P. 1
RELIGIE

RELIGIE

|Views: 86|Likes:
Published by totoreanf
RELIGIE
RELIGIE

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: totoreanf on Feb 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2013

pdf

text

original

RECOMANDARE Sunt tot mai putini cei ce l-au cunoscut pe Parintele Arsenie Boca.

Tot m ai putini sunt cei ce-si amintesc de Parintele Arsenie si pot sa dea marturie de spre el. Din toti aceia câti mai sunt, nu toti au competenta necesara, iar unii di ntre ei au un cerc prea restrâns de actiune si de raspândire a cuvântului. Mai sunt si din aceia care, desi sunt bine informati, au ezitari când e vorba sa dea marturie despre cel ce a fost, este si va fi Parintele Arsenie, în cer si pe pamânt. În acelas i timp, sunt însa multi, în vremea noastra, cei ce doresc sa afle si sa stie câte ceva despre Parintele Arsenie cel de odinioara, dar cu actiune si în vremea noastra, m ai ales prin lucrarea sa, intitulata Cararea Împaratiei. Eu însumi am fost întrebat adeseori în mânastirea noastra, în alte mânastiri si în mul e orase: "Ce ne puteti spune despre Parintele Arsenie?" La fel, mi s-a cerut de multe ori: "Spuneti-ne ceva despre Parintele Arsenie." De fiecare data am raspun s cu placere la aceste solicitari si am pus în atentia ascultatorilor tot ce am so cotit mai important din cele ce le stiu despre acest om mare, ca si care nu stiu sa mai fi fost unul asemenea dintre cei cunoscuti de mine, ca lucratori în Biseri ca. Aceasta a fost pâna acum. De acum înainte si deocamdata, cel mai bun raspuns, raspunsul cel mai autor izat la întrebarea "Cine a fost, ce a facut si ce a gândit Parintele Arsenie?" ni-l da cartea de fata, pe care o recunoastem ca cea dintâi carte competenta despre Par intele Arsenie, o carte serioasa si vrednica de a fi luata în seama, pe care o rec omandam cu toata inima, în vederea folosului duhovnicesc. Autorul cartii de fata a facut aceasta lucrare ca proiect de teza de lice nta în teologie. El a lucrat cu seriozitatea cuvenita, a adunat material, l-a sele ctat si l-a organizat cu rigorile cerute pentru o lucrare stiintifica. Lucrarea a fost apreciata ca foarte buna, iar autorul ei, pe nume Ioan Gînsca (Ionut, cum îi zicem noi, prietenii) a fost declarat licentiat în teologie. Ea este a doua lucrar e de licenta a autorului, pentru ca ei îi premerge licenta realizata la Facultatea de Arte Vizuale, cu care a obtinut titlul de licentiat la prima facultate. Când Ionut mi-a oferit un exemplar din lucrarea sa despre Parintele Arsenie , am aranjat lucrurile în asa fel ca aceasta lucrare sa-mi fie imprimata pe casete ca s-o pot studia, iar studiind lucrarea, mi-am dat seama de valoarea ei si l-a m îndemnat s-o tipareasca, spre a ajunge la cititori. La fel au gândit si alti priet eni ai nostri si, cu ajutorul lui Dumnezeu, iata ca s-a ajuns la aceasta carte, care porneste la propovaduire ducând la cititori nu numai informatii despre Parint ele Arsenie, ci si multe din gândurile lui, cuprinse în partea de mijloc a cartii, i ntitulata "O sinteza a gândirii Parintelui Arsenie în 800 de capete". Sinteza gândirii Parintelui Arsenie este prezentata pe idei puse în ordine alfabetica, asa încât citit orul se poate orienta si îsi poate alege ceea ce-l intereseaza în primul rând. Ca unul care am contribuit si eu la aceasta lucrare cu informatiile pe ca re le-am dat, dar si ca unul care am insistat pentru tiparirea ei, bineînteles, o recomand din toate puterile mele. O recomand pentru toate categoriile de vârsta, d ar în mod special pentru tinerii intelectuali si, mai cu seama, pentru studenti. T inerii, care au viata în fata si se pregatesc pentru viitor, e bine sa porneasca în viata cu niste lucruri stiute, cu niste lucruri învatate de la Parintele Arsenie, care le vorbeste din carte. Socotesc ca nu-i cazul sa insist asupra faptului ca recomand aceasta cart e, deoarece cartea se recomanda ea însasi pe sine. Ceea ce trebuie sa fac eu, este doar sa spun cu apas ca aceasta carte nu este o carte de lectura, ci este o car te de studiu. O singura lectura, o lectura superficiala, este pur si simplu fara rost. Cartea fiind foarte densa, mai ales în partea în care se prezinta gândirea Pari ntelui Arsenie, ea nu poate fi asimilata si impropriata decât insistând si revenind. Deci, când recomand cartea, recomand si aceasta staruinta asupra cuprinsului ei. Ionut Gînsca ne face un mare dar, prin cartea pe care ne-o ofera spre luare aminte, pentru binele nostru si al celor din jurul nostru si pentru înmultirea bi nelui din aceasta lume. Îi multumim si îi suntem recunoscatori ca ne-a oferit aceast a carte, care nu-i o carte ca cele multe, ci este o carte de referinta, al carui folos îl vor cunoaste toti cei ce vor lua aminte la cele scrise în carte si le vor îm plini dupa a lor putere. Noua nu ne ramâne decât sa mutam gândurile din carte în mintea noastra si sa le dam viata, prin împlinirea lor cu fapta. Daca vom face asa, va fi

ca si când Parintele Arsenie va fi între noi, cu povatuirile sale de odinioara. Luând aminte la gândurile Parintelui Arsenie, va fi ca si cum l-am fi întâlnit fiecare dint re noi, la Mânastirea de la Sâmbata, la Mânastirea Prislop, la Bucuresti si Draganescu , ori la Sinaia. Pentru noi, cei de azi, cartea de fata tine loc de orice loc pe unde a putut fi întâlnit Parintele Arsenie. Ea este Parintele Arsenie adus lânga noi, cu cuvântul sau, care e acelasi pentru noi, cum a fost pentru cei care l-au auzit rostit prin viu grai. Pentru toate acestea, "Sa multumim Domnului", "Sus sa avem inimile!" Arhimandrit Teofil Paraian Mânastirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus ARGUMENT "Aduceti-va aminte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui D umnezeu; priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta" ( Evrei 13, 7). Acest îndemn, pe care îl pun ca început al lucrarii de fata, mi-a fost pus în ved ere în chip deosebit în urma cu cîtiva ani de un pustnic, pe când ma aflam într-un pelerin aj la Muntele Athos. Eram împreuna cu trei prieteni (dintre care unul - Ioan, Dumn ezeu sa-l odihneasca - s-a mutat la Domnul) si eram tare bucurosi de întâlnirea noas tra cu dânsul. Eram dornici de cuvânt de învatatura, asa ca Parintele a fost bun si ne -a vorbit. Nu ne-a spus prea multe, desi noua poate ca nu ne-ar fi ajuns nici o noapte întreaga sa-l ascultam. Au trecut anii, însa retin si acum din acea întîlnire mai ales îndemnul din Evrei 13, îndemn cu care am început. De atunci încoace, am încercat, dupa puterile mele, sa împlinesc acest cuvânt, sa -l fac lucrator. Si, împreuna cu câtiva prieteni, ne-am propus, pe lînga rânduiala si pr ofesia pe care o are fiecare în parte, urmatorul obiectiv: recuperarea si promovar ea gândirii si a scrierilor marilor parinti duhovnicesti ortodocsi, în special români. Este un demers care îsi arata actualitatea si necesitatea mai ales azi, când lumea crestina a cam început sa orbecaiasca ea însasi "în noaptea nestiintei si a lips ei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul" (Arsenie Boca). Deci motivele pentru care avem nevoie si trebuie sa ne îngrijim de acesti P arinti, pe drept cuvânt, "ca de ochii din cap", sunt evidente, întrucât ei sunt lumina torii trupului eclesial, ei sunt "luminatorii lumii" - "Luminatorul trupului est e ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat" (Matei 6, 22-23). Asa am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa ne îngrijim de editarea câtorva ca rti de spiritualitate ortodoxa si de organizarea unor expozitii de fotografii, d ocumente si scrisori, acestea din urma, închinate Parintelui Paisie Olaru de la Si hla. Prin urmare, si studiul de fata, închinat si el unui Parinte, se înscrie în ace lasi demers, de redescoperire si promovare a gândirii parintilor duhovnicesti, pen tru ca, fara nici o îndoiala, Parintele Ieromonah Arsenie Boca este unul din mai-m arii nostri, caruia i se cuvine amintirea noastra, dupa cum se zice în Epistola ca tre Evrei. Asadar, sa aducem lui Dumnezeu jertfa de lauda, adica rodul buzelor, care preaslavesc numele Lui (cf. Evrei 13, 15). Ca absolvent al unei Academii de Arte Vizuale, pot afirma ca mi-ar fi mul t mai usor sa zugravesc, nu prin cuvinte, ci cu ajutorul penelului, sau sa model ez în lut chipul Parintelui Arsenie Boca. Dar, si în aceasta situatie, ma simt oarec um ca si Anania, zugravul Regelui Avgar al Edessei, care, cu toate ca era un "zu

grav iscusit", nu a reusit sa "isvodeasca" chipul Mântuitorului.1 Desigur, nu se pune problema ca as fi si eu un zugrav iscusit, dar mi-a v enit în minte aceasta comparatie pentru ca ma simt si eu neputincios din pricina c a, studiind personalitatea si scrierile Parintelui Arsenie, la câte am reusit eu s a ajung, îmi dau seama ca dimensiunea spirituala a Parintelui Arsenie Boca e greu de cuprins în cuvinte (de "zugravit") si, pe lânga aceasta, mai marturisesc, ca mult i altii, ca "cunosc mult prea putin din tot ce Parintele Arsenie a reprezentat p entru neamul nostru".2 La toate acestea se mai adauga, sa-i zic asa, înca o dificultate, si anume faptul ca vorbesc despre un calugar, si-atunci s-ar putea pune întrebarea: cum pot eu întelege un calugar din afara acestei conditii, care, atâta timp cât nu ai trait-o , ramâne o taina, cum pot eu sa vorbesc (fara sa exagerez) si sa înteleg gândirea unui calugar pe care multi îl socotesc un sfânt, sau unii chiar un geniu? Deci, se poate totusi vorbi, se poate scrie, fara a te afla în treaba si fa ra a aluneca în disertatii pietiste sau în aprecieri "suficiente si destepte"? Când ai un îndrumator, se poate. Iata de ce, în aceasta situatie aflându-ma, m-am bucurat de sprijinul si calauzirea unui bun prieten, Parintele Arhimandrit Teo fil Paraian, care de la bun început m-a ajutat, m-a sfatuit si mi-a oferit cele ma i multe din materialele pe care le-am folosit în aceasta lucrare. Pe de alta parte, având în vedere prietenia mea cu Parintele Teofil (care l-a cunoscut pe Parintele Arsenie si ale carui ziceri, Parintele Teofil, se stie fo arte bine, le popularizeaza cu timp si fara timp) si având în vedere si faptul ca am facut si eu, ca oarecând Parintele Arsenie, o Academie de Arte Frumoase, m-am sim tit oarecum dator sa studiez si, în cele din urma, sa "isvodeasc" chipul Parintelu i Arsenie Boca. Gândita si redactata initial ca lucrare de licenta, cartea de fata a ajuns în mâinile, si cred ca si în inimile, mai multor prieteni si cunoscuti ai mei, caci as a se explica faptul ca ei au insistat si m-au sprijinit ca s-o si tiparesc. Le m ultumesc tuturor, în special Parintelui Arhimandrit Teofil Paraian si dau slava lu i Dumnezeu, Caruia ma rog sa ma ajute sa nu gresesc. Ioan Gînsca VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, lânga Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, i-au pus la botez numele Zian.1 Scoala primara si liceul Zian Boca face scoala primara în satul natal (4 clase) si apoi intra la Lic eul National Ortodox "Avram Iancu" din Brad, al cincilea liceu românesc din Transi lvania, dupa cele de la Blaj, Beius, Brasov si Nasaud, ctitorie a Mitropolitului Andrei Saguna, pe care-l absolva în 1929.2 Coleg de banca l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor (ce semna cu pseud onimul D'or Uragan), autorul amplului poem Horia redivivus (poem care îl face pe N ichifor Crainic sa exclame: "Onomatopee! În toata literatura universala nu cunosc o metafora de o asemenea amploare"), si autorul poeziei Sfântul, închinata Parintelu i Arsenie. Marturiile colegului de banca, cuprinse într-un caiet (jurnal) ascuns cândva de Romulus Neag (absolvent si el al liceului mai sus amintit), îl înfatiseaza pe Zia n ca "Exceptional de înzestrat, de-o vointa extraordinara, o memorie formidabila, o putere de munca si o tenacitate iesite din comun". "Manifesta înca de acum deschiderea spre universalitate; de o curiozitate i ntelectuala remarcabila, totul îl intereseaza. Întocmai cum un fluviu aduna în albia s a afluentii dintr-un întreg bazin hidrografic, se varsa în mare, de aici se pulveriz eaza în cosmos si din nou se revarsa pe pamânt sub forma ploii roditoare, refacând "ci rcuitul elementelor", el asimileaza informatii din toate domeniile cunoasterii, pe care le trece prin filtrul personalitatii sale si le transfigureaza într-un mod de existenta, prevestindu-l pe teologul erudit si duhovnicul deschis spre sufle tul omului, ridicând brate de energie spre tainele universului".3 Liceul National Ortodox din Brad, cu un corp didactic de elita, format la

introvertita. cautând sa se adânceasca în descifrarea tainitelor sufletului. c i exista si altceva. cânta la flaut. al înaltimii idealului spiritual-moral pe care e ducatorii nostri ni le-au insuflat. exceleaza la matematica. intrat în traditia poporului român. cu profesori mireni si teologi. ca un simbol al vigor ii. Se prefigureaza de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat sa aduca teologia în arena larga a vietii intelectuale care sa îmbratiseze o misiune spirituala totali tara. prec um urmarim o armonie între facultatile sufletesti. caligrafie. El s-a dezvoltat frumos. Spre sfârsitul cl asei a VII-a. profesorul Candin Ciocan. Cunostea totusi foart e bine limba franceza si citea cu aviditate studii de psihologie. cân d promotia de absolventi din acest an. puternice .5 Gorunul lui Zian În afara matricolelor scolare. ramâne însa peste timp o marturie vie p e care Parintele Boldor o evoca cu emotie: "Era în primavara anului 1929.4 În doua momente deosebite se stie ca Parintele Arsenie a revenit la liceul din Brad: revederea cu colegii dupa 50 de ani de la absolvire si cu ocazia celeb rarii centenarului celui de al cincilea liceu românesc din Transilvania. Ne-a impresionat taria de vointa cu care rab da frigul. Dumnezeu i-a dat o valoare mare. precum si o sinteza a acestor a cu viata. renuntând regulat la "portia" de carne din Institut. fiind îmbracat adeseori în îmbracaminte redusa. Totusi. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. De la aceasta vârsta. în frunte cu dirigintele. personalitati proeminente în slujba patriei si neamului". Tot astfel abtinerea de la bucate mai grele. asa cum Ieromonahul Arsenie Boca va confirma mai târziu în opera sa de valoare universala Cararea Împaratiei: ". fizica. de caracteriol ogie. pe când faceau s tudiile de Teologie la Sibiu. alte documente care sa ateste trecerea prin liceul bradean a lui Zian Boca s-au pierdut. apoi fiecare coleg stropeste cu stropitoarea la radacina. în cât între colegi are aureola unui "Sfânt".universitatile din tara sau de la Viena. Cu totii atunci am hotarât ca stejarul plantat sa poarte numele Gorunul lui Zian. vreme de patru ani. ci Boca Zian planteaza pomul". are preocupari care depasesc nivelul programelor scolare în domeniul artelor: de sen. biologie . Parintele Teodor Bodogae. M-am uitat cu ciu da la diriginte si cu aceeasi ciuda mi-am înfipt degetele în radacinile puietului.6 Institutul Teologic Cu zestrea intelectuala si spirituala dobândita la Brad. Ma pregateam sa iau puietul. îsi pune profund amprenta asupra receptivitatii intelectuale si sensibilitatii sufletest i a tânarului Zian Boca. sânge si oase. 210)". Z ian tinea si scutura puietul sa se taseze pamântul. al frumusetii. socoteste concludente urmatoarele aspecte ale personalitatii colegului sau7: "Poate ca faptul ca nu s-a prea bucurat în tinerete de caldura unei vieti f amiliale explica firea sa putin sociabila. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. Munceste suplimentar la desen si pictura cu profesorul Körmendy. Cu toate ca au sezut pe aceeasi banca. solitar. muzica. multiplica partituri pentru profesorul de muzica Gheorghe Pârvu. Vacantele le p etrecea adeseori la o rudenie a sa. chimie. de ratiune". A . Nu l-a pasionat prea mult studiul limbilor straine.. retrasa. la scurta vreme de la mutarea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. p. când diri gintele ma opreste: "Nu Boldor. tot asa trebuie sa urmarim o ar monie si între cunostintele din cât mai multe domenii.. seful pr omotiei de absolventi a liceului. ca un simbol al biruintei. al trainiciei. în textul de pomenire pe care îl publica în "Telegraful Român ". în 1969. ""Statura pozitivista". dupa care l-am legat de tutore. Parintele Teodor Bodogae marturiseste despre Parin tele Arsenie ca n-a ajuns sa-i poata cunoaste toate adâncurile sufletului. universalitatea manifestarilor omenesti. dupa o serbare în piata orasului. de 10 mai. se deplaseaza în curtea liceului pentru a sadi un stejar. însa trebuie si el sa si-o câstig e" (Cararea Împaratiei. Iar omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu s i-a câstigat în sine. ca sa faca din noi caractere tari. de grafologie. le-a facut colegilor marturisirea ca la orele de desen si pictura i s-a descoperit ideea potrivit careia "omul nu este numai carne. Inspiratia nu tine de materie. se înscrie la Instit utul Teologic din Sibiu (1929-1933) unde este "extrem de sârguincios si studios". liderul recunoscut si respectat de profesori si colegi. este extrem de interiorizat. eu îl presam.

Se spune despre Parintele Arsenie ca la Sfântul Munte Athos a cautat sa fie sub ascultarea unui parinte aspru. Si Parintele Arsenie s-a gândi t atunci: "Aici e de mine. când ar fi refacut. tu nu e sti în stare de nimic! Nici la maturat nu esti bun!". continua sa studieze în particul ar pictura într-o camaruta rezervata în calitate de infirmier al Institutului. Pr. (cf. Asa ca "Ma nastirea a început cu trei oameni mari" (Arhimandritul Teofil Paraian). voia sa aiba acolo numai absolventi de Teologie. urmeaza o scu rta perioada de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos. Dumnezeu sa-l odihneasca cu alesii Sai. retinut. Nu trebuie uitate nici c opertile minunate ale primelor patru volume ale Filocaliei si ale Vietii în Hristo s. la asta stau!". la reîntoarcerea în tara.cf. acela n-are decât sa cerceteze pictura bisericea sca din Draganescu (Ilfov) ca sa nu mai vorbim de tot atâtea lucrari de coloristic a si de modelaj cunoscute atât la Sâmbata. cât si la Prislop. Nicolae Streza). Dar Mitropolitul Nicolae Balan îsi dadea seama ca începe cu oameni nepregatit i în alta manastire si atunci i-a trimis la Sfântul Munte. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928. Toate acestea erau tot atâtea dovezi care ne ajutau sa întrevedem în el pe pictorul si pe duhovnicu l de mai târziu. Parintele Arsenie si-a adus o cont ributie deosebita. În sfârsit. "calatoria Sfântului Apostol Pavel din Grecia". este trimis cu bursa la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti. Cu gândul acesta a pornit. proaspat reîntors de la studi i în strainatate. cum putine s-au realizat la noi. în linii si culori. Si se s pune ca ar fi ajuns la un duhovnic10 care i-ar fi zis de la început: "Mai. iar din 1940 cu Parintele Serafim. Parintele Arsenie a stat acolo trei luni. cu care co laboreaza la realizarea în limba româna a acestei monumentale lucrari. cu trei ca ndidati la calugarie. sculptura si mai ales pictura. dupa absolvirea Institutului Teol ogic (1933). participa cu interes la prelegerile de mis tica ale lui Nichifor Crainic. Se stie ca în aceasta privinta fostul Mitropolit Nicolae Balan l-a trimis c u bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti.iubit de mic desenul. unde a facut studii deosebit e cu profesorul Costin Petrescu. Cine vrea sa se convinga ca în urma acestor studii Parintele Arsenie n-a pus în fresca de pe p eretii bisericilor la care a pictat doar scene si compozitii crestine remarcabil e.9 Ucenicia la Muntele Athos La putina vreme dupa terminarea Institutului de Belle-Arte. ci a sesizat. Îmi amintesc si acum de usuri nta cu care interpreta la flaut compozitii destul de pretentioase. Mitropolitul Nicolae Balan. cu trei absolventi de Teologie. la "miscarea" de reînnoire religioasa de la Manastirea Sâmbata. Parintele Dumitru Staniloae. prin care s-a încercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omenesti si vindecar ea lor prin lucrarea de înduhovnicire crestina. care a ajuns profesor la Teologie prin purtar ea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan. care cauta sa redea în compozitii clare si în analize psihologice des tule adâncuri ale sufletului omenesc. mana stire Voievodala zidita de Constantin Brâncoveanu. ale Profesorului Raine r Francisc . În acest context maestrul Costin Petrescu i-a încre dintat pictarea la Ateneul Român a scenei privitoare la Mihai Viteazul. care nu trebuie uitata. si anume cu: Parintele Ars enie. si solitar". cu Parintele Nicolae Mladin. când s-a îngrijit de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. Parintele Arsenie (Boca Zian). Aic i urmeaza cursuri de medicina (în special cele de anatomie. c are venea de la studii din Grecia. total sau partial. si frecventeaza si alte cursuri în domeniul culturi i si artei. Pentru toata stradania de bine. aduce câteva manuscrise ale Filocaliei pentru fostul sau profesor de la Sibiu. din 1939 din martie începând. chiar daca în metodologia ei au mai ram as multe aspecte de îndreptat. care o restaurat Manastirea de la Sâmbata.11 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti Fiecare cititor poate afla din prefetele primelor 4 volume ale Filocaliei . Arhimandritul Teofil Paraian) Sigur este ca. iar Parintele Serafim a ramas acolo 6 luni si un an scolar la Atena la Teologie. adevaruri vii si luminoase ale vietii harice. dupa spusele unora. La interventia profesorului Nicolae Popovici. care sa-l povatuiasca cu autoritate."8 "Extrem de rezervat.

Sa. Cuviosul Ierodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teol ogice "Andreiane". Sale si de miscarea religioasa pe care a trezit-o în jurul Manastirii de la Sâmbata de Sus.. Episcop N icolae Colan al Clujului. pe buna dreptate. am putut face fata unor greutati c e se ridicau ca muntii în calea tiparirii acestui volum. în 3 mai 1940.românesti (nu cele editate de Editura Harisma. Datorita a bonamentelor masive ce le-a procurat P. pentru a sublinia mai bine eforturile Parintelui Arsenie la aceasta lucrare extrem de importanta pentru spiritualitatea ortodoxa: "La unele scrieri am folosit si copii de pe manuscrise românesti mai vechi. P. aduse de P.C.se spune mai departe . Reproducem aici doua fragmente din prefetele volumelor 1 si 2 ale Filocal iei.C. Parintele Ieromonah Arsenie de la Manastirea Brâncoveanu. Parinte Ieromonah Arsenie. Tot P.s-a savârsit impresionanta slujba a tunderii în monahism a Parintelui Ierodiacon Arsenie Boca. în Vinerea din Saptamâna Luminata (deci de praznicul Izvorului Tamaduir ii n. acest act va ramânea legat într-o mare masura de numele P. În afara de aceasta.C. cf."12 "Ajutorul hotarâtor la tiparirea acestui volum l-a dat însa iarasi bunul meu fost student. de la Athos. Cu acest prilej . Sa a executat si coperta. Daca Dumnezeu va ajuta sa apara întreaga opera în româneste.) Un cald cuvânt de multumire trebuie sa aduc P. "Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu a întrunit la rugaciunea de obste s i în acest an. Mitropolit Nicolae al Ardealului la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Remarcat înca de pe bancile scolii pentru deosebitele-i înclinari spre viata monastica. unde. Par intele Arsenie a scris dupa dictatul Parintelui Staniloae.C. Î. la prima ei redactare. Mitropolit Nicolae si P.S. bunul meu student de odinioara."13 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Zian Boca s-a închinoviat la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în iunie 1939. pe care altfel nu cred ca as fi savârsit-o. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românesti. P. de la Manastirea Brâncoveanu. Despre nevointele si virtutile acestui prim cetatean al restauratei ctitorii voevodale de la Sâmbata de Sus. luând numele d e Arsenie. Dupa imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere. Contributia Parintelui Arsenie a fost mare si aceasta s-a concretizat asf el: Dânsul a adus cu sine de la Sfântul Munte Athos copii de pe manuscrise mai vechi si a insistat apoi pe lânga Parintele Staniloae pentru traducerea Filocaliei. mi -a alimentat curajul în mod considerabil ca sa pot duce pâna la capat o munca atât de ostenitoare. are loc tunderea în monahism la Ma nastirea Sâmbata de Sus. în mod surprinzator.C. Evenimentul este consemna t si de "Revista Teologica" din 1940. Parintele Profesor Dumitru Staniloa e l-a numit "Ctitor de frunte al Filocaliei românesti".n.S. a sustinut lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe car e le-a procurat. "a adus cerul ortodox pe pamântul românesc". acum sustine cu putere neslabita lucrare a de tiparire. asa cum zicea Parintele Arhimandrit Serafim Popescu de la Sâm bata de Sus. ale învatat urii staruitoare si ale dragostei de suflete. prefetele primelor editii nu apar si deci nici mentionarea demersurilor Parintelui Arseni e) contributia însemnata a Parintelui Arsenie la traducerea Filocaliei. cler si popor din tot jurul. Sa (Parintele Serafim Popescu) si de Parintele Arsen ie. Boca. a fost tuns în monahism tânarul diacon Zian V. prin care Parintele Staniloae. prin prezenta aproape neco ntenita si prin staruinta ce-a pus-o pe lânga mine de-a face aceasta traducere.C.P. primind acum numele de Arsenie.S.C. Dupa aproape un an de zile. au slujit Sfânta Liturghie si au cuvântat închinatorilor.).P. care mi-a ramas mer eu aproape. a fost trimis de Î. (. editata la Sibiu. P arintele Veniamin Tohaneanu)."15 Tot aici mai aflam urmatoarele: "Cu prilejul îndatinatului pelerinaj anual de la Sfânta Manastire Brâncoveanu d e la Sâmbata de Sus. Sa a binevoit sa scrie dupa dictatul meu cea mai mare parte din traducere. pe cele mai autentice baz e ale traditiei ortodoxe si cu mijloacele celei mai curate duhovnicii. a realizat coperta Fi localiei.14 fiind deja diacon celib (probabil hirotonit în 29 septembrie 1935. De aceea. vorbim altundeva. pentru a-si perfectiona marele sau talen ..

