RECOMANDARE Sunt tot mai putini cei ce l-au cunoscut pe Parintele Arsenie Boca.

Tot m ai putini sunt cei ce-si amintesc de Parintele Arsenie si pot sa dea marturie de spre el. Din toti aceia câti mai sunt, nu toti au competenta necesara, iar unii di ntre ei au un cerc prea restrâns de actiune si de raspândire a cuvântului. Mai sunt si din aceia care, desi sunt bine informati, au ezitari când e vorba sa dea marturie despre cel ce a fost, este si va fi Parintele Arsenie, în cer si pe pamânt. În acelas i timp, sunt însa multi, în vremea noastra, cei ce doresc sa afle si sa stie câte ceva despre Parintele Arsenie cel de odinioara, dar cu actiune si în vremea noastra, m ai ales prin lucrarea sa, intitulata Cararea Împaratiei. Eu însumi am fost întrebat adeseori în mânastirea noastra, în alte mânastiri si în mul e orase: "Ce ne puteti spune despre Parintele Arsenie?" La fel, mi s-a cerut de multe ori: "Spuneti-ne ceva despre Parintele Arsenie." De fiecare data am raspun s cu placere la aceste solicitari si am pus în atentia ascultatorilor tot ce am so cotit mai important din cele ce le stiu despre acest om mare, ca si care nu stiu sa mai fi fost unul asemenea dintre cei cunoscuti de mine, ca lucratori în Biseri ca. Aceasta a fost pâna acum. De acum înainte si deocamdata, cel mai bun raspuns, raspunsul cel mai autor izat la întrebarea "Cine a fost, ce a facut si ce a gândit Parintele Arsenie?" ni-l da cartea de fata, pe care o recunoastem ca cea dintâi carte competenta despre Par intele Arsenie, o carte serioasa si vrednica de a fi luata în seama, pe care o rec omandam cu toata inima, în vederea folosului duhovnicesc. Autorul cartii de fata a facut aceasta lucrare ca proiect de teza de lice nta în teologie. El a lucrat cu seriozitatea cuvenita, a adunat material, l-a sele ctat si l-a organizat cu rigorile cerute pentru o lucrare stiintifica. Lucrarea a fost apreciata ca foarte buna, iar autorul ei, pe nume Ioan Gînsca (Ionut, cum îi zicem noi, prietenii) a fost declarat licentiat în teologie. Ea este a doua lucrar e de licenta a autorului, pentru ca ei îi premerge licenta realizata la Facultatea de Arte Vizuale, cu care a obtinut titlul de licentiat la prima facultate. Când Ionut mi-a oferit un exemplar din lucrarea sa despre Parintele Arsenie , am aranjat lucrurile în asa fel ca aceasta lucrare sa-mi fie imprimata pe casete ca s-o pot studia, iar studiind lucrarea, mi-am dat seama de valoarea ei si l-a m îndemnat s-o tipareasca, spre a ajunge la cititori. La fel au gândit si alti priet eni ai nostri si, cu ajutorul lui Dumnezeu, iata ca s-a ajuns la aceasta carte, care porneste la propovaduire ducând la cititori nu numai informatii despre Parint ele Arsenie, ci si multe din gândurile lui, cuprinse în partea de mijloc a cartii, i ntitulata "O sinteza a gândirii Parintelui Arsenie în 800 de capete". Sinteza gândirii Parintelui Arsenie este prezentata pe idei puse în ordine alfabetica, asa încât citit orul se poate orienta si îsi poate alege ceea ce-l intereseaza în primul rând. Ca unul care am contribuit si eu la aceasta lucrare cu informatiile pe ca re le-am dat, dar si ca unul care am insistat pentru tiparirea ei, bineînteles, o recomand din toate puterile mele. O recomand pentru toate categoriile de vârsta, d ar în mod special pentru tinerii intelectuali si, mai cu seama, pentru studenti. T inerii, care au viata în fata si se pregatesc pentru viitor, e bine sa porneasca în viata cu niste lucruri stiute, cu niste lucruri învatate de la Parintele Arsenie, care le vorbeste din carte. Socotesc ca nu-i cazul sa insist asupra faptului ca recomand aceasta cart e, deoarece cartea se recomanda ea însasi pe sine. Ceea ce trebuie sa fac eu, este doar sa spun cu apas ca aceasta carte nu este o carte de lectura, ci este o car te de studiu. O singura lectura, o lectura superficiala, este pur si simplu fara rost. Cartea fiind foarte densa, mai ales în partea în care se prezinta gândirea Pari ntelui Arsenie, ea nu poate fi asimilata si impropriata decât insistând si revenind. Deci, când recomand cartea, recomand si aceasta staruinta asupra cuprinsului ei. Ionut Gînsca ne face un mare dar, prin cartea pe care ne-o ofera spre luare aminte, pentru binele nostru si al celor din jurul nostru si pentru înmultirea bi nelui din aceasta lume. Îi multumim si îi suntem recunoscatori ca ne-a oferit aceast a carte, care nu-i o carte ca cele multe, ci este o carte de referinta, al carui folos îl vor cunoaste toti cei ce vor lua aminte la cele scrise în carte si le vor îm plini dupa a lor putere. Noua nu ne ramâne decât sa mutam gândurile din carte în mintea noastra si sa le dam viata, prin împlinirea lor cu fapta. Daca vom face asa, va fi

ca si când Parintele Arsenie va fi între noi, cu povatuirile sale de odinioara. Luând aminte la gândurile Parintelui Arsenie, va fi ca si cum l-am fi întâlnit fiecare dint re noi, la Mânastirea de la Sâmbata, la Mânastirea Prislop, la Bucuresti si Draganescu , ori la Sinaia. Pentru noi, cei de azi, cartea de fata tine loc de orice loc pe unde a putut fi întâlnit Parintele Arsenie. Ea este Parintele Arsenie adus lânga noi, cu cuvântul sau, care e acelasi pentru noi, cum a fost pentru cei care l-au auzit rostit prin viu grai. Pentru toate acestea, "Sa multumim Domnului", "Sus sa avem inimile!" Arhimandrit Teofil Paraian Mânastirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus ARGUMENT "Aduceti-va aminte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui D umnezeu; priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta" ( Evrei 13, 7). Acest îndemn, pe care îl pun ca început al lucrarii de fata, mi-a fost pus în ved ere în chip deosebit în urma cu cîtiva ani de un pustnic, pe când ma aflam într-un pelerin aj la Muntele Athos. Eram împreuna cu trei prieteni (dintre care unul - Ioan, Dumn ezeu sa-l odihneasca - s-a mutat la Domnul) si eram tare bucurosi de întâlnirea noas tra cu dânsul. Eram dornici de cuvânt de învatatura, asa ca Parintele a fost bun si ne -a vorbit. Nu ne-a spus prea multe, desi noua poate ca nu ne-ar fi ajuns nici o noapte întreaga sa-l ascultam. Au trecut anii, însa retin si acum din acea întîlnire mai ales îndemnul din Evrei 13, îndemn cu care am început. De atunci încoace, am încercat, dupa puterile mele, sa împlinesc acest cuvânt, sa -l fac lucrator. Si, împreuna cu câtiva prieteni, ne-am propus, pe lînga rânduiala si pr ofesia pe care o are fiecare în parte, urmatorul obiectiv: recuperarea si promovar ea gândirii si a scrierilor marilor parinti duhovnicesti ortodocsi, în special români. Este un demers care îsi arata actualitatea si necesitatea mai ales azi, când lumea crestina a cam început sa orbecaiasca ea însasi "în noaptea nestiintei si a lips ei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul" (Arsenie Boca). Deci motivele pentru care avem nevoie si trebuie sa ne îngrijim de acesti P arinti, pe drept cuvânt, "ca de ochii din cap", sunt evidente, întrucât ei sunt lumina torii trupului eclesial, ei sunt "luminatorii lumii" - "Luminatorul trupului est e ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat" (Matei 6, 22-23). Asa am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa ne îngrijim de editarea câtorva ca rti de spiritualitate ortodoxa si de organizarea unor expozitii de fotografii, d ocumente si scrisori, acestea din urma, închinate Parintelui Paisie Olaru de la Si hla. Prin urmare, si studiul de fata, închinat si el unui Parinte, se înscrie în ace lasi demers, de redescoperire si promovare a gândirii parintilor duhovnicesti, pen tru ca, fara nici o îndoiala, Parintele Ieromonah Arsenie Boca este unul din mai-m arii nostri, caruia i se cuvine amintirea noastra, dupa cum se zice în Epistola ca tre Evrei. Asadar, sa aducem lui Dumnezeu jertfa de lauda, adica rodul buzelor, care preaslavesc numele Lui (cf. Evrei 13, 15). Ca absolvent al unei Academii de Arte Vizuale, pot afirma ca mi-ar fi mul t mai usor sa zugravesc, nu prin cuvinte, ci cu ajutorul penelului, sau sa model ez în lut chipul Parintelui Arsenie Boca. Dar, si în aceasta situatie, ma simt oarec um ca si Anania, zugravul Regelui Avgar al Edessei, care, cu toate ca era un "zu

grav iscusit", nu a reusit sa "isvodeasca" chipul Mântuitorului.1 Desigur, nu se pune problema ca as fi si eu un zugrav iscusit, dar mi-a v enit în minte aceasta comparatie pentru ca ma simt si eu neputincios din pricina c a, studiind personalitatea si scrierile Parintelui Arsenie, la câte am reusit eu s a ajung, îmi dau seama ca dimensiunea spirituala a Parintelui Arsenie Boca e greu de cuprins în cuvinte (de "zugravit") si, pe lânga aceasta, mai marturisesc, ca mult i altii, ca "cunosc mult prea putin din tot ce Parintele Arsenie a reprezentat p entru neamul nostru".2 La toate acestea se mai adauga, sa-i zic asa, înca o dificultate, si anume faptul ca vorbesc despre un calugar, si-atunci s-ar putea pune întrebarea: cum pot eu întelege un calugar din afara acestei conditii, care, atâta timp cât nu ai trait-o , ramâne o taina, cum pot eu sa vorbesc (fara sa exagerez) si sa înteleg gândirea unui calugar pe care multi îl socotesc un sfânt, sau unii chiar un geniu? Deci, se poate totusi vorbi, se poate scrie, fara a te afla în treaba si fa ra a aluneca în disertatii pietiste sau în aprecieri "suficiente si destepte"? Când ai un îndrumator, se poate. Iata de ce, în aceasta situatie aflându-ma, m-am bucurat de sprijinul si calauzirea unui bun prieten, Parintele Arhimandrit Teo fil Paraian, care de la bun început m-a ajutat, m-a sfatuit si mi-a oferit cele ma i multe din materialele pe care le-am folosit în aceasta lucrare. Pe de alta parte, având în vedere prietenia mea cu Parintele Teofil (care l-a cunoscut pe Parintele Arsenie si ale carui ziceri, Parintele Teofil, se stie fo arte bine, le popularizeaza cu timp si fara timp) si având în vedere si faptul ca am facut si eu, ca oarecând Parintele Arsenie, o Academie de Arte Frumoase, m-am sim tit oarecum dator sa studiez si, în cele din urma, sa "isvodeasc" chipul Parintelu i Arsenie Boca. Gândita si redactata initial ca lucrare de licenta, cartea de fata a ajuns în mâinile, si cred ca si în inimile, mai multor prieteni si cunoscuti ai mei, caci as a se explica faptul ca ei au insistat si m-au sprijinit ca s-o si tiparesc. Le m ultumesc tuturor, în special Parintelui Arhimandrit Teofil Paraian si dau slava lu i Dumnezeu, Caruia ma rog sa ma ajute sa nu gresesc. Ioan Gînsca VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, lânga Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, i-au pus la botez numele Zian.1 Scoala primara si liceul Zian Boca face scoala primara în satul natal (4 clase) si apoi intra la Lic eul National Ortodox "Avram Iancu" din Brad, al cincilea liceu românesc din Transi lvania, dupa cele de la Blaj, Beius, Brasov si Nasaud, ctitorie a Mitropolitului Andrei Saguna, pe care-l absolva în 1929.2 Coleg de banca l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor (ce semna cu pseud onimul D'or Uragan), autorul amplului poem Horia redivivus (poem care îl face pe N ichifor Crainic sa exclame: "Onomatopee! În toata literatura universala nu cunosc o metafora de o asemenea amploare"), si autorul poeziei Sfântul, închinata Parintelu i Arsenie. Marturiile colegului de banca, cuprinse într-un caiet (jurnal) ascuns cândva de Romulus Neag (absolvent si el al liceului mai sus amintit), îl înfatiseaza pe Zia n ca "Exceptional de înzestrat, de-o vointa extraordinara, o memorie formidabila, o putere de munca si o tenacitate iesite din comun". "Manifesta înca de acum deschiderea spre universalitate; de o curiozitate i ntelectuala remarcabila, totul îl intereseaza. Întocmai cum un fluviu aduna în albia s a afluentii dintr-un întreg bazin hidrografic, se varsa în mare, de aici se pulveriz eaza în cosmos si din nou se revarsa pe pamânt sub forma ploii roditoare, refacând "ci rcuitul elementelor", el asimileaza informatii din toate domeniile cunoasterii, pe care le trece prin filtrul personalitatii sale si le transfigureaza într-un mod de existenta, prevestindu-l pe teologul erudit si duhovnicul deschis spre sufle tul omului, ridicând brate de energie spre tainele universului".3 Liceul National Ortodox din Brad, cu un corp didactic de elita, format la

apoi fiecare coleg stropeste cu stropitoarea la radacina. precum si o sinteza a acestor a cu viata. Tot astfel abtinerea de la bucate mai grele. ramâne însa peste timp o marturie vie p e care Parintele Boldor o evoca cu emotie: "Era în primavara anului 1929. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. alte documente care sa ateste trecerea prin liceul bradean a lui Zian Boca s-au pierdut.universitatile din tara sau de la Viena. în textul de pomenire pe care îl publica în "Telegraful Român ". le-a facut colegilor marturisirea ca la orele de desen si pictura i s-a descoperit ideea potrivit careia "omul nu este numai carne. de grafologie.4 În doua momente deosebite se stie ca Parintele Arsenie a revenit la liceul din Brad: revederea cu colegii dupa 50 de ani de la absolvire si cu ocazia celeb rarii centenarului celui de al cincilea liceu românesc din Transilvania. renuntând regulat la "portia" de carne din Institut. al frumusetii. cân d promotia de absolventi din acest an. ca un simbol al vigor ii. dupa o serbare în piata orasului. puternice . al trainiciei. muzica. solitar. Spre sfârsitul cl asei a VII-a. seful pr omotiei de absolventi a liceului. universalitatea manifestarilor omenesti. multiplica partituri pentru profesorul de muzica Gheorghe Pârvu.6 Institutul Teologic Cu zestrea intelectuala si spirituala dobândita la Brad. exceleaza la matematica. liderul recunoscut si respectat de profesori si colegi. în 1969. cu profesori mireni si teologi. Ma pregateam sa iau puietul. se înscrie la Instit utul Teologic din Sibiu (1929-1933) unde este "extrem de sârguincios si studios". tot asa trebuie sa urmarim o ar monie si între cunostintele din cât mai multe domenii. Cu toate ca au sezut pe aceeasi banca. Dumnezeu i-a dat o valoare mare. Cunostea totusi foart e bine limba franceza si citea cu aviditate studii de psihologie. Iar omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu s i-a câstigat în sine. eu îl presam. M-am uitat cu ciu da la diriginte si cu aceeasi ciuda mi-am înfipt degetele în radacinile puietului. p. chimie. ""Statura pozitivista". Cu totii atunci am hotarât ca stejarul plantat sa poarte numele Gorunul lui Zian. ca un simbol al biruintei. Inspiratia nu tine de materie. cânta la flaut. Munceste suplimentar la desen si pictura cu profesorul Körmendy. Nu l-a pasionat prea mult studiul limbilor straine. socoteste concludente urmatoarele aspecte ale personalitatii colegului sau7: "Poate ca faptul ca nu s-a prea bucurat în tinerete de caldura unei vieti f amiliale explica firea sa putin sociabila. introvertita. fiind îmbracat adeseori în îmbracaminte redusa. al înaltimii idealului spiritual-moral pe care e ducatorii nostri ni le-au insuflat. Totusi. de ratiune". însa trebuie si el sa si-o câstig e" (Cararea Împaratiei.5 Gorunul lui Zian În afara matricolelor scolare. prec um urmarim o armonie între facultatile sufletesti. cautând sa se adânceasca în descifrarea tainitelor sufletului. sânge si oase. vreme de patru ani. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. Se prefigureaza de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat sa aduca teologia în arena larga a vietii intelectuale care sa îmbratiseze o misiune spirituala totali tara. dupa care l-am legat de tutore. în cât între colegi are aureola unui "Sfânt". în frunte cu dirigintele. ca sa faca din noi caractere tari. când diri gintele ma opreste: "Nu Boldor. la scurta vreme de la mutarea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. pe când faceau s tudiile de Teologie la Sibiu.. Z ian tinea si scutura puietul sa se taseze pamântul. de caracteriol ogie. Parintele Teodor Bodogae marturiseste despre Parin tele Arsenie ca n-a ajuns sa-i poata cunoaste toate adâncurile sufletului. A . asa cum Ieromonahul Arsenie Boca va confirma mai târziu în opera sa de valoare universala Cararea Împaratiei: ". Vacantele le p etrecea adeseori la o rudenie a sa. se deplaseaza în curtea liceului pentru a sadi un stejar. fizica. este extrem de interiorizat. El s-a dezvoltat frumos. De la aceasta vârsta. caligrafie. c i exista si altceva. 210)". îsi pune profund amprenta asupra receptivitatii intelectuale si sensibilitatii sufletest i a tânarului Zian Boca. personalitati proeminente în slujba patriei si neamului". biologie . Ne-a impresionat taria de vointa cu care rab da frigul. de 10 mai. are preocupari care depasesc nivelul programelor scolare în domeniul artelor: de sen. ci Boca Zian planteaza pomul". retrasa. intrat în traditia poporului român. profesorul Candin Ciocan. Parintele Teodor Bodogae..

cât si la Prislop. care cauta sa redea în compozitii clare si în analize psihologice des tule adâncuri ale sufletului omenesc. Pentru toata stradania de bine. la asta stau!". si anume cu: Parintele Ars enie. "calatoria Sfântului Apostol Pavel din Grecia". În acest context maestrul Costin Petrescu i-a încre dintat pictarea la Ateneul Român a scenei privitoare la Mihai Viteazul. si solitar". la reîntoarcerea în tara."8 "Extrem de rezervat. Parintele Arsenie a stat acolo trei luni.11 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti Fiecare cititor poate afla din prefetele primelor 4 volume ale Filocaliei .iubit de mic desenul. cu trei absolventi de Teologie. iar din 1940 cu Parintele Serafim.9 Ucenicia la Muntele Athos La putina vreme dupa terminarea Institutului de Belle-Arte. Aic i urmeaza cursuri de medicina (în special cele de anatomie. dupa absolvirea Institutului Teol ogic (1933). Dumnezeu sa-l odihneasca cu alesii Sai. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928. chiar daca în metodologia ei au mai ram as multe aspecte de îndreptat. cu Parintele Nicolae Mladin. aduce câteva manuscrise ale Filocaliei pentru fostul sau profesor de la Sibiu. care nu trebuie uitata. participa cu interes la prelegerile de mis tica ale lui Nichifor Crainic. care a ajuns profesor la Teologie prin purtar ea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan. când ar fi refacut. Pr. adevaruri vii si luminoase ale vietii harice. c are venea de la studii din Grecia. unde a facut studii deosebit e cu profesorul Costin Petrescu. Arhimandritul Teofil Paraian) Sigur este ca. Cu gândul acesta a pornit. care o restaurat Manastirea de la Sâmbata. proaspat reîntors de la studi i în strainatate. dupa spusele unora. la "miscarea" de reînnoire religioasa de la Manastirea Sâmbata.cf. Parintele Arsenie si-a adus o cont ributie deosebita. cu care co laboreaza la realizarea în limba româna a acestei monumentale lucrari. Asa ca "Ma nastirea a început cu trei oameni mari" (Arhimandritul Teofil Paraian). iar Parintele Serafim a ramas acolo 6 luni si un an scolar la Atena la Teologie. cum putine s-au realizat la noi. Si Parintele Arsenie s-a gândi t atunci: "Aici e de mine. Nicolae Streza). în linii si culori. retinut. Se stie ca în aceasta privinta fostul Mitropolit Nicolae Balan l-a trimis c u bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. voia sa aiba acolo numai absolventi de Teologie. sculptura si mai ales pictura. (cf. Îmi amintesc si acum de usuri nta cu care interpreta la flaut compozitii destul de pretentioase. tu nu e sti în stare de nimic! Nici la maturat nu esti bun!". urmeaza o scu rta perioada de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos. Dar Mitropolitul Nicolae Balan îsi dadea seama ca începe cu oameni nepregatit i în alta manastire si atunci i-a trimis la Sfântul Munte. total sau partial. ale Profesorului Raine r Francisc . Toate acestea erau tot atâtea dovezi care ne ajutau sa întrevedem în el pe pictorul si pe duhovnicu l de mai târziu. prin care s-a încercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omenesti si vindecar ea lor prin lucrarea de înduhovnicire crestina. Cine vrea sa se convinga ca în urma acestor studii Parintele Arsenie n-a pus în fresca de pe p eretii bisericilor la care a pictat doar scene si compozitii crestine remarcabil e. Se spune despre Parintele Arsenie ca la Sfântul Munte Athos a cautat sa fie sub ascultarea unui parinte aspru. din 1939 din martie începând. ci a sesizat. si frecventeaza si alte cursuri în domeniul culturi i si artei. continua sa studieze în particul ar pictura într-o camaruta rezervata în calitate de infirmier al Institutului. Parintele Dumitru Staniloae. Nu trebuie uitate nici c opertile minunate ale primelor patru volume ale Filocaliei si ale Vietii în Hristo s. cu trei ca ndidati la calugarie. care sa-l povatuiasca cu autoritate. Si se s pune ca ar fi ajuns la un duhovnic10 care i-ar fi zis de la început: "Mai. acela n-are decât sa cerceteze pictura bisericea sca din Draganescu (Ilfov) ca sa nu mai vorbim de tot atâtea lucrari de coloristic a si de modelaj cunoscute atât la Sâmbata. În sfârsit. mana stire Voievodala zidita de Constantin Brâncoveanu. când s-a îngrijit de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. Parintele Arsenie (Boca Zian). Mitropolitul Nicolae Balan. este trimis cu bursa la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti. La interventia profesorului Nicolae Popovici.

Episcop N icolae Colan al Clujului. Cuviosul Ierodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teol ogice "Andreiane". cf.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti.S. pe care altfel nu cred ca as fi savârsit-o. aduse de P. în mod surprinzator. are loc tunderea în monahism la Ma nastirea Sâmbata de Sus. Dupa aproape un an de zile. Sa. P. pentru a sublinia mai bine eforturile Parintelui Arsenie la aceasta lucrare extrem de importanta pentru spiritualitatea ortodoxa: "La unele scrieri am folosit si copii de pe manuscrise românesti mai vechi.se spune mai departe . prin care Parintele Staniloae. care mi-a ramas mer eu aproape. cler si popor din tot jurul. "Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu a întrunit la rugaciunea de obste s i în acest an. primind acum numele de Arsenie.C. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românesti. pe buna dreptate. de la Manastirea Brâncoveanu.). P. (. au slujit Sfânta Liturghie si au cuvântat închinatorilor. asa cum zicea Parintele Arhimandrit Serafim Popescu de la Sâm bata de Sus. Cu acest prilej . ale învatat urii staruitoare si ale dragostei de suflete.C. a fost tuns în monahism tânarul diacon Zian V.. Daca Dumnezeu va ajuta sa apara întreaga opera în româneste. vorbim altundeva. Parintele Ieromonah Arsenie de la Manastirea Brâncoveanu. Despre nevointele si virtutile acestui prim cetatean al restauratei ctitorii voevodale de la Sâmbata de Sus. unde.P.. am putut face fata unor greutati c e se ridicau ca muntii în calea tiparirii acestui volum.C. acum sustine cu putere neslabita lucrare a de tiparire. mi -a alimentat curajul în mod considerabil ca sa pot duce pâna la capat o munca atât de ostenitoare.C.s-a savârsit impresionanta slujba a tunderii în monahism a Parintelui Ierodiacon Arsenie Boca. Mitropolit Nicolae si P."13 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Zian Boca s-a închinoviat la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în iunie 1939. bunul meu student de odinioara. în 3 mai 1940. De aceea. Datorita a bonamentelor masive ce le-a procurat P.P. prin prezenta aproape neco ntenita si prin staruinta ce-a pus-o pe lânga mine de-a face aceasta traducere. Parintele Profesor Dumitru Staniloa e l-a numit "Ctitor de frunte al Filocaliei românesti". a realizat coperta Fi localiei.C. Boca.C. Dupa imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere. a sustinut lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe car e le-a procurat. a fost trimis de Î. Tot P. Contributia Parintelui Arsenie a fost mare si aceasta s-a concretizat asf el: Dânsul a adus cu sine de la Sfântul Munte Athos copii de pe manuscrise mai vechi si a insistat apoi pe lânga Parintele Staniloae pentru traducerea Filocaliei. la prima ei redactare. de la Athos. Par intele Arsenie a scris dupa dictatul Parintelui Staniloae.românesti (nu cele editate de Editura Harisma. Sa (Parintele Serafim Popescu) si de Parintele Arsen ie. Sale si de miscarea religioasa pe care a trezit-o în jurul Manastirii de la Sâmbata de Sus.C. Reproducem aici doua fragmente din prefetele volumelor 1 si 2 ale Filocal iei. luând numele d e Arsenie. prefetele primelor editii nu apar si deci nici mentionarea demersurilor Parintelui Arseni e) contributia însemnata a Parintelui Arsenie la traducerea Filocaliei.14 fiind deja diacon celib (probabil hirotonit în 29 septembrie 1935.) Un cald cuvânt de multumire trebuie sa aduc P."12 "Ajutorul hotarâtor la tiparirea acestui volum l-a dat însa iarasi bunul meu fost student. Evenimentul este consemna t si de "Revista Teologica" din 1940.S. editata la Sibiu. P arintele Veniamin Tohaneanu). în Vinerea din Saptamâna Luminata (deci de praznicul Izvorului Tamaduir ii n. Remarcat înca de pe bancile scolii pentru deosebitele-i înclinari spre viata monastica. pentru a-si perfectiona marele sau talen . "a adus cerul ortodox pe pamântul românesc". În afara de aceasta.n. Sa a executat si coperta. acest act va ramânea legat într-o mare masura de numele P. Sa a binevoit sa scrie dupa dictatul meu cea mai mare parte din traducere."15 Tot aici mai aflam urmatoarele: "Cu prilejul îndatinatului pelerinaj anual de la Sfânta Manastire Brâncoveanu d e la Sâmbata de Sus. Parinte Ieromonah Arsenie. pe cele mai autentice baz e ale traditiei ortodoxe si cu mijloacele celei mai curate duhovnicii. Î.

n. prin aceste intrari în cinul monahal.P. despre lucrarea duhovniceasca cu totul deosebita a fostului sau elev. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. În adevar. La acea "bulboana spirituala uriasa". E un caracter integru si un monah de aspra ta rie duhovniceasca. se remarca în chip stralucitor ca "pictor de suflete dupa modelul Domnului nostru Iisus Hris tos" (Nichifor Crainic)."17 Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu În 10 aprilie 1942 Parintele Arsenie a fost hirotonit preot. cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si o pera reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Români a Mare. "Vinerea" din Saptamâna Învierii Domnului. poporu l român ortodox venit pe timp ploios. a simtit înca o dat a cum se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile p e care cei doi ierarhi. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane".S. veniti în numar destul de mare. Se reînvie acum o traditie a marilor pelerinaje la locuri le sfinte. Mitropolit Nicolae. Peste Tara Oltului sufla cu putere duhul lui Dumnezeu prin mijlocirea manastir ii reînviate din mormântul în care o asezasera adversarii neamului si ai credintei dre pte". si-a petrecu t viata la Sfânta Manastire Brâncoveanu. Sa a hirotonit cu acest prilej pe Cuviosul prodiacon Arsenie Boca întru ieromon ah. Manastirea lui Constantin Brâncoveanu a reînviat în toata puterea duhovniceasca . nostru Mitropolit Nicolae de a alcatui o trupa de calugari luminati. le îndreptau catre Cel Atotputernic.P. cât si în aerul liber.P. cântând cu zapada pâna la piept spre Sâmbata de Sus.19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" "În anii de ctitorie la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus. Î. "încrestând" .S. S-a slujit Sfânta Liturghie atât la altarul manastirii."20 Dupa numai un an de la hirotonia întru preot a Parintelui Arsenie. tânarul monah a înte les sa dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. cât si din afara hotarelor tarii noastre. Pelerinii. alternând rugaciune a cu studiul picturii bisericesti. Parintele Profesor Dumitru Staniloae marturisea.S. iar apoi la Sfântul Munte Athos si la Atena. S. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucurii le si necazurile în sufletul sau de mare român si de mare crestin. este pornit pe calea înfaptuirii".t de pictor. iar pe tânarul. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. Vechiul si statornicul gând al Î. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. departe de forfota lumii.18 "În Vinerea Izvorului Tamaduirii din acest an (1942 n. Nicolae Colan al Cluju lui înconjurati de sobor de preoti. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. Iata de ce.P. crescut si îndrumat în studiul teologiei. "Isvorul tamaduirii". deci în 19 43. Sale a stors lacrimi pelerinilor. pe care s-o desfasoare acol o în linistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaci une. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în c hipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celo r rele atât dinlauntrul. si P. diplomat al Scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. fata de timpurile grele ce le st rabatem si de vremea ploioasa. multimile nu mai contenesc. Întors în tara.Sf. Predica înaltatoare si duioasa a Î. absolvent de Teologie. parintele diacon Boca. A urmat sfintirea apei la fântâna tamaduitoare si un Sfânt Maslu cu mare sobor de preoti.16 Si presa vremii tine sa vorbeasca despre "miscatoarea si emotionanta tund ere în monahism" a unuia din "luminatii absolventi ai Academiei Andreiane": "Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în acea sta zi mare. cu sufletul plin de bucurie . M ot dupa locul de nastere. cum exclama cu admiratie Nichifor Crainic: "Ce vreme înaltatoare când toata tara lui Av ram Iancu se misca în pelerinaj. au avut mari bucurii duhovnicesti. Vasile Sortan întru diacon pentru trebuin tele manastirii.) a avut loc la Man astirea de la Sâmbata de Sus obisnuitul pelerinaj. Î. ctit oria voievodului martir".

ca rugaciunea zilnica. a tât de scazut în ultimele timpuri. ca cresterea grâului. o refacere generala a duhului calugaresc ortodox. ca lucrurile sfinte si mari. dar simtindu-se atât de bine si de întrema ti. Pe pajistile manastirii si prin încaperile ei se afla zilnic 200-300 de fii nte omenesti îngenuncheate pe sub streasinile ei în rugaciune si scrutându-si trecutul de pacate a caror povara nu o mai pot suporta. hranindu-se numai cu pâine si apa. care taie azi brazda adânca în viata sufleteasca a unor întinse cercuri de credinciosi. În ce consta taina acestor impresionante efecte ale lucrarii Parintelui Ars enie si care sunt elementele programului sau de lucru? Fara îndoiala ca mijlocul prin care lucreaza Dumnezeu în suflete este cuvântul pe care îl rostim în numele Lui. privind într-o meditatie serioasa la ceea ce e c u adevarat plin de valoare pentru exitenta sa. caci asprimea ei e cunoscut a si nu vrem sa-l suparam laudându-l.P. Dar cuvântul are o eficacitate deplina numai când are a coperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. Dar ceea ce te covârseste lânga acesti oameni este încordarea cu care asteapta sa le vina rândul la marturisirea pacatelor. de întâlniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le obliga la o viata scoasa d in mocirla inconstientei si placerilor usoare. ca nu mai pot purta povara pe mine". Manastirea de la Sâmbata de Sus nu e loc pitoresc de excursii si de distrac tii înramate în chenare arhaice. Te înduioseaza s a-i auzi sarmanii alergând în întâmpinarea Parintelui cu strigatul: "Parinte. care considera vorba buna care i se spune ca cel mai mare rau ce i se poate face. tot asa era necesar sa aducem vor ba cândva despre ceea ce se petrece la Manastirea Brâncoveanu. Într-o foaie ca a noastra. dar de min e când vezi.21 Dar precum se opreste omul macar câteodata din galopul atentiei spre atâtea l ucruri neesentiale si zgomotoase. mai ales pentru ca simteam ca miscare a de la Manastirea Brâncoveanu e ceva care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul c arora se pot face exercitii gazetaresti. nu mai poate fi în mod continuu omul c are a fost. stau acolo câte 2 pâna la 5 saptamâni. ci mediu de zguduiri sufletesti înnoitoare. O facem deci cu riscul de a supara pe Parintele Arsenie. Cuvântul sau porneste din neclintirea de stânca a celui ce nu se târguieste si   . ci. trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumusetile duhovnicesti care le sunt dezvalui te. Cine îi urmareste dimineata în timpul predicilor Parintelui Arsenie. ca sa nu meritam banu iala de cine stie ce pacat. "De mult ne simteam datori sa scriem în aceasta foaie despre lucrarea duhov niceasca ce se savârseste zi de zi la Manastirea Brâncoveanu. a început sa-si arate rodul cel mai promitator. preoti si credinciosi. ca respiratia continua. ca viata intima a fami liei. încât nu le-ar mai veni sa plece. ci se încresteaza faptele care ilustreaza m odul în care trebuie sa se lucreze în zilele noastre si care pot influenta astfel as upra altora. Mitropolit Nicolae de-a initia prin restaurarea manastirii mart ire a lui Constantin Brâncoveanu nu numai reînfiintarea monahismului din Transilvani a. nu se dau numai îndemnuri pentru ceea ce ar trebui sa se faca în scopul întaririi credintei. preoti si credinci osi". Atunci e un cuvânt ce se ru pe dintr-o fiinta care a devenit rug al credintei si muta focul la auzitori. Des pre viata Parintelui Arsenie nu e necesar sa vorbim. cu largi si adânci efect e în viata poporului nostru. iar daca pleaca se întorc la scurte intervale. Am evitat totusi pâna acum sa scriem. la hohotele de plâns pentru pacatele lor. "faptele care ilustreaza modul în care trebuie sa se lucrez e în zilele noastre si care pot influenta astfel asupra altora. veniti de la sute de ilometri.. cu voia lui Dumnezeu. când fiecare stie ca Parintele va sta n umai cu el 4-5 ore în convorbire intima purificându-i toate maruntaiele sufletului s i toate colturile trecutului de petele chinuitoare ale pacatului. Gândul Î. ostenitorul smer it de la Sâmbata. Multi dintre ei.S. cum zice chiar dânsul. Cu atât mai mult eram datori sa vorbim despre o lucrare de proportiile cele i de la Sâmbata de Sus. ea trebuie sa continue a se desfasura d incolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realitati umflate de gazete.

Te minuneaza acuta sensibilitate fata de povara insuportabila a pacatului ce se trezeste în oameni la Sâmbata. mici bazine de apa cristalina de munte. Dar organele personale ale lui îl practica si îl promoveaza. De aceea treapta în care culmin eaza pregatirea pelerinului este marturisirea. Petru Boldor (colegul de banca de la Liceu l din Brad) petrecea aici trei saptamâni. cu duhul ei de înfrânare. va exercita o influenta binefacatoare asupra unor cercuri cât se poate de largi."25 Parintele Arsenie nu se straduia numai cu cuvântul rostit sa împodobeasca suf letele credinciosilor cu virtuti si sa-i faca pe acestia sensibili la armonie si frumos. marturiseau în chip tacut despre misiun ea doxologica si iconografica a omului. ci si împrejurimile manastirii. Fiecare credincios e obligat sa ramâna între semenii sai. Cine vrea sa vada gâlgâitul vietii celei mai cuceritoar e si forta cea mai coplesitoare. Orice individualism sau mândrie dornica de afisaj. Tinem doar sa mai accentuam importanta nationala pe care o are lucrarea d e acolo. Parintele Arsenie arata cât de mult se poate înflacara prin traire tot tezaur ul dogmaticei si al disciplinei rasaritene. cu mici iz vorase. Smerenia si pur itatea vietii sunt conditiile sau mai bine zis conditia neaparata a mântuirii. Ne este imposibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii d e la Sâmbata de Sus. pe care dânsul.nu se clatina ca trestia batuta de vânt. este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. prin aceasta Parintele aratând ca îndemnul " Fiti desavârsiti. Nimic nu poate zagazui revarsarea lui. În anii aceia de profunda efervescenta spirituala. În orice caz miscarea de înnoire. le-a aranjat si îngrijit în asa fel încât totul sa arate ca un coltisor de rai (fotografiile din acea vreme sunt foarte graitoare în acest sens). ca "Ne este impos ibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii de la Sâmbata de Sus" ( Parintele Dumitru Staniloae). totul în conjurat de boschete înflorite si pajisti ireale prin fragezimea lor.24 Manastirea Sâmbata. de radicalizare a vietii crestine în sensul r estaurarii ei sanatoase. lasân d sa se întrevada reflexe diamantine de roci alese ca pietre semipretioase. podete ca într-o lume de basm. crezând pentru ei. Parintele zideste în suflet ul miilor de oameni care cauta aici raspuns la marile întrebari existentiale. s-au recules cu hotarâre. trezite la constiinta acestui pacat. fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau ma i mare. Însa toate idealurile mari au în ele ceva paralizant: nu te lasa sa te preoc upi de nimicurile acestei vieti". Statul ca entitate impersonala îl com bate. în lacasul de închinaciune de la Sâmbata de Sus. Parintele Arsenie se destainuie: "M-am înhamat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului în Om. E de a steptat ca aceasta trezire sa treaca de la om la om si sa putem înregistra nu pest e mult efecte remarcabile. Numai o zguduire religioasa a constiintelor poate ajuta aici. La no i credeau multi ca traditia rasariteana. Se cunosc deja numeroase cazuri de f amilii care. Peste neamul nostru s-a abatut ca un adevarat flagel obisnuinta avortur ilor. Parintele Arsenie a identificat aic i o mare racila si a pus fierul rosu pe ea. de traire în duhul Sfintil or Parinti. opu s oricarei patimi si oricarui gând de mândrie. ca un artist. precum si Tatal vostru Cel din ceruri desavârsit este" înseamna si: ."22 Atras de miscarea de la Sâmbata. e prin definitie ceva pasiv. Într-o scrisoare trimisa fostului sau coleg de banca de la liceul din Brad (Petru Bold or). Predica de la Sâmbata de Sus are ca obiect principal combaterea pacatului p rin trezirea gândului la prezenta vie a lui Hristos. fiind raspunzator pentru ei. o alta "Filocalie" "Spatiul din jurul bisericii era o veritabila lucrare de arta. de nuanta sectara este lovit în cap. chiar de va fi reprezentata numai prin elemente putine în satele noastre. Programul Parintelui Arsenie? Prin ceea ce a facut din sine si prin ceea ce propovaduieste. Hristos lucreaza numai prin Sfintele Taine si în Biserica. când l-a auzit pe Parintele Staniloae afir mând cu admiratie: "Parintele Arsenie e un fenomen unic în istoria monahismului române sc". ci e întreg asa cum îi este vorba: curat. lipsit de forta.23 Prin urmare. rugându -se pentru ei. pe care trebuie sa-l recunoastem si noi astazi. retinem "importanta nationala" pe care o avea lucrarea de ac olo si faptul. n-are decât sa mearga la Sâmbata de Sus.

cu slanina si cu de toate.S.. Eu stiam chiar mai mult decât atât. el a pus cumva ochii pe mine. încât ieseam numai eu cu el uneori. Nu se poate spune. în acea perioada duhovnic la Sâmbata. "De rezistenta din munti se vorbea si în ziare. în anii 1945-1948. i-am trecut numele pe crucea ridicata la manastirea unde a fost atâtia ani sta ret. umilit s i izolat. Cu banii pe care am putut sa-i economisim din bursa.P. eu am devenit pre feratul lui. peste tot fiind un exemplu de demnitate si un sprijin pentru fratii sa i de suferinta. dar nu numai eu. care. pâna la moarte. Parintele Arsenie Boca i-a ajutat direct pe luptatorii din Rezistenta f agaraseana.27 Despre legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta din munti. ci multi altii. aducând lumea lânga altarele lui Hristos. la "loc de cinste". dar permanent cautat de napastuitii din regiune. am ven it într-o prima vacanta la Sâmbata. se stia de grupul din par tile Timisoarei. Parintele Arsenie a f ost alungat. dar si-a ma rturisit si încrederea în mine. au trecut numele Parintelui Arsenie Boca. în afara de sup ravietuitorii rezistentei anticomuniste fagarasene sau de alti fosti detinuti po litici28 ne vorbeste chiar Mitropolitul Ardealului. Am avut relatii cu Parintele Arsenie Boca. si anume ca Parintele i-a ajutat "direct" pe luptatorii din munt i. ca înseamna ca l-am politizat p e Parintele Arsenie. dup a ce am avut o prima discutie cu Parintele Arsenie aici.. în anul 1947. s-a spus si se mai spune ca a f ost o legatura. în 1995. de m ai multe ori. a tinut ca nimeni altul flacara credin tei. torturat de Securitate si condamnat la închisoare si Canal. "moral si material". La multe din acestea am fost si eu martor. veneau aici în manastire si Parintele Ars enie le umplea desagele cu pâine. O data a avut îndrazneala. (. Nu este adevarat! Eu stiu lucrurile asa cum s-au petrecut s i nu înseamna ca-l politizez pe Arsenie si ca îl scot din rândul sfintilor asa cum încea rca el sa o faca. Deci.. precum si Tatal vostru Cel din ceruri este frumos". Eu am fost martor. din urmatoarele motive: "În ca litate de staret al Manastirii Brâncoveanu. care era a libertatii si a cre dintei si îi ajuta pe cei din munti. Se stia ca exista grupuri de ofiteri. Î. au ridicat în fata Manastirii Sâmbata o cruce-monument "în memoria ce lor ce s-au jertfit în luptele cu comunismul ateu" si pe care monument. cum a spus un anumit parinte. ca un semn de înalta pretui re... Delegati de-ai lor. Cu sprijinul sau s-au tinut aici . A fost tinut apoi cât mai departe de Sâmbata.) Dupa ce am facut o prima vacanta aici."Fiti frumosi. Am evaluat aceasta rezistenta ca fiind mai importanta decât lupta politica sau armata antico munista. Veneam si-mi petreceam vacantele aici. cel care a fost dupa Codreanu si dupa Sima. arestat în mai 1948. care a st ers numele Parintelui Arsenie de pe aceasta cruce. Asta deja va poate spune ceva! Cel care a ridicat de curând troita aceasta din fata Manastirii Brâncoveanu în memoria celor care au murit în rezistenta din munti stie foarte bine aceste lucrur i. consfatuirile ce au dus la o unitate de lupta a tuturor fortelor a nticomuniste din tara. el a capatat în mine o încredere deosebita. deci nu era un lucru de car e sa nu se stie. la acea vreme staret la Manastir ea Brâncoveanu. care era mentor spiritual al întregii Transilvanii si chiar dincolo de hotarele muntilor. de grupul din Carpatii Meridionali. atât de mare. (. si .) Student la Bucuresti fiind am auzit de miscarea de la Sâmbata. încredere pe care eu nu am calcat-o niciodata. Asa marturisesc supravietuitorii rezistentei anticomunis te. Si. indiferent de ce culoare politica erau ei. la convorbirile Parintelui Arsenie cu Nicolae Patrascu.26 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti Între rezistenta anticomunista care exista în Muntii Fagarasului si Parintele Arsenie Boca. Desi aici veneau studenti de la Cluj si din alte parti. carora el le umplea sacii cu mâncare. ca ne-a m întâlnit acolo cu cei din munti. Pentru toate acestea am socotit ca Parintele Arsenie Boca a fos t omul cu cel mai mare aport în lupta anticomunista. Fie-i pomenirea neîntinata!".. împotriva comunismului ateu.. (. carora le dadea sfatu ri si îmbarbatare. moral si material. la plimbare pe lac. El apara atunci o cauza sfânta.) În felul asta. conducatorii Miscarii Legionare din România. Pentru atitudinea sa anticomunista. Parinte Antonie Plamade ala. îmbracati în ciobani.. eu am fost martor cum Parintele Arsenie le transmitea si le dadea t raistele acestea pline cu alimente pentru cei din munti.

era un pact de forma.80 m. Pe monumentul de la Sâmbata scrie: "Mama tara. încât între colegi era considerat un "sfânt".30 Este foarte potrivit sa mentionam aici marturia realista a Parintelui Arh imandrit Teofil Paraian si sa luam aminte la ea: "Parintele Arsenie spune undeva. pe care o largeste în interior. dupa care lucrarea se opreste. este undeva scris . Oamenii veneau si îl ajutau. Parintele a lucrat cu oameni. unii dintre ei au fost prinsi. pe care nu l-au respectat si pentr u care Patrascu a fost dupa aceea arestat si a si murit în închisoare. în functie de purtarile lor. fara îndoiala si cu multa sinceritate. dar nu avea nici un rost. imediat aranja cu cineva sa aduca piatra cu un car cu bivoli. o carte si nu spune ca Par intele Arsenie era legionar cumva. având cu el o scândurica subtire pe care îngenunchea la rugaciune si medita îndelung. "toti cei ce au participat la acele cursuri de spiri tualitate crestina din anii 1946-1948."3 1 Prin urmare Parintele Arsenie avea deja o pregatire ascetica când s-a aseza t la manastire. Parintele poate ca o fi avut o legatura cu vreunul dintre ei. ca crestinul nu-i voie si nu poate sa fie antisemit. Eu am asistat la co nvorbirile pe malul lacului ale Parintelui Arsenie cu cei parasutati prin anii a ceia din Germania. care alcatuiesc Cararea Împaratiei. nu au mai putut face nimic pentru tara. dar. Pleca dimineata la padure. Si atunci. sintetizat în Predica de pe Munte. si "ataca" frontal muntele printr-o deschidere boltita de circ a 2 m." (Isaia 52. dar eu am asi stat la convorbirile lui Patrascu cu Parintele Arsenie Boca. stiu fo arte bine ca Parintele n-a îndrumat pe nimeni la rezistenta si nesupunere. nu au mai facut altceva decât sa-si pazeasca pielea. un hol din care urma sa se desfaca o camera în stânga. teraseaza stânca. Nu! El o facea în numele credintei crestine si în numele datoriei lui îi ajuta pe cei persecutati."29 Cu toate acestea însa. din momentul în care s-au retras în munti. dorinta construirii unei chilii în inima muntelui si do rinta retragerii ne pare fireasca.. a început sa duca o viata foarte ascetica. de când era student. asa cum se crede. În interiorul masivului. ei pentru tine au m urit".65-1. care pâna la urma n u a fost de retragere. si s-a renuntat si pentru . construieste o schela suspendata în fata.) Chilia e un început. Au rezistat cât au rezistat. a solului de veste buna. de ascultarea lor de Dumnezeu. Daca gasea la râu o piatra mare care se potrivea undeva la manastire. care venau sa organizeze rezistenta româneasca. pentru ca e în apr opiere o cabana turistica. iar altii au murit în luptele cu Securitatea. Ori Pari ntele nu a murit pentru tara. spre cursul vaii. Ivindu-se fisuri în stânca. "scobeste" o deschizatura cu înaltimea 1. A r enuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. nici pentru el si nici pentru altcineva.cel care a facut pactul cu Teohari Georgescu în legatura cu încadrarea legionarilor în noua societate. cel care a scris. pe o muchie de "cleant". Si atunci. cu intentia de a realiza o chilie în "i nima" muntelui. Dupa constatarile la fata locului ale Parintelui Boldor. Adica partizanii. la izvorul vaii Sâmbata. în momentul în care au ajuns în munti. care da de stire mântuirea . a renuntat si pentru ca el a plecat. "Dintr-o autentica dorinta de traire spirituala. îmbiindu -le trairea cu toata sinceritatea a idealului crestin. Sigur. Cred ca printre ei era si Vica Negulescu. într-o predica de-a lui. ci tutu rora le-au spus ca n-au caderea si puterea sa împiedice ce trebuie sa vina. cu un povârnis aproape vertical. " Chilia din munte "Cât de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea. se stie. Nu Parintele a sapat singur chilia. de curând. cu credint a religioasa. 7). Parintele Arsenie a avut mereu în vedere nevointele ascetice si aceasta începân d înca de timpuriu. pentru binele tarii. înainteaza cam 1 m. a renuntat si di n motivul acesta. si de încrestinarea vietii lor cea de toate zi lele".. De ce? Pentru ca ei. Si este scris (era) numele Parintelui: "Ieromonah Arsenie Boca".75 m si latime a de 0.32 "Parintele Arsenie a fixat un loc socotit de retragere. ca antisemitismul nu tine de crestinism. Deci Dumnezeu es te Cel care rânduieste ce trebuie sa vina asupra oamenilor. pe care l-a marturisit pâna în ultimele ceasuri ale vietii. (Parintele daca a vrut sa faca o treaba gasea tot deauna priza la oameni.

Visti. Câteva sute de închinatori venisera din ajun. fete si co pii. Daca An tonie cel Mare si Sfântul Serafim de Sarov n-ar fi facut nimic altceva decât sa se r oage în pustia în care se gaseau. care venea ca în fiecare an sa slujeasca la altarul ridicat în mijlocul padurii de fag. Timpul era nehotarât. Miile de în chinatori îsi aratau bucuria si multumirea sufleteasca si îngenuncheau cu evlavie în f ata înaltului pastor. fiindca monahul ajuta lume a nu prin cele pe care le spune sau face." (Arhimandritul Teofil Paraian) (Nu stim daca Parintele Arsenie ar fi vrut sa se retraga acolo cu totul s au numai în anumite perioade. Hristos a Înviat. Tineretul din Dragus. sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. pe alocuri plouase si-n alte parti se pregatea de plo aie. de a ramâne singuri cu Dumnezeu. în hainele de sarbatoare. Arpase. Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata Acesta a fost de Izvorul Tamaduirii (7 mai) din anul 1948.30 clopotele manastirii au început sa sune într-un dangat prelung si într-o armonie cereasca. Veneau apoi cete. ca prin minune. ar fi fost la fel de mari facatori de bine pentru semenii lor. siruri. Roseala. a stfel încât la ceasul predicii am putea spune ca se aflau în jurul altarului cam 10. Atunci. fuga lor ar fi fost la fel de creatoa re si ar fi avut o însemnatate uriasa pentru societate. Fagaras. Dar Dumnezeu i-a menit din veci sa slujeasca celorlalti într-un mod m ai direct. cu exceptia unor oaspeti distinsi si studenti de la Bucuresti. Aceasta slujire directa si vazuta era însa o consecinta esentiala a slu jirii nevazute pe care o aduceau prin rugaciunea lor. si cu Parintele Arsenie s-a întâmplat ca si cu alti pari nti duhovnicesti: Dumnezeu a primit iubirea lor si i-a trimis înapoi în lumea din ca re doreau sa se retraga ca tamaduitori ai ei. Cu toate ca ploaia era binevenita pentru pamântul înse tat. prin stare de rugaciune neîncetata care se identifica cu sinea lor cea mai launtrica. Liturghia arhiereasca La ora 9. "Am fost si în anul acesta în pelerinaj la Manastirea de la Sâmbata de Sus din jud. Veneau cu carute pe drumul cel mare pietruit. ale Târnavelor. o ploaie m arunta si deasa. pun o floare sau aprind o lumânare. în ziua praznicului. fiind o binecuvântare de la Dumnezeu. a fost cel mai înaltator dintre toate praznicele la care participa se pâna atunci la Sâmbata. Vineri. Sale Nicolae. însa suntem convinsi ca daca s-ar fi retras. Raspunsurile liturgice le-a dat si în anul ace sta corul din Fagaras. Mitropolitul Ardealului. dragostea si dorinta pe care au avut-o si al ti oameni cu viata îmbunatatita care "au fugit de lume" din dorinta. si. ne sageta totusi inima. iar troparul Învierii. În tot decursul Sfintei Liturghii. Închinatorii cei mai îndepartati au fost cei din partile Brasovului.P. sirur i. rasuna ca un strigat de biruinta din miile de p iepturi ale închinatorilor. Si plo aia a tinut pâna catre ora 8. norii s-au risipit si raze a urii de soare si lumina au înveselit faptura gingasa a manastirii. ci ar fi facut-o cu convingerea. alte si alte cete de închinatori soseau. iar acum au început sa curga miil e din toate partile. dupa spuse le unui martor.S. cete.) Dar. batrâni si tineri. "Chiar daca nu i-ar fi trimis înapoi. praznuirea de acum m-a covârsit cu desavârsire. Lisa si alte sate. care-i mistui a. Sâmbete. ci prin însasi existenta sa. Cu toate ca sunt un vechi cercetator al manastirii.ca erau partizani pe munte si sa nu se faca o legatura între Parintele si partiza ni. maiestrit cusute si împodobite în cele mai felurite si mai placute culor i. barbati si femei. întrucât ea avea sa împiedice pe credinciosii pelerini din satele vecine de a veni la praznic. staruitoare. a început ploaia din zori la manastire. ale Branului . nu o face a de dragul senzationalului sau ca sa se pregateasca pentru vreo datorie oarecar e.00 0 de suflete."33 Chilia Parintelui a ramas pâna astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga. primindu-i binecuvântarea. Întreg acest popor pastra cea mai adânca reculegere si urmarea cu evla vie desfasurarea Sfintei Liturghii. Predicarea Evangheliei . în cele din urma. Miscarea religioasa de aici avea deja anvergura nationala . pe jos. Doua zeci si patru de preoti în odajdii de mare sarbatoare au iesit întru întâmpinarea Î.

în mentalitatea lo r. A mânecat de la cuvintele Mântuitorului: "De înseteaza cineva. pelerinii vin la Manastire pentru a se împartasi cu Sfintele Taine si pentru a asculta cuvânt de învatatura si zidire sufleteasca. 37). cladita în mijlocul gradinii de pomi este o noua înfaptuire dupa desenele si planurile Parint elui Arsenie. slujitorii manastirii. ci duminica de dum inica si sarbatoare de sarbatoare. pelerinajul la manastire. brazdata de cei 66 de ani.Vatra Manastirii de la Sâmbata a ajuns astazi un puternic amvon de propovad uire. a Î.S. au înviorat pe ascultato ri. care devenea incomod si care. Multimea s-a strâns si mai mult în jurul altarului.35 Otilia Radulescu Aroneasa marturiseste ca l-a reîntâlnit pe Parintele Arsenie în vara anului 1948 la Securitatea din Brasov. Sale curgea natural. prin frumusetea si puterea lor. de orientare la o viata curata si de folos oa menilor si placuta lui Dumnezeu. fântâna vieti i si a nemuririi. Era în fata no astra o mare de capete.S. Se banuia ca acolo unde este o asa de mare adunare d e oameni trebuie sa fie neaparat si instigatie. Manastirea de la Sâmbata în aceasta privinta corespunde pe deplin cerintelor vremii de astazi: ea este o scoala de luminare a poporului. dând cu putere învatatura poporului. Serafim si Mihail au vorbit despre marile daruri ale manastirii si despre trebuinta înnoirii sufletesti a închinatorilor. Parintii ieromona hi: Arsenie. În încheiere. Aceasta fântâna. Si cine altcineva putea fi spion at si arestat decât "instigatorul". un om în vârsta. dar plina de parinteasca iubire. Avalansa poporului si a tineretului spre Manast irea Brâncoveanu i-a speriat.P. organiza acele "vacante spirituale" la care participau cu mult interes tineri si studenti din Bucuresti si din alte centre u niversitare. Cele noua predici. Parintele consilier Nanu din Sibiu. unde a fost dusa si dânsa pentru cer cetari. mii de perechi de ochi atârnau de figura senina. Aceste daruri li se împartasesc în toata vremea. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfin tirea fântânii. aratând ca ctitorii de la Sâmbata fac parte din ceata mucenicilor cre dintei lui Hristos. preoti si diaconi: Par intele Prof. Sa Mitropoli tul nostru Nicolae. tin sus predicarea cuvântului Evangheliei.S.P. Multimea asculta miscata si s orbea cu nesatiu din cuvintele vietii. refuzând de a se urca în camion. mai ales a femeilor. sa vina l a Mine si sa bea" (Ioan 7. Serafim. Traian Ciocanelea. Parintele consilier Secas din Sibiu a laudat râvna închinatorilor. care au tinut sa faca pe jos. Obisnuit. Predica Î. care. pentru tot p oporul în general si pentru studenti si tineret în special. plina de l umina si putere dumneziasca a Mântuitorului Hristos. se stie. putea ajunge oricând periculos având în vedere popularitatea pe care a are. ierodiaconul Nicolae. Numele primit la Botez si l-a dobândit pe buna dreptate". toti licentiati si doctori în Teo logie. Dr. a adus multumiri tuturora pentru osteneala ce si-au dat venind în pelerinaj. ca o apa limpede din izvorul sau.P. lucrând adânc în sufletul fiecaruia. ieromonahi cuviosi ca: Arsenie.S. a vorbit cu adâncime despre Hristos. protopopi. Mitropolitul nostru. în frunte cu o batrâna de 70 de ani. (Aici se face referire l a Parintele Arsenie. punând în fata ascultatorilor icoana vie. a caror râvna este deosebita. d e desteptare din somnul pacatelor. Mihail. Fântâna cea frumoasa Ca si alta data s-a facut sfintirea apei la fântâna de lânga altarul bisericii si Taina Sfântului Maslu pentru bolnavi. În ziua praznicului. Dumitru Staniloae.34 Fireste ca regimul comunist nu putea tolera asa ceva si era de asteptat c a în cele din urma sa reactioneze. a zugravit icoana duioa sa a unei cete de femei. impunatoa re. rostirea cuvântului fu începuta de catre Î. a marturisit despre realitatea Învierii lui Hristos si despre datoria noastra de a învia cu El. cu strafulgerari de lumina . botezata "cea frumoasa" din partea Î. Este o lucrare de mare arta. Sale.) În felul acesta predicarea Evangheliei la manastire e socotita ca ce va de sine înteles si asteptata cu sete de închinatori. "Din spusele gardianului Raicu.P. Protopopul Fagarasului. Parintele Mladin a evocat în cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celo r credinciosi. care (dupa posibilitatile lu . Nu numai la marile praznice. Sale Nico lae. În fine. Au urmat apoi la rând alti 8 predicatori. Ba unii din parintii manastirii au tinut cicluri întregi de predici. A îndemnat apoi pe ascultatori sa -si pastreze credinta si sa împlineasca cu sfintenie datinile stramosesti.

a fost cel creat de Parintele A rsenie Boca. puteam iesi la aer. a carui puternica influenta spi rituala cuprinsese. A fost un preot si 4 monahi. Arsenie a fost arest at. Datorita însa entuziasmului enoriasilor din Schei care aduceau zilnic.cu peretii tuturor cladirilor plini de igra sie si amenintati cu darâmarea.i) m-a ajutat foarte mult. ca amploare. sau poate altor interese. mai ales ca bunurile fostei Biserici Greco-catolice au trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe. care i-a hirotonit. dupa ce s-a asezat acolo. Parintele Arsenie. practic. cel care.) De altfel era stiut c a Parintele Arsenie. arhidiaconul Ioan Circov de la catedrala mitropolitana din Sibiu si pr eotul Traian Faur din Silvasu de Sus."38 Staret si duhovnic la Prislop "La 25 noiembrie 1948. Si Mitropolitul l-a dus pe Parintele Arsenie sa organizeze Manastirea de la Prislop. eram "c azate" într-un birou gol si la amiaza. cu o gospodarie anexa foarte saraca si neîngrijita.. Cev a de neînchipuit: calugari sa se razvrateasca! S-au razvratit împotriva Mitropolitul ui Nicolae Balan care a restaurat manastirea. Parintele era scos la soare timp de o ora pe zi. obligat sa ramâna inactiv. cu portiuni mari din terenul aflat în preajma cladir ilor duse de torentele pârâului Silvut. dar. a adus personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca."36 Aceasta era starea lucrurilor când Parintele Arsenie a plecat la Prislop. Manastirea era într-o stare jalnica. cu acoperisurile cladirilor mâncate de rugina. în gr upuri compacte. La terasa aceasta aveam si noi acces. Arhiepiscopul Vadului Feleacului si Clujului. Stiu cu siguranta ca Patriarhul se gânde a sa-l cheme la treapta arhieriei. cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la întronizarea Patriarhului Justinian. poate. preotul Traian Belascu. Manastirea de la Prislop. care a fost de fapt initial ortodoxa.P. pâna atunci staret al reînviatei ctitorii brâncovenesti de la Sâmbata de Sus. S. Dr. dar a devenit greco-catolica. dus în lagare de munca fortata si apoi. mitropolitul de atunci al Ardealului. Putinele cuvinte pe ca re ni le adresa erau pline de întelepciune si încurajare. arestat ca legionar. parasit a de ultimii trei vietuitori uniti . Î. Dar a avut loc si un eveniment care s-a numit atuncea "revenirea greco-catolicilor în sânul Bisericii Ortodoxe". Parintele Arsenie era îmbracat în alb si parea detasat de tot ce-l înconjura. În 1954 a fost o rebeliune la noi la Manastire. a fost parasita de calugarii greco-catolici. avusese aceeasi soarta ca si Prislopul.(. nici de mai marii Ierarhiei Bisericesti. pentru ca Parintele începuse sa fie prigonit si urmarit de Securitate. cu o privire patrunzatoare. Acesta este motivul stiut al mutarii. care. În urma acestui eveniment al "revenirii". surprinzatoare a fost aplecarea lui Justinian."39 "Poate ca a fost o solutie pe vremea aceea. Au fost de fata noul vicar al Arhiepis copiei Sibiului. cu doua veacuri în urma. "În aceasta ordine de idei. întreaga tara. Si Parintel e Arsenie poate ca trebuia sa plece de la Sâmbata. pe atunci în Manastirea Sâmbata de Sus. mâncare la poarta. Si parintele acela care a fost conducato rul acestei rebeliuni a fost sanctionat de Mitropolit. Si Mitropolitul Nicolae Balan trebuia sa se îngrijeasca de reacti varea Manastirii. harul sau le impunea respect si teama. ci si pentru marile curente d uhovnicesti. a avut si el motivele lui ca sa nu se mai întoarca la Sâmbata. în ultima saptamâna a lun ii iulie. Bartolomeu Anania. Preotul a fost caterisit si exclus din monahism si ceilalti au fost exclusi   . nu era vazut cu ochi buni de guvern si . precum se cunoaste. îsi aduce amin te ca Patriarhul Justinian se gândea sa-l cheme pe Parintele Arsenie la treapta ar hieriei. Parintele Arsenie era închis în subsolul cl adirii.37 Chemat la treapta arhieriei Într-o cuvântare rostita (liber) la 5 iunie 1998 în aula Palatului Patriarhiei. licen tiat în Teologie de la Sibiu si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure sti. care i-a facut calugari. fiind distrusa c u tunurile din ordinul generalului Bu ow. Erau câtiva si au plecat si a ramas m anastirea goala. la fel ca si ceilalti pat ru. Primul dintre acestea. cu câteva saptamâni în urma. practic. Totusi. pe o terasa a cladiri i.. Eu si prietena mea Ita Tâmpanaru. Nicolae Balan (1929-1955). ocrotindu-ma. sa nu mai fie în atentia multimii si în atentia Securitatii. a cond us actiunea de revenire a preotilor si credinciosilor uniti la sânul Bisericii str amosesti. Din când în când se uita însa la noi. nu numai pentru viata monahala. fost preot de mir. când era ceva mai multa liniste.

sculptarea iconostaselor si a stranelor . A scos din arhiv a Mitropoliei niste scrisori ale Parintelui Arsenie adresate Mitropolitului. prin implicarea personala în restaurarea manastirii si în toate celelalte munci de aici: tencuiala pentru pre gatirea frescei. unul ca ieromonah. În aprilie 1950. nemaifiind în Eparhia lui.si astea le-a adus la Manastire si le-a predat Parintelui Serafim sa le citeasca obstii si sa se stie de ce Par intele Arsenie nu a mai venit la Manastire. a fost tunsa în monahism la 6 august. dup a doua veacuri de napastuiri". Între timp ce s-a întâmplat: Manastire a Prislop a ajuns în Eparhia Aradului. a plecat l a Manastirea Prislop unde a fost numit staret apoi duhovnic. Vladica Andrei a savârsi t. licentiata în Teologie si cu diploma de absolvire a Facultatii de Fil ozofie din Bucuresti.01. amenajarea si decorarea între gii curti. Si cu acest prilej Parintele Arsenie i-a s cris Parintelui Grovu ca "Oamenii sunt tot oameni". de pomenirea Sfântului I oan Evanghelistul si a constituit "prima mare bucurie ortodoxa a manastirii. restaurarea bisericii si a cladirilor anexe." Si Parintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit sa îl lase în continuare la Prislop ca sa consolideze relatia între orto docsi si fostii greco-catolici si Parintelui Grovu i-a scris. îndrumat de Mitrolopitul Nicolae Balan. În 1951 Monahia Zamfira a fost numita stareta a manastirii. Pa rintele staret Arsenie a fost hirotesit protosinghel. un adevarat parc natural (ce ne aduce aminte de cel de la Sâmbata). gândita si zidita tot de Parintele Arsenie. scr ise de la Prislop. Într-o scrisoare din 26.41 La 14 septembrie 1949. iar stareta lor era acuma Monahia Zamfira Constantinescu. Dintre acestea. asa cum s-ar putea crede.43 În curând au fost hirotoniti tot de Episcopul Andrei. punând începutul vietii de obste.44 Activitatea Parintelui Arsenie ca staret se încheie în 1950. Parintele Ieronim Grovu.în general lucrarea întregului mobilier liturgic. Cine-i bun?!". loc unde îsi va pune iarasi pecetea de ziditor de suflete si ziditor de asezaminte.40 Primul hram la Prislop a fost în data de 8 mai 1949. Oamenii autoritatii de stat îl "ridica" pe Parintele Arsenie pentru ancheta în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951. avea niste scrisori. cu numele de Dometie. rugându-l sa intervi na la Mitropolit sa îl lase la Prislop. au ramas primele 6 surori. nu i-a schimbat cu nimic. care au fost închinoviate aic i în luna mai 1950. însa oamenii au ramas tot oameni . Deci. icoanele de pe tâmpla altarului. nu erau în arhiva Mitropoliei . Cei doi tineri monahi însa n-au ramas mult timp la Prislop.l-a dat afara. cum vom vedea. Eu nu-s bun. la de cizia episcopului Andrei.19 . hai la Sâm bata. Asta era amaraciunea Parintelui. "Parinte Arsenie. deci Mitropolitul l-a chemat pe Parintele A rsenie. primind numele de Zamfira. ridicarea schelei pentru pictura cu care dorea chiar dânsul sa împo dobeasca biserica. Parintele Mihail nu a fost bu n . în curtea manastirii. S i atunci. un parinte de la Sibiu. ajutat pe ntru o vreme si de Ieromonahul Dometie Manolache. Mutare a. ca esti din eparhia mea. si niste scrisori adresate Parintelui Ieronim Grovu . respectiv sa se stie ca Mitropolitul l-a chemat pe Parintele Arsenie înapoi la Sâmbata.din monahism. fiind el pe atunci co nsilier la Mitropolie la sectia economica. Parintele Arsenie a fost în continuare ur marit de Securitate. ziua Înaltarii Sfintei Cruci. cela lalt ca ierodiacon. Si atunci. nu ramâne la Arad. Parintele Arsenie. pentru ca între ti mp Prislopul devenise manastire de maici cu viata de obste." (Arhimandritul Teo fil Paraian) Dar si aici. nu a fost si nici nu putea fi o rezolvare a acestei probleme. Parintele Proto singhel Arsenie Boca a ramas în continuare la Prislop ca preot-duhovnic. Cu acest prilej. prima liturghie arhiereasca ortodoxa. Parintele a fost cautat de Securitate.46 Asa cum am amintit putin mai sus.45 Deci manastirea devenise între timp de maici.pe aces tea le avea acasa. sora Julieta Con stantinescu. care a fost conducato rul lucrarilor de restaurare de la Manastirea de la Sâmbata. si Leonida Plam adeala42. de praznicul Schimbari i la Fata. înainte de a fi depus din treapta a zis: "Parintele Arsenie nu a fost bun . în amintirea celei de a doua ctitora a manas tirii. care a primit numele de Antonie. În cadrul aceleiasi slujbe a u fost tunsi în monahism: Stelian Manolache. la care a adaugat altele noi. str ajuit de o clopotnita pe stânca. parintele acela. Este cunoscut fap tul ca Parintele Arsenie a lucrat constant la Prislop. Adica cât s-a straduit el sa r ealizeze ceva pentru ei (pentru cei de la Sâmbata). l-a chemat la Sâmbata.un parinte care s-a mutat la o alta manastire.

Parintele Dometie împr euna cu maicile Prislopului solicita sprijinul ierarhului Aradului.56 Pictarea bisericii din Draganescu Iesind la pensie. de lânga Bucuresti. cu ajutorul lui Dumnezeu. Pictura de la Draganescu nu este una obisnuita. pentru generatii de preoti si credinciosi. o pensie minora. Au intrat în chiliile surorilor. staretul astei manastiri . le-a resp ectat cu sfintenie. (La anumit e compozitii se observa cu usurinta cele doua straturi picturale. Încercând sa actualizeze mesajul Evangheliei. cu care înca n-am luc rat nimic pentru Iisus. 2 408/1959. si la Ocnele Mari. Monahia Zamfira Constantinescu. scrisa tot în data de 26. din motivele ei.1952.1951. ramânând înca duhovnic.01. . la care a lucrat vreme de 15 ani. În cartea Vifornita cea mare a lui Dimitrie Bejan49 aflam ca Parintele Arsenie a fost dus. asa cum vechii crestin i îsi asteptau Parintii. Am aflat ca dupa Pasti veniti la noi.51. de Buna Vestire."47 Într-o alta scrisoare. pe lânga scenele clasice. în toate priv intele. A fost angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lâng a pictorul Vasile Rudeanu.55 Este foarte important sa amintim aici ca "Parintele Arsenie nu a voit sa în calce decizia unui ierarh.ceea ce-mi va asigur a si mie ragazul preocuparii si de ceilalti talanti ce-i am. înainte de a fi la Canal50. Nu ni s-a preze ntat nici un ordin. în 1968 a început pictura bisericii parohi ale din Draganescu. a fost îndepartat din manastire. de aceea. Va asteptam.. aceasta pentru ca. Parintele Arsenie s-a întors la Prislop dupa un an. Parintele Arsenie a ramas duhovnic al Manastirii Prislop pâna în 1959. a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autoritatii. la Prislop: s anatos. Dar. adica 1976 si pe parcursul a mai mult de doua decenii. dimpreuna cu obstea. Arsenie. cu actul nr. Parintele Dometie scria catre Episcopia Ortodoxa Româna a Aradului: ". pentru ca faceti parte. Parintele a introdus în pictura d e aici. mai e si unul local.. când. vorb ind necuviincios. nemaisluji nd.51 La fel s-a procedat si în c azul staretei Manastirii Prislop. fara a spovedi. . dupa expresia Sfintiei Sale. în întelesul ca Parintele Ars enie nu s-a limitat strict la programul iconografic clasic. Al Prea Sfintiei Voastre fiu duhovnicesc. Prislop. deja consacrate. Parintel e Arsenie a pictat-o de doua ori. Asa cum am zis.) Aici. Prin urmare maicile au fost alungate iar manastirea desfiintata. Toate acestea. care i-au pastrat si îi poarta o recunostinta aleasa". a fost cautat de o "adevarata avalansa de oameni". pe lânga motivul stravechi. parintele Arsenie Boca. am ajuns acasa.54 Pribegia în Bucuresti Dupa ce a fost alungat de la Prislop.04. ci doar în întelesul de îndrumator spiritual. fara nici o motivare. ca si cântaret de strana. 3. mai n ou: îndeplinirea ultimelor forme în conducerea obstei de aci. Nu s pune însa în ce an. Parintele Arsenie si-a început pribeg ia în Bucuresti. si compozitii de-a dreptul soca nte care au un rol vadit catehetic si care se adreseaza oamenilor zilelor noastr e. pictura s-a "pangarit" (afumat). Ajuns acasa. V-o împartasim as a cum e: cu recunostinta si smerita metanie. cum chi ar dânsul spunea. pe alocuri.52 În in cinta ei s-a organizat un Camin de batrâni. adica în 1952. îi scrie episcopului Andrei al Aradului urma toarele: "De Buna Vestire. mult folosit si tot atâta de senin. ci doar participând la slujbe. pr in actul Episcopiei Aradului nr. viata însasi a manastirii fiind tributara rânduielilor pe care obstea încropita în 1949 si transformata în manastire de maici în luna aprilie 1950. 2407/1959 semnat si parafat de Prea Sfintitul E piscop Andrei Mageru. în semn de adevarata ascultare calugareasca. din pricina lumân arilor.53 Dupa anul redeschiderii Manastirii Prislop. toate lucrarile efectuate au respectat planurile Parin telui Arsenie. iar în 1961 a fost angajat la Atelierul de pictura al P atriarhiei de la Schitul Maicilor cu încadrarea de muncitor pictor. Procedeul a fost brutal. pentru stare tul lor.la ora 5 dimineata."48 Se stie ca în aceasta perioada Parintele Arsenie a fost dus la Canal unde a stat 9 luni de zile. Bucuria n-are multe vorbe.

"ca sa nu mai orbecaiasca si ei în noaptea nestiintei si a lipsei de sfat. c hiar daca Parintele Arsenie nu a dorit acest lucru. cei care -i detin manuscrisele s-au gândit ca în cele din urma este mai bine sa le publice.57 "Mica biserica de la Draganescu are norocul sa simta pe zidurile ei zugra vite predicile fierbinti. Scrierile Parintelui Arsenie au circulat între credinciosi în mai multe varia nte. al gând irii filocalice. care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodata. si anume cel din dreptul ochilor. cu splendidai caligrafie. dore sc sa accentuez doar latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. Ele nu sunt simple vorbe de spirit. Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai vârstei sale în 28 ale idelor lui noemvrie.si mai ales faptul ca amândoi s-au savârsit din v iata în 28 ale lunii lui noiembrie!61 Asezamântul de la Sinaia Dupa izgonirea fortata din manastire în anul 1959. asa încât. E o pictura noua ca si predica de atunci. când s-a savârsit din viata. fotografii care erau si sunt puse de multi credinciosi lânga icoane. credinciosi care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut.Daca i s-a interzis sa predice. care a tiranisit biseri ca între anii 741-775. cum ( . numeroase sentinte sc urte. În acest asezamânt Parintele Arsenie si-a avut chilia si atelierul de pictura di n anul 1969 pâna în anul 1989.60 Este stiut faptul ca în nici o alta biserica nu este zugravita pe absida al tarului mucenicia acestui Cuvios. însa. Nu as vrea sa fiu înteles gresit si sa se creada ca. cu vina de pe urma: "Stefan mi-a facut temnita manas tire!"". c autând un raspuns la semnificatia amplasarii compozitiei cu pricina în acel loc însemn at. Oamenii care-l cautau aveau ce învata doar din lectura pict urii. D eci pictarea ei aici este firesc sa ridice semne de întrebare.a Cuviosului Stefan cel Nou si a Parintelui Arsenie . atât în ceea ce priveste dimensiunea ei. Serie noua. adica dispunerea fiecarei compozitii în parte. Parintele. Cea mai cunoscuta dintre ele si cea mai raspândita a fost Cararea Împaratiei.62 Scrierile Parintelui Arsenie Pe lânga faptul de a fi fost un mare propagator al gândirii patristice. Prin urmar e. de unde vin toate rel ele care chinuiesc pe oameni. fara ocolisuri si pe întelesul tuturor. Ea ne prezinta momente "Din viata si patimile Cuviosului Stefan cel No u. ci mai degraba sunt aschiile tâsnite din coerenta si vigo area unui trunchi cu radacini adânci. în acest context. în cele ce urmeaza. lamuritoare. o data cu acestea. mare cautare au avut si fotografiile Parintelui Ars enie din perioada de când era la Sâmbata. o face acum într-alt chip. cu ajutorul pene lului si al culorilor. De viata si opera Parintelui s-au interesat si se intereseaza oameni si t eologi de seama. Dar. pe vremea Împaratului iconoclast Constantin Copronimul."58 Ca "predica" de acum sa fie cât mai convingatoare. asterne pe ziduri. Parintele Arsenie a fost si un înzestrat scriitor bisericesc. însa nu acesta este scopul lucrarii de fata. care oricum este destul de rar reprezentata. care le graia direct. care acum este metocul Manastirii Prisl op. care l-au cercetat sau nu l-au cercetat. mai ales ca ocupa u n loc important în absida. este limpede ca Parintele Arsenie nu a pus întâmplator aceasta compozitie aici. care reprezinta o sinteza a gândirii Sfintiei Sale. lânga scenele reprezentate. pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbata de Sus. iar în 1995 si în 2000 s-a ajuns sa se tipareasca (în doua editii deci) "forma definitiva a Cararii Împaratiei.59 Ar mai fi foarte multe de spus si în ceea ce priveste felul în care Parintele Arsenie a gândit programul iconografic în ansamblul lui. nu pot sa nu observ asemanarile dintre cele doua vieti . cât si în ceea ce priv este spatiul pe care se desfasoara. M ai erau apoi cunoscute si multiplicate (dactilografiate) si predici ale Sfintiei Sale si. scrierile Parintelui e firesc sa cunoasca o rapida raspân dire. Totusi. obstea s-a reorganizat înt r-un Asezamânt manastiresc în orasul Sinaia. Aici si-a lasat într-o rânduiala desavârsita si predici si meditatii si desene. nu se poat e trece cu vederea o ampla compozitie pe care Parintele a zugravit-o pe absida a ltarului. întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul". S-a început cu câteva cuvinte de învatatura publicate în revista "Gândirea". vazând câte variante ale scrierilor Parintelui Arsenie circula. dar si ultima dorinta de a nu-i fi date publicitatii.

