Sunteți pe pagina 1din 3

http://www.google.ro/books?

hl=ro&lr=&id=0eR78sYhgJcC&oi=fnd&pg=PA1&dq=the+origins+of+american+constit utionalism&ots=1wE2lJDwgN&sig=roXsg22Rkk8BjM2LC-Nj2FS9Kfg&redir_esc=y France origins af american constitusion Natura constitutionalismului american, validitatea doctinei suveranitatii populare, si relatie dintre Constituitie si dezvoltarea potiticii americane.pag 13 const american. Pentru a aprecia constittutionalismul american nu este de ajuns sa studiem constitutia ci este la fel de important sa sa apreciem const american ca o practica poltitica. Multi cercetatori au observat constitutionalismul american s-a bazat pe cuvinte pentru a crea ordinea politica, prinintermediul arhitecturiii specifiece de institutii creionate ce aceasta Idea centrala a constitutionalismului american este conducera guvernului prin legea fundamentala de inteles is reformulat. Dificlutatile de interpretare sunt cauzate de analogia dintre constitutia Americana si dreptul comun. Cei ce au elaborate contitituia, fie ei avocati sau oameni de afaceri, cunosteau foarte bine felul in care legea poate influetnat comportamentele indivizilor cunoscand aceste fapt, precum si influent pe care au avut-o constitutiile adoptate in statele americane, creea posibilitatea ca o lege fundamentala ce avea sa influenteze un guvern federal in aceiasi maniera- pag 21 const american. Conceptual de suveranitate, ce avea la baza formarea anlofona a celer ce au redactat constitutia. Toti erau de accord cu idea ca poporul trebie sa fie sursa legii, dar nu erau de acord cu instaurarea unei monarhii in america. Conceptul de suveranitatea afost adaptat realitatilor americane.

Originile franceze ale constitutionalismului american


Acesta idee este sustinuta analizand doi mari ganditori americani, ce au pis bazele costitutiei americane. Thomas Jefferson si James Madison. Relatiile pe care acestia le-au avut cu lumea franceza, au influentat decisiv modul acestora de gandire, in special asupra conseptului de suveranitate. Nimeni nu contesta rolul deosebit de important pe care l-a avut modelul constitutional englez, insa curentele de gandire franceze, precum

suveranitatea populara, reprezentarea sau rolul opiniei publice se gasesc in mecanismul republican american. Jafferson si Madison au avut relatii apropiate cu Marchizul Laffayette, Brissot de Warville, Pierre Dupont sau Phillip Mazzei. Totodata Jefferson a fost ambasador in franta intre anii 1784 si 1789. Influenta treoriei lui Locke, /hamony of interese si teoria lui Madison, general coalition of sentimentes Declaratia Drepuriolo, redactata de Jefferson ilustraza convergenta ideilor privind rerezentarea a teoreticienilor francezi si cei americani.

Democratia in America, Alexis de Toquiville


Sistemul politic american este unul unic inspirat de legi si practici politice. A fost creat totodata o opinii noi , total diferite de cele existente pe contintul european. Suveranitatea , pricipiul de baza au democratiei americane.

Eighteen century american Constitusion. Gordon Wood


Era revolutiei americane a fost una din cele mai importante din perspectiva constitutionalitatii. La sfarsitul secolului 18 SUA au instituit ideea moderna de constitutie. Cu toate ca modele de constitutie au fost vehiculate si inainte, Constitutia Americana din 1787 a facut ceva nou si inovativ, au facut din acest act o parte importanta a guvernarii politice si de zi cu zi. A fost asadar o realizare importanta ce aschimbat perceptia asupra guvernarii in scurt timp fiind devenind pilonul contral al oricarui regim politic modern. Daca inainte de Revolutia Americana constituita desemna drepturile si princiiple fndamentale cat si organizatiea guvernamentala , legile, traditiile si institutiile. Dupa acest monent perceptia asupra guvernarii s-a schimbat si a devenit fundamental diferita de cea intalinita in Anglia. Constitutia este vazuta ca o parte distincta de procesul guvernarii, ca un document scris superior oricarei actiuni a guvernului, asa cum subliniaza Paine, guvernarea este doar creatia constitutiei . constitutia este pentru fiecare american ca biblia. James Wilson este un act al poporului in 1790. Englezi vedeu regimul contitional american asa cum sugereaza Arthur Young a pudding made by a recipe, pe cand american incepeau sa considera ca englezi nu au defapt constittie in termenii intelesii de ei. A fost un momenf fundamental in in schimbarea perspectivei asupra guvernarii, care in cateva deceniii areusit sa schibe intreaga cultura politca. Adoptarea constititutie trebuie privita in contextul unor colonii incearaca sa se debaraseze de sub dominatiea Coroanei. Nu trebuie uitat insa faptul ca majoritatea colonistilor sunt de la origine britanici. La fel ca si cei din Anglia acestia au fost martori

la lupta de putere dintre rege si aristocrati, in mijlocul carora erau prinsi cetataltenii in lupta loe de a-si recastiga drepturile naturale. In perioada coloniala acestia au fost nevoiti sa suporte intruziunile Coroanei in treburile locale. Chiar daca majoritattea coloniilor au fost create prin Carta regala, sau sub autoritatea acesteia de catre apropiatii regelui, precum Baltimore, cu timpul acete si-au pierdut rlolul original in ochii colonistilor si au inceput sa apere intresele propiei guvernarii precum si o protectie a cetatenilor impotiva intruziunii Coroanei. Pentru a-si sustine independenta americanii au apeat la documentele scrise. Aceasta este clar o trasatura a originii lor englezesti, deoarece britanicii inca de la inceputul istoriei lor au invocat actele scrise pentru a-si apara drepturile impotiva guvernarii legale. Incepand de la Magna Charta sau Bill og right of glorios revolusion. Cu toate acestea nimeni nu se indoia de rolul pe care parlamenul il avea ca garant al drepturilor cetatenilor impotiva coroanei regale. Principala divergenta a fost intre a stabili ce este legal si ce este constitutional, concepte ce in lumea noua nu mai erau total sinonime. In ciuda existente unor elgi in anumite state autoritatiloe locale se purtau abuziv ceea ce a declansat ideea conform careia cadul legislativ si nu guvernatorii ar trebui sa fie autoritatea plitica cea mai importanta.