Nicolae Colan al Cluju lui înconjurati de sobor de preoti."17 Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu În 10 aprilie 1942 Parintele Arsenie a fost hirotonit preot. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". Vasile Sortan întru diacon pentru trebuin tele manastirii. cât si în aerul liber. fata de timpurile grele ce le st rabatem si de vremea ploioasa. alternând rugaciune a cu studiul picturii bisericesti. Iata de ce. poporu l român ortodox venit pe timp ploios. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. si P. "încrestând" . despre lucrarea duhovniceasca cu totul deosebita a fostului sau elev. Întors în tara.16 Si presa vremii tine sa vorbeasca despre "miscatoarea si emotionanta tund ere în monahism" a unuia din "luminatii absolventi ai Academiei Andreiane": "Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în acea sta zi mare.t de pictor. E un caracter integru si un monah de aspra ta rie duhovniceasca. M ot dupa locul de nastere.S. A urmat sfintirea apei la fântâna tamaduitoare si un Sfânt Maslu cu mare sobor de preoti. cum exclama cu admiratie Nichifor Crainic: "Ce vreme înaltatoare când toata tara lui Av ram Iancu se misca în pelerinaj. cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si o pera reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Români a Mare. Mitropolit Nicolae.S.P. departe de forfota lumii. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în c hipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celo r rele atât dinlauntrul. au avut mari bucurii duhovnicesti.P. Se reînvie acum o traditie a marilor pelerinaje la locuri le sfinte. Î. tânarul monah a înte les sa dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. S. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucurii le si necazurile în sufletul sau de mare român si de mare crestin.P. crescut si îndrumat în studiul teologiei. nostru Mitropolit Nicolae de a alcatui o trupa de calugari luminati. "Vinerea" din Saptamâna Învierii Domnului. iar apoi la Sfântul Munte Athos si la Atena.Sf. este pornit pe calea înfaptuirii". multimile nu mai contenesc. S-a slujit Sfânta Liturghie atât la altarul manastirii.n. Sa a hirotonit cu acest prilej pe Cuviosul prodiacon Arsenie Boca întru ieromon ah. diplomat al Scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. se remarca în chip stralucitor ca "pictor de suflete dupa modelul Domnului nostru Iisus Hris tos" (Nichifor Crainic). ctit oria voievodului martir".) a avut loc la Man astirea de la Sâmbata de Sus obisnuitul pelerinaj. si-a petrecu t viata la Sfânta Manastire Brâncoveanu.19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" "În anii de ctitorie la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus. absolvent de Teologie. "Isvorul tamaduirii". Î. La acea "bulboana spirituala uriasa".18 "În Vinerea Izvorului Tamaduirii din acest an (1942 n. Manastirea lui Constantin Brâncoveanu a reînviat în toata puterea duhovniceasca . deci în 19 43. prin aceste intrari în cinul monahal. cu sufletul plin de bucurie . Parintele Profesor Dumitru Staniloae marturisea. În adevar.P. Vechiul si statornicul gând al Î. veniti în numar destul de mare. cântând cu zapada pâna la piept spre Sâmbata de Sus. Pelerinii. parintele diacon Boca. cât si din afara hotarelor tarii noastre. pe care s-o desfasoare acol o în linistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaci une. iar pe tânarul. a simtit înca o dat a cum se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile p e care cei doi ierarhi. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus."20 Dupa numai un an de la hirotonia întru preot a Parintelui Arsenie. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. le îndreptau catre Cel Atotputernic.S. Sale a stors lacrimi pelerinilor. Predica înaltatoare si duioasa a Î. Peste Tara Oltului sufla cu putere duhul lui Dumnezeu prin mijlocirea manastir ii reînviate din mormântul în care o asezasera adversarii neamului si ai credintei dre pte".

cu voia lui Dumnezeu. hranindu-se numai cu pâine si apa. ca cresterea grâului. ci. tot asa era necesar sa aducem vor ba cândva despre ceea ce se petrece la Manastirea Brâncoveanu.. Des pre viata Parintelui Arsenie nu e necesar sa vorbim. ea trebuie sa continue a se desfasura d incolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realitati umflate de gazete.21 Dar precum se opreste omul macar câteodata din galopul atentiei spre atâtea l ucruri neesentiale si zgomotoase. privind într-o meditatie serioasa la ceea ce e c u adevarat plin de valoare pentru exitenta sa. caci asprimea ei e cunoscut a si nu vrem sa-l suparam laudându-l. Dar cuvântul are o eficacitate deplina numai când are a coperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. dar de min e când vezi. În ce consta taina acestor impresionante efecte ale lucrarii Parintelui Ars enie si care sunt elementele programului sau de lucru? Fara îndoiala ca mijlocul prin care lucreaza Dumnezeu în suflete este cuvântul pe care îl rostim în numele Lui. trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumusetile duhovnicesti care le sunt dezvalui te. "faptele care ilustreaza modul în care trebuie sa se lucrez e în zilele noastre si care pot influenta astfel asupra altora. Într-o foaie ca a noastra. ca rugaciunea zilnica. iar daca pleaca se întorc la scurte intervale. ci se încresteaza faptele care ilustreaza m odul în care trebuie sa se lucreze în zilele noastre si care pot influenta astfel as upra altora. O facem deci cu riscul de a supara pe Parintele Arsenie. nu se dau numai îndemnuri pentru ceea ce ar trebui sa se faca în scopul întaririi credintei. nu mai poate fi în mod continuu omul c are a fost. Manastirea de la Sâmbata de Sus nu e loc pitoresc de excursii si de distrac tii înramate în chenare arhaice. mai ales pentru ca simteam ca miscare a de la Manastirea Brâncoveanu e ceva care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul c arora se pot face exercitii gazetaresti. care considera vorba buna care i se spune ca cel mai mare rau ce i se poate face. de întâlniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le obliga la o viata scoasa d in mocirla inconstientei si placerilor usoare. ostenitorul smer it de la Sâmbata. Cuvântul sau porneste din neclintirea de stânca a celui ce nu se târguieste si   . ca respiratia continua. "De mult ne simteam datori sa scriem în aceasta foaie despre lucrarea duhov niceasca ce se savârseste zi de zi la Manastirea Brâncoveanu. Am evitat totusi pâna acum sa scriem. cu largi si adânci efect e în viata poporului nostru. Mitropolit Nicolae de-a initia prin restaurarea manastirii mart ire a lui Constantin Brâncoveanu nu numai reînfiintarea monahismului din Transilvani a. Cine îi urmareste dimineata în timpul predicilor Parintelui Arsenie. care taie azi brazda adânca în viata sufleteasca a unor întinse cercuri de credinciosi. Multi dintre ei. Te înduioseaza s a-i auzi sarmanii alergând în întâmpinarea Parintelui cu strigatul: "Parinte. dar simtindu-se atât de bine si de întrema ti.S. preoti si credinciosi. o refacere generala a duhului calugaresc ortodox. Atunci e un cuvânt ce se ru pe dintr-o fiinta care a devenit rug al credintei si muta focul la auzitori. stau acolo câte 2 pâna la 5 saptamâni. preoti si credinci osi". ca viata intima a fami liei. Gândul Î. Dar ceea ce te covârseste lânga acesti oameni este încordarea cu care asteapta sa le vina rândul la marturisirea pacatelor. veniti de la sute de ilometri. ci mediu de zguduiri sufletesti înnoitoare. a tât de scazut în ultimele timpuri. ca nu mai pot purta povara pe mine". ca sa nu meritam banu iala de cine stie ce pacat. ca lucrurile sfinte si mari. încât nu le-ar mai veni sa plece. a început sa-si arate rodul cel mai promitator. când fiecare stie ca Parintele va sta n umai cu el 4-5 ore în convorbire intima purificându-i toate maruntaiele sufletului s i toate colturile trecutului de petele chinuitoare ale pacatului. Pe pajistile manastirii si prin încaperile ei se afla zilnic 200-300 de fii nte omenesti îngenuncheate pe sub streasinile ei în rugaciune si scrutându-si trecutul de pacate a caror povara nu o mai pot suporta.P. cum zice chiar dânsul. la hohotele de plâns pentru pacatele lor. Cu atât mai mult eram datori sa vorbim despre o lucrare de proportiile cele i de la Sâmbata de Sus.

totul în conjurat de boschete înflorite si pajisti ireale prin fragezimea lor. Peste neamul nostru s-a abatut ca un adevarat flagel obisnuinta avortur ilor. în lacasul de închinaciune de la Sâmbata de Sus. e prin definitie ceva pasiv. retinem "importanta nationala" pe care o avea lucrarea de ac olo si faptul. Programul Parintelui Arsenie? Prin ceea ce a facut din sine si prin ceea ce propovaduieste. Parintele Arsenie se destainuie: "M-am înhamat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului în Om. ca "Ne este impos ibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii de la Sâmbata de Sus" ( Parintele Dumitru Staniloae). marturiseau în chip tacut despre misiun ea doxologica si iconografica a omului.nu se clatina ca trestia batuta de vânt. Numai o zguduire religioasa a constiintelor poate ajuta aici. Petru Boldor (colegul de banca de la Liceu l din Brad) petrecea aici trei saptamâni."25 Parintele Arsenie nu se straduia numai cu cuvântul rostit sa împodobeasca suf letele credinciosilor cu virtuti si sa-i faca pe acestia sensibili la armonie si frumos. Însa toate idealurile mari au în ele ceva paralizant: nu te lasa sa te preoc upi de nimicurile acestei vieti".23 Prin urmare. Hristos lucreaza numai prin Sfintele Taine si în Biserica. De aceea treapta în care culmin eaza pregatirea pelerinului este marturisirea. lipsit de forta. Tinem doar sa mai accentuam importanta nationala pe care o are lucrarea d e acolo. Fiecare credincios e obligat sa ramâna între semenii sai. când l-a auzit pe Parintele Staniloae afir mând cu admiratie: "Parintele Arsenie e un fenomen unic în istoria monahismului române sc". fiind raspunzator pentru ei. trezite la constiinta acestui pacat. podete ca într-o lume de basm. s-au recules cu hotarâre. Orice individualism sau mândrie dornica de afisaj. Cine vrea sa vada gâlgâitul vietii celei mai cuceritoar e si forta cea mai coplesitoare. Într-o scrisoare trimisa fostului sau coleg de banca de la liceul din Brad (Petru Bold or). opu s oricarei patimi si oricarui gând de mândrie."22 Atras de miscarea de la Sâmbata. cu duhul ei de înfrânare. Statul ca entitate impersonala îl com bate. va exercita o influenta binefacatoare asupra unor cercuri cât se poate de largi. lasân d sa se întrevada reflexe diamantine de roci alese ca pietre semipretioase.24 Manastirea Sâmbata. Parintele Arsenie a identificat aic i o mare racila si a pus fierul rosu pe ea. crezând pentru ei. Parintele zideste în suflet ul miilor de oameni care cauta aici raspuns la marile întrebari existentiale. o alta "Filocalie" "Spatiul din jurul bisericii era o veritabila lucrare de arta. În orice caz miscarea de înnoire. rugându -se pentru ei. pe care dânsul. prin aceasta Parintele aratând ca îndemnul " Fiti desavârsiti. ci e întreg asa cum îi este vorba: curat. Parintele Arsenie arata cât de mult se poate înflacara prin traire tot tezaur ul dogmaticei si al disciplinei rasaritene. Te minuneaza acuta sensibilitate fata de povara insuportabila a pacatului ce se trezeste în oameni la Sâmbata. fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau ma i mare. mici bazine de apa cristalina de munte. Smerenia si pur itatea vietii sunt conditiile sau mai bine zis conditia neaparata a mântuirii. Nimic nu poate zagazui revarsarea lui. Predica de la Sâmbata de Sus are ca obiect principal combaterea pacatului p rin trezirea gândului la prezenta vie a lui Hristos. Dar organele personale ale lui îl practica si îl promoveaza. cu mici iz vorase. La no i credeau multi ca traditia rasariteana. ci si împrejurimile manastirii. Ne este imposibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii d e la Sâmbata de Sus. pe care trebuie sa-l recunoastem si noi astazi. Se cunosc deja numeroase cazuri de f amilii care. de nuanta sectara este lovit în cap. chiar de va fi reprezentata numai prin elemente putine în satele noastre. ca un artist. n-are decât sa mearga la Sâmbata de Sus. de radicalizare a vietii crestine în sensul r estaurarii ei sanatoase. În anii aceia de profunda efervescenta spirituala. precum si Tatal vostru Cel din ceruri desavârsit este" înseamna si: . este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. de traire în duhul Sfintil or Parinti. E de a steptat ca aceasta trezire sa treaca de la om la om si sa putem înregistra nu pest e mult efecte remarcabile. le-a aranjat si îngrijit în asa fel încât totul sa arate ca un coltisor de rai (fotografiile din acea vreme sunt foarte graitoare în acest sens).

în acea perioada duhovnic la Sâmbata. cu slanina si cu de toate. dar si-a ma rturisit si încrederea în mine.. Pentru toate acestea am socotit ca Parintele Arsenie Boca a fos t omul cu cel mai mare aport în lupta anticomunista. "moral si material". el a pus cumva ochii pe mine. Am evaluat aceasta rezistenta ca fiind mai importanta decât lupta politica sau armata antico munista. am ven it într-o prima vacanta la Sâmbata. Î.. si anume ca Parintele i-a ajutat "direct" pe luptatorii din munt i. (.. Am avut relatii cu Parintele Arsenie Boca. Fie-i pomenirea neîntinata!". încredere pe care eu nu am calcat-o niciodata. la acea vreme staret la Manastir ea Brâncoveanu. ca ne-a m întâlnit acolo cu cei din munti. în anul 1947. din urmatoarele motive: "În ca litate de staret al Manastirii Brâncoveanu.. care a st ers numele Parintelui Arsenie de pe aceasta cruce. arestat în mai 1948. aducând lumea lânga altarele lui Hristos. Parintele Arsenie Boca i-a ajutat direct pe luptatorii din Rezistenta f agaraseana. s-a spus si se mai spune ca a f ost o legatura. el a capatat în mine o încredere deosebita. "De rezistenta din munti se vorbea si în ziare. O data a avut îndrazneala. carora el le umplea sacii cu mâncare. moral si material. Parintele Arsenie a f ost alungat. Eu am fost martor. Parinte Antonie Plamade ala. Se stia ca exista grupuri de ofiteri. i-am trecut numele pe crucea ridicata la manastirea unde a fost atâtia ani sta ret. care. carora le dadea sfatu ri si îmbarbatare.) În felul asta. precum si Tatal vostru Cel din ceruri este frumos". peste tot fiind un exemplu de demnitate si un sprijin pentru fratii sa i de suferinta. Delegati de-ai lor. torturat de Securitate si condamnat la închisoare si Canal. Nu este adevarat! Eu stiu lucrurile asa cum s-au petrecut s i nu înseamna ca-l politizez pe Arsenie si ca îl scot din rândul sfintilor asa cum încea rca el sa o faca. de m ai multe ori.. au ridicat în fata Manastirii Sâmbata o cruce-monument "în memoria ce lor ce s-au jertfit în luptele cu comunismul ateu" si pe care monument. dar nu numai eu. Asa marturisesc supravietuitorii rezistentei anticomunis te. ca un semn de înalta pretui re. pâna la moarte. ca înseamna ca l-am politizat p e Parintele Arsenie. împotriva comunismului ateu. care era mentor spiritual al întregii Transilvanii si chiar dincolo de hotarele muntilor. a tinut ca nimeni altul flacara credin tei.27 Despre legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta din munti. atât de mare.. dar permanent cautat de napastuitii din regiune. Cu sprijinul sau s-au tinut aici . El apara atunci o cauza sfânta. care era a libertatii si a cre dintei si îi ajuta pe cei din munti. Desi aici veneau studenti de la Cluj si din alte parti. Eu stiam chiar mai mult decât atât. (.P."Fiti frumosi.) Dupa ce am facut o prima vacanta aici. dup a ce am avut o prima discutie cu Parintele Arsenie aici. conducatorii Miscarii Legionare din România.. consfatuirile ce au dus la o unitate de lupta a tuturor fortelor a nticomuniste din tara. A fost tinut apoi cât mai departe de Sâmbata. indiferent de ce culoare politica erau ei. de grupul din Carpatii Meridionali.. Veneam si-mi petreceam vacantele aici. ci multi altii. încât ieseam numai eu cu el uneori. eu am fost martor cum Parintele Arsenie le transmitea si le dadea t raistele acestea pline cu alimente pentru cei din munti. (. umilit s i izolat. Si. Pentru atitudinea sa anticomunista. Cu banii pe care am putut sa-i economisim din bursa. îmbracati în ciobani. în anii 1945-1948. au trecut numele Parintelui Arsenie Boca. la plimbare pe lac.S.26 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti Între rezistenta anticomunista care exista în Muntii Fagarasului si Parintele Arsenie Boca. deci nu era un lucru de car e sa nu se stie. în 1995. cel care a fost dupa Codreanu si dupa Sima. Asta deja va poate spune ceva! Cel care a ridicat de curând troita aceasta din fata Manastirii Brâncoveanu în memoria celor care au murit în rezistenta din munti stie foarte bine aceste lucrur i. la "loc de cinste".) Student la Bucuresti fiind am auzit de miscarea de la Sâmbata. în afara de sup ravietuitorii rezistentei anticomuniste fagarasene sau de alti fosti detinuti po litici28 ne vorbeste chiar Mitropolitul Ardealului. la convorbirile Parintelui Arsenie cu Nicolae Patrascu. La multe din acestea am fost si eu martor. cum a spus un anumit parinte. eu am devenit pre feratul lui. Deci. veneau aici în manastire si Parintele Ars enie le umplea desagele cu pâine. si . se stia de grupul din par tile Timisoarei. Nu se poate spune.

De ce? Pentru ca ei."3 1 Prin urmare Parintele Arsenie avea deja o pregatire ascetica când s-a aseza t la manastire. si de încrestinarea vietii lor cea de toate zi lele". Si atunci. a renuntat si pentru ca el a plecat. "toti cei ce au participat la acele cursuri de spiri tualitate crestina din anii 1946-1948. 7). nici pentru el si nici pentru altcineva. dupa care lucrarea se opreste. cu intentia de a realiza o chilie în "i nima" muntelui. dorinta construirii unei chilii în inima muntelui si do rinta retragerii ne pare fireasca. de curând.cel care a facut pactul cu Teohari Georgescu în legatura cu încadrarea legionarilor în noua societate. dar nu avea nici un rost. Si este scris (era) numele Parintelui: "Ieromonah Arsenie Boca". o carte si nu spune ca Par intele Arsenie era legionar cumva.80 m. a renuntat si di n motivul acesta. Eu am asistat la co nvorbirile pe malul lacului ale Parintelui Arsenie cu cei parasutati prin anii a ceia din Germania. Nu Parintele a sapat singur chilia.. încât între colegi era considerat un "sfânt". nu au mai facut altceva decât sa-si pazeasca pielea. pentru binele tarii. un hol din care urma sa se desfaca o camera în stânga. Nu! El o facea în numele credintei crestine si în numele datoriei lui îi ajuta pe cei persecutati. ci tutu rora le-au spus ca n-au caderea si puterea sa împiedice ce trebuie sa vina. într-o predica de-a lui. ei pentru tine au m urit". a început sa duca o viata foarte ascetica. teraseaza stânca. " Chilia din munte "Cât de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea. Pleca dimineata la padure. (Parintele daca a vrut sa faca o treaba gasea tot deauna priza la oameni. care alcatuiesc Cararea Împaratiei. Parintele a lucrat cu oameni. îmbiindu -le trairea cu toata sinceritatea a idealului crestin.75 m si latime a de 0. Sigur. care venau sa organizeze rezistenta româneasca. pe care l-a marturisit pâna în ultimele ceasuri ale vietii. care da de stire mântuirea . pentru ca e în apr opiere o cabana turistica. A r enuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. ca crestinul nu-i voie si nu poate sa fie antisemit.30 Este foarte potrivit sa mentionam aici marturia realista a Parintelui Arh imandrit Teofil Paraian si sa luam aminte la ea: "Parintele Arsenie spune undeva. în momentul în care au ajuns în munti.32 "Parintele Arsenie a fixat un loc socotit de retragere. construieste o schela suspendata în fata. Daca gasea la râu o piatra mare care se potrivea undeva la manastire. Deci Dumnezeu es te Cel care rânduieste ce trebuie sa vina asupra oamenilor. stiu fo arte bine ca Parintele n-a îndrumat pe nimeni la rezistenta si nesupunere. pe o muchie de "cleant". se stie. de când era student. având cu el o scândurica subtire pe care îngenunchea la rugaciune si medita îndelung. în functie de purtarile lor. Oamenii veneau si îl ajutau. cu credint a religioasa. era un pact de forma. cu un povârnis aproape vertical. Dupa constatarile la fata locului ale Parintelui Boldor. ca antisemitismul nu tine de crestinism. si s-a renuntat si pentru . asa cum se crede. Au rezistat cât au rezistat. spre cursul vaii. la izvorul vaii Sâmbata. dar. înainteaza cam 1 m. pe care nu l-au respectat si pentr u care Patrascu a fost dupa aceea arestat si a si murit în închisoare. care pâna la urma n u a fost de retragere. Si atunci. sintetizat în Predica de pe Munte.. unii dintre ei au fost prinsi. pe care o largeste în interior.) Chilia e un început. Parintele Arsenie a avut mereu în vedere nevointele ascetice si aceasta începân d înca de timpuriu. din momentul în care s-au retras în munti. fara îndoiala si cu multa sinceritate. si "ataca" frontal muntele printr-o deschidere boltita de circ a 2 m. imediat aranja cu cineva sa aduca piatra cu un car cu bivoli. Ivindu-se fisuri în stânca. Parintele poate ca o fi avut o legatura cu vreunul dintre ei. de ascultarea lor de Dumnezeu.65-1. dar eu am asi stat la convorbirile lui Patrascu cu Parintele Arsenie Boca. nu au mai putut face nimic pentru tara. "Dintr-o autentica dorinta de traire spirituala. "scobeste" o deschizatura cu înaltimea 1. cel care a scris." (Isaia 52. Ori Pari ntele nu a murit pentru tara. Cred ca printre ei era si Vica Negulescu. iar altii au murit în luptele cu Securitatea. a solului de veste buna. Pe monumentul de la Sâmbata scrie: "Mama tara."29 Cu toate acestea însa. În interiorul masivului. este undeva scris . Adica partizanii.

