RECOMANDARE Sunt tot mai putini cei ce l-au cunoscut pe Parintele Arsenie Boca.

Tot m ai putini sunt cei ce-si amintesc de Parintele Arsenie si pot sa dea marturie de spre el. Din toti aceia câti mai sunt, nu toti au competenta necesara, iar unii di ntre ei au un cerc prea restrâns de actiune si de raspândire a cuvântului. Mai sunt si din aceia care, desi sunt bine informati, au ezitari când e vorba sa dea marturie despre cel ce a fost, este si va fi Parintele Arsenie, în cer si pe pamânt. În acelas i timp, sunt însa multi, în vremea noastra, cei ce doresc sa afle si sa stie câte ceva despre Parintele Arsenie cel de odinioara, dar cu actiune si în vremea noastra, m ai ales prin lucrarea sa, intitulata Cararea Împaratiei. Eu însumi am fost întrebat adeseori în mânastirea noastra, în alte mânastiri si în mul e orase: "Ce ne puteti spune despre Parintele Arsenie?" La fel, mi s-a cerut de multe ori: "Spuneti-ne ceva despre Parintele Arsenie." De fiecare data am raspun s cu placere la aceste solicitari si am pus în atentia ascultatorilor tot ce am so cotit mai important din cele ce le stiu despre acest om mare, ca si care nu stiu sa mai fi fost unul asemenea dintre cei cunoscuti de mine, ca lucratori în Biseri ca. Aceasta a fost pâna acum. De acum înainte si deocamdata, cel mai bun raspuns, raspunsul cel mai autor izat la întrebarea "Cine a fost, ce a facut si ce a gândit Parintele Arsenie?" ni-l da cartea de fata, pe care o recunoastem ca cea dintâi carte competenta despre Par intele Arsenie, o carte serioasa si vrednica de a fi luata în seama, pe care o rec omandam cu toata inima, în vederea folosului duhovnicesc. Autorul cartii de fata a facut aceasta lucrare ca proiect de teza de lice nta în teologie. El a lucrat cu seriozitatea cuvenita, a adunat material, l-a sele ctat si l-a organizat cu rigorile cerute pentru o lucrare stiintifica. Lucrarea a fost apreciata ca foarte buna, iar autorul ei, pe nume Ioan Gînsca (Ionut, cum îi zicem noi, prietenii) a fost declarat licentiat în teologie. Ea este a doua lucrar e de licenta a autorului, pentru ca ei îi premerge licenta realizata la Facultatea de Arte Vizuale, cu care a obtinut titlul de licentiat la prima facultate. Când Ionut mi-a oferit un exemplar din lucrarea sa despre Parintele Arsenie , am aranjat lucrurile în asa fel ca aceasta lucrare sa-mi fie imprimata pe casete ca s-o pot studia, iar studiind lucrarea, mi-am dat seama de valoarea ei si l-a m îndemnat s-o tipareasca, spre a ajunge la cititori. La fel au gândit si alti priet eni ai nostri si, cu ajutorul lui Dumnezeu, iata ca s-a ajuns la aceasta carte, care porneste la propovaduire ducând la cititori nu numai informatii despre Parint ele Arsenie, ci si multe din gândurile lui, cuprinse în partea de mijloc a cartii, i ntitulata "O sinteza a gândirii Parintelui Arsenie în 800 de capete". Sinteza gândirii Parintelui Arsenie este prezentata pe idei puse în ordine alfabetica, asa încât citit orul se poate orienta si îsi poate alege ceea ce-l intereseaza în primul rând. Ca unul care am contribuit si eu la aceasta lucrare cu informatiile pe ca re le-am dat, dar si ca unul care am insistat pentru tiparirea ei, bineînteles, o recomand din toate puterile mele. O recomand pentru toate categoriile de vârsta, d ar în mod special pentru tinerii intelectuali si, mai cu seama, pentru studenti. T inerii, care au viata în fata si se pregatesc pentru viitor, e bine sa porneasca în viata cu niste lucruri stiute, cu niste lucruri învatate de la Parintele Arsenie, care le vorbeste din carte. Socotesc ca nu-i cazul sa insist asupra faptului ca recomand aceasta cart e, deoarece cartea se recomanda ea însasi pe sine. Ceea ce trebuie sa fac eu, este doar sa spun cu apas ca aceasta carte nu este o carte de lectura, ci este o car te de studiu. O singura lectura, o lectura superficiala, este pur si simplu fara rost. Cartea fiind foarte densa, mai ales în partea în care se prezinta gândirea Pari ntelui Arsenie, ea nu poate fi asimilata si impropriata decât insistând si revenind. Deci, când recomand cartea, recomand si aceasta staruinta asupra cuprinsului ei. Ionut Gînsca ne face un mare dar, prin cartea pe care ne-o ofera spre luare aminte, pentru binele nostru si al celor din jurul nostru si pentru înmultirea bi nelui din aceasta lume. Îi multumim si îi suntem recunoscatori ca ne-a oferit aceast a carte, care nu-i o carte ca cele multe, ci este o carte de referinta, al carui folos îl vor cunoaste toti cei ce vor lua aminte la cele scrise în carte si le vor îm plini dupa a lor putere. Noua nu ne ramâne decât sa mutam gândurile din carte în mintea noastra si sa le dam viata, prin împlinirea lor cu fapta. Daca vom face asa, va fi

ca si când Parintele Arsenie va fi între noi, cu povatuirile sale de odinioara. Luând aminte la gândurile Parintelui Arsenie, va fi ca si cum l-am fi întâlnit fiecare dint re noi, la Mânastirea de la Sâmbata, la Mânastirea Prislop, la Bucuresti si Draganescu , ori la Sinaia. Pentru noi, cei de azi, cartea de fata tine loc de orice loc pe unde a putut fi întâlnit Parintele Arsenie. Ea este Parintele Arsenie adus lânga noi, cu cuvântul sau, care e acelasi pentru noi, cum a fost pentru cei care l-au auzit rostit prin viu grai. Pentru toate acestea, "Sa multumim Domnului", "Sus sa avem inimile!" Arhimandrit Teofil Paraian Mânastirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus ARGUMENT "Aduceti-va aminte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui D umnezeu; priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta" ( Evrei 13, 7). Acest îndemn, pe care îl pun ca început al lucrarii de fata, mi-a fost pus în ved ere în chip deosebit în urma cu cîtiva ani de un pustnic, pe când ma aflam într-un pelerin aj la Muntele Athos. Eram împreuna cu trei prieteni (dintre care unul - Ioan, Dumn ezeu sa-l odihneasca - s-a mutat la Domnul) si eram tare bucurosi de întâlnirea noas tra cu dânsul. Eram dornici de cuvânt de învatatura, asa ca Parintele a fost bun si ne -a vorbit. Nu ne-a spus prea multe, desi noua poate ca nu ne-ar fi ajuns nici o noapte întreaga sa-l ascultam. Au trecut anii, însa retin si acum din acea întîlnire mai ales îndemnul din Evrei 13, îndemn cu care am început. De atunci încoace, am încercat, dupa puterile mele, sa împlinesc acest cuvânt, sa -l fac lucrator. Si, împreuna cu câtiva prieteni, ne-am propus, pe lînga rânduiala si pr ofesia pe care o are fiecare în parte, urmatorul obiectiv: recuperarea si promovar ea gândirii si a scrierilor marilor parinti duhovnicesti ortodocsi, în special români. Este un demers care îsi arata actualitatea si necesitatea mai ales azi, când lumea crestina a cam început sa orbecaiasca ea însasi "în noaptea nestiintei si a lips ei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul" (Arsenie Boca). Deci motivele pentru care avem nevoie si trebuie sa ne îngrijim de acesti P arinti, pe drept cuvânt, "ca de ochii din cap", sunt evidente, întrucât ei sunt lumina torii trupului eclesial, ei sunt "luminatorii lumii" - "Luminatorul trupului est e ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat" (Matei 6, 22-23). Asa am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa ne îngrijim de editarea câtorva ca rti de spiritualitate ortodoxa si de organizarea unor expozitii de fotografii, d ocumente si scrisori, acestea din urma, închinate Parintelui Paisie Olaru de la Si hla. Prin urmare, si studiul de fata, închinat si el unui Parinte, se înscrie în ace lasi demers, de redescoperire si promovare a gândirii parintilor duhovnicesti, pen tru ca, fara nici o îndoiala, Parintele Ieromonah Arsenie Boca este unul din mai-m arii nostri, caruia i se cuvine amintirea noastra, dupa cum se zice în Epistola ca tre Evrei. Asadar, sa aducem lui Dumnezeu jertfa de lauda, adica rodul buzelor, care preaslavesc numele Lui (cf. Evrei 13, 15). Ca absolvent al unei Academii de Arte Vizuale, pot afirma ca mi-ar fi mul t mai usor sa zugravesc, nu prin cuvinte, ci cu ajutorul penelului, sau sa model ez în lut chipul Parintelui Arsenie Boca. Dar, si în aceasta situatie, ma simt oarec um ca si Anania, zugravul Regelui Avgar al Edessei, care, cu toate ca era un "zu

grav iscusit", nu a reusit sa "isvodeasca" chipul Mântuitorului.1 Desigur, nu se pune problema ca as fi si eu un zugrav iscusit, dar mi-a v enit în minte aceasta comparatie pentru ca ma simt si eu neputincios din pricina c a, studiind personalitatea si scrierile Parintelui Arsenie, la câte am reusit eu s a ajung, îmi dau seama ca dimensiunea spirituala a Parintelui Arsenie Boca e greu de cuprins în cuvinte (de "zugravit") si, pe lânga aceasta, mai marturisesc, ca mult i altii, ca "cunosc mult prea putin din tot ce Parintele Arsenie a reprezentat p entru neamul nostru".2 La toate acestea se mai adauga, sa-i zic asa, înca o dificultate, si anume faptul ca vorbesc despre un calugar, si-atunci s-ar putea pune întrebarea: cum pot eu întelege un calugar din afara acestei conditii, care, atâta timp cât nu ai trait-o , ramâne o taina, cum pot eu sa vorbesc (fara sa exagerez) si sa înteleg gândirea unui calugar pe care multi îl socotesc un sfânt, sau unii chiar un geniu? Deci, se poate totusi vorbi, se poate scrie, fara a te afla în treaba si fa ra a aluneca în disertatii pietiste sau în aprecieri "suficiente si destepte"? Când ai un îndrumator, se poate. Iata de ce, în aceasta situatie aflându-ma, m-am bucurat de sprijinul si calauzirea unui bun prieten, Parintele Arhimandrit Teo fil Paraian, care de la bun început m-a ajutat, m-a sfatuit si mi-a oferit cele ma i multe din materialele pe care le-am folosit în aceasta lucrare. Pe de alta parte, având în vedere prietenia mea cu Parintele Teofil (care l-a cunoscut pe Parintele Arsenie si ale carui ziceri, Parintele Teofil, se stie fo arte bine, le popularizeaza cu timp si fara timp) si având în vedere si faptul ca am facut si eu, ca oarecând Parintele Arsenie, o Academie de Arte Frumoase, m-am sim tit oarecum dator sa studiez si, în cele din urma, sa "isvodeasc" chipul Parintelu i Arsenie Boca. Gândita si redactata initial ca lucrare de licenta, cartea de fata a ajuns în mâinile, si cred ca si în inimile, mai multor prieteni si cunoscuti ai mei, caci as a se explica faptul ca ei au insistat si m-au sprijinit ca s-o si tiparesc. Le m ultumesc tuturor, în special Parintelui Arhimandrit Teofil Paraian si dau slava lu i Dumnezeu, Caruia ma rog sa ma ajute sa nu gresesc. Ioan Gînsca VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, lânga Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, i-au pus la botez numele Zian.1 Scoala primara si liceul Zian Boca face scoala primara în satul natal (4 clase) si apoi intra la Lic eul National Ortodox "Avram Iancu" din Brad, al cincilea liceu românesc din Transi lvania, dupa cele de la Blaj, Beius, Brasov si Nasaud, ctitorie a Mitropolitului Andrei Saguna, pe care-l absolva în 1929.2 Coleg de banca l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor (ce semna cu pseud onimul D'or Uragan), autorul amplului poem Horia redivivus (poem care îl face pe N ichifor Crainic sa exclame: "Onomatopee! În toata literatura universala nu cunosc o metafora de o asemenea amploare"), si autorul poeziei Sfântul, închinata Parintelu i Arsenie. Marturiile colegului de banca, cuprinse într-un caiet (jurnal) ascuns cândva de Romulus Neag (absolvent si el al liceului mai sus amintit), îl înfatiseaza pe Zia n ca "Exceptional de înzestrat, de-o vointa extraordinara, o memorie formidabila, o putere de munca si o tenacitate iesite din comun". "Manifesta înca de acum deschiderea spre universalitate; de o curiozitate i ntelectuala remarcabila, totul îl intereseaza. Întocmai cum un fluviu aduna în albia s a afluentii dintr-un întreg bazin hidrografic, se varsa în mare, de aici se pulveriz eaza în cosmos si din nou se revarsa pe pamânt sub forma ploii roditoare, refacând "ci rcuitul elementelor", el asimileaza informatii din toate domeniile cunoasterii, pe care le trece prin filtrul personalitatii sale si le transfigureaza într-un mod de existenta, prevestindu-l pe teologul erudit si duhovnicul deschis spre sufle tul omului, ridicând brate de energie spre tainele universului".3 Liceul National Ortodox din Brad, cu un corp didactic de elita, format la

""Statura pozitivista". dupa o serbare în piata orasului. socoteste concludente urmatoarele aspecte ale personalitatii colegului sau7: "Poate ca faptul ca nu s-a prea bucurat în tinerete de caldura unei vieti f amiliale explica firea sa putin sociabila. liderul recunoscut si respectat de profesori si colegi. este extrem de interiorizat. El s-a dezvoltat frumos. la scurta vreme de la mutarea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. cânta la flaut. când diri gintele ma opreste: "Nu Boldor. prec um urmarim o armonie între facultatile sufletesti. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. personalitati proeminente în slujba patriei si neamului". dupa care l-am legat de tutore. de caracteriol ogie. de ratiune". Munceste suplimentar la desen si pictura cu profesorul Körmendy. muzica. asa cum Ieromonahul Arsenie Boca va confirma mai târziu în opera sa de valoare universala Cararea Împaratiei: ". alte documente care sa ateste trecerea prin liceul bradean a lui Zian Boca s-au pierdut. Se prefigureaza de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat sa aduca teologia în arena larga a vietii intelectuale care sa îmbratiseze o misiune spirituala totali tara. al trainiciei. precum si o sinteza a acestor a cu viata. al înaltimii idealului spiritual-moral pe care e ducatorii nostri ni le-au insuflat. intrat în traditia poporului român. ci Boca Zian planteaza pomul". Parintele Teodor Bodogae marturiseste despre Parin tele Arsenie ca n-a ajuns sa-i poata cunoaste toate adâncurile sufletului. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. 210)". Totusi. fiind îmbracat adeseori în îmbracaminte redusa. puternice . le-a facut colegilor marturisirea ca la orele de desen si pictura i s-a descoperit ideea potrivit careia "omul nu este numai carne. Cunostea totusi foart e bine limba franceza si citea cu aviditate studii de psihologie. pe când faceau s tudiile de Teologie la Sibiu. cu profesori mireni si teologi. retrasa. în 1969. Nu l-a pasionat prea mult studiul limbilor straine.. p. în cât între colegi are aureola unui "Sfânt". solitar. exceleaza la matematica.4 În doua momente deosebite se stie ca Parintele Arsenie a revenit la liceul din Brad: revederea cu colegii dupa 50 de ani de la absolvire si cu ocazia celeb rarii centenarului celui de al cincilea liceu românesc din Transilvania. De la aceasta vârsta. introvertita. de 10 mai. caligrafie. în frunte cu dirigintele. biologie . apoi fiecare coleg stropeste cu stropitoarea la radacina. Tot astfel abtinerea de la bucate mai grele..6 Institutul Teologic Cu zestrea intelectuala si spirituala dobândita la Brad. ca un simbol al vigor ii. de grafologie. cân d promotia de absolventi din acest an. ca un simbol al biruintei. se deplaseaza în curtea liceului pentru a sadi un stejar. Ma pregateam sa iau puietul. Parintele Teodor Bodogae. ca sa faca din noi caractere tari. eu îl presam. Ne-a impresionat taria de vointa cu care rab da frigul. în textul de pomenire pe care îl publica în "Telegraful Român ". ramâne însa peste timp o marturie vie p e care Parintele Boldor o evoca cu emotie: "Era în primavara anului 1929. al frumusetii. multiplica partituri pentru profesorul de muzica Gheorghe Pârvu. M-am uitat cu ciu da la diriginte si cu aceeasi ciuda mi-am înfipt degetele în radacinile puietului. universalitatea manifestarilor omenesti. sânge si oase. îsi pune profund amprenta asupra receptivitatii intelectuale si sensibilitatii sufletest i a tânarului Zian Boca. se înscrie la Instit utul Teologic din Sibiu (1929-1933) unde este "extrem de sârguincios si studios".universitatile din tara sau de la Viena. A . Spre sfârsitul cl asei a VII-a. Vacantele le p etrecea adeseori la o rudenie a sa. chimie. însa trebuie si el sa si-o câstig e" (Cararea Împaratiei. Iar omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu s i-a câstigat în sine. are preocupari care depasesc nivelul programelor scolare în domeniul artelor: de sen. Z ian tinea si scutura puietul sa se taseze pamântul. profesorul Candin Ciocan. tot asa trebuie sa urmarim o ar monie si între cunostintele din cât mai multe domenii. Cu totii atunci am hotarât ca stejarul plantat sa poarte numele Gorunul lui Zian. renuntând regulat la "portia" de carne din Institut. Dumnezeu i-a dat o valoare mare. seful pr omotiei de absolventi a liceului. cautând sa se adânceasca în descifrarea tainitelor sufletului. c i exista si altceva. Inspiratia nu tine de materie. fizica.5 Gorunul lui Zian În afara matricolelor scolare. Cu toate ca au sezut pe aceeasi banca. vreme de patru ani.

"8 "Extrem de rezervat. Pr. acela n-are decât sa cerceteze pictura bisericea sca din Draganescu (Ilfov) ca sa nu mai vorbim de tot atâtea lucrari de coloristic a si de modelaj cunoscute atât la Sâmbata. mana stire Voievodala zidita de Constantin Brâncoveanu. Pentru toata stradania de bine. Parintele Arsenie a stat acolo trei luni. cu care co laboreaza la realizarea în limba româna a acestei monumentale lucrari. aduce câteva manuscrise ale Filocaliei pentru fostul sau profesor de la Sibiu. Asa ca "Ma nastirea a început cu trei oameni mari" (Arhimandritul Teofil Paraian). Arhimandritul Teofil Paraian) Sigur este ca. la asta stau!". când ar fi refacut. care nu trebuie uitata. când s-a îngrijit de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii.iubit de mic desenul. Aic i urmeaza cursuri de medicina (în special cele de anatomie. care cauta sa redea în compozitii clare si în analize psihologice des tule adâncuri ale sufletului omenesc. din 1939 din martie începând. retinut. Cine vrea sa se convinga ca în urma acestor studii Parintele Arsenie n-a pus în fresca de pe p eretii bisericilor la care a pictat doar scene si compozitii crestine remarcabil e. care a ajuns profesor la Teologie prin purtar ea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan. si frecventeaza si alte cursuri în domeniul culturi i si artei. Si se s pune ca ar fi ajuns la un duhovnic10 care i-ar fi zis de la început: "Mai. ci a sesizat. total sau partial. Si Parintele Arsenie s-a gândi t atunci: "Aici e de mine. prin care s-a încercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omenesti si vindecar ea lor prin lucrarea de înduhovnicire crestina. În acest context maestrul Costin Petrescu i-a încre dintat pictarea la Ateneul Român a scenei privitoare la Mihai Viteazul. care sa-l povatuiasca cu autoritate. proaspat reîntors de la studi i în strainatate. Îmi amintesc si acum de usuri nta cu care interpreta la flaut compozitii destul de pretentioase. Dumnezeu sa-l odihneasca cu alesii Sai. Parintele Arsenie (Boca Zian). dupa spusele unora. în linii si culori. este trimis cu bursa la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti. Nu trebuie uitate nici c opertile minunate ale primelor patru volume ale Filocaliei si ale Vietii în Hristo s. c are venea de la studii din Grecia. La interventia profesorului Nicolae Popovici. si solitar". În sfârsit. Se stie ca în aceasta privinta fostul Mitropolit Nicolae Balan l-a trimis c u bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti.9 Ucenicia la Muntele Athos La putina vreme dupa terminarea Institutului de Belle-Arte. cu Parintele Nicolae Mladin. Nicolae Streza). cu trei ca ndidati la calugarie. "calatoria Sfântului Apostol Pavel din Grecia". urmeaza o scu rta perioada de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos. dupa absolvirea Institutului Teol ogic (1933).cf. Dar Mitropolitul Nicolae Balan îsi dadea seama ca începe cu oameni nepregatit i în alta manastire si atunci i-a trimis la Sfântul Munte. Cu gândul acesta a pornit. la reîntoarcerea în tara.11 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti Fiecare cititor poate afla din prefetele primelor 4 volume ale Filocaliei . iar Parintele Serafim a ramas acolo 6 luni si un an scolar la Atena la Teologie. sculptura si mai ales pictura. Parintele Dumitru Staniloae. la "miscarea" de reînnoire religioasa de la Manastirea Sâmbata. (cf. adevaruri vii si luminoase ale vietii harice. Mitropolitul Nicolae Balan. cu trei absolventi de Teologie. unde a facut studii deosebit e cu profesorul Costin Petrescu. continua sa studieze în particul ar pictura într-o camaruta rezervata în calitate de infirmier al Institutului. cum putine s-au realizat la noi. Parintele Arsenie si-a adus o cont ributie deosebita. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928. participa cu interes la prelegerile de mis tica ale lui Nichifor Crainic. voia sa aiba acolo numai absolventi de Teologie. care o restaurat Manastirea de la Sâmbata. cât si la Prislop. ale Profesorului Raine r Francisc . chiar daca în metodologia ei au mai ram as multe aspecte de îndreptat. iar din 1940 cu Parintele Serafim. Se spune despre Parintele Arsenie ca la Sfântul Munte Athos a cautat sa fie sub ascultarea unui parinte aspru. si anume cu: Parintele Ars enie. tu nu e sti în stare de nimic! Nici la maturat nu esti bun!". Toate acestea erau tot atâtea dovezi care ne ajutau sa întrevedem în el pe pictorul si pe duhovnicu l de mai târziu.

Tot P.S. Cu acest prilej . Î.C. a sustinut lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe car e le-a procurat."12 "Ajutorul hotarâtor la tiparirea acestui volum l-a dat însa iarasi bunul meu fost student.C. pentru a-si perfectiona marele sau talen . Dupa aproape un an de zile. Sale si de miscarea religioasa pe care a trezit-o în jurul Manastirii de la Sâmbata de Sus.C. (. Dupa imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere. a fost trimis de Î. Contributia Parintelui Arsenie a fost mare si aceasta s-a concretizat asf el: Dânsul a adus cu sine de la Sfântul Munte Athos copii de pe manuscrise mai vechi si a insistat apoi pe lânga Parintele Staniloae pentru traducerea Filocaliei.C.14 fiind deja diacon celib (probabil hirotonit în 29 septembrie 1935. Sa (Parintele Serafim Popescu) si de Parintele Arsen ie. Cuviosul Ierodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teol ogice "Andreiane". Parinte Ieromonah Arsenie. unde.românesti (nu cele editate de Editura Harisma..). editata la Sibiu. Datorita a bonamentelor masive ce le-a procurat P. În afara de aceasta. de la Manastirea Brâncoveanu. Boca. Despre nevointele si virtutile acestui prim cetatean al restauratei ctitorii voevodale de la Sâmbata de Sus.) Un cald cuvânt de multumire trebuie sa aduc P. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românesti.P.C. bunul meu student de odinioara. cf. De aceea. mi -a alimentat curajul în mod considerabil ca sa pot duce pâna la capat o munca atât de ostenitoare. Daca Dumnezeu va ajuta sa apara întreaga opera în româneste. "Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu a întrunit la rugaciunea de obste s i în acest an. prefetele primelor editii nu apar si deci nici mentionarea demersurilor Parintelui Arseni e) contributia însemnata a Parintelui Arsenie la traducerea Filocaliei.C. Par intele Arsenie a scris dupa dictatul Parintelui Staniloae. de la Athos. Evenimentul este consemna t si de "Revista Teologica" din 1940."13 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Zian Boca s-a închinoviat la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în iunie 1939. Parintele Profesor Dumitru Staniloa e l-a numit "Ctitor de frunte al Filocaliei românesti". aduse de P.n. P arintele Veniamin Tohaneanu). P. vorbim altundeva. Sa a binevoit sa scrie dupa dictatul meu cea mai mare parte din traducere. "a adus cerul ortodox pe pamântul românesc". acest act va ramânea legat într-o mare masura de numele P.se spune mai departe . Sa a executat si coperta. prin care Parintele Staniloae. pentru a sublinia mai bine eforturile Parintelui Arsenie la aceasta lucrare extrem de importanta pentru spiritualitatea ortodoxa: "La unele scrieri am folosit si copii de pe manuscrise românesti mai vechi. Remarcat înca de pe bancile scolii pentru deosebitele-i înclinari spre viata monastica. acum sustine cu putere neslabita lucrare a de tiparire. asa cum zicea Parintele Arhimandrit Serafim Popescu de la Sâm bata de Sus.s-a savârsit impresionanta slujba a tunderii în monahism a Parintelui Ierodiacon Arsenie Boca. luând numele d e Arsenie.P. ale învatat urii staruitoare si ale dragostei de suflete. pe cele mai autentice baz e ale traditiei ortodoxe si cu mijloacele celei mai curate duhovnicii. am putut face fata unor greutati c e se ridicau ca muntii în calea tiparirii acestui volum. care mi-a ramas mer eu aproape. Sa. în Vinerea din Saptamâna Luminata (deci de praznicul Izvorului Tamaduir ii n. pe care altfel nu cred ca as fi savârsit-o.. are loc tunderea în monahism la Ma nastirea Sâmbata de Sus."15 Tot aici mai aflam urmatoarele: "Cu prilejul îndatinatului pelerinaj anual de la Sfânta Manastire Brâncoveanu d e la Sâmbata de Sus. primind acum numele de Arsenie.S. P. la prima ei redactare. în 3 mai 1940. Mitropolit Nicolae al Ardealului la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Episcop N icolae Colan al Clujului.C. cler si popor din tot jurul. a fost tuns în monahism tânarul diacon Zian V. pe buna dreptate. în mod surprinzator. a realizat coperta Fi localiei. au slujit Sfânta Liturghie si au cuvântat închinatorilor. Reproducem aici doua fragmente din prefetele volumelor 1 si 2 ale Filocal iei. prin prezenta aproape neco ntenita si prin staruinta ce-a pus-o pe lânga mine de-a face aceasta traducere. Parintele Ieromonah Arsenie de la Manastirea Brâncoveanu. Mitropolit Nicolae si P.S.

Î. deci în 19 43. "încrestând" . pe care s-o desfasoare acol o în linistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaci une. Parintele Profesor Dumitru Staniloae marturisea. cum exclama cu admiratie Nichifor Crainic: "Ce vreme înaltatoare când toata tara lui Av ram Iancu se misca în pelerinaj. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucurii le si necazurile în sufletul sau de mare român si de mare crestin. multimile nu mai contenesc. M ot dupa locul de nastere. În adevar. le îndreptau catre Cel Atotputernic. veniti în numar destul de mare.19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" "În anii de ctitorie la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus. cu sufletul plin de bucurie .S. fata de timpurile grele ce le st rabatem si de vremea ploioasa. Sale a stors lacrimi pelerinilor. cât si în aerul liber. Nicolae Colan al Cluju lui înconjurati de sobor de preoti. "Isvorul tamaduirii". absolvent de Teologie. S.Sf. ctit oria voievodului martir". cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si o pera reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Români a Mare. La acea "bulboana spirituala uriasa". tânarul monah a înte les sa dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre.P. departe de forfota lumii. crescut si îndrumat în studiul teologiei. este pornit pe calea înfaptuirii"."20 Dupa numai un an de la hirotonia întru preot a Parintelui Arsenie. S-a slujit Sfânta Liturghie atât la altarul manastirii. au avut mari bucurii duhovnicesti. iar apoi la Sfântul Munte Athos si la Atena. Întors în tara. Mitropolit Nicolae. Se reînvie acum o traditie a marilor pelerinaje la locuri le sfinte. nostru Mitropolit Nicolae de a alcatui o trupa de calugari luminati. poporu l român ortodox venit pe timp ploios. iar pe tânarul. Predica înaltatoare si duioasa a Î.S. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". cântând cu zapada pâna la piept spre Sâmbata de Sus. Vasile Sortan întru diacon pentru trebuin tele manastirii. despre lucrarea duhovniceasca cu totul deosebita a fostului sau elev. "Vinerea" din Saptamâna Învierii Domnului.t de pictor. Î. cât si din afara hotarelor tarii noastre. Pelerinii. alternând rugaciune a cu studiul picturii bisericesti. Manastirea lui Constantin Brâncoveanu a reînviat în toata puterea duhovniceasca .18 "În Vinerea Izvorului Tamaduirii din acest an (1942 n.n. Iata de ce. Sa a hirotonit cu acest prilej pe Cuviosul prodiacon Arsenie Boca întru ieromon ah. A urmat sfintirea apei la fântâna tamaduitoare si un Sfânt Maslu cu mare sobor de preoti. prin aceste intrari în cinul monahal.P. parintele diacon Boca.P. Peste Tara Oltului sufla cu putere duhul lui Dumnezeu prin mijlocirea manastir ii reînviate din mormântul în care o asezasera adversarii neamului si ai credintei dre pte". a simtit înca o dat a cum se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile p e care cei doi ierarhi. Vechiul si statornicul gând al Î. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale.S.16 Si presa vremii tine sa vorbeasca despre "miscatoarea si emotionanta tund ere în monahism" a unuia din "luminatii absolventi ai Academiei Andreiane": "Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în acea sta zi mare.P. si-a petrecu t viata la Sfânta Manastire Brâncoveanu. E un caracter integru si un monah de aspra ta rie duhovniceasca. se remarca în chip stralucitor ca "pictor de suflete dupa modelul Domnului nostru Iisus Hris tos" (Nichifor Crainic). diplomat al Scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi.) a avut loc la Man astirea de la Sâmbata de Sus obisnuitul pelerinaj. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în c hipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celo r rele atât dinlauntrul. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti."17 Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu În 10 aprilie 1942 Parintele Arsenie a fost hirotonit preot. si P. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus.

Am evitat totusi pâna acum sa scriem. Pe pajistile manastirii si prin încaperile ei se afla zilnic 200-300 de fii nte omenesti îngenuncheate pe sub streasinile ei în rugaciune si scrutându-si trecutul de pacate a caror povara nu o mai pot suporta. preoti si credinci osi". cum zice chiar dânsul. ea trebuie sa continue a se desfasura d incolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realitati umflate de gazete. caci asprimea ei e cunoscut a si nu vrem sa-l suparam laudându-l. Cine îi urmareste dimineata în timpul predicilor Parintelui Arsenie. ca lucrurile sfinte si mari. dar simtindu-se atât de bine si de întrema ti. O facem deci cu riscul de a supara pe Parintele Arsenie. ci se încresteaza faptele care ilustreaza m odul în care trebuie sa se lucreze în zilele noastre si care pot influenta astfel as upra altora. Într-o foaie ca a noastra. Manastirea de la Sâmbata de Sus nu e loc pitoresc de excursii si de distrac tii înramate în chenare arhaice. când fiecare stie ca Parintele va sta n umai cu el 4-5 ore în convorbire intima purificându-i toate maruntaiele sufletului s i toate colturile trecutului de petele chinuitoare ale pacatului. încât nu le-ar mai veni sa plece. preoti si credinciosi. Dar ceea ce te covârseste lânga acesti oameni este încordarea cu care asteapta sa le vina rândul la marturisirea pacatelor. "faptele care ilustreaza modul în care trebuie sa se lucrez e în zilele noastre si care pot influenta astfel asupra altora. de întâlniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le obliga la o viata scoasa d in mocirla inconstientei si placerilor usoare. la hohotele de plâns pentru pacatele lor. care considera vorba buna care i se spune ca cel mai mare rau ce i se poate face. ca viata intima a fami liei. În ce consta taina acestor impresionante efecte ale lucrarii Parintelui Ars enie si care sunt elementele programului sau de lucru? Fara îndoiala ca mijlocul prin care lucreaza Dumnezeu în suflete este cuvântul pe care îl rostim în numele Lui.. ostenitorul smer it de la Sâmbata. hranindu-se numai cu pâine si apa. ca rugaciunea zilnica. trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumusetile duhovnicesti care le sunt dezvalui te. Gândul Î. Atunci e un cuvânt ce se ru pe dintr-o fiinta care a devenit rug al credintei si muta focul la auzitori. Cu atât mai mult eram datori sa vorbim despre o lucrare de proportiile cele i de la Sâmbata de Sus. Dar cuvântul are o eficacitate deplina numai când are a coperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. nu se dau numai îndemnuri pentru ceea ce ar trebui sa se faca în scopul întaririi credintei. Multi dintre ei. Te înduioseaza s a-i auzi sarmanii alergând în întâmpinarea Parintelui cu strigatul: "Parinte. "De mult ne simteam datori sa scriem în aceasta foaie despre lucrarea duhov niceasca ce se savârseste zi de zi la Manastirea Brâncoveanu. ca nu mai pot purta povara pe mine".P.21 Dar precum se opreste omul macar câteodata din galopul atentiei spre atâtea l ucruri neesentiale si zgomotoase. nu mai poate fi în mod continuu omul c are a fost. iar daca pleaca se întorc la scurte intervale. ca sa nu meritam banu iala de cine stie ce pacat. ci. veniti de la sute de ilometri. ci mediu de zguduiri sufletesti înnoitoare.S. care taie azi brazda adânca în viata sufleteasca a unor întinse cercuri de credinciosi. Cuvântul sau porneste din neclintirea de stânca a celui ce nu se târguieste si   . cu voia lui Dumnezeu. privind într-o meditatie serioasa la ceea ce e c u adevarat plin de valoare pentru exitenta sa. a tât de scazut în ultimele timpuri. o refacere generala a duhului calugaresc ortodox. Des pre viata Parintelui Arsenie nu e necesar sa vorbim. stau acolo câte 2 pâna la 5 saptamâni. cu largi si adânci efect e în viata poporului nostru. Mitropolit Nicolae de-a initia prin restaurarea manastirii mart ire a lui Constantin Brâncoveanu nu numai reînfiintarea monahismului din Transilvani a. dar de min e când vezi. a început sa-si arate rodul cel mai promitator. ca respiratia continua. tot asa era necesar sa aducem vor ba cândva despre ceea ce se petrece la Manastirea Brâncoveanu. ca cresterea grâului. mai ales pentru ca simteam ca miscare a de la Manastirea Brâncoveanu e ceva care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul c arora se pot face exercitii gazetaresti.

24 Manastirea Sâmbata. ca un artist. le-a aranjat si îngrijit în asa fel încât totul sa arate ca un coltisor de rai (fotografiile din acea vreme sunt foarte graitoare în acest sens). o alta "Filocalie" "Spatiul din jurul bisericii era o veritabila lucrare de arta. în lacasul de închinaciune de la Sâmbata de Sus. de nuanta sectara este lovit în cap. ci si împrejurimile manastirii. Predica de la Sâmbata de Sus are ca obiect principal combaterea pacatului p rin trezirea gândului la prezenta vie a lui Hristos. de radicalizare a vietii crestine în sensul r estaurarii ei sanatoase. fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau ma i mare. va exercita o influenta binefacatoare asupra unor cercuri cât se poate de largi. ca "Ne este impos ibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii de la Sâmbata de Sus" ( Parintele Dumitru Staniloae)."25 Parintele Arsenie nu se straduia numai cu cuvântul rostit sa împodobeasca suf letele credinciosilor cu virtuti si sa-i faca pe acestia sensibili la armonie si frumos. Ne este imposibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii d e la Sâmbata de Sus.23 Prin urmare. Fiecare credincios e obligat sa ramâna între semenii sai. marturiseau în chip tacut despre misiun ea doxologica si iconografica a omului. lasân d sa se întrevada reflexe diamantine de roci alese ca pietre semipretioase. Smerenia si pur itatea vietii sunt conditiile sau mai bine zis conditia neaparata a mântuirii. trezite la constiinta acestui pacat. Orice individualism sau mândrie dornica de afisaj. pe care dânsul. Într-o scrisoare trimisa fostului sau coleg de banca de la liceul din Brad (Petru Bold or). Parintele Arsenie se destainuie: "M-am înhamat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului în Om. rugându -se pentru ei. Petru Boldor (colegul de banca de la Liceu l din Brad) petrecea aici trei saptamâni. opu s oricarei patimi si oricarui gând de mândrie. Te minuneaza acuta sensibilitate fata de povara insuportabila a pacatului ce se trezeste în oameni la Sâmbata. precum si Tatal vostru Cel din ceruri desavârsit este" înseamna si: . Se cunosc deja numeroase cazuri de f amilii care. Cine vrea sa vada gâlgâitul vietii celei mai cuceritoar e si forta cea mai coplesitoare. Parintele Arsenie a identificat aic i o mare racila si a pus fierul rosu pe ea.nu se clatina ca trestia batuta de vânt. Hristos lucreaza numai prin Sfintele Taine si în Biserica. prin aceasta Parintele aratând ca îndemnul " Fiti desavârsiti. este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. s-au recules cu hotarâre. totul în conjurat de boschete înflorite si pajisti ireale prin fragezimea lor. Numai o zguduire religioasa a constiintelor poate ajuta aici. Parintele Arsenie arata cât de mult se poate înflacara prin traire tot tezaur ul dogmaticei si al disciplinei rasaritene. Statul ca entitate impersonala îl com bate. Tinem doar sa mai accentuam importanta nationala pe care o are lucrarea d e acolo. fiind raspunzator pentru ei. n-are decât sa mearga la Sâmbata de Sus. cu duhul ei de înfrânare. Programul Parintelui Arsenie? Prin ceea ce a facut din sine si prin ceea ce propovaduieste. În orice caz miscarea de înnoire. lipsit de forta. pe care trebuie sa-l recunoastem si noi astazi. de traire în duhul Sfintil or Parinti. crezând pentru ei. podete ca într-o lume de basm. chiar de va fi reprezentata numai prin elemente putine în satele noastre."22 Atras de miscarea de la Sâmbata. În anii aceia de profunda efervescenta spirituala. E de a steptat ca aceasta trezire sa treaca de la om la om si sa putem înregistra nu pest e mult efecte remarcabile. Peste neamul nostru s-a abatut ca un adevarat flagel obisnuinta avortur ilor. Însa toate idealurile mari au în ele ceva paralizant: nu te lasa sa te preoc upi de nimicurile acestei vieti". Dar organele personale ale lui îl practica si îl promoveaza. retinem "importanta nationala" pe care o avea lucrarea de ac olo si faptul. ci e întreg asa cum îi este vorba: curat. Parintele zideste în suflet ul miilor de oameni care cauta aici raspuns la marile întrebari existentiale. când l-a auzit pe Parintele Staniloae afir mând cu admiratie: "Parintele Arsenie e un fenomen unic în istoria monahismului române sc". Nimic nu poate zagazui revarsarea lui. cu mici iz vorase. De aceea treapta în care culmin eaza pregatirea pelerinului este marturisirea. e prin definitie ceva pasiv. mici bazine de apa cristalina de munte. La no i credeau multi ca traditia rasariteana.

se stia de grupul din par tile Timisoarei.. ca ne-a m întâlnit acolo cu cei din munti. Si. A fost tinut apoi cât mai departe de Sâmbata. O data a avut îndrazneala.S. încât ieseam numai eu cu el uneori. la acea vreme staret la Manastir ea Brâncoveanu. au trecut numele Parintelui Arsenie Boca. (. Pentru toate acestea am socotit ca Parintele Arsenie Boca a fos t omul cu cel mai mare aport în lupta anticomunista. Parinte Antonie Plamade ala. s-a spus si se mai spune ca a f ost o legatura. în anul 1947. El apara atunci o cauza sfânta. carora el le umplea sacii cu mâncare. Eu am fost martor.. de m ai multe ori.. care era mentor spiritual al întregii Transilvanii si chiar dincolo de hotarele muntilor. Fie-i pomenirea neîntinata!". arestat în mai 1948. Desi aici veneau studenti de la Cluj si din alte parti. la "loc de cinste". Delegati de-ai lor. Nu este adevarat! Eu stiu lucrurile asa cum s-au petrecut s i nu înseamna ca-l politizez pe Arsenie si ca îl scot din rândul sfintilor asa cum încea rca el sa o faca. îmbracati în ciobani. pâna la moarte. aducând lumea lânga altarele lui Hristos. Pentru atitudinea sa anticomunista. Asa marturisesc supravietuitorii rezistentei anticomunis te. dar permanent cautat de napastuitii din regiune. la convorbirile Parintelui Arsenie cu Nicolae Patrascu. în afara de sup ravietuitorii rezistentei anticomuniste fagarasene sau de alti fosti detinuti po litici28 ne vorbeste chiar Mitropolitul Ardealului. umilit s i izolat. indiferent de ce culoare politica erau ei. i-am trecut numele pe crucea ridicata la manastirea unde a fost atâtia ani sta ret.) În felul asta. ca un semn de înalta pretui re. eu am fost martor cum Parintele Arsenie le transmitea si le dadea t raistele acestea pline cu alimente pentru cei din munti. care a st ers numele Parintelui Arsenie de pe aceasta cruce.. Am avut relatii cu Parintele Arsenie Boca. cu slanina si cu de toate."Fiti frumosi. din urmatoarele motive: "În ca litate de staret al Manastirii Brâncoveanu.. si anume ca Parintele i-a ajutat "direct" pe luptatorii din munt i. ci multi altii. atât de mare. (. Parintele Arsenie a f ost alungat. Parintele Arsenie Boca i-a ajutat direct pe luptatorii din Rezistenta f agaraseana. Cu banii pe care am putut sa-i economisim din bursa. împotriva comunismului ateu.27 Despre legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta din munti. am ven it într-o prima vacanta la Sâmbata. conducatorii Miscarii Legionare din România. în anii 1945-1948. consfatuirile ce au dus la o unitate de lupta a tuturor fortelor a nticomuniste din tara. el a capatat în mine o încredere deosebita. (. precum si Tatal vostru Cel din ceruri este frumos". în acea perioada duhovnic la Sâmbata.. dup a ce am avut o prima discutie cu Parintele Arsenie aici. torturat de Securitate si condamnat la închisoare si Canal. dar si-a ma rturisit si încrederea în mine. cum a spus un anumit parinte.26 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti Între rezistenta anticomunista care exista în Muntii Fagarasului si Parintele Arsenie Boca. care. la plimbare pe lac. Am evaluat aceasta rezistenta ca fiind mai importanta decât lupta politica sau armata antico munista. care era a libertatii si a cre dintei si îi ajuta pe cei din munti. peste tot fiind un exemplu de demnitate si un sprijin pentru fratii sa i de suferinta.. cel care a fost dupa Codreanu si dupa Sima. "De rezistenta din munti se vorbea si în ziare. Nu se poate spune.) Dupa ce am facut o prima vacanta aici. Asta deja va poate spune ceva! Cel care a ridicat de curând troita aceasta din fata Manastirii Brâncoveanu în memoria celor care au murit în rezistenta din munti stie foarte bine aceste lucrur i.) Student la Bucuresti fiind am auzit de miscarea de la Sâmbata. Deci. au ridicat în fata Manastirii Sâmbata o cruce-monument "în memoria ce lor ce s-au jertfit în luptele cu comunismul ateu" si pe care monument. deci nu era un lucru de car e sa nu se stie. si . a tinut ca nimeni altul flacara credin tei. încredere pe care eu nu am calcat-o niciodata.P. Î. eu am devenit pre feratul lui. "moral si material". dar nu numai eu. La multe din acestea am fost si eu martor. el a pus cumva ochii pe mine. de grupul din Carpatii Meridionali. moral si material. ca înseamna ca l-am politizat p e Parintele Arsenie. veneau aici în manastire si Parintele Ars enie le umplea desagele cu pâine. în 1995. carora le dadea sfatu ri si îmbarbatare.. Se stia ca exista grupuri de ofiteri. Cu sprijinul sau s-au tinut aici . Eu stiam chiar mai mult decât atât. Veneam si-mi petreceam vacantele aici.

fara îndoiala si cu multa sinceritate. Pleca dimineata la padure. înainteaza cam 1 m. pe o muchie de "cleant". Pe monumentul de la Sâmbata scrie: "Mama tara. din momentul în care s-au retras în munti. si s-a renuntat si pentru . îmbiindu -le trairea cu toata sinceritatea a idealului crestin. Dupa constatarile la fata locului ale Parintelui Boldor.. care da de stire mântuirea . era un pact de forma.32 "Parintele Arsenie a fixat un loc socotit de retragere. Si atunci. dorinta construirii unei chilii în inima muntelui si do rinta retragerii ne pare fireasca. la izvorul vaii Sâmbata. Parintele poate ca o fi avut o legatura cu vreunul dintre ei. Adica partizanii. cu credint a religioasa. "scobeste" o deschizatura cu înaltimea 1." (Isaia 52. de curând. Parintele a lucrat cu oameni. este undeva scris . cel care a scris. teraseaza stânca.) Chilia e un început. având cu el o scândurica subtire pe care îngenunchea la rugaciune si medita îndelung. se stie. dar nu avea nici un rost. pentru ca e în apr opiere o cabana turistica. încât între colegi era considerat un "sfânt". Si atunci. a renuntat si pentru ca el a plecat. Ivindu-se fisuri în stânca.. Deci Dumnezeu es te Cel care rânduieste ce trebuie sa vina asupra oamenilor. care pâna la urma n u a fost de retragere. unii dintre ei au fost prinsi. ci tutu rora le-au spus ca n-au caderea si puterea sa împiedice ce trebuie sa vina.cel care a facut pactul cu Teohari Georgescu în legatura cu încadrarea legionarilor în noua societate. "Dintr-o autentica dorinta de traire spirituala.80 m. Daca gasea la râu o piatra mare care se potrivea undeva la manastire. ei pentru tine au m urit". (Parintele daca a vrut sa faca o treaba gasea tot deauna priza la oameni. cu intentia de a realiza o chilie în "i nima" muntelui. a solului de veste buna. nu au mai facut altceva decât sa-si pazeasca pielea. într-o predica de-a lui. Sigur. A r enuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. Eu am asistat la co nvorbirile pe malul lacului ale Parintelui Arsenie cu cei parasutati prin anii a ceia din Germania. dar. nu au mai putut face nimic pentru tara. Cred ca printre ei era si Vica Negulescu. care venau sa organizeze rezistenta româneasca. 7). iar altii au murit în luptele cu Securitatea.65-1. Au rezistat cât au rezistat. asa cum se crede. Ori Pari ntele nu a murit pentru tara. În interiorul masivului. dar eu am asi stat la convorbirile lui Patrascu cu Parintele Arsenie Boca. o carte si nu spune ca Par intele Arsenie era legionar cumva. pe care nu l-au respectat si pentr u care Patrascu a fost dupa aceea arestat si a si murit în închisoare. "toti cei ce au participat la acele cursuri de spiri tualitate crestina din anii 1946-1948. care alcatuiesc Cararea Împaratiei. pe care o largeste în interior. Nu! El o facea în numele credintei crestine si în numele datoriei lui îi ajuta pe cei persecutati.30 Este foarte potrivit sa mentionam aici marturia realista a Parintelui Arh imandrit Teofil Paraian si sa luam aminte la ea: "Parintele Arsenie spune undeva. si de încrestinarea vietii lor cea de toate zi lele"."29 Cu toate acestea însa. spre cursul vaii. " Chilia din munte "Cât de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea. si "ataca" frontal muntele printr-o deschidere boltita de circ a 2 m. Parintele Arsenie a avut mereu în vedere nevointele ascetice si aceasta începân d înca de timpuriu. în functie de purtarile lor.75 m si latime a de 0. pentru binele tarii. Nu Parintele a sapat singur chilia. De ce? Pentru ca ei. un hol din care urma sa se desfaca o camera în stânga. sintetizat în Predica de pe Munte."3 1 Prin urmare Parintele Arsenie avea deja o pregatire ascetica când s-a aseza t la manastire. de ascultarea lor de Dumnezeu. ca antisemitismul nu tine de crestinism. dupa care lucrarea se opreste. Oamenii veneau si îl ajutau. imediat aranja cu cineva sa aduca piatra cu un car cu bivoli. a renuntat si di n motivul acesta. de când era student. construieste o schela suspendata în fata. nici pentru el si nici pentru altcineva. a început sa duca o viata foarte ascetica. ca crestinul nu-i voie si nu poate sa fie antisemit. pe care l-a marturisit pâna în ultimele ceasuri ale vietii. în momentul în care au ajuns în munti. Si este scris (era) numele Parintelui: "Ieromonah Arsenie Boca". cu un povârnis aproape vertical. stiu fo arte bine ca Parintele n-a îndrumat pe nimeni la rezistenta si nesupunere.

Predicarea Evangheliei . Închinatorii cei mai îndepartati au fost cei din partile Brasovului. a stfel încât la ceasul predicii am putea spune ca se aflau în jurul altarului cam 10. o ploaie m arunta si deasa. ale Branului ."33 Chilia Parintelui a ramas pâna astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga. barbati si femei. ci prin însasi existenta sa. Sale Nicolae. Dar Dumnezeu i-a menit din veci sa slujeasca celorlalti într-un mod m ai direct. care venea ca în fiecare an sa slujeasca la altarul ridicat în mijlocul padurii de fag. în cele din urma. Arpase. în hainele de sarbatoare. de a ramâne singuri cu Dumnezeu. ar fi fost la fel de mari facatori de bine pentru semenii lor. rasuna ca un strigat de biruinta din miile de p iepturi ale închinatorilor. Mitropolitul Ardealului. siruri. însa suntem convinsi ca daca s-ar fi retras. pun o floare sau aprind o lumânare. cu exceptia unor oaspeti distinsi si studenti de la Bucuresti. maiestrit cusute si împodobite în cele mai felurite si mai placute culor i.S.00 0 de suflete. fete si co pii. pe alocuri plouase si-n alte parti se pregatea de plo aie. Sâmbete. în ziua praznicului. ale Târnavelor. Lisa si alte sate. praznuirea de acum m-a covârsit cu desavârsire.P. Timpul era nehotarât. ne sageta totusi inima. Si plo aia a tinut pâna catre ora 8. Miscarea religioasa de aici avea deja anvergura nationala . fiind o binecuvântare de la Dumnezeu. Atunci. Roseala.30 clopotele manastirii au început sa sune într-un dangat prelung si într-o armonie cereasca. "Am fost si în anul acesta în pelerinaj la Manastirea de la Sâmbata de Sus din jud. si.ca erau partizani pe munte si sa nu se faca o legatura între Parintele si partiza ni. dragostea si dorinta pe care au avut-o si al ti oameni cu viata îmbunatatita care "au fugit de lume" din dorinta. Veneau cu carute pe drumul cel mare pietruit. Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata Acesta a fost de Izvorul Tamaduirii (7 mai) din anul 1948. Câteva sute de închinatori venisera din ajun. Aceasta slujire directa si vazuta era însa o consecinta esentiala a slu jirii nevazute pe care o aduceau prin rugaciunea lor. Raspunsurile liturgice le-a dat si în anul ace sta corul din Fagaras. si cu Parintele Arsenie s-a întâmplat ca si cu alti pari nti duhovnicesti: Dumnezeu a primit iubirea lor si i-a trimis înapoi în lumea din ca re doreau sa se retraga ca tamaduitori ai ei. Fagaras. iar troparul Învierii. Visti.) Dar. În tot decursul Sfintei Liturghii. Vineri. fiindca monahul ajuta lume a nu prin cele pe care le spune sau face. norii s-au risipit si raze a urii de soare si lumina au înveselit faptura gingasa a manastirii. Miile de în chinatori îsi aratau bucuria si multumirea sufleteasca si îngenuncheau cu evlavie în f ata înaltului pastor. Doua zeci si patru de preoti în odajdii de mare sarbatoare au iesit întru întâmpinarea Î. Cu toate ca sunt un vechi cercetator al manastirii. primindu-i binecuvântarea. pe jos. alte si alte cete de închinatori soseau. sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. a fost cel mai înaltator dintre toate praznicele la care participa se pâna atunci la Sâmbata. prin stare de rugaciune neîncetata care se identifica cu sinea lor cea mai launtrica. a început ploaia din zori la manastire. nu o face a de dragul senzationalului sau ca sa se pregateasca pentru vreo datorie oarecar e. întrucât ea avea sa împiedice pe credinciosii pelerini din satele vecine de a veni la praznic." (Arhimandritul Teofil Paraian) (Nu stim daca Parintele Arsenie ar fi vrut sa se retraga acolo cu totul s au numai în anumite perioade. iar acum au început sa curga miil e din toate partile. ca prin minune. ci ar fi facut-o cu convingerea. Hristos a Înviat. Cu toate ca ploaia era binevenita pentru pamântul înse tat. staruitoare. Veneau apoi cete. Daca An tonie cel Mare si Sfântul Serafim de Sarov n-ar fi facut nimic altceva decât sa se r oage în pustia în care se gaseau. care-i mistui a. cete. batrâni si tineri. "Chiar daca nu i-ar fi trimis înapoi. fuga lor ar fi fost la fel de creatoa re si ar fi avut o însemnatate uriasa pentru societate. sirur i. Liturghia arhiereasca La ora 9. Întreg acest popor pastra cea mai adânca reculegere si urmarea cu evla vie desfasurarea Sfintei Liturghii. Tineretul din Dragus. dupa spuse le unui martor.

Dumitru Staniloae. prin frumusetea si puterea lor. care. Sale curgea natural. ca o apa limpede din izvorul sau. Si cine altcineva putea fi spion at si arestat decât "instigatorul". slujitorii manastirii. fântâna vieti i si a nemuririi. Dr.S. dând cu putere învatatura poporului. a marturisit despre realitatea Învierii lui Hristos si despre datoria noastra de a învia cu El. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfin tirea fântânii. Sale Nico lae. dar plina de parinteasca iubire. de orientare la o viata curata si de folos oa menilor si placuta lui Dumnezeu. pentru tot p oporul în general si pentru studenti si tineret în special. Multimea s-a strâns si mai mult în jurul altarului.S. Nu numai la marile praznice. Aceasta fântâna. a vorbit cu adâncime despre Hristos.) În felul acesta predicarea Evangheliei la manastire e socotita ca ce va de sine înteles si asteptata cu sete de închinatori. pelerinajul la manastire. care (dupa posibilitatile lu . a zugravit icoana duioa sa a unei cete de femei. În ziua praznicului. punând în fata ascultatorilor icoana vie. Aceste daruri li se împartasesc în toata vremea. Fântâna cea frumoasa Ca si alta data s-a facut sfintirea apei la fântâna de lânga altarul bisericii si Taina Sfântului Maslu pentru bolnavi. care au tinut sa faca pe jos. plina de l umina si putere dumneziasca a Mântuitorului Hristos.P. Numele primit la Botez si l-a dobândit pe buna dreptate". preoti si diaconi: Par intele Prof. mai ales a femeilor. a Î. "Din spusele gardianului Raicu. organiza acele "vacante spirituale" la care participau cu mult interes tineri si studenti din Bucuresti si din alte centre u niversitare. Era în fata no astra o mare de capete. Parintele consilier Nanu din Sibiu.S. 37). Parintele Mladin a evocat în cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celo r credinciosi. În fine. botezata "cea frumoasa" din partea Î. au înviorat pe ascultato ri. a adus multumiri tuturora pentru osteneala ce si-au dat venind în pelerinaj. Mihail. Sale. ierodiaconul Nicolae. Au urmat apoi la rând alti 8 predicatori. tin sus predicarea cuvântului Evangheliei. ci duminica de dum inica si sarbatoare de sarbatoare. Predica Î. Mitropolitul nostru. unde a fost dusa si dânsa pentru cer cetari. în mentalitatea lo r. Protopopul Fagarasului. sa vina l a Mine si sa bea" (Ioan 7. Avalansa poporului si a tineretului spre Manast irea Brâncoveanu i-a speriat. Ba unii din parintii manastirii au tinut cicluri întregi de predici. pelerinii vin la Manastire pentru a se împartasi cu Sfintele Taine si pentru a asculta cuvânt de învatatura si zidire sufleteasca. rostirea cuvântului fu începuta de catre Î. cladita în mijlocul gradinii de pomi este o noua înfaptuire dupa desenele si planurile Parint elui Arsenie. Se banuia ca acolo unde este o asa de mare adunare d e oameni trebuie sa fie neaparat si instigatie. Parintele consilier Secas din Sibiu a laudat râvna închinatorilor. lucrând adânc în sufletul fiecaruia. Parintii ieromona hi: Arsenie. d e desteptare din somnul pacatelor. toti licentiati si doctori în Teo logie.34 Fireste ca regimul comunist nu putea tolera asa ceva si era de asteptat c a în cele din urma sa reactioneze. A îndemnat apoi pe ascultatori sa -si pastreze credinta si sa împlineasca cu sfintenie datinile stramosesti. aratând ca ctitorii de la Sâmbata fac parte din ceata mucenicilor cre dintei lui Hristos. Multimea asculta miscata si s orbea cu nesatiu din cuvintele vietii. refuzând de a se urca în camion.Vatra Manastirii de la Sâmbata a ajuns astazi un puternic amvon de propovad uire.35 Otilia Radulescu Aroneasa marturiseste ca l-a reîntâlnit pe Parintele Arsenie în vara anului 1948 la Securitatea din Brasov. brazdata de cei 66 de ani.P. a caror râvna este deosebita. În încheiere.S. impunatoa re. Cele noua predici. A mânecat de la cuvintele Mântuitorului: "De înseteaza cineva. Serafim si Mihail au vorbit despre marile daruri ale manastirii si despre trebuinta înnoirii sufletesti a închinatorilor.P. în frunte cu o batrâna de 70 de ani. protopopi. se stie. Sa Mitropoli tul nostru Nicolae. un om în vârsta. ieromonahi cuviosi ca: Arsenie.P. Manastirea de la Sâmbata în aceasta privinta corespunde pe deplin cerintelor vremii de astazi: ea este o scoala de luminare a poporului. cu strafulgerari de lumina . Traian Ciocanelea. Serafim. Este o lucrare de mare arta. Obisnuit. mii de perechi de ochi atârnau de figura senina. care devenea incomod si care. putea ajunge oricând periculos având în vedere popularitatea pe care a are. (Aici se face referire l a Parintele Arsenie.

Parintele Arsenie era îmbracat în alb si parea detasat de tot ce-l înconjura. a avut si el motivele lui ca sa nu se mai întoarca la Sâmbata. Dr. practic. nici de mai marii Ierarhiei Bisericesti. sau poate altor interese.. Dar a avut loc si un eveniment care s-a numit atuncea "revenirea greco-catolicilor în sânul Bisericii Ortodoxe". Bartolomeu Anania. A fost un preot si 4 monahi. La terasa aceasta aveam si noi acces. mitropolitul de atunci al Ardealului. în ultima saptamâna a lun ii iulie. cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la întronizarea Patriarhului Justinian. parasit a de ultimii trei vietuitori uniti .(. Din când în când se uita însa la noi. care i-a facut calugari. obligat sa ramâna inactiv.) De altfel era stiut c a Parintele Arsenie. pe atunci în Manastirea Sâmbata de Sus. a adus personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca. pentru ca Parintele începuse sa fie prigonit si urmarit de Securitate.cu peretii tuturor cladirilor plini de igra sie si amenintati cu darâmarea. ocrotindu-ma. Manastirea era într-o stare jalnica. Si Mitropolitul Nicolae Balan trebuia sa se îngrijeasca de reacti varea Manastirii. cel care. Parintele Arsenie era închis în subsolul cl adirii. Preotul a fost caterisit si exclus din monahism si ceilalti au fost exclusi   . Nicolae Balan (1929-1955). fiind distrusa c u tunurile din ordinul generalului Bu ow. în gr upuri compacte. eram "c azate" într-un birou gol si la amiaza. întreaga tara. În urma acestui eveniment al "revenirii". arhidiaconul Ioan Circov de la catedrala mitropolitana din Sibiu si pr eotul Traian Faur din Silvasu de Sus. sa nu mai fie în atentia multimii si în atentia Securitatii. Primul dintre acestea. "În aceasta ordine de idei. nu era vazut cu ochi buni de guvern si .P. cu o privire patrunzatoare. precum se cunoaste. avusese aceeasi soarta ca si Prislopul. Cev a de neînchipuit: calugari sa se razvrateasca! S-au razvratit împotriva Mitropolitul ui Nicolae Balan care a restaurat manastirea. Totusi. Arhiepiscopul Vadului Feleacului si Clujului. îsi aduce amin te ca Patriarhul Justinian se gândea sa-l cheme pe Parintele Arsenie la treapta ar hieriei. Si parintele acela care a fost conducato rul acestei rebeliuni a fost sanctionat de Mitropolit. Manastirea de la Prislop. poate. Stiu cu siguranta ca Patriarhul se gânde a sa-l cheme la treapta arhieriei. dar. cu acoperisurile cladirilor mâncate de rugina. Parintele era scos la soare timp de o ora pe zi. Putinele cuvinte pe ca re ni le adresa erau pline de întelepciune si încurajare. mai ales ca bunurile fostei Biserici Greco-catolice au trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe. Arsenie a fost arest at. Î. care a fost de fapt initial ortodoxa."38 Staret si duhovnic la Prislop "La 25 noiembrie 1948. puteam iesi la aer.37 Chemat la treapta arhieriei Într-o cuvântare rostita (liber) la 5 iunie 1998 în aula Palatului Patriarhiei. licen tiat în Teologie de la Sibiu si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure sti. pe o terasa a cladiri i. Eu si prietena mea Ita Tâmpanaru. Parintele Arsenie. a cond us actiunea de revenire a preotilor si credinciosilor uniti la sânul Bisericii str amosesti. cu portiuni mari din terenul aflat în preajma cladir ilor duse de torentele pârâului Silvut. cu o gospodarie anexa foarte saraca si neîngrijita. nu numai pentru viata monahala. Datorita însa entuziasmului enoriasilor din Schei care aduceau zilnic. preotul Traian Belascu. a fost parasita de calugarii greco-catolici.i) m-a ajutat foarte mult."36 Aceasta era starea lucrurilor când Parintele Arsenie a plecat la Prislop. Si Parintel e Arsenie poate ca trebuia sa plece de la Sâmbata. cu doua veacuri în urma. practic. arestat ca legionar. harul sau le impunea respect si teama. a carui puternica influenta spi rituala cuprinsese. surprinzatoare a fost aplecarea lui Justinian."39 "Poate ca a fost o solutie pe vremea aceea. cu câteva saptamâni în urma. Acesta este motivul stiut al mutarii. care.. dar a devenit greco-catolica. a fost cel creat de Parintele A rsenie Boca. Erau câtiva si au plecat si a ramas m anastirea goala. dus în lagare de munca fortata si apoi. când era ceva mai multa liniste. Au fost de fata noul vicar al Arhiepis copiei Sibiului. mâncare la poarta. dupa ce s-a asezat acolo. Si Mitropolitul l-a dus pe Parintele Arsenie sa organizeze Manastirea de la Prislop. fost preot de mir. În 1954 a fost o rebeliune la noi la Manastire. ca amploare. la fel ca si ceilalti pat ru. ci si pentru marile curente d uhovnicesti. S. care i-a hirotonit. pâna atunci staret al reînviatei ctitorii brâncovenesti de la Sâmbata de Sus.

46 Asa cum am amintit putin mai sus. care a fost conducato rul lucrarilor de restaurare de la Manastirea de la Sâmbata. Cine-i bun?!". pentru ca între ti mp Prislopul devenise manastire de maici cu viata de obste. Dintre acestea. Pa rintele staret Arsenie a fost hirotesit protosinghel. icoanele de pe tâmpla altarului.l-a dat afara. parintele acela. au ramas primele 6 surori. asa cum s-ar putea crede. Parintele Ieronim Grovu. În aprilie 1950. iar stareta lor era acuma Monahia Zamfira Constantinescu.pe aces tea le avea acasa. nu a fost si nici nu putea fi o rezolvare a acestei probleme. l-a chemat la Sâmbata. Mutare a. Asta era amaraciunea Parintelui. S i atunci. Între timp ce s-a întâmplat: Manastire a Prislop a ajuns în Eparhia Aradului. sculptarea iconostaselor si a stranelor . gândita si zidita tot de Parintele Arsenie. cela lalt ca ierodiacon. Parintele Arsenie. primind numele de Zamfira. Cei doi tineri monahi însa n-au ramas mult timp la Prislop. În cadrul aceleiasi slujbe a u fost tunsi în monahism: Stelian Manolache. sora Julieta Con stantinescu. care au fost închinoviate aic i în luna mai 1950. prin implicarea personala în restaurarea manastirii si în toate celelalte munci de aici: tencuiala pentru pre gatirea frescei. în curtea manastirii." Si Parintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit sa îl lase în continuare la Prislop ca sa consolideze relatia între orto docsi si fostii greco-catolici si Parintelui Grovu i-a scris. Si cu acest prilej Parintele Arsenie i-a s cris Parintelui Grovu ca "Oamenii sunt tot oameni". nu ramâne la Arad. fiind el pe atunci co nsilier la Mitropolie la sectia economica.un parinte care s-a mutat la o alta manastire.43 În curând au fost hirotoniti tot de Episcopul Andrei. A scos din arhiv a Mitropoliei niste scrisori ale Parintelui Arsenie adresate Mitropolitului. ridicarea schelei pentru pictura cu care dorea chiar dânsul sa împo dobeasca biserica. avea niste scrisori. cum vom vedea. ziua Înaltarii Sfintei Cruci. a fost tunsa în monahism la 6 august. de praznicul Schimbari i la Fata. respectiv sa se stie ca Mitropolitul l-a chemat pe Parintele Arsenie înapoi la Sâmbata. Deci. amenajarea si decorarea între gii curti." (Arhimandritul Teo fil Paraian) Dar si aici. nu i-a schimbat cu nimic. si niste scrisori adresate Parintelui Ieronim Grovu .si astea le-a adus la Manastire si le-a predat Parintelui Serafim sa le citeasca obstii si sa se stie de ce Par intele Arsenie nu a mai venit la Manastire. care a primit numele de Antonie. ca esti din eparhia mea. "Parinte Arsenie.din monahism. si Leonida Plam adeala42. deci Mitropolitul l-a chemat pe Parintele A rsenie.41 La 14 septembrie 1949. la care a adaugat altele noi. Parintele Mihail nu a fost bu n . Oamenii autoritatii de stat îl "ridica" pe Parintele Arsenie pentru ancheta în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951. În 1951 Monahia Zamfira a fost numita stareta a manastirii. la de cizia episcopului Andrei. îndrumat de Mitrolopitul Nicolae Balan. Cu acest prilej.40 Primul hram la Prislop a fost în data de 8 mai 1949. Este cunoscut fap tul ca Parintele Arsenie a lucrat constant la Prislop. ajutat pe ntru o vreme si de Ieromonahul Dometie Manolache. loc unde îsi va pune iarasi pecetea de ziditor de suflete si ziditor de asezaminte. punând începutul vietii de obste. Parintele Proto singhel Arsenie Boca a ramas în continuare la Prislop ca preot-duhovnic. scr ise de la Prislop. Adica cât s-a straduit el sa r ealizeze ceva pentru ei (pentru cei de la Sâmbata). restaurarea bisericii si a cladirilor anexe. nu erau în arhiva Mitropoliei . Vladica Andrei a savârsi t. Si atunci. cu numele de Dometie. a plecat l a Manastirea Prislop unde a fost numit staret apoi duhovnic. Parintele Arsenie a fost în continuare ur marit de Securitate. în amintirea celei de a doua ctitora a manas tirii. licentiata în Teologie si cu diploma de absolvire a Facultatii de Fil ozofie din Bucuresti. Parintele a fost cautat de Securitate. Într-o scrisoare din 26. str ajuit de o clopotnita pe stânca. un parinte de la Sibiu. un adevarat parc natural (ce ne aduce aminte de cel de la Sâmbata). însa oamenii au ramas tot oameni . Eu nu-s bun. prima liturghie arhiereasca ortodoxa.44 Activitatea Parintelui Arsenie ca staret se încheie în 1950.19 . hai la Sâm bata. rugându-l sa intervi na la Mitropolit sa îl lase la Prislop. nemaifiind în Eparhia lui.45 Deci manastirea devenise între timp de maici.în general lucrarea întregului mobilier liturgic. unul ca ieromonah. dup a doua veacuri de napastuiri".01. de pomenirea Sfântului I oan Evanghelistul si a constituit "prima mare bucurie ortodoxa a manastirii. înainte de a fi depus din treapta a zis: "Parintele Arsenie nu a fost bun .

Pictura de la Draganescu nu este una obisnuita.52 În in cinta ei s-a organizat un Camin de batrâni.51 La fel s-a procedat si în c azul staretei Manastirii Prislop. a fost cautat de o "adevarata avalansa de oameni".ceea ce-mi va asigur a si mie ragazul preocuparii si de ceilalti talanti ce-i am. în toate priv intele. a fost îndepartat din manastire. Ajuns acasa. de Buna Vestire.51. Au intrat în chiliile surorilor. Am aflat ca dupa Pasti veniti la noi. înainte de a fi la Canal50. Parintele Arsenie si-a început pribeg ia în Bucuresti. dupa expresia Sfintiei Sale. mai e si unul local. de aceea. pentru ca faceti parte.la ora 5 dimineata.1951. pentru generatii de preoti si credinciosi. Va asteptam. mult folosit si tot atâta de senin. la Prislop: s anatos. în întelesul ca Parintele Ars enie nu s-a limitat strict la programul iconografic clasic.04. . Parintele Arsenie a ramas duhovnic al Manastirii Prislop pâna în 1959. Procedeul a fost brutal. aceasta pentru ca. cu ajutorul lui Dumnezeu. Nu ni s-a preze ntat nici un ordin. Prislop."48 Se stie ca în aceasta perioada Parintele Arsenie a fost dus la Canal unde a stat 9 luni de zile. când. si la Ocnele Mari. fara a spovedi. cum chi ar dânsul spunea. din motivele ei. pr in actul Episcopiei Aradului nr. ci doar participând la slujbe. Dar. în 1968 a început pictura bisericii parohi ale din Draganescu. Parintele a introdus în pictura d e aici.53 Dupa anul redeschiderii Manastirii Prislop. (La anumit e compozitii se observa cu usurinta cele doua straturi picturale. Încercând sa actualizeze mesajul Evangheliei. le-a resp ectat cu sfintenie. Parintele Dometie împr euna cu maicile Prislopului solicita sprijinul ierarhului Aradului.01. pentru stare tul lor. ci doar în întelesul de îndrumator spiritual. staretul astei manastiri . adica 1976 si pe parcursul a mai mult de doua decenii.56 Pictarea bisericii din Draganescu Iesind la pensie. 2407/1959 semnat si parafat de Prea Sfintitul E piscop Andrei Mageru. toate lucrarile efectuate au respectat planurile Parin telui Arsenie. Parintele Arsenie s-a întors la Prislop dupa un an. pe lânga motivul stravechi. si compozitii de-a dreptul soca nte care au un rol vadit catehetic si care se adreseaza oamenilor zilelor noastr e. de lânga Bucuresti. adica în 1952. am ajuns acasa. ramânând înca duhovnic. a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autoritatii. care i-au pastrat si îi poarta o recunostinta aleasa". vorb ind necuviincios. 3. V-o împartasim as a cum e: cu recunostinta si smerita metanie. din pricina lumân arilor. . Parintel e Arsenie a pictat-o de doua ori.. viata însasi a manastirii fiind tributara rânduielilor pe care obstea încropita în 1949 si transformata în manastire de maici în luna aprilie 1950. Bucuria n-are multe vorbe. Asa cum am zis. deja consacrate. îi scrie episcopului Andrei al Aradului urma toarele: "De Buna Vestire. în semn de adevarata ascultare calugareasca. pe lânga scenele clasice. pe alocuri. Prin urmare maicile au fost alungate iar manastirea desfiintata. Toate acestea."47 Într-o alta scrisoare. cu care înca n-am luc rat nimic pentru Iisus. parintele Arsenie Boca. ca si cântaret de strana.) Aici. mai n ou: îndeplinirea ultimelor forme în conducerea obstei de aci. nemaisluji nd. la care a lucrat vreme de 15 ani. Arsenie. Al Prea Sfintiei Voastre fiu duhovnicesc. scrisa tot în data de 26. 2 408/1959. A fost angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lâng a pictorul Vasile Rudeanu.. iar în 1961 a fost angajat la Atelierul de pictura al P atriarhiei de la Schitul Maicilor cu încadrarea de muncitor pictor. cu actul nr. fara nici o motivare.55 Este foarte important sa amintim aici ca "Parintele Arsenie nu a voit sa în calce decizia unui ierarh.54 Pribegia în Bucuresti Dupa ce a fost alungat de la Prislop. În cartea Vifornita cea mare a lui Dimitrie Bejan49 aflam ca Parintele Arsenie a fost dus. Monahia Zamfira Constantinescu. asa cum vechii crestin i îsi asteptau Parintii. dimpreuna cu obstea. Nu s pune însa în ce an. pictura s-a "pangarit" (afumat). o pensie minora. Parintele Dometie scria catre Episcopia Ortodoxa Româna a Aradului: ".1952.

scrierile Parintelui e firesc sa cunoasca o rapida raspân dire. obstea s-a reorganizat înt r-un Asezamânt manastiresc în orasul Sinaia. este limpede ca Parintele Arsenie nu a pus întâmplator aceasta compozitie aici. dar si ultima dorinta de a nu-i fi date publicitatii. fara ocolisuri si pe întelesul tuturor. Ele nu sunt simple vorbe de spirit. credinciosi care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut. de unde vin toate rel ele care chinuiesc pe oameni. care l-au cercetat sau nu l-au cercetat. fotografii care erau si sunt puse de multi credinciosi lânga icoane. Ea ne prezinta momente "Din viata si patimile Cuviosului Stefan cel No u. vazând câte variante ale scrierilor Parintelui Arsenie circula. Prin urmar e.Daca i s-a interzis sa predice. care acum este metocul Manastirii Prisl op. si anume cel din dreptul ochilor. însa. nu pot sa nu observ asemanarile dintre cele doua vieti .60 Este stiut faptul ca în nici o alta biserica nu este zugravita pe absida al tarului mucenicia acestui Cuvios. întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul". Parintele. care oricum este destul de rar reprezentata. o data cu acestea. Nu as vrea sa fiu înteles gresit si sa se creada ca. care a tiranisit biseri ca între anii 741-775. numeroase sentinte sc urte. M ai erau apoi cunoscute si multiplicate (dactilografiate) si predici ale Sfintiei Sale si. c hiar daca Parintele Arsenie nu a dorit acest lucru. S-a început cu câteva cuvinte de învatatura publicate în revista "Gândirea". în cele ce urmeaza. iar în 1995 si în 2000 s-a ajuns sa se tipareasca (în doua editii deci) "forma definitiva a Cararii Împaratiei. Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai vârstei sale în 28 ale idelor lui noemvrie. E o pictura noua ca si predica de atunci. mare cautare au avut si fotografiile Parintelui Ars enie din perioada de când era la Sâmbata. cum ( . cu ajutorul pene lului si al culorilor. cu vina de pe urma: "Stefan mi-a facut temnita manas tire!"". nu se poat e trece cu vederea o ampla compozitie pe care Parintele a zugravit-o pe absida a ltarului. dore sc sa accentuez doar latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. c autând un raspuns la semnificatia amplasarii compozitiei cu pricina în acel loc însemn at. cât si în ceea ce priv este spatiul pe care se desfasoara. lânga scenele reprezentate. adica dispunerea fiecarei compozitii în parte.59 Ar mai fi foarte multe de spus si în ceea ce priveste felul în care Parintele Arsenie a gândit programul iconografic în ansamblul lui. Serie noua.57 "Mica biserica de la Draganescu are norocul sa simta pe zidurile ei zugra vite predicile fierbinti. atât în ceea ce priveste dimensiunea ei. o face acum într-alt chip. pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbata de Sus. care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodata. Oamenii care-l cautau aveau ce învata doar din lectura pict urii. care reprezinta o sinteza a gândirii Sfintiei Sale. asa încât.si mai ales faptul ca amândoi s-au savârsit din v iata în 28 ale lunii lui noiembrie!61 Asezamântul de la Sinaia Dupa izgonirea fortata din manastire în anul 1959. când s-a savârsit din viata. Parintele Arsenie a fost si un înzestrat scriitor bisericesc. care le graia direct. Scrierile Parintelui Arsenie au circulat între credinciosi în mai multe varia nte. în acest context. Dar. Aici si-a lasat într-o rânduiala desavârsita si predici si meditatii si desene."58 Ca "predica" de acum sa fie cât mai convingatoare. asterne pe ziduri. cu splendidai caligrafie. De viata si opera Parintelui s-au interesat si se intereseaza oameni si t eologi de seama. În acest asezamânt Parintele Arsenie si-a avut chilia si atelierul de pictura di n anul 1969 pâna în anul 1989. Cea mai cunoscuta dintre ele si cea mai raspândita a fost Cararea Împaratiei. mai ales ca ocupa u n loc important în absida. "ca sa nu mai orbecaiasca si ei în noaptea nestiintei si a lipsei de sfat. cei care -i detin manuscrisele s-au gândit ca în cele din urma este mai bine sa le publice. lamuritoare. Totusi. însa nu acesta este scopul lucrarii de fata. pe vremea Împaratului iconoclast Constantin Copronimul. al gând irii filocalice.62 Scrierile Parintelui Arsenie Pe lânga faptul de a fi fost un mare propagator al gândirii patristice.a Cuviosului Stefan cel Nou si a Parintelui Arsenie . ci mai degraba sunt aschiile tâsnite din coerenta si vigo area unui trunchi cu radacini adânci. D eci pictarea ei aici este firesc sa ridice semne de întrebare.

