Dependenta de plante etnobotanice Plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele sale similare unor droguri usoare, au ajuns sa se regaseasca

printre ingredientele de baza ale unei petreceri intre tineri. Acest fapt se datoreaza efectului pe care acestea le au asupra organismului uman, acela de a elibera de emotii, inhibitii, tristete si chiar de a crea senzatia de trimitere in al noualea cer. I. O scurta descriere a plantelor etnobotanice Plantele etnobotanice, psihogene sau psihotrope sunt acele plante care produc schimbari in ceea ce priveste modul de gandire, de a percepe lucrurile din jur sau dispozitia persoanelor care le utilizeaza. Aceste plante inhiba emisfera cerebrala stanga unde se gasesc functiile ce tin de rationalitate si activeaza emisfera cerebrala dreapta a carei functie este intuitia. In schimb, plantele etnobotanice halucinogene induc efecte fiziologice si mentale care cuprind in special perturbari ale comportamentului, ale functiilor cognitive si ale perceptiei, care se pot perturba pana la instalarea halucinatiilor, adica la modificarea realitatii. Plantele etnobotanice pot actiona asupra organismului in diverse moduri, in functie de tipul utilizat : 1. Plantele halucinogene, pot avea asupra consumatorului, pe termen scurt, diverse efecte fizice :

Senzatie de greata si varsaturi; Incetinirea ritmului cardiac; Hipotensiune arteriala; Hipertermie: transpiratie excesiva; Dilatarea pupilelor; Tremuraturi ale corpului. 2. Plantele psihotrope, au asupra consumatorului efecte psihice, precum:

Ras fara motiv, euforie, relaxare; Imposibilitatea de a se concentra, probleme de rationament logic; Iluzii senzoriale; Distorsiuni spatio-temporale; Halucinatii; Viziuni autoscopice (iluzia de iesire din corp), senzatie de moarte iminenta; Rememorarea amintirilor uitate; Senzatie de omniscienta (persoana se crede atotcunoscatoare), clarviziuni; Sentiment de depersonalizare;

Frica, angoasa, tristete, paranoia etc.

Efectele consumului de astfel de droguri se pot rasfrange nu doar asupra consumatorului, ci si asupra altor persoane sau chiar asupra intregii societatii. Astfel, se poate face trecerea foarte rapid de la autovictimizare la victimizarea altor persoane. II. Perceptia sociala a consumului de droguri legale Fenomenul consumului de droguri usoare este unul cu determinare si impact social, intrucat pare a fi rezultatul unui anumit tip de influenta din partea societatii sau a mediilor de socializare: familia, scoala, grupul de prieteni, cartierul, societatea n ansamblu. S-au dat multe explicatii consumului de droguri, n functie de perspectiva stiintifica a autorilor: biologica, medicala, psihologica sau sociala, modele centrate pe individ sau societate. Teoriile sociologice se centreaza pe principiul normelor, regulilor sociale si deviantei de la ele (teoriile lui Merton), pun accent pe asimilarea lor n interactiune cu ceilalti (teoria nvatarii sociale), pe controlul social (sau deficitul de control) din partea instantelor de socializare, pe subcultura ca set de norme ce conduce la o socializare devianta ori pe valori de socializare selectiva. a. Familia - fiind mediul primar de viata al copilului si instanta socializarii primare, prin intermediul ei se asimileaza si se recreeaza experienta umana, se constituie spatiul de viata, fiinta umana avnd cea mai lunga si cea mai complexa copilarie dintre toate vietuitoarele. Familia confera totodata un statut legal si psihologic membrilor sai. Importanta familiei n dezvoltarea normala a copilului este sublimata n psihologia si pedagogia de dupa 1960. Ulterior, structurarea teoriei atasamentului, observatiile facute asupra fenomenului de deprivare materiala prezent la copiii de vrsta mica au consolidat ideea importantei familiei pentru dezvoltarea normala a copilului. Problemele intrafamiliale pot afecta functionarea familiei n cele mai evidente dar si n cele mai ascunse mecanisme ale sale. Astfel, putem afirma ca mediul familial impropriu sau inexistent, in cazurile copiilor institutionalizati sau a copiilor strazii, mostenirea genetica, structura de personalitate l determina pe individ sa alunece pe panta toxicomaniei. Factori precum: supararea, durerea, tracul timidului, conflictualitatea, prozelitismul pot fi elemente din aceasta nefericita ntlnire dintre toxicoman, drog si contextul psihosocial dat. Alti factori, care pot facilita drumul catre dependenta de etnobotanice, pot fi factorii individuali sau cei de risc ambietal. Dintre factorii individuali, enumeram: antecedente de alcoolism si toxicomanie n familie, imaturitatea afectiva, metode de educatie familiala slabe si inconstante, comportament antisocial sau esecurile scolare, precum si hiperactivitatea. In schimb, factorii de risc ambietal sunt strans legati de defavorizarea economico-sociala, comunitatea dezorganizata, tranzitie, accesibilitatea la aceste categorii de droguri, legile si normele comunitatii etc. b. Scoala, institutia cu rol informativ si formativ, unde se continua procesul de socializare secundara, este considerata un factor cheie n dezvoltarea societatii. Scoala, prin rolul sau educativ, constituie unul dintre cele mai puternice instrumente de care dispunem pentru a modela viitorul. Tot aici se cauta si solutia tuturor problemelor grave si cronice cu care se confrunta societatea contemporana, desi se stie ca socializarea n scoala nu are