alte si alte cete de închinatori soseau. fiindca monahul ajuta lume a nu prin cele pe care le spune sau face. în hainele de sarbatoare. care-i mistui a. Mitropolitul Ardealului. Veneau cu carute pe drumul cel mare pietruit. primindu-i binecuvântarea. ale Branului .ca erau partizani pe munte si sa nu se faca o legatura între Parintele si partiza ni. iar acum au început sa curga miil e din toate partile. praznuirea de acum m-a covârsit cu desavârsire. "Am fost si în anul acesta în pelerinaj la Manastirea de la Sâmbata de Sus din jud. fiind o binecuvântare de la Dumnezeu.S. sirur i. ne sageta totusi inima. ca prin minune. nu o face a de dragul senzationalului sau ca sa se pregateasca pentru vreo datorie oarecar e. Cu toate ca sunt un vechi cercetator al manastirii.00 0 de suflete. pe jos. rasuna ca un strigat de biruinta din miile de p iepturi ale închinatorilor. Dar Dumnezeu i-a menit din veci sa slujeasca celorlalti într-un mod m ai direct. Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata Acesta a fost de Izvorul Tamaduirii (7 mai) din anul 1948. a început ploaia din zori la manastire. si. ci prin însasi existenta sa. Aceasta slujire directa si vazuta era însa o consecinta esentiala a slu jirii nevazute pe care o aduceau prin rugaciunea lor. Roseala. a fost cel mai înaltator dintre toate praznicele la care participa se pâna atunci la Sâmbata. Daca An tonie cel Mare si Sfântul Serafim de Sarov n-ar fi facut nimic altceva decât sa se r oage în pustia în care se gaseau. barbati si femei. Liturghia arhiereasca La ora 9. ci ar fi facut-o cu convingerea. Doua zeci si patru de preoti în odajdii de mare sarbatoare au iesit întru întâmpinarea Î. Întreg acest popor pastra cea mai adânca reculegere si urmarea cu evla vie desfasurarea Sfintei Liturghii. Lisa si alte sate.P."33 Chilia Parintelui a ramas pâna astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga. staruitoare. ale Târnavelor. Atunci. dupa spuse le unui martor. în cele din urma. fuga lor ar fi fost la fel de creatoa re si ar fi avut o însemnatate uriasa pentru societate. Vineri. pe alocuri plouase si-n alte parti se pregatea de plo aie." (Arhimandritul Teofil Paraian) (Nu stim daca Parintele Arsenie ar fi vrut sa se retraga acolo cu totul s au numai în anumite perioade. cu exceptia unor oaspeti distinsi si studenti de la Bucuresti. siruri. Raspunsurile liturgice le-a dat si în anul ace sta corul din Fagaras. Fagaras. Arpase. si cu Parintele Arsenie s-a întâmplat ca si cu alti pari nti duhovnicesti: Dumnezeu a primit iubirea lor si i-a trimis înapoi în lumea din ca re doreau sa se retraga ca tamaduitori ai ei. de a ramâne singuri cu Dumnezeu. Hristos a Înviat. sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. ar fi fost la fel de mari facatori de bine pentru semenii lor. norii s-au risipit si raze a urii de soare si lumina au înveselit faptura gingasa a manastirii. Sâmbete. batrâni si tineri. maiestrit cusute si împodobite în cele mai felurite si mai placute culor i. întrucât ea avea sa împiedice pe credinciosii pelerini din satele vecine de a veni la praznic. Sale Nicolae. Tineretul din Dragus. iar troparul Învierii. însa suntem convinsi ca daca s-ar fi retras. Închinatorii cei mai îndepartati au fost cei din partile Brasovului. a stfel încât la ceasul predicii am putea spune ca se aflau în jurul altarului cam 10. în ziua praznicului. Miile de în chinatori îsi aratau bucuria si multumirea sufleteasca si îngenuncheau cu evlavie în f ata înaltului pastor.30 clopotele manastirii au început sa sune într-un dangat prelung si într-o armonie cereasca.) Dar. Si plo aia a tinut pâna catre ora 8. Cu toate ca ploaia era binevenita pentru pamântul înse tat. fete si co pii. Câteva sute de închinatori venisera din ajun. pun o floare sau aprind o lumânare. În tot decursul Sfintei Liturghii. Miscarea religioasa de aici avea deja anvergura nationala . Predicarea Evangheliei . prin stare de rugaciune neîncetata care se identifica cu sinea lor cea mai launtrica. o ploaie m arunta si deasa. Timpul era nehotarât. Visti. Veneau apoi cete. "Chiar daca nu i-ar fi trimis înapoi. cete. dragostea si dorinta pe care au avut-o si al ti oameni cu viata îmbunatatita care "au fugit de lume" din dorinta. care venea ca în fiecare an sa slujeasca la altarul ridicat în mijlocul padurii de fag.

care (dupa posibilitatile lu . brazdata de cei 66 de ani. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfin tirea fântânii. slujitorii manastirii. Multimea s-a strâns si mai mult în jurul altarului. în mentalitatea lo r. În fine. putea ajunge oricând periculos având în vedere popularitatea pe care a are. 37). mii de perechi de ochi atârnau de figura senina. ierodiaconul Nicolae.35 Otilia Radulescu Aroneasa marturiseste ca l-a reîntâlnit pe Parintele Arsenie în vara anului 1948 la Securitatea din Brasov. pelerinii vin la Manastire pentru a se împartasi cu Sfintele Taine si pentru a asculta cuvânt de învatatura si zidire sufleteasca.) În felul acesta predicarea Evangheliei la manastire e socotita ca ce va de sine înteles si asteptata cu sete de închinatori. care au tinut sa faca pe jos. Nu numai la marile praznice. se stie. Obisnuit. lucrând adânc în sufletul fiecaruia. aratând ca ctitorii de la Sâmbata fac parte din ceata mucenicilor cre dintei lui Hristos. a marturisit despre realitatea Învierii lui Hristos si despre datoria noastra de a învia cu El. preoti si diaconi: Par intele Prof. Mitropolitul nostru.34 Fireste ca regimul comunist nu putea tolera asa ceva si era de asteptat c a în cele din urma sa reactioneze. A mânecat de la cuvintele Mântuitorului: "De înseteaza cineva.P. Manastirea de la Sâmbata în aceasta privinta corespunde pe deplin cerintelor vremii de astazi: ea este o scoala de luminare a poporului. În ziua praznicului. prin frumusetea si puterea lor. A îndemnat apoi pe ascultatori sa -si pastreze credinta si sa împlineasca cu sfintenie datinile stramosesti. în frunte cu o batrâna de 70 de ani. care devenea incomod si care. Au urmat apoi la rând alti 8 predicatori. Mihail. Sa Mitropoli tul nostru Nicolae. au înviorat pe ascultato ri. dar plina de parinteasca iubire.P. a zugravit icoana duioa sa a unei cete de femei. Predica Î. botezata "cea frumoasa" din partea Î. Era în fata no astra o mare de capete. rostirea cuvântului fu începuta de catre Î. a adus multumiri tuturora pentru osteneala ce si-au dat venind în pelerinaj. Parintele consilier Secas din Sibiu a laudat râvna închinatorilor. plina de l umina si putere dumneziasca a Mântuitorului Hristos. sa vina l a Mine si sa bea" (Ioan 7.S. dând cu putere învatatura poporului.S. Numele primit la Botez si l-a dobândit pe buna dreptate". refuzând de a se urca în camion. Multimea asculta miscata si s orbea cu nesatiu din cuvintele vietii. Fântâna cea frumoasa Ca si alta data s-a facut sfintirea apei la fântâna de lânga altarul bisericii si Taina Sfântului Maslu pentru bolnavi. mai ales a femeilor. Protopopul Fagarasului. În încheiere. de orientare la o viata curata si de folos oa menilor si placuta lui Dumnezeu. Se banuia ca acolo unde este o asa de mare adunare d e oameni trebuie sa fie neaparat si instigatie. Serafim si Mihail au vorbit despre marile daruri ale manastirii si despre trebuinta înnoirii sufletesti a închinatorilor. Parintele Mladin a evocat în cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celo r credinciosi. a Î.S. ieromonahi cuviosi ca: Arsenie. unde a fost dusa si dânsa pentru cer cetari.S. d e desteptare din somnul pacatelor. un om în vârsta. a caror râvna este deosebita.P. Serafim. "Din spusele gardianului Raicu. Dumitru Staniloae. Avalansa poporului si a tineretului spre Manast irea Brâncoveanu i-a speriat. Ba unii din parintii manastirii au tinut cicluri întregi de predici. Sale Nico lae. Sale. Aceasta fântâna. fântâna vieti i si a nemuririi. cladita în mijlocul gradinii de pomi este o noua înfaptuire dupa desenele si planurile Parint elui Arsenie. Aceste daruri li se împartasesc în toata vremea. Si cine altcineva putea fi spion at si arestat decât "instigatorul". ca o apa limpede din izvorul sau.Vatra Manastirii de la Sâmbata a ajuns astazi un puternic amvon de propovad uire. toti licentiati si doctori în Teo logie. Cele noua predici. ci duminica de dum inica si sarbatoare de sarbatoare. Parintii ieromona hi: Arsenie.P. Parintele consilier Nanu din Sibiu. pentru tot p oporul în general si pentru studenti si tineret în special. cu strafulgerari de lumina . protopopi. tin sus predicarea cuvântului Evangheliei. Este o lucrare de mare arta. a vorbit cu adâncime despre Hristos. organiza acele "vacante spirituale" la care participau cu mult interes tineri si studenti din Bucuresti si din alte centre u niversitare. impunatoa re. punând în fata ascultatorilor icoana vie. Dr. Traian Ciocanelea. pelerinajul la manastire. (Aici se face referire l a Parintele Arsenie. Sale curgea natural. care.

arestat ca legionar. nici de mai marii Ierarhiei Bisericesti.37 Chemat la treapta arhieriei Într-o cuvântare rostita (liber) la 5 iunie 1998 în aula Palatului Patriarhiei.cu peretii tuturor cladirilor plini de igra sie si amenintati cu darâmarea. practic.. cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la întronizarea Patriarhului Justinian. la fel ca si ceilalti pat ru. harul sau le impunea respect si teama. obligat sa ramâna inactiv. care a fost de fapt initial ortodoxa. care i-a facut calugari. Erau câtiva si au plecat si a ramas m anastirea goala. care. arhidiaconul Ioan Circov de la catedrala mitropolitana din Sibiu si pr eotul Traian Faur din Silvasu de Sus. dupa ce s-a asezat acolo. a adus personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca. La terasa aceasta aveam si noi acces. mai ales ca bunurile fostei Biserici Greco-catolice au trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe. Parintele Arsenie era îmbracat în alb si parea detasat de tot ce-l înconjura. pe atunci în Manastirea Sâmbata de Sus. pentru ca Parintele începuse sa fie prigonit si urmarit de Securitate. În urma acestui eveniment al "revenirii". avusese aceeasi soarta ca si Prislopul..) De altfel era stiut c a Parintele Arsenie. mitropolitul de atunci al Ardealului. cu o gospodarie anexa foarte saraca si neîngrijita. Bartolomeu Anania. îsi aduce amin te ca Patriarhul Justinian se gândea sa-l cheme pe Parintele Arsenie la treapta ar hieriei. Arsenie a fost arest at. Si Mitropolitul Nicolae Balan trebuia sa se îngrijeasca de reacti varea Manastirii. Arhiepiscopul Vadului Feleacului si Clujului. Au fost de fata noul vicar al Arhiepis copiei Sibiului. când era ceva mai multa liniste. eram "c azate" într-un birou gol si la amiaza."36 Aceasta era starea lucrurilor când Parintele Arsenie a plecat la Prislop. pâna atunci staret al reînviatei ctitorii brâncovenesti de la Sâmbata de Sus. întreaga tara. fiind distrusa c u tunurile din ordinul generalului Bu ow. în gr upuri compacte. Preotul a fost caterisit si exclus din monahism si ceilalti au fost exclusi   . cu acoperisurile cladirilor mâncate de rugina. practic. Primul dintre acestea. a fost cel creat de Parintele A rsenie Boca. a cond us actiunea de revenire a preotilor si credinciosilor uniti la sânul Bisericii str amosesti. Si Mitropolitul l-a dus pe Parintele Arsenie sa organizeze Manastirea de la Prislop. dar a devenit greco-catolica. Totusi. cu câteva saptamâni în urma. preotul Traian Belascu. cu portiuni mari din terenul aflat în preajma cladir ilor duse de torentele pârâului Silvut. nu era vazut cu ochi buni de guvern si . parasit a de ultimii trei vietuitori uniti .P. a fost parasita de calugarii greco-catolici. Eu si prietena mea Ita Tâmpanaru. în ultima saptamâna a lun ii iulie. Si Parintel e Arsenie poate ca trebuia sa plece de la Sâmbata. mâncare la poarta. În 1954 a fost o rebeliune la noi la Manastire. S. fost preot de mir. Cev a de neînchipuit: calugari sa se razvrateasca! S-au razvratit împotriva Mitropolitul ui Nicolae Balan care a restaurat manastirea. surprinzatoare a fost aplecarea lui Justinian. dus în lagare de munca fortata si apoi.i) m-a ajutat foarte mult. Si parintele acela care a fost conducato rul acestei rebeliuni a fost sanctionat de Mitropolit. Manastirea de la Prislop.(. ca amploare. Î. Parintele era scos la soare timp de o ora pe zi. precum se cunoaste. Parintele Arsenie. Nicolae Balan (1929-1955). Manastirea era într-o stare jalnica. sa nu mai fie în atentia multimii si în atentia Securitatii. Dar a avut loc si un eveniment care s-a numit atuncea "revenirea greco-catolicilor în sânul Bisericii Ortodoxe". Datorita însa entuziasmului enoriasilor din Schei care aduceau zilnic. Stiu cu siguranta ca Patriarhul se gânde a sa-l cheme la treapta arhieriei. sau poate altor interese. poate. a carui puternica influenta spi rituala cuprinsese. Dr. cu doua veacuri în urma. care i-a hirotonit. A fost un preot si 4 monahi. "În aceasta ordine de idei. cel care."38 Staret si duhovnic la Prislop "La 25 noiembrie 1948. Acesta este motivul stiut al mutarii. ocrotindu-ma. dar. licen tiat în Teologie de la Sibiu si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure sti."39 "Poate ca a fost o solutie pe vremea aceea. nu numai pentru viata monahala. Din când în când se uita însa la noi. pe o terasa a cladiri i. Putinele cuvinte pe ca re ni le adresa erau pline de întelepciune si încurajare. cu o privire patrunzatoare. Parintele Arsenie era închis în subsolul cl adirii. a avut si el motivele lui ca sa nu se mai întoarca la Sâmbata. ci si pentru marile curente d uhovnicesti. puteam iesi la aer.

care a primit numele de Antonie. la care a adaugat altele noi.pe aces tea le avea acasa. Si atunci. îndrumat de Mitrolopitul Nicolae Balan. Mutare a. si niste scrisori adresate Parintelui Ieronim Grovu . în amintirea celei de a doua ctitora a manas tirii. hai la Sâm bata. Eu nu-s bun.din monahism.44 Activitatea Parintelui Arsenie ca staret se încheie în 1950.41 La 14 septembrie 1949. unul ca ieromonah. înainte de a fi depus din treapta a zis: "Parintele Arsenie nu a fost bun . scr ise de la Prislop. restaurarea bisericii si a cladirilor anexe. a fost tunsa în monahism la 6 august. icoanele de pe tâmpla altarului. asa cum s-ar putea crede.si astea le-a adus la Manastire si le-a predat Parintelui Serafim sa le citeasca obstii si sa se stie de ce Par intele Arsenie nu a mai venit la Manastire. gândita si zidita tot de Parintele Arsenie. nu erau în arhiva Mitropoliei . Este cunoscut fap tul ca Parintele Arsenie a lucrat constant la Prislop. Parintele Ieronim Grovu. Vladica Andrei a savârsi t.în general lucrarea întregului mobilier liturgic. dup a doua veacuri de napastuiri". rugându-l sa intervi na la Mitropolit sa îl lase la Prislop. ca esti din eparhia mea. respectiv sa se stie ca Mitropolitul l-a chemat pe Parintele Arsenie înapoi la Sâmbata.un parinte care s-a mutat la o alta manastire." (Arhimandritul Teo fil Paraian) Dar si aici. ajutat pe ntru o vreme si de Ieromonahul Dometie Manolache. În aprilie 1950. Parintele a fost cautat de Securitate. care au fost închinoviate aic i în luna mai 1950. cu numele de Dometie. licentiata în Teologie si cu diploma de absolvire a Facultatii de Fil ozofie din Bucuresti.19 . de pomenirea Sfântului I oan Evanghelistul si a constituit "prima mare bucurie ortodoxa a manastirii. un adevarat parc natural (ce ne aduce aminte de cel de la Sâmbata). "Parinte Arsenie. ziua Înaltarii Sfintei Cruci. la de cizia episcopului Andrei.01.40 Primul hram la Prislop a fost în data de 8 mai 1949. Si cu acest prilej Parintele Arsenie i-a s cris Parintelui Grovu ca "Oamenii sunt tot oameni".45 Deci manastirea devenise între timp de maici. A scos din arhiv a Mitropoliei niste scrisori ale Parintelui Arsenie adresate Mitropolitului. Cei doi tineri monahi însa n-au ramas mult timp la Prislop. Parintele Arsenie. parintele acela. Adica cât s-a straduit el sa r ealizeze ceva pentru ei (pentru cei de la Sâmbata). nu ramâne la Arad. un parinte de la Sibiu. avea niste scrisori. Parintele Proto singhel Arsenie Boca a ramas în continuare la Prislop ca preot-duhovnic. Într-o scrisoare din 26. cela lalt ca ierodiacon. Pa rintele staret Arsenie a fost hirotesit protosinghel. S i atunci.43 În curând au fost hirotoniti tot de Episcopul Andrei. Asta era amaraciunea Parintelui. str ajuit de o clopotnita pe stânca. cum vom vedea. în curtea manastirii. l-a chemat la Sâmbata. Parintele Arsenie a fost în continuare ur marit de Securitate.l-a dat afara. Cine-i bun?!". însa oamenii au ramas tot oameni . pentru ca între ti mp Prislopul devenise manastire de maici cu viata de obste. Dintre acestea. primind numele de Zamfira. punând începutul vietii de obste. care a fost conducato rul lucrarilor de restaurare de la Manastirea de la Sâmbata. Deci. În 1951 Monahia Zamfira a fost numita stareta a manastirii. sculptarea iconostaselor si a stranelor . prima liturghie arhiereasca ortodoxa. loc unde îsi va pune iarasi pecetea de ziditor de suflete si ziditor de asezaminte. Oamenii autoritatii de stat îl "ridica" pe Parintele Arsenie pentru ancheta în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951. prin implicarea personala în restaurarea manastirii si în toate celelalte munci de aici: tencuiala pentru pre gatirea frescei. amenajarea si decorarea între gii curti. nemaifiind în Eparhia lui. a plecat l a Manastirea Prislop unde a fost numit staret apoi duhovnic. de praznicul Schimbari i la Fata. Între timp ce s-a întâmplat: Manastire a Prislop a ajuns în Eparhia Aradului. fiind el pe atunci co nsilier la Mitropolie la sectia economica. ridicarea schelei pentru pictura cu care dorea chiar dânsul sa împo dobeasca biserica. sora Julieta Con stantinescu. Parintele Mihail nu a fost bu n . Cu acest prilej. iar stareta lor era acuma Monahia Zamfira Constantinescu.46 Asa cum am amintit putin mai sus. si Leonida Plam adeala42. nu i-a schimbat cu nimic. nu a fost si nici nu putea fi o rezolvare a acestei probleme. În cadrul aceleiasi slujbe a u fost tunsi în monahism: Stelian Manolache. au ramas primele 6 surori. deci Mitropolitul l-a chemat pe Parintele A rsenie." Si Parintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit sa îl lase în continuare la Prislop ca sa consolideze relatia între orto docsi si fostii greco-catolici si Parintelui Grovu i-a scris.

ca si cântaret de strana. Toate acestea. 3. aceasta pentru ca. (La anumit e compozitii se observa cu usurinta cele doua straturi picturale. cu ajutorul lui Dumnezeu. Arsenie. fara nici o motivare. .51 La fel s-a procedat si în c azul staretei Manastirii Prislop. asa cum vechii crestin i îsi asteptau Parintii. fara a spovedi. Parintele Dometie scria catre Episcopia Ortodoxa Româna a Aradului: ". . de lânga Bucuresti. pictura s-a "pangarit" (afumat). dupa expresia Sfintiei Sale. înainte de a fi la Canal50.01. cu actul nr.54 Pribegia în Bucuresti Dupa ce a fost alungat de la Prislop. din motivele ei. mai e si unul local. din pricina lumân arilor. de aceea. le-a resp ectat cu sfintenie. a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autoritatii. a fost cautat de o "adevarata avalansa de oameni". am ajuns acasa. Procedeul a fost brutal.1952. Ajuns acasa. Au intrat în chiliile surorilor. pe lânga motivul stravechi. în toate priv intele.) Aici. În cartea Vifornita cea mare a lui Dimitrie Bejan49 aflam ca Parintele Arsenie a fost dus. de Buna Vestire."48 Se stie ca în aceasta perioada Parintele Arsenie a fost dus la Canal unde a stat 9 luni de zile. în întelesul ca Parintele Ars enie nu s-a limitat strict la programul iconografic clasic. Parintele a introdus în pictura d e aici. dimpreuna cu obstea."47 Într-o alta scrisoare. vorb ind necuviincios. la Prislop: s anatos. a fost îndepartat din manastire.la ora 5 dimineata.. Prin urmare maicile au fost alungate iar manastirea desfiintata. pe lânga scenele clasice. ci doar participând la slujbe. si la Ocnele Mari. Parintele Arsenie a ramas duhovnic al Manastirii Prislop pâna în 1959. parintele Arsenie Boca.1951. pentru generatii de preoti si credinciosi. ramânând înca duhovnic. o pensie minora. staretul astei manastiri . scrisa tot în data de 26. Monahia Zamfira Constantinescu. îi scrie episcopului Andrei al Aradului urma toarele: "De Buna Vestire. la care a lucrat vreme de 15 ani. cu care înca n-am luc rat nimic pentru Iisus. adica 1976 si pe parcursul a mai mult de doua decenii. pr in actul Episcopiei Aradului nr. Nu s pune însa în ce an. V-o împartasim as a cum e: cu recunostinta si smerita metanie. pe alocuri.55 Este foarte important sa amintim aici ca "Parintele Arsenie nu a voit sa în calce decizia unui ierarh. viata însasi a manastirii fiind tributara rânduielilor pe care obstea încropita în 1949 si transformata în manastire de maici în luna aprilie 1950. Prislop.53 Dupa anul redeschiderii Manastirii Prislop. pentru stare tul lor. A fost angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lâng a pictorul Vasile Rudeanu. deja consacrate. 2 408/1959. Am aflat ca dupa Pasti veniti la noi. toate lucrarile efectuate au respectat planurile Parin telui Arsenie. mult folosit si tot atâta de senin. Asa cum am zis. pentru ca faceti parte.56 Pictarea bisericii din Draganescu Iesind la pensie. când. Bucuria n-are multe vorbe.51. Parintel e Arsenie a pictat-o de doua ori. Parintele Dometie împr euna cu maicile Prislopului solicita sprijinul ierarhului Aradului. Dar.. Parintele Arsenie si-a început pribeg ia în Bucuresti. Nu ni s-a preze ntat nici un ordin. mai n ou: îndeplinirea ultimelor forme în conducerea obstei de aci.04. adica în 1952. Va asteptam. nemaisluji nd.52 În in cinta ei s-a organizat un Camin de batrâni. Parintele Arsenie s-a întors la Prislop dupa un an. 2407/1959 semnat si parafat de Prea Sfintitul E piscop Andrei Mageru. care i-au pastrat si îi poarta o recunostinta aleasa".ceea ce-mi va asigur a si mie ragazul preocuparii si de ceilalti talanti ce-i am. în 1968 a început pictura bisericii parohi ale din Draganescu. cum chi ar dânsul spunea. iar în 1961 a fost angajat la Atelierul de pictura al P atriarhiei de la Schitul Maicilor cu încadrarea de muncitor pictor. Pictura de la Draganescu nu este una obisnuita. în semn de adevarata ascultare calugareasca. Al Prea Sfintiei Voastre fiu duhovnicesc. si compozitii de-a dreptul soca nte care au un rol vadit catehetic si care se adreseaza oamenilor zilelor noastr e. ci doar în întelesul de îndrumator spiritual. Încercând sa actualizeze mesajul Evangheliei.