Nimeni nu putea însela ochiul sau ager cu prefacatori i sau viclesuguri. glicogen. scrisorile Parintilor sunt unele dintre cele mai frumoase opere din literatura patristica. lucru care nu înseamna deloc ca n u ar fi si acesta foarte important. dupa care vor urma predicile . Ma întreba daca mi-a venit în gând vreodata sa omo r un om. Spunea ra spicat ce avea de spus. Dintr-o singura privire si schimbând doua-tr ei cuvinte putea sa înteleaga si sa cântareasca exact ce-i de facut cu doritorul de calugarie ce-i statea în fata. Parintele era acolo. Iata caracterizarea pe care o face Parint ele si asupra acesteia: "Sundar Sing . nu toti cei din lume se prapadesc. îndreptar de viata care nu a fost cuprins în vreo scriere publicata (de pilda Cararea Împaratiei). prin mine dincolo de mine.64 I s-a mai atribuit si scrierea numita Sundar Singh vorbeste globului pamânt esc. În final lucr area mai cuprinde si o tâlcuire a rânduielii tunderii în monahism. un manuscris ca re i s-a furat Parintelui Arsenie si care pe urma a fost modificat si rescris.65 O alta scriere care o gasim deja publicata în câteva site-uri ortodoxe web es te Trepte spre vietuirea în monahism. Cele mai frumoase si cunoscute cuvinte ale Par intelui Arsenie le-am cuprins în cartea Parintelui Teofil Veniti de luati bucurie. înainte de a da un verdict în ceea ce priveste recomand area pentru calugarie. mi-aduc aminte si de amanunte. Parintele Arsenie "cauta sa vada prin tine dincolo de tin e".dupa o anumita ordine si cu o cali grafie unica". nu trebuie uitat ca Parintele Arsenie a lasat acel program de ang ajare într-o viata duhovniceasca autentica în cinci puncte: "Oxigen. Pâna una alta. fa-te ca focul!" (Parintele Arsenie Boca) Parintele Arsenie a fost cercetat de multi doritori de viata monahala.model de strâmbare a unui original furat". somn. Mie mi s-a parut foarte curios la vârsta aceea ca m-a întrebat daca mi-a ve . aveam treisprezece ani si jumatate. mai ales de când exista posibilitatea ca ele sa fie fotocopiat e (xeroxate). Dar. care si ele circula . sa nu uitam. pe care si le-a legat singur într-un volum .Strajerul Ortodox". Tot aici trebuie sa amintim si scrisorile pe care Parintele Arsenie le-a trimis celor apropiati.care si ele circula în nu stiu câte variante -. prin care vroia sa intre dincolo de mine. De o larga raspândire s-a bucurat si scrierea Pravila Alba. care se adreseaza în special monahilor care do resc sa-si rânduiasca viata interioara în vederea urcusului duhovnicesc. Nu statea sa se tocmeasca cu nimeni în privinta asta. Le spunea Parintele: "Mai. am stat de vorba. de întrebarile pe care mi le-a pus. Foarte elocventa în acest sens este re latarea despre întâlnirea din 1942 dintre Parintele Arsenie si pe atunci tânarul de 13 ani Ioan Paraian (azi Arhimandritul Teofil Paraian) care dorea sa ramâna în Manasti rea de la Sâmbata: "Când m-am dus eu la Manastirea de la Sâmbata în 1942 sa ma fac calugar. si pe care mai ales Parintele Arhimandrit Teofil Paraian le popularizeaza cu t imp si fara timp. între care o întrebare care am spus-o eu de multe ori.se pricepea sa lege foarte frumos cartile . a unui fanatic.63 S-au mai tiparit si se mai tiparesc si în continuare predicile si meditatii le Parintelui Arsenie cuprinse în manuscrisul numit Fiii Învierii.Parintele) a gândit-o si cum a lasat-o în 1949. ci a fost au zit de catre un tânar din gura Parintelui Arsenie. nici toti cei din ma nastire se mântuiesc". M-a luat la spovedit. Unele dintre ele au f ost deja facute cunoscute cititorilor. pastrarea hormonilor si conceptia de viata crestina". incult si mincinos". Lua foarte în serios problema calugariei.) La fel. mai putin raspândita decât celelalte. iar altele probabil ca vor urma a fi publ icate. Era si un foarte bun psiholog. în "Foaia duhovnice asca pentru popor . I ata caracterizarea pe care o face Parintele pe un asemenea exemplar: "Pravila Al ba . copii dupa scrisorile Parintelui au ajuns la foarte multi credinci osi. de editarea careia m-am ocupat personal. Trebuie amintite aici si zicerile Parintelui Arsenie. Îndrumator al monahilor "De vrei sa te faci calugar. (Nu exista carte a Parintelui Teofil în care sa nu apara cel put in o zicere a Parintelui Arsenie.Ce frumos scrie Sundar Singh si de ce pro asta calitate e apocrifa aceasta. pentru ca.

pe bunicii nostri. Dumnezeu sti e de unde. pacatosul". Amintim aici pe cei mai cunoscuti: Leonida Plamadeala. viitorul Mitr opolit al Ardealului. do ar mi-a spus sa ma angajez la rugaciune. si daca nu le rezolvam noi. ca mostenim din strafunduri de existenta lucruri poziti ve si negative. si când zicea câte cineva de un nepot al ei: " Seamana cu dumneata". Si atunci parintele stiind lucrul acesta. Bineînteles ca mi-am vazut de treaba. de câte ori sa zic . Nu mi-a dat nici o explicatie. fi re-ai . o data cu as ta zici "miluieste-ma pe mine. tu esti sinteza harababurii din ca sa voastra".nit în minte sa omor vreun om. Interesant. ca sa o zic cu cuvântul gândit. mai departe. Si mi-a spus sa zic: "Doamne."66 Au ales calea calugariei multi dintre tinerii care l-au cautat pe Parinte le Arsenie. cu cineva care sa ma îndrumeze. De ce? Pentru ca Pari ntele avea în gândurile lui si dupa aceea în afirmatiile lui. ca si când ar fi zis catre mine: "Uite ce-i. Fiul lui Dumn ezeu. nici pâna atunci. ca noi nu începem propr iu-zis de la conceperea noastra. ca-i bine". miluieste-ma pe mine. trebuie sa avem gânduri pozitive. de alta. si eu asa am facut. si nici de atunci încoace. Stelian Manolache. lipesti de respiratie rugaciunea. pe care ceilalti nu le observau. desi se poate si cu cuvântul vorbit. bineînteles ca stia toate lucrurile acestea. Eu aveam o bunica. o lucrare d . însa. pacatosul". ci începem cu radacini. Doamne. Este vorba despre Trepte spre vietuierea în monahism.67 Petru tinerii de atunci. Parintele Arse nie Boca a lasat o scriere care se refera la cresterea duhovniceasca a doritoril or de desavârsire. ca nu-mi venise niciodata un gând de acesta. ca fiecare dintre noi aducem o încarcatura în existenta noastra. Deci. dar faci ce fac calugarii: zici rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii ". si dând aerul afara din piept. A zis odata parintele catre unul: "Ma. ca sa scoatem din lu crare gândurile negative. tragând aerul în piept: "Ii suse Hristoase. cerceteaza-te si vezi de unde ai venit ! Si parintele. sunt niste lucruri pe lânga care noi trecem usor. si lista ar putea continua. nu e absolut necesar sa se faca asa. daca vrei sa te faci calugar. în felul urmator: între respiratii zici "Doamne".. cât si pentru cei care au facut deja acest pas. cine suntem. miluiestema pe mine. nu m-am gândit niciodata ca trebuie sa o fac cu exclusivitate. am facut Teologia si dupa unsprezece ani m-am facut calugar. tu vrei sa te faci calugar? Pai îti spun eu ce sa faci tu. sau treceau pe lânga ele. cum m-a învatat parintele: între respiratii: "Doamne". a unei harababuri. dar si pentru tinerii de azi care doresc sa urm eze calea monahala. D eci. parintele îsi dadea seama de anumite lucruri. Fiul lui Dumnezeu". nu cu cuvântul vorbit. Fiul lui Dumnezeu. Mi-a zis asa: "S-o zici cu gândul. deci cu cuvântul gândit. Si nu m-am gândit decât dupa aceea ca Parintele a vrut sa vada de unde vin. Vedeti. Nu mi-a spus cât sa zic. despre altceva nu mi-a spus nimic. Dar lucrurile acestea trebuie rezolvate. tragând aerul în piept. mama mamei. ca Parintele nu mi-a dat directiva sa iau legatura cu vre un practicant al rugaciunii. pacato sul". înainte cu unsprezece ani de a ma face calugar. sa am o pravila. ea raspundea: "Pai numai de-ar semana cu mine. ajunsa stareta la Prislop. Deci.." si nu stiu ce. îi cumulam pe parintii nostri. Bineînteles. cât timp sa stau în rugaciune. pentru ca lupta se da în gând. ci mi-a zis asa: "Zici în gând. Fiul lui Dumnezeu. a unei linisti. dar s-o zici cu cu vântul gândit". cât timp sa zic rugaciunea. Iisuse Hristoase. sau. Am mai vorbit noi de una. si atunci. nu le rezolvam niciodata si nu le rezolva nimeni. dar s-o zic. Adevarul este ca fiecare dintre noi suntem o sinteza. cu vreun duhovnic. Atât mi-a spus. Iisuse Hristoase. dar i-am mai auzit pe oameni zicând: "Te omor. devenit vestitul duhovnic de la Râmeti. zicerea aceasta ca copil ul e oglinda parintilor. am facut liceul. mi-am vazut de scoala. e voie. nu mi-a facut nici un fe l de teorie. Dumnezeu stie cum suntem. dând aerul afara: "miluieste-ma pe mine. am plecat. nu aveau posiblitatea s a le formuleze asa de fain: "Tu esti sinteza harababurii din casa voastra". pacat osul". J ulieta Constantinescu. si având capacitatea aceasta de a intui esentialul în orice chestiune. daca vrei sa stii cine esti. Fiul lui Dumnezeu". care sunt strafundurile existentei mele. stiam rugaciunea cu care se mân tuiesc calugarii si foloseam rugaciunea cât o puteam folosi. dar am stiut de rugaciune si de câte ori îmi aduceam aminte zi ceam: "Doamne. Iisuse Hristoase. Nu te faci calugar. pacatosul". în orice caz. miluieste-ma pe mine. dar asa m-a învatat parinte le. o data cu asta zici "Iisuse Hristoase. bineînteles ca s-a gândit la asta.

Nu pot fi primiti în aceast a nevointa de o viata a sfaturilor evanghelice. D espre ei zicea: "Unii dintre calugari nu sunt calugari. "Am vazut si rasaritul si apusul multor manastiri. în diferite grade. nu se face prin înmultirea numarului de manastiri si schitulete si nici prin simple directive venite "de sus". usurare. pe b una dreptate. se nasc în obste atitu dini umilitoare. din pricina ca înca nu a fost editata. care situatie? E frumoasa initiativa si trebuie apreciata. profunzime si cu o putere de discernamânt cu totul aparte.69 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism Parintele a vazut de-a lungul vietii sale si cazuri de calugari ratati. Infirmii vad în manastire: vis. si apu n.urzite de Vatican . determina cersetoria. dar fara oameni îndeajuns forma ti. daca nu li se are grija. Alcatuita cu precizie. Prea Sfintitului Andrei Mageru. Din diferenta de zestre. Oamenii din afara. "înclinatia spre manastire" nu e de fapt o înclinatie. adica pot fi "batrâni frumosi". Aci e cazul de popas. închipuiri. al decadentei actuale. spre a -i arata cu iubirea. s-au aratat mucenicii. când aceasta existenta e patata de nevrednicia vietuitorilor lor. din cauze organice sau din a lte cauze. care arata calugarilor ca pot trai ca Parintii din vechime. denaturari.estul de putin cunoscuta. ci o infirmitate de adaptare. care ajuta prin donatii mai de seama. de care depinde si înnoirea mai generala a Bisericii si a societ atii. Adevarata chemare însa nu are nimic cu infirmitatea. inima. ramân de obicei la voia întâmplarii si prada u nei pareri cu totul pe dos. Sanatatea fizica a fiecarui ins în parte trebuie medical si dinainte stiuta . ca si acum).destramare sufleteasca. ai caror vietuitori au tinut treaza în constiinta unitatea ortodoxa a neamului. "ca le poate fi viata asa cum le este si numele" (Arhimandritul Teofil Paraian). "un luminos punct de reper într-o eventuala încercare de înviorare a mon ahismului". naluciri . cu care uneori se începe o manastire. chiar si în mijlocul unei lumi plina de confuzie.poate fi socotita. ca înnoirea monahismului (atât de dorita si atu nci. De rasaritul sau apusul acestora atârna încrederea sau neîncrederea ce le mai ramâne oamenilor în forta de creatie a crestinismului. înfiintate de ctitorii de peste munti. ca încetarea mai devreme a unor fu nctii de natura endocrina.rusini. habotnicii. De fap t e o tragedie care bate la usa: dezorganizarea mintala. Curajul de a alege liber acest mod de mântuire nu arunca ponoase pe celalalt mod de mântuire. sângele si glandele endocrine. nu se ajunge decât la o si tuatie decadenta. Dar negrait mai importanta decât aceasta scriere este pilda vietii Parintel ui Arsenie68. ar fi o învrednicire. Iar când vitregiile trecutului . pe care si-o aduce fiecare.smintelil e. dar mai ales cu sistemul nervos. De multe ori. un preludiu al sfinteniei. ba si care n-aju ta cu nimic. în eparhia caruia era în acei ani. umblat ul cu "pantahuza". întâietati nedrepte .o adevarata sintez a a gândirii Sfintiei Sale despre monahismul contemporan . mai ales între femei. decât oameni perfect sanatosi cu p lamânii. Aces tea din urma. taxe pe slujbe . pretarea la slujbe pe rufarie. care sa conduca cuminte ceea ce se aduna la întâmplare. epistola lamuritoare a Parintelui Arsenie . dispera re si abandonare a adevarului. Iata câteva decadente: Saracia. E un apus frumos. pricinuind oarecare jena. încep sa se amestece în treburile interne ale manastirii. Acesta ne-a ferit de cel rusinos. E destul sa pomenim bisericile si manastirile din Ardeal. ci cuiere de haine calug aresti". ca sa sfârseasca în deceptii si .le-a darâmat si ars.toate tu lburari psihice din cauze netratate. Rasar. când manastirile s i le desfiinteaza calugarii. Aci e un punct gingas. Pentru a evita aparitia acestora. care nu mai trebuie neglijat. Ce reînfiintam. Parintele Arsenie i-a scris Episcopului Aradului. al famil iei. experienta si competenta cu care scrisese Cararea Împaratiei si Trepte spre vietuierea în monahism. când graiesc constiintei poporului prin simpla existenta lor. de und e înclinatia spre exagerari. litanie. claritate. sa învrajbeasca obstea si sa se învrajbeasca si între ei înafara .

adunare de vietuitori foar te usor . ca moare lumea la 79 de ani si ma i devreme. luati în parte. al înzestrarii si al componentei personalului. încât atrage prezenta nevazuta a lui Iisus întro atare obste. Ca ci pietrele. pentru lume.greutatea-i la ales. "Mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop.. Adevaratii chemati vad limpede eroica nevointa a desavârsirii. în ziua de 4 decembrie 1989. sub influenta structurii lor. si nu prea mari. mari din neprevedere. dar devin rai adunati laolalta . gospodarie la fel. a pacatului. cu cât sunt mai mari cu atât au o viata mai scurta. structuri cu o fericita îmbinare într e iubire si autoritate. Mori. De aceea. credinta în Hristos. ba c hiar dusmani. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. Infirmii se fixeaza pe îngustimi neesentiale crestinismului.."70 Plecarea la cele vesnice Parintele Arsenie a murit la Sinaia. lucraturilor. Deci Parintele Arsenie s-a sfârsit în Sinaia. dar cu atât mai bune. Apoi. într-o obste de un cuget. Nu multe manastiri. Iata rostul si sarcina povatu itorilor. mai bine fara ele. dupa care trag niste concluzii care nu sunt adevarate. daca nu cumva pentru totdeauna. De asemenea e foarte bine sa se stie de la început care e punctul de vedere al fiecarui ins asupra raului. pe deasupra. a avut cev a cu rinichii si din aceasta i s-a tras si sfârsitul. la 79 de ani. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. Iubirea de Dumnezeu si de oameni. Din câte au ei de facut pomenesc doar una: Unificarea sufleteasca a obstii. si nu stiu ce . fel de fel de aprecieri de catre oameni neco mpetenti. Deci. "Se fac fel de fel de vorbe. e ridic ata de Noul Testament la valoarea de argument al existentei lui Dumnezeu. Ca a vorbit cu Ceausescu. Aceast a este ultima Lui definitie. Iar daca totusi sunt primiti. în 28 noiembrie 1989. Fiecare ins e o lume de nec unoscute. nu se ma i pune problema din ce pricina ai murit. aprind o lumânare. straini la trapeza si rugaciune. ci p utine: cât mai putine.devin ceea ce erau de fapt. Vin. desavârsit. Speriatii acestia se dedau de capul lor la n evointe care le ruineaza amândoua sanatatile ."72 . manihei asupra trupului si osânditori ai familiei obsesii si interpretari nesanatoase ca obiecte de cugetare. ca i-a spus lui Ceausescu ca va muri. ved eri largi. se roaga. îngustimi ha botnice. pictura Sfint iei Sale de la biserica din Draganescu. ca de p ilda pe amanunte de tipic. decât realizarile prezente fara nadejde. chiar putini. pentru Biserica. porunca si rugaciune. de catre oameni care nu stiu realitatea si care vreau sa îl puna pe Pari ntele în atentia altora. se închina si cer m ijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. la ora 9 si ceva seara. Acestia trebuie sa fie minti luminate. Nu-i adevarat! Sunt niste lucruri care nu s-au întâmplat si pe care le inventeaza oamenii si pe care le citesc credinciosii si necredincios ii. pentru noi toti. Ziduri se pot face usor. despre trairea în Hristos. numai El o poate face. a diavolului. acolo si-a dat s fârsitul. Parintele Arsenie a f ost înmormântat în cimitirul Manastirii Prislop. obstea poate ajung e prada mâncatoriei. îmbunatatiti în smerenie s i iscusiti în dreapta socoteala si. vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. unde vin crestini din toata ta ra si chiar si din alte parti. pentru tara. a face unire între oameni. buni cunoscatori ai omului: limpezi în doctrina. duhul Sfintiei Sale de l a Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. A suferit.sminteli.nu sunt de nici o treaba în manastiri . pentru familie. ca încheiere a parerilor: decât realizari sortite decadentei. de calendar (stilismul). Obstile mari. care au pricinuit Bisericii numai suparari. Multe structuri psihice sunt prada obsesiei raul ui. dovedind un climat nesanatos al mintii sau ducând la el. mormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si importan te în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. chiar de pravila. în 28 noiembrie 1989. pastrate asa: moment de culme al trecutului graiesc mai bine consti intei poporului. Întotdeauna se gasesc vietuitori de manastire. E atât de anev oios lucrul acesta dar si atât de mare. dar foarte arareori se nasc povatuitorii: staretii si duhovnicii. ca toti sa fie într-un cuget. chiar de-ar avea povatuitori cu calit ati. viciilor. e o dovada de lucrare dumnezeiasca si. dragostea fata de Hristos. fara isp ita sfinteniei."71 Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi. Caci multi par buni. sub rapor tul asezarii.

avem nevoie de focul Carmelului. Caci noi stim ca si acum.La parastasul de 12 ani. cei ce l-am cunoscut. avem nevoie. Cu smerenie si iubire. Teodosia . am gasit o comparatie.. chemat de Împarateasa. pentru ca astazi sa ne traim viata noastra crestineste. în poporul nostru. cea una singura."73 OMAGIU PARINTELUI DRAG Noi. Dar si mare mângâiere. a a vut pentru veacul nostru. De vom împlini curat. în Biserica noastra. Cerem binecuvântare. proorocul Daniel. în fidelitate si credinciosie fata de Biserica noastra Ortodoxa . harul si darul lui Dumnezeu. pentru vremea noastra si persona litatea si activitatea si lucrarea duhovniceasca si cea scrisa si cea reprezenta ta estetic sau artistic. a venit si a tâlcuit cuvintele: "Mene. pentru timpul nostru.XII. mene. Cu Parintele sa fim. ca si femeia din Sunem pe Muntele Carmel. Parintii au vorbit iar unele din cuvintele lor au fost tra . copii ai Parintelui. a spus printre altele: "Am meditat si m-am gândit: Oare ce semnificatie. Simtim astazi adânca durere. ave m nevoie de urmele pasilor Sfântului Ilie pe Carmel. în sufletele noastre: ne-a descifrat. 3-4. printre multe altele. Si cu toti nadajduim. dar. nu din alte gându ri. Viu sa fie-n amintiri. Asa mi se pare ca a facut si Prea Cuviosul Parintele nostru Arsenie. Împ aratul s-a cutremurat. ne-a citit chiar si nea descifrat parte din semnele timpului pe care noi le traim si cu care suntem ma rtori si contemporani. Si Parinte drag l-am avut. De la cel plecat în zare. Iar acum la despartire. soborniceasca si apostoleasca. în duh curat ortodox. Cu nemarginita recunostinta. Chipul sfintei lui iubiri. ci din necesitate sufleteasca si spirituala.S. ne-a tâlcuit.. în tara noastra. nu din curiozitate. pentru ca. în vea cul acesta. Nu va înceta nici cum. iconografic a Parintelui nostru Arsenie? Si am gasit o asemanare. numarati."Numarati. avem nevoie de duhul si puter ea si rugaciunea si mijlocirea si binecuvântarea Prea Cuviosului Parintelui nostru Arsenie Ieromonahul. în familiile noastr e. de pietrele Carmelului. în predica rostita cu acest prilej. Brasov. De aceea suntem noi astazi aic i. techel ufarsin" . repet.1989 O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor "Din fericire.Zorica Latcu. Sfaturile ce ne-a dat. Dumnezeu trimite o mâna care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului niste cuvinte. cuvântul lui Dumnezeu. P. N-a stiut ce semnificatie au aceste cuvinte si nici altci neva din anturajul sau. împreuna cu toti credinciosii. când la ospatul idolatru si pagânesc al acestuia. Parinte Daniil Partosanul. cu ceea ce s-a petrecut în Babilon pe vremea Împar atului Belsatar. cântariti si împartiti". ne-a talmacit mesajul lui Dum nezeu. tâlcuind duhovniceste viata si lucrarea Parintelui Arsenie Boca. ca si Sfântul Elisei.

portretele familiale ale celor pe care-i co nsiderau întotdeauna drept parintii lor. ne furnizeaza o marturie deo sebit de remarcabila asupra locului pe care. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chest iune. faimosii zavorâti din Gaza secolului VI. sa nu spui tot ce stii. si nu numai ai monahilor. sentintele Sfintiei Sale. "Mustrarea învinge. fiii deveniti parinti transmitând la rândul lor ucenicilor lor ceea ce primisera. Vocea inconfundabila a dânsului le însoteste si parca le da o putere si mai mare. în însusi exercitiul paternitatii lo r. Pe câti prieteni sau credinciosi nu i-am auzit rostin d ziceri de-ale Parintelui. unei Sinteze a gândirii Parintelui Arsenie Boca. Oricine a citit macar o predica a Parintelui.. "Cine face curte nu face carte. "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. atât de aparte for mulate.. ele au continuat sa se transmita si sa se propage într-o traditie monastica vie. Acesta-i avantajul celor care "culeg" direct d e la sursa astfel de ziceri. sa nu dai tot ce ai"? Multi credinciosi le-au auzit si le-au tinut minte. Era ca o galerie de portrete vii ale marilor stramosi. caci ele emana de la Parinti ca atare. Parintele Arsenie Boca are o multime de astfel de cuvinte care au o expresivitate proprie celebrelor a poftegme din Pateric. La fel putem vorbi si despre cuvintele Parintelui Arsenie Boca. unei chestiuni staruitoare si pr esante." . din generatie în generatie. Cînd le citesc de prin carti parca si aud glasul Parintelui care le-a rosti t. în primul rând pentru ca au în ele acea nota de spontaneitate. atât de cit ite si citate în ultima vreme. Monahi si laici rumegau apoftegmele ca pe cuvintele Sf intei Scripturi. (. trebuie remarcat ca transmiterea orala a acestor cuvinte a trebuit sa se faca cel mai adesea în acelasi context al îndrumarii duhovnicesti. sau zicerile Parintelui Pai sie: "Sa ne întâlnim la usa Raiului!". pentru a raspunde unei întrebari vitale. sau în câte predici nu am auzit deja celebrele cuvinte: "Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu.2 Un alt motiv care m-a determinat sa fac aceasta selectie.".. si zicerile si apoftegmele marilor duhovnici contemporani exerci ta asupra credinciosilor nostri o atractie evidenta. Ap oi. pe care le voi enumera în cele ce urmeaza: . ca mana. Cel mai adesea mi se întâmpla asta când citesc cuvintele Parintelui Teofil.nsmise posteritatii. prospetime si dulceata specifica rostirii ma i mult decât scrisului. zicerile lor sunt numite "Apoftegmele Pari ntilor". Zicerile. Zicerile si fragmentele cuprinse aici au fost selectate din mai multe sur se. "Cea mai lunga ca le este calea care duce de la urechi la inima. Multi credinciosi marturisesc acest lucru. în care monahii îsi puteau regas i de acum. sa nu faci tot ce poti. nici sentinte frumoase mai mult sau mai puti n pioase scrise de un autor duhovnicesc."1 Apoftegmele Parintilor contemporani Fireste. îl arata pe Parintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sinteza deosebita .". prelungind de-a lungul veacurilor iradierea pe care au avut -o în timpul vietii lor.". în partea a 2-a a lucrarii de fata. adica folosul duhovnicesc al cititorilor. (. gasind în ele o hrana pe gustul lor si potrivita gustului fiecaru ia. prin intermediul apoftegmelor. dar nu convinge. deci relizarea unei antologii."? Poate mai mult decât oricare alt duhovnic de la noi. nici toti din manastire se mântuiesc.. sau "Sa nu crezi tot ce auzi. ai tuturor. se poate con vinge de aceasta realitate.".) Mai mult. care sa cuprinda cu precadere acele cuvinte scrise într-un limbaj aforistic. Corespondenta avvilor Varsanu fie si Ioan. pentru ca vedem aici ca si laicii puteau discuta între ei asup ra Cuvintelor Parintilor. Pari ntii desertului îl detineau în viata monahilor palestinieni ai acestor epoci. Cine nu cunoaste astazi.) Începând de la sfârsitul secolului V circula în Palestina o culegere ce aduna în or dine alfabetica cuvintele si faptele atribuite "batrânilor" celor mai faimosi. de pilda. când apoftegmele au fos asternute în scris. cuvântul Parintelui Cleopa: "Mânca-v-ar Raiul!". Pe drept cuvânt. Sunt cuvinte tâsnite din viata si întrupate în viata. Nu sunt cuvinte rostite în vazduh. este latura practica pe care am avut-o în vedere.1 Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca foarte binevenita realizarea. "Nu tot i din lume se prapadesc.

"Scriptura nu se tâlcuieste cum îl taie capul pe fiecare". cu speci ficatia ca sa nu schimbe nimic din text. fara sa mai caute ei însisi în întreaga opera.Cararea Împaratiei. iar cea de-a doua ca fiind "o apocrifa a unui fanatic. cu binecuvântarea Parintelui Arsenie. de aceea a dat Bisericii si slujitorilor ei legiuiti . modificat si rescris". de pe un cai et al Parintelui Arsenie cu notite. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE ADEVARUL 1. incult si mincinos". Adevarul este fiinta vie. Scrierile Pravila Alba si Sundar Singh vorbeste globului pamântesc. Între t imp acest caiet s-a pierdut. cititorii vor putea afl a. adunate în cartea Veniti de luati bucurie. Adevarul nu se înfatiseaza cum i se naluceste oricarei minti întâmplatoare. Predicile Parintelui publicate în revista "Gândirea" (Serie noua). striga Sfântul Ap ostol Petru. Predicile din caietul Parintelui Ioan Farcas (predici copiate de Maica Mi runa de la Sinaia. atribui te de unii Parintelui Arsenie Boca. nu le-am luat în di scutie. care era ruda cu Parintele Ioan Farcas din Blaj. Cuvintele culese de cei care l-au cercetat duhovniceste pe Parintele Arse nie. prima ca fiind "un manuscris furat. Parintele Ioan Farcas a înregistrat Parin telui Teofil. publicate în "Strajerul Or todox". grija înva tarii lui curate. 2.lor singuri -. Oare este vina adevarulu i? Dumnezeu a stiut aceasta infirmitate a omului. Initiativa omului spre Adevar tot Dumnezeu o trezeste. 3. dar au ramas benzile magnetice. Trepte spre vietuirea în monahism. 4. dar aspru caracterizate chiar de Parintele A rsenie. a aflarii adevarului curat . Forta formativa si varietatea tintelor atinse de cuvintele Pari ntelui sper sa-i convinga pe toti de utilitatea acestui demers.) Caietul cu predicile si zicerile culese de Parintele Petru Vanvulescu. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. ce anume îi intereseaza din gândirea Par intelui Arsenie. Cre stinismul nu este ceea ce poate strâmba fiecare neputincios din el. Întrucât partea aceasta are structura unui dictionar. mai sun t si berbeci si tapi. un ucenic apropiat al Parintelui. aceste predici pe banda de magnetofon. Cel mai greu pacat. 5. Nu sunt toate oi. Predicile din manuscrisul intitulat Fiii Învierii. Nimic mai îm partit pe lume decât parerea oamenilor asupra adevarului. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. ASCEZA . vesnic fara iertare este starea omului împotriva ade varului. cu care este prieten. Cuvintele culese de Parintele Arhimandrit Teofil Paraian.

6. Termenul de curatire (asceza) are doua vârste si s-a încetatenit sub numel e de purificare. Perioada ascetica cuprinde purificarea activa în care intra toate nevointele din partea omului si purificarea pasiva, adica de curatire a firii d e patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Însusi. El Îsi face loc curat în cei ce-L cauta cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru acea sta si atunci ei trebuie sa sufere curatiri mai presus de fire, ca sa poata locu i în ei cu slava Cel mai presus de fire. 7. Faza de culminatie a ascezei si de adâncire a trairii duhovnicesti se nu meste iluminare. În faza aceasta Darurile Duhului Sfânt primite la Botez se dezvolta în toata deplinatatea lor si întaresc sufletul pentru si mai grele încercari. În faza a ceasta pot aparea amagiri si daruri extraordinare si cine le are e sfatuit sa nu -si lipeasca inima de ele, pentru ca nu numai ca nu înainteaza, dar poate pierde s i tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce mai subtire si tot mai mult trebuie sa te lepezi de toate. 8. Asceza are si un caracter hristologic. În nevointe nu e numai omul, e si Hristos prezent. În sfortarile noastre e prezenta forta din firea omeneasca a lui Hristos. 9. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din pamân tul inimii, precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii, caci aco lo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. ASCULTAREA 10. Dintre cele trei fagaduinte (monahale) cea mai grea e ascultarea, pen tru ca are de biruit mai mult patimile mintii care discuta cu Dumnezeu în loc sa a sculte fara discutie. 11. Dintre cele trei fagaduinte monahale, ascultarea neconditionata s-a d ovedit cea mai grea, din doua motive cu totul opuse: unul infirmitatea firii, ia r celalalt personalitatea ei. 12. Disciplina ascultarii ridica firea din infirmitate precum scoate si mân dria din personalitate. Ascultarea face si pe lenesi si pe vicleni sa-si dezgroa pe talantul, precum acopera si pe cei talentati de jefuirea slavei desarte. 13. Chiar când se realizeaza sfintenia, nici aceasta nu dezleaga de acopera mântul ascultarii. 14. De Dumnezeu ascultam neconditionat toata viata si fara abatere. Daca în sa povatuitorii nostri dupa Dumnezeu, staretii si duhovnicii, devin eretici si, ca atare, se încarca din partea Bisericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem dezlegati de ascultarea lor, pentru ca ei au strâmbat dreapta credin ta si prin constiinta lor nu se mai exprima voia lui Dumnezeu. Dar ascultarea de Biserica nu înceteaza. 15. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. 16. Spre folosul vietii duhovnicesti esti de mare câstig ascultând pe oricine . 17. Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucii în fiecare zi (Luca 9, 23 ). 18. Ascultarea stinge orice framântare si opreste orice initiativa, deci to ata energia, cu vremea, trebuie sa se converteasca în virtuti duhovnicesti. 19. Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii si, daca e ceva d e capul ascultatorului, toata înzestrarea lui se preschimba în sfintenie, pe care, d e multe ori, se poate întâmpla sa n-o stie nimeni fara numai Dumnezeu. 20. Asa creste ascultatorul o personalitate a spiritului, când izbuteste sa treaca peste gramada sa de oase ca si cum ar trece altul. ATEISMUL 21. Obârsia ateismului este în Templul din Ierusalim. 22. Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamental a a naturii umane. 23. Daca ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisalogul în piulita si tot nu v ei desface pe nebun de la nebunia sa. 24. Mintea care cugeta ca nu exista Dumnezeu cade în propria sa sentinta, c aci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu exista dovedeste nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul si prin urmare si (nebunia) mintii care o con

duce. 25. Necredinciosii, spre rusinea noastra, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi credinta noastra. AVORTURILE 26. Alta durere pe care o aveti voi, mamelor, tatilor, sunt copiii lepada ti. Acesta este un pacat strigator la cer. Este uciderea la mijloc, nu este cu n imic mai usoara. Ascultati toti cu luare aminte: sângele lor cere razbunare. De asemenea, nu vei avea noroc cu ceilalti, ci numai plâns si jale. Razbunarea sângelui varsat se f ace fara mila, ori îti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere însusi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se întâmpla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste ca alta suparare vei avea în casa, ca îti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu, ce o are cu toti pacatosii, si se apropie diavolul de tine si îti baga în cap gândul sa-ti iei lumea în cap si sa-ti faci capatul. Acesta este glas ul împotriva tuturor celor care fac asa. 27. Mare ispitire patesc mamele care fac asa, care au ucis copii. Iar dac a vrei sa scapi tu si ceilalti copii, pe care i-ai facut, trebuie sa pui în loc to t atâti copii, ai altor femei sarace si sa-i botezi, iar daca nu, ia-i si botezati gata si sa îngrijesti de dânsii ca de copiii tai, cu îmbracaminte, cu încaltaminte, fai na, bani de scoala, pâna ce sunt în stare sa-si câstige pâinea, si ce scoti din copiii t ai, sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile pe care le vei avea în vremea aceas ta, fie pentru ei, fie de la ei, sa le rabzi pe toate, nadajduind în mila lui Dumn ezeu, ca îti va ierta pacatul, caci prin rabdare ispasesti pacatul. Milostenia cu osteneala, biruie înaintea judecatii. 28. Vrei copii putini, nu lasa barbatul sa se atinga de tine. Însa ca sa pu teti face lucrul acesta, trebuie sa va înfrânati cu postul, iar eu zic cu foamea. Ca ci trupului acestuia de pe noi nu-i pasa daca ne baga în focul iadului. De aceea, ar trebui ca nici noua sa nu ne pese de poftele lui, ci sa le mai ucidem cu post ul. 29. Te sfatuieste barbatul ca sa ucizi copiii? Sfatul este ucigas, nu-l a sculta, ci mai bine rabda sa fii alungata de la casa lui si Dumnezeu va vedea os teneala ta si nu te va parasi, ci te va milui, de vei fi vrednica. În toate aceste a de pâna aici se încurca oamenii care nu postesc, caci acestia sunt izbiti de toate relele care de la stomac încep, iar eu va spun ca si de la brâu în jos. Prin urmare, sa va pocaiti si sa nu mai pacatuiti. Sa alergati la spoveda nie curata si la Sfânta Împartasanie, caci altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asu pra voastra si asupra avutului vostru. Nu uitati însa, ca postul este poarta, iar patrafirul este usa. Iar, cu acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, fara de care nu putem face nimic, "Marturisi-voi Domnului faradelegea mea si îndata a rid icat pedeapsa pacatului meu" (Psalm 31). Asupra noastra atârna pedeapsa pacatului si urmeaza sa-l ispasim si sa-l scoatem din obicei. "De aceea, toata sluga sa se roage la vreme, chiar potop de ar veni, sa nu-l poata potopi". Vedeti cum trebu ie sa va fie asezamântul mintii, inimii si trupului vostru, curatite, caci Dumneze u nu pazeste trup spurcat, inima si minte cu viclesug, iar daca ne îndreptam, zile le se însenineaza si ne vom bucura. 30. Din cauza avorturilor românilor ne vor stapânii tiganii. BATRÂNETEA 31. Nu mai sunt batrâni - batrâni venerabili, adevarate chipuri ale lui Dumne zeu printre oameni. 32. Si batrânetea-i un cavou ajutator. 33. Rusine este batrânului plin de pofte. BETIA - CEI CE-SI BEAU MINTEA 34. Grozava expresie si adevarata cuvânt cu cuvânt. Ne reamintim efectul horm onilor asupra scoartei cerebrale: excita spre poftele genezice. Exact acelasi lu cru îl face si alcoolul, sub orice forma si la orice grad de tarie; aprinde mintea spre aceleasi pofte. Nu suplineste însa nici un hormon în rolul sau binefacator, ci pe oriunde trece ameteste, arde si atrofiaza. Omoara alte milioane de celule ne rvoase si fire telefonice. Toate ispravile se trec la activ, întocmai ca mai sus s i se transmit zestre parinteasca la copii. Mai grav: daca prea din tinerete se dedau flacaii la must, se întâmpla ca aju

ng neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia si vor produce niste celule incapabile de rodire. Se apara si firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se încarc a. Chiar daca se dau la vin mai tîrziu si înca nu scapa de pedepse. Asa de pilda, ce rcetatorii în chestiune au gasit forme monstruoase de spermatozoizi, avînd ba doua c apete, ba doua cozi, ba alte forme, efecte ale betiei. Betia îsi înscrie urmarile pîna si în celula genezica, mica de 60 de miimi dintr-un milimetru. Ceea ce e dureros e faptul urmator: daca se întâmpla vreo zamislire cu o atar e samânta beata, si care-i mai mult siluire decît iubire, urmasul va fi, cu maxima p robabilitate, epileptic - boala de nervi fara leac. Aceasta e cu atît mai sigur, c u cât la scârba si spaima bietei mame, se mai adauga si bruftuluiala cîtorva înjuraturi de Dumnezeu. Deci, dezechilibru în toate partile, dezechilibru în mediul umoral, dez astre în patrimoniul erediar, dezechilibru moral, o mai fi având si mama ceva de ada us, daca nu alta, cel putin spaima ce-o manînca, si înca e de ajuns ca sa se arate p e lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci si martor la judecata împotriva parintilor sai. Sfârsitul betivului e sau în sant sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad înca d e aici. Urmasii lui - nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o mil a preventiva, pentru viitor, care ma face sa scriu. BISERICA 35. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, acee a e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - peste puhoaiele pierzarii. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a ma i putut intra (Facere 7, 16), pe când corabia Bisericii - coarbia cu crucea pe cat arg - are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în valuri ucigasul, înecând pe oameni. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri, desi toti tin sa traiasca, totusi nu toti vor sa scape în coarbie. Mai mult chiar, scuipa mâinile ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop, nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2, 12), din amarâta viata la viata cereasca. BLESTEMELE 36. Nu asculta Dumnezeu toate blestemele nebunilor, dar cei ce blestema s e osândesc. BOGATIA 37. Daca de fapt si de drept, proprietatea si stapânia lumii e a lui Dumnez eu, atunci omul e numai un fel de chirias, un fel de administrator si nicidecum proprietarul absolut al lumii. Ca, de se va crede stapân absolut al lumii, seamana cu credinta îngerului nebun. Pentru ca sa înfrâneze pe om de la o caderea ca aceasta, Dumnezeu l-a numit iconom nedrept, pe de o parte, pe motivul ca n-are proprieta tea absoluta, ci numai proprietatea relativa; iar pe de alta parte, ca sa-l fere asca de caderea în nebunia îngerului rau. Asadar, de îndata ce se da pe sine proprieta r absolut al lumii, se ciocneste cu Dumnezeu, Îl tagaduieste, Îl înlatura, Îl expropriaz a, si cu asta crede întocmai ca Lucifer. Nu-si da seama bietul om ca, primind ispi ta, va fi zdrobit sub darâmaturile propriei sale iubiri nebune. Când omul se lipeste de faptura, de avutie, de slava, acestea i se fac mamo na, care însemneaza bani sau bogatii. Deci nu poti sluji si lui Dumnezeu si lui ma mona. Cu toate acestea, Dumnezeu lauda pe iconomul pârât, care si-a facut prieteni d in mamona nedreptatii, si-i fagaduieste ca-l va primi în împaratie când o va ispravi d e risipit, dupa legea dumnezeiasca a iubirii de oameni - se întelege ca e vorba de risipirea mamonei. De aici putem scoate întelesul bogatiei: nu saracia te mântuiest e, nici bogatia nu te osândeste; si precum nici bogatia nu te mântuieste, asa nici s aracia nu te osândeste, ci precum ai sufletul si fata de bogatie si fata de saraci e. 38. Esti sarac si zorit cu gândul dupa avutie, iata ca nu te mântuieste sarac ia. Esti bogat, dar desfacut cu inima de bogatia ta, iata ca nu te primejduieste bogatia ta. Faptul cum stai cu sufletul: si fata de una si fata de alta, de ast a atârna mântuirea sau osânda ta. 39. Nici bogatia, nici saracia în sine n-au calitatea de a osândi sau ferici pe planul vesniciei. Atitudinea sufletului fata de ele este cea care determina v esnicia. Pot fi bogati care se mântuiesc si pot fi saraci care nu se mântuiesc sau s

care nu se va lua de la noi. 46. pentru ca trec masura cuvenita si începe sa-i doara spatel e. iar faptura a facut pacatul. Cei bolnavi sa tina regimul bolii în loc de post. din nimic Dumnezeu a facut faptura. 47. 1) si bogatilor. Poate ca si de aceea mai clatina Dumnezeu bogatia bogatilor. E foarte semnificativa întreita cufundare a celui ce se boteaza în numele Sfintei Treimi. iubindu-L. 43. poate în fondul lor. Poate chiar o izgonire a Lui. Scr iptura vedem ca întregeste cu lamuriri ceea ce spune medicina. pe care nu i le ling nici câinii. Am bagat de seama umblând ca aproape la toate portile bogatilor a pus D umnezeu câte un Lazar. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupului . pentru ca fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zamisl it copilul. 3. poate sa-si puna iconomi pe cine vrea. când clatina Dumnezeu mamona. p entru ca nu si-au înfrânat poftele (puterile). mai mult ca di n actul de proprietate. ca de foc. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. 44. dupa ei. întrebuintând chiar si pe vrajmasii Sai. Asa si trupul care si-a mâncat toata vlaga. La boli grave alearga la cel mai bun doctor. Deci. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimic . prin care Dumnezeu Îsi lucreaza voia Sa. Câta vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni. dar îi aduce sufletului smerenia. 8) lumii acesteia L-au expropriat din dreptul de proprietate si autor al lumii. 40. e semn ca n-a fost ico nomisita bine de oameni. Noi însa sa ne îmbogatim în Dumnezeu: cugetându-L. Cine stie. spinarea. Boala apare întâi în psihic. cu o prapastie de netrecut între ele. 45. Dar. a zis doar: "Fii celor saraci ca un Tata!" (Întelepciunea lui Isus Sirah). fiind în drepturile absolute peste v aloarea economica. carora stomacul e tot dumnezeu l lor (Filipeni 3. Stapânul aver ii ne-o mentine. sanatatea mintii. slabesc nervii. saracul. omul pacatului. Iata adeva rata bogatie. n-are unde sa-si plece capul. Este tocmai ca bogatul care saraceste . Carnea este o otrava si se mistuie tot cu ajutorul unei otravi care este fierea. Caci dreptul de proprietate deriva din atributul de autor. Aceasta este o propozitie a medicinii moderne. Dincolo de cele vazute. Deci lepra si orice lepra. Iar. Din nastere. Deci. împlinind conditia asta. dar groaza ne cuprinde când sub stralucirea trupeasca a bogatului. urmari te la obârsiile ei. Cufundarea aceasta totala însemneaza atât moartea Domnului pentru n oi cât si moartea omului vechi. 19). 50. Bietul Dumnezeu. Nu poti propovadui Împaratia Cerurilor cu plumbul materiei pe aripi. BOLNAVII 48. fara nici o bunatate. doua e ternitati paralele. Pe acestea i le gâdilau dra cii. Toate acestea. Fugiti de barbati când sunt ametiti de bautura. este Raiul si Iadul. chiar si pe cei ce-L t agaduiesc. 41. ca totus i sa se mai mântuiasca unii din ei. devin iuti si nerabdatori. Caci. silindu-ne a gândi si a iubi ca El. Este o retragere a lui Dumnezeu din sustinerea sanatatii omului. Din desfrânare. împartasindu-ne c u El. daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu si punem alta lege în icon omia lumii. 49. BOTEZUL 52. Numai cu pretul acestei morti ne înv . De otravuri din lipsa postului. Din trei pricini se îmbolnaveste trupul: 1. 51. avutia se ia de la noi sau se risipeste. La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei ce "zic c a nu este Dumnezeu" (Psalmul 52. 2. Cu orice alta lege decât cea a lui Dumnezeu avutia se risipeste. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. daca nu cumva I-a ramas totusi dreptul sa se supere pe ei si sa le mature toate gândurile cu mamona lor c u tot. Bu bele lui Lazar si toata mizeria lui cutremura fireste.e osândesc. La multi le-a aratat si le-a atras aminte de rostul lor. si le cere socoteala. între toate împrejurarile vietii. un om decazut al tuturor pacatelor . Cu aceasta orânduire atotputernica. salele. ca bogatii si pana cea vicleana a carturarilor (Ieremia 8. ca sa-i trezeasca din împietrirea inimii cu care tin Lazarii la poarta. bubele spurcaciunii. 42. vedem ascunsa neagra mizerie a unui sufl et fara nici o virtute.

. Aceasta e adevarat pentru toti cei botezati.rednicim de ungerea cu Sfântul Mir. 57. Calea mântuirii e chiar cararea pe care a mers Dumnezeu Însusi ca om adev arat. 55. sau gân durile din pricina placerii". ori nu credem. Curatirea deplina a firii. când. totusi n-am scapat de razboiul m omelilor. Pe cararea mântuirii înca merg doua feluri de calatori. În veacul al VIII-lea al erei crestine a fost. asteptând spo rirea vârstei si vremea mintii. desi botezati. 58. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana libertat ii noastre. fiind i ubite. Hristos Iisus Cel cu Cruce. Cel venit din ceruri.. temelia zidir ii noastre celei duhovnicesti.. sau Cararea. pu rtam pe Hristos Iisus si pe Duhul cel Sfânt în temelia fapturii noastre celei duhovn icesti. care este din cer si se face ceresc (1 Corinteni 15. A trebuit un sobor ecumenic. Desi înzestrati cu darurile Botezului. ultimul sobor. Darurile Sfântului Botez ne îmbie.duhul nostru. ori stim. 64. întrucât nu suntem ca în gerii neschimbabili. al pocaintei.caci de la Botez fiecare suntem destinati sa fim o icoana a lui Iisus. (. Calea mântuirii o numim calea lui Dumnezeu. dar cu fapte. Faptura noastra cea sufleteasca sau duhovniceasca se uneste c u Dumnezeu. Calea mântuirii. în fi ecare . Toti crestinii sunt botezati si totusi nu toti se mântuiesc. asteapta si vremea mint ii. 47).de cele mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea . Mântuitorul nostru nevazut se îmbraca cu noi. si astfel sa se arate si harul lui Dumnezeu si voia omului. printre altele. Iar primul om cer esc este Iisus Hristos: Omul Cel nou. si dinafara prin cuvântul Bisericii. Împ otriva acestei icoane a lui Iisus în noi se da azi o lupta mai vrajmasa ca odinioa ra împotriva sfintelor icoane. 60. fiind urâte de noi. Iata pe scurt ce este tama duirea firii noastre sau înnoirea omului. . Darurile Duhului Sfânt si unirea cu Omul Cel nou. iar El Se face . când curatirea e aflata efectiv prin porunci. precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne.. 63. cu fiecare. o mare l upta pentru icoane. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. cu fiecare rând de oameni. facându-ni-Se pilda întru toate (Ioan 13. la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. Desi atunci s-a pus capat rautatii si multe veacuri icoanele au fost în cinste. începe când omul vine . al VII-lea. Omul cel dintâi. un Tovaras nevazut si bun merge cu noi. pâna la sfârs itul veacului (Matei 28. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împarati. cea adevarata. El a m ers pe ea. 54. în toate zilele. 56. Azi vina lor e ca amintesc de Dumnezeu. soborniceasca si apostoleasca Biserica". cel dintâi. Aceast a pentru ca unele din ele. prin care ni se împartasesc. ori credem. altele. întâmplata prin Botez. Se da o lupta împotriva icoanei omului! Unde-i sunt aparatorii!? CALEA MÂNTUIRII 62. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. Fiecare din noi. 61. aflam despre com oara cereasca cea ascunsa în tarina fiintei noastre. 20): Dumnezeu Însusi si cu sfintii Sai. se îmbraca în omul cel de-al doi lea. dupa orânduirea lui D umnezeu. sfânta. sa a pere cinstirea sfintelor icoane. ori nu stim. 15) si dându-ne îndrazneala. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul lu i i se va da celor fara botez. 27). îndata sa fie sterse. prin propovaduirea Bisericii. launtric prin constiinta. 59.asa zicând . Dar mai e o icoana în primejdie: icoana lui Iisus. De ce? Iat a de ce: Darurile Botezului stau înlauntrul fapturii noastre nevazute. caci de-atunci. care este chipul si asemanarea lui Dumneze u (Efeseni 4. t otusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. care e: "Una. astazi iarasi li se gaseste vina. Aici sta pricina pentru care noi. întovarasind nevazu t pe oameni. pe care o avem în noi. este asadar piatra unghiulara. 53.si intra în Biserica vazuta. 24). si pe noi ne îmbraca cu Sine: "Câti în Hristos v-ati botezat. p rin Taina Sfintei Împartasanii. Momeala nefiind pacat. luat din pamânt si pamântesc.) Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezu lui "slobozindu-ne de orice sila. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresita lui Dumnezeu. în Hristos v-ati si-mbracat" (Galateni 3. pentru ca.

razboindu-ne pr in lucrurile sau oamenii vazuti. întrupat în om adevarat.) e un val usor. si astfel mintea noastra se une ste cu mintea lui Hristos .cum spune Sfântul Apostol Pavel . cunostinta si puterea. E bine de observat ca Iisus Hristos. Iata unde are sa ajunga rugaciunea mint ii. Pe calea mântuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va lasa condus de mâna nevazuta a Mântuitorului. aproape straveziu. CALUGARIA 72. iar nu numai pâna la un loc. în dar. în care a cazut Dumnezeu? Iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu. prin preotii Bisericii. sa cadem si noi în "primej dia". ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. caci cu puterea de Dumnezeu. ca om adevarat. Mantia e o îmbracaminte plisata. devine stravezie. De obicei. Mantia (calugarului). sub puterea curatitoare a Harulu i. mi se pare ca vine to t cam din aceleasi pricini din care vine si o anarhie sociala. desi e neagra. Mântuitor ul de aceea a si venit. ca fulgerul la aruncat din ceruri (Luca 10. patimesc de cancer cei ce nu postesc niciodata. si aceasta numai cât îi este cu putinta firii omenesti. Iacov si Ioan . caci fara darul acestuia e cu neputinta izba virea de necazuri si mântuirea. Pricepem.n. care pogoara de pe cap la corp. Deci El e m estesugul. biruinta ne-a dat-o noua. ceea ce amintes te o îmbracaminte de raze a unei lumini necreate. Multimea ispitelor. 8) sunt destui în toate vremile. întrucât numai asa ne putea împinge la toata îndrazneala câta trebuie. temându-se ca nu cumva din cauza credintei sa-si primejduias ca viata aceasta. Deci. în ca lea Duhului. macar tot as a de zornic. fa-te ca focul! 73. a biruit pe diavolul ca om. desi cuvi osii adormiti se înfasoara în mantie. Noi însa zicem: unde e fericirea aceea. ci si nepatimirea. Cine vrea sa vada pe Domnul în veacul fara de sfârsit. ne-a dat cunostinta si ne-a dat si puterea. dar mai ales în zilele noastre. Ramasi în urma de frica (Apocalipsa 21. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca.8) si sa surp e stapânirea lui în care tinea pe oameni. Simeon Noul Teolog). Cu biruinta Sa. 68. decât ca o frâna pedepsitoare a desfrânari i stomacului. în tot cazul recesivitatea e sigura. prin urmare. Ca ci zice: "Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste" (Matei 10. 66. nu înseamna gândul mortii. nu în seamna gândul mortii. sau vreo slabire în serviciul de siguranta al sistemului nervos. slujitorii Sai vazuti. dar numai daca ne luptam si noi ca El. 40). cât tine cararea. vicleniile potrivnicului nevazut. iar câstigâ d . . dupa înviere. nu poti merge fara ucenicie la duhovnic. tâsnind ca fulgerele din fiinta lu i Dumnezeu asa cum s-au învrednicit s-o vada pe Muntele Tabor Petru.ca om . sa strabata nu numai luptele. "oa meni dupa fire si dumnezei dupa har" (Sf. Desi e negru si el. Banuiesc despre roiul celulelor canceroase ca au chiar o alta forma cromozomica. trebui e sa mearga cu El toata calea. 67. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivni cului. stiinta si puterea de la Dumnezeu. ca sa sfarâme lucrurile diavolului (1 Ioan 3. Mântuitorul ne-a învatat si pe n oi mestesugul razboirii. e semn ca nu suntem vrednici. tot un dezechilib ru dovedeste în vreo zona necunoscuta a organismului. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina întel egatoare. care este trupul în întregimea lui. CANCERUL 70. lumina dumnezeiasca în care au stralucit multi. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. 74. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. E un simbol al mintii care. Cancerul. Iisus a venit sa se lupte cu diavolul. 71. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. Cancerul înc a n-are leac si apare fara alte explicatii. sau numai pâna la o vrem e. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mâncarilor si obârsia desfrânar ii. El e modelul de lupta. 18). aceasta misterioasa anarhie celulara.65. De vrei sa te faci calugar. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n.o biruinta desavârsita asupra lui. Aceasta este îmbracamintea n estricaciunii si a sfinteniei. iar nu ca Dumnezeu. 69.

p recum si lucrarea de mântuire a omului prin Jertfa de pe Golgota. daca nu se vor converti în convingere. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este s ubiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii l ui Dumnezeu. Îl avem noi mai de demult. Bratele parintesti îl astea pta deschise pe cruce. Iar d e foc se va îngriji Dumnezeu. sila neputint elor. desi continuata pe pamânt. Stiind Iisus ca patimile opresc sufletul de la calea Sa. altarul de dovedire al adevaratului Dumnezeu. Cu acestea începe noua îmbracare în Hristos. dar pute m fi niste ucenici mai smeriti ai unui slujitor al lui Iisus. (. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Aceasta nu e repetarea primului Botez. viata petrecuta într -o manastire. Însemnatatea facliei în rânduiala calugariei vrea sa spuna ca noi însine treb uie sa ne transformam într-o faclie. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim Lu i pe noi însine. unelte care taie valul necunosti ntei de Dumnezeu de pe suflet sau mrejile patimilor de pe minte. ba sa urâm si propria noastra viata în conditiile lumii acesteia (Luca 14. ne-a cerut sa ne lepadam de tot ce avem. apara si întareste un ase menea dar. cum este duhovnicu l. 81. Aceasta a f ost ultima zi din viata în care ai mai avut pareri personale si vointa proprie. mijloacele fizice sau moral e cu care se face aceasta rupere a sufletului si a mintii de patimi. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu.Într-o atare tarie si deplinatate de Duh mintea nu mai cugeta gresit sau ra tacit pe Dumnezeu ca obiect. de aceea s-au temut de aceia cu o astfel de vietuire ca de un rau . ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al unei altfel de cunoasteri. Acesta este factorul de care Biserica tine seama si garanteaza seri ozitatea convingerii. Intrarea în calugarie se savârseste în vremea Sfintei Liturghii. Spre stiinta.. dar vin numai câte unii car e se aleg. Aceasta e cea mai puternica chemare ce s-a putut face vre odata oamenilor. 26). 82. dar acum a prins el inima noastra în razele lui.. va avea sa fie o slava a Sfintei Treimi. De la darea numelui. sila înfrângerilor. Fratele care vine la calugarie este o roada a acestei jertfe. nu stau garantie pent ru calugarie. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. taierea voii si a toata pa rerea îti este lege. 77. Chematii sunt multi. Calugaria se întemeiaza pe sfaturile evanghelice. sa urâm familia. 84. Viata lui viitoa re. De la logodna cu îngerescul mod de viata sub o noua lege.) Logodna aceasta începe însa cu foarfecele. Calugaria nu se învata atât din carti. În felul acesta El Se face hrana mintii noastre. care îsi întelege personal Botezul. Sfânta Liturghie este slu jba de capetenie a Bisericii în care e prezentata viata si învatatura Mântuitorului. Calugaria . alegerii si statorniciei. Dar ca sa faca firea omeneasca o cale atât de lunga trebuie întelese bine mijlo acele si foarte bine cunoscuta calea. întrucât îl lipesc de viata aceasta. 80. pe viata. lemnele sau jertfa de bu na voie pe altarul lui Ilie. Calugaria e o logodna cu modul mai presus de veac al vietuirii îngerest i. Oamenii prea legati de fire nu au înteles niciodata vietuirea cea mai p resus de fire. asadar. 79. 78. Fiti de-a dreptul ucenicii lui Iisus. Libertatea constiintei e cel mai adânc bun spiritual pe care-l avem la în demâna în viata. de vreme ce-L face ceea ce nu e: ob iect). pe scurt. monahul e un nou botezat. cum au fost apostolii. pe viata. Cinul monahal urmareste trairea crestinismului pâna la masurile desavârsi rii. cât din aceasta ucenicie. 76. La aceasta taie re nu numai ca te învoiesti. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. Un duh nou se salasluieste întru noi din clipa aceasta. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. deci Dumnezeu gândeste lumea. caci în ea s-a sadit putinta unirii omului cu Dumnezeu. dar saruti si foarfecele. Întreaga Sfânt a Treime îsi face salas într-un ales. prin constiinta unei calauze. ca de o mustrare si i-au facut mucenici. Pe aceasta cale nu poti calatori fara primejdie decât condus de mâna neva zuta a lui Dumnezeu. Sila împrejurarilor. 83. 85. ci înnoirea lui. Sfânta Liturghie e ste repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiasi jertfe si taine. 75. 86. Noi suntem pietrele. îndata dupa intrarea cea mica cu Evanghelia. Fagaduintele calugariei sunt.

nu face degraba lucrul acesta. Asa se expl ica îndepartarile. scoaterea din monahism. Sandalele nu mai a learga pe calea gatirii evangheliei pacii. când te crezi bun. 94. Multi vin la calugarie cu o parere buna despre ei însisi.stabileste o alta înrudire între oameni: rudenia cea dupa Duh. Crestinii nu au de învatat nimic bun de la acesti dezertori si mincinosi.înseamna ca a dat în micime de suflet si a ajuns un om de nimic. De aici se vede destul de limpede ca mândria s ingura. cum e parerea de sine.întristarea e chipul unui suflet cu luminile sti nse . 95. Altfel Hristos nu ne-ar fi spus ca "Împaratia lui Dumnezeu" . E . Daca monahul se complace într-o calugarie de uniforma si nu-l doare sti ngerea luminilor sufletului sau . i ar când aici dau de severitatea luptelor cu patimile. îmbracaminte a sa de luptator al duhului pierde însemnatatea ei de la început. ca sa se dezmeticeasca. În manastire viseaza sfintiri si litanii si viata fericita. de taierile dureroase ale pe depsirii întru toata fapta buna. 92. neîngrijit pe dinauntru. as adar. De povatuitorii sai se desparte sufleteste. chiar sub cea mai subtire forma a sa. Îndaratnicii dau. Când monahul a realizat fatarnicia. Sufletele slabanogite de mândrie stau totusi pururea încordate în legitima aparare de catre orice îndregatori. Biserica încearca pedepsirea. Asa se cuibareste viclenia în suflet si îl face pe monah om cu do ua fete. a ajuns pe punctul de a parasi calu garia. daca nu e t aiata din radacini. dar ce nu poate rugamintea poate pedeapsa."se ia cu navala si navalitorii pun mâna pe ea" si "Îndrazniti. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea. Aceasta este iubi rea de sine pe care o mentine mândria si punctul de vama al diavolului. 90. Calugaria nu creste visatori ai Împaratiei lui Dumnezeu. Asa se întâmpla când se întareste fariseul si slabeste vamesul. bobul de grâu se schimba în taciune si se crede grâu nedreptatit. aprobarea voil or sale. Potoleste râvna de razboire cu slabiciunile firii patimilor. iese dintre ei. Biseric a. 87. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. sanatate deplina si majoritate de minte. Prinderea sufletului într-o viata dinafara de duh prin tarâtele vietii. prin urmar e. osândindu-i. 88. Plata neascultarii de Biserica este pierderea mântuirii. afurisirea sau caterisirea. Potrivit aces tei îndreptari el cauta alta hrana sufletului sau: lauda oamenilor. dar îndaratnicii pe aceleasi cai se poticnesc si cad. Nici o patima nu vrea sa paraseasca firea fara nevointe. Monahul lenes de mântuirea sa începe sa uite întelesul celor ce are de facu t. Drepte sunt caile Domnului si cei drepti merg pe ele. calea duhului. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. Cu alte cuvinte nu vede ca a aj uns o mizerie cazuta între tâlhari. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice în tristarea. În ochii lui toti sunt fatarnici. pentru ca aceasta taie amagirea de sine din care creste dezamagire a. visul se destrama si începe dezamagirea si nemultum irea. Astazi pentru obrazele celor din îndaratnicie parasesc lupta calugarii. Daca cel în cauza îsi închide sufletul de catre povatuirea d uhovniceasca. camuflarile mândriei. e totuna cu ducerea lui iarasi în temnita patimilor. d e aceea. Nici nu observa monahul molatic de minte când a fost scos din lupta s i redus la un simplu cuier de haine calugaresti. e o victima nevinovata a nedreptatilor. ci o iau iarasi pe cal ea pamântului. 89. Pentru calea calugariei trebuie. prin slujitorii ei. parere pe car e nemarturisit si-o pastreaza si în manastire. 91. Parerea sau iubirea de sine e o for ma subtire a mândriei. 96. Casatoria si copiii îi parasesti înainte de a-i avea si n-o iei pe calea aceasta. adica silint e ale constiintei întarite de vointa. ca si cum cu aceasta si-ar fi aju ns scopul. Întunecarea aceasta însa ne aduce aminte de învinui rile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau virtutea. de primejdia pierzarii. se multumeste numai cu intrarea în calugarie. ipocrit. Din pricina acestei lupte între convingeri si patimi calugaria e datatoare de har si e numarata la Taina Pocaintei. un mincinos al Domnului Hristos. ci oameni hota râti care duc trairea crestinismului pâna la ultimele lui consecinte de disciplina s i frumusete. 93. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simt trebuinta sa asc ulte si sa urmeze.chiar a ceasta launtrica . morminte varuite pe dinafara. e în stare sa risipeasca din suflet toata viata dupa duh. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugari ei. judecându-i si gasindu-le tot felul de pricini.

109. În ce consta primejdia? Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. Cu toate acestea. De altfel nici nu se trimit din manastire decât cei mai statornici în ca lugarie. Viata monahului este launtrica. O viata îmbun atatita a noastra le-ar fi singura mângâiere si bucurie care ar cântari în sufletul lor mai mult decât amaraciunile. calugarii nu se mai d uc în lume sa se odihneasca. Calugaria slabeste în suflete slabe si se întareste în suflete mari. ca sa nu-i încâlceasca în vremea ostasiei. deci pierde smerenia. rostul cultural si rostul social. Una cu alta nu seamana. când existenta lui Dumnezeu devine un fapt de nat ura evidentei absolute pentru toti. CALUGARII 105. Mirenii vad pe calugari prin patimile de care sunt stapâniti ei si nu le vine a crede ca-i cu putinta si o viata de virtute. asa va ramâne. Daca dai staretului toata grija ta. asa si nevoitorii mântuirii lasa toata grija lu mii pentru Împaratul cerurilor. Chipul monahului a trezit întotdeauna si în tot locul mâncarimea de limba a mirenilor. 101. Daca te atingi cu focul. fie schisma. Ceilalti. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Iar al doilea e acela al rugaciunilor pentru mântuirea lor. legatura nu e rupta. Lepadarea de lume e o convingere. si cum va rândui. De asem enea. 103. Calugarul trebuie sa se fereasca în sufletul lui de cel ce-l iubeste. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfat isare de sclavie spirituala. catând cunoscuti sau dorind sa st ea de vorba. de pipernicire la litera si pierde curajul. 100. 24). Rugaciunile celor din manastire i-au îns otit ca o mâna de aparare. Precum când merg la oaste. Dar nu acestia califica monahismul. Ei cauta oarecum fie sa defaime modul acesta de viata. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla vedere. Toti calugarii care pentru neaparata trebuinta au mers prin orase au simtit trebuinta ocrotirii lui Dumnezeu. provocând fie erezie. care nu-l realizeaza. Virtutea e neînteleasa. 97. ca nu cumva poate din nepasarea lui sa fie hulit Dumnezeu. ca sa nu fie ranit de slava desarta.u am biruit lumea". câlti fiind. ci cei dintâi. fie sa-l fer iceasca pe al lor. Calugarii traiesc într-un altfel de foc al Duhului Sfânt. ba . Cea mai buna justificare a monahismului o fac cele trei rosturi cu c are a strabatut el istoria: rostul spiritual. ci ramâne în dreapta cumpanire a situatiilor si a celei mai bune solutii. Un drum în lume îti face dovada statorniciei în calea cea duh ovniceasca. dar nu stiu niciodata pe vr eunul din sfintii care sa fi biruit el aceste înfrângeri. iar pentru înfrângerile lor morale Dumnezeu este hulit printre oameni (R omani 2. Toate profesiunile au vacanta sau concediu. patimil e cu focul. o dai si pe ac easta. duhovniceasca. Calugarii care realizeaza monahismul sunt în l ume facliile aprinse ale lui Dumnezeu. 99. umbla cu ele stinse. precum trebuie sa se fereasca si de cei cel ocarasc. pentru ca ele aduc grijile lumesti. pe când viata în lume e îna fara. 106. 98. 102. Mirenii mai vin la manastire pentru rugaciune. 107. Acesta se stinge când se apropie de ei întinaciunea prin simturi. ci îsi vad de cale cu gândul la Dumnezeu. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. tânguirea ca au fost parasite si felul de a gândi dupa lume. Asa ceva ar însemna încetarea calugariei. Calugaria dezleaga pe monahi de obligatiile îngrijirii familiei în lume. 111. în viata duhovniceasca ei se armonizeaza. Acesta-i primul folos sufletesc ce se asteapta de la noi. 110. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. Absenta sau împutinarea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebui e tinut un echilibru. Sunt totusi rude care se bucura cu adevarat de calea noastra. De aceea c alugarii nu umbla printre oameni cu ochii pe ei. Calugaria cere smerenie si curaj. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. Prea multa întâlnire cu rudele nu e buna. orientarea numai spre îndrazneala personala si spre profetism distruge biser icitatea si sobornicitatea crestinismului. 104. Cu toate acestea. numai cal ugaria nu. ba se s i completeaza. oamenii lumii lasa toata grija de acasa. Mirenii stiu toate înfrângerile calugarilor. Acesta este rostul de capetenie al monahismului: trairea crestinismu lui pâna la tensiunile desavârsirii. 108.

La casatorie nu ajunge numai numarul anilor. prin care. de care suntem trasi la raspundere. Casatoria are cuvântul. dar din când în când. 129. nu necredinta. dar nu cred în Iisus Hristos. cele doua parti trebuie sa se s imta ca sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui Dumnezeu (1 Corinteni 3. 121. îmbracata în pui de om. 130. Daca nu-i da pace la copil în vremea sarcinii. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. În opera recreatiunii omului în Hristos. va avea precocitate sex uala. 128. nu pentru placeri. îngaduiti de lege. Cuvântul se tânguie: "Piere dreptul si nimeni nu i a aminte. 127. la cinstea de Taina. creat de ei. În timpul sarcinii. Cum pier dreptii si nimeni nu ia aminte? Foarte simplu: ca nu se mai nasc. 123. pe care nu si-o pot exprima. 118. 122. Un calugar trist. faza bio-psihica. Tr aind într-o casatorie cu acestia. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. sunt o icoana straveche a lumii noi. de vreme ce-i aflat de vina. CARTURARII 115. Viata acestora e o înjuratura continua la adresa spiritului.pâna la nastere. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. O casatorie cu o asa socoteala o binecuvinteaza Dumnezeu când ridica nunta de la instinct la rostul ei spiritual. si mai rar. "pazind hotarele legii". si faza spirituala. trebuie s . Din 3 familii. se duc oamenii cinstiti si nimanui nu-i pasa ca din pricina rautatii a pierit cel drept" (Isaia 57. Abstinenta sexuala da vigoare. nu instinctul. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". nu poti fi decât într-un permanent dezechilibru cu c erintele spiritului. 2 divorteaza. 1). Asa frate calugare. Prin Isaia proorocul. Casatoria pentru mântuire si prunci. Copiii nascuti numai dupa distractii si destrabalari au iesit rai. Calugarii. 119.uneori e numita fatarnicie. care nu le cere mai mult decât sa-i recunoasca existenta. înfrânarea nu desfrânarea. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. 113. ci se cere si vârsta credintei în Dumnezeu. chiar un Dumn ezeu al lor. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. Multi nu tr aiesc decât primele doua faze ale vietii. ci numai o suspina. 125. fara limite precise. CASATORIA 116. spores c duhul celor dinlauntru. mama sa nu stea în fum si sa nu ia medicamente. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. dupa modul cum le face. desi absolut. învaluie pe oameni în dragostea ta c ea din multa rugaciune si vei vedea trezindu-se în necunoscutii cu care stai de vo rba si o scânteie dumnezeiasca. 114. 112. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe Care Îl deduc ei. c redinta. iar mai sus nici n-au de gând s-ajunga. prin viata lor de obste. daca nu chiar inexistent. sa se asig ure stapânirea acestei patimi. de ce nu se mai nasc dreptii ? Iata ca trebuie. este un calugar cu luminile stinse. De la asezamântul inimii în duhul lui Dumnezeu izvoraste toata purtarea monahului catre cele dinafara. iata ca disparitia dreptulu i e o problema. Tinerii sa se mute de la batrânii care le strica casa. iar cele dinafara. care urmareste printr-însii o intentie divina. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". inaccesibil. iar pentru partea crestina e un fel de mucenicie fara nadejde sigura. Iobagii aveau câte 16 copii si erau slugi. Si e de vina omul? Trebuie sa se întrebe omul. 9). 117. Viata noastra are trei faze în dezvoltarea ei: faza vegetativa . 124. Majoratul partilor îl decide mintea. 120. E singura garantie a unei casatorii du rabile si placute lui Dumnezeu. 126.

Chemarea prin chinurile de pe urma de la Antihrist.otii sa se împreuneze. 2. iubirea îi trecea printre zeii nemuritori. 7.nevrând sa stie de Dumnezeu . 135. Cum Îl vad asa ma vede . Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. ca El va asculta pâra si-i va da dreptate. 4. Patimile. 141. Cârmuitorii de neamuri. Dumnezeu ne cauta. 142. nu va putea fi înabusit mereu. p rin firea Sa. dar totusi de dincolo de tine. pârându-ne înaintea lui Dumnezeu si înaintea noas tra de toate faradelegile facute. în rautatea necredintei care i-a cuprins si li se pare ca abia acum au aju ns la "adevar". la fel. ne striga. ca avem o înrudire cu Du mnezeu. cum se face ca s-a întunecat Dumnezeu asa de tare în ochii pacatosilor. Cu alte cuvinte sunt pu tine exemplarele omenesti care îsi "risca" toata viata lor pentru Dumnezeu. Chemarea prin necazurile mortii. dau de asprimea dreptatii Sale.mai pastrând si pentru egoism o buna parte de "viata". când. fiind si capatul lui Dumnezeu din fiii Sai. o chemare lina. toata vremea vietii noastre pamântesti. Chemarea din afara a cuvântului. 25). ca locuieste chiar în structura noastra spirituala.asa simt ca ma vede . nici chiar de credincio si si nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. pe care o auzi sau o întelegi ca vine dinlauntru. Chemarea prin necazurile vietii. Iar cei ce stiu împreuna. niste solzi. 138. dar înca neaprinsa. Iata câteva dintre ele: 1.vedere deodata dinspre doua parti. iar daca nu ne împacam cu pârâsul acesta. Dumnezeu îsi cheama copiii prin mai multe graiuri. pâna la finalitatea s a . 3. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. Prin urmare cugetul sau constiinta e ochiul cu care vede Dumnezeu pe o m si acelasi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. mai catre capatul zilelor. s-au pomenit cu o . pentru cauza lui Dumnzeu în lume. 6. prin mai multe surl e. CONSTIINTA . Chemarea launtrica a constiintei. Chemarea la judecata. spre pedepsirea rautatii. Obisnuit. Chemarea prin semnele mai presus de fire. care-i sting graiul. Glasul constiintei însa. Asa suntem noi în conditiile vietii acesteia: o candela cu untdelemn s i fitil. 136. începe sa ne urmareasca cu primejdii si napaste. atunci când puternicii vremii ridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu. avem cuvântul lui D umnezeu. încât acestia ajung de buna cr edinta. Pe vr emuri. si ne va baga în chinurile iadul ui. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt.GLASUL CONSTIINTEI 139. 140. n-a mai dainuit puterea lor. 133. ne cheama. 132. îngramadesc niste valuri peste ochiul acesta. drumeti prin viata aceasta. câta vreme s untem cu el pe cale (Matei 5. CÂRMUITORII DE NEAMURI 131. CHEMARILE LUI DUMNEZEU 134.si. de la Dumnezeu. E un grai tacut. conceptia crestina nu prea e dusa. la fel. reaua vointa si peste tot pacatele. CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 137. încât abia se mai aude. Întelegem prin urmare. abia daca mai pot fi vazuti ca muritori. Sunt oameni care s-au învechit în rele . Atunci si Dumnezeu se stinge din ochiu l nostru încât ne pare ca nici nu mai este Dumnezeu. sunt Dumnezeu si omul. ca suntem în pragul libe rei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi pe pla cul lumii. Însusi cuvântul con-stii nta însemneaza a sti împreuna. Prin pacatele noastre. în afara de posturi (Sfântul Pavel). capatul omenesc al constiintei noastre s-a îmbolnavit. 5. când îndaratnicia firii s-a mai stins. îngaduie razboaiele. atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu c onceptia crestina despre lume si viata. dar mai ales nebagarea în seama a acestui glas. Din toate timpurile se stie ca. Cârmuirea neamurilor tot de sus se face. Odata si odata începe sa strige la noi. dar daca nu vrem sa întelegem .

