P. 1
Instalatii Electrice la Bord

Instalatii Electrice la Bord

|Views: 2,354|Likes:
Published by claudiu_uniq
IEB
IEB

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: claudiu_uniq on Feb 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/03/2014

pdf

text

original

ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ DOMENIUL INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA ELECTROMECANICĂ

INSTALAŢII ELECTRICE DE BORD

TUDOR AURELIAN TRAIAN

2010

1

CUPRINS
pag. INTRODUCERE Obiectivele cursului Concepţia curriculară Scopul unităţilor de învăţare Tematica unităţilor de învăţare Bilbliografie 1. Unitatea de învăţare nr. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL 1.1. Surse şi corpuri de iluminat naval. Regulile registrelor de clasificare privind iluminatul electric la nave 1.2. Reţele de iluminat naval: iluminatul normal, iluminatul de avarie, felinarele de navigaţie 1.3. Calculul iluminatului. Metode de calcul precise şi aproximative 2. Unitatea de învăţare nr. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ, PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL 2.1. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip ALCO 2.2. Instalaţia de telecomandă, protecţie şi semnalizări pentru motorul principal de tip MAN 3. Unitatea de învăţare nr. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARELE TERMICE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR ELECTRICE NAVALE 3.1. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 320 kW tip SKL 3.2. Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizări pentru un motor de 2800 CP tip ALCO 4. Unitatea de învăţare nr. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE 4.1. Caracteristici generale. Elementele sistemului de automatizare. Pregătirea pentru pornire. Funcţionarea instalaţiei în regim automat. 4.2. Funcţionarea instalaţiei în regim manual. Schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5. Unitatea de învăţare nr. 5 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE

2

CLIMATIZARE 5.1. Destinaţia instalaţiilor frigorifice. Agenţi frigorifici. Schema instalaţiei frigorifice de cambuză: elemente componente, pregătirea pentru pornire şi pornirea instalaţiei. 5.2. Funcţionarea în regim automat. Degivrarea, schema electrică de semnalizare şi protecţie. 5.3. Instalaţia de climatizare. Pregătirea pentru pornire. Pornirea instalaţiei. Funcţionarea în regim automat şi manual. Protecţia instalaţiei. 6. Unitatea de învăţare nr. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ, CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVEI 6.1. Telegrafe electrice cu contact de semnalizare şi fără contact de semnalizare. Tahometre . Axiomatre. 6.2. Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N. 6.3. Centrale automate de avertizare incendiu SESAM-N

3

materiale electrotehnice. 2. înţelegerea şi însuşirea unităţilor de învăţare se bazează pe cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor fundamentale: analiză matematică. etc. Categorisirea instalaţiilor electrice de bord. matematici speciale. maşini electrice. Descrierea specificului instalaţiilor electrice navale în comparaţie cele terestre. Explicarea principiului de funcţionare a diferitelor instalaţii electrice de bord. să ia măsurile care se impun şi să remedieze defecţiunile care apar. studenţii trebuie să fie în măsură să identifice părţile componenete ale instalaţiilor electrice de bord. să le pornească. măsurări electrice şi electronice. modul de pregătire pentru pornire. Analiza procedurilor de pornire a instalaţiilor la funcţionarea în regim manual şi automat. să interpreteze semnalizările care apar. Parcurgerea acestei discipline de către studenţi este necesară pentru o mai uşoară încadrare a viitorului ofiţer în echipajul unei nave şi pentru scurtarea perioadei de adaptare pe postul de electrician naval. Descrierea părţilor componenete ale instalaţiilor electrice de bord şi a procedurilor de pregătire pentru pornirea lor. să descrie modul lor de funcţionare. 3. Parcurgerea. ţinând cont de condiţiile specifice domeniului naval şi de cerinţele prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor.inginer electrotetehnist privind instalaţiile electrice de la bordul navelor. geometrie descriptivă. După parcurgerea acestei discipline. Unităţile de învăţare tratează instalaţii reale care sunt montate la bordul navelor. bazele electrotehnicii. 4. acţionări electrice. 5. fizică. 4 . dispozitive şi circuite electronice.INTRODUCERE OBIECTIVELE CURSULUI 1. CONCEPŢIA CURRICULARĂ Lucrarea de faţă îşi propune să completeze pregătirea de specialitate a viitorului ofiţer maritim.

4 Instalaţii de automatizare a caldarinei navale Unitatea de învăţare nr. CĂLUEANU D. Constanţa. Editura Muntenia. 1981. protecţii şi semnalizări pentru motorul principal Unitatea de învăţare nr. Unitatea de învăţare nr. ceeace denotă importanţa disciplinei în pregătirea viitorilor ofiţeri de marină. 2004.3 Instalaţii electrice de protecţie şi semnalizare pentru motoare termice de antrenare a generatoarelor electrice navale. Automatizări electrice navale. Moscova. Instalaţii electrice navale (Îndrumar de laborator). Editura Muntenia. să acumuleze cunoştinţe noi şi să-şi formeze deprinderile necesare în vederea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice navale.SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unităţile de învăţare au fost stabilite astfel încât să ajute cursanţii să identifice locul şi rolul unor instalaţii concrete care sunt montate la bordul navelor. TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Unitatea de învăţare nr. Ca disciplină de învăţământ.5 Instalaţii electrice de automatizare a instalaţiei frigorifice şi de climatizare Unitatea de învăţare nr. Bucureşti. Acest curs vine să aprofundeze algoritmi de calcul al iluminatului la nave. evidenţiate şi puse în valoare în rezolvarea situaţiilor practice pe care le poate întâlni ăn efectuarea serviciului la bordul navei. Sisteme electroenergetice Navale. 5 . 3. Editura tehnică. Instalaţii electrice la bordul navelor.2001 NANU D. control şi semnalizări specifice navei BIBLIOGRAFIE 1. 2006 NANU D. 1978 NANU D. 5.6 Aparate şi sisteme automate de comandă. STAN ST. 2. RAJDENCO Îndrumarul electricianului naval.2 Instalaţii de telecomandă. Editura Transport. 4. Editura Academiei Navale. să ofere noţiuni noi care pot fi asimilate.1 Iluminatul electric naval Unitatea de învăţare nr. „Instalaţiile electrice de bord‖ sunt prezente în toate planurile de învăţământ ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân‖. Constanţa. Constanţa.

incidenţa luminii naturale este variabilă şi influenţată de foarte mulţi factori. Instalaţiile de iluminat funcţionează într.) care necesită o iluminare pretenţioasă privind intensitatea luminoasă sau gradul de protecţie. a unor aparate. 2. ţin cont de : Numărul mare al încăperilor interioare care necesită iluminare şi în timpul zilei. compartimentul cârmei. Unele încăperi sunt amplasate sub linia de plutire şi nu au acces la iluminatul natural.1 Proble me specifice iluminatului naval. dispozitive şi instalaţii de iluminat şi semnalizare optică în conformitate cu cerinţele funcţionării de la bordul navelor civile şi militare precum şi a necesităţilor rezultate din practica exploatării şi guvernării navelor. supus vibraţiilor şi şocurilor.un mediu umed şi sărat. aceste încăperi sunt. etc. compartimente tehnice (compartimentul maşini. ca urmare. magazii. CUPRINS OBIECTIVE 1. compartimentul acumulatoare. aparate electrice de navigaţie. 3. fapt care impune mult discernământ în alegerea tipurilor corpurilor de iluminat. etc. posturi centrale de comandă. Problemele specifice instalaţiilor de iluminat navale. Definirea metodelor de calcul al iluminatului la bordul navelor. Descrierea organizării şi funcţionării reţelelor de iluminat de la bordul navelor. amplasarea şi modul de montaj. faţă de cele terestre. 1 ILUMINATUL ELECTRIC NAVAL Obiective: 1. corpurile de iluminat trebuie să fie în 6 .Unitatea de învăţare nr. Chiar şi în compartimentele care au legătură directă cu exteriorul. Mărimi şi unităţi fotometrice. Tehnica iluminatului naval rezolvă problemele privind construcţia şi montarea unor surse de lumină cu specific naval. de regulă. Identificarea tipurilor de corpuri de iluminat navale.

(1. Unitatea de măsură este lumenul (lm). fapt care impune acordarea unei atenţii deosebite luării unor măsuri de protecţie a muncii atât la executarea armăturilor cât şi la montarea lor. 1 lm = 1 Cd 1 Sr (1.2) Intensitatea luminoasă I a unei surse de luminăpe o direcţie reprezintă densitatea spaţială a fluxului luminos în acea direcţie. Lumenul reprezintă fluxul luminos emis într-un unghi solid de un steradian din jurul unei direcţii date de către o sursă de lumină punctiformă care are intensitatea luminoasă de o candelă. evaluată dupăacţiunea radiaţiei respective asupra unui receptor selectiv (ochiul uman) în anumite condiţii de sensibilitate.).4) 7 . iar dΩ este elementul de unghi solid măsurat în steradiani (Sr). A (1. Candela reprezintă intensitatea luminoasă în direcţia normalei unei suprafeţe cu aria de 1/600000 m2 .1.execuţie navală (să suporte vibraţii şi şocuri.325 N/m2 ). Iluminarea E într-un punct al unei suprafeţe reprezintă raportul dintre fluxul luminos dΦ primit de o suprafaţă elementară din jurul acestui punct şi aria acestei suprafeţe dA: E= În cazul unei repartizări uniforme a fluxului luminos pe suprafaţa A.1 Mărimi şi unităţi fotometrice Mărimile fizice ce descriu fenomenele luminoase (mărimi fotometrice) necesare calculului instalaţiilor de iluminat sunt: Fluxul luminos Φ este acea parte din puterea radiantă a unei lămpi. expresia iluminării devine: E= d dA (1. cu pereţi metalici. Este o mărime de natura unei puteri evaluată pe baze fiziologice. Sunt accesibile din punct de vedere al manipulării echipajului şi/sau pasagerilor.3) Unitatea de măsură a iluminării luxul (lx) reprezintă iluminarea într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1 m2 . Unitatea de măsură este candela (Cd). să fie rezistente la coroziune. 1. a unui corp negru la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferică normală (101. În sistemul internaţional SI candela este unitate fundamentală de măsură.1) în care I este intensitatea luminoasă măsurată în candele (Cd). Se defineşte ca produs dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată şi unghiul solid din jurul acelei direcţii: dΦ = I dΩ. Condiţiile care trebuie îndeplinite de instalaţiile de iluminat sunt prevăzute de regulile registrelor de clasificare a navelor. etc. să fie asigurate împotriva autodeşurubării. pe care cade uniform distribuit fluxul luminos de 1 lumen. cu atât mai mult cu cât sunt amplasate în încăperi umede şi foarte umede.

(1. într-un punct al suprafeţei sursei sau receptorului. Factorul de transmisie τ este raportul dintrefluxul luminos transmis şi fluxul luminos incident.5) Unitatea de măsură a luminanţei este candela pe metrul pătarat Cd/m2 denumită şi nit (nt) şi reprezintă luminanţa într-un punct al unei suprafeţe cu aria de 1m2 . Φeste fluxul luminos incident. Eficacitatea luminoasă K a unei surse de lumină este raportul dintre fluxul luminos şi fluxul energetic corespondent al unei radiaţii complexe (puterea radiantă) şi are expresia: K= e I A cos (1.8) în care Φρ este fluxul luminos reflectat. (1.. În conformitate cu legea conservării energiei rezultă: Φ = Φ ρ + Φ α + Φτ . Are expresia: L= în care Iε este intensitatea luminoasă în direcţia considerată. (1. are expresia: α= . iar Φ e este fluxul energetic. este raportul dintre intensitatea luminoasă în direcţia considerată a suprafeţei elementare din jurul acestui punct şi aria proiecţiei acestei suprafeţe elementare pe un plan perpendicular pe direcţia aleasă. Unitatea de măsură a eficacităţii luminoase este lumenul pe watt (lm/W) definită ca eficacitatea luminoasă a unei radiaţii complexe al cărei flux luminos este de 1 lm când fluxul energetic corespondent este de 1 W.Luminanţa L într-o direcţie dată. Este o mărime care reprezintă impresia de luminozitate percepută de ochi. într-o direcţie.9) în care Φα este fluxul luminos absorbit. (1. are expresia: ρ= . dA (1.6) . Factorul de reflexie ρeste raportul dintre fluxul luminos reflectat şi fluxul luminos incident. luminanţa suprafeţei izvorului respectiv de lumină privit din direcţia dată are valoarea: L= dI . are expresia: τ= . (1.10) în care Φτ este fluxul luminos transmis. Factorul de absorbţie α este raportul dintre fluxul luminos absorbit şi fluxul luminos incident.11) 8 . Φ este fluxul luminos.7) în care K este eficacitatea luminoasă. a cărui intensitate luminoasă într-o direcţie perpendiculară pe suprafaţă este de 1 candelă. În ipoteza în care intensitatea luminoasă în direcţia Ω are aceeaşi valoare în toate punctele suprafeţei A.

iar o creştere a tensiunii de alimentare cu 15% conduce la scăderea duratei de funcţionare cu până la 20%. Pe de altă parte. (1. dar pentru unele lămpi speciale cu eficacitate luminoasă mai mare. . creşterea temperaturii înseamnă şi o evaporare mai puternică a filamentului şi deci. . reducerea duratei de funcţionare. Ea creşte odată cu mărimea puterii (fiind proporţională cu temperatura filamentului la puterea a cincea) şi scade odată cu creşterea tensiunii.un balon de sticlă în interiorul căruia se realizează vid înanintat sau se umple cu un gaz inert – argon.1 Lămpi electrice cu incandescenţă Radiaţia luminoasă a lămpilor electrice cu incandescenţă se realizează prin încălzirea cu ajutorul curentului electric a unui filament de wolfram la o temperatură de 2000º . la o scădere a luminanţei de până la 70%. Filamentul se introduce într. cripton – pentru prevenirea oxidării wolframului încălzit. care sunt denumite lămpi electrice.lămpi cu vapori de sodiu. Aceste efecte contradictorii presupun o optimizare economică a soluţiei constructive. O lampă cu incandescenţă normală are durata de funcţionare de aproximativ 1000 de ore.tuburi cu descărcări în gaze de înaltă presiune. durata de funcţionare este redusă la 20 – 100 de ore. Lămpile cu incandescenţă continuă să fie utilizate datorită avantajelor pe care le prezintă: 9 . Parametrii funcţionali ai lămpilor cu incandescenţă depind de tensiunea de alimentare: o scădere cu 15% a tensiunii de alimentare conduce la o scădere a fluxului luminos de până la 55%.lămpi cu incandescenţă. . . se fabrică lămpi electrice cu incandescenţă speciale cu durata de funcţionare medie de 2500 ore.lămpi cu vapori cu mercur de înaltă presiune.12) 2. Surse de lumină Sursele de lumină transformă energia electrică într-o energie electromagnetică radiantă în domeniul vizibil.lămpi fluorescente tubulare. azot. Principalele lămpi electrice utilizate în tehnica iluminatului naval sunt: . Pentru creşterea duratei de funcţionare.iar din însumarea coeficienţilor rezultă: ρ+α+τ=1 aceşti coeficienţi sunt daţi tabelar.3000º C. . Vor fi prezentate sursele electrice de lumină utilizate în domeniul naval. 2.lămpi cu arc electric. Eficacitatea luminoasă a lămpilor cu incandescenţă este cuprinsă în domeniul 8 – 20 lm/W.

au o luminanţă mare (2 · 106 – 12 · 106 cd/m2 ) provocând cu uşurinţă fenomenul de orbire. . denaturând culorile naturale.au o componenţă spectrală tinzând spre galben şi roşu. Fig. cost redus.au odurată de funcţionare de circa 1000 h. . Pentru tensiunile joase. în compartimentele maşinilor se utilizează lămpi de puteri de până la 300W. . E 40 în execuţie navală (cu cric – crestături pe filetul Edison pentru prevenirea autodeşurubării la vibraţii). este indicat ca puterea lămpilor cu incandescenţă pentru tensiunea de 220 V să nu fie mai mică de 40 W decât în cazuri cu totul speciale.au o rezistenţă mică la sarcini şi vibraţii chiar şi în execuţiile speciale cu suportul filamentului întărit şi o încărcare redusă. situaţia se îmbunătăţeşte. Ele prezintă însă o serie de dezavantaje: . 1. impunându-se totuşi necesitatea ca lămpile de semnalizare şi cele portative să aibă tensiunea nominală de maximum 24V. . 10 . .Edison E14.au o temperatură de culoare scăzută. . din această cauză. lipsa oricărui aparat auxiliar pentru pornire şi funcţionare.au o eficienţă luminoasă mică (8 – 20 lm/W). pentru iluminatul punţilor de puteri de la 200W la 1000W. E27.1 Dependenţa parametrilor lămpilor cu incandescenţă de tensiune Lămpile cu incandescenţă utilizate pentru iluminarea compartimentelor au puteri de 40W şi 60W.- posibilitatea racordării directe la orice fel de curent şi la orice mărime a tensiunii până la 250 V. a eficacităţii luminoase şi a duratei de utilizare. Soclurile lămpilor cu incandescenţă pot fi de tipul: . sunt gata de a fi puse în funcţiune în orice moment. putând asigura iluminări cu valori mici (până la 100 lx). Pentru puterile de 15W şi 25W filamentul devine prea subţire pentru a mai fi rezistent la şocuri şi vibraţii. iar pentru proiectoare de până la 3000W.variaţiile de tensiune au o influenţă mare asupra fluxului luminos.

2 Lămpi fluorescente tubulare Acestea sunt surse de lumină ale căror radiaţii luminoase. Pentru alimita creşterea curentului se prevăd elemente de stabilizare care pot fi bobine cu miey de fier cu întrefier (drossel). Fenomenul se numeşte fosforescenţă dacă luminiscenţa substanţei mai persistă un anumit timp după întreruperea iradierii şi fluorescenţă dacă luminiscenţa se întrerupe odată cu iradierea. pe filamente se află depusă o anumită cantitate de oxizi alcalino-pământoşi (oxizi de bariu. 11 . prevăzut la fiecare din capete cu câte doi electrozi spre interior. Soclurile trebuie construite astfel încât părţile sub tensiune să nu poată fi atinse în mod accidental. de stronţiu şi calciu) care emit o mare cantitate de electroni la temperatura de 800 1000ºC (emisiune termoelectrică). chiar şi în timpul operaţiunii de introducere în dulie. amestecat cu o cantitate redusă de mercur (Hg). interiorul tubului este acoperit cu o substanţă care absoarbe radiaţia ultravioletă şi o reemite sub formă de radiaţie vizibilă. iar la exterior cu cîte două picioruşe. de joasă presiune. fie a anumitor corpuri solide. Lampa fluorescentă se realizează sub forma unui tub cilindric de sticlă. în cea mai mare parte sunt rezultatul efectului de luminiscenţă fie a gazelor sau vaporilor metalici. din acest motiv curentul având tendinţa de a creşte nelimtat. etc. În interiorul tubului se află un gaz inert rarefiat la joasă presiune (10-6 N/cm2 ). rezistenţe. combinaţii ale acestora sau transformatoare cu flux magnetic de dispersie. Electrozii susţin două filamente (câte un filament spiralat din Wolfram la fiecare din cele două capete). În scopul măririi eficacităţii luminoase şi a modificării culorii şi compoziţiei spectrale a luminii radiate. 2.. drep t sau curbat ca un cerc sau ca litera U.Baionet B22. Luminiscenţa gazelor şi a vaporilor metalici este provocată de trecerea curentului electric. Sunt lămpi tubulare cu descărcări în argon şi vapori de mercur. condensatoare. Caracteristica tensiune – curent a unor asemenea lămpi este negativă. Descărcarea electrică într-un asemenea gaz este caracterizată printr-o puternică radiaţie în domeniul ultraviolet al spectrului. sticla lămpii fiind acoperită cu o substanţă fluorescentă (luminofor).

ţinând cont de caracteristica negativă tensiune – curent a lămpii. tensiunea se aplică la bornele starterului. unul dintre electrozi fiind constituit dintr-o lamă de nichel. Balastul este realizat în diferite forme constructive. La conectarea lămpii. moment în care încetează descărcarea luminiscentă. Pentru funcţionarea lampii fluorescente terbuie realizate două condiţii: . lampă cu licărire bimetal condensator 10 nF casetă Placădebaza Bor na decontac t Fig. Tensiunea de aprindere a starterului fiind inferioară tensiunii de alimentare. între cei doi electrozi ai starterului se produce o descărcare luminiscentă.după amorsare curentul trebuie limitat. este o bobină cu miez de fier electrotehnic.3 Construcţia unui starter cu lampă luminiscentă 12 . cel mai des utilizat.Fig. Din punct de vedere electric el reprezintă o impedanţă inductivă conectată în serie cu lampa fluorescentă. energia disipată pe electrozii starterului produce încălzirea lor şi în consecinţă bimetalul se deformează până atinge celălalt electrod. 1. 1. Aceste condiţii se obţin cu ajutorul a două accesorii: starterul şi bobina de balast (drosselul). . Balastul inductiv. În paralel cu bornele starterului se conectează un condensator de circa 10 nF pentru protecţie împotriva paraziţilor radio. Starterul se compune dintr-o lampă cu luminiscenţă cu electrozi reci. iar celălalt dintr-un bimetal.2 Construcţia unei lămpi fluorescente tubulare.filamentele trebuie preîncălzite şi după preîncălzire să fie aplicată o tensiune mai mare decât cea nominală (amorsarea).

în circuit montându-se un balast.lămpile au o pâlpâire .un circuit cu impedanţă mare. având loc într.eficacitate luminoasă mai mare (50 – 70 lm/W). Lămpile fluorescente. . . face să apară un vârf de tensiune aplicată atât la bornele starterului cât şi la bornele lămpii fluorescente.se fabrică într-o gama mică de puteri. acest vârf de tensiune. 13 . bimetalul se răceşte şi revine la forma iniţială întrerupând circuitul de preîncălzire a filamentelor lămpii fluorescente. fenomenele repetându-se până la aprinderea lămpii. funcţionarea acestuia fiind întreruptă. găsind filamentele încălzite.temperatura de funcţionare a tubului este mai scăzută (40ºC). tensiune care este mai mică decât tensiunea minimă de aprindere a starterului. . Dezavantajele lămpilor fluorescente sunt: . Dacă lampa nu s-a aprins.racordarea la reţea nu se poate face direct. .au dimensiuni relativ mari.25ºC.durata de funcţionare mai mare (6500h). astfel că la bornele lămpii se stabileşte tensiunea nominală de funcţionare a acesteia. .La atingerea celor doi electrozi ai starterului. faţă de cele cu incandescenţă. în circuitul principal se stabileşte un curent electric suficient de intens care încălzeşte cele două filamente ale lămpii. Cum descărcarea luminiscentă din starter încetează. .fluxul luminos al lămpilor este maxim la 20 .4 (se poate îmbunătăţi dacă se conectează un condensator în paralel cu bornele de conectare a lămpii).prezintă un efect stroboscopic supărător pentru obiectele în mişcare (poate fi diminuat prin conectarea pe faze diferite ale circuitelor trifazate). . . Variaţia rapidă a curentului. produce aprinderea lămpii fluorescente. .fluxul luminos şi spectrul radiaţiilor este puţin dependent de tensiune.au un factor de putere scăzut 0. sub această temperatură lămpile se aprind mai greu. starterul acţionează din nou. prezintă următoarele avantaje: . Din acest moment circuitul se închide prin lampă.rezistenţă la vibraţii mai ridicată. . aprinderea normală făcându-se la temperaturi ale mediului ambiant de peste +5ºC. starter şi un condensator.sunt mai puţin sensibile la variaţiile de tensiune.

zisă o constituie un tub de cuarţ de dimensiuni de circa 10 x 40 mm. Sursa de lumină propriu.Pentru fixare. Aprinderea se face fără dispozitive speciale. Lampa funcţionează în asociaţie cu balaslturi speciale pentru limitarea curentului care se stabilizează la valoarea de regim după circa 5-10 min. direct la tensiunea reţelei cu ajutorul electrodului auxiliar de aprindere. 1. astfel încât lampile fluorescente se utilizează tot mai mult şi în domeniul naval.4 Montaje ale lămpilor fluorescente Pentru dezavantajele prezentate s-au găsit o serie de rezolvări tehnice.(+40)°C.4. Acest tub de cuarţ este introdus într-un balon de sticlă obişnuită acoperit la interior cu o substanţă fluorescentă. Aceste lămpi se utilizează pe nave cu precădere în corpurile de iluminat montate pe catarge. 2. unde. f). fiind expuse unor vibraţii deosebit de intense. rezistă mult mai bine decât lămpile cu incandescenţă.1.4 Lămpi cu vapori de sodiu Lămpile cu vapori de sodiu sînt indicate în mod special pentru iluminatul punţilor deschise şi a zonelor de încărcare. Aceste lămpi s unt de o construcţie 14 . deosebit de indicate sunt şi pentru compartimentele de maşini. echipat cu electrozi de aprindere şi de funcţionare şi având în interior mercur în stare lichidă. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune Acestea se caracterizează prin faptul că descărcarea electrică ce are loc la funcţionarea lor se produce în vapori de mercur la o presiune de câteva atmosfere.Fig. Temperatura mediului ambiant de lucru normal este de (-25) . lămpile sînt prevăzute cu soclu cu filet tip Edison sau cu soclu baionetă.3. 1.(fig.2. acolo unde înălţimea de suspendare a corpului de iluminat este mai mare decît cea normală.

dirijarea fluxului luminos în mod corespunzător pentru obţinerea repartiţiei spaţiale dorite. care posedînd o sursă de lumină. Culoarea luminii emise de aceste lămpi este roşie sau galbenă pe măsură ce presiunea vaporilor creşte. redstribuie în mod raţional fluxul luminos al acesteia. iar pe de altă parte efectului de luminiscenţă. 1. trebuie să asigure : .Lumina emisă de aceste lămpi se datoreşte pe de o parte radiaţiei termice. . Un corp de iluminat se compune dintr-un sistem optic şi o armătură. a sistemului optic şi a căilor de curent precum şi protejarea acestora împotriva deteriorărilor mecanice. pentru alimentare se utilizează transformatoare speciale cu caracteristică tensiune – curent pronunţat căzătoare. Corpurile de iluminat se pot clasifica după mai multe criterii şi anume : 15 . în sistemul optic intră toate elementele corpului de iluminat care modifică fluxul luminos al sursei.evacuarea căldurii produsă de lampă şi elementele auxiliare ale acesteia.3.similară cu a lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune. . în serie cu lampa se montează o rezistenţă ohmică. Uneori în acelaşi scop. .2. Armătura cuprinde ansamblul elementelor care asigură fixarea lămpii.Pentru limitarea curentului din momentul amorsării sau în timpul atingerii electrozilor de cărbune.Lămpile cu arc funcţionează atât în curent continuu cât şi în curent alternativ. In prezent se mai folosesc numai ca surse de lumină pentru proiectoare.realizarea unei protecţii antiexplozive pentru folosirea în încăperi care prezintă pericol de explozie. a murdăriei şi acţiunii fizico-chimice a mediului ambiant. Corpuri de iluminat navale Prin corp de iluminat se înţelege orice dispozitiv.5 Lămpi cu arc Lampa cu arc a fost prima sursă de lumină folosită la bord încă de la sfîrşitul secolului trecut. 1. Astfel. Orice corp de iluminat este destinat în primul rînd să facă o redistribuire a fluxului luminos al lămpii într-un mod cît mai corespunzător. . ajungind să fie în momentul sta bilizării curentului portocalie.realizarea unui grad de protecţie corespunzător împotriva pătrunderii prafului şi apei. Lampa cu vapori de sodiu se cuplează direct la reţea prin intermediul unui balast de limitare a curentului. deci căldurii pe care curentul o dezvoltă la parcurgerea învelişului de gaz dintre cei doi electrozi de cărbune.împiedicarea efectelor de orbire.

corpuri de iluminat pentru lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune etc. 1. sunt arătate curbele fotometrice reprezentative pentru clasificările făcute în funcţie de repartiţia fluxului luminos. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 40% şi maxim 90% . Fig.5. de serviciu. corpuri de iluminat cu repartiţie mixtă. la care fluxul luminos este emis în fiecare din cele două emisfere. corpuri de iluminat cu repartiţie indirectă la care fluxul luminos este emis în emisfera superioară şi reprezintă un procent de minim 90%. corpuri de iluminat cu gabarit redus. de producţie şi auxiliare. corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente tubulare. iar fluxul luminos în emisfera inferioară reprezintă un procent de minim 90% . c) după dimensiunile de gabarit — sunt corpuri de iluminat normale. 16 .5 Curbe fotometrice reprezentative ale corpurilor de iluminat In fig. corpurile de iluminat general se pot clasifica în :corpuri de iluminat cu repartiţie directă. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară. corpuri de iluminat local. în emisfera inferioară şi respectiv cea superioară fluxul reprezentînd procente de minim 40% şi respectiv maxim 60%.a) după destinaţie — sînt corpuri de iluminat pentru iluminatul general al compartimentelor de locuit. corpuri de iluminat speciale.corpuri de iluminat cu repartiţie semidire ctă. b) după felul sursei de lumină sunt: corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă. d) după caracterul repartizării fluxului luminos între emisfera supe rioară şi cea inferioară. care folosesc lămpi cu incandescenţă de orice dimensiuni. 1. la care sensul emisiunii este spre emisfera inferioară.

Printre principalele măsuri care trebuie luate în vederea asigurării unei construcţii şi tehnologii de execuţie corespunzătoare se menţionează : . asigurarea gradelor de protecţie corespunzătoare conform pre scripţiilor societăţilor de clasificare. 17 . ieşirea din soclu la cele cu soclu sistem baionetă. Din aceste puncte de vedere corpurile de iluminat se pot clasifica în : a) corpuri de iluminat fixate de perete denumite aplici . asigurarea protecţiei mecanice a globurilor de sticlă prin utilizarea de grătare de protecţie. mai puţin suple decît cele terestre şi care în general duc la creşterea dimensiunilor de gabarit şi a greutăţii. c) corpuri de iluminat fixate sub punte . rezistente la temperatură. utilizarea de dulii prevăzute cu dispozitive speciale care să împiedice autodeşurubarea lămpilor în cazul celor cu filet sau. Acestea din urmă uneori trebuie să primeze. Calităţile fotometrice ale unui corp de iluminat naval trebuie însă corelate cu cele de rezistenţă şi fiabilitate solicitate de condiţiile specifice existente la bordul navelor. Pentru ameliorarea acestor deficienţe este necesară utilizarea unor materale de calitate superioară. . la ulei şi combustibil.utilizarea de amortizoare în vederea protecţiei lămpilor împotriva şocurilor şi vibraţiilor. b) corpuri de iluminat fixate pe plafon. Ceea ce determină însă în cea mai mare măsură forma construc tivă a unui corp de iluminat sînt locul de amplasare şi particularităţile sistemului de fixare.Modul de repartiţie al fluxului luminos este determinat în primul rînd de forma constructivă a corpului de iluminat respectiv. .realizarea armăturilor corpurilor de iluminat din materiale rezistente la acţiunea apei de mare . Ea depinde însă în foarte mare măsură de forma reflectorului şi dispersorului şi de caracteristicile de reflexie şi refracţie ale acestora. denumite plafoniere .executarea globurilor şi lentilelor din sticlă termorezistentă. din care cauză sînt necesare unele concesii în special în privinţa formelor constructive. la umiditate.

.. la dispariţia iluminatului principal.4 Reţele de iluminat naval In functie de tipul şi destinaţia navei se pot utiliza urmatoarele sisteme de iluminat : Iluminatul principal (interior şi exterior) destinat iluminării compartimentelor. g) corpuri de iluminat destinate punţilor de încărcare. Fig. lanţ. este necesară prezenţa personalului de deservire. a cărui pornire automată de regulă se realizează după cel mult 7.1. mesele de navigaţie. Reţeaua iluminatului mare de avarie are aceeaşi tensiune ca şi cea a iluminatului principal. denumite lămpi de masă sau de birou ... f)corpuri de iluminat destinate a fi ţinute în mînă pe timpul folosirii. tub etc. emblemele şi firmele navelor. In cazul funcţionării normale a centralei electrice a navei din ta bloul principal de distribuţie primesc alimentare prin intermediul tabloului de avarie. punţilor deschise şi suprastructurilor. mesele de operaţii etc. denumite corpuri de iluminat portabile . Alimentarea ei se face de la diesel. spaţiilor de peste bord pentru lansarea bărcilor de salvare.d) corpuri de iluminat suspendate la extremitatea unui cablu. care nu se încadrează în nici una din categoriile menţionate mai sus întîlnite de obicei sub denumirea generală de corpuri de iluminat cu destinaţie specială. Iluminatul de avarie (mare şi mic) este destinat asigurării iluminării minime temporare. e) corpuri de iluminat destinate a fi folosite pe masă. în locurile în care.gencratorul de avarie prin tabloul de distribuţie de avarie. Reţeaua acestui sistem de iluminat se alimentează direct de la sursa principală de energie electrică. Proiector 1. prin intermediul tabloului principal de distribuţie sau prin tablouri auxiliare de distribuţie.10 secunde de la căderea tensiu nii de la barele tabloului principal de distribuţie. precum şi creării condiţiilor de evacuare sigură a oamenilor din compartimentele navei. denumite corpuri de iluminat suspendate .6. următorii consumatori din reţeaua iluminatului de avarie : 18 .

în rufuri. Iluminatul portativ.lampa pentru iluminatul girocompasuilui. Locurile pentru amplasarea corpurilor de iluminat din reţeaua iluminatului d e avarie precum şi condiţiile de utilizare a acestora sînt precizate în Regulile societăţilor de clasificare. spaţiile de peste bord în paralel cu lansarea la apă a bărcilor. transformatorul este încorporat în carcasa prizei. la scările de peste bord. Locurile de montare a prizelor sunt stabilite în Regulile Societăţii de Clasificare.D. de pe punţile bărcilor. Pe toate navele. Iluminatul festiv se foloseşte pentru iluminarea decorativă a navei în zilele de sărbătoare pe timp de noapte. din compartimentul maşini. Se foloseşte în completare la iluminatul general pe timpul executării diverselor lucrări de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor şi mecanismelor navei. la ieşirile din compartimentele maşini şi compartimentele căldurilor. pe scări.generatorului de avarie.proiectorul de navigaţie. în locuri greu accesibile. care constă dintr-un acumulator montat în tampon cu reţeaua. Corpurile de iluminat din reţeaua instalaţiei iluminatului mic de avarie se prevăd la ieşiri. Îîn acest din urmă caz. la posturile de comanda ale motoarelor principale. la T. scări. platforme. treceri. camera hărţilor. la mecanismele auxiliare de importanţă vitală. 19 . în compartimentul diesel. la tabloul principal de distribuţie şi la cel al instalaţiei electrice de propulsie. la tablourile de avarie. fie din reţeaua iluminatului principal. la posturile de comandă a instalaţiilor de stins incendiu. Prizele iluminatului portativ se pot alimenta fie centralizat de la unul sau două transformatoare coborâtoare de tensiune. Acest iluminat se alimentează în mod centralizat de la o baterie de acumulatoare.P. corpurile de iluminat din culuare. În ultimul timp pe scară largă se utilizează şi soluţia cu corpuri de iluminat prevăzute cu sursă proprie. în tunelele liniilor de arbori şi la ieşirile din acestea. . care stă în permanenţă la încărcare.felinarul de semnalizare pe timp de zi. timoneriei.felinarele de navigaţie. Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să fie suficient de mare pentru a se asigura alimentarea reţelei de iluminat de avarie timp de 3—36 h (în funcţie de tipul navei şi zona de navigaţie) în cazul în care nava este prevăzută cu dieselgenerator de avarie şi timp de 30 min cînd nava nu este prevăzută cu dieselgenerator de avarie. . . compartimente sociale (în care se pot aduna membrii echipajului sau pasagerii în diverse ocazii) la ieşirile din aceste încăperi. inclusiv pe cele echipate cu diese. Această reţea se alimentează la tensiunea de 12 sau 24 V în funcţie de gradul de pericol din punct de vedere a electrocutării pe care îl prezinttă locul de muncă. în cabina radio.lgenerator de avarie. la pupitrele de comandă. se prevede iluminat mic de avarie.

Luminile de navigaţie şi semnalizare trebuie să fie folosite de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui şi pe timp cu vizibilitate redusă. Acest iluminat se realizează cu corpuri de iluminat proprii. realizează iluminarea generală a compartimentului în ansamblu şi a diverselor suprafeţe de lucru din compartiment (când acestea există) suprafeţe pe care nu este necesară asigurarea unei iluminări suplimentare. precum şi în toate celelalte împrejurări în care această măsură este necesară. reguli care se regăsesc şi în prescripţiile Registrelor de clasificare a navelor. ele trebuie să fie de o construcţie deosebit de îngrijită în conformitate cu prescripţiile de construcţie şi verificare foarte severe. Componenţa lămpilor de navigaţie este prescrisă de „Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 1972. Aceste lumini sînt produse cu ajutorul unor corpuri de iluminat speciale cunoscute sub denumirea de felinare de navigaţie şi semnalizare. Iluminatul combinat cuprinde atit corpuri de iluminat local amplasate direct la locurile de muncă pentru iluminarea suprafeţelor de lucru cît şi corpuri de iluminat general care echilibrează distribuirea strălucirii în cîmpul de vedere şi care crează iluminarea necesară în toată încăperea. Avînd în vedere importanţa acestor felinare pentru asigurarea siguranţei navigaţiei pe mare. 20 . Există două moduri de amplasare a corpurilor de iluminat pentru realizarea iluminării cerute şi anume: amplasarea uniformă şi neuniformă. Acest gen de iluminat are avantajul că dă posibilitatea asigurării unui nivel ridicat de iluminare pe suprafeţele de lucru.1 Lumini de navigaţie şi semnalizare Luminile de navigaţie şi semnalizare se folosesc pentru evitarea abordajelor pe mare şi pentru transmiterea unor informaţii altor nave. 1. bătaia (distanţa pînă la care trebuie să fie vizibilă lumina) precum şi modul lor de amplasare la bord. sînt stabilite pentru fiecare tip de navă atît în convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. După apusul soarelui nu trebuie să se vadă nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile de navigaţie şi semnalizare şi care să poată stânjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghi corespunzătoare. Amplasarea uniformă a corpurilor de iluminat pe plafon se foloseşte acolo unde este necesară asigurarea unei distribuiri uniforme pe întreaga suprafaţă a încăperii. modul de distribuţie şi culoarea luminii. Ele se aprind la apusul soarelui. Iluminatul general.4. Iluminatul de camuflaj este destinat asigurării condiţiilor pentru executarea de lucrări pe punte noaptea fără demascarea obiectului. Numărul şi tipul acestora. la puteri ale instalaţiei de iluminat relativ mici. amplasarea fiecărui corp de iluminat se determină în funcţie de elementele amenajării din compartimentul respectiv sau a locurilor de muncă. În cazul utilizării celui de al doilea mod. cât şi în Regulile Registrelor de clasificare a navelor.Iluminatul de serviciu asigură iluminatul minim al încăperilor în cazurile în care nu este necesar iluminatul principal.

