Sunteți pe pagina 1din 16

LISTA SUBIECTELOR LA EXAMEN!

LA DISCIPLINA "MERCEOLOGIA l EXPERTIZA MRFURILOR DE LARG CONSUM"


1.Abordri actuale n tiina mrfurilor! Principiile i metodele merceologiei. 2.Noiunil.generaie privind securitatea general a produselor. Reglementarea activitii de plasare pe pia a produselor. 3 Noiuni generale privind cadrul juridic corespunztor desfurrii activitilor de comer n condiiile proteciei vieii, sntii, securitii i intereselor economice ale consumatorilor. Politica de protecie a consumatorilor pe plan naional i internaional. 4.Cadrul conceptual al clasificrii mrfurilor de larg consum. Tipuri de clasificri i codificri ale mrfurilor. 5.Sisteme de clasificare i codificare a mrfurilor utilizate de ntreprinderi 6.Definirea i metodologia determinrii calitii mrfurilor de larg consum 7.Noiuni de standardizare a mrfurilor de consum. Scopurile standardizrii. Sistemul Naional de Standardizare al R Moldova 8.Factorii, ce formeaz calitatea mrfurilor de larg consum. 9.Modaliti de meninere a calitii mrfurilor de larg consum 10.Factorii ce menin calitatea mrfurilor 11.Etichetarea i marcarea bunurilor de larg consum. 12.Noiuni generale privind activitatea de evaluare a conformitii produselor. Principii de baz ale evalurii conformitii. Structura Sistemului Naional de Evaluare a Conformitii! sortimentului: 13.Procedura de certificare a conformitii calitii mrfurilor de larg consum Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate i dreptul de utilizare a mrcii naionale de conformitate 14.Noiune, tipuri, proprieti ,i indicii sortimentului. Managementul sortimentului:obiective prioriti i direcii de aciune. 15.Tipurile de control al calitii mrfurilor. Lturile comune i distincte 16. Esena, sarcinile ,i tipuri de expertize merceologice. 17.Sistemul Expertul CCI a R Moldova. Activitile derulate n cadrul sistemului 18 Genurile expertizei mrfurilor efectuate de ctre experii din cadrul Sistemului Expert CCI a R Moldova 19. Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice Identificarea mrfurilor de larg consum! 20. Ordinea efecturii expertizei mrfurilor n cadrul Sistemului Expert CCI al R Moldova. 21.Modalitile de expertiza marfar practicate n cadrul Sistemului Expert CCI al R Moldova. 22.Perfectarea rezultatelor procedurii de expertiz a mrfurilor de larg consum 23. Clasificarea mrfurilor nealimentare 24.Proprietile consumiste ale mrfurilor nealimentare. 25.Particularitile studiului merceologic al mrfurilor nealimentare. 26 Caracteristica general, clasificarea i semnificaia mrfurilor nealimentare de uz casnic in consum 27. Articole din mase plastice de uz casnic - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 28.Mrfuri chimipe de uz casnic- generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 29.Mrfuri silicate - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 30 Mrfuri electrocasnice - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 31. Articole de mobilier - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 32.Materialele de construcie - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 33.Caracteristica general, clasificarea i semnificaia mrfurilor nealimentare vestimentare n consum. 34.Mrfurile textile - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei 35.Corifeiile i tricotajele - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 36.Articole de nclminte - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 37.Articole de blnrie i cojocrie - generaliti, clasificare, sortiment, calitate,particularitile expertizei. 38.Articole de marochinrie - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 39.Caracteristica general clasificarea i semnificaia mrfurilor nealimentare de menire socio-cultural n consum. 40.Mrfurile domotice electronice - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 41.Articolele de papetrie i mrfurile birotice - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 42.Mrfuri informatice i multimedia - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 43.Mrfuri foto-film - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 44.Mrfuri pentru sport, pescuit, vntoare, ciclism, automobile - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 45.Jucarii, articole giuvaere i ceasuri - generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 46. Caracteristica general, clasificarea i semnificaia clasei mrfurilor alimentare n consum. 47. Principalele componente chimice ale alimentelor 48.Defiirea i metodologia determinrii valorii nutritivi si energetice a produselor alimentare 49.Determirarea calitii mrfurilor alimentare: metode i indicii; avantaje i dezavantaje ale diferitor metode; principiile metodelor organoleptice i de degustare. 50.Pstrarea mrfurilor alimentare: organizarea pstrrii; factorii meninerii calitii; regimul optim de pstrare. 51.Conservarea mrfurilor alimentare: argumentarea necesitii conservrii mrfurilor:metodele de conservare 52.Securitatea alimentara: obiective, prioriti i direcii de aciune. 53.Importanta produselor cerealiere, fructelor i legumelor in alimentaie i pentru economia naional RM. Clasificarea general a acestor produse i reprezentanii gupelor i subgrupelor 54.Produse cerealiere: generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitatile expertizei. 55.Fructe si legume prospete: generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitatile expertizei. 56.Fructe si legume prelucrate: generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitatile expertizei. 57.Grasimi alimentare: generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitatile expertizei.

58 Importana produselor lactate i a oulor n alimentaie i pentru economia naional a RM. Clasificarea general a acestor produse i reprezentanii grupelor i subgrupelor. 59.Importana produselor din carne i din pete n alimentaie i pentru economia naional a RM. Clasificarea general a acestor produse i reprezentanii grupelor t subgrupelor. 60.Produse lactate: generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 61.Carne i produse derivate: generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 62.Pete i produse derivate: generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 63.Ou i produse derivate generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 64.Importana produselor gustative n alimentaie i pentru economia naional a RM. Clasificarea general a acestor produse i reprezentanii grupelor i subgrupelor 65.Importana produselor de cofetrie n alimentaie i pentru economia naional a RM. Clasificarea general a acestor produse i reprezentanii grupelor i subgrupelor. 66.Produse gustative (buturile alcoolice, slabalcoolice i fr alcool): generaliti, clasificare, sortiment, calitate, particularitile expertizei. 67 Produse gustative (stimulente], mirodenii i condimente): generaliti, clasificare,sortiment, calitate, particularitile expertizei. 68. Produse de cofetrie zaharoase:generaliti, clasificare, sortiment, calitate,particularitile expertizei. 69 Produse de cofetrie finoase: generaliti, clasificare, sortiment, calitate,particularitile expertizei. 70. Importana zahrului i mierii n alimentaie i pentru economia naional a RM. Clasificarea general a acestor produse i reprezentanii grupelor i subgrupelor

1.Abordari actuale in stiinta marfurilor. Principiile si metodele merceologiei Merceologia s-a dezvoltat i a evoluat ca disciplin cu reflexie: --comercial: nu se pot comercializa mrfuri ale cror caracteristici intrinseci sau extrinseci nu se cunosc, --economic: rezolvarea problemelor economice nu poate fi condiionat numai de factori cantitativi, ci i de factori calitativi(merceologici); --social: merceologia are un rol important in informarea i educarea consumatorilor, in asigurarea proteciei acestora i a proteciei mediului; Principii: -stabilirea legturii intre utilitatea produsuluii necesitatea exprimat prin cerere, -integrarea rezultatelor pariale intr-un sistem tiinific logic, -completarea i corelarea tuturor datelor privind nivelul caracteristicilor de calitate, Metode de cercetare : - metode generale:Metoda inductive,Metoda deductive,Analiza,Sinteza, Metodele matematice, Metodele statisticemetode specifice :Metodele psihosenzoriale,Metoda tipologic, Analiza comparative,Metoda experimental,Testarea produselor - metode moderne :Analiza valorii,Analiza morfologic, Metoda Brainstorming,Metoda Delphi 2.Notiuni generale privind securitatea generala a produselor. produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv n cadrul unei prestri de servicii, este destinat consumatorilor sau poate fi utilizat de consumatori n condiii previzibile produs sigur - orice produs care, n condiii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durat i, dup caz, de punere n funciune, de instalare i de ntreinere, nu prezint nici un risc produs periculos - orice produs care nu corespunde noiunii "produs sigur"; risc grav - orice risc semnificativ, inclusiv riscurile ale cror efecte nu snt imediate, care necesit o intervenie rapid din partea autoritilor publice; plasare pe pia a produselor - aciune de a face disponibile produsele pe pia, inclusiv pstrarea lor n scopul distribuirii, oferirii prin vnzare sau prin oricare alt form de transmitere cu titlu oneros sau gratuit; distribuitor - orice agent economic implicat n circuitul plasrii pe pia, a crui activitate nu influeneaz caracteristicile de securitate ale produsului; returnare - orice aciune care are ca scop napoierea unui produs periculos, pe care productorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispoziia acestuia; retragere - orice aciune ntreprins cu scopul de a preveni plasarea pe pia a unui produs periculos pentru consumatori. Reglementarile: -Productorii i distribuitorii snt obligai s plaseze pe pia numai produse sigure. -Un produs este considerat sigur n cazul n care el este conform cu reglementrile tehnice specifice i cu reglementrile sanitare, ce stabilesc cerinele eseniale pe care trebuie s le satisfac produsul pentru a putea fi plasat pe pia. -Conformitatea produsului cu standardele conexe pertinente presupune c un produs este sigur n privina riscurilor i categoriilor de riscuri acoperite de reglementrile tehnice naionale aplicabile. 3. Notiuni generale privind cadrul juridic corespunzator