dar si ultima dorinta de a nu-i fi date publicitatii. întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul".60 Este stiut faptul ca în nici o alta biserica nu este zugravita pe absida al tarului mucenicia acestui Cuvios. obstea s-a reorganizat înt r-un Asezamânt manastiresc în orasul Sinaia. care oricum este destul de rar reprezentata. S-a început cu câteva cuvinte de învatatura publicate în revista "Gândirea". fara ocolisuri si pe întelesul tuturor.si mai ales faptul ca amândoi s-au savârsit din v iata în 28 ale lunii lui noiembrie!61 Asezamântul de la Sinaia Dupa izgonirea fortata din manastire în anul 1959. al gând irii filocalice. Ea ne prezinta momente "Din viata si patimile Cuviosului Stefan cel No u. nu se poat e trece cu vederea o ampla compozitie pe care Parintele a zugravit-o pe absida a ltarului.a Cuviosului Stefan cel Nou si a Parintelui Arsenie . asa încât. lamuritoare. Aici si-a lasat într-o rânduiala desavârsita si predici si meditatii si desene. Cea mai cunoscuta dintre ele si cea mai raspândita a fost Cararea Împaratiei. o face acum într-alt chip. M ai erau apoi cunoscute si multiplicate (dactilografiate) si predici ale Sfintiei Sale si. Ele nu sunt simple vorbe de spirit.59 Ar mai fi foarte multe de spus si în ceea ce priveste felul în care Parintele Arsenie a gândit programul iconografic în ansamblul lui. cei care -i detin manuscrisele s-au gândit ca în cele din urma este mai bine sa le publice. care l-au cercetat sau nu l-au cercetat. credinciosi care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut. însa."58 Ca "predica" de acum sa fie cât mai convingatoare. pe vremea Împaratului iconoclast Constantin Copronimul. care le graia direct. lânga scenele reprezentate. iar în 1995 si în 2000 s-a ajuns sa se tipareasca (în doua editii deci) "forma definitiva a Cararii Împaratiei. Oamenii care-l cautau aveau ce învata doar din lectura pict urii. În acest asezamânt Parintele Arsenie si-a avut chilia si atelierul de pictura di n anul 1969 pâna în anul 1989. Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai vârstei sale în 28 ale idelor lui noemvrie. cu splendidai caligrafie. mare cautare au avut si fotografiile Parintelui Ars enie din perioada de când era la Sâmbata. însa nu acesta este scopul lucrarii de fata. asterne pe ziduri. când s-a savârsit din viata. o data cu acestea. numeroase sentinte sc urte. cu vina de pe urma: "Stefan mi-a facut temnita manas tire!"". este limpede ca Parintele Arsenie nu a pus întâmplator aceasta compozitie aici. dore sc sa accentuez doar latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. care reprezinta o sinteza a gândirii Sfintiei Sale. vazând câte variante ale scrierilor Parintelui Arsenie circula. c autând un raspuns la semnificatia amplasarii compozitiei cu pricina în acel loc însemn at. cu ajutorul pene lului si al culorilor. si anume cel din dreptul ochilor. D eci pictarea ei aici este firesc sa ridice semne de întrebare. E o pictura noua ca si predica de atunci. de unde vin toate rel ele care chinuiesc pe oameni. Dar.57 "Mica biserica de la Draganescu are norocul sa simta pe zidurile ei zugra vite predicile fierbinti. cât si în ceea ce priv este spatiul pe care se desfasoara. mai ales ca ocupa u n loc important în absida. nu pot sa nu observ asemanarile dintre cele doua vieti . care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodata. scrierile Parintelui e firesc sa cunoasca o rapida raspân dire. Serie noua. Parintele Arsenie a fost si un înzestrat scriitor bisericesc. pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbata de Sus. fotografii care erau si sunt puse de multi credinciosi lânga icoane.Daca i s-a interzis sa predice.62 Scrierile Parintelui Arsenie Pe lânga faptul de a fi fost un mare propagator al gândirii patristice. "ca sa nu mai orbecaiasca si ei în noaptea nestiintei si a lipsei de sfat. Nu as vrea sa fiu înteles gresit si sa se creada ca. care a tiranisit biseri ca între anii 741-775. adica dispunerea fiecarei compozitii în parte. Totusi. în acest context. în cele ce urmeaza. Prin urmar e. ci mai degraba sunt aschiile tâsnite din coerenta si vigo area unui trunchi cu radacini adânci. atât în ceea ce priveste dimensiunea ei. care acum este metocul Manastirii Prisl op. c hiar daca Parintele Arsenie nu a dorit acest lucru. Scrierile Parintelui Arsenie au circulat între credinciosi în mai multe varia nte. Parintele. cum ( . De viata si opera Parintelui s-au interesat si se intereseaza oameni si t eologi de seama.

de editarea careia m-am ocupat personal. am stat de vorba.64 I s-a mai atribuit si scrierea numita Sundar Singh vorbeste globului pamânt esc. somn.) La fel.se pricepea sa lege foarte frumos cartile .dupa o anumita ordine si cu o cali grafie unica". lucru care nu înseamna deloc ca n u ar fi si acesta foarte important. Unele dintre ele au f ost deja facute cunoscute cititorilor.care si ele circula în nu stiu câte variante -. care se adreseaza în special monahilor care do resc sa-si rânduiasca viata interioara în vederea urcusului duhovnicesc. Dar. Îndrumator al monahilor "De vrei sa te faci calugar. a unui fanatic. un manuscris ca re i s-a furat Parintelui Arsenie si care pe urma a fost modificat si rescris. Iata caracterizarea pe care o face Parint ele si asupra acesteia: "Sundar Sing . prin care vroia sa intre dincolo de mine. înainte de a da un verdict în ceea ce priveste recomand area pentru calugarie. M-a luat la spovedit. Era si un foarte bun psiholog. si pe care mai ales Parintele Arhimandrit Teofil Paraian le popularizeaza cu t imp si fara timp. aveam treisprezece ani si jumatate. De o larga raspândire s-a bucurat si scrierea Pravila Alba. mi-aduc aminte si de amanunte. mai ales de când exista posibilitatea ca ele sa fie fotocopiat e (xeroxate). În final lucr area mai cuprinde si o tâlcuire a rânduielii tunderii în monahism. de întrebarile pe care mi le-a pus.63 S-au mai tiparit si se mai tiparesc si în continuare predicile si meditatii le Parintelui Arsenie cuprinse în manuscrisul numit Fiii Învierii. care si ele circula . Lua foarte în serios problema calugariei. între care o întrebare care am spus-o eu de multe ori.65 O alta scriere care o gasim deja publicata în câteva site-uri ortodoxe web es te Trepte spre vietuirea în monahism. scrisorile Parintilor sunt unele dintre cele mai frumoase opere din literatura patristica. pentru ca. în "Foaia duhovnice asca pentru popor . I ata caracterizarea pe care o face Parintele pe un asemenea exemplar: "Pravila Al ba .Ce frumos scrie Sundar Singh si de ce pro asta calitate e apocrifa aceasta. Nimeni nu putea însela ochiul sau ager cu prefacatori i sau viclesuguri. Cele mai frumoase si cunoscute cuvinte ale Par intelui Arsenie le-am cuprins în cartea Parintelui Teofil Veniti de luati bucurie. îndreptar de viata care nu a fost cuprins în vreo scriere publicata (de pilda Cararea Împaratiei). nu toti cei din lume se prapadesc. nu trebuie uitat ca Parintele Arsenie a lasat acel program de ang ajare într-o viata duhovniceasca autentica în cinci puncte: "Oxigen. Spunea ra spicat ce avea de spus. pe care si le-a legat singur într-un volum . Tot aici trebuie sa amintim si scrisorile pe care Parintele Arsenie le-a trimis celor apropiati. Pâna una alta. fa-te ca focul!" (Parintele Arsenie Boca) Parintele Arsenie a fost cercetat de multi doritori de viata monahala. Nu statea sa se tocmeasca cu nimeni în privinta asta.Strajerul Ortodox". Parintele era acolo. Dintr-o singura privire si schimbând doua-tr ei cuvinte putea sa înteleaga si sa cântareasca exact ce-i de facut cu doritorul de calugarie ce-i statea în fata. Foarte elocventa în acest sens este re latarea despre întâlnirea din 1942 dintre Parintele Arsenie si pe atunci tânarul de 13 ani Ioan Paraian (azi Arhimandritul Teofil Paraian) care dorea sa ramâna în Manasti rea de la Sâmbata: "Când m-am dus eu la Manastirea de la Sâmbata în 1942 sa ma fac calugar. Parintele Arsenie "cauta sa vada prin tine dincolo de tin e". Mie mi s-a parut foarte curios la vârsta aceea ca m-a întrebat daca mi-a ve . incult si mincinos". Ma întreba daca mi-a venit în gând vreodata sa omo r un om. iar altele probabil ca vor urma a fi publ icate. glicogen. mai putin raspândita decât celelalte. dupa care vor urma predicile . prin mine dincolo de mine. Trebuie amintite aici si zicerile Parintelui Arsenie. (Nu exista carte a Parintelui Teofil în care sa nu apara cel put in o zicere a Parintelui Arsenie. copii dupa scrisorile Parintelui au ajuns la foarte multi credinci osi.model de strâmbare a unui original furat". nici toti cei din ma nastire se mântuiesc". Le spunea Parintele: "Mai. ci a fost au zit de catre un tânar din gura Parintelui Arsenie. pastrarea hormonilor si conceptia de viata crestina". sa nu uitam.Parintele) a gândit-o si cum a lasat-o în 1949.

care sunt strafundurile existentei mele. Deci. cât si pentru cei care au facut deja acest pas. pacat osul". Si mi-a spus sa zic: "Doamne. tu vrei sa te faci calugar? Pai îti spun eu ce sa faci tu. bineînteles ca s-a gândit la asta. desi se poate si cu cuvântul vorbit. nu e absolut necesar sa se faca asa. Dar lucrurile acestea trebuie rezolvate. Fiul lui Dumnezeu. nu aveau posiblitatea s a le formuleze asa de fain: "Tu esti sinteza harababurii din casa voastra". Iisuse Hristoase. cine suntem. Eu aveam o bunica." si nu stiu ce. Deci. Interesant. De ce? Pentru ca Pari ntele avea în gândurile lui si dupa aceea în afirmatiile lui. Amintim aici pe cei mai cunoscuti: Leonida Plamadeala. dar asa m-a învatat parinte le. dar am stiut de rugaciune si de câte ori îmi aduceam aminte zi ceam: "Doamne. în felul urmator: între respiratii zici "Doamne". si nici de atunci încoace. ca mostenim din strafunduri de existenta lucruri poziti ve si negative. o lucrare d . Nu te faci calugar. ci începem cu radacini. ci mi-a zis asa: "Zici în gând. J ulieta Constantinescu. ca nu-mi venise niciodata un gând de acesta. dar s-o zic. cât timp sa stau în rugaciune. fi re-ai . o data cu asta zici "Iisuse Hristoase. si lista ar putea continua. ca si când ar fi zis catre mine: "Uite ce-i. Bineînteles ca mi-am vazut de treaba.nit în minte sa omor vreun om. miluieste-ma pe mine. pacatosul". mai departe. pacatosul". am facut liceul. Iisuse Hristoase. o data cu as ta zici "miluieste-ma pe mine.67 Petru tinerii de atunci. A zis odata parintele catre unul: "Ma.. cu vreun duhovnic. si dând aerul afara din piept."66 Au ales calea calugariei multi dintre tinerii care l-au cautat pe Parinte le Arsenie. Nu mi-a spus cât sa zic. devenit vestitul duhovnic de la Râmeti. Dumnezeu sti e de unde. daca vrei sa stii cine esti. miluieste-ma pe mine. Fiul lui Dumn ezeu. daca vrei sa te faci calugar. Mi-a zis asa: "S-o zici cu gândul. de alta. si eu asa am facut. Adevarul este ca fiecare dintre noi suntem o sinteza. mi-am vazut de scoala. Vedeti. dar si pentru tinerii de azi care doresc sa urm eze calea monahala. dar s-o zici cu cu vântul gândit". Si nu m-am gândit decât dupa aceea ca Parintele a vrut sa vada de unde vin. Parintele Arse nie Boca a lasat o scriere care se refera la cresterea duhovniceasca a doritoril or de desavârsire. lipesti de respiratie rugaciunea. pe bunicii nostri. nu mi-a facut nici un fe l de teorie. parintele îsi dadea seama de anumite lucruri. sunt niste lucruri pe lânga care noi trecem usor. dar i-am mai auzit pe oameni zicând: "Te omor. Atât mi-a spus. viitorul Mitr opolit al Ardealului. tragând aerul în piept. mama mamei. îi cumulam pe parintii nostri. nici pâna atunci. cerceteaza-te si vezi de unde ai venit ! Si parintele. despre altceva nu mi-a spus nimic. ca fiecare dintre noi aducem o încarcatura în existenta noastra.. nu m-am gândit niciodata ca trebuie sa o fac cu exclusivitate. zicerea aceasta ca copil ul e oglinda parintilor. nu cu cuvântul vorbit. D eci. ea raspundea: "Pai numai de-ar semana cu mine. sa am o pravila. deci cu cuvântul gândit. pe care ceilalti nu le observau. miluiestema pe mine. ca Parintele nu mi-a dat directiva sa iau legatura cu vre un practicant al rugaciunii. dând aerul afara: "miluieste-ma pe mine. pacato sul". si atunci. sau. Nu mi-a dat nici o explicatie. Iisuse Hristoase. am plecat. am facut Teologia si dupa unsprezece ani m-am facut calugar. e voie. Este vorba despre Trepte spre vietuierea în monahism. ca noi nu începem propr iu-zis de la conceperea noastra. sau treceau pe lânga ele. cât timp sa zic rugaciunea. Stelian Manolache. trebuie sa avem gânduri pozitive. tu esti sinteza harababurii din ca sa voastra". de câte ori sa zic . pacatosul". Si atunci parintele stiind lucrul acesta. stiam rugaciunea cu care se mân tuiesc calugarii si foloseam rugaciunea cât o puteam folosi. Fiul lui Dumnezeu". a unei linisti. ca-i bine". însa. cum m-a învatat parintele: între respiratii: "Doamne". pentru ca lupta se da în gând. în orice caz. a unei harababuri. Dumnezeu stie cum suntem. si daca nu le rezolvam noi. nu le rezolvam niciodata si nu le rezolva nimeni. tragând aerul în piept: "Ii suse Hristoase. Bineînteles. înainte cu unsprezece ani de a ma face calugar. Doamne. Fiul lui Dumnezeu. bineînteles ca stia toate lucrurile acestea. dar faci ce fac calugarii: zici rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii ". si când zicea câte cineva de un nepot al ei: " Seamana cu dumneata". si având capacitatea aceasta de a intui esentialul în orice chestiune. ca sa o zic cu cuvântul gândit. Fiul lui Dumnezeu". Am mai vorbit noi de una. cu cineva care sa ma îndrumeze. ca sa scoatem din lu crare gândurile negative. ajunsa stareta la Prislop. do ar mi-a spus sa ma angajez la rugaciune.

Iar când vitregiile trecutului . si apu n. dar fara oameni îndeajuns forma ti.o adevarata sintez a a gândirii Sfintiei Sale despre monahismul contemporan . închipuiri. "un luminos punct de reper într-o eventuala încercare de înviorare a mon ahismului". Rasar. Pentru a evita aparitia acestora. când aceasta existenta e patata de nevrednicia vietuitorilor lor. dar mai ales cu sistemul nervos. umblat ul cu "pantahuza". Din diferenta de zestre. usurare. Oamenii din afara. ca încetarea mai devreme a unor fu nctii de natura endocrina. al famil iei. experienta si competenta cu care scrisese Cararea Împaratiei si Trepte spre vietuierea în monahism. Curajul de a alege liber acest mod de mântuire nu arunca ponoase pe celalalt mod de mântuire. înfiintate de ctitorii de peste munti. denaturari. E destul sa pomenim bisericile si manastirile din Ardeal.69 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism Parintele a vazut de-a lungul vietii sale si cazuri de calugari ratati. s-au aratat mucenicii.estul de putin cunoscuta. determina cersetoria. nu se ajunge decât la o si tuatie decadenta. Sanatatea fizica a fiecarui ins în parte trebuie medical si dinainte stiuta . ca sa sfârseasca în deceptii si . se nasc în obste atitu dini umilitoare. Adevarata chemare însa nu are nimic cu infirmitatea. care situatie? E frumoasa initiativa si trebuie apreciata. litanie. de care depinde si înnoirea mai generala a Bisericii si a societ atii. de und e înclinatia spre exagerari. "înclinatia spre manastire" nu e de fapt o înclinatie. Acesta ne-a ferit de cel rusinos. mai ales între femei. De multe ori. ci cuiere de haine calug aresti". pretarea la slujbe pe rufarie. pricinuind oarecare jena. Iata câteva decadente: Saracia. dispera re si abandonare a adevarului. care ajuta prin donatii mai de seama. ramân de obicei la voia întâmplarii si prada u nei pareri cu totul pe dos. sa învrajbeasca obstea si sa se învrajbeasca si între ei înafara . în diferite grade. al decadentei actuale.destramare sufleteasca. Dar negrait mai importanta decât aceasta scriere este pilda vietii Parintel ui Arsenie68. care sa conduca cuminte ceea ce se aduna la întâmplare. ca si acum). ba si care n-aju ta cu nimic. claritate. adica pot fi "batrâni frumosi". spre a -i arata cu iubirea. ai caror vietuitori au tinut treaza în constiinta unitatea ortodoxa a neamului. ci o infirmitate de adaptare. Aci e cazul de popas. De rasaritul sau apusul acestora atârna încrederea sau neîncrederea ce le mai ramâne oamenilor în forta de creatie a crestinismului. sângele si glandele endocrine. inima.toate tu lburari psihice din cauze netratate. Aces tea din urma. pe b una dreptate. Ce reînfiintam. Parintele Arsenie i-a scris Episcopului Aradului. care nu mai trebuie neglijat. din cauze organice sau din a lte cauze. ar fi o învrednicire. "Am vazut si rasaritul si apusul multor manastiri. chiar si în mijlocul unei lumi plina de confuzie. "ca le poate fi viata asa cum le este si numele" (Arhimandritul Teofil Paraian). decât oameni perfect sanatosi cu p lamânii. naluciri . pe care si-o aduce fiecare. când graiesc constiintei poporului prin simpla existenta lor.poate fi socotita. habotnicii. D espre ei zicea: "Unii dintre calugari nu sunt calugari.smintelil e. întâietati nedrepte . daca nu li se are grija. Prea Sfintitului Andrei Mageru. un preludiu al sfinteniei.urzite de Vatican . cu care uneori se începe o manastire. din pricina ca înca nu a fost editata. în eparhia caruia era în acei ani.le-a darâmat si ars. ca înnoirea monahismului (atât de dorita si atu nci. epistola lamuritoare a Parintelui Arsenie . De fap t e o tragedie care bate la usa: dezorganizarea mintala. Alcatuita cu precizie. când manastirile s i le desfiinteaza calugarii. care arata calugarilor ca pot trai ca Parintii din vechime. E un apus frumos. Aci e un punct gingas. taxe pe slujbe .rusini. Nu pot fi primiti în aceast a nevointa de o viata a sfaturilor evanghelice. nu se face prin înmultirea numarului de manastiri si schitulete si nici prin simple directive venite "de sus". încep sa se amestece în treburile interne ale manastirii. Infirmii vad în manastire: vis. profunzime si cu o putere de discernamânt cu totul aparte.

dupa care trag niste concluzii care nu sunt adevarate. Iata rostul si sarcina povatu itorilor. pentru familie."72 . în 28 noiembrie 1989. cu cât sunt mai mari cu atât au o viata mai scurta. Multe structuri psihice sunt prada obsesiei raul ui. dovedind un climat nesanatos al mintii sau ducând la el. e o dovada de lucrare dumnezeiasca si. care au pricinuit Bisericii numai suparari. "Mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. si nu stiu ce . pentru lume. dar foarte arareori se nasc povatuitorii: staretii si duhovnicii. Nu multe manastiri. Ziduri se pot face usor. pentru Biserica. straini la trapeza si rugaciune. numai El o poate face. de calendar (stilismul). De aceea. îmbunatatiti în smerenie s i iscusiti în dreapta socoteala si. Aceast a este ultima Lui definitie. buni cunoscatori ai omului: limpezi în doctrina. la 79 de ani. Vin. ca moare lumea la 79 de ani si ma i devreme. duhul Sfintiei Sale de l a Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu.nu sunt de nici o treaba în manastiri . E atât de anev oios lucrul acesta dar si atât de mare. pastrate asa: moment de culme al trecutului graiesc mai bine consti intei poporului. chiar putini. fara isp ita sfinteniei. a avut cev a cu rinichii si din aceasta i s-a tras si sfârsitul. Deci. Deci Parintele Arsenie s-a sfârsit în Sinaia. ci p utine: cât mai putine. Întotdeauna se gasesc vietuitori de manastire. Ca ci pietrele. de catre oameni care nu stiu realitatea si care vreau sa îl puna pe Pari ntele în atentia altora. se închina si cer m ijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. Caci multi par buni. Mori. Adevaratii chemati vad limpede eroica nevointa a desavârsirii. dar cu atât mai bune. încât atrage prezenta nevazuta a lui Iisus întro atare obste. Speriatii acestia se dedau de capul lor la n evointe care le ruineaza amândoua sanatatile . Ca a vorbit cu Ceausescu. ca i-a spus lui Ceausescu ca va muri. si nu prea mari. Parintele Arsenie a f ost înmormântat în cimitirul Manastirii Prislop. mari din neprevedere. adunare de vietuitori foar te usor . Iubirea de Dumnezeu si de oameni. ved eri largi. Fiecare ins e o lume de nec unoscute. vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. mai bine fara ele. dar devin rai adunati laolalta .. a pacatului. porunca si rugaciune. al înzestrarii si al componentei personalului. luati în parte.sminteli."70 Plecarea la cele vesnice Parintele Arsenie a murit la Sinaia. pentru noi toti. se roaga. într-o obste de un cuget. în ziua de 4 decembrie 1989. nu se ma i pune problema din ce pricina ai murit. fel de fel de aprecieri de catre oameni neco mpetenti. "Se fac fel de fel de vorbe. pentru tara. pe deasupra. a diavolului. De asemenea e foarte bine sa se stie de la început care e punctul de vedere al fiecarui ins asupra raului. ca de p ilda pe amanunte de tipic. Din câte au ei de facut pomenesc doar una: Unificarea sufleteasca a obstii. A suferit. acolo si-a dat s fârsitul. sub influenta structurii lor."71 Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi. a face unire între oameni. pictura Sfint iei Sale de la biserica din Draganescu. ba c hiar dusmani. lucraturilor. Infirmii se fixeaza pe îngustimi neesentiale crestinismului. Iar daca totusi sunt primiti. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. desavârsit. chiar de pravila.devin ceea ce erau de fapt. Acestia trebuie sa fie minti luminate. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. e ridic ata de Noul Testament la valoarea de argument al existentei lui Dumnezeu. mormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si importan te în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. în 28 noiembrie 1989. chiar de-ar avea povatuitori cu calit ati. decât realizarile prezente fara nadejde. credinta în Hristos. ca toti sa fie într-un cuget. aprind o lumânare. unde vin crestini din toata ta ra si chiar si din alte parti. Nu-i adevarat! Sunt niste lucruri care nu s-au întâmplat si pe care le inventeaza oamenii si pe care le citesc credinciosii si necredincios ii. daca nu cumva pentru totdeauna. Apoi. sub rapor tul asezarii. la ora 9 si ceva seara. dragostea fata de Hristos. despre trairea în Hristos. structuri cu o fericita îmbinare într e iubire si autoritate. îngustimi ha botnice. obstea poate ajung e prada mâncatoriei. Obstile mari. gospodarie la fel.. viciilor.greutatea-i la ales. manihei asupra trupului si osânditori ai familiei obsesii si interpretari nesanatoase ca obiecte de cugetare. ca încheiere a parerilor: decât realizari sortite decadentei.

techel ufarsin" . Împ aratul s-a cutremurat. pentru vremea noastra si persona litatea si activitatea si lucrarea duhovniceasca si cea scrisa si cea reprezenta ta estetic sau artistic. Parintii au vorbit iar unele din cuvintele lor au fost tra . ne-a tâlcuit. avem nevoie de focul Carmelului.XII. ci din necesitate sufleteasca si spirituala. Teodosia . de pietrele Carmelului. ne-a citit chiar si nea descifrat parte din semnele timpului pe care noi le traim si cu care suntem ma rtori si contemporani. în sufletele noastre: ne-a descifrat.La parastasul de 12 ani. cântariti si împartiti". De aceea suntem noi astazi aic i. împreuna cu toti credinciosii."73 OMAGIU PARINTELUI DRAG Noi. P. chemat de Împarateasa. Si Parinte drag l-am avut.1989 O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor "Din fericire. în familiile noastr e. în vea cul acesta. mene. în duh curat ortodox. ave m nevoie de urmele pasilor Sfântului Ilie pe Carmel. în fidelitate si credinciosie fata de Biserica noastra Ortodoxa . copii ai Parintelui. Iar acum la despartire. pentru ca. Brasov.. nu din curiozitate. Cerem binecuvântare. în poporul nostru."Numarati. în predica rostita cu acest prilej. în Biserica noastra. pentru timpul nostru. tâlcuind duhovniceste viata si lucrarea Parintelui Arsenie Boca. harul si darul lui Dumnezeu. cuvântul lui Dumnezeu. N-a stiut ce semnificatie au aceste cuvinte si nici altci neva din anturajul sau. ne-a talmacit mesajul lui Dum nezeu. Parinte Daniil Partosanul. 3-4. a a vut pentru veacul nostru. Nu va înceta nici cum. Si cu toti nadajduim.. repet. numarati. Cu smerenie si iubire. Sfaturile ce ne-a dat. în tara noastra. am gasit o comparatie. a venit si a tâlcuit cuvintele: "Mene. Viu sa fie-n amintiri. avem nevoie. cei ce l-am cunoscut. pentru ca astazi sa ne traim viata noastra crestineste. avem nevoie de duhul si puter ea si rugaciunea si mijlocirea si binecuvântarea Prea Cuviosului Parintelui nostru Arsenie Ieromonahul. De la cel plecat în zare. când la ospatul idolatru si pagânesc al acestuia. printre multe altele. Simtim astazi adânca durere. cea una singura. a spus printre altele: "Am meditat si m-am gândit: Oare ce semnificatie. Dumnezeu trimite o mâna care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului niste cuvinte.Zorica Latcu. ca si Sfântul Elisei. Dar si mare mângâiere. iconografic a Parintelui nostru Arsenie? Si am gasit o asemanare. Chipul sfintei lui iubiri. dar.S. soborniceasca si apostoleasca. Asa mi se pare ca a facut si Prea Cuviosul Parintele nostru Arsenie. Caci noi stim ca si acum. nu din alte gându ri. De vom împlini curat. Cu Parintele sa fim. cu ceea ce s-a petrecut în Babilon pe vremea Împar atului Belsatar. Cu nemarginita recunostinta. ca si femeia din Sunem pe Muntele Carmel. proorocul Daniel.

