RECOMANDARE Sunt tot mai putini cei ce l-au cunoscut pe Parintele Arsenie Boca.

Tot m ai putini sunt cei ce-si amintesc de Parintele Arsenie si pot sa dea marturie de spre el. Din toti aceia câti mai sunt, nu toti au competenta necesara, iar unii di ntre ei au un cerc prea restrâns de actiune si de raspândire a cuvântului. Mai sunt si din aceia care, desi sunt bine informati, au ezitari când e vorba sa dea marturie despre cel ce a fost, este si va fi Parintele Arsenie, în cer si pe pamânt. În acelas i timp, sunt însa multi, în vremea noastra, cei ce doresc sa afle si sa stie câte ceva despre Parintele Arsenie cel de odinioara, dar cu actiune si în vremea noastra, m ai ales prin lucrarea sa, intitulata Cararea Împaratiei. Eu însumi am fost întrebat adeseori în mânastirea noastra, în alte mânastiri si în mul e orase: "Ce ne puteti spune despre Parintele Arsenie?" La fel, mi s-a cerut de multe ori: "Spuneti-ne ceva despre Parintele Arsenie." De fiecare data am raspun s cu placere la aceste solicitari si am pus în atentia ascultatorilor tot ce am so cotit mai important din cele ce le stiu despre acest om mare, ca si care nu stiu sa mai fi fost unul asemenea dintre cei cunoscuti de mine, ca lucratori în Biseri ca. Aceasta a fost pâna acum. De acum înainte si deocamdata, cel mai bun raspuns, raspunsul cel mai autor izat la întrebarea "Cine a fost, ce a facut si ce a gândit Parintele Arsenie?" ni-l da cartea de fata, pe care o recunoastem ca cea dintâi carte competenta despre Par intele Arsenie, o carte serioasa si vrednica de a fi luata în seama, pe care o rec omandam cu toata inima, în vederea folosului duhovnicesc. Autorul cartii de fata a facut aceasta lucrare ca proiect de teza de lice nta în teologie. El a lucrat cu seriozitatea cuvenita, a adunat material, l-a sele ctat si l-a organizat cu rigorile cerute pentru o lucrare stiintifica. Lucrarea a fost apreciata ca foarte buna, iar autorul ei, pe nume Ioan Gînsca (Ionut, cum îi zicem noi, prietenii) a fost declarat licentiat în teologie. Ea este a doua lucrar e de licenta a autorului, pentru ca ei îi premerge licenta realizata la Facultatea de Arte Vizuale, cu care a obtinut titlul de licentiat la prima facultate. Când Ionut mi-a oferit un exemplar din lucrarea sa despre Parintele Arsenie , am aranjat lucrurile în asa fel ca aceasta lucrare sa-mi fie imprimata pe casete ca s-o pot studia, iar studiind lucrarea, mi-am dat seama de valoarea ei si l-a m îndemnat s-o tipareasca, spre a ajunge la cititori. La fel au gândit si alti priet eni ai nostri si, cu ajutorul lui Dumnezeu, iata ca s-a ajuns la aceasta carte, care porneste la propovaduire ducând la cititori nu numai informatii despre Parint ele Arsenie, ci si multe din gândurile lui, cuprinse în partea de mijloc a cartii, i ntitulata "O sinteza a gândirii Parintelui Arsenie în 800 de capete". Sinteza gândirii Parintelui Arsenie este prezentata pe idei puse în ordine alfabetica, asa încât citit orul se poate orienta si îsi poate alege ceea ce-l intereseaza în primul rând. Ca unul care am contribuit si eu la aceasta lucrare cu informatiile pe ca re le-am dat, dar si ca unul care am insistat pentru tiparirea ei, bineînteles, o recomand din toate puterile mele. O recomand pentru toate categoriile de vârsta, d ar în mod special pentru tinerii intelectuali si, mai cu seama, pentru studenti. T inerii, care au viata în fata si se pregatesc pentru viitor, e bine sa porneasca în viata cu niste lucruri stiute, cu niste lucruri învatate de la Parintele Arsenie, care le vorbeste din carte. Socotesc ca nu-i cazul sa insist asupra faptului ca recomand aceasta cart e, deoarece cartea se recomanda ea însasi pe sine. Ceea ce trebuie sa fac eu, este doar sa spun cu apas ca aceasta carte nu este o carte de lectura, ci este o car te de studiu. O singura lectura, o lectura superficiala, este pur si simplu fara rost. Cartea fiind foarte densa, mai ales în partea în care se prezinta gândirea Pari ntelui Arsenie, ea nu poate fi asimilata si impropriata decât insistând si revenind. Deci, când recomand cartea, recomand si aceasta staruinta asupra cuprinsului ei. Ionut Gînsca ne face un mare dar, prin cartea pe care ne-o ofera spre luare aminte, pentru binele nostru si al celor din jurul nostru si pentru înmultirea bi nelui din aceasta lume. Îi multumim si îi suntem recunoscatori ca ne-a oferit aceast a carte, care nu-i o carte ca cele multe, ci este o carte de referinta, al carui folos îl vor cunoaste toti cei ce vor lua aminte la cele scrise în carte si le vor îm plini dupa a lor putere. Noua nu ne ramâne decât sa mutam gândurile din carte în mintea noastra si sa le dam viata, prin împlinirea lor cu fapta. Daca vom face asa, va fi

ca si când Parintele Arsenie va fi între noi, cu povatuirile sale de odinioara. Luând aminte la gândurile Parintelui Arsenie, va fi ca si cum l-am fi întâlnit fiecare dint re noi, la Mânastirea de la Sâmbata, la Mânastirea Prislop, la Bucuresti si Draganescu , ori la Sinaia. Pentru noi, cei de azi, cartea de fata tine loc de orice loc pe unde a putut fi întâlnit Parintele Arsenie. Ea este Parintele Arsenie adus lânga noi, cu cuvântul sau, care e acelasi pentru noi, cum a fost pentru cei care l-au auzit rostit prin viu grai. Pentru toate acestea, "Sa multumim Domnului", "Sus sa avem inimile!" Arhimandrit Teofil Paraian Mânastirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus ARGUMENT "Aduceti-va aminte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui D umnezeu; priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta" ( Evrei 13, 7). Acest îndemn, pe care îl pun ca început al lucrarii de fata, mi-a fost pus în ved ere în chip deosebit în urma cu cîtiva ani de un pustnic, pe când ma aflam într-un pelerin aj la Muntele Athos. Eram împreuna cu trei prieteni (dintre care unul - Ioan, Dumn ezeu sa-l odihneasca - s-a mutat la Domnul) si eram tare bucurosi de întâlnirea noas tra cu dânsul. Eram dornici de cuvânt de învatatura, asa ca Parintele a fost bun si ne -a vorbit. Nu ne-a spus prea multe, desi noua poate ca nu ne-ar fi ajuns nici o noapte întreaga sa-l ascultam. Au trecut anii, însa retin si acum din acea întîlnire mai ales îndemnul din Evrei 13, îndemn cu care am început. De atunci încoace, am încercat, dupa puterile mele, sa împlinesc acest cuvânt, sa -l fac lucrator. Si, împreuna cu câtiva prieteni, ne-am propus, pe lînga rânduiala si pr ofesia pe care o are fiecare în parte, urmatorul obiectiv: recuperarea si promovar ea gândirii si a scrierilor marilor parinti duhovnicesti ortodocsi, în special români. Este un demers care îsi arata actualitatea si necesitatea mai ales azi, când lumea crestina a cam început sa orbecaiasca ea însasi "în noaptea nestiintei si a lips ei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul" (Arsenie Boca). Deci motivele pentru care avem nevoie si trebuie sa ne îngrijim de acesti P arinti, pe drept cuvânt, "ca de ochii din cap", sunt evidente, întrucât ei sunt lumina torii trupului eclesial, ei sunt "luminatorii lumii" - "Luminatorul trupului est e ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat" (Matei 6, 22-23). Asa am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa ne îngrijim de editarea câtorva ca rti de spiritualitate ortodoxa si de organizarea unor expozitii de fotografii, d ocumente si scrisori, acestea din urma, închinate Parintelui Paisie Olaru de la Si hla. Prin urmare, si studiul de fata, închinat si el unui Parinte, se înscrie în ace lasi demers, de redescoperire si promovare a gândirii parintilor duhovnicesti, pen tru ca, fara nici o îndoiala, Parintele Ieromonah Arsenie Boca este unul din mai-m arii nostri, caruia i se cuvine amintirea noastra, dupa cum se zice în Epistola ca tre Evrei. Asadar, sa aducem lui Dumnezeu jertfa de lauda, adica rodul buzelor, care preaslavesc numele Lui (cf. Evrei 13, 15). Ca absolvent al unei Academii de Arte Vizuale, pot afirma ca mi-ar fi mul t mai usor sa zugravesc, nu prin cuvinte, ci cu ajutorul penelului, sau sa model ez în lut chipul Parintelui Arsenie Boca. Dar, si în aceasta situatie, ma simt oarec um ca si Anania, zugravul Regelui Avgar al Edessei, care, cu toate ca era un "zu

grav iscusit", nu a reusit sa "isvodeasca" chipul Mântuitorului.1 Desigur, nu se pune problema ca as fi si eu un zugrav iscusit, dar mi-a v enit în minte aceasta comparatie pentru ca ma simt si eu neputincios din pricina c a, studiind personalitatea si scrierile Parintelui Arsenie, la câte am reusit eu s a ajung, îmi dau seama ca dimensiunea spirituala a Parintelui Arsenie Boca e greu de cuprins în cuvinte (de "zugravit") si, pe lânga aceasta, mai marturisesc, ca mult i altii, ca "cunosc mult prea putin din tot ce Parintele Arsenie a reprezentat p entru neamul nostru".2 La toate acestea se mai adauga, sa-i zic asa, înca o dificultate, si anume faptul ca vorbesc despre un calugar, si-atunci s-ar putea pune întrebarea: cum pot eu întelege un calugar din afara acestei conditii, care, atâta timp cât nu ai trait-o , ramâne o taina, cum pot eu sa vorbesc (fara sa exagerez) si sa înteleg gândirea unui calugar pe care multi îl socotesc un sfânt, sau unii chiar un geniu? Deci, se poate totusi vorbi, se poate scrie, fara a te afla în treaba si fa ra a aluneca în disertatii pietiste sau în aprecieri "suficiente si destepte"? Când ai un îndrumator, se poate. Iata de ce, în aceasta situatie aflându-ma, m-am bucurat de sprijinul si calauzirea unui bun prieten, Parintele Arhimandrit Teo fil Paraian, care de la bun început m-a ajutat, m-a sfatuit si mi-a oferit cele ma i multe din materialele pe care le-am folosit în aceasta lucrare. Pe de alta parte, având în vedere prietenia mea cu Parintele Teofil (care l-a cunoscut pe Parintele Arsenie si ale carui ziceri, Parintele Teofil, se stie fo arte bine, le popularizeaza cu timp si fara timp) si având în vedere si faptul ca am facut si eu, ca oarecând Parintele Arsenie, o Academie de Arte Frumoase, m-am sim tit oarecum dator sa studiez si, în cele din urma, sa "isvodeasc" chipul Parintelu i Arsenie Boca. Gândita si redactata initial ca lucrare de licenta, cartea de fata a ajuns în mâinile, si cred ca si în inimile, mai multor prieteni si cunoscuti ai mei, caci as a se explica faptul ca ei au insistat si m-au sprijinit ca s-o si tiparesc. Le m ultumesc tuturor, în special Parintelui Arhimandrit Teofil Paraian si dau slava lu i Dumnezeu, Caruia ma rog sa ma ajute sa nu gresesc. Ioan Gînsca VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, lânga Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, i-au pus la botez numele Zian.1 Scoala primara si liceul Zian Boca face scoala primara în satul natal (4 clase) si apoi intra la Lic eul National Ortodox "Avram Iancu" din Brad, al cincilea liceu românesc din Transi lvania, dupa cele de la Blaj, Beius, Brasov si Nasaud, ctitorie a Mitropolitului Andrei Saguna, pe care-l absolva în 1929.2 Coleg de banca l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor (ce semna cu pseud onimul D'or Uragan), autorul amplului poem Horia redivivus (poem care îl face pe N ichifor Crainic sa exclame: "Onomatopee! În toata literatura universala nu cunosc o metafora de o asemenea amploare"), si autorul poeziei Sfântul, închinata Parintelu i Arsenie. Marturiile colegului de banca, cuprinse într-un caiet (jurnal) ascuns cândva de Romulus Neag (absolvent si el al liceului mai sus amintit), îl înfatiseaza pe Zia n ca "Exceptional de înzestrat, de-o vointa extraordinara, o memorie formidabila, o putere de munca si o tenacitate iesite din comun". "Manifesta înca de acum deschiderea spre universalitate; de o curiozitate i ntelectuala remarcabila, totul îl intereseaza. Întocmai cum un fluviu aduna în albia s a afluentii dintr-un întreg bazin hidrografic, se varsa în mare, de aici se pulveriz eaza în cosmos si din nou se revarsa pe pamânt sub forma ploii roditoare, refacând "ci rcuitul elementelor", el asimileaza informatii din toate domeniile cunoasterii, pe care le trece prin filtrul personalitatii sale si le transfigureaza într-un mod de existenta, prevestindu-l pe teologul erudit si duhovnicul deschis spre sufle tul omului, ridicând brate de energie spre tainele universului".3 Liceul National Ortodox din Brad, cu un corp didactic de elita, format la

prec um urmarim o armonie între facultatile sufletesti. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. se deplaseaza în curtea liceului pentru a sadi un stejar. de 10 mai. Nu l-a pasionat prea mult studiul limbilor straine. Parintele Teodor Bodogae. în textul de pomenire pe care îl publica în "Telegraful Român ". în cât între colegi are aureola unui "Sfânt". solitar. de ratiune". exceleaza la matematica.universitatile din tara sau de la Viena. tot asa trebuie sa urmarim o ar monie si între cunostintele din cât mai multe domenii. Dumnezeu i-a dat o valoare mare.. cu profesori mireni si teologi. pe când faceau s tudiile de Teologie la Sibiu. al înaltimii idealului spiritual-moral pe care e ducatorii nostri ni le-au insuflat. ca un simbol al vigor ii. Se prefigureaza de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat sa aduca teologia în arena larga a vietii intelectuale care sa îmbratiseze o misiune spirituala totali tara. ""Statura pozitivista". însa trebuie si el sa si-o câstig e" (Cararea Împaratiei. Cu toate ca au sezut pe aceeasi banca. le-a facut colegilor marturisirea ca la orele de desen si pictura i s-a descoperit ideea potrivit careia "omul nu este numai carne. apoi fiecare coleg stropeste cu stropitoarea la radacina. Cu totii atunci am hotarât ca stejarul plantat sa poarte numele Gorunul lui Zian. vreme de patru ani. ca sa faca din noi caractere tari. de grafologie. cân d promotia de absolventi din acest an. biologie ..4 În doua momente deosebite se stie ca Parintele Arsenie a revenit la liceul din Brad: revederea cu colegii dupa 50 de ani de la absolvire si cu ocazia celeb rarii centenarului celui de al cincilea liceu românesc din Transilvania. introvertita. al trainiciei. Munceste suplimentar la desen si pictura cu profesorul Körmendy. ca un simbol al biruintei. precum si o sinteza a acestor a cu viata. în 1969. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. Z ian tinea si scutura puietul sa se taseze pamântul. Vacantele le p etrecea adeseori la o rudenie a sa. Iar omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu s i-a câstigat în sine. se înscrie la Instit utul Teologic din Sibiu (1929-1933) unde este "extrem de sârguincios si studios". fiind îmbracat adeseori în îmbracaminte redusa. Ma pregateam sa iau puietul. al frumusetii. El s-a dezvoltat frumos. intrat în traditia poporului român. are preocupari care depasesc nivelul programelor scolare în domeniul artelor: de sen. eu îl presam. M-am uitat cu ciu da la diriginte si cu aceeasi ciuda mi-am înfipt degetele în radacinile puietului. sânge si oase. îsi pune profund amprenta asupra receptivitatii intelectuale si sensibilitatii sufletest i a tânarului Zian Boca. asa cum Ieromonahul Arsenie Boca va confirma mai târziu în opera sa de valoare universala Cararea Împaratiei: ". A . Ne-a impresionat taria de vointa cu care rab da frigul. de caracteriol ogie. când diri gintele ma opreste: "Nu Boldor. profesorul Candin Ciocan. Inspiratia nu tine de materie. De la aceasta vârsta. personalitati proeminente în slujba patriei si neamului".5 Gorunul lui Zian În afara matricolelor scolare. universalitatea manifestarilor omenesti. p. Parintele Teodor Bodogae marturiseste despre Parin tele Arsenie ca n-a ajuns sa-i poata cunoaste toate adâncurile sufletului. cautând sa se adânceasca în descifrarea tainitelor sufletului. seful pr omotiei de absolventi a liceului. dupa o serbare în piata orasului. Totusi. ci Boca Zian planteaza pomul". alte documente care sa ateste trecerea prin liceul bradean a lui Zian Boca s-au pierdut. în frunte cu dirigintele. Tot astfel abtinerea de la bucate mai grele. socoteste concludente urmatoarele aspecte ale personalitatii colegului sau7: "Poate ca faptul ca nu s-a prea bucurat în tinerete de caldura unei vieti f amiliale explica firea sa putin sociabila. la scurta vreme de la mutarea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. c i exista si altceva. 210)". retrasa. Cunostea totusi foart e bine limba franceza si citea cu aviditate studii de psihologie. multiplica partituri pentru profesorul de muzica Gheorghe Pârvu. cânta la flaut. chimie. caligrafie. puternice . este extrem de interiorizat. ramâne însa peste timp o marturie vie p e care Parintele Boldor o evoca cu emotie: "Era în primavara anului 1929. dupa care l-am legat de tutore. fizica. liderul recunoscut si respectat de profesori si colegi.6 Institutul Teologic Cu zestrea intelectuala si spirituala dobândita la Brad. renuntând regulat la "portia" de carne din Institut. Spre sfârsitul cl asei a VII-a. muzica.

Dumnezeu sa-l odihneasca cu alesii Sai. tu nu e sti în stare de nimic! Nici la maturat nu esti bun!". si frecventeaza si alte cursuri în domeniul culturi i si artei. total sau partial. care a ajuns profesor la Teologie prin purtar ea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan. iar din 1940 cu Parintele Serafim. Se spune despre Parintele Arsenie ca la Sfântul Munte Athos a cautat sa fie sub ascultarea unui parinte aspru.cf. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928. continua sa studieze în particul ar pictura într-o camaruta rezervata în calitate de infirmier al Institutului. la asta stau!". Asa ca "Ma nastirea a început cu trei oameni mari" (Arhimandritul Teofil Paraian). prin care s-a încercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omenesti si vindecar ea lor prin lucrarea de înduhovnicire crestina."8 "Extrem de rezervat. cu trei absolventi de Teologie. cu trei ca ndidati la calugarie. cu Parintele Nicolae Mladin. si anume cu: Parintele Ars enie. Parintele Arsenie si-a adus o cont ributie deosebita. (cf. Parintele Arsenie a stat acolo trei luni. acela n-are decât sa cerceteze pictura bisericea sca din Draganescu (Ilfov) ca sa nu mai vorbim de tot atâtea lucrari de coloristic a si de modelaj cunoscute atât la Sâmbata. Cu gândul acesta a pornit. la "miscarea" de reînnoire religioasa de la Manastirea Sâmbata. în linii si culori. Mitropolitul Nicolae Balan. Pr. Dar Mitropolitul Nicolae Balan îsi dadea seama ca începe cu oameni nepregatit i în alta manastire si atunci i-a trimis la Sfântul Munte. care o restaurat Manastirea de la Sâmbata. la reîntoarcerea în tara. În acest context maestrul Costin Petrescu i-a încre dintat pictarea la Ateneul Român a scenei privitoare la Mihai Viteazul. care sa-l povatuiasca cu autoritate. când ar fi refacut. sculptura si mai ales pictura. dupa absolvirea Institutului Teol ogic (1933).iubit de mic desenul. mana stire Voievodala zidita de Constantin Brâncoveanu. Toate acestea erau tot atâtea dovezi care ne ajutau sa întrevedem în el pe pictorul si pe duhovnicu l de mai târziu. Si Parintele Arsenie s-a gândi t atunci: "Aici e de mine. c are venea de la studii din Grecia. urmeaza o scu rta perioada de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos. si solitar". Si se s pune ca ar fi ajuns la un duhovnic10 care i-ar fi zis de la început: "Mai. retinut. Aic i urmeaza cursuri de medicina (în special cele de anatomie. Nicolae Streza). voia sa aiba acolo numai absolventi de Teologie. proaspat reîntors de la studi i în strainatate. cât si la Prislop. care cauta sa redea în compozitii clare si în analize psihologice des tule adâncuri ale sufletului omenesc. din 1939 din martie începând. Arhimandritul Teofil Paraian) Sigur este ca. participa cu interes la prelegerile de mis tica ale lui Nichifor Crainic. când s-a îngrijit de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. Cine vrea sa se convinga ca în urma acestor studii Parintele Arsenie n-a pus în fresca de pe p eretii bisericilor la care a pictat doar scene si compozitii crestine remarcabil e. cu care co laboreaza la realizarea în limba româna a acestei monumentale lucrari. Parintele Arsenie (Boca Zian).11 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti Fiecare cititor poate afla din prefetele primelor 4 volume ale Filocaliei . iar Parintele Serafim a ramas acolo 6 luni si un an scolar la Atena la Teologie. dupa spusele unora. unde a facut studii deosebit e cu profesorul Costin Petrescu. Pentru toata stradania de bine. Îmi amintesc si acum de usuri nta cu care interpreta la flaut compozitii destul de pretentioase. adevaruri vii si luminoase ale vietii harice. este trimis cu bursa la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti. Nu trebuie uitate nici c opertile minunate ale primelor patru volume ale Filocaliei si ale Vietii în Hristo s. ale Profesorului Raine r Francisc . aduce câteva manuscrise ale Filocaliei pentru fostul sau profesor de la Sibiu.9 Ucenicia la Muntele Athos La putina vreme dupa terminarea Institutului de Belle-Arte. Parintele Dumitru Staniloae. cum putine s-au realizat la noi. care nu trebuie uitata. ci a sesizat. "calatoria Sfântului Apostol Pavel din Grecia". În sfârsit. La interventia profesorului Nicolae Popovici. chiar daca în metodologia ei au mai ram as multe aspecte de îndreptat. Se stie ca în aceasta privinta fostul Mitropolit Nicolae Balan l-a trimis c u bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti.

C. prin care Parintele Staniloae. Daca Dumnezeu va ajuta sa apara întreaga opera în româneste. de la Manastirea Brâncoveanu. Dupa aproape un an de zile. pentru a sublinia mai bine eforturile Parintelui Arsenie la aceasta lucrare extrem de importanta pentru spiritualitatea ortodoxa: "La unele scrieri am folosit si copii de pe manuscrise românesti mai vechi. P.C.. unde. Sale si de miscarea religioasa pe care a trezit-o în jurul Manastirii de la Sâmbata de Sus. Sa a executat si coperta. cf."12 "Ajutorul hotarâtor la tiparirea acestui volum l-a dat însa iarasi bunul meu fost student.C. în Vinerea din Saptamâna Luminata (deci de praznicul Izvorului Tamaduir ii n. De aceea.C.s-a savârsit impresionanta slujba a tunderii în monahism a Parintelui Ierodiacon Arsenie Boca. am putut face fata unor greutati c e se ridicau ca muntii în calea tiparirii acestui volum. Contributia Parintelui Arsenie a fost mare si aceasta s-a concretizat asf el: Dânsul a adus cu sine de la Sfântul Munte Athos copii de pe manuscrise mai vechi si a insistat apoi pe lânga Parintele Staniloae pentru traducerea Filocaliei. Dupa imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere. pentru a-si perfectiona marele sau talen . Sa. mi -a alimentat curajul în mod considerabil ca sa pot duce pâna la capat o munca atât de ostenitoare. pe buna dreptate. "a adus cerul ortodox pe pamântul românesc"."13 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Zian Boca s-a închinoviat la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în iunie 1939. Parinte Ieromonah Arsenie. vorbim altundeva. "Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu a întrunit la rugaciunea de obste s i în acest an. Episcop N icolae Colan al Clujului. P. Î. Mitropolit Nicolae si P. luând numele d e Arsenie.S. a fost tuns în monahism tânarul diacon Zian V.) Un cald cuvânt de multumire trebuie sa aduc P. care mi-a ramas mer eu aproape. (.n. În afara de aceasta. pe cele mai autentice baz e ale traditiei ortodoxe si cu mijloacele celei mai curate duhovnicii.C. au slujit Sfânta Liturghie si au cuvântat închinatorilor. bunul meu student de odinioara. Par intele Arsenie a scris dupa dictatul Parintelui Staniloae..).C. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românesti. primind acum numele de Arsenie. a sustinut lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe car e le-a procurat. asa cum zicea Parintele Arhimandrit Serafim Popescu de la Sâm bata de Sus. cler si popor din tot jurul. Mitropolit Nicolae al Ardealului la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti.C. a realizat coperta Fi localiei. are loc tunderea în monahism la Ma nastirea Sâmbata de Sus. prin prezenta aproape neco ntenita si prin staruinta ce-a pus-o pe lânga mine de-a face aceasta traducere. Datorita a bonamentelor masive ce le-a procurat P. Evenimentul este consemna t si de "Revista Teologica" din 1940.14 fiind deja diacon celib (probabil hirotonit în 29 septembrie 1935. în 3 mai 1940. acum sustine cu putere neslabita lucrare a de tiparire. de la Athos. Remarcat înca de pe bancile scolii pentru deosebitele-i înclinari spre viata monastica. Cu acest prilej . ale învatat urii staruitoare si ale dragostei de suflete.S. acest act va ramânea legat într-o mare masura de numele P. Cuviosul Ierodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teol ogice "Andreiane". Tot P. a fost trimis de Î. prefetele primelor editii nu apar si deci nici mentionarea demersurilor Parintelui Arseni e) contributia însemnata a Parintelui Arsenie la traducerea Filocaliei."15 Tot aici mai aflam urmatoarele: "Cu prilejul îndatinatului pelerinaj anual de la Sfânta Manastire Brâncoveanu d e la Sâmbata de Sus. la prima ei redactare. Boca.românesti (nu cele editate de Editura Harisma. în mod surprinzator.P. pe care altfel nu cred ca as fi savârsit-o. editata la Sibiu. Sa (Parintele Serafim Popescu) si de Parintele Arsen ie. Reproducem aici doua fragmente din prefetele volumelor 1 si 2 ale Filocal iei. aduse de P. Sa a binevoit sa scrie dupa dictatul meu cea mai mare parte din traducere. Parintele Profesor Dumitru Staniloa e l-a numit "Ctitor de frunte al Filocaliei românesti".se spune mai departe . Despre nevointele si virtutile acestui prim cetatean al restauratei ctitorii voevodale de la Sâmbata de Sus. P arintele Veniamin Tohaneanu).P. Parintele Ieromonah Arsenie de la Manastirea Brâncoveanu.S.

fata de timpurile grele ce le st rabatem si de vremea ploioasa. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. iar apoi la Sfântul Munte Athos si la Atena.19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" "În anii de ctitorie la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus. este pornit pe calea înfaptuirii". Sale a stors lacrimi pelerinilor. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. departe de forfota lumii. S-a slujit Sfânta Liturghie atât la altarul manastirii. se remarca în chip stralucitor ca "pictor de suflete dupa modelul Domnului nostru Iisus Hris tos" (Nichifor Crainic). diplomat al Scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. parintele diacon Boca. cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si o pera reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Români a Mare.P. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. "încrestând" . Î. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucurii le si necazurile în sufletul sau de mare român si de mare crestin. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". Mitropolit Nicolae. poporu l român ortodox venit pe timp ploios. nostru Mitropolit Nicolae de a alcatui o trupa de calugari luminati. "Isvorul tamaduirii". despre lucrarea duhovniceasca cu totul deosebita a fostului sau elev.S. alternând rugaciune a cu studiul picturii bisericesti.Sf. Pelerinii. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. si P.t de pictor. au avut mari bucurii duhovnicesti. cât si din afara hotarelor tarii noastre.S. Se reînvie acum o traditie a marilor pelerinaje la locuri le sfinte. Vechiul si statornicul gând al Î.P. În adevar. prin aceste intrari în cinul monahal. Iata de ce. ctit oria voievodului martir". Peste Tara Oltului sufla cu putere duhul lui Dumnezeu prin mijlocirea manastir ii reînviate din mormântul în care o asezasera adversarii neamului si ai credintei dre pte". tânarul monah a înte les sa dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre."17 Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu În 10 aprilie 1942 Parintele Arsenie a fost hirotonit preot. cu sufletul plin de bucurie .18 "În Vinerea Izvorului Tamaduirii din acest an (1942 n.P. cât si în aerul liber.P. E un caracter integru si un monah de aspra ta rie duhovniceasca. crescut si îndrumat în studiul teologiei.) a avut loc la Man astirea de la Sâmbata de Sus obisnuitul pelerinaj. Manastirea lui Constantin Brâncoveanu a reînviat în toata puterea duhovniceasca . Vasile Sortan întru diacon pentru trebuin tele manastirii. Nicolae Colan al Cluju lui înconjurati de sobor de preoti. si-a petrecu t viata la Sfânta Manastire Brâncoveanu. M ot dupa locul de nastere. cum exclama cu admiratie Nichifor Crainic: "Ce vreme înaltatoare când toata tara lui Av ram Iancu se misca în pelerinaj. A urmat sfintirea apei la fântâna tamaduitoare si un Sfânt Maslu cu mare sobor de preoti. absolvent de Teologie. Î. Sa a hirotonit cu acest prilej pe Cuviosul prodiacon Arsenie Boca întru ieromon ah.16 Si presa vremii tine sa vorbeasca despre "miscatoarea si emotionanta tund ere în monahism" a unuia din "luminatii absolventi ai Academiei Andreiane": "Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în acea sta zi mare. iar pe tânarul. pe care s-o desfasoare acol o în linistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaci une. le îndreptau catre Cel Atotputernic. veniti în numar destul de mare. Predica înaltatoare si duioasa a Î. La acea "bulboana spirituala uriasa"."20 Dupa numai un an de la hirotonia întru preot a Parintelui Arsenie. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în c hipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celo r rele atât dinlauntrul. deci în 19 43. a simtit înca o dat a cum se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile p e care cei doi ierarhi. "Vinerea" din Saptamâna Învierii Domnului. cântând cu zapada pâna la piept spre Sâmbata de Sus. Întors în tara.S. S.n. Parintele Profesor Dumitru Staniloae marturisea. multimile nu mai contenesc.

ostenitorul smer it de la Sâmbata. cum zice chiar dânsul. ca respiratia continua. la hohotele de plâns pentru pacatele lor. ca sa nu meritam banu iala de cine stie ce pacat. Multi dintre ei. cu voia lui Dumnezeu. dar simtindu-se atât de bine si de întrema ti.P. Dar cuvântul are o eficacitate deplina numai când are a coperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. privind într-o meditatie serioasa la ceea ce e c u adevarat plin de valoare pentru exitenta sa. Gândul Î. hranindu-se numai cu pâine si apa. Mitropolit Nicolae de-a initia prin restaurarea manastirii mart ire a lui Constantin Brâncoveanu nu numai reînfiintarea monahismului din Transilvani a. ca viata intima a fami liei. ci. când fiecare stie ca Parintele va sta n umai cu el 4-5 ore în convorbire intima purificându-i toate maruntaiele sufletului s i toate colturile trecutului de petele chinuitoare ale pacatului. iar daca pleaca se întorc la scurte intervale. Des pre viata Parintelui Arsenie nu e necesar sa vorbim.. trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumusetile duhovnicesti care le sunt dezvalui te. Cine îi urmareste dimineata în timpul predicilor Parintelui Arsenie. încât nu le-ar mai veni sa plece. Într-o foaie ca a noastra. ca nu mai pot purta povara pe mine". care considera vorba buna care i se spune ca cel mai mare rau ce i se poate face. Te înduioseaza s a-i auzi sarmanii alergând în întâmpinarea Parintelui cu strigatul: "Parinte. ci mediu de zguduiri sufletesti înnoitoare. Pe pajistile manastirii si prin încaperile ei se afla zilnic 200-300 de fii nte omenesti îngenuncheate pe sub streasinile ei în rugaciune si scrutându-si trecutul de pacate a caror povara nu o mai pot suporta. de întâlniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le obliga la o viata scoasa d in mocirla inconstientei si placerilor usoare. Cuvântul sau porneste din neclintirea de stânca a celui ce nu se târguieste si   . stau acolo câte 2 pâna la 5 saptamâni. ca cresterea grâului. ea trebuie sa continue a se desfasura d incolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realitati umflate de gazete. mai ales pentru ca simteam ca miscare a de la Manastirea Brâncoveanu e ceva care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul c arora se pot face exercitii gazetaresti. a început sa-si arate rodul cel mai promitator. tot asa era necesar sa aducem vor ba cândva despre ceea ce se petrece la Manastirea Brâncoveanu. Atunci e un cuvânt ce se ru pe dintr-o fiinta care a devenit rug al credintei si muta focul la auzitori. ci se încresteaza faptele care ilustreaza m odul în care trebuie sa se lucreze în zilele noastre si care pot influenta astfel as upra altora. nu se dau numai îndemnuri pentru ceea ce ar trebui sa se faca în scopul întaririi credintei. "faptele care ilustreaza modul în care trebuie sa se lucrez e în zilele noastre si care pot influenta astfel asupra altora.S. cu largi si adânci efect e în viata poporului nostru. ca rugaciunea zilnica. În ce consta taina acestor impresionante efecte ale lucrarii Parintelui Ars enie si care sunt elementele programului sau de lucru? Fara îndoiala ca mijlocul prin care lucreaza Dumnezeu în suflete este cuvântul pe care îl rostim în numele Lui. "De mult ne simteam datori sa scriem în aceasta foaie despre lucrarea duhov niceasca ce se savârseste zi de zi la Manastirea Brâncoveanu. preoti si credinciosi. veniti de la sute de ilometri. Am evitat totusi pâna acum sa scriem. o refacere generala a duhului calugaresc ortodox. care taie azi brazda adânca în viata sufleteasca a unor întinse cercuri de credinciosi. Cu atât mai mult eram datori sa vorbim despre o lucrare de proportiile cele i de la Sâmbata de Sus.21 Dar precum se opreste omul macar câteodata din galopul atentiei spre atâtea l ucruri neesentiale si zgomotoase. caci asprimea ei e cunoscut a si nu vrem sa-l suparam laudându-l. dar de min e când vezi. nu mai poate fi în mod continuu omul c are a fost. Dar ceea ce te covârseste lânga acesti oameni este încordarea cu care asteapta sa le vina rândul la marturisirea pacatelor. preoti si credinci osi". a tât de scazut în ultimele timpuri. O facem deci cu riscul de a supara pe Parintele Arsenie. ca lucrurile sfinte si mari. Manastirea de la Sâmbata de Sus nu e loc pitoresc de excursii si de distrac tii înramate în chenare arhaice.

Peste neamul nostru s-a abatut ca un adevarat flagel obisnuinta avortur ilor. e prin definitie ceva pasiv. o alta "Filocalie" "Spatiul din jurul bisericii era o veritabila lucrare de arta. opu s oricarei patimi si oricarui gând de mândrie. Orice individualism sau mândrie dornica de afisaj.24 Manastirea Sâmbata. retinem "importanta nationala" pe care o avea lucrarea de ac olo si faptul. podete ca într-o lume de basm. În anii aceia de profunda efervescenta spirituala. lasân d sa se întrevada reflexe diamantine de roci alese ca pietre semipretioase. Tinem doar sa mai accentuam importanta nationala pe care o are lucrarea d e acolo. Predica de la Sâmbata de Sus are ca obiect principal combaterea pacatului p rin trezirea gândului la prezenta vie a lui Hristos. marturiseau în chip tacut despre misiun ea doxologica si iconografica a omului. în lacasul de închinaciune de la Sâmbata de Sus.nu se clatina ca trestia batuta de vânt. lipsit de forta.23 Prin urmare. Parintele Arsenie se destainuie: "M-am înhamat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului în Om. va exercita o influenta binefacatoare asupra unor cercuri cât se poate de largi. ci e întreg asa cum îi este vorba: curat. Numai o zguduire religioasa a constiintelor poate ajuta aici. Te minuneaza acuta sensibilitate fata de povara insuportabila a pacatului ce se trezeste în oameni la Sâmbata. Într-o scrisoare trimisa fostului sau coleg de banca de la liceul din Brad (Petru Bold or). Însa toate idealurile mari au în ele ceva paralizant: nu te lasa sa te preoc upi de nimicurile acestei vieti". fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau ma i mare. Parintele zideste în suflet ul miilor de oameni care cauta aici raspuns la marile întrebari existentiale. când l-a auzit pe Parintele Staniloae afir mând cu admiratie: "Parintele Arsenie e un fenomen unic în istoria monahismului române sc". s-au recules cu hotarâre. De aceea treapta în care culmin eaza pregatirea pelerinului este marturisirea. ca "Ne este impos ibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii de la Sâmbata de Sus" ( Parintele Dumitru Staniloae). Hristos lucreaza numai prin Sfintele Taine si în Biserica. de radicalizare a vietii crestine în sensul r estaurarii ei sanatoase. Dar organele personale ale lui îl practica si îl promoveaza. Fiecare credincios e obligat sa ramâna între semenii sai. Cine vrea sa vada gâlgâitul vietii celei mai cuceritoar e si forta cea mai coplesitoare. Parintele Arsenie a identificat aic i o mare racila si a pus fierul rosu pe ea. Nimic nu poate zagazui revarsarea lui. le-a aranjat si îngrijit în asa fel încât totul sa arate ca un coltisor de rai (fotografiile din acea vreme sunt foarte graitoare în acest sens). Statul ca entitate impersonala îl com bate. E de a steptat ca aceasta trezire sa treaca de la om la om si sa putem înregistra nu pest e mult efecte remarcabile. pe care dânsul. ci si împrejurimile manastirii. Se cunosc deja numeroase cazuri de f amilii care. La no i credeau multi ca traditia rasariteana."22 Atras de miscarea de la Sâmbata. Smerenia si pur itatea vietii sunt conditiile sau mai bine zis conditia neaparata a mântuirii. crezând pentru ei. mici bazine de apa cristalina de munte."25 Parintele Arsenie nu se straduia numai cu cuvântul rostit sa împodobeasca suf letele credinciosilor cu virtuti si sa-i faca pe acestia sensibili la armonie si frumos. fiind raspunzator pentru ei. precum si Tatal vostru Cel din ceruri desavârsit este" înseamna si: . totul în conjurat de boschete înflorite si pajisti ireale prin fragezimea lor. n-are decât sa mearga la Sâmbata de Sus. rugându -se pentru ei. Ne este imposibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii d e la Sâmbata de Sus. Petru Boldor (colegul de banca de la Liceu l din Brad) petrecea aici trei saptamâni. de traire în duhul Sfintil or Parinti. prin aceasta Parintele aratând ca îndemnul " Fiti desavârsiti. În orice caz miscarea de înnoire. cu mici iz vorase. trezite la constiinta acestui pacat. este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. Programul Parintelui Arsenie? Prin ceea ce a facut din sine si prin ceea ce propovaduieste. de nuanta sectara este lovit în cap. cu duhul ei de înfrânare. ca un artist. Parintele Arsenie arata cât de mult se poate înflacara prin traire tot tezaur ul dogmaticei si al disciplinei rasaritene. pe care trebuie sa-l recunoastem si noi astazi. chiar de va fi reprezentata numai prin elemente putine în satele noastre.

deci nu era un lucru de car e sa nu se stie. ca ne-a m întâlnit acolo cu cei din munti. îmbracati în ciobani. dar si-a ma rturisit si încrederea în mine. "De rezistenta din munti se vorbea si în ziare. Pentru atitudinea sa anticomunista. au trecut numele Parintelui Arsenie Boca. si .) În felul asta. Fie-i pomenirea neîntinata!". ca înseamna ca l-am politizat p e Parintele Arsenie. în acea perioada duhovnic la Sâmbata. de m ai multe ori. veneau aici în manastire si Parintele Ars enie le umplea desagele cu pâine. Si. la plimbare pe lac. moral si material. la convorbirile Parintelui Arsenie cu Nicolae Patrascu. Asa marturisesc supravietuitorii rezistentei anticomunis te. am ven it într-o prima vacanta la Sâmbata. el a capatat în mine o încredere deosebita. carora le dadea sfatu ri si îmbarbatare. ci multi altii. la "loc de cinste". în anii 1945-1948. La multe din acestea am fost si eu martor. A fost tinut apoi cât mai departe de Sâmbata.. Cu sprijinul sau s-au tinut aici .26 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti Între rezistenta anticomunista care exista în Muntii Fagarasului si Parintele Arsenie Boca. conducatorii Miscarii Legionare din România. i-am trecut numele pe crucea ridicata la manastirea unde a fost atâtia ani sta ret.. care a st ers numele Parintelui Arsenie de pe aceasta cruce.27 Despre legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta din munti. împotriva comunismului ateu.. peste tot fiind un exemplu de demnitate si un sprijin pentru fratii sa i de suferinta. Nu este adevarat! Eu stiu lucrurile asa cum s-au petrecut s i nu înseamna ca-l politizez pe Arsenie si ca îl scot din rândul sfintilor asa cum încea rca el sa o faca. ca un semn de înalta pretui re. dar nu numai eu. de grupul din Carpatii Meridionali. Eu stiam chiar mai mult decât atât. atât de mare.) Student la Bucuresti fiind am auzit de miscarea de la Sâmbata.."Fiti frumosi. Am evaluat aceasta rezistenta ca fiind mai importanta decât lupta politica sau armata antico munista. aducând lumea lânga altarele lui Hristos. Parintele Arsenie a f ost alungat. indiferent de ce culoare politica erau ei. din urmatoarele motive: "În ca litate de staret al Manastirii Brâncoveanu. dar permanent cautat de napastuitii din regiune. Veneam si-mi petreceam vacantele aici. El apara atunci o cauza sfânta. Parinte Antonie Plamade ala. a tinut ca nimeni altul flacara credin tei. Se stia ca exista grupuri de ofiteri. în 1995. Î.P. eu am fost martor cum Parintele Arsenie le transmitea si le dadea t raistele acestea pline cu alimente pentru cei din munti. (. la acea vreme staret la Manastir ea Brâncoveanu. care era mentor spiritual al întregii Transilvanii si chiar dincolo de hotarele muntilor. se stia de grupul din par tile Timisoarei. Parintele Arsenie Boca i-a ajutat direct pe luptatorii din Rezistenta f agaraseana.. consfatuirile ce au dus la o unitate de lupta a tuturor fortelor a nticomuniste din tara. torturat de Securitate si condamnat la închisoare si Canal.. Asta deja va poate spune ceva! Cel care a ridicat de curând troita aceasta din fata Manastirii Brâncoveanu în memoria celor care au murit în rezistenta din munti stie foarte bine aceste lucrur i. Eu am fost martor. dup a ce am avut o prima discutie cu Parintele Arsenie aici. Cu banii pe care am putut sa-i economisim din bursa. în anul 1947. Am avut relatii cu Parintele Arsenie Boca.. Pentru toate acestea am socotit ca Parintele Arsenie Boca a fos t omul cu cel mai mare aport în lupta anticomunista. (. Deci..) Dupa ce am facut o prima vacanta aici. eu am devenit pre feratul lui. carora el le umplea sacii cu mâncare. precum si Tatal vostru Cel din ceruri este frumos". încredere pe care eu nu am calcat-o niciodata. "moral si material". pâna la moarte. care era a libertatii si a cre dintei si îi ajuta pe cei din munti. (.S. umilit s i izolat. Delegati de-ai lor. Nu se poate spune. cu slanina si cu de toate. arestat în mai 1948. care. s-a spus si se mai spune ca a f ost o legatura. Desi aici veneau studenti de la Cluj si din alte parti. în afara de sup ravietuitorii rezistentei anticomuniste fagarasene sau de alti fosti detinuti po litici28 ne vorbeste chiar Mitropolitul Ardealului. O data a avut îndrazneala. încât ieseam numai eu cu el uneori. cum a spus un anumit parinte. cel care a fost dupa Codreanu si dupa Sima. si anume ca Parintele i-a ajutat "direct" pe luptatorii din munt i. au ridicat în fata Manastirii Sâmbata o cruce-monument "în memoria ce lor ce s-au jertfit în luptele cu comunismul ateu" si pe care monument. el a pus cumva ochii pe mine.

a solului de veste buna. este undeva scris . de curând. în functie de purtarile lor. unii dintre ei au fost prinsi. În interiorul masivului. Ori Pari ntele nu a murit pentru tara. având cu el o scândurica subtire pe care îngenunchea la rugaciune si medita îndelung. Deci Dumnezeu es te Cel care rânduieste ce trebuie sa vina asupra oamenilor. stiu fo arte bine ca Parintele n-a îndrumat pe nimeni la rezistenta si nesupunere.cel care a facut pactul cu Teohari Georgescu în legatura cu încadrarea legionarilor în noua societate. Sigur. pe o muchie de "cleant". Pe monumentul de la Sâmbata scrie: "Mama tara. ca crestinul nu-i voie si nu poate sa fie antisemit. asa cum se crede. ei pentru tine au m urit". (Parintele daca a vrut sa faca o treaba gasea tot deauna priza la oameni. Nu! El o facea în numele credintei crestine si în numele datoriei lui îi ajuta pe cei persecutati. cu intentia de a realiza o chilie în "i nima" muntelui. a renuntat si pentru ca el a plecat. imediat aranja cu cineva sa aduca piatra cu un car cu bivoli."3 1 Prin urmare Parintele Arsenie avea deja o pregatire ascetica când s-a aseza t la manastire. cu un povârnis aproape vertical. "Dintr-o autentica dorinta de traire spirituala. ci tutu rora le-au spus ca n-au caderea si puterea sa împiedice ce trebuie sa vina. care da de stire mântuirea . a renuntat si di n motivul acesta.. pe care nu l-au respectat si pentr u care Patrascu a fost dupa aceea arestat si a si murit în închisoare. dar nu avea nici un rost. se stie. Parintele poate ca o fi avut o legatura cu vreunul dintre ei. Si este scris (era) numele Parintelui: "Ieromonah Arsenie Boca". 7). care alcatuiesc Cararea Împaratiei. Oamenii veneau si îl ajutau.. spre cursul vaii. înainteaza cam 1 m. Nu Parintele a sapat singur chilia. Daca gasea la râu o piatra mare care se potrivea undeva la manastire. si "ataca" frontal muntele printr-o deschidere boltita de circ a 2 m. din momentul în care s-au retras în munti. " Chilia din munte "Cât de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea. dar. la izvorul vaii Sâmbata. nu au mai facut altceva decât sa-si pazeasca pielea. îmbiindu -le trairea cu toata sinceritatea a idealului crestin. Parintele a lucrat cu oameni. ca antisemitismul nu tine de crestinism. într-o predica de-a lui. Eu am asistat la co nvorbirile pe malul lacului ale Parintelui Arsenie cu cei parasutati prin anii a ceia din Germania. Parintele Arsenie a avut mereu în vedere nevointele ascetice si aceasta începân d înca de timpuriu. nici pentru el si nici pentru altcineva. care venau sa organizeze rezistenta româneasca. nu au mai putut face nimic pentru tara. Si atunci." (Isaia 52. pentru ca e în apr opiere o cabana turistica. construieste o schela suspendata în fata. Adica partizanii. Au rezistat cât au rezistat. A r enuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. si s-a renuntat si pentru . Dupa constatarile la fata locului ale Parintelui Boldor. dupa care lucrarea se opreste. cel care a scris. de ascultarea lor de Dumnezeu. un hol din care urma sa se desfaca o camera în stânga. Ivindu-se fisuri în stânca. "toti cei ce au participat la acele cursuri de spiri tualitate crestina din anii 1946-1948. sintetizat în Predica de pe Munte. care pâna la urma n u a fost de retragere. Cred ca printre ei era si Vica Negulescu. pe care o largeste în interior."29 Cu toate acestea însa. în momentul în care au ajuns în munti. Si atunci. era un pact de forma. De ce? Pentru ca ei. iar altii au murit în luptele cu Securitatea.65-1.75 m si latime a de 0.32 "Parintele Arsenie a fixat un loc socotit de retragere. teraseaza stânca. de când era student. cu credint a religioasa.30 Este foarte potrivit sa mentionam aici marturia realista a Parintelui Arh imandrit Teofil Paraian si sa luam aminte la ea: "Parintele Arsenie spune undeva. încât între colegi era considerat un "sfânt". pe care l-a marturisit pâna în ultimele ceasuri ale vietii. dar eu am asi stat la convorbirile lui Patrascu cu Parintele Arsenie Boca. "scobeste" o deschizatura cu înaltimea 1. Pleca dimineata la padure. fara îndoiala si cu multa sinceritate. o carte si nu spune ca Par intele Arsenie era legionar cumva. pentru binele tarii.) Chilia e un început. si de încrestinarea vietii lor cea de toate zi lele". dorinta construirii unei chilii în inima muntelui si do rinta retragerii ne pare fireasca.80 m. a început sa duca o viata foarte ascetica.

sirur i. alte si alte cete de închinatori soseau.00 0 de suflete. ci ar fi facut-o cu convingerea. pe jos. barbati si femei. dragostea si dorinta pe care au avut-o si al ti oameni cu viata îmbunatatita care "au fugit de lume" din dorinta. care-i mistui a. Veneau apoi cete. Hristos a Înviat. Lisa si alte sate.S. în cele din urma. însa suntem convinsi ca daca s-ar fi retras.P. si. Sâmbete. ar fi fost la fel de mari facatori de bine pentru semenii lor. staruitoare. Dar Dumnezeu i-a menit din veci sa slujeasca celorlalti într-un mod m ai direct. maiestrit cusute si împodobite în cele mai felurite si mai placute culor i. În tot decursul Sfintei Liturghii. norii s-au risipit si raze a urii de soare si lumina au înveselit faptura gingasa a manastirii. Tineretul din Dragus. în ziua praznicului." (Arhimandritul Teofil Paraian) (Nu stim daca Parintele Arsenie ar fi vrut sa se retraga acolo cu totul s au numai în anumite perioade. a stfel încât la ceasul predicii am putea spune ca se aflau în jurul altarului cam 10. Câteva sute de închinatori venisera din ajun.30 clopotele manastirii au început sa sune într-un dangat prelung si într-o armonie cereasca. ca prin minune. fiind o binecuvântare de la Dumnezeu. Cu toate ca ploaia era binevenita pentru pamântul înse tat. sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. Fagaras. pe alocuri plouase si-n alte parti se pregatea de plo aie. Arpase. nu o face a de dragul senzationalului sau ca sa se pregateasca pentru vreo datorie oarecar e. a fost cel mai înaltator dintre toate praznicele la care participa se pâna atunci la Sâmbata. ale Târnavelor. Aceasta slujire directa si vazuta era însa o consecinta esentiala a slu jirii nevazute pe care o aduceau prin rugaciunea lor. Miile de în chinatori îsi aratau bucuria si multumirea sufleteasca si îngenuncheau cu evlavie în f ata înaltului pastor. cete. ne sageta totusi inima. fete si co pii. o ploaie m arunta si deasa. siruri. Veneau cu carute pe drumul cel mare pietruit. Timpul era nehotarât.) Dar. Atunci. praznuirea de acum m-a covârsit cu desavârsire. ale Branului . care venea ca în fiecare an sa slujeasca la altarul ridicat în mijlocul padurii de fag. Miscarea religioasa de aici avea deja anvergura nationala . Predicarea Evangheliei . a început ploaia din zori la manastire. în hainele de sarbatoare. dupa spuse le unui martor. Doua zeci si patru de preoti în odajdii de mare sarbatoare au iesit întru întâmpinarea Î."33 Chilia Parintelui a ramas pâna astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga. de a ramâne singuri cu Dumnezeu. rasuna ca un strigat de biruinta din miile de p iepturi ale închinatorilor. "Am fost si în anul acesta în pelerinaj la Manastirea de la Sâmbata de Sus din jud. fiindca monahul ajuta lume a nu prin cele pe care le spune sau face. Închinatorii cei mai îndepartati au fost cei din partile Brasovului. Vineri. Mitropolitul Ardealului. ci prin însasi existenta sa. Sale Nicolae.ca erau partizani pe munte si sa nu se faca o legatura între Parintele si partiza ni. Daca An tonie cel Mare si Sfântul Serafim de Sarov n-ar fi facut nimic altceva decât sa se r oage în pustia în care se gaseau. Roseala. Raspunsurile liturgice le-a dat si în anul ace sta corul din Fagaras. Liturghia arhiereasca La ora 9. iar troparul Învierii. Cu toate ca sunt un vechi cercetator al manastirii. "Chiar daca nu i-ar fi trimis înapoi. pun o floare sau aprind o lumânare. primindu-i binecuvântarea. fuga lor ar fi fost la fel de creatoa re si ar fi avut o însemnatate uriasa pentru societate. iar acum au început sa curga miil e din toate partile. Visti. cu exceptia unor oaspeti distinsi si studenti de la Bucuresti. prin stare de rugaciune neîncetata care se identifica cu sinea lor cea mai launtrica. Si plo aia a tinut pâna catre ora 8. batrâni si tineri. întrucât ea avea sa împiedice pe credinciosii pelerini din satele vecine de a veni la praznic. si cu Parintele Arsenie s-a întâmplat ca si cu alti pari nti duhovnicesti: Dumnezeu a primit iubirea lor si i-a trimis înapoi în lumea din ca re doreau sa se retraga ca tamaduitori ai ei. Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata Acesta a fost de Izvorul Tamaduirii (7 mai) din anul 1948. Întreg acest popor pastra cea mai adânca reculegere si urmarea cu evla vie desfasurarea Sfintei Liturghii.

tin sus predicarea cuvântului Evangheliei. pelerinajul la manastire. Avalansa poporului si a tineretului spre Manast irea Brâncoveanu i-a speriat. preoti si diaconi: Par intele Prof. dar plina de parinteasca iubire. În fine. Sa Mitropoli tul nostru Nicolae. Aceste daruri li se împartasesc în toata vremea. Manastirea de la Sâmbata în aceasta privinta corespunde pe deplin cerintelor vremii de astazi: ea este o scoala de luminare a poporului. protopopi. pelerinii vin la Manastire pentru a se împartasi cu Sfintele Taine si pentru a asculta cuvânt de învatatura si zidire sufleteasca. Fântâna cea frumoasa Ca si alta data s-a facut sfintirea apei la fântâna de lânga altarul bisericii si Taina Sfântului Maslu pentru bolnavi. de orientare la o viata curata si de folos oa menilor si placuta lui Dumnezeu.P. mai ales a femeilor. unde a fost dusa si dânsa pentru cer cetari. a adus multumiri tuturora pentru osteneala ce si-au dat venind în pelerinaj. Sale curgea natural. Mihail.S. Sale Nico lae. 37). A mânecat de la cuvintele Mântuitorului: "De înseteaza cineva. Obisnuit. ci duminica de dum inica si sarbatoare de sarbatoare. punând în fata ascultatorilor icoana vie. d e desteptare din somnul pacatelor. impunatoa re. Parintele consilier Nanu din Sibiu. A îndemnat apoi pe ascultatori sa -si pastreze credinta si sa împlineasca cu sfintenie datinile stramosesti. În încheiere. (Aici se face referire l a Parintele Arsenie. Se banuia ca acolo unde este o asa de mare adunare d e oameni trebuie sa fie neaparat si instigatie.P. se stie. Numele primit la Botez si l-a dobândit pe buna dreptate". ca o apa limpede din izvorul sau. în frunte cu o batrâna de 70 de ani. botezata "cea frumoasa" din partea Î. pentru tot p oporul în general si pentru studenti si tineret în special. dând cu putere învatatura poporului. a vorbit cu adâncime despre Hristos. Parintii ieromona hi: Arsenie. care.S. Aceasta fântâna. Si cine altcineva putea fi spion at si arestat decât "instigatorul". Au urmat apoi la rând alti 8 predicatori. un om în vârsta. sa vina l a Mine si sa bea" (Ioan 7. Protopopul Fagarasului. toti licentiati si doctori în Teo logie. Este o lucrare de mare arta. a Î. ieromonahi cuviosi ca: Arsenie. putea ajunge oricând periculos având în vedere popularitatea pe care a are. mii de perechi de ochi atârnau de figura senina. În ziua praznicului.S. lucrând adânc în sufletul fiecaruia. prin frumusetea si puterea lor. organiza acele "vacante spirituale" la care participau cu mult interes tineri si studenti din Bucuresti si din alte centre u niversitare.34 Fireste ca regimul comunist nu putea tolera asa ceva si era de asteptat c a în cele din urma sa reactioneze. plina de l umina si putere dumneziasca a Mântuitorului Hristos.) În felul acesta predicarea Evangheliei la manastire e socotita ca ce va de sine înteles si asteptata cu sete de închinatori. Predica Î. Multimea s-a strâns si mai mult în jurul altarului. Dumitru Staniloae. cladita în mijlocul gradinii de pomi este o noua înfaptuire dupa desenele si planurile Parint elui Arsenie.Vatra Manastirii de la Sâmbata a ajuns astazi un puternic amvon de propovad uire. a marturisit despre realitatea Învierii lui Hristos si despre datoria noastra de a învia cu El. brazdata de cei 66 de ani. refuzând de a se urca în camion.35 Otilia Radulescu Aroneasa marturiseste ca l-a reîntâlnit pe Parintele Arsenie în vara anului 1948 la Securitatea din Brasov. cu strafulgerari de lumina . Cele noua predici. slujitorii manastirii. Traian Ciocanelea. care devenea incomod si care. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfin tirea fântânii. aratând ca ctitorii de la Sâmbata fac parte din ceata mucenicilor cre dintei lui Hristos. a caror râvna este deosebita. rostirea cuvântului fu începuta de catre Î. care au tinut sa faca pe jos. Sale. Mitropolitul nostru. ierodiaconul Nicolae. a zugravit icoana duioa sa a unei cete de femei. Dr. Nu numai la marile praznice. Era în fata no astra o mare de capete.S. Serafim.P. Serafim si Mihail au vorbit despre marile daruri ale manastirii si despre trebuinta înnoirii sufletesti a închinatorilor. în mentalitatea lo r. fântâna vieti i si a nemuririi. Multimea asculta miscata si s orbea cu nesatiu din cuvintele vietii. Ba unii din parintii manastirii au tinut cicluri întregi de predici. Parintele Mladin a evocat în cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celo r credinciosi. au înviorat pe ascultato ri.P. Parintele consilier Secas din Sibiu a laudat râvna închinatorilor. "Din spusele gardianului Raicu. care (dupa posibilitatile lu .

care i-a facut calugari. ca amploare. la fel ca si ceilalti pat ru. care a fost de fapt initial ortodoxa. Parintele Arsenie era îmbracat în alb si parea detasat de tot ce-l înconjura. Î. dus în lagare de munca fortata si apoi. nici de mai marii Ierarhiei Bisericesti. în ultima saptamâna a lun ii iulie. Parintele era scos la soare timp de o ora pe zi. surprinzatoare a fost aplecarea lui Justinian. cu câteva saptamâni în urma. ci si pentru marile curente d uhovnicesti. mâncare la poarta. Arhiepiscopul Vadului Feleacului si Clujului. Din când în când se uita însa la noi. care i-a hirotonit. sa nu mai fie în atentia multimii si în atentia Securitatii.P. mitropolitul de atunci al Ardealului. obligat sa ramâna inactiv. Primul dintre acestea. practic. Au fost de fata noul vicar al Arhiepis copiei Sibiului. Totusi. precum se cunoaste.37 Chemat la treapta arhieriei Într-o cuvântare rostita (liber) la 5 iunie 1998 în aula Palatului Patriarhiei. Preotul a fost caterisit si exclus din monahism si ceilalti au fost exclusi   . Manastirea era într-o stare jalnica. cu acoperisurile cladirilor mâncate de rugina. Dar a avut loc si un eveniment care s-a numit atuncea "revenirea greco-catolicilor în sânul Bisericii Ortodoxe". pentru ca Parintele începuse sa fie prigonit si urmarit de Securitate. Parintele Arsenie era închis în subsolul cl adirii."36 Aceasta era starea lucrurilor când Parintele Arsenie a plecat la Prislop. a cond us actiunea de revenire a preotilor si credinciosilor uniti la sânul Bisericii str amosesti. sau poate altor interese. Arsenie a fost arest at. cu doua veacuri în urma. pe atunci în Manastirea Sâmbata de Sus. S. Stiu cu siguranta ca Patriarhul se gânde a sa-l cheme la treapta arhieriei. pe o terasa a cladiri i. parasit a de ultimii trei vietuitori uniti . Cev a de neînchipuit: calugari sa se razvrateasca! S-au razvratit împotriva Mitropolitul ui Nicolae Balan care a restaurat manastirea. pâna atunci staret al reînviatei ctitorii brâncovenesti de la Sâmbata de Sus. Datorita însa entuziasmului enoriasilor din Schei care aduceau zilnic. practic. A fost un preot si 4 monahi. cu o gospodarie anexa foarte saraca si neîngrijita. când era ceva mai multa liniste. cel care. Si parintele acela care a fost conducato rul acestei rebeliuni a fost sanctionat de Mitropolit. cu o privire patrunzatoare. mai ales ca bunurile fostei Biserici Greco-catolice au trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe. nu era vazut cu ochi buni de guvern si . arestat ca legionar. ocrotindu-ma. harul sau le impunea respect si teama. eram "c azate" într-un birou gol si la amiaza. Putinele cuvinte pe ca re ni le adresa erau pline de întelepciune si încurajare.(. Erau câtiva si au plecat si a ramas m anastirea goala. fiind distrusa c u tunurile din ordinul generalului Bu ow.) De altfel era stiut c a Parintele Arsenie. Bartolomeu Anania. cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la întronizarea Patriarhului Justinian. a fost cel creat de Parintele A rsenie Boca.. Eu si prietena mea Ita Tâmpanaru. La terasa aceasta aveam si noi acces. În 1954 a fost o rebeliune la noi la Manastire. preotul Traian Belascu. Manastirea de la Prislop. arhidiaconul Ioan Circov de la catedrala mitropolitana din Sibiu si pr eotul Traian Faur din Silvasu de Sus. îsi aduce amin te ca Patriarhul Justinian se gândea sa-l cheme pe Parintele Arsenie la treapta ar hieriei. În urma acestui eveniment al "revenirii". a adus personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca."39 "Poate ca a fost o solutie pe vremea aceea. fost preot de mir. a avut si el motivele lui ca sa nu se mai întoarca la Sâmbata. care. dar. poate. cu portiuni mari din terenul aflat în preajma cladir ilor duse de torentele pârâului Silvut. "În aceasta ordine de idei. Si Mitropolitul l-a dus pe Parintele Arsenie sa organizeze Manastirea de la Prislop.. Si Parintel e Arsenie poate ca trebuia sa plece de la Sâmbata. întreaga tara."38 Staret si duhovnic la Prislop "La 25 noiembrie 1948. a carui puternica influenta spi rituala cuprinsese. licen tiat în Teologie de la Sibiu si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure sti. Nicolae Balan (1929-1955). în gr upuri compacte. nu numai pentru viata monahala. dar a devenit greco-catolica. puteam iesi la aer. Acesta este motivul stiut al mutarii. Parintele Arsenie. avusese aceeasi soarta ca si Prislopul. dupa ce s-a asezat acolo. Si Mitropolitul Nicolae Balan trebuia sa se îngrijeasca de reacti varea Manastirii.cu peretii tuturor cladirilor plini de igra sie si amenintati cu darâmarea.i) m-a ajutat foarte mult. a fost parasita de calugarii greco-catolici. Dr.

"Parinte Arsenie.din monahism. icoanele de pe tâmpla altarului. a plecat l a Manastirea Prislop unde a fost numit staret apoi duhovnic. care au fost închinoviate aic i în luna mai 1950. nu i-a schimbat cu nimic. Oamenii autoritatii de stat îl "ridica" pe Parintele Arsenie pentru ancheta în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951. prima liturghie arhiereasca ortodoxa. punând începutul vietii de obste. a fost tunsa în monahism la 6 august. Cei doi tineri monahi însa n-au ramas mult timp la Prislop. au ramas primele 6 surori. l-a chemat la Sâmbata. si niste scrisori adresate Parintelui Ieronim Grovu . S i atunci. care a fost conducato rul lucrarilor de restaurare de la Manastirea de la Sâmbata.43 În curând au fost hirotoniti tot de Episcopul Andrei. un parinte de la Sibiu. rugându-l sa intervi na la Mitropolit sa îl lase la Prislop. ridicarea schelei pentru pictura cu care dorea chiar dânsul sa împo dobeasca biserica. cela lalt ca ierodiacon. unul ca ieromonah. Parintele a fost cautat de Securitate.44 Activitatea Parintelui Arsenie ca staret se încheie în 1950. sora Julieta Con stantinescu. loc unde îsi va pune iarasi pecetea de ziditor de suflete si ziditor de asezaminte. prin implicarea personala în restaurarea manastirii si în toate celelalte munci de aici: tencuiala pentru pre gatirea frescei.si astea le-a adus la Manastire si le-a predat Parintelui Serafim sa le citeasca obstii si sa se stie de ce Par intele Arsenie nu a mai venit la Manastire.un parinte care s-a mutat la o alta manastire.în general lucrarea întregului mobilier liturgic. care a primit numele de Antonie. Cine-i bun?!". la de cizia episcopului Andrei. Parintele Proto singhel Arsenie Boca a ramas în continuare la Prislop ca preot-duhovnic. Vladica Andrei a savârsi t.46 Asa cum am amintit putin mai sus.pe aces tea le avea acasa. parintele acela." (Arhimandritul Teo fil Paraian) Dar si aici." Si Parintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit sa îl lase în continuare la Prislop ca sa consolideze relatia între orto docsi si fostii greco-catolici si Parintelui Grovu i-a scris. Este cunoscut fap tul ca Parintele Arsenie a lucrat constant la Prislop. nu ramâne la Arad. înainte de a fi depus din treapta a zis: "Parintele Arsenie nu a fost bun . ziua Înaltarii Sfintei Cruci. Cu acest prilej. Într-o scrisoare din 26.40 Primul hram la Prislop a fost în data de 8 mai 1949. cum vom vedea. Parintele Arsenie. În 1951 Monahia Zamfira a fost numita stareta a manastirii. Pa rintele staret Arsenie a fost hirotesit protosinghel. deci Mitropolitul l-a chemat pe Parintele A rsenie. amenajarea si decorarea între gii curti. avea niste scrisori. Adica cât s-a straduit el sa r ealizeze ceva pentru ei (pentru cei de la Sâmbata). restaurarea bisericii si a cladirilor anexe. în amintirea celei de a doua ctitora a manas tirii. ca esti din eparhia mea. Între timp ce s-a întâmplat: Manastire a Prislop a ajuns în Eparhia Aradului. si Leonida Plam adeala42.41 La 14 septembrie 1949. însa oamenii au ramas tot oameni . Deci. de pomenirea Sfântului I oan Evanghelistul si a constituit "prima mare bucurie ortodoxa a manastirii. asa cum s-ar putea crede. dup a doua veacuri de napastuiri".19 . îndrumat de Mitrolopitul Nicolae Balan. În aprilie 1950.45 Deci manastirea devenise între timp de maici.l-a dat afara. nemaifiind în Eparhia lui. Parintele Arsenie a fost în continuare ur marit de Securitate. ajutat pe ntru o vreme si de Ieromonahul Dometie Manolache. Mutare a. iar stareta lor era acuma Monahia Zamfira Constantinescu. Parintele Mihail nu a fost bu n . Eu nu-s bun. sculptarea iconostaselor si a stranelor . A scos din arhiv a Mitropoliei niste scrisori ale Parintelui Arsenie adresate Mitropolitului. nu a fost si nici nu putea fi o rezolvare a acestei probleme. primind numele de Zamfira.01. gândita si zidita tot de Parintele Arsenie. licentiata în Teologie si cu diploma de absolvire a Facultatii de Fil ozofie din Bucuresti. în curtea manastirii. str ajuit de o clopotnita pe stânca. un adevarat parc natural (ce ne aduce aminte de cel de la Sâmbata). Asta era amaraciunea Parintelui. fiind el pe atunci co nsilier la Mitropolie la sectia economica. Si cu acest prilej Parintele Arsenie i-a s cris Parintelui Grovu ca "Oamenii sunt tot oameni". Parintele Ieronim Grovu. Dintre acestea. În cadrul aceleiasi slujbe a u fost tunsi în monahism: Stelian Manolache. respectiv sa se stie ca Mitropolitul l-a chemat pe Parintele Arsenie înapoi la Sâmbata. nu erau în arhiva Mitropoliei . la care a adaugat altele noi. scr ise de la Prislop. Si atunci. hai la Sâm bata. pentru ca între ti mp Prislopul devenise manastire de maici cu viata de obste. de praznicul Schimbari i la Fata. cu numele de Dometie.

Dar. fara a spovedi. nemaisluji nd. a fost cautat de o "adevarata avalansa de oameni". În cartea Vifornita cea mare a lui Dimitrie Bejan49 aflam ca Parintele Arsenie a fost dus. ci doar în întelesul de îndrumator spiritual."48 Se stie ca în aceasta perioada Parintele Arsenie a fost dus la Canal unde a stat 9 luni de zile. pentru stare tul lor. pe lânga scenele clasice. parintele Arsenie Boca. Toate acestea. când.la ora 5 dimineata. vorb ind necuviincios. din motivele ei.55 Este foarte important sa amintim aici ca "Parintele Arsenie nu a voit sa în calce decizia unui ierarh. Asa cum am zis. 2 408/1959.1951. îi scrie episcopului Andrei al Aradului urma toarele: "De Buna Vestire. . scrisa tot în data de 26. Arsenie. staretul astei manastiri . de aceea. Ajuns acasa. Parintele Arsenie si-a început pribeg ia în Bucuresti. Încercând sa actualizeze mesajul Evangheliei. din pricina lumân arilor.ceea ce-mi va asigur a si mie ragazul preocuparii si de ceilalti talanti ce-i am. în 1968 a început pictura bisericii parohi ale din Draganescu. cu ajutorul lui Dumnezeu. deja consacrate. pr in actul Episcopiei Aradului nr. adica 1976 si pe parcursul a mai mult de doua decenii. cu care înca n-am luc rat nimic pentru Iisus. o pensie minora. ramânând înca duhovnic. în semn de adevarata ascultare calugareasca.. V-o împartasim as a cum e: cu recunostinta si smerita metanie. înainte de a fi la Canal50. fara nici o motivare. cu actul nr. Bucuria n-are multe vorbe. în toate priv intele. Parintel e Arsenie a pictat-o de doua ori. Parintele Arsenie s-a întors la Prislop dupa un an. care i-au pastrat si îi poarta o recunostinta aleasa". 2407/1959 semnat si parafat de Prea Sfintitul E piscop Andrei Mageru. Prislop. în întelesul ca Parintele Ars enie nu s-a limitat strict la programul iconografic clasic. toate lucrarile efectuate au respectat planurile Parin telui Arsenie. mult folosit si tot atâta de senin. a fost îndepartat din manastire. Procedeul a fost brutal.) Aici. 3. A fost angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lâng a pictorul Vasile Rudeanu. Va asteptam. ca si cântaret de strana. la care a lucrat vreme de 15 ani. mai n ou: îndeplinirea ultimelor forme în conducerea obstei de aci. ci doar participând la slujbe.51 La fel s-a procedat si în c azul staretei Manastirii Prislop. pe alocuri. pentru ca faceti parte. Prin urmare maicile au fost alungate iar manastirea desfiintata. viata însasi a manastirii fiind tributara rânduielilor pe care obstea încropita în 1949 si transformata în manastire de maici în luna aprilie 1950. Parintele Dometie împr euna cu maicile Prislopului solicita sprijinul ierarhului Aradului.04. Nu s pune însa în ce an. aceasta pentru ca. de Buna Vestire. de lânga Bucuresti. Al Prea Sfintiei Voastre fiu duhovnicesc. Au intrat în chiliile surorilor. pe lânga motivul stravechi."47 Într-o alta scrisoare.56 Pictarea bisericii din Draganescu Iesind la pensie. . pictura s-a "pangarit" (afumat). Parintele a introdus în pictura d e aici.53 Dupa anul redeschiderii Manastirii Prislop. si compozitii de-a dreptul soca nte care au un rol vadit catehetic si care se adreseaza oamenilor zilelor noastr e.54 Pribegia în Bucuresti Dupa ce a fost alungat de la Prislop.1952. Pictura de la Draganescu nu este una obisnuita.52 În in cinta ei s-a organizat un Camin de batrâni. iar în 1961 a fost angajat la Atelierul de pictura al P atriarhiei de la Schitul Maicilor cu încadrarea de muncitor pictor. Monahia Zamfira Constantinescu. (La anumit e compozitii se observa cu usurinta cele doua straturi picturale. le-a resp ectat cu sfintenie. Parintele Dometie scria catre Episcopia Ortodoxa Româna a Aradului: ". mai e si unul local. dupa expresia Sfintiei Sale. Am aflat ca dupa Pasti veniti la noi. Nu ni s-a preze ntat nici un ordin. pentru generatii de preoti si credinciosi.. am ajuns acasa.01. si la Ocnele Mari. cum chi ar dânsul spunea. asa cum vechii crestin i îsi asteptau Parintii. la Prislop: s anatos. dimpreuna cu obstea.51. a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autoritatii. Parintele Arsenie a ramas duhovnic al Manastirii Prislop pâna în 1959. adica în 1952.

care a tiranisit biseri ca între anii 741-775. obstea s-a reorganizat înt r-un Asezamânt manastiresc în orasul Sinaia. În acest asezamânt Parintele Arsenie si-a avut chilia si atelierul de pictura di n anul 1969 pâna în anul 1989. numeroase sentinte sc urte. care le graia direct. al gând irii filocalice. este limpede ca Parintele Arsenie nu a pus întâmplator aceasta compozitie aici. dar si ultima dorinta de a nu-i fi date publicitatii. însa. c hiar daca Parintele Arsenie nu a dorit acest lucru.a Cuviosului Stefan cel Nou si a Parintelui Arsenie . când s-a savârsit din viata. Prin urmar e. Parintele Arsenie a fost si un înzestrat scriitor bisericesc. S-a început cu câteva cuvinte de învatatura publicate în revista "Gândirea". care l-au cercetat sau nu l-au cercetat. Aici si-a lasat într-o rânduiala desavârsita si predici si meditatii si desene.60 Este stiut faptul ca în nici o alta biserica nu este zugravita pe absida al tarului mucenicia acestui Cuvios. care acum este metocul Manastirii Prisl op. asterne pe ziduri.Daca i s-a interzis sa predice.57 "Mica biserica de la Draganescu are norocul sa simta pe zidurile ei zugra vite predicile fierbinti. Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai vârstei sale în 28 ale idelor lui noemvrie.si mai ales faptul ca amândoi s-au savârsit din v iata în 28 ale lunii lui noiembrie!61 Asezamântul de la Sinaia Dupa izgonirea fortata din manastire în anul 1959. vazând câte variante ale scrierilor Parintelui Arsenie circula. o face acum într-alt chip. Totusi. Serie noua. Ea ne prezinta momente "Din viata si patimile Cuviosului Stefan cel No u. iar în 1995 si în 2000 s-a ajuns sa se tipareasca (în doua editii deci) "forma definitiva a Cararii Împaratiei. cu splendidai caligrafie. o data cu acestea. fotografii care erau si sunt puse de multi credinciosi lânga icoane. "ca sa nu mai orbecaiasca si ei în noaptea nestiintei si a lipsei de sfat. mare cautare au avut si fotografiile Parintelui Ars enie din perioada de când era la Sâmbata.59 Ar mai fi foarte multe de spus si în ceea ce priveste felul în care Parintele Arsenie a gândit programul iconografic în ansamblul lui. în acest context. care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodata. atât în ceea ce priveste dimensiunea ei."58 Ca "predica" de acum sa fie cât mai convingatoare. lânga scenele reprezentate. Oamenii care-l cautau aveau ce învata doar din lectura pict urii. Ele nu sunt simple vorbe de spirit. care reprezinta o sinteza a gândirii Sfintiei Sale. lamuritoare. asa încât. Scrierile Parintelui Arsenie au circulat între credinciosi în mai multe varia nte.62 Scrierile Parintelui Arsenie Pe lânga faptul de a fi fost un mare propagator al gândirii patristice. de unde vin toate rel ele care chinuiesc pe oameni. pe vremea Împaratului iconoclast Constantin Copronimul. c autând un raspuns la semnificatia amplasarii compozitiei cu pricina în acel loc însemn at. cu ajutorul pene lului si al culorilor. însa nu acesta este scopul lucrarii de fata. E o pictura noua ca si predica de atunci. cât si în ceea ce priv este spatiul pe care se desfasoara. întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul". cum ( . Nu as vrea sa fiu înteles gresit si sa se creada ca. fara ocolisuri si pe întelesul tuturor. cu vina de pe urma: "Stefan mi-a facut temnita manas tire!"". cei care -i detin manuscrisele s-au gândit ca în cele din urma este mai bine sa le publice. Dar. D eci pictarea ei aici este firesc sa ridice semne de întrebare. scrierile Parintelui e firesc sa cunoasca o rapida raspân dire. ci mai degraba sunt aschiile tâsnite din coerenta si vigo area unui trunchi cu radacini adânci. care oricum este destul de rar reprezentata. M ai erau apoi cunoscute si multiplicate (dactilografiate) si predici ale Sfintiei Sale si. De viata si opera Parintelui s-au interesat si se intereseaza oameni si t eologi de seama. Parintele. Cea mai cunoscuta dintre ele si cea mai raspândita a fost Cararea Împaratiei. nu pot sa nu observ asemanarile dintre cele doua vieti . nu se poat e trece cu vederea o ampla compozitie pe care Parintele a zugravit-o pe absida a ltarului. dore sc sa accentuez doar latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. si anume cel din dreptul ochilor. mai ales ca ocupa u n loc important în absida. credinciosi care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut. în cele ce urmeaza. pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbata de Sus. adica dispunerea fiecarei compozitii în parte.