activitate de comer activitate de ntreprinztor iniiat n baza raporturilor stabilite n domeniul comercializrii mrfurilor produse, prelucrate sau procurate. serviciu comercial activitate oferit cu prilejul actului de vnzare, care asigur avantaje i satisfacii consumatorului. comerciant persoan juridic cu scop lucrativ sau ntreprinztor individual; mic comerciant persoan care practic o activitate de comer fr a avea nregistrare de stat; ghieu unic procedur prin care autoritatea public, abilitat conform prezentei legi i n colaborare cu alte autoriti publice, verific autenticitatea actelor prezentate de solicitantul autorizaiei. comer cu ridicata activitate desfurat de comercianii care cumpr produse n scopul revnzrii acestora; comer cu amnuntul activitate desfurat de comercianii care vnd produse direct consumatorilor; serviciu de alimentaie public activitate de pregtire, preparare, prezentare i servire a produselor culinare, a celor de cofetrie-patiserie. unitate comercial spaiu n care au loc procesele operative de circulaie a mrfurilor/serviciilor; suprafa de vnzare suprafa destinat accesului consumatorilor pentru cumprarea produsului/serviciului. autorizaie de funcionare act administrativ individual ce atest dreptul titularului de a practica o activitate de comer, cu indicarea amplasrii unitii. indicator de pre purttor de informaie privind costul, cantitatea i calitatea produsului; pre de vnzare preul final al unei uniti de produs sau al unei cantiti din produs, incluznd TVA i toate celelalte taxe; pre unitar preul final, incluznd TVA i toate celelalte taxe, pe unitatea de msur din produs; produse vndute n vrac produse ce nu snt preambalate i snt msurate n prezena cumprtorilor. Politicele: facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare nevoilor si cererilor consumatorilor; promovarea unei cooperari internationale n domeniul protectiei consumatorilor; asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte; crearea unui sistem de educare a consumatorilor; 4. Cadrul conceptual al clasificarii marfurilor de larg consum. Clasificarea este o operaie conceptual reprezentnd o modalitate de a distinge simultan elementele unei mulimi, discrete sau continue, compus din obiecte sau din fapte, din proprieti sau din idei. Tipul clasificrii depinde de scopul propus i de relaiile dintre elementele i categoriile definite n vederea clasificrii mulimii respective. Principii de baz n stabilirea criteriilor de clasificare a mrfurilor numrul posibilitilor de utilizare ale unui produs este cu att mai mare, cu ct produsul respectiv este mai puin prelucrat; cu creterea gradului de prelucrare, produsul de ndeprteaz tot mai mult de stadiul de materie prim i de originea sa; cu ct domeniul de utilizare al unui produs este mai specializat, cu att este mai mic numrul posibilitilor proprii de clasificare.Pornind de la principiile menionate, considerm c se impune evidenierea ansamblului caracteristicilor de structur, funcionale i de relaie ale produselor, reprezentnd criterii poteniale de clasificare, intercorelate n cadrul sistemului general de relaii dintre om, produs i mediu. Tipuri de clasificari si codificari ale marfurilor: Clasificarile sistematice asigura ordonarea produselor pe categorii relativ omogene, pe baza unor criterii, stabilinduse un sistem de relatii intre categoriile constituite. In clasificarile nesistematice produsele sunt cuprinse in ordinea aparitiei lor, fara sa se tina seama, deci, de categorii inrudite de produse. Clasificarile combinate asigura ordonarea produselor pe un anumit numar de categorii omogene, in cadrul carora se realizeaza, in continuare, clasificarea nesistematica a elementelor componente Sisteme de codificare:Codul universal al produselor (Universal Product Code UPC) si Codul european al articolelor (European Article Numbering EAN).. 5. Sisteme de clasificare i codificare a mrfurilor utilizate n ntreprinderi Abordarea in scopuri practice a multimii marfurilor, in continua diversificare, a determinat intensificarea preocuparilor pentru elaborarea unor sisteme de clasificare, potrivit cerintelor specifice ale unui domeniu sau altul de activitate. Clasificarile sistematice asigura ordonarea produselor pe categorii relativ omogene, pe baza unor criterii, stabilindu-se un sistem de relatii intre categoriile constituite.In clasificarile nesistematice produsele sunt cuprinse in ordinea aparitiei lor, fara sa se tina seama, deci, de categorii inrudite de produse.Clasificarile combinate asigura ordonarea produselor pe un anumit numar de categorii omogene, in cadrul carora se realizeaza, in continuare, clasificarea nesistematica a elementelor componenteSisteme de codificare:Codul universal al produselor (Universal Product Code UPC) si Codul european al articolelor (European Article Numbering EAN).. 6.Definirea si metodologia determinarii calitatii marfurilor de larg consum

Calitatea este totalitatea de proprietati a productiei care determina posibilitatile ei de a satisface cerintele in corespundere cu standardele in viguare. Metodele de apreciere a productiei sunt>metoda organoleptica + prin acesta metoda calitatea se dermina cu ajutorul organelor de simt. -metoda fizica + prin acesta metoda se determina taria vinului , zaharului, pentru aceasta determinare se folosesc aprecierea densitatii temperature de topire, densitatiele optice. 9Metoda chimica, prin aceasta metoda se determina indicii de caliatte cu ajutorul reactiilor chimice. -Metoda micro/biologica se foloseste pentru determinarea gradului de infectare generala cu microbe. -Metoda de expertiza, calitatea marfurilor este apreciata in baza hotaririi luata de un grup de experti -Metoda de masurare sunt folosite aparate complete specializate, este o metoda precisa dar scumpa.-Etoda de inregistarare, calitatea produselor se determina pe baza de cercetari si enumerari a diferitor evenimente , obiecte sau cheltuieli, -Metoda sociologica indicatorii de calitate se deremina pe baza semnarii si analizei parerii consumatorilor reali sau potentiali, 7. Notiuni de standardizare a marfurilor de larg consum. Standardizarea marfurilor de larg consum presupune apropierea maximala de optimismul calitatii superioare, rationale a acestor marfuri, purtatorii de nformatii de baza in sistemul standardizarii de stat sunt documentele normative tehnice care controleaza calitatea productiei la toate stadiile ciclului de viata , de l elaborare pina la consum, aceste documente sunt. Standardul - este definit ca o prescriptie scrisa si publica de catre organelle interesate (Moldova standard) ce contine o soolutie unitare si de durata pentru o anumita problema in domeniul stiintei tehnice, economiei el reglementeazza cerintele fata de productie , regulamentul elaborarii ei, producerii, transportarii si folosirii ei. Cu problememe standardizarii in republica noastrase ocupa Serviciul de Standardizare Moldova standart. Mai exista sectii de standardizare in ministere, departamente, si la inteeprinderi. Sarcinile de baza a acestui department sunt> elaborarea si reinnoirea standartelor, verificarea folosirii lor corecte , precum si reprezentarea intereselor republicii la forumurile de standart internationale. 8. Factorii, ce formeaza calitatea marfurilor de larg consum Calitatea marfurilor depinde de:1.nivelul de standardizare2.calitatea materiilor prime folosite3.de perfectiunea proceselor tehnologice de fabricatie4.organizarea controlului5.conditiile de pastrare si transportare a marfurilor. 1.Nivelul de organizare este procentajul de aprovizionare a intregului sortiment de marfa produsa cu standarde sau conditii tehnice.2.Calitatea materiilor prime:Materia prima se clasifica in alimentare si nealimentare.Cele alimentare se imparte in:materii prime vegetale 2.materii prime animale 3.minerale. Cele nealimentare se impart:materii prime 1.vegetale 2.animale 3.minerale 4.organice 5.sintetice 3.Procesele tehnologice. Calitatea produselor se formeaza prin actiunea proceselor tehnologice care reprezinta un ansamblu de operatii mecanice, fizice, chimice care prin actiunea simultana sau succesiva transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale. 4.Organizarea controlului.Calitatea depinde de cultura de producere si de nivelul bazei metrologice,controlul dimensiunilor. 5.Pastrarea si transportarea marfurilor. Una din conditiile necesare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului si de deteriorari mecanice.O influenta hotaritoare asupra calitatii produselor o au regimurile de temperatura si umiditate,uneori si de ventilare.Alti factori care influenteaza pastrarea produselor sint:igiena din spatiile de pastrare si transportare2.existenta mirosurilor straine3.vecinatatea produselor marfurilor. 9. Modalitati de mentinere a calitatii marfurilor de larg consum Calitatea marfurilor depinde de: 1.Nivelul de organizare este procentajul de aprovizionare a intregului sortiment de marfa produsa cu standarde sau conditii tehnice.2.Calitatea materiilor prime:Materia prima se clasifica in alimentare si nealimentare. 3.Procesele tehnologice. Calitatea produselor se formeaza prin actiunea proceselor tehnologice care reprezinta un ansamblu de operatii mecanice,fizice,chimice care prin actiunea simultana sau succesiva transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale.4.Organizarea controlului.Calitatea depinde de cultura de producere si de nivelul bazei metrologice,controlul dimensiunilor.5.Pastrarea si transportarea marfurilor. Una din conditiile necesare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului si de deteriorari mecanice.O influenta hotaritoare asupra calitatii produselor o au regimurile de temperatura si umiditate,uneori si de ventilare.Alti factori care influenteaza pastrarea produselor sint:igiena din spatiile de pastrare si transportare2.existenta mirosurilor straine3.vecinatatea produselor marfurilor. 10. Factorii ce mentin calitatea marfurilor Calitatea mrfurilor este determinat de o serie de factori ca: materia prim, procesul tehnologic, ambalajul, marcarea, transportul, pstrarea. Toi aceti factori formeaz coninutul unor documente, elaborate la nivel central i denumite standarde de stat. Ele prescriu condiiile de calitate a mrfurilor. ntruct mrfurile i pot modifica, calitatea i pe parcursul comercializrii este necesar s ntregim grupa factorilor specifici etapei productive cu factori, ca: pstrarea, condiiile de ambalare i gradul de calificare a lucrtorului din comer. Primul factor cu influen hotrtoare asupra calitii l formeaz materiile folosite, denumite, dup contribuia ce o au n obinerea produsului, materii prime i materii auxiliare. Procesul tehnologic cuprinde un ansamblu de operaii desfurate pe baza unor reete de fabricaie sau a unui proces tehnologic. n cadrul acestuia o contribuie hotrtoare o au starea de funcionare a aparatelor ct i fora de munc (lucrtorul). Ambalajul. Acest factor implicat n definirea calitii este tot o marf. El se obine n ntreprinderi speciale, din materii prime diferite, n forme, mrimi i culori variate, n funcie de produsul ambalat.

Transportul constituie un sector important al economiei naionale, care are rolul de menine calitatea produselor pe perioada efecturii acesteia. 11. Etichetarea si marcarea bunurilor de lag consum Etichetarea reprezint aplicarea etichetei sau nscrierea elementelor de identificare pe produs, pe dispozitivul de nchidere sau pe ambalajul care nsoete produsul la vnzare. Funciile etichetelor: permit identificarea mrcilor, ca de exemplu "Dole", marcat pe banane,"Sunskit", pe portocale; ajut la clasificarea produselor, ca de exemplu la compoturi, unde nfuncie de categoria n care se ncadreaz, se marcheaz cu literele A, B sau C; descriu produsul; promovarea produsului prin intermediul unor imagini atractive i printr-un design atrgtor. Marcarea este operaiunea de nscriere pe eticheta produselor a datelor artate mai sus, precum i a mrcii fabricii, a mrcii de comer, sau a mrcii de servicii. nscrierea mrcilor pe etichete, ofer comercianilor anumite avantaje. Astfel: se pot urmri livrrile i calitatea produselor (care este produsul celmai cutat, care sunt productorii cei mai solicitai); marca protejeaz caracteristicile unice ale unui produs, care nu se pot astfel copia de concuren; prin marc se permite atragerea unei clientele fidele pentru anumii productori sau comerciani, protejndu-i pe acetia, de concuren; dac marca este de calitate, se formeaz o imagine favorabil a firmei pe pia. 12. Notiuni generale privind activitatea de evaluare a conformitatii produselor. evaluare a conformitii - activitatea al crei scop este determinarea direct sau indirect a faptului c snt respectate condiiile aplicabile. marc de conformitate - marc protejat, nregistrat n modul stabilit, aplicat pe baza regulilor de certificare, indicnd cu certitudine c produsul este conform cu un standard sau cu un alt document normativ; marc naional de conformitate SM - marc de conformitate, care demonstreaz c produsul este conform reglementrilor tehnice i/sau standardelor prevzute de legislaie i c procedura evalurii conformitii produsului n cauz a fost respectat; Sistem Naional de Acreditare - sistem ce are propriile sale reguli i proceduri pentru efectuarea acreditrii; Sistem Naional de Evaluare a Conformitii - sistem care dispune de propriile reguli i proceduri pentru efectuarea evalurii conformitii la nivel naional; Principiile pe care se bazeaz evaluarea conformitii snt: -accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformitii al tuturor solicitanilor; -aplicarea unor proceduri identice la evaluarea conformitii produselor omogene; -asigurarea confidenialitii i pstrarea secretului profesional i comercial; -examinarea imparial a contestaiilor; -caracterul voluntar al acreditrii. Sistemul Naional de Evaluare a Conformitii este format din:a) Organismul Naional de Evaluare a Conformitii b) organele administraiei publice centrale; c) organisme de evaluare a conformitii. 13. Procedura de certificare a conformitatii calitatii marfurilor de larg consum. Procedura de certificare:a) prezentarea cererii pentru certificare (n continuare - cerere);b) analiza cererii i a documentelor prezentate;c) luarea deciziei asupra cererii;d) identificarea produsului; e) prelevarea mostrelor; f) efectuarea ncercrilor mostrelor;g) evaluarea procesului de producie; h) examinarea rezultatelor evalurii; i) luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul eliberrii certificatului de conformitate;j) eliberarea certificatului de conformitate sau refuzul eliberrii; k) evaluarea periodic a produselor certificate.Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate si dreptul de utilizare a marcii nationale de conformitate. 1.Certificatul de conformitate se elibereaza de catre organismal de certificare in baza examinarii tuturor documentelor necesare pentru o evaluare autentica a conformotatii produselor cu conditiile stabilite. 2.Concluziile privind rezultatele examinarii expertul le reflecta in decizia de eliberare a certificatului de conformitate , forma de prezentare si modul de intocmire a carora se stabilesc in procedura de certificare a produselor omogene. 3.Certificatul de conformitate intocmit se inregistreaza in Registrul organismului de certificare si este valabil daca are numarul de inregistrare, Stampila orginala si semnatura conducatorului organismului de certificare si a expertului de certificare. 4.Certificatul poate avea o anexa care concretizeaza grupa produselor certificate, cuprinzind nu mai mult de 10 denumiri intr-un certificat de conformitate, cu conditia ca produsele sa fie fabricate de un producator sis a fie certificate in conformitate cu unele si aceleasi conditii ale documentelor normative. 5.In cazul certificarii obligatorii, certificatul se elibereaza, daca produsele corespund tuturor conditiilor obligatorii ale documentelor normative pentru aceste produse, inclusive indicatorii identificarii. 6.Termenul de valabilitate al certificarii de conformitate pentru produsele fabricate I serie se stabileste de organismul de certificare, tinind cont de termenul de valabilitate al documentelor normative pentru produsele si termenul pentru care este certificat sistemul calitatii, dar nu mai mult de 3 ani. 7.Daca se introduce modificari in constructia produsului sau tehnologia de fabricare , modificari care pot influenta conformitatea produsului cu conditiile documentelor normative, solicitantul trebuie in prealabil sa informeze organismul care a eliberat certificatul, pentru ca acesta sa poata lua decizia privind necesitatea de a efectua noi incercari sau de a evalua procesul de productie a acestui produs. 14. Notiune, tipuri, proprietati si indicia sortimentului. INDICII DE SORTIMENT- Sortimentul reprezinta o colectivitate de produse, marfuri realizate si comercializate de o anumita organizatie in scopul satisfacerii unui segment de consumatori.Sortimentul de produse poate fi interpretat in sens comercial sau industrial.Anvergura caracterizeaz numrul de grupe sau subgrupe din sortimentul comercial analizat. Cantitativ, anvergura este exprimat de coeficientul anvergurii (Kl).Profunzimea - caracterizeaz numrul de

tipuri i subtipuri n limitele unei grupe sau subgrupe. Plenitudinea caracterizeaz totalitatea de varieti de mrfuri din sortimentul analizat. Cantitativ, plenitudinea poate fi exprimat prin coeficientul plenitudinii (Kv). Complexitatea caracterizeaz totalitatea de varieti de mrfuri din complexul de consum prezente n sortimentul analizat. Cantitativ, este exprimat de coeficientul complexitii (W). Optimalitatea caracterizeaz totalitatea de varieti de mrfuri din gama optimal prezent n sortimentul analizat. Structura - este componena sortimentului n seciunea grupelor, subgrupelor, tipurilor sau varietile de mrfuri cu determinarea ponderii (n %) n volumul total fizic sau n expresie valoric al sortimentului analizat. nnoirea - caracterizeaz gradul de nnoire a sortimentului ntr-o anumit perioad de timp. Cantitativ este exprimat de coeficientul rennoirii (Kj). Lrgirea - sortimentului este caracteristica ce ne indic gradul de mrire a nomenclatorului grupelor (subgrupelor) de mrfuri n perioada analizat, care cantitativ se caracterizeaz prin coeficientul lrgirii (Kr). Stabilitatea - este gradul de meninere constant n vnzare a gamei sortimentale analizate ntr-o anumit perioad de timp. nlocuitivitatea caracterizeaz totalitatea de tipuri (subtipuri) de mrfuri posibile de a fi nlocuite cu altele. 15.Tipurile de control al calitii mrfurilor. Tipuri de control:control statistic prin atribute - se controleaza una sau mai multe caracteristici; -control statistic prin masurare - se controleaza o marime masurabila; -control statistic prin numarul de defecte - se examineaza produsele si se identifica numarul de defecte pe baza caruia se ia decizia pentru ntregul lot. 16. Esenta , sarcinile si tipuri de expertize merceologice: Expertiza merceologica reprezinta activitatea de cercetare,evaluare si apreciere fundamentala efectuata de unul sau mai multi experti a unor probleme contraversate privind calitatea loturilor de produse,structura sortimentala sau starea lor calitativa. Expertiza mereologica este utilizata pt cercetarea si clarificarea unor probleme contravesate sau litigioase pe care le ridica practica,comertul cu marfuri alimentare sau nealimentare.Categoriile de expertiza:1.Dupa domeniul de aplicare:-tehnice,merceologice;-contabile,medicale;-agricole, criminalistice. 2.Dupa continut:-cu baza de date de specialitate;-cu baza de date comparate cu normative. 3.In functie de organul de dispunere:-judiciare;extrajudiciare;4.Dupa scopul urmarit:-pt adunarea si evaluarea probelor;-pt stabilirea starii infractorilor; 5.In functie de expert:-oficiale;-liberi cu juramint; 6.Dupa modul de prezentare:-orale;-scrise. 7:In functie de nr. specialistilor:singulare;-colegiale;-mixte. 8.Din punct de vedere al desemnarii expertilor:-simple;-supravegheate;-contradictorii. 17.Sistemul Expertul CCI a R Moldova. Sistemul "Expertul CCI a RM" este parte component al Sistemului Camerei de Comer i Industrie a Republicii Moldova i presteaz urmtoarele servicii:determinarea cantitii i calitii mrfii;-determinarea rii de origine a mrfii;-determinarea volumului produciei, obinute din materia prim plasat n regimul vamal de perfecionare activ;-determinarea volumului produciei finite, obinute din materia prim plasat n regimul vamal de transformare sub supraveghere vamal;-determinarea productorului mrfii;-determinarea poziiei tarifare (codului) i destinaiei mrfii;-determinarea preului de pia a mijloacelor de transport;determinarea preului de pia a utilajului;evaluarea bunurilor imobile;evaluarea altor mrfuri;alte genuri de expertiz.Obiectul activitii Sistemului "Expertul CCI a RM" l constituie executarea pe teritoriul Republicii Moldova i peste hotarele ei a urmtoarelor lucrri i servicii, cu ntocmirea raportului de expertiz i a certificatelor de forma stabilit:expertiza mrfurilor expertiza cantitii (completivitatea), a calitii (strii tehnice), a corectitudinii marcajului, strii ambalajului mrfurilor, materialelor, materiei prime i utilajului. 18. Genurile expertizei mrfurilor Genurile expertizei n funcie de scopurile efecturii expertizei mrfurilor, se clasific n: de contract: controlul nivelului calitii mostrelor mrfurilor; controlul nainte de expediie a ncrcturilor; starea mijloacelor de transport i a ambalajului; vamale: identificarea mrfii; determinarea rii de origine; determinarea produciei de export ca producie proprie; de asigurare; bancare; consultative; de consum; de evaluare: expertiza mrfii, inndu-se cont de calitate, termenul de garanie, termenul valabilitii; expertiza mijloacelor de transport, inndu-se cont de uzura natural i starea tehnic; determinarea preului orientativ al mrfii, inndu-se cont de calitatea ei real etc.; 19. Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice Litgiile privind calitatea produselor pot avea ca principale surse urmatoarele:Substituirea de produs- care consta in livrarea unor produse cu aceleasi destinatie si pret cu produsele contractate , dar care au indici de calitate diferiti. Denaturarea produselor- consta in fabricarea si comercializarea unor produse ale caror caracteristici nu corespund valorilor prescrise si nu sunt in concordanta cu pretul. Localizarea sursei litigiului se face innd cont de etapele pe care le parcurge marfa n circuitul tehnic:Livrarea produselor poate fi sursa de litigiu ca urmare a livrarii unor produse necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.Transportul poate produce vicierea pri utilizarea unor mijloace sau ambalaje necorespunzatoare.Recepia produelor este etapa n care pot aprea cele mai multe litigii. Depozitarea- poate s genereze degradri calitative dac nu sunt respectare regulile privind manipularea, amplasarea ori condiiile de pstrare impuse diferitelor categorii de marfuri.Modul de urmrile a respectrii acestor reguli difera in funcie de locul depozitului in circuitul tehnic al mrfii:Conditiile in depozite cu ridicata- trebuie sa asigure condiii care s permit obinerea proprietii produselor ct mai aproape de condiiile initiale. Depozitele comerului

cu amnuntul- servesc pentru a pstra pentru perioade relativ scurte n condiii de obicei greu de dirijat, fluctuante cu posibilitai minime de verificare a calitaii mprfurilor la primirea n depozite. 20. Ordinea efectuarii expertizei marfurilor Orientativ, este considerat ca obligatorie o urmtoare succesiune a efecturii expertizei mrfurilor: acceptarea expertizei; pregtirea expertizei; investigarea obiectului expertizei; ntocmirea raportului de expertiz. Procedura investigaiilor se refer la modul de stabilire a contractului de lucru dintre expert i pri, cu toate implicaiile care decurg de aici.Coninutul investigaiei pe teren se poate referi la una sau mai multe din urmtoarele aspecte.Consemnarea (fixarea) rezultatelor investigaiilor pe teren. La acest document se anexeaz toate materialele solicitate de ctre expert, inclusiv opusul lor. Documentul nu cuprinde opinia, interpretarea sau concluziile pariale ale expertului.ntocmirea raportului de expertiz rezultatele activitii depuse de expert pentru soluionarea obiectivelor ridicate de problema cercetat se concretizeaz n raportul de expertiz, ce se nainteaz instanei sau organului care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiz fiind un document elaborat tiinific, are o valoare probatorie deosebit. 21. Modalitatile de expertiza marfara Obiectul activitatii Sistemului "Expertul CCI a RM" il constituie executarea pe teritoriul Republicii Moldova si peste hotarele ei a urmatoarelor lucrari si servicii, cu intocmirea raportului de expertiza si a certificatelor de forma stabilita: expertiza marfurilor - expertiza cantitatii (completivitatea), a calitatii (starii tehnice), a corectitudinii marcajului, starii ambalajului marfurilor, materialelor, materiei prime si utilajului. Genurile expertizei in functie de scopurile efectuarii expertizei marfurilor, se clasifica in: o de contract (privind indeplinirea conditiilor contractuale): controlul nivelului calitatii mostrelor marfurilor; controlul inainte de expeditie a incarcaturilor; starea mijloacelor de transport si a ambalajului; expertiza in scopul controlului corespunderii lotului achizitionat conditiilor contractului privindcostul, cantitatea, calitatea, ambalajul, marcajul marfii etc.; determinarea nivelului calitatii marfii privind proprietatile de consum si/sau nivelul de defecte si corespunderea ei normelor in vigoare din Republica Moldova; vamale: identificarea marfii; determinarea tarii de origine; precizarea caracteristicii marfii si determinarea codului marfurilor conform Nomenclatorului Marfurilor Republicii Moldova; stabilirea starii marfii, a caracteristicii marfii, a ambalajului, calitatii la momentul predarii (achizitionarii) la depozitul de pastrare temporara pe teritoriul vamal; selectarea mostrelor pentru incercari; calcularea normelor obtinerii produsului in urma prelucrarii si a consumarii materiei prime si identificarea produsului in urma prelucrarii; determinarea productiei de export ca productie proprie; 22.Perfectarea rezultatelor procedurii de expertiz a mrfurilor de larg consum Datele coninute n raportul de expertiz trebuie s fie reale i demonstrabile. Expertul rspunde pentru toate datele trecute n raport orict de nensemnate ar fi ele. Justeea datelor i responsabilitatea expertului fa de acestea este caracteristica esenial a unui raport de expertiz. Pentru aceste considerente, expertul trebuie s aib n vedere, printre altele, urmtoarele: analizele i ncercrile de laborator s fie efectuate personal sau de laboratoare de analiz autorizate n acest scop; -aparatele i metodele folosite s aib o precizie ct mai ridicat, n acest scop este indicat s se efectueze un numr ct mai mare de determinri (n special n cazul analizelor organoleptice). 23. Clasificarea marfurilor nealimentare Marfuri nealimentare: Marfuri textile Marfuri din piele si inlocuitori Din blana Din sticla Ceramice Chimice de uz casnic Electrotehnice Electrocasnice, Electronice De menire sociala-culturala Giuvaierie De galanterie 24. Proprietati consumiste ale marfurilor nealimentare Aceste proprietati ne permit a aprecia necesitatea sociala a acestor marfuri, structural or sortimentala si posibilitatea lor de a satisface necesitati. Proprietatile se caracterizeaza prin anumiti indicatori al marfuriloe. Acesti indicatori se divizeaza in 2 grupe: indicatorii de adresa sociala si de necessitate sociala a marfurilor indicatorii corespunderii marfurilor cerintelor sociale. Proprietatile functionale permit a determina ce cerinte ai consumatorului poate satisface marfa data si in ce masura in comparative cu alte marfuri analogice. Proprietatea sigurantei marfurilor la exploatare determina posibilitatile indeplinirii functiilor sale a obiectului in termenul de functionare. Proprietatile ergonomice a marfurilor asigura comoditatea exploatarii obiectului optimizarea sarcinilor fizice si psihice a omului ce sunt legate de obtinerea efectului necesar. Proprietatile estetice arata in ansamblu valoarea social- culturala, utilitatea, oportunitatea, rationalitatea, etc. 25. Particularitatile studiului merceologic al marfurilor nealimentare : n condiiile economiei moderne, se evideniaz o nou particularitate a studiului mrfurilor nealimentare i care const n aceea c i acestea pot afecta securitatea, sntatea i chiar viaa consumatorului, aspect care nu se discuta acum dou, trei decenii. Aceast particularitate se poate manifesta sub mai multe aspecte, i anume prin: substanele chimice nocive care se gsesc n materii prime i auxiliare i care se regsesc n mrfurile finite; substanele chimice nocive din procesele tehnologice moderne de obinere i finisare. Astfel s-au stabilit normative care precizeaz valorile minime de substane chimice admise n textile, confecii (ECOTEX 100), mobil, sticl, ceramic .a.; folosirea unor ambalaje necorespunztoare care nu i ndeplinesc bine funciile de protecie prin

nsi calitatea lor; efectele de poluare a mediului nconjurtor, prin intermediul ambalajului sau a utilizrii produsului (carburani, produse chimice .a.); falsurile comercializate care pun n pericol securitatea i sigurana n utilizare a consumatorului. 26. Caracteristica generala, clasificarea si semnificatia marfurilor nealimentare de uz casnic in consum I) Dupa principiul de funcitonare: Electrotermice Electromotrice Mixte Cu despozitive radiante Cu dispozitive vibrante. II) Dupa protectia contra electrocutarii:Clasa 0 protectia este formata din izolatia de baza, fara ca partile metalice accesiblie sa fie legate de pamint. Clasa 1 nu se limiteaza numai la izolatia de baza, aparatele fiind prevazute in plus cu o masura de securitate constind din fapte ca partile metalice accesibile din exterior sunt conectate la conductorul de legare la pamint, astfel incit acestea sa nu fie sub tensiune in cazul unui defect al izolatiei de baza. Clasa 2 protectia este formata din izolatie de baza si una suplimentara formind impreuna o izolatie dubla sau din o izolatie intarita. Clasa 3 se bazazea pe alimentarea cu tensiune joasa (pina la 42V) si in care nu exista tensiuni superioare acesteia. III) Dupa destinatie: -Pentru pregatirea si pastrarea la rece a alimentelor. -Pentru intretinerea imbracamintei Pentru intretinerea si asigurarea confortului in locuinte Pentru igiena, cosmetica si terapie 27. Articole de mase plastice de uz casnic Masele plastice se clasific n grupe dup diferite criterii de clasificare: I. Dup caracterul macrostructurii:- Mase plastice omogene - Mase plastice neomogene conin mai multe materiale fenoplastul, aminoplastul. II. Dup proveniena materialului liant: - Masele plastice pe baz de rini sintetice. - Masele plastice pe baza polimerilor naturali modificai i a rinilor naturale. III. Dup reacia de obinere a polimerului: - Reacia de polimerizare reacia de unire a mai multor molecule cu legturi multiple, care nu este nsoit de eliminarea de produse secundare i prin urmare, care are loc prin schimbarea compoziiei elementare a substanelor reactante.- Reacia de policondensare reacia de unire a mai multor molecule, nsoite de eliminarea de molecule simple. IV. Dup modul de obinere a articolelor:- Injectarea;- Suflarea sub presiune;- tanarea;- Calandrarea;- Exdrudere;- presare V. Dup destinaie: - Articole de menaj:Articole pentru mbuteliere, servirea mesei, pastrarea, prepararea si curatirea alimentelor. - Articole de galanterie: Furnituri pentru mbrcminte, Articole de toalet - articole de menire social cultural: Articole de birou Cerine de calitate ale articolelor din mase plastice. Articolele de mas plastic se execut n conformitate cu anumite reete de fabricare i trebuie s corespund cu destinaia produsului. Materia prim utilizat pentru obinerea articolelor din mas plastic nu trebuie s influeneze compoziia, gustul i mirosul alimentelor. 28. Mrfurile chimice de uz casnic sunt destinate satisfacerii unor necesiti de tipul: igien i ntreinerea corpului omenesc (agenii de splare, produsele cosmetice), confort (produse pentru splarea i curirea locuinei, obiectelor casnice, produselor textile), protecia i nfrumusearea unor materiale (produse peliculogene). Sortiment : Ageni de splare spunuri i detergeni Spunurile alcaline Detergenii Produse cosmetice. Aprecierea calitii produselor chimice de uz casnic se realizeaz n principal prin analiz senzorial, apreciindu-se uzual aspectul i consistena, culoarea, mirosul, aciunea asupra pielii, prezena defectelor, etc. Evaluarea senzorial este completat de analize fizico-chimice i microbiologice, specifice fiecrui produs. 29.Mrfuri silicate. Sticla este o substan amorf, obinut prin subrcirea unor topituri pe baz de silice (nisip) cu sodiu sau potasiu, cafondanti i cu alte materii prime. Tipuri de sticla: Sticla pentru articole de menaj si ambalaje; sticla pt obiecte de arta; sticla pt constructii; sticla pt laborator; sticla optica; sticla pt articole electrotehnice; sticla pentru corpuri de iluminat; sticla pt tehnica nucleara sticla de protectie contra radiatiilor; sticla de siguranta; sticla fotosensibila; sticla de acoperire; sticla solubila;calitatea:Pentru produsele contemporane, de serie mica, verificarea calitan se efectueaz organoleptic i cu ajutorul diferitelor instrumente de msurat.Pentru produsele de serie (borcane, sticle etc.), verificarea se efectueaz vizual n faa unor ecrane luminoase, iar planeitatea, rezistena mecanic i dimensiunile se verific prin instalaii automate, montate pe benzile transportoare ale acestor articole.Pentru articolele de menaj, accentul se pune pe aspectul lor, la ambalajele de sticl se urmresc rezistenele, capacitatea i dimensiunile, iar la articolele tehnice verificrile variaz n funcie de domeniul de utilizare. 30. Marfuri electrocasnice Mrfurile electrocasnicesunt destinate asigurrii confortului i pentru realizarea unor activiti curente din gospodrie/buctrie, uniti hoteliere, uniti de alimentaie public, spitale. destinaie: produse destinate pregtirii i pstrrii la rece a alimentelor, utilizate pentru nclzire, fierbere, coacere a produselor, tiere, mcinare i tocare, frmntare, amestecare, spumare, refrigerare sau congelare (rcitoare, frigidere, congelatoare;- produse destinate pregtirii, curirii i tratrii sau reparrii mbrcminii;- produse destinate curirii i ntreinerii locuinei, colectrii prafului, impuritilor, tergerii, lustruirii mobilei i a parchetului; principiul de funcionare: aparate i maini electrotermice, aparate i maini electromotrice, mixte, aparate cu dispozitive radiante, aparate cu dispozitive vibrante, aparate i maini cu funcionare mixt; modul de utilizare: aparate staionare (cu mas n general peste 18 kg), aparate mobile, aparate portabile; 31. articolele de mobilierMobila din lemn. n general mobilierul este definit drept un ansamblu de piese destinat s nzestreze interiorul ncperilor, cu rol utilitar i estetic. Mobilierul este format dintr-o serie de elemente i complexe care difer de la un

stil de mobil la altul. Clasificarea mobilierului se poate realiza dup mai multe criterii: -natura materiei. primefinisarea suprafeei -stil -dup variante de comercializare -modul de asamblare -calitatea materiei prime destinaie. Calitatea mobilierului din lemn este influenat de calitatea materiei prime i auxiliare, calitatea execuiei, condiiile de ambalare, depozitare i transport. n general mobilierul trebuie s ndeplineasc o serie de condiii funcionale, tehnice, economice, ecologice. Evaluarea calitii mobilierului se face din punct de vedere al aspectului i din punct de vedere al calitii execuiei. 32. Materialele de construcie sunt material natural sau artificial folosite n construcii. Drept materie prim pentru fabricarea materialelor de construcieservescmaterialele de provenienmineral (calcar, pietri, nisip, gips, granit, marmur .a.), de provenienvegetal (lemn, deeuriagricole etc.), uneleproduse ale industrieimetalurgice, industrieichimice i a industriei de prelucrare a petrolului (bitum, polimeri, gudroane etc.). Dupdestinaie, materialele de construcie se mpartn:materale de zidrie;liani;agregate;materialehidroizolante;materialetermoizolante;materialefonoizolante;materiale de finisare. 33. Mrfurilor nealimentare vestimentare n consum.Confeciile cuprind articole de mbrcminte interioar sau exterioar, obinute din materii prime de baz de tipul esturi, tricoturi, produse textile neesute. Drept materii auxiliare se utilizeaz o serie de accesorii, garnituri, cptueli. Principalele etape tehnologice n fabricarea confeciilor sunt grupate n patru faze principale: pregtirea materiei prime, croirea, confecionarea i finisarea.Clasificarea sortimentului de confecii se poate realiza astfel : calitatea execuiei i a materiei prime. -mprejurarea n care este purtat confecii sport, de vacan i timp liber, agrement, ocazie, echipament de lucru, pentru diferite activiti de uz casnic. -natura materiei prime: confecii din esturi, tricoturi, blnuri, materiale neesute. -destinaie, vrst, sex: confecii pentru nou-nscui; confecii pentru copii, adolesceni, confecii pentru femei i confecii pentru brbai. Aprecierea calitii confeciilor se realizeaz prin intermediul unor indicatori , grupai n trei categorii: indicatori estetici, indicatori fiziologici i de confort, indicatori de durabilitate. 34. Marfurile textile In grupa textile sunt ncadrate materiile prime, produsele semifabricate, semiprelucrate, prelucrate, semifinitesau finite constituiteexclusiv din fibre textile, fr a se ineseama de procesul de fabricaieutilizat Clasificarea fibrelor textile se poate realiza dup mai multe criterii, cel mai utilizat fiind bazat pe provenien, mod de obinere, natur i compoziie chimic: fibre naturale: - vegetale (celulozice) - bumbac, in cnep, iut, manila, etc.; animale (proteice) - ln, mtase; minerale (fibre de azbest); fibre chimice: din polimeri naturali (fibre celulozice, fibre proteice, fibre din hidrocarburi); din polimeri sintetici (fibre obinute prin polimerizare, policondensare, poliadiie);alte fibre industriale: fibre din sticl, fibre metalice, fibre carbon, etc. Aprecierea calitii fibrelor textile se realizeaz prin verificarea proprietilor fizice (mas specific, culoare, luciu, lungime, finee sau densitate de lungime, rezisten specific, alungire la rupere, higroscopicitatea); proprietilor chimice (comportarea la ageni chimici), proprietilor termice (conductibilitate, stabilitate termic, comportare la flacr, comportare la aciunea luminii, etc.); proprietilor tehnologice. 35.Confectiile si tricotajele Produsele tricotate sunt materiale textile formate din ochiuri legate elastic intre ele prin buclarea unuia sau mai multe fire intr-o anumita ordine in functie de contextura. Tricotajele sunt, n primul rnd, produse de mbrcminte din tricot.Dup materiile prime din care sunt realizate, tricotajele sunt numite: tricotaje de bumbac i tip bumbac; tricotaje de ln i tip ln; tricotaje de mtase i tip mtase (fire filamentare, n special sintetice filamentare). SORTIMENTUL CONFECTILOR DIN TRICOT Confectile din tricot se clasifica dupa urmatoarele criterii: Dupa materia prima Dupa varsta si sex CALITATEA TRICOTURILOR Tricoturile sunt produse textile sub forma plana sau tubulara, obtinute prin buclarea succesiva sau simultana a unu fir sau a mai multor fire, transformarea lor in ochiuri si inlantuirea ochiurilor intr-o anumita ordine. Factorii principali care influenteaza diversificarea sortimentului si imbunatatirea calitatii tricoturilor sunt: materia prima, structura tricoturilor, procesul tehnologic, utilajele folosite pentru tricotaje, etc. Materia prima. 36.Articole de incaltaminte nclmintea este denumirea generic a tuturor produselor care sunt confecionate special pentru acoperirea i protecia labei piciorului. n aceast categorie intr: ghetele, pantofii, cizmele, bocancii, papucii, sandalele, adidaii dar nu i ciorapii. Exist o foarte mare diversitate de nclri, dar se pot cataloga astfel: -nclminte sport: adidai, tenii, baschei, espadrile, clpari. -papuci de cas: trligi, botoi, papuci de crp. -pantofi: brbteti, de dam, cu toc, mocasini, ciocate. -nclminte de iarn: ghete, cizme. -nclminte de var: sandale, lapi, saboi. -nclminte tradiional sau din vechime: opinci, ciubote, kothornos. Funciile nclmintei:-funcia de protecie -funcia ortopedic funcia igienico-medical -funcia estetic i de personalizare. Sistemul de confecie al nclmintei definete modalitatea de mbinare a prii de sus a nclmintei cu partea de jos. 37.Articole de blanarie si cojocarie Blanurile sunt piei de animale prelucrate pentru invelisul pilos si se caracterizeza prin rezistenta, aspect placut si conductibilitate redusa a caldurii. Sortimentul comercial de blanuri este foarte complex datorita diversitatii animalelor

furnizoare de blanuri, cit si datorita posibilitatilor de prelucrare si innobilare. Principalele tipuri de blanuri se pot identifica usor, cunoscind caracteristicile de baza ale blanurilor: culoarea, abundenta invelisului pilos si tipurile de par, luciul, moliciunea. Factorii care influienteaza calitatea blanurilor: Structura invelisului pilos -Tipurile de par Dupa forma Culoarea Rasa animalului Sex si virsta Conditiile climaterice si geografice Conditiile de hrana si viata Se clasifica dupa urmatoarele criterii: -dupa modul de obtinere: articole de cojocarie si de blanarie. -Dupa materia prima. -dupa destinatie: confectii pentru copii, femei, barbati.Articole din cojocarie sunt confectii din blanuri larg raspindite in tara noastra. Din aceasta grupa fac parte: cojoacele, subele, caciulele, mesadele, pieptarele. Valoarea confectiilor din blana este determinata de structura, forma, tipul animalului.Verificarea calitatii in magazin se face prin metoda organoleptica pe loturi sortate pe marimi, pret, felul articolului, calitatii insotite de modelul omologat. 38.Articole de marochinarie Mrfurile din piele(marochinarie) i nlocuitori sunt destinate proteciei organismului mpotriva unor factori fizici, chimici i mecanici din mediu. Sortimentul de piei finite cuprinde ase categorii, difereniate n funcie de domeniul de utilizare: piei pentru partea de sus a nclmintei (box, bizon, piele impermeabil, velur, piele lcuit, evrou, nbuc, etc.);piei pentru partea de jos a nclmintei (talp pentru cusut, talp pentru lipit, talp pentru btut n cuie, talp pentru bran, etc.);piei pentru harnaamente, curelrie, articole de sport i marochinrie;piei pentru scopuri tehnice; piei pentru mnui;piei pentru confecii de mbrcminte i pentru alte scopuri. Verificarea calitii pieilor finite se realizeaz prin analiz senzorial (culoare, netezime, grad de luciu, desenul porilor) i prin verificri fizicochimice (mas specific, grosime, elasticitate, plasticitate, flexibilitate, rezisten la traciune, sfiere, compresiune i uzur, comportarea fa de ap i gaze, etc.). 39.marfurilor nealimentare de menire socio-culturala in consum. n condiiile economiei moderne, se evideniaz o nou particularitate a studiului mrfurilor nealimentare i care const n aceea c i acestea pot afecta securitatea, sntatea i chiar viaa consumatorului, aspect care nu se discuta acum dou, trei decenii. Aceast particularitate se poate manifesta sub mai multe aspecte, i anume prin: substanele chimice nocive care se gsesc n materii prime i auxiliare i care se regsesc n mrfurile finite; substanele chimice nocive din procesele tehnologice moderne de obinere i finisare. Astfel s-au stabilit normative care precizeaz valorile minime de substane chimice admise n textile, confecii (ECOTEX 100), mobil, sticl, ceramic .a.; folosirea unor ambalaje necorespunztoare care nu i ndeplinesc bine funciile de protecie prin nsi calitatea lor; efectele de poluare a mediului nconjurtor, prin intermediul ambalajului sau a utilizrii produsului (carburani, produse chimice .a.); falsurile comercializate care pun n pericol securitatea i sigurana n utilizare a consumatorului. 40. Mrfurile electrocasnice Mrfurile electrocasnicesunt destinate asigurrii confortului i pentru realizarea unor activiti curente din gospodrie/buctrie, uniti hoteliere, uniti de alimentaie public, spitale. destinaie: produse destinate pregtirii i pstrrii la rece a alimentelor, utilizate pentru nclzire, fierbere, coacere a produselor, tiere, mcinare i tocare, frmntare, amestecare, spumare, refrigerare sau congelare (rcitoare, frigidere, congelatoare;- produse destinate pregtirii, curirii i tratrii sau reparrii mbrcminii;- produse destinate curirii i ntreinerii locuinei, colectrii prafului, impuritilor, tergerii, lustruirii mobilei i a parchetului; principiul de funcionare: aparate i maini electrotermice, aparate i maini electromotrice, mixte, aparate cu dispozitive radiante, aparate cu dispozitive vibrante, aparate i maini cu funcionare mixt; modul de utilizare: aparate staionare (cu mas n general peste 18 kg), aparate mobile, aparate portabile; 41. Mrfurile birotice sunt produsele ce echipeaz locurile de munc (birourile), asigurnd prin mijloace electronice, schimbul de informaii, ordonarea activitilor i a informaiilor, programarea documentelor i a corespondenei, creterea productivitii i a calitii muncii administrativ. n termen larg, mrfurile birotice cuprind toate aparatele, mainile i instalaiile cu care sunt echipate birourile, inclusiv materialele, piesele de schimb i accesoriile necesare funcionrii. Principalele mrfuri birotice sunt reprezentate de aparate, maini i instalaii de tipul: aparatur de scris electronic, procesoare de texte, copiatoare, calculatoare, dicionare i agende electronice, mijloace de comunicaie (telefoane fixe, telefoane mobile, pager, telefax, dictafoane i reportofoane, interfoane, etc), calculatoare i dispozitive periferice, imprimante, scanere, etc. 42.Mrfurile informatice cuprind aparaturi, maini i instalaii electronice utilizate pentru preluarea, stocarea, vizualizarea i transmiterea informaiei codificate, de tipul calculatoarelor personale, imprimantelor, scanerelor, sistemelor multimedia. 43.Marfuri foto-film Aparatul de fotografiat reprezint un dispozitiv optico-mecanic cu ajutorul cruia se obine imaginea obiectelor pe un material fotosensibil, aezat n interiorul lui. Aparatul de fotografiat trebuie s asigure, prin construcie, realizarea urmtoarelor funcii:

-ncadrarea subiectului adic delimitarea prii din subiect urmeaz s fie ncadrat pe materialul fotosensibil; -s permit punerea la punct a claritii n funcie de distan, pentru a realiza pe materialul fotosensibil o imagine clar (detalii bine conturate); -posibilitatea de reglare a diametrului fasciculului luminos ce ptrunde n aparat, adic diafragmarea; -reglarea timpului ct fasciculul luminos trebuie s acioneze asupra materialului fotosensibil, respectiv a timpului de expunere; -asigurarea uoar a transportului materialului fotosensibil, scoaterea i introducerea acestuia n condiii de protecie contra voalrii. Sortimente: Sony, Samsung, Rollei, Panasonic, Nikon 44. Marfuri pentru sport, tusrims si voiaj Sortimentul articolelor pentru sport, voiaj i turism poate fi grupat dup destinaie astfel: echipament sportiv, articole pentru sport, articole pentru voiaj i turism. Echipamentul sportiv const din articole de mbrcminte i de nclminte. Articolele sportive de mbrcminte sunt astfel realizate nct satisfac cerinele impuse de destinaie. Articolele pentru sporturile de iarn au urmtoarele cerine de calitate:-Rezisten mare la frecare (la contactul cu gheaa sau zpada);-Elasticitatea i amortizarea vibraiilor;-Stabilitatea specific la alunecarea n timpul deplasrii rapide, cerin ce se realizeaz prin canale de ghidaj practicate pe tlpile schiurilor;-Rezistena la umezeal, realizat prin tratarea produselor din lemn mpotriva umezelii sau confecionarea, acestora din oel inoxidabil. Articole pentru transport echipament i alte produse cu urmtorii indici de calitate:-Capacitatea de ncrcare;Capacitatea de protecie contra prafului, apei, cldurii, ifonrii;-Rezistena la traciune a mnerului de purtat, a custurilor;-Rezisten la uzur a materialului de baz;-Uurina de purtare i manipulare care depind de forma i poziia mnerilor, a chingilor de fixat pe corp, de prezena unor rotile;-Aspectul estetic. 45.Jucarii, ceasuri Sortimentul de jucrii este complex. -La jucriile metalice -La jucriile din carton poligrafice -La jucriile din lemn -La ppui -La jucriile electrice -La jucriile electronice -La jucriile din cauciuc i material plastic Ceasurile sunt aparate utile care servesc la indicarea orei i la msurarea intervalelor de timp. Ceasurile pot fi :mecanice i electronice. La ceasurile mecanice,principalele pri constructive sunt:-Mecanismul motor;-Regulatorul;-Mecanismul de transmisie;-Mecanismul indicator-arttoarele;-Eapamentul;-Scheletulde susinere i carcasa;-Mecanismele auxiliare. Principalele elemente constructive ale ceasurilor electronice sunt:-Scheletul de susinere i carcasa;-Afiajul cu cristale lichide,afiajul mecanic sau mixt;-Cuarul;-Componente electronice 46.Caracteristica marfurilor alimentare in consum. Calitatea produselor alimentare este conferit de ansamblul nsuirilor fizice, chimice, organoleptice, tehnologice i proprii (intrinseci) ale produselor sau/i dobndite prin procesele de prelucrare. Principalele proprieti ale mrfurilor alimentare sunt: organoleptice (psiho- senzoriale), fizice, chimice, tehnologice, biologice, estetice. Proprietile gustative sunt determinate de proprietile chimice ale alimentelor, respectiv de componentele acestora care au gust i se pot dizolva. Aroma este o caracteristic complex gustativ-olfactiv, specific produselor alimentare. Proprietile tactile: Sensibilitatea tactil a pielii este datorat terminaiilor nervoase libere i constituie o cale important de obinere a informaiilor privind unele caracteristici de calitate ale mrfurilor alimentare. Cele mai importante aspecte vizeaz compoziia chimic i stabilitatea fa de aciunea agenilor chimici. Compoziia chimic este o proprietate de baz a produselor alimentare. Studierea compoziiei chimice presupune determinarea proporiilor principalelor categorii de substane ce intr n alctuirea unui produs: substane de baz, substane adugate, impuriti i corpuri strine. Proporiile acestora determin destinaia produsului i modul de comportare fa de anumii factori ce acioneaz asupra acestuia n timpul transportului, utilizrii sau pstrrii. 47.Principalele componente chimice ale alimentelor. Din punct de vedere chimic, produsele alimentare sunt constituite din substan uscat i ap. n componena substanei uscate intr substane anorganice, i substane organice reprezentate de proteine, lipide, i glucide; n afara acestor macro-componente, n mod curent sunt evideniate o serie de substane care, din punct de vedere chimic fac parte din substanele organice amintite dar datorit importanei lor sunt determinate/analizate distinctiv: vitamine, enzime, acizi organici i altele. Dup proporia/cantitatea n care se gsesc n organism substanele minerale se clasific n: macroelemente: calciul, fosforul, magneziul, natriu, potasiu, clor, sulf; microelemente, numite i oligoelemente: fier, cupru, crom, flour, iod. ultramicroelemente: uraniu, radiu etc. 48.Definirea produselor alimentare. Valoarea nutritiv reprezint capacitatea alimentelor de a asigura organismului substanele nutritive de care are nevoie.Ea se exprim prin:Valoarea psiho-senzorial Valoarea biologic. Valoarea energetic. Valoarea igienic. Determinarea valorii nutritive a alimentelor presupune stabilirea raportului dintre necesarul de substante nutritive pentru organism si potentialul nutritiv din 100 grame produs. Valoarea nutritiva se determina pe baza urmatoarelor elemente: reteta produsului: materiile prime; compozitia chimica a componentelor retetei; gradul de asimilare al

principalelor substante din produs; necesarul zilnic de energie si substante nutritive pe grupe de populatie; eventualele pierderi cantitative in produsele tehnologice sau inactivarile substantelor nutritive. Valoarea energetic - exprimat n kilocalorii sau n kilojouli/100g produs, este cea care condiioneaz aspectul cantitativ al hranei, acoperirea necesarului energetic zilnic individual depinznd de aceasta; este conferit de trofinele calorigene: glucide, lipide, proteine. 49.Determinarea calitatii marfurilor alimentare n industria alimentar, cuantificarea caracteristicilor de calitate ale alimentelor este indispensabil n aplicarea unui program de control a calitii. Rezultatele evalurii senzoriale sunt corelate cu datele furnizate de ctre laboratoare i obinute n urma testelor de natur fizic, chimic, fizico-chimic, microanalitic i histologic. Metode fizice i fizico-chimice Examenele fizice msoar anumite proprieti de natur fizic ale alimentelor precum: volumul, culoarea, temperatura, lungimea, capacitatea de reinere a apei, textura, rezistena la traciune etc. n practic pot fi ntlnite diverse alte metode fizice sau fizico-chimice utilizate pentru controlul calitii produselor alimentare. Metode chimice Analizele chimice permit stabilirea naturii i cantitii diferitelor substane chimice prezente ntr-un aliment. Metode microbiologice Examenele microbiologice reflect "recensmintele" microbiologice, definite ca numrul de microorganisme viabile dintr-un eantion dat. 50.Pastrarea marfurilor alimentare Pstrarea produselor alimentare sistem de msuri menit s creeze condiii optime pentru pstrarea vremelnic a produselor alimentare i pentru a preveni alterarea lor. Pentru pstrarea produselor alimentare ntreprinderile de alimentaie public, magazinele alimentare, la care se realizeaz produsele uor alterabile, trebuie s dispun de ncperi speciale, utilate cu rcitoare, dulapuri frigorifere. Pstrarea calitii prescrise trebuie asigurat pe ntreg parcursul mrfurilor alimentare, de la productor la consumator, prin msuri speciale n ceea ce privete ambalarea, manipularea, transportul, depozitarea, expunerea n vederea vnzrii. Ambalarea Ambalajul unui produs alimentar trebuie s asigure protecia produsului n timpul transportului, depozitrii, manipulrii i desfacerii, fa de anumii factori externi, precum temperatura, umiditatea, lumina, praful, microorganismele, insectele si pstrarea integritii, cantitii i calitii produselor. Condiiile i mijloacele de transport sunt stabilite n concordan cu modul de ambalare, cu caracteristicile produselor, cu destinaia i durata transportului. Depozitarea reprezint toate activitile tehnice i organizatorice legate de amplasarea mrfurilor ntr-un spaiu fix sau mobil 51.Conservarea marfurilor alimentare Conservarea reprezint pstrarea alimentelor n bun stare n timp maindelungat.Se numete conservare ansamblul de metode sau tratamente i operaii prin carecrete durata de pstrare a unor produse alimentare n vederea reglrii proceselor biochimice a alimentelor ce provin din organisme vii i mpiedicrii proceselor determinate de microorganisme.Procedeele industriale de conservare sunt alese att n funcie de aliment ct ide durata de pstrare.Ele sunt:1. Conserve propriu-zise cu o durat teoretic nelimitat fiind ferite de atacul agenilor ce provoac alterarea i n special fiind ferite de atacul microorganismelor. 2. Semiconservele au o durat limitat numai la timpul cnd acioneaz agentulconservant: uscarea, conservarea cu substane chimice, congelarea, fermentarea. metode de conservare- Utilizarea srii i a zaharurilor; Sararea:creterea presiunii osmotice din produse. Se realizeaza prin sararea uscata,umeda sau mixta. Se utilizeaza la carne i pete i are principalul dezavantaj ca unele proteine se dizolva in saramura.Adaosul de zahr determin o cretere a presiunii osmotice pn la 400 atmosfere.Aceasta se aplic la conservarea fructelor prin adugare de zahr sau sirop de zahr.Metoda se aplic i fructelor congelate. n general ns metoda este nsoit i de un proces de fierbere (dulceuri, gemuri, siropuri) 52.securitatea alimentara: Securitatea alimentara face parte din securitatea fiecarui stat din lume si aceasta la randul ei din securitatea globala Asigurarea securitatii alimentare a populatiei unui stat este in primul rand obligatia acestuia.Sigurana alimentar este o component a securitii alimentare i a nutriiei umane referindu-se la 3 aspecte pe care trebuie s le ndeplineasc un produs alimentar i anume: S aib valoare nutritiv intrinsec, S aib o valoare nutritiv biodisponibil, S aib inocuitate adic:S fie salubru si s nu pun n pericol consumatorul normal sntos Dup criteriul social identificm n calitate de component de baz: cultura alimentar. Aceasta, evident, difer de la popor la popor, n funcie de amplasare geografic, acces la resurse i, respectiv, tradiii culinare. Dup criteriul economic observm trei componente importante i anume: Obinerea materiei prime Procesul de fabricare a produsului finit Distribuia, care const n depozitare i vnzare (pre i distribuie uniform pe teritoriu) 53.Importanta produselor cerealiere, fructelor si legumelor In alimentatia omului produsele obtinute prin prelucrarea cerealelor asigura circa 45% din totalul proteinelor ,65% din totalul caloriilor necesare zilnic, un aport important de glucide, vitamin, mai ales din grupa vitaminelor B, si saruri minerale (P,K,Mg). Principalele cereale sint considerate a fi: griul, orzul, ovazul, porumbul, orezul, meiul, hrisca, sorgul,etc.Legumele si fructele joaca un rol important in alimentatie.Ele sint bogate in glucide(mai ales cu molecula mica), vitamin si substante minerale, au un grad inalt de asimilare, calitati gustative si nutritive deosebite.

Majoritatea legumelor si fructelor pot fi folosite in alimentatie in stare proaspata si, dupa caz, in diferite preparate culinare sau conserve. Legumele proaspete se impart in 2 categorii: -legume vegetative(legume tuberculifere,legume radacinoase, legume varzoase, legume frunzoase, legume bulbifere, legume perene, legume condimentare) si legume fructoase(legume bostanoase, legume Solano-fructoase, legume pastaioase,legume graminee) Din punct de vedere structural se deosebesc fructe:-fructe samintoase(bace false)-fructe simbroase(drupacee)fructele arbustilor fructiferi-fructe nucifere-fructe subtropicale si tropicale. 54.produse cerealiere Cerealele sunt reprezentate de seminele plantelor din familia gramineelor, ca materii prime n industria alimentar fiind utilizate: grul, secara, porumbul, orzul, orezul etc. Cerealele i produsele obinute din acestea au o importan central pentru alimentaia uman, reprezentnd, n concepia organismelor internaionale, rezerva strategic de alimente a omenirii.Aprecierea calitii cerealelor se realizeaz dup criterii chimice i fizico-tehnologice. Criteriile fizice de apreciere a calitii cerealelor sunt: greutatea pe masa de volum sau masa hectolitric, masa relativ a 1000 de boabe, masa absolut, masa specific, mrimea i uniformitatea boabelor, tria sau duritatea, sticlozitatea, compoziia fizic a masei de cereale etc.Criteriile de clasificare a cerealelor sunt urmtoarele: familia botanic,compoziia chimic,destinaia, tipul inflorescenei, aspectul bobului, perioada de semnare. 1.n dependen de familia botanic, cerealelese mpart n:-Graminee:-Poligonale Pstioase. 2.n funcie de compoziia chimic, cerealele pot fi:-Cu coninut nalt de amidon: gramineele i poligonalele.-Cu coninut nalt de proteine:pstioasele. 3.n funcie de destinaie, cerealele se folosesc:-n industria alimentar ,pentru obinerea finii, crupelor.-Pentru furaj,ca hran pentru animale.-n scopuri tehnice. 55.Fructe si legume proaspete Fructele i legumele au un rol important n alimentaie, datorit nsuirilor de gust i arom deosebite i valorii lor nutritive preioase (glucide simple, sruri minerale, vitamine). Sortimentul legumelor i respectiv al fructelor proaspete este foarte variat fiind obinut innd cont de specia din care fac parte i de destinaia acestora Verificarea calitii fructelor i legumelor se realizeaz pe baza examenului organoleptic, completat cu msurtori i cntriri. n aprecierea calitii loturilor de legune i fructe proaspete se iau n considerare mai multe carcateristici. 56.Fructe si legume prelucrate Legume i fructe congelate. Utilizarea temperaturilor sczute, sub punctul de nghe al sucului celular, asigur meninerea pe o perioad lung de timp a nsuirilor i valorii nutritive a fructelor i legumelor uor perisabile, prin blocarea activitii diverselor microorganisme. Legume i fructe deshidratate Procesul de deshidratare oprete dezvoltarea microorganismelor i enzimelor proprii legumelor i fructelor.Prin aceast metod se conserv frecvent ceapa, cartofii, rdcinoasele, ardeii, usturoiul, mslinele, merele, perele, prunele, caisele, smochinele, strugurii etc. Concentrate din legume i fructe. Pentru obinerea acestor produse se folosesc legume i fructe proaspete sau conservate prin refrigerare sau cu substane antiseptice. Procedeele tehnologice utilizate pot consta n: fierbere la presiune sczut, concentrare cu adaos de zahr, fierbere n sirop de zahr. Produsele din legume obinute prin concentrare includ bulionul i pastele din tomate, pastele din gogoari, ardei, sucul concentrat de tomate etc. Legume i fructe conservate prin murare. Murarea este un procedeu de conservare a legumelor i fructelor prin acidifiere natural (fermentaia lactic a zaharurilor din materia prim). Acidul lactic format creeaz un mediu nefavorabil dezvoltrii microorganismelor responsabile de alterarea produselor. 57.Grasimile alimentare Grsimile alimentare sunt formate aproape n exclusivitate din lipide i se obin prin extracie din seminele plantelor oleaginoase, germenii cerealelor, din anumite fructe (nuci, arahide etc), din esuturile animalelor i din lapte. Clasificarea grsimilor dup provenien, stare de agregare i sicativitate este: Grsimile alimentare: Grsimile Vegetale Grsimile Animaliere Grsimile Vegetale Grasimi lichide nesicative de masline migdale si semisicative de floarea soarelui, susan, soia, dovleac; Grasimi solide cu acizi grasi volatili unt de cocos si fara acizi grasi volatili unt de cacao; Grsimile Animaliere Grasimi lichide - ulei de peste, ulei de balena, foca si ulei de copite; Grasimi solide - seul de bovine, untura de porc si de pasare (gaina, rate, gisca); Componenii principali ai grsimilor alimentare sunt gliceridele.Dintre acestea predomin trigliceridele.Trigliceridele sunt nsoite n cantiti mai mici de monogliceride i digliceride. 58.Importanta produselor lactate si a oualelor Laptele este un aliment de origine animala cu valoare biologica ridicata, deosebit de important in alimentatia omului, indiferent de varsta. Datorita substantelor nutritive pe care le contine, laptele asigu 535j97f ra dezvoltarea normala a organismului tanar, in primele luni de viata. Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie, opac, cu gust dulceag si miros placut. Ouale reprezinta in primul rand o importanta sursa de vitamine. Acestea sunt foarte indicate in alimentatia copiilor si a adolescentilor, la care se recomanda 6-7 oua pe saptamana. Cantitatile de vitamine existente in oua variaza foarte mult in functie de specie, rasa, sezon si ingrijire. Sortimentul de lapte: dup specia animalului de provenien:de vac;de bivoli;de capr;de oaie; --dup coninutul de grsime:lapte integral: lapte normalizat; lapte smntnit

Oule de gin se clasific dup mai multe criterii, aa cum se poate vedea mai jos. Clasificare oulor de gin dup mrime Clasificare oulor dup prospeime Clasificare oulor de gin dup culoarea cojii Clasificare oulor pe categorii de calitate Clasificare oulor dup modul de furajare i condiiile de via ale ginilor outoare 59.Importanta produselor din carne si din peste Carnea este un produs indispensabil omului datorita componentelor nutritive si rolul acestora pentru organism.Carnea constitue o sursa importanta de protein, care se apropie mult de proteinele din structura tesuturilor din corpul omenesc si deaceea este considerate un aliment de baza cu rol essential plastic. In aceasta grupa de aimente se incadreaza carnea de macelarie, carnea de pasare si de vinat. Carnea de macelarie este carnea animalelor sacrificate in abatoare si anume : bovine(vaca,minzat,vitel), ovine(berbec, miel) , porcine(porc, purcel), caprine(capra,ied).Carnea de pasare de la gaini,curci, rate, giste. Iepurii de casa si vinatul au o pondere mai redusa. Pestele contine att de multi nutrienti importanti, inclusiv proteine, nct ar trebui sa constituie un segment major al hranei noastre. De fapt, consumam mai putin dect o faceam nainte. O singura portie mica de peste, de 100 g, furnizeaza ntre o treime si jumatate din proteinele necesare zilnic. Majoritatea pestilor au si un continut ridicat de vitamina B,2, vitala pentru un sistem nervos sanatos, si de iod, necesar bunei functionari a glandei tiroide. Pestele gras precum somonul sau heringul contine cel putin dublul caloriilor din pestele alb. Spre deosebire totusi de GRASIMILE animale saturate, uleiurile de peste nesaturate sunt foarte benefice prin continutul lor de omega3. 60.produse lactate Laptele reprezint unul dintre cele mai complexe alimente, datorit compoziiei chimice complexe i echilibrate n trofine.Sortimentul de lapte:-dup specia animalului de provenien:de vac;de bivoli;de capr;de oaie;--dup coninutul de grsime:lapte integral; lapte normalizat; lapte smntnitCalitatea laptelui:-exprimat prin:caracteristici organoleptice; caracteristici fizico-chimice; caracteristici microbiologice; Sortimentul brnzetrurilor:--dup tipul laptelui: brnzeturi din lapte de vac; brnzeturi din lapte de oaie; brnzeturi din lapte de capr; brnzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii;--dup coninutul de grsime --dup consistena pastei i particulariti tehnologice. Defectele brnzeturilor:Defecte de desen:brnza fr desen n seciune; desenul bogat al pastei;-Defecte de consisten: past sfrmicioas; past cauciucoas; past cu crpturi. 61.Carne si produse derivate Carnea -aliment indispensabil, datorit:compoziiei chimice echilibrate n trofine cu valoare biologic ridicat; digestibilitate superioar; potenial dietico-culinar;structura crnii: esut muscular: carne marmorat; carne perselat; --esut conjunctiv: leag muchii de oase; formeaz membrane care nvelesc muchii i fasciculele muchilor; esut cartilaginos:form rezistent a esutului conjunctiv;-- esut adipos cuprinde formaiunile cu celule care au acumulat grsime;-- esutul osos:se formeaz n perioada de cretere a animalului; poate fi compact i spongios;Sortimentul crnii:Carne de vit adult i mnzat, Carne de porcine: 62.Peste si produse derivate Calsificarea pestelor se face dupa citeva criteria. Din punct de vedere biologic, dupa mediul in care traesc, pestii se clasifica in: peshti marini, pesti migratory si pesti de apa dulce.Dupa coninutul de grasime pestii se calsifica in: pesti grasi-peste 8% grasime (ex scrumbia de dunare, somonul), pesti semigrasi cu 4-8% grasime9 morunil, hamsia), pesti slabi 4% grasime( carpul, stiuca, carasul, platica)Mai fegventa este calsificarea pestelor dupa particularitatile zoologice:Pestii din famiia strunilor-nisterul, familia somonului- Familia scrumbiei- familia bibanului- Famiia batogului- Familia cambulei. Compozitia chimic, valoare nutritive Carenea pestelui contine o amre cantitate de apa, relative multe protein,si lipde.Grasimele pestelui este de regula distribuita in carne sau localizata in unele organe, in special ficat.Carnea pestelui contine mai putin tetut conjuctiv dekit cea a animalelor.Contunutul de vitamine este neinsemnat, cu exceptia anghileicare are cantitai apreciabile de vitamina A su D. 63.Oua si produse derivate Oul reprezint cel mai valoros aliment:valoare nutritiv ridicat; grad de asimilare ridicat al trofinelor; disponibilitate mare de consum; preuri accesibile. compoziia chimic:ap; proteine cu valoare biologic ridicat, proteine etalon; lipide bogat n colesterol; glucide: cantiti reduse; sruri minerale; vitamine: A, B, D Stabilirea prospeimii oului: examinarea oului la ovoscop; proba densitii; proba densitii n soluie de saramur 12%; Verificarea calitii: prin examen senzorial; Pstrarea: spaii curate, rcoroase; T=0-14C, umiditate relativ 70-80% Valabilitate: ou foarte proaspete: max 5 zile; ou proaspete: 10-20 zile; ou refrigerate: 10-20 zile; ou conservate prin alte metode: 5-10 zilE 64. Importanta produselor gustativeCondimentele si produsele condimentare:-Condimentele naturale -Produsele
condimentare si oleo-rezinele-Condimente acide-Condimentele saline (sarea de bucatarie)Caracterizarea merceologica a stimulentelor:-Cafeaua-CeaiulBauturile alcoolice:-Bauturi alcoolice tari naturale-Bauturi alcoolice industriale-Bauturi moderat alcoolice-Bauturi slab alcoolice-Bauturi nealcoolice

65. Importanta produselor de cofetarie Produs. de cofetarie se impart in 2 grupe:-PC zaharoase: caramela sticoasa,cu umplutura,bomb.fondante,zefir,marmelada,halvita -PC de cofetarie fainoase sau prod.de patiserie: blaturi pentru

torturi, biscuiti, nepolitane,checuri, rulade.PC pot fi simple si compuse: Pc simple: sunt alcatuite din,tr-o singura faza (caramela sticloasa, fondant de lapte, bisc.zaharosi, glutenosi; PC compuse -din 2sau mai multe faze: caramela cu umplutura, bomb.fondante, torturi, marmelada stratificata, prajituri. 66. Produse gustative(bauturi alcoolice,slab alcoolice si fara alcool) Bauturile:--Bauturile alcoolice--Bauturile nealcooliceBauturile alcoolice sunt produse alimentare lichide si au in compozitia lor alcool etilic.Alcoolul etilic are valoare trofica,deoarece elibereaza energie in organism (cca 7kcal). Dupa continutul de alcool,bauturile se clasifica in 3 grupe principale :Slab alcoolice,cu 1-6% alcool (berea); Moderat alcoolice,cu 8-20% alcool (vinurile); Alcoolice tari,25-70% alcool (rachiurile naturale)Dupa modul de obtiner:bauturi nedistilate; - bauturi distillate. Consumul bauturilor alcoolice este determinat de caracteristicile psihosenzoriale si de efectul alcoolului asupra organismului. Berea este o bautura slab alcoolica nedistilata se obtine prin fermentare,cu ajutorul drojdiei,a unui must fabricat din malt,apa si hamei,maltul putind fi inlocuit partial cu cereale nemaltificate 67. Produse gustative ( stimulente, mirodenii si condimente) Condimentele sunt produsele fara valoare nutritiva care se adauga in produsele alimentare in continute mici pentru a le conferi anumite caracteristici gustative stimulind astfel pofta de mincare si digestia.In compozitia condimentelor intra uleiurile eterice,aldehide,cetone,esteri,alcool,hidrocarburi.Condimentele sunt clasificate dupa : natura,origine,si caracteristicile organoleptice in urmatoarele grupe :---Este numita condimentele naturale,dupa provenienta lor si in functie de zonele climatice sunt : Indigene,tropicale (piper,cuisoarele,scortisoara,dindir,curcuma,nucusoara)Mediteranene (sofranul,caperele); ---In functie de zona anatomica,condimente flori,fructe,frunze,radacina,seminte,scoarta. Condimentele acide principalii reprezentanti sunt (otetul alimentar,sarea de lamie,care contine acidul lactric,otetul alimentar poate fi de 2 tipuri : de distilare,de fermentatie. De fermentatie se obtine din fermentarea vinurilor fermentate sau fermentarea fructelor. Otetul de distilare este mai putin valoros si se obtine prin diluarea cu apa a acidului acetic. Mustarul de masa se prepara din boabele de mustar macinate la care se adauga otet,sare,coloranti. Sortimentul de mustar este in varianta : iute,dulce. Condimentele saline sunt alcatuite din (sare iodata,care poate fi extractina sau sare fina)aceste produse se obtin prin indeplinirea impuritatilor a sarii extrase din mine. 68.Produse de cofetarie zaharoase Zaharul si produsele zaharoase formeaza o grupa larga de alimente ce se caracterizeaza prin continut mare de zahar solubil(zaharoza, glucoza), aspect atragator, gust dulce cu nuante diferite si aroma placuta. Asupra acestei grupe de marfuri se rasfrange din plin nivelul ridicat atins de tehnologia din industria alimentara, care dispune, in zilele noastre, de posibilitati largi de purificare si rafinare. Sortimentul de marfuri din aceasta grupa e format din: 1. Zahar 2. miere de albine 3. glucoza si amidon 4. produse zaharoase. Dintre proprietatile de compozitie se utilizeaza, pentru controlul calitatii, urmatoarele: Continutul de apa, Continutul de zaharoza, Continutul de substante reducatoare, Continutul de substante insolubile in apa, Continutul de cenusa. In functie de
tehnologia aplicata si natura materiilor prime utilizate se clasifica astfel: Produse de caramelaj; Drajeuri; Caramele; Fondanterie; Produse gelificate; Dulciuri orientale; Produse spumoase; Ciocolata si specialitati de ciocolata; Produse zaharoase dietetice.

69.Produse de cofetarie fainoase Produsele de patiserie formeaza un grup complex de preparate obtinute din aluat in forma variat, de marimi diferite,la care se adauga in proportii diferite fructe, creme, frisca, dulceata, ciocolata, zahar. Biscuiii- sunt produse de cofetrie finoase obinute prin coacerea unui aluat din fin, ap, ageni de ndulcire, grsimi, afnatori i componeni care le mbuntesc caracteristicile organoleptice (unt, ou, lapte, umplutui, glazuri)Clasificarea biscuiilor: n raport cu con de zahr i grsimi:- biscuii glutenoi - biscuiti zaharoi - semiglutenoi- cracker; n raport cu compozitia lor:- simpli- umpluti- glazurai; n raport cu destinaia lor:- biscuii aperitiv- biscuii de tip desert - bisc. Dietetici. Modelarea aluatului pt biscuii: Aluatul pu bisc glutenosi se modeleaz printr-o laminare n trepte urmat de o decupare a modelelor; Aluatul pt biscuiii zaharoi se preseaz ntr-o vacuol-matri, apoi se elibereaz aceste modele cu ajutorul unei suprafee de transport 70.Importanta zaharului si mierii Valoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri, din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, care nu mai necesit o prelucrare special prin digestie, fiind direct asimilate i arse complet, pn la stadiul de bioxid de carbon i ap, elibernd energie n toate etapele de descompunere prin care trec. Mierea produs siropos cu o gama variat de culori, dulce,produs dietic ,terapeutic. Clasificara:de flori, mana,mixta/monoflora,poliflora/prin scugere libera,din faguri,prin presare/ fluida,cristalizata/incolor,galben,bruna. Compozitia: zaharuri,subs minerale,vitamine,hormone. Mierea:de tei,hrisca,floarea soarelui,salcim,trifoi,lunca. Zaharul: produs alimentar din zaharoza. Val caloric 400 kcal, zahar rafinat:cristal,bucati,pudra. Operatiunile: purificarea,dizolvara,rafinarea siropului,ingrosarea siropului. Materia prima: sfecla,trestia.

Clasificarea:stabilizata,oparita,fara stabilizatori/taiata ,turnata. Tehnologia: pregatirea materiei prime,pregat stabilizatorului, obtinerea semifabricatului, gelantizarea semifabricatelor, taierea pastilei, uscarea,racirea,presararea cu zahar pudra.