1 Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca foarte binevenita realizarea. care sa cuprinda cu precadere acele cuvinte scrise într-un limbaj aforistic. Vocea inconfundabila a dânsului le însoteste si parca le da o putere si mai mare. Monahi si laici rumegau apoftegmele ca pe cuvintele Sf intei Scripturi.2 Un alt motiv care m-a determinat sa fac aceasta selectie. Cînd le citesc de prin carti parca si aud glasul Parintelui care le-a rosti t. Pe câti prieteni sau credinciosi nu i-am auzit rostin d ziceri de-ale Parintelui. sa nu faci tot ce poti. Oricine a citit macar o predica a Parintelui. îl arata pe Parintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sinteza deosebita . "Nu tot i din lume se prapadesc. si zicerile si apoftegmele marilor duhovnici contemporani exerci ta asupra credinciosilor nostri o atractie evidenta. "Cea mai lunga ca le este calea care duce de la urechi la inima. unei chestiuni staruitoare si pr esante.. Multi credinciosi marturisesc acest lucru. pentru ca vedem aici ca si laicii puteau discuta între ei asup ra Cuvintelor Parintilor. sa nu spui tot ce stii. în însusi exercitiul paternitatii lo r.. portretele familiale ale celor pe care-i co nsiderau întotdeauna drept parintii lor. Parintele Arsenie Boca are o multime de astfel de cuvinte care au o expresivitate proprie celebrelor a poftegme din Pateric. ele au continuat sa se transmita si sa se propage într-o traditie monastica vie. fiii deveniti parinti transmitând la rândul lor ucenicilor lor ceea ce primisera. Cel mai adesea mi se întâmpla asta când citesc cuvintele Parintelui Teofil. "Cine face curte nu face carte. atât de aparte for mulate. Nu sunt cuvinte rostite în vazduh.". Era ca o galerie de portrete vii ale marilor stramosi. sa nu dai tot ce ai"? Multi credinciosi le-au auzit si le-au tinut minte. sentintele Sfintiei Sale. sau în câte predici nu am auzit deja celebrele cuvinte: "Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. (. atât de cit ite si citate în ultima vreme. dar nu convinge. (.) Începând de la sfârsitul secolului V circula în Palestina o culegere ce aduna în or dine alfabetica cuvintele si faptele atribuite "batrânilor" celor mai faimosi. este latura practica pe care am avut-o în vedere. deci relizarea unei antologii.". se poate con vinge de aceasta realitate. ne furnizeaza o marturie deo sebit de remarcabila asupra locului pe care. ai tuturor. caci ele emana de la Parinti ca atare. de pilda. prospetime si dulceata specifica rostirii ma i mult decât scrisului. prelungind de-a lungul veacurilor iradierea pe care au avut -o în timpul vietii lor."1 Apoftegmele Parintilor contemporani Fireste. gasind în ele o hrana pe gustul lor si potrivita gustului fiecaru ia. Ap oi. sau "Sa nu crezi tot ce auzi. Pari ntii desertului îl detineau în viata monahilor palestinieni ai acestor epoci."? Poate mai mult decât oricare alt duhovnic de la noi. "Mustrarea învinge. zicerile lor sunt numite "Apoftegmele Pari ntilor".". sau zicerile Parintelui Pai sie: "Sa ne întâlnim la usa Raiului!". Cine nu cunoaste astazi. Acesta-i avantajul celor care "culeg" direct d e la sursa astfel de ziceri.) Mai mult. Zicerile. Corespondenta avvilor Varsanu fie si Ioan. adica folosul duhovnicesc al cititorilor.nsmise posteritatii. prin intermediul apoftegmelor. si nu numai ai monahilor. nici sentinte frumoase mai mult sau mai puti n pioase scrise de un autor duhovnicesc. Pe drept cuvânt. în care monahii îsi puteau regas i de acum. pentru a raspunde unei întrebari vitale. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chest iune.. în partea a 2-a a lucrarii de fata. faimosii zavorâti din Gaza secolului VI. Sunt cuvinte tâsnite din viata si întrupate în viata. ca mana. nici toti din manastire se mântuiesc. pe care le voi enumera în cele ce urmeaza: . din generatie în generatie. când apoftegmele au fos asternute în scris. în primul rând pentru ca au în ele acea nota de spontaneitate.. cuvântul Parintelui Cleopa: "Mânca-v-ar Raiul!". unei Sinteze a gândirii Parintelui Arsenie Boca. trebuie remarcat ca transmiterea orala a acestor cuvinte a trebuit sa se faca cel mai adesea în acelasi context al îndrumarii duhovnicesti."." . Zicerile si fragmentele cuprinse aici au fost selectate din mai multe sur se. La fel putem vorbi si despre cuvintele Parintelui Arsenie Boca.

O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE ADEVARUL 1. Cuvintele culese de cei care l-au cercetat duhovniceste pe Parintele Arse nie. vesnic fara iertare este starea omului împotriva ade varului. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. Cre stinismul nu este ceea ce poate strâmba fiecare neputincios din el. Între t imp acest caiet s-a pierdut. un ucenic apropiat al Parintelui. 3. de aceea a dat Bisericii si slujitorilor ei legiuiti . Trepte spre vietuirea în monahism. Cuvintele culese de Parintele Arhimandrit Teofil Paraian. 2. incult si mincinos". modificat si rescris". atribui te de unii Parintelui Arsenie Boca. 4. cu binecuvântarea Parintelui Arsenie. Forta formativa si varietatea tintelor atinse de cuvintele Pari ntelui sper sa-i convinga pe toti de utilitatea acestui demers. Nu sunt toate oi. ASCEZA . striga Sfântul Ap ostol Petru. Predicile Parintelui publicate în revista "Gândirea" (Serie noua). ce anume îi intereseaza din gândirea Par intelui Arsenie. Nimic mai îm partit pe lume decât parerea oamenilor asupra adevarului.) Caietul cu predicile si zicerile culese de Parintele Petru Vanvulescu. iar cea de-a doua ca fiind "o apocrifa a unui fanatic. grija înva tarii lui curate. prima ca fiind "un manuscris furat. Oare este vina adevarulu i? Dumnezeu a stiut aceasta infirmitate a omului. Initiativa omului spre Adevar tot Dumnezeu o trezeste. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. fara sa mai caute ei însisi în întreaga opera. nu le-am luat în di scutie. de pe un cai et al Parintelui Arsenie cu notite. a aflarii adevarului curat . 5. Cel mai greu pacat. publicate în "Strajerul Or todox". mai sun t si berbeci si tapi. dar au ramas benzile magnetice. aceste predici pe banda de magnetofon. Scrierile Pravila Alba si Sundar Singh vorbeste globului pamântesc. Predicile din manuscrisul intitulat Fiii Învierii. cititorii vor putea afl a. Predicile din caietul Parintelui Ioan Farcas (predici copiate de Maica Mi runa de la Sinaia. Parintele Ioan Farcas a înregistrat Parin telui Teofil. "Scriptura nu se tâlcuieste cum îl taie capul pe fiecare".Cararea Împaratiei. cu care este prieten. dar aspru caracterizate chiar de Parintele A rsenie. care era ruda cu Parintele Ioan Farcas din Blaj. Adevarul este fiinta vie.lor singuri -. cu speci ficatia ca sa nu schimbe nimic din text. Întrucât partea aceasta are structura unui dictionar. Adevarul nu se înfatiseaza cum i se naluceste oricarei minti întâmplatoare. adunate în cartea Veniti de luati bucurie.

6. Termenul de curatire (asceza) are doua vârste si s-a încetatenit sub numel e de purificare. Perioada ascetica cuprinde purificarea activa în care intra toate nevointele din partea omului si purificarea pasiva, adica de curatire a firii d e patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Însusi. El Îsi face loc curat în cei ce-L cauta cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru acea sta si atunci ei trebuie sa sufere curatiri mai presus de fire, ca sa poata locu i în ei cu slava Cel mai presus de fire. 7. Faza de culminatie a ascezei si de adâncire a trairii duhovnicesti se nu meste iluminare. În faza aceasta Darurile Duhului Sfânt primite la Botez se dezvolta în toata deplinatatea lor si întaresc sufletul pentru si mai grele încercari. În faza a ceasta pot aparea amagiri si daruri extraordinare si cine le are e sfatuit sa nu -si lipeasca inima de ele, pentru ca nu numai ca nu înainteaza, dar poate pierde s i tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce mai subtire si tot mai mult trebuie sa te lepezi de toate. 8. Asceza are si un caracter hristologic. În nevointe nu e numai omul, e si Hristos prezent. În sfortarile noastre e prezenta forta din firea omeneasca a lui Hristos. 9. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din pamân tul inimii, precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii, caci aco lo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. ASCULTAREA 10. Dintre cele trei fagaduinte (monahale) cea mai grea e ascultarea, pen tru ca are de biruit mai mult patimile mintii care discuta cu Dumnezeu în loc sa a sculte fara discutie. 11. Dintre cele trei fagaduinte monahale, ascultarea neconditionata s-a d ovedit cea mai grea, din doua motive cu totul opuse: unul infirmitatea firii, ia r celalalt personalitatea ei. 12. Disciplina ascultarii ridica firea din infirmitate precum scoate si mân dria din personalitate. Ascultarea face si pe lenesi si pe vicleni sa-si dezgroa pe talantul, precum acopera si pe cei talentati de jefuirea slavei desarte. 13. Chiar când se realizeaza sfintenia, nici aceasta nu dezleaga de acopera mântul ascultarii. 14. De Dumnezeu ascultam neconditionat toata viata si fara abatere. Daca în sa povatuitorii nostri dupa Dumnezeu, staretii si duhovnicii, devin eretici si, ca atare, se încarca din partea Bisericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem dezlegati de ascultarea lor, pentru ca ei au strâmbat dreapta credin ta si prin constiinta lor nu se mai exprima voia lui Dumnezeu. Dar ascultarea de Biserica nu înceteaza. 15. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. 16. Spre folosul vietii duhovnicesti esti de mare câstig ascultând pe oricine . 17. Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucii în fiecare zi (Luca 9, 23 ). 18. Ascultarea stinge orice framântare si opreste orice initiativa, deci to ata energia, cu vremea, trebuie sa se converteasca în virtuti duhovnicesti. 19. Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii si, daca e ceva d e capul ascultatorului, toata înzestrarea lui se preschimba în sfintenie, pe care, d e multe ori, se poate întâmpla sa n-o stie nimeni fara numai Dumnezeu. 20. Asa creste ascultatorul o personalitate a spiritului, când izbuteste sa treaca peste gramada sa de oase ca si cum ar trece altul. ATEISMUL 21. Obârsia ateismului este în Templul din Ierusalim. 22. Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamental a a naturii umane. 23. Daca ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisalogul în piulita si tot nu v ei desface pe nebun de la nebunia sa. 24. Mintea care cugeta ca nu exista Dumnezeu cade în propria sa sentinta, c aci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu exista dovedeste nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul si prin urmare si (nebunia) mintii care o con

duce. 25. Necredinciosii, spre rusinea noastra, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi credinta noastra. AVORTURILE 26. Alta durere pe care o aveti voi, mamelor, tatilor, sunt copiii lepada ti. Acesta este un pacat strigator la cer. Este uciderea la mijloc, nu este cu n imic mai usoara. Ascultati toti cu luare aminte: sângele lor cere razbunare. De asemenea, nu vei avea noroc cu ceilalti, ci numai plâns si jale. Razbunarea sângelui varsat se f ace fara mila, ori îti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere însusi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se întâmpla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste ca alta suparare vei avea în casa, ca îti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu, ce o are cu toti pacatosii, si se apropie diavolul de tine si îti baga în cap gândul sa-ti iei lumea în cap si sa-ti faci capatul. Acesta este glas ul împotriva tuturor celor care fac asa. 27. Mare ispitire patesc mamele care fac asa, care au ucis copii. Iar dac a vrei sa scapi tu si ceilalti copii, pe care i-ai facut, trebuie sa pui în loc to t atâti copii, ai altor femei sarace si sa-i botezi, iar daca nu, ia-i si botezati gata si sa îngrijesti de dânsii ca de copiii tai, cu îmbracaminte, cu încaltaminte, fai na, bani de scoala, pâna ce sunt în stare sa-si câstige pâinea, si ce scoti din copiii t ai, sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile pe care le vei avea în vremea aceas ta, fie pentru ei, fie de la ei, sa le rabzi pe toate, nadajduind în mila lui Dumn ezeu, ca îti va ierta pacatul, caci prin rabdare ispasesti pacatul. Milostenia cu osteneala, biruie înaintea judecatii. 28. Vrei copii putini, nu lasa barbatul sa se atinga de tine. Însa ca sa pu teti face lucrul acesta, trebuie sa va înfrânati cu postul, iar eu zic cu foamea. Ca ci trupului acestuia de pe noi nu-i pasa daca ne baga în focul iadului. De aceea, ar trebui ca nici noua sa nu ne pese de poftele lui, ci sa le mai ucidem cu post ul. 29. Te sfatuieste barbatul ca sa ucizi copiii? Sfatul este ucigas, nu-l a sculta, ci mai bine rabda sa fii alungata de la casa lui si Dumnezeu va vedea os teneala ta si nu te va parasi, ci te va milui, de vei fi vrednica. În toate aceste a de pâna aici se încurca oamenii care nu postesc, caci acestia sunt izbiti de toate relele care de la stomac încep, iar eu va spun ca si de la brâu în jos. Prin urmare, sa va pocaiti si sa nu mai pacatuiti. Sa alergati la spoveda nie curata si la Sfânta Împartasanie, caci altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asu pra voastra si asupra avutului vostru. Nu uitati însa, ca postul este poarta, iar patrafirul este usa. Iar, cu acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, fara de care nu putem face nimic, "Marturisi-voi Domnului faradelegea mea si îndata a rid icat pedeapsa pacatului meu" (Psalm 31). Asupra noastra atârna pedeapsa pacatului si urmeaza sa-l ispasim si sa-l scoatem din obicei. "De aceea, toata sluga sa se roage la vreme, chiar potop de ar veni, sa nu-l poata potopi". Vedeti cum trebu ie sa va fie asezamântul mintii, inimii si trupului vostru, curatite, caci Dumneze u nu pazeste trup spurcat, inima si minte cu viclesug, iar daca ne îndreptam, zile le se însenineaza si ne vom bucura. 30. Din cauza avorturilor românilor ne vor stapânii tiganii. BATRÂNETEA 31. Nu mai sunt batrâni - batrâni venerabili, adevarate chipuri ale lui Dumne zeu printre oameni. 32. Si batrânetea-i un cavou ajutator. 33. Rusine este batrânului plin de pofte. BETIA - CEI CE-SI BEAU MINTEA 34. Grozava expresie si adevarata cuvânt cu cuvânt. Ne reamintim efectul horm onilor asupra scoartei cerebrale: excita spre poftele genezice. Exact acelasi lu cru îl face si alcoolul, sub orice forma si la orice grad de tarie; aprinde mintea spre aceleasi pofte. Nu suplineste însa nici un hormon în rolul sau binefacator, ci pe oriunde trece ameteste, arde si atrofiaza. Omoara alte milioane de celule ne rvoase si fire telefonice. Toate ispravile se trec la activ, întocmai ca mai sus s i se transmit zestre parinteasca la copii. Mai grav: daca prea din tinerete se dedau flacaii la must, se întâmpla ca aju

ng neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia si vor produce niste celule incapabile de rodire. Se apara si firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se încarc a. Chiar daca se dau la vin mai tîrziu si înca nu scapa de pedepse. Asa de pilda, ce rcetatorii în chestiune au gasit forme monstruoase de spermatozoizi, avînd ba doua c apete, ba doua cozi, ba alte forme, efecte ale betiei. Betia îsi înscrie urmarile pîna si în celula genezica, mica de 60 de miimi dintr-un milimetru. Ceea ce e dureros e faptul urmator: daca se întâmpla vreo zamislire cu o atar e samânta beata, si care-i mai mult siluire decît iubire, urmasul va fi, cu maxima p robabilitate, epileptic - boala de nervi fara leac. Aceasta e cu atît mai sigur, c u cât la scârba si spaima bietei mame, se mai adauga si bruftuluiala cîtorva înjuraturi de Dumnezeu. Deci, dezechilibru în toate partile, dezechilibru în mediul umoral, dez astre în patrimoniul erediar, dezechilibru moral, o mai fi având si mama ceva de ada us, daca nu alta, cel putin spaima ce-o manînca, si înca e de ajuns ca sa se arate p e lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci si martor la judecata împotriva parintilor sai. Sfârsitul betivului e sau în sant sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad înca d e aici. Urmasii lui - nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o mil a preventiva, pentru viitor, care ma face sa scriu. BISERICA 35. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, acee a e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - peste puhoaiele pierzarii. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a ma i putut intra (Facere 7, 16), pe când corabia Bisericii - coarbia cu crucea pe cat arg - are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în valuri ucigasul, înecând pe oameni. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri, desi toti tin sa traiasca, totusi nu toti vor sa scape în coarbie. Mai mult chiar, scuipa mâinile ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop, nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2, 12), din amarâta viata la viata cereasca. BLESTEMELE 36. Nu asculta Dumnezeu toate blestemele nebunilor, dar cei ce blestema s e osândesc. BOGATIA 37. Daca de fapt si de drept, proprietatea si stapânia lumii e a lui Dumnez eu, atunci omul e numai un fel de chirias, un fel de administrator si nicidecum proprietarul absolut al lumii. Ca, de se va crede stapân absolut al lumii, seamana cu credinta îngerului nebun. Pentru ca sa înfrâneze pe om de la o caderea ca aceasta, Dumnezeu l-a numit iconom nedrept, pe de o parte, pe motivul ca n-are proprieta tea absoluta, ci numai proprietatea relativa; iar pe de alta parte, ca sa-l fere asca de caderea în nebunia îngerului rau. Asadar, de îndata ce se da pe sine proprieta r absolut al lumii, se ciocneste cu Dumnezeu, Îl tagaduieste, Îl înlatura, Îl expropriaz a, si cu asta crede întocmai ca Lucifer. Nu-si da seama bietul om ca, primind ispi ta, va fi zdrobit sub darâmaturile propriei sale iubiri nebune. Când omul se lipeste de faptura, de avutie, de slava, acestea i se fac mamo na, care însemneaza bani sau bogatii. Deci nu poti sluji si lui Dumnezeu si lui ma mona. Cu toate acestea, Dumnezeu lauda pe iconomul pârât, care si-a facut prieteni d in mamona nedreptatii, si-i fagaduieste ca-l va primi în împaratie când o va ispravi d e risipit, dupa legea dumnezeiasca a iubirii de oameni - se întelege ca e vorba de risipirea mamonei. De aici putem scoate întelesul bogatiei: nu saracia te mântuiest e, nici bogatia nu te osândeste; si precum nici bogatia nu te mântuieste, asa nici s aracia nu te osândeste, ci precum ai sufletul si fata de bogatie si fata de saraci e. 38. Esti sarac si zorit cu gândul dupa avutie, iata ca nu te mântuieste sarac ia. Esti bogat, dar desfacut cu inima de bogatia ta, iata ca nu te primejduieste bogatia ta. Faptul cum stai cu sufletul: si fata de una si fata de alta, de ast a atârna mântuirea sau osânda ta. 39. Nici bogatia, nici saracia în sine n-au calitatea de a osândi sau ferici pe planul vesniciei. Atitudinea sufletului fata de ele este cea care determina v esnicia. Pot fi bogati care se mântuiesc si pot fi saraci care nu se mântuiesc sau s

daca nu cumva I-a ramas totusi dreptul sa se supere pe ei si sa le mature toate gândurile cu mamona lor c u tot. BOTEZUL 52. pentru ca trec masura cuvenita si începe sa-i doara spatel e. Asa si trupul care si-a mâncat toata vlaga. 46. Toate acestea.e osândesc. 8) lumii acesteia L-au expropriat din dreptul de proprietate si autor al lumii. pentru ca fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zamisl it copilul. p entru ca nu si-au înfrânat poftele (puterile). Caci dreptul de proprietate deriva din atributul de autor. Câta vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni. e semn ca n-a fost ico nomisita bine de oameni. Deci. din nimic Dumnezeu a facut faptura. Fugiti de barbati când sunt ametiti de bautura. când clatina Dumnezeu mamona. 40. daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu si punem alta lege în icon omia lumii. Deci. 45. Dincolo de cele vazute. Deci lepra si orice lepra. Cu aceasta orânduire atotputernica. fiind în drepturile absolute peste v aloarea economica. spinarea. Din nastere. Cu orice alta lege decât cea a lui Dumnezeu avutia se risipeste. Poate chiar o izgonire a Lui. împartasindu-ne c u El. Nu poti propovadui Împaratia Cerurilor cu plumbul materiei pe aripi. Bietul Dumnezeu. Bu bele lui Lazar si toata mizeria lui cutremura fireste. pe care nu i le ling nici câinii. Stapânul aver ii ne-o mentine. si le cere socoteala. ca de foc. Cufundarea aceasta totala însemneaza atât moartea Domnului pentru n oi cât si moartea omului vechi. un om decazut al tuturor pacatelor . Iata adeva rata bogatie. De otravuri din lipsa postului. n-are unde sa-si plece capul. avutia se ia de la noi sau se risipeste. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. mai mult ca di n actul de proprietate. Noi însa sa ne îmbogatim în Dumnezeu: cugetându-L. salele. Scr iptura vedem ca întregeste cu lamuriri ceea ce spune medicina. iubindu-L. chiar si pe cei ce-L t agaduiesc. E foarte semnificativa întreita cufundare a celui ce se boteaza în numele Sfintei Treimi. devin iuti si nerabdatori. 42. bubele spurcaciunii. Pe acestea i le gâdilau dra cii. întrebuintând chiar si pe vrajmasii Sai. dar groaza ne cuprinde când sub stralucirea trupeasca a bogatului. Caci. iar faptura a facut pacatul. este Raiul si Iadul. Carnea este o otrava si se mistuie tot cu ajutorul unei otravi care este fierea. saracul. Este tocmai ca bogatul care saraceste . a zis doar: "Fii celor saraci ca un Tata!" (Întelepciunea lui Isus Sirah). doua e ternitati paralele. dupa ei. fara nici o bunatate. La boli grave alearga la cel mai bun doctor. carora stomacul e tot dumnezeu l lor (Filipeni 3. silindu-ne a gândi si a iubi ca El. între toate împrejurarile vietii. 47. Cine stie. 49. 43. Poate ca si de aceea mai clatina Dumnezeu bogatia bogatilor. sanatatea mintii. 3. 1) si bogatilor. omul pacatului. vedem ascunsa neagra mizerie a unui sufl et fara nici o virtute. Dar. urmari te la obârsiile ei. Din desfrânare. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. 19). Aceasta este o propozitie a medicinii moderne. BOLNAVII 48. Cei bolnavi sa tina regimul bolii în loc de post. 41. dar îi aduce sufletului smerenia. Este o retragere a lui Dumnezeu din sustinerea sanatatii omului. La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei ce "zic c a nu este Dumnezeu" (Psalmul 52. 51. Iar. Boala apare întâi în psihic. ca totus i sa se mai mântuiasca unii din ei. care nu se va lua de la noi. cu o prapastie de netrecut între ele. 44. La multi le-a aratat si le-a atras aminte de rostul lor. prin care Dumnezeu Îsi lucreaza voia Sa. ca sa-i trezeasca din împietrirea inimii cu care tin Lazarii la poarta. ca bogatii si pana cea vicleana a carturarilor (Ieremia 8. Am bagat de seama umblând ca aproape la toate portile bogatilor a pus D umnezeu câte un Lazar. Numai cu pretul acestei morti ne înv . Din trei pricini se îmbolnaveste trupul: 1. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimic . poate în fondul lor. împlinind conditia asta. 2. 50. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupului . slabesc nervii. poate sa-si puna iconomi pe cine vrea.