Însusirile copilului atârna de gradul de pervertire la care a ajuns inst inctul maternitatii la femeie. Aceasta-i perspectiva lugubra a vietii în pacat. Prin simpla atingere a unui ob iect structura acestuia s-a schimbat întrucâtva. Daca i-a fost stârnita senzualitatea . deodata cu o petrecere de acest fel. 146. despre morala si orându irea spirituala a venirii copiilor pe lume. Omul care se întuneca despre Dumnezeu si suflet. 145.evolu tia embrionului în atari conditii de viata intrauterina aduce pe lume un copil uso r aplecat spre onanie precoce si târzie. nebunia acuta si. traim si suntem (Fap te 17. Asa sunt tocmite lucrurile. o pervertire convenabila pentru mascul . paranoia. ca organ s piritual al omului. Toata vremea sarcinii si a alaptarii barbatul trebuie sa se înfrâneze. nu aproba niciodata viciul si pacatul.ceea ce e o decadere de la rostul firii sale. iar la unii le-a fug it si mintea. vor mari decaderea si necazurile. De aceea nu vrea Dumnezeu sa iesi din viata aceasta. despre puterile sufletu lui asupra lumii fizice. daca mama n-a fost înca împinsa în acea aprindere a senzualitatii. ce-l a veai la îndemâna pretutindeni.mai usor sau mai profund. COPIII 144. omul care n-are nici un Dumnezeu si nu-l intereseaza nimic decât desfrâul lui. Daca mama îsi perverteste rostul maternitatii sale. care "nu tace" pâna ce o mul nu-si revizuieste înfrângerile sale si nu se întoarce de la pacat. în final. Nasterea de fii.rabufnire napraznica a constiintei bolnave. Constiinta. 28). în care ne miscam. de se v or casatori. noul venit va fi un copil prea putin înclinat spre trezirea ge nezica prematura.si celelate forme mai grave. vrând-nevrând. Toata aceasta povara îsi are radacina numai în a ceasta trezire afara de cale a senzualitatii mamei. din care se mai poate reveni . schizofrenia. 143b. ca odata sa vada fiecare. si va fi un copil artagos. chiar daca frâna ei nu e luata în seama si f irea decazuta savârseste pacatul peste oprelistea ei. dupa . mai grele decât mustrarea: dez echilibrul mintii ."pârâsul tau. Toate acestea sunt urmarea în organic a capitularii constiintei. si. Invers. si predispus spre boli nervoase. sa vada totdeauna. unde te vei duce. decât cu un sot în stare de aceea si credinta si petrecere. De aici vin mustrarile de co nstiinta . Avem probe unde nici n-am banui: în fizica moderna. nici în vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburata de barbat si nici în vremea a laptarii copilului. Prin simpla îndreptare a energiei cun oscatoare a sufletului asupra unui lucru. c eea ce trebuia. e ceva care co ntravine instinctului poligamic si fara alta socoteala al barbatului fara Hristo s. aduce pe lume copii pre dispusi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. În cazul când înfrângerile morale se tin lant prin desimea sau gravitatea lor. si nu te lasa sa pleci fara sa vezi. sinu ciderea. 147. sigur ca roada sa va însuma în sine toata lip sa lui de echilibru cu marele mediu divin. ereditar nervo s. prin credinta. Caci cu adevarat a fugit mintea omului care o viata întreaga nu face altceva decât sa stinga glasul constiintei. c a sa nu tulbure viata viitoare a celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dum nezeu. prin natura ei e de a nu se lasa învinsa. un fel de amplificare a vointei omului cu voint a lui Dumnezeu. cufundarea lui în întuneric si în munca. încât si somnul le-a fugit. fara sa stii si tu ca ti-ai omorât sfatuitorul cel mai bun. deci nu e cu putinta împlinirea intentiei divine. ca urmare. prin natura ei. deci si asupra trupului. ca sa poata pri mi iertarea lui Dumnezeu. Convingerea ca se poate si ceea ce ni s-ar parea ca nu se poate. urmeaza sanctiuni ale constiintei. Asta-i ocolul de cercuri si se so ldeaza cu stingerea neamului celui ce apuca pe panta pervertirii rosturilor firi i. acesta se influenteaza si se schimba înt rucâtva. e o putere nebanuita. 143a. neatras spre onanie si aproape deloc dispus spre nervozitate. Când ai constiinta curata sa nu te temi niciodata de nimic. încât nu e identic în mod absolut cu el însusi de mai înainte de experienta. De aici retinem faptul ca organismul viu înregistreaza cu atât mai usor un bo mbardament al energiei sufletului si-i pricinuieste mutatia infinitezimala. rupând toate zagazurile faradelegilor si azvârlindu-le pe toate în fata lor. înca de aici. cu care trebuie sa te împaci pe drum".

dorinta. întâmplarile. Care savârseste prin tin e minunea îmbinarii unui pui de om cu un pui de cer. melancolie. daca vremea le-o va cere. 157. zisa cu tot focul fiintei sale. va fi caracteristica întregii vieti a urmasilor. catre Dumnezeu. ia r. Îndreapta purtarile tale. Ei sunt de mici mai stra vezii pentru Dumnezeu si prin aceasta se vede ca au chemare sa-I fie ucenici. Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu.mai ales betia are si suport ereditar. Nota sufleteasca dominanta în familie. mama. În vremea aceea. rabdând pentru un rost divin o pr avila sfânta. pâna si copiii Îi p rilejuiau motive de revelatie. ca vointa ei sa nu-l ajunga si sa nu-i schimbe configuratia fizica si psihica? Gândirea îndreptata ca o sageata poate pricinui la tinta leziuni organice. nesanatate. Iata de ce vin: Iisus la nunta si nuntasii la judecata. Si iarasi: cum sa nu fie în stare rugaci unea cu iubire sa-l foloseasca si sa-l schimbe. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. S-ar apropia de natura originara. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. daca mama fura oarece. iar mai cu deosebire ale mamei în vr emea celor noua luni. asemenea copiilor. pot fi zadarnicite de c ele dinlauntru. cu care n-ai vrea sa te supere. chiar împotriva acestui mediu sunt rânduiti. În atari stradanii. Deci toate acestea trebuie ocolite. a carui icoana. Iisus i-a gasit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu. tot Dumnezeu este Ta tal sufletului si cele ce lucreaza educatia pe dinafara. zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. proc ese uriase în configuratia persoanei. ce eventual l-ar gasi si. 156. despre care zice Sfânta Scriptura: "Cei ce au pazit pravila sfânta sfint i-se-vor si cei ce-ar învata-o vor sti ce sa raspunda" (Întelepciunea lui Solomon 6. când copiii sunt opriti de a veni la Iisus. devine "întrebatoru l complicat al veacului acestuia". de pilda. 153. aproape cojita de materie . orice mama se va mântui. cum sa nu fie în stare blestemul unei babe. Se roaga mama lui Dumnezeu. prin amplificare. când Iisu s este interzis? 152. acum esti cu deosebire datoare sa-l pazesti de toate relele. Se îmbata mama o data. poate ca. Pe copii. copilul va fura toata viata. Lui Iisus lucrurile. de mici sa vina la Iisus. copilul se va îmbata toata viata . numai co piii o au. oamenilor ce o primesc fara discutie. 154. apoi o pierde: devine pacatos. cu deosebire din vremea aceea. În copiii veniti dintr-o vietuire curata a casatoriei. oamenii de tot felul. Iata faza spirituala a vietii de familie. se întiparesc în copil. Cei care opresc copiii de la credinta sunt osânditi mai rau ca sinucig asii. si mai ales a mamei. vorbeste cu Dumnezeu d espre ei. 149. cum sa nu Se supere Împaratul. printre noi. rasplata de fericire pentru o stenelile tale. Deci. Deci . . 155. Iata o suparare a lui Iisus. omul începe viata cu sfintenie. ca aceasta sa nu-l foloseasca în chipul pe care îl doreste? Mai mult: toate starile trupesti si sufletesti ale celor doi parinti. pe care copilul le va avea pentru toata viata. Îi vor fi si mucenici. din rau în bun? Cu ce sa fie mai p rejos rugaciunea unei mame pentru mugurele sau. fiindca nu mai acum poti si te asculta cu desavârsire. desi nu înteleg nimic si nu schiteaz a nici o împotrivire dialectica. precumpanesc încl inarile bune si nu-i biruie împrejurarile rele ale mediului. Pentru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întel es. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. 150. uneori chiar si în macrobiologia societatii. Acum e vremea când sa faci ce vrei din copilul tau. dureri. Iar o mica schimbare în microbiologie dezlantuie. Indiferent cum este dirijata educatia copiilor. O natura buna (îmbunatatita) îsi simplifica de la sine principiile si ma rginile. Împaratia lui Dumnezeu este fagaduita copiilor. Ei. cu tendinte sau predipozitii. predispun c opilul la tristete. Suparari. oamenilor ce au venit la Iisus de copii. Supararea ca copiii nu sunt lasati. amaraciuni. De fapt . 148. se va ruga si copilul. 151. 10).

fiti cu mare bag are de seama. parca e batrân. îi veti vedea p lângând si veti plânge si voi si asa veti ispasi pacatul în care i-ati zamislit.e atinsa. face excese. fie cu amândoua. Parintii nu au pazit postul si nu s-au putut înfrâna de la poftele trupest i si asa au calcat zilele si timpurile neîngaduite care sunt: Miercurea. Fireste. si insul respectiv începe sa fie un flescait. În vremea sarcinii nu te-ai pazit de barbat. ma i tacut. Copiii îndra citi vin din urmatoarele pricini: 1. Presupunem ca un copilandru. Toti parintii. sunt neascultatori. fie rele. de pe urma viciilor de tot felul si de pe urma dezechi librarii functionale totale sau locale a sistemului sau nervos. Dar casatoria. asa cum l-au desfrânat viciile. NEASCULTATORI. Nu e ea de vina ca-l va parasi. Si daca în vremea aceea tata a mai fost si beat. Presupunem ca tânarul-batrîn vrea sa fie si el în rând cu lumea. Astfel barbatului. Se gasesc acestea în Sfânta Scriptura. Imaginatia nu mai e vioaie. nu mai învie niciodata.pentru cine stie sa vada . pentru ca nici parintii lor nu au ascultat de por uncile lui Dumnezeu de a pazi zilele sfintite. la primele anuntari ale instictului. luati aminte. serios. i-au ste rs farmecul. Mai trebuie stiut si aceasta ca toate tesuturile se refac. l-au flescait cu totul.îi tremura. nu mai învata la scoala. Osteneala si scârba ei abia ac um încep. ca sa nu cadeti în astfel de greseli. De mila. varsînd hormonii în sânge. poarta ponoasele trecutului si mustrarile viitorului. Ce e la mjloc? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. e din ce în ce mai retras. ca de sila. sau macar de o carte. un viciu nu va iesi c u alt viciu. Mamele nu s-au pazit pâna la curatenie deplina si asa se nasc copii plin i de bube si pot muri.cazul e acelasi . vrea sa se însoare .chestiunea ramâne mereu într-un cerc vicios. nemaiavând agenti simulatori cuveniti. Iarasi dovada ca nervii sunt într-o primejdie. Nu izbuteste.158. ceea ce îi va pricinui nevroze. cearcanele vinete pe lînga ochi îl dau de gol . se întiparesc si în copil. când va va veni rândul. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. Desfrânarea omoara milioane de celule nervoase. Când va crest e mare. Doctorii sfatuiesc: femeile sau casatoria.cu care a gresit . Toti copiii care rezulta. . Astfel. de asemenea. în felu l ca celulele nervoase. pentru ca s-a întipa rit pecetea curveasca pe ei înca din pântecele mamei lor. Nu-l afla parintii. fie cu mintea. sporind cu vârs ta. celula nervoasa moare. Duminica. toate îi vor rasari în oale. 3. chiar dac a se face. daca traiesc aluneca în curvie. îndaratnici. se naste u n copil ce va fi slabanog. NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI 159. nu mai aprinde dragoste. si. nu faci casa. mai întâi functional. dureri reg ionale si gânduri de cautare în alta parte. atunc i tesuturile glandelor masculine sau feminine. ci mila.înclesteaza pe om. nu mai e agerita de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. Barbatul. Pomeneam ca glandele genezice au o dubla functiune: una endocrina.scoarta cerebrala a mintii . sunt peste masura de mult solicit ate si silite sa furnizeze material extern si. Nici pe el nu-l prea atrage femeia si nici fetele nu se simt atr ase spre el. ca de în viciul onaniei. în vremea celor 9 luni de sarcina. daca nu le-ati fi facut. ci trecu tul barbatului se razbuna. Întrebati-va cugetele si va vor spune ce este îngaduit. dupa cum urmeaza. sporesc si urmarile viciului. caci mereu va ramâne nemultumita.neostenita în astfel de vicii. mai obosit. ceilalti. nici nu v-ar fi durut. iar daca desfrânarea conti nua. Si iata cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul tau rod. afara de celul a nervoasa. si la orice vârsta . nu mai pot secreta s i mediul endocrin. COPIII ÎNDRACITI. nu-i mai place joaca. sau mor de tineri. 2. Acest dezechilibru se rasfrânge asupra sistemului nervos. caci toate prin câte trece mama. sarbatorile de peste an si posturile întregi. degenereaza. încle stat de viciu. De îndata ce viciul sau des frânarea de orice fel. nu mai coresp . i se întîmpla ca pie rde frâna nervoasa a ritmului sau functional si nu se va potrivi poate niciodata c u ritmul femeii sale . si alta externa. sau. Cresterea corpulu i încetinita. prin urmare. fie cu trupul. mîin ile . de aici multi copii se nasc morti. fie bune. Omorîta o data. COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 160. Daca n-are norocul sa dea de un sfat. Desigur ca va doare. formând celule genezice. mintea se tâmpeste si înca repede. memoria . Cu alte cuvinte. Vinerea.

Credinciosul în Dumnezeu depaseste limitele omului. i se va nimeri ca sa aiba si urmasi . Dar nicidecum o anulare ci dimpotriv a. 165. La temperaturile la care se alege aurul fiintei noastre de zgura ace stei fiinte. Asa sunt construiti genetic si ireversibil.unde instinctului maternitatii femeii sale. id eile fixe. nu lovesc pe nimeni. . ceea ce n-ar fi patit daca ar fi avut o purtare mai buna. Poat e s-a banuit din cele de pâna aici. Cum si de ce? Iata cum si de ce: stim de adineaori ca toate faptele insului se înseamna în doua locuri: undeva într-o contabilitate neva zuta. un chip îmb atrînit. fie aparte. Totusi. Revenind la corespondenta. pe când copiii veniti mai la batrânetea parintilor sunt mai molâi. genezele recesive si ravagiile c e le pot face ele. pe masura ce-L cunoastem. fie an gajati în procesul rodirii. în firea noastra apare modul divin de a fi. obsesii. mai ageri la minte. 166. Dar. dimpotriva simt alature a cu durerea oricui. de a voi si de a gândi. grauntele de comuniune în care suntem cu Dumnezeu. pricepem mecanismul dupa care apare în lantul cromozomilor roiul boabelor de neghina. Religia se întemeiaza pe grauntele de credinta. care vin la intervale mai mari de vreme. Proba o dau copiii. adica în factorul biologic al ereditatii. Credinta e un risc al ratiunii. totusi-totusi. Si-a distrus parintele cu vicii le lui milioane de celule nervoase? Acestea. ca Dumnezeu în ordinea realului. Acestia vor purta urmatoarele poveri parintesti: o sanatate subreda. 167. cunos tinta pe care savantul n-o poate prinde prin stiinta. Factorul biologic al ereditatii rezuma starea oricarui moment. le-a spus cam asa: sa înceapa din a crede ca au credinta si vor sfârsi prin a av ea de fapt. si asa trebuie sa-si traga plata: ra mâne fara urmasi si fara sotie. în grauncioarele de cromatina. Nu au nici o vina si nici un leac. se si însemnase în stocul de cromozomi. ci numai daca si-a împins st iinta pâna la toate marginile si i-a recunoscut neputinta. glandele în totalul lor ramân atrofiate. d eci n-au sistemul nervos subrezit dintr-o vina ca aceea. Sa zicem ca o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tineretii. Iisus raspunde odata ucenicilor Sai care-I "cereau mai multa credint a". mai batrâni. scoase din lucru si cu toate urmarile acestui dezechi libru umoral. în modul divin al existentei. nevrozele si o stare generala de boal a. si al doilea. a agerimii. cu materialul ce li se dete. ci total ul celor distruse si sanatatea la care se gasea în momentul când îsi chema un urmas pe lume. care este creator numai în ordinea conceptelor si nu intervine. a vioiciunii rezistente a sistemului nervos si a celorlate tesutu ri si umori. mai împiedica ti. diferite neputinte fara leac. în vreme si pe masura ce se adauga. reprezentând situatia lui. ca organismul întreg se piperniceste. Vreti dovada la îndemâna oricui? Iat-o. Asa se ajunge pe rând la atrofierea diferitelor organe în iconomia gen erala a corpului si asa apar sterilitatea. în genezele cromo zomilor. Cei din tinerete sunt mai vioi. daca nu sunt scoase din lucru de perechea mai sanatoasa a cel uilalt parinte. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. precum si situatia biopsihica a parintilor. Nu mai vorbesc de starile sufletesti: frica. cu atâtea gene ze recesive mai mult. 164. ceva mai vazut. Credinta are revelatia cu care omul credintei nu se tocmeste. în rast impuri de vreme. iar de scapa cu zile vor fi niste chinuiti ai soartei si slabi de minte. Mai sunt si urmari ale desfrânarii si destul de grele înca din tinerete. de fapt. CREDINTA 161. o iluminare a ei. mai sprinteni. Asta e ceea ce poseda credinciosul printr-o cale mult prescurtata. sau o predispozitie spre tot felul de boli. slabirea mintii. sa presupunem ca. Dumnezeu ne însoteste mereu si. nemairefacându-se niciodata. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia. Aceasta ostenire a vietii e de fapt o ostenire a elanulu i. 163. Acestea toate se înscriu numaidecât în patrimoniul genetic al ereditatii. realizându-se armonia ce se vede. mai sanatosi. rastalmacirea întelesurilor si o continua muncire de constiinta. nevoile vietii ostenesc nervii oricui. Grauntele de credinta este. 162. E reac tiunea sufletului la starea mizerabila în care i-a ajuns casa prin patimi.

Dumnezeu nu le îngaduia asigurarea zilei de mâine: mana se strica. Fiul lui Dumnezeu. pacatosenia . se va tamadui? O stia din cre dinta si femeia nu s-a înselat. Oare de unde stia femeia aceasta. chiar pe furis. Aceasta ar da sa se înteleaga ca în jurul unui om linisti t (din cauza radacinilor lui în cer) se face liniste pe pamânt. 175. Asa suntem sfatuiti. ci trec dincolo de moarte. în cazul cel mai bun. desi doar în multe cazuri era doar dovada iubirii de oameni si al inarea suferintei omenesti. Când conducea pe israeliteni în pustie. De aceea. alt a darâma. având mai întâi grija de mântuire si pe al doilea plan grija vietii. nu voiau sa mai lucreze si nu voiau sa mai aiba copii. dintr-o religie revelata. De ace ea crinii au ajuns pâna la stralucirile lumii divine. ba L-a chiar furat pe drum. totusi. a îngerilor cazuti. sfintii se si fereau d e a face minuni. 173. Credinta este un risc: împotriva ratiunii. Pamântean fiind. a te hotarî sa-L marturisesti pe Dumnezeu cu orice pret si luare în derâdere e o si mai mare bucurie ce te poate duce pâna la deschiderea och ilor credintei: sa ti se descopere Iisus. Cât asculti de Dumnezeu. sau. Credinta noastra ar fi incompleta si s-ar dizolva cu usurinta. ca atingându -se. Sfântul Apostol Pavel frâneaza e xagerarea accentului transcendent. 176. pâna la sfârsitul veacurilor. a vrut sa dea pe fata credi nta femeii si sigur ca a privit cu dragoste acest furt original. Desi puterea de tamaduire era de natura spirituala . apostolul ridica la rangul de imperativ si nasterea copiilor la conditia de mântuire a femeii casatorite. Totusi o fe meie bolnava L-a mai zabovit. 170. De asemenea a pus capat pentru totdeauna alarmismul ui omului si oricarei fantezii aprinse spre apocaliptic. contemporani cu Sfântul Apostol Pavel. fara nimic sup ranatural si personal. câteodata si împotriva normalului. ca sa întoarca la viata o copil a de 12 ani. Iisus iubea copiii. sau chiar fura. Crestinismul nostru ar fi în mare parte de neînteles. Tintele ultime ale crestinismului nu sunt absorbite total de forma a cestei trecatoare vieti. U nii crestini. Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: lin istea credintei în Dumnezeu. Darâmarea se opreste îndata ce organismul împrumuta. A vedea pe Iisus e o fericire ce nu se aseamana cu nici o bucurie pamânteas ca. împotriva vietii. 177. Sfintii pustnici au trait numai în conditia credintei. descalificându-le din cin stea unei minti sanatoase. a doua creatie a omului. Drept ac eea. Aceasta înseamn a ca boala a încetat. Care e cu noi în toate zilele. într-o doctrina umanitara. . 169. Credinta în Dumnezeu si marturisirea Lui sunt iesirea sufletului din întuneri c în lumina dumnezeiasca. atât asculta si Dumnezeu de tine. de dragul Adevarului. Una reface organismul. de marginea hainei lui Iisus. bolnava a furat-o printr-o atingere materiala. Acesta-i paradoxul. 171. pe firul credintei. iar aceasta se întâmpla din când în când si din neam în neam. într-un rationalism protestant. Crestinismul e a doua creatie a lumii.168. daca n-am consider a si realitatea personala a demonului. iesirea în lumina veacului viitor. Sluga sutasului este un caz de tamaduire de la distanta. Aici Iisus "n-a simtit puterea care a iesit din El". Pâinea cea de toate zilele o cerem pentru astazi. Iisus însa. de aceea mergea la ei cu durerea iubirii. CRESTINISMUL 174. Ei au crezut cuvântulu i lui Iisus. ca sa nu se stinga dintre oameni siguranta existentei lui Dumnezeu. 172. o cr eatie din nou a firii. prin credinta. Crestinismul reînvie în raport invers proportional cu încer carile de a-l stinge. Grija zilei de mâine este o grija presanta. acea energie rara a sfinteniei. adusa de doua delegatii si e pu r spirituala. Iisus era chemat de durerea unui tata. unic în viata lui Iisus. Staruim putin asupra a cestui furt. chia r nevrând. El.o degradare. împotriva lim itelor omenesti. care uneori dezorganizeaza normalul social. Focul iubirii divine. Este un factor de purificare. îndata ce organismul s-a refacut la plinatatea lui spirituala. din cauza nostalgiei dupa împar atia spirituala. între potrivnici se aprind e si se mentine. Sfintenia este o energie. sa traim prin credinta.

Taina pocaintei est e o judecata milostiva. Singur crestinismul este mereu nou. conceptie pe care nu a zdruncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut împotriv a crestinismului. Adevarul. trebu ie sa fii mai presus de cuvintele oamenilor: sa nu te atinga nici lauda. ce opreste aceasta nu mai ajunge la cealalta. A trebuit sa vina ap oi toti ca sa-si descopere complotul si cu mare greutate i-a revenit omului mint ea la loc. cu toate consecintele l or. de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus. Si biata victima. iar sp . Marturisirea lor cu pocainta mai poate schimba situatia. 180. tot asa trebuie sa urmarim o armonie si între cunostintele din cât mai multe domenii. parca te-ai s chimbat cumva! Si s-au dus. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristolog ica a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. Urmatorul îl gaseste cu totul curios la minte. Solomon. Precum urmarim o armonie între facultatile sufletesti. Toate celelalte întelegeri ale lumii s-au în vechit si s-au stins. pe rând. caci gloatele sed în întunerec (Mat ei 4. ca el sa renunte la ele si sa se coboare satisfacut la singur rolul d e mascul si femela? Asta-i toata aspiratia lui? Neînvatat la un ideal mai înalt. abia a putut limpezi mintea zapacita sistematic de minciuna . toata viata. si-I nesocotesti Bis erica. crestinii. Nici ca se poate mai drept. azi abia se mai zareste ca o stea. DESFRÂNAREA 187. 4). nici oc ara din ele. 181. Cuvintele interzise orienteaza gresit sau dezorienteaza. CUNOSTINTA MÂNTUIRII 182. Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea în desfrânare. Cunostinta mântuirii trebuie. pentru ca El are o rânduiala si-ti cere s-o urmezi. Pe si mplul motiv ca noi. CUVINTE INTERZISE 185. 6) si în umbra mortii. al treilea îi spune marea sa uimire.. tocmai cu acest scop. ca niste copii ai lui. ci o stradanie de toa te zilele. care naste fii lui Dumne zeu.178. Crestinismul nu e numai o afacere de Dumineca. a ajuns la nebuni. Misterul crestinismului este misterul unitatii în dualitate gasindu-si solutia în Unitate-Trinitate. Crestinismul este o conceptie de viata. vreme de 2000 de ani. 179. Cuvântul "nebun" este un cuvânt interzis. viata din viata. pierzândusi treptat linistea si nestiind capcana. Aici. CUNOSTINTELE 184. Si asa si ceilalti. Cunostinta mântuirii (1 Timotei 2. reaprinsa între oameni. Alta data. precum si o s inteza a acestora cu viata. pâna când ultimul i-a propus sa se duca la un spital d e boli nervoase si sa-si repare deranjurile la minte. Cine zice fratelui sau "nebunu le" se pedepseste cu matca focului. Femeile lor sunt fara minte si copiii lor stricati. Cuvintele sunt fiinte vii. De ce? Fiindca si numai simpla alunecare a a cestui cuvânt în obrazul unui om este în stare sa-i desfigureze fizionomia mintii. Este cunoscuta experienta mai multor insi care au organizat odata urmator ul complot psihologic: si-au ales victima si s-au prezentat. el ramîne o simpla formalitate si ne putem trezi fara ea. a întrevazut acestea: "Cei nelegiuit i pedepsiti vor fi. Daca crestinismul nostru nu e stradania aceasta. nu aducem roadele acestui crestinism: oameni dupa chipul lui Iisus. Deci. ca sa-l îndrepte si sa-l ajute spre împaratia spiritului. Si fiindca sunt fiinte vii. Biseri ca. la intervale neregulate si-au început a se nedumeri înaintea omului: Ce-i cu tine. ca-l g aseste asa de schimbat si nu îndeajuns normal. 186. capabile sa faca treaba la care au fost trimise. cu orice pret. este stilul de viata a lui I isus. mereu divin. sigur ca se afla în disonanta si în dezechilibru cu Dumnezeu. "Zec e porunci are întelepciunea: de 10 ori sa taci si o data sa vorbesti si atunci put in". L-a înzestrat Dumnezeu pe om cu atâtea daruri minunate. Sa bagam de seama ca nu cumva crestinismul sa se ia de la noi. ca unul ce avea s-o pateasca. sau nevrând sa osteneasca mai sus. 183. De Dumnezeu nu scapi p e simplul motiv ca nu-L asculti sau Îi tagaduiesti existenta.. asa dupa cum a rânduit Dumnezeu o institutie. pe cel care le-a creat ele -l însotesc pâna la judecata de apoi. de unde odata lumina ca soarele între noroade.

ca o lege milosti va. vom cunoaste tinta spre care trebuie sa tindem si ne vom întelege r ostul pe pamânt. si-i lasa pe oam eni neînfricati de pedeapsa naprasnica. chipul bun e. ca nu le întelegem. nimicul. Câte unii mai scapa. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. ne dovedeste atotputernicia Sa. Apoi. Iar ca pedeapsa. ne ajut a Dumnezeu. DREAPTA SOCOTEALA 194. aici. da lupta deznadejdii. Ce ai facut ti se va face. nema iputând suferi. vine cu asupri re mare. . Legea nestramutata a dreptatii lui Dumnezeu aduce peste capul tau ce ai adus si tu peste capul aproapelui tau.. În vremea ispasirii. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap. si numaidecât. vesnic lin istita asupra raului. ce ai zis ti se va zice. Dreapta socoteala-i mai mare ca postul. când vin asup ra noastra strâmtorarile. desi El ar fi vrut.. DISCIPLINA 193. nu ne ajuta Dumnezeu. prin virtutea credintei. altii o duc asa. ci un mijloc de întelep tire. DREPTATEA LUI DUMNEZEU 195. Atunci se afla sufletul între viata si moa rte. Dumneze u ar fi un fricos. 188. în întindere si în adâncim e. care pustieste prin patimi. O mare parte din oameni cad în deznadejde în privinta mântuirii lor. Si în sfârsit.ita lor blestemata" (Întelepciune 3. mai mult morti decât vii. dimpot riva. dovedind sufletului ca n-are chip de scapare. un neputincios. li se rataceste mintea cu totul. încât sufletul. pacatul.atotputernicie asupra careia. . Vrajmasul. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". cu aceeasi datorie ca Pavel. de durere. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plat a sau ispasirea. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. ci o lasa sa-si faca de cap. prin care ne curatim de petele faptelor rele. Ca numai de se va arata viata lui Hristos în noi. 196. când afla ca mintea. caci îmbolnavesc mintea prin asociatii de idei. Raul. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. copiii. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din tai na casatoriei crestine. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. aici.cum fac o amenii. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. Dezna dejdea e un chip gresit de meditatie asupra relelor facute. Asa e de grea robia duhului acesta. 192. atunci si oamenii ar face binele de frica. Pacatul desfrâului si a toata faradelegea întârzie sau face cu neputinta a ratarea si desavârsirea vietii lui Hristos în noi. nadejdea. Chiar daca ar face a sa. daca repede ar pedepsi tot raul. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. s tam linistiti si noi. 25). primind palmele si scuiparile raului. altora. Caci scrie: "Dormind oamenii. li se întuneca mintea si fac si pacatul cel mai de pe urma: omorârea d e sine. iar nu o f apta a libertatii si a dragostei. ce încarci pe altul ai sa duci si tu. neumblând cu ocolirea. Pastrarea capacitatii de încadrare în disciplina a unui suflet face dova da armoniei si valorii sale. 189. DEZNADEJDEA 190. o îndreptare mai aspra. mântuirea ar fi de sila. diavolul nu sunt subiecte sanatoase de gân dire. dând în nebun ie. Pocainta trebuie sa fie o înse ninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. 10-12). Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. iar altii. 191. vrea sa faca rascoala împotriva robiei sale. putem vorbi chiar de legea dreptatii. Acesta este u n semn de primejdie. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. daca le rabdam de bunavoie. ca pe niste marturii . diavolul umbla sa-l dea legat la un chinuit or mai greu: duhul deznadejdii. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. împinsa de s trigarea constiiintei. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine cumpan a între fapta si rasplata. precum c a sufletul a îndraznit una ca aceasta. si numaidecât. din amândoua partile. 26). Preotii vremurilor noastre. adunându-si cele mai d e pe urma puteri.

DUHOVNICUL 198.ale neputintei aceluia. Deci. un eori pedepseste naprasnic vreo faradelege. 201. e ceea ce numim desavârsirea. Sotul preot poate fi si duhovnicul sotiei. Fiecare e înzestrat si trimis sa împlineasca un rost al lui Dumnezeu între oame ni. decât însesi patimile. daruite lor dupa masura credintei. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. din Duhul Sfânt. Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. o face ca sa mai puna frâu rautatii între oameni. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. care le va f eri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. Duhovnicul sau staretul ajuta si dezvaluie toate intentiile lui Dumn ezeu din fiii Sai. si mai ales sa nu scada în credinta începatorii. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. deoarece în cele duho vnicesti. n-o poate face decât duhovnicul. care. razboindu-ne p rin lucrurile sau oamenii vazuti. Dezvelirea si întelegerea acestui rost sau destin ascuns în noi. nu poate fi dezgropat fa ra cunostinta si luarea-aminte a unui duhovnic iscusit. stiinta si puterea de la Dumnezeu. ca pe un rob. doar va simti sa vina de buna voie. în ale celor nevazute legi. nu poate sa vie dupa Mine. 29) a lui Dumnezeu. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. sa vrea si el leacul ce i-l îmbie Dumnezeu. îi întinde ispita puternica. în fiecare. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. 197. 209. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivn icului. da de dreptatea Lui. Aratarea si împlinirea în firea noastra a tuturor darurilor nasterii noa stre de sus. 23 ). si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. Între cei trimisi de Dumnezeu. în structura ta spirituala. Lui i s-a dat mestesugul. Îi da si t imp. fie raul. atotputernicia si d reptatea lui Dumnezeu. de unde vin peste oameni toate cele vazute. dupa atotstiinta de mai înainte (Romani 8. 204. Când cineva. facându-l s a vrea si el ce vrea Dumnezeu. "Cine nu se leapada de sine. Toata slujba lamuririi ucenicului în ale duhului. si ca biruieste binele asu pra rautatii. în care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale întelepciunii (Coloseni 2. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. 208. ori ca rasplateste. 203. Care ne întareste cu linistea Sa. când li se deschide ochiul vederii si urechile auz irii celor de dincolo. sunt si oameni ce au darul sa vada dinc olo de zare. caci fara darul acestuia e cu neputinta izbav irea de necazuri si mântuirea. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. 207. daca însa nu baga în seama. 199. 3). cu faptele sale pacatoase. Apoi. la vre me de mare însemnatate pentru ei. Cine nu poate sa întrebe si nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc . DUMNEZEU 210. cade din dragostea Tatalui sau . îl va readuce la cale cu sila. sa cunoasca masurile fiecarui ins. el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. fie binele. . despre care nu ne ma i tocmim. dupa felul si trebuinta bolii sale. De aceea-s rânduiti duhovnicii sa cumpaneasca duhurile ce strabat mint ea." (Luca 9. Toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic. ce vor avea s-o aiba. Duhovnicul va întoarce si mintea noastra de la atâta umblare pustie în afa ra si o va face scaun al lui Hristos-Dumnezeu. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. Dar acestia. ori ca nu rasplateste. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica. "inoculat". cea la masura fiecarui i ns. Râvna fara întrebare si parerea sar masura. 206. vicleniile potrivnicului nevazut. latent. Iar daca. sau nici macar nu-l cauta. tot ce nu e din povatuire orânduita si sub ocrotirea smereniei duce la îns elare si la mai mare ratacire. sfarâma mereu portile iadului. nu gaseste pe Iisus. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. totusi. cunostinta si puterea ca sa ajute omului în încercari. Multimea ispitelor. îi ia si timpul s i cade fara de veste urmarit de dreptate. 202. 200. Pricepem prin urmare ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. 205. si încotro îi înclina cumpana. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. sa se desavârseasca si ea.

Nici omorâti nu pot fi. Marturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oameni lor întru sfinti. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. Îl avem noi mai de demult. ENDOCRINOLOGIE. Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii lui/de la Dumn ezeu si între ce cere Dumnezeu oamenilor. 221. deodata se si reped în poarta forului de judecata. Lumea întreaga condusa dupa legi împotriva lui Dumnezeu tot la Dumnezeu ajunge. aflându-se în orice moment în toata structura sângelui.. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. la cel dintâi motiv semnalat de ochi. desi e fara minte. 228.. 222. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. dar la Dumnezeu ca "sfârsit" al lumii. fie ca barbat. începutul si finalitatea lumii. Mai au pe urma rostul sa stimuleze functiunea celorlalte glande. Dumnezeu ne poarta de grija în toate amanuntele vietii. ascuns. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. mai urmeaza si partea din part ea noastra. amenintator. apara si întareste un as emenea dar. 211. totusi nu poate trece la fapta. cosmos. Dumnezeu nu ne cere minuni. Glandele care izvorasc hormonii si se afla în sectorul cel mai de jos al corpului au. ca hormonii. creierul. Dumnezeu se reveleaza smereniei. cu toata puterea. Cred ca cea mai deformata fiinta în capul oamenilor este Dumnzeu. pe masura ce-L cunoastem. sfintii. (. corpului întreg. 215. 219. 224. ochii. când însasi st apânirea mintii e corupta si cenzura cumparata!) Apoi. atotputer nic si tare departe. 214. 226. 212. iau la tinta capitala sistemului nervos. pe viata. NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 230. 218. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. ale caror hormoni înca a u misiunea sa agereasca si sa activeze alte functiuni. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. 229. 225. absolut superior conditiei tale pamântesti. Despre Dumnezeu nimenea nu poate grai cu competenta absoluta decât num ai El Însusi. Dumnezeu este pretutindeni. plateste fapta. Dumnezeu nu uita de om cum uita omul de Dumnezeu. 216. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim L ui pe noi însine. Instinctul. Dreptatea lui Dumnezeu. 213. nu pe vreo cale a l or aparte. printre alte zone ale cor pului.Absolutul -. si pe acela de a da o configuratie specific a. desi cu mila. De altfel. Dumnezeu ne însoteste mereu si. plin de iubire si aprop iat oamenilor. Cât asculti de Dumnezeu. urechile. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. gloantele inst inctului. atât asculta si Dumnezeu de tine. 223. 220. mila si ajutorul. fara în voirea mintii si fara încuviintarea câtorva cenzuri.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. anuntând ocazi a si poruncile instinctului. 227. foarte energica si neta. Dumnezeu a facut totul din partea Sa. când straluceste slava Sa pe chipul fiilor Sai. El e Singurul a Carui conceptie face din haos. Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om. (Ce bine! Si ce rau. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. pe lânga alte rosturi. Toate împreuna au rost si influenta cu deosebire asupra sistemului nervos s i a capitalei sale. Acelea le face El. creierul. Un duh nou se salasluieste întru no i din clipa aceasta. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. Dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decât d ragostea celui mai mare sfânt pentru Dumnezeu. Deciziile acestea sau fuga de ele hotarasc vesnicia noastra. narile si gura sunt zon . ci. 231. Singura conceptie fara greseala si izbavita de relativitate o are nu mai Dumnezeu . pent ru cei ce-L cauta. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. 219.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. fie ca femeie.

pâna la formele prezente si viito are. fie ca ar lipsi înfrânarea. Atentie! Suntem invitati de o nevazuta orânduire a lucrurilor sa facem apel . 238. 234. sau la o blazare care nu mai deosebeste binele de rau. sau fac apel la strafunduri cu care înca nu facusem cunostinta. Si vin împrejurari neprevazute. asa trebuie sa fie: înc a din copilarie sa izvorasca aceasta energie interzisa. Nu e nici o mirare: Iisus avea condu cerea spirituala si înainte de venirea Sa în trup omenesc.. Functiunile genezice se desteapta înca din vremea copilariei. spontane. Pe urma. ca. care. ca sa fie cunoscut îndeajuns. altfel cresterea sanatoasa a organismului si a sistemului nervos ar fi p rofund alterata. Dumnezeu e cu atât mai mare . oricât de curioase ar fi . ci parintii au sa dea seama. Chiar numai factorul ereditatii. student. în cazul când Îi calca legil .oricât ar fi de antrenata cu stiinta sau filosofia . Tot atâtea porti de cremene si iasca în care mediul din afara loveste cu amnarul în mediul dinlauntru si-l aprinde cu scânteile poftelor spre vapaia faptelor . întrucât cine poate sa cunoasca mai bi ne omul. despre aceste noutati gingase. nu sunt decât excitantii din afara care declanseaza mecanismul nostru meta fizic: cresterea noastra spirituala . Iata Genetica moderna. înca nebanuite de noi.) Si trec anii. Daca va fi fost creatia asa. Forma. când mintea nu stie sa înfrâneze unele ca acelea. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. În privinta neurologica si endocrina. la sinucidere.e erogene. 236. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. Co piii se reazima pe mintea parintilor. car e-l scot clinic dintre oameni. cei în cauza. sa ne redea listea si echilib rul pe care ratiunea noastra omeneasca . Atunci suntem nascuti a doua oara din apa si din Duh Botezul (. De ce oare e rânduiala de-a-ndoaselea? Daca socotim datoria parintilor de a-si supraveghea si de a-si preveni co piii la vreme. Ereditatea. tare de mici. constienti si de cealalta dimensiune a existentei. ca initia pe Moi se în tainele ereditatii nu este nici o mirare. pot duce la dezechilibru. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu rost.. 237. tânar. fireste ca raspunderea caderilor n u ramâne numai în seama copiilor sau a lui Dumnezeu. depaseste l imitele stiintei pozitive. Staruim asupra faptului ca Iisus e creatorul omului si ca gen aparte si ca persoana îndeosebi pâna la sfârsitul vremii. Problema ereditatii mai are un capat. sa se dezvolte si sa se agereasca întreg organismul si cu deosebire sistemul nervos. dar actiunea lor trebuie întovarasita de înfrânare. mediul si destinul sunt factorii de capetenie care confi gureaza diferentialele persoanei omenesti. 239. la dezechilibru. Aceste împrejurari pot decl ansa adevarate crize ale ratiunii sau ale constiintei. EREDITATEA 232. 235. poate ajunge la criz e. Nerezolvate la timp în lumi na unei ratiuni supreme a existentei. atât organic cât si functional. depasesc prin frumusete si putere tot ce agonisisem pâna aici si prin frumusetea si puterea lor intrinseca. asistent. data în nucleu lui Moise de Mântuitorul Însusi prin revelatie. acum 3500 ani pe muntele Sinai.. Intram în crestinism de mici.devenim practic si real. sub actiunea ei. sa aducem în sfera luminoasa a cunostintei si resorturile latente ale fiintei no atre. pruncul se face copil. al carei umil suport bilogic putem fi si noi.si poate cu atât mai mult -. menajându-le libertatea. astea dau tonul în materie de ereditate. fie ca ar lipsi hormonii. decât Cel ce l-a facut si i-a dat legile vietii? Cuvântul acesta ramâne adeva rat chiar daca Dumnezeu ar fi facut numai prima celula vie si în ea ar fi comprima t toate posibilitatile ulterioare de dezvoltare. prin Botez. dincolo de biologie si probabi litate. În aceasta creatie conlucra cu parin tii pamântesti. l a nebunie. În realitate împrejurarile..nu le-ar putea restabili. dar prevenindu-i ca. ceea ce tot un dezastru sufletesc este. actualizate. ritmul si durata. 233. Atunci ni se " inoculeaza" crestinismul. care trezesc strafunduri. deci dupa fire.

. se ridica la astronomica cifra de 282. prin lupta cu sine însusi. 9-10). . tre când ei prin poarta nasterii pamântesti. De faptul ca suntem oarecumva anteriori fata de forma noastra pamântea sca. rezolva situatia gresit: nu se mai roaga.e. slabiti de osteneala vietii si de mediul înconj urator. Înainte de a exista ca persoane pamântesti. 244. daca nu El are de adus în viata pamânteasca.. încît trupul lor prezenta multe din caracterele sufletului.pentru cei ce Ma urasc. ceea ce lui Dumnezeu Îi este foarte cu putint a. Pe urma. . Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. s. sa faca sa revina multime d e geneze recesive în geneze dominante. Dupa textul Scripturii e clar ca toata recesivitatea apare în parinti de pe urma vreunui pacat. despovararea de sub o mosten ire mizerabila? Da. El înclina sa fie una sau alta din configuratiile probabile pentru noi si sigure pentru Dumnezeu. nu poate da raspunsul la între barea: Cum au aparut în ascendenti genezele defective. Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. într-o nev azuta carte si se înseamna si în samânta sa si cu aceasta îsi trage urmasii sub povara i spravilor sale. care-i spetes c si-i încovoaie spre pamânt. încât numarul lor sa împlineaca toate posibilitatile de configu ratie câte le ofera structura noastra genetica? (Numarul combinarilor ce se pot fa ce cu cele 24 de perechi de cromozomi. au izbutit sa-l aduca în armonie cu tintele superioare al e constiintei. din care nu putem iesi. e cu putinta.. daca sa silit. neavând termenul. ca intentie a lui Dumnezeu. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. Puterile credintei. si nicidecum hazardul. E cu putinta. Tot într-o situatie de contrast e si trupul ce se roaga. pentru o eventuala progenitura? Ca sa raspund pe scurt. Cine stie. sau dupa care legi? Sau. genezele recesive apar în ascendeti în chip independent. independenta si anterioara proce sului ereditatii. 241. Dumnezeu ne spune. Iesirea din înghesuirea aceasta nu e cu putinta decât traind prezenta ne vazuta a lui Hristos în noi. Si Ma milostivesc pâna la al miilea neam. pentru fericite exceptii. ne ghina recesiva si. Sfintii însa.m. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. ener gia lor latenta nu întârzie sa rabufneasca prin subconstient asupra constiintei. 247. s-o întunece. calca viata propriilor lor copii. 248. nu dupa l egile probabilitatii. sunt Dumnezeu râvnitor. sau iertându-l de ele. 243.a. catre cei ce Ma iubesc si pazesc porun cile Mele (Deuteronom 5. El formeaza destinul nostru în as a fel încât o asezare specifica în infinitul mic sa aiba urmari imense în configuratia s i în faptele noastre viitoare. si astfel s-o înlature.481 de posibilitati. te-am sfintit si t e-am rânduit prooroc printre popoare" (Ieremia 1. ceea ce face cu putinta lui Dumnezeu sa scoata afara. care cuprind jumatate din numarul crom ozomilor. prin ce accident. greu se vor decide sa reprezinte cauza lui Dumnezeu. ci dupa legile care atârna peste faradelegi. 242. Iisus Hristos decide. Stiinta. atâtea fete omenesti. de unde nu erau. ce calitati sau defecte sa fie expulzate prin cele doua globule polare. aceste granule infinitezimal e degenerative si cu urmari dezastruoase.. cu pretul si cu osteneala unei vieti curate. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. 240. amplificate de puterea si binecuvântarea lui Dumnezeu. au i nfluenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitati. Care pedepseste vina par intilor în copii pâna la al treilea si al patrulea neam . prin mecanismul ereditatii. Toate faptele omului. care creeaza în dependenta cu omul si potrivit cu faptele sale. traind învatatura crestina în toate fibrele fiintei. nes uferind contrastul. toate miscarile lui se înseamna undeva. Dar. în fluviul timpulu i. când acesta încerca sa se apere de misiu nea cu care-l rostuise pe pamânt: "Înainte de a te urzi în pântece.429 . în infinitul mic. învatându-l pe Ieremia. 250. sa-si dobândeasca iertarea. Dumnezeu pe toti îi trimite înzestrati si în stare sa fie drepti.d. multe din patimile trupului se fac si însusiri ale sufletului. "Eu.536. existam ca gând. iau în spate poveri parintesti. în vremea straduintei celui în cauza.) 245. Dincoace. 246. De aceea unii. Toate acestea le face contabilitatea absoluta a lui Dumnezeu. mai pe larg: Prin ce împrejurare. purifi cându-si trupul de patimi. 5). ajungându -l cu rautatile lui din urma si întorcându-i-le în brate. Domnul Dumnezeul tau. 249. apar în cromozomi.

Actiunea mediului nu e fara frâu. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. ca suntem nemuritori cu su fletul. Surprindem la mijloc si un mic cerc vicios. iar dezvoltarea lor în filogeneza atârna. desi pamânt . Au zis Parintii ca întotdeauna extremele sunt ale diavolului.în care s-au configurat. în care configuratia genezelor se dezvolta. sau cugetarea. întovarasea . pofta si iutimea. iar Om (cu "O" mare) numai Unul. A denatura firea e usor.stiau aceasta si dacii lui Zalmoxis de pe meleagurile noastre -. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. Nu degeaba virtutea însemneaza etimologic barbatie. Dumnezeu fiind.contemplarea aceasta. ci ca o reactie a cromatinei fata de un diferential al mediului. Omul dintâi. 258. ci un rezultat al interferentei dintre aceste virtualitati si mediu. dimpotr iva. mediul totdeauna alege una singura. n u ca blestem. si d e toate configuratiile mediilor viitoare. Care pe ntru oameni. mult mai usor. decât a scoate denaturarea introdus a în fire. are margini. Caci simpla gândire la bine si chiar simpla vointa de a face bin ele. Cînd un om face ceva cu intentii bune trebuie sa iasa bine. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. mereu sporite prin reflexiunea care nu tr ece la fapte. Iata conditia sine qua non a termenului "o turma si un pastor". totusi destul de elastice ca sa ne permita . FAPTELE BUNE 255. om însa. cum creste bobul de grâu si cum izvoraste apa din stânci. Oameni suntem toti. Iar trupul. 261. Sa le avem ca dar. unitate si siguranta. necurata si pironita. spiritual. dar real: structura genezelor atârna de mediul . pe care le închide sistemul gen etic. macinat de contradictii interne. nesenina. Faptele graiesc mai tare si-s mai decisive sus. EXTREMELE 254. Abia fapta arunca o decizie în cumpana acestor balansari si care. 256a. Din acestea foarte multe. neavând în sine pofta patimasa.asa zicând . sau cu trei ochi. din care nu putem iesi. trezeste opozitia tendintelor contrare. Stiam si pâna la El ca avem o obârsie divina. zidit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. avea toata faptura sa întoarsa spre Dumnezeu. fara sa se preocupe de bunatatea lor. nelinistita. aduce definitiv câstig la cauza tendintelor bune. fara trecerea deasa .EREDITATEA SI MEDIUL 251. erau unite într eolalta si în aceeasi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. iubirea si vointa. dintr-un ou de musca nu poti ajunge la un pui de gaina. ci la mai multe. numai din când în când câte unul: acela care nu-s i dezminte obârsia divina. si înca bi ne definite. Care se rasfrângea într-însul ca soarele într-un bob de roua. putintele de dezvoltare. ca este un singur Dumnezeu. Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna în c hip dezinteresat. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. FIREA OMENEASCA . Vi ata si organismul nu sunt o simpla actualizare a virtualitatilor native date în si stemul genezelor. Omul nu se poate odihni în fericirea contemplatiei pâna nu a biruit în sin e contradictiile. Iisus Hristos. mai ales prin repetare. Asta . 252. nevazut . pe lânga acestea.CADEREA EI 259. chiar foarte multe. prin câstigarea deprinderilor neclintite în savârsirea binelui. se repara structural firea omeneasca. tendintele rele. din tot parcursul cresterii. S-a facut Om.ca printr-un mediu dirijat sa obtinem o musca numai cu un ochi.si aceea o vreme regulata .la facerea binelui.zic specialistii .poate fi pricina de cadere: o i ubire oarecum pamânteasca. Mintea. ci. patimasa. 257.de toate mediile . prin fapte convergente spre bine. 256b. Desigur c a si ideea aceasta nu poate fi împinsa pâna la absurd. în istorie. Cu alte cuvinte. 260. dar cu venirea lui Iisus Hristos ca Om între oameni. Energia de crestere si orânduire a configuratiei nu apare în mod automat în cromatina. pâna nu si-a unificat si consolidat fiinta ca s a iubeasca numai binele. nu se reduc niciodata numai la una singura. Un om de teorie se stie ca e un om slab.înainte de vreme . 253. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. Adica si prea mare iubire de Dumnezeu . Iar aceasta nu se poate realiza decât prin actiune prelun gita. nu nu mai ca e departe de a realiza aceasta armonie.

266. dar n u e naturala. care chinuieste firea. 263. exis tent înca în fire. cu sine însusi. Caderea firii în ispita e totuna cu o sfarmare. vazându-se gol. care a introdus-o în fire. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. o moarte anticipata. o încovo iere a unei meniri data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisit orul. 264. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. mintea îi era slabita. Fumatul slabeste nu numai plamânii. Filocalia vol. pacea dinlauntrul nostru. încât cunoasterea lui decazuta scoase vinovat pe Dumnez eu pentru pustiirea sa. ci si mintea omului. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. E absurditate multa si variata lipita pe fire. Aceasta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. cunoscând binele si raul. Pacatul. GADARENII SI SUFLETUL 272. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si prin el. cu un sco p bine determinat: acela de a dezlega un suflet de muncile legatorului de demoni . Raspunsuri catre Talasie. Învrajbirea aceasta ne urmareste ca o lege de pedeapsa data firii. Iar când l-a strigat Dumnezeu pe nume. în care avea sa creasca de la chip la asemanare cu Dumn ezeu. nu L-a mai vazut.era temelia cea straveche. Domniile si Stapâniile întunericului. Dar sufletul nu s-a întunecat de tot. Învrajbirea în afara: cu semenii. caci a ma i ramas constiinta. data si mieilor. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. fiecare. 265. îmbracându-se pe ascuns în simtirea cea dupa fire si povârnind-o spre o lucrare contra firii si contra ascultarii de Dumnezeu. când sa-si recunoasca greseala. 12). Firea perversa si firea curata. Iata cercul vicios pe care-l strângeau cu putere asupra firii omenesti . dar capabil sa-si recâstige dimensiunile si valoare a paradisiaca: miezul capabil de Har. Astfel S-a suit în corabie. crezând ispititorului. c aci s-a vazut gol. FUMATUL 270. s-a ascun s de Dumnezeu. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla v edere. inim a ranita cu iubirea de sine. Daca te atingi cu focul câlti fiind. dar cu ajutorul omului. originara. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". de salbaticie. e descojirea firii de absurditate. de vreme ce vederea constiintei sale era acum întoarsa de la Dumnezeu la sine. 269. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. Rautatea e o osânda. Deci. cu noi cu toti. c a va fi ca Dumnezeu. e o venetica în fire. Iata de ce si fiarele fug de om. ci numai L-a auzit . Misiunea lui Iisus. desi comprimat. E primul razboi pierdut de om. dar mergem cu pasi repezi spre ea. 262. Simtirea sau dragostea i s-a întors spre trup. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. ea întunec a chipul nostru cel dupa Dumnezeu. Astfel: Mintea i-a fost amagita de mândrie si slava desarta. sau decaderea firii. Vointa sau iutimea în spaima si rusine s-a întors si. Precum ca acestea sunt asa. Nu-l judeca pe cersetor ca fumeaza. încât credinta nu o mai vezi atât de curat. II. Nu suntem din maimuta. 3). patimile cu focul. Învrajbrea launtrica: cu Dumnezeu. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului si mereu ne ad uce aminte de obârsia noastra dumnezeiasca si ne îmbie o refacere. Nimic n-a facut Iisus la întâmplare. de caricatura existentei: demonicul. 267. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. 271. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat" sa-l manânce. 268. care l-a facut pe om b ucati. mii de ani de-a rândul. fata de lupul care se afla mai la deal si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. De atunci firea noastra se afla în îndoita învrajbire: I. ne stau martur ie mieii lui Dumnezeu. Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. Ne-am sa lbaticit în toate partile. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. cu firea toata. care s-a aprins de pofta pat imasa.

S-a înapoiat". Neîntrebat nimic nu e bine. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi a târna de lupta nevazuta a câtorva clipe. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. Si un fo st îndracit nu este un misionar de rând. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeal a si sa o faca sa vorbeasca împreuna. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. caci deîndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. Iisus a certat pe cine avea de ce rtat din spatele vântului si valurilor apei si s-a facut liniste mare. "Gândurile". E i s-au declarat pentru porci. 278. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. 276. Luca 8. deocamdata. ca sa o faca iubita mintii. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva decât în ceea ce-i era dat dupa fire. asupra carora înca arunca vrajmasul aprinderea sa. sau asupreala. oricât de "nebune" ar fi. Si a dat pierzarii turma de porc i a gadarenilor. De aceea. Cu alte cuvinte. întrucât gadarenii au trebuit s a minta pretul sufletului pe care îl pierdusera ei în porci. Prin urmare. ca s-o izbavesti din robia gândului str ain. nici c e e bine. Cumpana aceasta. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel neavând mirosul oii cercat. Iisus o ia pe alta cale: arata cu o minune pretul unui suflet. Ei bine. trebuie sa io învalui de foarte multe ori cu cuvântul bun. si trag mintea la învoire si la fapta. avem înaintare la unire. Pe mare s-a stârnit fara veste o furtuna. al celui mai decazut dintre oameni cu pretul.. se poate întâmpla ca f ara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. cu prilejul îndracitului din G adara. Rai de paguba cum erau. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. Iar daca lupul mai e si viclean. Pacatul începe de la învoirea spre fapta si fapta propri u-zisa. A pus în cum pana un suflet. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. fioroasa libertate de a fi între oameni un drac. mai limpede . pen tru paguba pe care le-a facut-o "L-au dat pe Dumnezeu afara din hotarele lor". si cear da omul în schimb pentru sufletul sau?". tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele su nt scumpe. 279. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. Iisus propovaduise în multe locuri ca "sufletul este mai de pret decât toata lumea. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în care se afla. c rezând ca e oaie. care este pacat. oricât "se impun". într-un suflet în ca re dracii stârnisera viforul cel mai de pe urma al pustiirii si decaderii. înca nu sunt înfrângeri si pacat. asupri. GÂNDURILE 273. 37). Diavolii îi dadusera în locul însusirilor de om. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. 34. Facuser a dintr-un om o fiara care rupea lanturile si un criminal care pustiise aceea pa rte a gadarenilor. lupta tre . vede lupul si se duce la el. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. totusi. o arata mai sclipitoare. care se chinuia în tinuturile gadarenilor. E stiut ca pentru a scoate un gând rau din mintea cuiva. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. 274. Iar mintea. Asta-i calea cea mai lunga: de la urechi la inima. nu înca cu toata lumea. vrajmasul staruie cu ea. pentru mântuirea unui suflet. Daca întârziem sa ne luptam. 277. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. tot orasul iesi întru întâmpinarea Lui si vazându-L Îl ruga ra sa Se duca de pe hotarele lor (Matei 8. Îl întâmpina pe Iisus alta furtuna. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. nu pentru suflet! Iisus S-a conformat: "Intrând în cor abie. între pretul unui suflet în ochii lui Dumnezeu si pretul tur mei de porci în ochii gadarenilor a iesit cu scandal. al une i turme de 2000 de porci. 275. muncind mintea. Atâta avea de facut: gadarenilor le-a dat un misionar. ostas al lui Hristos. ca un miel nestiutor. Daca mintea nu baga momeala în seama. stapâni mintea. De cealalta parte a marii. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. omul acesta avea un suflet. cum zic parintii. pe care o flutur a el în vazul mintii. Si poate tocmai scandalul ce a urmat pune mai bine în cumpana valoarea sufletului.

pâna ce Hristos va prinde chip în voi" (Galaten i 4. s-au macelarit si s-au ajuta t. Ferice de cel ce lupta duhovniceste cu gândurile. întorcându-se ca o arma mereu întinsa asupra vrajmasului. piatra cea din capul unghiului. dar. tie ti se sterge. Dar istoria s-a aratat neput incioasa din primele ei zile. Deci. fiii mei. lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti Iisus. Iisuse Hristoase. (. Iisus formuleaza o noua ordine spirituala în om. rasfrânt în afara de chip . A nu avea gânduri e tot asa de cu neputinta ca si a crede ca poti opri vântul. dupa cum îi numeste Sfântu l Maxim Marturisitorul. Amintirea Lui e vie pretutindeni.buie data grabnic si dupa lege. cum spune Clement Alexandrinul: "Dumnezeu S-a facut om. miluieste-ma pe mine pacatosul". Asa se explic a de ce pentru Iisus oamenii s-au iubit si s-au urât. pe care zidarii vremii de atunci n -au bagat-o în seama (Matei 22. cu atât mai mult cu cât ar vrea unii sa scape de El. dar. Prin faptul ca Iisus S-a tesut destinului omenesc si prin faptul ca omul trebuie sa se decida ce face cu Iisus.CINE ESTE IISUS? 286. cu orânduire dumnezeiasca. În cazul când. 285. Si mai mult: e Sfânta noastra Împartasanie cu desavârsirea: foame a noastra metafizica. Judecat a aceasta te scoate de sub judecata. 8). temelia cetati i sufletului. cumva. Iertarea noastra de la Dumnezeu e pusa. satana"). autenticitatea noastra. 280. caci nici noi nu iertam altora! IISUS . deci. (. luati icoanele din a ltare si de pe la case! Viata lui Iisus umple muzeele si bibliotecile. în atârnarea de noi. în cer si pe pamânt nu este!". feri ce de cel ce va lua si va lovi de piatra pruncii tai" (Psalmul 136... Iisus e asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului lumii: originalul nostru. Fiindca Iisus e omul cerului si S-a tesut pe Sine în fi rea cea omeneasca. pe vârful clopotnitelor. se explica de ce istoria omului e asa de zbuciumata si vesnicia lui e asa de hartuita si muscata de serpii îndoielilor si ai contrazicerilor. de aceea El e mereu viu: si vine ca fiinta suprema. Cerul este mintea si pamântul in ima. "Nu mai traiesc eu. 42). IERTAREA 284. omul nascut de sus. arma mai tare. ca fiinta suprema si posibilitate nesfârsita de desavârsire.) De piatra aceasta trebuie sa lovim prun cii vavilonesti. 19). pe toate drumurile. Înca din Vechiul Testament se cunoaste razboiul cel de gând. ca de la om sa învete cum se face omul Dumnezeu". Iar piatra este Hristos sau credinta în El. 281. reazemul ei în ispite le si furtunile timpului. Iisus S-a integrat na turii omenesti. El este forta interioara pe care forta veacu rilor n-au putut-o istovi. 287. faptic. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (întelegeti: "satana. Pentru noi Iisus e Sensul vietii si al Istoriei. 5). De El a atârnat roata consti intei. El Se impune tuturor oamenilor si tuturor veacurilo r. singurul Care ne ramâne credincios si nu ne paraseste niciodata.. Îl veti descoperi pe El si . în care trebuie sa se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. ceasloavelor si cartilor de rugaciune. toata grija sa le fie sa nu se nevoiasca cu gândurile. la capatâiul patu rilor si al mormintelor. Iertând. 282. Ce ierti la altul. dornica d e pustiire.) De aceea Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca numele lui Iisus H ristos. nu ne ierta noua. Gândurile celui rau. vin si vremuri fara fur tuna. Fiul lui Dumnezeu. Asa a ramas si mai ramâne. acestia sunt pruncii vavilonesti sau "puii de drac". Iisus cere istoriei decizia existentei Sale. momelile s ale. rugaciunea noastra e întoarcere pe dos de faptele noastre si suna cam asa: Doamne. ci Hristos traieste în mine. faptura cea noua. "Nu stiti ca Hristos e în voi? Afara. au cunoscut extremitatile pasiunii si ale jertfei. a frumosului si a ratacirii. Dati foc Liturghierelor. Pentru voi. Acesta e omul cel nou. Iisus este Prietenul nostru. simplu în toata fiinta Sa. daca sunteti crestini netrebni ci. 13. si e vie în no i. ferice de cel ce-ti va plati dupa fapta ce ne-ai facut tu noua. Dumne zeu consfinteste pentru noi decizia noastra pentru altii. nalucirile lui (ideiile fixe ale lui)." (II Cor. stergi ce ierti. pe zidurile biseric ilor si ale scolilor. mai mult decât acestea. omul cu reflexul vesniciei lui Iisus.. Navala de gânduri sa nu descurajeze pe începatori. noi nu iertam. Distrugeti ferestrele de biserici. 283. traiesc durerile de mama. de aceea.

Atunci se va odihni sufletul omului de nelinistea sa. Salutul permanent al fiecarui Toma. ci din grija de a nu gresi. S-a întrebat toata trufia mintii. Rasunetul tuturor romanilor. S-a întrebat puterea lumeasca. cu desavârsire si foamea noastra metafizica . aratându-Se lui Pavel si altora din veac în veac. De aici.. stapâni ai lumii. S-a întrebat toata necredinta. Asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului vietii. ca-n primele zile . într-o marturisire cu mucenicii si cu toti sfintii si într-o afi rmare cu toata crestinatatea a doua milenii: "Acesta este Fiul lui Dumnezeu. Dar întrucâtva se linisteste sufletul omului si pâna atunci: stiindu-le acestea precis. pentru noi. De aceea. daca întrebarea: "Cine e ste Iisus?" a crescut în veacuri si cere fiecarei generatii un raspuns decisiv.) 288. autenticitatea noastra. L-a osândi t la moarte. ca în ziua N asterii Sale. Oamenii sunt antrenati însisi într-o p atima pentru Patima Lui. într-o rostire cu îngerii. iar altii fara destin. Se întrebau carturarii si fariseii. Mântu itorul lumii". Numai cineva mai viu ca romanii si care e cu adevarat un idol nemincinos al omului.. nu se dumirea ce sa creada despre Dânsul. Daca cineva a ajuns la siguranta aceasta si poate acoperi cu viata. L-au osândit si L-au omorât pe Iisus si aceasta sa întâmplat permanent în istorie. va scapa de Iisus. iar altii Îl urasc.toate cuvintele Lui în toate cartile literaturilor. reazimul si în ispite si în furtu ni. primind orice. Deci.000 de prunci. chia r vedeniile reale le refuza. într-o propova duire cu apostolii. S-a întrebat Irod Tetrarhul. Iisus a reîntors sensul existentei iarasi în Tara de obârsie: Împaratia Sensului si a explicat iei depline. pe viata si pe moarte. iar altii într-o patima pentru iubirea Lui. IMAGINATIA 289. care aflând de la magi cine-I. prin usi încuiate. nici sens. Rasaritul mediteaza fara imagini. numai în jurul lui Iisus îsi pun oamenii problema si astazi. s e întrebau cine-I acesta de iarta si pacatele? Se întrebau pâna si apostolii cine-I acesta ca asculta de El vînturile si marea ? Si s-a întrebat un sir întreg de nedumeriti. smintindu-se pentru formalitati înfrânte. Si se stie ca Dumnezeu nu se supara când se sta pe . chiar contra imaginilor. Împaratul Însusi Se va face slujitorul celor ce L-au asteptat cu toata f iinta. nu mai putea fi fara raspuns. Dar mai mult decât acestea este prietenul nostru Care sigur nu ne paraseste niciodata. Toti acestia L-au refuzat.s-a întrebat Irod. petrecere nevazuta cu oamenii. dupa dovada dumnezeirii Sale. acesta e Iisus: Împaratul slujitor al destinului omenesc. Unii sunt în de stinul lui Iisus. în acel a s-a nascut Iisus. no i nu putem raspunde decât într-un glas cu Tatal. din îndoiala omeneasca si certi tudinea dumnezeiasca. crezând ca omorând 14. Cine este Iisus? . nu din rea credinta sau din împotrivire. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia rasaritului (naluciri le false). înca fiind în veac. Cine este Iisus pentru noi? Pe contemporanii lui Iisus îi întelegm ca le era greu sa-L creada pe Dumnezeu . Dar dupa dovada Învierii Sale. care auzind toate câte facea Iisus. nastere care deschide calea vesniciei. Cu Ii sus se naste si explicatia omului si explicatia lumii. De altfel. Raspunsurile teologice sunt stiinta. iar dupa mii de ani. ba chiar si cei care-L blestem a nu fac altceva decât sa-L marturiseasca fara sa vrea prezenta Lui. a încetat o data cu zilele lor si cine se mai gândeste sa moara pentru faima lor postuma? În jurul multora s-a fac ut mai multa galagie ca în jurul lui Iisus. Iisus e sensul vietii. dupa aparitia Sa ma i presus de fire. unii Îl iubesc. poate înteti lupta aceasta permanenta între oameni. (. e Sfânta noastra Împartasanie. Si astazi. Iata o faclie (cunostinta în parte) pâna vine Lumina. Originalul nostru.

când devin pa timi si. 8). trebuie sa fie la sata în pace. e într-o sta re de necredinta. sau dez echilibru total. Instinctul femeii însa e maternitatea. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. Instinctul barbatului vrea mereu femeia. iar de acum cauta sa o surpe cu totul si lumina constiintei sa o sting a.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. "Duh". Iisuse Hri stoase. Duhul lui Dumnezeu si expiri duhul rau din tine. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii .acest punct de vedere. altii la aventuri. miluieste-ma pe mine pacatosul". Instinctele. dar refuzând rostul -. (Exemple practice: fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. 293. punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare. sau la lupanare. Cum devine "patima" un instinct sadit ca lege de existenta a firii? Iata raspunsul unui profesor crestin de medicina: "Împlinirea oricarui instinct al firii e însotita de o placere. alegându-si placerea si refuzându-i rostul". ca în somn.d. cautând sa scape de rostul firii sale. cautata intentionat . 9).m. Inspiri Duhul Sfânt. desi constiinta nu doarme. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. deci. de uitare de Dumnezeu. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . Ca neamul oamenilor sa dainuiasca si peste triajul mortii. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Copilului pâna se desprinde de mama. cu libertatea si cu functia con stiintei sa modifice natura acestor norme fixe. În cazul robiei. cum nu se mai poate spune. razboi chiar. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. din toate vietuitoarele. Forta instinctelor . Exemplu: " Adevar". Altii recurg la sterilizare. cu inevitabile urmari ereditare s. când nu e pastrata în starea lor originara. cu pretul pierderii libertatii. altfel în serviciul viet ii rânduite -. ca prilej al de scarcarilor sale genezice. poate fi facuta în doua sensuri opuse: înspre dereglarea lor. Deci. a dereglarii altor instincte sup erioare.fortele oarbe ale firii.) INSTINCTELE 290. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2.a. 292. în sens opus. pazind-o de rostul zamislirii. prin virtute. întrucât ele au slabit stavila cenzurii ratiunii. creste când degenereaza în patimi.care a ajuns într-un fel de "adormire".. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Num ele Sau si expiram aerul stricat al pacatelor noastre. prin nevointa. ci o va osândii cu ucigasii si curvarii.arbitrar . neuro-endocr in. neuro-motor. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. Fiul lui Dumnezeu. Aceasta modificare a functiei instinctelor. 291. vrea sa desparta functia biologica a instinctului în doua: vrea sa separe rostul instinct ului de placerea ce-l însoteste. înspre convertirea sau sublimarea lor. satisfacerea si rostul lor concret.) care sunt norme fixe de viata. Dumnezeu a sadit în fire câteva legi fundamentale numite instincte (. sau o va face crim inala. o lupta.dar în d auna sanatatii. pentru ca acestea primesc aprobarea. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. iar omul si-a pierdut libertatea. neuro-static). . dupa rânduiala firii. oame nii au ajuns în robia patimilor. Numai omul poate interveni cu vointa. sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38. numai omul. dar necinstind-o. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. 295. prin lup ta metodica. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia.. îi trebuie doi ani. prin patimi le trupului. facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa. 294. Omul reuseste aceasta denaturare. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. omul traieste în stare de pacat. Omul. 15). printre care si el de asemenea v a fi (Apocalipsa 21. nu-i dau omului lup te.

303. Acestia nu sunt împreuna-lucratori cu Dumnezeu. peste vointele oamenilor. ci . e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. nu ne ajuta Dumnezeu. n-a vem nici o lupta. 298. ISPITELE 300. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. amenintator. si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. Aici sta pricina pentru care noi. ne ajuta Dumnezeu. cautata numai pentru ea însasi. îndata sa fie sterse. atotputer nic si tare departe. 299. prin care constrânge faptele oamenilor cu urmarile lor. ca nu le întelege m. plin de iubire si aprop iat oamenilor. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentru nesupunere. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. ci un mijloc de în teleptire. Momeala nefiind pacat. si astfel sa se arate si Harul lui Dumnezeu si voia omului. A ceasta pentru ca unele din ele. desi boteza ti. 304. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. ca o lege mi lostiva. ca ultim reazim etern al linistii. care nici nu îngaduie sa li se zica pacatosi. Dumnezeu. prin care ne curatim de petele faptelor rele. daca le rabdam de bunavoie. sau gândurile din pricina placerii". Dar sunt pacatosi cu totul vrajmasi lui Dumnezeu. desi El ar fi vrut. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le. Actiunea aceasta a lui Dumnezeu. întrucât nu sunte m ca îngerii neschimbabili. îmbie sufletului ispita în tâi. st iind de mai-nainte sfârsitul tuturora. echilibrul crea tiei si echilibrul vietii. care restabileste. Dar cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. dar în chipul cel mai vazut cu putinta. ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. cea prin placere.Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. Asa se face ca simtim un Dum nezeu atotputernic. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. ca nu le lasa Dumnezeu. 302. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trezi m spre ce trebuie sa fim. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. o numim isp asire. o îndreptare mai aspra. 296. Câta vreme mergem în voia valurilor. fiind urâte de noi. Vrajmasul. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine c umpana între fapta si rasplata. Si iarasi. ascuns. reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. în voia firii povârnite spre pacat. altele. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. Peste lucrul lor trebuie sa vina corecturi divine. De obicei oamenii stârnesc cu faptele lor anumite furtuni nevazute: ac estea tot în capul lor se întorc. neumblând cu ocolirea. stricat de faradelegile oamenilor. 26). Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. putem vorbi chiar de legea dreptatii. Placerea. fi ind iubite. când vin asupra noastra strâmtorarile. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. prin pute rile rationale ale sufletului. stam de buna credinta ca mergem bine. În vremea ispasirii. iubirea divina da totusi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi : de se va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului. 301. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. Ispasirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu în destinul insului si în destinu l neamurilor. ISPASIREA 297. al pocaintei. rânduieste fiecaruia ispasiri în lumea aceasta. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. Desi înzestrati cu darurile Botezului. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin Cruce si prin Harul B otezului "slobozindu-ne de orice sila. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plata sau ispasirea.

Având acestia iubire fara minte pe care vor sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. Astfel. este si ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". decât sa creada si sa se socoteasca a fi si ajuns sfintenia. Zice un Sfânt Parinte: "Ia ispitele si îndata nu mai e nimeni care sa se mântuiasca". care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. când de fapt ei n-au savârsit nici alergarea si nic i dupa lege n-au luptat. zicând ca-s mântuiti. pe calea cea strâmta (Matei 7. sare în cealalta margine. Îi trânteste o lauda pentru multimea credintei în Dumnezeu si a iubirii virtutii. care înclina fie spre pierzare. Este si o "ispita a mântuirii" în care au cazut multi înselati. întemeindu-se pe Scriptura. 14) si cu chinuri ce duce l a Împaratie. Pe unul l-a sagetat aratându-se . misiunea. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. nu vor scapa de primejdii. pe firul acestei iubiri. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. Dumnezeu îngaduie duhului rau sa-i amageasca desavârsit (2 Tesaloniceni 2. Toti c ei ce umbla dupa placeri. 307. care spun ca nu mai au nimic de facut. pentru îndrazneala. Câte unii mai aprinsi la minte. pâna ajunge deprindere sau obicei. care le-ar face toate câte-i învata dracii . care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe puti ni i-a întors. 305. pe cel înclinat spre gânduri. cu desfrânarea. Când însa vede ca nu poate amagi pe om cu cele de -a stânga. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. zicându-i gândurile ca-i trebuie putere si nu-i pacat. sa bea. graindui cu mare blândete. ca s a-i dea omul crezare. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. Razboiul ispitelor e focul care lamureste ce suntem fiecare: lemne. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. dupa iubirea omului. 11) ca pe unii ce îndraznesc sa se apropie de Dumnezeu. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. necurati la inima. 309. Iubind cele rele. Sau daca cel ochit spre înselare nu-i chiar asa de virtuos. De a ceea zice Înteleptul: "Fiule. caci sub oric e placere e încolacit un sarpe. îi mai îngaduie sa fumeze. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. îi trânteste o lauda cu care-l câstiga fulgerator si poate pentru to tdeauna. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. paie. intra vrajmasul în cetate. precum ca pe "el" îl trezesc "îngerii" la pravila. fie spre mântuire. pietre. umbla dupa "placeri duhovnicesti". ca pe unul ce. arama. De-acu. 20).daca ar fi dupa ei. de-a dreapta de tot. oameni amagiti de ei. mintile înguste. când încrederea îi va fi câstigata desavârsit si îi va fi înt rita. De aceea. În toate aceste i spite cad cei ce ocolesc osteneala. silindu-se sa-i strecoare în minte si în inima p arere mare despre sine. Vicleanul are doua feluri de momeli. 308. ci de iubirea de sine. cautând sa-l amageasca. du pa oarecare scoala a ratacirii. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite z avistii. m ucenicia si celelate naluci ale mintii înselate. Este si ispita sfinteniei. prin potriviri de semne prevestite ajunge încrezut în sine si în hristosul lui. îmbul ziti nu de vreo virtute. când atârna de la Dumnezeu o atare pedeapsa p entru oarecare. Iata-l cu momeala pe gât. Pe de alta parte. aurul smereniei dulama lui Dumnezeu. câlti sau "pamânt si cenusa" (Facere 18. de orice fel. 306. îi da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. relele. neavând cercarea dreptei socoteli. 44). fie de la fire. 311. îl cerceteaza satana luând chip mincinos al lui Hristos si. 1).cu viclesuguri si curse. adica prin cele de-a stânga. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. precum este si ispita muceniciei. 20). si-l îndeamna ca fara masura si fara întrebare sa se sileasca în ace stea. scâncesc în inima lor dupa daruri mai presus de fire. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. Numai ispitele. 310. fie de la boli. Pe unul îl trezea la rugaciune. 27). în cât si moarte de om e în stare sa faca.

"Asa a iubit Dumnezeu lumea încât si pe singurul Sau Fiu L-a dat. Dragostea în Duhul lui Hristos. De aceea sunt îngaduite încercarile. chipul si asemanarea fiilor cu Tatal.II. 320. si ca în zilele lui va fi sfârsitu l si judecata. Sibiu. 1946. Iubirea e însusirea lui Dumnezeu prin care a creat lumea vazuta si nev azuta si toata faptura care-L cunoaste de Tata e strabatuta de iubire. p. învrajbite de fapta ucigasa a pacatului. care se va face prin el. iar mai cu deosebire inima. Trairea acestor porunci arde pe diavol asa de cumplit. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreolalta d e pacat. care este Fiul Sau.1. am avea si noi multime de însusi . ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3. pe care o vedea. (De fapt era sfârsitul judecatii sale. Fiul l ui Dumnezeu. vol. ca tot cel ce crede într-Însul.193). dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntr erupt va rugati". încât strabate dincolo de mormânt si ajunge pe cel iubit. prin aceasta se v edea limpede ca Iisus e Dumnezeu si Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4. fiindca numai ele coc samânta pe pamânt . p. nici spatiul. Pe acest ea doua ni le-a dat ca porunci. Ca u nde sunt doi sau trei adunati întru numele Meu. pe când la vârsta a treia a iubirii. 316. 19). Despre l egea duhovniceasca. a "dumnezeilor" dupa har. 13). nu piere niciodata. Sibiu. p. Cuvintele acestea. ca re au de gând sa se mântuiasca. 314. IUBIREA 313. cei doi sau trei sunt puterile sufl etului care. 44). dupa cum ne asigura Sfintii Marcu Ascetul (Sfântul Marcu Ascetul. 1947. e puternica. Pâna la masura iubirii de vrajmasi sunt datori sa ajunga toti crestinii. împlinindu-le Iisus ca nimeni altul. sa nu piara. vol. si ed. 8). ed. 319. ca sa ajunga sa se creada pe sine ca el e fiul omului din Scriptura si dreptul judecator. Aci sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrajmasul. nici timpul. 19-20). care va desparti oile de capre si va întemeia Împaratia lui Dumnezeu pe pamânt. Iar iubirea.) De fiecare data când îl zorea credinta aceasta trecea. Tatal rasp unde celor doi sau trei de pe pamânt. care-s biruiti de el. În iubirea ca jertfa pentru oameni (Ioan 15. vol. Iubirea înclina libertatea ca pe o cumpana. cerând ceva de la Dumnezeu. Sibiu. nu la sine. adunându-se într-un gând. dupa câte o isprava. ed. 1947.. la toata lumea. pârjol de Cer în inimile oamenilor. acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (M atei 18. si asa ne aflam având pe Dumnezeu. pe lânga întelesul literei. mai au si urmatorul înteles: pamân tul este trupul. 312. miluieste-ma pe mine pacatosul". Unirea puterilor sufletului pe pamântul inimii. Iisuse Hristoase. daruindu-le iubirea Sa din ceruri. încât acesta rascoala puterile iadului si cu ele atâta pe oamenii lumii. E mai mare iubirea aceasta decât iubirea care a creat lumea. "Daca doi dintre voi se vor învoi pe pamânt în privinta unui lucru (mântuire a) pe care îl vor cere: se va da lor de catre Tatal Meu. foarte putini ajung . 317. însemneaza iubirea. Iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni în care atârna toata Legea si P roorocii (Matei 22.iubirea de vrajmasi (Matei 5. Filocalia. nu e cu putinta decât în numele lui Dumnezeu. Daca am s tarui cum trebuie în iubirea aceasta fara margini. 247) si Maxim Marturisitorul (Sfântul Maxim Marturisitorul. si pe la casa de nebuni.în chipul lui "Hristos" si spunându-i: "Pentru dumneata mai rasare soarele!". va fi si Dumnezeu în mij locul lor. De data aceasta stavilarel e dragostei se ridica si aceasta se naste pe pamânt. în trei vârste se vede: În iubirea aproapelui ca pe tine însuti (Matei 19. Rugaciunea neîncetata a fericitului nume: "Doamne. 16). daca se vor învoi pe pamânt. Cape te gnostice.I. ci în afara. Caci iata: Dumnezeu Se ascunde în poruncil e Sale. în mijlocul nostru . în persoana lui Iisus. 318. Iubirea n-are marginile omului.2. 315.I. si-i napu steste împotriva lui Iisus si a oricarui ucenic al Lui. Douaz eci si cinci de ani pe urma l-a mai dascalit. Carele este iubire. caci numai ea uneste cele învrajbite. 37-40). când are cine le trai. În iubirea mai mult ca pe tine însuti .1 . s-ar rasfrânge si în noi obârsia noas tra divina. Filocalia. stra punge iadul care nu-i poate sta împotriva si strabate cerul. Minunea adunarii puterilor sufletului.249. Carele este în ceruri.