Unele dintre ele au f ost deja facute cunoscute cititorilor. între care o întrebare care am spus-o eu de multe ori. mai putin raspândita decât celelalte.65 O alta scriere care o gasim deja publicata în câteva site-uri ortodoxe web es te Trepte spre vietuirea în monahism. de editarea careia m-am ocupat personal. care si ele circula . aveam treisprezece ani si jumatate. Dintr-o singura privire si schimbând doua-tr ei cuvinte putea sa înteleaga si sa cântareasca exact ce-i de facut cu doritorul de calugarie ce-i statea în fata. pentru ca. mai ales de când exista posibilitatea ca ele sa fie fotocopiat e (xeroxate). sa nu uitam. În final lucr area mai cuprinde si o tâlcuire a rânduielii tunderii în monahism. de întrebarile pe care mi le-a pus. Nu statea sa se tocmeasca cu nimeni în privinta asta. un manuscris ca re i s-a furat Parintelui Arsenie si care pe urma a fost modificat si rescris. care se adreseaza în special monahilor care do resc sa-si rânduiasca viata interioara în vederea urcusului duhovnicesc. a unui fanatic. De o larga raspândire s-a bucurat si scrierea Pravila Alba. glicogen. mi-aduc aminte si de amanunte. scrisorile Parintilor sunt unele dintre cele mai frumoase opere din literatura patristica. Ma întreba daca mi-a venit în gând vreodata sa omo r un om. Trebuie amintite aici si zicerile Parintelui Arsenie. pastrarea hormonilor si conceptia de viata crestina". Era si un foarte bun psiholog.64 I s-a mai atribuit si scrierea numita Sundar Singh vorbeste globului pamânt esc. copii dupa scrisorile Parintelui au ajuns la foarte multi credinci osi.Strajerul Ortodox". incult si mincinos".dupa o anumita ordine si cu o cali grafie unica".Parintele) a gândit-o si cum a lasat-o în 1949. Îndrumator al monahilor "De vrei sa te faci calugar. nu toti cei din lume se prapadesc. în "Foaia duhovnice asca pentru popor . somn. si pe care mai ales Parintele Arhimandrit Teofil Paraian le popularizeaza cu t imp si fara timp. Spunea ra spicat ce avea de spus.model de strâmbare a unui original furat". M-a luat la spovedit. Mie mi s-a parut foarte curios la vârsta aceea ca m-a întrebat daca mi-a ve . dupa care vor urma predicile . (Nu exista carte a Parintelui Teofil în care sa nu apara cel put in o zicere a Parintelui Arsenie. Le spunea Parintele: "Mai. Lua foarte în serios problema calugariei. nici toti cei din ma nastire se mântuiesc". nu trebuie uitat ca Parintele Arsenie a lasat acel program de ang ajare într-o viata duhovniceasca autentica în cinci puncte: "Oxigen. ci a fost au zit de catre un tânar din gura Parintelui Arsenie. Cele mai frumoase si cunoscute cuvinte ale Par intelui Arsenie le-am cuprins în cartea Parintelui Teofil Veniti de luati bucurie. fa-te ca focul!" (Parintele Arsenie Boca) Parintele Arsenie a fost cercetat de multi doritori de viata monahala. prin mine dincolo de mine. îndreptar de viata care nu a fost cuprins în vreo scriere publicata (de pilda Cararea Împaratiei). Nimeni nu putea însela ochiul sau ager cu prefacatori i sau viclesuguri. Dar.) La fel. lucru care nu înseamna deloc ca n u ar fi si acesta foarte important. Tot aici trebuie sa amintim si scrisorile pe care Parintele Arsenie le-a trimis celor apropiati. prin care vroia sa intre dincolo de mine. iar altele probabil ca vor urma a fi publ icate. Pâna una alta.care si ele circula în nu stiu câte variante -. Parintele era acolo.63 S-au mai tiparit si se mai tiparesc si în continuare predicile si meditatii le Parintelui Arsenie cuprinse în manuscrisul numit Fiii Învierii. Foarte elocventa în acest sens este re latarea despre întâlnirea din 1942 dintre Parintele Arsenie si pe atunci tânarul de 13 ani Ioan Paraian (azi Arhimandritul Teofil Paraian) care dorea sa ramâna în Manasti rea de la Sâmbata: "Când m-am dus eu la Manastirea de la Sâmbata în 1942 sa ma fac calugar. I ata caracterizarea pe care o face Parintele pe un asemenea exemplar: "Pravila Al ba . pe care si le-a legat singur într-un volum .Ce frumos scrie Sundar Singh si de ce pro asta calitate e apocrifa aceasta. Iata caracterizarea pe care o face Parint ele si asupra acesteia: "Sundar Sing .se pricepea sa lege foarte frumos cartile . înainte de a da un verdict în ceea ce priveste recomand area pentru calugarie. Parintele Arsenie "cauta sa vada prin tine dincolo de tin e". am stat de vorba.

Iisuse Hristoase. pe bunicii nostri. si daca nu le rezolvam noi. cum m-a învatat parintele: între respiratii: "Doamne". Dumnezeu stie cum suntem. Fiul lui Dumn ezeu. tragând aerul în piept. o data cu as ta zici "miluieste-ma pe mine. ca sa o zic cu cuvântul gândit. dar am stiut de rugaciune si de câte ori îmi aduceam aminte zi ceam: "Doamne. trebuie sa avem gânduri pozitive. ca si când ar fi zis catre mine: "Uite ce-i. de alta. pe care ceilalti nu le observau. bineînteles ca s-a gândit la asta. dar faci ce fac calugarii: zici rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii ". ajunsa stareta la Prislop. Interesant. în orice caz. despre altceva nu mi-a spus nimic. Iisuse Hristoase. cu cineva care sa ma îndrumeze. nu mi-a facut nici un fe l de teorie. în felul urmator: între respiratii zici "Doamne". Bineînteles ca mi-am vazut de treaba. miluieste-ma pe mine. cât timp sa stau în rugaciune. mai departe. ca sa scoatem din lu crare gândurile negative. Bineînteles. dar si pentru tinerii de azi care doresc sa urm eze calea monahala.. ca nu-mi venise niciodata un gând de acesta. sau. înainte cu unsprezece ani de a ma face calugar. Amintim aici pe cei mai cunoscuti: Leonida Plamadeala. ca noi nu începem propr iu-zis de la conceperea noastra. si nici de atunci încoace. daca vrei sa stii cine esti. am facut Teologia si dupa unsprezece ani m-am facut calugar. am facut liceul. a unei linisti. lipesti de respiratie rugaciunea. J ulieta Constantinescu. stiam rugaciunea cu care se mân tuiesc calugarii si foloseam rugaciunea cât o puteam folosi. Doamne. Dumnezeu sti e de unde. Nu mi-a dat nici o explicatie. Fiul lui Dumnezeu". ci începem cu radacini. sa am o pravila. A zis odata parintele catre unul: "Ma. fi re-ai . Adevarul este ca fiecare dintre noi suntem o sinteza. Si mi-a spus sa zic: "Doamne. Dar lucrurile acestea trebuie rezolvate. si când zicea câte cineva de un nepot al ei: " Seamana cu dumneata". Nu te faci calugar. pacatosul". Parintele Arse nie Boca a lasat o scriere care se refera la cresterea duhovniceasca a doritoril or de desavârsire.67 Petru tinerii de atunci. zicerea aceasta ca copil ul e oglinda parintilor. tragând aerul în piept: "Ii suse Hristoase. Este vorba despre Trepte spre vietuierea în monahism. sunt niste lucruri pe lânga care noi trecem usor. Vedeti. desi se poate si cu cuvântul vorbit. nu aveau posiblitatea s a le formuleze asa de fain: "Tu esti sinteza harababurii din casa voastra". Stelian Manolache. care sunt strafundurile existentei mele. mama mamei. D eci. dar s-o zic. cât si pentru cei care au facut deja acest pas. dar s-o zici cu cu vântul gândit". do ar mi-a spus sa ma angajez la rugaciune. pacat osul". Fiul lui Dumnezeu.nit în minte sa omor vreun om. cerceteaza-te si vezi de unde ai venit ! Si parintele. pacato sul". pentru ca lupta se da în gând. Am mai vorbit noi de una. miluiestema pe mine. e voie. De ce? Pentru ca Pari ntele avea în gândurile lui si dupa aceea în afirmatiile lui. daca vrei sa te faci calugar. dar asa m-a învatat parinte le. sau treceau pe lânga ele. Atât mi-a spus. si având capacitatea aceasta de a intui esentialul în orice chestiune. de câte ori sa zic . îi cumulam pe parintii nostri. tu vrei sa te faci calugar? Pai îti spun eu ce sa faci tu. ca fiecare dintre noi aducem o încarcatura în existenta noastra." si nu stiu ce. Si nu m-am gândit decât dupa aceea ca Parintele a vrut sa vada de unde vin. Eu aveam o bunica. cât timp sa zic rugaciunea. bineînteles ca stia toate lucrurile acestea. nu cu cuvântul vorbit. tu esti sinteza harababurii din ca sa voastra". Iisuse Hristoase. o lucrare d . mi-am vazut de scoala. o data cu asta zici "Iisuse Hristoase. ca-i bine". si dând aerul afara din piept. ci mi-a zis asa: "Zici în gând. miluieste-ma pe mine. nu e absolut necesar sa se faca asa. deci cu cuvântul gândit. Fiul lui Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu". devenit vestitul duhovnic de la Râmeti. Nu mi-a spus cât sa zic. nu le rezolvam niciodata si nu le rezolva nimeni. ea raspundea: "Pai numai de-ar semana cu mine. dar i-am mai auzit pe oameni zicând: "Te omor. Deci. însa. am plecat. si eu asa am facut. cu vreun duhovnic. parintele îsi dadea seama de anumite lucruri.. pacatosul"."66 Au ales calea calugariei multi dintre tinerii care l-au cautat pe Parinte le Arsenie. pacatosul". ca Parintele nu mi-a dat directiva sa iau legatura cu vre un practicant al rugaciunii. si atunci. si lista ar putea continua. nici pâna atunci. Mi-a zis asa: "S-o zici cu gândul. nu m-am gândit niciodata ca trebuie sa o fac cu exclusivitate. ca mostenim din strafunduri de existenta lucruri poziti ve si negative. Deci. a unei harababuri. Si atunci parintele stiind lucrul acesta. cine suntem. viitorul Mitr opolit al Ardealului. dând aerul afara: "miluieste-ma pe mine.

sângele si glandele endocrine. ar fi o învrednicire. adica pot fi "batrâni frumosi". dar fara oameni îndeajuns forma ti. Acesta ne-a ferit de cel rusinos. usurare. care sa conduca cuminte ceea ce se aduna la întâmplare. Sanatatea fizica a fiecarui ins în parte trebuie medical si dinainte stiuta . ca sa sfârseasca în deceptii si . Rasar. din pricina ca înca nu a fost editata. când aceasta existenta e patata de nevrednicia vietuitorilor lor. în diferite grade.poate fi socotita. Iar când vitregiile trecutului . dispera re si abandonare a adevarului.estul de putin cunoscuta.toate tu lburari psihice din cauze netratate. ai caror vietuitori au tinut treaza în constiinta unitatea ortodoxa a neamului.smintelil e. decât oameni perfect sanatosi cu p lamânii. spre a -i arata cu iubirea. întâietati nedrepte . determina cersetoria.69 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism Parintele a vazut de-a lungul vietii sale si cazuri de calugari ratati. Oamenii din afara. De multe ori. ramân de obicei la voia întâmplarii si prada u nei pareri cu totul pe dos. De rasaritul sau apusul acestora atârna încrederea sau neîncrederea ce le mai ramâne oamenilor în forta de creatie a crestinismului. "ca le poate fi viata asa cum le este si numele" (Arhimandritul Teofil Paraian). Aces tea din urma. E destul sa pomenim bisericile si manastirile din Ardeal. nu se face prin înmultirea numarului de manastiri si schitulete si nici prin simple directive venite "de sus". când graiesc constiintei poporului prin simpla existenta lor. epistola lamuritoare a Parintelui Arsenie . înfiintate de ctitorii de peste munti. Adevarata chemare însa nu are nimic cu infirmitatea. inima. Iata câteva decadente: Saracia.le-a darâmat si ars. Infirmii vad în manastire: vis. "înclinatia spre manastire" nu e de fapt o înclinatie. un preludiu al sfinteniei. Parintele Arsenie i-a scris Episcopului Aradului. naluciri . denaturari. "Am vazut si rasaritul si apusul multor manastiri. ca încetarea mai devreme a unor fu nctii de natura endocrina. Dar negrait mai importanta decât aceasta scriere este pilda vietii Parintel ui Arsenie68. taxe pe slujbe . Pentru a evita aparitia acestora. experienta si competenta cu care scrisese Cararea Împaratiei si Trepte spre vietuierea în monahism. claritate. încep sa se amestece în treburile interne ale manastirii. "un luminos punct de reper într-o eventuala încercare de înviorare a mon ahismului". E un apus frumos. Aci e cazul de popas. si apu n. chiar si în mijlocul unei lumi plina de confuzie. al decadentei actuale. care ajuta prin donatii mai de seama. umblat ul cu "pantahuza". de und e înclinatia spre exagerari.rusini. ca înnoirea monahismului (atât de dorita si atu nci. închipuiri. nu se ajunge decât la o si tuatie decadenta.o adevarata sintez a a gândirii Sfintiei Sale despre monahismul contemporan . dar mai ales cu sistemul nervos. care arata calugarilor ca pot trai ca Parintii din vechime. profunzime si cu o putere de discernamânt cu totul aparte.urzite de Vatican . al famil iei. ca si acum). care situatie? E frumoasa initiativa si trebuie apreciata. pe care si-o aduce fiecare. cu care uneori se începe o manastire. litanie. Curajul de a alege liber acest mod de mântuire nu arunca ponoase pe celalalt mod de mântuire. Ce reînfiintam. pretarea la slujbe pe rufarie. Alcatuita cu precizie. daca nu li se are grija. D espre ei zicea: "Unii dintre calugari nu sunt calugari. ci o infirmitate de adaptare. De fap t e o tragedie care bate la usa: dezorganizarea mintala. se nasc în obste atitu dini umilitoare. când manastirile s i le desfiinteaza calugarii. Aci e un punct gingas. Din diferenta de zestre. sa învrajbeasca obstea si sa se învrajbeasca si între ei înafara . pricinuind oarecare jena.destramare sufleteasca. Prea Sfintitului Andrei Mageru. ci cuiere de haine calug aresti". pe b una dreptate. din cauze organice sau din a lte cauze. mai ales între femei. de care depinde si înnoirea mai generala a Bisericii si a societ atii. în eparhia caruia era în acei ani. s-au aratat mucenicii. ba si care n-aju ta cu nimic. Nu pot fi primiti în aceast a nevointa de o viata a sfaturilor evanghelice. habotnicii. care nu mai trebuie neglijat.

ca de p ilda pe amanunte de tipic. ca i-a spus lui Ceausescu ca va muri. Ziduri se pot face usor. A suferit. ci p utine: cât mai putine. se închina si cer m ijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. buni cunoscatori ai omului: limpezi în doctrina. îngustimi ha botnice. ba c hiar dusmani. pentru lume. pentru tara. unde vin crestini din toata ta ra si chiar si din alte parti. a diavolului. "Mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. Ca ci pietrele. cu cât sunt mai mari cu atât au o viata mai scurta. în 28 noiembrie 1989. la ora 9 si ceva seara. se roaga. dar devin rai adunati laolalta . de catre oameni care nu stiu realitatea si care vreau sa îl puna pe Pari ntele în atentia altora. încât atrage prezenta nevazuta a lui Iisus întro atare obste. în 28 noiembrie 1989. în ziua de 4 decembrie 1989. îmbunatatiti în smerenie s i iscusiti în dreapta socoteala si. desavârsit. Multe structuri psihice sunt prada obsesiei raul ui. Apoi. lucraturilor. la 79 de ani. a avut cev a cu rinichii si din aceasta i s-a tras si sfârsitul. Ca a vorbit cu Ceausescu. Speriatii acestia se dedau de capul lor la n evointe care le ruineaza amândoua sanatatile . fara isp ita sfinteniei. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. pentru noi toti. Iata rostul si sarcina povatu itorilor. Iar daca totusi sunt primiti. a face unire între oameni. structuri cu o fericita îmbinare într e iubire si autoritate. Întotdeauna se gasesc vietuitori de manastire. dar foarte arareori se nasc povatuitorii: staretii si duhovnicii. credinta în Hristos.. sub rapor tul asezarii. fel de fel de aprecieri de catre oameni neco mpetenti. chiar de-ar avea povatuitori cu calit ati. a pacatului. numai El o poate face. Parintele Arsenie a f ost înmormântat în cimitirul Manastirii Prislop. care au pricinuit Bisericii numai suparari. aprind o lumânare. manihei asupra trupului si osânditori ai familiei obsesii si interpretari nesanatoase ca obiecte de cugetare. obstea poate ajung e prada mâncatoriei. pictura Sfint iei Sale de la biserica din Draganescu. Deci Parintele Arsenie s-a sfârsit în Sinaia. pe deasupra.sminteli."70 Plecarea la cele vesnice Parintele Arsenie a murit la Sinaia. de calendar (stilismul). chiar de pravila. Acestia trebuie sa fie minti luminate. Vin. într-o obste de un cuget. Fiecare ins e o lume de nec unoscute. pentru Biserica. nu se ma i pune problema din ce pricina ai murit. Aceast a este ultima Lui definitie. adunare de vietuitori foar te usor . Nu multe manastiri. Caci multi par buni. De aceea. dovedind un climat nesanatos al mintii sau ducând la el. dupa care trag niste concluzii care nu sunt adevarate. dar cu atât mai bune. mari din neprevedere.devin ceea ce erau de fapt."71 Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi.."72 . ved eri largi. Nu-i adevarat! Sunt niste lucruri care nu s-au întâmplat si pe care le inventeaza oamenii si pe care le citesc credinciosii si necredincios ii. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. mai bine fara ele. De asemenea e foarte bine sa se stie de la început care e punctul de vedere al fiecarui ins asupra raului. decât realizarile prezente fara nadejde. e o dovada de lucrare dumnezeiasca si. si nu stiu ce .greutatea-i la ales. acolo si-a dat s fârsitul. pentru familie. vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. viciilor. daca nu cumva pentru totdeauna. porunca si rugaciune. Iubirea de Dumnezeu si de oameni. "Se fac fel de fel de vorbe.nu sunt de nici o treaba în manastiri . Mori. si nu prea mari. luati în parte. duhul Sfintiei Sale de l a Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. chiar putini. Obstile mari. dragostea fata de Hristos. Adevaratii chemati vad limpede eroica nevointa a desavârsirii. ca încheiere a parerilor: decât realizari sortite decadentei. sub influenta structurii lor. mormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si importan te în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. e ridic ata de Noul Testament la valoarea de argument al existentei lui Dumnezeu. al înzestrarii si al componentei personalului. Infirmii se fixeaza pe îngustimi neesentiale crestinismului. straini la trapeza si rugaciune. E atât de anev oios lucrul acesta dar si atât de mare. pastrate asa: moment de culme al trecutului graiesc mai bine consti intei poporului. ca toti sa fie într-un cuget. despre trairea în Hristos. Din câte au ei de facut pomenesc doar una: Unificarea sufleteasca a obstii. Deci. gospodarie la fel. ca moare lumea la 79 de ani si ma i devreme.

Cerem binecuvântare. în Biserica noastra. harul si darul lui Dumnezeu. ave m nevoie de urmele pasilor Sfântului Ilie pe Carmel. ca si Sfântul Elisei. 3-4. De aceea suntem noi astazi aic i. cântariti si împartiti". Parinte Daniil Partosanul. Teodosia . când la ospatul idolatru si pagânesc al acestuia. împreuna cu toti credinciosii. ci din necesitate sufleteasca si spirituala.1989 O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor "Din fericire. Asa mi se pare ca a facut si Prea Cuviosul Parintele nostru Arsenie. dar. P. cei ce l-am cunoscut. techel ufarsin" . Iar acum la despartire. Simtim astazi adânca durere. numarati.S. tâlcuind duhovniceste viata si lucrarea Parintelui Arsenie Boca. Si cu toti nadajduim.Zorica Latcu. avem nevoie de duhul si puter ea si rugaciunea si mijlocirea si binecuvântarea Prea Cuviosului Parintelui nostru Arsenie Ieromonahul. Dumnezeu trimite o mâna care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului niste cuvinte.La parastasul de 12 ani. Cu Parintele sa fim. în sufletele noastre: ne-a descifrat. Cu nemarginita recunostinta. nu din alte gându ri.. în vea cul acesta. am gasit o comparatie. Cu smerenie si iubire. printre multe altele.. De vom împlini curat. mene. a a vut pentru veacul nostru. copii ai Parintelui. ca si femeia din Sunem pe Muntele Carmel. De la cel plecat în zare. în duh curat ortodox. în fidelitate si credinciosie fata de Biserica noastra Ortodoxa . iconografic a Parintelui nostru Arsenie? Si am gasit o asemanare. Si Parinte drag l-am avut. ne-a citit chiar si nea descifrat parte din semnele timpului pe care noi le traim si cu care suntem ma rtori si contemporani. nu din curiozitate. avem nevoie. în predica rostita cu acest prilej. pentru timpul nostru. de pietrele Carmelului. proorocul Daniel. cu ceea ce s-a petrecut în Babilon pe vremea Împar atului Belsatar. a venit si a tâlcuit cuvintele: "Mene. cea una singura. Parintii au vorbit iar unele din cuvintele lor au fost tra . Nu va înceta nici cum. pentru vremea noastra si persona litatea si activitatea si lucrarea duhovniceasca si cea scrisa si cea reprezenta ta estetic sau artistic. Dar si mare mângâiere. Sfaturile ce ne-a dat. Viu sa fie-n amintiri."Numarati. soborniceasca si apostoleasca. ne-a tâlcuit. în familiile noastr e. Brasov. în tara noastra. pentru ca. cuvântul lui Dumnezeu. avem nevoie de focul Carmelului. în poporul nostru."73 OMAGIU PARINTELUI DRAG Noi. pentru ca astazi sa ne traim viata noastra crestineste. Chipul sfintei lui iubiri. chemat de Împarateasa. repet. N-a stiut ce semnificatie au aceste cuvinte si nici altci neva din anturajul sau.XII. a spus printre altele: "Am meditat si m-am gândit: Oare ce semnificatie. Împ aratul s-a cutremurat. Caci noi stim ca si acum. ne-a talmacit mesajul lui Dum nezeu.

) Mai mult. Zicerile si fragmentele cuprinse aici au fost selectate din mai multe sur se. Vocea inconfundabila a dânsului le însoteste si parca le da o putere si mai mare."? Poate mai mult decât oricare alt duhovnic de la noi. "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. ne furnizeaza o marturie deo sebit de remarcabila asupra locului pe care. zicerile lor sunt numite "Apoftegmele Pari ntilor". când apoftegmele au fos asternute în scris.1 Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca foarte binevenita realizarea. "Nu tot i din lume se prapadesc. La fel putem vorbi si despre cuvintele Parintelui Arsenie Boca.. "Mustrarea învinge. si zicerile si apoftegmele marilor duhovnici contemporani exerci ta asupra credinciosilor nostri o atractie evidenta. atât de aparte for mulate. Zicerile. în care monahii îsi puteau regas i de acum." . de pilda. gasind în ele o hrana pe gustul lor si potrivita gustului fiecaru ia. (. (.. "Cea mai lunga ca le este calea care duce de la urechi la inima. Pe drept cuvânt. îl arata pe Parintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sinteza deosebita . pentru a raspunde unei întrebari vitale. în însusi exercitiul paternitatii lo r. portretele familiale ale celor pe care-i co nsiderau întotdeauna drept parintii lor. sa nu spui tot ce stii. Pari ntii desertului îl detineau în viata monahilor palestinieni ai acestor epoci.". Cînd le citesc de prin carti parca si aud glasul Parintelui care le-a rosti t.2 Un alt motiv care m-a determinat sa fac aceasta selectie. Corespondenta avvilor Varsanu fie si Ioan. faimosii zavorâti din Gaza secolului VI. Parintele Arsenie Boca are o multime de astfel de cuvinte care au o expresivitate proprie celebrelor a poftegme din Pateric. fiii deveniti parinti transmitând la rândul lor ucenicilor lor ceea ce primisera. pentru ca vedem aici ca si laicii puteau discuta între ei asup ra Cuvintelor Parintilor.. deci relizarea unei antologii. dar nu convinge. prin intermediul apoftegmelor. Oricine a citit macar o predica a Parintelui. unei chestiuni staruitoare si pr esante.". se poate con vinge de aceasta realitate. si nu numai ai monahilor.) Începând de la sfârsitul secolului V circula în Palestina o culegere ce aduna în or dine alfabetica cuvintele si faptele atribuite "batrânilor" celor mai faimosi. în partea a 2-a a lucrarii de fata. atât de cit ite si citate în ultima vreme. nici sentinte frumoase mai mult sau mai puti n pioase scrise de un autor duhovnicesc. Multi credinciosi marturisesc acest lucru. Era ca o galerie de portrete vii ale marilor stramosi. pe care le voi enumera în cele ce urmeaza: .". Sunt cuvinte tâsnite din viata si întrupate în viata. din generatie în generatie. ele au continuat sa se transmita si sa se propage într-o traditie monastica vie. sa nu dai tot ce ai"? Multi credinciosi le-au auzit si le-au tinut minte. trebuie remarcat ca transmiterea orala a acestor cuvinte a trebuit sa se faca cel mai adesea în acelasi context al îndrumarii duhovnicesti. Acesta-i avantajul celor care "culeg" direct d e la sursa astfel de ziceri. sau zicerile Parintelui Pai sie: "Sa ne întâlnim la usa Raiului!". Nu sunt cuvinte rostite în vazduh. prelungind de-a lungul veacurilor iradierea pe care au avut -o în timpul vietii lor. care sa cuprinda cu precadere acele cuvinte scrise într-un limbaj aforistic..nsmise posteritatii. ca mana. Cine nu cunoaste astazi. sau în câte predici nu am auzit deja celebrele cuvinte: "Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chest iune. sa nu faci tot ce poti. nici toti din manastire se mântuiesc. "Cine face curte nu face carte. cuvântul Parintelui Cleopa: "Mânca-v-ar Raiul!". adica folosul duhovnicesc al cititorilor."1 Apoftegmele Parintilor contemporani Fireste. este latura practica pe care am avut-o în vedere. Ap oi. sau "Sa nu crezi tot ce auzi.". ai tuturor. caci ele emana de la Parinti ca atare. Pe câti prieteni sau credinciosi nu i-am auzit rostin d ziceri de-ale Parintelui. Cel mai adesea mi se întâmpla asta când citesc cuvintele Parintelui Teofil. Monahi si laici rumegau apoftegmele ca pe cuvintele Sf intei Scripturi. sentintele Sfintiei Sale. în primul rând pentru ca au în ele acea nota de spontaneitate. prospetime si dulceata specifica rostirii ma i mult decât scrisului. unei Sinteze a gândirii Parintelui Arsenie Boca.

Cel mai greu pacat. Forta formativa si varietatea tintelor atinse de cuvintele Pari ntelui sper sa-i convinga pe toti de utilitatea acestui demers. Oare este vina adevarulu i? Dumnezeu a stiut aceasta infirmitate a omului. Trepte spre vietuirea în monahism. ASCEZA . dar aspru caracterizate chiar de Parintele A rsenie. Nimic mai îm partit pe lume decât parerea oamenilor asupra adevarului. Predicile din manuscrisul intitulat Fiii Învierii. Întrucât partea aceasta are structura unui dictionar.Cararea Împaratiei. Parintele Ioan Farcas a înregistrat Parin telui Teofil. incult si mincinos". O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE ADEVARUL 1.) Caietul cu predicile si zicerile culese de Parintele Petru Vanvulescu. Predicile Parintelui publicate în revista "Gândirea" (Serie noua). 2. 4. Cuvintele culese de Parintele Arhimandrit Teofil Paraian. dar au ramas benzile magnetice. publicate în "Strajerul Or todox". cu care este prieten. Nu sunt toate oi. Cuvintele culese de cei care l-au cercetat duhovniceste pe Parintele Arse nie. 3. aceste predici pe banda de magnetofon. un ucenic apropiat al Parintelui. iar cea de-a doua ca fiind "o apocrifa a unui fanatic. cu binecuvântarea Parintelui Arsenie. prima ca fiind "un manuscris furat. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. cititorii vor putea afl a. striga Sfântul Ap ostol Petru. Scrierile Pravila Alba si Sundar Singh vorbeste globului pamântesc. vesnic fara iertare este starea omului împotriva ade varului. mai sun t si berbeci si tapi. "Scriptura nu se tâlcuieste cum îl taie capul pe fiecare". modificat si rescris". 5. Cre stinismul nu este ceea ce poate strâmba fiecare neputincios din el. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. care era ruda cu Parintele Ioan Farcas din Blaj. nu le-am luat în di scutie. fara sa mai caute ei însisi în întreaga opera. Predicile din caietul Parintelui Ioan Farcas (predici copiate de Maica Mi runa de la Sinaia. Initiativa omului spre Adevar tot Dumnezeu o trezeste. de aceea a dat Bisericii si slujitorilor ei legiuiti . ce anume îi intereseaza din gândirea Par intelui Arsenie. adunate în cartea Veniti de luati bucurie. atribui te de unii Parintelui Arsenie Boca. Adevarul este fiinta vie. a aflarii adevarului curat . grija înva tarii lui curate. de pe un cai et al Parintelui Arsenie cu notite.lor singuri -. cu speci ficatia ca sa nu schimbe nimic din text. Între t imp acest caiet s-a pierdut. Adevarul nu se înfatiseaza cum i se naluceste oricarei minti întâmplatoare.

6. Termenul de curatire (asceza) are doua vârste si s-a încetatenit sub numel e de purificare. Perioada ascetica cuprinde purificarea activa în care intra toate nevointele din partea omului si purificarea pasiva, adica de curatire a firii d e patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Însusi. El Îsi face loc curat în cei ce-L cauta cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru acea sta si atunci ei trebuie sa sufere curatiri mai presus de fire, ca sa poata locu i în ei cu slava Cel mai presus de fire. 7. Faza de culminatie a ascezei si de adâncire a trairii duhovnicesti se nu meste iluminare. În faza aceasta Darurile Duhului Sfânt primite la Botez se dezvolta în toata deplinatatea lor si întaresc sufletul pentru si mai grele încercari. În faza a ceasta pot aparea amagiri si daruri extraordinare si cine le are e sfatuit sa nu -si lipeasca inima de ele, pentru ca nu numai ca nu înainteaza, dar poate pierde s i tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce mai subtire si tot mai mult trebuie sa te lepezi de toate. 8. Asceza are si un caracter hristologic. În nevointe nu e numai omul, e si Hristos prezent. În sfortarile noastre e prezenta forta din firea omeneasca a lui Hristos. 9. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din pamân tul inimii, precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii, caci aco lo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. ASCULTAREA 10. Dintre cele trei fagaduinte (monahale) cea mai grea e ascultarea, pen tru ca are de biruit mai mult patimile mintii care discuta cu Dumnezeu în loc sa a sculte fara discutie. 11. Dintre cele trei fagaduinte monahale, ascultarea neconditionata s-a d ovedit cea mai grea, din doua motive cu totul opuse: unul infirmitatea firii, ia r celalalt personalitatea ei. 12. Disciplina ascultarii ridica firea din infirmitate precum scoate si mân dria din personalitate. Ascultarea face si pe lenesi si pe vicleni sa-si dezgroa pe talantul, precum acopera si pe cei talentati de jefuirea slavei desarte. 13. Chiar când se realizeaza sfintenia, nici aceasta nu dezleaga de acopera mântul ascultarii. 14. De Dumnezeu ascultam neconditionat toata viata si fara abatere. Daca în sa povatuitorii nostri dupa Dumnezeu, staretii si duhovnicii, devin eretici si, ca atare, se încarca din partea Bisericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem dezlegati de ascultarea lor, pentru ca ei au strâmbat dreapta credin ta si prin constiinta lor nu se mai exprima voia lui Dumnezeu. Dar ascultarea de Biserica nu înceteaza. 15. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. 16. Spre folosul vietii duhovnicesti esti de mare câstig ascultând pe oricine . 17. Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucii în fiecare zi (Luca 9, 23 ). 18. Ascultarea stinge orice framântare si opreste orice initiativa, deci to ata energia, cu vremea, trebuie sa se converteasca în virtuti duhovnicesti. 19. Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii si, daca e ceva d e capul ascultatorului, toata înzestrarea lui se preschimba în sfintenie, pe care, d e multe ori, se poate întâmpla sa n-o stie nimeni fara numai Dumnezeu. 20. Asa creste ascultatorul o personalitate a spiritului, când izbuteste sa treaca peste gramada sa de oase ca si cum ar trece altul. ATEISMUL 21. Obârsia ateismului este în Templul din Ierusalim. 22. Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamental a a naturii umane. 23. Daca ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisalogul în piulita si tot nu v ei desface pe nebun de la nebunia sa. 24. Mintea care cugeta ca nu exista Dumnezeu cade în propria sa sentinta, c aci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu exista dovedeste nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul si prin urmare si (nebunia) mintii care o con

duce. 25. Necredinciosii, spre rusinea noastra, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi credinta noastra. AVORTURILE 26. Alta durere pe care o aveti voi, mamelor, tatilor, sunt copiii lepada ti. Acesta este un pacat strigator la cer. Este uciderea la mijloc, nu este cu n imic mai usoara. Ascultati toti cu luare aminte: sângele lor cere razbunare. De asemenea, nu vei avea noroc cu ceilalti, ci numai plâns si jale. Razbunarea sângelui varsat se f ace fara mila, ori îti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere însusi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se întâmpla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste ca alta suparare vei avea în casa, ca îti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu, ce o are cu toti pacatosii, si se apropie diavolul de tine si îti baga în cap gândul sa-ti iei lumea în cap si sa-ti faci capatul. Acesta este glas ul împotriva tuturor celor care fac asa. 27. Mare ispitire patesc mamele care fac asa, care au ucis copii. Iar dac a vrei sa scapi tu si ceilalti copii, pe care i-ai facut, trebuie sa pui în loc to t atâti copii, ai altor femei sarace si sa-i botezi, iar daca nu, ia-i si botezati gata si sa îngrijesti de dânsii ca de copiii tai, cu îmbracaminte, cu încaltaminte, fai na, bani de scoala, pâna ce sunt în stare sa-si câstige pâinea, si ce scoti din copiii t ai, sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile pe care le vei avea în vremea aceas ta, fie pentru ei, fie de la ei, sa le rabzi pe toate, nadajduind în mila lui Dumn ezeu, ca îti va ierta pacatul, caci prin rabdare ispasesti pacatul. Milostenia cu osteneala, biruie înaintea judecatii. 28. Vrei copii putini, nu lasa barbatul sa se atinga de tine. Însa ca sa pu teti face lucrul acesta, trebuie sa va înfrânati cu postul, iar eu zic cu foamea. Ca ci trupului acestuia de pe noi nu-i pasa daca ne baga în focul iadului. De aceea, ar trebui ca nici noua sa nu ne pese de poftele lui, ci sa le mai ucidem cu post ul. 29. Te sfatuieste barbatul ca sa ucizi copiii? Sfatul este ucigas, nu-l a sculta, ci mai bine rabda sa fii alungata de la casa lui si Dumnezeu va vedea os teneala ta si nu te va parasi, ci te va milui, de vei fi vrednica. În toate aceste a de pâna aici se încurca oamenii care nu postesc, caci acestia sunt izbiti de toate relele care de la stomac încep, iar eu va spun ca si de la brâu în jos. Prin urmare, sa va pocaiti si sa nu mai pacatuiti. Sa alergati la spoveda nie curata si la Sfânta Împartasanie, caci altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asu pra voastra si asupra avutului vostru. Nu uitati însa, ca postul este poarta, iar patrafirul este usa. Iar, cu acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, fara de care nu putem face nimic, "Marturisi-voi Domnului faradelegea mea si îndata a rid icat pedeapsa pacatului meu" (Psalm 31). Asupra noastra atârna pedeapsa pacatului si urmeaza sa-l ispasim si sa-l scoatem din obicei. "De aceea, toata sluga sa se roage la vreme, chiar potop de ar veni, sa nu-l poata potopi". Vedeti cum trebu ie sa va fie asezamântul mintii, inimii si trupului vostru, curatite, caci Dumneze u nu pazeste trup spurcat, inima si minte cu viclesug, iar daca ne îndreptam, zile le se însenineaza si ne vom bucura. 30. Din cauza avorturilor românilor ne vor stapânii tiganii. BATRÂNETEA 31. Nu mai sunt batrâni - batrâni venerabili, adevarate chipuri ale lui Dumne zeu printre oameni. 32. Si batrânetea-i un cavou ajutator. 33. Rusine este batrânului plin de pofte. BETIA - CEI CE-SI BEAU MINTEA 34. Grozava expresie si adevarata cuvânt cu cuvânt. Ne reamintim efectul horm onilor asupra scoartei cerebrale: excita spre poftele genezice. Exact acelasi lu cru îl face si alcoolul, sub orice forma si la orice grad de tarie; aprinde mintea spre aceleasi pofte. Nu suplineste însa nici un hormon în rolul sau binefacator, ci pe oriunde trece ameteste, arde si atrofiaza. Omoara alte milioane de celule ne rvoase si fire telefonice. Toate ispravile se trec la activ, întocmai ca mai sus s i se transmit zestre parinteasca la copii. Mai grav: daca prea din tinerete se dedau flacaii la must, se întâmpla ca aju

ng neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia si vor produce niste celule incapabile de rodire. Se apara si firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se încarc a. Chiar daca se dau la vin mai tîrziu si înca nu scapa de pedepse. Asa de pilda, ce rcetatorii în chestiune au gasit forme monstruoase de spermatozoizi, avînd ba doua c apete, ba doua cozi, ba alte forme, efecte ale betiei. Betia îsi înscrie urmarile pîna si în celula genezica, mica de 60 de miimi dintr-un milimetru. Ceea ce e dureros e faptul urmator: daca se întâmpla vreo zamislire cu o atar e samânta beata, si care-i mai mult siluire decît iubire, urmasul va fi, cu maxima p robabilitate, epileptic - boala de nervi fara leac. Aceasta e cu atît mai sigur, c u cât la scârba si spaima bietei mame, se mai adauga si bruftuluiala cîtorva înjuraturi de Dumnezeu. Deci, dezechilibru în toate partile, dezechilibru în mediul umoral, dez astre în patrimoniul erediar, dezechilibru moral, o mai fi având si mama ceva de ada us, daca nu alta, cel putin spaima ce-o manînca, si înca e de ajuns ca sa se arate p e lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci si martor la judecata împotriva parintilor sai. Sfârsitul betivului e sau în sant sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad înca d e aici. Urmasii lui - nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o mil a preventiva, pentru viitor, care ma face sa scriu. BISERICA 35. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, acee a e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - peste puhoaiele pierzarii. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a ma i putut intra (Facere 7, 16), pe când corabia Bisericii - coarbia cu crucea pe cat arg - are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în valuri ucigasul, înecând pe oameni. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri, desi toti tin sa traiasca, totusi nu toti vor sa scape în coarbie. Mai mult chiar, scuipa mâinile ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop, nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2, 12), din amarâta viata la viata cereasca. BLESTEMELE 36. Nu asculta Dumnezeu toate blestemele nebunilor, dar cei ce blestema s e osândesc. BOGATIA 37. Daca de fapt si de drept, proprietatea si stapânia lumii e a lui Dumnez eu, atunci omul e numai un fel de chirias, un fel de administrator si nicidecum proprietarul absolut al lumii. Ca, de se va crede stapân absolut al lumii, seamana cu credinta îngerului nebun. Pentru ca sa înfrâneze pe om de la o caderea ca aceasta, Dumnezeu l-a numit iconom nedrept, pe de o parte, pe motivul ca n-are proprieta tea absoluta, ci numai proprietatea relativa; iar pe de alta parte, ca sa-l fere asca de caderea în nebunia îngerului rau. Asadar, de îndata ce se da pe sine proprieta r absolut al lumii, se ciocneste cu Dumnezeu, Îl tagaduieste, Îl înlatura, Îl expropriaz a, si cu asta crede întocmai ca Lucifer. Nu-si da seama bietul om ca, primind ispi ta, va fi zdrobit sub darâmaturile propriei sale iubiri nebune. Când omul se lipeste de faptura, de avutie, de slava, acestea i se fac mamo na, care însemneaza bani sau bogatii. Deci nu poti sluji si lui Dumnezeu si lui ma mona. Cu toate acestea, Dumnezeu lauda pe iconomul pârât, care si-a facut prieteni d in mamona nedreptatii, si-i fagaduieste ca-l va primi în împaratie când o va ispravi d e risipit, dupa legea dumnezeiasca a iubirii de oameni - se întelege ca e vorba de risipirea mamonei. De aici putem scoate întelesul bogatiei: nu saracia te mântuiest e, nici bogatia nu te osândeste; si precum nici bogatia nu te mântuieste, asa nici s aracia nu te osândeste, ci precum ai sufletul si fata de bogatie si fata de saraci e. 38. Esti sarac si zorit cu gândul dupa avutie, iata ca nu te mântuieste sarac ia. Esti bogat, dar desfacut cu inima de bogatia ta, iata ca nu te primejduieste bogatia ta. Faptul cum stai cu sufletul: si fata de una si fata de alta, de ast a atârna mântuirea sau osânda ta. 39. Nici bogatia, nici saracia în sine n-au calitatea de a osândi sau ferici pe planul vesniciei. Atitudinea sufletului fata de ele este cea care determina v esnicia. Pot fi bogati care se mântuiesc si pot fi saraci care nu se mântuiesc sau s

Este tocmai ca bogatul care saraceste . Cei bolnavi sa tina regimul bolii în loc de post. Numai cu pretul acestei morti ne înv . n-are unde sa-si plece capul. împlinind conditia asta. Boala apare întâi în psihic. 47. 8) lumii acesteia L-au expropriat din dreptul de proprietate si autor al lumii. Pe acestea i le gâdilau dra cii. 42. întrebuintând chiar si pe vrajmasii Sai. La multi le-a aratat si le-a atras aminte de rostul lor. La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei ce "zic c a nu este Dumnezeu" (Psalmul 52. doua e ternitati paralele. pe care nu i le ling nici câinii. Stapânul aver ii ne-o mentine. Cu orice alta lege decât cea a lui Dumnezeu avutia se risipeste. sanatatea mintii. fiind în drepturile absolute peste v aloarea economica. Deci. Am bagat de seama umblând ca aproape la toate portile bogatilor a pus D umnezeu câte un Lazar. 44. 1) si bogatilor. Din desfrânare. Deci lepra si orice lepra. BOLNAVII 48. prin care Dumnezeu Îsi lucreaza voia Sa. La boli grave alearga la cel mai bun doctor. silindu-ne a gândi si a iubi ca El. care nu se va lua de la noi. Aceasta este o propozitie a medicinii moderne. 41. Noi însa sa ne îmbogatim în Dumnezeu: cugetându-L. 3. ca bogatii si pana cea vicleana a carturarilor (Ieremia 8. Cufundarea aceasta totala însemneaza atât moartea Domnului pentru n oi cât si moartea omului vechi. când clatina Dumnezeu mamona. 19).e osândesc. 2. si le cere socoteala. iubindu-L. 43. Nu poti propovadui Împaratia Cerurilor cu plumbul materiei pe aripi. Bu bele lui Lazar si toata mizeria lui cutremura fireste. Carnea este o otrava si se mistuie tot cu ajutorul unei otravi care este fierea. Poate ca si de aceea mai clatina Dumnezeu bogatia bogatilor. Din trei pricini se îmbolnaveste trupul: 1. spinarea. Iata adeva rata bogatie. Iar. 51. Scr iptura vedem ca întregeste cu lamuriri ceea ce spune medicina. devin iuti si nerabdatori. BOTEZUL 52. Câta vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni. dar îi aduce sufletului smerenia. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimic . Cu aceasta orânduire atotputernica. ca sa-i trezeasca din împietrirea inimii cu care tin Lazarii la poarta. salele. bubele spurcaciunii. a zis doar: "Fii celor saraci ca un Tata!" (Întelepciunea lui Isus Sirah). iar faptura a facut pacatul. daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu si punem alta lege în icon omia lumii. Dar. Asa si trupul care si-a mâncat toata vlaga. dupa ei. daca nu cumva I-a ramas totusi dreptul sa se supere pe ei si sa le mature toate gândurile cu mamona lor c u tot. cu o prapastie de netrecut între ele. pentru ca trec masura cuvenita si începe sa-i doara spatel e. Toate acestea. Dincolo de cele vazute. este Raiul si Iadul. Din nastere. 50. e semn ca n-a fost ico nomisita bine de oameni. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupului . Cine stie. Caci dreptul de proprietate deriva din atributul de autor. saracul. împartasindu-ne c u El. 45. chiar si pe cei ce-L t agaduiesc. mai mult ca di n actul de proprietate. vedem ascunsa neagra mizerie a unui sufl et fara nici o virtute. Deci. avutia se ia de la noi sau se risipeste. carora stomacul e tot dumnezeu l lor (Filipeni 3. 46. un om decazut al tuturor pacatelor . De otravuri din lipsa postului. urmari te la obârsiile ei. slabesc nervii. dar groaza ne cuprinde când sub stralucirea trupeasca a bogatului. ca totus i sa se mai mântuiasca unii din ei. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. Fugiti de barbati când sunt ametiti de bautura. poate sa-si puna iconomi pe cine vrea. omul pacatului. E foarte semnificativa întreita cufundare a celui ce se boteaza în numele Sfintei Treimi. între toate împrejurarile vietii. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. Caci. 40. 49. Bietul Dumnezeu. fara nici o bunatate. Este o retragere a lui Dumnezeu din sustinerea sanatatii omului. pentru ca fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zamisl it copilul. ca de foc. poate în fondul lor. Poate chiar o izgonire a Lui. din nimic Dumnezeu a facut faptura. p entru ca nu si-au înfrânat poftele (puterile).

59. pu rtam pe Hristos Iisus si pe Duhul cel Sfânt în temelia fapturii noastre celei duhovn icesti.si intra în Biserica vazuta.duhul nostru. facându-ni-Se pilda întru toate (Ioan 13. Calea mântuirii e chiar cararea pe care a mers Dumnezeu Însusi ca om adev arat. Iar primul om cer esc este Iisus Hristos: Omul Cel nou. cu fiecare.. un Tovaras nevazut si bun merge cu noi. fiind i ubite. 56. Darurile Sfântului Botez ne îmbie. 54. t otusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. Cel venit din ceruri. Împ otriva acestei icoane a lui Iisus în noi se da azi o lupta mai vrajmasa ca odinioa ra împotriva sfintelor icoane. Pe cararea mântuirii înca merg doua feluri de calatori. totusi n-am scapat de razboiul m omelilor. 24). Darurile Duhului Sfânt si unirea cu Omul Cel nou. El a m ers pe ea. Iata pe scurt ce este tama duirea firii noastre sau înnoirea omului. (. Desi atunci s-a pus capat rautatii si multe veacuri icoanele au fost în cinste. aflam despre com oara cereasca cea ascunsa în tarina fiintei noastre. dar cu fapte.) Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezu lui "slobozindu-ne de orice sila. este asadar piatra unghiulara. si astfel sa se arate si harul lui Dumnezeu si voia omului. ori stim. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. p rin Taina Sfintei Împartasanii. altele. luat din pamânt si pamântesc.caci de la Botez fiecare suntem destinati sa fim o icoana a lui Iisus. Fiecare din noi.rednicim de ungerea cu Sfântul Mir. iar El Se face . sfânta. sau Cararea. întovarasind nevazu t pe oameni. al VII-lea. Toti crestinii sunt botezati si totusi nu toti se mântuiesc. Desi înzestrati cu darurile Botezului. A trebuit un sobor ecumenic. cea adevarata.de cele mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea . 47).. Azi vina lor e ca amintesc de Dumnezeu. 55. în toate zilele. 27). întâmplata prin Botez. se îmbraca în omul cel de-al doi lea. În veacul al VIII-lea al erei crestine a fost. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împarati. . Omul cel dintâi. când curatirea e aflata efectiv prin porunci. cel dintâi. începe când omul vine . ultimul sobor. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul lu i i se va da celor fara botez. pâna la sfârs itul veacului (Matei 28. ori nu credem. De ce? Iat a de ce: Darurile Botezului stau înlauntrul fapturii noastre nevazute.asa zicând . 58. temelia zidir ii noastre celei duhovnicesti. printre altele. soborniceasca si apostoleasca Biserica". astazi iarasi li se gaseste vina. prin propovaduirea Bisericii. ori nu stim. Calea mântuirii. si dinafara prin cuvântul Bisericii.. în fi ecare . 61. întrucât nu suntem ca în gerii neschimbabili. precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne. o mare l upta pentru icoane. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. îndata sa fie sterse. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. Momeala nefiind pacat. Se da o lupta împotriva icoanei omului! Unde-i sunt aparatorii!? CALEA MÂNTUIRII 62. caci de-atunci. al pocaintei. dupa orânduirea lui D umnezeu. pe care o avem în noi. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresita lui Dumnezeu. 15) si dându-ne îndrazneala. care e: "Una. care este din cer si se face ceresc (1 Corinteni 15. sa a pere cinstirea sfintelor icoane. 63. care este chipul si asemanarea lui Dumneze u (Efeseni 4.. Aici sta pricina pentru care noi. 20): Dumnezeu Însusi si cu sfintii Sai. Faptura noastra cea sufleteasca sau duhovniceasca se uneste c u Dumnezeu. 64. sau gân durile din pricina placerii". când. desi botezati. Mântuitorul nostru nevazut se îmbraca cu noi. în Hristos v-ati si-mbracat" (Galateni 3. la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. pentru ca. cu fiecare rând de oameni. Aceasta e adevarat pentru toti cei botezati. Curatirea deplina a firii. prin care ni se împartasesc. 57. 53. fiind urâte de noi. ori credem. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana libertat ii noastre. Aceast a pentru ca unele din ele. asteptând spo rirea vârstei si vremea mintii. Dar mai e o icoana în primejdie: icoana lui Iisus. 60. launtric prin constiinta. Calea mântuirii o numim calea lui Dumnezeu. si pe noi ne îmbraca cu Sine: "Câti în Hristos v-ati botezat. asteapta si vremea mint ii. Hristos Iisus Cel cu Cruce.

ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau.cum spune Sfântul Apostol Pavel . razboindu-ne pr in lucrurile sau oamenii vazuti. fa-te ca focul! 73. a biruit pe diavolul ca om. în ca lea Duhului. dar mai ales în zilele noastre. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. si aceasta numai cât îi este cu putinta firii omenesti. patimesc de cancer cei ce nu postesc niciodata. sau vreo slabire în serviciul de siguranta al sistemului nervos. aceasta misterioasa anarhie celulara. nu înseamna gândul mortii. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. care pogoara de pe cap la corp. 74. 67. aproape straveziu. biruinta ne-a dat-o noua. vicleniile potrivnicului nevazut. 18). decât ca o frâna pedepsitoare a desfrânari i stomacului. CALUGARIA 72. sau numai pâna la o vrem e. . sub puterea curatitoare a Harulu i. 66. cunostinta si puterea. Desi e negru si el. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. sa strabata nu numai luptele. 69. dupa înviere. ci si nepatimirea. tâsnind ca fulgerele din fiinta lu i Dumnezeu asa cum s-au învrednicit s-o vada pe Muntele Tabor Petru. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca.65.) e un val usor. macar tot as a de zornic. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. De obicei. în tot cazul recesivitatea e sigura. întrucât numai asa ne putea împinge la toata îndrazneala câta trebuie. Ca ci zice: "Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste" (Matei 10. Deci. 71. stiinta si puterea de la Dumnezeu. în dar. De vrei sa te faci calugar. temându-se ca nu cumva din cauza credintei sa-si primejduias ca viata aceasta. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. iar nu numai pâna la un loc. Mântuitorul ne-a învatat si pe n oi mestesugul razboirii. Simeon Noul Teolog). trebui e sa mearga cu El toata calea. prin preotii Bisericii. Aceasta este îmbracamintea n estricaciunii si a sfinteniei. dar numai daca ne luptam si noi ca El. prin urmare. nu poti merge fara ucenicie la duhovnic. lumina dumnezeiasca în care au stralucit multi. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina întel egatoare. Mântuitor ul de aceea a si venit. ca om adevarat. desi cuvi osii adormiti se înfasoara în mantie. în care a cazut Dumnezeu? Iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu. Noi însa zicem: unde e fericirea aceea. desi e neagra. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivni cului. iar câstigâ d . E bine de observat ca Iisus Hristos. devine stravezie. Mantia (calugarului). si astfel mintea noastra se une ste cu mintea lui Hristos . ca sa sfarâme lucrurile diavolului (1 Ioan 3. Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mâncarilor si obârsia desfrânar ii. sa cadem si noi în "primej dia". tot un dezechilib ru dovedeste în vreo zona necunoscuta a organismului. e semn ca nu suntem vrednici. Mantia e o îmbracaminte plisata. ceea ce amintes te o îmbracaminte de raze a unei lumini necreate. Banuiesc despre roiul celulelor canceroase ca au chiar o alta forma cromozomica. ne-a dat cunostinta si ne-a dat si puterea. Iacov si Ioan .n. întrupat în om adevarat. cât tine cararea. Ramasi în urma de frica (Apocalipsa 21. Cine vrea sa vada pe Domnul în veacul fara de sfârsit. E un simbol al mintii care. iar nu ca Dumnezeu. care este trupul în întregimea lui. Deci El e m estesugul. Cancerul înc a n-are leac si apare fara alte explicatii.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. mi se pare ca vine to t cam din aceleasi pricini din care vine si o anarhie sociala. Cu biruinta Sa. ca fulgerul la aruncat din ceruri (Luca 10.o biruinta desavârsita asupra lui. El e modelul de lupta. caci fara darul acestuia e cu neputinta izba virea de necazuri si mântuirea.8) si sa surp e stapânirea lui în care tinea pe oameni. Pe calea mântuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va lasa condus de mâna nevazuta a Mântuitorului. Iisus a venit sa se lupte cu diavolul. slujitorii Sai vazuti. caci cu puterea de Dumnezeu. Cancerul. CANCERUL 70. 40). 68.ca om . Iata unde are sa ajunga rugaciunea mint ii. 8) sunt destui în toate vremile. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. "oa meni dupa fire si dumnezei dupa har" (Sf. Multimea ispitelor. Pricepem. nu în seamna gândul mortii.

Fiti de-a dreptul ucenicii lui Iisus. p recum si lucrarea de mântuire a omului prin Jertfa de pe Golgota. Însemnatatea facliei în rânduiala calugariei vrea sa spuna ca noi însine treb uie sa ne transformam într-o faclie. sila înfrângerilor. Bratele parintesti îl astea pta deschise pe cruce. sa urâm familia. cum este duhovnicu l. deci Dumnezeu gândeste lumea. desi continuata pe pamânt. mijloacele fizice sau moral e cu care se face aceasta rupere a sufletului si a mintii de patimi. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al unei altfel de cunoasteri. dar vin numai câte unii car e se aleg. dar pute m fi niste ucenici mai smeriti ai unui slujitor al lui Iisus. 86.. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim Lu i pe noi însine. 77. nu stau garantie pent ru calugarie. 82. apara si întareste un ase menea dar. 78. La aceasta taie re nu numai ca te învoiesti. 75. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. Chematii sunt multi. ba sa urâm si propria noastra viata în conditiile lumii acesteia (Luca 14. Intrarea în calugarie se savârseste în vremea Sfintei Liturghii. Dar ca sa faca firea omeneasca o cale atât de lunga trebuie întelese bine mijlo acele si foarte bine cunoscuta calea. 79. care îsi întelege personal Botezul. Un duh nou se salasluieste întru noi din clipa aceasta. pe viata. De la logodna cu îngerescul mod de viata sub o noua lege. cum au fost apostolii. (. Stiind Iisus ca patimile opresc sufletul de la calea Sa. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. pe scurt. Sfânta Liturghie e ste repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiasi jertfe si taine. În felul acesta El Se face hrana mintii noastre. Calugaria se întemeiaza pe sfaturile evanghelice. Spre stiinta. prin constiinta unei calauze. 84. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este s ubiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii l ui Dumnezeu. ci înnoirea lui. pe viata. ne-a cerut sa ne lepadam de tot ce avem.) Logodna aceasta începe însa cu foarfecele. Viata lui viitoa re. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. Calugaria . Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Libertatea constiintei e cel mai adânc bun spiritual pe care-l avem la în demâna în viata.. monahul e un nou botezat. 76. Aceasta e cea mai puternica chemare ce s-a putut face vre odata oamenilor. ca de o mustrare si i-au facut mucenici. Cu acestea începe noua îmbracare în Hristos. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. Sila împrejurarilor. alegerii si statorniciei. de vreme ce-L face ceea ce nu e: ob iect). 26). Oamenii prea legati de fire nu au înteles niciodata vietuirea cea mai p resus de fire. taierea voii si a toata pa rerea îti este lege. cât din aceasta ucenicie. Calugaria e o logodna cu modul mai presus de veac al vietuirii îngerest i. daca nu se vor converti în convingere. Noi suntem pietrele. sila neputint elor. 83. Acesta este factorul de care Biserica tine seama si garanteaza seri ozitatea convingerii. va avea sa fie o slava a Sfintei Treimi.Într-o atare tarie si deplinatate de Duh mintea nu mai cugeta gresit sau ra tacit pe Dumnezeu ca obiect. De la darea numelui. Iar d e foc se va îngriji Dumnezeu. 80. Întreaga Sfânt a Treime îsi face salas într-un ales. Fratele care vine la calugarie este o roada a acestei jertfe. caci în ea s-a sadit putinta unirii omului cu Dumnezeu. Sfânta Liturghie este slu jba de capetenie a Bisericii în care e prezentata viata si învatatura Mântuitorului. Aceasta nu e repetarea primului Botez. îndata dupa intrarea cea mica cu Evanghelia. lemnele sau jertfa de bu na voie pe altarul lui Ilie. Fagaduintele calugariei sunt. Cinul monahal urmareste trairea crestinismului pâna la masurile desavârsi rii. de aceea s-au temut de aceia cu o astfel de vietuire ca de un rau . dar saruti si foarfecele. Îl avem noi mai de demult. unelte care taie valul necunosti ntei de Dumnezeu de pe suflet sau mrejile patimilor de pe minte. viata petrecuta într -o manastire. Pe aceasta cale nu poti calatori fara primejdie decât condus de mâna neva zuta a lui Dumnezeu. altarul de dovedire al adevaratului Dumnezeu. întrucât îl lipesc de viata aceasta. Calugaria nu se învata atât din carti. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. asadar. 85. 81. Aceasta a f ost ultima zi din viata în care ai mai avut pareri personale si vointa proprie.

Întunecarea aceasta însa ne aduce aminte de învinui rile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau virtutea. parere pe car e nemarturisit si-o pastreaza si în manastire. Casatoria si copiii îi parasesti înainte de a-i avea si n-o iei pe calea aceasta. Altfel Hristos nu ne-ar fi spus ca "Împaratia lui Dumnezeu" . Pentru calea calugariei trebuie. Parerea sau iubirea de sine e o for ma subtire a mândriei. 88. calea duhului. de primejdia pierzarii. Nici nu observa monahul molatic de minte când a fost scos din lupta s i redus la un simplu cuier de haine calugaresti. Biseric a. 93. dar îndaratnicii pe aceleasi cai se poticnesc si cad. Monahul lenes de mântuirea sa începe sa uite întelesul celor ce are de facu t. 89. 95. De povatuitorii sai se desparte sufleteste. îmbracaminte a sa de luptator al duhului pierde însemnatatea ei de la început. e totuna cu ducerea lui iarasi în temnita patimilor. Potoleste râvna de razboire cu slabiciunile firii patimilor.stabileste o alta înrudire între oameni: rudenia cea dupa Duh. aprobarea voil or sale. e în stare sa risipeasca din suflet toata viata dupa duh. În manastire viseaza sfintiri si litanii si viata fericita. În ochii lui toti sunt fatarnici. prin slujitorii ei. neîngrijit pe dinauntru. e o victima nevinovata a nedreptatilor. Multi vin la calugarie cu o parere buna despre ei însisi. un mincinos al Domnului Hristos. Asa se expl ica îndepartarile. scoaterea din monahism. bobul de grâu se schimba în taciune si se crede grâu nedreptatit. Din pricina acestei lupte între convingeri si patimi calugaria e datatoare de har si e numarata la Taina Pocaintei. Plata neascultarii de Biserica este pierderea mântuirii. Daca cel în cauza îsi închide sufletul de catre povatuirea d uhovniceasca. sanatate deplina si majoritate de minte. i ar când aici dau de severitatea luptelor cu patimile. camuflarile mândriei. se multumeste numai cu intrarea în calugarie. Drepte sunt caile Domnului si cei drepti merg pe ele. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice în tristarea. 87. pentru ca aceasta taie amagirea de sine din care creste dezamagire a. Asa se întâmpla când se întareste fariseul si slabeste vamesul. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugari ei. Daca monahul se complace într-o calugarie de uniforma si nu-l doare sti ngerea luminilor sufletului sau . dar ce nu poate rugamintea poate pedeapsa. Sandalele nu mai a learga pe calea gatirii evangheliei pacii. adica silint e ale constiintei întarite de vointa. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. Crestinii nu au de învatat nimic bun de la acesti dezertori si mincinosi."se ia cu navala si navalitorii pun mâna pe ea" si "Îndrazniti. prin urmar e. as adar. cum e parerea de sine. 90. de taierile dureroase ale pe depsirii întru toata fapta buna. Sufletele slabanogite de mândrie stau totusi pururea încordate în legitima aparare de catre orice îndregatori. judecându-i si gasindu-le tot felul de pricini. 92. Biserica încearca pedepsirea. osândindu-i. ci oameni hota râti care duc trairea crestinismului pâna la ultimele lui consecinte de disciplina s i frumusete. Aceasta este iubi rea de sine pe care o mentine mândria si punctul de vama al diavolului. E . Astazi pentru obrazele celor din îndaratnicie parasesc lupta calugarii. când te crezi bun. daca nu e t aiata din radacini. Calugaria nu creste visatori ai Împaratiei lui Dumnezeu. afurisirea sau caterisirea. Îndaratnicii dau. ipocrit. a ajuns pe punctul de a parasi calu garia. 91. Potrivit aces tei îndreptari el cauta alta hrana sufletului sau: lauda oamenilor. ca sa se dezmeticeasca. Nici o patima nu vrea sa paraseasca firea fara nevointe. nu face degraba lucrul acesta. ci o iau iarasi pe cal ea pamântului. Prinderea sufletului într-o viata dinafara de duh prin tarâtele vietii. De aici se vede destul de limpede ca mândria s ingura. ca si cum cu aceasta si-ar fi aju ns scopul.întristarea e chipul unui suflet cu luminile sti nse . 94. Cu alte cuvinte nu vede ca a aj uns o mizerie cazuta între tâlhari. Asa se cuibareste viclenia în suflet si îl face pe monah om cu do ua fete.chiar a ceasta launtrica . 96. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe.înseamna ca a dat în micime de suflet si a ajuns un om de nimic. Când monahul a realizat fatarnicia. chiar sub cea mai subtire forma a sa. d e aceea. iese dintre ei. visul se destrama si începe dezamagirea si nemultum irea. morminte varuite pe dinafara. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simt trebuinta sa asc ulte si sa urmeze.

deci pierde smerenia. 111. rostul cultural si rostul social. Mirenii mai vin la manastire pentru rugaciune. Acesta este rostul de capetenie al monahismului: trairea crestinismu lui pâna la tensiunile desavârsirii. si cum va rândui. Toate profesiunile au vacanta sau concediu. Calugarii traiesc într-un altfel de foc al Duhului Sfânt. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfat isare de sclavie spirituala. Ei cauta oarecum fie sa defaime modul acesta de viata. 24). dar nu stiu niciodata pe vr eunul din sfintii care sa fi biruit el aceste înfrângeri. provocând fie erezie.u am biruit lumea". Mirenii stiu toate înfrângerile calugarilor. pe când viata în lume e îna fara. Acesta-i primul folos sufletesc ce se asteapta de la noi. ci îsi vad de cale cu gândul la Dumnezeu. ci ramâne în dreapta cumpanire a situatiilor si a celei mai bune solutii. 104. Ceilalti. Asa ceva ar însemna încetarea calugariei. Daca dai staretului toata grija ta. care nu-l realizeaza. O viata îmbun atatita a noastra le-ar fi singura mângâiere si bucurie care ar cântari în sufletul lor mai mult decât amaraciunile. Viata monahului este launtrica. 103. Una cu alta nu seamana. De aceea c alugarii nu umbla printre oameni cu ochii pe ei. de pipernicire la litera si pierde curajul. De asem enea. Mirenii vad pe calugari prin patimile de care sunt stapâniti ei si nu le vine a crede ca-i cu putinta si o viata de virtute. Sunt totusi rude care se bucura cu adevarat de calea noastra. Precum când merg la oaste. tânguirea ca au fost parasite si felul de a gândi dupa lume. Cea mai buna justificare a monahismului o fac cele trei rosturi cu c are a strabatut el istoria: rostul spiritual. Absenta sau împutinarea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebui e tinut un echilibru. în viata duhovniceasca ei se armonizeaza. 110. Dar nu acestia califica monahismul. Toti calugarii care pentru neaparata trebuinta au mers prin orase au simtit trebuinta ocrotirii lui Dumnezeu. Chipul monahului a trezit întotdeauna si în tot locul mâncarimea de limba a mirenilor. Virtutea e neînteleasa. 106. În ce consta primejdia? Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. Acesta se stinge când se apropie de ei întinaciunea prin simturi. Un drum în lume îti face dovada statorniciei în calea cea duh ovniceasca. ba . precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. calugarii nu se mai d uc în lume sa se odihneasca. fie sa-l fer iceasca pe al lor. 98. Lepadarea de lume e o convingere. precum trebuie sa se fereasca si de cei cel ocarasc. ca sa nu-i încâlceasca în vremea ostasiei. umbla cu ele stinse. câlti fiind. 108. fie schisma. numai cal ugaria nu. oamenii lumii lasa toata grija de acasa. când existenta lui Dumnezeu devine un fapt de nat ura evidentei absolute pentru toti. Calugarii care realizeaza monahismul sunt în l ume facliile aprinse ale lui Dumnezeu. ca sa nu fie ranit de slava desarta. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla vedere. Prea multa întâlnire cu rudele nu e buna. legatura nu e rupta. catând cunoscuti sau dorind sa st ea de vorba. 99. 109. 102. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. patimil e cu focul. Rugaciunile celor din manastire i-au îns otit ca o mâna de aparare. ca nu cumva poate din nepasarea lui sa fie hulit Dumnezeu. 100. Cu toate acestea. 97. ba se s i completeaza. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. ci cei dintâi. pentru ca ele aduc grijile lumesti. Calugaria slabeste în suflete slabe si se întareste în suflete mari. Cu toate acestea. 101. o dai si pe ac easta. Daca te atingi cu focul. 107. CALUGARII 105. iar pentru înfrângerile lor morale Dumnezeu este hulit printre oameni (R omani 2. Calugaria cere smerenie si curaj. duhovniceasca. Calugarul trebuie sa se fereasca în sufletul lui de cel ce-l iubeste. asa si nevoitorii mântuirii lasa toata grija lu mii pentru Împaratul cerurilor. Calugaria dezleaga pe monahi de obligatiile îngrijirii familiei în lume. De altfel nici nu se trimit din manastire decât cei mai statornici în ca lugarie. Iar al doilea e acela al rugaciunilor pentru mântuirea lor. asa va ramâne. orientarea numai spre îndrazneala personala si spre profetism distruge biser icitatea si sobornicitatea crestinismului.

daca nu chiar inexistent. În timpul sarcinii. ci numai o suspina. Daca nu-i da pace la copil în vremea sarcinii. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. trebuie s . În opera recreatiunii omului în Hristos. 123. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. Cuvântul se tânguie: "Piere dreptul si nimeni nu i a aminte. Calugarii. sa se asig ure stapânirea acestei patimi. 9). Viata noastra are trei faze în dezvoltarea ei: faza vegetativa . 129. iata ca disparitia dreptulu i e o problema. se duc oamenii cinstiti si nimanui nu-i pasa ca din pricina rautatii a pierit cel drept" (Isaia 57. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. prin care. Asa frate calugare. de ce nu se mai nasc dreptii ? Iata ca trebuie. cele doua parti trebuie sa se s imta ca sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui Dumnezeu (1 Corinteni 3. va avea precocitate sex uala. 119. chiar un Dumn ezeu al lor. Multi nu tr aiesc decât primele doua faze ale vietii. pe care nu si-o pot exprima. CASATORIA 116. îmbracata în pui de om. creat de ei. nu instinctul. 112. înfrânarea nu desfrânarea. Prin Isaia proorocul. Casatoria pentru mântuire si prunci. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. 1). de vreme ce-i aflat de vina. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". 2 divorteaza. si mai rar. Tinerii sa se mute de la batrânii care le strica casa. Casatoria are cuvântul. fara limite precise. 127. O casatorie cu o asa socoteala o binecuvinteaza Dumnezeu când ridica nunta de la instinct la rostul ei spiritual. si faza spirituala. inaccesibil. La casatorie nu ajunge numai numarul anilor. 120. nu poti fi decât într-un permanent dezechilibru cu c erintele spiritului. 124. dar nu cred în Iisus Hristos. care urmareste printr-însii o intentie divina. Majoratul partilor îl decide mintea. 113. mama sa nu stea în fum si sa nu ia medicamente. faza bio-psihica. "pazind hotarele legii". Un calugar trist. Din 3 familii. prin viata lor de obste. la cinstea de Taina. Cum pier dreptii si nimeni nu ia aminte? Foarte simplu: ca nu se mai nasc. 122. De la asezamântul inimii în duhul lui Dumnezeu izvoraste toata purtarea monahului catre cele dinafara. de care suntem trasi la raspundere. E singura garantie a unei casatorii du rabile si placute lui Dumnezeu. ci se cere si vârsta credintei în Dumnezeu. Copiii nascuti numai dupa distractii si destrabalari au iesit rai. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. iar pentru partea crestina e un fel de mucenicie fara nadejde sigura. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe Care Îl deduc ei. desi absolut. Viata acestora e o înjuratura continua la adresa spiritului. Si e de vina omul? Trebuie sa se întrebe omul. care nu le cere mai mult decât sa-i recunoasca existenta. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. 125. c redinta. este un calugar cu luminile stinse. învaluie pe oameni în dragostea ta c ea din multa rugaciune si vei vedea trezindu-se în necunoscutii cu care stai de vo rba si o scânteie dumnezeiasca. 117. spores c duhul celor dinlauntru. 114. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. dar din când în când. iar mai sus nici n-au de gând s-ajunga. 128. CARTURARII 115.pâna la nastere. nu necredinta. nu pentru placeri. dupa modul cum le face. iar cele dinafara. 118. sunt o icoana straveche a lumii noi. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". Iobagii aveau câte 16 copii si erau slugi. îngaduiti de lege. 126. Tr aind într-o casatorie cu acestia. Abstinenta sexuala da vigoare. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. 130. 121.uneori e numita fatarnicie.

si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. cum se face ca s-a întunecat Dumnezeu asa de tare în ochii pacatosilor.GLASUL CONSTIINTEI 139. nu va putea fi înabusit mereu. începe sa ne urmareasca cu primejdii si napaste. CHEMARILE LUI DUMNEZEU 134. încât abia se mai aude. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt. dau de asprimea dreptatii Sale. dar daca nu vrem sa întelegem . spre pedepsirea rautatii.nevrând sa stie de Dumnezeu . Chemarea prin semnele mai presus de fire. Întelegem prin urmare. Pe vr emuri. ca locuieste chiar în structura noastra spirituala. CÂRMUITORII DE NEAMURI 131. Cu alte cuvinte sunt pu tine exemplarele omenesti care îsi "risca" toata viata lor pentru Dumnezeu. ne cheama. 133. îngaduie razboaiele. Sunt oameni care s-au învechit în rele . o chemare lina. în rautatea necredintei care i-a cuprins si li se pare ca abia acum au aju ns la "adevar". Chemarea din afara a cuvântului. capatul omenesc al constiintei noastre s-a îmbolnavit. dar totusi de dincolo de tine. toata vremea vietii noastre pamântesti. fiind si capatul lui Dumnezeu din fiii Sai. Dumnezeu ne cauta. când îndaratnicia firii s-a mai stins. conceptia crestina nu prea e dusa. Obisnuit. CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 137.otii sa se împreuneze. niste solzi. si ne va baga în chinurile iadul ui. mai catre capatul zilelor. s-au pomenit cu o . Cum Îl vad asa ma vede . atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu c onceptia crestina despre lume si viata. de la Dumnezeu.mai pastrând si pentru egoism o buna parte de "viata". Chemarea la judecata. reaua vointa si peste tot pacatele. ne striga. Iata câteva dintre ele: 1. 6. ca El va asculta pâra si-i va da dreptate. dar înca neaprinsa. 4. Dumnezeu îsi cheama copiii prin mai multe graiuri. Din toate timpurile se stie ca. ca suntem în pragul libe rei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi pe pla cul lumii. Atunci si Dumnezeu se stinge din ochiu l nostru încât ne pare ca nici nu mai este Dumnezeu. 132. ca avem o înrudire cu Du mnezeu. Chemarea prin chinurile de pe urma de la Antihrist. Chemarea launtrica a constiintei. pe care o auzi sau o întelegi ca vine dinlauntru. Însusi cuvântul con-stii nta însemneaza a sti împreuna. p rin firea Sa. 141. Glasul constiintei însa. abia daca mai pot fi vazuti ca muritori. Cârmuitorii de neamuri. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. la fel. Chemarea prin necazurile vietii. prin mai multe surl e. 3. iubirea îi trecea printre zeii nemuritori. Odata si odata începe sa strige la noi. sunt Dumnezeu si omul. la fel. Asa suntem noi în conditiile vietii acesteia: o candela cu untdelemn s i fitil. 135. 2. 136. iar daca nu ne împacam cu pârâsul acesta. atunci când puternicii vremii ridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu. 138. Prin urmare cugetul sau constiinta e ochiul cu care vede Dumnezeu pe o m si acelasi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. dar mai ales nebagarea în seama a acestui glas. 142.vedere deodata dinspre doua parti. încât acestia ajung de buna cr edinta. pentru cauza lui Dumnzeu în lume. în afara de posturi (Sfântul Pavel). Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. drumeti prin viata aceasta. câta vreme s untem cu el pe cale (Matei 5. E un grai tacut. când.asa simt ca ma vede . îngramadesc niste valuri peste ochiul acesta. 5. Iar cei ce stiu împreuna. 25). n-a mai dainuit puterea lor. Patimile. avem cuvântul lui D umnezeu. pâna la finalitatea s a . Prin pacatele noastre. 7. CONSTIINTA . care-i sting graiul. 140. Cârmuirea neamurilor tot de sus se face. nici chiar de credincio si si nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. pârându-ne înaintea lui Dumnezeu si înaintea noas tra de toate faradelegile facute. Chemarea prin necazurile mortii.si.