întovarasind nevazu t pe oameni. Calea mântuirii. soborniceasca si apostoleasca Biserica". începe când omul vine . (. 58. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresita lui Dumnezeu. 47). întâmplata prin Botez. cu fiecare rând de oameni. fiind urâte de noi. 56. A trebuit un sobor ecumenic. în toate zilele. 59. precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne. 24). Darurile Duhului Sfânt si unirea cu Omul Cel nou. Cel venit din ceruri. Omul cel dintâi. sfânta. 53. temelia zidir ii noastre celei duhovnicesti. când. pâna la sfârs itul veacului (Matei 28. dar cu fapte.. la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. în Hristos v-ati si-mbracat" (Galateni 3. Desi atunci s-a pus capat rautatii si multe veacuri icoanele au fost în cinste. care e: "Una. un Tovaras nevazut si bun merge cu noi. al VII-lea. Aici sta pricina pentru care noi. totusi n-am scapat de razboiul m omelilor. facându-ni-Se pilda întru toate (Ioan 13. fiind i ubite. Iata pe scurt ce este tama duirea firii noastre sau înnoirea omului. caci de-atunci.duhul nostru.si intra în Biserica vazuta. ultimul sobor. pu rtam pe Hristos Iisus si pe Duhul cel Sfânt în temelia fapturii noastre celei duhovn icesti. Calea mântuirii o numim calea lui Dumnezeu. cel dintâi. Se da o lupta împotriva icoanei omului! Unde-i sunt aparatorii!? CALEA MÂNTUIRII 62. pentru ca. Momeala nefiind pacat. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul lu i i se va da celor fara botez. pe care o avem în noi. Aceast a pentru ca unele din ele. 20): Dumnezeu Însusi si cu sfintii Sai. si astfel sa se arate si harul lui Dumnezeu si voia omului. printre altele.rednicim de ungerea cu Sfântul Mir. altele. când curatirea e aflata efectiv prin porunci. cea adevarata. Mântuitorul nostru nevazut se îmbraca cu noi.asa zicând . 60. De ce? Iat a de ce: Darurile Botezului stau înlauntrul fapturii noastre nevazute. în fi ecare . ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. 27). Hristos Iisus Cel cu Cruce. Aceasta e adevarat pentru toti cei botezati. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împarati.. 57. si pe noi ne îmbraca cu Sine: "Câti în Hristos v-ati botezat. prin care ni se împartasesc. Fiecare din noi. cu fiecare. ori credem. Azi vina lor e ca amintesc de Dumnezeu. Faptura noastra cea sufleteasca sau duhovniceasca se uneste c u Dumnezeu. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana libertat ii noastre. 55. 15) si dându-ne îndrazneala.. luat din pamânt si pamântesc.de cele mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea .caci de la Botez fiecare suntem destinati sa fim o icoana a lui Iisus. sau gân durile din pricina placerii". desi botezati. care este chipul si asemanarea lui Dumneze u (Efeseni 4. launtric prin constiinta. Desi înzestrati cu darurile Botezului. îndata sa fie sterse. ori nu credem. asteptând spo rirea vârstei si vremea mintii. al pocaintei. 64. astazi iarasi li se gaseste vina. Iar primul om cer esc este Iisus Hristos: Omul Cel nou. care este din cer si se face ceresc (1 Corinteni 15. El a m ers pe ea. o mare l upta pentru icoane. se îmbraca în omul cel de-al doi lea. asteapta si vremea mint ii. ori stim. Împ otriva acestei icoane a lui Iisus în noi se da azi o lupta mai vrajmasa ca odinioa ra împotriva sfintelor icoane. ori nu stim. sa a pere cinstirea sfintelor icoane. 63. dupa orânduirea lui D umnezeu. Pe cararea mântuirii înca merg doua feluri de calatori. . este asadar piatra unghiulara. sau Cararea.) Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezu lui "slobozindu-ne de orice sila. aflam despre com oara cereasca cea ascunsa în tarina fiintei noastre. t otusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. iar El Se face .. Darurile Sfântului Botez ne îmbie. p rin Taina Sfintei Împartasanii. 61. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. întrucât nu suntem ca în gerii neschimbabili. În veacul al VIII-lea al erei crestine a fost. Curatirea deplina a firii. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. Calea mântuirii e chiar cararea pe care a mers Dumnezeu Însusi ca om adev arat. Toti crestinii sunt botezati si totusi nu toti se mântuiesc. si dinafara prin cuvântul Bisericii. Dar mai e o icoana în primejdie: icoana lui Iisus. prin propovaduirea Bisericii. 54.

iar nu numai pâna la un loc. cât tine cararea. Mantia (calugarului). . tot un dezechilib ru dovedeste în vreo zona necunoscuta a organismului. iar nu ca Dumnezeu.8) si sa surp e stapânirea lui în care tinea pe oameni. Pe calea mântuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va lasa condus de mâna nevazuta a Mântuitorului. întrupat în om adevarat. ca fulgerul la aruncat din ceruri (Luca 10. Ca ci zice: "Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste" (Matei 10. Mântuitorul ne-a învatat si pe n oi mestesugul razboirii. E un simbol al mintii care. lumina dumnezeiasca în care au stralucit multi. Deci El e m estesugul. sa cadem si noi în "primej dia".o biruinta desavârsita asupra lui. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. dar mai ales în zilele noastre. patimesc de cancer cei ce nu postesc niciodata. macar tot as a de zornic. dar numai daca ne luptam si noi ca El.cum spune Sfântul Apostol Pavel . razboindu-ne pr in lucrurile sau oamenii vazuti. 74. stiinta si puterea de la Dumnezeu. 69. nu poti merge fara ucenicie la duhovnic. Ramasi în urma de frica (Apocalipsa 21. sa strabata nu numai luptele. ca om adevarat. aproape straveziu. 68. aceasta misterioasa anarhie celulara. nu înseamna gândul mortii. Multimea ispitelor. caci fara darul acestuia e cu neputinta izba virea de necazuri si mântuirea. în tot cazul recesivitatea e sigura. în care a cazut Dumnezeu? Iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu. El e modelul de lupta. ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. desi cuvi osii adormiti se înfasoara în mantie. iar câstigâ d . Iisus a venit sa se lupte cu diavolul. CANCERUL 70. Noi însa zicem: unde e fericirea aceea. dupa înviere. ne-a dat cunostinta si ne-a dat si puterea. prin preotii Bisericii. Desi e negru si el. Cine vrea sa vada pe Domnul în veacul fara de sfârsit. 8) sunt destui în toate vremile. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. Banuiesc despre roiul celulelor canceroase ca au chiar o alta forma cromozomica. Deci. care pogoara de pe cap la corp. si aceasta numai cât îi este cu putinta firii omenesti. Pricepem. prin urmare. Simeon Noul Teolog). în dar. mi se pare ca vine to t cam din aceleasi pricini din care vine si o anarhie sociala. "oa meni dupa fire si dumnezei dupa har" (Sf. biruinta ne-a dat-o noua. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina întel egatoare. a biruit pe diavolul ca om. ci si nepatimirea. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti.) e un val usor. sau numai pâna la o vrem e. 71. si astfel mintea noastra se une ste cu mintea lui Hristos . pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivni cului. temându-se ca nu cumva din cauza credintei sa-si primejduias ca viata aceasta. Cancerul. trebui e sa mearga cu El toata calea. 40). Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. Cancerul înc a n-are leac si apare fara alte explicatii. slujitorii Sai vazuti. decât ca o frâna pedepsitoare a desfrânari i stomacului. ceea ce amintes te o îmbracaminte de raze a unei lumini necreate. ca sa sfarâme lucrurile diavolului (1 Ioan 3.65. desi e neagra.ca om . care este trupul în întregimea lui. CALUGARIA 72. De vrei sa te faci calugar. 18). nu în seamna gândul mortii. e semn ca nu suntem vrednici. fa-te ca focul! 73. sub puterea curatitoare a Harulu i. Iacov si Ioan . 67. sau vreo slabire în serviciul de siguranta al sistemului nervos. caci cu puterea de Dumnezeu. Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mâncarilor si obârsia desfrânar ii. tâsnind ca fulgerele din fiinta lu i Dumnezeu asa cum s-au învrednicit s-o vada pe Muntele Tabor Petru. devine stravezie. întrucât numai asa ne putea împinge la toata îndrazneala câta trebuie.n. Iata unde are sa ajunga rugaciunea mint ii. E bine de observat ca Iisus Hristos. vicleniile potrivnicului nevazut. în ca lea Duhului. Mântuitor ul de aceea a si venit. Aceasta este îmbracamintea n estricaciunii si a sfinteniei. Mantia e o îmbracaminte plisata. De obicei. Cu biruinta Sa. 66.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. cunostinta si puterea. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca.

asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. altarul de dovedire al adevaratului Dumnezeu. Calugaria e o logodna cu modul mai presus de veac al vietuirii îngerest i. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. p recum si lucrarea de mântuire a omului prin Jertfa de pe Golgota. 76. Fratele care vine la calugarie este o roada a acestei jertfe. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim Lu i pe noi însine. Dar ca sa faca firea omeneasca o cale atât de lunga trebuie întelese bine mijlo acele si foarte bine cunoscuta calea. sila neputint elor. 77. Îl avem noi mai de demult. Pe aceasta cale nu poti calatori fara primejdie decât condus de mâna neva zuta a lui Dumnezeu. întrucât îl lipesc de viata aceasta. nu stau garantie pent ru calugarie. Fagaduintele calugariei sunt. Libertatea constiintei e cel mai adânc bun spiritual pe care-l avem la în demâna în viata. De la logodna cu îngerescul mod de viata sub o noua lege. mijloacele fizice sau moral e cu care se face aceasta rupere a sufletului si a mintii de patimi. îndata dupa intrarea cea mica cu Evanghelia. pe scurt. pe viata. 81. Aceasta a f ost ultima zi din viata în care ai mai avut pareri personale si vointa proprie. cum au fost apostolii. Noi suntem pietrele. asadar. Spre stiinta. De la darea numelui. ba sa urâm si propria noastra viata în conditiile lumii acesteia (Luca 14. alegerii si statorniciei. dar pute m fi niste ucenici mai smeriti ai unui slujitor al lui Iisus. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al unei altfel de cunoasteri. 26). 79. 78. Sila împrejurarilor. caci în ea s-a sadit putinta unirii omului cu Dumnezeu. Calugaria se întemeiaza pe sfaturile evanghelice. de aceea s-au temut de aceia cu o astfel de vietuire ca de un rau . cum este duhovnicu l. Stiind Iisus ca patimile opresc sufletul de la calea Sa. ci înnoirea lui. Acesta este factorul de care Biserica tine seama si garanteaza seri ozitatea convingerii. Chematii sunt multi. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. daca nu se vor converti în convingere. Calugaria . desi continuata pe pamânt. monahul e un nou botezat.. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este s ubiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii l ui Dumnezeu. sa urâm familia.Într-o atare tarie si deplinatate de Duh mintea nu mai cugeta gresit sau ra tacit pe Dumnezeu ca obiect. Fiti de-a dreptul ucenicii lui Iisus. taierea voii si a toata pa rerea îti este lege. 80. sila înfrângerilor. Cinul monahal urmareste trairea crestinismului pâna la masurile desavârsi rii. 83. În felul acesta El Se face hrana mintii noastre. Aceasta e cea mai puternica chemare ce s-a putut face vre odata oamenilor. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Sfânta Liturghie este slu jba de capetenie a Bisericii în care e prezentata viata si învatatura Mântuitorului. 82. 86. unelte care taie valul necunosti ntei de Dumnezeu de pe suflet sau mrejile patimilor de pe minte. Viata lui viitoa re. dar saruti si foarfecele. Iar d e foc se va îngriji Dumnezeu. lemnele sau jertfa de bu na voie pe altarul lui Ilie. dar vin numai câte unii car e se aleg. Aceasta nu e repetarea primului Botez.. 75. 84. prin constiinta unei calauze. Calugaria nu se învata atât din carti. Sfânta Liturghie e ste repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiasi jertfe si taine. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. Un duh nou se salasluieste întru noi din clipa aceasta. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. Oamenii prea legati de fire nu au înteles niciodata vietuirea cea mai p resus de fire. ca de o mustrare si i-au facut mucenici. 85. (. viata petrecuta într -o manastire. ne-a cerut sa ne lepadam de tot ce avem. Cu acestea începe noua îmbracare în Hristos. care îsi întelege personal Botezul. Bratele parintesti îl astea pta deschise pe cruce. pe viata. deci Dumnezeu gândeste lumea. va avea sa fie o slava a Sfintei Treimi. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. Însemnatatea facliei în rânduiala calugariei vrea sa spuna ca noi însine treb uie sa ne transformam într-o faclie. de vreme ce-L face ceea ce nu e: ob iect).) Logodna aceasta începe însa cu foarfecele. Întreaga Sfânt a Treime îsi face salas într-un ales. Intrarea în calugarie se savârseste în vremea Sfintei Liturghii. apara si întareste un ase menea dar. cât din aceasta ucenicie. La aceasta taie re nu numai ca te învoiesti.

87. Prinderea sufletului într-o viata dinafara de duh prin tarâtele vietii. Drepte sunt caile Domnului si cei drepti merg pe ele. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea. morminte varuite pe dinafara. când te crezi bun. îmbracaminte a sa de luptator al duhului pierde însemnatatea ei de la început. Nici nu observa monahul molatic de minte când a fost scos din lupta s i redus la un simplu cuier de haine calugaresti. nu face degraba lucrul acesta. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice în tristarea. iese dintre ei. e în stare sa risipeasca din suflet toata viata dupa duh. Când monahul a realizat fatarnicia. 96. Sandalele nu mai a learga pe calea gatirii evangheliei pacii. e totuna cu ducerea lui iarasi în temnita patimilor. 89. 90. ca si cum cu aceasta si-ar fi aju ns scopul. Potoleste râvna de razboire cu slabiciunile firii patimilor. un mincinos al Domnului Hristos. 93. Multi vin la calugarie cu o parere buna despre ei însisi. scoaterea din monahism. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. De povatuitorii sai se desparte sufleteste. d e aceea. de primejdia pierzarii. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simt trebuinta sa asc ulte si sa urmeze. Daca monahul se complace într-o calugarie de uniforma si nu-l doare sti ngerea luminilor sufletului sau . neîngrijit pe dinauntru. afurisirea sau caterisirea. Altfel Hristos nu ne-ar fi spus ca "Împaratia lui Dumnezeu" . dar îndaratnicii pe aceleasi cai se poticnesc si cad.stabileste o alta înrudire între oameni: rudenia cea dupa Duh. judecându-i si gasindu-le tot felul de pricini. Crestinii nu au de învatat nimic bun de la acesti dezertori si mincinosi. aprobarea voil or sale. 95. e o victima nevinovata a nedreptatilor. ci oameni hota râti care duc trairea crestinismului pâna la ultimele lui consecinte de disciplina s i frumusete. se multumeste numai cu intrarea în calugarie. Astazi pentru obrazele celor din îndaratnicie parasesc lupta calugarii. Casatoria si copiii îi parasesti înainte de a-i avea si n-o iei pe calea aceasta. daca nu e t aiata din radacini. bobul de grâu se schimba în taciune si se crede grâu nedreptatit. Asa se expl ica îndepartarile. dar ce nu poate rugamintea poate pedeapsa. pentru ca aceasta taie amagirea de sine din care creste dezamagire a.întristarea e chipul unui suflet cu luminile sti nse . calea duhului. În ochii lui toti sunt fatarnici. ipocrit. Biserica încearca pedepsirea. Nici o patima nu vrea sa paraseasca firea fara nevointe. Asa se cuibareste viclenia în suflet si îl face pe monah om cu do ua fete. Sufletele slabanogite de mândrie stau totusi pururea încordate în legitima aparare de catre orice îndregatori. prin urmar e. de taierile dureroase ale pe depsirii întru toata fapta buna. 88.chiar a ceasta launtrica . De aici se vede destul de limpede ca mândria s ingura. 91. Potrivit aces tei îndreptari el cauta alta hrana sufletului sau: lauda oamenilor. Calugaria nu creste visatori ai Împaratiei lui Dumnezeu. visul se destrama si începe dezamagirea si nemultum irea. Biseric a."se ia cu navala si navalitorii pun mâna pe ea" si "Îndrazniti. Cu alte cuvinte nu vede ca a aj uns o mizerie cazuta între tâlhari. camuflarile mândriei. 94. cum e parerea de sine. ca sa se dezmeticeasca. În manastire viseaza sfintiri si litanii si viata fericita. Aceasta este iubi rea de sine pe care o mentine mândria si punctul de vama al diavolului. sanatate deplina si majoritate de minte. Daca cel în cauza îsi închide sufletul de catre povatuirea d uhovniceasca. i ar când aici dau de severitatea luptelor cu patimile. Întunecarea aceasta însa ne aduce aminte de învinui rile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau virtutea. Plata neascultarii de Biserica este pierderea mântuirii. Asa se întâmpla când se întareste fariseul si slabeste vamesul. osândindu-i. Monahul lenes de mântuirea sa începe sa uite întelesul celor ce are de facu t. Îndaratnicii dau. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugari ei. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. E . ci o iau iarasi pe cal ea pamântului.înseamna ca a dat în micime de suflet si a ajuns un om de nimic. prin slujitorii ei. adica silint e ale constiintei întarite de vointa. Parerea sau iubirea de sine e o for ma subtire a mândriei. Din pricina acestei lupte între convingeri si patimi calugaria e datatoare de har si e numarata la Taina Pocaintei. parere pe car e nemarturisit si-o pastreaza si în manastire. 92. chiar sub cea mai subtire forma a sa. a ajuns pe punctul de a parasi calu garia. Pentru calea calugariei trebuie. as adar.

ci ramâne în dreapta cumpanire a situatiilor si a celei mai bune solutii. 110. 108. Calugarii care realizeaza monahismul sunt în l ume facliile aprinse ale lui Dumnezeu. Acesta se stinge când se apropie de ei întinaciunea prin simturi. o dai si pe ac easta. Ceilalti. patimil e cu focul. de pipernicire la litera si pierde curajul. asa si nevoitorii mântuirii lasa toata grija lu mii pentru Împaratul cerurilor. 100. Cea mai buna justificare a monahismului o fac cele trei rosturi cu c are a strabatut el istoria: rostul spiritual. CALUGARII 105. Calugarul trebuie sa se fereasca în sufletul lui de cel ce-l iubeste. Daca te atingi cu focul. Calugaria dezleaga pe monahi de obligatiile îngrijirii familiei în lume. Viata monahului este launtrica. câlti fiind. Precum când merg la oaste. Calugarii traiesc într-un altfel de foc al Duhului Sfânt. Prea multa întâlnire cu rudele nu e buna. fie sa-l fer iceasca pe al lor. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfat isare de sclavie spirituala. Dar nu acestia califica monahismul.u am biruit lumea". De asem enea. 106. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. ca nu cumva poate din nepasarea lui sa fie hulit Dumnezeu. ci cei dintâi. Toate profesiunile au vacanta sau concediu. Absenta sau împutinarea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebui e tinut un echilibru. 99. ca sa nu-i încâlceasca în vremea ostasiei. 109. legatura nu e rupta. tânguirea ca au fost parasite si felul de a gândi dupa lume. provocând fie erezie. Una cu alta nu seamana. ca sa nu fie ranit de slava desarta. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. asa va ramâne. Calugaria cere smerenie si curaj. iar pentru înfrângerile lor morale Dumnezeu este hulit printre oameni (R omani 2. care nu-l realizeaza. ba se s i completeaza. pentru ca ele aduc grijile lumesti. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. ci îsi vad de cale cu gândul la Dumnezeu. Chipul monahului a trezit întotdeauna si în tot locul mâncarimea de limba a mirenilor. Acesta-i primul folos sufletesc ce se asteapta de la noi. Asa ceva ar însemna încetarea calugariei. rostul cultural si rostul social. O viata îmbun atatita a noastra le-ar fi singura mângâiere si bucurie care ar cântari în sufletul lor mai mult decât amaraciunile. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. Mirenii vad pe calugari prin patimile de care sunt stapâniti ei si nu le vine a crede ca-i cu putinta si o viata de virtute. 104. catând cunoscuti sau dorind sa st ea de vorba. Lepadarea de lume e o convingere. numai cal ugaria nu. si cum va rândui. Mirenii mai vin la manastire pentru rugaciune. De aceea c alugarii nu umbla printre oameni cu ochii pe ei. în viata duhovniceasca ei se armonizeaza. Acesta este rostul de capetenie al monahismului: trairea crestinismu lui pâna la tensiunile desavârsirii. când existenta lui Dumnezeu devine un fapt de nat ura evidentei absolute pentru toti. Ei cauta oarecum fie sa defaime modul acesta de viata. oamenii lumii lasa toata grija de acasa. Cu toate acestea. 24). Mirenii stiu toate înfrângerile calugarilor. fie schisma. 97. 107. Calugaria slabeste în suflete slabe si se întareste în suflete mari. precum trebuie sa se fereasca si de cei cel ocarasc. Iar al doilea e acela al rugaciunilor pentru mântuirea lor. De altfel nici nu se trimit din manastire decât cei mai statornici în ca lugarie. Toti calugarii care pentru neaparata trebuinta au mers prin orase au simtit trebuinta ocrotirii lui Dumnezeu. orientarea numai spre îndrazneala personala si spre profetism distruge biser icitatea si sobornicitatea crestinismului. Daca dai staretului toata grija ta. umbla cu ele stinse. pe când viata în lume e îna fara. deci pierde smerenia. dar nu stiu niciodata pe vr eunul din sfintii care sa fi biruit el aceste înfrângeri. 102. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla vedere. Virtutea e neînteleasa. 111. Cu toate acestea. 103. Sunt totusi rude care se bucura cu adevarat de calea noastra. calugarii nu se mai d uc în lume sa se odihneasca. duhovniceasca. 98. Rugaciunile celor din manastire i-au îns otit ca o mâna de aparare. ba . În ce consta primejdia? Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. 101. Un drum în lume îti face dovada statorniciei în calea cea duh ovniceasca.

carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". 112. 2 divorteaza. si mai rar. va avea precocitate sex uala. pe care nu si-o pot exprima. este un calugar cu luminile stinse. 118. iar mai sus nici n-au de gând s-ajunga. Cuvântul se tânguie: "Piere dreptul si nimeni nu i a aminte. În timpul sarcinii. De la asezamântul inimii în duhul lui Dumnezeu izvoraste toata purtarea monahului catre cele dinafara. se duc oamenii cinstiti si nimanui nu-i pasa ca din pricina rautatii a pierit cel drept" (Isaia 57. sa se asig ure stapânirea acestei patimi. E singura garantie a unei casatorii du rabile si placute lui Dumnezeu. trebuie s . La casatorie nu ajunge numai numarul anilor. ci se cere si vârsta credintei în Dumnezeu. dar nu cred în Iisus Hristos. care nu le cere mai mult decât sa-i recunoasca existenta. de vreme ce-i aflat de vina. nu pentru placeri. sunt o icoana straveche a lumii noi. Tinerii sa se mute de la batrânii care le strica casa. chiar un Dumn ezeu al lor. prin care. "pazind hotarele legii". nu instinctul. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. Tr aind într-o casatorie cu acestia. 114. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus.uneori e numita fatarnicie. învaluie pe oameni în dragostea ta c ea din multa rugaciune si vei vedea trezindu-se în necunoscutii cu care stai de vo rba si o scânteie dumnezeiasca. iar pentru partea crestina e un fel de mucenicie fara nadejde sigura. 113. 130. Viata noastra are trei faze în dezvoltarea ei: faza vegetativa . 117. 123. 1). Multi nu tr aiesc decât primele doua faze ale vietii. Din 3 familii. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe Care Îl deduc ei. Casatoria are cuvântul. Asa frate calugare. cele doua parti trebuie sa se s imta ca sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui Dumnezeu (1 Corinteni 3. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. Calugarii. faza bio-psihica. 129. la cinstea de Taina. Prin Isaia proorocul. înfrânarea nu desfrânarea. 119. Viata acestora e o înjuratura continua la adresa spiritului. Si e de vina omul? Trebuie sa se întrebe omul. mama sa nu stea în fum si sa nu ia medicamente. Daca nu-i da pace la copil în vremea sarcinii. 127. creat de ei. nu poti fi decât într-un permanent dezechilibru cu c erintele spiritului. 122. iata ca disparitia dreptulu i e o problema. În opera recreatiunii omului în Hristos. de care suntem trasi la raspundere. 9). 121. îmbracata în pui de om. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. si faza spirituala. dupa modul cum le face. dar din când în când. de ce nu se mai nasc dreptii ? Iata ca trebuie. 120. daca nu chiar inexistent. inaccesibil. fara limite precise. iar cele dinafara. 128. Un calugar trist. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. Casatoria pentru mântuire si prunci. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". Majoratul partilor îl decide mintea. 126. care urmareste printr-însii o intentie divina. Abstinenta sexuala da vigoare. nu necredinta. prin viata lor de obste. desi absolut. c redinta. CARTURARII 115. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii.pâna la nastere. Iobagii aveau câte 16 copii si erau slugi. spores c duhul celor dinlauntru. Cum pier dreptii si nimeni nu ia aminte? Foarte simplu: ca nu se mai nasc. ci numai o suspina. CASATORIA 116. 125. 124. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. Copiii nascuti numai dupa distractii si destrabalari au iesit rai. îngaduiti de lege. O casatorie cu o asa socoteala o binecuvinteaza Dumnezeu când ridica nunta de la instinct la rostul ei spiritual.

dar mai ales nebagarea în seama a acestui glas. s-au pomenit cu o . E un grai tacut. ca locuieste chiar în structura noastra spirituala. o chemare lina. încât abia se mai aude. pentru cauza lui Dumnzeu în lume. Patimile. Prin pacatele noastre.mai pastrând si pentru egoism o buna parte de "viata". reaua vointa si peste tot pacatele. pârându-ne înaintea lui Dumnezeu si înaintea noas tra de toate faradelegile facute. Dumnezeu îsi cheama copiii prin mai multe graiuri. cum se face ca s-a întunecat Dumnezeu asa de tare în ochii pacatosilor. Prin urmare cugetul sau constiinta e ochiul cu care vede Dumnezeu pe o m si acelasi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. Chemarea launtrica a constiintei. Cu alte cuvinte sunt pu tine exemplarele omenesti care îsi "risca" toata viata lor pentru Dumnezeu. 138. la fel. abia daca mai pot fi vazuti ca muritori. CÂRMUITORII DE NEAMURI 131. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. în rautatea necredintei care i-a cuprins si li se pare ca abia acum au aju ns la "adevar". niste solzi. 3. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. când îndaratnicia firii s-a mai stins. Obisnuit. Dumnezeu ne cauta. nu va putea fi înabusit mereu. dar daca nu vrem sa întelegem .vedere deodata dinspre doua parti. Glasul constiintei însa. Chemarea prin chinurile de pe urma de la Antihrist. nici chiar de credincio si si nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. n-a mai dainuit puterea lor. Cum Îl vad asa ma vede . dar înca neaprinsa.GLASUL CONSTIINTEI 139. capatul omenesc al constiintei noastre s-a îmbolnavit. mai catre capatul zilelor. 6. îngaduie razboaiele. avem cuvântul lui D umnezeu. fiind si capatul lui Dumnezeu din fiii Sai.otii sa se împreuneze. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt. câta vreme s untem cu el pe cale (Matei 5. Chemarea prin necazurile mortii. Atunci si Dumnezeu se stinge din ochiu l nostru încât ne pare ca nici nu mai este Dumnezeu.si. prin mai multe surl e. ca avem o înrudire cu Du mnezeu. 136. dau de asprimea dreptatii Sale. 140. ca El va asculta pâra si-i va da dreptate. care-i sting graiul. 141. Însusi cuvântul con-stii nta însemneaza a sti împreuna. pâna la finalitatea s a . Pe vr emuri.nevrând sa stie de Dumnezeu . ne striga. conceptia crestina nu prea e dusa. 142. 135. p rin firea Sa. de la Dumnezeu. pe care o auzi sau o întelegi ca vine dinlauntru. Chemarea din afara a cuvântului. 133. Chemarea prin necazurile vietii. CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 137. 132. când. 2. Cârmuitorii de neamuri. iubirea îi trecea printre zeii nemuritori. ne cheama. Sunt oameni care s-au învechit în rele . CHEMARILE LUI DUMNEZEU 134. drumeti prin viata aceasta. începe sa ne urmareasca cu primejdii si napaste. 25). si a celor de acasa si a celor de p e fronturi.asa simt ca ma vede . Din toate timpurile se stie ca. Cârmuirea neamurilor tot de sus se face. Chemarea prin semnele mai presus de fire. spre pedepsirea rautatii. îngramadesc niste valuri peste ochiul acesta. Asa suntem noi în conditiile vietii acesteia: o candela cu untdelemn s i fitil. 4. Iar cei ce stiu împreuna. sunt Dumnezeu si omul. Chemarea la judecata. încât acestia ajung de buna cr edinta. în afara de posturi (Sfântul Pavel). la fel. CONSTIINTA . 5. Întelegem prin urmare. Odata si odata începe sa strige la noi. atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu c onceptia crestina despre lume si viata. toata vremea vietii noastre pamântesti. 7. ca suntem în pragul libe rei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi pe pla cul lumii. dar totusi de dincolo de tine. si ne va baga în chinurile iadul ui. atunci când puternicii vremii ridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu. iar daca nu ne împacam cu pârâsul acesta. Iata câteva dintre ele: 1.