1. Pînă în prezent în România s-au fabricat felinare de navigaţie la EL-BA Timişoara. de regulă. De foarte mare importanţă pentru felinarele cu lumina colorată este şi puterea maximă a lămpii care se montează.5 Metode de calcul al iluminatului la bordul navelor Scopul principal al calculului iluminatului este acela de a determina numărul. De obicei. tipurile şi amplasarea corpurilor de iluminat în compartimentul respectiv în aşa fel încît să se obţină iluminarea cerută in planul util. felinarele de navigaţie se echipează cu lămpi cu incandescenţă. dă un semnal optic şi acustic. printre care cei mai obişnuiţi au fost firme din U. Aceasta se asigură fie printr-o construcţie specială care să permită reglarea înălţimii sursei de lumină (construcţie rar întîlnită). se execută de obicei din bronz sau alamă. conectarea şi controlul funcţionării felinarelor de navigaţie se face printr-un tablou sau panou special care.S. în caz de defectare a unuia din felinare sau a circuitului acestuia. România a aderat la „Convenţia referitoare la Regulamentul Internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare.P.Pentru obţinerea vizibilităţii (bătăii) necesare în conformitate cu modul prescris de distribuire a luminii. şi R. Materialul din care se fabrică lentila şi filtrul de lumină trebuie să fie de calitate superioară atît din punct de vedere al clarităţii.R. culoarea acestuia să se schimbe iar filtrul să coloreze lumina altfel decît cea necesară.Polonă.S. In afară de aceasta se mai urmăreşte şi îndeplinirea unor cerinţe ca: 21 . Corpul felinarelor. dar s-au mai importat şi de la diverşi furnizori străini. deoarece din cauza locului de amplasare (pe punţi dcschise) ele vin în permanenţă în contact cu apa de mare fiind din acest punct de vedere mult mai expuse decît celelalte corpuri de iluminat de pe navă. fiind prevăzute atît cu dulii baionetă (B22) cît şi cu dulii Edison (E 27) de execuţie specială (cu cric) care să împiedice autodeşurubarea lămpii din soclu. şi cu filltre de lumină pentru obţinerea culorilor corespunzătoare. ca o măsură de prevedere. În acelaşi scop este de asemenea necesar ca centrul sursei de lumină să fie aşezat în focarul lentilei. fie prin montarea numai acelor surse de lumină care au înălţimea corespunzătoare centrului focal al lentilei (înălţime prescrisă. deoarece culoarea filtrelor de lumină corespunde la aşa-zisă temperatură de culoare a filamentului (în cazul lămpilor cu incandescenţă). cit şi al rezistenţei la şocuri de temperatură. din cauza vibraţiilor şi şocurilor. fiind posibil ca la lămpile mai puternice. de către constructorul felinarului). spre exemplu : din verde în cenuşiu şi din roşu în roşu-galben. Alimentarea. felinarele de navigaţie se prevăd cu lentile Fresnel.

pentru compartimentele închise se consideră la 0. prin utilizarea unor ecrane de dispersie. Metoda coeficientului de utilizare Pentru simplificarea calculelor se consideră că toate sursele de iluminat sunt punctiforme. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului interior şi permite să se ţină cont şi de fluxul reflectat de plafon şi pereţi. portativ etc. Pentru iluiminarea suprafeţei de lucru denumită şi plan util. iar Φ fluxul unui izvor) se numeşte coeficient de utilizare şi se notează de obicei cu u.1. metoda puterii specifice. S — suprafaţa totală de lucru în plan orizontal. - Metodele de calcul al iluminatului depind de felul instalaţiei de iluminat. Raportul dintre fluxul util şi fluxul total al izvoarelor de iluminat n Φ (n fiind numărul de izvoare. adică la nivelul suprafeţelor meselor. adică u = Dar fluxul util se poate scrie : (1. denumit flux util. Acest lucru este valabil în general pentru cazurile în care raportul dintre diametrul sau cea mai mare dimensiune a sursei si distanţa până la planul util este mai mic de . Această condiţie este în general valabilă pe nave. care se asigură în special prin ampla sarea raţională a corpurilor de iluminat în interiorul compartimentului. metoda nu este aplicab ilă. metoda de calcul al iluminatului cu proiectoare. prin lallegerea corespunzătoare a tipului şi puterii izvorului luminos. pupitrelor etc. local. Pentru iluminatul exterior.14) unde Emed este valoarea iluminării medii a suprafeţei de lucru impusă de normative sau de registrul naval . Pentru prezentarea metodei este necesar sa se introducă noţiunea de coeficient de utilizare. Dintre metodele mai întîlnite se vor prezenta : metoda coeficientului de utilizare. se utilizează numai o parte din fluxul total emis de izvoarele de iluminat din încăpere.8 m de la paiol. metoda punct cu punct.5.13) 22 . 1. uniformitatea iluminării.- limitarea efectului de orbire care se obţine prin amplasarea co respunzătoare a corpurilor de iluminat. De regulă această suprafaţă. (1.

Fluxul luminos Φ care trece prin corpurile de iluminat se calculează cu formula : (1.16) Prin unmare se poate constata că cei doi coeficienţi de utilizare sînt legaţi prin relaţia : u = us η Plecînd de la formula : u= = (1.Din fluxul luminos emis de izvoarele de iluminat numai o parte cade pe suprafaţa utilă. adică us = (1.18) (1. adică Φ= = (1. formula se corectează prin introducerea unui coeficient numit coeficient de depreciere K care are valoare supraunitară. 23 . restul pierzîndu-se la trecerea prin corpul de iluminat şi prin reflexii multiple pe pereţi şi plafon. considerîndu-se că toate corpurile de iluminat sînt identice.17) se obţine valoarea fluxului dat de un corp de iluminat. murdăririi balonului.15) în care : η este randamentul unui corp de iluminat. această formulă nu este aplicabilă întrucît nu permite să se ţină cont de micşorarea în timp a fluxului luminos datorită : vola tilizării filamentului. Pentru aceasta.19) Practic însă.3. pereţilor şi plafonului. Coeficientul specific de utilizare us se defineşte în acest caz ca fiind raportul dintre fluxul util şi fluxul care trece prin corpurile de iluminat. Valorile coeficientului K sînt date în tabelul 1.

b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2.15 2 4 ori pe ori pe lună an 1.3 1. scame (compartimente caldarină.3 V a lo r ile c o e f ic ie n t u lu i d e d e p r e c ie r e K Caracteristicile şl denumirea Coeficient de compartimentelor şi punţilor depreciere K LI LF Compartimente de mare degajare de fum.5 m .3 3 ori pe an Uneori. Deoarece în formula (1.) Compartimente cu degajare medie de fum. 21 ) (1. compartimente de serviciu etc. Prin urmare. praf. compartimente de mecanisme auxiliare. Punţi deschise : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2.5 m . cabine.8 1.) : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2.5 1. (1. anexa I). praf.5 m . Compartimente cu degajare mică de fum.5 1. 2. care sunt : — se aleg din tabel Emin .Tabelul 1. introducînd aceste două corecţii se obţine : Φ= sau Φ= Această formulă sugerează etapele de calcul al iluminatului prin : metoda coeficientului de utilizare. notat în general cu Z. cambuze : a) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat de pînă la 2.3 1. ateliere. praf. Valorile acestui coeficient sînt date în tabelul 6.5 m.5 1. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2. 20 ) 24 .19) intră iluminarea medie este necesar ca aceasta să fie calculată în funcţie de iluminarea minimă înmulţită cu un coeficient numit coeficient de uniformitate mediu. K ş i Z .4. b) la o înălţime de amplasare a corpului de iluminat mai mare de 2.5 m. cabine de locuit. scame (magazie de cabluri etc.3 Perioadele Ia care se curăţă lămpile 4 4 ori pe ori pe lună lună 1.15 3 3 ori pe ori pe lună lună 1.7 1. scame (compartimente de masini .5 1.5 m.0 1.minim. în norme nu este menţionata iluminarea medie ci minimă (v.

40 1.N.40 1. Iluminarea minimă cerută în compartimentele navei este reglementată în R.35 1.Valorile coeficientului de uniformitate mediu-minim Z Tabel 1.0 2. sau cunoscindu-se Φ se calculează n.90 1. Apoi se amplasează corpurile de iluminat cit mai uniform.4.30 1. în acest fel us şi sau u pot f i determinate din tabelul conceput pentru fiecare tip de corp de iluminat in parte . în continuare se va prezenta pe scurt posibilitatea alegerii din tabele a mărimilor din membrul drept al formulei (1.3 -se alege tipul corpurilor de iluminat ce urmează a fi ampla sate în compartimentul respectiv.6 1.70 2.9 2. semidirectă sau uniform dispersată Z=1 la aceleaşi valori ale raportului L/hc 25 . iluminat exterior 1.2 1. Determinarea coeficientului de uniformitate mediu-minim Z .2 1.R. Determinarea iluminării minime . tipul iluminatului şi tipul sursei de iluminat. Prin urmare pentru alegerea iluminării minime este necesar să se cunoască destinaţia compartimentului.6 1. Pentru determinarea valorii coeficientului Z cu o bună aproximaţie se poate folosi tabelul 6. — modul de distribuţie al fluxului luminos în spaţiul dat de corpurile de iluminat .2 1. Pentru corpurile de iluminat cu lumină indirectă.21). sînt menţionate în anexa I.4 Repartiţia aparatelor de iluminat Pe un singur Pe rind cu vîrfurile Tipul aparatului de iluminat distanţa L. Normele de iluminat cuprinse în R. — alegîndu-se n se calculează Φ. pătratului între cu latura L aparatele de iluminat Pe vîrfurile triunghiului echilateral cu latura L = Raportul L/h Cu distribuţie concentrată cu oglinzi Cu distribuţie modic. emailate Cu distribuţie largă Cu distribuţie largă.15 1. astfel încît relaţia să fie satisfăcută acoperitor.R. în care : L este distanţa dintre corpurile de iluminat şi — h c — înălţimea pînă la planul d e iluminat. Acest coeficient depinde de o serie de factori ca : — coeficienţii d e reflexie ai pereţilor şi tavanului . — raportul L/hc .N.65 1.

în metri . — raportul dintre lungimea şi lăţimea compartimentului.Determinarea coefic ientului de depreciere K. coeficienţii de reflexie ai plafonului. Valorile acestui coeficient se pot determina din tabelul 1. b — lăţimea compartimentului. hc — înălţimea de calcul. — suprafaţa încăperii S . pereţilor şi paiolului : .5 Valorile coeficienţilor dc reflexie Valoarea coeficientului de reflexie. Indice le de local se calculează cu formula : i= în care : a este lungimea compartimentului.3 în funcţie de condiţiile concrete respective. Valoarea coeficientului de utilizare depinde de următorii factori : — randamentul şi curba fotometrică a corpului de iluminat . . Determinarea coeficie ntului de utilizare. Pentru compartimentele cu lungimea a care depăşeşte lăţimea b de 3. Coeficientul de utilizare creşte la scăderea înălţimii de calcul . Valorile medii ale coeficienţilor de reflexie ai materialelor utilizate pe navă sunt date în tabelul 1. indicele de local se calculează cu formula : i= 26 . Coeficientul de utilizare se micşorează odată cu creşterea acestui raport .5. — înălţimea de calcul h c a corpului de iluminat (distanţa pe verticală dintre corpul de iluminat şi planul de iluminat).15 5 – 10 20—40 10 10 Valoarea de calcul 70 70 50 10 10 30 10 10 Material Vopsea albă Vopsea galbenă Vopsea gri Linoleum Sorturi închise de lemn Sorturi deschise de lemn Covoare închise la culoare Draperii închise la culoare Pentru comoditatea luării în consideraţie a formei şi dimensiunilor compartimentului se introduce noţiunea de indice de local. în metri . Tabe lul 1.5 ori şi mai mult. Coeficientul de utilizare creşte odată cu creşterea suprafeţei încăperii . în metri. % Valoarea medie 65—75 69—77 40 – 55 10 . .

Calculul iluminatului general uniform cu ajutorul acestei metode se recomandă pentru majoritatea compartimentelor navei. =50%. Iluminarea medie cerută de norme este E=100 Ix. Înălţimea de calcul este de 2. Metoda puterii specifice Puterea specifică p este raportul dintre puterea instalată a lămpii şi mărimea suprafeţei iluminate. de iluminarea normată în plan orizontal şi de suprafaţa 27 . iar coeficientul de itumînare mediu.6 sau mai mare de 3.5. In acest fel.2 m iar tensiunea de alimentare de 220 V. cunoscind toate mărimile din membrul drept al formulei se poate determina fluxul necesar al corpului de iluminat. Cu formula (1. fiecare corp de iluminat având fluxul luminos Φ =700 lm. sau dacă sunt disponibile numai anumite corpuri de iluminat de flux cunoscut re zultă numărul necesar de corpuri din formula n= E xe mp lu d e c a lc u l. deoarece in calcul s-a luat iluminarea medie.Dacă in urma calculului se obţine pentru indicele de local o valoare mai mică de 0. de tip CC—755.22) se determină indicele de local: n= Ţinind cont de culorile şi materialul pereţilor se determină (vezi tabelul 1.5) coeficienţii de reflexie ai pereţilor şi plafonului: =70%. 1. Să se calculele numărul de corpuri de iluminat necesare pentru iluminarea unei cabine cu suprafaţa S = a b = = 4*2.0 atunci se iau in consideraţie aceste valori limită.27. avind practic orice suprafaţă (la creşterea suprafeţei precizia de calcul creşte). de înălţimea de amplasare a corpului deasupra suprafeţei de lucru.72 Coeficientul de depreciere s-a luat egal cu 1.3). sau pentru unele lămpi poate fi determinat coeficientul de utilizare.23) se determină numărul total de corpuri de iluminat: n= =1.3 (din tabelul 1. =30%. Din tabele se determină prin interpolare coeficientul de utilizare u = 0. Cu ajutorul formulei (6. Pentru iluminarea cabinei se utilizează corpuri de iluminat de tip CC755 fiecare avind patru lămpi fluorescente te de dte 15 W.2.5 = l0 m2 .minim s-a luat egal ca unitatea. Prin urmare. din cataloagele de corpuri de iluminat. Prin urmare se vor instala două corpuri de iluminat. Principiul metodei constă în aceea că în funcţie de tipul corpului de iluminat ales.

de iluminarea E şi de coeficientul de Valorile puterii specifice pentru aceleaşi corpuri de iluminat. K şi Kx — valorile coeficienţilor de depreciere.2*10 = 122 W şi numărul lămpilor n= Avînd în vedere că în fiecare corp de iluminat se amplasează cite patru lămpi. O bună precizie de calcul se obţine în acel caz în care distanţa de la corpul de iluminat la suprafaţa de iluminat este de cel puţin cinci ori mai mare decît dimensiunea cea mai mare a corpului de iluminat cînd punctul este depărtat de suprafeţele reflectorizante şi cind corpurile de iluminat au o lumină directă sau semidirectă.5.2 W/m2 . Din anexa II se determină pentru corpul de iluminat tip CC-755 puterea specifică p= 12. de coeficienţii de reflexie : depreciere K. Exemplu de calcul. dar cu alţi parametri ai lămpii sau a i coeficientului de depreciere pot fi determinate cu formulele : Px= P'x= (1. orizontal si oblic. rezultă că sînt necesare două corpuri de iluminat tip CC-755. Prin urmare rezultă puterea totală a lămpilor P = 12.26) în care : px şi p'x . Datele iniţiale sînt aceleaşi din exemplul anterior în care se utilizează metoda coeficientului de utilizare. 1. . şi — valorile fluxurilor luminoase.un punct dat al suprafeţei de iluminat amplasat în orice plan : vertical.25) (1. Metoda punct cu punct Metoda punct cu punct dă posibilitatea să se determine iluminarea într.sînt valorile puterilor specifice în ambele cazuri. Cunoscînd suprafaţa compartimentului S şi puterea lămpii din corp Pe se obţine numărul de corpuri de iluminat cu formula: n= (1.3. Pe în W.24) în cape p se dă în W/m2 . În anexa II se dau mărimile puterii specifice pentru diferite corpuri în funcţie de suprafaţa iluminată S. 28 . şi . S în m2 . de înălţimea de calcul h C .compartimentului din anexa II a—k se determină valoarea puterii specifice p.

Aceste curbe sînt obţinute pentru diferite plane. pentru obţinerea în punctul dat a unei iluminări reale E.3 pentru corpurile de iluminat cu lumină semidirectă. celelalte mărimi fiind prezentate anterior. Iluminarea Σe se determină pentru fiecare corp de iluminat în parte din curbele izolux ale acestuia. dar de regulă se dau în special pentru planul orizontal.9. punctul de calcul se găseşte lingă perete sau pentru cazul în care corpurile de iluminat sînt prea depărtate. 29 . In acest caz iluminarea totală dată de corpurile de iluminat în punctul respectiv se notează cu Ʃ e. Un exemplu de asemenea curbe este cel din fig. între limitele 1. pentru cazul în care suprafeţele sînt bune reflectorizante. In acest fel.25—1.Presupunem că punctul respectiv este iluminat de cîteva corpuri de iluminat.05 pentru corpurile de iluminat cu lumină directă şi pentru cazul in care punctul de calcul este departe de pereţii camerei. Influenţa corpurilor de iluminat îndepărtate şi a refle xiei luminii se introduce prin coeficientul μ. cum este compartimentul de maşini. în fiecare corp de iluminat trebuie să fie introdusă o lampă cu fluxul luminos Φ= (1.27) unde n este numărul de lămpi în corpul iluminat. ţinînd cont şi de coeficientul de depreciere K. iar in fiecare corp este am plasată convenţional o lampă avînd fluxul luminos de 1000 Im.d fiind distanţa pe orizontală între punct şi piciorul perpendicularei care cade din centrul corpului de iluminat. Mărimea coeficientului fi este cuprinsă între limitele 1—1. iar hc fiind înălţimea de calcul. a căror amplasare este cunoscută.28) Această metodă este aplicabilă pentru calculul iluminatului local şi exterior şi de asemenea pentru compartimente de dimensiuni mari. Cunoscînd fluxul unei lămpi din interiorul corpului de iluminat se determină iluminarea reală cu formula : E= (1. 1.

7. d2III = 1. d4I = 1.h=2.0 . d3III = 1.8 . d2II= 1. 6.8 . =0. Punctele 1-4 sunt punctele în care se verifică iluminarea. =0. In prealabil se consideră că iluminarea se asigură cu ajutorul a patru tuburi fluorescente de cile 15 W fiecare.8. Pentru aceasta se determină distanţele dintre aceste puncte şi picioarele perpendicularelor din centrele luminoase fata de iluminat: d1I = 1. Să se calculeze iluminatul cabinei căpitanului care are următoarele date: S=4*3 m2 .5 . 1.25. d3II =1. Curbe izolux (exemplu) Exemplu de calcul. =0. d3I = 1.5 .25. incluse în patru corpuri de iluminat de tip CC775.8.8 m de la paiol).5m. d4IV = 0. d3IV = 1. Cu ajutorul acestor valori d şi a valorii k c utilizînd curbele izolux spaţiale ale corpurilor de iluminat tip CC-775 (fig.8 .Fig.5 înălţimea dc calcul este hc=h—0.0 .5 . d4II =2. d4III = 2.8 = 1. amplasate după planul din fig. d2IV = 2.25.25.9. d1III = 1.7 m. d1II = 1. d2I = 2. (planul util este la 0.5.0.10. 1. K =1.11) se determină iluminările convenţionale in punctele respective : 30 .0. d1IV = 1.

Valorile reale ale iluminărilor în punctele 1-4 se determină cu formula (1. şi prin urmare alegerea corpurilor de iluminat este corectă.28) pentru u =1. ∑e2 = 5 + 30 + 30 + 5 = 70 lx. ∑ e4 = 17 + 5 + 9 + 55 =86 lx. 31 . ∑e3 = 30 + 30 + 12 + 12 = 84 lx . După calcularea iluminări în punctele 1-4 se calculează iluminarea medie în cabină cu ajutorul formulei: In acest fel se constată că iluminarea medie este mai mare decît cea stabilită prin norme. E3 =187 lx. adică Emed = 187 Ix > Enorm = 150 lx.∑e1 = 24 + 24 + 24 + 24 = 96 lx . E4 =192 lx.2 E2 =157 lx.

6 CERINŢE ALE REGISTRULUI NAVAL ROMÂN PRIVIND ILUMINATUL ELECTRIC LA NAVE 1.Dacă E ed < Enorm se măreşte numărul de corpuri de iluminat. locurile şi spaţiile.1.2 Corpurile de iluminat. 1.2 ALIMENTAREA CIRCUITELOR ILUMINATULUI PRINCIPAL 1.6.5 Lămpile de iluminat exterior trebuie montate astfel încât să nu producă dificultăţi la conducerea navei în timpul nopţii. de asemenea. 1. instalate în încăperile şi în spaţiile unde este posibilă deteriorarea globurilor. încît să fie exclusă încălzirea cablurilor şi a materialelor din apro piere pînă la temperatura care depăşeşte pe cea admisibilă. care nu asigură continuitatea iluminării la variaţiile de tensiune prevăzute in tabelul 2.6.1In toate încăperile. în afara circuitelor terminale de ilu minat.1.6. 1. 1.6. De la tablourile de iluminat principal.1.1.6.25 kW şi radiatoare electrice de cabină cu un curent nominal pînă la 10 A. destinate numai pentru acest scop. şi lămpi cu incandes cenţă. 1.6 In încăperile şi spaţiile iluminate cu lămpi cu descărcare cu gaze. se pot alimenta dispozitive de acţionare electrică de mică importanţă cu o putere pînă la 0. 1. comanda mecanismelor şi instalaţiilor. 1.6.4 In încăperile sau în locurile iluminate cu tuburi fluorescente.6.6. pentru condiţii de locuit şi evacuare a pasagerilor şi a echipajului.1.3 Instalarea corpurilor de iluminat trebuie să se facă astfel.1.6. 32 . etanşe la gaze sau cu corpuri de iluminat în execuţie antiexplozivă montate în interiorul încăperii. a căror iluminare este importantă pentru siguranţa navigaţiei. trebuie să se ia măsuri pentru înlăturarea efectului stroboscopic.3 trebuie să se prevadă. păstrîndu-se uniformitatea amplasării lor şi se reia calculul. în care se află părţi vizibile de mecanisme în rotaţie.6. trebuie să fie protejate cu grătare de protecţie.1 CERINŢE GENERALE 1. trebuie să fie montate lămpi de iluminat fixe alimentate de la sursa principală de energie electrică.1 Tablourile de distribuţie ale iluminatului principal trebuie să fie alimentate prin circuite de alimentare separate.1.2.7 Incăperile de acumulatoare şi alte încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie iluminate cu corpuri de iluminai normale dinspre încăperile învecinate care nu prezintă pericol de explozie prin deschideri acoperite cu sticlă.1. 1.

încît incendiul dintr-o zonă să nu deterioreze circuitele care alimentează iluminatul din alte zone.2. scărilor.6.4 Corpurile de iluminat local în încăperile de locuit. 1. iluminatul fiecărei zone trebuie să fie alimentat de la două circuite dc alimentare.6. Numărul surselor de iluminare care se alimentează de la circuitele finale trebuie să fie astfel încât încărcarea pe circuit să nu depăşească valorile menţionate în tabelul 6. curentul însumat în sarcină al consumatorilor cuplaţi nu trebuie să depăşească 80% din curentul nominal al dispozitivului de protecţie.6.6. schelelor şi trecerilor care duc la puntea bărcilor trebuie să fie alimentat cel puţin prin două circuite independente. În cazul cînd se folosesc bare secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la secţii diferite.2.2.3 Iluminatul coridoarelor.5 Dacă nava este împărţită în zone principale de protecţie împotriva incendiilor. iar pe navele de pasageri şi iluminatul saloanelor.6.2 Dispozitivele de protecţie ale circuitelor terminale de iluminat din încăperile de locuit şi spaţiile sociale trebuie să se calculeze pentru un curent nominal de cel mult 16 A.crt. încît să fie asigurată o uniformitate cît mai marc a iluminării.2. In cazul cînd se folosesc bare 33 ..2. Pe navele de marfă. 1.un circuit de alimentare separat. 1. Aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la tablouri de grup diferite. compartimentelor de maşini. Tabelul 1. precum şi prizele de curent trebuie să fie alimentate de la tabloul de ilu minat printr. 1 2 3 plnâ la 50 V tic la 51 V la 120 V dc la 121 V la 250 V Curentul maxim al circuitelor de iluminat [A] 10 14 24 Ventilatoarele de cabină şi alţi consumatori de mică putere pot fi alimentaţi de la circuitele terminale de iluminat. avînd corpurile de iluminat aşezate astfel. Circuitele pentru instalaţia dc ilumi nat trebuie să fie montate astfel. cu instalaţii electrice de putere mică.1 Tensiune Nr. independente de circuitele de alimentare care alimentează iluminatul altor zone protejate împotriva incendiilor.1. să se facă pe un singur circuit de la tabloul de gr up sau direct de la tabloul principal de distribuţie.2. tunelurilor liniilor de axe. se permite ca alimentarea iluminării încăperilor enumerate mai sus. aparatelor de măsură pentru nivelul apei in căldări. altul decît circuitul de alimentare a corpurilor pentru iluminatul general. în afara compartimentelor de maşini.

Pe acest tablou. în încăperile în care sînt amplasate sursele de avarie pentru energia electrică şi/sau transformatoarele ilumina tului de avarie (dacă există).3. 1.6. Iluminatul căilor de evacuare a oamenilor din încăperi la puntea bărcilor trebuie să fie cel puţin 0. trebuie să se prevadă un sistem de semnalizare optică a prezenţei tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat.3 Corpurile de iluminat de la iluminatul principal se pot utiliza ca iluminat de avarie dacă ele pot obţine alimentarea şi de la sursele de energie de avarie.6.6 Fiecare corp de iluminat din iluminatul de avarie şi corpurile de iluminat combinate (conţinînd becuri pentru iluminatul normal şi de avarie) vor fi marcate cu culoarea roşie. corpurile de iluminat ale iluminatului de avarie cu becuri cu incandescenţă se pot combina cu lămpi luminiscente.6.2. 1. în acest caz se cere să existe o semnalizare luminoasă pentru existenţa tensiunii în circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat magaziile.3 ILUMINATUL DE AVARIE 1. 1.3.3. 1.3. să nu se defecteze instalaţia iluminatului principal. Se admite ca iluminatul de la corpurile de iluminat de avarie din încăperea de maşini să fie de 5% din iluminatul de la cel principal dacă se prevăd prize alimentate de reţeaua de iluminat de avarie.3. instalaţia iluminatului de avarie să nu iasă din funcţiune.6.7 Corpurile de iluminat fixe.6.2 Pentru a obţine iluminatul cerut. în afară de siguranţe şi întrerupătoare.secţionate la tabloul principal de distribuţie aceste circuite trebuie să primească alimentarea de la diferite secţii ale barelor. La navele cu instalaţie electrică de putere mică se admite ca alimentarea lămpilor de iluminat magazii să se facă de la tabloul de distribuţie montat în timonerie. 34 .4 Reţeaua iluminatului de avarie trebuie astfel executată. trebuie să fie alimentate de la un tablou de distribuţie special.6. a locurilor şi spaţiilor de la iluminatul de avarie trebuie să fie de cel puţin 10% din iluminatul tolal al iluminatului principal.6 Instalaţia iluminatului principal trebuie executată astfel încît în caz de incendiu sau altă avarie în încăperile în care sînt amplasate sursele principale de erergic electrică şi/sau transformatoarele de iluminat principal (dacă există).2 Lx. 1. 1. 1. încît în caz de incendiu sau alte cazuri de avarie.1 Iluminarea diferitelor încăperi.2.6. din magaziile de mărfuri.3. 1.5 In scopul iluminatului de avarie se pot utiliza corpurile staţionare separate cu acumulatori încorporaţi şi cu reîncărcarea lor auto mată de la reţeaua iluminatului de bază cu comutare prin releu.6.6.

4.6. în condiţii normale. trebuie protejate. 6 A precum şi corpuri de iluminat la tensiune nepericuloasă.1 Prizele de curent pentru iluminatul portativ trebuie să fie instalate cel puţin în următoarele puncte: .6.4. 1. care indică tensiunea. trebuie prevăzute inscripţii de avertizare.5. În încăperile de locuit şi de serviciu uscatle se admite folosirea întrerupătoarelor monopolare in circuitele care deconectează cor puri de iluminat separate sau grupe de corpuri deiluminat cu un curent nominal de max.6.6. 1.6. 1. din timonerie sau de la un alt post de cart permanent de pe puntea superioară.5.6 PRIZELE DE CURENT PENTRU ILUMINATUL PORTATIV 1. 1. 1. sînt corpuri de iluminat ale iluminatului principal.1 pe punte.6. Dispozitivul de descărcare trebuie executat in aşa fel.5 μF şi mai mult trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de descărcare.1 Bobinele de şoc. 1.5. încît la 1 min după deconectarea condensatorului. 1.3 Intrerupătoarele circuitelor de ilu minat ale staţiilor de stingere a incendiilor trebuie să se monteze în exteriorul acestor încăperi. trebuie să se utilizeze întrerupătoarele bipolare. Iluminatul de avarie din timonerie trebuie să fie dotat cu întrerupător.6.4.4 ÎNTRERUPĂTOARELE DIN CIRCUITELE DE ILUMINAT 1. 35 .4. trebuie să fie protejate priu carcase metalice legate eficient la părnînt. 1.6.3 Bobinele de şoc şi transformatoarele cu o mare reactanţă inductivă trebuie să fie instalate cît mai aproape de corpul de iluminat pentru care sunt destinate.4 La dispozitivele de iluminat fluorescent. tensiunea la bornele lui să nu depăşească 50 V.6.6.4 Intrerupătoarele lămpilor de iluminat din spatele tablourilor de distribuţie liber aşezate trebuie să fie montate la fiecare intrare în spaţiul din spatele tabloului.4.5.2 Condensatoarele cu o capacitate de 0. Se admite utilizarea în trerupătoarelor locale în circuitele corpurilor de iluminat ale iluminatului de avarie care.1 În toate circuitele de iluminat. Toate piesele acestor corpuri de iluminat. alimentate cu o tensiune de peste 250 V.6. în apropierea vinciului de ancoră.6. condensatoarele şi celelalte armături ale corpurilor de iluminat fluorescent.5 In reţelele iluminatului de avarie nu trebuie utilizate întrerupătoare locale ale corpurilor de iluminat. 1. se va prevedea un dispozitiv de deconectare centralizată.2 Pentru corpurile de iluminat staţionare ale instalaţiei de iluminat exterior.6.6.5 CORPURI DE ILUMINAT 1.1.

.9 tunelul arborelui port-elice. Aceste condiţii nu se referă la navele a căror reţea de iluminat are o tensiune mai mică de 30 V.6 compartimentele de maşini.6. . felinarele din borduri şi de pupa. instalate pe punţi deschise. iar normele iluminatului general + local la nivelul suprafeţelor de lucru.6. Normele menţionate în tabelul 1. .13 zona lochului şi al sondei ultrason. 1.8 încăperile electrice speciale. . 1. .7 spatele tabloului principal de distribuţie.6.6. în încăperile închise ale separatoarelor de ulei şi combustibil şi în locurile în care se cer numai echipamente în execuţie antiexplozivă.8.6.4 încăperea instalaţiei de cîrmă (guvernare). .2 pentru iluminatul general se referă la un nivel de 800 mm deasupra paiolului încăperii.6. . .2 încăperea girocompasului.12 zona de amplasare a vinciurilor. . 1. de asemenea. alimentate cu tensiuni diferite.6.2 Prizele de curent.5 încăperea agregatului de avarie. nave de pescuit. .3 Prizele pentru iluminatul portativ şi pentru alţi consumatori de energie electrică. .1 Tabloul felinarelor de navigaţie va alimenta prin circuite separate felinarele de catarg. .6.11 cabina radio. 1. trebuie să fie montate cu cupla în jos.6. 1. ş i felinarele 36 .10 timonerie.3 încăperea convertizoarelor instalaţiei radio.4 Nu se vor instala prize de curent în încăperile de maşini aproape de paiol.6. nave pilot şi alte nave cu destinaţie specială.14 încăperile instalaţiilor centralizate de ventilaţie şi de aer condiţionat.8 FELINARELE DE NAVIGAŢIE 1. trebuie să aibă o construcţie care să excludă posibilitatea introducerii fişelor pentru a anumită tensiune la o priză cu o tensiune mai mare.7 ILUMINAREA Iluminarea anumitor încăperi şi spaţii nu trebuie să fie mai mică decît valorile date în tabelul 1. iar pe remorchere.6.2. .

Se admite instalarea dispozitivelor de comandă a felinarelor de navigaţie într.6.un pupitru aşezat în timonerie.1 din partea B-III „Mijloace de semnalizare" a Regulilor pentru echipamente conforme convenţiei.8. 1.4 Circuitele de alimentare a felinarelor de navigaţie trebuie executate după un sistem cu doi conductori. prin tabloul de distribuţie de avarie (dacă există). astfel: . nu trebuie să depăşească 3% din tensiunea nominală.7 La felinarele de navigaţie. Alimentarea semnalizării acustice trebuie să se facă de la o altă sursă sau de la alt circuit decât sursa sau circuitul de alimentare a tabloului felinarelor de navigaţie sau de la o baterie dc acumulatoare. de la cel mai apropiat tablou de grup care nu primeşte alimentarea de la tabloul de distribuţie de avarie.6.3 Felinarele de navigaţie trebuie să fie conectate la reţeaua de alimentare. 1. ale navelor maritime.6 Pe lîngă semnalizarea cerută la 1. 37 .8.8.1 printr.2 Tabloul felinarelor de navigaţie se va alimenta prin două circuite de alimentare.8.8. printr-un cablu flexibil cu fişă.6. montat pe tabloul felinarelor de navigaţie.6.8.6. 1. încît ieşirea sa din funcţiune să nu provoace deconectarea felinarului de na vigaţie.un circuit de alimentare de la tabloul principal de distribuţie. pe fiecare circuit trebuie prevăzut un întrerupător bipolar.5 Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie să fie protejat pe ambii conductori şi prevăzut cu un indicator optic automat al funcţionării felinarelor de navigaţie conform cerinţelor capitolului — „Mijloace de semnalizare". Pentru navele la care sursa principală de energie este bateria de acumulatoare şi la care tabloul principal de distribuţie este montat în timonerie. .6. 1.2 printr-un al doilea circuit de alimentare. conectat în circuitul felinarului de navigaţie. trebuie să se utilizeze dulii şi lămpi care corespund cu cerinţele părţii „Mijloace de semnalizare".3 se va prevedea şi o semnalizare acustică care să acţioneze automat în cazul ieşirii din furicţiune a oricărui felinar de navigaţie cu întrerupălorul în poziţia „CONECTAT". Căderea de tensiune pe elementul indicatorului.8. 1. 1. Indicatorul vizual trebuie executat şi montat astfel.4. se admite ca dispozitivele pentru comanda felinarelor de navigaţie să se monteze direct pe tabloul principal de distribuţie.instalate permanent enumerate în tabelul 2.

scări. nivelul punţii sondei ultrason. precum şi ale flanşelor de racordare şi altele Trecerile pe punţi. Incăperea şi suprafeţele Iluminarea (Lx) Iluminat Iluminat cu lampi fluorescent cu incandescenţă general general General general + local + local 100 150 100 75 75 200 150 50 50 75 1 2 3 4 5 6 7 Iluminat general la nivelul punţii Mesele de lucru în cabina radio Camera hărţilor Iluminat general la nivelul punţii Mese de hărţi Timonerie Iluminat general la nivelul punţii Iluminat general la nivelul punţii Compartimentul Suprafeţele instalaţiilor maşini.Suprafeţele lagărelor rile lanţului arborilor. puţu.2 Nr. crt. ale pu.Locurile dc comandă a pitrelor şi posturilor mecanismelor prinde manevră şi de cipale control din încăperea Treceri intre căldări. Încăperile de distribuţie şi ale tablourilor de pupitrelor de comandă distribuţie. pa.m. platautomatizate şi ale forme ş. girocompasuriior Frontul căldărilor Camera Iluminat general la acumulatoarelor nivelul punţii Turnurile liniei de ar.Tabelul 1.Iluminat general la bori.Iluminat general la sarele şi zonele dc nivelul punţii amplasare a bărcilor şi plutelor de salvare Cabina radio 200 150 100 100 150 150 75 75 75 30 100 75 75 75 50 75 - 75 50 20 50 50 20 38 .d.a.6. instalaţiilor mecanisme. puţurile locului.

b) nu au nici o influenţă. b) interior.Spaţii in afara bordu. 2: c. Metoda coeficientului de utilizare este aplicabilă pentru calculul iluminatului: a) exterior.În apropierea liniei de 5 lui in zona de plutire corespunzătoare coborirc a bărcilor şi încărcăturii maxime plutelor de salvare TEST DE AUTOEVALUARE 1. 8 LUCRARE DE VERIFICARE Descrieţi aprinderea şi funcţionarea lămpilor fluorescente tubulare. RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. c) o influenţă mare. c) cu proiectoare. 2. 39 . d) au influenţă numai dacă tensiunea scade sub 150 V. d) local. Asupra lămpilor cu incandescenţă. variaţiile de tensiune au: a) o influenţă mică.

2. . Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului 2.7.1.2. Semnalizări reductor MP 2. de la postul local aflat în compartimentul maşini (C.4. Dispozitivul de comandă pneumatică 2. Lansarea motorului principal 2. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2. precum şi măsurile ca re trebuie luate.2.1.2. Funcţionarea motorului 2.de a explica semnificaţia şi importanţa semnalizărilor ce pot să apară. Semnalizări MP.1. Instalaţia pneumatică 2.de a descrie studenţilor instalaţiile componente a două dintre tipurile de motoare de utilizate la propulsia navelor. cuplarea reductorului şi oprirea motorului.1. Instalaţia de telecomandă.M.1.lansarea motorului. .5.6.1. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a 2.2.3.de a defini rolul şi importanţa fiecărei instalaţii . Oprirea motorului 2.reglarea turaţiei.9. 2 INSTALAŢII DE TELECOMANDĂ. treapta I 2. Pregătirea pentru lansare 2.2.2.2.5.1. în situaţii speciale.2. Anularea protecţiei 2.de a descrie ordinea operaţiunilor care trebuie efectuate la pregătirea pentru lansarea. 40 . protecţie şi semnalizări realizează comanda şi supravegherea motorului principal de la distanţă (timonerie) sau. funcţionarea. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă 2.3.4. . Instalaţia de telecomandă asigură: . Subtelegraf MP OBIECTIVE .1.Unitatea de învăţare nr.1.1. PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTORUL PRINCIPAL CUPRINS 2. Cuplarea reductorului 2.6.4.1.8. Motor principal de propulsie ALCO 2.1. Instalaţia electrică de forţă 2.).2. Motor principal de propulsie MAN 2.

oprirea motorului; inversarea sensului de rotaţie al arborelui portelice; semnalizarea depăşirii parametrilor nominali; protecţia motorului la apariţia unor avarii care pot pune în pericol funcţionarea acestuia. Diversitatea instalaţiilor de telecomandă, protecţie şi semnalizări existente este creată de diferite firme constructoare care realizează motoare de propulsie pentru nave. Principiile după care sunt construite şi scopul, fiind comun pentru toate variantele. În cele ce urmează se prezintă două variante de instalaţii de telecomandă, protecţie şi semnalizări realizate pentru motorul de propulsie de tip ALCO (licenţă S.U.A.), 3280 CP, 1000 rot/min, cuplat cu axul portelice printr-un reductor inversor cu raportul de transmisie i = 5 şi pentru motorul de propulsie de tip MAN (licenţă Germană), 8440 CP, 430 rot/min, cuplat cu arborele portelice printr-un reductor nereversibil cu raportul de transmisie i = 2.