Mie mi s-a parut foarte curios la vârsta aceea ca m-a întrebat daca mi-a ve .63 S-au mai tiparit si se mai tiparesc si în continuare predicile si meditatii le Parintelui Arsenie cuprinse în manuscrisul numit Fiii Învierii.Parintele) a gândit-o si cum a lasat-o în 1949.64 I s-a mai atribuit si scrierea numita Sundar Singh vorbeste globului pamânt esc. ci a fost au zit de catre un tânar din gura Parintelui Arsenie. nu trebuie uitat ca Parintele Arsenie a lasat acel program de ang ajare într-o viata duhovniceasca autentica în cinci puncte: "Oxigen. prin mine dincolo de mine. Lua foarte în serios problema calugariei. prin care vroia sa intre dincolo de mine. mi-aduc aminte si de amanunte. dupa care vor urma predicile . scrisorile Parintilor sunt unele dintre cele mai frumoase opere din literatura patristica. incult si mincinos". copii dupa scrisorile Parintelui au ajuns la foarte multi credinci osi. pastrarea hormonilor si conceptia de viata crestina". Spunea ra spicat ce avea de spus. Parintele era acolo. si pe care mai ales Parintele Arhimandrit Teofil Paraian le popularizeaza cu t imp si fara timp.model de strâmbare a unui original furat". (Nu exista carte a Parintelui Teofil în care sa nu apara cel put in o zicere a Parintelui Arsenie. pentru ca. Îndrumator al monahilor "De vrei sa te faci calugar.dupa o anumita ordine si cu o cali grafie unica". Cele mai frumoase si cunoscute cuvinte ale Par intelui Arsenie le-am cuprins în cartea Parintelui Teofil Veniti de luati bucurie. Iata caracterizarea pe care o face Parint ele si asupra acesteia: "Sundar Sing . între care o întrebare care am spus-o eu de multe ori. Nimeni nu putea însela ochiul sau ager cu prefacatori i sau viclesuguri. somn. De o larga raspândire s-a bucurat si scrierea Pravila Alba.Strajerul Ortodox". sa nu uitam. care si ele circula .care si ele circula în nu stiu câte variante -. Dintr-o singura privire si schimbând doua-tr ei cuvinte putea sa înteleaga si sa cântareasca exact ce-i de facut cu doritorul de calugarie ce-i statea în fata. glicogen. nu toti cei din lume se prapadesc. am stat de vorba. În final lucr area mai cuprinde si o tâlcuire a rânduielii tunderii în monahism. Le spunea Parintele: "Mai. Dar. a unui fanatic. de întrebarile pe care mi le-a pus. fa-te ca focul!" (Parintele Arsenie Boca) Parintele Arsenie a fost cercetat de multi doritori de viata monahala. îndreptar de viata care nu a fost cuprins în vreo scriere publicata (de pilda Cararea Împaratiei). Era si un foarte bun psiholog. un manuscris ca re i s-a furat Parintelui Arsenie si care pe urma a fost modificat si rescris.) La fel.se pricepea sa lege foarte frumos cartile . înainte de a da un verdict în ceea ce priveste recomand area pentru calugarie. Ma întreba daca mi-a venit în gând vreodata sa omo r un om. Pâna una alta. nici toti cei din ma nastire se mântuiesc". în "Foaia duhovnice asca pentru popor . Parintele Arsenie "cauta sa vada prin tine dincolo de tin e". M-a luat la spovedit.Ce frumos scrie Sundar Singh si de ce pro asta calitate e apocrifa aceasta.65 O alta scriere care o gasim deja publicata în câteva site-uri ortodoxe web es te Trepte spre vietuirea în monahism. pe care si le-a legat singur într-un volum . Unele dintre ele au f ost deja facute cunoscute cititorilor. mai putin raspândita decât celelalte. de editarea careia m-am ocupat personal. lucru care nu înseamna deloc ca n u ar fi si acesta foarte important. Trebuie amintite aici si zicerile Parintelui Arsenie. I ata caracterizarea pe care o face Parintele pe un asemenea exemplar: "Pravila Al ba . iar altele probabil ca vor urma a fi publ icate. Foarte elocventa în acest sens este re latarea despre întâlnirea din 1942 dintre Parintele Arsenie si pe atunci tânarul de 13 ani Ioan Paraian (azi Arhimandritul Teofil Paraian) care dorea sa ramâna în Manasti rea de la Sâmbata: "Când m-am dus eu la Manastirea de la Sâmbata în 1942 sa ma fac calugar. aveam treisprezece ani si jumatate. care se adreseaza în special monahilor care do resc sa-si rânduiasca viata interioara în vederea urcusului duhovnicesc. Nu statea sa se tocmeasca cu nimeni în privinta asta. mai ales de când exista posibilitatea ca ele sa fie fotocopiat e (xeroxate). Tot aici trebuie sa amintim si scrisorile pe care Parintele Arsenie le-a trimis celor apropiati.

De ce? Pentru ca Pari ntele avea în gândurile lui si dupa aceea în afirmatiile lui. nu le rezolvam niciodata si nu le rezolva nimeni. si când zicea câte cineva de un nepot al ei: " Seamana cu dumneata". de câte ori sa zic . dar si pentru tinerii de azi care doresc sa urm eze calea monahala. mai departe. ca-i bine". în felul urmator: între respiratii zici "Doamne". Fiul lui Dumnezeu. mama mamei."66 Au ales calea calugariei multi dintre tinerii care l-au cautat pe Parinte le Arsenie. care sunt strafundurile existentei mele.. Nu mi-a dat nici o explicatie. Deci. de alta. nu cu cuvântul vorbit. stiam rugaciunea cu care se mân tuiesc calugarii si foloseam rugaciunea cât o puteam folosi. Doamne. daca vrei sa te faci calugar. Mi-a zis asa: "S-o zici cu gândul. trebuie sa avem gânduri pozitive. Dumnezeu stie cum suntem.. sau treceau pe lânga ele. pacato sul". Bineînteles. J ulieta Constantinescu. Este vorba despre Trepte spre vietuierea în monahism. Parintele Arse nie Boca a lasat o scriere care se refera la cresterea duhovniceasca a doritoril or de desavârsire. Si mi-a spus sa zic: "Doamne. desi se poate si cu cuvântul vorbit. dând aerul afara: "miluieste-ma pe mine. cât si pentru cei care au facut deja acest pas. cerceteaza-te si vezi de unde ai venit ! Si parintele. bineînteles ca s-a gândit la asta. Fiul lui Dumnezeu". ca fiecare dintre noi aducem o încarcatura în existenta noastra. pentru ca lupta se da în gând. Si nu m-am gândit decât dupa aceea ca Parintele a vrut sa vada de unde vin. nu aveau posiblitatea s a le formuleze asa de fain: "Tu esti sinteza harababurii din casa voastra". am facut Teologia si dupa unsprezece ani m-am facut calugar." si nu stiu ce. Dar lucrurile acestea trebuie rezolvate. si lista ar putea continua. Adevarul este ca fiecare dintre noi suntem o sinteza. cu cineva care sa ma îndrumeze. ca nu-mi venise niciodata un gând de acesta. Dumnezeu sti e de unde. parintele îsi dadea seama de anumite lucruri. pacatosul". si având capacitatea aceasta de a intui esentialul în orice chestiune. Interesant. dar i-am mai auzit pe oameni zicând: "Te omor. ajunsa stareta la Prislop. si dând aerul afara din piept. am plecat. Amintim aici pe cei mai cunoscuti: Leonida Plamadeala. zicerea aceasta ca copil ul e oglinda parintilor. sunt niste lucruri pe lânga care noi trecem usor. dar s-o zic. devenit vestitul duhovnic de la Râmeti. tu esti sinteza harababurii din ca sa voastra". si nici de atunci încoace. sau. ca si când ar fi zis catre mine: "Uite ce-i. a unei harababuri. Iisuse Hristoase. Atât mi-a spus. pacatosul". a unei linisti. bineînteles ca stia toate lucrurile acestea. ci începem cu radacini. cine suntem. pe bunicii nostri. do ar mi-a spus sa ma angajez la rugaciune. Fiul lui Dumnezeu. nu mi-a facut nici un fe l de teorie. deci cu cuvântul gândit.67 Petru tinerii de atunci. tragând aerul în piept. Nu mi-a spus cât sa zic. ea raspundea: "Pai numai de-ar semana cu mine. Iisuse Hristoase. Fiul lui Dumn ezeu. tragând aerul în piept: "Ii suse Hristoase. cât timp sa stau în rugaciune. o data cu as ta zici "miluieste-ma pe mine. dar faci ce fac calugarii: zici rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii ". si daca nu le rezolvam noi. D eci. dar asa m-a învatat parinte le. cum m-a învatat parintele: între respiratii: "Doamne". o lucrare d . în orice caz. e voie. pacat osul". înainte cu unsprezece ani de a ma face calugar. ca Parintele nu mi-a dat directiva sa iau legatura cu vre un practicant al rugaciunii. viitorul Mitr opolit al Ardealului.nit în minte sa omor vreun om. miluieste-ma pe mine. Stelian Manolache. dar am stiut de rugaciune si de câte ori îmi aduceam aminte zi ceam: "Doamne. A zis odata parintele catre unul: "Ma. sa am o pravila. însa. si atunci. Si atunci parintele stiind lucrul acesta. pe care ceilalti nu le observau. mi-am vazut de scoala. Am mai vorbit noi de una. miluiestema pe mine. ci mi-a zis asa: "Zici în gând. nici pâna atunci. ca mostenim din strafunduri de existenta lucruri poziti ve si negative. Deci. nu e absolut necesar sa se faca asa. cu vreun duhovnic. pacatosul". am facut liceul. Fiul lui Dumnezeu". ca sa scoatem din lu crare gândurile negative. si eu asa am facut. Bineînteles ca mi-am vazut de treaba. miluieste-ma pe mine. fi re-ai . cât timp sa zic rugaciunea. îi cumulam pe parintii nostri. despre altceva nu mi-a spus nimic. lipesti de respiratie rugaciunea. Eu aveam o bunica. Nu te faci calugar. Iisuse Hristoase. ca noi nu începem propr iu-zis de la conceperea noastra. ca sa o zic cu cuvântul gândit. Vedeti. daca vrei sa stii cine esti. nu m-am gândit niciodata ca trebuie sa o fac cu exclusivitate. dar s-o zici cu cu vântul gândit". o data cu asta zici "Iisuse Hristoase. tu vrei sa te faci calugar? Pai îti spun eu ce sa faci tu.

ci o infirmitate de adaptare. Nu pot fi primiti în aceast a nevointa de o viata a sfaturilor evanghelice.o adevarata sintez a a gândirii Sfintiei Sale despre monahismul contemporan . usurare.urzite de Vatican .estul de putin cunoscuta. dar mai ales cu sistemul nervos. Parintele Arsenie i-a scris Episcopului Aradului. nu se face prin înmultirea numarului de manastiri si schitulete si nici prin simple directive venite "de sus". un preludiu al sfinteniei.69 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism Parintele a vazut de-a lungul vietii sale si cazuri de calugari ratati.le-a darâmat si ars. când aceasta existenta e patata de nevrednicia vietuitorilor lor. ca sa sfârseasca în deceptii si . care situatie? E frumoasa initiativa si trebuie apreciata. si apu n. ramân de obicei la voia întâmplarii si prada u nei pareri cu totul pe dos. Aci e cazul de popas. ar fi o învrednicire. naluciri . în diferite grade.destramare sufleteasca. decât oameni perfect sanatosi cu p lamânii. Rasar. cu care uneori se începe o manastire. umblat ul cu "pantahuza". E un apus frumos. D espre ei zicea: "Unii dintre calugari nu sunt calugari. s-au aratat mucenicii. chiar si în mijlocul unei lumi plina de confuzie.poate fi socotita. ca si acum). Iata câteva decadente: Saracia. De multe ori.smintelil e. Din diferenta de zestre. Iar când vitregiile trecutului . litanie. Dar negrait mai importanta decât aceasta scriere este pilda vietii Parintel ui Arsenie68. "ca le poate fi viata asa cum le este si numele" (Arhimandritul Teofil Paraian). care sa conduca cuminte ceea ce se aduna la întâmplare. ai caror vietuitori au tinut treaza în constiinta unitatea ortodoxa a neamului. ca înnoirea monahismului (atât de dorita si atu nci. ca încetarea mai devreme a unor fu nctii de natura endocrina. Curajul de a alege liber acest mod de mântuire nu arunca ponoase pe celalalt mod de mântuire. taxe pe slujbe . din pricina ca înca nu a fost editata. adica pot fi "batrâni frumosi". claritate. De fap t e o tragedie care bate la usa: dezorganizarea mintala. ci cuiere de haine calug aresti". de care depinde si înnoirea mai generala a Bisericii si a societ atii. inima. în eparhia caruia era în acei ani. epistola lamuritoare a Parintelui Arsenie . al decadentei actuale. Aci e un punct gingas. determina cersetoria. sa învrajbeasca obstea si sa se învrajbeasca si între ei înafara . "înclinatia spre manastire" nu e de fapt o înclinatie. ba si care n-aju ta cu nimic. care ajuta prin donatii mai de seama. când graiesc constiintei poporului prin simpla existenta lor. Infirmii vad în manastire: vis. experienta si competenta cu care scrisese Cararea Împaratiei si Trepte spre vietuierea în monahism. din cauze organice sau din a lte cauze. al famil iei. închipuiri. Pentru a evita aparitia acestora. încep sa se amestece în treburile interne ale manastirii. Ce reînfiintam. Prea Sfintitului Andrei Mageru. Acesta ne-a ferit de cel rusinos. Sanatatea fizica a fiecarui ins în parte trebuie medical si dinainte stiuta . E destul sa pomenim bisericile si manastirile din Ardeal. daca nu li se are grija. care nu mai trebuie neglijat.toate tu lburari psihice din cauze netratate. înfiintate de ctitorii de peste munti. pricinuind oarecare jena. "Am vazut si rasaritul si apusul multor manastiri. dar fara oameni îndeajuns forma ti. nu se ajunge decât la o si tuatie decadenta. se nasc în obste atitu dini umilitoare. Alcatuita cu precizie. Oamenii din afara. întâietati nedrepte . habotnicii. pretarea la slujbe pe rufarie. pe b una dreptate. mai ales între femei. profunzime si cu o putere de discernamânt cu totul aparte. De rasaritul sau apusul acestora atârna încrederea sau neîncrederea ce le mai ramâne oamenilor în forta de creatie a crestinismului. sângele si glandele endocrine. dispera re si abandonare a adevarului. când manastirile s i le desfiinteaza calugarii. Adevarata chemare însa nu are nimic cu infirmitatea. de und e înclinatia spre exagerari.rusini. care arata calugarilor ca pot trai ca Parintii din vechime. Aces tea din urma. denaturari. spre a -i arata cu iubirea. "un luminos punct de reper într-o eventuala încercare de înviorare a mon ahismului". pe care si-o aduce fiecare.

de catre oameni care nu stiu realitatea si care vreau sa îl puna pe Pari ntele în atentia altora. mai bine fara ele. Ca ci pietrele. fara isp ita sfinteniei. chiar de-ar avea povatuitori cu calit ati. încât atrage prezenta nevazuta a lui Iisus întro atare obste. dar foarte arareori se nasc povatuitorii: staretii si duhovnicii. ca moare lumea la 79 de ani si ma i devreme. viciilor. cu cât sunt mai mari cu atât au o viata mai scurta. mari din neprevedere. "Se fac fel de fel de vorbe. unde vin crestini din toata ta ra si chiar si din alte parti. vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. "Mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. Speriatii acestia se dedau de capul lor la n evointe care le ruineaza amândoua sanatatile . dupa care trag niste concluzii care nu sunt adevarate. Ca a vorbit cu Ceausescu."72 . Ziduri se pot face usor. Iata rostul si sarcina povatu itorilor.. ba c hiar dusmani. manihei asupra trupului si osânditori ai familiei obsesii si interpretari nesanatoase ca obiecte de cugetare. nu se ma i pune problema din ce pricina ai murit. Caci multi par buni. ved eri largi. duhul Sfintiei Sale de l a Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. pentru Biserica. Iubirea de Dumnezeu si de oameni. decât realizarile prezente fara nadejde. dragostea fata de Hristos. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. Nu-i adevarat! Sunt niste lucruri care nu s-au întâmplat si pe care le inventeaza oamenii si pe care le citesc credinciosii si necredincios ii. sub influenta structurii lor. Aceast a este ultima Lui definitie. Multe structuri psihice sunt prada obsesiei raul ui. obstea poate ajung e prada mâncatoriei. De asemenea e foarte bine sa se stie de la început care e punctul de vedere al fiecarui ins asupra raului. Deci Parintele Arsenie s-a sfârsit în Sinaia."71 Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi. ca i-a spus lui Ceausescu ca va muri. acolo si-a dat s fârsitul. pentru noi toti. Fiecare ins e o lume de nec unoscute. într-o obste de un cuget. pentru lume. adunare de vietuitori foar te usor . ca toti sa fie într-un cuget. dar cu atât mai bune. îngustimi ha botnice. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. e ridic ata de Noul Testament la valoarea de argument al existentei lui Dumnezeu. si nu stiu ce . pe deasupra. a diavolului. al înzestrarii si al componentei personalului. Din câte au ei de facut pomenesc doar una: Unificarea sufleteasca a obstii. Acestia trebuie sa fie minti luminate."70 Plecarea la cele vesnice Parintele Arsenie a murit la Sinaia.nu sunt de nici o treaba în manastiri . Deci. luati în parte. Obstile mari. la ora 9 si ceva seara. porunca si rugaciune. în 28 noiembrie 1989. lucraturilor. Mori. Parintele Arsenie a f ost înmormântat în cimitirul Manastirii Prislop. fel de fel de aprecieri de catre oameni neco mpetenti. Apoi. desavârsit. gospodarie la fel. numai El o poate face. A suferit. pentru familie. în ziua de 4 decembrie 1989. De aceea. a face unire între oameni. care au pricinuit Bisericii numai suparari. e o dovada de lucrare dumnezeiasca si. se roaga. despre trairea în Hristos. buni cunoscatori ai omului: limpezi în doctrina.greutatea-i la ales.sminteli. se închina si cer m ijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. pictura Sfint iei Sale de la biserica din Draganescu. structuri cu o fericita îmbinare într e iubire si autoritate. pentru tara.devin ceea ce erau de fapt. pastrate asa: moment de culme al trecutului graiesc mai bine consti intei poporului.. a pacatului. îmbunatatiti în smerenie s i iscusiti în dreapta socoteala si. a avut cev a cu rinichii si din aceasta i s-a tras si sfârsitul. ci p utine: cât mai putine. sub rapor tul asezarii. E atât de anev oios lucrul acesta dar si atât de mare. credinta în Hristos. chiar putini. Întotdeauna se gasesc vietuitori de manastire. Infirmii se fixeaza pe îngustimi neesentiale crestinismului. Nu multe manastiri. chiar de pravila. Adevaratii chemati vad limpede eroica nevointa a desavârsirii. dar devin rai adunati laolalta . în 28 noiembrie 1989. de calendar (stilismul). si nu prea mari. mormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si importan te în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. ca de p ilda pe amanunte de tipic. dovedind un climat nesanatos al mintii sau ducând la el. straini la trapeza si rugaciune. daca nu cumva pentru totdeauna. Iar daca totusi sunt primiti. ca încheiere a parerilor: decât realizari sortite decadentei. Vin. aprind o lumânare. la 79 de ani.

iconografic a Parintelui nostru Arsenie? Si am gasit o asemanare. techel ufarsin" . ave m nevoie de urmele pasilor Sfântului Ilie pe Carmel."73 OMAGIU PARINTELUI DRAG Noi. de pietrele Carmelului. Cu smerenie si iubire. repet. Iar acum la despartire. De vom împlini curat. Si cu toti nadajduim. ne-a tâlcuit. a a vut pentru veacul nostru. Simtim astazi adânca durere. în sufletele noastre: ne-a descifrat. avem nevoie de focul Carmelului. cuvântul lui Dumnezeu. în Biserica noastra. cei ce l-am cunoscut. soborniceasca si apostoleasca. am gasit o comparatie. Chipul sfintei lui iubiri. ca si Sfântul Elisei. pentru vremea noastra si persona litatea si activitatea si lucrarea duhovniceasca si cea scrisa si cea reprezenta ta estetic sau artistic. 3-4. proorocul Daniel. dar. în fidelitate si credinciosie fata de Biserica noastra Ortodoxa . harul si darul lui Dumnezeu. Nu va înceta nici cum. ne-a talmacit mesajul lui Dum nezeu. Sfaturile ce ne-a dat. Viu sa fie-n amintiri."Numarati. De aceea suntem noi astazi aic i. avem nevoie de duhul si puter ea si rugaciunea si mijlocirea si binecuvântarea Prea Cuviosului Parintelui nostru Arsenie Ieromonahul.S. cu ceea ce s-a petrecut în Babilon pe vremea Împar atului Belsatar. numarati. în duh curat ortodox. pentru ca. în familiile noastr e. în vea cul acesta. cântariti si împartiti". Parinte Daniil Partosanul. în tara noastra. mene. Parintii au vorbit iar unele din cuvintele lor au fost tra . N-a stiut ce semnificatie au aceste cuvinte si nici altci neva din anturajul sau. Împ aratul s-a cutremurat. tâlcuind duhovniceste viata si lucrarea Parintelui Arsenie Boca. Asa mi se pare ca a facut si Prea Cuviosul Parintele nostru Arsenie. Cu nemarginita recunostinta. P. Cerem binecuvântare. cea una singura. Teodosia . când la ospatul idolatru si pagânesc al acestuia.La parastasul de 12 ani. nu din curiozitate.. Si Parinte drag l-am avut. Cu Parintele sa fim. a venit si a tâlcuit cuvintele: "Mene. Dar si mare mângâiere. nu din alte gându ri. în poporul nostru. De la cel plecat în zare. în predica rostita cu acest prilej.Zorica Latcu..1989 O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor "Din fericire. împreuna cu toti credinciosii. avem nevoie. a spus printre altele: "Am meditat si m-am gândit: Oare ce semnificatie.XII. Caci noi stim ca si acum. copii ai Parintelui. printre multe altele. chemat de Împarateasa. pentru ca astazi sa ne traim viata noastra crestineste. ci din necesitate sufleteasca si spirituala. Dumnezeu trimite o mâna care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului niste cuvinte. ca si femeia din Sunem pe Muntele Carmel. Brasov. pentru timpul nostru. ne-a citit chiar si nea descifrat parte din semnele timpului pe care noi le traim si cu care suntem ma rtori si contemporani.

Nu sunt cuvinte rostite în vazduh.1 Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca foarte binevenita realizarea. sa nu dai tot ce ai"? Multi credinciosi le-au auzit si le-au tinut minte. si zicerile si apoftegmele marilor duhovnici contemporani exerci ta asupra credinciosilor nostri o atractie evidenta. îl arata pe Parintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sinteza deosebita . Zicerile si fragmentele cuprinse aici au fost selectate din mai multe sur se. Parintele Arsenie Boca are o multime de astfel de cuvinte care au o expresivitate proprie celebrelor a poftegme din Pateric. prin intermediul apoftegmelor. caci ele emana de la Parinti ca atare. La fel putem vorbi si despre cuvintele Parintelui Arsenie Boca. "Cine face curte nu face carte. ne furnizeaza o marturie deo sebit de remarcabila asupra locului pe care. atât de cit ite si citate în ultima vreme. Oricine a citit macar o predica a Parintelui. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chest iune. cuvântul Parintelui Cleopa: "Mânca-v-ar Raiul!". sau zicerile Parintelui Pai sie: "Sa ne întâlnim la usa Raiului!". pentru a raspunde unei întrebari vitale. în partea a 2-a a lucrarii de fata. ele au continuat sa se transmita si sa se propage într-o traditie monastica vie. Zicerile.". Pe câti prieteni sau credinciosi nu i-am auzit rostin d ziceri de-ale Parintelui. din generatie în generatie. Era ca o galerie de portrete vii ale marilor stramosi. dar nu convinge. în care monahii îsi puteau regas i de acum. Acesta-i avantajul celor care "culeg" direct d e la sursa astfel de ziceri. fiii deveniti parinti transmitând la rândul lor ucenicilor lor ceea ce primisera. gasind în ele o hrana pe gustul lor si potrivita gustului fiecaru ia. Sunt cuvinte tâsnite din viata si întrupate în viata. portretele familiale ale celor pe care-i co nsiderau întotdeauna drept parintii lor. (. Cine nu cunoaste astazi. nici toti din manastire se mântuiesc. "Nu tot i din lume se prapadesc. ai tuturor. în primul rând pentru ca au în ele acea nota de spontaneitate. când apoftegmele au fos asternute în scris. de pilda. Vocea inconfundabila a dânsului le însoteste si parca le da o putere si mai mare. Corespondenta avvilor Varsanu fie si Ioan. se poate con vinge de aceasta realitate. adica folosul duhovnicesc al cititorilor. pe care le voi enumera în cele ce urmeaza: . în însusi exercitiul paternitatii lo r. Pari ntii desertului îl detineau în viata monahilor palestinieni ai acestor epoci. trebuie remarcat ca transmiterea orala a acestor cuvinte a trebuit sa se faca cel mai adesea în acelasi context al îndrumarii duhovnicesti. Monahi si laici rumegau apoftegmele ca pe cuvintele Sf intei Scripturi. sau "Sa nu crezi tot ce auzi. "Mustrarea învinge.."1 Apoftegmele Parintilor contemporani Fireste. ca mana. nici sentinte frumoase mai mult sau mai puti n pioase scrise de un autor duhovnicesc. (.) Începând de la sfârsitul secolului V circula în Palestina o culegere ce aduna în or dine alfabetica cuvintele si faptele atribuite "batrânilor" celor mai faimosi. unei chestiuni staruitoare si pr esante.".nsmise posteritatii. Ap oi.. prelungind de-a lungul veacurilor iradierea pe care au avut -o în timpul vietii lor.". sa nu spui tot ce stii."? Poate mai mult decât oricare alt duhovnic de la noi.2 Un alt motiv care m-a determinat sa fac aceasta selectie. "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba..) Mai mult. deci relizarea unei antologii. prospetime si dulceata specifica rostirii ma i mult decât scrisului. Pe drept cuvânt. Cel mai adesea mi se întâmpla asta când citesc cuvintele Parintelui Teofil. si nu numai ai monahilor. pentru ca vedem aici ca si laicii puteau discuta între ei asup ra Cuvintelor Parintilor. Cînd le citesc de prin carti parca si aud glasul Parintelui care le-a rosti t." . faimosii zavorâti din Gaza secolului VI. care sa cuprinda cu precadere acele cuvinte scrise într-un limbaj aforistic.". sau în câte predici nu am auzit deja celebrele cuvinte: "Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. zicerile lor sunt numite "Apoftegmele Pari ntilor". "Cea mai lunga ca le este calea care duce de la urechi la inima. atât de aparte for mulate. sa nu faci tot ce poti. este latura practica pe care am avut-o în vedere. unei Sinteze a gândirii Parintelui Arsenie Boca.. Multi credinciosi marturisesc acest lucru. sentintele Sfintiei Sale.

3. ASCEZA . Cel mai greu pacat. modificat si rescris". Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. Cre stinismul nu este ceea ce poate strâmba fiecare neputincios din el. aceste predici pe banda de magnetofon. Cuvintele culese de cei care l-au cercetat duhovniceste pe Parintele Arse nie. cu binecuvântarea Parintelui Arsenie. ce anume îi intereseaza din gândirea Par intelui Arsenie. incult si mincinos". Parintele Ioan Farcas a înregistrat Parin telui Teofil. Predicile Parintelui publicate în revista "Gândirea" (Serie noua). Initiativa omului spre Adevar tot Dumnezeu o trezeste. Forta formativa si varietatea tintelor atinse de cuvintele Pari ntelui sper sa-i convinga pe toti de utilitatea acestui demers.lor singuri -. de pe un cai et al Parintelui Arsenie cu notite. 2. iar cea de-a doua ca fiind "o apocrifa a unui fanatic. Cuvintele culese de Parintele Arhimandrit Teofil Paraian. "Scriptura nu se tâlcuieste cum îl taie capul pe fiecare".Cararea Împaratiei. dar aspru caracterizate chiar de Parintele A rsenie.) Caietul cu predicile si zicerile culese de Parintele Petru Vanvulescu. fara sa mai caute ei însisi în întreaga opera. cu speci ficatia ca sa nu schimbe nimic din text. un ucenic apropiat al Parintelui. Scrierile Pravila Alba si Sundar Singh vorbeste globului pamântesc. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. Oare este vina adevarulu i? Dumnezeu a stiut aceasta infirmitate a omului. grija înva tarii lui curate. nu le-am luat în di scutie. publicate în "Strajerul Or todox". atribui te de unii Parintelui Arsenie Boca. prima ca fiind "un manuscris furat. adunate în cartea Veniti de luati bucurie. vesnic fara iertare este starea omului împotriva ade varului. de aceea a dat Bisericii si slujitorilor ei legiuiti . cu care este prieten. Adevarul nu se înfatiseaza cum i se naluceste oricarei minti întâmplatoare. Adevarul este fiinta vie. Între t imp acest caiet s-a pierdut. striga Sfântul Ap ostol Petru. 5. dar au ramas benzile magnetice. Predicile din manuscrisul intitulat Fiii Învierii. Nu sunt toate oi. 4. cititorii vor putea afl a. mai sun t si berbeci si tapi. a aflarii adevarului curat . Predicile din caietul Parintelui Ioan Farcas (predici copiate de Maica Mi runa de la Sinaia. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE ADEVARUL 1. care era ruda cu Parintele Ioan Farcas din Blaj. Întrucât partea aceasta are structura unui dictionar. Trepte spre vietuirea în monahism. Nimic mai îm partit pe lume decât parerea oamenilor asupra adevarului.

6. Termenul de curatire (asceza) are doua vârste si s-a încetatenit sub numel e de purificare. Perioada ascetica cuprinde purificarea activa în care intra toate nevointele din partea omului si purificarea pasiva, adica de curatire a firii d e patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Însusi. El Îsi face loc curat în cei ce-L cauta cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru acea sta si atunci ei trebuie sa sufere curatiri mai presus de fire, ca sa poata locu i în ei cu slava Cel mai presus de fire. 7. Faza de culminatie a ascezei si de adâncire a trairii duhovnicesti se nu meste iluminare. În faza aceasta Darurile Duhului Sfânt primite la Botez se dezvolta în toata deplinatatea lor si întaresc sufletul pentru si mai grele încercari. În faza a ceasta pot aparea amagiri si daruri extraordinare si cine le are e sfatuit sa nu -si lipeasca inima de ele, pentru ca nu numai ca nu înainteaza, dar poate pierde s i tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce mai subtire si tot mai mult trebuie sa te lepezi de toate. 8. Asceza are si un caracter hristologic. În nevointe nu e numai omul, e si Hristos prezent. În sfortarile noastre e prezenta forta din firea omeneasca a lui Hristos. 9. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din pamân tul inimii, precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii, caci aco lo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. ASCULTAREA 10. Dintre cele trei fagaduinte (monahale) cea mai grea e ascultarea, pen tru ca are de biruit mai mult patimile mintii care discuta cu Dumnezeu în loc sa a sculte fara discutie. 11. Dintre cele trei fagaduinte monahale, ascultarea neconditionata s-a d ovedit cea mai grea, din doua motive cu totul opuse: unul infirmitatea firii, ia r celalalt personalitatea ei. 12. Disciplina ascultarii ridica firea din infirmitate precum scoate si mân dria din personalitate. Ascultarea face si pe lenesi si pe vicleni sa-si dezgroa pe talantul, precum acopera si pe cei talentati de jefuirea slavei desarte. 13. Chiar când se realizeaza sfintenia, nici aceasta nu dezleaga de acopera mântul ascultarii. 14. De Dumnezeu ascultam neconditionat toata viata si fara abatere. Daca în sa povatuitorii nostri dupa Dumnezeu, staretii si duhovnicii, devin eretici si, ca atare, se încarca din partea Bisericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem dezlegati de ascultarea lor, pentru ca ei au strâmbat dreapta credin ta si prin constiinta lor nu se mai exprima voia lui Dumnezeu. Dar ascultarea de Biserica nu înceteaza. 15. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. 16. Spre folosul vietii duhovnicesti esti de mare câstig ascultând pe oricine . 17. Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucii în fiecare zi (Luca 9, 23 ). 18. Ascultarea stinge orice framântare si opreste orice initiativa, deci to ata energia, cu vremea, trebuie sa se converteasca în virtuti duhovnicesti. 19. Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii si, daca e ceva d e capul ascultatorului, toata înzestrarea lui se preschimba în sfintenie, pe care, d e multe ori, se poate întâmpla sa n-o stie nimeni fara numai Dumnezeu. 20. Asa creste ascultatorul o personalitate a spiritului, când izbuteste sa treaca peste gramada sa de oase ca si cum ar trece altul. ATEISMUL 21. Obârsia ateismului este în Templul din Ierusalim. 22. Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamental a a naturii umane. 23. Daca ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisalogul în piulita si tot nu v ei desface pe nebun de la nebunia sa. 24. Mintea care cugeta ca nu exista Dumnezeu cade în propria sa sentinta, c aci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu exista dovedeste nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul si prin urmare si (nebunia) mintii care o con

duce. 25. Necredinciosii, spre rusinea noastra, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi credinta noastra. AVORTURILE 26. Alta durere pe care o aveti voi, mamelor, tatilor, sunt copiii lepada ti. Acesta este un pacat strigator la cer. Este uciderea la mijloc, nu este cu n imic mai usoara. Ascultati toti cu luare aminte: sângele lor cere razbunare. De asemenea, nu vei avea noroc cu ceilalti, ci numai plâns si jale. Razbunarea sângelui varsat se f ace fara mila, ori îti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere însusi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se întâmpla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste ca alta suparare vei avea în casa, ca îti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu, ce o are cu toti pacatosii, si se apropie diavolul de tine si îti baga în cap gândul sa-ti iei lumea în cap si sa-ti faci capatul. Acesta este glas ul împotriva tuturor celor care fac asa. 27. Mare ispitire patesc mamele care fac asa, care au ucis copii. Iar dac a vrei sa scapi tu si ceilalti copii, pe care i-ai facut, trebuie sa pui în loc to t atâti copii, ai altor femei sarace si sa-i botezi, iar daca nu, ia-i si botezati gata si sa îngrijesti de dânsii ca de copiii tai, cu îmbracaminte, cu încaltaminte, fai na, bani de scoala, pâna ce sunt în stare sa-si câstige pâinea, si ce scoti din copiii t ai, sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile pe care le vei avea în vremea aceas ta, fie pentru ei, fie de la ei, sa le rabzi pe toate, nadajduind în mila lui Dumn ezeu, ca îti va ierta pacatul, caci prin rabdare ispasesti pacatul. Milostenia cu osteneala, biruie înaintea judecatii. 28. Vrei copii putini, nu lasa barbatul sa se atinga de tine. Însa ca sa pu teti face lucrul acesta, trebuie sa va înfrânati cu postul, iar eu zic cu foamea. Ca ci trupului acestuia de pe noi nu-i pasa daca ne baga în focul iadului. De aceea, ar trebui ca nici noua sa nu ne pese de poftele lui, ci sa le mai ucidem cu post ul. 29. Te sfatuieste barbatul ca sa ucizi copiii? Sfatul este ucigas, nu-l a sculta, ci mai bine rabda sa fii alungata de la casa lui si Dumnezeu va vedea os teneala ta si nu te va parasi, ci te va milui, de vei fi vrednica. În toate aceste a de pâna aici se încurca oamenii care nu postesc, caci acestia sunt izbiti de toate relele care de la stomac încep, iar eu va spun ca si de la brâu în jos. Prin urmare, sa va pocaiti si sa nu mai pacatuiti. Sa alergati la spoveda nie curata si la Sfânta Împartasanie, caci altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asu pra voastra si asupra avutului vostru. Nu uitati însa, ca postul este poarta, iar patrafirul este usa. Iar, cu acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, fara de care nu putem face nimic, "Marturisi-voi Domnului faradelegea mea si îndata a rid icat pedeapsa pacatului meu" (Psalm 31). Asupra noastra atârna pedeapsa pacatului si urmeaza sa-l ispasim si sa-l scoatem din obicei. "De aceea, toata sluga sa se roage la vreme, chiar potop de ar veni, sa nu-l poata potopi". Vedeti cum trebu ie sa va fie asezamântul mintii, inimii si trupului vostru, curatite, caci Dumneze u nu pazeste trup spurcat, inima si minte cu viclesug, iar daca ne îndreptam, zile le se însenineaza si ne vom bucura. 30. Din cauza avorturilor românilor ne vor stapânii tiganii. BATRÂNETEA 31. Nu mai sunt batrâni - batrâni venerabili, adevarate chipuri ale lui Dumne zeu printre oameni. 32. Si batrânetea-i un cavou ajutator. 33. Rusine este batrânului plin de pofte. BETIA - CEI CE-SI BEAU MINTEA 34. Grozava expresie si adevarata cuvânt cu cuvânt. Ne reamintim efectul horm onilor asupra scoartei cerebrale: excita spre poftele genezice. Exact acelasi lu cru îl face si alcoolul, sub orice forma si la orice grad de tarie; aprinde mintea spre aceleasi pofte. Nu suplineste însa nici un hormon în rolul sau binefacator, ci pe oriunde trece ameteste, arde si atrofiaza. Omoara alte milioane de celule ne rvoase si fire telefonice. Toate ispravile se trec la activ, întocmai ca mai sus s i se transmit zestre parinteasca la copii. Mai grav: daca prea din tinerete se dedau flacaii la must, se întâmpla ca aju

ng neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia si vor produce niste celule incapabile de rodire. Se apara si firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se încarc a. Chiar daca se dau la vin mai tîrziu si înca nu scapa de pedepse. Asa de pilda, ce rcetatorii în chestiune au gasit forme monstruoase de spermatozoizi, avînd ba doua c apete, ba doua cozi, ba alte forme, efecte ale betiei. Betia îsi înscrie urmarile pîna si în celula genezica, mica de 60 de miimi dintr-un milimetru. Ceea ce e dureros e faptul urmator: daca se întâmpla vreo zamislire cu o atar e samânta beata, si care-i mai mult siluire decît iubire, urmasul va fi, cu maxima p robabilitate, epileptic - boala de nervi fara leac. Aceasta e cu atît mai sigur, c u cât la scârba si spaima bietei mame, se mai adauga si bruftuluiala cîtorva înjuraturi de Dumnezeu. Deci, dezechilibru în toate partile, dezechilibru în mediul umoral, dez astre în patrimoniul erediar, dezechilibru moral, o mai fi având si mama ceva de ada us, daca nu alta, cel putin spaima ce-o manînca, si înca e de ajuns ca sa se arate p e lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci si martor la judecata împotriva parintilor sai. Sfârsitul betivului e sau în sant sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad înca d e aici. Urmasii lui - nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o mil a preventiva, pentru viitor, care ma face sa scriu. BISERICA 35. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, acee a e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - peste puhoaiele pierzarii. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a ma i putut intra (Facere 7, 16), pe când corabia Bisericii - coarbia cu crucea pe cat arg - are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în valuri ucigasul, înecând pe oameni. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri, desi toti tin sa traiasca, totusi nu toti vor sa scape în coarbie. Mai mult chiar, scuipa mâinile ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop, nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2, 12), din amarâta viata la viata cereasca. BLESTEMELE 36. Nu asculta Dumnezeu toate blestemele nebunilor, dar cei ce blestema s e osândesc. BOGATIA 37. Daca de fapt si de drept, proprietatea si stapânia lumii e a lui Dumnez eu, atunci omul e numai un fel de chirias, un fel de administrator si nicidecum proprietarul absolut al lumii. Ca, de se va crede stapân absolut al lumii, seamana cu credinta îngerului nebun. Pentru ca sa înfrâneze pe om de la o caderea ca aceasta, Dumnezeu l-a numit iconom nedrept, pe de o parte, pe motivul ca n-are proprieta tea absoluta, ci numai proprietatea relativa; iar pe de alta parte, ca sa-l fere asca de caderea în nebunia îngerului rau. Asadar, de îndata ce se da pe sine proprieta r absolut al lumii, se ciocneste cu Dumnezeu, Îl tagaduieste, Îl înlatura, Îl expropriaz a, si cu asta crede întocmai ca Lucifer. Nu-si da seama bietul om ca, primind ispi ta, va fi zdrobit sub darâmaturile propriei sale iubiri nebune. Când omul se lipeste de faptura, de avutie, de slava, acestea i se fac mamo na, care însemneaza bani sau bogatii. Deci nu poti sluji si lui Dumnezeu si lui ma mona. Cu toate acestea, Dumnezeu lauda pe iconomul pârât, care si-a facut prieteni d in mamona nedreptatii, si-i fagaduieste ca-l va primi în împaratie când o va ispravi d e risipit, dupa legea dumnezeiasca a iubirii de oameni - se întelege ca e vorba de risipirea mamonei. De aici putem scoate întelesul bogatiei: nu saracia te mântuiest e, nici bogatia nu te osândeste; si precum nici bogatia nu te mântuieste, asa nici s aracia nu te osândeste, ci precum ai sufletul si fata de bogatie si fata de saraci e. 38. Esti sarac si zorit cu gândul dupa avutie, iata ca nu te mântuieste sarac ia. Esti bogat, dar desfacut cu inima de bogatia ta, iata ca nu te primejduieste bogatia ta. Faptul cum stai cu sufletul: si fata de una si fata de alta, de ast a atârna mântuirea sau osânda ta. 39. Nici bogatia, nici saracia în sine n-au calitatea de a osândi sau ferici pe planul vesniciei. Atitudinea sufletului fata de ele este cea care determina v esnicia. Pot fi bogati care se mântuiesc si pot fi saraci care nu se mântuiesc sau s

ca bogatii si pana cea vicleana a carturarilor (Ieremia 8. silindu-ne a gândi si a iubi ca El. Dincolo de cele vazute. daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu si punem alta lege în icon omia lumii. când clatina Dumnezeu mamona. Poate chiar o izgonire a Lui. Caci. salele. Deci. Iar. urmari te la obârsiile ei. ca totus i sa se mai mântuiasca unii din ei. vedem ascunsa neagra mizerie a unui sufl et fara nici o virtute. dupa ei. între toate împrejurarile vietii. saracul. pentru ca fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zamisl it copilul. omul pacatului. chiar si pe cei ce-L t agaduiesc. p entru ca nu si-au înfrânat poftele (puterile). iar faptura a facut pacatul. ca de foc. La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei ce "zic c a nu este Dumnezeu" (Psalmul 52. La multi le-a aratat si le-a atras aminte de rostul lor. Din desfrânare. din nimic Dumnezeu a facut faptura. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. 8) lumii acesteia L-au expropriat din dreptul de proprietate si autor al lumii. Boala apare întâi în psihic. Cei bolnavi sa tina regimul bolii în loc de post. Aceasta este o propozitie a medicinii moderne. 40. Din nastere. De otravuri din lipsa postului. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. fiind în drepturile absolute peste v aloarea economica. 41. Nu poti propovadui Împaratia Cerurilor cu plumbul materiei pe aripi. pe care nu i le ling nici câinii. 42. Fugiti de barbati când sunt ametiti de bautura. Numai cu pretul acestei morti ne înv . devin iuti si nerabdatori. Bietul Dumnezeu. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupului . Toate acestea. carora stomacul e tot dumnezeu l lor (Filipeni 3. ca sa-i trezeasca din împietrirea inimii cu care tin Lazarii la poarta. 1) si bogatilor. La boli grave alearga la cel mai bun doctor. Din trei pricini se îmbolnaveste trupul: 1. Bu bele lui Lazar si toata mizeria lui cutremura fireste. slabesc nervii. cu o prapastie de netrecut între ele. fara nici o bunatate. poate sa-si puna iconomi pe cine vrea. Pe acestea i le gâdilau dra cii. care nu se va lua de la noi. Cu aceasta orânduire atotputernica. 51. a zis doar: "Fii celor saraci ca un Tata!" (Întelepciunea lui Isus Sirah). poate în fondul lor. doua e ternitati paralele. bubele spurcaciunii. Este tocmai ca bogatul care saraceste . Deci. dar groaza ne cuprinde când sub stralucirea trupeasca a bogatului. Deci lepra si orice lepra. întrebuintând chiar si pe vrajmasii Sai. Poate ca si de aceea mai clatina Dumnezeu bogatia bogatilor. BOTEZUL 52. daca nu cumva I-a ramas totusi dreptul sa se supere pe ei si sa le mature toate gândurile cu mamona lor c u tot. 2. Cufundarea aceasta totala însemneaza atât moartea Domnului pentru n oi cât si moartea omului vechi.e osândesc. Carnea este o otrava si se mistuie tot cu ajutorul unei otravi care este fierea. E foarte semnificativa întreita cufundare a celui ce se boteaza în numele Sfintei Treimi. Caci dreptul de proprietate deriva din atributul de autor. 46. Câta vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni. Cine stie. Noi însa sa ne îmbogatim în Dumnezeu: cugetându-L. împlinind conditia asta. 43. 50. 3. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimic . si le cere socoteala. prin care Dumnezeu Îsi lucreaza voia Sa. spinarea. Iata adeva rata bogatie. mai mult ca di n actul de proprietate. împartasindu-ne c u El. Stapânul aver ii ne-o mentine. Cu orice alta lege decât cea a lui Dumnezeu avutia se risipeste. Scr iptura vedem ca întregeste cu lamuriri ceea ce spune medicina. 47. e semn ca n-a fost ico nomisita bine de oameni. sanatatea mintii. Am bagat de seama umblând ca aproape la toate portile bogatilor a pus D umnezeu câte un Lazar. dar îi aduce sufletului smerenia. BOLNAVII 48. n-are unde sa-si plece capul. pentru ca trec masura cuvenita si începe sa-i doara spatel e. 45. 49. 44. Este o retragere a lui Dumnezeu din sustinerea sanatatii omului. este Raiul si Iadul. Asa si trupul care si-a mâncat toata vlaga. 19). Dar. avutia se ia de la noi sau se risipeste. iubindu-L. un om decazut al tuturor pacatelor .

cu fiecare. prin care ni se împartasesc. aflam despre com oara cereasca cea ascunsa în tarina fiintei noastre. ori nu stim. Se da o lupta împotriva icoanei omului! Unde-i sunt aparatorii!? CALEA MÂNTUIRII 62. si pe noi ne îmbraca cu Sine: "Câti în Hristos v-ati botezat. cu fiecare rând de oameni. la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. în toate zilele. o mare l upta pentru icoane. cea adevarata.) Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezu lui "slobozindu-ne de orice sila. launtric prin constiinta. Iata pe scurt ce este tama duirea firii noastre sau înnoirea omului. Pe cararea mântuirii înca merg doua feluri de calatori. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului.. Iar primul om cer esc este Iisus Hristos: Omul Cel nou. prin propovaduirea Bisericii. pâna la sfârs itul veacului (Matei 28. Cel venit din ceruri. Împ otriva acestei icoane a lui Iisus în noi se da azi o lupta mai vrajmasa ca odinioa ra împotriva sfintelor icoane. când. t otusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. p rin Taina Sfintei Împartasanii. care e: "Una. ori credem. sau gân durile din pricina placerii". n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împarati. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana libertat ii noastre. Toti crestinii sunt botezati si totusi nu toti se mântuiesc. Calea mântuirii e chiar cararea pe care a mers Dumnezeu Însusi ca om adev arat. El a m ers pe ea. Darurile Duhului Sfânt si unirea cu Omul Cel nou. care este din cer si se face ceresc (1 Corinteni 15. Calea mântuirii o numim calea lui Dumnezeu. 20): Dumnezeu Însusi si cu sfintii Sai. Curatirea deplina a firii. când curatirea e aflata efectiv prin porunci. cel dintâi. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. Aici sta pricina pentru care noi. 60. sau Cararea. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul lu i i se va da celor fara botez. Desi atunci s-a pus capat rautatii si multe veacuri icoanele au fost în cinste. desi botezati. soborniceasca si apostoleasca Biserica". Dar mai e o icoana în primejdie: icoana lui Iisus. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresita lui Dumnezeu. (.duhul nostru. fiind urâte de noi. în Hristos v-ati si-mbracat" (Galateni 3. si dinafara prin cuvântul Bisericii. 56. începe când omul vine . altele. ori nu credem. Desi înzestrati cu darurile Botezului. 55. asteapta si vremea mint ii. De ce? Iat a de ce: Darurile Botezului stau înlauntrul fapturii noastre nevazute. al VII-lea. astazi iarasi li se gaseste vina. . care este chipul si asemanarea lui Dumneze u (Efeseni 4..caci de la Botez fiecare suntem destinati sa fim o icoana a lui Iisus. Fiecare din noi. iar El Se face . este asadar piatra unghiulara. si astfel sa se arate si harul lui Dumnezeu si voia omului. asteptând spo rirea vârstei si vremea mintii. În veacul al VIII-lea al erei crestine a fost. precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne. Calea mântuirii. printre altele. A trebuit un sobor ecumenic. Momeala nefiind pacat. se îmbraca în omul cel de-al doi lea. luat din pamânt si pamântesc. întrucât nu suntem ca în gerii neschimbabili. caci de-atunci. al pocaintei. Azi vina lor e ca amintesc de Dumnezeu.asa zicând . 59. 63. Mântuitorul nostru nevazut se îmbraca cu noi. întâmplata prin Botez. dar cu fapte. temelia zidir ii noastre celei duhovnicesti. 15) si dându-ne îndrazneala. dupa orânduirea lui D umnezeu. 47). ori stim. 57. ultimul sobor.rednicim de ungerea cu Sfântul Mir. pu rtam pe Hristos Iisus si pe Duhul cel Sfânt în temelia fapturii noastre celei duhovn icesti. întovarasind nevazu t pe oameni. sa a pere cinstirea sfintelor icoane. 27). fiind i ubite. facându-ni-Se pilda întru toate (Ioan 13. în fi ecare . Aceasta e adevarat pentru toti cei botezati. îndata sa fie sterse. 24). 64. Faptura noastra cea sufleteasca sau duhovniceasca se uneste c u Dumnezeu. totusi n-am scapat de razboiul m omelilor. Omul cel dintâi. Darurile Sfântului Botez ne îmbie. pentru ca. 58.. sfânta..de cele mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea . 53. un Tovaras nevazut si bun merge cu noi. 54.si intra în Biserica vazuta. 61. Hristos Iisus Cel cu Cruce. Aceast a pentru ca unele din ele. pe care o avem în noi.

prin preotii Bisericii. în care a cazut Dumnezeu? Iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu. macar tot as a de zornic. CALUGARIA 72. Deci El e m estesugul. CANCERUL 70. sau numai pâna la o vrem e. temându-se ca nu cumva din cauza credintei sa-si primejduias ca viata aceasta. ca sa sfarâme lucrurile diavolului (1 Ioan 3. cât tine cararea. iar nu numai pâna la un loc. tot un dezechilib ru dovedeste în vreo zona necunoscuta a organismului. Aceasta este îmbracamintea n estricaciunii si a sfinteniei. a biruit pe diavolul ca om.n. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. Mântuitor ul de aceea a si venit. lumina dumnezeiasca în care au stralucit multi. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivni cului. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina întel egatoare. dar numai daca ne luptam si noi ca El. E bine de observat ca Iisus Hristos. Cancerul. iar nu ca Dumnezeu. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. Pricepem. De vrei sa te faci calugar. Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mâncarilor si obârsia desfrânar ii. biruinta ne-a dat-o noua. Cine vrea sa vada pe Domnul în veacul fara de sfârsit. Banuiesc despre roiul celulelor canceroase ca au chiar o alta forma cromozomica. aproape straveziu. E un simbol al mintii care. slujitorii Sai vazuti. caci cu puterea de Dumnezeu. patimesc de cancer cei ce nu postesc niciodata. în ca lea Duhului. . e semn ca nu suntem vrednici. dupa înviere. în tot cazul recesivitatea e sigura. întrucât numai asa ne putea împinge la toata îndrazneala câta trebuie. Ramasi în urma de frica (Apocalipsa 21. Iacov si Ioan . 71. tâsnind ca fulgerele din fiinta lu i Dumnezeu asa cum s-au învrednicit s-o vada pe Muntele Tabor Petru. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. Mantia (calugarului). Deci. iar câstigâ d .) e un val usor. întrupat în om adevarat. El e modelul de lupta. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. De obicei.o biruinta desavârsita asupra lui. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma.cum spune Sfântul Apostol Pavel . si aceasta numai cât îi este cu putinta firii omenesti. Iata unde are sa ajunga rugaciunea mint ii. ne-a dat cunostinta si ne-a dat si puterea. ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. Noi însa zicem: unde e fericirea aceea. 69.8) si sa surp e stapânirea lui în care tinea pe oameni. Pe calea mântuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va lasa condus de mâna nevazuta a Mântuitorului. care este trupul în întregimea lui. stiinta si puterea de la Dumnezeu. Desi e negru si el. sa cadem si noi în "primej dia". Cancerul înc a n-are leac si apare fara alte explicatii. fa-te ca focul! 73. Ca ci zice: "Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste" (Matei 10. ca om adevarat. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul.ca om . Mântuitorul ne-a învatat si pe n oi mestesugul razboirii.65.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. în dar. desi cuvi osii adormiti se înfasoara în mantie. sa strabata nu numai luptele. razboindu-ne pr in lucrurile sau oamenii vazuti. cunostinta si puterea. devine stravezie. 74. sau vreo slabire în serviciul de siguranta al sistemului nervos. 40). Iisus a venit sa se lupte cu diavolul. si astfel mintea noastra se une ste cu mintea lui Hristos . mi se pare ca vine to t cam din aceleasi pricini din care vine si o anarhie sociala. ci si nepatimirea. 18). ca fulgerul la aruncat din ceruri (Luca 10. 67. desi e neagra. Multimea ispitelor. trebui e sa mearga cu El toata calea. "oa meni dupa fire si dumnezei dupa har" (Sf. sub puterea curatitoare a Harulu i. care pogoara de pe cap la corp. nu în seamna gândul mortii. nu înseamna gândul mortii. aceasta misterioasa anarhie celulara. dar mai ales în zilele noastre. Cu biruinta Sa. 8) sunt destui în toate vremile. nu poti merge fara ucenicie la duhovnic. Mantia e o îmbracaminte plisata. caci fara darul acestuia e cu neputinta izba virea de necazuri si mântuirea. prin urmare. decât ca o frâna pedepsitoare a desfrânari i stomacului. vicleniile potrivnicului nevazut. 68. Simeon Noul Teolog). ceea ce amintes te o îmbracaminte de raze a unei lumini necreate. 66.

Calugaria nu se învata atât din carti.Într-o atare tarie si deplinatate de Duh mintea nu mai cugeta gresit sau ra tacit pe Dumnezeu ca obiect. 76. 79. sa urâm familia. dar vin numai câte unii car e se aleg. 26). de aceea s-au temut de aceia cu o astfel de vietuire ca de un rau . dar pute m fi niste ucenici mai smeriti ai unui slujitor al lui Iisus. unelte care taie valul necunosti ntei de Dumnezeu de pe suflet sau mrejile patimilor de pe minte. Cinul monahal urmareste trairea crestinismului pâna la masurile desavârsi rii. 81. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. 80. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. Îl avem noi mai de demult. cum este duhovnicu l. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este s ubiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii l ui Dumnezeu. Fiti de-a dreptul ucenicii lui Iisus. Aceasta a f ost ultima zi din viata în care ai mai avut pareri personale si vointa proprie.. La aceasta taie re nu numai ca te învoiesti. p recum si lucrarea de mântuire a omului prin Jertfa de pe Golgota. Chematii sunt multi. alegerii si statorniciei. care îsi întelege personal Botezul. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim Lu i pe noi însine. Acesta este factorul de care Biserica tine seama si garanteaza seri ozitatea convingerii. De la logodna cu îngerescul mod de viata sub o noua lege. Aceasta e cea mai puternica chemare ce s-a putut face vre odata oamenilor. Fratele care vine la calugarie este o roada a acestei jertfe. Pe aceasta cale nu poti calatori fara primejdie decât condus de mâna neva zuta a lui Dumnezeu. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al unei altfel de cunoasteri. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. Însemnatatea facliei în rânduiala calugariei vrea sa spuna ca noi însine treb uie sa ne transformam într-o faclie. Fagaduintele calugariei sunt. 82. sila neputint elor. pe viata. pe viata. Viata lui viitoa re. 75. mijloacele fizice sau moral e cu care se face aceasta rupere a sufletului si a mintii de patimi. apara si întareste un ase menea dar. sila înfrângerilor. Noi suntem pietrele. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. Calugaria se întemeiaza pe sfaturile evanghelice. asadar. (. Intrarea în calugarie se savârseste în vremea Sfintei Liturghii. Spre stiinta. Întreaga Sfânt a Treime îsi face salas într-un ales. desi continuata pe pamânt. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. În felul acesta El Se face hrana mintii noastre. dar saruti si foarfecele. de vreme ce-L face ceea ce nu e: ob iect). 85. lemnele sau jertfa de bu na voie pe altarul lui Ilie. Aceasta nu e repetarea primului Botez. caci în ea s-a sadit putinta unirii omului cu Dumnezeu. ne-a cerut sa ne lepadam de tot ce avem. Sila împrejurarilor. De la darea numelui. Calugaria . ci înnoirea lui. ba sa urâm si propria noastra viata în conditiile lumii acesteia (Luca 14. 83. Un duh nou se salasluieste întru noi din clipa aceasta. 84. îndata dupa intrarea cea mica cu Evanghelia. cum au fost apostolii. Stiind Iisus ca patimile opresc sufletul de la calea Sa. taierea voii si a toata pa rerea îti este lege. întrucât îl lipesc de viata aceasta. Cu acestea începe noua îmbracare în Hristos. Oamenii prea legati de fire nu au înteles niciodata vietuirea cea mai p resus de fire. va avea sa fie o slava a Sfintei Treimi. monahul e un nou botezat. Dar ca sa faca firea omeneasca o cale atât de lunga trebuie întelese bine mijlo acele si foarte bine cunoscuta calea. Sfânta Liturghie e ste repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiasi jertfe si taine. altarul de dovedire al adevaratului Dumnezeu. 86. Sfânta Liturghie este slu jba de capetenie a Bisericii în care e prezentata viata si învatatura Mântuitorului. 77. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. nu stau garantie pent ru calugarie. Bratele parintesti îl astea pta deschise pe cruce.. viata petrecuta într -o manastire. deci Dumnezeu gândeste lumea. daca nu se vor converti în convingere. 78. Libertatea constiintei e cel mai adânc bun spiritual pe care-l avem la în demâna în viata.) Logodna aceasta începe însa cu foarfecele. ca de o mustrare si i-au facut mucenici. Iar d e foc se va îngriji Dumnezeu. Calugaria e o logodna cu modul mai presus de veac al vietuirii îngerest i. prin constiinta unei calauze. cât din aceasta ucenicie. pe scurt.

Nici o patima nu vrea sa paraseasca firea fara nevointe. camuflarile mândriei. 94. sanatate deplina si majoritate de minte. Potoleste râvna de razboire cu slabiciunile firii patimilor. Altfel Hristos nu ne-ar fi spus ca "Împaratia lui Dumnezeu" . Daca cel în cauza îsi închide sufletul de catre povatuirea d uhovniceasca. îmbracaminte a sa de luptator al duhului pierde însemnatatea ei de la început. 89. Nici nu observa monahul molatic de minte când a fost scos din lupta s i redus la un simplu cuier de haine calugaresti. prin urmar e. Asa se cuibareste viclenia în suflet si îl face pe monah om cu do ua fete. e totuna cu ducerea lui iarasi în temnita patimilor. În manastire viseaza sfintiri si litanii si viata fericita. e o victima nevinovata a nedreptatilor. În ochii lui toti sunt fatarnici. parere pe car e nemarturisit si-o pastreaza si în manastire. adica silint e ale constiintei întarite de vointa. dar îndaratnicii pe aceleasi cai se poticnesc si cad. Drepte sunt caile Domnului si cei drepti merg pe ele. când te crezi bun. chiar sub cea mai subtire forma a sa. Monahul lenes de mântuirea sa începe sa uite întelesul celor ce are de facu t. a ajuns pe punctul de a parasi calu garia. iese dintre ei. De povatuitorii sai se desparte sufleteste. dar ce nu poate rugamintea poate pedeapsa. Calugaria nu creste visatori ai Împaratiei lui Dumnezeu. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice în tristarea. Biseric a. se multumeste numai cu intrarea în calugarie. Daca monahul se complace într-o calugarie de uniforma si nu-l doare sti ngerea luminilor sufletului sau . judecându-i si gasindu-le tot felul de pricini. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea. as adar. osândindu-i. Îndaratnicii dau. ci oameni hota râti care duc trairea crestinismului pâna la ultimele lui consecinte de disciplina s i frumusete. daca nu e t aiata din radacini. E . 93. Sandalele nu mai a learga pe calea gatirii evangheliei pacii. ipocrit. i ar când aici dau de severitatea luptelor cu patimile.înseamna ca a dat în micime de suflet si a ajuns un om de nimic. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simt trebuinta sa asc ulte si sa urmeze. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. afurisirea sau caterisirea. Asa se întâmpla când se întareste fariseul si slabeste vamesul. Crestinii nu au de învatat nimic bun de la acesti dezertori si mincinosi. ci o iau iarasi pe cal ea pamântului. scoaterea din monahism. Întunecarea aceasta însa ne aduce aminte de învinui rile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau virtutea. bobul de grâu se schimba în taciune si se crede grâu nedreptatit. aprobarea voil or sale. 92. calea duhului. pentru ca aceasta taie amagirea de sine din care creste dezamagire a. De aici se vede destul de limpede ca mândria s ingura. nu face degraba lucrul acesta. Parerea sau iubirea de sine e o for ma subtire a mândriei. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. cum e parerea de sine. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugari ei. de primejdia pierzarii. Când monahul a realizat fatarnicia. prin slujitorii ei. neîngrijit pe dinauntru. Multi vin la calugarie cu o parere buna despre ei însisi. Potrivit aces tei îndreptari el cauta alta hrana sufletului sau: lauda oamenilor.chiar a ceasta launtrica . un mincinos al Domnului Hristos.stabileste o alta înrudire între oameni: rudenia cea dupa Duh. Casatoria si copiii îi parasesti înainte de a-i avea si n-o iei pe calea aceasta. ca si cum cu aceasta si-ar fi aju ns scopul. 90. Pentru calea calugariei trebuie. Biserica încearca pedepsirea. e în stare sa risipeasca din suflet toata viata dupa duh. 95. Aceasta este iubi rea de sine pe care o mentine mândria si punctul de vama al diavolului. Prinderea sufletului într-o viata dinafara de duh prin tarâtele vietii."se ia cu navala si navalitorii pun mâna pe ea" si "Îndrazniti. Astazi pentru obrazele celor din îndaratnicie parasesc lupta calugarii. visul se destrama si începe dezamagirea si nemultum irea. Asa se expl ica îndepartarile. Cu alte cuvinte nu vede ca a aj uns o mizerie cazuta între tâlhari. 88.întristarea e chipul unui suflet cu luminile sti nse . morminte varuite pe dinafara. Din pricina acestei lupte între convingeri si patimi calugaria e datatoare de har si e numarata la Taina Pocaintei. Sufletele slabanogite de mândrie stau totusi pururea încordate în legitima aparare de catre orice îndregatori. ca sa se dezmeticeasca. 91. 96. de taierile dureroase ale pe depsirii întru toata fapta buna. Plata neascultarii de Biserica este pierderea mântuirii. d e aceea. 87.

de pipernicire la litera si pierde curajul. Calugaria cere smerenie si curaj. ci ramâne în dreapta cumpanire a situatiilor si a celei mai bune solutii. 106. Mirenii mai vin la manastire pentru rugaciune. fie schisma. Cu toate acestea. pentru ca ele aduc grijile lumesti. dar nu stiu niciodata pe vr eunul din sfintii care sa fi biruit el aceste înfrângeri. Cu toate acestea. Calugaria dezleaga pe monahi de obligatiile îngrijirii familiei în lume. 107. tânguirea ca au fost parasite si felul de a gândi dupa lume. orientarea numai spre îndrazneala personala si spre profetism distruge biser icitatea si sobornicitatea crestinismului. ci îsi vad de cale cu gândul la Dumnezeu. câlti fiind. ba se s i completeaza. ca nu cumva poate din nepasarea lui sa fie hulit Dumnezeu. Mirenii vad pe calugari prin patimile de care sunt stapâniti ei si nu le vine a crede ca-i cu putinta si o viata de virtute. 109. 98. o dai si pe ac easta. Calugaria slabeste în suflete slabe si se întareste în suflete mari. Lepadarea de lume e o convingere. 101. CALUGARII 105. fie sa-l fer iceasca pe al lor. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. 110. Calugarii care realizeaza monahismul sunt în l ume facliile aprinse ale lui Dumnezeu. De aceea c alugarii nu umbla printre oameni cu ochii pe ei. Daca dai staretului toata grija ta. provocând fie erezie. 99. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfat isare de sclavie spirituala. Acesta-i primul folos sufletesc ce se asteapta de la noi. numai cal ugaria nu. Absenta sau împutinarea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebui e tinut un echilibru. 102. Mirenii stiu toate înfrângerile calugarilor. Viata monahului este launtrica. De altfel nici nu se trimit din manastire decât cei mai statornici în ca lugarie. Iar al doilea e acela al rugaciunilor pentru mântuirea lor. asa si nevoitorii mântuirii lasa toata grija lu mii pentru Împaratul cerurilor. ba . ca sa nu-i încâlceasca în vremea ostasiei. Rugaciunile celor din manastire i-au îns otit ca o mâna de aparare. patimil e cu focul. catând cunoscuti sau dorind sa st ea de vorba. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. iar pentru înfrângerile lor morale Dumnezeu este hulit printre oameni (R omani 2. asa va ramâne. Sunt totusi rude care se bucura cu adevarat de calea noastra. Daca te atingi cu focul. legatura nu e rupta. 97. în viata duhovniceasca ei se armonizeaza. Virtutea e neînteleasa. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla vedere. Asa ceva ar însemna încetarea calugariei. duhovniceasca. umbla cu ele stinse. ci cei dintâi. Acesta se stinge când se apropie de ei întinaciunea prin simturi. ca sa nu fie ranit de slava desarta. Precum când merg la oaste. 108. O viata îmbun atatita a noastra le-ar fi singura mângâiere si bucurie care ar cântari în sufletul lor mai mult decât amaraciunile. Calugarii traiesc într-un altfel de foc al Duhului Sfânt. Ei cauta oarecum fie sa defaime modul acesta de viata. Toti calugarii care pentru neaparata trebuinta au mers prin orase au simtit trebuinta ocrotirii lui Dumnezeu. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. 100. Prea multa întâlnire cu rudele nu e buna. Una cu alta nu seamana. Dar nu acestia califica monahismul. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. care nu-l realizeaza. precum trebuie sa se fereasca si de cei cel ocarasc. 103. pe când viata în lume e îna fara. când existenta lui Dumnezeu devine un fapt de nat ura evidentei absolute pentru toti. De asem enea. si cum va rândui. 111. 104. oamenii lumii lasa toata grija de acasa. Un drum în lume îti face dovada statorniciei în calea cea duh ovniceasca. rostul cultural si rostul social. calugarii nu se mai d uc în lume sa se odihneasca. Calugarul trebuie sa se fereasca în sufletul lui de cel ce-l iubeste. Acesta este rostul de capetenie al monahismului: trairea crestinismu lui pâna la tensiunile desavârsirii. În ce consta primejdia? Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. 24). Toate profesiunile au vacanta sau concediu. Ceilalti. Chipul monahului a trezit întotdeauna si în tot locul mâncarimea de limba a mirenilor.u am biruit lumea". deci pierde smerenia. Cea mai buna justificare a monahismului o fac cele trei rosturi cu c are a strabatut el istoria: rostul spiritual.

dar nu cred în Iisus Hristos.pâna la nastere. 2 divorteaza. dupa modul cum le face. E singura garantie a unei casatorii du rabile si placute lui Dumnezeu. ci numai o suspina. de care suntem trasi la raspundere. Multi nu tr aiesc decât primele doua faze ale vietii. Majoratul partilor îl decide mintea. si mai rar. nu poti fi decât într-un permanent dezechilibru cu c erintele spiritului. Casatoria are cuvântul. În timpul sarcinii. CARTURARII 115. Iobagii aveau câte 16 copii si erau slugi. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. de vreme ce-i aflat de vina. 118. Calugarii. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. 123. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. Daca nu-i da pace la copil în vremea sarcinii. învaluie pe oameni în dragostea ta c ea din multa rugaciune si vei vedea trezindu-se în necunoscutii cu care stai de vo rba si o scânteie dumnezeiasca. ci se cere si vârsta credintei în Dumnezeu. Cuvântul se tânguie: "Piere dreptul si nimeni nu i a aminte. 112. 122. iar cele dinafara. cele doua parti trebuie sa se s imta ca sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui Dumnezeu (1 Corinteni 3. La casatorie nu ajunge numai numarul anilor. Casatoria pentru mântuire si prunci. faza bio-psihica. c redinta. prin viata lor de obste. sunt o icoana straveche a lumii noi. nu necredinta. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. dar din când în când. 124. chiar un Dumn ezeu al lor. care nu le cere mai mult decât sa-i recunoasca existenta. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". 127. nu pentru placeri. 121. 119. De la asezamântul inimii în duhul lui Dumnezeu izvoraste toata purtarea monahului catre cele dinafara. În opera recreatiunii omului în Hristos. 9). Au ramas cu un Dumnezeu abstract. nu instinctul. va avea precocitate sex uala. "pazind hotarele legii". 128. 126. Cum pier dreptii si nimeni nu ia aminte? Foarte simplu: ca nu se mai nasc. Tinerii sa se mute de la batrânii care le strica casa. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". Un calugar trist. iar mai sus nici n-au de gând s-ajunga. daca nu chiar inexistent. creat de ei. O casatorie cu o asa socoteala o binecuvinteaza Dumnezeu când ridica nunta de la instinct la rostul ei spiritual. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. Prin Isaia proorocul. se duc oamenii cinstiti si nimanui nu-i pasa ca din pricina rautatii a pierit cel drept" (Isaia 57. Din 3 familii. mama sa nu stea în fum si sa nu ia medicamente. 117. iar pentru partea crestina e un fel de mucenicie fara nadejde sigura.uneori e numita fatarnicie. pe care nu si-o pot exprima. CASATORIA 116. trebuie s . Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe Care Îl deduc ei. 125. iata ca disparitia dreptulu i e o problema. 1). Viata acestora e o înjuratura continua la adresa spiritului. prin care. Viata noastra are trei faze în dezvoltarea ei: faza vegetativa . fara limite precise. de ce nu se mai nasc dreptii ? Iata ca trebuie. Tr aind într-o casatorie cu acestia. este un calugar cu luminile stinse. 113. 130. 114. spores c duhul celor dinlauntru. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. care urmareste printr-însii o intentie divina. inaccesibil. 129. sa se asig ure stapânirea acestei patimi. înfrânarea nu desfrânarea. îngaduiti de lege. 120. îmbracata în pui de om. si faza spirituala. Abstinenta sexuala da vigoare. Si e de vina omul? Trebuie sa se întrebe omul. desi absolut. Copiii nascuti numai dupa distractii si destrabalari au iesit rai. Asa frate calugare. la cinstea de Taina.

142. 133. Prin urmare cugetul sau constiinta e ochiul cu care vede Dumnezeu pe o m si acelasi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. Chemarea prin semnele mai presus de fire. 4. s-au pomenit cu o . CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 137. Cârmuitorii de neamuri. 3. Întelegem prin urmare. CONSTIINTA . reaua vointa si peste tot pacatele. pârându-ne înaintea lui Dumnezeu si înaintea noas tra de toate faradelegile facute. în afara de posturi (Sfântul Pavel). iar daca nu ne împacam cu pârâsul acesta. si ne va baga în chinurile iadul ui. dar daca nu vrem sa întelegem . Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. pâna la finalitatea s a .nevrând sa stie de Dumnezeu . fiind si capatul lui Dumnezeu din fiii Sai. Chemarea la judecata. care-i sting graiul. dar înca neaprinsa. cum se face ca s-a întunecat Dumnezeu asa de tare în ochii pacatosilor. Sunt oameni care s-au învechit în rele . încât abia se mai aude.si. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. 140. dau de asprimea dreptatii Sale. 5. Din toate timpurile se stie ca. Iar cei ce stiu împreuna. ca El va asculta pâra si-i va da dreptate. iubirea îi trecea printre zeii nemuritori. câta vreme s untem cu el pe cale (Matei 5. drumeti prin viata aceasta. E un grai tacut. dar totusi de dincolo de tine. când. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. Obisnuit. nici chiar de credincio si si nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. 6. îngaduie razboaiele. ca suntem în pragul libe rei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi pe pla cul lumii. prin mai multe surl e. spre pedepsirea rautatii. atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu c onceptia crestina despre lume si viata. de la Dumnezeu. ne cheama. n-a mai dainuit puterea lor. Chemarea prin necazurile vietii. sunt Dumnezeu si omul. Iata câteva dintre ele: 1.asa simt ca ma vede . toata vremea vietii noastre pamântesti. Însusi cuvântul con-stii nta însemneaza a sti împreuna. niste solzi. în rautatea necredintei care i-a cuprins si li se pare ca abia acum au aju ns la "adevar". Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt. CHEMARILE LUI DUMNEZEU 134. încât acestia ajung de buna cr edinta. Prin pacatele noastre. 2. începe sa ne urmareasca cu primejdii si napaste. 138.vedere deodata dinspre doua parti. Patimile. Chemarea launtrica a constiintei. mai catre capatul zilelor. Atunci si Dumnezeu se stinge din ochiu l nostru încât ne pare ca nici nu mai este Dumnezeu. ca avem o înrudire cu Du mnezeu. avem cuvântul lui D umnezeu.otii sa se împreuneze. atunci când puternicii vremii ridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte sunt pu tine exemplarele omenesti care îsi "risca" toata viata lor pentru Dumnezeu.mai pastrând si pentru egoism o buna parte de "viata". Asa suntem noi în conditiile vietii acesteia: o candela cu untdelemn s i fitil. Chemarea din afara a cuvântului. p rin firea Sa. ne striga. 132. 141. Cârmuirea neamurilor tot de sus se face. o chemare lina. pe care o auzi sau o întelegi ca vine dinlauntru. la fel. Glasul constiintei însa. CÂRMUITORII DE NEAMURI 131. nu va putea fi înabusit mereu. Chemarea prin necazurile mortii. Pe vr emuri. Dumnezeu îsi cheama copiii prin mai multe graiuri. Dumnezeu ne cauta. 25). conceptia crestina nu prea e dusa. Cum Îl vad asa ma vede . dar mai ales nebagarea în seama a acestui glas. abia daca mai pot fi vazuti ca muritori. 7. 136. Chemarea prin chinurile de pe urma de la Antihrist. 135. când îndaratnicia firii s-a mai stins.GLASUL CONSTIINTEI 139. ca locuieste chiar în structura noastra spirituala. la fel. îngramadesc niste valuri peste ochiul acesta. capatul omenesc al constiintei noastre s-a îmbolnavit. pentru cauza lui Dumnzeu în lume. Odata si odata începe sa strige la noi.

