Principiile de funcţionare de detectoarelor (traductoarelor)automate de incendiu se bazează pe fenomenele fizice care însoţesc apariţia începutului de incendiu: ridicarea temperaturii. detectoare de fum.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. 700 C (pastilă neagră).înfăşurarea motorului sincron. 12 – ac indicator pe scala precisă. Numărul detectoarelor (traductoarelor) pe o linie se stabileşte astfel încât să se asigure acoperirea integrală a zonei supravegheată. 1000 C (pastilă maro). Butoanele de semnalizare sunt vopsite cu roşu. 8 – paharul de cupru al mufei asincrone. traductoarele active şi pasive prezintă. Detectoarele termovelocimetrice acţionează la o valoare determinată a vitezei de creştere a temperaturii.

N6 .N4 .curentul maxim absorbit pe o linie: 200mA .lămpi de semnalizare LINIE RUPTĂ . 3. se prezintă aspectul general al centralei CUAM-N2 Elementele de semnalizare şi comandă.temperatura mediului ambient: .rezistenţa maximă a liniei: RL = 10 ohmi .duble. 12. 4.duble.50Hz .duble. La apariţia fumului se deschide contactul şi se dă alarma de incendiu.buton VERIFICARE LĂMPI. + 10% .20 linii CUAM .lămpi de semnalizare LINIE ÎN SCURTCIRCUIT .duble.duble. 6.lămpi de semnalizare LAMPĂ LINIE ARSĂ . 5. Caracteristicile tehnice ale centralei CUAM-N . sesizează diferenţa dintre camerele de ionizare.tensiunea nominală de lucru: 24V c.15% obţinută de la un redresor stabilizat . 2. În de starea veghe releul este alimentat şi contactul de alarmare este închis.10 linii CUAM . În a doua cameră ionizarea este variabilă în funcţie de atmosferă din încăperea supravegheată. 10. 9. 8.100 C ÷ +500 C .30 linii . cu ieşirea pe un releu. Detectorul de fum este format din două camere de ionizare şi un amplificator diferenţial cu semiconductoare.N2 .c.lămpi de semnalizare LINIE LA MASĂ .12. 6.numărul de linii supravegheate: CUAM . sunt: 1.lămpi de semnalizare DEFECT DE ALIMENTARE . notate cu cifre în figura 6.duble. În starea de veghe releul este acţionat se închide contactul iar la apariţia începutului de incendiu se deschise contactul şi se declanşează alarma de incendiu.buton OPRIRE ALARMĂ SONORĂ. de măsură.buton măsură.12.umiditatea relativă a aerului: 95 3% Prezentarea centralei electrice CUAM-N2 În fig.Funcţia termovelocimetrică este asigurată de două termistore cu constante de timp diferite conectate la un amplificator cu semiconductoare având ieşirea pe un releu. Prima cameră de ionizare are rolul de etalon iar ce-a dea doua. 7. 11.lămpi de semnalizare INCENDIU – cvadruple.lămpi de semnalizare SIGURANŢĂ MODUL ARSĂ .tensiunea de alimentare a sursei principale: 60V .buton cu lampă simulare INCENDIU/MĂSURĂ LINIE montate pe liniile de alarmare de la 1 la 30 176 . Amplificatorul diferenţial.buton ŞTERGERE.cheie (buton) simulare LINIE RUPTĂ 13.sursa de rezervă: baterie de acumulatori 2 x 12V/45Ah conectată în tampon cu un redresor alimentat de la reţeaua navei .curentul maxim absorbit de centrală cu 40% linii alarmate: 3A .

defecţiune în sistemul de alimentare. oprirea ventilatoarelor .N2 a) Modul de serviciu (MS) asigură următoarele semnalizări şi comenzi: .arderea siguranţei unui modul de linie. . 6.filament întrerupt la una din lămpile de linie. . Modulul de serviciu asigură retranslaţia următoarelor alarme: .Fig.alarma de incendiu. tensiunile pe linii la intrarea în modul de lucru (ML). .incendiu . .alarmă incendiu .linie la masă.modulată în cod internaţional .linie în scurtcircuit.12 Centrala CUAM . Cu aparatul de măsură montat pe MS se verifică: tensiunea de alimentare. .pentru blocare uşi. .ruperea liniei de legătură între centrală şi detectoare.avarie care cuprinde toate defecţiunile semnalizate optic pe MS 177 .alarma .

