P. 1
FISA

FISA

|Views: 144|Likes:
Published by Monica Nicoleta
FISA
FISA

More info:

Published by: Monica Nicoleta on Feb 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/10/2015

pdf

text

original

Situaţii financiare

B1035. Situaţiile financiare ale societăţii ALFA se prezintă la sfârşitul exerciţiului N, astfel: Bilanţul contabil la 31.12.N Elemente N-1 N ACTIVE NECURENTE Imobilizări corporale(1) 510.00 570.00 Investiţii deţinute în întreprinderi 0 0 (2) asociate 150.00 150.00 0 0 Active necurente - Total 660.00 720.00 0 0 ACTIVE CURENTE Stocuri (3) 42.000 2.000 (4) Clienţi 375.00 175.00 Cheltuieli în avans(5) 0 0 (6) Investiţii pe termen scurt 50.000 30.000 Lichidităţi 80.000 0 43.000 1.688.8 00 Active curente - Total 590.00 1.895.8 0 00 TOTAL ACTIV 1.250.0 2.615.8 00 00 DATORII CURENTE Furnizori(7) 250.00 125.80 (8) Credite pe termen scurt 0 0 Venituri în avans(9) 200.00 150.00 Alte datorii curente(10) 0 0 70.000 20.000 210.00 50.000 0 Datorii curente - Total 730.00 345.80 0 0 DATORII NECURENTE Împrumuturi din emisiunea de - 70.000 (11) obligaţiuni 120.00 120.00 Credite pe termen lung(12) 0 0 (13) Venituri în avans 50.000 310.00 0 Datorii necurente - Total 170.00 500.00 0 0 TOTAL DATORII 900.00 845.80

0 CAPITALURI PROPRII Capital social(14) Prime de emisiune Rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exerciţiului(15) 100.00 0 70.000 180.00 0 350.00 0 1.250.0 00

0 300.00 0 20.000 70.000 180.00 0 1.200.0 00 1.770.0 00 2.615.8 00

TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII

Informaţii suplimentare: 3 amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la începutul anului a fost de 240.000 lei iar cea aferentă imobilizărilor existente la sfârşitul anului a fost de 280.000 lei; 4 în cursul anului întreprinderea nu a achiziţionat şi nici nu a cedat investiţii în întreprinderile asociate; 5 Stocurile sunt reprezentate de mărfuri. La sfârşitul exerciţiului N-1 stocurile de mărfuri au fost depreciate pentru suma de 10.000 lei. În cursul exerciţiului N aceste stocuri au fost vândute. Stocurile existente la sfârşitul exerciţiului N nu au făcut obiectul unei deprecieri; 6 Creanţele clienţi sunt aferente vânzărilor în ţară (nu includ diferenţe de curs valutar) şi nu au făcut obiectul unor deprecieri; 7 Cheltuielile în avans sunt reprezentate de chirii de exploatare plătite în anul N-1 în contul anului N; 8 Investiţiile pe termen scurt sunt reprezentate de titluri de plasament achiziţionate în exerciţiul N-1 şi vândute în exerciţiul N; în cursul anului nu s-au achiziţionat investiţii pe termen scurt; 9 din care, furnizori de imobilizări 175.000 lei la începutul anului şi 13.000 lei la sfârşitul anului; 10 În cursul exerciţiului N s-au primit credite pe termen scurt de 100.000 lei; 11 Veniturile în avans sunt reprezentate de subvenţii pentru investiţii; 12 Alte datorii curente: Valori la începutul anului Valori la sfârşitul anului - datorii privind impozitul - datorii privind impozitul pe profit 87.000 pe profit 37.000 - dobânzi de plătit - datorii salariale şi 30.000 sociale 13.000 - datorii salariale şi sociale 63.000

- dividende de plată 30.000 13 Împrumutul din emisiunea de obligaţiuni este evaluat în valori nete (după deducerea primei de rambursare de 30.000 lei); 14 În cursul anului nu au avut loc fluxuri privind creditele primite pe termen lung; 15 veniturile în avans de la începutul anului sunt aferente exploatării iar cele de la sfârşitul anului includ subvenţii pentru investiţii de 260.000 iar restul sunt aferente exploatării; 16 În cursul exerciţiului N nu au avut loc retrageri de capital şi nici modificări ale acestuia ca urmare a unor operaţii interne; 17 Rezultatul net este prezentat în bilanţ înainte de distribuire; 18 Întreprinderea şi-a achitat integral datoria privind TVA de 338.200 lei aferentă activităţilor de exploatare şi a încasat (recuperat) TVA aferentă activităţilor de investiţii de 26.600 lei; 19 În cursul anului au fost vândute, cu decontare în contul curent, instalaţii tehnologice al căror cost de achiziţie este de 100.000 lei iar amortizarea cumulată de 80.000 lei; 20 Datoriile privind dobânzile au fost integral achitate. 21 Rezultatul net al exerciţiului N-1 de 200.000 lei a fost distribuit astfel: la rezerve, la rezultat reportat iar diferenţa la dividende; 22 Rezervele exerciţiului N-2 au fost de 30.000 lei iar rezultatul reportat de 50.000 lei. Contul de profit şi pierdere la 31.12.N Elemente Valori Cifra de afaceri(1) 2.400.000 Alte venituri din exploatare(2) 260.000 Cheltuieli cu mărfurile 550.000 Cheltuieli cu personalul 400.000 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 120.000 (3) Alte cheltuieli de exploatare 240.000 Venituri din cedarea investiţiilor 50.000 financiare pe termen scurt 50.000 Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozit 1.350.000 Impozit pe profit 150.000 Rezultatul net al exerciţiului 1.200.000 Informaţii suplimentare: (1) Cifra de afaceri cuprinde: - venituri din vânzarea mărfurilor - venituri din prestări de servicii (2) Alte venituri din exploatare

600.000 lei 1.800.000 lei. 260.000 lei,

din care: - venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 60.000 lei; - venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 100.000 lei; - venituri din subvenţii pentru investiţii 90.000 lei; - venituri din provizioane pentru deprecierea mărfurilor 10.000 lei. (3) Alte cheltuieli de exploatare 240.000 lei, din care: - cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori 100.000 lei; - cheltuieli cu energia şi apa 20.000 lei; - cheltuieli cu chiriile de exploatare (plătite în anul anterior) 50.000 lei; - cheltuieli cu impozitele şi taxele de exploatare (acestea au fost plătite integral până la sfârşitul exerciţiului) 50.000 lei; - cheltuieli cu activele cedate 20.000 lei. Să se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda directă, conform IAS 7. Rezolvare: Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii: BC = suma este preluată din bilanţ CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare Metoda directă:

Flux 1. ÎÎncasări de la clienţi

Calcule Încasări = Rulaj creditor4111 = Sold iniţial4111 – Sold final4111+

Valoare +3.056.00 0

19 Achiziţii de stocuri = Rulaj debitor371 Rulaj debitor371 = Sold final371 – Sold iniţial371 + +Rulaj creditor371 Sold final371 = 2.856. Plăţi către furnizori (nu se iau în calcul furnizorii de imobilizări) Plăţi = Rulaj debitor40= Sold iniţial40– Sold final40+ Rulaj creditor40 Sold iniţial40 = 250.000 (IS) = 75.800(BC) – 13.000 -700.000 (BC) – 175.Rulaj debitor4111 Sold iniţial4111 = 375.000 (BC) Sold iniţial301= 42.856.000(BC) Rulaj debitor4111 = Cifra de afaceri x 1.000(CPP) x 1.000 Rulaj creditor4111 = 375.000 – 175.000(IS) = 52.000 Sold final40 = 125.19 = 2.800 Rulaj creditor40 = (Achiziţii de stocuri + Cheltuieli cu energia şi apa + Cheltuieli cu servicii primite de la terţi) x 1.400.000 2.19 = 2.000 + 2.000(IS) = 112.056.000 .000 = 3.000 (BC) + 10.000(BC) Sold final4111 = 175.

000 (CPP) = 450.000(BC) + 50.000 Rulaj creditor42.000 -30.000(IS) = 30.000 (IS) + 400.000 (IS) – 13.000 3.800 = 700.000 – 52.000(CPP) Rulaj debitor371 = 2.000 (CPP) -450.43 = 63.800 + 737.43 – Sold final42.000 + 100. 43= Sold iniţial42.800 Rulaj debitor40 = 75.000 + 20.000) x 1.00(IS) Rulaj creditor40 = (500.000 = 500.43 = Rulaj debitor64 = 400.000 4.000 Rulaj debitor371 = Sold final371 – Sold iniţial371 + +Rulaj creditor371 Cheltuieli cu energia şi apa = 20.000 + 550.000 – 112. Plăţi de chirii în avans Plăţi = Rulaj debitor471= Sold final471– Sold iniţial471+ Rulaj creditor471= 30.Rulaj creditor371 = Rulaj debitor607= 550.000(IS) Cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori = 100. 43+ Rulaj creditor42. Plăţi de datorii salariale şi sociale Plăţi = Rulaj debitor42.19 = 737.000(BC) – 50.000 .

000(IS) + 150.287.000(CPP) Plata = 87. Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035.000 = 200. Impozit pe profit plătit Plăţi = 338.000 Rulaj creditor446 = Rulaj debitor635 = 50.000 -338.80 0 B1036.000 (IS) = 50. să se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă.5. Plăţi de TVA 7.000 Total Flux net de trezorerie din exploatare +1.200 -200. Rezolvare: Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii: BC = suma este preluată din bilanţ CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare Metoda indirectă: .000 6.000 (IS) -50.0 (BC) + 50.000(IS) – 37.200 (IS) Plata = Rulaj debitor441= Sold iniţial441 – Sold final441 + Rulaj creditor441 Rulaj creditor441 = Rulaj debitor691 = 150. conform IAS 7. Plăţi de impozite şi taxe de exploatare Plăţi = Rulaj debitor446= Sold iniţial446 – Sold final446+ Rulaj creditor446 = 0 (BC) .

Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare (-)Variaţia stocurilor 120.000 90.000 + 10.000 Rezultatul înainte de impozitare 2.000 100.000(CPP) +120.000(CPP) 20. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+)Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele (-)Venituri din provizioane 3.350.000 (BC) – (42.000 +50.000 .000 2.000(CPP) Valoare 1.Elemente 1.230.350.000(CPP) 60.000 -60.000 (CPP) +50.000 +20.000) = = -50.000(CPP) -90.000(CPP) -50.000(CPP) -100.000 10. Calcule 1.000 50.000 (IS) -10.000 50. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (+)Cheltuieli privind dobânzile (-)Venituri din cedarea investiţiilor pe termen scurt (-)Venituri din cedarea activelor imobilizate (+)Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate (-)Venituri din subvenţii de exploatare (-)Venituri din subvenţii pentru investiţii 4.000 +1.

000(BC) – 375.000(BC) = -200. să se .(-)Variaţia creanţelor din exploatare 175.000(BC) = 0 -12.000 = -12.000 (-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare Datorii din exploatare la sfârşitul (+)Variaţia datoriilor din exploatare anului = 125.800(BC) – 13.800 – 138.000(IS) + 63.000(IS) = 125.200 (+)Variaţia veniturilor în avans de exploatare 5.000(BC) – 175.000 +200.000 (BC) = -20.000(IS) + 13.000(BC) – 260.000 30.800 Datorii din exploatare la începutul anului = 250.487.000 +20.200 0 (310.000 +1.000(IS) = 138.000(IS)) – 50.800 Total Flux net de trezorerie din exploatare B1037. Rezultatul din exploatare după deducerea variaţiei necesarului de fond de rulment: Impozit pe profit plătit Idem metoda directă +1. -200. Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035.800 6.000 Variaţia =125.000 (BC) – 50.287.

Plăţi către furnizării de imobilizări Calcule Încasarea = Rulaj creditor7583 x 1. Încasări din vânzarea de imobilizări 2.000(IS) -400.000 Valoare +71.000(IS) Rulaj creditor404 = Rulaj debitor2131 x 1.000(IS)x 1.19 = 71.determine fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii.000(IS) Sold final404 = 13. conform IAS 7.19 = 60.400 Rulaj debitor404 = Sold iniţial404 – Sold final404 +Rulaj creditor404 Sold iniţial404 = 175.000(BC) + 280. Rezolvare: Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii: BC = suma este preluată din bilanţ CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: Flux 1.19 Rulaj debitor2131 = Sold final2131 – Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131 Sold final2131 = 570.400 .

000 Rulaj debitor404 = 175.000 = 200.000 3.000 = 400.000 = 130.000 + 50.000(IS) =750.000 + 100.000 .000 – 750.000 Rulaj creditor404 = 200.000 Rulaj creditor7642 = 50.600 +130.= 850. Încasări din vânzarea de investiţii pe termen scurt Încasarea = Costul titlurilor vândute + Câştig din cesiune = Rulaj creditor5081 + Rulaj creditor7642 Rulaj creditor5081 = Sold iniţial5081 – Sold final5081 +Rulaj creditor5081 = 80. Încasări de TVA aferentă activităţilor de investiţii Total 26.000 (BC) – 0 (BC) + 0 (IS) = 80.19 = 238.600 (IS) +26.000 – 13.000 Sold iniţial2131 = 510.000(IS) Rulaj debitor2131 = 850.000 x 1.000 (CPP) Încasarea = 80.000(BC) + 240.000 4.000 Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii -172.000 + 238.000 Rulaj creditor2131 = 100.

B1038.000 (BC) -100.000(BC) + 0 (IS) = 200. Încasări din Încasări = Rulaj creditor161 +70.0 00 . Rezolvare: Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii: BC = suma este preluată din bilanţ CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: Flux 1. Încasări din creşteri de capital Calcule Încasări = Rulaj creditor1012 + Rulaj creditor1041 Rulaj creditor1012 = Sold final1012 –Sold iniţial1012 + Rulaj debitor1012 = 300. să se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare.000 + 20.000 Rulaj creditor1041 = 20.000 (BC) Încasări = 200.000 2.00 Valoar e +220.000 = 220. conform IAS 7. Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035.

000 (IS) +100.000 (BC.000 Rulaj debitor131 = Rulaj creditor7584 = 90. IS) – 70.000 (IS) = 300.0 00 Încasări = Rulaj creditor131 = Sold final131 –Sold iniţial131 + Rulaj debitor131 = 280.000 (BC) Încasări = 100.000 8. 168 = Rulaj debitor666 = 50. Încasarea de noi credite pe termen scurt 4.000 (IS) 0 +100.000 (IS) = 150. Dividende plătite Dividende plătite = RezultatN-1 – Variaţia -30. IS) + 90.000 (CPP) = 80.00 0 Rulaj debitor5191 = Sold iniţial5191 – Sold final5191 +Rulaj creditor5191 = 200. Plăţi de dobânzi Plăţi = Sold iniţial5198. 168= 30.0 00 150. Încasări din subvenţii pentru investiţii Încasări = Rulaj creditor7414 = 100. Încasări din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 6.000 Rulaj creditor5198.0 00 7.000 (CPP) -80.000 (BC.000 (IS) + 50. Rambursarea de credite pe termen scurt Rulaj debitor169 = 70.emisiunea de obligaţiuni 3.000 (BC) + 100.000 (IS) +300.000 5.168 + Rulaj creditor5198.000 (BC) – 150.000 .

287.000 Dividende plătite = 200.000 Valoare +1. Având în vedere soluţiile studiilor de caz 1035-1038.000(IS) RezerveN-1 = 70. aşa cum solicită norma IAS 7.000 + 530.000 – 30.0 00 B1039.000(BC) Variaţia rezervelor = 70.000 = 30.000(IS) = 130.645.rezervelor – Variaţia rezultatului reportat Variaţia rezervelor = RezerveN-1 – RezerveN-2 RezerveN-2 = 30.000 Total Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare +530. 800 . să se verifice corelaţia pe care o presupune reconcilierea dintre lichidităţile băneşti la începutul anului şi cele de la sfârşitul anului. Rezolvare: Corelaţia prin care se realizează reconcilierea este : Elemente Variaţia netă a lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de lichidităţi Calcule +1.800 – 172.000 = 40.000 – 130.000 Variaţia rezultatului reportat = 180.000 (IS) – 40.000(BC) – 50.

00 0 .000 500.N Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Cheltuieli în avans la 31.00 0 200.000 50.Lichidităţi la începutul anului Lichidităţi la sfârşitul anului Lichidităţi la sfârşitul anului 43.00 0 850.645. 800 B1033.12.N Clădire primită în leasing financiar Impozit pe profit plătit Stocuri la 31.N 100.000 300.000 +1.800 1.00 0 70.00 0 500.N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) Furnizori de stocuri la 01.000 (BC) 43.01. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.00 0 10.688.800 (BC) 43.00 0 300.000 +1.N Furnizori de stocuri la 31.00 0 180.00 0 20.00 0 400.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante Încasări din credite primite de la bănci Clienţi la 01.12.12.688.000 480.01. 800 +1.00 0 360.01.688.

00 0 150..00 0 200..00 0 +100..-20...+100....12....000 (-)Venituri din provizioane………………......Cheltuieli în avans la 01..000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea : .000 ? 500.....00 0 300.00 0 700...... Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă : Rezultat înainte de impozit……………………. 000 10........00 0 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie ştiind că. se utilizează metoda indirectă..00 0 200..01.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+)Cheltuieli cu amortizarea.... pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare..N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Dividende plătite Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi Încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 230.500.N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 31...

.+10..000 – 180..........000 – 480.............+50.............................+150..000 Încasări din dobânzi................000 = -120..................................................000 (=)Flux net de trezorerie din exploatare.............000 = -150.......000 (+)Variaţia datoriilor din exploatare 360.........000.............+70......+30........000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale..................000 = -30......-70.000 (=)Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750.............000.....Y= ? ......-400...+290.....000 = 120.......................000 (-)Variaţia stocurilor 300..................................000 Plăţi către furnizorii de imobilizări.................000 (-)Variaţia creanţelor din exploatare 700..000 (-)Impozit pe profit profit.......000-230....-120...................(-)Venituri din cesiunea de imobilizări corporale................X = ? (=)Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii..+200...-10..000 (+)Cheltuieli cu dobânzile.....000 – 850................000 (-)Venituri din dobânzi.............000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale..000..................................-120.............000...................................000 (-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200......

.......500.............000 Dividende plătite.......-200.......000 = +100............000 = 500..................N – lei 360 • Cifra de afaceri 000 Costul vânzărilor 306 000 = Marja asupra vânzărilor 54 000 Amortizare 4 500 Cheltuieli generale de administraţie 5 400 Cheltuieli de desfacere 1 800 ...................000 Rambursări de credite.000 (=)Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare..................000 B942...-50......................000 Y = -140.........000 X= -220.......000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului..Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: Încasări din credite primite de la bănci................ Întocmiţi pe baza datelor de mai jos situaţia fluxurilor de numerar: Contul de profit şi pierdere la 31.....000 Z = 400.........Z+100..-150....................000+Y-50...................000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului.......................XII..............................000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi: +290..+300...........

N – lei N şi imobilizări 51 930 5 400 8 100 45 000 10 800 34 200 • = + + + + = I. DATORII Furnizori Dobânzi de plătit Impozit pe profit plătit Datorii pe termen lung TOTAL DATORII 3 600 630 4 500 22 500 31 230 • + III.+ = = Cheltuieli cu dobânzile Venituri din investiţii financiare pe termen scurt Profit înainte de impozitare Impozit pe profit Profit net Bilanţul la 31. ACTIVE Terenuri corporale la valoarea brută Amortizarea cumulată Terenuri şi imobilizări corporale la valoarea contabilă netă Investiţii financiare pe termen scurt Stocuri Creanţe Numerar şi echivalente de numerar Total active N-1 22 500 8 100 14 400 36 000 23 850 17 100 6 300 97 650 21 150 1 800 10 800 12 600 46 350 27 000 24 300 12 600 39 330 36 000 16 650 27 000 11 250 130 230 • + + + = II.XII. CAPITAL PROPRIU Capital social Rezultatul reportat 40 500 24 300 .

600) Numerar generat de activitatea de exploatare Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit Numerar net din activitatea de exploatare B.+ = Rezultat curent TOTAL CAPITAL PROPRIU 34 200 99 000 51 300 Rezolvare: Situaţia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirectă .lei A.500) (29 430) 8 100 (21 330) + = Dobânda încasată Numerar net din activitatea de investiţii . ACTIVITATEA DE EXPLOATARE • + + = Profitul înainte de impozitare Amortizări Venituri din investiţii financiare Cheltuieli cu dobânzile Profitul din exploatare capitalului cumulat înainte de modificările 45 000 4 500 8 100 5 400 46 800 9 900 Creşteri ale creanţelor comerciale şi ale altor creanţe (27. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII 7 200 17 550 26 550 6 570 17 100 2 880 • Achiziţionarea de terenuri şi imobilizări corporale (51.150 – 3.100) + = = Descreşteri în valoarea stocurilor (23.930 – 22.650) Descreşteri în valoarea furnizorilor (21.850 – 16.000 – 17.

500 – 27.600) Numerar net din activitatea de finanţare D.): Elemente Cifra de afaceri Profit net Active imobilizate nete Capitaluri proprii Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Stocuri Creanţe Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an (exclusiv creditele de trezorerie) Încasările exerciţiului financiar.400 .500 – 12.500 1.000 100 400 500 1.încasări de la clienţi .încasări din noi emisiuni de acţiuni .000 2. din care: .încasări din primire de credite pe termen scurt Plăţile exerciţiului A 800 600 400 100 500 B 800 200 400 500 100 200 900 1.100 1.m.800 2. ACTIVITATEA DE FINANŢARE • + = Încasări din emisiunea de acţiuni (40.000) Încasări din împrumuturile pe termen lung (22.800 300 2. CREŞTEREA NETĂ ÎN VALOAREA NUMERARULUI (2 880 – 21 330 + 23 400) 13 500 9 900 23 400 4 950 B1069.C. Despre două întreprinderi A şi B ce activează în acelaşi sector de activitate se cunosc următoarele informaţii (în u.800 700 900 200 3.

ceea ce ar putea duce la concluzia că aceasta ar fi mai sănătoasă din punct de vedere financiar decât B.500 .plăţi către furnizori 500 500 .m.900 Întreprinderea B amortizează accelerat anumite categorii de active imobilizate şi evaluează ieşirile de stocuri prin procedeul FIFO.plăţi de dividende 200 50 ..300 – 3000).plăţi de salarii 500 200 . Putem constata că întreprinderea A are un fond de rulment mai mare cu 100 u. Pentru a putea sesiza acest aspect haideţi să procedăm la calcularea necesarului de fond de rulment (NFR). Întreprinderea A utilizează metoda liniară şi evaluează ieşirile din stoc la cost mediu ponderat.m.plăţi de impozite Trezoreria: .m. . Rezolvare: La ce concluzii am putea ajunge dacă am valorifica doar informaţiile furnizate de bilanţul contabil? Vom calcula pentru început fondul de rulment (FR): FRA = (Capitaluri proprii + Datorii cu scadenţa ce depăşeşte un an + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli) – Active imobilizate nete = 100 +500 +200 – 400 = +400 u.200 100 credite 400 50 .000 2. din care: .financiar. în timp ce B obţine un excedent de 400 u.plăţi de dobânzi 300 500 .la începutul anului 3.rambursări de 1. Cum se explică această situaţie? Spuneam că fondul de rulment poate fi absorbit de active curente de natura stocurilor şi a creanţelor.300 2. (3. Interpretaţi poziţia financiară şi performanţele celor două întreprinderi pe baza acestor informaţii. vom constata că A încheie exerciţiul financiar cu un deficit de 300 u.m. Dacă privim însă trezoreria celor două întreprinderi. FRB = 500 + 100 + 100 – 400 = +300 u.la sfârşitul anului 3.m.

suma de 700 u. acestea sunt reprezentate mai ales de capitalurile proprii.m.m. Implicit.800 – 2. Ea nu permite cunoaşterea fluxurilor de trezorerie care au contribuit la obţinerea excedentului sau deficitului de trezorerie.m. Se observă că acest necesar este mai mare decât fondul de rulment (400 u. Dacă raportăm profitul net la cifra de afaceri găsim rentabilitatea comercială. În plus. Aşa se explică excedentul de trezorerie de 400 u.m.m. performanţa exploatării celor două întreprinderi nu este comparabilă datorită opţiunilor diferite în materie de estimare a amortismentelor şi a ieşirilor din stoc. degajat din finanţarea activelor imobilizate. atât pe termen lung cât şi pe termen scurt.) aceasta fiind cauza deficitului de trezorerie de 300 u.m. Această analiză îşi dovedeşte limitele prin faptul că arată care sunt activele care consumă trezorerie: cele pe termen lung sau cele pe termen scurt.m. În cazul întreprinderii B. se constată că aceasta a alocat trezorerie pentru stocuri în sumă de 400 u. nici FR calculat de noi nu exprimă în totalitate un excedent potenţial de trezorerie. Cu alte cuvinte ea obţine un excedent de trezorerie din finanţarea activelor pe termen scurt de 100 u. Dacă am valorifica exclusiv informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere am concluziona că întreprinderea A este mai performantă deoarece la aceeaşi cifră de afaceri obţine un profit superior.m. Aceasta este de 75% în cazul lui a şi 25% în cazul lui B.care se adaugă celui de 300 u.m. Ce semnifică aceste valori? În cazul întreprinderii A.m. Capitalurile permanente ale întreprinderii A sunt constituite preponderent din datorii (reprezentate mai ales de credite bancare) în timp ce în cazul întreprinderii B.000 = +700 u. reprezintă necesarul de trezorerie pentru acoperirea stocurilor şi a creanţelor acesteia.m. Dacă integrăm însă şi informaţii de natura fluxurilor de trezorerie vom afla cu uşurinţă că: .000 = -100 u. În acelaşi timp. B foloseşte banii furnizorilor şi a altor creditori în sumă de 1.000 u. Dacă aruncăm o privire asupra structurii financiare a celor două întreprinderi putem constata că A este extrem de îndatorată.NFRA = Stocuri + Creanţe – Datorii cu scadenţa mai mică de un an (exclusiv creditele de trezorerie) = 900 + 1. NFRB = 400 + 500 – 1. şi şi-a creditat clienţii cu suma de 500 u.