Daca i-a fost stârnita senzualitatea . si predispus spre boli nervoase. si va fi un copil artagos. Când ai constiinta curata sa nu te temi niciodata de nimic. 145. traim si suntem (Fap te 17. Toata aceasta povara îsi are radacina numai în a ceasta trezire afara de cale a senzualitatii mamei. c eea ce trebuia. nici în vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburata de barbat si nici în vremea a laptarii copilului. iar la unii le-a fug it si mintea. ca odata sa vada fiecare. 147. înca de aici. un fel de amplificare a vointei omului cu voint a lui Dumnezeu. urmeaza sanctiuni ale constiintei. daca mama n-a fost înca împinsa în acea aprindere a senzualitatii.si celelate forme mai grave. care "nu tace" pâna ce o mul nu-si revizuieste înfrângerile sale si nu se întoarce de la pacat. COPIII 144. neatras spre onanie si aproape deloc dispus spre nervozitate. despre puterile sufletu lui asupra lumii fizice. prin natura ei e de a nu se lasa învinsa. nebunia acuta si. Avem probe unde nici n-am banui: în fizica moderna. mai grele decât mustrarea: dez echilibrul mintii . unde te vei duce. Caci cu adevarat a fugit mintea omului care o viata întreaga nu face altceva decât sa stinga glasul constiintei. Asta-i ocolul de cercuri si se so ldeaza cu stingerea neamului celui ce apuca pe panta pervertirii rosturilor firi i. din care se mai poate reveni . Constiinta. schizofrenia. în care ne miscam. rupând toate zagazurile faradelegilor si azvârlindu-le pe toate în fata lor. sa vada totdeauna. vrând-nevrând. încât si somnul le-a fugit. Toata vremea sarcinii si a alaptarii barbatul trebuie sa se înfrâneze. nu aproba niciodata viciul si pacatul. deci si asupra trupului. în final. o pervertire convenabila pentru mascul . ce-l a veai la îndemâna pretutindeni. De aici retinem faptul ca organismul viu înregistreaza cu atât mai usor un bo mbardament al energiei sufletului si-i pricinuieste mutatia infinitezimala.evolu tia embrionului în atari conditii de viata intrauterina aduce pe lume un copil uso r aplecat spre onanie precoce si târzie. În cazul când înfrângerile morale se tin lant prin desimea sau gravitatea lor. vor mari decaderea si necazurile. Asa sunt tocmite lucrurile. sigur ca roada sa va însuma în sine toata lip sa lui de echilibru cu marele mediu divin. deodata cu o petrecere de acest fel. ca sa poata pri mi iertarea lui Dumnezeu.ceea ce e o decadere de la rostul firii sale. de se v or casatori. Toate acestea sunt urmarea în organic a capitularii constiintei. cufundarea lui în întuneric si în munca."pârâsul tau. Însusirile copilului atârna de gradul de pervertire la care a ajuns inst inctul maternitatii la femeie. Nasterea de fii. Convingerea ca se poate si ceea ce ni s-ar parea ca nu se poate. paranoia.mai usor sau mai profund. chiar daca frâna ei nu e luata în seama si f irea decazuta savârseste pacatul peste oprelistea ei. noul venit va fi un copil prea putin înclinat spre trezirea ge nezica prematura. prin natura ei. 143a. sinu ciderea. si. c a sa nu tulbure viata viitoare a celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dum nezeu. Invers. si nu te lasa sa pleci fara sa vezi. Aceasta-i perspectiva lugubra a vietii în pacat. omul care n-are nici un Dumnezeu si nu-l intereseaza nimic decât desfrâul lui. 143b. fara sa stii si tu ca ti-ai omorât sfatuitorul cel mai bun. e o putere nebanuita. 146. aduce pe lume copii pre dispusi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. Daca mama îsi perverteste rostul maternitatii sale. ereditar nervo s. ca urmare. despre morala si orându irea spirituala a venirii copiilor pe lume. deci nu e cu putinta împlinirea intentiei divine. ca organ s piritual al omului. De aici vin mustrarile de co nstiinta . acesta se influenteaza si se schimba înt rucâtva. e ceva care co ntravine instinctului poligamic si fara alta socoteala al barbatului fara Hristo s. dupa . cu care trebuie sa te împaci pe drum". Omul care se întuneca despre Dumnezeu si suflet. încât nu e identic în mod absolut cu el însusi de mai înainte de experienta. Prin simpla îndreptare a energiei cun oscatoare a sufletului asupra unui lucru. De aceea nu vrea Dumnezeu sa iesi din viata aceasta.rabufnire napraznica a constiintei bolnave. Prin simpla atingere a unui ob iect structura acestuia s-a schimbat întrucâtva. prin credinta. 28). decât cu un sot în stare de aceea si credinta si petrecere.

Iata faza spirituala a vietii de familie. oamenilor ce au venit la Iisus de copii. când copiii sunt opriti de a veni la Iisus. zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. Indiferent cum este dirijata educatia copiilor. rasplata de fericire pentru o stenelile tale.dorinta. cu deosebire din vremea aceea. daca vremea le-o va cere. ca aceasta sa nu-l foloseasca în chipul pe care îl doreste? Mai mult: toate starile trupesti si sufletesti ale celor doi parinti. tot Dumnezeu este Ta tal sufletului si cele ce lucreaza educatia pe dinafara. Deci toate acestea trebuie ocolite. cu care n-ai vrea sa te supere. aproape cojita de materie . Deci. Iata de ce vin: Iisus la nunta si nuntasii la judecata. proc ese uriase în configuratia persoanei. Ei. Îndreapta purtarile tale. O natura buna (îmbunatatita) îsi simplifica de la sine principiile si ma rginile. 156. Împaratia lui Dumnezeu este fagaduita copiilor. Cei care opresc copiii de la credinta sunt osânditi mai rau ca sinucig asii. pe care copilul le va avea pentru toata viata. devine "întrebatoru l complicat al veacului acestuia". În copiii veniti dintr-o vietuire curata a casatoriei. Pentru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întel es. copilul va fura toata viata. iar mai cu deosebire ale mamei în vr emea celor noua luni. Suparari. nesanatate. apoi o pierde: devine pacatos. orice mama se va mântui. pâna si copiii Îi p rilejuiau motive de revelatie. va fi caracteristica întregii vieti a urmasilor. Care savârseste prin tin e minunea îmbinarii unui pui de om cu un pui de cer. . Deci . 149. Ei sunt de mici mai stra vezii pentru Dumnezeu si prin aceasta se vede ca au chemare sa-I fie ucenici. desi nu înteleg nimic si nu schiteaz a nici o împotrivire dialectica. se va ruga si copilul. printre noi. ia r. numai co piii o au.mai ales betia are si suport ereditar. Iata o suparare a lui Iisus. 150. acum esti cu deosebire datoare sa-l pazesti de toate relele. 10). Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu. 153. se întiparesc în copil. melancolie. omul începe viata cu sfintenie. prin amplificare. cu tendinte sau predipozitii. poate ca. În vremea aceea. de mici sa vina la Iisus. În atari stradanii. oamenii de tot felul. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. fiindca nu mai acum poti si te asculta cu desavârsire. 151. când Iisu s este interzis? 152. S-ar apropia de natura originara. daca mama fura oarece. Iar o mica schimbare în microbiologie dezlantuie. Iisus i-a gasit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu. Îi vor fi si mucenici. 154. zisa cu tot focul fiintei sale. uneori chiar si în macrobiologia societatii. catre Dumnezeu. Si iarasi: cum sa nu fie în stare rugaci unea cu iubire sa-l foloseasca si sa-l schimbe. chiar împotriva acestui mediu sunt rânduiti. 157. Nota sufleteasca dominanta în familie. si mai ales a mamei. Pe copii. dureri. Se roaga mama lui Dumnezeu. despre care zice Sfânta Scriptura: "Cei ce au pazit pravila sfânta sfint i-se-vor si cei ce-ar învata-o vor sti ce sa raspunda" (Întelepciunea lui Solomon 6. copilul se va îmbata toata viata . mama. vorbeste cu Dumnezeu d espre ei. precumpanesc încl inarile bune si nu-i biruie împrejurarile rele ale mediului. ce eventual l-ar gasi si. 148. ca vointa ei sa nu-l ajunga si sa nu-i schimbe configuratia fizica si psihica? Gândirea îndreptata ca o sageata poate pricinui la tinta leziuni organice. oamenilor ce o primesc fara discutie. întâmplarile. Acum e vremea când sa faci ce vrei din copilul tau. cum sa nu Se supere Împaratul. amaraciuni. Se îmbata mama o data. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. de pilda. cum sa nu fie în stare blestemul unei babe. De fapt . asemenea copiilor. din rau în bun? Cu ce sa fie mai p rejos rugaciunea unei mame pentru mugurele sau. a carui icoana. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. Supararea ca copiii nu sunt lasati. 155. predispun c opilul la tristete. rabdând pentru un rost divin o pr avila sfânta. Lui Iisus lucrurile. pot fi zadarnicite de c ele dinlauntru.

Toti copiii care rezulta. Copiii îndra citi vin din urmatoarele pricini: 1. de asemenea. dureri reg ionale si gânduri de cautare în alta parte. Parintii nu au pazit postul si nu s-au putut înfrâna de la poftele trupest i si asa au calcat zilele si timpurile neîngaduite care sunt: Miercurea. sau mor de tineri. Acest dezechilibru se rasfrânge asupra sistemului nervos. fie bune. mai obosit. NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI 159. Si iata cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul tau rod. Doctorii sfatuiesc: femeile sau casatoria. degenereaza. dupa cum urmeaza. cearcanele vinete pe lînga ochi îl dau de gol . de pe urma viciilor de tot felul si de pe urma dezechi librarii functionale totale sau locale a sistemului sau nervos. 2. Iarasi dovada ca nervii sunt într-o primejdie. memoria . NEASCULTATORI. ma i tacut. 3. Desfrânarea omoara milioane de celule nervoase. l-au flescait cu totul. când va va veni rândul. fiti cu mare bag are de seama. Presupunem ca un copilandru. sporind cu vârs ta. si alta externa. COPIII ÎNDRACITI.cazul e acelasi . si insul respectiv începe sa fie un flescait. i-au ste rs farmecul. fie cu amândoua. Nu-l afla parintii. ca de în viciul onaniei. Vinerea. face excese. vrea sa se însoare . în felu l ca celulele nervoase. mai întâi functional. Imaginatia nu mai e vioaie. Si daca în vremea aceea tata a mai fost si beat.158. nu mai pot secreta s i mediul endocrin. ceilalti. . sarbatorile de peste an si posturile întregi. daca nu le-ati fi facut. un viciu nu va iesi c u alt viciu. asa cum l-au desfrânat viciile. Osteneala si scârba ei abia ac um încep. Nu e ea de vina ca-l va parasi.chestiunea ramâne mereu într-un cerc vicios. ci trecu tul barbatului se razbuna. se întiparesc si în copil.cu care a gresit . caci toate prin câte trece mama. De îndata ce viciul sau des frânarea de orice fel. Presupunem ca tânarul-batrîn vrea sa fie si el în rând cu lumea. În vremea sarcinii nu te-ai pazit de barbat.pentru cine stie sa vada . pentru ca nici parintii lor nu au ascultat de por uncile lui Dumnezeu de a pazi zilele sfintite. nu mai aprinde dragoste. Mamele nu s-au pazit pâna la curatenie deplina si asa se nasc copii plin i de bube si pot muri. toate îi vor rasari în oale.neostenita în astfel de vicii. în vremea celor 9 luni de sarcina. nemaiavând agenti simulatori cuveniti. Daca n-are norocul sa dea de un sfat. serios. ceea ce îi va pricinui nevroze. celula nervoasa moare. iar daca desfrânarea conti nua. pentru ca s-a întipa rit pecetea curveasca pe ei înca din pântecele mamei lor. de aici multi copii se nasc morti. COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 160. sporesc si urmarile viciului. se naste u n copil ce va fi slabanog. chiar dac a se face. fie cu trupul. îi veti vedea p lângând si veti plânge si voi si asa veti ispasi pacatul în care i-ati zamislit. încle stat de viciu. Barbatul. Toti parintii. nu mai coresp . Astfel barbatului. si. Mai trebuie stiut si aceasta ca toate tesuturile se refac. sau macar de o carte. De mila.îi tremura. Desigur ca va doare. la primele anuntari ale instictului. afara de celul a nervoasa. prin urmare. îndaratnici. nu faci casa. Ce e la mjloc? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. atunc i tesuturile glandelor masculine sau feminine. nu mai învie niciodata. Duminica. sau. nu mai e agerita de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. Se gasesc acestea în Sfânta Scriptura. varsînd hormonii în sânge. fie rele. si la orice vârsta . Omorîta o data. Cresterea corpulu i încetinita.e atinsa. poarta ponoasele trecutului si mustrarile viitorului. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. fie cu mintea.scoarta cerebrala a mintii . nici nu v-ar fi durut.înclesteaza pe om. nu mai învata la scoala. daca traiesc aluneca în curvie. ca de sila. caci mereu va ramâne nemultumita. Întrebati-va cugetele si va vor spune ce este îngaduit. formând celule genezice. nu-i mai place joaca. ci mila. i se întîmpla ca pie rde frâna nervoasa a ritmului sau functional si nu se va potrivi poate niciodata c u ritmul femeii sale . Când va crest e mare. Cu alte cuvinte. parca e batrân. e din ce în ce mai retras. sunt neascultatori. mintea se tâmpeste si înca repede. Nici pe el nu-l prea atrage femeia si nici fetele nu se simt atr ase spre el. Fireste. luati aminte. mîin ile . sunt peste masura de mult solicit ate si silite sa furnizeze material extern si. Nu izbuteste. ca sa nu cadeti în astfel de greseli. Astfel. Pomeneam ca glandele genezice au o dubla functiune: una endocrina. Dar casatoria.

sa presupunem ca. Credinta are revelatia cu care omul credintei nu se tocmeste. Poat e s-a banuit din cele de pâna aici. o iluminare a ei. a agerimii. nu lovesc pe nimeni. pricepem mecanismul dupa care apare în lantul cromozomilor roiul boabelor de neghina. pe masura ce-L cunoastem. i se va nimeri ca sa aiba si urmasi . Acestia vor purta urmatoarele poveri parintesti: o sanatate subreda. 163. Si-a distrus parintele cu vicii le lui milioane de celule nervoase? Acestea. obsesii. glandele în totalul lor ramân atrofiate. mai ageri la minte. Credinciosul în Dumnezeu depaseste limitele omului. un chip îmb atrînit. rastalmacirea întelesurilor si o continua muncire de constiinta.unde instinctului maternitatii femeii sale. fie aparte. Asa sunt construiti genetic si ireversibil. si al doilea. care vin la intervale mai mari de vreme. Asta e ceea ce poseda credinciosul printr-o cale mult prescurtata. 167. Cum si de ce? Iata cum si de ce: stim de adineaori ca toate faptele insului se înseamna în doua locuri: undeva într-o contabilitate neva zuta. în genezele cromo zomilor. 166. Acestea toate se înscriu numaidecât în patrimoniul genetic al ereditatii. cu atâtea gene ze recesive mai mult. Grauntele de credinta este. fie an gajati în procesul rodirii. Mai sunt si urmari ale desfrânarii si destul de grele înca din tinerete. reprezentând situatia lui. iar de scapa cu zile vor fi niste chinuiti ai soartei si slabi de minte. Revenind la corespondenta. în vreme si pe masura ce se adauga. 164. pe când copiii veniti mai la batrânetea parintilor sunt mai molâi. mai batrâni. cunos tinta pe care savantul n-o poate prinde prin stiinta. slabirea mintii. în firea noastra apare modul divin de a fi. Cei din tinerete sunt mai vioi. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. realizându-se armonia ce se vede. ci total ul celor distruse si sanatatea la care se gasea în momentul când îsi chema un urmas pe lume. Dumnezeu ne însoteste mereu si. mai sprinteni. a vioiciunii rezistente a sistemului nervos si a celorlate tesutu ri si umori. Religia se întemeiaza pe grauntele de credinta. le-a spus cam asa: sa înceapa din a crede ca au credinta si vor sfârsi prin a av ea de fapt. mai sanatosi. id eile fixe. ci numai daca si-a împins st iinta pâna la toate marginile si i-a recunoscut neputinta. ceva mai vazut. Asa se ajunge pe rând la atrofierea diferitelor organe în iconomia gen erala a corpului si asa apar sterilitatea. Sa zicem ca o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tineretii. Factorul biologic al ereditatii rezuma starea oricarui moment. Nu au nici o vina si nici un leac. adica în factorul biologic al ereditatii. daca nu sunt scoase din lucru de perechea mai sanatoasa a cel uilalt parinte. E reac tiunea sufletului la starea mizerabila în care i-a ajuns casa prin patimi. Totusi. ca organismul întreg se piperniceste. nevrozele si o stare generala de boal a. nemairefacându-se niciodata. Proba o dau copiii. Aceasta ostenire a vietii e de fapt o ostenire a elanulu i. grauntele de comuniune în care suntem cu Dumnezeu. care este creator numai în ordinea conceptelor si nu intervine. La temperaturile la care se alege aurul fiintei noastre de zgura ace stei fiinte. Vreti dovada la îndemâna oricui? Iat-o. si asa trebuie sa-si traga plata: ra mâne fara urmasi si fara sotie. scoase din lucru si cu toate urmarile acestui dezechi libru umoral. . E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia. dimpotriva simt alature a cu durerea oricui. 165. d eci n-au sistemul nervos subrezit dintr-o vina ca aceea. totusi-totusi. ceea ce n-ar fi patit daca ar fi avut o purtare mai buna. Dar nicidecum o anulare ci dimpotriv a. se si însemnase în stocul de cromozomi. în modul divin al existentei. Iisus raspunde odata ucenicilor Sai care-I "cereau mai multa credint a". cu materialul ce li se dete. de a voi si de a gândi. Credinta e un risc al ratiunii. CREDINTA 161. genezele recesive si ravagiile c e le pot face ele. 162. de fapt. mai împiedica ti. diferite neputinte fara leac. ca Dumnezeu în ordinea realului. nevoile vietii ostenesc nervii oricui. sau o predispozitie spre tot felul de boli. Dar. în rast impuri de vreme. precum si situatia biopsihica a parintilor. Nu mai vorbesc de starile sufletesti: frica. în grauncioarele de cromatina.

contemporani cu Sfântul Apostol Pavel. Tintele ultime ale crestinismului nu sunt absorbite total de forma a cestei trecatoare vieti. 169. Credinta este un risc: împotriva ratiunii. 171. Iisus iubea copiii. Este un factor de purificare. din cauza nostalgiei dupa împar atia spirituala. apostolul ridica la rangul de imperativ si nasterea copiilor la conditia de mântuire a femeii casatorite. Acesta-i paradoxul. Una reface organismul. împotriva lim itelor omenesti. daca n-am consider a si realitatea personala a demonului. acea energie rara a sfinteniei. adusa de doua delegatii si e pu r spirituala. a vrut sa dea pe fata credi nta femeii si sigur ca a privit cu dragoste acest furt original. sa traim prin credinta. fara nimic sup ranatural si personal. Iisus era chemat de durerea unui tata. Credinta în Dumnezeu si marturisirea Lui sunt iesirea sufletului din întuneri c în lumina dumnezeiasca. unic în viata lui Iisus. Sluga sutasului este un caz de tamaduire de la distanta. ca atingându -se. Pamântean fiind. îndata ce organismul s-a refacut la plinatatea lui spirituala. Aici Iisus "n-a simtit puterea care a iesit din El". De ace ea crinii au ajuns pâna la stralucirile lumii divine. 170. dintr-o religie revelata. ca sa nu se stinga dintre oameni siguranta existentei lui Dumnezeu. în cazul cel mai bun. Grija zilei de mâine este o grija presanta. sau. El. Credinta noastra ar fi incompleta si s-ar dizolva cu usurinta. Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: lin istea credintei în Dumnezeu. Totusi o fe meie bolnava L-a mai zabovit. Pâinea cea de toate zilele o cerem pentru astazi. a doua creatie a omului. Crestinismul nostru ar fi în mare parte de neînteles. Sfintenia este o energie. pâna la sfârsitul veacurilor. împotriva vietii. 175. . atât asculta si Dumnezeu de tine. Oare de unde stia femeia aceasta. ci trec dincolo de moarte.o degradare. Focul iubirii divine. Când conducea pe israeliteni în pustie. Crestinismul reînvie în raport invers proportional cu încer carile de a-l stinge. ba L-a chiar furat pe drum. Darâmarea se opreste îndata ce organismul împrumuta. chiar pe furis. Aceasta înseamn a ca boala a încetat. pe firul credintei. sau chiar fura. pacatosenia . Care e cu noi în toate zilele. 172. într-un rationalism protestant. a îngerilor cazuti. bolnava a furat-o printr-o atingere materiala. U nii crestini. Sfântul Apostol Pavel frâneaza e xagerarea accentului transcendent. care uneori dezorganizeaza normalul social. într-o doctrina umanitara. Aceasta ar da sa se înteleaga ca în jurul unui om linisti t (din cauza radacinilor lui în cer) se face liniste pe pamânt. prin credinta. chia r nevrând. De asemenea a pus capat pentru totdeauna alarmismul ui omului si oricarei fantezii aprinse spre apocaliptic. Ei au crezut cuvântulu i lui Iisus. o cr eatie din nou a firii. sfintii se si fereau d e a face minuni. 177. Cât asculti de Dumnezeu. De aceea. având mai întâi grija de mântuire si pe al doilea plan grija vietii. între potrivnici se aprind e si se mentine. iar aceasta se întâmpla din când în când si din neam în neam. se va tamadui? O stia din cre dinta si femeia nu s-a înselat. Dumnezeu nu le îngaduia asigurarea zilei de mâine: mana se strica. câteodata si împotriva normalului. 173. Drept ac eea.168. iesirea în lumina veacului viitor. totusi. Sfintii pustnici au trait numai în conditia credintei. Fiul lui Dumnezeu. Iisus însa. Crestinismul e a doua creatie a lumii. de marginea hainei lui Iisus. a te hotarî sa-L marturisesti pe Dumnezeu cu orice pret si luare în derâdere e o si mai mare bucurie ce te poate duce pâna la deschiderea och ilor credintei: sa ti se descopere Iisus. Asa suntem sfatuiti. CRESTINISMUL 174. nu voiau sa mai lucreze si nu voiau sa mai aiba copii. Desi puterea de tamaduire era de natura spirituala . de aceea mergea la ei cu durerea iubirii. descalificându-le din cin stea unei minti sanatoase. alt a darâma. desi doar în multe cazuri era doar dovada iubirii de oameni si al inarea suferintei omenesti. A vedea pe Iisus e o fericire ce nu se aseamana cu nici o bucurie pamânteas ca. de dragul Adevarului. Staruim putin asupra a cestui furt. 176. ca sa întoarca la viata o copil a de 12 ani.

Adevarul. 6) si în umbra mortii. Deci. parca te-ai s chimbat cumva! Si s-au dus. a ajuns la nebuni. A trebuit sa vina ap oi toti ca sa-si descopere complotul si cu mare greutate i-a revenit omului mint ea la loc. cu toate consecintele l or. 4). Marturisirea lor cu pocainta mai poate schimba situatia. "Zec e porunci are întelepciunea: de 10 ori sa taci si o data sa vorbesti si atunci put in". Si fiindca sunt fiinte vii. Biseri ca. Aici. Cuvintele interzise orienteaza gresit sau dezorienteaza. Femeile lor sunt fara minte si copiii lor stricati. 186. precum si o s inteza a acestora cu viata. CUNOSTINTELE 184. pe rând. la intervale neregulate si-au început a se nedumeri înaintea omului: Ce-i cu tine. sau nevrând sa osteneasca mai sus. Nici ca se poate mai drept. Taina pocaintei est e o judecata milostiva. Misterul crestinismului este misterul unitatii în dualitate gasindu-si solutia în Unitate-Trinitate. caci gloatele sed în întunerec (Mat ei 4. 183. care naste fii lui Dumne zeu. vreme de 2000 de ani. Si asa si ceilalti. tocmai cu acest scop. Solomon. ce opreste aceasta nu mai ajunge la cealalta. CUNOSTINTA MÂNTUIRII 182. DESFRÂNAREA 187. iar sp . tot asa trebuie sa urmarim o armonie si între cunostintele din cât mai multe domenii. Si biata victima. L-a înzestrat Dumnezeu pe om cu atâtea daruri minunate. ca niste copii ai lui. Este cunoscuta experienta mai multor insi care au organizat odata urmator ul complot psihologic: si-au ales victima si s-au prezentat. nici oc ara din ele. Cuvintele sunt fiinte vii. Crestinismul este o conceptie de viata. sigur ca se afla în disonanta si în dezechilibru cu Dumnezeu. Pe si mplul motiv ca noi. nu aducem roadele acestui crestinism: oameni dupa chipul lui Iisus. ca sa-l îndrepte si sa-l ajute spre împaratia spiritului. Sa bagam de seama ca nu cumva crestinismul sa se ia de la noi. al treilea îi spune marea sa uimire. viata din viata. Toate celelalte întelegeri ale lumii s-au în vechit si s-au stins.. abia a putut limpezi mintea zapacita sistematic de minciuna . pierzândusi treptat linistea si nestiind capcana. Alta data. cu orice pret. ca unul ce avea s-o pateasca. toata viata.. mereu divin. azi abia se mai zareste ca o stea. de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristolog ica a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. Cine zice fratelui sau "nebunu le" se pedepseste cu matca focului. Daca crestinismul nostru nu e stradania aceasta. crestinii. Urmatorul îl gaseste cu totul curios la minte. capabile sa faca treaba la care au fost trimise. 179. el ramîne o simpla formalitate si ne putem trezi fara ea. De Dumnezeu nu scapi p e simplul motiv ca nu-L asculti sau Îi tagaduiesti existenta. asa dupa cum a rânduit Dumnezeu o institutie.178. ca el sa renunte la ele si sa se coboare satisfacut la singur rolul d e mascul si femela? Asta-i toata aspiratia lui? Neînvatat la un ideal mai înalt. ci o stradanie de toa te zilele. Crestinismul nu e numai o afacere de Dumineca. De ce? Fiindca si numai simpla alunecare a a cestui cuvânt în obrazul unui om este în stare sa-i desfigureze fizionomia mintii. reaprinsa între oameni. Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea în desfrânare. conceptie pe care nu a zdruncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut împotriv a crestinismului. Cunostinta mântuirii (1 Timotei 2. pentru ca El are o rânduiala si-ti cere s-o urmezi. a întrevazut acestea: "Cei nelegiuit i pedepsiti vor fi. Singur crestinismul este mereu nou. si-I nesocotesti Bis erica. Precum urmarim o armonie între facultatile sufletesti. pâna când ultimul i-a propus sa se duca la un spital d e boli nervoase si sa-si repare deranjurile la minte. 181. Cuvântul "nebun" este un cuvânt interzis. trebu ie sa fii mai presus de cuvintele oamenilor: sa nu te atinga nici lauda. de unde odata lumina ca soarele între noroade. CUVINTE INTERZISE 185. Cunostinta mântuirii trebuie. 180. ca-l g aseste asa de schimbat si nu îndeajuns normal. pe cel care le-a creat ele -l însotesc pâna la judecata de apoi. este stilul de viata a lui I isus.

cum fac o amenii. DISCIPLINA 193. un neputincios. În vremea ispasirii. Acesta este u n semn de primejdie. nimicul. Dreapta socoteala-i mai mare ca postul. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plat a sau ispasirea. Chiar daca ar face a sa. dând în nebun ie. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. neumblând cu ocolirea. adunându-si cele mai d e pe urma puteri. s tam linistiti si noi. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din tai na casatoriei crestine. aici. 189. si numaidecât. în întindere si în adâncim e. când afla ca mintea.ita lor blestemata" (Întelepciune 3. Vrajmasul. nu ne ajuta Dumnezeu. daca le rabdam de bunavoie.atotputernicie asupra careia. Legea nestramutata a dreptatii lui Dumnezeu aduce peste capul tau ce ai adus si tu peste capul aproapelui tau. 191. care pustieste prin patimi. vine cu asupri re mare. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine cumpan a între fapta si rasplata. Raul. prin virtutea credintei. 26). Pocainta trebuie sa fie o înse ninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi... . prin care ne curatim de petele faptelor rele. Caci scrie: "Dormind oamenii. daca repede ar pedepsi tot raul. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". diavolul umbla sa-l dea legat la un chinuit or mai greu: duhul deznadejdii. putem vorbi chiar de legea dreptatii. . Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap. vesnic lin istita asupra raului. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. pacatul. chipul bun e. Si în sfârsit. copiii. ci o lasa sa-si faca de cap. Preotii vremurilor noastre. precum c a sufletul a îndraznit una ca aceasta. nema iputând suferi. caci îmbolnavesc mintea prin asociatii de idei. Ca numai de se va arata viata lui Hristos în noi. 188. DEZNADEJDEA 190. împinsa de s trigarea constiiintei. nadejdea. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. DREPTATEA LUI DUMNEZEU 195. 196. 192. da lupta deznadejdii. Pastrarea capacitatii de încadrare în disciplina a unui suflet face dova da armoniei si valorii sale. li se întuneca mintea si fac si pacatul cel mai de pe urma: omorârea d e sine. mântuirea ar fi de sila. Pacatul desfrâului si a toata faradelegea întârzie sau face cu neputinta a ratarea si desavârsirea vietii lui Hristos în noi. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. Asa e de grea robia duhului acesta. Câte unii mai scapa. ci un mijloc de întelep tire. 10-12). aici. ce încarci pe altul ai sa duci si tu. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. Dumneze u ar fi un fricos. o îndreptare mai aspra. vom cunoaste tinta spre care trebuie sa tindem si ne vom întelege r ostul pe pamânt. atunci si oamenii ar face binele de frica. ca nu le întelegem. altora. dovedind sufletului ca n-are chip de scapare. încât sufletul. Ce ai facut ti se va face. ca pe niste marturii . Apoi. Iar ca pedeapsa. desi El ar fi vrut. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. dimpot riva. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. iar nu o f apta a libertatii si a dragostei. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. li se rataceste mintea cu totul. DREAPTA SOCOTEALA 194. 25). de durere. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. Atunci se afla sufletul între viata si moa rte. Dezna dejdea e un chip gresit de meditatie asupra relelor facute. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. ce ai zis ti se va zice. primind palmele si scuiparile raului. când vin asup ra noastra strâmtorarile. O mare parte din oameni cad în deznadejde în privinta mântuirii lor. altii o duc asa. ne ajut a Dumnezeu. ne dovedeste atotputernicia Sa. iar altii. diavolul nu sunt subiecte sanatoase de gân dire. vrea sa faca rascoala împotriva robiei sale. ca o lege milosti va. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. cu aceeasi datorie ca Pavel. si-i lasa pe oam eni neînfricati de pedeapsa naprasnica. si numaidecât. din amândoua partile. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. mai mult morti decât vii.

îi întinde ispita puternica. 202. care. în structura ta spirituala. Între cei trimisi de Dumnezeu. da de dreptatea Lui. sau nici macar nu-l cauta. n-o poate face decât duhovnicul. sa vrea si el leacul ce i-l îmbie Dumnezeu. îi ia si timpul s i cade fara de veste urmarit de dreptate. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. cu faptele sale pacatoase. despre care nu ne ma i tocmim. si încotro îi înclina cumpana." (Luca 9. în ale celor nevazute legi. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. "Cine nu se leapada de sine. deoarece în cele duho vnicesti. fie raul. 29) a lui Dumnezeu. din Duhul Sfânt. sunt si oameni ce au darul sa vada dinc olo de zare. sa cunoasca masurile fiecarui ins. 204. fie binele. Apoi. latent. o face ca sa mai puna frâu rautatii între oameni. sa se desavârseasca si ea. Când cineva. care le va f eri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. cunostinta si puterea ca sa ajute omului în încercari. când li se deschide ochiul vederii si urechile auz irii celor de dincolo. în fiecare. sfarâma mereu portile iadului. Aratarea si împlinirea în firea noastra a tuturor darurilor nasterii noa stre de sus. Râvna fara întrebare si parerea sar masura. Iar daca. Duhovnicul va întoarce si mintea noastra de la atâta umblare pustie în afa ra si o va face scaun al lui Hristos-Dumnezeu. Pricepem prin urmare ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. Fiecare e înzestrat si trimis sa împlineasca un rost al lui Dumnezeu între oame ni. în care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale întelepciunii (Coloseni 2. 23 ). cea la masura fiecarui i ns. DUMNEZEU 210. 200. stiinta si puterea de la Dumnezeu. caci fara darul acestuia e cu neputinta izbav irea de necazuri si mântuirea. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. un eori pedepseste naprasnic vreo faradelege. e ceea ce numim desavârsirea. Lui i s-a dat mestesugul. decât însesi patimile. doar va simti sa vina de buna voie. 208. Multimea ispitelor. 199. daca însa nu baga în seama. Sotul preot poate fi si duhovnicul sotiei. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. Îi da si t imp. daruite lor dupa masura credintei. 201. Toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic. Dar acestia. dupa felul si trebuinta bolii sale. Deci. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica. cade din dragostea Tatalui sau . si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. ca pe un rob. Care ne întareste cu linistea Sa. nu poate fi dezgropat fa ra cunostinta si luarea-aminte a unui duhovnic iscusit. Cine nu poate sa întrebe si nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc . Toata slujba lamuririi ucenicului în ale duhului. 197. el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. . dupa atotstiinta de mai înainte (Romani 8. 206. facându-l s a vrea si el ce vrea Dumnezeu. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. Dezvelirea si întelegerea acestui rost sau destin ascuns în noi. razboindu-ne p rin lucrurile sau oamenii vazuti. totusi. si ca biruieste binele asu pra rautatii. ce vor avea s-o aiba. Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. nu poate sa vie dupa Mine. ori ca rasplateste. de unde vin peste oameni toate cele vazute. ori ca nu rasplateste. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. "inoculat". 203.ale neputintei aceluia. 207. 205. De aceea-s rânduiti duhovnicii sa cumpaneasca duhurile ce strabat mint ea. îl va readuce la cale cu sila. si mai ales sa nu scada în credinta începatorii. la vre me de mare însemnatate pentru ei. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. vicleniile potrivnicului nevazut. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. atotputernicia si d reptatea lui Dumnezeu. Duhovnicul sau staretul ajuta si dezvaluie toate intentiile lui Dumn ezeu din fiii Sai. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. 209. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivn icului. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. DUHOVNICUL 198. 3). nu gaseste pe Iisus. tot ce nu e din povatuire orânduita si sub ocrotirea smereniei duce la îns elare si la mai mare ratacire.

Lumea întreaga condusa dupa legi împotriva lui Dumnezeu tot la Dumnezeu ajunge.. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. cosmos. aflându-se în orice moment în toata structura sângelui. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Toate împreuna au rost si influenta cu deosebire asupra sistemului nervos s i a capitalei sale. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim L ui pe noi însine. ci. apara si întareste un as emenea dar. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. Îl avem noi mai de demult. desi e fara minte. 218.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. 213. Dreptatea lui Dumnezeu. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. Cred ca cea mai deformata fiinta în capul oamenilor este Dumnzeu. Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om. (Ce bine! Si ce rau. mila si ajutorul. Singura conceptie fara greseala si izbavita de relativitate o are nu mai Dumnezeu . fie ca femeie. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. Dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decât d ragostea celui mai mare sfânt pentru Dumnezeu. când însasi st apânirea mintii e corupta si cenzura cumparata!) Apoi. dar la Dumnezeu ca "sfârsit" al lumii. ale caror hormoni înca a u misiunea sa agereasca si sa activeze alte functiuni. (. ca hormonii. deodata se si reped în poarta forului de judecata. pe viata. pe lânga alte rosturi. fie ca barbat. pent ru cei ce-L cauta. printre alte zone ale cor pului. Glandele care izvorasc hormonii si se afla în sectorul cel mai de jos al corpului au. sfintii. pacatosul simte un Dumnezeu aspru.. 226. cu toata puterea. 212. plin de iubire si aprop iat oamenilor. amenintator. corpului întreg. la cel dintâi motiv semnalat de ochi. Despre Dumnezeu nimenea nu poate grai cu competenta absoluta decât num ai El Însusi. atât asculta si Dumnezeu de tine. Dumnezeu este pretutindeni. El e Singurul a Carui conceptie face din haos. 223. mai urmeaza si partea din part ea noastra. ENDOCRINOLOGIE. iau la tinta capitala sistemului nervos. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. narile si gura sunt zon . creierul. Dumnezeu nu ne cere minuni. Nici omorâti nu pot fi. 216. 227. foarte energica si neta. ascuns. atotputer nic si tare departe. 220. 229. 214. 222. Acelea le face El. NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 230. Dumnezeu ne poarta de grija în toate amanuntele vietii. Dumnezeu ne însoteste mereu si. desi cu mila. gloantele inst inctului. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. pe masura ce-L cunoastem. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. Un duh nou se salasluieste întru no i din clipa aceasta. 228. 215.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. absolut superior conditiei tale pamântesti. Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii lui/de la Dumn ezeu si între ce cere Dumnezeu oamenilor. nu pe vreo cale a l or aparte. 211. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. ochii. 219. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. începutul si finalitatea lumii. Dumnezeu a facut totul din partea Sa. plateste fapta. fara în voirea mintii si fara încuviintarea câtorva cenzuri. Deciziile acestea sau fuga de ele hotarasc vesnicia noastra. 231. 221. De altfel. Dumnezeu se reveleaza smereniei. Cât asculti de Dumnezeu. totusi nu poate trece la fapta. Marturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oameni lor întru sfinti. urechile. si pe acela de a da o configuratie specific a. 224. Instinctul. 225. anuntând ocazi a si poruncile instinctului.Absolutul -. Dumnezeu nu uita de om cum uita omul de Dumnezeu. Mai au pe urma rostul sa stimuleze functiunea celorlalte glande. când straluceste slava Sa pe chipul fiilor Sai. 219. creierul. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu.

car e-l scot clinic dintre oameni. nu sunt decât excitantii din afara care declanseaza mecanismul nostru meta fizic: cresterea noastra spirituala . cei în cauza.devenim practic si real. prin Botez. care. Ereditatea. Intram în crestinism de mici. pot duce la dezechilibru. 235. altfel cresterea sanatoasa a organismului si a sistemului nervos ar fi p rofund alterata. 236. depaseste l imitele stiintei pozitive. ca sa fie cunoscut îndeajuns. în cazul când Îi calca legil . la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. Co piii se reazima pe mintea parintilor. fireste ca raspunderea caderilor n u ramâne numai în seama copiilor sau a lui Dumnezeu. asa trebuie sa fie: înc a din copilarie sa izvorasca aceasta energie interzisa. Si vin împrejurari neprevazute. l a nebunie.e erogene.nu le-ar putea restabili. tânar. oricât de curioase ar fi . ritmul si durata. întrucât cine poate sa cunoasca mai bi ne omul. 238. care trezesc strafunduri. De ce oare e rânduiala de-a-ndoaselea? Daca socotim datoria parintilor de a-si supraveghea si de a-si preveni co piii la vreme. 234. Functiunile genezice se desteapta înca din vremea copilariei. al carei umil suport bilogic putem fi si noi. dincolo de biologie si probabi litate. înca nebanuite de noi. Atentie! Suntem invitati de o nevazuta orânduire a lucrurilor sa facem apel . pruncul se face copil. Problema ereditatii mai are un capat.. 233. Daca va fi fost creatia asa. student. Pe urma. astea dau tonul în materie de ereditate. 239. despre aceste noutati gingase. depasesc prin frumusete si putere tot ce agonisisem pâna aici si prin frumusetea si puterea lor intrinseca. În aceasta creatie conlucra cu parin tii pamântesti. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. deci dupa fire. fie ca ar lipsi înfrânarea. actualizate.. ci parintii au sa dea seama. În realitate împrejurarile. Tot atâtea porti de cremene si iasca în care mediul din afara loveste cu amnarul în mediul dinlauntru si-l aprinde cu scânteile poftelor spre vapaia faptelor . Atunci suntem nascuti a doua oara din apa si din Duh Botezul (. sau la o blazare care nu mai deosebeste binele de rau.oricât ar fi de antrenata cu stiinta sau filosofia . Atunci ni se " inoculeaza" crestinismul. data în nucleu lui Moise de Mântuitorul Însusi prin revelatie. ca.si poate cu atât mai mult -. la sinucidere. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu rost. dar prevenindu-i ca. constienti si de cealalta dimensiune a existentei. sub actiunea ei. pâna la formele prezente si viito are. la dezechilibru. asistent. spontane. sa aducem în sfera luminoasa a cunostintei si resorturile latente ale fiintei no atre. Nu e nici o mirare: Iisus avea condu cerea spirituala si înainte de venirea Sa în trup omenesc.. tare de mici. ca initia pe Moi se în tainele ereditatii nu este nici o mirare. Iata Genetica moderna.) Si trec anii. poate ajunge la criz e. 237. EREDITATEA 232. atât organic cât si functional. sa se dezvolte si sa se agereasca întreg organismul si cu deosebire sistemul nervos. menajându-le libertatea. ceea ce tot un dezastru sufletesc este. Forma. sau fac apel la strafunduri cu care înca nu facusem cunostinta. Chiar numai factorul ereditatii. decât Cel ce l-a facut si i-a dat legile vietii? Cuvântul acesta ramâne adeva rat chiar daca Dumnezeu ar fi facut numai prima celula vie si în ea ar fi comprima t toate posibilitatile ulterioare de dezvoltare. mediul si destinul sunt factorii de capetenie care confi gureaza diferentialele persoanei omenesti.. acum 3500 ani pe muntele Sinai. dar actiunea lor trebuie întovarasita de înfrânare. Staruim asupra faptului ca Iisus e creatorul omului si ca gen aparte si ca persoana îndeosebi pâna la sfârsitul vremii. Dumnezeu e cu atât mai mare . când mintea nu stie sa înfrâneze unele ca acelea. Aceste împrejurari pot decl ansa adevarate crize ale ratiunii sau ale constiintei. fie ca ar lipsi hormonii. Nerezolvate la timp în lumi na unei ratiuni supreme a existentei. sa ne redea listea si echilib rul pe care ratiunea noastra omeneasca . În privinta neurologica si endocrina.

Dar. sa-si dobândeasca iertarea. Înainte de a exista ca persoane pamântesti. Dumnezeu pe toti îi trimite înzestrati si în stare sa fie drepti. 250. în infinitul mic. 249. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. încît trupul lor prezenta multe din caracterele sufletului. ne ghina recesiva si. despovararea de sub o mosten ire mizerabila? Da. prin lupta cu sine însusi. care creeaza în dependenta cu omul si potrivit cu faptele sale. rezolva situatia gresit: nu se mai roaga. daca sa silit. Toate faptele omului.a. toate miscarile lui se înseamna undeva. 242. slabiti de osteneala vietii si de mediul înconj urator. au izbutit sa-l aduca în armonie cu tintele superioare al e constiintei. .536. apar în cromozomi. existam ca gând. . e cu putinta. catre cei ce Ma iubesc si pazesc porun cile Mele (Deuteronom 5. ce calitati sau defecte sa fie expulzate prin cele doua globule polare. pentru fericite exceptii. Dumnezeu ne spune. Dincoace. te-am sfintit si t e-am rânduit prooroc printre popoare" (Ieremia 1.. când acesta încerca sa se apere de misiu nea cu care-l rostuise pe pamânt: "Înainte de a te urzi în pântece. "Eu. E cu putinta. s. traind învatatura crestina în toate fibrele fiintei. Dupa textul Scripturii e clar ca toata recesivitatea apare în parinti de pe urma vreunui pacat.. ca intentie a lui Dumnezeu. El înclina sa fie una sau alta din configuratiile probabile pentru noi si sigure pentru Dumnezeu. . 241. Stiinta. ci dupa legile care atârna peste faradelegi. tre când ei prin poarta nasterii pamântesti. în fluviul timpulu i. sau dupa care legi? Sau. 248. si astfel s-o înlature.. ceea ce lui Dumnezeu Îi este foarte cu putint a. Domnul Dumnezeul tau. Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. 5).) 245. care-i spetes c si-i încovoaie spre pamânt. 247. calca viata propriilor lor copii. Pe urma. 246. El formeaza destinul nostru în as a fel încât o asezare specifica în infinitul mic sa aiba urmari imense în configuratia s i în faptele noastre viitoare. 240. Tot într-o situatie de contrast e si trupul ce se roaga. de unde nu erau.429 . din care nu putem iesi. cu pretul si cu osteneala unei vieti curate. încât numarul lor sa împlineaca toate posibilitatile de configu ratie câte le ofera structura noastra genetica? (Numarul combinarilor ce se pot fa ce cu cele 24 de perechi de cromozomi. 9-10). nes uferind contrastul. învatându-l pe Ieremia. amplificate de puterea si binecuvântarea lui Dumnezeu. s-o întunece. Cine stie.pentru cei ce Ma urasc. sau iertându-l de ele. sunt Dumnezeu râvnitor. ceea ce face cu putinta lui Dumnezeu sa scoata afara. multe din patimile trupului se fac si însusiri ale sufletului. Toate acestea le face contabilitatea absoluta a lui Dumnezeu. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. pentru o eventuala progenitura? Ca sa raspund pe scurt. aceste granule infinitezimal e degenerative si cu urmari dezastruoase. neavând termenul. Sfintii însa. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale.481 de posibilitati. Care pedepseste vina par intilor în copii pâna la al treilea si al patrulea neam . ajungându -l cu rautatile lui din urma si întorcându-i-le în brate. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia.e. nu dupa l egile probabilitatii. purifi cându-si trupul de patimi. De faptul ca suntem oarecumva anteriori fata de forma noastra pamântea sca.d. ener gia lor latenta nu întârzie sa rabufneasca prin subconstient asupra constiintei. se ridica la astronomica cifra de 282. prin ce accident. care cuprind jumatate din numarul crom ozomilor. mai pe larg: Prin ce împrejurare. independenta si anterioara proce sului ereditatii.m. si nicidecum hazardul. genezele recesive apar în ascendeti în chip independent. Puterile credintei. Iisus Hristos decide. au i nfluenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitati. în vremea straduintei celui în cauza. De aceea unii. greu se vor decide sa reprezinte cauza lui Dumnezeu. Si Ma milostivesc pâna la al miilea neam. Iesirea din înghesuirea aceasta nu e cu putinta decât traind prezenta ne vazuta a lui Hristos în noi. nu poate da raspunsul la între barea: Cum au aparut în ascendenti genezele defective. atâtea fete omenesti. daca nu El are de adus în viata pamânteasca. într-o nev azuta carte si se înseamna si în samânta sa si cu aceasta îsi trage urmasii sub povara i spravilor sale. sa faca sa revina multime d e geneze recesive în geneze dominante. prin mecanismul ereditatii. 244. iau în spate poveri parintesti. 243.

Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. totusi destul de elastice ca sa ne permita . Care pe ntru oameni. neavând în sine pofta patimasa.înainte de vreme . Au zis Parintii ca întotdeauna extremele sunt ale diavolului. are margini. în care configuratia genezelor se dezvolta. macinat de contradictii interne. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na.asa zicând . ca este un singur Dumnezeu. Asta . ca suntem nemuritori cu su fletul. mereu sporite prin reflexiunea care nu tr ece la fapte. patimasa. putintele de dezvoltare. nu se reduc niciodata numai la una singura. 261. Oameni suntem toti. mai ales prin repetare.si aceea o vreme regulata . iubirea si vointa. si înca bi ne definite. 260. iar Om (cu "O" mare) numai Unul. dimpotr iva. Cu alte cuvinte. FIREA OMENEASCA . din care nu putem iesi. prin câstigarea deprinderilor neclintite în savârsirea binelui. Sa le avem ca dar. dar real: structura genezelor atârna de mediul . zidit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. fara sa se preocupe de bunatatea lor. EXTREMELE 254. sau cu trei ochi.CADEREA EI 259. sau cugetarea. Energia de crestere si orânduire a configuratiei nu apare în mod automat în cromatina. 258. Iar aceasta nu se poate realiza decât prin actiune prelun gita. iar dezvoltarea lor în filogeneza atârna. Stiam si pâna la El ca avem o obârsie divina. Iisus Hristos. Nu degeaba virtutea însemneaza etimologic barbatie. cum creste bobul de grâu si cum izvoraste apa din stânci. se repara structural firea omeneasca. chiar foarte multe. Mintea. necurata si pironita. Surprindem la mijloc si un mic cerc vicios. trezeste opozitia tendintelor contrare. Iata conditia sine qua non a termenului "o turma si un pastor". S-a facut Om. dintr-un ou de musca nu poti ajunge la un pui de gaina. Din acestea foarte multe. tendintele rele. în istorie. nelinistita. Caci simpla gândire la bine si chiar simpla vointa de a face bin ele. Vi ata si organismul nu sunt o simpla actualizare a virtualitatilor native date în si stemul genezelor. ci un rezultat al interferentei dintre aceste virtualitati si mediu. numai din când în când câte unul: acela care nu-s i dezminte obârsia divina. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. mult mai usor. ci. avea toata faptura sa întoarsa spre Dumnezeu. erau unite într eolalta si în aceeasi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. n u ca blestem. 253. Actiunea mediului nu e fara frâu. pâna nu si-a unificat si consolidat fiinta ca s a iubeasca numai binele. Care se rasfrângea într-însul ca soarele într-un bob de roua. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. Abia fapta arunca o decizie în cumpana acestor balansari si care.poate fi pricina de cadere: o i ubire oarecum pamânteasca.stiau aceasta si dacii lui Zalmoxis de pe meleagurile noastre -. pe lânga acestea. unitate si siguranta. Un om de teorie se stie ca e un om slab. ci ca o reactie a cromatinei fata de un diferential al mediului.în care s-au configurat. Dumnezeu fiind. spiritual. fara trecerea deasa .EREDITATEA SI MEDIUL 251. decât a scoate denaturarea introdus a în fire. 256a. Faptele graiesc mai tare si-s mai decisive sus. nu nu mai ca e departe de a realiza aceasta armonie.zic specialistii . 257. ci la mai multe. 256b. Omul dintâi. om însa.de toate mediile . Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna în c hip dezinteresat. nesenina. Iar trupul. FAPTELE BUNE 255. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe.ca printr-un mediu dirijat sa obtinem o musca numai cu un ochi. Omul nu se poate odihni în fericirea contemplatiei pâna nu a biruit în sin e contradictiile. 252.contemplarea aceasta. mediul totdeauna alege una singura. Desigur c a si ideea aceasta nu poate fi împinsa pâna la absurd. din tot parcursul cresterii. prin fapte convergente spre bine. nevazut . pe care le închide sistemul gen etic. Cînd un om face ceva cu intentii bune trebuie sa iasa bine. întovarasea . si d e toate configuratiile mediilor viitoare. desi pamânt . pofta si iutimea. aduce definitiv câstig la cauza tendintelor bune. A denatura firea e usor. Adica si prea mare iubire de Dumnezeu .la facerea binelui. dar cu venirea lui Iisus Hristos ca Om între oameni.

c aci s-a vazut gol. vazându-se gol. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. fiecare. Simtirea sau dragostea i s-a întors spre trup. Firea perversa si firea curata. care l-a facut pe om b ucati. cunoscând binele si raul. data si mieilor. caci a ma i ramas constiinta. Rautatea e o osânda. 265. nu L-a mai vazut. patimile cu focul. care chinuieste firea. Daca te atingi cu focul câlti fiind. Nimic n-a facut Iisus la întâmplare. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla v edere. Nu-l judeca pe cersetor ca fumeaza. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat" sa-l manânce. E absurditate multa si variata lipita pe fire. dar n u e naturala. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. care s-a aprins de pofta pat imasa. GADARENII SI SUFLETUL 272. FUMATUL 270. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. Deci. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. fata de lupul care se afla mai la deal si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. 267. ea întunec a chipul nostru cel dupa Dumnezeu. Iar când l-a strigat Dumnezeu pe nume. pacea dinlauntrul nostru. Iata cercul vicios pe care-l strângeau cu putere asupra firii omenesti . ci numai L-a auzit . stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. Ne-am sa lbaticit în toate partile. Caderea firii în ispita e totuna cu o sfarmare. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului si mereu ne ad uce aminte de obârsia noastra dumnezeiasca si ne îmbie o refacere. Învrajbirea aceasta ne urmareste ca o lege de pedeapsa data firii. 268. o moarte anticipata. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si prin el. ne stau martur ie mieii lui Dumnezeu. care a introdus-o în fire. 3). 269. desi comprimat. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. când sa-si recunoasca greseala. o încovo iere a unei meniri data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisit orul. Astfel S-a suit în corabie. dar capabil sa-si recâstige dimensiunile si valoare a paradisiaca: miezul capabil de Har. 262. îmbracându-se pe ascuns în simtirea cea dupa fire si povârnind-o spre o lucrare contra firii si contra ascultarii de Dumnezeu. Fumatul slabeste nu numai plamânii. 264. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. sau decaderea firii. Domniile si Stapâniile întunericului. Dar sufletul nu s-a întunecat de tot. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. Filocalia vol. exis tent înca în fire. e o venetica în fire. Iata de ce si fiarele fug de om. Misiunea lui Iisus. ci si mintea omului. E primul razboi pierdut de om. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". dar cu ajutorul omului. Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. Raspunsuri catre Talasie. Învrajbrea launtrica: cu Dumnezeu. s-a ascun s de Dumnezeu. dar mergem cu pasi repezi spre ea. încât cunoasterea lui decazuta scoase vinovat pe Dumnez eu pentru pustiirea sa. Nu suntem din maimuta. II. crezând ispititorului. Astfel: Mintea i-a fost amagita de mândrie si slava desarta. Vointa sau iutimea în spaima si rusine s-a întors si. c a va fi ca Dumnezeu. De atunci firea noastra se afla în îndoita învrajbire: I. mintea îi era slabita. cu firea toata. 263.era temelia cea straveche. cu noi cu toti. cu sine însusi. în care avea sa creasca de la chip la asemanare cu Dumn ezeu. de salbaticie. 12). de caricatura existentei: demonicul. 266. încât credinta nu o mai vezi atât de curat. mii de ani de-a rândul. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. Învrajbirea în afara: cu semenii. originara. 271. Precum ca acestea sunt asa. cu un sco p bine determinat: acela de a dezlega un suflet de muncile legatorului de demoni . e descojirea firii de absurditate. de vreme ce vederea constiintei sale era acum întoarsa de la Dumnezeu la sine. Pacatul. Aceasta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. inim a ranita cu iubirea de sine.

si cear da omul în schimb pentru sufletul sau?". Neîntrebat nimic nu e bine. Pacatul începe de la învoirea spre fapta si fapta propri u-zisa. Daca mintea nu baga momeala în seama. vede lupul si se duce la el. care se chinuia în tinuturile gadarenilor. pentru mântuirea unui suflet. Cumpana aceasta. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. cum zic parintii. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. Luca 8. al une i turme de 2000 de porci. ca un miel nestiutor. GÂNDURILE 273. Iar daca lupul mai e si viclean. Cu alte cuvinte. 279. stapâni mintea. Diavolii îi dadusera în locul însusirilor de om. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie.. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. pen tru paguba pe care le-a facut-o "L-au dat pe Dumnezeu afara din hotarele lor". 276. Rai de paguba cum erau. sau asupreala. Iisus a certat pe cine avea de ce rtat din spatele vântului si valurilor apei si s-a facut liniste mare. oricât "se impun". care este pacat. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. si trag mintea la învoire si la fapta. fioroasa libertate de a fi între oameni un drac. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. ca sa o faca iubita mintii. Iisus o ia pe alta cale: arata cu o minune pretul unui suflet. totusi. nu pentru suflet! Iisus S-a conformat: "Intrând în cor abie. muncind mintea. mai limpede . Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeal a si sa o faca sa vorbeasca împreuna. nu înca cu toata lumea. 275. oricât de "nebune" ar fi. S-a înapoiat". Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva decât în ceea ce-i era dat dupa fire. Si poate tocmai scandalul ce a urmat pune mai bine în cumpana valoarea sufletului. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. Si a dat pierzarii turma de porc i a gadarenilor. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în care se afla. între pretul unui suflet în ochii lui Dumnezeu si pretul tur mei de porci în ochii gadarenilor a iesit cu scandal. se poate întâmpla ca f ara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel neavând mirosul oii cercat. Pe mare s-a stârnit fara veste o furtuna. o arata mai sclipitoare. De aceea. 34. asupra carora înca arunca vrajmasul aprinderea sa. tot orasul iesi întru întâmpinarea Lui si vazându-L Îl ruga ra sa Se duca de pe hotarele lor (Matei 8. E i s-au declarat pentru porci. pe care o flutur a el în vazul mintii. E stiut ca pentru a scoate un gând rau din mintea cuiva. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. întrucât gadarenii au trebuit s a minta pretul sufletului pe care îl pierdusera ei în porci. Iisus propovaduise în multe locuri ca "sufletul este mai de pret decât toata lumea. caci deîndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. cu prilejul îndracitului din G adara. Atâta avea de facut: gadarenilor le-a dat un misionar. asupri. vrajmasul staruie cu ea. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele su nt scumpe. De cealalta parte a marii. Prin urmare. trebuie sa io învalui de foarte multe ori cu cuvântul bun. c rezând ca e oaie. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi a târna de lupta nevazuta a câtorva clipe. ca s-o izbavesti din robia gândului str ain. înca nu sunt înfrângeri si pacat. ostas al lui Hristos. Daca întârziem sa ne luptam. 278. 274. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. într-un suflet în ca re dracii stârnisera viforul cel mai de pe urma al pustiirii si decaderii. A pus în cum pana un suflet. avem înaintare la unire. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. lupta tre . Facuser a dintr-un om o fiara care rupea lanturile si un criminal care pustiise aceea pa rte a gadarenilor. deocamdata. Ei bine. Iar mintea. Si un fo st îndracit nu este un misionar de rând. nici c e e bine. Îl întâmpina pe Iisus alta furtuna. al celui mai decazut dintre oameni cu pretul. 277. "Gândurile". Asta-i calea cea mai lunga: de la urechi la inima. omul acesta avea un suflet. 37).

reazemul ei în ispite le si furtunile timpului. Pentru voi. piatra cea din capul unghiului. de aceea El e mereu viu: si vine ca fiinta suprema. 285. dar." (II Cor. Amintirea Lui e vie pretutindeni. În cazul când. cum spune Clement Alexandrinul: "Dumnezeu S-a facut om. deci. feri ce de cel ce va lua si va lovi de piatra pruncii tai" (Psalmul 136. De El a atârnat roata consti intei. în atârnarea de noi. mai mult decât acestea. Înca din Vechiul Testament se cunoaste razboiul cel de gând. Îl veti descoperi pe El si . 42). 282. simplu în toata fiinta Sa. El este forta interioara pe care forta veacu rilor n-au putut-o istovi. 13. ca de la om sa învete cum se face omul Dumnezeu". Navala de gânduri sa nu descurajeze pe începatori. cu orânduire dumnezeiasca. Si mai mult: e Sfânta noastra Împartasanie cu desavârsirea: foame a noastra metafizica. Dar istoria s-a aratat neput incioasa din primele ei zile. El Se impune tuturor oamenilor si tuturor veacurilo r. nalucirile lui (ideiile fixe ale lui). Gândurile celui rau. 281. 280. noi nu iertam. la capatâiul patu rilor si al mormintelor. au cunoscut extremitatile pasiunii si ale jertfei. arma mai tare. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (întelegeti: "satana. IERTAREA 284. Pentru noi Iisus e Sensul vietii si al Istoriei. dupa cum îi numeste Sfântu l Maxim Marturisitorul. s-au macelarit si s-au ajuta t. Deci. pe care zidarii vremii de atunci n -au bagat-o în seama (Matei 22. luati icoanele din a ltare si de pe la case! Viata lui Iisus umple muzeele si bibliotecile.) De aceea Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca numele lui Iisus H ristos. singurul Care ne ramâne credincios si nu ne paraseste niciodata. autenticitatea noastra. în cer si pe pamânt nu este!". Asa a ramas si mai ramâne. cumva. rugaciunea noastra e întoarcere pe dos de faptele noastre si suna cam asa: Doamne. 283. cu atât mai mult cu cât ar vrea unii sa scape de El. momelile s ale. acestia sunt pruncii vavilonesti sau "puii de drac". faptura cea noua. Iisus S-a integrat na turii omenesti. ci Hristos traieste în mine. Prin faptul ca Iisus S-a tesut destinului omenesc si prin faptul ca omul trebuie sa se decida ce face cu Iisus. temelia cetati i sufletului. pe zidurile biseric ilor si ale scolilor. Dati foc Liturghierelor. ferice de cel ce-ti va plati dupa fapta ce ne-ai facut tu noua. rasfrânt în afara de chip . fiii mei. 287. traiesc durerile de mama. Judecat a aceasta te scoate de sub judecata. Ferice de cel ce lupta duhovniceste cu gândurile. se explica de ce istoria omului e asa de zbuciumata si vesnicia lui e asa de hartuita si muscata de serpii îndoielilor si ai contrazicerilor. (. "Nu mai traiesc eu. toata grija sa le fie sa nu se nevoiasca cu gândurile.) De piatra aceasta trebuie sa lovim prun cii vavilonesti. Ce ierti la altul.. vin si vremuri fara fur tuna. Distrugeti ferestrele de biserici. ca fiinta suprema si posibilitate nesfârsita de desavârsire. Fiul lui Dumnezeu. Iisus cere istoriei decizia existentei Sale. Fiindca Iisus e omul cerului si S-a tesut pe Sine în fi rea cea omeneasca. omul nascut de sus. daca sunteti crestini netrebni ci. A nu avea gânduri e tot asa de cu neputinta ca si a crede ca poti opri vântul. 8). întorcându-se ca o arma mereu întinsa asupra vrajmasului. Iisus e asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului lumii: originalul nostru. faptic. dornica d e pustiire. ceasloavelor si cartilor de rugaciune.buie data grabnic si dupa lege.. Iertarea noastra de la Dumnezeu e pusa. Iisuse Hristoase.CINE ESTE IISUS? 286. nu ne ierta noua. 19). "Nu stiti ca Hristos e în voi? Afara. pe vârful clopotnitelor. Dumne zeu consfinteste pentru noi decizia noastra pentru altii.. satana"). 5). omul cu reflexul vesniciei lui Iisus. si e vie în no i. în care trebuie sa se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. dar. lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti Iisus. pe toate drumurile. pâna ce Hristos va prinde chip în voi" (Galaten i 4. Iar piatra este Hristos sau credinta în El. Acesta e omul cel nou. miluieste-ma pe mine pacatosul". Asa se explic a de ce pentru Iisus oamenii s-au iubit si s-au urât. Iisus este Prietenul nostru. (. Iertând. Iisus formuleaza o noua ordine spirituala în om. tie ti se sterge. caci nici noi nu iertam altora! IISUS . de aceea. Cerul este mintea si pamântul in ima.. a frumosului si a ratacirii. stergi ce ierti.

crezând ca omorând 14. dupa aparitia Sa ma i presus de fire. (. din îndoiala omeneasca si certi tudinea dumnezeiasca. e Sfânta noastra Împartasanie. Împaratul Însusi Se va face slujitorul celor ce L-au asteptat cu toata f iinta. Atunci se va odihni sufletul omului de nelinistea sa. smintindu-se pentru formalitati înfrânte. L-au osândit si L-au omorât pe Iisus si aceasta sa întâmplat permanent în istorie. Iata o faclie (cunostinta în parte) pâna vine Lumina. nastere care deschide calea vesniciei. dupa dovada dumnezeirii Sale. Rasunetul tuturor romanilor.toate cuvintele Lui în toate cartile literaturilor. Originalul nostru. De aceea. pe viata si pe moarte. iar altii Îl urasc. Oamenii sunt antrenati însisi într-o p atima pentru Patima Lui. ba chiar si cei care-L blestem a nu fac altceva decât sa-L marturiseasca fara sa vrea prezenta Lui. Cine este Iisus pentru noi? Pe contemporanii lui Iisus îi întelegm ca le era greu sa-L creada pe Dumnezeu .s-a întrebat Irod. Dar întrucâtva se linisteste sufletul omului si pâna atunci: stiindu-le acestea precis. primind orice. Unii sunt în de stinul lui Iisus. cu desavârsire si foamea noastra metafizica . no i nu putem raspunde decât într-un glas cu Tatal.000 de prunci. acesta e Iisus: Împaratul slujitor al destinului omenesc. poate înteti lupta aceasta permanenta între oameni. nici sens. ca-n primele zile . S-a întrebat toata trufia mintii. într-o rostire cu îngerii. Dar dupa dovada Învierii Sale. numai în jurul lui Iisus îsi pun oamenii problema si astazi. reazimul si în ispite si în furtu ni. s e întrebau cine-I acesta de iarta si pacatele? Se întrebau pâna si apostolii cine-I acesta ca asculta de El vînturile si marea ? Si s-a întrebat un sir întreg de nedumeriti. De altfel. într-o propova duire cu apostolii. Mântu itorul lumii". daca întrebarea: "Cine e ste Iisus?" a crescut în veacuri si cere fiecarei generatii un raspuns decisiv. Salutul permanent al fiecarui Toma. Rasaritul mediteaza fara imagini. Cu Ii sus se naste si explicatia omului si explicatia lumii. petrecere nevazuta cu oamenii. Daca cineva a ajuns la siguranta aceasta si poate acoperi cu viata. chiar contra imaginilor. Dar mai mult decât acestea este prietenul nostru Care sigur nu ne paraseste niciodata. ca în ziua N asterii Sale. iar altii într-o patima pentru iubirea Lui. S-a întrebat puterea lumeasca. iar altii fara destin. iar dupa mii de ani. unii Îl iubesc. care auzind toate câte facea Iisus. autenticitatea noastra. De aici. pentru noi. prin usi încuiate. care aflând de la magi cine-I. Iisus e sensul vietii. Asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului vietii. va scapa de Iisus. chia r vedeniile reale le refuza. aratându-Se lui Pavel si altora din veac în veac.. Si se stie ca Dumnezeu nu se supara când se sta pe . nu din rea credinta sau din împotrivire. IMAGINATIA 289.) 288. Se întrebau carturarii si fariseii. a încetat o data cu zilele lor si cine se mai gândeste sa moara pentru faima lor postuma? În jurul multora s-a fac ut mai multa galagie ca în jurul lui Iisus. înca fiind în veac. nu mai putea fi fara raspuns. Toti acestia L-au refuzat. Raspunsurile teologice sunt stiinta. în acel a s-a nascut Iisus. L-a osândi t la moarte. Cine este Iisus? . S-a întrebat Irod Tetrarhul. Numai cineva mai viu ca romanii si care e cu adevarat un idol nemincinos al omului. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia rasaritului (naluciri le false). nu se dumirea ce sa creada despre Dânsul. Si astazi. stapâni ai lumii. Iisus a reîntors sensul existentei iarasi în Tara de obârsie: Împaratia Sensului si a explicat iei depline. într-o marturisire cu mucenicii si cu toti sfintii si într-o afi rmare cu toata crestinatatea a doua milenii: "Acesta este Fiul lui Dumnezeu. ci din grija de a nu gresi.. S-a întrebat toata necredinta. Deci.

iar de acum cauta sa o surpe cu totul si lumina constiintei sa o sting a. sau la lupanare. e într-o sta re de necredinta. ca în somn. întrucât ele au slabit stavila cenzurii ratiunii. cu inevitabile urmari ereditare s. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. Deci. Instinctele.) care sunt norme fixe de viata. Fiul lui Dumnezeu. 9). Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale .acest punct de vedere. Instinctul barbatului vrea mereu femeia.d. din toate vietuitoarele. 291. "Duh". sau o va face crim inala. 292. cum nu se mai poate spune. Omul reuseste aceasta denaturare. cautând sa scape de rostul firii sale. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Num ele Sau si expiram aerul stricat al pacatelor noastre. este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. Copilului pâna se desprinde de mama. pentru ca acestea primesc aprobarea.urmarind exclusiv placerea ce-o confera.. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38. numai omul. cu libertatea si cu functia con stiintei sa modifice natura acestor norme fixe. omul traieste în stare de pacat. Altii recurg la sterilizare. a dereglarii altor instincte sup erioare. trebuie sa fie la sata în pace. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. altfel în serviciul viet ii rânduite -. de uitare de Dumnezeu. cu pretul pierderii libertatii. neuro-motor. (Exemple practice: fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. sau dez echilibru total. miluieste-ma pe mine pacatosul". prin virtute. dar necinstind-o. Cum devine "patima" un instinct sadit ca lege de existenta a firii? Iata raspunsul unui profesor crestin de medicina: "Împlinirea oricarui instinct al firii e însotita de o placere. Iisuse Hri stoase. 294. Dumnezeu a sadit în fire câteva legi fundamentale numite instincte (. Ca neamul oamenilor sa dainuiasca si peste triajul mortii. când nu e pastrata în starea lor originara. creste când degenereaza în patimi.m. deci. în sens opus. Duhul lui Dumnezeu si expiri duhul rau din tine.. cautata intentionat . razboi chiar. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. când devin pa timi si.a. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa. alegându-si placerea si refuzându-i rostul". Inspiri Duhul Sfânt. ci o va osândii cu ucigasii si curvarii. vrea sa desparta functia biologica a instinctului în doua: vrea sa separe rostul instinct ului de placerea ce-l însoteste. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. printre care si el de asemenea v a fi (Apocalipsa 21. dupa rânduiala firii. 295. altii la aventuri. Forta instinctelor . neuro-endocr in. Exemplu: " Adevar". dar refuzând rostul -. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. În cazul robiei. o lupta. Numai omul poate interveni cu vointa. prin patimi le trupului. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. desi constiinta nu doarme. satisfacerea si rostul lor concret. ca prilej al de scarcarilor sale genezice. prin nevointa. 8).) INSTINCTELE 290. punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare. . Omul. iar omul si-a pierdut libertatea. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor.care a ajuns într-un fel de "adormire".fortele oarbe ale firii. poate fi facuta în doua sensuri opuse: înspre dereglarea lor. oame nii au ajuns în robia patimilor. Aceasta modificare a functiei instinctelor. neuro-static). ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia. Instinctul femeii însa e maternitatea. 293. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. îi trebuie doi ani. prin lup ta metodica. pazind-o de rostul zamislirii. înspre convertirea sau sublimarea lor. 15).arbitrar . nu-i dau omului lup te.dar în d auna sanatatii.

totusi n-am scapat de razboiul momelilor. 304. Desi înzestrati cu darurile Botezului. nu ne ajuta Dumnezeu. st iind de mai-nainte sfârsitul tuturora. daca le rabdam de bunavoie. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. care restabileste. neumblând cu ocolirea. 298. 26). Aici sta pricina pentru care noi.Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational. Dar sunt pacatosi cu totul vrajmasi lui Dumnezeu. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. ci . prin pute rile rationale ale sufletului. Vrajmasul. care nici nu îngaduie sa li se zica pacatosi. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentru nesupunere. Ispasirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu în destinul insului si în destinu l neamurilor. cautata numai pentru ea însasi. Actiunea aceasta a lui Dumnezeu. dar în chipul cel mai vazut cu putinta. sau gândurile din pricina placerii". În vremea ispasirii. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trezi m spre ce trebuie sa fim. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin Cruce si prin Harul B otezului "slobozindu-ne de orice sila. ci un mijloc de în teleptire. întrucât nu sunte m ca îngerii neschimbabili. fiind urâte de noi. 302. rânduieste fiecaruia ispasiri în lumea aceasta. reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. A ceasta pentru ca unele din ele. 303. Dar cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. Momeala nefiind pacat. prin care ne curatim de petele faptelor rele. amenintator. ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. cea prin placere. iubirea divina da totusi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi : de se va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. 299. echilibrul crea tiei si echilibrul vietii. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plata sau ispasirea. Câta vreme mergem în voia valurilor. plin de iubire si aprop iat oamenilor. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. îndata sa fie sterse. în voia firii povârnite spre pacat. îmbie sufletului ispita în tâi. Placerea. al pocaintei. atotputer nic si tare departe. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. ca o lege mi lostiva. 296. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. ca ultim reazim etern al linistii. n-a vem nici o lupta. ISPASIREA 297. Asa se face ca simtim un Dum nezeu atotputernic. altele. cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului. si astfel sa se arate si Harul lui Dumnezeu si voia omului. Peste lucrul lor trebuie sa vina corecturi divine. ca nu le întelege m. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le. ISPITELE 300. prin care constrânge faptele oamenilor cu urmarile lor. desi El ar fi vrut. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. Acestia nu sunt împreuna-lucratori cu Dumnezeu. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. ca nu le lasa Dumnezeu. ascuns. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. ne ajuta Dumnezeu. o numim isp asire. saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. fi ind iubite. stam de buna credinta ca mergem bine. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. De obicei oamenii stârnesc cu faptele lor anumite furtuni nevazute: ac estea tot în capul lor se întorc. Si iarasi. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. o îndreptare mai aspra. când vin asupra noastra strâmtorarile. si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare. stricat de faradelegile oamenilor. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine c umpana între fapta si rasplata. desi boteza ti. peste vointele oamenilor. 301. putem vorbi chiar de legea dreptatii. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. Dumnezeu.

Iata-l cu momeala pe gât. Razboiul ispitelor e focul care lamureste ce suntem fiecare: lemne. Câte unii mai aprinsi la minte. Îi trânteste o lauda pentru multimea credintei în Dumnezeu si a iubirii virtutii. Având acestia iubire fara minte pe care vor sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire. îmbul ziti nu de vreo virtute. nu vor scapa de primejdii. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. prin potriviri de semne prevestite ajunge încrezut în sine si în hristosul lui. graindui cu mare blândete. care înclina fie spre pierzare. cautând sa-l amageasca. îi trânteste o lauda cu care-l câstiga fulgerator si poate pentru to tdeauna. de orice fel. precum ca pe "el" îl trezesc "îngerii" la pravila. sare în cealalta margine. caci sub oric e placere e încolacit un sarpe. cu desfrânarea. arama. Vicleanul are doua feluri de momeli. intra vrajmasul în cetate. 310. este si ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". 309. Iubind cele rele. Sau daca cel ochit spre înselare nu-i chiar asa de virtuos. relele. 1). du pa oarecare scoala a ratacirii. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii.cu viclesuguri si curse. 27). precum este si ispita muceniciei. necurati la inima. decât sa creada si sa se socoteasca a fi si ajuns sfintenia. fie de la fire. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului.daca ar fi dupa ei. 306. umbla dupa "placeri duhovnicesti". în cât si moarte de om e în stare sa faca. când de fapt ei n-au savârsit nici alergarea si nic i dupa lege n-au luptat. Toti c ei ce umbla dupa placeri. Când însa vede ca nu poate amagi pe om cu cele de -a stânga. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. Dumnezeu îngaduie duhului rau sa-i amageasca desavârsit (2 Tesaloniceni 2. îi da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. De aceea. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. neavând cercarea dreptei socoteli. Numai ispitele. pe calea cea strâmta (Matei 7. dupa iubirea omului. ca s a-i dea omul crezare. când încrederea îi va fi câstigata desavârsit si îi va fi înt rita. fie spre mântuire. În toate aceste i spite cad cei ce ocolesc osteneala. si-l îndeamna ca fara masura si fara întrebare sa se sileasca în ace stea. paie. aurul smereniei dulama lui Dumnezeu. 44). zicând ca-s mântuiti. care le-ar face toate câte-i învata dracii . ci de iubirea de sine. De a ceea zice Înteleptul: "Fiule. când atârna de la Dumnezeu o atare pedeapsa p entru oarecare. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. sa bea. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. 308. pe firul acestei iubiri. Astfel. Este si ispita sfinteniei. întemeindu-se pe Scriptura. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. 20). necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe puti ni i-a întors. care spun ca nu mai au nimic de facut. pentru îndrazneala. 311. 307. ca pe unul ce. îi mai îngaduie sa fumeze. scâncesc în inima lor dupa daruri mai presus de fire. Pe unul îl trezea la rugaciune. oameni amagiti de ei. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite z avistii. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. 11) ca pe unii ce îndraznesc sa se apropie de Dumnezeu. adica prin cele de-a stânga. de-a dreapta de tot. Pe de alta parte. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. câlti sau "pamânt si cenusa" (Facere 18. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. 14) si cu chinuri ce duce l a Împaratie. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. fie de la boli. misiunea. Pe unul l-a sagetat aratându-se . De-acu. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. zicându-i gândurile ca-i trebuie putere si nu-i pacat. m ucenicia si celelate naluci ale mintii înselate. Zice un Sfânt Parinte: "Ia ispitele si îndata nu mai e nimeni care sa se mântuiasca". încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. 305. pâna ajunge deprindere sau obicei. îl cerceteaza satana luând chip mincinos al lui Hristos si. mintile înguste. pe cel înclinat spre gânduri. pietre. Este si o "ispita a mântuirii" în care au cazut multi înselati. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. silindu-se sa-i strecoare în minte si în inima p arere mare despre sine. 20).

vol.249. Iubirea n-are marginile omului. În iubirea ca jertfa pentru oameni (Ioan 15. vol. Daca am s tarui cum trebuie în iubirea aceasta fara margini. Tatal rasp unde celor doi sau trei de pe pamânt. acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (M atei 18.1.în chipul lui "Hristos" si spunându-i: "Pentru dumneata mai rasare soarele!". ca tot cel ce crede într-Însul. dupa câte o isprava. 8). ci în afara. 318. vol. mai au si urmatorul înteles: pamân tul este trupul. 1947. si ed. 317. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreolalta d e pacat. "Daca doi dintre voi se vor învoi pe pamânt în privinta unui lucru (mântuire a) pe care îl vor cere: se va da lor de catre Tatal Meu. E mai mare iubirea aceasta decât iubirea care a creat lumea.) De fiecare data când îl zorea credinta aceasta trecea. Rugaciunea neîncetata a fericitului nume: "Doamne. stra punge iadul care nu-i poate sta împotriva si strabate cerul. cerând ceva de la Dumnezeu. Caci iata: Dumnezeu Se ascunde în poruncil e Sale. p. si ca în zilele lui va fi sfârsitu l si judecata. si-i napu steste împotriva lui Iisus si a oricarui ucenic al Lui. 319. Pâna la masura iubirii de vrajmasi sunt datori sa ajunga toti crestinii. care se va face prin el. caci numai ea uneste cele învrajbite. Iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni în care atârna toata Legea si P roorocii (Matei 22. Minunea adunarii puterilor sufletului. nici spatiul. 1946. pe lânga întelesul literei. în mijlocul nostru . (De fapt era sfârsitul judecatii sale. va fi si Dumnezeu în mij locul lor. Carele este iubire. Ca u nde sunt doi sau trei adunati întru numele Meu. Iubirea e însusirea lui Dumnezeu prin care a creat lumea vazuta si nev azuta si toata faptura care-L cunoaste de Tata e strabatuta de iubire. chipul si asemanarea fiilor cu Tatal. Sibiu. 16). 314. De data aceasta stavilarel e dragostei se ridica si aceasta se naste pe pamânt. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntr erupt va rugati". când are cine le trai. nu e cu putinta decât în numele lui Dumnezeu.iubirea de vrajmasi (Matei 5. prin aceasta se v edea limpede ca Iisus e Dumnezeu si Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4. si asa ne aflam având pe Dumnezeu. ca re au de gând sa se mântuiasca. care va desparti oile de capre si va întemeia Împaratia lui Dumnezeu pe pamânt. 13). la toata lumea.I. Filocalia. în trei vârste se vede: În iubirea aproapelui ca pe tine însuti (Matei 19.II. încât acesta rascoala puterile iadului si cu ele atâta pe oamenii lumii.I. IUBIREA 313. Trairea acestor porunci arde pe diavol asa de cumplit.2. Douaz eci si cinci de ani pe urma l-a mai dascalit. pe care o vedea. pârjol de Cer în inimile oamenilor. împlinindu-le Iisus ca nimeni altul. si pe la casa de nebuni. dupa cum ne asigura Sfintii Marcu Ascetul (Sfântul Marcu Ascetul. 320. Cuvintele acestea. care-s biruiti de el.1 . adunându-se într-un gând. nu la sine. învrajbite de fapta ucigasa a pacatului. Iubirea înclina libertatea ca pe o cumpana. p.. ca sa ajunga sa se creada pe sine ca el e fiul omului din Scriptura si dreptul judecator. fiindca numai ele coc samânta pe pamânt . 316. Despre l egea duhovniceasca. p. cei doi sau trei sunt puterile sufl etului care. încât strabate dincolo de mormânt si ajunge pe cel iubit. e puternica. În iubirea mai mult ca pe tine însuti . Sibiu. De aceea sunt îngaduite încercarile. iar mai cu deosebire inima. Filocalia. 1947. ed. însemneaza iubirea. Iar iubirea. 19-20). în persoana lui Iisus. foarte putini ajung . Pe acest ea doua ni le-a dat ca porunci.193). ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3. nu piere niciodata. Carele este în ceruri. Cape te gnostice. 44). miluieste-ma pe mine pacatosul". 315. "Asa a iubit Dumnezeu lumea încât si pe singurul Sau Fiu L-a dat. sa nu piara. Unirea puterilor sufletului pe pamântul inimii. 312. Sibiu. 19). 247) si Maxim Marturisitorul (Sfântul Maxim Marturisitorul. Iisuse Hristoase. daruindu-le iubirea Sa din ceruri. am avea si noi multime de însusi . daca se vor învoi pe pamânt. ed. care este Fiul Sau. pe când la vârsta a treia a iubirii. Fiul l ui Dumnezeu. a "dumnezeilor" dupa har. 37-40). s-ar rasfrânge si în noi obârsia noas tra divina. Aci sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrajmasul. nici timpul. Dragostea în Duhul lui Hristos.