profunzimea celei din familie. Obiectivul major al scolii este acela de a oferi un context adecvat nvatarii si dezvoltarii, n care toti beneficiarii sa se pregateasca sa nteleaga lumea n care traiesc si n care vor deveni activi n viitor. Dat fiind statutul ei privilegiat, care provine din functia de asigurare a reproducerii valorice a societatii, educatia din scoala contemporana suporta presiuni tot mai mari din partea celorlalte subsisteme ale societatii. Scoala este prima institutie care i confrunta pe elevi cu exigentele integrarii socionormative si toate cercetarile demonstreaza convingator ca modul n care se adapteaza un copil la scoala reprezinta principalul indicator predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult. Competenta scolara sau natura actului instructiv explica in mare parte esecul scolar si multiplicarea ocaziilor de a savarsi acte delincvente de catre scolari, ceea ce semnifica totodata respingerea autoritatii scolare si desconsiderarea scolii. Potrivit teoriilor tensiunii, esecul scolar va genera o puternica fustrare la copilul respectiv, care, la randul ei, va da nastere unei intense nevoi de a se afirma, aceasta putand lua forma unor acte violente sau a unei conduite delincvente, si nu in ultimul rand a dependentei de droguri, fie ele usoare sau nu. Dezinteresul progresiv fata de scoala datorat fie unei capacitati intelectuale insuficiente, fie reducerii aspiratiilor in urma unor esecuri repetate, fie altor cauze, va elibera copilul de sub controlul pe care il exercita scoala si atunci va putea sa fie tentat sa comita fapte delincvente, implicit sa consume plante etnobotanice, doar pentru distractie si amuzament. c. Grupul de prieteni este un predictor foarte evident si pentru consumul de substante. Cei mai expusi sunt si cei mai sensibili la influentele semenilor sai, creznd ca vor gasi prin legaturile cu acestia o modalitate de a fi n siguranta, de a scapa de privirile si supravegherea ,,depozitarilor legii". Caldura grupului nu este dect aparenta, afilierea este superficiala, relatiile cvasi-inexistente. Totul este centrat pe produs si nicio alta preocupare nu pare a fi posibila: daca unul dintre membrii ar hotari sa lase grupul, ar fi considerat tradator si nu ar putea dect sa fie exclus, orice diferenta fiind considerata ca ,,insuportabila". Adolescenta este o perioada vulnerabila din perspectiva consumului de substante psihoactive, suprapunndu-se adesea peste etapa marilor deziluzii. Acum este mai evidenta discrepanta dintre lumea ideala si cea reala, mai pregnanta dezamagirea, cnd se pierd reperele anterioare, considerate absolute, de sprijin, care l determina pe copilul de ieri sa nceapa lupta cu sine pentru a decodifica sensurile. Adesea se ajunge la consumul de substante doar n semn de razvratire n raport cu normele socialului, uneori influenta grupului mpinge spre consum. Putem concluziona ca adolescenta este o perioada de confuzie valorica n care se adopta cu usurinta comportamente neconformiste, de multe ori la sugestiile prietenilor, parintii avnd o autoritate mai scazuta n fata lor. Adolescentii sunt foarte dornici sa ncerce senzatii noi si de aceea ncalcarea normelor sociale este de multe ori atractiva pentru ei. Toate aceste caracteristici sunt factori de risc si cresc vulnerabilitatea lor fata de consumul de droguri. d. Cartierul. Un alt factor cu putere de predictie al consumului de droguri poate fi reprezentat de locul de resedinta al tinerilor. De regula, cartierul sau zona, pot fi descrise prin anumite caracteristici ce le fac usor de recunoscut pentru locuitorii comunitatii. Astfel, exista ,,zone bune, zone problema, cartiere bogate, modeste sau sarace, avnd anumite caracteristici prin care se disting. Astfel, o zona saraca va fi de cele mai multe ori o zona nesigura, cu probleme sociale multiple. Aici sunt concentrate excluziunea sociala, saracia, spatii de locuit necorespunzatoare si criminalitatea ridicata. Aici accesul la droguri ilegale este mai usor, iar contactul cu consumatorii si traficantii este mai probabil. Aici este prezent mai

intens si consumul de droguri legale. Faptul de a locui n urban este o conditie de acces la asemenea cartiere si un predictor mai bun n ceea ce priveste consumul de droguri ilegale. e. Societatea. O alta categorie de tineri sunt cei care, sub influenta curentelor din Occident se orienteaza mpotriva valorilor clasice ale societatii. De multe ori n aceste culturi zis revolutionare valorile pozitive sunt reprezentate de indiferenta, de opozitie cu societatea. De obicei, tinerii devin pasivi fata de obligatiile sociale, prezinta interes scazut fata de scoala, prezinta probleme serioase n insertia n cadrul familiei, munca este devalorizata, proiectiile de viitor sunt neconturate. Grupurile sunt consolidate de comuniunea de idei, tinuta, tunsoare, limbaj. n interiorul grupului exista o ierarhie bine definita. Uzul timpuriu al substantelor tolerate de catre societate (tutun, alcool) constituie uneori o poarta de intrare pentru folosirea drogurilor legale sau ilicite, mai ales daca vulnerabilitatea biologica sau trasaturile psihopatologice ale individului predispun la aparitia fenomenelor de dependenta. Walter Reakless a facut o clasificare a factorilor ce influenteaza comportamentul, mpletind perspectivele sociala si psihologica n cadrul teoriei nfrnarii, n: factori de presiune sociala (conditii de locuit si economice precare, status social scazut, lipsa oportunitatilor, conflicte familiale); factori de atragere doar 10% din consumatori ncep n mod solitar consumul (anturajul rau, subcultura delincventa si criminala, grupuri deviante); nfrnare externa (grupuri sportive, familie); nfrnare interna (produs al internalizarilor - forta eului, autoconceptualizare, rezistenta n fata diversiunilor); presiunile interne (tensiuni interne, ostilitate, agresivitate, sentimente de inadecvanta si inferioritate, afectiuni organice). Si, n sfrsit, in motivatia pentru initierea consumului de drog, n dependenta si n precadere dupa o perioada de abstinenta sunt implicati si factori psihopatologici. Unii consumatori au mari dificultati n a diferentia si a descrie ceea ce simt (sentimente), dificultate numita alexitimie. Pe de alta parte, att din punct de vedere farmacologic, ct si simbolic, utilizarea drogului i ajuta pe toxicomani n controlul ego-ului asupra actelor, astfel drogul putnd fi privit ca o forma de automedicatie. In concluzie, etiologia multifactoriala a comportamentului adictiv este n prezent cea mai larg acceptata, ponderea fiecarui factor fiind variabila la diferiti indivizi. Astfel, experimentarea initiala a drogului este determinata de cele mai multe ori de influenta de grup, toleranta mediului, de accesibilitatea la drogul respectiv, climatul familial si valorile transmise n cadrul socializarii primare, n timp ce efectele consumului si persistenta comportamentului adictiv sunt mai probabil datorate trasaturilor biologice si psihologice ale persoanei. Toxicomania din spirit de aventura, n combinatie cu dorinta de a ncalca interdictii, adolescentii organizeaza reuniuni excentrice unde fumeaza, beau si de multe ori ncep consumul de droguri cu etnobotanice sau cu marijuana si heroina. Este deja cunoscut faptul ca un adult consuma alcool, cafea si tutun, asa-numitele droguri legale, ntr-o masura mai mare sau mai mica, nsa n rndul adolescentilor, alcoolul este consumat n cantitati destul de mari, uneori asociat cu consumul de etnobotanice deoarece le sporeste siguranta de sine, i face sa se simta fericiti, mai spirituali. Consumatorul de droguri, fie ele legale sau ilegale, este clar o victima. El are probleme serioase n relatia cu familia, societatea si cu propria lui viata. Cu toate acestea, conform

legislatiei, societatea i poate trata ca pe infractori daca savrsesc si infractiuni. n acest context, izolarea lor poate deveni definitiva; n ciuda faptului ca toxicomanul are nevoie de asistenta, el risca excluderea sociala si pedeapsa penala. Bibliografie: 1. Pavel Abraham, Asistenta si reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri. Metoda de Hoop, Editura National, Bucuresti, 2004, p. 128. 2. Walter Reakless, apud Gabriel Stefan Gorun, Paradisuri artificiale -Toxicomaniile, Editura Viata Medicala Romneasca, Bucuresti, 2003, p. 30; 3. Vasile Miftode, Sociologia populatiilor vulnerabile, Editura Universitatii Al.I.Cuza, Iasi, 2004, p.11-12