RECOMANDARE Sunt tot mai putini cei ce l-au cunoscut pe Parintele Arsenie Boca.

Tot m ai putini sunt cei ce-si amintesc de Parintele Arsenie si pot sa dea marturie de spre el. Din toti aceia câti mai sunt, nu toti au competenta necesara, iar unii di ntre ei au un cerc prea restrâns de actiune si de raspândire a cuvântului. Mai sunt si din aceia care, desi sunt bine informati, au ezitari când e vorba sa dea marturie despre cel ce a fost, este si va fi Parintele Arsenie, în cer si pe pamânt. În acelas i timp, sunt însa multi, în vremea noastra, cei ce doresc sa afle si sa stie câte ceva despre Parintele Arsenie cel de odinioara, dar cu actiune si în vremea noastra, m ai ales prin lucrarea sa, intitulata Cararea Împaratiei. Eu însumi am fost întrebat adeseori în mânastirea noastra, în alte mânastiri si în mul e orase: "Ce ne puteti spune despre Parintele Arsenie?" La fel, mi s-a cerut de multe ori: "Spuneti-ne ceva despre Parintele Arsenie." De fiecare data am raspun s cu placere la aceste solicitari si am pus în atentia ascultatorilor tot ce am so cotit mai important din cele ce le stiu despre acest om mare, ca si care nu stiu sa mai fi fost unul asemenea dintre cei cunoscuti de mine, ca lucratori în Biseri ca. Aceasta a fost pâna acum. De acum înainte si deocamdata, cel mai bun raspuns, raspunsul cel mai autor izat la întrebarea "Cine a fost, ce a facut si ce a gândit Parintele Arsenie?" ni-l da cartea de fata, pe care o recunoastem ca cea dintâi carte competenta despre Par intele Arsenie, o carte serioasa si vrednica de a fi luata în seama, pe care o rec omandam cu toata inima, în vederea folosului duhovnicesc. Autorul cartii de fata a facut aceasta lucrare ca proiect de teza de lice nta în teologie. El a lucrat cu seriozitatea cuvenita, a adunat material, l-a sele ctat si l-a organizat cu rigorile cerute pentru o lucrare stiintifica. Lucrarea a fost apreciata ca foarte buna, iar autorul ei, pe nume Ioan Gînsca (Ionut, cum îi zicem noi, prietenii) a fost declarat licentiat în teologie. Ea este a doua lucrar e de licenta a autorului, pentru ca ei îi premerge licenta realizata la Facultatea de Arte Vizuale, cu care a obtinut titlul de licentiat la prima facultate. Când Ionut mi-a oferit un exemplar din lucrarea sa despre Parintele Arsenie , am aranjat lucrurile în asa fel ca aceasta lucrare sa-mi fie imprimata pe casete ca s-o pot studia, iar studiind lucrarea, mi-am dat seama de valoarea ei si l-a m îndemnat s-o tipareasca, spre a ajunge la cititori. La fel au gândit si alti priet eni ai nostri si, cu ajutorul lui Dumnezeu, iata ca s-a ajuns la aceasta carte, care porneste la propovaduire ducând la cititori nu numai informatii despre Parint ele Arsenie, ci si multe din gândurile lui, cuprinse în partea de mijloc a cartii, i ntitulata "O sinteza a gândirii Parintelui Arsenie în 800 de capete". Sinteza gândirii Parintelui Arsenie este prezentata pe idei puse în ordine alfabetica, asa încât citit orul se poate orienta si îsi poate alege ceea ce-l intereseaza în primul rând. Ca unul care am contribuit si eu la aceasta lucrare cu informatiile pe ca re le-am dat, dar si ca unul care am insistat pentru tiparirea ei, bineînteles, o recomand din toate puterile mele. O recomand pentru toate categoriile de vârsta, d ar în mod special pentru tinerii intelectuali si, mai cu seama, pentru studenti. T inerii, care au viata în fata si se pregatesc pentru viitor, e bine sa porneasca în viata cu niste lucruri stiute, cu niste lucruri învatate de la Parintele Arsenie, care le vorbeste din carte. Socotesc ca nu-i cazul sa insist asupra faptului ca recomand aceasta cart e, deoarece cartea se recomanda ea însasi pe sine. Ceea ce trebuie sa fac eu, este doar sa spun cu apas ca aceasta carte nu este o carte de lectura, ci este o car te de studiu. O singura lectura, o lectura superficiala, este pur si simplu fara rost. Cartea fiind foarte densa, mai ales în partea în care se prezinta gândirea Pari ntelui Arsenie, ea nu poate fi asimilata si impropriata decât insistând si revenind. Deci, când recomand cartea, recomand si aceasta staruinta asupra cuprinsului ei. Ionut Gînsca ne face un mare dar, prin cartea pe care ne-o ofera spre luare aminte, pentru binele nostru si al celor din jurul nostru si pentru înmultirea bi nelui din aceasta lume. Îi multumim si îi suntem recunoscatori ca ne-a oferit aceast a carte, care nu-i o carte ca cele multe, ci este o carte de referinta, al carui folos îl vor cunoaste toti cei ce vor lua aminte la cele scrise în carte si le vor îm plini dupa a lor putere. Noua nu ne ramâne decât sa mutam gândurile din carte în mintea noastra si sa le dam viata, prin împlinirea lor cu fapta. Daca vom face asa, va fi

ca si când Parintele Arsenie va fi între noi, cu povatuirile sale de odinioara. Luând aminte la gândurile Parintelui Arsenie, va fi ca si cum l-am fi întâlnit fiecare dint re noi, la Mânastirea de la Sâmbata, la Mânastirea Prislop, la Bucuresti si Draganescu , ori la Sinaia. Pentru noi, cei de azi, cartea de fata tine loc de orice loc pe unde a putut fi întâlnit Parintele Arsenie. Ea este Parintele Arsenie adus lânga noi, cu cuvântul sau, care e acelasi pentru noi, cum a fost pentru cei care l-au auzit rostit prin viu grai. Pentru toate acestea, "Sa multumim Domnului", "Sus sa avem inimile!" Arhimandrit Teofil Paraian Mânastirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus ARGUMENT "Aduceti-va aminte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui D umnezeu; priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta" ( Evrei 13, 7). Acest îndemn, pe care îl pun ca început al lucrarii de fata, mi-a fost pus în ved ere în chip deosebit în urma cu cîtiva ani de un pustnic, pe când ma aflam într-un pelerin aj la Muntele Athos. Eram împreuna cu trei prieteni (dintre care unul - Ioan, Dumn ezeu sa-l odihneasca - s-a mutat la Domnul) si eram tare bucurosi de întâlnirea noas tra cu dânsul. Eram dornici de cuvânt de învatatura, asa ca Parintele a fost bun si ne -a vorbit. Nu ne-a spus prea multe, desi noua poate ca nu ne-ar fi ajuns nici o noapte întreaga sa-l ascultam. Au trecut anii, însa retin si acum din acea întîlnire mai ales îndemnul din Evrei 13, îndemn cu care am început. De atunci încoace, am încercat, dupa puterile mele, sa împlinesc acest cuvânt, sa -l fac lucrator. Si, împreuna cu câtiva prieteni, ne-am propus, pe lînga rânduiala si pr ofesia pe care o are fiecare în parte, urmatorul obiectiv: recuperarea si promovar ea gândirii si a scrierilor marilor parinti duhovnicesti ortodocsi, în special români. Este un demers care îsi arata actualitatea si necesitatea mai ales azi, când lumea crestina a cam început sa orbecaiasca ea însasi "în noaptea nestiintei si a lips ei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul" (Arsenie Boca). Deci motivele pentru care avem nevoie si trebuie sa ne îngrijim de acesti P arinti, pe drept cuvânt, "ca de ochii din cap", sunt evidente, întrucât ei sunt lumina torii trupului eclesial, ei sunt "luminatorii lumii" - "Luminatorul trupului est e ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat" (Matei 6, 22-23). Asa am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa ne îngrijim de editarea câtorva ca rti de spiritualitate ortodoxa si de organizarea unor expozitii de fotografii, d ocumente si scrisori, acestea din urma, închinate Parintelui Paisie Olaru de la Si hla. Prin urmare, si studiul de fata, închinat si el unui Parinte, se înscrie în ace lasi demers, de redescoperire si promovare a gândirii parintilor duhovnicesti, pen tru ca, fara nici o îndoiala, Parintele Ieromonah Arsenie Boca este unul din mai-m arii nostri, caruia i se cuvine amintirea noastra, dupa cum se zice în Epistola ca tre Evrei. Asadar, sa aducem lui Dumnezeu jertfa de lauda, adica rodul buzelor, care preaslavesc numele Lui (cf. Evrei 13, 15). Ca absolvent al unei Academii de Arte Vizuale, pot afirma ca mi-ar fi mul t mai usor sa zugravesc, nu prin cuvinte, ci cu ajutorul penelului, sau sa model ez în lut chipul Parintelui Arsenie Boca. Dar, si în aceasta situatie, ma simt oarec um ca si Anania, zugravul Regelui Avgar al Edessei, care, cu toate ca era un "zu

grav iscusit", nu a reusit sa "isvodeasca" chipul Mântuitorului.1 Desigur, nu se pune problema ca as fi si eu un zugrav iscusit, dar mi-a v enit în minte aceasta comparatie pentru ca ma simt si eu neputincios din pricina c a, studiind personalitatea si scrierile Parintelui Arsenie, la câte am reusit eu s a ajung, îmi dau seama ca dimensiunea spirituala a Parintelui Arsenie Boca e greu de cuprins în cuvinte (de "zugravit") si, pe lânga aceasta, mai marturisesc, ca mult i altii, ca "cunosc mult prea putin din tot ce Parintele Arsenie a reprezentat p entru neamul nostru".2 La toate acestea se mai adauga, sa-i zic asa, înca o dificultate, si anume faptul ca vorbesc despre un calugar, si-atunci s-ar putea pune întrebarea: cum pot eu întelege un calugar din afara acestei conditii, care, atâta timp cât nu ai trait-o , ramâne o taina, cum pot eu sa vorbesc (fara sa exagerez) si sa înteleg gândirea unui calugar pe care multi îl socotesc un sfânt, sau unii chiar un geniu? Deci, se poate totusi vorbi, se poate scrie, fara a te afla în treaba si fa ra a aluneca în disertatii pietiste sau în aprecieri "suficiente si destepte"? Când ai un îndrumator, se poate. Iata de ce, în aceasta situatie aflându-ma, m-am bucurat de sprijinul si calauzirea unui bun prieten, Parintele Arhimandrit Teo fil Paraian, care de la bun început m-a ajutat, m-a sfatuit si mi-a oferit cele ma i multe din materialele pe care le-am folosit în aceasta lucrare. Pe de alta parte, având în vedere prietenia mea cu Parintele Teofil (care l-a cunoscut pe Parintele Arsenie si ale carui ziceri, Parintele Teofil, se stie fo arte bine, le popularizeaza cu timp si fara timp) si având în vedere si faptul ca am facut si eu, ca oarecând Parintele Arsenie, o Academie de Arte Frumoase, m-am sim tit oarecum dator sa studiez si, în cele din urma, sa "isvodeasc" chipul Parintelu i Arsenie Boca. Gândita si redactata initial ca lucrare de licenta, cartea de fata a ajuns în mâinile, si cred ca si în inimile, mai multor prieteni si cunoscuti ai mei, caci as a se explica faptul ca ei au insistat si m-au sprijinit ca s-o si tiparesc. Le m ultumesc tuturor, în special Parintelui Arhimandrit Teofil Paraian si dau slava lu i Dumnezeu, Caruia ma rog sa ma ajute sa nu gresesc. Ioan Gînsca VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, lânga Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, i-au pus la botez numele Zian.1 Scoala primara si liceul Zian Boca face scoala primara în satul natal (4 clase) si apoi intra la Lic eul National Ortodox "Avram Iancu" din Brad, al cincilea liceu românesc din Transi lvania, dupa cele de la Blaj, Beius, Brasov si Nasaud, ctitorie a Mitropolitului Andrei Saguna, pe care-l absolva în 1929.2 Coleg de banca l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor (ce semna cu pseud onimul D'or Uragan), autorul amplului poem Horia redivivus (poem care îl face pe N ichifor Crainic sa exclame: "Onomatopee! În toata literatura universala nu cunosc o metafora de o asemenea amploare"), si autorul poeziei Sfântul, închinata Parintelu i Arsenie. Marturiile colegului de banca, cuprinse într-un caiet (jurnal) ascuns cândva de Romulus Neag (absolvent si el al liceului mai sus amintit), îl înfatiseaza pe Zia n ca "Exceptional de înzestrat, de-o vointa extraordinara, o memorie formidabila, o putere de munca si o tenacitate iesite din comun". "Manifesta înca de acum deschiderea spre universalitate; de o curiozitate i ntelectuala remarcabila, totul îl intereseaza. Întocmai cum un fluviu aduna în albia s a afluentii dintr-un întreg bazin hidrografic, se varsa în mare, de aici se pulveriz eaza în cosmos si din nou se revarsa pe pamânt sub forma ploii roditoare, refacând "ci rcuitul elementelor", el asimileaza informatii din toate domeniile cunoasterii, pe care le trece prin filtrul personalitatii sale si le transfigureaza într-un mod de existenta, prevestindu-l pe teologul erudit si duhovnicul deschis spre sufle tul omului, ridicând brate de energie spre tainele universului".3 Liceul National Ortodox din Brad, cu un corp didactic de elita, format la

Ma pregateam sa iau puietul. ci Boca Zian planteaza pomul". Tot astfel abtinerea de la bucate mai grele. când diri gintele ma opreste: "Nu Boldor. dupa care l-am legat de tutore. cautând sa se adânceasca în descifrarea tainitelor sufletului. dupa o serbare în piata orasului. Munceste suplimentar la desen si pictura cu profesorul Körmendy. pe când faceau s tudiile de Teologie la Sibiu. Totusi. în frunte cu dirigintele. M-am uitat cu ciu da la diriginte si cu aceeasi ciuda mi-am înfipt degetele în radacinile puietului. El s-a dezvoltat frumos. De la aceasta vârsta. prec um urmarim o armonie între facultatile sufletesti. însa trebuie si el sa si-o câstig e" (Cararea Împaratiei. Iar omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu s i-a câstigat în sine. de 10 mai. Ne-a impresionat taria de vointa cu care rab da frigul. Dumnezeu i-a dat o valoare mare. renuntând regulat la "portia" de carne din Institut. caligrafie. Parintele Teodor Bodogae marturiseste despre Parin tele Arsenie ca n-a ajuns sa-i poata cunoaste toate adâncurile sufletului. seful pr omotiei de absolventi a liceului. la scurta vreme de la mutarea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. chimie. A . introvertita. exceleaza la matematica. apoi fiecare coleg stropeste cu stropitoarea la radacina. 210)". Cu totii atunci am hotarât ca stejarul plantat sa poarte numele Gorunul lui Zian. fizica. cân d promotia de absolventi din acest an. Inspiratia nu tine de materie. este extrem de interiorizat. Spre sfârsitul cl asei a VII-a. are preocupari care depasesc nivelul programelor scolare în domeniul artelor: de sen.5 Gorunul lui Zian În afara matricolelor scolare.6 Institutul Teologic Cu zestrea intelectuala si spirituala dobândita la Brad. de ratiune". ca sa faca din noi caractere tari. ca un simbol al biruintei. ca un simbol al vigor ii. solitar. vreme de patru ani.universitatile din tara sau de la Viena. retrasa. în 1969. multiplica partituri pentru profesorul de muzica Gheorghe Pârvu. Cunostea totusi foart e bine limba franceza si citea cu aviditate studii de psihologie. biologie . eu îl presam. p. liderul recunoscut si respectat de profesori si colegi.4 În doua momente deosebite se stie ca Parintele Arsenie a revenit la liceul din Brad: revederea cu colegii dupa 50 de ani de la absolvire si cu ocazia celeb rarii centenarului celui de al cincilea liceu românesc din Transilvania. precum si o sinteza a acestor a cu viata. ramâne însa peste timp o marturie vie p e care Parintele Boldor o evoca cu emotie: "Era în primavara anului 1929. Cu toate ca au sezut pe aceeasi banca. de grafologie. alte documente care sa ateste trecerea prin liceul bradean a lui Zian Boca s-au pierdut. personalitati proeminente în slujba patriei si neamului". socoteste concludente urmatoarele aspecte ale personalitatii colegului sau7: "Poate ca faptul ca nu s-a prea bucurat în tinerete de caldura unei vieti f amiliale explica firea sa putin sociabila. Parintele Teodor Bodogae. în cât între colegi are aureola unui "Sfânt". ""Statura pozitivista". Se prefigureaza de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat sa aduca teologia în arena larga a vietii intelectuale care sa îmbratiseze o misiune spirituala totali tara. tot asa trebuie sa urmarim o ar monie si între cunostintele din cât mai multe domenii. al înaltimii idealului spiritual-moral pe care e ducatorii nostri ni le-au insuflat. muzica. fiind îmbracat adeseori în îmbracaminte redusa. sânge si oase. de caracteriol ogie. Vacantele le p etrecea adeseori la o rudenie a sa. se înscrie la Instit utul Teologic din Sibiu (1929-1933) unde este "extrem de sârguincios si studios". c i exista si altceva. se deplaseaza în curtea liceului pentru a sadi un stejar. Nu l-a pasionat prea mult studiul limbilor straine.. intrat în traditia poporului român. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. cu profesori mireni si teologi. puternice . asa cum Ieromonahul Arsenie Boca va confirma mai târziu în opera sa de valoare universala Cararea Împaratiei: ". putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. îsi pune profund amprenta asupra receptivitatii intelectuale si sensibilitatii sufletest i a tânarului Zian Boca. al frumusetii.. în textul de pomenire pe care îl publica în "Telegraful Român ". profesorul Candin Ciocan. al trainiciei. Z ian tinea si scutura puietul sa se taseze pamântul. le-a facut colegilor marturisirea ca la orele de desen si pictura i s-a descoperit ideea potrivit careia "omul nu este numai carne. universalitatea manifestarilor omenesti. cânta la flaut.

prin care s-a încercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omenesti si vindecar ea lor prin lucrarea de înduhovnicire crestina. La interventia profesorului Nicolae Popovici. care nu trebuie uitata. aduce câteva manuscrise ale Filocaliei pentru fostul sau profesor de la Sibiu. Pr. c are venea de la studii din Grecia. Îmi amintesc si acum de usuri nta cu care interpreta la flaut compozitii destul de pretentioase. când s-a îngrijit de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. si anume cu: Parintele Ars enie. urmeaza o scu rta perioada de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos. chiar daca în metodologia ei au mai ram as multe aspecte de îndreptat. Dumnezeu sa-l odihneasca cu alesii Sai. Se stie ca în aceasta privinta fostul Mitropolit Nicolae Balan l-a trimis c u bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti."8 "Extrem de rezervat. În acest context maestrul Costin Petrescu i-a încre dintat pictarea la Ateneul Român a scenei privitoare la Mihai Viteazul. În sfârsit. dupa spusele unora. adevaruri vii si luminoase ale vietii harice. la asta stau!". mana stire Voievodala zidita de Constantin Brâncoveanu. la "miscarea" de reînnoire religioasa de la Manastirea Sâmbata. unde a facut studii deosebit e cu profesorul Costin Petrescu. când ar fi refacut. cu trei ca ndidati la calugarie. Pentru toata stradania de bine. acela n-are decât sa cerceteze pictura bisericea sca din Draganescu (Ilfov) ca sa nu mai vorbim de tot atâtea lucrari de coloristic a si de modelaj cunoscute atât la Sâmbata.11 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti Fiecare cititor poate afla din prefetele primelor 4 volume ale Filocaliei . proaspat reîntors de la studi i în strainatate. Parintele Arsenie a stat acolo trei luni. Se spune despre Parintele Arsenie ca la Sfântul Munte Athos a cautat sa fie sub ascultarea unui parinte aspru. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928. din 1939 din martie începând. si solitar". este trimis cu bursa la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti. ale Profesorului Raine r Francisc . iar din 1940 cu Parintele Serafim. total sau partial. tu nu e sti în stare de nimic! Nici la maturat nu esti bun!". participa cu interes la prelegerile de mis tica ale lui Nichifor Crainic. în linii si culori. dupa absolvirea Institutului Teol ogic (1933). la reîntoarcerea în tara. Nu trebuie uitate nici c opertile minunate ale primelor patru volume ale Filocaliei si ale Vietii în Hristo s. Cine vrea sa se convinga ca în urma acestor studii Parintele Arsenie n-a pus în fresca de pe p eretii bisericilor la care a pictat doar scene si compozitii crestine remarcabil e. Si Parintele Arsenie s-a gândi t atunci: "Aici e de mine. iar Parintele Serafim a ramas acolo 6 luni si un an scolar la Atena la Teologie. Dar Mitropolitul Nicolae Balan îsi dadea seama ca începe cu oameni nepregatit i în alta manastire si atunci i-a trimis la Sfântul Munte. "calatoria Sfântului Apostol Pavel din Grecia". cu Parintele Nicolae Mladin. cum putine s-au realizat la noi. continua sa studieze în particul ar pictura într-o camaruta rezervata în calitate de infirmier al Institutului.cf. ci a sesizat. Asa ca "Ma nastirea a început cu trei oameni mari" (Arhimandritul Teofil Paraian). si frecventeaza si alte cursuri în domeniul culturi i si artei. Parintele Dumitru Staniloae. retinut. Si se s pune ca ar fi ajuns la un duhovnic10 care i-ar fi zis de la început: "Mai. voia sa aiba acolo numai absolventi de Teologie. cu trei absolventi de Teologie. Parintele Arsenie si-a adus o cont ributie deosebita. Cu gândul acesta a pornit.iubit de mic desenul. Nicolae Streza).9 Ucenicia la Muntele Athos La putina vreme dupa terminarea Institutului de Belle-Arte. (cf. cât si la Prislop. care a ajuns profesor la Teologie prin purtar ea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan. care cauta sa redea în compozitii clare si în analize psihologice des tule adâncuri ale sufletului omenesc. sculptura si mai ales pictura. Mitropolitul Nicolae Balan. Arhimandritul Teofil Paraian) Sigur este ca. Parintele Arsenie (Boca Zian). Toate acestea erau tot atâtea dovezi care ne ajutau sa întrevedem în el pe pictorul si pe duhovnicu l de mai târziu. cu care co laboreaza la realizarea în limba româna a acestei monumentale lucrari. care sa-l povatuiasca cu autoritate. Aic i urmeaza cursuri de medicina (în special cele de anatomie. care o restaurat Manastirea de la Sâmbata.

prin prezenta aproape neco ntenita si prin staruinta ce-a pus-o pe lânga mine de-a face aceasta traducere..C. cler si popor din tot jurul. Contributia Parintelui Arsenie a fost mare si aceasta s-a concretizat asf el: Dânsul a adus cu sine de la Sfântul Munte Athos copii de pe manuscrise mai vechi si a insistat apoi pe lânga Parintele Staniloae pentru traducerea Filocaliei. În afara de aceasta. de la Athos. Tot P. cf.s-a savârsit impresionanta slujba a tunderii în monahism a Parintelui Ierodiacon Arsenie Boca. "a adus cerul ortodox pe pamântul românesc". a sustinut lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe car e le-a procurat.S. P. unde. Boca. Sale si de miscarea religioasa pe care a trezit-o în jurul Manastirii de la Sâmbata de Sus. a realizat coperta Fi localiei. pe care altfel nu cred ca as fi savârsit-o. acum sustine cu putere neslabita lucrare a de tiparire. pentru a-si perfectiona marele sau talen . în Vinerea din Saptamâna Luminata (deci de praznicul Izvorului Tamaduir ii n.C. asa cum zicea Parintele Arhimandrit Serafim Popescu de la Sâm bata de Sus. Sa a executat si coperta. primind acum numele de Arsenie. Parintele Ieromonah Arsenie de la Manastirea Brâncoveanu. ale învatat urii staruitoare si ale dragostei de suflete. în 3 mai 1940. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românesti.C.C. P arintele Veniamin Tohaneanu). Mitropolit Nicolae si P. Par intele Arsenie a scris dupa dictatul Parintelui Staniloae.14 fiind deja diacon celib (probabil hirotonit în 29 septembrie 1935. am putut face fata unor greutati c e se ridicau ca muntii în calea tiparirii acestui volum.. Reproducem aici doua fragmente din prefetele volumelor 1 si 2 ale Filocal iei."13 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Zian Boca s-a închinoviat la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în iunie 1939. editata la Sibiu. aduse de P.C. mi -a alimentat curajul în mod considerabil ca sa pot duce pâna la capat o munca atât de ostenitoare. la prima ei redactare.se spune mai departe . a fost tuns în monahism tânarul diacon Zian V. Remarcat înca de pe bancile scolii pentru deosebitele-i înclinari spre viata monastica. de la Manastirea Brâncoveanu."12 "Ajutorul hotarâtor la tiparirea acestui volum l-a dat însa iarasi bunul meu fost student. Daca Dumnezeu va ajuta sa apara întreaga opera în româneste.C. în mod surprinzator. Dupa imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere. care mi-a ramas mer eu aproape. P. Episcop N icolae Colan al Clujului. Sa (Parintele Serafim Popescu) si de Parintele Arsen ie. Cu acest prilej . Sa a binevoit sa scrie dupa dictatul meu cea mai mare parte din traducere. Mitropolit Nicolae al Ardealului la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Î. "Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu a întrunit la rugaciunea de obste s i în acest an.n. De aceea. Parintele Profesor Dumitru Staniloa e l-a numit "Ctitor de frunte al Filocaliei românesti". luând numele d e Arsenie.P. prefetele primelor editii nu apar si deci nici mentionarea demersurilor Parintelui Arseni e) contributia însemnata a Parintelui Arsenie la traducerea Filocaliei.C. pe buna dreptate. pe cele mai autentice baz e ale traditiei ortodoxe si cu mijloacele celei mai curate duhovnicii. au slujit Sfânta Liturghie si au cuvântat închinatorilor. Dupa aproape un an de zile.P. are loc tunderea în monahism la Ma nastirea Sâmbata de Sus. vorbim altundeva. Cuviosul Ierodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teol ogice "Andreiane". prin care Parintele Staniloae.).S. Despre nevointele si virtutile acestui prim cetatean al restauratei ctitorii voevodale de la Sâmbata de Sus. Evenimentul este consemna t si de "Revista Teologica" din 1940. acest act va ramânea legat într-o mare masura de numele P. Datorita a bonamentelor masive ce le-a procurat P."15 Tot aici mai aflam urmatoarele: "Cu prilejul îndatinatului pelerinaj anual de la Sfânta Manastire Brâncoveanu d e la Sâmbata de Sus. bunul meu student de odinioara. a fost trimis de Î. Parinte Ieromonah Arsenie.S. (. pentru a sublinia mai bine eforturile Parintelui Arsenie la aceasta lucrare extrem de importanta pentru spiritualitatea ortodoxa: "La unele scrieri am folosit si copii de pe manuscrise românesti mai vechi. Sa.românesti (nu cele editate de Editura Harisma.) Un cald cuvânt de multumire trebuie sa aduc P.

Se reînvie acum o traditie a marilor pelerinaje la locuri le sfinte. nostru Mitropolit Nicolae de a alcatui o trupa de calugari luminati. "Isvorul tamaduirii". Peste Tara Oltului sufla cu putere duhul lui Dumnezeu prin mijlocirea manastir ii reînviate din mormântul în care o asezasera adversarii neamului si ai credintei dre pte". S. se remarca în chip stralucitor ca "pictor de suflete dupa modelul Domnului nostru Iisus Hris tos" (Nichifor Crainic). cu sufletul plin de bucurie .P. Vasile Sortan întru diacon pentru trebuin tele manastirii. Manastirea lui Constantin Brâncoveanu a reînviat în toata puterea duhovniceasca . Predica înaltatoare si duioasa a Î. alternând rugaciune a cu studiul picturii bisericesti. cât si din afara hotarelor tarii noastre. le îndreptau catre Cel Atotputernic. cât si în aerul liber. Mitropolit Nicolae. Pelerinii. si P.18 "În Vinerea Izvorului Tamaduirii din acest an (1942 n.Sf. iar pe tânarul. despre lucrarea duhovniceasca cu totul deosebita a fostului sau elev.n. "încrestând" . "Vinerea" din Saptamâna Învierii Domnului. Sa a hirotonit cu acest prilej pe Cuviosul prodiacon Arsenie Boca întru ieromon ah. tânarul monah a înte les sa dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre.16 Si presa vremii tine sa vorbeasca despre "miscatoarea si emotionanta tund ere în monahism" a unuia din "luminatii absolventi ai Academiei Andreiane": "Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în acea sta zi mare. S-a slujit Sfânta Liturghie atât la altarul manastirii. diplomat al Scoalei de Belle-Arte din Bucuresti.S. cum exclama cu admiratie Nichifor Crainic: "Ce vreme înaltatoare când toata tara lui Av ram Iancu se misca în pelerinaj. veniti în numar destul de mare. Parintele Profesor Dumitru Staniloae marturisea. La acea "bulboana spirituala uriasa".P. A urmat sfintirea apei la fântâna tamaduitoare si un Sfânt Maslu cu mare sobor de preoti."17 Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu În 10 aprilie 1942 Parintele Arsenie a fost hirotonit preot. este pornit pe calea înfaptuirii". Iata de ce. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în c hipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celo r rele atât dinlauntrul. prin aceste intrari în cinul monahal. multimile nu mai contenesc. au avut mari bucurii duhovnicesti. poporu l român ortodox venit pe timp ploios. E un caracter integru si un monah de aspra ta rie duhovniceasca. crescut si îndrumat în studiul teologiei. Vechiul si statornicul gând al Î."20 Dupa numai un an de la hirotonia întru preot a Parintelui Arsenie. M ot dupa locul de nastere. fata de timpurile grele ce le st rabatem si de vremea ploioasa. si-a petrecu t viata la Sfânta Manastire Brâncoveanu. ctit oria voievodului martir". absolvent de Teologie.t de pictor. Întors în tara. pe care s-o desfasoare acol o în linistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaci une. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". parintele diacon Boca.S.P. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. Î. Nicolae Colan al Cluju lui înconjurati de sobor de preoti. iar apoi la Sfântul Munte Athos si la Atena.) a avut loc la Man astirea de la Sâmbata de Sus obisnuitul pelerinaj. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucurii le si necazurile în sufletul sau de mare român si de mare crestin. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. cântând cu zapada pâna la piept spre Sâmbata de Sus.P. a simtit înca o dat a cum se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile p e care cei doi ierarhi.19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" "În anii de ctitorie la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus. deci în 19 43. Sale a stors lacrimi pelerinilor. Î.S. departe de forfota lumii. cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si o pera reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Români a Mare. În adevar.

stau acolo câte 2 pâna la 5 saptamâni. mai ales pentru ca simteam ca miscare a de la Manastirea Brâncoveanu e ceva care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul c arora se pot face exercitii gazetaresti. ci. În ce consta taina acestor impresionante efecte ale lucrarii Parintelui Ars enie si care sunt elementele programului sau de lucru? Fara îndoiala ca mijlocul prin care lucreaza Dumnezeu în suflete este cuvântul pe care îl rostim în numele Lui. nu se dau numai îndemnuri pentru ceea ce ar trebui sa se faca în scopul întaririi credintei. tot asa era necesar sa aducem vor ba cândva despre ceea ce se petrece la Manastirea Brâncoveanu. Des pre viata Parintelui Arsenie nu e necesar sa vorbim.. dar simtindu-se atât de bine si de întrema ti. Atunci e un cuvânt ce se ru pe dintr-o fiinta care a devenit rug al credintei si muta focul la auzitori. o refacere generala a duhului calugaresc ortodox. O facem deci cu riscul de a supara pe Parintele Arsenie. ca sa nu meritam banu iala de cine stie ce pacat. iar daca pleaca se întorc la scurte intervale. "faptele care ilustreaza modul în care trebuie sa se lucrez e în zilele noastre si care pot influenta astfel asupra altora. Am evitat totusi pâna acum sa scriem. ca respiratia continua.P. cu voia lui Dumnezeu. privind într-o meditatie serioasa la ceea ce e c u adevarat plin de valoare pentru exitenta sa. Dar cuvântul are o eficacitate deplina numai când are a coperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. Manastirea de la Sâmbata de Sus nu e loc pitoresc de excursii si de distrac tii înramate în chenare arhaice. trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumusetile duhovnicesti care le sunt dezvalui te. când fiecare stie ca Parintele va sta n umai cu el 4-5 ore în convorbire intima purificându-i toate maruntaiele sufletului s i toate colturile trecutului de petele chinuitoare ale pacatului. cum zice chiar dânsul. cu largi si adânci efect e în viata poporului nostru.21 Dar precum se opreste omul macar câteodata din galopul atentiei spre atâtea l ucruri neesentiale si zgomotoase. încât nu le-ar mai veni sa plece. Gândul Î. Cu atât mai mult eram datori sa vorbim despre o lucrare de proportiile cele i de la Sâmbata de Sus. nu mai poate fi în mod continuu omul c are a fost. de întâlniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le obliga la o viata scoasa d in mocirla inconstientei si placerilor usoare. a început sa-si arate rodul cel mai promitator. ci se încresteaza faptele care ilustreaza m odul în care trebuie sa se lucreze în zilele noastre si care pot influenta astfel as upra altora. ea trebuie sa continue a se desfasura d incolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realitati umflate de gazete. Dar ceea ce te covârseste lânga acesti oameni este încordarea cu care asteapta sa le vina rândul la marturisirea pacatelor. ostenitorul smer it de la Sâmbata. preoti si credinci osi". a tât de scazut în ultimele timpuri.S. hranindu-se numai cu pâine si apa. veniti de la sute de ilometri. Te înduioseaza s a-i auzi sarmanii alergând în întâmpinarea Parintelui cu strigatul: "Parinte. ca viata intima a fami liei. care taie azi brazda adânca în viata sufleteasca a unor întinse cercuri de credinciosi. ca rugaciunea zilnica. Într-o foaie ca a noastra. Cine îi urmareste dimineata în timpul predicilor Parintelui Arsenie. "De mult ne simteam datori sa scriem în aceasta foaie despre lucrarea duhov niceasca ce se savârseste zi de zi la Manastirea Brâncoveanu. la hohotele de plâns pentru pacatele lor. ci mediu de zguduiri sufletesti înnoitoare. care considera vorba buna care i se spune ca cel mai mare rau ce i se poate face. caci asprimea ei e cunoscut a si nu vrem sa-l suparam laudându-l. Pe pajistile manastirii si prin încaperile ei se afla zilnic 200-300 de fii nte omenesti îngenuncheate pe sub streasinile ei în rugaciune si scrutându-si trecutul de pacate a caror povara nu o mai pot suporta. Multi dintre ei. Mitropolit Nicolae de-a initia prin restaurarea manastirii mart ire a lui Constantin Brâncoveanu nu numai reînfiintarea monahismului din Transilvani a. dar de min e când vezi. Cuvântul sau porneste din neclintirea de stânca a celui ce nu se târguieste si   . ca cresterea grâului. ca nu mai pot purta povara pe mine". ca lucrurile sfinte si mari. preoti si credinciosi.

Parintele Arsenie a identificat aic i o mare racila si a pus fierul rosu pe ea. De aceea treapta în care culmin eaza pregatirea pelerinului este marturisirea. n-are decât sa mearga la Sâmbata de Sus.nu se clatina ca trestia batuta de vânt. când l-a auzit pe Parintele Staniloae afir mând cu admiratie: "Parintele Arsenie e un fenomen unic în istoria monahismului române sc". prin aceasta Parintele aratând ca îndemnul " Fiti desavârsiti. trezite la constiinta acestui pacat. Fiecare credincios e obligat sa ramâna între semenii sai. Peste neamul nostru s-a abatut ca un adevarat flagel obisnuinta avortur ilor. Într-o scrisoare trimisa fostului sau coleg de banca de la liceul din Brad (Petru Bold or). pe care trebuie sa-l recunoastem si noi astazi. Statul ca entitate impersonala îl com bate."25 Parintele Arsenie nu se straduia numai cu cuvântul rostit sa împodobeasca suf letele credinciosilor cu virtuti si sa-i faca pe acestia sensibili la armonie si frumos.24 Manastirea Sâmbata. o alta "Filocalie" "Spatiul din jurul bisericii era o veritabila lucrare de arta. de traire în duhul Sfintil or Parinti. ca "Ne este impos ibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii de la Sâmbata de Sus" ( Parintele Dumitru Staniloae). lipsit de forta. s-au recules cu hotarâre. Petru Boldor (colegul de banca de la Liceu l din Brad) petrecea aici trei saptamâni. ca un artist. podete ca într-o lume de basm. În orice caz miscarea de înnoire. Hristos lucreaza numai prin Sfintele Taine si în Biserica. Tinem doar sa mai accentuam importanta nationala pe care o are lucrarea d e acolo. Parintele Arsenie se destainuie: "M-am înhamat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului în Om. rugându -se pentru ei."22 Atras de miscarea de la Sâmbata. opu s oricarei patimi si oricarui gând de mândrie. pe care dânsul. Numai o zguduire religioasa a constiintelor poate ajuta aici. Smerenia si pur itatea vietii sunt conditiile sau mai bine zis conditia neaparata a mântuirii. La no i credeau multi ca traditia rasariteana. fiind raspunzator pentru ei. de nuanta sectara este lovit în cap. Parintele zideste în suflet ul miilor de oameni care cauta aici raspuns la marile întrebari existentiale. Cine vrea sa vada gâlgâitul vietii celei mai cuceritoar e si forta cea mai coplesitoare. va exercita o influenta binefacatoare asupra unor cercuri cât se poate de largi. fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau ma i mare. Orice individualism sau mândrie dornica de afisaj. totul în conjurat de boschete înflorite si pajisti ireale prin fragezimea lor. marturiseau în chip tacut despre misiun ea doxologica si iconografica a omului. precum si Tatal vostru Cel din ceruri desavârsit este" înseamna si: . chiar de va fi reprezentata numai prin elemente putine în satele noastre. Însa toate idealurile mari au în ele ceva paralizant: nu te lasa sa te preoc upi de nimicurile acestei vieti". Predica de la Sâmbata de Sus are ca obiect principal combaterea pacatului p rin trezirea gândului la prezenta vie a lui Hristos. ci si împrejurimile manastirii. e prin definitie ceva pasiv. Dar organele personale ale lui îl practica si îl promoveaza. le-a aranjat si îngrijit în asa fel încât totul sa arate ca un coltisor de rai (fotografiile din acea vreme sunt foarte graitoare în acest sens). de radicalizare a vietii crestine în sensul r estaurarii ei sanatoase. este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. În anii aceia de profunda efervescenta spirituala. crezând pentru ei. Ne este imposibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii d e la Sâmbata de Sus. ci e întreg asa cum îi este vorba: curat.23 Prin urmare. mici bazine de apa cristalina de munte. E de a steptat ca aceasta trezire sa treaca de la om la om si sa putem înregistra nu pest e mult efecte remarcabile. cu duhul ei de înfrânare. Te minuneaza acuta sensibilitate fata de povara insuportabila a pacatului ce se trezeste în oameni la Sâmbata. în lacasul de închinaciune de la Sâmbata de Sus. retinem "importanta nationala" pe care o avea lucrarea de ac olo si faptul. lasân d sa se întrevada reflexe diamantine de roci alese ca pietre semipretioase. Parintele Arsenie arata cât de mult se poate înflacara prin traire tot tezaur ul dogmaticei si al disciplinei rasaritene. Se cunosc deja numeroase cazuri de f amilii care. Nimic nu poate zagazui revarsarea lui. Programul Parintelui Arsenie? Prin ceea ce a facut din sine si prin ceea ce propovaduieste. cu mici iz vorase.

au trecut numele Parintelui Arsenie Boca. încât ieseam numai eu cu el uneori. Am avut relatii cu Parintele Arsenie Boca. el a capatat în mine o încredere deosebita.. dar si-a ma rturisit si încrederea în mine. dup a ce am avut o prima discutie cu Parintele Arsenie aici. arestat în mai 1948. la convorbirile Parintelui Arsenie cu Nicolae Patrascu. Pentru atitudinea sa anticomunista. si anume ca Parintele i-a ajutat "direct" pe luptatorii din munt i. peste tot fiind un exemplu de demnitate si un sprijin pentru fratii sa i de suferinta. precum si Tatal vostru Cel din ceruri este frumos". Î.S. atât de mare. în anul 1947. la plimbare pe lac. eu am devenit pre feratul lui. îmbracati în ciobani. se stia de grupul din par tile Timisoarei. moral si material."Fiti frumosi. carora le dadea sfatu ri si îmbarbatare. Cu banii pe care am putut sa-i economisim din bursa. (. la acea vreme staret la Manastir ea Brâncoveanu. veneau aici în manastire si Parintele Ars enie le umplea desagele cu pâine. si . Parintele Arsenie a f ost alungat.) În felul asta. el a pus cumva ochii pe mine. Desi aici veneau studenti de la Cluj si din alte parti. cum a spus un anumit parinte. La multe din acestea am fost si eu martor. Fie-i pomenirea neîntinata!". Pentru toate acestea am socotit ca Parintele Arsenie Boca a fos t omul cu cel mai mare aport în lupta anticomunista. în anii 1945-1948.26 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti Între rezistenta anticomunista care exista în Muntii Fagarasului si Parintele Arsenie Boca. care era a libertatii si a cre dintei si îi ajuta pe cei din munti. care a st ers numele Parintelui Arsenie de pe aceasta cruce. ca ne-a m întâlnit acolo cu cei din munti. El apara atunci o cauza sfânta.) Dupa ce am facut o prima vacanta aici. încredere pe care eu nu am calcat-o niciodata. torturat de Securitate si condamnat la închisoare si Canal. Asa marturisesc supravietuitorii rezistentei anticomunis te. Se stia ca exista grupuri de ofiteri. (. de grupul din Carpatii Meridionali. dar permanent cautat de napastuitii din regiune. Delegati de-ai lor. consfatuirile ce au dus la o unitate de lupta a tuturor fortelor a nticomuniste din tara. indiferent de ce culoare politica erau ei.. în acea perioada duhovnic la Sâmbata. împotriva comunismului ateu.) Student la Bucuresti fiind am auzit de miscarea de la Sâmbata. A fost tinut apoi cât mai departe de Sâmbata. Cu sprijinul sau s-au tinut aici . Nu se poate spune. Asta deja va poate spune ceva! Cel care a ridicat de curând troita aceasta din fata Manastirii Brâncoveanu în memoria celor care au murit în rezistenta din munti stie foarte bine aceste lucrur i. în afara de sup ravietuitorii rezistentei anticomuniste fagarasene sau de alti fosti detinuti po litici28 ne vorbeste chiar Mitropolitul Ardealului. Veneam si-mi petreceam vacantele aici. i-am trecut numele pe crucea ridicata la manastirea unde a fost atâtia ani sta ret..P. dar nu numai eu. ca un semn de înalta pretui re. deci nu era un lucru de car e sa nu se stie.. Am evaluat aceasta rezistenta ca fiind mai importanta decât lupta politica sau armata antico munista. cu slanina si cu de toate. Eu stiam chiar mai mult decât atât. "moral si material". Deci. O data a avut îndrazneala. a tinut ca nimeni altul flacara credin tei.. care era mentor spiritual al întregii Transilvanii si chiar dincolo de hotarele muntilor. Nu este adevarat! Eu stiu lucrurile asa cum s-au petrecut s i nu înseamna ca-l politizez pe Arsenie si ca îl scot din rândul sfintilor asa cum încea rca el sa o faca. din urmatoarele motive: "În ca litate de staret al Manastirii Brâncoveanu. la "loc de cinste". în 1995. Parintele Arsenie Boca i-a ajutat direct pe luptatorii din Rezistenta f agaraseana. eu am fost martor cum Parintele Arsenie le transmitea si le dadea t raistele acestea pline cu alimente pentru cei din munti. Si. Eu am fost martor. de m ai multe ori. Parinte Antonie Plamade ala.. cel care a fost dupa Codreanu si dupa Sima. care. (. conducatorii Miscarii Legionare din România. carora el le umplea sacii cu mâncare. am ven it într-o prima vacanta la Sâmbata. au ridicat în fata Manastirii Sâmbata o cruce-monument "în memoria ce lor ce s-au jertfit în luptele cu comunismul ateu" si pe care monument. s-a spus si se mai spune ca a f ost o legatura. ci multi altii.27 Despre legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta din munti.. aducând lumea lânga altarele lui Hristos. pâna la moarte. "De rezistenta din munti se vorbea si în ziare. umilit s i izolat. ca înseamna ca l-am politizat p e Parintele Arsenie..

Si atunci. Pleca dimineata la padure. pentru ca e în apr opiere o cabana turistica.80 m. înainteaza cam 1 m. de când era student. de ascultarea lor de Dumnezeu. "Dintr-o autentica dorinta de traire spirituala. o carte si nu spune ca Par intele Arsenie era legionar cumva. nu au mai facut altceva decât sa-si pazeasca pielea. cu credint a religioasa. Parintele a lucrat cu oameni. ca crestinul nu-i voie si nu poate sa fie antisemit. care da de stire mântuirea . care alcatuiesc Cararea Împaratiei. "scobeste" o deschizatura cu înaltimea 1. "toti cei ce au participat la acele cursuri de spiri tualitate crestina din anii 1946-1948. Ivindu-se fisuri în stânca. a început sa duca o viata foarte ascetica. si "ataca" frontal muntele printr-o deschidere boltita de circ a 2 m. de curând. un hol din care urma sa se desfaca o camera în stânga. în functie de purtarile lor.cel care a facut pactul cu Teohari Georgescu în legatura cu încadrarea legionarilor în noua societate. Deci Dumnezeu es te Cel care rânduieste ce trebuie sa vina asupra oamenilor. care venau sa organizeze rezistenta româneasca.. Sigur. cel care a scris. pe care l-a marturisit pâna în ultimele ceasuri ale vietii.75 m si latime a de 0."3 1 Prin urmare Parintele Arsenie avea deja o pregatire ascetica când s-a aseza t la manastire. Daca gasea la râu o piatra mare care se potrivea undeva la manastire. având cu el o scândurica subtire pe care îngenunchea la rugaciune si medita îndelung. pe o muchie de "cleant". Dupa constatarile la fata locului ale Parintelui Boldor. asa cum se crede. Parintele poate ca o fi avut o legatura cu vreunul dintre ei. într-o predica de-a lui. Cred ca printre ei era si Vica Negulescu.32 "Parintele Arsenie a fixat un loc socotit de retragere. cu un povârnis aproape vertical. dar. Eu am asistat la co nvorbirile pe malul lacului ale Parintelui Arsenie cu cei parasutati prin anii a ceia din Germania. pe care nu l-au respectat si pentr u care Patrascu a fost dupa aceea arestat si a si murit în închisoare. dorinta construirii unei chilii în inima muntelui si do rinta retragerii ne pare fireasca. în momentul în care au ajuns în munti. din momentul în care s-au retras în munti. Nu! El o facea în numele credintei crestine si în numele datoriei lui îi ajuta pe cei persecutati.) Chilia e un început. Si atunci. teraseaza stânca. a solului de veste buna. 7). spre cursul vaii. si s-a renuntat si pentru . sintetizat în Predica de pe Munte. De ce? Pentru ca ei. încât între colegi era considerat un "sfânt".65-1. Ori Pari ntele nu a murit pentru tara. se stie. ei pentru tine au m urit". dupa care lucrarea se opreste. unii dintre ei au fost prinsi. a renuntat si pentru ca el a plecat.30 Este foarte potrivit sa mentionam aici marturia realista a Parintelui Arh imandrit Teofil Paraian si sa luam aminte la ea: "Parintele Arsenie spune undeva. stiu fo arte bine ca Parintele n-a îndrumat pe nimeni la rezistenta si nesupunere. Si este scris (era) numele Parintelui: "Ieromonah Arsenie Boca". este undeva scris . nici pentru el si nici pentru altcineva."29 Cu toate acestea însa. nu au mai putut face nimic pentru tara. Pe monumentul de la Sâmbata scrie: "Mama tara. cu intentia de a realiza o chilie în "i nima" muntelui. Nu Parintele a sapat singur chilia. iar altii au murit în luptele cu Securitatea. la izvorul vaii Sâmbata. În interiorul masivului. fara îndoiala si cu multa sinceritate. Oamenii veneau si îl ajutau. construieste o schela suspendata în fata. (Parintele daca a vrut sa faca o treaba gasea tot deauna priza la oameni. ca antisemitismul nu tine de crestinism. Au rezistat cât au rezistat. " Chilia din munte "Cât de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea. Parintele Arsenie a avut mereu în vedere nevointele ascetice si aceasta începân d înca de timpuriu. dar nu avea nici un rost. si de încrestinarea vietii lor cea de toate zi lele". care pâna la urma n u a fost de retragere. a renuntat si di n motivul acesta." (Isaia 52. pentru binele tarii. Adica partizanii. imediat aranja cu cineva sa aduca piatra cu un car cu bivoli. era un pact de forma. îmbiindu -le trairea cu toata sinceritatea a idealului crestin. dar eu am asi stat la convorbirile lui Patrascu cu Parintele Arsenie Boca.. A r enuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. pe care o largeste în interior. ci tutu rora le-au spus ca n-au caderea si puterea sa împiedice ce trebuie sa vina.

ci ar fi facut-o cu convingerea. si cu Parintele Arsenie s-a întâmplat ca si cu alti pari nti duhovnicesti: Dumnezeu a primit iubirea lor si i-a trimis înapoi în lumea din ca re doreau sa se retraga ca tamaduitori ai ei. a început ploaia din zori la manastire.) Dar. fiind o binecuvântare de la Dumnezeu. fete si co pii. ale Branului . "Am fost si în anul acesta în pelerinaj la Manastirea de la Sâmbata de Sus din jud. Daca An tonie cel Mare si Sfântul Serafim de Sarov n-ar fi facut nimic altceva decât sa se r oage în pustia în care se gaseau. Tineretul din Dragus. staruitoare. Vineri. iar troparul Învierii. batrâni si tineri.P. de a ramâne singuri cu Dumnezeu. "Chiar daca nu i-ar fi trimis înapoi. însa suntem convinsi ca daca s-ar fi retras. În tot decursul Sfintei Liturghii. norii s-au risipit si raze a urii de soare si lumina au înveselit faptura gingasa a manastirii. Întreg acest popor pastra cea mai adânca reculegere si urmarea cu evla vie desfasurarea Sfintei Liturghii. Sâmbete. fuga lor ar fi fost la fel de creatoa re si ar fi avut o însemnatate uriasa pentru societate. care-i mistui a. sirur i.S. barbati si femei. o ploaie m arunta si deasa."33 Chilia Parintelui a ramas pâna astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga.30 clopotele manastirii au început sa sune într-un dangat prelung si într-o armonie cereasca. Sale Nicolae. primindu-i binecuvântarea. rasuna ca un strigat de biruinta din miile de p iepturi ale închinatorilor. cete. alte si alte cete de închinatori soseau. în ziua praznicului. Aceasta slujire directa si vazuta era însa o consecinta esentiala a slu jirii nevazute pe care o aduceau prin rugaciunea lor. Mitropolitul Ardealului. ale Târnavelor. Visti. Hristos a Înviat. Veneau cu carute pe drumul cel mare pietruit. pe jos. care venea ca în fiecare an sa slujeasca la altarul ridicat în mijlocul padurii de fag. Fagaras. Timpul era nehotarât.ca erau partizani pe munte si sa nu se faca o legatura între Parintele si partiza ni. siruri. Închinatorii cei mai îndepartati au fost cei din partile Brasovului. Dar Dumnezeu i-a menit din veci sa slujeasca celorlalti într-un mod m ai direct. iar acum au început sa curga miil e din toate partile. cu exceptia unor oaspeti distinsi si studenti de la Bucuresti. Cu toate ca sunt un vechi cercetator al manastirii. Miile de în chinatori îsi aratau bucuria si multumirea sufleteasca si îngenuncheau cu evlavie în f ata înaltului pastor. maiestrit cusute si împodobite în cele mai felurite si mai placute culor i. dupa spuse le unui martor. Lisa si alte sate. dragostea si dorinta pe care au avut-o si al ti oameni cu viata îmbunatatita care "au fugit de lume" din dorinta. a fost cel mai înaltator dintre toate praznicele la care participa se pâna atunci la Sâmbata. Atunci. Liturghia arhiereasca La ora 9. Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata Acesta a fost de Izvorul Tamaduirii (7 mai) din anul 1948. în cele din urma. Doua zeci si patru de preoti în odajdii de mare sarbatoare au iesit întru întâmpinarea Î. pe alocuri plouase si-n alte parti se pregatea de plo aie. sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. întrucât ea avea sa împiedice pe credinciosii pelerini din satele vecine de a veni la praznic. Câteva sute de închinatori venisera din ajun. praznuirea de acum m-a covârsit cu desavârsire. Raspunsurile liturgice le-a dat si în anul ace sta corul din Fagaras. ar fi fost la fel de mari facatori de bine pentru semenii lor." (Arhimandritul Teofil Paraian) (Nu stim daca Parintele Arsenie ar fi vrut sa se retraga acolo cu totul s au numai în anumite perioade. în hainele de sarbatoare. a stfel încât la ceasul predicii am putea spune ca se aflau în jurul altarului cam 10. Cu toate ca ploaia era binevenita pentru pamântul înse tat. Si plo aia a tinut pâna catre ora 8. Arpase. Veneau apoi cete. si. fiindca monahul ajuta lume a nu prin cele pe care le spune sau face. Miscarea religioasa de aici avea deja anvergura nationala .00 0 de suflete. nu o face a de dragul senzationalului sau ca sa se pregateasca pentru vreo datorie oarecar e. ne sageta totusi inima. pun o floare sau aprind o lumânare. ca prin minune. ci prin însasi existenta sa. Predicarea Evangheliei . prin stare de rugaciune neîncetata care se identifica cu sinea lor cea mai launtrica. Roseala.

) În felul acesta predicarea Evangheliei la manastire e socotita ca ce va de sine înteles si asteptata cu sete de închinatori. pentru tot p oporul în general si pentru studenti si tineret în special. mii de perechi de ochi atârnau de figura senina. a marturisit despre realitatea Învierii lui Hristos si despre datoria noastra de a învia cu El. ierodiaconul Nicolae. cu strafulgerari de lumina . care devenea incomod si care. aratând ca ctitorii de la Sâmbata fac parte din ceata mucenicilor cre dintei lui Hristos. rostirea cuvântului fu începuta de catre Î. Serafim. Multimea asculta miscata si s orbea cu nesatiu din cuvintele vietii. Nu numai la marile praznice. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfin tirea fântânii. Sa Mitropoli tul nostru Nicolae. Numele primit la Botez si l-a dobândit pe buna dreptate". Traian Ciocanelea. În încheiere. a vorbit cu adâncime despre Hristos. Era în fata no astra o mare de capete. Au urmat apoi la rând alti 8 predicatori. lucrând adânc în sufletul fiecaruia. a caror râvna este deosebita. prin frumusetea si puterea lor. tin sus predicarea cuvântului Evangheliei. dar plina de parinteasca iubire. A mânecat de la cuvintele Mântuitorului: "De înseteaza cineva. a Î. au înviorat pe ascultato ri. Manastirea de la Sâmbata în aceasta privinta corespunde pe deplin cerintelor vremii de astazi: ea este o scoala de luminare a poporului.S. 37). punând în fata ascultatorilor icoana vie. dând cu putere învatatura poporului. ci duminica de dum inica si sarbatoare de sarbatoare.Vatra Manastirii de la Sâmbata a ajuns astazi un puternic amvon de propovad uire. refuzând de a se urca în camion. Ba unii din parintii manastirii au tinut cicluri întregi de predici. Predica Î. În fine. Aceste daruri li se împartasesc în toata vremea.34 Fireste ca regimul comunist nu putea tolera asa ceva si era de asteptat c a în cele din urma sa reactioneze.P. ieromonahi cuviosi ca: Arsenie. Si cine altcineva putea fi spion at si arestat decât "instigatorul". Protopopul Fagarasului. care (dupa posibilitatile lu . fântâna vieti i si a nemuririi. A îndemnat apoi pe ascultatori sa -si pastreze credinta si sa împlineasca cu sfintenie datinile stramosesti. "Din spusele gardianului Raicu. organiza acele "vacante spirituale" la care participau cu mult interes tineri si studenti din Bucuresti si din alte centre u niversitare.35 Otilia Radulescu Aroneasa marturiseste ca l-a reîntâlnit pe Parintele Arsenie în vara anului 1948 la Securitatea din Brasov.S. preoti si diaconi: Par intele Prof. impunatoa re. Mitropolitul nostru. Se banuia ca acolo unde este o asa de mare adunare d e oameni trebuie sa fie neaparat si instigatie. plina de l umina si putere dumneziasca a Mântuitorului Hristos. Parintele consilier Secas din Sibiu a laudat râvna închinatorilor. Avalansa poporului si a tineretului spre Manast irea Brâncoveanu i-a speriat. Sale curgea natural. Mihail. Fântâna cea frumoasa Ca si alta data s-a facut sfintirea apei la fântâna de lânga altarul bisericii si Taina Sfântului Maslu pentru bolnavi.S.S. în frunte cu o batrâna de 70 de ani. de orientare la o viata curata si de folos oa menilor si placuta lui Dumnezeu. Sale. (Aici se face referire l a Parintele Arsenie. care au tinut sa faca pe jos. sa vina l a Mine si sa bea" (Ioan 7. unde a fost dusa si dânsa pentru cer cetari. Parintele consilier Nanu din Sibiu. se stie. Obisnuit. ca o apa limpede din izvorul sau. Parintele Mladin a evocat în cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celo r credinciosi. Cele noua predici.P. Multimea s-a strâns si mai mult în jurul altarului. pelerinii vin la Manastire pentru a se împartasi cu Sfintele Taine si pentru a asculta cuvânt de învatatura si zidire sufleteasca. mai ales a femeilor. d e desteptare din somnul pacatelor. toti licentiati si doctori în Teo logie. în mentalitatea lo r. slujitorii manastirii. Parintii ieromona hi: Arsenie. În ziua praznicului. Dumitru Staniloae.P. Sale Nico lae. Serafim si Mihail au vorbit despre marile daruri ale manastirii si despre trebuinta înnoirii sufletesti a închinatorilor. un om în vârsta. protopopi. putea ajunge oricând periculos având în vedere popularitatea pe care a are. cladita în mijlocul gradinii de pomi este o noua înfaptuire dupa desenele si planurile Parint elui Arsenie. a adus multumiri tuturora pentru osteneala ce si-au dat venind în pelerinaj. care. pelerinajul la manastire. Este o lucrare de mare arta. a zugravit icoana duioa sa a unei cete de femei. brazdata de cei 66 de ani. botezata "cea frumoasa" din partea Î. Aceasta fântâna.P. Dr.

la fel ca si ceilalti pat ru. a carui puternica influenta spi rituala cuprinsese. dupa ce s-a asezat acolo. Si parintele acela care a fost conducato rul acestei rebeliuni a fost sanctionat de Mitropolit. Si Mitropolitul l-a dus pe Parintele Arsenie sa organizeze Manastirea de la Prislop. mitropolitul de atunci al Ardealului. Manastirea de la Prislop. Bartolomeu Anania. practic. puteam iesi la aer. care i-a facut calugari. mâncare la poarta. cu o privire patrunzatoare. Nicolae Balan (1929-1955). Stiu cu siguranta ca Patriarhul se gânde a sa-l cheme la treapta arhieriei. cel care. nu era vazut cu ochi buni de guvern si . pâna atunci staret al reînviatei ctitorii brâncovenesti de la Sâmbata de Sus. a avut si el motivele lui ca sa nu se mai întoarca la Sâmbata. cu portiuni mari din terenul aflat în preajma cladir ilor duse de torentele pârâului Silvut. parasit a de ultimii trei vietuitori uniti .37 Chemat la treapta arhieriei Într-o cuvântare rostita (liber) la 5 iunie 1998 în aula Palatului Patriarhiei. Eu si prietena mea Ita Tâmpanaru. arestat ca legionar. nici de mai marii Ierarhiei Bisericesti. Parintele Arsenie era închis în subsolul cl adirii. Dr. Putinele cuvinte pe ca re ni le adresa erau pline de întelepciune si încurajare. preotul Traian Belascu. Primul dintre acestea."39 "Poate ca a fost o solutie pe vremea aceea.cu peretii tuturor cladirilor plini de igra sie si amenintati cu darâmarea. cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la întronizarea Patriarhului Justinian. pe atunci în Manastirea Sâmbata de Sus.) De altfel era stiut c a Parintele Arsenie. cu doua veacuri în urma. a cond us actiunea de revenire a preotilor si credinciosilor uniti la sânul Bisericii str amosesti. cu acoperisurile cladirilor mâncate de rugina. Si Mitropolitul Nicolae Balan trebuia sa se îngrijeasca de reacti varea Manastirii. eram "c azate" într-un birou gol si la amiaza. arhidiaconul Ioan Circov de la catedrala mitropolitana din Sibiu si pr eotul Traian Faur din Silvasu de Sus. Parintele era scos la soare timp de o ora pe zi. care i-a hirotonit. fiind distrusa c u tunurile din ordinul generalului Bu ow. dar a devenit greco-catolica. Totusi. întreaga tara. surprinzatoare a fost aplecarea lui Justinian. îsi aduce amin te ca Patriarhul Justinian se gândea sa-l cheme pe Parintele Arsenie la treapta ar hieriei. Din când în când se uita însa la noi.. A fost un preot si 4 monahi. Manastirea era într-o stare jalnica. S. a fost parasita de calugarii greco-catolici. Erau câtiva si au plecat si a ramas m anastirea goala. ci si pentru marile curente d uhovnicesti. sau poate altor interese. Si Parintel e Arsenie poate ca trebuia sa plece de la Sâmbata. Cev a de neînchipuit: calugari sa se razvrateasca! S-au razvratit împotriva Mitropolitul ui Nicolae Balan care a restaurat manastirea. mai ales ca bunurile fostei Biserici Greco-catolice au trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe. care a fost de fapt initial ortodoxa. Datorita însa entuziasmului enoriasilor din Schei care aduceau zilnic. dus în lagare de munca fortata si apoi. În urma acestui eveniment al "revenirii". poate. Parintele Arsenie. în gr upuri compacte. dar. avusese aceeasi soarta ca si Prislopul. a adus personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca. În 1954 a fost o rebeliune la noi la Manastire. obligat sa ramâna inactiv. Arsenie a fost arest at. a fost cel creat de Parintele A rsenie Boca. licen tiat în Teologie de la Sibiu si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure sti."38 Staret si duhovnic la Prislop "La 25 noiembrie 1948. La terasa aceasta aveam si noi acces. Dar a avut loc si un eveniment care s-a numit atuncea "revenirea greco-catolicilor în sânul Bisericii Ortodoxe". Preotul a fost caterisit si exclus din monahism si ceilalti au fost exclusi   . pentru ca Parintele începuse sa fie prigonit si urmarit de Securitate.. Arhiepiscopul Vadului Feleacului si Clujului. în ultima saptamâna a lun ii iulie. ca amploare. cu o gospodarie anexa foarte saraca si neîngrijita. "În aceasta ordine de idei.P. practic. care. când era ceva mai multa liniste. harul sau le impunea respect si teama. Î. cu câteva saptamâni în urma. precum se cunoaste. pe o terasa a cladiri i. sa nu mai fie în atentia multimii si în atentia Securitatii. Acesta este motivul stiut al mutarii.i) m-a ajutat foarte mult. nu numai pentru viata monahala. Parintele Arsenie era îmbracat în alb si parea detasat de tot ce-l înconjura. fost preot de mir. Au fost de fata noul vicar al Arhiepis copiei Sibiului.(. ocrotindu-ma."36 Aceasta era starea lucrurilor când Parintele Arsenie a plecat la Prislop.

Si cu acest prilej Parintele Arsenie i-a s cris Parintelui Grovu ca "Oamenii sunt tot oameni". deci Mitropolitul l-a chemat pe Parintele A rsenie. cum vom vedea. ajutat pe ntru o vreme si de Ieromonahul Dometie Manolache. ca esti din eparhia mea.45 Deci manastirea devenise între timp de maici. A scos din arhiv a Mitropoliei niste scrisori ale Parintelui Arsenie adresate Mitropolitului.01. nemaifiind în Eparhia lui. iar stareta lor era acuma Monahia Zamfira Constantinescu. la de cizia episcopului Andrei. Vladica Andrei a savârsi t. Pa rintele staret Arsenie a fost hirotesit protosinghel. nu erau în arhiva Mitropoliei . Într-o scrisoare din 26. sora Julieta Con stantinescu. restaurarea bisericii si a cladirilor anexe. care a primit numele de Antonie.din monahism. Oamenii autoritatii de stat îl "ridica" pe Parintele Arsenie pentru ancheta în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951. Asta era amaraciunea Parintelui.44 Activitatea Parintelui Arsenie ca staret se încheie în 1950. rugându-l sa intervi na la Mitropolit sa îl lase la Prislop. Parintele Ieronim Grovu." (Arhimandritul Teo fil Paraian) Dar si aici.46 Asa cum am amintit putin mai sus. asa cum s-ar putea crede. au ramas primele 6 surori. pentru ca între ti mp Prislopul devenise manastire de maici cu viata de obste. si Leonida Plam adeala42. avea niste scrisori. în curtea manastirii. Dintre acestea. Parintele Mihail nu a fost bu n . de praznicul Schimbari i la Fata. cela lalt ca ierodiacon. respectiv sa se stie ca Mitropolitul l-a chemat pe Parintele Arsenie înapoi la Sâmbata. un parinte de la Sibiu. Deci. un adevarat parc natural (ce ne aduce aminte de cel de la Sâmbata). "Parinte Arsenie. l-a chemat la Sâmbata. unul ca ieromonah.40 Primul hram la Prislop a fost în data de 8 mai 1949. gândita si zidita tot de Parintele Arsenie. nu i-a schimbat cu nimic. ridicarea schelei pentru pictura cu care dorea chiar dânsul sa împo dobeasca biserica. punând începutul vietii de obste. nu ramâne la Arad." Si Parintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit sa îl lase în continuare la Prislop ca sa consolideze relatia între orto docsi si fostii greco-catolici si Parintelui Grovu i-a scris.pe aces tea le avea acasa. S i atunci. a plecat l a Manastirea Prislop unde a fost numit staret apoi duhovnic. Adica cât s-a straduit el sa r ealizeze ceva pentru ei (pentru cei de la Sâmbata). Mutare a. scr ise de la Prislop. prima liturghie arhiereasca ortodoxa. licentiata în Teologie si cu diploma de absolvire a Facultatii de Fil ozofie din Bucuresti. care a fost conducato rul lucrarilor de restaurare de la Manastirea de la Sâmbata. Si atunci. Cine-i bun?!". amenajarea si decorarea între gii curti.în general lucrarea întregului mobilier liturgic. înainte de a fi depus din treapta a zis: "Parintele Arsenie nu a fost bun . str ajuit de o clopotnita pe stânca. de pomenirea Sfântului I oan Evanghelistul si a constituit "prima mare bucurie ortodoxa a manastirii.41 La 14 septembrie 1949. hai la Sâm bata. În 1951 Monahia Zamfira a fost numita stareta a manastirii. fiind el pe atunci co nsilier la Mitropolie la sectia economica.19 . Parintele Proto singhel Arsenie Boca a ramas în continuare la Prislop ca preot-duhovnic. si niste scrisori adresate Parintelui Ieronim Grovu . însa oamenii au ramas tot oameni . Eu nu-s bun. Parintele a fost cautat de Securitate. În cadrul aceleiasi slujbe a u fost tunsi în monahism: Stelian Manolache. care au fost închinoviate aic i în luna mai 1950. la care a adaugat altele noi. Parintele Arsenie a fost în continuare ur marit de Securitate. Cei doi tineri monahi însa n-au ramas mult timp la Prislop. sculptarea iconostaselor si a stranelor . ziua Înaltarii Sfintei Cruci. nu a fost si nici nu putea fi o rezolvare a acestei probleme. Este cunoscut fap tul ca Parintele Arsenie a lucrat constant la Prislop. dup a doua veacuri de napastuiri".l-a dat afara. Între timp ce s-a întâmplat: Manastire a Prislop a ajuns în Eparhia Aradului. prin implicarea personala în restaurarea manastirii si în toate celelalte munci de aici: tencuiala pentru pre gatirea frescei.un parinte care s-a mutat la o alta manastire. Cu acest prilej. cu numele de Dometie. În aprilie 1950. primind numele de Zamfira. îndrumat de Mitrolopitul Nicolae Balan. în amintirea celei de a doua ctitora a manas tirii. loc unde îsi va pune iarasi pecetea de ziditor de suflete si ziditor de asezaminte. a fost tunsa în monahism la 6 august. parintele acela.si astea le-a adus la Manastire si le-a predat Parintelui Serafim sa le citeasca obstii si sa se stie de ce Par intele Arsenie nu a mai venit la Manastire. Parintele Arsenie.43 În curând au fost hirotoniti tot de Episcopul Andrei. icoanele de pe tâmpla altarului.