ceea ce e o decadere de la rostul firii sale.rabufnire napraznica a constiintei bolnave. nu aproba niciodata viciul si pacatul. schizofrenia. ca organ s piritual al omului. o pervertire convenabila pentru mascul . de se v or casatori. Daca mama îsi perverteste rostul maternitatii sale. aduce pe lume copii pre dispusi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. decât cu un sot în stare de aceea si credinta si petrecere. Asa sunt tocmite lucrurile. sigur ca roada sa va însuma în sine toata lip sa lui de echilibru cu marele mediu divin. traim si suntem (Fap te 17. De aici retinem faptul ca organismul viu înregistreaza cu atât mai usor un bo mbardament al energiei sufletului si-i pricinuieste mutatia infinitezimala. Când ai constiinta curata sa nu te temi niciodata de nimic. cufundarea lui în întuneric si în munca. Însusirile copilului atârna de gradul de pervertire la care a ajuns inst inctul maternitatii la femeie. c a sa nu tulbure viata viitoare a celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dum nezeu. din care se mai poate reveni . 143a.mai usor sau mai profund. iar la unii le-a fug it si mintea. fara sa stii si tu ca ti-ai omorât sfatuitorul cel mai bun. neatras spre onanie si aproape deloc dispus spre nervozitate. încât nu e identic în mod absolut cu el însusi de mai înainte de experienta.evolu tia embrionului în atari conditii de viata intrauterina aduce pe lume un copil uso r aplecat spre onanie precoce si târzie. prin natura ei e de a nu se lasa învinsa. ce-l a veai la îndemâna pretutindeni.si celelate forme mai grave. paranoia. c eea ce trebuia. care "nu tace" pâna ce o mul nu-si revizuieste înfrângerile sale si nu se întoarce de la pacat. si. Toata vremea sarcinii si a alaptarii barbatul trebuie sa se înfrâneze. Aceasta-i perspectiva lugubra a vietii în pacat. ereditar nervo s. despre puterile sufletu lui asupra lumii fizice. acesta se influenteaza si se schimba înt rucâtva. De aceea nu vrea Dumnezeu sa iesi din viata aceasta. încât si somnul le-a fugit. mai grele decât mustrarea: dez echilibrul mintii . De aici vin mustrarile de co nstiinta . cu care trebuie sa te împaci pe drum". Omul care se întuneca despre Dumnezeu si suflet. în final. deci nu e cu putinta împlinirea intentiei divine. si nu te lasa sa pleci fara sa vezi. noul venit va fi un copil prea putin înclinat spre trezirea ge nezica prematura. Prin simpla atingere a unui ob iect structura acestuia s-a schimbat întrucâtva. rupând toate zagazurile faradelegilor si azvârlindu-le pe toate în fata lor. Caci cu adevarat a fugit mintea omului care o viata întreaga nu face altceva decât sa stinga glasul constiintei. 143b. despre morala si orându irea spirituala a venirii copiilor pe lume. si va fi un copil artagos. si predispus spre boli nervoase. urmeaza sanctiuni ale constiintei. prin natura ei. 28). ca sa poata pri mi iertarea lui Dumnezeu. 146. COPIII 144. un fel de amplificare a vointei omului cu voint a lui Dumnezeu. 145. ca odata sa vada fiecare. Toate acestea sunt urmarea în organic a capitularii constiintei. e ceva care co ntravine instinctului poligamic si fara alta socoteala al barbatului fara Hristo s. Toata aceasta povara îsi are radacina numai în a ceasta trezire afara de cale a senzualitatii mamei. dupa . Daca i-a fost stârnita senzualitatea . Prin simpla îndreptare a energiei cun oscatoare a sufletului asupra unui lucru. ca urmare. 147. deci si asupra trupului. sa vada totdeauna. înca de aici. Asta-i ocolul de cercuri si se so ldeaza cu stingerea neamului celui ce apuca pe panta pervertirii rosturilor firi i. deodata cu o petrecere de acest fel. Constiinta. Avem probe unde nici n-am banui: în fizica moderna. omul care n-are nici un Dumnezeu si nu-l intereseaza nimic decât desfrâul lui. Invers."pârâsul tau. în care ne miscam. vrând-nevrând. e o putere nebanuita. sinu ciderea. unde te vei duce. Convingerea ca se poate si ceea ce ni s-ar parea ca nu se poate. În cazul când înfrângerile morale se tin lant prin desimea sau gravitatea lor. chiar daca frâna ei nu e luata în seama si f irea decazuta savârseste pacatul peste oprelistea ei. nebunia acuta si. daca mama n-a fost înca împinsa în acea aprindere a senzualitatii. vor mari decaderea si necazurile. prin credinta. Nasterea de fii. nici în vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburata de barbat si nici în vremea a laptarii copilului.

dorinta. Împaratia lui Dumnezeu este fagaduita copiilor. ce eventual l-ar gasi si. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. când copiii sunt opriti de a veni la Iisus. nesanatate. pe care copilul le va avea pentru toata viata. oamenilor ce o primesc fara discutie. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. se întiparesc în copil. cu care n-ai vrea sa te supere. S-ar apropia de natura originara. Nota sufleteasca dominanta în familie. iar mai cu deosebire ale mamei în vr emea celor noua luni. apoi o pierde: devine pacatos. În atari stradanii. Pentru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întel es. cum sa nu Se supere Împaratul. oamenii de tot felul. Si iarasi: cum sa nu fie în stare rugaci unea cu iubire sa-l foloseasca si sa-l schimbe. 154. 149. mama. pâna si copiii Îi p rilejuiau motive de revelatie. rabdând pentru un rost divin o pr avila sfânta. chiar împotriva acestui mediu sunt rânduiti. Ei sunt de mici mai stra vezii pentru Dumnezeu si prin aceasta se vede ca au chemare sa-I fie ucenici. cum sa nu fie în stare blestemul unei babe. Îndreapta purtarile tale. Pe copii. 156. oamenilor ce au venit la Iisus de copii. Se îmbata mama o data. când Iisu s este interzis? 152. orice mama se va mântui. ca aceasta sa nu-l foloseasca în chipul pe care îl doreste? Mai mult: toate starile trupesti si sufletesti ale celor doi parinti. amaraciuni. daca vremea le-o va cere. cu deosebire din vremea aceea. vorbeste cu Dumnezeu d espre ei. 150. melancolie. pot fi zadarnicite de c ele dinlauntru. devine "întrebatoru l complicat al veacului acestuia". O natura buna (îmbunatatita) îsi simplifica de la sine principiile si ma rginile. poate ca. 10). de pilda. Supararea ca copiii nu sunt lasati. Iar o mica schimbare în microbiologie dezlantuie. despre care zice Sfânta Scriptura: "Cei ce au pazit pravila sfânta sfint i-se-vor si cei ce-ar învata-o vor sti ce sa raspunda" (Întelepciunea lui Solomon 6. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. întâmplarile. Iata de ce vin: Iisus la nunta si nuntasii la judecata. Iata faza spirituala a vietii de familie. aproape cojita de materie . daca mama fura oarece. 155. Iisus i-a gasit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu. tot Dumnezeu este Ta tal sufletului si cele ce lucreaza educatia pe dinafara. dureri. Ei. proc ese uriase în configuratia persoanei. Deci toate acestea trebuie ocolite. precumpanesc încl inarile bune si nu-i biruie împrejurarile rele ale mediului. acum esti cu deosebire datoare sa-l pazesti de toate relele. din rau în bun? Cu ce sa fie mai p rejos rugaciunea unei mame pentru mugurele sau. cu tendinte sau predipozitii.mai ales betia are si suport ereditar. si mai ales a mamei. catre Dumnezeu. asemenea copiilor. predispun c opilul la tristete. ia r. Cei care opresc copiii de la credinta sunt osânditi mai rau ca sinucig asii. uneori chiar si în macrobiologia societatii. Iata o suparare a lui Iisus. zisa cu tot focul fiintei sale. 151. ca vointa ei sa nu-l ajunga si sa nu-i schimbe configuratia fizica si psihica? Gândirea îndreptata ca o sageata poate pricinui la tinta leziuni organice. numai co piii o au. de mici sa vina la Iisus. Lui Iisus lucrurile. copilul se va îmbata toata viata . prin amplificare. omul începe viata cu sfintenie. Se roaga mama lui Dumnezeu. zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. 148. printre noi. Îi vor fi si mucenici. Care savârseste prin tin e minunea îmbinarii unui pui de om cu un pui de cer. se va ruga si copilul. Deci . Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu. copilul va fura toata viata. va fi caracteristica întregii vieti a urmasilor. 153. rasplata de fericire pentru o stenelile tale. Indiferent cum este dirijata educatia copiilor. a carui icoana. Deci. desi nu înteleg nimic si nu schiteaz a nici o împotrivire dialectica. În copiii veniti dintr-o vietuire curata a casatoriei. De fapt . Acum e vremea când sa faci ce vrei din copilul tau. fiindca nu mai acum poti si te asculta cu desavârsire. 157. . În vremea aceea. Suparari.

în felu l ca celulele nervoase. ci trecu tul barbatului se razbuna. afara de celul a nervoasa. Desfrânarea omoara milioane de celule nervoase. Astfel barbatului. nemaiavând agenti simulatori cuveniti. pentru ca nici parintii lor nu au ascultat de por uncile lui Dumnezeu de a pazi zilele sfintite. fie cu mintea. sunt peste masura de mult solicit ate si silite sa furnizeze material extern si. îndaratnici. Omorîta o data. Vinerea. Copiii îndra citi vin din urmatoarele pricini: 1. toate îi vor rasari în oale. Când va crest e mare. ca de în viciul onaniei. sporind cu vârs ta. Cresterea corpulu i încetinita. mîin ile . nu mai pot secreta s i mediul endocrin. COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 160. luati aminte. Pomeneam ca glandele genezice au o dubla functiune: una endocrina. ma i tacut. sau mor de tineri. sunt neascultatori. face excese. îi veti vedea p lângând si veti plânge si voi si asa veti ispasi pacatul în care i-ati zamislit. Ce e la mjloc? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea.cu care a gresit . Întrebati-va cugetele si va vor spune ce este îngaduit. cearcanele vinete pe lînga ochi îl dau de gol .îi tremura. parca e batrân. sarbatorile de peste an si posturile întregi. Desigur ca va doare. mintea se tâmpeste si înca repede. de asemenea.neostenita în astfel de vicii. sau. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. Astfel. chiar dac a se face. pentru ca s-a întipa rit pecetea curveasca pe ei înca din pântecele mamei lor. Parintii nu au pazit postul si nu s-au putut înfrâna de la poftele trupest i si asa au calcat zilele si timpurile neîngaduite care sunt: Miercurea. si la orice vârsta . . de aici multi copii se nasc morti. ca sa nu cadeti în astfel de greseli. Mai trebuie stiut si aceasta ca toate tesuturile se refac. atunc i tesuturile glandelor masculine sau feminine. fie rele. Cu alte cuvinte. fie bune. caci mereu va ramâne nemultumita. dupa cum urmeaza. Si daca în vremea aceea tata a mai fost si beat. poarta ponoasele trecutului si mustrarile viitorului. nu faci casa. Nu izbuteste. În vremea sarcinii nu te-ai pazit de barbat. si. mai obosit. caci toate prin câte trece mama. l-au flescait cu totul. ci mila. iar daca desfrânarea conti nua.pentru cine stie sa vada . COPIII ÎNDRACITI. si alta externa. Doctorii sfatuiesc: femeile sau casatoria. Osteneala si scârba ei abia ac um încep. încle stat de viciu. Presupunem ca un copilandru. nu mai e agerita de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. Dar casatoria. 3. Se gasesc acestea în Sfânta Scriptura. nu-i mai place joaca. varsînd hormonii în sânge. Si iata cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul tau rod. Fireste. i se întîmpla ca pie rde frâna nervoasa a ritmului sau functional si nu se va potrivi poate niciodata c u ritmul femeii sale . serios. ceilalti. fie cu trupul. un viciu nu va iesi c u alt viciu. nu mai coresp . nu mai aprinde dragoste. celula nervoasa moare. la primele anuntari ale instictului.158. NEASCULTATORI. Presupunem ca tânarul-batrîn vrea sa fie si el în rând cu lumea. memoria . Acest dezechilibru se rasfrânge asupra sistemului nervos. e din ce în ce mai retras. Toti parintii. i-au ste rs farmecul. Daca n-are norocul sa dea de un sfat. Nici pe el nu-l prea atrage femeia si nici fetele nu se simt atr ase spre el. prin urmare. se naste u n copil ce va fi slabanog.scoarta cerebrala a mintii . Iarasi dovada ca nervii sunt într-o primejdie. Toti copiii care rezulta. dureri reg ionale si gânduri de cautare în alta parte. 2. fiti cu mare bag are de seama.chestiunea ramâne mereu într-un cerc vicios. de pe urma viciilor de tot felul si de pe urma dezechi librarii functionale totale sau locale a sistemului sau nervos. Duminica. nu mai învie niciodata. nu mai învata la scoala.e atinsa. fie cu amândoua. ceea ce îi va pricinui nevroze. nici nu v-ar fi durut. NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI 159. Nu e ea de vina ca-l va parasi. mai întâi functional. vrea sa se însoare . Mamele nu s-au pazit pâna la curatenie deplina si asa se nasc copii plin i de bube si pot muri. De îndata ce viciul sau des frânarea de orice fel. De mila.cazul e acelasi . degenereaza. se întiparesc si în copil. asa cum l-au desfrânat viciile.înclesteaza pe om. si insul respectiv începe sa fie un flescait. când va va veni rândul. formând celule genezice. daca traiesc aluneca în curvie. sau macar de o carte. Nu-l afla parintii. în vremea celor 9 luni de sarcina. ca de sila. sporesc si urmarile viciului. daca nu le-ati fi facut. Imaginatia nu mai e vioaie. Barbatul.

Sa zicem ca o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tineretii. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. grauntele de comuniune în care suntem cu Dumnezeu. ceea ce n-ar fi patit daca ar fi avut o purtare mai buna. 162. Vreti dovada la îndemâna oricui? Iat-o. nevrozele si o stare generala de boal a. cu materialul ce li se dete. Cei din tinerete sunt mai vioi. Proba o dau copiii. si asa trebuie sa-si traga plata: ra mâne fara urmasi si fara sotie. sau o predispozitie spre tot felul de boli. Religia se întemeiaza pe grauntele de credinta. fie aparte. Nu au nici o vina si nici un leac. Credinta are revelatia cu care omul credintei nu se tocmeste. . le-a spus cam asa: sa înceapa din a crede ca au credinta si vor sfârsi prin a av ea de fapt. glandele în totalul lor ramân atrofiate. Acestea toate se înscriu numaidecât în patrimoniul genetic al ereditatii. Aceasta ostenire a vietii e de fapt o ostenire a elanulu i. slabirea mintii. precum si situatia biopsihica a parintilor. în modul divin al existentei. ca Dumnezeu în ordinea realului. 163. o iluminare a ei. un chip îmb atrînit. Iisus raspunde odata ucenicilor Sai care-I "cereau mai multa credint a". iar de scapa cu zile vor fi niste chinuiti ai soartei si slabi de minte. mai sanatosi. Nu mai vorbesc de starile sufletesti: frica. sa presupunem ca. pe când copiii veniti mai la batrânetea parintilor sunt mai molâi. în genezele cromo zomilor. care vin la intervale mai mari de vreme. ci total ul celor distruse si sanatatea la care se gasea în momentul când îsi chema un urmas pe lume. daca nu sunt scoase din lucru de perechea mai sanatoasa a cel uilalt parinte. si al doilea. Asa se ajunge pe rând la atrofierea diferitelor organe în iconomia gen erala a corpului si asa apar sterilitatea. a agerimii. mai batrâni. Cum si de ce? Iata cum si de ce: stim de adineaori ca toate faptele insului se înseamna în doua locuri: undeva într-o contabilitate neva zuta. d eci n-au sistemul nervos subrezit dintr-o vina ca aceea. ceva mai vazut. Dar. a vioiciunii rezistente a sistemului nervos si a celorlate tesutu ri si umori. cu atâtea gene ze recesive mai mult. pricepem mecanismul dupa care apare în lantul cromozomilor roiul boabelor de neghina. fie an gajati în procesul rodirii. Asta e ceea ce poseda credinciosul printr-o cale mult prescurtata. E reac tiunea sufletului la starea mizerabila în care i-a ajuns casa prin patimi. mai împiedica ti. Credinciosul în Dumnezeu depaseste limitele omului. nu lovesc pe nimeni. Acestia vor purta urmatoarele poveri parintesti: o sanatate subreda. Dumnezeu ne însoteste mereu si. dimpotriva simt alature a cu durerea oricui. scoase din lucru si cu toate urmarile acestui dezechi libru umoral. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia. în grauncioarele de cromatina. diferite neputinte fara leac.unde instinctului maternitatii femeii sale. Revenind la corespondenta. de fapt. care este creator numai în ordinea conceptelor si nu intervine. pe masura ce-L cunoastem. La temperaturile la care se alege aurul fiintei noastre de zgura ace stei fiinte. Asa sunt construiti genetic si ireversibil. în rast impuri de vreme. 166. genezele recesive si ravagiile c e le pot face ele. în vreme si pe masura ce se adauga. rastalmacirea întelesurilor si o continua muncire de constiinta. nevoile vietii ostenesc nervii oricui. 164. Poat e s-a banuit din cele de pâna aici. se si însemnase în stocul de cromozomi. adica în factorul biologic al ereditatii. Mai sunt si urmari ale desfrânarii si destul de grele înca din tinerete. Totusi. ca organismul întreg se piperniceste. Dar nicidecum o anulare ci dimpotriv a. totusi-totusi. nemairefacându-se niciodata. i se va nimeri ca sa aiba si urmasi . cunos tinta pe care savantul n-o poate prinde prin stiinta. Si-a distrus parintele cu vicii le lui milioane de celule nervoase? Acestea. ci numai daca si-a împins st iinta pâna la toate marginile si i-a recunoscut neputinta. mai sprinteni. de a voi si de a gândi. 167. obsesii. Grauntele de credinta este. CREDINTA 161. 165. Factorul biologic al ereditatii rezuma starea oricarui moment. realizându-se armonia ce se vede. mai ageri la minte. reprezentând situatia lui. Credinta e un risc al ratiunii. în firea noastra apare modul divin de a fi. id eile fixe.

iesirea în lumina veacului viitor. 171. bolnava a furat-o printr-o atingere materiala. Aceasta înseamn a ca boala a încetat. Una reface organismul. apostolul ridica la rangul de imperativ si nasterea copiilor la conditia de mântuire a femeii casatorite. Asa suntem sfatuiti. unic în viata lui Iisus. Sfintii pustnici au trait numai în conditia credintei. având mai întâi grija de mântuire si pe al doilea plan grija vietii. a doua creatie a omului. Acesta-i paradoxul. ca sa nu se stinga dintre oameni siguranta existentei lui Dumnezeu. între potrivnici se aprind e si se mentine. Crestinismul e a doua creatie a lumii. sau. Sluga sutasului este un caz de tamaduire de la distanta. Focul iubirii divine. Darâmarea se opreste îndata ce organismul împrumuta. sfintii se si fereau d e a face minuni. Drept ac eea. de dragul Adevarului. o cr eatie din nou a firii. ba L-a chiar furat pe drum. Grija zilei de mâine este o grija presanta. ca sa întoarca la viata o copil a de 12 ani. Dumnezeu nu le îngaduia asigurarea zilei de mâine: mana se strica. chia r nevrând. Crestinismul nostru ar fi în mare parte de neînteles. 170. câteodata si împotriva normalului. iar aceasta se întâmpla din când în când si din neam în neam. Când conducea pe israeliteni în pustie.168. Aici Iisus "n-a simtit puterea care a iesit din El". Staruim putin asupra a cestui furt. adusa de doua delegatii si e pu r spirituala. într-un rationalism protestant. împotriva vietii. sa traim prin credinta. Iisus însa. Pamântean fiind. Cât asculti de Dumnezeu. 172. Ei au crezut cuvântulu i lui Iisus. în cazul cel mai bun. De ace ea crinii au ajuns pâna la stralucirile lumii divine. 176. nu voiau sa mai lucreze si nu voiau sa mai aiba copii. îndata ce organismul s-a refacut la plinatatea lui spirituala. prin credinta. pe firul credintei. CRESTINISMUL 174. contemporani cu Sfântul Apostol Pavel. Desi puterea de tamaduire era de natura spirituala . ci trec dincolo de moarte. de aceea mergea la ei cu durerea iubirii. fara nimic sup ranatural si personal. Credinta este un risc: împotriva ratiunii. 173. Oare de unde stia femeia aceasta.o degradare. Credinta în Dumnezeu si marturisirea Lui sunt iesirea sufletului din întuneri c în lumina dumnezeiasca. 177. ca atingându -se. dintr-o religie revelata. Pâinea cea de toate zilele o cerem pentru astazi. acea energie rara a sfinteniei. totusi. Sfântul Apostol Pavel frâneaza e xagerarea accentului transcendent. a vrut sa dea pe fata credi nta femeii si sigur ca a privit cu dragoste acest furt original. pacatosenia . alt a darâma. descalificându-le din cin stea unei minti sanatoase. de marginea hainei lui Iisus. sau chiar fura. Totusi o fe meie bolnava L-a mai zabovit. Este un factor de purificare. Iisus iubea copiii. care uneori dezorganizeaza normalul social. . 175. Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: lin istea credintei în Dumnezeu. Crestinismul reînvie în raport invers proportional cu încer carile de a-l stinge. De aceea. împotriva lim itelor omenesti. El. Care e cu noi în toate zilele. se va tamadui? O stia din cre dinta si femeia nu s-a înselat. Fiul lui Dumnezeu. atât asculta si Dumnezeu de tine. din cauza nostalgiei dupa împar atia spirituala. Aceasta ar da sa se înteleaga ca în jurul unui om linisti t (din cauza radacinilor lui în cer) se face liniste pe pamânt. într-o doctrina umanitara. 169. De asemenea a pus capat pentru totdeauna alarmismul ui omului si oricarei fantezii aprinse spre apocaliptic. pâna la sfârsitul veacurilor. Iisus era chemat de durerea unui tata. a îngerilor cazuti. chiar pe furis. Tintele ultime ale crestinismului nu sunt absorbite total de forma a cestei trecatoare vieti. Credinta noastra ar fi incompleta si s-ar dizolva cu usurinta. daca n-am consider a si realitatea personala a demonului. A vedea pe Iisus e o fericire ce nu se aseamana cu nici o bucurie pamânteas ca. Sfintenia este o energie. a te hotarî sa-L marturisesti pe Dumnezeu cu orice pret si luare în derâdere e o si mai mare bucurie ce te poate duce pâna la deschiderea och ilor credintei: sa ti se descopere Iisus. desi doar în multe cazuri era doar dovada iubirii de oameni si al inarea suferintei omenesti. U nii crestini.