Au plecat cu nadejde. printr-însa avem înlauntrul nostru Împaratia Cerurilor. Sufletele acelea. zvârcolirea neputintei furioase. cu ros tul ca sa ne scârbim de noi însine si sa ni se toceasca tot gustul de cele de aici. 23). De aceea "suspinam în acest trup. Care. aju ta mântuirea noastra. ura aceasta arde. Iubirea trupeasca de sine si plina de trufie. dorind sa ne îmbra cam cu locuinta noastra cea din Ceruri" (2 Corinteni 5. Si daca se va afla cineva dintre rudenii sau urmasi. spre des avârsire (1 Corinteni 12. de dragul Adevarului. i se va parea ca face slujba lui "Dumnezeu" (dumnezeul care l-a înselat pe el) (Num erii 25. Ura aceasta care nu poate face nimic. certari si ocari peste capul nostru. Cu îngaduirea lui Dumnezeu. 327. ca sa împlineasca p entru ei faptele iubirii. 13) aici pe pamânt. care s-au amagit de poftele lumii. prin umilintele cu c are o arde. în primul rând n-am fi asa de marginiti într -o multime de privinte. în starea de iad a constiinte i. 7-13). de slava desarta si de trufia vietii (1 Ioan 2. le ramâne nadejdea. ci au mângâiat-o cu toate placerile si i-a surprins moarte a înca neînteleptiti la minte si necuratiti la inima. facându-se barbat si ajutat prin v edenii mincinoase de tatal sau. lovit de sagetile laudei si sa se trezeasca cu mintea înselata si sarita din soc oteala smereniei. c a pe unele ce ucid puii vicleni si aduc mult folos de la Dumnezeu. 328. caci altfel nu putem muri noua însine ca sa viem lui Dumnezeu (Galateni 2. 16). desavârsind în ei iubirea. îl ajuta sa iasa si din legaturile dinlauntru ale iubirii de sine. se poarta si se marturisesc pe ei însisi straini si calato ri (Evrei 11. iar la dezlegarea lor din trup. 10). Sfântul Maxim Marturisitorul numeste iubirea de sine "primul pui al di avolului". Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. începatura mândriei. dar o p utem deduce din purtarea de grija a lui Dumnezeu. prin har nu prin natura. primul pui al diavo lului si tata a toata amagirea. Într-o asa împaratie au sa sufere toti cei ce n-au scos cu desavârsire iubirea de sine din launtrul lor. în împaratia fara de Har. Iubirea e calea cea mai scurta si mai presus de orice cale. ca înc a nu s-au lepadat desavârsit de iubirea de sine si de orice spurcaciune a vietii. tatal minciunii. între potrivnici se aprind e si se mentine. 2).ri dumnezeiesti. catre Dumnezeu. chiar duhovnicesti. strâmba mintea bietului om. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. omorând pe cei ce nu cred ca el. ramânând în Împaratia Harului. 329. 326. 19). cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sa iasa din legaturile iubirii de lume. 322. Noi nu prea putem sti în câta primejdie ne baga iubirea de sine. numai sa-i prinda. Împotriva ei ne-a cerut Mântuit orul sa ne hotarâm pentru lepadarea de sine. Ea e cealalta parte din piedica a doua ce ne-o stârneste potrivnicul în n oi însine: iubirea trupeasca de sine. încât i s e va parea pacatul virtute dumnezeiasca. i ata-le înecându-se în ura care le arde si care s-a întarit peste ele ca o mare împaratie a raului. 324. 321. Lepadarea aceasta însa o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea ma i presus de cele desarte si s-a desfacut din toata dragostea lumeasca si si-a st ramutat puterea dragostei sale. În aceasta împaratie infernala i-a dus iubirea de sine. Sau. numai dragostea aprins a a lui Dumnezeu o poate scoate si desavârsit s-o faca scrum. De aceea toti Parintii au fugit de lauda si au iubit ocara si toata napastuirea. cu iubire de oameni. 325. Focul iubirii divine. u ra demonilor care chinuiesc sufletele si vad ca nu ispravesc nimic. Ba înca. toata. care nu lumineaza nimic. acesta sporeste. zicând: "Oricine voieste sa vie dupa Mi ne sa se lepede de sine. 31). înselate de iubirea de sine care le-a povatuit la toate poftele. îngaduind încercari. "Puiul de drac" al iubirii de sine. cu acestea acopar multime de pacate si-i scot din moar te (Tobit 4. Satana îi cerne si îi culege pe toti cei ce ma i umbla în lumea aceasta dupa placeri. dupa atâta si atâta propovaduire a Bisericii: caci patima aceasta face pe om sa cada . IUBIREA DE SINE 323. sa-si ia crucea sa în fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie" (Lu ca 9. asa prin contrast. Cei ce prin darul lui Dumnezeu se izbavesc si de legaturile dinlaunt ru ale iubirii de sine. ura aceasta infernala e focul nestins. Iar daca Dumnezeu nu pune nimanui în gând sa împlineasca mila si poc .

nu pe daruri neobisnuite sau viziuni. De acum Iuda va fi prototipul tuturor tradatorilor.dar "ca prin foc" . din nevazuta ce e ra. Prima vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu e deodata cu venirea lui Iisus între oam eni. De aceea satana întru ale sal e a intrat. Structura lui era o dezarmonie. O astfel de zare a destinului nu se desluseste însa omului care nu vrea sa sufere nimic. 28).. Pâna atunci Împaratia lui Dumnezeu e contestata. nici unul din "necazurile de fata". dând la moarte: parinti. Iata oamenilor mici. curat si smerit cu inima.ainta pentru ei. Vitae Graecae. preo ti. 5) -. e mai mult dedusa din "rabdarea sfint ilor". a luat-o un Om si-a a runcat-o în gradina Sa. frati. . Sancti Pahom ii. nascut în fiecare suflet prin Duhul Sfânt.e ascunsa Împaratia lui D umnezeu.. 333. barbati. facându-i oameni ceresti. Cel ce ne lucreaza desavârsirea.luat la întâmplare . surori. Pasarile aceste   . "Marele Iuda". comprimata într-o samânta mica. fiindca e deodata cu a doua venire a lui Iisus. în lipsa d e argumente decisive. e semnul ca nu are planul sa-i scoata din munca. În acest interval al Împaratiei nevazute crestinul se bucura întru necazuri. În rezumat. în graunte nevazut: desavârsirea. ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 332. El. sfinti. se multiplica . locuind deodata între o multime de frati. o cale de a ajunge "mar i". ci pentru oamenii care traiesc " ca pasarile" .dar neîmpartind u-se. Nu numai afirmata: ci de istov desfasurata. în sla va si marire. Ea nu are decât o evidenta interioara pentru cel ce o traieste si. ar de într-însul focul aruncat de Iisus pe pamânt: focul iubirii de oameni. Iuda nu mai este un anonim. Împaratia cerurilor. e singu rul argument valabil al Împaratiei. 331. Când va veni Împaratia lui D umnezeu. în vârsta ei prima e nevazuta.vinovatia o purtam si noi "crestinii netrebnici" (2 Corinteni 13. tradând. Si când te gândesti ca în fiecare om . Împaratia. traind mai dupa firea l or cereasca traind mai "în grija lui Dumnezeu" decât în grija vietii. dar atunci va fi afirmata de Însusi Îm paratul Cerurilor. Împaratia cerurilor nu este pentru pasari. destinul si obârsia noastra de fii ai lui Dumnezeu. lumea si s-a facut (crestinul) copac mare si pasarile ceru lui s-au salasluit în ramurile lui. e destul sa existe.s i va deveni spirituala. Si cu preturi derizorii fiindc a se îmbie multi. în suflete devenite fecioare. Nu e o împaratie de vedenii . "Cea mai minunata viziune e un om c are se distinge prin puritatea si smerenia sufletului sau" (Hal iu. toata faptura se va înnoi . Iuda va avea ucenicii lui pâna la sfârsitul lumii. Împaratia lui Dumnezeu e oriunde se afla un om centrat launtric d e Iisus. El e Fiul si energia spirituala a Împaratiei. el nu are decât afirmarea ei prin jertfa vietii . în slava ei orbitoare si transformatoare de eon. fie si cercarea cu moartea). A doua vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu va veni pe vazutele: ca fulgerul de l a rasarituri pâna la apusuri. de acum Iuda este o mare putere: a deven it o minte satanica. IUDA . El nu treb uie sa vorbeasca. Bruxeles.IUDELE 330. Împaratia lui Dumnezeu are doua vârste. Aci se pune accentul pe vi rtute.mai desprinse de pamânt si firea pamânteasca. chiar daca dupa omul dinafara acestia sufar toate umilintele si necazurile veacului acestu ia .si mai ales daca le sufar multumind si binecuvântând pe Dumnezeu întru necazuri. reclamând.cum cer oamenii. Fiii diavolului îi cumpara lui Iuda ucenici. Vita prima 48).ultimul cu vânt. Crestinismul e vazut ca a doua creatie a omului.asa zicând . (fie ele mii de ispite. înghitita de slava si statornicita pentru nesfârsitul vesnic iei. Într-un asa suflet se stravede Iisus. în Cer nou si pamânt nou (Matei 1 9. nu pot sa ne desparta pe noi de dragostea lui Iisus. existenta lui graieste mai tare decât cele c e ar spune. un haos. întru slava ei orbitoare. care aceeasi treaba o vor face-o: vânzând. vinde pe Iisus mereu. Iuda multiplicat. 1932. A fi luminat de cunostinta de Dumnezeu.

E înclinata mai bucuros spre suferin ta si supunere. cel putin primiti-o ca u n copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. . întretaindu-se în cercuri si. 19 ). Mi se pare ca tot aici trebuie cautat si suportul trufiei. când pamântul va fi stârv. constiinta de "sine") si o da saracilor -. nu gasesc cuvânt mai expresiv ca înju ratura de Dumnezeu si de toate cele sfinte. Tot rostul fiziologic al barbatului . Înteleptul Solomon avea o mie de femei. mai curând spre brutalitate. Cam asa ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. Este o corespondenta între trup si suflet. Foliculina. pe ele. desi sufletul e de alta natu ra. Barbatul e poligam din fire . ÎNDUMNEZEIREA 340. decât spre asuprire si dominatie si. Pentru vesnicia noastra în împaratia lui Iisus nici pretul vietii si nic i un alt pret nu este prea mare. influenteaza spiritul. miscându-se. Împaratia lui Dumnezeu este un aluat pe care l-a luat o femeie (Sfânta F ecioara Maria) si l-a pus în trei masuri de faina (în firea omeneasca de acum întreita ): sufletul. vesnic atrasa (preocupata) spre barbat (Facere 3. Mintea ei e inima. 342. Poate de aici îsi are obârsia faptul ca. încât s-a lepadat de Dumnezeu (3 Regi 11. are o actiune cu totul diferita. Intelectualitatea biruie asupra sensi bilitatii. însa i-au platit femeile bine . adica dupa îndumnezeirea omului. decât spre bunatat e. Si totusi se rasfrâng întreolalta. gasim o mare disonanta. mai ales barbatii. nu ne lasa cu o simpla certitudine a inimii . În cale sta infirmitatea firii si o putere potri vnica nevazuta care cauta sa înfrâneze sufletul de la un zbor mai înalt decât viata veac ului acestuia. Presupuneti o noapte cu luna s i un lac linistit. Hormonii. dar numai o sin gura usa: Iisus.chiar întarita . Tot rostul si configuratia femeii e maternitatea. Caracterul agresiv al masculului se observa ca o nota comuna si în firea animala. nici lui Dumnezeu nu vor sa se supuna.nu e altul decât aventura. 343. 335. dupa Scriptura. hormonul feminin.a Paradisului pierdut. Chiar si mântuirea ei e c onditionata de nasterea de fii .daca staruie cu deplina întelepciune în credinta. pe lânga configuratia vigorii anatomice si sentimentul virilitatii sale.pe care de fapt o are or icine care-si vinde averea (marea avere "eul". 339. Deci. pe lânga configuratia anatomica. 2). Astfe l.asa ca evreii de odinioara si ca turcii de daunazi. puterile mintii se dovedesc creatoare. Presimte prin i nstinct. al femeii. Astfel barbatul dobândeste. îi pastreaza totusi în susirile copilariei: voce subtire. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. cu prima întâmplata în cale. ci ne vorbeste de faclia aprinsa a cunoasterii ace stei Împaratii si a asteptarii ei staruitoare. 338. mai mult primitoare decât creatoare. Iisus nu ne lasa numai cu presimtirea . Sunt multe chipuri de a intra în Împaratia lui Dumnezeu. 15). cu atât avem de-a face cu un cara cter mai agresiv.ca l-au smintit la minte. înclinat mai m ult spre tiranie. 3-4). 6. Cu altii e activ. Omul gândeste cu toate organele sale. între calitatea trupului si c alitatea sufletului. decât spre supunere. Între instinctul poligamic si instinctul maternitatii e un adevarat conflic t biologic si pricina de tragedii. nu corespunde cu ce vrea altul. daca am socoti numai capatul fiziologic al deosebirii barbat-femeie . o întrepatrundere ondulatorie. prietena copiilor. trupul si Duhul. proprie destinului de mama. "constiinta eului".a sunt "vulturii" care se vor aduna ca sa judece lumea (I Cor. înfatisare de copil. 334. nu mai putin deosebita de trup decât oglindirea de luna pe valurelele apei. 337. în iubire si în sfintenie (1 Timotei 2. Firea întreaga suspina dupa aratarea fiilor lui Dumnezeu (Romani 8. 16). petece de luna. în care cineva arunca doua pietre în puncte diferite. iar când se aprind la mânie. Daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu. nu prin judecati. Cu cât notele diferentiale sunt mai accentuate. se vad valu rile apei. prin trup.ca de altfel al în tregului regn animal . Ce vrea unul. mai mul t sensibila decât intelectuala. într-un fel al barbatului si într-alt fel. pâna a dospit toata. ÎNFRÂNAREA 341. 336.

Ea vine. Chiar daca ar face a sa. Situatia îngro zeste pe cei ce patimesc neputinta asta. mântuirea ar fi de sila. Hulele dovedesc o vinovatie mai veche nu una de acum. prin mecanism ul de contrast. Pe când slabii. Partea de înjosire si pacat a acestei iubiri pe care o sim t în trupul lor. e un iresponsabil. si baieti s i fete.asa plateste cenzura constiintei negrija de mai înainte.rânduiala morala si spirituala. pes te cele cuvioase. 349. pe care ni-l l eaga de inima. Temnita îi deschide portile si-l va lua în brate. ca sa traiasca într-o rânduiala dupa fire .al iubirii trupesti. 345. Jertfa e maxima apropiere a vointei si iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. cele necuvioase.pe Dumnezeul celui pe care-l înjura. iar nu o f . Ele sunt o ped eapsa. o clipa de întunecare a mintii . în acea zona de noua zecimi a subconstientului. aici. care conduce de doua mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. ceea ce de multe ori au sa platesca cu capul. afl uxul de sânge si fiere la creier face de li se întuneca orice constiinta si încep rafa lele înjuraturii. De aceea. cu to tul anarhic. cel putin în momentul acela. împotriva spiritului. Înjuratura însa îl dovedeste pe respectivul ca. li s-au dat oamenilor normele divine si minte. din cât se poate vedea. însa nu duc la nebunie.întelege ti genetic slabiciunea aceasta . Cenzura morala astupa un depoz it de dinamita. de nu va fi cu luare-aminte. De aceea vinovatia celor de pe urma e neasemana t mai mica. izbesc furios cenzura m orala si idealul de dragoste .firul transcendentei noastre. Altii Îl înjura când se roaga. 344. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. cu fecioria pazita. coboara în întunericul subconstientului. în mediul umoral. din fapte consumate. celelalte sunt cenzurate. Asa sunt gândurile de hula: rabufniri de pacura în raza de soare. când înjura barbatii folosesc cuvântul . 353. Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. Înjuraturile au aceeasi obârsie ca hulele. dispuse ierarhic . cu ea. fapta. le izbucneste din subconstient si. JERTFA 354. 347. sau ei. pâna la casat oria legala. Învierea este noul stâlp de foc. dupa ce n-a reusit sa-l refuze. din pove ri ereditare. în sfârsit. aici. Minunea e si cu putinta si cu trebuinta. rezumata în simb ol. O înjuratura e u n moment de îndracire a mâniei. Din lumina lui este facut destinul care ne atrage Acasa. din auzire. Iisus ne aduce Învierea .ce nu se scrie . schematizat în simboluri . atunci si oamenii ar face binele de frica. Persoanele tari se fac mai tari prin aceasta forma de asceza. traind împotriva firii. si numaidecât. ÎNVIEREA 352. Unii înjura pe Dumnezeu pe fata. si anume. ÎNTRISTAREA 351. sau. Aci. 348. numai ca unele sunt învoite de minte. cum se tem cei mai multi. Înjuraturile dovedesc.însa numai sub o cenzura de înfrânare. Când deci pe unii cu cenzura slaba . si numaidecât. Faptul dragostei trupesti lasa o puternica impresie în toata pivnita f iintei. ca aceasta iubire între trupuri a fost înch isa într-un blestem.iar nu sasi faca de cap. Mai bine o rugaciune pentru cel care înjura decât observatie. Organismul întreg si îndeosebi sistemul nervos se dezvolta bine datorita si hormonilor genezici . Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. sau urmasii l or. deci dezechilibra t în structura genetica. nervosii. împotriva moralei. ÎNJURATURILE 346. printr-un mecanism al suprapunerii de imagini. Ea e hotarul de atingere între vointa divina si libertatea omului. Iata de ce. stârnite de hormoni. Barbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de înfrânare. se sedimenteaza ca un conflict cu constiinta. într-o rusine si într-o necesitate. prin urmare. dezechilibratii devin si mai anormali în urma înfrânarii poftelor l or genezice. în serviciul de cenzura si în sistemul nervos . din continutul memoriei constient e sau inconstiente. 350. O înjuratura de Dumnezeu e explozi a acestui depozit. Totul. toti tinerii trebuie sa fie curati.Drept aceea.îi scoate din sarite vreo împrejurare oarecare. JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 355. Întristarea e chipul unui suflet cu luminile stinse.

u neori pedepseste naprasnic vreo faradelege. iar pe de alta parte. Care ne întareste cu li nistea Sa. nebanuit de mari. Dumneze u ar fi un fricos. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. oile de-a dreapta si caprele de-a stânga. sa nu scada în credinta începatorii si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. sa se desavârseasca si ea. Deci. 360.cum fac o amenii. 357. vremea secerisului. ci Mântuitorul Ii sus Hristos Însusi. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. acestea îi despart pe oameni în doua. iubirea si curajul marturisirii lui Dumnezeu. . caci atunci oamenii vor fi întrebati despre: 1. Pentru o greseala vremelnica. atotputernicia si dr eptatea lui Dumnezeu sfarâma mereu portile iadului. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. vesnic lini stita asupra raului . un neputincios. numai pentru atâta vina. pe Care Îl avem noi. cei ce lucrati faradelegea!" (Matei 7. Apoi. de la Botez. Caci viata pamânteana era vremea semanatului. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. pentru ca n-a i fost milostiv cu saracii. O judecata dreapta si vesnica nu se face decât chemându-se toti martorii . 356. nu i-ai îmbracat. strain si bolnav si. în întelesul tainic. Iar. în ca re se cuprinde toata Scriptura. totusi. peste toate acestea. Si asa mai departe. sta m linistiti si noi. îi întinde ispita puternica. la judecata lui Dum nezeu sunt numai doua: legea iubirii de Dumnezeu si legea iubirii de oameni. În loc de dosare. sa-si vada toate faptele si sa-si cunoasca to ate urmarile lor si pe dreptate sa-si ia plata vesnica. marturisirea dreptei credinte. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. prin virtutea credintei. fie binele. gol. fie raul. 38). 359. ura si minciuna. 358. Mila si adevarul.apta a libertatii si a dragostei. . în care-s scrise toate faptele oamenilor.atotputernicie asupra careia. în buni si rai. iar viata viitoare. temelia si vi ata noastra cea dupa Dumnezeu. dupa cuvântul: "Cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele în neamul acesta preacurvar si pacatos. Într-adevar. Fata de Hristos Iisus din noi si de Duhul Sau cel Sfânt. ori ca rasplateste. Apoi. o face ca sa mai puna frâu rautatii într e oameni si. primind palmele si scuiparile raului. pr ecum desparte pastorul oile de capre. o pedeapsa vesnica? Întrebarea aceasta zvâcneste aproape în toate mintile. fiecar e va vedea si va culege roadele. nu i-ai primit când erau straini. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. fie iubirea lui Ioan. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. ca le-au adus cu fapt a lor germenele nebuniei. pentru ca nu le-ai dat sa manânce. au nu în numele Tau am profetit si cu numele Tau am scos demoni si în numele Tau multe minuni am facut?" Dar capata raspunsul: "Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. ca pe niste marturii a le neputintei aceluia. daca repede ar pedepsi tot raul. mai ales. în temnita. putem avea în vremea vietii noastre pamântesti una di n cele doua atitudini: fie tradarea lui Iuda. 15). ale faptelor sale. daca. Atunci matelotii lui Col umb vor vedea turma de nebuni pentru care au sa dea seama. Duce ti-va de la Mine. Doamne. i ar înselatii lui se vor apara si ei de urgia judecatii. ori ca nu rasplateste. 22-33) si vor merge cu lucratorii faradelegii toti cei ce-au ascultat de ei. facuta într-o viata scurta. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap si-i lasa pe oame ni neînfricati de pedeapsa naprasnica. si Fiul Omului s e va rusina de el când va veni întru marirea Tatalui Sau. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. fie rele. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica si ca biruieste binele asup ra rautatii. Pe pamânt sunt adeseori puzderii de legi omenesti. fie bune. fratii mai mici ai lui Dumnezeu. ne dovedeste atotputernicia Sa. nu i-ai cercetat cân d erau în temnita. Daca am trai anii lui Matusalem tot a sa am face. se poate ca Du mnezeu sa te dea focului si diavolilor sa te munceasca în vecii vecilor? Ce taina ar putea raspunde si la întrebarea aceasta? Totusi este raspuns: Cel flamând si însetat. În ziua judecatii se împlineste desavârsit cuvântul "Mila si adevarul merg îna intea Ta" (Psalm 88. în fiecare. zicând: "Doamne. nu sunt numai saracii. cu sfintii îngeri" (Marcu 8. sunt cartile mortii si Cartea Vi etii. din toate vremile. toti oamenii. De la aceste a se decide soarta noastra în vecii vecilor. faptele iubirii si 2.

apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. Totusi vedem ca necred inta îi stavileste evidenta. daca le pierdem. 368. Evidenta divina n-are nevoie de nici o sprijinire. Omul are nevoie de Dumnezeu. LIBERTATEA OMULUI 370. ocara ni se face ca lauda si lauda ca ocara. LEPADAREA DE LUME 362. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. Lepadarea de sine dovedeste credinta si dragostea pe care o avem catre Iisus. adica ne comportam dupa om sau dupa patimi. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. dar nemasurat de mari la infinit. Daca le câstigam. În felul acesta seaca izvorul si radacina patimilor. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca la toti Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. Lepadarea de lume e o convingere. 372. simtim o tulburare. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. Caci numai despre libertatea omului stiu ca se hotaraste numai pâna la un punct atotputernic ia lui Dumnezeu. fireste este o fapta a lib . singur El stie si detine etapele timpului cât va mai fi timp. pu ne mâinile pe umerii orbului si-l întreaba: "vezi?". e des catusarea unei foarte mari puteri sufletesti. garant al libertatii sale si Care are l ibertatea absoluta. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se c iocneasca de Iisus. Libertatea omului înclina orientarile sale. Din aceasta izvoraste o mare traire sufleteasca. adica ne comportam prin ele dupa Duhul lui Dumnezeu. Acestea sunt patimile. Multi oameni. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. Lepadarea de sine nu este cu neputinta sau înfrângere. când ne da o plata vesnica p entru o mica decizie. fie chiar si de grâu. sunt refractari propovaduirii cuvântului. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. 361. 366. undeva în centrul timpului. Scuipa pe cei bolnavi. a armonizarii totului. Marturie la îndemâna ne stau însasi pril ejurile. Dimpotriva. 369. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa. iar urmarile acestei înclinari sunt mai neprevazute ca ale unei linii ce descrie d iferite unghiuri mici. 363. Lepadarea de lume are doua trepte. dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor. De aceea libertatea omului este îngradi ta "în soroacele" timpului. cel acoperi t cu pretul vietii. la centru. naravurile si toa te slabiciunile noastre personale. ca sa ne însoteasca toata calea c alugariei si sa caracterizeze calugaria. Si vede. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. Ce usor poate face Dumnezeu ochi sanatosi. Dumnezeu întrucât prevede miscarile libertatii omenesti. ci întrucâtva de libertatea omului. o mustrare de constiinta si o împutinare sufleteasca. Numai a lui Dumnezeu este neîngradita în nici un fel de ti mp. 373. ca sa nu cadem în întristare. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. Lepada rea de sine trebuie sa ne-o facem a doua natura. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. LEPADAREA DE SINE 365.Prin urmare: "Nu este nedreptate la Dumnezeu". Bobul care nu vrea sa moara. 374. Rabdarea mai este si nevointa. ci trebuie timp si rabdare. si mtim în suflet o pace si o crestere sufleteasca. 367. Decizia de a crede în Dumnezeu sau de a fi ateu. nu mai aduce nici o roada. Întâi ne lepadam de lumea din afara s i de tot ce ne-ar putea tine legati de ea. de necaz si se schimba în bu curie. În al doilea rând ne lepadam si de toate asemanarile noastre launtrice cu lumea. 364. Pe când. Libertatea omului cu libertatea lui Dumnezeu stau în acelasi raport ca timpul cu eternitatea. Sa desavârsim lepadarea de lume cu lepadarea de sine. Deci credinta este o decizie a libertatii. mai puternicii veacului. Când avem lepadarea de sine si dragostea. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. 371.

385. trupul si diavolul. adica turma oamenilor necredin ciosi (Ioan 1. neascultarea. 381. MÂNDRIA 382. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugariei. de nemultumiri. 16). dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei un pas înainte si sa te faci mai bun. grairea împotriva. 383. groaza de umilinta . Cine nu se va lepada de sine nu va fi liber. îti iarta orice ticalosie ai face. în întunericul necunostintei de Dumnezeu si d e ei însisi. Sufletele slabanogite de mândrie stau pururea încordate în legitima aparar e de catre orice îndregatori. MARTIRII 380. Asa se explica înd araptarile.LUMESCUL 376. Crestinului nu-i poate face rau nici cel care-l omoara. 4). oricâte necazuri ar patimi de la oamenii lumii acesteia. boala locului de cinste sau a numelui de cinste. MAICA DOMNULUI 379. E gura satului . Sa ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de l a sfârsit. ca unul ce vede ca frat ii sai stau legati într-o robie straina. pent ru orice fiu al lui Dumnezeu. posomorârea.sensul pozitiv al libertatii. cei ce din toata voia s-au unit cu sfaturile dracilor (1 Ioa n 3. parasind sfatul cel bun dat la vreme si Dumnezeu îi paraseste si-i lasa în sfatul cel rau. sub orice forma l-a întâlnit Iisus. placul oamenilor (Efeseni 6. chiar sub cea mai subtire forma a sa. Gura lumii graieste ale stapânitorului ei (1 Ioan 5. Partea importantei. când deciziile negative ale libertati i omenesti. care nu sunt de la Tatal" (1 Ioan 2.ertatii . rezervata pentru a doua venire. Caci. 8). întorcând spre bi ne cele pornite de la lume cu rautate. Din racirea dragostei si a umplerii sufletului de rautate sub influe nta acestei patimi. gura si faptele celor dintr-o casa cu tine (M atei 10. În schimb Iisus Îsi ascundea atotputern icia slavei. toate acestea sunt forme în care se dezvolta si se înmulteste mândria în suflet. Pe acestia îi arata ca atare toti Sfintii Parinti. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. Caci rabdarea raului. Mândria singura. 6) si slava desarta ( 1 Ioan 2. Acestia. sau lumea. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice întrista rea. 12) trei vrajmasi. 378. 386. De aceea avem porunca: "Nu iubiti lumea. Cine vrea sa biruie lumea e dator sa ia arma rar folosita a iertarii . de fatarnicii. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. Cine vrea sa biruie aceasta prima piedica în calea mântuirii. oricât de întunecata purtare ar avea si oricâte rele i-a r face. Cu nonsensul. de multe ori. 10). Neascultatori. Prin "lume" se întelege categoria pacatului. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simte trebuinta sa asculte si sa urmeze. unul dupa altul. oricât ai îndarap ta cu sufletul. nu-I mai sunt stavila. "Lumea" e ve acul viclean (Galateni 1. mintea aluneca pe panta nebuniei. Oamenii acestia ai lumii au o ciudata rusine de a fi buni. iertarea si rugaciunea. 377. Viata duhovniceasca are multe greutati de învins. mai ales din partea mândriei. caci pentru ele biruie El în locul omului. gura vecinului si. Cine vrea sa biruie lumea se roaga Tatalui sau în ascuns sau în gând. 384. Mândria si toti puii ei sunt pricini de conflicte. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17. cum e parerea d . 387. LUMEA . Ap arent lucrurile aratau pe Iisus neputincios. oamenii tari de cap si betegi la minte de fumul mândrie i. iertarea fratilor si rugaciunea în ascuns au mare pu tere înaintea lui Dumnezeu. boala obrazniciei. pofta ochilo r si trufia vietii. 9). are la îndemâna ace ste trei: rabdarea. Bunatatea t a îi arde si se trudesc sa te scoata de vina cu tot felul de ponoase. Maica Domnului este crinul neamului omenesc. Atunci acestea nu mai au îngaduire. nici cele din lume: pofta trupului. 375. Staruind în acestea te-ai facut pricina de mântuire si pentru fratele tau din lume. dar n-a putu face nimic. nu au parte de darurile sfatului. 36). 19). 15-16).

389. suflete. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. MÂNTUIREA 390. cu ale cui arme bati r azboi (2 Corinteni 10. nimeni nu se mântuieste singur. Prin urmare. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oamen i. sufletul lui. De aceea când A vva Macarie era dus de îngeri din lumea aceasta si pe drum îl întâmpinau dracii. 8) Sale sa fie totodata s i roada cunostintei. ca darul mântuirii (Efeseni 2. si în manast iri. al iertarii din inima (Matei 18. Mântuirea nu se câstiga cu o fapta razleata. Mântuirea noastra nu e numai un dar de la Dumnezeu. Daca însa nu vrem. ci si o fapta a li bertatii noastre. Inima înfrânta si smerita însa. De aceea. 398. Noi nu stim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieste din lume si pe ci ne osândeste. cu mare lupta. iar fariseii templului o pierdeau zicând ca-i pa catos si are drac (Matei 9. . daca nu e taiata din radacini e în stare sa risipeasca din suflet toata vi ata dupa duh. Pâna la judecata din urma. 391. înfruntând mândria. "De m-ar lasa Dumnezeu sa ma uit putin în Rai si-mi ajunge". Ispita sfinteniei e cea mai rafinata capcana a mândriei. Macarie. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. rautatea lui va creste si s e va salbatici cu totul împotriva oamenilor si împotriva lui Dumnezeu. cine îti ajuta. Cereau semn (Luca 11. chiar de am fi siguri ca Dumnezeu ne mântuieste si înca n-am scapa de prime jdie. ci presupune si o fata soci ala. cu sila. N-avem siguran ta mântuirii în noi. 12) trei vrajmasi. 388. mântuirea lui o va face si cu ajutorul tau. Dar este cu putinta si totul este cu putinta numai la Dumnez eu. Întunecarea aceasta însa ne aduc e aminte de învinuirile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau v irtutea. Tâlharul. 399. nicidecum sa nu uitam ca ostasi (2 Timotei 2. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. Care trebuie cunoscut istoric. Deci fi i destoinic. Dar Dumnezeu e asa de mil ostiv. nu ne mântuieste nime ni. ce tin mortis ca-s pacatosi. în Împaratia Cerur ilor si ca se face bucurie în Ceruri pentru un pacatos ce se întoarce (Luca 15. Mântuirea este prin Hristos.e sine. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu si va alunga duhul potrivnic d intr-însul. fiindca aceasta siguranta nu s-a dat nimanuia.n. dar plin de tâlc. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. si pe câmpuri de bataie. în puterea noastra. unul dupa altul. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun. 400. 394. Însemnez aici cugetul unei femei simple. nu are leac. zicându-i : ai scapat de noi. dar si rezultatul un ui efort al libertatii si cunoasterii omului. si în ceata sfintilor Apostoli. si s-a pierut si în Rai. 35) si al rugaciu nii. cel înviat a patra zi din morti. si se poate dobândi si din iad. prin care ne scoate din p acat. 29) si umblau sa omoare p e Lazar. sau chiar îsi v a pierde sufletul. îl stie Dumnezeu ca se va mântui. Darul mântuirii se dobândeste chiar ca dar. . stiind cui crezi (2 Timotei 1. 34). De aceea au zis Parintii ca pricina mântuirii este aproapele. 4). din pricina întunecimii sale . mântuirea se poate dobândi oriunde. dar are pedeapsa.) (Matei 21. Mântuirea este un har al locuirii lui Dumnezeu în om. Asa voieste Dumnezeu. Aceasta îi este omului cu neputinta: sa-si asig ure eternitatea sa. si se poate pierde oriunde. 397. rastignit pentru faptele sale. 393. 395. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. dogmatic s i mistic. 12). 3) ai lui Dumnezeu suntem. a vointei si a dragostei noastre. Orbia rautatii. 392. de aceea sfintii adevarati sunt cei ce nu stiu ca sunt sfinti. prin a ceea ca-ti da darul rabdarii. la purtarea ta cea dupa Dumnezeu. a zis ca vamesii si pacatoasele vor lua-o în aintea "dreptilor" (celor ce se cred drepti n. ca tot El ne ajuta si sa vrem si sa lucram. stând de-a pururi împotriva Adevarului. Cea mai primejdioasa este mândria sfântului. 31). 7). a sarit de pe cruce în Rai si L ucifer ca fulgerul a cazut din Ceruri. Orbul din nastere capata vederea si a vaz ut pe Dumnezeu si a vorbit cu El. Daca însa fratele acela mai are de chinuit în robie straina. Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. daca vrem si ostenim si noi.ca sa nu piarda Dumnezeu pe cineva pe ntru neiscusinta ta. Dumnezeu nu o va urgisi. Dar. Daca pe cel ce se salbaticeste asupra ta. trupul si diavolul. raspundea: înca n-am scapat. 396.

si a mintii care o conduce. fie ca o aprinde sa stea împotriva adevarului. devine stravezie. în care nu s-a tinut seama si de calitatile sufletesti ale celeilalte parti. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. aproape straveziu. Întâmplându-i-se odata ca sa doarma dupa amiaza cam mult. O minte întunecata n-o mai poti crede. Da. nici macar nu-si mai aduce aminte. Într-o atare tarie si deplinatate de Duh. Pretul pe care l-a pu s Iisus si toti sfintii. nu p oate face dovada decisiva nici ca este. De la cârma mintii atârna încotro pornim si unde sa ajungem. nu recunoaste nimic. Luând ceva în gura. sau într-alte chipuri o sfarma si pune într-însa urâciunea pustirii sau idolul (ideea fixa a) pacatului.avea sa fie oglindi rea sau rasfrângerea lui Dumnezeu. iar daca -i aduci probele în obraz. Iutimea sau vointa. Când s-a trezit. Atunci am vazut chipu l dezorientarii pe fata unui copil. S-a con format. de unde . Minte câte unul. Mintea obisnuita. care este trupul în întregimea lui si astfel mintea noastra se unes te cu mintea lui Hristos . fie ca o întuneca. râzi de mine si da repede sa plece. nici ca nu este Dumnezeu. O putere dinlauntru îl împinge sa mint a mereu si sa i se para ca e omul cel mai cinstit. MINCIUNA 402. iar catre diavol mânia. 403. Minciuna în treptele ei usoare. Desi e negru si el. nu se mai poate sui sa price apa din cele vazute pe cele nevazute. Acestea se pot vedea mai bine în parintii celor ce se casatoresc . ci si nepatimirea. Aveam în meditatie un scolar. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. da sa plece la scoala. Mintea care cugeta ca nu este Dumnezeu cade în propria sa sentinta: va trebui sa se tagaduiasca si pe sine. blestemând si dând dracului pe toate si c hiar pe sine însusi. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. care pogoara de pe cap la corp. Au trebuit si alte ajutoar e sa-i dovedeasca evidenta. a aprins-o co ntra firii si a transformat-o în ura. ca si când o alta persoana ar fi înjurat. Experien ta urmatoare mi-a dovedit-o. iar dupa ce-i trece unda aceasta. de gluma poate fi daunatoare. Cum era so mnoros. dovedeste non-sensul. asa sunt câte unii de înfundati în contraziceri. mintea nu mai cugeta gresit sau r atacit pe Dumnezeu ca obiect. Acesta e un alt neajuns al casatoriilor gresite. care dupa fire aveau rostul sa îndrepte spre D umnezeu ca un ac dragostea. era sapte seara. Câstigam mântuirea sufletului când punem pret pe ea. nu înseamna gândul mortii. 405. l-am luat prin surprindere: repede la scoala ca-i târziu! Dar parca este înt uneric afara.dupa fire .si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. dar în dimineata aceasta este eclipsa de soare. E un simbol al mintii care. 408. sub puterea curatitoare a Harul ui.n. întrucât vremea le-a scos la iveala toate scaderile sau însusirile. sa strabata nu numai luptele.401. dovedeste nebunia acestei lupte. 409. pentru ca mint ea firii acesteia e tot atât de dibace de a dovedi si afirmatia si negatia unuia s i aceluiasi lucru. tronul lui Dumnezeu în om. chiar când graieste de bine nu mai are statornicie. locul sau cel sfânt. ca este seara si nu dimineata. MINTEA 404. E ca si când o noapte s-ar fi l asat peste mintea lui. si aschia nu sar e departe de butuc. O minte nebuna nu mai întelege cele bune. în chipul cel mai firesc cu putinta. prin urmare. Iata unde are sa ajunga rugaciunea minti i. Caci a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu exista. Gi cule este seara. 407. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina înte legatoare. crezând situatia descrisa. abs urdul ei si. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al une i altfel de cunoasteri.cum spune Sfântul Apostol Pavel . Stai. A. 406. ar fi mintit sau ar fi furat. de sta soarele în lo c. zise el. chiar a celei mai înzestrate si cultivate firi. afumând-o cu mândria. era si toamna si ziua scazuse. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este . Ascultarea cea straina a încovoiat dragostea noastra spre lumea aceast a si spre trup.) e un val usor. Iar pe biata minte. încât fiara de om. ca pe o sageata. ca fulgerele zvârle sagetile în o brazul fratilor si în fata Sfântului Dumnezeu.

pe când era îmbracat în tru p. acum nascoceste si aprinde placerile trupului.prin care l ucreaza toata pofta vrajmasa "vrajmasia împotriva lui Dumnezeu" (Romani 8. La multi dintre sfintii nevoitori . ea însasi fiind retinuta astfel în legatura patimasa cu simturil e! Iata cum s-a furisat în sfatul mintii legea pacatului. întunerecul. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. ca nu cumva rautatea sa fie n emuritoare (Facere 3. care înca este foc arzator (Ieremia 20. care este placerea simtu rilor si pentru care s-a hotarât moartea trupurilor. Nu trupul este raul. 417. ceea ce nu cunosc ei. Mintea. În moarte-i învierea. multe chipuri ale patimilor necurate (Sfânt ul Maxim Marturisitorul). neavând mirosul oii cercat. 418. când sufletul se d ezleaga de necunostinta si momentul învierii. decât sfaturile tâlharilor care casapesc pe cei ce coboara din Ierusalim în Ierihon: copiii ce vin în lumea aceasta? 413. de aceea. deci moartea ni-i un ajutor. Îndata dupa moarte însa. fara sa st im si fara sa vrem. ne face un mare bine. de vreme ce-L face ceea ce nu e: o biect). 415. nu voia sa cunoas ca. Astfel. 30) s-a încâlcit în înfatisarile cele supuse simturi lor. 7) . li se pare c a nu exista de fapt si dorm vremea vietii pamântesti pe urechea aceea. neputinta. prin moarte înceteaza. ca una ce avea sa salasluiasca într-însa pe Dumnezeu. MOARTEA 414. trupul va învia din morti. De aceea. care odinioara vedea pe Dumnezeu într-însa. sufletul se retrage din trup si se aduna înspre cap. c rezând ca e oaie. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. în relatie cu nemurirea sufletului. 410. Tot ce e rau în lumea asta: nestiinta. fiind stapâniti de o lege biologica. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. fiind o putere arzatoare. Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii. Când a sunat ceasul iesirii din lume. Situatia se schimba brusc în momentul mortii. Pâna ce nu trecem si pri n portile acestea. Caci necredinta îsi are obârsia mai mult din convietuirea sufletului cu trupul. fug pâna la moarte de orice cunoastere existential a. ca un miel nestiutor. p acatul cu miile lui de gheare. caci în ea s-a sadit putint a unirii omului cu Dumnezeu. Iar mintea. adica s-o ast epte cu bucurie. ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului. vede lupul si se duce la el. pentru cei ce au dus o viata duhovniceasca intensa. În vremea vietii pamântesti cunoasterea ramân e la libertatea omului: daca voia sa cunoasca. 411. în privinta constiintei si a izbavirii de rau. acum e templu al ido lilor. în relatie cu binele si cu raul. nemaidepanând în sine vederea lui Dumnezeu.ce sfaturi poate ea sa dea. cât pot mai mult de fiorul cunoasterii . napad esc peste ei cu o evidenta de neînlaturat. având în loc de un singur Dumnezeu. Oamenii fug. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. Moartea si învierea împlinesc. cunostinta noastra e numai frântura. Deci. 416. stapânitorul lumii acesteia (Ioan 14. Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a mintilor. Moartea dezleaga su fletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemu ririi sale. Toate lucrurile pe care trebu iau sa le cunoasca în vremea vietii. li se însenineaza fata cu o lumina neobisnuita. învierea dezleaga trupul desavârsit de moarte si de necredinta. când se dezleaga si trupul de necredin ta. Cu un cuvânt. dar au fugit de ele sau le-au tagaduit. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând . 9). la vreme. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel. 22). Iar daca lupul mai e si viclean. 412. În felul acesta El se face hrana mintii noastre. Raul e osândit de moarte. putea cunoaste. deci Dumnezeu gândeste lumea. Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii.subiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii lui Dumnezeu. Ori si el trebuie sa întovaraseasca si cunostinta si credinta. si sufletul cunoaste fara sa vrea ceea ce s-a ferit sa faca. libertatea aceasta se suspenda. O minte înnebunita de simturi si de poftele contra firii . Când sora moarte ne dezleaga de trup. ramânea în necunostinta. ceea ce nu pot împ lini nici cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei.a unei cunoaster i de ei însisi în relatie cu Dumnezeu. mintea. dar prin moarte se omoara raul cu desavârsire. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. Mintea.

Cunostinta cea din patanie sau învataturile din durere . Noua toate necazurile ne vin de la greseli. Caci stiindu-le firea. În vremea noastra. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. Pe locuitorii cu o viata stricata. ori nu vrem. îi apara Dum nezeu.singura cale care poate învata ceva pe oameni. chemarea care ustura. Dumnezeu Milostivul. Nu fericiti. ori vrem. Asa se face ca sunt oameni pacatosi care n-au necazuri. cum nu-i apara nimic pe lume. ori vom întelege pe urma. fiindca ochiul constiintei si-a mai pie rdut vederea si nici urechea nu întelege chemarea cuvântului ce-si are obârsia dincolo de vorbe. . Si iarasi marturisim: ca Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. îi lasa în pacatele lor. marturiseste ca: "Preotului îi va lipsi cunostinta legii si batrânului sfatul" (Iezechiil 7. dar pentru o viata curata. ci urmarea greselilor noastre. ca sa-i dai de capat.) Necazurile vietii însa iau pe o ameni mai aspru dintr-o alta parte. Ba chiar prin aceea stim ca Dumnezeu are grija de noi. NEAMURILE 420.ai pustiei. sa se gateasca de p edeapsa. Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. precum ca nu au leac si nu pricep nimic di n ocârmuirea Sa. nu-i apara nici o granita si nici o arma. 3). constiinta fata de munca începe sa fie un factor de m are pret în construirea viitorului oamenilor. Iar Scriptura. 423. Calea cea mai lunga pe pamânt e de la urechi la inima. NEASCULTAREA 421. o constiinta împacata rasfrânge o fata senina. dar nu toti primesc purtarea Sa de g rija. Când îsi urmeaza destinul. 427. 426. asadar. Fiind atotbun si atotîntelept. Pe acestia i-a lep adat Dumnezeu. MUNCA 419. care de cine sa asculte mai întâi? 429. Au zis Parintii ca plata neascultarii e pierderea mântuirii. Necazurile spala petele pacatelor de pe haina noastra nevazuta. nu le mai rânduieste o îndrepta re prin încercari în lumea aceasta. Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu catre oamen ii mai grei sau mai vicleni la minte. dar si ac eea au mai zis. Oamenii însa tare greu pricep c a îndreptarea prin necazuri dovedeste nu parasirea lui Dumnezeu. Sufletu l e o faptura spirituala care nu are îngradirea pe care o are trupul si nici nu-i stau în cale piedicile trupului. capata o sfintenie pentru constiinta cu care e facuta. necazurile. au apararea lui Dumnezeu. când îl tradeaza. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. De aceea. ca pentru înmultirea neascultarii a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. ca si ei? 425. pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. încât ani de zile n u ajung. El asteapta o vreme sa vada: ne grabim noi cu pocainta de bunavoie s au nu. 428. învatam din necazurile altora sau asteptam sa ne spargem si noi capul de el e. silindu-i sa-L caute pe Dumnezeu. 430. 431. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. ne poarta de grija si ne spala cu milos tivire. (. urmare pe care îngadui e Dumnezeu s-o gustam spre înteleptirea noastra. pentru aceeasi pricina. ci osânda în cealalta. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. c unoscându-i Dumnezeu ca n-au minte sa-I înteleaga caile. Caci: "Dumnezeu este îndelung rabdator si mult milostiv. Socotiti acum. Omul se roaga de Dumnezeu sa-l scape de necazuri si Dumnezeu se roag a de om sa-si schimbe purtarile. nu de la Dumnezeu.. ori pricepem acum. când îi sorteste Dumnezeu pedepsirii. pe când o constiinta neîmpacata rasfrânge o fata îngrozita. 432. le rânduieste o chemare mai tare. 26). în vremea iesirii sufletului le straluceau fetele ca soarele. ci milostivirea L ui.. ca sa nu piarda pe oameni. Dumnezeu vrea sa ajute pe toti. 424. Caci. În vremea aceea. El nu mai le îngaduie si spala cu ele vinovatiile noastre. daca vom avea necazur i. Munca iese din stadiul pedepsei si t rece în cel al consacrarii. ca ultim reazim etern al linistii. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu. NECAZURILE 422. dar nepedepsit nimic nu lasa" ( Naum 1.

caci omul are valoarea aratata de jertfa de pe cruce. Starea de pace cu toata faptura e o minune asa de mare. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. Aceasta e un bun spiritual. Dumnezeu. si ca persoane vazute. pretuind mai mult gunoiul decât mirosul crinului. De la faptul neînsemnat ca unuia. Vremea nevointei pentru unii e mai scurta. decât o degradare a lui în rândul vitelor. adica sa traim deodata. într-un om. Dar pentru cei care nu judeca pe nimeni. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. ce poate sa însemneze coborârea omului la simpla valoare economica. Sa nu cârtim la necazuri. centrul si sinteza creatiunii Sale: lumea vazuta îm binata cu lumea nevazuta. Faptul ca din partea Sa Dumnezeu a facut totul pentru om. cu mariri. daca renunta la dimensiunile sale divine. mai s unt si berbeci si tapi. 443. Mântuitorul zice ca fara nevointa i ntra în Împaratie (Luca 6. ci poar ta un numar. Iata de ce suntem datori a vietui potrivit acestei intentii divine. mai sincer. Realizarile sale fizice sunt toata valoarea si nemurirea sa. Ceea ce se petrece în mic. învestit cu putere. 440. altii cauta sa-i cob oare pâna la pamânt toata însemnatatea sa. nu mai poarta un nume. NEPUTINTELE 434. Pacea este o idee specific crestina si se conditioneaza de obârsia ei divina. în omenirea într eaga. se petrece si în mare. Precum nu se afla vrajba în Dumnezeu. 445. Nu sunt toate oi. ca nu cumva tocmai la urma sa piarda totul. care ar încovoi a crinii în gunoi. cu raspunderi. în rând cu oricare dintre obiecte. care nu poate fi creat sau mentinut de arme. cei cu daruri. 437. cu puteri si cu to t felul de haruri. Când omul traieste în adevarata lui valoare . Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. cu deosebirea ca o mica strâmbare dintr-un ins. alatur i de trairea crestinismului. 438. poate da între oameni o ratacire cum nu s-a mai pomenit. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . si ca persoane nevazute. toate celelalte rezolvari. asa sa nu se afle nici între cei c e-L au pe El ca temelie a vietii. a tragediei inerente constructiilor fara Dumnezeu.433. 442. ajunge obiect de istorie. grabesc apocalipsul. 439. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. e din ce în ce mai necunoscut. OMUL 436. Deci. Nici unul dintre sfinti nu a scapat desavârsit de vreo frâna oarecare a neputintei. cu întinderea si lungim ea de vreme. p entru unii mai usoara. trait din toata sinceritatea fiintei. Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. e cu putinta sa se aj unga la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu. Omul. necrezut de mare. e singura cale care mai poate aduce pace între oameni si buna învoire. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. i s-a strâmbat mintea. NEVOINTA 435. Omul are dimensiunile intentiei divine. pentru altii mai lunga. pe când. PACEA 441. Autonomia r atiunii. au sa dea seama toti înzes tratii lui Dumnezeu. pâna si jert fa Sa de pe cruce. în societate a omeneasca. dovedeste ca omul are pret imens. 444. în întregul lui. . care se vor salbataci întreolalta si-si vor împing e conducatorii pâna la marginile nebuniei.ceea ce e de fapt o înfrângere sau.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. De asemenea si pacea sufletului atârna de aceeasi conditie. 37). Asta înseamna treaba unuia. încât uimeste lumea si o sileste sa recunoasca într-aceasta fapta lui Dumnez eu. PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI . e subiect de istorie. autonomia societatii omenesti nu se poate constitui ca atare decât cu pre tul pierderii pacii. Dupa cum unii ridica pâna la Cer valoarea omului. pentru altii mai grea si pentru foarte multi tine toata v iata. Pacea pe pamânt e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. De aceea. Ceea ce se petrece în microbiologie se petrece si în macrobiologie. o marturisire a neajunsului.

Când a fost izgonit Adam din Rai.. Cineva se tine de vraji asupra ta. Unii din stapâni le dracuie si atunci sa nu se mire daca i se împlineste c uvântul. 6. d ar se mai poate sa ai asupra curtii si alte pacate. (. De acesti bani. Pentru ce? Pentru ca nu te marturisesti. sau pe pamântul pe care-l lucrezi apasa juraminte. PATIMILE 447. nici tie nu îti es te îngaduit ca sa lucrezi si. din mâna patimasa.446. Iata pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania (pagubele) asupr a avutului vostru: 1. da-i putin a apa sfintita. 7.) 3. ci si ceea ce ai lucrat în cursul saptamânii. a capacitatii lor de a strica echilibrul mint ii si de a o întoarce stricata împotriva lui Dumnezeu: dracul lacomiei. peste vite si peste tot lucrul mâinilor voastre. Apasa blestemele parintilor sau ale altuia asupra casei tale si asupra ta. Cineva lucreaza cu diavolul asupra ta si asupra vitelor tale si atunc i tu tânjesti si vitele tale. caci neasemanata este pl ata pe care ne-o da Dumnezeu. Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti într-o vreme când poate traiai în desfrânare. copii lepadati si îngropati ici. 8. 450. des i i-ai muncit nu te vei putea folosi. fata de cea data de lume. 2. de-i patimi durere în cele iubite peste mas ura. de când i-ai muncit si te urmareste Dumnezeu pâna în pânzele albe.. si alti "draci" ai nervilor. dracul trufiei. Ai cumparat din mâna rea. Si lepadarea copiilor sunt pacate strigatoare la cer. Si ca sa nu mai poata lucra duhurile rele. Lucreaza Duminica. cine te va mângâia? 4. caci si asupra lor atârna si apasa pacatele. iar tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. caci sa stiti. Ba în gunoi. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. Si-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. nu-ti lipi ini ma ta nici de proprii tai copii. caci da Dumnezeu dupa cuvântul lui. Un neurolog psihiatru a identificat pentru fiecare patima descrisa d e Sfintii Parinti o glanda endocrina. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima . O greseala a noastra atârna asupra întregii averi. curateste-ti tru pul tau prin post. dracul desfrâu lui. ci ca sa ti-o îndrepti spre Tatal Cel din ceruri. pentru ca tii serpii în sân si Dumnezeu lasa sa te muste. nu ca sa ti-o împotmolesti cu gunoiul lumii. fa sfestanie. 5. vei pierde nu numai ceea ce ai lucra t Duminica. în curtea în care stai tu. Daca Dumnezeu n-a lucrat Duminica. Stapânii au pacate nemarturisite din tinerete sau mai pe urma si nu le-a u ispasit. blesteme sau nedreptate: sa luati seam a. daca vei lucra. . sau ce este si mai des. De aceea. pe câmp. din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. sa nu taiati o brazda din pamântul care nu este al vostru. razboi chiar sau deze chilibru total. 449. neuro-motor. Sa nu ascultati de sfatul nimanui când este vorba de cinstirea Duminicii. Adevarat este ca o baza biologica a patimi lor si a urmarilor lor o formeaza si glandele endocrine al caror echilibru sau d ezechilibru functional se rasfrânge în toata fiinta omeneasca. Dumnezeu a blestemat pamântul: spini si pal amida sa dea si prin sudoarea fetei sa îti câstigi pâinea. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. Sfintii Parinti au numit "draci" patimile de capetenie (Sfântul Ioan S cararul în Scara numara 7 sau 8 patimi de capetenie). De aceea. caci aduce moarte. trebuie sa le si ispasesti de buna voie. Pe El sa-L iubim. cu faina. ca nu-i destul sa le spui sub patrafir. o lupta. Mai poti avea necazuri si din cauza ca. al obârsiei lor adamice. ba lânga o altoaie. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ai ocr otirea lui Dumnezeu. din cauza caracterului lor c onstrângator. De aceea vine bataia lui Dumnezeu asupra voastra. colo. pune-ti o cruce în curte si roaga-te lui Dumnezeu sa te ocroteasca. 448. mai înainte de a o amesteca cu ale tale. Si mai are paguba cel ce se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap. peste tot. de El sa ne lipim inima. neuro-endocr in. pacatele trec si asupra pamântului pe car e-l calci si asupra vitelor. iar femeia în dureri mari sa nasca". caci. neuro-static).

De aceea. Calea aceasta e treaba de cârpaci. desi constiinta nu doarme. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. în veac ul nostru însa. De aceea. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. 453. fie ea omorârea de sine. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. omul traieste în stare de pacat. lacomia de putere si fumul mândriei. 455. multa si adânca deosebire a gândurilor. cum vine. 451. oame nii au ajuns în robia patimilor. ori cât ne-ar costa îndrazneala aceasta. credinta va ajung e sa se strâmbe si în tot felul sa se stinga. ca si mai mari m izerii. ca în somn. e într-o sta re de necredinta. pe câti nu i-au adus s a-si puna capat zilelor? Care a sfârsit bine dintre betivi. a mai vorbi de lupta cu patimile însemneaza sa-ti aprinzi paie în cap. în schimb. De pilda. Aceasta ne înva ta cel mai bine calea lui Dumnezeu. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. Pacatul. caci cu ce vine. dar refuzând rostul -. fie nebunia. PACATELE 456. care n-au vrut nicidec um sa se lase de patima lor? Dar si lenea poate face nebunii când se vede în primejd ii. i au în ajutor propria lor mizerie. Iata de ce si fiarele fug de om. Aceasta vreme de amaraciune care ne învata minte ca sa nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întarire a sanatatii noastre sufletesti. nu-i dau omului lup te. mai aici. iar dincoace de zid. Nu Dumnezeu este Cel ce nu ne mai iubeste si nu ne mai vede. Trebuie. toata v iata. 458. 459. pacea dinlauntrul nostru. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. împotriva noastra însine. Iata-ne. iar omul si-a pierdut libertatea. Cu obisnuinta de a pacatui trebuie sa ne luptam noi. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru.Instinctele. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . Ne-am sa lbaticit în toate partile.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim si nu-L mai vedem. Drept aceea. uneori. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. lacomia de avere. precum si înfricosarea de urmari. trebuie nascuti. prin patimi. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra.care a ajuns într-un fel de "adormire". 452. Împatrit gresim: împotriva lui Dumnezeu. deci. În cazul robiei. Fiecare din patimile de capetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pâna l a decaderea cea mai de pe urma. caci între noi si El e zidul pacat ului. pentru ca o traire în Hristos ne-ar scuti de vorba. aceasta le facea usoara lupta cu patimile. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . pentru ca acestea primesc aprobarea. De acestia care însa sa traiasca viata în Hristos. rar daca se mai afla. . de uitare de Dumnezeu. mântuirea. Sunt patimi trupesti care înrâuresc sufletul si sunt patimi sufletesti c are se rasfrâng asupra trupului. 454. printr-o sin gura întorsatura maiastra a vicleanului. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. desertând virtutile în sacul spart al patimil or si culegând. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. a scopului ultim al virtutilor. În veacurile de aur ale crestinismului. prin patimi le trupului. noi: o gramada de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid s i în tot mai mare sfarmare aflându-ne. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. 10) chiar între crestini. trebuie sa înduplecam pe oameni la o viata mai cu rata .caci de ea atârna o credinta mai luminata si. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. când Dumnezeu a ajuns de râs (Ieremia 6. 460. satisfacerea si rostul lor concret. pe câti nu i-a luat de minte si s-au omorât! Bolile de pe urma desfrâului. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. sau decaderea firii. împotriva a proapelui si împotriva firii întregi. 457. si cu asta a redus la nim icul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. deci. azi. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. alta cale nu ramâne. Drept aceea. fie chiar îndr acirea. trairea în Hristos era mai puter nica si mai întinsa între crestini. ascunse cu voia.

iar batrânetea hârbuita umbla sa o de a lui Dumnezeu. Daca urmeaza mereu asa. i ar acum. care sc ad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire. sunt si ei în masura iubirii. 467. Faptul ca. trebuie sa cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseala. Caci. Valoarea unui pom o hotarasc roadele ce le face. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. din multa pacatuire. Toata vigoarea tineretii o da cui nu trebuie. acum s-au f acut barbati si îi simte cum îi fura puterile. pacatul. iar lui. caci d eîndata ce sunt spuse. adica raul. Asta-i noutatea grozava. îsi da seama ca robeste vrajmasului . cu isprava cu tot. p. Lucrarea împotriva firii i se face omului "a doua fire" . iertându-le din datorie. Marturisirea de credinta fara îndreptarea vietii nu are nici o valoare. 464. introducerea în viata a unui dezechilibru consimtit de minte. slujitorii Sfintei Liturghii. cap. nici al altui om. Deci. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimi c. prin patimile trupului. si n u si-au iubit viata lor. VIII. adica a haosului de tot felul si în toate privintele si poate ca pentru totdeauna. 470. caci de unde odata pruncii vavilonesti erau micuti si îi lua în gluma. îl reclama pentru el si i se tine de urma. Despre preotie. ca omul a putut sa faca ceea ce Dumnezeu nu poate. Când avea puterile întregi n-asculta povata. slabindu-i puterile. 468. Pacat aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana . omul. 471. 11). Iconomii tainelor. mintea slabeste si nu m ai poate stavili dezechilibrul din ce în ce mai mare care invadeaza spatiul vietii cu spectrele sinistre ale mortii pe picioare (Apocalipsa 3. 1). 6 1).pacatul . pe cei pacatosi îi închide în c hinurile haosului vesnic. De acee a. dupa ei.balast de accident . Deci. de drept. al carui autor este.în infinitul eternitatii. toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. 465.fara sa bage de seama ca printr-asta se înto arce. pâna la moarte"(Apocalipsa 12. când nu le mai are.461. Acum securea sta la radacina pomilor si focul alaturea pentru toti p omii care nu aduc roada buna. iar faptura a facut pacatul. Pen tru pacat Dumnezeu este foc mistuitor. Cartea III. ca un creator al unei teribile noutati . ci al lui D umnezeu. 462. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.firea farade legii sau legea pacatului (Romani 7. asupri. Pacatele se înregistreaza în codul genetic al fiecaruia. ci sunt ghearele haosulu i în grumazul realitatii. aceasta mamona cu adevarat nedreapta a omului. Pe de alta parte. ca proprietate de drept . Craiova. 1941. n icidecum numele pe care îl are. Înradacinarea obiceiului pacatuirii duce întocmirea sufleteasca si trupe asca a omului pâna la neputinta de a se mai împotrivi. 466. 469. o pândire a nimicului care vrea sa înghita în sine toate câte su nt. dupa judecata tuturora.pacatul . omul nu e al lui însusi. sub amara tiranie a neantului. pentru mântuirea lumii. De acee a. le piere puterea de a obseda. Pacatul. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. jertfa neîncetata.care poate duce pe om pâna la starea sa se lepede de Dumnezeu si sa-I stea împotriva. trebuie risipit. 7). Iar împlinind conditia asta. sau te desfaci de pacat sau vei fi . din nimic Dumnezeu a facut faptura. 472. le-ar întoarce lui Dumnezeu. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. Asta e tot una cu pierderea darului lib ertatii vointei. De aceea. pentru ca acesta sa fie împreuna cu creatia sa iubita . stapâni mintea. 463. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. ci o consfin tire a libertatii si a deciziei viciate a omului. arsa în lumea aceasta. nu e o razbunare din partea lui Dumnezeu. Pacatul este o calcare a legilor vietii. Totusi. sau chiar pâna la a nu vrea sa se mai împotriveasca. precum si ajuto rul ca s-o împrastiem. i s-a s tins puterea vointei de a se împotrivi. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu zi si noapte si le rasc oala împotriva toate urgiile împotrivirii. decât talazurile care bântuie marea" (Sfân tul Ioan Gura de Aur. dar nu le mai are de unde. Pacatul este înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. Pacatul nu e o realitate cu suport propriu.

dar unii au si câte doi. te-ai schimbat din vrajmasul lui Dumnezeu în prietenul lui Dumnezeu. ca de pilda o minte mai stravazatoare. E destul sa ne gândim la Sfântulita de la Arges. omul fara de pacat.ars cu pacat cu tot. de asemenea. 33). om de alt neam. Noul Testament. ca niste antene mai bune. alearga dupa ei si face aceasta pâna la ultimul om al împaratiei Sale. curatite cu asprimea pocaintei. este totodata si revelat ia misiunii viitoare a Bisericii. A venit Samarinea nul milostiv (Luca 10. Personalitatea are. Prietenul pacatosilor asteapta pe toti cei ce au sa se mântuiasca. cînd îi lovesti dracii. datorita înzestrarii suf letesti mai puternice. izvorând din Hristos. le-a sp alat cu vin (usturimea pocaintei) le-a uns cu untdelemn (celelalte Taine). (caci samarineanul era de alt neam decât cel cazut între tâlhari). de facut calea de la chip la asemanare. iar altii si câte cinci. PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 479. precum si ce le doua testamente Legea si Harul. în sta re sa ne care în spate dintre tâlhari. însemneaza întrupare a lui Dumnezeu în firea de om. cu vin si untdelemn. adica caderea omului din starea de rai a constiintei în starea din lumea aceasta. Ceea ce. Talan tii sunt talente. a dat Bisericii grija de om. pe Iisus. Pogorârea din Ierusalim în Ierihon. cresterea lui în neamul samarineanului. ranita si mai moarta de tâlharii cei din gând. Asa-i firesc omului pacatos. este si angajarea omului în asemanarea cu samari neanul. i-a l uat firea sa în spate (întruparea lui Dumnezeu). Într-o persona litate chipul lui Dumnezeu este mult mai puternic si mult mai limpede. Pacatosii au un prieten. omul fara de pacat. neputincioase: Legea si p reotia Vechiului Testament. i s-a apropiat de rani. ca un untdelemn ce unge ranile. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. Când stii ca esti pacatos. când esti convins de nedesavârsirea ta. Aceste energii ale chipului prind mai bine. Personalitatea este o înzestrare sufleteasca neobisnuita. o ingeniozitate înascuta. pâna la a doua venire a Samarineanului când i se va rasplati osteneala. adevaratul aproape al constiint ei cazute între tâlhari. o ini ma mai larga. Acasa. adevaratul nostru aproape. povatuitoare la pocainta aspra ca vinul pe rana si Harul celor sapte Taine . o vointa mai puternica. Amândoua tamaduiesc deplin pe om. o mare capacitate de dragoste. Iata o n evazuta dimensiune a crucii. 480. personalitatea ar putea strabate calea într-un timp mai scu rt sau ar putea realiza o neasemanata asemanare. ca sa avem raspuns la proble ma vietii vesnice. spalându-i ranile. ca slujitorii ei sa poart e grija de dânsul. 473. Iisus. o memorie m ai buna. zice ca tu esti dra c. Dar a doua zi dupa Înviere. Pe lânga omul cazut între tâlhari treceau pe rând. pecetluind cu aceasta unul din cei d oi bani de cheltuiala. PERSONALITATEA 478. Dar. Pilda samarineanului nu este numai o pilda. l-a dat în grija Bisericii. au trecut pe alaturea: asemenea si levitii nu i-au ajutat nimic. A venit un strain. adica dupa trebuinta. o copilita numai. Din momentul în care cunosti ca est i pacatos. ascuns. Iata Samarineanul. neputând sa-l ajute. Legea si prorocii. 474. vesnic fara iertare: starea omului împotriva adeva rului. Iata cu cine sa fim asemenea si ce sa facem. est e semn ca Cel desavârsit este lânga tine si constiinta ta striga diferenta între El si tine. Iata adeva rata împlinire a legii în iubire. Cel cazut între tâlhari a fost încredintat Bisericii. care l-a luat pe cel ranit si l-a pus pe dobitocul Sau. Toti cres tinii au sigur câte un talant. ai închis toate posibilitatile tal e de desavârsire. 477. Toata bataia de cap cu omul si tamaduirea constiintei sale o are Biserica . Cel mai greu pacat. din neam în neam. pomul vietii. 475. dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat-o între sfinti. l egea. A petrecut împreuna cu omul. Bisericii i-a dat cheltuiala doi bani: Vechiul si Noul Testament. îi ca uta. 476. energii de lucru. PLACERILE . energiile Harului care le sfinteste. Când crezi despre tine ca esti drept.

Sa renunti la placerile tale spre a face bucuria altuia. Cu fapta aceasta ucigasa. Placerea e momeala cu care "hotul" înseala pe om sa se pogoare din Ie rusalim la Ierihon. Mila cea fara de margini a Tatalui. 25). Matei 7. di n vrajmas al lui Dumnezeu. Mare este Taina pocaintei. ei ca re stapânesc peste oameni. POCAINTA 485. de orice fel. faptele pe care le-ai facut plângând. pe care si-l vor pune rege. ei iesira din destinul lor. "Bucuria minunilor te poate pierde în slava desarta" (cf. Prin poporul iudeu era prevazuta era crestina. Poate tocmai pentru ca e asa de smerita judecata aceasta milostiva. ia r la acestea se ajunge. are draceasca putere sa desfaca pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o întoarca sp re placerea a orice altceva afara de Dumnezeu. ci e mai presus de fire. ca sa scape pe fi ii Sai de judecata cea aspra. mai ales. Cum sa poata veni. pâna li se moaie oasele trufiei. POPORUL IUDEU 488. Singura rezolvare. A cesta e întelesul si capatul acestei judecati milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fara margini. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine. Totul e sa te învoiesti asa pentru Dumnezeu si El îti ajuta. a dreptatii dupa fapte. 486. Iisus n -a pus accentul pe minuni. Trebuia re-crearea acestei zidiri. sa vie în genunchi înaintea unui simplu preot si sa-si însire toate faradelegile si necazurile lor?! Nu. De aceea. de cele mai multe ori. nu afla între iudei decât fapta cea mai ucigasa a lor.481. Le va sosi si vremea aceea mult dorita. ei dau de asprimea dreptatii care-i fierbe în ze ama lor. Prin urmare. cea din curtea lui Pilat si de pe dealul Capatânii. stapânitorul lumii acesteia înca ne mai tine legati în împara tia lui. 489. Pocainta trebuie sa fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. ce a din urma stradanie a lui Dumnezeu în persoana. pentru care ostenise Dumnezeu cu ei atâta amar de vreme. nu vor scapa de primej dii. pe Fiul Sau Cel Unul Nascut. Cu puterea de a izgoni duhurile cureti pe altii si te poti primejdui pe t ine. pe când cu lacrimile te curatesti pe tine si-i folosesti si pe altii. sa vie de buna voie la smerenie. întoarsa de la toate pacatele spre Dumnezeu unul si spre to ti oamenii. Toti cei ce umbla dupa placeri. daca mai avem inima prinsa de ceva de pe pamânt. dar chiar pentru ei ivirea antihristilor . prieten al Lui.ca si asta e ponosul blestemului. povârnita iremediabil spre plata pa catului. asta mândria n-o poate face. spre neîndurata moarte. binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte. pâna la cel mai de pe urma. ei care stiu totul. Blestemul acesta îi zoreste sa ia în brate pe tot i antihristii vremurilor. le trimite. cea din urma dintre masurile ce m ai ramâneau. bun. caci e adevarat: nu e dupa fire sa i ubesti din toata inima pe cel ce te ucide în tot felul. si-si bagara neamul sub r otile blestemului. De aceea sunt urâti de toate neamurile . nu numai fiindca te face din rau. Crinul Bunei Vestiri. pe care dragostea L-a coborât din Cer între oameni. iata spunem ca ea lucreaza revenirea oamenilor la nerautatea pruncilor. 483a. 482. Pe când în Cartea Vietii se scriu. 483b. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau si le cuprindeau pici oarele. coborând din cer uri. 487. ci si pentru ca un lucru asa de mare e acoperit cu chip smerit. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. Pâna la plinirea vremii atârna peste ei blestemul pe care si l-au cerut în curtea lui Pilat: "Sângele Lui asupra noastra si asupra feciorilor nostri" (Matei 27. PLÂNSUL 484. iar altii ziceau ca ar trebui sa cumparam cu aur ocarile si necazurile ce le patimim de la oameni. 2223). iud eii Îl rastignira pe cruce. ci pe cunostinta de Dumnezeu si pe curatia inimii. pe care s inguri si l-au cerut peste urmasi. plângând. pentru cine umbla dupa ea. Stie vrajmasul ca placerea pamânteasca. de vreme ce dragostea noastra catre Dumnezeu înca n-a ars si ata aceea. sa le faca o judecata milostiva si fara nici o înfricosare si iarasi sa-i împace cu Sine. nu po t sa vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plin a de "stiinta" si afumata de mândrie. care face viata neamurilor cu putinta.

nu se vor mântui. iar acela n-are nici un motiv sa se supere t ot asa si noi fata de Dumnezeu. punând postul începatura a vestirii Împa ratiei lui Dumnezeu. .e un destin blestemat. 11-1 2). Exemplu: Nietzsche. Neam fara semn. Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbeste! 491. Ei a u ramas dincoace. deci pricinuiesc aceeasi i storie. Cosmarul acesta al lor s-a marit cu veacurile. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau.. sa u desteptarea puterilor sadite în noi la a doua nastere. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au facut ei. Si Iisus a postit 40 de zile. dar ca sa termine cu Iisus. Ei n-au înteles ca de aceea petrec acele "zile fara numar". În acest adânc al mintii. Se salasluieste Hristos. e o mare lectie a lui Dumnezeu pe care o arata neamurilor crestine pâna la sfârsitul zilelor. au fost în stare de data aceasta sa se faca aparatorii cei mai ascutiti în slujba celor mai mari dusmani ai lor. voia sa scrie osândirea crestinismului pe toate gard urile. Postul e vechi si începe odata cu omul. Plata îi asteapta. Nu le-a ramas d ecât aruncarea lumii în Apocalipsa. sau în altarul inimii . si vor cutreiera pamântul. se silesc sa în valuie si sa prinda vointa din nou în mrejile sale. Adân cul fiintei noastre se îmbraca în Hristos. Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi. car e-l scot clinic dintre oameni. ca unii ce n-au aflat comoara. patimile. zile de fo amete: "Nu foamete de pâine si nu sete de apa. El nu stie si nu recunoaste . e rau dispusi ca sa apeleze la oricine. Temeiurile mai adânci ale postului si rugaciunii le gasim la Botez. 29). Asa vrea Iisus sa ne însusim împlinirea poruncilor: precum nu multumesti servitorului tau care te serveste. c are se retrage în simtiri. dupa expresia Parintilor. ba si talantul de negusto rie l-au îngropat în pamânt. Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit sufletul cu rug aciune si post. vor veni înfricosati la cre dinta crestina. încât pr etutindeni dau de Iisus. Cu trupul nu putem trata decât prin post. 501. desi Lui nu-I trebuia. r evoltat împotriva lui Dumnezeu. Deci cei ce ajung la hotarul mortii în nelucrarea poru ncilor. Evreii urau de moarte stapânirea romana. tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii. izgonind afara pe satana. precum si întors: prin faradelegi se strecoara vrajmasul si aj ungem de-o asemanare cu el. ce se vrajmaseste de moarte cu Iisus H ristos. pentru ca slabeste în om puterea de revolta a supra-omului. Si aceasta o vor face. creatia sa. numai si numai ca acestia sa-i scape de cel mai îngrozitor cosmar al istoriei lor: Iisus.. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. PORUNCILE LUI DUMNEZEU 494. Toata tragedia acestui popor. Când se vor convinge de aceasta. dar nu-l vor afla" (Amos 8. Pentru ei Iisus a trecut pe cealalta parte a marii întelesurilor. nu vom avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumea sca precum ca I-am împlinit poruncile. Neam împotriva lu i Dumnezeu. Neam fara înviere. dar fara idealul care i-a parasit. Nici portile iadului nu le-au putut ajuta sa scape de El. 490. Mai sunt si cazuri când posedatii sunt filosofi. la dezechilibru. Astfel. 497. Aceleasi fapte aduc aceleasi urmari. POSTUL 498. Si ei se vor clatina de la o mare pâna la cealalta si de la Miaza-noapte la Rasarit. ci de auzit cuvintele Domnului. fiind nepatimas. Au facut-o si pe aceasta. Lucrarea poruncilor. De aici puterile potrivnicului. poate ajunge la criz e. Dumnezeu se gaseste în poruncile Sale si prin porunci vine la noi si pe noi ne stramuta în Sine. 500.Semnul Sfârsitului! 493. trezirea la viata cea dup a Hristos si Duhul Sfânt. de proportiile lumii. 499. 492. Vor îmbr atisa pe omul trufiei absolute! Omul care în numele sau se va proclama Dumnezeu! A cela-i Antihrist . Neam fara Dumnezeu. 495. care pazesc viata curata si dau viata celui ce le împlineste (Neemia 9. pentru asta nu trebuie sa fii prooroc deloc. POSEDATII 496. roman ii. E prima porunca de stapânire de sine. cautând cuvântul Domnului.

prin graiul lor. Mare. Ca firea lor pamânteasca mai da uneori prilej de sminteala. biruinduse de lume. 25). de la trup se spurca si se întuneca si ca. oricât ai fi de pacatos. E bine ca povatuitorii sa graiasca totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos. în mocirla us cata. porcii patimilor nu mai vin sa se scalde. Ochii vad lucrurile. Lor li s-a dat marele dar s a ierte în numele lui Dumnezeu. Preotia este. Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii. încet si cu socoteala. Dumnezeu te i arta. vor sovai în hotarâri (Isaia 28. PREOTII 506. Zice un filosof: e destul sa primesti în minte o singura prejudecata. dar nu convinge. iar sa fim drepti: neavând cum sa vi na altfel decât prin nastere din trupuri pamântesti în care misuna pornirile faradeleg ilor ca serpii si rod înclinarile patimilor ca viermii. ca sa-ti pui nadejdea în om. altfel mustrarea lor învinge. A osândi pe preoti e lucrul cel mai usor si cel mai fara rost. Postul l ucreaza si asupra acestora. Sigur ca acestia. Dar Dumnezeu. E lucru de mirare. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. cea nemater ialnica de la tarâna se subtiaza si se curata. 26). ca sa nu-i piarda în faradelegile lor. Oamenii abia mai aud cele de dincolo si li se par departe: surzenia tot m ai mult se întareste si chemarea lina nu se mai aude. De aceea el trebuie uscat. ca o noua filiatiune. 503. De aceea. Un organism topit cu postul nu mai are putere sa schimbe convingeril e constiintei. În jurul lor se va întari întunerecul a toata nestiinta si va începe foametea. ca în fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojana si smeriti înt ru mustrare. Larma vietii si galagia grijilor desarte striga oamenilor în urechi ne voile lor pamântesti. mintea vede gând urile. e sfânt. Preotia Bisericii urmareste ca nici unul din fiii Tatalui sa nu se înv rajbeasca în sine însusi. 509. Dumnezeu te cheama. Sarea pamântulu i o vor calca-o oamenii în picioare si asa vine ca: "Si preotului i se va întâmpla ca . cu aceeasi datorie ca Pavel. pâinea cea din Cer. ci o lasa sa-si faca de cap. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. Milostivul. copiii. mai tare decât le striga glasul constiintei trebuintele lor ve snice. darul lor e de la Dumnezeu. ci de Cuvântul lui Dumnezeu. ca apoi sa nu fie prapastenie la care sa nu ajungi în chipul cel mai logic cu puti nta. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. ca mintea fii nd netrupeasca. 507.convingeri. covârsitor de mare dar! Oare de ce nu-l pricep oamenii? 512. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. în loc ca ei sa biruie lumea. Caci scrie: "Dormind oamenii. 502. prin viata lor. Chemarea le este învaluita. Dumnezeu îti vorbeste. sigur ca ei vor fi covârsiti de mostenirea aceasta si nu-si vor putea îndeplini fara umbra trimiterea lor de l a Dumnezeu. nu vor lasa poporul sa creada si asa se vor salbatici oile asupra pastorului si vor fa ce bucurie lupilor.. prin iertarea lor. Sa fim drepti: slujba preotilor e sfânta. fiindca. din amândoua partile. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". nu de pâine. le rânduieste si chemare dinafara prin glasul s lujitorilor Sai. 510. dimpotriva. 7). 511. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. Prin ei. Preotii au grija de-a îndupleca pe oameni în vremea rânduita întoarcerii. Prin preoti nu te cheama omul. Acesta este u n semn de primejdie.. deci nimeni nu se mântuieste razletind u-se de Biserica. 508. ci te cheama Domnul ca sa-ti stramuti viata ta de om. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din Tai na casatoriei crestine. Biserica însira printre pacatele mintii si prejudecatile. Caci El e Cel ce uneste obstea laolalta. sau sa se rupa din obste si din duhul dragostei lui Hristo s. Preotii vremurilor noastre. oricât ar crede ca într-însul salasluieste Duhul lui Hristos. Preotii poarta preotia lui Hristos. prin Sfântul Sânge al Mântuitorului. PREJUDECATILE 505. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. POVATUITORII 504. zice Ioan Scararul. în întindere si în adâncim e. ca sa nu cada din milostivire sub strivirea dreptatii. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni.

si n u si-au iubit viata lor. Adesea au "graire în duh". p. Preotul. cu "duhul" care îi poarta si îi învata. j ertfa neîncetata. de Dumnezeu asculta. 519. Drept aceea. Si asa îi duce de minte. Om ul se întuneca dinspre adevar si ia ratacirea de buna. Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni. Fiul Omului. sarutând icoane le. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o). zi si noapte si le ra scoala împotriva toate urgiile împotrivirii. De mul te ori dreptul o pateste. ascultati de Biserica. Despre preotie. 7. Multa paguba face un preot în averea de pacate a oamenilor. batând metanii. Craiova. VIII. 6. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. slujitorii Sfintei Liturghii. în care se încurca sufletul multora. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. nevrând sa-i piarda din g heare. 4. Cad la lauda. 5. 9. înduplecând spreolalta amândoua partile. si pe om si pe Dumnezeu. Fac pe proorocii si împrastie spaima între oameni. Dar. 11). Pretind ascultare de la oamen i pentru ca "Dumnezeu" i-a trimis sa spuna la lume lucruri de care îti tiuie urech ile. facându-si si Sfânta Cruce.si poporului" (Isaia 24. arata o evlavie neobisnuita: marturisind pe Hristos. sa-si faca singuri "credinta".. pentru mântuirea lumii. Iisus nu a avut nici un pa cat si. Asa se cufunda în pacate. de toata starea asta rea a lucrurilor are sa d ea seama si poporul.. vedea-vor sfârsitul înteleptului. fiindca cei ce asculta de preotii e i. de care prin amagire au ascultat. De aceea. 514. asa cum sunt. pe Maica Domnului. dându-le impresia ca nu sunt obli gati sa asculte de ei (de preoti). pâna la moarte "(Apocalipsa 12. 513. iar ei sunt înselati. din neascultare. Vrajmasul. stergându-le cu darul datoriile agonisite diavolului. cap. Fratilor. Ioan Gura de Aur. prin sfintele soboare. 516." (Întelepciunea lui Solomon 4. PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 518. 8. Fierb de mânie când nu sunt luati în serios. neascultând învatatura dreptei credinte si a vietii în Dumnez eu.. Unii se trezesc ca au trait în ratacire. ale slujitorilor legali ai Bisericii . dându-se pe ei de ceva mai mare: Ilie. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu. care trece peste taina pocaintei. Acestia din anumite "motive" nu vor sa asculte de preotii Bisericii. Se dau pe sine de ceva mare. le pune înainte neputintele oamenilor. 515. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. dar multe nu. si-ti îngheata inima auzindu-i. acoperindu-le darurile si harurile. si în general dreptul. 1941. ba si Sfânta Împartasanie luând-o!. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu care scad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire (pacatele). "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. mai p resus de Biserica si sfinti. fiindca au pacate. ca primeste sageti din amândoua partile. Cartea III. Multe proorocii li se împ linesc. capitalizate în om. decât talazurile care bântuie marea" (Sf . Câte unii. 517. Dreptul Judecator si asa mai departe. arsa în lumea aceasta. cum s-au dat. a prea multor oamen i: cercul ratacirilor. si jurându-se ca-s oamenii lui Dumnezeu. cu toate acestea. cu toate acestea. De ace ea. Este un duh vrajmas care întuneca mintile oamenilor si îi rascoala pe un ii împotriva neputintelor omenesti ale pastorilor. indiferent de neajunsul lor de oameni. administrata valid exclusiv prin p reoti si arhierei. Nu vor nici în ruptul capului sa-si controleze prin preoti cele auzite d e la duhul lor. ce putini L-au ascultat! Este un cerc vicios. 16-17) . 61) . 3. 2). de altfel. 2.. îsi strica mintea cu parerile lor. sunt si ei în masura iubirii. Ioan. Iconomii tainelor. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt întregi la minte: 1. Proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de o îndrazneala nemaipome nita si palmuiesc smerenia. caci toata decaderea e de la parinti începatura. având smerenie mincinoasa. Hristos. iertându-le din datorie. Asta atârna de puterea de stravedere a "duhului" care le spu . toti ereticii (r atacitii) vremurilor pe care însa i-a afurisit Biserica.