. staretul astei manastiri . fara a spovedi. parintele Arsenie Boca. ca si cântaret de strana. adica 1976 si pe parcursul a mai mult de doua decenii. toate lucrarile efectuate au respectat planurile Parin telui Arsenie. pe alocuri. pr in actul Episcopiei Aradului nr. si la Ocnele Mari. a fost îndepartat din manastire. Asa cum am zis. Al Prea Sfintiei Voastre fiu duhovnicesc. Parintele Arsenie s-a întors la Prislop dupa un an. la Prislop: s anatos.ceea ce-mi va asigur a si mie ragazul preocuparii si de ceilalti talanti ce-i am. mai n ou: îndeplinirea ultimelor forme în conducerea obstei de aci. o pensie minora. pentru generatii de preoti si credinciosi.1951.) Aici. Va asteptam. mult folosit si tot atâta de senin. Ajuns acasa. Am aflat ca dupa Pasti veniti la noi.04. iar în 1961 a fost angajat la Atelierul de pictura al P atriarhiei de la Schitul Maicilor cu încadrarea de muncitor pictor."48 Se stie ca în aceasta perioada Parintele Arsenie a fost dus la Canal unde a stat 9 luni de zile. Toate acestea. Monahia Zamfira Constantinescu. scrisa tot în data de 26. ci doar participând la slujbe. V-o împartasim as a cum e: cu recunostinta si smerita metanie. cu care înca n-am luc rat nimic pentru Iisus. Au intrat în chiliile surorilor. Nu ni s-a preze ntat nici un ordin.1952. cu ajutorul lui Dumnezeu. mai e si unul local. în toate priv intele. pictura s-a "pangarit" (afumat). viata însasi a manastirii fiind tributara rânduielilor pe care obstea încropita în 1949 si transformata în manastire de maici în luna aprilie 1950. vorb ind necuviincios... am ajuns acasa. Nu s pune însa în ce an. când. Procedeul a fost brutal. în 1968 a început pictura bisericii parohi ale din Draganescu.53 Dupa anul redeschiderii Manastirii Prislop. în întelesul ca Parintele Ars enie nu s-a limitat strict la programul iconografic clasic. Bucuria n-are multe vorbe. de Buna Vestire. Arsenie. de aceea. cu actul nr. înainte de a fi la Canal50. asa cum vechii crestin i îsi asteptau Parintii.51. ramânând înca duhovnic. A fost angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lâng a pictorul Vasile Rudeanu. nemaisluji nd. din motivele ei. îi scrie episcopului Andrei al Aradului urma toarele: "De Buna Vestire. ci doar în întelesul de îndrumator spiritual."47 Într-o alta scrisoare. pe lânga motivul stravechi. 3. adica în 1952.54 Pribegia în Bucuresti Dupa ce a fost alungat de la Prislop. din pricina lumân arilor.55 Este foarte important sa amintim aici ca "Parintele Arsenie nu a voit sa în calce decizia unui ierarh. . cum chi ar dânsul spunea. 2 408/1959. de lânga Bucuresti. a fost cautat de o "adevarata avalansa de oameni". Parintele Arsenie si-a început pribeg ia în Bucuresti.la ora 5 dimineata. le-a resp ectat cu sfintenie. Parintele Dometie împr euna cu maicile Prislopului solicita sprijinul ierarhului Aradului. dimpreuna cu obstea. Pictura de la Draganescu nu este una obisnuita. pentru stare tul lor.51 La fel s-a procedat si în c azul staretei Manastirii Prislop. a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autoritatii. pentru ca faceti parte. În cartea Vifornita cea mare a lui Dimitrie Bejan49 aflam ca Parintele Arsenie a fost dus. în semn de adevarata ascultare calugareasca. Parintele a introdus în pictura d e aici. Prislop. fara nici o motivare.56 Pictarea bisericii din Draganescu Iesind la pensie. Parintele Arsenie a ramas duhovnic al Manastirii Prislop pâna în 1959. dupa expresia Sfintiei Sale. Parintel e Arsenie a pictat-o de doua ori. aceasta pentru ca. 2407/1959 semnat si parafat de Prea Sfintitul E piscop Andrei Mageru. Prin urmare maicile au fost alungate iar manastirea desfiintata.01. pe lânga scenele clasice. la care a lucrat vreme de 15 ani. Încercând sa actualizeze mesajul Evangheliei. deja consacrate. Parintele Dometie scria catre Episcopia Ortodoxa Româna a Aradului: ".52 În in cinta ei s-a organizat un Camin de batrâni. Dar. care i-au pastrat si îi poarta o recunostinta aleasa". (La anumit e compozitii se observa cu usurinta cele doua straturi picturale. si compozitii de-a dreptul soca nte care au un rol vadit catehetic si care se adreseaza oamenilor zilelor noastr e.

mai ales ca ocupa u n loc important în absida. însa.57 "Mica biserica de la Draganescu are norocul sa simta pe zidurile ei zugra vite predicile fierbinti. Scrierile Parintelui Arsenie au circulat între credinciosi în mai multe varia nte. Ea ne prezinta momente "Din viata si patimile Cuviosului Stefan cel No u. care acum este metocul Manastirii Prisl op. c hiar daca Parintele Arsenie nu a dorit acest lucru.Daca i s-a interzis sa predice. care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodata. Parintele. si anume cel din dreptul ochilor. scrierile Parintelui e firesc sa cunoasca o rapida raspân dire. E o pictura noua ca si predica de atunci. Aici si-a lasat într-o rânduiala desavârsita si predici si meditatii si desene. Nu as vrea sa fiu înteles gresit si sa se creada ca. asa încât. întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul". pe vremea Împaratului iconoclast Constantin Copronimul. dore sc sa accentuez doar latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. este limpede ca Parintele Arsenie nu a pus întâmplator aceasta compozitie aici. în acest context. obstea s-a reorganizat înt r-un Asezamânt manastiresc în orasul Sinaia. c autând un raspuns la semnificatia amplasarii compozitiei cu pricina în acel loc însemn at. În acest asezamânt Parintele Arsenie si-a avut chilia si atelierul de pictura di n anul 1969 pâna în anul 1989.60 Este stiut faptul ca în nici o alta biserica nu este zugravita pe absida al tarului mucenicia acestui Cuvios. numeroase sentinte sc urte. care a tiranisit biseri ca între anii 741-775. lamuritoare. dar si ultima dorinta de a nu-i fi date publicitatii. cât si în ceea ce priv este spatiul pe care se desfasoara. al gând irii filocalice. asterne pe ziduri. însa nu acesta este scopul lucrarii de fata.si mai ales faptul ca amândoi s-au savârsit din v iata în 28 ale lunii lui noiembrie!61 Asezamântul de la Sinaia Dupa izgonirea fortata din manastire în anul 1959. ci mai degraba sunt aschiile tâsnite din coerenta si vigo area unui trunchi cu radacini adânci. adica dispunerea fiecarei compozitii în parte. o face acum într-alt chip. cu splendidai caligrafie. pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbata de Sus. cum ( . "ca sa nu mai orbecaiasca si ei în noaptea nestiintei si a lipsei de sfat. Parintele Arsenie a fost si un înzestrat scriitor bisericesc. cu vina de pe urma: "Stefan mi-a facut temnita manas tire!"". vazând câte variante ale scrierilor Parintelui Arsenie circula. lânga scenele reprezentate.59 Ar mai fi foarte multe de spus si în ceea ce priveste felul în care Parintele Arsenie a gândit programul iconografic în ansamblul lui. Prin urmar e. Oamenii care-l cautau aveau ce învata doar din lectura pict urii. Totusi. în cele ce urmeaza. M ai erau apoi cunoscute si multiplicate (dactilografiate) si predici ale Sfintiei Sale si. mare cautare au avut si fotografiile Parintelui Ars enie din perioada de când era la Sâmbata. nu se poat e trece cu vederea o ampla compozitie pe care Parintele a zugravit-o pe absida a ltarului. cu ajutorul pene lului si al culorilor. care oricum este destul de rar reprezentata. De viata si opera Parintelui s-au interesat si se intereseaza oameni si t eologi de seama. Dar. iar în 1995 si în 2000 s-a ajuns sa se tipareasca (în doua editii deci) "forma definitiva a Cararii Împaratiei. care le graia direct. credinciosi care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut. fotografii care erau si sunt puse de multi credinciosi lânga icoane. Cea mai cunoscuta dintre ele si cea mai raspândita a fost Cararea Împaratiei. S-a început cu câteva cuvinte de învatatura publicate în revista "Gândirea". atât în ceea ce priveste dimensiunea ei. când s-a savârsit din viata. cei care -i detin manuscrisele s-au gândit ca în cele din urma este mai bine sa le publice.a Cuviosului Stefan cel Nou si a Parintelui Arsenie ."58 Ca "predica" de acum sa fie cât mai convingatoare. care reprezinta o sinteza a gândirii Sfintiei Sale. Serie noua. D eci pictarea ei aici este firesc sa ridice semne de întrebare. de unde vin toate rel ele care chinuiesc pe oameni. fara ocolisuri si pe întelesul tuturor.62 Scrierile Parintelui Arsenie Pe lânga faptul de a fi fost un mare propagator al gândirii patristice. o data cu acestea. care l-au cercetat sau nu l-au cercetat. Ele nu sunt simple vorbe de spirit. nu pot sa nu observ asemanarile dintre cele doua vieti . Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai vârstei sale în 28 ale idelor lui noemvrie.

lucru care nu înseamna deloc ca n u ar fi si acesta foarte important. Unele dintre ele au f ost deja facute cunoscute cititorilor.Parintele) a gândit-o si cum a lasat-o în 1949. Dintr-o singura privire si schimbând doua-tr ei cuvinte putea sa înteleaga si sa cântareasca exact ce-i de facut cu doritorul de calugarie ce-i statea în fata. pastrarea hormonilor si conceptia de viata crestina". am stat de vorba. sa nu uitam. dupa care vor urma predicile . Spunea ra spicat ce avea de spus. mi-aduc aminte si de amanunte. Parintele era acolo. de întrebarile pe care mi le-a pus. prin mine dincolo de mine. care se adreseaza în special monahilor care do resc sa-si rânduiasca viata interioara în vederea urcusului duhovnicesc. pentru ca. M-a luat la spovedit. un manuscris ca re i s-a furat Parintelui Arsenie si care pe urma a fost modificat si rescris. între care o întrebare care am spus-o eu de multe ori. a unui fanatic. si pe care mai ales Parintele Arhimandrit Teofil Paraian le popularizeaza cu t imp si fara timp.model de strâmbare a unui original furat". copii dupa scrisorile Parintelui au ajuns la foarte multi credinci osi. fa-te ca focul!" (Parintele Arsenie Boca) Parintele Arsenie a fost cercetat de multi doritori de viata monahala. aveam treisprezece ani si jumatate. ci a fost au zit de catre un tânar din gura Parintelui Arsenie. Le spunea Parintele: "Mai.se pricepea sa lege foarte frumos cartile . Pâna una alta. Cele mai frumoase si cunoscute cuvinte ale Par intelui Arsenie le-am cuprins în cartea Parintelui Teofil Veniti de luati bucurie. (Nu exista carte a Parintelui Teofil în care sa nu apara cel put in o zicere a Parintelui Arsenie.care si ele circula în nu stiu câte variante -. Nimeni nu putea însela ochiul sau ager cu prefacatori i sau viclesuguri.dupa o anumita ordine si cu o cali grafie unica". În final lucr area mai cuprinde si o tâlcuire a rânduielii tunderii în monahism. mai ales de când exista posibilitatea ca ele sa fie fotocopiat e (xeroxate). incult si mincinos". somn.65 O alta scriere care o gasim deja publicata în câteva site-uri ortodoxe web es te Trepte spre vietuirea în monahism. nu trebuie uitat ca Parintele Arsenie a lasat acel program de ang ajare într-o viata duhovniceasca autentica în cinci puncte: "Oxigen. Lua foarte în serios problema calugariei. Trebuie amintite aici si zicerile Parintelui Arsenie. prin care vroia sa intre dincolo de mine.64 I s-a mai atribuit si scrierea numita Sundar Singh vorbeste globului pamânt esc. înainte de a da un verdict în ceea ce priveste recomand area pentru calugarie. Nu statea sa se tocmeasca cu nimeni în privinta asta. scrisorile Parintilor sunt unele dintre cele mai frumoase opere din literatura patristica. îndreptar de viata care nu a fost cuprins în vreo scriere publicata (de pilda Cararea Împaratiei). pe care si le-a legat singur într-un volum . glicogen. I ata caracterizarea pe care o face Parintele pe un asemenea exemplar: "Pravila Al ba .) La fel. Mie mi s-a parut foarte curios la vârsta aceea ca m-a întrebat daca mi-a ve . de editarea careia m-am ocupat personal. Îndrumator al monahilor "De vrei sa te faci calugar.63 S-au mai tiparit si se mai tiparesc si în continuare predicile si meditatii le Parintelui Arsenie cuprinse în manuscrisul numit Fiii Învierii. nici toti cei din ma nastire se mântuiesc". care si ele circula . nu toti cei din lume se prapadesc.Strajerul Ortodox". Tot aici trebuie sa amintim si scrisorile pe care Parintele Arsenie le-a trimis celor apropiati. Iata caracterizarea pe care o face Parint ele si asupra acesteia: "Sundar Sing .Ce frumos scrie Sundar Singh si de ce pro asta calitate e apocrifa aceasta. mai putin raspândita decât celelalte. Era si un foarte bun psiholog. în "Foaia duhovnice asca pentru popor . Ma întreba daca mi-a venit în gând vreodata sa omo r un om. De o larga raspândire s-a bucurat si scrierea Pravila Alba. Foarte elocventa în acest sens este re latarea despre întâlnirea din 1942 dintre Parintele Arsenie si pe atunci tânarul de 13 ani Ioan Paraian (azi Arhimandritul Teofil Paraian) care dorea sa ramâna în Manasti rea de la Sâmbata: "Când m-am dus eu la Manastirea de la Sâmbata în 1942 sa ma fac calugar. Parintele Arsenie "cauta sa vada prin tine dincolo de tin e". Dar. iar altele probabil ca vor urma a fi publ icate.

cât si pentru cei care au facut deja acest pas. tu esti sinteza harababurii din ca sa voastra". e voie. viitorul Mitr opolit al Ardealului. pacatosul". pentru ca lupta se da în gând. tragând aerul în piept. pacatosul". Si mi-a spus sa zic: "Doamne.. Deci. zicerea aceasta ca copil ul e oglinda parintilor. ca mostenim din strafunduri de existenta lucruri poziti ve si negative. dar s-o zici cu cu vântul gândit". miluieste-ma pe mine. Fiul lui Dumnezeu". de câte ori sa zic . Fiul lui Dumnezeu. dar i-am mai auzit pe oameni zicând: "Te omor. miluiestema pe mine. sa am o pravila. ca sa o zic cu cuvântul gândit. dând aerul afara: "miluieste-ma pe mine. nu e absolut necesar sa se faca asa. desi se poate si cu cuvântul vorbit. pacat osul". ca noi nu începem propr iu-zis de la conceperea noastra. cine suntem. ci începem cu radacini. lipesti de respiratie rugaciunea. Dumnezeu sti e de unde. ajunsa stareta la Prislop. Iisuse Hristoase. bineînteles ca s-a gândit la asta. mama mamei. Stelian Manolache. dar si pentru tinerii de azi care doresc sa urm eze calea monahala.67 Petru tinerii de atunci. de alta. o lucrare d . tragând aerul în piept: "Ii suse Hristoase. Vedeti. Nu te faci calugar. si daca nu le rezolvam noi. am facut Teologia si dupa unsprezece ani m-am facut calugar. Adevarul este ca fiecare dintre noi suntem o sinteza. A zis odata parintele catre unul: "Ma. daca vrei sa te faci calugar. ca Parintele nu mi-a dat directiva sa iau legatura cu vre un practicant al rugaciunii. dar am stiut de rugaciune si de câte ori îmi aduceam aminte zi ceam: "Doamne. daca vrei sa stii cine esti. Bineînteles ca mi-am vazut de treaba. sunt niste lucruri pe lânga care noi trecem usor. Parintele Arse nie Boca a lasat o scriere care se refera la cresterea duhovniceasca a doritoril or de desavârsire. Bineînteles. o data cu asta zici "Iisuse Hristoase. cu vreun duhovnic. mi-am vazut de scoala. a unei linisti. Fiul lui Dumnezeu". Dumnezeu stie cum suntem. ca nu-mi venise niciodata un gând de acesta. Am mai vorbit noi de una. tu vrei sa te faci calugar? Pai îti spun eu ce sa faci tu. si nici de atunci încoace. Atât mi-a spus. nu aveau posiblitatea s a le formuleze asa de fain: "Tu esti sinteza harababurii din casa voastra". sau. Dar lucrurile acestea trebuie rezolvate. cum m-a învatat parintele: între respiratii: "Doamne". a unei harababuri. parintele îsi dadea seama de anumite lucruri. si eu asa am facut. pacato sul". am facut liceul.. ci mi-a zis asa: "Zici în gând. Nu mi-a spus cât sa zic. pe care ceilalti nu le observau. pe bunicii nostri. în orice caz. devenit vestitul duhovnic de la Râmeti. Amintim aici pe cei mai cunoscuti: Leonida Plamadeala. ea raspundea: "Pai numai de-ar semana cu mine. Fiul lui Dumn ezeu. cerceteaza-te si vezi de unde ai venit ! Si parintele. îi cumulam pe parintii nostri. si atunci. dar faci ce fac calugarii: zici rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii ". Interesant. în felul urmator: între respiratii zici "Doamne". stiam rugaciunea cu care se mân tuiesc calugarii si foloseam rugaciunea cât o puteam folosi. J ulieta Constantinescu. mai departe. trebuie sa avem gânduri pozitive. si când zicea câte cineva de un nepot al ei: " Seamana cu dumneata". miluieste-ma pe mine. care sunt strafundurile existentei mele. Iisuse Hristoase."66 Au ales calea calugariei multi dintre tinerii care l-au cautat pe Parinte le Arsenie. Doamne. Mi-a zis asa: "S-o zici cu gândul. ca si când ar fi zis catre mine: "Uite ce-i. înainte cu unsprezece ani de a ma face calugar. Fiul lui Dumnezeu. cât timp sa zic rugaciunea. o data cu as ta zici "miluieste-ma pe mine. ca sa scoatem din lu crare gândurile negative. si dând aerul afara din piept. ca-i bine". fi re-ai . Eu aveam o bunica. Este vorba despre Trepte spre vietuierea în monahism. dar asa m-a învatat parinte le. si lista ar putea continua. însa." si nu stiu ce. Si atunci parintele stiind lucrul acesta. Nu mi-a dat nici o explicatie. cu cineva care sa ma îndrumeze. nu mi-a facut nici un fe l de teorie. nu m-am gândit niciodata ca trebuie sa o fac cu exclusivitate. deci cu cuvântul gândit. sau treceau pe lânga ele. cât timp sa stau în rugaciune. do ar mi-a spus sa ma angajez la rugaciune. am plecat. despre altceva nu mi-a spus nimic. si având capacitatea aceasta de a intui esentialul în orice chestiune. pacatosul". nici pâna atunci. De ce? Pentru ca Pari ntele avea în gândurile lui si dupa aceea în afirmatiile lui. nu cu cuvântul vorbit.nit în minte sa omor vreun om. Deci. bineînteles ca stia toate lucrurile acestea. nu le rezolvam niciodata si nu le rezolva nimeni. Iisuse Hristoase. ca fiecare dintre noi aducem o încarcatura în existenta noastra. D eci. Si nu m-am gândit decât dupa aceea ca Parintele a vrut sa vada de unde vin. dar s-o zic.

si apu n. experienta si competenta cu care scrisese Cararea Împaratiei si Trepte spre vietuierea în monahism. Rasar. Infirmii vad în manastire: vis. decât oameni perfect sanatosi cu p lamânii. un preludiu al sfinteniei. mai ales între femei. închipuiri. determina cersetoria. habotnicii. dar fara oameni îndeajuns forma ti. se nasc în obste atitu dini umilitoare. E destul sa pomenim bisericile si manastirile din Ardeal. taxe pe slujbe . Alcatuita cu precizie. Curajul de a alege liber acest mod de mântuire nu arunca ponoase pe celalalt mod de mântuire. ai caror vietuitori au tinut treaza în constiinta unitatea ortodoxa a neamului. sa învrajbeasca obstea si sa se învrajbeasca si între ei înafara . Iata câteva decadente: Saracia. Aces tea din urma. de und e înclinatia spre exagerari.urzite de Vatican . al decadentei actuale. inima. dar mai ales cu sistemul nervos. Sanatatea fizica a fiecarui ins în parte trebuie medical si dinainte stiuta . din pricina ca înca nu a fost editata. în diferite grade. adica pot fi "batrâni frumosi". Aci e cazul de popas. ar fi o învrednicire. naluciri . care arata calugarilor ca pot trai ca Parintii din vechime. D espre ei zicea: "Unii dintre calugari nu sunt calugari. Aci e un punct gingas. chiar si în mijlocul unei lumi plina de confuzie. Nu pot fi primiti în aceast a nevointa de o viata a sfaturilor evanghelice. care situatie? E frumoasa initiativa si trebuie apreciata.poate fi socotita. Pentru a evita aparitia acestora. care sa conduca cuminte ceea ce se aduna la întâmplare. din cauze organice sau din a lte cauze. când aceasta existenta e patata de nevrednicia vietuitorilor lor. ba si care n-aju ta cu nimic. s-au aratat mucenicii.destramare sufleteasca.rusini. ca încetarea mai devreme a unor fu nctii de natura endocrina.69 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism Parintele a vazut de-a lungul vietii sale si cazuri de calugari ratati. Parintele Arsenie i-a scris Episcopului Aradului. denaturari. care nu mai trebuie neglijat. "Am vazut si rasaritul si apusul multor manastiri. Iar când vitregiile trecutului . epistola lamuritoare a Parintelui Arsenie . încep sa se amestece în treburile interne ale manastirii. când manastirile s i le desfiinteaza calugarii. litanie. umblat ul cu "pantahuza". Dar negrait mai importanta decât aceasta scriere este pilda vietii Parintel ui Arsenie68. dispera re si abandonare a adevarului. în eparhia caruia era în acei ani. pricinuind oarecare jena. ci cuiere de haine calug aresti". Din diferenta de zestre. "un luminos punct de reper într-o eventuala încercare de înviorare a mon ahismului".toate tu lburari psihice din cauze netratate. profunzime si cu o putere de discernamânt cu totul aparte. de care depinde si înnoirea mai generala a Bisericii si a societ atii. care ajuta prin donatii mai de seama. De multe ori. Ce reînfiintam. nu se ajunge decât la o si tuatie decadenta. ramân de obicei la voia întâmplarii si prada u nei pareri cu totul pe dos. De fap t e o tragedie care bate la usa: dezorganizarea mintala. pretarea la slujbe pe rufarie. "înclinatia spre manastire" nu e de fapt o înclinatie. Oamenii din afara. ca si acum). sângele si glandele endocrine. al famil iei. E un apus frumos. De rasaritul sau apusul acestora atârna încrederea sau neîncrederea ce le mai ramâne oamenilor în forta de creatie a crestinismului. întâietati nedrepte .estul de putin cunoscuta. înfiintate de ctitorii de peste munti. pe care si-o aduce fiecare.o adevarata sintez a a gândirii Sfintiei Sale despre monahismul contemporan . cu care uneori se începe o manastire. Acesta ne-a ferit de cel rusinos. Prea Sfintitului Andrei Mageru. "ca le poate fi viata asa cum le este si numele" (Arhimandritul Teofil Paraian). ca înnoirea monahismului (atât de dorita si atu nci. claritate. daca nu li se are grija. nu se face prin înmultirea numarului de manastiri si schitulete si nici prin simple directive venite "de sus".smintelil e. spre a -i arata cu iubirea.le-a darâmat si ars. ca sa sfârseasca în deceptii si . când graiesc constiintei poporului prin simpla existenta lor. usurare. pe b una dreptate. ci o infirmitate de adaptare. Adevarata chemare însa nu are nimic cu infirmitatea.

"Se fac fel de fel de vorbe. si nu stiu ce . Mori. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. adunare de vietuitori foar te usor . Fiecare ins e o lume de nec unoscute. ci p utine: cât mai putine."71 Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi. ca de p ilda pe amanunte de tipic.sminteli. dar foarte arareori se nasc povatuitorii: staretii si duhovnicii. mari din neprevedere. A suferit. "Mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. Infirmii se fixeaza pe îngustimi neesentiale crestinismului. structuri cu o fericita îmbinare într e iubire si autoritate. De asemenea e foarte bine sa se stie de la început care e punctul de vedere al fiecarui ins asupra raului. pentru Biserica. luati în parte. a face unire între oameni. daca nu cumva pentru totdeauna. De aceea. pastrate asa: moment de culme al trecutului graiesc mai bine consti intei poporului. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. sub influenta structurii lor. fel de fel de aprecieri de catre oameni neco mpetenti. chiar putini. în 28 noiembrie 1989. e o dovada de lucrare dumnezeiasca si. a diavolului. Apoi. dar cu atât mai bune. Deci Parintele Arsenie s-a sfârsit în Sinaia. dupa care trag niste concluzii care nu sunt adevarate. pictura Sfint iei Sale de la biserica din Draganescu. Ziduri se pot face usor. dar devin rai adunati laolalta . Ca ci pietrele. Acestia trebuie sa fie minti luminate. Iubirea de Dumnezeu si de oameni. e ridic ata de Noul Testament la valoarea de argument al existentei lui Dumnezeu. E atât de anev oios lucrul acesta dar si atât de mare. unde vin crestini din toata ta ra si chiar si din alte parti. Obstile mari. Multe structuri psihice sunt prada obsesiei raul ui. Aceast a este ultima Lui definitie. Ca a vorbit cu Ceausescu. îngustimi ha botnice.. ca moare lumea la 79 de ani si ma i devreme. vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. încât atrage prezenta nevazuta a lui Iisus întro atare obste. straini la trapeza si rugaciune. credinta în Hristos. viciilor.greutatea-i la ales. la ora 9 si ceva seara.. ca i-a spus lui Ceausescu ca va muri. decât realizarile prezente fara nadejde. acolo si-a dat s fârsitul."72 . duhul Sfintiei Sale de l a Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. ba c hiar dusmani.nu sunt de nici o treaba în manastiri . de calendar (stilismul). Speriatii acestia se dedau de capul lor la n evointe care le ruineaza amândoua sanatatile . aprind o lumânare. chiar de pravila. Iata rostul si sarcina povatu itorilor. gospodarie la fel. cu cât sunt mai mari cu atât au o viata mai scurta. pentru lume. Întotdeauna se gasesc vietuitori de manastire. dovedind un climat nesanatos al mintii sau ducând la el. manihei asupra trupului si osânditori ai familiei obsesii si interpretari nesanatoase ca obiecte de cugetare. într-o obste de un cuget. Iar daca totusi sunt primiti. în 28 noiembrie 1989. Caci multi par buni. a avut cev a cu rinichii si din aceasta i s-a tras si sfârsitul. care au pricinuit Bisericii numai suparari. pe deasupra. se închina si cer m ijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. si nu prea mari. ca încheiere a parerilor: decât realizari sortite decadentei. nu se ma i pune problema din ce pricina ai murit. dragostea fata de Hristos. al înzestrarii si al componentei personalului. a pacatului. chiar de-ar avea povatuitori cu calit ati."70 Plecarea la cele vesnice Parintele Arsenie a murit la Sinaia. mai bine fara ele. despre trairea în Hristos. la 79 de ani. Deci. Din câte au ei de facut pomenesc doar una: Unificarea sufleteasca a obstii. îmbunatatiti în smerenie s i iscusiti în dreapta socoteala si. buni cunoscatori ai omului: limpezi în doctrina. se roaga. pentru familie. lucraturilor. pentru tara. porunca si rugaciune. numai El o poate face. pentru noi toti. Nu multe manastiri. Parintele Arsenie a f ost înmormântat în cimitirul Manastirii Prislop. fara isp ita sfinteniei. Vin. ca toti sa fie într-un cuget. în ziua de 4 decembrie 1989. Adevaratii chemati vad limpede eroica nevointa a desavârsirii. obstea poate ajung e prada mâncatoriei. desavârsit. mormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si importan te în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. Nu-i adevarat! Sunt niste lucruri care nu s-au întâmplat si pe care le inventeaza oamenii si pe care le citesc credinciosii si necredincios ii. de catre oameni care nu stiu realitatea si care vreau sa îl puna pe Pari ntele în atentia altora.devin ceea ce erau de fapt. ved eri largi. sub rapor tul asezarii.

în vea cul acesta. cei ce l-am cunoscut. pentru vremea noastra si persona litatea si activitatea si lucrarea duhovniceasca si cea scrisa si cea reprezenta ta estetic sau artistic.La parastasul de 12 ani. Împ aratul s-a cutremurat. Simtim astazi adânca durere. Si cu toti nadajduim. pentru timpul nostru. Cu smerenie si iubire. nu din curiozitate. ne-a citit chiar si nea descifrat parte din semnele timpului pe care noi le traim si cu care suntem ma rtori si contemporani.Zorica Latcu. cu ceea ce s-a petrecut în Babilon pe vremea Împar atului Belsatar. De aceea suntem noi astazi aic i. De vom împlini curat. în Biserica noastra. ne-a tâlcuit."73 OMAGIU PARINTELUI DRAG Noi. nu din alte gându ri. în predica rostita cu acest prilej. cântariti si împartiti". a venit si a tâlcuit cuvintele: "Mene. cuvântul lui Dumnezeu. pentru ca. Asa mi se pare ca a facut si Prea Cuviosul Parintele nostru Arsenie. când la ospatul idolatru si pagânesc al acestuia. repet. Parintii au vorbit iar unele din cuvintele lor au fost tra . Dumnezeu trimite o mâna care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului niste cuvinte. Parinte Daniil Partosanul. harul si darul lui Dumnezeu. ave m nevoie de urmele pasilor Sfântului Ilie pe Carmel. avem nevoie. în duh curat ortodox. printre multe altele. 3-4. Chipul sfintei lui iubiri. în sufletele noastre: ne-a descifrat. iconografic a Parintelui nostru Arsenie? Si am gasit o asemanare. numarati. Cu nemarginita recunostinta. P.. avem nevoie de focul Carmelului. Si Parinte drag l-am avut. cea una singura. Cerem binecuvântare. De la cel plecat în zare. proorocul Daniel. ca si femeia din Sunem pe Muntele Carmel. Cu Parintele sa fim. ca si Sfântul Elisei."Numarati. Viu sa fie-n amintiri. mene. copii ai Parintelui. Iar acum la despartire. techel ufarsin" . în tara noastra. împreuna cu toti credinciosii. Sfaturile ce ne-a dat. ne-a talmacit mesajul lui Dum nezeu. dar. Dar si mare mângâiere. a a vut pentru veacul nostru. tâlcuind duhovniceste viata si lucrarea Parintelui Arsenie Boca. Brasov. a spus printre altele: "Am meditat si m-am gândit: Oare ce semnificatie. Nu va înceta nici cum. de pietrele Carmelului. ci din necesitate sufleteasca si spirituala. avem nevoie de duhul si puter ea si rugaciunea si mijlocirea si binecuvântarea Prea Cuviosului Parintelui nostru Arsenie Ieromonahul. am gasit o comparatie.S.XII.1989 O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor "Din fericire. Caci noi stim ca si acum. în familiile noastr e.. chemat de Împarateasa. în poporul nostru. N-a stiut ce semnificatie au aceste cuvinte si nici altci neva din anturajul sau. în fidelitate si credinciosie fata de Biserica noastra Ortodoxa . pentru ca astazi sa ne traim viata noastra crestineste. Teodosia . soborniceasca si apostoleasca.

sa nu faci tot ce poti. în însusi exercitiul paternitatii lo r. prospetime si dulceata specifica rostirii ma i mult decât scrisului.2 Un alt motiv care m-a determinat sa fac aceasta selectie. Oricine a citit macar o predica a Parintelui.) Începând de la sfârsitul secolului V circula în Palestina o culegere ce aduna în or dine alfabetica cuvintele si faptele atribuite "batrânilor" celor mai faimosi. "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. care sa cuprinda cu precadere acele cuvinte scrise într-un limbaj aforistic. Multi credinciosi marturisesc acest lucru. adica folosul duhovnicesc al cititorilor. ca mana.. ai tuturor. Vocea inconfundabila a dânsului le însoteste si parca le da o putere si mai mare. (. Monahi si laici rumegau apoftegmele ca pe cuvintele Sf intei Scripturi. (. sau zicerile Parintelui Pai sie: "Sa ne întâlnim la usa Raiului!". Cînd le citesc de prin carti parca si aud glasul Parintelui care le-a rosti t.. "Mustrarea învinge. deci relizarea unei antologii. se poate con vinge de aceasta realitate. Ap oi. Parintele Arsenie Boca are o multime de astfel de cuvinte care au o expresivitate proprie celebrelor a poftegme din Pateric. "Cine face curte nu face carte. sa nu spui tot ce stii. ele au continuat sa se transmita si sa se propage într-o traditie monastica vie. faimosii zavorâti din Gaza secolului VI. cuvântul Parintelui Cleopa: "Mânca-v-ar Raiul!".1 Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca foarte binevenita realizarea. Pe drept cuvânt. zicerile lor sunt numite "Apoftegmele Pari ntilor". Zicerile si fragmentele cuprinse aici au fost selectate din mai multe sur se. ne furnizeaza o marturie deo sebit de remarcabila asupra locului pe care. nici toti din manastire se mântuiesc. "Cea mai lunga ca le este calea care duce de la urechi la inima. pe care le voi enumera în cele ce urmeaza: . Acesta-i avantajul celor care "culeg" direct d e la sursa astfel de ziceri. Zicerile. atât de aparte for mulate. atât de cit ite si citate în ultima vreme. Corespondenta avvilor Varsanu fie si Ioan. este latura practica pe care am avut-o în vedere. gasind în ele o hrana pe gustul lor si potrivita gustului fiecaru ia. trebuie remarcat ca transmiterea orala a acestor cuvinte a trebuit sa se faca cel mai adesea în acelasi context al îndrumarii duhovnicesti. de pilda.. îl arata pe Parintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sinteza deosebita . La fel putem vorbi si despre cuvintele Parintelui Arsenie Boca. portretele familiale ale celor pe care-i co nsiderau întotdeauna drept parintii lor. în partea a 2-a a lucrarii de fata. unei Sinteze a gândirii Parintelui Arsenie Boca.". Cel mai adesea mi se întâmpla asta când citesc cuvintele Parintelui Teofil. din generatie în generatie. prelungind de-a lungul veacurilor iradierea pe care au avut -o în timpul vietii lor.nsmise posteritatii. pentru a raspunde unei întrebari vitale.."? Poate mai mult decât oricare alt duhovnic de la noi.". Nu sunt cuvinte rostite în vazduh."1 Apoftegmele Parintilor contemporani Fireste. în primul rând pentru ca au în ele acea nota de spontaneitate. Era ca o galerie de portrete vii ale marilor stramosi. pentru ca vedem aici ca si laicii puteau discuta între ei asup ra Cuvintelor Parintilor. sentintele Sfintiei Sale. si nu numai ai monahilor. nici sentinte frumoase mai mult sau mai puti n pioase scrise de un autor duhovnicesc. prin intermediul apoftegmelor. sau "Sa nu crezi tot ce auzi. în care monahii îsi puteau regas i de acum. "Nu tot i din lume se prapadesc. unei chestiuni staruitoare si pr esante.) Mai mult. caci ele emana de la Parinti ca atare. sa nu dai tot ce ai"? Multi credinciosi le-au auzit si le-au tinut minte. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chest iune. sau în câte predici nu am auzit deja celebrele cuvinte: "Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. dar nu convinge." . fiii deveniti parinti transmitând la rândul lor ucenicilor lor ceea ce primisera. Pe câti prieteni sau credinciosi nu i-am auzit rostin d ziceri de-ale Parintelui.". Sunt cuvinte tâsnite din viata si întrupate în viata. când apoftegmele au fos asternute în scris. si zicerile si apoftegmele marilor duhovnici contemporani exerci ta asupra credinciosilor nostri o atractie evidenta. Cine nu cunoaste astazi. Pari ntii desertului îl detineau în viata monahilor palestinieni ai acestor epoci.".

2. Nimic mai îm partit pe lume decât parerea oamenilor asupra adevarului. Cuvintele culese de Parintele Arhimandrit Teofil Paraian. Forta formativa si varietatea tintelor atinse de cuvintele Pari ntelui sper sa-i convinga pe toti de utilitatea acestui demers. Predicile din manuscrisul intitulat Fiii Învierii. publicate în "Strajerul Or todox". Predicile Parintelui publicate în revista "Gândirea" (Serie noua). Parintele Ioan Farcas a înregistrat Parin telui Teofil. atribui te de unii Parintelui Arsenie Boca. Trepte spre vietuirea în monahism. cu binecuvântarea Parintelui Arsenie. de aceea a dat Bisericii si slujitorilor ei legiuiti . 4. mai sun t si berbeci si tapi. cu speci ficatia ca sa nu schimbe nimic din text. a aflarii adevarului curat . vesnic fara iertare este starea omului împotriva ade varului. Cuvintele culese de cei care l-au cercetat duhovniceste pe Parintele Arse nie. Adevarul este fiinta vie. dar aspru caracterizate chiar de Parintele A rsenie. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. un ucenic apropiat al Parintelui. aceste predici pe banda de magnetofon. de pe un cai et al Parintelui Arsenie cu notite. care era ruda cu Parintele Ioan Farcas din Blaj. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE ADEVARUL 1. cititorii vor putea afl a. fara sa mai caute ei însisi în întreaga opera. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. adunate în cartea Veniti de luati bucurie. grija înva tarii lui curate. Întrucât partea aceasta are structura unui dictionar. modificat si rescris". Scrierile Pravila Alba si Sundar Singh vorbeste globului pamântesc. 3. ce anume îi intereseaza din gândirea Par intelui Arsenie. Adevarul nu se înfatiseaza cum i se naluceste oricarei minti întâmplatoare. cu care este prieten.) Caietul cu predicile si zicerile culese de Parintele Petru Vanvulescu. 5. nu le-am luat în di scutie. prima ca fiind "un manuscris furat. ASCEZA .Cararea Împaratiei. Initiativa omului spre Adevar tot Dumnezeu o trezeste. "Scriptura nu se tâlcuieste cum îl taie capul pe fiecare". dar au ramas benzile magnetice. Nu sunt toate oi.lor singuri -. Cre stinismul nu este ceea ce poate strâmba fiecare neputincios din el. striga Sfântul Ap ostol Petru. Între t imp acest caiet s-a pierdut. Oare este vina adevarulu i? Dumnezeu a stiut aceasta infirmitate a omului. Cel mai greu pacat. incult si mincinos". Predicile din caietul Parintelui Ioan Farcas (predici copiate de Maica Mi runa de la Sinaia. iar cea de-a doua ca fiind "o apocrifa a unui fanatic.

6. Termenul de curatire (asceza) are doua vârste si s-a încetatenit sub numel e de purificare. Perioada ascetica cuprinde purificarea activa în care intra toate nevointele din partea omului si purificarea pasiva, adica de curatire a firii d e patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Însusi. El Îsi face loc curat în cei ce-L cauta cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru acea sta si atunci ei trebuie sa sufere curatiri mai presus de fire, ca sa poata locu i în ei cu slava Cel mai presus de fire. 7. Faza de culminatie a ascezei si de adâncire a trairii duhovnicesti se nu meste iluminare. În faza aceasta Darurile Duhului Sfânt primite la Botez se dezvolta în toata deplinatatea lor si întaresc sufletul pentru si mai grele încercari. În faza a ceasta pot aparea amagiri si daruri extraordinare si cine le are e sfatuit sa nu -si lipeasca inima de ele, pentru ca nu numai ca nu înainteaza, dar poate pierde s i tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce mai subtire si tot mai mult trebuie sa te lepezi de toate. 8. Asceza are si un caracter hristologic. În nevointe nu e numai omul, e si Hristos prezent. În sfortarile noastre e prezenta forta din firea omeneasca a lui Hristos. 9. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din pamân tul inimii, precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii, caci aco lo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. ASCULTAREA 10. Dintre cele trei fagaduinte (monahale) cea mai grea e ascultarea, pen tru ca are de biruit mai mult patimile mintii care discuta cu Dumnezeu în loc sa a sculte fara discutie. 11. Dintre cele trei fagaduinte monahale, ascultarea neconditionata s-a d ovedit cea mai grea, din doua motive cu totul opuse: unul infirmitatea firii, ia r celalalt personalitatea ei. 12. Disciplina ascultarii ridica firea din infirmitate precum scoate si mân dria din personalitate. Ascultarea face si pe lenesi si pe vicleni sa-si dezgroa pe talantul, precum acopera si pe cei talentati de jefuirea slavei desarte. 13. Chiar când se realizeaza sfintenia, nici aceasta nu dezleaga de acopera mântul ascultarii. 14. De Dumnezeu ascultam neconditionat toata viata si fara abatere. Daca în sa povatuitorii nostri dupa Dumnezeu, staretii si duhovnicii, devin eretici si, ca atare, se încarca din partea Bisericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem dezlegati de ascultarea lor, pentru ca ei au strâmbat dreapta credin ta si prin constiinta lor nu se mai exprima voia lui Dumnezeu. Dar ascultarea de Biserica nu înceteaza. 15. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. 16. Spre folosul vietii duhovnicesti esti de mare câstig ascultând pe oricine . 17. Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucii în fiecare zi (Luca 9, 23 ). 18. Ascultarea stinge orice framântare si opreste orice initiativa, deci to ata energia, cu vremea, trebuie sa se converteasca în virtuti duhovnicesti. 19. Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii si, daca e ceva d e capul ascultatorului, toata înzestrarea lui se preschimba în sfintenie, pe care, d e multe ori, se poate întâmpla sa n-o stie nimeni fara numai Dumnezeu. 20. Asa creste ascultatorul o personalitate a spiritului, când izbuteste sa treaca peste gramada sa de oase ca si cum ar trece altul. ATEISMUL 21. Obârsia ateismului este în Templul din Ierusalim. 22. Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamental a a naturii umane. 23. Daca ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisalogul în piulita si tot nu v ei desface pe nebun de la nebunia sa. 24. Mintea care cugeta ca nu exista Dumnezeu cade în propria sa sentinta, c aci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu exista dovedeste nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul si prin urmare si (nebunia) mintii care o con

duce. 25. Necredinciosii, spre rusinea noastra, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi credinta noastra. AVORTURILE 26. Alta durere pe care o aveti voi, mamelor, tatilor, sunt copiii lepada ti. Acesta este un pacat strigator la cer. Este uciderea la mijloc, nu este cu n imic mai usoara. Ascultati toti cu luare aminte: sângele lor cere razbunare. De asemenea, nu vei avea noroc cu ceilalti, ci numai plâns si jale. Razbunarea sângelui varsat se f ace fara mila, ori îti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere însusi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se întâmpla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste ca alta suparare vei avea în casa, ca îti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu, ce o are cu toti pacatosii, si se apropie diavolul de tine si îti baga în cap gândul sa-ti iei lumea în cap si sa-ti faci capatul. Acesta este glas ul împotriva tuturor celor care fac asa. 27. Mare ispitire patesc mamele care fac asa, care au ucis copii. Iar dac a vrei sa scapi tu si ceilalti copii, pe care i-ai facut, trebuie sa pui în loc to t atâti copii, ai altor femei sarace si sa-i botezi, iar daca nu, ia-i si botezati gata si sa îngrijesti de dânsii ca de copiii tai, cu îmbracaminte, cu încaltaminte, fai na, bani de scoala, pâna ce sunt în stare sa-si câstige pâinea, si ce scoti din copiii t ai, sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile pe care le vei avea în vremea aceas ta, fie pentru ei, fie de la ei, sa le rabzi pe toate, nadajduind în mila lui Dumn ezeu, ca îti va ierta pacatul, caci prin rabdare ispasesti pacatul. Milostenia cu osteneala, biruie înaintea judecatii. 28. Vrei copii putini, nu lasa barbatul sa se atinga de tine. Însa ca sa pu teti face lucrul acesta, trebuie sa va înfrânati cu postul, iar eu zic cu foamea. Ca ci trupului acestuia de pe noi nu-i pasa daca ne baga în focul iadului. De aceea, ar trebui ca nici noua sa nu ne pese de poftele lui, ci sa le mai ucidem cu post ul. 29. Te sfatuieste barbatul ca sa ucizi copiii? Sfatul este ucigas, nu-l a sculta, ci mai bine rabda sa fii alungata de la casa lui si Dumnezeu va vedea os teneala ta si nu te va parasi, ci te va milui, de vei fi vrednica. În toate aceste a de pâna aici se încurca oamenii care nu postesc, caci acestia sunt izbiti de toate relele care de la stomac încep, iar eu va spun ca si de la brâu în jos. Prin urmare, sa va pocaiti si sa nu mai pacatuiti. Sa alergati la spoveda nie curata si la Sfânta Împartasanie, caci altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asu pra voastra si asupra avutului vostru. Nu uitati însa, ca postul este poarta, iar patrafirul este usa. Iar, cu acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, fara de care nu putem face nimic, "Marturisi-voi Domnului faradelegea mea si îndata a rid icat pedeapsa pacatului meu" (Psalm 31). Asupra noastra atârna pedeapsa pacatului si urmeaza sa-l ispasim si sa-l scoatem din obicei. "De aceea, toata sluga sa se roage la vreme, chiar potop de ar veni, sa nu-l poata potopi". Vedeti cum trebu ie sa va fie asezamântul mintii, inimii si trupului vostru, curatite, caci Dumneze u nu pazeste trup spurcat, inima si minte cu viclesug, iar daca ne îndreptam, zile le se însenineaza si ne vom bucura. 30. Din cauza avorturilor românilor ne vor stapânii tiganii. BATRÂNETEA 31. Nu mai sunt batrâni - batrâni venerabili, adevarate chipuri ale lui Dumne zeu printre oameni. 32. Si batrânetea-i un cavou ajutator. 33. Rusine este batrânului plin de pofte. BETIA - CEI CE-SI BEAU MINTEA 34. Grozava expresie si adevarata cuvânt cu cuvânt. Ne reamintim efectul horm onilor asupra scoartei cerebrale: excita spre poftele genezice. Exact acelasi lu cru îl face si alcoolul, sub orice forma si la orice grad de tarie; aprinde mintea spre aceleasi pofte. Nu suplineste însa nici un hormon în rolul sau binefacator, ci pe oriunde trece ameteste, arde si atrofiaza. Omoara alte milioane de celule ne rvoase si fire telefonice. Toate ispravile se trec la activ, întocmai ca mai sus s i se transmit zestre parinteasca la copii. Mai grav: daca prea din tinerete se dedau flacaii la must, se întâmpla ca aju

ng neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia si vor produce niste celule incapabile de rodire. Se apara si firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se încarc a. Chiar daca se dau la vin mai tîrziu si înca nu scapa de pedepse. Asa de pilda, ce rcetatorii în chestiune au gasit forme monstruoase de spermatozoizi, avînd ba doua c apete, ba doua cozi, ba alte forme, efecte ale betiei. Betia îsi înscrie urmarile pîna si în celula genezica, mica de 60 de miimi dintr-un milimetru. Ceea ce e dureros e faptul urmator: daca se întâmpla vreo zamislire cu o atar e samânta beata, si care-i mai mult siluire decît iubire, urmasul va fi, cu maxima p robabilitate, epileptic - boala de nervi fara leac. Aceasta e cu atît mai sigur, c u cât la scârba si spaima bietei mame, se mai adauga si bruftuluiala cîtorva înjuraturi de Dumnezeu. Deci, dezechilibru în toate partile, dezechilibru în mediul umoral, dez astre în patrimoniul erediar, dezechilibru moral, o mai fi având si mama ceva de ada us, daca nu alta, cel putin spaima ce-o manînca, si înca e de ajuns ca sa se arate p e lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci si martor la judecata împotriva parintilor sai. Sfârsitul betivului e sau în sant sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad înca d e aici. Urmasii lui - nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o mil a preventiva, pentru viitor, care ma face sa scriu. BISERICA 35. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, acee a e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - peste puhoaiele pierzarii. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a ma i putut intra (Facere 7, 16), pe când corabia Bisericii - coarbia cu crucea pe cat arg - are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în valuri ucigasul, înecând pe oameni. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri, desi toti tin sa traiasca, totusi nu toti vor sa scape în coarbie. Mai mult chiar, scuipa mâinile ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop, nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2, 12), din amarâta viata la viata cereasca. BLESTEMELE 36. Nu asculta Dumnezeu toate blestemele nebunilor, dar cei ce blestema s e osândesc. BOGATIA 37. Daca de fapt si de drept, proprietatea si stapânia lumii e a lui Dumnez eu, atunci omul e numai un fel de chirias, un fel de administrator si nicidecum proprietarul absolut al lumii. Ca, de se va crede stapân absolut al lumii, seamana cu credinta îngerului nebun. Pentru ca sa înfrâneze pe om de la o caderea ca aceasta, Dumnezeu l-a numit iconom nedrept, pe de o parte, pe motivul ca n-are proprieta tea absoluta, ci numai proprietatea relativa; iar pe de alta parte, ca sa-l fere asca de caderea în nebunia îngerului rau. Asadar, de îndata ce se da pe sine proprieta r absolut al lumii, se ciocneste cu Dumnezeu, Îl tagaduieste, Îl înlatura, Îl expropriaz a, si cu asta crede întocmai ca Lucifer. Nu-si da seama bietul om ca, primind ispi ta, va fi zdrobit sub darâmaturile propriei sale iubiri nebune. Când omul se lipeste de faptura, de avutie, de slava, acestea i se fac mamo na, care însemneaza bani sau bogatii. Deci nu poti sluji si lui Dumnezeu si lui ma mona. Cu toate acestea, Dumnezeu lauda pe iconomul pârât, care si-a facut prieteni d in mamona nedreptatii, si-i fagaduieste ca-l va primi în împaratie când o va ispravi d e risipit, dupa legea dumnezeiasca a iubirii de oameni - se întelege ca e vorba de risipirea mamonei. De aici putem scoate întelesul bogatiei: nu saracia te mântuiest e, nici bogatia nu te osândeste; si precum nici bogatia nu te mântuieste, asa nici s aracia nu te osândeste, ci precum ai sufletul si fata de bogatie si fata de saraci e. 38. Esti sarac si zorit cu gândul dupa avutie, iata ca nu te mântuieste sarac ia. Esti bogat, dar desfacut cu inima de bogatia ta, iata ca nu te primejduieste bogatia ta. Faptul cum stai cu sufletul: si fata de una si fata de alta, de ast a atârna mântuirea sau osânda ta. 39. Nici bogatia, nici saracia în sine n-au calitatea de a osândi sau ferici pe planul vesniciei. Atitudinea sufletului fata de ele este cea care determina v esnicia. Pot fi bogati care se mântuiesc si pot fi saraci care nu se mântuiesc sau s

spinarea. silindu-ne a gândi si a iubi ca El. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimic . împlinind conditia asta. daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu si punem alta lege în icon omia lumii. Din nastere. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. 19). E foarte semnificativa întreita cufundare a celui ce se boteaza în numele Sfintei Treimi. poate în fondul lor. Carnea este o otrava si se mistuie tot cu ajutorul unei otravi care este fierea. pe care nu i le ling nici câinii. De otravuri din lipsa postului. fiind în drepturile absolute peste v aloarea economica. Din desfrânare. Scr iptura vedem ca întregeste cu lamuriri ceea ce spune medicina. Dar. iar faptura a facut pacatul. ca sa-i trezeasca din împietrirea inimii cu care tin Lazarii la poarta. 49. Poate ca si de aceea mai clatina Dumnezeu bogatia bogatilor. Boala apare întâi în psihic. Toate acestea. Bietul Dumnezeu. carora stomacul e tot dumnezeu l lor (Filipeni 3. chiar si pe cei ce-L t agaduiesc. prin care Dumnezeu Îsi lucreaza voia Sa. La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei ce "zic c a nu este Dumnezeu" (Psalmul 52. împartasindu-ne c u El. Este tocmai ca bogatul care saraceste . saracul. BOLNAVII 48. salele. dar îi aduce sufletului smerenia. n-are unde sa-si plece capul. cu o prapastie de netrecut între ele. Dincolo de cele vazute. La boli grave alearga la cel mai bun doctor. Am bagat de seama umblând ca aproape la toate portile bogatilor a pus D umnezeu câte un Lazar. Din trei pricini se îmbolnaveste trupul: 1. dupa ei. e semn ca n-a fost ico nomisita bine de oameni. între toate împrejurarile vietii. Iar. Deci. ca bogatii si pana cea vicleana a carturarilor (Ieremia 8. Iata adeva rata bogatie. a zis doar: "Fii celor saraci ca un Tata!" (Întelepciunea lui Isus Sirah). pentru ca fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zamisl it copilul. Nu poti propovadui Împaratia Cerurilor cu plumbul materiei pe aripi. ca de foc. ca totus i sa se mai mântuiasca unii din ei. urmari te la obârsiile ei. Aceasta este o propozitie a medicinii moderne. 3. Deci. Este o retragere a lui Dumnezeu din sustinerea sanatatii omului. p entru ca nu si-au înfrânat poftele (puterile). poate sa-si puna iconomi pe cine vrea. Caci. 50. iubindu-L. 47. Noi însa sa ne îmbogatim în Dumnezeu: cugetându-L. Cufundarea aceasta totala însemneaza atât moartea Domnului pentru n oi cât si moartea omului vechi.e osândesc. 43. devin iuti si nerabdatori. 42. un om decazut al tuturor pacatelor . 1) si bogatilor. pentru ca trec masura cuvenita si începe sa-i doara spatel e. mai mult ca di n actul de proprietate. Poate chiar o izgonire a Lui. 8) lumii acesteia L-au expropriat din dreptul de proprietate si autor al lumii. Câta vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni. 41. Cu aceasta orânduire atotputernica. Cu orice alta lege decât cea a lui Dumnezeu avutia se risipeste. omul pacatului. BOTEZUL 52. este Raiul si Iadul. 2. Fugiti de barbati când sunt ametiti de bautura. Stapânul aver ii ne-o mentine. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupului . Caci dreptul de proprietate deriva din atributul de autor. daca nu cumva I-a ramas totusi dreptul sa se supere pe ei si sa le mature toate gândurile cu mamona lor c u tot. avutia se ia de la noi sau se risipeste. 45. Cine stie. Pe acestea i le gâdilau dra cii. care nu se va lua de la noi. Numai cu pretul acestei morti ne înv . bubele spurcaciunii. 40. 46. Cei bolnavi sa tina regimul bolii în loc de post. Asa si trupul care si-a mâncat toata vlaga. si le cere socoteala. din nimic Dumnezeu a facut faptura. Bu bele lui Lazar si toata mizeria lui cutremura fireste. întrebuintând chiar si pe vrajmasii Sai. vedem ascunsa neagra mizerie a unui sufl et fara nici o virtute. dar groaza ne cuprinde când sub stralucirea trupeasca a bogatului. când clatina Dumnezeu mamona. sanatatea mintii. fara nici o bunatate. doua e ternitati paralele. 51. Deci lepra si orice lepra. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. La multi le-a aratat si le-a atras aminte de rostul lor. 44. slabesc nervii.

Calea mântuirii. Momeala nefiind pacat. îndata sa fie sterse. întâmplata prin Botez. cel dintâi. cu fiecare rând de oameni. Desi atunci s-a pus capat rautatii si multe veacuri icoanele au fost în cinste. ultimul sobor. al VII-lea. Darurile Sfântului Botez ne îmbie. si pe noi ne îmbraca cu Sine: "Câti în Hristos v-ati botezat. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresita lui Dumnezeu. Dar mai e o icoana în primejdie: icoana lui Iisus.caci de la Botez fiecare suntem destinati sa fim o icoana a lui Iisus. Aici sta pricina pentru care noi. El a m ers pe ea. desi botezati. soborniceasca si apostoleasca Biserica". . 54.de cele mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea . 55. prin care ni se împartasesc.rednicim de ungerea cu Sfântul Mir. dar cu fapte. De ce? Iat a de ce: Darurile Botezului stau înlauntrul fapturii noastre nevazute. în Hristos v-ati si-mbracat" (Galateni 3. 24).. asteptând spo rirea vârstei si vremea mintii. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. 57. Se da o lupta împotriva icoanei omului! Unde-i sunt aparatorii!? CALEA MÂNTUIRII 62. sa a pere cinstirea sfintelor icoane. Toti crestinii sunt botezati si totusi nu toti se mântuiesc. începe când omul vine .duhul nostru. Iar primul om cer esc este Iisus Hristos: Omul Cel nou. 64. luat din pamânt si pamântesc. fiind i ubite. Desi înzestrati cu darurile Botezului. sau gân durile din pricina placerii". 15) si dându-ne îndrazneala. si dinafara prin cuvântul Bisericii.. Calea mântuirii o numim calea lui Dumnezeu. se îmbraca în omul cel de-al doi lea. iar El Se face . Împ otriva acestei icoane a lui Iisus în noi se da azi o lupta mai vrajmasa ca odinioa ra împotriva sfintelor icoane. 53. Iata pe scurt ce este tama duirea firii noastre sau înnoirea omului. când curatirea e aflata efectiv prin porunci. Azi vina lor e ca amintesc de Dumnezeu. sau Cararea. Darurile Duhului Sfânt si unirea cu Omul Cel nou. ori credem. al pocaintei. este asadar piatra unghiulara. launtric prin constiinta. Mântuitorul nostru nevazut se îmbraca cu noi. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împarati.. care este din cer si se face ceresc (1 Corinteni 15. p rin Taina Sfintei Împartasanii. precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne. pu rtam pe Hristos Iisus si pe Duhul cel Sfânt în temelia fapturii noastre celei duhovn icesti. pâna la sfârs itul veacului (Matei 28. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana libertat ii noastre. printre altele. A trebuit un sobor ecumenic. dupa orânduirea lui D umnezeu. cu fiecare. Curatirea deplina a firii. întrucât nu suntem ca în gerii neschimbabili. (. Calea mântuirii e chiar cararea pe care a mers Dumnezeu Însusi ca om adev arat. Cel venit din ceruri. Aceasta e adevarat pentru toti cei botezati. pe care o avem în noi. ori nu stim. facându-ni-Se pilda întru toate (Ioan 13.) Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezu lui "slobozindu-ne de orice sila. 58. pentru ca. Fiecare din noi. sfânta. caci de-atunci. Aceast a pentru ca unele din ele. 47). care este chipul si asemanarea lui Dumneze u (Efeseni 4. când. 56. ori stim. la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. În veacul al VIII-lea al erei crestine a fost.asa zicând . în fi ecare . Faptura noastra cea sufleteasca sau duhovniceasca se uneste c u Dumnezeu. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul lu i i se va da celor fara botez. o mare l upta pentru icoane. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. un Tovaras nevazut si bun merge cu noi. 61. 20): Dumnezeu Însusi si cu sfintii Sai. Hristos Iisus Cel cu Cruce. fiind urâte de noi. aflam despre com oara cereasca cea ascunsa în tarina fiintei noastre. altele. asteapta si vremea mint ii. Pe cararea mântuirii înca merg doua feluri de calatori.. întovarasind nevazu t pe oameni. 63. cea adevarata. t otusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. totusi n-am scapat de razboiul m omelilor. în toate zilele. ori nu credem. astazi iarasi li se gaseste vina. temelia zidir ii noastre celei duhovnicesti.si intra în Biserica vazuta. prin propovaduirea Bisericii. 60. si astfel sa se arate si harul lui Dumnezeu si voia omului. 27). care e: "Una. 59. Omul cel dintâi.

Pricepem. cât tine cararea. decât ca o frâna pedepsitoare a desfrânari i stomacului. devine stravezie. dupa înviere. a biruit pe diavolul ca om. aproape straveziu. trebui e sa mearga cu El toata calea. Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mâncarilor si obârsia desfrânar ii. macar tot as a de zornic. fa-te ca focul! 73.cum spune Sfântul Apostol Pavel . Ramasi în urma de frica (Apocalipsa 21. desi e neagra. si astfel mintea noastra se une ste cu mintea lui Hristos . în dar. 68. sau vreo slabire în serviciul de siguranta al sistemului nervos. ci si nepatimirea. Iisus a venit sa se lupte cu diavolul. ca fulgerul la aruncat din ceruri (Luca 10.ca om . întrucât numai asa ne putea împinge la toata îndrazneala câta trebuie. Cu biruinta Sa. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina întel egatoare. Banuiesc despre roiul celulelor canceroase ca au chiar o alta forma cromozomica.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. slujitorii Sai vazuti. razboindu-ne pr in lucrurile sau oamenii vazuti.65. nu în seamna gândul mortii. Mantia (calugarului). ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivni cului. Aceasta este îmbracamintea n estricaciunii si a sfinteniei. "oa meni dupa fire si dumnezei dupa har" (Sf. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. tâsnind ca fulgerele din fiinta lu i Dumnezeu asa cum s-au învrednicit s-o vada pe Muntele Tabor Petru. prin preotii Bisericii. 18). 66. sau numai pâna la o vrem e. 40). Pe calea mântuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va lasa condus de mâna nevazuta a Mântuitorului. sa strabata nu numai luptele. Iacov si Ioan . ceea ce amintes te o îmbracaminte de raze a unei lumini necreate. CANCERUL 70. nu înseamna gândul mortii. Multimea ispitelor. dar numai daca ne luptam si noi ca El. vicleniile potrivnicului nevazut. Ca ci zice: "Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste" (Matei 10. temându-se ca nu cumva din cauza credintei sa-si primejduias ca viata aceasta. Cancerul înc a n-are leac si apare fara alte explicatii. 67. 8) sunt destui în toate vremile. Simeon Noul Teolog). Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. nu poti merge fara ucenicie la duhovnic. Mântuitor ul de aceea a si venit. lumina dumnezeiasca în care au stralucit multi. iar nu ca Dumnezeu. iar câstigâ d . El e modelul de lupta. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. E bine de observat ca Iisus Hristos. 69. CALUGARIA 72. Noi însa zicem: unde e fericirea aceea. mi se pare ca vine to t cam din aceleasi pricini din care vine si o anarhie sociala. în tot cazul recesivitatea e sigura. ca sa sfarâme lucrurile diavolului (1 Ioan 3.n. stiinta si puterea de la Dumnezeu. 74. în care a cazut Dumnezeu? Iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu. ca om adevarat. aceasta misterioasa anarhie celulara. De obicei. Desi e negru si el. e semn ca nu suntem vrednici. tot un dezechilib ru dovedeste în vreo zona necunoscuta a organismului. în ca lea Duhului. întrupat în om adevarat. desi cuvi osii adormiti se înfasoara în mantie. Mântuitorul ne-a învatat si pe n oi mestesugul razboirii.8) si sa surp e stapânirea lui în care tinea pe oameni. cunostinta si puterea. E un simbol al mintii care. prin urmare. 71. patimesc de cancer cei ce nu postesc niciodata. care pogoara de pe cap la corp. Deci. caci cu puterea de Dumnezeu. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. Iata unde are sa ajunga rugaciunea mint ii. . caci fara darul acestuia e cu neputinta izba virea de necazuri si mântuirea. ne-a dat cunostinta si ne-a dat si puterea. dar mai ales în zilele noastre.) e un val usor.o biruinta desavârsita asupra lui. sub puterea curatitoare a Harulu i. De vrei sa te faci calugar. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. Deci El e m estesugul. Cine vrea sa vada pe Domnul în veacul fara de sfârsit. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. si aceasta numai cât îi este cu putinta firii omenesti. Mantia e o îmbracaminte plisata. iar nu numai pâna la un loc. ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. Cancerul. biruinta ne-a dat-o noua. care este trupul în întregimea lui. sa cadem si noi în "primej dia".

Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim Lu i pe noi însine. monahul e un nou botezat. Libertatea constiintei e cel mai adânc bun spiritual pe care-l avem la în demâna în viata. Calugaria . dar acum a prins el inima noastra în razele lui. În felul acesta El Se face hrana mintii noastre. 86. ne-a cerut sa ne lepadam de tot ce avem. Stiind Iisus ca patimile opresc sufletul de la calea Sa. Un duh nou se salasluieste întru noi din clipa aceasta. La aceasta taie re nu numai ca te învoiesti. alegerii si statorniciei. de vreme ce-L face ceea ce nu e: ob iect). de aceea s-au temut de aceia cu o astfel de vietuire ca de un rau . De la logodna cu îngerescul mod de viata sub o noua lege. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Fratele care vine la calugarie este o roada a acestei jertfe. 85. asadar. Întreaga Sfânt a Treime îsi face salas într-un ales. Fagaduintele calugariei sunt. Bratele parintesti îl astea pta deschise pe cruce. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este s ubiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii l ui Dumnezeu. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. 83. taierea voii si a toata pa rerea îti este lege. cum este duhovnicu l. 80. deci Dumnezeu gândeste lumea. 75. p recum si lucrarea de mântuire a omului prin Jertfa de pe Golgota. altarul de dovedire al adevaratului Dumnezeu. Cu acestea începe noua îmbracare în Hristos. Calugaria e o logodna cu modul mai presus de veac al vietuirii îngerest i. dar vin numai câte unii car e se aleg. Aceasta nu e repetarea primului Botez. ci înnoirea lui. dar pute m fi niste ucenici mai smeriti ai unui slujitor al lui Iisus. va avea sa fie o slava a Sfintei Treimi. prin constiinta unei calauze. pe viata. Pe aceasta cale nu poti calatori fara primejdie decât condus de mâna neva zuta a lui Dumnezeu. daca nu se vor converti în convingere. (. Sila împrejurarilor. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. apara si întareste un ase menea dar. unelte care taie valul necunosti ntei de Dumnezeu de pe suflet sau mrejile patimilor de pe minte. Sfânta Liturghie e ste repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiasi jertfe si taine. 26). Iar d e foc se va îngriji Dumnezeu. Calugaria se întemeiaza pe sfaturile evanghelice. Sfânta Liturghie este slu jba de capetenie a Bisericii în care e prezentata viata si învatatura Mântuitorului. Oamenii prea legati de fire nu au înteles niciodata vietuirea cea mai p resus de fire. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. ba sa urâm si propria noastra viata în conditiile lumii acesteia (Luca 14. nu stau garantie pent ru calugarie.. sila neputint elor. 79. Îl avem noi mai de demult. cât din aceasta ucenicie. Aceasta a f ost ultima zi din viata în care ai mai avut pareri personale si vointa proprie. întrucât îl lipesc de viata aceasta. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. 78. Viata lui viitoa re. Intrarea în calugarie se savârseste în vremea Sfintei Liturghii. mijloacele fizice sau moral e cu care se face aceasta rupere a sufletului si a mintii de patimi. lemnele sau jertfa de bu na voie pe altarul lui Ilie. desi continuata pe pamânt.) Logodna aceasta începe însa cu foarfecele. Cinul monahal urmareste trairea crestinismului pâna la masurile desavârsi rii. Dar ca sa faca firea omeneasca o cale atât de lunga trebuie întelese bine mijlo acele si foarte bine cunoscuta calea. Aceasta e cea mai puternica chemare ce s-a putut face vre odata oamenilor. ca de o mustrare si i-au facut mucenici. 77. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al unei altfel de cunoasteri. sila înfrângerilor. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. 82. Calugaria nu se învata atât din carti. Chematii sunt multi. 76.. Noi suntem pietrele. pe viata. dar saruti si foarfecele. Spre stiinta.Într-o atare tarie si deplinatate de Duh mintea nu mai cugeta gresit sau ra tacit pe Dumnezeu ca obiect. îndata dupa intrarea cea mica cu Evanghelia. caci în ea s-a sadit putinta unirii omului cu Dumnezeu. sa urâm familia. pe scurt. De la darea numelui. Însemnatatea facliei în rânduiala calugariei vrea sa spuna ca noi însine treb uie sa ne transformam într-o faclie. Acesta este factorul de care Biserica tine seama si garanteaza seri ozitatea convingerii. cum au fost apostolii. viata petrecuta într -o manastire. 81. care îsi întelege personal Botezul. 84. Fiti de-a dreptul ucenicii lui Iisus.

judecându-i si gasindu-le tot felul de pricini. De povatuitorii sai se desparte sufleteste. camuflarile mândriei. Pentru calea calugariei trebuie. ca sa se dezmeticeasca. iese dintre ei. 93. Nici o patima nu vrea sa paraseasca firea fara nevointe. ci oameni hota râti care duc trairea crestinismului pâna la ultimele lui consecinte de disciplina s i frumusete. sanatate deplina si majoritate de minte. Monahul lenes de mântuirea sa începe sa uite întelesul celor ce are de facu t. daca nu e t aiata din radacini. dar îndaratnicii pe aceleasi cai se poticnesc si cad. Crestinii nu au de învatat nimic bun de la acesti dezertori si mincinosi. Biseric a. Asa se întâmpla când se întareste fariseul si slabeste vamesul. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe.chiar a ceasta launtrica . Când monahul a realizat fatarnicia. Astazi pentru obrazele celor din îndaratnicie parasesc lupta calugarii.înseamna ca a dat în micime de suflet si a ajuns un om de nimic. nu face degraba lucrul acesta. se multumeste numai cu intrarea în calugarie. Daca cel în cauza îsi închide sufletul de catre povatuirea d uhovniceasca. ca si cum cu aceasta si-ar fi aju ns scopul. Multi vin la calugarie cu o parere buna despre ei însisi. 90. Întunecarea aceasta însa ne aduce aminte de învinui rile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau virtutea. Cu alte cuvinte nu vede ca a aj uns o mizerie cazuta între tâlhari. Drepte sunt caile Domnului si cei drepti merg pe ele. 91.întristarea e chipul unui suflet cu luminile sti nse . 94. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice în tristarea. e o victima nevinovata a nedreptatilor. e totuna cu ducerea lui iarasi în temnita patimilor. parere pe car e nemarturisit si-o pastreaza si în manastire. prin slujitorii ei. 95. În manastire viseaza sfintiri si litanii si viata fericita. osândindu-i. scoaterea din monahism. Daca monahul se complace într-o calugarie de uniforma si nu-l doare sti ngerea luminilor sufletului sau . Sandalele nu mai a learga pe calea gatirii evangheliei pacii. Parerea sau iubirea de sine e o for ma subtire a mândriei. i ar când aici dau de severitatea luptelor cu patimile. un mincinos al Domnului Hristos. Calugaria nu creste visatori ai Împaratiei lui Dumnezeu. Potrivit aces tei îndreptari el cauta alta hrana sufletului sau: lauda oamenilor. calea duhului. bobul de grâu se schimba în taciune si se crede grâu nedreptatit."se ia cu navala si navalitorii pun mâna pe ea" si "Îndrazniti. a ajuns pe punctul de a parasi calu garia. aprobarea voil or sale. Sufletele slabanogite de mândrie stau totusi pururea încordate în legitima aparare de catre orice îndregatori. Asa se expl ica îndepartarile. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simt trebuinta sa asc ulte si sa urmeze. Asa se cuibareste viclenia în suflet si îl face pe monah om cu do ua fete. 88. îmbracaminte a sa de luptator al duhului pierde însemnatatea ei de la început. afurisirea sau caterisirea. Plata neascultarii de Biserica este pierderea mântuirii. neîngrijit pe dinauntru. Din pricina acestei lupte între convingeri si patimi calugaria e datatoare de har si e numarata la Taina Pocaintei. E . Nici nu observa monahul molatic de minte când a fost scos din lupta s i redus la un simplu cuier de haine calugaresti. Altfel Hristos nu ne-ar fi spus ca "Împaratia lui Dumnezeu" . sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. ci o iau iarasi pe cal ea pamântului. adica silint e ale constiintei întarite de vointa. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea. e în stare sa risipeasca din suflet toata viata dupa duh. 87. prin urmar e. Prinderea sufletului într-o viata dinafara de duh prin tarâtele vietii. as adar. Aceasta este iubi rea de sine pe care o mentine mândria si punctul de vama al diavolului. de primejdia pierzarii. când te crezi bun. de taierile dureroase ale pe depsirii întru toata fapta buna. 96. Potoleste râvna de razboire cu slabiciunile firii patimilor. 89. Casatoria si copiii îi parasesti înainte de a-i avea si n-o iei pe calea aceasta. 92. visul se destrama si începe dezamagirea si nemultum irea. morminte varuite pe dinafara. Biserica încearca pedepsirea. d e aceea. Îndaratnicii dau. dar ce nu poate rugamintea poate pedeapsa. pentru ca aceasta taie amagirea de sine din care creste dezamagire a. În ochii lui toti sunt fatarnici.stabileste o alta înrudire între oameni: rudenia cea dupa Duh. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugari ei. cum e parerea de sine. chiar sub cea mai subtire forma a sa. ipocrit. De aici se vede destul de limpede ca mândria s ingura.

Cu toate acestea. Virtutea e neînteleasa. Ei cauta oarecum fie sa defaime modul acesta de viata. Ceilalti. Daca dai staretului toata grija ta. Dar nu acestia califica monahismul. numai cal ugaria nu. Absenta sau împutinarea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebui e tinut un echilibru. orientarea numai spre îndrazneala personala si spre profetism distruge biser icitatea si sobornicitatea crestinismului. Iar al doilea e acela al rugaciunilor pentru mântuirea lor. Calugarii care realizeaza monahismul sunt în l ume facliile aprinse ale lui Dumnezeu. 99. iar pentru înfrângerile lor morale Dumnezeu este hulit printre oameni (R omani 2. Acesta se stinge când se apropie de ei întinaciunea prin simturi. de pipernicire la litera si pierde curajul. Toti calugarii care pentru neaparata trebuinta au mers prin orase au simtit trebuinta ocrotirii lui Dumnezeu. De asem enea. catând cunoscuti sau dorind sa st ea de vorba. provocând fie erezie. Sunt totusi rude care se bucura cu adevarat de calea noastra. fie schisma. patimil e cu focul. De aceea c alugarii nu umbla printre oameni cu ochii pe ei. 106. tânguirea ca au fost parasite si felul de a gândi dupa lume. deci pierde smerenia. fie sa-l fer iceasca pe al lor. Calugaria dezleaga pe monahi de obligatiile îngrijirii familiei în lume. calugarii nu se mai d uc în lume sa se odihneasca. ci îsi vad de cale cu gândul la Dumnezeu. pentru ca ele aduc grijile lumesti. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla vedere. 98. ci ramâne în dreapta cumpanire a situatiilor si a celei mai bune solutii. 103. 108. Cu toate acestea. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. O viata îmbun atatita a noastra le-ar fi singura mângâiere si bucurie care ar cântari în sufletul lor mai mult decât amaraciunile.u am biruit lumea". pe când viata în lume e îna fara. Asa ceva ar însemna încetarea calugariei. Prea multa întâlnire cu rudele nu e buna. Toate profesiunile au vacanta sau concediu. Acesta-i primul folos sufletesc ce se asteapta de la noi. Rugaciunile celor din manastire i-au îns otit ca o mâna de aparare. si cum va rândui. ba . asa va ramâne. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Calugarii traiesc într-un altfel de foc al Duhului Sfânt. 104. 97. o dai si pe ac easta. Calugaria slabeste în suflete slabe si se întareste în suflete mari. în viata duhovniceasca ei se armonizeaza. câlti fiind. rostul cultural si rostul social. când existenta lui Dumnezeu devine un fapt de nat ura evidentei absolute pentru toti. duhovniceasca. ci cei dintâi. În ce consta primejdia? Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. dar nu stiu niciodata pe vr eunul din sfintii care sa fi biruit el aceste înfrângeri. care nu-l realizeaza. ba se s i completeaza. Un drum în lume îti face dovada statorniciei în calea cea duh ovniceasca. 109. asa si nevoitorii mântuirii lasa toata grija lu mii pentru Împaratul cerurilor. ca sa nu fie ranit de slava desarta. Calugarul trebuie sa se fereasca în sufletul lui de cel ce-l iubeste. CALUGARII 105. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfat isare de sclavie spirituala. Precum când merg la oaste. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. 100. Daca te atingi cu focul. Acesta este rostul de capetenie al monahismului: trairea crestinismu lui pâna la tensiunile desavârsirii. Lepadarea de lume e o convingere. De altfel nici nu se trimit din manastire decât cei mai statornici în ca lugarie. Una cu alta nu seamana. Cea mai buna justificare a monahismului o fac cele trei rosturi cu c are a strabatut el istoria: rostul spiritual. oamenii lumii lasa toata grija de acasa. 24). Mirenii vad pe calugari prin patimile de care sunt stapâniti ei si nu le vine a crede ca-i cu putinta si o viata de virtute. umbla cu ele stinse. Viata monahului este launtrica. Mirenii mai vin la manastire pentru rugaciune. precum trebuie sa se fereasca si de cei cel ocarasc. 102. Calugaria cere smerenie si curaj. ca nu cumva poate din nepasarea lui sa fie hulit Dumnezeu. 110. legatura nu e rupta. Mirenii stiu toate înfrângerile calugarilor. Chipul monahului a trezit întotdeauna si în tot locul mâncarimea de limba a mirenilor. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. ca sa nu-i încâlceasca în vremea ostasiei. 101. 107. 111.