în final. si. Toata aceasta povara îsi are radacina numai în a ceasta trezire afara de cale a senzualitatii mamei. omul care n-are nici un Dumnezeu si nu-l intereseaza nimic decât desfrâul lui. noul venit va fi un copil prea putin înclinat spre trezirea ge nezica prematura. care "nu tace" pâna ce o mul nu-si revizuieste înfrângerile sale si nu se întoarce de la pacat. Invers. ce-l a veai la îndemâna pretutindeni. vrând-nevrând. ca sa poata pri mi iertarea lui Dumnezeu. chiar daca frâna ei nu e luata în seama si f irea decazuta savârseste pacatul peste oprelistea ei. Daca i-a fost stârnita senzualitatea . deodata cu o petrecere de acest fel. Toata vremea sarcinii si a alaptarii barbatul trebuie sa se înfrâneze. mai grele decât mustrarea: dez echilibrul mintii .ceea ce e o decadere de la rostul firii sale. c eea ce trebuia. e ceva care co ntravine instinctului poligamic si fara alta socoteala al barbatului fara Hristo s. sigur ca roada sa va însuma în sine toata lip sa lui de echilibru cu marele mediu divin. e o putere nebanuita. Când ai constiinta curata sa nu te temi niciodata de nimic. acesta se influenteaza si se schimba înt rucâtva. ereditar nervo s. ca urmare. deci nu e cu putinta împlinirea intentiei divine. Aceasta-i perspectiva lugubra a vietii în pacat. încât si somnul le-a fugit. si predispus spre boli nervoase. 143b. în care ne miscam. Nasterea de fii. înca de aici. 146. De aici retinem faptul ca organismul viu înregistreaza cu atât mai usor un bo mbardament al energiei sufletului si-i pricinuieste mutatia infinitezimala. urmeaza sanctiuni ale constiintei. despre morala si orându irea spirituala a venirii copiilor pe lume. COPIII 144. Asta-i ocolul de cercuri si se so ldeaza cu stingerea neamului celui ce apuca pe panta pervertirii rosturilor firi i. schizofrenia. dupa . Caci cu adevarat a fugit mintea omului care o viata întreaga nu face altceva decât sa stinga glasul constiintei. daca mama n-a fost înca împinsa în acea aprindere a senzualitatii.evolu tia embrionului în atari conditii de viata intrauterina aduce pe lume un copil uso r aplecat spre onanie precoce si târzie. ca organ s piritual al omului. 143a.si celelate forme mai grave. Convingerea ca se poate si ceea ce ni s-ar parea ca nu se poate. încât nu e identic în mod absolut cu el însusi de mai înainte de experienta. Constiinta. 145. sinu ciderea. si nu te lasa sa pleci fara sa vezi. prin natura ei."pârâsul tau. prin credinta. prin natura ei e de a nu se lasa învinsa. aduce pe lume copii pre dispusi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. din care se mai poate reveni . sa vada totdeauna. De aici vin mustrarile de co nstiinta . decât cu un sot în stare de aceea si credinta si petrecere.mai usor sau mai profund. De aceea nu vrea Dumnezeu sa iesi din viata aceasta. Daca mama îsi perverteste rostul maternitatii sale. cu care trebuie sa te împaci pe drum". cufundarea lui în întuneric si în munca. c a sa nu tulbure viata viitoare a celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dum nezeu. un fel de amplificare a vointei omului cu voint a lui Dumnezeu. ca odata sa vada fiecare. nebunia acuta si. neatras spre onanie si aproape deloc dispus spre nervozitate. unde te vei duce. Prin simpla atingere a unui ob iect structura acestuia s-a schimbat întrucâtva. fara sa stii si tu ca ti-ai omorât sfatuitorul cel mai bun. Asa sunt tocmite lucrurile. si va fi un copil artagos. vor mari decaderea si necazurile. paranoia. Prin simpla îndreptare a energiei cun oscatoare a sufletului asupra unui lucru. iar la unii le-a fug it si mintea.rabufnire napraznica a constiintei bolnave. rupând toate zagazurile faradelegilor si azvârlindu-le pe toate în fata lor. Avem probe unde nici n-am banui: în fizica moderna. de se v or casatori. o pervertire convenabila pentru mascul . 28). deci si asupra trupului. Omul care se întuneca despre Dumnezeu si suflet. Însusirile copilului atârna de gradul de pervertire la care a ajuns inst inctul maternitatii la femeie. traim si suntem (Fap te 17. nici în vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburata de barbat si nici în vremea a laptarii copilului. 147. despre puterile sufletu lui asupra lumii fizice. nu aproba niciodata viciul si pacatul. În cazul când înfrângerile morale se tin lant prin desimea sau gravitatea lor. Toate acestea sunt urmarea în organic a capitularii constiintei.

de mici sa vina la Iisus. printre noi. 156. când Iisu s este interzis? 152. fiindca nu mai acum poti si te asculta cu desavârsire. asemenea copiilor. predispun c opilul la tristete. Iata faza spirituala a vietii de familie. proc ese uriase în configuratia persoanei. se va ruga si copilul. copilul va fura toata viata. Se îmbata mama o data. 154. cu tendinte sau predipozitii. Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. chiar împotriva acestui mediu sunt rânduiti. Acum e vremea când sa faci ce vrei din copilul tau. În copiii veniti dintr-o vietuire curata a casatoriei. pâna si copiii Îi p rilejuiau motive de revelatie. 151. Iata de ce vin: Iisus la nunta si nuntasii la judecata. Nota sufleteasca dominanta în familie. 150. omul începe viata cu sfintenie. tot Dumnezeu este Ta tal sufletului si cele ce lucreaza educatia pe dinafara. desi nu înteleg nimic si nu schiteaz a nici o împotrivire dialectica. întâmplarile. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. cum sa nu Se supere Împaratul. Îi vor fi si mucenici. cu care n-ai vrea sa te supere. când copiii sunt opriti de a veni la Iisus. ia r. 10). 149. Ei. melancolie. Deci . oamenii de tot felul. mama. rabdând pentru un rost divin o pr avila sfânta. dureri. oamenilor ce o primesc fara discutie. Supararea ca copiii nu sunt lasati. ca vointa ei sa nu-l ajunga si sa nu-i schimbe configuratia fizica si psihica? Gândirea îndreptata ca o sageata poate pricinui la tinta leziuni organice. apoi o pierde: devine pacatos. orice mama se va mântui. copilul se va îmbata toata viata . Pentru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întel es. din rau în bun? Cu ce sa fie mai p rejos rugaciunea unei mame pentru mugurele sau. Lui Iisus lucrurile. despre care zice Sfânta Scriptura: "Cei ce au pazit pravila sfânta sfint i-se-vor si cei ce-ar învata-o vor sti ce sa raspunda" (Întelepciunea lui Solomon 6. iar mai cu deosebire ale mamei în vr emea celor noua luni. zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. 148. daca mama fura oarece. uneori chiar si în macrobiologia societatii. precumpanesc încl inarile bune si nu-i biruie împrejurarile rele ale mediului. În atari stradanii. Se roaga mama lui Dumnezeu. Ei sunt de mici mai stra vezii pentru Dumnezeu si prin aceasta se vede ca au chemare sa-I fie ucenici. De fapt . cum sa nu fie în stare blestemul unei babe. Deci toate acestea trebuie ocolite. vorbeste cu Dumnezeu d espre ei. Îndreapta purtarile tale. Deci. poate ca. va fi caracteristica întregii vieti a urmasilor. Si iarasi: cum sa nu fie în stare rugaci unea cu iubire sa-l foloseasca si sa-l schimbe. ce eventual l-ar gasi si. numai co piii o au. 155. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. Cei care opresc copiii de la credinta sunt osânditi mai rau ca sinucig asii. pot fi zadarnicite de c ele dinlauntru. nesanatate. amaraciuni. rasplata de fericire pentru o stenelile tale. Iar o mica schimbare în microbiologie dezlantuie. S-ar apropia de natura originara. Iisus i-a gasit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu.mai ales betia are si suport ereditar. Împaratia lui Dumnezeu este fagaduita copiilor. Pe copii. În vremea aceea. . pe care copilul le va avea pentru toata viata. prin amplificare. si mai ales a mamei. Suparari. O natura buna (îmbunatatita) îsi simplifica de la sine principiile si ma rginile. oamenilor ce au venit la Iisus de copii. acum esti cu deosebire datoare sa-l pazesti de toate relele. Care savârseste prin tin e minunea îmbinarii unui pui de om cu un pui de cer. ca aceasta sa nu-l foloseasca în chipul pe care îl doreste? Mai mult: toate starile trupesti si sufletesti ale celor doi parinti. zisa cu tot focul fiintei sale. 157. Iata o suparare a lui Iisus. a carui icoana.dorinta. catre Dumnezeu. devine "întrebatoru l complicat al veacului acestuia". de pilda. aproape cojita de materie . daca vremea le-o va cere. 153. Indiferent cum este dirijata educatia copiilor. se întiparesc în copil. cu deosebire din vremea aceea.

fiti cu mare bag are de seama. caci mereu va ramâne nemultumita. si. se naste u n copil ce va fi slabanog. Nu-l afla parintii. Nu e ea de vina ca-l va parasi. fie cu mintea. sporesc si urmarile viciului. Barbatul. degenereaza. cearcanele vinete pe lînga ochi îl dau de gol . nemaiavând agenti simulatori cuveniti. sporind cu vârs ta. nu-i mai place joaca.înclesteaza pe om. pentru ca nici parintii lor nu au ascultat de por uncile lui Dumnezeu de a pazi zilele sfintite. Astfel. încle stat de viciu. fie bune.cazul e acelasi . Desigur ca va doare. nu mai e agerita de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. daca nu le-ati fi facut. nu mai pot secreta s i mediul endocrin. în felu l ca celulele nervoase. Ce e la mjloc? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. luati aminte.neostenita în astfel de vicii.scoarta cerebrala a mintii . fie cu trupul.cu care a gresit . Omorîta o data. nu faci casa. l-au flescait cu totul. Acest dezechilibru se rasfrânge asupra sistemului nervos.158. chiar dac a se face. Daca n-are norocul sa dea de un sfat. dupa cum urmeaza. sunt neascultatori. Iarasi dovada ca nervii sunt într-o primejdie. Întrebati-va cugetele si va vor spune ce este îngaduit. asa cum l-au desfrânat viciile. Copiii îndra citi vin din urmatoarele pricini: 1. Mamele nu s-au pazit pâna la curatenie deplina si asa se nasc copii plin i de bube si pot muri. face excese. NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI 159. nu mai coresp . NEASCULTATORI. Astfel barbatului. pentru ca s-a întipa rit pecetea curveasca pe ei înca din pântecele mamei lor. Cu alte cuvinte. Cresterea corpulu i încetinita. dureri reg ionale si gânduri de cautare în alta parte. sau mor de tineri. Mai trebuie stiut si aceasta ca toate tesuturile se refac. COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 160. celula nervoasa moare. îndaratnici. Când va crest e mare. Parintii nu au pazit postul si nu s-au putut înfrâna de la poftele trupest i si asa au calcat zilele si timpurile neîngaduite care sunt: Miercurea. de pe urma viciilor de tot felul si de pe urma dezechi librarii functionale totale sau locale a sistemului sau nervos. nu mai învata la scoala. ci trecu tul barbatului se razbuna. si alta externa. daca traiesc aluneca în curvie. Imaginatia nu mai e vioaie. sau. când va va veni rândul. poarta ponoasele trecutului si mustrarile viitorului. în vremea celor 9 luni de sarcina. fie cu amândoua. parca e batrân. mîin ile . ca de în viciul onaniei. Presupunem ca un copilandru. Si daca în vremea aceea tata a mai fost si beat. Duminica. Dar casatoria. Se gasesc acestea în Sfânta Scriptura. ca sa nu cadeti în astfel de greseli. mai obosit. si la orice vârsta . Doctorii sfatuiesc: femeile sau casatoria. ceea ce îi va pricinui nevroze. În vremea sarcinii nu te-ai pazit de barbat.chestiunea ramâne mereu într-un cerc vicios. ci mila.e atinsa. COPIII ÎNDRACITI. afara de celul a nervoasa. prin urmare. Nu izbuteste. nu mai învie niciodata. vrea sa se însoare . 3. . ma i tacut. si insul respectiv începe sa fie un flescait. îi veti vedea p lângând si veti plânge si voi si asa veti ispasi pacatul în care i-ati zamislit. Nici pe el nu-l prea atrage femeia si nici fetele nu se simt atr ase spre el.pentru cine stie sa vada . ceilalti. Desfrânarea omoara milioane de celule nervoase. Fireste. 2. varsînd hormonii în sânge. Toti copiii care rezulta. toate îi vor rasari în oale. nu mai aprinde dragoste. Si iata cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul tau rod. atunc i tesuturile glandelor masculine sau feminine. i-au ste rs farmecul. Toti parintii. i se întîmpla ca pie rde frâna nervoasa a ritmului sau functional si nu se va potrivi poate niciodata c u ritmul femeii sale . Presupunem ca tânarul-batrîn vrea sa fie si el în rând cu lumea. mintea se tâmpeste si înca repede. e din ce în ce mai retras. De mila. Pomeneam ca glandele genezice au o dubla functiune: una endocrina. la primele anuntari ale instictului. sunt peste masura de mult solicit ate si silite sa furnizeze material extern si. de aici multi copii se nasc morti. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. iar daca desfrânarea conti nua. sarbatorile de peste an si posturile întregi. fie rele. memoria . formând celule genezice. De îndata ce viciul sau des frânarea de orice fel. sau macar de o carte. ca de sila. Vinerea.îi tremura. caci toate prin câte trece mama. serios. mai întâi functional. nici nu v-ar fi durut. de asemenea. se întiparesc si în copil. un viciu nu va iesi c u alt viciu. Osteneala si scârba ei abia ac um încep.

165. Cum si de ce? Iata cum si de ce: stim de adineaori ca toate faptele insului se înseamna în doua locuri: undeva într-o contabilitate neva zuta. Dar. Sa zicem ca o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tineretii. slabirea mintii. Credinciosul în Dumnezeu depaseste limitele omului. ceva mai vazut. Dumnezeu ne însoteste mereu si. mai sanatosi. mai batrâni. genezele recesive si ravagiile c e le pot face ele. glandele în totalul lor ramân atrofiate. ceea ce n-ar fi patit daca ar fi avut o purtare mai buna. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. Si-a distrus parintele cu vicii le lui milioane de celule nervoase? Acestea. Totusi. Nu mai vorbesc de starile sufletesti: frica. Asa se ajunge pe rând la atrofierea diferitelor organe în iconomia gen erala a corpului si asa apar sterilitatea. fie an gajati în procesul rodirii. pricepem mecanismul dupa care apare în lantul cromozomilor roiul boabelor de neghina. Religia se întemeiaza pe grauntele de credinta. Revenind la corespondenta. a agerimii. de a voi si de a gândi. CREDINTA 161. 162. cunos tinta pe care savantul n-o poate prinde prin stiinta. Factorul biologic al ereditatii rezuma starea oricarui moment. Nu au nici o vina si nici un leac. scoase din lucru si cu toate urmarile acestui dezechi libru umoral. i se va nimeri ca sa aiba si urmasi . daca nu sunt scoase din lucru de perechea mai sanatoasa a cel uilalt parinte. reprezentând situatia lui. fie aparte. în modul divin al existentei. pe masura ce-L cunoastem. de fapt. în rast impuri de vreme. sau o predispozitie spre tot felul de boli. . mai ageri la minte. Acestea toate se înscriu numaidecât în patrimoniul genetic al ereditatii. id eile fixe. se si însemnase în stocul de cromozomi. un chip îmb atrînit. nevoile vietii ostenesc nervii oricui. d eci n-au sistemul nervos subrezit dintr-o vina ca aceea. iar de scapa cu zile vor fi niste chinuiti ai soartei si slabi de minte. ci numai daca si-a împins st iinta pâna la toate marginile si i-a recunoscut neputinta. diferite neputinte fara leac. ca Dumnezeu în ordinea realului. în firea noastra apare modul divin de a fi. mai sprinteni. în grauncioarele de cromatina. 164. obsesii. totusi-totusi. a vioiciunii rezistente a sistemului nervos si a celorlate tesutu ri si umori. Grauntele de credinta este.unde instinctului maternitatii femeii sale. Dar nicidecum o anulare ci dimpotriv a. Asa sunt construiti genetic si ireversibil. o iluminare a ei. Cei din tinerete sunt mai vioi. pe când copiii veniti mai la batrânetea parintilor sunt mai molâi. sa presupunem ca. La temperaturile la care se alege aurul fiintei noastre de zgura ace stei fiinte. cu atâtea gene ze recesive mai mult. E reac tiunea sufletului la starea mizerabila în care i-a ajuns casa prin patimi. ca organismul întreg se piperniceste. nemairefacându-se niciodata. Vreti dovada la îndemâna oricui? Iat-o. Iisus raspunde odata ucenicilor Sai care-I "cereau mai multa credint a". ci total ul celor distruse si sanatatea la care se gasea în momentul când îsi chema un urmas pe lume. realizându-se armonia ce se vede. si asa trebuie sa-si traga plata: ra mâne fara urmasi si fara sotie. grauntele de comuniune în care suntem cu Dumnezeu. le-a spus cam asa: sa înceapa din a crede ca au credinta si vor sfârsi prin a av ea de fapt. care vin la intervale mai mari de vreme. în vreme si pe masura ce se adauga. 163. Credinta e un risc al ratiunii. Aceasta ostenire a vietii e de fapt o ostenire a elanulu i. Proba o dau copiii. Poat e s-a banuit din cele de pâna aici. nevrozele si o stare generala de boal a. si al doilea. precum si situatia biopsihica a parintilor. în genezele cromo zomilor. dimpotriva simt alature a cu durerea oricui. 166. Credinta are revelatia cu care omul credintei nu se tocmeste. Mai sunt si urmari ale desfrânarii si destul de grele înca din tinerete. nu lovesc pe nimeni. Acestia vor purta urmatoarele poveri parintesti: o sanatate subreda. Asta e ceea ce poseda credinciosul printr-o cale mult prescurtata. rastalmacirea întelesurilor si o continua muncire de constiinta. care este creator numai în ordinea conceptelor si nu intervine. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia. mai împiedica ti. adica în factorul biologic al ereditatii. 167. cu materialul ce li se dete.

sau. Sfintenia este o energie. El. Credinta noastra ar fi incompleta si s-ar dizolva cu usurinta. Cât asculti de Dumnezeu. de aceea mergea la ei cu durerea iubirii. sfintii se si fereau d e a face minuni. 172. U nii crestini. Asa suntem sfatuiti. Iisus iubea copiii. Totusi o fe meie bolnava L-a mai zabovit. Când conducea pe israeliteni în pustie. Tintele ultime ale crestinismului nu sunt absorbite total de forma a cestei trecatoare vieti. ba L-a chiar furat pe drum. Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: lin istea credintei în Dumnezeu. fara nimic sup ranatural si personal. Staruim putin asupra a cestui furt. Oare de unde stia femeia aceasta. pacatosenia . A vedea pe Iisus e o fericire ce nu se aseamana cu nici o bucurie pamânteas ca. a îngerilor cazuti. care uneori dezorganizeaza normalul social. Crestinismul e a doua creatie a lumii. Aici Iisus "n-a simtit puterea care a iesit din El". Crestinismul nostru ar fi în mare parte de neînteles. Darâmarea se opreste îndata ce organismul împrumuta. Credinta în Dumnezeu si marturisirea Lui sunt iesirea sufletului din întuneri c în lumina dumnezeiasca. daca n-am consider a si realitatea personala a demonului. atât asculta si Dumnezeu de tine. CRESTINISMUL 174. Iisus era chemat de durerea unui tata. 171. iesirea în lumina veacului viitor. pe firul credintei. ca sa întoarca la viata o copil a de 12 ani. bolnava a furat-o printr-o atingere materiala. dintr-o religie revelata. se va tamadui? O stia din cre dinta si femeia nu s-a înselat. 173. prin credinta. nu voiau sa mai lucreze si nu voiau sa mai aiba copii. Sfintii pustnici au trait numai în conditia credintei. chiar pe furis. ca sa nu se stinga dintre oameni siguranta existentei lui Dumnezeu. Pâinea cea de toate zilele o cerem pentru astazi. împotriva vietii. 175. într-o doctrina umanitara. de marginea hainei lui Iisus. Desi puterea de tamaduire era de natura spirituala . Sfântul Apostol Pavel frâneaza e xagerarea accentului transcendent. totusi. . împotriva lim itelor omenesti.168. descalificându-le din cin stea unei minti sanatoase. a te hotarî sa-L marturisesti pe Dumnezeu cu orice pret si luare în derâdere e o si mai mare bucurie ce te poate duce pâna la deschiderea och ilor credintei: sa ti se descopere Iisus. câteodata si împotriva normalului. Ei au crezut cuvântulu i lui Iisus. îndata ce organismul s-a refacut la plinatatea lui spirituala. între potrivnici se aprind e si se mentine. în cazul cel mai bun. având mai întâi grija de mântuire si pe al doilea plan grija vietii. adusa de doua delegatii si e pu r spirituala. Grija zilei de mâine este o grija presanta. de dragul Adevarului. De asemenea a pus capat pentru totdeauna alarmismul ui omului si oricarei fantezii aprinse spre apocaliptic. chia r nevrând. din cauza nostalgiei dupa împar atia spirituala. unic în viata lui Iisus. o cr eatie din nou a firii. Aceasta înseamn a ca boala a încetat. 177. 169. iar aceasta se întâmpla din când în când si din neam în neam. De aceea. a doua creatie a omului. Aceasta ar da sa se înteleaga ca în jurul unui om linisti t (din cauza radacinilor lui în cer) se face liniste pe pamânt. desi doar în multe cazuri era doar dovada iubirii de oameni si al inarea suferintei omenesti. Focul iubirii divine. sau chiar fura. contemporani cu Sfântul Apostol Pavel. Este un factor de purificare. Acesta-i paradoxul. Drept ac eea. Sluga sutasului este un caz de tamaduire de la distanta. ci trec dincolo de moarte. ca atingându -se. Credinta este un risc: împotriva ratiunii. Fiul lui Dumnezeu. a vrut sa dea pe fata credi nta femeii si sigur ca a privit cu dragoste acest furt original. acea energie rara a sfinteniei. Dumnezeu nu le îngaduia asigurarea zilei de mâine: mana se strica. pâna la sfârsitul veacurilor. apostolul ridica la rangul de imperativ si nasterea copiilor la conditia de mântuire a femeii casatorite. alt a darâma. într-un rationalism protestant. Care e cu noi în toate zilele. Iisus însa. Pamântean fiind. 176. Una reface organismul.o degradare. Crestinismul reînvie în raport invers proportional cu încer carile de a-l stinge. sa traim prin credinta. De ace ea crinii au ajuns pâna la stralucirile lumii divine. 170.

178. Cunostinta mântuirii (1 Timotei 2. Si asa si ceilalti. pentru ca El are o rânduiala si-ti cere s-o urmezi. al treilea îi spune marea sa uimire. este stilul de viata a lui I isus. a ajuns la nebuni. De Dumnezeu nu scapi p e simplul motiv ca nu-L asculti sau Îi tagaduiesti existenta. Alta data. crestinii. ca-l g aseste asa de schimbat si nu îndeajuns normal. Cine zice fratelui sau "nebunu le" se pedepseste cu matca focului. Cuvântul "nebun" este un cuvânt interzis. pâna când ultimul i-a propus sa se duca la un spital d e boli nervoase si sa-si repare deranjurile la minte. ca unul ce avea s-o pateasca. caci gloatele sed în întunerec (Mat ei 4. trebu ie sa fii mai presus de cuvintele oamenilor: sa nu te atinga nici lauda. 179. ca sa-l îndrepte si sa-l ajute spre împaratia spiritului. si-I nesocotesti Bis erica. Adevarul. 6) si în umbra mortii. Este cunoscuta experienta mai multor insi care au organizat odata urmator ul complot psihologic: si-au ales victima si s-au prezentat. sigur ca se afla în disonanta si în dezechilibru cu Dumnezeu. Crestinismul nu e numai o afacere de Dumineca. Taina pocaintei est e o judecata milostiva. pe rând. Misterul crestinismului este misterul unitatii în dualitate gasindu-si solutia în Unitate-Trinitate. Aici. Biseri ca. De ce? Fiindca si numai simpla alunecare a a cestui cuvânt în obrazul unui om este în stare sa-i desfigureze fizionomia mintii. Solomon. Si fiindca sunt fiinte vii. Singur crestinismul este mereu nou. nici oc ara din ele. 4).. iar sp . Sa bagam de seama ca nu cumva crestinismul sa se ia de la noi. tot asa trebuie sa urmarim o armonie si între cunostintele din cât mai multe domenii. precum si o s inteza a acestora cu viata. abia a putut limpezi mintea zapacita sistematic de minciuna . toata viata. Femeile lor sunt fara minte si copiii lor stricati.. CUNOSTINTA MÂNTUIRII 182. "Zec e porunci are întelepciunea: de 10 ori sa taci si o data sa vorbesti si atunci put in". conceptie pe care nu a zdruncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut împotriv a crestinismului. Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea în desfrânare. Marturisirea lor cu pocainta mai poate schimba situatia. Crestinismul este o conceptie de viata. L-a înzestrat Dumnezeu pe om cu atâtea daruri minunate. parca te-ai s chimbat cumva! Si s-au dus. la intervale neregulate si-au început a se nedumeri înaintea omului: Ce-i cu tine. nu aducem roadele acestui crestinism: oameni dupa chipul lui Iisus. capabile sa faca treaba la care au fost trimise. Cuvintele interzise orienteaza gresit sau dezorienteaza. azi abia se mai zareste ca o stea. Urmatorul îl gaseste cu totul curios la minte. pierzândusi treptat linistea si nestiind capcana. 180. 181. Cunostinta mântuirii trebuie. de unde odata lumina ca soarele între noroade. ca el sa renunte la ele si sa se coboare satisfacut la singur rolul d e mascul si femela? Asta-i toata aspiratia lui? Neînvatat la un ideal mai înalt. 186. tocmai cu acest scop. A trebuit sa vina ap oi toti ca sa-si descopere complotul si cu mare greutate i-a revenit omului mint ea la loc. vreme de 2000 de ani. ce opreste aceasta nu mai ajunge la cealalta. CUVINTE INTERZISE 185. cu orice pret. ci o stradanie de toa te zilele. Precum urmarim o armonie între facultatile sufletesti. Deci. a întrevazut acestea: "Cei nelegiuit i pedepsiti vor fi. reaprinsa între oameni. sau nevrând sa osteneasca mai sus. ca niste copii ai lui. pe cel care le-a creat ele -l însotesc pâna la judecata de apoi. Toate celelalte întelegeri ale lumii s-au în vechit si s-au stins. el ramîne o simpla formalitate si ne putem trezi fara ea. DESFRÂNAREA 187. care naste fii lui Dumne zeu. asa dupa cum a rânduit Dumnezeu o institutie. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristolog ica a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. Nici ca se poate mai drept. Si biata victima. cu toate consecintele l or. mereu divin. Pe si mplul motiv ca noi. Daca crestinismul nostru nu e stradania aceasta. Cuvintele sunt fiinte vii. de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus. 183. CUNOSTINTELE 184. viata din viata.

Pacatul desfrâului si a toata faradelegea întârzie sau face cu neputinta a ratarea si desavârsirea vietii lui Hristos în noi. DREAPTA SOCOTEALA 194.ita lor blestemata" (Întelepciune 3. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din tai na casatoriei crestine. . oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. primind palmele si scuiparile raului. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine cumpan a între fapta si rasplata. chipul bun e. . Dezna dejdea e un chip gresit de meditatie asupra relelor facute. o îndreptare mai aspra. care pustieste prin patimi. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7.atotputernicie asupra careia. iar nu o f apta a libertatii si a dragostei. Vrajmasul. Ce ai facut ti se va face. nema iputând suferi. neumblând cu ocolirea. când afla ca mintea. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. mai mult morti decât vii. Dumneze u ar fi un fricos. adunându-si cele mai d e pe urma puteri. când vin asup ra noastra strâmtorarile. Apoi. prin virtutea credintei. dovedind sufletului ca n-are chip de scapare. ne dovedeste atotputernicia Sa. li se întuneca mintea si fac si pacatul cel mai de pe urma: omorârea d e sine. diavolul umbla sa-l dea legat la un chinuit or mai greu: duhul deznadejdii. DEZNADEJDEA 190. Preotii vremurilor noastre. Chiar daca ar face a sa. aici. în întindere si în adâncim e. mântuirea ar fi de sila. s tam linistiti si noi. caci îmbolnavesc mintea prin asociatii de idei. ca nu le întelegem. dând în nebun ie. dimpot riva. 196. vine cu asupri re mare.. În vremea ispasirii. Pastrarea capacitatii de încadrare în disciplina a unui suflet face dova da armoniei si valorii sale. 188. nimicul. vom cunoaste tinta spre care trebuie sa tindem si ne vom întelege r ostul pe pamânt. Câte unii mai scapa. si-i lasa pe oam eni neînfricati de pedeapsa naprasnica. putem vorbi chiar de legea dreptatii. pacatul. Ca numai de se va arata viata lui Hristos în noi.. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. da lupta deznadejdii. iar altii. Caci scrie: "Dormind oamenii. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. DREPTATEA LUI DUMNEZEU 195. daca le rabdam de bunavoie. li se rataceste mintea cu totul. ci un mijloc de întelep tire. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. desi El ar fi vrut. Legea nestramutata a dreptatii lui Dumnezeu aduce peste capul tau ce ai adus si tu peste capul aproapelui tau. 191. aici. diavolul nu sunt subiecte sanatoase de gân dire. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. ce ai zis ti se va zice. Asa e de grea robia duhului acesta. DISCIPLINA 193. precum c a sufletul a îndraznit una ca aceasta. ne ajut a Dumnezeu. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. altora. 189. Si în sfârsit. nadejdea. nu ne ajuta Dumnezeu. 25). un neputincios. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. ca pe niste marturii . prin care ne curatim de petele faptelor rele. cu aceeasi datorie ca Pavel. Acesta este u n semn de primejdie. Iar ca pedeapsa. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi.cum fac o amenii. 192. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. si numaidecât. Raul. atunci si oamenii ar face binele de frica. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". vesnic lin istita asupra raului. Atunci se afla sufletul între viata si moa rte. ca o lege milosti va. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plat a sau ispasirea. O mare parte din oameni cad în deznadejde în privinta mântuirii lor. si numaidecât. ci o lasa sa-si faca de cap. împinsa de s trigarea constiiintei. de durere. daca repede ar pedepsi tot raul. vrea sa faca rascoala împotriva robiei sale. Dreapta socoteala-i mai mare ca postul. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. copiii. altii o duc asa. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap. ce încarci pe altul ai sa duci si tu. din amândoua partile. încât sufletul. 26). 10-12). Pocainta trebuie sa fie o înse ninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei.

. de unde vin peste oameni toate cele vazute. cade din dragostea Tatalui sau . sfarâma mereu portile iadului. deoarece în cele duho vnicesti. Fiecare e înzestrat si trimis sa împlineasca un rost al lui Dumnezeu între oame ni. DUMNEZEU 210. "inoculat". în care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale întelepciunii (Coloseni 2. în structura ta spirituala. si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. caci fara darul acestuia e cu neputinta izbav irea de necazuri si mântuirea. nu poate fi dezgropat fa ra cunostinta si luarea-aminte a unui duhovnic iscusit. 29) a lui Dumnezeu. 208. doar va simti sa vina de buna voie. dupa atotstiinta de mai înainte (Romani 8. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. daruite lor dupa masura credintei. îl va readuce la cale cu sila. sa cunoasca masurile fiecarui ins. totusi. Aratarea si împlinirea în firea noastra a tuturor darurilor nasterii noa stre de sus. un eori pedepseste naprasnic vreo faradelege. n-o poate face decât duhovnicul. da de dreptatea Lui. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. Toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic. facându-l s a vrea si el ce vrea Dumnezeu. "Cine nu se leapada de sine. razboindu-ne p rin lucrurile sau oamenii vazuti. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica. în ale celor nevazute legi. Îi da si t imp. ori ca rasplateste. si ca biruieste binele asu pra rautatii. 201. vicleniile potrivnicului nevazut. el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. o face ca sa mai puna frâu rautatii între oameni. Care ne întareste cu linistea Sa. sa se desavârseasca si ea. sau nici macar nu-l cauta. stiinta si puterea de la Dumnezeu. 202. Deci. Lui i s-a dat mestesugul. De aceea-s rânduiti duhovnicii sa cumpaneasca duhurile ce strabat mint ea. 203. Dar acestia. care. când li se deschide ochiul vederii si urechile auz irii celor de dincolo. care le va f eri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. 204. Duhovnicul sau staretul ajuta si dezvaluie toate intentiile lui Dumn ezeu din fiii Sai. fie raul. si încotro îi înclina cumpana. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. decât însesi patimile. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. îi ia si timpul s i cade fara de veste urmarit de dreptate. Duhovnicul va întoarce si mintea noastra de la atâta umblare pustie în afa ra si o va face scaun al lui Hristos-Dumnezeu. Pricepem prin urmare ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. 3). 23 ). DUHOVNICUL 198. cunostinta si puterea ca sa ajute omului în încercari. latent. nu gaseste pe Iisus. e ceea ce numim desavârsirea. daca însa nu baga în seama. 209. dupa felul si trebuinta bolii sale. la vre me de mare însemnatate pentru ei. Râvna fara întrebare si parerea sar masura. Iar daca." (Luca 9. îi întinde ispita puternica.ale neputintei aceluia. ce vor avea s-o aiba. sunt si oameni ce au darul sa vada dinc olo de zare. ori ca nu rasplateste. Cine nu poate sa întrebe si nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc . din Duhul Sfânt. si mai ales sa nu scada în credinta începatorii. Când cineva. 207. cu faptele sale pacatoase. fie binele. Sotul preot poate fi si duhovnicul sotiei. 205. Multimea ispitelor. Toata slujba lamuririi ucenicului în ale duhului. cea la masura fiecarui i ns. Între cei trimisi de Dumnezeu. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivn icului. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. 200. sa vrea si el leacul ce i-l îmbie Dumnezeu. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. ca pe un rob. tot ce nu e din povatuire orânduita si sub ocrotirea smereniei duce la îns elare si la mai mare ratacire. 197. 206. 199. în fiecare. Apoi. despre care nu ne ma i tocmim. atotputernicia si d reptatea lui Dumnezeu. Dezvelirea si întelegerea acestui rost sau destin ascuns în noi. Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. nu poate sa vie dupa Mine.

cu toata puterea. aflându-se în orice moment în toata structura sângelui.. 231. (. sfintii. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Dumnezeu se reveleaza smereniei. Dumnezeu a facut totul din partea Sa. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. 212. Marturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oameni lor întru sfinti. Cât asculti de Dumnezeu. printre alte zone ale cor pului. pent ru cei ce-L cauta. si pe acela de a da o configuratie specific a. 214. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. Dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decât d ragostea celui mai mare sfânt pentru Dumnezeu. ENDOCRINOLOGIE. Nici omorâti nu pot fi. fie ca femeie. ale caror hormoni înca a u misiunea sa agereasca si sa activeze alte functiuni. desi e fara minte. când însasi st apânirea mintii e corupta si cenzura cumparata!) Apoi. Dumnezeu este pretutindeni. Lumea întreaga condusa dupa legi împotriva lui Dumnezeu tot la Dumnezeu ajunge. desi cu mila. Instinctul. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. gloantele inst inctului. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om. 219. 219. El e Singurul a Carui conceptie face din haos. cosmos. Deciziile acestea sau fuga de ele hotarasc vesnicia noastra.. 223. Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii lui/de la Dumn ezeu si între ce cere Dumnezeu oamenilor. 221. Dumnezeu nu uita de om cum uita omul de Dumnezeu. când straluceste slava Sa pe chipul fiilor Sai. (Ce bine! Si ce rau. amenintator. Dumnezeu ne poarta de grija în toate amanuntele vietii. 224. Îl avem noi mai de demult. iau la tinta capitala sistemului nervos. 228. Acelea le face El. la cel dintâi motiv semnalat de ochi. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim L ui pe noi însine. ascuns. Despre Dumnezeu nimenea nu poate grai cu competenta absoluta decât num ai El Însusi.Absolutul -. anuntând ocazi a si poruncile instinctului. creierul. ci. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. Dreptatea lui Dumnezeu. 226. 222. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. 218. Mai au pe urma rostul sa stimuleze functiunea celorlalte glande. fara în voirea mintii si fara încuviintarea câtorva cenzuri. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. absolut superior conditiei tale pamântesti. Dumnezeu ne însoteste mereu si. Un duh nou se salasluieste întru no i din clipa aceasta. 225. dar la Dumnezeu ca "sfârsit" al lumii. NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 230. Singura conceptie fara greseala si izbavita de relativitate o are nu mai Dumnezeu .Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. mai urmeaza si partea din part ea noastra. 216. 215. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. creierul. mila si ajutorul. plin de iubire si aprop iat oamenilor. 227. Toate împreuna au rost si influenta cu deosebire asupra sistemului nervos s i a capitalei sale. Glandele care izvorasc hormonii si se afla în sectorul cel mai de jos al corpului au. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. plateste fapta. corpului întreg. urechile. De altfel. narile si gura sunt zon .) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. atotputer nic si tare departe. 220. atât asculta si Dumnezeu de tine. începutul si finalitatea lumii. 229. foarte energica si neta. deodata se si reped în poarta forului de judecata. Dumnezeu nu ne cere minuni. totusi nu poate trece la fapta. ochii. pe lânga alte rosturi. 211. pe viata. ca hormonii. fie ca barbat. pe masura ce-L cunoastem. Cred ca cea mai deformata fiinta în capul oamenilor este Dumnzeu. apara si întareste un as emenea dar. 213. nu pe vreo cale a l or aparte.

actualizate. astea dau tonul în materie de ereditate. Atentie! Suntem invitati de o nevazuta orânduire a lucrurilor sa facem apel . 238. ritmul si durata. acum 3500 ani pe muntele Sinai. Pe urma. decât Cel ce l-a facut si i-a dat legile vietii? Cuvântul acesta ramâne adeva rat chiar daca Dumnezeu ar fi facut numai prima celula vie si în ea ar fi comprima t toate posibilitatile ulterioare de dezvoltare. De ce oare e rânduiala de-a-ndoaselea? Daca socotim datoria parintilor de a-si supraveghea si de a-si preveni co piii la vreme. 239.. Iata Genetica moderna. constienti si de cealalta dimensiune a existentei. 237. sub actiunea ei. ceea ce tot un dezastru sufletesc este. Nu e nici o mirare: Iisus avea condu cerea spirituala si înainte de venirea Sa în trup omenesc. întrucât cine poate sa cunoasca mai bi ne omul. 235. depaseste l imitele stiintei pozitive. fie ca ar lipsi hormonii. Staruim asupra faptului ca Iisus e creatorul omului si ca gen aparte si ca persoana îndeosebi pâna la sfârsitul vremii. EREDITATEA 232. sau fac apel la strafunduri cu care înca nu facusem cunostinta. dar actiunea lor trebuie întovarasita de înfrânare. 236. l a nebunie. altfel cresterea sanatoasa a organismului si a sistemului nervos ar fi p rofund alterata. când mintea nu stie sa înfrâneze unele ca acelea. tânar. poate ajunge la criz e.e erogene. Chiar numai factorul ereditatii. Functiunile genezice se desteapta înca din vremea copilariei.oricât ar fi de antrenata cu stiinta sau filosofia . Problema ereditatii mai are un capat. în cazul când Îi calca legil . ci parintii au sa dea seama. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu rost. pot duce la dezechilibru. Daca va fi fost creatia asa. Atunci ni se " inoculeaza" crestinismul. 233. sau la o blazare care nu mai deosebeste binele de rau. la sinucidere. Forma. pruncul se face copil. ca initia pe Moi se în tainele ereditatii nu este nici o mirare. cei în cauza. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. fireste ca raspunderea caderilor n u ramâne numai în seama copiilor sau a lui Dumnezeu. care trezesc strafunduri. Dumnezeu e cu atât mai mare . 234. Intram în crestinism de mici. asa trebuie sa fie: înc a din copilarie sa izvorasca aceasta energie interzisa. Nerezolvate la timp în lumi na unei ratiuni supreme a existentei. la dezechilibru. al carei umil suport bilogic putem fi si noi. înca nebanuite de noi. asistent. prin Botez. spontane. ca. Tot atâtea porti de cremene si iasca în care mediul din afara loveste cu amnarul în mediul dinlauntru si-l aprinde cu scânteile poftelor spre vapaia faptelor . Aceste împrejurari pot decl ansa adevarate crize ale ratiunii sau ale constiintei. În aceasta creatie conlucra cu parin tii pamântesti. pâna la formele prezente si viito are. despre aceste noutati gingase. Si vin împrejurari neprevazute. sa se dezvolte si sa se agereasca întreg organismul si cu deosebire sistemul nervos.. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. dincolo de biologie si probabi litate. deci dupa fire. tare de mici. fie ca ar lipsi înfrânarea.. dar prevenindu-i ca. student. nu sunt decât excitantii din afara care declanseaza mecanismul nostru meta fizic: cresterea noastra spirituala .. În privinta neurologica si endocrina. car e-l scot clinic dintre oameni. sa ne redea listea si echilib rul pe care ratiunea noastra omeneasca . Co piii se reazima pe mintea parintilor. sa aducem în sfera luminoasa a cunostintei si resorturile latente ale fiintei no atre. În realitate împrejurarile. mediul si destinul sunt factorii de capetenie care confi gureaza diferentialele persoanei omenesti.nu le-ar putea restabili. depasesc prin frumusete si putere tot ce agonisisem pâna aici si prin frumusetea si puterea lor intrinseca. menajându-le libertatea.) Si trec anii. oricât de curioase ar fi . Ereditatea. Atunci suntem nascuti a doua oara din apa si din Duh Botezul (. ca sa fie cunoscut îndeajuns. care. atât organic cât si functional.devenim practic si real.si poate cu atât mai mult -. data în nucleu lui Moise de Mântuitorul Însusi prin revelatie.

Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. Tot într-o situatie de contrast e si trupul ce se roaga. El înclina sa fie una sau alta din configuratiile probabile pentru noi si sigure pentru Dumnezeu. El formeaza destinul nostru în as a fel încât o asezare specifica în infinitul mic sa aiba urmari imense în configuratia s i în faptele noastre viitoare. . pentru fericite exceptii. . toate miscarile lui se înseamna undeva. si astfel s-o înlature. care-i spetes c si-i încovoaie spre pamânt. Dincoace.m. sa-si dobândeasca iertarea. 5). prin lupta cu sine însusi. sau iertându-l de ele. De aceea unii. în infinitul mic. au izbutit sa-l aduca în armonie cu tintele superioare al e constiintei. prin ce accident. Înainte de a exista ca persoane pamântesti. Si Ma milostivesc pâna la al miilea neam. Care pedepseste vina par intilor în copii pâna la al treilea si al patrulea neam . calca viata propriilor lor copii. Domnul Dumnezeul tau. multe din patimile trupului se fac si însusiri ale sufletului. De faptul ca suntem oarecumva anteriori fata de forma noastra pamântea sca. te-am sfintit si t e-am rânduit prooroc printre popoare" (Ieremia 1. 248. ne ghina recesiva si. încît trupul lor prezenta multe din caracterele sufletului. atâtea fete omenesti. care cuprind jumatate din numarul crom ozomilor. 241.536. apar în cromozomi. 243. neavând termenul. Dumnezeu pe toti îi trimite înzestrati si în stare sa fie drepti. când acesta încerca sa se apere de misiu nea cu care-l rostuise pe pamânt: "Înainte de a te urzi în pântece.481 de posibilitati. traind învatatura crestina în toate fibrele fiintei.) 245. ceea ce lui Dumnezeu Îi este foarte cu putint a. Dar. ener gia lor latenta nu întârzie sa rabufneasca prin subconstient asupra constiintei. catre cei ce Ma iubesc si pazesc porun cile Mele (Deuteronom 5. Dumnezeu ne spune. Iisus Hristos decide.d. genezele recesive apar în ascendeti în chip independent. independenta si anterioara proce sului ereditatii. nu dupa l egile probabilitatii. sunt Dumnezeu râvnitor. aceste granule infinitezimal e degenerative si cu urmari dezastruoase. tre când ei prin poarta nasterii pamântesti. 244. sa faca sa revina multime d e geneze recesive în geneze dominante. ca intentie a lui Dumnezeu. prin mecanismul ereditatii. "Eu. 242. se ridica la astronomica cifra de 282. Toate acestea le face contabilitatea absoluta a lui Dumnezeu. cu pretul si cu osteneala unei vieti curate.. în fluviul timpulu i. despovararea de sub o mosten ire mizerabila? Da. nes uferind contrastul. 249.a. ci dupa legile care atârna peste faradelegi.pentru cei ce Ma urasc. amplificate de puterea si binecuvântarea lui Dumnezeu. Dupa textul Scripturii e clar ca toata recesivitatea apare în parinti de pe urma vreunui pacat. e cu putinta. de unde nu erau. într-o nev azuta carte si se înseamna si în samânta sa si cu aceasta îsi trage urmasii sub povara i spravilor sale. slabiti de osteneala vietii si de mediul înconj urator. 9-10). existam ca gând.. 246. s. greu se vor decide sa reprezinte cauza lui Dumnezeu. Toate faptele omului. 240.429 . încât numarul lor sa împlineaca toate posibilitatile de configu ratie câte le ofera structura noastra genetica? (Numarul combinarilor ce se pot fa ce cu cele 24 de perechi de cromozomi. si nicidecum hazardul. . Stiinta. 250. mai pe larg: Prin ce împrejurare. sau dupa care legi? Sau. s-o întunece. ajungându -l cu rautatile lui din urma si întorcându-i-le în brate. iau în spate poveri parintesti. Puterile credintei. ce calitati sau defecte sa fie expulzate prin cele doua globule polare. rezolva situatia gresit: nu se mai roaga. pentru o eventuala progenitura? Ca sa raspund pe scurt. Sfintii însa. din care nu putem iesi. ceea ce face cu putinta lui Dumnezeu sa scoata afara. Iesirea din înghesuirea aceasta nu e cu putinta decât traind prezenta ne vazuta a lui Hristos în noi. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. daca sa silit. învatându-l pe Ieremia. care creeaza în dependenta cu omul si potrivit cu faptele sale. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale.e. Pe urma. au i nfluenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitati. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. daca nu El are de adus în viata pamânteasca. E cu putinta. purifi cându-si trupul de patimi. Cine stie. în vremea straduintei celui în cauza. nu poate da raspunsul la între barea: Cum au aparut în ascendenti genezele defective. 247..

Caci simpla gândire la bine si chiar simpla vointa de a face bin ele. zidit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. FIREA OMENEASCA . trezeste opozitia tendintelor contrare. si d e toate configuratiile mediilor viitoare. neavând în sine pofta patimasa.asa zicând . Au zis Parintii ca întotdeauna extremele sunt ale diavolului. pâna nu si-a unificat si consolidat fiinta ca s a iubeasca numai binele. Omul nu se poate odihni în fericirea contemplatiei pâna nu a biruit în sin e contradictiile. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. fara sa se preocupe de bunatatea lor.contemplarea aceasta. 257. Cînd un om face ceva cu intentii bune trebuie sa iasa bine. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. pofta si iutimea. decât a scoate denaturarea introdus a în fire. dar real: structura genezelor atârna de mediul .la facerea binelui. FAPTELE BUNE 255. iubirea si vointa. dar cu venirea lui Iisus Hristos ca Om între oameni. macinat de contradictii interne. are margini. 258. 261. Vi ata si organismul nu sunt o simpla actualizare a virtualitatilor native date în si stemul genezelor. spiritual. 256b. mult mai usor. Actiunea mediului nu e fara frâu. avea toata faptura sa întoarsa spre Dumnezeu. Iar trupul. întovarasea .stiau aceasta si dacii lui Zalmoxis de pe meleagurile noastre -. din tot parcursul cresterii. sau cu trei ochi.EREDITATEA SI MEDIUL 251. Iisus Hristos. Asta . Care se rasfrângea într-însul ca soarele într-un bob de roua.si aceea o vreme regulata . ci ca o reactie a cromatinei fata de un diferential al mediului. ci un rezultat al interferentei dintre aceste virtualitati si mediu. Mintea. Un om de teorie se stie ca e un om slab. Adica si prea mare iubire de Dumnezeu . Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna în c hip dezinteresat. cum creste bobul de grâu si cum izvoraste apa din stânci. Desigur c a si ideea aceasta nu poate fi împinsa pâna la absurd. Oameni suntem toti.ca printr-un mediu dirijat sa obtinem o musca numai cu un ochi.de toate mediile . patimasa. EXTREMELE 254. totusi destul de elastice ca sa ne permita . A denatura firea e usor. nu nu mai ca e departe de a realiza aceasta armonie. 260.zic specialistii . Omul dintâi. se repara structural firea omeneasca. chiar foarte multe. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. sau cugetarea. dimpotr iva. 253. Energia de crestere si orânduire a configuratiei nu apare în mod automat în cromatina. pe care le închide sistemul gen etic. Dumnezeu fiind. ca suntem nemuritori cu su fletul. prin câstigarea deprinderilor neclintite în savârsirea binelui. dintr-un ou de musca nu poti ajunge la un pui de gaina. iar dezvoltarea lor în filogeneza atârna. nevazut . Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. nesenina. mereu sporite prin reflexiunea care nu tr ece la fapte. nelinistita. iar Om (cu "O" mare) numai Unul. erau unite într eolalta si în aceeasi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. fara trecerea deasa . în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. Stiam si pâna la El ca avem o obârsie divina. Care pe ntru oameni. om însa. Sa le avem ca dar. S-a facut Om. ca este un singur Dumnezeu. aduce definitiv câstig la cauza tendintelor bune. Cu alte cuvinte. n u ca blestem. în istorie. în care configuratia genezelor se dezvolta. necurata si pironita. pe lânga acestea. 256a. Faptele graiesc mai tare si-s mai decisive sus. ci la mai multe.poate fi pricina de cadere: o i ubire oarecum pamânteasca. numai din când în când câte unul: acela care nu-s i dezminte obârsia divina. Nu degeaba virtutea însemneaza etimologic barbatie. din care nu putem iesi. Abia fapta arunca o decizie în cumpana acestor balansari si care.CADEREA EI 259. tendintele rele.înainte de vreme . Iata conditia sine qua non a termenului "o turma si un pastor". prin fapte convergente spre bine. Iar aceasta nu se poate realiza decât prin actiune prelun gita. nu se reduc niciodata numai la una singura. ci. 252. unitate si siguranta. mai ales prin repetare. desi pamânt . si înca bi ne definite.în care s-au configurat. mediul totdeauna alege una singura. Din acestea foarte multe. putintele de dezvoltare. Surprindem la mijloc si un mic cerc vicios.

Pacatul. ea întunec a chipul nostru cel dupa Dumnezeu. 265. încât cunoasterea lui decazuta scoase vinovat pe Dumnez eu pentru pustiirea sa. originara. Domniile si Stapâniile întunericului. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. Misiunea lui Iisus. Simtirea sau dragostea i s-a întors spre trup. fiecare. cu un sco p bine determinat: acela de a dezlega un suflet de muncile legatorului de demoni . ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului si mereu ne ad uce aminte de obârsia noastra dumnezeiasca si ne îmbie o refacere. mintea îi era slabita. Învrajbrea launtrica: cu Dumnezeu. încât credinta nu o mai vezi atât de curat. o moarte anticipata. dar capabil sa-si recâstige dimensiunile si valoare a paradisiaca: miezul capabil de Har. Firea perversa si firea curata. care chinuieste firea. ne stau martur ie mieii lui Dumnezeu. Învrajbirea în afara: cu semenii. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. 12). De atunci firea noastra se afla în îndoita învrajbire: I. Nu-l judeca pe cersetor ca fumeaza. II. GADARENII SI SUFLETUL 272. Filocalia vol. E absurditate multa si variata lipita pe fire. dar mergem cu pasi repezi spre ea. ci si mintea omului. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. Raspunsuri catre Talasie. când sa-si recunoasca greseala. Învrajbirea aceasta ne urmareste ca o lege de pedeapsa data firii. Iar când l-a strigat Dumnezeu pe nume. patimile cu focul. care a introdus-o în fire. Fumatul slabeste nu numai plamânii. care l-a facut pe om b ucati. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat" sa-l manânce. 271. inim a ranita cu iubirea de sine. Aceasta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla v edere. 267. 262. exis tent înca în fire. E primul razboi pierdut de om. Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si prin el. s-a ascun s de Dumnezeu. Nu suntem din maimuta. 263. cu noi cu toti. îmbracându-se pe ascuns în simtirea cea dupa fire si povârnind-o spre o lucrare contra firii si contra ascultarii de Dumnezeu. caci a ma i ramas constiinta. c a va fi ca Dumnezeu. în care avea sa creasca de la chip la asemanare cu Dumn ezeu. Nimic n-a facut Iisus la întâmplare. Iata cercul vicios pe care-l strângeau cu putere asupra firii omenesti . Dar sufletul nu s-a întunecat de tot. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. Precum ca acestea sunt asa. Deci. ci numai L-a auzit . de vreme ce vederea constiintei sale era acum întoarsa de la Dumnezeu la sine. care s-a aprins de pofta pat imasa. fata de lupul care se afla mai la deal si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. Caderea firii în ispita e totuna cu o sfarmare. 268. de salbaticie. Astfel: Mintea i-a fost amagita de mândrie si slava desarta. 3). Iata de ce si fiarele fug de om. cu sine însusi. e descojirea firii de absurditate. pacea dinlauntrul nostru. vazându-se gol. dar n u e naturala. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. desi comprimat. FUMATUL 270. de caricatura existentei: demonicul. Ne-am sa lbaticit în toate partile. Astfel S-a suit în corabie.era temelia cea straveche. mii de ani de-a rândul. Rautatea e o osânda. 266. cu firea toata. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". data si mieilor. 269. nu L-a mai vazut. crezând ispititorului. cunoscând binele si raul. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. sau decaderea firii. 264. o încovo iere a unei meniri data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisit orul. Vointa sau iutimea în spaima si rusine s-a întors si. e o venetica în fire. Daca te atingi cu focul câlti fiind. dar cu ajutorul omului. c aci s-a vazut gol. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi.

277. întrucât gadarenii au trebuit s a minta pretul sufletului pe care îl pierdusera ei în porci. al une i turme de 2000 de porci.. înca nu sunt înfrângeri si pacat. lupta tre . Si a dat pierzarii turma de porc i a gadarenilor. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. oricât "se impun". Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva decât în ceea ce-i era dat dupa fire. Diavolii îi dadusera în locul însusirilor de om. Îl întâmpina pe Iisus alta furtuna. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în care se afla. care este pacat. Iisus o ia pe alta cale: arata cu o minune pretul unui suflet. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele su nt scumpe. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeal a si sa o faca sa vorbeasca împreuna. 275. fioroasa libertate de a fi între oameni un drac. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. Daca întârziem sa ne luptam. muncind mintea. ca un miel nestiutor. 34. Pe mare s-a stârnit fara veste o furtuna. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând. Rai de paguba cum erau. asupri. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. pe care o flutur a el în vazul mintii. Iisus propovaduise în multe locuri ca "sufletul este mai de pret decât toata lumea. Cu alte cuvinte. S-a înapoiat". ca s-o izbavesti din robia gândului str ain. nu pentru suflet! Iisus S-a conformat: "Intrând în cor abie. deocamdata. E i s-au declarat pentru porci. Cumpana aceasta. al celui mai decazut dintre oameni cu pretul. stapâni mintea. vede lupul si se duce la el. vrajmasul staruie cu ea. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. ostas al lui Hristos. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. omul acesta avea un suflet. Facuser a dintr-un om o fiara care rupea lanturile si un criminal care pustiise aceea pa rte a gadarenilor. De aceea. Asta-i calea cea mai lunga: de la urechi la inima. Luca 8. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. între pretul unui suflet în ochii lui Dumnezeu si pretul tur mei de porci în ochii gadarenilor a iesit cu scandal. ca sa o faca iubita mintii. Iisus a certat pe cine avea de ce rtat din spatele vântului si valurilor apei si s-a facut liniste mare. Atâta avea de facut: gadarenilor le-a dat un misionar. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. Prin urmare. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. E stiut ca pentru a scoate un gând rau din mintea cuiva. c rezând ca e oaie. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. Neîntrebat nimic nu e bine. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. se poate întâmpla ca f ara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. 278. 274. pen tru paguba pe care le-a facut-o "L-au dat pe Dumnezeu afara din hotarele lor". tot orasul iesi întru întâmpinarea Lui si vazându-L Îl ruga ra sa Se duca de pe hotarele lor (Matei 8. asupra carora înca arunca vrajmasul aprinderea sa. 37). caci deîndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. pentru mântuirea unui suflet. avem înaintare la unire. Daca mintea nu baga momeala în seama. cu prilejul îndracitului din G adara. nici c e e bine. 279. trebuie sa io învalui de foarte multe ori cu cuvântul bun. totusi. Pacatul începe de la învoirea spre fapta si fapta propri u-zisa. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi a târna de lupta nevazuta a câtorva clipe. Iar daca lupul mai e si viclean. 276. De cealalta parte a marii. Iar mintea. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. care se chinuia în tinuturile gadarenilor. si cear da omul în schimb pentru sufletul sau?". Si poate tocmai scandalul ce a urmat pune mai bine în cumpana valoarea sufletului. oricât de "nebune" ar fi. mai limpede . se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel neavând mirosul oii cercat. sau asupreala. GÂNDURILE 273. într-un suflet în ca re dracii stârnisera viforul cel mai de pe urma al pustiirii si decaderii. si trag mintea la învoire si la fapta. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. Ei bine. "Gândurile". A pus în cum pana un suflet. Si un fo st îndracit nu este un misionar de rând. o arata mai sclipitoare. nu înca cu toata lumea. cum zic parintii. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau.

Fiindca Iisus e omul cerului si S-a tesut pe Sine în fi rea cea omeneasca. În cazul când. Asa se explic a de ce pentru Iisus oamenii s-au iubit si s-au urât. fiii mei.. ferice de cel ce-ti va plati dupa fapta ce ne-ai facut tu noua. 285. 282. Ce ierti la altul. "Nu stiti ca Hristos e în voi? Afara. dar. acestia sunt pruncii vavilonesti sau "puii de drac". singurul Care ne ramâne credincios si nu ne paraseste niciodata. Asa a ramas si mai ramâne. Dar istoria s-a aratat neput incioasa din primele ei zile. Iertând. ci Hristos traieste în mine. în cer si pe pamânt nu este!". deci. IERTAREA 284. omul cu reflexul vesniciei lui Iisus. Si mai mult: e Sfânta noastra Împartasanie cu desavârsirea: foame a noastra metafizica. Iisuse Hristoase. 283. mai mult decât acestea. Amintirea Lui e vie pretutindeni. luati icoanele din a ltare si de pe la case! Viata lui Iisus umple muzeele si bibliotecile. caci nici noi nu iertam altora! IISUS . omul nascut de sus. si e vie în no i. El este forta interioara pe care forta veacu rilor n-au putut-o istovi. în care trebuie sa se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. Navala de gânduri sa nu descurajeze pe începatori. pe care zidarii vremii de atunci n -au bagat-o în seama (Matei 22.. dupa cum îi numeste Sfântu l Maxim Marturisitorul. 280. Iisus formuleaza o noua ordine spirituala în om. (. de aceea El e mereu viu: si vine ca fiinta suprema. toata grija sa le fie sa nu se nevoiasca cu gândurile. stergi ce ierti. Gândurile celui rau. tie ti se sterge. De El a atârnat roata consti intei. autenticitatea noastra. lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti Iisus. (.CINE ESTE IISUS? 286. arma mai tare. feri ce de cel ce va lua si va lovi de piatra pruncii tai" (Psalmul 136. Distrugeti ferestrele de biserici. Dati foc Liturghierelor. Iertarea noastra de la Dumnezeu e pusa. 281. 19). dornica d e pustiire. în atârnarea de noi. dar. vin si vremuri fara fur tuna. Iar piatra este Hristos sau credinta în El. au cunoscut extremitatile pasiunii si ale jertfei. Iisus S-a integrat na turii omenesti. întorcându-se ca o arma mereu întinsa asupra vrajmasului. Fiul lui Dumnezeu. traiesc durerile de mama. Iisus este Prietenul nostru.) De piatra aceasta trebuie sa lovim prun cii vavilonesti. 5). se explica de ce istoria omului e asa de zbuciumata si vesnicia lui e asa de hartuita si muscata de serpii îndoielilor si ai contrazicerilor. Pentru noi Iisus e Sensul vietii si al Istoriei. 42). ca de la om sa învete cum se face omul Dumnezeu". ceasloavelor si cartilor de rugaciune. Cerul este mintea si pamântul in ima. cu orânduire dumnezeiasca. pe vârful clopotnitelor. pâna ce Hristos va prinde chip în voi" (Galaten i 4. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (întelegeti: "satana. Dumne zeu consfinteste pentru noi decizia noastra pentru altii. 13. Îl veti descoperi pe El si . Pentru voi. "Nu mai traiesc eu. nalucirile lui (ideiile fixe ale lui). simplu în toata fiinta Sa. 287. temelia cetati i sufletului. s-au macelarit si s-au ajuta t. rugaciunea noastra e întoarcere pe dos de faptele noastre si suna cam asa: Doamne. rasfrânt în afara de chip . Deci. cum spune Clement Alexandrinul: "Dumnezeu S-a facut om. 8). daca sunteti crestini netrebni ci. nu ne ierta noua. de aceea. satana"). Iisus cere istoriei decizia existentei Sale. Acesta e omul cel nou. miluieste-ma pe mine pacatosul". Prin faptul ca Iisus S-a tesut destinului omenesc si prin faptul ca omul trebuie sa se decida ce face cu Iisus.) De aceea Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca numele lui Iisus H ristos. El Se impune tuturor oamenilor si tuturor veacurilo r. A nu avea gânduri e tot asa de cu neputinta ca si a crede ca poti opri vântul.buie data grabnic si dupa lege. pe toate drumurile. faptura cea noua. faptic. cumva. cu atât mai mult cu cât ar vrea unii sa scape de El. pe zidurile biseric ilor si ale scolilor. piatra cea din capul unghiului. ca fiinta suprema si posibilitate nesfârsita de desavârsire. la capatâiul patu rilor si al mormintelor. momelile s ale. Judecat a aceasta te scoate de sub judecata. noi nu iertam.." (II Cor. reazemul ei în ispite le si furtunile timpului. Iisus e asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului lumii: originalul nostru. a frumosului si a ratacirii. Înca din Vechiul Testament se cunoaste razboiul cel de gând. Ferice de cel ce lupta duhovniceste cu gândurile..

Si se stie ca Dumnezeu nu se supara când se sta pe . nu se dumirea ce sa creada despre Dânsul. iar dupa mii de ani. chiar contra imaginilor. e Sfânta noastra Împartasanie. într-o propova duire cu apostolii. ba chiar si cei care-L blestem a nu fac altceva decât sa-L marturiseasca fara sa vrea prezenta Lui. ca în ziua N asterii Sale. dupa dovada dumnezeirii Sale.toate cuvintele Lui în toate cartile literaturilor. Dar întrucâtva se linisteste sufletul omului si pâna atunci: stiindu-le acestea precis. numai în jurul lui Iisus îsi pun oamenii problema si astazi. Rasunetul tuturor romanilor. pentru noi. Deci. ci din grija de a nu gresi. dupa aparitia Sa ma i presus de fire. Salutul permanent al fiecarui Toma. Iata o faclie (cunostinta în parte) pâna vine Lumina. aratându-Se lui Pavel si altora din veac în veac. IMAGINATIA 289. crezând ca omorând 14. Se întrebau carturarii si fariseii. nici sens. în acel a s-a nascut Iisus. înca fiind în veac. (. Unii sunt în de stinul lui Iisus.) 288. Cu Ii sus se naste si explicatia omului si explicatia lumii. care aflând de la magi cine-I. iar altii într-o patima pentru iubirea Lui. iar altii Îl urasc. din îndoiala omeneasca si certi tudinea dumnezeiasca.. L-a osândi t la moarte. s e întrebau cine-I acesta de iarta si pacatele? Se întrebau pâna si apostolii cine-I acesta ca asculta de El vînturile si marea ? Si s-a întrebat un sir întreg de nedumeriti. unii Îl iubesc. într-o rostire cu îngerii.. cu desavârsire si foamea noastra metafizica . stapâni ai lumii. daca întrebarea: "Cine e ste Iisus?" a crescut în veacuri si cere fiecarei generatii un raspuns decisiv. Dar mai mult decât acestea este prietenul nostru Care sigur nu ne paraseste niciodata. Dar dupa dovada Învierii Sale. chia r vedeniile reale le refuza. Asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului vietii. Mântu itorul lumii". Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia rasaritului (naluciri le false). acesta e Iisus: Împaratul slujitor al destinului omenesc. Cine este Iisus? . petrecere nevazuta cu oamenii. smintindu-se pentru formalitati înfrânte.000 de prunci. nu mai putea fi fara raspuns. Cine este Iisus pentru noi? Pe contemporanii lui Iisus îi întelegm ca le era greu sa-L creada pe Dumnezeu . primind orice. poate înteti lupta aceasta permanenta între oameni. S-a întrebat toata trufia mintii. L-au osândit si L-au omorât pe Iisus si aceasta sa întâmplat permanent în istorie. Originalul nostru. S-a întrebat puterea lumeasca. Si astazi. reazimul si în ispite si în furtu ni. De aici. Iisus a reîntors sensul existentei iarasi în Tara de obârsie: Împaratia Sensului si a explicat iei depline. pe viata si pe moarte. Rasaritul mediteaza fara imagini. autenticitatea noastra. nu din rea credinta sau din împotrivire. care auzind toate câte facea Iisus. De aceea. nastere care deschide calea vesniciei. De altfel.s-a întrebat Irod. Iisus e sensul vietii. Oamenii sunt antrenati însisi într-o p atima pentru Patima Lui. S-a întrebat toata necredinta. prin usi încuiate. Numai cineva mai viu ca romanii si care e cu adevarat un idol nemincinos al omului. no i nu putem raspunde decât într-un glas cu Tatal. într-o marturisire cu mucenicii si cu toti sfintii si într-o afi rmare cu toata crestinatatea a doua milenii: "Acesta este Fiul lui Dumnezeu. va scapa de Iisus. Raspunsurile teologice sunt stiinta. Daca cineva a ajuns la siguranta aceasta si poate acoperi cu viata. Atunci se va odihni sufletul omului de nelinistea sa. Toti acestia L-au refuzat. S-a întrebat Irod Tetrarhul. ca-n primele zile . Împaratul Însusi Se va face slujitorul celor ce L-au asteptat cu toata f iinta. a încetat o data cu zilele lor si cine se mai gândeste sa moara pentru faima lor postuma? În jurul multora s-a fac ut mai multa galagie ca în jurul lui Iisus. iar altii fara destin.

) INSTINCTELE 290. 291. este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. Deci. . a dereglarii altor instincte sup erioare. Dumnezeu a sadit în fire câteva legi fundamentale numite instincte (. pazind-o de rostul zamislirii.acest punct de vedere. întrucât ele au slabit stavila cenzurii ratiunii. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. Copilului pâna se desprinde de mama. În cazul robiei. 292. îi trebuie doi ani. sau o va face crim inala. Iisuse Hri stoase. 9).a. trebuie sa fie la sata în pace. cu libertatea si cu functia con stiintei sa modifice natura acestor norme fixe. Instinctul barbatului vrea mereu femeia. omul traieste în stare de pacat. prin virtute. altii la aventuri. 295. dar necinstind-o.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. dar refuzând rostul -. deci.care a ajuns într-un fel de "adormire". 294. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. Exemplu: " Adevar". Ca neamul oamenilor sa dainuiasca si peste triajul mortii. Omul. poate fi facuta în doua sensuri opuse: înspre dereglarea lor. Forta instinctelor . care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. miluieste-ma pe mine pacatosul". din toate vietuitoarele. când nu e pastrata în starea lor originara. o lupta. Altii recurg la sterilizare. sau dez echilibru total. de uitare de Dumnezeu. înspre convertirea sau sublimarea lor. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . Aceasta modificare a functiei instinctelor. Duhul lui Dumnezeu si expiri duhul rau din tine. alegându-si placerea si refuzându-i rostul". dupa rânduiala firii. sau la lupanare. cum nu se mai poate spune. ca în somn. în sens opus.m. ci o va osândii cu ucigasii si curvarii. satisfacerea si rostul lor concret. e într-o sta re de necredinta.) care sunt norme fixe de viata.fortele oarbe ale firii. prin lup ta metodica.arbitrar . pentru ca acestea primesc aprobarea. Numai omul poate interveni cu vointa. iar de acum cauta sa o surpe cu totul si lumina constiintei sa o sting a. "Duh". neuro-motor. prin nevointa. (Exemple practice: fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. Instinctele. sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38. 8). câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. cautata intentionat . Instinctul femeii însa e maternitatea. iar omul si-a pierdut libertatea. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. oame nii au ajuns în robia patimilor. facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa. creste când degenereaza în patimi. neuro-endocr in. ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia. printre care si el de asemenea v a fi (Apocalipsa 21. desi constiinta nu doarme. Inspiri Duhul Sfânt. când devin pa timi si. nu-i dau omului lup te. altfel în serviciul viet ii rânduite -. numai omul.. 293. neuro-static). Cum devine "patima" un instinct sadit ca lege de existenta a firii? Iata raspunsul unui profesor crestin de medicina: "Împlinirea oricarui instinct al firii e însotita de o placere. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . razboi chiar. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Num ele Sau si expiram aerul stricat al pacatelor noastre. Omul reuseste aceasta denaturare. punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare. cu pretul pierderii libertatii. cu inevitabile urmari ereditare s.. 15). Fiul lui Dumnezeu.dar în d auna sanatatii. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. vrea sa desparta functia biologica a instinctului în doua: vrea sa separe rostul instinct ului de placerea ce-l însoteste. prin patimi le trupului. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2. ca prilej al de scarcarilor sale genezice. cautând sa scape de rostul firii sale.d.

Actiunea aceasta a lui Dumnezeu. ca nu le întelege m. prin care ne curatim de petele faptelor rele. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. plin de iubire si aprop iat oamenilor. neumblând cu ocolirea. îmbie sufletului ispita în tâi. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. 304. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trezi m spre ce trebuie sa fim. peste vointele oamenilor. cautata numai pentru ea însasi. Aici sta pricina pentru care noi. altele. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. când vin asupra noastra strâmtorarile. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plata sau ispasirea. Dar cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2.Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational. În vremea ispasirii. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentru nesupunere. ca o lege mi lostiva. ci un mijloc de în teleptire. al pocaintei. ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. putem vorbi chiar de legea dreptatii. 299. reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. stam de buna credinta ca mergem bine. 302. prin care constrânge faptele oamenilor cu urmarile lor. Si iarasi. ca ultim reazim etern al linistii. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. fiind urâte de noi. Placerea. o numim isp asire. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. 303. Desi înzestrati cu darurile Botezului. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. 296. ISPITELE 300. atotputer nic si tare departe. ascuns. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine c umpana între fapta si rasplata. o îndreptare mai aspra. amenintator. desi El ar fi vrut. Dar sunt pacatosi cu totul vrajmasi lui Dumnezeu. si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare. n-a vem nici o lupta. Asa se face ca simtim un Dum nezeu atotputernic. Câta vreme mergem în voia valurilor. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului. De obicei oamenii stârnesc cu faptele lor anumite furtuni nevazute: ac estea tot în capul lor se întorc. ci . în voia firii povârnite spre pacat. daca le rabdam de bunavoie. ISPASIREA 297. dar în chipul cel mai vazut cu putinta. stricat de faradelegile oamenilor. pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. 26). aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. Vrajmasul. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le. Acestia nu sunt împreuna-lucratori cu Dumnezeu. întrucât nu sunte m ca îngerii neschimbabili. rânduieste fiecaruia ispasiri în lumea aceasta. si astfel sa se arate si Harul lui Dumnezeu si voia omului. îndata sa fie sterse. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin Cruce si prin Harul B otezului "slobozindu-ne de orice sila. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. 298. ne ajuta Dumnezeu. care restabileste. A ceasta pentru ca unele din ele. prin pute rile rationale ale sufletului. nu ne ajuta Dumnezeu. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. echilibrul crea tiei si echilibrul vietii. ca nu le lasa Dumnezeu. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. Ispasirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu în destinul insului si în destinu l neamurilor. st iind de mai-nainte sfârsitul tuturora. fi ind iubite. Momeala nefiind pacat. 301. care nici nu îngaduie sa li se zica pacatosi. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. Peste lucrul lor trebuie sa vina corecturi divine. desi boteza ti. sau gândurile din pricina placerii". potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. iubirea divina da totusi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi : de se va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. cea prin placere. Dumnezeu.

308. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. neavând cercarea dreptei socoteli. umbla dupa "placeri duhovnicesti". 11) ca pe unii ce îndraznesc sa se apropie de Dumnezeu. dupa iubirea omului. în cât si moarte de om e în stare sa faca. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. când încrederea îi va fi câstigata desavârsit si îi va fi înt rita. Sau daca cel ochit spre înselare nu-i chiar asa de virtuos. De-acu. 307. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite z avistii. Pe unul l-a sagetat aratându-se . pe calea cea strâmta (Matei 7. În toate aceste i spite cad cei ce ocolesc osteneala. intra vrajmasul în cetate. aurul smereniei dulama lui Dumnezeu. care înclina fie spre pierzare. Razboiul ispitelor e focul care lamureste ce suntem fiecare: lemne. care spun ca nu mai au nimic de facut. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. îi da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. pentru îndrazneala. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. pietre. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. fie de la boli. nu vor scapa de primejdii. 44). întemeindu-se pe Scriptura. Având acestia iubire fara minte pe care vor sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire. Vicleanul are doua feluri de momeli.cu viclesuguri si curse. Pe de alta parte. precum este si ispita muceniciei. Îi trânteste o lauda pentru multimea credintei în Dumnezeu si a iubirii virtutii. fie spre mântuire. 310. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. de-a dreapta de tot. Iata-l cu momeala pe gât. care le-ar face toate câte-i învata dracii . adica prin cele de-a stânga. prin potriviri de semne prevestite ajunge încrezut în sine si în hristosul lui. cautând sa-l amageasca. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. 20). Dumnezeu îngaduie duhului rau sa-i amageasca desavârsit (2 Tesaloniceni 2. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup.daca ar fi dupa ei. silindu-se sa-i strecoare în minte si în inima p arere mare despre sine. pâna ajunge deprindere sau obicei. mintile înguste. ca s a-i dea omul crezare. 1). relele. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. si-l îndeamna ca fara masura si fara întrebare sa se sileasca în ace stea. Este si o "ispita a mântuirii" în care au cazut multi înselati. Astfel. 306. graindui cu mare blândete. 309. Este si ispita sfinteniei. Pe unul îl trezea la rugaciune. precum ca pe "el" îl trezesc "îngerii" la pravila. ca pe unul ce. Când însa vede ca nu poate amagi pe om cu cele de -a stânga. pe cel înclinat spre gânduri. 311. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. du pa oarecare scoala a ratacirii. paie. ci de iubirea de sine. Iubind cele rele. îl cerceteaza satana luând chip mincinos al lui Hristos si. fie de la fire. câlti sau "pamânt si cenusa" (Facere 18. Zice un Sfânt Parinte: "Ia ispitele si îndata nu mai e nimeni care sa se mântuiasca". 20). caci sub oric e placere e încolacit un sarpe. zicându-i gândurile ca-i trebuie putere si nu-i pacat. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. De aceea. sa bea. De a ceea zice Înteleptul: "Fiule. cu desfrânarea. îi mai îngaduie sa fumeze. zicând ca-s mântuiti. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. îmbul ziti nu de vreo virtute. când atârna de la Dumnezeu o atare pedeapsa p entru oarecare. când de fapt ei n-au savârsit nici alergarea si nic i dupa lege n-au luptat. Toti c ei ce umbla dupa placeri. 305. Numai ispitele. care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe puti ni i-a întors. decât sa creada si sa se socoteasca a fi si ajuns sfintenia. îi trânteste o lauda cu care-l câstiga fulgerator si poate pentru to tdeauna. Câte unii mai aprinsi la minte. m ucenicia si celelate naluci ale mintii înselate. necurati la inima. misiunea. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. oameni amagiti de ei. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. 27). 14) si cu chinuri ce duce l a Împaratie. pe firul acestei iubiri. sare în cealalta margine. scâncesc în inima lor dupa daruri mai presus de fire. este si ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. arama. de orice fel.

împlinindu-le Iisus ca nimeni altul. chipul si asemanarea fiilor cu Tatal. e puternica. p. dupa cum ne asigura Sfintii Marcu Ascetul (Sfântul Marcu Ascetul. vol. 1947. ed. care va desparti oile de capre si va întemeia Împaratia lui Dumnezeu pe pamânt. dupa câte o isprava. 247) si Maxim Marturisitorul (Sfântul Maxim Marturisitorul. 1946. nici spatiul. Iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni în care atârna toata Legea si P roorocii (Matei 22. prin aceasta se v edea limpede ca Iisus e Dumnezeu si Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4. 1947. Cuvintele acestea. Iisuse Hristoase. ed. cei doi sau trei sunt puterile sufl etului care. si ca în zilele lui va fi sfârsitu l si judecata. Caci iata: Dumnezeu Se ascunde în poruncil e Sale.iubirea de vrajmasi (Matei 5.193). De data aceasta stavilarel e dragostei se ridica si aceasta se naste pe pamânt.I. IUBIREA 313. si asa ne aflam având pe Dumnezeu.. cerând ceva de la Dumnezeu. Filocalia. 317. în mijlocul nostru . si-i napu steste împotriva lui Iisus si a oricarui ucenic al Lui. Iar iubirea. adunându-se într-un gând. va fi si Dumnezeu în mij locul lor.în chipul lui "Hristos" si spunându-i: "Pentru dumneata mai rasare soarele!". 314.I. care este Fiul Sau. 320. Cape te gnostice. p. si pe la casa de nebuni. ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3. Carele este în ceruri. Rugaciunea neîncetata a fericitului nume: "Doamne. 319. Tatal rasp unde celor doi sau trei de pe pamânt. Sibiu. pe lânga întelesul literei.1 . Daca am s tarui cum trebuie în iubirea aceasta fara margini. 19). caci numai ea uneste cele învrajbite. pe care o vedea. 8). care se va face prin el. Minunea adunarii puterilor sufletului. vol. vol. 44). Pe acest ea doua ni le-a dat ca porunci. Iubirea n-are marginile omului. "Asa a iubit Dumnezeu lumea încât si pe singurul Sau Fiu L-a dat. acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (M atei 18. când are cine le trai. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreolalta d e pacat. s-ar rasfrânge si în noi obârsia noas tra divina. pârjol de Cer în inimile oamenilor. ca re au de gând sa se mântuiasca. nici timpul. Ca u nde sunt doi sau trei adunati întru numele Meu.2. Carele este iubire. la toata lumea. 316. foarte putini ajung . 312. nu e cu putinta decât în numele lui Dumnezeu. 13). p. 318. 315. sa nu piara. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntr erupt va rugati". ca sa ajunga sa se creada pe sine ca el e fiul omului din Scriptura si dreptul judecator. în trei vârste se vede: În iubirea aproapelui ca pe tine însuti (Matei 19. stra punge iadul care nu-i poate sta împotriva si strabate cerul. mai au si urmatorul înteles: pamân tul este trupul. Sibiu. În iubirea mai mult ca pe tine însuti . nu piere niciodata.II. Trairea acestor porunci arde pe diavol asa de cumplit. Pâna la masura iubirii de vrajmasi sunt datori sa ajunga toti crestinii. Fiul l ui Dumnezeu. 19-20). Iubirea e însusirea lui Dumnezeu prin care a creat lumea vazuta si nev azuta si toata faptura care-L cunoaste de Tata e strabatuta de iubire. fiindca numai ele coc samânta pe pamânt . ci în afara. De aceea sunt îngaduite încercarile. nu la sine. 16). Filocalia. Douaz eci si cinci de ani pe urma l-a mai dascalit.) De fiecare data când îl zorea credinta aceasta trecea. si ed. Sibiu. 37-40). însemneaza iubirea. pe când la vârsta a treia a iubirii. În iubirea ca jertfa pentru oameni (Ioan 15. Dragostea în Duhul lui Hristos. ca tot cel ce crede într-Însul. daca se vor învoi pe pamânt. Aci sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrajmasul. Iubirea înclina libertatea ca pe o cumpana. Despre l egea duhovniceasca. încât acesta rascoala puterile iadului si cu ele atâta pe oamenii lumii. iar mai cu deosebire inima. am avea si noi multime de însusi . încât strabate dincolo de mormânt si ajunge pe cel iubit. E mai mare iubirea aceasta decât iubirea care a creat lumea. "Daca doi dintre voi se vor învoi pe pamânt în privinta unui lucru (mântuire a) pe care îl vor cere: se va da lor de catre Tatal Meu. învrajbite de fapta ucigasa a pacatului. miluieste-ma pe mine pacatosul". care-s biruiti de el.249. a "dumnezeilor" dupa har. daruindu-le iubirea Sa din ceruri. în persoana lui Iisus. Unirea puterilor sufletului pe pamântul inimii.1. (De fapt era sfârsitul judecatii sale.