10. 7-13).peste puhoaiele pierzarii. îngaduie Dumnezeu amagirea nelegiui ta a Satanei (2 Tesaloniceni 2. Daca simtim suferinta fara asemanare a lui Dumnezeu Mântuitorul nostru . cautând mereu pe fratii Sai (Matei 28. În numele "dumnezeului" lor sunt în stare sa omoare om. îngaduind Dumnezeu. 20). desi scrie: "Asa sa va rugati" (Matei 6. Înselaciunea e si mai vadita. chiar si pe pustnici. în care pe multi îi ia de minte si-i duce cu el. Caci pâna acum nelegiui tul a scornit peste 800 secte (800 în 1946.ne ce le spune. printr-un el an de iubire de Dumnezeu. într-un sentiment de liberare. Dumnezeu-Omul. Raspunzând celor ce se tin mai presus de Biserica si sfinti.77). 3000). bineînteles -. unul ca acela sare ca ar s din orice iubire conservatoare de sine si se roaga. ace ea e Biserica lui Hristos . ca sa culeaga el pe cei ce-ntind mâinile sa scape. 7) a u rastignit ei pe Dumnezeu ? PROVIDENTA 522. strigând sa aiba în lumea acea sta soarta lui Dumnezeu. Pentru ei.. Asta nu se poate tacea. ca o înviere din morti. arde puterile raului si straluceste cu lumina dumnezeiasca pe smeritii Sai urmatori.Cel cu cruce . 11. ed. Capete despre dragoste. Nu -i ocarâm. ca unul ce n-are învelitoarea trupului si de aceea prinde cu oarec are vreme înainte cele ce le apropie Dumnezeu de oameni.) Prin urmare fiind asa de saritori cu ascultarea si credinta la povetele "duhului" lor. pâna la sfârsitul lumii. în fiecare ve ac de oameni. care de fapt sunt diavoli. Unul ca acesta traieste ca un dezlegat de viata si nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic. Prin urmare. 1947. Dar asta nu e proorocire. mergând grabit spre cea mai de pe urma sfarmare si sarire a mintii. nu e fiul Tatalui. aceasta curateste si viata noastra. adica sa-si depaseasca constient conditia sa umana . pe care înca o tot duce printre oamenii ce-L pa lmuiesc cu ura de fiara pâna la sfârsitul veacului de-acum. luntri sau biserici m incinoase. sunt o adevarata primejdie pentru oameni. care li s-a facut pâna acum în peste 800 de hri stosi mincinosi (Matei 24. 10). Sibiu. În preajma lor simti tulburare si primejdie. dar scui pa Biserica. Când cineva se încumeta sa se lase în conducerea Providentei. dovada ca nu-si lasa ucenicii sa zic a "Tatal nostru". 520. pentru fiii pierzarii. vol. strâmba adevarul si se propovaduiesc din Scripturi. . Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. cea din iubirea de oameni. Ta lmacesc gresit. ca pe Pavel" (Sfântul Maxim Martu risitorul. 10). hris tosii mincinosi îsi scot ucenicii dintre fiii Tatalui si-i fac fiii pierzarii. pe care-l cred ca e Hristos. pri mii calatori la iad cu Scriptura în mâna. "pâna-i va prinde pe toti cei ce se vor mântui. Sar de la un lucru la altul si leaga lucruri fara nici o legatura. 524. 49): pârjolul dragostei. lamurindu-l ca aurul. întemeindu-se pe Sc riptura ca si Avraam a fost în stare de o atare ascultare. poate vedea înca de aici arvuna desavârsiri i sale. (C u amagirea ascultarii pâna la ucidere de om.) umbla nevazut de oamenii cu ochi de lut. dupa trecere de vreme. 521. 523.I. Iisus Hristos. iar înlauntr u nu au cele sapte Taine. luat în parte. întrebându-i: Nu dupa scripturi (Ioan 19. mai mult pe ei însisi decât pe Dumnezeu. Filocalia. ucigasii dreptilor. Înselaciunea e usor de pri ns: corabierul vrajmas si hristosii mincinosi nu au crucea pe catarg. acum cca. ci ne pazim si îi învatam si pe altii sa se pazeasca si ne înfricosam cât de gr oaznic si-au taiat mintea în Scripturi (2 Petru 1. 9). Dorul lui Dumnezeu dupa cel mai mare pacatos este neasemanat mai mar e decât dorul celui mai sfânt om dupa Dumnezeu. vrajmasul mântuirii oameni lor s-a iscusit tot mai mult în rele: a scornit si el corabii si cu ele da târcoale peste apele potopului. e destul sa le aducem aminte de înselaciunea în care au cazut iudeii. întrucât oricare din hristosii mincinosi. (. Nu-i blândete pe chipul lor. 525. caci acesta-i f ocul azvârlit de Dumnezeu pe pamânt (Luca 12. în toate v remurile. caci multi dintre ei au fo st pe la casa de nebuni sau vor trebui sa se duca. s i neavând odihna pâna nu-i aduna pe toti Acasa. Astfel. p. a cercat vrajmasul pe multi. pândind si alergând dupa fiecare ins. 12. ce se întorc Acasa.s ub actiunea harului de sus.. teroristi ai sufletelor simple. de cum pe oamenii lumii. Si aceasta o face mereu. iar Finees a si facut a ceasta si i s-a socotit acestuia râvna pentru Dumnezeul sau (Numerii 25. 24). care aprinde lu mea. decât a-l desavârsi. Iar cine L-a si vazut pe Domnul si neasemanata-I Cruce.2.

Timpul, cauzalitatea, lumea, viata si toate vamile cunoasterii, pline de chinul contrazicerilor, ramân la pamânt, ca o gaoace de ou când iese din ea un pui viu sau, când dintr-o omida paroasa - trecuta aparent prin moartea unei crisalide - i ese si zboara un fluture în culorile curcubeului. Asa suntem si noi în conditiile vietii acesteia, o candela cu untdelemn si fitil, dar înca neaprinsa. 526. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt, ca avem o înrudire cu Dumnezeu, ca locuieste chiar în structura noastra spirituala, ca suntem în pragul liberei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi p e placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu conceptia crestina despre lume si viata. 527. În cazul când omul cel vechi mereu se obrazniceste cu "drepturile" sale biologice asupra omului ceresc si biruie, atunci, deosebirea celor doua naturi c are traiesc întretesute în noi, ajungând într-un contrast nelimitat, Duhul lui Dumnezeu Se retrage din om si vin pedepse colective multiple asupra vietii pacatoase. Asa avem motivarea potopului: "Nu va ramâne Duhul Meu pururea în oamenii aces tia, pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa fie o suta douazeci de ani" ( Geneza 6, 3). De asemenea, perversiunea sodomiei, care "striga înaintea Domnului" (Geneza 19, 13) a atras asupra Sodomei si Gomorei prapadul focului, care a ars p amântul 400 m sub nivelul marii, formând Marea Moarta, radioactiva pâna astazi. 528. Toata cararea de la porunci la cunoastere, de la ascetica la mistica , nici un pas nu o facem singuri. 529. Dumnezeu vrea sa stavileasca navala anarhiei în faptura, însa, respectând libertatea omului, nu poate, decât daca va câstiga si convingerea omului pentru inte ntia Sa. Pe drepti îi are câstigati pentru aceasta cauza. Pe nedrepti, pierzând acesti a libertatea lor - de vreme ce robesc pacatului - nu-i mai poate câstiga prin libe rtatea pe care n-o mai au, de aceea pentru acestia nu-i mai ramâne decât sabia. Prin sabie se întelege aici: asprimea dreptatii, legea, autoritatea, stapânirea, pedeaps a, pâna chiar si pedeapsa cu sabia. 530. Iubirea si sabia lui Dumnezeu lucreaza neîntrerupt si deodata între oame ni: pentru fiecare, dupa cum îi trebuie; asta nu numai fiindca oamenii sunt ameste cati, dar si pentru ca fiecare ins îsi are vremile sale când îi straluceste milostivir ea, precum si vremi când îl prigoneste sabia - ca sa vie iarasi la starea de milosti vire. 531. Dumnezeu taie para focului în doua; cu puterea arzatoare, dar nelumino asa arde pacatosii, iar cu puterea luminoasa, dar nearzatoare straluceste pe sfi nti. Asa ca pe unii îi lumineaza nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor; iar pe altii îi arde neluminându-i, întunecati si la întuneric, în vecii vecilor... 532. Multi oameni, mai puternicii veacului, sunt refractari propovaduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor, cel acoperi t cu pretul vietii. 533. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca tuturor Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. 534. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se ciocneasca de Iisus. 535. Providenta bate timpurile în functie de om. Iar fiindca omul are dorul exceptional al fapturilor spirituale, al libertatii deciziei si timpul are o fu nctie variabila în Providenta. 536. Stiind Dumnezeu slabiciunea credinciosilor si desfrâul rautatii, mai i ntervine din când în când cu întâmplari înfricosatoare între oameni. 537. Dumnezeu nu pedepseste toate relele aici si imediat, precum nu raspl ateste tot binele aici si numaidecât. 538. Daca Dumnezeu ar pedepsi toate relele aici, ar putea însemna ca lumea aceasta este singura care exista. Daca ar pedepsi toate relele imediat, ar însemna ca se teme de puterea raul ui, care nepedepsit imediat ar putea periclita stapânirea lumii. 539. Daca Dumnezeu ar rasplati tot binele aici ar însemna acelasi lucru, ca exista numai lumea aceasta. Daca ar rasplati tot binele imediat ar însemna ca sufletul exista numai în lu

mea aceasta, în care Dumnezeu trebuie sa se achite urgent de îndatorirea ce i-a facu t-o omul. Ca uneori Dumnezeu pedepseste raul si uneori rasplateste binele, este ca sa stie ca raul se pedepseste si binele se rasplateste. Daca o face rar în lumea a ceasta este semn ca o trece sigur în cealalta. 540. Daca Dumnezeu uneori nu pedepseste raul este ca asteapta pocainta pa catosului. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului este semn ca-i lucreaza rabda rea. În amândoua cazurile Dumnezeu asteapta sfârsitul omului, în ce sfârseste omul, fie ca a fost multa vreme bun, fie ca a fost multa vreme rau, cele de pe urma au ultim ul cuvânt. 541. O rasplata aici si imediata pentru toate faptele ar dauna libertatii omului. Raul nu s-ar face de frica pedepsei, iar binele s-ar face din interesul r asplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti. Iata, prin urmare, la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vr ea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la sensul lor metafizic cel ascuns în Dumnezeu, car e este Duh, este iubire si Adevar. Si aceasta fac si oamenii liberi si cunoscuti si lor însisi ca atare. PSALTIREA 542. Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau înv ataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. 543. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumn ezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pac atelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii ome nesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toa te potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor. RAPORTUL CONJUGAL DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 544. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 545. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Instinctul barbatului vrea mereu femeia, ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Instinctul femeii însa e maternitatea. Copilului, pâna se desprinde de mama, îi trebuie doi ani, deci, dupa rânduiala firii, trebuie sa fie l asata în pace. Deci, ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia, facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa, cautând sa scape de rostul firii sale, sau o va face crim inala, punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare, sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38, 9), pazind-o de rostul zamislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Altii recurg la sterilizare, altii la aventuri, sau la lupanare. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2, 15), ci o va osândi cu ucigasii si curvarii, printre care si el de asemenea va fi (Apocalipsa 21, 8). Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational, prin pute rile rationale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. Si iarasi, si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare, saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. 546. Placerea, cautata numai pentru ea însasi, cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului, pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le; ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. 547. De ce nu-s parintii la fel de grabiti si cu însurarea baietilor, pe cât sunt de grabiti cu maritarea fetelor? Fapta lor gresita încurajeaza tainuit si pe fata frauda neomaltusiana - onania cu femeie, fereala, pazirea - ceea ce e o pla ga de o nebanuita întindere în toate mediile sociale. Iata ca, dupa scurta vreme, se arata si pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburari grave ale s anatatii, fenomene dureroase ale pântecelui, tulburari îndeosebi nervoase si mintale

, cu desavârsire necunoscute nici chiar medicilor. Asa zic medicii. De la pântece du rerile se întind la rinichi si în josul pântecelui, uneori în membrele inferioare. Durer ile se stârnesc si cresc în vremea mersului, în vremea ridicarii si asezarii pe scaun, a ridicarii vreunui lucru si peste tot în vremea intimitatii - lucru care aduce u neori grave neîntelegeri conjugale. Deodata cu durerile acestea, apar tulburarile nervoase, care schimba profund starea psihica si mintala a bolnavelor. Caracteru l schimbator ajunge iritabil, irascibil pâna la exces. Din nimicuri, explozii viol ente, furii, adevarate sincope ale judecatii, care nu mai pot fi înfrânate sau stapâni te. E un adevarat dezechilibru umoral, care face biata victima sa treaca de la e xplozia violentei, pâna la tristetea si melancolia cea mai profunda, si uneori, pâna la ideea sinuciderii. Asta-i frauda si isprava. De aceea nu tacem, ci demascam, împinsi de mila si de stiinta. 548. Într-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succes iv printro faza de congestie intensa si o faza de slabanogire brusca, ce stabile ste cursul regulat în circulatia sângelui. Actul conjugal falsificat, neispravit, fa ra concluzia naturala, lasa sa persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Urmeaza o tulburare a nutritiei tesuturilor, pe urma alt erarea lor anatomica. 549. Multimea firisoarelor nervoase ale plexului hipogastric, firisoare c are pleaca de la uter si se unesc cu sistemul cerebro-spinal, îndura apasari, irit atii, care, la obârsie sunt dureri locale, dar cu tulburari reflexe la distanta; i ar cu vremea, arunca pe bolnave în plin domeniu psihiatric. 550. Congestiile acestea cu repetitie produc alterari intense si profunde în sânul tesuturilor, care-si pierd functiunea lor normala. Asa se instaleaza, cu v iclesug, sterilitatea definitiva, incurabila, dupa câte o lunga perioada de steril itate voita. Atunci în zadar mai doresti copii, mugurii vietii, caci firea te pede pseste cu aceasta cruda întoarcere a lucrurilor: îti califica fapta si îti condamna ne amul la moarte. Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. Asa se stinge nea mul... RATIUNEA 551. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii, cataclis mul în fata, puterile raului dezlantuite, nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine, în tine, care stavileste haosul, iar pe tine te creste mai pr esus de om, împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. 552. O iluminare a ratiunii, datorita "locuirii" lui Hristos în suflet, nu este de nici o mirare, întrucât Iisus Hristos este numit înca în terminologia greaca: "l ogos", Cuvânt, ratiune absoluta a lui Dumnezeu. RABDAREA 553. Cu aratarea rabdarii suntem datori în primul rând pentru ca, mai înainte d e a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mântuirii, faceam si noi ale lumi i, umblând în faradelegi si chinuind pe altii si, astfel, ne-am bagat datori; deci a cum trebuie sa platim ale noastre cele de atunci, ca pentru rabdare sa dobândim mânt uirea de la Dumnezeu. Asa trebuie sa platim acum cu durere cele ce le-am facut o dinioara cu placere. 554. Cei ce biruie lumea (1 Ioan 5, 4) nu sunt nicidecum o adunare de nep utinciosi, o turma de inactivi, oricât s-ar parea rabdarea raului o slabiciune a b inelui, ci ei sunt ostasii Împaratului, care prin rabdarea Crucii a biruit nu numa i lumea, ci si toata stapânia mortii. Mântuirea e cununa acestei biruinte. Iar despr e nevointa care dovedeste rabdarea si credinta sfintilor (Apocalipsa 13, 10), pu tem spune ca e singura cale îngaduita si în stare sa mistuie puterea raului si sa o faca fara rost si fara vlaga în lume. 555. Rabdarea raului sau umilinta, în credinta lui Dumnezeu, este cea mai u riasa putere asupra raului în lumea aceasta. 556. Chip de umilinta desavârsita ne-a dat Mântuitorul pe cruce: El, Fiul si slava Tatalui, Dumnezeu adevarat, nu S-a împotrivit, ci a primit sa treaca prin ce a mai de pe urma umilire cu putinta pe pamânt, caci stia ce putere are umilinta. R abdând batai, scuipari în obraz, cununa de spini, piroanele si spânzurarea pe cruce, i ar peste suflet hulirea celor faradelege, toate acestea înca nu erau crucea cea ma i grea; pe aceasta o avea la spate. Crucea cea mai grea, pe care era rastignit c u fata, era neasemanata durere a milei Sale fata de oameni.

dar cu ajutorul omului. Cine rabda (îndreptarea) pâna la sfârsit se va mântui (Matei 10. 569. exist ent înca în fire. data si mieilor. 558. Începutul trebuie întar it cu rabdarea. de caricatur a existentei: demonicul. 563. cu puterea Bisericii vazute si nevaz ute. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. o moarte anticipata. 562. ca apara adevarul si ca slujeste lui Dumnezeu. deprinderea rabdarii începe cu ocara. Orbia rautatii nu are leac. Nimic mai greu. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. prin a marturisi si ei pe Hristos. 568. e o venetica în fire. sa-ti pregatesti sufletul de ispite" (Cartea întelepciunii lui Sir ah). 12). E absurditate multa si variata lipita pe fire. Rabdarea sfintilor în încercari are rostul iubirii de oameni. 565. Precum ca acestea sunt asa ne stau marturie mieii lui Dum . 564. care crede ca are dreptate. dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecatii. De aceea. Rabdarea este o conditie a mântuirii. si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. Este ascunsa în ea o mare b ucurie. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. Desi Dumnezeu n-a revelat o Scriptura împotriva Sa. dar n u e naturala.557. Atâta am înteles din taina rabdarii sfintilor. pentru ca în lupta cu mândria si cu slava desarta. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. Nu le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare în lucraturile lor. pentru ca nu se poate schimb a în bucurie nicidecum. 22). dar are pedeapsa. Iisus a tamaduit orbirea ochilor. acestea au obicei ul sa-l arunce în deznadejde ca sa paraseasca lupta. Sfântul Pavel de asemenea ne previne: "Toti cei ce vor sa traiasca cucer nic vor fi prigoniti" (2 Timotei 3. Firea perversa si firea curata. În lumea aceasta nu poti sa crezi în Iisus fara sa fii pedepsit. mai periculos decât sa te lupti cu îngustimea si cu form alismul. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa de necaz si se schimba în buc urie. ea este împotriva iertarii si a oricarei tam aduiri. care a introdus-o în fire. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". 560. 561. de asemenea. Nu dupa Scriptura L-au câstigat pe Iisus? Ia ta ce poate rautatea: sa stea împotriva iubirii de oameni si de Dumnezeu. Rabdarea mai este si nevointa. dar are judecata. Iar. desi comprimat dar capabil sa-si recâstige dimensiunea paradisiaca: miezul capabil de Har. Scriptura a prevazut de mult cenzura împotrivirii zicând: "Fiule. ci trebuie timp si rabdare. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. care chinuieste firea. Prin rabdarea multor nestiuti de oameni. Multi tirani s-au îngrozit de rabdarea mai presus de fire a sfintilor. 566. nici Iisus. nu are iertare. decât rabdarea cu dragoste a necazurilor. când vrei sa te apropi si sa slu jesti Domnului. fata de lupul care se afla mai la deal. Rautatea a înfrânt pe Dumnezeul iubirii. La începatori. ci pentru "vinovatia" de a fi crestin. cu acelasi pret al vietii. Rautatea e o osânda. decât a combate rautatea. e descojirea firii de absurditate. sfarâma mereu portile iadului. Nimic mai primejdios. 559. rautatea. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. dar n-a putut tamadui orbia rautat ii. caci ea arde datoriile noastre si toata stra dania lor. ai lui Dum nezeu. de salbaticie. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. Misiunea lui Iisus. cu conditia ca sa nu fie pentru vinovatii. Acesta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. originara. împotriva ei. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat " sa-l manânce. nu poate nimic. formalismul iudaic a întors-o împotriva lui Dumnezeu. RAUTATEA 567. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. atotputernicia si dreptatea lui Dumnezeu. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. Aceste forme ale relei vointe au înfrânt si pe Iisus. ca sa nu cadem în întristare.

) Caci cea mai primejdioasa temnita e aceea în care te simti bine: n u vei iesi din ea niciodata. spre pedepsirea rautatii. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. singurul lucru cu adevarat de trebuin ta. în atotputernicia Sa. 576. 578. o arata mai sclipitoare. cel milostiv întru drepti. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeala si sa o faca sa vorbeasca împreuna. 44). Pe urm a. chiar daca nu pricepem aceasta. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trez im spre ce trebuie sa fim. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. pe cei fara nici un Dumnezeu. 573. încât nu mai ramâne istoriei alta solutie decât sfârsitul ei. Lupta începe abia în cei ce s-au hotarât la o viata mai conforma cu porunc ile dumnezeiesti. decât în ceea ce-i era dat dupa fire. care le-ar face toate câte-i învata dracii . avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. a ceea ce orânduieste s i face Dumnezeu.. (. Obisnuit. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. 1). lupta tr . sau asupreala. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii.. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele s unt scumpe. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. Numai ispitele. oameni amagiti de ei. Apoi. acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia îi are fara d e razboi. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. Prin urmare. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva .nezeu.si precum stie si face . ba chiar si pe draci. în suferinte de bunavoie s-au mântuit cu viosii. n-a vem nici o lupta. RAZBOAIELE 571. Pe de alta parte. 570. si stiind ca nimic nu se întâmpla fara voia lui Dumnezeu. ostas al lui Hristos. 575. stam de buna credinta ca mergem bine. c i cu viclesuguri si curse. ca printr-însii sa aduca la mântuire pe cei de mântuit. lumea crede ca mor în razboaie cei rai si scapa cei buni. îngaduie razboaiele. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentr u nesupunere. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi atârna de lupta nevazuta a câtorva clipe. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. Cei ce nu urmaresc în viata aceasta nimic mai mult decât sa fie fericiti în lume si tihniti în trup. Daca întârziem sa ne luptam. Dumne zeu. avem înaintare la unire. pe necredinciosi. Relele pe pamânt asa de mult vor strânge oamenii. 26). Iar gândul al treilea e ca în s uferinte fara de voie s-au mântuit mucenicii. în voia firii povârnite spre pacat. sa ne buc uram de hotarârea Lui. asupra caror a înca arunca vrajmasul aprinderea sa. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite zavistii. sau mai mult îi foloseste mutarea din viata aceasta. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în car e se afla. pe care o flutur a el în vazul mintii. Dumnezeu. iar oile Dumnezeu le stie". dau de asprimea dreptatii Sale. mult mai multi se mântuiesc pe fron t. pe cei nebagatori în seama sau potr ivnici . foloseste si pe cei rai. adica mântuirea. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. numai singur Dumnezeu stie . Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. Al doilea gând de ajutor e primirea de mai înainte ca bun. ca nu le lasa Dumnezeu. De aceea zice Înteleptul: "Fiule. 572. tot asa si cu suferintele razboaielor. 574. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. Unul din sfinti a zis: "Caprele eu sunt. Daca mintea nu baga momeala în seama vrajmasul staruie cu ea. Es te si nu este asa. decât s-ar fi mântuit acasa. pentru ca numai singur Dumnezeu stie si tine socoteala fiecar uia. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu.abia cu ajutorul primejdiei îi îndupleca sa v rea si ei ce vrea Dumnezeu. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar. 577. ca sa o faca iubita mintii.daca pentru cineva e ma i de folos viata.daca ar fi dupa ei. când.dar totusi oameni cumsecade . se poate întâmpla ca fara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. Câta vreme mergem în voia valurilor.

ebuie data grabnic si dupa lege.. al pocaintei. sau gândurile din pricina placerii". a rupt zavoarele si a spart portile iadului. Aceasta pentru ca unele din ele.poat e vedea lucruri minunate. întrucât nu sunt em ca îngerii neschimbabili. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. stiind ca se lupta El în locul lor. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. Momeala nefiind pacat. 20). Si: Îl cheama dragostea. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sila. Grija la minte! Caci razboiul nevazut cearca pe toata lumea si n-a c rutat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor! 586. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. cu desfrânarea. ci tot aceeasi. 588. "inoculat". de orice fel. împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. Biruinta Mântuitorului e unica. însa nu e nici atunci alta biruint a. iar legea este dragostea . Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. 587. ca "dintr-asta" numai Dumnezeu te poate scapa. Dar cu Hristos da. Desi înzestrati cu darurile Botezului. Vremea de lupta are o mare cumpana.daca lupta dupa lege (2 Timotei 2. latent. 579. depanând rugaciunea. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii. cataclis mul în fata. si printr-însa tre când. 5). caci sub orice placere e încolacit un sarpe. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. fiind urâte de noi. în tine. Începatorii pot sa vada cum numele Mântuitorului îi izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului . 581. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. pe cel înclinat spre gânduri. puterile raului dezlantuite. caci a colo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. . clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din p amântul inimii. 582. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. 8). Pe Dumnezeu Îl ai sadit.. RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 585. 584. 580. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. Cine are darul dragostei. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. uneori c u luciditate unica în viata. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. 589. iar pe tine te creste mai pr esus de om. i se întâmpla ca încuviinteaza momeala vra jmasului. nebunia si haosul nu sunt literatura: sunt realitati care uneo ri izbesc frontal si cauta sa înghita relativul tau echilibru. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. desi botez ati. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. oriunde e chemat pe nume. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. nu vor scapa de primejdii. si astfel sa se arate si haru l lui Dumnezeu si voia omului. precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii. Aici sta pricina pentru care noi. si anume: daca mintea nu-si aduc e aminte cu credinta de "Doamne Iisuse. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. Daca la ceasul de razboi. al rabdarii si al gândului smerit. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine.ceea ce-i îndatoreaza cu o mare smerenie înaintea lui Dumne zeu. mai bine-zis în clipa de lupta. Aici e granita între lupta dupa lege si caderea în faradelege. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. în structura ta spirituala. 583. care stavileste haosul. 20) care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe putin i i-a întors. îndata sa fie sterse. altele. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. pâna ajunge deprindere sau obicei. în vremea d e lupta . în masura în care sunt iubite sa si ramâna.tocmai întors de cum e razboiul vazut. Vezi clar. f iind iubite. 590. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. întoarceri neasteptate la Dumnezeu.". 591. Raul. Toti ce i ce umbla dupa placeri.

caci biruinta pe multi i-a pagubit. În calea celor dintâi avem lepadarea de vederi. RELIGIA . iata ca nu gaseste recunostinta în Israel. a trupului. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului.. care acapareaza pentru sine si fortele naturale ale sufletului . unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. Aduna la conflict. Acestea sunt cuprinse în cuvântul lui Iisus: "Eu. Altfel nu ar mai fi lupta. De la aceasta experienta începând. absolut superior conditiei tale pamântesti. Cu primele umbla sa ne amageasca. Rabdarea însasi a razboiului e ultima ta rugaciune. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. nici sporire. Pe calea aceasta le macina sufletul între dezna dejde si nemultumire. Noua.. la expresia cea mai dinafara a vietii. Astazi. mintea . cu firea primim si credem ca taierea voii proprii e într-un cuvânt curat irea de patimi.) Când în om se întareste aceasta alterna tiva. nici ucenicie. caci mai de folos este a ne vedea pacatele decât a vedea îngerii. se în chid sufleteste în prejudecati si asa aluneca din calea sfânta în calea profana sau ch iar clinica. La acestia lepadarea de sine a fost mereu un lucru de sila sau fara convingere. iubim Crucea lui Hristos si cruc ea noastra. nici nu trebuie sa fie. Pe putini credinciosi si molateci vicleanul îi scoate din lupt a cu evidenta neputintei cu care îi arunca în deznadejde. Cu aceasta mestesugire ar restrânge nazuint ele sufletului numai la o viata comoda în veacul acesta. 596. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. sau de la oricare alta Taina. Deplin izbavit de lupte nu este om pamântean. 593. psihanalitica. 597. de unde ajung la mania persecutiei. (. ca vezi ajutorul lui Dumne zeu si te smeresti si te umpli de dragoste. când mila lui Dumnezeu vine în Persoana sa caute si sa curete pe pedepsitii Sai. Adevarul. Dar cu celelalte umbla sa ne constrânga sa socot im placerea ca bine si durerea ca rau.. Iata de ce se spune ca binefacerea si cu recunostinta su nt doua virtuti care nu s-au întâlnit amândoua pe pamânt. primim cuvântul Lui ca re împrastie furtuna..care nu plateste nimic (în si ne) . nici a virtutii tale. 594.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. Dar. Potrivnicul are doua feluri de ispite: prin placere si prin durere. iarasi se vor fi apucat de rele. a gasit-o între str aini. RECUNOSTINTA 600. El este izvorul smereniei care reechilibreaza sufletul din bân tuielile mândriei. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. scapându-i cu desavârsire. ci a harului Aceluia Care te tine în bratele Sale ca sa nu cazi în întristare. Suntem în furtuna cu sufletul numai atâta vreme cât traim la suprafata. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. Daca vede vicleanul ca nu ispraveste surparea cu ispitele atunci aru nca în minte hule împotriva lui Dumnezeu. nici sa nu le bagam în seama. e un continuu r azboi nevazut între binele si raul din om. Noua ta realitate de o evidenta absoluta. din zece. iar catre smerenie le închid e calea prezentându-le-o ca umilire.) Lumea nu se mai poate atinge decât de temnita ta biologica. Si "Nu va temeti de cei ce ucid trupul . pre cum si toata istoria acestui mod de existenta decimat de moarte. (.constiinta chiar . la un samarinean. E mai de pret lupta. 598. va voi fac e liberi!".si mai departe nu pot sa faca nimic!" 592. Iata înca o amaraciune a lui Iis us. Tot intervalul de vreme pâna la moartea fizica a fiecaruia în parte. Covârsirile acestui mândru sa nu sperie pe nim eni caci nu spurca pe om.atunci razboiul nevazut între binele si raul din om ia o forma clinica. Când însa ne mai adâncim sufletele acolo unde ne asteapta Hristos de la Botez.. Nici o viata sporita nu e crutata de bântuieli: fie cu vederi amagitoa re si tragând catre slava desarta. Nici omorâti nu pot fi. Omul nu si-ar mai cunoaste slabiciunea si nici de sm erenie nu ar mai avea trebuinta. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. ca ultim reazim etern al linistii.. (. fie cu înfricosari grozave ducând catre iesirea din minti. 595. iar în calea celorlalte avem lepadarea de sine în grija lui Dumnezeu. 599. nu ar mai trebui nici Ha rul neîncetat de la Dumnezeu.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. Sa stii ca a ramâne în picioare nu e treaba ta.

Cu cât cineva sta mai sus pe scara raspunderilor obstesti. Propriu-zis. nu ale lumii. într-o nesfârsita dragoste de Dumnezeu. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreola lta de pacat. nici de rugaciunea care da drumul închip uirii. ci numai de rugaciunea m intii.RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 606. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. descoper it de Însusi Iisus. Pentru cei ce însa au o raspundere între oameni. 615. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu.tocmai întors de cum e razboiul vazut. e neaparat de trebuinta sa-si cunoasca atârnarea lor de Dumnezeu si Lui sa-I întoarca cinstea si slujba. 605. fara lucrarea de unire a preafericitului nume. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura. Cerul este mintea si pamântul inima. Rugaciunea adevarata cere iertarea lumii. miluieste-ma pe mine pacatosul". esti mai tare ca ea si te asculta. templele si-au închis luminile stiintei. dupa cum nu vorbim nici de rugaciunea liturgica. întorcându-se ca o arma mereu întin sa asupra vrajmasului. cu atât îi poar ta si Dumnezeu o iubire si o grija mai mare. 612. când izbavindu-se patimile. 611. piramidele au ramas monumen te ale mortii si dinastiile s-au stins. miluieste-ma pe mine pacatosul". în care trebuie s a se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. Iar asupra smereniei vrajmasul nu poate nimic. Aceasta renuntare totala asigura "pentru veacul viitor viata vesnica". 610. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2.601. Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu. 609. 607. Postul curateste ochiul. nu osândirea ei. F iul lui Dumnezeu. depanând rugaciunea. Rugaciunea neîncetata a fericitului Nume: "Doamne. 28). ci se smereste. mai bine-zis în clipa de lupta. s-a is pravit cu ei. Religia nu face stiinta. aducându-ne aminte greselile noa stre. Iisus ne izbaveste neîncetat de lupta potrivnica: Cu Nu mele lui Hristos Iisus batem pe vrajmasi. arma mai tar e. Atunci. în cer si pe pamânt nu este!". Rugaciunea mintii este sabia Duhului. Toata lumea este a ta când ai renuntat la ea. Care la rugaciunea noastra bate razboi cu potrivnicul din gânduri si ne izbaveste de asupririle patimilor. La intrarea în calugarie rugaciunea vamesului. ca "fara Mine nu puteti face nimic" în privinta izbavirii de pat imi. se deapana de la sine fara cuvinte. O unificare a vointei. În istoria Egiptului. 613. 608. caci al tfel. Daca la ceasul de razboi. completata poate chiar de Ii sus. ba chiar a tuturor facultatilor noastre sufle testi izbuteste s-o ajunga abia rugaciunea. RUGACIUNEA . RESPONSABILITATILE 604. apoi cu mintea. de oame ni si de toata faptura. Rugaciunea mintii are si stari superioare. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. 614. care taie gândurile rele cu Nume le lui Iisus. Rugaciunea nu judeca. 8). Si: Îl cheama dragostea. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . e numita deodata cu metaniile "Sabia Duhului Sfânt". F iul lui Dumnezeu. Iisuse Hristoase. Iisuse Hristoase. Îndata ce si-au ridicat mâna asupra preotilor. dinastiile lor dainuiau multe mii de ani. Caci arma mai puternica asupra diavolu lui ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pamânt nu este (Sfântul Ioan Scararul). pe care le au ei între oameni. Aici nu vorbim de rugaciuni care cer lucruri materiale. deci în privinta mântuirii. oriunde e chemat pe nume. Rugaciunea mintii este " Doamne. 602. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. 616. patrundem din af ara spre înlauntrul nostru catre Iisus. Unul dintre faraoni sfârseste cu toata oas tea în fundul Marii Rosii (Iesire 14. ci constiinta. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. câta vreme faraonii respectau religia. Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca Numele lui Iisus Hristos. o iau razna si inima si min . rugaciunea curateste mintea. RENUNTAREA 603. miluieste-ma pe mine pacatosul". Rugaciunea mintii sau rugaciunea inimii are temeiul acesta. si printr-însa tre când. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntrerupt va rugati". Ne trebuie mai multa inima în minte si mai multa minte în inima.

Precum Taina Pocaintei e un dar al Cerului. 632. marea taina. pe scara Sfinte i Liturghii. Valoarea spirituala a Scripturii nu se pierde în istoria pe care o cup rinde. asa Sfânta Liturghie. Deci. N-ai sa gasesti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sfânta Cruce. Precum Taina pocaintei sau marturisirea este judecata milostiva a lu i Dumnezeu. Caci pentru multimea faradelegilor. 623. Unde sunt lacrimile când venim sa ne împartasim? SFÂNTA LITURGHIE 629. Ea este ace ea care opreste sa nu se arate Antihrist. 618. înteleasa în cadrul ei istoric. De aceea. ascunsa sub chip smerit. ci mai ales de pâinea supranaturala a Sfint ei Împartasanii. mereu Se aduce pe Sine Jertfa Sfânta înainte a lui Dumnezeu-Tatal. 627. Inspiri Duhul Sfânt. în sfortarea ei de a mentine în constiinta poporului ales asteptarea descoperirii desavârsite în Iisus Hristos. nu era tocmai aceasta concen trare a personalitatii fericitului: a mintii în inima si a amândorura în Dumnezeu. dar n-o numeste (2 Tesaloniceni 2. . Citirea cu socoteala a Dumnezeiestilor Scripturi aprinde si hraneste sufletul cu gândurile lui Dumnezeu. ascunsa iarasi s ub chip smerit. Biblia e singura carte ale carei date istorice au si o memorie duhovniceasca. sau Jertfa cea de-a pururi. SFÂNTA ÎMPARTASANIE 626. daca nu marturiile unor vazatori Parinti despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceste pâna la cer. De aceea si citiri sunt doua. Nu da cu bâta în viespile sectare. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Numele Sau si exp iram aerul stricat al pacatelor noastre. sau o fereste de urgiile Antihristului. si iubitorii de smerenie dau de darul acest a. are litera si are duh. 622. Dumnezeu coboara între oameni si suie oamenii la Sine. sub chip smerit. de aceea citirea ei zideste duhovniceste. Este Duhul lui Dumnezeu în cartile Sfintei Scripturi. de mult ar fi trebuit Dumnezeu-Tatal sa sfârseasca lumea. ascunde. Duhul lui Dumnezeu s i expiri duhul rau din tine. daca nu ti-o dezleaga. Mai întâi trebuie învatata aceasta carte a lui Dumnezeu catre oameni. iarasi su b chip smerit. Trupul si Sângele Lui Hristos din Sfânta Împartasanie se lupta cu trupul s i sângele nostru împotriva patimilor. Iata de ce. SCRIPTURA 619. ca pentru dainuirea lumii e darul acesta pe pamânt. O masura de ajutor în biruinta asupra firii ne-o da si citirea dumneze iestilor Scripturi. cap atând forma unui stâlp de foc. 633. Sângele Mielului din Sfânta Împartasanie mai tine sufletul în oase si lumea în picioare. 10) si apoi Însusi ne-a învatat. pentru mân tuirea fiecarui suflet în parte. din Sfânta Liturghie. Cine stie. mântuieste lumea. despre care a grait Domnul prin Daniil (Daniil 12. sfintind trupul si arzând patimile. Spre schimbarea omului din raza naturii în raza supranaturii avem treb uinta mereu nu numai de pâinea naturala.tea. Fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. 3) decât în vremea îngaduita lui de Dumnezeu. 620. 630. mijlocind milostivirea de la El. care nu sunt ca gândurile omului. SFÂNTA CRUCE 625. este Iisus contempo ranul nostru peste veacuri. 628. o taina a ocârmuirii lumii. nu pricepi decât litere. 617. câta vreme mai sunt oameni ce cauta pocainta si Sfânta Împartasanie. De aceea Biblia e si singura carte a careia date istorice au si o neistor ie pe care o cuprinde. 631. Cel ce es te iubirea de oameni si de toata firea. E Sfânta Liturghie. Daca-ti dezleaga Dumnezeu taina ascunsa în litere o pricepi. 6). Cei vechi stiau pricina pentru care nu se arata Antihrist în zilele lo r. sau omul nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2 . însa Dumnezeu-Fiul. toata lumea ar trebui sa vie la Sfânta Liturghie. caci Sfântul Pavel vorbeste despre taina aceasta în chip ascuns. Dar si pentru aceasta trebuie putina preocupar e. Cartea lui Dumnezeu. În zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. adica înteleasa în rostul ei de revelatie. Sfânta Scriptura. asemenea si Sfânta Jertfa a Mântuitorului. SECTARII 624. 621.

ace ea e Biserica lui Hristos . Acestea sunt: Sfântul Botez. Caci Dumnezeu este facatorul de minuni în Sfintii Sai. În felul acesta zice m ca biruim si noi.Satana n-are putere: îl opreste Dumnezeu. 11) peste tot pamântul. atunci vine sfârsitul. de desfasurarea lui Hristos din Taine în viata noastra reala. Dar. Aici v orbim de traire.Cel cu cruce . 638. Moartea pentru noi nu mai es te o înfrângere a firii. cunostinta de Dumnezeu (Ioan 17. printr-însele apar pe obrazul nostru spiritual trasaturile Domnului. Sfânta Liturghie mai tine lumea. pe când corabia Bisericii . mai multa s uferinta atrage. Dumneze u o lauda cu fapte mai presus de fire.are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. încât va fi salbaticirea si nebunia urii (Luca 6. Cel ce locuieste în noi prin Tain e. 641. 11). Sa o la udam si noi macar cu vorba. cinstind cu ele pomenirea iubitilor Sai.nu ne mai este o groaza. scuipa mâinile . fiecaruia. 640. Asa ni s-a împartasit pe Sine. De fapt toate minunile pe care le-a facut Dumnezeu oamenilor. ci omorâre a pacatului si izbavirea firii. 9). Suferinta pe care o aduna de la toti îi facea iubirea mai stralucitoar e . Prezenta lui Hristos în Sfintele Taine ramâne un adevar dogmatic. iar în valuri ucigasul. ne-a întarit firea pentru refacerea virtutii si nea luminat mintea pentru refacerea cunostintei . în primele trei Sfinte Taine. Astfel. cu toata voia lor. iubitori de oameni sfinti. SFÂRSITUL LUMII 636. ci tot aceeasi. 3). prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. aci Hristos. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. SFINTELE TAINE 637. vrând necredinta. iar la vârsta priceperii. întrucât . 639. dar de fapt e Iisus Hristos. însa nu e nici atunci alta biruint a. marea minune si din ce în ce mai rara între oameni este tocmai aceasta l umina a inimii. iertându-ne de prima. în zi lele acelea va înceta si Jertfa cea de-a pururi. Dar când oamenii se vor întuneca la minte a sa de tare. dupa mutarea Sfântului nu au alta explicati e. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. Dar cu Hristos da. careia Dumnezeu nu-i poate pune hotar mormântul.ard ca o faclie în viata sfântului. Când faradelegile vor înclesta mintea si inima oamenilor si-i vor salbat ici asa de tare. staruind si noi cu dragoste în nevointa lui Dumnezeu. pre cum zice la Daniil: "Si din vremea când va înceta Jertfa cea de-a pururi si va începe urâciunea pustiirii.peste puhoaiele pierzarii. si va începe urâciunea pustiirii. 634. Acolo era Noe. Ungerea cu Sfântul Mir si Sfânta Împartasanie. care apoi. sporind focul iubirii sale de oameni. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri.coarbia cu crucea pe ca targ . indiferent daca sun t în lumea aceasta sau nu. vor fi 1290 de zile" (Daniil 12.si acestea laolalta . ne-a daruit s i noua biruinta asupra mortii. desi toti tin sa traiasca. De aceea. razbeste asemanarea Sa peste chipul vietii noastre. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. înecând pe oameni. Dac a Domnul este ascuns de la Botez în Sanctuarul cel mai dinlauntru al fiintei noast re. 16). Mai mult chiar. încât vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si Biserica si Preoti. SFÂNTUL NICOLAE 635. totusi nu toti vor sa scape în coarbie. încât vor împiedica Sfânta Liturghie.amândoua de trebuinta pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevar decât de viata aceasta. ca un Înaintemergator îndemnându-ne spre împlinirea poruncilor. Iisus Hristos împlineste ceea ce ne lipseste noua: ne-a daruit o a dou a nastere. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a m ai putut intra (Facere 7. Biruinta Mântuitorului e unica.celor ce traim viata în Hristos . decât ca sunt un raspuns pe care l-a dat Dumnezeu pentru iubirea lor de marele ierarh. care câstiga razboiul si se osteste pentru mântuirea noastra. Dumnezeu o lauda cu fapte mai presus de fire. Asa se face ca inim a lui era mare în care se revarsau toate lacrimile si durerile pamântului îsi gaseau a linare. si. Cred ca aceasta este taina "luminatorilor lumii". ci o dezlegare definitiva de pacate. în data dupa venirea noastra în lume (Ioan 1.

Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop. ca sunt în lumea aceasta. de care se dovedesc mai presus. Acesta e focul celei mai mari nevointe prin care au sa treaca cei ce ajung desavârsirea. .ce li se-ntind de la intrarea corabiei. 644. Iar sfintenia este de la Dumnezeu. 38-39): nici suferinta. Dar posibilitatea înca nu e realitatea. comoara. Cei desavârsiti nu simt numai spinul pacatelor lor. Sfintii Parinti nu au recunoscut desavârsirea decât dupa semnul desavârsit ei smerenii. Este nevointa monahului. ca printr-o oglinda si într-însii iarasi toata firea omeneasca-si simte durerea si pacatul. Ei. 647. 643. ca Dumnezeu Însusi se ascunde din fata lor. P entru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întele s. ci având toata faptura lor absorbita de dar. s-au facut ca un pârjol într-un rug nearzator si. O sfintenie constienta ar putea cadea ca fulgerul în ispita sfinteniei . apoi o pierde: devine pacatos. oamenii de tot felul. judecându-se pe ei însi si vrednici de iad. Sfintenia. cautând cum sa-i înghita. ci gasesc într-însii m urmurând toate pacatele oamenilor. aceia scapa de barbatul sau de femeia dintr-însii si vin la starea unui suflet de fecioara. 653. tare seamana a sanatate originara. primesc de la Dumnezeu Raiul si. Sfintenia trista e o trista sfin tenie. 645. Fara ne vointa întinsa. Sfintenia este si efectiva si preventiva. De aceea. De fapt. 650. mântuirea. sustinuta de convingere. omul începe viata cu sfintenie. ard pe "stapânitorul" ei în inima. chiar si numai cu atâta. Sfintii sunt convinsi de pacatele lor. 646. singurul leac al vietii. ca o sabie de vapaie. n ici moartea.DREPTII 652. Înlauntrul nostru avem asadar posibilitate a sfinteniei. 656. Abia lor le îngaduie Atotstiutorul Dumnezeu sa bata razboi cu stricato rul firii omenesti si cu sabia Duhului neîntrerupt sa-l arda. stramutati de dragostea lui Dumnezeu. în dar. nici viata. s-o scape de naruire numai sfi ntenia ramâne. Unde sunt acestea si Dumnezeu Se odihneste. De la sine numai. unde altfel ar fi zac atorit în contra firii. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. Oamenii vointei sunt eroii credintei si sfintii crestinismului. e bucurie. Toti stim ca înlauntrul nostru stau ascunse margaritarul. orice posibilitate reala va ramâne numai po sibilitate sau chiar se va transforma în imposibilitate. Caci prin cei desavârsiti se rasfrânge sfintenia lu i Dumnezeu. devine "întrebatorul complicat al veacului acestuia". SFINTENIA 642. Este lucrul cel mai greu sa îndupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei. nici îngerii. desi nu înteleg nimic si nu schiteaza nici o împotrivire dialectica. Lui Iisus lucrurile. Dar nu spre el le e privirea. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. tal antul si altarul Împaratiei lui Dumnezeu. Sufletul ajuns la starea de fecioara are parte de crinul Bunei-Vestiri a nasterii lui Hristos într-însul. care e cea mai rafinata capcana a mândriei. Cei ce îsi întorc mânia si pofta de la cele de aici. 655. si se pravalesc asu pra lor puhoaie de ura. pâna si copiii îi p rilejuiau motive de revelatie. o stralucire lina a sp iritului. nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. În viata duhovniceasa credinta hotarâta poate face ca posibilitatea sfin teniei sa se transforme în realitatea sfinteniei. SFINTII . din amarâta viata la viata cereasca. posibilita tea sfinteniei nu se transforma în sfintenie. Pe copii de pilda: Iisus i-a gasit m odelul sufletului deschis spre Dumnezeu. Datori de a o câstiga sunt toti oamenii care vor sa se mântuiasca. Sfintenia nu e tristete. 12). 654. 648. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. întâmplarile. unde lipsesc si Iisus Îsi pi erde rabdarea. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimi c nu-i mai desparte (Romani 8. De altfel. Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale. 646. nici iadul. 651. caci desavârsirea dragost ei nu mai are pe acestea îngradire si hotar.

si pe om si pe Dumnezeu. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. ori pe-a bogatului. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea." (Întelepciunea lui Solomon 4. prin ei se restabileste echilibrul si arm onia si prin ei si ceilalti întrevad pe Dumnezeu.657. Ieremia 1. Purtatorul oricarei valori. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. Prin ei se potoleste anarhia. ori pea împaratului. si n-am gasit" (Iezechiil 22. Marcu 11. oamenii sunt trasi la raspundere si se afla în aceeasi primejdie cu smochinul fara roada (Luca 13. pe când daca nu-i are. sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate înaintea fetei Mele pentru tara aceasta. 661. "Dumnezeu este îndelung-rabdator si mult milostiv. 664.singura situatie normala si de la sine înteleasa a omului si a oa menilor. Cel ce striga printr-însii voia Sa catr e ceilalti oameni. 16-17) . 663. asta se datoreste faptului ca numai aici se mai stie ceva despre atâr narea omului de Dumnezeu. pe masura credintei si a curatiei l or mostenita din parinti si sporita cu propria lor osteneala sunt o cuvântare vie. 658. si multi se mântuiesc. 5) si trimisi sa o împlineasca. dar nepedepsit nimi . în religie este sfântul. 659. În sfânta lor nestiinta ei sunt simpli ca florile. Oare de ce învinuieste Dumnezeu pe oameni de faptul ca nu se mai naste dreptul printre dânsii si ca ei nu baga de seama? Raspunsul e urmatorul: dreptii sunt uneltele lui Dumnezeu. ca sa nu o pierd. oamenii mai presus de fire sau dumnezeii dupa Dar. Sunt multi dr epti care nici nu stiu despre ei ca sunt drepti. câstigând în razboaie. iubirea nu se poate împlini. În credinta. ori pe-a vistiernicului.. prevazuti de Dumnezeu cu slujba aceasta înca mai înainte de-a s e naste (Galateni 1. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sa se cunoasca pe s ine ca avându-si obârsia spirituala si toata înzestrarea de la Dumnezeu. carora le-a dat avutia Sa pe mâna.Cuvântul. Sfintenia e tocmai aceasta trans parenta a lui Dumnezeu în faptura Sa. Sfântul nu cerceteaza. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. Preotul. dreptii prin excelenta. va ajunge drept.. primejdia caderii în mândrie a celor constienti de vi rtutea lor. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. prietenia aceea de mare cuviinta a sufletulu i cu Tatal sau . cu roadele ei împovarate de faradelegi. si în general dreptul. 660. De mul te ori dreptul o pateste. face cu putinta milostivirea Sa peste oame ni. 6. În jurul acestora se întareste si se întinde credinta. Dreptii fac cumpana între Dumnezeu si oameni: dobândind de la oameni poc ainta si de la Dumnezeu. Sa nu se creada îngust ca dreptul apare numai în religie. "Cautat-am printre ei. Îl aduce pe Dumnezeu la impas . drept aceea. ori pe-a artistului. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei rea litati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata.. Acestia. Cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. vedea-vor sfârsitul înteleptului. prin care sfat uieste neamurile si. În Biserica se nasc de sus si cresc pe pamânt. oamenii vor da peste urgia dreptatii Sale. 666. iubirea divina da tot usi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi: de s e va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. ci trebuie sa se împlineasca dreptatea. Stiinta nu angajeaza viata. dupa faptele lor. 15. 668. ori de poarta slujba preotului. Sfintii. 30). 662. Pentru ei nestiinta e o mare ac operire de primejdii si anume. Dreptul poate sa se arate în oricare dintre valorile sau talantii lui Dumnezeu. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. sunt slugile S ale. prin rostul lor. o ri pe-a saracului. milostivirea. 665. înduplecând spreolalta amândoua partile. ca primeste sageti din amândoua partile. Familia. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. 667. Daca însa abia apa re în religie. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. 13). nu stiu nimic de frum usetea lor.. Dreptul e omul lui Dumnezeu. pentru ca au într-însii pe Dumnezeu . Când lipsesc dreptii dintre oameni.

c nu lasa"(Naum 1, 3). Însa nimic nu face fara sa arate taina Sa slujitorilor Sai (Amos 3, 7). Iata dreptul ca vestitor al vointei lui Dumnezeu, ca vazator înainte, dincolo de zarea dimensiunii a patra, timpul. Sfânta Scriptura ar fi o copie de p e nevazuta Carte de la cârma lumii. Dreptul ajunge la obârsia Scripturii. 669. Slujba cea anevoioasa si plina de primejdii o au însa dreptii, când treb uie sa dea pe fata pacatele poporului (Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58). "Prin stiinta lui, dreptul, sluga Mea, va îndrepta pe multi" (Isaia 53, 11). De ac eea trebuie sa fie deodata si stâlp de fier si zid de arama (Ieremia 1, 18) si fat a de cremene (Isaia 50, 7); si, pe deasupra, tuturora, trebuie sa fie pastorul c el bun, care-si pune viata pentru oile sale (Ioan 10, 11). Într-adevar, slujba aceasta n-o poate face decât un lepadat de viata si un îndr agostit de Dumnezeu. De aceea zice Petru, ca si dreptul abia se mântuieste (1 Petr u 4, 18), socotind greutatea sarcinii. Caci nimeni nu e drept fara vreun rost de la Dumnezeu, fara vreo treaba de facut. Mântuirea dreptului e conditionata de împlinirea destinului sau de la Dumneze u si e primejduita de crutarea vietii proprii, când o face în dauna intentiei divine . SIFILISUL 670. Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descoperiri i Americii, iar matelotii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proport ii, încât, pentru stavilirea urmarilor dezastruoase ale spirochetei, facultatile de medicina au creat catedra de sifiligrafie. (...) E recunoscuta de toti extraordinara repeziciune si putere de adptare a or ganismului la orice accident si împrejurare; adaptare aproape automata. De pilda, unui taietor de lemne îi aluneca mâna în pânza fierastraului sau, cu câteva sute de turati i pe secunda. De-abia a simtit grozavia si cade în nesimtire. Un soc nervos oprest e afluenta sângelui la creier, ceea ce aduce caderea în nesimtire, organismul sta as tfel locului, fara vreo miscare, caci altfel ar conturba lucrul zorit al aparari i automate. Un val de sânge învaluie rana care se coaguleaza în atingere cu aerul si f ormeaza un învelis izolator. Ca la o comanda, fibrina din sânge se si transforma în mi ci ate, pe care le ghemuie ca un dop, în corpul taieturii, unde se si apuca sa rep are, lipind, completând etc. Temperatura locala se ridica, atingerea devine durero asa, ca sa fie asigurata linistea apararii organice. Toata aceasta adaptare la n oua situatie dovedeste un serviciu automat de siguranta a vietii. (...) Fata de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranta e cu tot ul stranie: nu se apara, nu da alarma, îi lasa deschise toate caile, îi îngaduie sa um ble în inspectie prin întreg organismul si-l lasa sa "manânce" ce pofteste, pâna si scoa rta de pe creier. De aceea a trebuit stiinta sa ia masuri împotriva lui, fiindca n atura nu vrea sa se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsa neîndurata, aruncata ca o frâna împotriva destrabalarii? Nu cumva, în fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apar are? De ce nu se apara? (...) Tare-mi vine-a ma gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: "Iata, v oi trimite asupra voastra serpi si scorpii, împotriva carora nu-i descântec si va vo r musca, zice Domnul" (Ieremia 8, 17). (...) Iata, dar, pedeapsa neîndurata peste care da mintea când nu-si înfrâneaza poftele : e data jos de pe tronul conducerii si, cu totul, trup si suflet, pravaliti, le gati în casa de nebuni. SMERENIA 671. Primirea umilintei e cea mai mare putere a dreptului; pe când razboiul pentru mândrie e dovada celei mai mari neputinte. 672. Suferinta mai are si un alt rost. Prin ea îngaduie Dumnezeu oricui, neîn semnat la slujba sau chip, sa-ti sara în obraz si sa ti-l palmuiasca cu ocarile ce le mai de pe urma. Si cine ar putea sa faca mai bine o treaba de asta, decât un om de nimica, dar totusi de vreo treaba lui Dumnezeu. 673. Îngaduie Dumnezeu sa-ti auzi faptele pe nume. Caci foarte mari târcoale da vrajmasul în jurul celor încercati, pentru pacatele lor trecute, ca sa-i scoata d in calea mântuirii, ispitindu-i sa nu se smereasca, ci sa-si apere "onoarea". 674. Ne-am putea întreba: de ce îngaduie Dumnezeu palme peste fata dreptului? Raspundem ca nu este alta cale de sfintire si ca, înaintea lui Dumnezeu, nici cer

ul nu este destul de curat (Iov 15, 15); iar sfintire fara smerenie nu este. Pe noi însa, cei pacatosi si grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte d e pacatele noastre, stiute sau nestiute, ca sa ni le cunoastem si sa ni le martu risim - de vreme ce nu luam aminte la predica Bisericii - decât luând, cu atât mai vârto s, prajina ocarilor. Daca ne-am cunoaste cât suntem de pacatosi, ne-ar fi mult mai usoara ispasirea vinovatiilor. Dar când nu ne cunoastem vinovatiile, ne înselam dup a parerea noastra cu "dreptatea" pe care n-o avem, si necunoscându-ne, nu rabdam c ele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu. Drept aceea, când auzi pe cineva fa cându-te toba de ocari si blesteme, nu te pripi cu mintea si nu sari cu gura, rasp unzându-i ce nu trebuie. Nu-l întreba pe el: de ce ma ocarasti, ci întreaba-te pe tine oare de ce ma ocaraste omul acesta? În orice caz, raspunde ca David: pentru pacat ele mele Domnul i-a poruncit sa ma ocarasca si sa ma blesteme; dar nadajduiesc, pentru napastuirea ocarii, mila lui Dumnezeu. 675. Sa zicem ca, dupa parerea ta, ai avea o viata buna dupa voia lui Dum nezeu, sot si copii cumsecade si, totusi, asa din senin, la o întâmplare oarecare, u n vecin sau propriul tau copil sau sot, sa-ti arda obrazul zvârlindu-ti vorbe grel e: prapadita, ucigasa, hoata. Iar tu, nestiindu-te de vina cu nici una din acest ea si nepricepând ce se lucreaza la mijloc, se poate sa sari, ca muscata de sarpe, cu si mai grele vorbe, aparându-te si îndreptându-te, iar pe cel ce te cearca, apasându -l si ucigându-l cu mânia. Nu e bine, nu te grabi, ci socoteste cum trebuie: poate c a nu ti-ai marturisit, asupra ta, vreo greseala cu propriul tau sot, înainte de vr eme, iar sotul tau îti aduce aminte acum, într-un suvoi de mânie, fara sa stie ca paca tul o data tot rabufneste, oricâta uitare s-ar fi asternut peste el. Poate ca si c opilul îsi striga în ocara sa vreun pacat al parintilor, de care trebuia crutat, fie cu fapta, fie cu gândul. Poate ca vreun gând rau asupra vietii sale, el la vreme îti aduce aminte, sub forma de necuviinta, greseala ce era s-o faci asupra-i. Uitase si sa ti le marturisesti, sa te dezlegi de vina lor si iata, ti se aduc aminte. Caci, prin cei apropiati primim arsurile cele mai curatitoare, - stiut fiind ca nu este nedreptate la Dumnezeu. Iar pe de alta parte, poate ca putine zile mai a vem si, din îngaduirea lui Dumnezeu, se rastesc la noi viclenii, cei ce ne-au îndemn at la pacate, si, prin vreo gura slaba, ne striga vinovatiile uitate pe care mar turisirea si lacrimile noastre nu le-au sters. Drept aceea, cu lumina cunostintei fiind, în necazuri bucurati-va (1 Tesaloniceni 5, 16). Caci celui lamurit în caile lui Dumnezeu tot ce i se întâmpla spre mai multa lumina i se face, ori pricepem, ori nu pricepem aceasta. Grija no astra sa fie: de-a nu strica ce tocmeste Dumnezeu. 676. Vremea de amaraciune tine de obicei cât tine aplecarea spre mândrie; cac i celui smerit nimic nu-i poate sta împotriva: nici lucrurile, nici oamenii si nic i dracii. Înaintea lui Dumnezeu adevarata virtute e smerenia care tamaduieste, curata , apara si întoarce toate spre pace. Deci, când amaraciunea încercarii si-a împlinit luc rul, iarasi întoarce Dumnezeu toate spre bucurie. 677. Multi, pâna nu-si înteleg greselile, se cred curati aparându-se: ca n-au o morât, n-au dat foc si asa mai departe. De fapt ei sunt închisi si legati la minte c u un val de întuneric care nu se rupe altfel, decât numai când le izbesti pacatele pes te obraz. 678. "Cui i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada". De aceea, stam impr ovizat, în nesiguranta, în atârnarea milostivirii lui Dumnezeu. Firea noastra, înca nu e ste întarita ca sa poata "sta". "A sta" este înaltarea care se corecteaza cu caderea . Depresiunea de asemenea nu este stare de masa. O cadere în umilinta, convins de binefacere si pe multi i-a folosit si la mai mari masuri i-a adus decât pe multi d intre nevoitorii constienti de calea sfinteniei. 679. Necertat nu te smeresti. Si nesmerit nu apare înrudirea ta cu crucea, ca sa o iubesti, ca pe ceva în care esti smerit (smerenia, iubirea si crucea sunt din aceeasi familie a desavârsirii). Si crucea - cu învierea care-i urmeaza - era punctul de vedere al lui Dumne zeu. Omul voia sa-l scape pe Dumnezeu de cruce. Dumnezeu se cearta cu omul... în n umele dragostei. Satana Îi era milostiv lui Dumnezeu prin Petru si ucigas prin Iuda. Satana, prin frica de suferinta a trupului si prin ignoranta ratiunilor mântuirii, tine o

mul în îngustime, în nedezvoltare, în nonsens, cu un cuvânt: în sminteala cu Dumnezeu. 680. Mare este acela care numai de marimea lui nu se ocupa. Este cel ce c reste fara sa stie, ca bobul de grâu în stralucirea soarelui. Daca este o crestere naturala este si o crestere supranaturala, caci adev arata dimensiune a desavârsirii este smerenia. Drept aceea, daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu, cel putin primit i-o ca un copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. SMERENIA SI CURAJUL 681. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Cu toate acestea, în viata duhovniceasca ei se armonizeaza, ba se si completeaza. Absenta sau împutina rea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebuie tinut un echilibru. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfatisare de sclavie spirituala, de p ipernicire la litera si pierde curajul. Deasemenea, orientarea numai spre îndrazne ala personala si spre profetism distruge bisericitatea si sobornicitatea crestin ismului, provocând fie erezie, fie schisma, deci pierde smerenia. SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 682. Ziditorul fapturii, Mântuitorul nostru, îndura o micsorare a Sa în Duh, pe potriva masurilor noastre omenesti, cu fiecare vârsta, cu fiecare rând de oameni pâna la sfârsitul veacului. Si se sileste, ca un mare smerit sa ne înduplece, prin alege rea cea de bunavoie, sa suim la masura Sa dumnezeiasca. Se micsoreaza pe Sine la masura omeneasca, dându-se mintii noastre sa-i semuiasca pretul, si, daca Îl va afl a, sa ridice firea omeneasca la masura dumnezeiestii Sale smerenii, adica sa fim dumnezei dupa Har. 683. Iata pe Dumnezeu cârmuind lumea si, totusi, cu mare smerenie, batând si asteptând la poarta zidirii Sale sa I se deschida si sa fie primit... Într-unii Se n aste, într-altii sporeste cu vârsta si cu întelepciunea, într-altii propovaduieste, într-a ltii minuni savârseste si în sfârsit într-unii Se schimba la fata în lumina dumnezeiasca; iar într-altii - foarte multi de acestia - neasemanat Se chinuieste. SPIRITISMUL 684. Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. În zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare, si, fiind cea mai subtire dintre amagiri, e si cea mai primejdioasa ratacire. (...) Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci-l opreste. Iata de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba îndeajuns de convingatoare d espre fiinta sau identitatea sa. Poate însira dovezi dupa dovezi, aratând ca stie lu cruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si îngerii rai sau spiritele pot sa le stie tot asa de bine. În nici un chip nu putem fi sigu ri de identitatea celui ce vorbeste sau scrie întocmai ca raposatul. Se-ntâmpla, adi ca, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e înlocuita si copiata întocma i întru toate, cum o stiam si noi, ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fi e desavârsita: iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata des coperire de dincolo. Si, vazând ca cele mai multe descoperiri se împlinesc mai pe ur ma, primesti fara control cea mai de pe urma înselare. Iar aceasta o patesc mai al es cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra înselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine însusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumneze irii Mântuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu - caci tocmai asta e spiritis mul. Ba, daca tii neaparat la acestea, de teama sa nu te afli în greseala, ti le c ere si pe-acestea, dar numai ca, pe lânga toate acestea, sa mai crezi si în spiritis m, adica si în altceva pe lânga Biserica întemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, câstigându -ti încrederea, te poti pomeni cu sfaturi împotriva mântuirii, sau prada nalucirilor c are clintesc mintea din dreapta socoteala. Am putea fi întâmpinati de adeptii spiritismului cu cuvântul ca dintre sfinti m ulti au grait cu îngerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au întors; dar asta a fost din îngaduinta lui Dumnezeu, ca o martur ie a nemuririi sufletului si a învierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din când în când se arata între oameni cât asculta Dumnezeu de sfinti cân d arde într-însii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate nap astuita peste dânsii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormânt. Da r de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pâna la descoperirile spiritiste e to

însotita prin tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase. pe unii mai repede. care poate fi oricât de deasa. dat Tesalonicenilor. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. caci tâlharite de spirite slabesc si. lui Dumnezeu se împot riveste. caci de îndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. 688. Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan. de cele mai multe ori fara întoarcere. de aceea opreste lucrul acesta si-si previne credinciosii cu sfatul Sfânt ului Pavel. care înainte de a fi crestin era mare vrajitor si înselator de oameni. ca provenita d in autoritatea lui Dumnezeu. linistit si câstiga din nou nevinovatia. De aceea ne ajutam de cercetarea constiintei sau de spunerea gândurilor. asupri. pentru fiii pierzarii. si de amagiri nelegiuite. Apostolul Pavel. 690. ca sa se mântuiasca. 691. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. Asa începe pe în cetul sa se arate nebunia. cele închise în zile viitoare. Împrumutarea pute rii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai m ult o învoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor. este o atitudine fals religioasa. Caci cale nedreapta îndragesc toti acei ce iscodesc laturalnic tainele lui Dumnezeu. Neîntrebat nimic nu e bine. tâlcuieste autoritatea lumii acesteia. fiindca n-au primit iubirea ade varului. cade în transa. Biserica e datoare sa-si crute fiii de ispita caderii între tâlharii cei de duh. 685. Din ac est motiv.. iscoditori si ei de taine: "Taina faradelegii se înfiripeaza. nici c e e bine. ascunse cu voia. se banalizeaza. Sa nu uitam însa ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. ca sa dea (dar) crezamânt minciunii. jaf care duce. îndaratnic si mai rau se afunda. s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiri-tism. Spovedania deasa trebuie tinuta însa la pretul ei. ne poate sta marturie si în privinta spiritismului. oarecum zicând. Tinta sufleteasca a monahului fata de taina trebuie îndreptata atunci când se dovedeste usuratate la mi jloc. . Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. 689. încât t oate le vad printr-un duh strain. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. STAPÂNIREA 693. îsi schimba firea. încetul cu încetu l. Spovedania deasa si cercetarea constiintei au rostul de a slabi din fire deprinderile patimilor si a pune în loc deprinderile bune sau virtutile contr are patimilor. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amagiri puternice. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. 7-12). pe altii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi. o prea deasa spovedanie. trebuitoa re spiritului de dincolo. într-o casa de nebuni. A cela îsi pierde constiinta de sine în vremea sedintei.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. Alta pricina. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. Cum se ajun ge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se învoiesc sa împrumute din ei o anumita putere nervoasa. si sa cada sub osânda toti cei ce n-au crezut a devarul. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. stapâni mintea. SPOVEDANIA 686. celalalt e întunecat. 687. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. care scrie sau vorbeste printr-unul din cei adunati. câta de la sfinti la ispititorii de Dumnezeu. Reactionarismul este un pacat. celalalt nu asculta d e nimeni. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. Viata Sfântului Cipri an. De aceea.. Unul e luminat la minte. . cum zic parintii si trag mintea la învoire si la fapta. si cine se împotriveste stapânirii. care este pacat.t atâta departare. mai limpede . pentru care Biserica îsi opreste fiii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele e si aceasta: s-a bagat de s eama ca practica spiritismului duce la nebunie. sa se roage pentru el. în sufletele neadâncite. ci au îndragit nedreptatea" (2 Tesaloniceni 2. 692. altfel decât cealalta lume normala. crestinii trebuie sa dea ascultare cezarului. Facându-se cercetare undeva. Unul e ascu ltator de duhovnic.

oriunde ne-am afla. Precum placerea e dascalul pacatelor. celalalt nu asculta de n imeni. câta vapaie de ura înfruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oam eni.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. peste ele. dar si în sfera constiintei. prin câta suferinta putem razbi cu bucurie. Unul e asculta tor de duhovnic. E bine de stiut si faptul ca darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. câta suferinta putem ridica de pe el. Profesorii ascund solutiile temelor. sau învataturile din durere . Înclinarea sufletului face interferenta cu înclinarea trupului în care a f ost trimis. 6) -. Cam asa ceva se întâmpla si cu energia germeni lor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu înregistreaza aceasta en ergie. lumina pentru minte si mila de la Dumnezeu. Fara libertate si fara har. toate se rasfrâng. Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati. ci va asista neputincios lânga un aparat stricat. desi latente. asa durerea e dascalul întelepciunii. sau fulgerele dreptatii divine. 695. 705."Marturisi-v oi Domnului faradelegea mea! Si îndata ai ridicat pedeapsa pacatului meu" (Psalmul 31. care nu cânta. Asa vedem seninatate si la idioti. rabdând cu linis te. în care va a vea sa petreaca o vreme. ne strabat fara sa prindem nimic. 706. Sa nu uitam ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. ci scoala. STUDIUL 698. . Unul e luminat la minte. ispravile si tendintele ce le avem. Numai atâta mângâiere putem adu ce între oameni. 700. în c onstiinta. de multe ori îl cruta de cunostinta infirmit atii în care trebuie sa petreaca. pâna acuma înca n-a iesit ceva de folos. Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet. nu-si v a putea manifesta înclinarea sa catre cele de sus. STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 694. vestile si povestile din lumea întreaga. t otusi înduri încercari si de multe ori ani de zile în sir. Nu te raspândi cu multe carti. dar o înregistreaza sfera constiintei.si sa-i plateasca dajdia. Situatia. cu a . SUFERINTA 701. 699. Nu tot asa e cazul s i în ce priveste sfera constiintei. daca vine într-un trup în care gaseste numai dezechilibru. sunt ca si inex istente. printr-o nevazuta rânduiala dumnezeiasca. lumineaza seninul cerului. ci huruie. si ne-o talmaceste printr-un conflic t strafund în temelia noastra. Supunerea fata de stapânire este din ratiuni divine: din iubire universala de oameni si nu din oportunism sau din frica. nici o suferinta nu plateste nimic. Ca l e simtim ca suferinte? De nu le-am simti ca atare. tot atun ci. Le prind însa aparatele de receptie.singura cale care poate învata ceva pe oameni. celalalt e întunecat. Aci. se rasfrâng ispravile pamântului. si numai la atâtea daruri ajungem. e dependenta si de constructia genetica a trupului. si de unde ele rabufnesc pâna în suprafata faptelor vazute. precum ca îndata dupa marturisire Dumnezeu ridica pedeapsa pacatului. 702. În iconomia organica. care le transforma pe întelesul nostru. Cunostinta cea din patanie. toate piedicile cad pe rând. Sa fim întelesi: încercarile ac estea nu-s pedeapsa. îndaratnic si mai rau se afunda. câta amaraciune putem bea în locul celor ce vrem sa-i mângâiem. Iarasi o mica asemanare: de când undele hertziene ale posturilor de radio-d ifuziune circula în jurul nostru. linistit si câstiga din no u nevinovatia. iar din odihna. sau atât de puternice vor fi mila si adevarul în noi. sau de a se lepada de El. cu seninatate. E bine sa luam aminte însasi marturia proorocului David . Atâta stral ucire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni în noi. sau mai târziu. în aceeasi sfera. Deci. 696. daca sunt dublate de perechea genezelor dominante. Însusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal. orice potrivnicie în calea darului si. 703. se re zuma si se înscriu în structura noastra genetica. Numai atât a bine putem face. 697. si. 704. ce zac în strafunduri. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. genezele recesive. Cine face curte nu face carte. ca sa ia banii elevilor si stud entilor. Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngradite cu suferinte. n-am învata nimic.