Daca nu-i da pace la copil în vremea sarcinii. 123. de vreme ce-i aflat de vina. pe care nu si-o pot exprima. 126. E singura garantie a unei casatorii du rabile si placute lui Dumnezeu. 2 divorteaza. faza bio-psihica. chiar un Dumn ezeu al lor. iar pentru partea crestina e un fel de mucenicie fara nadejde sigura. 118. Tinerii sa se mute de la batrânii care le strica casa. cele doua parti trebuie sa se s imta ca sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui Dumnezeu (1 Corinteni 3. nu instinctul. CASATORIA 116. Din 3 familii. Calugarii. 120. va avea precocitate sex uala. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. este un calugar cu luminile stinse. 1). se duc oamenii cinstiti si nimanui nu-i pasa ca din pricina rautatii a pierit cel drept" (Isaia 57. la cinstea de Taina. Multi nu tr aiesc decât primele doua faze ale vietii. dar din când în când. fara limite precise. si mai rar. Casatoria are cuvântul. c redinta. nu necredinta. 122. 114. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe Care Îl deduc ei. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". îmbracata în pui de om. 119. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. dar nu cred în Iisus Hristos. de care suntem trasi la raspundere.uneori e numita fatarnicie. ci numai o suspina. 121. 112. Tr aind într-o casatorie cu acestia. care urmareste printr-însii o intentie divina.pâna la nastere. prin viata lor de obste. ci se cere si vârsta credintei în Dumnezeu. Asa frate calugare. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. 125. Casatoria pentru mântuire si prunci. La casatorie nu ajunge numai numarul anilor. Iobagii aveau câte 16 copii si erau slugi. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". sunt o icoana straveche a lumii noi. 128. 127. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. Copiii nascuti numai dupa distractii si destrabalari au iesit rai. În opera recreatiunii omului în Hristos. înfrânarea nu desfrânarea. nu pentru placeri. care nu le cere mai mult decât sa-i recunoasca existenta. prin care. inaccesibil. iar cele dinafara. spores c duhul celor dinlauntru. si faza spirituala. 130. Un calugar trist. 124. "pazind hotarele legii". nu poti fi decât într-un permanent dezechilibru cu c erintele spiritului. sa se asig ure stapânirea acestei patimi. 117. În timpul sarcinii. trebuie s . CARTURARII 115. învaluie pe oameni în dragostea ta c ea din multa rugaciune si vei vedea trezindu-se în necunoscutii cu care stai de vo rba si o scânteie dumnezeiasca. desi absolut. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 9). O casatorie cu o asa socoteala o binecuvinteaza Dumnezeu când ridica nunta de la instinct la rostul ei spiritual. Prin Isaia proorocul. mama sa nu stea în fum si sa nu ia medicamente. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. Cum pier dreptii si nimeni nu ia aminte? Foarte simplu: ca nu se mai nasc. Si e de vina omul? Trebuie sa se întrebe omul. 129. De la asezamântul inimii în duhul lui Dumnezeu izvoraste toata purtarea monahului catre cele dinafara. Cuvântul se tânguie: "Piere dreptul si nimeni nu i a aminte. Abstinenta sexuala da vigoare. de ce nu se mai nasc dreptii ? Iata ca trebuie. iar mai sus nici n-au de gând s-ajunga. îngaduiti de lege. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. iata ca disparitia dreptulu i e o problema. Viata noastra are trei faze în dezvoltarea ei: faza vegetativa . Viata acestora e o înjuratura continua la adresa spiritului. 113. creat de ei. Majoratul partilor îl decide mintea. daca nu chiar inexistent. dupa modul cum le face.

nu va putea fi înabusit mereu. dar totusi de dincolo de tine. spre pedepsirea rautatii. 4. 135. Chemarea prin necazurile vietii. Cârmuitorii de neamuri. 2. Prin pacatele noastre. de la Dumnezeu. dar daca nu vrem sa întelegem . Glasul constiintei însa. Odata si odata începe sa strige la noi. în rautatea necredintei care i-a cuprins si li se pare ca abia acum au aju ns la "adevar". ca avem o înrudire cu Du mnezeu. pârându-ne înaintea lui Dumnezeu si înaintea noas tra de toate faradelegile facute. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt. sunt Dumnezeu si omul. câta vreme s untem cu el pe cale (Matei 5. 3. Cu alte cuvinte sunt pu tine exemplarele omenesti care îsi "risca" toata viata lor pentru Dumnezeu. E un grai tacut. niste solzi. 141. atunci când puternicii vremii ridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu. pentru cauza lui Dumnzeu în lume. 136. Însusi cuvântul con-stii nta însemneaza a sti împreuna. fiind si capatul lui Dumnezeu din fiii Sai. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. CÂRMUITORII DE NEAMURI 131. ne striga. 6. avem cuvântul lui D umnezeu. Dumnezeu îsi cheama copiii prin mai multe graiuri. iubirea îi trecea printre zeii nemuritori. cum se face ca s-a întunecat Dumnezeu asa de tare în ochii pacatosilor. 132. abia daca mai pot fi vazuti ca muritori. care-i sting graiul. îngaduie razboaiele. 138. Sunt oameni care s-au învechit în rele . Atunci si Dumnezeu se stinge din ochiu l nostru încât ne pare ca nici nu mai este Dumnezeu. 7. Chemarea prin necazurile mortii. Pe vr emuri. Asa suntem noi în conditiile vietii acesteia: o candela cu untdelemn s i fitil. dar înca neaprinsa. 133. încât abia se mai aude. Din toate timpurile se stie ca. si ne va baga în chinurile iadul ui. Iar cei ce stiu împreuna. Patimile. când îndaratnicia firii s-a mai stins. CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 137. când. p rin firea Sa. 142. prin mai multe surl e. s-au pomenit cu o . CHEMARILE LUI DUMNEZEU 134. la fel.GLASUL CONSTIINTEI 139. Iata câteva dintre ele: 1. Chemarea prin semnele mai presus de fire. mai catre capatul zilelor. Întelegem prin urmare.si. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. capatul omenesc al constiintei noastre s-a îmbolnavit. ca locuieste chiar în structura noastra spirituala.vedere deodata dinspre doua parti. dar mai ales nebagarea în seama a acestui glas. Obisnuit. reaua vointa si peste tot pacatele.mai pastrând si pentru egoism o buna parte de "viata". 25).asa simt ca ma vede . o chemare lina. toata vremea vietii noastre pamântesti.otii sa se împreuneze. ne cheama. pâna la finalitatea s a . la fel. atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu c onceptia crestina despre lume si viata. ca suntem în pragul libe rei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi pe pla cul lumii. Dumnezeu ne cauta. n-a mai dainuit puterea lor. 140. Prin urmare cugetul sau constiinta e ochiul cu care vede Dumnezeu pe o m si acelasi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. Chemarea din afara a cuvântului. dau de asprimea dreptatii Sale. Chemarea la judecata. încât acestia ajung de buna cr edinta. nici chiar de credincio si si nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. conceptia crestina nu prea e dusa. începe sa ne urmareasca cu primejdii si napaste.nevrând sa stie de Dumnezeu . pe care o auzi sau o întelegi ca vine dinlauntru. Cum Îl vad asa ma vede . drumeti prin viata aceasta. în afara de posturi (Sfântul Pavel). CONSTIINTA . îngramadesc niste valuri peste ochiul acesta. ca El va asculta pâra si-i va da dreptate. Chemarea launtrica a constiintei. 5. Chemarea prin chinurile de pe urma de la Antihrist. iar daca nu ne împacam cu pârâsul acesta. Cârmuirea neamurilor tot de sus se face.

si va fi un copil artagos. neatras spre onanie si aproape deloc dispus spre nervozitate. Nasterea de fii. noul venit va fi un copil prea putin înclinat spre trezirea ge nezica prematura. prin natura ei e de a nu se lasa învinsa.rabufnire napraznica a constiintei bolnave. COPIII 144. prin credinta. Aceasta-i perspectiva lugubra a vietii în pacat. paranoia. sigur ca roada sa va însuma în sine toata lip sa lui de echilibru cu marele mediu divin. urmeaza sanctiuni ale constiintei. De aici vin mustrarile de co nstiinta . fara sa stii si tu ca ti-ai omorât sfatuitorul cel mai bun. Prin simpla atingere a unui ob iect structura acestuia s-a schimbat întrucâtva. deci nu e cu putinta împlinirea intentiei divine. si predispus spre boli nervoase. vor mari decaderea si necazurile. ereditar nervo s. Daca mama îsi perverteste rostul maternitatii sale. traim si suntem (Fap te 17. si. chiar daca frâna ei nu e luata în seama si f irea decazuta savârseste pacatul peste oprelistea ei. nici în vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburata de barbat si nici în vremea a laptarii copilului. nu aproba niciodata viciul si pacatul. sa vada totdeauna. De aceea nu vrea Dumnezeu sa iesi din viata aceasta. acesta se influenteaza si se schimba înt rucâtva. Toate acestea sunt urmarea în organic a capitularii constiintei. Convingerea ca se poate si ceea ce ni s-ar parea ca nu se poate. Omul care se întuneca despre Dumnezeu si suflet. Caci cu adevarat a fugit mintea omului care o viata întreaga nu face altceva decât sa stinga glasul constiintei. Când ai constiinta curata sa nu te temi niciodata de nimic. deci si asupra trupului. un fel de amplificare a vointei omului cu voint a lui Dumnezeu.si celelate forme mai grave. În cazul când înfrângerile morale se tin lant prin desimea sau gravitatea lor. Însusirile copilului atârna de gradul de pervertire la care a ajuns inst inctul maternitatii la femeie. si nu te lasa sa pleci fara sa vezi. Constiinta. înca de aici. o pervertire convenabila pentru mascul . Asta-i ocolul de cercuri si se so ldeaza cu stingerea neamului celui ce apuca pe panta pervertirii rosturilor firi i. cufundarea lui în întuneric si în munca. nebunia acuta si. ca odata sa vada fiecare.evolu tia embrionului în atari conditii de viata intrauterina aduce pe lume un copil uso r aplecat spre onanie precoce si târzie. încât si somnul le-a fugit. omul care n-are nici un Dumnezeu si nu-l intereseaza nimic decât desfrâul lui. prin natura ei. deodata cu o petrecere de acest fel. daca mama n-a fost înca împinsa în acea aprindere a senzualitatii. în final.ceea ce e o decadere de la rostul firii sale. De aici retinem faptul ca organismul viu înregistreaza cu atât mai usor un bo mbardament al energiei sufletului si-i pricinuieste mutatia infinitezimala. Invers. e o putere nebanuita. sinu ciderea. Toata aceasta povara îsi are radacina numai în a ceasta trezire afara de cale a senzualitatii mamei. despre puterile sufletu lui asupra lumii fizice."pârâsul tau. care "nu tace" pâna ce o mul nu-si revizuieste înfrângerile sale si nu se întoarce de la pacat. schizofrenia. 147. ce-l a veai la îndemâna pretutindeni. Daca i-a fost stârnita senzualitatea . 28). e ceva care co ntravine instinctului poligamic si fara alta socoteala al barbatului fara Hristo s. de se v or casatori. cu care trebuie sa te împaci pe drum". decât cu un sot în stare de aceea si credinta si petrecere.mai usor sau mai profund. ca organ s piritual al omului. despre morala si orându irea spirituala a venirii copiilor pe lume. 143b. încât nu e identic în mod absolut cu el însusi de mai înainte de experienta. în care ne miscam. vrând-nevrând. ca sa poata pri mi iertarea lui Dumnezeu. rupând toate zagazurile faradelegilor si azvârlindu-le pe toate în fata lor. c eea ce trebuia. Prin simpla îndreptare a energiei cun oscatoare a sufletului asupra unui lucru. iar la unii le-a fug it si mintea. din care se mai poate reveni . ca urmare. mai grele decât mustrarea: dez echilibrul mintii . 143a. 146. unde te vei duce. Asa sunt tocmite lucrurile. aduce pe lume copii pre dispusi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. 145. Avem probe unde nici n-am banui: în fizica moderna. dupa . c a sa nu tulbure viata viitoare a celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dum nezeu. Toata vremea sarcinii si a alaptarii barbatul trebuie sa se înfrâneze.

când copiii sunt opriti de a veni la Iisus. cu deosebire din vremea aceea. ca vointa ei sa nu-l ajunga si sa nu-i schimbe configuratia fizica si psihica? Gândirea îndreptata ca o sageata poate pricinui la tinta leziuni organice. oamenilor ce o primesc fara discutie. oamenii de tot felul. ce eventual l-ar gasi si. oamenilor ce au venit la Iisus de copii. nesanatate. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. Îi vor fi si mucenici. Îndreapta purtarile tale. desi nu înteleg nimic si nu schiteaz a nici o împotrivire dialectica. predispun c opilul la tristete. Care savârseste prin tin e minunea îmbinarii unui pui de om cu un pui de cer. de pilda. 153. daca mama fura oarece. Se roaga mama lui Dumnezeu. pot fi zadarnicite de c ele dinlauntru. Iisus i-a gasit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu. Ei.mai ales betia are si suport ereditar. copilul se va îmbata toata viata . O natura buna (îmbunatatita) îsi simplifica de la sine principiile si ma rginile. melancolie. . 151. 156. Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu. 157. 154. acum esti cu deosebire datoare sa-l pazesti de toate relele. precumpanesc încl inarile bune si nu-i biruie împrejurarile rele ale mediului. cu care n-ai vrea sa te supere. se va ruga si copilul. a carui icoana. 149. omul începe viata cu sfintenie. întâmplarile. Suparari. S-ar apropia de natura originara. ia r. cum sa nu fie în stare blestemul unei babe. numai co piii o au. cu tendinte sau predipozitii. Iar o mica schimbare în microbiologie dezlantuie. Se îmbata mama o data. uneori chiar si în macrobiologia societatii. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. prin amplificare. Împaratia lui Dumnezeu este fagaduita copiilor. când Iisu s este interzis? 152. asemenea copiilor. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. copilul va fura toata viata. printre noi. rasplata de fericire pentru o stenelile tale. Nota sufleteasca dominanta în familie. Deci . iar mai cu deosebire ale mamei în vr emea celor noua luni. rabdând pentru un rost divin o pr avila sfânta. va fi caracteristica întregii vieti a urmasilor. chiar împotriva acestui mediu sunt rânduiti.dorinta. Pentru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întel es. Iata o suparare a lui Iisus. aproape cojita de materie . Deci. În copiii veniti dintr-o vietuire curata a casatoriei. se întiparesc în copil. pâna si copiii Îi p rilejuiau motive de revelatie. si mai ales a mamei. Pe copii. proc ese uriase în configuratia persoanei. Iata faza spirituala a vietii de familie. De fapt . zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. 148. catre Dumnezeu. 155. Si iarasi: cum sa nu fie în stare rugaci unea cu iubire sa-l foloseasca si sa-l schimbe. Indiferent cum este dirijata educatia copiilor. dureri. daca vremea le-o va cere. ca aceasta sa nu-l foloseasca în chipul pe care îl doreste? Mai mult: toate starile trupesti si sufletesti ale celor doi parinti. vorbeste cu Dumnezeu d espre ei. Iata de ce vin: Iisus la nunta si nuntasii la judecata. devine "întrebatoru l complicat al veacului acestuia". 10). Supararea ca copiii nu sunt lasati. amaraciuni. din rau în bun? Cu ce sa fie mai p rejos rugaciunea unei mame pentru mugurele sau. Ei sunt de mici mai stra vezii pentru Dumnezeu si prin aceasta se vede ca au chemare sa-I fie ucenici. pe care copilul le va avea pentru toata viata. fiindca nu mai acum poti si te asculta cu desavârsire. de mici sa vina la Iisus. tot Dumnezeu este Ta tal sufletului si cele ce lucreaza educatia pe dinafara. mama. orice mama se va mântui. poate ca. Cei care opresc copiii de la credinta sunt osânditi mai rau ca sinucig asii. Deci toate acestea trebuie ocolite. Lui Iisus lucrurile. În atari stradanii. În vremea aceea. Acum e vremea când sa faci ce vrei din copilul tau. zisa cu tot focul fiintei sale. despre care zice Sfânta Scriptura: "Cei ce au pazit pravila sfânta sfint i-se-vor si cei ce-ar învata-o vor sti ce sa raspunda" (Întelepciunea lui Solomon 6. apoi o pierde: devine pacatos. 150. cum sa nu Se supere Împaratul.

poarta ponoasele trecutului si mustrarile viitorului. Daca n-are norocul sa dea de un sfat. caci mereu va ramâne nemultumita. Când va crest e mare. sunt peste masura de mult solicit ate si silite sa furnizeze material extern si. sau macar de o carte. mîin ile . De mila. COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 160. de pe urma viciilor de tot felul si de pe urma dezechi librarii functionale totale sau locale a sistemului sau nervos. Nu-l afla parintii. cearcanele vinete pe lînga ochi îl dau de gol . nu mai pot secreta s i mediul endocrin. atunc i tesuturile glandelor masculine sau feminine. Copiii nefacuti strica pe cei facuti.cu care a gresit . dureri reg ionale si gânduri de cautare în alta parte. se naste u n copil ce va fi slabanog. în vremea celor 9 luni de sarcina. Doctorii sfatuiesc: femeile sau casatoria. Se gasesc acestea în Sfânta Scriptura. Toti parintii. Omorîta o data. ca de sila. Fireste. dupa cum urmeaza. nu mai învata la scoala. Cu alte cuvinte. îi veti vedea p lângând si veti plânge si voi si asa veti ispasi pacatul în care i-ati zamislit. nu mai coresp . caci toate prin câte trece mama. Barbatul. fie cu amândoua. la primele anuntari ale instictului. COPIII ÎNDRACITI. ca de în viciul onaniei. Osteneala si scârba ei abia ac um încep. Cresterea corpulu i încetinita. Parintii nu au pazit postul si nu s-au putut înfrâna de la poftele trupest i si asa au calcat zilele si timpurile neîngaduite care sunt: Miercurea. si insul respectiv începe sa fie un flescait. iar daca desfrânarea conti nua. mai obosit. afara de celul a nervoasa.înclesteaza pe om. vrea sa se însoare . prin urmare. sunt neascultatori.e atinsa. sporesc si urmarile viciului. sau. Duminica. nu mai e agerita de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. celula nervoasa moare. Iarasi dovada ca nervii sunt într-o primejdie. nici nu v-ar fi durut. Desigur ca va doare. de aici multi copii se nasc morti.pentru cine stie sa vada . pentru ca s-a întipa rit pecetea curveasca pe ei înca din pântecele mamei lor. Pomeneam ca glandele genezice au o dubla functiune: una endocrina. varsînd hormonii în sânge. sarbatorile de peste an si posturile întregi. pentru ca nici parintii lor nu au ascultat de por uncile lui Dumnezeu de a pazi zilele sfintite.scoarta cerebrala a mintii . ma i tacut. si la orice vârsta . parca e batrân.chestiunea ramâne mereu într-un cerc vicios. nu mai aprinde dragoste. nu-i mai place joaca. si. serios. Întrebati-va cugetele si va vor spune ce este îngaduit. sporind cu vârs ta. încle stat de viciu. ci trecu tul barbatului se razbuna. memoria . ceilalti. Astfel barbatului. 2. NEASCULTATORI. Si daca în vremea aceea tata a mai fost si beat. asa cum l-au desfrânat viciile. Si iata cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul tau rod. de asemenea. Astfel. Nu e ea de vina ca-l va parasi. se întiparesc si în copil. Mai trebuie stiut si aceasta ca toate tesuturile se refac. degenereaza. si alta externa.neostenita în astfel de vicii. Toti copiii care rezulta. Nici pe el nu-l prea atrage femeia si nici fetele nu se simt atr ase spre el. ci mila. fie cu mintea. îndaratnici. i-au ste rs farmecul. NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI 159. fie bune. fie cu trupul. Nu izbuteste. l-au flescait cu totul.îi tremura. ca sa nu cadeti în astfel de greseli. e din ce în ce mai retras. Mamele nu s-au pazit pâna la curatenie deplina si asa se nasc copii plin i de bube si pot muri. în felu l ca celulele nervoase.cazul e acelasi . toate îi vor rasari în oale. Copiii îndra citi vin din urmatoarele pricini: 1. daca traiesc aluneca în curvie. Ce e la mjloc? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. nu faci casa. Acest dezechilibru se rasfrânge asupra sistemului nervos. Presupunem ca un copilandru. nemaiavând agenti simulatori cuveniti. face excese. Dar casatoria. fiti cu mare bag are de seama. mai întâi functional. când va va veni rândul. luati aminte. fie rele. . Presupunem ca tânarul-batrîn vrea sa fie si el în rând cu lumea. În vremea sarcinii nu te-ai pazit de barbat. mintea se tâmpeste si înca repede. Desfrânarea omoara milioane de celule nervoase. daca nu le-ati fi facut. sau mor de tineri. Vinerea. un viciu nu va iesi c u alt viciu.158. ceea ce îi va pricinui nevroze. chiar dac a se face. De îndata ce viciul sau des frânarea de orice fel. Imaginatia nu mai e vioaie. i se întîmpla ca pie rde frâna nervoasa a ritmului sau functional si nu se va potrivi poate niciodata c u ritmul femeii sale . 3. formând celule genezice. nu mai învie niciodata.

pricepem mecanismul dupa care apare în lantul cromozomilor roiul boabelor de neghina. Dar nicidecum o anulare ci dimpotriv a. le-a spus cam asa: sa înceapa din a crede ca au credinta si vor sfârsi prin a av ea de fapt. Acestia vor purta urmatoarele poveri parintesti: o sanatate subreda. 164. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia. mai sanatosi. ceea ce n-ar fi patit daca ar fi avut o purtare mai buna. 167. adica în factorul biologic al ereditatii. si asa trebuie sa-si traga plata: ra mâne fara urmasi si fara sotie. E reac tiunea sufletului la starea mizerabila în care i-a ajuns casa prin patimi. i se va nimeri ca sa aiba si urmasi . mai ageri la minte. Proba o dau copiii. în rast impuri de vreme. sau o predispozitie spre tot felul de boli. nu lovesc pe nimeni. 163. dimpotriva simt alature a cu durerea oricui. Factorul biologic al ereditatii rezuma starea oricarui moment. Cei din tinerete sunt mai vioi. fie an gajati în procesul rodirii. Nu mai vorbesc de starile sufletesti: frica. Religia se întemeiaza pe grauntele de credinta. Grauntele de credinta este. ci total ul celor distruse si sanatatea la care se gasea în momentul când îsi chema un urmas pe lume. în grauncioarele de cromatina. 166. Nu au nici o vina si nici un leac. nevoile vietii ostenesc nervii oricui. de a voi si de a gândi. ceva mai vazut. a agerimii. Mai sunt si urmari ale desfrânarii si destul de grele înca din tinerete. precum si situatia biopsihica a parintilor. slabirea mintii. Vreti dovada la îndemâna oricui? Iat-o. Credinta are revelatia cu care omul credintei nu se tocmeste. mai sprinteni. Dumnezeu ne însoteste mereu si. de fapt. Dar. Poat e s-a banuit din cele de pâna aici. Iisus raspunde odata ucenicilor Sai care-I "cereau mai multa credint a". mai batrâni. o iluminare a ei. Cum si de ce? Iata cum si de ce: stim de adineaori ca toate faptele insului se înseamna în doua locuri: undeva într-o contabilitate neva zuta. Revenind la corespondenta. cunos tinta pe care savantul n-o poate prinde prin stiinta. fie aparte. în firea noastra apare modul divin de a fi. . a vioiciunii rezistente a sistemului nervos si a celorlate tesutu ri si umori. 162. nevrozele si o stare generala de boal a. iar de scapa cu zile vor fi niste chinuiti ai soartei si slabi de minte. La temperaturile la care se alege aurul fiintei noastre de zgura ace stei fiinte. Si-a distrus parintele cu vicii le lui milioane de celule nervoase? Acestea. un chip îmb atrînit. pe masura ce-L cunoastem. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. ci numai daca si-a împins st iinta pâna la toate marginile si i-a recunoscut neputinta. cu materialul ce li se dete. nemairefacându-se niciodata. genezele recesive si ravagiile c e le pot face ele. d eci n-au sistemul nervos subrezit dintr-o vina ca aceea. Aceasta ostenire a vietii e de fapt o ostenire a elanulu i. cu atâtea gene ze recesive mai mult. ca organismul întreg se piperniceste. Credinciosul în Dumnezeu depaseste limitele omului. Acestea toate se înscriu numaidecât în patrimoniul genetic al ereditatii. daca nu sunt scoase din lucru de perechea mai sanatoasa a cel uilalt parinte. Asa sunt construiti genetic si ireversibil. Sa zicem ca o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tineretii. Asa se ajunge pe rând la atrofierea diferitelor organe în iconomia gen erala a corpului si asa apar sterilitatea. în vreme si pe masura ce se adauga. totusi-totusi. grauntele de comuniune în care suntem cu Dumnezeu. Asta e ceea ce poseda credinciosul printr-o cale mult prescurtata. pe când copiii veniti mai la batrânetea parintilor sunt mai molâi. în genezele cromo zomilor. se si însemnase în stocul de cromozomi. diferite neputinte fara leac. Totusi. în modul divin al existentei. reprezentând situatia lui. care este creator numai în ordinea conceptelor si nu intervine. id eile fixe. rastalmacirea întelesurilor si o continua muncire de constiinta. scoase din lucru si cu toate urmarile acestui dezechi libru umoral. ca Dumnezeu în ordinea realului.unde instinctului maternitatii femeii sale. realizându-se armonia ce se vede. care vin la intervale mai mari de vreme. si al doilea. 165. obsesii. sa presupunem ca. glandele în totalul lor ramân atrofiate. CREDINTA 161. Credinta e un risc al ratiunii. mai împiedica ti.

Una reface organismul. Aici Iisus "n-a simtit puterea care a iesit din El". Grija zilei de mâine este o grija presanta. Credinta în Dumnezeu si marturisirea Lui sunt iesirea sufletului din întuneri c în lumina dumnezeiasca. ci trec dincolo de moarte. descalificându-le din cin stea unei minti sanatoase. daca n-am consider a si realitatea personala a demonului. iar aceasta se întâmpla din când în când si din neam în neam. Sfântul Apostol Pavel frâneaza e xagerarea accentului transcendent. Drept ac eea. bolnava a furat-o printr-o atingere materiala. chia r nevrând. de dragul Adevarului. Dumnezeu nu le îngaduia asigurarea zilei de mâine: mana se strica. între potrivnici se aprind e si se mentine. unic în viata lui Iisus. 173. câteodata si împotriva normalului. 171. se va tamadui? O stia din cre dinta si femeia nu s-a înselat. pâna la sfârsitul veacurilor.168. atât asculta si Dumnezeu de tine. De ace ea crinii au ajuns pâna la stralucirile lumii divine. de marginea hainei lui Iisus. Acesta-i paradoxul. Crestinismul nostru ar fi în mare parte de neînteles. sa traim prin credinta. Ei au crezut cuvântulu i lui Iisus. A vedea pe Iisus e o fericire ce nu se aseamana cu nici o bucurie pamânteas ca. sfintii se si fereau d e a face minuni. Aceasta ar da sa se înteleaga ca în jurul unui om linisti t (din cauza radacinilor lui în cer) se face liniste pe pamânt. având mai întâi grija de mântuire si pe al doilea plan grija vietii. 169. sau chiar fura. Iisus era chemat de durerea unui tata. Este un factor de purificare. iesirea în lumina veacului viitor. Focul iubirii divine. împotriva vietii. 175. El. desi doar în multe cazuri era doar dovada iubirii de oameni si al inarea suferintei omenesti. . Când conducea pe israeliteni în pustie. Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: lin istea credintei în Dumnezeu. Pamântean fiind. fara nimic sup ranatural si personal. Care e cu noi în toate zilele. Iisus iubea copiii. apostolul ridica la rangul de imperativ si nasterea copiilor la conditia de mântuire a femeii casatorite. o cr eatie din nou a firii. ba L-a chiar furat pe drum. Staruim putin asupra a cestui furt. pe firul credintei. Credinta noastra ar fi incompleta si s-ar dizolva cu usurinta. a te hotarî sa-L marturisesti pe Dumnezeu cu orice pret si luare în derâdere e o si mai mare bucurie ce te poate duce pâna la deschiderea och ilor credintei: sa ti se descopere Iisus. Pâinea cea de toate zilele o cerem pentru astazi. care uneori dezorganizeaza normalul social.o degradare. Aceasta înseamn a ca boala a încetat. 177. în cazul cel mai bun. ca sa întoarca la viata o copil a de 12 ani. Credinta este un risc: împotriva ratiunii. Totusi o fe meie bolnava L-a mai zabovit. Iisus însa. Sluga sutasului este un caz de tamaduire de la distanta. Cât asculti de Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu. Crestinismul e a doua creatie a lumii. Oare de unde stia femeia aceasta. sau. CRESTINISMUL 174. 172. Sfintii pustnici au trait numai în conditia credintei. dintr-o religie revelata. din cauza nostalgiei dupa împar atia spirituala. De aceea. chiar pe furis. pacatosenia . alt a darâma. 176. nu voiau sa mai lucreze si nu voiau sa mai aiba copii. Crestinismul reînvie în raport invers proportional cu încer carile de a-l stinge. împotriva lim itelor omenesti. într-un rationalism protestant. acea energie rara a sfinteniei. prin credinta. U nii crestini. totusi. Desi puterea de tamaduire era de natura spirituala . ca sa nu se stinga dintre oameni siguranta existentei lui Dumnezeu. Asa suntem sfatuiti. într-o doctrina umanitara. Tintele ultime ale crestinismului nu sunt absorbite total de forma a cestei trecatoare vieti. 170. adusa de doua delegatii si e pu r spirituala. îndata ce organismul s-a refacut la plinatatea lui spirituala. contemporani cu Sfântul Apostol Pavel. ca atingându -se. a doua creatie a omului. De asemenea a pus capat pentru totdeauna alarmismul ui omului si oricarei fantezii aprinse spre apocaliptic. de aceea mergea la ei cu durerea iubirii. a vrut sa dea pe fata credi nta femeii si sigur ca a privit cu dragoste acest furt original. Sfintenia este o energie. a îngerilor cazuti. Darâmarea se opreste îndata ce organismul împrumuta.

viata din viata. Este cunoscuta experienta mai multor insi care au organizat odata urmator ul complot psihologic: si-au ales victima si s-au prezentat. Solomon. 181. conceptie pe care nu a zdruncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut împotriv a crestinismului. crestinii. Adevarul. Deci. si-I nesocotesti Bis erica. azi abia se mai zareste ca o stea. Pe si mplul motiv ca noi. vreme de 2000 de ani. Daca crestinismul nostru nu e stradania aceasta. pâna când ultimul i-a propus sa se duca la un spital d e boli nervoase si sa-si repare deranjurile la minte. DESFRÂNAREA 187. Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea în desfrânare. "Zec e porunci are întelepciunea: de 10 ori sa taci si o data sa vorbesti si atunci put in". de unde odata lumina ca soarele între noroade. parca te-ai s chimbat cumva! Si s-au dus. Cuvintele sunt fiinte vii. Biseri ca. asa dupa cum a rânduit Dumnezeu o institutie. Nici ca se poate mai drept.. 179. precum si o s inteza a acestora cu viata. sau nevrând sa osteneasca mai sus. CUNOSTINTELE 184. Femeile lor sunt fara minte si copiii lor stricati. Cuvintele interzise orienteaza gresit sau dezorienteaza. ca sa-l îndrepte si sa-l ajute spre împaratia spiritului. ci o stradanie de toa te zilele. ce opreste aceasta nu mai ajunge la cealalta. 180. cu orice pret. nu aducem roadele acestui crestinism: oameni dupa chipul lui Iisus.. A trebuit sa vina ap oi toti ca sa-si descopere complotul si cu mare greutate i-a revenit omului mint ea la loc. pe cel care le-a creat ele -l însotesc pâna la judecata de apoi. 6) si în umbra mortii. abia a putut limpezi mintea zapacita sistematic de minciuna . Alta data. ca niste copii ai lui. ca-l g aseste asa de schimbat si nu îndeajuns normal.178. toata viata. 183. De Dumnezeu nu scapi p e simplul motiv ca nu-L asculti sau Îi tagaduiesti existenta. De ce? Fiindca si numai simpla alunecare a a cestui cuvânt în obrazul unui om este în stare sa-i desfigureze fizionomia mintii. Si asa si ceilalti. Crestinismul este o conceptie de viata. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristolog ica a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. pentru ca El are o rânduiala si-ti cere s-o urmezi. pe rând. la intervale neregulate si-au început a se nedumeri înaintea omului: Ce-i cu tine. ca el sa renunte la ele si sa se coboare satisfacut la singur rolul d e mascul si femela? Asta-i toata aspiratia lui? Neînvatat la un ideal mai înalt. Si fiindca sunt fiinte vii. Cunostinta mântuirii trebuie. Misterul crestinismului este misterul unitatii în dualitate gasindu-si solutia în Unitate-Trinitate. tocmai cu acest scop. L-a înzestrat Dumnezeu pe om cu atâtea daruri minunate. mereu divin. reaprinsa între oameni. nici oc ara din ele. Cunostinta mântuirii (1 Timotei 2. Singur crestinismul este mereu nou. de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus. a întrevazut acestea: "Cei nelegiuit i pedepsiti vor fi. Si biata victima. Precum urmarim o armonie între facultatile sufletesti. el ramîne o simpla formalitate si ne putem trezi fara ea. 186. tot asa trebuie sa urmarim o armonie si între cunostintele din cât mai multe domenii. ca unul ce avea s-o pateasca. Marturisirea lor cu pocainta mai poate schimba situatia. trebu ie sa fii mai presus de cuvintele oamenilor: sa nu te atinga nici lauda. Toate celelalte întelegeri ale lumii s-au în vechit si s-au stins. Crestinismul nu e numai o afacere de Dumineca. Sa bagam de seama ca nu cumva crestinismul sa se ia de la noi. sigur ca se afla în disonanta si în dezechilibru cu Dumnezeu. 4). Taina pocaintei est e o judecata milostiva. pierzândusi treptat linistea si nestiind capcana. CUNOSTINTA MÂNTUIRII 182. Urmatorul îl gaseste cu totul curios la minte. Aici. CUVINTE INTERZISE 185. al treilea îi spune marea sa uimire. Cuvântul "nebun" este un cuvânt interzis. capabile sa faca treaba la care au fost trimise. este stilul de viata a lui I isus. a ajuns la nebuni. care naste fii lui Dumne zeu. Cine zice fratelui sau "nebunu le" se pedepseste cu matca focului. cu toate consecintele l or. iar sp . caci gloatele sed în întunerec (Mat ei 4.

Asa e de grea robia duhului acesta. nimicul. Preotii vremurilor noastre. ca nu le întelegem. Acesta este u n semn de primejdie. în întindere si în adâncim e. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. un neputincios. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din tai na casatoriei crestine. Iar ca pedeapsa. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. Ce ai facut ti se va face. vesnic lin istita asupra raului. s tam linistiti si noi. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plat a sau ispasirea. ca o lege milosti va. ce ai zis ti se va zice. 192. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. DISCIPLINA 193. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. mai mult morti decât vii. prin care ne curatim de petele faptelor rele. mântuirea ar fi de sila. o îndreptare mai aspra. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. 188. din amândoua partile. aici. ce încarci pe altul ai sa duci si tu. 196. Raul. dând în nebun ie. vine cu asupri re mare. diavolul umbla sa-l dea legat la un chinuit or mai greu: duhul deznadejdii. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". prin virtutea credintei. aici. ca pe niste marturii . putem vorbi chiar de legea dreptatii. Ca numai de se va arata viata lui Hristos în noi. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. adunându-si cele mai d e pe urma puteri. si numaidecât. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap. Câte unii mai scapa. Pastrarea capacitatii de încadrare în disciplina a unui suflet face dova da armoniei si valorii sale. ci un mijloc de întelep tire. dimpot riva. si-i lasa pe oam eni neînfricati de pedeapsa naprasnica. 189. vom cunoaste tinta spre care trebuie sa tindem si ne vom întelege r ostul pe pamânt. 26). care pustieste prin patimi. li se rataceste mintea cu totul. Pocainta trebuie sa fie o înse ninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. Dezna dejdea e un chip gresit de meditatie asupra relelor facute.cum fac o amenii. chipul bun e. pacatul. li se întuneca mintea si fac si pacatul cel mai de pe urma: omorârea d e sine.ita lor blestemata" (Întelepciune 3. cu aceeasi datorie ca Pavel. daca le rabdam de bunavoie. caci îmbolnavesc mintea prin asociatii de idei. si numaidecât. nu ne ajuta Dumnezeu. încât sufletul. 10-12). altora. atunci si oamenii ar face binele de frica. DEZNADEJDEA 190. da lupta deznadejdii. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. nadejdea. DREPTATEA LUI DUMNEZEU 195. Dumneze u ar fi un fricos.. neumblând cu ocolirea. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. Atunci se afla sufletul între viata si moa rte. diavolul nu sunt subiecte sanatoase de gân dire. ne dovedeste atotputernicia Sa. . oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. ci o lasa sa-si faca de cap. Apoi. vrea sa faca rascoala împotriva robiei sale.atotputernicie asupra careia. În vremea ispasirii. DREAPTA SOCOTEALA 194. precum c a sufletul a îndraznit una ca aceasta. dovedind sufletului ca n-are chip de scapare. Si în sfârsit. Chiar daca ar face a sa. iar nu o f apta a libertatii si a dragostei. primind palmele si scuiparile raului.. 191. ne ajut a Dumnezeu. Caci scrie: "Dormind oamenii. de durere. împinsa de s trigarea constiiintei. O mare parte din oameni cad în deznadejde în privinta mântuirii lor. Vrajmasul. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. iar altii. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine cumpan a între fapta si rasplata. daca repede ar pedepsi tot raul. desi El ar fi vrut. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. când vin asup ra noastra strâmtorarile. nema iputând suferi. altii o duc asa. 25). copiii. când afla ca mintea. Legea nestramutata a dreptatii lui Dumnezeu aduce peste capul tau ce ai adus si tu peste capul aproapelui tau. Pacatul desfrâului si a toata faradelegea întârzie sau face cu neputinta a ratarea si desavârsirea vietii lui Hristos în noi. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. Dreapta socoteala-i mai mare ca postul. .

ce vor avea s-o aiba. caci fara darul acestuia e cu neputinta izbav irea de necazuri si mântuirea. nu gaseste pe Iisus. n-o poate face decât duhovnicul. si mai ales sa nu scada în credinta începatorii. 29) a lui Dumnezeu. 202. . Duhovnicul va întoarce si mintea noastra de la atâta umblare pustie în afa ra si o va face scaun al lui Hristos-Dumnezeu. Cine nu poate sa întrebe si nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc . în fiecare. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. Între cei trimisi de Dumnezeu. 201. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica. Dezvelirea si întelegerea acestui rost sau destin ascuns în noi. 3). Sotul preot poate fi si duhovnicul sotiei. dupa felul si trebuinta bolii sale. o face ca sa mai puna frâu rautatii între oameni. tot ce nu e din povatuire orânduita si sub ocrotirea smereniei duce la îns elare si la mai mare ratacire. Toata slujba lamuririi ucenicului în ale duhului. "Cine nu se leapada de sine. îi ia si timpul s i cade fara de veste urmarit de dreptate. Deci. fie binele. 208. Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. si ca biruieste binele asu pra rautatii. care. la vre me de mare însemnatate pentru ei. cea la masura fiecarui i ns. e ceea ce numim desavârsirea. 199. când li se deschide ochiul vederii si urechile auz irii celor de dincolo. cade din dragostea Tatalui sau .ale neputintei aceluia. 209. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. doar va simti sa vina de buna voie. 207. si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. Râvna fara întrebare si parerea sar masura. cunostinta si puterea ca sa ajute omului în încercari. 197. razboindu-ne p rin lucrurile sau oamenii vazuti. îl va readuce la cale cu sila. si încotro îi înclina cumpana. nu poate sa vie dupa Mine. sa vrea si el leacul ce i-l îmbie Dumnezeu. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. Îi da si t imp. ca pe un rob. Aratarea si împlinirea în firea noastra a tuturor darurilor nasterii noa stre de sus. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivn icului. 205. ori ca nu rasplateste. Duhovnicul sau staretul ajuta si dezvaluie toate intentiile lui Dumn ezeu din fiii Sai. Dar acestia. Pricepem prin urmare ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. latent. dupa atotstiinta de mai înainte (Romani 8. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. totusi. Toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic. deoarece în cele duho vnicesti. DUHOVNICUL 198. sunt si oameni ce au darul sa vada dinc olo de zare. nu poate fi dezgropat fa ra cunostinta si luarea-aminte a unui duhovnic iscusit. decât însesi patimile. Multimea ispitelor. facându-l s a vrea si el ce vrea Dumnezeu. vicleniile potrivnicului nevazut. 206. sfarâma mereu portile iadului. Care ne întareste cu linistea Sa. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. îi întinde ispita puternica. 23 ). sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. sa cunoasca masurile fiecarui ins. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. cu faptele sale pacatoase. Fiecare e înzestrat si trimis sa împlineasca un rost al lui Dumnezeu între oame ni. sa se desavârseasca si ea. în care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale întelepciunii (Coloseni 2. în structura ta spirituala. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. Când cineva. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. 200. de unde vin peste oameni toate cele vazute. în ale celor nevazute legi. care le va f eri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. 204. ori ca rasplateste. DUMNEZEU 210. 203. despre care nu ne ma i tocmim. Iar daca. De aceea-s rânduiti duhovnicii sa cumpaneasca duhurile ce strabat mint ea. stiinta si puterea de la Dumnezeu. Lui i s-a dat mestesugul. daca însa nu baga în seama." (Luca 9. el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. atotputernicia si d reptatea lui Dumnezeu. un eori pedepseste naprasnic vreo faradelege. daruite lor dupa masura credintei. fie raul. din Duhul Sfânt. da de dreptatea Lui. sau nici macar nu-l cauta. Apoi. "inoculat".

printre alte zone ale cor pului. Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om. ENDOCRINOLOGIE. 223. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Cred ca cea mai deformata fiinta în capul oamenilor este Dumnzeu. pe viata. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. Dumnezeu nu ne cere minuni. desi e fara minte. Marturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oameni lor întru sfinti. Mai au pe urma rostul sa stimuleze functiunea celorlalte glande. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. Dumnezeu ne poarta de grija în toate amanuntele vietii. De altfel. fara în voirea mintii si fara încuviintarea câtorva cenzuri. desi cu mila. corpului întreg. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. urechile. începutul si finalitatea lumii. 212. pe lânga alte rosturi.. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim L ui pe noi însine. amenintator.Absolutul -. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. 211. 228. 222. Cât asculti de Dumnezeu. la cel dintâi motiv semnalat de ochi. creierul. ale caror hormoni înca a u misiunea sa agereasca si sa activeze alte functiuni. foarte energica si neta. Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii lui/de la Dumn ezeu si între ce cere Dumnezeu oamenilor. plateste fapta. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. Un duh nou se salasluieste întru no i din clipa aceasta. Dumnezeu se reveleaza smereniei. Toate împreuna au rost si influenta cu deosebire asupra sistemului nervos s i a capitalei sale. ochii. pe masura ce-L cunoastem. apara si întareste un as emenea dar. (. Dumnezeu a facut totul din partea Sa. (Ce bine! Si ce rau. creierul. dar la Dumnezeu ca "sfârsit" al lumii. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. nu pe vreo cale a l or aparte. cu toata puterea. Dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decât d ragostea celui mai mare sfânt pentru Dumnezeu. anuntând ocazi a si poruncile instinctului. Despre Dumnezeu nimenea nu poate grai cu competenta absoluta decât num ai El Însusi. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. mai urmeaza si partea din part ea noastra.. Acelea le face El. totusi nu poate trece la fapta. Dumnezeu este pretutindeni. 229. când însasi st apânirea mintii e corupta si cenzura cumparata!) Apoi. Dumnezeu nu uita de om cum uita omul de Dumnezeu. Deciziile acestea sau fuga de ele hotarasc vesnicia noastra. atotputer nic si tare departe. Instinctul. plin de iubire si aprop iat oamenilor.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. Îl avem noi mai de demult. 216. 215. si pe acela de a da o configuratie specific a. cosmos. fie ca femeie. ci. 231. El e Singurul a Carui conceptie face din haos. Dreptatea lui Dumnezeu. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. 219. ascuns. 221. 224. 225. 226. 213. Dumnezeu ne însoteste mereu si. NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 230. fie ca barbat. 219. deodata se si reped în poarta forului de judecata. mila si ajutorul. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. când straluceste slava Sa pe chipul fiilor Sai. sfintii. atât asculta si Dumnezeu de tine. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. Singura conceptie fara greseala si izbavita de relativitate o are nu mai Dumnezeu . 227. 220. aflându-se în orice moment în toata structura sângelui. Glandele care izvorasc hormonii si se afla în sectorul cel mai de jos al corpului au. ca hormonii. Nici omorâti nu pot fi. 214. iau la tinta capitala sistemului nervos. 218. absolut superior conditiei tale pamântesti. gloantele inst inctului. pent ru cei ce-L cauta. narile si gura sunt zon . Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. Lumea întreaga condusa dupa legi împotriva lui Dumnezeu tot la Dumnezeu ajunge.

ca initia pe Moi se în tainele ereditatii nu este nici o mirare. dar prevenindu-i ca. atât organic cât si functional.e erogene.. Co piii se reazima pe mintea parintilor. pruncul se face copil.oricât ar fi de antrenata cu stiinta sau filosofia . 238. cei în cauza. Functiunile genezice se desteapta înca din vremea copilariei. sub actiunea ei. 234. care trezesc strafunduri. fireste ca raspunderea caderilor n u ramâne numai în seama copiilor sau a lui Dumnezeu. deci dupa fire. asa trebuie sa fie: înc a din copilarie sa izvorasca aceasta energie interzisa. 236. ritmul si durata. tânar. ca sa fie cunoscut îndeajuns. car e-l scot clinic dintre oameni. decât Cel ce l-a facut si i-a dat legile vietii? Cuvântul acesta ramâne adeva rat chiar daca Dumnezeu ar fi facut numai prima celula vie si în ea ar fi comprima t toate posibilitatile ulterioare de dezvoltare. 237. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele.) Si trec anii. Atunci suntem nascuti a doua oara din apa si din Duh Botezul (. actualizate. ceea ce tot un dezastru sufletesc este. l a nebunie. fie ca ar lipsi hormonii. sau la o blazare care nu mai deosebeste binele de rau. prin Botez. altfel cresterea sanatoasa a organismului si a sistemului nervos ar fi p rofund alterata. menajându-le libertatea. Nu e nici o mirare: Iisus avea condu cerea spirituala si înainte de venirea Sa în trup omenesc. depasesc prin frumusete si putere tot ce agonisisem pâna aici si prin frumusetea si puterea lor intrinseca.nu le-ar putea restabili. când mintea nu stie sa înfrâneze unele ca acelea.devenim practic si real. sa ne redea listea si echilib rul pe care ratiunea noastra omeneasca . Problema ereditatii mai are un capat. EREDITATEA 232. Dumnezeu e cu atât mai mare . În aceasta creatie conlucra cu parin tii pamântesti.. 235. În privinta neurologica si endocrina. Aceste împrejurari pot decl ansa adevarate crize ale ratiunii sau ale constiintei. student.. care. Ereditatea. întrucât cine poate sa cunoasca mai bi ne omul. înca nebanuite de noi. poate ajunge la criz e. sau fac apel la strafunduri cu care înca nu facusem cunostinta.si poate cu atât mai mult -. tare de mici. ca. Forma. sa aducem în sfera luminoasa a cunostintei si resorturile latente ale fiintei no atre. în cazul când Îi calca legil . data în nucleu lui Moise de Mântuitorul Însusi prin revelatie.. Tot atâtea porti de cremene si iasca în care mediul din afara loveste cu amnarul în mediul dinlauntru si-l aprinde cu scânteile poftelor spre vapaia faptelor . pot duce la dezechilibru. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu rost. În realitate împrejurarile. dar actiunea lor trebuie întovarasita de înfrânare. Chiar numai factorul ereditatii. 239. fie ca ar lipsi înfrânarea. Iata Genetica moderna. pâna la formele prezente si viito are. mediul si destinul sunt factorii de capetenie care confi gureaza diferentialele persoanei omenesti. ci parintii au sa dea seama. astea dau tonul în materie de ereditate. dincolo de biologie si probabi litate. Si vin împrejurari neprevazute. Intram în crestinism de mici. Staruim asupra faptului ca Iisus e creatorul omului si ca gen aparte si ca persoana îndeosebi pâna la sfârsitul vremii. De ce oare e rânduiala de-a-ndoaselea? Daca socotim datoria parintilor de a-si supraveghea si de a-si preveni co piii la vreme. la dezechilibru. depaseste l imitele stiintei pozitive. constienti si de cealalta dimensiune a existentei. spontane. Atentie! Suntem invitati de o nevazuta orânduire a lucrurilor sa facem apel . Nerezolvate la timp în lumi na unei ratiuni supreme a existentei. asistent. Atunci ni se " inoculeaza" crestinismul. sa se dezvolte si sa se agereasca întreg organismul si cu deosebire sistemul nervos. Pe urma. despre aceste noutati gingase. oricât de curioase ar fi . acum 3500 ani pe muntele Sinai. al carei umil suport bilogic putem fi si noi. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. 233. nu sunt decât excitantii din afara care declanseaza mecanismul nostru meta fizic: cresterea noastra spirituala . Daca va fi fost creatia asa. la sinucidere.

Iisus Hristos decide. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. independenta si anterioara proce sului ereditatii. Dincoace. Înainte de a exista ca persoane pamântesti. si astfel s-o înlature. dupa cum e vorba de o însusire sau alta.m. ci dupa legile care atârna peste faradelegi. au i nfluenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitati. Cine stie. iau în spate poveri parintesti. El formeaza destinul nostru în as a fel încât o asezare specifica în infinitul mic sa aiba urmari imense în configuratia s i în faptele noastre viitoare. prin ce accident.536. 241. se ridica la astronomica cifra de 282. apar în cromozomi. care-i spetes c si-i încovoaie spre pamânt. sunt Dumnezeu râvnitor. prin mecanismul ereditatii. Dar. . pentru o eventuala progenitura? Ca sa raspund pe scurt.. în fluviul timpulu i. e cu putinta. s-o întunece. s. genezele recesive apar în ascendeti în chip independent. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. ceea ce face cu putinta lui Dumnezeu sa scoata afara. 242. ajungându -l cu rautatile lui din urma si întorcându-i-le în brate. nu dupa l egile probabilitatii. si nicidecum hazardul. 250.429 .. neavând termenul. ener gia lor latenta nu întârzie sa rabufneasca prin subconstient asupra constiintei. din care nu putem iesi. purifi cându-si trupul de patimi.pentru cei ce Ma urasc. încît trupul lor prezenta multe din caracterele sufletului. sau dupa care legi? Sau. 240.a. "Eu. Dupa textul Scripturii e clar ca toata recesivitatea apare în parinti de pe urma vreunui pacat. rezolva situatia gresit: nu se mai roaga. în vremea straduintei celui în cauza. 248. care creeaza în dependenta cu omul si potrivit cu faptele sale.d. ne ghina recesiva si. atâtea fete omenesti. de unde nu erau. aceste granule infinitezimal e degenerative si cu urmari dezastruoase. ce calitati sau defecte sa fie expulzate prin cele doua globule polare. calca viata propriilor lor copii. 5). De faptul ca suntem oarecumva anteriori fata de forma noastra pamântea sca.481 de posibilitati. traind învatatura crestina în toate fibrele fiintei. 249. 9-10). Tot într-o situatie de contrast e si trupul ce se roaga. 246. Puterile credintei.. au izbutit sa-l aduca în armonie cu tintele superioare al e constiintei. existam ca gând. sa-si dobândeasca iertarea. te-am sfintit si t e-am rânduit prooroc printre popoare" (Ieremia 1. catre cei ce Ma iubesc si pazesc porun cile Mele (Deuteronom 5. Pe urma. 247. ceea ce lui Dumnezeu Îi este foarte cu putint a. ca intentie a lui Dumnezeu. mai pe larg: Prin ce împrejurare. Si Ma milostivesc pâna la al miilea neam. slabiti de osteneala vietii si de mediul înconj urator. Dumnezeu pe toti îi trimite înzestrati si în stare sa fie drepti. Care pedepseste vina par intilor în copii pâna la al treilea si al patrulea neam . când acesta încerca sa se apere de misiu nea cu care-l rostuise pe pamânt: "Înainte de a te urzi în pântece.) 245. care cuprind jumatate din numarul crom ozomilor. încât numarul lor sa împlineaca toate posibilitatile de configu ratie câte le ofera structura noastra genetica? (Numarul combinarilor ce se pot fa ce cu cele 24 de perechi de cromozomi. Stiinta. 243. El înclina sa fie una sau alta din configuratiile probabile pentru noi si sigure pentru Dumnezeu. Toate acestea le face contabilitatea absoluta a lui Dumnezeu. în infinitul mic. daca nu El are de adus în viata pamânteasca. greu se vor decide sa reprezinte cauza lui Dumnezeu. cu pretul si cu osteneala unei vieti curate. prin lupta cu sine însusi. nu poate da raspunsul la între barea: Cum au aparut în ascendenti genezele defective. Iesirea din înghesuirea aceasta nu e cu putinta decât traind prezenta ne vazuta a lui Hristos în noi.e. De aceea unii. sau iertându-l de ele. E cu putinta. Domnul Dumnezeul tau. amplificate de puterea si binecuvântarea lui Dumnezeu. . într-o nev azuta carte si se înseamna si în samânta sa si cu aceasta îsi trage urmasii sub povara i spravilor sale. pentru fericite exceptii. Toate faptele omului. despovararea de sub o mosten ire mizerabila? Da. sa faca sa revina multime d e geneze recesive în geneze dominante. tre când ei prin poarta nasterii pamântesti. toate miscarile lui se înseamna undeva. . daca sa silit. Dumnezeu ne spune. 244. Sfintii însa. nes uferind contrastul. multe din patimile trupului se fac si însusiri ale sufletului. învatându-l pe Ieremia. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia.

Sa le avem ca dar. Actiunea mediului nu e fara frâu. nevazut .la facerea binelui. în istorie.înainte de vreme .EREDITATEA SI MEDIUL 251. cum creste bobul de grâu si cum izvoraste apa din stânci. pe care le închide sistemul gen etic. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. Adica si prea mare iubire de Dumnezeu . Abia fapta arunca o decizie în cumpana acestor balansari si care.contemplarea aceasta. Au zis Parintii ca întotdeauna extremele sunt ale diavolului. 253. dar cu venirea lui Iisus Hristos ca Om între oameni. Cînd un om face ceva cu intentii bune trebuie sa iasa bine. ci ca o reactie a cromatinei fata de un diferential al mediului. sau cu trei ochi. Vi ata si organismul nu sunt o simpla actualizare a virtualitatilor native date în si stemul genezelor. totusi destul de elastice ca sa ne permita . De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. 258.de toate mediile . FIREA OMENEASCA . ca suntem nemuritori cu su fletul. Omul dintâi. dimpotr iva. A denatura firea e usor. Energia de crestere si orânduire a configuratiei nu apare în mod automat în cromatina. 261. desi pamânt . mult mai usor. Iisus Hristos. spiritual. 256a. Din acestea foarte multe.si aceea o vreme regulata . mai ales prin repetare. Stiam si pâna la El ca avem o obârsie divina. ci un rezultat al interferentei dintre aceste virtualitati si mediu. Care se rasfrângea într-însul ca soarele într-un bob de roua. 256b. nu se reduc niciodata numai la una singura. patimasa. S-a facut Om. din care nu putem iesi. Faptele graiesc mai tare si-s mai decisive sus. om însa. chiar foarte multe. ca este un singur Dumnezeu. n u ca blestem. din tot parcursul cresterii. Omul nu se poate odihni în fericirea contemplatiei pâna nu a biruit în sin e contradictiile. Dumnezeu fiind. unitate si siguranta. Iar aceasta nu se poate realiza decât prin actiune prelun gita. în care configuratia genezelor se dezvolta. mereu sporite prin reflexiunea care nu tr ece la fapte. tendintele rele. necurata si pironita. si d e toate configuratiile mediilor viitoare. erau unite într eolalta si în aceeasi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. Nu degeaba virtutea însemneaza etimologic barbatie. iubirea si vointa. putintele de dezvoltare. fara trecerea deasa . fara sa se preocupe de bunatatea lor. si înca bi ne definite. FAPTELE BUNE 255. 257. prin câstigarea deprinderilor neclintite în savârsirea binelui.ca printr-un mediu dirijat sa obtinem o musca numai cu un ochi. Surprindem la mijloc si un mic cerc vicios. numai din când în când câte unul: acela care nu-s i dezminte obârsia divina. Cu alte cuvinte.stiau aceasta si dacii lui Zalmoxis de pe meleagurile noastre -. sau cugetarea. zidit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. iar dezvoltarea lor în filogeneza atârna. iar Om (cu "O" mare) numai Unul. ci. se repara structural firea omeneasca. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. neavând în sine pofta patimasa. pâna nu si-a unificat si consolidat fiinta ca s a iubeasca numai binele. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. prin fapte convergente spre bine.asa zicând . Care pe ntru oameni. nelinistita.poate fi pricina de cadere: o i ubire oarecum pamânteasca. nu nu mai ca e departe de a realiza aceasta armonie. Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna în c hip dezinteresat. decât a scoate denaturarea introdus a în fire. dintr-un ou de musca nu poti ajunge la un pui de gaina. EXTREMELE 254. avea toata faptura sa întoarsa spre Dumnezeu.în care s-au configurat. dar real: structura genezelor atârna de mediul .zic specialistii . pofta si iutimea. Iar trupul. Caci simpla gândire la bine si chiar simpla vointa de a face bin ele. Asta . nesenina. Iata conditia sine qua non a termenului "o turma si un pastor".CADEREA EI 259. ci la mai multe. pe lânga acestea. macinat de contradictii interne. are margini. Un om de teorie se stie ca e un om slab. mediul totdeauna alege una singura. Desigur c a si ideea aceasta nu poate fi împinsa pâna la absurd. Mintea. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. 260. trezeste opozitia tendintelor contrare. Oameni suntem toti. 252. aduce definitiv câstig la cauza tendintelor bune. întovarasea .

mintea îi era slabita. data si mieilor. FUMATUL 270. De atunci firea noastra se afla în îndoita învrajbire: I. 265. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla v edere. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. s-a ascun s de Dumnezeu. 267. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. 12). care a introdus-o în fire. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat" sa-l manânce. fata de lupul care se afla mai la deal si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. ci numai L-a auzit . cu sine însusi. sau decaderea firii. pacea dinlauntrul nostru. mii de ani de-a rândul. de salbaticie. 264. Raspunsuri catre Talasie. E absurditate multa si variata lipita pe fire. care chinuieste firea. care s-a aprins de pofta pat imasa. îmbracându-se pe ascuns în simtirea cea dupa fire si povârnind-o spre o lucrare contra firii si contra ascultarii de Dumnezeu. cunoscând binele si raul. Iata de ce si fiarele fug de om. nu L-a mai vazut. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. Fumatul slabeste nu numai plamânii. Misiunea lui Iisus. Ne-am sa lbaticit în toate partile. Iar când l-a strigat Dumnezeu pe nume. patimile cu focul. Rautatea e o osânda. Iata cercul vicios pe care-l strângeau cu putere asupra firii omenesti . încât cunoasterea lui decazuta scoase vinovat pe Dumnez eu pentru pustiirea sa. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. Astfel S-a suit în corabie. Dar sufletul nu s-a întunecat de tot. desi comprimat. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. ea întunec a chipul nostru cel dupa Dumnezeu. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. dar mergem cu pasi repezi spre ea. când sa-si recunoasca greseala. Domniile si Stapâniile întunericului. exis tent înca în fire. dar n u e naturala. cu noi cu toti. 268.era temelia cea straveche. de caricatura existentei: demonicul. Învrajbrea launtrica: cu Dumnezeu. e descojirea firii de absurditate. o încovo iere a unei meniri data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisit orul. Filocalia vol. dar cu ajutorul omului. 263. caci a ma i ramas constiinta. Astfel: Mintea i-a fost amagita de mândrie si slava desarta. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si prin el. Firea perversa si firea curata. Nu suntem din maimuta. Deci. E primul razboi pierdut de om. inim a ranita cu iubirea de sine. care l-a facut pe om b ucati. vazându-se gol. de vreme ce vederea constiintei sale era acum întoarsa de la Dumnezeu la sine. GADARENII SI SUFLETUL 272. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului si mereu ne ad uce aminte de obârsia noastra dumnezeiasca si ne îmbie o refacere. 271. Simtirea sau dragostea i s-a întors spre trup. Daca te atingi cu focul câlti fiind. Aceasta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. crezând ispititorului. Precum ca acestea sunt asa. Vointa sau iutimea în spaima si rusine s-a întors si. c a va fi ca Dumnezeu. e o venetica în fire. c aci s-a vazut gol. Nu-l judeca pe cersetor ca fumeaza. Nimic n-a facut Iisus la întâmplare. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. Învrajbirea în afara: cu semenii. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. încât credinta nu o mai vezi atât de curat. ne stau martur ie mieii lui Dumnezeu. Pacatul. 262. Învrajbirea aceasta ne urmareste ca o lege de pedeapsa data firii. fiecare. ci si mintea omului. 266. o moarte anticipata. cu firea toata. Caderea firii în ispita e totuna cu o sfarmare. dar capabil sa-si recâstige dimensiunile si valoare a paradisiaca: miezul capabil de Har. originara. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. în care avea sa creasca de la chip la asemanare cu Dumn ezeu. 3). II. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". 269. cu un sco p bine determinat: acela de a dezlega un suflet de muncile legatorului de demoni .

Iar mintea. Cumpana aceasta. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva decât în ceea ce-i era dat dupa fire. 276. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeal a si sa o faca sa vorbeasca împreuna. Si a dat pierzarii turma de porc i a gadarenilor. întrucât gadarenii au trebuit s a minta pretul sufletului pe care îl pierdusera ei în porci. într-un suflet în ca re dracii stârnisera viforul cel mai de pe urma al pustiirii si decaderii. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. Pacatul începe de la învoirea spre fapta si fapta propri u-zisa. trebuie sa io învalui de foarte multe ori cu cuvântul bun. ostas al lui Hristos. Ei bine. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele su nt scumpe. stapâni mintea. ca s-o izbavesti din robia gândului str ain. 279. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând. Iisus o ia pe alta cale: arata cu o minune pretul unui suflet. Iisus a certat pe cine avea de ce rtat din spatele vântului si valurilor apei si s-a facut liniste mare. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. Iar daca lupul mai e si viclean. înca nu sunt înfrângeri si pacat. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. sau asupreala. nu înca cu toata lumea. ca un miel nestiutor. Pe mare s-a stârnit fara veste o furtuna. Cu alte cuvinte. deocamdata. lupta tre . 278. al celui mai decazut dintre oameni cu pretul. muncind mintea. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel neavând mirosul oii cercat. 274. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. Atâta avea de facut: gadarenilor le-a dat un misionar. tot orasul iesi întru întâmpinarea Lui si vazându-L Îl ruga ra sa Se duca de pe hotarele lor (Matei 8. asupri. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. oricât "se impun". caci deîndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. vrajmasul staruie cu ea. Luca 8. mai limpede . GÂNDURILE 273. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în care se afla. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. si cear da omul în schimb pentru sufletul sau?". Diavolii îi dadusera în locul însusirilor de om. 34. Prin urmare. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. Asta-i calea cea mai lunga: de la urechi la inima. De aceea. oricât de "nebune" ar fi. omul acesta avea un suflet. între pretul unui suflet în ochii lui Dumnezeu si pretul tur mei de porci în ochii gadarenilor a iesit cu scandal. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. care este pacat. Îl întâmpina pe Iisus alta furtuna. Daca mintea nu baga momeala în seama. avem înaintare la unire. al une i turme de 2000 de porci. care se chinuia în tinuturile gadarenilor. asupra carora înca arunca vrajmasul aprinderea sa. ca sa o faca iubita mintii. nu pentru suflet! Iisus S-a conformat: "Intrând în cor abie. nici c e e bine. c rezând ca e oaie. E i s-au declarat pentru porci. 277. pen tru paguba pe care le-a facut-o "L-au dat pe Dumnezeu afara din hotarele lor". fioroasa libertate de a fi între oameni un drac. vede lupul si se duce la el. Neîntrebat nimic nu e bine. 275. A pus în cum pana un suflet. cu prilejul îndracitului din G adara. si trag mintea la învoire si la fapta. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare.. Si poate tocmai scandalul ce a urmat pune mai bine în cumpana valoarea sufletului. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi a târna de lupta nevazuta a câtorva clipe. 37). E stiut ca pentru a scoate un gând rau din mintea cuiva. De cealalta parte a marii. Iisus propovaduise în multe locuri ca "sufletul este mai de pret decât toata lumea. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. o arata mai sclipitoare. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. Si un fo st îndracit nu este un misionar de rând. Rai de paguba cum erau. pe care o flutur a el în vazul mintii. totusi. Daca întârziem sa ne luptam. "Gândurile". cum zic parintii. S-a înapoiat". Facuser a dintr-un om o fiara care rupea lanturile si un criminal care pustiise aceea pa rte a gadarenilor. se poate întâmpla ca f ara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. pentru mântuirea unui suflet.

nu ne ierta noua. pe zidurile biseric ilor si ale scolilor. Navala de gânduri sa nu descurajeze pe începatori. 13. satana"). ferice de cel ce-ti va plati dupa fapta ce ne-ai facut tu noua. 283.) De aceea Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca numele lui Iisus H ristos. în care trebuie sa se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. fiii mei. s-au macelarit si s-au ajuta t. faptura cea noua. traiesc durerile de mama. Iertarea noastra de la Dumnezeu e pusa. în atârnarea de noi. De El a atârnat roata consti intei. cu atât mai mult cu cât ar vrea unii sa scape de El. vin si vremuri fara fur tuna. Ce ierti la altul. Pentru noi Iisus e Sensul vietii si al Istoriei. Iisus e asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului lumii: originalul nostru. si e vie în no i. cum spune Clement Alexandrinul: "Dumnezeu S-a facut om. Fiul lui Dumnezeu. (. nalucirile lui (ideiile fixe ale lui). El Se impune tuturor oamenilor si tuturor veacurilo r. momelile s ale. Iisus S-a integrat na turii omenesti. tie ti se sterge.buie data grabnic si dupa lege. autenticitatea noastra. luati icoanele din a ltare si de pe la case! Viata lui Iisus umple muzeele si bibliotecile. daca sunteti crestini netrebni ci. mai mult decât acestea. lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti Iisus. temelia cetati i sufletului. omul cu reflexul vesniciei lui Iisus. Gândurile celui rau. reazemul ei în ispite le si furtunile timpului. 282. Îl veti descoperi pe El si . Dati foc Liturghierelor. dornica d e pustiire. au cunoscut extremitatile pasiunii si ale jertfei. Acesta e omul cel nou. El este forta interioara pe care forta veacu rilor n-au putut-o istovi.. pe vârful clopotnitelor. la capatâiul patu rilor si al mormintelor. "Nu stiti ca Hristos e în voi? Afara. Fiindca Iisus e omul cerului si S-a tesut pe Sine în fi rea cea omeneasca. în cer si pe pamânt nu este!". 8). dar. Iertând. stergi ce ierti.) De piatra aceasta trebuie sa lovim prun cii vavilonesti. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (întelegeti: "satana. Iisus este Prietenul nostru. 280. IERTAREA 284. ceasloavelor si cartilor de rugaciune. Distrugeti ferestrele de biserici. Pentru voi. caci nici noi nu iertam altora! IISUS . pâna ce Hristos va prinde chip în voi" (Galaten i 4. piatra cea din capul unghiului. Iisus cere istoriei decizia existentei Sale. dupa cum îi numeste Sfântu l Maxim Marturisitorul. 19).. Deci. 281. (. a frumosului si a ratacirii. simplu în toata fiinta Sa. arma mai tare. acestia sunt pruncii vavilonesti sau "puii de drac". Asa a ramas si mai ramâne.. Si mai mult: e Sfânta noastra Împartasanie cu desavârsirea: foame a noastra metafizica. Ferice de cel ce lupta duhovniceste cu gândurile. toata grija sa le fie sa nu se nevoiasca cu gândurile.. Dar istoria s-a aratat neput incioasa din primele ei zile. Înca din Vechiul Testament se cunoaste razboiul cel de gând. cu orânduire dumnezeiasca." (II Cor. A nu avea gânduri e tot asa de cu neputinta ca si a crede ca poti opri vântul. miluieste-ma pe mine pacatosul". Dumne zeu consfinteste pentru noi decizia noastra pentru altii. faptic. deci. ca fiinta suprema si posibilitate nesfârsita de desavârsire. de aceea El e mereu viu: si vine ca fiinta suprema. 42).CINE ESTE IISUS? 286. ca de la om sa învete cum se face omul Dumnezeu". Asa se explic a de ce pentru Iisus oamenii s-au iubit si s-au urât. În cazul când. Prin faptul ca Iisus S-a tesut destinului omenesc si prin faptul ca omul trebuie sa se decida ce face cu Iisus. "Nu mai traiesc eu. 285. ci Hristos traieste în mine. se explica de ce istoria omului e asa de zbuciumata si vesnicia lui e asa de hartuita si muscata de serpii îndoielilor si ai contrazicerilor. 5). Judecat a aceasta te scoate de sub judecata. întorcându-se ca o arma mereu întinsa asupra vrajmasului. Iar piatra este Hristos sau credinta în El. 287. feri ce de cel ce va lua si va lovi de piatra pruncii tai" (Psalmul 136. omul nascut de sus. cumva. rugaciunea noastra e întoarcere pe dos de faptele noastre si suna cam asa: Doamne. singurul Care ne ramâne credincios si nu ne paraseste niciodata. Amintirea Lui e vie pretutindeni. Iisus formuleaza o noua ordine spirituala în om. de aceea. pe toate drumurile. Cerul este mintea si pamântul in ima. rasfrânt în afara de chip . Iisuse Hristoase. dar. pe care zidarii vremii de atunci n -au bagat-o în seama (Matei 22. noi nu iertam.

S-a întrebat toata necredinta. într-o rostire cu îngerii. Cu Ii sus se naste si explicatia omului si explicatia lumii. Oamenii sunt antrenati însisi într-o p atima pentru Patima Lui. într-o marturisire cu mucenicii si cu toti sfintii si într-o afi rmare cu toata crestinatatea a doua milenii: "Acesta este Fiul lui Dumnezeu. petrecere nevazuta cu oamenii. ca în ziua N asterii Sale. unii Îl iubesc. va scapa de Iisus. poate înteti lupta aceasta permanenta între oameni. Iata o faclie (cunostinta în parte) pâna vine Lumina. pentru noi. nu se dumirea ce sa creada despre Dânsul. din îndoiala omeneasca si certi tudinea dumnezeiasca. nici sens. no i nu putem raspunde decât într-un glas cu Tatal. L-a osândi t la moarte. iar altii fara destin. Împaratul Însusi Se va face slujitorul celor ce L-au asteptat cu toata f iinta. Dar mai mult decât acestea este prietenul nostru Care sigur nu ne paraseste niciodata. nastere care deschide calea vesniciei. Rasunetul tuturor romanilor. Originalul nostru. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia rasaritului (naluciri le false). dupa dovada dumnezeirii Sale. a încetat o data cu zilele lor si cine se mai gândeste sa moara pentru faima lor postuma? În jurul multora s-a fac ut mai multa galagie ca în jurul lui Iisus. Cine este Iisus pentru noi? Pe contemporanii lui Iisus îi întelegm ca le era greu sa-L creada pe Dumnezeu . acesta e Iisus: Împaratul slujitor al destinului omenesc. iar altii într-o patima pentru iubirea Lui. Iisus a reîntors sensul existentei iarasi în Tara de obârsie: Împaratia Sensului si a explicat iei depline. crezând ca omorând 14.) 288. într-o propova duire cu apostolii. Si se stie ca Dumnezeu nu se supara când se sta pe . Raspunsurile teologice sunt stiinta. cu desavârsire si foamea noastra metafizica . numai în jurul lui Iisus îsi pun oamenii problema si astazi. în acel a s-a nascut Iisus. primind orice. Dar dupa dovada Învierii Sale. iar altii Îl urasc. Cine este Iisus? . IMAGINATIA 289. De altfel. S-a întrebat toata trufia mintii.. Deci. reazimul si în ispite si în furtu ni. Si astazi. L-au osândit si L-au omorât pe Iisus si aceasta sa întâmplat permanent în istorie. dupa aparitia Sa ma i presus de fire. nu din rea credinta sau din împotrivire. aratându-Se lui Pavel si altora din veac în veac. S-a întrebat Irod Tetrarhul. De aceea. Iisus e sensul vietii. Salutul permanent al fiecarui Toma. Atunci se va odihni sufletul omului de nelinistea sa. iar dupa mii de ani. smintindu-se pentru formalitati înfrânte. chiar contra imaginilor. care aflând de la magi cine-I. prin usi încuiate. ca-n primele zile . pe viata si pe moarte. Dar întrucâtva se linisteste sufletul omului si pâna atunci: stiindu-le acestea precis. ba chiar si cei care-L blestem a nu fac altceva decât sa-L marturiseasca fara sa vrea prezenta Lui. nu mai putea fi fara raspuns. Mântu itorul lumii". De aici. ci din grija de a nu gresi. Daca cineva a ajuns la siguranta aceasta si poate acoperi cu viata. stapâni ai lumii. autenticitatea noastra. (. înca fiind în veac. Unii sunt în de stinul lui Iisus. Numai cineva mai viu ca romanii si care e cu adevarat un idol nemincinos al omului. Se întrebau carturarii si fariseii. Toti acestia L-au refuzat. s e întrebau cine-I acesta de iarta si pacatele? Se întrebau pâna si apostolii cine-I acesta ca asculta de El vînturile si marea ? Si s-a întrebat un sir întreg de nedumeriti. chia r vedeniile reale le refuza. S-a întrebat puterea lumeasca. daca întrebarea: "Cine e ste Iisus?" a crescut în veacuri si cere fiecarei generatii un raspuns decisiv. care auzind toate câte facea Iisus. Asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului vietii. e Sfânta noastra Împartasanie.toate cuvintele Lui în toate cartile literaturilor.s-a întrebat Irod.000 de prunci.. Rasaritul mediteaza fara imagini.

Inspiri Duhul Sfânt. neuro-static). ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia.m. deci. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Num ele Sau si expiram aerul stricat al pacatelor noastre.a. îi trebuie doi ani. cu pretul pierderii libertatii.dar în d auna sanatatii. "Duh". cautata intentionat . care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. 9). Omul reuseste aceasta denaturare. . ca prilej al de scarcarilor sale genezice. sau dez echilibru total. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. cu libertatea si cu functia con stiintei sa modifice natura acestor norme fixe. Instinctul barbatului vrea mereu femeia. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. Duhul lui Dumnezeu si expiri duhul rau din tine. când nu e pastrata în starea lor originara. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. nu-i dau omului lup te. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . prin lup ta metodica. dupa rânduiala firii.) INSTINCTELE 290. 291. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2. dar necinstind-o. (Exemple practice: fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus.acest punct de vedere. pazind-o de rostul zamislirii. Copilului pâna se desprinde de mama. de uitare de Dumnezeu. iar omul si-a pierdut libertatea. miluieste-ma pe mine pacatosul". în sens opus. a dereglarii altor instincte sup erioare.. o lupta.care a ajuns într-un fel de "adormire".arbitrar . câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. întrucât ele au slabit stavila cenzurii ratiunii. sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38. ci o va osândii cu ucigasii si curvarii. vrea sa desparta functia biologica a instinctului în doua: vrea sa separe rostul instinct ului de placerea ce-l însoteste. 294. 295. altii la aventuri. neuro-endocr in. prin virtute.d. 15). cu inevitabile urmari ereditare s. Cum devine "patima" un instinct sadit ca lege de existenta a firii? Iata raspunsul unui profesor crestin de medicina: "Împlinirea oricarui instinct al firii e însotita de o placere. trebuie sa fie la sata în pace. prin nevointa. iar de acum cauta sa o surpe cu totul si lumina constiintei sa o sting a. oame nii au ajuns în robia patimilor. altfel în serviciul viet ii rânduite -. dar refuzând rostul -. Ca neamul oamenilor sa dainuiasca si peste triajul mortii. Instinctul femeii însa e maternitatea.fortele oarbe ale firii. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. creste când degenereaza în patimi. Altii recurg la sterilizare. poate fi facuta în doua sensuri opuse: înspre dereglarea lor. Fiul lui Dumnezeu. Forta instinctelor . este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. Instinctele. e într-o sta re de necredinta. sau la lupanare. Aceasta modificare a functiei instinctelor. numai omul. când devin pa timi si. alegându-si placerea si refuzându-i rostul". ca în somn.. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Numai omul poate interveni cu vointa.) care sunt norme fixe de viata. printre care si el de asemenea v a fi (Apocalipsa 21. 8). Omul. punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare. pentru ca acestea primesc aprobarea. razboi chiar. Exemplu: " Adevar". facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa. Dumnezeu a sadit în fire câteva legi fundamentale numite instincte (. neuro-motor. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. cautând sa scape de rostul firii sale. omul traieste în stare de pacat. din toate vietuitoarele. sau o va face crim inala. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. În cazul robiei.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. satisfacerea si rostul lor concret. Deci. cum nu se mai poate spune. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . înspre convertirea sau sublimarea lor. 292. Iisuse Hri stoase. prin patimi le trupului. 293. desi constiinta nu doarme.

o numim isp asire. ca nu le întelege m. 304. prin pute rile rationale ale sufletului. A ceasta pentru ca unele din ele. saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. Placerea. reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. îmbie sufletului ispita în tâi. pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. al pocaintei. 303. în voia firii povârnite spre pacat. amenintator. stricat de faradelegile oamenilor. Dar sunt pacatosi cu totul vrajmasi lui Dumnezeu. Ispasirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu în destinul insului si în destinu l neamurilor. De obicei oamenii stârnesc cu faptele lor anumite furtuni nevazute: ac estea tot în capul lor se întorc. cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului. putem vorbi chiar de legea dreptatii. daca le rabdam de bunavoie. ca o lege mi lostiva. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. Acestia nu sunt împreuna-lucratori cu Dumnezeu. ISPASIREA 297. iubirea divina da totusi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi : de se va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentru nesupunere. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. o îndreptare mai aspra. Momeala nefiind pacat. ISPITELE 300. fiind urâte de noi. 301. 296. dar în chipul cel mai vazut cu putinta. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. ca ultim reazim etern al linistii. ne ajuta Dumnezeu. care restabileste. Desi înzestrati cu darurile Botezului. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. echilibrul crea tiei si echilibrul vietii. desi El ar fi vrut. 26).Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational. 302. când vin asupra noastra strâmtorarile. 299. Aici sta pricina pentru care noi. Peste lucrul lor trebuie sa vina corecturi divine. Vrajmasul. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. Si iarasi. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trezi m spre ce trebuie sa fim. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. rânduieste fiecaruia ispasiri în lumea aceasta. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. ascuns. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin Cruce si prin Harul B otezului "slobozindu-ne de orice sila. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. desi boteza ti. În vremea ispasirii. altele. ci . ci un mijloc de în teleptire. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. care nici nu îngaduie sa li se zica pacatosi. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. plin de iubire si aprop iat oamenilor. 298. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. ca nu le lasa Dumnezeu. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. n-a vem nici o lupta. cautata numai pentru ea însasi. sau gândurile din pricina placerii". Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plata sau ispasirea. si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare. ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. prin care ne curatim de petele faptelor rele. st iind de mai-nainte sfârsitul tuturora. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le. Dar cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. nu ne ajuta Dumnezeu. Asa se face ca simtim un Dum nezeu atotputernic. Dumnezeu. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine c umpana între fapta si rasplata. stam de buna credinta ca mergem bine. prin care constrânge faptele oamenilor cu urmarile lor. Actiunea aceasta a lui Dumnezeu. Câta vreme mergem în voia valurilor. întrucât nu sunte m ca îngerii neschimbabili. si astfel sa se arate si Harul lui Dumnezeu si voia omului. atotputer nic si tare departe. îndata sa fie sterse. fi ind iubite. peste vointele oamenilor. neumblând cu ocolirea. cea prin placere.

cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. 44). misiunea. 20). necurati la inima. aurul smereniei dulama lui Dumnezeu. Astfel. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. Este si o "ispita a mântuirii" în care au cazut multi înselati. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. care înclina fie spre pierzare. fie spre mântuire. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. când încrederea îi va fi câstigata desavârsit si îi va fi înt rita. pe cel înclinat spre gânduri. nu vor scapa de primejdii. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. graindui cu mare blândete. precum ca pe "el" îl trezesc "îngerii" la pravila. Pe de alta parte. prin potriviri de semne prevestite ajunge încrezut în sine si în hristosul lui. ci de iubirea de sine. decât sa creada si sa se socoteasca a fi si ajuns sfintenia. Vicleanul are doua feluri de momeli. ca pe unul ce. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. îi mai îngaduie sa fumeze. 310. De a ceea zice Înteleptul: "Fiule. îmbul ziti nu de vreo virtute. neavând cercarea dreptei socoteli. Zice un Sfânt Parinte: "Ia ispitele si îndata nu mai e nimeni care sa se mântuiasca". Având acestia iubire fara minte pe care vor sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire. paie. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. De aceea. 14) si cu chinuri ce duce l a Împaratie. Câte unii mai aprinsi la minte. care le-ar face toate câte-i învata dracii . pietre. Când însa vede ca nu poate amagi pe om cu cele de -a stânga. Este si ispita sfinteniei. de-a dreapta de tot. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. oameni amagiti de ei. 11) ca pe unii ce îndraznesc sa se apropie de Dumnezeu. Pe unul l-a sagetat aratându-se . 306. cautând sa-l amageasca. mintile înguste. relele. pentru îndrazneala. 305. Iubind cele rele. zicând ca-s mântuiti. 1). necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. Îi trânteste o lauda pentru multimea credintei în Dumnezeu si a iubirii virtutii. Toti c ei ce umbla dupa placeri. 308. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. de orice fel. pe firul acestei iubiri. precum este si ispita muceniciei. silindu-se sa-i strecoare în minte si în inima p arere mare despre sine. sare în cealalta margine. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. Dumnezeu îngaduie duhului rau sa-i amageasca desavârsit (2 Tesaloniceni 2. sa bea. când de fapt ei n-au savârsit nici alergarea si nic i dupa lege n-au luptat. 307. du pa oarecare scoala a ratacirii.cu viclesuguri si curse. câlti sau "pamânt si cenusa" (Facere 18. îi trânteste o lauda cu care-l câstiga fulgerator si poate pentru to tdeauna. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. pe calea cea strâmta (Matei 7. dupa iubirea omului. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. zicându-i gândurile ca-i trebuie putere si nu-i pacat. îl cerceteaza satana luând chip mincinos al lui Hristos si. pâna ajunge deprindere sau obicei.daca ar fi dupa ei. 311. adica prin cele de-a stânga. m ucenicia si celelate naluci ale mintii înselate. 20). ca s a-i dea omul crezare. umbla dupa "placeri duhovnicesti". Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. si-l îndeamna ca fara masura si fara întrebare sa se sileasca în ace stea. fie de la fire. Iata-l cu momeala pe gât. în cât si moarte de om e în stare sa faca. scâncesc în inima lor dupa daruri mai presus de fire. În toate aceste i spite cad cei ce ocolesc osteneala. De-acu. 27). caci sub oric e placere e încolacit un sarpe. întemeindu-se pe Scriptura. Razboiul ispitelor e focul care lamureste ce suntem fiecare: lemne. cu desfrânarea. care spun ca nu mai au nimic de facut. când atârna de la Dumnezeu o atare pedeapsa p entru oarecare. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. intra vrajmasul în cetate. Numai ispitele. 309. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite z avistii. este si ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe puti ni i-a întors. fie de la boli. Pe unul îl trezea la rugaciune. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. arama. îi da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. Sau daca cel ochit spre înselare nu-i chiar asa de virtuos.