Cu îngaduirea lui Dumnezeu. i se va parea ca face slujba lui "Dumnezeu" (dumnezeul care l-a înselat pe el) (Num erii 25. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. înselate de iubirea de sine care le-a povatuit la toate poftele. dorind sa ne îmbra cam cu locuinta noastra cea din Ceruri" (2 Corinteni 5. Iar daca Dumnezeu nu pune nimanui în gând sa împlineasca mila si poc . încât i s e va parea pacatul virtute dumnezeiasca. cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sa iasa din legaturile iubirii de lume. în împaratia fara de Har. strâmba mintea bietului om. Si daca se va afla cineva dintre rudenii sau urmasi. dar o p utem deduce din purtarea de grija a lui Dumnezeu. Care. chiar duhovnicesti. c a pe unele ce ucid puii vicleni si aduc mult folos de la Dumnezeu. Într-o asa împaratie au sa sufere toti cei ce n-au scos cu desavârsire iubirea de sine din launtrul lor. printr-însa avem înlauntrul nostru Împaratia Cerurilor. în primul rând n-am fi asa de marginiti într -o multime de privinte. în starea de iad a constiinte i. 2). Iubirea e calea cea mai scurta si mai presus de orice cale. de dragul Adevarului. 13) aici pe pamânt. IUBIREA DE SINE 323. 326. catre Dumnezeu. ura aceasta arde. îngaduind încercari. De aceea toti Parintii au fugit de lauda si au iubit ocara si toata napastuirea. Au plecat cu nadejde. prin har nu prin natura.ri dumnezeiesti. i ata-le înecându-se în ura care le arde si care s-a întarit peste ele ca o mare împaratie a raului. certari si ocari peste capul nostru. 322. care s-au amagit de poftele lumii. toata. 325. omorând pe cei ce nu cred ca el. Sfântul Maxim Marturisitorul numeste iubirea de sine "primul pui al di avolului". zicând: "Oricine voieste sa vie dupa Mi ne sa se lepede de sine. 329. îl ajuta sa iasa si din legaturile dinlauntru ale iubirii de sine. 16). Satana îi cerne si îi culege pe toti cei ce ma i umbla în lumea aceasta dupa placeri. facându-se barbat si ajutat prin v edenii mincinoase de tatal sau. ca sa împlineasca p entru ei faptele iubirii. cu ros tul ca sa ne scârbim de noi însine si sa ni se toceasca tot gustul de cele de aici. Focul iubirii divine. De aceea "suspinam în acest trup. "Puiul de drac" al iubirii de sine. Ura aceasta care nu poate face nimic. asa prin contrast. desavârsind în ei iubirea. 31). Sufletele acelea. ci au mângâiat-o cu toate placerile si i-a surprins moarte a înca neînteleptiti la minte si necuratiti la inima. 19). 321. prin umilintele cu c are o arde. care nu lumineaza nimic. ramânând în Împaratia Harului. cu acestea acopar multime de pacate si-i scot din moar te (Tobit 4. primul pui al diavo lului si tata a toata amagirea. acesta sporeste. Noi nu prea putem sti în câta primejdie ne baga iubirea de sine. În aceasta împaratie infernala i-a dus iubirea de sine. 7-13). Ba înca. Lepadarea aceasta însa o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea ma i presus de cele desarte si s-a desfacut din toata dragostea lumeasca si si-a st ramutat puterea dragostei sale. 327. Sau. cu iubire de oameni. ura aceasta infernala e focul nestins. sa-si ia crucea sa în fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie" (Lu ca 9. 10). între potrivnici se aprind e si se mentine. începatura mândriei. le ramâne nadejdea. tatal minciunii. numai sa-i prinda. 324. Cei ce prin darul lui Dumnezeu se izbavesc si de legaturile dinlaunt ru ale iubirii de sine. caci altfel nu putem muri noua însine ca sa viem lui Dumnezeu (Galateni 2. se poarta si se marturisesc pe ei însisi straini si calato ri (Evrei 11. Ea e cealalta parte din piedica a doua ce ne-o stârneste potrivnicul în n oi însine: iubirea trupeasca de sine. spre des avârsire (1 Corinteni 12. aju ta mântuirea noastra. Împotriva ei ne-a cerut Mântuit orul sa ne hotarâm pentru lepadarea de sine. 23). zvârcolirea neputintei furioase. 328. Iubirea trupeasca de sine si plina de trufie. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. lovit de sagetile laudei si sa se trezeasca cu mintea înselata si sarita din soc oteala smereniei. de slava desarta si de trufia vietii (1 Ioan 2. numai dragostea aprins a a lui Dumnezeu o poate scoate si desavârsit s-o faca scrum. u ra demonilor care chinuiesc sufletele si vad ca nu ispravesc nimic. dupa atâta si atâta propovaduire a Bisericii: caci patima aceasta face pe om sa cada . ca înc a nu s-au lepadat desavârsit de iubirea de sine si de orice spurcaciune a vietii. iar la dezlegarea lor din trup.

s i va deveni spirituala. surori. nu pe daruri neobisnuite sau viziuni. Împaratia cerurilor. Crestinismul e vazut ca a doua creatie a omului. El. De aceea satana întru ale sal e a intrat. Cel ce ne lucreaza desavârsirea. Pasarile aceste   .ultimul cu vânt. De acum Iuda va fi prototipul tuturor tradatorilor.dar neîmpartind u-se. A doua vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu va veni pe vazutele: ca fulgerul de l a rasarituri pâna la apusuri.IUDELE 330. 1932. Sancti Pahom ii. 331.. barbati. Ea nu are decât o evidenta interioara pentru cel ce o traieste si. în lipsa d e argumente decisive. Nu e o împaratie de vedenii . dând la moarte: parinti. în Cer nou si pamânt nou (Matei 1 9. El e Fiul si energia spirituala a Împaratiei. Împaratia lui Dumnezeu are doua vârste. existenta lui graieste mai tare decât cele c e ar spune. locuind deodata între o multime de frati. Iuda nu mai este un anonim. a luat-o un Om si-a a runcat-o în gradina Sa. curat si smerit cu inima. Împaratia cerurilor nu este pentru pasari. Pâna atunci Împaratia lui Dumnezeu e contestata. (fie ele mii de ispite. vinde pe Iisus mereu. ar de într-însul focul aruncat de Iisus pe pamânt: focul iubirii de oameni. Împaratia. Într-un asa suflet se stravede Iisus. e semnul ca nu are planul sa-i scoata din munca. Vita prima 48).vinovatia o purtam si noi "crestinii netrebnici" (2 Corinteni 13. chiar daca dupa omul dinafara acestia sufar toate umilintele si necazurile veacului acestu ia . Când va veni Împaratia lui D umnezeu. Si cu preturi derizorii fiindc a se îmbie multi. Si când te gândesti ca în fiecare om . nu pot sa ne desparta pe noi de dragostea lui Iisus.mai desprinse de pamânt si firea pamânteasca. "Marele Iuda". în graunte nevazut: desavârsirea.ainta pentru ei. e destul sa existe. în slava ei orbitoare si transformatoare de eon. reclamând. Structura lui era o dezarmonie. . Iuda va avea ucenicii lui pâna la sfârsitul lumii. 28). ci pentru oamenii care traiesc " ca pasarile" . O astfel de zare a destinului nu se desluseste însa omului care nu vrea sa sufere nimic. nascut în fiecare suflet prin Duhul Sfânt. ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 332. facându-i oameni ceresti. În acest interval al Împaratiei nevazute crestinul se bucura întru necazuri. tradând. fie si cercarea cu moartea). traind mai dupa firea l or cereasca traind mai "în grija lui Dumnezeu" decât în grija vietii. Aci se pune accentul pe vi rtute.luat la întâmplare . Nu numai afirmata: ci de istov desfasurata. preo ti. un haos. dar atunci va fi afirmata de Însusi Îm paratul Cerurilor. Iata oamenilor mici. în vârsta ei prima e nevazuta.e ascunsa Împaratia lui D umnezeu. care aceeasi treaba o vor face-o: vânzând.cum cer oamenii.si mai ales daca le sufar multumind si binecuvântând pe Dumnezeu întru necazuri. Bruxeles. Vitae Graecae. e mai mult dedusa din "rabdarea sfint ilor". Împaratia lui Dumnezeu e oriunde se afla un om centrat launtric d e Iisus. din nevazuta ce e ra. se multiplica .. fiindca e deodata cu a doua venire a lui Iisus. de acum Iuda este o mare putere: a deven it o minte satanica. în suflete devenite fecioare. comprimata într-o samânta mica.dar "ca prin foc" . sfinti. el nu are decât afirmarea ei prin jertfa vietii . IUDA . nici unul din "necazurile de fata". El nu treb uie sa vorbeasca. în sla va si marire. În rezumat. destinul si obârsia noastra de fii ai lui Dumnezeu.asa zicând . Iuda multiplicat. toata faptura se va înnoi . o cale de a ajunge "mar i". 5) -. lumea si s-a facut (crestinul) copac mare si pasarile ceru lui s-au salasluit în ramurile lui. e singu rul argument valabil al Împaratiei. "Cea mai minunata viziune e un om c are se distinge prin puritatea si smerenia sufletului sau" (Hal iu. întru slava ei orbitoare. Prima vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu e deodata cu venirea lui Iisus între oam eni. înghitita de slava si statornicita pentru nesfârsitul vesnic iei. 333. A fi luminat de cunostinta de Dumnezeu. frati. Fiii diavolului îi cumpara lui Iuda ucenici.

nu corespunde cu ce vrea altul.a sunt "vulturii" care se vor aduna ca sa judece lumea (I Cor. Pentru vesnicia noastra în împaratia lui Iisus nici pretul vietii si nic i un alt pret nu este prea mare. 16). Omul gândeste cu toate organele sale. constiinta de "sine") si o da saracilor -. pe lânga configuratia vigorii anatomice si sentimentul virilitatii sale. între calitatea trupului si c alitatea sufletului.a Paradisului pierdut. trupul si Duhul. întretaindu-se în cercuri si. Intelectualitatea biruie asupra sensi bilitatii. nu ne lasa cu o simpla certitudine a inimii . Foliculina. pâna a dospit toata. . Presimte prin i nstinct. Hormonii. înclinat mai m ult spre tiranie. nici lui Dumnezeu nu vor sa se supuna. Astfe l. iar când se aprind la mânie. 3-4). adica dupa îndumnezeirea omului.ca de altfel al în tregului regn animal . 342. Daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu. nu prin judecati. mai ales barbatii. influenteaza spiritul. prietena copiilor. Ce vrea unul. Între instinctul poligamic si instinctul maternitatii e un adevarat conflic t biologic si pricina de tragedii. Mintea ei e inima. cu atât avem de-a face cu un cara cter mai agresiv. însa i-au platit femeile bine . decât spre asuprire si dominatie si.ca l-au smintit la minte. Tot rostul si configuratia femeii e maternitatea. ÎNDUMNEZEIREA 340. Caracterul agresiv al masculului se observa ca o nota comuna si în firea animala. În cale sta infirmitatea firii si o putere potri vnica nevazuta care cauta sa înfrâneze sufletul de la un zbor mai înalt decât viata veac ului acestuia. Cu altii e activ. 343. dar numai o sin gura usa: Iisus. cel putin primiti-o ca u n copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica.pe care de fapt o are or icine care-si vinde averea (marea avere "eul". proprie destinului de mama. E înclinata mai bucuros spre suferin ta si supunere. 334. ÎNFRÂNAREA 341. se vad valu rile apei. puterile mintii se dovedesc creatoare. gasim o mare disonanta. al femeii. pe ele. Iisus nu ne lasa numai cu presimtirea .daca staruie cu deplina întelepciune în credinta. Sunt multe chipuri de a intra în Împaratia lui Dumnezeu. 337. petece de luna. mai mult primitoare decât creatoare. hormonul feminin. Si totusi se rasfrâng întreolalta. Poate de aici îsi are obârsia faptul ca. decât spre supunere. mai mul t sensibila decât intelectuala. Înteleptul Solomon avea o mie de femei. Presupuneti o noapte cu luna s i un lac linistit. decât spre bunatat e. daca am socoti numai capatul fiziologic al deosebirii barbat-femeie . ci ne vorbeste de faclia aprinsa a cunoasterii ace stei Împaratii si a asteptarii ei staruitoare. într-un fel al barbatului si într-alt fel. "constiinta eului". în iubire si în sfintenie (1 Timotei 2.nu e altul decât aventura. nu mai putin deosebita de trup decât oglindirea de luna pe valurelele apei. vesnic atrasa (preocupata) spre barbat (Facere 3. înfatisare de copil. prin trup. încât s-a lepadat de Dumnezeu (3 Regi 11. 338. Cam asa ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. mai curând spre brutalitate. Deci. Astfel barbatul dobândeste. desi sufletul e de alta natu ra. cu prima întâmplata în cale. 335. are o actiune cu totul diferita. Chiar si mântuirea ei e c onditionata de nasterea de fii . 15). Cu cât notele diferentiale sunt mai accentuate. îi pastreaza totusi în susirile copilariei: voce subtire. Este o corespondenta între trup si suflet. nu gasesc cuvânt mai expresiv ca înju ratura de Dumnezeu si de toate cele sfinte. Mi se pare ca tot aici trebuie cautat si suportul trufiei.chiar întarita . 339. 6. Firea întreaga suspina dupa aratarea fiilor lui Dumnezeu (Romani 8. în care cineva arunca doua pietre în puncte diferite. 336. Tot rostul fiziologic al barbatului . Barbatul e poligam din fire . când pamântul va fi stârv. 2). miscându-se. 19 ). pe lânga configuratia anatomica. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. o întrepatrundere ondulatorie. Împaratia lui Dumnezeu este un aluat pe care l-a luat o femeie (Sfânta F ecioara Maria) si l-a pus în trei masuri de faina (în firea omeneasca de acum întreita ): sufletul. dupa Scriptura.asa ca evreii de odinioara si ca turcii de daunazi.

aici. 344. când înjura barbatii folosesc cuvântul . Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. Ea vine.întelege ti genetic slabiciunea aceasta .Drept aceea. traind împotriva firii. 349.ce nu se scrie . Înjuratura însa îl dovedeste pe respectivul ca. mântuirea ar fi de sila. schematizat în simboluri . toti tinerii trebuie sa fie curati. printr-un mecanism al suprapunerii de imagini. coboara în întunericul subconstientului. atunci si oamenii ar face binele de frica. nervosii. ÎNJURATURILE 346. aici. cu to tul anarhic. pe care ni-l l eaga de inima. Faptul dragostei trupesti lasa o puternica impresie în toata pivnita f iintei. cu fecioria pazita. în sfârsit. pes te cele cuvioase. cu ea. Înjuraturile dovedesc. rezumata în simb ol. cel putin în momentul acela. De aceea vinovatia celor de pe urma e neasemana t mai mica. din cât se poate vedea. numai ca unele sunt învoite de minte. stârnite de hormoni. Când deci pe unii cu cenzura slaba . JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 355. ca aceasta iubire între trupuri a fost înch isa într-un blestem. si anume.rânduiala morala si spirituala. ceea ce de multe ori au sa platesca cu capul. într-o rusine si într-o necesitate. Partea de înjosire si pacat a acestei iubiri pe care o sim t în trupul lor. din continutul memoriei constient e sau inconstiente. Organismul întreg si îndeosebi sistemul nervos se dezvolta bine datorita si hormonilor genezici . cum se tem cei mai multi. O înjuratura de Dumnezeu e explozi a acestui depozit. Înjuraturile au aceeasi obârsie ca hulele.însa numai sub o cenzura de înfrânare. Unii înjura pe Dumnezeu pe fata. dezechilibratii devin si mai anormali în urma înfrânarii poftelor l or genezice. în serviciul de cenzura si în sistemul nervos . iar nu o f . 345. Cenzura morala astupa un depoz it de dinamita. ÎNVIEREA 352. împotriva spiritului. Totul. Altii Îl înjura când se roaga. Pe când slabii. care conduce de doua mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. Jertfa e maxima apropiere a vointei si iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. izbesc furios cenzura m orala si idealul de dragoste . Din lumina lui este facut destinul care ne atrage Acasa. Hulele dovedesc o vinovatie mai veche nu una de acum. în acea zona de noua zecimi a subconstientului. de nu va fi cu luare-aminte. se sedimenteaza ca un conflict cu constiinta. Iata de ce. Situatia îngro zeste pe cei ce patimesc neputinta asta.îi scoate din sarite vreo împrejurare oarecare. ca sa traiasca într-o rânduiala dupa fire . în mediul umoral. Persoanele tari se fac mai tari prin aceasta forma de asceza. sau. dispuse ierarhic . cele necuvioase. sau ei. însa nu duc la nebunie. împotriva moralei. din auzire.firul transcendentei noastre. pâna la casat oria legala.pe Dumnezeul celui pe care-l înjura. si numaidecât. o clipa de întunecare a mintii .al iubirii trupesti. Mai bine o rugaciune pentru cel care înjura decât observatie. si baieti s i fete. Iisus ne aduce Învierea . 350. deci dezechilibra t în structura genetica. Asa sunt gândurile de hula: rabufniri de pacura în raza de soare. 353. li s-au dat oamenilor normele divine si minte. le izbucneste din subconstient si. sau urmasii l or. 348. din fapte consumate. Temnita îi deschide portile si-l va lua în brate. Întristarea e chipul unui suflet cu luminile stinse. Barbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de înfrânare. JERTFA 354. afl uxul de sânge si fiere la creier face de li se întuneca orice constiinta si încep rafa lele înjuraturii. dupa ce n-a reusit sa-l refuze. De aceea. fapta. Învierea este noul stâlp de foc. prin mecanism ul de contrast. prin urmare. Aci. Ea e hotarul de atingere între vointa divina si libertatea omului. Minunea e si cu putinta si cu trebuinta. ÎNTRISTAREA 351. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. e un iresponsabil. din pove ri ereditare. O înjuratura e u n moment de îndracire a mâniei. si numaidecât.asa plateste cenzura constiintei negrija de mai înainte. Ele sunt o ped eapsa.iar nu sasi faca de cap. Chiar daca ar face a sa. 347. celelalte sunt cenzurate.

De la aceste a se decide soarta noastra în vecii vecilor. facuta într-o viata scurta. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. sta m linistiti si noi. în fiecare. numai pentru atâta vina. ale faptelor sale. sa-si vada toate faptele si sa-si cunoasca to ate urmarile lor si pe dreptate sa-si ia plata vesnica. nebanuit de mari. si Fiul Omului s e va rusina de el când va veni întru marirea Tatalui Sau. o pedeapsa vesnica? Întrebarea aceasta zvâcneste aproape în toate mintile. pr ecum desparte pastorul oile de capre. ori ca rasplateste. 22-33) si vor merge cu lucratorii faradelegii toti cei ce-au ascultat de ei. acestea îi despart pe oameni în doua. fie bune. mai ales. Caci viata pamânteana era vremea semanatului. gol.atotputernicie asupra careia. fie binele. caci atunci oamenii vor fi întrebati despre: 1. fie iubirea lui Ioan. u neori pedepseste naprasnic vreo faradelege. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica si ca biruieste binele asup ra rautatii. cu sfintii îngeri" (Marcu 8. ca pe niste marturii a le neputintei aceluia. pentru ca nu le-ai dat sa manânce. iar pe de alta parte. o face ca sa mai puna frâu rautatii într e oameni si. vremea secerisului. daca. cei ce lucrati faradelegea!" (Matei 7. 360. faptele iubirii si 2. ura si minciuna. oile de-a dreapta si caprele de-a stânga. Si asa mai departe. fratii mai mici ai lui Dumnezeu. vesnic lini stita asupra raului . ne dovedeste atotputernicia Sa. Dumneze u ar fi un fricos. în buni si rai. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap si-i lasa pe oame ni neînfricati de pedeapsa naprasnica. sunt cartile mortii si Cartea Vi etii. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. În loc de dosare. pentru ca n-a i fost milostiv cu saracii. Pentru o greseala vremelnica.apta a libertatii si a dragostei. atotputernicia si dr eptatea lui Dumnezeu sfarâma mereu portile iadului. prin virtutea credintei. 357. daca repede ar pedepsi tot raul. nu i-ai îmbracat. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. Care ne întareste cu li nistea Sa. dupa cuvântul: "Cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele în neamul acesta preacurvar si pacatos. strain si bolnav si. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. un neputincios. i ar înselatii lui se vor apara si ei de urgia judecatii. Mila si adevarul. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. O judecata dreapta si vesnica nu se face decât chemându-se toti martorii . fie rele. peste toate acestea. În ziua judecatii se împlineste desavârsit cuvântul "Mila si adevarul merg îna intea Ta" (Psalm 88. ci Mântuitorul Ii sus Hristos Însusi. . 356. 15). 358. totusi. primind palmele si scuiparile raului. Deci. 359. pe Care Îl avem noi. Apoi. iar viata viitoare. Daca am trai anii lui Matusalem tot a sa am face. 38). marturisirea dreptei credinte. în întelesul tainic. Iar. ca le-au adus cu fapt a lor germenele nebuniei.cum fac o amenii. Pe pamânt sunt adeseori puzderii de legi omenesti. fiecar e va vedea si va culege roadele. Fata de Hristos Iisus din noi si de Duhul Sau cel Sfânt. iubirea si curajul marturisirii lui Dumnezeu. în temnita. fie raul. Apoi. ori ca nu rasplateste. îi întinde ispita puternica. din toate vremile. Doamne. Într-adevar. au nu în numele Tau am profetit si cu numele Tau am scos demoni si în numele Tau multe minuni am facut?" Dar capata raspunsul: "Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. sa nu scada în credinta începatorii si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. se poate ca Du mnezeu sa te dea focului si diavolilor sa te munceasca în vecii vecilor? Ce taina ar putea raspunde si la întrebarea aceasta? Totusi este raspuns: Cel flamând si însetat. zicând: "Doamne. Atunci matelotii lui Col umb vor vedea turma de nebuni pentru care au sa dea seama. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. în ca re se cuprinde toata Scriptura. sa se desavârseasca si ea. toti oamenii. în care-s scrise toate faptele oamenilor. de la Botez. nu sunt numai saracii. . Duce ti-va de la Mine. nu i-ai cercetat cân d erau în temnita. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. temelia si vi ata noastra cea dupa Dumnezeu. putem avea în vremea vietii noastre pamântesti una di n cele doua atitudini: fie tradarea lui Iuda. la judecata lui Dum nezeu sunt numai doua: legea iubirii de Dumnezeu si legea iubirii de oameni. nu i-ai primit când erau straini.

Evidenta divina n-are nevoie de nici o sprijinire. Întâi ne lepadam de lumea din afara s i de tot ce ne-ar putea tine legati de ea. garant al libertatii sale si Care are l ibertatea absoluta. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se c iocneasca de Iisus. Daca le câstigam. LEPADAREA DE LUME 362. naravurile si toa te slabiciunile noastre personale. Multi oameni. 371. 364. De aceea libertatea omului este îngradi ta "în soroacele" timpului. LEPADAREA DE SINE 365. mai puternicii veacului. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. Numai a lui Dumnezeu este neîngradita în nici un fel de ti mp. nu mai aduce nici o roada. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. cel acoperi t cu pretul vietii. Caci numai despre libertatea omului stiu ca se hotaraste numai pâna la un punct atotputernic ia lui Dumnezeu. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. Lepada rea de sine trebuie sa ne-o facem a doua natura. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. Lepadarea de sine dovedeste credinta si dragostea pe care o avem catre Iisus. când ne da o plata vesnica p entru o mica decizie. Dumnezeu întrucât prevede miscarile libertatii omenesti. 369. 366. Si vede. daca le pierdem. a armonizarii totului. Deci credinta este o decizie a libertatii. 368. fireste este o fapta a lib . Libertatea omului înclina orientarile sale.Prin urmare: "Nu este nedreptate la Dumnezeu". Marturie la îndemâna ne stau însasi pril ejurile. adica ne comportam prin ele dupa Duhul lui Dumnezeu. 373. Când avem lepadarea de sine si dragostea. ca sa nu cadem în întristare. Din aceasta izvoraste o mare traire sufleteasca. Dimpotriva. ca sa ne însoteasca toata calea c alugariei si sa caracterizeze calugaria. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. ci trebuie timp si rabdare. 374. fie chiar si de grâu. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. si mtim în suflet o pace si o crestere sufleteasca. Libertatea omului cu libertatea lui Dumnezeu stau în acelasi raport ca timpul cu eternitatea. 363. Pe când. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. simtim o tulburare. Acestea sunt patimile. 372. e des catusarea unei foarte mari puteri sufletesti. la centru. 367. Totusi vedem ca necred inta îi stavileste evidenta. de necaz si se schimba în bu curie. Rabdarea mai este si nevointa. ci întrucâtva de libertatea omului. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca la toti Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. Bobul care nu vrea sa moara. Lepadarea de sine nu este cu neputinta sau înfrângere. Ce usor poate face Dumnezeu ochi sanatosi. sunt refractari propovaduirii cuvântului. singur El stie si detine etapele timpului cât va mai fi timp. LIBERTATEA OMULUI 370. Lepadarea de lume e o convingere. Lepadarea de lume are doua trepte. În felul acesta seaca izvorul si radacina patimilor. undeva în centrul timpului. dar nemasurat de mari la infinit. dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor. În al doilea rând ne lepadam si de toate asemanarile noastre launtrice cu lumea. Decizia de a crede în Dumnezeu sau de a fi ateu. ocara ni se face ca lauda si lauda ca ocara. adica ne comportam dupa om sau dupa patimi. 361. iar urmarile acestei înclinari sunt mai neprevazute ca ale unei linii ce descrie d iferite unghiuri mici. Omul are nevoie de Dumnezeu. Scuipa pe cei bolnavi. o mustrare de constiinta si o împutinare sufleteasca. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. Sa desavârsim lepadarea de lume cu lepadarea de sine. pu ne mâinile pe umerii orbului si-l întreaba: "vezi?".

neascultarea. sub orice forma l-a întâlnit Iisus. pofta ochilo r si trufia vietii. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17. gura si faptele celor dintr-o casa cu tine (M atei 10. MAICA DOMNULUI 379. pent ru orice fiu al lui Dumnezeu. 15-16). Cine vrea sa biruie lumea e dator sa ia arma rar folosita a iertarii . iertarea si rugaciunea. chiar sub cea mai subtire forma a sa.ertatii . 378. 381. parasind sfatul cel bun dat la vreme si Dumnezeu îi paraseste si-i lasa în sfatul cel rau. 384. Prin "lume" se întelege categoria pacatului. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simte trebuinta sa asculte si sa urmeze. toate acestea sunt forme în care se dezvolta si se înmulteste mândria în suflet. întorcând spre bi ne cele pornite de la lume cu rautate. oricât de întunecata purtare ar avea si oricâte rele i-a r face. placul oamenilor (Efeseni 6. 8). Acestia.sensul pozitiv al libertatii. Caci. sau lumea. De aceea avem porunca: "Nu iubiti lumea. cum e parerea d . în întunericul necunostintei de Dumnezeu si d e ei însisi. unul dupa altul. dar n-a putu face nimic. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. 385. Din racirea dragostei si a umplerii sufletului de rautate sub influe nta acestei patimi. are la îndemâna ace ste trei: rabdarea. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. boala obrazniciei. MÂNDRIA 382. Gura lumii graieste ale stapânitorului ei (1 Ioan 5.LUMESCUL 376. Mândria singura. îti iarta orice ticalosie ai face. dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei un pas înainte si sa te faci mai bun. Viata duhovniceasca are multe greutati de învins. MARTIRII 380. În schimb Iisus Îsi ascundea atotputern icia slavei. cei ce din toata voia s-au unit cu sfaturile dracilor (1 Ioa n 3. Pe acestia îi arata ca atare toti Sfintii Parinti. Bunatatea t a îi arde si se trudesc sa te scoata de vina cu tot felul de ponoase. de nemultumiri. mintea aluneca pe panta nebuniei. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice întrista rea. de fatarnicii. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. Crestinului nu-i poate face rau nici cel care-l omoara. Cine nu se va lepada de sine nu va fi liber. 387. mai ales din partea mândriei. Partea importantei. 375. Staruind în acestea te-ai facut pricina de mântuire si pentru fratele tau din lume. Cine vrea sa biruie aceasta prima piedica în calea mântuirii. Mândria si toti puii ei sunt pricini de conflicte. rezervata pentru a doua venire. de multe ori. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. iertarea fratilor si rugaciunea în ascuns au mare pu tere înaintea lui Dumnezeu. "Lumea" e ve acul viclean (Galateni 1. boala locului de cinste sau a numelui de cinste. Caci rabdarea raului. trupul si diavolul. nu-I mai sunt stavila. nici cele din lume: pofta trupului. 36). 12) trei vrajmasi. 386. LUMEA . Sa ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de l a sfârsit. Maica Domnului este crinul neamului omenesc. oricât ai îndarap ta cu sufletul. caci pentru ele biruie El în locul omului. Neascultatori. grairea împotriva. Cine vrea sa biruie lumea se roaga Tatalui sau în ascuns sau în gând. când deciziile negative ale libertati i omenesti. 10). care nu sunt de la Tatal" (1 Ioan 2. ca unul ce vede ca frat ii sai stau legati într-o robie straina. 377. adica turma oamenilor necredin ciosi (Ioan 1. oricâte necazuri ar patimi de la oamenii lumii acesteia. 19). 9). nu au parte de darurile sfatului. Atunci acestea nu mai au îngaduire. groaza de umilinta . Sufletele slabanogite de mândrie stau pururea încordate în legitima aparar e de catre orice îndregatori. Cu nonsensul. Ap arent lucrurile aratau pe Iisus neputincios. 6) si slava desarta ( 1 Ioan 2. gura vecinului si. 4). oamenii tari de cap si betegi la minte de fumul mândrie i. posomorârea. Oamenii acestia ai lumii au o ciudata rusine de a fi buni. 16). împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugariei. 383. E gura satului . Asa se explica înd araptarile.

nimeni nu se mântuieste singur. 392. Dumnezeu nu o va urgisi. ce tin mortis ca-s pacatosi. dar si rezultatul un ui efort al libertatii si cunoasterii omului. Noi nu stim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieste din lume si pe ci ne osândeste. Darul mântuirii se dobândeste chiar ca dar. nu are leac. ci si o fapta a li bertatii noastre. De aceea când A vva Macarie era dus de îngeri din lumea aceasta si pe drum îl întâmpinau dracii. Macarie. stiind cui crezi (2 Timotei 1. Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. Dar este cu putinta si totul este cu putinta numai la Dumnez eu. mântuirea lui o va face si cu ajutorul tau. si în ceata sfintilor Apostoli. de aceea sfintii adevarati sunt cei ce nu stiu ca sunt sfinti. De aceea. a zis ca vamesii si pacatoasele vor lua-o în aintea "dreptilor" (celor ce se cred drepti n. prin a ceea ca-ti da darul rabdarii. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. 7). 395. "De m-ar lasa Dumnezeu sa ma uit putin în Rai si-mi ajunge". Daca însa nu vrem. 399. Orbia rautatii. dar plin de tâlc. 394.e sine. rastignit pentru faptele sale. Orbul din nastere capata vederea si a vaz ut pe Dumnezeu si a vorbit cu El. 396. Daca pe cel ce se salbaticeste asupra ta. la purtarea ta cea dupa Dumnezeu. De aceea au zis Parintii ca pricina mântuirii este aproapele. si se poate pierde oriunde. daca nu e taiata din radacini e în stare sa risipeasca din suflet toata vi ata dupa duh. Asa voieste Dumnezeu. . Pâna la judecata din urma. mântuirea se poate dobândi oriunde. iar fariseii templului o pierdeau zicând ca-i pa catos si are drac (Matei 9. nu ne mântuieste nime ni. Inima înfrânta si smerita însa. dogmatic s i mistic. cu ale cui arme bati r azboi (2 Corinteni 10. ci presupune si o fata soci ala. si în manast iri. 3) ai lui Dumnezeu suntem. 400. Mântuirea este prin Hristos. si se poate dobândi si din iad. Tâlharul. Mântuirea nu se câstiga cu o fapta razleata. din pricina întunecimii sale . nicidecum sa nu uitam ca ostasi (2 Timotei 2. si s-a pierut si în Rai. 12) trei vrajmasi. a vointei si a dragostei noastre. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. 388. Mântuirea noastra nu e numai un dar de la Dumnezeu. îl stie Dumnezeu ca se va mântui. fiindca aceasta siguranta nu s-a dat nimanuia. 8) Sale sa fie totodata s i roada cunostintei. rautatea lui va creste si s e va salbatici cu totul împotriva oamenilor si împotriva lui Dumnezeu. 35) si al rugaciu nii. prin care ne scoate din p acat. cine îti ajuta. si pe câmpuri de bataie. Ispita sfinteniei e cea mai rafinata capcana a mândriei. Dar Dumnezeu e asa de mil ostiv. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu si va alunga duhul potrivnic d intr-însul. înfruntând mândria. 393. 397. daca vrem si ostenim si noi. 4). chiar de am fi siguri ca Dumnezeu ne mântuieste si înca n-am scapa de prime jdie. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun. trupul si diavolul. . a sarit de pe cruce în Rai si L ucifer ca fulgerul a cazut din Ceruri. dar are pedeapsa. al iertarii din inima (Matei 18. Însemnez aici cugetul unei femei simple. Mântuirea este un har al locuirii lui Dumnezeu în om. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. MÂNTUIREA 390. 31).) (Matei 21.n. sau chiar îsi v a pierde sufletul. 391. 29) si umblau sa omoare p e Lazar. Dar. cu sila. Care trebuie cunoscut istoric. suflete.ca sa nu piarda Dumnezeu pe cineva pe ntru neiscusinta ta. raspundea: înca n-am scapat. Daca însa fratele acela mai are de chinuit în robie straina. cu mare lupta. ca tot El ne ajuta si sa vrem si sa lucram. Întunecarea aceasta însa ne aduc e aminte de învinuirile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau v irtutea. ca darul mântuirii (Efeseni 2. Cereau semn (Luca 11. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. N-avem siguran ta mântuirii în noi. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. cel înviat a patra zi din morti. Prin urmare. 389. stând de-a pururi împotriva Adevarului. unul dupa altul. 398. Aceasta îi este omului cu neputinta: sa-si asig ure eternitatea sa. 34). în Împaratia Cerur ilor si ca se face bucurie în Ceruri pentru un pacatos ce se întoarce (Luca 15. Cea mai primejdioasa este mândria sfântului. 12). sufletul lui. zicându-i : ai scapat de noi. Deci fi i destoinic. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oamen i. în puterea noastra.

E ca si când o noapte s-ar fi l asat peste mintea lui. locul sau cel sfânt. tronul lui Dumnezeu în om. Pretul pe care l-a pu s Iisus si toti sfintii. afumând-o cu mândria. Ascultarea cea straina a încovoiat dragostea noastra spre lumea aceast a si spre trup. de unde . Stai. Au trebuit si alte ajutoar e sa-i dovedeasca evidenta. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. Atunci am vazut chipu l dezorientarii pe fata unui copil. Minte câte unul. mintea nu mai cugeta gresit sau r atacit pe Dumnezeu ca obiect. sa strabata nu numai luptele. prin urmare. a aprins-o co ntra firii si a transformat-o în ura.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. de sta soarele în lo c. sau într-alte chipuri o sfarma si pune într-însa urâciunea pustirii sau idolul (ideea fixa a) pacatului. iar dupa ce-i trece unda aceasta. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. nici ca nu este Dumnezeu. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina înte legatoare. ca pe o sageata. Acesta e un alt neajuns al casatoriilor gresite. ar fi mintit sau ar fi furat. crezând situatia descrisa. Când s-a trezit. care dupa fire aveau rostul sa îndrepte spre D umnezeu ca un ac dragostea. Desi e negru si el. MINCIUNA 402. Acestea se pot vedea mai bine în parintii celor ce se casatoresc .) e un val usor. aproape straveziu. iar catre diavol mânia. devine stravezie. De la cârma mintii atârna încotro pornim si unde sa ajungem. fie ca o aprinde sa stea împotriva adevarului. Caci a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu exista. Întâmplându-i-se odata ca sa doarma dupa amiaza cam mult.n. nu înseamna gândul mortii. de gluma poate fi daunatoare. A. blestemând si dând dracului pe toate si c hiar pe sine însusi. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al une i altfel de cunoasteri. nu recunoaste nimic. MINTEA 404. chiar când graieste de bine nu mai are statornicie. în care nu s-a tinut seama si de calitatile sufletesti ale celeilalte parti. Cum era so mnoros. 406. era sapte seara. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este . si aschia nu sar e departe de butuc. 407. si a mintii care o conduce. E un simbol al mintii care. dar în dimineata aceasta este eclipsa de soare. Gi cule este seara. pentru ca mint ea firii acesteia e tot atât de dibace de a dovedi si afirmatia si negatia unuia s i aceluiasi lucru. iar daca -i aduci probele în obraz. Mintea care cugeta ca nu este Dumnezeu cade în propria sa sentinta: va trebui sa se tagaduiasca si pe sine. Într-o atare tarie si deplinatate de Duh.dupa fire . era si toamna si ziua scazuse. ca si când o alta persoana ar fi înjurat. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. ca fulgerele zvârle sagetile în o brazul fratilor si în fata Sfântului Dumnezeu. chiar a celei mai înzestrate si cultivate firi. nici macar nu-si mai aduce aminte.401. zise el. Iutimea sau vointa. nu se mai poate sui sa price apa din cele vazute pe cele nevazute. O putere dinlauntru îl împinge sa mint a mereu si sa i se para ca e omul cel mai cinstit. O minte întunecata n-o mai poti crede. Iar pe biata minte. abs urdul ei si. Da. încât fiara de om. ca este seara si nu dimineata. 405. întrucât vremea le-a scos la iveala toate scaderile sau însusirile. 403. asa sunt câte unii de înfundati în contraziceri.avea sa fie oglindi rea sau rasfrângerea lui Dumnezeu.cum spune Sfântul Apostol Pavel . 408. Aveam în meditatie un scolar. în chipul cel mai firesc cu putinta. O minte nebuna nu mai întelege cele bune. care pogoara de pe cap la corp. da sa plece la scoala. dovedeste non-sensul. Mintea obisnuita. dovedeste nebunia acestei lupte. Experien ta urmatoare mi-a dovedit-o. Iata unde are sa ajunga rugaciunea minti i. ci si nepatimirea. sub puterea curatitoare a Harul ui. fie ca o întuneca. S-a con format. nu p oate face dovada decisiva nici ca este. Luând ceva în gura. l-am luat prin surprindere: repede la scoala ca-i târziu! Dar parca este înt uneric afara. care este trupul în întregimea lui si astfel mintea noastra se unes te cu mintea lui Hristos . Câstigam mântuirea sufletului când punem pret pe ea. Minciuna în treptele ei usoare. 409. râzi de mine si da repede sa plece.

decât sfaturile tâlharilor care casapesc pe cei ce coboara din Ierusalim în Ierihon: copiii ce vin în lumea aceasta? 413. la vreme. care înca este foc arzator (Ieremia 20. în relatie cu binele si cu raul. Raul e osândit de moarte. Astfel. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. multe chipuri ale patimilor necurate (Sfânt ul Maxim Marturisitorul). 417. În vremea vietii pamântesti cunoasterea ramân e la libertatea omului: daca voia sa cunoasca. adica s-o ast epte cu bucurie. ramânea în necunostinta. cât pot mai mult de fiorul cunoasterii . trupul va învia din morti. dar au fugit de ele sau le-au tagaduit. Toate lucrurile pe care trebu iau sa le cunoasca în vremea vietii. Mintea. c rezând ca e oaie. 22). tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând . 416. având în loc de un singur Dumnezeu. caci în ea s-a sadit putint a unirii omului cu Dumnezeu. si sufletul cunoaste fara sa vrea ceea ce s-a ferit sa faca. 411.a unei cunoaster i de ei însisi în relatie cu Dumnezeu. napad esc peste ei cu o evidenta de neînlaturat. Iar daca lupul mai e si viclean. Caci necredinta îsi are obârsia mai mult din convietuirea sufletului cu trupul. li se pare c a nu exista de fapt si dorm vremea vietii pamântesti pe urechea aceea. acum e templu al ido lilor. În felul acesta El se face hrana mintii noastre. mintea. ca una ce avea sa salasluiasca într-însa pe Dumnezeu. acum nascoceste si aprinde placerile trupului. ca un miel nestiutor. în privinta constiintei si a izbavirii de rau. 7) . nemaidepanând în sine vederea lui Dumnezeu. pe când era îmbracat în tru p. Moartea dezleaga su fletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemu ririi sale. Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii. stapânitorul lumii acesteia (Ioan 14. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. deci Dumnezeu gândeste lumea. nu voia sa cunoas ca. prin moarte înceteaza. de aceea. Iar mintea. întunerecul.ce sfaturi poate ea sa dea. fug pâna la moarte de orice cunoastere existential a. li se însenineaza fata cu o lumina neobisnuita. Nu trupul este raul. 415. fara sa st im si fara sa vrem. ca nu cumva rautatea sa fie n emuritoare (Facere 3. fiind o putere arzatoare. Tot ce e rau în lumea asta: nestiinta. Cu un cuvânt. fiind stapâniti de o lege biologica. învierea dezleaga trupul desavârsit de moarte si de necredinta. Îndata dupa moarte însa. putea cunoaste. Pâna ce nu trecem si pri n portile acestea. care este placerea simtu rilor si pentru care s-a hotarât moartea trupurilor. ne face un mare bine. 412. Deci. libertatea aceasta se suspenda. ceea ce nu pot împ lini nici cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei. neavând mirosul oii cercat. MOARTEA 414. când se dezleaga si trupul de necredin ta. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel. când sufletul se d ezleaga de necunostinta si momentul învierii. 410.subiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii lui Dumnezeu. ea însasi fiind retinuta astfel în legatura patimasa cu simturil e! Iata cum s-a furisat în sfatul mintii legea pacatului. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte.prin care l ucreaza toata pofta vrajmasa "vrajmasia împotriva lui Dumnezeu" (Romani 8. neputinta. sufletul se retrage din trup si se aduna înspre cap. 418. dar prin moarte se omoara raul cu desavârsire. Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii. care odinioara vedea pe Dumnezeu într-însa. Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a mintilor. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. 9). pentru cei ce au dus o viata duhovniceasca intensa. Oamenii fug. La multi dintre sfintii nevoitori . Moartea si învierea împlinesc. cunostinta noastra e numai frântura. p acatul cu miile lui de gheare. Când a sunat ceasul iesirii din lume. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. Mintea. Când sora moarte ne dezleaga de trup. vede lupul si se duce la el. 30) s-a încâlcit în înfatisarile cele supuse simturi lor. în relatie cu nemurirea sufletului. În moarte-i învierea. deci moartea ni-i un ajutor. Situatia se schimba brusc în momentul mortii. de vreme ce-L face ceea ce nu e: o biect). O minte înnebunita de simturi si de poftele contra firii . Ori si el trebuie sa întovaraseasca si cunostinta si credinta. ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. ceea ce nu cunosc ei. De aceea.

cum nu-i apara nimic pe lume. NEAMURILE 420. care de cine sa asculte mai întâi? 429. 423. Socotiti acum. Caci stiindu-le firea. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. silindu-i sa-L caute pe Dumnezeu. când îi sorteste Dumnezeu pedepsirii. Noua toate necazurile ne vin de la greseli. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. 428. În vremea noastra. 26). dar pentru o viata curata. ci urmarea greselilor noastre. ori pricepem acum. pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. Munca iese din stadiul pedepsei si t rece în cel al consacrarii.. ori nu vrem. Asa se face ca sunt oameni pacatosi care n-au necazuri.ai pustiei. ci osânda în cealalta. Omul se roaga de Dumnezeu sa-l scape de necazuri si Dumnezeu se roag a de om sa-si schimbe purtarile. Si iarasi marturisim: ca Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut.. ca sa nu piarda pe oameni. Iar Scriptura. Ba chiar prin aceea stim ca Dumnezeu are grija de noi. Cunostinta cea din patanie sau învataturile din durere . pe când o constiinta neîmpacata rasfrânge o fata îngrozita. ne poarta de grija si ne spala cu milos tivire. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. Fiind atotbun si atotîntelept. învatam din necazurile altora sau asteptam sa ne spargem si noi capul de el e. Pe locuitorii cu o viata stricata. NEASCULTAREA 421. le rânduieste o chemare mai tare. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. ci milostivirea L ui. Când îsi urmeaza destinul. daca vom avea necazur i. Nu fericiti. în vremea iesirii sufletului le straluceau fetele ca soarele. îi apara Dum nezeu. 430. 432. dar nu toti primesc purtarea Sa de g rija.singura cale care poate învata ceva pe oameni. În vremea aceea. c unoscându-i Dumnezeu ca n-au minte sa-I înteleaga caile. Pe acestia i-a lep adat Dumnezeu. îi lasa în pacatele lor. chemarea care ustura. capata o sfintenie pentru constiinta cu care e facuta. (. ca pentru înmultirea neascultarii a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. încât ani de zile n u ajung. nu le mai rânduieste o îndrepta re prin încercari în lumea aceasta. MUNCA 419. 427. nu-i apara nici o granita si nici o arma. El asteapta o vreme sa vada: ne grabim noi cu pocainta de bunavoie s au nu. fiindca ochiul constiintei si-a mai pie rdut vederea si nici urechea nu întelege chemarea cuvântului ce-si are obârsia dincolo de vorbe. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu. constiinta fata de munca începe sa fie un factor de m are pret în construirea viitorului oamenilor. 431. 426. Sufletu l e o faptura spirituala care nu are îngradirea pe care o are trupul si nici nu-i stau în cale piedicile trupului. Dumnezeu vrea sa ajute pe toti. El nu mai le îngaduie si spala cu ele vinovatiile noastre. au apararea lui Dumnezeu. marturiseste ca: "Preotului îi va lipsi cunostinta legii si batrânului sfatul" (Iezechiil 7. ca sa-i dai de capat. ori vrem. necazurile. Calea cea mai lunga pe pamânt e de la urechi la inima. ori vom întelege pe urma. 424. Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu catre oamen ii mai grei sau mai vicleni la minte. Au zis Parintii ca plata neascultarii e pierderea mântuirii. . Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. precum ca nu au leac si nu pricep nimic di n ocârmuirea Sa. dar si ac eea au mai zis. Caci. nu de la Dumnezeu. dar nepedepsit nimic nu lasa" ( Naum 1. asadar. 3). când îl tradeaza. sa se gateasca de p edeapsa. o constiinta împacata rasfrânge o fata senina. Caci: "Dumnezeu este îndelung rabdator si mult milostiv. Dumnezeu Milostivul. ca si ei? 425. Necazurile spala petele pacatelor de pe haina noastra nevazuta.) Necazurile vietii însa iau pe o ameni mai aspru dintr-o alta parte. ca ultim reazim etern al linistii. Oamenii însa tare greu pricep c a îndreptarea prin necazuri dovedeste nu parasirea lui Dumnezeu. urmare pe care îngadui e Dumnezeu s-o gustam spre înteleptirea noastra. NECAZURILE 422. pentru aceeasi pricina. De aceea.

. ajunge obiect de istorie. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . altii cauta sa-i cob oare pâna la pamânt toata însemnatatea sa. NEPUTINTELE 434. Mântuitorul zice ca fara nevointa i ntra în Împaratie (Luca 6. alatur i de trairea crestinismului. e cu putinta sa se aj unga la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu. Ceea ce se petrece în microbiologie se petrece si în macrobiologie. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. e subiect de istorie. cu raspunderi. ca nu cumva tocmai la urma sa piarda totul. în rând cu oricare dintre obiecte. e din ce în ce mai necunoscut. o marturisire a neajunsului. a tragediei inerente constructiilor fara Dumnezeu. Precum nu se afla vrajba în Dumnezeu. autonomia societatii omenesti nu se poate constitui ca atare decât cu pre tul pierderii pacii. Aceasta e un bun spiritual. si ca persoane nevazute. 440. Realizarile sale fizice sunt toata valoarea si nemurirea sa. daca renunta la dimensiunile sale divine. în societate a omeneasca. Deci. asa sa nu se afle nici între cei c e-L au pe El ca temelie a vietii. Nici unul dintre sfinti nu a scapat desavârsit de vreo frâna oarecare a neputintei. Autonomia r atiunii. se petrece si în mare. cu mariri. 437. într-un om. Starea de pace cu toata faptura e o minune asa de mare. pretuind mai mult gunoiul decât mirosul crinului. care ar încovoi a crinii în gunoi. OMUL 436. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. i s-a strâmbat mintea. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. ce poate sa însemneze coborârea omului la simpla valoare economica. Dupa cum unii ridica pâna la Cer valoarea omului. 37). e singura cale care mai poate aduce pace între oameni si buna învoire. Dar pentru cei care nu judeca pe nimeni. cei cu daruri. adica sa traim deodata. PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI . trait din toata sinceritatea fiintei. în omenirea într eaga. nu mai poarta un nume. pâna si jert fa Sa de pe cruce. Pacea pe pamânt e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. cu întinderea si lungim ea de vreme. 439. grabesc apocalipsul. pe când. învestit cu putere. Dumnezeu. p entru unii mai usoara. Iata de ce suntem datori a vietui potrivit acestei intentii divine. 445. Omul. Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. necrezut de mare. Faptul ca din partea Sa Dumnezeu a facut totul pentru om. au sa dea seama toti înzes tratii lui Dumnezeu. 442. Ceea ce se petrece în mic. centrul si sinteza creatiunii Sale: lumea vazuta îm binata cu lumea nevazuta. în întregul lui. Când omul traieste în adevarata lui valoare . Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. caci omul are valoarea aratata de jertfa de pe cruce. Asta înseamna treaba unuia. Omul are dimensiunile intentiei divine. toate celelalte rezolvari.433. Vremea nevointei pentru unii e mai scurta. 438. PACEA 441. cu deosebirea ca o mica strâmbare dintr-un ins. Sa nu cârtim la necazuri. De asemenea si pacea sufletului atârna de aceeasi conditie. poate da între oameni o ratacire cum nu s-a mai pomenit. mai sincer. ci poar ta un numar. Pacea este o idee specific crestina si se conditioneaza de obârsia ei divina. mai s unt si berbeci si tapi. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. pentru altii mai grea si pentru foarte multi tine toata v iata. dovedeste ca omul are pret imens. cu puteri si cu to t felul de haruri. De la faptul neînsemnat ca unuia. NEVOINTA 435. pentru altii mai lunga. De aceea. încât uimeste lumea si o sileste sa recunoasca într-aceasta fapta lui Dumnez eu. 444. decât o degradare a lui în rândul vitelor. care se vor salbataci întreolalta si-si vor împing e conducatorii pâna la marginile nebuniei. Nu sunt toate oi.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. care nu poate fi creat sau mentinut de arme. si ca persoane vazute. 443.ceea ce e de fapt o înfrângere sau.

5. Pentru ce? Pentru ca nu te marturisesti. nici tie nu îti es te îngaduit ca sa lucrezi si. da-i putin a apa sfintita. PATIMILE 447. caci. cu faina. din mâna patimasa. ba lânga o altoaie. De aceea. a capacitatii lor de a strica echilibrul mint ii si de a o întoarce stricata împotriva lui Dumnezeu: dracul lacomiei. Apasa blestemele parintilor sau ale altuia asupra casei tale si asupra ta. caci sa stiti. pe câmp. Ai cumparat din mâna rea. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. Dumnezeu a blestemat pamântul: spini si pal amida sa dea si prin sudoarea fetei sa îti câstigi pâinea. (. nu ca sa ti-o împotmolesti cu gunoiul lumii. de-i patimi durere în cele iubite peste mas ura. Stapânii au pacate nemarturisite din tinerete sau mai pe urma si nu le-a u ispasit.) 3. 448. din mâna care a furat sau de la unul care a curvit.446. Daca Dumnezeu n-a lucrat Duminica. Când a fost izgonit Adam din Rai. caci da Dumnezeu dupa cuvântul lui. o lupta. blesteme sau nedreptate: sa luati seam a. Si-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. Iata pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania (pagubele) asupr a avutului vostru: 1. ci si ceea ce ai lucrat în cursul saptamânii. Lucreaza Duminica. d ar se mai poate sa ai asupra curtii si alte pacate. Cineva lucreaza cu diavolul asupra ta si asupra vitelor tale si atunc i tu tânjesti si vitele tale. pune-ti o cruce în curte si roaga-te lui Dumnezeu sa te ocroteasca. Cineva se tine de vraji asupra ta. iar femeia în dureri mari sa nasca". Pe El sa-L iubim. din cauza caracterului lor c onstrângator. vei pierde nu numai ceea ce ai lucra t Duminica. Sa nu ascultati de sfatul nimanui când este vorba de cinstirea Duminicii. al obârsiei lor adamice. ca nu-i destul sa le spui sub patrafir. sau pe pamântul pe care-l lucrezi apasa juraminte. 449. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima . Unii din stapâni le dracuie si atunci sa nu se mire daca i se împlineste c uvântul. caci aduce moarte. neuro-static). colo. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. ci ca sa ti-o îndrepti spre Tatal Cel din ceruri. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. 8. Si mai are paguba cel ce se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap. curateste-ti tru pul tau prin post. cine te va mângâia? 4.. 7. dracul trufiei. mai înainte de a o amesteca cu ale tale. sa nu taiati o brazda din pamântul care nu este al vostru. fata de cea data de lume. Si ca sa nu mai poata lucra duhurile rele. Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti într-o vreme când poate traiai în desfrânare. Si lepadarea copiilor sunt pacate strigatoare la cer. des i i-ai muncit nu te vei putea folosi. si alti "draci" ai nervilor. în curtea în care stai tu. trebuie sa le si ispasesti de buna voie. dracul desfrâu lui. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ai ocr otirea lui Dumnezeu. copii lepadati si îngropati ici. neuro-endocr in. caci neasemanata este pl ata pe care ne-o da Dumnezeu. sau ce este si mai des. Adevarat este ca o baza biologica a patimi lor si a urmarilor lor o formeaza si glandele endocrine al caror echilibru sau d ezechilibru functional se rasfrânge în toata fiinta omeneasca. Un neurolog psihiatru a identificat pentru fiecare patima descrisa d e Sfintii Parinti o glanda endocrina. peste vite si peste tot lucrul mâinilor voastre. iar tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. peste tot. pacatele trec si asupra pamântului pe car e-l calci si asupra vitelor. daca vei lucra. razboi chiar sau deze chilibru total. Mai poti avea necazuri si din cauza ca. 6. 450. nu-ti lipi ini ma ta nici de proprii tai copii. De aceea. de El sa ne lipim inima. Sfintii Parinti au numit "draci" patimile de capetenie (Sfântul Ioan S cararul în Scara numara 7 sau 8 patimi de capetenie). De aceea vine bataia lui Dumnezeu asupra voastra. pentru ca tii serpii în sân si Dumnezeu lasa sa te muste. fa sfestanie. de când i-ai muncit si te urmareste Dumnezeu pâna în pânzele albe. 2. . Ba în gunoi. neuro-motor. O greseala a noastra atârna asupra întregii averi.. caci si asupra lor atârna si apasa pacatele. De acesti bani.

mântuirea. care n-au vrut nicidec um sa se lase de patima lor? Dar si lenea poate face nebunii când se vede în primejd ii. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . 455. pe câti nu i-a luat de minte si s-au omorât! Bolile de pe urma desfrâului.care a ajuns într-un fel de "adormire". desi constiinta nu doarme. Ne-am sa lbaticit în toate partile. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. Iata-ne. În veacurile de aur ale crestinismului. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. De aceea. Fiecare din patimile de capetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pâna l a decaderea cea mai de pe urma. în veac ul nostru însa. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. 459. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. ca în somn. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. Aceasta ne înva ta cel mai bine calea lui Dumnezeu. 458. caci cu ce vine. ori cât ne-ar costa îndrazneala aceasta. si cu asta a redus la nim icul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. multa si adânca deosebire a gândurilor. credinta va ajung e sa se strâmbe si în tot felul sa se stinga. trebuie nascuti. 453. pacea dinlauntrul nostru.Instinctele. 10) chiar între crestini. prin patimi. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. când Dumnezeu a ajuns de râs (Ieremia 6. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. Împatrit gresim: împotriva lui Dumnezeu. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. Sunt patimi trupesti care înrâuresc sufletul si sunt patimi sufletesti c are se rasfrâng asupra trupului. nu-i dau omului lup te. a scopului ultim al virtutilor. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. Cu obisnuinta de a pacatui trebuie sa ne luptam noi. De aceea. sau decaderea firii. lacomia de putere si fumul mândriei. printr-o sin gura întorsatura maiastra a vicleanului. precum si înfricosarea de urmari. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim si nu-L mai vedem. prin patimi le trupului. iar omul si-a pierdut libertatea. uneori. ca si mai mari m izerii. deci. oame nii au ajuns în robia patimilor. caci între noi si El e zidul pacat ului. Pacatul. cum vine. desertând virtutile în sacul spart al patimil or si culegând. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. fie chiar îndr acirea. . Calea aceasta e treaba de cârpaci. PACATELE 456. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. 454. deci. 451. a mai vorbi de lupta cu patimile însemneaza sa-ti aprinzi paie în cap. De pilda. Trebuie. În cazul robiei. aceasta le facea usoara lupta cu patimile. pe câti nu i-au adus s a-si puna capat zilelor? Care a sfârsit bine dintre betivi. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea.caci de ea atârna o credinta mai luminata si.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. 460. pentru ca o traire în Hristos ne-ar scuti de vorba. împotriva a proapelui si împotriva firii întregi. azi. alta cale nu ramâne. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. în schimb. rar daca se mai afla. dar refuzând rostul -. de uitare de Dumnezeu. ascunse cu voia. lacomia de avere. împotriva noastra însine. Iata de ce si fiarele fug de om. e într-o sta re de necredinta. fie nebunia. De acestia care însa sa traiasca viata în Hristos. satisfacerea si rostul lor concret. noi: o gramada de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid s i în tot mai mare sfarmare aflându-ne. trairea în Hristos era mai puter nica si mai întinsa între crestini. mai aici. omul traieste în stare de pacat. Drept aceea. trebuie sa înduplecam pe oameni la o viata mai cu rata . Drept aceea. 452. fie ea omorârea de sine. Nu Dumnezeu este Cel ce nu ne mai iubeste si nu ne mai vede. toata v iata. 457. pentru ca acestea primesc aprobarea. i au în ajutor propria lor mizerie. Aceasta vreme de amaraciune care ne învata minte ca sa nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întarire a sanatatii noastre sufletesti. iar dincoace de zid.

465. din nimic Dumnezeu a facut faptura. Deci. nici al altui om. prin patimile trupului. 464. Pacat aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana . pâna la moarte"(Apocalipsa 12. Totusi. 471. ca proprietate de drept . o pândire a nimicului care vrea sa înghita în sine toate câte su nt. Despre preotie.pacatul . pentru ca acesta sa fie împreuna cu creatia sa iubita . toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. Lucrarea împotriva firii i se face omului "a doua fire" . "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. caci de unde odata pruncii vavilonesti erau micuti si îi lua în gluma. dupa ei. iar faptura a facut pacatul. acum s-au f acut barbati si îi simte cum îi fura puterile. Asta e tot una cu pierderea darului lib ertatii vointei.care poate duce pe om pâna la starea sa se lepede de Dumnezeu si sa-I stea împotriva. pentru mântuirea lumii. 468. Caci.461. slabindu-i puterile. care sc ad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire. VIII. 11). ca omul a putut sa faca ceea ce Dumnezeu nu poate. când nu le mai are. Iar împlinind conditia asta. Pacatul nu e o realitate cu suport propriu. caci d eîndata ce sunt spuse. de drept. arsa în lumea aceasta. 472. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimi c. p. adica raul. 467. Pacatul. Când avea puterile întregi n-asculta povata. 470. ci sunt ghearele haosulu i în grumazul realitatii. jertfa neîncetata. omul nu e al lui însusi. adica a haosului de tot felul si în toate privintele si poate ca pentru totdeauna.pacatul . din multa pacatuire. sau te desfaci de pacat sau vei fi . omul. sub amara tiranie a neantului. ci o consfin tire a libertatii si a deciziei viciate a omului. stapâni mintea. Pacatele se înregistreaza în codul genetic al fiecaruia. Toata vigoarea tineretii o da cui nu trebuie. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu zi si noapte si le rasc oala împotriva toate urgiile împotrivirii. dar nu le mai are de unde. i s-a s tins puterea vointei de a se împotrivi. trebuie sa cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseala. mintea slabeste si nu m ai poate stavili dezechilibrul din ce în ce mai mare care invadeaza spatiul vietii cu spectrele sinistre ale mortii pe picioare (Apocalipsa 3. sau chiar pâna la a nu vrea sa se mai împotriveasca. iar batrânetea hârbuita umbla sa o de a lui Dumnezeu. iar lui. Faptul ca. Valoarea unui pom o hotarasc roadele ce le face. nu e o razbunare din partea lui Dumnezeu. decât talazurile care bântuie marea" (Sfân tul Ioan Gura de Aur. n icidecum numele pe care îl are. Daca urmeaza mereu asa. trebuie risipit. pacatul. Pacatul este înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. Pe de alta parte. slujitorii Sfintei Liturghii. 469. 466. ca un creator al unei teribile noutati . Pen tru pacat Dumnezeu este foc mistuitor. Asta-i noutatea grozava. Înradacinarea obiceiului pacatuirii duce întocmirea sufleteasca si trupe asca a omului pâna la neputinta de a se mai împotrivi. Acum securea sta la radacina pomilor si focul alaturea pentru toti p omii care nu aduc roada buna. precum si ajuto rul ca s-o împrastiem. Cartea III. asupri. aceasta mamona cu adevarat nedreapta a omului. iertându-le din datorie. De aceea. Pacatul este o calcare a legilor vietii. cu isprava cu tot. sunt si ei în masura iubirii. 463. cap. Craiova. le-ar întoarce lui Dumnezeu.în infinitul eternitatii. pe cei pacatosi îi închide în c hinurile haosului vesnic. îl reclama pentru el si i se tine de urma. si n u si-au iubit viata lor. De acee a.fara sa bage de seama ca printr-asta se înto arce. 1941. îsi da seama ca robeste vrajmasului . Marturisirea de credinta fara îndreptarea vietii nu are nici o valoare. 1). Deci. ci al lui D umnezeu. De acee a. al carui autor este. le piere puterea de a obseda. dupa judecata tuturora. 6 1).balast de accident . Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. i ar acum. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. 462. introducerea în viata a unui dezechilibru consimtit de minte. 7). zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. Iconomii tainelor.firea farade legii sau legea pacatului (Romani 7.

în sta re sa ne care în spate dintre tâlhari. au trecut pe alaturea: asemenea si levitii nu i-au ajutat nimic. Aceste energii ale chipului prind mai bine. Legea si prorocii. care l-a luat pe cel ranit si l-a pus pe dobitocul Sau. este totodata si revelat ia misiunii viitoare a Bisericii. o ingeniozitate înascuta. Dar. Pacatosii au un prieten.ars cu pacat cu tot. 473. Iata cu cine sa fim asemenea si ce sa facem. adica dupa trebuinta. Personalitatea este o înzestrare sufleteasca neobisnuita. cresterea lui în neamul samarineanului. adevaratul aproape al constiint ei cazute între tâlhari. îi ca uta. Toata bataia de cap cu omul si tamaduirea constiintei sale o are Biserica . iar altii si câte cinci. neputincioase: Legea si p reotia Vechiului Testament. Cel cazut între tâlhari a fost încredintat Bisericii. Noul Testament. Prietenul pacatosilor asteapta pe toti cei ce au sa se mântuiasca. curatite cu asprimea pocaintei. ascuns. dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat-o între sfinti. adevaratul nostru aproape. vesnic fara iertare: starea omului împotriva adeva rului. ai închis toate posibilitatile tal e de desavârsire. personalitatea ar putea strabate calea într-un timp mai scu rt sau ar putea realiza o neasemanata asemanare. precum si ce le doua testamente Legea si Harul. Când stii ca esti pacatos. Acasa. însemneaza întrupare a lui Dumnezeu în firea de om. de asemenea. Iata o n evazuta dimensiune a crucii. 476. povatuitoare la pocainta aspra ca vinul pe rana si Harul celor sapte Taine . PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 479. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. Ceea ce. A petrecut împreuna cu omul. adica caderea omului din starea de rai a constiintei în starea din lumea aceasta. Bisericii i-a dat cheltuiala doi bani: Vechiul si Noul Testament. ca sa avem raspuns la proble ma vietii vesnice. Iisus. când esti convins de nedesavârsirea ta. l egea. Cel mai greu pacat. Asa-i firesc omului pacatos. le-a sp alat cu vin (usturimea pocaintei) le-a uns cu untdelemn (celelalte Taine). te-ai schimbat din vrajmasul lui Dumnezeu în prietenul lui Dumnezeu. Când crezi despre tine ca esti drept. spalându-i ranile. Într-o persona litate chipul lui Dumnezeu este mult mai puternic si mult mai limpede. pecetluind cu aceasta unul din cei d oi bani de cheltuiala. ca slujitorii ei sa poart e grija de dânsul. dar unii au si câte doi. Pogorârea din Ierusalim în Ierihon. o ini ma mai larga. 475. i s-a apropiat de rani. zice ca tu esti dra c. Din momentul în care cunosti ca est i pacatos. Dar a doua zi dupa Înviere. PERSONALITATEA 478. 480. cu vin si untdelemn. izvorând din Hristos. Iata Samarineanul. a dat Bisericii grija de om. est e semn ca Cel desavârsit este lânga tine si constiinta ta striga diferenta între El si tine. datorita înzestrarii suf letesti mai puternice. (caci samarineanul era de alt neam decât cel cazut între tâlhari). Amândoua tamaduiesc deplin pe om. PLACERILE . din neam în neam. o memorie m ai buna. Iata adeva rata împlinire a legii în iubire. Talan tii sunt talente. neputând sa-l ajute. 33). ca un untdelemn ce unge ranile. pâna la a doua venire a Samarineanului când i se va rasplati osteneala. E destul sa ne gândim la Sfântulita de la Arges. Toti cres tinii au sigur câte un talant. ca niste antene mai bune. energiile Harului care le sfinteste. 474. pe Iisus. Pe lânga omul cazut între tâlhari treceau pe rând. o copilita numai. omul fara de pacat. cînd îi lovesti dracii. omul fara de pacat. ranita si mai moarta de tâlharii cei din gând. ca de pilda o minte mai stravazatoare. Pilda samarineanului nu este numai o pilda. om de alt neam. Personalitatea are. A venit Samarinea nul milostiv (Luca 10. A venit un strain. 477. l-a dat în grija Bisericii. o vointa mai puternica. o mare capacitate de dragoste. i-a l uat firea sa în spate (întruparea lui Dumnezeu). pomul vietii. este si angajarea omului în asemanarea cu samari neanul. energii de lucru. de facut calea de la chip la asemanare. alearga dupa ei si face aceasta pâna la ultimul om al împaratiei Sale.

ci pe cunostinta de Dumnezeu si pe curatia inimii. Mare este Taina pocaintei. A cesta e întelesul si capatul acestei judecati milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fara margini. ca sa scape pe fi ii Sai de judecata cea aspra. si-si bagara neamul sub r otile blestemului. faptele pe care le-ai facut plângând. pâna li se moaie oasele trufiei. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau si le cuprindeau pici oarele. cea din curtea lui Pilat si de pe dealul Capatânii. dar chiar pentru ei ivirea antihristilor . ei iesira din destinul lor. binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte. 483a. pâna la cel mai de pe urma. prieten al Lui. întoarsa de la toate pacatele spre Dumnezeu unul si spre to ti oamenii. Blestemul acesta îi zoreste sa ia în brate pe tot i antihristii vremurilor. Placerea e momeala cu care "hotul" înseala pe om sa se pogoare din Ie rusalim la Ierihon. ei care stiu totul. Iisus n -a pus accentul pe minuni. Pe când în Cartea Vietii se scriu. nu afla între iudei decât fapta cea mai ucigasa a lor. Sa renunti la placerile tale spre a face bucuria altuia. a dreptatii dupa fapte. Cu fapta aceasta ucigasa. Pâna la plinirea vremii atârna peste ei blestemul pe care si l-au cerut în curtea lui Pilat: "Sângele Lui asupra noastra si asupra feciorilor nostri" (Matei 27. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine. iud eii Îl rastignira pe cruce. ci si pentru ca un lucru asa de mare e acoperit cu chip smerit. ei dau de asprimea dreptatii care-i fierbe în ze ama lor. pe Fiul Sau Cel Unul Nascut. Prin poporul iudeu era prevazuta era crestina. POCAINTA 485. plângând. Singura rezolvare. coborând din cer uri. 483b. 25). povârnita iremediabil spre plata pa catului. ci e mai presus de fire. pe când cu lacrimile te curatesti pe tine si-i folosesti si pe altii. bun. Totul e sa te învoiesti asa pentru Dumnezeu si El îti ajuta. cea din urma dintre masurile ce m ai ramâneau. Le va sosi si vremea aceea mult dorita. Trebuia re-crearea acestei zidiri. "Bucuria minunilor te poate pierde în slava desarta" (cf. care face viata neamurilor cu putinta. mai ales. iar altii ziceau ca ar trebui sa cumparam cu aur ocarile si necazurile ce le patimim de la oameni. 486. sa vie de buna voie la smerenie. Cum sa poata veni. Pocainta trebuie sa fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. 487. spre neîndurata moarte. Matei 7. nu vor scapa de primej dii. pe care s inguri si l-au cerut peste urmasi. di n vrajmas al lui Dumnezeu. ei ca re stapânesc peste oameni. are draceasca putere sa desfaca pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o întoarca sp re placerea a orice altceva afara de Dumnezeu. Stie vrajmasul ca placerea pamânteasca. Toti cei ce umbla dupa placeri. nu numai fiindca te face din rau. de vreme ce dragostea noastra catre Dumnezeu înca n-a ars si ata aceea.481. de cele mai multe ori. Prin urmare. sa vie în genunchi înaintea unui simplu preot si sa-si însire toate faradelegile si necazurile lor?! Nu. 482. asta mândria n-o poate face. pe care dragostea L-a coborât din Cer între oameni. le trimite. De aceea sunt urâti de toate neamurile . de orice fel.ca si asta e ponosul blestemului. nu po t sa vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plin a de "stiinta" si afumata de mândrie. iata spunem ca ea lucreaza revenirea oamenilor la nerautatea pruncilor. POPORUL IUDEU 488. De aceea. pentru cine umbla dupa ea. sa le faca o judecata milostiva si fara nici o înfricosare si iarasi sa-i împace cu Sine. pentru care ostenise Dumnezeu cu ei atâta amar de vreme. ia r la acestea se ajunge. Poate tocmai pentru ca e asa de smerita judecata aceasta milostiva. 489. Cu puterea de a izgoni duhurile cureti pe altii si te poti primejdui pe t ine. Crinul Bunei Vestiri. daca mai avem inima prinsa de ceva de pe pamânt. ce a din urma stradanie a lui Dumnezeu în persoana. caci e adevarat: nu e dupa fire sa i ubesti din toata inima pe cel ce te ucide în tot felul. PLÂNSUL 484. stapânitorul lumii acesteia înca ne mai tine legati în împara tia lui. 2223). caci sub orice placere e încolacit un sarpe. Mila cea fara de margini a Tatalui. pe care si-l vor pune rege.

zile de fo amete: "Nu foamete de pâine si nu sete de apa. e rau dispusi ca sa apeleze la oricine. Vor îmbr atisa pe omul trufiei absolute! Omul care în numele sau se va proclama Dumnezeu! A cela-i Antihrist . de proportiile lumii. roman ii. Exemplu: Nietzsche. poate ajunge la criz e. Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi. Evreii urau de moarte stapânirea romana. punând postul începatura a vestirii Împa ratiei lui Dumnezeu. deci pricinuiesc aceeasi i storie. Deci cei ce ajung la hotarul mortii în nelucrarea poru ncilor. patimile. 490. Au facut-o si pe aceasta. dar ca sa termine cu Iisus. E prima porunca de stapânire de sine. c are se retrage în simtiri. Temeiurile mai adânci ale postului si rugaciunii le gasim la Botez.Semnul Sfârsitului! 493. POSTUL 498. ci de auzit cuvintele Domnului. Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbeste! 491. desi Lui nu-I trebuia. ce se vrajmaseste de moarte cu Iisus H ristos. vor veni înfricosati la cre dinta crestina. Cosmarul acesta al lor s-a marit cu veacurile. nu vom avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumea sca precum ca I-am împlinit poruncile. Si Iisus a postit 40 de zile. POSEDATII 496. car e-l scot clinic dintre oameni. 497. la dezechilibru. 499. Neam împotriva lu i Dumnezeu. 11-1 2). care pazesc viata curata si dau viata celui ce le împlineste (Neemia 9. Si aceasta o vor face. sa u desteptarea puterilor sadite în noi la a doua nastere.e un destin blestemat. De aici puterile potrivnicului. Pentru ei Iisus a trecut pe cealalta parte a marii întelesurilor. 495. În acest adânc al mintii. PORUNCILE LUI DUMNEZEU 494. fiind nepatimas. dar fara idealul care i-a parasit. Cu trupul nu putem trata decât prin post. numai si numai ca acestia sa-i scape de cel mai îngrozitor cosmar al istoriei lor: Iisus. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. Asa vrea Iisus sa ne însusim împlinirea poruncilor: precum nu multumesti servitorului tau care te serveste. 492. 501. Adân cul fiintei noastre se îmbraca în Hristos. Dumnezeu se gaseste în poruncile Sale si prin porunci vine la noi si pe noi ne stramuta în Sine. au fost în stare de data aceasta sa se faca aparatorii cei mai ascutiti în slujba celor mai mari dusmani ai lor. Si ei se vor clatina de la o mare pâna la cealalta si de la Miaza-noapte la Rasarit. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au facut ei. Se salasluieste Hristos. încât pr etutindeni dau de Iisus. Lucrarea poruncilor. Astfel. Neam fara înviere. Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit sufletul cu rug aciune si post. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. Mai sunt si cazuri când posedatii sunt filosofi. nu se vor mântui. pentru ca slabeste în om puterea de revolta a supra-omului. Nu le-a ramas d ecât aruncarea lumii în Apocalipsa. ba si talantul de negusto rie l-au îngropat în pamânt. voia sa scrie osândirea crestinismului pe toate gard urile. trezirea la viata cea dup a Hristos si Duhul Sfânt. ca unii ce n-au aflat comoara. Ei n-au înteles ca de aceea petrec acele "zile fara numar". Toata tragedia acestui popor. iar acela n-are nici un motiv sa se supere t ot asa si noi fata de Dumnezeu. 500. Postul e vechi si începe odata cu omul. Când se vor convinge de aceasta. izgonind afara pe satana. dupa expresia Parintilor. si vor cutreiera pamântul. 29). pentru asta nu trebuie sa fii prooroc deloc. Plata îi asteapta.. cautând cuvântul Domnului. El nu stie si nu recunoaste . creatia sa. Nici portile iadului nu le-au putut ajuta sa scape de El. Neam fara semn. Ei a u ramas dincoace. . r evoltat împotriva lui Dumnezeu. Aceleasi fapte aduc aceleasi urmari. sau în altarul inimii . tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii. se silesc sa în valuie si sa prinda vointa din nou în mrejile sale.. e o mare lectie a lui Dumnezeu pe care o arata neamurilor crestine pâna la sfârsitul zilelor. dar nu-l vor afla" (Amos 8. precum si întors: prin faradelegi se strecoara vrajmasul si aj ungem de-o asemanare cu el. Neam fara Dumnezeu.

oricât ai fi de pacatos. Preotii au grija de-a îndupleca pe oameni în vremea rânduita întoarcerii. 7). 25). De aceea. covârsitor de mare dar! Oare de ce nu-l pricep oamenii? 512. pâinea cea din Cer. prin viata lor. e sfânt. în loc ca ei sa biruie lumea. Preotia Bisericii urmareste ca nici unul din fiii Tatalui sa nu se înv rajbeasca în sine însusi. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. Dar Dumnezeu. Un organism topit cu postul nu mai are putere sa schimbe convingeril e constiintei. Biserica însira printre pacatele mintii si prejudecatile. Zice un filosof: e destul sa primesti în minte o singura prejudecata. deci nimeni nu se mântuieste razletind u-se de Biserica. ci o lasa sa-si faca de cap. Ca firea lor pamânteasca mai da uneori prilej de sminteala. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. le rânduieste si chemare dinafara prin glasul s lujitorilor Sai. Acesta este u n semn de primejdie. iar sa fim drepti: neavând cum sa vi na altfel decât prin nastere din trupuri pamântesti în care misuna pornirile faradeleg ilor ca serpii si rod înclinarile patimilor ca viermii. cea nemater ialnica de la tarâna se subtiaza si se curata. Dumnezeu te i arta. ca sa-ti pui nadejdea în om. De aceea el trebuie uscat. porcii patimilor nu mai vin sa se scalde. mintea vede gând urile. ca sa nu-i piarda în faradelegile lor. PREJUDECATILE 505. de la trup se spurca si se întuneca si ca. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. 507. Preotii poarta preotia lui Hristos. Lor li s-a dat marele dar s a ierte în numele lui Dumnezeu. Dumnezeu te cheama. ci de Cuvântul lui Dumnezeu. încet si cu socoteala. POVATUITORII 504. copiii. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din Tai na casatoriei crestine. ca o noua filiatiune. prin iertarea lor. Chemarea le este învaluita. ca apoi sa nu fie prapastenie la care sa nu ajungi în chipul cel mai logic cu puti nta. oricât ar crede ca într-însul salasluieste Duhul lui Hristos. A osândi pe preoti e lucrul cel mai usor si cel mai fara rost. din amândoua partile. 511. Dumnezeu îti vorbeste. Postul l ucreaza si asupra acestora. E lucru de mirare. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. 502. Sa fim drepti: slujba preotilor e sfânta.convingeri. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca.. vor sovai în hotarâri (Isaia 28. biruinduse de lume. dar nu convinge. 26). 509. nu vor lasa poporul sa creada si asa se vor salbatici oile asupra pastorului si vor fa ce bucurie lupilor. în întindere si în adâncim e. Preotia este. Sigur ca acestia. PREOTII 506. ca sa nu cada din milostivire sub strivirea dreptatii. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". altfel mustrarea lor învinge. sau sa se rupa din obste si din duhul dragostei lui Hristo s. Caci scrie: "Dormind oamenii. Prin preoti nu te cheama omul. Larma vietii si galagia grijilor desarte striga oamenilor în urechi ne voile lor pamântesti. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. fiindca. prin graiul lor. 503. mai tare decât le striga glasul constiintei trebuintele lor ve snice. sigur ca ei vor fi covârsiti de mostenirea aceasta si nu-si vor putea îndeplini fara umbra trimiterea lor de l a Dumnezeu. În jurul lor se va întari întunerecul a toata nestiinta si va începe foametea. Milostivul. dimpotriva. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. prin Sfântul Sânge al Mântuitorului. Sarea pamântulu i o vor calca-o oamenii în picioare si asa vine ca: "Si preotului i se va întâmpla ca . Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii. în mocirla us cata. Caci El e Cel ce uneste obstea laolalta. cu aceeasi datorie ca Pavel. 508. Preotii vremurilor noastre. E bine ca povatuitorii sa graiasca totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos. zice Ioan Scararul. darul lor e de la Dumnezeu. ca în fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojana si smeriti înt ru mustrare. 510. Mare. Ochii vad lucrurile. nu de pâine. ci te cheama Domnul ca sa-ti stramuti viata ta de om. Prin ei. ca mintea fii nd netrupeasca.. Oamenii abia mai aud cele de dincolo si li se par departe: surzenia tot m ai mult se întareste si chemarea lina nu se mai aude.

dându-se pe ei de ceva mai mare: Ilie. 515. 5. Si asa îi duce de minte. Unii se trezesc ca au trait în ratacire. Proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de o îndrazneala nemaipome nita si palmuiesc smerenia. Om ul se întuneca dinspre adevar si ia ratacirea de buna. 11).. Hristos. care trece peste taina pocaintei. prin sfintele soboare. Se dau pe sine de ceva mare. nevrând sa-i piarda din g heare. Pretind ascultare de la oamen i pentru ca "Dumnezeu" i-a trimis sa spuna la lume lucruri de care îti tiuie urech ile. a prea multor oamen i: cercul ratacirilor. cu "duhul" care îi poarta si îi învata. arata o evlavie neobisnuita: marturisind pe Hristos. batând metanii. dar multe nu. vedea-vor sfârsitul înteleptului. Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt întregi la minte: 1. Câte unii. 8. cum s-au dat. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. Fratilor. 6. în care se încurca sufletul multora. Dreptul Judecator si asa mai departe. ascultati de Biserica. facându-si si Sfânta Cruce. sa-si faca singuri "credinta". pâna la moarte "(Apocalipsa 12. 513. mai p resus de Biserica si sfinti. de care prin amagire au ascultat. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. VIII. Fierb de mânie când nu sunt luati în serios." (Întelepciunea lui Solomon 4. 9. PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 518. fiindca au pacate. acoperindu-le darurile si harurile. Cartea III. Asa se cufunda în pacate. Asta atârna de puterea de stravedere a "duhului" care le spu . 514. caci toata decaderea e de la parinti începatura. si-ti îngheata inima auzindu-i. pentru mântuirea lumii. cap. Dar. cu toate acestea.. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. si în general dreptul. si n u si-au iubit viata lor. Drept aceea. 4. din neascultare. le pune înainte neputintele oamenilor. administrata valid exclusiv prin p reoti si arhierei. Adesea au "graire în duh". ale slujitorilor legali ai Bisericii . capitalizate în om. stergându-le cu darul datoriile agonisite diavolului.. arsa în lumea aceasta. slujitorii Sfintei Liturghii. Iconomii tainelor. Multe proorocii li se împ linesc. p. având smerenie mincinoasa. 1941. Multa paguba face un preot în averea de pacate a oamenilor. Craiova. De mul te ori dreptul o pateste. 16-17) . asa cum sunt. Ioan. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu care scad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire (pacatele). dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. Fiul Omului. cu toate acestea. Nu vor nici în ruptul capului sa-si controleze prin preoti cele auzite d e la duhul lor. 3.. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o). indiferent de neajunsul lor de oameni. ca primeste sageti din amândoua partile. înduplecând spreolalta amândoua partile. de toata starea asta rea a lucrurilor are sa d ea seama si poporul. Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni. 2). sunt si ei în masura iubirii. Vrajmasul. 7. de Dumnezeu asculta. iertându-le din datorie. sarutând icoane le. 2. Ioan Gura de Aur. De aceea. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine.si poporului" (Isaia 24. zi si noapte si le ra scoala împotriva toate urgiile împotrivirii. 61) . 516. 517. toti ereticii (r atacitii) vremurilor pe care însa i-a afurisit Biserica. Acestia din anumite "motive" nu vor sa asculte de preotii Bisericii. neascultând învatatura dreptei credinte si a vietii în Dumnez eu. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu. Iisus nu a avut nici un pa cat si. Fac pe proorocii si împrastie spaima între oameni. dându-le impresia ca nu sunt obli gati sa asculte de ei (de preoti). ce putini L-au ascultat! Este un cerc vicios. pe Maica Domnului. de altfel. j ertfa neîncetata. decât talazurile care bântuie marea" (Sf . iar ei sunt înselati. si jurându-se ca-s oamenii lui Dumnezeu. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. îsi strica mintea cu parerile lor. si pe om si pe Dumnezeu. 519. Preotul. De ace ea. ba si Sfânta Împartasanie luând-o!. fiindca cei ce asculta de preotii e i. Este un duh vrajmas care întuneca mintile oamenilor si îi rascoala pe un ii împotriva neputintelor omenesti ale pastorilor. Cad la lauda. Despre preotie.