ALIMENTAREA DE SEMNALIZARE .furnizată de o baterie de acumulatoare 2 x 12V/45Ah.ALIMENTAREA DE REZERVĂ .ALIMENTAREA PRINCIPALĂ .13. Circuitul sesizor este format din două circuite logice SAU-NU cu praguri diferite. În figura 23. Semnalizarea modului de linie indică linia pe care s-a dat semnalul de alarmă. 178 .0. la tensiuni mai mari decât pragul de basculare. concomitent cu alarma de incendiu semnalizată de MS se va aprinde şi lampa modului ML de pe linia care a provocat apariţia alarmei de incendiu.ştergerea (aducerea centralei în starea iniţială după o alarmare) .furnizată de la reţeaua navei prin intermediul unui redresor stabilizat (24V) .întreruperea linie de legătură cu detectorul Semnalizările modului de serviciu sunt comune pentru toate liniile supravegheate de centrală.2V). De exemplu. Circuitul cu pragul 14V va sesiza starea de „INCENDIU‖ iar cel cu prag 4V starea „LINIE RUPTĂ‖. în tampon cu bateria se conectează un redresor alimentat de la reţeaua navei. În scheme toate tensiunile sunt date în raport cu tensiunea „O‖ volţi.Prin butoane se pot comanda: . producerea unor defecţiuni pe liniile de alarmare sau în centrală.anularea alarmei sonore (cu menţiunea alarmelor optice) . Borna -24V conectată la masă se consideră „O‖ volţi. . alarmă de incendiu.verificarea integrităţii lămpilor de pe MS b) Modul de linii (ML) semnalizează optic: . În continuare. se prezintă schema de principiu a unei linii de alarmare. Pe intrările respective. semnalul la ieşirea circuitului SAU-NU este „O‖ (tensiune OV…. Pentru menţinerea permanentă în starea încărcată.acţionarea unui detector . se prezintă schemele logice de funcţionare a centralei în situaţiile: stare de veghe. Schema electronică a centralei CUAM-N este realizată cu circuite de cumutaţie statică (tranzistoare cu siliciu) utilizând ca elemente de ieşire relee capsulate de tip REED. ATENŢIE! Inversarea polarităţii sursei de alimentare produce defecţiunii în schemele electronice.se conectează numai la căderea primelor două surse şi asigură alimentarea lămpilor de semnalizare „DEFECT DE ALIMENTARE‖ Detectoarele montate pe linii furnizează la intrarea circuitului sesizor un semnal de întoarcere reprezentând tensiunea continuă rezultată prin divizarea tensiunii de alimentare între rezistenţa de scurtcircuit a linie (470 ) şi rezistenţa r1 . La centrală se cuplează trei surse de alimentare: .

6.13 Schema de princi piu a liniei de al armare 179 .Fig.

acţionează releele care 180 .a) Semnalizare stare de veghe şi incendiu Fig. Acest semnal aplicat pe intrarea circuitului sesizor face ca la ieşirea acestuia să se obţină semnalul logic „O‖ . La apariţia începutului de incendiu se deschid contactele detectoarelor de incendiu şi în circuitul liniei de semnalizare se introduc trepte de rezistenţa care modifică valoarea semnalului de tensiune. 6. prin intermediul circuitelor logice de prelucrare a informaţiilor.14 Schema logică de semnalizare a stărilor de veghe şi de incendi u Pentru starea de veghe semnalul de întoarcere este tensiunea de 18V. Tensiunea la intrarea circuitului sesizor devine aproximativ 6V determinând bascularea circuitului şi apariţia stării logice „1‖.În această situaţie nu sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice şi acustice. În starea logică „1‖.

indică situaţia de defect. La dispariţia evenimentului. cu tonalitate diferită de semnalul de incendiu. Semnalul sonor.15 Schema logică de semnalizare „LINIE RUPTĂ” Pentru starea „linie ruptă‖ tensiunea de întoarcere devine „O‖ V. Semnalizarea acustică poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL 181 . Semnalizarea sonoră poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL ACUSTIC‖. În această situaţia basculează al doilea circuit logic şi sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice (selectiv pe ML şi neselectiv pe MS) şi sonore. 6.comandă funcţionarea semnalizărilor optice (selectiv pe modulul ML şi neselectiv pe modulul MS) şi sonoră (în cod internaţional). b) Circuit de semnalizare „linie ruptă” Fig. menţinându-se în continuare semnalizarea optică. semnalizare optică se anulează prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖.