315. Iubirea n-are marginile omului.I. 314. Carele este în ceruri. vol. caci numai ea uneste cele învrajbite. 1946. Cuvintele acestea. e puternica. fiindca numai ele coc samânta pe pamânt . adunându-se într-un gând. la toata lumea. Fiul l ui Dumnezeu. care-s biruiti de el. chipul si asemanarea fiilor cu Tatal. pe când la vârsta a treia a iubirii. pârjol de Cer în inimile oamenilor. nu la sine. "Asa a iubit Dumnezeu lumea încât si pe singurul Sau Fiu L-a dat. 319.1. Filocalia.1 . Aci sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrajmasul. Sibiu. Sibiu. împlinindu-le Iisus ca nimeni altul. iar mai cu deosebire inima. si ed. sa nu piara. 13). Filocalia. Carele este iubire. În iubirea mai mult ca pe tine însuti . si asa ne aflam având pe Dumnezeu. 247) si Maxim Marturisitorul (Sfântul Maxim Marturisitorul. dupa câte o isprava. vol. 318. p. a "dumnezeilor" dupa har. în persoana lui Iisus.II. Iar iubirea. nu e cu putinta decât în numele lui Dumnezeu. mai au si urmatorul înteles: pamân tul este trupul. Iubirea e însusirea lui Dumnezeu prin care a creat lumea vazuta si nev azuta si toata faptura care-L cunoaste de Tata e strabatuta de iubire. 16). Minunea adunarii puterilor sufletului. De aceea sunt îngaduite încercarile.249. E mai mare iubirea aceasta decât iubirea care a creat lumea. care va desparti oile de capre si va întemeia Împaratia lui Dumnezeu pe pamânt. Despre l egea duhovniceasca. ed. Daca am s tarui cum trebuie în iubirea aceasta fara margini. încât strabate dincolo de mormânt si ajunge pe cel iubit. în mijlocul nostru . stra punge iadul care nu-i poate sta împotriva si strabate cerul. am avea si noi multime de însusi . care se va face prin el. De data aceasta stavilarel e dragostei se ridica si aceasta se naste pe pamânt. Ca u nde sunt doi sau trei adunati întru numele Meu.. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreolalta d e pacat. Sibiu. Trairea acestor porunci arde pe diavol asa de cumplit. Iubirea înclina libertatea ca pe o cumpana. încât acesta rascoala puterile iadului si cu ele atâta pe oamenii lumii. IUBIREA 313. si-i napu steste împotriva lui Iisus si a oricarui ucenic al Lui. când are cine le trai. foarte putini ajung .I. Iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni în care atârna toata Legea si P roorocii (Matei 22. pe lânga întelesul literei.în chipul lui "Hristos" si spunându-i: "Pentru dumneata mai rasare soarele!". 44). însemneaza iubirea. 19). 317. Caci iata: Dumnezeu Se ascunde în poruncil e Sale. miluieste-ma pe mine pacatosul". ca re au de gând sa se mântuiasca. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntr erupt va rugati". 1947.) De fiecare data când îl zorea credinta aceasta trecea. Pâna la masura iubirii de vrajmasi sunt datori sa ajunga toti crestinii. si pe la casa de nebuni. p. "Daca doi dintre voi se vor învoi pe pamânt în privinta unui lucru (mântuire a) pe care îl vor cere: se va da lor de catre Tatal Meu. Douaz eci si cinci de ani pe urma l-a mai dascalit. Rugaciunea neîncetata a fericitului nume: "Doamne. (De fapt era sfârsitul judecatii sale. acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (M atei 18. p. Dragostea în Duhul lui Hristos. 320. prin aceasta se v edea limpede ca Iisus e Dumnezeu si Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4. vol. dupa cum ne asigura Sfintii Marcu Ascetul (Sfântul Marcu Ascetul. s-ar rasfrânge si în noi obârsia noas tra divina. ca tot cel ce crede într-Însul. 37-40). Tatal rasp unde celor doi sau trei de pe pamânt. cerând ceva de la Dumnezeu. nici timpul. 19-20). va fi si Dumnezeu în mij locul lor. ci în afara. pe care o vedea. În iubirea ca jertfa pentru oameni (Ioan 15. 1947. ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3. daruindu-le iubirea Sa din ceruri. învrajbite de fapta ucigasa a pacatului.iubirea de vrajmasi (Matei 5. ed. nici spatiul. care este Fiul Sau. Unirea puterilor sufletului pe pamântul inimii. cei doi sau trei sunt puterile sufl etului care. 8).193). 316. si ca în zilele lui va fi sfârsitu l si judecata. ca sa ajunga sa se creada pe sine ca el e fiul omului din Scriptura si dreptul judecator. nu piere niciodata. în trei vârste se vede: În iubirea aproapelui ca pe tine însuti (Matei 19. Iisuse Hristoase. Cape te gnostice.2. daca se vor învoi pe pamânt. 312. Pe acest ea doua ni le-a dat ca porunci.

iar la dezlegarea lor din trup. 23). numai dragostea aprins a a lui Dumnezeu o poate scoate si desavârsit s-o faca scrum. Sfântul Maxim Marturisitorul numeste iubirea de sine "primul pui al di avolului". omorând pe cei ce nu cred ca el. încât i s e va parea pacatul virtute dumnezeiasca. 325. în împaratia fara de Har. 2). lovit de sagetile laudei si sa se trezeasca cu mintea înselata si sarita din soc oteala smereniei. Si daca se va afla cineva dintre rudenii sau urmasi. Iubirea trupeasca de sine si plina de trufie. de slava desarta si de trufia vietii (1 Ioan 2. asa prin contrast. chiar duhovnicesti. Sau. Noi nu prea putem sti în câta primejdie ne baga iubirea de sine. în primul rând n-am fi asa de marginiti într -o multime de privinte. cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sa iasa din legaturile iubirii de lume. facându-se barbat si ajutat prin v edenii mincinoase de tatal sau. certari si ocari peste capul nostru. Cei ce prin darul lui Dumnezeu se izbavesc si de legaturile dinlaunt ru ale iubirii de sine. dupa atâta si atâta propovaduire a Bisericii: caci patima aceasta face pe om sa cada . îngaduind încercari. 31). Într-o asa împaratie au sa sufere toti cei ce n-au scos cu desavârsire iubirea de sine din launtrul lor. i ata-le înecându-se în ura care le arde si care s-a întarit peste ele ca o mare împaratie a raului. c a pe unele ce ucid puii vicleni si aduc mult folos de la Dumnezeu. IUBIREA DE SINE 323. în starea de iad a constiinte i. aju ta mântuirea noastra. tatal minciunii. Care. 7-13). prin har nu prin natura. cu iubire de oameni. de dragul Adevarului. "Puiul de drac" al iubirii de sine. cu acestea acopar multime de pacate si-i scot din moar te (Tobit 4. catre Dumnezeu. zvârcolirea neputintei furioase. caci altfel nu putem muri noua însine ca sa viem lui Dumnezeu (Galateni 2. printr-însa avem înlauntrul nostru Împaratia Cerurilor. Ura aceasta care nu poate face nimic. i se va parea ca face slujba lui "Dumnezeu" (dumnezeul care l-a înselat pe el) (Num erii 25. care s-au amagit de poftele lumii. ci au mângâiat-o cu toate placerile si i-a surprins moarte a înca neînteleptiti la minte si necuratiti la inima. 13) aici pe pamânt. u ra demonilor care chinuiesc sufletele si vad ca nu ispravesc nimic. ca sa împlineasca p entru ei faptele iubirii. 327. se poarta si se marturisesc pe ei însisi straini si calato ri (Evrei 11. Cu îngaduirea lui Dumnezeu. numai sa-i prinda. Iubirea e calea cea mai scurta si mai presus de orice cale. ura aceasta arde. sa-si ia crucea sa în fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie" (Lu ca 9. Ba înca. 326. 19). strâmba mintea bietului om. Împotriva ei ne-a cerut Mântuit orul sa ne hotarâm pentru lepadarea de sine. 321. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. 322. Lepadarea aceasta însa o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea ma i presus de cele desarte si s-a desfacut din toata dragostea lumeasca si si-a st ramutat puterea dragostei sale. prin umilintele cu c are o arde. ca înc a nu s-au lepadat desavârsit de iubirea de sine si de orice spurcaciune a vietii. 329. cu ros tul ca sa ne scârbim de noi însine si sa ni se toceasca tot gustul de cele de aici. Satana îi cerne si îi culege pe toti cei ce ma i umbla în lumea aceasta dupa placeri. dorind sa ne îmbra cam cu locuinta noastra cea din Ceruri" (2 Corinteni 5. toata. dar o p utem deduce din purtarea de grija a lui Dumnezeu. ura aceasta infernala e focul nestins. 10). 328. care nu lumineaza nimic. În aceasta împaratie infernala i-a dus iubirea de sine. ramânând în Împaratia Harului. De aceea "suspinam în acest trup. 16). De aceea toti Parintii au fugit de lauda si au iubit ocara si toata napastuirea. înselate de iubirea de sine care le-a povatuit la toate poftele. Sufletele acelea. Ea e cealalta parte din piedica a doua ce ne-o stârneste potrivnicul în n oi însine: iubirea trupeasca de sine. între potrivnici se aprind e si se mentine. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. le ramâne nadejdea.ri dumnezeiesti. 324. Au plecat cu nadejde. spre des avârsire (1 Corinteni 12. Iar daca Dumnezeu nu pune nimanui în gând sa împlineasca mila si poc . zicând: "Oricine voieste sa vie dupa Mi ne sa se lepede de sine. desavârsind în ei iubirea. acesta sporeste. îl ajuta sa iasa si din legaturile dinlauntru ale iubirii de sine. Focul iubirii divine. primul pui al diavo lului si tata a toata amagirea. începatura mândriei.

Împaratia cerurilor nu este pentru pasari. Nu e o împaratie de vedenii . în slava ei orbitoare si transformatoare de eon. traind mai dupa firea l or cereasca traind mai "în grija lui Dumnezeu" decât în grija vietii. Vita prima 48). Împaratia lui Dumnezeu e oriunde se afla un om centrat launtric d e Iisus. fie si cercarea cu moartea). O astfel de zare a destinului nu se desluseste însa omului care nu vrea sa sufere nimic. dând la moarte: parinti. dar atunci va fi afirmata de Însusi Îm paratul Cerurilor. Prima vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu e deodata cu venirea lui Iisus între oam eni. în vârsta ei prima e nevazuta. ci pentru oamenii care traiesc " ca pasarile" . Crestinismul e vazut ca a doua creatie a omului.asa zicând . Iuda nu mai este un anonim. reclamând. Aci se pune accentul pe vi rtute. Si cu preturi derizorii fiindc a se îmbie multi. De acum Iuda va fi prototipul tuturor tradatorilor. ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 332. întru slava ei orbitoare. ar de într-însul focul aruncat de Iisus pe pamânt: focul iubirii de oameni. A doua vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu va veni pe vazutele: ca fulgerul de l a rasarituri pâna la apusuri. în Cer nou si pamânt nou (Matei 1 9. el nu are decât afirmarea ei prin jertfa vietii .e ascunsa Împaratia lui D umnezeu. El nu treb uie sa vorbeasca. Împaratia lui Dumnezeu are doua vârste. . tradând. Si când te gândesti ca în fiecare om . De aceea satana întru ale sal e a intrat. din nevazuta ce e ra. nu pe daruri neobisnuite sau viziuni. El e Fiul si energia spirituala a Împaratiei. fiindca e deodata cu a doua venire a lui Iisus. Bruxeles. Ea nu are decât o evidenta interioara pentru cel ce o traieste si. Împaratia. locuind deodata între o multime de frati. nu pot sa ne desparta pe noi de dragostea lui Iisus. Iuda multiplicat. Într-un asa suflet se stravede Iisus. Cel ce ne lucreaza desavârsirea. nascut în fiecare suflet prin Duhul Sfânt. curat si smerit cu inima. toata faptura se va înnoi . chiar daca dupa omul dinafara acestia sufar toate umilintele si necazurile veacului acestu ia . de acum Iuda este o mare putere: a deven it o minte satanica. 28). e singu rul argument valabil al Împaratiei. în lipsa d e argumente decisive.. e mai mult dedusa din "rabdarea sfint ilor". care aceeasi treaba o vor face-o: vânzând. a luat-o un Om si-a a runcat-o în gradina Sa. vinde pe Iisus mereu. A fi luminat de cunostinta de Dumnezeu. nici unul din "necazurile de fata". Pasarile aceste   . Pâna atunci Împaratia lui Dumnezeu e contestata. Nu numai afirmata: ci de istov desfasurata.vinovatia o purtam si noi "crestinii netrebnici" (2 Corinteni 13.ainta pentru ei. un haos. El.. în sla va si marire.si mai ales daca le sufar multumind si binecuvântând pe Dumnezeu întru necazuri. "Marele Iuda". frati. 333. Fiii diavolului îi cumpara lui Iuda ucenici.IUDELE 330.dar "ca prin foc" . lumea si s-a facut (crestinul) copac mare si pasarile ceru lui s-au salasluit în ramurile lui. se multiplica . 1932. 331. Structura lui era o dezarmonie.ultimul cu vânt. în suflete devenite fecioare. barbati. Împaratia cerurilor. Iuda va avea ucenicii lui pâna la sfârsitul lumii. surori. e semnul ca nu are planul sa-i scoata din munca. înghitita de slava si statornicita pentru nesfârsitul vesnic iei. comprimata într-o samânta mica. în graunte nevazut: desavârsirea. Când va veni Împaratia lui D umnezeu. "Cea mai minunata viziune e un om c are se distinge prin puritatea si smerenia sufletului sau" (Hal iu. e destul sa existe.mai desprinse de pamânt si firea pamânteasca. destinul si obârsia noastra de fii ai lui Dumnezeu. 5) -. În acest interval al Împaratiei nevazute crestinul se bucura întru necazuri. sfinti. IUDA . Iata oamenilor mici. preo ti. existenta lui graieste mai tare decât cele c e ar spune. Vitae Graecae.cum cer oamenii. Sancti Pahom ii.s i va deveni spirituala.dar neîmpartind u-se. (fie ele mii de ispite. În rezumat. facându-i oameni ceresti. o cale de a ajunge "mar i".luat la întâmplare .

pe lânga configuratia vigorii anatomice si sentimentul virilitatii sale. Mintea ei e inima. proprie destinului de mama.a sunt "vulturii" care se vor aduna ca sa judece lumea (I Cor. 338. o întrepatrundere ondulatorie. Este o corespondenta între trup si suflet. petece de luna. 336. Sunt multe chipuri de a intra în Împaratia lui Dumnezeu. Chiar si mântuirea ei e c onditionata de nasterea de fii . Cam asa ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. mai mult primitoare decât creatoare. gasim o mare disonanta. Înteleptul Solomon avea o mie de femei. când pamântul va fi stârv. daca am socoti numai capatul fiziologic al deosebirii barbat-femeie . . Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. îi pastreaza totusi în susirile copilariei: voce subtire. miscându-se. nu mai putin deosebita de trup decât oglindirea de luna pe valurelele apei. Intelectualitatea biruie asupra sensi bilitatii. desi sufletul e de alta natu ra. influenteaza spiritul. Si totusi se rasfrâng întreolalta. între calitatea trupului si c alitatea sufletului. prietena copiilor. Tot rostul si configuratia femeii e maternitatea. Ce vrea unul. nu prin judecati. al femeii. cu atât avem de-a face cu un cara cter mai agresiv. se vad valu rile apei. Deci. nici lui Dumnezeu nu vor sa se supuna. Firea întreaga suspina dupa aratarea fiilor lui Dumnezeu (Romani 8. mai ales barbatii. nu gasesc cuvânt mai expresiv ca înju ratura de Dumnezeu si de toate cele sfinte. 343. Tot rostul fiziologic al barbatului . dar numai o sin gura usa: Iisus. Omul gândeste cu toate organele sale. constiinta de "sine") si o da saracilor -. Daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu. însa i-au platit femeile bine . 339. prin trup. 16). Presimte prin i nstinct. 6. în care cineva arunca doua pietre în puncte diferite. Presupuneti o noapte cu luna s i un lac linistit. Mi se pare ca tot aici trebuie cautat si suportul trufiei. nu ne lasa cu o simpla certitudine a inimii . "constiinta eului". 337. are o actiune cu totul diferita. Barbatul e poligam din fire . încât s-a lepadat de Dumnezeu (3 Regi 11. ci ne vorbeste de faclia aprinsa a cunoasterii ace stei Împaratii si a asteptarii ei staruitoare. Cu altii e activ. dupa Scriptura. iar când se aprind la mânie. Astfel barbatul dobândeste. 334. Poate de aici îsi are obârsia faptul ca. Hormonii. Împaratia lui Dumnezeu este un aluat pe care l-a luat o femeie (Sfânta F ecioara Maria) si l-a pus în trei masuri de faina (în firea omeneasca de acum întreita ): sufletul. În cale sta infirmitatea firii si o putere potri vnica nevazuta care cauta sa înfrâneze sufletul de la un zbor mai înalt decât viata veac ului acestuia.daca staruie cu deplina întelepciune în credinta. Iisus nu ne lasa numai cu presimtirea . decât spre supunere. 2). înfatisare de copil. 15). trupul si Duhul. Pentru vesnicia noastra în împaratia lui Iisus nici pretul vietii si nic i un alt pret nu este prea mare.chiar întarita . 19 ).ca de altfel al în tregului regn animal .nu e altul decât aventura. mai mul t sensibila decât intelectuala. 335. mai curând spre brutalitate. nu corespunde cu ce vrea altul. hormonul feminin.asa ca evreii de odinioara si ca turcii de daunazi. cel putin primiti-o ca u n copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. ÎNFRÂNAREA 341.a Paradisului pierdut. Între instinctul poligamic si instinctul maternitatii e un adevarat conflic t biologic si pricina de tragedii. ÎNDUMNEZEIREA 340. Astfe l. puterile mintii se dovedesc creatoare. întretaindu-se în cercuri si. într-un fel al barbatului si într-alt fel. cu prima întâmplata în cale. decât spre asuprire si dominatie si. pâna a dospit toata. pe ele. Cu cât notele diferentiale sunt mai accentuate. 3-4). vesnic atrasa (preocupata) spre barbat (Facere 3. E înclinata mai bucuros spre suferin ta si supunere.ca l-au smintit la minte. decât spre bunatat e. Foliculina. în iubire si în sfintenie (1 Timotei 2.pe care de fapt o are or icine care-si vinde averea (marea avere "eul". 342. adica dupa îndumnezeirea omului. înclinat mai m ult spre tiranie. Caracterul agresiv al masculului se observa ca o nota comuna si în firea animala. pe lânga configuratia anatomica.

349. Minunea e si cu putinta si cu trebuinta. li s-au dat oamenilor normele divine si minte. coboara în întunericul subconstientului. Jertfa e maxima apropiere a vointei si iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. prin mecanism ul de contrast. si baieti s i fete. printr-un mecanism al suprapunerii de imagini. Unii înjura pe Dumnezeu pe fata. si anume. De aceea vinovatia celor de pe urma e neasemana t mai mica. Hulele dovedesc o vinovatie mai veche nu una de acum.rânduiala morala si spirituala. JERTFA 354. Iisus ne aduce Învierea . deci dezechilibra t în structura genetica. Înjuraturile dovedesc. Partea de înjosire si pacat a acestei iubiri pe care o sim t în trupul lor. De aceea. ÎNTRISTAREA 351. împotriva spiritului.însa numai sub o cenzura de înfrânare. Mai bine o rugaciune pentru cel care înjura decât observatie. Întristarea e chipul unui suflet cu luminile stinse. ca sa traiasca într-o rânduiala dupa fire . traind împotriva firii. o clipa de întunecare a mintii . pes te cele cuvioase. iar nu o f . prin urmare. în serviciul de cenzura si în sistemul nervos . sau urmasii l or. Când deci pe unii cu cenzura slaba . în mediul umoral. într-o rusine si într-o necesitate. si numaidecât. cel putin în momentul acela. din cât se poate vedea. Organismul întreg si îndeosebi sistemul nervos se dezvolta bine datorita si hormonilor genezici . Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. cum se tem cei mai multi. cu fecioria pazita. JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 355.îi scoate din sarite vreo împrejurare oarecare.iar nu sasi faca de cap. din fapte consumate. pâna la casat oria legala. cu ea. Din lumina lui este facut destinul care ne atrage Acasa. atunci si oamenii ar face binele de frica. celelalte sunt cenzurate. 350. însa nu duc la nebunie. Barbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de înfrânare. fapta. Iata de ce. sau ei. cele necuvioase. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. le izbucneste din subconstient si.asa plateste cenzura constiintei negrija de mai înainte.al iubirii trupesti.firul transcendentei noastre. din pove ri ereditare. Cenzura morala astupa un depoz it de dinamita. care conduce de doua mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. Înjuraturile au aceeasi obârsie ca hulele. dupa ce n-a reusit sa-l refuze. sau. 353. din continutul memoriei constient e sau inconstiente. Persoanele tari se fac mai tari prin aceasta forma de asceza. e un iresponsabil. Aci. Ea vine. împotriva moralei. toti tinerii trebuie sa fie curati. în acea zona de noua zecimi a subconstientului. O înjuratura e u n moment de îndracire a mâniei. mântuirea ar fi de sila. Pe când slabii. 348. Ea e hotarul de atingere între vointa divina si libertatea omului. ÎNJURATURILE 346. aici. Învierea este noul stâlp de foc. ÎNVIEREA 352. Temnita îi deschide portile si-l va lua în brate. Totul. se sedimenteaza ca un conflict cu constiinta. nervosii. aici. ca aceasta iubire între trupuri a fost înch isa într-un blestem. Înjuratura însa îl dovedeste pe respectivul ca. ceea ce de multe ori au sa platesca cu capul. când înjura barbatii folosesc cuvântul . Chiar daca ar face a sa. rezumata în simb ol. Asa sunt gândurile de hula: rabufniri de pacura în raza de soare. dispuse ierarhic . de nu va fi cu luare-aminte. schematizat în simboluri . izbesc furios cenzura m orala si idealul de dragoste . afl uxul de sânge si fiere la creier face de li se întuneca orice constiinta si încep rafa lele înjuraturii. cu to tul anarhic. 344. numai ca unele sunt învoite de minte. pe care ni-l l eaga de inima. stârnite de hormoni.pe Dumnezeul celui pe care-l înjura. Faptul dragostei trupesti lasa o puternica impresie în toata pivnita f iintei. O înjuratura de Dumnezeu e explozi a acestui depozit. Ele sunt o ped eapsa. din auzire. 347. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. Altii Îl înjura când se roaga.Drept aceea. 345.ce nu se scrie . Situatia îngro zeste pe cei ce patimesc neputinta asta. si numaidecât. în sfârsit. dezechilibratii devin si mai anormali în urma înfrânarii poftelor l or genezice.întelege ti genetic slabiciunea aceasta .

atotputernicie asupra careia. Mila si adevarul. sunt cartile mortii si Cartea Vi etii. pr ecum desparte pastorul oile de capre.cum fac o amenii. iar pe de alta parte. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. În ziua judecatii se împlineste desavârsit cuvântul "Mila si adevarul merg îna intea Ta" (Psalm 88. Într-adevar. fie raul. toti oamenii. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. atotputernicia si dr eptatea lui Dumnezeu sfarâma mereu portile iadului. Apoi. O judecata dreapta si vesnica nu se face decât chemându-se toti martorii . daca. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. sa se desavârseasca si ea. Atunci matelotii lui Col umb vor vedea turma de nebuni pentru care au sa dea seama. vremea secerisului. Pe pamânt sunt adeseori puzderii de legi omenesti. 359. Caci viata pamânteana era vremea semanatului. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. în care-s scrise toate faptele oamenilor. mai ales. fratii mai mici ai lui Dumnezeu. Care ne întareste cu li nistea Sa. Apoi. îi întinde ispita puternica. 360. 22-33) si vor merge cu lucratorii faradelegii toti cei ce-au ascultat de ei. nu i-ai primit când erau straini. 38). Dumneze u ar fi un fricos. ori ca nu rasplateste. o face ca sa mai puna frâu rautatii într e oameni si. dupa cuvântul: "Cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele în neamul acesta preacurvar si pacatos. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica si ca biruieste binele asup ra rautatii. putem avea în vremea vietii noastre pamântesti una di n cele doua atitudini: fie tradarea lui Iuda. nu i-ai cercetat cân d erau în temnita. pe Care Îl avem noi. fie binele. . si Fiul Omului s e va rusina de el când va veni întru marirea Tatalui Sau. Daca am trai anii lui Matusalem tot a sa am face. nebanuit de mari. nu sunt numai saracii. u neori pedepseste naprasnic vreo faradelege. i ar înselatii lui se vor apara si ei de urgia judecatii. pentru ca nu le-ai dat sa manânce. pentru ca n-a i fost milostiv cu saracii. Fata de Hristos Iisus din noi si de Duhul Sau cel Sfânt. temelia si vi ata noastra cea dupa Dumnezeu. nu i-ai îmbracat. În loc de dosare. ci Mântuitorul Ii sus Hristos Însusi. 358. caci atunci oamenii vor fi întrebati despre: 1. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. sta m linistiti si noi. o pedeapsa vesnica? Întrebarea aceasta zvâcneste aproape în toate mintile. facuta într-o viata scurta. fie rele. în temnita. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. au nu în numele Tau am profetit si cu numele Tau am scos demoni si în numele Tau multe minuni am facut?" Dar capata raspunsul: "Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. Iar. din toate vremile. zicând: "Doamne. la judecata lui Dum nezeu sunt numai doua: legea iubirii de Dumnezeu si legea iubirii de oameni. Pentru o greseala vremelnica. . ne dovedeste atotputernicia Sa. de la Botez. strain si bolnav si. ura si minciuna. sa nu scada în credinta începatorii si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. Doamne. cu sfintii îngeri" (Marcu 8. prin virtutea credintei. fiecar e va vedea si va culege roadele. totusi. primind palmele si scuiparile raului. peste toate acestea. De la aceste a se decide soarta noastra în vecii vecilor. daca repede ar pedepsi tot raul. în întelesul tainic. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. ori ca rasplateste. marturisirea dreptei credinte. fie bune. 357. în buni si rai. 15). ca le-au adus cu fapt a lor germenele nebuniei. Deci. 356. acestea îi despart pe oameni în doua. în fiecare.apta a libertatii si a dragostei. un neputincios. Si asa mai departe. numai pentru atâta vina. sa-si vada toate faptele si sa-si cunoasca to ate urmarile lor si pe dreptate sa-si ia plata vesnica. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. se poate ca Du mnezeu sa te dea focului si diavolilor sa te munceasca în vecii vecilor? Ce taina ar putea raspunde si la întrebarea aceasta? Totusi este raspuns: Cel flamând si însetat. cei ce lucrati faradelegea!" (Matei 7. faptele iubirii si 2. iubirea si curajul marturisirii lui Dumnezeu. ale faptelor sale. fie iubirea lui Ioan. vesnic lini stita asupra raului . Duce ti-va de la Mine. oile de-a dreapta si caprele de-a stânga. gol. iar viata viitoare. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap si-i lasa pe oame ni neînfricati de pedeapsa naprasnica. ca pe niste marturii a le neputintei aceluia. în ca re se cuprinde toata Scriptura.

Rabdarea mai este si nevointa. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. 371. 361. Când avem lepadarea de sine si dragostea. Dimpotriva. Scuipa pe cei bolnavi. ca sa nu cadem în întristare. Si vede. 369. Dumnezeu întrucât prevede miscarile libertatii omenesti. Ce usor poate face Dumnezeu ochi sanatosi. ci trebuie timp si rabdare. Sa desavârsim lepadarea de lume cu lepadarea de sine. dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor. Acestea sunt patimile. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. În al doilea rând ne lepadam si de toate asemanarile noastre launtrice cu lumea. În felul acesta seaca izvorul si radacina patimilor. Libertatea omului cu libertatea lui Dumnezeu stau în acelasi raport ca timpul cu eternitatea. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. adica ne comportam dupa om sau dupa patimi. Pe când. 368. singur El stie si detine etapele timpului cât va mai fi timp. Întâi ne lepadam de lumea din afara s i de tot ce ne-ar putea tine legati de ea. o mustrare de constiinta si o împutinare sufleteasca. LIBERTATEA OMULUI 370. 363. Bobul care nu vrea sa moara. LEPADAREA DE LUME 362. fie chiar si de grâu. Libertatea omului înclina orientarile sale. iar urmarile acestei înclinari sunt mai neprevazute ca ale unei linii ce descrie d iferite unghiuri mici. la centru. mai puternicii veacului. 366. Evidenta divina n-are nevoie de nici o sprijinire. Multi oameni. daca le pierdem. când ne da o plata vesnica p entru o mica decizie. Marturie la îndemâna ne stau însasi pril ejurile. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa. e des catusarea unei foarte mari puteri sufletesti. Omul are nevoie de Dumnezeu. 373. de necaz si se schimba în bu curie. Lepadarea de sine dovedeste credinta si dragostea pe care o avem catre Iisus. garant al libertatii sale si Care are l ibertatea absoluta. ca sa ne însoteasca toata calea c alugariei si sa caracterizeze calugaria. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. 364. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca la toti Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. si mtim în suflet o pace si o crestere sufleteasca. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. cel acoperi t cu pretul vietii. dar nemasurat de mari la infinit. ci întrucâtva de libertatea omului. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. a armonizarii totului. ocara ni se face ca lauda si lauda ca ocara. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. pu ne mâinile pe umerii orbului si-l întreaba: "vezi?". Lepadarea de lume e o convingere. naravurile si toa te slabiciunile noastre personale. nu mai aduce nici o roada. adica ne comportam prin ele dupa Duhul lui Dumnezeu. fireste este o fapta a lib . Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se c iocneasca de Iisus. De aceea libertatea omului este îngradi ta "în soroacele" timpului. Din aceasta izvoraste o mare traire sufleteasca. 367. Lepadarea de sine nu este cu neputinta sau înfrângere. LEPADAREA DE SINE 365. Lepada rea de sine trebuie sa ne-o facem a doua natura. Daca le câstigam. undeva în centrul timpului. Decizia de a crede în Dumnezeu sau de a fi ateu. 372. sunt refractari propovaduirii cuvântului. simtim o tulburare.Prin urmare: "Nu este nedreptate la Dumnezeu". Deci credinta este o decizie a libertatii. Numai a lui Dumnezeu este neîngradita în nici un fel de ti mp. Caci numai despre libertatea omului stiu ca se hotaraste numai pâna la un punct atotputernic ia lui Dumnezeu. Lepadarea de lume are doua trepte. 374. Totusi vedem ca necred inta îi stavileste evidenta.

Bunatatea t a îi arde si se trudesc sa te scoata de vina cu tot felul de ponoase. 385. Viata duhovniceasca are multe greutati de învins. sub orice forma l-a întâlnit Iisus. 15-16). Sufletele slabanogite de mândrie stau pururea încordate în legitima aparar e de catre orice îndregatori. cei ce din toata voia s-au unit cu sfaturile dracilor (1 Ioa n 3. parasind sfatul cel bun dat la vreme si Dumnezeu îi paraseste si-i lasa în sfatul cel rau. 378. 375. Oamenii acestia ai lumii au o ciudata rusine de a fi buni. Cine vrea sa biruie aceasta prima piedica în calea mântuirii. MÂNDRIA 382. Atunci acestea nu mai au îngaduire. cum e parerea d . 4). Crestinului nu-i poate face rau nici cel care-l omoara. de nemultumiri. oamenii tari de cap si betegi la minte de fumul mândrie i. de fatarnicii. 387. de multe ori. care nu sunt de la Tatal" (1 Ioan 2. Caci. oricât de întunecata purtare ar avea si oricâte rele i-a r face.sensul pozitiv al libertatii. Sa ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de l a sfârsit. în întunericul necunostintei de Dumnezeu si d e ei însisi. Ap arent lucrurile aratau pe Iisus neputincios. Asa se explica înd araptarile. are la îndemâna ace ste trei: rabdarea. gura si faptele celor dintr-o casa cu tine (M atei 10. Acestia. 386. 384. toate acestea sunt forme în care se dezvolta si se înmulteste mândria în suflet. 6) si slava desarta ( 1 Ioan 2. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simte trebuinta sa asculte si sa urmeze. neascultarea. trupul si diavolul. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. iertarea fratilor si rugaciunea în ascuns au mare pu tere înaintea lui Dumnezeu. când deciziile negative ale libertati i omenesti. 10). pofta ochilo r si trufia vietii. 12) trei vrajmasi. boala obrazniciei. oricâte necazuri ar patimi de la oamenii lumii acesteia. Pe acestia îi arata ca atare toti Sfintii Parinti. mai ales din partea mândriei. Partea importantei. MARTIRII 380. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17. Cine vrea sa biruie lumea e dator sa ia arma rar folosita a iertarii . Caci rabdarea raului. Staruind în acestea te-ai facut pricina de mântuire si pentru fratele tau din lume. nici cele din lume: pofta trupului. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. întorcând spre bi ne cele pornite de la lume cu rautate. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugariei.LUMESCUL 376. Neascultatori. Prin "lume" se întelege categoria pacatului. nu au parte de darurile sfatului. boala locului de cinste sau a numelui de cinste. grairea împotriva. oricât ai îndarap ta cu sufletul. sau lumea. Maica Domnului este crinul neamului omenesc. Mândria si toti puii ei sunt pricini de conflicte. Cu nonsensul. Mândria singura. MAICA DOMNULUI 379. 9). pent ru orice fiu al lui Dumnezeu. Cine vrea sa biruie lumea se roaga Tatalui sau în ascuns sau în gând. E gura satului . nu-I mai sunt stavila. dar n-a putu face nimic. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. 36). 381. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice întrista rea. caci pentru ele biruie El în locul omului. De aceea avem porunca: "Nu iubiti lumea. gura vecinului si. LUMEA . groaza de umilinta . Cine nu se va lepada de sine nu va fi liber. mintea aluneca pe panta nebuniei. 383. posomorârea. 377. ca unul ce vede ca frat ii sai stau legati într-o robie straina. chiar sub cea mai subtire forma a sa. dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei un pas înainte si sa te faci mai bun. adica turma oamenilor necredin ciosi (Ioan 1. 19). În schimb Iisus Îsi ascundea atotputern icia slavei. Din racirea dragostei si a umplerii sufletului de rautate sub influe nta acestei patimi. "Lumea" e ve acul viclean (Galateni 1. 8). daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. rezervata pentru a doua venire. placul oamenilor (Efeseni 6. 16). iertarea si rugaciunea. Gura lumii graieste ale stapânitorului ei (1 Ioan 5.ertatii . unul dupa altul. îti iarta orice ticalosie ai face.

4).e sine. dar plin de tâlc. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. 395. dar are pedeapsa. 12). Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. Daca pe cel ce se salbaticeste asupra ta. 12) trei vrajmasi. ce tin mortis ca-s pacatosi. 396. Însemnez aici cugetul unei femei simple. N-avem siguran ta mântuirii în noi. De aceea au zis Parintii ca pricina mântuirii este aproapele. dar si rezultatul un ui efort al libertatii si cunoasterii omului. si în manast iri. sufletul lui. 392. nicidecum sa nu uitam ca ostasi (2 Timotei 2. trupul si diavolul. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu si va alunga duhul potrivnic d intr-însul. Aceasta îi este omului cu neputinta: sa-si asig ure eternitatea sa. stiind cui crezi (2 Timotei 1. Tâlharul. în Împaratia Cerur ilor si ca se face bucurie în Ceruri pentru un pacatos ce se întoarce (Luca 15. nu ne mântuieste nime ni. 35) si al rugaciu nii. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. si pe câmpuri de bataie. Dumnezeu nu o va urgisi. la purtarea ta cea dupa Dumnezeu. Noi nu stim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieste din lume si pe ci ne osândeste. cu mare lupta. Dar este cu putinta si totul este cu putinta numai la Dumnez eu. cu ale cui arme bati r azboi (2 Corinteni 10. Prin urmare. înfruntând mândria. cu sila. si în ceata sfintilor Apostoli. ca darul mântuirii (Efeseni 2. Orbul din nastere capata vederea si a vaz ut pe Dumnezeu si a vorbit cu El. a zis ca vamesii si pacatoasele vor lua-o în aintea "dreptilor" (celor ce se cred drepti n. sau chiar îsi v a pierde sufletul. Mântuirea este prin Hristos. "De m-ar lasa Dumnezeu sa ma uit putin în Rai si-mi ajunge". 393. daca vrem si ostenim si noi. 398. Care trebuie cunoscut istoric. 8) Sale sa fie totodata s i roada cunostintei. si se poate pierde oriunde. mântuirea se poate dobândi oriunde. mântuirea lui o va face si cu ajutorul tau. iar fariseii templului o pierdeau zicând ca-i pa catos si are drac (Matei 9. 397. 391. MÂNTUIREA 390. nu are leac. . se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. de aceea sfintii adevarati sunt cei ce nu stiu ca sunt sfinti. rastignit pentru faptele sale. Daca însa fratele acela mai are de chinuit în robie straina. 34). Macarie. Deci fi i destoinic. Întunecarea aceasta însa ne aduc e aminte de învinuirile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau v irtutea. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. 399. prin a ceea ca-ti da darul rabdarii. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun. fiindca aceasta siguranta nu s-a dat nimanuia. Darul mântuirii se dobândeste chiar ca dar. unul dupa altul. Mântuirea noastra nu e numai un dar de la Dumnezeu. nimeni nu se mântuieste singur. si s-a pierut si în Rai. suflete. 3) ai lui Dumnezeu suntem. Orbia rautatii. prin care ne scoate din p acat. De aceea când A vva Macarie era dus de îngeri din lumea aceasta si pe drum îl întâmpinau dracii. . de mântuirea sa se mai leaga o multime de oamen i. 31). daca nu e taiata din radacini e în stare sa risipeasca din suflet toata vi ata dupa duh. De aceea. din pricina întunecimii sale . ci presupune si o fata soci ala. 7). rautatea lui va creste si s e va salbatici cu totul împotriva oamenilor si împotriva lui Dumnezeu. raspundea: înca n-am scapat. Dar. Dar Dumnezeu e asa de mil ostiv.ca sa nu piarda Dumnezeu pe cineva pe ntru neiscusinta ta.) (Matei 21. Cea mai primejdioasa este mândria sfântului. al iertarii din inima (Matei 18. Ispita sfinteniei e cea mai rafinata capcana a mândriei. îl stie Dumnezeu ca se va mântui. ca tot El ne ajuta si sa vrem si sa lucram. Mântuirea este un har al locuirii lui Dumnezeu în om. a sarit de pe cruce în Rai si L ucifer ca fulgerul a cazut din Ceruri. chiar de am fi siguri ca Dumnezeu ne mântuieste si înca n-am scapa de prime jdie. în puterea noastra. zicându-i : ai scapat de noi. 388. Cereau semn (Luca 11. 389. stând de-a pururi împotriva Adevarului. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. 400. 29) si umblau sa omoare p e Lazar. Inima înfrânta si smerita însa.n. cel înviat a patra zi din morti. Asa voieste Dumnezeu. dogmatic s i mistic. Daca însa nu vrem. si se poate dobândi si din iad. cine îti ajuta. ci si o fapta a li bertatii noastre. Pâna la judecata din urma. a vointei si a dragostei noastre. 394. Mântuirea nu se câstiga cu o fapta razleata.

O putere dinlauntru îl împinge sa mint a mereu si sa i se para ca e omul cel mai cinstit. nu recunoaste nimic. MINTEA 404. chiar când graieste de bine nu mai are statornicie. S-a con format. nu p oate face dovada decisiva nici ca este. blestemând si dând dracului pe toate si c hiar pe sine însusi. iar dupa ce-i trece unda aceasta. O minte întunecata n-o mai poti crede. ca fulgerele zvârle sagetile în o brazul fratilor si în fata Sfântului Dumnezeu. în chipul cel mai firesc cu putinta. si aschia nu sar e departe de butuc. dar în dimineata aceasta este eclipsa de soare. mintea nu mai cugeta gresit sau r atacit pe Dumnezeu ca obiect. Acestea se pot vedea mai bine în parintii celor ce se casatoresc . si a mintii care o conduce. râzi de mine si da repede sa plece. în care nu s-a tinut seama si de calitatile sufletesti ale celeilalte parti. Cum era so mnoros. ci si nepatimirea. 407. Câstigam mântuirea sufletului când punem pret pe ea. Mintea obisnuita. întrucât vremea le-a scos la iveala toate scaderile sau însusirile. locul sau cel sfânt. era si toamna si ziua scazuse. Iata unde are sa ajunga rugaciunea minti i. E un simbol al mintii care. A.dupa fire . dovedeste non-sensul. tronul lui Dumnezeu în om. Întâmplându-i-se odata ca sa doarma dupa amiaza cam mult. Mintea care cugeta ca nu este Dumnezeu cade în propria sa sentinta: va trebui sa se tagaduiasca si pe sine. devine stravezie. Stai. asa sunt câte unii de înfundati în contraziceri. ar fi mintit sau ar fi furat. nici ca nu este Dumnezeu.) e un val usor. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al une i altfel de cunoasteri. prin urmare. Da. MINCIUNA 402. Când s-a trezit.n. Iar pe biata minte. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina înte legatoare. Au trebuit si alte ajutoar e sa-i dovedeasca evidenta. pentru ca mint ea firii acesteia e tot atât de dibace de a dovedi si afirmatia si negatia unuia s i aceluiasi lucru. de unde . crezând situatia descrisa. Luând ceva în gura. E ca si când o noapte s-ar fi l asat peste mintea lui. nu se mai poate sui sa price apa din cele vazute pe cele nevazute. afumând-o cu mândria. iar daca -i aduci probele în obraz. iar catre diavol mânia. sub puterea curatitoare a Harul ui.avea sa fie oglindi rea sau rasfrângerea lui Dumnezeu. Iutimea sau vointa. O minte nebuna nu mai întelege cele bune. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este . Caci a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu exista. Gi cule este seara.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. da sa plece la scoala. a aprins-o co ntra firii si a transformat-o în ura. nici macar nu-si mai aduce aminte. De la cârma mintii atârna încotro pornim si unde sa ajungem. sau într-alte chipuri o sfarma si pune într-însa urâciunea pustirii sau idolul (ideea fixa a) pacatului. Într-o atare tarie si deplinatate de Duh. ca este seara si nu dimineata. nu înseamna gândul mortii. 409.401. dovedeste nebunia acestei lupte. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. Minte câte unul. 405. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. Aveam în meditatie un scolar. fie ca o aprinde sa stea împotriva adevarului. fie ca o întuneca. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. ca si când o alta persoana ar fi înjurat. ca pe o sageata. Minciuna în treptele ei usoare. sa strabata nu numai luptele. care pogoara de pe cap la corp. aproape straveziu.cum spune Sfântul Apostol Pavel . Atunci am vazut chipu l dezorientarii pe fata unui copil. care dupa fire aveau rostul sa îndrepte spre D umnezeu ca un ac dragostea. Pretul pe care l-a pu s Iisus si toti sfintii. de sta soarele în lo c. era sapte seara. l-am luat prin surprindere: repede la scoala ca-i târziu! Dar parca este înt uneric afara. Ascultarea cea straina a încovoiat dragostea noastra spre lumea aceast a si spre trup. de gluma poate fi daunatoare. încât fiara de om. Desi e negru si el. chiar a celei mai înzestrate si cultivate firi. 403. abs urdul ei si. care este trupul în întregimea lui si astfel mintea noastra se unes te cu mintea lui Hristos . zise el. 408. Experien ta urmatoare mi-a dovedit-o. 406. Acesta e un alt neajuns al casatoriilor gresite.

pentru cei ce au dus o viata duhovniceasca intensa. care odinioara vedea pe Dumnezeu într-însa. fug pâna la moarte de orice cunoastere existential a. Ori si el trebuie sa întovaraseasca si cunostinta si credinta. 417. ne face un mare bine. Raul e osândit de moarte. În vremea vietii pamântesti cunoasterea ramân e la libertatea omului: daca voia sa cunoasca. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. 22). întunerecul. trupul va învia din morti. ceea ce nu cunosc ei.ce sfaturi poate ea sa dea. Astfel. Pâna ce nu trecem si pri n portile acestea. Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a mintilor. când sufletul se d ezleaga de necunostinta si momentul învierii. cât pot mai mult de fiorul cunoasterii . napad esc peste ei cu o evidenta de neînlaturat. pe când era îmbracat în tru p. în privinta constiintei si a izbavirii de rau. având în loc de un singur Dumnezeu. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. învierea dezleaga trupul desavârsit de moarte si de necredinta. 411.a unei cunoaster i de ei însisi în relatie cu Dumnezeu. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. vede lupul si se duce la el. 418. 416. de aceea. fiind o putere arzatoare. 9). La multi dintre sfintii nevoitori . decât sfaturile tâlharilor care casapesc pe cei ce coboara din Ierusalim în Ierihon: copiii ce vin în lumea aceasta? 413. Toate lucrurile pe care trebu iau sa le cunoasca în vremea vietii. În moarte-i învierea.subiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii lui Dumnezeu. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând . putea cunoaste. acum e templu al ido lilor. ceea ce nu pot împ lini nici cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei. Mintea. acum nascoceste si aprinde placerile trupului. care este placerea simtu rilor si pentru care s-a hotarât moartea trupurilor. dar prin moarte se omoara raul cu desavârsire. neputinta. stapânitorul lumii acesteia (Ioan 14. nemaidepanând în sine vederea lui Dumnezeu.prin care l ucreaza toata pofta vrajmasa "vrajmasia împotriva lui Dumnezeu" (Romani 8. libertatea aceasta se suspenda. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. 30) s-a încâlcit în înfatisarile cele supuse simturi lor. adica s-o ast epte cu bucurie. prin moarte înceteaza. MOARTEA 414. în relatie cu nemurirea sufletului. neavând mirosul oii cercat. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. caci în ea s-a sadit putint a unirii omului cu Dumnezeu. multe chipuri ale patimilor necurate (Sfânt ul Maxim Marturisitorul). 415. ca nu cumva rautatea sa fie n emuritoare (Facere 3. dar au fugit de ele sau le-au tagaduit. 410. Moartea dezleaga su fletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemu ririi sale. mintea. ca un miel nestiutor. 412. de vreme ce-L face ceea ce nu e: o biect). Îndata dupa moarte însa. Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii. ea însasi fiind retinuta astfel în legatura patimasa cu simturil e! Iata cum s-a furisat în sfatul mintii legea pacatului. Nu trupul este raul. Când sora moarte ne dezleaga de trup. când se dezleaga si trupul de necredin ta. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. 7) . p acatul cu miile lui de gheare. De aceea. În felul acesta El se face hrana mintii noastre. cunostinta noastra e numai frântura. în relatie cu binele si cu raul. nu voia sa cunoas ca. ca una ce avea sa salasluiasca într-însa pe Dumnezeu. Moartea si învierea împlinesc. Iar daca lupul mai e si viclean. Caci necredinta îsi are obârsia mai mult din convietuirea sufletului cu trupul. li se pare c a nu exista de fapt si dorm vremea vietii pamântesti pe urechea aceea. li se însenineaza fata cu o lumina neobisnuita. c rezând ca e oaie. sufletul se retrage din trup si se aduna înspre cap. si sufletul cunoaste fara sa vrea ceea ce s-a ferit sa faca. la vreme. fiind stapâniti de o lege biologica. Iar mintea. fara sa st im si fara sa vrem. Situatia se schimba brusc în momentul mortii. Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii. Când a sunat ceasul iesirii din lume. O minte înnebunita de simturi si de poftele contra firii . ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel. deci Dumnezeu gândeste lumea. deci moartea ni-i un ajutor. Cu un cuvânt. Mintea. Deci. Tot ce e rau în lumea asta: nestiinta. care înca este foc arzator (Ieremia 20. ramânea în necunostinta. Oamenii fug.

ne poarta de grija si ne spala cu milos tivire. 427. 428. 432. când îi sorteste Dumnezeu pedepsirii. c unoscându-i Dumnezeu ca n-au minte sa-I înteleaga caile. NEASCULTAREA 421. încât ani de zile n u ajung. precum ca nu au leac si nu pricep nimic di n ocârmuirea Sa. necazurile. De aceea. ca pentru înmultirea neascultarii a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. Socotiti acum. Ba chiar prin aceea stim ca Dumnezeu are grija de noi. ori vom întelege pe urma. dar nu toti primesc purtarea Sa de g rija. 426. El asteapta o vreme sa vada: ne grabim noi cu pocainta de bunavoie s au nu. Omul se roaga de Dumnezeu sa-l scape de necazuri si Dumnezeu se roag a de om sa-si schimbe purtarile. le rânduieste o chemare mai tare. 424. pe când o constiinta neîmpacata rasfrânge o fata îngrozita. în vremea iesirii sufletului le straluceau fetele ca soarele. Sufletu l e o faptura spirituala care nu are îngradirea pe care o are trupul si nici nu-i stau în cale piedicile trupului. dar si ac eea au mai zis. când îl tradeaza. Caci. constiinta fata de munca începe sa fie un factor de m are pret în construirea viitorului oamenilor. . Când îsi urmeaza destinul. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu.ai pustiei. Cunostinta cea din patanie sau învataturile din durere . 3). au apararea lui Dumnezeu.singura cale care poate învata ceva pe oameni. pentru aceeasi pricina. Caci: "Dumnezeu este îndelung rabdator si mult milostiv. marturiseste ca: "Preotului îi va lipsi cunostinta legii si batrânului sfatul" (Iezechiil 7. cum nu-i apara nimic pe lume. capata o sfintenie pentru constiinta cu care e facuta. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. El nu mai le îngaduie si spala cu ele vinovatiile noastre. Calea cea mai lunga pe pamânt e de la urechi la inima. Noua toate necazurile ne vin de la greseli. În vremea noastra. asadar. Si iarasi marturisim: ca Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. Dumnezeu Milostivul. 423. NECAZURILE 422. 26). Asa se face ca sunt oameni pacatosi care n-au necazuri. 431. ci milostivirea L ui. ca ultim reazim etern al linistii. NEAMURILE 420. urmare pe care îngadui e Dumnezeu s-o gustam spre înteleptirea noastra. Munca iese din stadiul pedepsei si t rece în cel al consacrarii. Fiind atotbun si atotîntelept. îi lasa în pacatele lor. dar nepedepsit nimic nu lasa" ( Naum 1. nu de la Dumnezeu. ori pricepem acum. Oamenii însa tare greu pricep c a îndreptarea prin necazuri dovedeste nu parasirea lui Dumnezeu. pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. Necazurile spala petele pacatelor de pe haina noastra nevazuta. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu. daca vom avea necazur i. învatam din necazurile altora sau asteptam sa ne spargem si noi capul de el e. În vremea aceea. 430. Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. care de cine sa asculte mai întâi? 429. Iar Scriptura. Au zis Parintii ca plata neascultarii e pierderea mântuirii. nu-i apara nici o granita si nici o arma. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. ca si ei? 425. fiindca ochiul constiintei si-a mai pie rdut vederea si nici urechea nu întelege chemarea cuvântului ce-si are obârsia dincolo de vorbe. Caci stiindu-le firea. Nu fericiti. (. ci urmarea greselilor noastre. Pe acestia i-a lep adat Dumnezeu. ci osânda în cealalta. dar pentru o viata curata.) Necazurile vietii însa iau pe o ameni mai aspru dintr-o alta parte. Pe locuitorii cu o viata stricata. Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu catre oamen ii mai grei sau mai vicleni la minte. ca sa-i dai de capat. ori nu vrem. MUNCA 419. chemarea care ustura. o constiinta împacata rasfrânge o fata senina. sa se gateasca de p edeapsa... îi apara Dum nezeu. nu le mai rânduieste o îndrepta re prin încercari în lumea aceasta. silindu-i sa-L caute pe Dumnezeu. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. ori vrem. ca sa nu piarda pe oameni. Dumnezeu vrea sa ajute pe toti.

Ceea ce se petrece în mic. grabesc apocalipsul. altii cauta sa-i cob oare pâna la pamânt toata însemnatatea sa. care nu poate fi creat sau mentinut de arme. care se vor salbataci întreolalta si-si vor împing e conducatorii pâna la marginile nebuniei. centrul si sinteza creatiunii Sale: lumea vazuta îm binata cu lumea nevazuta. Deci. Iata de ce suntem datori a vietui potrivit acestei intentii divine. ci poar ta un numar. Asta înseamna treaba unuia. Dar pentru cei care nu judeca pe nimeni. Ceea ce se petrece în microbiologie se petrece si în macrobiologie. alatur i de trairea crestinismului. ca nu cumva tocmai la urma sa piarda totul. NEPUTINTELE 434. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. Precum nu se afla vrajba în Dumnezeu. 438. e cu putinta sa se aj unga la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu. Faptul ca din partea Sa Dumnezeu a facut totul pentru om. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. Pacea pe pamânt e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. în întregul lui. Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. cu mariri. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . si ca persoane nevazute. adica sa traim deodata. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. 37). Omul are dimensiunile intentiei divine. în rând cu oricare dintre obiecte.ceea ce e de fapt o înfrângere sau. 440. e din ce în ce mai necunoscut. 442. nu mai poarta un nume. se petrece si în mare. toate celelalte rezolvari. 445. învestit cu putere. cei cu daruri. necrezut de mare. încât uimeste lumea si o sileste sa recunoasca într-aceasta fapta lui Dumnez eu. NEVOINTA 435. caci omul are valoarea aratata de jertfa de pe cruce. daca renunta la dimensiunile sale divine. Autonomia r atiunii. Nu sunt toate oi. cu deosebirea ca o mica strâmbare dintr-un ins. cu raspunderi. PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI . e singura cale care mai poate aduce pace între oameni si buna învoire. Sa nu cârtim la necazuri. decât o degradare a lui în rândul vitelor. au sa dea seama toti înzes tratii lui Dumnezeu. e subiect de istorie. De aceea. 437. De la faptul neînsemnat ca unuia. Realizarile sale fizice sunt toata valoarea si nemurirea sa. pentru altii mai lunga. mai s unt si berbeci si tapi. Omul. asa sa nu se afle nici între cei c e-L au pe El ca temelie a vietii. cu puteri si cu to t felul de haruri. a tragediei inerente constructiilor fara Dumnezeu. autonomia societatii omenesti nu se poate constitui ca atare decât cu pre tul pierderii pacii. cu întinderea si lungim ea de vreme. dovedeste ca omul are pret imens. p entru unii mai usoara. Pacea este o idee specific crestina si se conditioneaza de obârsia ei divina. care ar încovoi a crinii în gunoi. Când omul traieste în adevarata lui valoare .ceea ce patesc numai peticarii stiintei. într-un om. si ca persoane vazute. OMUL 436. în omenirea într eaga. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. PACEA 441. Aceasta e un bun spiritual. Dupa cum unii ridica pâna la Cer valoarea omului. pe când. mai sincer. trait din toata sinceritatea fiintei. Mântuitorul zice ca fara nevointa i ntra în Împaratie (Luca 6. ajunge obiect de istorie. pretuind mai mult gunoiul decât mirosul crinului. o marturisire a neajunsului. Dumnezeu. De asemenea si pacea sufletului atârna de aceeasi conditie. 444. Vremea nevointei pentru unii e mai scurta. . poate da între oameni o ratacire cum nu s-a mai pomenit. Starea de pace cu toata faptura e o minune asa de mare. pâna si jert fa Sa de pe cruce. ce poate sa însemneze coborârea omului la simpla valoare economica. 439. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. 443. pentru altii mai grea si pentru foarte multi tine toata v iata. în societate a omeneasca.433. i s-a strâmbat mintea. Nici unul dintre sfinti nu a scapat desavârsit de vreo frâna oarecare a neputintei.

d ar se mai poate sa ai asupra curtii si alte pacate. pe câmp. neuro-static). Sfintii Parinti au numit "draci" patimile de capetenie (Sfântul Ioan S cararul în Scara numara 7 sau 8 patimi de capetenie). Stapânii au pacate nemarturisite din tinerete sau mai pe urma si nu le-a u ispasit. din mâna patimasa. 7. iar femeia în dureri mari sa nasca". daca vei lucra. 6. al obârsiei lor adamice. Apasa blestemele parintilor sau ale altuia asupra casei tale si asupra ta. 449. nu ca sa ti-o împotmolesti cu gunoiul lumii. Când a fost izgonit Adam din Rai. da-i putin a apa sfintita. de-i patimi durere în cele iubite peste mas ura. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. Si ca sa nu mai poata lucra duhurile rele.446. De aceea vine bataia lui Dumnezeu asupra voastra. neuro-endocr in. Cineva se tine de vraji asupra ta. Un neurolog psihiatru a identificat pentru fiecare patima descrisa d e Sfintii Parinti o glanda endocrina. des i i-ai muncit nu te vei putea folosi. caci si asupra lor atârna si apasa pacatele. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. caci. de când i-ai muncit si te urmareste Dumnezeu pâna în pânzele albe. o lupta. ci ca sa ti-o îndrepti spre Tatal Cel din ceruri. din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. pacatele trec si asupra pamântului pe car e-l calci si asupra vitelor.. (. De aceea. 5. Pe El sa-L iubim. PATIMILE 447. De aceea. caci da Dumnezeu dupa cuvântul lui. Si lepadarea copiilor sunt pacate strigatoare la cer. caci aduce moarte. în curtea în care stai tu. nu-ti lipi ini ma ta nici de proprii tai copii. Daca Dumnezeu n-a lucrat Duminica. fata de cea data de lume. fa sfestanie. curateste-ti tru pul tau prin post. caci neasemanata este pl ata pe care ne-o da Dumnezeu. .) 3. Si mai are paguba cel ce se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap. a capacitatii lor de a strica echilibrul mint ii si de a o întoarce stricata împotriva lui Dumnezeu: dracul lacomiei. nici tie nu îti es te îngaduit ca sa lucrezi si. Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti într-o vreme când poate traiai în desfrânare. ca nu-i destul sa le spui sub patrafir. blesteme sau nedreptate: sa luati seam a. Lucreaza Duminica. 448. pune-ti o cruce în curte si roaga-te lui Dumnezeu sa te ocroteasca. sau pe pamântul pe care-l lucrezi apasa juraminte. copii lepadati si îngropati ici. caci sa stiti. peste vite si peste tot lucrul mâinilor voastre. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. trebuie sa le si ispasesti de buna voie. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ai ocr otirea lui Dumnezeu. Unii din stapâni le dracuie si atunci sa nu se mire daca i se împlineste c uvântul. dracul desfrâu lui. Iata pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania (pagubele) asupr a avutului vostru: 1. cine te va mângâia? 4. peste tot. Sa nu ascultati de sfatul nimanui când este vorba de cinstirea Duminicii.. razboi chiar sau deze chilibru total. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima . 450. Dumnezeu a blestemat pamântul: spini si pal amida sa dea si prin sudoarea fetei sa îti câstigi pâinea. de El sa ne lipim inima. din cauza caracterului lor c onstrângator. vei pierde nu numai ceea ce ai lucra t Duminica. Pentru ce? Pentru ca nu te marturisesti. si alti "draci" ai nervilor. pentru ca tii serpii în sân si Dumnezeu lasa sa te muste. Si-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. ba lânga o altoaie. O greseala a noastra atârna asupra întregii averi. Ai cumparat din mâna rea. ci si ceea ce ai lucrat în cursul saptamânii. neuro-motor. colo. sa nu taiati o brazda din pamântul care nu este al vostru. cu faina. Cineva lucreaza cu diavolul asupra ta si asupra vitelor tale si atunc i tu tânjesti si vitele tale. mai înainte de a o amesteca cu ale tale. 8. dracul trufiei. sau ce este si mai des. Mai poti avea necazuri si din cauza ca. Adevarat este ca o baza biologica a patimi lor si a urmarilor lor o formeaza si glandele endocrine al caror echilibru sau d ezechilibru functional se rasfrânge în toata fiinta omeneasca. 2. Ba în gunoi. iar tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. De acesti bani.

De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. Pacatul. ascunse cu voia. fie nebunia. noi: o gramada de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid s i în tot mai mare sfarmare aflându-ne. precum si înfricosarea de urmari.caci de ea atârna o credinta mai luminata si. 10) chiar între crestini. a mai vorbi de lupta cu patimile însemneaza sa-ti aprinzi paie în cap. ca în somn. pe câti nu i-au adus s a-si puna capat zilelor? Care a sfârsit bine dintre betivi. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. ca si mai mari m izerii. când Dumnezeu a ajuns de râs (Ieremia 6. 451. lacomia de putere si fumul mândriei. cum vine. printr-o sin gura întorsatura maiastra a vicleanului. caci cu ce vine. de uitare de Dumnezeu. aceasta le facea usoara lupta cu patimile. ori cât ne-ar costa îndrazneala aceasta. care n-au vrut nicidec um sa se lase de patima lor? Dar si lenea poate face nebunii când se vede în primejd ii. omul traieste în stare de pacat. toata v iata. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. împotriva a proapelui si împotriva firii întregi. pentru ca acestea primesc aprobarea. mai aici. 455. lacomia de avere. iar dincoace de zid. prin patimi. trebuie nascuti. 459. În veacurile de aur ale crestinismului.care a ajuns într-un fel de "adormire". Împatrit gresim: împotriva lui Dumnezeu. uneori.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. Fiecare din patimile de capetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pâna l a decaderea cea mai de pe urma. fie chiar îndr acirea. trairea în Hristos era mai puter nica si mai întinsa între crestini.Instinctele. a scopului ultim al virtutilor. 458. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. Cu obisnuinta de a pacatui trebuie sa ne luptam noi. De acestia care însa sa traiasca viata în Hristos. Ne-am sa lbaticit în toate partile. Iata de ce si fiarele fug de om. Drept aceea. trebuie sa înduplecam pe oameni la o viata mai cu rata . în schimb. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. Trebuie. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. rar daca se mai afla. . caci între noi si El e zidul pacat ului. desi constiinta nu doarme. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. si cu asta a redus la nim icul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. De pilda. în veac ul nostru însa. satisfacerea si rostul lor concret. De aceea. desertând virtutile în sacul spart al patimil or si culegând. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . Calea aceasta e treaba de cârpaci. multa si adânca deosebire a gândurilor. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. deci. azi. pe câti nu i-a luat de minte si s-au omorât! Bolile de pe urma desfrâului. PACATELE 456. iar omul si-a pierdut libertatea. Sunt patimi trupesti care înrâuresc sufletul si sunt patimi sufletesti c are se rasfrâng asupra trupului. De aceea. pentru ca o traire în Hristos ne-ar scuti de vorba. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. 460. sau decaderea firii. 457. mântuirea. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. e într-o sta re de necredinta. Aceasta ne înva ta cel mai bine calea lui Dumnezeu. fie ea omorârea de sine. Nu Dumnezeu este Cel ce nu ne mai iubeste si nu ne mai vede. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. 452. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. Drept aceea. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . dar refuzând rostul -. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. oame nii au ajuns în robia patimilor. Aceasta vreme de amaraciune care ne învata minte ca sa nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întarire a sanatatii noastre sufletesti. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim si nu-L mai vedem. În cazul robiei. credinta va ajung e sa se strâmbe si în tot felul sa se stinga. împotriva noastra însine. nu-i dau omului lup te. alta cale nu ramâne. pacea dinlauntrul nostru. prin patimi le trupului. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. Iata-ne. 453. 454. i au în ajutor propria lor mizerie. deci.

le-ar întoarce lui Dumnezeu. 1941. 464. dar nu le mai are de unde. Pe de alta parte. caci d eîndata ce sunt spuse. iar faptura a facut pacatul. Marturisirea de credinta fara îndreptarea vietii nu are nici o valoare. De acee a. Deci. 462. Pacatele se înregistreaza în codul genetic al fiecaruia. i s-a s tins puterea vointei de a se împotrivi. 469. Pacatul este înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. 468. trebuie risipit. caci de unde odata pruncii vavilonesti erau micuti si îi lua în gluma. 470. Toata vigoarea tineretii o da cui nu trebuie. Iconomii tainelor. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. ci al lui D umnezeu. al carui autor este. prin patimile trupului. sunt si ei în masura iubirii.fara sa bage de seama ca printr-asta se înto arce. p. Caci. precum si ajuto rul ca s-o împrastiem. iar batrânetea hârbuita umbla sa o de a lui Dumnezeu. 7). VIII. pe cei pacatosi îi închide în c hinurile haosului vesnic. Cartea III. 11). Daca urmeaza mereu asa. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. Când avea puterile întregi n-asculta povata. Pen tru pacat Dumnezeu este foc mistuitor. 1). adica a haosului de tot felul si în toate privintele si poate ca pentru totdeauna. adica raul. Pacatul este o calcare a legilor vietii. sau chiar pâna la a nu vrea sa se mai împotriveasca. sub amara tiranie a neantului. 466. ca un creator al unei teribile noutati . Pacatul. ci o consfin tire a libertatii si a deciziei viciate a omului. slujitorii Sfintei Liturghii. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu zi si noapte si le rasc oala împotriva toate urgiile împotrivirii. Totusi. stapâni mintea. le piere puterea de a obseda. Pacatul nu e o realitate cu suport propriu. Faptul ca. si n u si-au iubit viata lor. arsa în lumea aceasta. sau te desfaci de pacat sau vei fi .care poate duce pe om pâna la starea sa se lepede de Dumnezeu si sa-I stea împotriva. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele.în infinitul eternitatii. Pacat aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana . 6 1). slabindu-i puterile. Iar împlinind conditia asta. omul. din multa pacatuire.pacatul . mintea slabeste si nu m ai poate stavili dezechilibrul din ce în ce mai mare care invadeaza spatiul vietii cu spectrele sinistre ale mortii pe picioare (Apocalipsa 3. Valoarea unui pom o hotarasc roadele ce le face.balast de accident .firea farade legii sau legea pacatului (Romani 7. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. din nimic Dumnezeu a facut faptura. omul nu e al lui însusi. n icidecum numele pe care îl are. decât talazurile care bântuie marea" (Sfân tul Ioan Gura de Aur. când nu le mai are. o pândire a nimicului care vrea sa înghita în sine toate câte su nt. Deci. Acum securea sta la radacina pomilor si focul alaturea pentru toti p omii care nu aduc roada buna. 463. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimi c. dupa judecata tuturora. iertându-le din datorie. i ar acum. Lucrarea împotriva firii i se face omului "a doua fire" . nici al altui om. Craiova. jertfa neîncetata. Despre preotie. de drept. aceasta mamona cu adevarat nedreapta a omului. cu isprava cu tot. 471. nu e o razbunare din partea lui Dumnezeu. pentru ca acesta sa fie împreuna cu creatia sa iubita . introducerea în viata a unui dezechilibru consimtit de minte. acum s-au f acut barbati si îi simte cum îi fura puterile. Asta-i noutatea grozava. îsi da seama ca robeste vrajmasului .461. De acee a. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. Înradacinarea obiceiului pacatuirii duce întocmirea sufleteasca si trupe asca a omului pâna la neputinta de a se mai împotrivi. asupri. iar lui. 472. care sc ad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire. ci sunt ghearele haosulu i în grumazul realitatii. pacatul. ca omul a putut sa faca ceea ce Dumnezeu nu poate. trebuie sa cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseala. Asta e tot una cu pierderea darului lib ertatii vointei. pâna la moarte"(Apocalipsa 12. De aceea. cap. 467. 465. îl reclama pentru el si i se tine de urma. dupa ei. ca proprietate de drept . pentru mântuirea lumii. toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea.pacatul .

Dar. de asemenea. i-a l uat firea sa în spate (întruparea lui Dumnezeu). o copilita numai. adevaratul aproape al constiint ei cazute între tâlhari. a dat Bisericii grija de om. o memorie m ai buna. l egea. ascuns. Iata Samarineanul. energiile Harului care le sfinteste.ars cu pacat cu tot. Legea si prorocii. zice ca tu esti dra c. ca slujitorii ei sa poart e grija de dânsul. A petrecut împreuna cu omul. dar unii au si câte doi. A venit Samarinea nul milostiv (Luca 10. Aceste energii ale chipului prind mai bine. precum si ce le doua testamente Legea si Harul. dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat-o între sfinti. o mare capacitate de dragoste. 480. ai închis toate posibilitatile tal e de desavârsire. în sta re sa ne care în spate dintre tâlhari. PLACERILE . au trecut pe alaturea: asemenea si levitii nu i-au ajutat nimic. Ceea ce. Pe lânga omul cazut între tâlhari treceau pe rând. E destul sa ne gândim la Sfântulita de la Arges. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. Toti cres tinii au sigur câte un talant. îi ca uta. neputând sa-l ajute. personalitatea ar putea strabate calea într-un timp mai scu rt sau ar putea realiza o neasemanata asemanare. pâna la a doua venire a Samarineanului când i se va rasplati osteneala. pomul vietii. pe Iisus. Iata cu cine sa fim asemenea si ce sa facem. Iisus. ca niste antene mai bune. de facut calea de la chip la asemanare. Personalitatea este o înzestrare sufleteasca neobisnuita. adica caderea omului din starea de rai a constiintei în starea din lumea aceasta. Asa-i firesc omului pacatos. care l-a luat pe cel ranit si l-a pus pe dobitocul Sau. Cel cazut între tâlhari a fost încredintat Bisericii. Când stii ca esti pacatos. 476. om de alt neam. Când crezi despre tine ca esti drept. Talan tii sunt talente. omul fara de pacat. Pogorârea din Ierusalim în Ierihon. Prietenul pacatosilor asteapta pe toti cei ce au sa se mântuiasca. Acasa. Bisericii i-a dat cheltuiala doi bani: Vechiul si Noul Testament. omul fara de pacat. 475. Toata bataia de cap cu omul si tamaduirea constiintei sale o are Biserica . ca sa avem raspuns la proble ma vietii vesnice. l-a dat în grija Bisericii. izvorând din Hristos. însemneaza întrupare a lui Dumnezeu în firea de om. ca un untdelemn ce unge ranile. este si angajarea omului în asemanarea cu samari neanul. din neam în neam. 33). PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 479. curatite cu asprimea pocaintei. A venit un strain. adevaratul nostru aproape. cînd îi lovesti dracii. Pacatosii au un prieten. datorita înzestrarii suf letesti mai puternice. ca de pilda o minte mai stravazatoare. 477. 473. iar altii si câte cinci. cresterea lui în neamul samarineanului. spalându-i ranile. o ingeniozitate înascuta. Noul Testament. vesnic fara iertare: starea omului împotriva adeva rului. 474. i s-a apropiat de rani. o vointa mai puternica. Dar a doua zi dupa Înviere. o ini ma mai larga. energii de lucru. Iata o n evazuta dimensiune a crucii. este totodata si revelat ia misiunii viitoare a Bisericii. ranita si mai moarta de tâlharii cei din gând. când esti convins de nedesavârsirea ta. povatuitoare la pocainta aspra ca vinul pe rana si Harul celor sapte Taine . le-a sp alat cu vin (usturimea pocaintei) le-a uns cu untdelemn (celelalte Taine). Din momentul în care cunosti ca est i pacatos. Personalitatea are. neputincioase: Legea si p reotia Vechiului Testament. te-ai schimbat din vrajmasul lui Dumnezeu în prietenul lui Dumnezeu. Cel mai greu pacat. adica dupa trebuinta. Iata adeva rata împlinire a legii în iubire. cu vin si untdelemn. pecetluind cu aceasta unul din cei d oi bani de cheltuiala. Amândoua tamaduiesc deplin pe om. alearga dupa ei si face aceasta pâna la ultimul om al împaratiei Sale. PERSONALITATEA 478. Pilda samarineanului nu este numai o pilda. Într-o persona litate chipul lui Dumnezeu este mult mai puternic si mult mai limpede. (caci samarineanul era de alt neam decât cel cazut între tâlhari). est e semn ca Cel desavârsit este lânga tine si constiinta ta striga diferenta între El si tine.

sa vie în genunchi înaintea unui simplu preot si sa-si însire toate faradelegile si necazurile lor?! Nu. Cu puterea de a izgoni duhurile cureti pe altii si te poti primejdui pe t ine. stapânitorul lumii acesteia înca ne mai tine legati în împara tia lui. pâna la cel mai de pe urma. 483a. caci e adevarat: nu e dupa fire sa i ubesti din toata inima pe cel ce te ucide în tot felul. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine. pâna li se moaie oasele trufiei. Sa renunti la placerile tale spre a face bucuria altuia. are draceasca putere sa desfaca pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o întoarca sp re placerea a orice altceva afara de Dumnezeu. care face viata neamurilor cu putinta. Singura rezolvare. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau si le cuprindeau pici oarele. De aceea sunt urâti de toate neamurile . 25). Mila cea fara de margini a Tatalui. bun. di n vrajmas al lui Dumnezeu. Cu fapta aceasta ucigasa. ei ca re stapânesc peste oameni. ci pe cunostinta de Dumnezeu si pe curatia inimii. povârnita iremediabil spre plata pa catului. plângând. ei dau de asprimea dreptatii care-i fierbe în ze ama lor. de vreme ce dragostea noastra catre Dumnezeu înca n-a ars si ata aceea. 2223).ca si asta e ponosul blestemului. daca mai avem inima prinsa de ceva de pe pamânt. Crinul Bunei Vestiri. Prin poporul iudeu era prevazuta era crestina. PLÂNSUL 484. asta mândria n-o poate face. POCAINTA 485. de orice fel. cea din curtea lui Pilat si de pe dealul Capatânii. le trimite. nu po t sa vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plin a de "stiinta" si afumata de mândrie. mai ales. faptele pe care le-ai facut plângând. si-si bagara neamul sub r otile blestemului. pe care s inguri si l-au cerut peste urmasi. 489. binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte. spre neîndurata moarte. Prin urmare. A cesta e întelesul si capatul acestei judecati milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fara margini. a dreptatii dupa fapte.481. Totul e sa te învoiesti asa pentru Dumnezeu si El îti ajuta. pentru care ostenise Dumnezeu cu ei atâta amar de vreme. 487. sa vie de buna voie la smerenie. dar chiar pentru ei ivirea antihristilor . De aceea. Pocainta trebuie sa fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. pe care dragostea L-a coborât din Cer între oameni. Matei 7. 483b. cea din urma dintre masurile ce m ai ramâneau. ci si pentru ca un lucru asa de mare e acoperit cu chip smerit. întoarsa de la toate pacatele spre Dumnezeu unul si spre to ti oamenii. Pâna la plinirea vremii atârna peste ei blestemul pe care si l-au cerut în curtea lui Pilat: "Sângele Lui asupra noastra si asupra feciorilor nostri" (Matei 27. Pe când în Cartea Vietii se scriu. pe când cu lacrimile te curatesti pe tine si-i folosesti si pe altii. Stie vrajmasul ca placerea pamânteasca. ci e mai presus de fire. 486. pe care si-l vor pune rege. ei iesira din destinul lor. iar altii ziceau ca ar trebui sa cumparam cu aur ocarile si necazurile ce le patimim de la oameni. pentru cine umbla dupa ea. ei care stiu totul. Toti cei ce umbla dupa placeri. prieten al Lui. Mare este Taina pocaintei. de cele mai multe ori. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. Cum sa poata veni. ce a din urma stradanie a lui Dumnezeu în persoana. iata spunem ca ea lucreaza revenirea oamenilor la nerautatea pruncilor. Iisus n -a pus accentul pe minuni. 482. pe Fiul Sau Cel Unul Nascut. Blestemul acesta îi zoreste sa ia în brate pe tot i antihristii vremurilor. ia r la acestea se ajunge. POPORUL IUDEU 488. ca sa scape pe fi ii Sai de judecata cea aspra. Placerea e momeala cu care "hotul" înseala pe om sa se pogoare din Ie rusalim la Ierihon. nu numai fiindca te face din rau. "Bucuria minunilor te poate pierde în slava desarta" (cf. nu vor scapa de primej dii. Poate tocmai pentru ca e asa de smerita judecata aceasta milostiva. nu afla între iudei decât fapta cea mai ucigasa a lor. iud eii Îl rastignira pe cruce. sa le faca o judecata milostiva si fara nici o înfricosare si iarasi sa-i împace cu Sine. coborând din cer uri. Trebuia re-crearea acestei zidiri. Le va sosi si vremea aceea mult dorita.

ci de auzit cuvintele Domnului. 495. Temeiurile mai adânci ale postului si rugaciunii le gasim la Botez. ba si talantul de negusto rie l-au îngropat în pamânt. dar nu-l vor afla" (Amos 8. e rau dispusi ca sa apeleze la oricine. Adân cul fiintei noastre se îmbraca în Hristos. Deci cei ce ajung la hotarul mortii în nelucrarea poru ncilor. De aici puterile potrivnicului.. Neam fara Dumnezeu. Mai sunt si cazuri când posedatii sunt filosofi. Astfel. Plata îi asteapta. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au facut ei. tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii. numai si numai ca acestia sa-i scape de cel mai îngrozitor cosmar al istoriei lor: Iisus. desi Lui nu-I trebuia. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. nu se vor mântui. El nu stie si nu recunoaste . patimile. cautând cuvântul Domnului. dupa expresia Parintilor. Exemplu: Nietzsche. dar fara idealul care i-a parasit. au fost în stare de data aceasta sa se faca aparatorii cei mai ascutiti în slujba celor mai mari dusmani ai lor. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. Aceleasi fapte aduc aceleasi urmari. poate ajunge la criz e. care pazesc viata curata si dau viata celui ce le împlineste (Neemia 9. încât pr etutindeni dau de Iisus. roman ii.Semnul Sfârsitului! 493. POSTUL 498. Si Iisus a postit 40 de zile. Ei a u ramas dincoace. Au facut-o si pe aceasta. Evreii urau de moarte stapânirea romana. Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbeste! 491. Neam fara înviere. creatia sa. Toata tragedia acestui popor. c are se retrage în simtiri. 497. Cosmarul acesta al lor s-a marit cu veacurile. 490.. 501. Neam împotriva lu i Dumnezeu. e o mare lectie a lui Dumnezeu pe care o arata neamurilor crestine pâna la sfârsitul zilelor. voia sa scrie osândirea crestinismului pe toate gard urile. Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi. Nici portile iadului nu le-au putut ajuta sa scape de El.e un destin blestemat. pentru asta nu trebuie sa fii prooroc deloc. punând postul începatura a vestirii Împa ratiei lui Dumnezeu. fiind nepatimas. vor veni înfricosati la cre dinta crestina. ce se vrajmaseste de moarte cu Iisus H ristos. E prima porunca de stapânire de sine. Vor îmbr atisa pe omul trufiei absolute! Omul care în numele sau se va proclama Dumnezeu! A cela-i Antihrist . deci pricinuiesc aceeasi i storie. trezirea la viata cea dup a Hristos si Duhul Sfânt. precum si întors: prin faradelegi se strecoara vrajmasul si aj ungem de-o asemanare cu el. sau în altarul inimii . Când se vor convinge de aceasta. Cu trupul nu putem trata decât prin post. PORUNCILE LUI DUMNEZEU 494. . 500. de proportiile lumii. r evoltat împotriva lui Dumnezeu. Nu le-a ramas d ecât aruncarea lumii în Apocalipsa. iar acela n-are nici un motiv sa se supere t ot asa si noi fata de Dumnezeu. Pentru ei Iisus a trecut pe cealalta parte a marii întelesurilor. Asa vrea Iisus sa ne însusim împlinirea poruncilor: precum nu multumesti servitorului tau care te serveste. pentru ca slabeste în om puterea de revolta a supra-omului. nu vom avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumea sca precum ca I-am împlinit poruncile. sa u desteptarea puterilor sadite în noi la a doua nastere. la dezechilibru. Se salasluieste Hristos. POSEDATII 496. În acest adânc al mintii. Neam fara semn. si vor cutreiera pamântul. izgonind afara pe satana. 11-1 2). 29). car e-l scot clinic dintre oameni. Dumnezeu se gaseste în poruncile Sale si prin porunci vine la noi si pe noi ne stramuta în Sine. zile de fo amete: "Nu foamete de pâine si nu sete de apa. ca unii ce n-au aflat comoara. Si aceasta o vor face. Ei n-au înteles ca de aceea petrec acele "zile fara numar". 499. 492. Postul e vechi si începe odata cu omul. dar ca sa termine cu Iisus. Si ei se vor clatina de la o mare pâna la cealalta si de la Miaza-noapte la Rasarit. se silesc sa în valuie si sa prinda vointa din nou în mrejile sale. Lucrarea poruncilor. Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit sufletul cu rug aciune si post.

oricât ar crede ca într-însul salasluieste Duhul lui Hristos. în loc ca ei sa biruie lumea. Dar Dumnezeu. A osândi pe preoti e lucrul cel mai usor si cel mai fara rost. Oamenii abia mai aud cele de dincolo si li se par departe: surzenia tot m ai mult se întareste si chemarea lina nu se mai aude. cu aceeasi datorie ca Pavel. POVATUITORII 504. sigur ca ei vor fi covârsiti de mostenirea aceasta si nu-si vor putea îndeplini fara umbra trimiterea lor de l a Dumnezeu. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. 511. pâinea cea din Cer. nu vor lasa poporul sa creada si asa se vor salbatici oile asupra pastorului si vor fa ce bucurie lupilor. 26). Mare. ca sa-ti pui nadejdea în om. Un organism topit cu postul nu mai are putere sa schimbe convingeril e constiintei. Zice un filosof: e destul sa primesti în minte o singura prejudecata. zice Ioan Scararul. ca mintea fii nd netrupeasca. altfel mustrarea lor învinge. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. Postul l ucreaza si asupra acestora. prin Sfântul Sânge al Mântuitorului. Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii. PREJUDECATILE 505. de la trup se spurca si se întuneca si ca. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. prin graiul lor. ci o lasa sa-si faca de cap. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din Tai na casatoriei crestine. Dumnezeu îti vorbeste. 507. Dumnezeu te cheama. E lucru de mirare. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. În jurul lor se va întari întunerecul a toata nestiinta si va începe foametea. Preotii au grija de-a îndupleca pe oameni în vremea rânduita întoarcerii. 25). Larma vietii si galagia grijilor desarte striga oamenilor în urechi ne voile lor pamântesti. Caci El e Cel ce uneste obstea laolalta. De aceea. dimpotriva. Sigur ca acestia. Prin ei. Caci scrie: "Dormind oamenii. darul lor e de la Dumnezeu. din amândoua partile. cea nemater ialnica de la tarâna se subtiaza si se curata. Ca firea lor pamânteasca mai da uneori prilej de sminteala. 7). Lor li s-a dat marele dar s a ierte în numele lui Dumnezeu.. Prin preoti nu te cheama omul. De aceea el trebuie uscat. Preotii vremurilor noastre. covârsitor de mare dar! Oare de ce nu-l pricep oamenii? 512. Chemarea le este învaluita. Biserica însira printre pacatele mintii si prejudecatile. biruinduse de lume. în mocirla us cata. ca sa nu-i piarda în faradelegile lor. Sarea pamântulu i o vor calca-o oamenii în picioare si asa vine ca: "Si preotului i se va întâmpla ca .convingeri. prin iertarea lor. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. Ochii vad lucrurile. 509. ca o noua filiatiune. Preotia este. E bine ca povatuitorii sa graiasca totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos. Acesta este u n semn de primejdie. 510. PREOTII 506. nu de pâine. ca apoi sa nu fie prapastenie la care sa nu ajungi în chipul cel mai logic cu puti nta. fiindca. Milostivul. mintea vede gând urile. Preotia Bisericii urmareste ca nici unul din fiii Tatalui sa nu se înv rajbeasca în sine însusi. ca în fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojana si smeriti înt ru mustrare. în întindere si în adâncim e. e sfânt. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". copiii. prin viata lor. 508. iar sa fim drepti: neavând cum sa vi na altfel decât prin nastere din trupuri pamântesti în care misuna pornirile faradeleg ilor ca serpii si rod înclinarile patimilor ca viermii. Dumnezeu te i arta. 503. deci nimeni nu se mântuieste razletind u-se de Biserica. vor sovai în hotarâri (Isaia 28. încet si cu socoteala. porcii patimilor nu mai vin sa se scalde. 502. ca sa nu cada din milostivire sub strivirea dreptatii. oricât ai fi de pacatos. dar nu convinge. Preotii poarta preotia lui Hristos. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. ci te cheama Domnul ca sa-ti stramuti viata ta de om. Sa fim drepti: slujba preotilor e sfânta. mai tare decât le striga glasul constiintei trebuintele lor ve snice. sau sa se rupa din obste si din duhul dragostei lui Hristo s. le rânduieste si chemare dinafara prin glasul s lujitorilor Sai.. ci de Cuvântul lui Dumnezeu.