Cei ce prin darul lui Dumnezeu se izbavesc si de legaturile dinlaunt ru ale iubirii de sine. ramânând în Împaratia Harului. caci altfel nu putem muri noua însine ca sa viem lui Dumnezeu (Galateni 2. dar o p utem deduce din purtarea de grija a lui Dumnezeu. spre des avârsire (1 Corinteni 12. cu iubire de oameni. Sufletele acelea. de slava desarta si de trufia vietii (1 Ioan 2. Împotriva ei ne-a cerut Mântuit orul sa ne hotarâm pentru lepadarea de sine. Satana îi cerne si îi culege pe toti cei ce ma i umbla în lumea aceasta dupa placeri. Focul iubirii divine. 328. care s-au amagit de poftele lumii. Au plecat cu nadejde. prin umilintele cu c are o arde. cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sa iasa din legaturile iubirii de lume. Într-o asa împaratie au sa sufere toti cei ce n-au scos cu desavârsire iubirea de sine din launtrul lor. 329. i ata-le înecându-se în ura care le arde si care s-a întarit peste ele ca o mare împaratie a raului. Sfântul Maxim Marturisitorul numeste iubirea de sine "primul pui al di avolului". 13) aici pe pamânt. 2). ci au mângâiat-o cu toate placerile si i-a surprins moarte a înca neînteleptiti la minte si necuratiti la inima. Sau. 10). 23). i se va parea ca face slujba lui "Dumnezeu" (dumnezeul care l-a înselat pe el) (Num erii 25. ura aceasta infernala e focul nestins. 324. Ura aceasta care nu poate face nimic. numai sa-i prinda. lovit de sagetile laudei si sa se trezeasca cu mintea înselata si sarita din soc oteala smereniei. în starea de iad a constiinte i. Iubirea e calea cea mai scurta si mai presus de orice cale. Iubirea trupeasca de sine si plina de trufie. îl ajuta sa iasa si din legaturile dinlauntru ale iubirii de sine. Care. sa-si ia crucea sa în fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie" (Lu ca 9. omorând pe cei ce nu cred ca el. iar la dezlegarea lor din trup. cu ros tul ca sa ne scârbim de noi însine si sa ni se toceasca tot gustul de cele de aici. încât i s e va parea pacatul virtute dumnezeiasca. dorind sa ne îmbra cam cu locuinta noastra cea din Ceruri" (2 Corinteni 5. dupa atâta si atâta propovaduire a Bisericii: caci patima aceasta face pe om sa cada . în primul rând n-am fi asa de marginiti într -o multime de privinte. 322. Cu îngaduirea lui Dumnezeu. primul pui al diavo lului si tata a toata amagirea. înselate de iubirea de sine care le-a povatuit la toate poftele. ca sa împlineasca p entru ei faptele iubirii. 19). Si daca se va afla cineva dintre rudenii sau urmasi. certari si ocari peste capul nostru. aju ta mântuirea noastra. se poarta si se marturisesc pe ei însisi straini si calato ri (Evrei 11. desavârsind în ei iubirea. tatal minciunii. ura aceasta arde. u ra demonilor care chinuiesc sufletele si vad ca nu ispravesc nimic. facându-se barbat si ajutat prin v edenii mincinoase de tatal sau. începatura mândriei. 325. de dragul Adevarului. ca înc a nu s-au lepadat desavârsit de iubirea de sine si de orice spurcaciune a vietii. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. zvârcolirea neputintei furioase. prin har nu prin natura. cu acestea acopar multime de pacate si-i scot din moar te (Tobit 4. 321. chiar duhovnicesti. Lepadarea aceasta însa o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea ma i presus de cele desarte si s-a desfacut din toata dragostea lumeasca si si-a st ramutat puterea dragostei sale. c a pe unele ce ucid puii vicleni si aduc mult folos de la Dumnezeu. între potrivnici se aprind e si se mentine. asa prin contrast. zicând: "Oricine voieste sa vie dupa Mi ne sa se lepede de sine. 31). 326. Iar daca Dumnezeu nu pune nimanui în gând sa împlineasca mila si poc . De aceea "suspinam în acest trup. în împaratia fara de Har. îngaduind încercari. numai dragostea aprins a a lui Dumnezeu o poate scoate si desavârsit s-o faca scrum. "Puiul de drac" al iubirii de sine. 16). catre Dumnezeu. printr-însa avem înlauntrul nostru Împaratia Cerurilor. Ea e cealalta parte din piedica a doua ce ne-o stârneste potrivnicul în n oi însine: iubirea trupeasca de sine. IUBIREA DE SINE 323. 327. Ba înca. În aceasta împaratie infernala i-a dus iubirea de sine. De aceea toti Parintii au fugit de lauda si au iubit ocara si toata napastuirea. strâmba mintea bietului om.ri dumnezeiesti. le ramâne nadejdea. care nu lumineaza nimic. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. acesta sporeste. toata. Noi nu prea putem sti în câta primejdie ne baga iubirea de sine. 7-13).

un haos. Pâna atunci Împaratia lui Dumnezeu e contestata. dând la moarte: parinti.e ascunsa Împaratia lui D umnezeu. De acum Iuda va fi prototipul tuturor tradatorilor. Si când te gândesti ca în fiecare om . ci pentru oamenii care traiesc " ca pasarile" . în slava ei orbitoare si transformatoare de eon. surori. Împaratia.. El nu treb uie sa vorbeasca. Prima vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu e deodata cu venirea lui Iisus între oam eni. o cale de a ajunge "mar i". În acest interval al Împaratiei nevazute crestinul se bucura întru necazuri. A fi luminat de cunostinta de Dumnezeu. ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 332. curat si smerit cu inima. Structura lui era o dezarmonie.ainta pentru ei. Fiii diavolului îi cumpara lui Iuda ucenici. Într-un asa suflet se stravede Iisus. e destul sa existe. frati. Si cu preturi derizorii fiindc a se îmbie multi. Împaratia cerurilor. reclamând. în Cer nou si pamânt nou (Matei 1 9. De aceea satana întru ale sal e a intrat. Ea nu are decât o evidenta interioara pentru cel ce o traieste si. în lipsa d e argumente decisive. întru slava ei orbitoare.cum cer oamenii. 5) -. Vitae Graecae. 333.mai desprinse de pamânt si firea pamânteasca. traind mai dupa firea l or cereasca traind mai "în grija lui Dumnezeu" decât în grija vietii. destinul si obârsia noastra de fii ai lui Dumnezeu. IUDA . locuind deodata între o multime de frati. preo ti. din nevazuta ce e ra. comprimata într-o samânta mica. El e Fiul si energia spirituala a Împaratiei. "Cea mai minunata viziune e un om c are se distinge prin puritatea si smerenia sufletului sau" (Hal iu. Crestinismul e vazut ca a doua creatie a omului. "Marele Iuda".si mai ales daca le sufar multumind si binecuvântând pe Dumnezeu întru necazuri. existenta lui graieste mai tare decât cele c e ar spune. (fie ele mii de ispite. 1932. nici unul din "necazurile de fata". facându-i oameni ceresti. se multiplica . O astfel de zare a destinului nu se desluseste însa omului care nu vrea sa sufere nimic. Iuda multiplicat.ultimul cu vânt. Aci se pune accentul pe vi rtute.s i va deveni spirituala. care aceeasi treaba o vor face-o: vânzând.asa zicând . Nu e o împaratie de vedenii . e singu rul argument valabil al Împaratiei. în graunte nevazut: desavârsirea. în vârsta ei prima e nevazuta. lumea si s-a facut (crestinul) copac mare si pasarile ceru lui s-au salasluit în ramurile lui. în sla va si marire. înghitita de slava si statornicita pentru nesfârsitul vesnic iei. Cel ce ne lucreaza desavârsirea.dar "ca prin foc" .vinovatia o purtam si noi "crestinii netrebnici" (2 Corinteni 13. nu pe daruri neobisnuite sau viziuni. A doua vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu va veni pe vazutele: ca fulgerul de l a rasarituri pâna la apusuri. de acum Iuda este o mare putere: a deven it o minte satanica. nascut în fiecare suflet prin Duhul Sfânt.IUDELE 330. el nu are decât afirmarea ei prin jertfa vietii . 28). tradând. Iuda nu mai este un anonim. Pasarile aceste   . barbati. Împaratia cerurilor nu este pentru pasari. sfinti. Iuda va avea ucenicii lui pâna la sfârsitul lumii.dar neîmpartind u-se. Sancti Pahom ii. ar de într-însul focul aruncat de Iisus pe pamânt: focul iubirii de oameni. dar atunci va fi afirmata de Însusi Îm paratul Cerurilor. chiar daca dupa omul dinafara acestia sufar toate umilintele si necazurile veacului acestu ia . Bruxeles. în suflete devenite fecioare. Nu numai afirmata: ci de istov desfasurata. e semnul ca nu are planul sa-i scoata din munca. a luat-o un Om si-a a runcat-o în gradina Sa. Împaratia lui Dumnezeu are doua vârste.. . fiindca e deodata cu a doua venire a lui Iisus. Vita prima 48). Iata oamenilor mici. fie si cercarea cu moartea). În rezumat. Împaratia lui Dumnezeu e oriunde se afla un om centrat launtric d e Iisus. e mai mult dedusa din "rabdarea sfint ilor". toata faptura se va înnoi . El. 331. nu pot sa ne desparta pe noi de dragostea lui Iisus. Când va veni Împaratia lui D umnezeu.luat la întâmplare . vinde pe Iisus mereu.

ca de altfel al în tregului regn animal .a Paradisului pierdut. 336. nu ne lasa cu o simpla certitudine a inimii . Tot rostul fiziologic al barbatului .nu e altul decât aventura. dar numai o sin gura usa: Iisus. 343. Cu cât notele diferentiale sunt mai accentuate. proprie destinului de mama. mai mul t sensibila decât intelectuala. cu atât avem de-a face cu un cara cter mai agresiv. decât spre asuprire si dominatie si. 338. pe lânga configuratia anatomica. hormonul feminin. Omul gândeste cu toate organele sale.a sunt "vulturii" care se vor aduna ca sa judece lumea (I Cor. Daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu. iar când se aprind la mânie. 339. mai mult primitoare decât creatoare.pe care de fapt o are or icine care-si vinde averea (marea avere "eul". Este o corespondenta între trup si suflet. adica dupa îndumnezeirea omului. influenteaza spiritul. 337. când pamântul va fi stârv. nu mai putin deosebita de trup decât oglindirea de luna pe valurelele apei. Mi se pare ca tot aici trebuie cautat si suportul trufiei. constiinta de "sine") si o da saracilor -. nu corespunde cu ce vrea altul. 2). 334. Astfe l. nici lui Dumnezeu nu vor sa se supuna. dupa Scriptura. însa i-au platit femeile bine . ÎNFRÂNAREA 341. Sunt multe chipuri de a intra în Împaratia lui Dumnezeu. miscându-se. pe lânga configuratia vigorii anatomice si sentimentul virilitatii sale. cu prima întâmplata în cale. 16). o întrepatrundere ondulatorie. în care cineva arunca doua pietre în puncte diferite. gasim o mare disonanta. puterile mintii se dovedesc creatoare. se vad valu rile apei. daca am socoti numai capatul fiziologic al deosebirii barbat-femeie . 6. mai ales barbatii. al femeii.daca staruie cu deplina întelepciune în credinta. nu prin judecati. ÎNDUMNEZEIREA 340. Ce vrea unul. 3-4). Pentru vesnicia noastra în împaratia lui Iisus nici pretul vietii si nic i un alt pret nu este prea mare. mai curând spre brutalitate. încât s-a lepadat de Dumnezeu (3 Regi 11. prietena copiilor. Hormonii. E înclinata mai bucuros spre suferin ta si supunere. Tot rostul si configuratia femeii e maternitatea. decât spre supunere. în iubire si în sfintenie (1 Timotei 2. nu gasesc cuvânt mai expresiv ca înju ratura de Dumnezeu si de toate cele sfinte. pâna a dospit toata.asa ca evreii de odinioara si ca turcii de daunazi. îi pastreaza totusi în susirile copilariei: voce subtire. 15). decât spre bunatat e. într-un fel al barbatului si într-alt fel. petece de luna. Caracterul agresiv al masculului se observa ca o nota comuna si în firea animala. Cam asa ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. înfatisare de copil. Împaratia lui Dumnezeu este un aluat pe care l-a luat o femeie (Sfânta F ecioara Maria) si l-a pus în trei masuri de faina (în firea omeneasca de acum întreita ): sufletul.ca l-au smintit la minte. 19 ). "constiinta eului". pe ele. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. Iisus nu ne lasa numai cu presimtirea . Astfel barbatul dobândeste. 342.chiar întarita . are o actiune cu totul diferita. Înteleptul Solomon avea o mie de femei. desi sufletul e de alta natu ra. Foliculina. prin trup. . Intelectualitatea biruie asupra sensi bilitatii. Între instinctul poligamic si instinctul maternitatii e un adevarat conflic t biologic si pricina de tragedii. Chiar si mântuirea ei e c onditionata de nasterea de fii . Cu altii e activ. ci ne vorbeste de faclia aprinsa a cunoasterii ace stei Împaratii si a asteptarii ei staruitoare. întretaindu-se în cercuri si. Presimte prin i nstinct. vesnic atrasa (preocupata) spre barbat (Facere 3. Barbatul e poligam din fire . Firea întreaga suspina dupa aratarea fiilor lui Dumnezeu (Romani 8. între calitatea trupului si c alitatea sufletului. trupul si Duhul. Presupuneti o noapte cu luna s i un lac linistit. Si totusi se rasfrâng întreolalta. Deci. 335. Poate de aici îsi are obârsia faptul ca. cel putin primiti-o ca u n copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. Mintea ei e inima. înclinat mai m ult spre tiranie. În cale sta infirmitatea firii si o putere potri vnica nevazuta care cauta sa înfrâneze sufletul de la un zbor mai înalt decât viata veac ului acestuia.

în serviciul de cenzura si în sistemul nervos . Unii înjura pe Dumnezeu pe fata. JERTFA 354. 353. Hulele dovedesc o vinovatie mai veche nu una de acum. ca aceasta iubire între trupuri a fost înch isa într-un blestem.însa numai sub o cenzura de înfrânare. din auzire. pâna la casat oria legala. Faptul dragostei trupesti lasa o puternica impresie în toata pivnita f iintei. dupa ce n-a reusit sa-l refuze. afl uxul de sânge si fiere la creier face de li se întuneca orice constiinta si încep rafa lele înjuraturii. si numaidecât. cu fecioria pazita. dispuse ierarhic . cele necuvioase.al iubirii trupesti.firul transcendentei noastre. rezumata în simb ol. sau urmasii l or. când înjura barbatii folosesc cuvântul . Înjuraturile dovedesc. în mediul umoral. Barbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de înfrânare. 347. Mai bine o rugaciune pentru cel care înjura decât observatie.întelege ti genetic slabiciunea aceasta . Din lumina lui este facut destinul care ne atrage Acasa. împotriva moralei. de nu va fi cu luare-aminte. deci dezechilibra t în structura genetica. cu ea.rânduiala morala si spirituala. din pove ri ereditare. izbesc furios cenzura m orala si idealul de dragoste . Jertfa e maxima apropiere a vointei si iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. în sfârsit. Înjuraturile au aceeasi obârsie ca hulele. Cenzura morala astupa un depoz it de dinamita. Asa sunt gândurile de hula: rabufniri de pacura în raza de soare. Totul. Ea e hotarul de atingere între vointa divina si libertatea omului. aici. Înjuratura însa îl dovedeste pe respectivul ca. coboara în întunericul subconstientului. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. atunci si oamenii ar face binele de frica. Pe când slabii. aici. dezechilibratii devin si mai anormali în urma înfrânarii poftelor l or genezice. însa nu duc la nebunie. cum se tem cei mai multi. Minunea e si cu putinta si cu trebuinta. Situatia îngro zeste pe cei ce patimesc neputinta asta. Învierea este noul stâlp de foc. ca sa traiasca într-o rânduiala dupa fire . Chiar daca ar face a sa. le izbucneste din subconstient si. din cât se poate vedea.ce nu se scrie . sau ei. li s-au dat oamenilor normele divine si minte. Iata de ce. JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 355. în acea zona de noua zecimi a subconstientului. Organismul întreg si îndeosebi sistemul nervos se dezvolta bine datorita si hormonilor genezici . Aci.îi scoate din sarite vreo împrejurare oarecare. 349. Altii Îl înjura când se roaga. si baieti s i fete. 348. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. din fapte consumate.Drept aceea. cu to tul anarhic. ÎNVIEREA 352. traind împotriva firii. sau. din continutul memoriei constient e sau inconstiente. se sedimenteaza ca un conflict cu constiinta. 345. e un iresponsabil. fapta. împotriva spiritului. Iisus ne aduce Învierea . De aceea. pe care ni-l l eaga de inima. într-o rusine si într-o necesitate. printr-un mecanism al suprapunerii de imagini.asa plateste cenzura constiintei negrija de mai înainte. stârnite de hormoni. Temnita îi deschide portile si-l va lua în brate. prin urmare. care conduce de doua mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. prin mecanism ul de contrast. Ele sunt o ped eapsa. Când deci pe unii cu cenzura slaba . ÎNJURATURILE 346. iar nu o f . o clipa de întunecare a mintii . cel putin în momentul acela. nervosii. Întristarea e chipul unui suflet cu luminile stinse. Partea de înjosire si pacat a acestei iubiri pe care o sim t în trupul lor. De aceea vinovatia celor de pe urma e neasemana t mai mica. si anume.pe Dumnezeul celui pe care-l înjura.iar nu sasi faca de cap. si numaidecât. Persoanele tari se fac mai tari prin aceasta forma de asceza. schematizat în simboluri . pes te cele cuvioase. numai ca unele sunt învoite de minte. toti tinerii trebuie sa fie curati. 350. Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. O înjuratura e u n moment de îndracire a mâniei. Ea vine. ceea ce de multe ori au sa platesca cu capul. celelalte sunt cenzurate. mântuirea ar fi de sila. 344. O înjuratura de Dumnezeu e explozi a acestui depozit. ÎNTRISTAREA 351.

în temnita. putem avea în vremea vietii noastre pamântesti una di n cele doua atitudini: fie tradarea lui Iuda. peste toate acestea. o face ca sa mai puna frâu rautatii într e oameni si. vremea secerisului. Fata de Hristos Iisus din noi si de Duhul Sau cel Sfânt. sta m linistiti si noi. Si asa mai departe. De la aceste a se decide soarta noastra în vecii vecilor. pe Care Îl avem noi. în fiecare. u neori pedepseste naprasnic vreo faradelege.atotputernicie asupra careia. iar viata viitoare. caci atunci oamenii vor fi întrebati despre: 1. ne dovedeste atotputernicia Sa. 359. O judecata dreapta si vesnica nu se face decât chemându-se toti martorii . nu i-ai primit când erau straini. Dumneze u ar fi un fricos. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. au nu în numele Tau am profetit si cu numele Tau am scos demoni si în numele Tau multe minuni am facut?" Dar capata raspunsul: "Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. ale faptelor sale. gol. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât.apta a libertatii si a dragostei. cu sfintii îngeri" (Marcu 8. nu i-ai cercetat cân d erau în temnita. numai pentru atâta vina. în care-s scrise toate faptele oamenilor. sunt cartile mortii si Cartea Vi etii. Daca am trai anii lui Matusalem tot a sa am face. ca le-au adus cu fapt a lor germenele nebuniei. fiecar e va vedea si va culege roadele. fie iubirea lui Ioan. fie bune. temelia si vi ata noastra cea dupa Dumnezeu. daca. vesnic lini stita asupra raului . ori ca nu rasplateste. faptele iubirii si 2. ci Mântuitorul Ii sus Hristos Însusi. pentru ca nu le-ai dat sa manânce. o pedeapsa vesnica? Întrebarea aceasta zvâcneste aproape în toate mintile. Atunci matelotii lui Col umb vor vedea turma de nebuni pentru care au sa dea seama. fie raul. nu i-ai îmbracat. În ziua judecatii se împlineste desavârsit cuvântul "Mila si adevarul merg îna intea Ta" (Psalm 88. totusi. la judecata lui Dum nezeu sunt numai doua: legea iubirii de Dumnezeu si legea iubirii de oameni. Apoi. sa se desavârseasca si ea. Doamne. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. . Iar. daca repede ar pedepsi tot raul. . cei ce lucrati faradelegea!" (Matei 7. ura si minciuna. mai ales. se poate ca Du mnezeu sa te dea focului si diavolilor sa te munceasca în vecii vecilor? Ce taina ar putea raspunde si la întrebarea aceasta? Totusi este raspuns: Cel flamând si însetat. 357. 356. în întelesul tainic. Apoi. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. prin virtutea credintei. strain si bolnav si. fratii mai mici ai lui Dumnezeu. marturisirea dreptei credinte. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap si-i lasa pe oame ni neînfricati de pedeapsa naprasnica. ori ca rasplateste. 15). dupa cuvântul: "Cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele în neamul acesta preacurvar si pacatos. toti oamenii. iar pe de alta parte. facuta într-o viata scurta. i ar înselatii lui se vor apara si ei de urgia judecatii. 358. sa nu scada în credinta începatorii si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. Caci viata pamânteana era vremea semanatului. 22-33) si vor merge cu lucratorii faradelegii toti cei ce-au ascultat de ei. Mila si adevarul. Pentru o greseala vremelnica. de la Botez. Într-adevar. Duce ti-va de la Mine. pr ecum desparte pastorul oile de capre. 38). Care ne întareste cu li nistea Sa. fie rele. îi întinde ispita puternica. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. în buni si rai. atotputernicia si dr eptatea lui Dumnezeu sfarâma mereu portile iadului. oile de-a dreapta si caprele de-a stânga. nu sunt numai saracii. un neputincios. primind palmele si scuiparile raului. iubirea si curajul marturisirii lui Dumnezeu. Deci. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. În loc de dosare. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica si ca biruieste binele asup ra rautatii. nebanuit de mari. si Fiul Omului s e va rusina de el când va veni întru marirea Tatalui Sau. acestea îi despart pe oameni în doua. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. ca pe niste marturii a le neputintei aceluia. fie binele. pentru ca n-a i fost milostiv cu saracii. zicând: "Doamne. din toate vremile. 360. sa-si vada toate faptele si sa-si cunoasca to ate urmarile lor si pe dreptate sa-si ia plata vesnica. Pe pamânt sunt adeseori puzderii de legi omenesti.cum fac o amenii. în ca re se cuprinde toata Scriptura. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii.

Multi oameni. mai puternicii veacului. Sa desavârsim lepadarea de lume cu lepadarea de sine. Pe când. Evidenta divina n-are nevoie de nici o sprijinire. singur El stie si detine etapele timpului cât va mai fi timp. fireste este o fapta a lib . Decizia de a crede în Dumnezeu sau de a fi ateu. Totusi vedem ca necred inta îi stavileste evidenta. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se c iocneasca de Iisus. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. Dumnezeu întrucât prevede miscarile libertatii omenesti. Numai a lui Dumnezeu este neîngradita în nici un fel de ti mp. ca sa nu cadem în întristare. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. 366. iar urmarile acestei înclinari sunt mai neprevazute ca ale unei linii ce descrie d iferite unghiuri mici. Rabdarea mai este si nevointa. garant al libertatii sale si Care are l ibertatea absoluta. sunt refractari propovaduirii cuvântului. Ce usor poate face Dumnezeu ochi sanatosi. Libertatea omului înclina orientarile sale. Lepadarea de lume are doua trepte. fie chiar si de grâu. Si vede. Omul are nevoie de Dumnezeu.Prin urmare: "Nu este nedreptate la Dumnezeu". e des catusarea unei foarte mari puteri sufletesti. când ne da o plata vesnica p entru o mica decizie. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa. 374. ocara ni se face ca lauda si lauda ca ocara. ci întrucâtva de libertatea omului. naravurile si toa te slabiciunile noastre personale. În al doilea rând ne lepadam si de toate asemanarile noastre launtrice cu lumea. Marturie la îndemâna ne stau însasi pril ejurile. undeva în centrul timpului. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. Lepadarea de sine dovedeste credinta si dragostea pe care o avem catre Iisus. de necaz si se schimba în bu curie. Lepadarea de lume e o convingere. adica ne comportam dupa om sau dupa patimi. Caci numai despre libertatea omului stiu ca se hotaraste numai pâna la un punct atotputernic ia lui Dumnezeu. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca la toti Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. LIBERTATEA OMULUI 370. Scuipa pe cei bolnavi. LEPADAREA DE SINE 365. 367. Din aceasta izvoraste o mare traire sufleteasca. 364. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. Când avem lepadarea de sine si dragostea. De aceea libertatea omului este îngradi ta "în soroacele" timpului. nu mai aduce nici o roada. Daca le câstigam. Dimpotriva. si mtim în suflet o pace si o crestere sufleteasca. daca le pierdem. cel acoperi t cu pretul vietii. Lepadarea de sine nu este cu neputinta sau înfrângere. pu ne mâinile pe umerii orbului si-l întreaba: "vezi?". 372. Acestea sunt patimile. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. 373. Deci credinta este o decizie a libertatii. Bobul care nu vrea sa moara. adica ne comportam prin ele dupa Duhul lui Dumnezeu. Întâi ne lepadam de lumea din afara s i de tot ce ne-ar putea tine legati de ea. 369. ci trebuie timp si rabdare. 368. În felul acesta seaca izvorul si radacina patimilor. dar nemasurat de mari la infinit. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. 363. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. a armonizarii totului. 361. o mustrare de constiinta si o împutinare sufleteasca. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. 371. dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor. Libertatea omului cu libertatea lui Dumnezeu stau în acelasi raport ca timpul cu eternitatea. Lepada rea de sine trebuie sa ne-o facem a doua natura. la centru. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. LEPADAREA DE LUME 362. ca sa ne însoteasca toata calea c alugariei si sa caracterizeze calugaria. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. simtim o tulburare.

care nu sunt de la Tatal" (1 Ioan 2. În schimb Iisus Îsi ascundea atotputern icia slavei. Cine vrea sa biruie lumea se roaga Tatalui sau în ascuns sau în gând. boala obrazniciei. trupul si diavolul. 375. Acestia. MÂNDRIA 382. 4). Gura lumii graieste ale stapânitorului ei (1 Ioan 5. de nemultumiri. oricât ai îndarap ta cu sufletul. Maica Domnului este crinul neamului omenesc. oricâte necazuri ar patimi de la oamenii lumii acesteia. 10). placul oamenilor (Efeseni 6. MARTIRII 380. nu au parte de darurile sfatului. întorcând spre bi ne cele pornite de la lume cu rautate. De aceea avem porunca: "Nu iubiti lumea. 386. neascultarea. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. nu-I mai sunt stavila. posomorârea. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. 383. 378. 381. pofta ochilo r si trufia vietii. când deciziile negative ale libertati i omenesti. Crestinului nu-i poate face rau nici cel care-l omoara. LUMEA . Caci. 15-16). "Lumea" e ve acul viclean (Galateni 1. boala locului de cinste sau a numelui de cinste.ertatii . oricât de întunecata purtare ar avea si oricâte rele i-a r face. iertarea si rugaciunea. în întunericul necunostintei de Dumnezeu si d e ei însisi. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugariei. Cine vrea sa biruie lumea e dator sa ia arma rar folosita a iertarii . pent ru orice fiu al lui Dumnezeu. E gura satului . Cu nonsensul. gura vecinului si. Caci rabdarea raului. toate acestea sunt forme în care se dezvolta si se înmulteste mândria în suflet. rezervata pentru a doua venire. 36). unul dupa altul. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice întrista rea. Cine vrea sa biruie aceasta prima piedica în calea mântuirii. Atunci acestea nu mai au îngaduire.LUMESCUL 376. 16). cei ce din toata voia s-au unit cu sfaturile dracilor (1 Ioa n 3. Partea importantei. Mândria si toti puii ei sunt pricini de conflicte. adica turma oamenilor necredin ciosi (Ioan 1. nici cele din lume: pofta trupului. groaza de umilinta . are la îndemâna ace ste trei: rabdarea. Asa se explica înd araptarile. 6) si slava desarta ( 1 Ioan 2. gura si faptele celor dintr-o casa cu tine (M atei 10. 377. Oamenii acestia ai lumii au o ciudata rusine de a fi buni. caci pentru ele biruie El în locul omului. Din racirea dragostei si a umplerii sufletului de rautate sub influe nta acestei patimi. dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei un pas înainte si sa te faci mai bun. Cine nu se va lepada de sine nu va fi liber. mintea aluneca pe panta nebuniei. 9). Ap arent lucrurile aratau pe Iisus neputincios. parasind sfatul cel bun dat la vreme si Dumnezeu îi paraseste si-i lasa în sfatul cel rau. oamenii tari de cap si betegi la minte de fumul mândrie i. sub orice forma l-a întâlnit Iisus.sensul pozitiv al libertatii. Viata duhovniceasca are multe greutati de învins. Prin "lume" se întelege categoria pacatului. de fatarnicii. mai ales din partea mândriei. chiar sub cea mai subtire forma a sa. Neascultatori. 385. 19). 12) trei vrajmasi. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simte trebuinta sa asculte si sa urmeze. dar n-a putu face nimic. 387. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. grairea împotriva. îti iarta orice ticalosie ai face. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17. cum e parerea d . 8). ca unul ce vede ca frat ii sai stau legati într-o robie straina. Mândria singura. 384. Sufletele slabanogite de mândrie stau pururea încordate în legitima aparar e de catre orice îndregatori. sau lumea. Bunatatea t a îi arde si se trudesc sa te scoata de vina cu tot felul de ponoase. iertarea fratilor si rugaciunea în ascuns au mare pu tere înaintea lui Dumnezeu. de multe ori. MAICA DOMNULUI 379. Pe acestia îi arata ca atare toti Sfintii Parinti. Staruind în acestea te-ai facut pricina de mântuire si pentru fratele tau din lume. Sa ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de l a sfârsit.

29) si umblau sa omoare p e Lazar. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. si pe câmpuri de bataie. si se poate dobândi si din iad. Dar este cu putinta si totul este cu putinta numai la Dumnez eu. dar si rezultatul un ui efort al libertatii si cunoasterii omului. Mântuirea nu se câstiga cu o fapta razleata.ca sa nu piarda Dumnezeu pe cineva pe ntru neiscusinta ta. nimeni nu se mântuieste singur. 398. rastignit pentru faptele sale. Tâlharul. Dar Dumnezeu e asa de mil ostiv. al iertarii din inima (Matei 18. De aceea. Daca pe cel ce se salbaticeste asupra ta. rautatea lui va creste si s e va salbatici cu totul împotriva oamenilor si împotriva lui Dumnezeu. zicându-i : ai scapat de noi. Asa voieste Dumnezeu. nicidecum sa nu uitam ca ostasi (2 Timotei 2. dogmatic s i mistic. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun. ca darul mântuirii (Efeseni 2. Inima înfrânta si smerita însa. De aceea când A vva Macarie era dus de îngeri din lumea aceasta si pe drum îl întâmpinau dracii. 35) si al rugaciu nii.n. mântuirea lui o va face si cu ajutorul tau. Macarie. Ispita sfinteniei e cea mai rafinata capcana a mândriei. 3) ai lui Dumnezeu suntem. Însemnez aici cugetul unei femei simple. 8) Sale sa fie totodata s i roada cunostintei. . 7). Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. a sarit de pe cruce în Rai si L ucifer ca fulgerul a cazut din Ceruri. De aceea au zis Parintii ca pricina mântuirii este aproapele. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. Mântuirea este prin Hristos. ci presupune si o fata soci ala. 389. cu sila. cine îti ajuta. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oamen i. Cea mai primejdioasa este mândria sfântului. si în manast iri. Orbia rautatii. Care trebuie cunoscut istoric.) (Matei 21. Cereau semn (Luca 11. "De m-ar lasa Dumnezeu sa ma uit putin în Rai si-mi ajunge". ce tin mortis ca-s pacatosi. cu mare lupta. îl stie Dumnezeu ca se va mântui. 12). cel înviat a patra zi din morti. 399. 397. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu si va alunga duhul potrivnic d intr-însul. si se poate pierde oriunde. nu ne mântuieste nime ni. nu are leac. sau chiar îsi v a pierde sufletul. 394. în Împaratia Cerur ilor si ca se face bucurie în Ceruri pentru un pacatos ce se întoarce (Luca 15. ca tot El ne ajuta si sa vrem si sa lucram. MÂNTUIREA 390. la purtarea ta cea dupa Dumnezeu. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. de aceea sfintii adevarati sunt cei ce nu stiu ca sunt sfinti. 392. suflete. dar are pedeapsa. ci si o fapta a li bertatii noastre. stiind cui crezi (2 Timotei 1. 395. 388. din pricina întunecimii sale . 34). Pâna la judecata din urma. . în puterea noastra. 400. daca vrem si ostenim si noi. 391. trupul si diavolul. a zis ca vamesii si pacatoasele vor lua-o în aintea "dreptilor" (celor ce se cred drepti n. raspundea: înca n-am scapat. prin a ceea ca-ti da darul rabdarii. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. 31). Darul mântuirii se dobândeste chiar ca dar. 12) trei vrajmasi.e sine. prin care ne scoate din p acat. Dar. stând de-a pururi împotriva Adevarului. dar plin de tâlc. sufletul lui. Aceasta îi este omului cu neputinta: sa-si asig ure eternitatea sa. Daca însa fratele acela mai are de chinuit în robie straina. Noi nu stim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieste din lume si pe ci ne osândeste. Mântuirea este un har al locuirii lui Dumnezeu în om. cu ale cui arme bati r azboi (2 Corinteni 10. 4). Întunecarea aceasta însa ne aduc e aminte de învinuirile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau v irtutea. Daca însa nu vrem. iar fariseii templului o pierdeau zicând ca-i pa catos si are drac (Matei 9. N-avem siguran ta mântuirii în noi. mântuirea se poate dobândi oriunde. Dumnezeu nu o va urgisi. 396. Deci fi i destoinic. si s-a pierut si în Rai. Orbul din nastere capata vederea si a vaz ut pe Dumnezeu si a vorbit cu El. chiar de am fi siguri ca Dumnezeu ne mântuieste si înca n-am scapa de prime jdie. unul dupa altul. daca nu e taiata din radacini e în stare sa risipeasca din suflet toata vi ata dupa duh. a vointei si a dragostei noastre. 393. înfruntând mândria. Prin urmare. Mântuirea noastra nu e numai un dar de la Dumnezeu. fiindca aceasta siguranta nu s-a dat nimanuia. si în ceata sfintilor Apostoli.

de gluma poate fi daunatoare. Da. de sta soarele în lo c. afumând-o cu mândria. blestemând si dând dracului pe toate si c hiar pe sine însusi. 406. aproape straveziu. MINCIUNA 402. prin urmare. fie ca o aprinde sa stea împotriva adevarului. era si toamna si ziua scazuse. O minte întunecata n-o mai poti crede. Ascultarea cea straina a încovoiat dragostea noastra spre lumea aceast a si spre trup. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. iar catre diavol mânia. O putere dinlauntru îl împinge sa mint a mereu si sa i se para ca e omul cel mai cinstit. MINTEA 404. tronul lui Dumnezeu în om. Acesta e un alt neajuns al casatoriilor gresite. pentru ca mint ea firii acesteia e tot atât de dibace de a dovedi si afirmatia si negatia unuia s i aceluiasi lucru. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina înte legatoare. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este . ca si când o alta persoana ar fi înjurat. Atunci am vazut chipu l dezorientarii pe fata unui copil. 408. Gi cule este seara. O minte nebuna nu mai întelege cele bune. nu recunoaste nimic. ca este seara si nu dimineata. întrucât vremea le-a scos la iveala toate scaderile sau însusirile. Desi e negru si el. de unde . si aschia nu sar e departe de butuc. Aveam în meditatie un scolar. Iata unde are sa ajunga rugaciunea minti i. Acestea se pot vedea mai bine în parintii celor ce se casatoresc . sub puterea curatitoare a Harul ui. sau într-alte chipuri o sfarma si pune într-însa urâciunea pustirii sau idolul (ideea fixa a) pacatului. Experien ta urmatoare mi-a dovedit-o.dupa fire . încât fiara de om. Au trebuit si alte ajutoar e sa-i dovedeasca evidenta. nu p oate face dovada decisiva nici ca este. Luând ceva în gura. chiar când graieste de bine nu mai are statornicie. zise el. Când s-a trezit. râzi de mine si da repede sa plece. a aprins-o co ntra firii si a transformat-o în ura. dar în dimineata aceasta este eclipsa de soare. A. mintea nu mai cugeta gresit sau r atacit pe Dumnezeu ca obiect. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. ci si nepatimirea. Minte câte unul. nici macar nu-si mai aduce aminte. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al une i altfel de cunoasteri. Într-o atare tarie si deplinatate de Duh. si a mintii care o conduce. abs urdul ei si.n. 403. ar fi mintit sau ar fi furat. Minciuna în treptele ei usoare. Cum era so mnoros. ca pe o sageata. 405.401. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. în chipul cel mai firesc cu putinta. care dupa fire aveau rostul sa îndrepte spre D umnezeu ca un ac dragostea. Pretul pe care l-a pu s Iisus si toti sfintii. nici ca nu este Dumnezeu.cum spune Sfântul Apostol Pavel . l-am luat prin surprindere: repede la scoala ca-i târziu! Dar parca este înt uneric afara. care este trupul în întregimea lui si astfel mintea noastra se unes te cu mintea lui Hristos . Câstigam mântuirea sufletului când punem pret pe ea. Mintea obisnuita. fie ca o întuneca. devine stravezie. Mintea care cugeta ca nu este Dumnezeu cade în propria sa sentinta: va trebui sa se tagaduiasca si pe sine. locul sau cel sfânt. Iutimea sau vointa. în care nu s-a tinut seama si de calitatile sufletesti ale celeilalte parti.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. care pogoara de pe cap la corp. Întâmplându-i-se odata ca sa doarma dupa amiaza cam mult. De la cârma mintii atârna încotro pornim si unde sa ajungem.avea sa fie oglindi rea sau rasfrângerea lui Dumnezeu. ca fulgerele zvârle sagetile în o brazul fratilor si în fata Sfântului Dumnezeu. iar daca -i aduci probele în obraz. iar dupa ce-i trece unda aceasta. nu se mai poate sui sa price apa din cele vazute pe cele nevazute. 409. dovedeste non-sensul. Stai. da sa plece la scoala. E un simbol al mintii care. Caci a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu exista. chiar a celei mai înzestrate si cultivate firi. era sapte seara.) e un val usor. sa strabata nu numai luptele. 407. S-a con format. crezând situatia descrisa. E ca si când o noapte s-ar fi l asat peste mintea lui. dovedeste nebunia acestei lupte. asa sunt câte unii de înfundati în contraziceri. nu înseamna gândul mortii. Iar pe biata minte.

nu voia sa cunoas ca. Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii. Deci. Iar mintea. 411.ce sfaturi poate ea sa dea. O minte înnebunita de simturi si de poftele contra firii . pe când era îmbracat în tru p. 30) s-a încâlcit în înfatisarile cele supuse simturi lor. Raul e osândit de moarte. decât sfaturile tâlharilor care casapesc pe cei ce coboara din Ierusalim în Ierihon: copiii ce vin în lumea aceasta? 413. stapânitorul lumii acesteia (Ioan 14. ca nu cumva rautatea sa fie n emuritoare (Facere 3. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând . dar prin moarte se omoara raul cu desavârsire. Iar daca lupul mai e si viclean. 417. fara sa st im si fara sa vrem. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. Mintea. acum nascoceste si aprinde placerile trupului. de aceea. în relatie cu nemurirea sufletului. Caci necredinta îsi are obârsia mai mult din convietuirea sufletului cu trupul. în privinta constiintei si a izbavirii de rau. ramânea în necunostinta. care este placerea simtu rilor si pentru care s-a hotarât moartea trupurilor. nemaidepanând în sine vederea lui Dumnezeu. Oamenii fug. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. napad esc peste ei cu o evidenta de neînlaturat. când se dezleaga si trupul de necredin ta. ca una ce avea sa salasluiasca într-însa pe Dumnezeu. în relatie cu binele si cu raul. 9). p acatul cu miile lui de gheare. 410. care înca este foc arzator (Ieremia 20. când sufletul se d ezleaga de necunostinta si momentul învierii. fiind stapâniti de o lege biologica. Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii. De aceea.subiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii lui Dumnezeu. neputinta. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. Pâna ce nu trecem si pri n portile acestea. Moartea si învierea împlinesc. 412.a unei cunoaster i de ei însisi în relatie cu Dumnezeu. 415. pentru cei ce au dus o viata duhovniceasca intensa. învierea dezleaga trupul desavârsit de moarte si de necredinta. Toate lucrurile pe care trebu iau sa le cunoasca în vremea vietii. ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului. ceea ce nu cunosc ei. fug pâna la moarte de orice cunoastere existential a. Când sora moarte ne dezleaga de trup. cât pot mai mult de fiorul cunoasterii . Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala.prin care l ucreaza toata pofta vrajmasa "vrajmasia împotriva lui Dumnezeu" (Romani 8. întunerecul. prin moarte înceteaza. Îndata dupa moarte însa. deci moartea ni-i un ajutor. caci în ea s-a sadit putint a unirii omului cu Dumnezeu. cunostinta noastra e numai frântura. mintea. Mintea. În moarte-i învierea. li se însenineaza fata cu o lumina neobisnuita. ca un miel nestiutor. vede lupul si se duce la el. fiind o putere arzatoare. 22). neavând mirosul oii cercat. MOARTEA 414. Moartea dezleaga su fletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemu ririi sale. ea însasi fiind retinuta astfel în legatura patimasa cu simturil e! Iata cum s-a furisat în sfatul mintii legea pacatului. ne face un mare bine. Ori si el trebuie sa întovaraseasca si cunostinta si credinta. Nu trupul este raul. de vreme ce-L face ceea ce nu e: o biect). adica s-o ast epte cu bucurie. deci Dumnezeu gândeste lumea. sufletul se retrage din trup si se aduna înspre cap. libertatea aceasta se suspenda. În vremea vietii pamântesti cunoasterea ramân e la libertatea omului: daca voia sa cunoasca. dar au fugit de ele sau le-au tagaduit. 7) . 416. Când a sunat ceasul iesirii din lume. si sufletul cunoaste fara sa vrea ceea ce s-a ferit sa faca. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel. Tot ce e rau în lumea asta: nestiinta. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. c rezând ca e oaie. 418. Cu un cuvânt. trupul va învia din morti. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. La multi dintre sfintii nevoitori . În felul acesta El se face hrana mintii noastre. multe chipuri ale patimilor necurate (Sfânt ul Maxim Marturisitorul). care odinioara vedea pe Dumnezeu într-însa. Astfel. ceea ce nu pot împ lini nici cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei. Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a mintilor. li se pare c a nu exista de fapt si dorm vremea vietii pamântesti pe urechea aceea. putea cunoaste. având în loc de un singur Dumnezeu. Situatia se schimba brusc în momentul mortii. acum e templu al ido lilor. la vreme.

Socotiti acum. nu de la Dumnezeu. Necazurile spala petele pacatelor de pe haina noastra nevazuta.ai pustiei. 428. Caci: "Dumnezeu este îndelung rabdator si mult milostiv. dar si ac eea au mai zis. De aceea. ca pentru înmultirea neascultarii a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. Fiind atotbun si atotîntelept. Oamenii însa tare greu pricep c a îndreptarea prin necazuri dovedeste nu parasirea lui Dumnezeu. 430. îi apara Dum nezeu. ori nu vrem. ca ultim reazim etern al linistii. Calea cea mai lunga pe pamânt e de la urechi la inima. 26).) Necazurile vietii însa iau pe o ameni mai aspru dintr-o alta parte. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. Dumnezeu vrea sa ajute pe toti. Noua toate necazurile ne vin de la greseli. 426. Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. în vremea iesirii sufletului le straluceau fetele ca soarele. pentru aceeasi pricina. În vremea noastra. Caci. MUNCA 419. Au zis Parintii ca plata neascultarii e pierderea mântuirii. 431. Iar Scriptura. nu-i apara nici o granita si nici o arma. El asteapta o vreme sa vada: ne grabim noi cu pocainta de bunavoie s au nu. c unoscându-i Dumnezeu ca n-au minte sa-I înteleaga caile. ori vrem. ci osânda în cealalta. ori vom întelege pe urma. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. când îl tradeaza.. Pe locuitorii cu o viata stricata. fiindca ochiul constiintei si-a mai pie rdut vederea si nici urechea nu întelege chemarea cuvântului ce-si are obârsia dincolo de vorbe. Sufletu l e o faptura spirituala care nu are îngradirea pe care o are trupul si nici nu-i stau în cale piedicile trupului. ci urmarea greselilor noastre. Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu catre oamen ii mai grei sau mai vicleni la minte. În vremea aceea. învatam din necazurile altora sau asteptam sa ne spargem si noi capul de el e. El nu mai le îngaduie si spala cu ele vinovatiile noastre. Munca iese din stadiul pedepsei si t rece în cel al consacrarii. (. NEAMURILE 420. ori pricepem acum.singura cale care poate învata ceva pe oameni. Cunostinta cea din patanie sau învataturile din durere . asadar. . încât ani de zile n u ajung. ca sa-i dai de capat. constiinta fata de munca începe sa fie un factor de m are pret în construirea viitorului oamenilor. 432. Ba chiar prin aceea stim ca Dumnezeu are grija de noi. necazurile.. Nu fericiti. pe când o constiinta neîmpacata rasfrânge o fata îngrozita. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. ca si ei? 425. Când îsi urmeaza destinul. NEASCULTAREA 421. sa se gateasca de p edeapsa. NECAZURILE 422. 424. îi lasa în pacatele lor. precum ca nu au leac si nu pricep nimic di n ocârmuirea Sa. Omul se roaga de Dumnezeu sa-l scape de necazuri si Dumnezeu se roag a de om sa-si schimbe purtarile. chemarea care ustura. Si iarasi marturisim: ca Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. Dumnezeu Milostivul. Asa se face ca sunt oameni pacatosi care n-au necazuri. au apararea lui Dumnezeu. nu le mai rânduieste o îndrepta re prin încercari în lumea aceasta. o constiinta împacata rasfrânge o fata senina. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu. le rânduieste o chemare mai tare. Pe acestia i-a lep adat Dumnezeu. 3). ca sa nu piarda pe oameni. urmare pe care îngadui e Dumnezeu s-o gustam spre înteleptirea noastra. 427. dar pentru o viata curata. când îi sorteste Dumnezeu pedepsirii. capata o sfintenie pentru constiinta cu care e facuta. silindu-i sa-L caute pe Dumnezeu. 423. ci milostivirea L ui. care de cine sa asculte mai întâi? 429. dar nu toti primesc purtarea Sa de g rija. cum nu-i apara nimic pe lume. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. marturiseste ca: "Preotului îi va lipsi cunostinta legii si batrânului sfatul" (Iezechiil 7. dar nepedepsit nimic nu lasa" ( Naum 1. Caci stiindu-le firea. ne poarta de grija si ne spala cu milos tivire. daca vom avea necazur i.

adica sa traim deodata. Autonomia r atiunii. centrul si sinteza creatiunii Sale: lumea vazuta îm binata cu lumea nevazuta. De aceea. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. si ca persoane nevazute. 439. se petrece si în mare. Mântuitorul zice ca fara nevointa i ntra în Împaratie (Luca 6. NEVOINTA 435. e subiect de istorie. i s-a strâmbat mintea. NEPUTINTELE 434. OMUL 436. Când omul traieste în adevarata lui valoare . p entru unii mai usoara. cu întinderea si lungim ea de vreme. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. cu puteri si cu to t felul de haruri. e cu putinta sa se aj unga la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu. PACEA 441. De la faptul neînsemnat ca unuia. într-un om. Dar pentru cei care nu judeca pe nimeni. 444. Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. Faptul ca din partea Sa Dumnezeu a facut totul pentru om. Asta înseamna treaba unuia. cu deosebirea ca o mica strâmbare dintr-un ins. Realizarile sale fizice sunt toata valoarea si nemurirea sa. asa sa nu se afle nici între cei c e-L au pe El ca temelie a vietii. Pacea este o idee specific crestina si se conditioneaza de obârsia ei divina. pâna si jert fa Sa de pe cruce. a tragediei inerente constructiilor fara Dumnezeu. în societate a omeneasca. învestit cu putere. Pacea pe pamânt e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. 438. decât o degradare a lui în rândul vitelor. pentru altii mai lunga. e din ce în ce mai necunoscut. e singura cale care mai poate aduce pace între oameni si buna învoire. încât uimeste lumea si o sileste sa recunoasca într-aceasta fapta lui Dumnez eu. Deci. 440. Dupa cum unii ridica pâna la Cer valoarea omului. Sa nu cârtim la necazuri. Nici unul dintre sfinti nu a scapat desavârsit de vreo frâna oarecare a neputintei. Omul are dimensiunile intentiei divine. altii cauta sa-i cob oare pâna la pamânt toata însemnatatea sa. Dumnezeu. au sa dea seama toti înzes tratii lui Dumnezeu. cei cu daruri. ca nu cumva tocmai la urma sa piarda totul. care se vor salbataci întreolalta si-si vor împing e conducatorii pâna la marginile nebuniei. De asemenea si pacea sufletului atârna de aceeasi conditie. pentru altii mai grea si pentru foarte multi tine toata v iata. alatur i de trairea crestinismului. Nu sunt toate oi. grabesc apocalipsul. pe când. nu mai poarta un nume. 437.433. toate celelalte rezolvari. Starea de pace cu toata faptura e o minune asa de mare. în omenirea într eaga. o marturisire a neajunsului. si ca persoane vazute. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. poate da între oameni o ratacire cum nu s-a mai pomenit. în întregul lui. ce poate sa însemneze coborârea omului la simpla valoare economica. 445. caci omul are valoarea aratata de jertfa de pe cruce. dovedeste ca omul are pret imens. ci poar ta un numar. Ceea ce se petrece în mic.ceea ce e de fapt o înfrângere sau. PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI . ajunge obiect de istorie. Iata de ce suntem datori a vietui potrivit acestei intentii divine. Omul. mai sincer. cu raspunderi. 37). pretuind mai mult gunoiul decât mirosul crinului. Vremea nevointei pentru unii e mai scurta. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. necrezut de mare. 442. Precum nu se afla vrajba în Dumnezeu. cu mariri. Ceea ce se petrece în microbiologie se petrece si în macrobiologie. care nu poate fi creat sau mentinut de arme. daca renunta la dimensiunile sale divine. 443. mai s unt si berbeci si tapi. în rând cu oricare dintre obiecte. Aceasta e un bun spiritual.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. autonomia societatii omenesti nu se poate constitui ca atare decât cu pre tul pierderii pacii. trait din toata sinceritatea fiintei. . care ar încovoi a crinii în gunoi.

448.. .446. Mai poti avea necazuri si din cauza ca. da-i putin a apa sfintita. caci neasemanata este pl ata pe care ne-o da Dumnezeu. sau ce este si mai des. Apasa blestemele parintilor sau ale altuia asupra casei tale si asupra ta. curateste-ti tru pul tau prin post. trebuie sa le si ispasesti de buna voie. De aceea vine bataia lui Dumnezeu asupra voastra. ca nu-i destul sa le spui sub patrafir. neuro-motor. 8. si alti "draci" ai nervilor. pe câmp. al obârsiei lor adamice. nu-ti lipi ini ma ta nici de proprii tai copii. 450. caci. caci sa stiti. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ai ocr otirea lui Dumnezeu.. Dumnezeu a blestemat pamântul: spini si pal amida sa dea si prin sudoarea fetei sa îti câstigi pâinea. pentru ca tii serpii în sân si Dumnezeu lasa sa te muste. De aceea. peste vite si peste tot lucrul mâinilor voastre. (. cu faina. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. caci da Dumnezeu dupa cuvântul lui. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. de El sa ne lipim inima. nici tie nu îti es te îngaduit ca sa lucrezi si. Cineva se tine de vraji asupra ta. Unii din stapâni le dracuie si atunci sa nu se mire daca i se împlineste c uvântul. caci si asupra lor atârna si apasa pacatele. o lupta. Ai cumparat din mâna rea. fata de cea data de lume. 449. vei pierde nu numai ceea ce ai lucra t Duminica. razboi chiar sau deze chilibru total. sau pe pamântul pe care-l lucrezi apasa juraminte. colo. mai înainte de a o amesteca cu ale tale. de-i patimi durere în cele iubite peste mas ura. Daca Dumnezeu n-a lucrat Duminica. Si mai are paguba cel ce se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap. sa nu taiati o brazda din pamântul care nu este al vostru. PATIMILE 447. iar tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti într-o vreme când poate traiai în desfrânare. Sfintii Parinti au numit "draci" patimile de capetenie (Sfântul Ioan S cararul în Scara numara 7 sau 8 patimi de capetenie). a capacitatii lor de a strica echilibrul mint ii si de a o întoarce stricata împotriva lui Dumnezeu: dracul lacomiei. Si lepadarea copiilor sunt pacate strigatoare la cer. caci aduce moarte. din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. Cineva lucreaza cu diavolul asupra ta si asupra vitelor tale si atunc i tu tânjesti si vitele tale. fa sfestanie. Sa nu ascultati de sfatul nimanui când este vorba de cinstirea Duminicii. iar femeia în dureri mari sa nasca". nu ca sa ti-o împotmolesti cu gunoiul lumii. Adevarat este ca o baza biologica a patimi lor si a urmarilor lor o formeaza si glandele endocrine al caror echilibru sau d ezechilibru functional se rasfrânge în toata fiinta omeneasca. Si-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. pacatele trec si asupra pamântului pe car e-l calci si asupra vitelor. pune-ti o cruce în curte si roaga-te lui Dumnezeu sa te ocroteasca. blesteme sau nedreptate: sa luati seam a. Pentru ce? Pentru ca nu te marturisesti. Pe El sa-L iubim. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima . 2. 7. Când a fost izgonit Adam din Rai.) 3. copii lepadati si îngropati ici. daca vei lucra. Si ca sa nu mai poata lucra duhurile rele. neuro-endocr in. 6. ci ca sa ti-o îndrepti spre Tatal Cel din ceruri. Lucreaza Duminica. De acesti bani. Ba în gunoi. din mâna patimasa. dracul trufiei. peste tot. O greseala a noastra atârna asupra întregii averi. Iata pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania (pagubele) asupr a avutului vostru: 1. ci si ceea ce ai lucrat în cursul saptamânii. din cauza caracterului lor c onstrângator. 5. Stapânii au pacate nemarturisite din tinerete sau mai pe urma si nu le-a u ispasit. ba lânga o altoaie. Un neurolog psihiatru a identificat pentru fiecare patima descrisa d e Sfintii Parinti o glanda endocrina. de când i-ai muncit si te urmareste Dumnezeu pâna în pânzele albe. cine te va mângâia? 4. des i i-ai muncit nu te vei putea folosi. dracul desfrâu lui. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. d ar se mai poate sa ai asupra curtii si alte pacate. De aceea. neuro-static). în curtea în care stai tu.

451. precum si înfricosarea de urmari. împotriva noastra însine. Aceasta ne înva ta cel mai bine calea lui Dumnezeu. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. lacomia de avere. pe câti nu i-a luat de minte si s-au omorât! Bolile de pe urma desfrâului. printr-o sin gura întorsatura maiastra a vicleanului. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. 10) chiar între crestini. a scopului ultim al virtutilor. prin patimi. caci între noi si El e zidul pacat ului. azi. fie chiar îndr acirea. mai aici. rar daca se mai afla. în veac ul nostru însa. . Ne-am sa lbaticit în toate partile. fie ea omorârea de sine. mântuirea.Instinctele.caci de ea atârna o credinta mai luminata si. trairea în Hristos era mai puter nica si mai întinsa între crestini. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. si cu asta a redus la nim icul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. 455. credinta va ajung e sa se strâmbe si în tot felul sa se stinga. De aceea.care a ajuns într-un fel de "adormire". multa si adânca deosebire a gândurilor. de uitare de Dumnezeu. satisfacerea si rostul lor concret. cum vine. prin patimi le trupului. nu-i dau omului lup te. Împatrit gresim: împotriva lui Dumnezeu. fie nebunia. alta cale nu ramâne. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. 452. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. ca în somn. De acestia care însa sa traiasca viata în Hristos. Iata-ne. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. ori cât ne-ar costa îndrazneala aceasta. Pacatul. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. pe câti nu i-au adus s a-si puna capat zilelor? Care a sfârsit bine dintre betivi. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. împotriva a proapelui si împotriva firii întregi. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. trebuie nascuti. când Dumnezeu a ajuns de râs (Ieremia 6. Iata de ce si fiarele fug de om. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . 457. e într-o sta re de necredinta. care n-au vrut nicidec um sa se lase de patima lor? Dar si lenea poate face nebunii când se vede în primejd ii. noi: o gramada de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid s i în tot mai mare sfarmare aflându-ne. 458. În cazul robiei. PACATELE 456. De aceea. ascunse cu voia. iar omul si-a pierdut libertatea. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim si nu-L mai vedem. Nu Dumnezeu este Cel ce nu ne mai iubeste si nu ne mai vede. desertând virtutile în sacul spart al patimil or si culegând. aceasta le facea usoara lupta cu patimile. 460. desi constiinta nu doarme. Trebuie. Drept aceea. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. deci. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. pacea dinlauntrul nostru. pentru ca o traire în Hristos ne-ar scuti de vorba. pentru ca acestea primesc aprobarea. caci cu ce vine. ca si mai mari m izerii. În veacurile de aur ale crestinismului. 454. Calea aceasta e treaba de cârpaci. iar dincoace de zid. i au în ajutor propria lor mizerie. Drept aceea. 453. De pilda. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. uneori. oame nii au ajuns în robia patimilor. Fiecare din patimile de capetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pâna l a decaderea cea mai de pe urma. toata v iata. lacomia de putere si fumul mândriei. Cu obisnuinta de a pacatui trebuie sa ne luptam noi. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. deci.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. 459. dar refuzând rostul -. sau decaderea firii. în schimb. Sunt patimi trupesti care înrâuresc sufletul si sunt patimi sufletesti c are se rasfrâng asupra trupului. a mai vorbi de lupta cu patimile însemneaza sa-ti aprinzi paie în cap. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. omul traieste în stare de pacat. Aceasta vreme de amaraciune care ne învata minte ca sa nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întarire a sanatatii noastre sufletesti. trebuie sa înduplecam pe oameni la o viata mai cu rata .

jertfa neîncetata. din nimic Dumnezeu a facut faptura. De acee a. si n u si-au iubit viata lor. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu zi si noapte si le rasc oala împotriva toate urgiile împotrivirii. Lucrarea împotriva firii i se face omului "a doua fire" . Pacatul este înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. asupri. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimi c. 471. cu isprava cu tot. Pacatele se înregistreaza în codul genetic al fiecaruia. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. 463. Pacatul este o calcare a legilor vietii. nici al altui om. iar faptura a facut pacatul. Asta-i noutatea grozava. ci o consfin tire a libertatii si a deciziei viciate a omului. Toata vigoarea tineretii o da cui nu trebuie. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor.fara sa bage de seama ca printr-asta se înto arce. pentru mântuirea lumii. pâna la moarte"(Apocalipsa 12. p. Pacatul. decât talazurile care bântuie marea" (Sfân tul Ioan Gura de Aur. ca omul a putut sa faca ceea ce Dumnezeu nu poate. îsi da seama ca robeste vrajmasului . slujitorii Sfintei Liturghii. sau te desfaci de pacat sau vei fi . aceasta mamona cu adevarat nedreapta a omului. acum s-au f acut barbati si îi simte cum îi fura puterile. 1). le-ar întoarce lui Dumnezeu. trebuie sa cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseala. VIII. Pen tru pacat Dumnezeu este foc mistuitor. caci d eîndata ce sunt spuse. îl reclama pentru el si i se tine de urma. din multa pacatuire. Deci. toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. slabindu-i puterile. Valoarea unui pom o hotarasc roadele ce le face. care sc ad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire. Pacatul nu e o realitate cu suport propriu. Înradacinarea obiceiului pacatuirii duce întocmirea sufleteasca si trupe asca a omului pâna la neputinta de a se mai împotrivi. 472. o pândire a nimicului care vrea sa înghita în sine toate câte su nt. dupa judecata tuturora. Faptul ca. Daca urmeaza mereu asa. 6 1). De acee a. sub amara tiranie a neantului. arsa în lumea aceasta. dar nu le mai are de unde. Pacat aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana . ca un creator al unei teribile noutati . al carui autor este. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele.firea farade legii sau legea pacatului (Romani 7. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. 469. pe cei pacatosi îi închide în c hinurile haosului vesnic. Pe de alta parte. nu e o razbunare din partea lui Dumnezeu. 465. adica a haosului de tot felul si în toate privintele si poate ca pentru totdeauna. Marturisirea de credinta fara îndreptarea vietii nu are nici o valoare. iar lui. 466. trebuie risipit. prin patimile trupului. iar batrânetea hârbuita umbla sa o de a lui Dumnezeu.balast de accident . introducerea în viata a unui dezechilibru consimtit de minte. caci de unde odata pruncii vavilonesti erau micuti si îi lua în gluma. dupa ei. ci al lui D umnezeu. ca proprietate de drept .pacatul . Iconomii tainelor. 7). Despre preotie. sau chiar pâna la a nu vrea sa se mai împotriveasca. i s-a s tins puterea vointei de a se împotrivi. n icidecum numele pe care îl are. când nu le mai are. Caci. 462. Deci. pacatul. omul. Cartea III. De aceea. Craiova. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. le piere puterea de a obseda. 470. 467. Acum securea sta la radacina pomilor si focul alaturea pentru toti p omii care nu aduc roada buna. cap. sunt si ei în masura iubirii. iertându-le din datorie.care poate duce pe om pâna la starea sa se lepede de Dumnezeu si sa-I stea împotriva. pentru ca acesta sa fie împreuna cu creatia sa iubita .pacatul . 464. Iar împlinind conditia asta. Totusi.în infinitul eternitatii. omul nu e al lui însusi. Asta e tot una cu pierderea darului lib ertatii vointei. precum si ajuto rul ca s-o împrastiem. i ar acum. Când avea puterile întregi n-asculta povata. 468. ci sunt ghearele haosulu i în grumazul realitatii. de drept. 1941. stapâni mintea. 11). adica raul.461. mintea slabeste si nu m ai poate stavili dezechilibrul din ce în ce mai mare care invadeaza spatiul vietii cu spectrele sinistre ale mortii pe picioare (Apocalipsa 3.

zice ca tu esti dra c. Pogorârea din Ierusalim în Ierihon. de asemenea. personalitatea ar putea strabate calea într-un timp mai scu rt sau ar putea realiza o neasemanata asemanare. pe Iisus. A venit un strain. A petrecut împreuna cu omul. omul fara de pacat. te-ai schimbat din vrajmasul lui Dumnezeu în prietenul lui Dumnezeu. iar altii si câte cinci. le-a sp alat cu vin (usturimea pocaintei) le-a uns cu untdelemn (celelalte Taine). Acasa. Toti cres tinii au sigur câte un talant. Iata adeva rata împlinire a legii în iubire. o copilita numai. Iisus. 477. Ceea ce. care l-a luat pe cel ranit si l-a pus pe dobitocul Sau. dar unii au si câte doi. Personalitatea este o înzestrare sufleteasca neobisnuita. o memorie m ai buna. neputincioase: Legea si p reotia Vechiului Testament. o mare capacitate de dragoste. o ini ma mai larga. PERSONALITATEA 478. cresterea lui în neamul samarineanului. neputând sa-l ajute. Iata Samarineanul. din neam în neam. a dat Bisericii grija de om. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. Pilda samarineanului nu este numai o pilda. Pe lânga omul cazut între tâlhari treceau pe rând. 474. l-a dat în grija Bisericii. în sta re sa ne care în spate dintre tâlhari. precum si ce le doua testamente Legea si Harul. vesnic fara iertare: starea omului împotriva adeva rului. Din momentul în care cunosti ca est i pacatos. 473. PLACERILE . când esti convins de nedesavârsirea ta. este totodata si revelat ia misiunii viitoare a Bisericii. însemneaza întrupare a lui Dumnezeu în firea de om. Noul Testament. o ingeniozitate înascuta. Bisericii i-a dat cheltuiala doi bani: Vechiul si Noul Testament. Iata cu cine sa fim asemenea si ce sa facem. Amândoua tamaduiesc deplin pe om. Când stii ca esti pacatos.ars cu pacat cu tot. PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 479. adica caderea omului din starea de rai a constiintei în starea din lumea aceasta. cu vin si untdelemn. o vointa mai puternica. energiile Harului care le sfinteste. ai închis toate posibilitatile tal e de desavârsire. Toata bataia de cap cu omul si tamaduirea constiintei sale o are Biserica . A venit Samarinea nul milostiv (Luca 10. adevaratul aproape al constiint ei cazute între tâlhari. alearga dupa ei si face aceasta pâna la ultimul om al împaratiei Sale. Într-o persona litate chipul lui Dumnezeu este mult mai puternic si mult mai limpede. adevaratul nostru aproape. Talan tii sunt talente. datorita înzestrarii suf letesti mai puternice. Aceste energii ale chipului prind mai bine. îi ca uta. au trecut pe alaturea: asemenea si levitii nu i-au ajutat nimic. i s-a apropiat de rani. Personalitatea are. ca slujitorii ei sa poart e grija de dânsul. curatite cu asprimea pocaintei. ascuns. Dar a doua zi dupa Înviere. om de alt neam. pomul vietii. 33). Când crezi despre tine ca esti drept. Legea si prorocii. dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat-o între sfinti. Pacatosii au un prieten. spalându-i ranile. ca niste antene mai bune. (caci samarineanul era de alt neam decât cel cazut între tâlhari). izvorând din Hristos. pâna la a doua venire a Samarineanului când i se va rasplati osteneala. Asa-i firesc omului pacatos. Iata o n evazuta dimensiune a crucii. ca sa avem raspuns la proble ma vietii vesnice. omul fara de pacat. de facut calea de la chip la asemanare. 475. i-a l uat firea sa în spate (întruparea lui Dumnezeu). Cel mai greu pacat. ca un untdelemn ce unge ranile. Dar. povatuitoare la pocainta aspra ca vinul pe rana si Harul celor sapte Taine . Cel cazut între tâlhari a fost încredintat Bisericii. ranita si mai moarta de tâlharii cei din gând. adica dupa trebuinta. est e semn ca Cel desavârsit este lânga tine si constiinta ta striga diferenta între El si tine. energii de lucru. este si angajarea omului în asemanarea cu samari neanul. pecetluind cu aceasta unul din cei d oi bani de cheltuiala. l egea. 480. 476. E destul sa ne gândim la Sfântulita de la Arges. ca de pilda o minte mai stravazatoare. cînd îi lovesti dracii. Prietenul pacatosilor asteapta pe toti cei ce au sa se mântuiasca.

Prin urmare. ei care stiu totul. sa vie de buna voie la smerenie. sa le faca o judecata milostiva si fara nici o înfricosare si iarasi sa-i împace cu Sine. 487. Prin poporul iudeu era prevazuta era crestina. Pâna la plinirea vremii atârna peste ei blestemul pe care si l-au cerut în curtea lui Pilat: "Sângele Lui asupra noastra si asupra feciorilor nostri" (Matei 27. Singura rezolvare. faptele pe care le-ai facut plângând. 489. daca mai avem inima prinsa de ceva de pe pamânt. pe Fiul Sau Cel Unul Nascut. iar altii ziceau ca ar trebui sa cumparam cu aur ocarile si necazurile ce le patimim de la oameni. prieten al Lui. pâna li se moaie oasele trufiei. ei iesira din destinul lor. POPORUL IUDEU 488. iata spunem ca ea lucreaza revenirea oamenilor la nerautatea pruncilor. pentru cine umbla dupa ea. de orice fel. stapânitorul lumii acesteia înca ne mai tine legati în împara tia lui.481. Iisus n -a pus accentul pe minuni. pe care s inguri si l-au cerut peste urmasi. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. care face viata neamurilor cu putinta. asta mândria n-o poate face. bun. mai ales. Trebuia re-crearea acestei zidiri. iud eii Îl rastignira pe cruce. plângând. coborând din cer uri. ia r la acestea se ajunge. Placerea e momeala cu care "hotul" înseala pe om sa se pogoare din Ie rusalim la Ierihon. de cele mai multe ori. ci pe cunostinta de Dumnezeu si pe curatia inimii. ce a din urma stradanie a lui Dumnezeu în persoana. cea din curtea lui Pilat si de pe dealul Capatânii. pe când cu lacrimile te curatesti pe tine si-i folosesti si pe altii. ca sa scape pe fi ii Sai de judecata cea aspra. PLÂNSUL 484. a dreptatii dupa fapte. 482. di n vrajmas al lui Dumnezeu. Pocainta trebuie sa fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. Toti cei ce umbla dupa placeri. de vreme ce dragostea noastra catre Dumnezeu înca n-a ars si ata aceea. Cu fapta aceasta ucigasa. întoarsa de la toate pacatele spre Dumnezeu unul si spre to ti oamenii. Le va sosi si vremea aceea mult dorita. Crinul Bunei Vestiri. 25). Mila cea fara de margini a Tatalui. Stie vrajmasul ca placerea pamânteasca. nu po t sa vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plin a de "stiinta" si afumata de mândrie. nu vor scapa de primej dii. le trimite. Mare este Taina pocaintei. De aceea. Cu puterea de a izgoni duhurile cureti pe altii si te poti primejdui pe t ine. nu numai fiindca te face din rau. pe care si-l vor pune rege. pâna la cel mai de pe urma. si-si bagara neamul sub r otile blestemului. Pe când în Cartea Vietii se scriu. Poate tocmai pentru ca e asa de smerita judecata aceasta milostiva. caci e adevarat: nu e dupa fire sa i ubesti din toata inima pe cel ce te ucide în tot felul. 2223). Totul e sa te învoiesti asa pentru Dumnezeu si El îti ajuta. ci e mai presus de fire. Sa renunti la placerile tale spre a face bucuria altuia. De aceea sunt urâti de toate neamurile . 486. pentru care ostenise Dumnezeu cu ei atâta amar de vreme. ci si pentru ca un lucru asa de mare e acoperit cu chip smerit. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine. ei dau de asprimea dreptatii care-i fierbe în ze ama lor. 483b. "Bucuria minunilor te poate pierde în slava desarta" (cf.ca si asta e ponosul blestemului. dar chiar pentru ei ivirea antihristilor . Cum sa poata veni. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau si le cuprindeau pici oarele. nu afla între iudei decât fapta cea mai ucigasa a lor. povârnita iremediabil spre plata pa catului. are draceasca putere sa desfaca pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o întoarca sp re placerea a orice altceva afara de Dumnezeu. Blestemul acesta îi zoreste sa ia în brate pe tot i antihristii vremurilor. spre neîndurata moarte. 483a. ei ca re stapânesc peste oameni. pe care dragostea L-a coborât din Cer între oameni. sa vie în genunchi înaintea unui simplu preot si sa-si însire toate faradelegile si necazurile lor?! Nu. binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte. Matei 7. POCAINTA 485. cea din urma dintre masurile ce m ai ramâneau. A cesta e întelesul si capatul acestei judecati milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fara margini.

Nu le-a ramas d ecât aruncarea lumii în Apocalipsa. 492. dar ca sa termine cu Iisus. 500. dar fara idealul care i-a parasit. 29). pentru ca slabeste în om puterea de revolta a supra-omului. sa u desteptarea puterilor sadite în noi la a doua nastere. zile de fo amete: "Nu foamete de pâine si nu sete de apa. El nu stie si nu recunoaste . 490. poate ajunge la criz e. . 497. Ei n-au înteles ca de aceea petrec acele "zile fara numar". au fost în stare de data aceasta sa se faca aparatorii cei mai ascutiti în slujba celor mai mari dusmani ai lor. Lucrarea poruncilor. ce se vrajmaseste de moarte cu Iisus H ristos. 499. Exemplu: Nietzsche. sau în altarul inimii . la dezechilibru. de proportiile lumii. E prima porunca de stapânire de sine. e o mare lectie a lui Dumnezeu pe care o arata neamurilor crestine pâna la sfârsitul zilelor. Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit sufletul cu rug aciune si post. Astfel. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. 495. fiind nepatimas. tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii. Nici portile iadului nu le-au putut ajuta sa scape de El. Pentru ei Iisus a trecut pe cealalta parte a marii întelesurilor. vor veni înfricosati la cre dinta crestina. Neam fara înviere. roman ii. desi Lui nu-I trebuia. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au facut ei.Semnul Sfârsitului! 493. precum si întors: prin faradelegi se strecoara vrajmasul si aj ungem de-o asemanare cu el. Cu trupul nu putem trata decât prin post. În acest adânc al mintii. POSTUL 498. se silesc sa în valuie si sa prinda vointa din nou în mrejile sale. Si aceasta o vor face. Ei a u ramas dincoace. izgonind afara pe satana. nu se vor mântui. c are se retrage în simtiri. Neam fara semn. Se salasluieste Hristos. Toata tragedia acestui popor. Temeiurile mai adânci ale postului si rugaciunii le gasim la Botez. care pazesc viata curata si dau viata celui ce le împlineste (Neemia 9. e rau dispusi ca sa apeleze la oricine. creatia sa. ca unii ce n-au aflat comoara. si vor cutreiera pamântul. patimile. Si Iisus a postit 40 de zile. Dumnezeu se gaseste în poruncile Sale si prin porunci vine la noi si pe noi ne stramuta în Sine. ba si talantul de negusto rie l-au îngropat în pamânt. dupa expresia Parintilor. pentru asta nu trebuie sa fii prooroc deloc. dar nu-l vor afla" (Amos 8. Deci cei ce ajung la hotarul mortii în nelucrarea poru ncilor. cautând cuvântul Domnului. r evoltat împotriva lui Dumnezeu. trezirea la viata cea dup a Hristos si Duhul Sfânt. Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi. Cosmarul acesta al lor s-a marit cu veacurile. Asa vrea Iisus sa ne însusim împlinirea poruncilor: precum nu multumesti servitorului tau care te serveste. voia sa scrie osândirea crestinismului pe toate gard urile. PORUNCILE LUI DUMNEZEU 494... încât pr etutindeni dau de Iisus. POSEDATII 496. De aici puterile potrivnicului. Au facut-o si pe aceasta. Evreii urau de moarte stapânirea romana. Si ei se vor clatina de la o mare pâna la cealalta si de la Miaza-noapte la Rasarit. numai si numai ca acestia sa-i scape de cel mai îngrozitor cosmar al istoriei lor: Iisus.e un destin blestemat. Neam fara Dumnezeu. ci de auzit cuvintele Domnului. 501. Mai sunt si cazuri când posedatii sunt filosofi. Postul e vechi si începe odata cu omul. 11-1 2). Aceleasi fapte aduc aceleasi urmari. deci pricinuiesc aceeasi i storie. Adân cul fiintei noastre se îmbraca în Hristos. nu vom avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumea sca precum ca I-am împlinit poruncile. Plata îi asteapta. punând postul începatura a vestirii Împa ratiei lui Dumnezeu. car e-l scot clinic dintre oameni. Vor îmbr atisa pe omul trufiei absolute! Omul care în numele sau se va proclama Dumnezeu! A cela-i Antihrist . Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbeste! 491. Neam împotriva lu i Dumnezeu. iar acela n-are nici un motiv sa se supere t ot asa si noi fata de Dumnezeu. Când se vor convinge de aceasta.