-

2.1. Motor principal de propulsie ALCO
2.1.1. Instalaţia pneumatică Instalaţia pneumatică pentru comanda motorului principal este prezentată în figura 2.1. Se prezintă, în continuare, elementele schemei pneumatice şi rolul lor funcţional pentru telecomanda motorului principal. Dispozitiv pneumo-electric PN-1. Este folosit pentru comanda pneumatică locală şi de la distanţă (timonerie) a turaţiei motorului principal şi a reductorului. Acest dispozitiv realizează următoarele funcţiuni: - comandă reglarea turaţiei motorului; - blochează protecţia şi semnalizarea pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pentru mersul ―înainte‖ (poziţia manetei la limita extremă pentru a obţine turaţia maximă); - realizează telecomanda reductorului inversor, cu posibilitatea de blocaj pentru interzicerea mersului în alt sens decât cel comandat; - interzice lansarea motorului cu reductorul cuplat. Pentru a realiza aceste funcţiuni, dispozitivul PN-1 este echipat cu un reductor de presiune acţionat de maneta dispozitivului folosită pentru accelerarea sau decelerarea motorului. Pe poziţia ―STOP‖ presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero şi pe măsură ce se deplasează maneta din această poziţie presiunea creşte în limitele 0 – 3,2 bar. Această presiune este transmisă printr-un sistem de valvule la regulatorul de turaţie al motorului realizându-se accelerarea acestuia la creşterea presiunii şi decelerarea la scăderea presiunii atunci când maneta se deplasează spre poziţia ―STOP‖. Pentru regimul de suprasarcină, valabil numai pe poziţiile ―ÎNAINTE‖, maneta se împinge în poziţia extremă. Pe această poziţie este blocată acţiunea protecţiei şi

41

presiunea aerului de comandă, la ieşire, creşte peste valoarea nominală, până la 3,4– 3,8 bar.

Fig. 2.1. – Schema instalaţiei pneumatice pentru telecomanda motorului principal

Mişcările manetei se transmit mecanic unui ax cu came care acţionează patru ordine realizând: semnalizarea poziţiilor, STOP, ÎNAINTE, ÎNAPOI; indicarea locului

42

de unde se comandă, LOCAL sau DISTANŢĂ; interzicerea lansării motorului cu reductorul cuplat. Ordinea de închidere a contactelor microîntrerupătoarelor în funcţie de poziţiile manetei dispozitivului PN-1 este prezentată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
MICROÎNTRERUPÃTOA RE II III IV SupraProt. ÎNAINTE ÎNAPOI sarcină Relansare I

Poziţia manetei PN-1

Suprasarcină Atenţie suprasarcină 100 % 80 % . . . Atenţie cuplare Reductor necuplat STOP Reductor necuplat Atenţie cuplare 10 % . . . . 100 % ÎNAINTE ÎNAPOI

x x x x . . . x

x

x x x . . . . x

Comutator pneumatic b5 – cu două poziţii: LOCAL (L) şi DISTANŢĂ (D). Acest comutator permite trecerea aerului care comandă regulatorul de turaţie al motorului de la postul de comandă locală sau de la postul de comandă de la distanţă (timonerie). În construcţia lui are înglobate microîntrerupătoare prin care se semnalizează în punctele de comandă locul din care se efectuează comanda motorului. Electromagnetul s2 – este inclus în regulatorul de turaţie. La alimentarea acestui electromagnet se descarcă uleiul din cilindrul de forţă al regulatorului de turaţie aducând cremalierele pompelor de injecţie în poziţia de debit nul şi motorul se opreşte. Comanda de acţionare a electromagnetului s2 se dă în una din următoarele situaţii: - manual, prin apăsarea butonului STOP, atunci când se comandă oprirea voită a motorului; - automat, când apare una din situaţiile: a) întreruperea funcţionării exhaustoarelor de gaze; b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta a II-a (1, 35 bar);

43

La anularea presiunii aerului de comandă. sub acţiunea căreia motorul este accelerat uşor. 5 bar).c) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a (0. electrovalvula s4 deschide circuitul care permite trecerea aerului de comandă de la electrovalvula s3 iar electrovalvula s5 închide circuitul. s5. Când se comandă întreruperea alimentării electrovalvulei s3 se închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie. regulatorul de turaţie menţine turaţia motorului corespunzătoare mersului în gol. Acest lucru este necesar pe durata cuplării reductorului pentru a prelua sarcina. precum şi la trecerea bruscă de pe poziţiile ÎNAINTE pe poziţiile ÎNAPOI. . Întreruperea alimentării electrovalvulei s3 urmată de trecerea motorului la turaţia de relanti se realizează în următoarele situaţii: . La lansarea motorului se alimentează electrovalvula şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic şi aceasta execută rotirea motorului principal. electrovalvula s3 este alimentată şi deschide circuitul de aer de la unul din posturile de comandă la regulatorul de turaţie. Reductorul de presiune montat pe acest circuit asigură o presiune de cca. 31 – pentru comanda sertarului distribuitor în vederea cuplării reductorului pentru mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI. Electrovalvulele s4. după cum este alimentată 44 .manual prin aducerea manetei de comandă PN – 1 pe poziţia STOP. Electrovalvulele 30. Electrovalvula s5 permite trecerea aerului pe un alt circuit. care execută cuplarea reductorului. După confirmarea cuplării reductorului se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. 0. Motorul urmăreşte comenzile de accelerare sau decelerare date din postul de comandă. s5 – prin intermediul lor se realizează o uşoară accelerare a motorului în momentul cuplării reductorului. În funcţionare normală. Electrovalvula s3 – în timpul funcţionării motorului. treapta a II-a (810 C). b) temperatura uleiului de ungere a motorului principal a ajuns la limita maximă. Electrovalvula s4 blochează circuitul aerului de comandă şi deschide o nouă cale care permite trecerea aerului de la electrovalvula s5. Asemenea situaţii pot apare la trecerea bruscă de pe poziţia STOP pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI.6 bar. În aceste situaţii electrovalvula s3 întrerupe transmiterea aerului de comandă până la trecerea regimului tranzitoriu dat de timpul necesar pentru umplerea cilindrilor de forţă. peste turaţia de mers în gol. d) maneta de comandă (PN-1) s-a trecut pe poziţia ÎNAINTE sau ÎNAPOI dar nu s-a confirmat cuplarea reductorului. Când se comandă ÎNAINTE sau ÎNAPOI pe poziţia manetei ―ATENŢIE CUPLARE‖ se alimentează electrovalvulele s4. treapta a II-a (920 C). Electrovalvula s1 – comandă circuitul de aer pentru alimentarea demarorului pneumatic. c) temperatura uleiului de ungere în lagărul axial al reductorului a ajuns la limita maximă (800 C). s5 şi se revine la situaţia normală. Aerul de comandă are circuitul deschis spre regulatorul de turaţie.automat când apare una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului a ajuns la limita maximă.

electrovalvula 30 sau 31. Pornirea şi oprirea este comandată de contactele releului 2 d8. m4 n1. se instalează în postul de comandă de la distanţă (timonerie).3. protecţie şi semnalizări pe trei circuite: A-B.. b3 – buton pentru comanda pregătirii pentru lansare. – relee pentru pregătirea lansării. Figura 2. protecţie şi semnalizări motor principal.2. Se pune în funcţiune prin închiderea contactului releului 2 d8 şi se opreşte la întreruperea alimentării releului 2 d8. electroventilatoare exhaustoare de gaze din carterul motorului. prezentate în schema 2 din figura 2. Sunt alimentate în curent continuu la 24V. Un comutator se află la postul de comandă local iar al doilea. 2. Se montează atât la postul local de comandă cât şi la postul de comandă de la distanţă. Funcţionează fără întrerupere pe toată durata de funcţionare a motorului. se prezintă instalaţia electrică pentru telecomandă. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate releele 2d1. conţine 9 scheme care grupează elementele după rolul lor funcţional. schema 1 din figura 2. 2d2.1.2. Instalaţia electrică de forţă În figura 2. de exemplu de la postul local la distanţă.1.2. În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. 2d6 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 din cele două posturi de comandă sunt fixate pe poziţia DISTANŢĂ. 2d8 La transferul comenzii. Stabilirea electrovalvulei care este alimentată se face prin deplasarea corespunzătoare a manetei PN-1 din postul de comandă. similar cu primul. 2d7. sunt: 2d0 – releu pentru cuplarea tensiunii de alimentare a schemei de comandă. 2d5 – relee alimentate atunci când comutatoarele b5 de la postul local şi din timonerie sunt pe poziţia LOCAL. n2 – – 45 . 2d5 şi 2d2. 2d1.2. Instalaţia de forţă. b5 – comutator pentru stabilirea locului de unde se dau comenzile: LOCAL sau DISTANŢĂ. conţine următoarele elemente: m1 m2 – – motor de acţionare a pompei de preungere. Pe timpul funcţionării motorului.2. Pregătirea pentru lansare Principalele elemente ale schemei electrice de pregătire pentru lansare. Punerea sub tensiune a schemei de comandă se face prin contactul releului 2 d8. 2. Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. 2d8a. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. m3. motor de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. C-D şi E-F. 2d6. traductoarele de presiune comandă pornirea la scăderea presiunii până la o valoare minimă şi oprirea la atingerea valorii maxime a presiunii. redresoare pentru alimentarea exhaustoarelor de gaze şi pentru alimentarea schemei de comandă.

Prin închiderea întrerupătorului b0 se aplică tensiunea de alimentare pentru schema electrică de telecomandă.2. 2d6. Pornirea instalaţiei pentru pregătirea lansării se execută prin apăsarea pe butonul b3.La transferul comenzii.2 se deschide contactul 5d4 (2-4) şi se întrerupe alimentarea releului 2d7 iar prin închiderea contactului 5d4 (3-5) se menţine alimentarea releului 2d8a. 46 . Alarma sonoră încetează atunci când şi la postul local de comandă se comută comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. 2d6 nu mai sunt în concordanţă fiind alimentate rele ele 2d1. După trecerea regimului tranzitoriu de pregătire a lansării se stabileşte presiunea uleiului de ungere şi se închid contactele din circuitul releului 5d2. Prin închiderea contactelor releului 2d8 sunt puse în funcţiune pompele de preungere şi electroventilatoarele exhaustoare de gaze prezentate în schema 1 din figura 2. de exemplu de la postul local la distanţă. (schema 5). În această situaţie intră în funcţiune alarma sonoră care semnalizează această situaţie în cele două puncte de comandă. 2d5 şi 2d2. Se închide contactul 2d7 (6-7) şi este alimentat releul 2d8a care la rândul său închide contactul 2d8a (6-7) prin care este alimentat releul 2d8. În schema 2 din figura 2.2. În prima fază. se pune comutatorul b5 din timonerie pe poziţia DISTANŢĂ (D) şi ca urmare perechile de relee: 2d1. după încetarea apăsării pe butonul b3. Este alimentat releul 5d2 şi prin deschiderea contactului 5d2 (5-6) se întrerupe alimentarea releului 5d4. închide contactul 5d4 (2-4) şi deschide contactul 5d4 (3-5). la aplicarea tensiunii este alimentat releul 5d4 (schema 5) care în schema 2 din figura 2. Este alimentat releul 2d7 care prin închiderea contactului 2d7 (9-11) şi prin contactul închis 5d4 (2-4) realizează circuitul de automenţinere a alimentării releului 2d7.

47

48

49

50 .

51 .

52 .

53 .

protecţie şi semnalizări M.54 Fig.P. 8) SEMNALIZARE LA PANOUL LOCAL M.P.2. 2.Instalaţia telecomandă.. .

55 .

1. 2. Presiunea aerului de comandă a acceleraţiei este zero. . 4d6. dispozitivul de comandă PN-1 este pe poziţia STOP. Se consideră că lansarea motorului se face din postul de comandă local (comutatoarele b5 sunt fixate pe poziţia LOCAL). Când motorul porneşte. Lansarea motorului principal Principalele elemente ale schemei electrice de lansare a motorului principal sunt prezentate în schema 3 din figura 2.4. în urma efectuării operaţiunii de pregătire a lansării sunt alimentate contactoarele 1C1 – 1C4. . Cuplarea reductorului După pornirea motorului cu turaţia de mers în gol este necesar să se menţină o anumită perioadă în acest regim pentru încălzirea motorului înaintea cuplării sarcinii. releele 4d4. este închis contactul microîntrerupătorului IV care permite efectuarea lansării. Maneta dispozitivului de comandă PN-1 este fixată pe poziţia STOP.închide contactul 3d1 (2-4) prin care se alimentează electrovalvula s1 şi se deschide circuitul de aer spre demarorul pneumatic. Demarorul roteşte motorul pentru pornire.5. 5 secunde după încetarea alimentării acestui releu.2. Principalele elemente ale schemei de cuplare a reductorului sunt prezentate în schema 3 din figura 2.se închide contactul 3d1 (6-8) (schema 5) şi este alimentat releul 5d5 care prin închiderea contactului 5d5 (1-3) blochează acţiunea protecţiei şi îşi menţine acest contact închis cca. Este alimentat releul 3d1 care realizează: . Demarorul funcţionează cât timp se menţine apăsarea pe butonul b1.1.se deschide contactul 3d1 (3-5) din circuitul releului 5d3 de oprire voită a motorului. conform tabelului 2. 56 . La încetarea apăsării pe butonul b1 se întrerupe circuitul de alimentare a electrovalvulei s1 şi a releului 5d5.2.2.1. La terminarea operaţiunii de lansare motorul funcţionează cu turaţia de mers în gol (relanti). Pe această poziţie. De asemenea. 4d10 (schema 4) sunt alimentate şi contactele acestora din circuitul releului 5d1 sunt închise. Prin contactul 1C1 (2-4) este alimentat releul 3d8 şi acesta închide contactele 3d8 (7-6) pregătind circuitul de lansare şi 3d8 (9-11) (schema 6) prin care alimentează lămpile 6h9 în timonerie şi 7h3 în PSCM şi se semnalizează ―Comanda posibilă‖. Pentru valori normale ale temperaturilor apei de răcire şi uleiului de ungere contactele traductoarelor sunt închise. De asemenea se închide contactul 3d1 (3-5) restabilind posibilitatea de oprire voită a motorului. încetează apăsarea pe butonul b1. Se închide circuitul de aer spre demaror şi prin deschiderea cu întârziere a contactului 5d5 (1-3) se restabileşte acţiunea protecţiei. Lansarea motorului se execută prin apăsarea butonului b1. Ca urmare acest releu este alimentat şi menţine închis contactul 5d1 (1-3) din circuitul electrovalvulelor de cuplare a reductorului 30 şi 31.

. Este alimentat releul 3d4 şi prin acţionarea contactelor sale execută: . De asemenea. Este alimentat releul 3d6 care realizează: .închide contactul 4d12 (7-6) (schema 8) şi la postul local se aprinde lampa 8h1. REDUCTOR CUPLAT ÎNAINTE. conform tabelului 2. interzicând o nouă pornire cu reductorul cuplat. se închide contactul microîntrerupătorului I şi se stabileşte circuitul de alimentare pentru releul 3d2 care execută: . 5d1 (1-3) se stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei 30.închide contactul 3d2 (10-12) (schema 5) şi pe durata cuplării reductorului sunt alimentate electrovalvulele s4. se face prin împingerea manetei dispozitivului de comandă PN-1 pe poziţia ATENŢIE CUPLARE. Electrovalvula 30 permite trecerea uleiului spre cilindrul de forţă care urmează să execute cuplarea reductorului pentru mers ÎNAINTE. . Releul 3d7. În continuare aerul de comandă pentru modificarea turaţiei va fi dat de deplasarea manetei dispozitivului de comandă PN-1. 15 secunde.deschide contactul 3d6 (1-4) şi întrerupe alimentarea electrovalvulei 30.deschide contactul 3d4 (3-5) din circuitul releului de pornire 3d1 interzicând o nouă comandă de pornire atâta timp cât reductorul este cuplat.6 bar. de exemplu pentru mersul ÎNAINTE. Prin circuitul creat de electrovalvulele s4. COMANDA POSIBILÃ.deschide contactul 4d12 (1-4) din circuitul releului 3d1. ceea ce permite o uşoară accelerare a motorului pe durata cuplării.. cu temporizare cca. Se închide circuitul de aer realizat pe durata cuplării şi se reface circuitul PN-1-s3-s4 – regulator de turaţie. necesară pentru preluarea sarcinii. s5 trece aer spre regulatorul de turaţie la presiunea de cca.se închide contactul 3d4 (2-4) (schema 6) prin care se alimentează lampa de semnalizare 6h5 din timonerie. . s5. REDUCTOR CUPLAT. 57 .1. . .deschide contactul 3d4 (7-9) (schema 5) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor s4. 3d6 (1-4). 0. Realizarea presiunii normale de cuplare a reductorului pentru mers ÎNAINTE este sesizată de traductorul de presiune care închide contactul din circuitul releului 3d4.Cuplarea reductorului. . s5.închide contactul 3d2 (2-4) şi prin contactele închise 5d4 (7-9).închide contactul 3d2 (6-8) care pregăteşte circuitul de acţionare la terminarea cuplării. Sertarul rămâne blocat în poziţia extremă şi presiunea în cilindrul de forţă se menţine constantă.deschide contactul 4d12 (11-8) (schema 6) şi în timonerie se stinge lampa de semnalizare 6h9. Corespunzător acestei poziţii. . După efectuarea cuplării sertarul distribuitor se blochează la limita extremă şi închide contactul microîntrerupătorului ÎNAINTE.închide contactul 3d6 (6-7) şi alimentează releul 3d7. deschide contactul 3d7 (1-4) şi întrerupe alimentarea releului 3d6. după cuplarea reductorului se închide contactul b6 (schema 4) stabilind circuitul de alimentare al releului 4d12 care execută: .

ALARMA MP .închide contactul 5d3 (1-3) şi este alimentat releul 5d6. după care se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ.1. 5 bar.1. turaţia scade la valoarea de relanti. valabil numai pentru mersul ÎNAINTE se împinge maneta dispozitivului de comandă PN-1 până la limita extremă. Avertizarea sonoră intră în funcţiune şi avertizează în cele două puncte de comandă că s-a solicitat schimbarea punctului de comandă.8. Presiunea aerului de comandă variază în limitele 0 – 3.ulei ungere motor principal. se aduce maneta dispozitivului de comandă pe poziţia zero.1. 2.6. prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă se măreşte presiunea aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi se obţine sporirea vitezei motorului care prin intermediul reductorului antrenează axul portelice. Presiunea aerului de comandă creşte până la 3. obţinându-se creşterea turaţiei de la valoarea de relanti la valoarea nominală. La oprirea motorului se micşorează treptat presiunea uleiului de ungere şi schema de protecţie acţionează similar cu situaţiile de avarie.2. . Funcţionarea motorului În continuare. STOP. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul 5d3 care realizează: . Atunci când şi în celălalt post de comandă se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ avertizarea sonoră încetează şi în continuare comanda turaţiei motorului se execută de la distanţă (timonerie). 58 . 2. Dacă pe timpul funcţionării se doreşte schimbarea punctului de comandă. 8 bar. . Prin această operaţiune se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. Pentru a opri semnalizarea acestei situaţii ca o avarie. . Pentru oprirea voită se apasă pe butonul b2.închide contactul 5d6 (schema 9) şi blochează alarma sonoră.7.apă răcire motor principal.ulei reductor.închide contactul 5d3 (5-7) şi se alimentează electromagnetul s2 care acţionează asupra cremalierei pompelor de injecţie aducându-le în poziţia de debit nul. şi turaţia motorului creşte peste valoarea nominală.închide contactul 5d3 (9-11) şi întrucât este închis şi contactul 3d1 (3-5) se realizează un circuit de autoalimentare a releului 5d3 la întreruperea apăsării pe butonul b2.2. Protecţia şi semnalizarea funcţionării motorului Prin circuitele de protecţie şi semnalizare se urmăresc: a) valorile temperaturilor pentru: . .deschide contactul 5d6 (1-4) (schema 6) şi întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare 6h1. releul 5d6 prin contactele sale execută: . Oprirea motorului Elementele schemei electrice care realizează oprirea motorului sunt prezentate în schema 5 din figura 2. Pentru regimul de suprasarcină.

. 4d7. intră în funcţiune la deschiderea unui circuit sau mai multor circuite. . Semnalizare. În funcţie de gradul avariei. Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d3. Instalaţia electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în schema 4. Se deschide contactul traductorului din circuitul releului 4d1 şi se întrerupe alimentarea acestuia. La apariţia uneia sau mai multe din defecţiunile corespunzătoare treptei I de protecţie. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. În situaţia normală toate circuitele controlate sunt închise şi alarma sonoră nu funcţionează.. treapta I.punerea în funcţiune a alarmei sonore în PSCM. c) temperatura uleiului de ungere a MP a crescut până la valoarea maximă. b) valorile presiunilor pentru: .ulei ungere reductor. 8h4 ―Tmax ulei MP tr.ulei lagăr axial. e) Presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. 4d5. releele respective întrerup circuitele şi pun în funcţiune semnalul sonor.I. Treapta I. 6h3 ―Alarmă reductor‖.I. treapta I. treapta I. Traductorul de temperatură deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d5.2. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d9. ..la postul de comandă de la distanţă (schema 6) se aprind lămpile de semnalizare: 6h1 ―Alarmă MP‖.‖. treapta I.ulei ungere motor principal. treapta I. 4d8. postul local de comandă şi postul de comandă de la distanţă – Alarma sonoră. Traductorul deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului 4d7. din cele controlate. 4d9. Treapta a II-a.ulei comandă reductor. Semnalizare şi reducerea automată a turaţiei la valoarea de relanti Treapta a II-a funcţionează la apariţia unor defecţiuni sau mai multor defecţiuni din cele menţionate mai jos: 59 . 4d3. d) presiunea uleiului de comandă a reductorului a scăzut la valoarea minimă. se execută: . prezentată în schema 9 din figura 1. . f) temperatura uleiului de ungere a reductorului a crescut peste limita normală. Prin întreruperea alimentării releelor 4d1. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d8.‖.la postul de comandă locală (schema 8) se aprind lămpile de semnalizare: 8h2 ―Tmax apă răcire MP tr. b) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) presiunea uleiului de ungere a motorului principal a scăzut până la valoarea minimă.

treapta a II-a. Se deschide contactul 5d4 (7-9) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulelor 30 şi 31.II‖ şi 8h5 ―Tmax ulei MP tr. treapta a II-a. Prin întreruperea alimentării acestor relee se realizează întreruperea alimentării releului 5d2 (schema 5). Prin întreruperea alimentării unuia sau mai multe din releele 4d4.a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă. decuplarea reductorului. la postul local de comandă se aprind lămpile de semnalizare 8h3 ―Tmax apă MP tr. 60 . Traductorul de temperatură deschide contactul şi întrerupe alimentarea releului 4d4. treapta a II-a. Releul 5d4 fiind alimentat realizează: oprirea motorului. b) presiunea uleiului de ungere a reductorului a scăzut la valoarea minimă. 4d6. Electrovalvula închide circuitul aerului de comandă spre regulatorul de turaţie şi la presiunea zero a aerului de comandă turaţia motorului se reduce până la valoarea de relanti. Temporizarea este necesară pentru ca acţiunea să se producă numai în situaţiile în care cauza se menţine o anumită durată. prin contactele releelor 4d2 şi 4d11 se semnalizează la posturile de comandă de la distanţă şi local această avarie: la punctul de comandă local se aprinde lampa de semnalizare 8h7 ―Pmin ulei MP tr. Se deschide contactul 5d4 (3-5) şi se întrerupe alimentarea releelor 2d8a şi 2d8. treapta a II-a. la postul de comandă de la distanţă se aprind lămpile de semnalizare 6h2 ―Avarie MP‖ şi 6h4 ―Avarie reductor‖.II‖. Se închide contactul 5d4 (6-8) prin care se alimentează electromagnetul s2 de aducere a cremalierei pompelor de injecţie în poziţie de debit nul şi motorul se opreşte. c) temperatura uleiului de ungere a MP a ajuns la valoarea maximă. se deschid contactele acestor relee din circuitele controlate de alarma sonoră (schema 9) şi alarma sonoră intră în funcţiune. b) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă admisă. Se deschid contactele releului 2d8 şi se întrerupe funcţionarea instalaţiilor de forţă (schema 1) În acelaşi timp. 4d10 se execută: deschiderea contactelor acestor relee din circuitul releului 5d1 şi întreruperea alimentării acestui releu. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d10. Treapta a III-a. Cu temporizare se închide contactul 5d2 (5-6) şi se alimentează releul 5d4. Ca rezultat se deschide contactul 5d1 (9-11) şi se întrerupe alimentarea electrovalvulei s3. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d2. Traductorul de presiune întrerupe alimentarea releului 4d11.II‖. Semnalizare şi oprirea motorului Treapta a III-a funcţionează la apariţia uneia din situaţiile posibile: a) presiunea uleiului de ungere a MP a scăzut la valoarea minimă. Traductorul de temperatură întrerupe alimentarea releului 4d6. încetarea funcţionării pompelor de preungere şi electrovent ilatoarelor exhaustoare de gaz.

poziţie care coincide cu cea de la timonerie. – la mersul ÎNAINTE sau ÎNAPOI după terminarea cuplării se închide contactul b6. Solicitarea se face prin fixarea comutatorului b5 de la timonerie pe poziţia DISTANŢĂ. comanda se execută de la postul local şi de la timonerie se solicită transferul comenzii la distanţă. Semnalizarea sonoră intermitentă încetează atunci când la postul local se pune comutatorul b5 pe poziţia DISTANŢĂ. De exemplu. c) semnalizarea în situaţia în care de la unul din posturile de comandă se solicită schimbarea punctului de comandă.la punctul de comandă de la distanţă se aprind lămpile 6h2‖Avarie MP‖ şi 6h4‖Avarie reductor‖ funcţionează alarma sonoră la toate posturile de comandă. Contactul de ieşire al acestui bloc se închide şi se deschide cu intermitenţă şi în acelaşi mod va funcţiona şi releul 7d2. b) semnalizarea locului de unde se comandă. În această situaţ ie sunt alimentate releele 2d1 – 2d6 şi în schema 7 din figura 2. pentru o nouă pornire se efectuează toate manevrele prezentate pentru pornirea normală a motorului. 61 . este alimentat releul 4d12 şi prin închiderea contactului 4d12 (6-7) se aprinde lampa 8h1‖Reductor cuplat‖. Contactele releului 7d2 pun în funcţiune alarma sonoră intermitentă la postul de comandă locală şi la postul de comandă de la distanţă. la PSCM prin aprinderea lămpilor de semnalizare 7h1 LOCAL sau 7h2 DISTANŢĂ. cum sunt: a) semnalizarea cuplării reductorului – la mersul ÎNAINTE după terminarea cuplări reductorului se alimentează releul 3d4 şi prin închiderea contactului 3d4 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h5‖Reductor cuplat înainte‖. În afara semnalizărilor pentru situaţii de avarie. – la mersul ÎNAPOI după terminarea cuplării reductorului se alimentează releul 3d5 şi prin închiderea contactului 3d5 (2-4) se aprinde lampa de semnalizare 6h6‖Reductor cuplat înapoi‖. Semnalizarea locului din care se efectuează comanda se face: la postul local prin aprinderea lămpilor de semnalizare 8h10 LOCAL sau 8h9 DISTANŢĂ.2 se închide contactul 2d1 (14-16) şi se deschide contactul 2d6 (5-6). După înlăturarea cauzelor. la postul de comandă de la distanţă prin aprinderea lămpilor de semnalizare 6h7 LOCAL sau 6h8 DISTANŢĂ. Atunci când poziţiile comutatoarelor b5 coincid la postul local şi la distanţă sunt alimentate releele 2d1 şi 2d5 când se execută comanda din postul local sau releele 2d2 şi 2d6 dacă comanda se execută de la distanţă. schema mai conţine semnalizări care în funcţionarea normală a motorului indică anumite stări. Prin contactele închise 2d1 (14-16) şi 2d5 (5-6) se alimentează releul 7d1 care prin închiderea contactului 7d1 (6-7) alimentează blocul de pâlpâire.

Pe timpul apăsării butonului b4 acţiunea protecţiei este anulată.2 planşe. protecţie şi semnalizări prezentată corespunde unui compartiment maşini cu două motoare de propulsie de tip MAN: motorul principal babord (MP-Bb) şi motorul principal tribord (MP-Tb). protecţie şi semnalizări este împărţită în mai multe scheme care reprezintă anumite funcţiuni numerotate în ordine. La întreruperea voită a motorului. Pe durata apăsării pe butonul de anulare a protecţiei se realizează: – închiderea contactului b4 (6-8) prin care se menţine alimentarea releului 5d2 interzicând posibilitatea de oprire automată a motorului indiferent de situaţia contactelor schemei de protecţie din circuitul său.3 planşe. Semnalizări reductor.9. Semnalizări motor principal treapta I . Pentru anularea protecţiei se apasă pe butonul b4 (schema 5). – se deschide contactul b4 (7-9) din circuitul releului 3d6. prin apăsarea pe butonul b2. 2. Pentru uşurinţa înţelegerii şi a simbolizării aparatelor electrice cât şi pentru a păstra sistemul de notare folosit în documentaţia navei. motor principal . De asemenea se blochează acţiunea de protecţie a releului 5d1. Motor principal de propulsie MAN Instalaţia de telecomandă.3 planşe.1. astfel: 1. iar instalaţiile de semnalizare şi protecţie fiind identice. Semnalizări şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a .1. 3.2 planşe. O asemenea situaţie poate apare uneori şi la pornire. Pentru blocarea alarmei false acţionează. releul 5d6 şi prin contactele sale se întrerupe semnalizarea. La încetarea apăsării schema revine în poziţia avută înainte de apăsarea pe acest buton. Schema electrică de alimentare şi modulul de alarmă sunt comune pentru cele două motoare. 4.2.7. – se închide contactul b4 (2-4)2耀are scurtcircuitează contactul 3d8 (6-7) din circuitul releului 3d1. dacă timpul de întârziere la deschidere al contactului 5d5 (1-3) care blochează acţiunea protecţiei la pornire nu este suficient pentru ca presiunile uleiului de ungere pentru motor şi reductor să ajungă la valori peste limitele minime corespunzătoare treptei a II-a. Anularea protecţiei În anumite situaţii este necesară anularea protecţiei pentru a împiedica scoaterea motorului din funcţiune. instalaţia electrică de telecomandă. 2. – se deschide contactul b4 (3-5) (schema 5) şi se interzice posibilitatea de alimentare a electromagnetului de oprire s2. se prezintă complet instalaţia pentru motorul babord şi pentru ambele motoare în situaţiile când schemele sunt comune.. aşa cum s-a prezentat la subcapitolul 2. Instalaţia electrică de alimentare . 62 . scăderea presiunilor uleiului de ungere ar urma să pună în funcţiune schema de protecţie şi semnalizare. 2.şi modulul de alarmă .d) blocare alarme false.

buton de anulare a protecţie Maneta de comandă a dispozitivului asigură manevra unei valvule notată în schema instalaţiei pneumatice cu L 125. Pe durata deplasării din B în C se introduce aer de lansare în cilindrii motorului şi motorul este rotit pentru pornire. În continuare. Fig. obţinându-se la capătul cursei. pentru releul do din schema 2 care are un contact normal deschis în schema 1.Dispozitiv de comandă 1.3. Dispozitivul de comandă pneumatică Lansarea motorului se realizează prin introducerea aerului din buteliile de lansare în cilindrii motorului. Poziţia A corespunde situaţiei STOP motor principal. aprinderea combustibilului asigură mişcarea. întrerupătoare) sunt notate cu numărul coloanei pe care se află. În punctul E pornirea s-a terminat şi se întrerupe aerul de lansare.44 precizându-se că se află în schema 1 pe coloana 44. 2. siguranţe. – în schema 1 contactul este notat cu 2 do şi se înţelege că acest contact aparţine releului do din schema 2. Dispozitivul pneumo-electric de comandă de la distanţă este prezentat în figura 2. ventil de reglare fină pentru limitarea umplerii. turaţia maximă a motorului la mers 63 . Continuând deplasarea manetei de comandă.2. începând cu poziţia D se introduce şi combustibil în cilindri. notaţiile sunt: – în schema 2 contactul normal deschis al releului do este notat 1. în G. 6. Punerea în funcţiune a motorului principal se realizează prin deplasarea manetei de comandă într-un sens sau altul corespunzător mersului ÎNAINTE sau ÎNAPOI al motorului. Subtelegraf motor principal . Atunci când contactele unui releu dintr-o schemă sunt folosite în altă schemă. ventil principal de comandă (valvula L125). Când motorul a atins turaţia de aprindere.1. aer de comandă pentru limitarea umplerii. 4.2. Deplasarea din A până în B corespunde lansării motorului pentru mers ÎNAINTE. traductoare. Pentru fiecare schemă electrică aparţinând unui domeniu s-a început numerotarea coloanelor de la zero iar aparatele electrice (relee. se deplasează maneta de comandă pe domeniul F. De exemplu.4 planşe. 3. buton manevră rapidă. 5.3 . 2. 65-70 rot/min. buton oprire de avarie. pentru creşterea turaţiei.5. s-au adaptat notaţii corespunzătoare pentru identificare.

. în funcţie de poziţia manetei dispozitivului de comandă. În mod normal alimentarea se face din T. Schema electrică a instalaţiei de telecomandă.2. Alimentarea cu 3 x 220 V.M.D. poziţia STOP. se aduce maneta de comandă în poziţia ASTOP şi motorul se opreşte. În figura 2. reversare şi pornire fără combustibil. În poziţia K se obţine turaţia maximă la mersul ÎNAPOI.4 Diagrama de funcţiuni pentru ventilul de comandă L 125 1. protecţie şi semnalizări este prezentată în figura 2. Deplasarea manetei de comandă din A în H fixează lansarea motorului pentru mersul ÎNAPOI şi în continuare se parcurg aceleaşi etape ca în cazul prezentat pentru mersul înainte. ca şi în cazul motorului ALCO. 3. 64 . Valvula L 125 alimentată la presiunea de 7 bar. 50 Hz.2. În cazul defectării comenzii de la distanţă sau a automatizării este prevăzută şi posibilitatea funcţionării în regim de avarie. pentru turaţia minimă 130 rot/min.4. 2.P.5.D.. Fig. prin fixarea comutatorului b03 pe poziţia 1.). Pentru inversarea sensului de rotaţie a arborelui portelice.P. terminarea pornirii. În acest regim comanda motorului se execută de la postul local aflat pe motor. antrenat de motor prin intermediul reductorului nereversibil. Variaţia turaţiei motorului MAN. . se face pe două circuite: unul din tabloul principal de distribuţie (T.D.A.S. Instalaţia electrică de alimentare şi modulul de alarmă Elementele instalaţiilor de supraveghere. pornire cu combustibil. pentru turaţia maximă 450 rot/min.2.C. Instalaţia electrică de alimentare T.C. 2.A. 4.2 bar.ÎNAINTE.0. climatizat.) şi al doilea din tabloul de distribuţie la avarie (T. semnalizare şi protecţie a motoarelor principale sunt montate în tabloul de semnalizări şi alarmă maşini (TSAM) dispus într-un compartiment P. asigură: . şi modulul de alarmă sunt prezentate în schema 1 din figura 2. izolat de zgomotul şi temperaturile excesive din compartimentul maşini.5. se obţine prin modificarea presiunii aerului de comandă care se aplică regulatorului de turaţie al motorului.4 se prezinta dagrama de functiuni pentru ventilul L125 manevrat prin deplasarea manetei dispozitivului de comandă.7 bar.

S. Circuitele de semnalizare şi protecţie sunt alimentate cu 24 V curent continuu obţinut de la redresorul format din transformatorul trifazat şi puntea redresoare.A.M.Staţiile de măsurarea a temperaturii. se alimentează la 220 V pe circuite protejate cu siguranţe. 65 . detectoarele de ceaţă şi iluminatul panoului frontal al tabloului T.

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

74 .

75 .

76 .

77 .

78 .

contactele din circuitul releului d44 sunt închise şi se realizează alimentarea releului. d44 şi d45. d52 şi lampa h56. C16 (7-9) prin care se întrerupe alimentarea contactorului C2 şi a releului d19. d45.alimentare subtelegraf MP. precum şi a tensiunii de alimentare care se aplică circuitelor de semnalizare şi protecţie. În situaţia normală. C2 (T-C) circuitele importante pentru semnalizări şi protecţie treapta a II-a şi a III-a sunt alimentate de la bateria de acumulatori iar modulul de alarmă este alimentat de la tabloul de încărcat acumulatori prin închiderea contactelor d19 (2-4). Stabilind alimentarea acestuia.Prezenţa tensiunii de 24 V c.A. C16 (T-C) şi se stabileşte alimentarea circuitelor de protecţie şi semnalizări de la redresor. Situaţia fiecărui circuit este controlată de câte două relee şi o lampă de semnalizare. Releul d44 controlează prezenţa tensiunii de la sursa de alimentare prin închiderea contactelor d18 (1-3). alimentare module de semnalizare d44. Releul d60 deschide contactul d60 (1-4) din circuitul releului d64 şi întrerupe funcţionarea acestuia. 4do (1-3) semnalizare reductor. 5do (1-3) . Se închid contactele C16 (R-A). d46 şi lampa h54. de la redresor. se deschide unul sau mai multe contacte din circuitul releului d44. planşa 2/2. 3do (1-3) . se închide d60 (1-4) şi este pus în funcţiune releul de pâlpâire d64. Prezenţa tensiunii de alimentare este sesizată de releele d41.semnalizare treapta a II-a şi a III-a. d44 (1-3) şi releul d60 este alimentat întrucât. Contactele releului d64 sunt multiplicate de releul d66. prin închiderea contactelor: 2do (1-3) semnalizare treapta I. La funcţionarea normală sunt alimentate releele d15. circuitul care controlează alimentarea pentru modulele de semnalizare.I. alimentarea circuitelor de protecţie motor Bb. aşa cum se va prezenta ulterior. contactele comutatoare de acestor relee din circuitele lămpilor de semnalizare sunt în poziţia 6-7 şi lămpile sunt stinse. astfel: alimentare 24Vc. C16 (2-4). Releul d64 este un releu de pâlpâire realizat cu un releu obişnuit şi o schemă cu tranzistori astfel încât la alimentarea acestuia contactele lui se închid şi se deschid cu intermitenţă obţinându-se întreruperi periodice de scurtă durată ale semnalului luminos sau acustic produs de surse alimentate prin contactele acestui releu. De asemenea sunt închise contactele d45 (1-3). în circuitul lămpi de 79 . este sesizată de releul d15 care prin închiderea contactului d15(1-3) stabileşte alimentarea contactorului C16. pentru exemplificare. se prezintă.c. La dispariţia uneia sau mai multe din tensiunile controlate. d15 (C16). şi celelalte contacte din circuitul releului d60 sunt închise. când toate circuitele sunt alimentate. d44 (schema3) care închid contactele 3d41 (1-3) din circuitul releului d45. Prin contactele C2 (R-A). se întrerupe alimentarea contactorului C16 şi automat sunt conectate circuitele de alimentare a contactorului C2 de la bateria de automatizări şi a releului d19 de la tabloul de încărcat acumulatori T. Se deschid contactele C16 (3-5). d19 (14-16). Prin întreruperea alimentării releului d44 se realizează: se deschide contactul d44 (1-3) şi se întrerupe alimentarea releului d60. Schema electrică de semnalizare a prezenţei tensiunii de alimentare şi modulul de alarmă este prezentată în schema 1. Releul d45 controlează alimentarea circuitelor de protecţie pentru comanda ventilelor STOP motor principal şi comanda electromagnetului de reducere a turaţiei. d20 (1-3). Întrucât semnalizarea avariei este asemănătoare pe toate circuitele controlate. În cazul în care se întrerupe alimentarea de la redresor.c. d51 şi lampa h53.

este alimentat releul d68 şi prin închiderea contactului d68 (2-4) se aplică tensiunea la bara la care. multiplicarea acestora se realizează punându-se în paralel mai multe relee: d66-d67 contactele releului de pâlpâire. De asemenea prin întreruperea releului d60 se închide contactul d60 (11-8). este conectată lampa de semnalizare. în această perioadă releele de semnalizare de pe circuitele de controlul presiunii pentru a nu semnaliza situaţia ca avarie. Releele de semnalizare sunt alimentate prin contactele traductoarelor care controlează presiunile. care prin acţionarea contactelor sale întrerupe alimentarea releului d52. se deschid contactele traductoarelor şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d70.semnalizare h56‖Alimentare module de semnalizare‖ se comută contactul d44 în poziţia 6-5 şi prin contactul închis d52 (5-6) lampa de semnalizare este conectată la bara alimentată de contactul releului d64. treapta I În schema 2 din figura 2. În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor f. Ca rezultat încetează funcţionarea semnalului acustic iar lampa de semnalizare h56 funcţionează cu lumină continuă. întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare iar alimentarea releului d60 se menţine prin contactul d44 (1-3).3. intră în funcţiune alarma sonoră locală h72 iar prin contactele releului d66 funcţionează cu intermitenţă semnalizarea sonoră în compartimentul maşini. contactele traductoarelor de presiune se închid şi prin apăsarea pe butonul b44. prezentaţi în schemã sunt închise şi sunt alimentate releele aflate pe circuitele traductoarelor. În situaţia în care unul sau mai mulţi parametrii controlaţi depăşesc limitele normale. După un timp. Întrucât atunci când motorul este oprit presiunile sunt nule iar după pornire este necesară a anumită durată pentru ca presiunile să ajungă la valorile nominale. lămpile de semnalizare sunt conectate la o bară comună prin contactele 6-7 şi se aprind la apăsarea pe butonul b68. h73. După constatarea avariei se apasă pe butonul b70 de anulare a alarmei acustice. Semnalizarea acustică locală în compartimentul TSAM (h47) şi la distanţă în compartimentul maşini (h73) avertizează personalul despre depăşirea limitelor normale ale unuia sau mai mulţi parametri controlaţi. Întrucât în schemele de semnalizări sunt necesare mai multe contacte. prin comutarea contactului d44 în poziţia 6-7. Această situaţie se menţine atât timp cât durează avaria. suficient pentru stabilirea presiunilor normale.2. închide contactul d52 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d60. 2. sunt alimentate prin contactul închis al butonului b44‖Anulare semnal acustic‖. comută contactul din circuitul lămpi de semnalizare în poziţia d52 (6-7). care controlează parametrii motorului. La înlăturarea avariei este din nou alimentat releul d44. Identificarea parametrului sau parametrilor care au depăşit limitele normale se realizează prin 80 . d70-d71 contactele releului de anulare a semnalului acustic. în situaţia normală. Situaţia fiind normală pe toate circuitele controlate. cu reţinere în poziţia apăsat. d68-d69 contactele releului de verificare lămpi.5 este reprezentată instalaţia electricã de semnalizări treapta I. Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul b68. Lampa funcţionează cu pâlpâire indicând întreruperea alimentării modulelor de semnalizare. Semnalizări MP. La încetarea apăsării pe acest buton se sting şi lămpile de semnalizare. se activeazã schema de semnalizare. se închide contactul d70 (1-3) şi prin contactul închis d44 (11-8) este alimentat releul d52 care realizează: închide contactul d52 (11-9) de automenţinere după încetarea apăsării pe butonul b70.