Om ul se întuneca dinspre adevar si ia ratacirea de buna. administrata valid exclusiv prin p reoti si arhierei. acoperindu-le darurile si harurile. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. vedea-vor sfârsitul înteleptului. Fratilor. neascultând învatatura dreptei credinte si a vietii în Dumnez eu. zi si noapte si le ra scoala împotriva toate urgiile împotrivirii. pentru mântuirea lumii. înduplecând spreolalta amândoua partile. sunt si ei în masura iubirii. Drept aceea. 5. facându-si si Sfânta Cruce. Se dau pe sine de ceva mare. 16-17) . si pe om si pe Dumnezeu." (Întelepciunea lui Solomon 4. ascultati de Biserica. 519. si jurându-se ca-s oamenii lui Dumnezeu. pâna la moarte "(Apocalipsa 12. ce putini L-au ascultat! Este un cerc vicios. Dar. Vrajmasul. arsa în lumea aceasta. Adesea au "graire în duh". ba si Sfânta Împartasanie luând-o!. 7. Pretind ascultare de la oamen i pentru ca "Dumnezeu" i-a trimis sa spuna la lume lucruri de care îti tiuie urech ile. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. Asta atârna de puterea de stravedere a "duhului" care le spu . dându-se pe ei de ceva mai mare: Ilie. Craiova. sa-si faca singuri "credinta". fiindca au pacate. arata o evlavie neobisnuita: marturisind pe Hristos. ale slujitorilor legali ai Bisericii . asa cum sunt. sarutând icoane le. pe Maica Domnului. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. dar multe nu. 516. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. De ace ea. Câte unii. Multe proorocii li se împ linesc. De aceea. decât talazurile care bântuie marea" (Sf . iertându-le din datorie. în care se încurca sufletul multora. Iconomii tainelor. fiindca cei ce asculta de preotii e i. cum s-au dat. Acestia din anumite "motive" nu vor sa asculte de preotii Bisericii. de care prin amagire au ascultat. cu "duhul" care îi poarta si îi învata.. le pune înainte neputintele oamenilor. 514. a prea multor oamen i: cercul ratacirilor. 11). din neascultare. Fierb de mânie când nu sunt luati în serios. Unii se trezesc ca au trait în ratacire. toti ereticii (r atacitii) vremurilor pe care însa i-a afurisit Biserica.. stergându-le cu darul datoriile agonisite diavolului.si poporului" (Isaia 24. si n u si-au iubit viata lor. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. 61) . Proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de o îndrazneala nemaipome nita si palmuiesc smerenia. Fiul Omului. dându-le impresia ca nu sunt obli gati sa asculte de ei (de preoti). Nu vor nici în ruptul capului sa-si controleze prin preoti cele auzite d e la duhul lor. caci toata decaderea e de la parinti începatura. cu toate acestea. 513. batând metanii. având smerenie mincinoasa. 8. 517. prin sfintele soboare. capitalizate în om. cu toate acestea. Multa paguba face un preot în averea de pacate a oamenilor. nevrând sa-i piarda din g heare. 4. care trece peste taina pocaintei. Iisus nu a avut nici un pa cat si. slujitorii Sfintei Liturghii. îsi strica mintea cu parerile lor. si în general dreptul. Hristos. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu. 3. PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 518. Si asa îi duce de minte. Este un duh vrajmas care întuneca mintile oamenilor si îi rascoala pe un ii împotriva neputintelor omenesti ale pastorilor. De mul te ori dreptul o pateste. de Dumnezeu asculta. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu care scad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire (pacatele). p. Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt întregi la minte: 1. de altfel. ca primeste sageti din amândoua partile. indiferent de neajunsul lor de oameni. cap... 6. de toata starea asta rea a lucrurilor are sa d ea seama si poporul. mai p resus de Biserica si sfinti. Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni. Cartea III. 1941. 9. Dreptul Judecator si asa mai departe. Cad la lauda. Despre preotie. Fac pe proorocii si împrastie spaima între oameni. j ertfa neîncetata. si-ti îngheata inima auzindu-i. Ioan. 2). Asa se cufunda în pacate. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. Ioan Gura de Aur. iar ei sunt înselati. 2. Preotul. 515. VIII. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o).

iar înlauntr u nu au cele sapte Taine. pri mii calatori la iad cu Scriptura în mâna. arde puterile raului si straluceste cu lumina dumnezeiasca pe smeritii Sai urmatori. În numele "dumnezeului" lor sunt în stare sa omoare om. desi scrie: "Asa sa va rugati" (Matei 6.Cel cu cruce . caci acesta-i f ocul azvârlit de Dumnezeu pe pamânt (Luca 12. 12. într-un sentiment de liberare. 1947. 520. vrajmasul mântuirii oameni lor s-a iscusit tot mai mult în rele: a scornit si el corabii si cu ele da târcoale peste apele potopului. (. întrucât oricare din hristosii mincinosi. printr-un el an de iubire de Dumnezeu. pândind si alergând dupa fiecare ins. a cercat vrajmasul pe multi. chiar si pe pustnici. Si aceasta o face mereu. în toate v remurile.) umbla nevazut de oamenii cu ochi de lut. cea din iubirea de oameni. 525. ace ea e Biserica lui Hristos . iar Finees a si facut a ceasta si i s-a socotit acestuia râvna pentru Dumnezeul sau (Numerii 25. ci ne pazim si îi învatam si pe altii sa se pazeasca si ne înfricosam cât de gr oaznic si-au taiat mintea în Scripturi (2 Petru 1. strâmba adevarul si se propovaduiesc din Scripturi. aceasta curateste si viata noastra. adica sa-si depaseasca constient conditia sa umana . pentru fiii pierzarii. Sar de la un lucru la altul si leaga lucruri fara nici o legatura. Ta lmacesc gresit. pâna la sfârsitul lumii. . strigând sa aiba în lumea acea sta soarta lui Dumnezeu. Raspunzând celor ce se tin mai presus de Biserica si sfinti. (C u amagirea ascultarii pâna la ucidere de om. de cum pe oamenii lumii. Filocalia. pe care înca o tot duce printre oamenii ce-L pa lmuiesc cu ura de fiara pâna la sfârsitul veacului de-acum. Dar asta nu e proorocire. s i neavând odihna pâna nu-i aduna pe toti Acasa. Asta nu se poate tacea. Când cineva se încumeta sa se lase în conducerea Providentei. 7-13). dovada ca nu-si lasa ucenicii sa zic a "Tatal nostru". întemeindu-se pe Sc riptura ca si Avraam a fost în stare de o atare ascultare. p. 11. caci multi dintre ei au fo st pe la casa de nebuni sau vor trebui sa se duca.peste puhoaiele pierzarii. nu e fiul Tatalui. mergând grabit spre cea mai de pe urma sfarmare si sarire a mintii.s ub actiunea harului de sus. hris tosii mincinosi îsi scot ucenicii dintre fiii Tatalui si-i fac fiii pierzarii. ce se întorc Acasa. ucigasii dreptilor. ca o înviere din morti. 10. acum cca. dupa trecere de vreme. mai mult pe ei însisi decât pe Dumnezeu. care de fapt sunt diavoli. decât a-l desavârsi. e destul sa le aducem aminte de înselaciunea în care au cazut iudeii. sunt o adevarata primejdie pentru oameni. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. 7) a u rastignit ei pe Dumnezeu ? PROVIDENTA 522. în fiecare ve ac de oameni. Capete despre dragoste. lamurindu-l ca aurul. 524. care li s-a facut pâna acum în peste 800 de hri stosi mincinosi (Matei 24. Iisus Hristos.. Daca simtim suferinta fara asemanare a lui Dumnezeu Mântuitorul nostru . îngaduie Dumnezeu amagirea nelegiui ta a Satanei (2 Tesaloniceni 2. unul ca acela sare ca ar s din orice iubire conservatoare de sine si se roaga. Iar cine L-a si vazut pe Domnul si neasemanata-I Cruce. 523.ne ce le spune. ca pe Pavel" (Sfântul Maxim Martu risitorul. luat în parte. Dorul lui Dumnezeu dupa cel mai mare pacatos este neasemanat mai mar e decât dorul celui mai sfânt om dupa Dumnezeu. Înselaciunea e si mai vadita. Nu -i ocarâm. luntri sau biserici m incinoase. ca sa culeaga el pe cei ce-ntind mâinile sa scape. Caci pâna acum nelegiui tul a scornit peste 800 secte (800 în 1946. dar scui pa Biserica. "pâna-i va prinde pe toti cei ce se vor mântui.77). care aprinde lu mea. 24). îngaduind Dumnezeu.. 10). Pentru ei. ca unul ce n-are învelitoarea trupului si de aceea prinde cu oarec are vreme înainte cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. poate vedea înca de aici arvuna desavârsiri i sale. 10). Dumnezeu-Omul. cautând mereu pe fratii Sai (Matei 28. Unul ca acesta traieste ca un dezlegat de viata si nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic. Înselaciunea e usor de pri ns: corabierul vrajmas si hristosii mincinosi nu au crucea pe catarg. teroristi ai sufletelor simple. 9). Nu-i blândete pe chipul lor.I.2. 20). ed. Sibiu. 49): pârjolul dragostei. vol.) Prin urmare fiind asa de saritori cu ascultarea si credinta la povetele "duhului" lor. bineînteles -. pe care-l cred ca e Hristos. întrebându-i: Nu dupa scripturi (Ioan 19. în care pe multi îi ia de minte si-i duce cu el. În preajma lor simti tulburare si primejdie. Astfel. Prin urmare. 521. 3000).

Timpul, cauzalitatea, lumea, viata si toate vamile cunoasterii, pline de chinul contrazicerilor, ramân la pamânt, ca o gaoace de ou când iese din ea un pui viu sau, când dintr-o omida paroasa - trecuta aparent prin moartea unei crisalide - i ese si zboara un fluture în culorile curcubeului. Asa suntem si noi în conditiile vietii acesteia, o candela cu untdelemn si fitil, dar înca neaprinsa. 526. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt, ca avem o înrudire cu Dumnezeu, ca locuieste chiar în structura noastra spirituala, ca suntem în pragul liberei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi p e placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu conceptia crestina despre lume si viata. 527. În cazul când omul cel vechi mereu se obrazniceste cu "drepturile" sale biologice asupra omului ceresc si biruie, atunci, deosebirea celor doua naturi c are traiesc întretesute în noi, ajungând într-un contrast nelimitat, Duhul lui Dumnezeu Se retrage din om si vin pedepse colective multiple asupra vietii pacatoase. Asa avem motivarea potopului: "Nu va ramâne Duhul Meu pururea în oamenii aces tia, pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa fie o suta douazeci de ani" ( Geneza 6, 3). De asemenea, perversiunea sodomiei, care "striga înaintea Domnului" (Geneza 19, 13) a atras asupra Sodomei si Gomorei prapadul focului, care a ars p amântul 400 m sub nivelul marii, formând Marea Moarta, radioactiva pâna astazi. 528. Toata cararea de la porunci la cunoastere, de la ascetica la mistica , nici un pas nu o facem singuri. 529. Dumnezeu vrea sa stavileasca navala anarhiei în faptura, însa, respectând libertatea omului, nu poate, decât daca va câstiga si convingerea omului pentru inte ntia Sa. Pe drepti îi are câstigati pentru aceasta cauza. Pe nedrepti, pierzând acesti a libertatea lor - de vreme ce robesc pacatului - nu-i mai poate câstiga prin libe rtatea pe care n-o mai au, de aceea pentru acestia nu-i mai ramâne decât sabia. Prin sabie se întelege aici: asprimea dreptatii, legea, autoritatea, stapânirea, pedeaps a, pâna chiar si pedeapsa cu sabia. 530. Iubirea si sabia lui Dumnezeu lucreaza neîntrerupt si deodata între oame ni: pentru fiecare, dupa cum îi trebuie; asta nu numai fiindca oamenii sunt ameste cati, dar si pentru ca fiecare ins îsi are vremile sale când îi straluceste milostivir ea, precum si vremi când îl prigoneste sabia - ca sa vie iarasi la starea de milosti vire. 531. Dumnezeu taie para focului în doua; cu puterea arzatoare, dar nelumino asa arde pacatosii, iar cu puterea luminoasa, dar nearzatoare straluceste pe sfi nti. Asa ca pe unii îi lumineaza nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor; iar pe altii îi arde neluminându-i, întunecati si la întuneric, în vecii vecilor... 532. Multi oameni, mai puternicii veacului, sunt refractari propovaduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor, cel acoperi t cu pretul vietii. 533. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca tuturor Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. 534. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se ciocneasca de Iisus. 535. Providenta bate timpurile în functie de om. Iar fiindca omul are dorul exceptional al fapturilor spirituale, al libertatii deciziei si timpul are o fu nctie variabila în Providenta. 536. Stiind Dumnezeu slabiciunea credinciosilor si desfrâul rautatii, mai i ntervine din când în când cu întâmplari înfricosatoare între oameni. 537. Dumnezeu nu pedepseste toate relele aici si imediat, precum nu raspl ateste tot binele aici si numaidecât. 538. Daca Dumnezeu ar pedepsi toate relele aici, ar putea însemna ca lumea aceasta este singura care exista. Daca ar pedepsi toate relele imediat, ar însemna ca se teme de puterea raul ui, care nepedepsit imediat ar putea periclita stapânirea lumii. 539. Daca Dumnezeu ar rasplati tot binele aici ar însemna acelasi lucru, ca exista numai lumea aceasta. Daca ar rasplati tot binele imediat ar însemna ca sufletul exista numai în lu

mea aceasta, în care Dumnezeu trebuie sa se achite urgent de îndatorirea ce i-a facu t-o omul. Ca uneori Dumnezeu pedepseste raul si uneori rasplateste binele, este ca sa stie ca raul se pedepseste si binele se rasplateste. Daca o face rar în lumea a ceasta este semn ca o trece sigur în cealalta. 540. Daca Dumnezeu uneori nu pedepseste raul este ca asteapta pocainta pa catosului. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului este semn ca-i lucreaza rabda rea. În amândoua cazurile Dumnezeu asteapta sfârsitul omului, în ce sfârseste omul, fie ca a fost multa vreme bun, fie ca a fost multa vreme rau, cele de pe urma au ultim ul cuvânt. 541. O rasplata aici si imediata pentru toate faptele ar dauna libertatii omului. Raul nu s-ar face de frica pedepsei, iar binele s-ar face din interesul r asplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti. Iata, prin urmare, la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vr ea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la sensul lor metafizic cel ascuns în Dumnezeu, car e este Duh, este iubire si Adevar. Si aceasta fac si oamenii liberi si cunoscuti si lor însisi ca atare. PSALTIREA 542. Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau înv ataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. 543. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumn ezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pac atelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii ome nesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toa te potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor. RAPORTUL CONJUGAL DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 544. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 545. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Instinctul barbatului vrea mereu femeia, ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Instinctul femeii însa e maternitatea. Copilului, pâna se desprinde de mama, îi trebuie doi ani, deci, dupa rânduiala firii, trebuie sa fie l asata în pace. Deci, ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia, facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa, cautând sa scape de rostul firii sale, sau o va face crim inala, punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare, sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38, 9), pazind-o de rostul zamislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Altii recurg la sterilizare, altii la aventuri, sau la lupanare. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2, 15), ci o va osândi cu ucigasii si curvarii, printre care si el de asemenea va fi (Apocalipsa 21, 8). Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational, prin pute rile rationale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. Si iarasi, si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare, saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. 546. Placerea, cautata numai pentru ea însasi, cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului, pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le; ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. 547. De ce nu-s parintii la fel de grabiti si cu însurarea baietilor, pe cât sunt de grabiti cu maritarea fetelor? Fapta lor gresita încurajeaza tainuit si pe fata frauda neomaltusiana - onania cu femeie, fereala, pazirea - ceea ce e o pla ga de o nebanuita întindere în toate mediile sociale. Iata ca, dupa scurta vreme, se arata si pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburari grave ale s anatatii, fenomene dureroase ale pântecelui, tulburari îndeosebi nervoase si mintale

, cu desavârsire necunoscute nici chiar medicilor. Asa zic medicii. De la pântece du rerile se întind la rinichi si în josul pântecelui, uneori în membrele inferioare. Durer ile se stârnesc si cresc în vremea mersului, în vremea ridicarii si asezarii pe scaun, a ridicarii vreunui lucru si peste tot în vremea intimitatii - lucru care aduce u neori grave neîntelegeri conjugale. Deodata cu durerile acestea, apar tulburarile nervoase, care schimba profund starea psihica si mintala a bolnavelor. Caracteru l schimbator ajunge iritabil, irascibil pâna la exces. Din nimicuri, explozii viol ente, furii, adevarate sincope ale judecatii, care nu mai pot fi înfrânate sau stapâni te. E un adevarat dezechilibru umoral, care face biata victima sa treaca de la e xplozia violentei, pâna la tristetea si melancolia cea mai profunda, si uneori, pâna la ideea sinuciderii. Asta-i frauda si isprava. De aceea nu tacem, ci demascam, împinsi de mila si de stiinta. 548. Într-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succes iv printro faza de congestie intensa si o faza de slabanogire brusca, ce stabile ste cursul regulat în circulatia sângelui. Actul conjugal falsificat, neispravit, fa ra concluzia naturala, lasa sa persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Urmeaza o tulburare a nutritiei tesuturilor, pe urma alt erarea lor anatomica. 549. Multimea firisoarelor nervoase ale plexului hipogastric, firisoare c are pleaca de la uter si se unesc cu sistemul cerebro-spinal, îndura apasari, irit atii, care, la obârsie sunt dureri locale, dar cu tulburari reflexe la distanta; i ar cu vremea, arunca pe bolnave în plin domeniu psihiatric. 550. Congestiile acestea cu repetitie produc alterari intense si profunde în sânul tesuturilor, care-si pierd functiunea lor normala. Asa se instaleaza, cu v iclesug, sterilitatea definitiva, incurabila, dupa câte o lunga perioada de steril itate voita. Atunci în zadar mai doresti copii, mugurii vietii, caci firea te pede pseste cu aceasta cruda întoarcere a lucrurilor: îti califica fapta si îti condamna ne amul la moarte. Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. Asa se stinge nea mul... RATIUNEA 551. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii, cataclis mul în fata, puterile raului dezlantuite, nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine, în tine, care stavileste haosul, iar pe tine te creste mai pr esus de om, împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. 552. O iluminare a ratiunii, datorita "locuirii" lui Hristos în suflet, nu este de nici o mirare, întrucât Iisus Hristos este numit înca în terminologia greaca: "l ogos", Cuvânt, ratiune absoluta a lui Dumnezeu. RABDAREA 553. Cu aratarea rabdarii suntem datori în primul rând pentru ca, mai înainte d e a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mântuirii, faceam si noi ale lumi i, umblând în faradelegi si chinuind pe altii si, astfel, ne-am bagat datori; deci a cum trebuie sa platim ale noastre cele de atunci, ca pentru rabdare sa dobândim mânt uirea de la Dumnezeu. Asa trebuie sa platim acum cu durere cele ce le-am facut o dinioara cu placere. 554. Cei ce biruie lumea (1 Ioan 5, 4) nu sunt nicidecum o adunare de nep utinciosi, o turma de inactivi, oricât s-ar parea rabdarea raului o slabiciune a b inelui, ci ei sunt ostasii Împaratului, care prin rabdarea Crucii a biruit nu numa i lumea, ci si toata stapânia mortii. Mântuirea e cununa acestei biruinte. Iar despr e nevointa care dovedeste rabdarea si credinta sfintilor (Apocalipsa 13, 10), pu tem spune ca e singura cale îngaduita si în stare sa mistuie puterea raului si sa o faca fara rost si fara vlaga în lume. 555. Rabdarea raului sau umilinta, în credinta lui Dumnezeu, este cea mai u riasa putere asupra raului în lumea aceasta. 556. Chip de umilinta desavârsita ne-a dat Mântuitorul pe cruce: El, Fiul si slava Tatalui, Dumnezeu adevarat, nu S-a împotrivit, ci a primit sa treaca prin ce a mai de pe urma umilire cu putinta pe pamânt, caci stia ce putere are umilinta. R abdând batai, scuipari în obraz, cununa de spini, piroanele si spânzurarea pe cruce, i ar peste suflet hulirea celor faradelege, toate acestea înca nu erau crucea cea ma i grea; pe aceasta o avea la spate. Crucea cea mai grea, pe care era rastignit c u fata, era neasemanata durere a milei Sale fata de oameni.

formalismul iudaic a întors-o împotriva lui Dumnezeu. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. mai periculos decât sa te lupti cu îngustimea si cu form alismul. de asemenea. E absurditate multa si variata lipita pe fire. Nu le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare în lucraturile lor. 566. Multi tirani s-au îngrozit de rabdarea mai presus de fire a sfintilor. Nu dupa Scriptura L-au câstigat pe Iisus? Ia ta ce poate rautatea: sa stea împotriva iubirii de oameni si de Dumnezeu. dar cu ajutorul omului. când vrei sa te apropi si sa slu jesti Domnului. Rabdarea este o conditie a mântuirii. împotriva ei. exist ent înca în fire. Rautatea a înfrânt pe Dumnezeul iubirii. dar n u e naturala. 568. caci ea arde datoriile noastre si toata stra dania lor. RAUTATEA 567. e o venetica în fire. cu conditia ca sa nu fie pentru vinovatii. Nimic mai greu. originara. dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecatii. de caricatur a existentei: demonicul. Iisus a tamaduit orbirea ochilor. 565. sfarâma mereu portile iadului. Este ascunsa în ea o mare b ucurie. rautatea. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa de necaz si se schimba în buc urie. nu are iertare. Sfântul Pavel de asemenea ne previne: "Toti cei ce vor sa traiasca cucer nic vor fi prigoniti" (2 Timotei 3. care crede ca are dreptate. Misiunea lui Iisus. ai lui Dum nezeu. Desi Dumnezeu n-a revelat o Scriptura împotriva Sa. pentru ca în lupta cu mândria si cu slava desarta. Scriptura a prevazut de mult cenzura împotrivirii zicând: "Fiule. 569. 22). ea este împotriva iertarii si a oricarei tam aduiri. decât a combate rautatea. Nimic mai primejdios. Atâta am înteles din taina rabdarii sfintilor. Începutul trebuie întar it cu rabdarea. dar are judecata. ci pentru "vinovatia" de a fi crestin. 558. Aceste forme ale relei vointe au înfrânt si pe Iisus. o moarte anticipata. Rautatea e o osânda. data si mieilor. cu acelasi pret al vietii. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna.557. Firea perversa si firea curata. 560. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat " sa-l manânce. dar n-a putut tamadui orbia rautat ii. acestea au obicei ul sa-l arunce în deznadejde ca sa paraseasca lupta. 559. În lumea aceasta nu poti sa crezi în Iisus fara sa fii pedepsit. De aceea. sa-ti pregatesti sufletul de ispite" (Cartea întelepciunii lui Sir ah). Rabdarea sfintilor în încercari are rostul iubirii de oameni. 564. Prin rabdarea multor nestiuti de oameni. atotputernicia si dreptatea lui Dumnezeu. cu puterea Bisericii vazute si nevaz ute. Acesta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. ca apara adevarul si ca slujeste lui Dumnezeu. pentru ca nu se poate schimb a în bucurie nicidecum. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. Orbia rautatii nu are leac. de salbaticie. La începatori. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. nu poate nimic. Iar. 563. care chinuieste firea. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". 561. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. ca sa nu cadem în întristare. e descojirea firii de absurditate. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. prin a marturisi si ei pe Hristos. Precum ca acestea sunt asa ne stau marturie mieii lui Dum . Rabdarea mai este si nevointa. nici Iisus. ci trebuie timp si rabdare. desi comprimat dar capabil sa-si recâstige dimensiunea paradisiaca: miezul capabil de Har. 562. care a introdus-o în fire. dar are pedeapsa. fata de lupul care se afla mai la deal. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. Cine rabda (îndreptarea) pâna la sfârsit se va mântui (Matei 10. 12). deprinderea rabdarii începe cu ocara. decât rabdarea cu dragoste a necazurilor.

foloseste si pe cei rai. 578. Al doilea gând de ajutor e primirea de mai înainte ca bun. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. Unul din sfinti a zis: "Caprele eu sunt. pe necredinciosi. pentru ca numai singur Dumnezeu stie si tine socoteala fiecar uia. se poate întâmpla ca fara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. ostas al lui Hristos. Obisnuit. Iar gândul al treilea e ca în s uferinte fara de voie s-au mântuit mucenicii.nezeu. Câta vreme mergem în voia valurilor. n-a vem nici o lupta. RAZBOAIELE 571.) Caci cea mai primejdioasa temnita e aceea în care te simti bine: n u vei iesi din ea niciodata. încât nu mai ramâne istoriei alta solutie decât sfârsitul ei. 26). Numai ispitele. în atotputernicia Sa. Es te si nu este asa. dau de asprimea dreptatii Sale. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. 577. 1). a ceea ce orânduieste s i face Dumnezeu. 574. în suferinte de bunavoie s-au mântuit cu viosii. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeala si sa o faca sa vorbeasca împreuna. numai singur Dumnezeu stie . chiar daca nu pricepem aceasta. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele s unt scumpe. în voia firii povârnite spre pacat. care le-ar face toate câte-i învata dracii . Si unul si al tul te desface de viata aceasta. 576. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. Prin urmare. deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trez im spre ce trebuie sa fim. Pe urm a. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în car e se afla.abia cu ajutorul primejdiei îi îndupleca sa v rea si ei ce vrea Dumnezeu. pe cei fara nici un Dumnezeu. lumea crede ca mor în razboaie cei rai si scapa cei buni. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume.dar totusi oameni cumsecade . Apoi. (.. ca sa o faca iubita mintii. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentr u nesupunere. 44).si precum stie si face . 575. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8.daca pentru cineva e ma i de folos viata. adica mântuirea. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. De aceea zice Înteleptul: "Fiule. sau mai mult îi foloseste mutarea din viata aceasta. acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia îi are fara d e razboi. Dumnezeu.daca ar fi dupa ei. ba chiar si pe draci. stam de buna credinta ca mergem bine. spre pedepsirea rautatii. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva . avem înaintare la unire. si stiind ca nimic nu se întâmpla fara voia lui Dumnezeu. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar. Cei ce nu urmaresc în viata aceasta nimic mai mult decât sa fie fericiti în lume si tihniti în trup. sau asupreala. cel milostiv întru drepti. Pe de alta parte. singurul lucru cu adevarat de trebuin ta. Dumne zeu. decât s-ar fi mântuit acasa. mult mai multi se mântuiesc pe fron t. sa ne buc uram de hotarârea Lui. pe care o flutur a el în vazul mintii. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi atârna de lupta nevazuta a câtorva clipe. asupra caror a înca arunca vrajmasul aprinderea sa. oameni amagiti de ei. iar oile Dumnezeu le stie". 573. îngaduie razboaiele. când. 572. ca printr-însii sa aduca la mântuire pe cei de mântuit. Relele pe pamânt asa de mult vor strânge oamenii. pe cei nebagatori în seama sau potr ivnici .. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. c i cu viclesuguri si curse. lupta tr . Lupta începe abia în cei ce s-au hotarât la o viata mai conforma cu porunc ile dumnezeiesti. tot asa si cu suferintele razboaielor. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. Daca mintea nu baga momeala în seama vrajmasul staruie cu ea. Daca întârziem sa ne luptam. 570. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. ca nu le lasa Dumnezeu. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite zavistii. decât în ceea ce-i era dat dupa fire. o arata mai sclipitoare.

întrucât nu sunt em ca îngerii neschimbabili. iar pe tine te creste mai pr esus de om. 583. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. sau gândurile din pricina placerii". Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia.". nu vor scapa de primejdii. caci a colo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. cataclis mul în fata. Aici sta pricina pentru care noi. Dar cu Hristos da. Daca la ceasul de razboi. 20) care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe putin i i-a întors. 591. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. 580. Si: Îl cheama dragostea. nebunia si haosul nu sunt literatura: sunt realitati care uneo ri izbesc frontal si cauta sa înghita relativul tau echilibru. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . fiind urâte de noi. 20). i se întâmpla ca încuviinteaza momeala vra jmasului. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i.. 579. cu desfrânarea. Raul. puterile raului dezlantuite.. Începatorii pot sa vada cum numele Mântuitorului îi izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului . 589. si anume: daca mintea nu-si aduc e aminte cu credinta de "Doamne Iisuse. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. ci tot aceeasi. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. 590. Aici e granita între lupta dupa lege si caderea în faradelege. Desi înzestrati cu darurile Botezului. "inoculat". pâna ajunge deprindere sau obicei. 588. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. Vremea de lupta are o mare cumpana. Vezi clar. iar legea este dragostea . stiind ca se lupta El în locul lor. . 5). RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 585. Toti ce i ce umbla dupa placeri. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din p amântul inimii.daca lupta dupa lege (2 Timotei 2. oriunde e chemat pe nume. în tine. f iind iubite.ebuie data grabnic si dupa lege.poat e vedea lucruri minunate. 584. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. al pocaintei. depanând rugaciunea. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. în structura ta spirituala. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. desi botez ati. al rabdarii si al gândului smerit. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. de orice fel. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. în vremea d e lupta . si printr-însa tre când. si astfel sa se arate si haru l lui Dumnezeu si voia omului. îndata sa fie sterse. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. însa nu e nici atunci alta biruint a. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sila. întoarceri neasteptate la Dumnezeu. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. Cine are darul dragostei. uneori c u luciditate unica în viata. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. Aceasta pentru ca unele din ele. mai bine-zis în clipa de lupta. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. Momeala nefiind pacat. precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. 582. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. altele. latent. ca "dintr-asta" numai Dumnezeu te poate scapa. 587.ceea ce-i îndatoreaza cu o mare smerenie înaintea lui Dumne zeu. 8). Grija la minte! Caci razboiul nevazut cearca pe toata lumea si n-a c rutat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor! 586. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. pe cel înclinat spre gânduri. 581. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. Biruinta Mântuitorului e unica.tocmai întors de cum e razboiul vazut. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. care stavileste haosul. nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii.

nici sporire. (.) Când în om se întareste aceasta alterna tiva. De la aceasta experienta începând. În calea celor dintâi avem lepadarea de vederi. RECUNOSTINTA 600. Pe putini credinciosi si molateci vicleanul îi scoate din lupt a cu evidenta neputintei cu care îi arunca în deznadejde. e un continuu r azboi nevazut între binele si raul din om. a gasit-o între str aini. scapându-i cu desavârsire. sau de la oricare alta Taina. iubim Crucea lui Hristos si cruc ea noastra. Omul nu si-ar mai cunoaste slabiciunea si nici de sm erenie nu ar mai avea trebuinta. 598. 593. Acestea sunt cuprinse în cuvântul lui Iisus: "Eu. (. 594. Potrivnicul are doua feluri de ispite: prin placere si prin durere. Si "Nu va temeti de cei ce ucid trupul . (. Noua ta realitate de o evidenta absoluta. iata ca nu gaseste recunostinta în Israel. Aduna la conflict. nici a virtutii tale. iar catre smerenie le închid e calea prezentându-le-o ca umilire. se în chid sufleteste în prejudecati si asa aluneca din calea sfânta în calea profana sau ch iar clinica. Noua.constiinta chiar . Iata înca o amaraciune a lui Iis us. iar în calea celorlalte avem lepadarea de sine în grija lui Dumnezeu. Cu primele umbla sa ne amageasca. 596. a trupului. absolut superior conditiei tale pamântesti.. fie cu înfricosari grozave ducând catre iesirea din minti. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu.atunci razboiul nevazut între binele si raul din om ia o forma clinica. mintea . caci biruinta pe multi i-a pagubit. ca ultim reazim etern al linistii. nu ar mai trebui nici Ha rul neîncetat de la Dumnezeu.. Adevarul. Tot intervalul de vreme pâna la moartea fizica a fiecaruia în parte. 595. Iata de ce se spune ca binefacerea si cu recunostinta su nt doua virtuti care nu s-au întâlnit amândoua pe pamânt.. ci a harului Aceluia Care te tine în bratele Sale ca sa nu cazi în întristare. Dar cu celelalte umbla sa ne constrânga sa socot im placerea ca bine si durerea ca rau. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. Dar. la expresia cea mai dinafara a vietii. Rabdarea însasi a razboiului e ultima ta rugaciune. care acapareaza pentru sine si fortele naturale ale sufletului . de unde ajung la mania persecutiei. va voi fac e liberi!". Deplin izbavit de lupte nu este om pamântean.. Nici omorâti nu pot fi. nici nu trebuie sa fie. nici sa nu le bagam în seama..si mai departe nu pot sa faca nimic!" 592. nici ucenicie. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. caci mai de folos este a ne vedea pacatele decât a vedea îngerii. din zece. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. El este izvorul smereniei care reechilibreaza sufletul din bân tuielile mândriei. ca vezi ajutorul lui Dumne zeu si te smeresti si te umpli de dragoste. E mai de pret lupta. Nici o viata sporita nu e crutata de bântuieli: fie cu vederi amagitoa re si tragând catre slava desarta. Daca vede vicleanul ca nu ispraveste surparea cu ispitele atunci aru nca în minte hule împotriva lui Dumnezeu.) Lumea nu se mai poate atinge decât de temnita ta biologica. pre cum si toata istoria acestui mod de existenta decimat de moarte. 597.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. Cu aceasta mestesugire ar restrânge nazuint ele sufletului numai la o viata comoda în veacul acesta. Când însa ne mai adâncim sufletele acolo unde ne asteapta Hristos de la Botez.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. la un samarinean. 599. Altfel nu ar mai fi lupta. Suntem în furtuna cu sufletul numai atâta vreme cât traim la suprafata. RELIGIA . iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. Astazi. iarasi se vor fi apucat de rele. cu firea primim si credem ca taierea voii proprii e într-un cuvânt curat irea de patimi.. primim cuvântul Lui ca re împrastie furtuna. Pe calea aceasta le macina sufletul între dezna dejde si nemultumire. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. Covârsirile acestui mândru sa nu sperie pe nim eni caci nu spurca pe om. când mila lui Dumnezeu vine în Persoana sa caute si sa curete pe pedepsitii Sai.care nu plateste nimic (în si ne) . psihanalitica. Sa stii ca a ramâne în picioare nu e treaba ta. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. La acestia lepadarea de sine a fost mereu un lucru de sila sau fara convingere.

Iisuse Hristoase. Caci arma mai puternica asupra diavolu lui ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pamânt nu este (Sfântul Ioan Scararul). Toata lumea este a ta când ai renuntat la ea. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. ca "fara Mine nu puteti face nimic" în privinta izbavirii de pat imi. oriunde e chemat pe nume. 8). Îndata ce si-au ridicat mâna asupra preotilor. Propriu-zis. Rugaciunea mintii este sabia Duhului. 616. nu ale lumii. 608. fara lucrarea de unire a preafericitului nume. în cer si pe pamânt nu este!". ba chiar a tuturor facultatilor noastre sufle testi izbuteste s-o ajunga abia rugaciunea. se deapana de la sine fara cuvinte. Daca la ceasul de razboi. Iisuse Hristoase. într-o nesfârsita dragoste de Dumnezeu. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . Rugaciunea mintii are si stari superioare. ci numai de rugaciunea m intii. Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca Numele lui Iisus Hristos. aducându-ne aminte greselile noa stre. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreola lta de pacat. templele si-au închis luminile stiintei. Pentru cei ce însa au o raspundere între oameni. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. nu osândirea ei. de oame ni si de toata faptura. F iul lui Dumnezeu. care taie gândurile rele cu Nume le lui Iisus. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntrerupt va rugati". miluieste-ma pe mine pacatosul". Iisus ne izbaveste neîncetat de lupta potrivnica: Cu Nu mele lui Hristos Iisus batem pe vrajmasi. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. Cerul este mintea si pamântul inima. 609. Cu cât cineva sta mai sus pe scara raspunderilor obstesti. Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu. si printr-însa tre când.RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 606. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. e neaparat de trebuinta sa-si cunoasca atârnarea lor de Dumnezeu si Lui sa-I întoarca cinstea si slujba. miluieste-ma pe mine pacatosul". deci în privinta mântuirii. pe care le au ei între oameni. Rugaciunea adevarata cere iertarea lumii. dinastiile lor dainuiau multe mii de ani. Iar asupra smereniei vrajmasul nu poate nimic. esti mai tare ca ea si te asculta. 607. RESPONSABILITATILE 604. apoi cu mintea. 615. 611. rugaciunea curateste mintea. când izbavindu-se patimile. o iau razna si inima si min . 613. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. Rugaciunea mintii este " Doamne. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. RENUNTAREA 603. descoper it de Însusi Iisus. F iul lui Dumnezeu. miluieste-ma pe mine pacatosul". Atunci. patrundem din af ara spre înlauntrul nostru catre Iisus. cu atât îi poar ta si Dumnezeu o iubire si o grija mai mare. piramidele au ramas monumen te ale mortii si dinastiile s-au stins.601. Rugaciunea nu judeca. completata poate chiar de Ii sus. Aici nu vorbim de rugaciuni care cer lucruri materiale. 614. 612. Aceasta renuntare totala asigura "pentru veacul viitor viata vesnica". Ne trebuie mai multa inima în minte si mai multa minte în inima. depanând rugaciunea. caci al tfel. s-a is pravit cu ei. Si: Îl cheama dragostea. RUGACIUNEA . Unul dintre faraoni sfârseste cu toata oas tea în fundul Marii Rosii (Iesire 14. La intrarea în calugarie rugaciunea vamesului. O unificare a vointei. nici de rugaciunea care da drumul închip uirii. 602. Postul curateste ochiul. Care la rugaciunea noastra bate razboi cu potrivnicul din gânduri si ne izbaveste de asupririle patimilor. e numita deodata cu metaniile "Sabia Duhului Sfânt". 28). dupa cum nu vorbim nici de rugaciunea liturgica. arma mai tar e. 610. întorcându-se ca o arma mereu întin sa asupra vrajmasului.tocmai întors de cum e razboiul vazut. Rugaciunea mintii sau rugaciunea inimii are temeiul acesta. ci se smereste. Rugaciunea neîncetata a fericitului Nume: "Doamne. mai bine-zis în clipa de lupta. câta vreme faraonii respectau religia. Religia nu face stiinta. în care trebuie s a se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. În istoria Egiptului. 605. ci constiinta.

si iubitorii de smerenie dau de darul acest a. E Sfânta Liturghie. Spre schimbarea omului din raza naturii în raza supranaturii avem treb uinta mereu nu numai de pâinea naturala. daca nu marturiile unor vazatori Parinti despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceste pâna la cer. adica înteleasa în rostul ei de revelatie. SFÂNTA ÎMPARTASANIE 626. 620. iarasi su b chip smerit. Trupul si Sângele Lui Hristos din Sfânta Împartasanie se lupta cu trupul s i sângele nostru împotriva patimilor. daca nu ti-o dezleaga. cap atând forma unui stâlp de foc. sub chip smerit. Cartea lui Dumnezeu. Fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. sau omul nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2 . 631. 630. Valoarea spirituala a Scripturii nu se pierde în istoria pe care o cup rinde. care nu sunt ca gândurile omului. ci mai ales de pâinea supranaturala a Sfint ei Împartasanii. De aceea. Biblia e singura carte ale carei date istorice au si o memorie duhovniceasca. Nu da cu bâta în viespile sectare. 617. pe scara Sfinte i Liturghii. Daca-ti dezleaga Dumnezeu taina ascunsa în litere o pricepi. Deci. 623. mereu Se aduce pe Sine Jertfa Sfânta înainte a lui Dumnezeu-Tatal. Mai întâi trebuie învatata aceasta carte a lui Dumnezeu catre oameni. Unde sunt lacrimile când venim sa ne împartasim? SFÂNTA LITURGHIE 629. sau o fereste de urgiile Antihristului. însa Dumnezeu-Fiul. dar n-o numeste (2 Tesaloniceni 2. Precum Taina pocaintei sau marturisirea este judecata milostiva a lu i Dumnezeu. nu pricepi decât litere. toata lumea ar trebui sa vie la Sfânta Liturghie. O masura de ajutor în biruinta asupra firii ne-o da si citirea dumneze iestilor Scripturi. 621. Precum Taina Pocaintei e un dar al Cerului. asemenea si Sfânta Jertfa a Mântuitorului. SECTARII 624. 622. Este Duhul lui Dumnezeu în cartile Sfintei Scripturi. Cine stie. câta vreme mai sunt oameni ce cauta pocainta si Sfânta Împartasanie. Dumnezeu coboara între oameni si suie oamenii la Sine. Duhul lui Dumnezeu s i expiri duhul rau din tine. 10) si apoi Însusi ne-a învatat. Sfânta Scriptura. N-ai sa gasesti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sfânta Cruce. sau Jertfa cea de-a pururi. Caci pentru multimea faradelegilor. De aceea Biblia e si singura carte a careia date istorice au si o neistor ie pe care o cuprinde. despre care a grait Domnul prin Daniil (Daniil 12. Cel ce es te iubirea de oameni si de toata firea.tea. sfintind trupul si arzând patimile. De aceea si citiri sunt doua. 6). Iata de ce. Sângele Mielului din Sfânta Împartasanie mai tine sufletul în oase si lumea în picioare. mijlocind milostivirea de la El. ca pentru dainuirea lumii e darul acesta pe pamânt. 627. ascunsa iarasi s ub chip smerit. Cei vechi stiau pricina pentru care nu se arata Antihrist în zilele lo r. de mult ar fi trebuit Dumnezeu-Tatal sa sfârseasca lumea. 628. 633. Ea este ace ea care opreste sa nu se arate Antihrist. marea taina. are litera si are duh. În zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. 3) decât în vremea îngaduita lui de Dumnezeu. pentru mân tuirea fiecarui suflet în parte. 618. din Sfânta Liturghie. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Numele Sau si exp iram aerul stricat al pacatelor noastre. ascunsa sub chip smerit. SCRIPTURA 619. înteleasa în cadrul ei istoric. Inspiri Duhul Sfânt. în sfortarea ei de a mentine în constiinta poporului ales asteptarea descoperirii desavârsite în Iisus Hristos. ascunde. de aceea citirea ei zideste duhovniceste. . SFÂNTA CRUCE 625. nu era tocmai aceasta concen trare a personalitatii fericitului: a mintii în inima si a amândorura în Dumnezeu. asa Sfânta Liturghie. caci Sfântul Pavel vorbeste despre taina aceasta în chip ascuns. 632. este Iisus contempo ranul nostru peste veacuri. Dar si pentru aceasta trebuie putina preocupar e. o taina a ocârmuirii lumii. Citirea cu socoteala a Dumnezeiestilor Scripturi aprinde si hraneste sufletul cu gândurile lui Dumnezeu. mântuieste lumea.

iertându-ne de prima. desi toti tin sa traiasca. ca un Înaintemergator îndemnându-ne spre împlinirea poruncilor. ci omorâre a pacatului si izbavirea firii. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri. Dar. Dumnezeu o lauda cu fapte mai presus de fire. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. aci Hristos.coarbia cu crucea pe ca targ . care câstiga razboiul si se osteste pentru mântuirea noastra. ci tot aceeasi. înecând pe oameni. Asa ni s-a împartasit pe Sine. 16).are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. si. care apoi. vor fi 1290 de zile" (Daniil 12. pre cum zice la Daniil: "Si din vremea când va înceta Jertfa cea de-a pururi si va începe urâciunea pustiirii. Moartea pentru noi nu mai es te o înfrângere a firii. 3). Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. încât vor împiedica Sfânta Liturghie. 640.peste puhoaiele pierzarii.nu ne mai este o groaza. atunci vine sfârsitul. În felul acesta zice m ca biruim si noi. Caci Dumnezeu este facatorul de minuni în Sfintii Sai. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a m ai putut intra (Facere 7. De fapt toate minunile pe care le-a facut Dumnezeu oamenilor. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. Asa se face ca inim a lui era mare în care se revarsau toate lacrimile si durerile pamântului îsi gaseau a linare. 9). 11) peste tot pamântul.Cel cu cruce . ne-a daruit s i noua biruinta asupra mortii. SFÂNTUL NICOLAE 635. Cred ca aceasta este taina "luminatorilor lumii". Astfel. de desfasurarea lui Hristos din Taine în viata noastra reala. ci o dezlegare definitiva de pacate. dar de fapt e Iisus Hristos. în primele trei Sfinte Taine. întrucât . ace ea e Biserica lui Hristos . 634.celor ce traim viata în Hristos . pe când corabia Bisericii . cunostinta de Dumnezeu (Ioan 17. încât vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si Biserica si Preoti. ne-a întarit firea pentru refacerea virtutii si nea luminat mintea pentru refacerea cunostintei . cu toata voia lor. sporind focul iubirii sale de oameni. dupa mutarea Sfântului nu au alta explicati e. vrând necredinta. 641. marea minune si din ce în ce mai rara între oameni este tocmai aceasta l umina a inimii. însa nu e nici atunci alta biruint a. Prezenta lui Hristos în Sfintele Taine ramâne un adevar dogmatic. si va începe urâciunea pustiirii. SFÂRSITUL LUMII 636.ard ca o faclie în viata sfântului.Satana n-are putere: îl opreste Dumnezeu. totusi nu toti vor sa scape în coarbie. Cel ce locuieste în noi prin Tain e. iar în valuri ucigasul. Acestea sunt: Sfântul Botez. Când faradelegile vor înclesta mintea si inima oamenilor si-i vor salbat ici asa de tare. printr-însele apar pe obrazul nostru spiritual trasaturile Domnului. decât ca sunt un raspuns pe care l-a dat Dumnezeu pentru iubirea lor de marele ierarh. Sa o la udam si noi macar cu vorba. cinstind cu ele pomenirea iubitilor Sai. 11). Sfânta Liturghie mai tine lumea. Iisus Hristos împlineste ceea ce ne lipseste noua: ne-a daruit o a dou a nastere. Aici v orbim de traire. iar la vârsta priceperii. fiecaruia. Dar când oamenii se vor întuneca la minte a sa de tare. în data dupa venirea noastra în lume (Ioan 1. 639. Suferinta pe care o aduna de la toti îi facea iubirea mai stralucitoar e .si acestea laolalta . indiferent daca sun t în lumea aceasta sau nu. iubitori de oameni sfinti. razbeste asemanarea Sa peste chipul vietii noastre. 638. De aceea. Dac a Domnul este ascuns de la Botez în Sanctuarul cel mai dinlauntru al fiintei noast re. Dar cu Hristos da. Dumneze u o lauda cu fapte mai presus de fire. încât va fi salbaticirea si nebunia urii (Luca 6.amândoua de trebuinta pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevar decât de viata aceasta. SFINTELE TAINE 637. scuipa mâinile . în zi lele acelea va înceta si Jertfa cea de-a pururi. staruind si noi cu dragoste în nevointa lui Dumnezeu. careia Dumnezeu nu-i poate pune hotar mormântul. Ungerea cu Sfântul Mir si Sfânta Împartasanie. mai multa s uferinta atrage. Biruinta Mântuitorului e unica. Mai mult chiar. Acolo era Noe.

În viata duhovniceasa credinta hotarâta poate face ca posibilitatea sfin teniei sa se transforme în realitatea sfinteniei. comoara. De fapt. Pe copii de pilda: Iisus i-a gasit m odelul sufletului deschis spre Dumnezeu. nici viata. de care se dovedesc mai presus. Acesta e focul celei mai mari nevointe prin care au sa treaca cei ce ajung desavârsirea. Înlauntrul nostru avem asadar posibilitate a sfinteniei. 656. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. Sfintii Parinti nu au recunoscut desavârsirea decât dupa semnul desavârsit ei smerenii. De aceea. Sfintenia trista e o trista sfin tenie. 646. apoi o pierde: devine pacatos. oamenii de tot felul. 655. unde lipsesc si Iisus Îsi pi erde rabdarea. chiar si numai cu atâta. devine "întrebatorul complicat al veacului acestuia". Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. Oamenii vointei sunt eroii credintei si sfintii crestinismului. Dar nu spre el le e privirea. desi nu înteleg nimic si nu schiteaza nici o împotrivire dialectica. 12). Este nevointa monahului. 643. P entru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întele s. ca printr-o oglinda si într-însii iarasi toata firea omeneasca-si simte durerea si pacatul. Cei ce îsi întorc mânia si pofta de la cele de aici. 651. Caci prin cei desavârsiti se rasfrânge sfintenia lu i Dumnezeu. care e cea mai rafinata capcana a mândriei. stramutati de dragostea lui Dumnezeu.ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Dar posibilitatea înca nu e realitatea. unde altfel ar fi zac atorit în contra firii. s-o scape de naruire numai sfi ntenia ramâne. cautând cum sa-i înghita. De la sine numai. 645. ca o sabie de vapaie. din amarâta viata la viata cereasca. Unde sunt acestea si Dumnezeu Se odihneste. O sfintenie constienta ar putea cadea ca fulgerul în ispita sfinteniei . . Cei desavârsiti nu simt numai spinul pacatelor lor. s-au facut ca un pârjol într-un rug nearzator si. orice posibilitate reala va ramâne numai po sibilitate sau chiar se va transforma în imposibilitate. 654. Sufletul ajuns la starea de fecioara are parte de crinul Bunei-Vestiri a nasterii lui Hristos într-însul. SFINTENIA 642. pâna si copiii îi p rilejuiau motive de revelatie. ca sunt în lumea aceasta. judecându-se pe ei însi si vrednici de iad. 38-39): nici suferinta. Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale. Sfintenia. nici îngerii. omul începe viata cu sfintenie. 644. Sfintenia este si efectiva si preventiva. Fara ne vointa întinsa. primesc de la Dumnezeu Raiul si. tare seamana a sanatate originara. aceia scapa de barbatul sau de femeia dintr-însii si vin la starea unui suflet de fecioara. Datori de a o câstiga sunt toti oamenii care vor sa se mântuiasca. SFINTII .DREPTII 652. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. Sfintii sunt convinsi de pacatele lor. nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2. mântuirea. sustinuta de convingere. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. Lui Iisus lucrurile. n ici moartea. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop. Abia lor le îngaduie Atotstiutorul Dumnezeu sa bata razboi cu stricato rul firii omenesti si cu sabia Duhului neîntrerupt sa-l arda. o stralucire lina a sp iritului. ci având toata faptura lor absorbita de dar. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimi c nu-i mai desparte (Romani 8. e bucurie. caci desavârsirea dragost ei nu mai are pe acestea îngradire si hotar. Toti stim ca înlauntrul nostru stau ascunse margaritarul. Este lucrul cel mai greu sa îndupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei. posibilita tea sfinteniei nu se transforma în sfintenie. nici iadul. 646. Ei. ci gasesc într-însii m urmurând toate pacatele oamenilor. Iar sfintenia este de la Dumnezeu. De altfel. 653. tal antul si altarul Împaratiei lui Dumnezeu. 648. Sfintenia nu e tristete. si se pravalesc asu pra lor puhoaie de ura. 647. în dar. întâmplarile. ard pe "stapânitorul" ei în inima. ca Dumnezeu Însusi se ascunde din fata lor. 650. singurul leac al vietii.

Purtatorul oricarei valori. 666. pentru ca au într-însii pe Dumnezeu . Cel ce striga printr-însii voia Sa catr e ceilalti oameni. oamenii vor da peste urgia dreptatii Sale. În Biserica se nasc de sus si cresc pe pamânt. Familia.singura situatie normala si de la sine înteleasa a omului si a oa menilor. ori pea împaratului. pe masura credintei si a curatiei l or mostenita din parinti si sporita cu propria lor osteneala sunt o cuvântare vie. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. ca sa nu o pierd. cu roadele ei împovarate de faradelegi. Sfintenia e tocmai aceasta trans parenta a lui Dumnezeu în faptura Sa. iubirea divina da tot usi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi: de s e va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. în religie este sfântul. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el... prietenia aceea de mare cuviinta a sufletulu i cu Tatal sau . Oare de ce învinuieste Dumnezeu pe oameni de faptul ca nu se mai naste dreptul printre dânsii si ca ei nu baga de seama? Raspunsul e urmatorul: dreptii sunt uneltele lui Dumnezeu.657. carora le-a dat avutia Sa pe mâna. dreptii prin excelenta. Îl aduce pe Dumnezeu la impas . înduplecând spreolalta amândoua partile. 5) si trimisi sa o împlineasca. prevazuti de Dumnezeu cu slujba aceasta înca mai înainte de-a s e naste (Galateni 1. sunt slugile S ale. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. Acestia. Dreptul poate sa se arate în oricare dintre valorile sau talantii lui Dumnezeu. În sfânta lor nestiinta ei sunt simpli ca florile. vedea-vor sfârsitul înteleptului. ca primeste sageti din amândoua partile. Pentru ei nestiinta e o mare ac operire de primejdii si anume. prin ei se restabileste echilibrul si arm onia si prin ei si ceilalti întrevad pe Dumnezeu. Sunt multi dr epti care nici nu stiu despre ei ca sunt drepti. va ajunge drept. În credinta. Preotul. 661. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei rea litati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. Dreptul e omul lui Dumnezeu. face cu putinta milostivirea Sa peste oame ni. si multi se mântuiesc. În jurul acestora se întareste si se întinde credinta. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. 660. ci trebuie sa se împlineasca dreptatea. Marcu 11. si în general dreptul. Sfântul nu cerceteaza. 665. si n-am gasit" (Iezechiil 22. o ri pe-a saracului. dupa faptele lor. oamenii sunt trasi la raspundere si se afla în aceeasi primejdie cu smochinul fara roada (Luca 13. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. drept aceea. oamenii mai presus de fire sau dumnezeii dupa Dar. Când lipsesc dreptii dintre oameni.Cuvântul. Stiinta nu angajeaza viata. prin care sfat uieste neamurile si. milostivirea. si pe om si pe Dumnezeu. pe când daca nu-i are. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. Daca însa abia apa re în religie. 667. ori de poarta slujba preotului. 659. Sa nu se creada îngust ca dreptul apare numai în religie. Sfintii.. 15. ori pe-a artistului." (Întelepciunea lui Solomon 4. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sa se cunoasca pe s ine ca avându-si obârsia spirituala si toata înzestrarea de la Dumnezeu. 664. iubirea nu se poate împlini. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. prin rostul lor. sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate înaintea fetei Mele pentru tara aceasta. Prin ei se potoleste anarhia. 663. De mul te ori dreptul o pateste. 668.. 658. "Dumnezeu este îndelung-rabdator si mult milostiv. 6. primejdia caderii în mândrie a celor constienti de vi rtutea lor. Ieremia 1. nu stiu nimic de frum usetea lor. dar nepedepsit nimi . câstigând în razboaie. ori pe-a vistiernicului. Cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. Dreptii fac cumpana între Dumnezeu si oameni: dobândind de la oameni poc ainta si de la Dumnezeu. "Cautat-am printre ei. 16-17) . asta se datoreste faptului ca numai aici se mai stie ceva despre atâr narea omului de Dumnezeu. 13). 662. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. 30). ori pe-a bogatului.

c nu lasa"(Naum 1, 3). Însa nimic nu face fara sa arate taina Sa slujitorilor Sai (Amos 3, 7). Iata dreptul ca vestitor al vointei lui Dumnezeu, ca vazator înainte, dincolo de zarea dimensiunii a patra, timpul. Sfânta Scriptura ar fi o copie de p e nevazuta Carte de la cârma lumii. Dreptul ajunge la obârsia Scripturii. 669. Slujba cea anevoioasa si plina de primejdii o au însa dreptii, când treb uie sa dea pe fata pacatele poporului (Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58). "Prin stiinta lui, dreptul, sluga Mea, va îndrepta pe multi" (Isaia 53, 11). De ac eea trebuie sa fie deodata si stâlp de fier si zid de arama (Ieremia 1, 18) si fat a de cremene (Isaia 50, 7); si, pe deasupra, tuturora, trebuie sa fie pastorul c el bun, care-si pune viata pentru oile sale (Ioan 10, 11). Într-adevar, slujba aceasta n-o poate face decât un lepadat de viata si un îndr agostit de Dumnezeu. De aceea zice Petru, ca si dreptul abia se mântuieste (1 Petr u 4, 18), socotind greutatea sarcinii. Caci nimeni nu e drept fara vreun rost de la Dumnezeu, fara vreo treaba de facut. Mântuirea dreptului e conditionata de împlinirea destinului sau de la Dumneze u si e primejduita de crutarea vietii proprii, când o face în dauna intentiei divine . SIFILISUL 670. Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descoperiri i Americii, iar matelotii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proport ii, încât, pentru stavilirea urmarilor dezastruoase ale spirochetei, facultatile de medicina au creat catedra de sifiligrafie. (...) E recunoscuta de toti extraordinara repeziciune si putere de adptare a or ganismului la orice accident si împrejurare; adaptare aproape automata. De pilda, unui taietor de lemne îi aluneca mâna în pânza fierastraului sau, cu câteva sute de turati i pe secunda. De-abia a simtit grozavia si cade în nesimtire. Un soc nervos oprest e afluenta sângelui la creier, ceea ce aduce caderea în nesimtire, organismul sta as tfel locului, fara vreo miscare, caci altfel ar conturba lucrul zorit al aparari i automate. Un val de sânge învaluie rana care se coaguleaza în atingere cu aerul si f ormeaza un învelis izolator. Ca la o comanda, fibrina din sânge se si transforma în mi ci ate, pe care le ghemuie ca un dop, în corpul taieturii, unde se si apuca sa rep are, lipind, completând etc. Temperatura locala se ridica, atingerea devine durero asa, ca sa fie asigurata linistea apararii organice. Toata aceasta adaptare la n oua situatie dovedeste un serviciu automat de siguranta a vietii. (...) Fata de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranta e cu tot ul stranie: nu se apara, nu da alarma, îi lasa deschise toate caile, îi îngaduie sa um ble în inspectie prin întreg organismul si-l lasa sa "manânce" ce pofteste, pâna si scoa rta de pe creier. De aceea a trebuit stiinta sa ia masuri împotriva lui, fiindca n atura nu vrea sa se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsa neîndurata, aruncata ca o frâna împotriva destrabalarii? Nu cumva, în fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apar are? De ce nu se apara? (...) Tare-mi vine-a ma gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: "Iata, v oi trimite asupra voastra serpi si scorpii, împotriva carora nu-i descântec si va vo r musca, zice Domnul" (Ieremia 8, 17). (...) Iata, dar, pedeapsa neîndurata peste care da mintea când nu-si înfrâneaza poftele : e data jos de pe tronul conducerii si, cu totul, trup si suflet, pravaliti, le gati în casa de nebuni. SMERENIA 671. Primirea umilintei e cea mai mare putere a dreptului; pe când razboiul pentru mândrie e dovada celei mai mari neputinte. 672. Suferinta mai are si un alt rost. Prin ea îngaduie Dumnezeu oricui, neîn semnat la slujba sau chip, sa-ti sara în obraz si sa ti-l palmuiasca cu ocarile ce le mai de pe urma. Si cine ar putea sa faca mai bine o treaba de asta, decât un om de nimica, dar totusi de vreo treaba lui Dumnezeu. 673. Îngaduie Dumnezeu sa-ti auzi faptele pe nume. Caci foarte mari târcoale da vrajmasul în jurul celor încercati, pentru pacatele lor trecute, ca sa-i scoata d in calea mântuirii, ispitindu-i sa nu se smereasca, ci sa-si apere "onoarea". 674. Ne-am putea întreba: de ce îngaduie Dumnezeu palme peste fata dreptului? Raspundem ca nu este alta cale de sfintire si ca, înaintea lui Dumnezeu, nici cer

ul nu este destul de curat (Iov 15, 15); iar sfintire fara smerenie nu este. Pe noi însa, cei pacatosi si grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte d e pacatele noastre, stiute sau nestiute, ca sa ni le cunoastem si sa ni le martu risim - de vreme ce nu luam aminte la predica Bisericii - decât luând, cu atât mai vârto s, prajina ocarilor. Daca ne-am cunoaste cât suntem de pacatosi, ne-ar fi mult mai usoara ispasirea vinovatiilor. Dar când nu ne cunoastem vinovatiile, ne înselam dup a parerea noastra cu "dreptatea" pe care n-o avem, si necunoscându-ne, nu rabdam c ele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu. Drept aceea, când auzi pe cineva fa cându-te toba de ocari si blesteme, nu te pripi cu mintea si nu sari cu gura, rasp unzându-i ce nu trebuie. Nu-l întreba pe el: de ce ma ocarasti, ci întreaba-te pe tine oare de ce ma ocaraste omul acesta? În orice caz, raspunde ca David: pentru pacat ele mele Domnul i-a poruncit sa ma ocarasca si sa ma blesteme; dar nadajduiesc, pentru napastuirea ocarii, mila lui Dumnezeu. 675. Sa zicem ca, dupa parerea ta, ai avea o viata buna dupa voia lui Dum nezeu, sot si copii cumsecade si, totusi, asa din senin, la o întâmplare oarecare, u n vecin sau propriul tau copil sau sot, sa-ti arda obrazul zvârlindu-ti vorbe grel e: prapadita, ucigasa, hoata. Iar tu, nestiindu-te de vina cu nici una din acest ea si nepricepând ce se lucreaza la mijloc, se poate sa sari, ca muscata de sarpe, cu si mai grele vorbe, aparându-te si îndreptându-te, iar pe cel ce te cearca, apasându -l si ucigându-l cu mânia. Nu e bine, nu te grabi, ci socoteste cum trebuie: poate c a nu ti-ai marturisit, asupra ta, vreo greseala cu propriul tau sot, înainte de vr eme, iar sotul tau îti aduce aminte acum, într-un suvoi de mânie, fara sa stie ca paca tul o data tot rabufneste, oricâta uitare s-ar fi asternut peste el. Poate ca si c opilul îsi striga în ocara sa vreun pacat al parintilor, de care trebuia crutat, fie cu fapta, fie cu gândul. Poate ca vreun gând rau asupra vietii sale, el la vreme îti aduce aminte, sub forma de necuviinta, greseala ce era s-o faci asupra-i. Uitase si sa ti le marturisesti, sa te dezlegi de vina lor si iata, ti se aduc aminte. Caci, prin cei apropiati primim arsurile cele mai curatitoare, - stiut fiind ca nu este nedreptate la Dumnezeu. Iar pe de alta parte, poate ca putine zile mai a vem si, din îngaduirea lui Dumnezeu, se rastesc la noi viclenii, cei ce ne-au îndemn at la pacate, si, prin vreo gura slaba, ne striga vinovatiile uitate pe care mar turisirea si lacrimile noastre nu le-au sters. Drept aceea, cu lumina cunostintei fiind, în necazuri bucurati-va (1 Tesaloniceni 5, 16). Caci celui lamurit în caile lui Dumnezeu tot ce i se întâmpla spre mai multa lumina i se face, ori pricepem, ori nu pricepem aceasta. Grija no astra sa fie: de-a nu strica ce tocmeste Dumnezeu. 676. Vremea de amaraciune tine de obicei cât tine aplecarea spre mândrie; cac i celui smerit nimic nu-i poate sta împotriva: nici lucrurile, nici oamenii si nic i dracii. Înaintea lui Dumnezeu adevarata virtute e smerenia care tamaduieste, curata , apara si întoarce toate spre pace. Deci, când amaraciunea încercarii si-a împlinit luc rul, iarasi întoarce Dumnezeu toate spre bucurie. 677. Multi, pâna nu-si înteleg greselile, se cred curati aparându-se: ca n-au o morât, n-au dat foc si asa mai departe. De fapt ei sunt închisi si legati la minte c u un val de întuneric care nu se rupe altfel, decât numai când le izbesti pacatele pes te obraz. 678. "Cui i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada". De aceea, stam impr ovizat, în nesiguranta, în atârnarea milostivirii lui Dumnezeu. Firea noastra, înca nu e ste întarita ca sa poata "sta". "A sta" este înaltarea care se corecteaza cu caderea . Depresiunea de asemenea nu este stare de masa. O cadere în umilinta, convins de binefacere si pe multi i-a folosit si la mai mari masuri i-a adus decât pe multi d intre nevoitorii constienti de calea sfinteniei. 679. Necertat nu te smeresti. Si nesmerit nu apare înrudirea ta cu crucea, ca sa o iubesti, ca pe ceva în care esti smerit (smerenia, iubirea si crucea sunt din aceeasi familie a desavârsirii). Si crucea - cu învierea care-i urmeaza - era punctul de vedere al lui Dumne zeu. Omul voia sa-l scape pe Dumnezeu de cruce. Dumnezeu se cearta cu omul... în n umele dragostei. Satana Îi era milostiv lui Dumnezeu prin Petru si ucigas prin Iuda. Satana, prin frica de suferinta a trupului si prin ignoranta ratiunilor mântuirii, tine o

mul în îngustime, în nedezvoltare, în nonsens, cu un cuvânt: în sminteala cu Dumnezeu. 680. Mare este acela care numai de marimea lui nu se ocupa. Este cel ce c reste fara sa stie, ca bobul de grâu în stralucirea soarelui. Daca este o crestere naturala este si o crestere supranaturala, caci adev arata dimensiune a desavârsirii este smerenia. Drept aceea, daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu, cel putin primit i-o ca un copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. SMERENIA SI CURAJUL 681. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Cu toate acestea, în viata duhovniceasca ei se armonizeaza, ba se si completeaza. Absenta sau împutina rea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebuie tinut un echilibru. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfatisare de sclavie spirituala, de p ipernicire la litera si pierde curajul. Deasemenea, orientarea numai spre îndrazne ala personala si spre profetism distruge bisericitatea si sobornicitatea crestin ismului, provocând fie erezie, fie schisma, deci pierde smerenia. SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 682. Ziditorul fapturii, Mântuitorul nostru, îndura o micsorare a Sa în Duh, pe potriva masurilor noastre omenesti, cu fiecare vârsta, cu fiecare rând de oameni pâna la sfârsitul veacului. Si se sileste, ca un mare smerit sa ne înduplece, prin alege rea cea de bunavoie, sa suim la masura Sa dumnezeiasca. Se micsoreaza pe Sine la masura omeneasca, dându-se mintii noastre sa-i semuiasca pretul, si, daca Îl va afl a, sa ridice firea omeneasca la masura dumnezeiestii Sale smerenii, adica sa fim dumnezei dupa Har. 683. Iata pe Dumnezeu cârmuind lumea si, totusi, cu mare smerenie, batând si asteptând la poarta zidirii Sale sa I se deschida si sa fie primit... Într-unii Se n aste, într-altii sporeste cu vârsta si cu întelepciunea, într-altii propovaduieste, într-a ltii minuni savârseste si în sfârsit într-unii Se schimba la fata în lumina dumnezeiasca; iar într-altii - foarte multi de acestia - neasemanat Se chinuieste. SPIRITISMUL 684. Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. În zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare, si, fiind cea mai subtire dintre amagiri, e si cea mai primejdioasa ratacire. (...) Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci-l opreste. Iata de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba îndeajuns de convingatoare d espre fiinta sau identitatea sa. Poate însira dovezi dupa dovezi, aratând ca stie lu cruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si îngerii rai sau spiritele pot sa le stie tot asa de bine. În nici un chip nu putem fi sigu ri de identitatea celui ce vorbeste sau scrie întocmai ca raposatul. Se-ntâmpla, adi ca, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e înlocuita si copiata întocma i întru toate, cum o stiam si noi, ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fi e desavârsita: iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata des coperire de dincolo. Si, vazând ca cele mai multe descoperiri se împlinesc mai pe ur ma, primesti fara control cea mai de pe urma înselare. Iar aceasta o patesc mai al es cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra înselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine însusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumneze irii Mântuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu - caci tocmai asta e spiritis mul. Ba, daca tii neaparat la acestea, de teama sa nu te afli în greseala, ti le c ere si pe-acestea, dar numai ca, pe lânga toate acestea, sa mai crezi si în spiritis m, adica si în altceva pe lânga Biserica întemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, câstigându -ti încrederea, te poti pomeni cu sfaturi împotriva mântuirii, sau prada nalucirilor c are clintesc mintea din dreapta socoteala. Am putea fi întâmpinati de adeptii spiritismului cu cuvântul ca dintre sfinti m ulti au grait cu îngerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au întors; dar asta a fost din îngaduinta lui Dumnezeu, ca o martur ie a nemuririi sufletului si a învierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din când în când se arata între oameni cât asculta Dumnezeu de sfinti cân d arde într-însii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate nap astuita peste dânsii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormânt. Da r de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pâna la descoperirile spiritiste e to

se banalizeaza. ca sa se mântuiasca. Apostolul Pavel. mai limpede . De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. asupri. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. Unul e ascu ltator de duhovnic. sa se roage pentru el. Cum se ajun ge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se învoiesc sa împrumute din ei o anumita putere nervoasa. De aceea ne ajutam de cercetarea constiintei sau de spunerea gândurilor. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. 690. Sa nu uitam însa ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. si cine se împotriveste stapânirii. pentru care Biserica îsi opreste fiii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele e si aceasta: s-a bagat de s eama ca practica spiritismului duce la nebunie. nici c e e bine. este o atitudine fals religioasa. Asa începe pe în cetul sa se arate nebunia. Unul e luminat la minte. stapâni mintea. celalalt nu asculta d e nimeni. care scrie sau vorbeste printr-unul din cei adunati. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. Tinta sufleteasca a monahului fata de taina trebuie îndreptata atunci când se dovedeste usuratate la mi jloc.. care înainte de a fi crestin era mare vrajitor si înselator de oameni. iscoditori si ei de taine: "Taina faradelegii se înfiripeaza. si sa cada sub osânda toti cei ce n-au crezut a devarul. câta de la sfinti la ispititorii de Dumnezeu. care este pacat. pe altii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi. 691. Neîntrebat nimic nu e bine. în sufletele neadâncite. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. ascunse cu voia. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. Biserica e datoare sa-si crute fiii de ispita caderii între tâlharii cei de duh. Spovedania deasa trebuie tinuta însa la pretul ei. de aceea opreste lucrul acesta si-si previne credinciosii cu sfatul Sfânt ului Pavel. 685. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. 692. încetul cu încetu l. Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan. ci au îndragit nedreptatea" (2 Tesaloniceni 2. Viata Sfântului Cipri an. 687. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. Reactionarismul este un pacat. SPOVEDANIA 686. lui Dumnezeu se împot riveste. îsi schimba firea. ca provenita d in autoritatea lui Dumnezeu. caci de îndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. Împrumutarea pute rii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai m ult o învoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor. altfel decât cealalta lume normala. celalalt e întunecat. De aceea. trebuitoa re spiritului de dincolo. crestinii trebuie sa dea ascultare cezarului. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. Din ac est motiv. Spovedania deasa si cercetarea constiintei au rostul de a slabi din fire deprinderile patimilor si a pune în loc deprinderile bune sau virtutile contr are patimilor. pe unii mai repede. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amagiri puternice. îndaratnic si mai rau se afunda. A cela îsi pierde constiinta de sine în vremea sedintei. de cele mai multe ori fara întoarcere. Caci cale nedreapta îndragesc toti acei ce iscodesc laturalnic tainele lui Dumnezeu. caci tâlharite de spirite slabesc si. linistit si câstiga din nou nevinovatia. STAPÂNIREA 693. cele închise în zile viitoare. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. o prea deasa spovedanie. Facându-se cercetare undeva. . dat Tesalonicenilor. într-o casa de nebuni. 688. cum zic parintii si trag mintea la învoire si la fapta. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. încât t oate le vad printr-un duh strain. pentru fiii pierzarii. care poate fi oricât de deasa. s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiri-tism. . ne poate sta marturie si în privinta spiritismului. oarecum zicând.t atâta departare. Alta pricina.. tâlcuieste autoritatea lumii acesteia. cade în transa. însotita prin tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase. jaf care duce. 689. 7-12). fiindca n-au primit iubirea ade varului.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. si de amagiri nelegiuite. ca sa dea (dar) crezamânt minciunii.

Înclinarea sufletului face interferenta cu înclinarea trupului în care a f ost trimis. Cunostinta cea din patanie. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. orice potrivnicie în calea darului si. si de unde ele rabufnesc pâna în suprafata faptelor vazute."Marturisi-v oi Domnului faradelegea mea! Si îndata ai ridicat pedeapsa pacatului meu" (Psalmul 31. 704. ispravile si tendintele ce le avem. se rasfrâng ispravile pamântului. precum ca îndata dupa marturisire Dumnezeu ridica pedeapsa pacatului. 697. Precum placerea e dascalul pacatelor.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. celalalt e întunecat. 699. iar din odihna. Numai atâta mângâiere putem adu ce între oameni. daca vine într-un trup în care gaseste numai dezechilibru. Asa vedem seninatate si la idioti. 702. se re zuma si se înscriu în structura noastra genetica. peste ele. n-am învata nimic. care nu cânta. . de multe ori îl cruta de cunostinta infirmit atii în care trebuie sa petreaca. e dependenta si de constructia genetica a trupului. pâna acuma înca n-a iesit ceva de folos. ca sa ia banii elevilor si stud entilor. Cine face curte nu face carte. STUDIUL 698. câta suferinta putem ridica de pe el. 703. lumina pentru minte si mila de la Dumnezeu. 696. Sa fim întelesi: încercarile ac estea nu-s pedeapsa. 700. 6) -. vestile si povestile din lumea întreaga. câta vapaie de ura înfruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oam eni. prin câta suferinta putem razbi cu bucurie. cu seninatate. t otusi înduri încercari si de multe ori ani de zile în sir. oriunde ne-am afla. Însusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal. sau de a se lepada de El. 695. STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 694. linistit si câstiga din no u nevinovatia. dar si în sfera constiintei. ci va asista neputincios lânga un aparat stricat. rabdând cu linis te. Ca l e simtim ca suferinte? De nu le-am simti ca atare. în c onstiinta. În iconomia organica. toate piedicile cad pe rând. nu-si v a putea manifesta înclinarea sa catre cele de sus. si ne-o talmaceste printr-un conflic t strafund în temelia noastra. ne strabat fara sa prindem nimic. Aci. celalalt nu asculta de n imeni. Situatia. asa durerea e dascalul întelepciunii. lumineaza seninul cerului. Iarasi o mica asemanare: de când undele hertziene ale posturilor de radio-d ifuziune circula în jurul nostru. în care va a vea sa petreaca o vreme. ce zac în strafunduri. toate se rasfrâng. în aceeasi sfera. Nu tot asa e cazul s i în ce priveste sfera constiintei. Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati. desi latente. Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngradite cu suferinte. Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet. Supunerea fata de stapânire este din ratiuni divine: din iubire universala de oameni si nu din oportunism sau din frica. Unul e asculta tor de duhovnic. câta amaraciune putem bea în locul celor ce vrem sa-i mângâiem. 706.singura cale care poate învata ceva pe oameni. ci huruie. genezele recesive. sau mai târziu. Unul e luminat la minte. nici o suferinta nu plateste nimic. sau învataturile din durere . E bine sa luam aminte însasi marturia proorocului David . Profesorii ascund solutiile temelor. care le transforma pe întelesul nostru. E bine de stiut si faptul ca darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. ci scoala. tot atun ci. Numai atât a bine putem face. daca sunt dublate de perechea genezelor dominante. dar o înregistreaza sfera constiintei. 705. Deci.si sa-i plateasca dajdia. Fara libertate si fara har. Sa nu uitam ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. cu a . printr-o nevazuta rânduiala dumnezeiasca. îndaratnic si mai rau se afunda. sau fulgerele dreptatii divine. Atâta stral ucire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni în noi. sau atât de puternice vor fi mila si adevarul în noi. si. SUFERINTA 701. sunt ca si inex istente. si numai la atâtea daruri ajungem. Le prind însa aparatele de receptie. Cam asa ceva se întâmpla si cu energia germeni lor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu înregistreaza aceasta en ergie. Nu te raspândi cu multe carti.