elementelor de acţionare a semnalizării optice (neselectiv pe MS) şi sonore. c) Circuit de semnalizare „linie în scurtcircuit” Fig. 6. Alarma optică se întrerupe la dispariţia evenimentului (înlăturarea scurtcircuitului). Această stare este sesizată de un circuit SAU-NU (special) care transmite o comandă. Acest impuls nu se aplică la constarea alimentărilor cu durata de circa 50ms. Menţinându-se semnalizarea optică până la dispariţia evenimentului (refacerea liniei întrerupte).16 Schema logică de semnalizare „linie în scurtcircuit” 182 . prin intermediul amplificatorului. La scurtcircuitarea liniei tensiunea de întoarcere are valoarea tensiunii de alimentare.ACUSTIC‖. Circuitul realizează ca primă funcţionare (A) un impuls de ştergere la aplicarea tensiunii de alimentare. A doua funcţie este ştergerea propriu-zisă realizată prin comutarea porţii „SAU‖ la aplicarea impulsului de comandă prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖.

17 Schema logică a circuitului de ştergere e) Circuit generator de cod Fig. 6. 6.d) Circuit de ştergere Fig.18 Circuit generator de cod 183 .

determinând generarea codului ales: t1 . RSC. 0. Conectarea detectoarelor pasive (fără consum de energie electrică) este prezentată în fig.9 k .20 se prezintă o linie de detectoare active (alimentate de la centrala de avertizare incendii).Generatorul de cod este realizat cu circuite de comutaţie statică. 6.20 Linie de detectoare acti ve 184 .t3 = 425ms t4 . pe contactul normal închis al fiecărui detector. de 470 .timpul celui de-al doilea impuls al codului . În figura 23.t2 = 370ms t3 . Pentru detectarea scurtcircuitelor pe liniile de legătură dintre centrală şi detectoare se montează o rezistenţă de scurtcircuit. 6.t1 = 25ms t2 . Fig.t4 = 1825ms La centrala CUAM-N sunt conectate detectoarele montate pe liniile de semnalizare incendiu şi sursele de alimentare. se montează o rezistenţă de 3. Aceasta este format din patru circuite de temporizare. 6.5w. astfel încât la comanda dată pe primul. într-o schemă logică cu circuite temporizate.timpul primului impuls al codului .timpul pauzei mici (contacte neacţionate) .19. să existe înmagazinat impulsul de deplasare.timpul pauzei mari . Fig.19 Linie de detectoare pasi ve În paralel. închise ciclic.

b .6.21 se prezinte conectarea surselor de alimentare la centrala CUAM-N. 5w.-N sunt echipamente electronice complexe care împreună cu elementele anexe din componenţa unui sistem naval de semnalizare a incendiilor asigură următoarele funcţiuni: 185 . linia detectoarelor active trebuie să fie prevăzută cu un releu având un contact normal deschis în starea de repaus.6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N 6. La alimentarea centralei se alimentează releul şi liniile sunt conectate printr-o rezistenţă de scurtcircuit.21 Conectarea surselor de ali mentare a . 6.alimentare de semnalizare „Defect de alimentare” 6.Pentru protejarea firului de nul.alimentarea de rezervă. c . În figura 6. Pe o linie se pot monta maxim 5 detectoare active sau 20 de detectoare pasive. de 470 . Fig. RSC.alimentare principală.1 Prezentare generală Centrala SESAM-N reprezintă o variantă îmbunătăţită a centralei CUAM-N. Centralele SESAM.

Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui început de incendiu în unul din spaţiile supravegheate .15% .5V c.cădere totală alimentare .Tensiunea de alimentare de la sursa de avarie formată din baterii de acumulatori: 24V c.cădere alimentare de la reţea 60V .6. în partea stânga şi cu difuzor de alarmă acustică locală în partea dreapta. 15% . Ansamblul centralei este prezentat în figura 23.Semnalizează optic selectiv situaţiile de incendiu pe panoul sinoptic local cu schema navei ..Retranslarea alarmelor de incendiu şi de defect .c.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general a unei defecţiuni de alimentare în următoarele cazuri: .Tensiunea de alimentare de la reţeaua navei 60V c. a spaţiilor de la bordul navelor . Panoul sinoptic local este realizat cu schema sinoptică a navei compartimentată în zone de supraveghere şi numerotate în concordanţă cu numerele circuitelor sesizoare respective.Tensiunea de alimentare de siguranţă 4.c. În partea de mijloc este montat dispozitivul de anulare alarmă acustică şi totodată accesul la siguranţe generale.a.Supravegherea.Asigură alimentarea detectoarelor active Centrala SESAM-N se încadrează în următoarele caracteristici tehnice: . de diverse tipuri.Umiditatea relativă maximă 95% la 200 C Centrale SESAM-N sunt compuse din următoarele blocuri electronice şi subansamble: a) Sursă stabilizată de tensiune b) Circuit semnalizări generale CG1 c) Circuit testare naval CG 2N d) Circuit control sursă CG3 e) Circuit avertizor principal CG4 f) Circuit avertizor de incendiu CI g) panou sinoptic local h) panou sinoptic independent i) Telefon j) Cutia de conexiuni Constructiv. prin intermediul detectoarelor.Temperatura mediului ambiant . centrala SESAM-N este formată dintr-o confecţie metalică care cuprinde sertarul pentru circuitele funcţionale protejate de o uşă cu sistem de blocare. 186 . + 10%. .Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui defect pe circuitele de linie . Centrala SESAM-N este prevăzută în partea superioară cu sistemul de semnalizare optică generală.100 C + 550 C .cădere sursă stabilizată . (baterie uscată tip 3R 12) . o incintă în care este montat panoul sinoptic local al navei şi cutie de conexiuni pentru legăturile exterioare.