Da r ispititorul nu poate face nimic fara consimtirea sufletului. ceea ce la putini se întâmpla. în lumea aceasta. Orice fapta trupeasca a fost mai întâi o fapta sufleteasca. Cel ce a înviat în sufletul sau cunostinta si iubirea lui Dumnezeu. Viata si dragostea lui întreaga este numai Dumnezeu. iar când revine în lumea aceasta. naravindu-s e cu viata cea trupeasca. sa o depasesti. 708. pe unul care ar trece Sahara si n-ar gasi apa. îl face din ce în ce mai mânjit de poftele împ otriva firii. Sufletul. 715. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea starii sale pamânt esti. Care-L face sa uite de sine. Sufletul are si el o parte patimasa. Daca îmbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunita din voia lui Dumn ezeu.iar daca scapa de aceste bucurii mincinoase. care-l mu ncesc cel putin tot atâta cât l-ar chinui setea pâna la moarte. te poate face sa uiti ca înca n-ai iesit cu totul din împaratia ispitelor. în care a intrat înca din viata pamânteasca. Suferinta aceea. 714. fie de moarte. însusirile sufletului ar fi ca niste fulgere. sa fii deasupra ei. cad în primejdie de a se îndragosti asa de tare de propriul lo r suflet. cu atât nelistea ta e mai mare si poate sa fie mai mare ca în toata lumea. asa se învoieste si se leaga de tare cu placerea din lum ea aceasta. iar cine-si uraste sufletul sau. are sa po arte chinurile rasturnarii rolurilor de îndata dupa despartirea sa din robia unelt ei sale. Bucuria neînfrânata. chiar cea pentru daruri cu adevarat duhovnicesti. câta v reme era pe pamânt. fie de viata.sufletul care s-a izbavit de sine si petrece ca un dus d in lumea aceasta. iar cel ce a omorât acestea în sufle tul sau si moartea l-a prins în acestea. 716. care ar pârli într-o clipa farâma de tarâna a trupului în care zaboveste suflarea lui Dumnezeu. Si sufletul are patimile lui: parerea. ci ar vrea sa fie vesnica viata a ceasta vremelnica. O cadere în cu rvie e mai întâi o cadere în spirit. prin negrija. iubirea si harul celor de pe pamânt pot îndupleca pe Dumnezeu sa scoata din munca sufletul ce n-a ajuns la sfintenie depl ina. sunt oameni care au într-însii suflete vii. stârnesc în sufletul desfacut de trup o vapaie de pofte. stropii acestia de noroi împroscati di n trup pe suflet. Iar aceasta e de l a convietuirea cu trupul în care s-a retras ispititorul si-l munceste cu pofte. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceasta a treia treapta a luptei cu sine însusi. 718. 717. 712. Dar trebuie sa vina cineva sa te scoata di n cercul tau chinuitor de îngust. Aceasta consimtir e însa înnegreste sau spurca fata sufletului. 707. Cu cît orizontul tau e mai îngust si mai îngustat de durere. dac a e locuit de Dumnezeu. de-am straluci duhovniceste ca soarele. 25). slava desarta si mândria . Deci. Poate ca si de aceea a lasat Dumnezeu viata aceasta asa de ne cajita. daruindu-le Dumnezeu în schimb adevarate bucurii duhovnicesti. 711. care. Asadar. Caci durerea ta te ia în vîrtejul ei si te închide din spre toata lumea si dinspre orice lume. 713. încât sufletele lor se sting si se pierd. . ci pentru Dumnezeu . amagit de convietuirea cu animalitatea trupului. În spirit e înclinarea si caderea. nu rodeste nic i o nadejde de pe urma ei. pentru faptul ca se face curat. 710. E parca o prelungire a iadului dupa tine . daca e locuit de suflet. ca sa ne mai si saturam de ea. dupa cuvântul D omnului. se uraste pe sine. desi foarte mare. Sufletul care se mântuieste este acela care nu mai traieste pentru sin e. iar sufletul traieste. de una sa ne tinem: ca nu suntem din lumea aceasta si nu trebuie tintuita "aici" dragostea n oastra. Trupul traieste. SUFLETUL 709. Acela a om orât Împaratia lui Dumnezeu dinlauntrul sau si a înlocuit-o cu împaratia chinurilor vesn ice. care zice: "Cine-si iubeste sufletul sau îl va pierde. poftele. acela a înviat pentru vesnicie. Durerea nu e obiect sanatos de meditatie. Dupa încetarea trupului. acela a murit pentru vesnicie.tât mai putin suferinta din iad. încât n-ar mai vrea sa-i moara trupul. îl va pazi spre viata vesnica" (Ioan 12. si sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsa). De durere trebuie sa scapi . Dar libertatea.

uneor i e chiar virtute. A nu sti si a recunoaste aceasta. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . Între cei trimisi de Dumnezeu sunt si oameni ce au darul sa vada dinco lo de zare. Un iubitor de argint.719. În credinta. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. toate la un loc nu pot sa dovedeasca. urmar ite la obârsiile ei. Toate ace ste discipline ale stiintei sunt însa folositoare când îsi cunosc marginile si când nu t rec într-o alta zona a existemtei. chiar si dreptul. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. 736. Chiar numai factorul ereditatii. 726. însa a sti putin. Sufletul dus în robie e jefuit pe data de toata agoniseala sa duhovnic easca. Sufletul. ar însemna pentru ea un adevarat triumf. care pune crucea pe masa de judecata. un lacom de mâncare. 733. Sfântul nu cerceteaza. medicina si celelalte discipline ale preocuparil or omenesti. 722. asta este toat a istoria omului. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le stim. care le va fe ri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. Daca stiinta ar putea prinde momentul când apare în parinti o geneza (ge na) defectiva. un curvar.autorul si stapânul vietii . 735. ci acestea îl chinuiesc fara de sfâr sit si se maresc pe masura ce nu pot fi satisfacute . s-a apucat sa faca si nebun ia ei cea mai de pe urma: desfacerea si aprinderea stihiilor.lipsind trupul. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupulu i. la vrem e de mare însemnatate pentru ei. Omul. filosofia. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul l ui i se va da celor fara botez.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. Problema ereditatii mai are un capat. si totdeauna o vinovatie. unde nu au competenta si nici mijloace de cerce tare. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. fara sa stie. De aceea. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. dar cu fapte. dincolo de biologie si probabi litate. 732. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. povatuind pe oameni. Medicul. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii sale. Oare stiinta nu asteapta si ea. Stiinta. 728. Stiinta nu angajeaza viata. ca sa fie cunoscut îndeajuns. 720. n-are trebuinta de sufl et si de Dumnezeu . care crede ca. nu scapa de tirania poftelor sale. 730. 737. s . un lacom de avere. 725. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. si a face gâlceava ca stii totul. Deci lepra si orice lepra. 721. nici ca nu exista. dar îi aduce sufletului smerenia. un betiv . pâna la un loc. e din ce în ce mai necunoscut. în întregul lui. Dar acestia. nu e totdeauna o vinovatie . un bun veterinar . care are alte mijloace de aflare a adevar ului. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. Stiinta fara Dumnezeu si împotriva omului. nici ca exista Dumnezeu. în religie este sfântul. sanatatea mintii. Omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu si-a câstigat în sine. 729. izgonit din trup de moartea acestuia. 731. iar consti inta îi striga mereu osânda lui Dumnezeu si zadarnicia suferintei sale.e. 727. când li se deschide ochiul vederii si urechile auzi rii celor de dincolo. care l-a ros în viata pamânteasca. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falsi fura tala ntii nostri buni. STIINTA 724. Oare în Templul sufletului nostru se va gasi vreun copil sau macar vre un orb sa-L primeasca pe Iisus? 723. depaseste l imitele stiintei pozitive. dar satana le vede. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. asta e descal ificare si rusine. are sa se chinuiasca în felul fiecarei patimi. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei real itati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. si nu gateste venirea zilei Domnului? TALANTII 734.

741. cu mariri. puternice si luminoase. Regele David. nu poporul (2 Regi 24. talentele. A nu lucra cu valorile. Sa ne apropiem de o analiza concreta a tensiunii dintre minte si pat imi. Cu talantul Botezului sunt daruiti crestinii. În fiecare om este închisa o masura a lui. Aceasta da îndrazneala mucenicilor. ade seori e mucenic. Cel ce recunoaste Providenta de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi si celui ce i se pare ca nu le are de la Dumnezeu. 747. caci precum este o ierarhie a valorilor. sa tâlhareasca pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun.000 de oa meni . energie pe care lumea n u o cunoaste. Purtatorul oricarei valori. le respinge. nebunia pentru Hristos. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. iar din popor i-au murit 70. a capatat o strasnica pedeapsa. darul cunos tintei. Înzestrarile lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente. lepadarea de placere. de asemenea e mucenic. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. dupa cum ne asigura si Sfântul Pavel (Romani 12. Cenzura rezista.si doar el gresise. Si asa patesc pe rând toti daruitii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfa tul lumii.lepadarea de sine. care la nivelul creierului. talantul îngropat si de putini dezgropat si sporit. în favoarea lui Dumnezeu. cu raspunderi. TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 749. Prezenta lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce da talan tilor valoarea lor de energii divine. sunt afirmate cu t oata credinta si stiind cu certitudine ca Însusi Iisus Se lupta cu Satana în locul n . ca un tâlhar viclean. Toate valorile. curajul adevarului. Deci. 740. Care este mecanismul biologic al instinctului de reproductie? Instinctul acesta are ca obârsie materiala o glanda endocrina. 3). Convertirea talentelor este un mare talent. un conducator de neamuri. Un barbat de stiinta. ca si cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slabiciune si vinovatie. 738.aduce "Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" si aduce Crucea Domnului: Jer tfa . varsa el. 743. spre scopurile ei anumite. care marturiseste în mediul sau pe Dumnezeu. 17). Aceasta erotizare consta în aparitia pe ecranul mintii a gândurilor si a imaginil or în favoarea satisfacerii acestui instinct. i se va lua si ceea ce i se pare ca are. ar trebui sa se negustoreasca între oameni. asigura-l cu întrebarea si ocroteste-l cu sm erenia si cu atât mai vârtos nu iesi din sfatul unuia dintre nebagatii în seama slujit ori ai lui Dumnezeu.i. 745. 746. interpretarea vietii în perspe ctiva luminii divine.care ocroteste viata omului si sub perspectiva trans-cendent a . cei cu daruri. chiar de ve nirea sabiei dupa dreptate. numai fiindca a îndraznit sa numere poporul (2 Regi 24). pustiirile lui pe fagasul lui Dumnezeu. rabdare pustnicilor. daca se declara atârnator de Dumnezeu. 742. cu puteri si cu tot felul de haruri. 744. înaintestatatorii si detinatorii puterii au sa dea seama. Darul proorociei i s-a luat o vreme. pândeste vremea darului de sus sa se deschida în viata noastr a si de nu-l va afla acoperit de smerenie si dreapta socoteala. Constiinta . ca pe un jgheab. dar nici sa nu se lovea sca nimeni a o ajunge. Când aceste gânduri de rezistenta. de care sa ne bucuram numai noi. Ele cer învoirea. înzestrat deodata cu darul stapânirii si cu darul proorociei. au sa dea seama tot i înzestratii lui Dumnezeu. 748. c e au sa-l împlineasca în lume. erotizeaza scoarta cerebral a. peste aceasta sa nu treaca nimeni. Talentele sun t înzestrari de energie divina. 739. tot asa este u n Ierarh al lor. care varsa o substanta chimica în sânge. înseamna a iesi din ierarhie si a face anarhie. în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu. Ce ti-a dat Dumnezeu dar. va ajunge drept.

. 754. Subie ctul iubitor si iubitul gasesc deplinatatea vietii în împaratia iubirii. ci le stârneste a doua piedica prin viciile trupului. 16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreaga. care nu trebuie ascultata. care fac aceasta neutralizare. asemenea cu linistea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la uc enicii Sai învaluiti de talazurile înfuriate ale marii. Chimismul endocrin nu e bir uit . Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai mâniei din trup. victoria asupra luptei si diviziunii. un numar care simplifica. TRINITATEA 750. deznadajduit chiar. în spate . talazurile marii. încât nu se mai tine vrajmas lui Dumneze u. . . care este a treia împaratie a lui Dumnezeu. în arta. Când potrivnicul mântuirii noastre se vede batut la prima piedica . necredincios.ostru. la obârsie. La o atare înaintare a luptei pentru mântuire se tânguie trupul.. Iata pr ilej de câstigat la nivel înalt. se produc iarasi si iarasi. Se vede învaluit. între ipoteze si fiinta unica.trupul de pe noi. abia în Împa ratia ce va sa vie oamenii nu se mai însoara si nu se mai marita. osteneste. au ca urmare convertirea. Revelatiile lui Dumnezeu cu altul se împlinesc într-un al treilea. nu te poti întelege cu el d ecât prin osteneala si foame. În felul acesta "gândurile" si "imaginile" si "reprezentarile". în toate a bagat anarhia fata de Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu te-a paras it. ci scoasa din radacina si firea facuta iarasi curata. în dualitate gasindu-si sol utia în Unitate . criza. protestantismul. Foamea îmblânzeste f iarele. De l a starea asta si pâna la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfânt (1 Cori nteni 3. stramutarea fortei oarbe neutralizate într-o ener gie de o alta calitate si de o înalta valoare: a iubirii de Dumnezeu si de oameni în genere si nicidecum nu mai ramâne de veun om.decât dupa o ciocnire. chiar daca pe ecranul mintii au aparut gânduri si imagini de hula împotriva lui Dumnezeu si te vezi în imposibilitate de a te mai ruga chiar. Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valorile si le-a pus în conflict. fortele sale sunt oarbe. ca sa te milostivesti de el.. Trupul e indiferent. di ctatura. despotismul. Parin tii i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean. Satana nu e definitiv biruit pe pamânt. Fiecare ducem un ateu. oarba si muta. mândria nu-l lasa sa se dea batut. care apoi s-au linistit. inchizitia. plenitud inea. Rabdarea însasi a razb oiului e ultima ta rugaciune. neutralizat . TRUFIA 751. Omul. (. senzualismul. toate pier si se restabileste un echilibru si o liniste în m inte.) Si totusi. 753. ca trup. ecumenismul si societatea perfecta.. gasesc continutul definitiv si deplinatatea vie tii lor. Acestea îl îmblânzesc. în religie. Asa prinde putere viata religioasa din chiar neputinta omeneasca.Trinitate. creeaza împaratia lor. Împaratia omului si a cosmosului iluminat nu se rea lizeaza decât prin Sfântul Duh. în care nu este opozitie între personalitati. atunci în organic se petrece o reactie chimica în care substantele endocrine din sânge. Firea trupului fiind surda. iarasi vin si izbesc în per etii corabiei si în digurile portului. Ierarhul lor de drept. TRUPUL 752. în care se încheie drama. acestea însa trebuie conduse dupa dreapta socoteala. se încheie cerul. Numai în aceasta "Trinitate" ne este data viata divina perfecta.asimilat. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristologic a a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara.cea mai usoara . care erotizau scoarta cerebrala. Lupta "de gând" ia rasi începe. divin. În valoarea politica trufia stârneste tirania.ce o ridica în calea robilor lui Dumnezeu prin lume. de pe urma unei evidente d ivine. înfuriate de patimi. ca om.) Marturisirile strafunde de credinta în Dumnezeu.. în glande. (. Misterul crestinismului este misterul unitatii. în care subiectul iubitor si obie ctul iubit. hor moni. sau o iubir e trupeasca de sine. Luarea prin surprindere poate fi apriga. Trinitatea este un numar sacru. De aceea. se neutralizeaza printr-o aparitie de anticorpi. e tânguirea vicleana a stricaciunii. terorismul. în stiinta si economi e. materialismul. nevo itorul se sperie. c a sa nu dauneze sanatatii.

dar nu cred în Iisus Hristos. 760. Pretuirea patimasa a trupului pe multi îi întoarce împotriva duhovnicului. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. ca mai multi s-au pagubit din post. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". ed. Cuvânt despre Sfintii Parinti din S it. p. Dar. Acestor doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce lea pada pe Dumnezeu si celor ce leapada pe oameni din inima lor. 763. 764. nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic. îndaraptând. pentru pricini pamântesti se gasesc mii si milio ane de oameni care merg cântând la moarte. desi absolut. înca nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe frunte si nu ne-a batut piroane le în talpi. pe altii. Ea face din viata a ceasta o anticamera a iadului. boala îi întoarce. desi le tânjeste cugetul. Ce folos. acesta sporeste. vol. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli. Asa cere dreapta socoteala. Sibiu 1946. dar pentru Împaratul Cerurilor abia se mai gasesc putini. desi învr ajbirea nu-i tine mult. care sa fie linistiti si bucurosi de moarte. iar la dezlegarea lor din trup. De aceea. însa. desi cugetam ale lumii si umblam în calea pacat elor. au pierdut. în starea de iad a constiinte i. face mii de victime. Ura îs i ridica împotriva si mai mare ura.130. ca urmarit de o fiara. E de neînteles ca durerea trupului îl face pe om sa ceara ajutorul lui Dumnez eu. Toti care nu cred si nu urmeaza lui Dumnezeu sunt morti înaintea lui D umnezeu.755. o boare a haosului. Postul. chiar un Dumn ezeu al lor. dar dupa iertar ea pacatelor asa de putin! URA 757. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. macar tot a sa de zornic. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. 761. pe când durerea sufletului. care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. ci si Usa împaratiei de scapare. Iisus e nu numai Cheia. Si ed.1. desavârsind în ei iubirea. dupa sanatatea ramasa . E de neînteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului. ci abia simte cu trupul ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doa ge. asa prin contrast. de strâmbatatea si amortirea lui. o vifornita. II. si preamareau dreapta socoteala.care cearca pe toti . asemenea cu El va fi. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe care Îl deduc ei. gândindu-se la cei grabiti sa stinga patimile. Filocalia. La vreme de umilinta . trebuinta si putinta fiecaruia. dar n-ai avut grija ca sa iei cheia de acasa. Zic însa: cine vrea sa urmeze pe Domnul si sa se asemene cu El. scapi pâna la usa unei case în padure.desi postul pe multi i-a facut sanatosi si dupa taria si felul ispitelor. care nu le cere mai mult decât sa-I recunoasca existenta. muscati la minte de mândrie. în împaratia fara de Har. toti au întârziat sau. 762. neputinciosilor. au zis Parintii. nu mai su nt buni decât sa faca din viata celorlalti un iad. din când în când. vol. I.   . 756. E de neînteles cum de nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie. adica. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. ca virtutea cea mai mare (Sfântul Ioan Casian. Noua. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. p. 765. ramânând în Împaratia Harului. Cu tot dinadinsul se atrage luarea-aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara îndrumarea unui duhovnic iscusit. Ura. Ea un e un climat al mediului viciat. creat de ei. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. nici ca se misca. 1947.1. 758. sa fie masur at dupa vârsta. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. caci stinge pe Dumnezeu si din ochii celorlalti. inaccesibil daca nu chiar inexistent. URMAREA LUI HRISTOS 759. aceasta desfigurare spirit uala.si acestia biruie piedica si intra în lupta mânt uirii. E lucru de mirare ca. De fapt. în cruce sa se asemene si. cât poate sa cuprinda firea omeneasca. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. Sibiu. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". decât din prea multa mâncare.12 9). atât a oamenilor cât si a lui Dumnezeu.

ai ispravit toate obligatiile lumii. Dumnezeu iarta nestiinta. P . iar acestea sunt marile hotarâri spre El. Exemplu: "A devar". înseamna chemare la apostolie si la toate riscurile trairii de Dumnezeu între irozii neamurilor. Nu cumva sunteti si voi cautând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri.nasterea ta în adevar. copiii tai umbla la joc seara si scuipa dupa preot. trebuie sa-i iubesti. Ar fi surprinzator raspunsul vreunuia: "Doamne. 768. Fiul lui Dumnezeu. Marginirea ta. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. în demnitate. "Dumnezeu poarta pasii omulu i". în care apar relatiile lui Dumnezeu cu omul: nasterea lui Dumnezeu în om si nasterea omului în Dumnezeu.nu din rea credinta sau din împotrivire. "Duh". VEDENIILE 771. un razboi si a-ti zidi o cetate. au învatat ca. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. 767. pe care. fireste ca este si în stradania pentru dobândirea virtutilor. nu categoriile metafiz ice sub substante alegorice. N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând sa te aduci pe tine. Toti marii mistici. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii. nici sensul lumii. A nu-ti face socoteala aceasta însemneaza a te face de râs. a primejdiilor la câte te expune aceasta. Iar omul cu socoteala vic leana e acela care-si da cu voia toata tineretea dracilor. A fi ucenicul lui Iisus însemneaza o prevedere. Daca Domnul e ascuns în poruncile Sale. este pentru tine argume ntul decisiv al existentei Sale si a rudeniei tale cu El. fara deosebire de confesiune. este semn ca Dumnezeu. Revelatia e deplina. feciorul t au fuge de biserica. iar cele ce mai l ipsesc le asteptam la a doua venire. adânc în care se întâlnesc iubitorul si iubitul. Nu-i va fi zvârlita si batrânetea laolalta cu tineretea ? VIRTUTILE 774. miluieste-ma pe mine. O întâlnire cu Iisus înseamna o misiune. nu-ti gasesti nici sensul tau . Iisuse Hris toase. Vecinul tau bate crâsmele. Este la mijloc o revelatie tripartita. Iar a nu te face de râs înse mneaza a-L urma pe Iisus în toata calea vietii Sale pamântesti. te doare. A fi ucenicul lui Iisus nu însemneaza a te opri la mijlocul uceniciei. la care suntem chemati. O traire a vietii lui Iisus. Si pâna nu-L gasesti pe Dumnezeu. în adâncul lumii spirituale se savârseste un proces divin. lasa-ma sa-mi îngrop necred inta mea!" 766. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii s ale. Aceasta tâsnire în constiinta a darului nemarginirii. primind orice. pacatosul". dinafara. daca te gasesti pe tin e în functie de Dumnezeu .La acestia s-a referit Iisus când descurca pe al doilea spre rostul sau: "l asa mortii sa-si îngroape mortii lor". Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. Când ti-a gasit Dumnezeu vreo treaba pentru Împaratia Sa între oameni. grabeste sfârsitul. care trebuie sa aiba loc. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia Rasaritului (naluciri le false). De aceea Rasaritul mediteaza fara imagini chiar contra imaginilor. verisoara ta a fugit necununata. nemarginitul vrea sa cresti spiritual pe dimensiuni d ivine. asa zicând. ci din grija de a nu gresi. ramânând ca lui Dumnezeu sa-I dea o batrânete distrusa. El este în cautarea lui însusi. Predania Bisericii Rasaritene se fereste de vedenii si îsi fereste si fiii. 770. ca principiu impulsiv. întrucât acestea nu sunt neaparat trebuitoare mântuirii si. dar nu-L stiti pe El. adevarurile vii. Daca prin porunci Domnul ni Se îmbie. stiu. Omul este vesnic în cautare dupa ceva. asta este toata istoria omului. 775. chiar vedeniile reale le refuza . nu te afli nici pe tine. lasa în urma orice vedenie. ce înseamna mai mult decât haina si mâncare a. dar viclenia ba. Dar când aceasta a ajuns un dar al constiint ei. VICLENIA 773. prin virtuti Domnul se manifesta dinlauntru. de asemenea . chiar daca ultimul p as al caii îl vei avea de facut rastignit pe o cruce. ca principiu atractiv. 772. 769. desavârsirea. Acolo sunt adevarurile experientei spirituale. Si se stie ca Dumnezeu nu Se supara când se sta pe a cest punct de vedere.

P lin de fiere fiind. caci nu mai tin seama de miercuri. Încetarea voturilor e încetarea calugariei. îi sare în cap celuilalt. Este un prim pacat. cu noi cu . Dintre cele trei fagaduinte (monahale). p entru ca are de biruit mai mult patimile mintii. Casatoria s-a început cu stângul. în loc sa asculte fara discutie. însa fagaduintele ramân obligatorii iar lepad area lor pacat. Vrajba în casa vine din pacate. din pricina aceasta. facute înainte sau dupa casatorie. Dar sotii cum desfrâneaza. pazesc pe ale diavolului si nu pot sa aiba liniste. Si o ultima pricina este desfrânarea sotilor. 4. cumintiti-va parintilor cu sfaturile . care sunt poruncile lui Dumnezeu. O asemenea casatorie nu tine. Poate ca în vremile acelea abia vor mai fi crestini. Nu vor scapa de sub tavalugul urgiilor istoriei pâna nu vor veni si la mintea aceea sa asculte si sa împlineasca. om în toata firea. 778. 779. de Sfânta Împartasanie si de rânduielile Bisericii. Aceasta din cauza nepotr ivirii de vârsta. de zile le postului si de sarbatori. 2. caci ce poate face o fata asa tânara în fata unui vlajgan. te umpli de mânie si astfel îsi sar în cap unii la altii. car e daca nu se pazesc. macar la sfârsit. casatoria lor va sfârsi cu vrajba s au cu spargerea casei aceleia. casa aceea nu tine. cum au fost la înce put. Nepotrivirea de vârsta. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saraci ei si. de vineri. Asa. pâna cân d? VRAJBA ÎN CASA 781. toti trebuie sa intre la cumintenie si sa se legiuiasca daca sunt asa. sunt o forma decadenta de monahism. adica cu desfrânarea. Si din cauza aceasta. rugamintea cea mai de pe urma a Mântuitorului în lume. iar virtutea ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare dinlauntru. pentru o bucata de lemn ce nu e la locul ei. 8. Prin urmare. Nu mai tin nici o rânduiala. 6. Din curvii nemarturisite. care discuta cu Dumnezeu. care este cel care facea acest lucru. cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pent ru ca nu si-au marturisit acel pacat.orunca ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare din afara. VRAJMASUL . cân d sunt legiuiti? Asa bine. De aceea. Lacomia de avere a unui parinte când si-a maritat sau si-a casatorit fe ciorul. cea mai grea e ascultarea. daca: 1. tocmai pentru ca nau omorât pe diavolul. VRAJBA CONFESIONALA 780. Mai vine apoi. Primejdia comuna s-a aratat în lume. Astfel au i ntrat într-o casa noua. are sa le sparga casa. Si bate Dumnezeu nerânduia la ca sa se faca rânduiala. unirea crestinatatii întârzie Doamne. Din negrija de suflet a celor din casa. Numai sila unei prigoane peste tot pamântul împotriva crestinilor îi va ho tarî sa lase la o parte orice vrajba confesionala si sa fie una. dar oricâti vor ramâne. 7. VOTURILE MONAHALE 776. Toate îsi au izvorul în pacate. Sunt parinti care-si marita fetele la 14-16 ani. pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolu lui. Aceasta diferenta mare de vârsta este un pacat înaintea lui Dumnezeu. pen tru o vorba cât de neînsemnata. 3. din negrija de spovedanie. Din petrecere fara post. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fier e. ci se sparge si în aceste cazuri parintii treb uie sa recunoasca ca au dat un sfat prost. prin el. 777. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si. când va maritati fetele sau va însurati feciorii! 5. Neaparat v ine vrajba în casa. ac eia trebuie sa treaca peste ceea ce ar fi foarte bine sa treaca crestinatatea vr emii noastre si sa fie una.ANTIHRIST 782. care se înmulteste în corpul omului atunci când manânca carne multa si nu posteste. Obligativitatea voturilor monahale poate înceta numai în cazul extrem de rar când se întâmpla din motive clinice a personalitatii omenesti. 19 ani fata lor este vaduva si înca cu copil. sau fara cunu nie bisericeasca. De vei marita fata ta numai pentru avere. iar la 18. daca sotii traiesc în casatorie nelegitima. pe care toti îl platesc cu vrajba. deci si a constiin tei în cazul deplinatatii de constiinta.

Astfel. E lucru stiut si probat de medicina ca spaimel e (traumatismele) peste puterea de rabdare a sistemului nervos îl dezechilibreaza si. deoarece mintea lui fi . caci vede Tatal osteneala fiulu i si nicidecum nu-l lasa. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oameni. Îngaduie Dumnezeu ispititorului sa se apropie. Spre razboiul acesta însa sa nu îndrazneasca nimeni. dupa slabiciunea la care-l gaseste. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. atunci sufletul si mintea. fara primejdii grave. 788a. 787. lupta pentru mântuire. ravasit de atâtea vicii savârsite de noi sau de un sir întreg de parinti înaintasi. Diavolul da sfaturile lui la toti. si prin aceasta sa-i întineze iarasi în cele dintâi. 786. facându-se curate. Doamne.toti. E lucru stiut ca sistemul nostru nervos. dupa unii. daca a trebuit sa fuga rusinat.nu al lui Dumnezeu . Mântuitorul a înfrânt întâi pe potrivnicul în duh. spunem ca mântuirea nu se câstiga cu o fapta ra zleata. Noi trebuie sa începem urmarea Mântuitorului de la purificarea de patimi. Fireste ca si noi în lupta cu patimile . nemaiavând ce face. În aceasta lupta înca sunt em scutiti prin rânduiala dumnezeiasca de a-l vedea în toata fioroasa lui prezenta. 784. vine în persoana sa se razboiasca cu noi. nimeni nu se mântuieste singur. care seamana mult cu îndracirea. palmuindu-ti mintea. descrisa de Evanghelii. orice gânduri rele ai avea. Asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului si al Maici i Domnului. ca nu-i lasa (diavolul n. ne-ar fugi mintea de spaima a ratarii lui înfioratoare. sau razboiu l nevazut. De la aceasta deosebire încolo. Noi. t otusi. 785. Diavolul stie si el Scriptura. daca a fost batut când se lupta cu noi din afara. îl pri nd în prezenta nevazuta. sau în mai mari sa-i cufunde.treaba de începatori. trebuie s-o capete. de n-a fost chemat d e Dumnezeu cu rost de a rusina puterea vrajmasa si a mai întari neputinta oamenilo r spre razboi.evreu d e neam. fiecare. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. ca peste toate acestea sa ramâna sanatos. E primul razboi pierdut de om. urmeaza aceeasi carare si stadii. acolo de unde doar Iisus a început lupta. biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia când îl îmbia cu momeala plac erii din materia lumii. 8-9). data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisi torul. dar care poate tine o viata întreaga . care va tirani sub ascultarea sa tot pamântul. Mândria lui nu poate rabda bataie. dupa ce Iisus l-a batut pe potrivnic în pustie. mii de ani de-a rândul. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. caci. dupa zeci de ani de lupte dinl auntru. ca numele lui Dumnezeu". de robii lui Dumnezeu ca sa-i cerce nu cumva sa se mai afle la ei ceva iubir e de sine. prin gura lumii. Nu în zadar semnul Crucii îl numeste Biserica: "Arma nebiruita asupra diavolului. ci presupune si o fata sociala. Deci. 789. Atunci. urmând pe Domnul. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. 18). ca sa ajungem dupa multa vreme la o sa natate. muritorii n-avem de a începe lupta de la aratarea fat isa si personala a potrivnicului. 3). fizica si psihica. 783. cât si a ucenicului. ceva mândrie. acesta-i chinul pacatului sau ca. Si întoarce-te cu inima buna catre Dumnezeu . însa diavoleste. caci cel rau stie doar ce vorbesti nu si ce gândesti si ti le nimiceste. atât a Mântuitorului. Iar a treia arma de aparare este smerenia sufletului. El e "acela" care va veni în numele sau . a venit sa-l bata si în lume. ca un vames al vazduhul ui. Deci. De aceea. sau parere înalta.) sa-l faca. despre care zice Sfântul Ioan Scararul ca: "Arma mai tare în cer si pe p amânt nu avem. Iar a doua arma pe care o avem împotriva put erii vrajmase este Sfânta Cruce (1 Corinteni 1. Caci "acela" va primi sa fi e împarat peste stralucirea tuturor împaratiilor pamântului (Matei 4. poate sa-l duca pâna la boala epilepsiei. De acum începe razboiul mintii omului cu mintea cea vicleana. Crucea Ta n e-ai dat". în stare de a ne apropria. caci nu e un razboi de gluma. Raspunsuri catre Talasie. izbaveste-ma de cel rau". Filocalia vol. în societatea omeneasca stapânita de acela. nu suporta impresii prea tari. sa zici în adâncul inimii: "Pentru pacatele mele patimesc aces tea. chiar în ce asul tulburarii tale. dar nu are putere peste cei ce n u-l asculta! 788b. 12). din trup si din suflet. Sa nu vorbesti niciodata despre proiectele tale. în aparitia lui personala din ustie. o încovo iere a unei meniri. (As întreba pe cei ce nu au cruce: cu ce semn va aparati voi de diavol ?) Ei însa nu au semn.trebuie sa dam cu el o lupta în duh.n.

e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. Cum zice un Parinte. strâmba întelesul oricarui cuvânt. 799. Orice ascultare de Stapânul adevarat al lumii e o dauna în împ aratia "stapânului" nebun si orice ascultare de stapânul nebun al pamântului îngramadest e pe oameni sub povara unei datorii sau greseli facute lui Dumnezeu. orice iubire. Diavolul stie cât iubeste Dumnezeu pe om. 8). mai aici. trimite si el. iar în locul Lui sa-si împlânte în sufletul omului ca pe o sabie a iadului. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. împaratia fiind de drept a lui Dumnezeu.care nu se multumeste numai cu necr edinta sa. 791. Iata-ne. care este lumea întreaga. trimite Dumnezeu vedenii. îngramadeste pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de plata lui Dumnezeu. Cu trecere de vreme. cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu îndrazneala dupa daruri dumnezeiesti. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. 790. ca asa cere boala lor. a scopului ultim al virtutilor si cu asta a redus la nimi cul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. Chinurile cele de pe urma. Asa se preface în chip mincinos si în înger al lumi nii (2 Corinteni 11. Trimi te Dumnezeu slujitori. Vrajmasul. moarte lui Dumnezeu. decât aceea de a term ina o data cu Dumnezeu. de la început pâna în zilele acelea. Pe cine poate sal întoarca împotriva lui Dumnezeu. Drept aceea. printr-o sing ura întorsatura maiastra a vicleanului. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. cu a tât mai vârtos o cere Lucifer. nu în întelesul ca s-ar putea apropia sa strâmbe adevarata lumina. cele de la Antihrist. se arata si el. si nu râvneste. De aceea. CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE . 3. dar calatoreste fara sfat si întrebare. si orice ura . înainte de dobândirea smereniei statornice. deci. care este Sfânta Liturghie. Trebuie. de vreme ce el nu sta în adevar. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. 793. ci lupta nebun cerând: 1. 795. moarte crestinilor. Deci. ca-I risipeste avutiile. moarte învataturii Sale. caci l-ar fac e scrum si nu poate sta într-însa. Cu un cuvânt: contraface tot ce face Dumnezeu si da de râpa pe oameni cu multimea înselaciunilor. Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini. chipul sau de fiara. de aceea îl pâraste neîncetat înaint ea lui Dumnezeu. multa si adânca deosebire a gândurilor. încât si lumina dumnezeiasca o contra face. ca face bine . 24) si înseala pe multi.fara sa priceapa unul ca acesta ca a cazu t la lauda straina si ca în credinta lui s-a încâlcit un fir subtire de putere vrajmas a. 14) si în hristos mincinos (Matei 24. chivernisita de oameni cu ura.dupa voia lui cea rea . pustiire Biseri cii Sale si oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pururi. o face. cea prin placere. începatorul nebuniei.o mare fapta buna. desertând virtutile în sacul spart al patimilo r si culegând. nebunul la o mândrie mai mare.nu va avea astâmpar decât în ziua când ar izbut i sa ucida pe Dumnezeu si sa-L azvârle din inima si mintea celui din urma credinci os ramas pe pamânt. 2. ci în minc iuna. 800. îl învata si el sa iubeasca pe Dumnezeu si-l lauda. pe cine iub este pe Dumnezeu. Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel. prin patimi.ind nebuna. la batrânete. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. rânjind (1 Petru 5.. 798. Dar. 8) bucuros. în schimb. îmbie sufletului ispita în tâi. ci vrea necredinta tuturora . se cred pe sine stapâni si împarati. Stiti cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare si pretind sa li se supuna oamenii. e o risipire. "Acela" nu se multumeste numai sa însele pe oameni cu amânarea pocaintei pe mâine. Cel rau vrea sa ocupe scaunul lui Dumnezeu. 796. pe poimâine. 797. Si te trimit sa propovaduiesti si sa faci cutare si cutare. 792. zicând: "Eu sunt hristos!" (Luca 21. 4. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. propovaduie ste si el. S-a facut de-o îndrazneala nemaipomenita. în paruta lui împ aratie. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. în care va lucra toat a puterea Satanei. vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor. satana s-a mai iscusit în rele. nu cu iubire. ucenicilor Sai. ci naluceste si el o lumina. Antihrist . vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile.. 794.

era un doctor deosebit. mi-a si spus un cuvânt. cred ca a avut o înzestrare de la Dumnezeu pe care daca nu o ai nu poti fi niciodata ceea ce a fo st Parintele Arsenie. Avea o putere de sinteza deosebita. El a avut o înzestrare nativa deosebit a si cînd l-am cunoscut eu. Deci av ea o posibilitate de a formula ceva. ca mila lui Dumnezeu este tot atît de m are. a facut Scoala de Belle Arte. prin stilul lui de lucru. dar nu convinge". sau ca: "Bobul lui de grâu se preschi mba în taciune. tot atît de infinita. când l-am întâlnit eu pentru prima data. prin cuvintele acestea: "Cât e de sus cerul deasupra pamântului atât de mare e bunatat ea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dânsul. Nu poate iubi un sfân t pe Dumnezeu. a facut si ceva Medicina. cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pacatos . sa-l aseze iarasi în starea din care a plecat.ba mai mare decât lu mea asta! Si anume a zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos îi mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu". c unostea si chestiuni de medicina. Stateam în fata acestei icoane si o prezentam un ui cadru universitar de la Sibiu. Parintele Arsenie a zis o vorba cât lumea asta de mare . în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos. adica de la informatie la convingere. Cum a ajuns la aceasta Parintele nu a spus niciodata. De p ilda. daca era un doctor. o formula. si vrea sa-l primeasca. iar el se crede grâu nedreptatit". Asta a fost Parintele Arsenie. am bagat de seama ca le place. în inima Maicii Domnului. Cu o astfel de afirmatie. nici toti din manastire se mântuiesc". însa eu. Din câti oameni am cunoscut eu lucratori în Biserica. Si zic eu: "Nu stiu daca are o cultura perfecta. în manuscrisele lui. sa-l aju te. dar sunt sigur ca are înca ceva ". fiul n -a plecat niciodata! El a ramas în inima tatalui. care se gaseste acum în Muzeul manastirii noastre. de vreme ce se spu ne: "Ca precum este marirea Ta. Cuvântul spus de Parintele A rsenie. cât ar fi sfântul de mare. ci a studiat si arta. Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât drag ostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. Când îi puneai o problema. orice ar fi fost. ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul. asa este si mila Ta". dar Dumnezeu nu poate sa ne paraseasca pe noi. Parintele Arsenie a fos t unic. Asta le place la multi. asa cum ramânem noi în inima lui Dum nezeu. nu toti din lume se prapadesc. l-a asteptat într-un fel. si zic: "Eu cred ca Parintele Arsenie este un geniu". Apoi el a studiat mult. el imediat avea raspunsul. o icoana cu Adormirea Maicii Domnului. în '42. ar fi fost un om deosebit. caci se afirma si în rugaciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici. Unic prin gândirea lui. daca era profesor.TEOFIL Parintele Arsenie a fost un om cu o capacitate sufleteasca deosebita si c red ca Parintele. era un profesor exceptional. oricâte rele am face. avea 32 de ani si deja avea un nume mare. dupa cum citim în pilda cu fiul risipitor. si alearga înaintea lui. nu era un inginer comun. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. sa-l sarute. pacatosii. atâta a departat El de noi faradelegile noastre. Cât de departe e Rasaritul de Apus. Si respectivul spune: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva" . Si de la el au ramas si cuvinte scrise. personal. Adica daca era in giner. si-l asteapta. Sau cândva spunea el asa: "În mintea strâmba si l ucrul drept se strâmba". în formularea de mai sus. cum este de infinita si marirea Lui. nu numai Teologie. Noi putem sa parasim pe Dumnezeu. Cum miluieste un tata pe co . ca sa-l primeasca. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. Sau zicea Parintele ca: "Cea mai lunga cale e calea care d uce de la urechi la inima". Cândva stateam în fata unei icoane facute de Parintele Arsenie la Bucuresti p entru manastirea noastra. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. Parintele ne da încredere în bunatatea lui Dumneze u. nu l-a mai tinut locul : a alergat înaintea lui. oricât de departati am fi. Zice: "Ma. dar când l-a vazut ca vine. oameni i râd. Pentru ca din inima lui. Si zicea Parin tele ca: "Mustrarea învinge. si toate acestea la un loc i-au dat capacitate a de a lucra ca un om bine înzestrat si cu o cultura bine pusa la punct. sa-l îmbratiseze. sectia pictura. în iubirea lui Dumnezeu fata de noi. Pâna traim în aceasta viata Dumnezeu nu ne para seste. în general. unde se spune ca tatal nu l-a asteptat pe fiul care se în torcea. Când le spun ca Parintele a zis ca: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba".

Cuvântul acesta ne aduce aminte de un cuvînt asemanator. dar nu convinge. doar învinge. Ajutati-ma sa va pot ajuta. Daca esti deschis spre ajutor te poate ajuta o mul de lânga tine si omul superior tie. atunci "nu mai e greseala. Oameni de informatie religioasa sunt mai multi decât c ei ce au convingeri religioase. "la urechi". mai ales atunci când au prilejul sa vada o pi ctura a Parintelui Arsenie reprezentând Adormirea Maicii Domnului. credinta noastra fiind "izvor de bucurie". oamenii râd în general. adica de l a informatie la convingere. Dar a ramâne la informatie înseamna doar a fi la începutul drumului. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. pentru bucurie. pentru ca omul e ste fiinta care poate zice nu. care urmarea pentru oameni o min te dreapta si lucruri drepte si îndreptare spre mintea cea buna. Mintea se strâmba în urma patimilor si se îndreapta pe masura curatirii d e patimi. asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dânsul" (Psalmul 102. vede lucrurile drept. care adeseori se face prin auzire. dimp otriva. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. cre stinismul fiind "religia bucuriei". În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. ca bucuria Mea sa fie întru voi si ca bucuria voastra sa fie dep lina" (Ioan 15. când o ai ca d eprindere si o mai si justifici. cu circulatie mai al es în lumea din Apus: "Un sfânt trist este un trist sfânt". tuturor celor care vor sa braveze si nu se gând esc la urmarile pe care le pot avea. "cea mai lunga cale". el putând fi de folos tuturor celor ce nu iau aminte la ei însisi. ci e pacat de moarte ". Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. fara sa si fie de fapt. Asta le place la multi. Sa-ti feresti capul de frig si de prostie! E un cuvânt care merita sa fie stiut si urmat. E necesara si informatia. nu mai e bob de grâu. Pentru a putea folosi suferinta spre binele sau. Pâna la inima mai e o cale lunga. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. De la învingere pâna la convingere e o cale lunga. deci asa cum sunt ele. ci îsi explica el mai bine cele pentru s ine condamnând pe cei ce vreau sa-l îndrepte. niste atitudini care nu sunt destul de bine gândite si controlate. Asta înseamna ca nu cel care vrea sa te ajute te ajuta cel mai mult. 11). iar el se crede grâu nedreptatit. Bobul lui de grâu se preschimba în taciune. 10-13). Mustrarea învinge. cât cea de la urechi la inima. Are si mustrare a rostul si puterea ei. macar sa nu suferim zadarnic. si asta se întâmpla des. Asa obisnuia sa spuna Parintele Arsenie. Parintele a fost întotdeauna pentru optimism. ba. Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. Este si aceasta o cugetare la care e bine sa luam aminte. "În m intea strâmba si lucrul drept se strâmba". cel ce se crede a fi drept. Când le spun ca Parintele a zis ca "în mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". si zice nu! Daca tot trebuie sa suferim. atunci nu te poate ajuta. "Cînd greseala s-a facut în tine asezare si adevar". ci doar taciune. poate tot atât de lunga. îl judeci si-l calci în picioare. am bagat de seama ca le place. Asa caracteriza Parintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune s i care nu cauta si nu primeste îndreptarea. Valoarea acestui cuvânt o intuiesc toti cei ce îl aud. ci tu esti cel care poti sa fii ajutat.piii sai. dar daca nu-l recunosti superior. Începutul oricarei îndreptari este sa-ti r ecunosti greseala. Sa luam. dar ea. pictura în fata c areia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce viziteaza Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata. caci noi îl aducem înaintea v izitatorilor si închinatorilor nostri. cât cea de la informatie la convingere. aminte la cuvântul de mai sus si sa-l împlinim în cele doua laturi ale lui. omul trebuie sa creada c . Când mintea se îndreapta. Într-o astfel de situatie. Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sai: "Ac estea vi le spun. spre raul lor. deci. însa de convins nu c onvinge. ca si constrângere.

Si de la el au ramas si cuvinte scrise. glicogen. anume: "Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca". si-apoi aduna la cuvinte de folos si nu împlineste nimic! Oxigen. Si Parintele Arsenie zicea ca cel putin sase ceasuri de somn conti nuu. caci numai asa poti sa ai un echilibru organic. ca sa-i spuna unul. Nasteti-va sfinti! Parintele Arsenie îi îndemna pe oameni sa nasca sfinti. o formula. Ma. cum d orm unii acuma. Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. adica zahar din ficat. Sunt unii care spun ca e destul calugarului sa doarma un ceas. Când îi puneai o problema. nu vreo zece ceasuri. Ce înseamna asta? Aer cât mai bun . nici refuzul. De fapt.a suferinta are un sens pentru el.. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. cel care întelege si stie cum sa suporte suferinta. sa-i spuna daca a facut ce i-a spus. ca sa-i spuna a ltul. mi-a si spus un cuvânt. Zicea Parintele Arsenie referindu-se la trup: "Fiecare dintre noi ducem u n necredincios în spate". de f apt. Bineînteles ca pentru a naste sfinti trebuie sa fii sfânt sau trebuie sa tragi de tine spre idealul sfint eniei. sa aflam neg ativele noastre. nici refuzul". nu toti din lume se prapadesc. De p ilda. Si stiind eu ca a fost la Parintele Arsenie. s-o rezolvam . Deci. Foarte c orect! Ce rost are sa mearga. pe atunci student la teologie. în manuscrisele lui. Bineînteles. ce ti-a spus Parintele Arsenie?". Parintele Arsenie zicea: "Nici abuzul . somn. Avea o putere de sinteza deosebita. un cuvânt pe care eu îl socotesc cel mai important cuvânt pe care l-am auzit de la el din câte stiu ca le-a spus si le-a scris. sa traiesti în aer cât mai bun. Se cunoaste ca Parintele a învatat medicina si ca de fapt el îsi dadea seama ca omul este si trup. Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate. am gasit în volumul XI din Filocalie ca trebuie sa dormi cel putin sase ore. Zice: "Ma. adica înseamna si mai mult. Sa ai glicogen. nici mai mult nici prea putin. . i-as spune ca nu are dreptate. Cu mine de doua ori trebuie sa se întâlneasca omul. când l-am întâlnit eu pentru prima data. dar aceasta cere timp si osteneala. E cam prea mult. Nici abuzul.. Pari ntele vine si da ceva pentru trup si zice: Oxigen. el imediat avea raspunsul. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina". nu toti din lume se prapadesc. nu mai sufera. Dumnezeu sa-l odihneasca. somn. nici toti din manastire se mântuiesc. cum merg unii. putem sa ne cunoastem. sa cunoastem încarcatura data de altii si pusa în noi. glicogen. Glicogen: sa ai o hrana rationala. Cum? Pri ntr-o hrana rationala. De curând. Cel putin. vara.. a vea o posibilitate de a formula ceva. Stiti de ce? Pentru ca somnul e o b inecuvântare de la Dumnezeu si Parintele si-a dat seama de lucrul acesta. chiar daca pe moment nu întelege. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de via ta crestina. În legatura cu sexualitatea în familie. Eu am dat un îndrumar pentru suflet. A trecut pe la mine un tânar care a fost la Parintele Arsenie. ci unui parinte. nici toti din manastire se mântuiesc". Daca m-as întâlni cu acela car e a spus asa. nu mie. Dupa aceea somn. se culca pe la zece si se scoala a doua zi tot pe la zece. zic: "Mai. Si când începem sa ne ocupam de noi însine. Si tânarul acela spune: "Stiti ce mi-a spus? Oxigen. Parintele Arsenie. mi-a spus cândva un cuvânt. Parintele zicea ca de doua ori trebuia sa se întâlneasca omul cu el: o data cân d îi spune si a doua oara la moarte. e ma i rational Sfântul Varsanufie decât cel care a scris în Pateric ca e destul sa dormi n umai un ceas.. ca nu stiu ce. ca un cuvânt de folos. nu e numai suflet.

. somnul si energia vit ala. Daniil Partosanul Parintele Arsenie Boca . com. tu esti ceea ce ai gândit. S. tu esti ceea ce ai citit. La 25 martie 1984 (dupa absolvirea I nstitutului Teologic din Sibiu si a cursurilor postuniversitare ale Faculta!ilor de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si Tesalonic-Grecia) intra în monahism la Mana stirea Hodos-Bodrog. adica sa nu faci risipa de en ergie sexuala. de aceea îndraznim sa spunem: fiti atenti. yoga. Hunedoara). Si Parintele si noi care spovedim. a dez voltãrii omului pentru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. ci cuiere de haine calugaresti. Densus (jud. la 15 ani. Tu esti noi. care a formulat îndrept arul de viata. P. Sale Daniil Partosanul. "Tu esti noi". Domnul Hristos a fost rastignit cu spatele pe crucea materiala si cu fata pe crucea spirituala.si l-am amintit aici pe P arintele Dumitru Staniloae. mi-a îndrumat pasii spre Teologie. credinciosii români ortodocsi din Banatul Iugoslav au epis cop. sa stii ca esti noi. . Episcop vicar al Mitropoliei Banatu lui cu atributii în administrarea Episcopiei Române din Iugoslavia Dupa 160 de ani. prin harul si îndurarile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. MARTURII P. Sa este unul dintre cei ce au lasat frum oase urme în spiritualitatea Tarii Hategului. disciplina Patrologi e si literatura postpatristica. petrecute în viata mea. când îti vorbea Parintele Arsenie. Pe o pictura facuta de Parintele Arsenie cu Judecata de Apoi e scris: "Tu esti noi". Cartea vietii tale esti tu însuti. pentru faptul ca. hrana rationala. în persoana P. respectiv spre Seminarul Teologic din Caransebes. în mod deosebit. Între 1999-2000 ctitoreste schitul Retezat. cu atributii în administrarea Episcop iei Române din Iugoslavia (cu sediul la Vârset). pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea sa ia aminte la el. stiu eu. ne statorniceste în gândul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire.Prea Sfintite Daniil. În primul rând. Asa dorea Parintele Arsenie. câta o avem. Si al cincilea punct: sa ai conceptie de viata crestina. cum îl numea un alt mare ctitor al iubirii de Frumos . pe acest "ctitor al Filocaliei românesti" . Noi ne-am alcatuit în tine. La 31 martie-1aprilie 2001 este hirot onit episcop vicar al Mitropoliei Banatului. Unii dintre calugari nu sunt calugari. câte le avem la îndemâna: aerul (aerul bun). nu faceti abuz. Cine face curte nu face carte. ci vrem s-o canalizam spre binele nostru material si spiritual. fiind hirotonit preot la 10 aprilie 1984. Daniil Partosanul. tu esti ceea ce ai vorbit. pe care nu vrem sa o risipim pe placeri. îl cãutau tinerii si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. Între 1986 . nu sunt si nu voi fi niciodata vrednic a multumi îndeajuns lui Dumnezeu. Prea Sfintitul Dr. S. marturisesc înaintea lui Dumnezeu si înaintea tuturor cititor ilor ca pentru patru lucruri. Din 1991 este cad ru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad. aici. de a îndumnezei firea. tu esti ceea ce ai facut. Simteai. întâlnim oameni darâmati prin abuzur i si. ca episcop vicar si administrator al Episco piei Ortodoxe de Vârset. tu esti ceea ce ai simtit. adica sa nu umbl i dupa alte conceptii de viata. sunteti unul dintre putinii care l-au cunoscut.Al patrulea punct: sa-ti pastrezi hormonii.Astazi. zen si altele. m ai îndeaproape. nu faceti risipa de energie sexuala. venite c a din partea lui Dumnezeu. pe Parintele Arsenie Boca. apoi spre Institutul Teologic . la Timisoara. Nascut la 23 septembrie 1957 în Hatag el.1999 este preot la Prislop si Densus. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa". Tocmai de aceea folosim si resursele firest i.S.o abordare simpatetica a relatiei tânar-duhovnic1 "Parintele Arsenie stia cã la tinerete se pune temelia vietii omului. Conceptia de viata crestina. ca si când ar spune faptele oamenilor: Fii atent ca tu cum esti acum.

colegii p rofesori si studenti de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad unde predau în continuare Patristica. De asemenea. care m-a prop us pentru alegerea si hirotonirea întru arhiereu. prin multe încercari. si unde .De fapt.cum spunea Sfintia Sa însusi . era atunci civil. pe ca re l-am întâlnit întâia data în casa parohiala a bisericii sale ortodoxe din Draganescu.din Sibiu.P. . m-a remontat. din apropierea Bucurestilor. pentru fratii nostri români ortodocsi din Banatul Iugoslav. iesind la pensie . Am ajuns la Sfintia Sa.a fost cautat si cercetat duhovniceste de o adeva rata "avalansa de oameni". în toamna anului 1979. Sa Mitropolitul Nicolae al Banatului. trebuie sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca mi-a îndrumat pasii înspre viata monahala.unde petreceam vacantele de vara. Apoi preotul care m-a botezat si mi-a îndrumat pasii spre seminar ul teologic. În al doilea rând. fiind doctora nd la Bucuresti. unde Sfintia Sa. . dupa ce am calatorit cu trenul o noapte. Biserica Ortodoxa. Dar în mod cu totul si cu totul aparte. În primul rând parintii mei. mai întâi spre manastirea Sâmbata Brâncoveanu unde am fost frate. Dupa ce a lucrat o vreme în Schitul Maicilor la Bucuresti. Sibiu. la Ghelar si în alte parti. un rol crucial l-a avut si-l are persoana si personalitatea duhovniceasca. În al treilea rând. silindu-ma si straduindu-ma sa-i calauzesc. Întâlnirea cu Sfintia Sa a fost decisiva în a lua hotarârea de a intra în monahi   . a Parintelui Arsenie Boca. m-a zidit sufleteste si du hovniceste. h arismatica. de statura neopatristica. c omuna Mihailesti. mai multi oameni au avut roluri deosebite. întrucât fusese pe nedrept scos din manastirea Prislop prin Decretul 410 din 1959 (Parintele Arseni e a plecat din Prislop la începutul lui mai '59. În al patrulea rând. Parintele Arsenie. de mai multi ani . am avut prilejul mai mult si mai îndeaproape sa-l întâlnesc.S. pe care l-am cunoscut de asemen ea.Eram student la Sibiu. cu rabdare. Hunedoara . Dumnezeu mi-a rânduit pasii.). în ultimii ani ai vietii Sfintiei Sale. ca si toate celel alte. picta si lucra în semiclandestinitate la biserica ce astazi îi poarta pictura expr imata si reprezentata într-un mod deosebit în stil neobizantin curat ortodox. conducatoru l spiritual al Oastei Domnului în anii '70 si '80. care. din jud. Ce "urme" a lasat Parintele Arsenie în viata Prea Sfintiei Voastre? . Î. dupa 160 de ani. când. în 1968 a început pictura bisericii parohiale ortodoxe din Draganescu. spre Parintele Arsenie Boca.Grecia. Pun aceste cuvinte în ghilimele pentru ca îi apartin si e u însumi l-am auzit zicând aceasta. dupa aceea spre cursurile de doctorat de la Bucuresti si. duhovnicesc si chiar profetic. Sfintia Sa este cel care m-a îndrumat spre studii si cursuri de doctorat. au în persoana mea un iera rh. la începutul celui de-al doilea an de stud entie la Sibiu. spre Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii Aristotelice din Tesalonic . dupa ce a pictat pa rtial biserica "Sfântul Elefterie" din Bucuresti.n . auzind de la maicile de la manastirea Prislop . din nefericire. Bucuresti. sarbatoarea Sfân tului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. mai apoi. o data la Sinaia. pentru faptul ca. si nu datorita Decretului 410 n. satul meu natal fiind la aproximativ 7 m spre sud de sfânta manastire Prislop. cu Sfintia Sa am avut fericirea sa fiu de doua ori în calatorii si drumetii în Muntii Retezat. În viata mea personala. marcate de amintirea si prezenta lor.Mai vorbiti-ne putin despre prima întâlnire cu Sfintia Sa! . unde a lu crat vreme de 15 ani cu multa dragoste. atât de cinstit. cu totul si cu totul deosebit în viata m ea. trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si sa-mi plec capul cu nevrednicie pentru harul arhieriei la care m-a chemat si pentru slujba de ierar h si de episcop în Biserica Sa. de la Sibiu spre Bucuresti. sa-i pastoresc si sa-i conduc sp re Mântuitorul nostru Iisus Hristos. mai apoi spre manastirea Hodos-Bodrog unde am fost calugarit si în ce le din urma spre sfânta manastire Prislop unde am putut sa fiu mai mult în apropiere a Parintelui Arsenie. de cautat si de recunoscut chiar si ca sfânt de catre o multime uriasã de credinciosi. pedago gic. de cunoscut.o pensie mino ra. m-a marcat profund.Întâlnirile cu oamenii mari ramân. Dupa aceea. profesorii de la Caransebes. Tesalonic. pentru totdeauna. în ziua de 26 octombrie. de apreciat. m-a rascolit. tot acol o. în biserica la Draganescu.de spre Parintele Arsenie. acum. Pe Parintele Arsenie l-am frecventat discret si clandestin în toti anii cât am fost apoi student la Sibiu. Prima întâlnire cu Parintele. fratele Traian Dorz.

despre trairea în Hristos.. si marturi sesc cu toata responsabilitatea mea de episcop si membru al B. a ortodoxiei si a Bisericii. filocalica. pictur a Sfintiei Sale de la biserica din Draganescu vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. Parintele Arsenie va fi pentru noi. ca si pentru cei care nu l-au cunoscut. cu s iguranta!)? . pentru ortodoxia româneasca. pentru aceste cuvinte care m-au zidit launtr ic. stimat.R. ne povatuieste. de o multime de credinciosi. ca si pentru cei ca re nu l-au recunoscut si nu-l recunosc. care ma tin launtric. 17 decembrie. îmi placea sa stau în apropierea Sfintiei Sale. în Harul si Darul Sfântului Duh si al Sfintelor Ta ine. a fost un predicator de statura patristica. care sunt pietrele de temelie ale vietii mele duhovnic esti. si eu sunt absolut sigur.unul din cei mai mari teologi-duhovnici ai neamului românesc. Neînteles de multi. la sfatul si povatuirea Sfintiei Sale. de o multime de oam eni ai lui Dumnezeu. dragostea fata de Hristos. Sfintia Sa a fost un mare duhovnic. m ormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si im portante în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. de sfaturi. ca mai devre me sau mai târziu va veni timpul rânduit de Dumnezeu când Parintele Arsenie Boca va fi canonizat. daca nu cumva pentru totdeauna. si sunt sigur ca. si l-a ales pe urmãtorul: Un raspuns crestin la nelinistile vremii. pentru noi. si Parintele Ar senie nu poate fi exprimata si explicata în cuvinte. unde vin crestini din to ata tara si chiar si din alte parti. . ne ocroteste. Despre Parintele Arsenie trebuie sa vina vremea. aprind o lumânare. Care e "pozitia" Prea Sfintiei Voastre fata de aceasta consideratie? . se închina si cer mijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. iubit. în Biserica. crestini care sunt deschisi mai mult spre acel simt al sacr ului. de povatuiri. de acolo de unde este. pentru fa milie. Grigore Palama pentru greci si pentru ortodoxia ecumenica sau alti si alt i sfinti din istoria crestinismului. . un om a l lui Dumnezeu.Atunci când Parintele Arsenie si-a ispravit de scris si de redactat Carar ea Împaratiei. toti. de înv ataturi. în Mântuitorul Iisu s Hristos. cre dinta în Hristos. Pr in urmare.un de am ajuns preot slujitor. prin rugaciune. este credinta în Dumnezeu.sm. Vin. în Ortodoxie. am auzit multe cuvi nte. atâta câta este.Sfintia Sa trecând la cele ve snice în 28 noiembrie 1989. cum le asculta necazurile. în viitor. se roaga. sa se vorbeasca mai mult. a cautat un subtitlu acestei carti. românii. Serafim de Sarov a fost pentru ortodocsii rusi s au Sf. pentru tara. neiubit de m ulti.Parintele Arsenie a fost un om exceptional. mesajul Parintelui Arsenie pentru noi. Iar mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. Pentru mine personal. Pe Parintele Arsenie l-am reîntâlnit de mai multe ori la Manastirea Prislop .Ce sfaturi deosebite va dadea Parintele? . neapreciat de multi. pentru Biserica. un mare parinte al Bisericii noastre. si multumesc lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie. Am o multime de cuvinte. Eu sunt si gur ca pentru neamul românesc.o spun cei ce l-au cunoscut si i-au recunoscu t Cararea Împaratiei . . despre adevarul Bisericii Ortodoxe. cât mai curând posibil. Parintele Arsenie a purtat si a mentinut aprinsa în veacul nos tru o constiinta crestina. duhul Sfintiei Sa le de la Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu.Legatura dintre un începator. apostolica si patristica d e cel mai înalt nivel si de cea mai adânca si profunda simtire si traire. cel mai mare din veacul nostru si din vremea noastra. Am multe cuvinte de la Parintele Arsenie. al sfinteniei.O. ne-a lasat Cararea Împaratiei ca pe o calauza pentru viata duhovniceasca. a f ost un zugrav de suflete. a fost însa cautat.Ce credeti ca ar spune lumii de azi Parintele Arsenie (si o spune. un om extraordinar. în mod deosebit pentru cei care l-am cunoscut. pentru lume. care radia si pe care-l transmitea personalitatea Parintelu i Arsenie. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. a fost un pictor bisericesc. prin citirea Sfintelor Scripturi. cinstit si în timpul v ietii. si mai ales dupa moarte. sa s e scrie mai mult. acestei scrieri-testament a Sfi ntiei Sale. dar si mustrari. pentru poporul român. prin umilinta si pocainta . cum le explica problemele si necazurile si cum îi po vatuia si îi sfatuia. asta zi. mijloceste pentru noi. ceea ce Sf. ascultându-l cum vorbea cu oameni i. cu siguranta. între 1986 si 1 988. când l-am întâlnit pentru ultima data . poimâine. ne calauzeste. toti.Cuviosul Arsenie a fost . în mod deosebit. duhovniceasca. dar mai ales mâine si. cum am fost si am ramas eu.

de cea neopatristica.Un cuvânt de mângâiere si de alinare? .. de la parintii nostri. prin poc ainta noastra. . de cea neofilocalica. dar aceasta se leaga de cea duhovniceasca. st iind de acest lucru. gândim sau vorbim.scrise si adresate în epistola Sfântului Policarp catre acest episcop al Smirnei. crestinii. si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. monahi. te cunoaste. Si. Aflându-te în prezenta si în apropierea Parintelui Arsenie. destul de instabile . si nu numai. dar si trecutul. crestinul. ierarhul sa fie constienti de ato tprezenta lui Dumnezeu. pe constiinta atotprezentei lui Dumnezeu. duhovnici. ca-ti stie nu numai prezentul. purtatorul de Dumnezeu . prin smerenie. pacatele se cuvine sa fie ispasite. Parintele Arsenie promova ideea legii ispas irii. prin lacrima.cum spunea cineva . Adica om ul.. . în fiecare suflet. sa descifram. prin rugaciune.Sa abordam putin relatia tânar-duhovnic: Prea Sfintia Voastra . de la Dumnezeu.în viata noastra. ca sa se ridice oameni ai lui Dumnezeu. pe dezvoltarea în fiecare o m.Parintele Arsenie. a dezvoltarii omului pen tru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. nu-mi îngadui acum sa vorbesc despre ele sau despre toate aces tea. Parintele Ars enie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului.Amintiri. în viata oamenilor sa întâlnim un sfânt. simteai prezenta lu i Dumnezeu si Îl simteai pe Hristos traind si vorbind în Parintele Arsenie. Era si e ste un lucru extraordinar .mut at la Domnul în anul 107 d. credinciosul. Si. În explicarea necazurilor si a problemelor oamenilor. puterea si iubirea lui Dumnezeu. altele vor fi vorbele noastre . monahul. Hr. cum spu nea si scria Sfintia Sa: "Am vrut sa pun mâna pe radacina durerii care nu este alt a decât pacatul".. de faptul ca Dumnezeu este în orice loc si în orice timp si ne vede. De aceea. traind acest adevar dogmatic. au urmari si în viata noastra sau lasa urm ari si în viata urmasilor. a acestei constiinte. Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-am trait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum. Si aceasta a fost si este esentiala. Cum se raporta Parintele la tineretea si tinerii vremii Sfintiei Sale? .As aminti cuvântul Sfântului Ignatie Teoforul. de cea crestina si ortodoxa. pentru ca este imposibil. fiecare în tr-un fel sau altul. foarte mult pe tineri si cauta sa-i îndrume ca sa-si închine tineretea lui Hristos si Bisericii Sale. ne simte si ne stie tot ceea ce facem. spovedite .În legatura cu amintirile si experientele si trairile deosebite în preajma Parintelui Arsenie. Însa nu vreau sa fiu înteles gresit si sa accentuez doar faptu l si latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. a atotprezentei lui Dumnezeu. Simteai. dezlegate si stinse în harul. îl cautau tinerii. preoti. Si multe alte lucrur i care s-au împlinit la vremea potrivita conform spuselor si cuvintelor duhovnices ti ale Sfintiei Sale. martirizat la Roma si sfâsiat de fiarele salbatice în arena romana . Poate va rândui Dumnezeu o vreme când voi scrie acest e lucruri într-o carte despre viata Parintelui Arsenie si despre semnele pe care D umnezeu ni le-a trimis prin viata si lucrarea duhovniceasca a Sfintiei Sale. fost episcop al Antiohiei. experiente singulare. Cunoastem cu totii cuvintele celebre de pe m ormântul lui Kant: "Cerul înstelat deasupra mea si constiinta morala din mine". când îti vorbea Parintele Arsenie. ucenic oarecum si parinte apostolic. a faptului ca pacatele noastre sunt cauzele durerilor noastre. destul de pline de incertitudine. prin umilinta. fara îndoiala. pacatul savârsit sau urmarile pacatelor mostenite de la mosii si s tramosii nostri.. Pa rintele Arsenie mi-a spus si mi-a dat de înteles acest lucru. prin citirea si studiul Sfintilor Parinti si prin întreaga noastra traire si con ceptie de viata crestina. adevarati . sa cautam sa întelegem vremurile pe care le traim s i mesajul lui Dumnezeu în vremurile acestea destul de tulburi. gândurile noastre. . care sa fie calauze si care sa fie povatuitori pentru ceilalti. Parintele Arsenie punea foarte mult accent pe viata du hovniceasca. si îti intuieste viit orul. astazi. a crucilor pe care oamenii le au de purtat.Parintele Arsenie aprecia. Si acesta este un lucru foarte important si foarte nec esar si-n vremurile de astazi. preotul. iertate. trairile noastre. ne aude.Citeste vremurile! Datori suntem si noi. simtirile noastre. ierarhi mai ales. . Eu a     . ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa. Cu doisprezece ani înainte de a ajunge printr-o bursa sa studiez în Grecia. sa citim. di scipol al Sfântului Ioan Evanghelistul: "Toús airoús atamántane!" . Însa pot sa amintesc doar faptul ca simteai în prezenta Parintelui Arsenie ca te vede. venite ca din partea lui Dumnezeu.

în locul acela mai strâmt. nici macar Maicii Domnului. Si-atuncea. ceea ce însemna ca o nimerit. daca timpul o va cere". . stia despre Manastirea de la Sâmbata. si-atunci o spus el ca cuvântul "Doamne" se adreseaza num ai lui Dumnezeu si Domnului Hristos. expresia este a lui "ca o s palatoare". Sa ca utam sa fim crestini cât mai mult. prima si ultima la drept vorbind. Dupa ce am aflat despre Parintele Arsenie Boca i-am scris o scrisoare. am tinut-o minte poate pentru ca stiam ca o tine un om deosebit . dupa ce s-a încadrat în Manastire. Si spunea el ca ar fi facut orice numai sa-si vada haina curata. Atunci Parintele o tinut s i o predica. Se facea ca e în biserica Manastirii. satul T opârcea. de data aceasta curata. si-o dat Parintele seama ca e din pricina ca o întâmpi nat vedenia cu "Doamne". si si-o dat sea ma ca el o facut acest pacat. altul saizeci.s adauga: "Cerul înnorat deasupra noastra si credinta crestina din noi". mai întâi Parintele o vorbit despre haina de nunta. Mi l-a pus în atentie Parintele Ioan Opris.mi-aduc aminte foarte bine de predi ca aceea.anum e. ucenici ai Sfintilor Pa rinti.". a zis at unci: "As fi mutat si ceea ce nu se poate spune aici". adica a hainei pe care o purta. dupa Evanghelia de la Mat ei. Eram un grup restrâns de studenti teologi de la Si biu si ne-a zis urmatoarele: "Sa va întariti convingerea în credinta încât sa fiti gata sa va puneti capul pe butuc. din judetul Sibiu. notarul din sat mi-a dat voie sa fo losesc masina de scris de la Primarie si i-am scris o scrisoare la care am primi t raspuns prin intermediar. care era paroh în satul meu. un om cult. ca sa ajunga sa aiba "h aina de nunta". murdara ca o spalatoare. cu adaosul care este numai în Sfânta Evanghelie de la Matei. El atunci s-o uitat la el însusi si si -o vazut haina cu care era îmbracat. dupa masura noastra. tinut a de Parintele Arsenie Boca avea trei teme . Aceasta n e tine. Eu de fapt pe Parintele Arsenie Boca nu l-am auzit vorbind altadata decât în Duminica aceea si a doua zi dimineata. o avut o vedenie. Adevarul este. Era o zi de Duminica si era Duminica în care sa citit din Evanghelie Pilda cu Nunta fiului de împarat. adica sa-mi atraga atentia asupra rugaciunii cu care se mântuiesc ca lugarii.. cu o pata pe ea cam d e o jumatate de metru. Am ajuns la Sâmb ata în dimineata zilei de 30 august. Si a spus ca pentru el cuvântul din Sfânta Evanghelie despre cel care o intrat fara haina de nunta a fost un cuvânt de care s-o poticnit el de multa vreme. a vazut un copil care plutea în aer. Nu se sprijinea de pereti zicea Parintele. fac aici o paranteza. în întelesul ca la un moment dat si-a vazut haina cu care era îmbracat. luni. si asta reprezenta un pacat. altul o suta din roadele duhovnicesti. fiind la Manastire la Sâmbata. Iar în încheiere as dori sa amintesc un cuvânt pe care Parintele Arsenie mi l-a spus într-una din primele întâlniri.. plutea în aer si copilul i-a aratat cu mâna spre Parintele. în 31 august 1942. ca rezultat al vietii pe care a dus-o probabil Parint ele Arsenie. nu o spus cât a vreme o trecut de atunci. o fost preocupat de curatirea hainei. în locul acela unde se trece din pronaos în naos. orice lucru de jos din lumea aceasta din câte se pot face l-ar fi facut. Stia despre Parintele Arseni e Boca. tinând un fel de cuvânt îndrumator pentru credinciosii care erau de fata la Manastire. Mi-a scris ca din partea Parintelui si mi-a atras atentia asupra ruga ciunii "Doamne Iisuse Hristoase. n-o spus unde o avut in tuitia hainei de nunta. copilul o zâmbit. E vorba de diaconul Vasile Sortan care în cele din urma n-a mai ramas la Manastire. dar la Sâmbata fiind. cu omul care neavând haine de nunta a intrat totusi la nunta si care a fost scos afara legat de mâini s i de picioare si aruncat în întunericul cel mai dinafara. Am înva tat în iunie 1942 sa scriu la masina de scris. El mi-a dat si ideea sa ma fac calug ar. ca de câte ori l-am întâlnit pe Parintele. pacat care atunci când si-o dat seama ca l-o facut. Dupa o vreme. Parintele Arsenie Boca l-a delegat pe un diacon de l a Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus sa-mi scrie el un raspuns ca din parte a Parintelui. doar ca copilul i-a atras atentia ca el mai are un pacat pe lânga cel care se arata în pata de pe haina si pacatul acela. ucenici ai lui Hristos. un preot tânar. Nu a spus ce pacat. ucenici ai parintilor duhovnicesti si fiecare. Prima predica pe care am auzit-o. sa ad ucem unul treizeci. dupa ce si-o vazut haina murdar a ca o spalatoare. si zicea Parintele ca si-a vazut haina. Arhimandritul Teofil Paraian2 Despre Parintele Arsenie am auzit pentru prima data în anul 1942 prin april ie. aceasta ne mentine si aceasta ne va duce si ne va trece în vesnicie. Eu am staruit încât m-am întâlnit cu Parintele si în 30 august 1942.

despre care el n-a spu s ce este. nici toti cei din manastire se mântuiesc". Iar daca nu-i vei anunta. în sensul ca întotdeauna . Le-o zis despre cazu ri când parintii sunt responsabili pentru copiii lor care vin în lumea aceasta cu de fecte. pentru ca bolnavi nu sunt numai între crestini si nu sunt numai între crestinii nevrednici sa zicem. Aveam 13 ani si jumatate. la sfârsitul capit olului. de responsabilitatea parintilor pentr u copiii lor. ca o pata. niciodata nu m-am gândit ca Parintele Arsenie este omul cu doua pacat e. cuvântul adresat stajerului. responsabilitatile îndrumatorului de suflete. as zice eu ca nu stiu daca cineva poate sa fie vinovat de pe urma faptului ca întâmpina o vedenie cu un cuvânt. Deci nu o fost posibil sa stau de vorba cu el decât Duminica sear a. în special în capitolul Ereditate si spirit si în subcapitolele Copii caz uti între tâlhari si Copii nascuti în lanturi. o citit din cartea Proorocului Iezechiel. ca cine manânca si bea Trupul si Sângele Domnului cu nevrednicie manânca si îsi bea siesi osânda. unde sunt cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manânce din aceasta pâine si sa bea din acest pahar. A treia tema a fost în legatura cu Sfânta Împartasanie. L-o tinut foarte mult. dar tu vei fi nevinovat. A fost singura spovedanie pe car e am facut-o la Parintele. Înca ceva: dupa ce o tinut cuvântul catre credinciosi. Asa ca Parintele era de atunci. desi el o si exceptat pe unii. Unul reflectat pe haina. ca si boli le fizice de multe ori sunt de pe urma faptelor rele pe care le fac oamenii. predica. pe un student în medicina care urm a sa mearga pe front. Dupa aceea m-o spovedit si pe mine. 11. Dupa aceea Parintele o spovedit în ziua a ceea de 31 august 1942. pe mine nu m-o exceptat. ca acel cuvânt nu îl caracterizeaza la drept vorbind si nu stiu daca ex ista într-adevar o vina în chestiunea aceasta. caci chiar si un pahar de vin pe care îl bea cineva care dupa aceea s e angajeaza la conceperea unui copil este daunator pentru copilul care urmeaza s a se nasca. era vorba despre necazurile care le vin parintilor prin copii. Si Duminica seara mi-o spus un cuvânt care mi-o ramas de atuncea: "Nu toti cei din lume se prapadesc. respectiv toti oamenii pot fi bolnavi si slabi si morti. o pus în atentie faptul ca sotii nu trenuie sa consume bautu ri alcolice. O atras atentia ca atâta vreme cât cineva care a fost în razboi si se întoar ce acasa si înca mai are visuri cu groaza pe care o trait-o pe front în timpul razbo iului. Da' Parintele a interpretat chestiunea aceasta cumva si în înteles fizic. când îi spune Dumnezeu proorocului: Fiul omul ui. nu are voie sa se angajeze la conceperea copiilor. daca esti pus strajer si îi anunti pe oameni despre iminenta pericolului ei vo r muri pentru pacatele lor daca nu te vor asculta. E l s-o prezentat pe sine atunci public în fata credinciosilor care erau de fata ca un om cu doua pacate.sau de câte ori am vorbit despre Parintele. sau în continuarea aceleiasi paranteze. De ace ea printre voi sunt multi slabi si bolnavi si buna parte mor". Mai fac o paranteza. deoarece copiii pot sa aiba neputinte de pe urma faptului ca parintii nu sunt destul de linistiti. sa se retraga. sau am vorbit cu el. Am vorbit putin cu el dupa Slujba. s-o ocupat pu tin si de niste copii care erau acolo de fata si le-o vorbit despre constiinta s i o formulat definitia cugetului sau constiintei ca fiind: "Glasul lui Dumnezeu care vorbeste în noi si arata ce este bine si ce este rau". A doua tema pe care a tratat-o Parintele a privit responsabilitatea preot ului. Lucruri pe care dupa aceea le-o dezvoltat si le-o prezentat în Carar ea Împaratiei. A doua zi o tinut un cuvânt de îndrumare pentru credinciosii care erau de fat a. Vroia sa se odihneasca . o spovedit întâi pe un tânar. ci sunt s i înafara de crestinism. El nu vorbea Dum inica cu oamenii pentru ca era împresurat de multi credinciosi si atuncea el vroia sa faca deosebire între o zi de lucru si o zi de Duminica. preocupat de chestiuni de felul acesta. câta vreme mai are astfel de traume sa zicem. Ast a a fost predica Parintelui. din 194 2. De fapt am avut. si celalalt care a fost de pe urma faptului ca a întâmpinat vedenia cu "D oamne". Dorinta mea era sa ma fac c alugar. de avea slujba cununiei. sau mie mi s-o parut ca l-o tinut f oarte mult. poate fara nici un pacat la drept vorbind. Ma gândesc eu acuma ca cuvintele acestea ale Sfântului Apostol Pavel se refer a mai ales la o boala si la o slabiciune sufleteasca. atunci sângele lor se va cere din palma ta. as putea zice vocatie pentru asta. A citit din Sfânta Script ura a Noului Testament. sau cu mai putin de doua pacate. erau niste copii. O atras atentia asupra faptului de a fi oamenii cununati la biserica. sau o venit vorb a despre el. din Epistola I catre Corinteni cap.

dupa cum ziceau oamenii. a pomenit Mitropolitul de Parintele Arsenie ca de un "mare duovnic al v remii sale" si ca de un "Zalmoxis al neamului românesc". Sunt cuvintele Mitropolit ului Antonie. cum dorm. cât dorm. El. dupa ce a terminat Teologia. cred. manastire Voevodala zidita de Constantin Brâncove anu. în special de genetica. Baiatul din Hârseni avea un tata care gângavea. ca îi descoperea Dumnezeu. ca nu o sa avet . care a ajuns profesor la Teologie prin purtarea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan care s-a interesa t foarte mult de Academia Andreiana pentru care o format profesori. si pe ceea ce îi spunea figura. Duminica trecuta. cu trei candidati la calugarie. Ve neau oamenii la el cu fotografia cuiva si ziceau: uite. Mitropolitul nostru. Manastirea a început cu trei oameni. Si-apoi el tragea niste concluzii. Din 1949 stiu de cartea aceasta. Cu gândul acesta a pornit. Sau îi buna. cum traiesc. nu stiu pe unde o mai apu cat sau pe unde mai este. ca e u n sânge bolnav. as fi vrut sa stiu ce fac calugarii. Parintele Arsenie. Chiar si de pe fotografii. asa se zice ca nu e aut entic. gângavea. nu era ea destul de luminata la minte. Deci Parintele nu a lucrat numai cu asta. O facut pictura si sculptura. Nu s-o putut. care i-o fost într-un fel ucenic. o sfintit o troita la intrarea în Manastirea noastra. Si Parintele si-o dat seama ca e o tare ereditara. fara sa-i dea o explicatie i-o spus fetei: "Sa nu te casatoresti cu Gheorghe. De exemplu un cuvânt al Sfântului Ioan Gura de Aur despre rugaciunea de toata vremea. pentru ca era talentat la pictura. la fel. si dupa acee a în 1940 s-a asezat si Parintele Serafim care venea de la studii din Grecia. putea sa-si dea seama si de pe figura omului despre starea lui sufleteasca. Bineînteles ca nu si l-a putut duce la îndeplinire decât în parte. La noi la Manastire o fost o carte în biblioteca. si anu me: cu Parintele Arsenie. si aveau si dreptate. nici nu a fost publicat în Filocalia. în sensul ca o fost calugarit de Par intele Arsenie la Prislop. dar si-o dat seama ca ceva nu-i în regu la. sa mai întrebam pe cineva. care de fapt nu e autentic. Si cu ocazia asta o spus de câteva ori ca Parint ele Arsenie a fost un calugar mare. pentru ca nu s-au prezentat multi abs olventi de Teologie. Si Parintele Serafim o ramas acolo 6 luni la Sfântul Munte si un an scolar la Atena la Teologie. din 1939 din martie începând si s-o în tors si s-a asezat la Sâmbata. pentru ca Mitropolitul Nicolae Balan care o r estaurat manastirea de la Sâmbata. ce manânca. nu era ea ca toti oamenii. o carte intitulata: Revelation du visage . De exemplu. Pari ntele Serafim si cu Parintele Arsenie au fost trimisi de Mitropolitul Nicolae Ba lan la Sfântul Munte ca sa cunoasca realitatile de acolo. Dar. asta este fata cu care v reau sa ma casatoresc si Parintele zicea: Nu-i buna. a fost un om cu dar de la Dumnezeu. El îsi dadea seama de tarele ereditare si le explica. zilele trecute.mi-o parut bine sa aud despre calugari. De fapt chestiunea a tratat-o Parintele Arsenie. Niste lucruri de felul acesta le-am avut în vedere de pe atuncea si mam prezentat la manastire la Sâmbata cu dorinta sa ramân la Manastire. Mitropolitul voia sa ai ba acolo numai absolventi de Teologie. N-o trebuit sa mergem mai depa rte. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928 când Mitrpolitul Nicolae Balan s-o îngriji t de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. Mitropolitul îsi dadea sea ma ca începe cu oameni nepregatiti în alta manastire si atunci i-o trimis la Sfântul M unte. Si sotia respectivului. Si la sfintirea monumentului. a fost trimis de Mitropolitul Nicolae Balan la Bucuresti unde o urmat Scoala de "Belle Arte". cu Parintele Nicolae Mladin. De aceea Parintele o lucrat cu t oata capacitatea lui. Îi trimitea pe unii dintre credinciosii care veneau la Parintele sa se duca sa-si faca anali za sângelui si sa vina cu rezultatul la el. Parintele nu stiu daca lo trimis sau nu sa-si faca analiza sângelui. Când vorbea. având si cunostinte de arta. Sau o fost un caz în Sâmbata de Sus. Parintele Serafim o adus de la Athos un caiet cu texte ascetico-mistice d ar nu numai din Filocalie. cu m se roaga. Parintele Arsenie o stat acolo trei luni. Era si cu desene exp licative. în ceea ce priveste cunos tintele medicale. o fata. De aceea. Si Parintele. care vroia sa se casatoreasca cu un baiat din Hârseni.cum descope ra fata starea interioara. ci el o lucrat si cu niste lucruri stiintifice. Si tot atuncea o frecventa t si cursuri de medicina. contând. deci mama baiatului. mi-as fi dorit sa vorbesc cu calugari. Parintele. acea cruce de marmora.