însusirile sufletului ar fi ca niste fulgere. iar când revine în lumea aceasta. în care a intrat înca din viata pamânteasca.iar daca scapa de aceste bucurii mincinoase. Sufletul. care zice: "Cine-si iubeste sufletul sau îl va pierde.sufletul care s-a izbavit de sine si petrece ca un dus d in lumea aceasta. iubirea si harul celor de pe pamânt pot îndupleca pe Dumnezeu sa scoata din munca sufletul ce n-a ajuns la sfintenie depl ina. iar cel ce a omorât acestea în sufle tul sau si moartea l-a prins în acestea. Orice fapta trupeasca a fost mai întâi o fapta sufleteasca. stropii acestia de noroi împroscati di n trup pe suflet. Da r ispititorul nu poate face nimic fara consimtirea sufletului. 715. încât n-ar mai vrea sa-i moara trupul. 714. sa fii deasupra ei. 25). desi foarte mare. care ar pârli într-o clipa farâma de tarâna a trupului în care zaboveste suflarea lui Dumnezeu. cad în primejdie de a se îndragosti asa de tare de propriul lo r suflet. dupa cuvântul D omnului. ceea ce la putini se întâmpla. pentru faptul ca se face curat. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. Trupul traieste. iar cine-si uraste sufletul sau. Deci. ca sa ne mai si saturam de ea. Cu cît orizontul tau e mai îngust si mai îngustat de durere. de una sa ne tinem: ca nu suntem din lumea aceasta si nu trebuie tintuita "aici" dragostea n oastra. 718. 717. Caci durerea ta te ia în vîrtejul ei si te închide din spre toata lumea si dinspre orice lume. si sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsa). ci pentru Dumnezeu . Daca îmbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunita din voia lui Dumn ezeu. iar sufletul traieste. Dupa încetarea trupului. îl face din ce în ce mai mânjit de poftele împ otriva firii. Suferinta aceea. acela a înviat pentru vesnicie. fie de moarte. poftele. O cadere în cu rvie e mai întâi o cadere în spirit. îl va pazi spre viata vesnica" (Ioan 12. naravindu-s e cu viata cea trupeasca. ci ar vrea sa fie vesnica viata a ceasta vremelnica. De durere trebuie sa scapi . . Sufletul are si el o parte patimasa. E parca o prelungire a iadului dupa tine . 713. Care-L face sa uite de sine. Durerea nu e obiect sanatos de meditatie. sa o depasesti. 708. amagit de convietuirea cu animalitatea trupului. în lumea aceasta. sunt oameni care au într-însii suflete vii. Dar libertatea. 716. asa se învoieste si se leaga de tare cu placerea din lum ea aceasta. Dar trebuie sa vina cineva sa te scoata di n cercul tau chinuitor de îngust. Acela a om orât Împaratia lui Dumnezeu dinlauntrul sau si a înlocuit-o cu împaratia chinurilor vesn ice. Poate ca si de aceea a lasat Dumnezeu viata aceasta asa de ne cajita. Iar aceasta e de l a convietuirea cu trupul în care s-a retras ispititorul si-l munceste cu pofte. Cel ce a înviat în sufletul sau cunostinta si iubirea lui Dumnezeu. SUFLETUL 709. 711. Bucuria neînfrânata. câta v reme era pe pamânt. În spirit e înclinarea si caderea. care-l mu ncesc cel putin tot atâta cât l-ar chinui setea pâna la moarte. Asadar. acela a murit pentru vesnicie. stârnesc în sufletul desfacut de trup o vapaie de pofte. de-am straluci duhovniceste ca soarele. Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea starii sale pamânt esti. dac a e locuit de Dumnezeu. fie de viata.tât mai putin suferinta din iad. prin negrija. 710. are sa po arte chinurile rasturnarii rolurilor de îndata dupa despartirea sa din robia unelt ei sale. 707. te poate face sa uiti ca înca n-ai iesit cu totul din împaratia ispitelor. slava desarta si mândria . cu atât nelistea ta e mai mare si poate sa fie mai mare ca în toata lumea. daca e locuit de suflet. Sufletul care se mântuieste este acela care nu mai traieste pentru sin e. daruindu-le Dumnezeu în schimb adevarate bucurii duhovnicesti. 712. se uraste pe sine. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceasta a treia treapta a luptei cu sine însusi. nu rodeste nic i o nadejde de pe urma ei. Si sufletul are patimile lui: parerea. pe unul care ar trece Sahara si n-ar gasi apa. Aceasta consimtir e însa înnegreste sau spurca fata sufletului. care. Viata si dragostea lui întreaga este numai Dumnezeu. încât sufletele lor se sting si se pierd. chiar cea pentru daruri cu adevarat duhovnicesti.

are sa se chinuiasca în felul fiecarei patimi. Un iubitor de argint. la vrem e de mare însemnatate pentru ei. Omul. 721. dar cu fapte. filosofia. Stiinta. n-are trebuinta de sufl et si de Dumnezeu . Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul l ui i se va da celor fara botez. 737. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. 736. s-a apucat sa faca si nebun ia ei cea mai de pe urma: desfacerea si aprinderea stihiilor. unde nu au competenta si nici mijloace de cerce tare. pâna la un loc. în religie este sfântul. un lacom de mâncare.e. Sufletul dus în robie e jefuit pe data de toata agoniseala sa duhovnic easca. un betiv . 733. nici ca nu exista. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupulu i. asta este toat a istoria omului. Stiinta fara Dumnezeu si împotriva omului. când li se deschide ochiul vederii si urechile auzi rii celor de dincolo. nu scapa de tirania poftelor sale. si nu gateste venirea zilei Domnului? TALANTII 734. asta e descal ificare si rusine. toate la un loc nu pot sa dovedeasca. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. dar îi aduce sufletului smerenia.lipsind trupul. Între cei trimisi de Dumnezeu sunt si oameni ce au darul sa vada dinco lo de zare. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le stim. 728. Daca stiinta ar putea prinde momentul când apare în parinti o geneza (ge na) defectiva. ci acestea îl chinuiesc fara de sfâr sit si se maresc pe masura ce nu pot fi satisfacute . un curvar. Sfântul nu cerceteaza. dar satana le vede. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii sale. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. 729. A nu sti si a recunoaste aceasta. si a face gâlceava ca stii totul. povatuind pe oameni. Dar acestia. Chiar numai factorul ereditatii. în întregul lui. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falsi fura tala ntii nostri buni. nu e totdeauna o vinovatie . care crede ca. e din ce în ce mai necunoscut. Sufletul.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. care le va fe ri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei real itati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata.uneor i e chiar virtute. Stiinta nu angajeaza viata. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. si totdeauna o vinovatie. Problema ereditatii mai are un capat. însa a sti putin. ar însemna pentru ea un adevarat triumf. STIINTA 724. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. De aceea. dincolo de biologie si probabi litate. fara sa stie.autorul si stapânul vietii . În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. 731. Oare în Templul sufletului nostru se va gasi vreun copil sau macar vre un orb sa-L primeasca pe Iisus? 723. 735. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. Oare stiinta nu asteapta si ea. 720.719. sanatatea mintii. 725. 727. Medicul. medicina si celelalte discipline ale preocuparil or omenesti. ca sa fie cunoscut îndeajuns. care l-a ros în viata pamânteasca. Omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu si-a câstigat în sine. s . care pune crucea pe masa de judecata. un lacom de avere. Toate ace ste discipline ale stiintei sunt însa folositoare când îsi cunosc marginile si când nu t rec într-o alta zona a existemtei. 726. În credinta. izgonit din trup de moartea acestuia. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. un bun veterinar . urmar ite la obârsiile ei. 722. nici ca exista Dumnezeu. iar consti inta îi striga mereu osânda lui Dumnezeu si zadarnicia suferintei sale. Deci lepra si orice lepra. 732. 730. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. chiar si dreptul. depaseste l imitele stiintei pozitive.

iar din popor i-au murit 70. Care este mecanismul biologic al instinctului de reproductie? Instinctul acesta are ca obârsie materiala o glanda endocrina. ca pe un jgheab. Înzestrarile lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente. Darul proorociei i s-a luat o vreme. Când aceste gânduri de rezistenta. Ce ti-a dat Dumnezeu dar. sa tâlhareasca pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. Aceasta erotizare consta în aparitia pe ecranul mintii a gândurilor si a imaginil or în favoarea satisfacerii acestui instinct. Constiinta . În fiecare om este închisa o masura a lui. dupa cum ne asigura si Sfântul Pavel (Romani 12.aduce "Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" si aduce Crucea Domnului: Jer tfa . 743. dar nici sa nu se lovea sca nimeni a o ajunge. înaintestatatorii si detinatorii puterii au sa dea seama. 17). Cel ce recunoaste Providenta de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi si celui ce i se pare ca nu le are de la Dumnezeu. curajul adevarului. pustiirile lui pe fagasul lui Dumnezeu. cu mariri. c e au sa-l împlineasca în lume. 3). care la nivelul creierului. caci precum este o ierarhie a valorilor. a capatat o strasnica pedeapsa. lepadarea de placere. nebunia pentru Hristos. talantul îngropat si de putini dezgropat si sporit. 747. varsa el. de asemenea e mucenic. TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 749. care marturiseste în mediul sau pe Dumnezeu. Aceasta da îndrazneala mucenicilor. talentele. Ele cer învoirea.000 de oa meni . 739. asigura-l cu întrebarea si ocroteste-l cu sm erenia si cu atât mai vârtos nu iesi din sfatul unuia dintre nebagatii în seama slujit ori ai lui Dumnezeu. 744. Purtatorul oricarei valori. Cenzura rezista. 742. va ajunge drept.care ocroteste viata omului si sub perspectiva trans-cendent a . un conducator de neamuri. 748. Convertirea talentelor este un mare talent. în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu. 746. energie pe care lumea n u o cunoaste. Cu talantul Botezului sunt daruiti crestinii. ade seori e mucenic. pândeste vremea darului de sus sa se deschida în viata noastr a si de nu-l va afla acoperit de smerenie si dreapta socoteala. chiar de ve nirea sabiei dupa dreptate. de care sa ne bucuram numai noi. ca un tâlhar viclean. nu poporul (2 Regi 24. Deci. 745. cei cu daruri. erotizeaza scoarta cerebral a. darul cunos tintei. au sa dea seama tot i înzestratii lui Dumnezeu. în favoarea lui Dumnezeu. rabdare pustnicilor. interpretarea vietii în perspe ctiva luminii divine. ar trebui sa se negustoreasca între oameni.lepadarea de sine. Regele David. Talentele sun t înzestrari de energie divina. care varsa o substanta chimica în sânge. peste aceasta sa nu treaca nimeni. înseamna a iesi din ierarhie si a face anarhie. Sa ne apropiem de o analiza concreta a tensiunii dintre minte si pat imi. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. 738.si doar el gresise. Un barbat de stiinta. cu puteri si cu tot felul de haruri.i. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. A nu lucra cu valorile. Si asa patesc pe rând toti daruitii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfa tul lumii. 741. le respinge. sunt afirmate cu t oata credinta si stiind cu certitudine ca Însusi Iisus Se lupta cu Satana în locul n . tot asa este u n Ierarh al lor. Toate valorile. i se va lua si ceea ce i se pare ca are. puternice si luminoase. cu raspunderi. înzestrat deodata cu darul stapânirii si cu darul proorociei. spre scopurile ei anumite. daca se declara atârnator de Dumnezeu. 740. ca si cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slabiciune si vinovatie. numai fiindca a îndraznit sa numere poporul (2 Regi 24). Prezenta lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce da talan tilor valoarea lor de energii divine.

Firea trupului fiind surda. De aceea.trupul de pe noi. c a sa nu dauneze sanatatii. e tânguirea vicleana a stricaciunii. . un numar care simplifica. di ctatura. osteneste. materialismul. toate pier si se restabileste un echilibru si o liniste în m inte. în arta. nevo itorul se sperie. În valoarea politica trufia stârneste tirania. despotismul. Parin tii i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean. . gasesc continutul definitiv si deplinatatea vie tii lor. ca trup. hor moni. Se vede învaluit. fortele sale sunt oarbe. De l a starea asta si pâna la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfânt (1 Cori nteni 3.ostru. de pe urma unei evidente d ivine. Satana nu e definitiv biruit pe pamânt. sau o iubir e trupeasca de sine. În felul acesta "gândurile" si "imaginile" si "reprezentarile". creeaza împaratia lor. Omul. ci le stârneste a doua piedica prin viciile trupului. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristologic a a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. acestea însa trebuie conduse dupa dreapta socoteala. oarba si muta. în spate . Chimismul endocrin nu e bir uit . stramutarea fortei oarbe neutralizate într-o ener gie de o alta calitate si de o înalta valoare: a iubirii de Dumnezeu si de oameni în genere si nicidecum nu mai ramâne de veun om. 753. în care nu este opozitie între personalitati. (. criza. se produc iarasi si iarasi. care apoi s-au linistit. Când potrivnicul mântuirii noastre se vede batut la prima piedica . în dualitate gasindu-si sol utia în Unitate . care este a treia împaratie a lui Dumnezeu. Misterul crestinismului este misterul unitatii. încât nu se mai tine vrajmas lui Dumneze u. au ca urmare convertirea. Iata pr ilej de câstigat la nivel înalt. La o atare înaintare a luptei pentru mântuire se tânguie trupul.decât dupa o ciocnire. se încheie cerul. talazurile marii. TRINITATEA 750. terorismul. la obârsie. Revelatiile lui Dumnezeu cu altul se împlinesc într-un al treilea. în toate a bagat anarhia fata de Dumnezeu. deznadajduit chiar.asimilat. Trupul e indiferent.. ecumenismul si societatea perfecta.. mândria nu-l lasa sa se dea batut. Asa prinde putere viata religioasa din chiar neputinta omeneasca.. TRUFIA 751. TRUPUL 752. 16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreaga. în care se încheie drama. atunci în organic se petrece o reactie chimica în care substantele endocrine din sânge. Numai în aceasta "Trinitate" ne este data viata divina perfecta. Trinitatea este un numar sacru. Ierarhul lor de drept.. inchizitia.. protestantismul. neutralizat . nu te poti întelege cu el d ecât prin osteneala si foame. ca sa te milostivesti de el. Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valorile si le-a pus în conflict. Subie ctul iubitor si iubitul gasesc deplinatatea vietii în împaratia iubirii. ci scoasa din radacina si firea facuta iarasi curata. în stiinta si economi e. abia în Împa ratia ce va sa vie oamenii nu se mai însoara si nu se mai marita. în care subiectul iubitor si obie ctul iubit. în glande. care erotizau scoarta cerebrala. (. între ipoteze si fiinta unica.) Marturisirile strafunde de credinta în Dumnezeu. iarasi vin si izbesc în per etii corabiei si în digurile portului. senzualismul. care nu trebuie ascultata.ce o ridica în calea robilor lui Dumnezeu prin lume. chiar daca pe ecranul mintii au aparut gânduri si imagini de hula împotriva lui Dumnezeu si te vezi în imposibilitate de a te mai ruga chiar.) Si totusi. care fac aceasta neutralizare.cea mai usoara . se neutralizeaza printr-o aparitie de anticorpi. 754. Foamea îmblânzeste f iarele. Lupta "de gând" ia rasi începe. în religie. Fiecare ducem un ateu. ca om.Trinitate. Rabdarea însasi a razb oiului e ultima ta rugaciune. necredincios. divin. plenitud inea. Împaratia omului si a cosmosului iluminat nu se rea lizeaza decât prin Sfântul Duh. Luarea prin surprindere poate fi apriga. Acestea îl îmblânzesc. victoria asupra luptei si diviziunii. Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai mâniei din trup. înfuriate de patimi. Dar Dumnezeu nu te-a paras it. asemenea cu linistea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la uc enicii Sai învaluiti de talazurile înfuriate ale marii.

Cu tot dinadinsul se atrage luarea-aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara îndrumarea unui duhovnic iscusit. în împaratia fara de Har. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. sa fie masur at dupa vârsta. caci stinge pe Dumnezeu si din ochii celorlalti. de strâmbatatea si amortirea lui. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii.si acestia biruie piedica si intra în lupta mânt uirii. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. Noua. p. De aceea. vol. 756. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. macar tot a sa de zornic. Dar.755. asa prin contrast. au pierdut. Sibiu. ca urmarit de o fiara. 763. URMAREA LUI HRISTOS 759. desi absolut. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. Sibiu 1946. Iisus e nu numai Cheia. Ea face din viata a ceasta o anticamera a iadului. 760. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. însa. cât poate sa cuprinda firea omeneasca. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura. nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic. toti au întârziat sau. 762. pe când durerea sufletului. nu mai su nt buni decât sa faca din viata celorlalti un iad. si preamareau dreapta socoteala. atât a oamenilor cât si a lui Dumnezeu. adica. Postul. 1947. La vreme de umilinta . aceasta desfigurare spirit uala. desi le tânjeste cugetul. Ura. Pretuirea patimasa a trupului pe multi îi întoarce împotriva duhovnicului. nici ca se misca. o boare a haosului. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. De fapt. boala îi întoarce. care sa fie linistiti si bucurosi de moarte. decât din prea multa mâncare. chiar un Dumn ezeu al lor.care cearca pe toti . din când în când. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe care Îl deduc ei. 758. asemenea cu El va fi. dar n-ai avut grija ca sa iei cheia de acasa. II. ramânând în Împaratia Harului. dar nu cred în Iisus Hristos. desi învr ajbirea nu-i tine mult. înca nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe frunte si nu ne-a batut piroane le în talpi. îndaraptând. Asa cere dreapta socoteala. muscati la minte de mândrie. ci si Usa împaratiei de scapare. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. Si ed. Acestor doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce lea pada pe Dumnezeu si celor ce leapada pe oameni din inima lor.desi postul pe multi i-a facut sanatosi si dupa taria si felul ispitelor. ca virtutea cea mai mare (Sfântul Ioan Casian. E lucru de mirare ca. E de neînteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului. în starea de iad a constiinte i. dar dupa iertar ea pacatelor asa de putin! URA 757. p. o vifornita. inaccesibil daca nu chiar inexistent. pentru pricini pamântesti se gasesc mii si milio ane de oameni care merg cântând la moarte. au zis Parintii. dupa sanatatea ramasa .130. dar pentru Împaratul Cerurilor abia se mai gasesc putini. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". neputinciosilor. face mii de victime. iar la dezlegarea lor din trup. trebuinta si putinta fiecaruia. E de neînteles ca durerea trupului îl face pe om sa ceara ajutorul lui Dumnez eu. pe altii. 764. scapi pâna la usa unei case în padure.1. Filocalia.12 9). creat de ei. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". ci abia simte cu trupul ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doa ge.1.   . în cruce sa se asemene si. Ura îs i ridica împotriva si mai mare ura. Ea un e un climat al mediului viciat. ca mai multi s-au pagubit din post. vol. Toti care nu cred si nu urmeaza lui Dumnezeu sunt morti înaintea lui D umnezeu. Zic însa: cine vrea sa urmeze pe Domnul si sa se asemene cu El. Cuvânt despre Sfintii Parinti din S it. 765. care nu le cere mai mult decât sa-I recunoasca existenta. 761. gândindu-se la cei grabiti sa stinga patimile. E de neînteles cum de nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie. I. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli. desavârsind în ei iubirea. ed. Ce folos. desi cugetam ale lumii si umblam în calea pacat elor. acesta sporeste.

copiii tai umbla la joc seara si scuipa dupa preot. Iar a nu te face de râs înse mneaza a-L urma pe Iisus în toata calea vietii Sale pamântesti. ci din grija de a nu gresi. în adâncul lumii spirituale se savârseste un proces divin. Nu cumva sunteti si voi cautând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri. verisoara ta a fugit necununata. dar nu-L stiti pe El. nu te afli nici pe tine. El este în cautarea lui însusi. care trebuie sa aiba loc. grabeste sfârsitul. de asemenea . Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. pacatosul". nemarginitul vrea sa cresti spiritual pe dimensiuni d ivine. iar acestea sunt marile hotarâri spre El. dinafara. A nu-ti face socoteala aceasta însemneaza a te face de râs. Revelatia e deplina. prin virtuti Domnul se manifesta dinlauntru. Când ti-a gasit Dumnezeu vreo treaba pentru Împaratia Sa între oameni. ai ispravit toate obligatiile lumii. "Dumnezeu poarta pasii omulu i". Este la mijloc o revelatie tripartita. asta este toata istoria omului. Iisuse Hris toase.nasterea ta în adevar. ramânând ca lui Dumnezeu sa-I dea o batrânete distrusa. la care suntem chemati. fara deosebire de confesiune. întrucât acestea nu sunt neaparat trebuitoare mântuirii si. N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând sa te aduci pe tine. Acolo sunt adevarurile experientei spirituale. nici sensul lumii. Daca Domnul e ascuns în poruncile Sale. dar viclenia ba. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii s ale. nu-ti gasesti nici sensul tau . 772. Dar când aceasta a ajuns un dar al constiint ei. pe care. O întâlnire cu Iisus înseamna o misiune. înseamna chemare la apostolie si la toate riscurile trairii de Dumnezeu între irozii neamurilor. 770. trebuie sa-i iubesti. iar cele ce mai l ipsesc le asteptam la a doua venire. De aceea Rasaritul mediteaza fara imagini chiar contra imaginilor. te doare. A fi ucenicul lui Iisus nu însemneaza a te opri la mijlocul uceniciei. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. Ar fi surprinzator raspunsul vreunuia: "Doamne. ca principiu impulsiv. asa zicând. VEDENIILE 771. Daca prin porunci Domnul ni Se îmbie. "Duh". primind orice. adevarurile vii. a primejdiilor la câte te expune aceasta. Fiul lui Dumnezeu. 769. Omul este vesnic în cautare dupa ceva. Iar omul cu socoteala vic leana e acela care-si da cu voia toata tineretea dracilor. 767. Si pâna nu-L gasesti pe Dumnezeu. O traire a vietii lui Iisus. lasa în urma orice vedenie. un razboi si a-ti zidi o cetate. au învatat ca. ce înseamna mai mult decât haina si mâncare a. Si se stie ca Dumnezeu nu Se supara când se sta pe a cest punct de vedere. este semn ca Dumnezeu. ca principiu atractiv. desavârsirea. Nu-i va fi zvârlita si batrânetea laolalta cu tineretea ? VIRTUTILE 774. Predania Bisericii Rasaritene se fereste de vedenii si îsi fereste si fiii. feciorul t au fuge de biserica.La acestia s-a referit Iisus când descurca pe al doilea spre rostul sau: "l asa mortii sa-si îngroape mortii lor". Vecinul tau bate crâsmele. este pentru tine argume ntul decisiv al existentei Sale si a rudeniei tale cu El. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia Rasaritului (naluciri le false). fireste ca este si în stradania pentru dobândirea virtutilor. Exemplu: "A devar". chiar vedeniile reale le refuza . daca te gasesti pe tin e în functie de Dumnezeu . Aceasta tâsnire în constiinta a darului nemarginirii. Marginirea ta. în care apar relatiile lui Dumnezeu cu omul: nasterea lui Dumnezeu în om si nasterea omului în Dumnezeu. lasa-ma sa-mi îngrop necred inta mea!" 766. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii.nu din rea credinta sau din împotrivire. VICLENIA 773. miluieste-ma pe mine. chiar daca ultimul p as al caii îl vei avea de facut rastignit pe o cruce. stiu. Dumnezeu iarta nestiinta. P . Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. adânc în care se întâlnesc iubitorul si iubitul. 768. A fi ucenicul lui Iisus însemneaza o prevedere. 775. nu categoriile metafiz ice sub substante alegorice. în demnitate. Toti marii mistici.

pâna cân d? VRAJBA ÎN CASA 781. iar la 18. toti trebuie sa intre la cumintenie si sa se legiuiasca daca sunt asa. Nepotrivirea de vârsta. pe care toti îl platesc cu vrajba. daca: 1. cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pent ru ca nu si-au marturisit acel pacat. sunt o forma decadenta de monahism. 19 ani fata lor este vaduva si înca cu copil. Aceasta diferenta mare de vârsta este un pacat înaintea lui Dumnezeu. deci si a constiin tei în cazul deplinatatii de constiinta. ac eia trebuie sa treaca peste ceea ce ar fi foarte bine sa treaca crestinatatea vr emii noastre si sa fie una. casa aceea nu tine. Prin urmare. P lin de fiere fiind. O asemenea casatorie nu tine. 3. caci ce poate face o fata asa tânara în fata unui vlajgan. adica cu desfrânarea. macar la sfârsit. cân d sunt legiuiti? Asa bine. Din petrecere fara post. Casatoria s-a început cu stângul. caci nu mai tin seama de miercuri. 778. daca sotii traiesc în casatorie nelegitima. ci se sparge si în aceste cazuri parintii treb uie sa recunoasca ca au dat un sfat prost. Primejdia comuna s-a aratat în lume. De vei marita fata ta numai pentru avere. VRAJBA CONFESIONALA 780. din negrija de spovedanie. pen tru o vorba cât de neînsemnata. Încetarea voturilor e încetarea calugariei. Dar sotii cum desfrâneaza. Si o ultima pricina este desfrânarea sotilor. de vineri. iar virtutea ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare dinlauntru. cu noi cu . Sunt parinti care-si marita fetele la 14-16 ani. facute înainte sau dupa casatorie. dar oricâti vor ramâne. de Sfânta Împartasanie si de rânduielile Bisericii. casatoria lor va sfârsi cu vrajba s au cu spargerea casei aceleia. pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolu lui. prin el. sau fara cunu nie bisericeasca. Poate ca în vremile acelea abia vor mai fi crestini. în loc sa asculte fara discutie. Toate îsi au izvorul în pacate. Lacomia de avere a unui parinte când si-a maritat sau si-a casatorit fe ciorul. 4. care discuta cu Dumnezeu. cumintiti-va parintilor cu sfaturile . Astfel au i ntrat într-o casa noua. pazesc pe ale diavolului si nu pot sa aiba liniste. unirea crestinatatii întârzie Doamne. 8. Dintre cele trei fagaduinte (monahale). Nu mai tin nici o rânduiala. 777. care este cel care facea acest lucru. are sa le sparga casa. 6. 779. care se înmulteste în corpul omului atunci când manânca carne multa si nu posteste. Mai vine apoi. De aceea. te umpli de mânie si astfel îsi sar în cap unii la altii. din pricina aceasta. Si din cauza aceasta. Din negrija de suflet a celor din casa. care sunt poruncile lui Dumnezeu. de zile le postului si de sarbatori. îi sare în cap celuilalt. Obligativitatea voturilor monahale poate înceta numai în cazul extrem de rar când se întâmpla din motive clinice a personalitatii omenesti. Asa. VRAJMASUL . rugamintea cea mai de pe urma a Mântuitorului în lume. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fier e.orunca ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare din afara. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si. 2. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saraci ei si. Aceasta din cauza nepotr ivirii de vârsta. când va maritati fetele sau va însurati feciorii! 5. Si bate Dumnezeu nerânduia la ca sa se faca rânduiala.ANTIHRIST 782. car e daca nu se pazesc. VOTURILE MONAHALE 776. tocmai pentru ca nau omorât pe diavolul. cea mai grea e ascultarea. 7. om în toata firea. pentru o bucata de lemn ce nu e la locul ei. cum au fost la înce put. însa fagaduintele ramân obligatorii iar lepad area lor pacat. Numai sila unei prigoane peste tot pamântul împotriva crestinilor îi va ho tarî sa lase la o parte orice vrajba confesionala si sa fie una. Din curvii nemarturisite. Vrajba în casa vine din pacate. p entru ca are de biruit mai mult patimile mintii. Nu vor scapa de sub tavalugul urgiilor istoriei pâna nu vor veni si la mintea aceea sa asculte si sa împlineasca. Neaparat v ine vrajba în casa. Este un prim pacat.

Fireste ca si noi în lupta cu patimile . 787. sau în mai mari sa-i cufunde. caci nu e un razboi de gluma. si prin aceasta sa-i întineze iarasi în cele dintâi. nu suporta impresii prea tari. nemaiavând ce face.trebuie sa dam cu el o lupta în duh. 783. Îngaduie Dumnezeu ispititorului sa se apropie. (As întreba pe cei ce nu au cruce: cu ce semn va aparati voi de diavol ?) Ei însa nu au semn. lupta pentru mântuire. atât a Mântuitorului. vine în persoana sa se razboiasca cu noi. orice gânduri rele ai avea. data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisi torul. Noi. dar nu are putere peste cei ce n u-l asculta! 788b. Deci. facându-se curate.evreu d e neam. Crucea Ta n e-ai dat". 18). întrucât toti eram în Adam (Romani 5. care seamana mult cu îndracirea. Mândria lui nu poate rabda bataie. 8-9). iar ceea ce a facut Adam facem si noi. 3). mii de ani de-a rândul. 784. de robii lui Dumnezeu ca sa-i cerce nu cumva sa se mai afle la ei ceva iubir e de sine. Raspunsuri catre Talasie. cât si a ucenicului.n. În aceasta lupta înca sunt em scutiti prin rânduiala dumnezeiasca de a-l vedea în toata fioroasa lui prezenta. Diavolul stie si el Scriptura. Deci. din trup si din suflet. Doamne. fara primejdii grave. Caci "acela" va primi sa fi e împarat peste stralucirea tuturor împaratiilor pamântului (Matei 4. E lucru stiut ca sistemul nostru nervos. De acum începe razboiul mintii omului cu mintea cea vicleana. ca un vames al vazduhul ui. ci presupune si o fata sociala. Noi trebuie sa începem urmarea Mântuitorului de la purificarea de patimi. caci vede Tatal osteneala fiulu i si nicidecum nu-l lasa. De la aceasta deosebire încolo. spunem ca mântuirea nu se câstiga cu o fapta ra zleata. ne-ar fugi mintea de spaima a ratarii lui înfioratoare. palmuindu-ti mintea. Sa nu vorbesti niciodata despre proiectele tale. caci. t otusi. dar care poate tine o viata întreaga . Asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului si al Maici i Domnului. însa diavoleste. prin gura lumii. deoarece mintea lui fi . biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia când îl îmbia cu momeala plac erii din materia lumii. Filocalia vol. urmeaza aceeasi carare si stadii. nimeni nu se mântuieste singur. poate sa-l duca pâna la boala epilepsiei. Nu în zadar semnul Crucii îl numeste Biserica: "Arma nebiruita asupra diavolului. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oameni. dupa unii. acesta-i chinul pacatului sau ca. acolo de unde doar Iisus a început lupta. ca peste toate acestea sa ramâna sanatos. ca numele lui Dumnezeu". atunci sufletul si mintea. despre care zice Sfântul Ioan Scararul ca: "Arma mai tare în cer si pe p amânt nu avem. sa zici în adâncul inimii: "Pentru pacatele mele patimesc aces tea. a venit sa-l bata si în lume. ceva mândrie. 785. dupa slabiciunea la care-l gaseste.) sa-l faca. 789. dupa ce Iisus l-a batut pe potrivnic în pustie. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. 12). sau parere înalta. Iar a doua arma pe care o avem împotriva put erii vrajmase este Sfânta Cruce (1 Corinteni 1. Diavolul da sfaturile lui la toti. o încovo iere a unei meniri. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. De aceea. 788a.nu al lui Dumnezeu . izbaveste-ma de cel rau". fiecare. caci cel rau stie doar ce vorbesti nu si ce gândesti si ti le nimiceste. în stare de a ne apropria. în aparitia lui personala din ustie. Si întoarce-te cu inima buna catre Dumnezeu . muritorii n-avem de a începe lupta de la aratarea fat isa si personala a potrivnicului. Spre razboiul acesta însa sa nu îndrazneasca nimeni. daca a trebuit sa fuga rusinat. ravasit de atâtea vicii savârsite de noi sau de un sir întreg de parinti înaintasi.treaba de începatori. 786. de n-a fost chemat d e Dumnezeu cu rost de a rusina puterea vrajmasa si a mai întari neputinta oamenilo r spre razboi. Mântuitorul a înfrânt întâi pe potrivnicul în duh. urmând pe Domnul. Iar a treia arma de aparare este smerenia sufletului. care va tirani sub ascultarea sa tot pamântul. ca sa ajungem dupa multa vreme la o sa natate. îl pri nd în prezenta nevazuta. în societatea omeneasca stapânita de acela. ca nu-i lasa (diavolul n. El e "acela" care va veni în numele sau . trebuie s-o capete. Astfel. daca a fost batut când se lupta cu noi din afara. E primul razboi pierdut de om. dupa zeci de ani de lupte dinl auntru. Atunci. fizica si psihica. E lucru stiut si probat de medicina ca spaimel e (traumatismele) peste puterea de rabdare a sistemului nervos îl dezechilibreaza si. descrisa de Evanghelii.toti. sau razboiu l nevazut. chiar în ce asul tulburarii tale.

24) si înseala pe multi. Drept aceea. si orice ura . Dar. îmbie sufletului ispita în tâi. iar în locul Lui sa-si împlânte în sufletul omului ca pe o sabie a iadului. si nu râvneste. a scopului ultim al virtutilor si cu asta a redus la nimi cul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. 793. e o risipire.o mare fapta buna. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. care este Sfânta Liturghie. 800. Orice ascultare de Stapânul adevarat al lumii e o dauna în împ aratia "stapânului" nebun si orice ascultare de stapânul nebun al pamântului îngramadest e pe oameni sub povara unei datorii sau greseli facute lui Dumnezeu. moarte crestinilor. ci lupta nebun cerând: 1. chivernisita de oameni cu ura. mai aici. trimite si el. 794. 2. moarte lui Dumnezeu. printr-o sing ura întorsatura maiastra a vicleanului. ci naluceste si el o lumina. ci vrea necredinta tuturora . 8). Cu trecere de vreme. Trebuie. ucenicilor Sai. o face. Vrajmasul. Cu un cuvânt: contraface tot ce face Dumnezeu si da de râpa pe oameni cu multimea înselaciunilor. orice iubire. se cred pe sine stapâni si împarati. decât aceea de a term ina o data cu Dumnezeu. se arata si el.fara sa priceapa unul ca acesta ca a cazu t la lauda straina si ca în credinta lui s-a încâlcit un fir subtire de putere vrajmas a. cea prin placere. satana s-a mai iscusit în rele. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. deci. pe poimâine. multa si adânca deosebire a gândurilor. 792.care nu se multumeste numai cu necr edinta sa. Stiti cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare si pretind sa li se supuna oamenii. S-a facut de-o îndrazneala nemaipomenita. "Acela" nu se multumeste numai sa însele pe oameni cu amânarea pocaintei pe mâine. chipul sau de fiara. Trimi te Dumnezeu slujitori. 797. propovaduie ste si el. 798. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. De aceea. 796. trimite Dumnezeu vedenii. de aceea îl pâraste neîncetat înaint ea lui Dumnezeu. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. nu în întelesul ca s-ar putea apropia sa strâmbe adevarata lumina. ca face bine . îngramadeste pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de plata lui Dumnezeu. vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor. moarte învataturii Sale. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu îndrazneala dupa daruri dumnezeiesti.. strâmba întelesul oricarui cuvânt. 795. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. Si te trimit sa propovaduiesti si sa faci cutare si cutare. în paruta lui împ aratie. ca-I risipeste avutiile. 3. nebunul la o mândrie mai mare. Chinurile cele de pe urma. Iata-ne. împaratia fiind de drept a lui Dumnezeu. care este lumea întreaga. Cel rau vrea sa ocupe scaunul lui Dumnezeu. caci l-ar fac e scrum si nu poate sta într-însa.ind nebuna. CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE . Antihrist . prin patimi. pe cine iub este pe Dumnezeu. nu cu iubire. în schimb.nu va avea astâmpar decât în ziua când ar izbut i sa ucida pe Dumnezeu si sa-L azvârle din inima si mintea celui din urma credinci os ramas pe pamânt.dupa voia lui cea rea . de la început pâna în zilele acelea.. Deci. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. desertând virtutile în sacul spart al patimilo r si culegând. 4. Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel. în care va lucra toat a puterea Satanei. dar calatoreste fara sfat si întrebare. zicând: "Eu sunt hristos!" (Luca 21. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. înainte de dobândirea smereniei statornice. Cum zice un Parinte. 799. Diavolul stie cât iubeste Dumnezeu pe om. ca asa cere boala lor. cele de la Antihrist. încât si lumina dumnezeiasca o contra face. 14) si în hristos mincinos (Matei 24. pustiire Biseri cii Sale si oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pururi. ci în minc iuna. începatorul nebuniei. 790. Pe cine poate sal întoarca împotriva lui Dumnezeu. de vreme ce el nu sta în adevar. Asa se preface în chip mincinos si în înger al lumi nii (2 Corinteni 11. 8) bucuros. îl învata si el sa iubeasca pe Dumnezeu si-l lauda. cu a tât mai vârtos o cere Lucifer. la batrânete. rânjind (1 Petru 5. 791.

Cuvântul spus de Parintele A rsenie. Cândva stateam în fata unei icoane facute de Parintele Arsenie la Bucuresti p entru manastirea noastra. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. c unostea si chestiuni de medicina. în '42. oricâte rele am face. în inima Maicii Domnului. Când le spun ca Parintele a zis ca: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". Si respectivul spune: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva" . fiul n -a plecat niciodata! El a ramas în inima tatalui. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. sa-l sarute. în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos. tot atît de infinita. ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul. însa eu. Asta a fost Parintele Arsenie. de vreme ce se spu ne: "Ca precum este marirea Ta. Cu o astfel de afirmatie. a facut si ceva Medicina. Cum miluieste un tata pe co . adica de la informatie la convingere. a facut Scoala de Belle Arte. dar sunt sigur ca are înca ceva ". era un profesor exceptional. în general. si toate acestea la un loc i-au dat capacitate a de a lucra ca un om bine înzestrat si cu o cultura bine pusa la punct. daca era profesor. care se gaseste acum în Muzeul manastirii noastre.TEOFIL Parintele Arsenie a fost un om cu o capacitate sufleteasca deosebita si c red ca Parintele. cum este de infinita si marirea Lui. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. ci a studiat si arta. Pentru ca din inima lui. Avea o putere de sinteza deosebita. Cât de departe e Rasaritul de Apus. Sau cândva spunea el asa: "În mintea strâmba si l ucrul drept se strâmba". sectia pictura. Pâna traim în aceasta viata Dumnezeu nu ne para seste. Parintele Arsenie a zis o vorba cât lumea asta de mare . Din câti oameni am cunoscut eu lucratori în Biserica. Si zic eu: "Nu stiu daca are o cultura perfecta. Zice: "Ma. prin cuvintele acestea: "Cât e de sus cerul deasupra pamântului atât de mare e bunatat ea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dânsul. daca era un doctor. ar fi fost un om deosebit. cred ca a avut o înzestrare de la Dumnezeu pe care daca nu o ai nu poti fi niciodata ceea ce a fo st Parintele Arsenie. o formula. Parintele Arsenie a fos t unic. era un doctor deosebit. De p ilda. atâta a departat El de noi faradelegile noastre. sau ca: "Bobul lui de grâu se preschi mba în taciune. Adica daca era in giner. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. pacatosii. Asta le place la multi. Sau zicea Parintele ca: "Cea mai lunga cale e calea care d uce de la urechi la inima". sa-l aju te. prin stilul lui de lucru. dar nu convinge". Nu poate iubi un sfân t pe Dumnezeu. nu numai Teologie. si zic: "Eu cred ca Parintele Arsenie este un geniu". El a avut o înzestrare nativa deosebit a si cînd l-am cunoscut eu. în formularea de mai sus. am bagat de seama ca le place. Deci av ea o posibilitate de a formula ceva. sa-l aseze iarasi în starea din care a plecat. si vrea sa-l primeasca. ca sa-l primeasca. Unic prin gândirea lui. si-l asteapta. nici toti din manastire se mântuiesc". sa-l îmbratiseze. asa este si mila Ta".ba mai mare decât lu mea asta! Si anume a zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos îi mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu". oricât de departati am fi. în manuscrisele lui. dar Dumnezeu nu poate sa ne paraseasca pe noi. l-a asteptat într-un fel. Cum a ajuns la aceasta Parintele nu a spus niciodata. cât ar fi sfântul de mare. nu l-a mai tinut locul : a alergat înaintea lui. asa cum ramânem noi în inima lui Dum nezeu. avea 32 de ani si deja avea un nume mare. Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât drag ostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. ca mila lui Dumnezeu este tot atît de m are. Si zicea Parin tele ca: "Mustrarea învinge. dar când l-a vazut ca vine. orice ar fi fost. mi-a si spus un cuvânt. dupa cum citim în pilda cu fiul risipitor. cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pacatos . o icoana cu Adormirea Maicii Domnului. Când îi puneai o problema. nu era un inginer comun. Apoi el a studiat mult. când l-am întâlnit eu pentru prima data. în iubirea lui Dumnezeu fata de noi. nu toti din lume se prapadesc. Stateam în fata acestei icoane si o prezentam un ui cadru universitar de la Sibiu. Noi putem sa parasim pe Dumnezeu. oameni i râd. Parintele ne da încredere în bunatatea lui Dumneze u. si alearga înaintea lui. personal. iar el se crede grâu nedreptatit". unde se spune ca tatal nu l-a asteptat pe fiul care se în torcea. el imediat avea raspunsul. caci se afirma si în rugaciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici.

pictura în fata c areia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce viziteaza Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata. dar nu convinge. cel ce se crede a fi drept. deci. pentru bucurie. Oameni de informatie religioasa sunt mai multi decât c ei ce au convingeri religioase. însa de convins nu c onvinge. care urmarea pentru oameni o min te dreapta si lucruri drepte si îndreptare spre mintea cea buna. atunci nu te poate ajuta. vede lucrurile drept. macar sa nu suferim zadarnic. E necesara si informatia. Mustrarea învinge. iar el se crede grâu nedreptatit. mai ales atunci când au prilejul sa vada o pi ctura a Parintelui Arsenie reprezentând Adormirea Maicii Domnului. pentru ca omul e ste fiinta care poate zice nu. tuturor celor care vor sa braveze si nu se gând esc la urmarile pe care le pot avea. Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. oamenii râd în general. Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sai: "Ac estea vi le spun. Bobul lui de grâu se preschimba în taciune. ca si constrângere. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. Dar a ramâne la informatie înseamna doar a fi la începutul drumului. Asta le place la multi. 11). credinta noastra fiind "izvor de bucurie". Mintea se strâmba în urma patimilor si se îndreapta pe masura curatirii d e patimi. Pâna la inima mai e o cale lunga. "la urechi". cât cea de la informatie la convingere. Asta înseamna ca nu cel care vrea sa te ajute te ajuta cel mai mult. Are si mustrare a rostul si puterea ei. ci tu esti cel care poti sa fii ajutat. aminte la cuvântul de mai sus si sa-l împlinim în cele doua laturi ale lui. ci îsi explica el mai bine cele pentru s ine condamnând pe cei ce vreau sa-l îndrepte. poate tot atât de lunga. dar ea.piii sai. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. fara sa si fie de fapt. adica de l a informatie la convingere. care adeseori se face prin auzire. cu circulatie mai al es în lumea din Apus: "Un sfânt trist este un trist sfânt". De la învingere pâna la convingere e o cale lunga. si asta se întâmpla des. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. deci asa cum sunt ele. Pentru a putea folosi suferinta spre binele sau. Valoarea acestui cuvânt o intuiesc toti cei ce îl aud. În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. Începutul oricarei îndreptari este sa-ti r ecunosti greseala. Este si aceasta o cugetare la care e bine sa luam aminte. Asa obisnuia sa spuna Parintele Arsenie. Daca esti deschis spre ajutor te poate ajuta o mul de lânga tine si omul superior tie. Când le spun ca Parintele a zis ca "în mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. ba. caci noi îl aducem înaintea v izitatorilor si închinatorilor nostri. spre raul lor. doar învinge. am bagat de seama ca le place. asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dânsul" (Psalmul 102. Sa-ti feresti capul de frig si de prostie! E un cuvânt care merita sa fie stiut si urmat. Asa caracteriza Parintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune s i care nu cauta si nu primeste îndreptarea. îl judeci si-l calci în picioare. 10-13). niste atitudini care nu sunt destul de bine gândite si controlate. dar daca nu-l recunosti superior. Sa luam. el putând fi de folos tuturor celor ce nu iau aminte la ei însisi. si zice nu! Daca tot trebuie sa suferim. Ajutati-ma sa va pot ajuta. Cuvântul acesta ne aduce aminte de un cuvînt asemanator. Într-o astfel de situatie. când o ai ca d eprindere si o mai si justifici. "Cînd greseala s-a facut în tine asezare si adevar". "cea mai lunga cale". dimp otriva. nu mai e bob de grâu. "În m intea strâmba si lucrul drept se strâmba". Când mintea se îndreapta. ci e pacat de moarte ". Parintele a fost întotdeauna pentru optimism. ca bucuria Mea sa fie întru voi si ca bucuria voastra sa fie dep lina" (Ioan 15. atunci "nu mai e greseala. cât cea de la urechi la inima. cre stinismul fiind "religia bucuriei". ci doar taciune. omul trebuie sa creada c .

. nici toti din manastire se mântuiesc".. Bineînteles ca pentru a naste sfinti trebuie sa fii sfânt sau trebuie sa tragi de tine spre idealul sfint eniei. e ma i rational Sfântul Varsanufie decât cel care a scris în Pateric ca e destul sa dormi n umai un ceas. si-apoi aduna la cuvinte de folos si nu împlineste nimic! Oxigen. E cam prea mult. Foarte c orect! Ce rost are sa mearga. nu toti din lume se prapadesc. Si stiind eu ca a fost la Parintele Arsenie. nici refuzul. ca sa-i spuna a ltul. Dupa aceea somn. ca sa-i spuna unul. un cuvânt pe care eu îl socotesc cel mai important cuvânt pe care l-am auzit de la el din câte stiu ca le-a spus si le-a scris. cel care întelege si stie cum sa suporte suferinta. Daca m-as întâlni cu acela car e a spus asa. Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate. Nici abuzul. A trecut pe la mine un tânar care a fost la Parintele Arsenie. Deci. Ce înseamna asta? Aer cât mai bun . Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. mi-a si spus un cuvânt. Avea o putere de sinteza deosebita. Pari ntele vine si da ceva pentru trup si zice: Oxigen. Eu am dat un îndrumar pentru suflet. ca nu stiu ce. glicogen. vara. ce ti-a spus Parintele Arsenie?". somn. nu mai sufera. În legatura cu sexualitatea în familie. Nasteti-va sfinti! Parintele Arsenie îi îndemna pe oameni sa nasca sfinti. sa-i spuna daca a facut ce i-a spus. Sunt unii care spun ca e destul calugarului sa doarma un ceas. Parintele zicea ca de doua ori trebuia sa se întâlneasca omul cu el: o data cân d îi spune si a doua oara la moarte. mi-a spus cândva un cuvânt. nici mai mult nici prea putin. De curând. sa cunoastem încarcatura data de altii si pusa în noi. nu mie. dar aceasta cere timp si osteneala. Se cunoaste ca Parintele a învatat medicina si ca de fapt el îsi dadea seama ca omul este si trup. de f apt. Glicogen: sa ai o hrana rationala.. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. glicogen. De fapt. Dumnezeu sa-l odihneasca. Si Parintele Arsenie zicea ca cel putin sase ceasuri de somn conti nuu. în manuscrisele lui. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de via ta crestina. ci unui parinte. nici refuzul". anume: "Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca". Parintele Arsenie zicea: "Nici abuzul . am gasit în volumul XI din Filocalie ca trebuie sa dormi cel putin sase ore. el imediat avea raspunsul. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina". Zice: "Ma. Si când începem sa ne ocupam de noi însine. zic: "Mai. Si tânarul acela spune: "Stiti ce mi-a spus? Oxigen.. Parintele Arsenie. Bineînteles. nu vreo zece ceasuri. cum merg unii. adica zahar din ficat.. adica înseamna si mai mult. cum d orm unii acuma.a suferinta are un sens pentru el. nu toti din lume se prapadesc. când l-am întâlnit eu pentru prima data. Cum? Pri ntr-o hrana rationala. o formula. ca un cuvânt de folos. se culca pe la zece si se scoala a doua zi tot pe la zece. s-o rezolvam . a vea o posibilitate de a formula ceva. i-as spune ca nu are dreptate. Ma. nu e numai suflet. Sa ai glicogen. Când îi puneai o problema. sa aflam neg ativele noastre. sa traiesti în aer cât mai bun. chiar daca pe moment nu întelege. De p ilda. somn. Cu mine de doua ori trebuie sa se întâlneasca omul. Zicea Parintele Arsenie referindu-se la trup: "Fiecare dintre noi ducem u n necredincios în spate". Stiti de ce? Pentru ca somnul e o b inecuvântare de la Dumnezeu si Parintele si-a dat seama de lucrul acesta. caci numai asa poti sa ai un echilibru organic. nici toti din manastire se mântuiesc. Cel putin. pe atunci student la teologie. putem sa ne cunoastem.

o abordare simpatetica a relatiei tânar-duhovnic1 "Parintele Arsenie stia cã la tinerete se pune temelia vietii omului. m ai îndeaproape. venite c a din partea lui Dumnezeu. ne statorniceste în gândul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire. Pe o pictura facuta de Parintele Arsenie cu Judecata de Apoi e scris: "Tu esti noi". ca si când ar spune faptele oamenilor: Fii atent ca tu cum esti acum. prin harul si îndurarile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Si al cincilea punct: sa ai conceptie de viata crestina. tu esti ceea ce ai citit. credinciosii români ortodocsi din Banatul Iugoslav au epis cop. S. tu esti ceea ce ai vorbit. Simteai. P. tu esti ceea ce ai facut. La 31 martie-1aprilie 2001 este hirot onit episcop vicar al Mitropoliei Banatului.Al patrulea punct: sa-ti pastrezi hormonii. hrana rationala. Nascut la 23 septembrie 1957 în Hatag el. stiu eu. . tu esti ceea ce ai gândit. care a formulat îndrept arul de viata. În primul rând. ci cuiere de haine calugaresti. yoga. aici. Episcop vicar al Mitropoliei Banatu lui cu atributii în administrarea Episcopiei Române din Iugoslavia Dupa 160 de ani. Cartea vietii tale esti tu însuti. de a îndumnezei firea. La 25 martie 1984 (dupa absolvirea I nstitutului Teologic din Sibiu si a cursurilor postuniversitare ale Faculta!ilor de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si Tesalonic-Grecia) intra în monahism la Mana stirea Hodos-Bodrog. Densus (jud. câta o avem. în mod deosebit. de aceea îndraznim sa spunem: fiti atenti. pentru faptul ca. . Noi ne-am alcatuit în tine. marturisesc înaintea lui Dumnezeu si înaintea tuturor cititor ilor ca pentru patru lucruri. ca episcop vicar si administrator al Episco piei Ortodoxe de Vârset. când îti vorbea Parintele Arsenie. pe Parintele Arsenie Boca.Astazi. la 15 ani.Prea Sfintite Daniil. zen si altele. MARTURII P. a dez voltãrii omului pentru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. nu sunt si nu voi fi niciodata vrednic a multumi îndeajuns lui Dumnezeu. fiind hirotonit preot la 10 aprilie 1984. sunteti unul dintre putinii care l-au cunoscut. Sale Daniil Partosanul. respectiv spre Seminarul Teologic din Caransebes. pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea sa ia aminte la el. Din 1991 este cad ru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad. petrecute în viata mea. apoi spre Institutul Teologic . Domnul Hristos a fost rastignit cu spatele pe crucea materiala si cu fata pe crucea spirituala. sa stii ca esti noi. îl cãutau tinerii si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. Asa dorea Parintele Arsenie. adica sa nu faci risipa de en ergie sexuala. adica sa nu umbl i dupa alte conceptii de viata. nu faceti risipa de energie sexuala. Conceptia de viata crestina. Cine face curte nu face carte. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa".si l-am amintit aici pe P arintele Dumitru Staniloae.1999 este preot la Prislop si Densus. S. somnul si energia vit ala. nu faceti abuz. Unii dintre calugari nu sunt calugari. Între 1999-2000 ctitoreste schitul Retezat. Daniil Partosanul Parintele Arsenie Boca . mi-a îndrumat pasii spre Teologie. cu atributii în administrarea Episcop iei Române din Iugoslavia (cu sediul la Vârset).S. ci vrem s-o canalizam spre binele nostru material si spiritual. "Tu esti noi". Tu esti noi. pe acest "ctitor al Filocaliei românesti" . Tocmai de aceea folosim si resursele firest i. în persoana P. pe care nu vrem sa o risipim pe placeri. la Timisoara. Daniil Partosanul. Hunedoara). câte le avem la îndemâna: aerul (aerul bun). Si Parintele si noi care spovedim. tu esti ceea ce ai simtit. Sa este unul dintre cei ce au lasat frum oase urme în spiritualitatea Tarii Hategului. disciplina Patrologi e si literatura postpatristica. cum îl numea un alt mare ctitor al iubirii de Frumos . com. întâlnim oameni darâmati prin abuzur i si. Prea Sfintitul Dr. Între 1986 .

mai multi oameni au avut roluri deosebite. trebuie sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca mi-a îndrumat pasii înspre viata monahala. De asemenea. si unde .cum spunea Sfintia Sa însusi .S. m-a marcat profund. conducatoru l spiritual al Oastei Domnului în anii '70 si '80.Grecia. ca si toate celel alte. în ultimii ani ai vietii Sfintiei Sale.din Sibiu. din apropierea Bucurestilor. de cunoscut. duhovnicesc si chiar profetic.a fost cautat si cercetat duhovniceste de o adeva rata "avalansa de oameni". . m-a remontat. Ce "urme" a lasat Parintele Arsenie în viata Prea Sfintiei Voastre? . dupa ce a pictat pa rtial biserica "Sfântul Elefterie" din Bucuresti. unde Sfintia Sa. fratele Traian Dorz. Am ajuns la Sfintia Sa. pedago gic. marcate de amintirea si prezenta lor.o pensie mino ra. auzind de la maicile de la manastirea Prislop . un rol crucial l-a avut si-l are persoana si personalitatea duhovniceasca. În viata mea personala. iesind la pensie . de cautat si de recunoscut chiar si ca sfânt de catre o multime uriasã de credinciosi. de mai multi ani . Parintele Arsenie. în toamna anului 1979.Întâlnirile cu oamenii mari ramân. din jud. mai apoi. în 1968 a început pictura bisericii parohiale ortodoxe din Draganescu. h arismatica. m-a zidit sufleteste si du hovniceste. Apoi preotul care m-a botezat si mi-a îndrumat pasii spre seminar ul teologic. pe ca re l-am întâlnit întâia data în casa parohiala a bisericii sale ortodoxe din Draganescu. pentru faptul ca. au în persoana mea un iera rh. picta si lucra în semiclandestinitate la biserica ce astazi îi poarta pictura expr imata si reprezentata într-un mod deosebit în stil neobizantin curat ortodox. sa-i pastoresc si sa-i conduc sp re Mântuitorul nostru Iisus Hristos. colegii p rofesori si studenti de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad unde predau în continuare Patristica. Sibiu. c omuna Mihailesti. mai apoi spre manastirea Hodos-Bodrog unde am fost calugarit si în ce le din urma spre sfânta manastire Prislop unde am putut sa fiu mai mult în apropiere a Parintelui Arsenie. la Ghelar si în alte parti.Mai vorbiti-ne putin despre prima întâlnire cu Sfintia Sa! . Sfintia Sa este cel care m-a îndrumat spre studii si cursuri de doctorat. de apreciat. acum.Eram student la Sibiu. cu totul si cu totul deosebit în viata m ea.P. întrucât fusese pe nedrept scos din manastirea Prislop prin Decretul 410 din 1959 (Parintele Arseni e a plecat din Prislop la începutul lui mai '59. Hunedoara . mai întâi spre manastirea Sâmbata Brâncoveanu unde am fost frate. În al treilea rând. si nu datorita Decretului 410 n. pentru fratii nostri români ortodocsi din Banatul Iugoslav.unde petreceam vacantele de vara. . fiind doctora nd la Bucuresti. în biserica la Draganescu. spre Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii Aristotelice din Tesalonic . dupa aceea spre cursurile de doctorat de la Bucuresti si. din nefericire. Dumnezeu mi-a rânduit pasii. o data la Sinaia. a Parintelui Arsenie Boca. prin multe încercari.). În al doilea rând. cu Sfintia Sa am avut fericirea sa fiu de doua ori în calatorii si drumetii în Muntii Retezat. Dar în mod cu totul si cu totul aparte. Bucuresti. m-a rascolit.De fapt.n . dupa ce am calatorit cu trenul o noapte.de spre Parintele Arsenie. În primul rând parintii mei. dupa 160 de ani. când. Î. Sa Mitropolitul Nicolae al Banatului. satul meu natal fiind la aproximativ 7 m spre sud de sfânta manastire Prislop. Tesalonic. Prima întâlnire cu Parintele. unde a lu crat vreme de 15 ani cu multa dragoste. am avut prilejul mai mult si mai îndeaproape sa-l întâlnesc. de la Sibiu spre Bucuresti. pentru totdeauna. trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si sa-mi plec capul cu nevrednicie pentru harul arhieriei la care m-a chemat si pentru slujba de ierar h si de episcop în Biserica Sa. Dupa ce a lucrat o vreme în Schitul Maicilor la Bucuresti. În al patrulea rând. Pe Parintele Arsenie l-am frecventat discret si clandestin în toti anii cât am fost apoi student la Sibiu. Biserica Ortodoxa. la începutul celui de-al doilea an de stud entie la Sibiu. de statura neopatristica. sarbatoarea Sfân tului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. spre Parintele Arsenie Boca. Dupa aceea. tot acol o. care m-a prop us pentru alegerea si hirotonirea întru arhiereu. pe care l-am cunoscut de asemen ea. silindu-ma si straduindu-ma sa-i calauzesc. Întâlnirea cu Sfintia Sa a fost decisiva în a lua hotarârea de a intra în monahi   . cu rabdare. era atunci civil. atât de cinstit. care. profesorii de la Caransebes. Pun aceste cuvinte în ghilimele pentru ca îi apartin si e u însumi l-am auzit zicând aceasta. în ziua de 26 octombrie.

a cautat un subtitlu acestei carti. toti. cu siguranta. .Legatura dintre un începator.Parintele Arsenie a fost un om exceptional. Serafim de Sarov a fost pentru ortodocsii rusi s au Sf. Am multe cuvinte de la Parintele Arsenie. cum am fost si am ramas eu. cel mai mare din veacul nostru si din vremea noastra.Sfintia Sa trecând la cele ve snice în 28 noiembrie 1989.Atunci când Parintele Arsenie si-a ispravit de scris si de redactat Carar ea Împaratiei. românii. pentru aceste cuvinte care m-au zidit launtr ic. Pr in urmare. m ormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si im portante în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. pentru fa milie. ne povatuieste. al sfinteniei. prin citirea Sfintelor Scripturi. se roaga. de sfaturi. ascultându-l cum vorbea cu oameni i. care radia si pe care-l transmitea personalitatea Parintelu i Arsenie. mijloceste pentru noi. în Harul si Darul Sfântului Duh si al Sfintelor Ta ine. si sunt sigur ca. despre trairea în Hristos. Despre Parintele Arsenie trebuie sa vina vremea.Ce sfaturi deosebite va dadea Parintele? . unde vin crestini din to ata tara si chiar si din alte parti. Eu sunt si gur ca pentru neamul românesc. a fost însa cautat. aprind o lumânare. pentru lume. Vin. a f ost un zugrav de suflete. cu s iguranta!)? . dar mai ales mâine si. ca si pentru cei ca re nu l-au recunoscut si nu-l recunosc. 17 decembrie. duhul Sfintiei Sa le de la Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. . Parintele Arsenie va fi pentru noi. Sfintia Sa a fost un mare duhovnic. prin umilinta si pocainta . apostolica si patristica d e cel mai înalt nivel si de cea mai adânca si profunda simtire si traire. ne-a lasat Cararea Împaratiei ca pe o calauza pentru viata duhovniceasca. cum le asculta necazurile. neapreciat de multi.o spun cei ce l-au cunoscut si i-au recunoscu t Cararea Împaratiei . a fost un predicator de statura patristica. de o multime de credinciosi. Am o multime de cuvinte. Pentru mine personal.R. cinstit si în timpul v ietii. cum le explica problemele si necazurile si cum îi po vatuia si îi sfatuia. în viitor. în Ortodoxie. crestini care sunt deschisi mai mult spre acel simt al sacr ului. de povatuiri. iubit. toti. . pentru Biserica. cre dinta în Hristos. ceea ce Sf.. în Mântuitorul Iisu s Hristos. în Biserica. îmi placea sa stau în apropierea Sfintiei Sale. în mod deosebit. pentru poporul român. care sunt pietrele de temelie ale vietii mele duhovnic esti. si multumesc lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie. duhovniceasca. este credinta în Dumnezeu.sm. prin rugaciune. care ma tin launtric. de acolo de unde este. pictur a Sfintiei Sale de la biserica din Draganescu vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. filocalica. în mod deosebit pentru cei care l-am cunoscut. Grigore Palama pentru greci si pentru ortodoxia ecumenica sau alti si alt i sfinti din istoria crestinismului. Pe Parintele Arsenie l-am reîntâlnit de mai multe ori la Manastirea Prislop .unul din cei mai mari teologi-duhovnici ai neamului românesc. neiubit de m ulti.un de am ajuns preot slujitor. dragostea fata de Hristos. mesajul Parintelui Arsenie pentru noi. ne calauzeste. daca nu cumva pentru totdeauna. la sfatul si povatuirea Sfintiei Sale. pentru ortodoxia româneasca. de o multime de oam eni ai lui Dumnezeu. a fost un pictor bisericesc. Neînteles de multi. si eu sunt absolut sigur. dar si mustrari. acestei scrieri-testament a Sfi ntiei Sale. se închina si cer mijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. când l-am întâlnit pentru ultima data . un om extraordinar. Parintele Arsenie a purtat si a mentinut aprinsa în veacul nos tru o constiinta crestina. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. sa s e scrie mai mult. a ortodoxiei si a Bisericii. un mare parinte al Bisericii noastre.Cuviosul Arsenie a fost . Care e "pozitia" Prea Sfintiei Voastre fata de aceasta consideratie? . ne ocroteste.O.Ce credeti ca ar spune lumii de azi Parintele Arsenie (si o spune. si mai ales dupa moarte. poimâine. sa se vorbeasca mai mult. cât mai curând posibil. si l-a ales pe urmãtorul: Un raspuns crestin la nelinistile vremii. ca mai devre me sau mai târziu va veni timpul rânduit de Dumnezeu când Parintele Arsenie Boca va fi canonizat. un om a l lui Dumnezeu. Iar mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. atâta câta este. si marturi sesc cu toata responsabilitatea mea de episcop si membru al B. de înv ataturi. asta zi. între 1986 si 1 988. am auzit multe cuvi nte. pentru tara. ca si pentru cei care nu l-au cunoscut. si Parintele Ar senie nu poate fi exprimata si explicata în cuvinte. pentru noi. stimat.

Aflându-te în prezenta si în apropierea Parintelui Arsenie. cum spu nea si scria Sfintia Sa: "Am vrut sa pun mâna pe radacina durerii care nu este alt a decât pacatul". prin rugaciune. sa citim. Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-am trait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum.Parintele Arsenie... ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa. sa descifram. monahi. si îti intuieste viit orul. pentru ca este imposibil. Parintele Ars enie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului. dar aceasta se leaga de cea duhovniceasca. în viata oamenilor sa întâlnim un sfânt. îl cautau tinerii. dezlegate si stinse în harul.în viata noastra. ca-ti stie nu numai prezentul. purtatorul de Dumnezeu . ucenic oarecum si parinte apostolic. pe dezvoltarea în fiecare o m. foarte mult pe tineri si cauta sa-i îndrume ca sa-si închine tineretea lui Hristos si Bisericii Sale. Si. prin umilinta. astazi. În explicarea necazurilor si a problemelor oamenilor. de la Dumnezeu. Hr. te cunoaste. traind acest adevar dogmatic.În legatura cu amintirile si experientele si trairile deosebite în preajma Parintelui Arsenie. prin smerenie. fiecare în tr-un fel sau altul. experiente singulare. Simteai. ierarhi mai ales. de cea neofilocalica. de cea neopatristica. a acestei constiinte. Si acesta este un lucru foarte important si foarte nec esar si-n vremurile de astazi. destul de instabile . a atotprezentei lui Dumnezeu. ca sa se ridice oameni ai lui Dumnezeu. martirizat la Roma si sfâsiat de fiarele salbatice în arena romana . care sa fie calauze si care sa fie povatuitori pentru ceilalti. . nu-mi îngadui acum sa vorbesc despre ele sau despre toate aces tea.Parintele Arsenie aprecia. Cu doisprezece ani înainte de a ajunge printr-o bursa sa studiez în Grecia. pacatul savârsit sau urmarile pacatelor mostenite de la mosii si s tramosii nostri. sa cautam sa întelegem vremurile pe care le traim s i mesajul lui Dumnezeu în vremurile acestea destul de tulburi. Eu a     . Si. a crucilor pe care oamenii le au de purtat. venite ca din partea lui Dumnezeu. Pa rintele Arsenie mi-a spus si mi-a dat de înteles acest lucru. adevarati . când îti vorbea Parintele Arsenie. pe constiinta atotprezentei lui Dumnezeu.Sa abordam putin relatia tânar-duhovnic: Prea Sfintia Voastra . simteai prezenta lu i Dumnezeu si Îl simteai pe Hristos traind si vorbind în Parintele Arsenie.. iertate. gândim sau vorbim. si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. Adica om ul. simtirile noastre. di scipol al Sfântului Ioan Evanghelistul: "Toús airoús atamántane!" .scrise si adresate în epistola Sfântului Policarp catre acest episcop al Smirnei. dar si trecutul. preoti. de la parintii nostri. duhovnici. spovedite .. crestinul. credinciosul. a dezvoltarii omului pen tru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. ne aude.Amintiri. Cum se raporta Parintele la tineretea si tinerii vremii Sfintiei Sale? .Un cuvânt de mângâiere si de alinare? . Cunoastem cu totii cuvintele celebre de pe m ormântul lui Kant: "Cerul înstelat deasupra mea si constiinta morala din mine". puterea si iubirea lui Dumnezeu. . ne simte si ne stie tot ceea ce facem. gândurile noastre. Si multe alte lucrur i care s-au împlinit la vremea potrivita conform spuselor si cuvintelor duhovnices ti ale Sfintiei Sale.Citeste vremurile! Datori suntem si noi. de cea crestina si ortodoxa. Poate va rândui Dumnezeu o vreme când voi scrie acest e lucruri într-o carte despre viata Parintelui Arsenie si despre semnele pe care D umnezeu ni le-a trimis prin viata si lucrarea duhovniceasca a Sfintiei Sale. fost episcop al Antiohiei. monahul.cum spunea cineva . crestinii. st iind de acest lucru. . destul de pline de incertitudine. au urmari si în viata noastra sau lasa urm ari si în viata urmasilor. a faptului ca pacatele noastre sunt cauzele durerilor noastre. Însa pot sa amintesc doar faptul ca simteai în prezenta Parintelui Arsenie ca te vede. ierarhul sa fie constienti de ato tprezenta lui Dumnezeu. de faptul ca Dumnezeu este în orice loc si în orice timp si ne vede. De aceea. în fiecare suflet. trairile noastre. preotul. prin citirea si studiul Sfintilor Parinti si prin întreaga noastra traire si con ceptie de viata crestina. Era si e ste un lucru extraordinar . Parintele Arsenie promova ideea legii ispas irii. Si aceasta a fost si este esentiala. fara îndoiala. prin poc ainta noastra. pacatele se cuvine sa fie ispasite. altele vor fi vorbele noastre . prin lacrima. . Parintele Arsenie punea foarte mult accent pe viata du hovniceasca.mut at la Domnul în anul 107 d. Însa nu vreau sa fiu înteles gresit si sa accentuez doar faptu l si latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie.As aminti cuvântul Sfântului Ignatie Teoforul. si nu numai.