Semnalizarea sonoră indică starea de avarie iar aprinderea cu pâlpâire a lămpii h52 arată parametrul care a depăşit limitele normale. Se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului d48 şi pentru că situaţia este normală pe toate circuitele de semnalizare controlate de releul d48 sunt închise toate contactele înseriate cu do1 (1-3) având ca urmare alimentarea releului d48. Prin întreruperea alimentării releului d48 se pune în funcţiune modulul se alarmă prezentat în schema 1. operatorul comandă anularea semnalului acustic prin apăsarea butonului b70 din schema 1 (modulul de alarmă). Pentru verificarea lămpilor de semnalizare se apasă pe butonul 1. astfel: se întrerupe alimentarea releului d60 prin deschiderea contactului 1d48 (1-3) se închid contactele d60 (1-4). do2 (5-6). Situaţia fiind normală pe toate circuitele. Pentru valoarea normală a presiunii diferenţiale contactul traductorului f. se deschide contactul traductorului f01 şi se întrerupe alimentarea releului do1 care realizează: deschide contactul do1 (1-3) prin care întrerupe alimentarea releului d48. Lampa de semnalizare nu funcţionează. comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-5. şi închiderea contactului 1d48 (1-3) se restabileşte alimentarea releului d60 şi încetează funcţionarea alarmei sonore precum şi a releului de pâlpâire. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat d68 (schema1) şi se închide contactul 1d68. se închide contactul 1d70 (6-8) şi este alimentat releul do2 care realizează: închide contactul do2 (9-11) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe butonul b70.b68 (cifra 1 scrisă înaintea simbolului indică faptul că acest buton se află în schema 1). prin care se pune sub tensiune linia comună la care. Pentru exemplificare se prezintă primul circuit care controlează‖presiunea diferenţială maximă filtru automat ulei de ungere‖. şi d60 (11-8) care pune în funcţiune alarma sonoră locală.. închide contactul do1 (8-11) din circuitul releului do2. Funcţionează cu intermitentă alarma sonoră în compartimentul maşini iar prin contactul 1d66 se aplică semnal de tensiune intermitent liniei la care este conectată lampa h52 prin contactele închise do1 (5-6). sunt conectate toate lămpile de semnalizare. Funcţionarea circuitelor de semnalizare pentru parametrii controlaţi de schema de protecţie şi semnalizare treapta I este aceeaşi.01 este închis şi este alimentat releul do1. Este alimentat releul d70-71 de anulare a semnalului acustic.semnalizare optică cu pâlpâire individuală pentru fiecare din circuitele controlate (lămpile de semnalizare h52÷h71). comută contactul do2 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7. care pune în funcţiune releul de pâlpâire d64. releele corespunzătoare fiecărui circuit sunt alimentate şi contactele acestora din circuitele lămpilor de semnalizare sunt comutate în poziţia 6-7 în care lămpile de semnalizare h52÷h71 sunt stinse. Lampa de 81 . După identificarea circuitului de semnalizare a avariei. contactele traductoarele sunt închise. atunci când presiunea diferenţială de ulei depăşeşte limitele normale. Urmărind în continuare circuitul ales pentru exemplificare. De asemenea se deschide contactul do1 (11-8) din circuitul releului do2 şi se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52‖Presiune diferenţială maximă filtru ulei de ungere‖ pe poziţia 6-7. De asemenea prin contactul releului d64 (6-7) sunt alimentate releele d66-67 de multiplicare a contactelor. Releul d48 alimentat în situaţia normală închide contactul său 1d48 (1-3) aflat în schema 1 pe coloana 60 şi menţine alimentarea releului de alarmă d60. Prin alimentarea releului d48. Aprinderea lămpilor de semnalizare indică starea normală de funcţionare a acestora. prin contactele 6-7. închide contactul do2 (1-3) şi restabileşte circuitul de alimentare al releului d48..

semnalizare h52 funcţionează cu lumină continuă, fiind conectată prin contactele do1 (5-6) şi do2 (6-7) la tensiunea de alimentare. Funcţionarea lămpii se menţine pe toată durata în care presiunea diferenţială de ulei este în afara limitelor normale. După revenirea parametrului controlat în limitele normale, se închide contactul traductorului fo1, este alimentat releul do1 şi schema revine la situaţia iniţială. Se deschide contactul do1 (11-8) şi se întrerupe alimentarea releului do2, se comută contactul do1 din circuitul lămpii de semnalizare h52 în poziţia 6-7 şi lampa se stinge, se închide contactul do1 (1-3) din circuitul releului de alarmă d48. Întrucât sunt multe circuite de semnalizare, în schemă s-au folosit două relee de alarmă, d48, d51 a căror funcţionare este identică şi care acţionează prin intermediul modului de alarmă prezentat în schema 1. Contactele acestor relee 1d48 (1-3), 1d51 (1-3) sunt înseriate în circuitul de alimentare al releului d60 prin intermediul căruia se pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire d 64. 2.2.4. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a este prezentată în schema 3 din fig.2.5 şi conţine 3 planşe. Treapta a II-a semnalizare şi reducerea turaţiei acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - temperatură maximă apă răcire MP (releul d 23 şi lampa de semnalizare h24); - temperatură maximă ulei ungere MP (releul d25 şi lampa de semnalizare h26); - temperatură maximă gaze evacuare MP (releul d27 şi lampa de semnalizare h28); - suprasarcină MP (releul d29 şi lampa de semnalizare h30). În situaţia normală, contactele traductoarelor care măsoară parametrii controlaţi sunt normal deschise, releele de pe aceste circuite nu sunt alimentate şi lămpile de semnalizare sunt stinse. La depăşirea limitelor normale, de exemplu pentru temperatura apei de răcire MP, se închide contactul traductorului f23, este alimentat releul d23 şi lampa de semnalizare h24 ―Temperatură maximă răcire MP‖. Releul d23 închide contactul d23 (1-3) prin care este alimentat releul d34 şi contactul d23 (6-7) prin care conectează semnalizarea de alarmă în timonerie. Releul d34 fiind alimentat anclanşează cu temporizare. Temporizarea este necesară pentru a evita acţiunea releului la şocuri de scurtă durată. După un timp, stabilit de temporizarea releului, se închide contactul d34 (7-6) de automenţinere a alimentării şi contactul d34 (9-11) prin care este alimentat releul d40. Releul d40 realizează: închide contactele d40 (2-4), d40 (14-16) şi stabileşte circuitul de alimentare al electrovalvulei s46 de reducere a turaţiei, în schema 5 (subtelegraf MP) închide contactul 3d40 (16-18) şi pe panoul de semnalizare MP - Bb se aprinde lampa h30 ―Reducere turaţiei MP - Bb‖, în schema 4 (semnalizări reductor) se deschide contactul 3d40 (11-8) şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d13 şi d14 a cărui funcţionare este identică cu cea prezentată pentru semnalizare treapta I-a. Se întrerupe alimentarea releului d21 prin deschiderea contactului d13 (1-3). Releul d21, la rândul său, întrerupe alimentarea releului d60 din schema 1 (modulul de alarmă) prin deschiderea contactului 4d21 (1-3). Prin contactele

82

releului d60 este pusă în funcţiune alarma sonoră şi este alimentat releul de pâlpâire. Prin contactele de multiplicare ale releului d66 funcţionează cu intermitenţă alarma sonoră în compartimentul maşini şi în schema 4 (semnalizări reductor) se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h31 ―Reducere sarcină MP‖. Ca şi în cazul schemei de semnalizare treapta I-a, întreruperea semnalului acustic se face prin apăsarea pe butonul b70 din schema 1 (modulul de alarmă). După reducerea automată a sarcinii ca urmare a acţiunii protecţiei, schema rămâne blocată pe această poziţie atât timp cât electrovalula s46 este alimentată. Pentru deblocare şi repunerea motorului în funcţionare normală, se apasă pe butonul b36 (schema 3 din fig.2.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d34 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d40. Se întrerupe alimentarea electrovalvulei s46 şi încetează funcţionarea semnalizării optice a avariei prin închiderea contactului 3d40 (11-8) şi restabilirea alimentării releului d13 din schema 4 (semnalizări reductor MP). În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a II-a de semnalizare şi reducere automată a turaţiei. Treapta a III-a semnalizare şi oprirea motorului acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: - supraturaţiei MP (releul d01 şi lampa de semnalizare h02); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d07 şi lampa de semnalizare h08); - presiune minimă ulei ungere T.S. (releul do9 şi lampa de semnalizare h10); - ceaţă ulei carter MP (releul d11 şi lampa de semnalizare h12); - presiune minimă apă răcire intrare cilindrii MP (releul d13 şi lampa de semnalizare h14); - presiune minimă apă răcire intrare injectoare MP (releul d15 şi lampa de semnalizare h16); - temperatură maximă aer supraalimentare MP (releul d2 şi lampa de semnalizare h18); - presiune minimă ulei ungere reductor MP (releul d19 şi lampa de semnalizare h20); - presiune minimă ulei ungere MP (releul d21 şi lampa de semnalizare h22). În condiţii normale contactele traductoarelor sunt normal deschise, releele şi lămpile de semnalizare corespunzătoare nu sunt alimentate. La depăşirea limitelor normale, de exemplu la scăderea presiunii uleiului de ungere MP sub valoarea minimă, se închide contactul traductorului f.07 şi sunt alimentate releul d07 şi lampa de semnalizare h08 ―Presiune minimă ulei ungere MP‖. Releul d07 închide contactele do7 (1-3), prin care este alimentat releul cu temporizare d33 şi contactul d07 (6-7) prin care pune în funcţiune semnalizarea de alarmă în timonerie. La rândul său, releul d33, după un timp stabilit de temporizarea acestuia, închide contactul d33 (6-7) de automenţinere a alimentării şi contactul d33 (11-9) prin care alimentează releul d38. Prin alimentarea releului d38 se realizează: - alimentarea ventilelor STOP - MP prin închiderea contactelor d38 (2-4), d38 (6-8), d38 (10-12), d38 (14-16). Prin acţiunea ventilelor se întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. - pe panoul motorului (schema 5 - subtelegraf MP) se aprinde lampa de semnalizare h29 ―STOP avarie MP - Bb‖ conectată prin închiderea contactului 3d38 (26-28).

83

- în schema 4 (semnalizări reductor), prin deschiderea contactului 3d38 (1-3), este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11 şi d12 a cărui funcţionare este identică cu cazul prezentat anterior pentru treapta a II-a de protecţie. Prin intermediul modului de alarmă este pusă în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa h30 ―STOP automat MP‖ În mod asemănător funcţionează şi celelalte circuite pentru parametrii controlaţi pe treapta a III-a de semnalizare şi oprire automată a motorului. Oprirea motorului, în condiţii normale, se realizează prin aducerea manetei dispozitivului de comandă pe poziţia STOP. În caz de urgenţă se poate comanda oprirea manual folosind elementele cu care acţionează schema de protecţie treapta a III-a. Comanda STOP manual de urgenţă se poate da din P.C.C. prin apăsarea butonului b03, din timonerie prin apãsarea butonului b04 (schema 3 din fig. 1.5) sau de la panoul local al motorului prin apăsarea butonului b05. În toate cazurile, prin apăsarea unuia din butoane, este alimentat releul do3 şi lampa de semnalizare h05 ―STOP manual de urgenţă‖. Releul do3 prin închiderea contactului do3 (1-3) alimentează releul fără temporizare d32 şi prin închiderea contactului do3 (6-7) pune în funcţiune semnalizarea de alarmă. La rândul său releul d32 acţionează ca şi releul d33 realizând alimentarea releului d38 şi prin deschiderea contactului 3d32 (8-11) din schema 4 (semnalizări reductor) pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d11, d12. Prin contactele releului d38 sunt alimentate ventilele STOP-MP, iar circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune semnalizarea acustică şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h 30 ―STOP automat MP‖. Spre deosebire de releul d 33, releul d 32 nu are termorizare şi acţiunea sa este imediată în cazul primirii comenzii de stop manual, precum şi în cazul producerii ceţii de ulei în carterul MP. După oprirea motorului, ca urmare a acţiunii protecţiei sau la darea comenzii manuale STOP de urgenţă, schema rămâne blocată în această poziţie, ventilele întrerup alimentarea cu combustibil a motorului. Pentru deblocare, în vederea repunerii în funcţiune a motorului, se apasă pe butonul b35 de anulare a acţiunii protecţiei. La apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d32, d33, se deschid contactele lor din circuitul releului d38 şi se întrerupe alimentarea acestuia. Deschiderea contactelor releului d38 întrerupe alimentarea ventilelor STOP-MP şi se reface circuitul de alimentare cu combustibil. De asemenea încetează semnalizarea acustică şi optică. Anularea protecţiei treapta II-a şi a III-a este necesară uneori în situaţii limită care necesită menţinerea în funcţiune a motorului principal. Anularea protecţiilor se face pe durata apăsării pe butonul b39 (schema 3 din.1.5). Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releelor d38, d40 şi se anulează toate protecţiile cu excepţia protecţiei la supraturaţiei care se menţine întrucât prin contactul releului do1 este alimentat direct releul d38. Anularea protecţiei este semnalizată acustic şi optic. La apăsarea pe butonul b39 de anulare a protecţiei, în schema 4 (semnalizări reductor MP) se închide contactul 3b39 şi este pus în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele d15 şi d16. Ca şi în cazurile prezentate pentru semnalizări treapta a II-a şi semnalizări treapta a III-a, circuitul de semnalizare prin intermediul modulului de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi se aprinde cu pâlpâire lampa de semnalizare h32 ―Anulare protecţie MP‖. Anularea semnalizării sonore se obţine prin apăsarea pe butonul b70 din schema modului de alarmă.

84

Pe fiecare circuit de semnalizare şi protecţie treapta a II-a şi a III-a este montat un buton cu reţinere sau întrerupător basculant având contactul normal închis. Verificarea lămpilor de semnalizare se face prin apăsarea butonului b70 din schema 1. d14 şi lampa de semnalizare h31). . schema de semnalizare reductor permite de asemenea.4.M. prin deschiderea întrerupătorului bo7 se scoate din funcţiune circuitul de semnalizare şi protecţie care controlează presiune minimă a uleiului de ungere MP Anularea protecţiei pentru un parametru este necesară în anumite situaţii limită sau dacă traductorul este defect. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. Pentru ca aceste întreruperi să nu fie accidentale. funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. 85 . Este alimentat releul d70. Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă. Semnalizare şi protecţie motor principal treapta a II-a şi a III-a Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig.reversare greşită MP (relele do9.2.2. Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă. do2 şi lampa de semnalizare h25) .reducere sarcină MP (releele d13. La deschiderea acestui contact este anulat circuitul respectiv de protecţie. do6 şi lampa de semnalizare h27) . d10 şi lampa de semnalizare h29). În afara parametrilor prezentaţi. De exemplu. Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale. maneta acestor întrerupătoare este blocată cu un capac de protecţie fixat pe panoul tabloului T.temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. astfel: .nivel minim baie ulei reductor (releele do3.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7.A. La depăşirea limitelor unui parametru.5. Este alimentat releul d68 şi se închide contactul 1d68 (22-24) prin care sunt alimentate toate lămpile de semnalizare. d12 şi lampa de semnalizare h30).anulare protecţii MP (releele d15. se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60.S. Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . . punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. do4 şi lampa de semnalizare h26) . 2. d16 şi lampa de semnalizare h32).3.2.STOP automat MP (releele d11.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1. . se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. precum şi la anularea acesteia.

Prin acţiunea acestei releu se întrerupe alarma sonoră şi lampa de semnalizare trece din regim de funcţionare cu pâlpâire în regim de iluminare continuă.4. Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. circuitul de semnalizare care-i aparţine.2. pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1). do4 şi lampa de semnalizare h26) . Circuitul de 86 .2. . La depăşirea limitelor unui parametru.3.reversare greşită MP (relele do9.17.4. prin intermediul releului d21. do8 şi lampa de semnalizare h28) În regim normal de funcţionare contactele traductoarelor de pe circuitele de semnalizare sunt închise. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). . schema de semnalizare reductor permite de asemenea.2. se închide contactul 1d70 (14-16) şi este alimentat al doilea releu de pe circuitul de semnalizare. prin intermediul releului d21. d14 şi lampa de semnalizare h31). Instalaţia de semnalizare reductor acţionează la depăşirea limitelor normale pentru următorii parametrii: . pune în funcţiune modulul de alarmă (schema1). do6 şi lampa de semnalizare h27) .2.presiune minimă ulei ungere reductor (releele do1.În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate. În subcapitolul 2.temperatură maximă lagăr axial reductor (releele do7. Semnalizări reductor MP Instalaţia de semnalizare reductor motor principal (MP) este prezentată în schema 4 din fig.temperatură maximă ulei ungere reductor (releele do5. precum şi la anularea acesteia. În afara parametrilor prezentaţi.5. astfel: . Se închid contactele d60 şi este pusă în funcţiune semnalizarea acustică şi optică prin aprinderea cu pâlpâire a lămpii de semnalizare corespunzătoare circuitul pe care parametrul controlat a depăşit limitele normale.5.STOP automat MP (releele d11. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. 2. Este alimentat releul d70. d16 şi lampa de semnalizare h32). funcţionarea schemei electrice de semnalizare este asemănătoare cu schema de semnalizare treapta I MP prezentată în subcapitolul 1. circuitul de semnalizare care-i aparţine. do2 şi lampa de semnalizare h25) . se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului de pe circuitul respectiv se întrerupe alimentarea releului d19 şi prin deschiderea contactului 4d19 din schema 1 a modului de alarmă se întrerupe alimentarea releului d60. Funcţionează alarma sonoră şi optică cu pâlpâire. punerea în funcţiune a alarmei sonore şi optice în cazul acţiunii protecţiei motorului. d10 şi lampa de semnalizare h29). În cazul în care a acţionat una din protecţiile controlate.nivel minim baie ulei reductor (releele do3. . Întreruperea alarmei sonore se face prin apăsarea butonului b70 din schema modulului de alarmă.anulare protecţii MP (releele d15.reducere sarcină MP (releele d13. la prezentarea semnalizării şi protecţiei au fost incluse şi circuitele de semnalizare din schema 4 (semnalizări reductor MP). În subcapitolul 17. Circuitul de semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). d12 şi lampa de semnalizare h30).

M. De exemplu. închide contactul do9 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. (punct comandă control) prin apăsarea pe unul din butoanele b09. 2. şi corespunde pentru ambele motoare principale: MP. închide circuitele de alimentare pentru lămpile de semnalizare la distanţă h21 ―Comandă pregătire MP‖ şi local.Bb sau bo5 de pe panoul local pentru MP Tb.”MP . Releul 5d47 care acţionează acest contact aparţine schemei 5 (subtelegraf MP) care se va prezenta în continuare. semnalizarea acustică încetează. Comunicare din C. cuplat sau decuplat. Elementele din schema de protecţie şi semnalizare care aparţine motorului MP Tb. Subtelegraf MP Pregătirea motoarelor principale pentru funcţionare se face din compartimentul maşini prin punerea în funcţiune a agregatelor auxilare care deservesc aceste motoare. închide contactul do1 (6-8) prin care se alimentează releul de semnalizare d18. prin apăsarea pe butonul b09 de pe panoul MP. sunt puse între paranteze. sau din P. Alarma încetează în momentul în care din compartimentul maşini se transmite confirmarea ordinului primit. Lămpile de semnalizare alimentate prin contactul 1d66 funcţionează cu pâlpâire. prin apăsare pe butonul bo1. reversarea greşită a motoarelor.M.Pregătite” se execută prin apăsarea pe butonul bo3 de pe panoul local pentru MP .2.semnalizare reversare greşită este pus în funcţiune prin deschiderea contactului 5d47 (6-5). a lămpilor h26 şi h33 ―Pregătire MP‖. poziţia vizorului. De asemenea subtelegraful semnalizează postul din care se execută comanda motoarelor principale. h21 şi de pe panourile locale ale motorului h26 şi h33 ―Pregătire MP‖.C. Confirmarea comenzii “Pregătire MP” se dă din C.se dă de la distanţă.2. subtelegraful electric permite comunicarea între punctul de comandă şi compartimentul maşini pentru transmiterea ordinului de pregătire a motoarelor şi liber de la maşini după încheierea misiuni şi ancorarea sau acostarea navei.Bb. Terminarea operaţiunilor de pregătire şi aducerea motoarelor în situaţia de a fi gata lansare se comunică la punctul de comandă.5.6. este deconectat releul de pâlpâire şi prin contactul 1d66 (7-9) normal închis se menţine funcţionarea cu lumină continuă a lămpilor de semnalizare de la tabloul de comandă. local sau distanţă. din timonerie. pe butonul bo3 este alimentat releul do3 care execută: deschide 87 . pe panourile motoarelor. Ca urmare. cu acelaşi simbol şi rol funcţional ca şi în cazul prezentat pentru MP .Tb. Prin apăsarea. Este alimentat releul do1 care realizează: închide contactul do1 (2-4) de automenţinere a alimentării după încetarea apăsării pe buton. Întrucât lansarea motoarelor principale şi reglarea turaţiei se realizează de la distanţă.C. Darea comenzii de pregătire a motoarelor este semnalizată la distanţă şi local prin alarma sonoră şi optică. În continuare în compartimentul maşinii se trece la pregătirea motoarelor prin punerea în funcţiune a mecanismelor auxiliare care le deservesc.Bb şi MP.Bb este alimentat releul do9 care execută: deschide contactul do9 (7-9) prin care întrerupe alimentarea releului de semnalizare d18. b10 sau b11. Releul d18 în schema 1 a modulului de alarmă închide contactele 5d18 (6-7) prin care pune în funcţiune alarma sonoră şi releul de pâlpâire. precum şi acţiunea protecţiei. Subtelegraful MP este prezentat în schema 5 din fig. Comanda “Pregătire MP” . de exemplu.

lămpile de semnalizare h24.C.1. iar lampa h43 care semnalizează la timonerie ―Maşină liberă‖ se stinge. se întrerupe alimentarea releului do1 şi se stinge lampa de semnalizare h21 ―Pregătire MP‖ de la comandă. b16 de pe panoul MP-Tb sau b2 din P.Pregătite” din timonerie se face prin apăsarea pe unul din butoanele b11 sau b12 în situaţia în care s-a transmis pregătirea numai a unui singur motor. h34 trec în regim de funcţionare cu iluminare constantă. h28 şi h35 ―Maşină liberă‖ trec din regim de pâlpâire în regim constant de iluminare. h34 ―Pregătit‖. h23.Bb sau MP . închide contactele pentru alimentarea lămpilor de semnalizare h24. Comanda “Maşină liberă” se dă din timonerie prin apăsarea pe butonul bo7. d14 şi releului de semnalizare d18.4. MP . Semnalizarea acustică şi funcţionarea cu pâlpâire a lămpilor se menţine până când de la punctul de comandă se transmite recepţionarea mesajului transmis. închide contactul do7 (2-4) prin care îşi menţine alimentarea după încetarea apăsării pe butonul bo7. În cazul în care şi motorul MP . Este pusă în funcţiune alarma sonoră iar lămpile alimentate prin contactul releului 1d66 funcţionează cu pâlpâire. La apăsarea acestui buton este alimentat releul do7 care execută: deschide contactele normal închise din circuitele releelor do1. se închide contactul do3 (6-8) şi este alimentat releul de semnalizare d18 care prin modul de alarmă pune în funcţiune alarma sonoră şi releul cu pâlpâire. Acţiunea protecţiei treapta a II-a şi a III-a prezentată în subcapitolul 1. Prin apăsarea pe unul din butoane este alimentat releul d15 care prin deschiderea contactelor sale întrerupe circuitele de alimentare ale releelor d12. se stinge lampa h26 ―Pregătire MP‖ de pe panoul MP . Se întrerupe avertizarea sonoră iar lămpile de semnalizare h22.2. do3. La apăsarea pe butoanele b11 şi b12 sunt alimentate releele d12 şi d14 care prin deschiderea contactelor d12 (15-2). Încetarea alarmei sonore şi pâlpâirea lămpilor de semnalizare are loc atunci când din compartimentul maşini se confirmă înţelegerea ordinului dat .Tb. Din acest moment comanda de lansare şi regimul de turaţie al motoarelor principale se execută de la distanţă prin manevra dispozitivului de comandă prezentat în subcapitolul 2.C. Confirmarea comunicării “MP . se apasă şi pe butonul bo5. închide contactul do7 (6-8) prin care este alimentat releul de semnalizare d18. sau prin apăsarea pe ambele butoane în situaţia în care ambele motoare sunt pregătite pentru lansare.Tb a fost pregătit. Prin întreruperea alimentării releului de semnalizare încetează alarma acustică. h35.. h43 ―Maşină liberă‖. Confirmare din CM a comenzii “Maşină liberă” se face prin apăsarea pe unul din butoanele: b15 de pe panoul MP-Bb.2. funcţionarea este identică cu cea prezentată anterior şi ca urmare se aprind cu pâlpâire şi lămpile h23 ―MP -Tb pregătit‖. h27. După executarea misiunii şi ancorarea sau acostarea navei de la punctul de comandă se transmite punerea motoarelor în repaus.contactul do3 (3-5). d14 (15-2) întrerup alimentarea releului de semnalizare d18. do5 şi întrerupe funcţionarea acestora. este semnalizată în schema electrică a subtelegrafului prin aprinderea lămpilor h29 ―STOP 88 .Bb şi se aprind cu pâlpâire lămpile h22 ―MP -Bb pregătit‖ la punctul de comandă şi h27 ―Pregătit‖ de pe panoul MP Bb. Din acest moment în compartimentul maşini se trece la executarea lucrărilor pentru punerea motoarelor în repaus. se închide contactul do3 (10-12) şi se deschide contactul do3 (15-2).

contactul traductorului f50 este deschis. contactul limitatorului de cursă este deschis. releul d56 nu este alimentat şi prin contactul său normal închis este alimentată lampa de semnalizare h59 ―Decuplat‖. Electromagnetul inclus în reguloatorul de turaţie al motorului ALCO este alimentat şi acţionează automat în una din situaţiile: a) temperatura apei de răcire a motorului principal a crescut până la valoarea maximă treapta II-a 89 . MP-Tb ale căror circuite de semnalizare sunt prezentate în schema 2 (semnalizări MP treapta I). Dacă virorul motorului MP-Bb nu este cuplat. La fixarea comenzii pentru mersul ÎNAINTE contactele comutatorului electric sunt în poziţia figurată în schemă şi la lansarea corectă se închide contactul traductorului de presiune f46 rămânând deschis circuitul releului d47. Semnalizarea poziţiei virorului este importanţă întrucât lansarea motorului este permisă numai în situaţia în care virorul este decuplat. Pentru MP-Tb funcţionarea semnalizării reversării greşite este similară. prin contactele aceloraşi relee se transmit şi la pupitrul de comandă de la distanţă. Dacă comutatorul montat pe instalaţia aerului de comandă al MP-Bb este pus pe poziţia local. Semnalizările: postului din care se comandă.Bb‖. La acelaşi pupitru se transmit şi semnalizările lipsă aer de lansare MP-Bb. semnalizarea locului de unde se comandă motoarele principale. În situaţia în care comutatorul se pune pe poziţia distanţă. subtelegraful semnalizează ―Reversare greşită – MP‖. Subtelegraful permite de asemenea. Tot odată se închide contactul d47 (1-3) şi se aprinde cu pâlpâire lampa h31 ―Reversare greşită MP-Bb‖ de pe panoul MP-Bb. este alimentat releul d50 şi prin contactele sale se stinge lampa h53 şi se aprinde lampa h52 ―Distanţă‖ care indică transferul comenzii la postul de la distanţă (timonerie).Intră în funcţiune alarma sonoră şi lampa de semnalizare h29 ―Reversare greşită MP‖ din schema 4 (semnalizare reductor) funcţionează cu pâlpâire.avarie MP. La cuplarea virorului se închide contactul limitatorului de cursă şi prin alimentarea releului d56 se stinge lampa h59 şi se aprinde lampa h58 ―Cuplat‖. releul d50 nu este alimentat şi prin contactul normal închis d50 (1-4). În cazul în care se efectuează comenzile pentru lansarea motorului într-un sens şi se constată că motorul a pornit în sens invers. În acelaşi mod funcţionează şi semnalizarea locului de unde se comandă MP-Tb Semnalizarea la subtelegraf a poziţiei virorului se realizează prin intermediul contactelor limitatoarelor de cursă. Pentru MP. h37 ―Reducere sarcină MP-Tb‖. TEST DE AUTOEVALUARE 1.Bb semnalizarea reversării greşite se face de către releul d47. se închide contactul traductorului f50.Bb‖ de pe panoul MP-Bb şi respectiv h36 ―STOP avarie MP-Tb‖. d10. reversare greşită. h30 ―Reducere sarcină MP. poziţie viror. Dacă lansarea este greşită şi motorul porneşte ―ÎNAPOI‖ se închide contactul traductorului de presiune f47 şi este alimentat releul d47 care care deschide contactul 5d47 (5-6) din schema 4 (semnalizări reductor) şi pune în funcţiune circuitul de semnalizare format din releele do9. (Timonerie). Anularea semnalului acustic şi trecerea lămpilor de semnalizare din regim cu pâlpâire în regim de iluminare constantă se face prin apăsarea butonului b70 care aparţine modului de alarmă. este alimentată lampa de semnalizare h53 ―Local‖.

motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. motor electric de acţionare a pompei de apă păentru răcirea motorului. 2:c 90 . rezistanţa de încălzire a uleiului. c) motor electric de acţionare a pompei de preungere. motor electric de acţionare a pompei de preungere.b) presiunea uleiului de ungere a motorului a scăzut sub limita minimă treapta I-a c) temperatura uleiului de ungere a lagărului axial a ajuns la valoarea maximă d) întreruperea funcţionării exhaustorului de gaze din carterul motorului. b) motor electric de acţionare a pompei de preungere. motor e lectric de acţionare a pompei de ungere a reductorului. electroventilatoare exhaustoare din carterul motorului. LUCRARE DE VERIFICARE Ce asigură instalaţia de telecomandă a motorului principal ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1:d. 2. redresoare pentru alimentarea electroventilelor şi a schemei de comandă de protecţie şi semnalizare. d) motor electric de acţionare a pompei de combustibil. Instalaţia electrică de forţă a motorului ALCO conţine următoarele elemente: a) motorul electric de acţionare a pompei de ungere. motor electric de acţionare a pompei auxiliare pentru ungerea reductorului. motor electric de acţionare a pompei de ungere a reductorului.

7.buton „STOP‖ . C1 . 2465CP.contact încălzitor ulei. oprirea. C5 . Schema electrică asigură pornirea. Lansarea motoarelor se face cu aer. C3 .2 Instalaţia electrică de. 50Hz. elemente componente Motoarele ALCO sunt folosite la navele din Marina Militară şi Comercială pentru antrenarea generatoarelor electrice de putere mare sau pentru propulsia navelor. semnalizarea de prevenire la depăşirea parametrilor normali de funcţionare şi semnalizare de avarie cu decuplarea sarcinii sau oprirea motorului în cazurile în care depăşirile unor parametrii pun în pericol motorul.6. d1 . C2 . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. 1000rot/min 3. 91 .buton ciupercă „OPRIRE DE AVARIE‖.buton anulare semnalizări. b3 . protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. Elementele componente sunt: a1 .1-3. 2465CP. reglarea turaţiei. În fig. 3 INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢII ŞI SEMNALIZĂRI PENTRU MOTOARE DE ANTRENARE A GENERATOARELOR NAVALE. b4 .contactor pompă ulei preungere. b6 . 3.contactoare ventilatoare exhaustoare de gaze.oprire de serviciu. 1500 rot/min 3.contactor pompă combustibil.buton „START‖ .releu pornire motor diesel. CUPRINS 3. C4 . Schema electrică este prezentată în figurile 3.1 Instalaţia electrică de.1 Instalaţia electrică de.buton verificare lămpi de semnalizare.Unitatea de învăţare nr. b1 . protecţie şi semnalizări pentru motorul ALCO. În primul caz se cuplează direct cu axul generatorului iar în al doilea caz se cuplează cu arborele port-etice prin intermediul unui reductor-inversor. 1000rot/min Destinaţie.pornire. b5 . se prezintă tabloul de comandă şi protecţie de la postul local.microîntreruptor dispozitiv de rotire. b2 .separator principal 3 x 380V. În prezentare s-au păstrat simbolurile şi notaţiile din schemele întocmite de uzina constructoare.

Fig.1 S chema electrică de comandă şi protecţie la avarie 92 .3.

Fig. 3.2 S chema electrică de comandă pentru mecanismele auxiliare 93 .

Fig.3.3 Instalaţia electrică de forţă 94 .

Fig.4 S chema electrică pentru releele de protecţie 95 . 3.

5 Schema electrică de semnalizare optică a acţiunii protecţiei 96 .Fig. 3.

Fig. 3.6 Schema electrică de semnalizare optică şi acustică l a postul de supraveg here de l a distanţă 97 .

releu funcţionare motor. d9 .releu presiune minimă apă.releu nivel minim apă rezervor expansiune.7 Tabl oul de comandă şi protecţie d2 . d7 .releu oprire motor diesel d4 . d8 .releu de timp.releu de timp rateu pornire (5 secunde). treapta a II-a.Fig.releu presiune ulei. d3 . d10 .releu supraturare motor.releu protecţie generator. d6 . blocare protecţie pentru formarea presiunii uleiului de ungere (20 secunde). 98 . treapta a II-a. 3. treapta a II-a. d5 .

treapta a II-a (890 C). . . . treapta I.traductor temperatură maximă ulei.traductor presiune minimă combustibil (1.siguranţe exhaustoare de gaze. .tahogenerator măsură turaţie.85 daN/cm2 ).traductor temperatură maximă apă.relee termice de protecţie pompă ulei preungere. .siguranţe pompă combustibil. . treapta I (1.motor electric pompă preungere.releu temperatură maximă apă.releu presiune minimă apă. treapta I.încălzitor ulei.motoare electric exhaustoare de gaze. treapta I (0. . treapta I-a. .traductor presiune minimă ulei. .electrovalvulă oprire motor.traductor temperatură maximă preîncălzire ulei (950 C).releu presiune minimă combustibil.traductor supraturaţie motor. treapta a II-a (0. .traductor presiune minimă ulei precirculaţie (0. . .releu temperatură maximă ulei.releu nivel minim apă rezervor de expansiune. În acest scop se pun în funcţiune: pompa de preungere 99 . treapta a II-a (940 C).relee pentru verificarea lămpilor de semnalizare. 075kw. .releu debit ulei preungere.d11 d12 d13 d14 d17 d3 d20 d21 d22 . . d23 d25 d26 e1 e2 e3 -e5 e6 -e8 e9 -e11 e14 -e15 e16 -e19 e20 -e21 f1 f2 f3 f5 f6 f7 f8 f11 f12 f14 f15 f17 f3 h1 -h23 m1 m2 m3 . . .4daN/cm2 ).56daN/cm2 ). . treapta a II-a. . treapta I (890 C). . . .servomotor electric comandă turaţie. . treapta I. . .releu presiune minimă ulei. .traductor presiune minimă apă. . 3kw.4daN/cm2 ). 9kw. .motor electric pompă combustibil.releu temperatură maximă ulei. .lămpi de semnalizare.traductor presiune minimă apă. . .siguranţe circuite de comandă. . . treapta a II-a (0.traductor temperatură maximă apă. Pregătirea pentru pornire La pregătirea pentru pornire se realizează condiţiile necesare care permit efectuarea lansării motorului.traductor presiune minimă ulei.electrovalvulă lansare motor.traductor temperatură maximă ulei. . . .relee termice de protecţie exhaustoare de gaze.m4 m5 m6 r100 s1 s2 .relee termice de protecţie pompă de combustibil. . treapta a II-a.4daN/cm2 ). .siguranţe încălzitor ulei.releu temperatură preîncălzire ulei. treapta I (850 C).4 daN/cm2 ). . .traductor temperatură preîncălzitor ulei (400 C).siguranţe pompă preungere. treapta I. .releu temperatură maximă apă.

Se aprinde lampa de semnalizare h1 (fig. Pentru temperaturi ale uleiului sub 460 C contactul traductorului f11 (fig. 19. La terminarea pregătirii pentru lansare presiunea uleiului de preungere este 2 bari (se închide contactul d25 (2-4) din circuitul de lansare). Schema de comandă este alimentată şi se execută în ordine următoarele operaţiuni: . 3. se automenţine alimentarea releului d2 prin închiderea contactului d2 (1-2) şi prin închiderea contactului d2 (3-4) se aprinde lampa de semnalizare h21 „START RATAT‖. acţionează releului d2 . Se cuplează alimentarea de la reţea 380V. Prin apăsarea pe acest 100 . Se verifică poziţia „DECUPLAT‖ a virorului. În acelaşi timp.sunt alimentate bobinele contactoarelor C1 . Iniţial butonul b1 se află în poziţia „împins‖ care corespunde poziţiei „STOP DE AVARIE‖. Presiunea uleiului de ungere creşte treptat până la valoarea de 2 bari.ulei. Se deschide d2 (5-6). .1 -19.19. 5 secunde şi prin contactul d1 (10-12) sunt alimentate: releul de timp d4 cu întârziere la acţionare de 20 secunde şi releul d3 . 3.3.3.se menţine apăsarea pe butonul b4 până la pornirea motorului. şi se întrerupe circuitul releului d1 .2) este închis. C2 şi prin închiderea contactoarelor acestora se pun în funcţiune: pompa de preungere ulei şi pompa de combustibil (fig. temperatura uleiului este 460 C este de conectat releul d26 şi se închide contactul d26 (3-5). se închide contactul d1 (6-8). presiunea combustibilului este 3. Contactul b1 (9-10) este deschis şi la aplicarea tensiunii de alimentare. Prin apăsarea pe acest buton schema de comandă execută: . pregătită pentru repetarea pornirii. este alimentat releul d25 care închide contactul d25 (2-4) (fig.este alimentat releul d1 . În poziţia tras se închide contactul b1 (9-10) şi se deschide contactul b1 (1-2).1) care marchează prezenţa tensiunii de alimentare a schemei de comandă. Se întrerupe alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului şi se închide contactul d26 (3-5) din circuitul de lansare.3). Elementele schemei electrice pentru pregătirea pornirii sunt prezentate în figurile 19. 50Hz şi sunt conectate redresoarele de 24V curent continuu. Dacă după 5 secunde motorul nu porneşte.2) prin care pregăteşte circuitul de încălzire a uleiului. Pentru această valoare a presiunii se închide contactul traductorului f 3 (fig. schema de comandă nu este conectată. Toate contactele din circuitul releului de lansare d1 sunt închise şi din acest moment se poate trece la faza următoare.2) şi se aprinde lampa h24 .pe liniile q (+24V) şi p (-24V) se aplică tensiunea de alimentare schemei de comandă pentru instalaţia de forţă (fig. este alimentat electrovalvula s 1 care deschide circuitul de aer de lansare şi motorul se roteşte pentru pornire.1) din circuitul de lansare şi contactul d25 (1012) (fig. Când temperatura depăşeşte 460 C traductorul f11 întrerupe alimentarea releului d26 . pompa de combustibil şi rezistenţele de încălzire a uleiului. Pentru a aduce schema în poziţia iniţială. Se alimentează releul d26 şi prin închiderea contactului d26 (2-4) se conectează alimentarea contactorului C3 care cuplează alimentarea rezistenţelor de încălzire a uleiului. Pregătirea pentru pornire se face prin „tragerea‖ butonului b1 .2).19.5 bari (este închis contactul d3 (3-5)).19. În această poziţie contactul b 2 este închis şi permite executarea pregătirii pentru pornire. . se apasă pe butonul b6 „ANULARE SEMNALIZĂRI‖. prin închiderea contactului d1 (2-4) este alimentat releu de timp d2 cu întârziere la acţionare. Pornirea motorului Pornirea motorului se face prin apăsarea pe butonul b4 „START‖.

combustibil. Schema revine în faza iniţială de pregătire pentru pornire. Se pun în funcţiune pompa de preungere şi pompa de combustibil. C5 prin care se pun în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze m3 . se închide contactul d3 (3-5). execută: deschide contactul d10 (11-13). Funcţionarea ventilatoarelor exhaustoare de gaze este semnalizată prin aprinderea lămpilor h22 şi h23 (fig. Releul d10 . C3 şi sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire. . „STOP DE AVARIE‖.3). m4 . se deschide contactul d10 (3-5) prin care se întrerupe circuitul releului de lansare d1.apa de răcire a motorului. în această situaţie oprirea este generală pentru toate elementele schemei. b) Valorile presiunilor pentru: . deschide contactul d10 (7-9) şi se stinge lampa de semnalizare h4 „PREGĂTIRE PORNIRE‖. .3. se întrerupe funcţionarea exhaustoarelor de gaze.preîncălzirea uleiului.3. Se închid contactele d4 (1-2) din circuitul releului d5 şi contactul d4 (3-4) din circuitul releului d10 . Prin acţiunea releului d10 se marchează încheierea fazei de pornire a motorului.buton se întrerupe alimentarea releului d2 . . Prin întreruperea alimentării releului d3 se întrerupe şi alimentarea releului d4 care la rândul său întrerupe alimentarea releului d10 . Pentru oprirea de avarie se apasă butonul b1 . .după 20 de secunde de la pornirea motorului acţionează releul de timp d4 . închide contactul d10 (2-4) prin care se permite funcţionarea releelor d20 şi d21 . este alimentată electrovalvulă s2 care întrerupe alimentarea cu combustibil şi motorul se opreşte. se întrerupe alimentarea contatoarelor C 1 . Oprirea motorului Pentru oprire voită se apasă pe butonul b5 „STOP‖. Pentru încărcarea în sarcină se accelerează sau se decelerează motorul prin intermediu servomotorului m 5 (fig. de terminarea pornirii. Se închide d10 (10-12) şi sunt alimentate contactoarele C 4 .uleiul de ungere a motorului. Protecţia şi semnalizarea avariilor Prin circuitele de protecţie se urmăresc: a) Valorile temperaturilor pentru: .1) care acţionează asupra consumului de combustibil. La terminarea acestei faze sunt deconectate pompa de preungere şi rezistenţele de încălzire a uleiului şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele exhaustoare de gaze din carterul motorului. 101 . Prin apăsarea pe acest buton se întrerupe alimentarea releului d3 .apă de răcire a motorului. Prin apăsare pe acest buton se întrerupe alimentarea schemei de comandă şi este alimentată electrovalvulă s2 care comandă oprirea motorului. Funcţionarea motorului Motorul funcţionează cu turaţia de relanti.uleiul de ungere. . contactele acestuia revin în poziţia iniţială şi se poate efectua o nouă încercare de pornire a motorului. c) Supraturaţia motorului diesel.

c) Nivelul apei în tancul de expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. protecţia şi semnalizarea funcţionează în trei trepte. Se închide contactul traductorului f15 şi este alimentat releul d21 . 3. De regulă alarma semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie. Se închide contactul traductorului f5 şi este alimentat releul d11 .4. Treapta I.d) Nivelul apei în rezervorul de expansiune e) Protecţia la avarierea generatorului. În funcţie de gradul avarii. Prin închiderea contactului d21 (24) se aprinde lampa h5 „Presiune minimă ulei. Prin închiderea contactului d13 (2-4) se aprinde lampa h11 „Temperatură maximă ulei. Lămpile de semnalizare optică a avariilor sunt prezentate în fig. 3. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de decuplare a sarcinii (decuplarea generatorului sau decuplarea reductorului în cazul în care motorul este folosit pentru propulsie). Semnalizarea de avarie şi decuplarea sarcinii motorului Semnalizarea de avarie şi aducerea motorului la mersul în gol se produce atunci când valorile parametrilor controlaţi au ajuns la un nivel de pericol şi prin trecerea motorului la mersul în gol se evită deteriorarea acestuia. 3. se închide contactul traductorului f14 şi este alimentat releul d20 . Se închide contactul d17 (2-4). Prin închiderea contactului d11 (2-4) se aprinde lampa h10 „Temperatură maximă apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d11 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. 102 . b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta I-a. f) Presiunea uleiului de ungere a scăzut la valoarea minimă treapta I-a. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are timp suficient pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. Se închide contactul traductorului de nivel şi este alimentat releul d17 . d) Presiunii combustibilului a scăzut sub valoarea minimă. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d13 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Treapta a II-a.5. Se semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali atunci când apare una sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire depăşeşte valoarea maximă treapta I. Prin închiderea contactului d3 (2-4) se aprinde lampa h3 „Presiune minimă combustibil‖ şi prin deschiderea contactului d3 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Semnalizarea de prevenire Este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale ale parametrilor controlaţi. Prin închiderea contactului d20 (24) se aprinde lampa h7 „Presiune minimă apă. e) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta I-a. treapta I-a‖ şi prin deschiderea contactului d20 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. este alimentată lampa de semnalizare h15 „Nivel minim apă treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d17 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră. Se închide contactul traductorului f7 şi este alimentat releul d13 . Se închide contactul traductorului f12 şi este alimentat releul d3 . Schema electrică a traductoarelor şi releelor care acţionează pentru controlul acestor parametrii este prezentată în fig.1 şi fig. treapta I‖ şi prin deschiderea contactului d21 (3-5) se pune în funcţiune alarma sonoră.

se realizează comanda automată a motoarelor primare (turbine sau motoare diesel).semnalizarea avariei produsă prin aprinderea uneia sau mai multe din lămpile ale semnalizare: h6 . d14 care comandă declanşarea întrerupătorului automat urmată de deconectarea generatorului. b) Presiunea uleiului de ungere a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. protecţie şi semnalizări pentru motorul SKL 312 Kw. c) Turaţia motorului a crescut peste limita de supraturaţie.semnalizarea local şi la distanţă a avariei. d6 . Se închide contactul traductorului f2 şi este alimentat releul d6 . h14 . d8 . Se închide contactul traductorului f3 şi este alimentat releul d7 . e) Nivelul apei în tancul ale expansiune a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. . Se închide contactul traductorului f6 şi este alimentat releul d12 . Se închide contactul traductorului f1 şi este alimentat releul d5 .3.Treapta a II-a de protecţie funcţionează la apariţia uneia sau mai multe din următoarele defecţiuni posibile: a) Temperatura apei de răcire a crescut până la valoarea maximă treapta a II-a.autoalimentarea releelor d5 . h12 „Temperatură maximă ulei treapta a II-a‖. Prin alimentarea unuia sau mai multe din releele d5 . b) Temperatura uleiului de ungere a ajuns la valoarea maximă treapta a II-a. În această situaţie pericolul nu poate fi înlăturat prin trecerea motorului la mersul în gol. .2 Instalaţia electrică de. 3. La postul central funcţionează semnalizarea optică şi acustică (fig. d) Funcţionează protecţia generatorului. d14 se execută: . d9 se execută: . în sistemele electroenergetice moderne. h8 . Semnalizarea de avarie concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului se dă la apariţia uneia sau mai multe din următoarele situaţii posibile: a) Presiunea apei de răcire a scăzut până la valoarea minimă treapta a II-a. pe panoul local se aprinde lămpile: h10 „Temperatura maximă apa treapta a II-a‖. d7 . 1500 rot/min După cum este cunoscut. d8 . Se închide contactul şi este alimentat releul d8 . d6 .6) Treapta a III-a. Se închide contactul traductorului f8 şi este alimentat releul d14 .deconectarea sarcini şi aducerea motorului la regimul de mers în gol realizată prin contactele releelor d12 .oprirea motorului prin întreruperea alimentării releului d3 urmată de închiderea contactului d3 (3-5) şi alimentarea electrovalvulei s 2 care comandă închiderea circuitului de alimentare cu combustibil. d9 şi menţinerea semnalizării optice după oprirea motorului. Prin acţiunea unuia sau a ambelor relee d12 . h3 local şi semnalizarea optică şi acustică în postul de supraveghere de la distanţă . Se închide contactul şi este alimentat releul d9 . h13 . Motoarele primare sunt prevăzute de asemenea cu sisteme automate de stabilizarea parametrilor de 103 . Semnalizarea de avarie şi oprirea motorului În acest caz depăşirea parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea motorului.

temperatura apei de răcire. nu sunt controlaţi toţi parametrii enumeraţi mai sus. Semnalizarea de avarie se produce atunci când depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi a ajuns la un nivel de pericol şi este necesară oprirea imediată a motorului. . controlează următorii parametrii: temperatura uleiului de ungere. . Instalaţia care asigură protecţia motorului primar funcţionează în două trepte: semnalizare de prevenire şi semnalizare de avarie. . prezentată în figura 3. .temperaturile şi presiunile în sistemele de ungere. În condiţii normale traductorul de temperatură de pe acest circuit are contactul închis şi este alimentat releul do3. În sistemele de comandă a motoarelor diesel se controlează următorii parametri: .salinitatea apei. Funcţionarea circuitelor de semnalizare la depăşirea valorilor nominale a parametrilor controlaţi este aceeaşi pentru fiecare circuit controlat şi pentru explicarea funcţionării este suficientă prezentarea funcţionării unui circuit. De la darea acestui semnal personalul de serviciu are suficient timp pentru a înlătura cauza care a dus la depăşirea parametrilor controlaţi. . Informaţiile despre starea acestora se transmit la aparatele de măsură şi la instalaţiile de protecţie şi semnalizare care asigură protecţia agregatelor în cazul regimurilor anormale de lucru. ş. în dependinţa de nivel de automatizare şi tipul motorului diesel folosit.sarcina motorului. 104 . lampa de semnalizare conectată la această linie este stinsă.8 se prezintă schema de protecţie şi semnalizare folosită pentru un motor diesel tip SKL 312 Kw.temperaturile şi presiunile în sistemele de răcire. Semnalizarea de prevenire este destinată pentru înştiinţarea personalului despre depăşirea limitelor normale a parametrilor.8a. . temperaturi. în figura 3. de exemplu circuitul care semnalizează depăşirea temperaturii maxime a uleiului de ungere.bază (frecvenţă. .temperatura gazelor de evacuare.presiunea în condensator.nivelurile combustibilului şi uleiului. Trebuie să menţionăm că. În sistemele de comandă a turbinelor se realizează controlul permanent a următorilor parametri: . . presiunea apei de răcire. Semnalizarea de prevenire corespunzătoare primei trepte de protecţie.presiunea uleiului în sistemele de ungere. presiuni. 1500 rot/min. presiunea combustibilului şi depăşirea parametrilor electrici ai generatorului. Această stare este semnalizată concomitent cu darea comenzii de oprire a motorului. Parametrii de bază sunt controlaţi cu ajutorul traductoarelor.) care asigură funcţionarea normală a motoarelor primare. Deoarece linia d nu este sub tensiune.a. Pentru exemplificare. turaţie.turaţia rotorului.temperaturile în punctele de sprijin şi lagăre. Releul d03 deschide contactul din circuitul releului do4 şi comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 6-7. De regulă darea semnalului de prevenire indică faptul că suntem aproape de avarie.

09 injecţii sparte DG-1 depăşiţiDG-1 MPa 105 Fig.Alimentare Temperatură bloc maximă ulei ungere semnalizar DG-1 800 e Temperatură maximă de răcire DG-1 850 Presiune minimă apă Alarmă tubulaturi de Parametrii electrici răcire DG-1 0.8 Instalaţia electrică de protecţie şi semnalizare a motorului diesel: a – semnalizare de prevenire (planşa ½) . 3.

106 .

Semnalizare şi blocare .107 Fig.8 Instalatia electrica de protectie si semnalizari a motorului diesel b – Avarie. 3.

Semnalizarea de avarie corespunzătoare treptei a IIa de protecţie. d38 este alimentat releul de însumare a semnalelor d41. După avertizare. în cazul protecţiei la avarie. În caz de avarie.b controlează parametrii: supraturaţia motorului diesel şi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea limită minimă.8. Releul de pâlpâire închide şi deschide periodic contactul său d31 şi astfel pe linia b se aplică un semnal de tensiune intermitent. do4 (6-7) este conectată la linia a (+24v) şi iluminarea cu pâlpâire se transformă în iluminare constantă care se va menţine până la revenirea parametrului controlat în limitele normale. d38. În acest scop se închide contactul d41 din circuitul releului d42 108 . Până în această etapă schema de protecţie la avarie a pus în funcţiune semnalizarea optică şi sonoră a avariei având o funcţionare asemănătoare cu schema de semnalizare de prevenire. Releul d29 fiind alimentat se deschid contactele sale şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. Se comută contactul d38 în poziţia 6-7 şi lampa de semnalizare h40 este conectată la linia b. La întreruperea alimentării releului d41 se execută: deschiderea contactului d41 din circuitul releului de însumare d29 şi întrucât sunt deschise contactele d36. 3. prezentată în fig. În continuare. de exemplu scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă. Funcţionarea alarmei sonore şi aprinderea cu intermitenţă a lămpii ho5 avertizează personalul de serviciu despre depăşirea parametrului controlat de acest circuit. În acelaşi timp se deschide contactul do3 din circuitul releului de însumare d29 şi se întrerupe alimentarea acestui releu. În acelaşi timp prin închiderea contactului do4 din circuitul releului de însumare a semnalelor d29 se reface alimentarea acestui releu. La funcţionarea normală contactele traductoarelor de turaţie şi de presiune minimă sunt deschise şi ca urmare nu sunt alimentate releele d35. schema acţionează pentru oprirea motorului diesel. lămpile de semnalizare h37 şi h40 sunt conectate la linia d şi sunt stinse. Lampa ho5 se stinge. Lampa de semnalizare prin contactele d03 (6-5). se închide contactul traductorului şi este alimentat releul d38. semnalul sonor poate fi întrerupt de operator prin apăsarea pe butonul b24 ―Anulare semnal acustic‖. Ca urmare prin închiderea contactelor normal închise ale releului d29 sunt alimentate releul de pâlpâire d31 şi soneria h32. La revenirea parametrului în limite normale. Lampa de semnalizare conectată la linia b va funcţiona cu pâlpâire. Prin contactele normal închise ale releelor de semnalizared35. pe timpul luării măsurilor corespunzătoare. d39 se întrerupe alimentarea acestui releu urmată de punerea în funcţiune a releului de pâlpâire şi a soneriei. Tensiunea aplicată pe linia c realizează alimentarea releului do4 care îşi închide contactul propriu de automenţinere şi comută contactul do4 în poziţia 6-7. Se închide contactul do3 din circuitul releului do4 pregătind funcţionarea acestuia şi se comută contactul do3 din circuitul lămpii ho5 în poziţia 5-6 şi lampa de semnalizare este conectată la linia b.La depăşirea limitelor parametrului controlat (temperatura uleiului de ungere) se deschide contactul traductorului şi se întrerupe alimentarea releului do3. se închide contactul traductorului. este alimentat releul do3 şi se comută contactul acestui releu în poziţia 6-7. Închiderea contactului d41 din circuitul releului d29 permite alimentarea acestuia şi blocarea funcţionării releului de pâlpâire şi a soneriei. La apăsarea pe acest buton este alimentat releul d24 şi prin închiderea contactului său se aplică tensiunea (+24v) pe linia c. În acelaşi timp se deschide contactul d38 din circuitul releului d41 şi se întrerupe alimentarea acestui releu.

optică şi oprirea motorului. Încetează funcţionarea cu pâlpâire şi lampa are iluminare continuă până la restabilirea situaţiei normale. 2. pentru întreruperea alarmei sonore se apasă pe butonul b24. 2: d. 109 . d) semnalizarea acustică. b) reducerea automată a turaţiei până la valoarea corespunzătoare mersului la ralanti. La scăderea presiunii de ungere a motorului până la valoarea minimă treapta a II-a. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică şi optică. c) mărirea presiunii pompei de ungere. TEST DE AUTOEVALUARE 1.şi acesta cu temporizare îşi închide contactul din circuitul releului d43. Urmare a acestor acţiuni motorul se opreşte. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat releul d30 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea +24V pe lina d. schema de protecţie execută: a) semnalizarea acustică. Este alimentat releul d39 care închide contactul său de automenţinere şi comută contactul comutator în poziţia 6-7. Ca şi în cazul precedent. La pregătirea instalaţiei de protecţie. optică şi reducerea turaţiei până la valoarea de ralanti. c) mărirea debitului de ungere. Pe durata apăsării pe acest buton se aprind toate lămpile de semnalizare din schema de protecţie indicând starea normală de funcţionare ale acestora. b) semnalizarea acustică. Releul d43 prin închiderea contactelor sale alimentează electromagnetul EM de aducere a cremalierelor pompei de injecţie în poziţia de debit nul şi de asemenea alimentează electrovalvula EV care întrerupe alimentarea cu combustibil. pentru verificarea integrităţii filamentelor lămpilor de semnalizare. Este alimentat releul d24 şi prin contactul acestuia se aplică tensiunea pe linia c. Prin aceasta lampa de semnalizare h40este conectată la lina a. LUCRARE DE VERIFICARE Care este destinaţia semnalizării de prevenire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: a. optică şi decuplarea reductorului. d) oprirea motorului. d29. se restabileşte alimentarea acestui releu şi se întrerupe funcţionarea releului de pâlpâire şi a soneriei. se apasă pe butonul b30. La scăderea presiunii uleiului de ungere a motorului de antrenare a generatorului până la limita minimă treapta a I-a. Totodată prin închiderea contactului d39 din circuitul releului de însumare a semnalelor.

800 6.5 2.1. 1000. 4.2 2. Acest tip de caldarină este destinat producerii aburului suturat la presiunea de 7 bar.1.1. Caldarina cu abur CAVNO 250. În tabelul 4.75 1.1 se prezintă variantele constructive şi principalele caracteristici tehnice.56 0. 4 INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE A CALDARINEI NAVALE CUPRINS 4. .980 4. funcţionează cu combustibil lichid şi este de construcţie acvatubulară verticală.de a enumera operaţiunile care trebuie executate pentru pregătirea de pornire şi funcţionare în regim automat şi manual.25 - Vo lu mul de apă m3 0. Debit nominal abur kg/h 250 500 800 1000 1250 1600 7 Suprafaţa de încălzire m2 9 17 26 29 37. .3 Pregătirea pentru pornire 4.450 5. 5000 Instalaţia de automatizare MONARCH produsă de firma WEISHAUPT echipează caldarinele navelor cu abur tip CAVNO 250. Funcţionarea instalaţiei în regim automat 4. .4 2.Unitatea de învăţare nr.2 Elementele sistemului de automatizare 4.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual 4.6 Preîncălzirea combustibilului 4.de a descrie elementele de automatizare ale caldarinei.7 Protecţiile caldarinei OBIECTIVE .8 1. 5000 4. . .de a identifica importanţa semnalizărilor şi a măsurilor care trebuie luate.210 5. .4.5 - Greutatea fără apă kg 2.3 0. Caldarina cu abur CAVNO 250. . .570 - 110 .10 1. Tabelul 4.5 - Presiunea de lucru bar Vo lu mul spaţiului de vaporizare m3 0.

600 Principalele elemente constructive ale caldarinei sunt prezentate în fig. iar la partea superioară cu o flanşă 2 pentru cuplarea la tubulatura de evacuare a gazelor.1. fiind legaţi între ei prin ţevile fierbătoare 13. 4. sunt montate: .700 10. Spre exterior acest spaţiu este închis de centura colectoare 12 prevăzută cu panouri izolante care se pot demonta în vederea curăţirii ţevilor. În partea de sus a tamburului superior. Nivelul de lucru al apei de alimentare este menţinut automat de către regulatorul cu flotor magnetic 17 care urmăreşte nivelul apei în caldarină ş i comandă pornirea. Alimentarea caldarinei cu apă se face prin unul din cele două capete de alimentare 5 amplasate pe tamburul inferior.5 8.valvula auxiliară de abur 19.valvula pentru presostat 18.300 12.400 2500 340 4000 5000 66 80 98 2 2.8 6 6. Capetele ţevilor fierbătoare sunt sudate de plăcile tubulare 11 şi 14 constituind funduri plane pentru tamburul inferior 6 şi superior 15. pompelor de alimentare cu apă. De aici apa ajunge la distribuitoarele 1 din tamburul superior şi umple caldarina până la nivelul de lucru. sunt sudate aripioare de tablă care au rolul de a dirija gazele la ieşirea lor din focar.robinet de evacuare în atmosferă 21. unul deasupra celuilalt.6 2. Colectorul de fum 3 este prevăzut la partea inferioară cu un capac de curăţire a funinginii 4. . . Funcţionarea caldarinei este automatizată şi nu este necesară supravegherea din compartimentul în care este amplasată.5 9.valvula principală de abur 22. schimbul de căldură făcându-se pe toată suprafaţa ţevilor În interiorul tamburului inferior este amplasat focarul 8 de formă conică unit în partea inferioară printr-un inel de legătură 7 cu partea cilindrică a tamburului inferior. În acest fel toate ţevile fierbătoare sunt înconjurate de gazele de ardere. . Caldarina este alcătuită din doi tamburi 15 şi 6 montaţi vertical. Bolta focarului 9 sudată de conul de focar se continuă în partea superioară cu tubul de flacără 10 celălalt capăt al tubului de flacără se sudează de partea superioară a plăcii tubulare inferioare 11.valvula dublă de siguranţă 4. făcând astfel legătura între focar şi spaţiul de gaze dintre tamburi. respectiv oprirea. 111 . Întreaga caldarină este acoperită cu un strat izolator care asigură la exterior o temperatură maximă de 60o C faţă de mediul ambiant. perpendicular pe direcţia de ieşire a gazelor. Între ţevile de la marginea tubului de flacără. pe capacul bombat 16. .

4.112 Fig.Principalele elemente constructive ale caldarinei CAVNO .1 .

cablurile 13 pentru alimentarea electrozilor de producere a scânteii electrice. .electrovalvulă diuza 1.difuzor 21. . Arzătorul cuprinde într-o construcţie compactă următoarele elemente: .flanşă articulată în balama 15.2 Ele mentele sistemului de automatizare Instalaţia de automatizare tip MONARCH utilizată pentru caldarină se compune din: .electrovalvulă diuza 1. 113 .arzător.conductă retur combustibil diuza 1. Reglarea combustibilului şi a aerului sunt corelate astfel încât să se facă o ardere completă. 4 . .servomotorul 2 de poziţionare a clapetei de aer. 9 .ventilatorul 3. . Arzătorul. .electromotorul 1 de antrenare a ventilatorului şi pompei de combustibil.două diuze 23 pentru pulverizarea combustibilului în focar.valvulă cu bilă pentru diuza 1.două electrovalvule 16 şi 17 pe circuitele de alimentare a diuzelor.valvulă piston diuza 1. ceea ce indică o ardere completă.conducta de alimentare a diuzei 1.placa de borne 12 pentru conexiuni electrice cu circuite exterioare. .diuza 2. . .întrerupător 14.4. iniţierea aprinderii şi controlul flăcării. . . 3 . . La reglare se urmăreşte ca în gazele de ardere să fie cantitatea maximă de CO2 .traductoare de presiune .pompa de combustibil 8. Elementele din schema circuitului de combustibil sunt: 1 . .transformatorul de aprindere 10.preîncălzire combustibil.celulã fotoelectricã 7 pentru sesizarea flacărei. 12 .cutia 4 de control a arzătorului şi vizorul cu geam. debitul de aer necesar arderii. .2 constituie elementul de bază care asigură: pulverizarea combustibilului.clapeta de aer 6. 8 . 5 . .tubul de flacără 22. 2 .diuza 1. Schema circuitului de combustibil este prezentată în figura 4.traductoare de nivel pentru alimentarea cu apă. . 11 .3. conducta de combustibil sub presiune 18.contactor 19. prezentat în figura 4.conductă pentru scurgerea surplusului de combustibil. .tabloul cu elemente de comandă automată şi manuală . . conducta de retur combustibil 9. 7 . 6 . reductor 11 pe conducta de alimentare cu combustibil. 10 .valvulă cu bilă pentru diuza 2.conducta de alimentare a diuzei 2.

Pompa trimite combustibil la diuza 1 şi pentru că returul este deschis nu se formează presiune şi ca urmare valvula cu bilă închide 114 . 14 .Arzătorul MONARCH Figura 4.2.Schema circuitului de combustibil În absenţa tensiunii electrice de alimentare electrovalvula 10 este deschisă iar electrovalvula 11 este închisă. .pompă combustibil acţionată de axul electromotorului arzătorului.filtru.3 . Fig.13 . 4.

antrenează concomitent ºi un ax cu came prin care se acţionează contacte electrice de tip microîntrerupătoare. 7 bar.4 . Pentru mărirea flacărei se comandă mai întâi servomotorul clapetei de aer pentru fixarea acesteia în poziţia de debit maxim. Când ambele diuze lucrează arzătorul funcţionează la capacitate maximă. Fig. La atingerea unei anumite valori a presiunii aburului debitat de caldarină (circa 5. Reglarea debitului de aer. se comandă întreruperea funcţionării diuzei 1 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 10. Pentru funcţionarea diuzei 1 se comandă alimentarea electrovalvulei 10 şi se închide circuitul de retur combustibil. I . Pentru mărirea flacărei se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 2 prin alimentarea electrovalvulei 11 care deschide circuitul de combustibil spre această diuză. II .pulverizarea combustibilului prin diuza 1.conectat circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 2 (în schema generală contactul are simbolul b 39). Clapeta de aer este acţionată de un servomotor electric prin care se asigură debitul de aer necesar.5 bar) se comandă închiderea diuzei 2 prin întreruperea alimentării electrovalvulei 11. Servomotorul clapetei de aer.debit maxim. Prin închiderea circuitului de retur se formează o presiune de circa 4 . Electromotorul arzătorului acţionează ventilatorul care realizează debitul de aer necesar.închis. Arzătorul continuă să lucreze cu diuza 1 şi când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală.4. În perioada în care funcţionează numai diuza 1 clapeta de aer este deschisă pentru debit parţial. astfel: IV . 4.30 bar sub acţiunea căreia este învinsă acţiunea resortului valvulei cu piston 9 şi diuza 1 lucrează pulverizând combustibil în focar. 115 .Servomotorul clapetei de aer Prin contactele electrice acţionate de came se marchează poziţiile clapetei de aer. Spre focar debitul de aer este reglat de o clapetă astfel încât să se facă o ardere completă. III . Funcţionarea diuzei 2 este condiţionată de presiunea aburului debitat de caldarină şi asigură capacitatea maximă a arzătorului atunci când presiunea aburului este scăzută.debit parţial. Corespunzător acestei poziţii se închide contactul acţionat de cama I care face posibilă intrarea în funcţiune a diuzei 2. De asemenea nu funcţionează nici diuza 2 întrucât este închis circuitul de combustibil spre această diuză. prezentat în figura 4.

Acest micromotor roteşte cu viteză constantă un ax cu came şi la intervale de timp programate se dau comenzi de acţionare celor 13 microîntrerupătoare notate în schemă de la I la XIII. 4.5 Simbolizarea elementelor schemei coincide cu simbolurile date în schema electrică generală şi reprezintă: . Fig. Programatorul din momentul dării comenzii de pornire este alimentat prin bornele 1 şi 2.s 27 .s 32 .electrovalvula diuzei 2.f 36 .electromotorul arzătorului. În poziţia clapetei de aer corespunzătoare debitului maxim. condiţionând funcţionarea instalaţiei de această poziţie a arzătorului.6 se prezintă schema electrică a programatorului iar în figura 4. Pentru fixarea clapetei în poziţia de debit maxim se întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi se alimentează a doua înfăşurare. .Schema electrică a arzătorului este prezentată în figura 4.electrovalvula diuzei 1. pe durata funcţionării caldarinei.m 19 .m 17 . . supraveghează menţinerea flacărei.m 24 . Comanda de schimbare a poziţiei clapetei de aer este dată de releul d35 care prin contactul său comutator întrerupe alimentarea primei înfăşurări şi aplică tensiunea de alimentare a celei de a doua înfăşurare. . La alimentarea uneia dintre cele două înfăşurări servomotorul stabileşte clapeta de aer în poziţia de debit parţial.1. .traductor fotoelectric pentru sesizarea flacărei. Atunci când microîntrerupătorul este acţionat de camă poziþia contactelor se inversează: contactul normal închis se deschide iar contactul normal deschis se închide.Schema electrică a arzătorului. prezentate în tabelul 4. De la borna 1 prin contactele închise br.transformator de aprindere. IXa tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8.1 comandă funcţionarea caldarinei în regim automat stabilind etapele necesare pentru pornire şi în continuare.5 . Fiecare microîntrerupător dispune de două contacte a şi b din care unul este normal închis iar celălalt normal deschis. . Baza de timp a programatorului este realizată de micromotorul sincron SM.7 diagrama secvenţială de acţionare a contactelor pe durata unui ciclu. VIIIb.servomotorul clapetei de aer. Se închide în poziţia în care arzătorul este rabatat spre focar. puterea electromotorului are diferite valori.contact de uşă. Pentru tipuri diferite de caldarine. În figura 4. axul cu came închide contactul b 32 care permite funcţionarea diuzei 2 pentru mărirea flacăre. 116 . b 0 . Programatorul LAE .

117 .Schema electrică a programatorului LAE – 1 Prin aplicarea tensiunii la borna 3 se comandă efectuarea primei etape . închide contactul ar3 prin care se aplică tensiuneala borna 3. Fig. După prima etapă de prepurjare se deschide contactul XIIa şi se închide XIIb realizând un nou circuit de alimentare a micromotorului SM prin contactul a.aerisirea focarului. De asemenea dacă caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul în care lucrează cu combustibil greu (păcură) acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. se alimentează releul d49 şi se închide contactul d49 (13-14). tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului. I. se comută contactul ar2 şi este pus în funcţiune micromotorul SM. 4. Este alimentat releul AR care realizează: închide contactul ar1 prin care şuntează contactele VIIIb şi IXa.r. d49.La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis.6 .3. Faza de prepurjare (aerisire a focarului) are o durată minimă t1 = 30 secunde şi maximă t1 + t2 = 60 secunde. La pornirea electroventilatorului se alimentează bobina releului prin contactul căruia tensiunea de la borna 8 se aplică şi la borna 4. Prin contactele închise e14. contactul traductorului b49 este închis. prin bobina releului BR şi contactul închis br2 se aplică la cea de a doua bornă a puncţii redresoare. În continuare de la borna 9 prin contactele închise fr1. II-a se aplică faza tensiunii de alimentare la puntea redresoare. Nulul tensiunii de alimentare de la borna 2.

Fig.7 . La aplicarea tensiunii la borna 6 se comandă apariţia scânteii de aprindere.După parcurgerea timpului de prepurjare tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 6. contactul se pune pe poziţia din stânga. Pentru deblocare se apasă pe 118 . După 2 secunde de la darea comenzii de aprindere se deschide contactul XIa şi este deblocat amplificatorul semnalului dat de fototraductorul LF. Se închide contactul XIb şi prin fr1 se stabileşte un nou circuit de alimentare pentru releul AR. Condensatorul montat în paralel cu releul AR asigură menţinerea anclanşării releului 9 secunde după întreruperea alimentării. releul AR declanşează şi prin declanşarea contactelor sale opreşte funcţionarea caldarinei şi blochează funcţionarea programatorului. Se produce aprinderea combustibilului. nu este confirmată aprinderea. 4. comanda de aprindere se dă după închiderea contactului IVb la expirarea timpului t 1 + t2 . Întrerupătorul UL2 are două poziţii: în poziţia din schemă aprinderea este comandată imediat. în a doua poziţie. După 3 secunde se închide contactul VII.Diagrama secvenţial ă a contactel or pe perioada unui ciclu. După acest timp se deschide contactul IIa şi se întrerupe alimentarea releului AR. Anclanşarea releului FR confirmă apariţia flacărei. Dacă în acest interval de timp. După confirmarea aprinderii se continuă funcţionarea programatorului. tensiunea de la borna 4 se aplică la borna 5 şi se comandă intrarea în funcţiune a diuzei 1 de pulverizare a combustibilului în focar. denumit perioadă de siguranţă. În prezenţa flacărei semnalul de tensiune de la ieşirea amplificatorului alimentează bobina releului FR. Apariţia flacărei este aşteptată un timp t3 .

În funcţie de poziţiile acestui magnet sunt acţionate contactele traductorului de nivel. Traductorul de nivel de tip MOBREY sesizează nivelul apei prin deplasarea pe verticală a unui magnet împins de un flotor. Sistemul de alimentare cu apă al caldarinei menţine nivelul de lucru între cel superior şi inferior primind informaţii de la traductoarele de nivel e61 şi e64.butonul b12 programatorul este adus în starea iniţială şi se reiau de la început toate fazele descrise până în prezent.e72 . 7 bar. La secunda 81 se deschide Ia şi se închide Ib.e14 .nivelul maxim de avarie (e67b).5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a caldarinei. după confirmarea aprinderii se continuă programul. .nivelul inferior de lucru (e64).realizează protecţia caldarinei la depăşirea presiunii nominale. . Pentru o presiune care depăşeşte 7. aparatul se înlocuieşte cu unul de rezervă. Prin comutarea contactului ar2 se reia funcţionarea programatorului de la secunda 93.nivelul superior de lucru (e61). În continuare la secunda 89 se deschide contactul III. Se pune în funcţiune micromotorul SM care funcţionează până la secunda 14 aducând cele 13 micro-contacte în poziţia iniţială şi fiind pregătit pentru reluarea ciclului de funcţionare.5 bar traductorul comandă scoaterea din funcţiune a diuzei 2. conexiunea cu celelalte aparate se face prin fişe numerotate ca în schemă de la 1 la 22 şi prize montate pe conductoarele de conexiuni. este deconectată alimentarea micromotorului SM şi programatorul se opreşte. Simbolurile din paranteză sunt cele folosite în schema electrică generală.permite funcţionarea diuzei 2 la pornire şi utilizarea arzătorului la capacitatea maximă pentru scurtarea duratei de ridicare a presiunii aburului. . . tensiunea de la borna 4 se aplică şi la borna 7 şi este permisă funcţionarea diuzei 2 de pulverizare a combustibilului. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 6 şi se deconectează circuitul de aprindere. . se deschide contactul traductorului e14. La apropierea de valoarea nominală.e74 .e35 . Traductorul de nivel controlează nivelul apei în caldarină. astfel: . 7 având ca urmare întreruperea funcţionării arzătorului.nivelul minim de avarie (e67a). La defectare. Simbolurile cu care sunt notate în schema electrică generală şi funcţiunile traductoarelor de presiune sunt: . Se întrerupe alimentarea releului AR şi prin deschiderea contactelor acestuia se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. Acest sistem comandă pornirea pompelor de alimentare când se ajunge la nivelul inferior de 119 . iar la secunda 93 se deschide contactul VIa. În situaţia normală. Programatorul LAE-1 reprezintă un aparat închis ermetic. se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9.permite pornirea arzătorului atunci când presiunea aburului este mai mică de 3. când aburul ajunge la presiunea de 5.5 bar şi comandă oprirea arzătorului atunci când presiunea aburului are valoarea nominală 7 bar. La scăderea acesteia sub valoarea nominală se pune în funcţiune alarma sonoră şi optică. Arzătorul lucrează la capacitatea maximă cu ambele diuze în funcţiune. . Traductoarele de presiune asigură funcţionarea caldarinei în regim automat şi protecţia la depăşirea presiunii maxime a aburului. 5. 4. Când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală.controlează presiunea combustibilului.

se stinge lampa de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ şi în schema din figura 3. La pornire presiunea aburului este nulă. h05.8 a. În figura 4. h73 ―Presiune maximă abur‖. întreruperea funcţionării caldarinei în situaţia în care se sesizează incendiu sau altă avarie produsă în compartimentul caldarinei. se comandă oprirea instalaţiei şi declanşarea semnalizării optice şi acustice. Este în poziţia închis întrerupătorul b08. Se deschide contactul d72 (31-32). În schema de pornire din fig. iniţial prin contactul d60 (53-54).3 Pregătirea pentru pornire Se aplică tensiunea de alimentare trifazată de la tabloul principal de distribuţie prin închiderea întrerupătoarelor trifazate a02 şi a02a. d60 (33-34) este alimentat releul d68. d se prezintă schema electrică de automatizare a caldarinei MONARCH. Acest întrerupător montat în afara compartimentului caldarinei dar în imediata apropiere de acesta..8. Aplicarea tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpilor h04. Întrucât nivelul apei de alimentare a caldarinei este în limitele normale. La revenirea în limite normale a 120 . pentru valoarea normală a presiunii combustibilului. se menţine alimentarea releului d68 prin propriul contact d68 (13-14). prin deconectarea sa. contactul traductorului e74 se închide şi se realizează circuitul de alimentare al releului d74.8. Se deschide contactul d74 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. De asemenea. c.lucru şi oprirea acestora la atingerea nivelului superior de lucru. permite. În situaţia în care se ajunge la nivelul de avarie minim sau maxim. 4. Schema de protecţie şi semnalizare este concepută astfel încât la depăşirea limitelor maxime ale unui parametru (presiunea aburului sau nivelul apei). Arzătorul este rabatat spre focar şi ca urmare contactul de uşă b0 este închis. 3. ulterior prin propriul contact d74 (13-14). contactele traductorului de nivel maxim şi minim de avarie. e67a şi e67b sunt închise. contactul traductorului de presiune maximă de avarie e72 este închis şi iniţial prin contactul d60 (43-44) este alimentat releul d72 după care alimentarea se menţine prin propriul contact d72 (13-14). prin încetarea acţionării întrerupătorului b60. b. h06 pentru s istemul de forţă trifazat şi h07 pentru schema de comandă. Este alimentat releul d60 de restabilire a situaţiei normale pentru schema de semnalizare. h75 ―Presiune scăzută combustibil‖ şi funcţionează alarma sonoră. Tabloul de comandă a pompelor de alimentare cu apă nu face parte din instalaţia MONARCH. Se conectează pentru scurt timp întrerupătorul b60 cu revenire în poziţia zero după întreruperea acţionării.a se închide contactul d72 (23-24) care rămâne în această poziţie permiţând pornirea şi funcţionarea instalaţiei atât timp cât presiunea aburului nu depăşeşte limita maximă.a se închide contactul d68 (23-24) şi se menţine în această situaţie atât timp cât nivelul apei de alimentare este în limitele normale de lucru. 21. releul d67 este alimentat şi prin contactele d67 (5-6). Se stinge lampa de semnalizare h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖ şi la întreruperea alimentării releului d60.8d). Se aprind lămpile de semnalizare: h69 ―Nivel de avarie apă caldarină‖. Este alimentată schema electrică de protecţie şi semnalizări (fig. prin contactele traductorului se comandă oprirea funcţionării caldarinei.

Ca urmare.parametrului care a declanşat protecţia. 4. Pentru revenirea schemei în situaţia normală este necesară intervenţia operatorului care după ce a constatat cauza care a declanşat semnalizarea. În continuare se prezintă secvenţele fazelor de aprindere şi funcţionare în regim automat a instalaţiei urmărind schema electrică de automatizare prezentată în figura 4.8c) pe poziţia AUTOMAT sau MANUAL. De asemenea este închis şi contactul d49 (13-14) în cazul în care caldarina funcţionează cu combustibil diesel sau în cazul folosirii combustibilului greu acesta are temperatura corespunzătoare funcţionării normale a diuzelor. Se pune în funcţiune programatorul şi prin contactul releului acestuia se aplică tensiunea la borna 3 a programatorului. După efectuarea operaţiunilor prezentate.8b.8a). Din momentul dării comenzii de pornire. se trece iniţial comutatorul b2 (fig. Faza I Prepurjarea.8a) pe poziţia 1 ―Iniţiere‖. 4. Se alege regimul de funcţionare al caldarinei prin punerea comutatorului b39 (fig. Intră în funcţiune ventilatorul care introduce aer pentru purjarea focarului şi eliminarea eventualelor gaze de ardere rămase de la funcţionarea anterioară. după care comutatorul b2 se trece pe poziţia 2 ―Conectat‖. 121 . Nulul tensiunii de alimentare este conectat permanent la borna 2 a programatorului. Se obţine în acest mod scurtarea duratei de ajungere la parametri nominali de încălzire. semnalizarea continuă să funcţioneze. b2.8. Prin contactele închise d2 (33-34). 4. Se conectează întrerupătorul b33 care va permite funcţionarea diuzei 2 pentru ca arzătorul să lucreze la capacitatea maximă până când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale. 4. Urmărind schema prezentată în fig. Programatorul LAE-1 intră în funcţiune şi comandă în continuare secvenţele fazelor de aprindere cu durata totală a circuitului de 14 secunde. este alimentat releul d2 care în continuare îşi menţine alimentarea prin contactul propriu d2 (13-14). La prima pornire presiunea aburului este nulă şi contactul traductorului e14 este închis (fig. La alegerea acestui regim comutatorul b39 se fixează pe poziţia 2 ―AUTOMAT‖. instalaţia este pregătită pentru funcţionare. Pentru pornire. Este alimentat releul d40 care îşi va acţiona contactele pregătind circuitele pentru funcţionarea în acest regim. Concomitent se deschide contactul d2 (51-52) şi se întrerupe lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖. d40 (14-13) se aplică faza tensiunii de alimentare la borna 1 a programatorului. 21. Funcţionarea instalaţiei în regim automat Regimul de bază pentru funcţionarea caldarinei este regimul automat. programatorul este alimentat prin bornele 1 şi 2. Prin contactele închise ale traductorului de presiune e14 şi releului d49 tensiunea de la borna 8 se aplică la borna 9 a programatorului.4. tensiunea care apare la borna 3 a programatorului se aplică bobinei contactorului C22 şi servomotorului clapetei de aer m24. prin închiderea contactelor principale ale contactorului C22 este pus în funcţiune electromotorul arzătorului m19 iar clapeta de aer se deschide pentru debit parţial. apasă pe butonul b60 şi prin releul d60 se reface situaţia normală şi se întrerupe semnalizarea. De la borna 1 tensiunea se aplică la borna 18 legată împreună cu borna 8. Până la darea semnalului de pornire este aprinsă lampa de semnalizare h4 ―Blocare‖.

122 .

123 .

124 .

125 .

programatorul opreşte funcţionarea arzătorului. b33. Între electrozi de aprindere apare scânteia electrică. Releul d15 cu temporizare de circa 2 secunde închide contactul d15 (8-5) şi se alimentează: releul d16. Se închide circuitul de alimentare al electrovalvulei diuzei 2 de la borna 7 a programatorului prin contactele închise d40 (83-84).Funcţionarea arzătorului este semnalizată de aprinderea lămpii h18. Dacă în perioada de siguranţă nu se produce aprinderea. contactul traductorului e35 închis pentru presiuni sub 5. Arzătorul funcţionează la capacitatea maximă şi presiunea aburului creşte continuu. din prezentarea funcţionării programatorului. 126 . C22 (23-24) este alimentat releul d15. programatorul îşi continuă programul. programatorul aplică tensiunea de la borna 4 la borna 5 şi prin contactele închise d40 (33-34). urmând ca la reluare să se parcurgă din nou toate etapele. d16 (13-14) este alimentată electrovalvula s27. În acelaşi timp axul electromotorului antrenează şi pompa de combustibil care realizează presiunea necesară. b32.5 bar. După parcurgerea primei faze programatorul aplică tensiunea la borna 6 a programatorului. Faza III-a Mărirea flacărei. scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat se produce aprinderea. Funcţionarea diuzei 2 este marcată de aprinderea lămpii h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. s27. la secunda 89 se comandă întreruperea tensiunii la borna 6 şi ca urmare se deconectează circuitul de aprindere iar la secunda 93 se întrerupe funcţionarea programatorului. Este alimentată electrovalvula s32 care deschide circuitul de combustibil spre diuza 2. În prezenţa aerului. transformatorul de aprindere m17 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. Se închide contactul d16 (13-14) pregătind pentru funcţionare circuitul de alimentare a electrovalvulei diuzei 1. prin contactele închise d40 (43-44). În această poziţie a clapetei. Din prezentarea funcţionării programatorului LAE-1. De la borna 7 prin contactele închise d40 (53-54). Faza II-a Aprinderea. După trecerea unui timp de circa 3 secunde de la apariţia scânteii electrice. Din acest moment funcţionează ambele diuze asigurând capacitatea maximă de lucru a arzătorului. axul cu came al servomotorului comandă închiderea contactului b32. este alimentat releul d35. Este alimentat releul d30 care prin contactele d30 (13-14) şi d30 (23-24) menţine alimentarea electrovalvulei s27 şi a releului d35 după deconectarea releului d16. rezultă că faza de prepurjare are durata 30 60 secunde. În continuare. Releul d35 comută contactul său din circuitul servomotorului m24 şi comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. Se închide contactul auxiliar C22 (23-24) care pregăteşte circuitul de aprindere. În situaţia normală. După confirmarea aprinderii. Electrovalvula închide circuitul de retur al combustibilului şi presiunea creată pune în funcţiune diuza 1 care pulverizează combustibilul în focar. La apariţia tensiunii la borna 6 a programatorului. după confirmarea aprinderii se continuă programul şi la secunda 81 se aplică tensiunea la borna 7 a programatorului. La intrarea în funcţiune a diuzei 1 se aprinde lampa de semnalizare h28 ―Funcţionare treapta I-a‖.

Se întrerupe alimentarea releului programatorului şi prin deschiderea contactelor sale se întrerupe tensiunea aplicată la bornele 3. Comanda de oprire a caldarinei se dă atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea de 7 bar.5 bar iar traductorul de presiune e14 îşi deschide contactul pentru valoarea nominală a presiunii 7 bar şi îl închide când presiunea scade sub limita de 3. având în funcţiune numai diuza 1. traductorul de presiune e35 îşi deschide contactul şi se întrerupe alimentarea releului d35. După parcurgerea primului ciclu şi oprirea caldarinei atunci când presiunea aburului a ajuns la valoarea nominală. Comutatorul de alegere a regimurilor de lucru. Se întrerupe funcţionarea diuzei 2 şi arzătorul lucrează în continuare cu capacitate redusă. Releele diferenţiale de presiune sunt astfel reglate încât traductorul de presiune e35 deschide contactul la depăşirea limitei de 5. Închiderea contactului e35 face posibilă funcţionarea treptei a doua la reluarea ciclului de lucru.5 bar. Când presiunea aburului ajunge la valoarea de 5. Se aprinde lampa de semnalizare h39 ―MANUAL‖.5 bar se închide contactul traductorului e35. Prin închiderea contactului traductorului e14 se reia funcţionarea arzătorului parcurgându-se toate etapele prezentate anterior.Reducerea flăcării.5 bar. 7 bar. Dispariţia flacărei este sesizată de fototraductor şi se întrerupe alimentarea releului FR aparţinând programatorului. La atingerea valorii de 4-4. b39. Ciclu de funcţionare se reia atunci când presiunea aburului scade până la limita de 3.5 bar şi se închide contactul traductorului e14. În acest mod automatizarea caldarinei MONARCH realizează o funcţionare ciclică a arzătorului caldarinei pentru menţinerea presiunii aburului în limitele 3.5-7 bar. se pune pe poziţia 1 ―MANUAL‖.5 bar şi închide contactul când presiunea este mai mică de 4-4. apropiată de presiunea nominală.5 Funcţionarea instalaţiei în regim manual Pentru funcţionarea caldarinei în regim manual se execută în prealabil toate operaţiunile prezentate la pregătirea pentru pornire. Instalaţia nu porneşte. 4. În circuitul servomotorului clapetei de aer m24 se comută contactul d35 în poziţia iniţială 1-3 şi se comandă închiderea clapetei de aer pe poziţia corespunzătoare de debit parţial. Reluarea ciclică a funcţionării. La aplicarea tensiunii de alimentare este conectat releul d38 care prin acţionarea contactelor sale pregăteşte circuitele pentru funcţionarea în regim manual. Arzătorul caldarinei îşi întrerupe funcţionarea. 4. În această poziţie a clapetei axul cu came deschide contactul b32 şi se întrerupe circuitul de alimentare al electrovalvulei s32. La această valoare a presiunii aburului se deschide contactul traductorului e14 şi se întrerupe tensiunea aplicată la borna 9 a programatorului. presiunea aburului începe să scadă treptat ca urmare a utilizării lui în instalaţia de încălzire a compartimentelor navei. Oprirea caldarinei. întreruperea alimentării electrovalvulei s27 şi încetarea funcţionării diuzei 1. 127 . Urmează o nouă perioadă de funcţionare care se va întrerupe automat atunci când presiunea aburului ajunge la valoarea nominală. 5 şi 7 având ca urmare: întreruperea alimentării contactorului C22 şi deconectarea electromotorului arzătorului. Se reia funcţionarea programatorului din momentul întreruperii la secunda 93 şi se continuă până la secunda 14. În această perioadă contactele celor 13 microîntrerupătoare revin în poziţia iniţială pregătind circuitele pentru o nouă reluare a programului.

Este alimentat releul d15 şi acesta cu temporizare închide contactul d15 (5-8) prin care se alimentează transformatorul de aprindere m17. Servomotorul m24 deschide clapeta de aer pentru debit parţial şi prin închiderea contactelor principale C22 porneşte electromotorul ventilatorului. Faza I. În continuare. Prin închiderea contactelor d30 (13-14) şi d30 (23-24) se menţin alimentările pentru electrovalvula s27 şi releul d35 după întreruperea funcţionării releului d16 ca urmare a deconectării circuitului de aprindere. Se fixează iniţial b2 pe poziţia 1 şi se alimentează releul d2. Se conectează circuitul de aprindere prin închiderea întrerupătorului b15. De asemenea se închide contactul C22 (23-24) şi se permite alimentarea circuitului de aprindere în faza următoare. d16 (23-24) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d35. Prepurjarea. Funcţionarea diuzei 1 este semnalizată de aprinderea lămpii de semnalizare h 28 ―Funcţionare treapta I‖. axul cu came închide contactul b32 şi se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s32 prin contactele d38 (53-54). Faza a III-a Mărirea flacărei. releul d16 şi lampa de semnalizare h18 ―Aprindere‖. În acelaşi timp cu alimentarea electrovalvulei s27 este alimentat şi releul d30. Se aprinde lampa h18 care indică funcţionarea electroventilatorului. Releul d16 închide contactele d16 (13-14) şi d16 (23-24) pregătind momentul următor. d40 (71-72). b26.Pornirea se execută prin manevrarea aceluiaşi comutator b2. b29. Schema este astfel concepută încât să se asigure ordinea normală a operaţiunilor şi nu se poate trece la faza următoare decât după executarea fazei precedente. prin conectarea manuală într-o anumită ordine a întrerupătoarelor. Faza a II-a Aprinderea. b29. Se trece comutatorul b2 pe poziţia 2 ―Conectat‖ şi prin contactele d2 (33-34). 128 . Se introduce aer în focar şi se execută prepurjarea acestuia pentru eliminarea gazelor rămase de la funcţionarea anterioară. Prin contactele închise d38 (43-44). Durata operaţiunii de prepurjare este stabilită de operator. d16 (13-14) se aplică tensiunea de alimentare pentru electrovalvula s27 care prin închiderea returului de combustibil pune în funcţiune diuza 1. Se închide întrerupătorul b22 şi se stabilesc circuitele de alimentare pentru contactorul C22 şi servomotorul clapetei de aer prin contactele închise d38 (13-14). se execută fazele aprinderii. Tensiunea înaltă de la transformator se aplică la electrozi şi se produce scânteia electrică. Când clapeta a ajuns în poziţia de debit maxim. a scânteii electrice şi a combustibilului pulverizat de diuza 1 realizează aprinderea şi apariţia flacărei. Pentru mărirea capacităţii de lucru a arzătorului se conectează întrerupătorul b29. Se închide contactul C22 (13-14) prin care se menţine alimentarea contactorului C22 în etapele următoare când se vor deschide b29 şi b26. b2 poziţia 2 se aplică tensiune la schema de comandă. Pentru pulverizarea combustibilului în focar se conectează întrerupătorul b26 şi prin contactele închise d38 (23-24). Prezenţa aerului. Se întrerupe alimentarea lămpii de semnalizare h4 ―Blocare‖ şi se închide contactul de automenţinere a alimentării d2 (13-14). În regimul de lucru manual programatorul LAE-1 nu este alimentat şi ca urmare acesta nu lucrează în acest regim. Acest releu prin comutarea contactului său din circuitul servomotorului m24 comandă deschiderea clapetei de aer în poziţia de debit maxim. Durata fazelor este stabilită de operator. b32. b26.

traductorul e47 îşi deschide contactul. Când temperatura combustibilului ajunge la limita superioară de lucru. 4. Prezenţa operatorului pentru supravegherea caldarinei este permanentă în situaţia în care se lucrează în regim manual. Pe durata funcţionării este aprinsă lampa de semnalizare h46 ―Preîncălzire combustibil‖.Diuza 2 intră în funcţiune şi arzătorul lucrează la capacitate maximă. Funcţionarea diuzei 2 este semnalizată de lampa h33 ―Funcţionare treapta a II-a‖. Prin contactele principale ale contactorului C45 sunt conectate rezistenţele trifazate de încălzire a combustibilului. Contactul său se deschide când temperatura coboară sub valoarea minimă de la care pentru funcţionarea normală a diuzelor este necesară preîncălzirea.8c. contactorul C45 deconectează rezistenţele de încălzire şi prin închiderea contactului d47 (31-32) funcţionează lampa de semnalizare h51 ―Temperatură maximă combustibil‖. Reluarea ciclică a funcţionării caldarinei se face de asemenea de către operator. Prin acţiunea traductorului de temperatură e47 se menţine temperatura combustibilului între limitele normale. Prin deschiderea contactului b49 se întrerupe alimentarea releului d49.6 Preîncălzirea combustibilului Instalaţia electrică de preîncălzire a combustibilului este prezentată în fig. se închide contactul d49 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h50 ―Temperatură minimă combustibil‖. În cazul în care temperatura combustibilului depăşeşte cu circa 400 C limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e45 care deconectează instalaţia de încălzire. Se deschide contactul d49 (13-14) se întrerupe circuitul între bornele 8 şi 9 ale programului şi prin aceasta se comandă oprirea instalaţiei. În cazul în care se foloseşte motorina preîncălzirea acesteia nu este necesară şi comutatorul b44 se pune în poziţia 1 ―Deconectat‖. La funcţionarea cu combustibil greu b44 se pune pe poziţia 2. Caldarina poate utiliza drept combustibil motorina (combustibil diesel) sau păcura (combustibil greu). Urmărind continuu funcţionarea operatorul intervine pentru reducerea capacităţii arzătorului prin scoaterea din funcţiune a diuzei 2 atunci când presiunea aburului ajunge în apropierea valorii nominale si întreruperea funcţionării arzătorului când presiunea aburului are valoarea nominală. este alimentat releul d47 care prin închiderea contactului d47 (13-14) stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C45. 4. Dacă se foloseşte combustibil greu (păcură) acesta la temperaturi scăzute îşi măreşte vâscozitatea şi pentru funcţionarea normală a diuzelor de pulverizare a combustibilului în focar. 129 . În continuare. urmarirea flacărei se face de către operator care în cazul dispariţiei flacărei intervine prin comenzi manuale pentru oprirea instalaţiei. Când temperatura scade sub limita inferioară se închide contactul traductorului e47. se întrerupe alimentarea releului d47. Este alimentat releul d49. se deschide contactul d49 (31-32) şi se întrerupe funcţionarea lămpii h50. pe durata de funcţionare a arzătorului. Traductorul b49 semnalizează temperatura minimă a combustibilului. Traductorul de temperatură e45 are un rol de protecţie. este necesară preîncălzirea combustibilului pentru reducerea vâscozităţii. Regimul de lucru manual constituie un regim de rezervă care se aplică numai în situaţia în care sistemul automat nu funcţionează.

.4. Când nivelul apei de alimentare a caldarinei este la limita superioară de lucru se deschide contactul traductorului e61 şi se întrerupe alimentarea releului d61. se întrerupe alimentarea releului d65. La scăderea nivelului apei sub limita minimă de avarie se deschide contactul traductorului 67a iar la creşterea nivelului peste limita maximă de avarie se deschide contactul traductorului e67b. Prin întreruperea alimentării releului d68 se realizează: . . se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. se închide contactul d65 (31-32) şi este alimentată lampa de semnalizare h66 ―Nivel scăzut‖.întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d68 (23-24) din circuitul releului d2 şi scoaterea acestuia de sub tensiune.prin închiderea contactelor d2 (51-52). Depăşirea presiunii maxime a aburului – semnalizare şi blocare. . schema de protecţie întrerupe automat funcţionarea caldarinei şi semnalizează cauza întreruperii. Ca şi în cazul anterior se întrerupe alimentarea 130 . În acelaşi timp se deschide contactul d65 (23-24) şi se pune în funcţiune avertizarea acustică. se deschide contactul d62 (23-24). Se deschide contactul d2 (33-34) şi se întrerupe alimentarea programatorului LAE-1 sau a schemei de comandă în cazul în care se foloseşte regimul manual de lucru. Nivel scăzut apă caldarină – semnalizare optică şi acustică.7 Protecţiile caldarinei Schema electrică de protecţie şi semnalizare a caldarinei. prezentată în fig. În aceste situaţii se întrerupe alimentarea releului d67 se deschide contactul d67 (5-6) şi se întrerupe alimentarea releului d68. La scăderea nivelului apei de alimentare a caldarinei sub valoarea inferioară de lucru se deschide contactul traductorului e64 ºi se întrerupe alimentarea releului d64. Nivel ridicat apă caldarină – semnalizare optică şi sonoră. Nivel de avarie apă caldarină – semnalizare şi blocare. În continuare se prezintă situaţiile în care acţionează instalaţia de protecţie şi semnalizare. care realizează: . se închide contactul d62 (31-32) şi se aprinde lampa de semnalizare h63 ―Nivel ridicat‖. se întrerupe alimentarea releului d80 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. La depăşirea presiunii maxime a aburului se deschide contactul traductorului e72 şi se întrerupe alimentarea releului d72.se deschide contactul d2 (43-44). 4.8d semnalizează optic şi sonor la depăşirea parametrilor nominali. Se deschide contactul d61 (5-6) se întrerupe alimentarea releului d62.aprinderea lămpii de semnalizare h 69 ―Nivel de avarie‖ prin închiderea contactului d68 (31-32).întreruperea funcţionării caldarinei prin deschiderea contactului d72 (23-24) şi deconectarea alimentării releului d2. totodată. În situaţia în care presiunea aburului sau nivelul apei depăşesc limitele maxime şi este în pericol funcţionarea caldarinei. d2 (61-62) este alimentată lampa h4 ―Blocare‖ şi funcţionează avertizarea sonoră h5. Se deschide contactul d64 (5-6).

4. Această protecţie acţionează numai în regim automat de funcţionare şi este asigurată de releul programator LAE-1 (fig. Pentru nivelul ridicat al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) închiderea valvulei de alimentare cu apă. Deschiderea contactului frl întrerupe alimentarea releului AR care declanşează şi întrerupe funcţionarea caldarinei. .aprinderea lămpii de semnalizare h73 ―Presiune maximă abur‖ prin închiderea contactului d72 (31-32). b) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei.programatorului sau a schemei de comandă şi se pune în funcţiune semnalizarea optică şi acustică. b) semnalizarea optică şi sonoră. Pentru deblocarea şi reluarea de la început a ciclului de punere în funcţiune se apasă pe butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau pe butonul b12 de pe panoul tabloului de automatizare. Lipsă flacără – semnalizare şi oprire. Atunci când presiunea combustibilului scade sub valoarea nominală. 2. . c) semnalizarea şi blocarea funcţionării caldarinei. Se întrerupe alimentarea releului d74 şi prin închiderea contactului d74 (31-32) se alimentează lampa de semnalizare h75 ―Presiune scăzută combustibil‖. În această situaţie la dispariţia flacărei.se deschide contactul d2 (43-44) din circuitul releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră la distanţă. 131 . se deschide contactul traductorului e74. Pe panoul programatorului se aprinde lampa cu neon L1 iar pe panoul tabloului de automatizare se aprinde lampa h11 ―Lipsă flacără‖. c) oprirea arzătorului. De asemenea se deschide d74 (23-24) se întrerupe alimentarea releului d81 şi intră în funcţiune avertizarea sonoră. TEST DE AUTOEVALUARE 1. d) oprirea arzătorului. traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare şi se întrerupe alimentarea releului FR. pulverizarea în continuare a combustibilului în focar conduce la acumularea de gaze care pot provoca explozia caldarinei. d) semnalizarea optică şi sonoră.6). Pentru nivelul scăzut al apei în caldarină instalaţia de protecţie şi semnalizare asigură: a) deschiderea valvulei de alimentare cu apă. Presiune scăzută a combustibilului – semnalizare optică şi acustică. Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului. Dacă în timpul funcţionării se stinge flacăra.

LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea caldarinei pentru pornire ? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: b. 132 . 2: d.

Astfel de instalaţii nu fac obiectul prezentei lucrări. Pentru instalaţiile frigorifice de cambuză se foloseşte obişnuit freon 12 şi freon 22.Agenţi frigorifici 5. Agenţii frigorifice utilizaţi. Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale. în general. produse uscate.4. frecvent pe nave sunt: amoniacul. Agenţi frigorifici În prezent toate navele sunt dotate cu instalaţii frigorifice.a. cât şi a produselor refrigerate: legume. protecţie şi semnalizare. precum şi navele de pescuit au la bord instalaţii frigorifice de mare capacitate destinate pentru magaziile de mărfuri.5 INSTALAŢII ELECTRICE DE AUTOMATIZARE A INSTALAŢIEI FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE CUPRINS 5.1. denumite nave frigorifice. băuturi. componenţa şi modul de funcţionare a unei instalaţii frigorifice şi a unei instalaţii de climatizare. freonul 12 (R12). cum ar fi: puntea de comandă.Instalaţia de climatizare OBIECTIVE de a explica destinaţia. În cele ce urmează se va trata partea electrică a sistemelor de automatizare pentru instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare făcându-se o prezentare generală a părţii mecanice.1.Destinaţia instalaţiilor frigorifice navale.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză 5. postul de supraveghere şi control a maşinilor ş. protecţie de semnalizare 5. Aceste instalaţii sunt destinate conservării prin frig atât a produselor congelate: carne. două tipuri de instalaţii frigorifice şi anume: instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure conservarea prin frig a produselor alimentare perisabile necesare pentru hrana echipajului şi a pasagerilor. freonul 22 (R22). de a identifica şi descrie schema electrică de comandă. preparate din carne. de a defini măsurile care trebuie luate în cazul apariţiei diferitelor semnalizări. Aceste instalaţii sunt complet automatizate şi funcţionează fără a fi necesară supravegherea permanentă la posturile locale de dispunere a aparaturii.Unitatea de învăţare nr. Pentru navele de transport şi militare se folosesc.3 Schema electrică de comandă automată. Amoniacul este întrebuinţat de regulă pentru instalaţii frigorifice de mare capacitate aflate la bordul nave lor de pescuit şi navelor frigorifice. În afara instalaţiilor frigorifice de cambuză şi de climatizare navele cu destinaţie specială pentru transportul mărfurilor în condiţii de temperatură scăzută. 133 . atât cât este necesar pentru a înţelege funcţionarea schemei electrice de automatizare. servirii mesei şi în spaţii de lucru ale echipajului. 5. instalaţia de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în spaţiile destinate odihnei. peşte. cabina radio.

5. Lampă pentru halogeni 1.inert faţă de metale şi uleiuri de ungere. furtun. garniturile şi chiar restul instalaţiei. Se utilizează în acest scop lampa pentru halogeni prezentată în figura 5.Freon 12 este agentul frigorific cel mai răspândit la nave. în prezenţa apei însă. .dizolvă uleiul de ungere.neinflamabil.5 mg/kg R12.solubilitatea redusă faţă de apă 2. Fig. .capacitate deosebită de a trece prin cele mai mici neetanşeetăţi ceea ce duce la pierderi însemnate de agent. . . Dezavantajele freonului 12 comparativ cu alţi agenţi frigorifici sunt: . . aluminiul şi aliajele lor. 5. Când nu sunt urme de freon flacăra lămpii este albastră. în cazul unei exploatări necorespunzătoare. amestec de aer + freon. . asigurând permanent suprafeţele curate de schimb de căldură şi revenirea uleiului în carterul compresorului. şi anume: . nu prezintă pericol de explozie.presiuni mici de condensare (6-9 bar) şi relativ ridicate la vaporizare (la presiunea atmosferică temperatura de vaporizare este t0 = -300 C). .1.căldură de vaporizare mică.1. se descompune în acid fluorhidric şi clorhidric care atacă magneziul. formează particule de gheaţă care blochează ventilul de laminare. În momentul în care apar urme de freon în aerul care este preluat cu ajutorul furtunului de la locul de căutare a 134 . Freon 12 este agentul frigorific ideal pentru nave datorită proprietăţilor sale. Metoda cu spumă de găsire a locului prin care se pierde agent nu este satisfăcătoare.exponent adiabatic mic. din această cauză trebuiesc luate măsuri deosebite de uscare a instalaţiei înainte de umplere precum şi o atenţie sporită pentru curăţirea periodică a filtrului de deshidratare. deci putere frigorifică redusă şi ca urmare este necesară o cantitate mare de agent frigorific care circulă în unitatea de timp pentru a prelua căldura. rezervor de butan sau alcool. 4. ca impuritate. fiind utilizat la toate instalaţiile frigorifice de cambuză şi climatizare. flacără. robinet de reglare a flacărei. asigurând o comprimare cu consum redus de lucru mecanic. la depăşirea acesteia apa. fără acţiune fiziologică asupra omului. Excepţie fac numai unele nave de pescuit.depistarea cu dificultate a pierderilor de agent din instalaţie datorită faptului că este inodor. 3. 2.

E Realizează vaporizarea agentului frigorific lichid. În funcţionare normală lucrează o singură pompă. şi o solubilitate la apă de 8 ori mai mare. cea de a doua fiind de rezervă. asigură reţinerea urmelor de apă introduse cu agentul frigorific ca impuritate a acestuia. produse uscate (camera D) şi băuturi (camera E). În acelaşi scop se foloseşte şi aparatură electronică capabilă să determine scăpările de agent frigorific. Scăpările mari de agent frigorific pot fi depistate şi prin urmă rirea brumărilor sau umezirilor locale pe conductele de lichid fisurate. La partea inferioară este prevăzut cu un rezervor care acumulează surplusul de agent frigorific. În acest rezervor se poate goli întreaga instalaţie. Reglează debitul de agent frigorific lichid spre vaporizator astfel încât să se facă vaporizarea completă şi să corespundă cu debitul aspirat de compresor. Montat pe conducta de agent frigorific lichid de înaltă presiune.2 este prezentată schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză cu 5 camere. Detecţia scăpărilor de agent se face la fel ca pentru freon 12. Vaporizatoarele cu acelaşi regim de temperaturi se montează pe acelaşi circuit. are puterea frigorifică mai mare. Fenomenul este însoţit de absorbţia căldurii din camera în care este montat vaporizatorul. peşte (camera B) şi trei camere cu temperaturi pozitive (+1 0 C +40 C) pentru păstrare legume (camera C). Asigură laminarea agentului de la presiunea de condensare la presiunea de vaporizare. C. Freonul 22 este folosit ca agent frigorific cu precădere pe navele de pescuit şi nave de transport frigorific. m2 Filtrul Ventilele de reglaj Pompele de răcire m3. Comparativ cu freon 12 are performanţe îmbunătăţite: temperatura de vaporizare la presiunea atmosferică este –400 C. 5. Presiunea normală pe circuitul de răcire este sesizată de închiderea contactului b14.2 Schema instalaţiei frigorifice navale de cambuză În fig. Asigură transmiterea căldurii de la agentul frigorific către mediul ambiant. m4 135 . e)Asigură în circuit deschis răcirea cu apă de mare a condensatorului. Două camere cu temperaturi negative (-100 C -140 C) pentru păstrare carne (camera A). B. Elementele componente ale instalaţiei frigorifice sunt: Vaporizatoarele A.scăpărilor de freon. flacăra capătă o culoare verde. Creează presiuni scăzute pe circuitul de absorbţie favorizând vaporizarea şi presiuni înalte pe circuitul de refulare realizând condensarea şi transformarea agentului frigorific în starea lichidă. În prezent este în curs de desfăşurare un proces de înlocuire a freonului 12 din instalaţiile frigorifice de cambuză şi de climatizare cu freon 22 care nu este poluant pentru mediu. 5. D. Condensatorul Compresoare m1.

136 .

bp2 Preostatul bp3 Măsoară temperaturile din camerele frigorifice. m8. 5. m9 Electrovalvulele s2. reprezintă elemente de comandă pentru funcţionarea automată a instalaţiei. Cele două circuite sunt interconectate pe refulare şi au în comun condensatorul cu sistemul de răcire. ventilatoarele pentru omogenizarea temperaturii şi termostatele pentru controlul şi comanda menţinerii temperaturii în camere între limitele fixate. interzicând funcţionarea ventilaţiei şi a degivrării. s4. sistemul de comandă şi protecţie.Termostatele b 1 b 5 Rezistenţe pentru degivrare r1.2 conţine două circuite cu funcţionare independentă. D şi E. condensatorul. În camerele frigorifice se instalează vaporizatoarele. f) Se montează în camerele frigorifice şi au rolul de omogenizare a temperaturii din încăperea în care funcţionează. să lucreze unul singur care să asigure menţinerea temperaturilor normale în camere timp de 24 ore (funcţionare de avarie). Întrucât sistemul de automatizare al instalaţiei frigorifice lucrează fără a fi necesară prezenţa 137 . într-un compartiment separat. complet automatizată. celălalt pentru camerele cu temperaturi pozitive: C. s5. electrovalvulele şi presostatele. 5. r2. izolat de zgomotul din compartimentul agregate. s3. contactul preostatului este deschis. r3. În afara elementelor prezentate în fig. Montată pe circuitul de aspiraţie al camerelor cu temperaturi negative. dispus în apropierea camerelor frigorifice pentru scurtarea lungimilor conductelor de legătură. Sunt folosite pentru dezgheţarea răcitoarelor şi tăvilor din camerele cu temperaturi negative. Montate pe conductele de aspiraţie. rezervorul de freon. Unul pentru camerele cu temperaturi negative: A şi B. pompele de răcire. Montat pe circuitul de absorbţie al camerelor cu temperaturi negative. r4 Ventilatoarele m5. Comanda de deschidere sau închidere este dată de termostatele care controlează temperaturile din camerele frigorifice. În condiţii normale cele două circuite funcţionează independent existând posibilitatea.2. m7. Periodic. filtru şi alimentarea. Compartimentul agregate. automat sau manual. conţine: compresoarele. interzice efectuarea comenzii de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. Acest tablou se dispune în apropiere. Cât timp există presiune de vapori pe circuitul de absorbţie şi ca urmare compresorul lucrează. Termostatele fixează regimul de temperaturi dorit şi la depăşirea limitei maxime se comandă deschiderea circuitului de freon lichid spre vaporizator iar când se ajunge la limita minimă se comandă închiderea circuitului. se blochează funcţionarea compresoarelor şi se conectează pentru o anumită durată rezistenţele pentru topirea gheţei formată pe răcitoare şi tăvi. în cazul în care un compresor este ineficient. s6 Electrovalvula s1 Presostatele de joasă presiune bp1. m6. Instalaţia frigorifică prezentată în fig. Funcţionarea normală a instalaţiei frigorifice precum şi avariile care apar sunt semnalizate local pe panoul tabloului electric de automatizări cât şi la distanţă. Pe durata funcţionării degivrării închide circuitul de aspiraţie spre compresor blocând astfel funcţionarea acestuia. Deschid sau închid circuitul de agent frigorific lichid spre vaporizatoare. instalaţia frigorifică mai are un tablou electric de comandă a sistemului automat.

Compresorul lucrează. îi comprimă şi îi trimite pe circuitul de refulare spre condensator. pentru a sesiza situaţiile de avarie ce pot apare. Presiunea pe conducta de absorbţie creşte lent şi după depăşirea presiunii diferenţiate reglate se închide contactul presostatului. comandă maşini). Presostatele de joasă presiune (bp1. La scăderea presiunii de pe conducta de aspiraţie ca urmare a închiderii funcţionării ultimului vaporizator de pe circuit. deci după ce pompa a avut timpul necesar să creeze diferenţa de presiune prescrisă. contactul presostatului este închis. Se prezintă în continuare funcţionarea de principiu a unuia din cele două circuite prezentate în figura 4. Freonul lichid sub presiune de 5 bar este trimis la intrarea în vaporizatoare stabilindu-se astfel un circuit închis al agentului frigorific.2 de exemplu circuitul camerelor negative. După un timp de staţionare.8 – 2 bar. În regim normal de funcţionare. absoarbe vaporii de freon. trece spre vaporizatoarele A şi B. aşa cum am menţionat reprezintă elementul de comandă pentru funcţionarea compresorului.2 bar. este necesară semnalizarea la distanţă. presostatul de joasă presiune bp1 montat pe conducta de aspiraţie îşi închide contactul şi comandă pornirea compresorului. Ventilele de reglaj (laminare) montate înaintea vaporizatoarelor permit trecerea unui debit astfel reglat încât să se facă o vaporizare completă. Diferenţialul presostatului este reglat astfel încât contactul se deschide la presiunea de 0. Introducerea în funcţiune a presostatului are loc după scurgerea duratei amintite. Întrucât 138 . În condensator are loc transformarea în stare lichidă a freonului. Presostatele diferenţiale de ulei (U1 şi U2) îndeplinesc funcţii de protecţie. când valoarea acesteia ajunge la limita minimă. rămân în această poziţie fiind necesară reanclanşarea manuală pentru o nouă pornire. presiunea pe conducta de aspiraţie are o valoare la care. când lucrează unul sau mai multe vaporizatoare de pe un circuit. într-un punct în care se execută cart permanent. compresorul este pus în funcţiune şi urmează un nou ciclu de lucru. ca urmare a creşterii temperaturilor în camere. când presiunea pe conducta de aspiraţie ajunge la limita maximă 1. circa 0. termostatele comandă intrarea din nou în funcţiune a unuia sau mai multe vaporizatoare de pe circuit. Contactele acestor presostate sunt închise permiţând funcţionarea compresoarelor atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere are o valoare astfel încât asigură ungerea normală a agregatelor. s3 şi freonul lichid. Considerăm că termostatele b 1 şi b 2 sunt reglate pentru menţinerea temperaturii între limitele: minim –140 C şi maxim –100 C. se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. Atunci când într-o cameră sau în ambele camere temperatura depăşeşte limita maximă termostatele comandă deschiderea electrovalvulelor s2.2 bar şi se închide la presiunea de 1. bp2). Din vaporizator vaporii de freon pătrund în conducta de aspiraţie spre compresor şi presiunea începe să crească lent.8 – 2 bar. după declanşare. Pentru a asigura pornirea compresorului. contactul presostatului se deschide oprind funcţionarea compresorului.operatorului pentru supraveghere. Aceste aparate. sub presiune circa 5 bar. presostatul diferenţial de ulei este prevăzut cu un releu termic de temporizare 45 90 secunde care face posibilă pornirea fără existenţa diferenţei de presiune reglată. De regulă semnalizarea la distanţă se montează în PSCM (post de supraveghere. prin reglajul efectuat. După un timp. Freonul pătrunde în vaporizator.

presiunea pe conducta de aspiraţie a compresorului se menţine la valoarea 1. Ca urmare a funcţionării vaporizatoarelor. Funcţionarea lui se întrerupe numai atunci când s-a ajuns la temperatura programată în toate camerele. s-a atins temperatura reglată şi se opreşte funcţionarea vaporizatorului. Compresorul continuă să lucreze aspirând freonul existent după valvulele electromagnetice. pentru un compresor cu 4 cilindri se scot din funcţiune succesiv 2 cilindri obţinându-se reducerea capacităţii acestuia la 75% şi 50% din sarcina nominală. presiunea de refulare creşte peste limita normală. aşa cum este cazul prezentat. Eliminarea apei este deosebit de importantă pentru buna funcţionare a instalaţiei având în vedere solubilitatea redusă a apei în freon 12. s3 şi se întrerup circuitele de freon spre vaporizatoare. Din momentul în care începe să se reducă numărul consumatorilor se reduce continuu presiunea pe circuitul de aspiraţie şi pentru aceeaşi capacitate a compresorului se măreşte temperatura de refulare. funcţionarea unor cilindri. În cazul în care debitul apei de răcire este insuficient sau se întrerupe. 139 . se montează un regulator de capacitate care permite trecerea unei părţi a vaporilor din circuitul de refulare pe circuitul de absorbţie menţinând în acest fel presiunea pe circuitul de aspiraţie. În astfel de situaţii pentru menţinerea în anumite limite a presiunii pe circuitul de aspiraţie până la deconectarea ultimului consumator se adoptă una din soluţiile: la reducerea sarcinii compresorului acţionează un presostat de sarcină şi se anulează.valvulele de reglaj lucrează continuu debitând freon care se vaporizează în vaporizatoare. acest lucru este resimţit prin scăderea presiunii pe conducta de aspiraţie la circa 1 bar deoarece lucrează numai vaporizatorul B.1 – 0.8 – 2 bar şi compresorul funcţionează continuu. Orificiile valvulelor de reglaj (de laminare) sunt foarte mici. temperatura în camerele frigorifice scade continuu şi când se ajunge la limita minimă –140 C termostatele comandă închiderea valvulelor electromagnetice s2. Circuitul de refulare format de condensatorul răcit cu apă de mare. Funcţionarea celui de-al doilea circuit care deserveşte camerele cu temperaturi pozitive este aceeaşi. În situaţia în care sunt mai multe camere pe un circuit. presiunea pe circuitul de aspiraţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă 0. compresorul lucrează cu mai multe vaporizatoare situate în camere diferite. Compresorul continuă să lucreze cu sarcina pe jumătate până la obţinerea temperaturii reglate şi în camera B. de exemplu în camera A.2 – 0. Filtrul uscător (cu silicagel) reţine urmele de apă din freon.5 mm şi particulele mici de apă pot constitui dopuri de gheaţă care blochează funcţionarea acestora. De exemplu. În exemplul prezentat. Depăşirea presiunii normale de refulare este sesizată de presostatul diferenţial de ulei (U1 sau U2) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. filtrul şi rezervorul de freon este comun pentru cele două compresoare. de ordinul 0.3 bar presostatul bp1 îşi deschide contactul şi comandă oprirea compresorului. compresorul frigorific lucrează până la întreruperea funcţionării ultimului vaporizator. Repunerea în funcţiune se face manual după luarea măsurilor corespunzătoare. dacă în una din camere. De regulă.

se verifică integritatea lămpilor de semnalizare prin conectarea de scurtă durată a întrerupătorului b13 (fig.se stabileşte regimul de lucru pentru compresoare prin poziţionarea comutatorului b4 (fig.3d). s5. 5. 5. Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b3 (fig.3d). 5. c.siguranţă sporită în exploatare.5.3a). C9 şi sunt puse în funcţiune ventilatoarele m7. 3.3c) pe poziţia 1 sau 2. . a1.3. se deconectează circuitele rezistenţelor de încălzire. 5. 140 . 5. h2 (fig. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpii h0 (fig. Considerăm că se fixează comutatorul pe poziţia 2 corespunzătoare funcţionării ambelor compresoare.3 a.funcţionare compresoare nr. b2 cu reţinere în poziţia apăsat. Este alimentată electrovalvula s1 care deschide circuitul de absorbţie pentru compartimentele cu temperaturi negative. De asemenea sunt alimentate contactoarele C5. protecţie de semnalizare Automatizarea instalaţiilor frigorifice asigură: .2. m6 din camerele cu temperaturi negative. releul d5. 1. şi prin închiderea contactului d5 (22-24) sunt alimentate lămpile h5 – h16. a3. 5. 5.3c) care pun în funcţiune ventilatoarele m5.3d). 5. Pregătirea pentru pornire constă în executarea următoarelor operaţiuni: .22. s3 aparţinând camerelor cu temperaturi negative. r6 (fig. În fig.funcţionare compresor nr. Funcţionarea rezistenţelor de încălzire este semnalizată de aprinderea lămpilor h1.se alege pompa de răcire care urmează să lucreze punând comutatorul b12 (fig. . 5. Pe durata conectării sunt alimentate lămpile de semnalizare h1 – h4. protecţie şi semnalizare pentru instalaţia frigorifică de cambuză prezentată în fig.3b) pentru încălzirea uleiului de ungere din carterul compresoarelor. m9 din camerele cu temperaturi pozitive.menţinerea în limite prescrise a parametrilor mediului din camerele frigorifice fapt care asigură calitatea produselor conservate prin frig. C6 (fig. 5. m8. d.1. e şi f este prezentată schema electrică de comandă automată. b.3c) prin care se alimentează contactoarele C7. . .sunt alimentate rezistenţele r5. 2. a2. C8. Este alimentat releul d1 care realizează: închide contactul d1 (2-4) din circuitele releelor d2. Funcţionarea instalaţiei frigorifice se prezintă pe etape urmărindu-se schemele din fig. a4 (fig.funcţionarea în condiţii economice a instalaţiei cu consum redus de energie electrică şi fără carturi permanente pentru supraveghere pe timpul funcţionării. se închide contactul d1 (10-12) (fig.1 şi nr. d3 şi pune sub tensiune circuitele electrovalvulelor s4.se conectează manual întrerupătoarele automate a0.3b). .2. închide contactul d1 (6-8) şi prin contactul închis C10. 5.3b) pe una din poziţiile: 1-funcţionare compresor nr. În situaţia în care temperatura mediului este ridicată şi nu este necesară încălzirea uleiului prin apăsarea pe butoanele b1.3 Schema electrică de comandă automată. (3-5) se aplică tensiunea circuitelor electrovalvulelor s2.2. s6 care aparţin camerelor cu temperaturi pozitive. .

141 .

142 .

143 .

144

145

146

5. Releele d2. Funcţionarea pompei de răcire este semnalizată local de aprinderea lămpii h10 ―Funcţionare pompă răcire‖. se închid contactele d2 (10-12). presostatele de joasă presiune bp1. După închiderea ultimului vaporizator de pe fiecare din cele două circuite independente. se întrerupe şi funcţionarea pompei de răcire. presostatele de joasă presiune. Presiunea apei pe circuitul de răcire deschide contactul b14 şi întrerupe funcţionarea lămpilor h9. C2 (3-5) (fig.3d) care întrerup funcţionarea lămpilor de semnalizare la distanţă h23 – h27 (fig. pe măsură ce în camere se ajunge la temperatura reglată. 0. C2 prin închiderea contactelor d2 (2-4).3e).5. d3 (10-12) pregătind circuitele de alimentare pentru lampa de semnalizare h9 ―Lipsă apă de răcire‖. În funcţionare. presiunea pe circuitele de absorbţie scade treptat şi când ajunge la limita minimă. termostatele b 1 – b 5 (fig. Contactoarele C1. 147 . d3 (6-8) (fig. 5. Ca urmare sunt deschise circuitele agentului frigorific spre vaporizatoare. Funcţionarea instalaţiei.2 bar.3b) sunt în poziţia prezentată în schemă şi prin contactele lor închid circuitele de alimentare a electrovalvulelor s2. 5. Această lampă nu se aprinde atâta timp cât există presiune pe circuitul apei de răcire şi contactul b14 este deschis. U1. h18 la distanţă care semnalizează funcţionarea compresoarelor.2. temperaturile în camerele frigorifice sunt peste limitele reglate. Când ambele compresoare sunt oprite ca urmare a acţiunii presostatelor de joasă presiune. bp1 pentru compresorul nr. În acelaşi timp se deschid contactele auxiliare C1 (3-5). Vaporii de freon ajungând pe conducta de absorbţie creşte presiunea pe acest circuit. d3 anclanşează şi prin contactele lor realizează: alimentarea contactorilor C1. s4. îşi deschid contactele şi întrerup funcţionarea compresoarelor. compresoarele continuă să absoarbă gazele de după electrovalvule.Funcţionarea ventilatoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpilor h12 – h16 (fig.3e) sunt alimentate lămpile h6. Pe măsură ce circuitele spre vaporizatoare se închid ca urmare a ajungerii la valoarea temperaturii reglate scade presiunea pe circuitele de absorbţie spre compresoare. În momentul pornirii.3c) prin care se alimentează contactorul C3 sau C4 în funcţie de poziţia comutatorului b12 stabilită în faza de pregătire a pornirii. a2 acţionate anterior în faza de pregătire a pornirii. s5. d3 (2-4).2. local şi h12 la distanţă. s3.5.3b) comandă pe rând închiderea electrovalvulelor s2 – s6 şi se întrerupe alimentarea cu freon lichid a vaporizatoarelor din camere. La decuplarea termostatelor se închid contactele normal deschise ale acestora şi sunt alimentate releele d6 – d10 (fig. stingerea treptată a acestor lămpi indică la postul de supraveghere de la distanţă că în camerele frigorifice s-a stabilit temperatura reglată. bp2 închid contactele şi stabilesc circuitele de alimentare pentru releele d2. contactele termostatelor b 1 – b 5 (fig. 5. prin închiderea contactelor d2 (6-8). h7 pe panoul local şi h17. d3 prin contactele închise ale presostatelor diferenţiale de ulei. care semnalizează ―Lipsă apă răcire‖. s6. 5. Când presiunea de aspiraţie ajunge la limita maximă. C2 prin închiderea contactelor principale realizează punerea în funcţiune a compresoarelor nr. U2 şi contactele închise ale întrerupătoarelor automate a1. 5.1 şi nr.3f). Prin contactorul C3 sau C4 este pusă în funcţiune una din pompele sistemului de răcire. Agentul frigorific pătrunzând în vaporizatoare se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură.3b) care deconectează rezistenţele de încălzire ale uleiului şi se închid contactele C1 (6-8).1 şi bp2 pentru compresorul nr. C2 (6-8) (fig. 2 bar.

se stabileşte circuitul de alimentare al releului d4.3d) şi la distanţă de aprinderea lămpii h19 (fig. După o perioadă de timp. că s-a ales acest regim. prin închiderea contactului d1 (10-12) contactul închis u3 (4-5) al programatorului şi contactul b10 (A-B). Se închide contactul d4 (6-8) pregătind circuitul de alimentare al contactorului C10. 5. În funcţionare. 5. Degivrarea se poate efectua automat sau manual. 5. După parcurgerea perioadei fixate pentru degivrare. ventilaţia în aceste camere poate fi oprită manual prin apăsarea butoanelor cu reţinere b5 – b9 (fig. C6. pe vaporizatoarele din camerele cu temperaturi negative se formează gheaţa care este izolant temic şi împiedică transferul de căldură. Prin această întrerupere se interzice posibilitatea pornirii vaporizatoarelor şi funcţionarea ventilaţiei în camerele cu temperaturi negative. presostatele de joasă presiune. 5. Contactorul C10 prin contactele sale principale conectează rezistenţele de încălzire r1. Regimul este ales prin fixarea comutatorului b10 (fig.3c). 148 . r4 (fig. restabilind situaţia iniţială. bp2‖. Prin închiderea contactului d4 (2-4) se stabileşte un nou circuit de alimentare a releului d4 prin contactul propriu şi contactul presostatului bp3 închis numai în perioada în care presiunea pe circuitul de absorbţie este sub limita minimă şi deci compresorul nu lucrează. 5. Releul programator în funcţie de reglajul efectuat poate asigura până la 12 operaţiuni de degivrare în 24 ore cu durate cuprinse în limitele 10-90 minute. La pornirea instalaţiei. r2. bp1. Ventilaţia în camerele frigorifice lucrează continuu pentru omogenizarea temperaturilor în volumul camerelor.3a) pentru topirea gheţii de pe vaporizatoare şi tăvi. Regimul automat constituie regimul de bază şi se consideră. r3. automat termostatele din camerele respective comandă alimentarea electrovalvulelor şi deschiderea circuitelor de alimentare cu freon lichid a vaporizatoarelor. 5. creşte presiunea pe circuitele de absorbţie şi când valoarea acesteia ajunge la limita maximă 2 bar. se deschide u3 (5-6) şi se închide u3 (4-5).3c) pe poziţia dorită. 5. Comanda de degivrare este dată de releul programator prin deschiderea contactului u3 (4-5) şi închiderea contactului u3 (5-6) care stabileşte circuitul de alimentare al contactorului C10.3c). Concomitent este alimentat şi servomotorul releului programator. în camere. Pentru topirea gheţii este necesar ca periodic să se efectueze operaţiunea de degivrare. Ciclul se repetă automat ori de câte ori se depăşesc temperaturile reglate. Se deschide contactul C10 (3-5) având ca urmare: blocarea circuitului de absorbţie spre compresor prin întreruperea alimentării electrovalvulei s1. b 2 din camerele cu temperaturi negative şi contactorilor C5.3e) şi la postul local se aprinde lampa h11 iar la postul de la distanţă lampa h22 (fig. când în una sau mai multe camere creşte temperatura peste limita maximă reglată. releul programator u3 comută din nou contactele.3f) care semnalizează ―Funcţionare degivrare‖. bp2 este semnalizată local de aprinderea lămpii h3 (fig. În situaţia în care după stabilirea regimului termic în unele camere nu se intră o perioadă mare de timp.5. menţinându-se permanent. temperatura în limitele reglate.3f) ―Decuplat presostat bp1. Degivrarea. Compresoarele şi pompa de răcire lucrează până la refacerea temperaturii reglate în camerele respective. comandă pornirea compresoarelor. întreruperea tensiunii aplicată termostatelor b 1. Se închide contactul C10 (2-4) (fig. Vaporizatoarele intră în funcţiune. bp2. în cele ce urmează. Funcţionarea în regim automat este comandată de releul programator u3 (fig.Acţiunea presostatelor bp1.

element termic. se întrerupe trecerea curentului electric prin elementul termic al releului şi se continuă funcţionarea compresorului. Releele diferenţiale de ulei. În situaţia în care se alege regimul manual pentru efectuarea degivrării se pune comutatprul b10 pe poziţia 2 ―Manual‖. Prezenţa releului termic este necesară pentru ca presostatul diferenţial să nu acţioneze pe durata regimului tranzitoriu de pornire a compresorului. Schema electrică a presostatelor diferenţiale de ulei este prezentată în fig. C1 (2-4). Atât timp cât diferenţa de presiune între aspiraţia şi refularea uleiului de ungere este în limitele normale. se deschide contactul presostatului diferenţial de ulei U (4-5). În cazul în care se întrerupe circuitul apei de răcire. U1 (4-5). În situaţia în care în această perioadă nu se formează presiunea nominală. Pe durata acestui regim tranzitoriu contactul presostatului U (4-5) este închis întrucât diferenţa de presiune este sub limita normală. Funcţionarea releelor diferenţiale de ulei pentru protecţia compresoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpii h20 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. 149 . Dacă în această perioadă se formează presiunea normală de ungere. U1. Protecţia instalaţiei. presostatul diferenţial de ulei închide contactul U1 (4-5). creşte presiunea pe circuitul de refulare şi acţionează presostatul diferenţial de ulei care comandă oprirea compresorului. Electromotoarele compresoarelor şi pompelor de răcire sunt protejate cu întrerupătoare automate care asigură protecţie la suprasarcină şi scurtcircuite. La pornire. iniţial presiunea de ulei este nulă şi creşte treptat după pornirea compresorului. Situaţia fiind similară pentru cele două presostate. în continuare se prezintă funcţionarea presostatului diferenţial de ulei U1. se deschide contactul U1 (1-3) şi se întrerupe funcţionarea compresorului. contactul presostatului diferenţial de ulei U1 (4-5 este deschis). Prin contactul închis U1 (1-3) este permisă funcţionarea compresorului comandată de presostatul de joasă presiune bp1. lămpilor de semnalizare şi rezistenţele de încălzire sunt protejate cu siguranţe. U1 (1-3). releelor. Elementul termic al releului este parcurs de curent pe circuitul: d1 (2-4). după un timp. Protecţia electroventilatoarelor este realizată cu siguranţe pentru scurtcircuite şi cu relee termice pentru suprasarcină. se închide contactul b14 şi se aprind lămpile de semnalizare h9 la postul local şi h 5 la distanţă ―Lipsă apă răcire‖. Circulaţia apei de răcire este de asemenea importantă pentru funcţionarea normală a instalaţiei. Funcţionarea este aceeaşi cu deosebirea că momentul degivrării şi durata acestei operaţiuni este stabilită de operator. În funcţionare. 5. Această durată se stabileşte prin alegerea corespunzătoare a valorii rezistenţei r.3b. acţionează elementul termic al releului. la depăşirea presiunii maxime pe conducta de refulare şi acest lucru poate avea loc dacă debitul pompei de răcire este insuficient sau se întrerupe circuitul de răcire. U2 asigură protecţia compresoarelor şi a instalaţiei la depăşirea presiunii maxime de refulare. Prezenţa contactului presostatului bp3 montat pe circuitul de aspiraţie împiedică aplicarea regimului de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. Circuitele de alimentare a contactoarelor. b4 (I-H). Dacă nu se iau măsuri pentru refacerea circuitului apei de răcire. este alimentat releul termic şi aceasta cu temporizare deschide contactul U1 (1-3) întrerupând funcţionarea compresorului.Efectuarea periodică a operaţiunii de degivrare împiedică formarea de gheaţă cu grosimi mai mari de 2-3 mm asigurând permanent transmisia optimă a căldurii. Circuitul de alimentare al elementului termic este întrerupt şi ca urmare este închis contactul U1 (1-3) şi este deschis contactul U1 (1-2). Durata întârzierii acţionării releului termic este reglabilă în limitele 45 – 90 secunde. r.

Principalii parametri ai aerului care creează senzaţia de confort sunt: temperatura. Climatizarea rezolvă această problemă şi ansamblul de aparate. Calitatea mediului în care trăiesc oamenii.) deci spaţii închise.2. Trecând de la condiţiile verii toride la condiţiile unei ierni aspre. are o influenţă hotărâtoare asupra stării de sănătate şi capacităţii de muncă. aceasta într-un timp relativ scurt poate parcurge distanţa de la ecuator la cercurile polare.C. între bateriile de preîncălzire şi încălzire finală se introduce un umidificator care funcţionează pe principiul injecţiei de abur în aer. Cluj-Napoca pentru navele comerciale.C. sunt date valorile temperaturii şi umidităţii corespunzătoare normelor sanitare de confort. Acest aer dă senzaţia de inconfort producând uscarea căilor respiratorii şi a pieii.4. toate navele maritime şi unele nave fluviale sunt prevăzute cu instalaţii care asigură realizarea condiţiilor de confort termic. Iniţial se face o preîncălzire funcţionând cu abur. valori normale pentru confortul termic. În tabelul 5. Este necesar să existe o tratare complexă a aerului. Unul din factorii importanţi care determină calitatea mediului îl constituie confortul termic. Confortul termic se defineşte ca totalitatea parametrilor care trebuie asiguraţi aerului interior pentru realizarea unei ambianţe cât mai apropiată de nevoile fiziologice ale organismului omenesc aflat în activitate sau odihnă. După o primă etapă se obţine aer încălzit şi uscat având umiditatea relativă circa 10%. În perioada de navigaţie în zone reci climatizarea aerului se face prin încălzire şi umidificare. îşi desfăşoară activitatea şi se odihnesc. Pentru ridicarea umidităţii la 40-60%. simpla ventilare sau încălzirea compartimentelor este insuficientă. un control al parametrilor acestuia (îndeosebi temperatura şi umiditatea) în vederea asigurării unei ambianţe potrivite pentru activitate şi odihnă la bordul navei.În tabelul 5.1 se prezintă caracteristicile instalaţiilor frigorifice de cambuză produse de Tehnofrig. Instalaţia de climatizare 150 . Întrucât conducerea navei. umiditatea şi viteza aerului. tubulaturi şi utilaje cu care se realizează climatizarea formează instalaţia de climatizare a navei. odihna şi alte activităţi ale echipajelor au loc în cabine careuri şi puncte de comandă centralizată (P. Pentru o navă maritimă cu zonă de navigaţie nelimitată. 5.

m3 Băuturi Temperatura. C uscate Volumul.4/23.5 +5 9. 1500 rot. Cargou 7500 tdw. m 3 Aticameră Temperatura. Compresor frigorific Motor electric Compartimentele cambuzei Carne Temperatura. tdw.6/6. / min./min. tdw. 5.5 +12 33. 4700 tdw. m3 e 151 . 0 C Volumul. m 3 0 +2 15 +15 12 - 0 Produse Temperatura. 18000 tdw.5 -15 23. C Volumul. 6. Trauler super atlantic 4. 9. IFN–180/ 150000 IFN–112/ IFN–112/ IFN–160/ 18000 15000 55000 GCN 56 (2 buc) K 1202 GCN 56 (2 buc) K 1202 1. 0 C sau decongelar Volumul.5 -18 14.2 +15 32.7 - -15 16 -15 7 +2 37. 1000 rot. 3.6 -15 26 -15 11 +2 55 +2 8.6 +2 3. Tipul instalaţiei Grup compresor naval. 13.7 +2 31. m Peşte 3 IFN–56/ IFN– 56/ IFN– 56/ 2400 4700 SA GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN28 (2 buc) K 902 GCN 80 GCN 80 (2 (2 buc) buc) K 1202 K 1202 5 kW .4 +8 23. m3 Temperatura. 1000 rot. 6.1 +2 16.5 +5 6. -15 8 -15 5. 1500 rot. C Volumul. IFN– 80/ 7500 GCN40 (2 buc) K 902 Cargou Mineralier Mineralier Petrolier 15000 55000 150000 tdw.3 0 -10 17 -10 6 -4 5. Tipul navei Utilaje şi compartimente Cargou Cargou 2400 tdw. m3 Temperatura.5 +2 12.2 +7 19 Temperatura./ min. 0 C Volumul. 10 kW. 0 C Volumul.5 +2 7. m 3 Grăsimi Vegetale Lactate Temperatura.3 +2 15 -15 75 -15 24 +4 33 +2 34 +8 50 +8 29 +10 29 -18 37. 7.4 +2 43. 0 C Volumul.8 kW.CARACTERISTICILE INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE DE CAMBUZĂ TIP TEHNOFRIG TABELUL 5. 8. /min. 2.6/17 -15 7.5 +6 7.3 - -15 12.4/8.5 +2 67.9 kW.1.

t = te . Răcirea aerului sub punctul de rouă dă posibilitatea de uscare a aerului prin eliminarea apei colectată sub formă de condens.2 Anotimpul Vara Iarna Exterior te0 C +35 -25 % 70 80 ti 0 C +28 g) + 2 0 Interior % 50 50 Răcirea aerului este necesară atunci când se navigă în zone cu temperaturi ridicate. diferenţa de temperatură între exterior. 80C Diferenţa între temperatura exterioară şi interioară nu trebuie să fie mai mare întrucât capacitatea de termoreglare a organismului uman este destul de redusă şi trecerea repetată de la condiţiile de mediu exterior la condiţiile de mediu climatizat. înăbuşitoare.6 m/s în condiţiile climei calde. t e. Şi în cazul răcirii aerului trebuie corelată temperatura aerului climatizat cu umiditatea. umiditate şi viteza aerului.2 m/s şi poate fi crescută până la 0.ti 6 …. Instalaţia de climatizare montată la bordul navei asigură tratarea complexă a aerului în scopul alimentării compartimentelor climatizate cu aer proaspăt. Viteza minimă a aerului la temperatura de +180 C se stabileşte la 0. care reuneşte într-o singură incintă schimbătoare de căldură. cu atât capacitatea de a reţine vaporii de apă este mai redusă. Prin manevra lor se reglează debitul şi viteza aerului. Instalaţia de preparare a amestecului de aer este o construcţie compactă. în încăperi. Cu cât temperatura este mai scăzută. aerul devine saturat. Prin răcirea aerului creşte umiditatea relativă putând ajunge până la saturaţie 100%. În continuare este necesar un proces de încălzire parţială pentru aducerea aerului la parametrii doriţi (temperatură şi umiditate). în principal. apare o senzaţie supărătoare de curent având ca urmare înrăutăţirea senzaţiei de confort. duce la apariţia senzaţiei de inconfort. şi interior. atât prin 152 . Capacitatea aerului umed de a prelua vaporii de apă este condiţionată de temperatura lui. Un alt parametru important de care depinde senzaţia de confort este viteza de distribuţie a aerului .TABELUL 5. să nu depăşească 6 – 80 C. ti . sub această valoare apare senzaţia de atmosferă închisă.075 m/s. Se recomandă ca prin răcire. Răcind aerul umed la o anumită temperatură. Senzaţia de prospeţime a aerului este asigurată. Creşterea vitezei peste această limită nu mai influenţează în mod deosebit schimbul de căldură şi în schimb. o parte din vapori devine excedentară şi se depune sub formă de picături formând roua. numită termotanc. de trei parametrii: temperatură. la majoritatea oamenilor. În încăperile climatizate sunt instalate difuzoare pentru distribuţia aerului proaspăt prevăzute cu elemente de reglare a fantei de deschidere. Răcind în continuare aerul sub această temperatură. Viteza recomandată este de 0.

traductorul comandă deschiderea valvulei şi freonul lichid trece prin valvula de reglaj în vaporizator unde se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură. sunt montate într-un compartiment separat. În ceea ce priveşte instalaţia frigorifică de climatizare. care face obiectul acestui capitol. Când presiunea ajunge la valoarea maximă. se admite recircularea a 30% din volum. 5. Compresorul aspiră vaporii de freon şi îi comprimă până la presiunea de condensare. canale de aer. În cazul instalaţiilor de climatizare navale. În figura 5. valvule de reglaj.încălzire. Vaporii comprimaţi sunt refulaţi prin separatorul de ulei (care reţine picăturile de ulei) 153 . Întreaga instalaţie de climatizare care conţine: termotanc. cât şi prin răcire. conducte de agent frigorific şi abur şi armăturile aferente. Traductoarele de temperatură. aerul climatizat nu este în totalitate provenit din exterior.4 Instal aţi a de climatizare. Vaporizatorul (răcitorul) lucrează şi presiunea vaporilor de freon creşte pe conducta de aspiraţie spre compresor. Când temperatura măsurată ajunge la limita maximă. Fig. în funcţie de valorile măsurate comandă funcţionarea instalaţiei de climatizare pentru a asigura valorile corespunzătoare confortului termic pentru aerul proaspăt care se introduce în compartimentele climatizate. de cele mai multe ori amplasat pe o punte superioară pentru ca să poată aspira din exterior aer proaspăt curat. principiul de funcţionare este acelaşi cu cel prezentat pentru instalaţia frigorifică de cambuză. . H.4 se prezintă schema instalaţiei de climatizare. umidificatorul şi aparatele aferente de automatizare. filtrul de aer. şi de umiditate. presostatul de joasă presiune comandă intrarea în funcţiune a compresorului. Traductorul de temperatură care comandă funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este de tip diferenţial şi asigură menţinerea temperaturii aerului între o valoare minimă şi maximă.

Funcţionarea instalaţiei de răcire a aerului este condiţionată de existenţa circulaţiei aerului efectuată de instalaţia de ventilaţie care constituie o unitate aparte. Pornirea ventilatorului se face de la tabloul instalaţiei de ventilaţie prin închiderea întrerupătorului automat a v după care se apasă pe butonul de pornire P. realizându-se un circuit închis al agentului frigorific. Schema electrică pentru automatizarea instalaţiei frigorifice de climatizare este prezentată în figura 5. Instalaţia este concepută să funcţioneze. 154 . 2 – ―Oprit‖. Funcţionarea instalaţiei este ciclică menţinându-se permanent temperatura aerului între limitele maximă şi minimă reglate.în condensator unde are loc lichefierea agentului frigorific prin cedarea căldurii de condensare apei de mare. Întreruperea accidentală a ventilaţiei este urmată automat de întreruperea funcţionării instalaţiei de răcire. Comutatorul b3 are 5 poziţii: 1 – ―Automat‖. cu ajutorul comutatorului b3 se alege regimul de lucru dorit. presostatul de joasă presiune comandă oprirea compresorului. De asemenea se aprinde şi lampa h10 ―Funcţionare ventilaţie‖ care semnalizează funcţionarea ventilatorului şi ca urmare punerea în funcţiune a instalaţiei de răcire este posibilă. Ventilaţia se menţine pe toată durata de funcţionare a instalaţiei de răcire a aerului. pompa de răcire şi schema de comandă. Pregătirea pentru pornire a instalaţiei de răcire constă în executarea următoarelor operaţiuni: se închide întrerupătorul automat a0 de alimentare generală din T. se alege regimul de lucru al pompei de răcire prin fixarea comutatorului b4 pe una din poziţiile: A – ―Automat‖ sau M – ―Manual‖. 5 – ―Manual 100%‖. Condensul este trimis prin curgere liberă în rezervorul de freon lichid.. 4 – ―Manual 66%‖. Când temperatura aerului ajunge la temperatura minimă reglată.D. 5.5 a. În cazul în care temperatura uleiului de ungere a compresorului este sub limita minimă. presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor scade continuu şi când ajunge la valoarea minimă reglată. În cele ce urmează considerăm că a fost fixat b3 pe poziţia 1 – Automat.Ca urmare nu se mai produce vaporizarea. Opririle făcute de presostatul de joasă presiune nu trebuie să fie mai mici de 6 – 8 minute. Punerea sub tensiune este semnalizată de aprinderea lămpilor h01 şi h02 ―Prezenţă tensiune‖. În fig. traductorul termometric comandă închiderea electrovalvulei şi se întrerupe alimentarea vaporizatorului (bateriei de răcire) cu freon lichid. 3 – ―Manual 33%‖.P. traductorul b 1 închide contactul şi este conectată rezistenţa de încălzire a uleiului r. Sunt puse sub tensiune schemele de pornire pentru compresor. se prezintă o parte din schema electrică a tabloului de ventilaţie reprezentând circuitul de pornire pentru electroventilatorul montat în termotanc. b şi c. circa 18 ore.5a. protecţie şi semnalizare. Funcţionarea încălzirii uleiului este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Încălzire ulei‖. Pe durata încălzirii uleiului este alimentat releul d1 şi prin deschiderea contactului d1(3-5) se interzice pornirea instalaţiei. pentru condiţionarea aerului la parametrii necesari. Stingerea lămpii h1 arată că uleiul are temperatura normală şi pornirea este posibilă. Din rezervor agentul trece prin filtrul uscător (pentru reţinerea apei) în circuitul spre vaporizator.

dt (5-6) şi se permite mărirea capacităţii compresorului. Se închide contactul d2 (14-16) din circuitul e lectrovalvulelor S4. pe circuitul : b3 (E-F) – U1(1-3) – U2(1-3) . Prin închiderea contactelor C1 porneşte compresorul cu încărcarea minimă 33% (funcţionează – o pereche de cilindri) şi prin închiderea contactului d3(6-8) se pregătesc treptele următoare de încărcare. dat de temporizarea releului dt (0. Când presiunea de aspiraţie ajunge la valoarea maximă presostatul diferenţial de joasă presiune U2 comandă pornirea compresorului prin închiderea contactului U2 (1-3). S5. S5 care deschid circuitele agentului frigorific spre vaporizator (baterie de răcire). Agentul frigorific pătrunzând în vaporizator se produce fenomenul de vaporizare însoţit de absorbţie de căldură având ca rezultat răcirea aerului care circulă.Pornirea instalaţiei se realizează prin apăsarea pe butonul cu reţinere b2. dS2 conectate în paralel cu electrovalvulele S1. Iniţial se realizează alimentarea releului d3. Prin punerea sub tensiune a releului se închide contactul d3. Vaporii de freon ajungând pe conducta de aspiraţie spre compresor ridică presiunea pe această conductă. Din acest moment sunt puse sub tensiune bobina contactorului C1. Existenţa circulaţiei apei de răcire este sesizată de presostatul bp3 care îşi închide contactul. releul d3 şi releul de timp dt. TABELUL 5. În faza iniţială compresorul având capacitatea 33% sunt uşurate condiţiile de pornire.3 – 6 minute).1. Întrucât la pornire temperatura aerului este peste limita maximă. După un timp. se închid contactele acestuia dt (3-4).b 2(1-3) – a1 – d2(6-8). h7 care semnalizează încărcarea treptată a compresorului până la capacitatea nominală. S2 prin contactele lor permit aprinderea lămpilor h5.3 Trepte de capacitate 33% 66% 100% h) NOTĂ: X Presostate de joasă tensiune S1 S2 bp1 bp2 X X X X X X Ventil electromagnetic sub tensiune (deschis) Presostat cuplat (contact închis) Ventil electromagnetic fără tensiune (închis) Presostat decuplat (contact deschis) Ventile electromagnetice Releele de semnalizare dS1 . h6. 155 .1(2-4) şi este pusă în funcţiune pompa de răcire. contactul termostatului b 3 este închis şi sunt alimentate electrovalvulele S4. În condiţiile în care funcţionează ventilatorul (contactul dv este închis) şi temperatura uleiului este în limite normale (contactul d1(3-5) este închis) se stabileşte circuitul de alimentare a releului d2. Trecerea pe treptele superioare de capacitate este comandată de presostatele bp1 (66%) şi bp2 (100%) conform tabelului .

156 .

157 .

158 .

S2 de mărire a capacităţii. la depăşirea diferenţei admisă de presiune. la capacitatea maximă a compresorului şi realizează reducerea treptată a temperaturii aerului introdus în instalaţia de climatizare . prin deconectarea butonului b2 după care se întrerupe alimentarea generală prin deschiderea întrerupătorului a0. Când temperatura aerului ajunge la valoarea minimă reglată aceasta este sesizată de termostatul diferenţial b 3 care îşi deschide contactul şi întrerupe circuitele de alimentare a electrovalvulelor S4. În plus. releul de timp dt asigură pornirea compresorului cu sarcină minimă şi numai după expirarea temporizării releului este posibilă trecerea pe treptele superioare de capacitate. în mod normal. Regimul manual de funcţionare se referă în principal la stabilirea treptelor de capacitate a compresorului. Releul diferenţial de ulei U1 asigură protecţia compresorului . scade presiunea vaporilor pe conducta de aspiraţie spre compresor şi când ajunge la valoare limită inferioară (circa 0. Comutatorul de alegerea regimurilor de funcţionare b3 pe poziţia 3 ―Manual 33%‖ permite funcţionarea compresorului la capacitatea minimă fiind întreruptă posibilitatea de alimentare a electrovalvulelor S1. b1. S5. În caz de avarie. b3(V-W) şi sunt alimentate electrovalvulele S1. S2 permiţând funcţionarea compresorului la capacitatea nominală.Funcţionarea instalaţiei de răcire este continuă. Acţiunea releului este semnalizată de lampa h10 ―Decuplat presostat diferenţial de ulei‖. Pe poziţia 4 ―Manual 66%‖ este închis contactul b3(R-S) şi este alimentată electrovalvula S1 care permite funcţionarea la capacitatea 66% iar pe poziţia 5 ―Manual 100%‖ sunt închise contactele b3(R-S). Pornirea în regim manual se realizează prin apăsarea concomitentă a butoanelor b2. se întrerupe curentul prin elementul termic şi se menţine închis contactul U1(1-3) care permite funcţionarea compresorului. Rolul releului diferenţial de ulei şi modul de funcţionare este similar cu cel prezentat la instalaţia frigorifică de cambuză. în această schemă mai este folosit un termostat b 2 montat pe conducta de refulare care întrerupe funcţionarea compresorului atunci când temperatura pe conducta de refulare depăşeşte o anumită limită. Circuitul de protecţie este pus sub tensiune la pornirea compresorului prin închiderea contactului d3(2-4). presostatul de joasă presiune U2 comandă oprirea compresorului prin deschiderea contactului U2(1-3). În cazul în care s-a dat comanda de pornire a compresorului (este alimentat releul d2) şi compresorul nu porneşte (nu este alimentat releul d3) este pusă în funcţiune semnalizarea de avarie la distanţă prin aprinderea lămpii h12 ―Avarie compresor‖. În regim manual. Acţiunea acestuia este semnalizată de aprinderea lămpii h1 ―Decuplat presostat de comandă‖. Protecţia instalaţiei. Oprirea instalaţiei se realizează. Acţiunea de protecţie a acestui termostat este semnalizată de aprinderea lămpii h8 ―Decuplat termostat b 2‖. Ciclul de funcţionare este reluat prin închiderea contactului b 3 la atingerea limitei superioare a temperaturii aerului. Funcţionarea instalaţiei frigorifice este ciclică şi menţine temperatura aerului între valorile minimă şi maximă reglate. alimentarea releului de pornire făcându-se direct de la reţea. se deschide contactul P. ca şi în cazul regimului automat. releul întrerupe funcţionarea compresorului. Dacă în timpul dat de întârzierea la acţionare a elementului termic se formează presiunea normală a uleiului de ungere.2 bar). 159 . Se întrerupe circuitul de freon lichid spre vaporizatoare.

M .N. În cazul în care pentru asigurarea circulaţiei aerului se folosesc două electroventilatoare. control (PCC).M .C. Circulaţia forţată a aerului este asigurată de electro-ventilatoarele cu debite de 6300.F.N. 55000 I.N.F.C.N.C.C.În caz de avarie întreruperea poate fi executată rapid prin apăsarea butonului b0 ―Stop general de avarie‖.C. AGN 12500B conţin baterii de preâncălzire şi încălzire finală care lucrează cu abur.N.C.M . În tabelul 22.N. navele au două asemenea instalaţii. TABELUL 5. 200 200 250 300 ACN 8000B ACN ACN 8000B ACN 8000B 8000N ACN 2500 Freon 12 (R12) ACN 8000B ACN 2500 RON 160 RON 160 RON 63 C.5000B ACN 2500 ACN 5.cabine . CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILAJELOR CARE COMPUN INSTALAŢIILE I.N. contactele releelor dv. 63 (2buc. 315 (2 buc. Tipul instalaţiei şi destinaţia I.N.) G.C. 56 G.C. în schema instalaţiei de răcire se pun în paralel. 80 - M .F. 63 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw M .N. Agent frigorific Cantitatea de agent . 8700 I.P.N.F. În funcţie de mărimea şi destinaţia navei pot fi montate la bord mai multe instalaţii de climatizare independente.C.cabine kg.C. AGN 8000B.C.C.C.000 300 160 .F. Tipul termotancului . 18000 I.N. 80 C.F.4.C.C. I. 8/II C.P. 56 G. 8000 sau 12500 m3 /h. De regulă.C.C.N.N.4 se prezintă caracteristicile principale ale utilajelor ce compun instalaţiile de climatizare IFNC produse de Tehnofrig Cluj – Napoca. Termotancurile de tip AGN 6300B. umidificator cu abur şi baterii de răcire (vaporizator) având posibilitatea tratării complexe a aerului. 450 M .) RON 250 RON 63 ACN 12. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw Tipul motocompresorului Tipul agregatului frigorific Tipul condensatorului Tipul rezervorului .N.N.N.F. 4700 5000 I.cabine .N. una asig ură climatizarea la cabine iar cea de-a doua în punctele de comandă.C. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat elementul de declanşare automată al întrerupătorului a0 şi se întrerupe alimentarea generală a instalaţiei. 315 G.

161 .C.8 8404 1068+1237 TEST DE AUTOEVALUARE 1. I.cabine . Cantitatea de ulei .N. Debit total de apă de răcire . Debitul de aer .P.C.F.cabine .5 m3/h m /h 3 51 - - 51 6 67 - 102 6 102 6 1x8000 2x6300 2500 2x8000 - 2x8000 2500 2x12500 2500+5000 110 11. schema electrică realizează: a) blocarea circuitului de absorbţie spre compresor.1 m3/h m /h 3 M inerali Petrolier er 55000 150000 tdw tdw 100+100 kg.F.N.N.C. 150000 Caracteristica U/M Cargou Cargou Cargou 8700 tdw Cargou 18000 4700 tdw 5000 tdw tdw .C. Putere electrică instalată (fără pompe de apă de mare) . b) semnalizarea şi întreruperea funcţionării compresorului.1 55 68 11.cabine .25 150 12.P. 8700 I.C.N.C.N. 4700 5000 I. d) se întrerupe alimentarea de la TPD.P.C. oprirea compresoarelor şi conectarea rezistenţelor de încălzire a uleiului. c) semnalizarea şi după un timp oprirea comandată de presostatul diferenţial de ulei.C.P.C. Kg Kg 3998 5124 1068 8012 1068 kW kW 34 34 11.cabine . 2.C. Pe timpul executării degivrării. 55000 I.F.N.C.Tipul instalaţiei şi destinaţia I. întreruperea ventilaţiei şi conectarea rezistenţelor de încălzire pentru topirea gheţei.P.25 28 25 6.1+14. La întreruperea circuitului apei de răcire schema de protecţie a instalaţiei acţionează astfel: a) se întrerupe ventilaţia în camerele frigorifice.F. - 100 100 l l - 25 - 25 6.C. întreruperea a limentării termostatelor.P.C. b) blocarea acţiunii protecţiei.C.C.C.C.cabine . M asa netă .F.F.C. 18000 I.

c) blocarea acţiunii protecţiei şi deconectarea alimentării compresoarelor şi pompei de răcire. 162 . d) conectarea pompei de apă pentru răcire. LUCRARE DE VERIFICARE În ce ordine se execută operaţiunile la pregătirea pentru pornirea instalaţiei frigorifice? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUAR E 1: c. 2: a.

de a descrie rolul şi componenţa diferitelor aparate şi sisteme specifice domeniului naval.de a defini măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei de semnalizări.2 Telegraful electric naval 6. în prova şi în pupa navei. Tabloul sau pupitrul felinarelor de navigaţie se alimentează pe două circuite: un circuit de la TPD prin tabloul de distribuţie la avarie.Unitatea de învăţare nr. Felinarele de navigaţie Tabloul felinarelor de navigaţie alimentează prin circuite separate felinarele de poziţie ale navei dispuse pe catarg. 6. În fig. Felinarele se conectează printr-un cablu flexibil cu fişă la o priză în zona de dispunere a felinarului. Fiecare circuit al felinarelor de navigaţie trebuie protejat cu siguranţe pe ambii conductori şi prevăzut cu indicator optic al funcţionării felinarelor de navigaţie. Fig. Pe lângă semnalizarea optică se prevede şi o semnalizare acustică în cazul ieşirii din funcţiune a oricărui felinar. pe elementul indicator conectat în circuitul felinarului. Axiometre 6. . TDA şi al doilea circuit de la cel mai apropiat tablou de iluminat general care nu primeşte alimentarea de la TDA.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6.de a explica modul de funcţionare şi a semnalizărilor aferente fiecăruia dintre aparatele şi sistemele utilizate la nave. .6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N OBIECTIVE . 6. Căderea de tensiune.4. 6 APARATE ŞI SISTEME AUTOMATE DE COMANDĂ.1.1.1 se prezintă un exemplu de amplasare a felinarelor de navigaţie. Felinarele de navigaţie 6. 6. Dispunerea felinarelor de navigaţie pe navă 163 . Indicatoare de cârmă. în borduri.1. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6.3. să nu depăşească 3% din tensiunea nominală. CONTROL ŞI SEMNALIZĂRI SPECIFICE NAVALE CUPRINS 6. Dispozitivele de comandă a felinarelor de navigaţie se instalează într-un pupitru amplasat în timonerie.

5o în ambele borduri faţă de planul diametral. În figura 6.1 reprezintă: 1 – lumină de drum „înainte‖. 6.Notaţiile din fig. înapoi‖. Funcţionarea este aceeaşi pe toate circuitele felinarelor.2. Schema electrică de ali mentare a felinarelor de navigaţie Tabloul sau pupitrul de navigaţie este alimentat pe două linii.  112. 5 . 6.  360 . 7 – lumini de ancoră.  67. 164 . unghiul fascicolului luminos 112. Pentru exemplificare se prezintă numai trei circuite. 2 –„ lumină de drum. 4 – lumini de bord.5 din prova spre înapoi traversului.lumină de siaj pupa. albă.2 se prezintă schema electrică de alimentare a circuitelor felinarelor de navigaţie.5 în ambele borduri faţă de planul diametral. culoare. Fig. Comutatorul a permite conectarea alimentării de la una din surse. 6. 3. verde şi roşu.5 în ambele borduri faţă de planul diametral.  22.

Prin acţionarea telegrafului de pe puntea de comandă se comunică regimul de marş ordonat (de exemplu. se deconectează întrerupătorul a1. se transmite comanda „ÎNCET ÎNAINTE‖). 4. 6. a3 şi siguranţe pentru protecţie. După constatarea felinarului care a fost scos din funcţiune. personalul de serviciu. A doua linie de transmisie selsină. În fig. Prima linie de transmisie selsină. formată din selsinul transmiţător m1 şi selsinul receptor m2 . Aprinderea lămpilor de semnalizare de pe panoul pipitrului de navigaţie indică funcţionarea normală a felinarelor de navigaţie. transmit mişcarea prin intermediul unui sistem mecanic de sacadare. Comenzile care pot fi transmisie prin intermediul telegrafului sunt inscripţionate pe ecranele aparatelor de pe puntea de comandă şi din compartimentul maşini. în principiu.4. după care se conectează din nou circuitul prin închiderea întrerupătorului a1. se prezintă o vedere a ecranului. Semnalizarea optică şi acustică încetează în momentul în care s-a transmis confirmarea corectă a ordinului primit. se prezintă schema electrică de principiu. d3. În caz contrar. Dacă se întrerupe filamentul unei lămpi. h'2. Schema electrică de principiu a telegrafului conţine două linii de selsine folosite pentru transmiterea comenzilor şi confirmarea lor. Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată de releele d2 (pentru telegraful din timonerie) şi d3 (pentru telegraful din compartimentul maşini). se execută comanda primită prin punerea maşinii în regimul de marş ordonat (maşina „ÎNCET ÎNAINTE‖). a2. În fig. d2.1. La primirea ordinului. prin acţionarea telegrafului din compartimentul maşini confirmă primirea ordinului (se pune telegraful pe poziţia „ÎNCET ÎNAINTE‖). h'3 de pe pupitrul de navigaţie şi prin deschiderea contactelor normal închise întrerup funcţionarea soneriei h. După confirmarea ordinului. continuă să funcţioneze până la transmiterea corectă a confirmării. o instalaţie de comunicare între puntea de comandă şi compartimentul maşini. Prin intermediul telegrafului se transmit de pe puntea de comandă în compartimentul maşini un număr limitat de comenzi referitoare la regimul de marş al navei. foloseşte pentru transmiterea comenzii. de exemplu: h1 . se iau măsuri de înlocuire a lămpii h1 . La conectarea alimentării felinarelor sunt conectate şi releele care prin închiderea contactelor normal deschise aprind lămpile de semnalizare h' 1 . pentru fixarea precisă a comenzii. formată din sistemul transmiţătorul m3 şi selsinul receptor m4 . foloseşte pentru confirmarea comenzii.2 Telegraful electric naval Descrierea funcţionării telegrafului electric naval Telegraful electric reprezintă. Se întrerupe semnalul sonor. Manetele prin care se acţionează telegrafele. se stinge lampa h' 1 de pe panou şi se pune în funcţiune avertizarea sonoră h. În absenţa tensiunii pe 165 . Concomitent cu transmiterea comenzii este pusă în funcţiune avertizarea optică şi sonoră în compartimentul maşini pentru avertizarea personalului din acest compartiment despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. În serie cu fiecare felinar se conectează înfăşurările releelor d1. h 1 în exemplul considerat.Pe fiecare circuit sunt monate întrerupătoarele tripolare a1. 6.

6. se roteşte cama 1 şi va împinge în sus contactul a. Fig. semnalizarea acustică h 2 de tipul unei hupe cu semnal acustic de intensitate mare iar semnalizarea acustică h3 de tipul unui buzer. releele d 2 şi d3 îşi atrag armăturile şi pe ecrane punctul roşu este înlocuit cu un punct alb.ecranele aparatelor apare un punct roşu. Selsinul receptor 4 m4 .3 Cadranele telegrafului Selsinul receptor m2 . Se închide contactul a-b. cuplat electric cu selsinul transmiţător m1 . se roteşte cu acelaşi unghi indicând cu săgeată. La aplicarea tensiunii de alimentare. cuplat electric cu selsinul 166 . pe ecranul aparatului din compartimentul maşini. Pentru a fi distincte. Transformatorul m5 alimentează lămpile L folosite pentru iluminarea scalei aparatului din timonerie. h3 . în compartimentul maşini şi semnalizarea acustică. Comanda se dă prin rotirea selsinului transmiţător m1 şi acel indicator se va fixa în dreptul comenzii transmise. Rezistenţa R permite reglare intensităţii lămpilor de iluminare a scalei. ordinul dat. Din compartimentul maşini se transmite confirmarea comenzii primite prin rotirea selsinului transmiţător m3 . este alimentat releul de semnalizare d1 şi prin închiderea contactelor acestui releu sunt puse în funcţiune semnalizare optică h1 şi sonoră h2 . În acelaşi timp. semnalizarea optică h1 este de regulă de forma unui girafor cu lumină galbenă. în timonerie.

Prin deschiderea contactelor releului d1 se întrerupe semnalizarea în compartimentul maşini şi în timonerie.4 Schema electrică de pri nci piu a telegrafului electric cu contact de semnalizare Pentru controlul sensului corect de marş. Sistemul de contacte A şi B este realizat din segmente de alamă pe care alunecă perii de contact.transmiţător. Fig. prin transmisia cu roţi dinţate. personalul de serviciu pune maşina în regimul de marş ordonat. în punctul din care se comandă maşina se montează contactul A iar pe axul de transmitere a confirmării comenzii se montează contactul B. Peria contactului A este legată mecanic cu maneta sistemului de comandă a motorului şi se deplasează odată cu acesta 167 . se roteşte cu acelaşi unghi şi va deplasa un al doilea indicator care se suprapunere cu primul indicator. La confirmarea comenzii primite. După confirmarea ordinului primit. 6. se roteşte roata 2 cu acelaşi unghi şi în acelaşi sens ca şi cama 1 având ca rezultat deschiderea contactului a-b şi întreruperea alimentării releului de semnalizare d1 . în care s-a pus maşina.

montată în apropierea manetei de comandă. 6. aşa cum este prezentată în schema electrică de principiu (fig.4) şi conţine două selsine: transmiţător ST T (m1 ) şi receptor SRT (m4 ). În figura 4. prin transmisia cu roţi cilindric este legată mecanic cu axul selsinului de transmitere a confirmării comenzii (m3). Executarea ordinului primit este corectă şi soneria h4 . În cazul în care executarea ordinul primit nu este corectă. în apropiere unul de altul. contactele A şi B nu se inserează. În figura 6. În situaţia în care pe navă se dispun mai multe telegrafe pe aceeaşi punte.3. d1. 6. maneta de comandă a motorului s-a împins pe poziţiile „ÎNAPOI‖. se înseriază contactele A şi B şi este alimentată soneria h4 . Dacă s-a confirmat comanda „ÎNAINTE‖ şi maneta de comandă a motorului principal este împinsă în poziţiile „ÎNAINTE‖. se pot folosi trei telegrafe pentru transmiterea ordinelor dispuse în cabina timonerie şi câte unul în fiecare bord pe puntea de comandă. se prezintă schema de cuplare mecanică între telegrafele postului de comandă pentru o navă cu un singur ax port-elică. În fig. d3 conectate prin punţile redresoare n1. nu funcţionează. 168 . Pe nave mari. Semnalul sonor atrage atenţia personalului de serviciu asupra erorii de execuţie. iar celelalte două sunt transmiţătoare simple şi conţin un singur selsin. n2.7 se prezintă telegraful fără contact de semnalizare. Prima cascadă este constituită din releele d1.5 Schema de cupl are mecanică între telegrafele postului de comandă Dintre cele trei telegrafe cuplate mecanic. 6. Fig.6 se prezintă schema electrică de montaj a telegrafului electric naval În scopul creşterii siguranţei în funcţionare s-au realizatt noi tipuri de telegrafe la care s-a renunţat la contactul de semnalizare a-b şi s-a obţinut simplificarea transmisiei.iar peria de contact B. pentru apropierea telegrafului de punctul din care se comandă manevra navei. unul are schema electrică completă. acestea trebuie să fie cuplate mecanic astfel încât să se asigure transmiterea comenzilor de la oricare din ele şi confirmarea concomitentă a răspunsului la toate aparatele fără a face nici un fel de comutări în schemă. SRT (m4 ). Schema de semnalizare este realizată cu relee montate în două cascade.

d3 sunt nuli şi semnalizarea nu funcţionează. Fig. Ca urmare curenţii prin releele d1. Dacă poziţiile selsinelor transmiţătoare (m1 şi m3) coincid. Prin închiderea contactelor releului d4 se pune în funcţiune semnalizarea.6 Instalaţia telegrafului electric naval În situaţia în care poziţiile nu coincid. Firma Siemens. 6. d2. pentru un telegraf de acest tip. diferenţa dintre tensiunile electromotoare induse.n3 între fazele corespunzătoare ale transmisiei sincrone diirecte şi inverse (de dare a ordinului şi de confirmare). în fazele transmisiilor selsine. a folosit în prima cascadă un singur releu având trei înfăşurări conectate între fazele transmisiilor selsine. atunci tensiunile electromotoare induse în cele trei faze ale celor două transmisii vor fi aceleaşi şi diferenţa dintre ele va fi nulă. se alimentează releul d4 din a doua cascadă. s-a transmis comanda dar nu s-a transmis confirmarea. alimentează releele din prima cascadă şi prin închiderea contactelor acestora. 169 .

Axiometre Axiometrul este aparatul care indică unghiul de rotire a cârmei. Cutia de conexiuni conţine şi relele termice ale protecţiei.3. Mişcarea axului cârmei este urmărită pe indicatoare. 170 . Indicatoare de cârmă. Conform regulilor registrului de clasificare pe toate navele se montează axiometre în punctele de comandă. În figura 6. m1 . Selsinele recaptoare constituie aparatele indicatoare care arată în punctele de comandă. m3 sunt legate electric prin transmisia selsină cu selsinul transmiţător. Schema electrică de princi piu a telegrafului electric 6. Releul îşi atrage armătura mobilă şi pe scala de lucru a aparatului indicator apare steguleţul cu inscripţia „Nu lucrează‖.Fig. Selsinul transmiţător. se deschid contactele normal închise ale releelor termice şi se întrerupe circuitul rotoarelor. 6.8 se prezintă schema electrică de principiu a transmisiei selsine pentru indicatoare de cârmă (axiometre). unghiul de rotire al cârmei. La nave cu pilot automat unghiul cârmei se urmăreşte pe scala pilotului automat.7. În cazul deteriorării circuitului rotorului sau întreruperii unei conexiuni. Selsinele receptoare m2 . este cuplat mecanic cu axul cârmei. De la transformatorul m4 sunt alimentate lămpile pentru iluminarea scalelor aparatelor. axiometrul fiind menţinut ca aparat de rezervă. Acul scalei selsinelor receptoare indică unghiul de rotire al cârmei. În acelaşi timp se închide contactul normal deschis al releului termic şi se aplică tensiunea nominală la bornele releului de semnalizare d.

4. Prin montarea unui şunt magnetic între poli. Traductorul de turaţie este un tahogenerator de curent continuu cu magneţi permanenţi. Schema de principiu a tahometrului de curent continuu este prezentată în figura 23. Reglatea este necesară în procesul exploatării pentru controlul lunar al tahometrului.8.1. Tahometrul de curent continuu Se foloseşte cu rezultate foarte bune pentru controlul turaţiei motoarelor principale. se permite reglarea mărimii fluxului constant al generatorului şi obţinerea caracteristicii optime de ieşire U = f(n). axelor port-elice şi în schemele de comandă automată a propulsiei.Fig.4. TG. Tahogeneratorul este rotit direct sau printr-o transmisie de axul a cărui turaţie urmează să se măsoare. 171 . Magneţi permanenţi realizaţi din aliaje Ni-Al asigură fluxul constant şi stabil la variaţia temperaturii mediului. 6. Tahometre pentru măsurarea turaţiei 6. Schema de princi pi u a indicatorului de cârmă (axiometru) 6.9.

formată din: rr – rezistenţa internă a aparatului.ra I în care: I – curentul de sarcină ra – rezistenţa circuitului rotorului tahogeneratorului Curentul care trece prin aparatul indicator este: I U Rt În care Rt reprezintă rezistenţa totală a circuitului exterior de sarcină. Schema de princi pi u a tahometrului de curent continu u Aparatul de măsură este de tipul voltmetru magnetoelectric. kn k'n Tensiunea la bornele generatorului este: U = E . re – rezistenţa liniei de legătură. 6. ceeace permite o citire bună a turaţiei Tensiunea electromotoare a tahogeneratorului este proporţională cu turaţia în cazul în care fluxul este constant.Fig. rd – rezistenţa suplimentară reglabilă. 172 . indiferent de lungimea liniilor de lagătură în acest fel toate aparatele indicatoare măsoară aceeaşi valoare pentru o turaţie dată. Scala aparatului este uniformă şi extinsă până la 2700 . adică: Rt = rr + re + rd Prin reglarea rezistenţei rd se obţine aceeaşi valoare pentru Rt .9.

care citeşte sute şi zeci de rotaţii.10 se prezintă principiul de funcţionare al tahometrelor inductive cu mufă asincronă.11. 6. proporţional cu unghiul de rotire şi caracteristica resortuluiK 2 . Deasemenea traductoarele inductive se folosesc cu rezultate bune la măsurarea turaţiei motoarelor Diesel rapide. Ma = Mr. În acest caz. a cărui turaţie se măsoară.6. Axul. precis. traductorul este un generator sincron cu magneţi permanenţi. M r = K2 α La echilibru. Pe ecranul aparatului sunt două ace indicatoare: unul grosier care citeşte mii de rotaţii şi al doilea. a cărui turaţie se măsoară. Resortul 4 dezvoltă un cuplu antagonist. Fig. Prin inducţie. M a = K1 n Sub acţiunea cuplului. M r . În înfăşurarea statorică a acestuia se induce un sistem de tensiuni K1 n K2 173 . Schema tahometrului inducti v cu mufă asincronă Unghiul traductorului tahometric este dat de mufa asincronă MA şi resortul antagonist 4. în paharul de cupru apar curenţi a căror interacţiune cu câmpul magnetului permanent creează un cuplu de rotaţie proporţional cu turaţia axului 1. Mişcarea axului 1. Mufa asincronă se compune din magnetul permanent 2 şi paharul de cupru 3. Aparatul indicator tahometric se compune din două motoare: un motor sincron şi un motor asincron sub formă de mufă asincronă. se obţine: Traductorul tahometric de unghi de acest tip poate fi folosit pentru măsurarea turaţiei arborelui port-elice. Tahometre inductive de curent alternativ În figura 6.2. Tahometrul inductiv cu generator sincron este prezentat în figura 6.4.10. antrenează rotorul cu magneţi permanenţi al generatorului sincron. M a . se roteşte axul 5 solidar cu paharul de cupru. învârte magnetul permanent 2.

funcţionarea mufei asincrone este cea prezentată la începutul acestui paragraf. Fig. 6.trifazate simetrice cu frecvenţa corespunzătoare turaţiei axului care antrenează generatorul. greutate redusă şi se utilizează pentru măsurarea turaţiilor foarte mari. b – construcţia 174 . Mişcarea motorului sincron antrenează cu viteza corespunzătoare magnetul permanent 7 aparţinând mufei asincrone. În continuare. prin trei conductori. De la generatorul sincron se alimentează. Tahometrul inducti v cu generator sincron a – schema electrică. Această construcţie a rotorului permite pornirea în asincron a motorului şi intrarea în sincronism atunci când se ajunge la o viteză apropiată de viteza de sincronism. Tensiunea trifazată alimentează înfăşurarea statorică a motorului sincron. Rotorul acestui motor are o înfăşurare în scurtcircuit realizată din bare şi tot pe rotor se află un sistem de magneţi permanenţi. Tahometrele de acest tip au masa mică. aparatul indicator.11.

Detectoarele termovelocimetrice acţionează la o valoare determinată a vitezei de creştere a temperaturii. detectoare de flacără. La atingerea pragului de temperatură fixat. 4 – rotorul în scurtcircuit al motorului.1 – magnet permanent. 10 – transmisia cu roţi dinţate. 175 . 6. Centrala automată prelucrează informaţiile primite de la traductoarele montate în zonele supravegheate. degajarea fumului. Numărul detectoarelor (traductoarelor) pe o linie se stabileşte astfel încât să se asigure acoperirea integrală a zonei supravegheată. se dă alarma de incendiu.1 Descrierea funcţionării centralei de avertizare Prezentare generală Centralele automate de avertizare incendiu pentru mediul marin.înfăşurarea în scurtcircuit pentru pornirea în asincron. Avertizoarele automate (traductoare active sau pasive) se montează în zone nesupravegheate sau fără o supraveghere continuă. mărirea vitezei de creştere temperaturii. dacă pentru funcţionare primesc energie electrică şi pasive dacă funcţionează fără consum de energie electrică. traductoarele active şi pasive prezintă. nava este împărţită în zone de supraveghere marcate cu lămpi de semnalizare şi prezentate pe o schemă sinoptică a navei. Pentru supravegherea tuturor compartimentelor. Traductoarele pot fi active. 14 – ecran.înfăşurarea statorului generatorului sincron. 12 – ac indicator pe scala precisă.înfăşurarea motorului sincron. 1300 C (pastilă verde). Din această categorie fac parte: detectoare termostatice. lumina flăcării.5 Centrala automată de avertizare incendiu CUAM-N 6. sunt echipamente electronice complexe destinate în principal sesizării şi semnalizării locale (optic şi acustic) a începuturilor de incendiu la bordul navelor maritime şi fluviale. aceste traductoare reacţionează imediat ce viteza de creştere depăşeşte un prag stabilit. 1000 C (pastilă maro). 700 C (pastilă neagră). Pe lângă funcţia principală. un contact electric normal închis care la apariţia începutului de incendiu se deschide şi produce alarma de incendiu. Avertizoarele manuale de incendiu (butoane) se utilizează în locuri unde există o supraveghere permanentă. de semnalizare a începutului de incendiu. 7 – magnet permanent. 5. 2. în starea de veghe. 3. orice început de incendiu putând fi observat. ale liniilor de legătură cu traductoarele de incendiu sau ale sistemului de alimentare.5. Din punct de vedere electric. detectoare de fum. amplasate sub geam şi prevăzute cu iluminare. 11 – ac indicator pe scala grosieră. se topeşte fuzibilul şi prin deschiderea unui contact. Butoanele de semnalizare sunt vopsite cu roşu. Indiferent de valoarea temperaturii mediului ambiant. 9 – resort. centrala de avertizare execută permanent autosupravegherea circuitelor proprii aflate în stare de aşteptare şi alarmează (optic şi acustic) la apariţia unor avarii ale circuitelor proprii. 8 – paharul de cupru al mufei asincrone. Principiile de funcţionare de detectoarelor (traductoarelor)automate de incendiu se bazează pe fenomenele fizice care însoţesc apariţia începutului de incendiu: ridicarea temperaturii. detectoare termovelocimetrice. 13 – şunt termomagnetic. Fiecare zonă de supraveghere constituie o linie de alarmare. normal închis. Detectoarele de temperatură sunt detectoare automate cu pastilă fuzibilă realizată dintr-un aliaj special cu punct fix de topire: 500 C (pastilă roşie). tip CUAM-N. 6 – magneţi permanenţi montaţi pe rotorul motorului sincron.

sesizează diferenţa dintre camerele de ionizare.lămpi de semnalizare DEFECT DE ALIMENTARE . În starea de veghe releul este acţionat se închide contactul iar la apariţia începutului de incendiu se deschise contactul şi se declanşează alarma de incendiu.duble. Caracteristicile tehnice ale centralei CUAM-N . 7.tensiunea nominală de lucru: 24V c. 11.N6 .30 linii . 12.buton măsură.rezistenţa maximă a liniei: RL = 10 ohmi .50Hz .100 C ÷ +500 C .buton OPRIRE ALARMĂ SONORĂ. 9.lămpi de semnalizare LAMPĂ LINIE ARSĂ .buton cu lampă simulare INCENDIU/MĂSURĂ LINIE montate pe liniile de alarmare de la 1 la 30 176 .duble.lămpi de semnalizare SIGURANŢĂ MODUL ARSĂ . 2.duble.10 linii CUAM .cheie (buton) simulare LINIE RUPTĂ 13. + 10% .c. La apariţia fumului se deschide contactul şi se dă alarma de incendiu. În de starea veghe releul este alimentat şi contactul de alarmare este închis. 4.curentul maxim absorbit de centrală cu 40% linii alarmate: 3A .temperatura mediului ambient: . Detectorul de fum este format din două camere de ionizare şi un amplificator diferenţial cu semiconductoare.umiditatea relativă a aerului: 95 3% Prezentarea centralei electrice CUAM-N2 În fig. Amplificatorul diferenţial. Prima cameră de ionizare are rolul de etalon iar ce-a dea doua.lămpi de semnalizare LINIE ÎN SCURTCIRCUIT .buton VERIFICARE LĂMPI. cu ieşirea pe un releu. notate cu cifre în figura 6. În a doua cameră ionizarea este variabilă în funcţie de atmosferă din încăperea supravegheată.tensiunea de alimentare a sursei principale: 60V . sunt: 1. 6.sursa de rezervă: baterie de acumulatori 2 x 12V/45Ah conectată în tampon cu un redresor alimentat de la reţeaua navei . 8.buton ŞTERGERE. 6.12.N4 .lămpi de semnalizare INCENDIU – cvadruple.Funcţia termovelocimetrică este asigurată de două termistore cu constante de timp diferite conectate la un amplificator cu semiconductoare având ieşirea pe un releu. de măsură. se prezintă aspectul general al centralei CUAM-N2 Elementele de semnalizare şi comandă.duble.duble.numărul de linii supravegheate: CUAM .lămpi de semnalizare LINIE RUPTĂ . 5.curentul maxim absorbit pe o linie: 200mA .12.lămpi de semnalizare LINIE LA MASĂ .N2 . 3. 10.duble.15% obţinută de la un redresor stabilizat .20 linii CUAM .

linie în scurtcircuit.alarma de incendiu. . .N2 a) Modul de serviciu (MS) asigură următoarele semnalizări şi comenzi: .ruperea liniei de legătură între centrală şi detectoare.modulată în cod internaţional .defecţiune în sistemul de alimentare. oprirea ventilatoarelor . . 6. .incendiu .arderea siguranţei unui modul de linie.pentru blocare uşi.12 Centrala CUAM . Cu aparatul de măsură montat pe MS se verifică: tensiunea de alimentare.linie la masă. tensiunile pe linii la intrarea în modul de lucru (ML).avarie care cuprinde toate defecţiunile semnalizate optic pe MS 177 . .filament întrerupt la una din lămpile de linie.alarmă incendiu . Modulul de serviciu asigură retranslaţia următoarelor alarme: .Fig.alarma . .

.acţionarea unui detector . Circuitul cu pragul 14V va sesiza starea de „INCENDIU‖ iar cel cu prag 4V starea „LINIE RUPTĂ‖.ALIMENTAREA PRINCIPALĂ . Circuitul sesizor este format din două circuite logice SAU-NU cu praguri diferite. se prezintă schemele logice de funcţionare a centralei în situaţiile: stare de veghe.ştergerea (aducerea centralei în starea iniţială după o alarmare) . De exemplu.2V). se prezintă schema de principiu a unei linii de alarmare. la tensiuni mai mari decât pragul de basculare. în tampon cu bateria se conectează un redresor alimentat de la reţeaua navei.se conectează numai la căderea primelor două surse şi asigură alimentarea lămpilor de semnalizare „DEFECT DE ALIMENTARE‖ Detectoarele montate pe linii furnizează la intrarea circuitului sesizor un semnal de întoarcere reprezentând tensiunea continuă rezultată prin divizarea tensiunii de alimentare între rezistenţa de scurtcircuit a linie (470 ) şi rezistenţa r1 .ALIMENTAREA DE REZERVĂ . Semnalizarea modului de linie indică linia pe care s-a dat semnalul de alarmă. producerea unor defecţiuni pe liniile de alarmare sau în centrală. În scheme toate tensiunile sunt date în raport cu tensiunea „O‖ volţi. Pe intrările respective.ALIMENTAREA DE SEMNALIZARE . ATENŢIE! Inversarea polarităţii sursei de alimentare produce defecţiunii în schemele electronice. 178 . concomitent cu alarma de incendiu semnalizată de MS se va aprinde şi lampa modului ML de pe linia care a provocat apariţia alarmei de incendiu. În figura 23.furnizată de o baterie de acumulatoare 2 x 12V/45Ah.13. La centrală se cuplează trei surse de alimentare: .anularea alarmei sonore (cu menţiunea alarmelor optice) . Borna -24V conectată la masă se consideră „O‖ volţi.0.Prin butoane se pot comanda: . Pentru menţinerea permanentă în starea încărcată. alarmă de incendiu.furnizată de la reţeaua navei prin intermediul unui redresor stabilizat (24V) .verificarea integrităţii lămpilor de pe MS b) Modul de linii (ML) semnalizează optic: . În continuare. semnalul la ieşirea circuitului SAU-NU este „O‖ (tensiune OV….întreruperea linie de legătură cu detectorul Semnalizările modului de serviciu sunt comune pentru toate liniile supravegheate de centrală. Schema electronică a centralei CUAM-N este realizată cu circuite de cumutaţie statică (tranzistoare cu siliciu) utilizând ca elemente de ieşire relee capsulate de tip REED.

6.13 Schema de princi piu a liniei de al armare 179 .Fig.

prin intermediul circuitelor logice de prelucrare a informaţiilor. 6.14 Schema logică de semnalizare a stărilor de veghe şi de incendi u Pentru starea de veghe semnalul de întoarcere este tensiunea de 18V. La apariţia începutului de incendiu se deschid contactele detectoarelor de incendiu şi în circuitul liniei de semnalizare se introduc trepte de rezistenţa care modifică valoarea semnalului de tensiune. Acest semnal aplicat pe intrarea circuitului sesizor face ca la ieşirea acestuia să se obţină semnalul logic „O‖ .a) Semnalizare stare de veghe şi incendiu Fig. Tensiunea la intrarea circuitului sesizor devine aproximativ 6V determinând bascularea circuitului şi apariţia stării logice „1‖. În starea logică „1‖. acţionează releele care 180 .În această situaţie nu sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice şi acustice.

6. În această situaţia basculează al doilea circuit logic şi sunt acţionate elementele de comandă a semnalizărilor optice (selectiv pe ML şi neselectiv pe MS) şi sonore. indică situaţia de defect. cu tonalitate diferită de semnalul de incendiu. b) Circuit de semnalizare „linie ruptă” Fig. menţinându-se în continuare semnalizarea optică. semnalizare optică se anulează prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖. La dispariţia evenimentului.15 Schema logică de semnalizare „LINIE RUPTĂ” Pentru starea „linie ruptă‖ tensiunea de întoarcere devine „O‖ V. Semnalizarea acustică poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL 181 . Semnalul sonor.comandă funcţionarea semnalizărilor optice (selectiv pe modulul ML şi neselectiv pe modulul MS) şi sonoră (în cod internaţional). Semnalizarea sonoră poate fi întreruptă prin apăsarea pe butonul „ANULARE SEMNAL ACUSTIC‖.

Acest impuls nu se aplică la constarea alimentărilor cu durata de circa 50ms. elementelor de acţionare a semnalizării optice (neselectiv pe MS) şi sonore. Menţinându-se semnalizarea optică până la dispariţia evenimentului (refacerea liniei întrerupte).16 Schema logică de semnalizare „linie în scurtcircuit” 182 . 6. prin intermediul amplificatorului. Alarma optică se întrerupe la dispariţia evenimentului (înlăturarea scurtcircuitului). Circuitul realizează ca primă funcţionare (A) un impuls de ştergere la aplicarea tensiunii de alimentare. c) Circuit de semnalizare „linie în scurtcircuit” Fig. La scurtcircuitarea liniei tensiunea de întoarcere are valoarea tensiunii de alimentare. Această stare este sesizată de un circuit SAU-NU (special) care transmite o comandă.ACUSTIC‖. A doua funcţie este ştergerea propriu-zisă realizată prin comutarea porţii „SAU‖ la aplicarea impulsului de comandă prin apăsarea pe butonul „ŞTERGERE‖.

6.18 Circuit generator de cod 183 .d) Circuit de ştergere Fig.17 Schema logică a circuitului de ştergere e) Circuit generator de cod Fig. 6.

În figura 23.9 k . RSC. Fig.timpul pauzei mari .19 Linie de detectoare pasi ve În paralel. astfel încât la comanda dată pe primul.t3 = 425ms t4 .timpul pauzei mici (contacte neacţionate) .5w.t4 = 1825ms La centrala CUAM-N sunt conectate detectoarele montate pe liniile de semnalizare incendiu şi sursele de alimentare.20 Linie de detectoare acti ve 184 . 6. pe contactul normal închis al fiecărui detector.timpul primului impuls al codului .timpul celui de-al doilea impuls al codului .Generatorul de cod este realizat cu circuite de comutaţie statică. determinând generarea codului ales: t1 . Conectarea detectoarelor pasive (fără consum de energie electrică) este prezentată în fig. Pentru detectarea scurtcircuitelor pe liniile de legătură dintre centrală şi detectoare se montează o rezistenţă de scurtcircuit. 0.t1 = 25ms t2 .20 se prezintă o linie de detectoare active (alimentate de la centrala de avertizare incendii).19. se montează o rezistenţă de 3. Fig. de 470 . într-o schemă logică cu circuite temporizate. să existe înmagazinat impulsul de deplasare.t2 = 370ms t3 . 6. 6. închise ciclic. Aceasta este format din patru circuite de temporizare.

c . 5w.alimentare de semnalizare „Defect de alimentare” 6. La alimentarea centralei se alimentează releul şi liniile sunt conectate printr-o rezistenţă de scurtcircuit. linia detectoarelor active trebuie să fie prevăzută cu un releu având un contact normal deschis în starea de repaus. Centralele SESAM.21 Conectarea surselor de ali mentare a .6.1 Prezentare generală Centrala SESAM-N reprezintă o variantă îmbunătăţită a centralei CUAM-N. Pe o linie se pot monta maxim 5 detectoare active sau 20 de detectoare pasive. de 470 .6 Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N 6. RSC. În figura 6.Pentru protejarea firului de nul. 6. b .alimentare principală. Fig.-N sunt echipamente electronice complexe care împreună cu elementele anexe din componenţa unui sistem naval de semnalizare a incendiilor asigură următoarele funcţiuni: 185 .alimentarea de rezervă.21 se prezinte conectarea surselor de alimentare la centrala CUAM-N.

Supravegherea.Semnalizează optic selectiv situaţiile de incendiu pe panoul sinoptic local cu schema navei . 15% .c.Retranslarea alarmelor de incendiu şi de defect ..Tensiunea de alimentare de siguranţă 4.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui defect pe circuitele de linie . centrala SESAM-N este formată dintr-o confecţie metalică care cuprinde sertarul pentru circuitele funcţionale protejate de o uşă cu sistem de blocare. în partea stânga şi cu difuzor de alarmă acustică locală în partea dreapta.Tensiunea de alimentare de la reţeaua navei 60V c.a.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general apariţia unui început de incendiu în unul din spaţiile supravegheate .5V c.c. prin intermediul detectoarelor. . de diverse tipuri.Semnalizează optic general selectiv şi acustic general a unei defecţiuni de alimentare în următoarele cazuri: .cădere totală alimentare .Umiditatea relativă maximă 95% la 200 C Centrale SESAM-N sunt compuse din următoarele blocuri electronice şi subansamble: a) Sursă stabilizată de tensiune b) Circuit semnalizări generale CG1 c) Circuit testare naval CG 2N d) Circuit control sursă CG3 e) Circuit avertizor principal CG4 f) Circuit avertizor de incendiu CI g) panou sinoptic local h) panou sinoptic independent i) Telefon j) Cutia de conexiuni Constructiv. Centrala SESAM-N este prevăzută în partea superioară cu sistemul de semnalizare optică generală.Temperatura mediului ambiant .15% .cădere alimentare de la reţea 60V .Tensiunea de alimentare de la sursa de avarie formată din baterii de acumulatori: 24V c.6. o incintă în care este montat panoul sinoptic local al navei şi cutie de conexiuni pentru legăturile exterioare. a spaţiilor de la bordul navelor . În partea de mijloc este montat dispozitivul de anulare alarmă acustică şi totodată accesul la siguranţe generale. 186 . + 10%.100 C + 550 C . Panoul sinoptic local este realizat cu schema sinoptică a navei compartimentată în zone de supraveghere şi numerotate în concordanţă cu numerele circuitelor sesizoare respective.cădere sursă stabilizată .Asigură alimentarea detectoarelor active Centrala SESAM-N se încadrează în următoarele caracteristici tehnice: . (baterie uscată tip 3R 12) . Ansamblul centralei este prezentat în figura 23.

Fig. Fiecare circuit sesizor împreună cu linia respectivă formează o zonă distinctă de supraveghere. .5V c. b . Funcţional centrala SESAM-N este formată din următoarele elemente: .Circuitele sesizoare de incendiu CS care pot fi în număr de 38 buc. în funcţie de complexitatea instalaţiei.vedere de ansamblu.Sursa de tensiune stabilizată care asigură alimentarea centralei de la reţeaua electrică a navei de 60V/50Hz cu o tensiune continuă stabilizată de 27.panourile frontale de circuitelor cu elementele de comutare şi semnalizare Circuitele electronice realizate pe plăci montate pe sertare au prevăzute pe panourile frontale elemente de semnalizare optică şi de comutare în funcţie de destinaţia fiecăruia.22 Centrala S ESAM-N a . Circuitele sesizoare au conectate la ele circuitele de linie pe care sunt instalate detectoarele în punctele supravegheate. Circuitele 187 .c. 70Ah care formează sursa de avarie. şi care asigură totodată şi încărcarea acumulatoarelor 24V. 6.

circuit control sursă care asigură reglarea sursei stabilizate şi semnalizează căderea surselor de alimentare .Detectoare active cu ieşire pe contact NI În fig. 188 . selectivă locală şi la distanţă.Butoane de avertizare manuală .23 S emnale transmise de circuitul sesizor în funcţie de treptele de tensiune pe linie Centralele SESAM-N permit conectarea pe linii a următoarelor tipuri de detectoare: .CG 2N . 6.CG1 .Detectoare pasive cu contact NI . 6.circuit de semnalizări generale care asigură prelucrarea informaţiilor de la circuitele sesizoare şi selectarea lor .CG3 .circuit testare naval care funcţional asigură efectuarea testelor de verificare a funcţionării circuitelor sesizoare .sesizoare ca principiu de funcţionare lucrează la modificarea treptelor de tensiune pe linia respectivă în funcţie de starea acesteia.23.24 se prezintă scheme de conectare a detectoarelor. Modul de funcţionare al circuitelor sesizoare în funcţie de treptele de tensiune este prezentat în figura 6.CG4 . Circuitele generale sunt în număr de 4 buc.circuit avertizor principal care asigură acţionarea avertizorului principal în cod şi totodată supraveghează circuitul avertizorului principal Fig. şi anume: . Circuitele generale centralizează informaţiilor primite de la circuitele sesizoare şi asigură alarmarea generală.

prin modificarea treptelor de tensiune pe linie cu rezistenţe montate pe linii sau întreruperea circuitului .prin testarea funcţională la nivelul centralei . este: a) o variantă mai veche. b) indicaţii privind turaţia axelor port-elice. 6. d) comenzi privind regimul de marş. b) o varinată îmbunătăţită.Fig. faţă de centrala CUAM-N. 189 . Prin intermediul telegrafului se transmit: a) semnalizări privind unghiul cârmei.24 S cheme de conectare a detectoarelor a) supraveghere cu detectoare pasive b) supraveghere cu detectoare active Verificarea funcţionării circuitelor sesizoare şi a liniei se poate realiza în următoarele condiţii: . c) o variantă simplificată. d) un alt tip de centrală. Centrala automată de avertizare incendiu SESAM-N.prin simularea funcţionării detectoarelor montate pe linia respectivă. 2. TEST DE AUTOEVALUARE 1. c) comenzi privind regimul de marş şi avertizează personalul din CM despre darea unui ordin de pe puntea de comandă. semnalizează unghiul cârmei şi turaţia axelor port-elice. cu ajutorul simulatoarelor .

2: b. 190 .LUCRARE DE VERIFICARE Ce fel de tipuri de detectoare sunt utilizate în funcţionarea centralei automate de avertizare de incendiu SESAM-N? RĂSPUNS LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1: c.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->