în funcţie de complexitatea instalaţiei.Fig.Circuitele sesizoare de incendiu CS care pot fi în număr de 38 buc. Fiecare circuit sesizor împreună cu linia respectivă formează o zonă distinctă de supraveghere.Sursa de tensiune stabilizată care asigură alimentarea centralei de la reţeaua electrică a navei de 60V/50Hz cu o tensiune continuă stabilizată de 27. .vedere de ansamblu. Funcţional centrala SESAM-N este formată din următoarele elemente: . 6. 70Ah care formează sursa de avarie. şi care asigură totodată şi încărcarea acumulatoarelor 24V.c.panourile frontale de circuitelor cu elementele de comutare şi semnalizare Circuitele electronice realizate pe plăci montate pe sertare au prevăzute pe panourile frontale elemente de semnalizare optică şi de comutare în funcţie de destinaţia fiecăruia. b .5V c.22 Centrala S ESAM-N a . Circuitele 187 . Circuitele sesizoare au conectate la ele circuitele de linie pe care sunt instalate detectoarele în punctele supravegheate.

CG 2N .CG3 .sesizoare ca principiu de funcţionare lucrează la modificarea treptelor de tensiune pe linia respectivă în funcţie de starea acesteia.circuit testare naval care funcţional asigură efectuarea testelor de verificare a funcţionării circuitelor sesizoare . Modul de funcţionare al circuitelor sesizoare în funcţie de treptele de tensiune este prezentat în figura 6.Detectoare pasive cu contact NI . 6.CG4 . 188 . selectivă locală şi la distanţă.24 se prezintă scheme de conectare a detectoarelor.circuit de semnalizări generale care asigură prelucrarea informaţiilor de la circuitele sesizoare şi selectarea lor .Detectoare active cu ieşire pe contact NI În fig.CG1 .Butoane de avertizare manuală .23 S emnale transmise de circuitul sesizor în funcţie de treptele de tensiune pe linie Centralele SESAM-N permit conectarea pe linii a următoarelor tipuri de detectoare: .circuit avertizor principal care asigură acţionarea avertizorului principal în cod şi totodată supraveghează circuitul avertizorului principal Fig. Circuitele generale centralizează informaţiilor primite de la circuitele sesizoare şi asigură alarmarea generală. Circuitele generale sunt în număr de 4 buc. 6.23. şi anume: .circuit control sursă care asigură reglarea sursei stabilizate şi semnalizează căderea surselor de alimentare .

Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N. cu ajutorul simulatoarelor . b) indicaţii privind turaţia axelor port-elice. b) o varinată îmbunătăţită. 189 .prin modificarea treptelor de tensiune pe linie cu rezistenţe montate pe linii sau întreruperea circuitului . d) comenzi privind regimul de marş. c) comenzi privind regimul de marş şi avertizează personalul din CM despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. 2. este: a) o variantă mai veche.24 S cheme de conectare a detectoarelor a) supraveghere cu detectoare pasive b) supraveghere cu detectoare active Verificarea funcţionării circuitelor sesizoare şi a liniei se poate realiza în următoarele condiţii: . faţă de centrala CUAM-N. c) o variantă simplificată.Fig. Prin intermediul telegrafului se transmit: a) semnalizări privind unghiul cârmei. TEST DE AUTOEVALUARE 1. d) un alt tip de centrală. 6.prin simularea funcţionării detectoarelor montate pe linia respectivă.prin testarea funcţională la nivelul centralei . semnalizează unghiul cârmei şi turaţia axelor port-elice.

2: b. 190 .LUCRARE DE VERIFICARE Ce fel de tipuri de detectoare sunt utilizate în funcţionarea centralei automate de avertizare de incendiu SESAM-N? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: c.