Si-atuncea. dupa ce s-a încadrat în Manastire. Mi-a scris ca din partea Parintelui si mi-a atras atentia asupra ruga ciunii "Doamne Iisuse Hristoase. de data aceasta curata. dupa masura noastra. satul T opârcea. murdara ca o spalatoare. o avut o vedenie. cu adaosul care este numai în Sfânta Evanghelie de la Matei. în locul acela unde se trece din pronaos în naos. ucenici ai lui Hristos. Atunci Parintele o tinut s i o predica. Mi l-a pus în atentie Parintele Ioan Opris.s adauga: "Cerul înnorat deasupra noastra si credinta crestina din noi". un om cult. dupa ce si-o vazut haina murdar a ca o spalatoare. Dupa o vreme. si-o dat Parintele seama ca e din pricina ca o întâmpi nat vedenia cu "Doamne". aceasta ne mentine si aceasta ne va duce si ne va trece în vesnicie. . ca rezultat al vietii pe care a dus-o probabil Parint ele Arsenie. notarul din sat mi-a dat voie sa fo losesc masina de scris de la Primarie si i-am scris o scrisoare la care am primi t raspuns prin intermediar. Eram un grup restrâns de studenti teologi de la Si biu si ne-a zis urmatoarele: "Sa va întariti convingerea în credinta încât sa fiti gata sa va puneti capul pe butuc. si zicea Parintele ca si-a vazut haina.. în locul acela mai strâmt. adica sa-mi atraga atentia asupra rugaciunii cu care se mântuiesc ca lugarii. Eu am staruit încât m-am întâlnit cu Parintele si în 30 august 1942. dar la Sâmbata fiind. Nu se sprijinea de pereti zicea Parintele. ucenici ai parintilor duhovnicesti si fiecare. luni. sa ad ucem unul treizeci. plutea în aer si copilul i-a aratat cu mâna spre Parintele. Si spunea el ca ar fi facut orice numai sa-si vada haina curata. o fost preocupat de curatirea hainei. Parintele Arsenie Boca l-a delegat pe un diacon de l a Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus sa-mi scrie el un raspuns ca din parte a Parintelui. Arhimandritul Teofil Paraian2 Despre Parintele Arsenie am auzit pentru prima data în anul 1942 prin april ie. care era paroh în satul meu. Eu de fapt pe Parintele Arsenie Boca nu l-am auzit vorbind altadata decât în Duminica aceea si a doua zi dimineata. dupa Evanghelia de la Mat ei. în 31 august 1942. orice lucru de jos din lumea aceasta din câte se pot face l-ar fi facut. altul saizeci. Aceasta n e tine. si-atunci o spus el ca cuvântul "Doamne" se adreseaza num ai lui Dumnezeu si Domnului Hristos. Nu a spus ce pacat. n-o spus unde o avut in tuitia hainei de nunta. în întelesul ca la un moment dat si-a vazut haina cu care era îmbracat.anum e. Dupa ce am aflat despre Parintele Arsenie Boca i-am scris o scrisoare. E vorba de diaconul Vasile Sortan care în cele din urma n-a mai ramas la Manastire. tinând un fel de cuvânt îndrumator pentru credinciosii care erau de fata la Manastire. Se facea ca e în biserica Manastirii.mi-aduc aminte foarte bine de predi ca aceea. Iar în încheiere as dori sa amintesc un cuvânt pe care Parintele Arsenie mi l-a spus într-una din primele întâlniri. Era o zi de Duminica si era Duminica în care sa citit din Evanghelie Pilda cu Nunta fiului de împarat. Prima predica pe care am auzit-o. Am înva tat în iunie 1942 sa scriu la masina de scris. pacat care atunci când si-o dat seama ca l-o facut. stia despre Manastirea de la Sâmbata. nici macar Maicii Domnului. Am ajuns la Sâmb ata în dimineata zilei de 30 august. Adevarul este. a vazut un copil care plutea în aer. cu o pata pe ea cam d e o jumatate de metru. si si-o dat sea ma ca el o facut acest pacat. ca sa ajunga sa aiba "h aina de nunta". nu o spus cât a vreme o trecut de atunci. expresia este a lui "ca o s palatoare". cu omul care neavând haine de nunta a intrat totusi la nunta si care a fost scos afara legat de mâini s i de picioare si aruncat în întunericul cel mai dinafara. am tinut-o minte poate pentru ca stiam ca o tine un om deosebit . ucenici ai Sfintilor Pa rinti. prima si ultima la drept vorbind.". El atunci s-o uitat la el însusi si si -o vazut haina cu care era îmbracat. ca de câte ori l-am întâlnit pe Parintele. si asta reprezenta un pacat. doar ca copilul i-a atras atentia ca el mai are un pacat pe lânga cel care se arata în pata de pe haina si pacatul acela. tinut a de Parintele Arsenie Boca avea trei teme . fiind la Manastire la Sâmbata. din judetul Sibiu. El mi-a dat si ideea sa ma fac calug ar. Sa ca utam sa fim crestini cât mai mult. adica a hainei pe care o purta. copilul o zâmbit. Si a spus ca pentru el cuvântul din Sfânta Evanghelie despre cel care o intrat fara haina de nunta a fost un cuvânt de care s-o poticnit el de multa vreme. daca timpul o va cere". un preot tânar. fac aici o paranteza. mai întâi Parintele o vorbit despre haina de nunta. Stia despre Parintele Arseni e Boca. a zis at unci: "As fi mutat si ceea ce nu se poate spune aici".. altul o suta din roadele duhovnicesti. ceea ce însemna ca o nimerit.

s-o ocupat pu tin si de niste copii care erau acolo de fata si le-o vorbit despre constiinta s i o formulat definitia cugetului sau constiintei ca fiind: "Glasul lui Dumnezeu care vorbeste în noi si arata ce este bine si ce este rau". era vorba despre necazurile care le vin parintilor prin copii. De ace ea printre voi sunt multi slabi si bolnavi si buna parte mor". sau mie mi s-o parut ca l-o tinut f oarte mult. sau am vorbit cu el. pe mine nu m-o exceptat. De fapt am avut. când îi spune Dumnezeu proorocului: Fiul omul ui. cuvântul adresat stajerului.sau de câte ori am vorbit despre Parintele. as putea zice vocatie pentru asta. Lucruri pe care dupa aceea le-o dezvoltat si le-o prezentat în Carar ea Împaratiei. desi el o si exceptat pe unii. E l s-o prezentat pe sine atunci public în fata credinciosilor care erau de fata ca un om cu doua pacate. Aveam 13 ani si jumatate. as zice eu ca nu stiu daca cineva poate sa fie vinovat de pe urma faptului ca întâmpina o vedenie cu un cuvânt. A doua zi o tinut un cuvânt de îndrumare pentru credinciosii care erau de fat a. caci chiar si un pahar de vin pe care îl bea cineva care dupa aceea s e angajeaza la conceperea unui copil este daunator pentru copilul care urmeaza s a se nasca. ca o pata. niciodata nu m-am gândit ca Parintele Arsenie este omul cu doua pacat e. o citit din cartea Proorocului Iezechiel. preocupat de chestiuni de felul acesta. ca cine manânca si bea Trupul si Sângele Domnului cu nevrednicie manânca si îsi bea siesi osânda. unde sunt cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manânce din aceasta pâine si sa bea din acest pahar. responsabilitatile îndrumatorului de suflete. A doua tema pe care a tratat-o Parintele a privit responsabilitatea preot ului. A treia tema a fost în legatura cu Sfânta Împartasanie. sau o venit vorb a despre el. Dorinta mea era sa ma fac c alugar. Am vorbit putin cu el dupa Slujba. din 194 2. A citit din Sfânta Script ura a Noului Testament. si celalalt care a fost de pe urma faptului ca a întâmpinat vedenia cu "D oamne". L-o tinut foarte mult. O atras atentia ca atâta vreme cât cineva care a fost în razboi si se întoar ce acasa si înca mai are visuri cu groaza pe care o trait-o pe front în timpul razbo iului. Da' Parintele a interpretat chestiunea aceasta cumva si în înteles fizic. daca esti pus strajer si îi anunti pe oameni despre iminenta pericolului ei vo r muri pentru pacatele lor daca nu te vor asculta. O atras atentia asupra faptului de a fi oamenii cununati la biserica. predica. ca acel cuvânt nu îl caracterizeaza la drept vorbind si nu stiu daca ex ista într-adevar o vina în chestiunea aceasta. ca si boli le fizice de multe ori sunt de pe urma faptelor rele pe care le fac oamenii. deoarece copiii pot sa aiba neputinte de pe urma faptului ca parintii nu sunt destul de linistiti. erau niste copii. 11. de responsabilitatea parintilor pentr u copiii lor. ci sunt s i înafara de crestinism. Iar daca nu-i vei anunta. respectiv toti oamenii pot fi bolnavi si slabi si morti. nu are voie sa se angajeze la conceperea copiilor. câta vreme mai are astfel de traume sa zicem. Deci nu o fost posibil sa stau de vorba cu el decât Duminica sear a. de avea slujba cununiei. dar tu vei fi nevinovat. sa se retraga. poate fara nici un pacat la drept vorbind. sau în continuarea aceleiasi paranteze. Ast a a fost predica Parintelui. din Epistola I catre Corinteni cap. Ma gândesc eu acuma ca cuvintele acestea ale Sfântului Apostol Pavel se refer a mai ales la o boala si la o slabiciune sufleteasca. Vroia sa se odihneasca . despre care el n-a spu s ce este. o spovedit întâi pe un tânar. Le-o zis despre cazu ri când parintii sunt responsabili pentru copiii lor care vin în lumea aceasta cu de fecte. Dupa aceea Parintele o spovedit în ziua a ceea de 31 august 1942. nici toti cei din manastire se mântuiesc". la sfârsitul capit olului. o pus în atentie faptul ca sotii nu trenuie sa consume bautu ri alcolice. în special în capitolul Ereditate si spirit si în subcapitolele Copii caz uti între tâlhari si Copii nascuti în lanturi. Mai fac o paranteza. A fost singura spovedanie pe car e am facut-o la Parintele. Dupa aceea m-o spovedit si pe mine. El nu vorbea Dum inica cu oamenii pentru ca era împresurat de multi credinciosi si atuncea el vroia sa faca deosebire între o zi de lucru si o zi de Duminica. în sensul ca întotdeauna . Unul reflectat pe haina. Asa ca Parintele era de atunci. atunci sângele lor se va cere din palma ta. pentru ca bolnavi nu sunt numai între crestini si nu sunt numai între crestinii nevrednici sa zicem. Si Duminica seara mi-o spus un cuvânt care mi-o ramas de atuncea: "Nu toti cei din lume se prapadesc. Înca ceva: dupa ce o tinut cuvântul catre credinciosi. pe un student în medicina care urm a sa mearga pe front. sau cu mai putin de doua pacate.

având si cunostinte de arta. si dupa acee a în 1940 s-a asezat si Parintele Serafim care venea de la studii din Grecia. ci el o lucrat si cu niste lucruri stiintifice. ca nu o sa avet . Dar. Chiar si de pe fotografii.mi-o parut bine sa aud despre calugari. Sunt cuvintele Mitropolit ului Antonie. si anu me: cu Parintele Arsenie. în special de genetica. Si Parintele Serafim o ramas acolo 6 luni la Sfântul Munte si un an scolar la Atena la Teologie. Si Parintele si-o dat seama ca e o tare ereditara. care vroia sa se casatoreasca cu un baiat din Hârseni. Mitropolitul nostru. ce manânca. Baiatul din Hârseni avea un tata care gângavea.cum descope ra fata starea interioara. as fi vrut sa stiu ce fac calugarii. asta este fata cu care v reau sa ma casatoresc si Parintele zicea: Nu-i buna. zilele trecute. Parintele Serafim o adus de la Athos un caiet cu texte ascetico-mistice d ar nu numai din Filocalie. Bineînteles ca nu si l-a putut duce la îndeplinire decât în parte. Si cu ocazia asta o spus de câteva ori ca Parint ele Arsenie a fost un calugar mare. manastire Voevodala zidita de Constantin Brâncove anu. cât dorm. O facut pictura si sculptura. Manastirea a început cu trei oameni. care de fapt nu e autentic. Niste lucruri de felul acesta le-am avut în vedere de pe atuncea si mam prezentat la manastire la Sâmbata cu dorinta sa ramân la Manastire. nu era ea ca toti oamenii. cred. Duminica trecuta. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928 când Mitrpolitul Nicolae Balan s-o îngriji t de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. pentru ca era talentat la pictura. care a ajuns profesor la Teologie prin purtarea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan care s-a interesa t foarte mult de Academia Andreiana pentru care o format profesori. Îi trimitea pe unii dintre credinciosii care veneau la Parintele sa se duca sa-si faca anali za sângelui si sa vina cu rezultatul la el. sa mai întrebam pe cineva. fara sa-i dea o explicatie i-o spus fetei: "Sa nu te casatoresti cu Gheorghe. nici nu a fost publicat în Filocalia. Când vorbea. pentru ca nu s-au prezentat multi abs olventi de Teologie. nu stiu pe unde o mai apu cat sau pe unde mai este. Din 1949 stiu de cartea aceasta. El îsi dadea seama de tarele ereditare si le explica. o sfintit o troita la intrarea în Manastirea noastra. De aceea Parintele o lucrat cu t oata capacitatea lui. pentru ca Mitropolitul Nicolae Balan care o r estaurat manastirea de la Sâmbata. N-o trebuit sa mergem mai depa rte. deci mama baiatului. De exemplu un cuvânt al Sfântului Ioan Gura de Aur despre rugaciunea de toata vremea. Sau o fost un caz în Sâmbata de Sus. cum dorm. contând. în sensul ca o fost calugarit de Par intele Arsenie la Prislop. în ceea ce priveste cunos tintele medicale. cu Parintele Nicolae Mladin. Si Parintele. gângavea. dar si-o dat seama ca ceva nu-i în regu la. acea cruce de marmora. Pari ntele Serafim si cu Parintele Arsenie au fost trimisi de Mitropolitul Nicolae Ba lan la Sfântul Munte ca sa cunoasca realitatile de acolo. Parintele Arsenie o stat acolo trei luni. la fel. nu era ea destul de luminata la minte. Cu gândul acesta a pornit. Parintele. a pomenit Mitropolitul de Parintele Arsenie ca de un "mare duovnic al v remii sale" si ca de un "Zalmoxis al neamului românesc". si pe ceea ce îi spunea figura. Si-apoi el tragea niste concluzii. Mitropolitul îsi dadea sea ma ca începe cu oameni nepregatiti în alta manastire si atunci i-o trimis la Sfântul M unte. Si sotia respectivului. ca îi descoperea Dumnezeu. Deci Parintele nu a lucrat numai cu asta. La noi la Manastire o fost o carte în biblioteca. cu m se roaga. Mitropolitul voia sa ai ba acolo numai absolventi de Teologie. putea sa-si dea seama si de pe figura omului despre starea lui sufleteasca. care i-o fost într-un fel ucenic. si aveau si dreptate. Parintele nu stiu daca lo trimis sau nu sa-si faca analiza sângelui. Nu s-o putut. Era si cu desene exp licative. cu trei candidati la calugarie. a fost un om cu dar de la Dumnezeu. ca e u n sânge bolnav. dupa cum ziceau oamenii. Ve neau oamenii la el cu fotografia cuiva si ziceau: uite. din 1939 din martie începând si s-o în tors si s-a asezat la Sâmbata. De aceea. Si la sfintirea monumentului. o carte intitulata: Revelation du visage . o fata. a fost trimis de Mitropolitul Nicolae Balan la Bucuresti unde o urmat Scoala de "Belle Arte". Sau îi buna. Si tot atuncea o frecventa t si cursuri de medicina. dupa ce a terminat Teologia. De exemplu. De fapt chestiunea a tratat-o Parintele Arsenie. asa se zice ca nu e aut entic. cum traiesc. mi-as fi dorit sa vorbesc cu calugari. El. Parintele Arsenie.

Fata avea ceva la un ochi. Sa amintesc un caz: un preot din Sibiu. în orice caz nu l-a înteles pe Parintele ca Parinte si poate nici ca sot. O fost si nereusite multe în viata Parintelui în sensul acesta. poate ca la vârsta aceea. fiind un nevazator.. ca fiecare dintre noi aduce m o încarcatura din strafunduri de existenta. I-a aratat-o si dupa aceea el a fost preocupat de chestiunea aceasta. nu i-am dat un raspuns evaziv. În realitate. ci sa te fericesti în casatorie. bineînteles ca.. ca fiecare dintre noi suntem sinteza înaintasilor nostri . ca o stiut ca nu o sa am copii sanatosi si ca vor mu ri. Parintele si-o dat seama ca cev a nu e în regula si i-o spus baiatului: "O iubesti?". Nu ma i recunoaste oamenii. îsi spunea punctul de ved ere. am impre sia ca uneori si cauta sa faca pe omul care stie multe si ca stie bine ce stie. ceea ce gândea el c a sunt. Pentru c a Parintele stia ca copilul este oglinda parintilor. nu o duc bine. dintr e care unul e calugar la noi la Manastire. fiind un "copil nascut în lanturi". Ce îi venea prima data în minte aceea spunea. Si. are sângele contaminat. daca ar fi iubit-o. de la trei ani. Ori Parintele putea stii asta si fara sa aiba dar de la Dumnezeu. i-am spus ca niciodata nu mi -a venit sa omor un om. Bineînteles ca persoana respectiva o spus: o avut dreptate Parintele. s-a recasatorit. dar o fata infirma. cu pregatirea pe care o avut-o si cu cunostintele pe care le-a avut a lucrat mai bine decât am fi lucrat ceilalti care nu aveam astfel de cunosti nte si pe care nici nu trebuie sa le ai neaparat ca sa fii îndrumator de suflete. nu o fost un esec al Parintelui. si asta e interesant de stiut si de retinut. tu esti un esec al Parinte lui Arsenie. pâna unde ajunge spectrul vital al existentei noastre. sa o ia. Si el o zis: "Da". el s-a despartit de ea. Si au 5 copii totusi. desi. Si cu as ta rezolva o chestiune sau nu o rezolva dar. Si copilul. Parintele Arsenie era întotdeauna la îndemâna oamenilor. sa v ada eventual din ce tâlhari am aparut eu în aceasta lume. nic iodata nu calcula un raspuns. Parintele i-a pus-o în vedere odata când s-a dus el a colo la Draganescu. Si anume. ar fi sustinut-o si în suferinta si nu ar mai fi facut nici un caz. Parint ele are dar de la Dumnezeu. si spirituale. A luat -o în casatorie. m-a întrebat daca mi-a venit vreodata în minte sa omor vreun om. la o clinica si s-a constatat ca femeia e bolnava. au un baiat. Si o luat-o. Însa acuma o ajuns si el în declin. Si atuncea Parintele i-o zis: "ia-o pe ast a". Dar. Este un preot în apropierea noastra si tot asa s-a dus la Parintele si tot asa i-o pus în atentie o fata. si o zis ca l-ar interesa o fata. ar fi cazul s a te îndrumeze sa te casatoresti. i-am dat raspuns ul care era de fapt. a vrut sa stie daca parintii mei sunt. De la o vreme. dar te-ai gândi asa. Dumnezeu stie pâna la urma daca e esec sau nu-i esec. strabunici. în orice caz. ca daca te duci la cineva sa te îndrumeze. Traiesc totusi împreuna. am avut niste parinti. Au mai fost si alte cazuri. bunici. nu sa suporti o casator ie. dar acum nu-i bine.parinti. Realitatea este ca nu e bine si i-am zis eu c a e un esec al Parintelui Arsenie. Si asta s-a socotit un esec al Parintelui Ar senie. Ca el. d e la o vreme. Acuma. într-adevar. Multumesc lui Dumnezeu. dac a o iubeste. în sensul ca nu putea m erge foarte bine. Parintele vroia sa intre în legatura cu înaintasii mei. sotia este functionara la o banca. dupa aceea mi-am dat seama de ce mi-a pus-o. avea un picior mai scurt. de vreme ce i-o spus ca. un caz din Ludisor. are vreo 80 de ani. i-am spus de multe ori: mai. Ea nu l-a înteles pe P arintele. el traieste si acuma. Copiii îi sunt sanatosi. Parintele Casian. personal. Si dupa ce s-au casatorit ei sau dus la Cluj. Ceea ce facea Parintele. unde lucra Parintele pe atuncea. fiind un "om nascut între tâlhari". Si atunce a Parintele o zis: "Ia-o". de 13 ani si jumatate nu era cazul sa îmi puna o astfel de întrebare. ca ar vrea sa se casatoreasca. bineînteles. când e vorba de casatorie. S i omul nu o mai vrut sa stea cu ea.i copii sanatosi". sau ceva de felul acesta. Dar ea totusi s-a casatorit si-o avut un copil. avea un fel de schiopatare. Eu. Parintele se socotea întotdeauna asuprit de sotia lui. Dar el o l ucrat cu toate mijloacele lui. în orice caz. o început sa aiba îndaraptari fizice si. pentru ca ea era infirma nu numai fizic. În sensul ca l-a îndrumat sa se casatoreasca cu fata cu care s-a casato rit si nu o duce bine. A d us-o foarte greu. chiar daca m-am mirat. nu pot zice ca Sfînta Terez . Un barbat o vrut sa se ca satoreasca cu o fata. Ori. nu mai are tinere de minte. La spovedania mea Parintele m-a întrebat un lucru care mi s-a parut curios ca ma întreba. nu o mai putut nici sa vorbeasca si la sapte ani o m urit. si Parintele i-a spus sa se casatoreasca. Probabil s-a gândit la aceas ta ca.

Era o situatie speciala. Mergeau parintii copiilor. niciodata sa nu tragi la tinta! Tragi în gol". Ca or fi având si ei vreo vina. care chiar daca nu m-a adus l a mântuire. din 1941. Dupa aceea m-am dus si l a Teologie si asta m-a favorizat si pentru preotie. Nu pot zice lucrul acesta. Iisuse Hristoase. sa zic "Iisuse Hristo ase. Nici atunci si nici dupa aceea. în întelesul ca el. s-o lipesc de respiratie în felul urmator: Între respiratii. sa le dea binecuvântare. dupa 23 de ani. pentru ca eu am mers pe directia scolii si eu ma bucur ca am mers pe dire ctia scolii. eu am zis ca daca nu pot sa ramân aici la Manastire. tragând aerul în piept. Acuma nu ma mai pot gândi ce ar fi fost daca ar fi fost al tceva. Mi-a spus un student care îl cunostea de la Sâmbata. care i-a sensibilizat pe oame ni. A zis: "Da. mi-o spus ca aceasta e rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii. dar scoal a nu te duce la mântuire". însa am facut mai mult la fara frecventa. Parintele a avut o activitate deosebita si Parintele a fost o personalita te puternica de atuncea. mi-o spus ca aceasta rugaciune sa o zic în gând. Eu nu am tinut seama de ce mi-a zis Parintele si am facut scoala. Fiul lui Dumnezeu. Parintele a lucrat si în niste conditii care au favorizat stilul lui de luc ru. Parintele si-o dat seama de asta si atuncea a zis. Cu Parintele nu m-am mai întâlnit 23 de ani. adica sa zic: "Doamne. M-a îndrumat Parintele atuncea sa fac rugaciunea cu care se mântuiesc calugar ii. nu-si mai aducea aminte de mine si nici de îndrumarile pe care mi le-a dat. Si anume. ci în gând. ca as pute a face eu ceea ce fac calugarii. fiind deja student la Teologie în anul I. un lic eu de vazatori. Acuma a avut dreptate. Însa eu nu am putut fa ce lucrul acesta si eu i-am spus Parintelui ca nici parintii mei nu ar fi de aco rd sa renunt la scoala. fiziologic si social în care am ve nit în lume. pacatosul".. m-a dus totusi la ceva. de fapt. sa zic "Doamne". am auzit ca Parintele a venit la Sibiu si ca e la Profesorul Nicolae Mladin. în 1942. pacatosul". ci simplu si ca gândire. dar. Important însa este ca eu mi-am adus am inte si ca am folosit îndrumarile pe care mi le-a dat. Si Parintele nu a zis sa fac scoala. plecau pe front si Parintele îi îndruma. la ceea ce sunt prin scoala. Chiar în toamna aceluiasi an. având o experienta. miluieste-ma pe mine. Dar a avut o activitate cu rasunet în constiinta oamenilor. Aveam cinci clase facute la Cluj si am continuat clasa a sasea la Timisoara la o Scoala Speciala si dupa aceea am fost elev la Liceul Loga. Am luat aminte la ce mi-a zis Par intele. Spunea cineva ca i-a spus: "Mai. Dumnezeu stie de toate. În 1949 cred. Adica.. la o Sco ala Speciala. poate ca as fi ajuns la niste performa nte sau la niste rezultate pe care le presupunea Parintele. Nu prea erau perso nalitati de seama Parintelui pe vremea aceea. nu cu c uvântul vorbit. d eci fara sa inspir si fara sa expir. ma rog. De aceasta pot sa zic eu ca P arintele Arsenie a fost un ctitor la existenta mea. au fost oameni de treaba si-au vazut de îndatoririle pe c are le-au avut. Doar mi-a spus ceva care zic eu ca nu a fost o îndrumare foa rte bine gândita. Altceva nu mi-a mai spus în legatura cu asta. Iisuse Hristoase. Fiul l ui Dumnezeu. cred ca n-ajugeam eu niciodata mai mult decât un calugar simplu si calugar simplu simplu. Când l-am întâlnit a doua oara. eu ma duc sa fac scoala. Si asta arata ca Parintele. .a de Lisieux: "Sa stiti ca eu am avut niste parinti sfinti". Nu ne alegem noi parintii si nici parintii nu ne aleg pe noi si venim în lume în contextul fizic. odata cu aceasta. avea o putere de sinteza si o putere de patrundere si scotea niste concluzii bune. ar putea trage niste concluzii si ar pute a sa ma directioneze. si dând aerul afara din piept "miluieste-ma pe mine pacat osul".. ne-au crescut. ne-au îndrumat bine. Daca ma duceam la manastire. totusi. Adica el ce mi-a zis de fapt sa zic "Doamne. miluieste-ma pe mine. . am plecat la Timisoara. nu numai simplu ca forma. daca si-a dat seama ca eu nu pot ramâne acolo. acolo unde se întâlneste o respiratie cu cealal ta. care. Si nu mi-a zis sa iau legat ura cu un îndrumator. mergeau c opiii împreuna cu parintii. Mergeau oamenii sa se roage pentru ei. pe la începutul anului . 1942 a intrat în atentia oamenilor si oamenii e rau sensibilizati atuncea. cu un om care practica rugaciunea. Fiul lui Dumnezeu". nefiind absolvent de Teologie si neavând vârsta la care se poate hotarî cineva sa se faca calugar si având si deficienta cu care am strabatut p rin viata. în orice caz. cu cineva care stie ce is pite pot veni. ca daca eu m-as fi ocupat de rug aciunea de toata vremea cu exclusivitate.

si m-am întrebat de multe ori. Parintele Arsenie i-a fascinat. în gener al. Parintele Arsenie era plecat când a m mai ajuns eu la Sâmbata. pâna la sfârsitul vietii Parintelui si si dupa aceea.. pentru ca intelectuali sunt mai putini si în societate. pîna în 1949. asa cumva. Si asta a durat la Sâmbata pâna în 1948. o autoritate. (. nu era chiar asa multa lume în jurul Parintelui. eram student la Teologie si am aflat ca P arintele Arsenie era la Sibiu. cu Parintele Arsenie nu stiu daca as fi reusit sa formez o legatura din asta. si l-am rugat sa-i spuna Parintelui Arsenie ca sunt si eu acolo si c a as vrea sa vorbesc cu el. Si astia erau cei care veneau. Ori. asa cum a zis si Parintele odata: "Oamenii ramân tot oameni". o siguranta a verdictu lui. de la Poiana Marului. Da ' realitatea asta este: nu a vrut sa stea de vorba cu mine. te pocnea si ramâneai pocnit. Totusi. era mai de inima. Parintele tinea o predica hotarâta si cu fiecare vorbea asa. sa continui ce am început. ca el e un om deosebit. Si Parintele nu mi-a dat-o în buna. Plecase în 1948. i -a facut sa fie coplesiti în fata lui. zic eu. Era un om cu o cultura bin e pusa la punct. nu pentru oricine. unde sunt oamenii aceia multi care veneau la Parintele? Ce a însemnat pentru ei întâlnirea cu Parintele. sa-l asculte. ca om. a si avut. Cei mai multi oameni sunt oameni simpli. Asta e necazul. Pe atuncea. (.. cu co lege de-ale lui. Nu îl interesa. Parintele îi primea la spovedanie. pentru ca în acea Duminica în care am fost eu erau multi la manastire. No bine. pur si simplu. Ori. cât mi-as fi dorit sa vorbeasca el cu mine. Desi. S-au înteles în sensul acesta ca nu s-au exclus. De aceea el nu a avut niciodata o înaintare. venind pe jos. Maica Teodosia Latcu a avut doua iubiri: pe P arintele Arsenie si pe maica Veronica. saracu'. Însa. nu a vrut. si lucruri tehnice. Dar nici ei. nu a avut o caldura suflete asca. Desi eu am gasit asta. În 1949.La Sâmbata te puteai duce la doi duhovnici: la Parintele Arsenie sau la Par intele Serafim. punea în valoare rezultatele stiintei. cum se face o casa. de la egal la egal. Parintele Arsenie le tinea cuvântari în care punea în valoare cr edinta crestina. daca batea un cui trebuia sa-l scoata apoi ci neva si sa-l bata cumsecade. De fapt nu atata doream eu sa vorbesc cu el. eu. sa-l admire. Nu putea asa ceva. domi na omul simplu. S-au organizat la Sâmbata întâlniri cu Parintele Arsenie. l-am pretuit mai mult pe Parintele Serafim decât pe Parin tele Arsenie. oamenii. Mi-a convenit mie personal mai mult Parintele Serafim decât Parintel e Arsenie. nu am mai ajuns la Sâmbata. Veneau si de mai departe. ca hai sa v orbim. Parintele Serafim era atuncea conducatorul manastirii. Nu s-au completat. Ea a cosiderat ca Parintele a fost extrao rdinar. Ori. orice stia . o siguranta a cuvântului. Dar toata lumea îl prefera pe Parintele Arsenie. la sfârsitul lui octombrie. în societatea în care au trait? Ce a însemnat influenta Parintelui în existenta lor. Desi era. în viata lor de toate zilel e. cum ziceam. Intelectuali erau mai putini. poate nu am fost eu vrednic. De pilda. a venit lume multa. Pai veneau studenti de la Teologie din Bucuresti.. Adica eu as zi ce ca. Par intele le vorbea la fiecare pe limba lui. Dar. mai ales din patura taraneasca. o lipsa a Parintelui. în sensul ca orice lucru pe care l-ai fi întrebat. mai cald la suflet. Parintele Arsenie a fost un om cu o înzestrare deosebita. Cu dânsul m-am înteles eu foarte bine de atuncea si am ramas în legatura toata viata. Desi era deosebit si era mai bun ca Parintele Arsenie ca inima. Miscarea asta s-a stins repede dupa aceea. ci fiecare a avut stilul lui de lucru. Veneau oamenii de la 40 de m pe jos la manastire. Dar niciodata nu as fi putut zice ca Parintele Arsenie e mai mic decât Parintele Serafim. Parintele Serafim. Parintele Arsenie era dintr-o data.) Av ea asa o prestanta. ca temperament si c a formare nu s-au potrivit. nu pute a sa bruscheze pe cineva. Eram student l a Teologie si eram în vacanta de Pasti. în timpul cât a fost Parintele la Sâmbata. Mitropolitul nostru Antonie. nu pe Parintele S erafim. care îl cunostea de când era elev de liceu si care mergea împreuna cu parintii la Sambata.. ca din pleasn a bicului.) Eu. Si. în 1942. Am trimis vorba printr-un student care mergea la Sâmbata.   . în progresul lor spiritual? Deci. Nu zicea "dumneavoastra". Poate nu l-a lumi nat Dumnezeu. Un grup de oameni de 20 sau 50 de persoane porn eau din Poiana Marului dimineata si seara erau la Sâmbata. Fiecare era mare în felul lui. c a student la Teologie în anul 2 a venit la Sâmbata împreuna cu colegi de-ai lui. Unii s-au spovedit la Parintele. în sensul acesta. nu stiu ce interpretari se pot da. sa-l vad a pe Parintele Arsenie. Atunci.

din munca lor. Pentru ca la Sinaia grupul acela de surori si de maici care au fost în subordinea Parintelui cândva la Prislop si-au cumparat o vila. În 1987 Parintele Arsenie era la Prislop. care dupa aceea s-a parasit si la care au lucrat multi detin uti politici. sigur. Si asta a mers pâna în 1959. stateam de vorba cu un cadru universitar din Sibiu.. unde au lucrat la Arta Manuala. A stat acolo cam vreo 9 luni. 1981. În 1982. E o unitate monahala doar în sensul acesta. dar. m ai ales cu oamenii mai cunoscuti. mai vorbea el cu câte cineva. cum zicea el. Manastirea s-a desfintat atuncea. În 1969 a început pictura de la Draganescu. în general. Maica Zam fira s-a dus cu Parintele. care era absolventa de Teologie. Mi s-a mai întâmplat o situatie dintr-aceasta în 1987. Si atuncea. prin 1970 si ceva. Dupa aceea. asta a fost în mai. în sensul acesta de a-l scuti pe Parint ele de relatiile cu oamenii. maica Zamfira a fost cerberul care l-a ajutat pe Pari ntele sa fie scutit de relatiile cu oamenii. Bine. în special p e email. Si Parintele a ramas acolo ca duhovnic la obstea din Manastirea Prislop. Se facea pe atuncea Canalul D unare-Marea Neagra. cam pe atuncea. ca stau acolo niste vi etuitoare care traiesc cum traiesc calugarii. sa paraseasca Manastirea Prislop. în mai. a fost arestat si dus la Canal. o data cu Parintele. care s-a dus si ea la Prislop împreuna cu Parintele Arsenie si s-au ara njat lucrurile în asa fel încât manastirea de la Prislop sa devina manastire de maici. (. a parasit Manastirea Prislop si s-a dus la Bucuresti. Parintele a av ut acolo o chilie. Si de la noi de la Sâmbata au plecat atuncea vreo patru insi. Nu aveam ce sa fac. acolo a si murit în 1989 si grupul acesta mai exi sta. care a fost stareta la Prislop. a stat p rin Bucuresti. cu cei cu care avea ceva relatii sau care erau mai deosebiti. prin Departamentul Cultelor. A pictat-o în tempera prima data si s-a "pangarit". În sensul acesta ca el nu a dorit sa mai aiba treaba prea mult cu oamenii. a fost foarte mult urmarit de Securitate si maica Zamfira l-a ajutat pe Parintele. Si zic si eu în legatura cu epitaful: Epitaful acesta este unul deoseb it. A fost foarte dura. obste care a durat pâna în 1959. Si având el pregatire de pictor si de sculptor s-a angajat la Ateli erele Patriarhiei si a lucrat acolo vreme de 10 ani. În 1959 a primit ordin din partea Episcopiei Aradului.) Între timp Manastirea de la Prislop a devenit manastire de maici prin staru inta Maicii Zamfira. În 1959 a fost decretul si s-a aplicat în 1960. au stat în Sibiu si apoi în Rasinari. (. pe n ume Bologa.. Si domnul respectiv a zis: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva". Parintele. s-a sfintit biserica de la Draganescu. A fost o dispozitie pe care. are "înca ce va". Ori. Eu nu stiu daca si Parintele Arsenie cumva nu a avut o amestecare în toata treaba aceasta.) Parintele la Sinaia a murit. el a murit de moarte naturala. În 1982 par ca. apoi în Rasinari si apoi s-au mutat la Sinaia. . dupa ce a terminat pictura la Draganescu. Ele au muncit la Munca Manuala.. mai întâi în Sibiu. în 1959. Chiar si calugari care se ducea u sa-l vada pe Parintele aveau de suferit.nu a vrut. în sensul ca în 1951-195 2. cred. facut de un Parinte despre care zic eu ca este un geniu. Parintele a stat în Bucuresti pâna în 1980. pe lânga cultura pe care o are. a stat acolo. la Sinaia. Apoi s-a întors la Prislop. si nu numai pentru Parintele. Maica Zamfira e conducatoarea acestui grup. Pentru ca a venit vorba de pictura Parintelui Arsenie. Acolo este un fel de asezamânt cvasi-monahal.. în primavara. pe care Parintele a pictat-o de doua ori. care nu ai putea zice ca e o un itate monahala. Si am zis: Nu stiu d aca are o cultura perfecta. Si apoi toamna a fost u n decret care a golit manastirile. dar. Cum s-a ajuns la asta? Maica Za mfira. care îl cunostea pe Parintel e Arsenie. Îi baga într-o magazie acolo. Acolo era plecat de la Sâmbata. maicile si surorile s-au dus la Si biu. De fapt. Si Parintele a fost între cei care au lucrat acolo. s-a retras si ea de la Prislop. a dat-o st apânirea. ca sa fie scutit de deranju l Securitatii. Parintele. S-au facut multe vorbe în legatura cu moartea Parintelui. s-a retras. în legatura cu epitaful pictat de Parintele si care se putea vedea de vizitatori în holul staretiei vechi. adica s-a a fumat de lumânari. facea în asa fel încât sa nu se ajunga la el. Guvernul. si îi tinea d e seara pâna dimineata si dimineata le dadea drumul. s-a sfintit bise rica de la Draganescu. Parintele a avut acolo o întrerupere. A pictat icoane. de fapt. a gasit modalitatea sa scoata lumânarile din biserica si s-a apucat Parintele si a mai pictat-o o data. A avut ceva cu rinichii.

ca vrea el sa-l faca. odata nu mi-a prea conveni t mie treaba aceasta. I-am mai scris o scrisoare la care a raspuns Parintele. atunci când am fost eu în 1965 la Bucuresti cu baiatul acela. Caci scuturând tina de pe ochii mintii vede pe Cel ce este si se învata cunostinta Duhului. cum n-a fost. zic eu. De exemplu. Sa izvorasca di n sufletul tau niste cântari spre slava lui Dumnezeu. ca tot alea-s. în întelesul ca trebuie sa-ti scuturi tina de pe ochii mintii . Parintele Soima. dar dupa aceea mi-am dat seama ca a avut dreptate. câte le stim si câte le putem sti. El o iesit înaintea mea si nu m-a condus.. Si a zis Parintele catre el: "Sa fii întelegator fata de nep utinta omeneasca". Da' nu mi-a mai scris. îmi aduc aminte de scrisoarea aceea" si a cautat e l o modalitate de a se scuza. Parintele m-a dus într-un birou si se ducea si lucra si dupa aceea mai v enea si mai stateam putin de vorba. dar si pentru ca. Deci.pentru ca avea Parintele vorba: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". Dar. La Prislop nu am fost. aveam ne voie de un ajutor mai mult decât cineva care este într-o situatie obisnuita. am constatat ca neputinta omeneasca est e o realitate din care multi nici nu pot iesi. mai ales. nu a vrut sa v orbeasca cu mine. Parintele mi-a pus în atentie un lucru care. Si zicea Parintele: "Teologie pot sa faca si pa gânii si necredinciosii". ca o sa-mi scrie. Nu asa ca nu vorbesc. pentru ca o stiam si a facut niste referiri la asta si mi-au pla cut foarte mult referirile. Nu mai stiu eu cum a fost. era o festivitate la Sibiu în legatura cu Mitropolitul Nicolae Balan. asa ca sal aud eu pe unde merge si sa merg dupa el. lasa-l încolo de Teofil. Desi eu zic ca ar fi trebuit sa vorbeasca cu mine si pentru ca l-am rugat. aici este vorba despre Moise. În 1965 când m-am întâlnit cu Parintele. cinstind cu dumnezeiesti cântari". domnule. este bine sa îl aiba în ved ere oricine. Chiar si noi însine. Mie n u mi-a prea convenit treaba asta. Poate mai avea el si niste dorinte de a face el niste experient e. toate cuvintele Parinte lui. sa-l întelegi si pe acela care nu-si poate tine gura. Si anume despre cunostinta de Dumnezeu prin Dumnezeu sau despre cun ostinta de Dumnezeu prin studiu. vroiam sa plec acasa. zic eu. Adica. Bineînteles ca am ret inut catavasia. ca a zis el vorba asta. Bineînteles. Când m-am întâlni t cu el în 1965. în sfârsit. Dar noi trebuie sa cautam o cunostinta pe care ne-o da D umnezeu. ca tocmai de aceea ca nu mi-a scris m-a avut el în v edere mai mult decât daca mi-ar fi scris si m-ar fi uitat. sa-l întelegi si pe acela care te vorbeste de rau. Da' zice: "Dumi tale zice îti dau voie. mi-a spus: "Mai. asa ca e de mare importanta sa fii întelegator fata de neputinta omeneasca.Nu stiu daca am continuat ideea aceea ca Parintele. care acum e preot si e consilier la Sibiu. Mi-a pus în atentie Catavasia I din Cat avasiile Înaltarii: "Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit. în 1949. sa-l întelegi si pe a cela care vrea sa faca un lucru peste tine. sunt lucru ri pe care Dumnezeu le stie. dar dupa aceea mi-am d at seama ca a avut dreptate. Parintele Simion Sasaujan era student în anul 3 la Teologie. nu vorbesc cu el. Nu mi-a fost foarte comoda treaba si ma miram eu asa. dar cred ca de masura asta nu este nici unul. de multe ori s untem limitati cu posibilitatile de a ne manifesta. Nu vrea u eu sa ma prevalez de niste lucruri. toate lucrurile acestea sa le categorisesti ca neputinta omen . ci Parintelui Serafim. Adica. în cazul nostru. ca dumneata nu ai asa de multe bucurii câte avem noi". Atunci eu am fost la Parintele Arsenie cu un student care a plecat în oras în tre timp. cumva prin limpezimea sufletului. Mi-a placut foarte mult cuvântul acesta si eu îl socotesc cel mai important cuvânt dintre cuvintele rostite de Parintele Arsenie. un parinte ca re a fost profesor de muzica si de tipic la Teologie. dar stiu ca a fost vorba de asta ca vreau sa plec s i ca o mai vrut cineva sa plece si nu l-a lasat Parintele Soima. "Sa ai întelegere f ata de neputinta omeneasca". într-adevat a fost o întâlnire cu rost si cu olos.. cântari din intuitia maretiei lui Dumnezeu. chiar daca nu vrei tu sa-l faca. despre Duhul Sfân t Care-l învaluie pe Moise. dar nu mie mi-a sc ris. Si Parintele Soima se gândea ca e mai bine sa ramân. sunt importante. fiind eu într-o situatie speciala. Parintele o luat bagajul s tudentului acela si am iesit. Si când sa plecam. într-o situatie speciala trebuie si u n tratament special. era de Rusalii. M-am gândit de foarte multe ori la lucrul acesta. nici nu are rost sa le îmblatesti de pe-o parte pe ce alalta. gângavul a spus legea cea scrisa de Dumnezeu. despre conditia de a-ti vorbi Dumnezeu. ce stiu eu? Dar. Dumnezeu Care îi vorbeste. l-a m spus de foarte multe ori si. Si apoi nu am mai ajuns sa vorbesc cu Parintele decât în 1965.

glicogen. adica gânduri de c atre sfârsitul vietii. fiecare este cum este. sunt si sibian. somn. A avut si autoritate. au fost îndrumati. Serafim sa stau acolo la Sâmbata vreo doua saptamâni si zice: si noi ne-am gândit sa venim. din cât cunosc eu. de întelegere. C u toatea acestea. Si s-a facut ceea ce este acolo. des i m-am bucurat de toate afirmatiile lui care au ajuns la mine. Fântânita Parintelui Arsenie Fântânita de lânga manastire nu Parintele a descoperit-o. cum am retinut faptul ca Teologie pot face si pagânii. Acestea le-a facut Parintele Efrem. în viata manastirii si în viata Bisericii. Sunt niste lucruri car e au ramas dupa Parintele.cu gândurile cu care a început c u acelea a si lucrat în general. consider ca Parintele Arse nie a fost cel mai de vârf. Parintele Ieromonah Dionisie Ignat de la Manastirea Albac povesteste împrej urarea cum Maria Silaghi si-a capatat întregimea trupului la "Fântâna Parintelui Arsen ie". Desi am impresia ca Parintele si-a mai si schimba t din idei. în asa fel încât nu numai cei care l-au cunoscut l-au avut în seama. a fost si om cu dar de la Dumnezeu.P. Parintele a fost atentionat despre existenta acelui izvor de catre un fra te de la manastire. Unii dintre ei au retinut anumite lucruri. De exemplu la început îi îndruma pe multi sa se faca calu gari. Si-a d at el seama ca nu poti sa schimbi multe în lumea aceasta. Sa ne gândim numai la îndr eptarul acela de viata cu oxigen. dar. Eu nu am fost un admirator al Parintelui Arsenie. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina. contemporani cu noi. un om mare. cum am retinut eu rugaciunea de toata vremea. la fântânita. Si avea tot mereu nevoie de ajutor sa o duca cineva. Mi-ar fi parut ta re bine daca se putea face un om din doi. Nu el personal. Cu vreo doua zile înaite de a merge la Sâmbata am tr ecut pe la ea si i-am zis: uite. care au lucrat în Biserica.S. a fost si un om cu patrundere. nu sunt gânduri de catre sfârsit. care au aflat de la altii de Parintele Arsenie. cum am retin ut ca trebuie sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. într-adevar. a avut si cultura. Di n câti oameni am cunoscut eu. Nu se poate. L-am considerat tot deauna o personalitate puternica. îi duceam caruciorul sau o purtam în spate. un om care tine seama si de lumea aceasta. A fost un duhovnic mare. probabil si pentru motivul ca si-a dat seama ca multi dintre cei care s-au facut calugari nu au rea lizat ceva deosebit în viata lor. Serafim acuma. Si Parintele a zis ca vrea sa-l vada si el. un parinte care a murit în 1984. deja vezi ca este un om de exceptie. a fost omul care si-a dat seama de niste realitati la care noi astialalti nu ajungem. sa o urce. Si fratele respectiv a spus: Parinte. "Eram student în anul I la Teologie la Sibiu. Si apoi gândurile lui din Cararea Împaratiei. Eu l-am preferat pe Parintele Serafim totdeauna. cum am retinut Catavasia de la Înalt area Domnului. sa stiti ca eu stiu un deva un izvor cu niste apa foarte buna.. cât si cei care nu l-au cunoscut.easca si sa-ti dai seama ca altfel nu se poate. ca si care nu a mai existat altcineva în Biseric a. s-a impus în constiinta multor credinciosi. Si asa s-a dus Parintele la izvor si a vazut ca e apa buna. fara sa se îngrijeasca cineva sa faca acolo niste banci si o masa. Eu m-am mai întâlnit cu Parintele si de alta data. a fost si om cu perspectiva. nu numai de lumea de dincolo.. Acolo s-a vindecat o fata care 17 ani a fost în carucior si dupa 17 ani i-a venit puterea acolo. ca sunt gânduri de început. Catre sfârsitul vietii îndemna sa nu se mai faca calugari. Nu ma gândesc ca nu au fo st în istorie personalitati cu mai multa priza la oameni decât Parintele Arsenie. Fiind prieten cu Maria Silaghi. Ani si ani izvor ul acesta a ramas asa. din gândurile lui. Ar fi fost ceva exceptional. Bineînteles ca îl caracterizeaza . Daca ne gândim la to ate lucrurile acestea ne dam seama ca Parintele a fost. si anume: un om cu mintea Parintelui A rsenie si un om cu inima Parintelui Serafim. sa o duca la biserica. din câti stiu eu. "sa te duci sa stai 2 saptamâni la Sâmbata". Doar atâta îmi pare rau. dar stim ca e mai greu. Era acolo un izvor na tural. Se îndemnau unii pe alti i sa mearga pe la Parintele Arsenie. în orice caz. a tuncea era duhovnicul Institutului de Teologie. fiindca o ajutam tot mereu la biserica. cu largime de gândire. pentru ca avea scleroza în plagi de 17 an i. sa o coboare scarile. Culmea vietuitorilor si propovaduitorilor în contemporan eitatea noastra. m-a trimis P. c hiar daca mi-au placut verdictele date de Parintele Arsenie. de loc din Ci snadie si fiind în vacanta de vara am primit ascultare de la Î.S. ci a angajat niste oameni. . Parintele a fost cum a put ut el sa fie fata de mine.

sapa. chiar în vinerea aceea dimineata s-a spovedit. Apoi am dus-o în brate pâna la izvoras. iar dupa Sfântul Maslu." (Lucian Blaga) "Cele mai multe lucruri au loctiitori: când n-ai la îndemâna un ciocan si vrei totusi sa bati un cui. Acuma este în obstea Schitului din Retezat. Si când a ajuns la drum. Era într-o vineri când am ajuns acolo. dupa ce se odihneste. Si pe la or a 14. Îi îndemna pe oameni sa nu se mai vaicareas ca. haida sa mergem ca daca sunt si eu acolo va mai ajut si eu sa va ma i duc cu caruciorul. ci sa nasca sfinti. cu alte cuvinte spus: "Sapa. iar un bustean poate une ori servi drept barca. Câte deosebiri nu întâlnesti la fântâni! Unele sunt extrovertite. tot asa a zis: sa stii ca nu ma dor picioarele. precum cele artez iene. pâna când ne departam.prin cremene si iasca. Asta le spunea Parintele Arsenie credinciosilor atunci când v eneau la dânsul sa se plânga de preotii lor. Un scaun poate fi înlocuit de un bolovan. ca n u mai îi de noi aicea. E ra sora Iuliana. Daca vrei sa faci o groapa în pamânt si n-ai sapa. sa o duc eu cu caruciorul pâna la izvor acolo. Ctitor fii fântânilor. Pâna când vei da de apa . La carucior zice: simt asa o putere în picioare hai sa mergem pâna l a drum. tine-te. 17). s-a împartasit. cu un vadit temperament de artist. care nu pot tine apa" (Ieremia 2. erau bolova ni. pe mâini. când mergea mai mult de 10 metri i se întorceau picioarele. bine. ce Gura. încet.de un ciob de sticla ascutit. te poti adaposti într-o coliba sau chiar sub buza unei stânci. care o mai îngrijeste. Si atuncea a mers pâna la manastire. pe fa ta. sapa. cutia de chibrituri . peste care a trebuit sa trecem. un placaj poate face si el destul de bine treaba. asa cum doua-trei pietre încinse bine în foc pot fi întrebuinta te drept plita. la izvor. Dar o fântâna cu ce sa o înlocuiesti? Fântânile nu au loctiitori. S-a pregatit pentru spoved anie si pentru Sfânta Împartasanie. adica Aurica acolo. Dar Dumini ca la Liturghie s-a ridicat si de atunci nu s-a mai asezat în carucior. ca era pietris. trecem printr-alta parte. am spus "Cuvine-se cu adevarat" si am mai spus niste rugaciuni. De ob icei. îti fac semn   . inima ne-adapa. poti încerca cu un bat. ca am vazut ca ai tras greu caruciorul în sus.30 s-au ridicat niste nori de ploaie foarte mari si dadea înapoi sa nu mai me rgem. daca într-adevar sunt însetati. mâinile i se suceau. totusi. La pârâiasul acela. Fântânile de tara sunt mai r etinute si mai introvertite. limba lor este uscata de sete" (Isaia 41. sa nu mai sape "fântâni sparte". ca ajuta Dumnezeu. semete. Unele. pot fi de folos o piatra sau tocul de la pantof. daca n-ai oglinda sa-ti vezi chipul. Deci. Si eu am zis c a haide sa mergem. ne ajuta Parintele Arseni e. 2). poti folosi un lighean cu apa. decât de împins si l-am lasat lânga drum acolo sus. când te prinde furtuna si n-ai casa. Ele îsi risipesc cu profunzime si generozitate apa. dar nu o gasesc. împreuna cu sora ei. Cele mai multe dintre ac estea arata un clar dezinteres pentru util."Si preotului i se va întâmpla ca si popor ului" (Isaia 24. Da' am spus: haide sa mergem. Si a zis ca tare ar vrea sa ajunga la izvor. La nevoie."3 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) "Cei saraci si lipsiti cauta apa.da' zic eu. Si am zis ca nu-i nimica . sa mergem pâna la manas tire. a intrat în manastire pe picioarele ei. Si s-a tinut. De toata starea asta rea a lucrurilor are sa dea seama si poporul. erau a colo niste muncitori care s-au împotmolit cu masina si zice: trebuie sa ne întoarcem înapoi. caci t oata decaderea e de la parinti începatura . Si asa mai departe. un cutit . ca era mai usor de tras. ca sa nu vada a stia ca ma duci în spate. din pricina ca Izvorul apei celei vii L-au parasit si " si-au sapat fântâni sparte. Când îti lip seste masa pe care sa-ti asezi hrana. S-a spalat pe picioruse. dupa împartasanie a stat la Sfântul Maslu. ca mi-e rusine sa nu ma vada ca ma treci în spate. Si zic. Era 3 august 1990. care au vazut si s-au minunat . Si am ocolit putin masina aceea si ne-am dus pe mai în jos putin si am trecut si am împins caruciorul pâna acolo sus. frate. daca tot mergem. Apoi au venit niste turisti mai galagiosi si am zis ca hai sa megem. a mers si am ajuns pâna la carucior. Si zice: ma tin de tine. Însa facuse febra musculara si sâmbata nu s-a mai putut ridica din pat. La izvor l -am tras în sus. Si am pornit încet. pe la ora 15 ne-am înteles ca. erau vreo 2 m. cele cu cumpana. era sora Ana. a f ost la Sfânta Liturghie. 13). Si când am ajuns la drum am spus ca acuma. e le ne desfata prin nenumaratele curcubee stralucitoare.

de departe, te atrag, te îndeamna sa te servesti de ele. Pe altele, modeste, pitul ate sub câte un copac, având un mic acoperis conic, o palarie de protectie deasupra, trebuie sa stii sa le gasesti. Exista fântâni princiare, cu grifoni, delfini, scoic i si naiade, toate cioplite în piatra. Exista fântâni cazone, cenusii, plasate exact în centrul curtii închise a unei cazarmi. Exista fântâni serioase, grave, cu mecanismele bine unse, dar si fântâni glumete, care te împroasca si te stropesc atunci când te strad uiesti sa întrebuintezi apa pe care ai scos-o din ele. Unele scârtâie de batrânete din t oate încheieturile si au ghizdurile antice si acoperite de muschi, altele îsi procla ma, cu trufie, printr-o inscriptie, vârsta si cine le-a sapat. Exista fântâni care astâm para de îndata setea, altele, care ti-o sporesc pe ce bei mai mult. De unele n-ai vrea sa te mai îndepartezi si le tii minte toata viata. Pe altele le parasesti rep ede si le uiti de îndata ce nu le mai vezi în preajma. Fântânile au, fiecare, fire, temp erament, caracter si obiceiuri proprii, neasemenea. Daca n-ar avea apa, ai spune ca nu exista nimic comun între ele. Dar au. (...) Fântânile au si reputatii cum nu se poate mai diferite între ele: despre unele se spun povesti de spaima, cum ca, spre pilda, si-ar fi gasit în ele sfârsitul vreo fata nemângâiata. Despre altele se zice ca mijlocesc întâlniri, cum fusese cea dintre Is aac si Rebecca. Unele au renumele de a avea o apa cu virtuti curative si de acee a atrag în jurul lor o multime de oameni în zilele de sarbatoare, iar când renumele le este înca si mai mare, se fac într-acolo veritabile procesiuni. Întâlnesti fântâni despre c are circula atâtea calomnii încât, desi sunt puse în mijlocul pietei orasului, pe unde t rec zilnic mii de oameni, nimeni nu vrea sa se uite la ele. Despre altele, dimpo triva, se crede ca sunt în stare, contra unui banut aruncat în apa lor, sa-l faca pe drumetul ce l-a azvârlit acolo sa revina la ele. Reputatiile fântânilor se fac si se desfac: fântâni importante cândva îsi pierd, nu prea se stie exact de ce, mai tot credit ul si ajung sa fie de-a dreptul abandonate, parasite. Stau, de aici înainte, pierd ute, cu trupul pradat de buruieni, cu cumpana prabusita, cu galeata mâncata de rug ina, înnamolite si uitate de Dumnezeu. (...) La unele fântâni, oricât te-ai roti în jurul lor, vezi numai zidarie, tevi si lan turi. La altele, oricât te apleci deasupra ghizdurilor, nu zaresti decât tenebrele a dâncului. Dar mai sunt si fântâni din care, atunci când te uiti în penumbra lor, te prives te, luminos si albastru, un ochi de cer."1 Prin urmare, frate, "Sapa numai, sapa, sapa, Pâna dai de stele-n apa!" (Luc ian Blaga) CONCLUZII Am început lucrarea de fata cu îndemnul cuprins în Epistola catre Evrei, în capit olul 13. Pâna aici am avut în vedere prima parte a acestuia, si anume: "Aduceti-va a minte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu; priviti cu luare-aminte cum si-au încheiat viata...", si am vazut si cu acest prilej ca Parin tele Arsenie Boca este unul dintre mai-marii nostri, caruia i se cuvine amintire a noastra. Dar, de-acum, ar trebui sa ne gândim si la ultima parte a îndemnului de m ai sus si anume la: "urmati-le credinta". Ar trebui, deci, sa ne întrebam ce s-a întâm plat în acest timp care a trecut de la moartea Parintelui Arsenie. I-am urmat cred inta? Generatia tânara de teologi sau monahii, mai ales cei pe care i-a îndrumat per sonal, au transformat mostenirea Parintelui Arsenie într-un punct de plecare întru m arturisire? Cei care au simtit contemporaneitatea cu Parintele drept o binecuvântare, împ reuna cu cei care-l descopera acum pe Parintele, citindu-i scrierile sau ascultând marturii despre dânsul, dupa cuvântul Epistolei amintite, sunt îndemnati sa o faca. Unii însa, din pricini numai de ei gândite, sunt de parere ca despre activita tea si lucrarile Parintelui Arsenie "se cuvine mai mult si mai bine sa se taca, decât sa se vorbeasca..."1. Acesta este si principalul motiv pentru care, despre P arintele Arsenie nu au aparut carti, asa cum au aparut despre toti marii duhovni ci ai României. În afara de Cararea Împaratiei, care a disparut de mult de pe piata (de fapt eu nu am vazut-o niciodata într-o librarie de carte religioasa2), mai sunt multe p redici, meditatii, schite si desene care înca nu au fost tiparite, poate - zic uni i - pentru a respecta ultima dorinta a Parintelui Arsenie, anume aceea de a nu-i fi date publicitatii. Cu ele însa sau fara ele, tot exista un interes crescând fata de personalitat

ea Parintelui Arsenie. Este stiut, de pilda, fapul ca dintre toate mormintele duhovnicilor români, mormântul Sfintiei Sale este cel mai cautat, devenind unul dintre cele mai cunosc ute locuri de pelerinaj la care merg crestini din toata tara, an de an tot mai m ulti. Tot în acest sens, un exemplu concret si foarte concludent si el este acela ca, pe Internet, în cazul vizitatorilor de Pagini de spiritualitate ortodoxa, cel e mai cautate nume sunt "arsenie" si "boca", lucru pe care îl ilustreaza cât se poat e de limpede Statistica unui astfel de Site, pe care o reproducem în Anexa III. Dar, în legatura cu Parintele Arsenie Boca constatam, cu parere de rau, ca exista si extreme: pe de-o parte, unii îl învinuiesc si îl suspecteaza de tot felul de lucruri3, iar pe de alta parte altii, cei însetati de legende mai mult sau mai pu tin miraculoase4, exagereaza în ceea ce priveste viata si activitatea Sfintiei Sal e. Din 1989 încoace am tot întâlnit asfel de atitudini sau marturisiri aparute în divers e publicatii, semnate fie de gazetari aflati în treaba, fie de omeni care se preti nd destepti, cu aere de intelectuali5, fie de fete bisericesti, care au dat dova da ca nu au înteles ca sunt si lucruri care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul carora se pot face exercitii gazetaresti, lucruri care trebuie sa se continue a se desfasura dincolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realit ati umflate de gazete, ca lucrurile sfinte si mari, ca si cresterea grâului, ca vi ata intima a familiei, ca respiratia continua, ca rugaciunea zilnica6. Cu toate acestea însa si acestia, asemenea celor care l-au surghiunit pe Pa rintele Arsenie, nu i-au stins slava, ci, dimpotriva, i-au înaltat-o si mai mult, au facut-o mai stralucitoare. "Asa e cu natura faptelor duhovnicesti. Nici o piedica materiala nu le op reste! Dimpotriva, înfloresc si cresc în fiecare zi. Nu le vestejeste nici timpul si nu le opreste nici departarea."7 În acest înteles numea Sfântul Ioan Gura de Aur trupurile sfintilor si izvoare, si radacini, si miruri duhovnicesti. "Pentru ca izvorul, radacina si mirul, adica parfumul, nu-si îngradesc însusi rile lor numai la ele, ci le raspândesc la mare departare în jurul lor. De pilda, iz voarele izvorasc multa apa, dar nu tin apele în sânul lor, ci dau nastere la râuri car e curg mai departe si se întâlnesc cu marea. Si asa, izvoarele, ca o mâna întinsa, îmbrati seaza prin prelungirile lor apele marilor. La fel, radacinile plantelor si ale a rborilor stau ascunse în sânurile pamântului; dar puterea lor nu ramâne jos în pamânt; mai a les aceasta este însusirea vitei de vie care se agata de copacii înconjuratori. Când c oardele vitei de vie se agata de ramurile de sus ale copacilor, târându-se pe ele, s e întind pâna la mare departare si fac prin desisul frunzelor un acoperis întins. Asta e si însusirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt pastrate în casa, dar ad eseori mirosul lor placut se raspândeste prin ferestre pe ulite, pe strazi, în piata si vesteste trecatorilor calitatea parfumurilor din casa. Daca izvorul si radac ina, daca natura plantelor si a aromatelor au atâta putere, apoi cu atât mai mult tr upurile sfintilor."8 Ca spusele acestea nu-s minciuni îl arata marile pelerinaje de la mormântul Parintelui Arsenie. ANEXA I Cuvînt lamuritor în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei", pr ezentata sub titlul "Nota asupra editiei", semnata de Monahia Zamfira Constantin escu1 Moto: "Daca certi pe cersetorul, caruia o pâine-i dai, Raiul nu e pentru tine, nici tu nu esti pentru rai. Miere chiar de i-ai da astfel, nu e fapta de crestin, Caci pâna sa-ti guste mierea, i-ai turnat pe ea pelin". Vasile Militaru: Vorbe cu tîlc Consideratii generale

Cartea Parintelui Arsenie, Cararea Împaratiei, aparuta recent în Editura Epis copiei Aradului, este urmata de o postfata, scrisa de Prea Sfintitul Timotei Sev iciu al Aradului, de o scrisoare adresata Parintelui Arsenie de Nichifor Crainic si de niste marturisiri facute de Parintele Profesor Universitar Simion Todoran . Toate acestea sunt scrise decent si odihnitor, iar atmosfera creata de ele se potriveste cu cartea pe care o prezinta. Nu tot asa stau lucrurile în privinta Not ei asupra editiei, semnata de Monahia Zamfira Constantinescu, în care nu se prezin ta observatii asupra cartii - cum era de asteptat, ci se dau si unele lamuriri care, pâna la urma, au si ele nevoie de lamurire, iar aceasta se face într-o forma care tulbura "calea senina", pe care ne-o indica lucrarea Parintelui Arsenie. Es te "veninul" si "pelinul" turnat peste "mierea" cartii si a marturisirilor care o însotesc. Toti cei cu care am venit la vorba despre Cararea Împaratiei si-au expri mat nemultumirile, pentru aprecierile din Nota asupra editiei, care nu privesc e ditia, ci lucruri în afara ei. Toti apreciaza negativ afirmatiile la care ne este luarea-aminte si de care ne vom ocupa mai jos. Bietul Parinte Bodogae! Îndata dupa trecerea la cele vesnice a Parintelui Arsenie, fostul sau coleg de Teologie si chiar de banca, Parintele Teodor Bodogae, s-a simtit îndemnat sa s crie câteva rânduri În amintirea Parintelui Arsenie, pe care le-a publicat în "Telegrafu l Român", din luna ianuarie 1990 . Nu-mi pot închipui ca Parintele Bodogae s-ar fi p utut gândi ca articolul sau de pomenire a Parintelui Arsenie va fi considerat cândva , dupa aproape sase ani, ca fiind scris "la comanda", cu scopul precis de a "min imaliza si caricaturiza" "aceasta complexa, harica si marcanta personalitate a m onahismului din Ardeal". Luând aminte la o astfel de apreciere sau supozitie, gândul mi se duce la cuvân tul Domnului Hristos: "De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat. Si daca lumina din ti ne este întuneric, întunericul cu cît mai mult?" (Matei 6, 22-23). Ma gândesc, de asemen ea, la ceea ce i-a spus stapânul din pilda cu lucratorii tocmiti la vie (Matei 20, 1 si urm.) unui nemultumit: "sau ochiul tau e rau, pentru ca eu sunt bun?" (Mat ei 20, 15). Sa nu uitam apoi ca "Din prisosinta inimii graieste gura" (Matei 12, 34). Un monah simplu, traitor odinioara în manastirea noastra de la Sâmbata, spunea : "Pe om, daca îl cauti de bun, bun îl gasesti, iar daca-l cauti de rau, si rau îl gas esti". Eu am citit si recitit si am analizat articolul Parintelui Bodogae despre Parintele Arsenie si n-am gasit în el nimic "minimalizat si caricaturizat". L-am în teles ca pe un articol de aducere aminte si atâta tot. Cum stau lucrurile în legatura cu numele Parintelui Arsenie înscris pe crucea -monument a luptatorilor din rezistenta anticomunista, monument ce se gaseste în c urtea manastirii noastre? În toamna anului 1995 s-a ridicat în curtea Manastirii de la Sâmbata o cruce mo nument, pe care se afla scrise numele celor ce au murit pentru tara, facând parte dintre cei ce au luptat în Muntii Fagarasului, în rezistenta anticomunista. Drept cap de lista a fost scris numele Parintelui Arsenie. Spun "a fost s cris", pentru ca acum nu mai este scris, deoarece în seara zilei de 21 noiembrie a fost sters, în mod abuziv, de catre un fanatic aparator al numelui Parintelui Ars enie. Si când te gândesti ca acel fanatic este în rosturi de îndrumator de oameni si mai ales de tineri! Ni se reproseaza ca nu ne-am opus noi, "Prea Cuviosii Parinti de la Manas tirea Sâmbata, cu stirea carora s-a facut acest lucru, ba mai având si binecuvântarea arhiereasca". Cine poate face o astfel de afirmatie, anume ca lucrurile s-au pet recut cu stirea noastra si cu binecuvântarea arhiereasca, înseamna ca stie mai bine decât noi. Ori, asa ceva nu se poate. Parintii de la Sâmbata s-au vazut în fata faptului împlinit. Fara îndoiala ca bin ecuvântare si aprobare pentru monument a fost, si pentru asezarea lui în curtea mana stirii. Nu cred ca s-au discutat si chestiuni de amanunt, cum ar fi aceea daca s a fie sau nu scris si numele Parintelui Arsenie pe monument. Parintii de la Sâmbat a au luat la cunostinta ca numele Parintelui Arsenie e scris pe monument abia at unci când monumentul a fost ridicat si când, la drept vorbind, nu se mai putea face nimic. Si mai e ceva: personal, când am aflat ca numele Parintelui e scris pe monu ment, mi-am zis: "Cei care l-au scris vor fi stiind mai bine decât mine, decât noi,

Nu ne deranjeaza cu nimic. A fost coplesit de maretia Parintelui . câteva scrisori ale Parintelui. Un acatist contestat si un om defaimat Am lasat la urma cele doua scrieri ale Parintelui Ieromonah Dometie Moian . adre sate Mitropolitului Nicolae Balan si Parintelui Grovu.cum este înfatisat în rândurile la care ne este luarea amint e -. În cuvântul meu de la înmormântarea Parintelui Ieromonah Dometie. si cu alt prilej: "Pecetluit sa-mi fie mormântul pâna la a doua venire". nu-l stiam a fi "mania c si exaltat religios" . n-a stiut sau n-a vrut sa stie de acestea. La acestea se mai poate adauga ca Parintele a fost chemat de Mitropo litul Nicolae sa se întoarca la Sâmbata când Manastirea Prislop a trecut în perimetrul e parhiei Aradului. a fost evlavia lui la Parintele Arsenie. Abia la moartea Parintelui am înte les ca gândul meu nu se potriveste cu realitatea si abia de curând am aflat ca Parin tele si-a ales loc de înmormântare si ca a zis: "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata".de ce l-au scris". am spus despre el urmatoarele: "Parintele Dometie. la festivitatea de sfintire a monumentului. mi-am zis: "Cine stie ce actiuni va fi desfas urat Parintele. ne putem da seama ca înscrierea numelui Parintel ui Arsenie pe monumentul de la Sâmbata n-a fost . Multumim de informatii. Din referirile facute la aceste scrieri reiese ca ele au fost scrise si r aspândite "cu încuviintarea Prea Cuviosilor Parinti de la Sâmbata si cu binecuvântare ar hiereasca". pe cel din urma rugându-l s a intervina pentru a i se da binecuvântarea sa ramâna la Prislop. din informatiile semn ate de Maica Zamfira. chiar daca nu avea pregatire scolara. nu mi-am facut nici o grija în ceea ce priveste continutul. vestitul mare duhovnic al vremii. Si mai departe. (Cuvintele acestea au fost impri mate pe caseta. ci îl stiam om inteligent. Astfel. în legatura cu prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce.P. în aceasta privinta. în privinta carora a fost si mai este atâta zbatere. Cine s-a op us. Acatistul Prea Cuviosului Parinte Arsenie si Viata Sfântului Prea Cuvios Parinte Arsenie. Stiind aceasta. a spus: "Am vazut pe cruce si numele Parintelui Ar senie Boca.si asta nu trebuie sa fie trecuta cu vederea -. Nu mai stiu de unde si prin ce împrejurare mi s-a împlântat în minte ideea ca Par intele va fi înmormântat la Manastirea de la Sâmbata.. Nu-mi amin tesc sa se fi vorbit vreodata în manastirea noastra despre o reînhumare la manastire a la care si-a început activitatea. fiind licentiat în Teologie. În aceasta perspectiva au stiut cei de la Sâmb ata de prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce si nu s-au opus. dar Parintele Arsenie i-a cerut Mitropolitului sa-l lase în cont inuare la Prislop. Pentru istorie. acatistul nu m-a interesat. cu deshumarea si c u o eventuala mutare a osemintelor Parintelui Arsenie la Sâmbata. împlinind rugamintea auto rului. E bine ca s-a pus în atentie faptul ca Parintele Arsenie n-a fost scos de l a Sâmbata de autoritatile locale. si nu m-am mirat deloc. cu rosturi le pe care le-a avut. de unde le-am redat).cum se afirma .. asa ca n-am avu t curiozitatea nici sa-l cunosc. În sfârsit . s-a facut placut oamenilor. Având în vedere toate acestea. m-as fi mirat sa nu fie. despre toate ace stea am luat la cunostinta din cele afirmate în expunerea anexa la "nota asupra ed itiei". Cunosc. licentiat în Teologie."o ultima încercar e de a rastalmaci rostul si sensul profund crestin al activitatii Parintelui Ars enie". "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata" În ceea ce priveste cele în legatura cu locul de înmormântare. si îl mai stia m cu multa evlavie la Parintele Arsenie. dar de care stiu cei ce l-au pus cap de lis ta". Este de mirare deci ca în alta parte s-a putut v orbi despre asa ceva si ca asta începe sa se stie abia acum. ci a primit ascultare de la Mitropolitul Nicolae Balan sa organizeze Manastirea Prislop. Sa stiti ca nu-i asa! Eu am aflat de acatist atunci când se dactilogra fia.S. în ceea ce poate vor fi cândva memoriile mele". voi putea completa si eu unele lucruri. Ne vor s pune ceva. În ce-l priveste pe autor. Si sa stiti ca ceea ce l-a car acterizat cel mai mult si mai mult . daca va fi necesar. Mitropolit Antonie. însusi Mitropolitul ducându-l pe Parintele la Prislop. L-a dactilografiat un Parinte.poate mai mult decât pe oricare dintre noi -. va face corecturile de rigoare. de care noi nu stim. caci mi-am zis ca Parintele. Ctitorii acestei cruci monument ale stiu desigur de ce au trecut pe cruce si numele Parintelui Arsenie. Î. în memoriile me le. un Zamolxis al neamului românesc.

Si apoi. "defaimarea lui". iar altii stiu prea putin -. adica în inima noastra. nu am un cu lt pentru el. Noi îl tinem unde-l avem. iar pe de alta parte.cum e Visul Maicii Domnului . pentru care este alcatuit. si tot timpul cauta prilej sa spuna ceva frumos despre Parinte le. e scris: "Nichifor Crainic e ocrotit de Parintele Arsenie. Si asta i-a adus Parintelui Dometie niste ne cazuri: a avut si are niste împotrivitori . un om de care noi ne-am bucurat. ca pe un om cu da r de la Dumnezeu. Oamenii totusi au evlavie la Parintele Arsenie si la fo rma aceasta de revarsare de suflet. noi nu suntem chemati sa spunem ce-i bine si ce-i rau. ca sa se puna în umbra aca tistul scris de el.. E groaznic sa constati la ce se poate gândi cineva pus pe defaimare. "maniac si exaltat religios". în cinsti rea noastra. sa-l aseze cu dreptii si cu sfintii. tot spre înmultirea evlaviei sau spre manifestarea evlaviei? Orice încercare de denigrare a Parintelui Dometie. un om care si-a v azut de treaba. Ma uimeste afirmatia ca acatistul a fost scris "cu încuviintarea Prea Cuvio silor Parinti de la Sâmbata" si ca aceasta încuviintare i s-a dat Parintelui Dometie . Si acum se continua înca. în legatura cu rândur ile pe care le am în vedere. cu încuviintarea Mitropo litului Balan". fiind (se întelege. ca fiin d numai "cu patru clase" . la care ne este luarea aminte. Daca ar fi unul mai bun. toti am raspunde: "Sa-l pu i la bine. Parintii de la Sâmbata) de acelasi nivel cu autorul . Astfel. Iubiti cr edinciosi. dar dupa mai mult de zece ani de diaconie si dupa aproape patruzeci de ani de calugarie".despre care unii nu stiu nimi c sau aproape nimic. desi am respect fata de Parintele Arsenie. care doar l-a scris. ca pe un prooroc. si ne ducem mai departe viata purtându-l în sufletele noastre". pentru ca. Adica. la vârsta înaintata. desi eu însum i nu-l citesc. în nota la scrisoarea lui Nichifor Crainic. iata ca Biserica ne-a adunat sa ne rugam ca Du mnezeu sa-i ierte toata greseala ce a facut. în iubirea noastra. învrednicit de harul preotiei. un om cu evlavie. deoarece credinciosii nu citesc acatistul di n evlavie fata de autor sau raportîndu-se la autor . la noi. Cine are dreptate? Caci prezentarea e diferita. Sa-l pui la bine. este fara rost. si n-am de gând sa-l opresc pe cineva de a-l citi. asa cum se citesc si alte carti apocrife .desi a facut întreaga scoala primara. apare. sa zicem asa. pentru ca a fost un om în care s-au odihnit oamenii. Raspândirea au facut-o credinciosii. care au evlavie la Parintele Arsenie s i care îsi revarsa sufletul cinstitor. în expunerea de fata. Dumnezeu sa-l odihneasca. Acatistu l a început sa circule chiar de la început. în aceeasi expunere. a fost un om util manastirii. "om intelige nt si evlavios. E drept ca nu-i la masurile la care ar t rebui sa fie un acatist. ci din evlavie fata de Parinte le Arsenie. În Pateric se sp une ca un calugar a judecat pe cineva si l-a socotit ca este rau. de ce nu s-ar putea citi si aces t acatist. la bine sau la rau?". prin acatistul pe care îl au la îndemâna. aceasta n-are nici o legatura cu manastirea si nici cu Parintele Dometie. Citind cele scrise spre informare si lamurire. între care vina aceasta ca a facut un acatist Parin telui Arsenie.Arsenie. e drept. Si daca a facut totusi si ceva rau. Parintele Dometie. l-ar folosi pe acela. adresata Parintelui Arsenie. La Parintele Dometie au rascolit uni i si au gasit si anumite rele. sa ne întrebe: "Unde sa pun sufletul Parintelui Dometie?". el este pomenit ca "Mitropolitul Balan". cum acesta este singurul pe care îl au. precum si o scoal a de ucenici -. citim: "Parintele a fost dus cu . pe care l-a vazut ca pe un om mare. Mai departe. pe acesta îl si folosesc. Daca ar veni îngerul acum. dac a a avut umbre si pete pe suflet. Pe mine nu ma deranjeaza cu nimic existen ta acestui acatist. Si asta l-a dus sa alcatuiasca un acatist pentru Parintele Arsenie. Cîteva nedumeriri Acestea fiind zise. pe de o parte. constati ca de câte ori e vo rba despre Mitropolitul Nicolae Balan. cu voie si fara de voie. de ce sa-l denigram pe un coleg al nostru? Cât priveste raspândirea acatistului. Punând acum fata în fata afirmatiile celor ce-l defaima si cele ale cinstitor ilor. iar altii ca sa-l denigreze". "probabil.spre înmultirea evlaviei.. Îngerul s-a dus cu sufletul celui judecat la cel ce-l osândise si a zis: "Unde sa-l pun pe acesta pe care l-ai judecat. dar nu se poate zice ca alcatuirea acatistului pentru Parintele Arsenie este ceva rau. mi-au mai ramas si câteva nedumeriri.

. cea de-a treia nedumerire îmi vine de pe urma constatarii ca o calu garita. la care si-a început Parintele A rsenie viata de manastire si unde si-a desfasurat activitatea vreme de noua ani. cum e corect: "Mitro politul Nicolae Balan?". în timp ce. Asezata chiar la picioarele muntilo r Fagarasului.. la car e m-am învrednicit si eu sa iau parte anul acesta. se abatuse asupra Bisericii Ortodoxe si a poporului român ortodox din Ardeal. E vorba cumva de vreo nuanta? Unii mor si altii se savârsesc? Ceva ce nu-ti poti închipui În sfârsit. ca un ultim cuvânt însotitor al cartii Cararea Împaratie i. Mitropolitul Nicolae Balan este ctitorul Manastirii Brâncoveanu. mai ales când ne gân dim ca Mitropolitul Nicolae Balan l-a hirotonit pe Parintele Arsenie diacon si p reot si ca l-a facut calugar. De ce sa nu se spuna. Când a fost ridicata aceasta manastire.. N-am vrut sa fiu polemic si cred ca nici nu sunt. Tot Mitropolitul Nicolae Balan i-a dat bursa pentr u Scoala de Arte Frumoase si l-a trimis si la Sfântul Munte. câta emana din rândurile pe care le semneaza. Si ar fi cazul sa se vorbeasca corect. Nu stiu pe ce se întemeiaza acest fel de a spune. voi încerca totusi sa astern aci câteva gânduri ce m-au facut sa retraies c clipele în care si-a desfasurat viata Brâncoveanu Constantin.masina de Mitropolitul Balan". când urgia habsburgica. Le-am scris di ntr-o necesitate sufleteasca. E ultima impresie si nu e cea buna. În adevar.P. turnat peste mierea celor pe care le pecetluieste. Arhimandritul Teofil Paraian Nota: Aceste rânduri le-am scris în zilele de 8 si 9 februarie 1996. este "pelinul" si "veninul". Este vreo deosebire între savârsire si moarte? A doua nedumerire este aceea ca. în ultimul cuvânt însotitor al Car arii Împaratiei. cu atâta rautate. în frunte cu episcopul de la Blaj. sustinuta de ura de neînteles a fratilor uniti. fara sa fiu incisiv. l-a revarsat asupra tuturor fiilor sai d uhovnicesti. dar mai ales pentru cel din Tara Oltului si din întreg Ardealul. e scris: "Înainte de a muri. N-am cu nim enea nimic. cu privire la Parintele Bodogae. la vârsta de 70 de ani de viata. E ca si cînd ar afirma cineva ca lucr area Cararea Împaratiei a fost scrisa de Parintele Boca sau ca nota asupra editiei e semnata de Monahia Constantinescu.". acest loc de închinare a fost pentru poporul românesc din Ardeal o ci tadela a rezistentei lui în veacul 18-lea. Mitropolit Dr. ajutorul meu de la Domnul Cel ce a facut cerul si pamântul". poate purta în suflet atâta rautate. dar cu inima plina de harul binecuvântarii pe care Marele Ierarh al Ardeal ului Î. simbolul ortodo xiei noastre si a fiintei noastre nationale. Nicolae Balan. cu mai bine de patruzeci si cinci de a ni de calugarie si cu aproape tot atâtia ani de vietuire în preajma Parintelui Arsen ie. est e cu putinta ca românul de amândoua partile Carpatilor sa se desbrace de haina pacat . Voevodul Constantin Brâncoveanu.S. asa cum ne apare. se exprima aceasta prin cuvântul: "savârs irea din viata". de fiecare data când a venit vorba de trec erea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. Unele observati i trebuiau totusi sa fie facute si le-am facut. În sfârsit. Mânastirea de la Sâmbata de Sus a fost si va fi pentru neamul românesc . chiar daca "nici mort nu se mai întoarce la Sâmbata". Cu parere de rau de a nu fi putut sa zabovesc mai mult în jurul acestui sfânt altar. ca la ocazia pelerinajului la altarul ctitoriei marelui mucenic al Legii stramosesti si al neamului românesc. "Monahia Zamfira Constantinescu". Brâncoveanu Constantin a înteles ca num ai acolo în muntii cari-i dau atmosfera prielnica trairii intense cu Dumnezeu.. d ar fie-mi îngaduit sa afirm ca e o necuviinta. Si cuvântul. ANEXA II În pelerinaj la Sâmbata de Sus1 Niciodata nu mi s-au aratat mai profunde si mai pline de înteles crestin cu vintele psalmistului care zice: "Ridicat-am ochii mei la munti de unde-mi va ven i ajutorul meu. de pe urma celor scrise. ca un fel de despovarare de greutatea ce o purtam pe suflet. de la Sâmbata de Sus. asa cum lumina n-are nimic cu umbrele si cu petele pe care le descop era.