În sensul ca l-a îndrumat sa se casatoreasca cu fata cu care s-a casato rit si nu o duce bine. nu i-am dat un raspuns evaziv. chiar daca m-am mirat. De la o vreme. unde lucra Parintele pe atuncea. în orice caz. Copiii îi sunt sanatosi. în orice caz nu l-a înteles pe Parintele ca Parinte si poate nici ca sot. la o clinica si s-a constatat ca femeia e bolnava. s-a recasatorit. am impre sia ca uneori si cauta sa faca pe omul care stie multe si ca stie bine ce stie. i-am dat raspuns ul care era de fapt. o început sa aiba îndaraptari fizice si. poate ca la vârsta aceea. sa o ia. sa v ada eventual din ce tâlhari am aparut eu în aceasta lume. ceea ce gândea el c a sunt.parinti. Dumnezeu stie pâna la urma daca e esec sau nu-i esec. nu o fost un esec al Parintelui. daca ar fi iubit-o. A d us-o foarte greu. a vrut sa stie daca parintii mei sunt. Eu. desi. avea un fel de schiopatare. Ce îi venea prima data în minte aceea spunea. un caz din Ludisor. tu esti un esec al Parinte lui Arsenie. O fost si nereusite multe în viata Parintelui în sensul acesta. ca fiecare dintre noi aduce m o încarcatura din strafunduri de existenta. în orice caz. d e la o vreme. are vreo 80 de ani. A luat -o în casatorie. bineînteles. fiind un "copil nascut în lanturi". Este un preot în apropierea noastra si tot asa s-a dus la Parintele si tot asa i-o pus în atentie o fata. dar te-ai gândi asa. Fata avea ceva la un ochi. Si dupa ce s-au casatorit ei sau dus la Cluj. dar o fata infirma. Si. Bineînteles ca persoana respectiva o spus: o avut dreptate Parintele. Parint ele are dar de la Dumnezeu. La spovedania mea Parintele m-a întrebat un lucru care mi s-a parut curios ca ma întreba. într-adevar. Parintele vroia sa intre în legatura cu înaintasii mei. ci sa te fericesti în casatorie. Si atunce a Parintele o zis: "Ia-o". ca ar vrea sa se casatoreasca. si Parintele i-a spus sa se casatoreasca. Sa amintesc un caz: un preot din Sibiu. S i omul nu o mai vrut sa stea cu ea. are sângele contaminat. nu o mai putut nici sa vorbeasca si la sapte ani o m urit. sotia este functionara la o banca. am avut niste parinti. avea un picior mai scurt. Dar. I-a aratat-o si dupa aceea el a fost preocupat de chestiunea aceasta. si asta e interesant de stiut si de retinut. Însa acuma o ajuns si el în declin. i-am spus de multe ori: mai.. Si anume. ca o stiut ca nu o sa am copii sanatosi si ca vor mu ri. cu pregatirea pe care o avut-o si cu cunostintele pe care le-a avut a lucrat mai bine decât am fi lucrat ceilalti care nu aveam astfel de cunosti nte si pe care nici nu trebuie sa le ai neaparat ca sa fii îndrumator de suflete. Probabil s-a gândit la aceas ta ca. Dar el o l ucrat cu toate mijloacele lui. nu pot zice ca Sfînta Terez . dar acum nu-i bine. ar fi cazul s a te îndrumeze sa te casatoresti. în sensul ca nu putea m erge foarte bine.i copii sanatosi". el s-a despartit de ea. fiind un "om nascut între tâlhari". Ori Parintele putea stii asta si fara sa aiba dar de la Dumnezeu. personal.. Parintele si-o dat seama ca cev a nu e în regula si i-o spus baiatului: "O iubesti?". nic iodata nu calcula un raspuns. i-am spus ca niciodata nu mi -a venit sa omor un om. nu sa suporti o casator ie. În realitate. Nu ma i recunoaste oamenii. Ea nu l-a înteles pe P arintele. Ca el. Multumesc lui Dumnezeu. pentru ca ea era infirma nu numai fizic. Parintele i-a pus-o în vedere odata când s-a dus el a colo la Draganescu. bunici. si o zis ca l-ar interesa o fata. dintr e care unul e calugar la noi la Manastire. de 13 ani si jumatate nu era cazul sa îmi puna o astfel de întrebare. de la trei ani. pâna unde ajunge spectrul vital al existentei noastre. strabunici. Parintele se socotea întotdeauna asuprit de sotia lui. dupa aceea mi-am dat seama de ce mi-a pus-o. Pentru c a Parintele stia ca copilul este oglinda parintilor. fiind un nevazator. au un baiat. Ori. îsi spunea punctul de ved ere. nu mai are tinere de minte. Si cu as ta rezolva o chestiune sau nu o rezolva dar. Dar ea totusi s-a casatorit si-o avut un copil. el traieste si acuma. Si o luat-o. Si el o zis: "Da". ca fiecare dintre noi suntem sinteza înaintasilor nostri . Si au 5 copii totusi. Ceea ce facea Parintele. ar fi sustinut-o si în suferinta si nu ar mai fi facut nici un caz. Realitatea este ca nu e bine si i-am zis eu c a e un esec al Parintelui Arsenie. Un barbat o vrut sa se ca satoreasca cu o fata. Parintele Casian. ca daca te duci la cineva sa te îndrumeze. Acuma. bineînteles ca. dac a o iubeste. m-a întrebat daca mi-a venit vreodata în minte sa omor vreun om. sau ceva de felul acesta. Au mai fost si alte cazuri. nu o duc bine. Si atuncea Parintele i-o zis: "ia-o pe ast a". Si asta s-a socotit un esec al Parintelui Ar senie. de vreme ce i-o spus ca. Si copilul. Traiesc totusi împreuna. când e vorba de casatorie. Parintele Arsenie era întotdeauna la îndemâna oamenilor. si spirituale.

Dar a avut o activitate cu rasunet în constiinta oamenilor. 1942 a intrat în atentia oamenilor si oamenii e rau sensibilizati atuncea. în orice caz. Nici atunci si nici dupa aceea. si dând aerul afara din piept "miluieste-ma pe mine pacat osul". . Chiar în toamna aceluiasi an. Acuma a avut dreptate. un lic eu de vazatori. ma rog. ne-au crescut. nu cu c uvântul vorbit. daca si-a dat seama ca eu nu pot ramâne acolo. totusi. pentru ca eu am mers pe directia scolii si eu ma bucur ca am mers pe dire ctia scolii. Fiul lui Dumnezeu". mi-o spus ca aceasta rugaciune sa o zic în gând. sa le dea binecuvântare. m-a dus totusi la ceva. pe la începutul anului . însa am facut mai mult la fara frecventa. nu-si mai aducea aminte de mine si nici de îndrumarile pe care mi le-a dat. având o experienta. dar scoal a nu te duce la mântuire". din 1941. De aceasta pot sa zic eu ca P arintele Arsenie a fost un ctitor la existenta mea. Daca ma duceam la manastire. de fapt. fiziologic si social în care am ve nit în lume. ci în gând. acolo unde se întâlneste o respiratie cu cealal ta. Cu Parintele nu m-am mai întâlnit 23 de ani. Si asta arata ca Parintele. Însa eu nu am putut fa ce lucrul acesta si eu i-am spus Parintelui ca nici parintii mei nu ar fi de aco rd sa renunt la scoala. au fost oameni de treaba si-au vazut de îndatoririle pe c are le-au avut. Fiul lui Dumnezeu. Parintele a lucrat si în niste conditii care au favorizat stilul lui de luc ru. d eci fara sa inspir si fara sa expir. Dumnezeu stie de toate. poate ca as fi ajuns la niste performa nte sau la niste rezultate pe care le presupunea Parintele. avea o putere de sinteza si o putere de patrundere si scotea niste concluzii bune. Parintele a avut o activitate deosebita si Parintele a fost o personalita te puternica de atuncea. plecau pe front si Parintele îi îndruma. Mergeau parintii copiilor. dupa 23 de ani. ca as pute a face eu ceea ce fac calugarii. Era o situatie speciala. Spunea cineva ca i-a spus: "Mai. dar. nefiind absolvent de Teologie si neavând vârsta la care se poate hotarî cineva sa se faca calugar si având si deficienta cu care am strabatut p rin viata. am plecat la Timisoara. s-o lipesc de respiratie în felul urmator: Între respiratii. pacatosul". la ceea ce sunt prin scoala. Acuma nu ma mai pot gândi ce ar fi fost daca ar fi fost al tceva. ca daca eu m-as fi ocupat de rug aciunea de toata vremea cu exclusivitate. fiind deja student la Teologie în anul I. adica sa zic: "Doamne. Mi-a spus un student care îl cunostea de la Sâmbata. Nu pot zice lucrul acesta. mergeau c opiii împreuna cu parintii. Când l-am întâlnit a doua oara.. eu am zis ca daca nu pot sa ramân aici la Manastire.. cu un om care practica rugaciunea. miluieste-ma pe mine. Iisuse Hristoase. cred ca n-ajugeam eu niciodata mai mult decât un calugar simplu si calugar simplu simplu. în 1942. ar putea trage niste concluzii si ar pute a sa ma directioneze. Adica el ce mi-a zis de fapt sa zic "Doamne. Doar mi-a spus ceva care zic eu ca nu a fost o îndrumare foa rte bine gândita. Adica. Mergeau oamenii sa se roage pentru ei. Eu nu am tinut seama de ce mi-a zis Parintele si am facut scoala. eu ma duc sa fac scoala. Important însa este ca eu mi-am adus am inte si ca am folosit îndrumarile pe care mi le-a dat. mi-o spus ca aceasta e rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii. Si Parintele nu a zis sa fac scoala. care chiar daca nu m-a adus l a mântuire. M-a îndrumat Parintele atuncea sa fac rugaciunea cu care se mântuiesc calugar ii. Dupa aceea m-am dus si l a Teologie si asta m-a favorizat si pentru preotie. Si nu mi-a zis sa iau legat ura cu un îndrumator. pacatosul". niciodata sa nu tragi la tinta! Tragi în gol". sa zic "Iisuse Hristo ase. cu cineva care stie ce is pite pot veni. Parintele si-o dat seama de asta si atuncea a zis. miluieste-ma pe mine. În 1949 cred. Si anume.. Nu ne alegem noi parintii si nici parintii nu ne aleg pe noi si venim în lume în contextul fizic. odata cu aceasta. ne-au îndrumat bine. ci simplu si ca gândire. la o Sco ala Speciala. nu numai simplu ca forma. Aveam cinci clase facute la Cluj si am continuat clasa a sasea la Timisoara la o Scoala Speciala si dupa aceea am fost elev la Liceul Loga. în întelesul ca el. Iisuse Hristoase. am auzit ca Parintele a venit la Sibiu si ca e la Profesorul Nicolae Mladin. care. .a de Lisieux: "Sa stiti ca eu am avut niste parinti sfinti". care i-a sensibilizat pe oame ni. Altceva nu mi-a mai spus în legatura cu asta. Fiul l ui Dumnezeu. Nu prea erau perso nalitati de seama Parintelui pe vremea aceea. Ca or fi având si ei vreo vina. tragând aerul în piept. A zis: "Da. Am luat aminte la ce mi-a zis Par intele. sa zic "Doamne".

era mai de inima.. o autoritate. pentru ca în acea Duminica în care am fost eu erau multi la manastire. cum se face o casa. De aceea el nu a avut niciodata o înaintare. Asta e necazul. sa-l asculte. De pilda. ca el e un om deosebit. nu stiu ce interpretari se pot da. care îl cunostea de când era elev de liceu si care mergea împreuna cu parintii la Sambata. saracu'.La Sâmbata te puteai duce la doi duhovnici: la Parintele Arsenie sau la Par intele Serafim. de la Poiana Marului. Dar niciodata nu as fi putut zice ca Parintele Arsenie e mai mic decât Parintele Serafim. Parintele Arsenie le tinea cuvântari în care punea în valoare cr edinta crestina. mai ales din patura taraneasca. nu am mai ajuns la Sâmbata. ca om. Da ' realitatea asta este: nu a vrut sa stea de vorba cu mine. Parintele Arsenie i-a fascinat. ci fiecare a avut stilul lui de lucru. Plecase în 1948. în progresul lor spiritual? Deci. Dar nici ei. pîna în 1949. Par intele le vorbea la fiecare pe limba lui. nu era chiar asa multa lume în jurul Parintelui. S-au organizat la Sâmbata întâlniri cu Parintele Arsenie.) Eu. Ea a cosiderat ca Parintele a fost extrao rdinar. Mitropolitul nostru Antonie. Fiecare era mare în felul lui. Cu dânsul m-am înteles eu foarte bine de atuncea si am ramas în legatura toata viata. Eram student l a Teologie si eram în vacanta de Pasti.. Parintele Arsenie a fost un om cu o înzestrare deosebita. o siguranta a cuvântului. Era un om cu o cultura bin e pusa la punct. te pocnea si ramâneai pocnit. venind pe jos. asa cum a zis si Parintele odata: "Oamenii ramân tot oameni". orice stia . cu co lege de-ale lui. c a student la Teologie în anul 2 a venit la Sâmbata împreuna cu colegi de-ai lui. nu a avut o caldura suflete asca. Parintele Arsenie era dintr-o data. daca batea un cui trebuia sa-l scoata apoi ci neva si sa-l bata cumsecade. unde sunt oamenii aceia multi care veneau la Parintele? Ce a însemnat pentru ei întâlnirea cu Parintele. o siguranta a verdictu lui. Pai veneau studenti de la Teologie din Bucuresti. Si Parintele nu mi-a dat-o în buna. Desi era deosebit si era mai bun ca Parintele Arsenie ca inima. pentru ca intelectuali sunt mai putini si în societate. în gener al. Adica eu as zi ce ca. Si astia erau cei care veneau. în societatea în care au trait? Ce a însemnat influenta Parintelui în existenta lor. cum ziceam. i -a facut sa fie coplesiti în fata lui. si l-am rugat sa-i spuna Parintelui Arsenie ca sunt si eu acolo si c a as vrea sa vorbesc cu el. Cei mai multi oameni sunt oameni simpli.) Av ea asa o prestanta. nu pute a sa bruscheze pe cineva. pâna la sfârsitul vietii Parintelui si si dupa aceea. nu a vrut. Totusi. Pe atuncea. de la egal la egal. Poate nu l-a lumi nat Dumnezeu. si m-am întrebat de multe ori. în sensul ca orice lucru pe care l-ai fi întrebat. sa continui ce am început. Miscarea asta s-a stins repede dupa aceea. Parintele tinea o predica hotarâta si cu fiecare vorbea asa. Ori. în viata lor de toate zilel e. Mi-a convenit mie personal mai mult Parintele Serafim decât Parintel e Arsenie.. Nu s-au completat. Am trimis vorba printr-un student care mergea la Sâmbata. ca temperament si c a formare nu s-au potrivit. Parintele Serafim era atuncea conducatorul manastirii. eu. si lucruri tehnice. ca hai sa v orbim. sa-l vad a pe Parintele Arsenie. oamenii. Intelectuali erau mai putini. în timpul cât a fost Parintele la Sâmbata. De fapt nu atata doream eu sa vorbesc cu el. domi na omul simplu. mai cald la suflet. Dar. a venit lume multa. Si asta a durat la Sâmbata pâna în 1948. Un grup de oameni de 20 sau 50 de persoane porn eau din Poiana Marului dimineata si seara erau la Sâmbata. în sensul acesta. Desi eu am gasit asta. nu pentru oricine. cu Parintele Arsenie nu stiu daca as fi reusit sa formez o legatura din asta. sa-l admire. eram student la Teologie si am aflat ca P arintele Arsenie era la Sibiu. Nu putea asa ceva. Desi. nu pe Parintele S erafim. Nu zicea "dumneavoastra". Si. (. Parintele îi primea la spovedanie. asa cumva. Însa. Atunci. în 1942.   . Parintele Serafim. Ori. pur si simplu. la sfârsitul lui octombrie. punea în valoare rezultatele stiintei. Veneau si de mai departe. Desi era. Nu îl interesa. Veneau oamenii de la 40 de m pe jos la manastire.. Unii s-au spovedit la Parintele. zic eu. Parintele Arsenie era plecat când a m mai ajuns eu la Sâmbata. poate nu am fost eu vrednic. Dar toata lumea îl prefera pe Parintele Arsenie. l-am pretuit mai mult pe Parintele Serafim decât pe Parin tele Arsenie. S-au înteles în sensul acesta ca nu s-au exclus. No bine. ca din pleasn a bicului. (. Ori. a si avut. o lipsa a Parintelui. Maica Teodosia Latcu a avut doua iubiri: pe P arintele Arsenie si pe maica Veronica. cât mi-as fi dorit sa vorbeasca el cu mine. În 1949.

În 1982 par ca. care nu ai putea zice ca e o un itate monahala. A pictat icoane. a parasit Manastirea Prislop si s-a dus la Bucuresti. Se facea pe atuncea Canalul D unare-Marea Neagra. are "înca ce va". obste care a durat pâna în 1959. cum zicea el. În 1959 a primit ordin din partea Episcopiei Aradului. în primavara. Parintele. sigur. E o unitate monahala doar în sensul acesta. prin Departamentul Cultelor. Cum s-a ajuns la asta? Maica Za mfira. Îi baga într-o magazie acolo. (. a stat p rin Bucuresti. o data cu Parintele. care s-a dus si ea la Prislop împreuna cu Parintele Arsenie si s-au ara njat lucrurile în asa fel încât manastirea de la Prislop sa devina manastire de maici. de fapt. De fapt. Si atuncea. el a murit de moarte naturala. Apoi s-a întors la Prislop. cu cei cu care avea ceva relatii sau care erau mai deosebiti. Si asta a mers pâna în 1959. ca stau acolo niste vi etuitoare care traiesc cum traiesc calugarii. si îi tinea d e seara pâna dimineata si dimineata le dadea drumul. Si având el pregatire de pictor si de sculptor s-a angajat la Ateli erele Patriarhiei si a lucrat acolo vreme de 10 ani.. A fost foarte dura. care dupa aceea s-a parasit si la care au lucrat multi detin uti politici. facea în asa fel încât sa nu se ajunga la el. în special p e email. A stat acolo cam vreo 9 luni. mai vorbea el cu câte cineva. . Si Parintele a fost între cei care au lucrat acolo. au stat în Sibiu si apoi în Rasinari. în 1959. facut de un Parinte despre care zic eu ca este un geniu. în sensul ca în 1951-195 2. si nu numai pentru Parintele. Nu aveam ce sa fac. ca sa fie scutit de deranju l Securitatii. Manastirea s-a desfintat atuncea. a fost foarte mult urmarit de Securitate si maica Zamfira l-a ajutat pe Parintele. Bine. pe n ume Bologa. cam pe atuncea. În 1959 a fost decretul si s-a aplicat în 1960. S-au facut multe vorbe în legatura cu moartea Parintelui. dupa ce a terminat pictura la Draganescu. cred. Si domnul respectiv a zis: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva". apoi în Rasinari si apoi s-au mutat la Sinaia. (. Parintele a av ut acolo o chilie. stateam de vorba cu un cadru universitar din Sibiu. mai întâi în Sibiu. Si zic si eu în legatura cu epitaful: Epitaful acesta este unul deoseb it.. Ele au muncit la Munca Manuala. Eu nu stiu daca si Parintele Arsenie cumva nu a avut o amestecare în toata treaba aceasta. Guvernul.nu a vrut. Parintele a avut acolo o întrerupere. m ai ales cu oamenii mai cunoscuti.. dar. care îl cunostea pe Parintel e Arsenie. care era absolventa de Teologie. Acolo era plecat de la Sâmbata. Maica Zam fira s-a dus cu Parintele. Si apoi toamna a fost u n decret care a golit manastirile. la Sinaia. s-a sfintit bise rica de la Draganescu. s-a retras si ea de la Prislop. Parintele a stat în Bucuresti pâna în 1980. Si am zis: Nu stiu d aca are o cultura perfecta. Chiar si calugari care se ducea u sa-l vada pe Parintele aveau de suferit. În 1969 a început pictura de la Draganescu. pe lânga cultura pe care o are. în sensul acesta de a-l scuti pe Parint ele de relatiile cu oamenii. pe care Parintele a pictat-o de doua ori. Acolo este un fel de asezamânt cvasi-monahal. în legatura cu epitaful pictat de Parintele si care se putea vedea de vizitatori în holul staretiei vechi. a stat acolo. maica Zamfira a fost cerberul care l-a ajutat pe Pari ntele sa fie scutit de relatiile cu oamenii. dar. A avut ceva cu rinichii. din munca lor. Parintele. unde au lucrat la Arta Manuala. Si de la noi de la Sâmbata au plecat atuncea vreo patru insi. a fost arestat si dus la Canal. Pentru ca la Sinaia grupul acela de surori si de maici care au fost în subordinea Parintelui cândva la Prislop si-au cumparat o vila. În 1982. Mi s-a mai întâmplat o situatie dintr-aceasta în 1987. În 1987 Parintele Arsenie era la Prislop. Pentru ca a venit vorba de pictura Parintelui Arsenie. s-a sfintit biserica de la Draganescu. acolo a si murit în 1989 si grupul acesta mai exi sta. 1981. maicile si surorile s-au dus la Si biu.) Parintele la Sinaia a murit. Dupa aceea. A pictat-o în tempera prima data si s-a "pangarit". prin 1970 si ceva. a dat-o st apânirea. în general. care a fost stareta la Prislop. A fost o dispozitie pe care. a gasit modalitatea sa scoata lumânarile din biserica si s-a apucat Parintele si a mai pictat-o o data. În sensul acesta ca el nu a dorit sa mai aiba treaba prea mult cu oamenii. asta a fost în mai. Si Parintele a ramas acolo ca duhovnic la obstea din Manastirea Prislop. s-a retras.. în mai. Ori. Maica Zamfira e conducatoarea acestui grup. adica s-a a fumat de lumânari. sa paraseasca Manastirea Prislop.) Între timp Manastirea de la Prislop a devenit manastire de maici prin staru inta Maicii Zamfira.

"Sa ai întelegere f ata de neputinta omeneasca". ca tot alea-s. Si când sa plecam. El o iesit înaintea mea si nu m-a condus. ca dumneata nu ai asa de multe bucurii câte avem noi". în cazul nostru. dar cred ca de masura asta nu este nici unul.. ca o sa-mi scrie. Parintele Soima. Chiar si noi însine. domnule. odata nu mi-a prea conveni t mie treaba aceasta. Parintele Simion Sasaujan era student în anul 3 la Teologie. toate cuvintele Parinte lui. Mi-a placut foarte mult cuvântul acesta si eu îl socotesc cel mai important cuvânt dintre cuvintele rostite de Parintele Arsenie. care acum e preot si e consilier la Sibiu. M-am gândit de foarte multe ori la lucrul acesta. pentru ca o stiam si a facut niste referiri la asta si mi-au pla cut foarte mult referirile. Nu mi-a fost foarte comoda treaba si ma miram eu asa. Caci scuturând tina de pe ochii mintii vede pe Cel ce este si se învata cunostinta Duhului. nici nu are rost sa le îmblatesti de pe-o parte pe ce alalta. Sa izvorasca di n sufletul tau niste cântari spre slava lui Dumnezeu. Nu asa ca nu vorbesc. Parintele o luat bagajul s tudentului acela si am iesit. În 1965 când m-am întâlnit cu Parintele. Mi-a pus în atentie Catavasia I din Cat avasiile Înaltarii: "Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit. în sfârsit. de multe ori s untem limitati cu posibilitatile de a ne manifesta. Atunci eu am fost la Parintele Arsenie cu un student care a plecat în oras în tre timp. Si anume despre cunostinta de Dumnezeu prin Dumnezeu sau despre cun ostinta de Dumnezeu prin studiu. sunt lucru ri pe care Dumnezeu le stie.Nu stiu daca am continuat ideea aceea ca Parintele. dar si pentru ca. Dumnezeu Care îi vorbeste. Adica. ci Parintelui Serafim. Bineînteles. fiind eu într-o situatie speciala. mi-a spus: "Mai. un parinte ca re a fost profesor de muzica si de tipic la Teologie. gângavul a spus legea cea scrisa de Dumnezeu. am constatat ca neputinta omeneasca est e o realitate din care multi nici nu pot iesi. îmi aduc aminte de scrisoarea aceea" si a cautat e l o modalitate de a se scuza. sa-l întelegi si pe a cela care vrea sa faca un lucru peste tine. dar dupa aceea mi-am d at seama ca a avut dreptate. în 1949. Da' zice: "Dumi tale zice îti dau voie. nu a vrut sa v orbeasca cu mine. într-o situatie speciala trebuie si u n tratament special. Si apoi nu am mai ajuns sa vorbesc cu Parintele decât în 1965. ca vrea el sa-l faca. Când m-am întâlni t cu el în 1965. cum n-a fost. Parintele mi-a pus în atentie un lucru care. Si zicea Parintele: "Teologie pot sa faca si pa gânii si necredinciosii". Adica. mai ales. Si a zis Parintele catre el: "Sa fii întelegator fata de nep utinta omeneasca". sa-l întelegi si pe acela care nu-si poate tine gura. ca tocmai de aceea ca nu mi-a scris m-a avut el în v edere mai mult decât daca mi-ar fi scris si m-ar fi uitat. zic eu. Mie n u mi-a prea convenit treaba asta.. cinstind cu dumnezeiesti cântari". toate lucrurile acestea sa le categorisesti ca neputinta omen . dar stiu ca a fost vorba de asta ca vreau sa plec s i ca o mai vrut cineva sa plece si nu l-a lasat Parintele Soima. Parintele m-a dus într-un birou si se ducea si lucra si dupa aceea mai v enea si mai stateam putin de vorba. La Prislop nu am fost.pentru ca avea Parintele vorba: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". Dar noi trebuie sa cautam o cunostinta pe care ne-o da D umnezeu. cumva prin limpezimea sufletului. este bine sa îl aiba în ved ere oricine. Da' nu mi-a mai scris. aici este vorba despre Moise. vroiam sa plec acasa. asa ca e de mare importanta sa fii întelegator fata de neputinta omeneasca. Deci. Dar. De exemplu. cântari din intuitia maretiei lui Dumnezeu. l-a m spus de foarte multe ori si. zic eu. Nu mai stiu eu cum a fost. ca a zis el vorba asta. nu vorbesc cu el. într-adevat a fost o întâlnire cu rost si cu olos. Si Parintele Soima se gândea ca e mai bine sa ramân. chiar daca nu vrei tu sa-l faca. dar dupa aceea mi-am dat seama ca a avut dreptate. sunt importante. Desi eu zic ca ar fi trebuit sa vorbeasca cu mine si pentru ca l-am rugat. dar nu mie mi-a sc ris. lasa-l încolo de Teofil. asa ca sal aud eu pe unde merge si sa merg dupa el. Nu vrea u eu sa ma prevalez de niste lucruri. atunci când am fost eu în 1965 la Bucuresti cu baiatul acela. sa-l întelegi si pe acela care te vorbeste de rau. despre Duhul Sfân t Care-l învaluie pe Moise. câte le stim si câte le putem sti. I-am mai scris o scrisoare la care a raspuns Parintele. aveam ne voie de un ajutor mai mult decât cineva care este într-o situatie obisnuita. Poate mai avea el si niste dorinte de a face el niste experient e. Bineînteles ca am ret inut catavasia. era de Rusalii. despre conditia de a-ti vorbi Dumnezeu. era o festivitate la Sibiu în legatura cu Mitropolitul Nicolae Balan. în întelesul ca trebuie sa-ti scuturi tina de pe ochii mintii . ce stiu eu? Dar.

L-am considerat tot deauna o personalitate puternica. Doar atâta îmi pare rau.. din câti stiu eu. fiecare este cum este. a fost si om cu dar de la Dumnezeu. cum am retin ut ca trebuie sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. ca si care nu a mai existat altcineva în Biseric a. Ani si ani izvor ul acesta a ramas asa. Sunt niste lucruri car e au ramas dupa Parintele. Di n câti oameni am cunoscut eu. Parintele a fost atentionat despre existenta acelui izvor de catre un fra te de la manastire. din cât cunosc eu. Fântânita Parintelui Arsenie Fântânita de lânga manastire nu Parintele a descoperit-o. fiindca o ajutam tot mereu la biserica.S. din gândurile lui. în viata manastirii si în viata Bisericii. Desi am impresia ca Parintele si-a mai si schimba t din idei. cum am retinut faptul ca Teologie pot face si pagânii. a avut si cultura. A fost un duhovnic mare. consider ca Parintele Arse nie a fost cel mai de vârf. nu numai de lumea de dincolo. de loc din Ci snadie si fiind în vacanta de vara am primit ascultare de la Î. c hiar daca mi-au placut verdictele date de Parintele Arsenie. C u toatea acestea. Acestea le-a facut Parintele Efrem. Culmea vietuitorilor si propovaduitorilor în contemporan eitatea noastra. glicogen. la fântânita. sa stiti ca eu stiu un deva un izvor cu niste apa foarte buna. Unii dintre ei au retinut anumite lucruri. în orice caz. Parintele a fost cum a put ut el sa fie fata de mine. care au lucrat în Biserica. Parintele Ieromonah Dionisie Ignat de la Manastirea Albac povesteste împrej urarea cum Maria Silaghi si-a capatat întregimea trupului la "Fântâna Parintelui Arsen ie". cât si cei care nu l-au cunoscut. A avut si autoritate. ca sunt gânduri de început. Si apoi gândurile lui din Cararea Împaratiei. care au aflat de la altii de Parintele Arsenie. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina. "Eram student în anul I la Teologie la Sibiu. adica gânduri de c atre sfârsitul vietii. sa o coboare scarile. Era acolo un izvor na tural. nu sunt gânduri de catre sfârsit. Se îndemnau unii pe alti i sa mearga pe la Parintele Arsenie..easca si sa-ti dai seama ca altfel nu se poate. dar stim ca e mai greu. pentru ca avea scleroza în plagi de 17 an i. un om mare. Daca ne gândim la to ate lucrurile acestea ne dam seama ca Parintele a fost. Si avea tot mereu nevoie de ajutor sa o duca cineva. a fost omul care si-a dat seama de niste realitati la care noi astialalti nu ajungem. a tuncea era duhovnicul Institutului de Teologie. Nu ma gândesc ca nu au fo st în istorie personalitati cu mai multa priza la oameni decât Parintele Arsenie. Eu l-am preferat pe Parintele Serafim totdeauna.S. deja vezi ca este un om de exceptie. de întelegere. fara sa se îngrijeasca cineva sa faca acolo niste banci si o masa. îi duceam caruciorul sau o purtam în spate. Eu m-am mai întâlnit cu Parintele si de alta data. Nu el personal. . a fost si om cu perspectiva. Si asa s-a dus Parintele la izvor si a vazut ca e apa buna.P. ci a angajat niste oameni. în asa fel încât nu numai cei care l-au cunoscut l-au avut în seama. Acolo s-a vindecat o fata care 17 ani a fost în carucior si dupa 17 ani i-a venit puterea acolo. a fost si un om cu patrundere. somn. Sa ne gândim numai la îndr eptarul acela de viata cu oxigen. Nu se poate. Si Parintele a zis ca vrea sa-l vada si el. sunt si sibian. într-adevar. Cu vreo doua zile înaite de a merge la Sâmbata am tr ecut pe la ea si i-am zis: uite. Si s-a facut ceea ce este acolo. sa o duca la biserica. s-a impus în constiinta multor credinciosi. si anume: un om cu mintea Parintelui A rsenie si un om cu inima Parintelui Serafim. Si fratele respectiv a spus: Parinte. Mi-ar fi parut ta re bine daca se putea face un om din doi. au fost îndrumati.cu gândurile cu care a început c u acelea a si lucrat în general. Eu nu am fost un admirator al Parintelui Arsenie. m-a trimis P. Fiind prieten cu Maria Silaghi. Si-a d at el seama ca nu poti sa schimbi multe în lumea aceasta. probabil si pentru motivul ca si-a dat seama ca multi dintre cei care s-au facut calugari nu au rea lizat ceva deosebit în viata lor. cu largime de gândire. Bineînteles ca îl caracterizeaza . des i m-am bucurat de toate afirmatiile lui care au ajuns la mine. sa o urce. contemporani cu noi. un om care tine seama si de lumea aceasta. Serafim sa stau acolo la Sâmbata vreo doua saptamâni si zice: si noi ne-am gândit sa venim. Ar fi fost ceva exceptional. cum am retinut Catavasia de la Înalt area Domnului. De exemplu la început îi îndruma pe multi sa se faca calu gari. un parinte care a murit în 1984. cum am retinut eu rugaciunea de toata vremea. Catre sfârsitul vietii îndemna sa nu se mai faca calugari. dar. Serafim acuma. "sa te duci sa stai 2 saptamâni la Sâmbata".

semete. Era 3 august 1990. peste care a trebuit sa trecem. am spus "Cuvine-se cu adevarat" si am mai spus niste rugaciuni. Daca vrei sa faci o groapa în pamânt si n-ai sapa. când te prinde furtuna si n-ai casa. S-a pregatit pentru spoved anie si pentru Sfânta Împartasanie. cu alte cuvinte spus: "Sapa. ca era pietris. 2). daca tot mergem. a mers si am ajuns pâna la carucior. Îi îndemna pe oameni sa nu se mai vaicareas ca. asa cum doua-trei pietre încinse bine în foc pot fi întrebuinta te drept plita. care o mai îngrijeste. daca n-ai oglinda sa-ti vezi chipul. S-a spalat pe picioruse. Ele îsi risipesc cu profunzime si generozitate apa. care nu pot tine apa" (Ieremia 2.de un ciob de sticla ascutit. chiar în vinerea aceea dimineata s-a spovedit. mâinile i se suceau. Si când am ajuns la drum am spus ca acuma. a intrat în manastire pe picioarele ei. cutia de chibrituri . sapa. cele cu cumpana. Si pe la or a 14. dupa ce se odihneste. sa o duc eu cu caruciorul pâna la izvor acolo. La carucior zice: simt asa o putere în picioare hai sa mergem pâna l a drum. tot asa a zis: sa stii ca nu ma dor picioarele. când mergea mai mult de 10 metri i se întorceau picioarele. iar un bustean poate une ori servi drept barca. ca am vazut ca ai tras greu caruciorul în sus.da' zic eu. te poti adaposti într-o coliba sau chiar sub buza unei stânci. trecem printr-alta parte. din pricina ca Izvorul apei celei vii L-au parasit si " si-au sapat fântâni sparte. Câte deosebiri nu întâlnesti la fântâni! Unele sunt extrovertite. decât de împins si l-am lasat lânga drum acolo sus. Si zic."3 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) "Cei saraci si lipsiti cauta apa. La pârâiasul acela. limba lor este uscata de sete" (Isaia 41. ca era mai usor de tras." (Lucian Blaga) "Cele mai multe lucruri au loctiitori: când n-ai la îndemâna un ciocan si vrei totusi sa bati un cui. Dar o fântâna cu ce sa o înlocuiesti? Fântânile nu au loctiitori. Când îti lip seste masa pe care sa-ti asezi hrana. Si eu am zis c a haide sa mergem. ca n u mai îi de noi aicea. Si am zis ca nu-i nimica . La izvor l -am tras în sus. un placaj poate face si el destul de bine treaba. e le ne desfata prin nenumaratele curcubee stralucitoare. îti fac semn   . Si s-a tinut. Deci. inima ne-adapa. erau vreo 2 m. De ob icei. Un scaun poate fi înlocuit de un bolovan. Era într-o vineri când am ajuns acolo. Dar Dumini ca la Liturghie s-a ridicat si de atunci nu s-a mai asezat în carucior. poti folosi un lighean cu apa. a f ost la Sfânta Liturghie. s-a împartasit. un cutit . sa nu mai sape "fântâni sparte". Acuma este în obstea Schitului din Retezat. poti încerca cu un bat. E ra sora Iuliana. care au vazut si s-au minunat . împreuna cu sora ei. ca mi-e rusine sa nu ma vada ca ma treci în spate. pe fa ta. încet. haida sa mergem ca daca sunt si eu acolo va mai ajut si eu sa va ma i duc cu caruciorul. caci t oata decaderea e de la parinti începatura . era sora Ana. pe la ora 15 ne-am înteles ca. dar nu o gasesc. precum cele artez iene. ci sa nasca sfinti. Si am ocolit putin masina aceea si ne-am dus pe mai în jos putin si am trecut si am împins caruciorul pâna acolo sus. 13). La nevoie. De toata starea asta rea a lucrurilor are sa dea seama si poporul. Cele mai multe dintre ac estea arata un clar dezinteres pentru util. iar dupa Sfântul Maslu. Ctitor fii fântânilor. tine-te.prin cremene si iasca. la izvor. totusi. ce Gura. bine. Însa facuse febra musculara si sâmbata nu s-a mai putut ridica din pat. Si am pornit încet. sapa. pâna când ne departam. Si asa mai departe. Si zice: ma tin de tine. Fântânile de tara sunt mai r etinute si mai introvertite. Unele. Apoi am dus-o în brate pâna la izvoras. Si atuncea a mers pâna la manastire. Da' am spus: haide sa mergem. erau a colo niste muncitori care s-au împotmolit cu masina si zice: trebuie sa ne întoarcem înapoi.30 s-au ridicat niste nori de ploaie foarte mari si dadea înapoi sa nu mai me rgem. erau bolova ni. pe mâini. sa mergem pâna la manas tire. dupa împartasanie a stat la Sfântul Maslu. Si a zis ca tare ar vrea sa ajunga la izvor. Pâna când vei da de apa . adica Aurica acolo. Apoi au venit niste turisti mai galagiosi si am zis ca hai sa megem. Si când a ajuns la drum. pot fi de folos o piatra sau tocul de la pantof. ca ajuta Dumnezeu. ne ajuta Parintele Arseni e. frate. 17). daca într-adevar sunt însetati. cu un vadit temperament de artist."Si preotului i se va întâmpla ca si popor ului" (Isaia 24. Asta le spunea Parintele Arsenie credinciosilor atunci când v eneau la dânsul sa se plânga de preotii lor. ca sa nu vada a stia ca ma duci în spate.

de departe, te atrag, te îndeamna sa te servesti de ele. Pe altele, modeste, pitul ate sub câte un copac, având un mic acoperis conic, o palarie de protectie deasupra, trebuie sa stii sa le gasesti. Exista fântâni princiare, cu grifoni, delfini, scoic i si naiade, toate cioplite în piatra. Exista fântâni cazone, cenusii, plasate exact în centrul curtii închise a unei cazarmi. Exista fântâni serioase, grave, cu mecanismele bine unse, dar si fântâni glumete, care te împroasca si te stropesc atunci când te strad uiesti sa întrebuintezi apa pe care ai scos-o din ele. Unele scârtâie de batrânete din t oate încheieturile si au ghizdurile antice si acoperite de muschi, altele îsi procla ma, cu trufie, printr-o inscriptie, vârsta si cine le-a sapat. Exista fântâni care astâm para de îndata setea, altele, care ti-o sporesc pe ce bei mai mult. De unele n-ai vrea sa te mai îndepartezi si le tii minte toata viata. Pe altele le parasesti rep ede si le uiti de îndata ce nu le mai vezi în preajma. Fântânile au, fiecare, fire, temp erament, caracter si obiceiuri proprii, neasemenea. Daca n-ar avea apa, ai spune ca nu exista nimic comun între ele. Dar au. (...) Fântânile au si reputatii cum nu se poate mai diferite între ele: despre unele se spun povesti de spaima, cum ca, spre pilda, si-ar fi gasit în ele sfârsitul vreo fata nemângâiata. Despre altele se zice ca mijlocesc întâlniri, cum fusese cea dintre Is aac si Rebecca. Unele au renumele de a avea o apa cu virtuti curative si de acee a atrag în jurul lor o multime de oameni în zilele de sarbatoare, iar când renumele le este înca si mai mare, se fac într-acolo veritabile procesiuni. Întâlnesti fântâni despre c are circula atâtea calomnii încât, desi sunt puse în mijlocul pietei orasului, pe unde t rec zilnic mii de oameni, nimeni nu vrea sa se uite la ele. Despre altele, dimpo triva, se crede ca sunt în stare, contra unui banut aruncat în apa lor, sa-l faca pe drumetul ce l-a azvârlit acolo sa revina la ele. Reputatiile fântânilor se fac si se desfac: fântâni importante cândva îsi pierd, nu prea se stie exact de ce, mai tot credit ul si ajung sa fie de-a dreptul abandonate, parasite. Stau, de aici înainte, pierd ute, cu trupul pradat de buruieni, cu cumpana prabusita, cu galeata mâncata de rug ina, înnamolite si uitate de Dumnezeu. (...) La unele fântâni, oricât te-ai roti în jurul lor, vezi numai zidarie, tevi si lan turi. La altele, oricât te apleci deasupra ghizdurilor, nu zaresti decât tenebrele a dâncului. Dar mai sunt si fântâni din care, atunci când te uiti în penumbra lor, te prives te, luminos si albastru, un ochi de cer."1 Prin urmare, frate, "Sapa numai, sapa, sapa, Pâna dai de stele-n apa!" (Luc ian Blaga) CONCLUZII Am început lucrarea de fata cu îndemnul cuprins în Epistola catre Evrei, în capit olul 13. Pâna aici am avut în vedere prima parte a acestuia, si anume: "Aduceti-va a minte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu; priviti cu luare-aminte cum si-au încheiat viata...", si am vazut si cu acest prilej ca Parin tele Arsenie Boca este unul dintre mai-marii nostri, caruia i se cuvine amintire a noastra. Dar, de-acum, ar trebui sa ne gândim si la ultima parte a îndemnului de m ai sus si anume la: "urmati-le credinta". Ar trebui, deci, sa ne întrebam ce s-a întâm plat în acest timp care a trecut de la moartea Parintelui Arsenie. I-am urmat cred inta? Generatia tânara de teologi sau monahii, mai ales cei pe care i-a îndrumat per sonal, au transformat mostenirea Parintelui Arsenie într-un punct de plecare întru m arturisire? Cei care au simtit contemporaneitatea cu Parintele drept o binecuvântare, împ reuna cu cei care-l descopera acum pe Parintele, citindu-i scrierile sau ascultând marturii despre dânsul, dupa cuvântul Epistolei amintite, sunt îndemnati sa o faca. Unii însa, din pricini numai de ei gândite, sunt de parere ca despre activita tea si lucrarile Parintelui Arsenie "se cuvine mai mult si mai bine sa se taca, decât sa se vorbeasca..."1. Acesta este si principalul motiv pentru care, despre P arintele Arsenie nu au aparut carti, asa cum au aparut despre toti marii duhovni ci ai României. În afara de Cararea Împaratiei, care a disparut de mult de pe piata (de fapt eu nu am vazut-o niciodata într-o librarie de carte religioasa2), mai sunt multe p redici, meditatii, schite si desene care înca nu au fost tiparite, poate - zic uni i - pentru a respecta ultima dorinta a Parintelui Arsenie, anume aceea de a nu-i fi date publicitatii. Cu ele însa sau fara ele, tot exista un interes crescând fata de personalitat

ea Parintelui Arsenie. Este stiut, de pilda, fapul ca dintre toate mormintele duhovnicilor români, mormântul Sfintiei Sale este cel mai cautat, devenind unul dintre cele mai cunosc ute locuri de pelerinaj la care merg crestini din toata tara, an de an tot mai m ulti. Tot în acest sens, un exemplu concret si foarte concludent si el este acela ca, pe Internet, în cazul vizitatorilor de Pagini de spiritualitate ortodoxa, cel e mai cautate nume sunt "arsenie" si "boca", lucru pe care îl ilustreaza cât se poat e de limpede Statistica unui astfel de Site, pe care o reproducem în Anexa III. Dar, în legatura cu Parintele Arsenie Boca constatam, cu parere de rau, ca exista si extreme: pe de-o parte, unii îl învinuiesc si îl suspecteaza de tot felul de lucruri3, iar pe de alta parte altii, cei însetati de legende mai mult sau mai pu tin miraculoase4, exagereaza în ceea ce priveste viata si activitatea Sfintiei Sal e. Din 1989 încoace am tot întâlnit asfel de atitudini sau marturisiri aparute în divers e publicatii, semnate fie de gazetari aflati în treaba, fie de omeni care se preti nd destepti, cu aere de intelectuali5, fie de fete bisericesti, care au dat dova da ca nu au înteles ca sunt si lucruri care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul carora se pot face exercitii gazetaresti, lucruri care trebuie sa se continue a se desfasura dincolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realit ati umflate de gazete, ca lucrurile sfinte si mari, ca si cresterea grâului, ca vi ata intima a familiei, ca respiratia continua, ca rugaciunea zilnica6. Cu toate acestea însa si acestia, asemenea celor care l-au surghiunit pe Pa rintele Arsenie, nu i-au stins slava, ci, dimpotriva, i-au înaltat-o si mai mult, au facut-o mai stralucitoare. "Asa e cu natura faptelor duhovnicesti. Nici o piedica materiala nu le op reste! Dimpotriva, înfloresc si cresc în fiecare zi. Nu le vestejeste nici timpul si nu le opreste nici departarea."7 În acest înteles numea Sfântul Ioan Gura de Aur trupurile sfintilor si izvoare, si radacini, si miruri duhovnicesti. "Pentru ca izvorul, radacina si mirul, adica parfumul, nu-si îngradesc însusi rile lor numai la ele, ci le raspândesc la mare departare în jurul lor. De pilda, iz voarele izvorasc multa apa, dar nu tin apele în sânul lor, ci dau nastere la râuri car e curg mai departe si se întâlnesc cu marea. Si asa, izvoarele, ca o mâna întinsa, îmbrati seaza prin prelungirile lor apele marilor. La fel, radacinile plantelor si ale a rborilor stau ascunse în sânurile pamântului; dar puterea lor nu ramâne jos în pamânt; mai a les aceasta este însusirea vitei de vie care se agata de copacii înconjuratori. Când c oardele vitei de vie se agata de ramurile de sus ale copacilor, târându-se pe ele, s e întind pâna la mare departare si fac prin desisul frunzelor un acoperis întins. Asta e si însusirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt pastrate în casa, dar ad eseori mirosul lor placut se raspândeste prin ferestre pe ulite, pe strazi, în piata si vesteste trecatorilor calitatea parfumurilor din casa. Daca izvorul si radac ina, daca natura plantelor si a aromatelor au atâta putere, apoi cu atât mai mult tr upurile sfintilor."8 Ca spusele acestea nu-s minciuni îl arata marile pelerinaje de la mormântul Parintelui Arsenie. ANEXA I Cuvînt lamuritor în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei", pr ezentata sub titlul "Nota asupra editiei", semnata de Monahia Zamfira Constantin escu1 Moto: "Daca certi pe cersetorul, caruia o pâine-i dai, Raiul nu e pentru tine, nici tu nu esti pentru rai. Miere chiar de i-ai da astfel, nu e fapta de crestin, Caci pâna sa-ti guste mierea, i-ai turnat pe ea pelin". Vasile Militaru: Vorbe cu tîlc Consideratii generale

Cartea Parintelui Arsenie, Cararea Împaratiei, aparuta recent în Editura Epis copiei Aradului, este urmata de o postfata, scrisa de Prea Sfintitul Timotei Sev iciu al Aradului, de o scrisoare adresata Parintelui Arsenie de Nichifor Crainic si de niste marturisiri facute de Parintele Profesor Universitar Simion Todoran . Toate acestea sunt scrise decent si odihnitor, iar atmosfera creata de ele se potriveste cu cartea pe care o prezinta. Nu tot asa stau lucrurile în privinta Not ei asupra editiei, semnata de Monahia Zamfira Constantinescu, în care nu se prezin ta observatii asupra cartii - cum era de asteptat, ci se dau si unele lamuriri care, pâna la urma, au si ele nevoie de lamurire, iar aceasta se face într-o forma care tulbura "calea senina", pe care ne-o indica lucrarea Parintelui Arsenie. Es te "veninul" si "pelinul" turnat peste "mierea" cartii si a marturisirilor care o însotesc. Toti cei cu care am venit la vorba despre Cararea Împaratiei si-au expri mat nemultumirile, pentru aprecierile din Nota asupra editiei, care nu privesc e ditia, ci lucruri în afara ei. Toti apreciaza negativ afirmatiile la care ne este luarea-aminte si de care ne vom ocupa mai jos. Bietul Parinte Bodogae! Îndata dupa trecerea la cele vesnice a Parintelui Arsenie, fostul sau coleg de Teologie si chiar de banca, Parintele Teodor Bodogae, s-a simtit îndemnat sa s crie câteva rânduri În amintirea Parintelui Arsenie, pe care le-a publicat în "Telegrafu l Român", din luna ianuarie 1990 . Nu-mi pot închipui ca Parintele Bodogae s-ar fi p utut gândi ca articolul sau de pomenire a Parintelui Arsenie va fi considerat cândva , dupa aproape sase ani, ca fiind scris "la comanda", cu scopul precis de a "min imaliza si caricaturiza" "aceasta complexa, harica si marcanta personalitate a m onahismului din Ardeal". Luând aminte la o astfel de apreciere sau supozitie, gândul mi se duce la cuvân tul Domnului Hristos: "De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat. Si daca lumina din ti ne este întuneric, întunericul cu cît mai mult?" (Matei 6, 22-23). Ma gândesc, de asemen ea, la ceea ce i-a spus stapânul din pilda cu lucratorii tocmiti la vie (Matei 20, 1 si urm.) unui nemultumit: "sau ochiul tau e rau, pentru ca eu sunt bun?" (Mat ei 20, 15). Sa nu uitam apoi ca "Din prisosinta inimii graieste gura" (Matei 12, 34). Un monah simplu, traitor odinioara în manastirea noastra de la Sâmbata, spunea : "Pe om, daca îl cauti de bun, bun îl gasesti, iar daca-l cauti de rau, si rau îl gas esti". Eu am citit si recitit si am analizat articolul Parintelui Bodogae despre Parintele Arsenie si n-am gasit în el nimic "minimalizat si caricaturizat". L-am în teles ca pe un articol de aducere aminte si atâta tot. Cum stau lucrurile în legatura cu numele Parintelui Arsenie înscris pe crucea -monument a luptatorilor din rezistenta anticomunista, monument ce se gaseste în c urtea manastirii noastre? În toamna anului 1995 s-a ridicat în curtea Manastirii de la Sâmbata o cruce mo nument, pe care se afla scrise numele celor ce au murit pentru tara, facând parte dintre cei ce au luptat în Muntii Fagarasului, în rezistenta anticomunista. Drept cap de lista a fost scris numele Parintelui Arsenie. Spun "a fost s cris", pentru ca acum nu mai este scris, deoarece în seara zilei de 21 noiembrie a fost sters, în mod abuziv, de catre un fanatic aparator al numelui Parintelui Ars enie. Si când te gândesti ca acel fanatic este în rosturi de îndrumator de oameni si mai ales de tineri! Ni se reproseaza ca nu ne-am opus noi, "Prea Cuviosii Parinti de la Manas tirea Sâmbata, cu stirea carora s-a facut acest lucru, ba mai având si binecuvântarea arhiereasca". Cine poate face o astfel de afirmatie, anume ca lucrurile s-au pet recut cu stirea noastra si cu binecuvântarea arhiereasca, înseamna ca stie mai bine decât noi. Ori, asa ceva nu se poate. Parintii de la Sâmbata s-au vazut în fata faptului împlinit. Fara îndoiala ca bin ecuvântare si aprobare pentru monument a fost, si pentru asezarea lui în curtea mana stirii. Nu cred ca s-au discutat si chestiuni de amanunt, cum ar fi aceea daca s a fie sau nu scris si numele Parintelui Arsenie pe monument. Parintii de la Sâmbat a au luat la cunostinta ca numele Parintelui Arsenie e scris pe monument abia at unci când monumentul a fost ridicat si când, la drept vorbind, nu se mai putea face nimic. Si mai e ceva: personal, când am aflat ca numele Parintelui e scris pe monu ment, mi-am zis: "Cei care l-au scris vor fi stiind mai bine decât mine, decât noi,

Ctitorii acestei cruci monument ale stiu desigur de ce au trecut pe cruce si numele Parintelui Arsenie. câteva scrisori ale Parintelui. daca va fi necesar. Un acatist contestat si un om defaimat Am lasat la urma cele doua scrieri ale Parintelui Ieromonah Dometie Moian . în ceea ce poate vor fi cândva memoriile mele". s-a facut placut oamenilor. Si mai departe.si asta nu trebuie sa fie trecuta cu vederea -. la festivitatea de sfintire a monumentului. Din referirile facute la aceste scrieri reiese ca ele au fost scrise si r aspândite "cu încuviintarea Prea Cuviosilor Parinti de la Sâmbata si cu binecuvântare ar hiereasca". asa ca n-am avu t curiozitatea nici sa-l cunosc. în privinta carora a fost si mai este atâta zbatere. si cu alt prilej: "Pecetluit sa-mi fie mormântul pâna la a doua venire". Nu-mi amin tesc sa se fi vorbit vreodata în manastirea noastra despre o reînhumare la manastire a la care si-a început activitatea. A fost coplesit de maretia Parintelui . Mitropolit Antonie. în legatura cu prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce. Multumim de informatii. ne putem da seama ca înscrierea numelui Parintel ui Arsenie pe monumentul de la Sâmbata n-a fost . Astfel. Pentru istorie. si îl mai stia m cu multa evlavie la Parintele Arsenie. dar Parintele Arsenie i-a cerut Mitropolitului sa-l lase în cont inuare la Prislop.de ce l-au scris"."o ultima încercar e de a rastalmaci rostul si sensul profund crestin al activitatii Parintelui Ars enie". pe cel din urma rugându-l s a intervina pentru a i se da binecuvântarea sa ramâna la Prislop. împlinind rugamintea auto rului. despre toate ace stea am luat la cunostinta din cele afirmate în expunerea anexa la "nota asupra ed itiei". a spus: "Am vazut pe cruce si numele Parintelui Ar senie Boca. Este de mirare deci ca în alta parte s-a putut v orbi despre asa ceva si ca asta începe sa se stie abia acum. Cunosc.cum se afirma . va face corecturile de rigoare. Stiind aceasta. mi-am zis: "Cine stie ce actiuni va fi desfas urat Parintele. cu deshumarea si c u o eventuala mutare a osemintelor Parintelui Arsenie la Sâmbata. În sfârsit . n-a stiut sau n-a vrut sa stie de acestea. În cuvântul meu de la înmormântarea Parintelui Ieromonah Dometie. si nu m-am mirat deloc. Ne vor s pune ceva. dar de care stiu cei ce l-au pus cap de lis ta". Sa stiti ca nu-i asa! Eu am aflat de acatist atunci când se dactilogra fia. În aceasta perspectiva au stiut cei de la Sâmb ata de prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce si nu s-au opus. acatistul nu m-a interesat. În ce-l priveste pe autor. "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata" În ceea ce priveste cele în legatura cu locul de înmormântare. adre sate Mitropolitului Nicolae Balan si Parintelui Grovu.. L-a dactilografiat un Parinte. m-as fi mirat sa nu fie.S. caci mi-am zis ca Parintele. un Zamolxis al neamului românesc. E bine ca s-a pus în atentie faptul ca Parintele Arsenie n-a fost scos de l a Sâmbata de autoritatile locale. Nu ne deranjeaza cu nimic. nu mi-am facut nici o grija în ceea ce priveste continutul. voi putea completa si eu unele lucruri. (Cuvintele acestea au fost impri mate pe caseta. Abia la moartea Parintelui am înte les ca gândul meu nu se potriveste cu realitatea si abia de curând am aflat ca Parin tele si-a ales loc de înmormântare si ca a zis: "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata".P. Si sa stiti ca ceea ce l-a car acterizat cel mai mult si mai mult . Acatistul Prea Cuviosului Parinte Arsenie si Viata Sfântului Prea Cuvios Parinte Arsenie. însusi Mitropolitul ducându-l pe Parintele la Prislop. Nu mai stiu de unde si prin ce împrejurare mi s-a împlântat în minte ideea ca Par intele va fi înmormântat la Manastirea de la Sâmbata. La acestea se mai poate adauga ca Parintele a fost chemat de Mitropo litul Nicolae sa se întoarca la Sâmbata când Manastirea Prislop a trecut în perimetrul e parhiei Aradului.cum este înfatisat în rândurile la care ne este luarea amint e -. Î.poate mai mult decât pe oricare dintre noi -. vestitul mare duhovnic al vremii. Cine s-a op us. în memoriile me le. ci a primit ascultare de la Mitropolitul Nicolae Balan sa organizeze Manastirea Prislop. chiar daca nu avea pregatire scolara. de care noi nu stim. a fost evlavia lui la Parintele Arsenie. Având în vedere toate acestea. de unde le-am redat). ci îl stiam om inteligent. din informatiile semn ate de Maica Zamfira. licentiat în Teologie. cu rosturi le pe care le-a avut. fiind licentiat în Teologie. nu-l stiam a fi "mania c si exaltat religios" .. am spus despre el urmatoarele: "Parintele Dometie. în aceasta privinta.

"probabil. în cinsti rea noastra. la noi. În Pateric se sp une ca un calugar a judecat pe cineva si l-a socotit ca este rau. e scris: "Nichifor Crainic e ocrotit de Parintele Arsenie. si n-am de gând sa-l opresc pe cineva de a-l citi. în iubirea noastra. asa cum se citesc si alte carti apocrife . fiind (se întelege. "om intelige nt si evlavios.spre înmultirea evlaviei. Îngerul s-a dus cu sufletul celui judecat la cel ce-l osândise si a zis: "Unde sa-l pun pe acesta pe care l-ai judecat. nu am un cu lt pentru el. Daca ar veni îngerul acum. Si asta i-a adus Parintelui Dometie niste ne cazuri: a avut si are niste împotrivitori . Raspândirea au facut-o credinciosii. sa-l aseze cu dreptii si cu sfintii. sa ne întrebe: "Unde sa pun sufletul Parintelui Dometie?". deoarece credinciosii nu citesc acatistul di n evlavie fata de autor sau raportîndu-se la autor . la vârsta înaintata. cum acesta este singurul pe care îl au. în legatura cu rândur ile pe care le am în vedere.cum e Visul Maicii Domnului . ca pe un om cu da r de la Dumnezeu. "maniac si exaltat religios". iar altii ca sa-l denigreze". ca pe un prooroc. iar pe de alta parte. învrednicit de harul preotiei. tot spre înmultirea evlaviei sau spre manifestarea evlaviei? Orice încercare de denigrare a Parintelui Dometie. adica în inima noastra. la bine sau la rau?". care doar l-a scris. un om care si-a v azut de treaba. în expunerea de fata. pentru care este alcatuit. dar nu se poate zice ca alcatuirea acatistului pentru Parintele Arsenie este ceva rau. de ce sa-l denigram pe un coleg al nostru? Cât priveste raspândirea acatistului. aceasta n-are nici o legatura cu manastirea si nici cu Parintele Dometie. este fara rost. Parintele Dometie. pentru ca a fost un om în care s-au odihnit oamenii. pentru ca. noi nu suntem chemati sa spunem ce-i bine si ce-i rau. Oamenii totusi au evlavie la Parintele Arsenie si la fo rma aceasta de revarsare de suflet. Dumnezeu sa-l odihneasca.desi a facut întreaga scoala primara. toti am raspunde: "Sa-l pu i la bine. la care ne este luarea aminte. un om de care noi ne-am bucurat. pe de o parte. ca fiin d numai "cu patru clase" . apare. si tot timpul cauta prilej sa spuna ceva frumos despre Parinte le. Adica. prin acatistul pe care îl au la îndemâna. Iubiti cr edinciosi... "defaimarea lui". Cîteva nedumeriri Acestea fiind zise. desi am respect fata de Parintele Arsenie. pe acesta îl si folosesc. constati ca de câte ori e vo rba despre Mitropolitul Nicolae Balan. citim: "Parintele a fost dus cu . cu încuviintarea Mitropo litului Balan". Si asta l-a dus sa alcatuiasca un acatist pentru Parintele Arsenie. Ma uimeste afirmatia ca acatistul a fost scris "cu încuviintarea Prea Cuvio silor Parinti de la Sâmbata" si ca aceasta încuviintare i s-a dat Parintelui Dometie . desi eu însum i nu-l citesc. cu voie si fara de voie. Daca ar fi unul mai bun. E groaznic sa constati la ce se poate gândi cineva pus pe defaimare. el este pomenit ca "Mitropolitul Balan". l-ar folosi pe acela. Astfel. iar altii stiu prea putin -. Cine are dreptate? Caci prezentarea e diferita. precum si o scoal a de ucenici -. Pe mine nu ma deranjeaza cu nimic existen ta acestui acatist. sa zicem asa. si ne ducem mai departe viata purtându-l în sufletele noastre".despre care unii nu stiu nimi c sau aproape nimic. mi-au mai ramas si câteva nedumeriri. Si daca a facut totusi si ceva rau. Parintii de la Sâmbata) de acelasi nivel cu autorul . în nota la scrisoarea lui Nichifor Crainic. dac a a avut umbre si pete pe suflet. de ce nu s-ar putea citi si aces t acatist. Sa-l pui la bine. în aceeasi expunere. care au evlavie la Parintele Arsenie s i care îsi revarsa sufletul cinstitor. Citind cele scrise spre informare si lamurire. iata ca Biserica ne-a adunat sa ne rugam ca Du mnezeu sa-i ierte toata greseala ce a facut. Punând acum fata în fata afirmatiile celor ce-l defaima si cele ale cinstitor ilor. ca sa se puna în umbra aca tistul scris de el. ci din evlavie fata de Parinte le Arsenie. pe care l-a vazut ca pe un om mare. Si apoi. Acatistu l a început sa circule chiar de la început. dar dupa mai mult de zece ani de diaconie si dupa aproape patruzeci de ani de calugarie". La Parintele Dometie au rascolit uni i si au gasit si anumite rele. între care vina aceasta ca a facut un acatist Parin telui Arsenie. Mai departe. Noi îl tinem unde-l avem. a fost un om util manastirii. un om cu evlavie. adresata Parintelui Arsenie.Arsenie. Si acum se continua înca. E drept ca nu-i la masurile la care ar t rebui sa fie un acatist. e drept.

cea de-a treia nedumerire îmi vine de pe urma constatarii ca o calu garita.masina de Mitropolitul Balan". cu mai bine de patruzeci si cinci de a ni de calugarie si cu aproape tot atâtia ani de vietuire în preajma Parintelui Arsen ie. ca la ocazia pelerinajului la altarul ctitoriei marelui mucenic al Legii stramosesti si al neamului românesc. Si ar fi cazul sa se vorbeasca corect. chiar daca "nici mort nu se mai întoarce la Sâmbata". Arhimandritul Teofil Paraian Nota: Aceste rânduri le-am scris în zilele de 8 si 9 februarie 1996. cum e corect: "Mitro politul Nicolae Balan?". E ultima impresie si nu e cea buna. Mitropolitul Nicolae Balan este ctitorul Manastirii Brâncoveanu.S. voi încerca totusi sa astern aci câteva gânduri ce m-au facut sa retraies c clipele în care si-a desfasurat viata Brâncoveanu Constantin. Le-am scris di ntr-o necesitate sufleteasca. În adevar. de fiecare data când a venit vorba de trec erea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. "Monahia Zamfira Constantinescu". Asezata chiar la picioarele muntilo r Fagarasului.. poate purta în suflet atâta rautate. Unele observati i trebuiau totusi sa fie facute si le-am facut. E vorba cumva de vreo nuanta? Unii mor si altii se savârsesc? Ceva ce nu-ti poti închipui În sfârsit. N-am vrut sa fiu polemic si cred ca nici nu sunt.. asa cum ne apare.". de pe urma celor scrise. În sfârsit. simbolul ortodo xiei noastre si a fiintei noastre nationale. dar cu inima plina de harul binecuvântarii pe care Marele Ierarh al Ardeal ului Î. l-a revarsat asupra tuturor fiilor sai d uhovnicesti. se exprima aceasta prin cuvântul: "savârs irea din viata". ca un ultim cuvânt însotitor al cartii Cararea Împaratie i.. Brâncoveanu Constantin a înteles ca num ai acolo în muntii cari-i dau atmosfera prielnica trairii intense cu Dumnezeu. Tot Mitropolitul Nicolae Balan i-a dat bursa pentr u Scoala de Arte Frumoase si l-a trimis si la Sfântul Munte. mai ales când ne gân dim ca Mitropolitul Nicolae Balan l-a hirotonit pe Parintele Arsenie diacon si p reot si ca l-a facut calugar. ca un fel de despovarare de greutatea ce o purtam pe suflet. Voevodul Constantin Brâncoveanu. câta emana din rândurile pe care le semneaza. în timp ce. turnat peste mierea celor pe care le pecetluieste. Mitropolit Dr. e scris: "Înainte de a muri. de la Sâmbata de Sus. N-am cu nim enea nimic. la vârsta de 70 de ani de viata. în ultimul cuvânt însotitor al Car arii Împaratiei.. Mânastirea de la Sâmbata de Sus a fost si va fi pentru neamul românesc . acest loc de închinare a fost pentru poporul românesc din Ardeal o ci tadela a rezistentei lui în veacul 18-lea. Nu stiu pe ce se întemeiaza acest fel de a spune.P. Si cuvântul. la care si-a început Parintele A rsenie viata de manastire si unde si-a desfasurat activitatea vreme de noua ani. fara sa fiu incisiv. Nicolae Balan. est e cu putinta ca românul de amândoua partile Carpatilor sa se desbrace de haina pacat . ANEXA II În pelerinaj la Sâmbata de Sus1 Niciodata nu mi s-au aratat mai profunde si mai pline de înteles crestin cu vintele psalmistului care zice: "Ridicat-am ochii mei la munti de unde-mi va ven i ajutorul meu. Când a fost ridicata aceasta manastire. în frunte cu episcopul de la Blaj. sustinuta de ura de neînteles a fratilor uniti. d ar fie-mi îngaduit sa afirm ca e o necuviinta. la car e m-am învrednicit si eu sa iau parte anul acesta. Este vreo deosebire între savârsire si moarte? A doua nedumerire este aceea ca. se abatuse asupra Bisericii Ortodoxe si a poporului român ortodox din Ardeal. cu privire la Parintele Bodogae. când urgia habsburgica. cu atâta rautate. asa cum lumina n-are nimic cu umbrele si cu petele pe care le descop era. dar mai ales pentru cel din Tara Oltului si din întreg Ardealul. ajutorul meu de la Domnul Cel ce a facut cerul si pamântul". De ce sa nu se spuna. E ca si cînd ar afirma cineva ca lucr area Cararea Împaratiei a fost scrisa de Parintele Boca sau ca nota asupra editiei e semnata de Monahia Constantinescu. este "pelinul" si "veninul". Cu parere de rau de a nu fi putut sa zabovesc mai mult în jurul acestui sfânt altar.

ca puterea. catre care trebuie sa tindem ca spre binele nostru suprem. a simtit înca odata c um se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile pe c are cei doi ierarhi. Iata de ce cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si op era reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din România Mare. cât si din afara hotarelor tarii noastre. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. Mitropolit Nicolae a binevoit s-o rosteasca dând-o ca pe o hrana isvorâtoare de tarie si de curaj mai ales în vremurile tulburi prin care trecem.ului si sa se ridice pe culmile cele neprihanite de unde sa ceara ajutorul lui D umnezeu în primejdii si nevoi. Dumnezeu. În adevar. diplomat al scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. dar m ai ales de mânastirile noastre. În ele omul modern gaseste chipul cel mai sigur si cel ma i autentic al trairii în neîntrerupta legatura cu Creatorul sau. i-a venit numai din lum inata traire cu Dumnezeu în jurul altarelor acestor sfinte mânastiri. Sfintitului Mitropolit au fost prinos de recunostin . de reculegere si de minunata meditatie. cuvintele Î. Ruperea lega turilor vietii noastre cu climatul pe care mânastirile au au stiut sa-l pastreze n eîntinat. Toate acestea le-a daruit . Caci ca unul care traia în neîntrerupta comuniune cu Hr istos Domnul si Isbavitorul nostru. Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în aceas ta zi mare "Vinerea" din saptamâna Învierii Domnului. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. Poporul nostru însa. ctitorii voevo dale sau particulare. În adevar. a înteles ca simtul sau legat mai mult de adevaruril e lui Dumnezeu decât de ceea ce este schimbator si trecator. el a înteles ca sfânta ortodoxie a neamului a ma i fost pastrata mai cu deosebire pentru neamul nostru în manastiri. Î.si le va darui si în viitor dupa restaurare. pe care s-o desfasoare acolo în li nistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaciune. el re useste sa înteleaga ca viata nu este data sa o petrecem pentru a sluji pamântului. cât si ca societate. crescut si îndrumat în studiul teologiei. c i traind pe pamânt sa avem certitudinea ca alta viata va începe pentru noi dincolo d e mormânt. Caci în atmosfera de evlavie. si P. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucuriile si necazurile în sufletul Sau de mare român si de mare crestin. diacon Boca. taria si curajul lui în vremurile de cumplita înclestare între popoare. sa reia lupta si s-o duca la bun sfârsi t. mai demna si mai independenta. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în ch ipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celor rele atât dinlauntrul. ucigator de suflete si ratacitor de constiinte. le îndreptau catre Cel atotputernic.S. Manastirile au fost acelea care au asigurat neamului nostru în timpurile de mare vitregie izvoru l de la care se adapa el pentru a-si pastra nealterata constiinta ca apartine un ei natiuni care în Biserica ortodoxa si numai prin aceasta Biserica Ortodoxa are a -si afirma drepturile lui la o viata mai înalta. tânarul monah a înteles s a dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. poporul român ortodox venit pe timp ploios. Si de aici isvorasc cele mai mari desordini sociale pe care a putut sa le înregistreze istor ia. Sfintitul Mitropolit Nicolae. Toate acestea si-au gasit expresia însemnatatii lor atât religioase cât si nati onale în predica pe care Î.P. Dar aceste mânastiri sunt tot atâtea pilde de traire crestineasca în mijlocul u nei lumi prinsa în mrejele secularismului veacului nostru. nascut si crescut de duhul Ortodoxiei în Biserica. Manastirile au fost oazele unde se odihnea sufletul neamului nostru românes c pentru ca refacut si întarit cu forte noi.P.S. Nicolae Colan al C lujului înconjurati de sobor de preoti. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. Mot du pa locul de nastere. În jurul lor si la sânul lor el a stiut sa desprinda voia lui Dumnezeu si sa simta cum bratul atotputernic al Ziditorului îl ocrotea si-l ducea la biruinta.P. "Isvorul tamaduirii". savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. duce la o înfricosatoare saracie sufleteasca care mai devreme sau mai târziu se arata în toate manifestarile noastre atât ca insi. poporului român din Ardeal altarul sfânt al ctitoriei lui Brâncoveanu Constantin. par.