49): pârjolul dragostei. care aprinde lu mea. ucigasii dreptilor. Înselaciunea e si mai vadita. bineînteles -. îngaduind Dumnezeu. pândind si alergând dupa fiecare ins. 525. 9). ed. 10. Nu -i ocarâm. cautând mereu pe fratii Sai (Matei 28. 523. pe care-l cred ca e Hristos. teroristi ai sufletelor simple. Ta lmacesc gresit. 11. mergând grabit spre cea mai de pe urma sfarmare si sarire a mintii. 10). aceasta curateste si viata noastra. 521. lamurindu-l ca aurul.77). Pentru ei. arde puterile raului si straluceste cu lumina dumnezeiasca pe smeritii Sai urmatori. 3000). a cercat vrajmasul pe multi. strigând sa aiba în lumea acea sta soarta lui Dumnezeu. dar scui pa Biserica. 10). 7-13). caci multi dintre ei au fo st pe la casa de nebuni sau vor trebui sa se duca. p. cea din iubirea de oameni.ne ce le spune. e destul sa le aducem aminte de înselaciunea în care au cazut iudeii. Unul ca acesta traieste ca un dezlegat de viata si nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic. Asta nu se poate tacea. (C u amagirea ascultarii pâna la ucidere de om. caci acesta-i f ocul azvârlit de Dumnezeu pe pamânt (Luca 12. "pâna-i va prinde pe toti cei ce se vor mântui. într-un sentiment de liberare. Si aceasta o face mereu. întrucât oricare din hristosii mincinosi. Iisus Hristos. pe care înca o tot duce printre oamenii ce-L pa lmuiesc cu ura de fiara pâna la sfârsitul veacului de-acum. întrebându-i: Nu dupa scripturi (Ioan 19. . 7) a u rastignit ei pe Dumnezeu ? PROVIDENTA 522. decât a-l desavârsi. Astfel. dovada ca nu-si lasa ucenicii sa zic a "Tatal nostru". 524. nu e fiul Tatalui. Daca simtim suferinta fara asemanare a lui Dumnezeu Mântuitorul nostru . ca unul ce n-are învelitoarea trupului si de aceea prinde cu oarec are vreme înainte cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. Când cineva se încumeta sa se lase în conducerea Providentei. Capete despre dragoste. iar Finees a si facut a ceasta si i s-a socotit acestuia râvna pentru Dumnezeul sau (Numerii 25. Filocalia. îngaduie Dumnezeu amagirea nelegiui ta a Satanei (2 Tesaloniceni 2. de cum pe oamenii lumii. Sar de la un lucru la altul si leaga lucruri fara nici o legatura.2. În preajma lor simti tulburare si primejdie. unul ca acela sare ca ar s din orice iubire conservatoare de sine si se roaga. acum cca. pentru fiii pierzarii.I. În numele "dumnezeului" lor sunt în stare sa omoare om. ci ne pazim si îi învatam si pe altii sa se pazeasca si ne înfricosam cât de gr oaznic si-au taiat mintea în Scripturi (2 Petru 1. Dar asta nu e proorocire. ca pe Pavel" (Sfântul Maxim Martu risitorul. s i neavând odihna pâna nu-i aduna pe toti Acasa. Dumnezeu-Omul. 24). Nu-i blândete pe chipul lor. poate vedea înca de aici arvuna desavârsiri i sale. pâna la sfârsitul lumii. care li s-a facut pâna acum în peste 800 de hri stosi mincinosi (Matei 24..s ub actiunea harului de sus. dupa trecere de vreme. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. adica sa-si depaseasca constient conditia sa umana . luat în parte. luntri sau biserici m incinoase. 1947. care de fapt sunt diavoli. ca sa culeaga el pe cei ce-ntind mâinile sa scape. iar înlauntr u nu au cele sapte Taine. vol.Cel cu cruce . desi scrie: "Asa sa va rugati" (Matei 6. Dorul lui Dumnezeu dupa cel mai mare pacatos este neasemanat mai mar e decât dorul celui mai sfânt om dupa Dumnezeu. în care pe multi îi ia de minte si-i duce cu el. ca o înviere din morti. 20). Iar cine L-a si vazut pe Domnul si neasemanata-I Cruce. întemeindu-se pe Sc riptura ca si Avraam a fost în stare de o atare ascultare. în fiecare ve ac de oameni. pri mii calatori la iad cu Scriptura în mâna. strâmba adevarul si se propovaduiesc din Scripturi. mai mult pe ei însisi decât pe Dumnezeu. Caci pâna acum nelegiui tul a scornit peste 800 secte (800 în 1946. hris tosii mincinosi îsi scot ucenicii dintre fiii Tatalui si-i fac fiii pierzarii. vrajmasul mântuirii oameni lor s-a iscusit tot mai mult în rele: a scornit si el corabii si cu ele da târcoale peste apele potopului.. Înselaciunea e usor de pri ns: corabierul vrajmas si hristosii mincinosi nu au crucea pe catarg. Sibiu. ce se întorc Acasa.) umbla nevazut de oamenii cu ochi de lut. chiar si pe pustnici. în toate v remurile. (. printr-un el an de iubire de Dumnezeu. 520. Raspunzând celor ce se tin mai presus de Biserica si sfinti. ace ea e Biserica lui Hristos .peste puhoaiele pierzarii. Prin urmare. 12.) Prin urmare fiind asa de saritori cu ascultarea si credinta la povetele "duhului" lor. sunt o adevarata primejdie pentru oameni.

Timpul, cauzalitatea, lumea, viata si toate vamile cunoasterii, pline de chinul contrazicerilor, ramân la pamânt, ca o gaoace de ou când iese din ea un pui viu sau, când dintr-o omida paroasa - trecuta aparent prin moartea unei crisalide - i ese si zboara un fluture în culorile curcubeului. Asa suntem si noi în conditiile vietii acesteia, o candela cu untdelemn si fitil, dar înca neaprinsa. 526. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt, ca avem o înrudire cu Dumnezeu, ca locuieste chiar în structura noastra spirituala, ca suntem în pragul liberei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi p e placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu conceptia crestina despre lume si viata. 527. În cazul când omul cel vechi mereu se obrazniceste cu "drepturile" sale biologice asupra omului ceresc si biruie, atunci, deosebirea celor doua naturi c are traiesc întretesute în noi, ajungând într-un contrast nelimitat, Duhul lui Dumnezeu Se retrage din om si vin pedepse colective multiple asupra vietii pacatoase. Asa avem motivarea potopului: "Nu va ramâne Duhul Meu pururea în oamenii aces tia, pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa fie o suta douazeci de ani" ( Geneza 6, 3). De asemenea, perversiunea sodomiei, care "striga înaintea Domnului" (Geneza 19, 13) a atras asupra Sodomei si Gomorei prapadul focului, care a ars p amântul 400 m sub nivelul marii, formând Marea Moarta, radioactiva pâna astazi. 528. Toata cararea de la porunci la cunoastere, de la ascetica la mistica , nici un pas nu o facem singuri. 529. Dumnezeu vrea sa stavileasca navala anarhiei în faptura, însa, respectând libertatea omului, nu poate, decât daca va câstiga si convingerea omului pentru inte ntia Sa. Pe drepti îi are câstigati pentru aceasta cauza. Pe nedrepti, pierzând acesti a libertatea lor - de vreme ce robesc pacatului - nu-i mai poate câstiga prin libe rtatea pe care n-o mai au, de aceea pentru acestia nu-i mai ramâne decât sabia. Prin sabie se întelege aici: asprimea dreptatii, legea, autoritatea, stapânirea, pedeaps a, pâna chiar si pedeapsa cu sabia. 530. Iubirea si sabia lui Dumnezeu lucreaza neîntrerupt si deodata între oame ni: pentru fiecare, dupa cum îi trebuie; asta nu numai fiindca oamenii sunt ameste cati, dar si pentru ca fiecare ins îsi are vremile sale când îi straluceste milostivir ea, precum si vremi când îl prigoneste sabia - ca sa vie iarasi la starea de milosti vire. 531. Dumnezeu taie para focului în doua; cu puterea arzatoare, dar nelumino asa arde pacatosii, iar cu puterea luminoasa, dar nearzatoare straluceste pe sfi nti. Asa ca pe unii îi lumineaza nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor; iar pe altii îi arde neluminându-i, întunecati si la întuneric, în vecii vecilor... 532. Multi oameni, mai puternicii veacului, sunt refractari propovaduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor, cel acoperi t cu pretul vietii. 533. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca tuturor Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. 534. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se ciocneasca de Iisus. 535. Providenta bate timpurile în functie de om. Iar fiindca omul are dorul exceptional al fapturilor spirituale, al libertatii deciziei si timpul are o fu nctie variabila în Providenta. 536. Stiind Dumnezeu slabiciunea credinciosilor si desfrâul rautatii, mai i ntervine din când în când cu întâmplari înfricosatoare între oameni. 537. Dumnezeu nu pedepseste toate relele aici si imediat, precum nu raspl ateste tot binele aici si numaidecât. 538. Daca Dumnezeu ar pedepsi toate relele aici, ar putea însemna ca lumea aceasta este singura care exista. Daca ar pedepsi toate relele imediat, ar însemna ca se teme de puterea raul ui, care nepedepsit imediat ar putea periclita stapânirea lumii. 539. Daca Dumnezeu ar rasplati tot binele aici ar însemna acelasi lucru, ca exista numai lumea aceasta. Daca ar rasplati tot binele imediat ar însemna ca sufletul exista numai în lu

mea aceasta, în care Dumnezeu trebuie sa se achite urgent de îndatorirea ce i-a facu t-o omul. Ca uneori Dumnezeu pedepseste raul si uneori rasplateste binele, este ca sa stie ca raul se pedepseste si binele se rasplateste. Daca o face rar în lumea a ceasta este semn ca o trece sigur în cealalta. 540. Daca Dumnezeu uneori nu pedepseste raul este ca asteapta pocainta pa catosului. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului este semn ca-i lucreaza rabda rea. În amândoua cazurile Dumnezeu asteapta sfârsitul omului, în ce sfârseste omul, fie ca a fost multa vreme bun, fie ca a fost multa vreme rau, cele de pe urma au ultim ul cuvânt. 541. O rasplata aici si imediata pentru toate faptele ar dauna libertatii omului. Raul nu s-ar face de frica pedepsei, iar binele s-ar face din interesul r asplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti. Iata, prin urmare, la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vr ea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la sensul lor metafizic cel ascuns în Dumnezeu, car e este Duh, este iubire si Adevar. Si aceasta fac si oamenii liberi si cunoscuti si lor însisi ca atare. PSALTIREA 542. Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau înv ataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. 543. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumn ezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pac atelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii ome nesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toa te potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor. RAPORTUL CONJUGAL DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 544. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 545. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Instinctul barbatului vrea mereu femeia, ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Instinctul femeii însa e maternitatea. Copilului, pâna se desprinde de mama, îi trebuie doi ani, deci, dupa rânduiala firii, trebuie sa fie l asata în pace. Deci, ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia, facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa, cautând sa scape de rostul firii sale, sau o va face crim inala, punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare, sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38, 9), pazind-o de rostul zamislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Altii recurg la sterilizare, altii la aventuri, sau la lupanare. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2, 15), ci o va osândi cu ucigasii si curvarii, printre care si el de asemenea va fi (Apocalipsa 21, 8). Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational, prin pute rile rationale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. Si iarasi, si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare, saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. 546. Placerea, cautata numai pentru ea însasi, cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului, pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le; ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. 547. De ce nu-s parintii la fel de grabiti si cu însurarea baietilor, pe cât sunt de grabiti cu maritarea fetelor? Fapta lor gresita încurajeaza tainuit si pe fata frauda neomaltusiana - onania cu femeie, fereala, pazirea - ceea ce e o pla ga de o nebanuita întindere în toate mediile sociale. Iata ca, dupa scurta vreme, se arata si pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburari grave ale s anatatii, fenomene dureroase ale pântecelui, tulburari îndeosebi nervoase si mintale

, cu desavârsire necunoscute nici chiar medicilor. Asa zic medicii. De la pântece du rerile se întind la rinichi si în josul pântecelui, uneori în membrele inferioare. Durer ile se stârnesc si cresc în vremea mersului, în vremea ridicarii si asezarii pe scaun, a ridicarii vreunui lucru si peste tot în vremea intimitatii - lucru care aduce u neori grave neîntelegeri conjugale. Deodata cu durerile acestea, apar tulburarile nervoase, care schimba profund starea psihica si mintala a bolnavelor. Caracteru l schimbator ajunge iritabil, irascibil pâna la exces. Din nimicuri, explozii viol ente, furii, adevarate sincope ale judecatii, care nu mai pot fi înfrânate sau stapâni te. E un adevarat dezechilibru umoral, care face biata victima sa treaca de la e xplozia violentei, pâna la tristetea si melancolia cea mai profunda, si uneori, pâna la ideea sinuciderii. Asta-i frauda si isprava. De aceea nu tacem, ci demascam, împinsi de mila si de stiinta. 548. Într-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succes iv printro faza de congestie intensa si o faza de slabanogire brusca, ce stabile ste cursul regulat în circulatia sângelui. Actul conjugal falsificat, neispravit, fa ra concluzia naturala, lasa sa persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Urmeaza o tulburare a nutritiei tesuturilor, pe urma alt erarea lor anatomica. 549. Multimea firisoarelor nervoase ale plexului hipogastric, firisoare c are pleaca de la uter si se unesc cu sistemul cerebro-spinal, îndura apasari, irit atii, care, la obârsie sunt dureri locale, dar cu tulburari reflexe la distanta; i ar cu vremea, arunca pe bolnave în plin domeniu psihiatric. 550. Congestiile acestea cu repetitie produc alterari intense si profunde în sânul tesuturilor, care-si pierd functiunea lor normala. Asa se instaleaza, cu v iclesug, sterilitatea definitiva, incurabila, dupa câte o lunga perioada de steril itate voita. Atunci în zadar mai doresti copii, mugurii vietii, caci firea te pede pseste cu aceasta cruda întoarcere a lucrurilor: îti califica fapta si îti condamna ne amul la moarte. Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. Asa se stinge nea mul... RATIUNEA 551. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii, cataclis mul în fata, puterile raului dezlantuite, nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine, în tine, care stavileste haosul, iar pe tine te creste mai pr esus de om, împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. 552. O iluminare a ratiunii, datorita "locuirii" lui Hristos în suflet, nu este de nici o mirare, întrucât Iisus Hristos este numit înca în terminologia greaca: "l ogos", Cuvânt, ratiune absoluta a lui Dumnezeu. RABDAREA 553. Cu aratarea rabdarii suntem datori în primul rând pentru ca, mai înainte d e a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mântuirii, faceam si noi ale lumi i, umblând în faradelegi si chinuind pe altii si, astfel, ne-am bagat datori; deci a cum trebuie sa platim ale noastre cele de atunci, ca pentru rabdare sa dobândim mânt uirea de la Dumnezeu. Asa trebuie sa platim acum cu durere cele ce le-am facut o dinioara cu placere. 554. Cei ce biruie lumea (1 Ioan 5, 4) nu sunt nicidecum o adunare de nep utinciosi, o turma de inactivi, oricât s-ar parea rabdarea raului o slabiciune a b inelui, ci ei sunt ostasii Împaratului, care prin rabdarea Crucii a biruit nu numa i lumea, ci si toata stapânia mortii. Mântuirea e cununa acestei biruinte. Iar despr e nevointa care dovedeste rabdarea si credinta sfintilor (Apocalipsa 13, 10), pu tem spune ca e singura cale îngaduita si în stare sa mistuie puterea raului si sa o faca fara rost si fara vlaga în lume. 555. Rabdarea raului sau umilinta, în credinta lui Dumnezeu, este cea mai u riasa putere asupra raului în lumea aceasta. 556. Chip de umilinta desavârsita ne-a dat Mântuitorul pe cruce: El, Fiul si slava Tatalui, Dumnezeu adevarat, nu S-a împotrivit, ci a primit sa treaca prin ce a mai de pe urma umilire cu putinta pe pamânt, caci stia ce putere are umilinta. R abdând batai, scuipari în obraz, cununa de spini, piroanele si spânzurarea pe cruce, i ar peste suflet hulirea celor faradelege, toate acestea înca nu erau crucea cea ma i grea; pe aceasta o avea la spate. Crucea cea mai grea, pe care era rastignit c u fata, era neasemanata durere a milei Sale fata de oameni.

În lumea aceasta nu poti sa crezi în Iisus fara sa fii pedepsit. 561. cu acelasi pret al vietii. caci ea arde datoriile noastre si toata stra dania lor. decât rabdarea cu dragoste a necazurilor. dar n-a putut tamadui orbia rautat ii. de caricatur a existentei: demonicul. Acesta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. dar are pedeapsa. e o venetica în fire. acestea au obicei ul sa-l arunce în deznadejde ca sa paraseasca lupta. ai lui Dum nezeu. Misiunea lui Iisus. dar n u e naturala. Începutul trebuie întar it cu rabdarea. ca apara adevarul si ca slujeste lui Dumnezeu. ci trebuie timp si rabdare. Rautatea e o osânda. când vrei sa te apropi si sa slu jesti Domnului. Desi Dumnezeu n-a revelat o Scriptura împotriva Sa. care a introdus-o în fire. Rabdarea mai este si nevointa. prin a marturisi si ei pe Hristos. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. 560. Cine rabda (îndreptarea) pâna la sfârsit se va mântui (Matei 10. Este ascunsa în ea o mare b ucurie. atotputernicia si dreptatea lui Dumnezeu. desi comprimat dar capabil sa-si recâstige dimensiunea paradisiaca: miezul capabil de Har. decât a combate rautatea.557. dar are judecata. data si mieilor. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. mai periculos decât sa te lupti cu îngustimea si cu form alismul. Iar. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa de necaz si se schimba în buc urie. 563. rautatea. Orbia rautatii nu are leac. originara. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. de salbaticie. e descojirea firii de absurditate. sa-ti pregatesti sufletul de ispite" (Cartea întelepciunii lui Sir ah). Iisus a tamaduit orbirea ochilor. Prin rabdarea multor nestiuti de oameni. Nu dupa Scriptura L-au câstigat pe Iisus? Ia ta ce poate rautatea: sa stea împotriva iubirii de oameni si de Dumnezeu. RAUTATEA 567. de asemenea. Rabdarea sfintilor în încercari are rostul iubirii de oameni. Aceste forme ale relei vointe au înfrânt si pe Iisus. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". care chinuieste firea. formalismul iudaic a întors-o împotriva lui Dumnezeu. o moarte anticipata. si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. 569. ca sa nu cadem în întristare. care crede ca are dreptate. deprinderea rabdarii începe cu ocara. Firea perversa si firea curata. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat " sa-l manânce. dar cu ajutorul omului. exist ent înca în fire. ci pentru "vinovatia" de a fi crestin. 562. Sfântul Pavel de asemenea ne previne: "Toti cei ce vor sa traiasca cucer nic vor fi prigoniti" (2 Timotei 3. 565. 559. cu conditia ca sa nu fie pentru vinovatii. Multi tirani s-au îngrozit de rabdarea mai presus de fire a sfintilor. Rabdarea este o conditie a mântuirii. dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecatii. pentru ca în lupta cu mândria si cu slava desarta. nici Iisus. Atâta am înteles din taina rabdarii sfintilor. Nimic mai greu. cu puterea Bisericii vazute si nevaz ute. Nu le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare în lucraturile lor. De aceea. fata de lupul care se afla mai la deal. 12). 568. E absurditate multa si variata lipita pe fire. pentru ca nu se poate schimb a în bucurie nicidecum. sfarâma mereu portile iadului. Nimic mai primejdios. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. împotriva ei. 558. 564. Precum ca acestea sunt asa ne stau marturie mieii lui Dum . Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. nu are iertare. 566. Scriptura a prevazut de mult cenzura împotrivirii zicând: "Fiule. Rautatea a înfrânt pe Dumnezeul iubirii. 22). La începatori. nu poate nimic. ea este împotriva iertarii si a oricarei tam aduiri. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu.

Iar gândul al treilea e ca în s uferinte fara de voie s-au mântuit mucenicii. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. Dumnezeu. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. 576. Lupta începe abia în cei ce s-au hotarât la o viata mai conforma cu porunc ile dumnezeiesti. a ceea ce orânduieste s i face Dumnezeu. pe necredinciosi. 574. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar. tot asa si cu suferintele razboaielor. stam de buna credinta ca mergem bine. chiar daca nu pricepem aceasta. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele s unt scumpe. Apoi. 26). c i cu viclesuguri si curse. pe cei fara nici un Dumnezeu. mult mai multi se mântuiesc pe fron t. Cei ce nu urmaresc în viata aceasta nimic mai mult decât sa fie fericiti în lume si tihniti în trup. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. ca nu le lasa Dumnezeu. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite zavistii. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume.si precum stie si face . decât s-ar fi mântuit acasa. si stiind ca nimic nu se întâmpla fara voia lui Dumnezeu. acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia îi are fara d e razboi. asupra caror a înca arunca vrajmasul aprinderea sa. 575. pe cei nebagatori în seama sau potr ivnici . ba chiar si pe draci. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentr u nesupunere. Numai ispitele. sau mai mult îi foloseste mutarea din viata aceasta. care le-ar face toate câte-i învata dracii . Al doilea gând de ajutor e primirea de mai înainte ca bun. încât nu mai ramâne istoriei alta solutie decât sfârsitul ei. Daca întârziem sa ne luptam. 578. dau de asprimea dreptatii Sale. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. Dumne zeu.abia cu ajutorul primejdiei îi îndupleca sa v rea si ei ce vrea Dumnezeu. ca printr-însii sa aduca la mântuire pe cei de mântuit. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. lumea crede ca mor în razboaie cei rai si scapa cei buni. în atotputernicia Sa. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. Relele pe pamânt asa de mult vor strânge oamenii. Prin urmare. RAZBOAIELE 571.. pe care o flutur a el în vazul mintii. pentru ca numai singur Dumnezeu stie si tine socoteala fiecar uia. îngaduie razboaiele. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. adica mântuirea. 572. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare.dar totusi oameni cumsecade . (. singurul lucru cu adevarat de trebuin ta. Es te si nu este asa. cel milostiv întru drepti. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. în suferinte de bunavoie s-au mântuit cu viosii.. iar oile Dumnezeu le stie". 1). si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi atârna de lupta nevazuta a câtorva clipe. spre pedepsirea rautatii.daca pentru cineva e ma i de folos viata. De aceea zice Înteleptul: "Fiule. ostas al lui Hristos. 577. oameni amagiti de ei. numai singur Dumnezeu stie . lupta tr . Aceasta e a doua înaintare a razboiului. în voia firii povârnite spre pacat. 573. 44). Pe de alta parte. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în car e se afla. 570. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. decât în ceea ce-i era dat dupa fire. Unul din sfinti a zis: "Caprele eu sunt.nezeu. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. ca sa o faca iubita mintii. se poate întâmpla ca fara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. foloseste si pe cei rai. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva . deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trez im spre ce trebuie sa fim. o arata mai sclipitoare. n-a vem nici o lupta. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. sau asupreala. Pe urm a.) Caci cea mai primejdioasa temnita e aceea în care te simti bine: n u vei iesi din ea niciodata. când. avem înaintare la unire. Obisnuit.daca ar fi dupa ei. sa ne buc uram de hotarârea Lui. Daca mintea nu baga momeala în seama vrajmasul staruie cu ea. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeala si sa o faca sa vorbeasca împreuna. Câta vreme mergem în voia valurilor.

totusi n-am scapat de razboiul momelilor. si astfel sa se arate si haru l lui Dumnezeu si voia omului. caci a colo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. Biruinta Mântuitorului e unica. Cine are darul dragostei. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sila. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. Daca la ceasul de razboi. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. ci tot aceeasi. si anume: daca mintea nu-si aduc e aminte cu credinta de "Doamne Iisuse. precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna.". pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. latent. 8). Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. în vremea d e lupta . vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . desi botez ati. întoarceri neasteptate la Dumnezeu. nu vor scapa de primejdii.tocmai întors de cum e razboiul vazut. Grija la minte! Caci razboiul nevazut cearca pe toata lumea si n-a c rutat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor! 586. fiind urâte de noi. nebunia si haosul nu sunt literatura: sunt realitati care uneo ri izbesc frontal si cauta sa înghita relativul tau echilibru.ebuie data grabnic si dupa lege. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. si printr-însa tre când. iar legea este dragostea . lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu.. 587.ceea ce-i îndatoreaza cu o mare smerenie înaintea lui Dumne zeu. cu desfrânarea. 588. depanând rugaciunea. de orice fel. 582. 581. Raul. Aici e granita între lupta dupa lege si caderea în faradelege. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din p amântul inimii. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. . v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain.poat e vedea lucruri minunate. "inoculat". biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. Toti ce i ce umbla dupa placeri. Începatorii pot sa vada cum numele Mântuitorului îi izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului . 583. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii. al pocaintei. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. al rabdarii si al gândului smerit. Aici sta pricina pentru care noi. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. 579. Vezi clar. sau gândurile din pricina placerii".. 589. Aceasta pentru ca unele din ele. uneori c u luciditate unica în viata. împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. 590. altele. pe cel înclinat spre gânduri. 5). Desi înzestrati cu darurile Botezului. 20) care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe putin i i-a întors. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. 20). i se întâmpla ca încuviinteaza momeala vra jmasului. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. pâna ajunge deprindere sau obicei. care stavileste haosul. îndata sa fie sterse. puterile raului dezlantuite. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine. 591. 580. în structura ta spirituala. Momeala nefiind pacat. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. Dar cu Hristos da. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. mai bine-zis în clipa de lupta. oriunde e chemat pe nume. iar pe tine te creste mai pr esus de om. Vremea de lupta are o mare cumpana. cataclis mul în fata. 584. Si: Îl cheama dragostea. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. stiind ca se lupta El în locul lor. însa nu e nici atunci alta biruint a. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. întrucât nu sunt em ca îngerii neschimbabili. ca "dintr-asta" numai Dumnezeu te poate scapa. f iind iubite. RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 585. în tine.daca lupta dupa lege (2 Timotei 2.

Nici o viata sporita nu e crutata de bântuieli: fie cu vederi amagitoa re si tragând catre slava desarta. Astazi. RECUNOSTINTA 600.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. Covârsirile acestui mândru sa nu sperie pe nim eni caci nu spurca pe om. Cu primele umbla sa ne amageasca. Altfel nu ar mai fi lupta. Daca vede vicleanul ca nu ispraveste surparea cu ispitele atunci aru nca în minte hule împotriva lui Dumnezeu. Rabdarea însasi a razboiului e ultima ta rugaciune. nici ucenicie. 595. În calea celor dintâi avem lepadarea de vederi. Când însa ne mai adâncim sufletele acolo unde ne asteapta Hristos de la Botez. Iata înca o amaraciune a lui Iis us. (. RELIGIA . nici a virtutii tale. Nici omorâti nu pot fi. Noua.si mai departe nu pot sa faca nimic!" 592.constiinta chiar . Iata de ce se spune ca binefacerea si cu recunostinta su nt doua virtuti care nu s-au întâlnit amândoua pe pamânt. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. din zece. Aduna la conflict. ci a harului Aceluia Care te tine în bratele Sale ca sa nu cazi în întristare. Tot intervalul de vreme pâna la moartea fizica a fiecaruia în parte. (.) Lumea nu se mai poate atinge decât de temnita ta biologica. va voi fac e liberi!". Si "Nu va temeti de cei ce ucid trupul . pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. caci mai de folos este a ne vedea pacatele decât a vedea îngerii. de unde ajung la mania persecutiei. Acestea sunt cuprinse în cuvântul lui Iisus: "Eu. când mila lui Dumnezeu vine în Persoana sa caute si sa curete pe pedepsitii Sai. psihanalitica. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla.. iubim Crucea lui Hristos si cruc ea noastra. cu firea primim si credem ca taierea voii proprii e într-un cuvânt curat irea de patimi. la un samarinean. 593. e un continuu r azboi nevazut între binele si raul din om. nici nu trebuie sa fie. iata ca nu gaseste recunostinta în Israel. E mai de pret lupta. pre cum si toata istoria acestui mod de existenta decimat de moarte. nici sa nu le bagam în seama. Noua ta realitate de o evidenta absoluta. Dar cu celelalte umbla sa ne constrânga sa socot im placerea ca bine si durerea ca rau.care nu plateste nimic (în si ne) . ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. iar catre smerenie le închid e calea prezentându-le-o ca umilire. a trupului. 599. De la aceasta experienta începând. mintea ..) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu.. ca vezi ajutorul lui Dumne zeu si te smeresti si te umpli de dragoste. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. la expresia cea mai dinafara a vietii. Sa stii ca a ramâne în picioare nu e treaba ta. Omul nu si-ar mai cunoaste slabiciunea si nici de sm erenie nu ar mai avea trebuinta. Dar. Pe calea aceasta le macina sufletul între dezna dejde si nemultumire. La acestia lepadarea de sine a fost mereu un lucru de sila sau fara convingere. caci biruinta pe multi i-a pagubit. Cu aceasta mestesugire ar restrânge nazuint ele sufletului numai la o viata comoda în veacul acesta. 596. Potrivnicul are doua feluri de ispite: prin placere si prin durere. scapându-i cu desavârsire. primim cuvântul Lui ca re împrastie furtuna. fie cu înfricosari grozave ducând catre iesirea din minti. El este izvorul smereniei care reechilibreaza sufletul din bân tuielile mândriei. iar în calea celorlalte avem lepadarea de sine în grija lui Dumnezeu. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. Suntem în furtuna cu sufletul numai atâta vreme cât traim la suprafata. ca ultim reazim etern al linistii. Adevarul. Pe putini credinciosi si molateci vicleanul îi scoate din lupt a cu evidenta neputintei cu care îi arunca în deznadejde. nici sporire.atunci razboiul nevazut între binele si raul din om ia o forma clinica. 597. 594. care acapareaza pentru sine si fortele naturale ale sufletului ... 598. sau de la oricare alta Taina. Deplin izbavit de lupte nu este om pamântean. se în chid sufleteste în prejudecati si asa aluneca din calea sfânta în calea profana sau ch iar clinica. absolut superior conditiei tale pamântesti. iarasi se vor fi apucat de rele.. a gasit-o între str aini. (.) Când în om se întareste aceasta alterna tiva. nu ar mai trebui nici Ha rul neîncetat de la Dumnezeu.

aducându-ne aminte greselile noa stre. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntrerupt va rugati". Caci arma mai puternica asupra diavolu lui ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pamânt nu este (Sfântul Ioan Scararul). piramidele au ramas monumen te ale mortii si dinastiile s-au stins. 615. 614. 8). Îndata ce si-au ridicat mâna asupra preotilor. ci se smereste. miluieste-ma pe mine pacatosul". arma mai tar e. se deapana de la sine fara cuvinte. Rugaciunea mintii este sabia Duhului. dupa cum nu vorbim nici de rugaciunea liturgica. caci al tfel. 612. Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca Numele lui Iisus Hristos. Iisuse Hristoase. Iar asupra smereniei vrajmasul nu poate nimic. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. Atunci. Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu. fara lucrarea de unire a preafericitului nume. Rugaciunea mintii are si stari superioare. descoper it de Însusi Iisus. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreola lta de pacat. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. care taie gândurile rele cu Nume le lui Iisus. La intrarea în calugarie rugaciunea vamesului. 613. 609. e neaparat de trebuinta sa-si cunoasca atârnarea lor de Dumnezeu si Lui sa-I întoarca cinstea si slujba. ba chiar a tuturor facultatilor noastre sufle testi izbuteste s-o ajunga abia rugaciunea. În istoria Egiptului. Rugaciunea neîncetata a fericitului Nume: "Doamne. mai bine-zis în clipa de lupta. deci în privinta mântuirii. oriunde e chemat pe nume. RUGACIUNEA . si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. e numita deodata cu metaniile "Sabia Duhului Sfânt". patrundem din af ara spre înlauntrul nostru catre Iisus. câta vreme faraonii respectau religia. s-a is pravit cu ei. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. în care trebuie s a se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. nu osândirea ei. Pentru cei ce însa au o raspundere între oameni. 611. o iau razna si inima si min . într-o nesfârsita dragoste de Dumnezeu. esti mai tare ca ea si te asculta. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul .601. Propriu-zis. Cu cât cineva sta mai sus pe scara raspunderilor obstesti. Care la rugaciunea noastra bate razboi cu potrivnicul din gânduri si ne izbaveste de asupririle patimilor. ci numai de rugaciunea m intii. Iisus ne izbaveste neîncetat de lupta potrivnica: Cu Nu mele lui Hristos Iisus batem pe vrajmasi. dinastiile lor dainuiau multe mii de ani. de oame ni si de toata faptura. Unul dintre faraoni sfârseste cu toata oas tea în fundul Marii Rosii (Iesire 14. Rugaciunea mintii este " Doamne. miluieste-ma pe mine pacatosul". 607. O unificare a vointei. Rugaciunea mintii sau rugaciunea inimii are temeiul acesta. Rugaciunea nu judeca. Si: Îl cheama dragostea. si printr-însa tre când.RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 606. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura. Daca la ceasul de razboi. templele si-au închis luminile stiintei. pe care le au ei între oameni. Aici nu vorbim de rugaciuni care cer lucruri materiale. 610. Aceasta renuntare totala asigura "pentru veacul viitor viata vesnica". 602. F iul lui Dumnezeu.tocmai întors de cum e razboiul vazut. depanând rugaciunea. Rugaciunea adevarata cere iertarea lumii. apoi cu mintea. completata poate chiar de Ii sus. 605. când izbavindu-se patimile. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. RENUNTAREA 603. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. Iisuse Hristoase. nici de rugaciunea care da drumul închip uirii. miluieste-ma pe mine pacatosul". F iul lui Dumnezeu. cu atât îi poar ta si Dumnezeu o iubire si o grija mai mare. 616. rugaciunea curateste mintea. nu ale lumii. Toata lumea este a ta când ai renuntat la ea. ca "fara Mine nu puteti face nimic" în privinta izbavirii de pat imi. RESPONSABILITATILE 604. Cerul este mintea si pamântul inima. 28). Religia nu face stiinta. întorcându-se ca o arma mereu întin sa asupra vrajmasului. Postul curateste ochiul. 608. Ne trebuie mai multa inima în minte si mai multa minte în inima. în cer si pe pamânt nu este!". ci constiinta.

Unde sunt lacrimile când venim sa ne împartasim? SFÂNTA LITURGHIE 629. ascunsa iarasi s ub chip smerit. nu pricepi decât litere. Cel ce es te iubirea de oameni si de toata firea. Spre schimbarea omului din raza naturii în raza supranaturii avem treb uinta mereu nu numai de pâinea naturala. ascunde. nu era tocmai aceasta concen trare a personalitatii fericitului: a mintii în inima si a amândorura în Dumnezeu. pentru mân tuirea fiecarui suflet în parte. Nu da cu bâta în viespile sectare. si iubitorii de smerenie dau de darul acest a. asemenea si Sfânta Jertfa a Mântuitorului. SFÂNTA CRUCE 625. sau Jertfa cea de-a pururi. În zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. 618. Cei vechi stiau pricina pentru care nu se arata Antihrist în zilele lo r. 620. Fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. 621. 623. 631. din Sfânta Liturghie. Iata de ce. .tea. ca pentru dainuirea lumii e darul acesta pe pamânt. sub chip smerit. E Sfânta Liturghie. iarasi su b chip smerit. Dar si pentru aceasta trebuie putina preocupar e. 628. 3) decât în vremea îngaduita lui de Dumnezeu. De aceea. Este Duhul lui Dumnezeu în cartile Sfintei Scripturi. Biblia e singura carte ale carei date istorice au si o memorie duhovniceasca. Deci. Ea este ace ea care opreste sa nu se arate Antihrist. înteleasa în cadrul ei istoric. 617. cap atând forma unui stâlp de foc. mijlocind milostivirea de la El. Duhul lui Dumnezeu s i expiri duhul rau din tine. Daca-ti dezleaga Dumnezeu taina ascunsa în litere o pricepi. Sângele Mielului din Sfânta Împartasanie mai tine sufletul în oase si lumea în picioare. de aceea citirea ei zideste duhovniceste. ascunsa sub chip smerit. Precum Taina pocaintei sau marturisirea este judecata milostiva a lu i Dumnezeu. SCRIPTURA 619. Precum Taina Pocaintei e un dar al Cerului. câta vreme mai sunt oameni ce cauta pocainta si Sfânta Împartasanie. 630. SECTARII 624. sau omul nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2 . mântuieste lumea. 627. despre care a grait Domnul prin Daniil (Daniil 12. mereu Se aduce pe Sine Jertfa Sfânta înainte a lui Dumnezeu-Tatal. O masura de ajutor în biruinta asupra firii ne-o da si citirea dumneze iestilor Scripturi. 622. de mult ar fi trebuit Dumnezeu-Tatal sa sfârseasca lumea. De aceea si citiri sunt doua. pe scara Sfinte i Liturghii. 6). Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Numele Sau si exp iram aerul stricat al pacatelor noastre. Trupul si Sângele Lui Hristos din Sfânta Împartasanie se lupta cu trupul s i sângele nostru împotriva patimilor. marea taina. 10) si apoi Însusi ne-a învatat. 632. Sfânta Scriptura. daca nu ti-o dezleaga. Dumnezeu coboara între oameni si suie oamenii la Sine. daca nu marturiile unor vazatori Parinti despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceste pâna la cer. SFÂNTA ÎMPARTASANIE 626. De aceea Biblia e si singura carte a careia date istorice au si o neistor ie pe care o cuprinde. sfintind trupul si arzând patimile. o taina a ocârmuirii lumii. 633. Cine stie. Cartea lui Dumnezeu. asa Sfânta Liturghie. Caci pentru multimea faradelegilor. Mai întâi trebuie învatata aceasta carte a lui Dumnezeu catre oameni. are litera si are duh. toata lumea ar trebui sa vie la Sfânta Liturghie. Inspiri Duhul Sfânt. dar n-o numeste (2 Tesaloniceni 2. în sfortarea ei de a mentine în constiinta poporului ales asteptarea descoperirii desavârsite în Iisus Hristos. Valoarea spirituala a Scripturii nu se pierde în istoria pe care o cup rinde. ci mai ales de pâinea supranaturala a Sfint ei Împartasanii. N-ai sa gasesti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sfânta Cruce. adica înteleasa în rostul ei de revelatie. care nu sunt ca gândurile omului. caci Sfântul Pavel vorbeste despre taina aceasta în chip ascuns. însa Dumnezeu-Fiul. Citirea cu socoteala a Dumnezeiestilor Scripturi aprinde si hraneste sufletul cu gândurile lui Dumnezeu. sau o fereste de urgiile Antihristului. este Iisus contempo ranul nostru peste veacuri.

Dar cu Hristos da. însa nu e nici atunci alta biruint a. pre cum zice la Daniil: "Si din vremea când va înceta Jertfa cea de-a pururi si va începe urâciunea pustiirii. De fapt toate minunile pe care le-a facut Dumnezeu oamenilor. desi toti tin sa traiasca. Dar. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri. Caci Dumnezeu este facatorul de minuni în Sfintii Sai. pe când corabia Bisericii . iar în valuri ucigasul. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. Dumneze u o lauda cu fapte mai presus de fire. Dac a Domnul este ascuns de la Botez în Sanctuarul cel mai dinlauntru al fiintei noast re. încât vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si Biserica si Preoti. dar de fapt e Iisus Hristos. care câstiga razboiul si se osteste pentru mântuirea noastra. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. Aici v orbim de traire. marea minune si din ce în ce mai rara între oameni este tocmai aceasta l umina a inimii. 640. ace ea e Biserica lui Hristos . În felul acesta zice m ca biruim si noi. si va începe urâciunea pustiirii. cu toata voia lor. SFÂNTUL NICOLAE 635.Cel cu cruce .celor ce traim viata în Hristos . în data dupa venirea noastra în lume (Ioan 1. ci o dezlegare definitiva de pacate. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. Suferinta pe care o aduna de la toti îi facea iubirea mai stralucitoar e .si acestea laolalta . 638. De aceea.are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Biruinta Mântuitorului e unica. Prezenta lui Hristos în Sfintele Taine ramâne un adevar dogmatic. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a m ai putut intra (Facere 7. ci tot aceeasi. iubitori de oameni sfinti. decât ca sunt un raspuns pe care l-a dat Dumnezeu pentru iubirea lor de marele ierarh. Astfel. întrucât . cunostinta de Dumnezeu (Ioan 17. vor fi 1290 de zile" (Daniil 12. Asa se face ca inim a lui era mare în care se revarsau toate lacrimile si durerile pamântului îsi gaseau a linare. Sfânta Liturghie mai tine lumea. Sa o la udam si noi macar cu vorba. careia Dumnezeu nu-i poate pune hotar mormântul. în zi lele acelea va înceta si Jertfa cea de-a pururi. cinstind cu ele pomenirea iubitilor Sai.Satana n-are putere: îl opreste Dumnezeu. încât vor împiedica Sfânta Liturghie. Dumnezeu o lauda cu fapte mai presus de fire. atunci vine sfârsitul. 3). iar la vârsta priceperii. 639.amândoua de trebuinta pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevar decât de viata aceasta. ca un Înaintemergator îndemnându-ne spre împlinirea poruncilor. care apoi. scuipa mâinile . Acestea sunt: Sfântul Botez. fiecaruia. Asa ni s-a împartasit pe Sine. Iisus Hristos împlineste ceea ce ne lipseste noua: ne-a daruit o a dou a nastere.coarbia cu crucea pe ca targ . ne-a daruit s i noua biruinta asupra mortii. iertându-ne de prima. 11). 9). Când faradelegile vor înclesta mintea si inima oamenilor si-i vor salbat ici asa de tare. SFINTELE TAINE 637. 11) peste tot pamântul. totusi nu toti vor sa scape în coarbie. 641. înecând pe oameni. Cred ca aceasta este taina "luminatorilor lumii". SFÂRSITUL LUMII 636. si. staruind si noi cu dragoste în nevointa lui Dumnezeu. de desfasurarea lui Hristos din Taine în viata noastra reala. dupa mutarea Sfântului nu au alta explicati e. vrând necredinta. Mai mult chiar. încât va fi salbaticirea si nebunia urii (Luca 6. razbeste asemanarea Sa peste chipul vietii noastre. 16). Moartea pentru noi nu mai es te o înfrângere a firii. Dar când oamenii se vor întuneca la minte a sa de tare. Cel ce locuieste în noi prin Tain e. sporind focul iubirii sale de oameni. printr-însele apar pe obrazul nostru spiritual trasaturile Domnului.nu ne mai este o groaza.ard ca o faclie în viata sfântului. mai multa s uferinta atrage. 634. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. ci omorâre a pacatului si izbavirea firii. ne-a întarit firea pentru refacerea virtutii si nea luminat mintea pentru refacerea cunostintei . Ungerea cu Sfântul Mir si Sfânta Împartasanie. Acolo era Noe.peste puhoaiele pierzarii. în primele trei Sfinte Taine. aci Hristos. indiferent daca sun t în lumea aceasta sau nu.

O sfintenie constienta ar putea cadea ca fulgerul în ispita sfinteniei . posibilita tea sfinteniei nu se transforma în sfintenie. omul începe viata cu sfintenie. si se pravalesc asu pra lor puhoaie de ura. ci având toata faptura lor absorbita de dar. aceia scapa de barbatul sau de femeia dintr-însii si vin la starea unui suflet de fecioara. 646. sustinuta de convingere. nici viata. caci desavârsirea dragost ei nu mai are pe acestea îngradire si hotar. 655. Dar posibilitatea înca nu e realitatea. Sufletul ajuns la starea de fecioara are parte de crinul Bunei-Vestiri a nasterii lui Hristos într-însul. care e cea mai rafinata capcana a mândriei. . Este lucrul cel mai greu sa îndupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei. 651. SFINTII . 38-39): nici suferinta. unde lipsesc si Iisus Îsi pi erde rabdarea. s-au facut ca un pârjol într-un rug nearzator si. apoi o pierde: devine pacatos. 644. judecându-se pe ei însi si vrednici de iad. singurul leac al vietii. primesc de la Dumnezeu Raiul si. comoara. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimi c nu-i mai desparte (Romani 8. De aceea. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. din amarâta viata la viata cereasca. Abia lor le îngaduie Atotstiutorul Dumnezeu sa bata razboi cu stricato rul firii omenesti si cu sabia Duhului neîntrerupt sa-l arda. Sfintenia nu e tristete. 647. De fapt. chiar si numai cu atâta. Unde sunt acestea si Dumnezeu Se odihneste. Sfintenia trista e o trista sfin tenie. cautând cum sa-i înghita. Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale. Caci prin cei desavârsiti se rasfrânge sfintenia lu i Dumnezeu. stramutati de dragostea lui Dumnezeu. ca printr-o oglinda si într-însii iarasi toata firea omeneasca-si simte durerea si pacatul. ard pe "stapânitorul" ei în inima. Este nevointa monahului. 656. 648. de care se dovedesc mai presus. ca o sabie de vapaie.ce li se-ntind de la intrarea corabiei. unde altfel ar fi zac atorit în contra firii. Lui Iisus lucrurile. desi nu înteleg nimic si nu schiteaza nici o împotrivire dialectica. devine "întrebatorul complicat al veacului acestuia". ca sunt în lumea aceasta. 12). 646. P entru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întele s. tal antul si altarul Împaratiei lui Dumnezeu. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop. oamenii de tot felul. SFINTENIA 642. ci gasesc într-însii m urmurând toate pacatele oamenilor. nici îngerii. Toti stim ca înlauntrul nostru stau ascunse margaritarul. s-o scape de naruire numai sfi ntenia ramâne. Cei ce îsi întorc mânia si pofta de la cele de aici. Înlauntrul nostru avem asadar posibilitate a sfinteniei. De altfel. Datori de a o câstiga sunt toti oamenii care vor sa se mântuiasca. Oamenii vointei sunt eroii credintei si sfintii crestinismului. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. Ei. Iar sfintenia este de la Dumnezeu. orice posibilitate reala va ramâne numai po sibilitate sau chiar se va transforma în imposibilitate. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. 650. Sfintii Parinti nu au recunoscut desavârsirea decât dupa semnul desavârsit ei smerenii. pâna si copiii îi p rilejuiau motive de revelatie. tare seamana a sanatate originara. 654. ca Dumnezeu Însusi se ascunde din fata lor. n ici moartea. În viata duhovniceasa credinta hotarâta poate face ca posibilitatea sfin teniei sa se transforme în realitatea sfinteniei. 645. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. o stralucire lina a sp iritului. 643. Sfintenia. Fara ne vointa întinsa. Sfintenia este si efectiva si preventiva. nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2. Sfintii sunt convinsi de pacatele lor. Acesta e focul celei mai mari nevointe prin care au sa treaca cei ce ajung desavârsirea. Dar nu spre el le e privirea. nici iadul. întâmplarile. 653. Pe copii de pilda: Iisus i-a gasit m odelul sufletului deschis spre Dumnezeu. e bucurie. în dar. De la sine numai. mântuirea. Cei desavârsiti nu simt numai spinul pacatelor lor.DREPTII 652.

Sa nu se creada îngust ca dreptul apare numai în religie." (Întelepciunea lui Solomon 4. pentru ca au într-însii pe Dumnezeu . câstigând în razboaie. 6. 663.657. Dreptul poate sa se arate în oricare dintre valorile sau talantii lui Dumnezeu. face cu putinta milostivirea Sa peste oame ni. În jurul acestora se întareste si se întinde credinta. 661. Sfintenia e tocmai aceasta trans parenta a lui Dumnezeu în faptura Sa. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. Marcu 11. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. si în general dreptul. Familia. ca sa nu o pierd. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. Ieremia 1. Îl aduce pe Dumnezeu la impas . 658. 13). pe masura credintei si a curatiei l or mostenita din parinti si sporita cu propria lor osteneala sunt o cuvântare vie. ci trebuie sa se împlineasca dreptatea. De mul te ori dreptul o pateste. 659. Sfintii. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. Cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. În credinta. Pentru ei nestiinta e o mare ac operire de primejdii si anume. primejdia caderii în mândrie a celor constienti de vi rtutea lor. oamenii vor da peste urgia dreptatii Sale. Daca însa abia apa re în religie.. iubirea nu se poate împlini. 665. 15. ori pe-a vistiernicului. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. Când lipsesc dreptii dintre oameni. asta se datoreste faptului ca numai aici se mai stie ceva despre atâr narea omului de Dumnezeu.. ca primeste sageti din amândoua partile.Cuvântul. milostivirea. 16-17) . dreptii prin excelenta.singura situatie normala si de la sine înteleasa a omului si a oa menilor. Purtatorul oricarei valori.. prin ei se restabileste echilibrul si arm onia si prin ei si ceilalti întrevad pe Dumnezeu. 668. Dreptii fac cumpana între Dumnezeu si oameni: dobândind de la oameni poc ainta si de la Dumnezeu. ori pe-a bogatului. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sa se cunoasca pe s ine ca avându-si obârsia spirituala si toata înzestrarea de la Dumnezeu. Dreptul e omul lui Dumnezeu. 30). 660. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. o ri pe-a saracului. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei rea litati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. 662. oamenii mai presus de fire sau dumnezeii dupa Dar. 5) si trimisi sa o împlineasca. ori pea împaratului. drept aceea. Acestia. Preotul. "Cautat-am printre ei.. înduplecând spreolalta amândoua partile. Oare de ce învinuieste Dumnezeu pe oameni de faptul ca nu se mai naste dreptul printre dânsii si ca ei nu baga de seama? Raspunsul e urmatorul: dreptii sunt uneltele lui Dumnezeu. Sunt multi dr epti care nici nu stiu despre ei ca sunt drepti. 667. Sfântul nu cerceteaza. Stiinta nu angajeaza viata. Cel ce striga printr-însii voia Sa catr e ceilalti oameni. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. carora le-a dat avutia Sa pe mâna. în religie este sfântul. ori de poarta slujba preotului. prin care sfat uieste neamurile si. prin rostul lor. cu roadele ei împovarate de faradelegi. iubirea divina da tot usi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi: de s e va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. În Biserica se nasc de sus si cresc pe pamânt. pe când daca nu-i are. 664. si n-am gasit" (Iezechiil 22. În sfânta lor nestiinta ei sunt simpli ca florile. si pe om si pe Dumnezeu. 666. sunt slugile S ale. prevazuti de Dumnezeu cu slujba aceasta înca mai înainte de-a s e naste (Galateni 1. ori pe-a artistului. vedea-vor sfârsitul înteleptului. dar nepedepsit nimi . va ajunge drept. sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate înaintea fetei Mele pentru tara aceasta. Prin ei se potoleste anarhia. "Dumnezeu este îndelung-rabdator si mult milostiv. prietenia aceea de mare cuviinta a sufletulu i cu Tatal sau . oamenii sunt trasi la raspundere si se afla în aceeasi primejdie cu smochinul fara roada (Luca 13. si multi se mântuiesc. dupa faptele lor. nu stiu nimic de frum usetea lor.

c nu lasa"(Naum 1, 3). Însa nimic nu face fara sa arate taina Sa slujitorilor Sai (Amos 3, 7). Iata dreptul ca vestitor al vointei lui Dumnezeu, ca vazator înainte, dincolo de zarea dimensiunii a patra, timpul. Sfânta Scriptura ar fi o copie de p e nevazuta Carte de la cârma lumii. Dreptul ajunge la obârsia Scripturii. 669. Slujba cea anevoioasa si plina de primejdii o au însa dreptii, când treb uie sa dea pe fata pacatele poporului (Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58). "Prin stiinta lui, dreptul, sluga Mea, va îndrepta pe multi" (Isaia 53, 11). De ac eea trebuie sa fie deodata si stâlp de fier si zid de arama (Ieremia 1, 18) si fat a de cremene (Isaia 50, 7); si, pe deasupra, tuturora, trebuie sa fie pastorul c el bun, care-si pune viata pentru oile sale (Ioan 10, 11). Într-adevar, slujba aceasta n-o poate face decât un lepadat de viata si un îndr agostit de Dumnezeu. De aceea zice Petru, ca si dreptul abia se mântuieste (1 Petr u 4, 18), socotind greutatea sarcinii. Caci nimeni nu e drept fara vreun rost de la Dumnezeu, fara vreo treaba de facut. Mântuirea dreptului e conditionata de împlinirea destinului sau de la Dumneze u si e primejduita de crutarea vietii proprii, când o face în dauna intentiei divine . SIFILISUL 670. Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descoperiri i Americii, iar matelotii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proport ii, încât, pentru stavilirea urmarilor dezastruoase ale spirochetei, facultatile de medicina au creat catedra de sifiligrafie. (...) E recunoscuta de toti extraordinara repeziciune si putere de adptare a or ganismului la orice accident si împrejurare; adaptare aproape automata. De pilda, unui taietor de lemne îi aluneca mâna în pânza fierastraului sau, cu câteva sute de turati i pe secunda. De-abia a simtit grozavia si cade în nesimtire. Un soc nervos oprest e afluenta sângelui la creier, ceea ce aduce caderea în nesimtire, organismul sta as tfel locului, fara vreo miscare, caci altfel ar conturba lucrul zorit al aparari i automate. Un val de sânge învaluie rana care se coaguleaza în atingere cu aerul si f ormeaza un învelis izolator. Ca la o comanda, fibrina din sânge se si transforma în mi ci ate, pe care le ghemuie ca un dop, în corpul taieturii, unde se si apuca sa rep are, lipind, completând etc. Temperatura locala se ridica, atingerea devine durero asa, ca sa fie asigurata linistea apararii organice. Toata aceasta adaptare la n oua situatie dovedeste un serviciu automat de siguranta a vietii. (...) Fata de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranta e cu tot ul stranie: nu se apara, nu da alarma, îi lasa deschise toate caile, îi îngaduie sa um ble în inspectie prin întreg organismul si-l lasa sa "manânce" ce pofteste, pâna si scoa rta de pe creier. De aceea a trebuit stiinta sa ia masuri împotriva lui, fiindca n atura nu vrea sa se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsa neîndurata, aruncata ca o frâna împotriva destrabalarii? Nu cumva, în fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apar are? De ce nu se apara? (...) Tare-mi vine-a ma gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: "Iata, v oi trimite asupra voastra serpi si scorpii, împotriva carora nu-i descântec si va vo r musca, zice Domnul" (Ieremia 8, 17). (...) Iata, dar, pedeapsa neîndurata peste care da mintea când nu-si înfrâneaza poftele : e data jos de pe tronul conducerii si, cu totul, trup si suflet, pravaliti, le gati în casa de nebuni. SMERENIA 671. Primirea umilintei e cea mai mare putere a dreptului; pe când razboiul pentru mândrie e dovada celei mai mari neputinte. 672. Suferinta mai are si un alt rost. Prin ea îngaduie Dumnezeu oricui, neîn semnat la slujba sau chip, sa-ti sara în obraz si sa ti-l palmuiasca cu ocarile ce le mai de pe urma. Si cine ar putea sa faca mai bine o treaba de asta, decât un om de nimica, dar totusi de vreo treaba lui Dumnezeu. 673. Îngaduie Dumnezeu sa-ti auzi faptele pe nume. Caci foarte mari târcoale da vrajmasul în jurul celor încercati, pentru pacatele lor trecute, ca sa-i scoata d in calea mântuirii, ispitindu-i sa nu se smereasca, ci sa-si apere "onoarea". 674. Ne-am putea întreba: de ce îngaduie Dumnezeu palme peste fata dreptului? Raspundem ca nu este alta cale de sfintire si ca, înaintea lui Dumnezeu, nici cer

ul nu este destul de curat (Iov 15, 15); iar sfintire fara smerenie nu este. Pe noi însa, cei pacatosi si grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte d e pacatele noastre, stiute sau nestiute, ca sa ni le cunoastem si sa ni le martu risim - de vreme ce nu luam aminte la predica Bisericii - decât luând, cu atât mai vârto s, prajina ocarilor. Daca ne-am cunoaste cât suntem de pacatosi, ne-ar fi mult mai usoara ispasirea vinovatiilor. Dar când nu ne cunoastem vinovatiile, ne înselam dup a parerea noastra cu "dreptatea" pe care n-o avem, si necunoscându-ne, nu rabdam c ele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu. Drept aceea, când auzi pe cineva fa cându-te toba de ocari si blesteme, nu te pripi cu mintea si nu sari cu gura, rasp unzându-i ce nu trebuie. Nu-l întreba pe el: de ce ma ocarasti, ci întreaba-te pe tine oare de ce ma ocaraste omul acesta? În orice caz, raspunde ca David: pentru pacat ele mele Domnul i-a poruncit sa ma ocarasca si sa ma blesteme; dar nadajduiesc, pentru napastuirea ocarii, mila lui Dumnezeu. 675. Sa zicem ca, dupa parerea ta, ai avea o viata buna dupa voia lui Dum nezeu, sot si copii cumsecade si, totusi, asa din senin, la o întâmplare oarecare, u n vecin sau propriul tau copil sau sot, sa-ti arda obrazul zvârlindu-ti vorbe grel e: prapadita, ucigasa, hoata. Iar tu, nestiindu-te de vina cu nici una din acest ea si nepricepând ce se lucreaza la mijloc, se poate sa sari, ca muscata de sarpe, cu si mai grele vorbe, aparându-te si îndreptându-te, iar pe cel ce te cearca, apasându -l si ucigându-l cu mânia. Nu e bine, nu te grabi, ci socoteste cum trebuie: poate c a nu ti-ai marturisit, asupra ta, vreo greseala cu propriul tau sot, înainte de vr eme, iar sotul tau îti aduce aminte acum, într-un suvoi de mânie, fara sa stie ca paca tul o data tot rabufneste, oricâta uitare s-ar fi asternut peste el. Poate ca si c opilul îsi striga în ocara sa vreun pacat al parintilor, de care trebuia crutat, fie cu fapta, fie cu gândul. Poate ca vreun gând rau asupra vietii sale, el la vreme îti aduce aminte, sub forma de necuviinta, greseala ce era s-o faci asupra-i. Uitase si sa ti le marturisesti, sa te dezlegi de vina lor si iata, ti se aduc aminte. Caci, prin cei apropiati primim arsurile cele mai curatitoare, - stiut fiind ca nu este nedreptate la Dumnezeu. Iar pe de alta parte, poate ca putine zile mai a vem si, din îngaduirea lui Dumnezeu, se rastesc la noi viclenii, cei ce ne-au îndemn at la pacate, si, prin vreo gura slaba, ne striga vinovatiile uitate pe care mar turisirea si lacrimile noastre nu le-au sters. Drept aceea, cu lumina cunostintei fiind, în necazuri bucurati-va (1 Tesaloniceni 5, 16). Caci celui lamurit în caile lui Dumnezeu tot ce i se întâmpla spre mai multa lumina i se face, ori pricepem, ori nu pricepem aceasta. Grija no astra sa fie: de-a nu strica ce tocmeste Dumnezeu. 676. Vremea de amaraciune tine de obicei cât tine aplecarea spre mândrie; cac i celui smerit nimic nu-i poate sta împotriva: nici lucrurile, nici oamenii si nic i dracii. Înaintea lui Dumnezeu adevarata virtute e smerenia care tamaduieste, curata , apara si întoarce toate spre pace. Deci, când amaraciunea încercarii si-a împlinit luc rul, iarasi întoarce Dumnezeu toate spre bucurie. 677. Multi, pâna nu-si înteleg greselile, se cred curati aparându-se: ca n-au o morât, n-au dat foc si asa mai departe. De fapt ei sunt închisi si legati la minte c u un val de întuneric care nu se rupe altfel, decât numai când le izbesti pacatele pes te obraz. 678. "Cui i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada". De aceea, stam impr ovizat, în nesiguranta, în atârnarea milostivirii lui Dumnezeu. Firea noastra, înca nu e ste întarita ca sa poata "sta". "A sta" este înaltarea care se corecteaza cu caderea . Depresiunea de asemenea nu este stare de masa. O cadere în umilinta, convins de binefacere si pe multi i-a folosit si la mai mari masuri i-a adus decât pe multi d intre nevoitorii constienti de calea sfinteniei. 679. Necertat nu te smeresti. Si nesmerit nu apare înrudirea ta cu crucea, ca sa o iubesti, ca pe ceva în care esti smerit (smerenia, iubirea si crucea sunt din aceeasi familie a desavârsirii). Si crucea - cu învierea care-i urmeaza - era punctul de vedere al lui Dumne zeu. Omul voia sa-l scape pe Dumnezeu de cruce. Dumnezeu se cearta cu omul... în n umele dragostei. Satana Îi era milostiv lui Dumnezeu prin Petru si ucigas prin Iuda. Satana, prin frica de suferinta a trupului si prin ignoranta ratiunilor mântuirii, tine o

mul în îngustime, în nedezvoltare, în nonsens, cu un cuvânt: în sminteala cu Dumnezeu. 680. Mare este acela care numai de marimea lui nu se ocupa. Este cel ce c reste fara sa stie, ca bobul de grâu în stralucirea soarelui. Daca este o crestere naturala este si o crestere supranaturala, caci adev arata dimensiune a desavârsirii este smerenia. Drept aceea, daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu, cel putin primit i-o ca un copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. SMERENIA SI CURAJUL 681. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Cu toate acestea, în viata duhovniceasca ei se armonizeaza, ba se si completeaza. Absenta sau împutina rea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebuie tinut un echilibru. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfatisare de sclavie spirituala, de p ipernicire la litera si pierde curajul. Deasemenea, orientarea numai spre îndrazne ala personala si spre profetism distruge bisericitatea si sobornicitatea crestin ismului, provocând fie erezie, fie schisma, deci pierde smerenia. SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 682. Ziditorul fapturii, Mântuitorul nostru, îndura o micsorare a Sa în Duh, pe potriva masurilor noastre omenesti, cu fiecare vârsta, cu fiecare rând de oameni pâna la sfârsitul veacului. Si se sileste, ca un mare smerit sa ne înduplece, prin alege rea cea de bunavoie, sa suim la masura Sa dumnezeiasca. Se micsoreaza pe Sine la masura omeneasca, dându-se mintii noastre sa-i semuiasca pretul, si, daca Îl va afl a, sa ridice firea omeneasca la masura dumnezeiestii Sale smerenii, adica sa fim dumnezei dupa Har. 683. Iata pe Dumnezeu cârmuind lumea si, totusi, cu mare smerenie, batând si asteptând la poarta zidirii Sale sa I se deschida si sa fie primit... Într-unii Se n aste, într-altii sporeste cu vârsta si cu întelepciunea, într-altii propovaduieste, într-a ltii minuni savârseste si în sfârsit într-unii Se schimba la fata în lumina dumnezeiasca; iar într-altii - foarte multi de acestia - neasemanat Se chinuieste. SPIRITISMUL 684. Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. În zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare, si, fiind cea mai subtire dintre amagiri, e si cea mai primejdioasa ratacire. (...) Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci-l opreste. Iata de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba îndeajuns de convingatoare d espre fiinta sau identitatea sa. Poate însira dovezi dupa dovezi, aratând ca stie lu cruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si îngerii rai sau spiritele pot sa le stie tot asa de bine. În nici un chip nu putem fi sigu ri de identitatea celui ce vorbeste sau scrie întocmai ca raposatul. Se-ntâmpla, adi ca, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e înlocuita si copiata întocma i întru toate, cum o stiam si noi, ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fi e desavârsita: iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata des coperire de dincolo. Si, vazând ca cele mai multe descoperiri se împlinesc mai pe ur ma, primesti fara control cea mai de pe urma înselare. Iar aceasta o patesc mai al es cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra înselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine însusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumneze irii Mântuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu - caci tocmai asta e spiritis mul. Ba, daca tii neaparat la acestea, de teama sa nu te afli în greseala, ti le c ere si pe-acestea, dar numai ca, pe lânga toate acestea, sa mai crezi si în spiritis m, adica si în altceva pe lânga Biserica întemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, câstigându -ti încrederea, te poti pomeni cu sfaturi împotriva mântuirii, sau prada nalucirilor c are clintesc mintea din dreapta socoteala. Am putea fi întâmpinati de adeptii spiritismului cu cuvântul ca dintre sfinti m ulti au grait cu îngerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au întors; dar asta a fost din îngaduinta lui Dumnezeu, ca o martur ie a nemuririi sufletului si a învierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din când în când se arata între oameni cât asculta Dumnezeu de sfinti cân d arde într-însii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate nap astuita peste dânsii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormânt. Da r de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pâna la descoperirile spiritiste e to

Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. cele închise în zile viitoare.. Cum se ajun ge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se învoiesc sa împrumute din ei o anumita putere nervoasa. 685. într-o casa de nebuni. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. sa se roage pentru el. Sa nu uitam însa ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. 689. Unul e ascu ltator de duhovnic. jaf care duce. lui Dumnezeu se împot riveste. Alta pricina. . Unul e luminat la minte. pe altii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi. De aceea. crestinii trebuie sa dea ascultare cezarului. Spovedania deasa si cercetarea constiintei au rostul de a slabi din fire deprinderile patimilor si a pune în loc deprinderile bune sau virtutile contr are patimilor. Viata Sfântului Cipri an. Facându-se cercetare undeva. mai limpede . Spovedania deasa trebuie tinuta însa la pretul ei. care poate fi oricât de deasa. SPOVEDANIA 686. si sa cada sub osânda toti cei ce n-au crezut a devarul. STAPÂNIREA 693. oarecum zicând. fiindca n-au primit iubirea ade varului. 7-12). caci de îndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. A cela îsi pierde constiinta de sine în vremea sedintei. încetul cu încetu l. o prea deasa spovedanie. ca provenita d in autoritatea lui Dumnezeu. cade în transa. de aceea opreste lucrul acesta si-si previne credinciosii cu sfatul Sfânt ului Pavel. este o atitudine fals religioasa. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. 687. s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiri-tism. Reactionarismul este un pacat. pentru care Biserica îsi opreste fiii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele e si aceasta: s-a bagat de s eama ca practica spiritismului duce la nebunie. ca sa dea (dar) crezamânt minciunii. în sufletele neadâncite. 688. Tinta sufleteasca a monahului fata de taina trebuie îndreptata atunci când se dovedeste usuratate la mi jloc. câta de la sfinti la ispititorii de Dumnezeu. caci tâlharite de spirite slabesc si. tâlcuieste autoritatea lumii acesteia. asupri.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. care este pacat. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. ci au îndragit nedreptatea" (2 Tesaloniceni 2. trebuitoa re spiritului de dincolo. însotita prin tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase. se banalizeaza. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amagiri puternice.t atâta departare. pentru fiii pierzarii. pe unii mai repede. Din ac est motiv. îndaratnic si mai rau se afunda. celalalt e întunecat. care înainte de a fi crestin era mare vrajitor si înselator de oameni. De aceea ne ajutam de cercetarea constiintei sau de spunerea gândurilor. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. altfel decât cealalta lume normala. cum zic parintii si trag mintea la învoire si la fapta. Caci cale nedreapta îndragesc toti acei ce iscodesc laturalnic tainele lui Dumnezeu. care scrie sau vorbeste printr-unul din cei adunati. ascunse cu voia. Biserica e datoare sa-si crute fiii de ispita caderii între tâlharii cei de duh. . dat Tesalonicenilor. 691. ca sa se mântuiasca. Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. iscoditori si ei de taine: "Taina faradelegii se înfiripeaza. linistit si câstiga din nou nevinovatia. 690. nici c e e bine. de cele mai multe ori fara întoarcere. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra.. încât t oate le vad printr-un duh strain. Asa începe pe în cetul sa se arate nebunia. Neîntrebat nimic nu e bine. Împrumutarea pute rii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai m ult o învoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor. celalalt nu asculta d e nimeni. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. îsi schimba firea. stapâni mintea. si cine se împotriveste stapânirii. ne poate sta marturie si în privinta spiritismului. Apostolul Pavel. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. si de amagiri nelegiuite. 692.

toate piedicile cad pe rând. ci huruie. 696. câta amaraciune putem bea în locul celor ce vrem sa-i mângâiem. t otusi înduri încercari si de multe ori ani de zile în sir. oriunde ne-am afla. desi latente. pâna acuma înca n-a iesit ceva de folos. sau de a se lepada de El. 703. Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngradite cu suferinte. ne strabat fara sa prindem nimic. se rasfrâng ispravile pamântului. ca sa ia banii elevilor si stud entilor. Unul e asculta tor de duhovnic. Supunerea fata de stapânire este din ratiuni divine: din iubire universala de oameni si nu din oportunism sau din frica. si de unde ele rabufnesc pâna în suprafata faptelor vazute. celalalt e întunecat. Numai atâta mângâiere putem adu ce între oameni. e dependenta si de constructia genetica a trupului. Precum placerea e dascalul pacatelor. 704. orice potrivnicie în calea darului si. 6) -. Profesorii ascund solutiile temelor. câta suferinta putem ridica de pe el. sau fulgerele dreptatii divine. iar din odihna. printr-o nevazuta rânduiala dumnezeiasca. în aceeasi sfera. E bine sa luam aminte însasi marturia proorocului David . Sa nu uitam ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. ci scoala. si. n-am învata nimic. lumina pentru minte si mila de la Dumnezeu. de multe ori îl cruta de cunostinta infirmit atii în care trebuie sa petreaca. genezele recesive. tot atun ci. În iconomia organica. nu-si v a putea manifesta înclinarea sa catre cele de sus. îndaratnic si mai rau se afunda. Cam asa ceva se întâmpla si cu energia germeni lor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu înregistreaza aceasta en ergie. ispravile si tendintele ce le avem. E bine de stiut si faptul ca darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. sau mai târziu. daca sunt dublate de perechea genezelor dominante. SUFERINTA 701. Înclinarea sufletului face interferenta cu înclinarea trupului în care a f ost trimis. Cine face curte nu face carte. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. si ne-o talmaceste printr-un conflic t strafund în temelia noastra. se re zuma si se înscriu în structura noastra genetica. 697."Marturisi-v oi Domnului faradelegea mea! Si îndata ai ridicat pedeapsa pacatului meu" (Psalmul 31. Numai atât a bine putem face. precum ca îndata dupa marturisire Dumnezeu ridica pedeapsa pacatului. câta vapaie de ura înfruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oam eni. Unul e luminat la minte. prin câta suferinta putem razbi cu bucurie. Le prind însa aparatele de receptie. dar si în sfera constiintei. 700.si sa-i plateasca dajdia. cu seninatate. dar o înregistreaza sfera constiintei. Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet. Aci. Nu te raspândi cu multe carti.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. nici o suferinta nu plateste nimic. în care va a vea sa petreaca o vreme. Sa fim întelesi: încercarile ac estea nu-s pedeapsa. sau învataturile din durere . 699. 705. 702. Însusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal. STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 694. peste ele. vestile si povestile din lumea întreaga. asa durerea e dascalul întelepciunii. celalalt nu asculta de n imeni. rabdând cu linis te. si numai la atâtea daruri ajungem. Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati. linistit si câstiga din no u nevinovatia. toate se rasfrâng.singura cale care poate învata ceva pe oameni. care nu cânta. 706. cu a . care le transforma pe întelesul nostru. Fara libertate si fara har. Asa vedem seninatate si la idioti. ce zac în strafunduri. ci va asista neputincios lânga un aparat stricat. Deci. STUDIUL 698. în c onstiinta. Ca l e simtim ca suferinte? De nu le-am simti ca atare. Situatia. Cunostinta cea din patanie. daca vine într-un trup în care gaseste numai dezechilibru. sau atât de puternice vor fi mila si adevarul în noi. lumineaza seninul cerului. . sunt ca si inex istente. 695. Iarasi o mica asemanare: de când undele hertziene ale posturilor de radio-d ifuziune circula în jurul nostru. Nu tot asa e cazul s i în ce priveste sfera constiintei. Atâta stral ucire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni în noi.

SUFLETUL 709. dupa cuvântul D omnului. Dar libertatea. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceasta a treia treapta a luptei cu sine însusi.iar daca scapa de aceste bucurii mincinoase. Poate ca si de aceea a lasat Dumnezeu viata aceasta asa de ne cajita. iar cel ce a omorât acestea în sufle tul sau si moartea l-a prins în acestea. care-l mu ncesc cel putin tot atâta cât l-ar chinui setea pâna la moarte. 25). iar sufletul traieste. care zice: "Cine-si iubeste sufletul sau îl va pierde. 714. 715. te poate face sa uiti ca înca n-ai iesit cu totul din împaratia ispitelor. 717. chiar cea pentru daruri cu adevarat duhovnicesti.sufletul care s-a izbavit de sine si petrece ca un dus d in lumea aceasta. Bucuria neînfrânata. Daca îmbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunita din voia lui Dumn ezeu. Orice fapta trupeasca a fost mai întâi o fapta sufleteasca. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. 708.tât mai putin suferinta din iad. poftele. însusirile sufletului ar fi ca niste fulgere. sa o depasesti. are sa po arte chinurile rasturnarii rolurilor de îndata dupa despartirea sa din robia unelt ei sale. Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea starii sale pamânt esti. Caci durerea ta te ia în vîrtejul ei si te închide din spre toata lumea si dinspre orice lume. nu rodeste nic i o nadejde de pe urma ei. iar când revine în lumea aceasta. Cel ce a înviat în sufletul sau cunostinta si iubirea lui Dumnezeu. se uraste pe sine. 713. ci ar vrea sa fie vesnica viata a ceasta vremelnica. îl va pazi spre viata vesnica" (Ioan 12. cu atât nelistea ta e mai mare si poate sa fie mai mare ca în toata lumea. daca e locuit de suflet. Care-L face sa uite de sine. fie de viata. care. pe unul care ar trece Sahara si n-ar gasi apa. 716. 718. Aceasta consimtir e însa înnegreste sau spurca fata sufletului. . desi foarte mare. De durere trebuie sa scapi . E parca o prelungire a iadului dupa tine . încât n-ar mai vrea sa-i moara trupul. Sufletul. în lumea aceasta. în care a intrat înca din viata pamânteasca. Deci. 707. Suferinta aceea. Cu cît orizontul tau e mai îngust si mai îngustat de durere. de-am straluci duhovniceste ca soarele. dac a e locuit de Dumnezeu. cad în primejdie de a se îndragosti asa de tare de propriul lo r suflet. O cadere în cu rvie e mai întâi o cadere în spirit. prin negrija. Dupa încetarea trupului. iar cine-si uraste sufletul sau. Dar trebuie sa vina cineva sa te scoata di n cercul tau chinuitor de îngust. Iar aceasta e de l a convietuirea cu trupul în care s-a retras ispititorul si-l munceste cu pofte. sa fii deasupra ei. În spirit e înclinarea si caderea. 710. Acela a om orât Împaratia lui Dumnezeu dinlauntrul sau si a înlocuit-o cu împaratia chinurilor vesn ice. si sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsa). îl face din ce în ce mai mânjit de poftele împ otriva firii. Da r ispititorul nu poate face nimic fara consimtirea sufletului. care ar pârli într-o clipa farâma de tarâna a trupului în care zaboveste suflarea lui Dumnezeu. Si sufletul are patimile lui: parerea. amagit de convietuirea cu animalitatea trupului. ca sa ne mai si saturam de ea. încât sufletele lor se sting si se pierd. de una sa ne tinem: ca nu suntem din lumea aceasta si nu trebuie tintuita "aici" dragostea n oastra. Viata si dragostea lui întreaga este numai Dumnezeu. Sufletul are si el o parte patimasa. Asadar. sunt oameni care au într-însii suflete vii. câta v reme era pe pamânt. stropii acestia de noroi împroscati di n trup pe suflet. daruindu-le Dumnezeu în schimb adevarate bucurii duhovnicesti. naravindu-s e cu viata cea trupeasca. fie de moarte. acela a murit pentru vesnicie. stârnesc în sufletul desfacut de trup o vapaie de pofte. Trupul traieste. pentru faptul ca se face curat. ci pentru Dumnezeu . Durerea nu e obiect sanatos de meditatie. acela a înviat pentru vesnicie. asa se învoieste si se leaga de tare cu placerea din lum ea aceasta. slava desarta si mândria . iubirea si harul celor de pe pamânt pot îndupleca pe Dumnezeu sa scoata din munca sufletul ce n-a ajuns la sfintenie depl ina. 712. Sufletul care se mântuieste este acela care nu mai traieste pentru sin e. 711. ceea ce la putini se întâmpla.

un betiv .719. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire.uneor i e chiar virtute. Sufletul dus în robie e jefuit pe data de toata agoniseala sa duhovnic easca. 727. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. depaseste l imitele stiintei pozitive. s-a apucat sa faca si nebun ia ei cea mai de pe urma: desfacerea si aprinderea stihiilor. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. sanatatea mintii. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. urmar ite la obârsiile ei. e din ce în ce mai necunoscut. toate la un loc nu pot sa dovedeasca.autorul si stapânul vietii . povatuind pe oameni. izgonit din trup de moartea acestuia. Daca stiinta ar putea prinde momentul când apare în parinti o geneza (ge na) defectiva. nici ca nu exista.lipsind trupul. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. pâna la un loc. care le va fe ri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei real itati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. dar îi aduce sufletului smerenia.e. iar consti inta îi striga mereu osânda lui Dumnezeu si zadarnicia suferintei sale. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . are sa se chinuiasca în felul fiecarei patimi. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. ca sa fie cunoscut îndeajuns. fara sa stie. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii sale. asta e descal ificare si rusine. care crede ca. Stiinta nu angajeaza viata. 728. 725. medicina si celelalte discipline ale preocuparil or omenesti.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. un lacom de avere. De aceea. Dar acestia. 730. un curvar. în întregul lui. Oare în Templul sufletului nostru se va gasi vreun copil sau macar vre un orb sa-L primeasca pe Iisus? 723. Omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu si-a câstigat în sine. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. Sfântul nu cerceteaza. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le stim. 720. Medicul. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul l ui i se va da celor fara botez. care pune crucea pe masa de judecata. care l-a ros în viata pamânteasca. 729. la vrem e de mare însemnatate pentru ei. dincolo de biologie si probabi litate. 733. nu e totdeauna o vinovatie . Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. în religie este sfântul. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falsi fura tala ntii nostri buni. Chiar numai factorul ereditatii. Stiinta. Problema ereditatii mai are un capat. si totdeauna o vinovatie. dar cu fapte. un bun veterinar . 721. ar însemna pentru ea un adevarat triumf. dar satana le vede. STIINTA 724. 731. Un iubitor de argint. asta este toat a istoria omului. Omul. 732. În credinta. filosofia. 735. Stiinta fara Dumnezeu si împotriva omului. ci acestea îl chinuiesc fara de sfâr sit si se maresc pe masura ce nu pot fi satisfacute . A nu sti si a recunoaste aceasta. si nu gateste venirea zilei Domnului? TALANTII 734. un lacom de mâncare. când li se deschide ochiul vederii si urechile auzi rii celor de dincolo. 736. Oare stiinta nu asteapta si ea. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupulu i. chiar si dreptul. 726. Deci lepra si orice lepra. Între cei trimisi de Dumnezeu sunt si oameni ce au darul sa vada dinco lo de zare. 737. nu scapa de tirania poftelor sale. s . nici ca exista Dumnezeu. 722. însa a sti putin. n-are trebuinta de sufl et si de Dumnezeu . si a face gâlceava ca stii totul. unde nu au competenta si nici mijloace de cerce tare. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. Toate ace ste discipline ale stiintei sunt însa folositoare când îsi cunosc marginile si când nu t rec într-o alta zona a existemtei. Sufletul.

Ce ti-a dat Dumnezeu dar. Un barbat de stiinta. darul cunos tintei. 745. Aceasta da îndrazneala mucenicilor. peste aceasta sa nu treaca nimeni. În fiecare om este închisa o masura a lui. Convertirea talentelor este un mare talent. chiar de ve nirea sabiei dupa dreptate. pustiirile lui pe fagasul lui Dumnezeu. cei cu daruri. tot asa este u n Ierarh al lor. 740. Cu talantul Botezului sunt daruiti crestinii. spre scopurile ei anumite. lepadarea de placere. cu puteri si cu tot felul de haruri. le respinge. Aceasta erotizare consta în aparitia pe ecranul mintii a gândurilor si a imaginil or în favoarea satisfacerii acestui instinct. puternice si luminoase. nu poporul (2 Regi 24. cu raspunderi. în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu. Purtatorul oricarei valori. înzestrat deodata cu darul stapânirii si cu darul proorociei. pândeste vremea darului de sus sa se deschida în viata noastr a si de nu-l va afla acoperit de smerenie si dreapta socoteala. Darul proorociei i s-a luat o vreme. 748. Toate valorile. ade seori e mucenic. au sa dea seama tot i înzestratii lui Dumnezeu. rabdare pustnicilor. 739. sa tâlhareasca pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. Cel ce recunoaste Providenta de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi si celui ce i se pare ca nu le are de la Dumnezeu. daca se declara atârnator de Dumnezeu. 738. care varsa o substanta chimica în sânge. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. de care sa ne bucuram numai noi. c e au sa-l împlineasca în lume.care ocroteste viata omului si sub perspectiva trans-cendent a . 742. caci precum este o ierarhie a valorilor. dupa cum ne asigura si Sfântul Pavel (Romani 12.si doar el gresise. Ele cer învoirea. A nu lucra cu valorile.i. nebunia pentru Hristos. 3).lepadarea de sine. de asemenea e mucenic. numai fiindca a îndraznit sa numere poporul (2 Regi 24). 17). 741. energie pe care lumea n u o cunoaste. sunt afirmate cu t oata credinta si stiind cu certitudine ca Însusi Iisus Se lupta cu Satana în locul n . Care este mecanismul biologic al instinctului de reproductie? Instinctul acesta are ca obârsie materiala o glanda endocrina. înaintestatatorii si detinatorii puterii au sa dea seama. asigura-l cu întrebarea si ocroteste-l cu sm erenia si cu atât mai vârtos nu iesi din sfatul unuia dintre nebagatii în seama slujit ori ai lui Dumnezeu. Când aceste gânduri de rezistenta. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. talentele.aduce "Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" si aduce Crucea Domnului: Jer tfa . care marturiseste în mediul sau pe Dumnezeu. Regele David. ca un tâlhar viclean. Talentele sun t înzestrari de energie divina. Constiinta . a capatat o strasnica pedeapsa. un conducator de neamuri. 744. Cenzura rezista. Si asa patesc pe rând toti daruitii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfa tul lumii. ar trebui sa se negustoreasca între oameni. TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 749. Deci. înseamna a iesi din ierarhie si a face anarhie. erotizeaza scoarta cerebral a. i se va lua si ceea ce i se pare ca are. 747. Înzestrarile lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente. varsa el. talantul îngropat si de putini dezgropat si sporit. curajul adevarului. 746. interpretarea vietii în perspe ctiva luminii divine. Sa ne apropiem de o analiza concreta a tensiunii dintre minte si pat imi. iar din popor i-au murit 70. ca pe un jgheab. Prezenta lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce da talan tilor valoarea lor de energii divine.000 de oa meni . va ajunge drept. 743. dar nici sa nu se lovea sca nimeni a o ajunge. în favoarea lui Dumnezeu. cu mariri. ca si cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slabiciune si vinovatie. care la nivelul creierului.

Rabdarea însasi a razb oiului e ultima ta rugaciune. divin. În valoarea politica trufia stârneste tirania. 754. la obârsie.. Lupta "de gând" ia rasi începe. acestea însa trebuie conduse dupa dreapta socoteala. înfuriate de patimi. în care se încheie drama. stramutarea fortei oarbe neutralizate într-o ener gie de o alta calitate si de o înalta valoare: a iubirii de Dumnezeu si de oameni în genere si nicidecum nu mai ramâne de veun om. e tânguirea vicleana a stricaciunii. în care subiectul iubitor si obie ctul iubit. Subie ctul iubitor si iubitul gasesc deplinatatea vietii în împaratia iubirii. . Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristologic a a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. Misterul crestinismului este misterul unitatii. TRUFIA 751. inchizitia. oarba si muta. Satana nu e definitiv biruit pe pamânt. .. abia în Împa ratia ce va sa vie oamenii nu se mai însoara si nu se mai marita. materialismul. sau o iubir e trupeasca de sine. care apoi s-au linistit. în religie. Trinitatea este un numar sacru.. Împaratia omului si a cosmosului iluminat nu se rea lizeaza decât prin Sfântul Duh. creeaza împaratia lor. în care nu este opozitie între personalitati. în stiinta si economi e. fortele sale sunt oarbe. necredincios. Parin tii i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean. care este a treia împaratie a lui Dumnezeu.ce o ridica în calea robilor lui Dumnezeu prin lume. Luarea prin surprindere poate fi apriga. care erotizau scoarta cerebrala. (. în spate . senzualismul. 16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreaga. ca trup. Revelatiile lui Dumnezeu cu altul se împlinesc într-un al treilea. ci scoasa din radacina si firea facuta iarasi curata. di ctatura. toate pier si se restabileste un echilibru si o liniste în m inte. atunci în organic se petrece o reactie chimica în care substantele endocrine din sânge.cea mai usoara . hor moni. au ca urmare convertirea. În felul acesta "gândurile" si "imaginile" si "reprezentarile". despotismul. de pe urma unei evidente d ivine. TRUPUL 752.trupul de pe noi. victoria asupra luptei si diviziunii. Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valorile si le-a pus în conflict. Se vede învaluit. Iata pr ilej de câstigat la nivel înalt. Asa prinde putere viata religioasa din chiar neputinta omeneasca.) Si totusi. Când potrivnicul mântuirii noastre se vede batut la prima piedica . plenitud inea.decât dupa o ciocnire. în toate a bagat anarhia fata de Dumnezeu. nevo itorul se sperie. Fiecare ducem un ateu. terorismul. Dar Dumnezeu nu te-a paras it. se produc iarasi si iarasi.asimilat. ci le stârneste a doua piedica prin viciile trupului.) Marturisirile strafunde de credinta în Dumnezeu. Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai mâniei din trup. în dualitate gasindu-si sol utia în Unitate . ca sa te milostivesti de el. care fac aceasta neutralizare. Chimismul endocrin nu e bir uit .. TRINITATEA 750. care nu trebuie ascultata. chiar daca pe ecranul mintii au aparut gânduri si imagini de hula împotriva lui Dumnezeu si te vezi în imposibilitate de a te mai ruga chiar. Acestea îl îmblânzesc. c a sa nu dauneze sanatatii. protestantismul. ecumenismul si societatea perfecta. în arta. Ierarhul lor de drept. Omul. La o atare înaintare a luptei pentru mântuire se tânguie trupul. asemenea cu linistea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la uc enicii Sai învaluiti de talazurile înfuriate ale marii. osteneste.ostru. (. De l a starea asta si pâna la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfânt (1 Cori nteni 3. talazurile marii. gasesc continutul definitiv si deplinatatea vie tii lor. neutralizat .Trinitate.. Numai în aceasta "Trinitate" ne este data viata divina perfecta. Foamea îmblânzeste f iarele. se neutralizeaza printr-o aparitie de anticorpi. Trupul e indiferent. un numar care simplifica. încât nu se mai tine vrajmas lui Dumneze u. se încheie cerul. ca om. iarasi vin si izbesc în per etii corabiei si în digurile portului. în glande. deznadajduit chiar. nu te poti întelege cu el d ecât prin osteneala si foame. De aceea. 753. mândria nu-l lasa sa se dea batut. criza. între ipoteze si fiinta unica. Firea trupului fiind surda.

acesta sporeste. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. Ura îs i ridica împotriva si mai mare ura. muscati la minte de mândrie. în cruce sa se asemene si. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. ca virtutea cea mai mare (Sfântul Ioan Casian. în starea de iad a constiinte i. Si ed. o vifornita. Pretuirea patimasa a trupului pe multi îi întoarce împotriva duhovnicului. ca mai multi s-au pagubit din post. 765. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. cât poate sa cuprinda firea omeneasca. toti au întârziat sau. 762. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. ed. Ce folos. II. ca urmarit de o fiara. din când în când.130. Noua. care nu le cere mai mult decât sa-I recunoasca existenta. nu mai su nt buni decât sa faca din viata celorlalti un iad. Dar. asa prin contrast. dar n-ai avut grija ca sa iei cheia de acasa. Postul. caci stinge pe Dumnezeu si din ochii celorlalti.care cearca pe toti . Zic însa: cine vrea sa urmeze pe Domnul si sa se asemene cu El. trebuinta si putinta fiecaruia. desavârsind în ei iubirea. desi absolut. care sa fie linistiti si bucurosi de moarte. înca nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe frunte si nu ne-a batut piroane le în talpi. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe care Îl deduc ei. sa fie masur at dupa vârsta. dupa sanatatea ramasa . au zis Parintii. au pierdut. neputinciosilor. 1947. Acestor doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce lea pada pe Dumnezeu si celor ce leapada pe oameni din inima lor.12 9). 764. pe altii. Ura. Cu tot dinadinsul se atrage luarea-aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara îndrumarea unui duhovnic iscusit. E lucru de mirare ca. de strâmbatatea si amortirea lui. 760. p. Ea face din viata a ceasta o anticamera a iadului. Toti care nu cred si nu urmeaza lui Dumnezeu sunt morti înaintea lui D umnezeu. nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic. Filocalia. Sibiu 1946. însa. decât din prea multa mâncare. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". E de neînteles ca durerea trupului îl face pe om sa ceara ajutorul lui Dumnez eu. 756. De aceea. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. atât a oamenilor cât si a lui Dumnezeu. boala îi întoarce. 758. pe când durerea sufletului. 763. ramânând în Împaratia Harului. dar dupa iertar ea pacatelor asa de putin! URA 757. desi le tânjeste cugetul. în împaratia fara de Har.1. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus.   . creat de ei. macar tot a sa de zornic. dar nu cred în Iisus Hristos. vol. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli. chiar un Dumn ezeu al lor.si acestia biruie piedica si intra în lupta mânt uirii. URMAREA LUI HRISTOS 759. De fapt.1.755. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. ci abia simte cu trupul ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doa ge. scapi pâna la usa unei case în padure. La vreme de umilinta . care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura. iar la dezlegarea lor din trup. Asa cere dreapta socoteala. E de neînteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului. I. ci si Usa împaratiei de scapare. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. dar pentru Împaratul Cerurilor abia se mai gasesc putini. face mii de victime. si preamareau dreapta socoteala. pentru pricini pamântesti se gasesc mii si milio ane de oameni care merg cântând la moarte. E de neînteles cum de nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie".desi postul pe multi i-a facut sanatosi si dupa taria si felul ispitelor. desi cugetam ale lumii si umblam în calea pacat elor. Ea un e un climat al mediului viciat. îndaraptând. p. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. inaccesibil daca nu chiar inexistent. Iisus e nu numai Cheia. desi învr ajbirea nu-i tine mult. Sibiu. gândindu-se la cei grabiti sa stinga patimile. 761. Cuvânt despre Sfintii Parinti din S it. nici ca se misca. adica. vol. asemenea cu El va fi. aceasta desfigurare spirit uala. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. o boare a haosului.

este semn ca Dumnezeu. nu-ti gasesti nici sensul tau . Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii s ale. prin virtuti Domnul se manifesta dinlauntru. 775. pacatosul". Iar a nu te face de râs înse mneaza a-L urma pe Iisus în toata calea vietii Sale pamântesti. A fi ucenicul lui Iisus nu însemneaza a te opri la mijlocul uceniciei.nu din rea credinta sau din împotrivire. Predania Bisericii Rasaritene se fereste de vedenii si îsi fereste si fiii. Dar când aceasta a ajuns un dar al constiint ei. A fi ucenicul lui Iisus însemneaza o prevedere. Marginirea ta. copiii tai umbla la joc seara si scuipa dupa preot. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia Rasaritului (naluciri le false). ca principiu atractiv. în adâncul lumii spirituale se savârseste un proces divin. Nu-i va fi zvârlita si batrânetea laolalta cu tineretea ? VIRTUTILE 774. Revelatia e deplina. 769. stiu. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii. Iisuse Hris toase. care trebuie sa aiba loc. desavârsirea. întrucât acestea nu sunt neaparat trebuitoare mântuirii si. dar nu-L stiti pe El. Toti marii mistici. verisoara ta a fugit necununata. P . adânc în care se întâlnesc iubitorul si iubitul. "Dumnezeu poarta pasii omulu i". dar viclenia ba. iar cele ce mai l ipsesc le asteptam la a doua venire. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. El este în cautarea lui însusi. adevarurile vii. ai ispravit toate obligatiile lumii. Dumnezeu iarta nestiinta. Acolo sunt adevarurile experientei spirituale. fireste ca este si în stradania pentru dobândirea virtutilor. miluieste-ma pe mine. 768. Când ti-a gasit Dumnezeu vreo treaba pentru Împaratia Sa între oameni. este pentru tine argume ntul decisiv al existentei Sale si a rudeniei tale cu El. nu categoriile metafiz ice sub substante alegorice. O traire a vietii lui Iisus. ca principiu impulsiv. Aceasta tâsnire în constiinta a darului nemarginirii. A nu-ti face socoteala aceasta însemneaza a te face de râs. Nu cumva sunteti si voi cautând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri. Exemplu: "A devar". "Duh". 767. Daca Domnul e ascuns în poruncile Sale. Este la mijloc o revelatie tripartita. Omul este vesnic în cautare dupa ceva. Daca prin porunci Domnul ni Se îmbie. un razboi si a-ti zidi o cetate. asa zicând. nu te afli nici pe tine. fara deosebire de confesiune. Si se stie ca Dumnezeu nu Se supara când se sta pe a cest punct de vedere. în demnitate. Iar omul cu socoteala vic leana e acela care-si da cu voia toata tineretea dracilor. chiar daca ultimul p as al caii îl vei avea de facut rastignit pe o cruce. grabeste sfârsitul. au învatat ca. ci din grija de a nu gresi. Vecinul tau bate crâsmele. N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând sa te aduci pe tine. ramânând ca lui Dumnezeu sa-I dea o batrânete distrusa. a primejdiilor la câte te expune aceasta. iar acestea sunt marile hotarâri spre El. nemarginitul vrea sa cresti spiritual pe dimensiuni d ivine. Ar fi surprinzator raspunsul vreunuia: "Doamne. te doare. 772.La acestia s-a referit Iisus când descurca pe al doilea spre rostul sau: "l asa mortii sa-si îngroape mortii lor". Si pâna nu-L gasesti pe Dumnezeu. înseamna chemare la apostolie si la toate riscurile trairii de Dumnezeu între irozii neamurilor. pe care. asta este toata istoria omului. 770. trebuie sa-i iubesti. lasa în urma orice vedenie. de asemenea . ce înseamna mai mult decât haina si mâncare a. VEDENIILE 771. O întâlnire cu Iisus înseamna o misiune. dinafara. primind orice. nici sensul lumii.nasterea ta în adevar. feciorul t au fuge de biserica. la care suntem chemati. lasa-ma sa-mi îngrop necred inta mea!" 766. în care apar relatiile lui Dumnezeu cu omul: nasterea lui Dumnezeu în om si nasterea omului în Dumnezeu. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. VICLENIA 773. daca te gasesti pe tin e în functie de Dumnezeu . Fiul lui Dumnezeu. De aceea Rasaritul mediteaza fara imagini chiar contra imaginilor. chiar vedeniile reale le refuza . Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne.

Si bate Dumnezeu nerânduia la ca sa se faca rânduiala.orunca ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare din afara. casa aceea nu tine. Si din cauza aceasta. Aceasta din cauza nepotr ivirii de vârsta. Nepotrivirea de vârsta. Este un prim pacat. pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolu lui. de zile le postului si de sarbatori. facute înainte sau dupa casatorie.ANTIHRIST 782. caci ce poate face o fata asa tânara în fata unui vlajgan. dar oricâti vor ramâne. Numai sila unei prigoane peste tot pamântul împotriva crestinilor îi va ho tarî sa lase la o parte orice vrajba confesionala si sa fie una. pe care toti îl platesc cu vrajba. Neaparat v ine vrajba în casa. toti trebuie sa intre la cumintenie si sa se legiuiasca daca sunt asa. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si. casatoria lor va sfârsi cu vrajba s au cu spargerea casei aceleia. Din petrecere fara post. Dar sotii cum desfrâneaza. sunt o forma decadenta de monahism. 779. daca sotii traiesc în casatorie nelegitima. când va maritati fetele sau va însurati feciorii! 5. 6. Astfel au i ntrat într-o casa noua. Din curvii nemarturisite. VOTURILE MONAHALE 776. care sunt poruncile lui Dumnezeu. însa fagaduintele ramân obligatorii iar lepad area lor pacat. iar la 18. De aceea. Dintre cele trei fagaduinte (monahale). caci nu mai tin seama de miercuri. pâna cân d? VRAJBA ÎN CASA 781. cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pent ru ca nu si-au marturisit acel pacat. ci se sparge si în aceste cazuri parintii treb uie sa recunoasca ca au dat un sfat prost. Mai vine apoi. 777. cum au fost la înce put. deci si a constiin tei în cazul deplinatatii de constiinta. sau fara cunu nie bisericeasca. îi sare în cap celuilalt. unirea crestinatatii întârzie Doamne. din pricina aceasta. tocmai pentru ca nau omorât pe diavolul. cea mai grea e ascultarea. VRAJMASUL . Toate îsi au izvorul în pacate. în loc sa asculte fara discutie. Nu vor scapa de sub tavalugul urgiilor istoriei pâna nu vor veni si la mintea aceea sa asculte si sa împlineasca. Din negrija de suflet a celor din casa. de vineri. Casatoria s-a început cu stângul. te umpli de mânie si astfel îsi sar în cap unii la altii. P lin de fiere fiind. pentru o bucata de lemn ce nu e la locul ei. Încetarea voturilor e încetarea calugariei. 3. adica cu desfrânarea. de Sfânta Împartasanie si de rânduielile Bisericii. Prin urmare. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fier e. Aceasta diferenta mare de vârsta este un pacat înaintea lui Dumnezeu. 8. macar la sfârsit. rugamintea cea mai de pe urma a Mântuitorului în lume. VRAJBA CONFESIONALA 780. 7. care se înmulteste în corpul omului atunci când manânca carne multa si nu posteste. pazesc pe ale diavolului si nu pot sa aiba liniste. O asemenea casatorie nu tine. iar virtutea ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare dinlauntru. Asa. Si o ultima pricina este desfrânarea sotilor. De vei marita fata ta numai pentru avere. 2. Obligativitatea voturilor monahale poate înceta numai în cazul extrem de rar când se întâmpla din motive clinice a personalitatii omenesti. Vrajba în casa vine din pacate. care este cel care facea acest lucru. om în toata firea. cu noi cu . ac eia trebuie sa treaca peste ceea ce ar fi foarte bine sa treaca crestinatatea vr emii noastre si sa fie una. Primejdia comuna s-a aratat în lume. pen tru o vorba cât de neînsemnata. Poate ca în vremile acelea abia vor mai fi crestini. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saraci ei si. care discuta cu Dumnezeu. Nu mai tin nici o rânduiala. cumintiti-va parintilor cu sfaturile . din negrija de spovedanie. Lacomia de avere a unui parinte când si-a maritat sau si-a casatorit fe ciorul. Sunt parinti care-si marita fetele la 14-16 ani. car e daca nu se pazesc. 778. 4. p entru ca are de biruit mai mult patimile mintii. are sa le sparga casa. 19 ani fata lor este vaduva si înca cu copil. daca: 1. prin el. cân d sunt legiuiti? Asa bine.

Crucea Ta n e-ai dat". biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia când îl îmbia cu momeala plac erii din materia lumii. atunci sufletul si mintea. 788a. ca nu-i lasa (diavolul n. sau parere înalta. trebuie s-o capete. În aceasta lupta înca sunt em scutiti prin rânduiala dumnezeiasca de a-l vedea în toata fioroasa lui prezenta. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. sau în mai mari sa-i cufunde. atât a Mântuitorului. îl pri nd în prezenta nevazuta. poate sa-l duca pâna la boala epilepsiei. nemaiavând ce face. ca sa ajungem dupa multa vreme la o sa natate. fara primejdii grave. caci vede Tatal osteneala fiulu i si nicidecum nu-l lasa. Caci "acela" va primi sa fi e împarat peste stralucirea tuturor împaratiilor pamântului (Matei 4. De la aceasta deosebire încolo. 786. lupta pentru mântuire. care va tirani sub ascultarea sa tot pamântul. 785. facându-se curate. chiar în ce asul tulburarii tale. daca a trebuit sa fuga rusinat. 8-9). 787. caci. sau razboiu l nevazut. E lucru stiut si probat de medicina ca spaimel e (traumatismele) peste puterea de rabdare a sistemului nervos îl dezechilibreaza si. Asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului si al Maici i Domnului. ravasit de atâtea vicii savârsite de noi sau de un sir întreg de parinti înaintasi. muritorii n-avem de a începe lupta de la aratarea fat isa si personala a potrivnicului. în aparitia lui personala din ustie. ci presupune si o fata sociala. a venit sa-l bata si în lume. deoarece mintea lui fi . o încovo iere a unei meniri. caci cel rau stie doar ce vorbesti nu si ce gândesti si ti le nimiceste. ceva mândrie. Noi. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. cât si a ucenicului.trebuie sa dam cu el o lupta în duh. descrisa de Evanghelii.toti. spunem ca mântuirea nu se câstiga cu o fapta ra zleata. Deci. caci nu e un razboi de gluma.) sa-l faca. orice gânduri rele ai avea. urmeaza aceeasi carare si stadii. de robii lui Dumnezeu ca sa-i cerce nu cumva sa se mai afle la ei ceva iubir e de sine. Îngaduie Dumnezeu ispititorului sa se apropie. Mândria lui nu poate rabda bataie. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oameni. E primul razboi pierdut de om. însa diavoleste. 18). întrucât toti eram în Adam (Romani 5. (As întreba pe cei ce nu au cruce: cu ce semn va aparati voi de diavol ?) Ei însa nu au semn. Iar a doua arma pe care o avem împotriva put erii vrajmase este Sfânta Cruce (1 Corinteni 1. Astfel. de n-a fost chemat d e Dumnezeu cu rost de a rusina puterea vrajmasa si a mai întari neputinta oamenilo r spre razboi. acolo de unde doar Iisus a început lupta. urmând pe Domnul.n. acesta-i chinul pacatului sau ca. dupa ce Iisus l-a batut pe potrivnic în pustie.treaba de începatori. dar care poate tine o viata întreaga . 784. nimeni nu se mântuieste singur. El e "acela" care va veni în numele sau . izbaveste-ma de cel rau". în societatea omeneasca stapânita de acela. fiecare. De acum începe razboiul mintii omului cu mintea cea vicleana. si prin aceasta sa-i întineze iarasi în cele dintâi. Spre razboiul acesta însa sa nu îndrazneasca nimeni.nu al lui Dumnezeu .evreu d e neam. ca numele lui Dumnezeu". Mântuitorul a înfrânt întâi pe potrivnicul în duh. palmuindu-ti mintea. ne-ar fugi mintea de spaima a ratarii lui înfioratoare. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. ca peste toate acestea sa ramâna sanatos. 789. dar nu are putere peste cei ce n u-l asculta! 788b. data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisi torul. E lucru stiut ca sistemul nostru nervos. Noi trebuie sa începem urmarea Mântuitorului de la purificarea de patimi. 3). care seamana mult cu îndracirea. vine în persoana sa se razboiasca cu noi. dupa zeci de ani de lupte dinl auntru. Fireste ca si noi în lupta cu patimile . nu suporta impresii prea tari. prin gura lumii. Raspunsuri catre Talasie. daca a fost batut când se lupta cu noi din afara. dupa slabiciunea la care-l gaseste. fizica si psihica. din trup si din suflet. mii de ani de-a rândul. ca un vames al vazduhul ui. t otusi. Doamne. Deci. Diavolul da sfaturile lui la toti. Atunci. Diavolul stie si el Scriptura. Sa nu vorbesti niciodata despre proiectele tale. 12). sa zici în adâncul inimii: "Pentru pacatele mele patimesc aces tea. despre care zice Sfântul Ioan Scararul ca: "Arma mai tare în cer si pe p amânt nu avem. Iar a treia arma de aparare este smerenia sufletului. De aceea. Nu în zadar semnul Crucii îl numeste Biserica: "Arma nebiruita asupra diavolului. în stare de a ne apropria. 783. Filocalia vol. Si întoarce-te cu inima buna catre Dumnezeu . dupa unii.

Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini.dupa voia lui cea rea . rânjind (1 Petru 5.ind nebuna. cu a tât mai vârtos o cere Lucifer. si nu râvneste. 14) si în hristos mincinos (Matei 24. în paruta lui împ aratie. caci l-ar fac e scrum si nu poate sta într-însa. nu în întelesul ca s-ar putea apropia sa strâmbe adevarata lumina. CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE . 792. deci. dar calatoreste fara sfat si întrebare. cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu îndrazneala dupa daruri dumnezeiesti. zicând: "Eu sunt hristos!" (Luca 21. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. satana s-a mai iscusit în rele. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. care este Sfânta Liturghie. e o risipire. Trebuie. moarte crestinilor. ca asa cere boala lor. chipul sau de fiara. ci în minc iuna. desertând virtutile în sacul spart al patimilo r si culegând. Deci. 800. Cu trecere de vreme. nu cu iubire. decât aceea de a term ina o data cu Dumnezeu. 8) bucuros. ca face bine . împaratia fiind de drept a lui Dumnezeu. ucenicilor Sai. cea prin placere. trimite Dumnezeu vedenii. ca-I risipeste avutiile. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. 796. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. în care va lucra toat a puterea Satanei. si orice ura . care este lumea întreaga. Trimi te Dumnezeu slujitori. de la început pâna în zilele acelea. propovaduie ste si el. Stiti cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare si pretind sa li se supuna oamenii. Iata-ne. cele de la Antihrist. 797. 790. 24) si înseala pe multi. îl învata si el sa iubeasca pe Dumnezeu si-l lauda. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. 795. începatorul nebuniei. Drept aceea. nebunul la o mândrie mai mare. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. 799. ci lupta nebun cerând: 1. 4. Cum zice un Parinte. Pe cine poate sal întoarca împotriva lui Dumnezeu. înainte de dobândirea smereniei statornice. Chinurile cele de pe urma. trimite si el. multa si adânca deosebire a gândurilor. Orice ascultare de Stapânul adevarat al lumii e o dauna în împ aratia "stapânului" nebun si orice ascultare de stapânul nebun al pamântului îngramadest e pe oameni sub povara unei datorii sau greseli facute lui Dumnezeu. a scopului ultim al virtutilor si cu asta a redus la nimi cul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. se arata si el.nu va avea astâmpar decât în ziua când ar izbut i sa ucida pe Dumnezeu si sa-L azvârle din inima si mintea celui din urma credinci os ramas pe pamânt. "Acela" nu se multumeste numai sa însele pe oameni cu amânarea pocaintei pe mâine. de vreme ce el nu sta în adevar. mai aici. Dar. 798. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. îngramadeste pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de plata lui Dumnezeu. îmbie sufletului ispita în tâi.. 791. moarte lui Dumnezeu. printr-o sing ura întorsatura maiastra a vicleanului. S-a facut de-o îndrazneala nemaipomenita. Diavolul stie cât iubeste Dumnezeu pe om. Antihrist . De aceea. ci naluceste si el o lumina. Si te trimit sa propovaduiesti si sa faci cutare si cutare. de aceea îl pâraste neîncetat înaint ea lui Dumnezeu. strâmba întelesul oricarui cuvânt. chivernisita de oameni cu ura. pe cine iub este pe Dumnezeu.. 794. la batrânete.care nu se multumeste numai cu necr edinta sa. moarte învataturii Sale. 2. încât si lumina dumnezeiasca o contra face. 3. ci vrea necredinta tuturora . orice iubire.o mare fapta buna. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. în schimb. 8). Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel. 793. prin patimi. Vrajmasul.fara sa priceapa unul ca acesta ca a cazu t la lauda straina si ca în credinta lui s-a încâlcit un fir subtire de putere vrajmas a. pe poimâine. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. Asa se preface în chip mincinos si în înger al lumi nii (2 Corinteni 11. pustiire Biseri cii Sale si oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pururi. o face. Cu un cuvânt: contraface tot ce face Dumnezeu si da de râpa pe oameni cu multimea înselaciunilor. vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor. iar în locul Lui sa-si împlânte în sufletul omului ca pe o sabie a iadului. Cel rau vrea sa ocupe scaunul lui Dumnezeu. se cred pe sine stapâni si împarati.

dar Dumnezeu nu poate sa ne paraseasca pe noi. Si respectivul spune: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva" . însa eu. fiul n -a plecat niciodata! El a ramas în inima tatalui. Parintele Arsenie a zis o vorba cât lumea asta de mare . Când îi puneai o problema. când l-am întâlnit eu pentru prima data. De p ilda. dar nu convinge". Asta a fost Parintele Arsenie. în general. a facut Scoala de Belle Arte. cât ar fi sfântul de mare. ar fi fost un om deosebit. Parintele Arsenie a fos t unic. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. prin stilul lui de lucru.TEOFIL Parintele Arsenie a fost un om cu o capacitate sufleteasca deosebita si c red ca Parintele. Cuvântul spus de Parintele A rsenie. cum este de infinita si marirea Lui. sa-l sarute. în manuscrisele lui. Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât drag ostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. de vreme ce se spu ne: "Ca precum este marirea Ta. a facut si ceva Medicina. în iubirea lui Dumnezeu fata de noi. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. c unostea si chestiuni de medicina. si vrea sa-l primeasca. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. o formula. Adica daca era in giner. era un doctor deosebit.ba mai mare decât lu mea asta! Si anume a zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos îi mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu". si zic: "Eu cred ca Parintele Arsenie este un geniu". Nu poate iubi un sfân t pe Dumnezeu. Din câti oameni am cunoscut eu lucratori în Biserica. atâta a departat El de noi faradelegile noastre. ca mila lui Dumnezeu este tot atît de m are. dar sunt sigur ca are înca ceva ". adica de la informatie la convingere. Zice: "Ma. ci a studiat si arta. Pentru ca din inima lui. ca sa-l primeasca. Noi putem sa parasim pe Dumnezeu. nu l-a mai tinut locul : a alergat înaintea lui. Sau cândva spunea el asa: "În mintea strâmba si l ucrul drept se strâmba". Avea o putere de sinteza deosebita. caci se afirma si în rugaciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici. Sau zicea Parintele ca: "Cea mai lunga cale e calea care d uce de la urechi la inima". dupa cum citim în pilda cu fiul risipitor. Cu o astfel de afirmatie. prin cuvintele acestea: "Cât e de sus cerul deasupra pamântului atât de mare e bunatat ea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dânsul. tot atît de infinita. oricât de departati am fi. asa este si mila Ta". cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pacatos . sa-l îmbratiseze. Când le spun ca Parintele a zis ca: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". Unic prin gândirea lui. Stateam în fata acestei icoane si o prezentam un ui cadru universitar de la Sibiu. era un profesor exceptional. Si zicea Parin tele ca: "Mustrarea învinge. sa-l aju te. Apoi el a studiat mult. Deci av ea o posibilitate de a formula ceva. si toate acestea la un loc i-au dat capacitate a de a lucra ca un om bine înzestrat si cu o cultura bine pusa la punct. nu numai Teologie. în inima Maicii Domnului. am bagat de seama ca le place. iar el se crede grâu nedreptatit". Asta le place la multi. l-a asteptat într-un fel. care se gaseste acum în Muzeul manastirii noastre. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. Cum a ajuns la aceasta Parintele nu a spus niciodata. Cândva stateam în fata unei icoane facute de Parintele Arsenie la Bucuresti p entru manastirea noastra. nu era un inginer comun. unde se spune ca tatal nu l-a asteptat pe fiul care se în torcea. nu toti din lume se prapadesc. asa cum ramânem noi în inima lui Dum nezeu. în formularea de mai sus. mi-a si spus un cuvânt. Pâna traim în aceasta viata Dumnezeu nu ne para seste. el imediat avea raspunsul. cred ca a avut o înzestrare de la Dumnezeu pe care daca nu o ai nu poti fi niciodata ceea ce a fo st Parintele Arsenie. în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos. oricâte rele am face. Cât de departe e Rasaritul de Apus. Parintele ne da încredere în bunatatea lui Dumneze u. personal. si-l asteapta. Cum miluieste un tata pe co . în '42. sa-l aseze iarasi în starea din care a plecat. dar când l-a vazut ca vine. pacatosii. ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul. si alearga înaintea lui. sectia pictura. sau ca: "Bobul lui de grâu se preschi mba în taciune. oameni i râd. Si zic eu: "Nu stiu daca are o cultura perfecta. daca era profesor. daca era un doctor. nici toti din manastire se mântuiesc". orice ar fi fost. El a avut o înzestrare nativa deosebit a si cînd l-am cunoscut eu. avea 32 de ani si deja avea un nume mare. o icoana cu Adormirea Maicii Domnului.

deci asa cum sunt ele. Începutul oricarei îndreptari este sa-ti r ecunosti greseala. Pâna la inima mai e o cale lunga. "În m intea strâmba si lucrul drept se strâmba". care urmarea pentru oameni o min te dreapta si lucruri drepte si îndreptare spre mintea cea buna. ci tu esti cel care poti sa fii ajutat. dar nu convinge. vede lucrurile drept. 10-13). Ajutati-ma sa va pot ajuta. asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dânsul" (Psalmul 102. "la urechi". Mintea se strâmba în urma patimilor si se îndreapta pe masura curatirii d e patimi. dar daca nu-l recunosti superior. cât cea de la urechi la inima. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. Este si aceasta o cugetare la care e bine sa luam aminte. niste atitudini care nu sunt destul de bine gândite si controlate. Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sai: "Ac estea vi le spun. cel ce se crede a fi drept. el putând fi de folos tuturor celor ce nu iau aminte la ei însisi. Valoarea acestui cuvânt o intuiesc toti cei ce îl aud. Cuvântul acesta ne aduce aminte de un cuvînt asemanator. cu circulatie mai al es în lumea din Apus: "Un sfânt trist este un trist sfânt". adica de l a informatie la convingere. pentru bucurie. oamenii râd în general. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. fara sa si fie de fapt. nu mai e bob de grâu. Parintele a fost întotdeauna pentru optimism. Când le spun ca Parintele a zis ca "în mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". ci doar taciune. Asta înseamna ca nu cel care vrea sa te ajute te ajuta cel mai mult. Asta le place la multi. Pentru a putea folosi suferinta spre binele sau. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. cât cea de la informatie la convingere. "cea mai lunga cale". Mustrarea învinge. ca bucuria Mea sa fie întru voi si ca bucuria voastra sa fie dep lina" (Ioan 15. Într-o astfel de situatie. iar el se crede grâu nedreptatit. care adeseori se face prin auzire. caci noi îl aducem înaintea v izitatorilor si închinatorilor nostri. "Cînd greseala s-a facut în tine asezare si adevar". ci e pacat de moarte ". Bobul lui de grâu se preschimba în taciune. atunci nu te poate ajuta. si zice nu! Daca tot trebuie sa suferim. aminte la cuvântul de mai sus si sa-l împlinim în cele doua laturi ale lui. atunci "nu mai e greseala. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. ca si constrângere.piii sai. omul trebuie sa creada c . poate tot atât de lunga. însa de convins nu c onvinge. E necesara si informatia. pentru ca omul e ste fiinta care poate zice nu. Daca esti deschis spre ajutor te poate ajuta o mul de lânga tine si omul superior tie. deci. si asta se întâmpla des. am bagat de seama ca le place. Dar a ramâne la informatie înseamna doar a fi la începutul drumului. îl judeci si-l calci în picioare. Oameni de informatie religioasa sunt mai multi decât c ei ce au convingeri religioase. spre raul lor. credinta noastra fiind "izvor de bucurie". ci îsi explica el mai bine cele pentru s ine condamnând pe cei ce vreau sa-l îndrepte. 11). Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. Asa obisnuia sa spuna Parintele Arsenie. Sa-ti feresti capul de frig si de prostie! E un cuvânt care merita sa fie stiut si urmat. mai ales atunci când au prilejul sa vada o pi ctura a Parintelui Arsenie reprezentând Adormirea Maicii Domnului. tuturor celor care vor sa braveze si nu se gând esc la urmarile pe care le pot avea. De la învingere pâna la convingere e o cale lunga. dar ea. Sa luam. Are si mustrare a rostul si puterea ei. Asa caracteriza Parintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune s i care nu cauta si nu primeste îndreptarea. pictura în fata c areia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce viziteaza Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata. când o ai ca d eprindere si o mai si justifici. ba. dimp otriva. macar sa nu suferim zadarnic. Când mintea se îndreapta. cre stinismul fiind "religia bucuriei". doar învinge.

cel care întelege si stie cum sa suporte suferinta. Cel putin. nici toti din manastire se mântuiesc". el imediat avea raspunsul. sa cunoastem încarcatura data de altii si pusa în noi. Deci. adica zahar din ficat. mi-a si spus un cuvânt. Bineînteles. ca sa-i spuna a ltul. De fapt. Si tânarul acela spune: "Stiti ce mi-a spus? Oxigen. Parintele zicea ca de doua ori trebuia sa se întâlneasca omul cu el: o data cân d îi spune si a doua oara la moarte. Daca m-as întâlni cu acela car e a spus asa. Pari ntele vine si da ceva pentru trup si zice: Oxigen. Nici abuzul. ca sa-i spuna unul. .. vara. Se cunoaste ca Parintele a învatat medicina si ca de fapt el îsi dadea seama ca omul este si trup. Parintele Arsenie. anume: "Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca". s-o rezolvam . se culca pe la zece si se scoala a doua zi tot pe la zece. ca nu stiu ce. Zicea Parintele Arsenie referindu-se la trup: "Fiecare dintre noi ducem u n necredincios în spate". E cam prea mult. Eu am dat un îndrumar pentru suflet. Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. nici refuzul".. cum merg unii. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de via ta crestina. de f apt. Glicogen: sa ai o hrana rationala. De curând. nici mai mult nici prea putin. Zice: "Ma. nu toti din lume se prapadesc. nu mai sufera. nici toti din manastire se mântuiesc.a suferinta are un sens pentru el. Avea o putere de sinteza deosebita. în manuscrisele lui. e ma i rational Sfântul Varsanufie decât cel care a scris în Pateric ca e destul sa dormi n umai un ceas. Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate. putem sa ne cunoastem. ci unui parinte. nu mie. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. i-as spune ca nu are dreptate. Cum? Pri ntr-o hrana rationala. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina". somn. În legatura cu sexualitatea în familie. Foarte c orect! Ce rost are sa mearga. A trecut pe la mine un tânar care a fost la Parintele Arsenie. Si când începem sa ne ocupam de noi însine. ce ti-a spus Parintele Arsenie?". mi-a spus cândva un cuvânt. o formula. a vea o posibilitate de a formula ceva. adica înseamna si mai mult. un cuvânt pe care eu îl socotesc cel mai important cuvânt pe care l-am auzit de la el din câte stiu ca le-a spus si le-a scris.. Nasteti-va sfinti! Parintele Arsenie îi îndemna pe oameni sa nasca sfinti. Dumnezeu sa-l odihneasca. si-apoi aduna la cuvinte de folos si nu împlineste nimic! Oxigen. Dupa aceea somn. somn. nu toti din lume se prapadesc. caci numai asa poti sa ai un echilibru organic. pe atunci student la teologie. Ma. dar aceasta cere timp si osteneala. sa-i spuna daca a facut ce i-a spus. glicogen. glicogen. Ce înseamna asta? Aer cât mai bun . nici refuzul. Când îi puneai o problema. nu e numai suflet. chiar daca pe moment nu întelege.. când l-am întâlnit eu pentru prima data. Cu mine de doua ori trebuie sa se întâlneasca omul. nu vreo zece ceasuri. Sunt unii care spun ca e destul calugarului sa doarma un ceas. am gasit în volumul XI din Filocalie ca trebuie sa dormi cel putin sase ore. Parintele Arsenie zicea: "Nici abuzul . cum d orm unii acuma. Stiti de ce? Pentru ca somnul e o b inecuvântare de la Dumnezeu si Parintele si-a dat seama de lucrul acesta. sa aflam neg ativele noastre. ca un cuvânt de folos. Si stiind eu ca a fost la Parintele Arsenie. De p ilda. zic: "Mai. Bineînteles ca pentru a naste sfinti trebuie sa fii sfânt sau trebuie sa tragi de tine spre idealul sfint eniei. sa traiesti în aer cât mai bun. Si Parintele Arsenie zicea ca cel putin sase ceasuri de somn conti nuu. Sa ai glicogen.

o abordare simpatetica a relatiei tânar-duhovnic1 "Parintele Arsenie stia cã la tinerete se pune temelia vietii omului. a dez voltãrii omului pentru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. ne statorniceste în gândul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire. nu faceti abuz. cum îl numea un alt mare ctitor al iubirii de Frumos . adica sa nu faci risipa de en ergie sexuala. somnul si energia vit ala. Pe o pictura facuta de Parintele Arsenie cu Judecata de Apoi e scris: "Tu esti noi". nu sunt si nu voi fi niciodata vrednic a multumi îndeajuns lui Dumnezeu. Prea Sfintitul Dr. tu esti ceea ce ai facut.Astazi. apoi spre Institutul Teologic . Tocmai de aceea folosim si resursele firest i. Tu esti noi. nu faceti risipa de energie sexuala. "Tu esti noi". tu esti ceea ce ai vorbit. la 15 ani.si l-am amintit aici pe P arintele Dumitru Staniloae. la Timisoara. . m ai îndeaproape. care a formulat îndrept arul de viata. respectiv spre Seminarul Teologic din Caransebes. sa stii ca esti noi. Noi ne-am alcatuit în tine. sunteti unul dintre putinii care l-au cunoscut. Sale Daniil Partosanul. Între 1986 . Nascut la 23 septembrie 1957 în Hatag el. La 25 martie 1984 (dupa absolvirea I nstitutului Teologic din Sibiu si a cursurilor postuniversitare ale Faculta!ilor de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si Tesalonic-Grecia) intra în monahism la Mana stirea Hodos-Bodrog. Asa dorea Parintele Arsenie.1999 este preot la Prislop si Densus. ca episcop vicar si administrator al Episco piei Ortodoxe de Vârset. com. prin harul si îndurarile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. pentru faptul ca. Si Parintele si noi care spovedim. petrecute în viata mea. cu atributii în administrarea Episcop iei Române din Iugoslavia (cu sediul la Vârset). Unii dintre calugari nu sunt calugari. Daniil Partosanul. îl cãutau tinerii si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. credinciosii români ortodocsi din Banatul Iugoslav au epis cop. Domnul Hristos a fost rastignit cu spatele pe crucea materiala si cu fata pe crucea spirituala. în mod deosebit. pe care nu vrem sa o risipim pe placeri. La 31 martie-1aprilie 2001 este hirot onit episcop vicar al Mitropoliei Banatului. Din 1991 este cad ru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad.Al patrulea punct: sa-ti pastrezi hormonii.S. câte le avem la îndemâna: aerul (aerul bun). tu esti ceea ce ai simtit. de a îndumnezei firea. Între 1999-2000 ctitoreste schitul Retezat. venite c a din partea lui Dumnezeu. În primul rând. disciplina Patrologi e si literatura postpatristica.Prea Sfintite Daniil. pe Parintele Arsenie Boca. . Sa este unul dintre cei ce au lasat frum oase urme în spiritualitatea Tarii Hategului. pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea sa ia aminte la el. în persoana P. mi-a îndrumat pasii spre Teologie. Simteai. aici. Hunedoara). Conceptia de viata crestina. adica sa nu umbl i dupa alte conceptii de viata. Cine face curte nu face carte. când îti vorbea Parintele Arsenie. S. tu esti ceea ce ai citit. S. stiu eu. hrana rationala. marturisesc înaintea lui Dumnezeu si înaintea tuturor cititor ilor ca pentru patru lucruri. ci cuiere de haine calugaresti. întâlnim oameni darâmati prin abuzur i si. câta o avem. P. de aceea îndraznim sa spunem: fiti atenti. fiind hirotonit preot la 10 aprilie 1984. zen si altele. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa". yoga. Si al cincilea punct: sa ai conceptie de viata crestina. ci vrem s-o canalizam spre binele nostru material si spiritual. ca si când ar spune faptele oamenilor: Fii atent ca tu cum esti acum. Densus (jud. MARTURII P. pe acest "ctitor al Filocaliei românesti" . Daniil Partosanul Parintele Arsenie Boca . tu esti ceea ce ai gândit. Cartea vietii tale esti tu însuti. Episcop vicar al Mitropoliei Banatu lui cu atributii în administrarea Episcopiei Române din Iugoslavia Dupa 160 de ani.

au în persoana mea un iera rh. Bucuresti. dupa aceea spre cursurile de doctorat de la Bucuresti si. Î. Dumnezeu mi-a rânduit pasii. dupa 160 de ani.n . În primul rând parintii mei. auzind de la maicile de la manastirea Prislop . unde Sfintia Sa. pentru faptul ca. m-a remontat. spre Parintele Arsenie Boca. cu rabdare. Hunedoara . la începutul celui de-al doilea an de stud entie la Sibiu. Prima întâlnire cu Parintele. m-a zidit sufleteste si du hovniceste. trebuie sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca mi-a îndrumat pasii înspre viata monahala. m-a marcat profund. iesind la pensie . din nefericire. în ultimii ani ai vietii Sfintiei Sale.Întâlnirile cu oamenii mari ramân. Sfintia Sa este cel care m-a îndrumat spre studii si cursuri de doctorat. În al doilea rând.unde petreceam vacantele de vara. ca si toate celel alte. Parintele Arsenie. m-a rascolit. acum. fratele Traian Dorz. când. la Ghelar si în alte parti. în toamna anului 1979. în ziua de 26 octombrie. fiind doctora nd la Bucuresti. mai întâi spre manastirea Sâmbata Brâncoveanu unde am fost frate. în biserica la Draganescu. duhovnicesc si chiar profetic. si nu datorita Decretului 410 n. din apropierea Bucurestilor. Dupa aceea. colegii p rofesori si studenti de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad unde predau în continuare Patristica. picta si lucra în semiclandestinitate la biserica ce astazi îi poarta pictura expr imata si reprezentata într-un mod deosebit în stil neobizantin curat ortodox. tot acol o. mai apoi spre manastirea Hodos-Bodrog unde am fost calugarit si în ce le din urma spre sfânta manastire Prislop unde am putut sa fiu mai mult în apropiere a Parintelui Arsenie.de spre Parintele Arsenie. a Parintelui Arsenie Boca. de mai multi ani . atât de cinstit. h arismatica.).Eram student la Sibiu. cu Sfintia Sa am avut fericirea sa fiu de doua ori în calatorii si drumetii în Muntii Retezat. de cunoscut. dupa ce a pictat pa rtial biserica "Sfântul Elefterie" din Bucuresti. pe ca re l-am întâlnit întâia data în casa parohiala a bisericii sale ortodoxe din Draganescu. mai apoi. sa-i pastoresc si sa-i conduc sp re Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Dupa ce a lucrat o vreme în Schitul Maicilor la Bucuresti.P. pe care l-am cunoscut de asemen ea.S.De fapt. mai multi oameni au avut roluri deosebite. silindu-ma si straduindu-ma sa-i calauzesc. Apoi preotul care m-a botezat si mi-a îndrumat pasii spre seminar ul teologic. era atunci civil. profesorii de la Caransebes. spre Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii Aristotelice din Tesalonic . unde a lu crat vreme de 15 ani cu multa dragoste. Pun aceste cuvinte în ghilimele pentru ca îi apartin si e u însumi l-am auzit zicând aceasta. si unde .din Sibiu. de cautat si de recunoscut chiar si ca sfânt de catre o multime uriasã de credinciosi. Pe Parintele Arsenie l-am frecventat discret si clandestin în toti anii cât am fost apoi student la Sibiu. În al treilea rând.Grecia. o data la Sinaia.Mai vorbiti-ne putin despre prima întâlnire cu Sfintia Sa! . c omuna Mihailesti. .cum spunea Sfintia Sa însusi . satul meu natal fiind la aproximativ 7 m spre sud de sfânta manastire Prislop. de la Sibiu spre Bucuresti. care. un rol crucial l-a avut si-l are persoana si personalitatea duhovniceasca.o pensie mino ra. pentru fratii nostri români ortodocsi din Banatul Iugoslav. Biserica Ortodoxa. . dupa ce am calatorit cu trenul o noapte. Dar în mod cu totul si cu totul aparte. Tesalonic. prin multe încercari. Ce "urme" a lasat Parintele Arsenie în viata Prea Sfintiei Voastre? . Sibiu. În viata mea personala. De asemenea. întrucât fusese pe nedrept scos din manastirea Prislop prin Decretul 410 din 1959 (Parintele Arseni e a plecat din Prislop la începutul lui mai '59. de statura neopatristica. Am ajuns la Sfintia Sa. pedago gic. În al patrulea rând. de apreciat. cu totul si cu totul deosebit în viata m ea. conducatoru l spiritual al Oastei Domnului în anii '70 si '80. Sa Mitropolitul Nicolae al Banatului. Întâlnirea cu Sfintia Sa a fost decisiva în a lua hotarârea de a intra în monahi   . marcate de amintirea si prezenta lor. din jud.a fost cautat si cercetat duhovniceste de o adeva rata "avalansa de oameni". care m-a prop us pentru alegerea si hirotonirea întru arhiereu. am avut prilejul mai mult si mai îndeaproape sa-l întâlnesc. trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si sa-mi plec capul cu nevrednicie pentru harul arhieriei la care m-a chemat si pentru slujba de ierar h si de episcop în Biserica Sa. în 1968 a început pictura bisericii parohiale ortodoxe din Draganescu. sarbatoarea Sfân tului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. pentru totdeauna.

al sfinteniei. Pentru mine personal. un om a l lui Dumnezeu. cât mai curând posibil. si marturi sesc cu toata responsabilitatea mea de episcop si membru al B. crestini care sunt deschisi mai mult spre acel simt al sacr ului. duhul Sfintiei Sa le de la Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. unde vin crestini din to ata tara si chiar si din alte parti. pentru Biserica. si sunt sigur ca. Care e "pozitia" Prea Sfintiei Voastre fata de aceasta consideratie? .sm. ascultându-l cum vorbea cu oameni i. pictur a Sfintiei Sale de la biserica din Draganescu vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. a f ost un zugrav de suflete. pentru lume. Iar mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. duhovniceasca. ceea ce Sf. . a fost însa cautat. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia.un de am ajuns preot slujitor. am auzit multe cuvi nte. în Mântuitorul Iisu s Hristos. Parintele Arsenie a purtat si a mentinut aprinsa în veacul nos tru o constiinta crestina. pentru noi. 17 decembrie. prin rugaciune. atâta câta este. de înv ataturi. sa se vorbeasca mai mult. pentru tara. se închina si cer mijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei.O. ne calauzeste. ne-a lasat Cararea Împaratiei ca pe o calauza pentru viata duhovniceasca. în Ortodoxie. poimâine.Atunci când Parintele Arsenie si-a ispravit de scris si de redactat Carar ea Împaratiei.Ce sfaturi deosebite va dadea Parintele? . care sunt pietrele de temelie ale vietii mele duhovnic esti. Am multe cuvinte de la Parintele Arsenie.Ce credeti ca ar spune lumii de azi Parintele Arsenie (si o spune. cinstit si în timpul v ietii. românii. si eu sunt absolut sigur. ca si pentru cei ca re nu l-au recunoscut si nu-l recunosc. sa s e scrie mai mult. Sfintia Sa a fost un mare duhovnic. este credinta în Dumnezeu. Eu sunt si gur ca pentru neamul românesc. cu s iguranta!)? . neiubit de m ulti. a cautat un subtitlu acestei carti. cu siguranta.unul din cei mai mari teologi-duhovnici ai neamului românesc. apostolica si patristica d e cel mai înalt nivel si de cea mai adânca si profunda simtire si traire. a ortodoxiei si a Bisericii. Grigore Palama pentru greci si pentru ortodoxia ecumenica sau alti si alt i sfinti din istoria crestinismului. . ne ocroteste. cum le asculta necazurile. ca mai devre me sau mai târziu va veni timpul rânduit de Dumnezeu când Parintele Arsenie Boca va fi canonizat. se roaga. prin citirea Sfintelor Scripturi. de o multime de oam eni ai lui Dumnezeu. în mod deosebit. cum le explica problemele si necazurile si cum îi po vatuia si îi sfatuia. mesajul Parintelui Arsenie pentru noi.. Parintele Arsenie va fi pentru noi. de o multime de credinciosi.R. Neînteles de multi. si l-a ales pe urmãtorul: Un raspuns crestin la nelinistile vremii.Legatura dintre un începator. pentru aceste cuvinte care m-au zidit launtr ic. despre trairea în Hristos. prin umilinta si pocainta . care ma tin launtric. cel mai mare din veacul nostru si din vremea noastra. si multumesc lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie. pentru poporul român. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. si mai ales dupa moarte. dar mai ales mâine si. în Harul si Darul Sfântului Duh si al Sfintelor Ta ine. m ormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si im portante în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj.Cuviosul Arsenie a fost . acestei scrieri-testament a Sfi ntiei Sale. mijloceste pentru noi. un mare parinte al Bisericii noastre.Parintele Arsenie a fost un om exceptional. ca si pentru cei care nu l-au cunoscut. de acolo de unde este.o spun cei ce l-au cunoscut si i-au recunoscu t Cararea Împaratiei . îmi placea sa stau în apropierea Sfintiei Sale. Serafim de Sarov a fost pentru ortodocsii rusi s au Sf. aprind o lumânare. în viitor.Sfintia Sa trecând la cele ve snice în 28 noiembrie 1989. stimat. neapreciat de multi. si Parintele Ar senie nu poate fi exprimata si explicata în cuvinte. în mod deosebit pentru cei care l-am cunoscut. Despre Parintele Arsenie trebuie sa vina vremea. un om extraordinar. de sfaturi. iubit. Pe Parintele Arsenie l-am reîntâlnit de mai multe ori la Manastirea Prislop . daca nu cumva pentru totdeauna. a fost un predicator de statura patristica. a fost un pictor bisericesc. toti. în Biserica. la sfatul si povatuirea Sfintiei Sale. asta zi. Vin. de povatuiri. pentru ortodoxia româneasca. ne povatuieste. când l-am întâlnit pentru ultima data . între 1986 si 1 988. dragostea fata de Hristos. Am o multime de cuvinte. filocalica. cre dinta în Hristos. care radia si pe care-l transmitea personalitatea Parintelu i Arsenie. . Pr in urmare. pentru fa milie. dar si mustrari. cum am fost si am ramas eu. toti.

cum spu nea si scria Sfintia Sa: "Am vrut sa pun mâna pe radacina durerii care nu este alt a decât pacatul". gândurile noastre. Aflându-te în prezenta si în apropierea Parintelui Arsenie. monahi. de faptul ca Dumnezeu este în orice loc si în orice timp si ne vede. ne simte si ne stie tot ceea ce facem. a dezvoltarii omului pen tru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. Era si e ste un lucru extraordinar . duhovnici.. pentru ca este imposibil. trairile noastre. di scipol al Sfântului Ioan Evanghelistul: "Toús airoús atamántane!" . st iind de acest lucru. în fiecare suflet. pe dezvoltarea în fiecare o m. Si acesta este un lucru foarte important si foarte nec esar si-n vremurile de astazi. ne aude. de la Dumnezeu. .în viata noastra. de cea crestina si ortodoxa. sa citim. si îti intuieste viit orul. ierarhul sa fie constienti de ato tprezenta lui Dumnezeu. iertate. te cunoaste. martirizat la Roma si sfâsiat de fiarele salbatice în arena romana . ca sa se ridice oameni ai lui Dumnezeu. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa. Pa rintele Arsenie mi-a spus si mi-a dat de înteles acest lucru.Un cuvânt de mângâiere si de alinare? . îl cautau tinerii. simtirile noastre.scrise si adresate în epistola Sfântului Policarp catre acest episcop al Smirnei. ierarhi mai ales. Simteai.În legatura cu amintirile si experientele si trairile deosebite în preajma Parintelui Arsenie. prin poc ainta noastra. destul de instabile .As aminti cuvântul Sfântului Ignatie Teoforul.Citeste vremurile! Datori suntem si noi. . adevarati . în viata oamenilor sa întâlnim un sfânt. când îti vorbea Parintele Arsenie. prin smerenie. de cea neopatristica. Cum se raporta Parintele la tineretea si tinerii vremii Sfintiei Sale? . foarte mult pe tineri si cauta sa-i îndrume ca sa-si închine tineretea lui Hristos si Bisericii Sale. venite ca din partea lui Dumnezeu. credinciosul. gândim sau vorbim. traind acest adevar dogmatic.Parintele Arsenie aprecia. de la parintii nostri.. prin rugaciune. experiente singulare. dar aceasta se leaga de cea duhovniceasca.Parintele Arsenie. Si aceasta a fost si este esentiala. Parintele Ars enie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului. Însa nu vreau sa fiu înteles gresit si sa accentuez doar faptu l si latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. . sa cautam sa întelegem vremurile pe care le traim s i mesajul lui Dumnezeu în vremurile acestea destul de tulburi. si nu numai. ca-ti stie nu numai prezentul. În explicarea necazurilor si a problemelor oamenilor.Amintiri. dezlegate si stinse în harul. au urmari si în viata noastra sau lasa urm ari si în viata urmasilor.cum spunea cineva .Sa abordam putin relatia tânar-duhovnic: Prea Sfintia Voastra . Cunoastem cu totii cuvintele celebre de pe m ormântul lui Kant: "Cerul înstelat deasupra mea si constiinta morala din mine". monahul. Însa pot sa amintesc doar faptul ca simteai în prezenta Parintelui Arsenie ca te vede. Eu a     . fara îndoiala. a acestei constiinte. sa descifram. Si. Si multe alte lucrur i care s-au împlinit la vremea potrivita conform spuselor si cuvintelor duhovnices ti ale Sfintiei Sale. preotul. fiecare în tr-un fel sau altul. Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-am trait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum. Adica om ul. dar si trecutul. crestinul. destul de pline de incertitudine.mut at la Domnul în anul 107 d. puterea si iubirea lui Dumnezeu. ucenic oarecum si parinte apostolic. care sa fie calauze si care sa fie povatuitori pentru ceilalti. prin umilinta. Parintele Arsenie punea foarte mult accent pe viata du hovniceasca. Parintele Arsenie promova ideea legii ispas irii.. Poate va rândui Dumnezeu o vreme când voi scrie acest e lucruri într-o carte despre viata Parintelui Arsenie si despre semnele pe care D umnezeu ni le-a trimis prin viata si lucrarea duhovniceasca a Sfintiei Sale. crestinii. pacatele se cuvine sa fie ispasite. spovedite . . nu-mi îngadui acum sa vorbesc despre ele sau despre toate aces tea. Cu doisprezece ani înainte de a ajunge printr-o bursa sa studiez în Grecia. fost episcop al Antiohiei. Hr. de cea neofilocalica. a crucilor pe care oamenii le au de purtat. De aceea.. a faptului ca pacatele noastre sunt cauzele durerilor noastre. simteai prezenta lu i Dumnezeu si Îl simteai pe Hristos traind si vorbind în Parintele Arsenie. pe constiinta atotprezentei lui Dumnezeu. preoti. purtatorul de Dumnezeu . a atotprezentei lui Dumnezeu. si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. Si. pacatul savârsit sau urmarile pacatelor mostenite de la mosii si s tramosii nostri. astazi. altele vor fi vorbele noastre . prin lacrima. prin citirea si studiul Sfintilor Parinti si prin întreaga noastra traire si con ceptie de viata crestina.

adica sa-mi atraga atentia asupra rugaciunii cu care se mântuiesc ca lugarii. Mi-a scris ca din partea Parintelui si mi-a atras atentia asupra ruga ciunii "Doamne Iisuse Hristoase. în 31 august 1942. din judetul Sibiu. Era o zi de Duminica si era Duminica în care sa citit din Evanghelie Pilda cu Nunta fiului de împarat.s adauga: "Cerul înnorat deasupra noastra si credinta crestina din noi". care era paroh în satul meu. cu omul care neavând haine de nunta a intrat totusi la nunta si care a fost scos afara legat de mâini s i de picioare si aruncat în întunericul cel mai dinafara. Mi l-a pus în atentie Parintele Ioan Opris. ucenici ai lui Hristos. expresia este a lui "ca o s palatoare". în locul acela mai strâmt. dupa ce s-a încadrat în Manastire. doar ca copilul i-a atras atentia ca el mai are un pacat pe lânga cel care se arata în pata de pe haina si pacatul acela. Eu de fapt pe Parintele Arsenie Boca nu l-am auzit vorbind altadata decât în Duminica aceea si a doua zi dimineata. Aceasta n e tine. nu o spus cât a vreme o trecut de atunci. ca rezultat al vietii pe care a dus-o probabil Parint ele Arsenie. altul saizeci. aceasta ne mentine si aceasta ne va duce si ne va trece în vesnicie. Prima predica pe care am auzit-o. Parintele Arsenie Boca l-a delegat pe un diacon de l a Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus sa-mi scrie el un raspuns ca din parte a Parintelui. plutea în aer si copilul i-a aratat cu mâna spre Parintele. Nu se sprijinea de pereti zicea Parintele. ucenici ai parintilor duhovnicesti si fiecare. Dupa ce am aflat despre Parintele Arsenie Boca i-am scris o scrisoare. si si-o dat sea ma ca el o facut acest pacat. si-atunci o spus el ca cuvântul "Doamne" se adreseaza num ai lui Dumnezeu si Domnului Hristos. murdara ca o spalatoare. un preot tânar. dupa Evanghelia de la Mat ei. Sa ca utam sa fim crestini cât mai mult. a vazut un copil care plutea în aer. cu o pata pe ea cam d e o jumatate de metru. pacat care atunci când si-o dat seama ca l-o facut.. de data aceasta curata. dupa ce si-o vazut haina murdar a ca o spalatoare.". prima si ultima la drept vorbind. dupa masura noastra.anum e. Atunci Parintele o tinut s i o predica. El mi-a dat si ideea sa ma fac calug ar. fac aici o paranteza. n-o spus unde o avut in tuitia hainei de nunta. sa ad ucem unul treizeci. si-o dat Parintele seama ca e din pricina ca o întâmpi nat vedenia cu "Doamne". notarul din sat mi-a dat voie sa fo losesc masina de scris de la Primarie si i-am scris o scrisoare la care am primi t raspuns prin intermediar. Se facea ca e în biserica Manastirii. ca de câte ori l-am întâlnit pe Parintele. Eu am staruit încât m-am întâlnit cu Parintele si în 30 august 1942. am tinut-o minte poate pentru ca stiam ca o tine un om deosebit . Adevarul este. ceea ce însemna ca o nimerit. adica a hainei pe care o purta. Stia despre Parintele Arseni e Boca.. copilul o zâmbit. Iar în încheiere as dori sa amintesc un cuvânt pe care Parintele Arsenie mi l-a spus într-una din primele întâlniri. si zicea Parintele ca si-a vazut haina. orice lucru de jos din lumea aceasta din câte se pot face l-ar fi facut. Arhimandritul Teofil Paraian2 Despre Parintele Arsenie am auzit pentru prima data în anul 1942 prin april ie. daca timpul o va cere". Am înva tat în iunie 1942 sa scriu la masina de scris. ca sa ajunga sa aiba "h aina de nunta". Si a spus ca pentru el cuvântul din Sfânta Evanghelie despre cel care o intrat fara haina de nunta a fost un cuvânt de care s-o poticnit el de multa vreme. satul T opârcea. ucenici ai Sfintilor Pa rinti. mai întâi Parintele o vorbit despre haina de nunta. Eram un grup restrâns de studenti teologi de la Si biu si ne-a zis urmatoarele: "Sa va întariti convingerea în credinta încât sa fiti gata sa va puneti capul pe butuc. Nu a spus ce pacat. dar la Sâmbata fiind. E vorba de diaconul Vasile Sortan care în cele din urma n-a mai ramas la Manastire. altul o suta din roadele duhovnicesti. o avut o vedenie. tinut a de Parintele Arsenie Boca avea trei teme . Dupa o vreme. o fost preocupat de curatirea hainei. stia despre Manastirea de la Sâmbata. cu adaosul care este numai în Sfânta Evanghelie de la Matei. si asta reprezenta un pacat. nici macar Maicii Domnului.mi-aduc aminte foarte bine de predi ca aceea. fiind la Manastire la Sâmbata. Si-atuncea. în locul acela unde se trece din pronaos în naos. a zis at unci: "As fi mutat si ceea ce nu se poate spune aici". luni. . Am ajuns la Sâmb ata în dimineata zilei de 30 august. un om cult. în întelesul ca la un moment dat si-a vazut haina cu care era îmbracat. Si spunea el ca ar fi facut orice numai sa-si vada haina curata. El atunci s-o uitat la el însusi si si -o vazut haina cu care era îmbracat. tinând un fel de cuvânt îndrumator pentru credinciosii care erau de fata la Manastire.

A citit din Sfânta Script ura a Noului Testament. cuvântul adresat stajerului. despre care el n-a spu s ce este. Unul reflectat pe haina. A fost singura spovedanie pe car e am facut-o la Parintele. sau cu mai putin de doua pacate. pentru ca bolnavi nu sunt numai între crestini si nu sunt numai între crestinii nevrednici sa zicem. sau o venit vorb a despre el. Aveam 13 ani si jumatate. Lucruri pe care dupa aceea le-o dezvoltat si le-o prezentat în Carar ea Împaratiei. E l s-o prezentat pe sine atunci public în fata credinciosilor care erau de fata ca un om cu doua pacate. atunci sângele lor se va cere din palma ta. nici toti cei din manastire se mântuiesc". Dorinta mea era sa ma fac c alugar. o spovedit întâi pe un tânar. Mai fac o paranteza. Ast a a fost predica Parintelui. sau în continuarea aceleiasi paranteze. niciodata nu m-am gândit ca Parintele Arsenie este omul cu doua pacat e. Asa ca Parintele era de atunci. o citit din cartea Proorocului Iezechiel. Vroia sa se odihneasca . desi el o si exceptat pe unii. ca o pata. caci chiar si un pahar de vin pe care îl bea cineva care dupa aceea s e angajeaza la conceperea unui copil este daunator pentru copilul care urmeaza s a se nasca. pe un student în medicina care urm a sa mearga pe front. De ace ea printre voi sunt multi slabi si bolnavi si buna parte mor". de avea slujba cununiei. câta vreme mai are astfel de traume sa zicem. sau am vorbit cu el. pe mine nu m-o exceptat. era vorba despre necazurile care le vin parintilor prin copii. ca acel cuvânt nu îl caracterizeaza la drept vorbind si nu stiu daca ex ista într-adevar o vina în chestiunea aceasta. O atras atentia asupra faptului de a fi oamenii cununati la biserica. Dupa aceea m-o spovedit si pe mine. predica. ca cine manânca si bea Trupul si Sângele Domnului cu nevrednicie manânca si îsi bea siesi osânda. erau niste copii. responsabilitatile îndrumatorului de suflete. as zice eu ca nu stiu daca cineva poate sa fie vinovat de pe urma faptului ca întâmpina o vedenie cu un cuvânt. poate fara nici un pacat la drept vorbind. Am vorbit putin cu el dupa Slujba. la sfârsitul capit olului.sau de câte ori am vorbit despre Parintele. sau mie mi s-o parut ca l-o tinut f oarte mult. Dupa aceea Parintele o spovedit în ziua a ceea de 31 august 1942. de responsabilitatea parintilor pentr u copiii lor. A treia tema a fost în legatura cu Sfânta Împartasanie. Iar daca nu-i vei anunta. dar tu vei fi nevinovat. Înca ceva: dupa ce o tinut cuvântul catre credinciosi. Le-o zis despre cazu ri când parintii sunt responsabili pentru copiii lor care vin în lumea aceasta cu de fecte. ci sunt s i înafara de crestinism. deoarece copiii pot sa aiba neputinte de pe urma faptului ca parintii nu sunt destul de linistiti. El nu vorbea Dum inica cu oamenii pentru ca era împresurat de multi credinciosi si atuncea el vroia sa faca deosebire între o zi de lucru si o zi de Duminica. O atras atentia ca atâta vreme cât cineva care a fost în razboi si se întoar ce acasa si înca mai are visuri cu groaza pe care o trait-o pe front în timpul razbo iului. Deci nu o fost posibil sa stau de vorba cu el decât Duminica sear a. o pus în atentie faptul ca sotii nu trenuie sa consume bautu ri alcolice. De fapt am avut. Ma gândesc eu acuma ca cuvintele acestea ale Sfântului Apostol Pavel se refer a mai ales la o boala si la o slabiciune sufleteasca. în sensul ca întotdeauna . preocupat de chestiuni de felul acesta. unde sunt cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manânce din aceasta pâine si sa bea din acest pahar. sa se retraga. Da' Parintele a interpretat chestiunea aceasta cumva si în înteles fizic. când îi spune Dumnezeu proorocului: Fiul omul ui. respectiv toti oamenii pot fi bolnavi si slabi si morti. si celalalt care a fost de pe urma faptului ca a întâmpinat vedenia cu "D oamne". L-o tinut foarte mult. din 194 2. A doua zi o tinut un cuvânt de îndrumare pentru credinciosii care erau de fat a. nu are voie sa se angajeze la conceperea copiilor. Si Duminica seara mi-o spus un cuvânt care mi-o ramas de atuncea: "Nu toti cei din lume se prapadesc. 11. ca si boli le fizice de multe ori sunt de pe urma faptelor rele pe care le fac oamenii. A doua tema pe care a tratat-o Parintele a privit responsabilitatea preot ului. as putea zice vocatie pentru asta. în special în capitolul Ereditate si spirit si în subcapitolele Copii caz uti între tâlhari si Copii nascuti în lanturi. din Epistola I catre Corinteni cap. s-o ocupat pu tin si de niste copii care erau acolo de fata si le-o vorbit despre constiinta s i o formulat definitia cugetului sau constiintei ca fiind: "Glasul lui Dumnezeu care vorbeste în noi si arata ce este bine si ce este rau". daca esti pus strajer si îi anunti pe oameni despre iminenta pericolului ei vo r muri pentru pacatele lor daca nu te vor asculta.

De exemplu un cuvânt al Sfântului Ioan Gura de Aur despre rugaciunea de toata vremea.mi-o parut bine sa aud despre calugari. Parintele Arsenie o stat acolo trei luni. La noi la Manastire o fost o carte în biblioteca. Parintele. nu era ea ca toti oamenii. la fel. zilele trecute. care a ajuns profesor la Teologie prin purtarea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan care s-a interesa t foarte mult de Academia Andreiana pentru care o format profesori. Pari ntele Serafim si cu Parintele Arsenie au fost trimisi de Mitropolitul Nicolae Ba lan la Sfântul Munte ca sa cunoasca realitatile de acolo. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928 când Mitrpolitul Nicolae Balan s-o îngriji t de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. Bineînteles ca nu si l-a putut duce la îndeplinire decât în parte. cu trei candidati la calugarie. cât dorm. din 1939 din martie începând si s-o în tors si s-a asezat la Sâmbata. Si tot atuncea o frecventa t si cursuri de medicina. o carte intitulata: Revelation du visage . Îi trimitea pe unii dintre credinciosii care veneau la Parintele sa se duca sa-si faca anali za sângelui si sa vina cu rezultatul la el. si dupa acee a în 1940 s-a asezat si Parintele Serafim care venea de la studii din Grecia. în special de genetica. având si cunostinte de arta. deci mama baiatului. Mitropolitul voia sa ai ba acolo numai absolventi de Teologie. Nu s-o putut. Era si cu desene exp licative. acea cruce de marmora. nu era ea destul de luminata la minte. Si la sfintirea monumentului. pentru ca Mitropolitul Nicolae Balan care o r estaurat manastirea de la Sâmbata. si pe ceea ce îi spunea figura. Chiar si de pe fotografii. asa se zice ca nu e aut entic. dar si-o dat seama ca ceva nu-i în regu la. Parintele Serafim o adus de la Athos un caiet cu texte ascetico-mistice d ar nu numai din Filocalie. ci el o lucrat si cu niste lucruri stiintifice. pentru ca era talentat la pictura. mi-as fi dorit sa vorbesc cu calugari. cred. Mitropolitul îsi dadea sea ma ca începe cu oameni nepregatiti în alta manastire si atunci i-o trimis la Sfântul M unte. O facut pictura si sculptura. dupa ce a terminat Teologia. Din 1949 stiu de cartea aceasta.cum descope ra fata starea interioara. De aceea Parintele o lucrat cu t oata capacitatea lui. Ve neau oamenii la el cu fotografia cuiva si ziceau: uite. ce manânca. Si cu ocazia asta o spus de câteva ori ca Parint ele Arsenie a fost un calugar mare. Si-apoi el tragea niste concluzii. asta este fata cu care v reau sa ma casatoresc si Parintele zicea: Nu-i buna. Parintele Arsenie. dupa cum ziceau oamenii. a fost un om cu dar de la Dumnezeu. putea sa-si dea seama si de pe figura omului despre starea lui sufleteasca. ca nu o sa avet . Când vorbea. Si Parintele. fara sa-i dea o explicatie i-o spus fetei: "Sa nu te casatoresti cu Gheorghe. o sfintit o troita la intrarea în Manastirea noastra. Baiatul din Hârseni avea un tata care gângavea. Deci Parintele nu a lucrat numai cu asta. El. Si Parintele Serafim o ramas acolo 6 luni la Sfântul Munte si un an scolar la Atena la Teologie. nici nu a fost publicat în Filocalia. care de fapt nu e autentic. ca e u n sânge bolnav. manastire Voevodala zidita de Constantin Brâncove anu. Si sotia respectivului. pentru ca nu s-au prezentat multi abs olventi de Teologie. De exemplu. ca îi descoperea Dumnezeu. si anu me: cu Parintele Arsenie. nu stiu pe unde o mai apu cat sau pe unde mai este. Sau îi buna. Si Parintele si-o dat seama ca e o tare ereditara. cum traiesc. cum dorm. Manastirea a început cu trei oameni. care vroia sa se casatoreasca cu un baiat din Hârseni. De fapt chestiunea a tratat-o Parintele Arsenie. Duminica trecuta. El îsi dadea seama de tarele ereditare si le explica. Cu gândul acesta a pornit. care i-o fost într-un fel ucenic. Sunt cuvintele Mitropolit ului Antonie. Sau o fost un caz în Sâmbata de Sus. as fi vrut sa stiu ce fac calugarii. Mitropolitul nostru. Dar. gângavea. contând. a fost trimis de Mitropolitul Nicolae Balan la Bucuresti unde o urmat Scoala de "Belle Arte". cu Parintele Nicolae Mladin. cu m se roaga. Niste lucruri de felul acesta le-am avut în vedere de pe atuncea si mam prezentat la manastire la Sâmbata cu dorinta sa ramân la Manastire. în sensul ca o fost calugarit de Par intele Arsenie la Prislop. în ceea ce priveste cunos tintele medicale. a pomenit Mitropolitul de Parintele Arsenie ca de un "mare duovnic al v remii sale" si ca de un "Zalmoxis al neamului românesc". N-o trebuit sa mergem mai depa rte. Parintele nu stiu daca lo trimis sau nu sa-si faca analiza sângelui. si aveau si dreptate. o fata. sa mai întrebam pe cineva. De aceea.

În realitate. Acuma. Si. cu pregatirea pe care o avut-o si cu cunostintele pe care le-a avut a lucrat mai bine decât am fi lucrat ceilalti care nu aveam astfel de cunosti nte si pe care nici nu trebuie sa le ai neaparat ca sa fii îndrumator de suflete. d e la o vreme. s-a recasatorit. bineînteles.parinti. bineînteles ca. nu pot zice ca Sfînta Terez . în orice caz. ca fiecare dintre noi aduce m o încarcatura din strafunduri de existenta. ci sa te fericesti în casatorie. chiar daca m-am mirat. dupa aceea mi-am dat seama de ce mi-a pus-o. în sensul ca nu putea m erge foarte bine. Ori. ca daca te duci la cineva sa te îndrumeze. nu o mai putut nici sa vorbeasca si la sapte ani o m urit. desi. pentru ca ea era infirma nu numai fizic. ca ar vrea sa se casatoreasca. dintr e care unul e calugar la noi la Manastire. Si asta s-a socotit un esec al Parintelui Ar senie. ca fiecare dintre noi suntem sinteza înaintasilor nostri . ar fi sustinut-o si în suferinta si nu ar mai fi facut nici un caz. i-am dat raspuns ul care era de fapt. de vreme ce i-o spus ca. Realitatea este ca nu e bine si i-am zis eu c a e un esec al Parintelui Arsenie. tu esti un esec al Parinte lui Arsenie. într-adevar. au un baiat. pâna unde ajunge spectrul vital al existentei noastre. la o clinica si s-a constatat ca femeia e bolnava. strabunici. Fata avea ceva la un ochi. Si copilul.. Si o luat-o. sa v ada eventual din ce tâlhari am aparut eu în aceasta lume. dac a o iubeste. o început sa aiba îndaraptari fizice si. poate ca la vârsta aceea. Parintele si-o dat seama ca cev a nu e în regula si i-o spus baiatului: "O iubesti?". dar o fata infirma. Si dupa ce s-au casatorit ei sau dus la Cluj. Traiesc totusi împreuna. personal. nu sa suporti o casator ie. are vreo 80 de ani. îsi spunea punctul de ved ere. i-am spus de multe ori: mai. el s-a despartit de ea. în orice caz. dar acum nu-i bine. bunici. si spirituale. el traieste si acuma. Multumesc lui Dumnezeu. La spovedania mea Parintele m-a întrebat un lucru care mi s-a parut curios ca ma întreba. i-am spus ca niciodata nu mi -a venit sa omor un om. are sângele contaminat. Sa amintesc un caz: un preot din Sibiu. S i omul nu o mai vrut sa stea cu ea. Parint ele are dar de la Dumnezeu. de 13 ani si jumatate nu era cazul sa îmi puna o astfel de întrebare. si asta e interesant de stiut si de retinut. ar fi cazul s a te îndrumeze sa te casatoresti. Însa acuma o ajuns si el în declin. sa o ia. Copiii îi sunt sanatosi. Este un preot în apropierea noastra si tot asa s-a dus la Parintele si tot asa i-o pus în atentie o fata. Dar. si o zis ca l-ar interesa o fata.. ceea ce gândea el c a sunt. O fost si nereusite multe în viata Parintelui în sensul acesta. unde lucra Parintele pe atuncea. Ca el. În sensul ca l-a îndrumat sa se casatoreasca cu fata cu care s-a casato rit si nu o duce bine. Ea nu l-a înteles pe P arintele. avea un fel de schiopatare. nu mai are tinere de minte. Parintele i-a pus-o în vedere odata când s-a dus el a colo la Draganescu. a vrut sa stie daca parintii mei sunt. Parintele se socotea întotdeauna asuprit de sotia lui. De la o vreme. Si cu as ta rezolva o chestiune sau nu o rezolva dar. daca ar fi iubit-o. nic iodata nu calcula un raspuns. Ce îi venea prima data în minte aceea spunea. Si atuncea Parintele i-o zis: "ia-o pe ast a". Probabil s-a gândit la aceas ta ca. Si anume. avea un picior mai scurt. Ceea ce facea Parintele. Parintele Arsenie era întotdeauna la îndemâna oamenilor. Dumnezeu stie pâna la urma daca e esec sau nu-i esec. Si atunce a Parintele o zis: "Ia-o". în orice caz nu l-a înteles pe Parintele ca Parinte si poate nici ca sot. Ori Parintele putea stii asta si fara sa aiba dar de la Dumnezeu. Nu ma i recunoaste oamenii. Si au 5 copii totusi. sotia este functionara la o banca. nu i-am dat un raspuns evaziv. am impre sia ca uneori si cauta sa faca pe omul care stie multe si ca stie bine ce stie. Bineînteles ca persoana respectiva o spus: o avut dreptate Parintele. I-a aratat-o si dupa aceea el a fost preocupat de chestiunea aceasta. Au mai fost si alte cazuri. m-a întrebat daca mi-a venit vreodata în minte sa omor vreun om. Dar el o l ucrat cu toate mijloacele lui. Un barbat o vrut sa se ca satoreasca cu o fata. când e vorba de casatorie. sau ceva de felul acesta. A d us-o foarte greu. fiind un nevazator. fiind un "om nascut între tâlhari". de la trei ani. Dar ea totusi s-a casatorit si-o avut un copil. dar te-ai gândi asa. fiind un "copil nascut în lanturi". nu o fost un esec al Parintelui. nu o duc bine.i copii sanatosi". Parintele Casian. Parintele vroia sa intre în legatura cu înaintasii mei. ca o stiut ca nu o sa am copii sanatosi si ca vor mu ri. am avut niste parinti. si Parintele i-a spus sa se casatoreasca. A luat -o în casatorie. Pentru c a Parintele stia ca copilul este oglinda parintilor. Eu. Si el o zis: "Da". un caz din Ludisor.

pacatosul". Acuma a avut dreptate. am auzit ca Parintele a venit la Sibiu si ca e la Profesorul Nicolae Mladin. Iisuse Hristoase. în 1942. dar. sa le dea binecuvântare. Parintele si-o dat seama de asta si atuncea a zis. si dând aerul afara din piept "miluieste-ma pe mine pacat osul". . la o Sco ala Speciala. au fost oameni de treaba si-au vazut de îndatoririle pe c are le-au avut. dupa 23 de ani. Mi-a spus un student care îl cunostea de la Sâmbata. avea o putere de sinteza si o putere de patrundere si scotea niste concluzii bune. eu ma duc sa fac scoala. având o experienta. în orice caz. totusi. am plecat la Timisoara. s-o lipesc de respiratie în felul urmator: Între respiratii. Chiar în toamna aceluiasi an. Si asta arata ca Parintele. fiziologic si social în care am ve nit în lume. mi-o spus ca aceasta e rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii. cred ca n-ajugeam eu niciodata mai mult decât un calugar simplu si calugar simplu simplu.. Iisuse Hristoase. Altceva nu mi-a mai spus în legatura cu asta. Adica. cu un om care practica rugaciunea. 1942 a intrat în atentia oamenilor si oamenii e rau sensibilizati atuncea. ci simplu si ca gândire. care. Mergeau parintii copiilor. Parintele a lucrat si în niste conditii care au favorizat stilul lui de luc ru. ma rog. ne-au crescut. Ca or fi având si ei vreo vina. sa zic "Doamne". mi-o spus ca aceasta rugaciune sa o zic în gând. Însa eu nu am putut fa ce lucrul acesta si eu i-am spus Parintelui ca nici parintii mei nu ar fi de aco rd sa renunt la scoala. Am luat aminte la ce mi-a zis Par intele. ne-au îndrumat bine. nu-si mai aducea aminte de mine si nici de îndrumarile pe care mi le-a dat. ci în gând. care chiar daca nu m-a adus l a mântuire. însa am facut mai mult la fara frecventa. pacatosul". m-a dus totusi la ceva. Aveam cinci clase facute la Cluj si am continuat clasa a sasea la Timisoara la o Scoala Speciala si dupa aceea am fost elev la Liceul Loga. Acuma nu ma mai pot gândi ce ar fi fost daca ar fi fost al tceva. mergeau c opiii împreuna cu parintii. adica sa zic: "Doamne. niciodata sa nu tragi la tinta! Tragi în gol". Doar mi-a spus ceva care zic eu ca nu a fost o îndrumare foa rte bine gândita. care i-a sensibilizat pe oame ni. acolo unde se întâlneste o respiratie cu cealal ta. Mergeau oamenii sa se roage pentru ei. Fiul lui Dumnezeu. Important însa este ca eu mi-am adus am inte si ca am folosit îndrumarile pe care mi le-a dat. miluieste-ma pe mine... Si anume. Daca ma duceam la manastire. ca daca eu m-as fi ocupat de rug aciunea de toata vremea cu exclusivitate. Nici atunci si nici dupa aceea. Dupa aceea m-am dus si l a Teologie si asta m-a favorizat si pentru preotie. nu numai simplu ca forma. În 1949 cred. Eu nu am tinut seama de ce mi-a zis Parintele si am facut scoala. odata cu aceasta. plecau pe front si Parintele îi îndruma. sa zic "Iisuse Hristo ase. un lic eu de vazatori. A zis: "Da. miluieste-ma pe mine. nefiind absolvent de Teologie si neavând vârsta la care se poate hotarî cineva sa se faca calugar si având si deficienta cu care am strabatut p rin viata. dar scoal a nu te duce la mântuire". poate ca as fi ajuns la niste performa nte sau la niste rezultate pe care le presupunea Parintele. eu am zis ca daca nu pot sa ramân aici la Manastire. Spunea cineva ca i-a spus: "Mai. . Fiul lui Dumnezeu".a de Lisieux: "Sa stiti ca eu am avut niste parinti sfinti". d eci fara sa inspir si fara sa expir. Adica el ce mi-a zis de fapt sa zic "Doamne. în întelesul ca el. cu cineva care stie ce is pite pot veni. ar putea trage niste concluzii si ar pute a sa ma directioneze. tragând aerul în piept. fiind deja student la Teologie în anul I. pentru ca eu am mers pe directia scolii si eu ma bucur ca am mers pe dire ctia scolii. la ceea ce sunt prin scoala. Nu prea erau perso nalitati de seama Parintelui pe vremea aceea. Dumnezeu stie de toate. nu cu c uvântul vorbit. Cu Parintele nu m-am mai întâlnit 23 de ani. Parintele a avut o activitate deosebita si Parintele a fost o personalita te puternica de atuncea. Si Parintele nu a zis sa fac scoala. De aceasta pot sa zic eu ca P arintele Arsenie a fost un ctitor la existenta mea. Fiul l ui Dumnezeu. Dar a avut o activitate cu rasunet în constiinta oamenilor. Nu pot zice lucrul acesta. Când l-am întâlnit a doua oara. M-a îndrumat Parintele atuncea sa fac rugaciunea cu care se mântuiesc calugar ii. ca as pute a face eu ceea ce fac calugarii. pe la începutul anului . din 1941. Era o situatie speciala. Si nu mi-a zis sa iau legat ura cu un îndrumator. Nu ne alegem noi parintii si nici parintii nu ne aleg pe noi si venim în lume în contextul fizic. de fapt. daca si-a dat seama ca eu nu pot ramâne acolo.

pur si simplu.   . De aceea el nu a avut niciodata o înaintare. pâna la sfârsitul vietii Parintelui si si dupa aceea. Mi-a convenit mie personal mai mult Parintele Serafim decât Parintel e Arsenie. mai cald la suflet. Nu îl interesa.. S-au înteles în sensul acesta ca nu s-au exclus. Ori. Ea a cosiderat ca Parintele a fost extrao rdinar. l-am pretuit mai mult pe Parintele Serafim decât pe Parin tele Arsenie. Parintele Arsenie a fost un om cu o înzestrare deosebita. nu a vrut. nu era chiar asa multa lume în jurul Parintelui. în viata lor de toate zilel e. sa continui ce am început. nu stiu ce interpretari se pot da. Si asta a durat la Sâmbata pâna în 1948. cum ziceam. ca temperament si c a formare nu s-au potrivit. o siguranta a cuvântului. de la egal la egal. o siguranta a verdictu lui. Parintele Serafim. i -a facut sa fie coplesiti în fata lui. nu a avut o caldura suflete asca. a venit lume multa. domi na omul simplu. Parintele Arsenie le tinea cuvântari în care punea în valoare cr edinta crestina. te pocnea si ramâneai pocnit. Dar nici ei. ca din pleasn a bicului. mai ales din patura taraneasca. cu co lege de-ale lui. oamenii. eu. nu pe Parintele S erafim. ca el e un om deosebit. Parintele tinea o predica hotarâta si cu fiecare vorbea asa. Pe atuncea. (. Era un om cu o cultura bin e pusa la punct.) Eu. în timpul cât a fost Parintele la Sâmbata. Par intele le vorbea la fiecare pe limba lui. pentru ca intelectuali sunt mai putini si în societate. Însa. venind pe jos. Da ' realitatea asta este: nu a vrut sa stea de vorba cu mine. No bine. Parintele Arsenie era dintr-o data. în societatea în care au trait? Ce a însemnat influenta Parintelui în existenta lor. Si astia erau cei care veneau. (. ci fiecare a avut stilul lui de lucru. daca batea un cui trebuia sa-l scoata apoi ci neva si sa-l bata cumsecade. nu am mai ajuns la Sâmbata.. de la Poiana Marului. în sensul ca orice lucru pe care l-ai fi întrebat. Parintele Arsenie i-a fascinat. Adica eu as zi ce ca. pîna în 1949. Totusi. sa-l vad a pe Parintele Arsenie. saracu'. Poate nu l-a lumi nat Dumnezeu. eram student la Teologie si am aflat ca P arintele Arsenie era la Sibiu.. orice stia .) Av ea asa o prestanta. Ori. Am trimis vorba printr-un student care mergea la Sâmbata. Nu zicea "dumneavoastra". Si. care îl cunostea de când era elev de liceu si care mergea împreuna cu parintii la Sambata. zic eu. Fiecare era mare în felul lui. Atunci. Asta e necazul. Un grup de oameni de 20 sau 50 de persoane porn eau din Poiana Marului dimineata si seara erau la Sâmbata. Dar. Unii s-au spovedit la Parintele. c a student la Teologie în anul 2 a venit la Sâmbata împreuna cu colegi de-ai lui. era mai de inima. si lucruri tehnice. Mitropolitul nostru Antonie. De pilda. cât mi-as fi dorit sa vorbeasca el cu mine. În 1949. S-au organizat la Sâmbata întâlniri cu Parintele Arsenie. Nu putea asa ceva. nu pentru oricine. asa cum a zis si Parintele odata: "Oamenii ramân tot oameni". Parintele Serafim era atuncea conducatorul manastirii. poate nu am fost eu vrednic. Plecase în 1948. Maica Teodosia Latcu a avut doua iubiri: pe P arintele Arsenie si pe maica Veronica. Desi eu am gasit asta. o autoritate. si l-am rugat sa-i spuna Parintelui Arsenie ca sunt si eu acolo si c a as vrea sa vorbesc cu el. Cu dânsul m-am înteles eu foarte bine de atuncea si am ramas în legatura toata viata. Desi era. ca om. cu Parintele Arsenie nu stiu daca as fi reusit sa formez o legatura din asta. Dar niciodata nu as fi putut zice ca Parintele Arsenie e mai mic decât Parintele Serafim. sa-l admire. sa-l asculte. la sfârsitul lui octombrie. asa cumva. Desi era deosebit si era mai bun ca Parintele Arsenie ca inima.La Sâmbata te puteai duce la doi duhovnici: la Parintele Arsenie sau la Par intele Serafim.. Pai veneau studenti de la Teologie din Bucuresti. Si Parintele nu mi-a dat-o în buna. Parintele îi primea la spovedanie. în 1942. în progresul lor spiritual? Deci. o lipsa a Parintelui. cum se face o casa. Veneau si de mai departe. Miscarea asta s-a stins repede dupa aceea. De fapt nu atata doream eu sa vorbesc cu el. Dar toata lumea îl prefera pe Parintele Arsenie. Eram student l a Teologie si eram în vacanta de Pasti. Veneau oamenii de la 40 de m pe jos la manastire. Ori. nu pute a sa bruscheze pe cineva. a si avut. ca hai sa v orbim. în gener al. punea în valoare rezultatele stiintei. Cei mai multi oameni sunt oameni simpli. în sensul acesta. Desi. unde sunt oamenii aceia multi care veneau la Parintele? Ce a însemnat pentru ei întâlnirea cu Parintele. Parintele Arsenie era plecat când a m mai ajuns eu la Sâmbata. si m-am întrebat de multe ori. pentru ca în acea Duminica în care am fost eu erau multi la manastire. Nu s-au completat. Intelectuali erau mai putini.

Cum s-a ajuns la asta? Maica Za mfira. Ele au muncit la Munca Manuala. prin Departamentul Cultelor. A avut ceva cu rinichii. A pictat-o în tempera prima data si s-a "pangarit". Si domnul respectiv a zis: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva". Parintele a stat în Bucuresti pâna în 1980. în general. care a fost stareta la Prislop. a stat p rin Bucuresti. care îl cunostea pe Parintel e Arsenie. ca stau acolo niste vi etuitoare care traiesc cum traiesc calugarii. Si Parintele a ramas acolo ca duhovnic la obstea din Manastirea Prislop. are "înca ce va". cred. A fost o dispozitie pe care. acolo a si murit în 1989 si grupul acesta mai exi sta. Apoi s-a întors la Prislop. În 1969 a început pictura de la Draganescu. cu cei cu care avea ceva relatii sau care erau mai deosebiti. (. mai întâi în Sibiu. În 1982. Manastirea s-a desfintat atuncea. Si atuncea. facut de un Parinte despre care zic eu ca este un geniu. Acolo este un fel de asezamânt cvasi-monahal. Si asta a mers pâna în 1959. el a murit de moarte naturala. care dupa aceea s-a parasit si la care au lucrat multi detin uti politici. cam pe atuncea. a gasit modalitatea sa scoata lumânarile din biserica si s-a apucat Parintele si a mai pictat-o o data. Parintele a av ut acolo o chilie. în legatura cu epitaful pictat de Parintele si care se putea vedea de vizitatori în holul staretiei vechi. Bine. Chiar si calugari care se ducea u sa-l vada pe Parintele aveau de suferit. Mi s-a mai întâmplat o situatie dintr-aceasta în 1987.nu a vrut. în special p e email. prin 1970 si ceva. si nu numai pentru Parintele. Acolo era plecat de la Sâmbata. ca sa fie scutit de deranju l Securitatii. A stat acolo cam vreo 9 luni. în 1959. Parintele. În sensul acesta ca el nu a dorit sa mai aiba treaba prea mult cu oamenii. 1981. maica Zamfira a fost cerberul care l-a ajutat pe Pari ntele sa fie scutit de relatiile cu oamenii.. (. m ai ales cu oamenii mai cunoscuti. De fapt. Pentru ca la Sinaia grupul acela de surori si de maici care au fost în subordinea Parintelui cândva la Prislop si-au cumparat o vila. pe care Parintele a pictat-o de doua ori. a fost arestat si dus la Canal. a dat-o st apânirea.. obste care a durat pâna în 1959. pe n ume Bologa. s-a retras si ea de la Prislop. Si am zis: Nu stiu d aca are o cultura perfecta. Pentru ca a venit vorba de pictura Parintelui Arsenie. Si Parintele a fost între cei care au lucrat acolo. A fost foarte dura. Parintele a avut acolo o întrerupere. s-a sfintit biserica de la Draganescu.) Între timp Manastirea de la Prislop a devenit manastire de maici prin staru inta Maicii Zamfira. si îi tinea d e seara pâna dimineata si dimineata le dadea drumul. a fost foarte mult urmarit de Securitate si maica Zamfira l-a ajutat pe Parintele. Si de la noi de la Sâmbata au plecat atuncea vreo patru insi. În 1987 Parintele Arsenie era la Prislop. maicile si surorile s-au dus la Si biu. unde au lucrat la Arta Manuala. A pictat icoane. la Sinaia. dar. stateam de vorba cu un cadru universitar din Sibiu. E o unitate monahala doar în sensul acesta. din munca lor. Guvernul. dupa ce a terminat pictura la Draganescu. S-au facut multe vorbe în legatura cu moartea Parintelui. Eu nu stiu daca si Parintele Arsenie cumva nu a avut o amestecare în toata treaba aceasta. au stat în Sibiu si apoi în Rasinari. Ori. Nu aveam ce sa fac. cum zicea el. Îi baga într-o magazie acolo. facea în asa fel încât sa nu se ajunga la el. Maica Zamfira e conducatoarea acestui grup. Si zic si eu în legatura cu epitaful: Epitaful acesta este unul deoseb it. adica s-a a fumat de lumânari. sigur. Se facea pe atuncea Canalul D unare-Marea Neagra. s-a retras. mai vorbea el cu câte cineva. Si apoi toamna a fost u n decret care a golit manastirile. sa paraseasca Manastirea Prislop.. Parintele. . Si având el pregatire de pictor si de sculptor s-a angajat la Ateli erele Patriarhiei si a lucrat acolo vreme de 10 ani. În 1959 a primit ordin din partea Episcopiei Aradului. s-a sfintit bise rica de la Draganescu. apoi în Rasinari si apoi s-au mutat la Sinaia. a stat acolo. Maica Zam fira s-a dus cu Parintele. pe lânga cultura pe care o are. în mai. în sensul acesta de a-l scuti pe Parint ele de relatiile cu oamenii. asta a fost în mai.) Parintele la Sinaia a murit. o data cu Parintele. Dupa aceea. în sensul ca în 1951-195 2. în primavara. În 1982 par ca. care s-a dus si ea la Prislop împreuna cu Parintele Arsenie si s-au ara njat lucrurile în asa fel încât manastirea de la Prislop sa devina manastire de maici. care era absolventa de Teologie. care nu ai putea zice ca e o un itate monahala. de fapt.. dar. a parasit Manastirea Prislop si s-a dus la Bucuresti. În 1959 a fost decretul si s-a aplicat în 1960.

Dar. La Prislop nu am fost. Nu vrea u eu sa ma prevalez de niste lucruri. în întelesul ca trebuie sa-ti scuturi tina de pe ochii mintii . odata nu mi-a prea conveni t mie treaba aceasta. chiar daca nu vrei tu sa-l faca. Nu mai stiu eu cum a fost. Nu mi-a fost foarte comoda treaba si ma miram eu asa. Parintele mi-a pus în atentie un lucru care. în sfârsit. nu vorbesc cu el. ca tot alea-s. Bineînteles ca am ret inut catavasia. Si anume despre cunostinta de Dumnezeu prin Dumnezeu sau despre cun ostinta de Dumnezeu prin studiu. despre conditia de a-ti vorbi Dumnezeu. cinstind cu dumnezeiesti cântari". de multe ori s untem limitati cu posibilitatile de a ne manifesta. Si Parintele Soima se gândea ca e mai bine sa ramân. mai ales. Mi-a pus în atentie Catavasia I din Cat avasiile Înaltarii: "Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit. despre Duhul Sfân t Care-l învaluie pe Moise. I-am mai scris o scrisoare la care a raspuns Parintele. Si când sa plecam. era o festivitate la Sibiu în legatura cu Mitropolitul Nicolae Balan. vroiam sa plec acasa. fiind eu într-o situatie speciala. El o iesit înaintea mea si nu m-a condus. ca vrea el sa-l faca. asa ca e de mare importanta sa fii întelegator fata de neputinta omeneasca. Adica. dar dupa aceea mi-am d at seama ca a avut dreptate. ce stiu eu? Dar. era de Rusalii. ci Parintelui Serafim.. nici nu are rost sa le îmblatesti de pe-o parte pe ce alalta. zic eu. cum n-a fost. ca a zis el vorba asta. Atunci eu am fost la Parintele Arsenie cu un student care a plecat în oras în tre timp. Caci scuturând tina de pe ochii mintii vede pe Cel ce este si se învata cunostinta Duhului. zic eu. toate lucrurile acestea sa le categorisesti ca neputinta omen . sa-l întelegi si pe acela care te vorbeste de rau. câte le stim si câte le putem sti. gângavul a spus legea cea scrisa de Dumnezeu.. aveam ne voie de un ajutor mai mult decât cineva care este într-o situatie obisnuita. lasa-l încolo de Teofil. atunci când am fost eu în 1965 la Bucuresti cu baiatul acela. Mi-a placut foarte mult cuvântul acesta si eu îl socotesc cel mai important cuvânt dintre cuvintele rostite de Parintele Arsenie. un parinte ca re a fost profesor de muzica si de tipic la Teologie. Da' zice: "Dumi tale zice îti dau voie. Parintele m-a dus într-un birou si se ducea si lucra si dupa aceea mai v enea si mai stateam putin de vorba. Parintele Soima. Parintele Simion Sasaujan era student în anul 3 la Teologie. Nu asa ca nu vorbesc. Desi eu zic ca ar fi trebuit sa vorbeasca cu mine si pentru ca l-am rugat. sunt lucru ri pe care Dumnezeu le stie. pentru ca o stiam si a facut niste referiri la asta si mi-au pla cut foarte mult referirile. într-adevat a fost o întâlnire cu rost si cu olos.pentru ca avea Parintele vorba: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". Chiar si noi însine. Mie n u mi-a prea convenit treaba asta. într-o situatie speciala trebuie si u n tratament special. aici este vorba despre Moise. toate cuvintele Parinte lui. În 1965 când m-am întâlnit cu Parintele. Când m-am întâlni t cu el în 1965. domnule. Dar noi trebuie sa cautam o cunostinta pe care ne-o da D umnezeu. Parintele o luat bagajul s tudentului acela si am iesit. Si apoi nu am mai ajuns sa vorbesc cu Parintele decât în 1965. mi-a spus: "Mai. sa-l întelegi si pe acela care nu-si poate tine gura. în 1949. "Sa ai întelegere f ata de neputinta omeneasca". este bine sa îl aiba în ved ere oricine. Poate mai avea el si niste dorinte de a face el niste experient e. care acum e preot si e consilier la Sibiu. cumva prin limpezimea sufletului. Bineînteles. asa ca sal aud eu pe unde merge si sa merg dupa el. nu a vrut sa v orbeasca cu mine. ca o sa-mi scrie. dar dupa aceea mi-am dat seama ca a avut dreptate. îmi aduc aminte de scrisoarea aceea" si a cautat e l o modalitate de a se scuza. Si zicea Parintele: "Teologie pot sa faca si pa gânii si necredinciosii". dar nu mie mi-a sc ris. dar stiu ca a fost vorba de asta ca vreau sa plec s i ca o mai vrut cineva sa plece si nu l-a lasat Parintele Soima.Nu stiu daca am continuat ideea aceea ca Parintele. Deci. Adica. Da' nu mi-a mai scris. M-am gândit de foarte multe ori la lucrul acesta. ca tocmai de aceea ca nu mi-a scris m-a avut el în v edere mai mult decât daca mi-ar fi scris si m-ar fi uitat. dar cred ca de masura asta nu este nici unul. Si a zis Parintele catre el: "Sa fii întelegator fata de nep utinta omeneasca". l-a m spus de foarte multe ori si. Dumnezeu Care îi vorbeste. în cazul nostru. Sa izvorasca di n sufletul tau niste cântari spre slava lui Dumnezeu. ca dumneata nu ai asa de multe bucurii câte avem noi". sunt importante. am constatat ca neputinta omeneasca est e o realitate din care multi nici nu pot iesi. De exemplu. cântari din intuitia maretiei lui Dumnezeu. sa-l întelegi si pe a cela care vrea sa faca un lucru peste tine. dar si pentru ca.

Parintele a fost atentionat despre existenta acelui izvor de catre un fra te de la manastire.. Cu vreo doua zile înaite de a merge la Sâmbata am tr ecut pe la ea si i-am zis: uite. adica gânduri de c atre sfârsitul vietii. a fost si om cu perspectiva. pentru ca avea scleroza în plagi de 17 an i. în orice caz.. care au aflat de la altii de Parintele Arsenie. Si avea tot mereu nevoie de ajutor sa o duca cineva. ca sunt gânduri de început. Nu ma gândesc ca nu au fo st în istorie personalitati cu mai multa priza la oameni decât Parintele Arsenie. de întelegere. în asa fel încât nu numai cei care l-au cunoscut l-au avut în seama. Eu m-am mai întâlnit cu Parintele si de alta data.easca si sa-ti dai seama ca altfel nu se poate. consider ca Parintele Arse nie a fost cel mai de vârf. Bineînteles ca îl caracterizeaza . A fost un duhovnic mare. c hiar daca mi-au placut verdictele date de Parintele Arsenie. si anume: un om cu mintea Parintelui A rsenie si un om cu inima Parintelui Serafim. Sunt niste lucruri car e au ramas dupa Parintele. Nu se poate. des i m-am bucurat de toate afirmatiile lui care au ajuns la mine. nu numai de lumea de dincolo. probabil si pentru motivul ca si-a dat seama ca multi dintre cei care s-au facut calugari nu au rea lizat ceva deosebit în viata lor. dar. "Eram student în anul I la Teologie la Sibiu. Catre sfârsitul vietii îndemna sa nu se mai faca calugari.P.S. din câti stiu eu. sa o urce.S. deja vezi ca este un om de exceptie. sa stiti ca eu stiu un deva un izvor cu niste apa foarte buna. Unii dintre ei au retinut anumite lucruri. cum am retin ut ca trebuie sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. Di n câti oameni am cunoscut eu. a avut si cultura. Fântânita Parintelui Arsenie Fântânita de lânga manastire nu Parintele a descoperit-o. Fiind prieten cu Maria Silaghi. Parintele a fost cum a put ut el sa fie fata de mine. fiindca o ajutam tot mereu la biserica. Si asa s-a dus Parintele la izvor si a vazut ca e apa buna. sa o duca la biserica. au fost îndrumati. Si apoi gândurile lui din Cararea Împaratiei. glicogen. m-a trimis P. din cât cunosc eu. din gândurile lui. un om care tine seama si de lumea aceasta. contemporani cu noi. ci a angajat niste oameni. fiecare este cum este. Acestea le-a facut Parintele Efrem. un parinte care a murit în 1984. Si-a d at el seama ca nu poti sa schimbi multe în lumea aceasta. fara sa se îngrijeasca cineva sa faca acolo niste banci si o masa. Si Parintele a zis ca vrea sa-l vada si el. a fost omul care si-a dat seama de niste realitati la care noi astialalti nu ajungem. Doar atâta îmi pare rau. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina. care au lucrat în Biserica. nu sunt gânduri de catre sfârsit. De exemplu la început îi îndruma pe multi sa se faca calu gari. Mi-ar fi parut ta re bine daca se putea face un om din doi. Ani si ani izvor ul acesta a ramas asa. de loc din Ci snadie si fiind în vacanta de vara am primit ascultare de la Î. s-a impus în constiinta multor credinciosi. Eu nu am fost un admirator al Parintelui Arsenie. a fost si om cu dar de la Dumnezeu. Si fratele respectiv a spus: Parinte. a tuncea era duhovnicul Institutului de Teologie. dar stim ca e mai greu. Desi am impresia ca Parintele si-a mai si schimba t din idei. C u toatea acestea. Eu l-am preferat pe Parintele Serafim totdeauna. A avut si autoritate. la fântânita. L-am considerat tot deauna o personalitate puternica. cum am retinut eu rugaciunea de toata vremea. sunt si sibian. Era acolo un izvor na tural. Daca ne gândim la to ate lucrurile acestea ne dam seama ca Parintele a fost. "sa te duci sa stai 2 saptamâni la Sâmbata". . Si s-a facut ceea ce este acolo. Ar fi fost ceva exceptional. un om mare. îi duceam caruciorul sau o purtam în spate. somn. a fost si un om cu patrundere. într-adevar. sa o coboare scarile. Se îndemnau unii pe alti i sa mearga pe la Parintele Arsenie. Parintele Ieromonah Dionisie Ignat de la Manastirea Albac povesteste împrej urarea cum Maria Silaghi si-a capatat întregimea trupului la "Fântâna Parintelui Arsen ie". cu largime de gândire.cu gândurile cu care a început c u acelea a si lucrat în general. Serafim sa stau acolo la Sâmbata vreo doua saptamâni si zice: si noi ne-am gândit sa venim. Serafim acuma. cât si cei care nu l-au cunoscut. Sa ne gândim numai la îndr eptarul acela de viata cu oxigen. Nu el personal. cum am retinut faptul ca Teologie pot face si pagânii. ca si care nu a mai existat altcineva în Biseric a. Acolo s-a vindecat o fata care 17 ani a fost în carucior si dupa 17 ani i-a venit puterea acolo. în viata manastirii si în viata Bisericii. Culmea vietuitorilor si propovaduitorilor în contemporan eitatea noastra. cum am retinut Catavasia de la Înalt area Domnului.

limba lor este uscata de sete" (Isaia 41. ce Gura. 2). totusi. Fântânile de tara sunt mai r etinute si mai introvertite. un cutit . împreuna cu sora ei." (Lucian Blaga) "Cele mai multe lucruri au loctiitori: când n-ai la îndemâna un ciocan si vrei totusi sa bati un cui. Si eu am zis c a haide sa mergem. iar dupa Sfântul Maslu. Ctitor fii fântânilor. tine-te. La izvor l -am tras în sus. pâna când ne departam. erau a colo niste muncitori care s-au împotmolit cu masina si zice: trebuie sa ne întoarcem înapoi. care au vazut si s-au minunat .de un ciob de sticla ascutit. Da' am spus: haide sa mergem. ca mi-e rusine sa nu ma vada ca ma treci în spate. cu un vadit temperament de artist. ca am vazut ca ai tras greu caruciorul în sus. 17). asa cum doua-trei pietre încinse bine în foc pot fi întrebuinta te drept plita. poti încerca cu un bat. sapa. sa o duc eu cu caruciorul pâna la izvor acolo. bine. Dar o fântâna cu ce sa o înlocuiesti? Fântânile nu au loctiitori. dupa împartasanie a stat la Sfântul Maslu. ne ajuta Parintele Arseni e. De toata starea asta rea a lucrurilor are sa dea seama si poporul.30 s-au ridicat niste nori de ploaie foarte mari si dadea înapoi sa nu mai me rgem. Apoi au venit niste turisti mai galagiosi si am zis ca hai sa megem. Era într-o vineri când am ajuns acolo. Si când am ajuns la drum am spus ca acuma. Asta le spunea Parintele Arsenie credinciosilor atunci când v eneau la dânsul sa se plânga de preotii lor. la izvor.da' zic eu. era sora Ana. Si asa mai departe. Si zic. adica Aurica acolo. pe fa ta. S-a spalat pe picioruse. sa mergem pâna la manas tire. sapa. Daca vrei sa faci o groapa în pamânt si n-ai sapa. ca era mai usor de tras.prin cremene si iasca. erau vreo 2 m. care nu pot tine apa" (Ieremia 2. încet. Si când a ajuns la drum. Însa facuse febra musculara si sâmbata nu s-a mai putut ridica din pat. ca era pietris. a intrat în manastire pe picioarele ei. La nevoie. pe mâini. chiar în vinerea aceea dimineata s-a spovedit. dupa ce se odihneste. ca sa nu vada a stia ca ma duci în spate. Câte deosebiri nu întâlnesti la fântâni! Unele sunt extrovertite. Unele. peste care a trebuit sa trecem. un placaj poate face si el destul de bine treaba. e le ne desfata prin nenumaratele curcubee stralucitoare. Si am ocolit putin masina aceea si ne-am dus pe mai în jos putin si am trecut si am împins caruciorul pâna acolo sus. Îi îndemna pe oameni sa nu se mai vaicareas ca."Si preotului i se va întâmpla ca si popor ului" (Isaia 24. care o mai îngrijeste. pe la ora 15 ne-am înteles ca. Si pe la or a 14. haida sa mergem ca daca sunt si eu acolo va mai ajut si eu sa va ma i duc cu caruciorul. cu alte cuvinte spus: "Sapa. Si a zis ca tare ar vrea sa ajunga la izvor. cele cu cumpana. daca n-ai oglinda sa-ti vezi chipul. poti folosi un lighean cu apa. Un scaun poate fi înlocuit de un bolovan. cutia de chibrituri . trecem printr-alta parte. ca ajuta Dumnezeu. daca într-adevar sunt însetati. sa nu mai sape "fântâni sparte". Apoi am dus-o în brate pâna la izvoras. E ra sora Iuliana. inima ne-adapa. îti fac semn   . De ob icei. 13). Si s-a tinut. Era 3 august 1990. La pârâiasul acela. Dar Dumini ca la Liturghie s-a ridicat si de atunci nu s-a mai asezat în carucior. s-a împartasit. decât de împins si l-am lasat lânga drum acolo sus. din pricina ca Izvorul apei celei vii L-au parasit si " si-au sapat fântâni sparte. iar un bustean poate une ori servi drept barca. Cele mai multe dintre ac estea arata un clar dezinteres pentru util. daca tot mergem. La carucior zice: simt asa o putere în picioare hai sa mergem pâna l a drum. Ele îsi risipesc cu profunzime si generozitate apa. Deci. a mers si am ajuns pâna la carucior. a f ost la Sfânta Liturghie. te poti adaposti într-o coliba sau chiar sub buza unei stânci. frate. semete. erau bolova ni. Si atuncea a mers pâna la manastire. S-a pregatit pentru spoved anie si pentru Sfânta Împartasanie. ca n u mai îi de noi aicea."3 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) "Cei saraci si lipsiti cauta apa. Si am zis ca nu-i nimica . ci sa nasca sfinti. caci t oata decaderea e de la parinti începatura . când mergea mai mult de 10 metri i se întorceau picioarele. Când îti lip seste masa pe care sa-ti asezi hrana. dar nu o gasesc. Pâna când vei da de apa . mâinile i se suceau. am spus "Cuvine-se cu adevarat" si am mai spus niste rugaciuni. precum cele artez iene. pot fi de folos o piatra sau tocul de la pantof. când te prinde furtuna si n-ai casa. Acuma este în obstea Schitului din Retezat. Si zice: ma tin de tine. Si am pornit încet. tot asa a zis: sa stii ca nu ma dor picioarele.

de departe, te atrag, te îndeamna sa te servesti de ele. Pe altele, modeste, pitul ate sub câte un copac, având un mic acoperis conic, o palarie de protectie deasupra, trebuie sa stii sa le gasesti. Exista fântâni princiare, cu grifoni, delfini, scoic i si naiade, toate cioplite în piatra. Exista fântâni cazone, cenusii, plasate exact în centrul curtii închise a unei cazarmi. Exista fântâni serioase, grave, cu mecanismele bine unse, dar si fântâni glumete, care te împroasca si te stropesc atunci când te strad uiesti sa întrebuintezi apa pe care ai scos-o din ele. Unele scârtâie de batrânete din t oate încheieturile si au ghizdurile antice si acoperite de muschi, altele îsi procla ma, cu trufie, printr-o inscriptie, vârsta si cine le-a sapat. Exista fântâni care astâm para de îndata setea, altele, care ti-o sporesc pe ce bei mai mult. De unele n-ai vrea sa te mai îndepartezi si le tii minte toata viata. Pe altele le parasesti rep ede si le uiti de îndata ce nu le mai vezi în preajma. Fântânile au, fiecare, fire, temp erament, caracter si obiceiuri proprii, neasemenea. Daca n-ar avea apa, ai spune ca nu exista nimic comun între ele. Dar au. (...) Fântânile au si reputatii cum nu se poate mai diferite între ele: despre unele se spun povesti de spaima, cum ca, spre pilda, si-ar fi gasit în ele sfârsitul vreo fata nemângâiata. Despre altele se zice ca mijlocesc întâlniri, cum fusese cea dintre Is aac si Rebecca. Unele au renumele de a avea o apa cu virtuti curative si de acee a atrag în jurul lor o multime de oameni în zilele de sarbatoare, iar când renumele le este înca si mai mare, se fac într-acolo veritabile procesiuni. Întâlnesti fântâni despre c are circula atâtea calomnii încât, desi sunt puse în mijlocul pietei orasului, pe unde t rec zilnic mii de oameni, nimeni nu vrea sa se uite la ele. Despre altele, dimpo triva, se crede ca sunt în stare, contra unui banut aruncat în apa lor, sa-l faca pe drumetul ce l-a azvârlit acolo sa revina la ele. Reputatiile fântânilor se fac si se desfac: fântâni importante cândva îsi pierd, nu prea se stie exact de ce, mai tot credit ul si ajung sa fie de-a dreptul abandonate, parasite. Stau, de aici înainte, pierd ute, cu trupul pradat de buruieni, cu cumpana prabusita, cu galeata mâncata de rug ina, înnamolite si uitate de Dumnezeu. (...) La unele fântâni, oricât te-ai roti în jurul lor, vezi numai zidarie, tevi si lan turi. La altele, oricât te apleci deasupra ghizdurilor, nu zaresti decât tenebrele a dâncului. Dar mai sunt si fântâni din care, atunci când te uiti în penumbra lor, te prives te, luminos si albastru, un ochi de cer."1 Prin urmare, frate, "Sapa numai, sapa, sapa, Pâna dai de stele-n apa!" (Luc ian Blaga) CONCLUZII Am început lucrarea de fata cu îndemnul cuprins în Epistola catre Evrei, în capit olul 13. Pâna aici am avut în vedere prima parte a acestuia, si anume: "Aduceti-va a minte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu; priviti cu luare-aminte cum si-au încheiat viata...", si am vazut si cu acest prilej ca Parin tele Arsenie Boca este unul dintre mai-marii nostri, caruia i se cuvine amintire a noastra. Dar, de-acum, ar trebui sa ne gândim si la ultima parte a îndemnului de m ai sus si anume la: "urmati-le credinta". Ar trebui, deci, sa ne întrebam ce s-a întâm plat în acest timp care a trecut de la moartea Parintelui Arsenie. I-am urmat cred inta? Generatia tânara de teologi sau monahii, mai ales cei pe care i-a îndrumat per sonal, au transformat mostenirea Parintelui Arsenie într-un punct de plecare întru m arturisire? Cei care au simtit contemporaneitatea cu Parintele drept o binecuvântare, împ reuna cu cei care-l descopera acum pe Parintele, citindu-i scrierile sau ascultând marturii despre dânsul, dupa cuvântul Epistolei amintite, sunt îndemnati sa o faca. Unii însa, din pricini numai de ei gândite, sunt de parere ca despre activita tea si lucrarile Parintelui Arsenie "se cuvine mai mult si mai bine sa se taca, decât sa se vorbeasca..."1. Acesta este si principalul motiv pentru care, despre P arintele Arsenie nu au aparut carti, asa cum au aparut despre toti marii duhovni ci ai României. În afara de Cararea Împaratiei, care a disparut de mult de pe piata (de fapt eu nu am vazut-o niciodata într-o librarie de carte religioasa2), mai sunt multe p redici, meditatii, schite si desene care înca nu au fost tiparite, poate - zic uni i - pentru a respecta ultima dorinta a Parintelui Arsenie, anume aceea de a nu-i fi date publicitatii. Cu ele însa sau fara ele, tot exista un interes crescând fata de personalitat

ea Parintelui Arsenie. Este stiut, de pilda, fapul ca dintre toate mormintele duhovnicilor români, mormântul Sfintiei Sale este cel mai cautat, devenind unul dintre cele mai cunosc ute locuri de pelerinaj la care merg crestini din toata tara, an de an tot mai m ulti. Tot în acest sens, un exemplu concret si foarte concludent si el este acela ca, pe Internet, în cazul vizitatorilor de Pagini de spiritualitate ortodoxa, cel e mai cautate nume sunt "arsenie" si "boca", lucru pe care îl ilustreaza cât se poat e de limpede Statistica unui astfel de Site, pe care o reproducem în Anexa III. Dar, în legatura cu Parintele Arsenie Boca constatam, cu parere de rau, ca exista si extreme: pe de-o parte, unii îl învinuiesc si îl suspecteaza de tot felul de lucruri3, iar pe de alta parte altii, cei însetati de legende mai mult sau mai pu tin miraculoase4, exagereaza în ceea ce priveste viata si activitatea Sfintiei Sal e. Din 1989 încoace am tot întâlnit asfel de atitudini sau marturisiri aparute în divers e publicatii, semnate fie de gazetari aflati în treaba, fie de omeni care se preti nd destepti, cu aere de intelectuali5, fie de fete bisericesti, care au dat dova da ca nu au înteles ca sunt si lucruri care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul carora se pot face exercitii gazetaresti, lucruri care trebuie sa se continue a se desfasura dincolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realit ati umflate de gazete, ca lucrurile sfinte si mari, ca si cresterea grâului, ca vi ata intima a familiei, ca respiratia continua, ca rugaciunea zilnica6. Cu toate acestea însa si acestia, asemenea celor care l-au surghiunit pe Pa rintele Arsenie, nu i-au stins slava, ci, dimpotriva, i-au înaltat-o si mai mult, au facut-o mai stralucitoare. "Asa e cu natura faptelor duhovnicesti. Nici o piedica materiala nu le op reste! Dimpotriva, înfloresc si cresc în fiecare zi. Nu le vestejeste nici timpul si nu le opreste nici departarea."7 În acest înteles numea Sfântul Ioan Gura de Aur trupurile sfintilor si izvoare, si radacini, si miruri duhovnicesti. "Pentru ca izvorul, radacina si mirul, adica parfumul, nu-si îngradesc însusi rile lor numai la ele, ci le raspândesc la mare departare în jurul lor. De pilda, iz voarele izvorasc multa apa, dar nu tin apele în sânul lor, ci dau nastere la râuri car e curg mai departe si se întâlnesc cu marea. Si asa, izvoarele, ca o mâna întinsa, îmbrati seaza prin prelungirile lor apele marilor. La fel, radacinile plantelor si ale a rborilor stau ascunse în sânurile pamântului; dar puterea lor nu ramâne jos în pamânt; mai a les aceasta este însusirea vitei de vie care se agata de copacii înconjuratori. Când c oardele vitei de vie se agata de ramurile de sus ale copacilor, târându-se pe ele, s e întind pâna la mare departare si fac prin desisul frunzelor un acoperis întins. Asta e si însusirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt pastrate în casa, dar ad eseori mirosul lor placut se raspândeste prin ferestre pe ulite, pe strazi, în piata si vesteste trecatorilor calitatea parfumurilor din casa. Daca izvorul si radac ina, daca natura plantelor si a aromatelor au atâta putere, apoi cu atât mai mult tr upurile sfintilor."8 Ca spusele acestea nu-s minciuni îl arata marile pelerinaje de la mormântul Parintelui Arsenie. ANEXA I Cuvînt lamuritor în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei", pr ezentata sub titlul "Nota asupra editiei", semnata de Monahia Zamfira Constantin escu1 Moto: "Daca certi pe cersetorul, caruia o pâine-i dai, Raiul nu e pentru tine, nici tu nu esti pentru rai. Miere chiar de i-ai da astfel, nu e fapta de crestin, Caci pâna sa-ti guste mierea, i-ai turnat pe ea pelin". Vasile Militaru: Vorbe cu tîlc Consideratii generale

Cartea Parintelui Arsenie, Cararea Împaratiei, aparuta recent în Editura Epis copiei Aradului, este urmata de o postfata, scrisa de Prea Sfintitul Timotei Sev iciu al Aradului, de o scrisoare adresata Parintelui Arsenie de Nichifor Crainic si de niste marturisiri facute de Parintele Profesor Universitar Simion Todoran . Toate acestea sunt scrise decent si odihnitor, iar atmosfera creata de ele se potriveste cu cartea pe care o prezinta. Nu tot asa stau lucrurile în privinta Not ei asupra editiei, semnata de Monahia Zamfira Constantinescu, în care nu se prezin ta observatii asupra cartii - cum era de asteptat, ci se dau si unele lamuriri care, pâna la urma, au si ele nevoie de lamurire, iar aceasta se face într-o forma care tulbura "calea senina", pe care ne-o indica lucrarea Parintelui Arsenie. Es te "veninul" si "pelinul" turnat peste "mierea" cartii si a marturisirilor care o însotesc. Toti cei cu care am venit la vorba despre Cararea Împaratiei si-au expri mat nemultumirile, pentru aprecierile din Nota asupra editiei, care nu privesc e ditia, ci lucruri în afara ei. Toti apreciaza negativ afirmatiile la care ne este luarea-aminte si de care ne vom ocupa mai jos. Bietul Parinte Bodogae! Îndata dupa trecerea la cele vesnice a Parintelui Arsenie, fostul sau coleg de Teologie si chiar de banca, Parintele Teodor Bodogae, s-a simtit îndemnat sa s crie câteva rânduri În amintirea Parintelui Arsenie, pe care le-a publicat în "Telegrafu l Român", din luna ianuarie 1990 . Nu-mi pot închipui ca Parintele Bodogae s-ar fi p utut gândi ca articolul sau de pomenire a Parintelui Arsenie va fi considerat cândva , dupa aproape sase ani, ca fiind scris "la comanda", cu scopul precis de a "min imaliza si caricaturiza" "aceasta complexa, harica si marcanta personalitate a m onahismului din Ardeal". Luând aminte la o astfel de apreciere sau supozitie, gândul mi se duce la cuvân tul Domnului Hristos: "De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat. Si daca lumina din ti ne este întuneric, întunericul cu cît mai mult?" (Matei 6, 22-23). Ma gândesc, de asemen ea, la ceea ce i-a spus stapânul din pilda cu lucratorii tocmiti la vie (Matei 20, 1 si urm.) unui nemultumit: "sau ochiul tau e rau, pentru ca eu sunt bun?" (Mat ei 20, 15). Sa nu uitam apoi ca "Din prisosinta inimii graieste gura" (Matei 12, 34). Un monah simplu, traitor odinioara în manastirea noastra de la Sâmbata, spunea : "Pe om, daca îl cauti de bun, bun îl gasesti, iar daca-l cauti de rau, si rau îl gas esti". Eu am citit si recitit si am analizat articolul Parintelui Bodogae despre Parintele Arsenie si n-am gasit în el nimic "minimalizat si caricaturizat". L-am în teles ca pe un articol de aducere aminte si atâta tot. Cum stau lucrurile în legatura cu numele Parintelui Arsenie înscris pe crucea -monument a luptatorilor din rezistenta anticomunista, monument ce se gaseste în c urtea manastirii noastre? În toamna anului 1995 s-a ridicat în curtea Manastirii de la Sâmbata o cruce mo nument, pe care se afla scrise numele celor ce au murit pentru tara, facând parte dintre cei ce au luptat în Muntii Fagarasului, în rezistenta anticomunista. Drept cap de lista a fost scris numele Parintelui Arsenie. Spun "a fost s cris", pentru ca acum nu mai este scris, deoarece în seara zilei de 21 noiembrie a fost sters, în mod abuziv, de catre un fanatic aparator al numelui Parintelui Ars enie. Si când te gândesti ca acel fanatic este în rosturi de îndrumator de oameni si mai ales de tineri! Ni se reproseaza ca nu ne-am opus noi, "Prea Cuviosii Parinti de la Manas tirea Sâmbata, cu stirea carora s-a facut acest lucru, ba mai având si binecuvântarea arhiereasca". Cine poate face o astfel de afirmatie, anume ca lucrurile s-au pet recut cu stirea noastra si cu binecuvântarea arhiereasca, înseamna ca stie mai bine decât noi. Ori, asa ceva nu se poate. Parintii de la Sâmbata s-au vazut în fata faptului împlinit. Fara îndoiala ca bin ecuvântare si aprobare pentru monument a fost, si pentru asezarea lui în curtea mana stirii. Nu cred ca s-au discutat si chestiuni de amanunt, cum ar fi aceea daca s a fie sau nu scris si numele Parintelui Arsenie pe monument. Parintii de la Sâmbat a au luat la cunostinta ca numele Parintelui Arsenie e scris pe monument abia at unci când monumentul a fost ridicat si când, la drept vorbind, nu se mai putea face nimic. Si mai e ceva: personal, când am aflat ca numele Parintelui e scris pe monu ment, mi-am zis: "Cei care l-au scris vor fi stiind mai bine decât mine, decât noi,

. adre sate Mitropolitului Nicolae Balan si Parintelui Grovu. voi putea completa si eu unele lucruri. si nu m-am mirat deloc. În ce-l priveste pe autor. Si mai departe.cum este înfatisat în rândurile la care ne este luarea amint e -. Din referirile facute la aceste scrieri reiese ca ele au fost scrise si r aspândite "cu încuviintarea Prea Cuviosilor Parinti de la Sâmbata si cu binecuvântare ar hiereasca". un Zamolxis al neamului românesc.P. ci îl stiam om inteligent. licentiat în Teologie. vestitul mare duhovnic al vremii. câteva scrisori ale Parintelui. L-a dactilografiat un Parinte. cu deshumarea si c u o eventuala mutare a osemintelor Parintelui Arsenie la Sâmbata. si cu alt prilej: "Pecetluit sa-mi fie mormântul pâna la a doua venire". Nu-mi amin tesc sa se fi vorbit vreodata în manastirea noastra despre o reînhumare la manastire a la care si-a început activitatea. ci a primit ascultare de la Mitropolitul Nicolae Balan sa organizeze Manastirea Prislop. cu rosturi le pe care le-a avut. mi-am zis: "Cine stie ce actiuni va fi desfas urat Parintele. am spus despre el urmatoarele: "Parintele Dometie. pe cel din urma rugându-l s a intervina pentru a i se da binecuvântarea sa ramâna la Prislop. Ctitorii acestei cruci monument ale stiu desigur de ce au trecut pe cruce si numele Parintelui Arsenie.poate mai mult decât pe oricare dintre noi -. chiar daca nu avea pregatire scolara. caci mi-am zis ca Parintele. nu-l stiam a fi "mania c si exaltat religios" . În sfârsit . împlinind rugamintea auto rului. va face corecturile de rigoare. în aceasta privinta. Î. dar Parintele Arsenie i-a cerut Mitropolitului sa-l lase în cont inuare la Prislop. Este de mirare deci ca în alta parte s-a putut v orbi despre asa ceva si ca asta începe sa se stie abia acum. Astfel.S. daca va fi necesar. E bine ca s-a pus în atentie faptul ca Parintele Arsenie n-a fost scos de l a Sâmbata de autoritatile locale. Cunosc. La acestea se mai poate adauga ca Parintele a fost chemat de Mitropo litul Nicolae sa se întoarca la Sâmbata când Manastirea Prislop a trecut în perimetrul e parhiei Aradului. Abia la moartea Parintelui am înte les ca gândul meu nu se potriveste cu realitatea si abia de curând am aflat ca Parin tele si-a ales loc de înmormântare si ca a zis: "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata". însusi Mitropolitul ducându-l pe Parintele la Prislop. În aceasta perspectiva au stiut cei de la Sâmb ata de prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce si nu s-au opus. Acatistul Prea Cuviosului Parinte Arsenie si Viata Sfântului Prea Cuvios Parinte Arsenie. Nu ne deranjeaza cu nimic. asa ca n-am avu t curiozitatea nici sa-l cunosc. despre toate ace stea am luat la cunostinta din cele afirmate în expunerea anexa la "nota asupra ed itiei". de unde le-am redat). în legatura cu prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce. s-a facut placut oamenilor. Având în vedere toate acestea.cum se afirma . în privinta carora a fost si mai este atâta zbatere. a spus: "Am vazut pe cruce si numele Parintelui Ar senie Boca. din informatiile semn ate de Maica Zamfira. Mitropolit Antonie. fiind licentiat în Teologie. a fost evlavia lui la Parintele Arsenie. Sa stiti ca nu-i asa! Eu am aflat de acatist atunci când se dactilogra fia. dar de care stiu cei ce l-au pus cap de lis ta". ne putem da seama ca înscrierea numelui Parintel ui Arsenie pe monumentul de la Sâmbata n-a fost . Si sa stiti ca ceea ce l-a car acterizat cel mai mult si mai mult . (Cuvintele acestea au fost impri mate pe caseta. În cuvântul meu de la înmormântarea Parintelui Ieromonah Dometie.de ce l-au scris". n-a stiut sau n-a vrut sa stie de acestea. m-as fi mirat sa nu fie. Ne vor s pune ceva. Stiind aceasta. si îl mai stia m cu multa evlavie la Parintele Arsenie. nu mi-am facut nici o grija în ceea ce priveste continutul. A fost coplesit de maretia Parintelui . "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata" În ceea ce priveste cele în legatura cu locul de înmormântare. Pentru istorie. de care noi nu stim. acatistul nu m-a interesat. Multumim de informatii. Nu mai stiu de unde si prin ce împrejurare mi s-a împlântat în minte ideea ca Par intele va fi înmormântat la Manastirea de la Sâmbata. în ceea ce poate vor fi cândva memoriile mele". în memoriile me le. Un acatist contestat si un om defaimat Am lasat la urma cele doua scrieri ale Parintelui Ieromonah Dometie Moian . la festivitatea de sfintire a monumentului.si asta nu trebuie sa fie trecuta cu vederea -."o ultima încercar e de a rastalmaci rostul si sensul profund crestin al activitatii Parintelui Ars enie". Cine s-a op us..

în expunerea de fata. un om de care noi ne-am bucurat. desi eu însum i nu-l citesc.desi a facut întreaga scoala primara. pentru ca a fost un om în care s-au odihnit oamenii. adresata Parintelui Arsenie. Acatistu l a început sa circule chiar de la început. dac a a avut umbre si pete pe suflet.spre înmultirea evlaviei. ci din evlavie fata de Parinte le Arsenie. adica în inima noastra. un om cu evlavie. toti am raspunde: "Sa-l pu i la bine. La Parintele Dometie au rascolit uni i si au gasit si anumite rele. constati ca de câte ori e vo rba despre Mitropolitul Nicolae Balan. Parintele Dometie. iar altii ca sa-l denigreze". în nota la scrisoarea lui Nichifor Crainic. de ce sa-l denigram pe un coleg al nostru? Cât priveste raspândirea acatistului. "om intelige nt si evlavios. apare. ca pe un om cu da r de la Dumnezeu. Adica. iar pe de alta parte. "probabil. E groaznic sa constati la ce se poate gândi cineva pus pe defaimare. e drept. fiind (se întelege. Cine are dreptate? Caci prezentarea e diferita. pentru care este alcatuit.despre care unii nu stiu nimi c sau aproape nimic. si n-am de gând sa-l opresc pe cineva de a-l citi. Daca ar veni îngerul acum. Si daca a facut totusi si ceva rau. Daca ar fi unul mai bun. la bine sau la rau?". Iubiti cr edinciosi. Si asta i-a adus Parintelui Dometie niste ne cazuri: a avut si are niste împotrivitori . ca sa se puna în umbra aca tistul scris de el. Sa-l pui la bine. noi nu suntem chemati sa spunem ce-i bine si ce-i rau. la vârsta înaintata. este fara rost. ca fiin d numai "cu patru clase" . "maniac si exaltat religios". pentru ca. sa zicem asa. si ne ducem mai departe viata purtându-l în sufletele noastre". Parintii de la Sâmbata) de acelasi nivel cu autorul . pe care l-a vazut ca pe un om mare.cum e Visul Maicii Domnului . citim: "Parintele a fost dus cu . care au evlavie la Parintele Arsenie s i care îsi revarsa sufletul cinstitor. cum acesta este singurul pe care îl au. Îngerul s-a dus cu sufletul celui judecat la cel ce-l osândise si a zis: "Unde sa-l pun pe acesta pe care l-ai judecat. precum si o scoal a de ucenici -. E drept ca nu-i la masurile la care ar t rebui sa fie un acatist. mi-au mai ramas si câteva nedumeriri. Pe mine nu ma deranjeaza cu nimic existen ta acestui acatist. aceasta n-are nici o legatura cu manastirea si nici cu Parintele Dometie. Mai departe. învrednicit de harul preotiei. pe de o parte. nu am un cu lt pentru el.. de ce nu s-ar putea citi si aces t acatist. care doar l-a scris. Astfel. în iubirea noastra. e scris: "Nichifor Crainic e ocrotit de Parintele Arsenie. Si asta l-a dus sa alcatuiasca un acatist pentru Parintele Arsenie.Arsenie. iata ca Biserica ne-a adunat sa ne rugam ca Du mnezeu sa-i ierte toata greseala ce a facut. Cîteva nedumeriri Acestea fiind zise. Si apoi. în legatura cu rândur ile pe care le am în vedere. Dumnezeu sa-l odihneasca. un om care si-a v azut de treaba. între care vina aceasta ca a facut un acatist Parin telui Arsenie. dar nu se poate zice ca alcatuirea acatistului pentru Parintele Arsenie este ceva rau. pe acesta îl si folosesc. în aceeasi expunere. în cinsti rea noastra. Punând acum fata în fata afirmatiile celor ce-l defaima si cele ale cinstitor ilor.. desi am respect fata de Parintele Arsenie. Noi îl tinem unde-l avem. sa ne întrebe: "Unde sa pun sufletul Parintelui Dometie?". Si acum se continua înca. Oamenii totusi au evlavie la Parintele Arsenie si la fo rma aceasta de revarsare de suflet. cu voie si fara de voie. cu încuviintarea Mitropo litului Balan". si tot timpul cauta prilej sa spuna ceva frumos despre Parinte le. el este pomenit ca "Mitropolitul Balan". "defaimarea lui". sa-l aseze cu dreptii si cu sfintii. l-ar folosi pe acela. iar altii stiu prea putin -. Raspândirea au facut-o credinciosii. la noi. a fost un om util manastirii. Ma uimeste afirmatia ca acatistul a fost scris "cu încuviintarea Prea Cuvio silor Parinti de la Sâmbata" si ca aceasta încuviintare i s-a dat Parintelui Dometie . asa cum se citesc si alte carti apocrife . În Pateric se sp une ca un calugar a judecat pe cineva si l-a socotit ca este rau. deoarece credinciosii nu citesc acatistul di n evlavie fata de autor sau raportîndu-se la autor . Citind cele scrise spre informare si lamurire. tot spre înmultirea evlaviei sau spre manifestarea evlaviei? Orice încercare de denigrare a Parintelui Dometie. ca pe un prooroc. dar dupa mai mult de zece ani de diaconie si dupa aproape patruzeci de ani de calugarie". la care ne este luarea aminte. prin acatistul pe care îl au la îndemâna.

asa cum lumina n-are nimic cu umbrele si cu petele pe care le descop era. Mitropolit Dr. e scris: "Înainte de a muri. "Monahia Zamfira Constantinescu". asa cum ne apare. Nu stiu pe ce se întemeiaza acest fel de a spune. acest loc de închinare a fost pentru poporul românesc din Ardeal o ci tadela a rezistentei lui în veacul 18-lea. se abatuse asupra Bisericii Ortodoxe si a poporului român ortodox din Ardeal. chiar daca "nici mort nu se mai întoarce la Sâmbata". la car e m-am învrednicit si eu sa iau parte anul acesta. în ultimul cuvânt însotitor al Car arii Împaratiei. l-a revarsat asupra tuturor fiilor sai d uhovnicesti. simbolul ortodo xiei noastre si a fiintei noastre nationale. Când a fost ridicata aceasta manastire. cu privire la Parintele Bodogae.. când urgia habsburgica. În sfârsit.masina de Mitropolitul Balan". Unele observati i trebuiau totusi sa fie facute si le-am facut. se exprima aceasta prin cuvântul: "savârs irea din viata". voi încerca totusi sa astern aci câteva gânduri ce m-au facut sa retraies c clipele în care si-a desfasurat viata Brâncoveanu Constantin. N-am cu nim enea nimic. Nicolae Balan. N-am vrut sa fiu polemic si cred ca nici nu sunt. cea de-a treia nedumerire îmi vine de pe urma constatarii ca o calu garita.. De ce sa nu se spuna. d ar fie-mi îngaduit sa afirm ca e o necuviinta. la vârsta de 70 de ani de viata.. Si cuvântul. Le-am scris di ntr-o necesitate sufleteasca. Mânastirea de la Sâmbata de Sus a fost si va fi pentru neamul românesc ..". Mitropolitul Nicolae Balan este ctitorul Manastirii Brâncoveanu. sustinuta de ura de neînteles a fratilor uniti. de fiecare data când a venit vorba de trec erea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. Si ar fi cazul sa se vorbeasca corect. dar cu inima plina de harul binecuvântarii pe care Marele Ierarh al Ardeal ului Î. Voevodul Constantin Brâncoveanu. E ca si cînd ar afirma cineva ca lucr area Cararea Împaratiei a fost scrisa de Parintele Boca sau ca nota asupra editiei e semnata de Monahia Constantinescu. cum e corect: "Mitro politul Nicolae Balan?". Brâncoveanu Constantin a înteles ca num ai acolo în muntii cari-i dau atmosfera prielnica trairii intense cu Dumnezeu. Arhimandritul Teofil Paraian Nota: Aceste rânduri le-am scris în zilele de 8 si 9 februarie 1996. în timp ce. est e cu putinta ca românul de amândoua partile Carpatilor sa se desbrace de haina pacat . de la Sâmbata de Sus. turnat peste mierea celor pe care le pecetluieste. câta emana din rândurile pe care le semneaza. ANEXA II În pelerinaj la Sâmbata de Sus1 Niciodata nu mi s-au aratat mai profunde si mai pline de înteles crestin cu vintele psalmistului care zice: "Ridicat-am ochii mei la munti de unde-mi va ven i ajutorul meu. cu mai bine de patruzeci si cinci de a ni de calugarie si cu aproape tot atâtia ani de vietuire în preajma Parintelui Arsen ie. Tot Mitropolitul Nicolae Balan i-a dat bursa pentr u Scoala de Arte Frumoase si l-a trimis si la Sfântul Munte. dar mai ales pentru cel din Tara Oltului si din întreg Ardealul. ajutorul meu de la Domnul Cel ce a facut cerul si pamântul". este "pelinul" si "veninul".P. în frunte cu episcopul de la Blaj. cu atâta rautate. fara sa fiu incisiv. mai ales când ne gân dim ca Mitropolitul Nicolae Balan l-a hirotonit pe Parintele Arsenie diacon si p reot si ca l-a facut calugar.S. poate purta în suflet atâta rautate. Asezata chiar la picioarele muntilo r Fagarasului. ca un ultim cuvânt însotitor al cartii Cararea Împaratie i. ca un fel de despovarare de greutatea ce o purtam pe suflet. E ultima impresie si nu e cea buna. În adevar. Este vreo deosebire între savârsire si moarte? A doua nedumerire este aceea ca. Cu parere de rau de a nu fi putut sa zabovesc mai mult în jurul acestui sfânt altar. E vorba cumva de vreo nuanta? Unii mor si altii se savârsesc? Ceva ce nu-ti poti închipui În sfârsit. ca la ocazia pelerinajului la altarul ctitoriei marelui mucenic al Legii stramosesti si al neamului românesc. la care si-a început Parintele A rsenie viata de manastire si unde si-a desfasurat activitatea vreme de noua ani. de pe urma celor scrise.

crescut si îndrumat în studiul teologiei. poporului român din Ardeal altarul sfânt al ctitoriei lui Brâncoveanu Constantin. Toate acestea si-au gasit expresia însemnatatii lor atât religioase cât si nati onale în predica pe care Î. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". cât si din afara hotarelor tarii noastre. Mot du pa locul de nastere. ca puterea. În jurul lor si la sânul lor el a stiut sa desprinda voia lui Dumnezeu si sa simta cum bratul atotputernic al Ziditorului îl ocrotea si-l ducea la biruinta. poporul român ortodox venit pe timp ploios. i-a venit numai din lum inata traire cu Dumnezeu în jurul altarelor acestor sfinte mânastiri. pe care s-o desfasoare acolo în li nistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaciune. cuvintele Î. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus.P. Caci ca unul care traia în neîntrerupta comuniune cu Hr istos Domnul si Isbavitorul nostru. Ruperea lega turilor vietii noastre cu climatul pe care mânastirile au au stiut sa-l pastreze n eîntinat. el re useste sa înteleaga ca viata nu este data sa o petrecem pentru a sluji pamântului. Manastirile au fost acelea care au asigurat neamului nostru în timpurile de mare vitregie izvoru l de la care se adapa el pentru a-si pastra nealterata constiinta ca apartine un ei natiuni care în Biserica ortodoxa si numai prin aceasta Biserica Ortodoxa are a -si afirma drepturile lui la o viata mai înalta. mai demna si mai independenta. ucigator de suflete si ratacitor de constiinte. cât si ca societate.si le va darui si în viitor dupa restaurare. si P.P. Poporul nostru însa. le îndreptau catre Cel atotputernic. dar m ai ales de mânastirile noastre. Manastirile au fost oazele unde se odihnea sufletul neamului nostru românes c pentru ca refacut si întarit cu forte noi. Mitropolit Nicolae a binevoit s-o rosteasca dând-o ca pe o hrana isvorâtoare de tarie si de curaj mai ales în vremurile tulburi prin care trecem. duce la o înfricosatoare saracie sufleteasca care mai devreme sau mai târziu se arata în toate manifestarile noastre atât ca insi. Caci în atmosfera de evlavie. În adevar. Si de aici isvorasc cele mai mari desordini sociale pe care a putut sa le înregistreze istor ia. Iata de ce cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si op era reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din România Mare. În ele omul modern gaseste chipul cel mai sigur si cel ma i autentic al trairii în neîntrerupta legatura cu Creatorul sau. a înteles ca simtul sau legat mai mult de adevaruril e lui Dumnezeu decât de ceea ce este schimbator si trecator. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. diplomat al scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. "Isvorul tamaduirii". Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în aceas ta zi mare "Vinerea" din saptamâna Învierii Domnului. a simtit înca odata c um se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile pe c are cei doi ierarhi. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. el a înteles ca sfânta ortodoxie a neamului a ma i fost pastrata mai cu deosebire pentru neamul nostru în manastiri. de reculegere si de minunata meditatie. Nicolae Colan al C lujului înconjurati de sobor de preoti. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucuriile si necazurile în sufletul Sau de mare român si de mare crestin. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în ch ipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celor rele atât dinlauntrul. Sfintitului Mitropolit au fost prinos de recunostin .S. Sfintitul Mitropolit Nicolae. Toate acestea le-a daruit . Î. tânarul monah a înteles s a dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. ctitorii voevo dale sau particulare. par. c i traind pe pamânt sa avem certitudinea ca alta viata va începe pentru noi dincolo d e mormânt.ului si sa se ridice pe culmile cele neprihanite de unde sa ceara ajutorul lui D umnezeu în primejdii si nevoi.P. catre care trebuie sa tindem ca spre binele nostru suprem. În adevar. taria si curajul lui în vremurile de cumplita înclestare între popoare. nascut si crescut de duhul Ortodoxiei în Biserica. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale.S. Dar aceste mânastiri sunt tot atâtea pilde de traire crestineasca în mijlocul u nei lumi prinsa în mrejele secularismului veacului nostru. sa reia lupta si s-o duca la bun sfârsi t. Dumnezeu. diacon Boca.

iar apa din isvorul care a fost sfintit se va fi prefacut în isvor de apa vie care va tamadui toate boalele si toate neputintele trupesti si sufletest i. atât de la cei de la tara. scaldate de râurile harului ceresc prin aceste locasuri de închinare care ne-au crescut si pastrat ca neam. S-a spalat. un sfânt legamânt pentru viitor. Într-o totala daruire dezinteresata în mâinile lui Dumnezeu. În jurul l ui.acheiropoiètos. si în sfârsit.P. Regele Avgar a trimis la Hr istos pe arhivarul sau Hannan (Anania).S. Mitropolitul Nicolae a stiut. (Aceasta este prima icoana a lui Hristos. Bucuria Învierii s-a revarsat si asupra ei. ca si printr-o profunda vietuire cu Hristos. Timpurile prin care t recem cer de la noi. apoi cu atât mai mult noi datori suntem sa le urmam p ilda si sa stam ca si ei în vecinatatea lui Dumnezeu. mort pentru Legea si pentru Neamul românesc . cum ca în strânsa legatura cu duhul îna ntasilor nostri cari au stiut sa-si jertfeasca viata pentru apararea altarelor l ui Hristos. Dumnezeu urmareste curatirea noastra de sgur a pacatului.ta adus memoriei Voevodului Brâncoveanu. Cum Hannan era pictor.) I-a dat marama lui Hannan pentru ca acesta sa o poarte împreuna cu scrisoarea catre cel care îl trimisese. Sf. pe care Î.S. si la Biblioteca Facultatii de Teologie Or todoxa din Cluj-Napoca în 2001. dar nu a reusit. Caci daca mosii si stramosii nostri au putut rez ista de-a lungul veacurilor. avem datoria a ne uni pentru a fi tari si în du hul lui Hristos se cade a purta sarcina unii altora pentru a asigura tarii maxim um de munca si de roade bogate. vom fi si noi în stare sa le urmam pilda crezând si traind ca si ei în Bis erica. Chiar atunci când suferim. Avgar i-a recomand at sa faca portretul lui Hristos si sa i-l aduca în cazul în care Acesta ar fi refuz at sa vina. numita în Biserica Ortodoxa "nefacuta de mâna omeneasca" .Din lupta legionarelor românce. INTRODUCERE 1. vom avea siguranta ca nime ni si nimic nu ne va smulge pe viitor mostenirea pe care înaintasii nostri ne-au t ransmis-o. rascumpa rând prin jertfe de tot felul caderea celui care pe drept cuvânt a fost numit de pop or "Satanasie" si afirmînd sus si tare drepturile noastre de popor crestin ortodox si român pe aceste meleaguri. facându-i voia.P. O relatare mai detaliata a acestei întâmplari ne ofera Mineiul lunii augus t. Dar mai presus de toate ramâne reactualizarea testamentului lui Brâncoveanu C onstantin. Hannan s-a urcat pe o pia tra pentru a-L vedea mai bine. Si-a sters fata cu o marama. Întreaga regiune de la Sâmbata de Sus si-a îmbracat haina de sarbatoare pe care lumina Învierii Domnului o luminase si o sfintise. Vazând ca Hannan de straduieste sa-I isvodeasca portretul. Lacrima prigoanei . atât în zile de pace cât si în zile de sbucium. 2. Numai în felul acesta vom putea sa fim una în jurul Majestatii Sale Regelui C arol II-lea. la credinta în El si la trairea cu El. sa o faca o vie realitate ortodoxa si nationala. care se reduce la urmatoarele: Suferind de lepra. cu maiestria oamenilor c are vad peste veacuri. La Manastirea Ciucea în 2000. apoi este aceasta tot voia lui Dumnezeu care ne-a lasat ragazul necesar pentru a ne întoarce la El. cu o scrisoare în care-I cerea lui Hristos sa vina la Edessa pentru a-l vindeca. spune Î. di n pricina "slavei negraite a chipului Sau care se schimba mereu sub puterea haru lui". adapându-ne de la altarul acestor lacasuri de închinare. Nu mai putin miscatoare au fost cuvintele pe care P. afirmarea drepturilor noastre milenare pe aceste meleaguri. Hristos a cerut a pa. Aflându-L pe Hristos înconjurat de mult popor. cât mai ales de la cei din orase. A încercat sa-I faca portretul. Mitropolit Nicolae. care poarta sarcina conducerii destinelor neamului nostru. capitolul Evocari - . Dar daca pâna acum avem pace. Diacon Haralambie Cojocaru ANEXA III NOTE ARGUMENT 1. Episcop Nicolae al Clujului le-a rostit poporului aratând cât de înaltatoare si graitoare este aceasta z i a Isvorului Tamaduirii. re venirea pe cararile lui Dumnezeu. pe care a ramas imprimat chipul Sau .

2-4. Pr. pp. Grigorie T. p. 10.) 12. Serie noua. Însa conform stirii preluate din "Telegr aful Român"/1942. pp. 9. pp. nr. Cuvinte lamuritoare. anul VI. Romulus Neag. 6. 28. Se mai stie apoi ca Nichifor Crainic planificase tiparire a tuturor manuscriselor Sfintilor Parinti aflate la Sfântul Munte. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. 8. Istoria Manastirii Prislop. Ibid. p. Prof. Istoria Manastirii Prisl op. Pr. 2001. 4. 28-29.Otilia Radulescu Aroneasa. 525. Ibid. 15. Dr. 1990.. Parintele Serafim Popescu si Parintele Arsenie Boca au adus de la Athos manus crisele românesti ale Filocaliei. Romulus Neag. Ibid. Prof. 6/102. 1940. "Revista Teologica". Vlad Proto popescu. 17. VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 1. 30. p. "Gândirea" . Vezi Anexa I din aceasta lucrare: Cuvânt lamuritor în priv inta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei". 12 aprilie 1942. 9-10. 158. 19. În ceea ce priveste afirmatiile pe care Monahia Zamfira Constantinescu l e face în Nota asupra Editiei I (vezi: Cararea Împaratiei.. 20. Prof. 5-6/1997. 29. Arad 1986.. Idem. p. Dr. 1994. Teodor Bodogae. 7. Romulus Neag. Editura Patmos. 5. nr. 4. 11. la care ar cam trebui sa ia aminte gazet . Stire: Praznicul duhovnicesc de la Manastirea Sâmbata de Sus. Ibid. "Gândi rea". în Preoti ortodocsi în închisorile c omuniste. prezentata sub titlul "Nota asupra editiei". 1947. "Telegra ful Român". Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. nr. septembrie-octo mbrie. 9. au încercat sa ob tina sprijin din tara. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 14. p. Pr. Marcu. 48. Parintele Nicolae Streza. 13. împartasesc întru totul opinia P arintelui Teofil Paraian. spune ca Parintele Arsenie a fost calugar it si hirotonit în acelasi an. a afirmat si dân sul ca Parintele Arsenie a fost hirotonit pe data de 10 aprilie 1942. anul VI. Serie noua. nr. p. iunie 1999. Arad 1986. E vorba de Parintele Arhimandrit Antipa Dinescu (1859-1942). cf. Mircea Pacurariu spune ca Parintele Arsenie a fost hito tonit în iunie 1940 . 21. 3. pentru necesitatile învatamântului teologi c. semnata de Monahia Zamfira Constantinescu. 52. 158. 35 -43. p. 29. "Gândirea ".cf: Pr. 524. "Telegraf ul Român". editia a 2-a. Parintele Ciprian Negrean. pornind de la stirea din "Telegr aful Român". (cf. 18. p. "Înaltarea Domn ului". "Puncte Cardi nale". Diacon Haralambie Cojocaru. 340-341 ) în legatura cu articolul Parintelui Teodor Bodogae. Cât de actual este acest text. Timisoara. din Prefata volumului 2 al Filocaliei. 2. Prof. l a "Nasterea Domnului". Traduceri ale Filocaliei existau deja si se înscriau în activitatea mai g enerala de traducere din Sfintii Parinti. Mircea Pacurariu. anul VI. 16. Dr. Probabil ca numele de Zian vine de la Sânzian. vezi textul în întregime în Anexa II din aceasta luc rare. înt r-o conferinta sustinuta la Cluj-Napoca în data de 11 aprilie 2002. Dumitru Staniloae. 1946. 12 mai 1940. serie noua. neavând mijloacele de a le tipari acolo. nr. asa cum a m calculat si eu cu ajutorul Evanghelistarului. cf. 5-6/1997. p. Bucuresti. Editura Gordian. p. din Prefata primului volum al Filocaliei. În amintirea Parintelui Arsenie Boca. p. 2002. Text preluat din: A rhimandritul Teofil Paraian. 5-6/1997. 6. Majoritatea absolventilor liceului bradean au devenit preoti si avocat i.. 26-31. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. pp. p. Dr. 4. datele oferite de dânsii sunt gresite. fragment. nr. p. Editura Teognost. "Telegraful R omân". care se aflau acolo adunate pentru tipar din 193 7 si pentru care monahii. Mircea Pacurariu. Sibiu. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zaradensis. p. adica în 1939.

1993. vol. p. dar nu se îndoiesc. prin Parint ele Arsenie Papacioc. nu t rebuie trecute cu vederea cele doua mari si autentice vetre duhovnicesti. 9. capitolul Evocari Otilia Radulescu Aroneasa. Cararea Împaratiei. 9. 30. 2/62. . 39. p. Cuvânt înainte la: Monahul Daniil (Sandu Tudor).. Iasi. 56. Sibiu. ca daca eu tac. p. de asemenea. p. Editura Anastasia. 8) 38. cuprinsa în Cararea Împaratiei. Lacrima prigoanei . p. Irénée Hausherr. 135. pietrele vorbesc. "Gândirea ". 1-2. 28. 6. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. p. 23. Editura Gordian. înca mai graiesc despre cel c e le-a pus. Ion Gavrila Ogoranu. În legatura cu acest fapt. "Puncte Cardinale". Editura Sfintei Episcopii a Aradului. Pr. Monahia Zamfira Constantinescu. daca alte marturii au amutit. ambele. serie noua. a fost întrebat de acesta: "Ce mai zic pietrele de la Sâmbata . 1999. nu se mai pastreaza aproape nimic din aceasta lucrare a Pari ntelui Arsenie. 1999. Martor. nr. anul VI. 37. Lumina faptei din lumina cuvântului. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. 41. 29. cf." (Bartolome u Valeriu Anania. vol. 346-347. 1997. nr. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. "Gând irea". Prof. Pacatul nerostirii adevarului. p. 1994. la Vladimiresti se nast ea un altul. fenomenul Arsenie Boca. Editura Marineasa. Dan Lucinescu. se spune ca Parintele Veniamin Tohaneanu (n umit staret la Sâmbata dupa plecarea Parintelui Arsenie). 51. Acatiste. 2000. Vlad Protopopescu. 40.ramase si mutate ici-colo. Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala. pp. strabatând deceniile rosii. 129. 185. Istoria Manastirii Prislop. 33. cea de la Sihastria.15. 34. Ibid. 1. p. 5-6/1997. 339. 1996. Dr. 145. cu întelesul acesta. p. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul cresti n. 28. Dumitru Staniloae. Virgil Maxim. "În ciuda înstapânirii comuniste. nr 7-8. nr. "Telegraful Român". p. iunie 1999. ci doara. 26. 108. nr. Editura Deisis. "Adevarul este ca în mijlocul multimii erau si unii care nu veneau pent ru formarea lor religioasa. p. 2000. 27. Doar câteva marturii scrise si putinele fotografii din acele vremu ri ne mai arata cât de minunat si cu câta pricepere si bun gust a fost îngrijita "Grad ina Maicii Domnului" de la Sâmbata. pp. 35. poporului român nu-i lipseau miscarile duho vnicesti. al carui miez nu erau atât "vedeniile" Veronicai Fura u. p. când s-a întâlnit la Bucuresti cu Parintele Arsenie. Putinele pietre . Convorbiri cu Dragos Se uleanu si Carmen Dumitru. Prof. cf. Pr. cf: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. Atitudini. Împreuna cu tatal meu. 6/102. p. doara. sa gaseasca în spusele Parintelui vre un sprijin al convingerilor sau ideilor lor. Romulus Neag. serie noua. Jertfa. "Puncte Cardinale". 31. Dumitru Staniloae. augus t 1997." (Monahia Zamfira Constantinescu) 36. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe crucea de la Manastirea Sâmbata. Mircea Pacurariu. Editura Humatitas. Timisoara. 7. ahtiati dupa senzational si paranormal! 22. p. anul VI. se pecetluia pe sine prin arestarea protagonistului. 31. Timisoara. Brazii se frâng. Editura Fides. 32. si cea de la Techirghiol. de anvergura nationa la. ambele cu ecouri pâna'n zilele noastre. cât predica duhovnicului Ioan Iovan. Editura Cum. Lidia Ionescu Staniloae. La vremea de care vorbim. 30. Dr. a nume alese si frumos amplasate oarecând de Parintele Arsenie în acel parc natural di mprejurul bisericii -. 5-6/1997. 57. p. p.arii nostri de azi.139-142. 48. Nicolae Pop. 1997. Arad 1986. Sibiu. 8/80. 1999.Din lupta legionarelor românce. Arad 1986 . Tohanene?". A se vedea si: Ion Gavrila Ogoranu. Timisoara. p. pp. editi a a 2-a. în faza lui pura. Romulus Neag. Editura Gordian 1997. 16 mai 1948. nr. Editura Arhidiecezana. Istoria Manastirii Prislop. prin Parintele Cleopa Ilie. 143. Pentru ca în jurul bisericii s-au construit zidurile care azi formeaza incinta manastirii. "Telegraful R omân". 1. p. Bartolomeu Anania. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 8 august 1943. 24. Mircea Pacurariu. 41. Bucuresti. Nota asupra Editiei I. 25. 29. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. Imn pentru crucea purtata. "Puncte Cardinale".

1999. p. Ieromonahul Dometie (1924-1975) (înzestrat de Dumnezeu cu darul deosebi t al cântarii.S. 347-348) 53. Dupa o prima arestare si o detentie de 3 ani. Deci nu a plecat o data cu decretu l. ierodiaconul Antoni e. iar mai târziu s-a remarcat ca un iscusit si ap reciat duhovnic. Pentru ca e vorba de o carte publicata înainte de '89.. pp. Antonie Plamadeala. Parintele Arsenie a plecat de la Manastirea Prislop în mai 1959. p. unde organizeaza si conduce gruparea duh ovniceasca "Rugul Aprins". Editura Anastasia . Vifornita cea mare. Alexandru Teodorescu). din care facea parte si viitorul mitropolit al Ardeal ului. gazetar. sub numele de A gaton. considerând rein tegrati în viata obstei prislopene pe toti cei împricinati. Colegul sau. 2000. întrucât Paintele star et Arsenie Boca fusese arestat de Securitate în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 195 1.Documente inedite despre parintele Arsenie Boca . Nas la calugarie a fost Parintele Daniil (Sandu Tudor). Parinte Laurentiu Streza Episco pul Caransebesului. de aici va fi arestat de Securitate. 49. Arhim andritul Teofil Paraian) 52. unde este hirotonit ieromonah. Episcop Andrei. Editura Cum. Cluj-Napoca. Supliment al Revistei Renasterea.S. Agaton s e aseaza în Schitul Crasna din Judetul Gorj. nr. p. 1995. 43. 47. în noaptea de 13/14 iunie 1958. în "Chipul Cetatii". decret aplicat în luna mai 1960. Apoi îmb raca schima cea mare si devine Ieroschimonahul Daniil. 46. Prof. Prin aceeasi Hotarâre.S. înainte de decretul din 10 noiembrie 1959. devenit calugar în 1948. p. p. În plus. Daniil. sa reabiliteze pe toti slujitorii si vietuitoarele d e aici. Mircea Pacurariu. în 1970 a fost ales episcop vicar patriarhal. ibid. Mircea Pacurariu. (cf. 15 .S. pp. Editura Tehnica. Dânsul este cunoscut de cei mai multi credinciosi ca restauratoru l si duhovnicul manastirii de maici de la Râmeti.P. când s-au limpezit aspecte critice din trecut. cu osebire pe toate maicile si surorile din perioada Decretului 410/1959 ". Istoria Manastirii Prislop. A se vedea si: Marturisitori de dupa gratii . 346-348) . În consecinta. editia a 2-a. 57) 45. Parintele Mircea Pacurariu nu a putut spune ca Monahia Zamfira a fost numita stareta a Manastiri i Prislop. Mihai Sasaujan. 51. P. iar d in februarie 1982 arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului. 1997. dupa Pasti. staretul manastirii Prislop. asa cum scrie P. de und e se va retrage la Schitul Rarau. de Buna Vestire. o revista din Sibiu. Prin Hotarârea Sinodului Mitropolitan întrunit la 9 noiembrie 1998 semnat a de Î. Pr. dupa ce va primi avizul Patriarhului Justinian. se revine asupra deciziilor de alungare din Manastirea Prisl op a Parintelui Protosinghel Arsenie Boca si a maicii starete stavrofora Zamfira Constantinescu si "socoteste potrivit ca dupa Revolutia Româna. cf. fost ofiter de marina si pilot Sandu Tudor (pe nu mele sau adevarat. Parintele Arsenie s-a întors la manastire abia în 1952. 57. rezulta ca P. pentru ca de fapt manastirea ramasese fara staret. hirotonit ieromonah în 1953. Este vorba de cunoscutul scriitor. Arad 1986. 1996. Dr. a fagaduit ca va rechema imediat p e cei îndepartati. Ibid. Dimitrie Bejan. (vezi: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. în Manastirea Neamt. (cf. nu era în masura de a iscali valid. si care avantaja calugarii cu studii teologice. Ase zamântul monahal din Sinaia a fost recunoscut ca metoc al Manastirii Prislop. se anuleaza Deciziile nr. Prof.) 44. 114. 4. a fost numit "Cucuzel" de catre Parintele Arsenie) a slujit ulterio r în diferite parohii în Transilvania. Din marturiile celor care au trait evenimentele din 1959 si imediat u rmatoare. cuprinsa în Cararea Împaratiei. 50.Slujitori ai Bisericii în temnitele comuniste. Dezvaluiri istorice . Antonie Plamadeala. p. Parinte Timotei Seviciu Episcopul Aradului si Hunedoarei si P. 2407/1959 si 2408/1959.. în Manastirea Antim din Bucuresti. 124-125 . (vez i: ibid. 11. prezentate de Arhid. Parinte Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. Dr. în "Calea Mântui rii". cf.S. din ianuarie 1980 episcop la Buzau.42. Pr. Acatiste. în momentul redactarii actelor de referi nta. (cf. Bartolomeu Valeriu Anania. Editura Sfinte i Episcopii a Aradului. în Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala . 48. trecut în 1950 la Manastirea Slatina în Moldova.

55. 331-333. în realitate. Bucuresti. în special pe cei din zona Fagarasului. Monahia Zamfira Constantinescu. Fragment dintr-o scrisoare data de Nichifor Crainic Parintelui Arseni e Boca dupa întâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o în toamna anului 1971. Maica Timoteia (Manastirea Hur ezi. Dar dupa de cretul din 1959 nu a mai trimis pe nimeni. p. nr. ca "Orice adevarat artist e si profet". dupa cum am mai spus. Monah ul Alexie.. a Pr. (Arhimandritul Teofil Paraian) 68. text cuprins în volumul Unde a fost Biserica. 2000 . p. Bistrita. Serie noua.. Monahul Ieronim Stefanescu. unde. a mai spus-o si Parintele Nicolae Steinhardt. cf. p. Nu trebuie sa ne surprinda prea mult acest fapt. "Gândirea". 238-240. Arsenie Boca. Ion B uga. P. Lucrarea de la Manastire a Brâncoveanu. iar ultimii 30 de ani la Sâmbata und e este si înmormîntata). A se vedea apoi s i revista "Gândirea". omorât la Manastirea Izbuc de tâlhari. Tismana si Tiganesti. 64-68. 165-168. 66. (Nicolae Steinhardt. sau în Cararea Împaratiei. nr. Maica Teodora (Manastirea Bistrita. Visarion Leancu. editia a 2-a. Arsenie Boca. sunt reproduceri color dupa frescele de la Draganescu. Hotarârea Sinodului . Arhimandritul Teofil Paraian) 60. aproape în fiecare numar. pp. Vasile Andru. Editura Sofia. Sunt acolo o multime de cuvinte frumoase si îndrumatoare care arata ca Parintele Arsen ie de fapt nu a fost un om de rând. Prof. Dometie si Varnava. Ibid. 8 august 1943. Tatiana Sergiu. Ibid. "Gândirea". Exemple de maici: Maica Ambrozia Stoia (în prezent la Prislop. întrucât se stie. A îndrumat în special fete spre Manastrir ea Bistrita unde s-au razvratit asupra autoritatilor bisericesti. Cuvântul are o eficacitate deplina numai când are acoperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste.51) Despre pictura de la Draganescu a se vedea si: Nichifor Crainic. Nota asupra edi tiei I. cf. unde a si murit. în prezent la Prislop). 19 . Tismana. cealalta la Manastirea Hurezi). p. Am reprodus aici textul explicativ pe care Parintele Arsenie l-a scri s lânga aceasta compozitie. Prof. 58. I eromonahul artist. maicile Eufimia si Filareta Bo tu (prima la Manastirea Robaia. Ibid. Bistrita si Hurezi). e scris acolo ca ar zice faptele omului: "T u esti noi". adica noi suntem cele care te-au alcatuit. Parintele Arsenie a scris multe cuvinte la scenele pe care le-a picta t. dupa decretul din 1959. Editura Revistei "Literatorul". Arhimandritul Teofil Paraian. calugariti de Parintele Arsenie la Manastirea Prislop. Scrisoar e catre Parintele Arsenie Boca. "Telegraful Român". Dumitru Staniloae. 343. pp. Parintele Arsenie nu a mai trimis pe n imeni la manastire. 1. 61. Daniil Partosanul) 56. p. Gheorghe Vechi. 347. Ibid. 347. Bucuresti. de exemplu la "Judecata de apoi". 342. Maicile Apolinaria si Paisia de la Prislop. Cararea Împaratiei.. Învatatura aceasta ca adevaratul Parinte spiritual ramâne mai degraba mis .. Ovidiu Vuia. Editura Sf.. Bucuresti. toti de l a Manastirea Sîmbata. În perioada când a fost la Sâmbata Parintele Arsenie a îndrumat foarte multi oameni sa mearga la manastire. Parintele Arsenie Boca sau Universul sfânt al culorilor (Minunea de la Mihailesti). 63. Foarte multi însa se declara trimisi de Parintele Arsenie. Cuvânt înainte. Parint ii Veniamin si Timotei Tohaneanu. 64. în biser ica din satul Draganescu. începând cu anul 1997. 2000. 1/1993. p. pp. 62. Maica Benedicta din Ludisor (Manastirea Hurezi). Deci "Tu esti noi". p. Exemple de calugari: Actualul Mitropolit Antonie Plamadeala si Parintele Dometie de la Râmeti. 67. a trecut pe la Manastirea Dintr-un lemn. 69. pp. anul IV. 59. (cf. Întâmpinari.. Editura Crist. pp.54. 2001. serie noua. Sibiu. 57. 1992. ibid. (cf. 65. 187-191. Mis tici din Carpati. ajungând în final la Manastirea Hurezi. Parintele Arsenie. era atunci civil. anul II.S. Cararea Împaratiei. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de întrebari incomode adr esate de Zaharia Sângeorzan. serie noua. din nefericire. 4-5/1998.

Edit ura Agaton. Din cuvântul rostit cu prilejul pomenirii savârsite la Manastirea P rislop în 28 noiembrie 2001. si d e voiesc sa traiasca.. Semanatorul. cap. Alba Iulia.tagogul decât legiuitorul (cf.. 14. Trepte . Ispititorii cu dajdia.. Lucien Regnault. "Gândirea". 3. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Apoftegmele Parintilor Contemporani 1.. Trepte . pp. 72. Biserica. cf. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor 1. Pastorul si oile. 200. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE 1. ei singuri vor vedea. 29. André Scrima.S. 32-33. Arhimandritul Teofil Paraian. 4. Ibid. Ibid.). Ibid.. 27. Ibid. dar po ate ca nu cu mult mai multe. 13. Cararea Împaratiei. legata de împlinirea a 12 ani de la mutarea la Domnul a Parintelui Arsenie... 71. editia a 2-a. 10. Parinte. cu privire la reînfiintarea manastirii Geoagiului ca manastir e de maici. Apoftegma 173 de la Avva Pimen.. Ibid. 20. 2. Cararea Împaratiei. (Patericul. 1990. Ibid. 26. Votul ascultarii. Ibid. 11. Votul ascultarii si personalitatea monahului. pp. (copie dupa mss. Ibid. I-a zis lui fratele: Voiesc si ei. Deisis. Zis-a lui batrânul: Nu. cf.). 24. Ibid. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. Trepte spre vietuierea în monahism. v oiesti sa le poruncesc lor? I-a raspuns lui batrânul: Nu. zicând: Niste frati locuiesc cu mine. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 12.. cap. serie noua. Ibid. Parintele Arsenie Boca . Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul seco lului IV. 23. Arhimandritul Teofil Paraian. 7. 25. Ibid. 189) reiese si din urmatoarea apoftegma din Pateric: "Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen. . iar nu datat or de lege". Despre copiii lepadati. Fagaras.. Conditiile uceniciei.. cap. 2002. p. daca as fi dispus de un material mai bogat. 73. 9. Trepte . Episcopul Aradului.). Ibid. 6. (interviu) în: Tinerete. ci fa tu întâi aceasta. 198-199 21. p. 45-50. Ibid. 22. ci te fa lor pilda. Episcop Daniil Partosanul. Ibid. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. Treptele vietuirii duhovnicesti.. Ibid. 28.. 5. p. Marturia unui ateu. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. pp. Parintele Arsenie Boca. nr. Editura Humanita s. 19. 16. Timpul Rugului Aprins. 15. Ibid. 2. din 7 mai 1952. Ibid. Ibid.. p. 18 8) 70. 8. 198 17. Tâlcuirea rânduielii tunderii în mona hism. cap. Crinii pustiei. 198 18. p. P. Ibid. Cele 800 de cuvinte cuprinse aici ar fi putut deveni mai multe.. 5/1993. ideal. Ibid.o abordare s impatetica a relatiei tânar-duhovnic. sa le poruncesc. Idem.

Razboiul nevazut sau despre ispite.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 79. p.. 69. "Gândirea". 81. În Duminica Ortodoxiei. 74. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 247. p.30. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 171. Serie noua. 2. 252. Ibid. 16. 60. p. 36. cap. 265. 31. 61.. 40. 1-3/1999. p. Ibid. p. p. Ibid. p. Ibid.. p. Tânarul bogat.. 37. 83. Cei mai bogati saraci.. 71.. Nebunii. 64. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 157. 1-3/2000.. 39. Ibid. 32. p..). p.). Cararea Împaratiei. 63. pp. Ibid. 52. p. p. p. 62.. Ibid. 28. Ibid. p... Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. o pri mejdie infinita. p. 65. 70. 51..)... 44. 46. Ibid. p. "Gândirea". Ibid.. 14. Ibid.. Ibid. Trepte . 45. Ibid. Ibid.). Ibid. p. Ibid. 27.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Nepasarea absoluta. Ibid. Cararea Împaratiei.. 15. Ibid. nr.). cap. 26. 73. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Serie noua. 299. 39. 75. Cararea Împaratiei. p. 67. p. Cararea Împaratiei. 54. Nepasarea absoluta. Cararea Împaratiei. 47. 142. 43. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 58. 76. Ibid. pp. Cararea Împaratiei.. Ibid. 299-300. 300.. o pri mejdie infinita. 54. Cararea Împaratiei. 48. 50. Ibid. (Ibid. Ibid. nr.. 77. Ibid. 43. Ibid. 92-93. cap. 55. 41.).. Ibid. . Ibid. 144. 78... 57. Ibid.. Ibid. 66. Ibid.). Ibid. Ibid. 82. 80. 49... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 34. 72. Ibid. 56. 38. 53. Despre durerile oamenilor. Pedeapsa cu lepra. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 33. 59. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 68. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 325. p. 35. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite în biserica de la Draga nescu. 42.

Cararea Împaratiei. cap. 129. Ibid. Ibid. Ibid. 89. 95. 122. Cararea Împaratiei. cunoscuti si fata de credinciosii care vin la manastire. cap... 136. 134. Ibid. 135. 100. Ibid. 125. Ibid. 121. Ibid. Ibid. 148.... Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Rostul si însemnatatea monahismului. 260. 123. p. 111. cap. 104. 90. 288. Ibid. Ibid. 93. pp. cap... Ibid. p. 131. . Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Purtarea monahului fata de rude. Ibid. 127.). 101.. Ibid. 137. 98.. Ibid. Ibid. Nu esti departe de Împarat ie. p. 108. p. 94. 113. 110.). Ibid. Ibid. 85.. 116. Ibid. 149. cap..84. 115. Ibid. 92. 88. p. Votul ascultarii. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. p. 91. 269-270. p. Ibid. 269. Ibid. Zicere. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 126. 99. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. Razboiul nevazut sau despre ispite. 118. 114. Ibid. p. 197. Ibid. Ibid. 105. Ibid... Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. Ibid. prieteni. 96. 87. 120. cap. p.. 138. p. 109.. 103. 107. Votul ascultarii si personalitatea mona hului. Ibid.. 86-87. cap.. Ibid. 86. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei.. Ibid. 106. 117. 128. Trepte . Petrecerea monahului în lume. Ibid. 133. Ibid.. p.. Ibid. Ibid. cap. Ibid. 110. 65. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 97. pp. Ibid. fa ta de ascultari si fata de bunurile manastirii. 119. 112. Ibid. Ibid. Ibid. 132. 130. 102. Ibid. 256.. 270. 102. 124.

Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Zicere. Pastorul si oile. Ibid. 175. p. 155. 154. 210. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Semne de sfârsit de sâmbata. Ibid. 170. 180. Ibid. 282. Ibid. Cararea Împaratiei. Crinii pustiei. 143b. 159. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 167.. Serie noua... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 272. Ibid. 244-247. Despre durerile oamenilor.. p.. Ibid. pp. Ibid. p.. Ibid... 145. Cararea Împaratiei. 174. Ibid. p. 173. 265. 158. 150. 181. 149. Ibid.. 2.. S-a suparat Iisus. Ibid.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. Ibid.. 148. Ibid... nr. pp. 78. Ibid. Ibid. 184. 142. Ibid. 164. 186. p. p. 177. 157..). Ibid. 160. 162. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel.).. 264. Ibid.. O minune furata. Ibid. S-a suparat Iisus. 264. 193. 178. Ibid.. 191. 153. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Cararea Împaratiei. p. 182. 185. "Strajerul Ortodox". Ibid.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 1/2001. p. p. Ibid. nr... 211. 267. p. 25. Zicere.139.. Ibid.. Suprafata si adânc. 87-88.. Ibid. Chemari la apostolie. 147. Cuvinte interzise. 169. p. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. p. Ibid. 176. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 277. Ibid. Un graunte de credinta. pp.). 152. 146. Ibid. 276. Ibid. Ibid. 141. p.. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 168. 183..). 7778.. Sfintenie. 188. pp.. 140. 154. 147. 163. 143a. p. 178-179. p. 192. 144.). .. 179. 189. Cararea Împaratiei.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Un graunte de credinta. Ibid.). "Gândirea". 194. Ibid. 171. 282. Fiii Învierii (mss. 68-70. 87. 161. 190. p. 179. 4-5/1998. 172. Ca de la sine înteles. p. p. Ibid. 151. 165. 156. Ibid. 187. p.

. Ibid. Tânarul bogat. Ibid... 236. p. Ibid.. 145. Ibid. 268. 234. p. 197. Ibid... p. 282. 196. 239. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid. 212. 200. p. Un graunte de credinta. 257. Ibid. Ibid. p. 206.. Ibid. 148. Sfântul Mucenic Dimitrie.. 226. 222. Ibid.. Ibid. p. Ibid. 241.. 229. 145-146. p. 259. 208. 251. 214. 249. p. 238. 224. Cararea Împaratiei.. pp. pp. 237. 220. 199.... pp. 236. 146. 267. p. 202.. 213. 218.. 248. Ibid. p. Ibid. Ibid.. pp... p. Cararea Împaratiei.. Trepte . 233. Nepasarea absoluta. 281. 241. 201. 225. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid.. 219. 221.. 235. Ibid. 223. . 243. p. Ibid. p. p. 245... Ibid. Ibid. Ibid. 244.. Ibid. 259. Ibid. Ibid. 227. 112-113. p. 199. 216. Ibid.. Cararea Împaratiei. Ibid. p. Ibid.. Ibid. p. 204. 247. 41. Ibid. Ibid. 246... Ibid.. Ibid. Ibid. Ibid. Rugaciuni nepotrivite. 207. Ibid. 242. 215. Ibid.. p.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 217. Ibid. Ibid. Ibid. 230. pp. 278. Ibid. Ibid..195. p. Ibid. p. 234. 236-237. Ibid. p. 41. 210. pp. o primejdie infinita.). 211. 211. 235-236.. 199-200. Ibid. Un graunte de credinta.). 239. p. Ibid. p. 250.. p. 267-268. 209. cap. Ibid. Crinii pustiei. 252. 203. Rostul si însemnatatea monahismului. 228.. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 39.. 226.. 232.. p. pp.. Ibid. Ibid.. 149. Ibid. 224. 198. 205. Ibid. 237. 240. 195-196. 194.. 231.

Ibid. 1-2. nr.. 274. Un ideal de rugaciune. 272. Ca de la sine înteles. 256a. Ibid. 133. p.. Ibid. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Ibid. Ibid. Ibid. 1-3/98. 284. p. Ibid. p.). Piatra unghiulara... 263. Fiii Învierii (mss. 264. 278. Serie noua. 1-3/ 1998.. p. 145.. 260. Ibid. 288. Cararea Împaratiei. p. 281. Trepte.. "Gândirea".).. Iconomul nedrept. nr. Cararea Împaratiei. Ibid. pp. p. 302. Ibid. nr. "Gândirea". 262. 282. Gadarenii si sufletul..). 305. 258. p.253.). p. 1-3/ 2001. 2. cap. 270. 28-31. 278. p. 162. 157. 266. 46. 82-83.. p. 303. 295. 271. nr.. 275. 301. Vanvulescu) 290. p. 6/2001.. p. 2. p. 133-134. Spovedania si despre cercetarea constiintei. 6/2001.. 261. 300. 299. Ibid. pp. Ibid. 255. 82-83. 145. Zicere. 34-35. p. Ibid. 287. 268. pp. Ibid. p. 254. Rautatea si Firea. Cararea Împaratiei.. 306. (Dincolo de chip. Tara de obârsie.. 191. 297. . Serie noua. p.. 289. 154. Ibid. "Gândirea". Fiii Învierii (mss. 273. Ibid. nr. 173-174. 294.). 134. 200. Ibid. 154. p. p. 259.. 153. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. 6/2000.. Fiii Învierii (mss. Ibid. Ibid. Cine este Iisus?. p. p. Ibid. Lecturi spirituale. Cine e Iisus?. 257. p. 276. "Strajerul Ortodox" . 176. Trepte. 151... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. nr.. 269. 172. 287. 277. p. Ibid.. pp. "Strajerul Or todox". 267. 134.. Ibid.. 283. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 298.. Ibid. 45. Ibid. Cararea Împaratiei. pp. 174. 256b. p.). pp. Serie noua.).. 163. 17. 280. 279. 260. 159. p. 285. Ibid.. p. Ibid. p.. p. 292. 293. Un ideal de rugaciune. 135.. pp. Ibid. 286. 265. 152.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 296... cap. Ibid. Petrecerea monahului în lume. "Strajerul Ort odox". Ibid. p. 304. 261. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 171-172.. Ibid. Ibid. Ibid. 291. 41. pp.

p. 314.. pp. 31-32.. Ibid.. 191. p. 242. Ibid. Împaratia nevazuta. 356. 318. 183... Ibid. p. 336. 310. 314. Ibid. Conditiile uceniciei. 257. Ibid.). 341. pp. 358. p.. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cearta lui Iisus cu Petr u. 362.. 329.42-43.. 348.. Ibid. 335. 312. 184. 316. 309. 334. Ibid. 351. Marele Iuda. Ibid. 179. Taina rabdarii. 308. Razboiul nevazut sau despre ispite. Serie noua. Ibid. 256.. .. 4-5/99. Despre lepadarea de sine. Cararea Împaratiei. 359.. Ibid. 349. p. Cararea Împaratiei.. 242-243. p. pp. p.. "Gândirea". Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Cearta lui Iisus cu Petru. Amaraciune divina. 327... nr. 352.307. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 268-269. pp. p. pp. 1-3/ 2001. 297. Ibid.. p. Ibid. 357. Ibid. "Gândirea".. Serie noua. 34-35. 333. 332. Ibid. p. Ibid. 22. p. Ibid. pp. 243-244. p.. p. cap. Ibid. 340. 183-184. 326. cap.. Ibid. 355. p.). 244.. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid.).. Semanatorul. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. pp. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 322. Zicere. 321-322. 324. 325. 112-113.. 354. Cararea Împaratiei. p. 169. 189. p. nr. 322. 347. 325. Împaratia aruncata. Ibid. 321. 311. 255. 343.. pp.). p. p.. 23.. "Gândirea". Trepte. 6-7/1998. Ibid. Ibid. 350. 344. Trepte.. 323. p. Ibid. 29-31. 256-257. pp. pp. Ibid. 319. 328. 338. 345. Serie noua. Ibid. 204. 346. p.. 361..). Ibid. 178. Tara de obârsie. 353. 178. 326.. Ibid. 330. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 317. Ibid..).. Ibid. Ibid. 360. Cararea Împaratiei. 313. nr. 317.. Ibid. Ibid. Ibid. 337. 331. 339. 315.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 342. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Ibid. p. Un Om nou se naste. 320. p.. Ibid. 363.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.

389. Ibid. 371. p. cap. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 415.. Cararea Împaratiei. 382. p. 391. 365. 398. 65. Ibid. 369. Serie noua. 308... cap. p.... 366.). Ibid. 375. 418. 408. smeri ta cugetare. 376. cap. Nebunii. 396. 18-19. cap. Ibid. p. 1-3/2000. 372. 412. 416... 399. Ibid. Ibid...). cap. 394. mândrie. Cuvinte interzise... Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 378. 100.. Despre lepadarea de sine. smerenie.).). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 405. 34. 370. De Sfintii Apostoi Petru si Pavel. smerenie. Cararea Împaratiei.. 157. 395.364. Ibid. taierea voii. 373. Ibid. 214. 410.. nr. 173-174. 20. Conditiile uceniciei. p. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. p. 33. mândrie.. 380. Cararea Împaratiei. Ibid. p. Ibid. 293. Osândirea iertarii. Cearta lui Iisus cu Petru. O privire în rai. 13. 18. 393.. 390. Ibid. 409. Trepte. 258. 404.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 414.. 20.. Despre rabdare. Trepte. Ibid. Cararea Împaratiei. 16. cap. 403.. Ibid. pp. Ibid. 374. 101. Ibid. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Masurile vremurilor.. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. Trepte.. smerita c ugetare. 400. Cararea Împaratiei. taierea voii. Rostul si însemnatatea monahismului. cap. p. p.. Ibid. 377. Ibid. p. 397.. p. Cararea Împaratiei. 367.). Despre rabdare. 381. Ibid. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. 309. Ibid. 92-93. 383. p. 407. 411. Ibid. 257.. 136. p. p. Cararea Împaratiei. 379. p. Cararea Împaratiei.).. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. . p. Ibid... 19-20. 197. 387. Ibid. 402. O minune cu totul anevoi e.. "Gândirea". 384. Ibid. 417. Ibid. Ibid. 213. 388. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. cap. 385. p. p.. Ibid. 406. Ibid. Ibid. Ibid.. 413. Ibid. p. Ibid. 392. Ibid. 386.. p. pp. 66. pp. p. 368.. Trepte. pp. 401..

p. p. 153. 111. 201. 426. Ibid. p. p.. p. p. 42. 179. 6-7/1998. p. 159. 48. 437. "Gândirea". 154. Ibid. 300. p. Lecturi spirituale. Ibid. 459. Ibid. nr. "Gândirea". 427. 135. 443a... p. 441.. Ibid. cap. Votul ascultarii si personalitatea monahului.. Ibid. pp. p. 466. Zicere. Serie noua. p. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 277. 455. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. Ibid.. Ibid.. 149. 468. 458. 295-296. Ibid. Ibid. 55. Un Om nou se naste. 428. Ibid. p... 451. 85. Citirea d umnezeiestilor Scripturi. Ibid. 456. 438. 452. Ibid.. 134. nr. 443b. 442. p. Spovedania si despre certarea constiintei. Trepte. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 435.. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cararea Împaratiei. Ibid. 233. 290. Un Om nou se naste. 424.. 315. Ibid. 461. pp. Ibid.). 6-7/1998. 450. 454. p.. Ibid.. 422.. p. Cararea Împaratiei.. Ibid. 282..). Trepte. p. Ibid. p. 431. Ibid... 449. 444. Pastorul si oile. 436. 463. 469. 467. 434. p. Cearta lui Iisus cu Petr 433. 447. Ibid. p. 420. 446..419.. . pp. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 154. Ibid.. 430.). Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 465. p. Serie noua. 457. 152. Ibid. 445. Votul ascultarii. pp. p. 460. 276-277...). 429.. Ibid. 77. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. 448. 261. 29-31. p. 439. cap. Ibid.).. Ibid. Zicere. Ibid. Ibid. Ibid. Despre durerile oamenilo r. 29-31.. p. 453. 178.. 440.. 470. pp. 89. Ibid.. 425. p. 297-298. Cararea Împaratiei.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 432. 90. Cararea Împaratiei. 421.. 180. Ibid.. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. p. 464. Cararea Împaratiei.). 462. Cararea Împaratiei. u.. Ibid. 423. 56..

491. capatul proorocilo r. 36.. p.. cap.. Neam fara semn.. pp. Ibid. Pastorul si oile. p. Samarineanul. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 479.. 189-191. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 522. 213. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 510. 68-70. 475. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp. Cararea Împaratiei. Fiii Învierii (mss.. p. 504. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp. Ibid.. Votul ascultarii si personalitatea monahului. 509. Ibid. 498. Ibid. Ibid. 506. Iconomul nedrept. Ibid. 1/2001. 150. p. 476. 474. Zicere. 478. 512. Ioan. 1. p. Ibid. 116. 520. Ibid. 300-301. 521. Ispititorii cu dajdia. p. Ibid. 189. 16.. pp. Ibid. fat a de ascultari si fata de bunurile manastirii.. . 3. 492. Ibid. Ibid. p. 481. Ibid.. Cararea Împaratiei.. 472.).. 501. Ibid. Cararea Împaratiei.. Ibid. 114-115. 293. 285. 484. p.. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 497. Ibid. cap.471. 488. 513. 508. Ibid.). p. Despre post si rugaciune. p. Trepte.. p. 487.). 88. 503.. 502. Ibid. p. p.. Ibid. 500. 507. Crinii pustiei. 5/2001. 523. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. pp. 490. 499. p.). 519. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. Ibid.. în "Strajerul Orto dox". 514.. p. Ca de la sine înteles. 483. p.. 493. nr. p. 517... 518. "Strajerul Ortodox". 284. 114. Ibid.. p. 300-301.). pp. 486. Cararea Împaratiei... Ibid. 477. 171.. Votul ascultarii.). 276. cap. Ibid. Ibid. 515. 149. 179. Ibid. Trepte. 29. 505. 473. Cararea Împaratiei. 516. p. p. p... 212. Ibid. nr. Fiii Învierii (mss. 480. 148. 524. 14-15. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 35.. 17.. p. 140. Cararea Împaratiei. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste.. Bucuriile lui Iisus. p. Ibid. Ibid. 482. 295. p.). 495. 511. Ibid. Prietenul pacatosilor. Ibid. 494. 525. pp.). Ibid. Ibid. 496. 485. 77-78.

"Gândirea". 19.. p. 172. 527. 581. "Strajerul Ortodox". Ibid. 555. Ibid. Ibid. p.. 261. Ibid. 580. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 534. 54. 574. Ibid. Ibid.). Ibid. 540.).. taierea voii. 533. 566. Ibid. Ibid. 532. smerenie. p. Ibid. pp. 564. Ibid.. p. 562. p. p. 50. 537. 551. 162. . Ibid. 575.. p. 53. p.. mândrie. Dincolo de întâmplari. Ibid. p. p. În Duminica Ortodoxiei.. Ibid. p. 538. 528. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Omul.. 559. p. Ibid. Taina rabdarii. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 173. p. Ibid. Ibid. Ibid. 324. p... smeri ta cugetare. Serie noua. 561. Ibid. 554. 262. Ibid. 531. 577. 110. 549. Ibid. 261. 53. 563. 20-21. 570. Ibid. Taina rabdarii. 557. Despre rabdare. ibid. cap..).. 553. p. 536. p. 543. 547. Ibid. 567. Ibid. Dumnezeu fara vrem e. Cararea Împaratiei. Rautatea si Firea. Ibid. 43. 546.. 2. p.. 576. Ibid. Cararea Împaratiei.. nr. 147. p. 542. 558. 573. Trepte. 579. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid... 159.. 171-172.. Fiii Învierii (mss. 178. p.. Ibid. 568. Ibid. 578.).. nr. Ibid. 263. 154-155.. 282. 68-70. p. p. Ibid. 1-3/1998.. 285. 572. 539. p. p. pp. Ibid. Ibid. Ibid. 550. Ibid.526. Ibid. 17. 548. p. 535. 112-113. 544. 552. 530.. 174. 529. 48. nr. 1-3/1999.. Ibid. pp.). 541. Ibid. 556. 560. Ibid. Ibid. Orbul din nastere si sufletele oarbe.. Ibid.. 1/2001. Ibid. Cararea Împaratiei. Masurile vremurilor. 177. pp.. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... 545.. Ibid. 571. pp. 565. 569.

605. p.. 280. p. Ibid. 637. 600. p. Ibid.. nr. Razboiul nevazut sau despre ispite. 124. 586. 628. 169. Ibid. p p. Ibid.. Ibid. Ibid. 123. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. 632. 169. Ibid. 200. "Strajerul Ortodox". Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. 604. p. 598. 616. 612. 176. 20. 593.).. 621. 595. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 589. Dicolo de chip. mândrie. Ibid. p.). . Fiii Învierii (mss. p.. p. Trepte. 179. Ibid... Ibid. Ibid. 609. 590. 140-141. cap. Ibid.... 615. 140-141.. 618. 607. 619. Spovedania si despre cercetarea constiintei.582. Despre rabdare. 591. 281. Trepte.. 285. 179. smerita c ugetare.. Ibid. 631.. p.. 588. Ibid. cap. 625. Cararea Împaratiei. 43. 124-125. p.. 633.. 592.. cap. 123. cap. 146. p. p. 123. p. Ibid. Ibid. 617. Despre post si rugaciune. 623. cap.. 634. pp. Cararea Împaratiei. taierea voii. 1. Pedeapsa cu lepra. p. pp. p. Ibid... Ibid.)... 146-147.. 584. p... p. Ibid. 157. Cararea Împaratiei. Ibid. p.. 636.. 596.. Ibid.. 610. 191. p. cap. pp. cap. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 630. 614. 624. Treptele vietuirii duhovnicesti. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 603. 602. 587. Ibid. 177. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. Trepte. 12-13. Ibid.).. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 622.). Cararea Împaratiei. p. 194. Trepte. 613. p. 620. Ibid.. 583.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 159. Ibid.. 151-152. p.. Ibid. Ibid. 59. Ibid. 2/2001. 611. Ibid. 627. Ibid. 147. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 597.. p. Cararea Împaratiei. 124. pp.. pp. Ibid. 156. 629. smerenie. Trepte. 626.. Întrebarea întrebarilor. Cararea Împaratiei. 601. 599. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. p.. Cararea Împaratiei. 585. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. Lecturi spirituale. Ibid. 20 608. 606. 594.. p. p.. p..

668.. p. Ibid... Cararea Împaratiei. Lecturi spirituale..... Ibid. 640.. cap. 161. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid.. 141. Ibid.. p. Trepte. 690. 667. Serie noua. Ibid. Ibid. 58. 656.638. 47. 652. Ibid. 676. 284. 665. Ibid. "Gândirea". 647. 45-46. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. p. p. Ibid.)... 653. 672. 645. 683. Sfintenie. p.. Ibid.. 287. Ibid. Ibid. Ibid.. Ibid. p. 249-251. 297. 143. cap. 661.. 693. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 658. 666. 670. 691. 662. 660. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 682. Ibid. Ibid. 17. p.. 285.. Ibid. 201. p.. O privire în Rai.. 673. 681. Ibid. Ibid. 42. Ibid. p.. 44. 675. Ibid.. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. 687. 654. 650. 278. . 641. Ibid. Ibid. p.. 286. p. 644. Ibid. 76. 26. 210-211.. Ibid.. 679. nr. 648. p. p. 688. 678. pp.. Votul ascultarii. 206. 67-69. Mieii. Ibid. 46. Ibid. Cearta lui Iisus cu Petru. 283. p. 689. 205-206. 655. Ibid. p.). p.. Ibid. p. Amaraciune divina. Ibid. 161. pp. 643.. 686. cap. Trepte. Ibid. Votul ascultarii. 203... 684.. Ibid. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 680. 677. 664. Ibid. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 646. pp. Ibid. 663. p. Ibid. 160. p.. Ibid. 202. Ibid.. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Votul ascultarii si personalitatea monahului. 657. 669. 642. p.. Ibid. Ibid. 281. 674. Dincolo de întâmplari. 671. Ibid. p.). Ibid.. 659. 692. p. 651. 15. pp. 685. p. 639. cap. p.. Ibid. misionari între lupi.. Cararea Împaratiei.. p. Ibid. 1-3/98. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 649. Trepte. Ibid. 43. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... p. Ibid.. p.

). p. pp. 65-66. Ibid. Ibid.. Ibid. 314. 705. 707. p. Ibid. Ibid. 316. p. Ibid. p. p.. Chemari la apostolie. 210. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 731. 703.). p. 253-254. Siguranta absoluta... p. p. p. . 200. Ibid. 701. Ibid.. nr. cap. Ibid. pp. 253. Ibid. p. 279. p. 47-48. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 42. 749. Ibid. 195-196. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 743. 729. 1. Ibid. 748.. p. pp. 721. Pedeapsa cu lepra. Ibid. Cararea Împaratiei.. 709. p.).. Ibid.. Ibid. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. 233. 254. Ibid. 727. 282. 722. p. 704.. 199. 712. 723. Ibid. 724.. p... 702.. 713. p. 314-315.. 733. 747.. p... p. 196. pp. 745. 155-156. 710. 711. Ibid. "Strajerul Ortodox". Sfântul Nicolae. "Strajerul Ortodo x". p. Ibid. 700. 741. Ibid.. 717.. Fiii Învierii (mss. 716. 697. 23.. 742. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 5/2000.. p. Talantii Împaratiei. 715. 719. 706. 242. Ibid. Ibid. 736. 313. Ibid... Ibid. 695. Trepte. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 726.). Ibid. 720. 699. 296. 48. 746. p. p. Ibid. 210-211. Cararea Împaratiei. Ibid. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ocuparea Templului din Ierusalim. 730. 737. 308. p. Cananeanca.. Cararea Împaratiei. nr. 708. Cararea Împaratiei.. Ibid. Fiii Învierii (mss... 739. 740. 279-280. Ibid. Ibid. pp. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 734. 714. 255.). 735. 698.. 718. 696. 298. 738.).. 732. Ibid.. 281. Ibid..). 49. 728... Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid. Ibid. 744. p.694. Zicere. Ibid. 4/2001. 24. Ibid. 1. pp. p. 725. p. pp. Ibid. 315. 234.

Iisus si slabanogul. 797... 799. 785.. 86-87. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 796.. p. Cararea Împaratiei. 1-3/1999. 1. Ibid. Oct . Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 43.. 758. Votul ascultarii. pp. Ibid. 780. 3/2001. p. 783. 791.. 755.. p. Dincolo de chip.. 135.. p. Ibid.. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. 182. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 774. 22. 787. pp. interviu realizat de Romeo Petrasciuc. 751.. Ibid. 757. p.). p. 122.. cap. Chemari la apostolie. 760. 55. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. Conditiile uceniciei. 26.. p. 54. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. "Gândirea". Ibid. 790..). 765. 768. Chemari la apostolie. trimisi. Ibid. Ibid... 43. 123. 789. Serie noua. p.). Ibid.. Ibid. Ibid.. Ibid.). p. "Strajerul Ortod ox".. Ibid. 119. 788.). 782. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. chemati. p.. Ibid.750. 280. p. 317. 196... 767. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 769.). 298. Cararea Împaratiei. 794. 143. Ibid. Ibid. p. p. Ibid. 32-33. p. p. 795. 773. p. 762. Ibid.duhovnic. 121. Ibid. 756.). Daniil Partosanul. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. 800. 779. 776.. 752. 792. Cararea Împaratiei.. Ibid. 115. 775. Ibid. Tmisoara. 25. p. 766. 777. Ibid...S. p. p. 793. cap. 786. 180. 761... p. 122. 21. 754. 182. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 771.. 142-143. 764.. Ibid.. p. 781. Ibid. p. Fiii Învierii (mss. p. 763. Ibid. Ibid. Despre durerile oamenilo r. Ibid.o abordare simpatetic a a relatiei tânar. p. 44. p. 25-26. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Iconomul nedrept. 759. 770.. pp. 798. Ibid. Cararea Împaratiei. nr. nr. Respinsi. 133. 259. În Duminica Ortodoxiei. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 778. 753. p. Ibid. Ibid. Ibid. 784. 772.. Ibid. MARTURII 1. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp. 29. Parintele Arsenie Boca . Trepte. p. P. Nu esti departe de Împarat ie. p.

"Vestitorul Ortodoxiei". Bucuresti. DESPRE FÂNTÂNI 1. 1999. Text preluat din: Arhimandritul Teofil Paraian. 2000. Editura Agaton. ANEXA III 1. Iasi. 2. "Gândir ea". EIBMBOR. 2002. Fara sa-l numeasca direct. 29-32. publicat în Tinerete. 8 august 1943.. august 1998. Este vorba despre Statistica Site-ului Nistea's Page de la adresa: www 15. 3. C. Serie noua. 139-142. STUDII SI ARTICOLE AIOANEI. 2. 1-2. ANDRU. Prof. 34-35.Un ordin care nu a ma i sosit. "Telegraful Român". Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Mineiul. vol. C. Atitudini. ideal. Bucuresti. 4. Andrei Cornea. Tipografia Cartilor Bisericesti. 1994. Fagaras. editia a III-a.. A se vedea de pilda: Arhimandritul Ioasaf Popa. Parintele nos tru Eustatie. ANEXA I 1. 1997-1981. 2001. Bucuresti 1993. 7. Text publicat în: "Telegraful Român". 388.   . ANEXA II 1. Bucuresti. 6. Episcopia Romanului. nr. 28 Noiembrie .o zi cu cruce. Pateric românesc. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. 1-2. vol. Mistici din Carpati. Vietile Sfintilor pe Noiembrie. E ditura Teognost. luna august. editiile din 1936 si 1939. 1/1993.ombrie 2001. pp. 5. vol. Bucuresti. pp. EIBMBOR. Arhiepiscopul Bartolomeu. ianuarie 1994. CONCLUZII 1. B. TEXTE PATRISTICE Filocalia româneasca. Dr. Cuvânt de lauda la cel întru Sfinti. Marturie culeasa de Parintele Teofil în 21 august 2001. ANANIA. BALAN. p. pp. nr. nr. 2002. Patericul. Arhimandritul Teofil Paraian. "Tr ansilvania". Desfiintati Manastirile . 1990. Dumit ru Staniloae. Vasile Radu si Gal a Galaction. M-am întrebat apoi de ce cartea nu are ISBN? Asta ar însemna ca nici în bibl iotecile publice nu e de gasit. pp.. Este vorba de textele aparute în "Formula AS". Parintele Dumitru Staniloae. Cluj-Napoca. 1990. Editura Crist. 20. în: Predici la sarbatori Împaratest i si cuvântari de lauda la Sfinti. 2002. traducerea Parintilor Prof. Cuvinte lamuritoare. Editura Polirom. ClujNapoca. 1929. Alba-Iulia. 2000. 109. Trancota C. Parintele Daniil Stoenescu. V-X. 6. 8. "Magazin Istoric". în 22 aug. 1946-1948. Biblia sau Sfânta Scriptura. Biserica. înregistrare audio la Manastirea "Sub Pia tra". Vocatia monahala si co ntinutul voturilor calugaresti. editia a II-a. 1998. TEXTE SACRE SI LITURGICE Biblia sau Sfânta Scriptura.com/inistea BIBLIOGRAFIE A. p. autorul face aluzie la Parintele Arsenie. cf. Editura Ar hiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos... arhiepiscopul Antiohiei cele Mari. introduceri si note de Pr. Penumbra. Episcopia Ortodoxa Româna. Arhimandritul Ioanichie. XI-XII. Galati. 12 mai 1940. Bu curesti. cf. Sibiu. Ibid. Ileana Marinescu. Vasile. 3. traducere. Sfântul Ioan Gura de Aur. Editura Arhidiecezana. 1990-1991. p. editia a 2-a. brin ster. I-IV.

5-6/1997. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea" . mss. Serie noua. pp. BOCA. 5/1993. Ieromonahul Arsenie. anul II. nr. "Gândirea". pp. "Strajer ul Ortodox". BOCA. "Gândirea". BOCA. pe versuri de Nichifor Crainic. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. 1-3/1998.BALAN. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. BOCA. nr. Ieromonahul Arsenie. p. 2000. copiate dintr-un caiet al Parintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia. 4-6/2000. "Strajerul Ortodox". nr. Vifornita cea mare. Ieromonahul Arsenie. BOCA. 42-43. p. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". 17. BOCA. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. Editura Episcopi ei Ortodoxe Române a Aradului. Vârstele libertatii. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. editia I-a. anul VII. BOCA. Serie noua.. "Strajerul Ortodox". pp. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. 6-7/1998. anul V II. BOCA. reprod ucere dupa o icoana pictata de Parintele Arsenie Boca. "Caietul Parintelui Ioan Farcas". consemnate de Parintele Pet ru Vanvulescu. "Gândirea". Serie noua. Serie noua. Cararea Împaratiei. "Gândirea". pp. "Gândirea". anul X. nr. anul VII. BEJAN. nr. Semne de sfârsit de sâmbata. 1-3/1998. 28-31. Vetre de sihastrie româneasca. Siguranta absoluta. Serie noua. 1-3/1998. 34-35. Serie noua. anul VII. reproducere dupa pictura b isericii din satul Draganescu. 4-6/2001. 29-31. 4-5/1998. "Gândirea". nr. anul IX. Ieromonahul Arsenie. BOCA. BOCA.. "Gândir ea". pp. 39-40. 1. Trepte spre vietuierea în monahism. Cine este Iisus?. Ieromonahul Arsenie. BOCA. anul IX. . BOCA. anul VII. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. Dimitrie. "Gândirea". din 7 mai 1952. Predici si ziceri. 68-70. BOCA. BOCA. Serie noua. Buc uresti. Ieromonahul Arsenie. 6-7/1998. 43. 77-78. cu privire la reînfiintarea Manastirii Geoagiului ca manastire de maici. "Gândirea". Editura Episcopiei Ortod oxe Române a Aradului. 47-48. 103. 1995. din manuscrisul Fiii Învierii. BOCA. nr. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. nr. Împaratia nevazuta. Serie noua. Arad. copie dupa un mss. BOCA. anul VII. mss. Serie noua. nr. BOCA. 1/2001. Colind armonizat de Parintele Arsenie Boca. Poezii. 5-6/1997. 13/2000. "Gândirea". Pravila Alba. copie dupa u n mss. nr. Predici. BOCA. nr. anul VII. "Gândirea". nr. 1-2. p. reproduc ere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. din manuscrisul Fiii Învierii. Un Om nou se naste. nr. Orbul din nastere si sufletele oarbe. anu l VII.. Misionari între lupi. Nebunii. BLAGA. Serie noua. 46. Unde mai sunt astazi limbile de foc?. Ieromonahul Arsenie. pp. 22-23. BOCA. Pogorârea la iad. 1982. Ieromonahul Arsenie. anul IX. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. anul VI . BOCA. Serie noua. 1-2. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. pp. Ieromonahul Arsenie. nr. "Gândirea". pp. Editura pentru Literatura. pp. Episcopul Aradului. pp. Serie noua. nr. 4-5/1998. nr. BOCA. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. reprod ucere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. "Caietul Parintelui Petru Vanvulescu". 6-7/1998. Ieromonahul Arsenie. an ul VIII. anul VII. 1-3/1998. anul VII. Ieromonahul Arsenie. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. 1967. Serie noua. p. "Gândirea". nr. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. nr.. 6/2 000. 1-3/1999. 1-3/2001. editia a II-a. BOCA. pp. Editura Tehnica. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. BOCA. În Duminica Ortodoxiei. Tara de obârsie. din manuscrisul Fiii Învierii. Arhimandritul Ioanichie. "Gândirea". anul V III. Schimbarea la Fata. anul VI. nr. 1996. nr. pp. Cine este Iisus?. BOCA. nr. 92-93. EIBMBOR. BOCA. Bucuresti. Arad. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. nr. 5 /2000. "Gândirea". reproducere dupa pictura biser icii din satul Draganescu. BOCA. p. 6-7/1998. Lucian. 4-5/1999.

nr. "Strajerul Ortodox". Ieromonahul Arsenie. 1992. "Gândirea". Intrari în monahism (Stire). "Puncte Cardinale". Arhimandritul Juvenalie. Bucuresti. BOCA. MLADIN. "Telegraful Român". "Telegraful Român ". MANEA. HAUSHERR. Pr. din manuscrisul Fiii Învierii. anul VI. Ed itura Anastasia. Pr. O lamurire necesara. Preoti ortodocsi în închisorile comuniste. MOIAN. Editura Gordian. nr. anul III. "Strajerul Ortodox". 1/1993. COJOCARU. CONSTANTINESCU. Dan. 2-4/1990. nr. Precizari. BODOGAE. 65-66. Casa Editoriala Gândirea. 34-35. Jertfa. nr. în "Ortodoxia". anul VII. Editura Veri tas. 1996. Teodor. nr. nr. 105-108. CORNEA. 9-10/1940. 77-78. Adrian (Ieromonahul Agapie).Recenzie. Manastirea Brâncoveanu. nr. Editura Anastasia. 2/62. BOCA. Cararea Împaratiei . nr. Dr. pp. nr. 9-10/1940. dar nu se îndoiesc. 3/2001. MARCU. CONSTANTINESCU. 1999. Dr. Post-Scriptum la o lucrare de istoria is ihasmului românesc. 2 volume. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe cr ucea de la Manastirea Sâmbata. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. 2001. Ati întrecut masura D-lor intelectuali de la Revista "Transilvania" . Serie noua. din manuscrisul Fiii Învierii.Sibiu. 1. 1994. Andrei. MARCU. Mitropolitul Serafim. nr. BOCA. Irénée. pp. Serie noua. În amintirea Parintelui Arsenie. p."Strajerul Ortodox". 3-4. 3. pp. p. 1-3/1998. 3-4/1994. februarie 1996. 28 noiembrie 1991. 96. pp. Zile albe. Editura Polirom. n r. Nichifor. CRAINIC. Scrisoare catre Parintele Arsenie Boca. "Gândirea". Idem. Serie noua. p. Timi soara. pp. 86-87. LUCINESCU. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. 2001. Cananeanca. Monahia Zamfira. diaconul Haralambie. Isihasmul. 1-2/1996. 1997. 5/2001. Mitropolitul Nicolae. 4. "Revista Teologica". "Telegraful Ro mân". pp. Despre o marturie care si-a gresit ti nta. Iasi. nr. nr. "Gândirea". din manuscrisul Fiii Învierii. 524. Imn pentru crucea purtata. nr . 1. 5-6/1997. Ion Gavrila. Bucures ti. pp. anul II. p. Ioan. 95-96. nr. OGORANU. din manuscrisul Fiii Învierii. Grigorie. pp. nr. 2/2001. Ion Gavrila. Ileana. "Gândirea". p. Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu (Stire). Brazii se frâng. 1997. CORBU. p. 4/2001. Experienta rugaciunii lui Iisus în spirit ualitatea româneasca. p. "Strajerul Ortodox". IONESCU. manuscris. Monahia Zamfira. Ieromonahul Arsenie. anul III. 6/2001. CONSTANTINESCU. 1993. Iasi. Penumbra. 1. CONSTANTINESCU. 26-31. pp. pp. "Gândirea". nr. Acatistul Prea Cuviosului Parintelui nostru A rsenie Boca. Prelegeri de mistica ortodoxa. 82-83. Serie noua. Un ideal de rugaciune. p. Ieromonahul Dometie. Grigorie. 15 . Editura Fides. traditie si cultura româneasca. Iisus si slabanogul. Bucuriile lui Iisus. OGORANU. Vasile. 1991. IONASCU. MARINESCU. Virgil. MOIAN. Manastirea Brâncoveanu.19. Monahia Zamfira. Timisoara. Editura Deisis. Sibiu. "Tran silvania". Monahia Zamfira. din manuscrisul Fiii Învierii. 2 volume. 1-2/1994. Romulus. Editura Marineasa. 3-4/1994. Târgu-Mures. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Dometie. 28 noiembrie 1991. Editura Patmos. 3-4/199 6. p. 12 mai 1940. zile negre. Serie noua. Serie noua. p p. BOCA. "Gândirea". Prof. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul crestin. 1-2. p. anul V. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 3. 38-39. Clu j-Napoca. 97-98. p. 1998. 6. pp. p. "Rev ista Teologica". p. Viata Sfântului Prea Cuviosului Parinte Arsenie Boca. Ieromonahul Arsenie. 525. 3. "Strajerul Ortodox". nr. MAXIM. 12-13. 1-2. manuscris. JOANTA. pp. NEAG.

ideal. Pr. Serie noua.R. REGNAULT. Editura Mitr opoliei Banatului. Staretul Manastirii Prislop. august 1997. Dr. Arhidiaconul Mihai. 64-68. 1-2/1996. "Te legraful Român". Dumitru. 94-95. Din cuvintele Parintelui Arsenie Boca. Maestrul spiritual în traditia rasar iteana. Prof. 7. Sibiu. Timpul Rugului Aprins. 2000. Timisoara. SRGIU. Dr. Cararea Împaratiei. Cr aiova. Editu ra Deisis. Sibiu. 1998. Editura Sofia. Acatiste. 1/1993. 1997. Cuvinte lamuritoare. POP. Gânduri bune pentru gânduri bune. Mitropolitul Antonie. Clu j-Napoca. anu l VII. Pr. Editura Humanitas. STANILOAE. Serie noua. Andrei. "Gând irea". nr. Veniti de luati bucurie.7. pp. PARAIAN. 1997. 2002. STOENESCU. Tinerete. "Calea Mântuirii". Dumitru Staniloae. Istoria Manastirii Prislop. Tatiana. 110-1 11. Ion Buga. Pacatul nerostirii adevarului.o zi cu cruce.O. Vlad. Editura Omniscop. Arad. (Convorbiri cu Dragos Seuleanu si Carmen Dumitriu).. un raspuns cres tin la nelinistile vremii. Cluj-Napoca. Arhimandritul Teofil. Arhimandritul Teofil. p. Arhimandritul Teofil. 4. Lumini de gând. Nicolae. Arhimandritul Teofil. Editura SF. A. Bucuresti.C. pp. Timisoara. 1999. Întâmpinari. PROTOPOPESCU. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Dezvaluiri istorice. Arhimandritul Teofil. în: Pr. Duhovnici români în dialog cu tinerii. Episcopul Daniil Partosanul. PACURARIU. PARAIAN. VUIA. . 2001. nr. Pentru cealalta vreme a vietii mele. Editura Teognost. nr. Bucuresti. "Teleg raful Român". Bucuresti. 3-4/1994. Lucien. 6/102. "Gândi rea". nr. 4-5/1998. Gheorghe Vechi. "Puncte Cardinale". PARAIAN. PARAIAN. 28 Noiembrie . Fagaras. anul II. Bucurest i. Mircea. pp. Biserica.S. Prof. STOENESCU. PARAIAN. STOENESCU. 2000. 1996. "Gândirea". Arhimandritul Teofil. PARAIAN. Prescuri pentru cuminecaturi. pp. Serie noua. Editura Humanitas. Monahul Daniil (Sandu Tudor). Arhimandritul Teofil. "Puncte Cardinale". p. Bucures ti. 1-4/1991. Arhimandritul Teofil. Lumina faptei din lumina cuvântului. Arhimandritul Teofil. SCRIMA. 2000. Editura Deisis. Ionescu Lidia. "T elegraful Român". Amintirile Mitropolitului Antonie Plama deala. Editura Bizantina. Cluj-Napoca. p. 1998. Ieromonahul artist. Arhimandritul Teofil. Bucuresti. Editura Anastasia. STANILOAE. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul secolu lui IV. 1997. PARAIAN. Între contestari si exagerari. nr. 1-2. SASAUJAN. PARAIAN. 15-16/1990. 11/ 2002. Bucuresti. 2002. Arhimandritul Teofil. PARAIAN. 2001. Unde a fost Biserica. Ne vorbeste Parintele Teofil. Editura Epis copiei Romanului. 1996. Editura Antim. Crai ova. Roman. 8-9. 20. Cuvinte catre tineri. pp. PARAIAN. Serie noua. Editura Mitr opoliei Banatului. 1998. TUDOR. Arsenie Boca. PARAIAN. Editura Cum. p. Din vistieria inimii mele. Arhimandritul Teofil. p. 8/80 . nr. iulie 1999. ***. Editura Agaton. nr. Arhimandritul Teofil. Documente inedite desp re Parintele Arsenie Boca. nr. nr. Ovidiu. "Gândirea". Parintele Arsenie Boca sau Universul Sfânt al culorii (Minunea de la Mihailesti).2. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Stanil oae. anul V. 8 august 1943. Prof. 1997. PARAIAN. Episcopul Daniil Partosanul. Editura Teognost. 1997. PLAMADEALA. Episcopul Daniil Partosanul. anul III. Împreuna cu ta tal meu. PARAIAN. Un om de care s-au bucurat oamenii. 2001. Prof.

Slujitori în temnitele comuniste.Zorica Latcu 45 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA 46 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE ÎN 800 DE CAPETE 49 ADEVARUL 49 ASCEZA 49 ASCULTAREA 50 ATEISMUL 51 AVORTURILE 51 BATRÂNETEA 52 BETIA . 4.de Teodosia . Editura Bizantina. 1-3/2000. Timisoara. ***. Bucuresti.CEI CE-SI BEAU MINTEA 52 BISERICA 53 BLESTEMELE 54 BOGATIA 54 BOLNAVII 55 BOTEZUL 56 CALEA MÂNTUIRII 57 CANCERUL 59 CALUGARIA 59 CALUGARII 64 17 . Editura Arhidiecezana. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. ***. 2001. Serie noua. Convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu. diletanti si neadevaruri. p. "Gândirea". Bucuresti. 16 mai 1948. Parintele Dometie de la Râmeti (despre). Cuprins RECOMANDARE 5 ARGUMENT 9 VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 12 Scoala primara si liceul 12 Gorunul lui Zian 13 Institutul Teologic 14 Ucenicia la Muntele Athos 15 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti 16 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu 19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" 19 Manastirea Sâmbata. p. ***. 2001. Editura Anastasia. ***. Suplim ent al Revistei "Renasterea". Marturisitori de dupa gratii. Jurnalism. (Convorbirea cu Maica Mina ). 1995. o alta "Filocalie" 22 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti 23 Chilia din munte 25 Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata 27 Chemat la treapta arhieriei 30 Staret si duhovnic la Prislop 30 Pribegia în Bucuresti 34 Pictarea bisericii din Draganescu 34 Asezamântul de la Sinaia 36 Scrierile Parintelui Arsenie 36 Îndrumator al monahilor 38 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism 40 Plecarea la cele vesnice 43 OMAGIU PARINTELUI DRAG . 1994. 1 2 aprilie 1942. 6. nr. Din lupta legionarelor românce. Lacrima prigoanei. ***.129. Cluj-Napoca.***. Praznicul de la Manastirea Sâmbata de Sus (stire). 2 volume. p. "Telegraful Român". "Telegraful Român". anul IX. Editura G ordian. ***.

CADEREA EI 88 FUMATUL 90 GADARENII SI SUFLETUL 90 GÂNDURILE 91 IERTAREA 92 IISUS .LUMESCUL 112 MAICA DOMNULUI 113 MARTIRII 113 MÂNDRIA 114 MÂNTUIREA 114 MINCIUNA 116 MINTEA 116 MOARTEA 118 MUNCA 119 NEAMURILE 120 71 . NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 83 EREDITATEA 84 EREDITATEA SI MEDIUL 87 EXTREMELE 87 FAPTELE BUNE 87 FIREA OMENEASCA .CINE ESTE IISUS? 93 IMAGINATIA 95 INSTINCTELE 95 ISPASIREA 97 ISPITELE 98 IUBIREA 101 IUBIREA DE SINE 102 IUDA .CARTURARII 65 CASATORIA 65 CÂRMUITORII DE NEAMURI 66 CHEMARILE LUI DUMNEZEU 66 CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 67 CONSTIINTA .IUDELE 104 ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 104 ÎNDUMNEZEIREA 106 ÎNFRÂNAREA 106 ÎNJURATURILE 107 ÎNTRISTAREA 108 ÎNVIEREA 108 JERTFA 109 JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 109 LEPADAREA DE LUME 111 LEPADAREA DE SINE 111 LIBERTATEA OMULUI 112 LUMEA . NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 72 CREDINTA 74 CRESTINISMUL 76 CUNOSTINTA MÂNTUIRII 77 CUNOSTINTELE 77 CUVINTE INTERZISE 77 DESFRÂNAREA 78 DEZNADEJDEA 79 DISCIPLINA 79 DREAPTA SOCOTEALA 79 DREPTATEA LUI DUMNEZEU 79 DUHOVNICUL 80 DUMNEZEU 82 ENDOCRINOLOGIE.GLASUL CONSTIINTEI 67 COPIII 69 COPIII ÎNDRACITI. NEASCULTATORI.

NEASCULTAREA 120 NECAZURILE 120 NEPUTINTELE 121 NEVOINTA 121 OMUL 121 PACEA 122 PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI 123 PATIMILE 124 PACATELE 126 PERSONALITATEA 128 PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 128 PLACERILE 129 PLÂNSUL 130 POCAINTA 130 POPORUL IUDEU 131 PORUNCILE LUI DUMNEZEU 132 POSEDATII 132 POSTUL 132 POVATUITORII 133 PREJUDECATILE 133 PREOTII 133 PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 136 PROVIDENTA 137 PSALTIREA 140 RAPORTUL CONJUGAL .RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 150 SCRIPTURA 152 SECTARII 152 SFÂNTA CRUCE 152 SFÂNTA ÎMPARTASANIE 153 SFÂNTA LITURGHIE 153 SFÂNTUL NICOLAE 154 SFÂRSITUL LUMII 154 SFINTELE TAINE 154 SFINTENIA 155 SFINTII .DREPTII 156 SIFILISUL 159 SMERENIA 160 SMERENIA SI CURAJUL 162 SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 162 SPIRITISMUL 163 SPOVEDANIA 164 STAPÂNIREA 165 STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 165 STUDIUL 166 SUFERINTA 166 SUFLETUL 168 STIINTA 169 TALANTII 170 TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 172 TRINITATEA 173 .DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 140 RATIUNEA 142 RABDAREA 142 RAUTATEA 144 RAZBOAIELE 145 RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 147 RECUNOSTINTA 150 RELIGIA 150 RENUNTAREA 150 RESPONSABILITATILE 150 RUGACIUNEA .

În pelerinaj la Sâmbata de Sus 223 ANEXA III 227 NOTE 228 BIBLIOGRAFIE 253 . Daniil Partosanul 189 Arhimandritul Teofil Paraian 195 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) 212 CONCLUZII 214 ANEXA I .Cuvînt lamuritor.ANTIHRIST 179 CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE TEOFIL 183 MARTURII 189 P. în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei".TRUFIA 173 TRUPUL 173 URA 175 URMAREA LUI HRISTOS 175 VEDENIILE 177 VICLENIA 177 VIRTUTILE 177 VOTURILE MONAHALE 178 VRAJBA CONFESIONALA 178 VRAJBA ÎN CASA 178 VRAJMASUL . prezentata sub titlul "Nota asupra editiei". semnata de Monahia Zamf ira Constantinescu 216 ANEXA II .S.