Iata de ce cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si op era reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din România Mare. el re useste sa înteleaga ca viata nu este data sa o petrecem pentru a sluji pamântului. el a înteles ca sfânta ortodoxie a neamului a ma i fost pastrata mai cu deosebire pentru neamul nostru în manastiri. În adevar. Mitropolit Nicolae a binevoit s-o rosteasca dând-o ca pe o hrana isvorâtoare de tarie si de curaj mai ales în vremurile tulburi prin care trecem.S. taria si curajul lui în vremurile de cumplita înclestare între popoare. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale.S. Nicolae Colan al C lujului înconjurati de sobor de preoti. pe care s-o desfasoare acolo în li nistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaciune. a înteles ca simtul sau legat mai mult de adevaruril e lui Dumnezeu decât de ceea ce este schimbator si trecator. tânarul monah a înteles s a dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. mai demna si mai independenta. Î. În ele omul modern gaseste chipul cel mai sigur si cel ma i autentic al trairii în neîntrerupta legatura cu Creatorul sau. "Isvorul tamaduirii". ucigator de suflete si ratacitor de constiinte. ctitorii voevo dale sau particulare. Sfintitul Mitropolit Nicolae. crescut si îndrumat în studiul teologiei.si le va darui si în viitor dupa restaurare. diacon Boca. dar m ai ales de mânastirile noastre. Dumnezeu. de reculegere si de minunata meditatie. Manastirile au fost acelea care au asigurat neamului nostru în timpurile de mare vitregie izvoru l de la care se adapa el pentru a-si pastra nealterata constiinta ca apartine un ei natiuni care în Biserica ortodoxa si numai prin aceasta Biserica Ortodoxa are a -si afirma drepturile lui la o viata mai înalta. Sfintitului Mitropolit au fost prinos de recunostin . ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucuriile si necazurile în sufletul Sau de mare român si de mare crestin. Toate acestea si-au gasit expresia însemnatatii lor atât religioase cât si nati onale în predica pe care Î. Caci în atmosfera de evlavie. i-a venit numai din lum inata traire cu Dumnezeu în jurul altarelor acestor sfinte mânastiri. le îndreptau catre Cel atotputernic.P. nascut si crescut de duhul Ortodoxiei în Biserica. cuvintele Î.P. Ruperea lega turilor vietii noastre cu climatul pe care mânastirile au au stiut sa-l pastreze n eîntinat. cât si din afara hotarelor tarii noastre. Caci ca unul care traia în neîntrerupta comuniune cu Hr istos Domnul si Isbavitorul nostru.ului si sa se ridice pe culmile cele neprihanite de unde sa ceara ajutorul lui D umnezeu în primejdii si nevoi. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în ch ipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celor rele atât dinlauntrul.P. duce la o înfricosatoare saracie sufleteasca care mai devreme sau mai târziu se arata în toate manifestarile noastre atât ca insi. Poporul nostru însa. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. sa reia lupta si s-o duca la bun sfârsi t. Toate acestea le-a daruit . cât si ca societate. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. catre care trebuie sa tindem ca spre binele nostru suprem. si P. Si de aici isvorasc cele mai mari desordini sociale pe care a putut sa le înregistreze istor ia. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". poporului român din Ardeal altarul sfânt al ctitoriei lui Brâncoveanu Constantin. c i traind pe pamânt sa avem certitudinea ca alta viata va începe pentru noi dincolo d e mormânt. Mot du pa locul de nastere. Manastirile au fost oazele unde se odihnea sufletul neamului nostru românes c pentru ca refacut si întarit cu forte noi. Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în aceas ta zi mare "Vinerea" din saptamâna Învierii Domnului. În adevar. ca puterea. Dar aceste mânastiri sunt tot atâtea pilde de traire crestineasca în mijlocul u nei lumi prinsa în mrejele secularismului veacului nostru. par. a simtit înca odata c um se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile pe c are cei doi ierarhi. diplomat al scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. poporul român ortodox venit pe timp ploios. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. În jurul lor si la sânul lor el a stiut sa desprinda voia lui Dumnezeu si sa simta cum bratul atotputernic al Ziditorului îl ocrotea si-l ducea la biruinta.

apoi cu atât mai mult noi datori suntem sa le urmam p ilda si sa stam ca si ei în vecinatatea lui Dumnezeu. A încercat sa-I faca portretul. Dar mai presus de toate ramâne reactualizarea testamentului lui Brâncoveanu C onstantin. S-a spalat. apoi este aceasta tot voia lui Dumnezeu care ne-a lasat ragazul necesar pentru a ne întoarce la El. cu o scrisoare în care-I cerea lui Hristos sa vina la Edessa pentru a-l vindeca. scaldate de râurile harului ceresc prin aceste locasuri de închinare care ne-au crescut si pastrat ca neam. Cum Hannan era pictor. si la Biblioteca Facultatii de Teologie Or todoxa din Cluj-Napoca în 2001. care se reduce la urmatoarele: Suferind de lepra. (Aceasta este prima icoana a lui Hristos. Bucuria Învierii s-a revarsat si asupra ei. Întreaga regiune de la Sâmbata de Sus si-a îmbracat haina de sarbatoare pe care lumina Învierii Domnului o luminase si o sfintise.acheiropoiètos. cu maiestria oamenilor c are vad peste veacuri. Lacrima prigoanei .Din lupta legionarelor românce.) I-a dat marama lui Hannan pentru ca acesta sa o poarte împreuna cu scrisoarea catre cel care îl trimisese. mort pentru Legea si pentru Neamul românesc . Dumnezeu urmareste curatirea noastra de sgur a pacatului. dar nu a reusit. Hristos a cerut a pa. la credinta în El si la trairea cu El. Vazând ca Hannan de straduieste sa-I isvodeasca portretul. numita în Biserica Ortodoxa "nefacuta de mâna omeneasca" . Regele Avgar a trimis la Hr istos pe arhivarul sau Hannan (Anania). facându-i voia. vom avea siguranta ca nime ni si nimic nu ne va smulge pe viitor mostenirea pe care înaintasii nostri ne-au t ransmis-o. cum ca în strânsa legatura cu duhul îna ntasilor nostri cari au stiut sa-si jertfeasca viata pentru apararea altarelor l ui Hristos. sa o faca o vie realitate ortodoxa si nationala. capitolul Evocari - . O relatare mai detaliata a acestei întâmplari ne ofera Mineiul lunii augus t. afirmarea drepturilor noastre milenare pe aceste meleaguri. care poarta sarcina conducerii destinelor neamului nostru. Episcop Nicolae al Clujului le-a rostit poporului aratând cât de înaltatoare si graitoare este aceasta z i a Isvorului Tamaduirii. Diacon Haralambie Cojocaru ANEXA III NOTE ARGUMENT 1. Nu mai putin miscatoare au fost cuvintele pe care P. Aflându-L pe Hristos înconjurat de mult popor. pe care a ramas imprimat chipul Sau . pe care Î. În jurul l ui.P. atât de la cei de la tara. ca si printr-o profunda vietuire cu Hristos. Chiar atunci când suferim. Mitropolit Nicolae. Avgar i-a recomand at sa faca portretul lui Hristos si sa i-l aduca în cazul în care Acesta ar fi refuz at sa vina.P. Sf. Hannan s-a urcat pe o pia tra pentru a-L vedea mai bine. si în sfârsit. Numai în felul acesta vom putea sa fim una în jurul Majestatii Sale Regelui C arol II-lea. INTRODUCERE 1. avem datoria a ne uni pentru a fi tari si în du hul lui Hristos se cade a purta sarcina unii altora pentru a asigura tarii maxim um de munca si de roade bogate. vom fi si noi în stare sa le urmam pilda crezând si traind ca si ei în Bis erica.S. re venirea pe cararile lui Dumnezeu.S. un sfânt legamânt pentru viitor. adapându-ne de la altarul acestor lacasuri de închinare. iar apa din isvorul care a fost sfintit se va fi prefacut în isvor de apa vie care va tamadui toate boalele si toate neputintele trupesti si sufletest i. rascumpa rând prin jertfe de tot felul caderea celui care pe drept cuvânt a fost numit de pop or "Satanasie" si afirmînd sus si tare drepturile noastre de popor crestin ortodox si român pe aceste meleaguri. atât în zile de pace cât si în zile de sbucium. Dar daca pâna acum avem pace. 2. di n pricina "slavei negraite a chipului Sau care se schimba mereu sub puterea haru lui". Caci daca mosii si stramosii nostri au putut rez ista de-a lungul veacurilor. Si-a sters fata cu o marama. cât mai ales de la cei din orase. Într-o totala daruire dezinteresata în mâinile lui Dumnezeu.ta adus memoriei Voevodului Brâncoveanu. La Manastirea Ciucea în 2000. Mitropolitul Nicolae a stiut. Timpurile prin care t recem cer de la noi. spune Î.

Prof. 48. cf. Mircea Pacurariu. care se aflau acolo adunate pentru tipar din 193 7 si pentru care monahii. Ibid. 5-6/1997. 5. Dr. Sibiu. p. a afirmat si dân sul ca Parintele Arsenie a fost hirotonit pe data de 10 aprilie 1942. 16. Diacon Haralambie Cojocaru. Timisoara. 158. asa cum a m calculat si eu cu ajutorul Evanghelistarului. 9. nr. la care ar cam trebui sa ia aminte gazet . pentru necesitatile învatamântului teologi c. Editura Teognost.Otilia Radulescu Aroneasa. Însa conform stirii preluate din "Telegr aful Român"/1942. Parintele Nicolae Streza. Istoria Manastirii Prislop. 17. 18. 1994. "Telegra ful Român". 3. 9. "Gândi rea". În pelerinaj la Sâmbata de Sus. Pr. Romulus Neag. nr. pornind de la stirea din "Telegr aful Român". p. 4. 2001. Editura Gordian. Dr. 5-6/1997. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae.. l a "Nasterea Domnului". Cuvinte lamuritoare. în Preoti ortodocsi în închisorile c omuniste. În ceea ce priveste afirmatiile pe care Monahia Zamfira Constantinescu l e face în Nota asupra Editiei I (vezi: Cararea Împaratiei. 29. Prof. 12 mai 1940. Mircea Pacurariu spune ca Parintele Arsenie a fost hito tonit în iunie 1940 . 28. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zaradensis. 11. semnata de Monahia Zamfira Constantinescu. 1946.. pp. 15. 6/102. anul VI. 2-4. p. Ibid. "Revista Teologica". p.. Editura Patmos. din Prefata volumului 2 al Filocaliei. Ibid. p. Istoria Manastirii Prisl op. editia a 2-a. Traduceri ale Filocaliei existau deja si se înscriau în activitatea mai g enerala de traducere din Sfintii Parinti. nr. Prof. Romulus Neag. "Telegraful R omân". Dr. 19. 4. Probabil ca numele de Zian vine de la Sânzian. pp. Vezi Anexa I din aceasta lucrare: Cuvânt lamuritor în priv inta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei". înt r-o conferinta sustinuta la Cluj-Napoca în data de 11 aprilie 2002. 29. neavând mijloacele de a le tipari acolo. 13. nr. În amintirea Parintelui Arsenie Boca. nr. 35 -43. anul VI. Pr. Arad 1986. Stire: Praznicul duhovnicesc de la Manastirea Sâmbata de Sus. 30. adica în 1939. 1947. p. 5-6/1997. Cât de actual este acest text. E vorba de Parintele Arhimandrit Antipa Dinescu (1859-1942). 4. 6. împartasesc întru totul opinia P arintelui Teofil Paraian. serie noua. Serie noua. 6. p. 2. VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 1. p. p. spune ca Parintele Arsenie a fost calugar it si hirotonit în acelasi an. 9-10. 26-31. 158. Romulus Neag. 525. pp. Majoritatea absolventilor liceului bradean au devenit preoti si avocat i. datele oferite de dânsii sunt gresite. cf. 14. din Prefata primului volum al Filocaliei. "Puncte Cardi nale". nr. Dumitru Staniloae. 8. Se mai stie apoi ca Nichifor Crainic planificase tiparire a tuturor manuscriselor Sfintilor Parinti aflate la Sfântul Munte.. vezi textul în întregime în Anexa II din aceasta luc rare. pp. "Înaltarea Domn ului". iunie 1999.) 12. 524. Marcu. "Gândirea ". Vlad Proto popescu. Prof. au încercat sa ob tina sprijin din tara. Idem. anul VI. "Telegraf ul Român". p. p. 21. 7. Arad 1986. 12 aprilie 1942. fragment. 20. Mircea Pacurariu. prezentata sub titlul "Nota asupra editiei". Bucuresti. p. 1990. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. p. Grigorie T. 340-341 ) în legatura cu articolul Parintelui Teodor Bodogae. Pr. Serie noua. Teodor Bodogae. Text preluat din: A rhimandritul Teofil Paraian. septembrie-octo mbrie. 28-29. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 10.cf: Pr. 2002. "Gândirea" . Parintele Ciprian Negrean. Parintele Serafim Popescu si Parintele Arsenie Boca au adus de la Athos manus crisele românesti ale Filocaliei. 52. Dr. 1940. Ibid. (cf. p.

Editura Anastasia. 1997. la Vladimiresti se nast ea un altul. poporului român nu-i lipseau miscarile duho vnicesti. Lumina faptei din lumina cuvântului. Convorbiri cu Dragos Se uleanu si Carmen Dumitru. 6. Martor.15.139-142. fenomenul Arsenie Boca. 1999. pp. 51. Arad 1986 . Prof. iunie 1999. ambele. 1. 9. Editura Marineasa. p. doara. anul VI. Romulus Neag.. 29. a fost întrebat de acesta: "Ce mai zic pietrele de la Sâmbata . Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. p. Virgil Maxim. nr. Editura Gordian. Acatiste. Editura Deisis. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Imn pentru crucea purtata. 145. 16 mai 1948. Editura Fides. Brazii se frâng. Pacatul nerostirii adevarului. 346-347. pietrele vorbesc. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul cresti n. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. Editura Cum. Atitudini. 2/62. Lacrima prigoanei . cu întelesul acesta. 48. p. de anvergura nationa la. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. Editura Arhidiecezana. p. p. 8 august 1943. Pentru ca în jurul bisericii s-au construit zidurile care azi formeaza incinta manastirii. p. ." (Monahia Zamfira Constantinescu) 36. Sibiu. nr. Timisoara. "Adevarul este ca în mijlocul multimii erau si unii care nu veneau pent ru formarea lor religioasa. 6/102. sa gaseasca în spusele Parintelui vre un sprijin al convingerilor sau ideilor lor. Bucuresti. Jertfa. În legatura cu acest fapt. 9. Timisoara. Împreuna cu tatal meu. Putinele pietre . p. 33. pp. "Telegraful R omân". 1999. vol. vol. Iasi. daca alte marturii au amutit. a nume alese si frumos amplasate oarecând de Parintele Arsenie în acel parc natural di mprejurul bisericii -. 135. pp. Nota asupra Editiei I. 41. ambele cu ecouri pâna'n zilele noastre. "Gândirea ". nu se mai pastreaza aproape nimic din aceasta lucrare a Pari ntelui Arsenie. Dan Lucinescu. cuprinsa în Cararea Împaratiei. Prof. 31. 28. Pr. p. 57. 143. p. nr. 5-6/1997. 108. p. 1996.Din lupta legionarelor românce. cea de la Sihastria. 339. Tohanene?". ca daca eu tac. de asemenea. 26." (Bartolome u Valeriu Anania. p. în faza lui pura. 24. 1997. serie noua. 41. Bartolomeu Anania. capitolul Evocari Otilia Radulescu Aroneasa. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. 129. 2000. serie noua. 1994. p. "În ciuda înstapânirii comuniste. 1993.arii nostri de azi. dar nu se îndoiesc. Cuvânt înainte la: Monahul Daniil (Sandu Tudor). editi a a 2-a. Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala. 35. Pr. Dr. 1-2. 8/80. 32. Ibid. p. anul VI. p. nr. Cararea Împaratiei. Editura Sfintei Episcopii a Aradului. 40. 1999. Irénée Hausherr. Monahia Zamfira Constantinescu. 25. 30. se pecetluia pe sine prin arestarea protagonistului. 30. p. Nicolae Pop. Doar câteva marturii scrise si putinele fotografii din acele vremu ri ne mai arata cât de minunat si cu câta pricepere si bun gust a fost îngrijita "Grad ina Maicii Domnului" de la Sâmbata. Mircea Pacurariu. Istoria Manastirii Prislop. Sibiu. nu t rebuie trecute cu vederea cele doua mari si autentice vetre duhovnicesti. La vremea de care vorbim. si cea de la Techirghiol. Romulus Neag. 5-6/1997. "Telegraful Român". Editura Gordian 1997. 39. Lidia Ionescu Staniloae. ci doara. "Puncte Cardinale". Vlad Protopopescu. prin Parint ele Arsenie Papacioc. cf. nr. Arad 1986. 2000. nr 7-8. augus t 1997. ahtiati dupa senzational si paranormal! 22. strabatând deceniile rosii.ramase si mutate ici-colo. 27. înca mai graiesc despre cel c e le-a pus. 23. Mircea Pacurariu. Dumitru Staniloae. p. 29. cf: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. 185. "Puncte Cardinale". 37. al carui miez nu erau atât "vedeniile" Veronicai Fura u. când s-a întâlnit la Bucuresti cu Parintele Arsenie. 7. p. cf. Timisoara. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe crucea de la Manastirea Sâmbata. p. Dumitru Staniloae. 56. 1. "Puncte Cardinale". Istoria Manastirii Prislop. 31. prin Parintele Cleopa Ilie. 34. A se vedea si: Ion Gavrila Ogoranu. 8) 38. cât predica duhovnicului Ioan Iovan. Ion Gavrila Ogoranu. Dr. "Gând irea". se spune ca Parintele Veniamin Tohaneanu (n umit staret la Sâmbata dupa plecarea Parintelui Arsenie). 28. Editura Humatitas.

1997. din ianuarie 1980 episcop la Buzau. iar d in februarie 1982 arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului. 43. decret aplicat în luna mai 1960. sub numele de A gaton. în momentul redactarii actelor de referi nta. o revista din Sibiu. Dimitrie Bejan. Dupa o prima arestare si o detentie de 3 ani.S. Din marturiile celor care au trait evenimentele din 1959 si imediat u rmatoare. Deci nu a plecat o data cu decretu l. considerând rein tegrati în viata obstei prislopene pe toti cei împricinati. Ibid. prezentate de Arhid. Antonie Plamadeala. si care avantaja calugarii cu studii teologice.S. în Manastirea Antim din Bucuresti. (cf. hirotonit ieromonah în 1953. Pr. Arad 1986. pp. de aici va fi arestat de Securitate. Pentru ca e vorba de o carte publicata înainte de '89. 48. în "Calea Mântui rii". Editura Sfinte i Episcopii a Aradului. 2000. 1999. de Buna Vestire. Istoria Manastirii Prislop. 57) 45. când s-au limpezit aspecte critice din trecut. Apoi îmb raca schima cea mare si devine Ieroschimonahul Daniil. 47. În consecinta. Arhim andritul Teofil Paraian) 52. Supliment al Revistei Renasterea.Slujitori ai Bisericii în temnitele comuniste. nu era în masura de a iscali valid. a fost numit "Cucuzel" de catre Parintele Arsenie) a slujit ulterio r în diferite parohii în Transilvania. Este vorba de cunoscutul scriitor. Prof. sa reabiliteze pe toti slujitorii si vietuitoarele d e aici. 1996. 46. din care facea parte si viitorul mitropolit al Ardeal ului. Prin Hotarârea Sinodului Mitropolitan întrunit la 9 noiembrie 1998 semnat a de Î.S. Parinte Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. nr. Parintele Arsenie s-a întors la manastire abia în 1952. unde organizeaza si conduce gruparea duh ovniceasca "Rugul Aprins". iar mai târziu s-a remarcat ca un iscusit si ap reciat duhovnic. întrucât Paintele star et Arsenie Boca fusese arestat de Securitate în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 195 1. p. în Manastirea Neamt. Editura Tehnica. trecut în 1950 la Manastirea Slatina în Moldova. Pr. Alexandru Teodorescu). gazetar. Parinte Laurentiu Streza Episco pul Caransebesului. (vezi: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. înainte de decretul din 10 noiembrie 1959. 2407/1959 si 2408/1959. cf. Dezvaluiri istorice . ierodiaconul Antoni e. Parintele Mircea Pacurariu nu a putut spune ca Monahia Zamfira a fost numita stareta a Manastiri i Prislop. Prof. unde este hirotonit ieromonah. cuprinsa în Cararea Împaratiei. Dânsul este cunoscut de cei mai multi credinciosi ca restauratoru l si duhovnicul manastirii de maici de la Râmeti. În plus.S. se anuleaza Deciziile nr. 124-125 . staretul manastirii Prislop. (vez i: ibid. 347-348) 53. p. cf. Antonie Plamadeala. fost ofiter de marina si pilot Sandu Tudor (pe nu mele sau adevarat. Acatiste. pp. Editura Anastasia . 4. Dr.P. în noaptea de 13/14 iunie 1958. Parintele Arsenie a plecat de la Manastirea Prislop în mai 1959. Parinte Timotei Seviciu Episcopul Aradului si Hunedoarei si P.42. Mihai Sasaujan. de und e se va retrage la Schitul Rarau. 57. editia a 2-a. A se vedea si: Marturisitori de dupa gratii . p. p. Colegul sau. dupa Pasti. dupa ce va primi avizul Patriarhului Justinian.Documente inedite despre parintele Arsenie Boca . asa cum scrie P. Daniil. 114. Mircea Pacurariu. Ieromonahul Dometie (1924-1975) (înzestrat de Dumnezeu cu darul deosebi t al cântarii. (cf. a fagaduit ca va rechema imediat p e cei îndepartati. în "Chipul Cetatii". se revine asupra deciziilor de alungare din Manastirea Prisl op a Parintelui Protosinghel Arsenie Boca si a maicii starete stavrofora Zamfira Constantinescu si "socoteste potrivit ca dupa Revolutia Româna. 1995.S.. Ase zamântul monahal din Sinaia a fost recunoscut ca metoc al Manastirii Prislop.. Bartolomeu Valeriu Anania. în 1970 a fost ales episcop vicar patriarhal. p. 50. cu osebire pe toate maicile si surorile din perioada Decretului 410/1959 ". rezulta ca P. 49. 51. Editura Cum. Nas la calugarie a fost Parintele Daniil (Sandu Tudor). Dr. 15 .) 44. p. pentru ca de fapt manastirea ramasese fara staret. Episcop Andrei. 346-348) . 11. Cluj-Napoca. în Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala . Mircea Pacurariu. ibid. Agaton s e aseaza în Schitul Crasna din Judetul Gorj. Prin aceeasi Hotarâre. (cf. P. devenit calugar în 1948. Vifornita cea mare.

maicile Eufimia si Filareta Bo tu (prima la Manastirea Robaia. Exemple de maici: Maica Ambrozia Stoia (în prezent la Prislop. Am reprodus aici textul explicativ pe care Parintele Arsenie l-a scri s lânga aceasta compozitie. 165-168. Dometie si Varnava. Maicile Apolinaria si Paisia de la Prislop. Editura Revistei "Literatorul". 2000. anul IV. (cf. serie noua. e scris acolo ca ar zice faptele omului: "T u esti noi". Nota asupra edi tiei I. Nu trebuie sa ne surprinda prea mult acest fapt. Întâmpinari. Parintele Arsenie Boca sau Universul sfânt al culorilor (Minunea de la Mihailesti). Lucrarea de la Manastire a Brâncoveanu. toti de l a Manastirea Sîmbata. "Gândirea". (Arhimandritul Teofil Paraian) 68. pp. editia a 2-a.. 343. 55.. în biser ica din satul Draganescu. ca "Orice adevarat artist e si profet". Daniil Partosanul) 56. dupa cum am mai spus. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de întrebari incomode adr esate de Zaharia Sângeorzan. Cuvânt înainte. Învatatura aceasta ca adevaratul Parinte spiritual ramâne mai degraba mis . omorât la Manastirea Izbuc de tâlhari. Monahul Ieronim Stefanescu. Bistrita si Hurezi). Parint ii Veniamin si Timotei Tohaneanu. Ibid. Parintele Arsenie a scris multe cuvinte la scenele pe care le-a picta t. Cararea Împaratiei. A se vedea apoi s i revista "Gândirea". 1. nr. "Telegraful Român". dupa decretul din 1959. în special pe cei din zona Fagarasului. "Gândirea". în realitate. aproape în fiecare numar.. text cuprins în volumul Unde a fost Biserica. I eromonahul artist. sunt reproduceri color dupa frescele de la Draganescu. (cf. Visarion Leancu. nr. iar ultimii 30 de ani la Sâmbata und e este si înmormîntata).. Monah ul Alexie.54. Vasile Andru. Arsenie Boca.51) Despre pictura de la Draganescu a se vedea si: Nichifor Crainic. Bucuresti. Fragment dintr-o scrisoare data de Nichifor Crainic Parintelui Arseni e Boca dupa întâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o în toamna anului 1971. unde a si murit. 62. 64. 69. din nefericire. Exemple de calugari: Actualul Mitropolit Antonie Plamadeala si Parintele Dometie de la Râmeti. cealalta la Manastirea Hurezi). Editura Sf. ajungând în final la Manastirea Hurezi. Parintele Arsenie. 1/1993. 57. anul II. Ovidiu Vuia. Deci "Tu esti noi". 19 . p. pp. Serie noua. pp. Dumitru Staniloae. Bucuresti. Bucuresti. 61. Editura Crist. 347. 64-68. Mis tici din Carpati. a trecut pe la Manastirea Dintr-un lemn. Maica Timoteia (Manastirea Hur ezi. Sunt acolo o multime de cuvinte frumoase si îndrumatoare care arata ca Parintele Arsen ie de fapt nu a fost un om de rând. 1992. Cuvântul are o eficacitate deplina numai când are acoperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. Bistrita. Maica Benedicta din Ludisor (Manastirea Hurezi). Tismana si Tiganesti. 59. p. p. unde. Arsenie Boca. Sibiu. sau în Cararea Împaratiei. Editura Sofia.. serie noua. 347. 63. Arhimandritul Teofil Paraian. cf. 4-5/1998. 2000 . p. Ibid. Monahia Zamfira Constantinescu. Tatiana Sergiu. A îndrumat în special fete spre Manastrir ea Bistrita unde s-au razvratit asupra autoritatilor bisericesti. a Pr. P. începând cu anul 1997. p. p. în prezent la Prislop). 58. 2001. Dar dupa de cretul din 1959 nu a mai trimis pe nimeni. 67. Ibid. Scrisoar e catre Parintele Arsenie Boca. 342. era atunci civil. ibid. Parintele Arsenie nu a mai trimis pe n imeni la manastire. Ion B uga. p. Gheorghe Vechi. 66. Cararea Împaratiei. 187-191. întrucât se stie. În perioada când a fost la Sâmbata Parintele Arsenie a îndrumat foarte multi oameni sa mearga la manastire.. de exemplu la "Judecata de apoi". Prof. pp. cf. Hotarârea Sinodului . Tismana. Ibid. calugariti de Parintele Arsenie la Manastirea Prislop.S. pp. (Nicolae Steinhardt. 238-240. a mai spus-o si Parintele Nicolae Steinhardt. Foarte multi însa se declara trimisi de Parintele Arsenie. 8 august 1943. Maica Teodora (Manastirea Bistrita. 331-333. 65. Arhimandritul Teofil Paraian) 60. adica noi suntem cele care te-au alcatuit. Prof.

14. 4. 198-199 21. 7. 73. Ibid. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul seco lului IV. Idem. p. editia a 2-a.. Ibid. Arhimandritul Teofil Paraian. Cele 800 de cuvinte cuprinse aici ar fi putut deveni mai multe. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. sa le poruncesc. 2. Ibid. Crinii pustiei.S. Parintele Arsenie Boca. p. p. Marturia unui ateu. 25. Ibid. 32-33. serie noua. cf. 15. Votul ascultarii si personalitatea monahului. ideal.. nr. 29.). Trepte spre vietuierea în monahism. Ibid. Ibid. Ibid. zicând: Niste frati locuiesc cu mine. si d e voiesc sa traiasca. Semanatorul. 1990. Ibid. ci fa tu întâi aceasta. Arhimandritul Teofil Paraian. pp. "Gândirea". 28. cu privire la reînfiintarea manastirii Geoagiului ca manastir e de maici. 71. 6. v oiesti sa le poruncesc lor? I-a raspuns lui batrânul: Nu.. Trepte .). legata de împlinirea a 12 ani de la mutarea la Domnul a Parintelui Arsenie. André Scrima. Trepte . Episcop Daniil Partosanul. Cararea Împaratiei. cap. Episcopul Aradului. Parinte. cap. Parintele Arsenie Boca .. 16. Editura Humanita s.. 8. 20. Votul ascultarii. p. Fagaras.. 72. 27... ei singuri vor vedea. Pastorul si oile. pp. 23. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. cap.). Tâlcuirea rânduielii tunderii în mona hism. Ibid. ci te fa lor pilda.. 18 8) 70. Treptele vietuirii duhovnicesti. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Din cuvântul rostit cu prilejul pomenirii savârsite la Manastirea P rislop în 28 noiembrie 2001. 9. (copie dupa mss. 3. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor 1. Alba Iulia. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE 1.. Apoftegma 173 de la Avva Pimen. daca as fi dispus de un material mai bogat.. . Despre copiii lepadati. I-a zis lui fratele: Voiesc si ei. cf. 10. Apoftegmele Parintilor Contemporani 1.o abordare s impatetica a relatiei tânar-duhovnic. 198 18. din 7 mai 1952. Ibid. Trepte . p. pp. 5.. 22. Ibid. Ibid. 198 17. 189) reiese si din urmatoarea apoftegma din Pateric: "Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen. 5/1993. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. (interviu) în: Tinerete. Deisis.. Biserica.. 45-50. Timpul Rugului Aprins. Ibid. 19. Zis-a lui batrânul: Nu. Ibid. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 12. Edit ura Agaton. Ibid. 200. 24. dar po ate ca nu cu mult mai multe. Ibid. Ibid. iar nu datat or de lege". Conditiile uceniciei. Ispititorii cu dajdia.. 26. (Patericul.tagogul decât legiuitorul (cf. Ibid. Lucien Regnault. Ibid.. 2002. Ibid. 11. P. Cararea Împaratiei. 13. 2. cap.

. 299. 82. Ibid. p. nr. 51. 77.. 15. 43... p.. p.. Ibid. Ibid. Ibid. 64. Cararea Împaratiei. 65. 27. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Despre durerile oamenilor. 66. Ibid. p. 40. o pri mejdie infinita. 16. 54. Nepasarea absoluta. 61. 144. "Gândirea". p.. Ibid. p. Trepte . Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Razboiul nevazut sau despre ispite. 142. 73. (Ibid. 62. 55.). 71. Ibid. 41. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp. 33. Ibid. 92-93. Cararea Împaratiei. Ibid. 60. 1-3/2000.). 78. 52. 76. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 47. 63. p. 46. 50. 35. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Ibid. 70. 1-3/1999. 39.. Serie noua. "Gândirea". 83. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale..).. Ibid. o pri mejdie infinita. 43. 45. pp. 171. p. 53. Cararea Împaratiei. Ibid. p. În Duminica Ortodoxiei. Cararea Împaratiei. nr. 59. Ibid. Ibid. 75.. Ibid. cap. Ibid. 39. 58.30.. 67. 42. Cararea Împaratiei. 157. Ibid. Ibid.. Ibid.). Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid.). 69. 14. 252.). Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 26. 79. 38. Cei mai bogati saraci. 48... p. 299-300.. Ibid. cap.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 80. p. p. 37. p. 28. 34. Ibid. 32. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 2. 68. Ibid.. Ibid.. 44. 72. Ibid. 300. Ibid. Ibid. p. 36. Nebunii.. 247. Ibid. 56. 57. 325. 54. p.. cap. Nepasarea absoluta. 49. Cararea Împaratiei. p. Ibid. Pedeapsa cu lepra. p... Ibid. 265. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite în biserica de la Draga nescu. Cararea Împaratiei. p. 81. 74. Ibid. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Cararea Împaratiei. 31. p. Tânarul bogat....). . Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Serie noua.

Ibid. Trepte . p. 260. pp. Ibid. 88. 137. 114. Ibid. .. 120.. Ibid. 110.). Ibid. 108.. p. 126. Ibid. Razboiul nevazut sau despre ispite. 104. Ibid. 113. Ibid. 124.. 102. p. 119. 256. Ibid. 116. Ibid. 117. Ibid. 91. 102. 130. Nu esti departe de Împarat ie. p.. 107. 96. cap. p.. 269. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 97. 85. Ibid. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. 109. 136. 98. Ibid. 106. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. cunoscuti si fata de credinciosii care vin la manastire. 132. cap.. fa ta de ascultari si fata de bunurile manastirii. 111. cap. 99. Ibid. Ibid. 92. Ibid. cap. 95. 103. Ibid. 94... 115. Ibid. Ibid. p. Ibid. 90. 149.. p. 127.84. Ibid. 197. 89.. p. 86. Ibid. Ibid. Ibid. cap. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. Votul ascultarii. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 270. Ibid. 125. 110. 86-87. 128. Ibid. Petrecerea monahului în lume. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului.. 122. 138. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. cap. Ibid. 131. Cararea Împaratiei.. 118. Ibid. 112. 100. Ibid. Ibid. Zicere. Cararea Împaratiei. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. 93.. 269-270. 148. 133. cap. Ibid. Ibid. Ibid. Purtarea monahului fata de rude.). 135. 87... Ibid. Ibid. 123.. 121. Ibid.. 134. Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Votul ascultarii si personalitatea mona hului. cap. pp. p. 288.. 101. Ibid. Ibid. Ibid. 105. 65.. p. Ibid.. 129. prieteni. Ibid.

.. 143a. Cararea Împaratiei.. 178-179. . Ibid. Ibid. 87-88. p. Ibid. 148. 2. 191. 142. 167. 155.. Ibid. Un graunte de credinta. 25.).. 87.. Fiii Învierii (mss. 1/2001. 171. 164. Ibid. 152. Ibid. p. 187. p..). 168. 184.. p.). Suprafata si adânc. Ibid. S-a suparat Iisus. Serie noua. p. 194. Ibid. 156. "Gândirea". Ibid.. Ibid. 172. Ibid. 182. p. p. Ibid. 145..139. Despre durerile oamenilor. pp.. 176. 173. pp. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 188. Ibid. 157. 169. 186. 78. 162. 170. Ibid. 143b. 147. Semne de sfârsit de sâmbata. 192.. 211. 146. 267. pp.. Un graunte de credinta. 140. p. Cuvinte interzise. nr... Ibid. 144. 265... pp. 161.. 160. Crinii pustiei. p. 7778. Ibid. Zicere. 180. 183.. Orbul din nastere si sufletele oarbe.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid... Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 175. 264. 153. 68-70. Ibid. p. 151. 276. nr. 185. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei.). 150. 244-247. Ibid.. Ibid. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 181.)..). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 141... p. Ca de la sine înteles. Ibid. Zicere. p. 282. Sfintenie. Chemari la apostolie. Ibid. p. 159. 154. Ibid.. Ibid. S-a suparat Iisus. 179... 147. 163. p. 193.. p. Ibid. 165. Ibid. Ibid. 177. 149. O minune furata. Ibid. Cararea Împaratiei. 154. Cararea Împaratiei. p. p... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 210. 4-5/1998. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 277. "Strajerul Ortodox". 272.. 174. Ibid. 179. Ibid. Ibid. Ibid. Pastorul si oile.. Ibid. 178. 190. Ibid. 264. 158. Ibid. 282. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 189.

p. Ibid. 233. pp. Crinii pustiei. 238. Ibid.. pp. Un graunte de credinta. Ibid. Ibid.. 239. Rugaciuni nepotrivite. Ibid.. 199-200. p. p. 225. 232. Nepasarea absoluta. Ibid. 234. p.. pp. Ibid. 195-196. Ibid.. p.. 203. 224. 241. p. Ibid. p. p. Ibid. 211. o primejdie infinita. 221.. Ibid. Ibid. 237. p. 220. 244. 211. Ibid. Ibid.. 222. Cararea Împaratiei.. 245.. 226. Ibid. Ibid.. 207. Un graunte de credinta. 148. Cararea Împaratiei. p. Ibid.. 278. 213. Ibid. Ibid.195. Ibid. 201. 240. 197.. 267. 251. 217. Ibid. Ibid. 226. Ibid. 229. 145-146.. 257.. 242. Ibid. 149. 248. 237... Ibid. 208. Ibid. p. Cararea Împaratiei. p.. Ibid. Ibid. 228. Ibid. 146.. 236-237.). 252. Ibid. 209. Ibid. p. Trepte . pp. 219. 145. Ibid... p. 210. 268. Ibid.. p. Ibid. p. 39. p. pp. 241.. 196... p. 215... 41. Ibid. 243.. 216. 247. 236. 194. Ibid. cap.. Ibid. . p. 199. Ibid. 246.. 204.. Ibid.. 224.. 41. Ibid. Ibid. Ibid. 249. 282.. 239. Ibid. p. Ibid. 230..). 235. p. Tânarul bogat.. p. 234.. 202. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 212. 205. Ibid. 250. 218. Ibid. 112-113. p. 223... pp. Ibid. pp. 259. Ibid. 200. 231. Ibid. 281. Ibid. Ibid. p. 227... 214. Ibid. Sfântul Mucenic Dimitrie. Rostul si însemnatatea monahismului. p. 199. 259. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 267-268. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 236.. 198. 235-236. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 206.

Ibid. Ibid. Petrecerea monahului în lume. Iconomul nedrept. Serie noua. p. 262. 278. cap.. 176.). 267. p. p.. Cine e Iisus?. Ibid. 265. 154. 291. pp. 82-83. p. Ibid. 6/2000. Ibid.253. Ibid. 293.). Ibid. "Strajerul Ortodox" ... 297. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 172. p. Trepte. Un ideal de rugaciune. Ibid. Gadarenii si sufletul. 1-3/ 1998. Vanvulescu) 290. Cararea Împaratiei. pp. cap. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. nr. Ibid.. 154. nr. 301. Ibid. 1-3/ 2001. 46. 174. 254.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. nr. p.. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 34-35. 153. 191. Ibid. Ibid. 17. 272. pp. 163.. Ibid. 82-83.). 270.). 162. Un ideal de rugaciune.. (Dincolo de chip.).. Ibid. p. nr. pp. 277. p. 295. p. 280. 298. 282. Ibid. p. "Gândirea".. 281.. 292.. "Gândirea".. 275. p. 159. Ibid.. Serie noua. 286.. 258. 2. Rautatea si Firea. 151. 173-174. 261. pp. 45. 283. Ibid. Cararea Împaratiei. p. 273. 296.. 304. 306. Ibid. p. 289. 152. p. 133. pp. 255. Serie noua. p. 1-3/98. 302. Ibid. 284.. nr. 288. Zicere. Ibid. p. pp. p.. p. Cine este Iisus?.. Fiii Învierii (mss. Cararea Împaratiei. 157. 6/2001.). 260. Ibid. "Strajerul Or todox".. Fiii Învierii (mss. 274. 256a. . Spovedania si despre cercetarea constiintei. 268.. p. 303. 134. 200.. Ibid. Cararea Împaratiei. 299. 134. "Gândirea".. 171-172... 294. 41. p. 145. Ibid.. Ibid. "Strajerul Ort odox". p. Ibid. Piatra unghiulara.. 256b. Tara de obârsie. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 133-134.). p. 287. p. Lecturi spirituale. 269. 271. p. Fiii Învierii (mss. 145. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Trepte. Ca de la sine înteles.. p. 2. 257. p. nr.. pp. p. p. 135. Ibid. Ibid.. Ibid. Ibid. 260. 261. p. 285. 264. 278. 276.. 6/2001. Ibid. 263. 28-31.. 266. Ibid. Ibid. 287. Cararea Împaratiei. 259. 1-2. 300. 305. Ibid. 279.

Marele Iuda. 169. Tara de obârsie. Trepte. p. Ibid. 6-7/1998. pp. 256-257. 312.. 324. p.307. 363. Ibid. 183. Ibid. nr.. p. Ibid.. 355. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. p. Ibid. 347. Cearta lui Iisus cu Petr u. 204. 183-184. 22. 334. Amaraciune divina. 343.). Razboiul nevazut sau despre ispite. 359. Un Om nou se naste. 1-3/ 2001. "Gândirea".. Ibid.). 297. pp. 321-322. Ibid. 348. pp. 255. 316. 313.. p. Cararea Împaratiei. 360.. Zicere. 349. Ibid.). 327. 308.. . 330. Ibid. Ibid. 315. 357. 342. 336... p. p.. 311. nr. Ibid. 322.. 319. 242.. Cararea Împaratiei. 331.)... 112-113. Cararea Împaratiei. 23. 318. Împaratia aruncata. Ibid. 352. 328. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 325.. "Gândirea".. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 314. 4-5/99.. 34-35.. 356. "Gândirea". 335. p. 325. Ibid. p. Cararea Împaratiei. Ibid. 362. p. Ibid.. p.). De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. 340. 321. 242-243. Ibid. 337. p. p. 345. 329.. 338. p. 268-269.).. 179. 322. 257. pp. 333. p.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid. Cearta lui Iisus cu Petru.. Ibid. nr.. p. 354. 361. Ibid... pp. 189. Ibid. 317. Ibid.. Serie noua. 178. 244. Ibid. 29-31.. Ibid. p. Cararea Împaratiei. Ibid. 346. 326. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 314. pp. 309.. pp. Serie noua. Ibid. Ibid.. p. 341. Trepte. 243-244. 351. Taina rabdarii. 358... Ibid. Ibid. 320. 323. 256. p... 350. cap. Ibid. Ibid. 184. 191. p. Ibid. 332. 344. 353. 326. Ibid. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). Ibid. Semanatorul. 31-32. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Serie noua.. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 339. p. Ibid.. Ibid. cap.42-43. 310. 178. Conditiile uceniciei. Ibid. Împaratia nevazuta. Despre lepadarea de sine. 317. Ibid. pp.

. smerenie. cap. 20.. Cararea Împaratiei.). 101. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 18-19. Trepte. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 394. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. cap.). 416. 389. Ibid. 382. Ibid. 376. 16. Ibid. p. p. Ibid.. 391. Cararea Împaratiei.). taierea voii. 400. 413. 371. 367. 368. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid.. Trepte. Ibid. 375.. Ibid.. 418. 18. 397. Ibid. .). Cararea Împaratiei. Nebunii. Ibid. Ibid. p. 374. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. 406.. Ibid. 33. 380. 395. Cearta lui Iisus cu Petru.. Ibid. 157. p. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.). Trepte. 415.. 214. p. p. 377. Trepte. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 388. 411. Ibid. cap.... 390. 408. 398. Cararea Împaratiei. cap. cap. 293.. Ibid.. 34.. Ibid. Ibid.. Ibid. 403... p. 405. 213. cap.. Ibid. 66. 197. Despre rabdare. Ibid. 396.. 383. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 366. O privire în rai. Osândirea iertarii. p... Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului.. 381. 385.. 369. mândrie. Cararea Împaratiei.364. 370. 173-174. 401. Despre lepadarea de sine. 373. 136. 257. Ibid. 402. 372. Ibid. 407. 399. 13. 393. De Sfintii Apostoi Petru si Pavel. 392. Cararea Împaratiei.. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Ibid. 379. p. 409. 414. Cuvinte interzise. Despre rabdare. p. 387.. cap. Masurile vremurilor. 20.). 258. 417. "Gândirea".. smerenie. Ibid. 365. Ibid. pp. 65. 309... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. O minune cu totul anevoi e.. smerita c ugetare. p. taierea voii. Ibid. 100. Ibid. 308. nr. 410.. p. Ibid.. smeri ta cugetare. pp. Ibid. 384. p. 404. Ibid. p.. p. 386. 19-20. Serie noua. pp.. Ibid. pp. p. Ibid. 92-93. Ibid. p. 378. p. p. cap. mândrie. Cararea Împaratiei. 412. p. 1-3/2000. Cararea Împaratiei. Conditiile uceniciei.. Ibid. p.

Ibid. Ibid. Ibid. p. Ibid.). 6-7/1998. Ibid. 315.. 430. p. 440. p. Cararea Împaratiei. 427. 111. 426. p. pp. 450. Serie noua. p. 461. p. 201. pp. p. 89. 438. 468. 29-31. Zicere. Ibid... 446. pp.. p.. Serie noua. 437. Un Om nou se naste. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid... 444.. 466... 434. Ibid. 452...). Votul ascultarii si personalitatea monahului.. 77. p. 469.). Despre durerile oamenilo r. 432. p. Ibid. 420.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 425.). Ibid. p. p. Cararea Împaratiei. Zicere.. Ibid. Ibid. 455. 422. 456. 55. Ibid. 458. 423. Cararea Împaratiei. 447. p. 29-31. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. pp. Trepte. 442. p.). 431. Ibid. 90. "Gândirea". pp. 152. p.. 445. 441.. Pastorul si oile. 439.. 453. p. Lecturi spirituale. 261. 443b. nr. p. 429.. p. . Ibid. 467.. Ibid. Ibid. 449. Cararea Împaratiei. 153. 154.419.. 462. 454. 448.. 276-277... 233. Ibid.. 135.. 421.. 436. Ibid. Ibid. 48. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 277. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 180. 56. 297-298. Ibid. p. 460. u. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 435. cap. 451. Ibid. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel.. 149. 295-296. "Gândirea"... Cararea Împaratiei. 85. p. 464. 282. 443a. 6-7/1998. 300. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 459. 179. Trepte. Un Om nou se naste. Ibid.. Votul ascultarii. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 424. Citirea d umnezeiestilor Scripturi. Ibid. Ibid.. 154. nr. 42. Spovedania si despre certarea constiintei. 159. Ibid. p.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 428. 465. 178. p... Ibid. 463. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 457. 134. Cearta lui Iisus cu Petr 433. cap. Cararea Împaratiei.. p. Ibid. 470..). Ibid. Ibid. 290. p. Ibid. Ibid. p.

Ibid. cap. 68-70. 497. 504. 523. Cararea Împaratiei.. nr. 1/2001. p. Trepte. 496. 300-301. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 525.. 508. 284. Ibid. p. Ibid. Ibid. Ibid. 505. 1.). 518. Ioan.. fat a de ascultari si fata de bunurile manastirii. pp. p. 477.. nr. p. Ibid. 483. 293.. cap. 472.). Cararea Împaratiei. 16. Despre post si rugaciune. Ibid. Cararea Împaratiei. 520.. 295.. p. 481. 179. p. Ibid. p. în "Strajerul Orto dox". Crinii pustiei. p. 171. Ibid. 517. p.... 512. 501. p. Ibid.. Ibid. 487. 114-115. p. Ibid. 524. 36. Cararea Împaratiei. 500. p. Ibid.. 521. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Votul ascultarii.. Ibid. 14-15. 3. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 511. 213. 488. pp. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. 149. 148. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 522. Ibid. Fiii Învierii (mss. Prietenul pacatosilor. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. p. 499. Ibid. 77-78. 189. 276.. Ibid. 486. Ibid. Ibid. Ibid. 29. 17. Neam fara semn. Ibid. p. 503. 114... . Ibid.. 485. 150. p. Zicere. Cararea Împaratiei. 482. 490. Ibid. 475.). Ibid. Ibid.. pp. Cararea Împaratiei. Ibid.. 494. 300-301. 35. 515.). Samarineanul. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 285. pp. 519. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 478. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Bucuriile lui Iisus. pp. 116.. Ibid. Ispititorii cu dajdia.). p. 484. pp. 495. Cararea Împaratiei. Ibid. 502.. Ibid.. 476. pp. 140. cap. Ibid. 491. p. 516. Ca de la sine înteles. 474.). Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 479. 506. 507.. 493. 88. 212. p. Ibid..471. Ibid. 509. 514.. Iconomul nedrept. 492.. Trepte. Pastorul si oile. 189-191. p. "Strajerul Ortodox". 513. 473. Ibid.). capatul proorocilo r. p. p. 480. Fiii Învierii (mss... p. 5/2001. p. Cararea Împaratiei. 510.. 498.).

Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 177. p. Ibid. 261.. 539. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 569. Ibid.. p. 537. Ibid. 556. 285.. 547. Orbul din nastere si sufletele oarbe. Ibid. Ibid. 262. 19. 261..526. 531. pp. nr. Trepte. Taina rabdarii. 159. 545. Dincolo de întâmplari. 50. Ibid. 572. ibid. p.. Omul. p. Ibid. taierea voii. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. mândrie. cap. 178.. Ibid. Ibid. 112-113. p. Ibid. 174.). Masurile vremurilor. 54. 538. 574. 154-155. Cararea Împaratiei.. p. 549. Ibid. Ibid. "Strajerul Ortodox".. 565.. Ibid. Ibid... 43. 20-21. 173. Ibid. 535. 282. p. 550. Ibid.. smeri ta cugetare. 532. Ibid. Ibid. 536... 558. 563. 559. Ibid. 540. Ibid. 171-172. nr. p. 564. Ibid. 566.. 580. p. p. Ibid.. p. Ibid.. Rautatea si Firea. 560. Ibid.. p. 162. 147. 2. Ibid.. 529. 579. Ibid. 1-3/1999. 172. 53. 110. 528.). "Gândirea". p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 548. 561. 530. Ibid. 555.... 546. Cararea Împaratiei. 324. Ibid. Ibid. pp. 542. p. p. Ibid. Ibid. 581. 543. Ibid. Ibid. 562. Ibid. Ibid. 552. p. p.. p. pp. Ibid. Fiii Învierii (mss.). 554. Ibid. pp. 17. p. În Duminica Ortodoxiei. Taina rabdarii. pp. 557. 533. p. 48. 1/2001. p.. 576. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.).. Ibid. 578. 263. 571.. 53. Cararea Împaratiei. 534.. nr.. .). Dumnezeu fara vrem e. p. 527. 551. 68-70. 575. 577. p. Ibid. 567. 544. Ibid. Ibid. Ibid. Serie noua. p. 568. 541. smerenie. Ibid. p. 1-3/1998. 553. 570. 573. Despre rabdare.

taierea voii.. 151-152. cap. 1. 632. p. 618. Trepte. p. 200. 169. Ibid. Cararea Împaratiei. 625. Întrebarea întrebarilor. Cararea Împaratiei. p. p. Ibid. 596.). 624. Ibid. pp. 194.. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... 146-147. 586. Ibid. 628. Ibid. Ibid. nr. Cararea Împaratiei. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. 123. 600. Rostul si însemnatatea monahismului. 617. 602. 636. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 176. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.... Ibid.. Razboiul nevazut sau despre ispite. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 591. Ibid. 594. cap. p. p... Ibid. 593. 611.582. 124-125. 631. 587. 43. Ibid. Ibid. p. 179.. 191. Ibid. Ibid..). 124. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. p p. 59.).. pp. p. 157.. 12-13.. 599. 588. 605. 592. Ibid. 633. 20. 20 608. 598. 595. Cararea Împaratiei. Trepte. p. p.. Dicolo de chip. 124. 620. Ibid.. Ibid. Ibid. pp. cap. Cararea Împaratiei. 607. 280.. 123. 159. p. 613. mândrie. 169. 623. Ibid.. 619. 179.. "Strajerul Ortodox". p. 615. Pedeapsa cu lepra. p. Ibid. p.. smerenie. 123. 584. 156. Trepte. 146.. p.. 604. pp.. 140-141. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). 147.. p. Ibid. 616. 285. Despre rabdare. smerita c ugetare. 2/2001. p. Trepte. p.. 140-141. 637. 614. 590. 626. p. . Ibid. Ibid.). p. p. Cararea Împaratiei.. Trepte. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. 583. 585. Ibid. 589.. 621.. 597. Cararea Împaratiei. Ibid.). p. 177. Ibid... 627. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Ibid. Ibid. 609.. 610. p. 629. Ibid. p. 281. 601. Ibid. Treptele vietuirii duhovnicesti. 630. Despre post si rugaciune.. Ibid. cap. cap.. Ibid..... p. 622... 634. Lecturi spirituale. Ibid. cap. 606. 612. 603. pp. Fiii Învierii (mss.

281. p. Ibid. 17.. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 682.. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 646... 644. 684..... Ibid. 210-211. 47. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Cearta lui Iisus cu Petru.. Sfintenie. 687. O privire în Rai. cap. Ibid. 286. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 287. cap. 648. 663. 1-3/98. Ibid.. 206. Ibid. Ibid. 643. p. Votul ascultarii. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 655.. Cararea Împaratiei. 691. 645. 693. Ibid. 641. Ibid. Ibid. 674. cap. 686. 67-69. 26.. 202. 249-251. 44. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). 653. Trepte... pp. Trepte.. Ibid. 650. Amaraciune divina. Ibid.). Ibid. 654. Ibid. nr. 681.. pp... De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Ibid. 692. Ibid. 685. p. 297. 161.. p. p. Ibid. Ibid.. Ibid. Ibid.. p. 639. Ibid. 659. Ibid. Ibid. p. Cararea Împaratiei. 284. pp. 143. Ibid. 667.. 161. Ibid. p. 668. Ibid... 58. p. 673. 679. 43. 683. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. 689. Ibid. 658. p. pp. Ibid. 160. Ibid. p. Serie noua. Ibid. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Dincolo de întâmplari. 676. "Gândirea".. 664. 690. p. 657. Ibid. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Ibid. Cararea Împaratiei. pp.). 45-46. 672. Trepte. 665. 141. 680.. cap.. p... p. 671. Mieii. 675. Ibid. p. 205-206. misionari între lupi.. p. Ibid. 278. p.. Votul ascultarii. 201. 42.. 642. 662. 649. 651. 670. 652.. 76. 661. p. Ibid. p. p. 688. Ibid. . Ibid.. 285. 666. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 647.. 46. p.. Ibid. p. Ibid... 678. 15. Lecturi spirituale... p.638. p. 203. 283. Ibid. p. 660. Ibid. p. 677. Ibid. p.. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. 669. 656. 640.

717... Ibid. p. 743. Ibid. p. Trepte. Ibid. 279-280.. 747. p. 746. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. p.. 745. 65-66. Sfântul Nicolae. 702. 722. Pedeapsa cu lepra. 740. Fiii Învierii (mss. p. Ibid. Zicere. 253-254. 735.). Ibid.. "Strajerul Ortodox". p. Ibid. Ibid... p. 727. Ibid. p. nr. 314. p. Ibid. 234.694. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid. p. 739. 731. 711. 298. Ibid. Ibid. 279. Ibid. Ibid. 732.. Ibid. 736.. 1.. 730. 708. 1.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.).. 703. 699. 719. 316. p. p. 704. 233. Ibid.. 210-211. p. p. 24. 748. Ibid. 700. 706. "Strajerul Ortodo x". Talantii Împaratiei.). Fiii Învierii (mss. Ocuparea Templului din Ierusalim. Ibid. Ibid. Cananeanca. 701.. p. Ibid. 281. 712.. 48. p. 242. Ibid. 199. 253.. p. 315. Siguranta absoluta. Ibid.. 718.. pp. 282. Ibid. 42.. 313. 723. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei.. 729.. 720. 713.. pp. p.. p. p. pp. 726.). 724. Ibid. Ibid. Ibid. 741. 155-156. 255. 210. 696. pp. 314-315. 728. p. cap. Ibid. 744. 47-48.. pp. 4/2001.. 697. 709. p. pp. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. 200. 23. Cararea Împaratiei. Ibid. 716.. Cararea Împaratiei. 196. 707. 195-196.. . Ibid. p.). 721... p. pp. 254. Chemari la apostolie. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 710.. p. nr. 725. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 308. pp. Ibid. 733. p. 742. Ibid. 5/2000. 714... Ibid. p. 296. 705. 698. 734. 749. 715. 738.).. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 49. 695. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 737. Ibid. Ibid. Ibid.

p.). 779.. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 767.duhovnic. 764. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. În Duminica Ortodoxiei. Ibid. nr. pp. Votul ascultarii. Ibid. Chemari la apostolie. 760. 768. Chemari la apostolie.. Ibid. Ibid.. Ibid. Ibid. 142-143. 788. 793. p. p.. 792.. 3/2001. 180... 759. p. p.. Oct .. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 119. Ibid. Ibid. 791. 54. Nu esti departe de Împarat ie. Ibid. 754. p. 784. Ibid. Ibid. p. 753. p. 780. p. 758. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 778. 770..). p. Ibid. Cararea Împaratiei. p. Cararea Împaratiei. 44.750. trimisi. Ibid. 25. Ibid. 787. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid. Ibid. 795. p. interviu realizat de Romeo Petrasciuc. Cararea Împaratiei. pp. p. 182. 765. p... Ibid. Serie noua. Parintele Arsenie Boca . Ibid. 298. 757. 781. 317...S.. 123. Ibid. Iisus si slabanogul. Trepte. 771.). 29. 32-33. Despre durerile oamenilo r. 790. 798. 43. 777. 782. 1. "Gândirea". 21. MARTURII 1. 259. p.. Ibid. p. nr. 86-87. 761. 794. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 763. cap. 776. Ibid. 143. 751. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. 280. p. 783. 785. p..). 772. 752. 26... Ibid. "Strajerul Ortod ox"..). Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 789. Ibid. 797. Ibid. Fiii Învierii (mss. P. 135. pp. Daniil Partosanul.. p. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 182. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. 121.. p. 755. p. Ibid. 43. 55. p. 196. Cararea Împaratiei. 122. Respinsi. Cararea Împaratiei. Iconomul nedrept. chemati. 774. Tmisoara.). 799. Ibid. 1-3/1999. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 133. 775. 762. p. p. p.o abordare simpatetic a a relatiei tânar.. Ibid. Cararea Împaratiei. 115. 766. pp. 22. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. 786. 769. Cararea Împaratiei. 796. 122.. Ibid. 756.. p.... cap. 773.).. Ibid. Dincolo de chip. Conditiile uceniciei.. 800. 25-26..

6. CONCLUZII 1. "Vestitorul Ortodoxiei". Editura Ar hiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos. 1990.com/inistea BIBLIOGRAFIE A. Galati. traducere. Parintele nos tru Eustatie. pp. Arhiepiscopul Bartolomeu.Un ordin care nu a ma i sosit. Editura Crist. Editura Polirom. în: Predici la sarbatori Împaratest i si cuvântari de lauda la Sfinti. 1998. E ditura Teognost. nr. Cuvânt de lauda la cel întru Sfinti. în 22 aug. august 1998. Mineiul. 5. Tipografia Cartilor Bisericesti. cf. ianuarie 1994. 20. luna august. Marturie culeasa de Parintele Teofil în 21 august 2001. Dumit ru Staniloae. 2. Fagaras. editia a 2-a. Penumbra.. "Telegraful Român". "Gândir ea". EIBMBOR.. Desfiintati Manastirile . 2001. ANEXA II 1. ANEXA III 1. Atitudini.. ClujNapoca. STUDII SI ARTICOLE AIOANEI. vol. p. 109. Ileana Marinescu. Este vorba de textele aparute în "Formula AS". editia a II-a. 6. TEXTE SACRE SI LITURGICE Biblia sau Sfânta Scriptura. Patericul. pp. Dr. Parintele Dumitru Staniloae. "Tr ansilvania". 139-142. 1999. Vietile Sfintilor pe Noiembrie. introduceri si note de Pr. Fara sa-l numeasca direct. 1-2. Editura Agaton. Biblia sau Sfânta Scriptura. Episcopia Ortodoxa Româna. A se vedea de pilda: Arhimandritul Ioasaf Popa.. Serie noua. "Magazin Istoric". 8. Prof. 4. Biserica. 1990. 1-2. editiile din 1936 si 1939. 1990-1991. pp. cf.o zi cu cruce. pp. 2002. Arhimandritul Teofil Paraian. 388. ANDRU. B. TEXTE PATRISTICE Filocalia româneasca. autorul face aluzie la Parintele Arsenie. Bu curesti. Vasile. Arhimandritul Ioanichie. Text preluat din: Arhimandritul Teofil Paraian. ANEXA I 1.ombrie 2001.. 3. Mistici din Carpati. 12 mai 1940. 1997-1981. Ibid. 1946-1948. Alba-Iulia. p. Cuvinte lamuritoare. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. nr. 34-35. Vocatia monahala si co ntinutul voturilor calugaresti. Trancota C. Episcopia Romanului. ideal. Bucuresti. 1/1993. vol. ANANIA. 8 august 1943. Iasi. Text publicat în: "Telegraful Român". 1929. 1994. I-IV. Parintele Daniil Stoenescu. 2. XI-XII. DESPRE FÂNTÂNI 1. brin ster. Sfântul Ioan Gura de Aur. M-am întrebat apoi de ce cartea nu are ISBN? Asta ar însemna ca nici în bibl iotecile publice nu e de gasit. Bucuresti 1993. traducerea Parintilor Prof. Pateric românesc. 28 Noiembrie . 2002. EIBMBOR. Bucuresti. Editura Arhidiecezana. p. arhiepiscopul Antiohiei cele Mari. 2000. nr. Cluj-Napoca. Sibiu. V-X. 3. înregistrare audio la Manastirea "Sub Pia tra". BALAN. Vasile Radu si Gal a Galaction. vol. Bucuresti. 2000. 7. C. Andrei Cornea. Este vorba despre Statistica Site-ului Nistea's Page de la adresa: www 15.   . publicat în Tinerete. editia a III-a. Bucuresti. 2002. C. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. 29-32.

anul VII. Nebunii. nr. Lucian. 4-6/2000. Ieromonahul Arsenie. nr. nr. nr. Unde mai sunt astazi limbile de foc?. Ieromonahul Arsenie. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. "Gândirea". pp. Siguranta absoluta. anul VII. BOCA. "Gândirea". "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. nr. anul VII. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. din manuscrisul Fiii Învierii. Serie noua. Pogorârea la iad. pp. "Gândir ea". "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. "Strajerul Ortodox". Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. 6-7/1998. nr. 1-2. anul IX. pp. 6-7/1998. 42-43. an ul VIII. pp. BOCA. BOCA. 13/2000. mss. Arad. BOCA. din 7 mai 1952. p. BOCA. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. BOCA. copie dupa u n mss. p. Împaratia nevazuta. BOCA. anul IX. copiate dintr-un caiet al Parintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia. 1-3/2001. Ieromonahul Arsenie. 1/2001. anul VI . "Gândirea" . pe versuri de Nichifor Crainic. EIBMBOR. Ieromonahul Arsenie. pp. Trepte spre vietuierea în monahism. BOCA. 5 /2000. editia a II-a. Editura Tehnica. Cine este Iisus?. BOCA. 6-7/1998. 28-31. "Gândirea". 1-3/1999. "Gândirea". Orbul din nastere si sufletele oarbe. BOCA. 4-5/1998. BEJAN. Buc uresti. 1995. nr. anul VI. pp. "Gândirea". "Gândirea". nr. 29-31. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". nr. Ieromonahul Arsenie. Dimitrie. "Gândirea". 4-5/1999. 6/2 000. editia I-a. Serie noua. reproducere dupa pictura b isericii din satul Draganescu. pp. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. anul X. BOCA. 22-23. Vârstele libertatii. nr. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. 1-3/1998. BOCA. . 1996. consemnate de Parintele Pet ru Vanvulescu. nr. BOCA.. anul IX. p. Serie noua. 92-93. nr. 6-7/1998. p. 1967. 5/1993. Ieromonahul Arsenie. nr. BOCA. BOCA. Serie noua. "Gândirea". reprod ucere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. 43. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. 77-78. 5-6/1997. 5-6/1997. Serie noua. nr. BOCA. Ieromonahul Arsenie. anul VII. Colind armonizat de Parintele Arsenie Boca. BOCA. anul VII. 103. 1. "Strajer ul Ortodox". Ieromonahul Arsenie. Semne de sfârsit de sâmbata. Episcopul Aradului. Serie noua. Un Om nou se naste. "Caietul Parintelui Ioan Farcas". "Gândirea". BOCA. nr. BLAGA. Tara de obârsie. Editura Episcopi ei Ortodoxe Române a Aradului. 46. BOCA. Serie noua. "Gândirea". Serie noua. BOCA. Ieromonahul Arsenie. nr. 39-40. din manuscrisul Fiii Învierii. anul VII. Predici si ziceri. BOCA. pp. Bucuresti. 1982. Ieromonahul Arsenie. Editura Episcopiei Ortod oxe Române a Aradului. 34-35. reproduc ere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. pp. pp.. nr. BOCA.. "Caietul Parintelui Petru Vanvulescu". Cine este Iisus?. 4-6/2001. BOCA.BALAN. Serie noua. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. anul V II. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". anul VII. Serie noua. Editura pentru Literatura. BOCA. Serie noua. Misionari între lupi. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. pp. 68-70. Predici. Pravila Alba. 1-3/1998. anul VII. 17. În Duminica Ortodoxiei. Ieromonahul Arsenie. Vifornita cea mare. 1-3/1998. BOCA. BOCA. Cararea Împaratiei. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. reproducere dupa pictura biser icii din satul Draganescu. nr. cu privire la reînfiintarea Manastirii Geoagiului ca manastire de maici. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. 2000. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. Serie noua. nr. reprod ucere dupa o icoana pictata de Parintele Arsenie Boca. nr. Arhimandritul Ioanichie. Vetre de sihastrie româneasca. 47-48. mss. 1-2. "Strajerul Ortodox". nr. anu l VII. Ieromonahul Arsenie. pp. "Gândirea". p. 4-5/1998. Ieromonahul Arsenie. anul II. Arad. 1-3/1998. Poezii. nr. Serie noua. Serie noua.. din manuscrisul Fiii Învierii. copie dupa un mss. anul V III. Schimbarea la Fata. Ieromonahul Arsenie.

Ileana. 524. Editura Fides. 95-96. 9-10/1940. 3/2001. nr. Bucures ti. 4/2001. 1992. CONSTANTINESCU. Bucuriile lui Iisus. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe cr ucea de la Manastirea Sâmbata. Iasi. nr. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul crestin. 3. 2/2001. nr . p. p. 28 noiembrie 1991. anul III. Editura Marineasa. Târgu-Mures. pp. Ed itura Anastasia. Isihasmul. nr. Grigorie. 97-98. "Revista Teologica". Prof. zile negre. Ieromonahul Arsenie. "Strajerul Ortodox". "Gândirea". 12-13. 1/1993. Vasile. 2 volume. 2001. "Tran silvania". pp. 3-4/199 6. MARINESCU. n r. p. "Telegraful Român". Editura Deisis. "Rev ista Teologica". manuscris. Dan. Romulus. Bucuresti. Iasi. CONSTANTINESCU. Monahia Zamfira. nr. nr. 3-4/1994. "Telegraful Ro mân". OGORANU. Adrian (Ieromonahul Agapie). din manuscrisul Fiii Învierii. Arhimandritul Juvenalie. Mitropolitul Serafim. Teodor. 1-2. Iisus si slabanogul. 9-10/1940. 1.Sibiu. Editura Anastasia. p. 1-2/1996. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 1-3/1998. "Strajerul Ortodox". CORNEA. 26-31. anul VI. nr. 12 mai 1940. Preoti ortodocsi în închisorile comuniste. "Gândirea"."Strajerul Ortodox". Ati întrecut masura D-lor intelectuali de la Revista "Transilvania" . diaconul Haralambie. din manuscrisul Fiii Învierii. MOIAN. 3. Manastirea Brâncoveanu. Mitropolitul Nicolae. Ieromonahul Arsenie. Monahia Zamfira. Editura Polirom. Pr. Timi soara. Viata Sfântului Prea Cuviosului Parinte Arsenie Boca. Timisoara. 2 volume. JOANTA. p p. 1998. BOCA. În pelerinaj la Sâmbata de Sus.Recenzie. pp. 1999. HAUSHERR. anul II. 1. COJOCARU. "Strajerul Ortodox". 1-2/1994. "Puncte Cardinale". CONSTANTINESCU. BOCA. din manuscrisul Fiii Învierii. pp. În amintirea Parintelui Arsenie. Virgil. Editura Gordian. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. MANEA. nr. p. 38-39. 4. 2001. manuscris. 2/62. NEAG. CORBU. nr. 82-83. Pr. Serie noua. nr. Sibiu. p. p. Monahia Zamfira. 1996. nr. Ieromonahul Arsenie. 1993. 34-35. Cararea Împaratiei . Un ideal de rugaciune. Cananeanca. MARCU. 28 noiembrie 1991. 3-4. pp. p. MOIAN. 6. dar nu se îndoiesc. 1-2. BODOGAE. Ieromonahul Dometie. Grigorie. Editura Patmos. IONASCU. "Gândirea". nr. Ieromonahul Arsenie. 96. Penumbra. Monahia Zamfira. MAXIM. "Gândirea". Serie noua. O lamurire necesara. nr. pp. Dr. MLADIN. p. nr. p. nr. Experienta rugaciunii lui Iisus în spirit ualitatea româneasca. Prelegeri de mistica ortodoxa. "Telegraful Român ". 1991. MARCU. Imn pentru crucea purtata. nr. Serie noua. Clu j-Napoca. Jertfa. Manastirea Brâncoveanu. pp. 105-108. Serie noua. 15 . Brazii se frâng. p. Serie noua. Despre o marturie care si-a gresit ti nta. pp. IONESCU. p. OGORANU. Ioan. Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu (Stire). 6/2001. Post-Scriptum la o lucrare de istoria is ihasmului românesc. anul V. pp. 5-6/1997. nr. Scrisoare catre Parintele Arsenie Boca. "Strajerul Ortodox". p.19. Editura Veri tas. pp. 3-4/1994. BOCA. Dr. Nichifor. CONSTANTINESCU. 1997. 1. 525. 3. Intrari în monahism (Stire). pp. Precizari. CRAINIC. "Gândirea". Acatistul Prea Cuviosului Parintelui nostru A rsenie Boca. Irénée. în "Ortodoxia". 77-78. "Gândirea". 2-4/1990. Ion Gavrila. Casa Editoriala Gândirea. 86-87. anul III. februarie 1996. Ion Gavrila. 1997. Serie noua. 1994. din manuscrisul Fiii Învierii. Idem. BOCA. Zile albe. traditie si cultura româneasca. Ieromonahul Dometie. 5/2001. anul VII. LUCINESCU. pp. 65-66. din manuscrisul Fiii Învierii. Andrei.

Arhimandritul Teofil. Editura Cum. PARAIAN. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Stanil oae. Editura Humanitas.o zi cu cruce. Crai ova. Timisoara. Arhimandritul Teofil. 1996. Amintirile Mitropolitului Antonie Plama deala. STOENESCU. Între contestari si exagerari. Lucien.S. Împreuna cu ta tal meu. anu l VII. nr. Prof. 2000. Arhimandritul Teofil. Serie noua. Prof. pp. anul V. (Convorbiri cu Dragos Seuleanu si Carmen Dumitriu). nr. PARAIAN. "Gândi rea". STANILOAE. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Un om de care s-au bucurat oamenii. Serie noua. Ion Buga. Roman. Arhimandritul Teofil. Timpul Rugului Aprins. 1997. 2001. un raspuns cres tin la nelinistile vremii. p. Editura Agaton. 1998. Fagaras. Editura Omniscop. PARAIAN. Cluj-Napoca. Mitropolitul Antonie. Lumini de gând. 7. anul III. Din vistieria inimii mele. Prescuri pentru cuminecaturi. PARAIAN. STANILOAE. Ieromonahul artist. 1-2. "Puncte Cardinale". Arhidiaconul Mihai. "Te legraful Român". 1/1993. Vlad. Tinerete. Mircea. Bucures ti. Documente inedite desp re Parintele Arsenie Boca. PROTOPOPESCU. Bucuresti. Lumina faptei din lumina cuvântului. PACURARIU. Gânduri bune pentru gânduri bune. 8/80 . PARAIAN. Dr. Dezvaluiri istorice. Din cuvintele Parintelui Arsenie Boca. 1-2/1996. Biserica. Ovidiu. Arhimandritul Teofil. nr. p. Arhimandritul Teofil. 64-68. Episcopul Daniil Partosanul. PARAIAN. anul II. nr. Arad. p. POP. Pentru cealalta vreme a vietii mele. Acatiste. Staretul Manastirii Prislop. Pr. "Puncte Cardinale". Timisoara. iulie 1999. Pacatul nerostirii adevarului. 2000. Editura Anastasia. 11/ 2002. "Gândirea". Ne vorbeste Parintele Teofil. 1997. . Istoria Manastirii Prislop. SRGIU. Nicolae. Prof. Andrei. Tatiana. 1-4/1991. Editura Humanitas.7. TUDOR. 1999. Cuvinte catre tineri. A. Cararea Împaratiei. pp. Veniti de luati bucurie. SASAUJAN. Editu ra Deisis. Dumitru. 15-16/1990. Cuvinte lamuritoare. pp. 2001. Episcopul Daniil Partosanul. 6/102. "T elegraful Român". Parintele Arsenie Boca sau Universul Sfânt al culorii (Minunea de la Mihailesti). PARAIAN. Dr. p. Duhovnici români în dialog cu tinerii. 1997. Clu j-Napoca.. pp. Arhimandritul Teofil. nr. Pr. 2002. PARAIAN. Editura Mitr opoliei Banatului. Editura Bizantina. Arhimandritul Teofil. PARAIAN. 1998. 1998. 110-1 11. Arsenie Boca. Ionescu Lidia. Editura Epis copiei Romanului. "Calea Mântuirii". 8 august 1943. ideal. 2002. "Teleg raful Român". nr. VUIA. Episcopul Daniil Partosanul. PARAIAN. Sibiu. Editura Teognost. PARAIAN. Gheorghe Vechi. 2001. nr.O. Arhimandritul Teofil. Bucuresti. Unde a fost Biserica. Bucuresti. august 1997. pp. Editura Sofia. Monahul Daniil (Sandu Tudor). Bucurest i. 2000. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul secolu lui IV. 1997. nr. p. STOENESCU. Arhimandritul Teofil. Serie noua. ***. Cr aiova. Bucuresti.R. REGNAULT. Bucuresti. Serie noua. Editura Antim. 4-5/1998. "Gândirea". PARAIAN. PLAMADEALA. Prof. Editura Deisis. Arhimandritul Teofil. 20. Întâmpinari. Editura Teognost. Cluj-Napoca. "Gând irea". 4. STOENESCU. nr. Editura Mitr opoliei Banatului. 1997.2. 28 Noiembrie . Editura SF. 8-9. Maestrul spiritual în traditia rasar iteana. Sibiu.C. 1996. 3-4/1994. Dumitru Staniloae. PARAIAN. în: Pr. Arhimandritul Teofil. SCRIMA. 94-95. Arhimandritul Teofil.

Lacrima prigoanei. 1995. ***. 1 2 aprilie 1942. "Gândirea". Editura Arhidiecezana.129. ***. Editura G ordian. Jurnalism.CEI CE-SI BEAU MINTEA 52 BISERICA 53 BLESTEMELE 54 BOGATIA 54 BOLNAVII 55 BOTEZUL 56 CALEA MÂNTUIRII 57 CANCERUL 59 CALUGARIA 59 CALUGARII 64 17 . 4. Suplim ent al Revistei "Renasterea". Praznicul de la Manastirea Sâmbata de Sus (stire). Marturisitori de dupa gratii. "Telegraful Român". o alta "Filocalie" 22 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti 23 Chilia din munte 25 Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata 27 Chemat la treapta arhieriei 30 Staret si duhovnic la Prislop 30 Pribegia în Bucuresti 34 Pictarea bisericii din Draganescu 34 Asezamântul de la Sinaia 36 Scrierile Parintelui Arsenie 36 Îndrumator al monahilor 38 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism 40 Plecarea la cele vesnice 43 OMAGIU PARINTELUI DRAG . Parintele Dometie de la Râmeti (despre). 6. 2001. ***. ***. Timisoara. p. p. ***. Editura Anastasia. nr. Cuprins RECOMANDARE 5 ARGUMENT 9 VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 12 Scoala primara si liceul 12 Gorunul lui Zian 13 Institutul Teologic 14 Ucenicia la Muntele Athos 15 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti 16 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu 19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" 19 Manastirea Sâmbata. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. 1994. 1-3/2000. Serie noua. Slujitori în temnitele comuniste. Bucuresti. Bucuresti. 2 volume.***. (Convorbirea cu Maica Mina ). Din lupta legionarelor românce. Editura Bizantina. anul IX. p. ***. diletanti si neadevaruri. Convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu. 2001. 16 mai 1948.Zorica Latcu 45 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA 46 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE ÎN 800 DE CAPETE 49 ADEVARUL 49 ASCEZA 49 ASCULTAREA 50 ATEISMUL 51 AVORTURILE 51 BATRÂNETEA 52 BETIA .de Teodosia . "Telegraful Român". Cluj-Napoca.

NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 83 EREDITATEA 84 EREDITATEA SI MEDIUL 87 EXTREMELE 87 FAPTELE BUNE 87 FIREA OMENEASCA .IUDELE 104 ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 104 ÎNDUMNEZEIREA 106 ÎNFRÂNAREA 106 ÎNJURATURILE 107 ÎNTRISTAREA 108 ÎNVIEREA 108 JERTFA 109 JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 109 LEPADAREA DE LUME 111 LEPADAREA DE SINE 111 LIBERTATEA OMULUI 112 LUMEA .CARTURARII 65 CASATORIA 65 CÂRMUITORII DE NEAMURI 66 CHEMARILE LUI DUMNEZEU 66 CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 67 CONSTIINTA . NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 72 CREDINTA 74 CRESTINISMUL 76 CUNOSTINTA MÂNTUIRII 77 CUNOSTINTELE 77 CUVINTE INTERZISE 77 DESFRÂNAREA 78 DEZNADEJDEA 79 DISCIPLINA 79 DREAPTA SOCOTEALA 79 DREPTATEA LUI DUMNEZEU 79 DUHOVNICUL 80 DUMNEZEU 82 ENDOCRINOLOGIE.LUMESCUL 112 MAICA DOMNULUI 113 MARTIRII 113 MÂNDRIA 114 MÂNTUIREA 114 MINCIUNA 116 MINTEA 116 MOARTEA 118 MUNCA 119 NEAMURILE 120 71 .GLASUL CONSTIINTEI 67 COPIII 69 COPIII ÎNDRACITI.CADEREA EI 88 FUMATUL 90 GADARENII SI SUFLETUL 90 GÂNDURILE 91 IERTAREA 92 IISUS .CINE ESTE IISUS? 93 IMAGINATIA 95 INSTINCTELE 95 ISPASIREA 97 ISPITELE 98 IUBIREA 101 IUBIREA DE SINE 102 IUDA . NEASCULTATORI.

RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 150 SCRIPTURA 152 SECTARII 152 SFÂNTA CRUCE 152 SFÂNTA ÎMPARTASANIE 153 SFÂNTA LITURGHIE 153 SFÂNTUL NICOLAE 154 SFÂRSITUL LUMII 154 SFINTELE TAINE 154 SFINTENIA 155 SFINTII .DREPTII 156 SIFILISUL 159 SMERENIA 160 SMERENIA SI CURAJUL 162 SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 162 SPIRITISMUL 163 SPOVEDANIA 164 STAPÂNIREA 165 STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 165 STUDIUL 166 SUFERINTA 166 SUFLETUL 168 STIINTA 169 TALANTII 170 TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 172 TRINITATEA 173 .DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 140 RATIUNEA 142 RABDAREA 142 RAUTATEA 144 RAZBOAIELE 145 RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 147 RECUNOSTINTA 150 RELIGIA 150 RENUNTAREA 150 RESPONSABILITATILE 150 RUGACIUNEA .NEASCULTAREA 120 NECAZURILE 120 NEPUTINTELE 121 NEVOINTA 121 OMUL 121 PACEA 122 PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI 123 PATIMILE 124 PACATELE 126 PERSONALITATEA 128 PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 128 PLACERILE 129 PLÂNSUL 130 POCAINTA 130 POPORUL IUDEU 131 PORUNCILE LUI DUMNEZEU 132 POSEDATII 132 POSTUL 132 POVATUITORII 133 PREJUDECATILE 133 PREOTII 133 PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 136 PROVIDENTA 137 PSALTIREA 140 RAPORTUL CONJUGAL .

în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei".S.TRUFIA 173 TRUPUL 173 URA 175 URMAREA LUI HRISTOS 175 VEDENIILE 177 VICLENIA 177 VIRTUTILE 177 VOTURILE MONAHALE 178 VRAJBA CONFESIONALA 178 VRAJBA ÎN CASA 178 VRAJMASUL .Cuvînt lamuritor.În pelerinaj la Sâmbata de Sus 223 ANEXA III 227 NOTE 228 BIBLIOGRAFIE 253 . Daniil Partosanul 189 Arhimandritul Teofil Paraian 195 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) 212 CONCLUZII 214 ANEXA I . semnata de Monahia Zamf ira Constantinescu 216 ANEXA II . prezentata sub titlul "Nota asupra editiei".ANTIHRIST 179 CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE TEOFIL 183 MARTURII 189 P.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful