Sunteți pe pagina 1din 10

CRE$TEREA $r DEZVOLTAREA

Cregterea gi dezvoltarea reprezintd cele mai importante fenomene din cursul copil5riei, atribute esenfiale ale materiei vii. Cregterea reprezintd mdrirea cantitativd a celulelor, tesuturilor 9i organelor corpului. Dezvoltarea este fenomenul de modificare structurali gi funclional5 a organelor 9i aparatelor, In scopul adaptdrii la conditiile de viatd gi pentru a corespunde activititii fizice 9i intelectuale. Reprezintd aspectul calitativ al acestui proces gi are ca rezultat maturarea functionald a organismului. Cregterea 9i dezvoltarea se desfigoard din momentul conceptiei pAnd la maturitate, rezultatul unui proces complex ?n care predomind anabolismul. in raport cu ritmul de cregtere gi dezvoltare al organelor, se disting urmdtoarele tipuri: a) organe cu cregtere rapidd, in cursul primului an de viafa gi la pubertate (scheletul, mugchii, aparatul respirator, digestiv, rinichii gi marile vase) b) organe a cdror mdrime atinge dimensiunile adultului la sfArgitul primului an de viald (creierul, organele de sim!) c) organe a cdror cregtere este lentd gi se acce lereazd la pubeftafe (organele genitale) d) organe cu cregtere rapidd in copildrie gi care descregfe ulterior (timusul gi ganglionii limfatici).
Tn fazade maturizare, menlinerea formei gi func[iilor organelor se face prin reinnoire celulari, in care existd un echilibru intre anabolism gi catabolism.

1.

MECANTSMUL CRE$TERII

La nivel celular, cregterea se realizea zd prin hiperplazie sau multiplicarea celulelor, hipertrofie sau mdrirea Tn volum gi diferen[ierea celulard.

1.1.

Multiplicarea celulari

Constd din diviziunea celulard, prin care se realizeazd o distribuire a materialului genetic la celulele fiice. Celulele somatice se inmultesc prin mitozd, cAnd se realizeazd distribuirea egald a materialului genetic la cele doui celule fiice. La baza acestui proces std replicarea ADN-ului. in raport cu perioada de timp in care celulele formate ajung la propria diviziune, tesuturile se impart in 3 categorii: tesuturi cu mare capacitate de diviziune (mdduva hematogend, epidermul, epiteliul mucoasei digestive), tesuturi ale ciror celule au pierdut capacitatea de a se divide (sistemul neryos, miocardul), tesuturi ale cdror celule au capacitate redusd de a se divide, dar care se pot divide rapid in condilii speciale (ficatul). Celulele sexuale se multiplicd prin meiozd in care celula fiicd va avea jumdtate din numdrul de cromozomi din celula mam5. in cursul diviziunii spermatogonia gi ovogonia impart cromozomii la

cAte

doui celule. Din unirea unui spermatozoid cu ovulul, celula fecundatd va avea 46 de

cromozomi.

1.2. Hipertrofiacelulari
Hipertrofia celularS, mirirea in volum a celulelor, se produce prin sintezi proteicS.

1.3. Diferen(iereacelulard
Diferentierea celulard se realizeazd treptat, pornind de la o bazd materiald determinatd genetic, care se afld in strAnsd corela[ie cu mediul extern. Celulele rezultate din primele diviziuni au un potenlial mai mare de diferentiere gi sunt numite pluripotente. Asupra lor actioneazi un grup heterogen de factori inductori, secvential, intr-o ordine precisd. Rezultd celulele sfem de origine, din care va lua nagtere un anumit tip de celulS specializatd. Din punct de vedere genetic, diferenlierea semnificd represarea unui numdr variabil de gene, in funcfie de tipul de celuli specializatd. Din punct de vedere biochimic, diferentierea celulard constd Tn acumularea unei substante specifice (ex. Hemoglobind in eritrocit, miozind gi actind in celula musculard). Diferentierea celulard are ca rezultat aparitia unor funclii specifice fiecdrui tip celular constituit: eritrocitul poate lega gi transporta gazele in s6nge, celula musculard este contractild.

