CE ESTE ADEVARUL?

(Gottfried de Purucker, 1934)

Cum ne putem da seama ce este adevarat, sau de exemplu privitor la diferitele invataturi, care sustin sa fie adevarate, care dintre ele este cea potrivita sau cea mai buna? Ce este adevarul? Va amintiti de Pontius Pilatus, cand il interoga el pe Isus, punandu-i intrebarea: Ce este adevarul? Si eu intreb la fel: Ce este adevarul? Credeti dumneavoastra ca cineva dintre noi cunoaste intregul adevar, marginit fiind de granitele gandirii sale? Nu va dati seama de absurditatea acestei intrebari? Tot ceea ce stim noi despre adevar sunt franturi de cunoastere despre legile Universului, o stiinta in continua crestere, o continua dezvoltare a constiintei si a puterii de intelegere, o crestere a intelepciunii si a puterii interioare. Daca ar putea totusi cineva sa cuprinda tot adevarul, in granitele gandirii sale, a creierului sau, ce imagine dezamagitoare, privind viitorul lui, i s-ar prezenta. El ar ajunge la capat, al final, ar indeplini totul si ar intelege totul! El ar detine adevarul nemarginit! Din fericire asa ceva este imposibil. Adevarul este relativ, deoarece ceea ce numesc oamenii ca reprezinta adevarul, este atata cat realizeaza, dezvolta si intelege fiecare din legile universului inconjurator. Ma refer aici mai mult la universul spiritual decat la cel material-fizic, din care este format corpul nostru. Repet: adevarul este relativ, ceea ce inseamna, ca ceea ce pentru unul este adevarat, pentru un altul poate fi fals. Un al trei-lea se poate ca realizeaza unde gresesc cei doi si are o viziune mai inalta a adevarului. Iar un alt om, cu o viziune clara si cu o inteligenta patrunzatoare ar putea sa vada si sa simta mai mult. Fiti de aceea ingaduitori fata de ceilalti. Invatati sa respectati convingerile reale, cand sunt intradevar convingeri. Si invatati sa recunoasteti ca simplele pareri au o valoare nesemnificanta, deoarece ele sunt la fel de nesigure si de schimbatoare ca si lumina lunii. Adevarul este intelepciune nemarginita, si care om o detine? Chiar si Dumnezeii detin doar o parte, si totusi mult mai insemnata decat a noastra. Vedeti cat de neinsemnata este de fapt aceasta intrebare; si cat de dureros este ca asemenea intrebari au declansat o asemenea neliniste in mijlocul oamenilor, nu numai in sens religios, ci in toate raioanele vietii omenesti. In loc sa aratam bunatate si simpatie si sa incercam sa intelegem punctul de vedere al fratelui nostru, ne inhatam unul de celalalt din cauza parerilor noastre diferite si ne inlantuim in contradictii verbale; lucru care ne nemultumeste si in cel mai rau caz ne umple de neincredere, indoiala. Este un lucru prostesc, intradevar copilaresc, deoarece nu are nici un rost. Simpla si vechea lege a fratiei si a bunatatii rezolva toate aceste probleme. Amintiti-va ca propria dezvoltare a intelepciunii este in perena si continua crestere, precum si puterea de intelegere. De aceea invatati sa fiti mai intelegatori fata de ceilalti. Pe de alta parte bineinteles, contin unele invataturi mai multa intelepciune decat altele. Desigur, pentru ca exista oameni care, in procesul lor de dezvoltare, sunt mai inaintati decat altii, sunt mai intelepti si mai perspicace sau au o putere de intelegere mai ascutita. Invatati de aceea sa fiti binevoitor, si totusi fiti mereu pregatit sa va insusiti un nou adevar si sa ii urmati unui invatator, caruia considerati ca ii apartine acest adevar, luand aminte posibilitatea ca altii ceva mai mult stiu decat dumneavoastra. Pentru a-i putea urma cuiva e nevoie de maretie. Nu

ma refer la daruinta oarba, sclavism sau ingenunchere. Dispretuiesc asa ceva. Ma refer mai mult la convingerea din inima, ca undeva in lume exista cineva care stie mai mult decat dumneavoastra. O asemenea convingere il da omului noblete sufleteasca si demnitate! Adevarul se gaseste in interiorul nostru, in dumneavoastra si in mine. In fiecare om exista un izvor ascuns de adevar si intelepciune, din care poate fiecare sa bea; si acest izvor ascuns este fiinta sa interioara, a fiecaruia, este legatura lui cu Divinitatea, inima Universului nostru. Caci aceasta inima este si inima lui, pentru ca suntem alcatuiti din aceeasi substanta; noi suntem copii vietii sale si fiintele gandurilor lui. Toti atomii fizici ai corpului meu sunt de fapt oaspeti, eu sunt doar gazda. Ei vin la mine din cele mai indepartate regiuni ale Caii-Lactee, raman o vreme in corpul meu, il formeaza si apoi isi continua peregrinajul. Vin plini de incredere la mine si poate eu ii jignesc, sau poate ii purific -din intamplare. Oricum odata si odata, peste nenumarate decenii, timp in care roata vietii se invarte neincetat, aceiasi atomi vor reveni la mine, din nou si din nou, pana la infinit.

Rotile cele mari sunt puse in miscare prin bunatatea Dumnezeiasca, iar cele mici la fel!

Aceasta zicala veche negroida va este poate cunoscuta un minunat adevar! Deci adevarul este doar ceea ce poate afla fiinta spirituala a fiecaruia, prin studiul ei, prin propria intuitie, traind cu ceilalti oameni si in deosebi prin inspiratia ei interioara. Detine stiinta adevar? Gasim adevarul in biserica? Raspunsul sta la indemana, nu-i asa? Exista adevarul in salile de predare a filozofiei in cadrul universitatilor noastre? In aceeasi masura. In biserica, in seminare si in laboratoarele stiintifice exista atat cat aduce fiecare om cu sine; si acesti indivizi stiu doar atat cat au dezvoltat in sinea lor. Vedeti cat de inutila este aceasta intrebare intre diferite secte si societati. Unde poate fi gasit adevarul, si cum il putem recunoaste ca fiind un adevar odata ce il intalnim? Aici este piatra de incercare: in interior . Deoarece adevarul se gaseste in inima, in samburele fiintei voastre, in centrul divin, care este identic cu centrul divin al Universului, pentru ca noi suntem copii sai, din esenta sa; si in aceeasi masura in care un om recunoaste existenta scanteii arzatoare, dumnezeiasca, devenind una cu aceasta, tot asa creste in el cunoasterea adevarului. Cu cat devin mai harmonice vibratiile dintre om si acest Soare spiritual interior, cu aceasta scanteie, care reprezinta lumina dumnezeiasca in Galaxie, cu atat mai mult va recunoaste omul adevarul. Si totusi fiti in viata de zi cu zi prietenosi cu cei care sunt de alta parere, deoarece va puteti da seama, ca si propria putere de intelegere este marginita. Nu fiti sarcastici, sarcasmul da dovada de o minte ingusta. Fiti ironic daca doriti, dar nu va folositi de un sarcasm neprietenos. Cine isi cauta salvarea in sarcasm arata ca nu mai are nimic mai bun de spus. Fiti buni fata de ceilalti, respectati-le convingerile. Cautati cu neincetare acel izvor interior de intelepciune, in adancul careia putem intradevar spune ca adevarul se gaseste din belsug.