m. totalul de 800 u. Imobilizări B894. O societate care are ca obiect de activitate producţia de fontă. efectul fiind favorabil asupra trezoreriei. În concluzie. dimensionarea optimă a stocurilor) ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra trezoreriei. -plăţile către furnizori au acelaşi volum dar în cazul întreprinderii B se observă că aceasta încasează mai repede creanţele-clienţi şi achită mai târziu datoriile faţă de furnizori. a elaborat un plan de modernizare a fabricii sale. întreprinderea B are o gestiune eficientă (este asigurată o structură financiară optimă.-întreprinderea A care raportează o rentabilitate comercială de 75% încasează doar o mică parte din cifra de afaceri (300 u. -întreprinderea A este dependentă de piaţa capitalului împrumutat şi suportă costuri foarte mari ale îndatorării. -întreprinderea B se finanţează mai puţin prin îndatorare şi mai mult prin apelul la proprietari (încasările de 900 u. -în cazul întreprinderii A.m. un cost mic al capitalului.m.). fiind ocazionate următoarele cheltuieli: (a) achiziţia unor piese de schimb pentru motorul unui utilaj în valoare de . cea mai mare parte din cifra de afaceri se regăseşte în trezorerie (700 u.m. -cea mai mare parte a încasărilor întreprinderii A provin din creditele primite de la bănci iar cea mai mare parte a plăţilor vin din rambursarea şi remunerarea acestor credite.). -în cazul întreprinderii B. efectul fiind nefavorabil asupra trezoreriei.). aceasta are scadenţe mici ale datoriilor faţă de furnizori şi îţi creditează clienţii pe o perioadă mai lungă. din totalul de 800 u. corelarea scadenţelor creanţelor cu cele ale datoriilor.m.

restabilind aceşti parametrii. Costurile cu achiziţia unor piese de schimb.000 lei. Rezolvare: (a) Motorul utilajului este iniţial recunoscut la cost istoric.000 lei. conform IAS 16. Costul total a fost 50. la solicitarea salariaţilor.000 u.000 u. 3024 = 401 18.000 lei. Societatea se arăta îngrijorată de imposibilitatea continuării activităţii din cauza nerespectării normelor legale în vigoare. după numărul de ore de utilizare specificat. în vederea înlocuirii celor existente pentru restabilirea parametrilor iniţiali de funcţionare. zugrăvirea exterioară a clădirii.000 u.000 u.000 lei. prin înlocuirea pereţilor interiori cu pereţi din ghips carton în valoare de 15. Precizaţi.m. costuri de consolidare a unei clădiri. înregistrările contabile aferente tranzacţiilor de mai sus. dotarea camerelor. recăptuşirea unui furnal.000 u. cu sisteme de purificare a aerului. nemulţumiţi de căldură. odată la 2 ani.m. inspecţie generală regulată. cu aparate de aer condiţionat. dotarea furnalelor.m. pentru depistarea defecţiunilor la sistemul de încălzire centrală. în regie proprie.000 lei.m. 31.m. se includ în categoria “reparaţii şi întreţinerea” elementului de imobilizări corporale şi se recunosc în contul de profit şi pierdere: 1)achiziţia: 18. 40. Acest lucru s-a realizat deoarece clădirea se afla în folosinţă de peste 30 de ani. 2)recunoaşterea costului în contul de profit şi pierdere: 18.000 lei. 6024 = 3024 18.. având un grad ridicat de deteriorare. cost 14. în vederea respectării prevederilor legale de protecţie a mediului înconjurător.(b) (c) (d) (e) (f) (g) 18. în noul sistem baumit. . la costuri de 12. valoarea sa contabilă reflectând parametrii de funcţionare standard la data achiziţiei.

m.m.000 u.000 u.m. se va majora valoarea contabilă a furnalului: 12. în timp se diminuează costurile cu reparaţiile şi prin urmare conducând implicit pentru obţinerea de beneficii economice viitoare. 2) recunoaşterea costului în contul de profit şi pierdere: 31.m. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire.m.000 u. este inclusă în categoria componentelor de imobilizări corporale care pot necesita înlocuiri la intervale regulate de timp. 611 = 401 14. (e ) dotarea camerelor. 213 = 404 12. nemulţumiţi de căldură.m. la solicitarea salariaţilor.000 u.m. nu conduc la obţinerea unui flux de beneficii viitoare superioare şi nu sunt indispensabile continuării activităţii. odată la 2 ani pentru depistarea . 212 = 404 15.000 u. (d) recăptuşirea unui furnal. se va majora valoarea contabilă a clădirii: 15.m. (c) Zugrăvirea exterioară a clădirii se include în categoria “reparaţii şi întreţinerea” elementului de imobilizări corporale şi se recunoaşte în contul de profit şi pierdere: 14. 3024 = 401 31.000 u. cu aparate de aer condiţionat.000 u. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire.m.(b) Consolidarea clădirii prin înlocuirea pereţilor interiori vor conduce la creşterea gradului de siguranţă peste nivelul reflectat în valoarea contabilă. 6024 = 3024 31. 1) achiziţia: 31. după numărul de ore de utilizare specificat.000 u.m. Ca atare. Costurile se recunosc în contul de profit şi pierdere.000 u. (f) inspecţia generală regulată.000 u.

respectiv 50 de ani şi 15 ani. 895.000 lei 10.000 lei 2133 2131 = = 404 404 350. 213 = 404 50.m. 212 = 404 40.000 u. (g) dotarea furnalelor. Preţul unui motor este de 150.000 lei. se va majora valoarea contabilă a furnalului: 50.Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.000 u.000 u.000 lei 10.000 lei = 350.m.m. în regie proprie.000 lei : 15 ani = 10. Spre deosebire de costurile cu aparatele de aer condiţionat.000 lei 150. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. sistemul de purificare a aerului pare a fi indispensabil continuării activităţii.000 lei . adică 350. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire.m. în vederea respectării prevederilor legale de protecţie a mediului înconjurător.000 lei – 150.000 lei 150.000 lei pentru motor: 7.000 u.000 lei. mai puţin costul motorului care va fi recunoscut separat. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire.000 lei 6811 6811 = = 2813 2813 7. cu durata de viaţă de 50 ani.000 lei : 50 ani = 7. respectiv 500. se va majora valoarea contabilă a clădirii: 40. Rezolvare: (a) aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie.000 lei (b) amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite. fiind impus de lege. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.000 lei pentru aeronavă şi 150.defecţiunilor la sistemul de încălzire centrală vor conduce la creşterea gradului de siguranţă peste nivelul reflectat în valoarea contabilă. cu sisteme de purificare a aerului. Contabilizaţi conform IAS 16 achiziţia şi amortizările corespunzătoare.000 lei 350..

500 rotaţii.B899.300 rotaţii 200. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300.000 rotaţii de aerisire: 10. luna 2 – 1. Conform cărţii tehnice.0515 x 500. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna 1 – 1.500 + 3.500 + 2. iar costurile de cesiune sunt estimate la 20. mărimea amortizării.000 lei.100 + 2. acesta este garantat pentru 200.0515 500.000 Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice Uzura sistemului 200.500 rotaţii.000 lei.000 lei.000 lei 25. luna 3 – 2.000 rotaţii 0. luna 5 – 3. Calculaţi. TVA 19%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani.000 de rotaţii.000 lei.100 rotaţii. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500. Rezolvare: Număr de rotaţii = 1. luna 4 – 2. conform IAS 16.300 rotaţii: 10.750 lei Valoarea amortizabilă Amortizarea cumulată = 0.200 rotaţii. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani N+1 N+2 N+3 N+4 Valoare a de utilitate .000 lei B1005.000 rotaţii.200 + 1. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. La începutul exerciţiului N. iar metoda de amortizare este cea liniară.

00 0 0.850 132. valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.30 0 98.00 0 0.658 80.Flux net Factor de actualiz are (rata de 15%) 1 (1 + 0.000 500.760 324. la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: În exerciţiul N: 1)achiziţia echipamentului: % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 595.15) t Flux net actualiz at 55.000 2)înregistrarea amortizării echipamentului: .870 0.756 150.000 175.572 47.000 95.000 lei.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.700 45.61 0 La sfârşitul exerciţiului N+1. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”.000 0.

000 – 20.610) = 324..000 3)la sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500..000 – 100.000 – 324.000 = 280.6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizare a instalaţiilor .000.. 100. Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă – Valoarea recuperabilă = 400.610 lei. Valoarea recuperabilă = max (280.000 – 75.610 = 75.000 lei. valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune.000 – 100.610 lei.390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Ajustări pentru depreciere a instalaţiilor . Valoarea de utilitate = 324. 75.. .000 = 400.610 lei.390 Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere = 500.390 = 324. 324.

457 = 76.000 lei...153 = 243. 81. 320.000.000 lei. Valoarea de utilitate = 290.000 – 243.000.543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+1: 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor. = 7813 Venituri din ajustări pentru depreciere a imobilizăril 56.000) = 320.. Valoarea recuperabilă = max (290.543 . Apreciere de valoare = 320.610 / 4 = 81.153 2)la sfârşitul exerciţiului N+1 se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.153 lei 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizare a instalaţiilor .457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.610 – 81.În exerciţiul N+1: 1)înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324..

00 0 40. La începutul exerciţiului N.543 lei cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.00 0 120.0 00 100. Managementul realizează o previziune a fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare.00 Anul N+4 180.0 00 88.000 nu se contabilizează.0 00 60.00 0 27. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. valoarea contabilă netă ar fi fost de 500. nu se va relua întregul provizion de 75.000 – 100. Prin urmare.00 0 13.000 lei iar costurile de cesiune sunt estimate la 20. Altfel spus. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 110.390 lei ci 56. Dacă deprecierea nu ar fi existat.00 Anul N+3 188.0 00 115.00 0 33.00 0 38.000 = 320.000 – 300.00 0 98.00 0 50.00 . Se estimează o durată de utilizare de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară.or Din motive de prudenţă. după reluarea deprecierii. prezentată mai jos: Anul N+1 Vânzări (-)Costul bunurilor vândute (=)Marja brută (-)Reparaţii şi întreţinere (-)Alte cheltuieli (=)EBIT (-)Variaţia 220.0 00 90.0 00 120.0 00 10. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 200.000 lei.00 0 25. valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.00 0 15.00 0 30.00 Anul N+2 203.00 0 19.000 lei. TVA 19%.0 00 40.00 0 20.00 0 70. plusul de valoare de 20. B1019.00 0 30.000 lei.00 0 20.000 x 2 = 300.

în consecinţă. La ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 conform IAS 36 „Deprecierea activelor”? Rezolvare: Calculele şi înregistrările aferente exerciţiului N: Fluxurile de trezorerie viitoare trebuie să ţină seama de starea actuală a unui activ.00 0 0 23. Costul mediu ponderat al capitalului este de 15%. Această rată remunerează nu doar creditorul bancar ci şi pe proprietarii întreprinderii. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea recuperabilă este de 80. Întrucât întreprinderea nu s-a angajat încă în procesul de modernizare. se vor neglija fluxurile suplimentare de 5% anual estimate a fi obţinute în urma acestuia.NFRE (=)Cash-flow neactualizat 0 43. Planul de modernizare va fi supus discuţiilor şi aprobării în martie N+1. • cheltuielile de investiţii viitoare care vor ameliora sau vor creşte nivelul de performanţă al unui activ dincolo de nivelul iniţial. Prin urmare.00 0 0 14. IAS 36 precizează că performanţa unui activ este independentă de modul în care acesta a fost finanţat.00 0 Achiziţia echipamentului a fost finanţată dintr-un credit pe 5 ani pentru care rata dobânzii este de 10% pe an. Managementul şi-a propus să modernizeze echipamentul în anul N+1 şi să obţină astfel o creştere a vânzărilor cu 5% în fiecare an. acele intrări sau ieşiri de trezorerie.00 0 0 17. Vor fi exceptate. . rata utilizată în actualizare este costul mediu al capitalului de15%.000 lei. apreciate că vor rezulta:  dintr-o restructurare viitoare în care întreprinderea nu este încă angajată.

734 lei Valoarea recuperabilă = max(90.15)t Cash-flow actualizat 43.000 – 40.000 lei Valoarea de utilitate = 73. 70.000 = 90.000 .000 = 160.41 0 17.000 = 70.734) = 90.000.000 lei Pierderea din depreciere = 160.0 00 14.72 4 73.658 0.0 00 0.000 – 20. 73.00 0 17.000 lei 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea = 2913 Ajustări pentru depreciere a instalaţiilor .000 – 90.Ani N+1 N+2 N+3 N+4 Valoar ea de utilitat e Cash-flow neactualiz at Factor de actualizare (rata de 15%) 1 (1 + 0.3 88 9.57 2 37.75 6 0.00 0 23.734 Testul de depreciere conform IAS 36: Valoarea netă contabilă = 200.212 9.870 0.000 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 110.

500 = 67. animalelor şi plantaţiilor = 7813 Venituri din ajustări pentru depreciere a imobilizăril or 52. mijloacelor de transport.500 lei Valoarea netă contabilă = 90.000 = 120.000/4 = 22.500 .500 = 52.imobilizărilor mijloacelor de transport.000 – 22.500 lei 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.000 lei Reluarea deprecierii Dacă activul nu s-ar fi depreciat în trecut el ar fi avut la sfârşitul lui N+1 valoarea netă de 200. animalelor şi plantaţiilor Calculele şi înregistrările aferente exerciţiului N+1: Testul de depreciere conform IAS 36: Amortizarea = 90.000 – 2x40.000 – 67.000 lei Prin urmare depreciera se va relua pentru suma de 120.500 lei Valoarea recuperabilă = 80.

B1059..durata de utilitate a fost estimată la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.15) x (1+0.116 u. cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m.20) = 1. aferente exerciţiului N+2. .116 x 12%): 666 = 1513 134 d)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N: . dacă întreprinderea aplică normele IAS şi IFRS ? Rezolvare : Înregistrările aferente exerciţiului N: a)achiziţia echipamentului tehnologic: 2131 = 404 10. . iar rata dobânzii de piaţă a fost reestimată la 13% pentru N+2 şi respectiv la 14% pentru N+3.000 / (1+0.m.12) x (1+0.000 b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului: 2131 = 1513 1.m.m.000 u.16) x (1+0.000 u. la costul de 10. Care sunt înregistrările contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic.rata dobânzii de piaţă a fost estimată astfel: Ani N N+1 N+2 N+3 Rata dobânzi 12% 15% 16% 20% i la sfârşitul exerciţiului N+2. c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 134 u.m.. (1. Despre un echipament tehnologic se cunosc următoarele informaţii: .a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N.116 Valoarea actualizată = 2.

Valoarea amortizabilă = 10.000 + 1.116 = 11.116 u.m. Amortizarea = 11.116 u.m. / 4 ani = 2.779 u.m. 6811 = 2813 2.779 Înregistrările aferente exerciţiului N+1: a)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+1: 6811 = 2813 2.779 b)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 188 u.m. (1.250 x 15%): 666 = 1513 188 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: a)valoarea actualizată a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului este de 1164 = 1.500 / (1+0,13)x(1+0,14) şi se justifică astfel: -ca o consecinţă a trecerii timpului, 1.438 x 16% = 230 u.m. 666 = 1513 230 - ca urmare a reestimării valorii cheltuielilor, a momentului în care acestea vor fi angajate şi a ratei dobânzii pentru diferenţă: 1.164 – 1438 – 230 = - 404 u.m. 1513 = 2131 404 b)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+2: Valoarea amortizabilă = 11.116 – 2 x 2779 – 404 = 5.154 u.m. Amortizarea = 5.154 u.m./2ani = 2.577 u.m.

B1060. Despre un echipament tehnologic se cunosc următoarele informaţii: - a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 50.000 u.m.; - durata de utilitate a fost estimată la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000

u.m.; - rata dobânzii de piaţă a fost estimată astfel: Ani N N+1 N+2 N+3 Rata dobânzi 10% 12% 15% 17% i - la sfârşitul exerciţiului N+1, echipamentul este reevaluat, valoarea justă a acestuia fiind estimată la 25.803 u.m.; - la sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m. iar rata dobânzii de piaţă a fost reestimată la 13% pentru N+2 şi respectiv la 14% pentru N+3. Care sunt înregistrările contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciţiului N+2, dacă întreprinderea aplică normele IAS şi IFRS ? Rezolvare : Înregistrările aferente exerciţiului N: a)achiziţia echipamentului tehnologic: 2131 = 404 50.000

b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului: 2131 = 1513 1.207

Valoarea actualizată = 2.000 / (1+0,10) x (1+0,12) x (1+0,15) x (1+0,17) = 1.207 u.m. c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 121 u.m. (1.207 x 10%): 666 = 1513 121 d)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N: Valoarea amortizabilă = 50.000 + 1.207 = 51.207 u.m. Amortizarea = 51.207 u.m. / 4 ani = 12.802 u.m. 6811 = 2813 12.802

Înregistrările aferente exerciţiului N+1: a)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+1: 6811 = 2813 12.802 b)reevaluarea echipamentului tehnologic: Valoarea contabilă netă = 51.207 – 12.802 x 2 = 25.603 u.m. Valoarea justă = 25.803 u.m. Rezerva din reevaluare = 25.803 – 25.603 = 200 u.m. 2131 = 105 200 c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 159 u.m. (1.328 x 12%) : 666 = 1513 159 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: a)valoarea actualizată a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului este de 1941 = 2.500 / (1+0,13)x(1+0,14) şi se justifică astfel: -ca o consecinţă a trecerii timpului, 1.487 x 15% = 223 u.m. 666 = 1513 223 - ca urmare a reestimării valorii cheltuielilor, a momentului în care acestea vor fi angajate şi a ratei dobânzii pentru diferenţă: 1.941 – 1489 – 223 = 229 u.m. Această diferenţă se impută cu prioritate asupra reevaluare iar restul va fi constatat ca o cheltuială: 105 = 1513 200 6812 = 1513 29 rezervei din

b)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+2: Valoarea amortizabilă = 25.803u.m. Amortizarea = 25.803 u.m./2ani = 12.902 u.m.

B1061. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 de lei. Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani iar metoda de amortizare utilizată este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivă şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3? Rezolvare: Cost de achiziţie = 5.000 de lei Durata estimată = 10 ani Amortizarea liniară = 5.000 de lei/10 ani = 500 de lei Amortizarea cumulată a exerciţiilor N şi N+1 = 1.000 de lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 5.000 – 1.000 = 4.000 de lei Durata reestimată = 7 ani Durata rămasă = 7ani – 2ani = 5 ani Cota de amortizare liniară = 100%/5ani = 20% Cota de amortizare degresivă = 20%x 1,5 =30% Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4.000 x 30% =1.200 de lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4.000 – 1.200 = 2.800 de lei Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.800 x 30% = 840 de lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2.400 - 840 = 1.560 de lei În bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă de 1.560 de lei

000 de lei.000 lei.000 de lei.000 de lei.000 x 180. . Pierderea de valoare = 755. . . La sfârşitul exerciţiului N.000/755.000 = 83.000 de lei. Valoarea netă contabilă a UGT = 180.358 de lei.444 – 46.000/10 = 20.B1068.000 = 46.echipament tehnologic: cost de achiziţie 200. durata de utilitate 10 ani. -pierderea aferentă clădirii: 350.000 de lei.valoarea recuperabilă a UGT este de 405.teren: cost de achiziţie 100.000 de lei.198 de lei.000/20 = 25. amortizare liniară.000 = 350. Valoarea netă contabilă a clădirii = 500. amortizarea liniară. Valoarea netă contabilă a echipamentului = 200.000 + 475.000/755.000 – 83.000 + 100.clădire: cost de achiziţie 500. Care este incidenţa aplicării IAS 36 „Deprecierea activelor” asupra valorii activelor ce compun UGT la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1? Rezolvare : La sfârşitul exerciţiului N : Amortizarea echipamentului = 200. Aceasta se alocă celor trei active proporţional cu ponderea valorii nete contabile în total valoare netă contabilă a UGT: -pierderea aferentă echipamentului: 350. . valoarea recuperabilă a UGT este de 780.000 de lei.000 = 755.000 = 180.444 de lei. -pierderea aferentă terenului: 350. Amortizarea clădirii = 500.358 = 220. La sfârşitul exerciţiului N+1.000 de lei.000 = 475.000 x 100.000 – 20. despre o unitate generatoare de trezorerie (numită în continuare UGT) se cunosc următoarele informaţii : .000 – 25.000 de lei.000 – 405.000 de lei. durata de utilitate 20 de ani.

000 de lei.802/19= 13.861 = 399.556 de lei. Valoarea netă contabilă a UGT = 380.000 x 85.411 = 241.556/9 = 10.198 = 254.000 – 46.198 La sfârşitul exerciţiului N+1: Valoarea amortizabilă a echipamentului = 180. Valoarea netă contabilă a echipamentului = 96.802 – 13. Valoarea netă contabilă a terenului = 100. Valoarea recuperabilă a UGT = 780.391 de lei. . Amortizarea aferentă echipamentului = 96.139 de lei.000 83.358 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 220.000 – 220.828/380.861 de lei. Amortizarea clădirii = 254. Valoarea netă contabilă a clădirii = 254.802 de lei. Aprecierea de valoare = 780.6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = % 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor… 30.728 = 85.444 = 96.828 de lei.556 – 10.642 de lei.728 de lei.861 = 78.000 – 380.411 mii lei.444 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor 46.000 de mii de lei se va relua în funcţie de ponderea valorii nete contabile a fiecărui activ în valoarea netă contabilă a UGT: -pentru echipamentul tehnologic: 350. Pierderea din depreciere de 350.000 – 83.358 = 53. Valoarea amortizabilă a clădirii = 475.873 de lei.

861= 221.138 74.01.000 u. care ar fi fost valoarea ei netă contabilă? -valoarea netă contabilă a echipamentului = 200.172 (160.000 x 241.000 de lei. -valoarea netă contabilă a UGT = 710.358 (100.861 = 49. % 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor… = 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 329.m.000 de lei.000 – 25.000 de lei.832 de lei.000 x 2 = 160. Dacă UGT nu s-ar fi depreciat. Societatea Alfa deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.828) 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor 46. -valoarea netă contabilă a clădirii = 500. -pentru clădire: 350.N are o amortizare cumulată de .391) 846.000 x 2 = 450.000 – 53.-pentru teren: 350.000 – 20.500.391/380.000 x 53. şi care la 1.000 – 85.000 – 241.295 de lei.000 de lei. -valoarea netă contabilă a terenului = 100.642/380. Reluarea pierderii de valoare se va face în limita valorii nete contabile pe care activele ce compun UGT ar fi avut-o dacă nu ar fi existat deprecierea.642) 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 208.609 (450.

Managementul societăţii Alfa nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia. 6811=2813 187.500 Amortizarea pentru perioada 1 iulie N-31.07. Utilajul poate fi vândut la pretul de 100.000-187.m 6813=2913 512.1.000 u.N este de 2. deoarece societatea Alfa nu doreşte să realizeze schimbul. valoarea de utilitate a utilajului este de 300.N este de 300.500 u.000 u. Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300. Valorile contabile la 31 decembrie N ale activelor societăţii Alfa sunt următoarele: mii.000 u.Societatea M achiziţionat integral în anul N-2 societatea Alfa care are ca obiect de activitate extracţia şi vânzarea apei minerale.m.500.iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul.500-300.u.m. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-l repara este utilizat dar la o capacitate redusă.000 u. Deprecierea constată=812.500.000 u. la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3.m.500 u.000 u. Alfa dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320.N-1.m.500=812.000.000 u.500 Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat motiv pentru care la 1 iulie N se efectuează testul de depreciere.12.500.000/3 x ˝=50.000-1.000 847.m. Valoarea netă contabilă =2. La 1 iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident . Cota de amortizare anuală este de 15% . Alfa a fost profitabilă până în prezent.000 6811=2813 50.m.000=512.500 O estimare realistă a volorii juste este de 100. În aceste condiţii. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani.500.m. dar publicitatea negativă determinată de faptul că unii consumatori s-au îmbolnăvit ca urmare a consumului de apă minerală a condus la pierderi neaşteptate în ultimele 6 luni. Elemente Valori contabile . Care sunt înregistrările efectuate de societatea Alfa în anul N conform IAS 16 şi IAS 36? Rezolvare Amortizarea pe perioada 1.m.01.000 x 15%x1/2=187.m.

m.000. Valoarea recuperabilă pentru Alfa a fost determinată la 30 septembrie N+1 la 120 mil .000 mii u. pentru brandul Izvorul muntelui.000.000.000 Valoarea recuperabilă a UGT = 120.m.m. Stocurile sunt evaluate conform IAS 2 la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.000.=145. Şi instalaţiilor de purificare şi îmbuteliere pentru 25.000.696 u.608. Valoarea netă contabilă a UGT este = 80.000= 17.391.000 şi 25.000. Depreciere = 25.000/115. dar ca urmare a scandalului referitor la clienţii care s-au îmbolnăvit a decis să schimbe numele produsului în „Muntele alb”.m. După o campanie publicitară agresivă vânzările au revenit la nivelul valorilor anterioare. Stocurile conţin apă minerală „Izvorul muntelui” evaluată la costul la costul de 15 mil u. +25.000 mii u.000.000 Societatea a vândut apa minerală sub numele „Izvorul muntelui”.000 u. Calculaţi şi alocaţi deprecierea pentru unitatea generatoare de trezorerie Alfa conform IAS 36.Brandul muntelui” „Izvorul 30.000.000 u.000=22. Rezolvare Valoarea brandului Izvorul muntelui este egală cu 0.000 x 35. Stocurile vor fi vândute la preţul normal de vânzare (costul plus o marjă de 50%) .m.m. Stocurile nevândute au fost verificate şi vor fi vândute sub numele noului produs.000= 7.000 u.000. Etichetarea va genera costuri de 500.000/115.304u.m.000 u.m.000 mii u. Pentru stocul de apă Izvorul muntelui valoarea realizabilă netă = 15.000 Terenul care conţine 80.m.000 170.000.000.m.000 x 80.000 izvorul Instalaţii purificare îmbuteliere Stocuri de 35.+35.000 x 150%-500. Prin urmare societatea trebuie să înregistreze o depreciere de 30. .000. care este alocată Terenului ce conţine izvorul pentru 25.000. Deci stocurile de apă Izvorul muntelui vor fi evaluate la cost.m.u.

000 u.500 *[210.m.000)] 967. operaţia va conduce la constatarea unui venit. El fusese achiziţionat la un cost de 300.m. Să se contabilizeze schimbul de active în conformitate cu IAS 16.000 şi amortizat pentru utilaj de producţie Să se contabilizeze Rezolvare: Chiar dacă bunurile au aceeaşi valoare.210.500 = 112.000) Conturi la bănci în lei Venit din cedarea activelor * 187.m.000 .500 + 60. 187.O întreprindere posedă un autoturism estimat la o valoare de 150. Echipamente 150.500 u. Rezolvare: Operaţia va conduce la creşterea veniturilor exerciţiului. valoare de 150.m. de asemenea. la care se adaugă o diferenţă de disponibil de 60.966. Autoturismul este schimbat contra unui estimat.m.m.500 u.) şi valoarea netă contabilă a imobilizării cedate (300.000 . Amortizări privind imobilizările corporale = % Mijloace de transport (300. schimbul de active în conformitate cu IAS 16. Autoturismul este schimbat contra unui alt autoturism estimat la o valoare justă de 210. deoarece este vorba despre active de naturi diferite.m.O întreprindere posedă un autoturism estimat la o u.m.000 u.500 u. la o valoare de 150.000 u.000 u.000 60.m.000 – (112.000 u. Întreprinderea va vărsa suma de 60.000 u.000 – 187. dată de diferenţa între valoarea justă a autoturismului achiziţionat (210.000 u. şi amortizat pentru 187.500 90.m.000 37.m. El fusese achiziţionat la un cost de 300.).m. pentru a compensa diferenţa.000 u.

12.m. Să se contabilizeze pierderea la 31.000)] 970. .12. Analiza situaţiei la 31.12.N. La 31.000 În urma acestei înregistrări.000 – 75.000 u. societatea a constatat o pierdere de 75. / 10 ani = 45.12.500 * [210.12.12.m.m.: Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = Provizioane pentru deprecierea echipamentelor.N-2. valoarea contabilă a utilajului devine: 300. Rezolvare: La 31.000 u. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. în conformitate cu IAS 36.N-2 se înregistrează pierderea de 75. valoarea recuperabilă a utilajului este 216.m.000 u. la 31. mijloacelor de transport.m.N: . există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.N: .000 37.La 31.12.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.12.000 = 225.m.000 u.valoarea contabilă netă a utilajului la 31.000 – (112.000 u.m.500 Mijloace de transport Venit din cedarea activelor * 300. animalelor şi plantaţiilor 75.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.000 u.000 u. Presupunem că.N. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.500 + 60.tehnologice Amortizări privind imobilizările corporale 187.N.

12.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.m.N.N.N-2 se înregistrează pierderea de 75. La 31.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. Presupunem că.000 u. animalelor şi plantaţiilor = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 36.m. valoarea contabilă a utilajului devine: .000 971. / 10 ani = 30. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300. animalelor şi plantaţiilor 75.12.m.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 – 45. care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.000 u.: Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = Provizioane pentru deprecierea echipamentelor.000 u.12. Diminuarea pierderii cu 36. la 31.000 u.m.m.000 = 180. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216.m. valoarea recuperabilă a utilajului este 255.).225.amortizarea anuală a utilajului. Să se contabilizeze pierderea la 31. mijloacelor de transport. dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.12.000 u. societatea a constatat o pierdere de 75.N-2.000 u.La 31.12. mijloacelor de transport.000 u. . . (egală cu valoarea recuperabilă). Rezolvare: La 31.000 u.m.N.000 u.000 = 240.m.000 În urma acestei înregistrări.m.m.000 u. în conformitate cu IAS 36.000 – 2x30. Provizioane pentru deprecierea echipamentelor. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.

. Ca urmare.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225..). din care valoarea justă a activelor identificabile 6.m. La sfârşitul exerciţiului N.000 = 225.).000 – 2x30. / 10 ani = 45.000 u. În exerciţiul N+2.000 = 240.m.amortizarea anuală a utilajului.000 = 180. pierderea maximă ce poate fi reluată este 60.000 u.m. valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255. ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240. mijloacelor de transport. în ţara în care se află X.000 u. Provizioane pentru deprecierea echipamentelor.m.m.m.000 u..000 u.000 u. Analiza situaţiei la 31. .000 972. / 10 ani = 30. Dacă societatea ar relua integral pierderea (75. . animalelor şi plantaţiilor = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 60.12.m. la un cost de 9.m.000 u.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u.300.N: 225.m. Presupunem că valoarea recuperabilă este dată de valoarea de utilitate. societatea M a achiziţionat societatea X.000 u. La sfârşitul anilor N şi N+1 valoarea de utilitate este mai mare decât valoarea de utilitate.000 u.000 u.000 – 75.m.000 u.12.m. .000 u.N: .000 – 45.valoarea contabilă netă a utilajului la 31.m.000 u. dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300. s-au impus restricţii privind exportul produselor fabricate de către aceasta şi se estimează o scădere dramatică a producţiei. şi fondul comercial 3.m.m.

000 la 3.12. metoda lineară.000 1.080) Valoarea contabilă netă după alocarea deprecierii netă 9. valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie X este 5.000 u. în conformitate cu IAS 36.080 u.12.12.000/12 = 1.m.12.N = 2 ani x 6. deci nu există depreciere.080 4. valoarea reziduală nulă.920 0 4.000 -34.000 8.730 u.080 3. Rezolvare Deoarece unităţii generatoare de trezorerie X i-a fost alocat un fond comercial. . aceasta trebuie testată anual. N+1.000 5. valoarea de utilitate este mai mare decât valoarea de utilitate.N+2 . La 31. În N+3. N+2 şi N+3. Situaţia la 31.N estimările legate de amortizare sunt: durată rămasă 12 ani. Să se analizeze unitatea generatoare de trezorerie X. La 31.12. la sfârşitul anilor N şi N+1.m.N+2 Valoare recuperabilă Depreciere constatată (8.080 (*) Amortizarea cumulată a activelor identificabile la 31. la închiderea exerciţiilor N.N+3.000 4.12.000 1.N+2: Elemente Fond comercial 3. S-a precizat însă că.m. situaţia din ţara în care se află X începe să se amelioreze şi se estimează o creştere a producţiei.000 Total Valoare de intrare (-)Amortizare cumulată (*) =Valoare contabilă 31.000 Active identificabi le 6. valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie X este 4.000 920 3.La 31. şi să se prezinte înregistrările contabile corespunzătoare.

000/12 Deprecierea ce poate fi reluată pentru activele identificabile (4.080/10 = 408 u.12.000 920 Situaţia la 31.920 3.672) (**) Valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o activele identificabile dacă anterior nu ar fi fost depreciate 6.Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = % Provizioane pentru deprecierea fondului comercial Provizioane pentru deprecierea activelor identificabile 3.N+3: Elemente Fond comerci al netă la 0 0 Active identificabi le 4.12.672) netă la 5. (**) Deprecierea fondului comercial nu poate fi reluată iar prin reluarea deprecierii activelor identificabile nu trebuie să se ajungă la o valoare mai .000 – 3x6.080 408 3.m.500-3.730 -3.080 408 3.500 828 828 (*) Amortizarea exerciţiului N+3 = 4.N+2 4.12.672 Total Valoare contabilă 31.730 2.672 (-)Amortizarea exerciţiului N+3 (*) =Valoare contabilă 31.058 4.N+3 Valoare recuperabilă Depreciere potenţial reversibilă (5.

m.000 lei (b) amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite. specializată în producţia ciocolatei a importat un echipament în valoare de 500.. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal.000 lei = 350.000 lei pentru motor: 7.mare decât cea pe care ar fi avut-o acestea.000 u. respectiv 500. La data de 01 ianuarie anul “N” o societate comercială nou înfiinţată.000 lei – 150..000 lei 10.000 lei : 15 ani = 10.000 lei 2133 2131 = = 404 404 350. Rezolvare: (a) aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie. Preţul unui motor este de 150. taxe vamale 5. dacă anterior nu ar fi fost depreciate.000 u.000 lei 150. mai puţin costul motorului care va fi recunoscut separat..000 lei.m. cu durata de viaţă de 50 ani.m.000 lei.Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.000 lei 150.000 lei 350. comision vamal 500 u. adică 350.000 lei 10. Provizioane pentru deprecierea activelor identificabile = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 828 895.000 lei 6811 6811 = = 2813 2813 7.000 lei : 50 ani = 7. Contabilizaţi conform IAS 16 achiziţia şi amortizările corespunzătoare.000 lei pentru aeronavă şi 150. . respectiv 50 de ani şi 15 ani.000 lei 892.

TVA plătit în vamă 1.000 u.m. 10.m.m.Rabat primit + Costuri de livrare + Costuri de instalare + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.m. În vederea achiziţiei societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 u. 49.000 u..m.m.000 u. onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 lei 500.m. costuri de instalare 49.m.000 u. Rezolvare: Preţ de cumpărare + Taxe vamale + Comision Vamal . 500 u.000 u. costurile fiind 13. cheltuieli cu reclama 20. Ca atare.500 lei 2131 = 404 1513 653.m.m.000 u.000 u.000 u.m.2. – 2. 18. Perioada de instalare şi montare a durat 2 luni.000 u.m.200 u.000 u. 5.500 u. 683.000 u. 36.m.) + Costurile estimate cu demontarea activului = COST Înregistrarea achiziţiei: 683.000 lei 25.000 u. .000 u. În primele 4 luni. .m.m..m.m.m.000 u.m.m.000 u. societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment. iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.. Calculaţi conform IAS 16 costul şi precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie. 25.. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.000 u.m.000 u.000 u. 42.m. generând o pierdere iniţială din exploatare de 30.000 u. Costurile estimate de demontarea recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.000 u.m.m. Costurile de deschidere a noului echipament 25.m. costuri generale de administraţie 6.m.000 u. iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2.000 u. cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică. rabat primit de la furnizor 2.000 u.m. .

m.04.m.000 u.m. Cheltuielile ocazionate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Perioada 1. societatea antrenează o a doua echipă care B efectuează o serie de analize pe INTERNET tot pentru a analiza software – urile similare Echipa C analizează şi evaluează concluziile primelor două echipe 1.000 u.N 30.N+1 – 28. O întreprindere realizează un program software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni. întocmeşte modelul logic al datelor (schema conceptuală pe suport de hârtie) care va sta la baza viitorului program Se întocmeşte modelul conceptual al 4.N – 28.800 u. În acest moment informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului Are loc programarea efectivă şi analiza 9. 1.10. software – ului Testarea programului 12.N+1 – 30.04. (se proiectează pe calculator un prim format al software – ului. .m.01.N 01.600 u.N – 30.03.000 u.N – 15. rezultatele echipei A.01.500lei 902. datelor pe baza noilor cunoştinţe stabilite de modelul logic.000 u.03.m.N 1.446 5.N – 31.N+1 Cursuri pentru pregătirea personalului 1.04.N+1 01.N-30.09. 1.07.06.500 u.N Specificare Costuri Echipa A achiziţionează mai multe CD – 2.N 16.12.02.02.02.m.N 1.N Pe baza concluziilor echipei C se 2.000 u.m. uri pentru a analiza software – urile similare Fiind oarecum nemulţumiţi de 3.02.m.

Specificare CERCETARE ANUL N DEZVOLTARE Echipa C analizează şi evaluează concluziile primelor două echipe Identificarea.m.000 u. evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor şi descoperirilor făcute prin cercetare sau a altor cunoştinţe 1. produse.în vederea utilizării programului Contabilizaţi conform IAS 38 tranzacţiile de mai sus. Pe baza concluziilor Formularea.500 u. Rezolvare: (a) clasificarea dezvoltare: generării imobilizării în fazele de cercetare şi Specificare CERCETARE ANUL N DEZVOLTARE Echipa A achiziţionează Activităţi al căror scop mai multe CD – uri pentru este acela de a obţine a analiza software – urile cunoştinţe noi similare 2. Fiind oarecum nemulţumiţi de rezultatele echipei A.000 u. elaborarea.m.m. procese. societatea antrenează o a doua echipă care B efectuează o serie de analize pe INTERNET tot pentru a analiza software – urile similare Cutarea de alternative pentru materiale. echipei C se întocmeşte evaluarea şi selecţia . sisteme sau servicii 3. instrumente.

m.modelul logic al datelor (schema conceptuală pe suport de hârtie) care va sta la baza viitorului program finală a alternativelor posibile pentru materiale. sisteme. sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite 9. sau servicii noi sau îmbunătăţite 2. procese. 4. instrumente.000 u. 9.m. construcţia şi testarea alternativelor alese pentru materialele. Dar.m.000 u. în proiectarea. procesele. Prin urmare. produsele. nu sunt îndeplinite condiţiile fazei de dezvoltare. produse.800 u. instrumentele. Se întocmeşte modelul conceptual al datelor pe baza noilor cunoştinţe stabilite de modelul logic.m.300 u. .000 u. construcţia şi testarea prototipurilor şi modelelor înainte de producţie şi înainte de utilizare.m. În acest moment informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului În mod normal această activitate se include la faza de dezvoltare. Total costuri anul N 13. activitatea va fi inclusă în faza de cercetare. Are loc programarea efectivă şi analiza software – ului Proiectarea. întrucât informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului. (se proiectează pe calculator un prim format al software – ului.

m.m.m.000 u.000 u.m.000 u.000 u.m. (b) recunoaşterea tranzacţiilor: (b1) faza de cercetare aferentă anului N – se recunosc drept costuri: 13.600 u. (b3) faza de dezvoltare aferentă anului N+1 – se recunoaşte o imobilizare necorporală în curs: 12. (b3) recepţia imobilizării necorporale în anul N+1: 21.m. Total costuri anul N+1 - 12.m.000 u. construcţia şi testarea alternativelor alese pentru materialele. 230 = 721 12.000 u. sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite 12. procesele.600 u.m.m. (b2) faza de dezvoltare aferentă anului N – se recunoaşte o imobilizare necorporală în curs: 9. 230 = 721 9.000 u.m. produsele. 208 = 230 21. .000 u. instrumentele.Specificare CERCETARE Anul N +1 DEZVOLTARE Testarea programului Proiectarea.m.m.300 u. (b4) costurile aferente cursurilor pentru pregătirea personalului în vederea utilizării programului se recunosc drept costuri: 1. 614 = 5121 13.300 u. 628 = 5121 1.

000 lei (în urma testului de depreciere efectuat la 31. La sfârşitul exerciţiului N-1.000 lei.500 lei x 150.000 lei.973. Determinaţi şi alocaţi pierderea de valoare identificată conform IFRS 5 pentru grupul de active.12. Din grupul de active fac parte: 23 un teren care are o valoare netă contabilă de 40.N societatea BETA a aprobat un plan de vânzare a unui grup de active şi a iniţiat acţiuni de găsire a unui cumpărător.000 = 526. 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor = % 2911 Provizioane pentru deprecierea terenurilor 2912 Provizioane pentru deprecierea clădirilor 2.500 526.000 / 190. La data clasificării.68 42 B862. 24 o clădire evaluată la 150.3158 lei.500 de lei şi valoarea justă diminuată cu cheltuielile de cesiune 190. La 31.500 lei x 40.12.315 8 1.973.500 lei. societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării.000 = 1.6842 lei. utilajul avea o .000 de lei. Rezolvare Grupul de active se evaluează la minimul dintre valoarea netă contabilă 192. 25 stocuri evaluate la valoarea realizabilă netă conform IAS 2 „Stocuri” de 2. Se estimează o valoare justă mai puţin cheltuielile de cesiune pentru grupul de active de 190.500 de lei este alocată activelor necurente ce intră sub incidenţa IFRS 5 (deci nu este alocată stocurilor) astfel: -terenului 2. -clădirii 2.000 / 190.N).IFRS 5 B861. Pierderea de valoare de 2.

amortizare cumulată de 20. cheltuieli de transport incluse în factură 2. conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? Rezolvare La sfârşitul exerciţiului N-1. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 78.000 de lei. Ce înregistrare se efectuează la 1 septembrie N.000)/8 x 8/12=75. TVA 19%.000 de lei.000 de lei.333 lei şi -70.000 de lei.01. La sfârşitul . Societatea ALFA achiziţionează la 1. ALFA estimează o durată de utilitate de 10 ani şi o valoare reziduală de 2.N un echipament la un preţ de 20.(82. utilajul este evaluat la minimul dintre: -82. Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel: 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Provizioane pentru deprecierea echipamentel or tehnologice 8.000 de lei. La 1 septembrie.000 B1024.000 -2. utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70. La 1 septembrie N. durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2.000lei .000 de lei.000 de lei pentru echipament.valoare brută de 102.Utilajul încetează să mai fie amortizat.000 lei.000 de lei.000 de lei. se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.

N . La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune este de 12.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător. Valoarea justă a echipamentului este de 19.achiziţia echipamentului: % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 26.000 de lei.000 .000 de lei. echipamentul este testat pentru depreciere. valoarea recuperabilă determinată fiind de 16.12. iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 5. deoarece există indicii de depreciere.exerciţiului N.01.000 de lei. Care sunt înregistrările efectuate de ALFA ştiind că aceasta aplică normele IAS şi IFRS? Rezolvare : Înregistrările efectuate de societatea ALFA sunt următoarele: -1. La 1.000 4180 -31.N .180 22. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare.08.000 de lei. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni.amortizarea pentru exerciţiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortiarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea echipamentel or tehnologice 2.

000 Deprecierea = 20.08. Valoarea netă contabilă a echipamentului la 1. valoarea sa contabilă este determinată în conformitate cu IAS 16 "Imobilizări corporale".N .înregistrarea pierderii din depreciere: Valoarea netă contabilă = 22.000 – 16.000 Valoarea recuperabilă = 16.000 – .12.000/9)*7/12 = 1.-31.N+1 = 16.000 –amortizarea până la 1.N+1: Amortizare = (16.037 Înainte de clasificarea iniţială a echipamentului ca deţinut pentru vânzare.08.037 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortiarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea echipamentel or tehnologice 1.000 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Ajustări pentru deprecierea echipamentel or tehnologice 4.000 = 20.000 = 4.000 – 2.

000 lei.1. la minimul dintre valoarea netă contabilă şi valoarea justă diminuată cu costurile de cesiune: VNC = 14.037 = 14. La 31. începând cu 1. echipamentul trebuie evaluat.N+1 nu se mai înregistrează amortizarea pentru echipament. Societatea ALFA recunoaşte o pierdere de valoare pentru diferenţa dintre valoarea netă contabilă a echipamentului şi valoarea justă minus costurile de vânzare.000 – 5.963 lei Valoarea justă mai puţin costurile de vânzare = 19.000 . potrivit IFRS 5. 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Ajustări pentru deprecierea echipamentel or tehnologice 963 Deci.N+1.000 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 12.000 = 14.000 lei -înregistrarea pierderii de valoare: 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 2913 Ajustări pentru deprecierea echipamentel 2.10.12.

000 Fond comercial Terenuri Construcţii Stocuri . atunci venitul care trebuie recunoscut va fi de 4.000 lei.12. înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzării 15. Grupul de active destinat cedării este evaluat astfel: Active Valoarea contabilă la închiderea exerciţiului.000 46.000 24.000 57. înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzării 15.pentru deprecierea imobilizărilor or tehnologice Dacă la 31.Societatea a aprobat un plan de vânzare a unui grup de active şi a iniţiat acţiuni de găsire a unui cumpărător.N+1 valoarea justă minus costurile de cesiune ar fi fost de 21.000 + 963 = 4963 2913 Ajustări pentru deprecierea echipamentel or tehnologice = 7813 Venituri din ajustarea imobilizărilor 4.000 22.000 40.963 978.000 57.000 Valoarea contabilă după aplicarea standardelor specifice.

000 u. înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzării 15.000 22. diminuată cu cheltuielile de vânzare. Această depreciere se alocă activelor necurente. Alocarea deprecierii se realizează astfel: Active Valoarea contabilă reevaluată. imediat înainte de clasificarea grupului de active ca destinat vânzării. Ea nu poate fi alocată stocurilor şi activelor financiare destinate tranzacţionării.000–149.350) - 0 38. se recunoaşte o depreciere de 149.000) (1. după alocarea deprecierii Fond comercial Terenuri Construcţii Stocuri Active financiare (15.350 54.000 Alocarea deprecierii Valoarea contabilă.m.650 22.000-130.m. pentru grupul de active de 130. Se estimează o valoarea justă.000 15.000 u.000 40.000 u. diminuată cu cheltuielile de vânzare.000 .000 160..000 57.650) (2. Să se evalueze grupul de active în conformitate cu IFRS 5 şi să se aloce eventuala depreciere constatată.000 15.000 = 19.000 15.000 Entitatea recunoaşte pierderea de 160.000 = 11.m.Active financiare destinate tranzacţionării Total 18. Rezolvare Deoarece grupul de active destinat cedării se evaluează la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă netă şi valoarea justă. care intră sub incidenţa standardului IFRS 5.000 149.

N+1.000+57.000x40. 2.) se impută asupra valorii activelor necurente astfel: asupra terenurilor 4.m.000/(40. IAS 40 974.12. întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri.350 u.m. în conformitate cu IAS 40.000 u.m.000) = 2.500 u. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste.m.000 ..000 u. societatea l-a închiriat altor societăţi.Până pe 1 august N. şi 14.650 u...Imputarea se realizează cu prioritate asupra fondului comercial.000/(40.. se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă.anularea amortizării cumulate.000 u.destinate tranzacţionării Total 149.Deprecierea rămasă (4. imobil care se află în proprietatea sa.000) = 1.m.000 u.m. şi asupra valorii construcţiilor 4.200 u. Pe 1 august N.12. Rezolvare Schimbarea clasificării imobilului la 1 august N generează următoarele înregistrări contabile: . astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament. şi evaluarea acestuia la 31.000) 130. la 1 august N. Presupunem că valoarea justă devine 13.m.000 (19.000 Comentarii: 1.N şi la 31. 10. La această dată.m. la 31. la 31.000+57.12. valoarea de intrare. amortizare cumulată 4.N+1. prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii: Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.N.12. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului.000x57. 14.

Rezolvare Schimbarea clasificării activului. valoarea justă a clădirii este 21.000 6. evaluat la valoarea justă.11.000 – (10. la 1 noiembrie N.000-4.000)]. Societatea are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. ca element de capitaluri proprii: Imobile de plasament = Clădiri % 14. managerii au decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată terţilor.12.11.N.200 u.000 u.N.12. se recunoaşte variaţi valorii juste (14.500): Rezerve din reevaluare = Imobile de plasament 500 La 31. valoarea justă la 1.N..500): Imobile de plasament = Rezerve din reevaluare 700 B975.m.12.000 Rezerve din reevaluare La 31.000-13.N: 21. La 31.N. se recunoaşte diminuarea valorii juste (14. Pe 1 noiembrie N.000 . în conformitate cu IAS 40. Se cunosc următoarele informaţii privind clădirea: cost de achiziţie: 20. următoarea înregistrare contabilă: la 1.000 u.recunoaşterea imobilului de plasament. şi evaluarea acestuia la 31.000 8. Să se contabilizeze schimbarea clasificării activului.12.m. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste..m.200-13.N+1. şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14. generează Imobile de plasament = % 21.

05. la 31. în conformitate cu IAS 40.000 .N.N+1 (10. şi amortizarea acestuia la 31.m. la 1 mai N+1. la 1 mai N.12. un imobil pe care anterior îl oferise spre închiriere altor societăţi.12.000): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 1.000 .N până la 1.N.05. generează următoarele înregistrări contabile: .recunoaşterea imobilului în categoria activelor destinate a fi utilizate de proprietar: Clădiri = Imobile de plasament 10. începând cu 1 mai N+1. Durata de utilizare reziduală este 20 ani.200-21.000 1.Stocuri de mărfuri Venituri din imobile de plasament 20.recunoaşterea variaţiei valorii juste a imobilului de la 31. Valoarea justă a imobilului era 9.000 u.N. Întreprinderea utilizează. la 1.000 – 9. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului..000 La 31.N+1.12. se recunoaşte variaţi valorii juste (21.000 u.. şi 10. Rezolvare Schimbarea clasificării imobilului.12.m.000): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 200 B976.

31 sunt prevăzute un avans de 4.577 lei.000 lei. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: 26 durata contractului 3 ani. 34 rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%.000 lei fiecare.12. Rezolvare: Înregistrările aferente exerciţiului N: 1)La 1. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract precum şi algoritmul de calcul a ratei implicite a contractului de 12%. 30 valoarea justă a utilajului 31. 28 data începerii contractului 1 ianuarie N.01. se recunoaşte amortizarea clădirilor (10. 27 durata de viaţă economică este estimată la 5 ani. 33 valoarea reziduală este estimată la 5.La 31.442 .000/20 x 7/12): Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea clădirilor 292 Leasing B1013.N. 32 opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de al treilea an iar valoarea ei este de 2.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei.N se înregistrează: a) primirea bunului în leasing financiar: 2131 = 167 29. ştiind că se aplică IAS 17 „Leasing” revizuit. 29 obiectul contractului: utilaj. achitabile în ultima zi a anului.

000 lei. rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egal cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului.000 + 10. (+)3 chirii x 10.12)3 + 2. Plăţile minimale includ: avansul = 4.000/ (1+0.000/ (1+0.000/(1+0.12)3 = 29.000 lei. Valoarea justă = 31. (=)Plăţi minimale = 36. (+)preţul de opţiune = 2. Altfel spus.000 = 30.442 lei Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate.Echipamente tehnologice Alte împrumuturi şi datorii asimilate/Contrac te de leasing financiar Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 lei. Rata de 12 % a rezultat din următoarea ecuaţie unde i este rata căutată: .12)2 + 10.000/(1+0.12)1 + 10.577 lei.000 lei Plăţile minimale contractului de 12 %: se actualiază utilizând rata implicită a Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4.

Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.000 lei.000 + 10.577 – 3.000 2)La 31.N se achită prima chirie: Chiria plătită anual este de 10.442 25. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă.01.01. Tablou de rambursare a datoriei Data 0 1.N 1.442 18.000 6.000/(1+i)1+10.000 10.000/(1+i)2+ 10.000/(1+i)3+ 2.12.000/(1+i)3 b)Plata avansului: 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate/Con tracte de leasing financiar = 5121 Conturi la bănci în lei 4.31.000 Dobândă 2=4x 12% 3.12.053 Rambursar ea de datorie 3=1-2 4.N 31.495 .000/(1+i)3 = 4.947 Soldul datoriei 4=4 anterior-3 29.N Flux 1 4.

947 3.12.714 2.714 2000 29.558 7.000 = 24.286 6.000 2. -durata de amortizare este: 35 durata de viaţă economică chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului dacă va avea loc transferul de proprietate.442 lei).N +2 31.000 10.12.000 36. Conform IAS 16.000 6.000 2.053 3)amortizarea utilajului: Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare.442 10.12.000 0 X % 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate/Con tracte de leasing financiar 666 Cheltuieli privind dobânzile = 5121 Conturi la bănci în lei 10. .219 1.31.442 – 5.N +2 Total 10.781 8.N +1 31. pentru un bun luat în leasing financiar: -valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru valoarea amortizabilă este 29.

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea imobilizărilor etc. este foarte probabil transferul de proprietate. durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani. achitabile în ultima zi a anului. 38 data începerii contractului 1 ianuarie N.442/5 = 4.317 lei iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract precum şi algoritmul de calcul a ratei 10%. ştiind că se aplică IAS 17 „Leasing” revizuit. . 46 s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.805 lei. 42 opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de al treilea an iar valoarea ei este de 3.36 cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate În exemplul nostru.888 lei. 41 sunt prevăzute un avans de 5. În consecinţă. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie – finanţare cu următoarele caracteristici: 37 durata contractului 3 ani.m.000 lei fiecare. 39 obiectul contractului: utilaj..000 lei. deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă. 4.888 B1015. 45 rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%. Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24.000 u. 40 valoarea justă a utilajului 29. 43 valoarea reziduală este estimată la 5. 44 durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.

aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă şi au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).000 lei.000 2)La 31.12.Rezolvare: Înregistrările aferente exerciţiului N: 1)La 1. 2678 Alte creanţe imobilizate/Co ntracte de leasing financiar = 5121 Conturi la bănci în lei 32. Astfel.01.N a)darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului: Conform IAS 17 revizuit.N încasarea primei chirii de 10.122 b)încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate/Co ntracte de leasing financiar 5. Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţiei . cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului ci diminuează veniturile din dobânzi.

000 32.000/(1+i) + 10.834 11.N 31.12.000/(1+i)2 + 10.000/(1+i)3 +3000/(1+i)3 Din această ecuaţie se determină i care în cazul nostru este 10%.N +2 31.000 0 X 5.122 27.288 8.0 00 2=4x10 % 2.01.878 Soldul investiţi ei nete plus cheltuie lile directe 4=4-3 32.0 00 3.0 00 10.712 1.N 31.00 0 10.817 3.01.N 1. Tablou de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contract ului Rambursa rea investiţiei nete plus cheltuielil e directe 3=1-2 0 1.N +2 1 5.12.183 5.00 0 38.12.122 = 5.983 1.inclusiv cheltuielile directe şi partea de dobândă. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţiei (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 32.12.817 3.N +1 31.017 8.000 .122 19.000 + 10.000 7.0 00 10.122 5121 = % 10.

N.07. Pentru a stimula locatarul.000 de lei.500 de lei.000 de lei şi durata de utilizare este de 20 de ani.000 –20.000 = 200.500 -amortizarea instalaţiei dată în locaţie operaţională: Valoarea amortizabilă = 220. La 1.712 B848. ALFA acceptă ca acesta să nu plătească chirie pentru ultimele 4 luni de contract.333 de lei. Amortizarea lunară= 200. conform IAS 17 şi SIC 15 „Locaţie operaţională-stimulente”? Rezolvare Înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: -efectuarea cheltuielilor de căutare a locatarului: 2131 Echipamente tehnologice = 5121 Conturi la bănci in lei 1.000 de lei. Care sunt înregistrările efectuate de ALFA.000/(20x12) = 833.000 de lei/lună. Valoarea reziduală estimată după 20 de ani este de 20.Conturi la bănci în lei 2678 Alte creanţe imobilizate/Con tracte de leasing financiar 766 Venituri din dobânzi 7. societatea ALFA oferă în locaţie un echipament societăţii BETA pe o perioadă de 4 ani. Proprietarul suportă cheltuieli de căutare a chiriaşului de 1. . Costul de achiziţie al instalaţiei este de 220. Chiriile sunt de 1.288 2.

Chiriile aferente contractului = 1.999. Locatorul recunoaşte valoarea stimulentelor acordate ca o diminuare a venitului din contract pe toată contractului prin metoda liniară.500 lei.Amortizarea aferentă exerciţiului N= 833.000/ (12 x 4)=916.667 lei Venitul din chirii ce trebuie recunoscut în exerciţiul N este de 5. Venitul din chirii ce trebuie recunoscut în fiecare lună =44.500 de lei 6XX Cheltuieli după natura lor = 2131 Echipam ente tehnolog ice 187.998 de lei. Amortiz area instalatii lor 4.500 Societatea ALFA acordă o perioadă de gratuitate locatarului.500 lei x 6/(4x12) = 187.000 = 44. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813. Stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de locaţie operaţională se recunosc ca parte integrantă din valoarea contraprestaţiei nete convenite pentru contractul încheiat.99 8 Repartizarea cotei din cheltuielile de căutare a locatarului aferente exerciţiului N: 1.999.000 lei. indiferent de momentul la care se efectuează plata.000 x 12 x 4 – 4 x 1. -chiriile aferente exerciţiului N : .333 x 6= 4.

000 11.000 . locatii de gestiune si chirii 472 Venituri înregistr ate în avans 12.000 1.500 500 -chiriile aferente exerciţiului N+1 (venitul = 44.5121 Conturi la bănci in lei = % 706 Venituri din redeven te.000) : 5121 Conturi la bănci in lei = % 706 Venituri din redeven te. locatii de gestiune si chirii 472 Venituri înregistr ate în avans 6 .000 5.000/48 x 12=11.

000 lei + 1.23 = 456. Rezolvare: a) Calculul VAPML: VAPML = 200. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie – finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N.000 lei 1.019 lei. locatii de gestiune si chirii 5. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461. . Prezentaţi.019 lei) = 456. valoarea reziduală a activului este 70. durata contractului 3 ani. sunt prevăzute 3 rate de 200. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20 %. durata de viaţă a bunului 8 ani. conform IAS 17.000 lei. 456.019 lei b) Conform IAS 17. la sfârşitul anului N. plătibile în ultima zi a anului.2 200 .000 lei 60.500): % 5121 Conturi la bănci in lei 472 Venituri înregistrate în avans = 706 Venituri din redeven te.000 lei.23 + 1.000 lei 200. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.500 2.-chiriile aferente exerciţiului N+4 (venitul = 44. extrasul din situaţiile financiare ale locatarului.000 lei.000/48 x 6 = 5.806 lei. Min (461. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.2 2 + 1.500 B878.000 3.806 lei.

445 130.204 lei Datorii din contracte de locaţie finanţare Cheltuieli cu dobânzi = Conturi la bănci 200.000 456.334 = 43.204 108.019 lei Amortizarea anului N = e)Înregistrări contabile: 1)la data încheierii contractului: 456.12. plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.01. astfel: Data Flux de trezorerie Dobânzi Rambursa rea capitalulu i datorat Capital rămas 01.019 lei 386.983 456.12.000 – 456.019 – 20 % = 91.796 lei 91.019 lei Activ = Datorii din contracte de locaţie finanţare 456.252 lei 2)Plata redevenţei la 31.000 – 347.019 lei – 70.000 Total 660.223 – 20 % = 69.668 216.019 lei 8 ani = 48.019 x 200.796 = 91. în situaţiile financiare ale locatarului.019 31.000 lei = 386.019 456.252 lei .000 d)Valoarea amortizabilă = 456.N 200.796 347.N 31.668 x 260.334 216.223 x 200.223 347.N: 108.c) Conform IAS 17.204 = 108.12.668 203.555 216.12.252 lei Datorii din = Conturi la 48.555 = 69.000 lei 3)Amortizarea anului N: 48.N+2 260.000 31.N+1 200.000 – 0 20 % = 43.445 = 130.

repartizate în .767 lei şi datorii din contracte de locaţie finanţare = 456. operaţia generată de o locaţie – finanţare este tratată ca o operaţie de investiţii. la data semnării contractului. respectiv cheltuieli cu dobânzi 91. conform IAS 17.019 lei – 108. durata contractului 3 ani. într-un contract de locaţie – finanţare. rata dobânzii anuale utilizată de locator 10 %.711 lei. plătibile în ultima zi a anului. investiţia netă corespunde valorii juste a bunului. Prezentaţi. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N.contracte de locaţie finanţare bănci f)La sfârşitul anului N în situaţiile financiare ale locatarului figurează: l în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456. El trebuie să contabilizeze. valoarea reziduală a activului este 40. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20. activele deţinute în virtutea contractului şi să le prezinte în categoria creanţelor pentru mărimea corespunzătoare investiţiei nete. b) Conform IAS 17. extrasul din situaţiile financiare ale locatorului.252 lei = 407.019 lei – 48. durata de viaţă a bunului 8 ani.252 lei B879. locatorul va contabiliza creanţe imobilizate din contractele de locaţie finanţare în valoare de 263. În mod normal.223 lei l în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare. Rezolvare: a) Conform IAS 17.204 lei şi cheltuieli cu amortizarea 48.796 lei = 347. la sfârşitul anului N. Deci. în situaţiile financiare ale locatorului. în bilanţul său.000 lei.000 lei. sunt prevăzute 3 rate de 100. locatorul contabilizează încasările în numele locaţiei.711 lei. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 263.000 lei.

082 – 10 % = 19.000 – 263.992 = 19.629 = 26. astfel: Data Flux de trezorerie Dobânzi Recuperăr i privind investiţia netă Investiţia netă reziduală 263.371 73.008 80.090 x 120.N+2 120.700 x 100.371 lei în situaţiile financiare ale locatorului l în bilanţ: Creanţe imobilizate din contracte de locaţie finanţare 263.N 100.711 lei 2) Încasarea redevenţei la 21.12.000 31.000 Total 320.două componente: partea de recuperare a creanţelor şi veniturile financiare.992 109.000 263.711 – 10 % = 26.000 lei Conturi la bănci = Creanţe imobilizate din contracte de locaţie finanţare Venituri din dobânzi La sfârşitul anului N.082 190.711 31.629 lei = 190.090 56.288 263.000 – 0 10 % = 10.711 01.000 c) Înregistrări contabile: 1) La data semnării contractului: 263.12.909 109.629 190.N+1 100.082 x 100.N 31.01.082 lei .12.711 lei .629 lei 26.12.711 lei Creanţe imobilizate din contracte de locaţie finanţare = Activ 263.371 = 73.73.000 – 190.909 = 10.008 = 80.090 109.N: 100. figurează: 73.

sunt fie înscrise în activ şi imputate veniturilor. pe baza proratei chiriilor contabilizate. trebuie să facă obiectul contului de profit şi pierdere şi să fie contabilizate liniar. în cazul contractelor de locaţie simplă: în cazul contractelor de locaţie simplă. Contractul a fost semnat la 1 aprilie anul N. Chiriile sunt în valoare de 6. B882. pe durata contractului. pe toată durata contractului. conform IAS 17.500. care fac obiectul contractului trebuie să fie prezentate în bilanţul locatorului. pe o durată de 8 ani. respectiv venituri din dobânzi 26.l în contul de profit şi pierdere: venituri financiare. O societate care este proprietara unei clădiri o închiriază în baza unui contract de locaţie simplă. conform naturii activului.500 lei x 9 luni = 58. fie contabilizate la cheltuielile exerciţiului (în contul de profit şi pierdere) în cursul căruia ele au fost constatate. metoda de amortizare liniară.000 lei. angajate în mod specific pentru ca încasările unui contract de locaţie simplă să fie realizate. la sfârşitul exerciţiului N. Înregistrările contabile sunt: 1) Înregistrarea cheltuielilor de căutare a locatarului în sumă de 500 lei: 500 lei Cheltuieli în avans = Conturi la bănci 500 lei 2) Încasarea chiriilor aferente anului N în sumă de 6. costurile indirecte iniţiale. activele. iar durata de utilitate estimată de locator 50 ani. profitul din situaţiile financiare ale locatorului. Costul de achiziţie al imobilului a fost de 1.500 lei pe lună. pe durata contractului. Locatorul suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 500 lei. Cheltuielile de căutare a locatarului sunt înscrise în activ şi imputate veniturilor. veniturile din locaţie. Calculaţi. pe baza proratei chiriilor contabilizate. unei alte societăţi.371 lei .500 lei . Rezolvare: Conform IAS 17. Întreprinderea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului.

250 u.500 lei Conturi la bănci = Venituri din redevenţe. din cheltuielile de căutare a unui locatar înscrise în activ în valoare de 500 lei x 47 lei 9 luni 12 luni x 8 ani = 47 lei.000 u. în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.000 lei 9 luni x 50 ani 12 luni = Amortizarea 20. la societatea X. Durata contractului de închiriere a fost stabilită la 4 ani. Rezolvare Deoarece preţul de vânzare şi chiriile corespund valorii juste operaţia va fi contabilizată ca o simplă vânzare: . locaţii de gestiune şi chirii = 20.N. la data semnării contractului. Clădirea avea o valoare contabilă de 15. locaţiile de gestiune şi chiriile La sfârşitul anului N profitul va fi: Total venituri = 58. = Cheltuieli în avans 47 lei Cheltuieli cu redevenţele. 000 lei 58..58.m.453 lei. Să se contabilizeze operaţia de lease-back.m.m.000 lei 4) Repartizarea la cheltuieli a cotei aferente anului N.000 lei + 47 lei = 20. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6. 382. o societate X a semnat un contract de vânzare asortată cu o locaţie operaţională pentru o clădire. Preţul de vânzare (22.047 lei = 38.500 lei Total cheltuieli = 20. Pe 1.08.000 lei Cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei – 20.047 lei Profit = 58.500.500 lei 3) Amortizarea activului: 20.) şi chiriile corespund valorii juste.500 u.

750 6.000 8.000 u.m.250 383. la societatea X. Pe 1.N.250 u. o societate X a semnat un contract de vânzare asortată cu o locaţie operaţională pentru o clădire.m.250 . Rezolvare Preţul de vânzare este superior valorii juste iar fracţiunea din rezultatul din cesiune care provine din excedentul preţului de vânzare peste valoarea de piaţă este etalată pe durata contractului.500 47 20.500 15. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6. Să se contabilizeze operaţia de lease-back..000 8. în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.461=7583 % = 212 6583 2812 22.m.m. Clădirea avea o valoare contabilă de 15.750 6.) este superior valorii juste (20. la data semnării contractului.500 u.000 u. Preţul de cesiune (22.000 2.08. În acest caz la data semnării contractului societatea X înregistrează: 461=% 472 % = 212 6583 2812 22.500 15. Durata contractului de închiriere a fost stabilită la 4 ani.).

întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 100. La sfârşitul exerciţiului N+1. La începutul exerciţiului N. preţul de vânzare estimat este de 150.000 100.000 iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 19. La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90.000 lei. Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri” în cele două exerciţii financiare? Rezolvare: În exerciţiul N: 1)achiziţia mărfurilor: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 119. TVA 19%.000 lei.000 lei.000 şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 2)la sfârşitul exerciţiului stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi .Stocuri B1006.

000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 397 Ajustări pentru depreciere a mărfurilor.000) = 100.000 lei. Valoarea bilanţieră = min (100. 120. Deprecierea contabilizată deja este de 20.000 lei.000 În exerciţiul N+1: La sfârşitul exerciţiului N+1 stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă : Costul activului = 100.000 lei.000 lei.000 lei.000 – 10. Relultă că trebuie exerciţiului N: reluată deprecierea constatată la sfârşitul .000.000. Valoarea realizabilă netă = 90. Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20.000) = 80. 20. 80. Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 0 lei.. Costul activului = 100. .000 = 80.000 = 120.000 – 30.000 lei. Valoarea realizabilă netă = 150.000 lei.valoarea realizabilă netă: Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea. Valoarea bilanţieră = min (100.

. 3) obţinere de produse finite 20 buc. (din contabilitatea de gestiune)..stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.8 lei/Kg.800 lei.000 Kg. La începutul exerciţiului N. . TVA 19% (factura).200 lei. 4) vânzare de produse finite 50 buc. Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei). Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. 2) consum de materii prime 300 Kg.000 B1088. conform IAS 2 „Stocuri”. x 180 lei/buc. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc. La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii: . . TVA 19% (factura).valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5. În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii: 1) achiziţie de materii prime 500 Kg. Stoc iniţial produse finite = 80 buc. . situaţia celor două elemente de stoc era: Stoc iniţial materii prime = 1. (FIFO). x 100 lei/buc..valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.. Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei). Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N. x 4.. .costul de producţie efectiv 110 lei/buc.397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor. = 7814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru depreciere a activelor circulante 20. x 5 lei/Kg...

8 lei/Kg.500 (100) 456 Diferenţa de preţ = 5.440 300 Kgx5=1.8)=(60) 3)obţinere de produse finite: . TVA 19% (factura): % 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ pentru materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 2.500 300Kgx(5-4.Rezolvare: 1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4.856 2.8)= 100 (favorabilă) 2)consum de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = % 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ pentru materii prime 1.000 Kg x (5-4.

000 5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite: a)diferenţele aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = .000 4)vânzare de produse finite : 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea de produse finite 4427 TVA colectată 10.000 1.200 (nefavorabilă) 348 = 711 200 .710 50 buc x 180 = 9.345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 20buc x 100 = 2.710 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 50 buc x100 = 5.

500 2.000 Sf .000 + 2.01 = 50 (nefavorabilă) 711 Variaţia stocurilor = 348 Diferenţe de preţ aferente produselor finite 50 Situaţia în conturi este următoarea: D Si 301 Materii prime C 5.000 x 0.01 ( Si 345 + Rd 345 ) 8.000 5.000 1.000 2.000 Sf D Si 345 Produse finite C 8.500 6.000 Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 5.Diferenţe de preţ aferente produselor finite Variaţia stocurilor b)diferenţele aferente ieşirilor: Calculul coeficientului de repartizare: k= Si 348 + Rd 348 (100 ) + 200 = = 0.

760 lei Valoare realizabilă netă = 5. 5.200) = 5.240 = 5.308 Diferenţe de C D 348 Diferenţe de C preţ pentru preţ pentru materii prime produse finite Si (200) (60) Si (100) 50 (100) 200 (240) Sf 50 Sf 6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc: D a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime: Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 .200 lei Rezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 560 Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 lei În bilanţ. stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.200 lei b)evaluarea în bilanţ a produselor finite: Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 .760.Sold final 308 = 6.000 .

MP2 şi MP3. MP1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar PI1 care este transferat fără stocaj în secţia 2. Din procesul de producţie se obţin. fără valoare. 49 În Secţia 2. 51 În Secţia 4.050 lei Valoarea realizabilă netă = 4. Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5. la PI1 se adaugă MP2 şi MP 3. de asemenea.800 lei 893.800 lei În bilanţ. Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei. D este supus unui proces de epurare înainte de a fi .800) = 4. care este deversat şi generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului. un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D. 4. Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă: 48 În Secţia 1. operaţie în urma căreia se obţine produsul finit PF.= 5.Întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP1. stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.000 + 50 = 5. PS este tratat pentru a putea fi comercializat.050.800 lei Deprecierea calculată = 250 lei. 50 În Secţia 3. produsul secundar PS şi deşeul D. Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei: 3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 250 Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.

242 Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei 12.871lei .500 20.871 292. 27.242lei (+)4. Se cunosc următoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI Costul materiilor prime consumate este de: M2 M3 Costul manoperei directe în secţia S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile 4.600 Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2.000 4.deversat. (+)12. Rezolvare Costul de producţie se determină după cum urmează: Elemente Produs intermediar PI Materii prime MP2 MP3 Manopera directă S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei.250 Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) 3.573 Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS 5.500lei (+)20.000lei (+)1.000 lei Valoare (+)292.500lei (+)4.000 1.500 Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei.

250lei (+)3. (-)27.600lei Costul de producţie al produsului finit PF 305.573lei (-)5.890 lei .Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele ce s-ar obţine în condiţii normale.

Se estimează că întreprinderea client ar fi putut obţine un credit echivalent. pe piaţa financiară.Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocuril or 305. o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20. . 54 20 % peste doi ani.000 lei. Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri”? Rezolvare : Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de : • • 10. 53 30 % peste un an. 6. la o rată de 10%.000 de lei la semnarea contractului.000 de lei peste un an. La 1 ianuarie N.890 Venituri B1040. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele: 52 50 % la semnarea contractului.

000 – 18. -încasarea imediată: .761 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 47X Venit necâştigat 1.761 = 1.000/(1+10%)2 = 18.000 18. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ.000 + 6. întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi. Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.000 / (1+10%)+ 4. Potrivit poziţiei Ministerului de Finanţe. Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de : 10.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobândă (1. Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La 1 ianuarie N: -vânzarea pe credit: 411 Clienţi = % 20. creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20. Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.239 de lei. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nici o încasare în contul perioadelor viitoare.761 de lei.239 Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. inspirându-se din planul existent în OMFP 1752/2005 şi creind conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat.239 lei) conform prevederilor IAS 39.000 de lei peste doi ani.• 4. În bilanţ.

Pentru a determina dobânda pentru primul an. mai puţin avansul primit.761 – 10.000 La 31 decembrie N+1: . dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul” clientului după primul an (8761 de lei la care se adaugă dobânda pentru primul an 876 de lei şi se deduce suma plătită de client 6.000 = 8. adică 18.000 de lei). obţinându-se o sumă pentru exerciţiul N+1 de 364 de lei (adică 3637 * 10%). considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului. La 31 decembrie N: • înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N: 47X Venit necâştigat = 766 Venituri din dobânzi 876 La 1 ianuarie N+1: • încasarea primei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 6.761 de lei.5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 10. În al doilea an.761 = 876 de lei.000 Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani. aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior 10% x 8.

cu un scont de decontare de 2%. achitabilă după 60 de zile sau imediat. Se consideră o vânzare în valoare de 30. Astfel. după 60 de zile: 411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 600 . în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare : Conform IAS 18. Care este soluţia contabilă conformă IAS 18 „Venituri”. scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare. soluţia va fi: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29.• înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+1: 47X Venit necâştigat = 766 Venituri din dobânzi 364 La 1 ianuarie N+2: • încasarea ultimei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4.000 de lei.000 B1041.400 şi.

Care este soluţia contabilă conformă IAS 18 „Venituri”. achitabilă după 60 de zile sau imediat. Se consideră o vânzare în valoare de 30. dacă plata se face pe loc. vânzarea se contabilizează astfel: 5121 Conturi la bănci în lei = 707 29.400 Venituri din vânzarea mărfurilor B1045.000 de lei achitabili după 60 de zile sau imediat cu aplicarea unui scont de 2%. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile IAS 18 ? Rezolvare : Înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: • dacă încasarea se face pe loc: .000 B1043. cu un scont de decontare de 2%. Dacă întreprinderea plăteşte imediat. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare : În cazul în care se beneficiază de scont.5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 30. scontul acordat este dedus din preţul de vânzare.000 de lei.

000 • dacă plata se face după 60 de zile: . după 60 de zile: 411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 3.000 În contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: • dacă plata se efectuează pe loc: 371 = 5121 Mărfuri Conturi la bănci în lei 147.5121 Conturi la bănci în lei = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000 • dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000 şi.000 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 150.

000 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.de lei b) Dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile 1. La data de 1 aprilie N.000 x 8/12 = 666.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 de lei/obligaţiune. La 1 august N.000 lei va fi descompusă după cum urmează: a) Dobânda aferentă perioadei 1 august N-1 .000 B1047. Pentru aplicarea prevederilor normei.33 lei . Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi ( de exemplu obligaţiuni) .000 x 1 leu/obligaţiune = 1. conform IAS 18 „Venituri”. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii. societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei 1 august N-1 30 iulie N în valoare de 1 leu/obligaţiune.371 Mărfuri = 401 Furnizori 147. Rezolvare : Conform IAS 18 veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs.67. dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1.000 x 4/12 = 333. după 60 de zile: 666 Cheltuileli cu dobânzi = 401 Furnizori 3. societatea a achiziţionat 1. doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit.1 aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) 1.000 şi.

000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune. La 1 octombrie N sunt achiziţionate 1.33 B1048.000 La 1 august N: -încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei = % 506 Obligaţi uni 766 Venituri din dobânzi 1. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor.00 666. în valoare de 600 de lei.Înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La 1 aprilie N: -achiziţia obligaţiunilor: 506 Obligaţiuni = 5121 Conturi la bănci în lei 50.achiziţia acţiunilor BETA: 501 Acţiuni deţinute la = 5121 Conturi la bănci 2.67 333.000 .000. Rezolvare : Înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La 1 octombrie N: . conform IAS 18. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1.

000 lei) – 200. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 200.000 lei urmată de o plată ulterioară. Precizaţi înregistrările contabile aferente tranzacţiei în cazul celei de a doua variante.000 lei. O întreprindere achiziţionează un utilaj al cărui preţ de achiziţie este 200.entităţi afiliate în lei La 28 octombrie N: .încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-1(reprezintă o recuperare a costului de achiziţie): 5121 Conturi la bănci în lei = 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate 600 B893.000 lei + 158.000 lei Cheltuiala totala Totalul platilor Echivalent ul in numerar al pretului = cu dobanzile ulterioare la data achizitiei (costul de achizitie) 48.000 lei 200 000 lei 2131 = 404 248 000 lei . de 158.000 lei. peste 1 an.000 lei.000 lei= (90. fie a unei plăţi la livrare de 90. Rezolvare: a) achiziţia utilajului: Cost de achiziţie = echivalentul în numerar al preţului (în acest caz preţul dat de plata imediată) = 200.

după un an a ultimei plăţi de 158. La 31 decembrie 2006. Rezolvare: A. preţul de cesiune este de 107 lei.000 lei 4. la livrare a primei tranşe: 90 000 lei 404 = 5121 90 000 lei c) recunoaşterea cheltuielilor cu dobânzile pe parcursul derulării creditului (1 an) la sfârşitul fiecărei luni scurse: Cheltuielile cu dobânzile = 48. În exerciţiul 2007 la 1 octombrie se cesionează obligaţiunile.000 lei d) achitarea. valoarea bursieră a obligaţiunilor este de 98 lei. Înregistrări în exerciţiul 2006 a) 1 iulie: cumpărarea obligaţiunilor: 104 lei 506 Obligaţiuni = 512 Conturi curente la 104 lei . Pe 1 iulie exerciţiul 2006 se cumpără obligaţiuni în condiţiile: 100 lei preţul de cumpărare 4 lei cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie şi 1 iulie (4 luni) pentru o rată a dobânzii 16 % (100 × 16 % × 4/12) Dobânda până la 1 aprilie a fost încasată la sursa de cumpărare.000 lei / 12 luni = 4.000 lei 666 = 471 4. din care cuponul dobânzii 8 lei. 158 000 lei 404 = 5121 158 000 lei B940.000 lei.000 lei 471 b) achitarea. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor 2006 şi 2007.48. Fracţiunea de dobândă de încasat de la 1 aprilie până la 31 decembrie “N” este de 100 × 16 % × 9/12 = 12 lei.