2.

FACTORII DE CRE$TERE

Factorii care influenteazd cregterea gi dezvoltarea sunt: exogeni gi endogeni. Ei acfioneazd printr-un mecanism complex.

2.1.

Factorii exogeni Sunt numerogi 9i de obicei asocia[i. Cei mai importan{i factori exogeni sunt: a) Alimentalia, care aclioneazi Inci din perioada intrauterind. Subnutritia cantitativd gravidei poate duce la nagterea unor copii cu greutate mic5. Subnutritia calitativi a gravidei poate duce la embriopatii sau fetopatii. Alimentalia postnatald, prin aport energetic, proteic, mineral 9i vitaminic intervine in sinteza proteinelor gi fiziologia cartilajului de crestere. Carenlele alimentare produc tulburiri mai mari in perioadele cu cregtere intensd, la sugari gi inainte de pubertate. Carenta alimentard se repercutd in primul rAnd asupra cregterii ponderale gi ulterior asupra cregterii staturale. Supraalimentalia precoce induce lipogeneza, care va produce hipertrofia gi uneori hiperplazia adipocitelor, rezultdnd obezitatea.

b)

Mediul geografic inconjurdtor prin microclimat cu componentele sale: apd, soare, lumind, temperaturi, umiditate , presiune atmosferici gi razele ultraviolete, are influenli asupra cregterii. Clima temperatd are actiunea cea maifavorabild asupra cregterii. Clima excesivi, alpind sau de degert, se coreleazd cu talia micd. La altitudine peste 2000 m se nasc de 2-3 ori mai multi copii cu greutate micd,

cregterea staturo-ponderali postnatald este mai lentd la altitudine mare, datoriti hipoxiei. Cregterea In lungime este mai mare primdvara, iar cregterea in greutate este mai accelerati toamna. Razele ultraviolete gi X in doze mici stimuleazd cregterea, iar in doze mari o opresc. Modificdrile pe care mediul geografic Ie exercitd sunt mai evidente in primii 5 ani de viatd.

c)

Factorii socio-economiciinfluenteazd cregterea prin situatia materiald gi conditiile de locuintd ale pdrintilor. Situalia materiald gi sociald a pdrintilor se reflectd in calitatea alimentatiei, condiliile de igienS, ambian{a psihicd 9i accesul la facilititile civilizatiei gi ale medicinei. Condiliile de locuintd cu camerd individuald, orientatd spre sud, insorit5, cu confort termic ai umiditate adecvatd, asigurd conditii optime de cregtere. Copiii unici au staturd mai mare decAt cei din familiile numeroase. Copiii din mediul urban sunt maiinalti decit cei din mediul rural. Copiii emigrantilor in [drile dezvoltate economic au indltime mai mare decAt media copiilor din lara lor de origine
Factorii afectiv-educativiinfluenleazi dezvoltarea psihointelectual5 a copilului. Mediul familial afectiv calm, care oferi securitate gi dragoste copilului, constituie baza dezvoltirii psihice gi a gAndirii creative, de mare importantd in primii 3 ani de viat5, cind se pun bazele inteligen[ei. Dezvoltarea intelectuali a copiilor este mai rapidd in familiile unde preocuparea educativd este mare. Copiii din familiile numeroase au o dezvoltare psihicd mai buni. Copiii infiati prezinti un salt in dezvoltare. Adaptarea gcolard a copiilor care au frecventat grddinita este mai promptd. Carenta afectivd limiteazi posibilititile de adaptare sociald a copilului. Exerciliile fizice aplicate judicios, incd din primul an de viatd, favorizeazd dezvoltarea somaticd gi motorie a copilului, prin activarea circulaliei gi cregterea aportului de oxigen la tesuturi.'[notul este sportul care dezvoltd cel mai armonios organismul. Exercitiile fizice facilileazd termogeneza. Secundar paraliziilor gi la copiii imobilizatiin aparate gipsate apar atrofii musculare 9i deformiri ale diafizelor.

d)

e)

2.2.
2.2.1

Factorii endogeni
Factorii endogeni cuprind: factorii genetici gifactorii hormonali. Factorii qenetici

Cregterea copilului este hotdrdti in momentul fecundirii ovocitului gi constituirii patrimoniului siu genetic. Factorii genetici sunt responsabili de caracterele constitutionale, individuale imprimate produsului de conceptie, precum gi de dinamica cregterii pAnd la maturitate, dupd tipul morfologic familial. Factorii care intervin ulterior pot sd devieze, intr-un mod mai mult sau mai putin reversibil, cregterea gi dezvoltarea hotirdtd genetic. Factorii genetici au rol asupra inteligentei gi a aptitudinilor deosebite. Gemenii monozigoli cresculi in conditii diferite din punct de vedere instructiv, au un coeficient de inteligenti apropiat. Din pdrinti cu anumite aptitudini rezulti copii cu aptitudini similare. lnterventia factorilor genetici este evidentd Tn instalarea mai precoce a pubertitii la fete.

Factorii genetici sunt implicaliin cregterea absorbliei fierul.iiin hemocromatozi, deficitul de lactazil, h ipercolesterolem ia fami lia15, dislipidem ii, etc.

2.2.2. Factorii hormonali


Actioneazd atdt intrauterin cAt gi postnatal. Dupd nagtere, sistemul hipotalamo-hipofizar reprezinti un centru de coordonare al cregterii copilului, realizAnd un echilibru intre glandele endocrine. Hormonii implicati in procesul de cregtere gi dezvoltare sunt: hormonul somatotrop (STH), numit gi hormonul de cregtere, secretat de glanda hipofizi - actioneazd asupra cartilajului de cregtere, producAnd proliferarea condrocitelor 9i cregterea in lungime a oaselor hormoniitiroidieni(tiroxina 9i triiodotironina) * stimuleazd procesele oxidative tisulare, sinteza proteinelor gi multiplicarea celulard. Tiroida intervine in dezvoltarea creierului, cregterea dintilor, termogenezd, actioneazd asupra cartilajului de cregtere gi produce mineralizarea scheletului. hormonii glucocorticoizi gi mineralocorticoizi secretali de glandele suprarenale. Glucocorticoizii inhibd cregterea, activeazd catabolismul proteinelor, diminud pitrunderea aminoacizilor in celule gi cresc elimindrile de calciu 9i potasiu. Terapia cu cortizon in doze mari Ia copii produce osteopenie. Glucocorticoizii inhibd acliunea hormonului somatotrop. Mineralocorticoizii stimuleazd sinteza de ADN. timusul influenleazd cregterea acliondnd sinergic cu hormonul somatotrop. Timusul participa la sistemele de apdrare specificd antiinfeclioasd, avdnd rol in maturarea Iimfocitelor T pancreasul endocrin intervine in cregtere prin insulind gi glucagon. lnsulina stimuleazi cregterea, este hormon anabolizant. Glucagonul inhibd cregterea, este hormon catabolizant. Parathormonul secretat de cdtre paratiroide intervine in metabolismul calciului gi calcifi erea scheletu lui Hormonii androgeni gi estrogeni secretali de cdtre glandele sexuale. Hormonii androgeni au ac[iune bivalent5. Au actiune anabolizantd, participd la sinteza ADN gi ARN. La pubertate au, in schimb, o actiune de inhibilie a cregterii, facilitAnd calcifierea cartilajului cu Tncetarea cregterii staturale. Estrogenii stimuleazd in mai micd masuri cregterea, dar au efect important in calcifierea cartilajului de cregtere. La pubertate, estrogenii determind lirgirea bazinului, iar testosteronul determind dezvoltarea umerilor.

3.

CRE$TEREA PONDERALA

Nou-ndscutul la termen cAntdregte in medie 3200 g, cu varialii?ntre 2800 - 4000 g. Este nou-ndscutul normoponderal. Baietii depdgesc fetele cu 200 - 300 g. Nou-ndscutul cu greutatea intre 2500 - 2800 g este denumit subponderal. Prematurul gi dismaturul se nasc cu greutatea pAnd Ia 2500 g. Nou-niscutul cu greutatea peste 4000 g este denumit supraponderal.

Ritmul cregterii ponderale diminud cu vdrsta.

16-18 glzi.
B-10 glzi.

in primele 4 luni, cregterea ponderalS este de 750 g lunar , cu o medie de 2iglzi. intre luna a 5-a gi a 8-a, cregterea ponderald este de 500 g lunar, cu un sporlilnic de

in intervalul

I-

12 luni, cregterea ponderald este de 250 g lunar, cu un spor zilnic de

Scdderea fiziologici in greutate din primele zile dupi nagtere, care reprezintd 5-10% din greutatea initial5, diminui cAgtigul ponderal net din prima lund. Cregterea este mai accelerati in luna a 2-a de via!5. Sugarul niscut la termen igi dubleazi greutatea la vArsta de 3,6 - 4 luni gi o tripleazd la 1 an. Ritmul de cregtere este mai accelerat Ia bdie{i, la sugarii alimentati artificial gi la rasa neagrS, care isi tripleazd greutatea initiald mai precoce. ln al doilea an de viatd, cregterea ponderal5 este de 3000 g, cite 250 g lunar. vdrsta de 2 ani, cregterea medie anuald este de 2000 g. -Drpa inainte de pubertate copilul prezintd o accelerare a cregterii fionderale. Cercetdrile efectuate in tara noastrd au aritat cd existd diferente de greutate intre sexe, in favoarea biie{ilor p6nd la vArsta de 1 1 ani cAnd greutatea fetelor depdgegte pe cea a baielilor; dupd vdrsta de 15 ani greutatea biietilor devine din nou superioard gi se produce a doua incrucigare a curbelor. Greutatea la nagtere influenteazi cregterea ulterioarS. Copiii cu greutate micd la nagtere au vitezd mai mare de cregtere in primii 2 ani de viatd. Copiii cu intdrziere in cregterea intrauterini (dismaturi) prezinti ulterior o greutate absolutd inferioard copiilor ndscufi prematur cu aceeagi greutate iniliald. Greutatea mare la nagtere este consideratd factor de risc pentru obezitate.

4.

CRE$TEREA STATURALA

Cregterea staturald sau Tn lungime este expresia cregterea scheletului. Lungimea sau indl[imea copilului reprezintd dinstanta dintre vertex gi plante. Se mdsoard cu pediometru Tn pozi[ie culcatS, in primii 2 ani gi ulterior cu statimetru in pozitie ortostaticd. De aceea se numegte lungime in primii 2 ani giindltime sau staturd, ulterior. Lungimea medie la nagtere este de 50 cm, cu variatii intre 48 - 54 cm. Cregterea staturalS este de 4 cm in prima luni de viald, 3 cm Tn lunile a2-a gi a 3-a gi de 2 cm in luna a 4-a. Din luna a 5-a gi pdni Ia v6rsta de 1 an, sugarul cregte 1 cm lunar. intre 1 gi 2 ani, copilul cregte 10 - 12 cm. Dupd vArsta de 2 ani, cregterea staturald se face cu 5 - 6 cm pe an. La pubertate cregterea staturald se accelereazdla 10 cm anual. Pubertatea instalAndu-se precoce, fetele dep5gesc in indllime biielii pentru o scurtd perioadd de timp. in final, baielii mai depigesc in indl{ime fetele cu aproximativ 14 cm. La biieti existd o stAnsd corelalie intre accelerarea cregterii staturale gi ponderale Ia pubertate, comparativ cu fetele care prezintd cregterea ponderal5 mai rapidd. Calcifierea cartilajelor de cregtere a oaselor marcheazd oprirea cregterii staturale la adolescenti.

Cregterea seculard este tendinta de cregtere progresivl c,r fiecare generatie a valorilor medii ale inal[imii, greutilii copilului, instalarea mai precoce a puberi.dtii giindepirtarea vArstei menopauzei. Ea este urmarea ameliordrii conditiilor de igiend gi alin tentatie, in baza progreselor realizate in nutrilie.

5.

PERIMETRUL CRANIAN

Perimetrul sau circumferinta craniani unegte bosele frontale cu protuberanta occipitald. Este un indicator antropometric fidel deoarece utilizeazA repere osoase. El se mdsoard cu panglica metricd la examenele periodice gi de bilan[ ale copilului. Circumferinta craniand la nagtere este de 34 - 35 cm. Perimetrul cranian cregte 2 cm in fiecare lund, Tn trimestrul l, 1 cm Iunar in trimestrul Il 9i 3 cm in totalintre vdrsta de 6 luni gi 1 an. EI ajunge la vdrsta de 1 an la 45 cm, la 5 ani la 50 cm, iar la 15 ani la 55 cm. Yiteza de cregtere diminud cu vdrsta. Circumferin[a craniand esie un indicator valoros al dezvoltdrii creierului. intre circumferinla craniand, volumul gi greutatea creierului existd o st6nsd corelatie in primii 3 ani.

6.

APRECIEREA STARII DE NUTRITIE

Un obiectiv principal al puericulturiiil reprezinti asigurarea cregterii gi dezvoltdrii armonioase a copiilor, depistarea precoce gi tratamentul anomaliilor cregterii. in practicd, aprecierea cregterii se face prin determinarea periodici a greuti[ii, inil[imii, perimetrului cranian, circumferintei bralului, grosimii pliurilor cutanate gi a indicilor antropometrici, care se inscriu Tn figa copilului. Criteriile de apreciere a stdrii de nutritie sunt:

a) Criterii antropometrice

Greutatea cea mai sensibili la reducerea aportului nutritiv. Greutatea ideald pentru vArstd se poate determina in multe moduri:
- prin addugarea la greutatea de la nagtere a cregterii medii pentru fiecare luni
- Q = 9 + 2v (v este vdrsta in ani), se aplicd dupd v6rsta de 2 ani - tabele de referintd

inil{ime, talie, lungime, staturi. inallimea idealS pentru vdrsti se determini in mai
multe moduri:
- prin addugarea la lungimea de la nagtere a cregterii staturale medii pentru fiecare lund
-

= 80 + 5v (v este vdrsta in ani), se aplicd dupd vArsta de 2 ani

- tabele de referintd

lndicele ponderal (lP) este raportul dintre greutatea actuald a copilului gi greutatea
ideald pentru

virsti

(are valoare la copiii cu indltime normald)

lP = 1 (0,90

- 1,02) la copiii normal dezvoltati


caloricd (MPC):

Sub aceasti valoare vorbim de distrofie sau malnutrilie protein

gradul gradul gradul

lll

I ll

lP = 0,89 - 0,76 (deficit de 10 -25% fati de greutatea pentru vdrstd) lP = 0,75 - 0,60 (deficit de 25 - 40%) lP = sub 0,60 (deficit peste 40o/o)

lP > 1 ,02\a copiii supraponderali sau paratrofici

pentru v6rstd.

lndicele statural (lS) este raportul dintre lungimea sau inallimea actuald gi cea idealS
lS = 1 la copiii normal dezvoltati

La copiii cu malnutri[ie de duratd lS devine subunitar. Prognosticul este mai sever dacd deficitul statural apare la o vArstd cu cregtere intensd (ex. primele 6 luni de via[d, pubertate)

lndicele nutrifional (lN) este raportul dintre greutatea actuald gi greutatea corespunzitoare vArstei pentru indllimea copilului. Cind indltimea corespunde vArstei IN = lP ln malnutri[ie 9i obezitate lN este in corelatie cu datele clinlce. lndicele nutritional semnificd gradul de severitate al malnutriliei gi are valoare
prognosticd.

. .

Circumferinla medie a bralului este un parametru valoros in cazde malnutrilie sau obezitate, deoarece mdsoard rezervele de lipide 9i masa musculari. Se mdsoari la mijlocul distantei dintre acromion gi virful olecranului.
Grosimea pliurilor cutanate subscapular, abdominal gi tricipital, comparate cu tabelele de referinld au valoare diagnosticd ?n obezitate gi malnutrilie. Reflectd depunerile de grasime gi continutul apei extracelulare. Se mdsoari cu ajutorul calibrorului Harpenden la 15 secunde dupd aplicare pentru a nu produce ischemie.

b)

CritErii clinice: orienteazi spre etiologia tulburirilor starii de nutrilie

'' '

nutri!ie

Anamneza minulioasd privind greutatea, lungimea la nagtere, durata gestaliei, alimentatia (felul, concentralia de lapte praf, deversificare etc.), condiliide viald, activitate motorie, morbiditate Examenul clinic permite decelarea semnelor 9i simptomelor caracteristice tulburdrilor de

tesutului celular subcutanat, de compozilia chimicd a acestuia, de hidratarea coloizilor celulari gi de starea fibrelor elastice gi de colagen. ' Turgorul este diminuat in malnutri{ie prin reducerea lesutului celular subcutanat 9i pistos la paratrofici, alimenta[i cu exces de fdinoase, cind {esutul adipos este in exces gi hidratarea coloizilor celulari este mare.

Turgoruleste consistenta fermi gi elasticitatea pliului cutanat la sugar. Este dat de dezvoltarea

Scleredemuleste induralia ceroasd a pielii gi lesutului celular subcutanat, mai frecventd membrelbr inferioare, care apare in deshidratare gi la prematuri.

la

Aspectul tegumentelor uscate, palide, cu fisuri, descuama[ii, dermatitd, sugereazd carenli de Vitamina A, 83, biotind, acid linoleic sau zinc. Gingivita, subfuziunile sanguine apar in deficit de Vitamina C. Glositd apare in deficit de VitaminaBl2. Tegumente lipsite de elasticitate, cu pliu leneg sau persistent atestd boald diareici cu deshidratare. Hipotermia gi bradicardia, rezultate ale scdderii metabolismului bazal sunt mecanisme de adaptare ale organismului la condiliire de carenld nutritivd. Edeme localizate Ia nivelul felei dorsale a picioarelor, la un copil emaciat cu fala senild sugereazi carenli proteicd.

c)

Criterii biologice si biochimice: investigatii de laborator Ex: se determind proteinemia gi activitatea unor enzime care intervin in sinteza proteici (pentru stabilirea etiologiei malnutritiei) glicemia (hipoglicemia este prognostic severpentru malnutrilie) lipidele, colesterolul (pentru obezitate) hemoleucograma, sideremie (pentru diagnosticul gi etiologia anemiei) oligoelemente (Zn, Cu, Mn, Mg) din sAnge, urind sau fanere (permit tiatamentul recuperator) Criterii functionale: privesc starea funclionald a aparatelor gi sistemelor. prezintd importanld: toleranta digestivd (absenta refuzului alimentaliei, a vdrsdturilor sau scaunelor diareice) rezistenta la infectii (reactivitatea imunologicd) oglinditd prin morbiditatea copilului gi severitatea infec{iilor dezvoltarea psihomotorie, senzoriald gi afectivi se apreciazd pe baza normelor vdrstei, a coeficientului de dezvoltare psihicd gi a coeficientului de inteligenld

d)

7.

DENT|T|A

Copilul prezinti o dentitie temporari gi o dentilie permanentd sau definitivd.

Denti(ia temporari sau de lapte cuprinde 20 de dinfi ai cdror muguri apar in perioada intrauterind, iar calcifierea incepe in perioada fetalS. Mugurii incisivilor apar la 4 tuni dupd conceplie, iar ai molarilor la 5 luni. Mineralizarea dinlilor de lapte incepe la 6 luni dupd conceplie se Tncheie Ia 2 9i luni dupi nagtere la incisivi, Ia 5 luni la primul molar gi la 1 an la a d'oua pereche de molari.
Erup{ia dintilor de lapte se face prin cregterea rdddcinii, in urmdtoarea succesiune: 6 - 8 luni incisivii mediani inferiori 8 - 10 luni incisivii mediani superiori 10 - 12 luni incisivii laterali {8 luni primii molari superiori gi inferiori 2 ani caninii 2Y2 - 3 ani a doua pereche de molari

Eruplia dentard este un fenomen fiziologic, care se poate insoli de sialoree, tumefierea mucoasei gingivale, ugoari indispozitie gi insomnie. Eruptia dentari gi dezvoltarea musculaturii per:mit mastica[ia alimentelor gi trecerea la alimentatia diversificatd. Aparilia dentiliei de lapte inainte de 6 luni este consideratd erup[ie precoce. Eruplia este int1rziatd c6nd depigegte 1 an. Suptul degetului gi pierderea timpurie a unor dinli de lapte flroduce modificdriin pozilionarea din{ilor definitivi. Malnutrifia sugarului determind intArzieriin erupiia dintilor, alteriri ale structurii gi cregterea susceptibiliteili la carii.

Dentifia definitivi este formati din 32 de dinli ai cdror muguri apar la vArsta de 4 * 5 luni. Erup[ia se face prin erodarea din[ilor de lapte de cdtre lesutul granulos din sacul folicular al dintilor definitivi.
Eruptia se face in urmdtoarea succesiune: 6 - 7 ani prima pereche de molari 7 - 8 ani incisivii mediani superiori gi inferiori 8 - 9 ani incisivii laterali 9 - 10 ani primii premolarii 10 - 11 ani caninii '11 - 12 ani ultimii premolari 12 - 14 ani a doua pereche de molari 18 - 25 ani a treia pereche de molari (mdselele de minte)

Dezvoltarea normald a denti(iei este condilionatd de aportul adecvat de proteine, vitamina D, calciu, fosfor, fluor, integritatea funclionald a tiroidei 9i igiena bucal5. Aportul excesiv de zaharuri rafinate favorizeazi cariile dentare.

8.

DEZVOLTAREA SISTEMULUI OSOS

Maturalia sistemului osos se desfdgoari continuu de Ia nagtere gi p6nd la adolescenld. Osificarea scheletului se face intr-o anumitd succesiune, care este luati drept unul dintre criteriile de dezvoltare a organismului. Dupi nagtere osificarea are loc la nivelul carpului, tarsului, craniului gi la nivelul epifizelor. La v6rsta de 6 ani sunt prezenti to[i nucleii epifizari. La sfArgitul pubertdlii incefe calcifierea cartilajelor de cregtere epifizo-diafizare. Osificarea scheletului se sfirgegte Ia nivelul vertebrelor. V6rsta osoasd corespunde vArstei cronologice a copilului. lesutul osos este bogat vascularizat in copilarie. Abundenla de vase sanguine in zona epifizo-diafizard explicd intensitatea reac[iilor inflamatorii gi marea putere de refacere a lesutului osos Ia copil.
Cutia craniand: Fontanela anterioard se inchide la 18 luni. Fontanela posterioard poate fiinchisd la nagtere sau se inchide cel tArziu pAnd la 1-2 luni.

Coloana vertebrald: ' La nagtere coloana vertebrald este rectilinie. Ea suferd incurbdri sub acliunea fo(elor mecanice, care se dezvolti paralel cu funcliile motorii. La vdrsta de 3 luni, cAnd sugarul ridicd capul se dezvoltdlordoza cervicald. La 6 luni, cu statulin gezut, apare cifoza dorsald. La g-12 luni, cAnd sugarul incepe sd meargi, apare lordoza lombari. Curburile coloanei vertebrale se accentueazd in al doilea an de viald. Vertebra a V-a lombari se incorporeazd in structura bazinului dupd v6rsta de 3 luni.
Toracele: isi pdstreazd forma cilindricd pind la vArsta de 6 luni. Ulterior coastele se inclind, coboard 9i devin oblice, diametrul transversal il depdgegte pe cel antero-posterior gi toracele ia formi de con.

Scheletul bazinului: pistreazd forma de pAlnie Ia bdieli, iar Ia fete devine cilindric la pubertate. Membrele inferioare cresc mai repede gi le vor depdgi pe cele superioare.

10