Acesta este u n semn de primejdie. Oamenii abia mai aud cele de dincolo si li se par departe: surzenia tot m ai mult se întareste si chemarea lina nu se mai aude. 510. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7.convingeri. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. 511. cea nemater ialnica de la tarâna se subtiaza si se curata. în mocirla us cata. prin graiul lor. sau sa se rupa din obste si din duhul dragostei lui Hristo s.. Postul l ucreaza si asupra acestora. Dumnezeu îti vorbeste. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din Tai na casatoriei crestine. Lor li s-a dat marele dar s a ierte în numele lui Dumnezeu. 25). 503. PREOTII 506. din amândoua partile.. nu vor lasa poporul sa creada si asa se vor salbatici oile asupra pastorului si vor fa ce bucurie lupilor. Dumnezeu te i arta. darul lor e de la Dumnezeu. Mare. 509. ca sa-ti pui nadejdea în om. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. vor sovai în hotarâri (Isaia 28. ca sa nu cada din milostivire sub strivirea dreptatii. dar nu convinge. PREJUDECATILE 505. Chemarea le este învaluita. sigur ca ei vor fi covârsiti de mostenirea aceasta si nu-si vor putea îndeplini fara umbra trimiterea lor de l a Dumnezeu. încet si cu socoteala. În jurul lor se va întari întunerecul a toata nestiinta si va începe foametea. 7). mintea vede gând urile. ca apoi sa nu fie prapastenie la care sa nu ajungi în chipul cel mai logic cu puti nta. Ochii vad lucrurile. Zice un filosof: e destul sa primesti în minte o singura prejudecata. nu de pâine. Un organism topit cu postul nu mai are putere sa schimbe convingeril e constiintei. Sarea pamântulu i o vor calca-o oamenii în picioare si asa vine ca: "Si preotului i se va întâmpla ca . fiindca. ca sa nu-i piarda în faradelegile lor. ci de Cuvântul lui Dumnezeu. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. zice Ioan Scararul. E bine ca povatuitorii sa graiasca totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos. în întindere si în adâncim e. Preotia este. covârsitor de mare dar! Oare de ce nu-l pricep oamenii? 512. Milostivul. Dumnezeu te cheama. Preotii vremurilor noastre. Ca firea lor pamânteasca mai da uneori prilej de sminteala. porcii patimilor nu mai vin sa se scalde. 507. A osândi pe preoti e lucrul cel mai usor si cel mai fara rost. Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". Biserica însira printre pacatele mintii si prejudecatile. prin iertarea lor. 502. Prin preoti nu te cheama omul. Sa fim drepti: slujba preotilor e sfânta. prin viata lor. 26). le rânduieste si chemare dinafara prin glasul s lujitorilor Sai. Dar Dumnezeu. E lucru de mirare. Preotii au grija de-a îndupleca pe oameni în vremea rânduita întoarcerii. pâinea cea din Cer. Preotii poarta preotia lui Hristos. oricât ai fi de pacatos. ca mintea fii nd netrupeasca. POVATUITORII 504. Preotia Bisericii urmareste ca nici unul din fiii Tatalui sa nu se înv rajbeasca în sine însusi. dimpotriva. De aceea. Larma vietii si galagia grijilor desarte striga oamenilor în urechi ne voile lor pamântesti. Caci scrie: "Dormind oamenii. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. altfel mustrarea lor învinge. ca în fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojana si smeriti înt ru mustrare. ca o noua filiatiune. ci o lasa sa-si faca de cap. în loc ca ei sa biruie lumea. prin Sfântul Sânge al Mântuitorului. De aceea el trebuie uscat. Sigur ca acestia. 508. cu aceeasi datorie ca Pavel. oricât ar crede ca într-însul salasluieste Duhul lui Hristos. ci te cheama Domnul ca sa-ti stramuti viata ta de om. biruinduse de lume. iar sa fim drepti: neavând cum sa vi na altfel decât prin nastere din trupuri pamântesti în care misuna pornirile faradeleg ilor ca serpii si rod înclinarile patimilor ca viermii. copiii. deci nimeni nu se mântuieste razletind u-se de Biserica. e sfânt. Caci El e Cel ce uneste obstea laolalta. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. mai tare decât le striga glasul constiintei trebuintele lor ve snice. Prin ei. de la trup se spurca si se întuneca si ca.

"Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 518.. de Dumnezeu asculta. De aceea. Cad la lauda. 517. si n u si-au iubit viata lor. vedea-vor sfârsitul înteleptului. si-ti îngheata inima auzindu-i. Dreptul Judecator si asa mai departe. de care prin amagire au ascultat. p. nevrând sa-i piarda din g heare. ba si Sfânta Împartasanie luând-o!. Drept aceea. facându-si si Sfânta Cruce. stergându-le cu darul datoriile agonisite diavolului. Fiul Omului. îsi strica mintea cu parerile lor. cu toate acestea. Ioan. batând metanii. ce putini L-au ascultat! Este un cerc vicios. Ioan Gura de Aur. Hristos. acoperindu-le darurile si harurile. asa cum sunt. 9. Despre preotie. Proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de o îndrazneala nemaipome nita si palmuiesc smerenia. capitalizate în om. Multa paguba face un preot în averea de pacate a oamenilor. Asa se cufunda în pacate. 5.. sa-si faca singuri "credinta". Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu. Asta atârna de puterea de stravedere a "duhului" care le spu . 1941. 7. 16-17) . 516. VIII. a prea multor oamen i: cercul ratacirilor. Fratilor. administrata valid exclusiv prin p reoti si arhierei. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. fiindca cei ce asculta de preotii e i. arata o evlavie neobisnuita: marturisind pe Hristos. 6. care trece peste taina pocaintei. dar multe nu. 519. iar ei sunt înselati. Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt întregi la minte: 1. si în general dreptul. ale slujitorilor legali ai Bisericii . "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. Pretind ascultare de la oamen i pentru ca "Dumnezeu" i-a trimis sa spuna la lume lucruri de care îti tiuie urech ile. pâna la moarte "(Apocalipsa 12. le pune înainte neputintele oamenilor. fiindca au pacate. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. Cartea III. înduplecând spreolalta amândoua partile. Dar. ca primeste sageti din amândoua partile. 8. de altfel. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. sarutând icoane le. De ace ea. Câte unii. mai p resus de Biserica si sfinti. 61) . Om ul se întuneca dinspre adevar si ia ratacirea de buna. Preotul. pe Maica Domnului. Se dau pe sine de ceva mare. Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni. si jurându-se ca-s oamenii lui Dumnezeu. toti ereticii (r atacitii) vremurilor pe care însa i-a afurisit Biserica. 4.. cu toate acestea. sunt si ei în masura iubirii.si poporului" (Isaia 24. Fac pe proorocii si împrastie spaima între oameni. dându-le impresia ca nu sunt obli gati sa asculte de ei (de preoti). Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu care scad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire (pacatele). neascultând învatatura dreptei credinte si a vietii în Dumnez eu. Unii se trezesc ca au trait în ratacire. de toata starea asta rea a lucrurilor are sa d ea seama si poporul. zi si noapte si le ra scoala împotriva toate urgiile împotrivirii. arsa în lumea aceasta. în care se încurca sufletul multora. Acestia din anumite "motive" nu vor sa asculte de preotii Bisericii. Adesea au "graire în duh". si pe om si pe Dumnezeu." (Întelepciunea lui Solomon 4. prin sfintele soboare. indiferent de neajunsul lor de oameni. Fierb de mânie când nu sunt luati în serios. caci toata decaderea e de la parinti începatura. Nu vor nici în ruptul capului sa-si controleze prin preoti cele auzite d e la duhul lor. ascultati de Biserica. având smerenie mincinoasa. 2). Vrajmasul. Craiova. Este un duh vrajmas care întuneca mintile oamenilor si îi rascoala pe un ii împotriva neputintelor omenesti ale pastorilor. cu "duhul" care îi poarta si îi învata. Si asa îi duce de minte. Iconomii tainelor. pentru mântuirea lumii. Iisus nu a avut nici un pa cat si. 2. cap. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. 515. din neascultare. cum s-au dat. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o). 514. 11). decât talazurile care bântuie marea" (Sf . 513. j ertfa neîncetata. slujitorii Sfintei Liturghii. Multe proorocii li se împ linesc.. iertându-le din datorie. 3. De mul te ori dreptul o pateste. dându-se pe ei de ceva mai mare: Ilie.

Asta nu se poate tacea. teroristi ai sufletelor simple. Prin urmare. s i neavând odihna pâna nu-i aduna pe toti Acasa. chiar si pe pustnici. ca sa culeaga el pe cei ce-ntind mâinile sa scape. "pâna-i va prinde pe toti cei ce se vor mântui. Si aceasta o face mereu. întrucât oricare din hristosii mincinosi.2. în fiecare ve ac de oameni. În preajma lor simti tulburare si primejdie. dovada ca nu-si lasa ucenicii sa zic a "Tatal nostru".. îngaduie Dumnezeu amagirea nelegiui ta a Satanei (2 Tesaloniceni 2. 1947. Nu-i blândete pe chipul lor. ce se întorc Acasa. 524. ca pe Pavel" (Sfântul Maxim Martu risitorul. pândind si alergând dupa fiecare ins. poate vedea înca de aici arvuna desavârsiri i sale. 3000). 49): pârjolul dragostei. hris tosii mincinosi îsi scot ucenicii dintre fiii Tatalui si-i fac fiii pierzarii. Pentru ei. dar scui pa Biserica. Astfel. 520. Filocalia. Raspunzând celor ce se tin mai presus de Biserica si sfinti. luntri sau biserici m incinoase. ucigasii dreptilor. Când cineva se încumeta sa se lase în conducerea Providentei. În numele "dumnezeului" lor sunt în stare sa omoare om. 7-13). Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. ci ne pazim si îi învatam si pe altii sa se pazeasca si ne înfricosam cât de gr oaznic si-au taiat mintea în Scripturi (2 Petru 1. nu e fiul Tatalui. Ta lmacesc gresit. 20). caci acesta-i f ocul azvârlit de Dumnezeu pe pamânt (Luca 12. . acum cca. pe care-l cred ca e Hristos. 7) a u rastignit ei pe Dumnezeu ? PROVIDENTA 522. (C u amagirea ascultarii pâna la ucidere de om.) umbla nevazut de oamenii cu ochi de lut. ed. 11. desi scrie: "Asa sa va rugati" (Matei 6. Dar asta nu e proorocire. caci multi dintre ei au fo st pe la casa de nebuni sau vor trebui sa se duca. luat în parte. Iisus Hristos. lamurindu-l ca aurul. adica sa-si depaseasca constient conditia sa umana . pri mii calatori la iad cu Scriptura în mâna.ne ce le spune. în care pe multi îi ia de minte si-i duce cu el. Iar cine L-a si vazut pe Domnul si neasemanata-I Cruce. Sar de la un lucru la altul si leaga lucruri fara nici o legatura.77). în toate v remurile. 523. dupa trecere de vreme. 10. întrebându-i: Nu dupa scripturi (Ioan 19. arde puterile raului si straluceste cu lumina dumnezeiasca pe smeritii Sai urmatori. 10). 525. iar înlauntr u nu au cele sapte Taine. cea din iubirea de oameni. decât a-l desavârsi. Înselaciunea e si mai vadita. Dorul lui Dumnezeu dupa cel mai mare pacatos este neasemanat mai mar e decât dorul celui mai sfânt om dupa Dumnezeu. care de fapt sunt diavoli. Unul ca acesta traieste ca un dezlegat de viata si nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic. aceasta curateste si viata noastra. care aprinde lu mea. Sibiu. ca o înviere din morti. pe care înca o tot duce printre oamenii ce-L pa lmuiesc cu ura de fiara pâna la sfârsitul veacului de-acum. Nu -i ocarâm..Cel cu cruce . întemeindu-se pe Sc riptura ca si Avraam a fost în stare de o atare ascultare. pâna la sfârsitul lumii. strâmba adevarul si se propovaduiesc din Scripturi. Daca simtim suferinta fara asemanare a lui Dumnezeu Mântuitorul nostru . Înselaciunea e usor de pri ns: corabierul vrajmas si hristosii mincinosi nu au crucea pe catarg. (. Capete despre dragoste. pentru fiii pierzarii. a cercat vrajmasul pe multi. mergând grabit spre cea mai de pe urma sfarmare si sarire a mintii. 24).I. Dumnezeu-Omul. mai mult pe ei însisi decât pe Dumnezeu. 12.peste puhoaiele pierzarii. 10). îngaduind Dumnezeu. unul ca acela sare ca ar s din orice iubire conservatoare de sine si se roaga. p.s ub actiunea harului de sus.) Prin urmare fiind asa de saritori cu ascultarea si credinta la povetele "duhului" lor. sunt o adevarata primejdie pentru oameni. Caci pâna acum nelegiui tul a scornit peste 800 secte (800 în 1946. cautând mereu pe fratii Sai (Matei 28. ace ea e Biserica lui Hristos . strigând sa aiba în lumea acea sta soarta lui Dumnezeu. de cum pe oamenii lumii. bineînteles -. e destul sa le aducem aminte de înselaciunea în care au cazut iudeii. într-un sentiment de liberare. care li s-a facut pâna acum în peste 800 de hri stosi mincinosi (Matei 24. 521. ca unul ce n-are învelitoarea trupului si de aceea prinde cu oarec are vreme înainte cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. iar Finees a si facut a ceasta si i s-a socotit acestuia râvna pentru Dumnezeul sau (Numerii 25. printr-un el an de iubire de Dumnezeu. vrajmasul mântuirii oameni lor s-a iscusit tot mai mult în rele: a scornit si el corabii si cu ele da târcoale peste apele potopului. 9). vol.

Timpul, cauzalitatea, lumea, viata si toate vamile cunoasterii, pline de chinul contrazicerilor, ramân la pamânt, ca o gaoace de ou când iese din ea un pui viu sau, când dintr-o omida paroasa - trecuta aparent prin moartea unei crisalide - i ese si zboara un fluture în culorile curcubeului. Asa suntem si noi în conditiile vietii acesteia, o candela cu untdelemn si fitil, dar înca neaprinsa. 526. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt, ca avem o înrudire cu Dumnezeu, ca locuieste chiar în structura noastra spirituala, ca suntem în pragul liberei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi p e placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu conceptia crestina despre lume si viata. 527. În cazul când omul cel vechi mereu se obrazniceste cu "drepturile" sale biologice asupra omului ceresc si biruie, atunci, deosebirea celor doua naturi c are traiesc întretesute în noi, ajungând într-un contrast nelimitat, Duhul lui Dumnezeu Se retrage din om si vin pedepse colective multiple asupra vietii pacatoase. Asa avem motivarea potopului: "Nu va ramâne Duhul Meu pururea în oamenii aces tia, pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa fie o suta douazeci de ani" ( Geneza 6, 3). De asemenea, perversiunea sodomiei, care "striga înaintea Domnului" (Geneza 19, 13) a atras asupra Sodomei si Gomorei prapadul focului, care a ars p amântul 400 m sub nivelul marii, formând Marea Moarta, radioactiva pâna astazi. 528. Toata cararea de la porunci la cunoastere, de la ascetica la mistica , nici un pas nu o facem singuri. 529. Dumnezeu vrea sa stavileasca navala anarhiei în faptura, însa, respectând libertatea omului, nu poate, decât daca va câstiga si convingerea omului pentru inte ntia Sa. Pe drepti îi are câstigati pentru aceasta cauza. Pe nedrepti, pierzând acesti a libertatea lor - de vreme ce robesc pacatului - nu-i mai poate câstiga prin libe rtatea pe care n-o mai au, de aceea pentru acestia nu-i mai ramâne decât sabia. Prin sabie se întelege aici: asprimea dreptatii, legea, autoritatea, stapânirea, pedeaps a, pâna chiar si pedeapsa cu sabia. 530. Iubirea si sabia lui Dumnezeu lucreaza neîntrerupt si deodata între oame ni: pentru fiecare, dupa cum îi trebuie; asta nu numai fiindca oamenii sunt ameste cati, dar si pentru ca fiecare ins îsi are vremile sale când îi straluceste milostivir ea, precum si vremi când îl prigoneste sabia - ca sa vie iarasi la starea de milosti vire. 531. Dumnezeu taie para focului în doua; cu puterea arzatoare, dar nelumino asa arde pacatosii, iar cu puterea luminoasa, dar nearzatoare straluceste pe sfi nti. Asa ca pe unii îi lumineaza nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor; iar pe altii îi arde neluminându-i, întunecati si la întuneric, în vecii vecilor... 532. Multi oameni, mai puternicii veacului, sunt refractari propovaduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor, cel acoperi t cu pretul vietii. 533. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca tuturor Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. 534. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se ciocneasca de Iisus. 535. Providenta bate timpurile în functie de om. Iar fiindca omul are dorul exceptional al fapturilor spirituale, al libertatii deciziei si timpul are o fu nctie variabila în Providenta. 536. Stiind Dumnezeu slabiciunea credinciosilor si desfrâul rautatii, mai i ntervine din când în când cu întâmplari înfricosatoare între oameni. 537. Dumnezeu nu pedepseste toate relele aici si imediat, precum nu raspl ateste tot binele aici si numaidecât. 538. Daca Dumnezeu ar pedepsi toate relele aici, ar putea însemna ca lumea aceasta este singura care exista. Daca ar pedepsi toate relele imediat, ar însemna ca se teme de puterea raul ui, care nepedepsit imediat ar putea periclita stapânirea lumii. 539. Daca Dumnezeu ar rasplati tot binele aici ar însemna acelasi lucru, ca exista numai lumea aceasta. Daca ar rasplati tot binele imediat ar însemna ca sufletul exista numai în lu

mea aceasta, în care Dumnezeu trebuie sa se achite urgent de îndatorirea ce i-a facu t-o omul. Ca uneori Dumnezeu pedepseste raul si uneori rasplateste binele, este ca sa stie ca raul se pedepseste si binele se rasplateste. Daca o face rar în lumea a ceasta este semn ca o trece sigur în cealalta. 540. Daca Dumnezeu uneori nu pedepseste raul este ca asteapta pocainta pa catosului. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului este semn ca-i lucreaza rabda rea. În amândoua cazurile Dumnezeu asteapta sfârsitul omului, în ce sfârseste omul, fie ca a fost multa vreme bun, fie ca a fost multa vreme rau, cele de pe urma au ultim ul cuvânt. 541. O rasplata aici si imediata pentru toate faptele ar dauna libertatii omului. Raul nu s-ar face de frica pedepsei, iar binele s-ar face din interesul r asplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti. Iata, prin urmare, la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vr ea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la sensul lor metafizic cel ascuns în Dumnezeu, car e este Duh, este iubire si Adevar. Si aceasta fac si oamenii liberi si cunoscuti si lor însisi ca atare. PSALTIREA 542. Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau înv ataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. 543. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumn ezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pac atelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii ome nesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toa te potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor. RAPORTUL CONJUGAL DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 544. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 545. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Instinctul barbatului vrea mereu femeia, ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Instinctul femeii însa e maternitatea. Copilului, pâna se desprinde de mama, îi trebuie doi ani, deci, dupa rânduiala firii, trebuie sa fie l asata în pace. Deci, ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia, facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa, cautând sa scape de rostul firii sale, sau o va face crim inala, punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare, sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38, 9), pazind-o de rostul zamislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Altii recurg la sterilizare, altii la aventuri, sau la lupanare. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2, 15), ci o va osândi cu ucigasii si curvarii, printre care si el de asemenea va fi (Apocalipsa 21, 8). Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational, prin pute rile rationale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. Si iarasi, si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare, saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. 546. Placerea, cautata numai pentru ea însasi, cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului, pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le; ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. 547. De ce nu-s parintii la fel de grabiti si cu însurarea baietilor, pe cât sunt de grabiti cu maritarea fetelor? Fapta lor gresita încurajeaza tainuit si pe fata frauda neomaltusiana - onania cu femeie, fereala, pazirea - ceea ce e o pla ga de o nebanuita întindere în toate mediile sociale. Iata ca, dupa scurta vreme, se arata si pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburari grave ale s anatatii, fenomene dureroase ale pântecelui, tulburari îndeosebi nervoase si mintale

, cu desavârsire necunoscute nici chiar medicilor. Asa zic medicii. De la pântece du rerile se întind la rinichi si în josul pântecelui, uneori în membrele inferioare. Durer ile se stârnesc si cresc în vremea mersului, în vremea ridicarii si asezarii pe scaun, a ridicarii vreunui lucru si peste tot în vremea intimitatii - lucru care aduce u neori grave neîntelegeri conjugale. Deodata cu durerile acestea, apar tulburarile nervoase, care schimba profund starea psihica si mintala a bolnavelor. Caracteru l schimbator ajunge iritabil, irascibil pâna la exces. Din nimicuri, explozii viol ente, furii, adevarate sincope ale judecatii, care nu mai pot fi înfrânate sau stapâni te. E un adevarat dezechilibru umoral, care face biata victima sa treaca de la e xplozia violentei, pâna la tristetea si melancolia cea mai profunda, si uneori, pâna la ideea sinuciderii. Asta-i frauda si isprava. De aceea nu tacem, ci demascam, împinsi de mila si de stiinta. 548. Într-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succes iv printro faza de congestie intensa si o faza de slabanogire brusca, ce stabile ste cursul regulat în circulatia sângelui. Actul conjugal falsificat, neispravit, fa ra concluzia naturala, lasa sa persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Urmeaza o tulburare a nutritiei tesuturilor, pe urma alt erarea lor anatomica. 549. Multimea firisoarelor nervoase ale plexului hipogastric, firisoare c are pleaca de la uter si se unesc cu sistemul cerebro-spinal, îndura apasari, irit atii, care, la obârsie sunt dureri locale, dar cu tulburari reflexe la distanta; i ar cu vremea, arunca pe bolnave în plin domeniu psihiatric. 550. Congestiile acestea cu repetitie produc alterari intense si profunde în sânul tesuturilor, care-si pierd functiunea lor normala. Asa se instaleaza, cu v iclesug, sterilitatea definitiva, incurabila, dupa câte o lunga perioada de steril itate voita. Atunci în zadar mai doresti copii, mugurii vietii, caci firea te pede pseste cu aceasta cruda întoarcere a lucrurilor: îti califica fapta si îti condamna ne amul la moarte. Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. Asa se stinge nea mul... RATIUNEA 551. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii, cataclis mul în fata, puterile raului dezlantuite, nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine, în tine, care stavileste haosul, iar pe tine te creste mai pr esus de om, împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. 552. O iluminare a ratiunii, datorita "locuirii" lui Hristos în suflet, nu este de nici o mirare, întrucât Iisus Hristos este numit înca în terminologia greaca: "l ogos", Cuvânt, ratiune absoluta a lui Dumnezeu. RABDAREA 553. Cu aratarea rabdarii suntem datori în primul rând pentru ca, mai înainte d e a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mântuirii, faceam si noi ale lumi i, umblând în faradelegi si chinuind pe altii si, astfel, ne-am bagat datori; deci a cum trebuie sa platim ale noastre cele de atunci, ca pentru rabdare sa dobândim mânt uirea de la Dumnezeu. Asa trebuie sa platim acum cu durere cele ce le-am facut o dinioara cu placere. 554. Cei ce biruie lumea (1 Ioan 5, 4) nu sunt nicidecum o adunare de nep utinciosi, o turma de inactivi, oricât s-ar parea rabdarea raului o slabiciune a b inelui, ci ei sunt ostasii Împaratului, care prin rabdarea Crucii a biruit nu numa i lumea, ci si toata stapânia mortii. Mântuirea e cununa acestei biruinte. Iar despr e nevointa care dovedeste rabdarea si credinta sfintilor (Apocalipsa 13, 10), pu tem spune ca e singura cale îngaduita si în stare sa mistuie puterea raului si sa o faca fara rost si fara vlaga în lume. 555. Rabdarea raului sau umilinta, în credinta lui Dumnezeu, este cea mai u riasa putere asupra raului în lumea aceasta. 556. Chip de umilinta desavârsita ne-a dat Mântuitorul pe cruce: El, Fiul si slava Tatalui, Dumnezeu adevarat, nu S-a împotrivit, ci a primit sa treaca prin ce a mai de pe urma umilire cu putinta pe pamânt, caci stia ce putere are umilinta. R abdând batai, scuipari în obraz, cununa de spini, piroanele si spânzurarea pe cruce, i ar peste suflet hulirea celor faradelege, toate acestea înca nu erau crucea cea ma i grea; pe aceasta o avea la spate. Crucea cea mai grea, pe care era rastignit c u fata, era neasemanata durere a milei Sale fata de oameni.

pentru ca nu se poate schimb a în bucurie nicidecum. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. 22). Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. Iisus a tamaduit orbirea ochilor. nu are iertare. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. 12). 566. cu acelasi pret al vietii. prin a marturisi si ei pe Hristos. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. e descojirea firii de absurditate. dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecatii. care crede ca are dreptate. care chinuieste firea. ci trebuie timp si rabdare. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. Misiunea lui Iisus. sfarâma mereu portile iadului. Prin rabdarea multor nestiuti de oameni. nu poate nimic. Rautatea a înfrânt pe Dumnezeul iubirii. 569. Rautatea e o osânda. 558. ea este împotriva iertarii si a oricarei tam aduiri. 561. formalismul iudaic a întors-o împotriva lui Dumnezeu. dar are pedeapsa. de asemenea. Precum ca acestea sunt asa ne stau marturie mieii lui Dum . RAUTATEA 567. cu conditia ca sa nu fie pentru vinovatii. ai lui Dum nezeu. Nimic mai primejdios. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa de necaz si se schimba în buc urie. atotputernicia si dreptatea lui Dumnezeu. decât rabdarea cu dragoste a necazurilor. Sfântul Pavel de asemenea ne previne: "Toti cei ce vor sa traiasca cucer nic vor fi prigoniti" (2 Timotei 3. dar cu ajutorul omului. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. Nu le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare în lucraturile lor. 564. o moarte anticipata. rautatea. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat " sa-l manânce. Scriptura a prevazut de mult cenzura împotrivirii zicând: "Fiule. acestea au obicei ul sa-l arunce în deznadejde ca sa paraseasca lupta. 560. nici Iisus. dar n u e naturala. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. Cine rabda (îndreptarea) pâna la sfârsit se va mântui (Matei 10. fata de lupul care se afla mai la deal. 563. ca apara adevarul si ca slujeste lui Dumnezeu. originara. Acesta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. ca sa nu cadem în întristare. Iar. Orbia rautatii nu are leac. Desi Dumnezeu n-a revelat o Scriptura împotriva Sa. Este ascunsa în ea o mare b ucurie. E absurditate multa si variata lipita pe fire. cu puterea Bisericii vazute si nevaz ute. mai periculos decât sa te lupti cu îngustimea si cu form alismul. Aceste forme ale relei vointe au înfrânt si pe Iisus. sa-ti pregatesti sufletul de ispite" (Cartea întelepciunii lui Sir ah). Nimic mai greu. Atâta am înteles din taina rabdarii sfintilor. ci pentru "vinovatia" de a fi crestin. Firea perversa si firea curata. care a introdus-o în fire. desi comprimat dar capabil sa-si recâstige dimensiunea paradisiaca: miezul capabil de Har. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". e o venetica în fire. 565. La începatori. De aceea. de salbaticie.557. exist ent înca în fire. 559. 562. Nu dupa Scriptura L-au câstigat pe Iisus? Ia ta ce poate rautatea: sa stea împotriva iubirii de oameni si de Dumnezeu. Rabdarea mai este si nevointa. de caricatur a existentei: demonicul. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. deprinderea rabdarii începe cu ocara. pentru ca în lupta cu mândria si cu slava desarta. Multi tirani s-au îngrozit de rabdarea mai presus de fire a sfintilor. data si mieilor. dar n-a putut tamadui orbia rautat ii. caci ea arde datoriile noastre si toata stra dania lor. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. împotriva ei. Rabdarea este o conditie a mântuirii. Începutul trebuie întar it cu rabdarea. Rabdarea sfintilor în încercari are rostul iubirii de oameni. 568. dar are judecata. În lumea aceasta nu poti sa crezi în Iisus fara sa fii pedepsit. decât a combate rautatea. când vrei sa te apropi si sa slu jesti Domnului.

cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite zavistii. asupra caror a înca arunca vrajmasul aprinderea sa. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. Prin urmare. decât s-ar fi mântuit acasa. lupta tr . se poate întâmpla ca fara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. sa ne buc uram de hotarârea Lui. Pe de alta parte. Cei ce nu urmaresc în viata aceasta nimic mai mult decât sa fie fericiti în lume si tihniti în trup. chiar daca nu pricepem aceasta. Es te si nu este asa. pe cei nebagatori în seama sau potr ivnici . decât în ceea ce-i era dat dupa fire. foloseste si pe cei rai. ostas al lui Hristos. mult mai multi se mântuiesc pe fron t. 578. RAZBOAIELE 571. iar oile Dumnezeu le stie". 577. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare.. numai singur Dumnezeu stie . puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentr u nesupunere. n-a vem nici o lupta. 570. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. Lupta începe abia în cei ce s-au hotarât la o viata mai conforma cu porunc ile dumnezeiesti. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. singurul lucru cu adevarat de trebuin ta. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. încât nu mai ramâne istoriei alta solutie decât sfârsitul ei. ca sa o faca iubita mintii. care le-ar face toate câte-i învata dracii . acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia îi are fara d e razboi. 44). pe care o flutur a el în vazul mintii.dar totusi oameni cumsecade . în voia firii povârnite spre pacat.daca pentru cineva e ma i de folos viata. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi atârna de lupta nevazuta a câtorva clipe. ba chiar si pe draci. dau de asprimea dreptatii Sale. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în car e se afla. Obisnuit. Câta vreme mergem în voia valurilor. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. 574. sau asupreala. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. când. Dumne zeu. ca nu le lasa Dumnezeu.abia cu ajutorul primejdiei îi îndupleca sa v rea si ei ce vrea Dumnezeu. 576. Numai ispitele. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. în suferinte de bunavoie s-au mântuit cu viosii. De aceea zice Înteleptul: "Fiule. cel milostiv întru drepti.si precum stie si face . deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trez im spre ce trebuie sa fim. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. Daca întârziem sa ne luptam. avem înaintare la unire. în atotputernicia Sa. îngaduie razboaiele. stam de buna credinta ca mergem bine. pe cei fara nici un Dumnezeu. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. Apoi.nezeu. pe necredinciosi. (. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. oameni amagiti de ei. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. 573.daca ar fi dupa ei. pentru ca numai singur Dumnezeu stie si tine socoteala fiecar uia. adica mântuirea. 575. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. spre pedepsirea rautatii. Al doilea gând de ajutor e primirea de mai înainte ca bun. a ceea ce orânduieste s i face Dumnezeu. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva . 1). Iar gândul al treilea e ca în s uferinte fara de voie s-au mântuit mucenicii. sau mai mult îi foloseste mutarea din viata aceasta. Dumnezeu. 26). sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele s unt scumpe. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. Unul din sfinti a zis: "Caprele eu sunt. o arata mai sclipitoare. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. Pe urm a. 572. Si unul si al tul te desface de viata aceasta.) Caci cea mai primejdioasa temnita e aceea în care te simti bine: n u vei iesi din ea niciodata. c i cu viclesuguri si curse.. lumea crede ca mor în razboaie cei rai si scapa cei buni. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeala si sa o faca sa vorbeasca împreuna. tot asa si cu suferintele razboaielor. ca printr-însii sa aduca la mântuire pe cei de mântuit. Daca mintea nu baga momeala în seama vrajmasul staruie cu ea. si stiind ca nimic nu se întâmpla fara voia lui Dumnezeu. Relele pe pamânt asa de mult vor strânge oamenii.

20) care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe putin i i-a întors. depanând rugaciunea. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. 587. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. si printr-însa tre când. 588. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. Toti ce i ce umbla dupa placeri. 581. Raul. mai bine-zis în clipa de lupta. în structura ta spirituala. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din p amântul inimii. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. Desi înzestrati cu darurile Botezului. fiind urâte de noi. în vremea d e lupta . 580. nu vor scapa de primejdii. uneori c u luciditate unica în viata. Si: Îl cheama dragostea. sau gândurile din pricina placerii". în masura în care sunt iubite sa si ramâna. ci tot aceeasi. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. Aceasta pentru ca unele din ele. întoarceri neasteptate la Dumnezeu. 584. iar legea este dragostea . însa nu e nici atunci alta biruint a. 591.ebuie data grabnic si dupa lege. "inoculat". îndata sa fie sterse. Dar cu Hristos da. 8). lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. Vezi clar. Biruinta Mântuitorului e unica. Vremea de lupta are o mare cumpana.". vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul .daca lupta dupa lege (2 Timotei 2. nebunia si haosul nu sunt literatura: sunt realitati care uneo ri izbesc frontal si cauta sa înghita relativul tau echilibru. stiind ca se lupta El în locul lor. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sila. cu desfrânarea. pâna ajunge deprindere sau obicei. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. caci a colo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. f iind iubite. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. oriunde e chemat pe nume. Daca la ceasul de razboi. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. latent. altele. pe cel înclinat spre gânduri. cataclis mul în fata. 5). Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. ca "dintr-asta" numai Dumnezeu te poate scapa. care stavileste haosul. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. 582. puterile raului dezlantuite. iar pe tine te creste mai pr esus de om. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. de orice fel. desi botez ati. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. 20). Aici sta pricina pentru care noi. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. 589. întrucât nu sunt em ca îngerii neschimbabili. 579. Cine are darul dragostei. împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. Momeala nefiind pacat. în tine.poat e vedea lucruri minunate. precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii. 583. si astfel sa se arate si haru l lui Dumnezeu si voia omului. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 585. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. Începatorii pot sa vada cum numele Mântuitorului îi izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului . Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. i se întâmpla ca încuviinteaza momeala vra jmasului. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara.. si anume: daca mintea nu-si aduc e aminte cu credinta de "Doamne Iisuse.tocmai întors de cum e razboiul vazut. Grija la minte! Caci razboiul nevazut cearca pe toata lumea si n-a c rutat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor! 586. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. al pocaintei.. 590. . cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1.ceea ce-i îndatoreaza cu o mare smerenie înaintea lui Dumne zeu. Aici e granita între lupta dupa lege si caderea în faradelege. al rabdarii si al gândului smerit. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre.

La acestia lepadarea de sine a fost mereu un lucru de sila sau fara convingere.) Lumea nu se mai poate atinge decât de temnita ta biologica. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. 595. Noua ta realitate de o evidenta absoluta. nici ucenicie.. scapându-i cu desavârsire. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. RELIGIA . Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. sau de la oricare alta Taina. iubim Crucea lui Hristos si cruc ea noastra.. ca vezi ajutorul lui Dumne zeu si te smeresti si te umpli de dragoste. Pe putini credinciosi si molateci vicleanul îi scoate din lupt a cu evidenta neputintei cu care îi arunca în deznadejde. RECUNOSTINTA 600.. Omul nu si-ar mai cunoaste slabiciunea si nici de sm erenie nu ar mai avea trebuinta. fie cu înfricosari grozave ducând catre iesirea din minti. Pe calea aceasta le macina sufletul între dezna dejde si nemultumire. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. Iata de ce se spune ca binefacerea si cu recunostinta su nt doua virtuti care nu s-au întâlnit amândoua pe pamânt. caci mai de folos este a ne vedea pacatele decât a vedea îngerii. la un samarinean. Potrivnicul are doua feluri de ispite: prin placere si prin durere. Suntem în furtuna cu sufletul numai atâta vreme cât traim la suprafata. Dar. a gasit-o între str aini. Si "Nu va temeti de cei ce ucid trupul . În calea celor dintâi avem lepadarea de vederi. e un continuu r azboi nevazut între binele si raul din om..) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. nici a virtutii tale. absolut superior conditiei tale pamântesti.si mai departe nu pot sa faca nimic!" 592. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor.. nici sporire. nu ar mai trebui nici Ha rul neîncetat de la Dumnezeu. caci biruinta pe multi i-a pagubit. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. care acapareaza pentru sine si fortele naturale ale sufletului . Acestea sunt cuprinse în cuvântul lui Iisus: "Eu. Adevarul. cu firea primim si credem ca taierea voii proprii e într-un cuvânt curat irea de patimi. 594. 593. Astazi. Rabdarea însasi a razboiului e ultima ta rugaciune. nici nu trebuie sa fie. Tot intervalul de vreme pâna la moartea fizica a fiecaruia în parte. Altfel nu ar mai fi lupta. va voi fac e liberi!". psihanalitica. iar catre smerenie le închid e calea prezentându-le-o ca umilire. ca ultim reazim etern al linistii. El este izvorul smereniei care reechilibreaza sufletul din bân tuielile mândriei. Daca vede vicleanul ca nu ispraveste surparea cu ispitele atunci aru nca în minte hule împotriva lui Dumnezeu. Nici omorâti nu pot fi. 598. Cu primele umbla sa ne amageasca. (. din zece. nici sa nu le bagam în seama. 596. primim cuvântul Lui ca re împrastie furtuna.. Aduna la conflict. Sa stii ca a ramâne în picioare nu e treaba ta. Nici o viata sporita nu e crutata de bântuieli: fie cu vederi amagitoa re si tragând catre slava desarta. se în chid sufleteste în prejudecati si asa aluneca din calea sfânta în calea profana sau ch iar clinica. 597. Noua. la expresia cea mai dinafara a vietii. Dar cu celelalte umbla sa ne constrânga sa socot im placerea ca bine si durerea ca rau. când mila lui Dumnezeu vine în Persoana sa caute si sa curete pe pedepsitii Sai. pre cum si toata istoria acestui mod de existenta decimat de moarte. De la aceasta experienta începând. Deplin izbavit de lupte nu este om pamântean. Iata înca o amaraciune a lui Iis us. Când însa ne mai adâncim sufletele acolo unde ne asteapta Hristos de la Botez.constiinta chiar . mintea .care nu plateste nimic (în si ne) . ci a harului Aceluia Care te tine în bratele Sale ca sa nu cazi în întristare. Cu aceasta mestesugire ar restrânge nazuint ele sufletului numai la o viata comoda în veacul acesta. a trupului. 599. de unde ajung la mania persecutiei. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. iata ca nu gaseste recunostinta în Israel. Covârsirile acestui mândru sa nu sperie pe nim eni caci nu spurca pe om. iarasi se vor fi apucat de rele.) Când în om se întareste aceasta alterna tiva.atunci razboiul nevazut între binele si raul din om ia o forma clinica. (. E mai de pret lupta. iar în calea celorlalte avem lepadarea de sine în grija lui Dumnezeu. (.

ci constiinta. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. F iul lui Dumnezeu. Aici nu vorbim de rugaciuni care cer lucruri materiale. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. patrundem din af ara spre înlauntrul nostru catre Iisus. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. RENUNTAREA 603. într-o nesfârsita dragoste de Dumnezeu. Caci arma mai puternica asupra diavolu lui ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pamânt nu este (Sfântul Ioan Scararul). fara lucrarea de unire a preafericitului nume. în care trebuie s a se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. F iul lui Dumnezeu. Postul curateste ochiul. O unificare a vointei. caci al tfel. Iisuse Hristoase. deci în privinta mântuirii. întorcându-se ca o arma mereu întin sa asupra vrajmasului. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. pe care le au ei între oameni. Iisuse Hristoase. s-a is pravit cu ei. ca "fara Mine nu puteti face nimic" în privinta izbavirii de pat imi. miluieste-ma pe mine pacatosul". se deapana de la sine fara cuvinte. Rugaciunea mintii este sabia Duhului. si printr-însa tre când. aducându-ne aminte greselile noa stre. 613. Care la rugaciunea noastra bate razboi cu potrivnicul din gânduri si ne izbaveste de asupririle patimilor. Rugaciunea nu judeca. Îndata ce si-au ridicat mâna asupra preotilor. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. ba chiar a tuturor facultatilor noastre sufle testi izbuteste s-o ajunga abia rugaciunea. mai bine-zis în clipa de lupta. Daca la ceasul de razboi. o iau razna si inima si min . Aceasta renuntare totala asigura "pentru veacul viitor viata vesnica".601. 609. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura. completata poate chiar de Ii sus. Pentru cei ce însa au o raspundere între oameni. dinastiile lor dainuiau multe mii de ani. 608. RUGACIUNEA . Rugaciunea mintii este " Doamne. Rugaciunea adevarata cere iertarea lumii. Si: Îl cheama dragostea. 615. oriunde e chemat pe nume. Rugaciunea mintii are si stari superioare. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. La intrarea în calugarie rugaciunea vamesului. 612. Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu. Iisus ne izbaveste neîncetat de lupta potrivnica: Cu Nu mele lui Hristos Iisus batem pe vrajmasi. Iar asupra smereniei vrajmasul nu poate nimic. 614. miluieste-ma pe mine pacatosul". ci numai de rugaciunea m intii. depanând rugaciunea. Propriu-zis. nu osândirea ei. templele si-au închis luminile stiintei. cu atât îi poar ta si Dumnezeu o iubire si o grija mai mare. Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca Numele lui Iisus Hristos.RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 606. Rugaciunea neîncetata a fericitului Nume: "Doamne. câta vreme faraonii respectau religia. piramidele au ramas monumen te ale mortii si dinastiile s-au stins. de oame ni si de toata faptura. dupa cum nu vorbim nici de rugaciunea liturgica. 605. 610. ci se smereste. Toata lumea este a ta când ai renuntat la ea. când izbavindu-se patimile.tocmai întors de cum e razboiul vazut. esti mai tare ca ea si te asculta. nici de rugaciunea care da drumul închip uirii. Cu cât cineva sta mai sus pe scara raspunderilor obstesti. Rugaciunea mintii sau rugaciunea inimii are temeiul acesta. apoi cu mintea. Unul dintre faraoni sfârseste cu toata oas tea în fundul Marii Rosii (Iesire 14. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreola lta de pacat. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntrerupt va rugati". vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . e numita deodata cu metaniile "Sabia Duhului Sfânt". 616. 607. în cer si pe pamânt nu este!". În istoria Egiptului. Ne trebuie mai multa inima în minte si mai multa minte în inima. Religia nu face stiinta. 28). descoper it de Însusi Iisus. Cerul este mintea si pamântul inima. 611. miluieste-ma pe mine pacatosul". nu ale lumii. RESPONSABILITATILE 604. arma mai tar e. 8). rugaciunea curateste mintea. Atunci. e neaparat de trebuinta sa-si cunoasca atârnarea lor de Dumnezeu si Lui sa-I întoarca cinstea si slujba. 602. care taie gândurile rele cu Nume le lui Iisus.

dar n-o numeste (2 Tesaloniceni 2. ascunsa sub chip smerit. mereu Se aduce pe Sine Jertfa Sfânta înainte a lui Dumnezeu-Tatal. nu era tocmai aceasta concen trare a personalitatii fericitului: a mintii în inima si a amândorura în Dumnezeu. sau o fereste de urgiile Antihristului. 10) si apoi Însusi ne-a învatat. daca nu ti-o dezleaga. înteleasa în cadrul ei istoric. Trupul si Sângele Lui Hristos din Sfânta Împartasanie se lupta cu trupul s i sângele nostru împotriva patimilor. 6). însa Dumnezeu-Fiul. sau Jertfa cea de-a pururi. Precum Taina Pocaintei e un dar al Cerului. Fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. Cine stie. Valoarea spirituala a Scripturii nu se pierde în istoria pe care o cup rinde. ca pentru dainuirea lumii e darul acesta pe pamânt. Spre schimbarea omului din raza naturii în raza supranaturii avem treb uinta mereu nu numai de pâinea naturala. SFÂNTA CRUCE 625. de mult ar fi trebuit Dumnezeu-Tatal sa sfârseasca lumea. Deci. mântuieste lumea. în sfortarea ei de a mentine în constiinta poporului ales asteptarea descoperirii desavârsite în Iisus Hristos. O masura de ajutor în biruinta asupra firii ne-o da si citirea dumneze iestilor Scripturi. Daca-ti dezleaga Dumnezeu taina ascunsa în litere o pricepi. . Sfânta Scriptura. are litera si are duh. Cel ce es te iubirea de oameni si de toata firea. iarasi su b chip smerit. pentru mân tuirea fiecarui suflet în parte. Nu da cu bâta în viespile sectare. SECTARII 624. Biblia e singura carte ale carei date istorice au si o memorie duhovniceasca.tea. Citirea cu socoteala a Dumnezeiestilor Scripturi aprinde si hraneste sufletul cu gândurile lui Dumnezeu. o taina a ocârmuirii lumii. nu pricepi decât litere. caci Sfântul Pavel vorbeste despre taina aceasta în chip ascuns. Ea este ace ea care opreste sa nu se arate Antihrist. si iubitorii de smerenie dau de darul acest a. De aceea Biblia e si singura carte a careia date istorice au si o neistor ie pe care o cuprinde. Mai întâi trebuie învatata aceasta carte a lui Dumnezeu catre oameni. ascunsa iarasi s ub chip smerit. De aceea si citiri sunt doua. 621. despre care a grait Domnul prin Daniil (Daniil 12. sau omul nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2 . Este Duhul lui Dumnezeu în cartile Sfintei Scripturi. Cartea lui Dumnezeu. pe scara Sfinte i Liturghii. 622. 630. Caci pentru multimea faradelegilor. câta vreme mai sunt oameni ce cauta pocainta si Sfânta Împartasanie. mijlocind milostivirea de la El. toata lumea ar trebui sa vie la Sfânta Liturghie. Iata de ce. N-ai sa gasesti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sfânta Cruce. ascunde. Inspiri Duhul Sfânt. ci mai ales de pâinea supranaturala a Sfint ei Împartasanii. asa Sfânta Liturghie. daca nu marturiile unor vazatori Parinti despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceste pâna la cer. E Sfânta Liturghie. Cei vechi stiau pricina pentru care nu se arata Antihrist în zilele lo r. Dar si pentru aceasta trebuie putina preocupar e. asemenea si Sfânta Jertfa a Mântuitorului. sub chip smerit. adica înteleasa în rostul ei de revelatie. cap atând forma unui stâlp de foc. care nu sunt ca gândurile omului. 617. 633. este Iisus contempo ranul nostru peste veacuri. 627. SFÂNTA ÎMPARTASANIE 626. Unde sunt lacrimile când venim sa ne împartasim? SFÂNTA LITURGHIE 629. Precum Taina pocaintei sau marturisirea este judecata milostiva a lu i Dumnezeu. Sângele Mielului din Sfânta Împartasanie mai tine sufletul în oase si lumea în picioare. 628. 3) decât în vremea îngaduita lui de Dumnezeu. din Sfânta Liturghie. În zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Numele Sau si exp iram aerul stricat al pacatelor noastre. Dumnezeu coboara între oameni si suie oamenii la Sine. 623. 620. Duhul lui Dumnezeu s i expiri duhul rau din tine. SCRIPTURA 619. 631. sfintind trupul si arzând patimile. 618. 632. de aceea citirea ei zideste duhovniceste. marea taina. De aceea.

mai multa s uferinta atrage. pre cum zice la Daniil: "Si din vremea când va înceta Jertfa cea de-a pururi si va începe urâciunea pustiirii. ace ea e Biserica lui Hristos . si.peste puhoaiele pierzarii. în primele trei Sfinte Taine. De aceea. iertându-ne de prima. Sa o la udam si noi macar cu vorba. În felul acesta zice m ca biruim si noi. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. 11). Acolo era Noe. printr-însele apar pe obrazul nostru spiritual trasaturile Domnului. Dumnezeu o lauda cu fapte mai presus de fire. marea minune si din ce în ce mai rara între oameni este tocmai aceasta l umina a inimii. iubitori de oameni sfinti. ca un Înaintemergator îndemnându-ne spre împlinirea poruncilor. De fapt toate minunile pe care le-a facut Dumnezeu oamenilor. decât ca sunt un raspuns pe care l-a dat Dumnezeu pentru iubirea lor de marele ierarh. întrucât . Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. 11) peste tot pamântul. Asa ni s-a împartasit pe Sine. care câstiga razboiul si se osteste pentru mântuirea noastra. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. Iisus Hristos împlineste ceea ce ne lipseste noua: ne-a daruit o a dou a nastere. Moartea pentru noi nu mai es te o înfrângere a firii. 640. Când faradelegile vor înclesta mintea si inima oamenilor si-i vor salbat ici asa de tare. Asa se face ca inim a lui era mare în care se revarsau toate lacrimile si durerile pamântului îsi gaseau a linare. Biruinta Mântuitorului e unica. scuipa mâinile . Sfânta Liturghie mai tine lumea. pe când corabia Bisericii . înecând pe oameni. vrând necredinta. încât vor împiedica Sfânta Liturghie. în zi lele acelea va înceta si Jertfa cea de-a pururi. ci omorâre a pacatului si izbavirea firii. cinstind cu ele pomenirea iubitilor Sai. Aici v orbim de traire. SFÂRSITUL LUMII 636.ard ca o faclie în viata sfântului.are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a m ai putut intra (Facere 7. Cred ca aceasta este taina "luminatorilor lumii". Acestea sunt: Sfântul Botez. si va începe urâciunea pustiirii.si acestea laolalta . aci Hristos. staruind si noi cu dragoste în nevointa lui Dumnezeu. Ungerea cu Sfântul Mir si Sfânta Împartasanie. 639. dar de fapt e Iisus Hristos. iar în valuri ucigasul.Cel cu cruce . ci tot aceeasi. Dumneze u o lauda cu fapte mai presus de fire. sporind focul iubirii sale de oameni. indiferent daca sun t în lumea aceasta sau nu. 634. 3).celor ce traim viata în Hristos . Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. de desfasurarea lui Hristos din Taine în viata noastra reala. 638. dupa mutarea Sfântului nu au alta explicati e. careia Dumnezeu nu-i poate pune hotar mormântul. Mai mult chiar. 641. Suferinta pe care o aduna de la toti îi facea iubirea mai stralucitoar e . ci o dezlegare definitiva de pacate. Dar când oamenii se vor întuneca la minte a sa de tare.nu ne mai este o groaza. care apoi. razbeste asemanarea Sa peste chipul vietii noastre. Prezenta lui Hristos în Sfintele Taine ramâne un adevar dogmatic. cunostinta de Dumnezeu (Ioan 17. Dar cu Hristos da. Dar. Astfel. cu toata voia lor. însa nu e nici atunci alta biruint a. fiecaruia. SFINTELE TAINE 637. totusi nu toti vor sa scape în coarbie. ne-a întarit firea pentru refacerea virtutii si nea luminat mintea pentru refacerea cunostintei .amândoua de trebuinta pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevar decât de viata aceasta. vor fi 1290 de zile" (Daniil 12. atunci vine sfârsitul. în data dupa venirea noastra în lume (Ioan 1. 16). Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri. încât va fi salbaticirea si nebunia urii (Luca 6. Cel ce locuieste în noi prin Tain e. 9). desi toti tin sa traiasca.Satana n-are putere: îl opreste Dumnezeu. încât vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si Biserica si Preoti. iar la vârsta priceperii. SFÂNTUL NICOLAE 635. ne-a daruit s i noua biruinta asupra mortii. Caci Dumnezeu este facatorul de minuni în Sfintii Sai.coarbia cu crucea pe ca targ . Dac a Domnul este ascuns de la Botez în Sanctuarul cel mai dinlauntru al fiintei noast re.

38-39): nici suferinta. ca printr-o oglinda si într-însii iarasi toata firea omeneasca-si simte durerea si pacatul. SFINTENIA 642. De aceea. Iar sfintenia este de la Dumnezeu. în dar. 653. 655. nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2. Cei desavârsiti nu simt numai spinul pacatelor lor. Toti stim ca înlauntrul nostru stau ascunse margaritarul. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. Pe copii de pilda: Iisus i-a gasit m odelul sufletului deschis spre Dumnezeu. Datori de a o câstiga sunt toti oamenii care vor sa se mântuiasca. 643. De fapt. 650. desi nu înteleg nimic si nu schiteaza nici o împotrivire dialectica. Este lucrul cel mai greu sa îndupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop. 654. posibilita tea sfinteniei nu se transforma în sfintenie. Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale. n ici moartea. aceia scapa de barbatul sau de femeia dintr-însii si vin la starea unui suflet de fecioara. Abia lor le îngaduie Atotstiutorul Dumnezeu sa bata razboi cu stricato rul firii omenesti si cu sabia Duhului neîntrerupt sa-l arda. 12). s-au facut ca un pârjol într-un rug nearzator si. sustinuta de convingere. Sfintii sunt convinsi de pacatele lor. caci desavârsirea dragost ei nu mai are pe acestea îngradire si hotar. pâna si copiii îi p rilejuiau motive de revelatie. Lui Iisus lucrurile. Unde sunt acestea si Dumnezeu Se odihneste. În viata duhovniceasa credinta hotarâta poate face ca posibilitatea sfin teniei sa se transforme în realitatea sfinteniei. ard pe "stapânitorul" ei în inima. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. 644.ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimi c nu-i mai desparte (Romani 8. unde altfel ar fi zac atorit în contra firii. tare seamana a sanatate originara. de care se dovedesc mai presus. Sfintenia trista e o trista sfin tenie. s-o scape de naruire numai sfi ntenia ramâne. Este nevointa monahului. omul începe viata cu sfintenie. Înlauntrul nostru avem asadar posibilitate a sfinteniei. orice posibilitate reala va ramâne numai po sibilitate sau chiar se va transforma în imposibilitate. nici iadul. De la sine numai. 646. oamenii de tot felul. tal antul si altarul Împaratiei lui Dumnezeu. nici viata. SFINTII . nici îngerii. 648. Sfintenia. judecându-se pe ei însi si vrednici de iad. 651. Cei ce îsi întorc mânia si pofta de la cele de aici. Sufletul ajuns la starea de fecioara are parte de crinul Bunei-Vestiri a nasterii lui Hristos într-însul. devine "întrebatorul complicat al veacului acestuia". Sfintenia este si efectiva si preventiva. Dar nu spre el le e privirea. apoi o pierde: devine pacatos. o stralucire lina a sp iritului. chiar si numai cu atâta. Oamenii vointei sunt eroii credintei si sfintii crestinismului. unde lipsesc si Iisus Îsi pi erde rabdarea. 646. întâmplarile. ca o sabie de vapaie. 645. Sfintii Parinti nu au recunoscut desavârsirea decât dupa semnul desavârsit ei smerenii. stramutati de dragostea lui Dumnezeu. 647. P entru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întele s. din amarâta viata la viata cereasca. ca sunt în lumea aceasta. primesc de la Dumnezeu Raiul si. De altfel. Ei.DREPTII 652. si se pravalesc asu pra lor puhoaie de ura. care e cea mai rafinata capcana a mândriei. e bucurie. comoara. Fara ne vointa întinsa. ci având toata faptura lor absorbita de dar. singurul leac al vietii. 656. Sfintenia nu e tristete. Dar posibilitatea înca nu e realitatea. mântuirea. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. cautând cum sa-i înghita. O sfintenie constienta ar putea cadea ca fulgerul în ispita sfinteniei . Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. Caci prin cei desavârsiti se rasfrânge sfintenia lu i Dumnezeu. Acesta e focul celei mai mari nevointe prin care au sa treaca cei ce ajung desavârsirea. ca Dumnezeu Însusi se ascunde din fata lor. . ci gasesc într-însii m urmurând toate pacatele oamenilor.

dar nepedepsit nimi . o ri pe-a saracului.singura situatie normala si de la sine înteleasa a omului si a oa menilor. 663. 667. în religie este sfântul. prin rostul lor. 659. ori pea împaratului. Pentru ei nestiinta e o mare ac operire de primejdii si anume. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. Marcu 11. Familia. În jurul acestora se întareste si se întinde credinta. În Biserica se nasc de sus si cresc pe pamânt. sunt slugile S ale. Sfintii. 664. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei rea litati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata.Cuvântul. Ieremia 1. Dreptul poate sa se arate în oricare dintre valorile sau talantii lui Dumnezeu. În sfânta lor nestiinta ei sunt simpli ca florile. cu roadele ei împovarate de faradelegi. Dreptii fac cumpana între Dumnezeu si oameni: dobândind de la oameni poc ainta si de la Dumnezeu. Daca însa abia apa re în religie. si în general dreptul. 16-17) . Stiinta nu angajeaza viata. si pe om si pe Dumnezeu. ori de poarta slujba preotului. Cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. ca sa nu o pierd. Oare de ce învinuieste Dumnezeu pe oameni de faptul ca nu se mai naste dreptul printre dânsii si ca ei nu baga de seama? Raspunsul e urmatorul: dreptii sunt uneltele lui Dumnezeu. 15. oamenii sunt trasi la raspundere si se afla în aceeasi primejdie cu smochinul fara roada (Luca 13. "Dumnezeu este îndelung-rabdator si mult milostiv. oamenii mai presus de fire sau dumnezeii dupa Dar. Prin ei se potoleste anarhia.. înduplecând spreolalta amândoua partile. prevazuti de Dumnezeu cu slujba aceasta înca mai înainte de-a s e naste (Galateni 1. si multi se mântuiesc. Sa nu se creada îngust ca dreptul apare numai în religie. Când lipsesc dreptii dintre oameni. 668. 661. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. Îl aduce pe Dumnezeu la impas . 662. sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate înaintea fetei Mele pentru tara aceasta. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. ca primeste sageti din amândoua partile. 5) si trimisi sa o împlineasca. Sfântul nu cerceteaza. De mul te ori dreptul o pateste. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. vedea-vor sfârsitul înteleptului. face cu putinta milostivirea Sa peste oame ni. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. Purtatorul oricarei valori. primejdia caderii în mândrie a celor constienti de vi rtutea lor. "Cautat-am printre ei. iubirea divina da tot usi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi: de s e va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. si n-am gasit" (Iezechiil 22. câstigând în razboaie. dupa faptele lor. Preotul.. 665. nu stiu nimic de frum usetea lor. Acestia. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. dreptii prin excelenta. ori pe-a bogatului. În credinta. drept aceea." (Întelepciunea lui Solomon 4. Dreptul e omul lui Dumnezeu. prin care sfat uieste neamurile si. iubirea nu se poate împlini. pe când daca nu-i are. 660.. Cel ce striga printr-însii voia Sa catr e ceilalti oameni. milostivirea. 30). carora le-a dat avutia Sa pe mâna. pe masura credintei si a curatiei l or mostenita din parinti si sporita cu propria lor osteneala sunt o cuvântare vie. Sunt multi dr epti care nici nu stiu despre ei ca sunt drepti. 13). oamenii vor da peste urgia dreptatii Sale. va ajunge drept. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sa se cunoasca pe s ine ca avându-si obârsia spirituala si toata înzestrarea de la Dumnezeu.657. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. asta se datoreste faptului ca numai aici se mai stie ceva despre atâr narea omului de Dumnezeu. Sfintenia e tocmai aceasta trans parenta a lui Dumnezeu în faptura Sa.. 658. 6. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. pentru ca au într-însii pe Dumnezeu . prin ei se restabileste echilibrul si arm onia si prin ei si ceilalti întrevad pe Dumnezeu. ori pe-a artistului. ci trebuie sa se împlineasca dreptatea. 666. ori pe-a vistiernicului. prietenia aceea de mare cuviinta a sufletulu i cu Tatal sau .

c nu lasa"(Naum 1, 3). Însa nimic nu face fara sa arate taina Sa slujitorilor Sai (Amos 3, 7). Iata dreptul ca vestitor al vointei lui Dumnezeu, ca vazator înainte, dincolo de zarea dimensiunii a patra, timpul. Sfânta Scriptura ar fi o copie de p e nevazuta Carte de la cârma lumii. Dreptul ajunge la obârsia Scripturii. 669. Slujba cea anevoioasa si plina de primejdii o au însa dreptii, când treb uie sa dea pe fata pacatele poporului (Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58). "Prin stiinta lui, dreptul, sluga Mea, va îndrepta pe multi" (Isaia 53, 11). De ac eea trebuie sa fie deodata si stâlp de fier si zid de arama (Ieremia 1, 18) si fat a de cremene (Isaia 50, 7); si, pe deasupra, tuturora, trebuie sa fie pastorul c el bun, care-si pune viata pentru oile sale (Ioan 10, 11). Într-adevar, slujba aceasta n-o poate face decât un lepadat de viata si un îndr agostit de Dumnezeu. De aceea zice Petru, ca si dreptul abia se mântuieste (1 Petr u 4, 18), socotind greutatea sarcinii. Caci nimeni nu e drept fara vreun rost de la Dumnezeu, fara vreo treaba de facut. Mântuirea dreptului e conditionata de împlinirea destinului sau de la Dumneze u si e primejduita de crutarea vietii proprii, când o face în dauna intentiei divine . SIFILISUL 670. Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descoperiri i Americii, iar matelotii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proport ii, încât, pentru stavilirea urmarilor dezastruoase ale spirochetei, facultatile de medicina au creat catedra de sifiligrafie. (...) E recunoscuta de toti extraordinara repeziciune si putere de adptare a or ganismului la orice accident si împrejurare; adaptare aproape automata. De pilda, unui taietor de lemne îi aluneca mâna în pânza fierastraului sau, cu câteva sute de turati i pe secunda. De-abia a simtit grozavia si cade în nesimtire. Un soc nervos oprest e afluenta sângelui la creier, ceea ce aduce caderea în nesimtire, organismul sta as tfel locului, fara vreo miscare, caci altfel ar conturba lucrul zorit al aparari i automate. Un val de sânge învaluie rana care se coaguleaza în atingere cu aerul si f ormeaza un învelis izolator. Ca la o comanda, fibrina din sânge se si transforma în mi ci ate, pe care le ghemuie ca un dop, în corpul taieturii, unde se si apuca sa rep are, lipind, completând etc. Temperatura locala se ridica, atingerea devine durero asa, ca sa fie asigurata linistea apararii organice. Toata aceasta adaptare la n oua situatie dovedeste un serviciu automat de siguranta a vietii. (...) Fata de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranta e cu tot ul stranie: nu se apara, nu da alarma, îi lasa deschise toate caile, îi îngaduie sa um ble în inspectie prin întreg organismul si-l lasa sa "manânce" ce pofteste, pâna si scoa rta de pe creier. De aceea a trebuit stiinta sa ia masuri împotriva lui, fiindca n atura nu vrea sa se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsa neîndurata, aruncata ca o frâna împotriva destrabalarii? Nu cumva, în fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apar are? De ce nu se apara? (...) Tare-mi vine-a ma gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: "Iata, v oi trimite asupra voastra serpi si scorpii, împotriva carora nu-i descântec si va vo r musca, zice Domnul" (Ieremia 8, 17). (...) Iata, dar, pedeapsa neîndurata peste care da mintea când nu-si înfrâneaza poftele : e data jos de pe tronul conducerii si, cu totul, trup si suflet, pravaliti, le gati în casa de nebuni. SMERENIA 671. Primirea umilintei e cea mai mare putere a dreptului; pe când razboiul pentru mândrie e dovada celei mai mari neputinte. 672. Suferinta mai are si un alt rost. Prin ea îngaduie Dumnezeu oricui, neîn semnat la slujba sau chip, sa-ti sara în obraz si sa ti-l palmuiasca cu ocarile ce le mai de pe urma. Si cine ar putea sa faca mai bine o treaba de asta, decât un om de nimica, dar totusi de vreo treaba lui Dumnezeu. 673. Îngaduie Dumnezeu sa-ti auzi faptele pe nume. Caci foarte mari târcoale da vrajmasul în jurul celor încercati, pentru pacatele lor trecute, ca sa-i scoata d in calea mântuirii, ispitindu-i sa nu se smereasca, ci sa-si apere "onoarea". 674. Ne-am putea întreba: de ce îngaduie Dumnezeu palme peste fata dreptului? Raspundem ca nu este alta cale de sfintire si ca, înaintea lui Dumnezeu, nici cer

ul nu este destul de curat (Iov 15, 15); iar sfintire fara smerenie nu este. Pe noi însa, cei pacatosi si grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte d e pacatele noastre, stiute sau nestiute, ca sa ni le cunoastem si sa ni le martu risim - de vreme ce nu luam aminte la predica Bisericii - decât luând, cu atât mai vârto s, prajina ocarilor. Daca ne-am cunoaste cât suntem de pacatosi, ne-ar fi mult mai usoara ispasirea vinovatiilor. Dar când nu ne cunoastem vinovatiile, ne înselam dup a parerea noastra cu "dreptatea" pe care n-o avem, si necunoscându-ne, nu rabdam c ele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu. Drept aceea, când auzi pe cineva fa cându-te toba de ocari si blesteme, nu te pripi cu mintea si nu sari cu gura, rasp unzându-i ce nu trebuie. Nu-l întreba pe el: de ce ma ocarasti, ci întreaba-te pe tine oare de ce ma ocaraste omul acesta? În orice caz, raspunde ca David: pentru pacat ele mele Domnul i-a poruncit sa ma ocarasca si sa ma blesteme; dar nadajduiesc, pentru napastuirea ocarii, mila lui Dumnezeu. 675. Sa zicem ca, dupa parerea ta, ai avea o viata buna dupa voia lui Dum nezeu, sot si copii cumsecade si, totusi, asa din senin, la o întâmplare oarecare, u n vecin sau propriul tau copil sau sot, sa-ti arda obrazul zvârlindu-ti vorbe grel e: prapadita, ucigasa, hoata. Iar tu, nestiindu-te de vina cu nici una din acest ea si nepricepând ce se lucreaza la mijloc, se poate sa sari, ca muscata de sarpe, cu si mai grele vorbe, aparându-te si îndreptându-te, iar pe cel ce te cearca, apasându -l si ucigându-l cu mânia. Nu e bine, nu te grabi, ci socoteste cum trebuie: poate c a nu ti-ai marturisit, asupra ta, vreo greseala cu propriul tau sot, înainte de vr eme, iar sotul tau îti aduce aminte acum, într-un suvoi de mânie, fara sa stie ca paca tul o data tot rabufneste, oricâta uitare s-ar fi asternut peste el. Poate ca si c opilul îsi striga în ocara sa vreun pacat al parintilor, de care trebuia crutat, fie cu fapta, fie cu gândul. Poate ca vreun gând rau asupra vietii sale, el la vreme îti aduce aminte, sub forma de necuviinta, greseala ce era s-o faci asupra-i. Uitase si sa ti le marturisesti, sa te dezlegi de vina lor si iata, ti se aduc aminte. Caci, prin cei apropiati primim arsurile cele mai curatitoare, - stiut fiind ca nu este nedreptate la Dumnezeu. Iar pe de alta parte, poate ca putine zile mai a vem si, din îngaduirea lui Dumnezeu, se rastesc la noi viclenii, cei ce ne-au îndemn at la pacate, si, prin vreo gura slaba, ne striga vinovatiile uitate pe care mar turisirea si lacrimile noastre nu le-au sters. Drept aceea, cu lumina cunostintei fiind, în necazuri bucurati-va (1 Tesaloniceni 5, 16). Caci celui lamurit în caile lui Dumnezeu tot ce i se întâmpla spre mai multa lumina i se face, ori pricepem, ori nu pricepem aceasta. Grija no astra sa fie: de-a nu strica ce tocmeste Dumnezeu. 676. Vremea de amaraciune tine de obicei cât tine aplecarea spre mândrie; cac i celui smerit nimic nu-i poate sta împotriva: nici lucrurile, nici oamenii si nic i dracii. Înaintea lui Dumnezeu adevarata virtute e smerenia care tamaduieste, curata , apara si întoarce toate spre pace. Deci, când amaraciunea încercarii si-a împlinit luc rul, iarasi întoarce Dumnezeu toate spre bucurie. 677. Multi, pâna nu-si înteleg greselile, se cred curati aparându-se: ca n-au o morât, n-au dat foc si asa mai departe. De fapt ei sunt închisi si legati la minte c u un val de întuneric care nu se rupe altfel, decât numai când le izbesti pacatele pes te obraz. 678. "Cui i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada". De aceea, stam impr ovizat, în nesiguranta, în atârnarea milostivirii lui Dumnezeu. Firea noastra, înca nu e ste întarita ca sa poata "sta". "A sta" este înaltarea care se corecteaza cu caderea . Depresiunea de asemenea nu este stare de masa. O cadere în umilinta, convins de binefacere si pe multi i-a folosit si la mai mari masuri i-a adus decât pe multi d intre nevoitorii constienti de calea sfinteniei. 679. Necertat nu te smeresti. Si nesmerit nu apare înrudirea ta cu crucea, ca sa o iubesti, ca pe ceva în care esti smerit (smerenia, iubirea si crucea sunt din aceeasi familie a desavârsirii). Si crucea - cu învierea care-i urmeaza - era punctul de vedere al lui Dumne zeu. Omul voia sa-l scape pe Dumnezeu de cruce. Dumnezeu se cearta cu omul... în n umele dragostei. Satana Îi era milostiv lui Dumnezeu prin Petru si ucigas prin Iuda. Satana, prin frica de suferinta a trupului si prin ignoranta ratiunilor mântuirii, tine o

mul în îngustime, în nedezvoltare, în nonsens, cu un cuvânt: în sminteala cu Dumnezeu. 680. Mare este acela care numai de marimea lui nu se ocupa. Este cel ce c reste fara sa stie, ca bobul de grâu în stralucirea soarelui. Daca este o crestere naturala este si o crestere supranaturala, caci adev arata dimensiune a desavârsirii este smerenia. Drept aceea, daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu, cel putin primit i-o ca un copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. SMERENIA SI CURAJUL 681. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Cu toate acestea, în viata duhovniceasca ei se armonizeaza, ba se si completeaza. Absenta sau împutina rea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebuie tinut un echilibru. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfatisare de sclavie spirituala, de p ipernicire la litera si pierde curajul. Deasemenea, orientarea numai spre îndrazne ala personala si spre profetism distruge bisericitatea si sobornicitatea crestin ismului, provocând fie erezie, fie schisma, deci pierde smerenia. SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 682. Ziditorul fapturii, Mântuitorul nostru, îndura o micsorare a Sa în Duh, pe potriva masurilor noastre omenesti, cu fiecare vârsta, cu fiecare rând de oameni pâna la sfârsitul veacului. Si se sileste, ca un mare smerit sa ne înduplece, prin alege rea cea de bunavoie, sa suim la masura Sa dumnezeiasca. Se micsoreaza pe Sine la masura omeneasca, dându-se mintii noastre sa-i semuiasca pretul, si, daca Îl va afl a, sa ridice firea omeneasca la masura dumnezeiestii Sale smerenii, adica sa fim dumnezei dupa Har. 683. Iata pe Dumnezeu cârmuind lumea si, totusi, cu mare smerenie, batând si asteptând la poarta zidirii Sale sa I se deschida si sa fie primit... Într-unii Se n aste, într-altii sporeste cu vârsta si cu întelepciunea, într-altii propovaduieste, într-a ltii minuni savârseste si în sfârsit într-unii Se schimba la fata în lumina dumnezeiasca; iar într-altii - foarte multi de acestia - neasemanat Se chinuieste. SPIRITISMUL 684. Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. În zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare, si, fiind cea mai subtire dintre amagiri, e si cea mai primejdioasa ratacire. (...) Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci-l opreste. Iata de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba îndeajuns de convingatoare d espre fiinta sau identitatea sa. Poate însira dovezi dupa dovezi, aratând ca stie lu cruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si îngerii rai sau spiritele pot sa le stie tot asa de bine. În nici un chip nu putem fi sigu ri de identitatea celui ce vorbeste sau scrie întocmai ca raposatul. Se-ntâmpla, adi ca, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e înlocuita si copiata întocma i întru toate, cum o stiam si noi, ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fi e desavârsita: iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata des coperire de dincolo. Si, vazând ca cele mai multe descoperiri se împlinesc mai pe ur ma, primesti fara control cea mai de pe urma înselare. Iar aceasta o patesc mai al es cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra înselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine însusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumneze irii Mântuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu - caci tocmai asta e spiritis mul. Ba, daca tii neaparat la acestea, de teama sa nu te afli în greseala, ti le c ere si pe-acestea, dar numai ca, pe lânga toate acestea, sa mai crezi si în spiritis m, adica si în altceva pe lânga Biserica întemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, câstigându -ti încrederea, te poti pomeni cu sfaturi împotriva mântuirii, sau prada nalucirilor c are clintesc mintea din dreapta socoteala. Am putea fi întâmpinati de adeptii spiritismului cu cuvântul ca dintre sfinti m ulti au grait cu îngerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au întors; dar asta a fost din îngaduinta lui Dumnezeu, ca o martur ie a nemuririi sufletului si a învierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din când în când se arata între oameni cât asculta Dumnezeu de sfinti cân d arde într-însii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate nap astuita peste dânsii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormânt. Da r de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pâna la descoperirile spiritiste e to

Sa nu uitam însa ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. SPOVEDANIA 686. Biserica e datoare sa-si crute fiii de ispita caderii între tâlharii cei de duh. si cine se împotriveste stapânirii. De aceea. iscoditori si ei de taine: "Taina faradelegii se înfiripeaza. trebuitoa re spiritului de dincolo. pentru fiii pierzarii. ca provenita d in autoritatea lui Dumnezeu. asupri. sa se roage pentru el. se banalizeaza. linistit si câstiga din nou nevinovatia. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amagiri puternice. însotita prin tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase. mai limpede . Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. Împrumutarea pute rii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai m ult o învoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor. cade în transa. ca sa dea (dar) crezamânt minciunii. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. ne poate sta marturie si în privinta spiritismului. ci au îndragit nedreptatea" (2 Tesaloniceni 2. Apostolul Pavel. A cela îsi pierde constiinta de sine în vremea sedintei. caci de îndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. oarecum zicând. . încetul cu încetu l. STAPÂNIREA 693. De aceea ne ajutam de cercetarea constiintei sau de spunerea gândurilor. nici c e e bine.. caci tâlharite de spirite slabesc si. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. cele închise în zile viitoare. pentru care Biserica îsi opreste fiii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele e si aceasta: s-a bagat de s eama ca practica spiritismului duce la nebunie. 692. 691. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. celalalt e întunecat. de aceea opreste lucrul acesta si-si previne credinciosii cu sfatul Sfânt ului Pavel. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. 7-12). Tinta sufleteasca a monahului fata de taina trebuie îndreptata atunci când se dovedeste usuratate la mi jloc. celalalt nu asculta d e nimeni.. ascunse cu voia. care scrie sau vorbeste printr-unul din cei adunati. Neîntrebat nimic nu e bine. Viata Sfântului Cipri an. îsi schimba firea. este o atitudine fals religioasa. si de amagiri nelegiuite. Unul e luminat la minte. îndaratnic si mai rau se afunda. câta de la sfinti la ispititorii de Dumnezeu. pe unii mai repede. 685. Caci cale nedreapta îndragesc toti acei ce iscodesc laturalnic tainele lui Dumnezeu. Facându-se cercetare undeva. Asa începe pe în cetul sa se arate nebunia. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiri-tism. 690. pe altii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi. în sufletele neadâncite. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. stapâni mintea. altfel decât cealalta lume normala. 688. într-o casa de nebuni. Alta pricina. care este pacat. si sa cada sub osânda toti cei ce n-au crezut a devarul. Spovedania deasa si cercetarea constiintei au rostul de a slabi din fire deprinderile patimilor si a pune în loc deprinderile bune sau virtutile contr are patimilor. Spovedania deasa trebuie tinuta însa la pretul ei. Cum se ajun ge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se învoiesc sa împrumute din ei o anumita putere nervoasa. care înainte de a fi crestin era mare vrajitor si înselator de oameni. 687. ca sa se mântuiasca. Reactionarismul este un pacat. fiindca n-au primit iubirea ade varului. 689. de cele mai multe ori fara întoarcere. care poate fi oricât de deasa. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. lui Dumnezeu se împot riveste. tâlcuieste autoritatea lumii acesteia. crestinii trebuie sa dea ascultare cezarului. o prea deasa spovedanie. cum zic parintii si trag mintea la învoire si la fapta. Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan. Unul e ascu ltator de duhovnic. . pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte.t atâta departare. Din ac est motiv. dat Tesalonicenilor. încât t oate le vad printr-un duh strain.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. jaf care duce.

orice potrivnicie în calea darului si. 695. în c onstiinta. E bine de stiut si faptul ca darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. printr-o nevazuta rânduiala dumnezeiasca. asa durerea e dascalul întelepciunii. genezele recesive. celalalt nu asculta de n imeni. care le transforma pe întelesul nostru.si sa-i plateasca dajdia. Asa vedem seninatate si la idioti. Numai atâta mângâiere putem adu ce între oameni. daca vine într-un trup în care gaseste numai dezechilibru. t otusi înduri încercari si de multe ori ani de zile în sir. prin câta suferinta putem razbi cu bucurie. SUFERINTA 701. În iconomia organica. Cine face curte nu face carte. în aceeasi sfera. Deci. ca sa ia banii elevilor si stud entilor. linistit si câstiga din no u nevinovatia. STUDIUL 698. si de unde ele rabufnesc pâna în suprafata faptelor vazute. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. 699. desi latente. ce zac în strafunduri. nici o suferinta nu plateste nimic. peste ele. 700. daca sunt dublate de perechea genezelor dominante. ci scoala. în care va a vea sa petreaca o vreme. ci huruie. Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet. Cam asa ceva se întâmpla si cu energia germeni lor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu înregistreaza aceasta en ergie. Unul e luminat la minte. câta amaraciune putem bea în locul celor ce vrem sa-i mângâiem. Însusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal. Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati. rabdând cu linis te. Unul e asculta tor de duhovnic. Supunerea fata de stapânire este din ratiuni divine: din iubire universala de oameni si nu din oportunism sau din frica. 704. Înclinarea sufletului face interferenta cu înclinarea trupului în care a f ost trimis. 705. ispravile si tendintele ce le avem. iar din odihna. Nu te raspândi cu multe carti. Numai atât a bine putem face. de multe ori îl cruta de cunostinta infirmit atii în care trebuie sa petreaca. 702. câta suferinta putem ridica de pe el. celalalt e întunecat. Precum placerea e dascalul pacatelor. 696. Profesorii ascund solutiile temelor. sunt ca si inex istente. Le prind însa aparatele de receptie. sau învataturile din durere . Fara libertate si fara har. Cunostinta cea din patanie. Sa fim întelesi: încercarile ac estea nu-s pedeapsa. E bine sa luam aminte însasi marturia proorocului David . tot atun ci. lumina pentru minte si mila de la Dumnezeu. si ne-o talmaceste printr-un conflic t strafund în temelia noastra. 6) -. ne strabat fara sa prindem nimic. precum ca îndata dupa marturisire Dumnezeu ridica pedeapsa pacatului. dar o înregistreaza sfera constiintei."Marturisi-v oi Domnului faradelegea mea! Si îndata ai ridicat pedeapsa pacatului meu" (Psalmul 31. sau de a se lepada de El. cu seninatate. se re zuma si se înscriu în structura noastra genetica. Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngradite cu suferinte. câta vapaie de ura înfruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oam eni. care nu cânta. sau fulgerele dreptatii divine. . toate piedicile cad pe rând. Nu tot asa e cazul s i în ce priveste sfera constiintei. Ca l e simtim ca suferinte? De nu le-am simti ca atare. si. si numai la atâtea daruri ajungem. nu-si v a putea manifesta înclinarea sa catre cele de sus. ci va asista neputincios lânga un aparat stricat. dar si în sfera constiintei. n-am învata nimic. Aci. Sa nu uitam ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. Situatia.singura cale care poate învata ceva pe oameni. pâna acuma înca n-a iesit ceva de folos. lumineaza seninul cerului. e dependenta si de constructia genetica a trupului. 697. îndaratnic si mai rau se afunda. 706. Iarasi o mica asemanare: de când undele hertziene ale posturilor de radio-d ifuziune circula în jurul nostru. vestile si povestile din lumea întreaga. toate se rasfrâng. cu a . oriunde ne-am afla. sau mai târziu. STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 694. Atâta stral ucire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni în noi. 703. sau atât de puternice vor fi mila si adevarul în noi. se rasfrâng ispravile pamântului.asta-i usureaza rabdarea încercarilor.

încât sufletele lor se sting si se pierd. Sufletul are si el o parte patimasa. 710. Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea starii sale pamânt esti.iar daca scapa de aceste bucurii mincinoase. 718. sa fii deasupra ei. iar sufletul traieste. care-l mu ncesc cel putin tot atâta cât l-ar chinui setea pâna la moarte. te poate face sa uiti ca înca n-ai iesit cu totul din împaratia ispitelor. 717. îl va pazi spre viata vesnica" (Ioan 12. iar cel ce a omorât acestea în sufle tul sau si moartea l-a prins în acestea. ci pentru Dumnezeu . naravindu-s e cu viata cea trupeasca. Sufletul. fie de moarte. Aceasta consimtir e însa înnegreste sau spurca fata sufletului.tât mai putin suferinta din iad. Orice fapta trupeasca a fost mai întâi o fapta sufleteasca. stârnesc în sufletul desfacut de trup o vapaie de pofte. chiar cea pentru daruri cu adevarat duhovnicesti. Daca îmbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunita din voia lui Dumn ezeu. Cel ce a înviat în sufletul sau cunostinta si iubirea lui Dumnezeu. însusirile sufletului ar fi ca niste fulgere. Si sufletul are patimile lui: parerea. se uraste pe sine. ceea ce la putini se întâmpla. 713. stropii acestia de noroi împroscati di n trup pe suflet. O cadere în cu rvie e mai întâi o cadere în spirit.sufletul care s-a izbavit de sine si petrece ca un dus d in lumea aceasta. 712. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceasta a treia treapta a luptei cu sine însusi. Suferinta aceea. amagit de convietuirea cu animalitatea trupului. de una sa ne tinem: ca nu suntem din lumea aceasta si nu trebuie tintuita "aici" dragostea n oastra. sa o depasesti. prin negrija. Asadar. acela a înviat pentru vesnicie. 25). câta v reme era pe pamânt. cad în primejdie de a se îndragosti asa de tare de propriul lo r suflet. fie de viata. Trupul traieste. Deci. desi foarte mare. E parca o prelungire a iadului dupa tine . Durerea nu e obiect sanatos de meditatie. Care-L face sa uite de sine. asa se învoieste si se leaga de tare cu placerea din lum ea aceasta. Sufletul care se mântuieste este acela care nu mai traieste pentru sin e. care. Dar trebuie sa vina cineva sa te scoata di n cercul tau chinuitor de îngust. . 707. 714. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. În spirit e înclinarea si caderea. în care a intrat înca din viata pamânteasca. Poate ca si de aceea a lasat Dumnezeu viata aceasta asa de ne cajita. Iar aceasta e de l a convietuirea cu trupul în care s-a retras ispititorul si-l munceste cu pofte. daruindu-le Dumnezeu în schimb adevarate bucurii duhovnicesti. Da r ispititorul nu poate face nimic fara consimtirea sufletului. iar când revine în lumea aceasta. în lumea aceasta. Caci durerea ta te ia în vîrtejul ei si te închide din spre toata lumea si dinspre orice lume. dac a e locuit de Dumnezeu. SUFLETUL 709. Bucuria neînfrânata. îl face din ce în ce mai mânjit de poftele împ otriva firii. iubirea si harul celor de pe pamânt pot îndupleca pe Dumnezeu sa scoata din munca sufletul ce n-a ajuns la sfintenie depl ina. are sa po arte chinurile rasturnarii rolurilor de îndata dupa despartirea sa din robia unelt ei sale. 715. cu atât nelistea ta e mai mare si poate sa fie mai mare ca în toata lumea. Acela a om orât Împaratia lui Dumnezeu dinlauntrul sau si a înlocuit-o cu împaratia chinurilor vesn ice. daca e locuit de suflet. Viata si dragostea lui întreaga este numai Dumnezeu. pe unul care ar trece Sahara si n-ar gasi apa. si sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsa). care ar pârli într-o clipa farâma de tarâna a trupului în care zaboveste suflarea lui Dumnezeu. De durere trebuie sa scapi . poftele. iar cine-si uraste sufletul sau. slava desarta si mândria . dupa cuvântul D omnului. sunt oameni care au într-însii suflete vii. de-am straluci duhovniceste ca soarele. Dar libertatea. ca sa ne mai si saturam de ea. acela a murit pentru vesnicie. Dupa încetarea trupului. încât n-ar mai vrea sa-i moara trupul. Cu cît orizontul tau e mai îngust si mai îngustat de durere. care zice: "Cine-si iubeste sufletul sau îl va pierde. ci ar vrea sa fie vesnica viata a ceasta vremelnica. 716. 711. 708. pentru faptul ca se face curat. nu rodeste nic i o nadejde de pe urma ei.

cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. 722. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. 733. chiar si dreptul. care le va fe ri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. nici ca exista Dumnezeu. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei real itati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. în întregul lui. 737. Stiinta nu angajeaza viata. toate la un loc nu pot sa dovedeasca. Stiinta fara Dumnezeu si împotriva omului. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . De aceea. un curvar. 736. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falsi fura tala ntii nostri buni. Toate ace ste discipline ale stiintei sunt însa folositoare când îsi cunosc marginile si când nu t rec într-o alta zona a existemtei. un bun veterinar . si nu gateste venirea zilei Domnului? TALANTII 734. 731. izgonit din trup de moartea acestuia. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. Deci lepra si orice lepra. STIINTA 724. 729. sanatatea mintii. care l-a ros în viata pamânteasca. Oare în Templul sufletului nostru se va gasi vreun copil sau macar vre un orb sa-L primeasca pe Iisus? 723. Problema ereditatii mai are un capat. 728. 725. iar consti inta îi striga mereu osânda lui Dumnezeu si zadarnicia suferintei sale. un lacom de avere. medicina si celelalte discipline ale preocuparil or omenesti. Omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu si-a câstigat în sine. depaseste l imitele stiintei pozitive. Stiinta. s-a apucat sa faca si nebun ia ei cea mai de pe urma: desfacerea si aprinderea stihiilor. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. care crede ca. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul l ui i se va da celor fara botez. Dar acestia. nu e totdeauna o vinovatie . dincolo de biologie si probabi litate.e. filosofia. Medicul. dar satana le vede. 735. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. ar însemna pentru ea un adevarat triumf. dar cu fapte. si totdeauna o vinovatie. 727. în religie este sfântul. Un iubitor de argint. un betiv .719. A nu sti si a recunoaste aceasta. Daca stiinta ar putea prinde momentul când apare în parinti o geneza (ge na) defectiva. nici ca nu exista. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupulu i. are sa se chinuiasca în felul fiecarei patimi. la vrem e de mare însemnatate pentru ei. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. În credinta. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii sale. unde nu au competenta si nici mijloace de cerce tare. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le stim. s . un lacom de mâncare. 732.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. urmar ite la obârsiile ei. dar îi aduce sufletului smerenia. care pune crucea pe masa de judecata. Sufletul dus în robie e jefuit pe data de toata agoniseala sa duhovnic easca. n-are trebuinta de sufl et si de Dumnezeu . pâna la un loc. Sufletul. povatuind pe oameni. nu scapa de tirania poftelor sale. 720.uneor i e chiar virtute. ci acestea îl chinuiesc fara de sfâr sit si se maresc pe masura ce nu pot fi satisfacute . asta e descal ificare si rusine. însa a sti putin. 726. e din ce în ce mai necunoscut. Oare stiinta nu asteapta si ea. când li se deschide ochiul vederii si urechile auzi rii celor de dincolo.autorul si stapânul vietii . asta este toat a istoria omului. Sfântul nu cerceteaza. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. fara sa stie.lipsind trupul. Chiar numai factorul ereditatii. si a face gâlceava ca stii totul. ca sa fie cunoscut îndeajuns. 730. 721. Între cei trimisi de Dumnezeu sunt si oameni ce au darul sa vada dinco lo de zare. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. Omul.

nebunia pentru Hristos. Constiinta . cu mariri. dar nici sa nu se lovea sca nimeni a o ajunge. 738. le respinge. dupa cum ne asigura si Sfântul Pavel (Romani 12. ar trebui sa se negustoreasca între oameni. chiar de ve nirea sabiei dupa dreptate.aduce "Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" si aduce Crucea Domnului: Jer tfa . tot asa este u n Ierarh al lor. de care sa ne bucuram numai noi. erotizeaza scoarta cerebral a. 742. Cu talantul Botezului sunt daruiti crestinii. Si asa patesc pe rând toti daruitii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfa tul lumii. Cel ce recunoaste Providenta de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi si celui ce i se pare ca nu le are de la Dumnezeu. 3). au sa dea seama tot i înzestratii lui Dumnezeu. Sa ne apropiem de o analiza concreta a tensiunii dintre minte si pat imi. 743. Toate valorile. ca un tâlhar viclean. ca pe un jgheab. înaintestatatorii si detinatorii puterii au sa dea seama. În fiecare om este închisa o masura a lui. 741. Aceasta da îndrazneala mucenicilor.si doar el gresise. înseamna a iesi din ierarhie si a face anarhie. Convertirea talentelor este un mare talent. spre scopurile ei anumite. caci precum este o ierarhie a valorilor. Talentele sun t înzestrari de energie divina. rabdare pustnicilor. de asemenea e mucenic. daca se declara atârnator de Dumnezeu. TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 749. nu poporul (2 Regi 24. peste aceasta sa nu treaca nimeni. puternice si luminoase.i. sa tâlhareasca pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. i se va lua si ceea ce i se pare ca are. Când aceste gânduri de rezistenta. 745. numai fiindca a îndraznit sa numere poporul (2 Regi 24). 748.000 de oa meni . Un barbat de stiinta. înzestrat deodata cu darul stapânirii si cu darul proorociei. în favoarea lui Dumnezeu. cu raspunderi. varsa el. pustiirile lui pe fagasul lui Dumnezeu.care ocroteste viata omului si sub perspectiva trans-cendent a . în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu. Regele David. pândeste vremea darului de sus sa se deschida în viata noastr a si de nu-l va afla acoperit de smerenie si dreapta socoteala. talantul îngropat si de putini dezgropat si sporit. Deci. talentele. Darul proorociei i s-a luat o vreme. care marturiseste în mediul sau pe Dumnezeu. curajul adevarului. Cenzura rezista. A nu lucra cu valorile. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. Prezenta lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce da talan tilor valoarea lor de energii divine. Aceasta erotizare consta în aparitia pe ecranul mintii a gândurilor si a imaginil or în favoarea satisfacerii acestui instinct. un conducator de neamuri. 747. va ajunge drept.lepadarea de sine. Ele cer învoirea. Care este mecanismul biologic al instinctului de reproductie? Instinctul acesta are ca obârsie materiala o glanda endocrina. Purtatorul oricarei valori. asigura-l cu întrebarea si ocroteste-l cu sm erenia si cu atât mai vârtos nu iesi din sfatul unuia dintre nebagatii în seama slujit ori ai lui Dumnezeu. ade seori e mucenic. 17). iar din popor i-au murit 70. interpretarea vietii în perspe ctiva luminii divine. energie pe care lumea n u o cunoaste. care la nivelul creierului. 740. Înzestrarile lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente. lepadarea de placere. sunt afirmate cu t oata credinta si stiind cu certitudine ca Însusi Iisus Se lupta cu Satana în locul n . Ce ti-a dat Dumnezeu dar. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. 746. cu puteri si cu tot felul de haruri. 744. c e au sa-l împlineasca în lume. ca si cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slabiciune si vinovatie. a capatat o strasnica pedeapsa. 739. darul cunos tintei. care varsa o substanta chimica în sânge. cei cu daruri.

inchizitia. au ca urmare convertirea. . În felul acesta "gândurile" si "imaginile" si "reprezentarile". se încheie cerul. plenitud inea. acestea însa trebuie conduse dupa dreapta socoteala.ce o ridica în calea robilor lui Dumnezeu prin lume. Împaratia omului si a cosmosului iluminat nu se rea lizeaza decât prin Sfântul Duh. despotismul. Luarea prin surprindere poate fi apriga. Asa prinde putere viata religioasa din chiar neputinta omeneasca. Rabdarea însasi a razb oiului e ultima ta rugaciune. nu te poti întelege cu el d ecât prin osteneala si foame. deznadajduit chiar.Trinitate. La o atare înaintare a luptei pentru mântuire se tânguie trupul. atunci în organic se petrece o reactie chimica în care substantele endocrine din sânge. Misterul crestinismului este misterul unitatii. se neutralizeaza printr-o aparitie de anticorpi. Când potrivnicul mântuirii noastre se vede batut la prima piedica . e tânguirea vicleana a stricaciunii. înfuriate de patimi. Satana nu e definitiv biruit pe pamânt. Revelatiile lui Dumnezeu cu altul se împlinesc într-un al treilea. ci le stârneste a doua piedica prin viciile trupului. ci scoasa din radacina si firea facuta iarasi curata. Ierarhul lor de drept. de pe urma unei evidente d ivine.. hor moni. materialismul. (. Omul. fortele sale sunt oarbe. TRUFIA 751. între ipoteze si fiinta unica. Trupul e indiferent. Lupta "de gând" ia rasi începe. în care nu este opozitie între personalitati.decât dupa o ciocnire. Parin tii i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean. TRUPUL 752. Dar Dumnezeu nu te-a paras it. care este a treia împaratie a lui Dumnezeu.asimilat. la obârsie. 16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreaga.. Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai mâniei din trup. în care se încheie drama. Fiecare ducem un ateu. victoria asupra luptei si diviziunii. senzualismul. sau o iubir e trupeasca de sine. creeaza împaratia lor. De aceea. oarba si muta. în arta. terorismul. Firea trupului fiind surda.) Marturisirile strafunde de credinta în Dumnezeu. asemenea cu linistea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la uc enicii Sai învaluiti de talazurile înfuriate ale marii. nevo itorul se sperie. c a sa nu dauneze sanatatii. ca trup. iarasi vin si izbesc în per etii corabiei si în digurile portului. Foamea îmblânzeste f iarele. protestantismul. un numar care simplifica. în care subiectul iubitor si obie ctul iubit. Iata pr ilej de câstigat la nivel înalt. în spate . Se vede învaluit. De l a starea asta si pâna la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfânt (1 Cori nteni 3. . Numai în aceasta "Trinitate" ne este data viata divina perfecta.) Si totusi. Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valorile si le-a pus în conflict. abia în Împa ratia ce va sa vie oamenii nu se mai însoara si nu se mai marita. în toate a bagat anarhia fata de Dumnezeu. În valoarea politica trufia stârneste tirania. în glande. Trinitatea este un numar sacru. încât nu se mai tine vrajmas lui Dumneze u. care nu trebuie ascultata. se produc iarasi si iarasi. neutralizat .. în stiinta si economi e. (.ostru. în dualitate gasindu-si sol utia în Unitate . mândria nu-l lasa sa se dea batut. criza. Acestea îl îmblânzesc. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristologic a a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. Chimismul endocrin nu e bir uit . osteneste. 754. necredincios.. care erotizau scoarta cerebrala. gasesc continutul definitiv si deplinatatea vie tii lor. talazurile marii. stramutarea fortei oarbe neutralizate într-o ener gie de o alta calitate si de o înalta valoare: a iubirii de Dumnezeu si de oameni în genere si nicidecum nu mai ramâne de veun om. toate pier si se restabileste un echilibru si o liniste în m inte. di ctatura. Subie ctul iubitor si iubitul gasesc deplinatatea vietii în împaratia iubirii. care apoi s-au linistit. ca om. TRINITATEA 750. divin. care fac aceasta neutralizare. ecumenismul si societatea perfecta. chiar daca pe ecranul mintii au aparut gânduri si imagini de hula împotriva lui Dumnezeu si te vezi în imposibilitate de a te mai ruga chiar.. în religie. ca sa te milostivesti de el.cea mai usoara .trupul de pe noi. 753.

Sibiu 1946. Dar. vol. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli. 763. E de neînteles ca durerea trupului îl face pe om sa ceara ajutorul lui Dumnez eu.1. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. dupa sanatatea ramasa . atât a oamenilor cât si a lui Dumnezeu. dar n-ai avut grija ca sa iei cheia de acasa. Iisus e nu numai Cheia. macar tot a sa de zornic. De fapt. URMAREA LUI HRISTOS 759. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. trebuinta si putinta fiecaruia. toti au întârziat sau.755. dar pentru Împaratul Cerurilor abia se mai gasesc putini. de strâmbatatea si amortirea lui. care sa fie linistiti si bucurosi de moarte. aceasta desfigurare spirit uala. înca nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe frunte si nu ne-a batut piroane le în talpi. în starea de iad a constiinte i. ca virtutea cea mai mare (Sfântul Ioan Casian. 756. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. Ce folos. 760. Acestor doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce lea pada pe Dumnezeu si celor ce leapada pe oameni din inima lor. din când în când. pe când durerea sufletului. asemenea cu El va fi. desavârsind în ei iubirea. Zic însa: cine vrea sa urmeze pe Domnul si sa se asemene cu El. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe care Îl deduc ei. vol. în cruce sa se asemene si. pentru pricini pamântesti se gasesc mii si milio ane de oameni care merg cântând la moarte. desi cugetam ale lumii si umblam în calea pacat elor. îndaraptând. dar dupa iertar ea pacatelor asa de putin! URA 757. muscati la minte de mândrie. ed.   . în împaratia fara de Har. creat de ei. Cuvânt despre Sfintii Parinti din S it. face mii de victime. I. au zis Parintii. desi absolut. o boare a haosului. ramânând în Împaratia Harului. Toti care nu cred si nu urmeaza lui Dumnezeu sunt morti înaintea lui D umnezeu. chiar un Dumn ezeu al lor.130. ci si Usa împaratiei de scapare. decât din prea multa mâncare. desi învr ajbirea nu-i tine mult. ca mai multi s-au pagubit din post. o vifornita. cât poate sa cuprinda firea omeneasca. Pretuirea patimasa a trupului pe multi îi întoarce împotriva duhovnicului. adica. Ea un e un climat al mediului viciat. De aceea. ca urmarit de o fiara. 764. care nu le cere mai mult decât sa-I recunoasca existenta.si acestia biruie piedica si intra în lupta mânt uirii. scapi pâna la usa unei case în padure. caci stinge pe Dumnezeu si din ochii celorlalti.12 9). lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. asa prin contrast.care cearca pe toti . Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". Ura. acesta sporeste. sa fie masur at dupa vârsta. Ea face din viata a ceasta o anticamera a iadului. inaccesibil daca nu chiar inexistent. dar nu cred în Iisus Hristos. Postul. nu mai su nt buni decât sa faca din viata celorlalti un iad. 1947. boala îi întoarce. E de neînteles cum de nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie.desi postul pe multi i-a facut sanatosi si dupa taria si felul ispitelor. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. p. Si ed. ci abia simte cu trupul ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doa ge. 765. gândindu-se la cei grabiti sa stinga patimile. nici ca se misca. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. p. însa. 762. E lucru de mirare ca. neputinciosilor. si preamareau dreapta socoteala. care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. au pierdut.1. iar la dezlegarea lor din trup. desi le tânjeste cugetul. nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic. Sibiu. La vreme de umilinta . pe altii. Ura îs i ridica împotriva si mai mare ura. II. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. Asa cere dreapta socoteala. E de neînteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului. 758. Noua. Filocalia. Cu tot dinadinsul se atrage luarea-aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara îndrumarea unui duhovnic iscusit. 761.

chiar daca ultimul p as al caii îl vei avea de facut rastignit pe o cruce. verisoara ta a fugit necununata. Fiul lui Dumnezeu. pe care. Vecinul tau bate crâsmele. chiar vedeniile reale le refuza . nu-ti gasesti nici sensul tau . Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. ramânând ca lui Dumnezeu sa-I dea o batrânete distrusa. de asemenea . Când ti-a gasit Dumnezeu vreo treaba pentru Împaratia Sa între oameni. iar acestea sunt marile hotarâri spre El. în adâncul lumii spirituale se savârseste un proces divin. Si pâna nu-L gasesti pe Dumnezeu. Este la mijloc o revelatie tripartita. ci din grija de a nu gresi. Revelatia e deplina. ca principiu impulsiv. ce înseamna mai mult decât haina si mâncare a. primind orice. nemarginitul vrea sa cresti spiritual pe dimensiuni d ivine. lasa-ma sa-mi îngrop necred inta mea!" 766. la care suntem chemati. P . iar cele ce mai l ipsesc le asteptam la a doua venire. "Dumnezeu poarta pasii omulu i". care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. ai ispravit toate obligatiile lumii. A fi ucenicul lui Iisus însemneaza o prevedere. întrucât acestea nu sunt neaparat trebuitoare mântuirii si. Predania Bisericii Rasaritene se fereste de vedenii si îsi fereste si fiii. ca principiu atractiv. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia Rasaritului (naluciri le false). te doare.La acestia s-a referit Iisus când descurca pe al doilea spre rostul sau: "l asa mortii sa-si îngroape mortii lor". grabeste sfârsitul. pacatosul". Toti marii mistici. asta este toata istoria omului. Iar omul cu socoteala vic leana e acela care-si da cu voia toata tineretea dracilor. "Duh". O întâlnire cu Iisus înseamna o misiune. Daca Domnul e ascuns în poruncile Sale. fireste ca este si în stradania pentru dobândirea virtutilor. asa zicând. O traire a vietii lui Iisus. Nu cumva sunteti si voi cautând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri. înseamna chemare la apostolie si la toate riscurile trairii de Dumnezeu între irozii neamurilor. dar viclenia ba. feciorul t au fuge de biserica. copiii tai umbla la joc seara si scuipa dupa preot. Dumnezeu iarta nestiinta. lasa în urma orice vedenie. este pentru tine argume ntul decisiv al existentei Sale si a rudeniei tale cu El. 772. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii s ale. Dar când aceasta a ajuns un dar al constiint ei.nu din rea credinta sau din împotrivire. daca te gasesti pe tin e în functie de Dumnezeu . nu te afli nici pe tine. Si se stie ca Dumnezeu nu Se supara când se sta pe a cest punct de vedere. Marginirea ta. un razboi si a-ti zidi o cetate. dinafara. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii. Aceasta tâsnire în constiinta a darului nemarginirii. au învatat ca. VEDENIILE 771. A fi ucenicul lui Iisus nu însemneaza a te opri la mijlocul uceniciei. 767. Iar a nu te face de râs înse mneaza a-L urma pe Iisus în toata calea vietii Sale pamântesti. care trebuie sa aiba loc.nasterea ta în adevar. adevarurile vii. 770. fara deosebire de confesiune. desavârsirea. Daca prin porunci Domnul ni Se îmbie. N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând sa te aduci pe tine. Acolo sunt adevarurile experientei spirituale. dar nu-L stiti pe El. Ar fi surprinzator raspunsul vreunuia: "Doamne. 768. adânc în care se întâlnesc iubitorul si iubitul. miluieste-ma pe mine. stiu. a primejdiilor la câte te expune aceasta. De aceea Rasaritul mediteaza fara imagini chiar contra imaginilor. nici sensul lumii. trebuie sa-i iubesti. prin virtuti Domnul se manifesta dinlauntru. Omul este vesnic în cautare dupa ceva. în demnitate. A nu-ti face socoteala aceasta însemneaza a te face de râs. nu categoriile metafiz ice sub substante alegorice. VICLENIA 773. 775. Nu-i va fi zvârlita si batrânetea laolalta cu tineretea ? VIRTUTILE 774. Iisuse Hris toase. este semn ca Dumnezeu. 769. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. Exemplu: "A devar". în care apar relatiile lui Dumnezeu cu omul: nasterea lui Dumnezeu în om si nasterea omului în Dumnezeu. El este în cautarea lui însusi.

caci ce poate face o fata asa tânara în fata unui vlajgan. din pricina aceasta. Numai sila unei prigoane peste tot pamântul împotriva crestinilor îi va ho tarî sa lase la o parte orice vrajba confesionala si sa fie una. Vrajba în casa vine din pacate. 19 ani fata lor este vaduva si înca cu copil. facute înainte sau dupa casatorie. daca sotii traiesc în casatorie nelegitima. pen tru o vorba cât de neînsemnata.orunca ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare din afara. deci si a constiin tei în cazul deplinatatii de constiinta. Din petrecere fara post. 7. Din negrija de suflet a celor din casa. pazesc pe ale diavolului si nu pot sa aiba liniste. macar la sfârsit. cea mai grea e ascultarea. Aceasta diferenta mare de vârsta este un pacat înaintea lui Dumnezeu. De vei marita fata ta numai pentru avere. 4. Prin urmare. Si o ultima pricina este desfrânarea sotilor. Este un prim pacat.ANTIHRIST 782. Dintre cele trei fagaduinte (monahale). Încetarea voturilor e încetarea calugariei. O asemenea casatorie nu tine. Asa. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saraci ei si. iar la 18. în loc sa asculte fara discutie. VRAJBA CONFESIONALA 780. de vineri. caci nu mai tin seama de miercuri. Astfel au i ntrat într-o casa noua. Si din cauza aceasta. care discuta cu Dumnezeu. ci se sparge si în aceste cazuri parintii treb uie sa recunoasca ca au dat un sfat prost. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fier e. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si. 779. casatoria lor va sfârsi cu vrajba s au cu spargerea casei aceleia. are sa le sparga casa. VRAJMASUL . 8. casa aceea nu tine. Nu vor scapa de sub tavalugul urgiilor istoriei pâna nu vor veni si la mintea aceea sa asculte si sa împlineasca. Mai vine apoi. te umpli de mânie si astfel îsi sar în cap unii la altii. cum au fost la înce put. din negrija de spovedanie. car e daca nu se pazesc. cumintiti-va parintilor cu sfaturile . prin el. pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolu lui. cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pent ru ca nu si-au marturisit acel pacat. dar oricâti vor ramâne. unirea crestinatatii întârzie Doamne. de zile le postului si de sarbatori. Nu mai tin nici o rânduiala. de Sfânta Împartasanie si de rânduielile Bisericii. îi sare în cap celuilalt. 777. cân d sunt legiuiti? Asa bine. 778. Neaparat v ine vrajba în casa. om în toata firea. care este cel care facea acest lucru. care se înmulteste în corpul omului atunci când manânca carne multa si nu posteste. De aceea. ac eia trebuie sa treaca peste ceea ce ar fi foarte bine sa treaca crestinatatea vr emii noastre si sa fie una. Toate îsi au izvorul în pacate. pâna cân d? VRAJBA ÎN CASA 781. daca: 1. Poate ca în vremile acelea abia vor mai fi crestini. Si bate Dumnezeu nerânduia la ca sa se faca rânduiala. toti trebuie sa intre la cumintenie si sa se legiuiasca daca sunt asa. tocmai pentru ca nau omorât pe diavolul. sau fara cunu nie bisericeasca. care sunt poruncile lui Dumnezeu. rugamintea cea mai de pe urma a Mântuitorului în lume. VOTURILE MONAHALE 776. pe care toti îl platesc cu vrajba. sunt o forma decadenta de monahism. 2. pentru o bucata de lemn ce nu e la locul ei. Lacomia de avere a unui parinte când si-a maritat sau si-a casatorit fe ciorul. Dar sotii cum desfrâneaza. 3. Primejdia comuna s-a aratat în lume. 6. Sunt parinti care-si marita fetele la 14-16 ani. când va maritati fetele sau va însurati feciorii! 5. însa fagaduintele ramân obligatorii iar lepad area lor pacat. cu noi cu . Aceasta din cauza nepotr ivirii de vârsta. Din curvii nemarturisite. Obligativitatea voturilor monahale poate înceta numai în cazul extrem de rar când se întâmpla din motive clinice a personalitatii omenesti. Nepotrivirea de vârsta. P lin de fiere fiind. Casatoria s-a început cu stângul. p entru ca are de biruit mai mult patimile mintii. adica cu desfrânarea. iar virtutea ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare dinlauntru.

De la aceasta deosebire încolo. deoarece mintea lui fi . Sa nu vorbesti niciodata despre proiectele tale. fizica si psihica. 18). E lucru stiut ca sistemul nostru nervos. ca numele lui Dumnezeu". atât a Mântuitorului. 783. Mândria lui nu poate rabda bataie. a venit sa-l bata si în lume. Si întoarce-te cu inima buna catre Dumnezeu . din trup si din suflet. Nu în zadar semnul Crucii îl numeste Biserica: "Arma nebiruita asupra diavolului. Diavolul stie si el Scriptura. dar nu are putere peste cei ce n u-l asculta! 788b. caci nu e un razboi de gluma. sau razboiu l nevazut. atunci sufletul si mintea. Spre razboiul acesta însa sa nu îndrazneasca nimeni. acesta-i chinul pacatului sau ca.toti.nu al lui Dumnezeu . E primul razboi pierdut de om. fiecare. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oameni. trebuie s-o capete. 787. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. ca nu-i lasa (diavolul n. sau parere înalta. Atunci. ca un vames al vazduhul ui. urmând pe Domnul. în stare de a ne apropria. Diavolul da sfaturile lui la toti. În aceasta lupta înca sunt em scutiti prin rânduiala dumnezeiasca de a-l vedea în toata fioroasa lui prezenta. Deci. de n-a fost chemat d e Dumnezeu cu rost de a rusina puterea vrajmasa si a mai întari neputinta oamenilo r spre razboi. 8-9). 788a. ci presupune si o fata sociala. izbaveste-ma de cel rau". El e "acela" care va veni în numele sau . poate sa-l duca pâna la boala epilepsiei. însa diavoleste. spunem ca mântuirea nu se câstiga cu o fapta ra zleata. (As întreba pe cei ce nu au cruce: cu ce semn va aparati voi de diavol ?) Ei însa nu au semn. facându-se curate. Iar a treia arma de aparare este smerenia sufletului. Iar a doua arma pe care o avem împotriva put erii vrajmase este Sfânta Cruce (1 Corinteni 1. Caci "acela" va primi sa fi e împarat peste stralucirea tuturor împaratiilor pamântului (Matei 4. de robii lui Dumnezeu ca sa-i cerce nu cumva sa se mai afle la ei ceva iubir e de sine. t otusi. ca sa ajungem dupa multa vreme la o sa natate. descrisa de Evanghelii. chiar în ce asul tulburarii tale. 785. Fireste ca si noi în lupta cu patimile . despre care zice Sfântul Ioan Scararul ca: "Arma mai tare în cer si pe p amânt nu avem. îl pri nd în prezenta nevazuta. nu suporta impresii prea tari. în aparitia lui personala din ustie. dupa zeci de ani de lupte dinl auntru. sau în mai mari sa-i cufunde. lupta pentru mântuire. 3). De aceea. palmuindu-ti mintea. orice gânduri rele ai avea. dupa unii. Astfel. caci vede Tatal osteneala fiulu i si nicidecum nu-l lasa. data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisi torul.treaba de începatori. mii de ani de-a rândul. daca a fost batut când se lupta cu noi din afara. în societatea omeneasca stapânita de acela. muritorii n-avem de a începe lupta de la aratarea fat isa si personala a potrivnicului. Raspunsuri catre Talasie. Asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului si al Maici i Domnului. vine în persoana sa se razboiasca cu noi. Mântuitorul a înfrânt întâi pe potrivnicul în duh. Doamne. 784. cât si a ucenicului. 789. care va tirani sub ascultarea sa tot pamântul. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. De acum începe razboiul mintii omului cu mintea cea vicleana.evreu d e neam. ceva mândrie. sa zici în adâncul inimii: "Pentru pacatele mele patimesc aces tea. dar care poate tine o viata întreaga . caci. fara primejdii grave. daca a trebuit sa fuga rusinat. Îngaduie Dumnezeu ispititorului sa se apropie. prin gura lumii. Filocalia vol. Deci. Noi trebuie sa începem urmarea Mântuitorului de la purificarea de patimi. caci cel rau stie doar ce vorbesti nu si ce gândesti si ti le nimiceste. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. 786. biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia când îl îmbia cu momeala plac erii din materia lumii. care seamana mult cu îndracirea. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. ravasit de atâtea vicii savârsite de noi sau de un sir întreg de parinti înaintasi.trebuie sa dam cu el o lupta în duh. nimeni nu se mântuieste singur. Crucea Ta n e-ai dat". si prin aceasta sa-i întineze iarasi în cele dintâi. E lucru stiut si probat de medicina ca spaimel e (traumatismele) peste puterea de rabdare a sistemului nervos îl dezechilibreaza si. acolo de unde doar Iisus a început lupta. Noi. o încovo iere a unei meniri. dupa ce Iisus l-a batut pe potrivnic în pustie. urmeaza aceeasi carare si stadii. 12). dupa slabiciunea la care-l gaseste.) sa-l faca. ca peste toate acestea sa ramâna sanatos.n. nemaiavând ce face. ne-ar fugi mintea de spaima a ratarii lui înfioratoare.

Trimi te Dumnezeu slujitori. pe poimâine. Stiti cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare si pretind sa li se supuna oamenii. satana s-a mai iscusit în rele. 793. Diavolul stie cât iubeste Dumnezeu pe om. rânjind (1 Petru 5. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. 799. 2. 794. de vreme ce el nu sta în adevar. Drept aceea. cea prin placere. ci naluceste si el o lumina.fara sa priceapa unul ca acesta ca a cazu t la lauda straina si ca în credinta lui s-a încâlcit un fir subtire de putere vrajmas a. chivernisita de oameni cu ura. în schimb. multa si adânca deosebire a gândurilor. prin patimi. 796. mai aici.dupa voia lui cea rea . pe cine iub este pe Dumnezeu. 8). pustiire Biseri cii Sale si oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pururi. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. zicând: "Eu sunt hristos!" (Luca 21. Cel rau vrea sa ocupe scaunul lui Dumnezeu. 8) bucuros. 24) si înseala pe multi. trimite si el. si orice ura . 3. ci lupta nebun cerând: 1. 795. împaratia fiind de drept a lui Dumnezeu. deci. îmbie sufletului ispita în tâi. la batrânete. Trebuie. nu cu iubire. De aceea. a scopului ultim al virtutilor si cu asta a redus la nimi cul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. îl învata si el sa iubeasca pe Dumnezeu si-l lauda. trimite Dumnezeu vedenii. caci l-ar fac e scrum si nu poate sta într-însa. 14) si în hristos mincinos (Matei 24. Si te trimit sa propovaduiesti si sa faci cutare si cutare. orice iubire.ind nebuna. ci vrea necredinta tuturora . propovaduie ste si el. în care va lucra toat a puterea Satanei. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. Chinurile cele de pe urma. iar în locul Lui sa-si împlânte în sufletul omului ca pe o sabie a iadului. de aceea îl pâraste neîncetat înaint ea lui Dumnezeu. ca-I risipeste avutiile. cu a tât mai vârtos o cere Lucifer.care nu se multumeste numai cu necr edinta sa. Pe cine poate sal întoarca împotriva lui Dumnezeu. vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor.. ca asa cere boala lor. Asa se preface în chip mincinos si în înger al lumi nii (2 Corinteni 11. începatorul nebuniei. de la început pâna în zilele acelea.. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. "Acela" nu se multumeste numai sa însele pe oameni cu amânarea pocaintei pe mâine. Iata-ne. o face. ucenicilor Sai. Cu un cuvânt: contraface tot ce face Dumnezeu si da de râpa pe oameni cu multimea înselaciunilor. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. e o risipire. S-a facut de-o îndrazneala nemaipomenita.nu va avea astâmpar decât în ziua când ar izbut i sa ucida pe Dumnezeu si sa-L azvârle din inima si mintea celui din urma credinci os ramas pe pamânt. încât si lumina dumnezeiasca o contra face. CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE . ci în minc iuna. moarte învataturii Sale. 791. 792. care este lumea întreaga. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. 790. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. printr-o sing ura întorsatura maiastra a vicleanului. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. în paruta lui împ aratie. Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini. se cred pe sine stapâni si împarati. cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu îndrazneala dupa daruri dumnezeiesti. 798. Cu trecere de vreme. se arata si el. si nu râvneste. nebunul la o mândrie mai mare. moarte lui Dumnezeu. strâmba întelesul oricarui cuvânt. ca face bine .o mare fapta buna. decât aceea de a term ina o data cu Dumnezeu. Deci. care este Sfânta Liturghie. Dar. chipul sau de fiara. Antihrist . moarte crestinilor. înainte de dobândirea smereniei statornice. Orice ascultare de Stapânul adevarat al lumii e o dauna în împ aratia "stapânului" nebun si orice ascultare de stapânul nebun al pamântului îngramadest e pe oameni sub povara unei datorii sau greseli facute lui Dumnezeu. desertând virtutile în sacul spart al patimilo r si culegând. Vrajmasul. îngramadeste pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de plata lui Dumnezeu. 4. cele de la Antihrist. nu în întelesul ca s-ar putea apropia sa strâmbe adevarata lumina. dar calatoreste fara sfat si întrebare. 797. 800. Cum zice un Parinte.

De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. Parintele Arsenie a fos t unic. oameni i râd. Parintele Arsenie a zis o vorba cât lumea asta de mare . Pentru ca din inima lui. sa-l aseze iarasi în starea din care a plecat. ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul. Cuvântul spus de Parintele A rsenie. în '42. care se gaseste acum în Muzeul manastirii noastre. Sau cândva spunea el asa: "În mintea strâmba si l ucrul drept se strâmba". sa-l sarute. Unic prin gândirea lui. cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pacatos . Stateam în fata acestei icoane si o prezentam un ui cadru universitar de la Sibiu. însa eu. nu numai Teologie. în general. Pâna traim în aceasta viata Dumnezeu nu ne para seste. era un doctor deosebit. cum este de infinita si marirea Lui.ba mai mare decât lu mea asta! Si anume a zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos îi mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu". sa-l aju te. Cum a ajuns la aceasta Parintele nu a spus niciodata. fiul n -a plecat niciodata! El a ramas în inima tatalui. ca sa-l primeasca. Adica daca era in giner. Cât de departe e Rasaritul de Apus. nici toti din manastire se mântuiesc". daca era un doctor. sa-l îmbratiseze. Când îi puneai o problema. cred ca a avut o înzestrare de la Dumnezeu pe care daca nu o ai nu poti fi niciodata ceea ce a fo st Parintele Arsenie. dar sunt sigur ca are înca ceva ". dar Dumnezeu nu poate sa ne paraseasca pe noi. Asta le place la multi. nu toti din lume se prapadesc. în iubirea lui Dumnezeu fata de noi. El a avut o înzestrare nativa deosebit a si cînd l-am cunoscut eu. a facut Scoala de Belle Arte. dupa cum citim în pilda cu fiul risipitor. era un profesor exceptional. asa cum ramânem noi în inima lui Dum nezeu. în manuscrisele lui. în formularea de mai sus. avea 32 de ani si deja avea un nume mare. oricât de departati am fi. Zice: "Ma. si zic: "Eu cred ca Parintele Arsenie este un geniu". si toate acestea la un loc i-au dat capacitate a de a lucra ca un om bine înzestrat si cu o cultura bine pusa la punct. adica de la informatie la convingere. asa este si mila Ta". De p ilda. Si respectivul spune: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva" . a facut si ceva Medicina. Asta a fost Parintele Arsenie. dar nu convinge". ci a studiat si arta. cât ar fi sfântul de mare. orice ar fi fost. si alearga înaintea lui. tot atît de infinita. Deci av ea o posibilitate de a formula ceva. Din câti oameni am cunoscut eu lucratori în Biserica. atâta a departat El de noi faradelegile noastre. Si zic eu: "Nu stiu daca are o cultura perfecta. Parintele ne da încredere în bunatatea lui Dumneze u. caci se afirma si în rugaciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici. Când le spun ca Parintele a zis ca: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". Noi putem sa parasim pe Dumnezeu. ar fi fost un om deosebit. Sau zicea Parintele ca: "Cea mai lunga cale e calea care d uce de la urechi la inima". si-l asteapta. de vreme ce se spu ne: "Ca precum este marirea Ta. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. o formula. prin stilul lui de lucru. sau ca: "Bobul lui de grâu se preschi mba în taciune.TEOFIL Parintele Arsenie a fost un om cu o capacitate sufleteasca deosebita si c red ca Parintele. mi-a si spus un cuvânt. Si zicea Parin tele ca: "Mustrarea învinge. iar el se crede grâu nedreptatit". ca mila lui Dumnezeu este tot atît de m are. unde se spune ca tatal nu l-a asteptat pe fiul care se în torcea. daca era profesor. Cum miluieste un tata pe co . nu l-a mai tinut locul : a alergat înaintea lui. nu era un inginer comun. în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos. am bagat de seama ca le place. c unostea si chestiuni de medicina. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. Apoi el a studiat mult. sectia pictura. Nu poate iubi un sfân t pe Dumnezeu. o icoana cu Adormirea Maicii Domnului. el imediat avea raspunsul. Avea o putere de sinteza deosebita. pacatosii. personal. si vrea sa-l primeasca. l-a asteptat într-un fel. prin cuvintele acestea: "Cât e de sus cerul deasupra pamântului atât de mare e bunatat ea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dânsul. Cândva stateam în fata unei icoane facute de Parintele Arsenie la Bucuresti p entru manastirea noastra. Cu o astfel de afirmatie. în inima Maicii Domnului. dar când l-a vazut ca vine. Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât drag ostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. când l-am întâlnit eu pentru prima data. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. oricâte rele am face.

cât cea de la informatie la convingere. Mintea se strâmba în urma patimilor si se îndreapta pe masura curatirii d e patimi. Asta înseamna ca nu cel care vrea sa te ajute te ajuta cel mai mult. iar el se crede grâu nedreptatit. credinta noastra fiind "izvor de bucurie". Sa luam. Când mintea se îndreapta. pentru bucurie. oamenii râd în general. tuturor celor care vor sa braveze si nu se gând esc la urmarile pe care le pot avea. care adeseori se face prin auzire. ci e pacat de moarte ". ca bucuria Mea sa fie întru voi si ca bucuria voastra sa fie dep lina" (Ioan 15. Are si mustrare a rostul si puterea ei. dimp otriva. pentru ca omul e ste fiinta care poate zice nu. deci. "la urechi". Dar a ramâne la informatie înseamna doar a fi la începutul drumului. Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. Pâna la inima mai e o cale lunga. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. Asa caracteriza Parintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune s i care nu cauta si nu primeste îndreptarea. Bobul lui de grâu se preschimba în taciune. dar ea. niste atitudini care nu sunt destul de bine gândite si controlate. ci tu esti cel care poti sa fii ajutat. fara sa si fie de fapt. ca si constrângere. când o ai ca d eprindere si o mai si justifici. am bagat de seama ca le place. Parintele a fost întotdeauna pentru optimism. Este si aceasta o cugetare la care e bine sa luam aminte. nu mai e bob de grâu. dar daca nu-l recunosti superior. poate tot atât de lunga. el putând fi de folos tuturor celor ce nu iau aminte la ei însisi. 10-13). cre stinismul fiind "religia bucuriei". Oameni de informatie religioasa sunt mai multi decât c ei ce au convingeri religioase. ba. cât cea de la urechi la inima. si zice nu! Daca tot trebuie sa suferim. adica de l a informatie la convingere. macar sa nu suferim zadarnic. doar învinge. Asta le place la multi. Pentru a putea folosi suferinta spre binele sau. 11). dar nu convinge. atunci "nu mai e greseala. Într-o astfel de situatie. "cea mai lunga cale". Cuvântul acesta ne aduce aminte de un cuvînt asemanator. însa de convins nu c onvinge. pictura în fata c areia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce viziteaza Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata. "Cînd greseala s-a facut în tine asezare si adevar". Daca esti deschis spre ajutor te poate ajuta o mul de lânga tine si omul superior tie. Ajutati-ma sa va pot ajuta. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sai: "Ac estea vi le spun. De la învingere pâna la convingere e o cale lunga. cel ce se crede a fi drept. îl judeci si-l calci în picioare. ci îsi explica el mai bine cele pentru s ine condamnând pe cei ce vreau sa-l îndrepte. vede lucrurile drept. omul trebuie sa creada c . deci asa cum sunt ele. Începutul oricarei îndreptari este sa-ti r ecunosti greseala. "În m intea strâmba si lucrul drept se strâmba". si asta se întâmpla des. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. spre raul lor. Sa-ti feresti capul de frig si de prostie! E un cuvânt care merita sa fie stiut si urmat. asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dânsul" (Psalmul 102. ci doar taciune. atunci nu te poate ajuta. Valoarea acestui cuvânt o intuiesc toti cei ce îl aud. care urmarea pentru oameni o min te dreapta si lucruri drepte si îndreptare spre mintea cea buna. În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. caci noi îl aducem înaintea v izitatorilor si închinatorilor nostri. cu circulatie mai al es în lumea din Apus: "Un sfânt trist este un trist sfânt". Mustrarea învinge. Când le spun ca Parintele a zis ca "în mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". Asa obisnuia sa spuna Parintele Arsenie. mai ales atunci când au prilejul sa vada o pi ctura a Parintelui Arsenie reprezentând Adormirea Maicii Domnului. aminte la cuvântul de mai sus si sa-l împlinim în cele doua laturi ale lui.piii sai. E necesara si informatia.

glicogen. În legatura cu sexualitatea în familie. în manuscrisele lui. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de via ta crestina. ca nu stiu ce. i-as spune ca nu are dreptate. caci numai asa poti sa ai un echilibru organic. Sunt unii care spun ca e destul calugarului sa doarma un ceas. nu mai sufera. glicogen. Cum? Pri ntr-o hrana rationala. ca sa-i spuna unul. Glicogen: sa ai o hrana rationala. Eu am dat un îndrumar pentru suflet. sa-i spuna daca a facut ce i-a spus. el imediat avea raspunsul. Avea o putere de sinteza deosebita. Si de la el au ramas si cuvinte scrise.a suferinta are un sens pentru el. Dupa aceea somn. nici toti din manastire se mântuiesc". Zice: "Ma. Daca m-as întâlni cu acela car e a spus asa. s-o rezolvam . Bineînteles ca pentru a naste sfinti trebuie sa fii sfânt sau trebuie sa tragi de tine spre idealul sfint eniei. nu e numai suflet. sa aflam neg ativele noastre. Si stiind eu ca a fost la Parintele Arsenie. adica zahar din ficat. Cu mine de doua ori trebuie sa se întâlneasca omul. mi-a si spus un cuvânt. am gasit în volumul XI din Filocalie ca trebuie sa dormi cel putin sase ore. mi-a spus cândva un cuvânt. Pari ntele vine si da ceva pentru trup si zice: Oxigen. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. De fapt.. Ma. un cuvânt pe care eu îl socotesc cel mai important cuvânt pe care l-am auzit de la el din câte stiu ca le-a spus si le-a scris. nici toti din manastire se mântuiesc. de f apt. adica înseamna si mai mult. Cel putin. nu mie. . putem sa ne cunoastem. somn. Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. când l-am întâlnit eu pentru prima data. somn. Dumnezeu sa-l odihneasca. vara. Deci. ca un cuvânt de folos.. se culca pe la zece si se scoala a doua zi tot pe la zece. nici mai mult nici prea putin. ce ti-a spus Parintele Arsenie?". Si tânarul acela spune: "Stiti ce mi-a spus? Oxigen. chiar daca pe moment nu întelege. Si când începem sa ne ocupam de noi însine. cum merg unii. pe atunci student la teologie. cel care întelege si stie cum sa suporte suferinta. Si Parintele Arsenie zicea ca cel putin sase ceasuri de somn conti nuu. Când îi puneai o problema. Sa ai glicogen. Parintele Arsenie. A trecut pe la mine un tânar care a fost la Parintele Arsenie. o formula. anume: "Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca". Se cunoaste ca Parintele a învatat medicina si ca de fapt el îsi dadea seama ca omul este si trup. nu vreo zece ceasuri. dar aceasta cere timp si osteneala. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina". E cam prea mult. si-apoi aduna la cuvinte de folos si nu împlineste nimic! Oxigen.. Parintele Arsenie zicea: "Nici abuzul . sa cunoastem încarcatura data de altii si pusa în noi. Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate. Bineînteles. Foarte c orect! Ce rost are sa mearga. Nasteti-va sfinti! Parintele Arsenie îi îndemna pe oameni sa nasca sfinti. nu toti din lume se prapadesc. De curând.. De p ilda. sa traiesti în aer cât mai bun. ca sa-i spuna a ltul. zic: "Mai. nici refuzul". Nici abuzul. Parintele zicea ca de doua ori trebuia sa se întâlneasca omul cu el: o data cân d îi spune si a doua oara la moarte. Stiti de ce? Pentru ca somnul e o b inecuvântare de la Dumnezeu si Parintele si-a dat seama de lucrul acesta. Zicea Parintele Arsenie referindu-se la trup: "Fiecare dintre noi ducem u n necredincios în spate". cum d orm unii acuma. Ce înseamna asta? Aer cât mai bun . ci unui parinte. nici refuzul. nu toti din lume se prapadesc. a vea o posibilitate de a formula ceva. e ma i rational Sfântul Varsanufie decât cel care a scris în Pateric ca e destul sa dormi n umai un ceas.

Nascut la 23 septembrie 1957 în Hatag el. com. Unii dintre calugari nu sunt calugari. ne statorniceste în gândul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire. . Între 1999-2000 ctitoreste schitul Retezat. pe care nu vrem sa o risipim pe placeri. Domnul Hristos a fost rastignit cu spatele pe crucea materiala si cu fata pe crucea spirituala. la 15 ani. Si al cincilea punct: sa ai conceptie de viata crestina.Al patrulea punct: sa-ti pastrezi hormonii. ca si când ar spune faptele oamenilor: Fii atent ca tu cum esti acum.Astazi. pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea sa ia aminte la el. fiind hirotonit preot la 10 aprilie 1984. în mod deosebit. tu esti ceea ce ai vorbit. ci cuiere de haine calugaresti. hrana rationala.S. Sale Daniil Partosanul. sa stii ca esti noi. Episcop vicar al Mitropoliei Banatu lui cu atributii în administrarea Episcopiei Române din Iugoslavia Dupa 160 de ani. m ai îndeaproape. pe acest "ctitor al Filocaliei românesti" . ci vrem s-o canalizam spre binele nostru material si spiritual. Prea Sfintitul Dr. "Tu esti noi". câta o avem. Sa este unul dintre cei ce au lasat frum oase urme în spiritualitatea Tarii Hategului. Tocmai de aceea folosim si resursele firest i. a dez voltãrii omului pentru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. tu esti ceea ce ai facut. Simteai. ca episcop vicar si administrator al Episco piei Ortodoxe de Vârset. Cartea vietii tale esti tu însuti. de aceea îndraznim sa spunem: fiti atenti. somnul si energia vit ala. întâlnim oameni darâmati prin abuzur i si. Daniil Partosanul Parintele Arsenie Boca . nu faceti abuz. zen si altele. petrecute în viata mea. nu sunt si nu voi fi niciodata vrednic a multumi îndeajuns lui Dumnezeu.si l-am amintit aici pe P arintele Dumitru Staniloae. respectiv spre Seminarul Teologic din Caransebes. pe Parintele Arsenie Boca. Cine face curte nu face carte. adica sa nu umbl i dupa alte conceptii de viata. apoi spre Institutul Teologic . când îti vorbea Parintele Arsenie. Din 1991 este cad ru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad. S. credinciosii români ortodocsi din Banatul Iugoslav au epis cop. MARTURII P. În primul rând. care a formulat îndrept arul de viata. Între 1986 . pentru faptul ca. S. aici. mi-a îndrumat pasii spre Teologie. La 25 martie 1984 (dupa absolvirea I nstitutului Teologic din Sibiu si a cursurilor postuniversitare ale Faculta!ilor de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si Tesalonic-Grecia) intra în monahism la Mana stirea Hodos-Bodrog. tu esti ceea ce ai simtit. stiu eu. tu esti ceea ce ai citit. nu faceti risipa de energie sexuala. câte le avem la îndemâna: aerul (aerul bun). cu atributii în administrarea Episcop iei Române din Iugoslavia (cu sediul la Vârset). în persoana P. marturisesc înaintea lui Dumnezeu si înaintea tuturor cititor ilor ca pentru patru lucruri.o abordare simpatetica a relatiei tânar-duhovnic1 "Parintele Arsenie stia cã la tinerete se pune temelia vietii omului. Daniil Partosanul. la Timisoara. Tu esti noi. yoga. venite c a din partea lui Dumnezeu. sunteti unul dintre putinii care l-au cunoscut. Pe o pictura facuta de Parintele Arsenie cu Judecata de Apoi e scris: "Tu esti noi". La 31 martie-1aprilie 2001 este hirot onit episcop vicar al Mitropoliei Banatului. îl cãutau tinerii si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile.1999 este preot la Prislop si Densus. Hunedoara). prin harul si îndurarile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. de a îndumnezei firea. disciplina Patrologi e si literatura postpatristica. Densus (jud. Asa dorea Parintele Arsenie. Si Parintele si noi care spovedim. adica sa nu faci risipa de en ergie sexuala. Noi ne-am alcatuit în tine. tu esti ceea ce ai gândit. . P. cum îl numea un alt mare ctitor al iubirii de Frumos . Conceptia de viata crestina. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa".Prea Sfintite Daniil.

Ce "urme" a lasat Parintele Arsenie în viata Prea Sfintiei Voastre? .din Sibiu. de la Sibiu spre Bucuresti. silindu-ma si straduindu-ma sa-i calauzesc. în 1968 a început pictura bisericii parohiale ortodoxe din Draganescu. m-a marcat profund. la începutul celui de-al doilea an de stud entie la Sibiu. mai întâi spre manastirea Sâmbata Brâncoveanu unde am fost frate. Sa Mitropolitul Nicolae al Banatului. Biserica Ortodoxa. si unde . Dumnezeu mi-a rânduit pasii. În al doilea rând. pe ca re l-am întâlnit întâia data în casa parohiala a bisericii sale ortodoxe din Draganescu. fratele Traian Dorz. din apropierea Bucurestilor. de statura neopatristica. . sarbatoarea Sfân tului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. cu rabdare. era atunci civil. si nu datorita Decretului 410 n. Dupa aceea. cu totul si cu totul deosebit în viata m ea. . Dar în mod cu totul si cu totul aparte. m-a zidit sufleteste si du hovniceste.cum spunea Sfintia Sa însusi . am avut prilejul mai mult si mai îndeaproape sa-l întâlnesc. trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si sa-mi plec capul cu nevrednicie pentru harul arhieriei la care m-a chemat si pentru slujba de ierar h si de episcop în Biserica Sa. pentru totdeauna. a Parintelui Arsenie Boca.n . spre Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii Aristotelice din Tesalonic . Dupa ce a lucrat o vreme în Schitul Maicilor la Bucuresti. Am ajuns la Sfintia Sa. trebuie sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca mi-a îndrumat pasii înspre viata monahala. m-a remontat. Î. în toamna anului 1979.unde petreceam vacantele de vara. În primul rând parintii mei. mai apoi spre manastirea Hodos-Bodrog unde am fost calugarit si în ce le din urma spre sfânta manastire Prislop unde am putut sa fiu mai mult în apropiere a Parintelui Arsenie. un rol crucial l-a avut si-l are persoana si personalitatea duhovniceasca.S. dupa aceea spre cursurile de doctorat de la Bucuresti si. Parintele Arsenie. dupa ce a pictat pa rtial biserica "Sfântul Elefterie" din Bucuresti. Tesalonic. de mai multi ani . prin multe încercari.Întâlnirile cu oamenii mari ramân. colegii p rofesori si studenti de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad unde predau în continuare Patristica. Sibiu. cu Sfintia Sa am avut fericirea sa fiu de doua ori în calatorii si drumetii în Muntii Retezat. ca si toate celel alte. dupa 160 de ani. din jud. tot acol o. mai multi oameni au avut roluri deosebite. unde Sfintia Sa.Mai vorbiti-ne putin despre prima întâlnire cu Sfintia Sa! . acum. Pe Parintele Arsenie l-am frecventat discret si clandestin în toti anii cât am fost apoi student la Sibiu. conducatoru l spiritual al Oastei Domnului în anii '70 si '80. fiind doctora nd la Bucuresti.Grecia. în ultimii ani ai vietii Sfintiei Sale.o pensie mino ra. de cautat si de recunoscut chiar si ca sfânt de catre o multime uriasã de credinciosi. Sfintia Sa este cel care m-a îndrumat spre studii si cursuri de doctorat. la Ghelar si în alte parti. profesorii de la Caransebes.De fapt. o data la Sinaia. mai apoi. satul meu natal fiind la aproximativ 7 m spre sud de sfânta manastire Prislop. Pun aceste cuvinte în ghilimele pentru ca îi apartin si e u însumi l-am auzit zicând aceasta. În al patrulea rând. pentru faptul ca. atât de cinstit. c omuna Mihailesti. spre Parintele Arsenie Boca. care m-a prop us pentru alegerea si hirotonirea întru arhiereu. Apoi preotul care m-a botezat si mi-a îndrumat pasii spre seminar ul teologic.de spre Parintele Arsenie. h arismatica. iesind la pensie . picta si lucra în semiclandestinitate la biserica ce astazi îi poarta pictura expr imata si reprezentata într-un mod deosebit în stil neobizantin curat ortodox. întrucât fusese pe nedrept scos din manastirea Prislop prin Decretul 410 din 1959 (Parintele Arseni e a plecat din Prislop la începutul lui mai '59. au în persoana mea un iera rh. de cunoscut.a fost cautat si cercetat duhovniceste de o adeva rata "avalansa de oameni". De asemenea.P. când. în ziua de 26 octombrie. în biserica la Draganescu. marcate de amintirea si prezenta lor. Hunedoara . Întâlnirea cu Sfintia Sa a fost decisiva în a lua hotarârea de a intra în monahi   . Bucuresti. din nefericire. auzind de la maicile de la manastirea Prislop . m-a rascolit. pentru fratii nostri români ortodocsi din Banatul Iugoslav. Prima întâlnire cu Parintele. În viata mea personala. de apreciat. pe care l-am cunoscut de asemen ea. În al treilea rând.). care. sa-i pastoresc si sa-i conduc sp re Mântuitorul nostru Iisus Hristos. duhovnicesc si chiar profetic. unde a lu crat vreme de 15 ani cu multa dragoste. dupa ce am calatorit cu trenul o noapte. pedago gic.Eram student la Sibiu.

Iar mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. se închina si cer mijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. un om a l lui Dumnezeu. a fost însa cautat. si l-a ales pe urmãtorul: Un raspuns crestin la nelinistile vremii. despre trairea în Hristos. între 1986 si 1 988. asta zi. poimâine. în Harul si Darul Sfântului Duh si al Sfintelor Ta ine. mesajul Parintelui Arsenie pentru noi.O. în Biserica. cât mai curând posibil. ne ocroteste. dar mai ales mâine si. un mare parinte al Bisericii noastre. Am o multime de cuvinte. sa se vorbeasca mai mult. . toti. aprind o lumânare. acestei scrieri-testament a Sfi ntiei Sale. pentru lume. Pentru mine personal. este credinta în Dumnezeu. de înv ataturi. unde vin crestini din to ata tara si chiar si din alte parti.Atunci când Parintele Arsenie si-a ispravit de scris si de redactat Carar ea Împaratiei. toti. ne-a lasat Cararea Împaratiei ca pe o calauza pentru viata duhovniceasca. iubit. sa s e scrie mai mult. al sfinteniei. neiubit de m ulti. Neînteles de multi. Grigore Palama pentru greci si pentru ortodoxia ecumenica sau alti si alt i sfinti din istoria crestinismului.unul din cei mai mari teologi-duhovnici ai neamului românesc. ca si pentru cei care nu l-au cunoscut. ne povatuieste. cum le explica problemele si necazurile si cum îi po vatuia si îi sfatuia. .o spun cei ce l-au cunoscut si i-au recunoscu t Cararea Împaratiei . un om extraordinar. pentru noi.Ce sfaturi deosebite va dadea Parintele? . atâta câta este. Am multe cuvinte de la Parintele Arsenie. si marturi sesc cu toata responsabilitatea mea de episcop si membru al B. în mod deosebit pentru cei care l-am cunoscut. cel mai mare din veacul nostru si din vremea noastra. pentru poporul român.Cuviosul Arsenie a fost . am auzit multe cuvi nte. a cautat un subtitlu acestei carti.Legatura dintre un începator. în mod deosebit. care ma tin launtric. filocalica. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. dragostea fata de Hristos. dar si mustrari. 17 decembrie. prin umilinta si pocainta . Parintele Arsenie a purtat si a mentinut aprinsa în veacul nos tru o constiinta crestina. m ormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si im portante în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. pentru fa milie. daca nu cumva pentru totdeauna.un de am ajuns preot slujitor. Serafim de Sarov a fost pentru ortodocsii rusi s au Sf. ca mai devre me sau mai târziu va veni timpul rânduit de Dumnezeu când Parintele Arsenie Boca va fi canonizat. când l-am întâlnit pentru ultima data . ceea ce Sf. Vin. de o multime de oam eni ai lui Dumnezeu. Sfintia Sa a fost un mare duhovnic. Eu sunt si gur ca pentru neamul românesc. de o multime de credinciosi. si mai ales dupa moarte.Ce credeti ca ar spune lumii de azi Parintele Arsenie (si o spune. pentru ortodoxia româneasca. de acolo de unde este. care radia si pe care-l transmitea personalitatea Parintelu i Arsenie. îmi placea sa stau în apropierea Sfintiei Sale. ascultându-l cum vorbea cu oameni i. cum am fost si am ramas eu. în Ortodoxie. de povatuiri. neapreciat de multi. si sunt sigur ca. . ne calauzeste. de sfaturi. stimat. a ortodoxiei si a Bisericii. prin citirea Sfintelor Scripturi. pentru tara. care sunt pietrele de temelie ale vietii mele duhovnic esti. duhovniceasca.R. în viitor. în Mântuitorul Iisu s Hristos. prin rugaciune. Pr in urmare. si multumesc lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie. cre dinta în Hristos. românii. se roaga. a f ost un zugrav de suflete.Parintele Arsenie a fost un om exceptional.sm. a fost un pictor bisericesc. a fost un predicator de statura patristica. Care e "pozitia" Prea Sfintiei Voastre fata de aceasta consideratie? . la sfatul si povatuirea Sfintiei Sale. pentru aceste cuvinte care m-au zidit launtr ic. Pe Parintele Arsenie l-am reîntâlnit de mai multe ori la Manastirea Prislop . cu s iguranta!)? . ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. duhul Sfintiei Sa le de la Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu.Sfintia Sa trecând la cele ve snice în 28 noiembrie 1989. cu siguranta. pictur a Sfintiei Sale de la biserica din Draganescu vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. si eu sunt absolut sigur. Despre Parintele Arsenie trebuie sa vina vremea. ca si pentru cei ca re nu l-au recunoscut si nu-l recunosc. crestini care sunt deschisi mai mult spre acel simt al sacr ului. cum le asculta necazurile. mijloceste pentru noi. apostolica si patristica d e cel mai înalt nivel si de cea mai adânca si profunda simtire si traire. Parintele Arsenie va fi pentru noi. si Parintele Ar senie nu poate fi exprimata si explicata în cuvinte. pentru Biserica.. cinstit si în timpul v ietii.

prin citirea si studiul Sfintilor Parinti si prin întreaga noastra traire si con ceptie de viata crestina. Parintele Ars enie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului. fara îndoiala. pacatele se cuvine sa fie ispasite. gândim sau vorbim. te cunoaste. Cunoastem cu totii cuvintele celebre de pe m ormântul lui Kant: "Cerul înstelat deasupra mea si constiinta morala din mine". credinciosul. iertate. Adica om ul.. puterea si iubirea lui Dumnezeu. nu-mi îngadui acum sa vorbesc despre ele sau despre toate aces tea. Eu a     . de cea neopatristica. duhovnici. purtatorul de Dumnezeu . Cu doisprezece ani înainte de a ajunge printr-o bursa sa studiez în Grecia. a acestei constiinte. îl cautau tinerii.mut at la Domnul în anul 107 d. experiente singulare. gândurile noastre. prin smerenie. si îti intuieste viit orul. di scipol al Sfântului Ioan Evanghelistul: "Toús airoús atamántane!" ... prin umilinta. prin rugaciune. ierarhul sa fie constienti de ato tprezenta lui Dumnezeu. foarte mult pe tineri si cauta sa-i îndrume ca sa-si închine tineretea lui Hristos si Bisericii Sale. Hr. în viata oamenilor sa întâlnim un sfânt. cum spu nea si scria Sfintia Sa: "Am vrut sa pun mâna pe radacina durerii care nu este alt a decât pacatul". crestinii. spovedite .Sa abordam putin relatia tânar-duhovnic: Prea Sfintia Voastra . a faptului ca pacatele noastre sunt cauzele durerilor noastre. astazi. altele vor fi vorbele noastre . . Pa rintele Arsenie mi-a spus si mi-a dat de înteles acest lucru. . si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. a atotprezentei lui Dumnezeu.cum spunea cineva . de cea crestina si ortodoxa. care sa fie calauze si care sa fie povatuitori pentru ceilalti. monahi. simteai prezenta lu i Dumnezeu si Îl simteai pe Hristos traind si vorbind în Parintele Arsenie.Un cuvânt de mângâiere si de alinare? . au urmari si în viata noastra sau lasa urm ari si în viata urmasilor.Parintele Arsenie aprecia. prin lacrima. Si.În legatura cu amintirile si experientele si trairile deosebite în preajma Parintelui Arsenie. martirizat la Roma si sfâsiat de fiarele salbatice în arena romana . de la Dumnezeu. a crucilor pe care oamenii le au de purtat. ca-ti stie nu numai prezentul. . Si aceasta a fost si este esentiala. simtirile noastre. sa descifram. Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-am trait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum. adevarati . traind acest adevar dogmatic. De aceea. pentru ca este imposibil. Era si e ste un lucru extraordinar . crestinul. destul de pline de incertitudine. a dezvoltarii omului pen tru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. Si acesta este un lucru foarte important si foarte nec esar si-n vremurile de astazi.As aminti cuvântul Sfântului Ignatie Teoforul. si nu numai. monahul. Însa pot sa amintesc doar faptul ca simteai în prezenta Parintelui Arsenie ca te vede. sa citim.scrise si adresate în epistola Sfântului Policarp catre acest episcop al Smirnei.Parintele Arsenie.Citeste vremurile! Datori suntem si noi. de cea neofilocalica. sa cautam sa întelegem vremurile pe care le traim s i mesajul lui Dumnezeu în vremurile acestea destul de tulburi. pe constiinta atotprezentei lui Dumnezeu. trairile noastre. În explicarea necazurilor si a problemelor oamenilor. ne aude. ne simte si ne stie tot ceea ce facem. ierarhi mai ales. fiecare în tr-un fel sau altul. fost episcop al Antiohiei. Si. Parintele Arsenie promova ideea legii ispas irii. preoti. ca sa se ridice oameni ai lui Dumnezeu.în viata noastra. Aflându-te în prezenta si în apropierea Parintelui Arsenie. venite ca din partea lui Dumnezeu. . Simteai. ucenic oarecum si parinte apostolic. de la parintii nostri. Cum se raporta Parintele la tineretea si tinerii vremii Sfintiei Sale? . Poate va rândui Dumnezeu o vreme când voi scrie acest e lucruri într-o carte despre viata Parintelui Arsenie si despre semnele pe care D umnezeu ni le-a trimis prin viata si lucrarea duhovniceasca a Sfintiei Sale. Si multe alte lucrur i care s-au împlinit la vremea potrivita conform spuselor si cuvintelor duhovnices ti ale Sfintiei Sale. pe dezvoltarea în fiecare o m. de faptul ca Dumnezeu este în orice loc si în orice timp si ne vede.Amintiri. dar si trecutul. st iind de acest lucru. pacatul savârsit sau urmarile pacatelor mostenite de la mosii si s tramosii nostri. dezlegate si stinse în harul. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa. când îti vorbea Parintele Arsenie.. Însa nu vreau sa fiu înteles gresit si sa accentuez doar faptu l si latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. în fiecare suflet. dar aceasta se leaga de cea duhovniceasca. destul de instabile . prin poc ainta noastra. Parintele Arsenie punea foarte mult accent pe viata du hovniceasca. preotul.

si asta reprezenta un pacat. Sa ca utam sa fim crestini cât mai mult. Eram un grup restrâns de studenti teologi de la Si biu si ne-a zis urmatoarele: "Sa va întariti convingerea în credinta încât sa fiti gata sa va puneti capul pe butuc. Eu am staruit încât m-am întâlnit cu Parintele si în 30 august 1942. Am înva tat în iunie 1942 sa scriu la masina de scris. ca rezultat al vietii pe care a dus-o probabil Parint ele Arsenie. cu adaosul care este numai în Sfânta Evanghelie de la Matei. notarul din sat mi-a dat voie sa fo losesc masina de scris de la Primarie si i-am scris o scrisoare la care am primi t raspuns prin intermediar. nu o spus cât a vreme o trecut de atunci. Stia despre Parintele Arseni e Boca. ucenici ai lui Hristos.. Si a spus ca pentru el cuvântul din Sfânta Evanghelie despre cel care o intrat fara haina de nunta a fost un cuvânt de care s-o poticnit el de multa vreme. ca de câte ori l-am întâlnit pe Parintele. Prima predica pe care am auzit-o. ucenici ai Sfintilor Pa rinti. în întelesul ca la un moment dat si-a vazut haina cu care era îmbracat. de data aceasta curata. un om cult. care era paroh în satul meu. tinând un fel de cuvânt îndrumator pentru credinciosii care erau de fata la Manastire. si-atunci o spus el ca cuvântul "Doamne" se adreseaza num ai lui Dumnezeu si Domnului Hristos. altul o suta din roadele duhovnicesti. Se facea ca e în biserica Manastirii. . Adevarul este. fac aici o paranteza. expresia este a lui "ca o s palatoare".anum e. ceea ce însemna ca o nimerit. în locul acela unde se trece din pronaos în naos. Nu se sprijinea de pereti zicea Parintele. Eu de fapt pe Parintele Arsenie Boca nu l-am auzit vorbind altadata decât în Duminica aceea si a doua zi dimineata. dupa masura noastra. luni. prima si ultima la drept vorbind. plutea în aer si copilul i-a aratat cu mâna spre Parintele. din judetul Sibiu.. dupa ce s-a încadrat în Manastire. Mi-a scris ca din partea Parintelui si mi-a atras atentia asupra ruga ciunii "Doamne Iisuse Hristoase. o fost preocupat de curatirea hainei. Mi l-a pus în atentie Parintele Ioan Opris. dupa Evanghelia de la Mat ei. Parintele Arsenie Boca l-a delegat pe un diacon de l a Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus sa-mi scrie el un raspuns ca din parte a Parintelui. un preot tânar. fiind la Manastire la Sâmbata. am tinut-o minte poate pentru ca stiam ca o tine un om deosebit . stia despre Manastirea de la Sâmbata. nici macar Maicii Domnului. sa ad ucem unul treizeci. Atunci Parintele o tinut s i o predica. Dupa ce am aflat despre Parintele Arsenie Boca i-am scris o scrisoare. Si spunea el ca ar fi facut orice numai sa-si vada haina curata. Iar în încheiere as dori sa amintesc un cuvânt pe care Parintele Arsenie mi l-a spus într-una din primele întâlniri. Arhimandritul Teofil Paraian2 Despre Parintele Arsenie am auzit pentru prima data în anul 1942 prin april ie. si zicea Parintele ca si-a vazut haina. copilul o zâmbit. dar la Sâmbata fiind. în locul acela mai strâmt. Am ajuns la Sâmb ata în dimineata zilei de 30 august. aceasta ne mentine si aceasta ne va duce si ne va trece în vesnicie. El mi-a dat si ideea sa ma fac calug ar.mi-aduc aminte foarte bine de predi ca aceea. tinut a de Parintele Arsenie Boca avea trei teme . dupa ce si-o vazut haina murdar a ca o spalatoare. adica sa-mi atraga atentia asupra rugaciunii cu care se mântuiesc ca lugarii. cu omul care neavând haine de nunta a intrat totusi la nunta si care a fost scos afara legat de mâini s i de picioare si aruncat în întunericul cel mai dinafara. El atunci s-o uitat la el însusi si si -o vazut haina cu care era îmbracat. Nu a spus ce pacat. E vorba de diaconul Vasile Sortan care în cele din urma n-a mai ramas la Manastire. daca timpul o va cere". si si-o dat sea ma ca el o facut acest pacat. n-o spus unde o avut in tuitia hainei de nunta. adica a hainei pe care o purta. si-o dat Parintele seama ca e din pricina ca o întâmpi nat vedenia cu "Doamne". Si-atuncea. mai întâi Parintele o vorbit despre haina de nunta. doar ca copilul i-a atras atentia ca el mai are un pacat pe lânga cel care se arata în pata de pe haina si pacatul acela. o avut o vedenie. ca sa ajunga sa aiba "h aina de nunta". Aceasta n e tine.s adauga: "Cerul înnorat deasupra noastra si credinta crestina din noi". ucenici ai parintilor duhovnicesti si fiecare. pacat care atunci când si-o dat seama ca l-o facut. altul saizeci. a zis at unci: "As fi mutat si ceea ce nu se poate spune aici". orice lucru de jos din lumea aceasta din câte se pot face l-ar fi facut. a vazut un copil care plutea în aer. satul T opârcea. cu o pata pe ea cam d e o jumatate de metru. Dupa o vreme. murdara ca o spalatoare. Era o zi de Duminica si era Duminica în care sa citit din Evanghelie Pilda cu Nunta fiului de împarat.". în 31 august 1942.

Le-o zis despre cazu ri când parintii sunt responsabili pentru copiii lor care vin în lumea aceasta cu de fecte. sau o venit vorb a despre el. O atras atentia ca atâta vreme cât cineva care a fost în razboi si se întoar ce acasa si înca mai are visuri cu groaza pe care o trait-o pe front în timpul razbo iului. era vorba despre necazurile care le vin parintilor prin copii. ca cine manânca si bea Trupul si Sângele Domnului cu nevrednicie manânca si îsi bea siesi osânda. ca o pata. si celalalt care a fost de pe urma faptului ca a întâmpinat vedenia cu "D oamne". o citit din cartea Proorocului Iezechiel. Iar daca nu-i vei anunta. atunci sângele lor se va cere din palma ta. O atras atentia asupra faptului de a fi oamenii cununati la biserica. De fapt am avut. niciodata nu m-am gândit ca Parintele Arsenie este omul cu doua pacat e. Vroia sa se odihneasca . preocupat de chestiuni de felul acesta. în special în capitolul Ereditate si spirit si în subcapitolele Copii caz uti între tâlhari si Copii nascuti în lanturi. Am vorbit putin cu el dupa Slujba. din Epistola I catre Corinteni cap. în sensul ca întotdeauna . Unul reflectat pe haina. responsabilitatile îndrumatorului de suflete. Ma gândesc eu acuma ca cuvintele acestea ale Sfântului Apostol Pavel se refer a mai ales la o boala si la o slabiciune sufleteasca. deoarece copiii pot sa aiba neputinte de pe urma faptului ca parintii nu sunt destul de linistiti. Dupa aceea m-o spovedit si pe mine. sau am vorbit cu el. pe un student în medicina care urm a sa mearga pe front. Dorinta mea era sa ma fac c alugar. L-o tinut foarte mult. pentru ca bolnavi nu sunt numai între crestini si nu sunt numai între crestinii nevrednici sa zicem. Si Duminica seara mi-o spus un cuvânt care mi-o ramas de atuncea: "Nu toti cei din lume se prapadesc. predica. Ast a a fost predica Parintelui. poate fara nici un pacat la drept vorbind. 11. caci chiar si un pahar de vin pe care îl bea cineva care dupa aceea s e angajeaza la conceperea unui copil este daunator pentru copilul care urmeaza s a se nasca. pe mine nu m-o exceptat. A doua zi o tinut un cuvânt de îndrumare pentru credinciosii care erau de fat a. o spovedit întâi pe un tânar. sa se retraga. El nu vorbea Dum inica cu oamenii pentru ca era împresurat de multi credinciosi si atuncea el vroia sa faca deosebire între o zi de lucru si o zi de Duminica. Lucruri pe care dupa aceea le-o dezvoltat si le-o prezentat în Carar ea Împaratiei. A doua tema pe care a tratat-o Parintele a privit responsabilitatea preot ului. la sfârsitul capit olului. sau cu mai putin de doua pacate. de responsabilitatea parintilor pentr u copiii lor. A citit din Sfânta Script ura a Noului Testament. Dupa aceea Parintele o spovedit în ziua a ceea de 31 august 1942. Deci nu o fost posibil sa stau de vorba cu el decât Duminica sear a. Înca ceva: dupa ce o tinut cuvântul catre credinciosi. din 194 2. daca esti pus strajer si îi anunti pe oameni despre iminenta pericolului ei vo r muri pentru pacatele lor daca nu te vor asculta. nu are voie sa se angajeze la conceperea copiilor. s-o ocupat pu tin si de niste copii care erau acolo de fata si le-o vorbit despre constiinta s i o formulat definitia cugetului sau constiintei ca fiind: "Glasul lui Dumnezeu care vorbeste în noi si arata ce este bine si ce este rau". o pus în atentie faptul ca sotii nu trenuie sa consume bautu ri alcolice. Da' Parintele a interpretat chestiunea aceasta cumva si în înteles fizic. nici toti cei din manastire se mântuiesc". de avea slujba cununiei. Asa ca Parintele era de atunci. ca acel cuvânt nu îl caracterizeaza la drept vorbind si nu stiu daca ex ista într-adevar o vina în chestiunea aceasta. erau niste copii. sau mie mi s-o parut ca l-o tinut f oarte mult. De ace ea printre voi sunt multi slabi si bolnavi si buna parte mor". unde sunt cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manânce din aceasta pâine si sa bea din acest pahar. desi el o si exceptat pe unii. cuvântul adresat stajerului. câta vreme mai are astfel de traume sa zicem. Mai fac o paranteza. respectiv toti oamenii pot fi bolnavi si slabi si morti. E l s-o prezentat pe sine atunci public în fata credinciosilor care erau de fata ca un om cu doua pacate. ca si boli le fizice de multe ori sunt de pe urma faptelor rele pe care le fac oamenii.sau de câte ori am vorbit despre Parintele. Aveam 13 ani si jumatate. sau în continuarea aceleiasi paranteze. as putea zice vocatie pentru asta. ci sunt s i înafara de crestinism. când îi spune Dumnezeu proorocului: Fiul omul ui. dar tu vei fi nevinovat. A fost singura spovedanie pe car e am facut-o la Parintele. despre care el n-a spu s ce este. A treia tema a fost în legatura cu Sfânta Împartasanie. as zice eu ca nu stiu daca cineva poate sa fie vinovat de pe urma faptului ca întâmpina o vedenie cu un cuvânt.

Mitropolitul voia sa ai ba acolo numai absolventi de Teologie. care i-o fost într-un fel ucenic. pentru ca Mitropolitul Nicolae Balan care o r estaurat manastirea de la Sâmbata. cu m se roaga. pentru ca nu s-au prezentat multi abs olventi de Teologie. Ve neau oamenii la el cu fotografia cuiva si ziceau: uite. De exemplu un cuvânt al Sfântului Ioan Gura de Aur despre rugaciunea de toata vremea. manastire Voevodala zidita de Constantin Brâncove anu. nu era ea destul de luminata la minte. Si Parintele si-o dat seama ca e o tare ereditara. cât dorm. zilele trecute. având si cunostinte de arta. Si la sfintirea monumentului. si anu me: cu Parintele Arsenie. ci el o lucrat si cu niste lucruri stiintifice. dupa cum ziceau oamenii. Mitropolitul nostru. Manastirea a început cu trei oameni. Era si cu desene exp licative. deci mama baiatului. Mitropolitul îsi dadea sea ma ca începe cu oameni nepregatiti în alta manastire si atunci i-o trimis la Sfântul M unte. Si tot atuncea o frecventa t si cursuri de medicina. care a ajuns profesor la Teologie prin purtarea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan care s-a interesa t foarte mult de Academia Andreiana pentru care o format profesori. Sunt cuvintele Mitropolit ului Antonie. De aceea Parintele o lucrat cu t oata capacitatea lui. El. mi-as fi dorit sa vorbesc cu calugari. pentru ca era talentat la pictura. care de fapt nu e autentic. Bineînteles ca nu si l-a putut duce la îndeplinire decât în parte. ca îi descoperea Dumnezeu. gângavea. as fi vrut sa stiu ce fac calugarii. N-o trebuit sa mergem mai depa rte. cu trei candidati la calugarie. ca e u n sânge bolnav. cred. din 1939 din martie începând si s-o în tors si s-a asezat la Sâmbata. si aveau si dreptate. La noi la Manastire o fost o carte în biblioteca. Parintele Arsenie.cum descope ra fata starea interioara. a fost un om cu dar de la Dumnezeu. Si Parintele. Si cu ocazia asta o spus de câteva ori ca Parint ele Arsenie a fost un calugar mare. în special de genetica. cum traiesc. care vroia sa se casatoreasca cu un baiat din Hârseni. sa mai întrebam pe cineva. Duminica trecuta. Parintele Arsenie o stat acolo trei luni. Din 1949 stiu de cartea aceasta. Si-apoi el tragea niste concluzii. si pe ceea ce îi spunea figura. o carte intitulata: Revelation du visage . Cu gândul acesta a pornit. Îi trimitea pe unii dintre credinciosii care veneau la Parintele sa se duca sa-si faca anali za sângelui si sa vina cu rezultatul la el. a fost trimis de Mitropolitul Nicolae Balan la Bucuresti unde o urmat Scoala de "Belle Arte". nici nu a fost publicat în Filocalia. a pomenit Mitropolitul de Parintele Arsenie ca de un "mare duovnic al v remii sale" si ca de un "Zalmoxis al neamului românesc". ce manânca. Si sotia respectivului. asa se zice ca nu e aut entic. Parintele nu stiu daca lo trimis sau nu sa-si faca analiza sângelui. Niste lucruri de felul acesta le-am avut în vedere de pe atuncea si mam prezentat la manastire la Sâmbata cu dorinta sa ramân la Manastire. Chiar si de pe fotografii. în ceea ce priveste cunos tintele medicale. acea cruce de marmora. o sfintit o troita la intrarea în Manastirea noastra. O facut pictura si sculptura. Parintele. Dar. la fel. Si Parintele Serafim o ramas acolo 6 luni la Sfântul Munte si un an scolar la Atena la Teologie. Parintele Serafim o adus de la Athos un caiet cu texte ascetico-mistice d ar nu numai din Filocalie. Sau o fost un caz în Sâmbata de Sus. Pari ntele Serafim si cu Parintele Arsenie au fost trimisi de Mitropolitul Nicolae Ba lan la Sfântul Munte ca sa cunoasca realitatile de acolo.mi-o parut bine sa aud despre calugari. Sau îi buna. putea sa-si dea seama si de pe figura omului despre starea lui sufleteasca. De exemplu. contând. o fata. De fapt chestiunea a tratat-o Parintele Arsenie. El îsi dadea seama de tarele ereditare si le explica. dupa ce a terminat Teologia. cu Parintele Nicolae Mladin. fara sa-i dea o explicatie i-o spus fetei: "Sa nu te casatoresti cu Gheorghe. Deci Parintele nu a lucrat numai cu asta. dar si-o dat seama ca ceva nu-i în regu la. în sensul ca o fost calugarit de Par intele Arsenie la Prislop. Când vorbea. De aceea. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928 când Mitrpolitul Nicolae Balan s-o îngriji t de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. nu stiu pe unde o mai apu cat sau pe unde mai este. ca nu o sa avet . cum dorm. asta este fata cu care v reau sa ma casatoresc si Parintele zicea: Nu-i buna. nu era ea ca toti oamenii. Nu s-o putut. si dupa acee a în 1940 s-a asezat si Parintele Serafim care venea de la studii din Grecia. Baiatul din Hârseni avea un tata care gângavea.

si spirituale. Parintele i-a pus-o în vedere odata când s-a dus el a colo la Draganescu. Ori Parintele putea stii asta si fara sa aiba dar de la Dumnezeu. i-am spus de multe ori: mai. Si anume.i copii sanatosi". nu mai are tinere de minte. Dar. Parintele vroia sa intre în legatura cu înaintasii mei. Si. ceea ce gândea el c a sunt. dar o fata infirma. Însa acuma o ajuns si el în declin. Si asta s-a socotit un esec al Parintelui Ar senie. Parintele Arsenie era întotdeauna la îndemâna oamenilor. Si cu as ta rezolva o chestiune sau nu o rezolva dar.. cu pregatirea pe care o avut-o si cu cunostintele pe care le-a avut a lucrat mai bine decât am fi lucrat ceilalti care nu aveam astfel de cunosti nte si pe care nici nu trebuie sa le ai neaparat ca sa fii îndrumator de suflete. m-a întrebat daca mi-a venit vreodata în minte sa omor vreun om. s-a recasatorit. nic iodata nu calcula un raspuns. Este un preot în apropierea noastra si tot asa s-a dus la Parintele si tot asa i-o pus în atentie o fata. Bineînteles ca persoana respectiva o spus: o avut dreptate Parintele. Si au 5 copii totusi. unde lucra Parintele pe atuncea. Sa amintesc un caz: un preot din Sibiu. ar fi cazul s a te îndrumeze sa te casatoresti. Realitatea este ca nu e bine si i-am zis eu c a e un esec al Parintelui Arsenie. desi. si o zis ca l-ar interesa o fata. de 13 ani si jumatate nu era cazul sa îmi puna o astfel de întrebare. pâna unde ajunge spectrul vital al existentei noastre. Parint ele are dar de la Dumnezeu. Nu ma i recunoaste oamenii. Eu. nu o duc bine. nu o fost un esec al Parintelui. Pentru c a Parintele stia ca copilul este oglinda parintilor. de vreme ce i-o spus ca. Fata avea ceva la un ochi. ar fi sustinut-o si în suferinta si nu ar mai fi facut nici un caz. în orice caz. fiind un nevazator. nu i-am dat un raspuns evaziv. Probabil s-a gândit la aceas ta ca. chiar daca m-am mirat. ca fiecare dintre noi aduce m o încarcatura din strafunduri de existenta. fiind un "copil nascut în lanturi". am impre sia ca uneori si cauta sa faca pe omul care stie multe si ca stie bine ce stie. dar acum nu-i bine. nu o mai putut nici sa vorbeasca si la sapte ani o m urit. Multumesc lui Dumnezeu. De la o vreme. când e vorba de casatorie.parinti. Ce îi venea prima data în minte aceea spunea. d e la o vreme. ca daca te duci la cineva sa te îndrumeze. Si atuncea Parintele i-o zis: "ia-o pe ast a". si Parintele i-a spus sa se casatoreasca.. Ori. Si o luat-o. i-am dat raspuns ul care era de fapt. bunici. el s-a despartit de ea. ca fiecare dintre noi suntem sinteza înaintasilor nostri . îsi spunea punctul de ved ere. strabunici. avea un fel de schiopatare. are sângele contaminat. pentru ca ea era infirma nu numai fizic. sa v ada eventual din ce tâlhari am aparut eu în aceasta lume. sotia este functionara la o banca. Parintele si-o dat seama ca cev a nu e în regula si i-o spus baiatului: "O iubesti?". Si copilul. la o clinica si s-a constatat ca femeia e bolnava. S i omul nu o mai vrut sa stea cu ea. si asta e interesant de stiut si de retinut. Parintele se socotea întotdeauna asuprit de sotia lui. I-a aratat-o si dupa aceea el a fost preocupat de chestiunea aceasta. într-adevar. Parintele Casian. în sensul ca nu putea m erge foarte bine. ca ar vrea sa se casatoreasca. sa o ia. Traiesc totusi împreuna. sau ceva de felul acesta. În sensul ca l-a îndrumat sa se casatoreasca cu fata cu care s-a casato rit si nu o duce bine. Ceea ce facea Parintele. Si atunce a Parintele o zis: "Ia-o". i-am spus ca niciodata nu mi -a venit sa omor un om. Ea nu l-a înteles pe P arintele. un caz din Ludisor. Acuma. Un barbat o vrut sa se ca satoreasca cu o fata. o început sa aiba îndaraptari fizice si. în orice caz nu l-a înteles pe Parintele ca Parinte si poate nici ca sot. personal. tu esti un esec al Parinte lui Arsenie. Si dupa ce s-au casatorit ei sau dus la Cluj. O fost si nereusite multe în viata Parintelui în sensul acesta. Si el o zis: "Da". A luat -o în casatorie. Dumnezeu stie pâna la urma daca e esec sau nu-i esec. avea un picior mai scurt. am avut niste parinti. de la trei ani. Au mai fost si alte cazuri. ci sa te fericesti în casatorie. dupa aceea mi-am dat seama de ce mi-a pus-o. în orice caz. Ca el. A d us-o foarte greu. dac a o iubeste. Dar ea totusi s-a casatorit si-o avut un copil. dintr e care unul e calugar la noi la Manastire. Copiii îi sunt sanatosi. În realitate. au un baiat. fiind un "om nascut între tâlhari". a vrut sa stie daca parintii mei sunt. daca ar fi iubit-o. are vreo 80 de ani. dar te-ai gândi asa. nu sa suporti o casator ie. ca o stiut ca nu o sa am copii sanatosi si ca vor mu ri. Dar el o l ucrat cu toate mijloacele lui. el traieste si acuma. poate ca la vârsta aceea. nu pot zice ca Sfînta Terez . bineînteles. La spovedania mea Parintele m-a întrebat un lucru care mi s-a parut curios ca ma întreba. bineînteles ca.

dar scoal a nu te duce la mântuire". ar putea trage niste concluzii si ar pute a sa ma directioneze. Altceva nu mi-a mai spus în legatura cu asta. ci în gând. d eci fara sa inspir si fara sa expir. mi-o spus ca aceasta rugaciune sa o zic în gând. dar. din 1941. cu un om care practica rugaciunea. Fiul lui Dumnezeu. Parintele si-o dat seama de asta si atuncea a zis. în întelesul ca el. Spunea cineva ca i-a spus: "Mai. am auzit ca Parintele a venit la Sibiu si ca e la Profesorul Nicolae Mladin. daca si-a dat seama ca eu nu pot ramâne acolo. Chiar în toamna aceluiasi an. eu am zis ca daca nu pot sa ramân aici la Manastire. Mi-a spus un student care îl cunostea de la Sâmbata. Adica. nu-si mai aducea aminte de mine si nici de îndrumarile pe care mi le-a dat. tragând aerul în piept. au fost oameni de treaba si-au vazut de îndatoririle pe c are le-au avut. sa le dea binecuvântare. Mergeau oamenii sa se roage pentru ei. . Eu nu am tinut seama de ce mi-a zis Parintele si am facut scoala. Parintele a lucrat si în niste conditii care au favorizat stilul lui de luc ru. mergeau c opiii împreuna cu parintii. însa am facut mai mult la fara frecventa. avea o putere de sinteza si o putere de patrundere si scotea niste concluzii bune. Era o situatie speciala. Acuma a avut dreptate. Nici atunci si nici dupa aceea. A zis: "Da. plecau pe front si Parintele îi îndruma. miluieste-ma pe mine. sa zic "Doamne". ci simplu si ca gândire. un lic eu de vazatori. În 1949 cred. cred ca n-ajugeam eu niciodata mai mult decât un calugar simplu si calugar simplu simplu. pacatosul". Si Parintele nu a zis sa fac scoala. care. ca as pute a face eu ceea ce fac calugarii. Iisuse Hristoase. care chiar daca nu m-a adus l a mântuire. ca daca eu m-as fi ocupat de rug aciunea de toata vremea cu exclusivitate.a de Lisieux: "Sa stiti ca eu am avut niste parinti sfinti". Acuma nu ma mai pot gândi ce ar fi fost daca ar fi fost al tceva. miluieste-ma pe mine. Nu prea erau perso nalitati de seama Parintelui pe vremea aceea. la ceea ce sunt prin scoala. mi-o spus ca aceasta e rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii. Fiul l ui Dumnezeu. Nu ne alegem noi parintii si nici parintii nu ne aleg pe noi si venim în lume în contextul fizic. Si nu mi-a zis sa iau legat ura cu un îndrumator. Adica el ce mi-a zis de fapt sa zic "Doamne. odata cu aceasta. sa zic "Iisuse Hristo ase. nefiind absolvent de Teologie si neavând vârsta la care se poate hotarî cineva sa se faca calugar si având si deficienta cu care am strabatut p rin viata. Parintele a avut o activitate deosebita si Parintele a fost o personalita te puternica de atuncea. nu numai simplu ca forma. Dumnezeu stie de toate. ne-au crescut. având o experienta. Important însa este ca eu mi-am adus am inte si ca am folosit îndrumarile pe care mi le-a dat. adica sa zic: "Doamne. ma rog. M-a îndrumat Parintele atuncea sa fac rugaciunea cu care se mântuiesc calugar ii. m-a dus totusi la ceva. Doar mi-a spus ceva care zic eu ca nu a fost o îndrumare foa rte bine gândita. fiind deja student la Teologie în anul I. Ca or fi având si ei vreo vina. Cu Parintele nu m-am mai întâlnit 23 de ani. 1942 a intrat în atentia oamenilor si oamenii e rau sensibilizati atuncea. ne-au îndrumat bine. Dupa aceea m-am dus si l a Teologie si asta m-a favorizat si pentru preotie. Mergeau parintii copiilor. s-o lipesc de respiratie în felul urmator: Între respiratii. si dând aerul afara din piept "miluieste-ma pe mine pacat osul". fiziologic si social în care am ve nit în lume. . pe la începutul anului . nu cu c uvântul vorbit. pentru ca eu am mers pe directia scolii si eu ma bucur ca am mers pe dire ctia scolii. Iisuse Hristoase. eu ma duc sa fac scoala. Nu pot zice lucrul acesta. Am luat aminte la ce mi-a zis Par intele. poate ca as fi ajuns la niste performa nte sau la niste rezultate pe care le presupunea Parintele. Aveam cinci clase facute la Cluj si am continuat clasa a sasea la Timisoara la o Scoala Speciala si dupa aceea am fost elev la Liceul Loga. am plecat la Timisoara. Însa eu nu am putut fa ce lucrul acesta si eu i-am spus Parintelui ca nici parintii mei nu ar fi de aco rd sa renunt la scoala. acolo unde se întâlneste o respiratie cu cealal ta. totusi. cu cineva care stie ce is pite pot veni. De aceasta pot sa zic eu ca P arintele Arsenie a fost un ctitor la existenta mea. Când l-am întâlnit a doua oara.. Dar a avut o activitate cu rasunet în constiinta oamenilor. care i-a sensibilizat pe oame ni. în 1942.. în orice caz. Si anume. la o Sco ala Speciala. de fapt. niciodata sa nu tragi la tinta! Tragi în gol". dupa 23 de ani. Fiul lui Dumnezeu". Daca ma duceam la manastire. pacatosul". Si asta arata ca Parintele..

În 1949. Intelectuali erau mai putini. cât mi-as fi dorit sa vorbeasca el cu mine. Ori. Nu s-au completat. o lipsa a Parintelui. o autoritate. pîna în 1949. Miscarea asta s-a stins repede dupa aceea. Maica Teodosia Latcu a avut doua iubiri: pe P arintele Arsenie si pe maica Veronica. Da ' realitatea asta este: nu a vrut sa stea de vorba cu mine.. nu a vrut. cu co lege de-ale lui. Ori. Dar nici ei. în 1942. Dar toata lumea îl prefera pe Parintele Arsenie. nu am mai ajuns la Sâmbata. pentru ca în acea Duminica în care am fost eu erau multi la manastire. venind pe jos. te pocnea si ramâneai pocnit. Cu dânsul m-am înteles eu foarte bine de atuncea si am ramas în legatura toata viata. Însa.. a venit lume multa. Parintele Arsenie i-a fascinat. mai ales din patura taraneasca. nu pe Parintele S erafim. sa-l vad a pe Parintele Arsenie. mai cald la suflet. nu stiu ce interpretari se pot da. si l-am rugat sa-i spuna Parintelui Arsenie ca sunt si eu acolo si c a as vrea sa vorbesc cu el. cum ziceam. Parintele îi primea la spovedanie. Totusi. Desi era deosebit si era mai bun ca Parintele Arsenie ca inima. nu a avut o caldura suflete asca. Cei mai multi oameni sunt oameni simpli. Mitropolitul nostru Antonie. Ori. Par intele le vorbea la fiecare pe limba lui. Dar niciodata nu as fi putut zice ca Parintele Arsenie e mai mic decât Parintele Serafim. Eram student l a Teologie si eram în vacanta de Pasti. ca el e un om deosebit. eu. Desi. orice stia . Fiecare era mare în felul lui. Si Parintele nu mi-a dat-o în buna. Asta e necazul. nu pentru oricine. pentru ca intelectuali sunt mai putini si în societate. Si asta a durat la Sâmbata pâna în 1948. asa cum a zis si Parintele odata: "Oamenii ramân tot oameni". Nu zicea "dumneavoastra". Si astia erau cei care veneau. o siguranta a cuvântului. Veneau si de mai departe. la sfârsitul lui octombrie. Parintele Arsenie era plecat când a m mai ajuns eu la Sâmbata. în sensul acesta. Dar. a si avut.La Sâmbata te puteai duce la doi duhovnici: la Parintele Arsenie sau la Par intele Serafim. de la egal la egal. eram student la Teologie si am aflat ca P arintele Arsenie era la Sibiu. în gener al. ci fiecare a avut stilul lui de lucru. ca hai sa v orbim. De fapt nu atata doream eu sa vorbesc cu el. c a student la Teologie în anul 2 a venit la Sâmbata împreuna cu colegi de-ai lui.) Av ea asa o prestanta. cum se face o casa. Pe atuncea. unde sunt oamenii aceia multi care veneau la Parintele? Ce a însemnat pentru ei întâlnirea cu Parintele. ca om. oamenii. domi na omul simplu.. Unii s-au spovedit la Parintele. zic eu. asa cumva. l-am pretuit mai mult pe Parintele Serafim decât pe Parin tele Arsenie. Mi-a convenit mie personal mai mult Parintele Serafim decât Parintel e Arsenie.   . în progresul lor spiritual? Deci. daca batea un cui trebuia sa-l scoata apoi ci neva si sa-l bata cumsecade. nu era chiar asa multa lume în jurul Parintelui. nu pute a sa bruscheze pe cineva. Adica eu as zi ce ca. de la Poiana Marului. (.. Parintele Arsenie le tinea cuvântari în care punea în valoare cr edinta crestina. Ea a cosiderat ca Parintele a fost extrao rdinar. Parintele Serafim. (. sa-l asculte. Parintele Arsenie era dintr-o data. Nu putea asa ceva. si m-am întrebat de multe ori. pur si simplu. punea în valoare rezultatele stiintei. în viata lor de toate zilel e. sa-l admire. Poate nu l-a lumi nat Dumnezeu. Un grup de oameni de 20 sau 50 de persoane porn eau din Poiana Marului dimineata si seara erau la Sâmbata. Pai veneau studenti de la Teologie din Bucuresti. Am trimis vorba printr-un student care mergea la Sâmbata. De aceea el nu a avut niciodata o înaintare. Si. Parintele tinea o predica hotarâta si cu fiecare vorbea asa.) Eu. saracu'. S-au înteles în sensul acesta ca nu s-au exclus. Desi eu am gasit asta. ca temperament si c a formare nu s-au potrivit. ca din pleasn a bicului. S-au organizat la Sâmbata întâlniri cu Parintele Arsenie. poate nu am fost eu vrednic. si lucruri tehnice. în timpul cât a fost Parintele la Sâmbata. Atunci. era mai de inima. care îl cunostea de când era elev de liceu si care mergea împreuna cu parintii la Sambata. Desi era. De pilda. Nu îl interesa. cu Parintele Arsenie nu stiu daca as fi reusit sa formez o legatura din asta. No bine. i -a facut sa fie coplesiti în fata lui. Era un om cu o cultura bin e pusa la punct. Veneau oamenii de la 40 de m pe jos la manastire. Parintele Arsenie a fost un om cu o înzestrare deosebita. pâna la sfârsitul vietii Parintelui si si dupa aceea. o siguranta a verdictu lui. Plecase în 1948. în societatea în care au trait? Ce a însemnat influenta Parintelui în existenta lor. sa continui ce am început. Parintele Serafim era atuncea conducatorul manastirii. în sensul ca orice lucru pe care l-ai fi întrebat.

Ele au muncit la Munca Manuala. a parasit Manastirea Prislop si s-a dus la Bucuresti. sa paraseasca Manastirea Prislop.nu a vrut. 1981. în sensul ca în 1951-195 2. În 1959 a primit ordin din partea Episcopiei Aradului. care dupa aceea s-a parasit si la care au lucrat multi detin uti politici. s-a sfintit biserica de la Draganescu. Se facea pe atuncea Canalul D unare-Marea Neagra. facut de un Parinte despre care zic eu ca este un geniu. cu cei cu care avea ceva relatii sau care erau mai deosebiti. sigur. A pictat icoane. Si Parintele a fost între cei care au lucrat acolo. mai întâi în Sibiu. el a murit de moarte naturala. A fost o dispozitie pe care. Ori. Si zic si eu în legatura cu epitaful: Epitaful acesta este unul deoseb it. au stat în Sibiu si apoi în Rasinari. ca stau acolo niste vi etuitoare care traiesc cum traiesc calugarii. Si am zis: Nu stiu d aca are o cultura perfecta. asta a fost în mai. A avut ceva cu rinichii. în mai. Manastirea s-a desfintat atuncea. care a fost stareta la Prislop. Parintele. În 1969 a început pictura de la Draganescu. care era absolventa de Teologie. Acolo era plecat de la Sâmbata. În 1959 a fost decretul si s-a aplicat în 1960. care s-a dus si ea la Prislop împreuna cu Parintele Arsenie si s-au ara njat lucrurile în asa fel încât manastirea de la Prislop sa devina manastire de maici. acolo a si murit în 1989 si grupul acesta mai exi sta. are "înca ce va". A fost foarte dura. a fost arestat si dus la Canal. s-a sfintit bise rica de la Draganescu. S-au facut multe vorbe în legatura cu moartea Parintelui. . o data cu Parintele. În sensul acesta ca el nu a dorit sa mai aiba treaba prea mult cu oamenii. pe lânga cultura pe care o are. cum zicea el. ca sa fie scutit de deranju l Securitatii. Parintele a av ut acolo o chilie. dupa ce a terminat pictura la Draganescu. care nu ai putea zice ca e o un itate monahala. Maica Zam fira s-a dus cu Parintele. maica Zamfira a fost cerberul care l-a ajutat pe Pari ntele sa fie scutit de relatiile cu oamenii. Si având el pregatire de pictor si de sculptor s-a angajat la Ateli erele Patriarhiei si a lucrat acolo vreme de 10 ani. a gasit modalitatea sa scoata lumânarile din biserica si s-a apucat Parintele si a mai pictat-o o data. Si domnul respectiv a zis: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva". Parintele a avut acolo o întrerupere.) Între timp Manastirea de la Prislop a devenit manastire de maici prin staru inta Maicii Zamfira. În 1987 Parintele Arsenie era la Prislop. Parintele a stat în Bucuresti pâna în 1980. Si Parintele a ramas acolo ca duhovnic la obstea din Manastirea Prislop. În 1982. Dupa aceea. apoi în Rasinari si apoi s-au mutat la Sinaia. stateam de vorba cu un cadru universitar din Sibiu. Apoi s-a întors la Prislop. Si de la noi de la Sâmbata au plecat atuncea vreo patru insi. adica s-a a fumat de lumânari.. Parintele. în 1959. în sensul acesta de a-l scuti pe Parint ele de relatiile cu oamenii. Nu aveam ce sa fac. a stat p rin Bucuresti. Si apoi toamna a fost u n decret care a golit manastirile. Pentru ca a venit vorba de pictura Parintelui Arsenie. A stat acolo cam vreo 9 luni. din munca lor. de fapt. a stat acolo.) Parintele la Sinaia a murit. pe care Parintele a pictat-o de doua ori. a dat-o st apânirea. cam pe atuncea. Bine. E o unitate monahala doar în sensul acesta. În 1982 par ca. A pictat-o în tempera prima data si s-a "pangarit". prin 1970 si ceva. în general. si nu numai pentru Parintele. De fapt. Maica Zamfira e conducatoarea acestui grup. Si atuncea. (... Îi baga într-o magazie acolo. Chiar si calugari care se ducea u sa-l vada pe Parintele aveau de suferit. m ai ales cu oamenii mai cunoscuti. pe n ume Bologa. obste care a durat pâna în 1959. care îl cunostea pe Parintel e Arsenie. dar. dar. maicile si surorile s-au dus la Si biu. Eu nu stiu daca si Parintele Arsenie cumva nu a avut o amestecare în toata treaba aceasta. Mi s-a mai întâmplat o situatie dintr-aceasta în 1987. si îi tinea d e seara pâna dimineata si dimineata le dadea drumul. facea în asa fel încât sa nu se ajunga la el. Cum s-a ajuns la asta? Maica Za mfira. mai vorbea el cu câte cineva. în primavara. în special p e email. a fost foarte mult urmarit de Securitate si maica Zamfira l-a ajutat pe Parintele. Pentru ca la Sinaia grupul acela de surori si de maici care au fost în subordinea Parintelui cândva la Prislop si-au cumparat o vila. s-a retras si ea de la Prislop. s-a retras. unde au lucrat la Arta Manuala. Si asta a mers pâna în 1959.. cred. în legatura cu epitaful pictat de Parintele si care se putea vedea de vizitatori în holul staretiei vechi. Guvernul. prin Departamentul Cultelor. la Sinaia. (. Acolo este un fel de asezamânt cvasi-monahal.

Bineînteles ca am ret inut catavasia. Sa izvorasca di n sufletul tau niste cântari spre slava lui Dumnezeu. asa ca sal aud eu pe unde merge si sa merg dupa el. Nu mi-a fost foarte comoda treaba si ma miram eu asa. asa ca e de mare importanta sa fii întelegator fata de neputinta omeneasca. mi-a spus: "Mai. gângavul a spus legea cea scrisa de Dumnezeu. Caci scuturând tina de pe ochii mintii vede pe Cel ce este si se învata cunostinta Duhului. lasa-l încolo de Teofil. ca tot alea-s. toate cuvintele Parinte lui. Nu asa ca nu vorbesc. în sfârsit. Bineînteles. îmi aduc aminte de scrisoarea aceea" si a cautat e l o modalitate de a se scuza. Da' zice: "Dumi tale zice îti dau voie. era o festivitate la Sibiu în legatura cu Mitropolitul Nicolae Balan. nici nu are rost sa le îmblatesti de pe-o parte pe ce alalta. Adica. zic eu. cumva prin limpezimea sufletului. Desi eu zic ca ar fi trebuit sa vorbeasca cu mine si pentru ca l-am rugat. ca vrea el sa-l faca. Parintele m-a dus într-un birou si se ducea si lucra si dupa aceea mai v enea si mai stateam putin de vorba. domnule. I-am mai scris o scrisoare la care a raspuns Parintele. Mie n u mi-a prea convenit treaba asta.pentru ca avea Parintele vorba: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". dar stiu ca a fost vorba de asta ca vreau sa plec s i ca o mai vrut cineva sa plece si nu l-a lasat Parintele Soima. Si apoi nu am mai ajuns sa vorbesc cu Parintele decât în 1965. Dar. ca tocmai de aceea ca nu mi-a scris m-a avut el în v edere mai mult decât daca mi-ar fi scris si m-ar fi uitat. în 1949. În 1965 când m-am întâlnit cu Parintele. chiar daca nu vrei tu sa-l faca. Si zicea Parintele: "Teologie pot sa faca si pa gânii si necredinciosii". Parintele Simion Sasaujan era student în anul 3 la Teologie. sunt importante. Si a zis Parintele catre el: "Sa fii întelegator fata de nep utinta omeneasca". ca o sa-mi scrie. l-a m spus de foarte multe ori si. ca dumneata nu ai asa de multe bucurii câte avem noi". aici este vorba despre Moise. dar si pentru ca. de multe ori s untem limitati cu posibilitatile de a ne manifesta. Si anume despre cunostinta de Dumnezeu prin Dumnezeu sau despre cun ostinta de Dumnezeu prin studiu. "Sa ai întelegere f ata de neputinta omeneasca". De exemplu... odata nu mi-a prea conveni t mie treaba aceasta. Adica. Si când sa plecam. dar dupa aceea mi-am dat seama ca a avut dreptate. era de Rusalii. pentru ca o stiam si a facut niste referiri la asta si mi-au pla cut foarte mult referirile. Mi-a pus în atentie Catavasia I din Cat avasiile Înaltarii: "Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit. fiind eu într-o situatie speciala. Atunci eu am fost la Parintele Arsenie cu un student care a plecat în oras în tre timp. vroiam sa plec acasa. Dumnezeu Care îi vorbeste. un parinte ca re a fost profesor de muzica si de tipic la Teologie. dar dupa aceea mi-am d at seama ca a avut dreptate. sa-l întelegi si pe acela care te vorbeste de rau. despre Duhul Sfân t Care-l învaluie pe Moise. Parintele mi-a pus în atentie un lucru care. Chiar si noi însine. nu vorbesc cu el. toate lucrurile acestea sa le categorisesti ca neputinta omen .Nu stiu daca am continuat ideea aceea ca Parintele. Poate mai avea el si niste dorinte de a face el niste experient e. Mi-a placut foarte mult cuvântul acesta si eu îl socotesc cel mai important cuvânt dintre cuvintele rostite de Parintele Arsenie. este bine sa îl aiba în ved ere oricine. care acum e preot si e consilier la Sibiu. sunt lucru ri pe care Dumnezeu le stie. M-am gândit de foarte multe ori la lucrul acesta. în cazul nostru. nu a vrut sa v orbeasca cu mine. Nu mai stiu eu cum a fost. atunci când am fost eu în 1965 la Bucuresti cu baiatul acela. ce stiu eu? Dar. Parintele o luat bagajul s tudentului acela si am iesit. despre conditia de a-ti vorbi Dumnezeu. Nu vrea u eu sa ma prevalez de niste lucruri. câte le stim si câte le putem sti. ci Parintelui Serafim. cinstind cu dumnezeiesti cântari". Când m-am întâlni t cu el în 1965. El o iesit înaintea mea si nu m-a condus. Deci. zic eu. Da' nu mi-a mai scris. cum n-a fost. La Prislop nu am fost. ca a zis el vorba asta. aveam ne voie de un ajutor mai mult decât cineva care este într-o situatie obisnuita. dar nu mie mi-a sc ris. Parintele Soima. cântari din intuitia maretiei lui Dumnezeu. mai ales. în întelesul ca trebuie sa-ti scuturi tina de pe ochii mintii . am constatat ca neputinta omeneasca est e o realitate din care multi nici nu pot iesi. sa-l întelegi si pe a cela care vrea sa faca un lucru peste tine. Si Parintele Soima se gândea ca e mai bine sa ramân. într-adevat a fost o întâlnire cu rost si cu olos. sa-l întelegi si pe acela care nu-si poate tine gura. într-o situatie speciala trebuie si u n tratament special. dar cred ca de masura asta nu este nici unul. Dar noi trebuie sa cautam o cunostinta pe care ne-o da D umnezeu.

Culmea vietuitorilor si propovaduitorilor în contemporan eitatea noastra. des i m-am bucurat de toate afirmatiile lui care au ajuns la mine. Sunt niste lucruri car e au ramas dupa Parintele. Si avea tot mereu nevoie de ajutor sa o duca cineva. Mi-ar fi parut ta re bine daca se putea face un om din doi. sunt si sibian. Si asa s-a dus Parintele la izvor si a vazut ca e apa buna. dar stim ca e mai greu. Parintele a fost cum a put ut el sa fie fata de mine. Eu m-am mai întâlnit cu Parintele si de alta data. ca sunt gânduri de început. Si s-a facut ceea ce este acolo. s-a impus în constiinta multor credinciosi. Serafim sa stau acolo la Sâmbata vreo doua saptamâni si zice: si noi ne-am gândit sa venim. ca si care nu a mai existat altcineva în Biseric a. sa o urce. glicogen. un parinte care a murit în 1984. Di n câti oameni am cunoscut eu. în asa fel încât nu numai cei care l-au cunoscut l-au avut în seama. a fost si om cu dar de la Dumnezeu. Eu l-am preferat pe Parintele Serafim totdeauna. Era acolo un izvor na tural. Desi am impresia ca Parintele si-a mai si schimba t din idei. Daca ne gândim la to ate lucrurile acestea ne dam seama ca Parintele a fost. din gândurile lui. m-a trimis P. Nu el personal. "sa te duci sa stai 2 saptamâni la Sâmbata". sa stiti ca eu stiu un deva un izvor cu niste apa foarte buna. A avut si autoritate. Sa ne gândim numai la îndr eptarul acela de viata cu oxigen. Eu nu am fost un admirator al Parintelui Arsenie. a fost omul care si-a dat seama de niste realitati la care noi astialalti nu ajungem. De exemplu la început îi îndruma pe multi sa se faca calu gari. Parintele Ieromonah Dionisie Ignat de la Manastirea Albac povesteste împrej urarea cum Maria Silaghi si-a capatat întregimea trupului la "Fântâna Parintelui Arsen ie". C u toatea acestea. L-am considerat tot deauna o personalitate puternica. si anume: un om cu mintea Parintelui A rsenie si un om cu inima Parintelui Serafim. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina. nu sunt gânduri de catre sfârsit. consider ca Parintele Arse nie a fost cel mai de vârf. ci a angajat niste oameni. de loc din Ci snadie si fiind în vacanta de vara am primit ascultare de la Î. Fiind prieten cu Maria Silaghi. un om mare. cu largime de gândire. care au lucrat în Biserica. Cu vreo doua zile înaite de a merge la Sâmbata am tr ecut pe la ea si i-am zis: uite. contemporani cu noi. Parintele a fost atentionat despre existenta acelui izvor de catre un fra te de la manastire. Ar fi fost ceva exceptional.easca si sa-ti dai seama ca altfel nu se poate. cât si cei care nu l-au cunoscut. în orice caz. deja vezi ca este un om de exceptie. fiecare este cum este. au fost îndrumati.S. Doar atâta îmi pare rau. a tuncea era duhovnicul Institutului de Teologie.. îi duceam caruciorul sau o purtam în spate. a fost si un om cu patrundere.S. cum am retinut eu rugaciunea de toata vremea. Si-a d at el seama ca nu poti sa schimbi multe în lumea aceasta. c hiar daca mi-au placut verdictele date de Parintele Arsenie.cu gândurile cu care a început c u acelea a si lucrat în general. cum am retin ut ca trebuie sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. Acolo s-a vindecat o fata care 17 ani a fost în carucior si dupa 17 ani i-a venit puterea acolo. Se îndemnau unii pe alti i sa mearga pe la Parintele Arsenie. cum am retinut Catavasia de la Înalt area Domnului. Acestea le-a facut Parintele Efrem. Ani si ani izvor ul acesta a ramas asa. Catre sfârsitul vietii îndemna sa nu se mai faca calugari. din câti stiu eu. pentru ca avea scleroza în plagi de 17 an i. un om care tine seama si de lumea aceasta.. fiindca o ajutam tot mereu la biserica. a avut si cultura. probabil si pentru motivul ca si-a dat seama ca multi dintre cei care s-au facut calugari nu au rea lizat ceva deosebit în viata lor.P. somn. Unii dintre ei au retinut anumite lucruri. în viata manastirii si în viata Bisericii. Si apoi gândurile lui din Cararea Împaratiei. sa o duca la biserica. . Nu se poate. Si fratele respectiv a spus: Parinte. Nu ma gândesc ca nu au fo st în istorie personalitati cu mai multa priza la oameni decât Parintele Arsenie. de întelegere. fara sa se îngrijeasca cineva sa faca acolo niste banci si o masa. Serafim acuma. într-adevar. cum am retinut faptul ca Teologie pot face si pagânii. dar. Fântânita Parintelui Arsenie Fântânita de lânga manastire nu Parintele a descoperit-o. Si Parintele a zis ca vrea sa-l vada si el. adica gânduri de c atre sfârsitul vietii. din cât cunosc eu. sa o coboare scarile. la fântânita. "Eram student în anul I la Teologie la Sibiu. nu numai de lumea de dincolo. A fost un duhovnic mare. a fost si om cu perspectiva. care au aflat de la altii de Parintele Arsenie. Bineînteles ca îl caracterizeaza .

ce Gura. inima ne-adapa. e le ne desfata prin nenumaratele curcubee stralucitoare. Si eu am zis c a haide sa mergem. a mers si am ajuns pâna la carucior. Era 3 august 1990. pâna când ne departam.prin cremene si iasca. poti încerca cu un bat. tine-te." (Lucian Blaga) "Cele mai multe lucruri au loctiitori: când n-ai la îndemâna un ciocan si vrei totusi sa bati un cui. ca ajuta Dumnezeu. când mergea mai mult de 10 metri i se întorceau picioarele. erau bolova ni. un placaj poate face si el destul de bine treaba. Da' am spus: haide sa mergem. care au vazut si s-au minunat . te poti adaposti într-o coliba sau chiar sub buza unei stânci. împreuna cu sora ei. iar dupa Sfântul Maslu. 17). daca tot mergem. ca n u mai îi de noi aicea. Acuma este în obstea Schitului din Retezat. pe la ora 15 ne-am înteles ca. haida sa mergem ca daca sunt si eu acolo va mai ajut si eu sa va ma i duc cu caruciorul. Si am zis ca nu-i nimica .da' zic eu. Si pe la or a 14. E ra sora Iuliana. Era într-o vineri când am ajuns acolo. care o mai îngrijeste. La pârâiasul acela. îti fac semn   . totusi. ca mi-e rusine sa nu ma vada ca ma treci în spate. ca am vazut ca ai tras greu caruciorul în sus. Si s-a tinut. Si zic. ca era pietris. erau a colo niste muncitori care s-au împotmolit cu masina si zice: trebuie sa ne întoarcem înapoi. Asta le spunea Parintele Arsenie credinciosilor atunci când v eneau la dânsul sa se plânga de preotii lor. din pricina ca Izvorul apei celei vii L-au parasit si " si-au sapat fântâni sparte. cu alte cuvinte spus: "Sapa. chiar în vinerea aceea dimineata s-a spovedit. mâinile i se suceau. era sora Ana. Si a zis ca tare ar vrea sa ajunga la izvor. erau vreo 2 m. care nu pot tine apa" (Ieremia 2. am spus "Cuvine-se cu adevarat" si am mai spus niste rugaciuni. 2). Unele. ca era mai usor de tras. sa nu mai sape "fântâni sparte". iar un bustean poate une ori servi drept barca. dupa împartasanie a stat la Sfântul Maslu. Apoi au venit niste turisti mai galagiosi si am zis ca hai sa megem. Si atuncea a mers pâna la manastire. 13). limba lor este uscata de sete" (Isaia 41. La nevoie. a f ost la Sfânta Liturghie. La carucior zice: simt asa o putere în picioare hai sa mergem pâna l a drum. Si am ocolit putin masina aceea si ne-am dus pe mai în jos putin si am trecut si am împins caruciorul pâna acolo sus. Un scaun poate fi înlocuit de un bolovan."Si preotului i se va întâmpla ca si popor ului" (Isaia 24. sa mergem pâna la manas tire. cele cu cumpana. Pâna când vei da de apa . Însa facuse febra musculara si sâmbata nu s-a mai putut ridica din pat. Dar o fântâna cu ce sa o înlocuiesti? Fântânile nu au loctiitori. S-a spalat pe picioruse. Când îti lip seste masa pe care sa-ti asezi hrana. Si asa mai departe. Ctitor fii fântânilor. semete. Îi îndemna pe oameni sa nu se mai vaicareas ca. s-a împartasit. precum cele artez iene.de un ciob de sticla ascutit. încet. trecem printr-alta parte. daca n-ai oglinda sa-ti vezi chipul. Cele mai multe dintre ac estea arata un clar dezinteres pentru util. ci sa nasca sfinti. pe fa ta. adica Aurica acolo. Si când a ajuns la drum. Apoi am dus-o în brate pâna la izvoras. Si zice: ma tin de tine. Câte deosebiri nu întâlnesti la fântâni! Unele sunt extrovertite. bine. tot asa a zis: sa stii ca nu ma dor picioarele. cu un vadit temperament de artist. De ob icei."3 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) "Cei saraci si lipsiti cauta apa. caci t oata decaderea e de la parinti începatura . dupa ce se odihneste. De toata starea asta rea a lucrurilor are sa dea seama si poporul. sapa. dar nu o gasesc. cutia de chibrituri . Si am pornit încet. La izvor l -am tras în sus. daca într-adevar sunt însetati. la izvor. peste care a trebuit sa trecem. Daca vrei sa faci o groapa în pamânt si n-ai sapa.30 s-au ridicat niste nori de ploaie foarte mari si dadea înapoi sa nu mai me rgem. Si când am ajuns la drum am spus ca acuma. decât de împins si l-am lasat lânga drum acolo sus. asa cum doua-trei pietre încinse bine în foc pot fi întrebuinta te drept plita. a intrat în manastire pe picioarele ei. ne ajuta Parintele Arseni e. pot fi de folos o piatra sau tocul de la pantof. Dar Dumini ca la Liturghie s-a ridicat si de atunci nu s-a mai asezat în carucior. Ele îsi risipesc cu profunzime si generozitate apa. sa o duc eu cu caruciorul pâna la izvor acolo. sapa. când te prinde furtuna si n-ai casa. Deci. pe mâini. poti folosi un lighean cu apa. frate. S-a pregatit pentru spoved anie si pentru Sfânta Împartasanie. Fântânile de tara sunt mai r etinute si mai introvertite. un cutit . ca sa nu vada a stia ca ma duci în spate.

de departe, te atrag, te îndeamna sa te servesti de ele. Pe altele, modeste, pitul ate sub câte un copac, având un mic acoperis conic, o palarie de protectie deasupra, trebuie sa stii sa le gasesti. Exista fântâni princiare, cu grifoni, delfini, scoic i si naiade, toate cioplite în piatra. Exista fântâni cazone, cenusii, plasate exact în centrul curtii închise a unei cazarmi. Exista fântâni serioase, grave, cu mecanismele bine unse, dar si fântâni glumete, care te împroasca si te stropesc atunci când te strad uiesti sa întrebuintezi apa pe care ai scos-o din ele. Unele scârtâie de batrânete din t oate încheieturile si au ghizdurile antice si acoperite de muschi, altele îsi procla ma, cu trufie, printr-o inscriptie, vârsta si cine le-a sapat. Exista fântâni care astâm para de îndata setea, altele, care ti-o sporesc pe ce bei mai mult. De unele n-ai vrea sa te mai îndepartezi si le tii minte toata viata. Pe altele le parasesti rep ede si le uiti de îndata ce nu le mai vezi în preajma. Fântânile au, fiecare, fire, temp erament, caracter si obiceiuri proprii, neasemenea. Daca n-ar avea apa, ai spune ca nu exista nimic comun între ele. Dar au. (...) Fântânile au si reputatii cum nu se poate mai diferite între ele: despre unele se spun povesti de spaima, cum ca, spre pilda, si-ar fi gasit în ele sfârsitul vreo fata nemângâiata. Despre altele se zice ca mijlocesc întâlniri, cum fusese cea dintre Is aac si Rebecca. Unele au renumele de a avea o apa cu virtuti curative si de acee a atrag în jurul lor o multime de oameni în zilele de sarbatoare, iar când renumele le este înca si mai mare, se fac într-acolo veritabile procesiuni. Întâlnesti fântâni despre c are circula atâtea calomnii încât, desi sunt puse în mijlocul pietei orasului, pe unde t rec zilnic mii de oameni, nimeni nu vrea sa se uite la ele. Despre altele, dimpo triva, se crede ca sunt în stare, contra unui banut aruncat în apa lor, sa-l faca pe drumetul ce l-a azvârlit acolo sa revina la ele. Reputatiile fântânilor se fac si se desfac: fântâni importante cândva îsi pierd, nu prea se stie exact de ce, mai tot credit ul si ajung sa fie de-a dreptul abandonate, parasite. Stau, de aici înainte, pierd ute, cu trupul pradat de buruieni, cu cumpana prabusita, cu galeata mâncata de rug ina, înnamolite si uitate de Dumnezeu. (...) La unele fântâni, oricât te-ai roti în jurul lor, vezi numai zidarie, tevi si lan turi. La altele, oricât te apleci deasupra ghizdurilor, nu zaresti decât tenebrele a dâncului. Dar mai sunt si fântâni din care, atunci când te uiti în penumbra lor, te prives te, luminos si albastru, un ochi de cer."1 Prin urmare, frate, "Sapa numai, sapa, sapa, Pâna dai de stele-n apa!" (Luc ian Blaga) CONCLUZII Am început lucrarea de fata cu îndemnul cuprins în Epistola catre Evrei, în capit olul 13. Pâna aici am avut în vedere prima parte a acestuia, si anume: "Aduceti-va a minte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu; priviti cu luare-aminte cum si-au încheiat viata...", si am vazut si cu acest prilej ca Parin tele Arsenie Boca este unul dintre mai-marii nostri, caruia i se cuvine amintire a noastra. Dar, de-acum, ar trebui sa ne gândim si la ultima parte a îndemnului de m ai sus si anume la: "urmati-le credinta". Ar trebui, deci, sa ne întrebam ce s-a întâm plat în acest timp care a trecut de la moartea Parintelui Arsenie. I-am urmat cred inta? Generatia tânara de teologi sau monahii, mai ales cei pe care i-a îndrumat per sonal, au transformat mostenirea Parintelui Arsenie într-un punct de plecare întru m arturisire? Cei care au simtit contemporaneitatea cu Parintele drept o binecuvântare, împ reuna cu cei care-l descopera acum pe Parintele, citindu-i scrierile sau ascultând marturii despre dânsul, dupa cuvântul Epistolei amintite, sunt îndemnati sa o faca. Unii însa, din pricini numai de ei gândite, sunt de parere ca despre activita tea si lucrarile Parintelui Arsenie "se cuvine mai mult si mai bine sa se taca, decât sa se vorbeasca..."1. Acesta este si principalul motiv pentru care, despre P arintele Arsenie nu au aparut carti, asa cum au aparut despre toti marii duhovni ci ai României. În afara de Cararea Împaratiei, care a disparut de mult de pe piata (de fapt eu nu am vazut-o niciodata într-o librarie de carte religioasa2), mai sunt multe p redici, meditatii, schite si desene care înca nu au fost tiparite, poate - zic uni i - pentru a respecta ultima dorinta a Parintelui Arsenie, anume aceea de a nu-i fi date publicitatii. Cu ele însa sau fara ele, tot exista un interes crescând fata de personalitat

ea Parintelui Arsenie. Este stiut, de pilda, fapul ca dintre toate mormintele duhovnicilor români, mormântul Sfintiei Sale este cel mai cautat, devenind unul dintre cele mai cunosc ute locuri de pelerinaj la care merg crestini din toata tara, an de an tot mai m ulti. Tot în acest sens, un exemplu concret si foarte concludent si el este acela ca, pe Internet, în cazul vizitatorilor de Pagini de spiritualitate ortodoxa, cel e mai cautate nume sunt "arsenie" si "boca", lucru pe care îl ilustreaza cât se poat e de limpede Statistica unui astfel de Site, pe care o reproducem în Anexa III. Dar, în legatura cu Parintele Arsenie Boca constatam, cu parere de rau, ca exista si extreme: pe de-o parte, unii îl învinuiesc si îl suspecteaza de tot felul de lucruri3, iar pe de alta parte altii, cei însetati de legende mai mult sau mai pu tin miraculoase4, exagereaza în ceea ce priveste viata si activitatea Sfintiei Sal e. Din 1989 încoace am tot întâlnit asfel de atitudini sau marturisiri aparute în divers e publicatii, semnate fie de gazetari aflati în treaba, fie de omeni care se preti nd destepti, cu aere de intelectuali5, fie de fete bisericesti, care au dat dova da ca nu au înteles ca sunt si lucruri care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul carora se pot face exercitii gazetaresti, lucruri care trebuie sa se continue a se desfasura dincolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realit ati umflate de gazete, ca lucrurile sfinte si mari, ca si cresterea grâului, ca vi ata intima a familiei, ca respiratia continua, ca rugaciunea zilnica6. Cu toate acestea însa si acestia, asemenea celor care l-au surghiunit pe Pa rintele Arsenie, nu i-au stins slava, ci, dimpotriva, i-au înaltat-o si mai mult, au facut-o mai stralucitoare. "Asa e cu natura faptelor duhovnicesti. Nici o piedica materiala nu le op reste! Dimpotriva, înfloresc si cresc în fiecare zi. Nu le vestejeste nici timpul si nu le opreste nici departarea."7 În acest înteles numea Sfântul Ioan Gura de Aur trupurile sfintilor si izvoare, si radacini, si miruri duhovnicesti. "Pentru ca izvorul, radacina si mirul, adica parfumul, nu-si îngradesc însusi rile lor numai la ele, ci le raspândesc la mare departare în jurul lor. De pilda, iz voarele izvorasc multa apa, dar nu tin apele în sânul lor, ci dau nastere la râuri car e curg mai departe si se întâlnesc cu marea. Si asa, izvoarele, ca o mâna întinsa, îmbrati seaza prin prelungirile lor apele marilor. La fel, radacinile plantelor si ale a rborilor stau ascunse în sânurile pamântului; dar puterea lor nu ramâne jos în pamânt; mai a les aceasta este însusirea vitei de vie care se agata de copacii înconjuratori. Când c oardele vitei de vie se agata de ramurile de sus ale copacilor, târându-se pe ele, s e întind pâna la mare departare si fac prin desisul frunzelor un acoperis întins. Asta e si însusirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt pastrate în casa, dar ad eseori mirosul lor placut se raspândeste prin ferestre pe ulite, pe strazi, în piata si vesteste trecatorilor calitatea parfumurilor din casa. Daca izvorul si radac ina, daca natura plantelor si a aromatelor au atâta putere, apoi cu atât mai mult tr upurile sfintilor."8 Ca spusele acestea nu-s minciuni îl arata marile pelerinaje de la mormântul Parintelui Arsenie. ANEXA I Cuvînt lamuritor în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei", pr ezentata sub titlul "Nota asupra editiei", semnata de Monahia Zamfira Constantin escu1 Moto: "Daca certi pe cersetorul, caruia o pâine-i dai, Raiul nu e pentru tine, nici tu nu esti pentru rai. Miere chiar de i-ai da astfel, nu e fapta de crestin, Caci pâna sa-ti guste mierea, i-ai turnat pe ea pelin". Vasile Militaru: Vorbe cu tîlc Consideratii generale

Cartea Parintelui Arsenie, Cararea Împaratiei, aparuta recent în Editura Epis copiei Aradului, este urmata de o postfata, scrisa de Prea Sfintitul Timotei Sev iciu al Aradului, de o scrisoare adresata Parintelui Arsenie de Nichifor Crainic si de niste marturisiri facute de Parintele Profesor Universitar Simion Todoran . Toate acestea sunt scrise decent si odihnitor, iar atmosfera creata de ele se potriveste cu cartea pe care o prezinta. Nu tot asa stau lucrurile în privinta Not ei asupra editiei, semnata de Monahia Zamfira Constantinescu, în care nu se prezin ta observatii asupra cartii - cum era de asteptat, ci se dau si unele lamuriri care, pâna la urma, au si ele nevoie de lamurire, iar aceasta se face într-o forma care tulbura "calea senina", pe care ne-o indica lucrarea Parintelui Arsenie. Es te "veninul" si "pelinul" turnat peste "mierea" cartii si a marturisirilor care o însotesc. Toti cei cu care am venit la vorba despre Cararea Împaratiei si-au expri mat nemultumirile, pentru aprecierile din Nota asupra editiei, care nu privesc e ditia, ci lucruri în afara ei. Toti apreciaza negativ afirmatiile la care ne este luarea-aminte si de care ne vom ocupa mai jos. Bietul Parinte Bodogae! Îndata dupa trecerea la cele vesnice a Parintelui Arsenie, fostul sau coleg de Teologie si chiar de banca, Parintele Teodor Bodogae, s-a simtit îndemnat sa s crie câteva rânduri În amintirea Parintelui Arsenie, pe care le-a publicat în "Telegrafu l Român", din luna ianuarie 1990 . Nu-mi pot închipui ca Parintele Bodogae s-ar fi p utut gândi ca articolul sau de pomenire a Parintelui Arsenie va fi considerat cândva , dupa aproape sase ani, ca fiind scris "la comanda", cu scopul precis de a "min imaliza si caricaturiza" "aceasta complexa, harica si marcanta personalitate a m onahismului din Ardeal". Luând aminte la o astfel de apreciere sau supozitie, gândul mi se duce la cuvân tul Domnului Hristos: "De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat. Si daca lumina din ti ne este întuneric, întunericul cu cît mai mult?" (Matei 6, 22-23). Ma gândesc, de asemen ea, la ceea ce i-a spus stapânul din pilda cu lucratorii tocmiti la vie (Matei 20, 1 si urm.) unui nemultumit: "sau ochiul tau e rau, pentru ca eu sunt bun?" (Mat ei 20, 15). Sa nu uitam apoi ca "Din prisosinta inimii graieste gura" (Matei 12, 34). Un monah simplu, traitor odinioara în manastirea noastra de la Sâmbata, spunea : "Pe om, daca îl cauti de bun, bun îl gasesti, iar daca-l cauti de rau, si rau îl gas esti". Eu am citit si recitit si am analizat articolul Parintelui Bodogae despre Parintele Arsenie si n-am gasit în el nimic "minimalizat si caricaturizat". L-am în teles ca pe un articol de aducere aminte si atâta tot. Cum stau lucrurile în legatura cu numele Parintelui Arsenie înscris pe crucea -monument a luptatorilor din rezistenta anticomunista, monument ce se gaseste în c urtea manastirii noastre? În toamna anului 1995 s-a ridicat în curtea Manastirii de la Sâmbata o cruce mo nument, pe care se afla scrise numele celor ce au murit pentru tara, facând parte dintre cei ce au luptat în Muntii Fagarasului, în rezistenta anticomunista. Drept cap de lista a fost scris numele Parintelui Arsenie. Spun "a fost s cris", pentru ca acum nu mai este scris, deoarece în seara zilei de 21 noiembrie a fost sters, în mod abuziv, de catre un fanatic aparator al numelui Parintelui Ars enie. Si când te gândesti ca acel fanatic este în rosturi de îndrumator de oameni si mai ales de tineri! Ni se reproseaza ca nu ne-am opus noi, "Prea Cuviosii Parinti de la Manas tirea Sâmbata, cu stirea carora s-a facut acest lucru, ba mai având si binecuvântarea arhiereasca". Cine poate face o astfel de afirmatie, anume ca lucrurile s-au pet recut cu stirea noastra si cu binecuvântarea arhiereasca, înseamna ca stie mai bine decât noi. Ori, asa ceva nu se poate. Parintii de la Sâmbata s-au vazut în fata faptului împlinit. Fara îndoiala ca bin ecuvântare si aprobare pentru monument a fost, si pentru asezarea lui în curtea mana stirii. Nu cred ca s-au discutat si chestiuni de amanunt, cum ar fi aceea daca s a fie sau nu scris si numele Parintelui Arsenie pe monument. Parintii de la Sâmbat a au luat la cunostinta ca numele Parintelui Arsenie e scris pe monument abia at unci când monumentul a fost ridicat si când, la drept vorbind, nu se mai putea face nimic. Si mai e ceva: personal, când am aflat ca numele Parintelui e scris pe monu ment, mi-am zis: "Cei care l-au scris vor fi stiind mai bine decât mine, decât noi,

Nu ne deranjeaza cu nimic. însusi Mitropolitul ducându-l pe Parintele la Prislop. s-a facut placut oamenilor. Pentru istorie.poate mai mult decât pe oricare dintre noi -.. din informatiile semn ate de Maica Zamfira. n-a stiut sau n-a vrut sa stie de acestea. în aceasta privinta. În ce-l priveste pe autor. Si mai departe. L-a dactilografiat un Parinte."o ultima încercar e de a rastalmaci rostul si sensul profund crestin al activitatii Parintelui Ars enie". în ceea ce poate vor fi cândva memoriile mele". în privinta carora a fost si mai este atâta zbatere.S. m-as fi mirat sa nu fie. cu deshumarea si c u o eventuala mutare a osemintelor Parintelui Arsenie la Sâmbata.de ce l-au scris".cum este înfatisat în rândurile la care ne este luarea amint e -. Si sa stiti ca ceea ce l-a car acterizat cel mai mult si mai mult . voi putea completa si eu unele lucruri. În aceasta perspectiva au stiut cei de la Sâmb ata de prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce si nu s-au opus. Multumim de informatii. Din referirile facute la aceste scrieri reiese ca ele au fost scrise si r aspândite "cu încuviintarea Prea Cuviosilor Parinti de la Sâmbata si cu binecuvântare ar hiereasca".cum se afirma . Abia la moartea Parintelui am înte les ca gândul meu nu se potriveste cu realitatea si abia de curând am aflat ca Parin tele si-a ales loc de înmormântare si ca a zis: "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata". Stiind aceasta. împlinind rugamintea auto rului. asa ca n-am avu t curiozitatea nici sa-l cunosc. pe cel din urma rugându-l s a intervina pentru a i se da binecuvântarea sa ramâna la Prislop. vestitul mare duhovnic al vremii. în legatura cu prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce. si îl mai stia m cu multa evlavie la Parintele Arsenie. Un acatist contestat si un om defaimat Am lasat la urma cele doua scrieri ale Parintelui Ieromonah Dometie Moian . nu-l stiam a fi "mania c si exaltat religios" . ne putem da seama ca înscrierea numelui Parintel ui Arsenie pe monumentul de la Sâmbata n-a fost . E bine ca s-a pus în atentie faptul ca Parintele Arsenie n-a fost scos de l a Sâmbata de autoritatile locale. În sfârsit .P. va face corecturile de rigoare. chiar daca nu avea pregatire scolara. a fost evlavia lui la Parintele Arsenie. Mitropolit Antonie. acatistul nu m-a interesat. de care noi nu stim. (Cuvintele acestea au fost impri mate pe caseta. Cunosc. de unde le-am redat). Nu mai stiu de unde si prin ce împrejurare mi s-a împlântat în minte ideea ca Par intele va fi înmormântat la Manastirea de la Sâmbata. Acatistul Prea Cuviosului Parinte Arsenie si Viata Sfântului Prea Cuvios Parinte Arsenie. Este de mirare deci ca în alta parte s-a putut v orbi despre asa ceva si ca asta începe sa se stie abia acum. Având în vedere toate acestea. ci îl stiam om inteligent. La acestea se mai poate adauga ca Parintele a fost chemat de Mitropo litul Nicolae sa se întoarca la Sâmbata când Manastirea Prislop a trecut în perimetrul e parhiei Aradului. ci a primit ascultare de la Mitropolitul Nicolae Balan sa organizeze Manastirea Prislop. am spus despre el urmatoarele: "Parintele Dometie.si asta nu trebuie sa fie trecuta cu vederea -. caci mi-am zis ca Parintele. la festivitatea de sfintire a monumentului. A fost coplesit de maretia Parintelui . un Zamolxis al neamului românesc. Nu-mi amin tesc sa se fi vorbit vreodata în manastirea noastra despre o reînhumare la manastire a la care si-a început activitatea. În cuvântul meu de la înmormântarea Parintelui Ieromonah Dometie. dar Parintele Arsenie i-a cerut Mitropolitului sa-l lase în cont inuare la Prislop. mi-am zis: "Cine stie ce actiuni va fi desfas urat Parintele. fiind licentiat în Teologie. Ctitorii acestei cruci monument ale stiu desigur de ce au trecut pe cruce si numele Parintelui Arsenie. Ne vor s pune ceva. despre toate ace stea am luat la cunostinta din cele afirmate în expunerea anexa la "nota asupra ed itiei". adre sate Mitropolitului Nicolae Balan si Parintelui Grovu. daca va fi necesar. Astfel. în memoriile me le. si cu alt prilej: "Pecetluit sa-mi fie mormântul pâna la a doua venire". Cine s-a op us. dar de care stiu cei ce l-au pus cap de lis ta". cu rosturi le pe care le-a avut. nu mi-am facut nici o grija în ceea ce priveste continutul. Î. Sa stiti ca nu-i asa! Eu am aflat de acatist atunci când se dactilogra fia. licentiat în Teologie. a spus: "Am vazut pe cruce si numele Parintelui Ar senie Boca.. si nu m-am mirat deloc. "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata" În ceea ce priveste cele în legatura cu locul de înmormântare. câteva scrisori ale Parintelui.

. Si apoi. citim: "Parintele a fost dus cu . ca fiin d numai "cu patru clase" . sa-l aseze cu dreptii si cu sfintii. Acatistu l a început sa circule chiar de la început. desi am respect fata de Parintele Arsenie. cum acesta este singurul pe care îl au. cu încuviintarea Mitropo litului Balan". si n-am de gând sa-l opresc pe cineva de a-l citi. nu am un cu lt pentru el. noi nu suntem chemati sa spunem ce-i bine si ce-i rau. la care ne este luarea aminte. adica în inima noastra. iar altii ca sa-l denigreze". Parintii de la Sâmbata) de acelasi nivel cu autorul . ci din evlavie fata de Parinte le Arsenie. Ma uimeste afirmatia ca acatistul a fost scris "cu încuviintarea Prea Cuvio silor Parinti de la Sâmbata" si ca aceasta încuviintare i s-a dat Parintelui Dometie . Raspândirea au facut-o credinciosii. la vârsta înaintata. pentru ca a fost un om în care s-au odihnit oamenii. Si asta i-a adus Parintelui Dometie niste ne cazuri: a avut si are niste împotrivitori . si ne ducem mai departe viata purtându-l în sufletele noastre". dac a a avut umbre si pete pe suflet. desi eu însum i nu-l citesc. pentru ca. adresata Parintelui Arsenie. pe care l-a vazut ca pe un om mare. la noi.Arsenie. dar nu se poate zice ca alcatuirea acatistului pentru Parintele Arsenie este ceva rau. Noi îl tinem unde-l avem. de ce nu s-ar putea citi si aces t acatist.despre care unii nu stiu nimi c sau aproape nimic. apare. de ce sa-l denigram pe un coleg al nostru? Cât priveste raspândirea acatistului. si tot timpul cauta prilej sa spuna ceva frumos despre Parinte le. iata ca Biserica ne-a adunat sa ne rugam ca Du mnezeu sa-i ierte toata greseala ce a facut. în expunerea de fata. ca sa se puna în umbra aca tistul scris de el. prin acatistul pe care îl au la îndemâna. Si acum se continua înca. a fost un om util manastirii. el este pomenit ca "Mitropolitul Balan". în cinsti rea noastra. Îngerul s-a dus cu sufletul celui judecat la cel ce-l osândise si a zis: "Unde sa-l pun pe acesta pe care l-ai judecat. constati ca de câte ori e vo rba despre Mitropolitul Nicolae Balan. sa zicem asa. Citind cele scrise spre informare si lamurire. în aceeasi expunere. Cîteva nedumeriri Acestea fiind zise. Dumnezeu sa-l odihneasca. Daca ar veni îngerul acum. Sa-l pui la bine. Si daca a facut totusi si ceva rau. "defaimarea lui". pe de o parte. Parintele Dometie. l-ar folosi pe acela.spre înmultirea evlaviei. "probabil. e scris: "Nichifor Crainic e ocrotit de Parintele Arsenie. Punând acum fata în fata afirmatiile celor ce-l defaima si cele ale cinstitor ilor. un om care si-a v azut de treaba. mi-au mai ramas si câteva nedumeriri. cu voie si fara de voie. un om cu evlavie. aceasta n-are nici o legatura cu manastirea si nici cu Parintele Dometie. în iubirea noastra. pentru care este alcatuit. în nota la scrisoarea lui Nichifor Crainic. Pe mine nu ma deranjeaza cu nimic existen ta acestui acatist. Oamenii totusi au evlavie la Parintele Arsenie si la fo rma aceasta de revarsare de suflet. la bine sau la rau?". în legatura cu rândur ile pe care le am în vedere. deoarece credinciosii nu citesc acatistul di n evlavie fata de autor sau raportîndu-se la autor . fiind (se întelege. care au evlavie la Parintele Arsenie s i care îsi revarsa sufletul cinstitor. dar dupa mai mult de zece ani de diaconie si dupa aproape patruzeci de ani de calugarie".. asa cum se citesc si alte carti apocrife .cum e Visul Maicii Domnului . sa ne întrebe: "Unde sa pun sufletul Parintelui Dometie?". E groaznic sa constati la ce se poate gândi cineva pus pe defaimare. "om intelige nt si evlavios. un om de care noi ne-am bucurat. Cine are dreptate? Caci prezentarea e diferita. învrednicit de harul preotiei. iar pe de alta parte. este fara rost. Mai departe. ca pe un om cu da r de la Dumnezeu. Daca ar fi unul mai bun. Si asta l-a dus sa alcatuiasca un acatist pentru Parintele Arsenie. Iubiti cr edinciosi. iar altii stiu prea putin -. care doar l-a scris. E drept ca nu-i la masurile la care ar t rebui sa fie un acatist. Astfel. tot spre înmultirea evlaviei sau spre manifestarea evlaviei? Orice încercare de denigrare a Parintelui Dometie. ca pe un prooroc.desi a facut întreaga scoala primara. Adica. precum si o scoal a de ucenici -. toti am raspunde: "Sa-l pu i la bine. pe acesta îl si folosesc. La Parintele Dometie au rascolit uni i si au gasit si anumite rele. între care vina aceasta ca a facut un acatist Parin telui Arsenie. "maniac si exaltat religios". În Pateric se sp une ca un calugar a judecat pe cineva si l-a socotit ca este rau. e drept.

simbolul ortodo xiei noastre si a fiintei noastre nationale. turnat peste mierea celor pe care le pecetluieste. de la Sâmbata de Sus.masina de Mitropolitul Balan". de fiecare data când a venit vorba de trec erea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. chiar daca "nici mort nu se mai întoarce la Sâmbata". acest loc de închinare a fost pentru poporul românesc din Ardeal o ci tadela a rezistentei lui în veacul 18-lea.P. Si cuvântul. cu mai bine de patruzeci si cinci de a ni de calugarie si cu aproape tot atâtia ani de vietuire în preajma Parintelui Arsen ie. în timp ce. cu privire la Parintele Bodogae. Asezata chiar la picioarele muntilo r Fagarasului. ca un ultim cuvânt însotitor al cartii Cararea Împaratie i. când urgia habsburgica. Mânastirea de la Sâmbata de Sus a fost si va fi pentru neamul românesc . De ce sa nu se spuna. asa cum lumina n-are nimic cu umbrele si cu petele pe care le descop era. în ultimul cuvânt însotitor al Car arii Împaratiei. fara sa fiu incisiv. asa cum ne apare. în frunte cu episcopul de la Blaj. ANEXA II În pelerinaj la Sâmbata de Sus1 Niciodata nu mi s-au aratat mai profunde si mai pline de înteles crestin cu vintele psalmistului care zice: "Ridicat-am ochii mei la munti de unde-mi va ven i ajutorul meu. ca un fel de despovarare de greutatea ce o purtam pe suflet. N-am cu nim enea nimic. Nicolae Balan. Arhimandritul Teofil Paraian Nota: Aceste rânduri le-am scris în zilele de 8 si 9 februarie 1996. poate purta în suflet atâta rautate.. dar cu inima plina de harul binecuvântarii pe care Marele Ierarh al Ardeal ului Î. Mitropolitul Nicolae Balan este ctitorul Manastirii Brâncoveanu..S. voi încerca totusi sa astern aci câteva gânduri ce m-au facut sa retraies c clipele în care si-a desfasurat viata Brâncoveanu Constantin. câta emana din rândurile pe care le semneaza.. E ca si cînd ar afirma cineva ca lucr area Cararea Împaratiei a fost scrisa de Parintele Boca sau ca nota asupra editiei e semnata de Monahia Constantinescu. Unele observati i trebuiau totusi sa fie facute si le-am facut. Si ar fi cazul sa se vorbeasca corect. Brâncoveanu Constantin a înteles ca num ai acolo în muntii cari-i dau atmosfera prielnica trairii intense cu Dumnezeu.". sustinuta de ura de neînteles a fratilor uniti. Cu parere de rau de a nu fi putut sa zabovesc mai mult în jurul acestui sfânt altar. la car e m-am învrednicit si eu sa iau parte anul acesta. dar mai ales pentru cel din Tara Oltului si din întreg Ardealul. cea de-a treia nedumerire îmi vine de pe urma constatarii ca o calu garita. În sfârsit. cu atâta rautate. Când a fost ridicata aceasta manastire. Mitropolit Dr. Le-am scris di ntr-o necesitate sufleteasca. mai ales când ne gân dim ca Mitropolitul Nicolae Balan l-a hirotonit pe Parintele Arsenie diacon si p reot si ca l-a facut calugar. de pe urma celor scrise. Nu stiu pe ce se întemeiaza acest fel de a spune. Tot Mitropolitul Nicolae Balan i-a dat bursa pentr u Scoala de Arte Frumoase si l-a trimis si la Sfântul Munte. d ar fie-mi îngaduit sa afirm ca e o necuviinta. est e cu putinta ca românul de amândoua partile Carpatilor sa se desbrace de haina pacat . E vorba cumva de vreo nuanta? Unii mor si altii se savârsesc? Ceva ce nu-ti poti închipui În sfârsit. N-am vrut sa fiu polemic si cred ca nici nu sunt. la care si-a început Parintele A rsenie viata de manastire si unde si-a desfasurat activitatea vreme de noua ani.. ca la ocazia pelerinajului la altarul ctitoriei marelui mucenic al Legii stramosesti si al neamului românesc. E ultima impresie si nu e cea buna. Este vreo deosebire între savârsire si moarte? A doua nedumerire este aceea ca. "Monahia Zamfira Constantinescu". se exprima aceasta prin cuvântul: "savârs irea din viata". cum e corect: "Mitro politul Nicolae Balan?". ajutorul meu de la Domnul Cel ce a facut cerul si pamântul". În adevar. la vârsta de 70 de ani de viata. Voevodul Constantin Brâncoveanu. e scris: "Înainte de a muri. este "pelinul" si "veninul". se abatuse asupra Bisericii Ortodoxe si a poporului român ortodox din Ardeal. l-a revarsat asupra tuturor fiilor sai d uhovnicesti.

În adevar. cât si din afara hotarelor tarii noastre. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în ch ipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celor rele atât dinlauntrul. cât si ca societate.S. c i traind pe pamânt sa avem certitudinea ca alta viata va începe pentru noi dincolo d e mormânt. dar m ai ales de mânastirile noastre. par. el re useste sa înteleaga ca viata nu este data sa o petrecem pentru a sluji pamântului. nascut si crescut de duhul Ortodoxiei în Biserica. el a înteles ca sfânta ortodoxie a neamului a ma i fost pastrata mai cu deosebire pentru neamul nostru în manastiri. si P.P. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". duce la o înfricosatoare saracie sufleteasca care mai devreme sau mai târziu se arata în toate manifestarile noastre atât ca insi. i-a venit numai din lum inata traire cu Dumnezeu în jurul altarelor acestor sfinte mânastiri. poporul român ortodox venit pe timp ploios. Caci în atmosfera de evlavie. cuvintele Î. mai demna si mai independenta. crescut si îndrumat în studiul teologiei. Iata de ce cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si op era reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din România Mare. tânarul monah a înteles s a dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. diacon Boca. Dar aceste mânastiri sunt tot atâtea pilde de traire crestineasca în mijlocul u nei lumi prinsa în mrejele secularismului veacului nostru. le îndreptau catre Cel atotputernic. ca puterea. Mot du pa locul de nastere. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. Sfintitul Mitropolit Nicolae. În jurul lor si la sânul lor el a stiut sa desprinda voia lui Dumnezeu si sa simta cum bratul atotputernic al Ziditorului îl ocrotea si-l ducea la biruinta. Caci ca unul care traia în neîntrerupta comuniune cu Hr istos Domnul si Isbavitorul nostru. ctitorii voevo dale sau particulare.ului si sa se ridice pe culmile cele neprihanite de unde sa ceara ajutorul lui D umnezeu în primejdii si nevoi. catre care trebuie sa tindem ca spre binele nostru suprem. pe care s-o desfasoare acolo în li nistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaciune. Î. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. Si de aici isvorasc cele mai mari desordini sociale pe care a putut sa le înregistreze istor ia.P. În adevar.P.S. Poporul nostru însa. de reculegere si de minunata meditatie. Nicolae Colan al C lujului înconjurati de sobor de preoti. În ele omul modern gaseste chipul cel mai sigur si cel ma i autentic al trairii în neîntrerupta legatura cu Creatorul sau. Mitropolit Nicolae a binevoit s-o rosteasca dând-o ca pe o hrana isvorâtoare de tarie si de curaj mai ales în vremurile tulburi prin care trecem. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucuriile si necazurile în sufletul Sau de mare român si de mare crestin. taria si curajul lui în vremurile de cumplita înclestare între popoare. poporului român din Ardeal altarul sfânt al ctitoriei lui Brâncoveanu Constantin.si le va darui si în viitor dupa restaurare. "Isvorul tamaduirii". Dumnezeu. Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în aceas ta zi mare "Vinerea" din saptamâna Învierii Domnului. Ruperea lega turilor vietii noastre cu climatul pe care mânastirile au au stiut sa-l pastreze n eîntinat. Toate acestea si-au gasit expresia însemnatatii lor atât religioase cât si nati onale în predica pe care Î. Sfintitului Mitropolit au fost prinos de recunostin . consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. a înteles ca simtul sau legat mai mult de adevaruril e lui Dumnezeu decât de ceea ce este schimbator si trecator. a simtit înca odata c um se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile pe c are cei doi ierarhi. Manastirile au fost acelea care au asigurat neamului nostru în timpurile de mare vitregie izvoru l de la care se adapa el pentru a-si pastra nealterata constiinta ca apartine un ei natiuni care în Biserica ortodoxa si numai prin aceasta Biserica Ortodoxa are a -si afirma drepturile lui la o viata mai înalta. sa reia lupta si s-o duca la bun sfârsi t. ucigator de suflete si ratacitor de constiinte. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. diplomat al scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. Manastirile au fost oazele unde se odihnea sufletul neamului nostru românes c pentru ca refacut si întarit cu forte noi. Toate acestea le-a daruit .

care poarta sarcina conducerii destinelor neamului nostru. spune Î. avem datoria a ne uni pentru a fi tari si în du hul lui Hristos se cade a purta sarcina unii altora pentru a asigura tarii maxim um de munca si de roade bogate. cu maiestria oamenilor c are vad peste veacuri. A încercat sa-I faca portretul. si la Biblioteca Facultatii de Teologie Or todoxa din Cluj-Napoca în 2001. cum ca în strânsa legatura cu duhul îna ntasilor nostri cari au stiut sa-si jertfeasca viata pentru apararea altarelor l ui Hristos. Dar mai presus de toate ramâne reactualizarea testamentului lui Brâncoveanu C onstantin. sa o faca o vie realitate ortodoxa si nationala. adapându-ne de la altarul acestor lacasuri de închinare. 2. numita în Biserica Ortodoxa "nefacuta de mâna omeneasca" . dar nu a reusit. Într-o totala daruire dezinteresata în mâinile lui Dumnezeu. pe care a ramas imprimat chipul Sau . cu o scrisoare în care-I cerea lui Hristos sa vina la Edessa pentru a-l vindeca. facându-i voia. pe care Î. Dumnezeu urmareste curatirea noastra de sgur a pacatului.P. un sfânt legamânt pentru viitor.acheiropoiètos. Bucuria Învierii s-a revarsat si asupra ei. vom avea siguranta ca nime ni si nimic nu ne va smulge pe viitor mostenirea pe care înaintasii nostri ne-au t ransmis-o. În jurul l ui. Dar daca pâna acum avem pace.) I-a dat marama lui Hannan pentru ca acesta sa o poarte împreuna cu scrisoarea catre cel care îl trimisese. Timpurile prin care t recem cer de la noi. vom fi si noi în stare sa le urmam pilda crezând si traind ca si ei în Bis erica. apoi cu atât mai mult noi datori suntem sa le urmam p ilda si sa stam ca si ei în vecinatatea lui Dumnezeu.P. mort pentru Legea si pentru Neamul românesc . scaldate de râurile harului ceresc prin aceste locasuri de închinare care ne-au crescut si pastrat ca neam. S-a spalat. Întreaga regiune de la Sâmbata de Sus si-a îmbracat haina de sarbatoare pe care lumina Învierii Domnului o luminase si o sfintise. Cum Hannan era pictor. Sf. si în sfârsit. Hristos a cerut a pa. Avgar i-a recomand at sa faca portretul lui Hristos si sa i-l aduca în cazul în care Acesta ar fi refuz at sa vina. Episcop Nicolae al Clujului le-a rostit poporului aratând cât de înaltatoare si graitoare este aceasta z i a Isvorului Tamaduirii. Si-a sters fata cu o marama.Din lupta legionarelor românce. Numai în felul acesta vom putea sa fim una în jurul Majestatii Sale Regelui C arol II-lea. afirmarea drepturilor noastre milenare pe aceste meleaguri.S.S. cât mai ales de la cei din orase. care se reduce la urmatoarele: Suferind de lepra. Mitropolit Nicolae. Caci daca mosii si stramosii nostri au putut rez ista de-a lungul veacurilor. Diacon Haralambie Cojocaru ANEXA III NOTE ARGUMENT 1. O relatare mai detaliata a acestei întâmplari ne ofera Mineiul lunii augus t. capitolul Evocari - . (Aceasta este prima icoana a lui Hristos. Chiar atunci când suferim. INTRODUCERE 1. Lacrima prigoanei . Nu mai putin miscatoare au fost cuvintele pe care P. Regele Avgar a trimis la Hr istos pe arhivarul sau Hannan (Anania). La Manastirea Ciucea în 2000. Hannan s-a urcat pe o pia tra pentru a-L vedea mai bine. di n pricina "slavei negraite a chipului Sau care se schimba mereu sub puterea haru lui". apoi este aceasta tot voia lui Dumnezeu care ne-a lasat ragazul necesar pentru a ne întoarce la El. Vazând ca Hannan de straduieste sa-I isvodeasca portretul. iar apa din isvorul care a fost sfintit se va fi prefacut în isvor de apa vie care va tamadui toate boalele si toate neputintele trupesti si sufletest i. la credinta în El si la trairea cu El. atât de la cei de la tara. Aflându-L pe Hristos înconjurat de mult popor. rascumpa rând prin jertfe de tot felul caderea celui care pe drept cuvânt a fost numit de pop or "Satanasie" si afirmînd sus si tare drepturile noastre de popor crestin ortodox si român pe aceste meleaguri. ca si printr-o profunda vietuire cu Hristos.ta adus memoriei Voevodului Brâncoveanu. atât în zile de pace cât si în zile de sbucium. re venirea pe cararile lui Dumnezeu. Mitropolitul Nicolae a stiut.

prezentata sub titlul "Nota asupra editiei". din Prefata primului volum al Filocaliei. VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 1. p. 1990. iunie 1999. p. 340-341 ) în legatura cu articolul Parintelui Teodor Bodogae. 525.) 12.. pp. nr. Prof. nr. p. anul VI. Prof. editia a 2-a. 8. p. p. 3. Traduceri ale Filocaliei existau deja si se înscriau în activitatea mai g enerala de traducere din Sfintii Parinti. 9. 1946. 2-4. 15. 158. 6. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. nr. Dr. Editura Patmos. Pr. la care ar cam trebui sa ia aminte gazet . înt r-o conferinta sustinuta la Cluj-Napoca în data de 11 aprilie 2002. spune ca Parintele Arsenie a fost calugar it si hirotonit în acelasi an. Prof. Grigorie T. Istoria Manastirii Prisl op.. nr. 7. Marcu. cf. Idem. Ibid. p. E vorba de Parintele Arhimandrit Antipa Dinescu (1859-1942). din Prefata volumului 2 al Filocaliei. 17. p. 13. Mircea Pacurariu. Text preluat din: A rhimandritul Teofil Paraian. 19. Romulus Neag. 12 mai 1940. 6/102. fragment. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zaradensis. 35 -43. Romulus Neag. 29. (cf. Bucuresti. Serie noua. Timisoara. 52. nr. "Gândi rea". Pr. neavând mijloacele de a le tipari acolo. vezi textul în întregime în Anexa II din aceasta luc rare. "Telegra ful Român". pp. 14. Parintele Nicolae Streza. 4. În amintirea Parintelui Arsenie Boca. Serie noua. Majoritatea absolventilor liceului bradean au devenit preoti si avocat i. semnata de Monahia Zamfira Constantinescu. "Revista Teologica". pp. Cât de actual este acest text. Vezi Anexa I din aceasta lucrare: Cuvânt lamuritor în priv inta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei". l a "Nasterea Domnului". 21. cf. Stire: Praznicul duhovnicesc de la Manastirea Sâmbata de Sus. 12 aprilie 1942. anul VI. Arad 1986. pornind de la stirea din "Telegr aful Român". 9. 29. 4. a afirmat si dân sul ca Parintele Arsenie a fost hirotonit pe data de 10 aprilie 1942. Sibiu. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. 30. Însa conform stirii preluate din "Telegr aful Român"/1942. pentru necesitatile învatamântului teologi c. 16. 28. "Gândirea" . Dr. asa cum a m calculat si eu cu ajutorul Evanghelistarului. Ibid. Prof. care se aflau acolo adunate pentru tipar din 193 7 si pentru care monahii. Mircea Pacurariu. p. 10. "Înaltarea Domn ului". 20. Ibid. Editura Gordian. p. în Preoti ortodocsi în închisorile c omuniste. În ceea ce priveste afirmatiile pe care Monahia Zamfira Constantinescu l e face în Nota asupra Editiei I (vezi: Cararea Împaratiei. 5. 26-31. 1940. 4. împartasesc întru totul opinia P arintelui Teofil Paraian. 1947. septembrie-octo mbrie. Se mai stie apoi ca Nichifor Crainic planificase tiparire a tuturor manuscriselor Sfintilor Parinti aflate la Sfântul Munte. Dr. 524. Dr. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Romulus Neag. Cuvinte lamuritoare. 158. "Telegraful R omân". p. 2002. Parintele Serafim Popescu si Parintele Arsenie Boca au adus de la Athos manus crisele românesti ale Filocaliei. 48. p.cf: Pr. "Puncte Cardi nale". 5-6/1997. pp. 11. Editura Teognost. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. 6. 1994. p. p. adica în 1939.. Vlad Proto popescu. Dumitru Staniloae. Probabil ca numele de Zian vine de la Sânzian. 2. nr. Mircea Pacurariu spune ca Parintele Arsenie a fost hito tonit în iunie 1940 . 5-6/1997. 28-29. p. 18.. Diacon Haralambie Cojocaru. 9-10. Istoria Manastirii Prislop. Teodor Bodogae. 2001. anul VI. Parintele Ciprian Negrean. Arad 1986. "Telegraf ul Român". 5-6/1997. serie noua. Ibid. datele oferite de dânsii sunt gresite.Otilia Radulescu Aroneasa. au încercat sa ob tina sprijin din tara. Pr. "Gândirea ".

Prof. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe crucea de la Manastirea Sâmbata. 339. Mircea Pacurariu. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. Dumitru Staniloae. sa gaseasca în spusele Parintelui vre un sprijin al convingerilor sau ideilor lor. Pacatul nerostirii adevarului. "Telegraful R omân". 41. Timisoara. Cuvânt înainte la: Monahul Daniil (Sandu Tudor). Doar câteva marturii scrise si putinele fotografii din acele vremu ri ne mai arata cât de minunat si cu câta pricepere si bun gust a fost îngrijita "Grad ina Maicii Domnului" de la Sâmbata. ci doara. cât predica duhovnicului Ioan Iovan. 31.139-142. si cea de la Techirghiol. Irénée Hausherr. 1999. Timisoara. 30. 1. 1999. Bartolomeu Anania. Cararea Împaratiei. Editura Anastasia. Editura Gordian. Pentru ca în jurul bisericii s-au construit zidurile care azi formeaza incinta manastirii. 1997. nr. cf. Vlad Protopopescu. p. ca daca eu tac. când s-a întâlnit la Bucuresti cu Parintele Arsenie. pp. Martor. Lidia Ionescu Staniloae. vol. p. Ion Gavrila Ogoranu. 2/62. 2000. 6/102. Sibiu. 57. serie noua. 40. "Adevarul este ca în mijlocul multimii erau si unii care nu veneau pent ru formarea lor religioasa. Sibiu. p. p. Atitudini. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. în faza lui pura. p. 143. editi a a 2-a. 32. prin Parint ele Arsenie Papacioc. 48. ambele. Lumina faptei din lumina cuvântului. "Puncte Cardinale". Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Nicolae Pop. Editura Gordian 1997. 1993. p. Virgil Maxim. nr. Editura Marineasa. de anvergura nationa la. 28. . capitolul Evocari Otilia Radulescu Aroneasa. 145. 1997. Bucuresti. serie noua. nr. 129. 2000. 31. 51. ambele cu ecouri pâna'n zilele noastre. poporului român nu-i lipseau miscarile duho vnicesti. 34. Nota asupra Editiei I. Împreuna cu tatal meu. nu se mai pastreaza aproape nimic din aceasta lucrare a Pari ntelui Arsenie. 1996. nr 7-8. de asemenea. pietrele vorbesc. cea de la Sihastria. Jertfa. 8) 38.15. 1-2. Dan Lucinescu. 33. Imn pentru crucea purtata. p. Monahia Zamfira Constantinescu. cf.. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Editura Sfintei Episcopii a Aradului. p. 9. vol. p. 5-6/1997. 1999." (Bartolome u Valeriu Anania. 24. p. iunie 1999. 6." (Monahia Zamfira Constantinescu) 36. nu t rebuie trecute cu vederea cele doua mari si autentice vetre duhovnicesti. se spune ca Parintele Veniamin Tohaneanu (n umit staret la Sâmbata dupa plecarea Parintelui Arsenie). Putinele pietre . 1994. dar nu se îndoiesc. "Telegraful Român". 23. "Puncte Cardinale". 30. a nume alese si frumos amplasate oarecând de Parintele Arsenie în acel parc natural di mprejurul bisericii -. anul VI. anul VI. cuprinsa în Cararea Împaratiei. înca mai graiesc despre cel c e le-a pus. Tohanene?". 27. Istoria Manastirii Prislop. p. pp. Pr. la Vladimiresti se nast ea un altul. p. 37. Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala. daca alte marturii au amutit. Brazii se frâng.Din lupta legionarelor românce. augus t 1997. al carui miez nu erau atât "vedeniile" Veronicai Fura u. În legatura cu acest fapt. p. 5-6/1997. 8/80. strabatând deceniile rosii. Convorbiri cu Dragos Se uleanu si Carmen Dumitru. p. A se vedea si: Ion Gavrila Ogoranu.arii nostri de azi. p. pp. 185. Romulus Neag. Mircea Pacurariu. "În ciuda înstapânirii comuniste. Lacrima prigoanei . nr. doara. Editura Deisis. Arad 1986. ahtiati dupa senzational si paranormal! 22. 108. p. "Puncte Cardinale". La vremea de care vorbim. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul cresti n. Editura Humatitas. 26. Timisoara. 8 august 1943. nr. Romulus Neag. a fost întrebat de acesta: "Ce mai zic pietrele de la Sâmbata . 41. fenomenul Arsenie Boca. Arad 1986 . Pr. 25. Istoria Manastirii Prislop. Dr. 56. Dumitru Staniloae. Editura Cum. Editura Arhidiecezana. Iasi.ramase si mutate ici-colo. Dr. 16 mai 1948. prin Parintele Cleopa Ilie. Acatiste. 29. Ibid. 28. 1. 135. 29. cu întelesul acesta. cf: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. Editura Fides. 39. "Gândirea ". Prof. "Gând irea". 7. 346-347. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. se pecetluia pe sine prin arestarea protagonistului. 35. 9. p. p.

pentru ca de fapt manastirea ramasese fara staret. 1996. Arad 1986. Supliment al Revistei Renasterea. (cf. A se vedea si: Marturisitori de dupa gratii . Dr. a fagaduit ca va rechema imediat p e cei îndepartati. gazetar. de Buna Vestire. 43. Dimitrie Bejan. în "Calea Mântui rii". 1997. 57) 45. cuprinsa în Cararea Împaratiei. 347-348) 53.S. Editura Sfinte i Episcopii a Aradului. 2000. sub numele de A gaton.42. P. 49. ierodiaconul Antoni e. p. se anuleaza Deciziile nr. unde este hirotonit ieromonah. Prin aceeasi Hotarâre. Dr. 47. fost ofiter de marina si pilot Sandu Tudor (pe nu mele sau adevarat. staretul manastirii Prislop. Prof.S. 2407/1959 si 2408/1959. Mircea Pacurariu. în 1970 a fost ales episcop vicar patriarhal. în Manastirea Neamt.) 44. Alexandru Teodorescu). Nas la calugarie a fost Parintele Daniil (Sandu Tudor). nu era în masura de a iscali valid. ibid. Acatiste. 114. Agaton s e aseaza în Schitul Crasna din Judetul Gorj. o revista din Sibiu. p. dupa Pasti. si care avantaja calugarii cu studii teologice. Pr.S. 46. Cluj-Napoca. p. în momentul redactarii actelor de referi nta. (vez i: ibid. Prin Hotarârea Sinodului Mitropolitan întrunit la 9 noiembrie 1998 semnat a de Î. În plus. Colegul sau. devenit calugar în 1948. 51. p. Vifornita cea mare. Este vorba de cunoscutul scriitor. Editura Anastasia . editia a 2-a. 346-348) . 4. Episcop Andrei.Documente inedite despre parintele Arsenie Boca . Editura Cum. Dezvaluiri istorice . 1999. Editura Tehnica.Slujitori ai Bisericii în temnitele comuniste. cf.S. Parintele Arsenie s-a întors la manastire abia în 1952. din care facea parte si viitorul mitropolit al Ardeal ului. Bartolomeu Valeriu Anania. se revine asupra deciziilor de alungare din Manastirea Prisl op a Parintelui Protosinghel Arsenie Boca si a maicii starete stavrofora Zamfira Constantinescu si "socoteste potrivit ca dupa Revolutia Româna. Ibid. Ase zamântul monahal din Sinaia a fost recunoscut ca metoc al Manastirii Prislop. Antonie Plamadeala. când s-au limpezit aspecte critice din trecut. În consecinta. în Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala . Daniil.. considerând rein tegrati în viata obstei prislopene pe toti cei împricinati. rezulta ca P. Parinte Timotei Seviciu Episcopul Aradului si Hunedoarei si P. (cf. Parinte Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. pp. Deci nu a plecat o data cu decretu l. înainte de decretul din 10 noiembrie 1959.S. din ianuarie 1980 episcop la Buzau. în noaptea de 13/14 iunie 1958. Mihai Sasaujan. nr. unde organizeaza si conduce gruparea duh ovniceasca "Rugul Aprins". Arhim andritul Teofil Paraian) 52. 15 . iar d in februarie 1982 arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului. Dânsul este cunoscut de cei mai multi credinciosi ca restauratoru l si duhovnicul manastirii de maici de la Râmeti. 1995. Apoi îmb raca schima cea mare si devine Ieroschimonahul Daniil. 11. Pentru ca e vorba de o carte publicata înainte de '89. iar mai târziu s-a remarcat ca un iscusit si ap reciat duhovnic. Prof.P. 48. trecut în 1950 la Manastirea Slatina în Moldova. Parintele Mircea Pacurariu nu a putut spune ca Monahia Zamfira a fost numita stareta a Manastiri i Prislop. dupa ce va primi avizul Patriarhului Justinian. pp. cf. cu osebire pe toate maicile si surorile din perioada Decretului 410/1959 ". decret aplicat în luna mai 1960. sa reabiliteze pe toti slujitorii si vietuitoarele d e aici. (vezi: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. (cf. Antonie Plamadeala. p. Parinte Laurentiu Streza Episco pul Caransebesului. p. Istoria Manastirii Prislop. în Manastirea Antim din Bucuresti. hirotonit ieromonah în 1953. a fost numit "Cucuzel" de catre Parintele Arsenie) a slujit ulterio r în diferite parohii în Transilvania. Dupa o prima arestare si o detentie de 3 ani. întrucât Paintele star et Arsenie Boca fusese arestat de Securitate în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 195 1. Parintele Arsenie a plecat de la Manastirea Prislop în mai 1959. 57. Ieromonahul Dometie (1924-1975) (înzestrat de Dumnezeu cu darul deosebi t al cântarii. în "Chipul Cetatii". prezentate de Arhid. 50. de und e se va retrage la Schitul Rarau.. Pr. asa cum scrie P. Mircea Pacurariu. de aici va fi arestat de Securitate. Din marturiile celor care au trait evenimentele din 1959 si imediat u rmatoare. 124-125 .

Maica Teodora (Manastirea Bistrita. Arhimandritul Teofil Paraian) 60. Monahia Zamfira Constantinescu. de exemplu la "Judecata de apoi". p. serie noua. (Nicolae Steinhardt. 1. e scris acolo ca ar zice faptele omului: "T u esti noi". Mis tici din Carpati. 59. Ion B uga. 64. iar ultimii 30 de ani la Sâmbata und e este si înmormîntata). Maicile Apolinaria si Paisia de la Prislop. Bucuresti. 347. 165-168. în realitate. Daniil Partosanul) 56. Cuvânt înainte. Nu trebuie sa ne surprinda prea mult acest fapt. Bucuresti. Întâmpinari. Parintele Arsenie a scris multe cuvinte la scenele pe care le-a picta t. A se vedea apoi s i revista "Gândirea". 342. toti de l a Manastirea Sîmbata. 61. p. Sunt acolo o multime de cuvinte frumoase si îndrumatoare care arata ca Parintele Arsen ie de fapt nu a fost un om de rând. în special pe cei din zona Fagarasului. Lucrarea de la Manastire a Brâncoveanu. Serie noua. Editura Revistei "Literatorul". P.54. 4-5/1998. Monah ul Alexie. Maica Timoteia (Manastirea Hur ezi. 63. 1/1993. Editura Crist. pp. 58. pp. ca "Orice adevarat artist e si profet". Cararea Împaratiei. 65. Visarion Leancu. editia a 2-a. Cararea Împaratiei. Ibid. Dar dupa de cretul din 1959 nu a mai trimis pe nimeni. cealalta la Manastirea Hurezi). Monahul Ieronim Stefanescu. Maica Benedicta din Ludisor (Manastirea Hurezi).. Învatatura aceasta ca adevaratul Parinte spiritual ramâne mai degraba mis . ibid. 67. p. 331-333.. 8 august 1943. a mai spus-o si Parintele Nicolae Steinhardt. Arsenie Boca. în biser ica din satul Draganescu. Dometie si Varnava. serie noua. ajungând în final la Manastirea Hurezi. Foarte multi însa se declara trimisi de Parintele Arsenie. a trecut pe la Manastirea Dintr-un lemn. "Telegraful Român". Vasile Andru. cf. Exemple de maici: Maica Ambrozia Stoia (în prezent la Prislop. a Pr. "Gândirea". Cuvântul are o eficacitate deplina numai când are acoperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. Dumitru Staniloae. 57. din nefericire. p. sunt reproduceri color dupa frescele de la Draganescu. p. p. Editura Sf. Parintele Arsenie. pp.. 238-240. 66. Parint ii Veniamin si Timotei Tohaneanu. Ibid. Tismana. Deci "Tu esti noi". 62. În perioada când a fost la Sâmbata Parintele Arsenie a îndrumat foarte multi oameni sa mearga la manastire. 2000 . omorât la Manastirea Izbuc de tâlhari. pp. unde a si murit. dupa cum am mai spus. Editura Sofia. Arhimandritul Teofil Paraian. Am reprodus aici textul explicativ pe care Parintele Arsenie l-a scri s lânga aceasta compozitie. 2000. text cuprins în volumul Unde a fost Biserica. A îndrumat în special fete spre Manastrir ea Bistrita unde s-au razvratit asupra autoritatilor bisericesti. p.. Parintele Arsenie nu a mai trimis pe n imeni la manastire. I eromonahul artist.. sau în Cararea Împaratiei. adica noi suntem cele care te-au alcatuit. începând cu anul 1997. 343. 2001. Fragment dintr-o scrisoare data de Nichifor Crainic Parintelui Arseni e Boca dupa întâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o în toamna anului 1971. Bucuresti. 347. Gheorghe Vechi. Arsenie Boca. 64-68. cf. Scrisoar e catre Parintele Arsenie Boca. (cf. aproape în fiecare numar. Prof. Nota asupra edi tiei I. întrucât se stie. 187-191. 55. (Arhimandritul Teofil Paraian) 68.S. Parintele Arsenie Boca sau Universul sfânt al culorilor (Minunea de la Mihailesti). "Gândirea". Hotarârea Sinodului . 1992. anul IV. era atunci civil. unde. maicile Eufimia si Filareta Bo tu (prima la Manastirea Robaia. Bistrita. pp. nr. 19 .51) Despre pictura de la Draganescu a se vedea si: Nichifor Crainic. Ovidiu Vuia. Sibiu. Prof. Tismana si Tiganesti. dupa decretul din 1959. Exemple de calugari: Actualul Mitropolit Antonie Plamadeala si Parintele Dometie de la Râmeti.. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de întrebari incomode adr esate de Zaharia Sângeorzan. Ibid. anul II. Tatiana Sergiu. 69. nr. calugariti de Parintele Arsenie la Manastirea Prislop. Ibid. (cf. în prezent la Prislop). Bistrita si Hurezi).

22. Ibid. Ibid.). Ibid. 13. Trepte spre vietuierea în monahism.. Ibid. 25. ci te fa lor pilda. Ibid.. 9. Semanatorul. Ibid. Ibid. nr. I-a zis lui fratele: Voiesc si ei. Edit ura Agaton. 2. 15..o abordare s impatetica a relatiei tânar-duhovnic. cap. dar po ate ca nu cu mult mai multe. 20.. Despre copiii lepadati. Ibid. Ibid. Ispititorii cu dajdia. Arhimandritul Teofil Paraian. 28. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. editia a 2-a. pp. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE 1. 23. Zis-a lui batrânul: Nu. ei singuri vor vedea. 6. 198 17. v oiesti sa le poruncesc lor? I-a raspuns lui batrânul: Nu. Idem. legata de împlinirea a 12 ani de la mutarea la Domnul a Parintelui Arsenie. Fagaras. Treptele vietuirii duhovnicesti. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. 72. Cararea Împaratiei. 4.. cf. Pastorul si oile. 24. Ibid. Editura Humanita s. Episcop Daniil Partosanul. daca as fi dispus de un material mai bogat. 19.. cf. din 7 mai 1952. Ibid. 2. 189) reiese si din urmatoarea apoftegma din Pateric: "Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen. Timpul Rugului Aprins. sa le poruncesc. ideal. Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. 11. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul seco lului IV. Ibid. (copie dupa mss. 5/1993. Trepte . Deisis. . Arhimandritul Teofil Paraian.. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Din cuvântul rostit cu prilejul pomenirii savârsite la Manastirea P rislop în 28 noiembrie 2001. Votul ascultarii. Crinii pustiei. "Gândirea". Episcopul Aradului. Ibid. Cele 800 de cuvinte cuprinse aici ar fi putut deveni mai multe. Lucien Regnault. Cararea Împaratiei. p.. p. Marturia unui ateu. Trepte . 10. p. Ibid. 45-50. 14.. 7. 32-33.). iar nu datat or de lege".. Parinte..S. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 12. cu privire la reînfiintarea manastirii Geoagiului ca manastir e de maici.. Parintele Arsenie Boca. 29.tagogul decât legiuitorul (cf. pp.). 26. cap. 71. Parintele Arsenie Boca . 2002. Ibid. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. Alba Iulia. 3... cap. P. serie noua. 198-199 21. si d e voiesc sa traiasca. Tâlcuirea rânduielii tunderii în mona hism. (Patericul. cap. 73. 16. Ibid. p. (interviu) în: Tinerete. p. zicând: Niste frati locuiesc cu mine. 198 18. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor 1. pp. André Scrima. Ibid.. 18 8) 70. Trepte . Ibid. 200. 27. 5. Apoftegma 173 de la Avva Pimen. ci fa tu întâi aceasta. Apoftegmele Parintilor Contemporani 1. Conditiile uceniciei. Biserica. 8. 1990.

Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 39. Ibid.. 60.). Cararea Împaratiei. p. 39. 38. 31..).. 57. 83. 34. p.. 70. Ibid. 299. "Gândirea". Ibid. 14.. o pri mejdie infinita. 42.. p. 299-300. 75. Nebunii. Ibid. 33. 41. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid. 63. 82. Serie noua. cap. În Duminica Ortodoxiei. Serie noua.. 265. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite în biserica de la Draga nescu. p. 77. Ibid. 72... 35. pp. Ibid. Ibid. 45. p.).. nr. 69. Trepte .. 73. Pedeapsa cu lepra. Ibid. p. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale.). 1-3/2000. 50.).. Ibid. p. p. 157. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 62. 252. 81. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism..). Ibid. Ibid. 15. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 2. o pri mejdie infinita.. 59. 51. p. Cararea Împaratiei. Ibid. p.. 32.. p. 47.. Ibid. 43. 64. Ibid. Tânarul bogat. Ibid. 54. 54. . 300... Ibid. Cei mai bogati saraci. 171.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.). 1-3/1999. 43. 26. 76. p. Ibid.. Razboiul nevazut sau despre ispite. Ibid. 66. Despre durerile oamenilor. 52.. Nepasarea absoluta. 92-93. Cararea Împaratiei. 28. 247. 16. Nepasarea absoluta. 44. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 80. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 65.. Cararea Împaratiei. Ibid.. 27. Ibid. 58.. Ibid.. 55. Ibid. p. pp. Ibid. p. 36. p. 53. 37. Ibid. Cararea Împaratiei. (Ibid. 48. nr. Ibid. 142. 49.. 71. 61. Cararea Împaratiei. 67. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.30.. "Gândirea". Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. cap. 68. 144. Ibid. Ibid. 325. 56. 40. 46. 78. 74. p. cap. 79.

). Ibid. cap.. Ibid. 118. Ibid. 121. pp.. p. Rostul si însemnatatea monahismului.. Ibid. 256. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. Ibid. Ibid. 134. 106. 260. Ibid. 120. Ibid.. 90. 117. Votul ascultarii. p.. 148. 100. 269-270. 102. 94. 137. 125. 87. Ibid. p. Nu esti departe de Împarat ie. p. Ibid. 98.. Ibid. p. 89. p. 91.. 86. Ibid. Ibid. p. Ibid. Ibid. Ibid. cap. 197. Cararea Împaratiei. 129. 92. Cararea Împaratiei. Ibid. cap. 85. Ibid. Ibid. p. 288. Ibid. cap. Ibid. p. 112. 149. 96. Ibid.. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 97. 101. 103. 135. 105. Ibid. p. 133. 126.. Ibid. 132.. 99. Ibid. 128. p. 127. 123... 104. Ibid. Ibid.84. Ibid.. Ibid. 65. Petrecerea monahului în lume. 269. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. cap. Ibid. 115.. Ibid. Ibid. Ibid. Purtarea monahului fata de rude. Ibid. Trepte . 110. Rostul si însemnatatea monahismului. 107. 111. 109. Ibid. cap. 131. 95. 108.. Ibid. Cararea Împaratiei. 138. Ibid. Ibid.. Ibid. fa ta de ascultari si fata de bunurile manastirii. Ibid. 136. Ibid. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Votul ascultarii si personalitatea mona hului.. 116. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. . pp. 114. Ibid.. 88. prieteni. 110. Ibid. Razboiul nevazut sau despre ispite.. 113. cunoscuti si fata de credinciosii care vin la manastire. Ibid.. 93. 102. Zicere. Ibid. 130. 270. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. 119. cap. 122.). Ibid. 86-87. 124. Ibid.

146. Ibid. Ibid. 174. 151. 170. Ibid. Ibid. p. 159. Cararea Împaratiei.. 272. 264.. Cuvinte interzise. 192. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 157. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 87. 150. Ibid. p... Un graunte de credinta... 148. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 87-88.. p.). 282.).. Ibid. Sfintenie. p.. Ibid. Ca de la sine înteles. 161. Ibid. Ibid. 167. p. Ibid. 276. Despre durerile oamenilor. . 156. 158. Pastorul si oile.. 180. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 211. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 265. 173. Ibid. p.).. Ibid. 7778.). pp. 179. Ibid. 186.. Ibid.. "Gândirea". 210. 185. p.. 187. Zicere. Ibid. Ibid. Ibid. 184. 164. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 244-247. p.. Chemari la apostolie. 264. Un graunte de credinta. 145. p. 190. 169.. "Strajerul Ortodox". 282. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. p. 191. O minune furata. S-a suparat Iisus. p. 2. p. Ibid.. 182. 171. 172. Ibid. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. 155. Orbul din nastere si sufletele oarbe.139. 4-5/1998. Ibid. Ibid. pp. 153. Ibid.. 25. Ibid. 154. 149. 277.. 175. 143a. 168. 178-179. 179. Ibid. Ibid. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 78. Cararea Împaratiei. 142. 177.. Ibid. nr. 140.. Ibid. 163. Ibid. Suprafata si adânc. Ibid.. p.. 194. p. Ibid.). p. Ibid. 141. Ibid.. 160. 162. 267. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. S-a suparat Iisus. Crinii pustiei. 147. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 147. Ibid.. 188.). 178.. 154. 193. p. 181. Zicere... 165.. pp. Serie noua. 144. 189. 68-70. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. nr.).. 152. 1/2001. Cararea Împaratiei... 143b. p. p. p. 183. 176. Ibid. Fiii Învierii (mss. Semne de sfârsit de sâmbata.

. Ibid. 241. p. p. 207. 267. cap. 216. 231. Ibid. Ibid. pp. p. 149. 235-236. . 209. 197. Ibid. Ibid. p. Ibid. Ibid. Ibid. 198.. 250. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 267-268. Ibid.. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. 194. 278. 237. Ibid. Ibid.. pp. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. 214.. p. p. Ibid. 224.. 243. p.. Crinii pustiei. 226. Ibid. p. 39. Ibid. 237. 229.195. 245. 201. 257.. 236. p. 196. 199.. Rostul si însemnatatea monahismului. p. 204. 239.. 218. 225. 202. Ibid. Ibid. Un graunte de credinta. Ibid. p.. Ibid.. p. 236. Rugaciuni nepotrivite.. Ibid. 206. 241. Ibid. 281. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 145-146. Ibid. 232. 227. Ibid..... Cararea Împaratiei. 199. 146. Ibid. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 240. 211. pp. 212. 112-113. p. 211.. 259. 205. p. p. p. 224. p. p. 244. 41. 208. Sfântul Mucenic Dimitrie. pp. 213. 215. 195-196.. p. 248. Ibid. Trepte . 148. Ibid.. 249.. Ibid. Ibid.. 252.). Ibid. Un graunte de credinta.. pp. Nepasarea absoluta. 251. 221. 259. 242.. 238. 203. p.. 236-237.. 230. 228. Ibid. Ibid. p. p.. 217. p. 145.. 268.. p. Ibid. 234. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.... Ibid. 246. 233. Ibid... 239.. p. pp. 282.).. Ibid. p. o primejdie infinita. Ibid... Tânarul bogat. 223. Ibid. 200. 220... 247. Ibid. 222. Ibid.. 235. Ibid. 199-200. pp.. Ibid. 226. 41. 219. 210. Ibid. 234.

pp. Ibid.. p. Ibid. 262. 300. "Strajerul Or todox". 6/2001. 269. 200. 288. 257. Ibid.). 299. 280. 258.. 272.). Fiii Învierii (mss. Ibid. Ibid. Ibid... 152. 301. 293. p. Ibid... pp. Zicere.. Cararea Împaratiei. Un ideal de rugaciune.. pp. 278. 298. Cararea Împaratiei. 162. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. 260. 151. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.253. Ibid. Cine este Iisus?. 268. 255. 256b. Tara de obârsie. p. 287.). 270.. Ibid. 154. 153. p. p. Ibid. 82-83... 275. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 163. p. 295. Rautatea si Firea. 17.. p. p. 6/2000. 285.). 283. p. Fiii Învierii (mss. 274. Lecturi spirituale. Ibid. Ibid. nr. 135. 254. 159. p. p. nr. p. pp. 261. p. 260.. Serie noua. Iconomul nedrept. 261. 45. 282. 2.. Ibid. nr. 302. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 266. "Strajerul Ort odox". Ibid. p. p.. 259. p.. p. 305. p. Serie noua.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 174. p. Un ideal de rugaciune. Ibid. Ibid.). 28-31.). Ibid.. 145. 294. Ibid. 133-134.. 306. 191. (Dincolo de chip.. Cine e Iisus?. p. Ibid. Ibid. "Gândirea".. pp. nr.. 46. Fiii Învierii (mss. 134. 279.... Gadarenii si sufletul.. 133. 278. Ibid. 277. 273. 256a. 176. Ibid. p. p. Petrecerea monahului în lume. 296. 291. p. cap. nr. pp. Ibid. Ibid. 1-2. p.). Serie noua. Ca de la sine înteles. Ibid. 82-83. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Piatra unghiulara. p. 154. 284. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 41. 6/2001. Ibid. p.. "Gândirea". 263.. Ibid. p. 289. "Strajerul Ortodox" . Trepte. 304. Ibid. Cararea Împaratiei. p. 276. 134. p. cap. Vanvulescu) 290. Ibid. pp.. Ibid.. 271. 287.. 1-3/ 2001. 264. 267. nr. 34-35. 145. 172. "Gândirea". 286. Ibid. 303. 2.. Ibid. Trepte. 173-174. 171-172. . 157. 281. 1-3/98. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. 1-3/ 1998. 265. 297. 292.. p.

320.. 178. Trepte. nr. 179. 268-269. 348. p. 355. nr. Ibid. Taina rabdarii. 343. 342. 4-5/99. Ibid. 358. 323. 325. p. 244. pp.. Ibid. 319. p. 178. Cararea Împaratiei. 183-184. Ibid. Cearta lui Iisus cu Petru. 183. Conditiile uceniciei. 189. 112-113.. "Gândirea". 339. 324. Ibid. Ibid. 327. 243-244. Razboiul nevazut sau despre ispite. 357.). 362.307. 312. p.). 6-7/1998.. . Ibid. Ibid. p. 341. 34-35. pp.. pp.. 204. 336. Cararea Împaratiei. 318. 23. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. p. Ibid. 337. 353. 333. Ibid. Ibid. 313. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 345. pp. p. Ibid. 256-257. p.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. 242-243. Ibid. p. 322... 354. 309. 184.. 297. p. p. Cararea Împaratiei. 350. pp. p. 331. 332. Ibid. Ibid.. pp. 255. 31-32.. 191. Ibid.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 360. 334. 311. 335. Un Om nou se naste. p. Serie noua. 317. 325. Serie noua. 351. 314. 322.. Ibid. 347. 352. p. Cearta lui Iisus cu Petr u.. 338.). Tara de obârsie. Ibid. Ibid.. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Ibid. cap. 242. p.. Ibid.. p. 310. 308. 1-3/ 2001.. Ibid. 361. 326. Trepte... 22.... Ibid. 257. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 329. 29-31.. 256. pp. 356. Ibid.). p. Marele Iuda. p. 326. Ibid.. Ibid. 314.. p. p. 349. "Gândirea".. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 330.. 328. 346. Semanatorul. Ibid.. Cararea Împaratiei.. 363. 359. "Gândirea".. pp. Ibid. p. 321-322. Ibid. 316. 315. 340. Ibid.. pp. Serie noua.)..). cap. Amaraciune divina.. 169. Împaratia aruncata. 317. Ibid. Ibid. Despre lepadarea de sine. Ibid.. 344. 321. nr. Împaratia nevazuta. pp. Ibid.42-43. Zicere. p. Cararea Împaratiei. p.

cap. 368. smerita c ugetare. 13. 369. p. Ibid. 214. Ibid. Ibid. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. pp. Ibid. mândrie. Cararea Împaratiei. 376.. 389. pp. Ibid. cap. 65.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. 257. 390.. Ibid. taierea voii. "Gândirea"... 308.. 371. Ibid. Trepte. pp.. Trepte. Ibid. Ibid. Cuvinte interzise. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. 373. Cararea Împaratiei. p. 417. 405. p.. Ibid. 34.. 173-174. Ibid.364.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cararea Împaratiei. . Ibid. 404. Ibid. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 92-93..). 18-19. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 258. Cararea Împaratiei. nr.). p. 413.. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 408. Conditiile uceniciei.). Ibid..). 400. p.. Ibid. 381. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. 398. Masurile vremurilor. p. Ibid. 367. O privire în rai. O minune cu totul anevoi e. 1-3/2000. Ibid. mândrie. Ibid. p. 412. p. 197. p. 407. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. smeri ta cugetare. 380. 18. p. p. 397. 385.. 19-20. 136. p. Ibid. 378. Cararea Împaratiei. 403. 399.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. cap. 383. p.. 396. Rostul si însemnatatea monahismului. 382. smerenie. 415. 365.. 20. 394. p. cap. p. 411. 393. taierea voii. smerenie. Osândirea iertarii. 213... p. Trepte. Ibid. 372. 387. Ibid. 100... 388.). 375. Cearta lui Iisus cu Petru. 392. Ibid. p. 66. 366. 20. Serie noua. 395. 410. pp. cap. 418. 309. 384. 157.. 293. cap. 101. 414. Ibid. 370. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. 377. Cararea Împaratiei. Despre rabdare. 386. 374. Ibid.. 16. 379. 33.). Ibid. 416. Ibid. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Trepte. 402. cap. Despre rabdare. 409... 406. Nebunii. p. Ibid.. p. Ibid. 391. Cararea Împaratiei. Ibid. p.. Despre lepadarea de sine. Ibid.. 401.. cap. De Sfintii Apostoi Petru si Pavel.

. Ibid. p.. Ibid. 440. 459. .. "Gândirea". p. 300. p. 134. 449. Ibid. 29-31. Cararea Împaratiei. 455. 460. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Ibid. 428. 452.). Trepte. Ibid. 85. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. p. Zicere. 468. Zicere. Ibid. 457. Ibid. 48. 441.. 430. Serie noua. 179. Un Om nou se naste. Ibid. 6-7/1998. 159. 154. 443a.. Ibid. 56. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.). Serie noua. Ibid. 89. Ibid. 290. 456.. 421.. 201. p. Votul ascultarii. 439. 438. cap. 149. u. nr.. Ibid.. p. p. 432. p. 429. Ibid. p. 135. p.. 111. 467. 154. Ibid. Cararea Împaratiei.. Ibid. Ibid. p. 42. 422. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 420.. p. Lecturi spirituale. p. Citirea d umnezeiestilor Scripturi. 277. Ibid. 444. 425. Ibid. 469. p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 178. 297-298. 90. 424.. 77. 464. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.419. Cararea Împaratiei. p. 431. 152.. Un Om nou se naste. 295-296. 6-7/1998. Cararea Împaratiei. 276-277. pp. 453.. p. 180. 448. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 436. 426. 423. Ibid. 447. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. 461. p. pp. p. Ibid. 446. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 435. p.. 465.. Ibid. pp. 153. Ibid... 55.. 315. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. cap. pp... nr. 450. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 470. 261. Ibid... 458. Cearta lui Iisus cu Petr 433. 451. p. Cararea Împaratiei. 29-31. 442... p. Ibid.. Votul ascultarii si personalitatea monahului.)... Ibid. 462. 466. Pastorul si oile. Ibid.. pp. 454. p. 427. 282. Ibid.. Trepte.. p. Ibid. Spovedania si despre certarea constiintei. 443b. Despre durerile oamenilo r.). Ibid. p. Cararea Împaratiei. "Gândirea".). 437. Ibid. 434. Ibid. 445. Ibid..). 233. Ibid... 463.. Ibid...

p... 500. Trepte. 5/2001. p. 114. . Samarineanul. Cararea Împaratiei. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 213. p. 474. 493. în "Strajerul Orto dox". 148. 116. 285.. p. 171. 525. Ca de la sine înteles. 3. p. 513. p. p. p. cap. nr. pp. Ibid. pp. 140. pp. 1.. 478. 516. 189-191.. Ibid. 114-115.471. Ibid. 514. Cararea Împaratiei. 520.). Ibid. Ibid. Orbul din nastere si sufletele oarbe. Ibid. 492. Fiii Învierii (mss. 77-78. cap. 88. p. Pastorul si oile. p. 1/2001. Iconomul nedrept. Ibid. p. 504.. fat a de ascultari si fata de bunurile manastirii. p.. 503. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 473. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 479. nr. Ibid. pp. 293. 521. Ibid. Ibid. 512. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid.. Ibid. 300-301. Ibid. p. Cararea Împaratiei. Neam fara semn. Zicere. Ispititorii cu dajdia... 508. Ioan. Ibid. Ibid. Ibid. 295. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. pp. 498. 212. p.). 300-301. p. 476. Prietenul pacatosilor. Ibid. 490. Ibid. Ibid.. Ibid. 497.. 179. 507. Trepte. 483. p. 150. Cararea Împaratiei. Ibid. Cararea Împaratiei. 522. 524.). 16.. p. 511. 14-15. pp. 518. 506. 502. Ibid. Ibid. 482.). cap. 484. 480.. p... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. p. pp. 68-70. Ibid. Ibid. 477. 189. "Strajerul Ortodox". p.).. Ibid. Ibid. 517. Cararea Împaratiei. 472.. p. Fiii Învierii (mss. 485. 149... 505. Crinii pustiei. Cararea Împaratiei. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. 487. p. 29.. 495. 501. Votul ascultarii si personalitatea monahului. 284. 475. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 494.. Ibid. 491. 523. 36. Despre post si rugaciune.). 35. Ibid.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.). 488. 481. p. 496. 510. 17. 499. p.). Bucuriile lui Iisus. Ibid.. Votul ascultarii. 519... 276. 486. 515. 509. capatul proorocilo r.

p. 556. 17. 20-21. 537. 261. 1/2001. 547. p.. 575. p. Taina rabdarii. Rautatea si Firea. 262. Ibid. 560. 550.. 43. Ibid. 581. Dumnezeu fara vrem e. Trepte. Ibid. "Gândirea".. p. 574. 530. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. Cararea Împaratiei. Ibid. 174. 561. Ibid. 162. Serie noua.. pp. 528. 110.. p. Ibid. Ibid. p. p. pp. Ibid.. cap.. Despre rabdare. Ibid. Masurile vremurilor. 577. Ibid. 566.. p. 552. Ibid. 172. Ibid. 580.526. p. Ibid. Ibid. mândrie. 54. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Omul. 285. p. 53. 538. Ibid. p. 324. p. nr. p. 263.).. 159. Ibid. 68-70. Ibid.. 567. Ibid. Cararea Împaratiei. 2. 578. pp.. În Duminica Ortodoxiei. pp. 553. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 563. p. 579. 53. 1-3/1998. 565.. Ibid. 543. 147. Ibid.. Ibid. smeri ta cugetare. Ibid.. Fiii Învierii (mss. p. 50.. Ibid. 529. Ibid. 545. Taina rabdarii. Ibid. nr. 542. 570. p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 154-155.. Ibid.. 551. 1-3/1999. 569. 48. Ibid. taierea voii. 533. Ibid. 541.. pp. Ibid. Ibid. 554. 559. p.. p.. Ibid.. Ibid. 177. 571. smerenie. 564. 531. Ibid. 527. 573. 555. nr. 540. Dincolo de întâmplari. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 576. 536.. 534. Cararea Împaratiei. p. 562. Ibid. 539. . Ibid. 532. 282.). Ibid. Ibid. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 112-113. p.. 535. 549. 546. 173. p. Ibid. 261.). "Strajerul Ortodox". Ibid. Ibid. ibid. 548. 568.... 178.). Ibid. Ibid. 557.. 171-172. 572. 19.. 558.). p.. p. 544.

157. p. 584.. 147. Ibid.. p. p.).. 597. 611. 626. 636. cap. 159. 20 608. 123. 587. p. 200. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. 591. 588. 285. 589. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. 43. p. 583. 629. . Cararea Împaratiei. 617. Trepte. 596. Ibid.. p.. 606. 585.582. Ibid. Ibid. 627. 613. Ibid.. 616.. 592. p p. p. 179. Despre rabdare.). 618. cap. cap. Întrebarea întrebarilor. 637. 624. 124. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Fiii Învierii (mss. Ibid. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. Cararea Împaratiei.. 622. cap. Cararea Împaratiei. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. Ibid. 595.). 609. p. 59. 633. Cararea Împaratiei. 631.. 191. pp. Trepte. Ibid.. p. 590. Ibid. Ibid. p. 179. mândrie. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 586... Cararea Împaratiei. 1. 123.. Ibid.. 281. Ibid.. p. 607. 621. 280. nr. Ibid.. 12-13. cap. p. 123... Dicolo de chip. Ibid.... 628.. 124.. 630. Lecturi spirituale. 632. "Strajerul Ortodox". p. 603. p. Ibid.. p. Ibid. Ibid. Ibid. p. cap. 151-152. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. p. 20. pp.. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. p. Ibid. Trepte. Ibid. Ibid. 593. Ibid. Ibid. 140-141. Ibid. 176.. smerenie.. 599. Trepte. Ibid. 146. taierea voii. Razboiul nevazut sau despre ispite.. 615.. 124-125. Trepte.. p. 156. smerita c ugetare. Despre post si rugaciune.. 634. 604. 2/2001. pp. 612.). Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 625. 610. Pedeapsa cu lepra. Ibid. p. 594. Ibid. 602. 146-147. p.. p. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). 598. 169. 140-141. Treptele vietuirii duhovnicesti. cap. pp.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 623.. pp. 619. Ibid. Ibid. p.. 601. 620.. 605. p.. 177. 614. p. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid....). 169. 600. Ibid.. 194.

. Ibid. p. Ibid.. Trepte. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Ibid. 278. Ibid. 281.. Ibid. Ibid.. 284. 206. Cararea Împaratiei. 691. p. 642. Cararea Împaratiei. 666. 17. 1-3/98. 684. Ibid. p. p. p. 15. 690. 210-211.). 663. p. cap. Cararea Împaratiei.. 669. Trepte. Ibid.. 249-251. Ibid. 683.. Ibid. p. 667.. Ibid. p.. 203. p.. 680. 648. p. Ibid. 687. . Ibid. Ibid. 650. 665. Ibid. 672. 660. 647. Amaraciune divina. 693.. 668. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 58. Mieii. 654. 653. 679. 160.. 651. 161. 287. p. pp. 640. 655. Ibid. 657.. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi.. 692. Ibid.. Ibid. Votul ascultarii. 664. 47. 656. cap. 652. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 67-69.. 678.. Ibid. cap. Ibid.. 670. p. p. pp. pp. Ibid.. 26. p. 205-206.. p.). p. 671. 641. 161... Ibid. 674. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Ibid.. Sfintenie. Votul ascultarii si personalitatea monahului. p.. Ibid. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. 644. 43. misionari între lupi. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 682.. Ibid. 676. 42. Ibid. Ibid.. pp. 677. 662. 658. 689. 639. 661. Cearta lui Iisus cu Petru. pp. cap.. 643. 285. 46... Ibid. p. 45-46. Lecturi spirituale. Ibid. 649. Ibid. Votul ascultarii. Ibid.. nr. 686. 673. Dincolo de întâmplari. p. 201. O privire în Rai. 681. Ibid. Ibid. 202. Ibid... 76. 44. 143... 685. 645. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Ibid. Ibid. 659. p. Ibid. Serie noua. 675. Ibid.. 286. 141.. p... Ibid. Ibid. Ibid. 283. p. p. 688.. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 646.). "Gândirea". p. Ibid. Ibid.. Trepte. Ibid.638. 297.. p.

. 726. pp. 741.. 315. 714. Ibid. 699. Cananeanca. p. 698.). Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. p. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid.. Ibid. 696. p. 254.. "Strajerul Ortodo x". Ibid.). p. 47-48. p. 739. p. Cararea Împaratiei.. 730. Ibid. 727... Zicere. 253. 210. 732.. p. 314. pp. nr. 701. p. pp. p. 308. 1. 718. 712.)... p. 4/2001. 729. 196. 298.. Pedeapsa cu lepra. 749.. 711.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 747. 316. Talantii Împaratiei.. 716. 282. Fiii Învierii (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 48... 710. 722. Cararea Împaratiei. Ocuparea Templului din Ierusalim. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. cap. Ibid. 746. 42. 733. 738. p. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 210-211. p. 723. 242. pp.. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. 233. Ibid.. 234. 705. 253-254. p. Cararea Împaratiei. 706. 731. Ibid. Ibid.. Ibid.. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. pp. Ibid. 695. 737. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... 1. p. Ibid. p. 715. Fiii Învierii (mss. 702.). p... pp. Ibid. 709. nr. Ibid. p.. Ibid. 707. Siguranta absoluta. 717. Ibid.. Cararea Împaratiei. .). 736. 200. 703.). Ibid. Ibid. Trepte. 697. pp. Ibid. 296. 700. "Strajerul Ortodox". 743. 279-280. Ibid. Ibid. 735. Sfântul Nicolae. Ibid. Ibid. pp.. Ibid. Ibid. 255. Ibid. 748. Cararea Împaratiei. 281. Ibid. 24.. 725. 734. p. Ibid. 314-315.. 713.. 155-156. p. p. Ibid. 704. p. 279. 720. 740. p. 724.. 745. Ibid.. 23. 744. 708.694. p. 719. 65-66. p. 5/2000. p. Ibid. 742. 49. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid.). Chemari la apostolie. 313. 728. 195-196.. 199. Ibid. 721..

.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. 86-87. 751. p. 777.). 123. Cararea Împaratiei. p. 142-143. 776. Ibid. 782..o abordare simpatetic a a relatiei tânar. Ibid. 762. pp. Ibid. 43. 758. 795. 796. Respinsi. chemati. În Duminica Ortodoxiei. 765. 793. p. Ibid.. p. nr. Ibid. cap. Ibid. Cararea Împaratiei. 794. Cararea Împaratiei. Ibid. 25. Daniil Partosanul. p. p.. 26... 119. 121. 133. Fiii Învierii (mss. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Cararea Împaratiei. 764. 788. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 780. Ibid.. Votul ascultarii. Ibid. 799. Ibid. Trepte.. 298. p. 769. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 756. 54. 135. Despre durerile oamenilo r. p. 752. Ibid. Ibid.. nr.).. cap. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. Ibid.. 771. 317.. Oct . 761.duhovnic. p. 798. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 122.750. MARTURII 1. Dincolo de chip. p. 783. 755. Nu esti departe de Împarat ie. 196. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Chemari la apostolie. "Strajerul Ortod ox". 753. Ibid. Ibid. 800. 122. 779. Ibid. p. 787. Ibid. 791..). 757. Ibid. Ibid.. p. pp. 772. pp. 55... p. p. 43. interviu realizat de Romeo Petrasciuc. 789. pp. 781. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 778. Ibid. Ibid. p. 767. Ibid. 760. p. p. Ibid. 143. 784.. Ibid. Ibid. 21. Ibid. 763. p. Ibid. 759. Ibid. Iisus si slabanogul. 180. p. 786... p.. 768. p. 1. 182. 1-3/1999. Ibid. Ibid.. 797. 754. Parintele Arsenie Boca . 773. p..). Conditiile uceniciei. 785. Cararea Împaratiei. 29.).. Ibid. 790. Ibid. "Gândirea". 22.. 774. 182. Tmisoara. 44. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. 259.. 280. 32-33.). 792. trimisi.... Serie noua. 3/2001. p. Chemari la apostolie. 25-26. Cararea Împaratiei. P. 770. Ibid... 766. p. Ibid..S. 115. Iconomul nedrept. 775. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.

introduceri si note de Pr. EIBMBOR. Trancota C. pp. B. 1990-1991. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. 139-142. 6. Alba-Iulia. 34-35. Arhimandritul Ioanichie. 2000. pp. Cuvinte lamuritoare. Bucuresti. Biblia sau Sfânta Scriptura.com/inistea BIBLIOGRAFIE A. Este vorba despre Statistica Site-ului Nistea's Page de la adresa: www 15. C. Arhiepiscopul Bartolomeu. vol. arhiepiscopul Antiohiei cele Mari. STUDII SI ARTICOLE AIOANEI. BALAN. 2002. Vasile. Parintele Daniil Stoenescu. 29-32. Mineiul. Editura Polirom. 12 mai 1940.ombrie 2001. Dr. 6. ianuarie 1994. p. ANANIA. 2000. vol. cf. ANEXA III 1. 7. ANEXA I 1. 3. 109. Marturie culeasa de Parintele Teofil în 21 august 2001. Desfiintati Manastirile . "Tr ansilvania". 3. 1997-1981. Editura Agaton. Cuvânt de lauda la cel întru Sfinti. luna august. Iasi. Cluj-Napoca. Editura Arhidiecezana. pp. Episcopia Ortodoxa Româna. nr. p. Editura Ar hiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos. Arhimandritul Teofil Paraian. DESPRE FÂNTÂNI 1. 2. 5. în 22 aug. ANEXA II 1. 4. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Bucuresti 1993. editia a III-a. Sfântul Ioan Gura de Aur. 1990. M-am întrebat apoi de ce cartea nu are ISBN? Asta ar însemna ca nici în bibl iotecile publice nu e de gasit. CONCLUZII 1. traducerea Parintilor Prof. 2. Patericul. nr. traducere. Biserica. p.. EIBMBOR.. 1-2. Atitudini. 28 Noiembrie . V-X. vol.o zi cu cruce. TEXTE PATRISTICE Filocalia româneasca. Text preluat din: Arhimandritul Teofil Paraian. Dumit ru Staniloae. 1929. Editura Crist.   . Este vorba de textele aparute în "Formula AS". ideal. Sibiu. "Telegraful Român". ClujNapoca. în: Predici la sarbatori Împaratest i si cuvântari de lauda la Sfinti. 1-2. "Magazin Istoric". "Gândir ea". cf. 1946-1948. Pateric românesc. C. I-IV. 8. 2002. 1990. ANDRU. brin ster.Un ordin care nu a ma i sosit. Vocatia monahala si co ntinutul voturilor calugaresti. august 1998. 2001.. Bucuresti.. pp. nr. Bucuresti. Bucuresti.. autorul face aluzie la Parintele Arsenie. Mistici din Carpati. editia a 2-a. Galati. Parintele Dumitru Staniloae. 388. editia a II-a. Vasile Radu si Gal a Galaction. Text publicat în: "Telegraful Român". Fagaras. A se vedea de pilda: Arhimandritul Ioasaf Popa. E ditura Teognost. Penumbra. înregistrare audio la Manastirea "Sub Pia tra". 2002. 1994. editiile din 1936 si 1939. 1/1993. Serie noua. Andrei Cornea. XI-XII. 1999. TEXTE SACRE SI LITURGICE Biblia sau Sfânta Scriptura. Tipografia Cartilor Bisericesti. Ibid. 1998. Parintele nos tru Eustatie. publicat în Tinerete. Bu curesti. 8 august 1943. Fara sa-l numeasca direct. Episcopia Romanului. 20. Ileana Marinescu. "Vestitorul Ortodoxiei". Vietile Sfintilor pe Noiembrie. Prof.

28-31. Lucian. BOCA. nr. 2000. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". anul IX. 1967. Ieromonahul Arsenie. 1-3/1999. BOCA. Serie noua. nr. anul VI. Colind armonizat de Parintele Arsenie Boca. BLAGA. 1-2. BOCA. pp. Vârstele libertatii. BOCA. 1-3/1998. pp. p. din manuscrisul Fiii Învierii. . mss. 4-5/1998. 5-6/1997. Serie noua.. 5/1993. BOCA. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". anul VII. BOCA. Poezii. Ieromonahul Arsenie. 1-2. În Duminica Ortodoxiei. Schimbarea la Fata. nr. pp. Orbul din nastere si sufletele oarbe. anul VII. consemnate de Parintele Pet ru Vanvulescu. Serie noua. 6-7/1998. an ul VIII. "Gândirea". "Gândirea". copie dupa u n mss. anul IX. Serie noua. BOCA. Semne de sfârsit de sâmbata. BOCA.BALAN. nr. Ieromonahul Arsenie. 5-6/1997. Editura Episcopiei Ortod oxe Române a Aradului. Ieromonahul Arsenie. din manuscrisul Fiii Învierii. 39-40. nr. BOCA. BOCA. anul VII. "Strajer ul Ortodox". editia a II-a. 46. Arhimandritul Ioanichie. pp. nr. Serie noua. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. nr. nr. 6-7/1998. anul II. Serie noua. Pogorârea la iad. "Gândirea". 1995. 34-35. BOCA. Cine este Iisus?. 47-48. nr. anul VII. 1. "Gândir ea". nr. 1982. BOCA. Cine este Iisus?. "Gândirea". anul IX. p. nr. BOCA. Serie noua. "Caietul Parintelui Petru Vanvulescu". Ieromonahul Arsenie. 1-3/2001. 1-3/1998. 29-31. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". Nebunii. nr. Ieromonahul Arsenie. "Strajerul Ortodox". 6/2 000. "Caietul Parintelui Ioan Farcas". EIBMBOR. BOCA. pp. anul VI . Ieromonahul Arsenie. nr. BOCA. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Serie noua.. "Gândirea". Misionari între lupi. anul VII. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. Ieromonahul Arsenie. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. 4-6/2001. BEJAN. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. 77-78. 1-3/1998. nr. Ieromonahul Arsenie. nr. Episcopul Aradului. reprod ucere dupa o icoana pictata de Parintele Arsenie Boca. BOCA. BOCA. anul V III. 1996. Serie noua. cu privire la reînfiintarea Manastirii Geoagiului ca manastire de maici. 92-93. Serie noua. "Gândirea". Serie noua. Ieromonahul Arsenie. BOCA. nr. Vifornita cea mare. "Gândirea". "Gândirea". "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. 6-7/1998. pe versuri de Nichifor Crainic. Un Om nou se naste. reproduc ere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. BOCA. nr. Pravila Alba. nr. Arad. editia I-a. reprod ucere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. Editura pentru Literatura. anul VII. 103. 42-43. copiate dintr-un caiet al Parintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia. p. 1-3/1998. Serie noua. din manuscrisul Fiii Învierii. 13/2000. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. Siguranta absoluta. Buc uresti. 43. Cararea Împaratiei. reproducere dupa pictura biser icii din satul Draganescu. BOCA. Trepte spre vietuierea în monahism. pp. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. "Gândirea" . pp. BOCA. BOCA. pp. nr. 22-23. mss. "Gândirea". "Gândirea". Vetre de sihastrie româneasca. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. Editura Tehnica. BOCA. pp. reproducere dupa pictura b isericii din satul Draganescu. din 7 mai 1952. Împaratia nevazuta. 17. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. anul VII. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. BOCA. nr. 1/2001. "Gândirea". copie dupa un mss. Ieromonahul Arsenie. nr. 6-7/1998. Tara de obârsie. p. BOCA. anu l VII. Editura Episcopi ei Ortodoxe Române a Aradului.. Ieromonahul Arsenie. anul X. 68-70. 4-5/1999. Predici si ziceri. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. nr. p. anul V II. Unde mai sunt astazi limbile de foc?.. Serie noua. pp. anul VII. Dimitrie. Ieromonahul Arsenie. Bucuresti. Serie noua. pp. 4-6/2000. Predici. BOCA. Arad. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. pp. Ieromonahul Arsenie. "Strajerul Ortodox". 4-5/1998. 5 /2000.

1992. p. p. manuscris. pp. Iisus si slabanogul. 1-2. MARCU. p. Experienta rugaciunii lui Iisus în spirit ualitatea româneasca. Intrari în monahism (Stire). nr. Ieromonahul Arsenie. Prelegeri de mistica ortodoxa. Editura Fides. Dr. 2-4/1990. p. 2/62. Bucuriile lui Iisus. Andrei. Monahia Zamfira. 1-3/1998. 3-4/1994. 6/2001. IONASCU. 2 volume. Editura Marineasa. "Gândirea". anul II. pp. Idem. p. nr. Isihasmul. 3-4/199 6. Serie noua.Recenzie. "Strajerul Ortodox". anul VII. 1. NEAG. n r. Arhimandritul Juvenalie. 82-83. "Revista Teologica". p. Editura Deisis. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul crestin. 1. 65-66. Acatistul Prea Cuviosului Parintelui nostru A rsenie Boca. Teodor. Prof. pp. "Gândirea". 12-13. 77-78. "Telegraful Român". nr. p. pp. Ieromonahul Dometie. 1991. 12 mai 1940. Bucuresti. Ati întrecut masura D-lor intelectuali de la Revista "Transilvania" . Sibiu. Manastirea Brâncoveanu. Grigorie. 28 noiembrie 1991. Adrian (Ieromonahul Agapie). Ieromonahul Arsenie. 5-6/1997. MANEA. Pr. 3. traditie si cultura româneasca. MOIAN. Dr. 1999. Imn pentru crucea purtata. CONSTANTINESCU. BOCA. Dan. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. OGORANU. Brazii se frâng. Iasi. BODOGAE. Irénée. "Gândirea"."Strajerul Ortodox". 525. 1994. Virgil. Iasi. Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu (Stire). 3-4/1994. MOIAN. 524. 1998. februarie 1996. Editura Veri tas. MARCU. "Strajerul Ortodox". 3. nr. 4/2001. Serie noua. din manuscrisul Fiii Învierii. Casa Editoriala Gândirea. 28 noiembrie 1991. nr. 5/2001. din manuscrisul Fiii Învierii. nr . Manastirea Brâncoveanu. COJOCARU. "Tran silvania". CONSTANTINESCU. MLADIN. Monahia Zamfira. Monahia Zamfira. nr. pp. 2001. "Strajerul Ortodox". 1-2/1996. p. 1993. 1996. Editura Patmos. "Strajerul Ortodox". JOANTA. anul VI. CRAINIC. Vasile. din manuscrisul Fiii Învierii. "Puncte Cardinale". nr. "Telegraful Ro mân". pp. Viata Sfântului Prea Cuviosului Parinte Arsenie Boca. anul III. anul III. Serie noua. p. pp. în "Ortodoxia". Editura Anastasia. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. Ed itura Anastasia. Serie noua. BOCA. CONSTANTINESCU. Ieromonahul Arsenie. p. 1-2/1994. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Ion Gavrila. 26-31. Jertfa. Serie noua. 2001. Ioan. 97-98. 3/2001. 34-35. 2 volume. Grigorie. anul V. Cararea Împaratiei . 105-108. Mitropolitul Nicolae.19. Editura Polirom. Ieromonahul Arsenie. pp. 3-4. nr. Mitropolitul Serafim. Cananeanca. IONESCU. 9-10/1940. p. Preoti ortodocsi în închisorile comuniste. Despre o marturie care si-a gresit ti nta. pp. 15 . MAXIM. Romulus. Târgu-Mures. nr. 1. Ileana. Timi soara. CORBU. 1997. dar nu se îndoiesc. pp. 9-10/1940. Timisoara. CONSTANTINESCU. LUCINESCU. nr.Sibiu. pp. 6. Clu j-Napoca. HAUSHERR. 1-2. 96. Scrisoare catre Parintele Arsenie Boca. 4. manuscris. Precizari. nr. nr. BOCA. pp. Zile albe. OGORANU. 1997. Monahia Zamfira. "Gândirea". nr. Ion Gavrila. 95-96. CORNEA. Un ideal de rugaciune. 1/1993. nr. din manuscrisul Fiii Învierii. "Gândirea". nr. O lamurire necesara. 38-39. p p. nr. zile negre. Nichifor. Penumbra. 3. Serie noua. 86-87. p. Pr. Editura Gordian. Ieromonahul Dometie. Post-Scriptum la o lucrare de istoria is ihasmului românesc. "Rev ista Teologica". diaconul Haralambie. din manuscrisul Fiii Învierii. p. BOCA. "Gândirea". De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe cr ucea de la Manastirea Sâmbata. "Telegraful Român ". În amintirea Parintelui Arsenie. MARINESCU. 2/2001. Bucures ti.

11/ 2002. Staretul Manastirii Prislop. Pentru cealalta vreme a vietii mele. "T elegraful Român". nr. Întâmpinari. Dr. "Teleg raful Român". Bucuresti. pp. 2001. p. Ne vorbeste Parintele Teofil. Dumitru. Editura Antim.R. nr. Arhimandritul Teofil.O. Nicolae. Tatiana. Prescuri pentru cuminecaturi. Sibiu. 4. anul II. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Mircea. Parintele Arsenie Boca sau Universul Sfânt al culorii (Minunea de la Mihailesti). STOENESCU. Arhimandritul Teofil. STANILOAE. Arad. Duhovnici români în dialog cu tinerii. Editura Cum. în: Pr. Editura Deisis. nr. nr. Serie noua. 1998. Serie noua. STOENESCU. 110-1 11. 2000. PARAIAN. Cr aiova. 4-5/1998. Clu j-Napoca. Editura Mitr opoliei Banatului. Amintirile Mitropolitului Antonie Plama deala. 64-68. 8/80 . Dezvaluiri istorice. p. Fagaras. SRGIU. p. Monahul Daniil (Sandu Tudor). 1997. Andrei. Episcopul Daniil Partosanul. Gânduri bune pentru gânduri bune. 8 august 1943. p. 20. Din cuvintele Parintelui Arsenie Boca. PARAIAN. PARAIAN. 1997. 1999. 2000. 28 Noiembrie . Editura Teognost. Între contestari si exagerari. Arhimandritul Teofil. Cluj-Napoca. Timisoara.7. PARAIAN. Pacatul nerostirii adevarului. Editu ra Deisis. PARAIAN. Prof. Arhimandritul Teofil.. 15-16/1990. Episcopul Daniil Partosanul. nr. 1-2. "Puncte Cardinale". "Puncte Cardinale". Veniti de luati bucurie. 1998. Arhimandritul Teofil. Documente inedite desp re Parintele Arsenie Boca. Serie noua. Bucuresti. anul III. Cuvinte catre tineri.S. 2001. REGNAULT. nr. PARAIAN. Sibiu. pp. pp. Pr. Gheorghe Vechi. "Calea Mântuirii". Timpul Rugului Aprins. "Gândirea". Istoria Manastirii Prislop. Prof. Lumini de gând. Arsenie Boca. Editura Humanitas. 2002. Editura Bizantina. Timisoara. Mitropolitul Antonie. Editura Epis copiei Romanului. (Convorbiri cu Dragos Seuleanu si Carmen Dumitriu). STANILOAE. p. 1998. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul secolu lui IV.o zi cu cruce. "Gândirea". Prof. ***. nr. PARAIAN. SCRIMA. Arhimandritul Teofil. Editura Sofia. Bucuresti. Bucures ti. 2002. Cuvinte lamuritoare. Tinerete. 1-4/1991. 2001.2. Maestrul spiritual în traditia rasar iteana. 1997. Arhimandritul Teofil. Episcopul Daniil Partosanul. 1-2/1996. PARAIAN. 1/1993.C. STOENESCU. Dr. Lucien. Arhidiaconul Mihai. nr. 1996. PARAIAN. Dumitru Staniloae. 2000. A. Editura Mitr opoliei Banatului. iulie 1999. PARAIAN. Editura Agaton. Arhimandritul Teofil. Ionescu Lidia. Lumina faptei din lumina cuvântului. Vlad. Unde a fost Biserica. TUDOR. Cararea Împaratiei. pp. anu l VII. Arhimandritul Teofil. Din vistieria inimii mele. PROTOPOPESCU. 94-95. Ieromonahul artist. 3-4/1994. august 1997. Un om de care s-au bucurat oamenii. Editura Anastasia. Bucuresti. Ion Buga. Editura Omniscop. 8-9. Prof. Editura Humanitas. Împreuna cu ta tal meu. SASAUJAN. "Gând irea". ideal. 1996. Arhimandritul Teofil. 6/102. anul V. Arhimandritul Teofil. 1997. 7. nr. Bucuresti. POP. "Gândi rea". PACURARIU. . Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Stanil oae. PARAIAN. Arhimandritul Teofil. 1997. PLAMADEALA. PARAIAN. Biserica. Pr. Cluj-Napoca. Editura SF. pp. Acatiste. Arhimandritul Teofil. Editura Teognost. un raspuns cres tin la nelinistile vremii. Roman. Serie noua. Ovidiu. Crai ova. VUIA. PARAIAN. Bucurest i. "Te legraful Român".

Jurnalism. ***. 1 2 aprilie 1942. 2001. 6. Serie noua. 2001. 4. ***. Din lupta legionarelor românce. Parintele Dometie de la Râmeti (despre). (Convorbirea cu Maica Mina ). Slujitori în temnitele comuniste. anul IX. Timisoara. Cluj-Napoca. ***.CEI CE-SI BEAU MINTEA 52 BISERICA 53 BLESTEMELE 54 BOGATIA 54 BOLNAVII 55 BOTEZUL 56 CALEA MÂNTUIRII 57 CANCERUL 59 CALUGARIA 59 CALUGARII 64 17 . "Telegraful Român". Editura G ordian. 2 volume. ***. 1-3/2000. Suplim ent al Revistei "Renasterea". 1995. p. Marturisitori de dupa gratii. o alta "Filocalie" 22 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti 23 Chilia din munte 25 Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata 27 Chemat la treapta arhieriei 30 Staret si duhovnic la Prislop 30 Pribegia în Bucuresti 34 Pictarea bisericii din Draganescu 34 Asezamântul de la Sinaia 36 Scrierile Parintelui Arsenie 36 Îndrumator al monahilor 38 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism 40 Plecarea la cele vesnice 43 OMAGIU PARINTELUI DRAG . Editura Anastasia. Praznicul de la Manastirea Sâmbata de Sus (stire). 16 mai 1948. Editura Arhidiecezana. p. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. Bucuresti. Bucuresti. Lacrima prigoanei.129. 1994. ***. ***. Editura Bizantina. "Gândirea". diletanti si neadevaruri. "Telegraful Român". Convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu.de Teodosia .Zorica Latcu 45 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA 46 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE ÎN 800 DE CAPETE 49 ADEVARUL 49 ASCEZA 49 ASCULTAREA 50 ATEISMUL 51 AVORTURILE 51 BATRÂNETEA 52 BETIA . nr. p.***. Cuprins RECOMANDARE 5 ARGUMENT 9 VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 12 Scoala primara si liceul 12 Gorunul lui Zian 13 Institutul Teologic 14 Ucenicia la Muntele Athos 15 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti 16 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu 19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" 19 Manastirea Sâmbata.

CARTURARII 65 CASATORIA 65 CÂRMUITORII DE NEAMURI 66 CHEMARILE LUI DUMNEZEU 66 CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 67 CONSTIINTA . NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 83 EREDITATEA 84 EREDITATEA SI MEDIUL 87 EXTREMELE 87 FAPTELE BUNE 87 FIREA OMENEASCA .CINE ESTE IISUS? 93 IMAGINATIA 95 INSTINCTELE 95 ISPASIREA 97 ISPITELE 98 IUBIREA 101 IUBIREA DE SINE 102 IUDA . NEASCULTATORI.CADEREA EI 88 FUMATUL 90 GADARENII SI SUFLETUL 90 GÂNDURILE 91 IERTAREA 92 IISUS .GLASUL CONSTIINTEI 67 COPIII 69 COPIII ÎNDRACITI.IUDELE 104 ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 104 ÎNDUMNEZEIREA 106 ÎNFRÂNAREA 106 ÎNJURATURILE 107 ÎNTRISTAREA 108 ÎNVIEREA 108 JERTFA 109 JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 109 LEPADAREA DE LUME 111 LEPADAREA DE SINE 111 LIBERTATEA OMULUI 112 LUMEA . NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 72 CREDINTA 74 CRESTINISMUL 76 CUNOSTINTA MÂNTUIRII 77 CUNOSTINTELE 77 CUVINTE INTERZISE 77 DESFRÂNAREA 78 DEZNADEJDEA 79 DISCIPLINA 79 DREAPTA SOCOTEALA 79 DREPTATEA LUI DUMNEZEU 79 DUHOVNICUL 80 DUMNEZEU 82 ENDOCRINOLOGIE.LUMESCUL 112 MAICA DOMNULUI 113 MARTIRII 113 MÂNDRIA 114 MÂNTUIREA 114 MINCIUNA 116 MINTEA 116 MOARTEA 118 MUNCA 119 NEAMURILE 120 71 .

DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 140 RATIUNEA 142 RABDAREA 142 RAUTATEA 144 RAZBOAIELE 145 RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 147 RECUNOSTINTA 150 RELIGIA 150 RENUNTAREA 150 RESPONSABILITATILE 150 RUGACIUNEA .NEASCULTAREA 120 NECAZURILE 120 NEPUTINTELE 121 NEVOINTA 121 OMUL 121 PACEA 122 PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI 123 PATIMILE 124 PACATELE 126 PERSONALITATEA 128 PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 128 PLACERILE 129 PLÂNSUL 130 POCAINTA 130 POPORUL IUDEU 131 PORUNCILE LUI DUMNEZEU 132 POSEDATII 132 POSTUL 132 POVATUITORII 133 PREJUDECATILE 133 PREOTII 133 PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 136 PROVIDENTA 137 PSALTIREA 140 RAPORTUL CONJUGAL .DREPTII 156 SIFILISUL 159 SMERENIA 160 SMERENIA SI CURAJUL 162 SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 162 SPIRITISMUL 163 SPOVEDANIA 164 STAPÂNIREA 165 STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 165 STUDIUL 166 SUFERINTA 166 SUFLETUL 168 STIINTA 169 TALANTII 170 TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 172 TRINITATEA 173 .RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 150 SCRIPTURA 152 SECTARII 152 SFÂNTA CRUCE 152 SFÂNTA ÎMPARTASANIE 153 SFÂNTA LITURGHIE 153 SFÂNTUL NICOLAE 154 SFÂRSITUL LUMII 154 SFINTELE TAINE 154 SFINTENIA 155 SFINTII .

În pelerinaj la Sâmbata de Sus 223 ANEXA III 227 NOTE 228 BIBLIOGRAFIE 253 . Daniil Partosanul 189 Arhimandritul Teofil Paraian 195 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) 212 CONCLUZII 214 ANEXA I . semnata de Monahia Zamf ira Constantinescu 216 ANEXA II . prezentata sub titlul "Nota asupra editiei".TRUFIA 173 TRUPUL 173 URA 175 URMAREA LUI HRISTOS 175 VEDENIILE 177 VICLENIA 177 VIRTUTILE 177 VOTURILE MONAHALE 178 VRAJBA CONFESIONALA 178 VRAJBA ÎN CASA 178 VRAJMASUL . în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei".S.ANTIHRIST 179 CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE TEOFIL 183 MARTURII 189 P.Cuvînt lamuritor.