Înregistrări în exerciţiul 2007: a)1 aprilie: încasarea prin cec a cuponului de dobândă (100 × 16% = 16 lei) la şi recunoaşterea ca venit doar a dobânzii pentru perioada 1 ianuarie – 1 aprilie 2007 (100 × 16% × 16× 3/12 = 4 lei): 16 lei 5121 Conturi la bănci în lei = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 8 lei 4 lei = 596 Ajustări pentru deprecierea obligaţiunilor 6 lei .bănci b) 31 decembrie: dobânzi în curs cuvenite pentru exerciţiul 2006 încheiat sunt recunoscute doar pentru partea post – achiziţie (1 iulie – 31 decembrie): 8 lei 5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8 lei c) 31 decembrie: provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor: 6 lei 6864 Cheltuieli financiare privind ajustări pentru deprecierea activelor circulante Deprecieri titluri: 104 – 98 = 6 lei B.

preţ care include cuponul de dobândă pentru perioada 1 aprilie – 1 octombrie (100 × 16 % × 6/12 = 8 lei): l recunoaşterea cuponului de dobândă: 8 lei 5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8 lei l încasarea cuponului de la cumpărător: 8 lei 5121 Conturi la bănci în lei = 5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament l scoaterea din gestiune a obligaţiunilor: 93 lei 5121 Conturi la bănci în lei 7 lei 6642 Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate = 506 Obligaţiuni 100 000 lei 8 lei .506 Obligaţiuni 4 lei b) 10 octombrie: cesiunea obligaţiunilor la preţul de 101 lei.

Un produs finit care are un preţ în numerar de 1.N evaluarea venitului financiar adus de investiţie: 1.09. calculată cu o rată de 10 % se plăteşte la fiecare 6 luni.000 lei.000 lei este vândut în baza unui contract cu plata în rate care are următoarele termene: data vânzării 01. Dobânda.A.000 obligaţiuni x 3 lei/titlu x 10 % x 4 /12 = 100 lei: 100 lei 5187 Dobânzi de încasat = 766 Venituri din dobânzi 100 lei B933. În condiţiile în care ratele de încasat se determină pe baza formulei: .01.200.N societatea ALFA S.N. Rezolvare: (a) la data de 01. Pe data de 01. la un cost de 3.09.2 lei/titlu.12. Contabilizaţi recunoaşterea cuponului şi venitul financiar adus de investiţie. avansul 200. durata încasării 10 rate. ratele sunt plătite la finele perioadei.l reluarea la venituri a ajustării pentru depreciere aferent obligaţiunilor cedate: 6 lei 596 Ajustări pentru deprecierea obligaţiunilor = 7864 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 6 lei B941. a achiziţionat 1.000 de obligaţiuni pe termen lung. iar scadenţa este la 5 ani.N recunoaşterea cuponului: 3200 lei 265 Alte titluri imobilizate = 462 Creditori diverşi 3200 lei (b)la 31. rata efectivă a dobânzii 13 %. valoarea nominală 3 lei/titlu.

202 842.000 lei .200.942 … 21.000.290 lei Tabelul de încasare se prezintă astfel: Specificare Rata Dobânda 0 Preţ în numerar Avans Rata 1 Rata 2 … Rata 10 TOTAL 1 184.000 54.000 lei 1.362 … 0 0 Rezolvare: (a) la facturarea produsului: 2.088 1.080.290 1.290 lei = 4111 Clienţi 200.200.000 1.900 lei 4111 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată (200.842.000.000 lei 842.000 × 19 %) 472 Venituri în avans iar pentru avansul încasat: 200.000 954.000 122.000 lei 512 Conturi curente la bănci (b) încasarea primei rate: 184.rata totală = 184.000 Sold 4 1.900 lei 38.290 61.348 … 163.900 Rata vânzării 3=1–2 200.290 … 184.710 893.290 184.900 2 130.290 lei 512 = 4111 184.

Conturi curente la bănci 130.000 lei 472 Venituri înregistrate în avans 10.315 lei (54.290 ×19 %) 4426 TVA deductibilă = =

Clienţi 766 Venituri din dobânzi 4427 TVA colectată 10.315 lei 130.000 lei

Provizioane B850. Societatea ALFA se află într-un litigiu cu un client. La 31.12.N juriştii apreciază că ALFA va pierde cazul şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 500.000 de lei peste 2 ani. Datorită faptului că efectul valorii în timp a banilor este semnificativ, ALFA constituie provizionul la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. Rata de actualizare este de 4.5% (rata dobânzii fără risc pe 2 ani). Dacă se foloseşte actualizarea, valoarea contabilă a provizionului creşte în fiecare perioadă, ca urmare a trecerii timpului. Această creştere este recunoscută ca o cheltuială cu dobânda. Anul Factor de actualiz are 0,91573 0,95 69 1 Valoarea actualizată (mărimea provizionul ui) 457.865 478.450 500.000 Creştere anuală a provizion ului

N N+1 N+2

20.585 21.550

Care sunt înregistrările efectuate de societatea Alfa conform IAS 37? Rezolvare ALFA efectuează următoarele înregistrări:

La 31.12.N: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 457.865

La 31.12.N+1: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 20.585

La 31.12.N+2: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 21.550

B854. Societatea ALFA este pe cale de a-şi închide magazinul din oraşul Y. Managementul a făcut un anunţ public cu privire la restructurare şi a început să implementeze planul. Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 40 de salariaţi pentru care vor fi suportate costuri (reprezentând salarii compensatorii) de

80.000 de lei. Clădirea în care se desfăşoară activitatea de comercializare face obiectul unui contract de locaţie operaţională care are o durată rămsă de 10 ani şi o chirie anuală de 3.000 de lei. Penalitatea care ar fi suportată dacă se reziliază contractul este de 10.000 de lei. Datorită faptului că penalitatea este semnificativă, managementul consideră că ar fi mai avantajos să subînchirieze clădirea şi apreciază că ar putea obţine o chirie anuală de 2.500 de lei. Până la 31.12.N ALFA nu a subînchiriat clădirea dar se desfăşoară negocieri cu 2 posibili chiriaşi. La 31.12.N ALFA dispune de un stoc de marfă pe care doreşte să-l lichideze şi estimează că va înregistra o pierdere, ca urmare a vânzării acestora sub cost, de 10.000 de lei. Există contracte ferme încheiate cu 2 clienţi care prevăd penalităţi pentru întârziere sau reziliere de 5.000 de lei. Casele de marcaj, vitrinele şi rafturile vor fi transportate în oraşul X unde ALFA deţine un alt magazin, iar costurile de relocalizare sunt estimate la 5.000 de lei. Mijloacele de transport vor fi vândute estimându-se un câştig din cesiune de 10.000 de lei. ALFA intenţionează să deschidă o agenţie de turism în oraşul Y, de aceea încheie un contract cu o firmă de publicitate căreia îi plăteşte un comision de 10.000 de lei pentru organizarea unei campanii publicitare menită să dezvolte o nouă imagine firmei. O parte din agenţii comerciali folosiţi în magazin sunt trimişi la cursuri de recalificare, costurile suportate de ALFA fiind de 80.000 de lei. Determinaţi valoarea provizionului pentru restructurare recunoscut de societatea ALFA şi efectuaţi înregistrarea lui.

Rezolvare ALFA constituie un provizion pentru restructurare costurile directe legate de restructurare, adică cele care: pentru

-sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi -nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii întreprinderii. Sunt incluse în provizion: 55 costurile ocazionate de disponibilizarea personalului 80.000 de lei; 56 penalitatea pentru rezilierea contractului de locaţie 10.000 de lei (nu se ia în considerare venitul din subînchiriere deoarece nu este cert); 57 costurile ocazionate de rezilierea contractelor cu clienţii de 5.000 de lei; 58 costul ocazionat de lichidarea stocului de marfă 10.000 de lei; Nu se includ în mărimea provizionului (deoarece sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii societăţii ALFA): - onarariul plătit firmei de publicitate: - costurile ocazionate de recalificarea personalului; - costurile de relocalizare a stocurilor Câştigurile din cedarea mijloacelor de transport nu sunt luate în considerare în determinarea provizionului, chiar dacă vânzarea acestora este ocazionată de restructurare. La 31.12.N ALFA efectuează înregistrarea: 6812 = 1513 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli Provizioane pentru restructura re 105.000

B858. Societatea ALFA este implicată într-un litigiu. Juriştii apreciază că firma va suporta, la sfârşitul exerciţiului N+3, costuri estimate de

12.m. Care este tratamentul contabil al provizionului pentru litigii. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N şi N+1 conform IAS 37? Rezolvare La 31.N juriştii apreciază că ALFA va pierde cazul şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 500.193 La 31. Rata de actualizare este de 4. La 31. Datorită faptului că efectul valorii în timp a banilor este semnificativ. ALFA constituie provizionul la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei.50.N+1: 666 Cheltuieli cu dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 5.N: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 43. conform IAS 37 revizuit? .12. Societatea ALFA se află într-un litigiu cu un client.5% (rata dobânzii fără risc pe 2 ani).000 u.587 B1025.12..000 de lei peste 2 ani. Rata dobânzii fără risc este de 5%.

N: Recunoaşterea provizionului la valoarea actualizată a sumei estimate a fi ocazionată de decontarea datoriei: Valoarea actualizată = 500.12.865 = 20.N+1: Soldul contului de provizion la sfârşitul exerciţiului N+1 trebuie să fie valoarea actualizată a sumei estimate a fi ocazionată de decontarea datoriei : Valoarea actualizată = 500.000/(1+0. ALFA efectuează următoarele înregistrări: La 31. Această creştere este recunoscută ca o cheltuială cu dobânda.468 lei Efectul trecerii timpului = 478.468 – 457.045)1 = 478.603 lei sau . valoarea contabilă a provizionului creşte în fiecare perioadă.045)2 = 457.12.Rezolvare : Dacă se foloseşte actualizarea. ca urmare a trecerii timpului.865 lei 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 457.000/(1+0.865 La 31.

603 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 20.603 La 31. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N.532 = 500. În exerciţiul N+2 cazul este soluţionat.10. consilierii juridici consideră că este probabil ca ALFA să plătească despăgubiri în valoare de 100.532 lei Soldul contului de provizion = 478.Efectul trecerii timpului = 457. Previziunile privind evoluţia ratei dobânzii sunt: 5% în N+1 şi 7% în N+2. Efectul trecerii timpului = 478.5%= 20.000 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 21.000 de lei peste doi ani. în urma evoluţiei cazului.865 x 4.468x4. societatea ALFA este acţionată în justiţie de către un client (BETA).532 B1026.N.5%= 21.468 + 21.12.000 de lei. La sfârşitul exerciţiului N+1. La data de 10. La sfârşitul exerciţiului N. N+1 şi N+2 dacă întreprinderea aplică norma IAS 37 revizuită? Rezolvare : În exerciţiul N: .N+2: Provizionul trebuie actualita ca urmare a trecerii timpului.000 de lei despăgubire. despăgubirile ce vor fi plătite sunt estimate la 120. Rata dobânzii aferentă exerciţiului N+2 este reestimată la 10%. ALFA plătind suma de 122.

450 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 4.091 – 89.000/(1+0.07) = 100.634 . Valoarea actualizată = 100.000 de lei.091 lei.000/1.000/(1+0. Valoarea provizionului pentru litigii în bilanţul exerciţiului N+1 va fi de 120.007 – 4450 = 15.1235 = 89.634 lei 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 15.450 b)ajustarea datorată reestimării cheltuielii : 109.007 x 5% = 4.007 În exerciţiul N+1: Are loc o schimbare de estimare atât a costurilor de despăgubire cât şi a ratei dobânzii.Se constituie un provizion pentru litigii pentru valoarea actualizată a despăgubirii estimate la 100.1) = 109.05)(1+0.007 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 89.084 lei. Provizionul va trebui ajustat (majorat) cu suma de 20. Ajustarea se va imputa astfel : a)efectul trecerii timpului : 89.

În exerciţiul N+2: 59 ajustarea privizioanului ca urmare a trecerii timpului: pentru 109. 6581 Despăgubiri.909 b)Soluţionarea cazului determină recunoaşterea cheltuielilor cu despăgubirile în sumă de 122. Un magazin de desfacere cu amănuntul are o politică de restituire a contravalorii bunurilor returnate de la clienţii nemulţumiţi chiar şi în absenţa unei obligaţii legale. Statisticile arată că anual sunt returnate bunuri a căror . 1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120.909 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 10.000 B1027. Politica sa este bine cunoscută pe piaţă.000 de lei.000 Concomitent va fi reluat provizionul pentru litigii. amenzi şi penalităţi = 5121 Conturi la bănci 122.091 x 10% = 10.

-Este necesar un provizion ce va fi constituit la cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate : 1.000 x 0.500 lei. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3.5% din cifra de afaceri. deoarece conducerea magazinului a indus cumpărătorilor aşteptarea că banii le vor fi restituiţi la înapoierea bunurilor cumpărate. -Este probabilă ieşirea de resurse ce încorporează avantaje economice viitoare: contravaloarea bunurilor returnate.5% = 5. La 1 ianuarie N provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N1 era de 4.000 de lei. Societatea ALFA S. Să se argumenteze dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de IAS 37 revizuit pentru recunoaşterea în contabilitate a unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. În cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/ produs.valoare reprezintă 0.A.500 lei /produs. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra nici un fel de problemă. cifra de afaceri a fost de 1. vinde produse însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni. Rezolvare : Dacă vom testa condiţiile de recunoaştere vom constata că: -Există o obligaţie prezentă ca urmare a unui eveniment trecut: vânzarea bunurilor generează o obligaţie implicită. În exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse. Precizaţi .600 lei. În exerciţiul N. 927.000 de lei.

500 lei / produs COST 0 5.500 lei .500 lei 1512 = 7812 2. Înregistrări contabile în cursul anului N: S.500 lei.400 lei 4.au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.500 (1) Sc 2.500 lei (2).600 lei – 2.100 1512 Si la 1.500 lei 6812 = 1511 7.500 lei 7.200 lei 9.înregistrările contabile aferente Anului N.600 lei l Provizion existent Provizion necesar 2. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri: 2.N-1 4. Rezolvare: D 2.100 lei = 7.600 lei Deci provizionul va fi majorat cu 9. Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N: SPECIFICARE 60 % din TV vândute nu vor avea defecte 36 % din TV vândute vor avea defecte minore 4 % din TV vândute vor avea defecte majore TOTAL CALCUL 60 % × 0 lei 36 % × 30 produse x 500 lei / produs 4 % × 30 produse x 3.600 C (1).01.100 lei 9.

În procesul de restructurare a activităţii.Înregistrări în anul N+4: 1)înregistrarea cheltuielilor cu demontarea utilajului la expirarea perioadei de utilizare: 1. Pe data de 20 decembrie anul N. Consiliul de Administraţie a aprobat un plan detaliat legat de acest eveniment. mutarea şi restaurarea activului. costurile efective cu demontarea şi mutarea activului se ridică la 7. prin includerea lor în costul iniţial al utilajului conform IAS 37: 5 000 lei 2131 = 1513 5 000 lei B.2) cheltuieli salariale: 5 000 lei 641 = 421 5 000 lei 2) anularea provizionului constituit cu această destinaţie şi rămas fără obiect: 7 000 lei 1513 = 2131 7 000 lei 929.000 lei. la terminarea extracţiei.928.000 lei materiale şi 5.000 lei. Întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei (peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu demontarea.1) cheltuieli materiale: 2 000 lei 602 = 302 2 000 lei şi mutarea 1.000 lei din care 2. Consiliul de Administraţie al întreprinderii A decide să închidă o fabrică care produce produse chimice. recunoscute printr-un provizion în valoare de 5. O întreprindere de exploatare minieră achiziţionează în anul N un utilaj de extracţie în valoare de 15.000 lei salariale. Peste 5 ani. Înregistrări contabile în anul N: 1) înregistrarea achiziţiei utilajului: 15 000 lei 2131 = 404 15 000 lei 2) constituirea provizionului pentru dezafectare imobilizări corporale. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+4 conform IAS 37. Rezolvare: A. au fost trimise .

preţul de vânzare negociat fiind de 32. Totodată. În anul N+1 are loc vânzarea clădirilor şi se efectuează plăţi compensatorii celor afectaţi de restructurare.000 lei iar plata compensaţiilor către angajaţii ce vor fi concediaţi la 4. Valoarea contabilă netă a clădirilor secţiei este de 25. conducerea societăţii a luat decizia vânzării clădirilor aparţinând fabricii existând deja un cumpărător.000 lei. iar personalul unităţii respective a fost informat asupra restructurării. în sumă de 2. Rezolvare: A.000 lei. Operaţii efectuate în anul N: 1) înregistrarea constituirii provizionului pentru restructurare: 9 000 lei 6812 = 1514 9 000 lei B. Costurile estimate cu închiderea şi dezafectarea fabricii se ridică la 5.scrisori clienţilor pentru a identifica alte surse de aprovizionare.000 lei. Operaţii efectuate în anul N+1: 1)vânzarea fabricii: 32 000 lei 461 = 7583 32 000 lei 2) scoaterea din evidenţă a construcţiilor vândute: 25 000 lei 6583 = 212 25 000 lei 3) efectuarea plăţilor compensatorii: 2 000 lei 2 000 lei 6588 462 = = 462 5311 2 000 lei 2 000 lei 4) anularea provizionului constituit cu această destinaţie: 9 000 lei 1514 = 7812 9 000 lei IAS 10 . Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+1 conform IAS 37.000 lei.

Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 10. Prin urmare.000 de lei şi a înregistrat. un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 1. La 31. Care este tratamentul acestui eveniment conform IAS 10? Rezolvare Vânzarea stocurilor. Care este tratamentul acestui eveniment conform IAS 10? Rezolvare Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimea provizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat.000 de lei. cu 8.000 de lei.000 de lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. Acest eveniment .N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 9.N. potrivit IAS 2. Pe 15 ianuarie N+1. ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. în urma discuţiei cu avocatul societăţii. ALFA înregistrează un provizion suplimentar de 1. ulterior datei bilanţului. La 31.12. managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 5.000 de lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante = 394 Provizioane pentru depreciere a mărfurilor 1. societatea a vândut stocul de mărfuri la 8.000 de lei.000 de lei.500 de lei. Pe 15 octombrie N. o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii. Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice.B. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 7.12.000 B856.855.

Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren .000 B1012.determină ajustarea înregistrarea: provizionului cu 2.500 B1011. Pe 15 ianuarie N+1. ajunge la concluzia că. care arată că situaţiile financiare au fost incorecte determină ajustarea acestora. Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N.500 de lei. Care este tratamentul contabil corect conform IAS 10? Rezolvare: Descoperirea unor erori după data bilanţului. ALFA efectuează 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 2. din cauza unor erori de calcul. în consecinţă. nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 25. ajustarea situaţiilor financiare. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime la inventar omise din cauza unei erori: +Ch. în urma analizării listelor de inventar. 601 Cheltuieli cu materiile prime = -A 301 Materii prime 25.000 lei. auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomandă. Contabilul.

pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile aferente lunii curente. o estimare a efectului financiar. pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul.al unui client. Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. La 10 februarie N. Cheltuielile cu salariile angajate în cursul lunii februarie au fost de 500. ştiind că aceasta aplică normele internaţionale ? Rezolvare : Conform IAS 10.000 de lei. o întreprindere obţine o subvenţie de 300. Cum va fi reflectat acest incident în situaţiile financiare ale societăţii ALFA.000 lei.” Subvenţii B1022. Sub presiune. Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declara societatea Alfa vinovată sau nu de acest incident. . sau o declaraţie ca o astfel de estimare nu a fost posibilă. în cazul în care un eveniment apare dupa data bilanţului şi nu se referă la condiţiile existente la acea dată. efectul acestui eveniment trebuie prezentat în note atunci cand este semnificativ sau cand se consideră ca este relevant pentru utilizatorii care iau decizii pe baza raportărilor anuale. Costurile de refacere sunt semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA.000 de lei. Costurile de curăţare sunt estimate la 200. proprietatea clientului. Costurile pentru curăţarea terenului sunt estimate la 200. Urmatoarele informaţii ar trebui prezentate: • • natura evenimentului. ALFA va efectua în note următoarea informare narativă : “ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care a fost implicat un mijloc de transport al societăţii Alfa. Există o datorie contingentă (eventuală) care trebuie sa fie publicată în notele explicative.

000 u. La sfârşitul exerciţiului N+2. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N.000 u. conform IAS 20 „Subvenţii” ? Rezolvare : În luna februarie vor fi efectuate următoarele înregistrări contabile: -înregistrarea cheltuielilor cu salariile: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personalsalarii datorate 500.m.Care sunt înregistrările pe care trebuie să le facă întreprinderea dacă se decide recunoaşterea subvenţiei ca venit. conform IAS 20. ALFA este obligată să ramburseze 80% din subvenţia primită.000 B1078. N+1 şi N+2.000 -înregistrarea încasării subvenţiei: 5121 Conturi la bănci în lei = 7414 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalul ui 300. întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 20.m. Durata de utilizare estimată pentru acest activ este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară. La începutul exerciţiului N. pentru achiziţia unui echipament tehnologic al cărui cost este de 50. dacă întreprinderea a recunoscut subvenţia ca venit în avans? Rezolvare : Înregistrările exerciţiului N: -încasarea subvenţiei: .

500 -plata furnizorului de imobilizări: 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 59.000/5 ) -virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: 131 = 7584 4.000 (50.5121 Conturi la bănci în lei = 131 Venituri în avans/subv enţii pentru investiţii 20.500 50. 10.500 -amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc.000 9.000 -achiziţia echipamentului: % 213 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 59.000 .

000 -virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: 131 Venituri în avans/subven ţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4.Venituri în avans/subven ţii pentru investiţii Venituri din (20.000 -virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: .000/5 subvenţii ) pentru investiţii Înregistrările aferente exerciţiului N+1: -amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc. 10. 10.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: -amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc.

000 = 20.000 x 80% = (i)imputarea cu prioritate a subvenţiei rambursate asupra venitului în avans: 131 Venituri în avans/subven ţii pentru investiţii = 5121 Conturi la bănci în lei 8.000 (ii)trecerea pe cheltuieli a restului de subvenţie rambursată: 6588 Alte cheltuieli din = 5121 Conturi la bănci în lei 8.000 x 3 = 20.000 Subvenţia ce trebuie rambursată: 16.000 Cheltuiala generată de rambursarea subvenţiei 8.000 primită în exerciţiul N: Subvenţia virată la venituri până la data rambursării 12.000 Subvenţia rămasă de virat: 8.000 -Rambursarea subvenţiei pentru investiţii: Subvenţia 20.000 .000 16.000 = 4.000 – 8.131 Venituri în avans/subven ţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4.000 – 12.

exploatare B1079. pentru achiziţia unui echipament tehnologic al cărui cost este de 50. La sfârşitul exerciţiului N+2. ALFA este obligată să ramburseze 80% din subvenţia primită.m. Durata de utilizare estimată pentru acest activ este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară.500 .m.500 50. N+1 şi N+2. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N.000 9.000 -plata furnizorului de imobilizări: 404 = 5121 59. La începutul exerciţiului N. dacă întreprinderea a dedus subvenţia din costul activului? Rezolvare : Înregistrările aferente exerciţiului N: -achiziţia echipamentului: % 213 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 59. întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 20.500 -încasarea subvenţiei pentru investiţii: 5121 Conturi la bănci în lei = 213 Echipamen te tehnologic e 20.000 u. conform IAS 20.000 u.

6.000 .000/5 ) Înregistrările aferente exerciţiului N+1: -înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc. 6.000 (30.000 x 80% = 16.Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei -înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc. 6.000 -rambursarea subvenţiei pentru investiţii: Valoarea activului va fi majorată cu 20.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: -înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc.

000 B1080. La începutul exerciţiului N.000 u. la o rată a dobânzii de 20% pe an. pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânda. dacă întreprinderea a recunoscut subvenţia drept venit? Rezolvare: Înregistrările aferente lunii ianuarie: -primirea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 1.m.u.m. întreprinderea ALFA S.m. La sfârşitul lunii aprilie ALFA rambursează subvenţia deoarece nu a respectat condiţiile prevăzute pentru acordarea acesteia. conform IAS 20. Cu această ocazie primeşte o subvenţie de 120 u.A primeşte un credit pe termen lung de 1.000 -încasarea subvenţiei: 5121 Conturi la bănci în lei = 7418 Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată 120 . Care sunt înregistrările contabile. 2131 Echipamente tehnologice = 5121 Conturi la bănci în lei 16.

Venitul în avans = 120 – 10 = 110 u.-înregistrarea dobânzii aferente lunii ianuarie: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 16.m.m.000 aferente 20% creditelor 1/12) bancare pe termen lung -trecerea la venituri în avans a subvenţiei aferente dobânzilor perioadelor următoare: Subvenţia aferentă lunii ianuarie = 120/12 = 10 u.67 x x Dobânzi (1. 7418 Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată = 472 Venituri avans în 110 Înregistrările aferente lunilor februarie şi martie: -înregistrarea dobânzii aferente: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 16.67 -trecerea la venituri a subvenţiei aferente dobânzii lunii .

curente: 472 Venituri avans în = 7418 Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată 10 Înregistrările aferente lunii aprilie: -înregistrarea dobânzii aferente: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung a subvenţiei aferente dobânzii lunii 16.67 -trecerea la venituri curente: 472 Venituri avans în = 7418 Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată 10 .

Care sunt înregistrările contabile. 472 Venituri avans în = 5121 Conturi la bănci în lei 80 (ii)imputarea la cheltuieli a restului din subvenţia rambursată: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 5121 Conturi la bănci în lei 40 B1081. Cu această ocazie primeşte o subvenţie de 120 u.m.m.: (i)imputarea cu prioritate asupra venitului în avans aferent subvenţiei: Venitul în avans este de 110 –30 = 80 u. dacă întreprinderea a dedus subvenţia din cheltuiala cu dobânda? Rezolvare : Înregistrările aferente lunii ianuarie: -primirea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 1.-rambursarea subvenţiei de 120 u.m. La începutul exerciţiului N. La sfârşitul lunii aprilie ALFA rambursează subvenţia deoarece nu a respectat condiţiile prevăzute pentru acordarea acesteia. pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânda.000 . conform IAS 20. la o rată a dobânzii de 20% pe an.000 u. întreprinderea ALFA S.A primeşte un credit pe termen lung de 1.m.

-încasarea subvenţiei: 5121 Conturi la bănci în lei = % 666 Cheltuieli privind dobânzile 472 Venituri avans în 110 120 10

-înregistrarea dobânzii aferente perioadei curente:

666 Cheltuieli privind dobânzile

=

1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

16,67

Înregistrările aferente lunilor februarie şi martie: -înregistrarea dobânzii aferente perioadei curente: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 16,67

-deducerea din cheltuieli a cotei părţi din subvenţie:

472 Venituri avans în

=

666 Cheltuieli privind dobânzile

10

Înregistrările aferente lunii aprilie: -înregistrarea dobânzii aferente perioadei curente: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 16,67

-deducerea din cheltuieli a cotei părţi din subvenţie:

472 Venituri avans în

=

666 Cheltuieli privind dobânzile

10

-rambursarea subvenţiei: (i)imputarea cu prioritate a subvenţiei rambursate asupra veniturilor în avans: 472 Venituri avans în = 5121 Conturi la bănci în lei 80

(ii)imputarea la cheltuieli a restului din subvenţia rambursată: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 5121 Conturi la bănci în lei 40

Impozitul pe profit B981. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X: Informaţii Valoare Bază de contabil impozita ă re Valoarea clădirilor la 1.01.N 200.000 160.000 - Amortizarea în anul N (20.000) (30.000) = Valoarea clădirilor la 180.000 130.000 31.12.N La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri, valoarea reevaluată fiind 240.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscută. Cota de impozit pe profit: 16%. La începutul exerciţiului N, exista o datorie de impozit amânat de 16% x (200.000 – 160.000), adică 6.400 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.N, în conformitate cu IAS 12. Rezolvare La 31.12.N: Valoarea contabilă a imobilizărilor Baza de impozitare a imobilizărilor Diferenţă temporară impozabilă 240.000 u.m. 130.000 u.m. 110.000 u.m.

Datoria de impozit amânat ce trebuie să existe la

31.12.N: 16% x 110.000 = 17.600 u.m. Datoria de impozit amânat existentă la deschiderea exerciţiului N: 6.400 u.m. Datoria de impozit amânat ce trebuie înregistrată în exerciţiul N = 17.600 – 6.400 = 11.200 u.m. Acesta se va înregistra astfel: - pe seama capitalurilor proprii: (240.000 – 180.000) x 16% = 9.600 u.m. - pe seama cheltuielilor: (30.000 – 20.000) x 16% = 1.600 u.m.

% Rezerve reevaluare din

= Impozit amânat

11.200 9.600 1.600

Cheltuieli cu impozitul amânat B982. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X, la 31.12.N: Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plătit (4) Dobânzi de plătit (3) Valori contabile 1.500.000 300.000 30.000 33.000 15.000

(1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este 1.410.000 u.m. (2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 324.000 u.m. şi există un provizion de depreciere a creanţelor de 24.000 u.m. Provizionul nu este deductibile fiscal. (3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri de trezorerie. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciţiului N, există un pasiv de impozit amânat de 6.000

700 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.500.m.000 30.000 30. în conformitate cu IAS 12.000 – 6.12.00 0 300.000 u.000 15.000 39.000 33.000 1.m. Înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele: .000 x 30% = 11. Datoria de impozit amânat existentă la deschiderea exerciţiului N: 6.N.000 u.N = 39. ştiind că societatea nu procedează la compensarea creanţelor cu datoriile de impozit amânat.00 0 324.000 u.m. Rezolvare Calculul diferenţelor temporare: ţ ă ă Diferenţă temporară impozabilă Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Amenzi de plătit Dobânzi de plătit Total diferenţe 1.000 = 30.410.m.000 33.000 x 30% = 36.000 Datoria de impozit amânat la 31.000 120.m. Creanţa de impozit amânat la 31.000 deductibilă 24. Datoria de impozit amânat ce trebuie înregistrată în exerciţiul N = 36.000 15.N = 120.u.000 90.12.

000 25.000 120.000 250. 62 Dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care vor fi încasate/plătite. 61 Creanţele clienţi au o valoare brută de 280.000 20.000 lei şi există un provizion pentru depreciere constituit de 30.000 250.000 45.7 amânat 00 B.N (lei): Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Dividende de încasat (4) Dobânzi de plată (3) Provizion pentru garanţii acordate clienţilor (5) Provizion pentru dezafectarea unei clădiri (6) Cheltuieli de dezvoltare (7) Împrumut în valută (8) Echipamente finanţate prin contracte de leasing financiar (9) Datorii din contracte de leasing financiar (9) Amenzi de plătit (10) Valoare contabilă 900. 64 Provizionul pentru garanţii acordate clienţilor nu este deductibil .000 60 Baza fiscală pentru imobilizările corporale este de 800.000 270. la 31. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea ALFA.00 0 Impozit amânat = Venituri din impozitul 11. 811.000 60. 63 Dividendele de încasat nu sunt impozabile.000 145.Cheltuieli impozitul amânat cu = Impozit amânat 30.12.000 50.000 10.000 lei.000 lei (nedeductibil fiscal).

lei). Rezolvare ş ă ăă Diferenţă temporară impozabi lă Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Dividende de încasat Dobânzi de plată Provizion pentru garanţii acordate clienţilor Provizion pentru dezafectarea 900. Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile conform IAS 12.000 60.000 0 0 100. 67 Împrumut în valută în valoare de 3. contractul este considerat leasing operaţional. 68 În conformitate cu IAS 17.000 45.4 lei.000 0 60.00 0 250. la 31.000 60.000 45. Din punct de vedere fiscal.000 50.000 .000 0 - 20.000 60.000 800.00 0 50.12.000 euro (curs la data contractării 1 euro =4.000 20. 65 Provizionul pentru dezafectarea clădirii a fost capitalizat conform IAS 16 la momentul recunoaşterii iniţiale a acesteia şi nu este deductibil fiscal.000 lei.000 deductibil ă 30. s-au înregistrat cheltuieli cu dobânzile de 45.000 lei nu a fost plătită până la sfârşitul exerciţiului N.000 280. Redevenţa anuală de 75. (10) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Câştigul din diferenţe de curs este impozabil la momentul realizării . 66 Cheltuielile de dezvoltare sunt deductibile fiscal la momentul plăţii şi amortizate pe 5 ani contabil.250 lei şi cheltuieli cu amortizarea de 50.fiscal.N 1euro = 4.

000 0 270.00 0 0 13.200 0 25.000 10.814.000 20.000 12.000 Situaţia la 31.000 250.000 - 10.200 250.000 B. Active şi datorii Cheltuieli de dezvoltare (1) Imobilizări corporale (2) Clienţi (3) Cheltuieli înregistrate în avans (4) Alte active (5) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6) 4.unei clădiri Cheltuieli de dezvoltare Împrumut în valută Echipamente finanţate prin contracte de leasing financiar Datorii din contracte de leasing financiar Amenzi de plătit Total 25.200 405.N+1 18.000 - 426. Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA la sfârşitul exerciţiului N+1: u.m.00 0 0 - 270.12.000 640.000 20.000 5.000 1.000 .

clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate în exerciţiul N+1. 74 În cursul exerciţiului N+1. creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25. 73 Pentru posturile „alte active” şi „alte datorii” nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate. s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30. Clădirile au fost achiziţionate la începutul exerciţiului N. la începutul exerciţiului N-1. cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N).000 de lei şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal.000 69 La începutul exerciţiului N.N+1. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară. Din punct de vedere fiscal cheltuielile se amortizează în 5 ani. Provizionul este reluat în exerciţiul N+2. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani.N+1. Managementul estimează la sfârşitul exerciţiului că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4. ALFA se află în litigiu cu un client. care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile la 31. pe o durată de 5 ani.000 de lei pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal.000de lei. Rezolvare Elemente Valoare contabilă Baza fiscală Diferenţă temporară impozabilă Diferenţă temporară deductibil . 72 Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1.000de lei. 71 La 31.000 de lei.12. cu 100. 76 La începutul exerciţiului N+1 ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20. Durata de amortizare contabilă este de 5 ani iar cea fiscală de 4 ani.000 de lei.000de lei şi sunt amortizate contabil în 7 ani. 70 Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. Utilajele au fost achiziţionate. la un cost de 700. Din punct de vedere fiscal. deductibilă la momentul în care are loc fluxul monetar. 75 Amenzile nu sunt deductibile fiscal.000 400.Amenzi de plătit (7) Alte datorii (5) 2. La sfârşitul exerciţiului N+1.12.

000 16.000 500.000 560.000 5.000 5.000 .12.000 B.000 0 18.000 2.815.000 5.000 25.000 15.000 25.000 600.000 0 40. Active şi datorii Cheltuieli de dezvoltare (1) Imobilizări corporale (2) Clienţi (3) Cheltuieli înregistrate în avans (4) Alte active (5) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6) Amenzi de plătit (7) 4.000 Situaţia la 31.000 15.12.12.N+1 Cheltuieli de cercetare Cheltuieli de dezvoltare Clienţi Clădiri Utilaje Cheltuieli în avans Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Amenzi de plătit TOTAL 0 16. Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA la 31.000 40.000 - 4.000 3.m.000 - 20.ă 31.000 - - 78.000 0 4.N+2: u.000 25.000 2.N+2 12.000 18.000 25.

12. Clădirile au fost achiziţionate la începutul exerciţiului N. 82 În cursul exerciţiului N+1. Provizionul este reluat în exerciţiul N+2.000 de lei. 83 Amenzile şi donaţiile nu sunt deductibile fiscal. Din punct de vedere fiscal cheltuielile se amortizează în 5 ani.N+1. clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600. Managementul estimează la sfârşitul exerciţiului că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4.000 este reluat la venituri în execiţiul N+2. 84 La începutul exerciţiului N+1 ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20. ALFA se află în litigiu cu un client. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate în exerciziul N+1.000 de lei.000 de lei şi sunt amortizate contabil în 7 ani. Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile la 31. la un cost de 700. Utilajele au fost achiziţionate. lei şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. 78 Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje.N+2.Donaţii (7) Alte datorii (5) 1.000 de lei pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal din care 1.12. cu 100.000 2. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani. s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30. deductibilă la momentul în care are loc fluxul monetar. care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. pe o durată de 5 ani. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară.000 77 La începutul exerciţiului N.000 300. O parte din amenzi au fost plătite în N+2. 81 Pentru posturile „alte active” şi „alte datorii” nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate. La sfârşitul exrciţiului N+1.000 de lei. creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25. cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N). Din punct de vedere fiscal. la începutul exerciţiului N-1. iar cele cu donaţiile în exerciţiul N+2. 79 La 31. Rezolvare . Durata de amortizare contabilă este de 5 ani iar cea fiscală de 4 ani.000 de lei.000 de 80 Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1.

12.000 25.000lei impozabilă la încasare.000 10.000 20.000. provizion pentru depreciere deductibil fiscal de 500lei. 0 - 3. Calculaţi baza fiscală pentru următoarele active conform IAS 12: 85 Dobândă de primit (creanţă) de 2.000 0 12.000 36. amortizate pe 5 ani contabil.500 lei neimpozabile. valoare netă contabilă 70. 92 Cheltuieli de dezvoltare de 25.Elemente Valoare contabilă Baza fiscală Diferenţă temporară impozabilă Diferenţă temporară deductibil ă 31. 90 Creanţe clienţi în valoare brută de 5. 86 Dividende de primit de 2.000 15.000lei.000 2.000 480.000 12.000 lei deductibile la vânzare.000lei.000lei.000 1.000 lei deductibile fiscal la momentul plăţii. 89 Creanţe clienţi în valoare brută de 5.000 12. 91 Împrumut acordat unei filiale de 10.000 lei cu un provizion de 500 nedeductibil fiscal.000 - 3. 93 Echipament achiziţionat cu 100.000 4.000 4.000 490.N+2 Cheltuieli de cercetare Cheltuieli de dezvoltare Clienţi Clădiri Utilaje Cheltuieli în avans Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Amenzi de plătit Donaţii TOTAL 0 12.000 - - 2.000 lei (nu există provizion pentru depreciere). 88 Creanţe clienţi în valoare de 5.000 - 15. . amortizare fiscală cumulată 40. 824.000lei.000 lei.000 B. 87 Stocuri în bilanţ în valoare de 10.000 0 0 20.000 1.

curs la 31.000 lei.000 25.000lei. Câştigul impozabil la cesiune egal cu încasări din cesiune –cost. 96 Provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 6.94 Teren achiziţionat la un cost de 80.000 0 10.500 10.500 5. 97 Împrumut în valută în valoare de 2.500 10. 60.000 0 0 500 0 0 9. 10. 7.000 lei. 8.000 70.N 1 euro = 3.825. .000 0 2.000 4.000 60.000 70. Baza fiscală = Valoare contabilă Sume viitoare impozabile + Sume viitoare deductibile 0 = 2.000 euro (curs la data contractării 1 euro = 4.000 80. 4. 6. nedeductibil fiscal.500 4. Rezolvare Ele me nt e 1. 2.000 10.000 80.000 80. Calculaţi baza fiscală pentru următoarele datorii conform IAS 12: 95 Credit bancar de 3.500 10.000 4.000 B. 5.000 0 0 0 0 25.0lei.000 2.9 lei). 3.000 5.12.000 80.000 5.000 (la încasare ) 0 10.000 0 2.

000 0 3. 99 Venit înregistrat în avans din vânzarea bunurilor pe credit în valoare de 5. nedeductibile fiscal. 2.000 6. recunoscut fiscal la momentul încasării creanţei.000 + Sume viitoare impozabil e 0 0 1.000 lei. 3. 8. 5.000 lei.000 5.000 Sume viitoare deductib ile 0 6.000 0 0 Elemente Baza fiscală = Valoare contabilă - Sume neimpozabil .000lei. Rezolvare Element e Baza fiscală = Valoare contabi lă 3. 98 Amenzi şi penalităţi de plătit de 5. recunoscută fiscal la momentul încasării.800 0 200 4.000 7. 100Chirie încasată în contul exerciţiilor viitoare de 5.Câştigul din diferenţe de curs este impozabil la momentul realizării.

durata de viaţă utilă.000 Cheltuiala cu amortizarea pentru exerciţiul N calculată pe baza politicii contabile anterioare 15. La sfârşitul anului N-1 se cunosc următoarele informaţii: Costul imobilizărilor corporale 250.000 IAS 8 B.821. valoarea reziduală şi valoarea amortizabilă pe componente. În exerciţiul N.e în perioadele viitoare 5.000) Valoarea netă contabilă 175. Alfa nu colecta informaţiile pentru aplicarea abordării pe componente. abordării pe Ce efecte va avea schimbarea de politică asupra situaţiilor financiare. Începând cu exerciţiul N. Alfa colectează informaţiile referitoare la valoarea justă.000 La începutul exerciţiului N sunt colectate următoarele informaţii: 101Valoarea justă a imobilizărilor corporale 200.000 0 6.000 5. Anterior exerciţiului N.000. societatea Alfa schimbă politica referitoare la imobilizării corporale. 5. Alfa va aplica abordarea pe componente pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi tratamentul alternativ din IAS 16 (reevaluarea).000 Amortizarea cumulată (75. conform IAS 8? Ce informare va face societatea Alfa în notele explicative? . 102Cheltuiala cu amortizarea calculată pe baza componente 20.000 5. 0 5. 103Cota de impozitare este de 16%.000.

Alfa nu înregistrează alte venituri sau alte cheltuieli.600lei. cheltuiala cu impozitul pe profit 22.000lei. cheltuieli cu mărfurile de 30. profit 117. 822.000 lei şi nu are alte componente ale capitalurilor proprii în afara rezultatului reportat. În exerciţiul N+1 Alfa a înregistrat venituri din vânzarea mărfurilor de 200.000 de lei.Rezolvare Efectul schimbării politicii asupra exerciţiului curent este următorul: lei Creşterea cheltuielilor cu amortizarea Scăderea cheltuielii cu impozitul pe profit Scăderea profitului Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale Creşterea datoriei cu impozitul amânat Creşterea rezervei din reevaluare (5.000 lei (ca urmare a unei erori de calcul).000 lei.000 de lei. Cota de impozit pe profit a fost de 16%. Managementul consideră că schimbarea va conduce la furnizarea de informaţie mai relevantă şi mai fiabilă deoarece reflectă cu o mai mare acurateţe valoarea componentelor.200) 25.000 4.000 de lei iar soldul final a fost de 34.000 lei.000 de lei. cheltuieli cu amortizarea 10.000 21. Prezentaţi contul de profit şi pierdere pentru exerciţiul N şi N-1 .000 lei şi o cheltuială cu impozitul pe profit de 25. are un capital social de 20.000) 800 (4.000 Extras din notele la situaţiile financiare Începând cu anul N. În exerciţiul N+1 societatea Alfa a descoperit că în exerciţiul N a înregistrat amortizarea unui utilaj de 10. În exerciţiul N soldul iniţial al rezultatului reportat a fost de 20.600 lei. cheltuieli cu mărfurile de 15.000 lei în loc de 15.400lei. cheltuieli cu amortizarea de 25. În exerciţiul N Alfa a raportat venituri din vânzarea mărfurilor de 180. B. Noua politică se aplică prospectiv începând cu exerciţiul N deoarece aplicarea retrospectivă nu este practicabilă. societatea Alfa schimbă politica referitoare la imobilizările corporale în sensul adoptării abordării pe componente şi a tratamentului alternativ din IAS 16.

000 117.600) (retratat) N 180.400) 134.decembrie N-1 Profitul retratat al exerciţiului N Sold la 31 decembrie N Profitul exerciţiului N+1 Sold la 31 decembrie N+1 .000 (30.000) 140.000 272.600 157. Alfa Contul de profit şi pierdere (lei) N+1 Venit din vânzarea mărfurilor Costul bunurilor vândute Cheltuieli cu amortizarea Profit înainte de impozitare Cheltuiala cu impozitul pe profit Profit 200.000 Total 40.400 20.000 (15.000 137.000 292.600 Alfa Situaţia variaţiei capitalurilor proprii (lei) Capita l social 20.000 Sold la 31. situaţia variaţiei capitalurilor proprii şi efectul corecţiei erorii asupra exerciţiului N.000) (25.000 Rezulat at reportat 20.600 20.Rezolvare retratat.000 117.400 117.000 (22.000) (15.600 134.600 134.000) 160.000 (25.

Rezolvare: Procentaj De control În B: În C: 80 % 60 % De interes 80 % 80 % x 60 % = 48 % . Legăturile între societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D.200) Consolidare B890.000) 800 (4.Efectul asupra exerciţiului N: Creşterea cheltuielilor cu amortizarea Scăderea cheltuielii cu impozitul pe profit Scăderea profitului Scăderea valorii nete a utilajului (creşterea amortizării cumulate) Scăderea impozitului pe profit Scăderea rezultatului reportat lei (5.200) (5.000) 800 (4.

În D: Indirect prin C Indirect prin B Total în D 75 % 20 % 95 % 48 % x 75 % = 36 % 80 % x 20 % = 16 % 36 % + 16 % = 52 % B891. Legăturile între societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D.08 % 70 % x 15 % = 10.5 % 70 % 20 % 70 % 70 % x 20 % = 14 % 90 % x 14 % = 12.6 % x 80 % = 10. Rezolvare: Procentaj De control În C: În D: În E: În B: Direct Indirect prin E Indirect prin C 15 % 15 % 15 % 12.6 % De interes .

N. iar subvenţia virată la venituri.m. Să se prezinte retratările prealabile consolidării.06.virarea subvenţiei la venituri pentru 16. Subvenţia pentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului. .m.amortizarea utilajului pentru 20. societatea F a contabilizat valori calculate conform regulilor fiscale: . pe 4 ani.m. societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară.08 % + 10. societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.58 % B1003. durata de amortizare de 5 ani.m. Cota de impozit pe profit 16%.5 % = 35.000 u.000 u. se elimină incidenţa înregistrărilor fiscale şi se recunosc valorile justificate economic: Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea imobilizărilor 5.000 u. În contabilitatea sa individuală.000 . Utilajul a fost subvenţionat în proporţie de 80%. amortizarea ar trebui să fie de 25.Total în B 30 % 15 % + 10.m.N. Conform politicii grupului. de 20. în exerciţiul N.000 u.12. Rezolvare În situaţiile financiare individuale prezentate la 31..000 u. La data de 30. Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje. În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate.000 Subvenţii pentru investiţii = Venituri din subvenţii 4.

.: Creanţe de impozit amânat = Venituri din impozitul amânat 160 B1004. Aceasta. Deoarece societăţile din industria siderurgică sunt obligate prin lege ca. Rezolvare În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină provizionul.m. să procedeze la înlocuirea căptuşelii furnalelor.000x16% = 160 u. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20. scoaterea din uz a unor furnale) poate evita cheltuielile viitoare.200 u.000 Eliminarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli generează o diferenţă temporară impozabilă şi o datorie de impozit amânat de 20. În consecinţă. deoarece societatea nu are o obligaţie actuală de revizie independentă de acţiunile sale viitoare.000 u. pentru utilaje. Să se prezinte retratările prealabile consolidării.m. Societatea F îşi desfăşoară activitatea în industria siderurgică. la fiecare 5 ani. pentru subvenţiile pentru investiţii. şi o diferenţă temporară impozabilă de 4.. prin modul său de acţiune (de exemplu.pentru investiţii Eliminarea incidenţei înregistrărilor fiscale generează o diferenţă temporară deductibilă de 5.m.m.000x16% = 3.000 u.m. se recunoaşte un activ net de impozit amânat de 1.: .000 u. F a recunoscut în situaţiile financiare individuale ale exerciţiului N un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 20.

iar a datoriilor identificabile 1.500 6.000 lei 1.000 1.000 lei .000 1.000 3.200 B930.Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorii de impozit amânat 3.000 x 4.000 lei 1.000 x 75 % + 25 % x 1.000 500 4.000 3. 75 % din acţiunile lui B.000 lei construcţii. Calculaţi fondul comercial.000 9. sunt: Specificare Construcţii Mărfuri Clienţi Active identificabile Investiţie la B A 3. la data achiziţiei.500 lei. pentru suma de 3.400 x 25 % Clienţi 600 x 75 % + 600 x 25 % Active: 5.500 1.000 1. Bilanţurile sintetizate ale celor două societăţi în lei.000 4.000 x 75 % + 5. 1.000 B 2.000 x 75 % + 3.500 3.000 lei.500 10.400 lei 600 lei 5. Rezolvare: l + + = - Construcţii: 3.000 1. la 01.000 1.000 x 25 % Mărfuri: 1.N.000 lei împărţită astfel: 3.000 x 25 % Datorii furnizori: 1.400 x 75 % + 1.400 lei mărfuri şi 600 lei clienţi.000 10.000 l + + = l l Capital propriu l Datorii Furnizori Valoarea justă a activelor identificabile la B este 5. A a achiziţionat.01.000 2.

250 5.500 x 20 % Datorii: 600 x 80 % + 600 x 20 % Interese minoritare (2. pentru suma de 1.000 5.500 – 3.500 x 80 % + 2. .000 lei 500 lei B931.400 600 2.m.A.000 x 2.500 .250 3.000 Valoarea justă a activelor identificabile la Sorina S.000 1. la 01.600) x 20% 2.250 B 2.= l Interese minoritare (5. Martina S.000 1.500 u. 380 u. 80% din acţiunile lui Sorina S. Rezolvare: Costul de achiziţie de 1.m. a achiziţionat.m.01. poate fi alocat folosind următoarele tratamente: l Active: 2. însumează 2.m.A. metoda achiziţiei prin cumpărarea de acţiuni.A.250 u. Bilanţurile sintetizate ale celor două societăţi în u. m.000) x 25% Activ net Fond comercial pozitiv (3. 600 u.m.500 u.000) 1.N. Calculaţi şi contabilizaţi fondul comercial.250 2..250 u. se prezintă după cum urmează: Specificare Active l identificabile la l Investiţie Sorina l Capital propriu l Datorii A 4.000 lei 3.000 – 1.m.

m. metoda achiziţiei prin cumpărarea de acţiuni: (a) consemnarea titlurilor financiare dobândite: 1.= l Activ net (2.m. În schimb. . 700. (b) consemnarea fondului comercial negativ: 270 u.250 u.000 . Rezolvare La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: -Eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-1) 106 Rezerve = 201 Cheltuieli de constituire 12. O societate filială F.A. 270 u.m. lei 261 Titluri de participare = 7588 Alte venituri din exploatare 270 u.250 u.500 – 600 -380) Fond comercial negativ (1.520 u. dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierderi.520 ) 1. lei 261 Titluri de participare = 5121 Conturi curente la bănci 1.m. amortizabile în 5 ani.250 – 1. Înregistrările contabile la achiziţie în contabilitatea societăţii Martina S.m.000 lei.m. Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N. a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.

400 2.152 Contabilizarea activului de impozit amânat -la nivelul bilanţului 4412 Impozit pe profit = % 106 1.800 2.400 La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 121 Rezultat = 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2.400 Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.200 Activ de impozit amânat 7.152 768 . Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire 0 Baza fiscală 7.200 Diferenţe temporare deductibile 7.200 x 16% =1.-Eliminarea amortizării cumulate înregistrate 2801 Amortizarea cheltuielilor constituire = % 106 Rezerve 121 Rezultat 4.

Se cer înregistrările de preconsolidare cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N-1. a înregistrat în exerciţiul N-1 cheltuieli de constituire de 12. În schimb.amânat Rezerve 121 Rezultat 384 -la nivelul contului de profit şi pierdere 121 Rezultat = 792 Venit din impozitul pe profit amânat 384 701. amortizabile în 5 ani. Rezolvare a părţii neamortizate a La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: -Eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-1) 121 Rezultat = 201 Cheltuieli de constituire 12.000 -Eliminarea amortizării cumulate înregistrate . grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierderi. O societate filială F.000 lei.

2801 Amortizarea cheltuielilor constituire = 121 Rezultat 2.536 .600 Diferenţe temporare deductibile 9. Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire 0 Baza fiscală 9.400 Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.536 Contabilizarea activului de impozit amânat -la nivelul bilanţului 4412 Impozit pe profit amânat = 121 Rezultat 1.400 La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 6XX Cheltuieli după natură = 121 Rezultat 12.000 şi 121 Rezultat = 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2.600 Activ de impozit amânat 9.600 x 16% =1.

-la nivelul contului de profit şi pierdere 121 Rezultat = 792 Venit din impozitul pe profit amânat 1. Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400.000 u.m.536 A. Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile. În situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost.000 440.000 430. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel: Anul N Valoarea justă 420.783.000 N+1 N+2 N+3 390.000 .

784.000 Datorie de impozit amânat 16% x 20.200 105 Rezerve din reevaluare = 4412 Datorie de impozit amânat 3.000= 3.200 B. Cota de Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N.La sfârşitul exerciţiului impozitare este de 16%. ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare Retratările de omogenizare sunt următoarele: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 20.000 Valoarea contabilă a terenurilor 420.000 Baza fiscală 400. N+4 terenurile sunt vândute. Pe 6 iunie societatea M a achiziţionat 75% din acţiunile .000 Diferenţe temporare impozabile 20.

capitalurile proprii ale societăţii F se prezintă astfel: Elemente Valoarea Capital social 100.000 Capital social .societăţii F la costul de 90.50 0 Nu au fost identificate diferenţe de valoare cu ocazia achiziţiei.000 Rezerva legală 5. Cost de achiziţie titluri F 90.000 Acţiuni proprii (500) Total capitaluri proprii 109. Rezolvare Fondul comercial reprezintă excedentul costului de achiziţie peste cota parte din capitalurile proprii F achiziţionate.000 -75% Capitalurile proprii F 82. Calculaţi şi reflectaţi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3.000 Rezultatul 1.125 =Fond comercial 7.000 75.000 25%partea ce revine minoritaril or 25.000 reportat Rezultat 2. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F în momentul achiziţiei. La data achiziţiei.000.875 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F Elemente Valoarea 75% -partea ce revine societăţii M 100.000 Alte rezerve 2.

750 Capital social 1061 1. Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial 90.500 Rezerva legală 1068 750 Alte rezerve 1171 1. datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii F sunt preluate în bilanţul consolidat.875 % 2075 Fond comercial 1012 3.125 1.500 375 82.000 1.500 Rezultat = % 261 Titluri de participar e 109 Acţiuni proprii 375 90.000 .375 90.500 3.000 (500) 109.000 2.000 2.500 750 1.250 500 250 500 125 27.375 7.375 Titlurile F sunt contabilizate în bilanţul lui M la cost 261 Titluri de participare = 5121 Conturi la bănci în lei 90.000 Activele.000 75.Rezerva legală Alte rezerve Rezultatul reportat Rezultat Acţiuni proprii Total capitaluri proprii 5.750 1.

09. 785.500 27.375 500 B.000 % 1012 Capital social 1.reportat 121 Rezultat Recunoaşterea intereselor minoritare 27.000 u.500 25.m.250 1061 Rezerva legală 1068 250 Alte rezerve 1171 500 Rezultat reportat 121 Rezultat = % 108 Interese minoritar e 109 Acţiuni proprii 125 27. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societăţii Beta se prezintă astfel: Elemente Valoarea .N societatea Alfa achiziţionează societatea Beta pentru suma de 70. Pe 30.

000 Nu au fost identificate diferenţe de valoare cu ocazia achiziţiei.000 -Costul de achiziţie al titlurilor Beta 70.000 Activele.500 600 300 Capital social Rezerva legală Alte rezerve Rezultatul reportat .000 2.400 700 30%partea ce revine minoritaril or 30.000 2. datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii Beta sunt preluate în bilanţul consolidat. Fondul comercial se determină astfel: 70% Capitalurile proprii Beta 77.000 2.000 5.000 70.000 1.000 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F Elemente Valoarea 70% -partea ce revine societăţii Alfa 100. Rezolvare Titlurile Beta sunt contabilizate în bilanţul lui Alfa la cost: 261 Titluri de participare = 5121 Conturi la bănci în lei 70. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F în momentul achiziţiei.000 110.000 1.000 5.500 1.000 = Fond comercial negativ 7.000 3.Capital social Rezerva legală Alte rezerve Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii 100. Calculaţi şi reflectaţi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3.000 1.

000 70.000 Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial negativ ca venit 77.400 700 1.Rezultat Total capitaluri proprii 2.000 % 1012 Capital social 1061 Rezerva legală 1068 Alte rezerve 1171 Rezultat reportat 121 Rezultat = % 261 Titluri de participar e 7815 Venit din fond comercial negativ 700 77.400 77.000 3.000 % = 108 Interese minoritar e 33.400 Recunoaşterea intereselor minoritare 33.000 70.000 110.000 1.500 1.000 600 33.000 1012 .000 30.

000 60. şi la 1. 786.09.1.000 1.N Valoare a contabi lă Active Datorii Activ net 100. .000 80.000 80.000 Valoar ea justă 120. 1.N Valoar ea contabi lă 140.N 25% din acţiunile D la costul de 11.000 80.m.m.000 20.000.05.000 u.500 600 300 600 Capital social 1061 Rezerva legală 1068 Alte rezerve 1171 Rezultat reportat 121 Rezultat B.N 35% din acţiunile D la costul de 30.000 40.000 70.000 Valoar ea justă 150. Valorile contabile şi valorile juste ale activelor şi datoriilor lui D au evoluat astfel: mii u. Societatea M achiziţionează la 1.000.000 80.000 u.000 Cota de impozit de profit este de 16%.05.09.m.

La data achiziţiei bilanţul societăţii F se prezintă astfel: Elemente Active necurente Imobilizări corporale F 150.000 .940 6.05.09.N Diferenţe temporare impozabile aferente activelor Datoria de impozit amânat 20. Rezolvare Determinarea impozitului amânat generat de plusurile de valoare ale activelor mii u.600 Calculul fondului comercial mii u.000 u.m. societatea Alfa achiziţionează 80% din acţiunile societăţii F la costul de 60.200 1. 1.000 25%(40.600)=23.060 -Cota parte din activul net achiziţionat = Fond comercial B.000 -3.000 35%(70.800 1.000 3. 1. Pe 1 iulie.05.0001.Calculaţi fondul comercial conform IFRS 3(ţinând cont şi de impozitele amânate).000 100.N 30.N Costul de titlurilor achiziţie al 11.200 1.000 10.09.m.200)=9.787.m.N 1.

000 Cu ocazia achiziţiei se identifică un plus de valoare la un teren de 1.00 % = % .000 În bilanţul consolidat al grupului Alfa sunt preluate activele datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii F.800 u. Rezolvare La 1 iulie societatea Alfa înregistrează achiziţia titlurilor F în situaţiile sale individuale: 261 Titluri de participare = 5121 Conturi la bănci 60.000 10.m. la o clădire de 1.000 5.000 40.200 u.000 175.000 25.000 55.m..Cheltuieli de dezvoltare Investiţii Active curente Total active Capitaluri proprii şi datorii Capital social Rezerve legale Profit Total capitaluri proprii Datorii necurente Datorii curente Total datorii şi capitaluri proprii 30. Cota de impozitare este de 16%.000 80. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F în momentul achiziţiei. 175..000 175.000 40.000 20. Calculaţi şi reflectaţi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3.

Diferenţe temporare impozabile aferente -terenurilor 1.000 +Plusuri de valoare pentru terenuri şi clădiri 3.984 În bilanţul consolidat se înregistrează plusurile de valoare aferente terenurilor şi construcţiilor şi impozitul amânat aferent.000 120.200 u.000 Datorie de impozit amânat 16% x 3. Total 3.000 -Datoria de impozit amânat 480 = Valoarea justă a activului net 57.800 105 = 4412 480 .000 -80% x valoarea justă a activului net 46.000 Calculul impozitului amânat aferent plusurilor de valoare identificate cu ocazia achiziţiei.520 Calculul fondului comercial: Costul de achiziţie 60.200 1.000 5.000 10.800 u.m. % 211 Terenuri 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 3.0 Activ eF Capital social Rezerve Profit Datorii F 40.016 = Fond comercial 13.m.000=480 Calculul valorii juste a activului net Valoarea contabilă a activului net 55.000 1. -clădirilor 1.

000 5.504 Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial % = 261 Titluri de participar e 13.016 504 Capital social Rezerve din reevalua re Rezerve legale Rezultat Total capital uri proprii 2.520 8.000 11.000 8.016 2.000 60.000 46.000+ 480) 10.000 4.984 32.000 2.000 8.000 57.520(3.000 1.000 32.000 2075 Fond comercial .Rezerve din reevaluare Datorie de impozit amânat Partajul capitalurilor proprii ale filialei F între societatea mamă şi minoritari Elemen te Valoarea 80%-partea 20%ce revine partea ce societăţii Alfa revine minoritari lor 40.

000 2.016 4.000 1012 Capital social 1061 Rezerve legale 105 Rezerve din reevaluare 121 Rezultat Recunoaşterea intereselor minoritare % 8.504 1012 Capital social 1061 Rezerve legale 105 Rezerve din reevaluare 121 Rezultat B. 788.000 504 1.000 = 108 Interese minoritar e 11.2. Se dă următoarea structură de grup: .

) Suma 100 100 Datorii + Capitaluri proprii Capital social Total Suma 100 100 Activ Active Total Întocmiţi bilanţul grupului M folosind tehnica de consolidare pe paliere.) Suma 70 730 800 Total 800 Datorii + Capitaluri proprii Capital social Suma 800 Activ Titluri F1 Alte active Total Bilanţ F1 (în u.) Suma 60 40 100 Total 100 Datorii + Capitaluri proprii Capital social Suma 100 Activ Titluri F2 Alte active Total Bilanţ F2 (în u.m.m.M F1 F2 Bilanţurile celor 3 societăţi se prezintă astfel: Bilanţ M (în u. .m.

Rezolvare Tehnica de consolidare pe paliere presupune întocmirea bilanţului subgrupului F 1 care va fi consolidat la grupul M. Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F 1 şi din bilanţul societăţii F 2 % 60 140 Titluri F 2 Alte active = % Capital social F2 Capital social F 1 100 100 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2 Capitaluri proprii F2 Capital social Total 100 Societatea F1(60%) 60 Interes minoritar(40%) 40 Eliminarea titlurilor deţinute de F 1 în F 2 Capital social = % Titluri F 2 Interese minoritare 100 60 40 Bilanţul consolidat al grupului F 1 se prezintă astfel: Bilanţ (în u.m.) Suma Datorii+Capitaluri proprii Suma 100 Activ Active 140 Capital social .

Interese minoritare 40 Total 140 Total 140 Consolidarea subgrupului F 1 de către M -Preluarea posturilor din bilanţul societăţii M şi din bilanţul subgrupului F 1 940 70 870 % Titluri F 1 Alte active = % Capital social M Capital social F 1 Interese minoritare 940 800 100 40 Partajul capitalurilor proprii ale subgrupului F 1 Capitaluri proprii F2 Capital social Total 100 Societatea F1(70%) 70 Interes minoritar(30%) 30 Eliminarea titlurilor deţinute de M în F 1 Capital social = % Titluri F 1 Interese minoritare 100 70 30 .

întocmiţi bilanţul grupului M folosind tehnica de consolidare directă.m. Folosind datele de la problema anterioară.789.Bilanţ (în u.) Suma Datorii+Capitaluri proprii Suma 80 70 Activ Active 870 Capital social Interese minoritare Total 870 Total 870 B. Rezolvare Societatea M integrează global societatea F 1 Preluarea posturilor din bilanţul lui M şi F 1 900 70 60 770 % Titluri F 1 Titluri F 2 Alte active = % Capital social M Capital social F 1 900 800 100 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F1 Capitaluri proprii F1 Capital social Total 100 Societatea F1(70%) 70 Interes minoritar(30%) 30 Eliminarea titlurilor deţinute de M în F 1 Capital social = % 100 .

Titluri F 1 Interese minoritare 70 30 Societatea M integrează global societatea F 2 Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F 2 100 Active = Capital social 100 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2 Capitaluri proprii F2 Capital social Total 100 Societatea F1(42%) 42 Interes minoritar(58%) 58 Eliminarea titlurilor deţinute de F 1 în F 2 Capital social = % Titluri F 2 Interese minoritare 100 42 58 Interese minoritare = Titluri F 2 18(30%x 60) .

000. Rezolvare reevaluarea titlurilor SA după metoda punerii în Calculul părţii ce revine societăţii mamă din capitalurile proprii ale societăţii asociate.00 0 200.000 100.m.000 Contabilizaţi echivalenţă.Bilanţul consolidat al grupului M Bilanţ (în u.12.000 u.N capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Capital social Rezerve Rezultat Valori 1. La 31.) Suma Datorii+Capitaluri proprii Suma 80 70 Activ Active 870 Capital social Interese minoritare Total 870 Total 870 Societatea M deţine 30% din acţiunile societăţii SA care au fost achiziţionate în momentul constituirii societăţii la costul de 300. .m.

000 Capital social Rezerve Rezultat 1.000 .000 30.000).300.Elemente Valori Cota parte ce îi revine societă ţii mamă 30% 300.000 300. 105cota parte din rezervele şi rezultatul acumulate de la data achiziţiei ce vor afecta rezerva şi rezultatul grupului.000 a căror contrapartidă este inclusă în valoarea contabilă a titlurilor achiziţionate.000 100.000 60.000 =390.0 00 200. = Titluri puse în echivalenţă % Imobilizări sub forma intereselor de participare Rezerve consolidate Cota parte din rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 390. Titlurile SA vor fi evaluate la cota parte din capitalurile proprii SA (30% x 1.000 30.000.000 Partea ce revine societăţii mamă conţine: 104capitalurile proprii achiziţionate în sumă de 300.00 0 60.

000 10.000 u. Durata de viaţă rămasă a construcţiilor este de 20 de ani. La 31.000 Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii .B.000 u.000 40.000 20. Societatea M a achiziţionat la 30 iunie N 30% din acţiunile societăţii SA la un cost de 60.m.m.000 140.000 180.12. Cota de impozitare este de 16%.000 10.N capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Capital social Rezerve reevaluare din Valori 100.000 10.000 30.m şi construcţiilor de 20.000 u.827. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Capital social Rezerve reevaluare din Valori 100.000 Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii Cu ocazia achiziţiei se identifică un plus de valoare aferente terenurilor de 20.

000 -Partea ce revine lui M din activul net în valoare justă al societăţii SA 30% x 173.400 .400 =Activ net în valoare justă =173.000 105 Rezerve din reevaluare = 4412 Datorie de impozit 6.080 =Fond comercial 7. Rezolvare Calculul activului net al societăţii SA în valori juste Activ net (valori contabile) 140.000=6.000 +Plus de valoare aferent terenurilor 20. % 211 Terenuri 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 40.000 -Datorie de impozit amânat 16% x 40.Calculaţi fondul comercial şi contabilizaţi reevaluarea titlurilor SA după metoda punerii în echivalenţă.920 În vederea punerii în echivalenţă se retratează activul net al societăţii SA pentru plusurile de valoare şi impozitul amânat aferent acestora.600=52.600 Calculul fondului comercial Costul de achiziţie al titlurilor SA 60.000 +Plus de valoare aferent construcţiilor 20.

Cu ocazia punerii în echivalenţă bilanţul consolidat va fi afectat astfel: 106Titluri puse în echivalenţă în valoare de 30% X 213.000/20 x1/2).amânat Rezultatul societăţii SA este ajustat cu amortizarea aferentă plusului de valoare identificat pentru construcţii(20.920=71.000-20. 121 Rezultatul exerciţiului = 2813 Amortizarea echipament elor 500 În urma acestor ajustări capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Capital social Rezerve reevaluare din Valori 100.100+Fond comercial 7.600 10.000 pentru rezerva din reevaluare a societăţii SA constituită după achiziţia titlurilor 108Rezultatul consolidat pentru cota parte din rezultatul societăţii pusă în echivalenţă ajustat cu amortizarea plusului de valoare .1 00 Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii Titlurile puse în echivalenţă sunt evaluate la cota parte ce revine societăţii M din capitalurile proprii ale societăţii SA tinând cont de plusurile de valoare identificate cu ocazia achiziţiei şi de amortizarea acestora.000)= 3.000 39.850 107Rezervele din reevaluare cu 30% (30.00 0 63.500 213.

850 B.m. 828. În cursul exerciţiului N.000 u.000 371=401 900.N în bilanţul lui F există o datorie neplătită către F de 400.N Titluri puse în echivalenţă = % Imobilizări sub forma intereselor de participare Rezerve din reevaluare Cota parte din rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 71. societatea mamă M vinde un stoc de marfă filialei sale F.000. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea acestora. Mărfurile sunt vândute de către societatea F unui client din exteriorul grupului la preţul de vânzare de 1. Rezolvare Înregistrări efectuate societatea M 4111=707 607=371 Înregistrări de efectuate societatea F 900.12.m.000 3.000 u.000 8.850 60.000.aferent construcţiilor 30% x (40. în care deţine 80% din capital la preţul de 900.000-10.12.000 de . La 31.850 Punerea în echivalenţă a titlurilor SA la 31.000 500. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute a fost de 500.000-500) = 8.200.

5121=4111 500.000 u.N. societatea M vinde societăţii F mărfuri la preţul de 700. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F.000 371 În bilanţul consolidat vor fi preluate datoria societăţii F către societatea M şi creanţa societăţii M faţă de societatea F.000 = 1.000 u.000+900.000 401=5121 500. (cotul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea M este de 600. 829.000 În urma preluării conturilor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor M şi F în contul de profit şi pierdere consolidat am avea: Venituri din vânzarea mărfurilor Cheltuieli cu mărfurile 1. În cursul exerciţiului N.000 500.200.m. Deoarece acestea sunt rezultatul unei tranzacţii în interiorul grupului sunt eliminate în procesul de consolidare.m. .).000 607= 900.000 = 2.12.000+900.000 4111=707 1. Mărfurile nu au fost vândute de F până la 31. 401 Furnizori = 4111 Clienţi 400.200.100.400.000 B.000 Deoarece cifra de afaceri a grupului se referă la vânzări în exteriorul grupului se impune următoarea înregistrare: 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = 607 Cheltuieli cu mărfurile 900.

000 401=5121 600.000 u.000 600. Rezolvare Înregistrări efectuate societatea M 4111=707 607=371 5121=4111 Înregistrări de efectuate societatea F 700. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea acestora.12.000 u.000 371=401 700.000 600.m.N în bilanţul societăţii F există o datorie nedecontată faţă de furnizorul M în sumă de 100. Se impune .000 Stocurile vor fi preluate la costul lor pentru F 700.000 de În bilanţul consolidat vor fi preluate datoria societăţii F către societatea M şi creanţa societăţii M faţă de societatea F.000 (inclusiv profitul intern de 100.m. 401 Furnizori = 4111 Clienţi 100.000 u.m.000 În situaţiile financiare consolidate stocurile trebuie să fie evaluate la costul lor pentru grup 600. Deoarece acestea sunt rezultatul unei tranzacţii în interiorul grupului sunt eliminate în procesul de consolidare.000 600.La 31.) În urma preluării conturilor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor M şi F în contul de profit şi pierdere consolidat am avea: Venituri din vânzarea mărfurilor Cheltuieli cu mărfurile 700. iar cifra de afaceri ar trebui să fie egală cu 0 deoarece mărfurile nu au fost vândute în exteriorul grupului..

000 B. La 30 iunie N. Cota de impozit pe profit este de 16%. 111Amortizarea cumulată 30.000. 830.000 100.următoarea înregistrare: 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = % 607 Cheltuieli cu mărfurile 371 Mărfuri 700.000. Durata de viaţă utilă rămasă este de 10 ani.000. Contravaloarea echipamentului a fost plătită integral de filiala F. 110Valoarea contabilă 60.000 Eliminarea profitului intern aferent mărfurilor diminuează valoarea lor contabilă în timp ce baza lor fiscală rămâne aceeaşi ceea ce generează o diferenţă temporară deductibilă de 100. societatea M a vândut filialei sale F un echipament în următoarele condiţii: 109Preţ de vânzare 50.000 pentru care vom înregistra un activ de impozit amânat de 16. .000 600. F amortizează echipamentul linear.000 4412 Impozit pe profit amânat = 792 Venituri din impozitul amânat 16. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea acestora.

000 Deoarece amortizarea echipamentului la nivelul situaţiilor financiare individuale ale lui F s-a calculat ţinând cont de profitul intern se elimină suplimentul de amortizare.000 de Deoarece echipamentul este vândut în interiorul grupului se elimină profitul obţinut de societatea M prin vânzarea sa. 2813 Amortizarea echipamentelo r = 6811 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilo 1.000 30.000 30.000 .000 404=5121 50.Rezolvare Înregistrări efectuate societatea M 461=7583 %= 2131 2813 6583 5121=461 50.000 50.000 de Înregistrări efectuate societatea F 2131=404 50.000 60. 7583 Venituri din cedarea activelor = % 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipament e tehnologice 20.000 30.000 50.

000 4412 Impozit pe profit amânat = 121 Rezultat F 1.000 4412 Impozit pe profit amânat = 792 Venituri din impozitul amânat 1.440 -la nivelul contului de profit şi pierdere .000 Baza fiscală a echipamentelor tehnologice Diferenţă temporară deductibilă 40.000 9.000 2813 Amortizarea echipamentelo r = 121 Rezultat F 1.440 Dacă înregistrările se efectuează separat la nivelul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere atunci acvestea sunt: -la nivelul bilanţului 121 Rezultat M = 2131 Echipament e tehnologice 20.r În urma retratărilor de mai sus: Valoarea contabilă a echipamentelor tehnologice 31.

după eliminarea operaţiilor reciproce.000).000.440 B.m.12. 113Pierdere reportată: (300.000 30.N capitalurile proprii ale societăţii F. La 31. se prezintă astfel: 112Capital social: 1. Societatea M a achiziţionat 70% din acţiunile F.000 20.7583 Venituri din cedarea activelor = % 6583 Cheltuieli cu activele cedate 121 Rezultat M 50.000 121 Rezultat F = 6811 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilo r 1.. . 831. la data constituirii acestei societăţi la costul de 700.000 121 Rezultat F = 792 Venituri din impozitul amânat 1.000.000 u.

Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F.280.000) (70. Interesele minoritare sunt afectate pentru partea ce revine minoritarilor din pierderea reportată 30% x 300.000 =30.000 30% Interese minoritare 300.000 1.000.000) 600.00 0 (300.000.114Pierderea exerciţiului: (100.000 = 300.000) (30.000.000 (210.000) 180.0 00 % = % 1.000. 115Total capitaluri proprii: 600.280.000 Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F 1. Rezolvare Pierderile exerciţiilor anterioare şi cea obţinută în exerciţiul curent nu pot fi imputate intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 30% x 1.00 0 .000) 420.000) (100.000).000 = 90.000 (90.000 partea ce revine minoritarilor din pierderea exerciţiului curent 100.000 30% x Capitaluri proprii F Capital social Pierdere reportată Pierderea exerciţiului Total capitaluri proprii Valori 70% Societat ea M 700.

000 Capital social Rezerve consolidate Rezultat consolidat Titluri de participare Pierdere reportată Pierderea exerciţiului Interese minoritare 700.000 = 405.N capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel: 116Capital social: 900.000 .0 00 210.000 70. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F.000. Rezolvare Pierderile exerciţiilor anterioare şi cea obţinută în exerciţiul curent nu pot fi imputate intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 45% x 900.000 180.12. 832. Interesele minoritare sunt afectate pentru partea ce revine minoritarilor din pierderea reportată 45% x 800.000 300.000 partea ce revine minoritarilor din pierderea exerciţiului curent -360.000).1.000).000 B.000. 117Pierdere reportată: (800.m.000).000 405.000. 119Total capitaluri proprii: (60.000 u. La 31.000 = 360. Societatea M a achiziţionat 55% din acţiunile F.000=45. la data constituirii acestei societăţi la costul de 495. 118Pierderea exerciţiului: (160.000 100.

455.000) (60.N capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce .12.000 160.000 (800.000) 0 900.000) (115.000 (440.00 0 495.833. la data constituirii acestei societăţi la costul de 750.455.000) (45.Capitaluri proprii F Capital social Pierdere reportată Pierderea exerciţiului Total proprii capitaluri Valori 55% Societatea 45% M Interese minoritare 495.000) (160.000 % Capital social Rezerve consolidate = % Titluri de participare Pierdere reportată Pierderea exerciţiului 1.000 u.000) Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F 1.0 00 900.000 440.000 (360.000 800. Societatea M a achiziţionat 75% din acţiunile F.000) 405.m. La 31.000 Rezultat consolidat B.000 115.000) (60.

12.000 .000 u.00 0 750. 126Total capitaluri proprii: 20.000 (850.000.000 (1.000.850.100.000. Rezolvare Piedrerea obţinută în exerciţiul N nu poate fi imputată intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.000.000).N 1.12.m.000. 125Profitul exerciţiului: 120.0 00 1.12. 122Total capitaluri proprii: (100. 121Pierderea exerciţiului: (1.000.100. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F la 31.000 ) (100.000).0 % Capital = % Titluri de 1.000.000) 25% Interese minoritar e 250.000 = 250.000) (100.000) 0 Capital social Pierderea exerciţiului Total capitaluri proprii 1. 124Pierderea reportată: (1.000) Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.000. În exerciţiul N+1 societatea F obţine un profit de 120.850.12 N şi la 31.100. Capitaluri proprii F Valori 75% Societatea M 750.N+1.000 (250.000).000. La 31.N+1 capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel: 123Capital social: 1.se prezintă astfel: 120Capital social: 1.

00 850.000

social Rezultat consolidat

participare Pierderea exerciţiului 1.100.00 0

La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare din rezultatul exerciţiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redusă cu pierderea exerciţiului N suportată de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1

1.970.0 00 1.000.0 00 850.000

% Capital social Rezervă consolidată Rezultatul exerciţiului

=

% Titluri de participare Pierderea reportată Interese minoritare Rezultat consolidat

1.970.00 0 750.000

1.100.00 0

120.000

5.000

115.000

B. 834. Societatea M a achiziţionat 35% din acţiunile SA, la data constituirii acestei societăţi la costul de 35.000 u.m.. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel: 127Capital social: 100.000; 128Pierdere reportată: (160.000); 129Total capitaluri proprii: (60.000). Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea negativă a capitalurilor proprii. Care sunt înregistrările efectuate în vederea întocmirii bilanţului consolidat? Rezolvare Se elimină valoarea titlurilor până la valoarea lor contabilă de 35.000 u.m., iar partea negativă a capitalurilor proprii nu se contabilizează. 106 Rezerve consolidate = 261 Titluri de participare 35.000

B. 835. Societatea M a achiziţionat 35% din acţiunile SA, la data constituirii acestei societăţi la costul de 35.000 u.m.. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel: 130Capital social: 100.000; 131Pierdere reportată: (160.000); 132Total capitaluri proprii: (60.000). Societatea M nu are intenţia de a se dezangaja financiar pentru partea negativă a capitalurilor proprii. Care sunt înregistrările efectuate în vederea întocmirii bilanţului consolidat? Rezolvare În acest caz partea negativă a capitalurilor proprii este contabilizată sub

forma unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli. = 106 Rezerve consolidate 261 Titluri de participare 1518 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 21.000 35.000 % 56.000

B. 836. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F. În cursul exerciţiului N, societatea F vinde societăţii M mărfuri la preţul de 500.000 u.m. (costul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea F este de 600.000 u.m.) Mărfurile nu au fost vândute de M până la 31.12.N. Valoarea justă a stocului de mărfuri la 31.12.N este de 500.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare

Înregistrări efectuate Înregistrări efectuate de societatea F societatea M 4111=707 607=371 500.000 600.000 371=401 500.000

de

Deoarece cifra de afaceri a grupului se referă la vânzări în exteriorul grupului se impune următoarea înregistrare: 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = 607 Cheltuieli cu mărfurile 500.000

B. 837. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F. În cursul exerciţiului N societatea F vinde societăţii M mărfuri la preţul de 500.000 u.m. (costul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea F este de 600.000 u.m.) Mărfurile nu au fost vândute de M până la 31.12.N. Valoarea justă a stocului de mărfuri la 31.12.N este de 570.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare Înregistrări efectuate de Înregistrări efectuate societatea F de societatea M 4111=707 607=371 500.000 600.000 371=401 500.000

Deoarece cifra de afaceri a grupului se referă la vânzări în exteriorul grupului se impune următoarea înregistrare: 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = 607 Cheltuieli cu mărfurile 500.000

Pierderea de 100.000 u.m. se descompune astfel: -pierdere definitivă 600.000 -570.000 =30.000 u.m. -pierdere temporară 570.000- 500.000 = 70.000 u.m.

6912 Cheltuieli cu impozitul amânat = 4412 Impozit pe profit amânat 11.Pierderea temporară este eliminată: 371 Mărfuri = 607 Cheltuieli cu mărfurile 70.200 u.200 = 121 Rezultat F 70.200 .000 -la nivelul contului de profit şi pierdere 121 Rezultat F = 607 Cheltuieli cu mărfurile 70.m.000 Eliminarea pierderii generează o datorie de impozit amânat de 16% x 70.000 6912 = 121 11.000 = 11.200 Dacă înregistrările se efectează separat la nivelul bilanţului şi a contului de profit şi pierdere atunci acestea sunt: -la nivelul bilanţului 371 Mărfuri Şi 121 Rezultat M = 4412 Impozit pe profit amânat 11.

Cheltuieli cu impozitul amânat Rezultat M Ajustarile au fost efectuate înainte de partajul capitalurilor proprii ale filialei între societatea mamă şi minoritari. 843. Fie următorul lanţ de participaţii: .

Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare Rezolvare Soci etat ea Procentaj de control Procentaj de interes Tip contr ol Met oda de cons olida re Integ rare globa lă Integ rare globa lă Integ rare globa lă Integ rare globa F1 70% 70% Contro l exclus iv F2 40% +20%=60% 40% +70% Contro x20%=54% l exclus iv 70% Contro l exclus iv x Contro l exclus F3 70% F4 60% 70% 60%=42% .

4%=11.2% 15% x42% +10% x54%=6.2%+12% +13.75% +2%=40.7% Contro l exclus iv Contro l exclus iv lă Integ rare globa lă Integ rare globa lă F6 20%+30% +25%=75% F7 40% +40%=80% Contro l exclus iv Influe nţă semnif icativă Integ rare globa lă Pune re în echiv alenţ ă - F8 15% +10%=25% F9 0 65% x În 11.4% +4.605% afara perim etrului de consol idare 40% Influe nţă semnif icativă F10 40% Pune re în echiv alenţ ă .iv F5 55% 55% +40%x20%=63 % 70% x 60% x20%+70% x20%x30% +40% x30% +55% x25% +40% x 20% x 25%=8.7%=7.35% 40% x70% +40% x63%=28% +25.2%=53.3% +5.

000 u. Utilajul a fost subvenţionat în proporţie de 80%. societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară.06. amortizarea ar trebui să fie de 25. Rezolvare În situaţiile financiare individuale prezentate la 31. durata de amortizare de 5 ani. Conform politicii grupului.amortizarea utilajului pentru 20.000 u. Să se prezinte retratările prealabile consolidării.000 u.12.m.000 .000 u. în exerciţiul N. .Exemplul 39 La data de 30. Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje.m.N. În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate. Subvenţia pentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului. societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200. În contabilitatea sa individuală.N.m. se elimină incidenţa înregistrărilor fiscale şi se recunosc valorile justificate economic: Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea imobilizărilor 5. pe 4 ani.000 u. societatea F a contabilizat valori calculate conform regulilor fiscale: . iar subvenţia virată la venituri.m.000 Subvenţii pentru investiţii = Venituri din subvenţii pentru investiţii 4. Cota de impozit pe profit 16%..m.virarea subvenţiei la venituri pentru 16. de 20.

200 . se recunoaşte un activ net de impozit amânat de 1. şi o diferenţă temporară impozabilă de 4.m.m. Rezolvare În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină provizionul.. să procedeze la înlocuirea căptuşelii furnalelor. la fiecare 5 ani.000 Eliminarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli generează o diferenţă temporară impozabilă şi o datorie de impozit amânat de 20.: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorii de impozit amânat 3. pentru subvenţiile pentru investiţii.m.000x16% = 160 u.000 u.: Creanţe de impozit amânat = Venituri din impozitul amânat 160 Exemplul 40 Societatea F îşi desfăşoară activitatea în industria siderurgică. pentru utilaje. Să se prezinte retratările prealabile consolidării.000x16% = 3. F a recunoscut în situaţiile financiare individuale ale exerciţiului N un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 20. deoarece societatea nu are o obligaţie actuală de revizie independentă de acţiunile sale viitoare. Aceasta..000 u.000 u. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20.Eliminarea incidenţei înregistrărilor fiscale generează o diferenţă temporară deductibilă de 5. prin modul său de acţiune (de exemplu.m.m.200 u. În consecinţă. Deoarece societăţile din industria siderurgică sunt obligate prin lege ca. scoaterea din uz a unor furnale) poate evita cheltuielile viitoare.

m.m. societatea F ar trebui să deţină la 1 ianuarie 2007 un activ cu o valoare netă contabilă de 450.000 150. Potrivit referenţialului contabil aplicat anterior de societatea F. ce îndeplineşte condiţiile IAS 17. Anterior tranzacţiei.) şi o datorie de 300. Societatea A a achiziţionat 100% filiala F în martie 200 5.m.000 u. având ca obiect un utilaj. o datorie de 300. contractul a fost contabilizat ca o locaţie simplă. contractelor de locaţie finanţare.000 300. societatea F încheiase un contract de locaţie (în calitate de locatar).790.m. iar diferenţa este imputată rezultatului reportat. Prin aplicarea tratamentului contabil. Ce retratări se efectuează cu ocazia trecerii la IFRS conform IFRS1? Rezolvare În bilanţul de deschidere consolidat.000 u.000 u. şi amortizarea cumulată de 50.IFRS 1 B.m. Data trecerii la IFRS pentru societatea mamă A este 1 ianuarie 2007. pentru a fi contabilizat ca locaţie-finanţare. prevăzut de IAS 17.m. (valoarea brută 500.000 u.000 u. 2131 Echipament e tehnologice = % 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 2813 Amortizarea echipamentel or tehnologice 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima 500.000 .000 u.000 50. sociatatea A trebuie să recunoască un activ de 450.

La 1 ianuarie 2007 (data trecerii la IFRS). M efectuează următoarele înregistrări: -dacă aplică excepţia facultativă: 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS = 1512 Provizioan e pentru garanţii acordate clienţilor 26.m. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F la 1 ianuarie 2006. societatea F a realizat vânzări pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. dacă se aplică excepţia facultativă? Dar dacă se aplică prevederile IFRS 3 retrospectiv? Rezolvare În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere.000 -dacă aplică IFRS 3 retrospectiv: La data grupării: 2071 Fond comercial = 1512 Provizioane pentru garanţii 30. Deşi.dată a IFRS B.000 u. potrivit IAS 37.000 u. acesta nu a fost recunoscut. suma necesară pentru decontarea datoriei este estimată la 26.000 .m. În 2005.791. societatea F ar fi trebuit să recunoască un provizion pentru garanţii de 30. Ce înregistrări efectuează M la data trecerii la IFRS..

ALFA % 2803 Amortizarea = 203 Cheltuieli de dezvoltare 50. amortizabile în 5 ani. Valoarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare la data trecerii la IFRS este 10..792. Dacă BETA ar fi aplicat standarde internaţionale. Cota de impozitare este de 16%. Potrivit referenţialului contabil aplicat anterior. Ce înregistrare este efectuată la data trecerii la IFRS în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere? Rezolvare În vederea întocmirii bilanţului efectuează următoarea înregistrare: consolidat de deschidere.000 40.000 B. la începutul anului 2003.m. cheltuieli de dezvoltare de 50.acordate clienţilor La data trecerii la IFRS: 1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 4.000 . ALFA va prezenta primele situaţii financiare consolidate la 31 decembrie 2008.000 u. cu data trecerii la IFRS la 1 ianuarie 2007.000 u. Societatea mamă ALFA a achiziţionat 70 % din acţiunile filialei BETA la 1 martie 2004. cheltuielile de dezvoltare nu ar fi fost capitalizate (IAS 38).m. filiala BETA a capitalizat.

ALFA va trebui să recunoască un activ de impozit amânat (deoarece baza contabilă a fost diminuată).m).880 u. Ce înregistrează societatea mamă la 1 ianuarie 2007? Rezolvare . la 1 ianuarie 2004.880 2. pe care îl amortizează în 3 ani. Durata de viaţă utilă estimată potrivit IAS 38 este de 6 ani.m) şi interesele minoritare (pentru 2.) este costul prezumat care stă la baza determinării amortizării ulterioare.600 u. Societatea mamă M va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008.. Amortizarea până la data trecerii la IFRS este de 75.m şi recunoaşterea impozitului amânat de 1. Durata de viaţă utilă la data grupării este de 4 ani.m. Societatea mamă M alege să aplice excepţia facultativă referitoare la grupările de întreprinderi.000 u.520 1. Societatea M achiziţionează 100% întreprinderea F. La 1 ianuarie 2002.m va fi afectat fondul comercial (pentru 5. activul este complet amortizat.000 u. cu data tranziţiei la 1 ianuarie 2007. Valoarea contabilă la data grupării (100. potrivit IAS 38.m.600 Odată cu eliminarea cheltuielilor de dezvoltare.m. Pentru eliminarea cheltuielilor de dezvoltare cu o valoare netă de 10.cheltuielilor de dezvoltare 2071 Fond comercial Interese minoritare 4412 Impozit pe profit amânat 5.000 u. La 31 decembrie 2004.793. B.000 u. F a achiziţionat un program informatic la un cost de 300.520 u.

000 Nu este afectat fondul comercial deoarece programul informatic a fost recunoscut potrivit referenţialului aplicat anterior.000 25.000 u. chiar dacă la data trecerii la IFRS este complet amortizat. data trecerii la IFRS fiind 1 ianuarie 2007. nu au fost recunoscute cheltuieli de dezvoltare de . a fost imputat capitalurilor proprii.. ALFA a achiziţionat o filială.m. Întreprinderea ALFA va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008.000 75.794.m.La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) societatea mamă efectuează următoarea înregistrare în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere: 208 Alte imobilizări necorporale = % 2808 Amortizare a altor imobilizări necorporal e 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 100. În ianuarie 2005. 134societatea ALFA a recunoscut cheltuieli de constituire de 32.000 u. amortizabile în 4 ani şi care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere prevăzute de IAS 38. B. 135la data grupării. În situaţiile financiare consolidate întocmite potrivit referenţialului aplicat anterior: 133fondul comercial de 150.

m.000 u.90.000 u. Ce retratări efectuează ALFA în vederea întocmirii bilanţului de deschidere conform IFRS 1? Rezolvare În vederea întocmirii bilanţului de deschidere.000. societatea ALFA efectuează următoarele retratări: -pentru fondul comercial imputat capitalurilor proprii nu se efectuează nici o retratare. cu o durată de amortizare de 5 ani ce îndeplinesc criteriile de recunoaştere prevăzute de IAS 38.000 16.000 36. -pentru cheltuielile de constituire care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere (amortizarea între data achiziţiei şi data trecerii la IFRS 16..m): 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire 32.000 .000 16.000 -pentru cheltuielile de dezvoltare care îndeplinesc criteriile de recunoaştere ale IAS 38 . dar nu au fost recunoscute: 203 Cheltuieli de dezvoltare = % 2803 Amortizare 90.

societatea M a achiziţionat 80% din acţiunile unei societăţi F.000u.795.m.a cheltuielilo r de dezvoltare 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 54.000 u. În ianuarie 2005. Fondul comercial negativ = 80%(800. Societatea mamă M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS.m.000 .000u. societatea M efectuează următoarea înregistrare: 2075 = 1172 32. La data trecerii la IFRS. în următoarele condiţii: 136costul de achiziţie 200...000)-200.m.. în bilanţul consolidat există un sold al fondului comercial negativ de 32. 137valoarea justă a activelor identificate în momentul achiziţiei 800. 138valoarea justă a datoriilor (inclusiv impozitul amânat) identificate 500.000u.000 u.m. Ce înregistrare se efectuează în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere? Rezolvare În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere.000= 40.000.m. Fondul comercial negativ este reluat la venituri în 10 ani.500. la 31 decembrie 2008.000 B.

costul reparaţiilor unor echipamente de 40.000 .m. societatea ALFA a capitalizat.Fond commercial negativ Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS B.000 u. iar ajustarea necesară este imputată rezultatului reportat. la 1 ianuarie 2004. dacă alege să aplice IAS 16 retrospectiv? Rezolvare Înregistrările efectuate de societatea ALFA în vederea întocmirii bilanţului de deschidere sunt: -ajustarea valorii imobilizărilor cu costul reparaţiilor 1172 = 2131 40. a fost de 28. în vederea întocmirii bilanţului de deschidere. Potrivit referenţialului anterior.000 u. Amortizarea suplimentară înregistrată în perioada 1 ianuarie 2004 . Ce înregistrări efectuează societatea Alfa. este de 450.m.m. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS.m.Valoarea netă contabilă a echipamentelor.1 ianuarie 2007. la 31 decembrie 2008 şi prezintă sume comparative pentru un an. datorită capitalizării cheltuielilor cu reparaţiile. orice imobilizare corporală poate fi evaluată la valoarea justă la 1 ianuarie 2007. iar valoarea justă este de 430. potrivit IAS 16. data trecerii la IFRS. care ar fi trebuit imputat pe cheltuieli.000 u. Deoarece politica anterioară nu era conformă cu IAS 16. Valoarea justă este considerată cost prezumat şi serveşte ca punct de plecare pentru determinarea amortizărilor şi deprecierilor viitoare. societatea ALFA ar trebui să recalculeze costul imobilizărilor sau să aplice excepţia opţională potrivit căreia.000 u. 796. la data trecerii la IFRS.

Data trecerii la IFRS este 1 ianuarie 2007. Societatea BETA deţine utilaje amortizate după durate de funcţionare fiscale. Întreprinderea BETA va întocmi primele situaţii financiare potrivit IFRS la 31 decembrie 2008.m. şi ce retratări efectuează în fiecare situaţie? Rezolvare La 1 ianuarie 2007.000 u.000 u.000 B.797. Amortizarea cumulată determinată cu ajutorul unor estimări efectuate potrivit IAS 16 ar fi de 300. la 1 ianuarie 2007.000 .m. Care sunt alternativele de care dispune societatea BETA la data trecerii la IFRS. Costul echipamentelor este de 700.m. Amortizarea cumulată la 31 decembrie 2006 este de 500. mijloacelor de transport = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 28. societatea BETA poate ajusta valoarea contabilă a echipamentelor (recalculând costul după durate de amortizare determinate potrivit IAS 16): 2813 = 1172 200.000 u. data la care se întocmeşte şi bilanţul de deschidere. Politica de amortizare nu este conformă cu IAS 16.000 u.Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS Echipame nte tehnologic e -anularea amortizării suplimentare înregistrate 2813 Amortizarea instalaţiilor. este de 420. conform IFRS 1.m. Valoarea justă a echipamentelor.

la 1 ianuarie 2008.000 u. La 31 decembrie 2006. Societatea ALFA alege să aplice tratamentul de bază prevăzut de IAS 16.000 u.m. mijloacelor de transport Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS Societatea BETA mai poate determina valoarea justă la 1 ianuarie ce va fi considerată cost prezumat prin aplicarea excepţiei facultative prevăzută de IFRS 1 2131 Echipamente tehnologice = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 220. Valoarea justă a utilajului. 798. cu o durată de utilitate de 10 ani. este de 430. societatea ALFA a reevaluat utilajul la 450.m. Societatea ALFA a achiziţionat un utilaj la 1 ianuarie 200 6. Data trecerii la IFRS pentru ALFA este 1 ianuarie 2008.000 u. Ce înregistrări se efectuează în fiecare din cele două situaţii prezentate mai sus? . ALFA poate opta să evalueze utilajul la valoarea justă la data trecerii la IFRS sau valoarea determinată prin aplicarea retroactivă a IAS 16.Amortizarea instalaţiilor.000 B.m. pentru 400.

Rezolvare ALFA poate opta să evalueze utilajul la: a)valoarea justă la data trecerii la IFRS. caz în care la 1 ianuarie 2008 se efectuează următoarele înregistrări: -ajustarea valorii contabile la valoarea justă (430.000 -anularea reevaluării anterioare (450.000 b)valoarea determinată prin aplicarea retroactivă a IAS 16.000): 1058 Rezerve din reevaluare = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 90.m (450.000-400.000-360. caz în care pentru întocmirea bilanţului de deschidere se efectuează înregistrările: . 2131 Echipamente tehnologice = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 30.).m – 50.000 u.000 u.000 u.000) Valoarea contabilă a utilajului la 1 ianuarie 2008 este de 400.m.

799. La data trecerii la IFRS se cunosc următoarele informaţii pentru societatea Alfa: Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea contabilă mai puţin provizioanele pentru depreciere cumulate. mijloacelor de transport 90.000 40. mijloacelor de transport = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 10. Provizioanele pentru depreciere se determină ca diferenţă între valoarea de intrare şi .-anularea reevaluării anterioare: 1058 Rezerve din reevaluare = % 2131 Echipame nte tehnologic e 2813 Amortizare a instalaţiilo r.000 50.000 -anularea amortizării suplimentare generate de reevaluare: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 B.

la data trecerii la IFRS este de 9.000lei.000de lei. la data trecerii la IFRS. Valoarea lor justă. este de 21. Titlurile de plasament vor fi clasificate drept active financiare evaluate la valoarea justă.000 8.000 -1 titluri de plasament evaluate la cost -2 titluri de plasament evaluate la valoarea justă Acţiuni proprii Total 5.000 Investiţiile financiare pe termen scurt conţin: valori în lei Elemente Data trecerii la IFRS 3.000 20. potrivit IAS 39. Imobilizările financiare cuprind: Elemente Data trecerii la IFRS -1 interese de participare evaluate la valoarea justă -2 interese de participare evaluate la cost Total 18.000 2. Valoarea lor justă. Ce înregistrări efectuează societatea Alfa la data trecerii la IFRS? . cu variaţiile de valoare în contul de profit şi pierdere. evaluate la valoarea justă cu variaţiile de valoare înregistrate în capitalurile proprii.valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.000 Interesele de participare vor fi considerate active financiare disponibile pentru vânzare.

02Active financiare disponibile pentru vânzare = % 106.000 .000 1. cu variaţiile de valoare în contul de profit şi pierdere: 50x. prin aplicarea excepţiei facultative: 263.01 Rezerve .000 20.03Active financiare desemnate la valoarea justă = % 1172 Rezultat ul reportat din adoptare a pentru prima 9. evaluate la valoarea justă. evaluate la valoarea justă la data trecerii la IFRS.Rezolvare Desemnarea intereselor de participare ca active financiare disponibile pentru vânzare. Variaţiile valorii juste pentru activele disponibi le pentru vânzare 263 Interese de participa re 21.000 Desemnarea titlurilor de plasament ca active financiare.000 1.

000u. 143ALFA garantează o valoare reziduală de 10.m.12. Ce ar trebui să înregistreze societatea ALFA la data trecerii la IFRS? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) Alfa efectuează următoarea înregistrare: % 2133 Echipamente tehnologice 1172 Rezultatul reportat din adoptarea = 167 Alte împrumut uri şi datorii asimilate 165. în următoarele condiţii: 139obiectul contractului . (plătibilă la sfârşitul anului).2008 (cu un an de cifre comparative).m.000u. 800. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31. ALFA a încheiat un contract de locaţie-finanţare în calitate de locatar.m..323 .323 150. este de 150. 142rata implicită a contractului este de 10%. ALFA a contabilizat contractul ca o locaţie-operaţională. la 1 ianuarie 2007.un mijloc de transport. 140durata contractului 5 ani.000 B. Valoarea justă a mijlocului de transport.000 u.000 15. La 1 ianuarie 2006. 141redevenţa anuală 50. considerată drept cost prezumat potrivit excepţiei facultative prevăzută de IFRS 1.dată a IFRS 50X Investiţii financiar e pe termen scurt 8. la sfârşitul contractului.

m. potrivit IAS 37. la 1 ianuarie 2007.m.000 u.pentru prima dată a IFRS B. F trebuia să recunoască. provizionul nu a fost recunoscut nici în situaţiile individuale ale lui F. un provizion pentru garanţii. Cea mai bună estimare a datoriei. la 1 ianuarie 2007. Cea mai bună estimare a datoriei la data . este de 300. nici în conturile consolidate. potrivit IAS 37. 802. Cea mai bună estimare a datoriei la 1 ianuarie 2007 este de 700. provizionul nu a fost recunoscut nici în situaţiile individuale ale lui F. un provizion pentru garanţii. După reglementările contabile anterioare. Care sunt înregistrările contabile necesare în vederea întocmirii bilanţul consolidate de deschidere dacă se aplică retrospectiv IFRS 3? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea M efectuează următoarele înregistrări: 2071 = 1512 300.801.m.000 u. nici în conturile consolidate. Cea mai bună estimare a datoriei la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) este de 250. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F la 1 ianuarie 2007.000 u.000 şi 1512 = 1172 50.000 B. După reglementările contabile anterioare. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F. F trebuia să recunoască.

000 u. BETA a contabilizat amortizarea după durate de funcţionare fiscale (durata de funcţionare a echipamentului fiind de 5 ani). la 30 iunie 2006. Cota de impozitare este de 16%.000 B. Societatea BETA deţine un echipament care a fost achiziţionat. cu 100.125 . mijloacelor de transport = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 13. BETA nu a înregistrat impozite amânate. Care sunt înregistrările contabile necesare.000 u.m.000 u.trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) este de 675. 803.m.m. dacă se aplică excepţia facultativă prevăzută de IFRS 1? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea M efectuează următoarea înregistrare: 1172 = 1512 675. în vederea întocmirii bilanţul consolidat de deschidere. BETA alege să aplice tratamentul de baza al IAS 16 şi estimează o durată de utilitate de 8 ani şi o valoare reziduală de 10. Ce înregistrări efectuează BETA la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) dacă aplică retrospectiv prevederile IAS 16 şi IAS 12? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea BETA efectuează următoarele înregistrări: 2813 Amortizarea instalaţiilor. Potrivit referenţialului anterior.

Potrivit IAS 11. cheltuielile estimate până la finalizarea contractului 1.000 u. M a încheiat un contract ce are ca obiect construirea unui pod care urmează a fi finalizat în octombrie 2008.m. iar veniturile din contract au fost estimate la 2.m.000 u. La 31 decembrie 2006. Potrivit reglementărilor anterioare.804. Societatea M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008. Ce ar trebui să înregistreze societatea M la data trecerii la IFRS? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) societatea M efectuează următoarea înregistrare: 332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată 200.000.100 B. cu sume comparative pentru un an.1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS = 4412 Impozit pe profit amânat 2.000 .m. M a contabilizat contractul după metoda finalizării lucrărilor. cheltuielile efectuate în contul contractului au fost de 400.200. La 1 ianuarie 2006. M ar trebui să contabilizeze contractul după metoda gradului de avansare al lucrărilor.000 u.

000u.m.m. Amortizarea cumulată la 31 decembrie 2006 este de 800. Gradul de =400.2008 (cu un an de cifre comparative).000/(1.12.m.000=800. Ce înregistrare trebuie să efectueze ALFA la data trecerii la IFRS dacă aplică excepţia facultativă prezentată de IFRS 1? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) Alfa efectuează următoarea înregistrare: 107 Rezerve din conversie = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 100. Data trecerii la IFRS este 1 ianuarie 2007.000)=25% estimat la 2. Politica de .000+400.000 u. potrivit referenţialului contabil anterior. data la care se întocmeşte şi bilanţul de deschidere. 805. BETA deţine utilaje amortizate după durate de funcţionare fiscale.a IFRS Rezultatul din contract este 1. Întreprinderea BETA va întocmi primele situaţii financiare potrivit IFRS la 31 decembrie 2008.000. a rezultat o rezervă din conversie pozitivă de 100. Din conversia unei operaţii în străinătate.000avansare a lucrărilor B. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31. 806.000 B.200.200.000 u.

m. Valoarea justă a echipamentelor. Ce înregistrare efectuează M în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere? Rezolvare 144costul de achiziţie 100.m.amortizare nu este conformă cu IAS 16.000 u.m.m. Fondul comercial negativ este reluat la venituri în 10 ani. cu sume comparative pentru un an. Amortizarea cumulată determinată cu ajutorul unor estimări efectuate potrivit IAS 16 ar fi de 600.807.. este de 320. Ce înregistrare efectuează BETA.000 u.m.m. la 1 ianuarie 2005. Costul echipamentelor este de 900. mijloacelor de transport = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 200.000 u. În ianuarie 2004. M a achiziţionat 70% din acţiunile unei societăţi F în următoarele condiţii: 145valoarea justă a activelor identificate în momentul achiziţiei 900. Societatea mamă M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008. 146valoarea justă a datoriilor (inclusiv impozitul amânat) identificate 700.000 B.000u.000 u. în vederea întocmirii bilanţului de deschidere..000u. dacă nu aplică excepţia facultativă prevăzută de IFRS 1? Rezolvare Conform IFRS 1 Beta efectuează următaoarea înregistrare la data trecerii la IFRS: 2813 Amortizarea instalaţiilor. .

În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere. societatea M efectuează următoarea înregistrare: -D 2075 Fond commercial negativ = +Cpr 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 28.000 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->