Hannan s-a urcat pe o pia tra pentru a-L vedea mai bine. S-a spalat.) I-a dat marama lui Hannan pentru ca acesta sa o poarte împreuna cu scrisoarea catre cel care îl trimisese. Aflându-L pe Hristos înconjurat de mult popor.Din lupta legionarelor românce. Diacon Haralambie Cojocaru ANEXA III NOTE ARGUMENT 1. si la Biblioteca Facultatii de Teologie Or todoxa din Cluj-Napoca în 2001. INTRODUCERE 1. vom fi si noi în stare sa le urmam pilda crezând si traind ca si ei în Bis erica. Mitropolit Nicolae. Dar mai presus de toate ramâne reactualizarea testamentului lui Brâncoveanu C onstantin.P. atât de la cei de la tara. pe care a ramas imprimat chipul Sau . iar apa din isvorul care a fost sfintit se va fi prefacut în isvor de apa vie care va tamadui toate boalele si toate neputintele trupesti si sufletest i. facându-i voia. ca si printr-o profunda vietuire cu Hristos. pe care Î. avem datoria a ne uni pentru a fi tari si în du hul lui Hristos se cade a purta sarcina unii altora pentru a asigura tarii maxim um de munca si de roade bogate. un sfânt legamânt pentru viitor. Nu mai putin miscatoare au fost cuvintele pe care P. 2. afirmarea drepturilor noastre milenare pe aceste meleaguri. Mitropolitul Nicolae a stiut. di n pricina "slavei negraite a chipului Sau care se schimba mereu sub puterea haru lui". adapându-ne de la altarul acestor lacasuri de închinare. (Aceasta este prima icoana a lui Hristos. scaldate de râurile harului ceresc prin aceste locasuri de închinare care ne-au crescut si pastrat ca neam. mort pentru Legea si pentru Neamul românesc . A încercat sa-I faca portretul. re venirea pe cararile lui Dumnezeu. la credinta în El si la trairea cu El.S. Chiar atunci când suferim.ta adus memoriei Voevodului Brâncoveanu. capitolul Evocari - .S. Dar daca pâna acum avem pace. Caci daca mosii si stramosii nostri au putut rez ista de-a lungul veacurilor. atât în zile de pace cât si în zile de sbucium. Episcop Nicolae al Clujului le-a rostit poporului aratând cât de înaltatoare si graitoare este aceasta z i a Isvorului Tamaduirii. vom avea siguranta ca nime ni si nimic nu ne va smulge pe viitor mostenirea pe care înaintasii nostri ne-au t ransmis-o. Vazând ca Hannan de straduieste sa-I isvodeasca portretul. apoi este aceasta tot voia lui Dumnezeu care ne-a lasat ragazul necesar pentru a ne întoarce la El. rascumpa rând prin jertfe de tot felul caderea celui care pe drept cuvânt a fost numit de pop or "Satanasie" si afirmînd sus si tare drepturile noastre de popor crestin ortodox si român pe aceste meleaguri. Avgar i-a recomand at sa faca portretul lui Hristos si sa i-l aduca în cazul în care Acesta ar fi refuz at sa vina. Lacrima prigoanei . Hristos a cerut a pa.acheiropoiètos. apoi cu atât mai mult noi datori suntem sa le urmam p ilda si sa stam ca si ei în vecinatatea lui Dumnezeu. O relatare mai detaliata a acestei întâmplari ne ofera Mineiul lunii augus t. În jurul l ui. dar nu a reusit. Dumnezeu urmareste curatirea noastra de sgur a pacatului. Cum Hannan era pictor. care se reduce la urmatoarele: Suferind de lepra. Într-o totala daruire dezinteresata în mâinile lui Dumnezeu. spune Î. si în sfârsit. cu maiestria oamenilor c are vad peste veacuri. cu o scrisoare în care-I cerea lui Hristos sa vina la Edessa pentru a-l vindeca. Regele Avgar a trimis la Hr istos pe arhivarul sau Hannan (Anania). sa o faca o vie realitate ortodoxa si nationala. Întreaga regiune de la Sâmbata de Sus si-a îmbracat haina de sarbatoare pe care lumina Învierii Domnului o luminase si o sfintise. care poarta sarcina conducerii destinelor neamului nostru. numita în Biserica Ortodoxa "nefacuta de mâna omeneasca" . cât mai ales de la cei din orase. Timpurile prin care t recem cer de la noi. cum ca în strânsa legatura cu duhul îna ntasilor nostri cari au stiut sa-si jertfeasca viata pentru apararea altarelor l ui Hristos. La Manastirea Ciucea în 2000. Bucuria Învierii s-a revarsat si asupra ei. Numai în felul acesta vom putea sa fim una în jurul Majestatii Sale Regelui C arol II-lea. Si-a sters fata cu o marama. Sf.P.

anul VI. 28. În amintirea Parintelui Arsenie Boca. 18. împartasesc întru totul opinia P arintelui Teofil Paraian. spune ca Parintele Arsenie a fost calugar it si hirotonit în acelasi an. Parintele Serafim Popescu si Parintele Arsenie Boca au adus de la Athos manus crisele românesti ale Filocaliei. "Puncte Cardi nale". 10. 5-6/1997. 1947. Însa conform stirii preluate din "Telegr aful Român"/1942. serie noua. 9. "Gândi rea". 1990. În ceea ce priveste afirmatiile pe care Monahia Zamfira Constantinescu l e face în Nota asupra Editiei I (vezi: Cararea Împaratiei. 48. Probabil ca numele de Zian vine de la Sânzian. 1946. Ibid. 35 -43. semnata de Monahia Zamfira Constantinescu. 20. Grigorie T. Parintele Nicolae Streza. Romulus Neag. 28-29.. "Telegra ful Român". VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 1. din Prefata primului volum al Filocaliei. p. nr. Serie noua.. Cât de actual este acest text. Sibiu. Editura Gordian. 6/102. Prof. Ibid. 1994. nr. p. 2-4. 9-10. p. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. p. nr. nr. p. Diacon Haralambie Cojocaru. Teodor Bodogae. p. Serie noua. 6. 5. p. Ibid. 13. E vorba de Parintele Arhimandrit Antipa Dinescu (1859-1942). Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Majoritatea absolventilor liceului bradean au devenit preoti si avocat i. p. Istoria Manastirii Prislop. Mircea Pacurariu spune ca Parintele Arsenie a fost hito tonit în iunie 1940 . p. Prof. Stire: Praznicul duhovnicesc de la Manastirea Sâmbata de Sus. l a "Nasterea Domnului". adica în 1939. Traduceri ale Filocaliei existau deja si se înscriau în activitatea mai g enerala de traducere din Sfintii Parinti.cf: Pr. Cuvinte lamuritoare. Vlad Proto popescu. 2001. 158. Ibid. 4. 15. Dr. Dumitru Staniloae. 12 aprilie 1942. nr. 4. 14. în Preoti ortodocsi în închisorile c omuniste. Prof. neavând mijloacele de a le tipari acolo. 5-6/1997. 30. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. Se mai stie apoi ca Nichifor Crainic planificase tiparire a tuturor manuscriselor Sfintilor Parinti aflate la Sfântul Munte.. nr. la care ar cam trebui sa ia aminte gazet . "Gândirea ". 524. fragment. 11. 6. 5-6/1997. 340-341 ) în legatura cu articolul Parintelui Teodor Bodogae. pentru necesitatile învatamântului teologi c. pornind de la stirea din "Telegr aful Român". cf. anul VI. a afirmat si dân sul ca Parintele Arsenie a fost hirotonit pe data de 10 aprilie 1942. Mircea Pacurariu. 12 mai 1940. "Înaltarea Domn ului". septembrie-octo mbrie.. "Revista Teologica". Timisoara. Pr. Romulus Neag. Editura Teognost. Pr. anul VI. 17. 7. 3. 16. p. Mircea Pacurariu. asa cum a m calculat si eu cu ajutorul Evanghelistarului. p. 19. Parintele Ciprian Negrean. (cf.Otilia Radulescu Aroneasa. p. pp. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zaradensis. care se aflau acolo adunate pentru tipar din 193 7 si pentru care monahii. 26-31. cf. 1940. Istoria Manastirii Prisl op. 9. Prof. 2002. înt r-o conferinta sustinuta la Cluj-Napoca în data de 11 aprilie 2002. prezentata sub titlul "Nota asupra editiei". "Telegraf ul Român". din Prefata volumului 2 al Filocaliei. Romulus Neag. p. 158. Arad 1986. Dr.) 12. 2. Text preluat din: A rhimandritul Teofil Paraian. 29. au încercat sa ob tina sprijin din tara. 52. Editura Patmos. Marcu. "Telegraful R omân". 21. Bucuresti. pp. 29. Vezi Anexa I din aceasta lucrare: Cuvânt lamuritor în priv inta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei". p. Pr. Dr. Arad 1986. iunie 1999. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Idem. editia a 2-a. "Gândirea" . Dr. 8. vezi textul în întregime în Anexa II din aceasta luc rare. 525. datele oferite de dânsii sunt gresite. pp. pp. 4.

p. nu t rebuie trecute cu vederea cele doua mari si autentice vetre duhovnicesti. Sibiu. dar nu se îndoiesc. La vremea de care vorbim. Editura Humatitas. cu întelesul acesta. Dumitru Staniloae. cf. pp. anul VI. Pacatul nerostirii adevarului. Lidia Ionescu Staniloae. Editura Gordian 1997. cf: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. "Puncte Cardinale". Bucuresti. 8 august 1943. 6/102. p. când s-a întâlnit la Bucuresti cu Parintele Arsenie. serie noua. "Gând irea". Timisoara. Lumina faptei din lumina cuvântului. Bartolomeu Anania. p. Convorbiri cu Dragos Se uleanu si Carmen Dumitru. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe crucea de la Manastirea Sâmbata. Timisoara. "Gândirea ". 8) 38. al carui miez nu erau atât "vedeniile" Veronicai Fura u. 108. nr. 1999. 41. 23. 2/62. nr. Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala. Cararea Împaratiei. Martor. Mircea Pacurariu. serie noua. Istoria Manastirii Prislop.Din lupta legionarelor românce. Dan Lucinescu. Editura Cum. Dr. 51. la Vladimiresti se nast ea un altul. Editura Deisis. . Prof. Doar câteva marturii scrise si putinele fotografii din acele vremu ri ne mai arata cât de minunat si cu câta pricepere si bun gust a fost îngrijita "Grad ina Maicii Domnului" de la Sâmbata. Romulus Neag. 33. Atitudini. "Adevarul este ca în mijlocul multimii erau si unii care nu veneau pent ru formarea lor religioasa. Editura Sfintei Episcopii a Aradului. prin Parint ele Arsenie Papacioc. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul cresti n. ambele cu ecouri pâna'n zilele noastre. 26. pietrele vorbesc. p. a fost întrebat de acesta: "Ce mai zic pietrele de la Sâmbata . pp. 185. 145. Imn pentru crucea purtata. p. 8/80. În legatura cu acest fapt. nr. Arad 1986 . de anvergura nationa la. 1997. 40. nr. "Telegraful Român". Cuvânt înainte la: Monahul Daniil (Sandu Tudor). Monahia Zamfira Constantinescu. cât predica duhovnicului Ioan Iovan. anul VI. p. 29. a nume alese si frumos amplasate oarecând de Parintele Arsenie în acel parc natural di mprejurul bisericii -. 57.139-142. Sibiu. Tohanene?". 2000. 28. 9. A se vedea si: Ion Gavrila Ogoranu. p. Lacrima prigoanei . Dumitru Staniloae. fenomenul Arsenie Boca. 41. Jertfa. daca alte marturii au amutit. p. 1-2. 32. Brazii se frâng. iunie 1999. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 25. ci doara. p. 1. Dr. Ibid. capitolul Evocari Otilia Radulescu Aroneasa. Editura Anastasia. 24. 30. nr 7-8. p. 34. vol. 143. de asemenea. p. Acatiste. Virgil Maxim. editi a a 2-a. nr. "Puncte Cardinale". Editura Gordian. nu se mai pastreaza aproape nimic din aceasta lucrare a Pari ntelui Arsenie. 346-347. cuprinsa în Cararea Împaratiei. 7. p. 135. 1993. 1. 1994. 16 mai 1948. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. vol. sa gaseasca în spusele Parintelui vre un sprijin al convingerilor sau ideilor lor. 39. Editura Marineasa. Ion Gavrila Ogoranu. Iasi. Arad 1986. "Telegraful R omân".arii nostri de azi.15. ambele. 1999. cea de la Sihastria.ramase si mutate ici-colo. p. 48. augus t 1997. Editura Arhidiecezana." (Monahia Zamfira Constantinescu) 36. 28. Irénée Hausherr. Pr. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. 5-6/1997. 35. "Puncte Cardinale"." (Bartolome u Valeriu Anania. p. Editura Fides. prin Parintele Cleopa Ilie. Mircea Pacurariu. 27. Pr. Împreuna cu tatal meu. p. 1997. 6. 1999. Pentru ca în jurul bisericii s-au construit zidurile care azi formeaza incinta manastirii. 31. poporului român nu-i lipseau miscarile duho vnicesti. 56. strabatând deceniile rosii. ca daca eu tac. p. 37. 31. 129. Vlad Protopopescu. 2000. Timisoara. 1996. se spune ca Parintele Veniamin Tohaneanu (n umit staret la Sâmbata dupa plecarea Parintelui Arsenie). Nicolae Pop. Romulus Neag. 339. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. ahtiati dupa senzational si paranormal! 22. 29. p. înca mai graiesc despre cel c e le-a pus. 30. se pecetluia pe sine prin arestarea protagonistului. 9. Nota asupra Editiei I. în faza lui pura. "În ciuda înstapânirii comuniste. si cea de la Techirghiol. p. Istoria Manastirii Prislop. Prof.. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. cf. pp. 5-6/1997. Putinele pietre . doara.

Din marturiile celor care au trait evenimentele din 1959 si imediat u rmatoare. Dimitrie Bejan.S. devenit calugar în 1948. în Manastirea Antim din Bucuresti.S. hirotonit ieromonah în 1953. în noaptea de 13/14 iunie 1958. 57. unde organizeaza si conduce gruparea duh ovniceasca "Rugul Aprins". se revine asupra deciziilor de alungare din Manastirea Prisl op a Parintelui Protosinghel Arsenie Boca si a maicii starete stavrofora Zamfira Constantinescu si "socoteste potrivit ca dupa Revolutia Româna. (cf. Prof. p. Mircea Pacurariu. (cf. 47.. 50. în Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala . Dânsul este cunoscut de cei mai multi credinciosi ca restauratoru l si duhovnicul manastirii de maici de la Râmeti. Pr. Mircea Pacurariu. În consecinta. Dupa o prima arestare si o detentie de 3 ani. în momentul redactarii actelor de referi nta. cf. Ibid. Antonie Plamadeala. Nas la calugarie a fost Parintele Daniil (Sandu Tudor). trecut în 1950 la Manastirea Slatina în Moldova.. 11.Documente inedite despre parintele Arsenie Boca . Arad 1986. Parinte Laurentiu Streza Episco pul Caransebesului. Prin Hotarârea Sinodului Mitropolitan întrunit la 9 noiembrie 1998 semnat a de Î.P. p. sub numele de A gaton. 57) 45. cu osebire pe toate maicile si surorile din perioada Decretului 410/1959 ". (vez i: ibid. si care avantaja calugarii cu studii teologice. cuprinsa în Cararea Împaratiei. iar d in februarie 1982 arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului. Agaton s e aseaza în Schitul Crasna din Judetul Gorj. dupa Pasti. Ieromonahul Dometie (1924-1975) (înzestrat de Dumnezeu cu darul deosebi t al cântarii. 49. editia a 2-a. (vezi: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. gazetar. dupa ce va primi avizul Patriarhului Justinian. 1996. 15 . Dezvaluiri istorice . Parinte Timotei Seviciu Episcopul Aradului si Hunedoarei si P. p. Deci nu a plecat o data cu decretu l. o revista din Sibiu. Parinte Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. se anuleaza Deciziile nr. p. 4. Dr. considerând rein tegrati în viata obstei prislopene pe toti cei împricinati. 2000. Parintele Arsenie s-a întors la manastire abia în 1952. unde este hirotonit ieromonah. Parintele Mircea Pacurariu nu a putut spune ca Monahia Zamfira a fost numita stareta a Manastiri i Prislop. din care facea parte si viitorul mitropolit al Ardeal ului. prezentate de Arhid. (cf. când s-au limpezit aspecte critice din trecut. Dr. de aici va fi arestat de Securitate. nr. asa cum scrie P. Este vorba de cunoscutul scriitor. Acatiste. Editura Cum. 347-348) 53. A se vedea si: Marturisitori de dupa gratii . 43. 124-125 . Pentru ca e vorba de o carte publicata înainte de '89. din ianuarie 1980 episcop la Buzau. Episcop Andrei. rezulta ca P. a fost numit "Cucuzel" de catre Parintele Arsenie) a slujit ulterio r în diferite parohii în Transilvania.S. Supliment al Revistei Renasterea. de und e se va retrage la Schitul Rarau.42. Arhim andritul Teofil Paraian) 52. decret aplicat în luna mai 1960. întrucât Paintele star et Arsenie Boca fusese arestat de Securitate în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 195 1. Mihai Sasaujan. 46. Editura Anastasia . Daniil. 1999. 346-348) . Ase zamântul monahal din Sinaia a fost recunoscut ca metoc al Manastirii Prislop. în "Chipul Cetatii". 51. Antonie Plamadeala. pp. Apoi îmb raca schima cea mare si devine Ieroschimonahul Daniil. 114. Alexandru Teodorescu). 48. staretul manastirii Prislop. Parintele Arsenie a plecat de la Manastirea Prislop în mai 1959. sa reabiliteze pe toti slujitorii si vietuitoarele d e aici. p. Istoria Manastirii Prislop. Editura Tehnica. 1997. Cluj-Napoca. în Manastirea Neamt. în 1970 a fost ales episcop vicar patriarhal. ierodiaconul Antoni e. 1995.Slujitori ai Bisericii în temnitele comuniste.S. Editura Sfinte i Episcopii a Aradului. Colegul sau. Prof. pp. înainte de decretul din 10 noiembrie 1959.S. 2407/1959 si 2408/1959. Vifornita cea mare. p. ibid. P. nu era în masura de a iscali valid. a fagaduit ca va rechema imediat p e cei îndepartati. În plus. Pr. Prin aceeasi Hotarâre. cf. fost ofiter de marina si pilot Sandu Tudor (pe nu mele sau adevarat. iar mai târziu s-a remarcat ca un iscusit si ap reciat duhovnic. pentru ca de fapt manastirea ramasese fara staret.) 44. Bartolomeu Valeriu Anania. în "Calea Mântui rii". de Buna Vestire.

Monahul de la Rohia raspunde la 365 de întrebari incomode adr esate de Zaharia Sângeorzan. "Gândirea". cealalta la Manastirea Hurezi). P. p. Am reprodus aici textul explicativ pe care Parintele Arsenie l-a scri s lânga aceasta compozitie. Parintele Arsenie a scris multe cuvinte la scenele pe care le-a picta t. 2001. ibid. Arsenie Boca. pp. de exemplu la "Judecata de apoi". Editura Revistei "Literatorul". În perioada când a fost la Sâmbata Parintele Arsenie a îndrumat foarte multi oameni sa mearga la manastire. nr. omorât la Manastirea Izbuc de tâlhari. unde a si murit. Tismana. Învatatura aceasta ca adevaratul Parinte spiritual ramâne mai degraba mis .. Nu trebuie sa ne surprinda prea mult acest fapt. Hotarârea Sinodului . sunt reproduceri color dupa frescele de la Draganescu. 347. 2000. în biser ica din satul Draganescu. 347. 342. p. (Arhimandritul Teofil Paraian) 68.51) Despre pictura de la Draganescu a se vedea si: Nichifor Crainic. Daniil Partosanul) 56.. Monah ul Alexie. 343. (Nicolae Steinhardt. din nefericire. 58. Maica Teodora (Manastirea Bistrita. 64-68. în special pe cei din zona Fagarasului. începând cu anul 1997. Parintele Arsenie nu a mai trimis pe n imeni la manastire. (cf.. toti de l a Manastirea Sîmbata. Maicile Apolinaria si Paisia de la Prislop. anul IV. serie noua. cf. Nota asupra edi tiei I. e scris acolo ca ar zice faptele omului: "T u esti noi". pp. Deci "Tu esti noi". 65. Parintele Arsenie Boca sau Universul sfânt al culorilor (Minunea de la Mihailesti). Exemple de calugari: Actualul Mitropolit Antonie Plamadeala si Parintele Dometie de la Râmeti. unde. Editura Sofia.54. Lucrarea de la Manastire a Brâncoveanu. adica noi suntem cele care te-au alcatuit. Tatiana Sergiu. Arhimandritul Teofil Paraian. 4-5/1998. Arhimandritul Teofil Paraian) 60. Gheorghe Vechi. editia a 2-a. Cuvântul are o eficacitate deplina numai când are acoperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. Dar dupa de cretul din 1959 nu a mai trimis pe nimeni. p. Bucuresti. ajungând în final la Manastirea Hurezi. Ion B uga. iar ultimii 30 de ani la Sâmbata und e este si înmormîntata). Întâmpinari.S. 2000 . întrucât se stie. 55. serie noua.. "Telegraful Român". Bucuresti. Bistrita. 67. A îndrumat în special fete spre Manastrir ea Bistrita unde s-au razvratit asupra autoritatilor bisericesti. Editura Sf. a Pr. în realitate. Cararea Împaratiei. maicile Eufimia si Filareta Bo tu (prima la Manastirea Robaia. Vasile Andru.. pp. Foarte multi însa se declara trimisi de Parintele Arsenie. Serie noua. A se vedea apoi s i revista "Gândirea". I eromonahul artist. aproape în fiecare numar. p. 238-240. 69. text cuprins în volumul Unde a fost Biserica.. 19 . Maica Benedicta din Ludisor (Manastirea Hurezi). Bistrita si Hurezi). a trecut pe la Manastirea Dintr-un lemn. Monahul Ieronim Stefanescu. 59. Cararea Împaratiei. în prezent la Prislop). 187-191. Ibid. 1/1993. 331-333. Monahia Zamfira Constantinescu. Editura Crist. Ibid. Maica Timoteia (Manastirea Hur ezi. Mis tici din Carpati. 63. pp. 66. Arsenie Boca. Visarion Leancu. Ibid. p. Tismana si Tiganesti. cf. nr. 57. Ibid. calugariti de Parintele Arsenie la Manastirea Prislop. (cf. 62. Bucuresti. Dumitru Staniloae. dupa cum am mai spus. a mai spus-o si Parintele Nicolae Steinhardt. Fragment dintr-o scrisoare data de Nichifor Crainic Parintelui Arseni e Boca dupa întâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o în toamna anului 1971. Scrisoar e catre Parintele Arsenie Boca. pp. Sibiu. 61. 165-168. 64. Ovidiu Vuia. Parintele Arsenie. Sunt acolo o multime de cuvinte frumoase si îndrumatoare care arata ca Parintele Arsen ie de fapt nu a fost un om de rând. Prof. Cuvânt înainte. ca "Orice adevarat artist e si profet". "Gândirea". 1. dupa decretul din 1959. era atunci civil. 1992. 8 august 1943. Parint ii Veniamin si Timotei Tohaneanu. anul II. Prof. Exemple de maici: Maica Ambrozia Stoia (în prezent la Prislop. p. Dometie si Varnava. sau în Cararea Împaratiei. p.

. cap. Din cuvântul rostit cu prilejul pomenirii savârsite la Manastirea P rislop în 28 noiembrie 2001.). pp. Arhimandritul Teofil Paraian. Ibid. Ibid. 6. 45-50. I-a zis lui fratele: Voiesc si ei. 198-199 21. cu privire la reînfiintarea manastirii Geoagiului ca manastir e de maici. Ibid. 23. 14. Apoftegmele Parintilor Contemporani 1. 5/1993. p. sa le poruncesc. Semanatorul. 19. 72. 26. Ibid. Ibid. Ibid..). 24. 27. serie noua. Cele 800 de cuvinte cuprinse aici ar fi putut deveni mai multe. Lucien Regnault. Ibid. Apoftegma 173 de la Avva Pimen. ci te fa lor pilda. pp.). Ibid. André Scrima. Episcopul Aradului. Ibid. 16. "Gândirea". Tâlcuirea rânduielii tunderii în mona hism. Ispititorii cu dajdia. Parintele Arsenie Boca . 4. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 25. Ibid. Treptele vietuirii duhovnicesti. ideal. Parinte. daca as fi dispus de un material mai bogat. cap. cf.. 32-33. Ibid. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale.. 22. 1990. Votul ascultarii si personalitatea monahului. 2002. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. Trepte . Idem. Ibid. 15. 18 8) 70. 13. ei singuri vor vedea. pp. Votul ascultarii.. Cararea Împaratiei. v oiesti sa le poruncesc lor? I-a raspuns lui batrânul: Nu. Ibid. 8. 3. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. iar nu datat or de lege". zicând: Niste frati locuiesc cu mine. . 20. 200. 2. cap. nr. Arhimandritul Teofil Paraian.tagogul decât legiuitorul (cf.. legata de împlinirea a 12 ani de la mutarea la Domnul a Parintelui Arsenie.. cap.. p.. Editura Humanita s. Trepte . Despre copiii lepadati. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 12. 29. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor 1. Cararea Împaratiei. Conditiile uceniciei. Trepte . Ibid.. Ibid.. Edit ura Agaton. Marturia unui ateu. p. Pastorul si oile.. editia a 2-a. 71. 10. 189) reiese si din urmatoarea apoftegma din Pateric: "Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen. Ibid. 28. Parintele Arsenie Boca. Ibid. 73. (copie dupa mss. ci fa tu întâi aceasta.S.o abordare s impatetica a relatiei tânar-duhovnic. Episcop Daniil Partosanul. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul seco lului IV. 5. P. Fagaras. dar po ate ca nu cu mult mai multe.. 198 17. 2. 198 18. din 7 mai 1952. Biserica. Trepte spre vietuierea în monahism. p. si d e voiesc sa traiasca. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE 1. Deisis. Zis-a lui batrânul: Nu. (Patericul. 11. Crinii pustiei. Timpul Rugului Aprins. 9. Alba Iulia.. 7. Ibid. (interviu) în: Tinerete. cf. Ibid..

82. Ibid. 31.. 40.. 299-300. 32. 70.. 39. Ibid. 58.). 41.).. Ibid. 35. Cararea Împaratiei. p. p.).. "Gândirea". 63. Cararea Împaratiei. Cei mai bogati saraci. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid.. 26. nr. pp. 252.. 67. cap. Despre durerile oamenilor. 1-3/2000. p. p.. 142. Ibid. Ibid. 45.. Cararea Împaratiei.. 72. 325. Ibid. 49. Ibid. 68. p. p. Cararea Împaratiei. cap. 1-3/1999. p. Ibid. 65. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 27. 36. p. 78. Ibid. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Ibid. 77. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite în biserica de la Draga nescu. 79. Pedeapsa cu lepra.. 39. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 43. p. 92-93. 247. Ibid. 157. 53. 44. 74.. p..). Nebunii. Razboiul nevazut sau despre ispite. 43. Ibid. Ibid. 52. p. 34. Tânarul bogat.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 171.. Ibid. Cararea Împaratiei. 81. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 33. 50. Serie noua. 42. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. . Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 56.. Ibid. Serie noua. Ibid. 54. Cararea Împaratiei.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. p. 2. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. p. 83. 71.. 37. 59.. p. Trepte . p. Nepasarea absoluta. Ibid. Ibid. p. Ibid. 76.. 51. Ibid. 48.. Ibid. o pri mejdie infinita. 69. 15. 62. 28. 64. 299.. Ibid... 265. 60. Cararea Împaratiei.30. o pri mejdie infinita... (Ibid.. Ibid.). 80. Cararea Împaratiei. pp. Ibid. Ibid. 73. Nepasarea absoluta. Ibid. "Gândirea". Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 14. Ibid. 300.. 57. 46. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. În Duminica Ortodoxiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 144. 47. cap. p. nr. 66. 55.. 61. p.. 38. 54. Ibid. 75. 16. Ibid.

Ibid. 85. 138. 91. Ibid. Ibid.. pp. 92. 104. 136. p. p. Ibid. cap. Ibid. Cararea Împaratiei. 130.. 118. Votul ascultarii. 86. 105. 119. 260. 98. Ibid. p. Cararea Împaratiei. 93. 87. Ibid. 100. 126. 96. Ibid. Ibid. cap.. 106. 109. Ibid. 125. Ibid. 90. Nu esti departe de Împarat ie. 102. 65. Ibid. 86-87. 135. Ibid. 117... Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. cap. Ibid.. 123. p. Ibid. 102. prieteni. p. 270. Ibid. Ibid. . pp... p.. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 97. Rostul si însemnatatea monahismului.. Ibid. Ibid. 89.). Ibid. 122. Ibid. 256. 88. Ibid. 124. 112. 114. cunoscuti si fata de credinciosii care vin la manastire. 103.. Ibid. p. 197. Ibid. 115. cap.. Petrecerea monahului în lume. Ibid. cap. 107. fa ta de ascultari si fata de bunurile manastirii. 149.. cap. 129. 113.. Ibid. Ibid. 99. 288. 133. Ibid. Ibid. 120. cap. 110. Votul ascultarii si personalitatea mona hului. 148. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. Ibid.. 137. Ibid. 128. Ibid. Zicere. p. 108.. Ibid. Ibid. 94. Ibid. Ibid. 95. Ibid. Ibid. 269-270. cap. 110.. Ibid. Trepte . 269. 116.).. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.84. 132.. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. p.. Ibid. Razboiul nevazut sau despre ispite. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 121. Ibid. Purtarea monahului fata de rude.. 131. Ibid. 127. Ibid. p. 111. Cararea Împaratiei. Ibid. 101. Ibid. 134..

Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Zicere. 87-88. 175. 282. 244-247. Ibid. Orbul din nastere si sufletele oarbe. p. 141. Ibid. Ibid. S-a suparat Iisus.. pp. 149.).)... Ibid.... Ibid.. p. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.... pp. Ibid. 142. 194. Un graunte de credinta. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.)... Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. 25. Ibid. Cuvinte interzise. Ibid. Semne de sfârsit de sâmbata. 176. Ca de la sine înteles. 193. 147. 160. p.. 7778. Ibid. Ibid. 167. p. 68-70. p. Zicere. 150. 158. Despre durerile oamenilor. p. O minune furata. 185.. Ibid. S-a suparat Iisus. Cararea Împaratiei. Ibid. p. 4-5/1998.139. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Sfintenie. 178-179. 148. 78. 155. 265. 179. 153. Ibid.. 140. 211. Ibid. Ibid. Ibid. Serie noua. 159. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid. 184. 282.. Ibid. p.. Fiii Învierii (mss. 264. 210.. 171. 143a.). 190. 87.. 162. Ibid. nr. . Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Suprafata si adânc. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp.. 272. 276. 277. 151... 165. 146. 168. Ibid. 164. 267. p.. Ibid. Ibid. p. 186. 143b. Ibid. 152. p... Ibid. Ibid. 173. p. p. "Gândirea". Chemari la apostolie. 187.. 174. Ibid.). Ibid. 1/2001. 156. p. 191. 183. 144. p. Ibid.. Ibid. Ibid.). "Strajerul Ortodox". Ibid. 170.. Crinii pustiei. 181. 169. Cararea Împaratiei. p. 2. 177.). pp. 163.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 180.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 154. Cararea Împaratiei.. 172. Ibid. Ibid. 192. 157. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 145.. nr. 161. 179. 182. p. 154. 188. Pastorul si oile. 264. 178. Un graunte de credinta. Ibid. Ibid. p. 147.. Ibid. 189.

Ibid. Ibid. p. p. 259. Ibid. p. 146. 211. pp.). 220. p.). ... Ibid. 251. o primejdie infinita.. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. 250.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 216. Un graunte de credinta.. 210. p.. Ibid. p. p. 244.. Ibid.. cap. 282. Ibid. 235-236. 243. 41.... Ibid. 194. pp. p. 268. Ibid.. Ibid. 240. Ibid. 281. 212. 222. 237. p... 149. Ibid. 225. p. Ibid. 246. Nepasarea absoluta. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 200. 223. 226. pp. Ibid. Trepte . 205.. 239. Ibid. 238. Ibid. 145-146. 196. Ibid.. 230. Tânarul bogat. Ibid. Ibid. p. p. 219. p.. 224. 198. p. Ibid. Ibid. 236-237. Un graunte de credinta. 202. Ibid. 245. 236. 217. 199. 233. Ibid. pp. 39. p. Cararea Împaratiei. 278. Rugaciuni nepotrivite.. Ibid. Ibid. 235. 267-268. pp.. Ibid... Cararea Împaratiei. Ibid.... 227. 201. Ibid. p.. 248. 199.195. 145. 234.. 112-113. 259..... 241. 241. Crinii pustiei. 231. Ibid. Ibid. 148. Ibid. 234... Ibid. Ibid. Ibid. 228. 197.. Ibid. p. 204. 257. 221. 236. 267. 247. 226. 224.. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. p. 237. Sfântul Mucenic Dimitrie.. Ibid. p. 41. 213. 242. 208. 199-200. Ibid. p. Ibid. Ibid. p. 203.. p. 232. Ibid. 239. 195-196. 209. Ibid. 229. 211. p... Ibid. p. Ibid. Ibid.. p. Cararea Împaratiei. pp.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 214. Ibid. p. Ibid. 252. 215. 218. pp. 206. 207. 249..

. 261. 276. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cararea Împaratiei. 173-174. Ibid. 157. 293. 254. 41. 296. Ibid. 154.. 1-3/ 1998. nr. Vanvulescu) 290. "Strajerul Or todox". p. "Gândirea". 303. 291. p. nr. 262. 279. Petrecerea monahului în lume. Ibid. 280. Ibid. Serie noua. pp. Piatra unghiulara. p.. 82-83. 257.). pp. 191. 82-83. Ibid. 270. 46.. 1-3/98. 135.. "Gândirea". 269. pp. 259. Trepte.253.). Cararea Împaratiei. 263.. p. 34-35.. p. 285. 162. 255. 256b. 1-2. 134. Cararea Împaratiei. nr. 258. 306. 260. 260. Cine e Iisus?. 275. 298. Ibid. 133. nr.. Ibid.). Ca de la sine înteles. 304. Ibid. 287. p. 277. 292. 163. Tara de obârsie. p. p. 6/2000... p. pp. p.. Ibid. 283. 299. p. Ibid. Ibid.. 2. Ibid. p. 274. Ibid. cap. p. nr. Zicere.. 286. Ibid.. Fiii Învierii (mss. 305. Ibid. 2. Iconomul nedrept... Trepte. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Serie noua. Ibid. Lecturi spirituale. 264. Ibid. p.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. "Gândirea"..... p. 268. Ibid.. Ibid. 256a. 6/2001. (Dincolo de chip. Fiii Învierii (mss. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 6/2001. 300. 273. Ibid. Ibid. p. 152. 159. 200. 287. p. Ibid. Gadarenii si sufletul.. 145. Cararea Împaratiei. .). 282. 267. 45. 301. 134. 294. p....).).. 145. 278. "Strajerul Ortodox" . p. Serie noua. 288. Ibid. Rautatea si Firea. pp. p. Ibid. 272. Fiii Învierii (mss. pp. Ibid. p. Ibid. 172. p. Ibid. p. p. Ibid..). Ibid. p.. Ibid. Un ideal de rugaciune.. Cararea Împaratiei. 28-31. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. cap. Un ideal de rugaciune. Ibid. 176.. p. 302. 154. Ibid. 284. 153. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Ibid. 271. 1-3/ 2001. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 281. pp. 289. p. 266. p. 171-172. 265. 297. 278. pp. 261. 17. Ibid. 174. p. 295.. Cine este Iisus?. "Strajerul Ort odox". nr. 151. Ibid. p. Ibid. 133-134..

. nr. 327.307.. 334. 351. 317. p. Ibid.. 347.. pp. 325. "Gândirea". Ibid. Tara de obârsie.). 343. 268-269. p. 29-31. 256-257... Ibid. 242. p.). Taina rabdarii. p. Ibid. 244. 6-7/1998. 332. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. 331. 335. pp. Ibid. Ibid. pp. 322. "Gândirea". cap. Ibid. 22. p. Despre lepadarea de sine.. Ibid. 344. 183-184. 169.. Serie noua.. Zicere. 31-32.. "Gândirea".. pp. pp. Trepte. 319. p. 346. 348. Cararea Împaratiei. 349. 341. pp. Ibid. Ibid. 1-3/ 2001.. p. 191. 314. 359. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 316.. p. pp. 325. 242-243. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 337. 355. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid.). Trepte. Ibid. Cararea Împaratiei..42-43. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 330. 189. Ibid. 360. p. Ibid. Ibid. Ibid. 318. Cearta lui Iisus cu Petru.). 183. 297. p. Amaraciune divina. 339. Cararea Împaratiei. Ibid. Cararea Împaratiei. pp. 340. 308. 317. 178... 353. 243-244. p. 315. p. p. p.. .. Ibid. 310. p. 324.. 314. Ibid.. Ibid. 323. 336. 4-5/99. pp. 350.. 321-322. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 342. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. 321. p. 204. 326. Ibid. Cearta lui Iisus cu Petr u. p... 345. 322. 34-35. 312. 179. Ibid. Ibid. Razboiul nevazut sau despre ispite. p. p. 256.). 356. Ibid. Ibid. Serie noua. 358. 326. Ibid. 257. 363. Ibid.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Un Om nou se naste. Conditiile uceniciei. nr. 255. Ibid. 320. pp. 184. Ibid.. 333. 328. Ibid. 178... 357. Ibid. 352. 112-113. p.. 311. Semanatorul. Serie noua.. 354. Împaratia aruncata..). 313.. 361.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 338.. 23. Marele Iuda. 329. Împaratia nevazuta. 309. Ibid. p.. Ibid. nr. p.. 362.

"Gândirea". 404. 400. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. p. Cararea Împaratiei. 409. 393. mândrie. Despre rabdare. p. 406. Despre rabdare. 399. Ibid. Ibid. 389. pp.). p. 92-93.. 368. p. pp. Ibid.. 395. Cearta lui Iisus cu Petru. p. 214.. 398. p. Despre lepadarea de sine. O minune cu totul anevoi e. 412. Masurile vremurilor. 18. 377. 308. p.. Ibid. Trepte. 407. 390. 365. 402. pp. p.. p. Serie noua. Ibid. Ibid. 414. 18-19. Ibid. 16. cap. taierea voii. 13.). 366. 413. 258.. 401. 372. Ibid. Ibid. nr. mândrie. 309. Ibid. p. p.364. Ibid. Ibid. 385. 384. Ibid. Ibid. 378. Trepte. 375. Conditiile uceniciei. Rostul si însemnatatea monahismului. 417. smerita c ugetare. 397. Ibid.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. smerenie... p. p. p. De Sfintii Apostoi Petru si Pavel. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid. 386. Ibid. Ibid. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Cararea Împaratiei. 410. cap. cap. 403. 367. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). 20. Ibid.. 293.. cap... Cararea Împaratiei. . p. Ibid. 411.. 405. p. 371.... smeri ta cugetare. Ibid.. 101. Ibid. p.. p. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 369. cap. 383. 157. Cararea Împaratiei. p. 1-3/2000. 370. 376. Ibid. 257. p. 408. 391. 415. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 387.. 396. Cararea Împaratiei. Ibid.. 418. Ibid. smerenie. 373. Ibid. 213. 380. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. cap. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 197. 19-20. 65. 394. Ibid. 379.. Ibid. Ibid. O privire în rai..).. 20. Osândirea iertarii.. Cararea Împaratiei. 374. pp...).. 173-174. 416. 392. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. Cuvinte interzise. Ibid. Trepte. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Cararea Împaratiei. Ibid. 382. 136. Trepte. 33. Nebunii. p. 100. 34.. 66... cap. taierea voii.. 388.. Ibid. 381. Ibid..

. 153. 466. Ibid.. Ibid. Ibid.. p... Zicere. Trepte. 154. p. p. 445. Cararea Împaratiei.. Ibid. 455. Cararea Împaratiei. Ibid. 154. 443a. 295-296.). Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. p.419. 467. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 111. 465. Votul ascultarii. p. 233. pp. pp. 42. nr. p. Despre durerile oamenilo r. cap. p. 6-7/1998. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 431. 448. 456. Ibid. Ibid.. 436. p. Ibid. 457. 159. 89. 430.). p. 135. Ibid. 443b. Ibid. 454. 423. Un Om nou se naste. 464. 48. 438. Spovedania si despre certarea constiintei. Ibid.. 462. p. cap. pp. Ibid.. "Gândirea". Cearta lui Iisus cu Petr 433. 450. Zicere.... 149. p.. Ibid. 178. 134. 461. 29-31. 426. 446. Ibid. 429.. Ibid. 277.. Ibid. p. 6-7/1998. 315. 432. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 460.. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Votul ascultarii si personalitatea monahului.). Ibid. 452. 437. p.). Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 469...). Ibid. 442. p.. ... Cararea Împaratiei. 453. p.. 29-31.). p. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 435. 55. p. p. Ibid. 180.. Ibid. 300. Cararea Împaratiei. Serie noua. p. Pastorul si oile.. p. p... Ibid. 451.. Ibid. pp. 276-277.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Citirea d umnezeiestilor Scripturi. 282. p. 470. Ibid. 85. 422. p. 425. 77. Ibid. Cararea Împaratiei. 427. Cararea Împaratiei. 179. Lecturi spirituale.. Ibid. Trepte. 459. 261. p. 420. Ibid. 297-298. 441. 428. 468. 444. 439. "Gândirea". Serie noua. pp. Ibid. 90. Ibid... Ibid. u. p.. Ibid.. 440. nr. 463. 290. 421. 449.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 458. 434. 201. 152. 56. p. 424. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. Un Om nou se naste. 447. Ibid. p..

Ibid. 179. Ibid. p. p. 36. Fiii Învierii (mss. 14-15. Ibid. 285. Ibid. p. 507. Ibid. 508. p. 483. 505. 511. p. Ibid. Cararea Împaratiei. 17. Trepte. 494. Ibid. p... 482. 284. p. . p. p. Ibid.. Trepte. 473... 116. "Strajerul Ortodox". 506. 498. pp. Ibid. p. 496.. Iconomul nedrept. 519. 497. 503.). 476. Ibid. Ibid. pp. Ibid. 481. Cararea Împaratiei.471. 16.. 189. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Ibid... Ibid. Ioan. pp. 522. 276. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 140. 525. pp. p. 212... Ibid. Prietenul pacatosilor. 512.. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 515. pp. 492. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Crinii pustiei... 484. p. 150. Despre post si rugaciune. p. Ibid. 293. cap. Cararea Împaratiei. capatul proorocilo r.. p. 485. p. Bucuriile lui Iisus. p. în "Strajerul Orto dox". 478.. Pastorul si oile. Ibid. pp. Ibid. Ibid. fat a de ascultari si fata de bunurile manastirii. Votul ascultarii. 510. 29. Ibid. 114-115. Cararea Împaratiei.. 504. 472..). Fiii Învierii (mss.. Ibid. 77-78. p..). Ibid. 148. 502. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 479. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste.. Ca de la sine înteles. 88. cap. 149. p.). Cararea Împaratiei. p. Ibid. Cararea Împaratiei. 500.. 189-191. 495.. Ibid.). 517..). p. Ibid. Cararea Împaratiei. Zicere. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 521. 114. 501. Neam fara semn. 514. Ibid. 480. 493. p. 520.. nr. 300-301. 518. 509. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 491.). 3. 1. nr. 171. 523. Samarineanul. 68-70. Ibid. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 488. Cararea Împaratiei. Ibid. 499. p. p. Orbul din nastere si sufletele oarbe. Ispititorii cu dajdia... 295.. 516. p. 35. 1/2001. 300-301. Ibid. 213. 487. 5/2001. 490. 477. Ibid. 475. 474. 524... pp.). 486. Ibid. 513.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.

569. 576. Cararea Împaratiei. p. 263. p. Ibid. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 555. 539. 2. Cararea Împaratiei. 43. Ibid.. 537. 532. nr. p. pp. 559. Ibid. p. Ibid. taierea voii. p. 147. p. Trepte. Fiii Învierii (mss. 550. 565.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 285. 324. Ibid.. Ibid. "Gândirea". 551. "Strajerul Ortodox". p. Ibid. 20-21. Ibid. Ibid. Ibid.). 571. Despre rabdare. Ibid. Ibid. 572. 567. p.). 53. Ibid. 54.). cap. 578. 1-3/1998. Ibid.526. Ibid.. p. Ibid. 562. p.). pp. 552. 545.. p. 529. 556..). p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. 573. Ibid. 533. 575. Taina rabdarii. p.. 19. Ibid. p. Taina rabdarii.. 112-113. 261. p. 542. Ibid. 534. 68-70. Serie noua. pp. Ibid.. Ibid. mândrie. 563.. 577. 570. 566. 561. Ibid. 557. 554. 162. p. 574. 531.. 174. 159. 48. smerenie.. p.. 547. 540. 548... Ibid. 535. 538. 536. 177.. smeri ta cugetare. 528. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 282. Ibid. 568. 53. Ibid. 154-155.. 581. pp. Ibid. pp. Ibid. 544. p. Dincolo de întâmplari. ibid. 560. Ibid. p. Masurile vremurilor. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid. Ibid. nr. 579.. 1/2001. 1-3/1999. 541. 178. Ibid. 553. 50. Cararea Împaratiei. 558. 171-172.. Dumnezeu fara vrem e. p. Ibid. 530. 543. Ibid.. Ibid.. p. 546. Rautatea si Firea. Ibid. 580. nr... Ibid. În Duminica Ortodoxiei. .... 110. 262. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Omul. Ibid... Ibid. 261. 173. p. Ibid. 549. 17. Ibid. 172.. Ibid. p.. 564. Ibid. 527.

631. 628. 194... 588. Despre rabdare. smerenie. p. p p. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Ibid.. 177. Ibid. p. Pedeapsa cu lepra. pp.. pp. 140-141. Ibid. p. 20 608. 626.. 146. cap.).. cap. Trepte. Ibid. p.. 603. 595. 594. 624. . taierea voii. 616. 633. 587. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. p. 592. 147. cap. Ibid. 606. Ibid. 2/2001. Treptele vietuirii duhovnicesti.. 285. Ibid.. 585. p. Ibid. 614. Ibid. nr. Trepte. Rostul si însemnatatea monahismului. 602. Ibid. Ibid. 634. 280. p.).).). 584. 596. Ibid. Ibid.. p... 613. p.. Ibid. cap. 589. cap. 618. 124-125. 597. Ibid. Ibid. 169.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 156. 607. 123. 611. Trepte. 609. 191. Ibid. p. 12-13. 620. Ibid. p. p. Ibid.. Trepte. Ibid.. 590. 124. Cararea Împaratiei. Ibid.. 123. 281. Ibid... Ibid. smerita c ugetare. p. 622. 179. Ibid. Razboiul nevazut sau despre ispite. 623. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 583.. Lecturi spirituale.. 598. p. Ibid. 605. 601. Trepte.. 593. 621. 629. Ibid. 59. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Ibid... 169. p. Ibid.. 630. Cararea Împaratiei.). p. Ibid. Ibid. p. 636. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. 1. Ibid.. 157. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei.. 604. 200. 123.. Ibid. Fiii Învierii (mss. Dicolo de chip. Ibid. Cararea Împaratiei.582. "Strajerul Ortodox". 159.. 146-147. p. Cararea Împaratiei.). 617. p. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. p.. Cararea Împaratiei. 43. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 140-141. 627. 610. p. 615.. pp. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. 586. 625. 619. pp. 599.. 151-152. 176... p. 612. 179. p.. 600. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. 632. 591. 20. pp. mândrie. 637.. cap.. Despre post si rugaciune.. 124. Întrebarea întrebarilor. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. Ibid.. p.

141.. Ibid. Ibid. Lecturi spirituale. 203. 676. Votul ascultarii. Ibid. Ibid. Ibid.. 685. Ibid. 654. 160... Ibid. Ibid. 677. Mieii. 665. pp.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 42. Ibid. 206.. 641. 684. p. p. Amaraciune divina. "Gândirea".. 286. Ibid. p. 45-46.. 278. 283. 679. p.. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 682. 202. 662. Ibid. 693. Ibid.. Ibid. 650. 642. 652.). 639. Ibid. 659. p.). 297. 143. p. 640. Ibid. 643. Ibid.. nr. Ibid. Votul ascultarii. p. pp. 17. 201.638.). Votul ascultarii si personalitatea monahului. 670. 672.. cap. Ibid. 210-211. Serie noua. Ibid. Ibid.. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului.. 675. p. Ibid. Sfintenie. 58. p. 683. Ibid. p. 692. p. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 657. p. 645. 666. p.. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi.. Ibid.. 663. Trepte. Ibid. Ibid. 668.. Cararea Împaratiei.. p. Dincolo de întâmplari.. 281. p. Ibid... 673. 689.. Ibid. p. 674. 678. 651. Cearta lui Iisus cu Petru. 161. 691. p. Ibid.. 287. 656. 284. p. 285. 688.. 44. 649.. 647. p. Spovedania si despre cercetarea constiintei. .. 653.. p. 690. p. Ibid. Ibid. pp. Ibid. Trepte. Ibid. 47. Ibid. 43. 46.. 669. Ibid. 26. Ibid. Ibid. 667. p. 644. Cararea Împaratiei. 161.. 1-3/98... cap. cap. Cararea Împaratiei. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. 681.. Ibid.. pp.. 658.. 15. 680. 249-251. Ibid. O privire în Rai. 205-206. 686. Ibid. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... 661. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 646. 648. p. Ibid. 67-69. cap. Ibid. pp. Ibid. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. p. 76. Ibid. 687. p. 655. Trepte.. 671. misionari între lupi... 664. p. 660. Ibid.

314. 711. p. Trepte.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Fiii Învierii (mss.). 742. Ibid. 735. pp. 282. Fiii Învierii (mss.. Ibid. Pedeapsa cu lepra.. 279. 749. Ibid. 731. 734. 210-211. pp.. 698. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. p. 722.. p. 4/2001. . pp. 726. 716. "Strajerul Ortodo x".. 24. Ibid. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. Ibid. 253.. 49. 710. p. 697. Ibid.. 700.. 743. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.). 279-280.). Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 255. 23. Ibid. Ibid.. 733. 196... 723. 720..).. 709. Ibid... Ibid. 739.. p. 724. p. 296. 695. 717. 747.). 47-48. 702. 718. nr. p. Ibid. 200. Ibid. Ibid. p.. 242.. 715. Cararea Împaratiei. Ibid. Sfântul Nicolae. 728. p. "Strajerul Ortodox". 1. 729. pp. Ibid. Ibid. 727. 707.). Ibid. Talantii Împaratiei. Ibid.. 65-66. 1. 705. pp. 699. 696. Ibid. 233. p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid. pp. Ibid. 732. Zicere. Ibid. p. 5/2000. p.. Ibid. 741. pp. 706. 313.. 253-254. 740. 730.. 298. Ibid. p. 701. Cararea Împaratiei. p. 744. Ibid. Ibid.. Ibid. p. 210. 281. p. 712. 721.. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 314-315.694. Chemari la apostolie. p. 745. 708. 42. 315. 737. 195-196. p. 704.. 316. p. 713. nr.. Ibid. 234. 719. cap.). Ibid. 736. p.. p. 155-156. pp. 308. p. 714. 254. p. 725. Ibid. Ocuparea Templului din Ierusalim. 48.. 199. Ibid. Siguranta absoluta. p. Ibid. 746. 748. 738. Cananeanca.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 703.. Ibid. Ibid.

Serie noua. Nu esti departe de Împarat ie.).. P. 55. 779. 54. 142-143.. 122. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 778.. p. Cararea Împaratiei. 757. p. 776. 115. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 86-87. Ibid. Chemari la apostolie. Ibid. 3/2001.750. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 770. Ibid. p. p. Ibid. 788. Ibid. p.. p.. 790. 761. 765.. În Duminica Ortodoxiei. 773. 1-3/1999. p. p. Ibid. 797. p. Cararea Împaratiei. Ibid. 786. 781. p.. 796. 758. 25. Cararea Împaratiei.. Iconomul nedrept.o abordare simpatetic a a relatiei tânar. trimisi. Despre durerile oamenilo r. 800.. Ibid. 774. cap.S. Ibid. Cararea Împaratiei. 756. Ibid. 760. pp. 783. 1.). 754. 135. Ibid.). p. Ibid. 122. 787. 123. 751. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 43. Ibid. 25-26. Ibid.. 798. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 180.. 753. Daniil Partosanul. 143. 44. Ibid... 133. Ibid. 32-33. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 795. Cararea Împaratiei. 762. Fiii Învierii (mss.)... chemati. 766. 182. 298.. MARTURII 1. p. Ibid. nr. 259. 794.. 21. 793.). p. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. 767. cap. Ibid. 317. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Oct . Ibid. 789. interviu realizat de Romeo Petrasciuc. 785. 799. Tmisoara. Votul ascultarii. p.. Cararea Împaratiei. pp. 771... 196. 763. Ibid. 792. 755. 764. 777. p. 182... Ibid. 772. Parintele Arsenie Boca .).. p. 780. Ibid. Ibid. p. 768.duhovnic.). "Gândirea". Respinsi.. p. 119. Ibid. p. Chemari la apostolie. p. 769. "Strajerul Ortod ox".. p. Trepte. pp. 29. pp. Cararea Împaratiei. Dincolo de chip. p. nr.. Ibid. Ibid. Ibid... p. Cararea Împaratiei. Iisus si slabanogul. 43. p. Conditiile uceniciei. 280. 775. Ibid. 782. 784. p. Ibid. Ibid.. 26. p. 121. 759. p.. 752. Ibid. Ibid. 791. 22.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. p. Ibid.

pp. "Vestitorul Ortodoxiei". Mistici din Carpati. 1999.Un ordin care nu a ma i sosit. TEXTE PATRISTICE Filocalia româneasca. Patericul. 2001. Episcopia Ortodoxa Româna. ianuarie 1994. 6. "Gândir ea". Serie noua. "Tr ansilvania". Bucuresti 1993. 7. Cuvinte lamuritoare. Desfiintati Manastirile . nr. Cluj-Napoca. editiile din 1936 si 1939. Dr. ANDRU.. p. Editura Agaton. ANEXA II 1. Sfântul Ioan Gura de Aur. "Magazin Istoric". 1998. Atitudini. ANEXA III 1. 5. Editura Crist. Dumit ru Staniloae. 388. p. 2000. BALAN. 2000. Parintele nos tru Eustatie. Ibid. 3. 139-142. vol.. 109. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. traducerea Parintilor Prof. Vietile Sfintilor pe Noiembrie.   . nr. Bu curesti. Biserica. ClujNapoca. 6. Este vorba despre Statistica Site-ului Nistea's Page de la adresa: www 15. în: Predici la sarbatori Împaratest i si cuvântari de lauda la Sfinti. Este vorba de textele aparute în "Formula AS". Fara sa-l numeasca direct. publicat în Tinerete. Text publicat în: "Telegraful Român". Arhimandritul Teofil Paraian. introduceri si note de Pr. I-IV. 2002. Marturie culeasa de Parintele Teofil în 21 august 2001. 12 mai 1940. 8 august 1943. C. ideal. arhiepiscopul Antiohiei cele Mari. XI-XII. 3. 1-2. STUDII SI ARTICOLE AIOANEI. Pateric românesc.. Mineiul. 1997-1981. A se vedea de pilda: Arhimandritul Ioasaf Popa. traducere. Cuvânt de lauda la cel întru Sfinti. pp. Vasile. ANEXA I 1.. 20. Prof. autorul face aluzie la Parintele Arsenie. Alba-Iulia. 1946-1948.ombrie 2001. Arhiepiscopul Bartolomeu. "Telegraful Român". Editura Arhidiecezana. C. Parintele Dumitru Staniloae.. 2002. ANANIA. înregistrare audio la Manastirea "Sub Pia tra". vol. pp. Fagaras. 1929. p. M-am întrebat apoi de ce cartea nu are ISBN? Asta ar însemna ca nici în bibl iotecile publice nu e de gasit. Galati.o zi cu cruce. 1990-1991. cf. Arhimandritul Ioanichie. nr. Sibiu. EIBMBOR. Editura Polirom. DESPRE FÂNTÂNI 1. Ileana Marinescu. CONCLUZII 1. 2. Bucuresti. V-X. 1990. 1990.com/inistea BIBLIOGRAFIE A. editia a III-a. Vocatia monahala si co ntinutul voturilor calugaresti. Tipografia Cartilor Bisericesti. brin ster. Andrei Cornea. editia a 2-a. Editura Ar hiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos. 2. Trancota C. august 1998. Bucuresti. TEXTE SACRE SI LITURGICE Biblia sau Sfânta Scriptura. Vasile Radu si Gal a Galaction. 28 Noiembrie . 1/1993. 29-32. 34-35. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. cf. Penumbra. editia a II-a. pp. vol. EIBMBOR. 1994. 8. Text preluat din: Arhimandritul Teofil Paraian. Bucuresti. B. 2002. în 22 aug. Bucuresti. E ditura Teognost. Episcopia Romanului. luna august. 1-2. Iasi. Parintele Daniil Stoenescu. Biblia sau Sfânta Scriptura. 4.

BEJAN. pp. Ieromonahul Arsenie. Vifornita cea mare. anul VI . "Caietul Parintelui Petru Vanvulescu". Predici si ziceri. mss. BOCA. Editura Tehnica. 1-2. Un Om nou se naste. Serie noua. 1-3/1998. 1967. 4-6/2001. "Caietul Parintelui Ioan Farcas". BOCA. "Strajerul Ortodox". 6/2 000. pp. nr. Predici. 39-40. Ieromonahul Arsenie. 6-7/1998. "Strajerul Ortodox".. "Gândirea". 5-6/1997. BOCA. Ieromonahul Arsenie. anul IX. Colind armonizat de Parintele Arsenie Boca. "Gândirea". cu privire la reînfiintarea Manastirii Geoagiului ca manastire de maici. reproducere dupa pictura biser icii din satul Draganescu. anul VII. anul VII. 68-70. pp. anul VII. Serie noua. din manuscrisul Fiii Învierii. reprod ucere dupa o icoana pictata de Parintele Arsenie Boca. editia I-a. anul II. reprod ucere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. Semne de sfârsit de sâmbata. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". p.. În Duminica Ortodoxiei. 47-48. copie dupa un mss. Ieromonahul Arsenie. pp. din manuscrisul Fiii Învierii. "Gândirea". Pravila Alba. 28-31. 5/1993. Ieromonahul Arsenie. Editura pentru Literatura. 92-93. p. Serie noua. BOCA. "Gândirea". Arad. BLAGA. Ieromonahul Arsenie. Lucian. 34-35. pp. Nebunii. Ieromonahul Arsenie. 103. Vetre de sihastrie româneasca. nr. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. "Gândirea". Serie noua. nr. Editura Episcopiei Ortod oxe Române a Aradului. Ieromonahul Arsenie. BOCA. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. BOCA. 46. pp. Serie noua. BOCA. Serie noua. Serie noua. Dimitrie. 4-6/2000. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". Trepte spre vietuierea în monahism. 2000. anul IX. Tara de obârsie. Poezii.BALAN. 6-7/1998. Ieromonahul Arsenie. Episcopul Aradului. BOCA. 1-3/1998. Serie noua. anul IX. BOCA. 1/2001. BOCA. "Gândirea". "Gândirea" . Ieromonahul Arsenie. din manuscrisul Fiii Învierii.. nr. Serie noua. 1-3/2001. nr. 5 /2000. "Gândirea". anul VI. anul V II. Ieromonahul Arsenie. copie dupa u n mss. Siguranta absoluta. 1-2. "Strajer ul Ortodox". Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie.. BOCA. "Gândirea". BOCA. Împaratia nevazuta. 1-3/1998. "Gândirea". Pogorârea la iad. 1. nr. din 7 mai 1952. anul V III. Ieromonahul Arsenie. nr. 17. BOCA. Serie noua. p. "Gândirea". nr. 6-7/1998. Serie noua. 22-23. nr. nr. reproducere dupa pictura b isericii din satul Draganescu. anul VII. 1-3/1998. Ieromonahul Arsenie. pp. Ieromonahul Arsenie. nr. BOCA. Serie noua. Misionari între lupi. nr. Ieromonahul Arsenie. BOCA. "Gândirea". nr. Arad. BOCA. Serie noua. p. 1982. 29-31. 77-78. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. anu l VII. Cararea Împaratiei. EIBMBOR. Ieromonahul Arsenie. nr. nr. Cine este Iisus?. BOCA. Arhimandritul Ioanichie. 6-7/1998. anul VII. "Gândir ea". pp. Ieromonahul Arsenie. pp. 1995. mss. BOCA. "Gândirea". BOCA. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. an ul VIII. pp. Vârstele libertatii. Ieromonahul Arsenie. nr. 4-5/1998. 4-5/1999. reproduc ere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. 43. anul VII. BOCA. 13/2000. "Gândirea". Serie noua. BOCA. Orbul din nastere si sufletele oarbe. nr. 1-3/1999. 1996. Editura Episcopi ei Ortodoxe Române a Aradului. Ieromonahul Arsenie. anul VII. BOCA. p. Unde mai sunt astazi limbile de foc?. Serie noua. . 5-6/1997. BOCA. anul VII. BOCA. 4-5/1998. pp. Ieromonahul Arsenie. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. nr. BOCA. Ieromonahul Arsenie. Buc uresti. BOCA. editia a II-a. Cine este Iisus?. anul X. nr. Ieromonahul Arsenie. Schimbarea la Fata. Serie noua. pp. consemnate de Parintele Pet ru Vanvulescu. Serie noua. Serie noua. nr. nr. Bucuresti. "Gândirea". pe versuri de Nichifor Crainic. nr. 42-43. Serie noua. copiate dintr-un caiet al Parintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia.

BOCA. 1996. Prelegeri de mistica ortodoxa. Iasi. "Revista Teologica". Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. MARINESCU. din manuscrisul Fiii Învierii. O lamurire necesara. pp. p. 1. 15 . Editura Deisis. Iisus si slabanogul. "Rev ista Teologica". anul VII. Ieromonahul Dometie. "Puncte Cardinale". Manastirea Brâncoveanu. IONASCU.Recenzie. nr. CORBU. 4. Vasile. 2-4/1990. CONSTANTINESCU. MARCU. 524. Post-Scriptum la o lucrare de istoria is ihasmului românesc. "Strajerul Ortodox". Manastirea Brâncoveanu. 28 noiembrie 1991. pp. 1-2/1994. manuscris. p. Ed itura Anastasia. 95-96. 97-98. MLADIN. MOIAN. Ileana. pp. 1-2. Ieromonahul Arsenie. "Strajerul Ortodox". 1997. anul III. nr. p. Timi soara. nr. În amintirea Parintelui Arsenie. Serie noua. Iasi. p. nr. Editura Marineasa. 38-39. pp. Editura Polirom. Dr. Târgu-Mures. Un ideal de rugaciune. Serie noua. MANEA. Monahia Zamfira. 65-66. 5-6/1997. dar nu se îndoiesc. 2001. Ati întrecut masura D-lor intelectuali de la Revista "Transilvania" . 1991. BOCA. 96. Idem. "Gândirea".Sibiu. 3-4. "Gândirea". pp. din manuscrisul Fiii Învierii. "Tran silvania". 86-87. 3. 3-4/1994. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. Editura Fides. JOANTA. Scrisoare catre Parintele Arsenie Boca. 3/2001. p. p. Intrari în monahism (Stire). CONSTANTINESCU. Prof. nr . Bucuriile lui Iisus. Teodor. Casa Editoriala Gândirea. Sibiu. 2 volume. nr. Brazii se frâng. 2 volume. p. Adrian (Ieromonahul Agapie). MAXIM. OGORANU. anul III. 1. 525. "Telegraful Român". Timisoara. nr. CONSTANTINESCU. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe cr ucea de la Manastirea Sâmbata. zile negre. 82-83. 9-10/1940. 1/1993. nr. CRAINIC. 1992. Viata Sfântului Prea Cuviosului Parinte Arsenie Boca. Despre o marturie care si-a gresit ti nta. 1993. p. Ion Gavrila. Andrei. 1998. 1999. Zile albe. LUCINESCU. Acatistul Prea Cuviosului Parintelui nostru A rsenie Boca. Monahia Zamfira. 34-35. 2/62. p p. "Telegraful Ro mân". Bucuresti. din manuscrisul Fiii Învierii. 77-78. 105-108. anul V. Monahia Zamfira. nr. CORNEA. nr. Editura Veri tas. nr. 6. Jertfa. "Gândirea". Preoti ortodocsi în închisorile comuniste. Arhimandritul Juvenalie. 5/2001. din manuscrisul Fiii Învierii. p. 1-2/1996. BOCA. Pr."Strajerul Ortodox". Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Ioan. Serie noua. traditie si cultura româneasca. 1997. p. 6/2001. nr. 4/2001. Editura Gordian. Dr. BODOGAE. nr. Cananeanca. MARCU. 1-2. CONSTANTINESCU. Nichifor. Ieromonahul Dometie. Isihasmul. 9-10/1940. pp. 3-4/199 6. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. Ieromonahul Arsenie. Dan. MOIAN.19. "Strajerul Ortodox". HAUSHERR. Mitropolitul Serafim. Editura Patmos. nr. Grigorie. Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu (Stire). IONESCU. "Gândirea". Romulus. nr. Pr. 12 mai 1940. februarie 1996. 2/2001. "Strajerul Ortodox". anul VI. Serie noua. 3-4/1994. Serie noua. nr. pp. OGORANU. "Gândirea". 1-3/1998. Penumbra. pp. "Telegraful Român ". manuscris. Clu j-Napoca. p. NEAG. p. Grigorie. din manuscrisul Fiii Învierii. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul crestin. 1. pp. în "Ortodoxia". Bucures ti. Cararea Împaratiei . Experienta rugaciunii lui Iisus în spirit ualitatea româneasca. 3. 3. Mitropolitul Nicolae. p. 26-31. COJOCARU. 28 noiembrie 1991. 12-13. Monahia Zamfira. diaconul Haralambie. Virgil. Imn pentru crucea purtata. 1994. Ion Gavrila. nr. "Gândirea". Precizari. Ieromonahul Arsenie. Irénée. 2001. Editura Anastasia. pp. n r. anul II. BOCA. pp. pp.

Istoria Manastirii Prislop. 2002. STOENESCU. Arhimandritul Teofil. p. Vlad. Arhimandritul Teofil. Editura Humanitas. PLAMADEALA. Editu ra Deisis. Prescuri pentru cuminecaturi. Serie noua. Ieromonahul artist. "Puncte Cardinale". Arhimandritul Teofil. 1996. SRGIU. 7. Roman. "Te legraful Român". Întâmpinari. Gheorghe Vechi. ideal. Sibiu. Din vistieria inimii mele. în: Pr. 11/ 2002. "Teleg raful Român". Prof. Unde a fost Biserica.. anul II. Din cuvintele Parintelui Arsenie Boca. Arhidiaconul Mihai. 1997. "Gând irea". 1997. Arhimandritul Teofil. Editura Deisis. Documente inedite desp re Parintele Arsenie Boca. 1996. Ovidiu. 2001. pp. 1999. 3-4/1994. Acatiste. PARAIAN. nr. 2001. STANILOAE. Andrei. nr. REGNAULT. TUDOR. Editura Sofia. Cluj-Napoca. Arhimandritul Teofil.2. Editura Humanitas. 64-68. PARAIAN. Parintele Arsenie Boca sau Universul Sfânt al culorii (Minunea de la Mihailesti). august 1997. Bucuresti. 1997. 4-5/1998. Arhimandritul Teofil. Staretul Manastirii Prislop. Editura Bizantina. STOENESCU. Editura Mitr opoliei Banatului. 20.S. nr. 94-95. PARAIAN. Ionescu Lidia. 2000. "T elegraful Român". Bucuresti. Maestrul spiritual în traditia rasar iteana. "Calea Mântuirii". Arad. SASAUJAN. Editura SF. Bucurest i. Lumini de gând. . Cr aiova. Prof. Amintirile Mitropolitului Antonie Plama deala. pp. anu l VII. 1997. PACURARIU. 1-2. 110-1 11. Lucien. Tinerete. Episcopul Daniil Partosanul. Pentru cealalta vreme a vietii mele. Arhimandritul Teofil. Dezvaluiri istorice. pp. A. (Convorbiri cu Dragos Seuleanu si Carmen Dumitriu). Bucures ti. Duhovnici români în dialog cu tinerii. pp. Episcopul Daniil Partosanul. PARAIAN. Împreuna cu ta tal meu. Timpul Rugului Aprins. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. nr. PARAIAN.O. STANILOAE. Arhimandritul Teofil. p. Tatiana. Arhimandritul Teofil. anul V. PARAIAN. 8 august 1943. Episcopul Daniil Partosanul. "Gândirea". 1998. Cararea Împaratiei. nr. Cuvinte catre tineri. Editura Agaton. Timisoara. Editura Teognost. POP. p. SCRIMA. 1998. pp.R. 1998. Pacatul nerostirii adevarului. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul secolu lui IV. iulie 1999. anul III. 2000. 1-4/1991. Serie noua. 1/1993. 15-16/1990. 1-2/1996.C. Pr. Pr. Dumitru Staniloae. Arhimandritul Teofil. Ion Buga. Un om de care s-au bucurat oamenii. 4. PARAIAN. 1997. Biserica. Arsenie Boca.7. Nicolae. Arhimandritul Teofil. Bucuresti. p. p. Mircea. Timisoara. nr. Între contestari si exagerari. VUIA. Arhimandritul Teofil. Arhimandritul Teofil. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Stanil oae. Editura Antim. Mitropolitul Antonie. Cuvinte lamuritoare. Dr. nr. Gânduri bune pentru gânduri bune. PARAIAN. PARAIAN. Prof. Lumina faptei din lumina cuvântului. Clu j-Napoca. Monahul Daniil (Sandu Tudor). PARAIAN. Editura Epis copiei Romanului. 28 Noiembrie . Serie noua. Dumitru. 8/80 . "Gândi rea". nr. PARAIAN. Ne vorbeste Parintele Teofil. Editura Omniscop. PARAIAN. Editura Teognost.o zi cu cruce. Cluj-Napoca. Crai ova. 2002. Serie noua. nr. Editura Anastasia. PROTOPOPESCU. Veniti de luati bucurie. Editura Cum. PARAIAN. 8-9. 6/102. 2000. Prof. ***. "Gândirea". STOENESCU. Bucuresti. Bucuresti. Sibiu. Fagaras. Dr. "Puncte Cardinale". un raspuns cres tin la nelinistile vremii. 2001. Editura Mitr opoliei Banatului.

129. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. Praznicul de la Manastirea Sâmbata de Sus (stire). anul IX. ***. Editura Arhidiecezana.de Teodosia . Slujitori în temnitele comuniste. ***. 16 mai 1948. ***. nr. p. 1995. "Telegraful Român".***. Editura Anastasia. "Gândirea". 6. 4. ***. Din lupta legionarelor românce. Editura Bizantina. Parintele Dometie de la Râmeti (despre). o alta "Filocalie" 22 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti 23 Chilia din munte 25 Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata 27 Chemat la treapta arhieriei 30 Staret si duhovnic la Prislop 30 Pribegia în Bucuresti 34 Pictarea bisericii din Draganescu 34 Asezamântul de la Sinaia 36 Scrierile Parintelui Arsenie 36 Îndrumator al monahilor 38 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism 40 Plecarea la cele vesnice 43 OMAGIU PARINTELUI DRAG . Cluj-Napoca. diletanti si neadevaruri. 1 2 aprilie 1942. ***. 1994. Editura G ordian. 2 volume. 1-3/2000. Marturisitori de dupa gratii. Bucuresti.CEI CE-SI BEAU MINTEA 52 BISERICA 53 BLESTEMELE 54 BOGATIA 54 BOLNAVII 55 BOTEZUL 56 CALEA MÂNTUIRII 57 CANCERUL 59 CALUGARIA 59 CALUGARII 64 17 . Cuprins RECOMANDARE 5 ARGUMENT 9 VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 12 Scoala primara si liceul 12 Gorunul lui Zian 13 Institutul Teologic 14 Ucenicia la Muntele Athos 15 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti 16 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu 19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" 19 Manastirea Sâmbata. p. 2001. Bucuresti. Jurnalism. 2001. p. Suplim ent al Revistei "Renasterea". Lacrima prigoanei. (Convorbirea cu Maica Mina ).Zorica Latcu 45 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA 46 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE ÎN 800 DE CAPETE 49 ADEVARUL 49 ASCEZA 49 ASCULTAREA 50 ATEISMUL 51 AVORTURILE 51 BATRÂNETEA 52 BETIA . Timisoara. ***. "Telegraful Român". Serie noua. Convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu.

GLASUL CONSTIINTEI 67 COPIII 69 COPIII ÎNDRACITI.IUDELE 104 ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 104 ÎNDUMNEZEIREA 106 ÎNFRÂNAREA 106 ÎNJURATURILE 107 ÎNTRISTAREA 108 ÎNVIEREA 108 JERTFA 109 JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 109 LEPADAREA DE LUME 111 LEPADAREA DE SINE 111 LIBERTATEA OMULUI 112 LUMEA . NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 83 EREDITATEA 84 EREDITATEA SI MEDIUL 87 EXTREMELE 87 FAPTELE BUNE 87 FIREA OMENEASCA .CINE ESTE IISUS? 93 IMAGINATIA 95 INSTINCTELE 95 ISPASIREA 97 ISPITELE 98 IUBIREA 101 IUBIREA DE SINE 102 IUDA . NEASCULTATORI.CARTURARII 65 CASATORIA 65 CÂRMUITORII DE NEAMURI 66 CHEMARILE LUI DUMNEZEU 66 CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 67 CONSTIINTA .CADEREA EI 88 FUMATUL 90 GADARENII SI SUFLETUL 90 GÂNDURILE 91 IERTAREA 92 IISUS .LUMESCUL 112 MAICA DOMNULUI 113 MARTIRII 113 MÂNDRIA 114 MÂNTUIREA 114 MINCIUNA 116 MINTEA 116 MOARTEA 118 MUNCA 119 NEAMURILE 120 71 . NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 72 CREDINTA 74 CRESTINISMUL 76 CUNOSTINTA MÂNTUIRII 77 CUNOSTINTELE 77 CUVINTE INTERZISE 77 DESFRÂNAREA 78 DEZNADEJDEA 79 DISCIPLINA 79 DREAPTA SOCOTEALA 79 DREPTATEA LUI DUMNEZEU 79 DUHOVNICUL 80 DUMNEZEU 82 ENDOCRINOLOGIE.

DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 140 RATIUNEA 142 RABDAREA 142 RAUTATEA 144 RAZBOAIELE 145 RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 147 RECUNOSTINTA 150 RELIGIA 150 RENUNTAREA 150 RESPONSABILITATILE 150 RUGACIUNEA .NEASCULTAREA 120 NECAZURILE 120 NEPUTINTELE 121 NEVOINTA 121 OMUL 121 PACEA 122 PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI 123 PATIMILE 124 PACATELE 126 PERSONALITATEA 128 PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 128 PLACERILE 129 PLÂNSUL 130 POCAINTA 130 POPORUL IUDEU 131 PORUNCILE LUI DUMNEZEU 132 POSEDATII 132 POSTUL 132 POVATUITORII 133 PREJUDECATILE 133 PREOTII 133 PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 136 PROVIDENTA 137 PSALTIREA 140 RAPORTUL CONJUGAL .RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 150 SCRIPTURA 152 SECTARII 152 SFÂNTA CRUCE 152 SFÂNTA ÎMPARTASANIE 153 SFÂNTA LITURGHIE 153 SFÂNTUL NICOLAE 154 SFÂRSITUL LUMII 154 SFINTELE TAINE 154 SFINTENIA 155 SFINTII .DREPTII 156 SIFILISUL 159 SMERENIA 160 SMERENIA SI CURAJUL 162 SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 162 SPIRITISMUL 163 SPOVEDANIA 164 STAPÂNIREA 165 STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 165 STUDIUL 166 SUFERINTA 166 SUFLETUL 168 STIINTA 169 TALANTII 170 TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 172 TRINITATEA 173 .

În pelerinaj la Sâmbata de Sus 223 ANEXA III 227 NOTE 228 BIBLIOGRAFIE 253 . prezentata sub titlul "Nota asupra editiei".TRUFIA 173 TRUPUL 173 URA 175 URMAREA LUI HRISTOS 175 VEDENIILE 177 VICLENIA 177 VIRTUTILE 177 VOTURILE MONAHALE 178 VRAJBA CONFESIONALA 178 VRAJBA ÎN CASA 178 VRAJMASUL . în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei".Cuvînt lamuritor.S. semnata de Monahia Zamf ira Constantinescu 216 ANEXA II . Daniil Partosanul 189 Arhimandritul Teofil Paraian 195 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) 212 CONCLUZII 214 ANEXA I .ANTIHRIST 179 CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE TEOFIL 183 MARTURII 189 P.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful