Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor 1. Etnogeneza romaneasca 2. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor 1.

Etnogeneza romaneasca - romanitatea romanilor reprezinta un element essential al identitatii lingvistice si culturale a poporului roman. Astfel, romanii sunt un popor romanic (neolatin), al carui proces de formare (etnogeneza) a cunoscut trei etape: a) existenta civilizatiei geto-dace, supusa cuceririi romane, in urma razboaielor daco-romane din 101-102 si 105-106 b) sinteza daco-romana, realizata in urma procesului de romanizare c) desavarsirea etnogenezei in urma contopirii populatiei daco-romane cu migratorii slavi in sec. VI-VII. a) Civilizatia geto-daca atinge apogeul in timpul regelui Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82 44 .Hr.) si, respectiv, in timpul lui Decebal, cel care a refacut unitatea statului dac (87 106) si in timpul caruia Dacia a fost cucerita de romanii condusi de imparatul Traian. b) Romanizarea geto-dacilor a fost realizata pe parcursul mai multor secole si a cunoscut trei etape: - cea initiala (sec. I .Hr. sec.II d.Hr.), inceputa in Dobrogea, primul teritoriu getic ajuns sub stapanire romana (sec. I .Hr.). - cea oficiala (106 271/274), realizata prin intermediul factorilor oficiali de romanizare (administratia si armata) si al factorilor neoficiali (colonistii, veteranii, dreptul, urbanizarea, invatamantul, etc.). In procesul de romanizare un rol important l-a avut si crestinismul, raspandit in limba latina. - cea postaureliana (sec. III IV), in timpul careia se produce si romanizarea dacilor liberi. c) Desavarsirea procesului de formare a poporului si a limbii romane s-a realizat in conditiile continuitatii daco-romane (dupa retragerea aureliana) si venirea migratorilor slavi (sec. VI VII). - romanii s-au format la nord si la sud de Dunare - structura limbii romane demonstreaza caracterul neolatin : strat latin (60%), substrat daco-dacic (10%), adstrat slav (20%), preluari din alte limbi (10%). - dialecte ale limbii romane: - dialectul nord-dunarean (daco-roman) - dialectele sud-dunarene (aroman/macedoroman, istroroman, megleno-roman) - originea latina a poporului roman a fost subliniata si de termenii cu care vecinii faceau referire la romani, in Evul Mediu (valah, vlah, olah, blachi), in sec. XV XVII, calatorii straini i-au numit pe locuitorii Tarilor Romane romani.

2. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor etnogeneza romanilor a cunoscut diferite teorii: a) teoria autohtonista b) teoria imigrationista

a) Teoria autohtonista - subliniaza originea latina si vechimea romanilor pe aceste meleaguri - a fost sustinuta atat de istoriografia romaneasca , cat si de cea straina - autori straini care au sustinut teoria autohtonista: - imparatul bizantin Mauricius in lucrarea Strategikon - sec.VII, - imparatul bizantin C-tin VII Porfirogenetul Despre administrarea imperiului - sec.X - cronicarul maghiar Anonymus Faptele ungurilor - sec. XII - maghiarul Simon de Geza Faptele hunilor si ale ungurilor - sec. XIII - imparatul austriac Iosif II sec. XVIII - istoricul englez E. Gibbon sec. XVIII - maghiarul Benko Iozsef sec. XVIII - autori romani care au sustinut teoria autohtonista: - Nicolaus Olahus sec. XVI - sasul Johannes Honterus sec. XVI - Grigore Ureche sec. XVI - Miron Costin - Dimitrie Cantemir sec. XVIII - Mihai Cantacuzino, Ienechita Vacarescu, Dionisie Fotino, Naum Rmniceanu sec. XVIII - reprezentantii Scolii Ardelene: Inochentie Micu-Klein, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu, - reprezentantii scolii istorice moderne (sec. XIX XX): A.D.Xenopol, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Dimitrie Onciul, Ion Bogdan, Nicolae Iorga, Gh.I.Bratianu, David Prodan, etc. - autori straini care si-au schimbat opinia - cronicarul maghiar Szamoskozy Istvan in sec. XVI sustinea ca romanii sunt urmasilor colonistilor romani iar dupa unirea realizata in 1600 de Mihai Viteazul isi schimba opinia sustinand contrariul - istoricul maghiar Makkai Laszlo sustine in 1946 veridicitatea informatiilor date de cronica lui Anonymus, pentru ca ulterior sa le numeasca basme.

b) Teoria imigrationista - a fost elaborata in sec. XIX de austriacul Robert Roesler si a fost precedata de alte contestari ale originii si vechimii poporului si limbii romane, ai caror autori au fost: - sasul Franz Ioseph Sulzer in lucrarea Istoria Daciei Transalpine (sec.XVIII) sustine ca dacii au fost masacrati in totalitate de romani iar romanii s-ar fi format ca popor in Pen. Balcanica, in Moesia si trec la nord de Dunare in sec. XIII. - maghiarul Bolla Marton afirma in sec. XVIII ca romanii sun de origine bulgara Teoria roesleriana - aparitia ei a fost favorizata de climatul politic existent in Transilvania emisa in lucrarea Studii romanesti.Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor - sustine ca: - dacii ar fi fost distrusi ca popor in urma razboaielor cu romanii - vechea tiponomie dacica ar fi disparut tocmai datorita acestei exterminari - Dacia nu a putut fi romanizata in 165 de ani - toti locuitorii au parasit Dacia in timpul imparatului Aurelian - poporul si limba romana s-ar fi format la sud de Dunare - romanii ar fi un popor de pastori nomazi - nu ar fi existat izvoare istorice care sa ateste existenta romanilor la nord de Dunare, inainte de sec. XIII. Combaterea teoriei roesleriana - A.D.Xenopol in lucrarea Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana 1884 - sustine: - continuitatea dacica este demonstrata de revolta dacilor din 117, de dovezi arheologice, de prezenta unor soldati daci in armata romana, de pastrarea unor toponime locale - etapa de romanizare la care se refera Roesler este doar cea oficiala - continuitatea daco-romana este demonstrata prin dovezi arheologice, numismatice, lingvistice, - slavii sunt cei care i separa n sec. VII pe romnii de la nord de cei de la sud de Dunare - exista izvoare istorice care atesta prezenta romnilor la nord de Dunare inca din sec. IX. - Vasile Prvan in lucrarea Getica si Inceputurile vietii romane la gurile Dunarii - Nicolae Iorga in lucrarea Istoria Romanilor - Gh.I.Bratianu in lucrarea O enigma si un miracol istoric: poporul roman. - dupa al doilea razboi mondial si pana la revolutia din 1989, istoriografia romaneasca a cunoscut alte deformari.

Descoperitori de noi spatii si culturi intre sec. XV XIX 1. Cauzele marilor descoperiri geografice 2. Etapele descoperirilor geografice 3. Consecintele marilor descoperiri geografice 1. Cauzele marilor descoperiri geografice a)politice: - sfarsitul razboiului de 100 de ani - terminarea Reconquistei - centralizarea statelor vest-europene - cucerirea Constantinopolului de catre turci si, in consecinta, ocuparea Marii Mediterane b) economice: - nevoia de materiale pretioase - cresterea pretului la mirodenii - cautarea de noi trasee comerciale catre patria mirodeniilor (India) c) sociale: cresterea demografica din Europa la mijlocul sec. XIV d) tehnice: - perfectionari ale vaselor, ale instrumentelor folosite de marinari e) stiintifice: - progrese in domeniul cartografiei, geografiei, navigatiei f) religioase: - evanghelizarea populatiilor necrestine - Marile descoperiri geografice au fost pregatite de: - expeditiile vikingilor in America de Nord (sec. XI) - calatoriile venetianului Marco Polo catre China (1271) - calatoria arabului Ibn Battuta (sec. XIV) in Orientul Apropiat si Mijlociu, dar si in Tarile Romane - calatoria rusului Afanasie Nikitin spre India (1469) 2. Etapele descoperirilor geografice: a) cele realizate de portughezi: - 1455 descoperirea Insulei Capului Verde (in Vestul Africii) - 1487 1488 calatoria lui Bartolomeo Diaz pana la Capul Bunei Sperante - 1497 Vasco da Gama deschide drumul spre India - 1500 Alvarez Cabral descopera Brazilia b) cele realizate de spanioli: - 1492 1504 cele 4 expeditii ale lui Cristofor Columb descopera America - 1519 1522 Fernando Magellan prima circumnavigatie (inconjur al lumii pe calea apei) - 1521 Hernando Cortes cucereste imperiul aztec - 1532 1533 Francisco Pizzaro cucereste imperiul incas

c) cele realizate de englezi: - John Cabot ajunge intre 1497 1498 in nord-estul Americii - Francis Drake realizeaza intre 1577 1580 o calatorie in jurul lumii - Henry Hudson a explorat golful care i poarta numele in 1610 - James Cook a explorat regiunile antarctice (1722 1775) - David Livingstone descopera Canada (1849 1873) - Henry Stanley pleaca in Africa pe urmele lui Livingstone si identifica unul din izvoarele Nilului - Robert Peary atinge in 1909 Polul Nord d) cele realizate de olandezi: - 1594 1597 Willem Barents exploreaza Novaia Zemlea si da numele unei mari - 1642 1644 Abel Tasman descopera Noua Zeelenda, Tazmania si Australia e) cele realizate de francezi: - 1534 1542 Jacques Cartier cerceteaza golful Sf. Laurentiu f) cele realizate de danezi: - 1727 1728 Vitus Bering descopera stramtoarea care separa Asia de America 3. Consecintele marilor descoperiri geografice a) economice: - stabilirea de noi rute comerciale - formarea imperiilor coloniale - afluxul de metale pretioase a determinat diminuarea puterii de cumparare a monedei cresterea preturilor - mondializarea economiei - Oceanul Atlantic devine axa comerciala a lumii - aducerea de noi culturi in Europa (porumb, cartof,fasole, tomate, tutun) b) sociale: - ascensiunea burgheziei - distrugerea civilizatiilor precolumbiene c) politice: - statele monarhice vest-europene evolueaza spre absolutism d) ideologice: - largirea orizontului de cunoastere - transferul inte civilizatii

Calatori romani acasa si in lume 1. Calatori romani in sec. XVII - spatarul Nicolae Milescu calatoreste in China intre anii 1657 1678 in fruntea unei solii a tarului Rusiei; ca urmare a acesteia, scrie Jurnal de calatorie in China si Descrierea Chinei, - stolnicul C-tin Cantacuzino intreprinde intre 1657 1678 o calatorie in Orientul Mijlociu, continua cu tarile din Europa, in urma careia scrie un jurnal de calatorie, 2. Calatori romani in sec. XVIII - Dimitrie Cantemir este autorul Descrierii Moldovei si realizeaza harti ale M-tilor Caucaz si ale Constantinopolului, - un jurnal scris de un boier oltean Calatoria agricola a boierului roman Romani prin diferite parti ale Europei Calatori romani in sec. XIX si sec. XX - Dinicu Golescu realizeaza trei calatorii in centrul si vestul Europei; in relatarile sale (Insemnare a calatoriei mele) subliniaza acele aspecte ce ar fi putut servi drept model pentru societatea romaneasca, - Nicole Gane, in scrierile sale, face o paralela intre societatea romaneasca si cea occidentala, - Gh. Sion intreprinde calatorii in Basarabia si Bucovina, - Mihail Kogalniceanu publica scrisori si note de calatorie, - Alexandru Vlahuta publica in Romania pitoreasca impresiile sale de calatorie, - Nicole Iorga scrie Drumuri si orase din Romania, - Calistrat Hogas Pe drumuri de munte, - Dimitrie si Nicolae Ghica Comanesti cerceteaza Peninsula Somalia, - George si Dimitrie Strat, N.Rosetti merg in Gabon, - Iuliu Popper calatoreste in Siberia, Alaska, Mexic, Cuba, Tara de Foc si Patagonia, - Ilarie Mitrea primul roman ajuns in Australia, - Bazil Assan exploreaza regiunile arctice, primul roman care realizeaza prima calatorie in jurul lumii, - Gregoriu Stefanescu America de Nord scrie despre Niagara, - Sever Pleniceanu si Ion L. Catina expeditii in Africa, - Samuel Fenisel primul roman in Noua Guinee, - C-tin Dumbrava cercetari asupra eschimosilor din Groenlanda, - Emil Racovita participa la prima expeditie stiintifica in Antarctica.
3.

SATE, TARGURI SI ORASE DIN EUROPA SI DIN SPATIUL ROMANESC 1. Lumea rurala si urbana in Europa 2. Sate, targuri si orase in spatiul romanesc 1. Lumea rurala si urbana in Europa a) Sate, targuri si orase in Europa medievala b) Transformari in lumea rurala si urbana in Epoca Moderna a) Sate, targuri si orase in Europa medievala Populatia - pana in sec. XI populatie redusa - din sec. XI crestere: - demografica sec.XI XIII pop. Se dubleaza - economica dezvoltarea agriculturii datorita inovatiilor Satele - organizate in domenii feudale, format din: castel, rezerva feudala si loturile taranilor Orasele - dezvoltarea prin renasterea vechilor centre - aparitia unor orase noi la intersectia drumurilor comerciale doc.1 pag. 26 - apar mestesugarii si negustorii - apare monopolul comercial al unor orase - orasele italiene in M.Neagra si .Mediterana - orasele german- Hansa germana N Europei b) Transformari in lumea rurala si urbana in Epoca Moderna - sec. XVII-XVIII progres economic si demografic scade mortalitatea prin imbunatatirea alimentatiei si si conditiile de viata - revolutiile industriale modificari in viata sociala apare burghezia - sec. XIX creste populatia urbana ( 20 mil 1800 la 130 mil 1900) in special in vestul Europei - dezvoltarea industriala zone industriale si cartiere muncitoresti, sistematizarea urbana, dezv. Utilitatilor.

2. Sate, targuri si orase in spatiul romanesc a) Lumea satului in Evul Mediu si in Epoca Moderna b) Structuri urbane in spatiul romanesc a) Lumea satului in Evul Mediu si in Epoca Moderna - sec. XV in Tara Romaneasca si Moldova 2,5 mil. Loc. - Sec.XIX 5 mil. Loc - populatia rurala predominanta - ocupatii agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile - categorii sociale: - boierii/nobilii detineau domenii - taranii liberi mosneni in Tara Romaneasca - razesi in Moldova - aserviti serbi lipsiti de dreptul de stramutare - jeleri lipsiti de pamant dar liberi - rumani in Tara Romaneasa - vecini - in Moldova - taranii aserviti locuiau pe domeniile boierului si detineau un lot: - sesie in Transilvania - delnite in Tara Rom. Si Moldova - aveau obligatii cens, dijma, robota (doc. 1-3, pag.28) - in sec. XVIII C-tin Mavrocordat in Tara Romaneasca si Moldova taranii primesc libertatea de stramutare - in Transilvania Iosif al II lea acorda libertatea taranilor c) Structuri urbane in spatiul romanesc Orasul dezvoltat initial in Transilvania sasii apoi in Tara Romaneasca si Moldova - centru cultural: scoli, biblioteci, tipografii In Transilvania: - centre importante: Brasov, AlbaIulia, Sibiu, Sighisoara, Cluj - conduse de un primar, Sfatul orasenesc (12 jurati) si un jude (reprezentantul regelui) In Tara Romaneasca si Moldova centre importante: Campulung, Curtea de Arges, Targoviste,Bucuresti (succesiv capitale), Baia, Suceava, Iasi, Chilia, Cetatea Alba - conduse de un vornic sau parcalab, Sfatul Orasenesc (12 pargari), un soltuz (Moldova), un judet (in Tara Romaneasca) - Evolutia demografica sec XIX pop. Redusa ex. Bucuresti 30 000, Iasi 20 000 - sec. XX Bucuresti 250 000 loc.

Viziuni despre modernizare in Europa secolelor XIX-XX: curente si politici culturale, identitati nationale si identitate europeana A. B. C. D. Modernizarea Viziuni asupra modernizarii Identitati nationale Identitate europeana

A. Modernizarea - transformari majore in domeniul cultural, economic, politic si social 1. Modernizarea in viata culturala si sociala s-a manifestat prin: - aplicarea unor politici culturale: - extinderea alfabetizarii si laicizarea invatamantului - aparitia unei culturi de masa - aparitia unor noi curente: (pct. d.) - artistice (romantismul, realismul, impresionismul, etc.) - intelectuale (pozitivismul, evolutionismul, relativismul, etc.) 2. Modernizarea in viata politica s-a manifestat prin: - aparitia unor noi ideologii politice: - conservatorismul - liberalismul - democratizarea societatii: - Alexis de Tocqueville Despre democratie in America" - asigura alternanta la putere a diferitelor grupari politice - favorizeaza cresterea economica, protectia bunurilor si a drepturilor cetatenilor - este expresia suveranitatii poporului 3. Modernizarea in viata economica s-a manifestat prin: - revolutia industriala (aparuta in Anglia in sec. XVIII - urbanizare - introducerea noilor inventii tehnologice (masina cu aburi, locomotiva, automobilul, avionul, telefonul, radioul, computerul, sateliti, internetul, etc.) - globalizarea

4. Curente artistice si intelectuale care s-au manifestat in sec. XIX XX a) Curente artistice b) Curente intelectuale a) Curente artistice - romantismul: - punea accent pe sensibilitate si exteriorizarea sentimentelor - V. Hugo, M. Eminescu - realismul: - descria realitatea asa cum era - H. de Balzac, Dostoievski, I.L.Caragiale - expresionismul: - reda eroi zbuciumati si tensiuni interioare - F. Kafka, J. Joyce - impresionismul: - artistul reda realitatea sub efectul impresiei provocate de obiecte, natura, fiinte - Claude Monet, Camille Pissaro, Jean Manet, N. Grigorescu - simbolismul: - realitatea era sugerata cu ajutorul simbolurilor - Ch. Baudelaire, G. Bacovia - cubismul: - oamenii, obiectele, natura, erau infatisate cu ajutorul fig. geometrice - Pablo Picasso - dadaismul initiat de un roman, Tristan Tzara, care era o reactie la irationalismul primului razboi mondial b) Curente intelectuale - pozitivismul: - punea accent pe ratiune si cunoastere - Auguste Comte - evolutionismul: - toate fiintele vii se inscriu pe o linie de dezvoltare ascendenta - Ch. Darwin - psihanaliza: - analiza viselor si a subconstientului uman - Sigmund Freud - teoria relativitatii Albert Einstein - intuitionismul: - intuitia este un adevarat instrument de cunoastere - Henri Bergson - existentialismul: - existenta umana este privita ca o relatie problematica si precara cu tot ce exista - J.P.Sartre

B. Viziuni asupra modernizarii 1. Conservatorismul 2. Liberalismul 3. Viziunii asupra modernizarii societatii romanesti 1. Conservatorismul - ideologie care pretinderespectarea ordinii traditionale, pastrarea institutiilor deja existente si respinge schimbari bruste, a fost teoretizata in sec. XVIII de Edmund Burke 2. Liberalismul -ideologie aparuta in Anglia in sec. XVIII, ca o reactie la conservatorism, teoreticianul fiind John Stuart Mill. - liberalismul pune in prim plan libertatea si individul - ideologia liberala promoveaza: - pe plan politic: - separarea puterilor in stat - votul cenzitar - drepturi si libertati cetatenesti - pe plan economic: - initiativa privata - neinterventia statului in economie - pe plan cultural: - dreptul la educatie 3. Viziunii asupra modernizarii societatii romanesti - societatea romaneasca a preluat in sec. XIX cele doua ideologii - oamenii politici si de cultura au privit modernizarea din mai multe perspective: a) conservatorii doreau modernizarea tinand cont de structurile si valorile culturale traditionale (politica pasilor marunti) - sustineau ca institutiile aduse din Occident constituie forme fara fond (Titu Maiorescu b) liberalii doreau valorificarea resurselor si a energiilor nationale necesare dezvoltarii si modernizarii societatii romanesti - acceptau importul de capital strain cu conditia sa nu lezeze interesele statului roman c) semanatoristii - sustineau caracterul agrar al societatii romanesti - propuneau idealul unei societati rurale bazate pe traditie si opuse restructurarii capitaliste (N.Iorga) d) poporanistii sustineu si ei caracterul agrar al societatii romanesti - propuneau o reforma de amploare a satului romanesc (C-tin Stere) e) europenistii considerau ca occidentalizarea Romaniei era imperios necesara tocmai din prisma faptului ca tara noastra este o parte componenta a Europei (Eugen Lovinescu, Stefan Zeletin)

f) traditionalistii credeau in caracterul predominant rural al Romaniei si se opuneau oricaror importuri institutionale si culturale din Occident (Lucian Blaga, C-tin Radulescu Motru, Nechifor Crainic). C. Identitati nationale - ideea de identitate nationala este legata de ideea de natiune si de cea de stat-natiune - identitatea nationala se caracterizeaza pri urmatoarele elemente: - limba, cultura nationala, valorile comune natiunii, simbolurile nationale, istoria, institutiile politice - conceptul de identitate nationla are la origine principiul nationalitatilora aparut in sec. XIX si care a generat miscarile politice care au dus la realizarea stateleor nationale independente - ideea de identitate nationala a cunoscut particularisme si forme agresive si xenofobe (ex. Doctrinele expansioniste: pangermanismul, panslavismul; si doctrinele totalitare) - UE trebuie sa aiba in vedere respectarea identitatii nationale a fiecarui stat membru si sa constientizeze identitatea lor europeana. D. Identitate europeana - baza identitatii europene este reprezentata de: civilizatia greaca, romana si crestinism - identitatea europeana a stat la baza conturarii ideii europene - ideea europeana a fost trnspusa in practica prin diferite proiecte, planuri de unificare europeana: Imperiul Roman, Imperiul Carolingian, Imperiul napoleonian, planurile lui Carlo Sforza si ale lui Aristide Briand privind realizarea Statelor unite ale Europei. Identitatea europeana se manifesta prin: 1. - identitate politica pusa in practica prin demersurile ce au dat nastere Uniunii Europene: - Declaratia Schuman 9 mai 1950 - infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului - 1950 - infiintarea Comunitatii Economice Europene 1957 - instituirea UE in urma semnarii Tratatului de la Maastricht 1992 - Tratatul de la Amsterdam 1997 - Tratatul de la Nisa 2000 - Proiectul de tratat pentru Constitutia Europei 2. - identitate economica realizata prin crearea unei piete si a unei monede unice 3. - identitate culturala 4. - simboluri ale UE steagul, imnul, moneda euro, ziua Europei.

Politicile culturale si romanii din afara granitelor Diaspora romaneasca dupa unirea din 1859: -Transilvaniafacea parte din 1867 din Imperiul Austro-Ungar sub administrare maghiara - Bucovina - facea parte din 1867 din Imperiul Austro-Ungar sub administrare austriaca - Basarabia facea parte din 1812 din Imperiul Rus - romanii de la sud de Dunare inclusi in statele balcanice formate in sec.XIX-XX Obiectivele romanilor din diaspora in perioada 1859 1918 - impiedicarea politicii de deznationalizare la care erau supusi - strangerea legaturilor cu romanii din Regat - promovarea unirii cu tara Transilvania: - politica de maghiarizare din partea autoritatilor - 1861 infiintarea la Sibiu a ASTRArol important in miscarea nationala - 1868 legea nationalitatilor se recunostea existenta unei singure natiuni politice (cea maghiara); iar limba maghiara era stabilita limba de stat - 1868 se recunoaste biserica ortodoxa si biserica greco-catolica - 1868 Pronunciamentul de la Blaj se cere autonomia Transilvaniei - 1979 Legea Trefort introduce limba maghiara ca materie obligatorie - 1884 apare ziarul romanesc Tribuna la Sibiu editat de I. Slavici - 1890 se infiinteaza la Bucuresti Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor romanilor a sustinut activitatea romanilor din afara granitelor - 1892 Memorandumul adresat imparatului Franz Iosif se cerea recunoasterea natiunii romane autorii au fost arestati dar achitati dupa interventia guvernului de la Bucuresti - 1907 legile Apponyi hotarasc desfiintarea scolilor confesionale romanesti Bucovina: - politica de germanizare din partea autoritatilor - societati national culturale: Arbarosa- 1876, Academia ortodoxa- 1881, Scoala romana - 1888 - publicatii romanesti: Gazeta Bucovinei, Junimea literara, Glasul Bucovinei Basarabia: - politica de rusificare din partea autoritatilor - publicatii romanesti: Basarabia, Cuvant Moldovenesc; asociatii culturale. Romanii de la sud de Dunare: sprijin cultural, al scolilor cu bani si pregatirea profesorilor inca din timpul lui Al.I.Cuza. In perioada comunista: romanii din diaspora nu au avut parte de ajutor din partea statului roman, unii avand de suferit fiind priviti ca dusmani ai poporului Dupa 1989: - infiintarea unor organisme guvernamentale si fundatii pentru mentinerea relatiilor cu romanii din diaspora (Directia pentru romanii din diaspora din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Fundatia Culturala Romana),

- editarea de publicatii, organizarea de manifestari culturale, - acordarea de burse pentru elevii si studentii din Basarabia si Bucovina de N - infiintarea de scoli romanesti in strainatate. Diversitatea etnica si confesionala si solutiile politice in Romania moderna - Romania este un stat pluri-etnic si pluri-confesional - Minoritati etnice in Romania moderna: maghiari, sasi, secui, evrei, rromi (tigani), turci, tatari, sarbi, polonezi, etc. - Religii si confesiuni in Romania moderna: ortodoxa, greco-catolica, romano-catolica, protestanta, mozaica, islamica, etc. - Art. 7 din Constitutia din 1866 conditiona acordarea cetateniei romane de apartenenta la crestinism (i excludea astfel pe evrei) in urma Congresului de la Berlin acest articol a fost modificat. - Rromii au fost eliberati din robie in perioada 1834 1856 prin masuri luate de domnii regulamentari.

Minoritati nationale in Romania secolului XX - Dupa 1918 28,1% - minoritati nationale Masuri luate de statul roman in perioada interbelica pentru protectia minoritatilor: - 1919 Tratatul privind protectia minoritatilor semnat de Romania in cadrul Conferintei de Pace - acordarea prin Constitutia din 1923 a tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti romanilor fara deosebire de origine etnica, de limba sau religie - infiintarea de scoli in limbile minoritatilor nationale (conform Legii invatamantului din 1924) - 1929 - legea electorala stabilea reprezentarea minoritatilor in Parlament Grupari politice cu atitudine antisemita in perioada interbelica: - Liga Apararii National-Crestine LANC - Garda de Fier Masuri xenofobe luate in timpul domniei autoritare a lui Carol II si a guvernarii antonesciene: - 1938 1939 retragerea cetateniei romane pentru cca. 200 000 de evrei - 1940 trecerea proprietarilor evreiesti in proprietatea statului - excluderea avocatilor evrei din barou - concedierea angajatilor evrei - eliminarea evreilor din invatamant - 1941- progromul de la Bucuresti si Iasi - victime intre 4000 si 12000 evrei - septembrie octombrie 1941 deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina in Transnistria (peste 120 000). - 1942 rromii nomazi au fost deportati in Transnistria In perioada comunista: - minoritatea germana a fost persecutata, acuzata de colaborationism cu nazistii, multi sasi au fost deportati in lagare de munca in URSS - din 1967 li s-a permis sasilor sa emigreze in RFG, in schimbul unor sume de bani (la fel si evreilor - rromii au fost supusi unui program de sedentarizare - intre 1952 1968 pentru minoritatea maghiara a fost creata Regiunea Autonoma Maghiara - desi constitutiile garantau egalitatea de drepturi ele au fost incalcate atat ale romanilor cat si ale minoritatilor

Dupa 1989 minoritatile sunt reprezentate in Parlament Secolul XX intre democratie si totalitarism. Ideologii si practici politice in Romania si in Europa - Infruntarea dintre democratie si totalitarism una dintre caracteristicile sec. XX 1. Trasaturile regimului democratic - separarea puterilor in stat - respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti - egalitatea in fata legii - puterea se afla in mana poporului, care guverneaza prin reprezentanti alesi - pluralism politic - economie de piata - promoveaza statul de drept (in care nimeni nu e mai presus de lege) 2. Trasaturi comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism) - nesepararea puterii in stat - nerespectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti - existenta partudului unic, care detine puterea politica - promovarea cultului personalitatii - aplicarea cenzurii - demagogie si propaganda - interesele individului sunt subordonate interesului statului - regimul este mentinut prin teroare si violenta cu ajutorul politiei, armatei, si a politiei politice (Ceka, NKVD, KGB in URSS, Gestapo in Germania nazista, Securitatea in Romania comunista) - statul se implica in toate domeniile de activitate (inclusiv in viata privata) - oponentii regimului sunt exterminati sau trimisi in inchisori (epurare politica) 3. Cauzele aparitiei regimurilor totalitare - nemultumirile provocate de tratatele de pace incheiate in urma primului razboi - instabilitatea economica din diferite tari culminand cu marea criza din 1929-1933 - crizele sociale 4. Regimurile totalitare au aparut in perioada interbelica: - cele de extrema dreapta: - in Italia 1922 Benito Mussolini - in Germania 1933 Adolf Hitler - in Ungaria 1919 Hothy - in Spania 1939 Gen. Franco - in Portugalia 1932 - Salazar - cel de extrema stanga: - in URSS 1917 Lenin apoi Stalin

- Dupa al doilea razboi mondial comunismul s-a instaurat si in alte tari din Europa (Ungaria, Cehoslovacia, RFG, Romania, Bulgaria, Polonia) si din lume (China, Cuba, Coreea de Nord). 5. Trasaturi distincte ale regimurilor totalitare a) comunismul promova: - colectivizarea si industrializarea - nationalizarea bunurilor - ateismul - desfiintarea proprietatii private si inlaturarea burgheziei - dictatura proletariatului b) nazismul promova: - rasismul - antisemitismul - ideea crearii unui spatiu vital in care sa traiasca rasa ariana; spatiul vital trebuia epurat de rasele inferioare (evreii, tiganii, slavii) si putea fi realizat prin expansiune teritoriala. 6. Regimuri democratice in perioada interbelica: - republici Franta, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia - monarhii constitutionale Romania, Marea Britanie, Belgia, statele nordice 7. Masuri luate de statele democratice vizavi de regimurile totalitare: - in perioada interbelica: - crearea Ligii Natiunilor - crearea unor aliante regionale (Mica Intelegere, Antanta Balcanica) - semnarea unor tratate internationale (Pactul Briand-Kellog) - izolarea diplomatica a statelor revizioniste - conciliatorismul (care nu a fost o atitudine inteleapta) - in perioada postbelica: - crearea Planului Marshal (1947) - crearea aliantei politico-militare NATO 1949 - ajutorul economic si militar dat de SUA tarilor care respingeau instaurarea comunismului, in cadrul Razboiului Rece.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Constitutiile din Romania Acte cu caracter constitutional Regulamentele organice Conventia de la Paris Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris Constitutia din 1866 Constitutia din 1923 Constitutia din 1938 Constitutiile comuniste Constitutia din 1991

1. Acte cu caracter constitutional - declaratii de principii Cererile norodului romanesc redactate in 1821 - declaratii de drepturi programele revolutionare de la 1848 - proiecte de reforma Constitutia Carvunarilor 1822 Ionica Tautul - Osabuitul Act de numire a suveranilor romanilor 1838 Ion Campineanu - rezolutiile adunarilor ad-hoc din Moldova si Tara Romaneasca 1857 2. Regulamentele organice - impuse de Rusia si Imperiul otoman - aplicate: - 1831-1858 in Tara Romaneasca, 1832 1858 in Moldova - prevederi: - domnitorul ales pe viata dintre marii boieri de catre Adunarea Obsteasca - se instituie separarea puterilor in stat: - executiva: Domnul si Sfatul Administrativ - legislativa: Adunarea Obsteasca boieri alesi pe 5 ani - judecatoreasca: tribunale, instante de apel, instanta suprema (Inaltul Divan) - modernizarea sistemului fiscal - desfiintarea vamilor interne - reanfiintarea armatei nationale - modernizarea invatamantului 3. Conventia de la Paris (1858) - impusa de puterile garante - prevederi: - fiecare principat era condus de catre un domnitor ales pe viata de catre Adunarea Electiva (aleasa o data la 7 ani)

- separarea puterilor in stat (separat pentru fiecare principat) - executiva: Domnitorul si Consiliul de Ministri - legislativa: Domnitorul, Adunarea Electiva, Comisie Centrala Comuna la Focsani - judecatoreasca: Tribunale, Inalta Curte de Casatie si Justitie (institutie comuna) 4. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris - impus de Al.I.Cuza in urma loviturii de stat din 2 mai 1864 - modificari: -domnulsingurul care putea avea initiative legislative prin Consiliul de Stat - puterea legislativa bicamerala: Adunarea Electiva si Corpul Ponderator (viitorul Senat) numit de Domn. 5. Constitutia din 1866 - prima Constitutie facuta de romani (dupa model occidental) - promulgata de Carol I - impune numele oficial al statului Romania - forma de organizare politica monarhie constitutionala ereditara - principii: a) separarea puterilor in stat b) respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti a) separarea puterilor in stat - executiva - Domnul: - numea si revoca ministri - avea drept de amnistie politica - numea si confirma in toate functiile publice - era seful armatei - acorda distinctii si decoratii - avea dreptul de a bate moneda - putea declara razboi si incheia tratate - Guvernul: - condus de un prim-ministru ales de Domn - primul-ministru alegea Cabinetul (echipa de ministri) - era aprobat de Domn - legislativa Domnul: - avea initiativa legislativa - sanctiona si promulga legile - avea drept de veto - Parlamentul: - ales prin vot cenzitar - bicameral: Senat si Adunarea deputatilor - avea rol de a initia si sanctiona legile - putea interpela ministri - judecatoreasca: - tribunale, curti de justitie, Inalta Curte de Justitie si Casatie 6. Constitutia din 1923 - pastra cele doua principii ale Constitutiei din 1866 - relua in mare parte continutul Constitutiei din 1866

- insista asupra caracterului national unitar al statului - introducea votul universal, egal si direct acordat doar barbatilor peste 21 de ani - promulgata de Ferdinand I - a ramas in vigoare pana in 1938 apoi din 1944 1947 7. Constitutia din 1938 - promulgata de Carol II - a fost supusa unui plebiscit - impunea monarhia autoritara, in care atributiile regelui erau mult largite - desfiinta separarea puterilor in stat - regele devenea capul statului, in mainile lui concentrandu-se puterea executiva si cea legislativa (Parlamentul numit Reprezentanta Nationala avea un rol decorativ) - regele numea un numar mare de senatori - regele putea convoca, inchide sau dizolva una sau ambele camere ale Parlamentului 8. Constitutiile comuniste (1948, 1952, 1965) - erau asemanatoare din punctul de vedere al prevederilor - au fost inspirate de constitutia sovietica din 1936 - forma de guvernare republica conform Constitutiilor din 1948 si 1952 republica populara; conform Constitutiei din 1965 republica socialista - prevedeau drepturi si libertati cetatenesti care in practica au fost grav incalcate - nu mai era respectata separarea puterilor in stat chiar daca teoretic ea exista - prin Constitutia din 1948 se hotarau: - executivul (cea mai mare parte) si legislativul erau exercitate de Marea Adunare Nationala un parlament unicameral considerat organ suprem al puterii - Marea Adunare Nationala: - alegea prezidiul Marii Adunari Nationale - forma guvernul, modifica constitutia - vota legile si bugetul - Prezidiul Marii Adunari Nationale: - emitea decrete, convoca Adunarea - numea si revoca ministrii - incheia tratate internationale - puterea executiva apartinea si Consiliului de Ministri (guvern), care avea in frunte un presedinte - puterea judecatoreasca instante de judecata si Curtea suprema subordonate politic - prin Constitutia din 1965 se infiinta functia de presedinte al Romaniei care avea ca prerogative: - prezida Consiliul de Stat - era comandantul suprem al armatei - numea si revoca ministri, presedintele si membrii Tribunalului Suprem - incheia tratate internationale - emitea decrete prezidentiale si decizii, conferea decoratii 9. Constitutia din 1991 - adoptata de Adunarea Constituanta

- a restabilit regimul democratic in Romania - forma de guvernare-republica, condusa de un presedinte ales pe 4 ani prin vot universal - Parlamentul redevine bicameral - a fost revizuita in 2003 presedintele sa aiba mandat de 5 ani Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc (sec. IX XVIII) 1. Intemeierea statelor medievale romanesti 2. Institutii centrale in spatiul romanesc 1. Intemeierea statelor medievale romanesti a) Cauze b) Formatiuni prestatale romanesti c) Formarea statelor medievale romanesti a) Cauze: - invaziile popoarelor migratoare - tendintele expansioniste ale regalitatii maghiare si ale Imperiului Bizantin - constituirea Hoardei de Aur care a limitat infl. maghiara la est de Carpati - existenta formatiunilor prestatale romanesti b) Formatiuni prestatale romanesti - Transilvania: - conform cronicii lui Anonymus (Gesta Hungarorum) in Transilvania existau 3 formatiuni politice romanesti (sec. IX XI): - Voievodatul lui Gelu in estul Transilvaniei capitala - Dabaca - Voievodatul lui Glad in Banat capitala - Cuvin - Voievodatul lui Menumorut in Crisana capitala - Biharia - conform unui alt document Legenda Sf. Gerard la sf. Sec XI existau doua formatiuni politice: - in centrul Trans. formatiunea lui Gyla - in Banat formatiunea lui Ahtum - Cronica lui Nestor (sec. XII) confirma existenta romanilor si a slavilor la venirea ungurilor in Pannonia - Tara Romaneasca - Diploma cavalerilor ioaniti din 1247 aminteste formatiuni prestatale romanesti: - Tara Severinului in estul Banatului si vestul Olteniei - Cnezatul lui Ioan in sudul Olteniei - Cnezatul lui Farcas in nordul Olteniei - Voievodatul lui Litovoi intre Olt si Jiu - Voievodatul lui Seneslau in stanga Oltului - Moldova - izvoarele vorbesc despre existenta a numeroase formatiuni politice: - Ulak Ili (tara vlahilor), Tara Sipentului, Codrii Cosminului, Codrii Orheiului, Codrii Lapusnei, Codrii Hertei, Campul lui Dragos, ocoale (Campulung, Vrancea)

- Dobrogea - sec. X atestarea unor conducatori ai unor formatiuni politice: - jupan Dimitrie in localitatea Mircea Voda - jupan Gheorghe in zona Basarabi - sec. XI izvorul bizantin Alexiada, scris de Ana Comnena vorbeste despre trei conducatori: - Tatos in sudul Dobrogei, cu resedinta la Dristor - Satza in nord-vestul Dobrogei, cu resedinta la Vicina - Seslav in nord-estul Dobrogei, cu resedinta la Preslav - sec. XIII intr-o diploma a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna c) Formarea statelor medievale romanesti Transilvania 1. Etapa voievodatelor romanesti 2. Etapa cuceririlor maghiare (sec. XI XIII) - sub Stefan I incepe cucerirea Transilvaniei de catre regatul maghiar - primul voievodat cucerit cel al lui Menumorut - Coroana maghiara: - a introdus in Trans. comitatul, scaunul, districtul forme de organizare administrativa - a colonizat in Trans. sasii, secuii, cavalerii teutoni (in 1211 in Tara Barsei, alungati insa in 1225) - in zonele marginase raman multa vreme formatiuni romanesti independente (Tara Fagarasului, Tara Maramuresului, etc.) Tara Romaneasca - Basarab I (1310 1352) intemeiaza Tara Romaneasca prin unificarea voievodatului lui Litovoi cu cel al lui Seneslau - traditia istorica aminteste despre descalecatul lui Negru Voda din Fagaras (1290) - 1330 batalia de la Posada - victoria lui Basarab asupra regelui Ungariei Carol Robert de Anjou independenta Tarii Romanesti - consolidarea statului prin crearea institutiilor interne s-a realizat in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu, Radu I, Dan I. Moldova - 1352 1353 regalitatea maghiara creaza la est de Carpati o marca de aparare condusa de voievodul Dragos din Maramures (descalecatul lui Dragos) - 1359 descalecatul lui Bogdan din Maramures i alunga pe urmasii lui Dragos - 1364 1365 in urma confruntarilor regele maghiar Ludovic de Anjou obtine independenta Moldovei - consolidarea statului si teritoriala s-a realizat in timpul urmasilor lui Bogdan: Latcu, Petru Musat, Roman I, Stefan I Dobrogea

- nucleul statului Tara Cavarnei condusa de Balica cu centrul la Caliacra - Dobrotici unifica teritoriile din Dobrogea autonom fata de Imp. Bizantin - in timpul lui Mircea cel Batran Dobrogea intra in componenta Tarii Romanesti apoi in componenta Imperiului Bizantin Statul Asanestilor - format in urma rascoalei antibizantine condusa de fratii Petru si Asan 1185-1186 - statul este cunoscut sub numele de al doilea tarat bulgar - 1241 statul se destrama cucerit de turci 1. Institutii centrale in spatiul romanesc Transilvania institutia centrala a fost voievodatul ulterior principatul a) voievodatul (1176 1541) b) principatul (sec. XVI XIX) a) voievodatul: - avea in frunte un voievod numit de regele maghiar - era vasal regatului Ungariei - se bucura de autonomie - voievodul avea atributii: judecatoresti, militare, administrative - voievodul era ajutat de un Sfat si de congregatiile nobiliare b) principatul: - intre 1541 1688 principat autonom sub suzeranitatea Imp. Otoman - institutii - principe numit de Dieta si confirmat de sultan - Sfat format din 12 membri din randul natiunilor privilegiate - Dieta formata din 150 reprezentanti ai natiunilor privilegiate - intre 1688 1867 principat integrat Imperiului Habsburgic - institutii: - principatul condus de imparat carea avea si titlul de principe - guvernatorul militar - guberniu a preluat atributiile Dietei Tara Romaneasca si Moldova a) sec. XIV inceputul sec. XVIII b) inceputul sec. XVIII sec. XIX a) sec. XIV inceputul sec. XVIII - Domnia atributii administrative, judecatoresti, legislative, diplomatice, militare - Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori (boieri cu functii) cu atributii politice, administrative si judecatoresti - Adunarea Tarii reprezentantii starilor privilegiate - atributii in alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor - domnul ales pe principiul ereditar electiv din dinastia Basarabilor (in Tara Romaneasca) respectiv a Musatinilor (in Moldova)

b) inceputul sec. XVIII sec. XIX perioada fanariota - domnia domnul functionar al Portii numit de sultan

Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (sec. XVIII XX) 1. Proiecte politice boieresti (1711 1821) 2. Proiectul politic de la 1821 3. Proiecte politice in perioada 1821 1848 4. Proiectul politic pasoptist 5. Unirea din 1859 6. Domnia lui Al.I.Cuza 7. Domnia lui Carol I 8. Unirea de la 1918 1. Proiecte politice boieresti (1711 1821) - au aparut in conditiile existentei regimului fanariot - cereau indepartarea regimului fanariot si revenirea la domniile pamantene - cereau unirea principatelor - au fost prezentate marilor puteri: Rusiei, Austriei, Prusiei, Frantei, Imp.Otoman - autori: Mihai Cantacuzino, Eufrosin Poteca, Dimitrie Sturdza 2. Proiectul politic de la 1821 - a apartinut lui Tudor Vladimirescu si Comitetului de Obladuire - a fost schitat in programul Cererile norodului romanesc - restaurarea domniilor pamantene realizata in 1822 3. Proiecte politice in perioada 1821 1848 - in Moldova Ionica Tautu a elaborat in 1822 - Constitutia Carvunarilor - in Muntenia partida nationala condusa de Ion Campineanu a elaborat in 1838 doua documente:Act de unire si independenta si Osabuitul Act de numire a suveranilor romanilor - societati secrete ex. Fratia creata in 1834 - domnii regulamentari au realizat cativa pasi importanti spre modernizarea societatii romanesti prin introducerea principiului separarii puterilor in stat, etc. 4. Proiectul politic pasoptist - in programele revolutionare: Petitia Proclamatiune, Proclamatia de la Islaz, Principiile noastre pentru reformarea patriei, etc. - se regaseau: - autonomia si independenta, unirea romanilor intr-un singur stat, reforma agrara si desfiintarea clacasiei, drepturi si libertati politice, modernizarea institutiilor, etc. 5. Unirea din 1859 - realizata intr-o situatie externa favorabila (Congresul de Pace de la Paris 1856)

- Tratatul de Pace mentiona si hotarari ce priveau Principatele: - Principatele Romane erau puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri - Sudul Basarabiei revenea Moldovei - Convocarea unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire - Adunarile ad-hoc au adoptat o serie de rezolutii: - unirea Principatelor intr-un stat numit Romania - print strain dintr-o familie domnitoare a Europei - autonomia statului roman, guvern reprezentativ - Marile Puteri au adoptat in 1858 - Conventia de la Paris care stabilea: - unirea formala sub numele de Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei - cele doua tari urmau sa fie conduse de doi domni, doua guverne si doua adunari - erau infiintate la Focsani doua institutii comune: Comisia Centrala si Inalta Curte de Casatie - adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii Principatelor - 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca domn pe Al.I.Cuza - 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Tarii Romanesti a ales ca domn tot pe Al.I.Cuza 6. Domnia lui Al.I.Cuza (1859 1866) - in plan extern marile puteri recunosc dubla alegere, iar in 1861 Poarta recunoaste unirea doar pe timpul domniei lui Cuza - in plan intern consolidarea unirii prin unificarea serviciilor vamale, postale, unificarea cursului monetar, a armatei, a legislatiei - Bucuresti a devenit capitala tarii - primul guvern condus de Barbu Catargiu - reforme: - 1863 legea secularizarii averilor manastiresti - 1864 legea agrara, legea electorala, legea instructiunii publice, legea organizarii armatei, introducerea Codului Civil - 1864 1866 perioada guvernarii autoritare in urma loviturii de stat din 2 mai 1864 si a adoptarii Statutului dezvoltator al Conventiei de la Paris - 11 februarie 1866 Al.I.Cuza abdica 7. Domnia lui Carol I - adoptarea primei Constitutii moderne in iulie 1866 - obtinerea independentei statale proclamata de Parlament pe 9 mai 1877 si recunoscuta oficial prin Tratatele de la San-Stefano si Berlin din 1878 dupa participarea la razboiul ruso-otoman. - 1881 - Romania devine regat - alaturarea Romaniei la Tripla Alianta - 1916 Romania intra in razboi de partea Antantei 8. Unirea de la 1918

- realizata intr-un cadru extern favorabil (victoriile Antantei, disparitia Imperiului Rus si a celui Austro-Ungar, proclamarea principiului autodeterminarii popoarelor) - a fost rezultatul hotararilor luate de organele locale de conducere din Basarabia (Sfatul Tarii 27 martie 1918), din Bucovina (Congresul General al Bucovinei 28 noiembrie 1918) si din Transilvania (Marea Adunare de la Alba Iulia 1 decembrie 1918). Redefinirea rolului statului, de la Primul Razboi Mondial la Planul Schuman 1. Noile roluri ale statului in sec. XX 2. Evolutia rolului statului in Romania in sec. XX 1. Noile roluri ale statului in sec. XX a) Rolul statului in perioada interbelica b) Rolul statului dupa al doilea Razboi Mondial a) Rolul statului in perioada interbelica - pana la Primul Razboi Mondial statul a functionat pe principiile liberale, initiativa particulara fiind pusa pe prim plan - dupa razboi statul a fost obligat sa intervina pe plan economico-social - masurile dirijate au fost apoi limitate in anii 20 - declansarea crizei economice in 1929 a determinat interventia guvernelor a aparut o noua conceptie despre stat statul providenta (J.M.Keynes) statul trebuie sa intervina masiv in economie (neoliberalismul) (doc. 1) - in SUA - Roosevelt cu ajutorul echipei creierelor a initiat politica New Deal (Noul Curs) care a adoptat legi economice si masuri de protectie sociala (doc. 2) - in tarile cu regimuri totalitare - interesul colectiv avea prioritate fata de interesul individului, interventia statului a fost realizata pentru orientarea economiei catre productia de razboi b) Rolul statului dupa al doilea Razboi Mondial - statul a evoluat spre un stat al bunastarii bazat pe principiile lui W.H.Beveridge (d.3) - puncul de plecare al reconstructiei europene a fost Planul Marshall - Planul Schuman 1950 proiectul de unificare a Europei (doc. 4) 2. Evolutia rolului statului in Romania in sec. XX - dupa 1918 statul s-a implicat in refacerea economiei - pe plan economic in perioada interbelica au existat doua doctrine cu privire la rolul statului si dezvoltarea Romaniei: - doctrina neoliberala: - finantarea marilor intreprinderi industriale, comenzi din partea statului, etc. - doctrina taranista agricultura sa ocupe primul plan si dezvoltarea acelor ramuri industriale care au materia prima asigurata din tara.

- 1938 1940 se instituie monarhia autoritara - 14 septembrie 1940 Romania s-a proclamat stat national legionar - 30 decembrie 1947 Romania devine Republica Populara apoi Socialista - dupa 1989 revenirea la democratie Romania postbelica 1. Stalinism si national comunism 2. Stat si societate in Romania comunista 3. Disidenta anticomunista 4. Constructia democratiei post decembriste 1. Stalinism si national comunism a) Instaurarea regimului politic comunist in Romania b) Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej c) National comunismul regimul politic al lui Nicolae Ceausescu a) Instaurarea regimului politic comunist in Romania - 6 martie 1944 instaurarea guvernului Petru Groza controlat de comunisti - noiembrie 1946 alegeri falsificate de comunisti - iunie iulie 1947 eliminarea partidelor politice istorice - 30 decembrie abdicarea regelui Mihai proclamarea R.P.R. b) Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948 1965) - favorizat de prezenta Armatei Rosii - in plan intern: - infiintarea partidului unic PMR - adoptarea unei noi constitutii dupa modelul sovietic - crearea politiei politice Securitatea 1948 - nationalizarea principalelor mijloace de productie - etatizarea bancilor - colectivizarea 1949 1962 - industrializare impuse planuri anuale apoi cincinale - reorganizarea invatamantului dupa model sovietic - aplicarea cenzurii asupra presei - subordonarea Bisericii Ortodoxe si desfiintarea Bisericii greco-cat. - in plan extern: - aderarea la CAER (1949) si la Pactul de la Varsovia (1955) c)National comunismul regimul politic al lui Nicolae Ceausescu (1965 1989) - prima parte a regimului relativa destindere si liberalizare (pana prin 1974) - adoptarea unei noi constitutii Romania devenea Republica Socialista - eliberarea detinutilor politici - insubordonare fata de cerintele Moscovei - deschidere spre occident: relatii cu tarile democratice

- a doua parte a regimului: - inrautatire a situatiei economice - cresterea datoriei externe a Romaniei - productivitate slaba in agricultura si in industrie - rationalizarea alimentelor, a energiei - s-a intensificat cultul personalitatii - izolare pe plan extern 2. Stat si societate in Romania comunista - nationalizarea cca. 10 000 de obiective economice au fost expropriate fara despagubiri - prin colectivizare destabilizarea satului romanesc distrugerea sa - dezvoltarea platformelor industriale a determinat deplasarea populatiei spre oras - inregimentarea politica era instituita de la varste fragede: Soimii Patriei, Pionierii, Uniunea Tineretului Comunist (UTC), dupa 18 ani adultii puteau fi membri ai PCR. - viata privata era supravegheata - munca voluntara sau patriotica era obligatorie 3. Disidenta anticomunista Represiunea politica: - arestarea si inchiderea membrilor PNL si PNT inscenarea de procese politice - munca fortata la canalul Dunare Marea Neagra - sistemul detentionar: inchisori si lagare de munca - reeducarea prin violenta ex. fenomenul Pitesti - controlul strict al societatii prin retele de informatori - impunerea domiciliului obligatoriu - utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de recluziune Rezistenta anticomunista: - lupta armata in munti Haiducii Muscelului condus de fratii Arnautoiu si de colonelul Gheorghe Arsenescu - grupul condus de Ion Gavrila Ogoranu, etc. - rascoale ale taranilor in timpul procesului de colectivizare - greve ale minerilor Valea Jiului 1977 - greve ale muncitorilor Brasov 1987 - proteste ale intelectualilor prin carti, manifeste, radio (Europa Libera): Paul Goma, Doina Cornea, Monica Lovinescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, etc. - critica fostilor demnitari comunisti Scrisoarea celor sase 4.Constructia democratiei post decembriste Inlaturarea regimului comunist - prin revolutia inceputa la Timisoara in 16 decembrie 1989 - la 22 decembrie 1989 Ceausescu a fost inlaturat - puterea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu Constructia democratiei dupa 1989

- pluralism politic reaparitia partidelor interbelice - alegeri parlamentare, prezidentiale libere castigate de FSN si Ion Iliescu - 1991 adoptarea unei noi constitutii - apar organizatii nonguvernamentale - alternanta la putere, reforme economice economia de piata - integrarea in NATO si UE Relatii internationale 1. Diplomaie i conflict n Evul Mediu 2. Spaiul romnesc i marile puteri la nceputurile modernitii 1. Diplomaie i conflict n Evul Mediu Mircea cel Batran (1386 1418) - act. diplomatica: - politica de aliante a fost determinata de expansiunea in Balcani a Imp. Otoman - aliante cu Polonia (1390) si Ungaria (1395) - colaborare cu domnii Moldovei - implicare in politica interna a Imp.Otoman dupa moartea lui Baiazid - conflicte: - 1395 Rovine cu turcii - victorie - 1396 Nicopole cu turcii in cadrul unei cruciate antiotomane infranta Alexandru cel Bun - act. diplomatica: - a dus o politica externa in conditiile rivalitatii sau colaborarii dintre Polonia si Ungaria - 1402 vasal Poloniei - cauta protectia papalitatii - conflicte: - 1410, 1422 Grunwald, Marienburg participa alaturi de polonezi impotriva cavalerilor teutoni Iancu de Hunedoara - act. diplomatica: incercarea de atragere a Moldovei si Tarii Romanesti in frontul antiotoman - efortul de a crea o coalitie antiotomana cu participarea occidentului - conflicte: - 1443 campania cea lunga impotriva turcilor victorie - 1444 Varna cruciada invinsi - 1456 Belgrad victorie asupra turcilor Vlad Tepes - act. diplomatica: - 1460 alianta antiotomana cu Ungaria (Matei Corvin) - conflicte: - 1458 respinge atacul turcilor - 1461 1462 incursiune la sud de Dunare - 1462 atacul nocturn asupra turcilor Stefan cel Mare

-act. diplomatica:- in functie de pozitia statelor din jur: Polonia, Turcia, Ungaria - a incercat sa evite confruntarea militara cu doi dusmani deodata - a impus pe tronul Tarii Romanesti domni favorabili luptei antiotomane - 1475 alianta antiotomana cu Matei Corvin - 1485 tratat de vasalitate cu regele Poloniei - 1487 pace cu turcii accepta plata tributului - conflicte:- 1467 Baia victorie asupra lui Matei Corvin - 1475 Vaslui (Podul Inalt) victorie asupra turcilor - 1476 Razboieni (Valea Alba) invins de turci - 1497 Codrii Cosminului victorie asupra polonezilor anuleaza vasalitatea 2. Spaiul romnesc i marile puteri la nceputurile modernitii Mihai Viteazul (1593 1601) - 1593 domn al Tarii Romanesti - 1594 adera la Liga Sfanta - 1595 Alba Iulia tratat de alianta cu Sigismund Bathory Mihai devine subordonatul lui Bathory - 1595 Calugareni victoria asupra turcilor totusi turcii inainteaza Mihai lanseaza contraofensiva victoria de la Giurgiu - 1598 Manastirea Dealu tratat cu Rudolf imparatul Austriei Mihai devenea vasal - 1599 Andrei Bothory incheie pace cu turcii Mihai trece cu armata in Transilvania si castiga batalia de la Selimbar cu Andrei Bathory 1 noiembrie intra in Alba Iulia este recunoscut principe al Transilvaniei atat de Dieta cat si de sultan - 1600 ocupa Moldova alunga pe Ieremia Movila domn sustinut de Polonia - sept. 1600 la Miraslau Mihai infrant de nobilimea maghiara ajutata de gen. Basta - oct. 1600 interventia Poloniei in Moldova si Tara Romaneasca impune pe tronuri pe fratii Movila, Ieremia si Simion - 1600 1601 Mihai in pribegie la Viena si Praga cere ajutor imparatului Rudolf - august 1601 Guraslau Mihai ajutat de gen. Basta invinge pe Sigismund Bathory insa este asasinat pe Campia Turzii Spatiul romanesc si marile puteri in sec. XVII - XVIII - statutul Tarilor Romane s-a ameliorat tributul fiind micsorat considerabil - domnii au incercat sa mentina autonomia Tarilor Romane fata de Imp. Otoman - 1688 Transilvania a acceptat suzeranitatea habsburgica - 1711 in Moldova, respectiv in 1716 in Tara Romaneasca a fost introdus regimul fanariot - pierderi teritoriale: - Banat ocupat de austrieci in 1718 - Bucovina ocupata de austrieci in 1775 - Basarabia ocupata de rusi in 1812 - inceputul modernitatii a inregistrat:

- revenirea la domniile pamantene 1822 - instaurarea protectoratului rusesc - incetarea monopolului economic otoman in urma Tratatului de la Adrianopol (1829) - introducerea Regulamentelor Organice in Muntenia (1831) si in Moldova (1832) - conturarea unei probleme romanesti in cadrul problemei orientale Romania in perioada razboiului rece - in perioada postbelica, diplomatia internationala s-a confruntat cu un nou tip de conflict, cunoscut sub numele de Razboi Rece, purtat intre SUA si URSS si care n-a degenerat intr-un razboi propriu zis intre cele doua tari - declansarea acestui conflict a fost favorizata de : - Intelegerea de la Yalta (1945) - aplicarea planului Marshall (1947) - crearea NATO si a CAER (1949) - crearea Pactului de la Varsovia (1955) - Razboiul rece a imbracat forma unei succesiuni de crize politice - 9 iulie 1947 Romania a denuntat planul Marshall - 1949 Romania a devenit membra a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) - 1955 Romania a aderat la Tratatul de la Varsovia - in timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej Romania a sustinut pozitia Moscovei in criza iugoslava si cea maghiara din 1956 - 1958 retragerea trupelor sovietice - aprilie 1964 plenara PMR a elaborat Declaratia din aprilie manifest de iesire de sub influenta sovietica (Romania respingea planul Valev lansat de Moscova) - 1967 Romania a reluat relatiile cu RFG si a mentinut relatii cu Israelul - 1968 Ceausescu a criticat interventia militara a trupelor Tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia - N. Ceausescu a efectuat vizite in SUA, Franta, Marea Britanie, etc. - presedintele SUA - R.Nixon si presedintele Frantei - Charles de Gaulle au vizitat Romania - 1972 Romania devine membra a Bancii Mondiale si a FMI - 1979 Romania a criticat agresiunea sovietica in Afganistan - ultimii ani ai dictaturii lui Ceausescu au inregistrat relatii diplomatice apropiate cu tari arabe si din lumea a treia

Romania si concertul european; de la criza orientala la marile aliante ale sec. XX 1. Criza oriental i spaiul romnesc 2. Relaiile externe ale Romniei pn la Primul Rzboi Mondial 3. Romnia n relaiile internaionale n sec. al XX-lea 1. Criza oriental i spaiul romnesc - Criza orientala consecinte negative pentru principate pierderi teritoriale - Rusia si Imperiul Habsburgic incearca sa influenteze politica Portii in principate - 1826 prin Conventia de la Akkerman (Cetatea Alba) amestecul Portii in Principate este ingradit - 1829 prin Tratatul de la Adrianopol Principatele romane intrau sub protectoratul Rusiei, iar pana in 1834 s-au aflat sub ocupatia trupelor tariste - 1849 Conventia de la Balta Liman intre Rusia si Imperiul Otoman restrangea autonomia Tarilor Romane - problema romaneasca a fost discutata la Congresul de Pace de la Paris din 1856 - prin Tratatul de pace de la San Stefano (1878) Romaniei i se recunostea independenta, primea Dobrogea insa ceda Rusiei sudul Basarabiei 2. Relaiile externe ale Romniei pn la Primul Rzboi Mondial - dupa obtinerea independentei Romania a stabilit relatii diplomatice cu alte state - a deschis reprezentante diplomatice legatii - 1883 Romania devine membra a Triplei Aliante datorita fricii de Rusia - Romania se implica in al doilea razboi balcanic obtine Cadrilaterul (1913) - in conditiile apropierii primului razboi mondial Romania negociaza in secret cu Antanta - Romania intra in razboi dupa doi ani de neutralitate 3. Romnia n relaiile internaionale n sec. al XX-lea - in urma Tratatelor de la Conferinta de ace de la Paris granitele Romaniei au fost recunoscute pe plan international - devine membra a Societatii Natiunilor, incheie tratate cu diferite state - incheie aliante regionale : - 1921 Mica Intelegere (Cehoslovacia, Iugoslavia, Romania) - 1934 Intelegerea Balcanica (Romania, Turcia, Iugoslavia, Grecia) - semneaza in 1928 Pactul Briand Kellog de interzicere a razboiului - 1934 Romania reia legaturile diplomatice cu URSS - Pactul Ribbentrop-Molotova afecteaza teritoriul Romaniei

- dupa izbucnirea razboiului, capitularea Frantei Romania izolata pe plan extern - pierderi teritoriale in 1940: - N Bucovinei si tinutul Hertei Rusiei iunie 1940 - NV-ul Transilvaniei Ungariei august 1940 - Cadrilaterul Bulgariei septembrie 1940 - 22 iunie 1941 intra in Razboiul antisovietic pentru a recupera Basarabia - 23 august 1944 intoarce armele contra Germaniei Biserica i coala n Evul Mediu i la nceputurile modernitii. Construcie ecleziastic i implicare laic 1. Construcie ecleziastic i implicare laic n Evul Mediu 2. Biserica i coala n Evul Mediu i la nceputurile modernitii 1. Construcie ecleziastic i implicare laic n Evul Mediu - in Evul Mediu raporturi stranse intre societate si biserica - in Imperiul Bizantin imparatii au sustinut Biserica Ortodoxa - in Occident regii au sustinut Biserica Catolica - implicarea laica s-a manifestat prin constructia de biserici, manastiri, etc. Institutii Bisericesti - s-au realizat prin recunoasterea lor de catre Patriarhia de la Constantinopol si prin demersurile si implicarea domnitorilor - in Tara Romaneasca 1359 la Curtea de Arges - prima Mitropolie recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol - 1370 la Severin a doua Mitropolie recunoscuta - in timpul lui Vladislav Vlaicu (1364 1377) prima manastire la Vodita - in sec. XV XVI s-au intemeiat episcopii la Ramnic si Buzau - mitropolitii din Tara Romaneasca purtau titlul de exarhi ai plaiurilor (aveau jurisdictie si asupra romanilor ortodocsi din Transilvania - in Moldova Mitropolia intemeiata in 1387 la Suceava - in timpul domniei lui Petru I Musat dar recunoscuta abia in 1401 - in sec. XV XVI s-au intemeiat episcopii la Radauti, Roman si Husi Ctitorii domnesti Mircea cel Batran Manastirea Cozia Stefan cel Mare Voronet, Putna, Neamt C-tin Brancoveanu Manastirea Hurezi, Manastirea Fagaras Mihai Viteazul Biserica Episcopala de la Alba Iulia - in Transilvania: - Cneazul Balea Biserica de la Densus - Familia Candea Biserica de la Santa Marie Orlea

- Cneazul Dobre Romanul Biserica din Lesnic

2. Biserica i coala n Evul Mediu i la nceputurile modernitii Perioada Evului Mediu - in Evul Mediu bisericile si manastirile au mentinut vie activitatea intelectuala - mediul cultural in Occident a ramas pana in jurul anului 1000 exclusiv monahal - sec. XII XIII apar universitati independente: ex. Bologna, Paris, etc. - in spatiul medieval romanesc viata scolara - in manastiri se pregateau copisti, clerici - au fost intemeiate si scoli laice: - Colegiul latin de la Cotnari 1562 - Universitatea din Cluj 1581 Perioada modernitatii - a crescut numarul scolilor laice - sub influenta iluminismului in sec. XVIII au fost infiintate unitati de invatamant de stat: Prusia (in timpul Frederic II), Austria (in timpul Mariei Tereza) - in Tarile Romane s-au infiintat scoli noi: - Scoala de la Manastirea Trei Ierarhi din Iasi infiintata de Vasile Lupu in 1640 - Scoala de la Targoviste infiintata de Matei Basarab in 1646 - Academia de la Sf. Sava infiintata de C-tin Brancoveanu in 1694 - biserica a continuat sprijinirea invatamantului

Protectorat religios i identitate cultural n Europa i spaiul romnesc. Statul, Biserica i diaspora 1. Protectorat religios i identitate cultural n Europa 2. Statul, Biserica i diaspora 1. Protectorat religios i identitate cultural n Europa - identitatea culturala a fiecarui individ este data si de apartenenta la o religie - biserica rol important in mentinerea si afirmarea identitatii culturale si nationale - Biserica Greco-Catolica a favorizat afirmarea elitelor romanesti din Transilvania - Episcopul greco-catolic Inocentiu Micu-Klein 1774 Supplex Libellus - reprezentantii Scolii Ardelene 1791 Supplex Libellus Valachorum program ce cuprindea revendicarile romanilor adresate autoritatilor habsburgice - Episcopul ortodox roman din Transilvania Andrei Saguna s-a implicat in lupta pentru sustinerea drepturilor romanilor: - a fost presedinte al Marii Adunarii Nationale de pe Campia Libertatii de la Blaj in mai 1848 - a contribuit la constituirea Asociatiei transilvanene pentru literatura si cultura poporului roman (ASTRA) primul ei presedinte - a intemeiat mai multe scoli 2. Statul, Biserica i diaspora sec. XX - XXI - raporturile dintre stat si Biserica reglementate prin prevederi legislative - statul respecta libertatea de constiinta - Constitutia din 1923 garanta libertatea vietii religioase Biserica Ortodoxa era considerata dominanta - regimurile comuniste au impiedicat desfasurarea unei vieti de cult normale - unii preoti au fost persecutati - in Albania regimul comunist a declarat primul stat ateist din lume practicarea religiei fiind interzisa din anul 1967 - dupa 1989 Biserica Ortodoxa Romana si-a intensificat relatiile cu cei aflati in strainatate prin organizarea unor mitropolii, arhiepiscopii, manastiri, etc.