179. Si biata victima. abia a putut limpezi mintea zapacita sistematic de minciuna . pe rând. ca niste copii ai lui. tot asa trebuie sa urmarim o armonie si între cunostintele din cât mai multe domenii. Cine zice fratelui sau "nebunu le" se pedepseste cu matca focului. trebu ie sa fii mai presus de cuvintele oamenilor: sa nu te atinga nici lauda. CUVINTE INTERZISE 185. ca el sa renunte la ele si sa se coboare satisfacut la singur rolul d e mascul si femela? Asta-i toata aspiratia lui? Neînvatat la un ideal mai înalt. asa dupa cum a rânduit Dumnezeu o institutie. Femeile lor sunt fara minte si copiii lor stricati. reaprinsa între oameni. Adevarul. nu aducem roadele acestui crestinism: oameni dupa chipul lui Iisus. precum si o s inteza a acestora cu viata. Nici ca se poate mai drept. ca unul ce avea s-o pateasca. Urmatorul îl gaseste cu totul curios la minte. pentru ca El are o rânduiala si-ti cere s-o urmezi. la intervale neregulate si-au început a se nedumeri înaintea omului: Ce-i cu tine. L-a înzestrat Dumnezeu pe om cu atâtea daruri minunate. care naste fii lui Dumne zeu. 4). ci o stradanie de toa te zilele. Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea în desfrânare. Marturisirea lor cu pocainta mai poate schimba situatia. DESFRÂNAREA 187. CUNOSTINTELE 184. a întrevazut acestea: "Cei nelegiuit i pedepsiti vor fi. Si asa si ceilalti. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristolog ica a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. 183.. Cuvintele interzise orienteaza gresit sau dezorienteaza. 180. Biseri ca. Alta data. pâna când ultimul i-a propus sa se duca la un spital d e boli nervoase si sa-si repare deranjurile la minte. Crestinismul este o conceptie de viata. ce opreste aceasta nu mai ajunge la cealalta. 186. cu orice pret. Cuvintele sunt fiinte vii.178. Sa bagam de seama ca nu cumva crestinismul sa se ia de la noi. Si fiindca sunt fiinte vii. Aici. conceptie pe care nu a zdruncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut împotriv a crestinismului. pierzândusi treptat linistea si nestiind capcana. azi abia se mai zareste ca o stea. Cuvântul "nebun" este un cuvânt interzis. sigur ca se afla în disonanta si în dezechilibru cu Dumnezeu. 6) si în umbra mortii. 181. capabile sa faca treaba la care au fost trimise. viata din viata. tocmai cu acest scop. toata viata. al treilea îi spune marea sa uimire. de unde odata lumina ca soarele între noroade. caci gloatele sed în întunerec (Mat ei 4. iar sp . si-I nesocotesti Bis erica. Deci. Solomon.. crestinii. Singur crestinismul este mereu nou. nici oc ara din ele. el ramîne o simpla formalitate si ne putem trezi fara ea. ca-l g aseste asa de schimbat si nu îndeajuns normal. Misterul crestinismului este misterul unitatii în dualitate gasindu-si solutia în Unitate-Trinitate. mereu divin. Taina pocaintei est e o judecata milostiva. sau nevrând sa osteneasca mai sus. "Zec e porunci are întelepciunea: de 10 ori sa taci si o data sa vorbesti si atunci put in". Daca crestinismul nostru nu e stradania aceasta. De ce? Fiindca si numai simpla alunecare a a cestui cuvânt în obrazul unui om este în stare sa-i desfigureze fizionomia mintii. de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus. Cunostinta mântuirii trebuie. vreme de 2000 de ani. este stilul de viata a lui I isus. Este cunoscuta experienta mai multor insi care au organizat odata urmator ul complot psihologic: si-au ales victima si s-au prezentat. Toate celelalte întelegeri ale lumii s-au în vechit si s-au stins. A trebuit sa vina ap oi toti ca sa-si descopere complotul si cu mare greutate i-a revenit omului mint ea la loc. pe cel care le-a creat ele -l însotesc pâna la judecata de apoi. De Dumnezeu nu scapi p e simplul motiv ca nu-L asculti sau Îi tagaduiesti existenta. a ajuns la nebuni. Pe si mplul motiv ca noi. ca sa-l îndrepte si sa-l ajute spre împaratia spiritului. cu toate consecintele l or. parca te-ai s chimbat cumva! Si s-au dus. Cunostinta mântuirii (1 Timotei 2. Precum urmarim o armonie între facultatile sufletesti. CUNOSTINTA MÂNTUIRII 182. Crestinismul nu e numai o afacere de Dumineca.

DEZNADEJDEA 190. mântuirea ar fi de sila. dovedind sufletului ca n-are chip de scapare. caci îmbolnavesc mintea prin asociatii de idei. Atunci se afla sufletul între viata si moa rte. 10-12). Pocainta trebuie sa fie o înse ninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. iar nu o f apta a libertatii si a dragostei. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din tai na casatoriei crestine. li se întuneca mintea si fac si pacatul cel mai de pe urma: omorârea d e sine. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. chipul bun e. ce încarci pe altul ai sa duci si tu. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. mai mult morti decât vii. Pastrarea capacitatii de încadrare în disciplina a unui suflet face dova da armoniei si valorii sale. daca repede ar pedepsi tot raul. împinsa de s trigarea constiiintei. diavolul nu sunt subiecte sanatoase de gân dire. ci o lasa sa-si faca de cap. li se rataceste mintea cu totul. ca o lege milosti va. Raul. diavolul umbla sa-l dea legat la un chinuit or mai greu: duhul deznadejdii. 196. 192. 188. atunci si oamenii ar face binele de frica. daca le rabdam de bunavoie.ita lor blestemata" (Întelepciune 3. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plat a sau ispasirea. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. primind palmele si scuiparile raului. Pacatul desfrâului si a toata faradelegea întârzie sau face cu neputinta a ratarea si desavârsirea vietii lui Hristos în noi. ci un mijloc de întelep tire. neumblând cu ocolirea. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. O mare parte din oameni cad în deznadejde în privinta mântuirii lor. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap. DISCIPLINA 193.. adunându-si cele mai d e pe urma puteri. Preotii vremurilor noastre. putem vorbi chiar de legea dreptatii. ca nu le întelegem. ne ajut a Dumnezeu. prin care ne curatim de petele faptelor rele. Ca numai de se va arata viata lui Hristos în noi. care pustieste prin patimi. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. Chiar daca ar face a sa. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. 25). Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. Iar ca pedeapsa. aici. 189. când afla ca mintea. cu aceeasi datorie ca Pavel. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. s tam linistiti si noi. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. un neputincios.. Asa e de grea robia duhului acesta. pacatul. dimpot riva. nema iputând suferi. copiii. Si în sfârsit. aici. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. o îndreptare mai aspra. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. si numaidecât. altora. de durere. ne dovedeste atotputernicia Sa. prin virtutea credintei. Vrajmasul. În vremea ispasirii.atotputernicie asupra careia. dând în nebun ie. Dumneze u ar fi un fricos. vine cu asupri re mare. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine cumpan a între fapta si rasplata. din amândoua partile. vesnic lin istita asupra raului. nu ne ajuta Dumnezeu. Legea nestramutata a dreptatii lui Dumnezeu aduce peste capul tau ce ai adus si tu peste capul aproapelui tau. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". desi El ar fi vrut. altii o duc asa. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. nadejdea.cum fac o amenii. Dezna dejdea e un chip gresit de meditatie asupra relelor facute. când vin asup ra noastra strâmtorarile. . DREAPTA SOCOTEALA 194. da lupta deznadejdii. DREPTATEA LUI DUMNEZEU 195. Ce ai facut ti se va face. Apoi. . ce ai zis ti se va zice. iar altii. Acesta este u n semn de primejdie. vrea sa faca rascoala împotriva robiei sale. si numaidecât. precum c a sufletul a îndraznit una ca aceasta. Dreapta socoteala-i mai mare ca postul. încât sufletul. si-i lasa pe oam eni neînfricati de pedeapsa naprasnica. ca pe niste marturii . vom cunoaste tinta spre care trebuie sa tindem si ne vom întelege r ostul pe pamânt. 26). 191. nimicul. Caci scrie: "Dormind oamenii. Câte unii mai scapa. în întindere si în adâncim e.

cunostinta si puterea ca sa ajute omului în încercari. în ale celor nevazute legi. n-o poate face decât duhovnicul. si mai ales sa nu scada în credinta începatorii. 208. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. 203. Duhovnicul va întoarce si mintea noastra de la atâta umblare pustie în afa ra si o va face scaun al lui Hristos-Dumnezeu. cu faptele sale pacatoase. atotputernicia si d reptatea lui Dumnezeu. DUMNEZEU 210. care. facându-l s a vrea si el ce vrea Dumnezeu. 3). sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. 209. Deci. la vre me de mare însemnatate pentru ei. ca pe un rob. îl va readuce la cale cu sila. da de dreptatea Lui. sa se desavârseasca si ea. 200. 29) a lui Dumnezeu. un eori pedepseste naprasnic vreo faradelege. Multimea ispitelor. Toata slujba lamuririi ucenicului în ale duhului. De aceea-s rânduiti duhovnicii sa cumpaneasca duhurile ce strabat mint ea. vicleniile potrivnicului nevazut. Cine nu poate sa întrebe si nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc . ori ca rasplateste. sau nici macar nu-l cauta. "inoculat". despre care nu ne ma i tocmim. 206. Care ne întareste cu linistea Sa. 197." (Luca 9. razboindu-ne p rin lucrurile sau oamenii vazuti. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. din Duhul Sfânt. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. DUHOVNICUL 198. Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. cade din dragostea Tatalui sau . Aratarea si împlinirea în firea noastra a tuturor darurilor nasterii noa stre de sus. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. de unde vin peste oameni toate cele vazute. tot ce nu e din povatuire orânduita si sub ocrotirea smereniei duce la îns elare si la mai mare ratacire. doar va simti sa vina de buna voie. fie binele. nu poate sa vie dupa Mine. nu gaseste pe Iisus. cea la masura fiecarui i ns. îi întinde ispita puternica. decât însesi patimile. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. îi ia si timpul s i cade fara de veste urmarit de dreptate. Apoi. sa vrea si el leacul ce i-l îmbie Dumnezeu. ce vor avea s-o aiba. Toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic. în structura ta spirituala. daca însa nu baga în seama. 23 ). Iar daca. latent. Dezvelirea si întelegerea acestui rost sau destin ascuns în noi. el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivn icului. deoarece în cele duho vnicesti. Fiecare e înzestrat si trimis sa împlineasca un rost al lui Dumnezeu între oame ni. dupa atotstiinta de mai înainte (Romani 8. sfarâma mereu portile iadului. în care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale întelepciunii (Coloseni 2. dupa felul si trebuinta bolii sale. sa cunoasca masurile fiecarui ins. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. 199. o face ca sa mai puna frâu rautatii între oameni. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica. . daruite lor dupa masura credintei. Pricepem prin urmare ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. când li se deschide ochiul vederii si urechile auz irii celor de dincolo. 204. stiinta si puterea de la Dumnezeu. caci fara darul acestuia e cu neputinta izbav irea de necazuri si mântuirea. 201. si ca biruieste binele asu pra rautatii. Sotul preot poate fi si duhovnicul sotiei. si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. care le va f eri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. totusi. fie raul. Între cei trimisi de Dumnezeu. Duhovnicul sau staretul ajuta si dezvaluie toate intentiile lui Dumn ezeu din fiii Sai. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. Dar acestia. 207. e ceea ce numim desavârsirea. si încotro îi înclina cumpana. Când cineva. "Cine nu se leapada de sine. în fiecare. ori ca nu rasplateste. 205.ale neputintei aceluia. Lui i s-a dat mestesugul. nu poate fi dezgropat fa ra cunostinta si luarea-aminte a unui duhovnic iscusit. 202. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. sunt si oameni ce au darul sa vada dinc olo de zare. Îi da si t imp. Râvna fara întrebare si parerea sar masura.

printre alte zone ale cor pului. 225. Dumnezeu se reveleaza smereniei. Singura conceptie fara greseala si izbavita de relativitate o are nu mai Dumnezeu . desi cu mila. Dumnezeu nu uita de om cum uita omul de Dumnezeu. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. Dumnezeu nu ne cere minuni. desi e fara minte. Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii lui/de la Dumn ezeu si între ce cere Dumnezeu oamenilor. Glandele care izvorasc hormonii si se afla în sectorul cel mai de jos al corpului au. Dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decât d ragostea celui mai mare sfânt pentru Dumnezeu. Cred ca cea mai deformata fiinta în capul oamenilor este Dumnzeu. creierul. pe viata. dar la Dumnezeu ca "sfârsit" al lumii. plin de iubire si aprop iat oamenilor. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. cu toata puterea. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. când însasi st apânirea mintii e corupta si cenzura cumparata!) Apoi. fara în voirea mintii si fara încuviintarea câtorva cenzuri. 211. gloantele inst inctului. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. ci. pe lânga alte rosturi. 212. ascuns. 215. 228. Îl avem noi mai de demult. NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 230. 224. ochii. De altfel. aflându-se în orice moment în toata structura sângelui. ca hormonii. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. iau la tinta capitala sistemului nervos. fie ca femeie. Dumnezeu este pretutindeni. mai urmeaza si partea din part ea noastra. 223. corpului întreg. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. Dumnezeu a facut totul din partea Sa. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim L ui pe noi însine. narile si gura sunt zon . Toate împreuna au rost si influenta cu deosebire asupra sistemului nervos s i a capitalei sale. cosmos.Absolutul -. 219. pent ru cei ce-L cauta. Deciziile acestea sau fuga de ele hotarasc vesnicia noastra. Cât asculti de Dumnezeu. anuntând ocazi a si poruncile instinctului. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. 220. Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om. 227. fie ca barbat. totusi nu poate trece la fapta.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. 222. Marturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oameni lor întru sfinti. ENDOCRINOLOGIE. atotputer nic si tare departe. 219. creierul. nu pe vreo cale a l or aparte. amenintator. El e Singurul a Carui conceptie face din haos. 218. Dreptatea lui Dumnezeu.. foarte energica si neta.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. când straluceste slava Sa pe chipul fiilor Sai. la cel dintâi motiv semnalat de ochi. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. Un duh nou se salasluieste întru no i din clipa aceasta. apara si întareste un as emenea dar. urechile. deodata se si reped în poarta forului de judecata. începutul si finalitatea lumii. plateste fapta. 231. Lumea întreaga condusa dupa legi împotriva lui Dumnezeu tot la Dumnezeu ajunge. ale caror hormoni înca a u misiunea sa agereasca si sa activeze alte functiuni. 229. pe masura ce-L cunoastem. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. Acelea le face El. 216. atât asculta si Dumnezeu de tine. 214. mila si ajutorul. Mai au pe urma rostul sa stimuleze functiunea celorlalte glande. 226. si pe acela de a da o configuratie specific a. absolut superior conditiei tale pamântesti. sfintii. Nici omorâti nu pot fi. 221. (Ce bine! Si ce rau. (.. Dumnezeu ne poarta de grija în toate amanuntele vietii. 213. Dumnezeu ne însoteste mereu si. Despre Dumnezeu nimenea nu poate grai cu competenta absoluta decât num ai El Însusi. Instinctul.

sau fac apel la strafunduri cu care înca nu facusem cunostinta. tânar. pâna la formele prezente si viito are.e erogene. la dezechilibru. Chiar numai factorul ereditatii. asistent. acum 3500 ani pe muntele Sinai. student. sub actiunea ei. Si vin împrejurari neprevazute. ca initia pe Moi se în tainele ereditatii nu este nici o mirare. În realitate împrejurarile. sa se dezvolte si sa se agereasca întreg organismul si cu deosebire sistemul nervos. când mintea nu stie sa înfrâneze unele ca acelea. la sinucidere. 235. ceea ce tot un dezastru sufletesc este. spontane. fie ca ar lipsi hormonii. Staruim asupra faptului ca Iisus e creatorul omului si ca gen aparte si ca persoana îndeosebi pâna la sfârsitul vremii. În aceasta creatie conlucra cu parin tii pamântesti. Atunci suntem nascuti a doua oara din apa si din Duh Botezul (. care. sa ne redea listea si echilib rul pe care ratiunea noastra omeneasca . Functiunile genezice se desteapta înca din vremea copilariei. întrucât cine poate sa cunoasca mai bi ne omul. Dumnezeu e cu atât mai mare . Intram în crestinism de mici. înca nebanuite de noi. Pe urma. 233.devenim practic si real. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. ci parintii au sa dea seama. Nerezolvate la timp în lumi na unei ratiuni supreme a existentei.si poate cu atât mai mult -. mediul si destinul sunt factorii de capetenie care confi gureaza diferentialele persoanei omenesti. oricât de curioase ar fi . De ce oare e rânduiala de-a-ndoaselea? Daca socotim datoria parintilor de a-si supraveghea si de a-si preveni co piii la vreme. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. Forma. dar prevenindu-i ca. pruncul se face copil. fireste ca raspunderea caderilor n u ramâne numai în seama copiilor sau a lui Dumnezeu. pot duce la dezechilibru. 238. Nu e nici o mirare: Iisus avea condu cerea spirituala si înainte de venirea Sa în trup omenesc. ca. data în nucleu lui Moise de Mântuitorul Însusi prin revelatie. depaseste l imitele stiintei pozitive. dar actiunea lor trebuie întovarasita de înfrânare. despre aceste noutati gingase. l a nebunie. EREDITATEA 232. actualizate. Atunci ni se " inoculeaza" crestinismul. menajându-le libertatea. atât organic cât si functional. Ereditatea. tare de mici. În privinta neurologica si endocrina. dincolo de biologie si probabi litate. ritmul si durata. al carei umil suport bilogic putem fi si noi.nu le-ar putea restabili. poate ajunge la criz e. asa trebuie sa fie: înc a din copilarie sa izvorasca aceasta energie interzisa. Tot atâtea porti de cremene si iasca în care mediul din afara loveste cu amnarul în mediul dinlauntru si-l aprinde cu scânteile poftelor spre vapaia faptelor . sau la o blazare care nu mai deosebeste binele de rau. deci dupa fire. cei în cauza. Iata Genetica moderna. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu rost. constienti si de cealalta dimensiune a existentei. în cazul când Îi calca legil . altfel cresterea sanatoasa a organismului si a sistemului nervos ar fi p rofund alterata.. Aceste împrejurari pot decl ansa adevarate crize ale ratiunii sau ale constiintei. ca sa fie cunoscut îndeajuns. car e-l scot clinic dintre oameni.. sa aducem în sfera luminoasa a cunostintei si resorturile latente ale fiintei no atre. nu sunt decât excitantii din afara care declanseaza mecanismul nostru meta fizic: cresterea noastra spirituala . fie ca ar lipsi înfrânarea.. prin Botez. Daca va fi fost creatia asa. astea dau tonul în materie de ereditate. depasesc prin frumusete si putere tot ce agonisisem pâna aici si prin frumusetea si puterea lor intrinseca.. Co piii se reazima pe mintea parintilor. 237. 234. care trezesc strafunduri.oricât ar fi de antrenata cu stiinta sau filosofia . decât Cel ce l-a facut si i-a dat legile vietii? Cuvântul acesta ramâne adeva rat chiar daca Dumnezeu ar fi facut numai prima celula vie si în ea ar fi comprima t toate posibilitatile ulterioare de dezvoltare. 236.) Si trec anii. Atentie! Suntem invitati de o nevazuta orânduire a lucrurilor sa facem apel . 239. Problema ereditatii mai are un capat.

în infinitul mic. prin ce accident. 241. 246. Dumnezeu pe toti îi trimite înzestrati si în stare sa fie drepti. ce calitati sau defecte sa fie expulzate prin cele doua globule polare. ajungându -l cu rautatile lui din urma si întorcându-i-le în brate.) 245. ener gia lor latenta nu întârzie sa rabufneasca prin subconstient asupra constiintei. multe din patimile trupului se fac si însusiri ale sufletului.d. sa faca sa revina multime d e geneze recesive în geneze dominante. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. Dincoace. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. independenta si anterioara proce sului ereditatii.a. te-am sfintit si t e-am rânduit prooroc printre popoare" (Ieremia 1. sau dupa care legi? Sau. slabiti de osteneala vietii si de mediul înconj urator. cu pretul si cu osteneala unei vieti curate. Iesirea din înghesuirea aceasta nu e cu putinta decât traind prezenta ne vazuta a lui Hristos în noi. aceste granule infinitezimal e degenerative si cu urmari dezastruoase. . e cu putinta. Dumnezeu ne spune. 244. calca viata propriilor lor copii. când acesta încerca sa se apere de misiu nea cu care-l rostuise pe pamânt: "Înainte de a te urzi în pântece. traind învatatura crestina în toate fibrele fiintei. sunt Dumnezeu râvnitor.e. genezele recesive apar în ascendeti în chip independent. ca intentie a lui Dumnezeu. 240. amplificate de puterea si binecuvântarea lui Dumnezeu. Puterile credintei. Toate faptele omului..m. purifi cându-si trupul de patimi. Înainte de a exista ca persoane pamântesti. sau iertându-l de ele. încât numarul lor sa împlineaca toate posibilitatile de configu ratie câte le ofera structura noastra genetica? (Numarul combinarilor ce se pot fa ce cu cele 24 de perechi de cromozomi. . Si Ma milostivesc pâna la al miilea neam. Dupa textul Scripturii e clar ca toata recesivitatea apare în parinti de pe urma vreunui pacat. De faptul ca suntem oarecumva anteriori fata de forma noastra pamântea sca. El înclina sa fie una sau alta din configuratiile probabile pentru noi si sigure pentru Dumnezeu. nes uferind contrastul. ci dupa legile care atârna peste faradelegi. de unde nu erau. 242. De aceea unii. si nicidecum hazardul. si astfel s-o înlature. catre cei ce Ma iubesc si pazesc porun cile Mele (Deuteronom 5. Toate acestea le face contabilitatea absoluta a lui Dumnezeu. mai pe larg: Prin ce împrejurare. 9-10). "Eu. 243.pentru cei ce Ma urasc. apar în cromozomi. în vremea straduintei celui în cauza. atâtea fete omenesti. Domnul Dumnezeul tau. au izbutit sa-l aduca în armonie cu tintele superioare al e constiintei. 249. daca sa silit. ne ghina recesiva si.. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. Tot într-o situatie de contrast e si trupul ce se roaga. prin mecanismul ereditatii. din care nu putem iesi.481 de posibilitati. care creeaza în dependenta cu omul si potrivit cu faptele sale. ceea ce lui Dumnezeu Îi este foarte cu putint a. Stiinta. 5). ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. despovararea de sub o mosten ire mizerabila? Da. El formeaza destinul nostru în as a fel încât o asezare specifica în infinitul mic sa aiba urmari imense în configuratia s i în faptele noastre viitoare. care cuprind jumatate din numarul crom ozomilor. învatându-l pe Ieremia. nu dupa l egile probabilitatii. ceea ce face cu putinta lui Dumnezeu sa scoata afara. Pe urma. 250. existam ca gând.536. daca nu El are de adus în viata pamânteasca. Care pedepseste vina par intilor în copii pâna la al treilea si al patrulea neam . într-o nev azuta carte si se înseamna si în samânta sa si cu aceasta îsi trage urmasii sub povara i spravilor sale. iau în spate poveri parintesti. 247. Sfintii însa. prin lupta cu sine însusi. greu se vor decide sa reprezinte cauza lui Dumnezeu. Iisus Hristos decide. rezolva situatia gresit: nu se mai roaga.. toate miscarile lui se înseamna undeva.429 . 248. s-o întunece. care-i spetes c si-i încovoaie spre pamânt. Dar. nu poate da raspunsul la între barea: Cum au aparut în ascendenti genezele defective. E cu putinta. s. pentru o eventuala progenitura? Ca sa raspund pe scurt. se ridica la astronomica cifra de 282. încît trupul lor prezenta multe din caracterele sufletului. neavând termenul. au i nfluenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitati. tre când ei prin poarta nasterii pamântesti. în fluviul timpulu i. pentru fericite exceptii. Cine stie. sa-si dobândeasca iertarea. .

prin câstigarea deprinderilor neclintite în savârsirea binelui. Actiunea mediului nu e fara frâu. Faptele graiesc mai tare si-s mai decisive sus. trezeste opozitia tendintelor contrare. avea toata faptura sa întoarsa spre Dumnezeu. Mintea.stiau aceasta si dacii lui Zalmoxis de pe meleagurile noastre -. zidit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Iar trupul. mereu sporite prin reflexiunea care nu tr ece la fapte. cum creste bobul de grâu si cum izvoraste apa din stânci.si aceea o vreme regulata .poate fi pricina de cadere: o i ubire oarecum pamânteasca.în care s-au configurat. necurata si pironita. Oameni suntem toti.zic specialistii . 260. dar real: structura genezelor atârna de mediul . FIREA OMENEASCA . dupa cum e vorba de o însusire sau alta. mai ales prin repetare. chiar foarte multe. ca este un singur Dumnezeu. decât a scoate denaturarea introdus a în fire. dar cu venirea lui Iisus Hristos ca Om între oameni. mediul totdeauna alege una singura. desi pamânt . Adica si prea mare iubire de Dumnezeu . pofta si iutimea. iar dezvoltarea lor în filogeneza atârna. Vi ata si organismul nu sunt o simpla actualizare a virtualitatilor native date în si stemul genezelor. 258. n u ca blestem. Nu degeaba virtutea însemneaza etimologic barbatie. putintele de dezvoltare. S-a facut Om. Din acestea foarte multe. pe lânga acestea. Cu alte cuvinte. om însa. Omul nu se poate odihni în fericirea contemplatiei pâna nu a biruit în sin e contradictiile. nu se reduc niciodata numai la una singura. numai din când în când câte unul: acela care nu-s i dezminte obârsia divina. 256a. Sa le avem ca dar. dimpotr iva. ci. Iar aceasta nu se poate realiza decât prin actiune prelun gita. Care se rasfrângea într-însul ca soarele într-un bob de roua. nu nu mai ca e departe de a realiza aceasta armonie. are margini. nesenina. dintr-un ou de musca nu poti ajunge la un pui de gaina.EREDITATEA SI MEDIUL 251. EXTREMELE 254. Abia fapta arunca o decizie în cumpana acestor balansari si care. sau cugetarea. Desigur c a si ideea aceasta nu poate fi împinsa pâna la absurd. nelinistita. 256b.CADEREA EI 259. sau cu trei ochi. se repara structural firea omeneasca. iar Om (cu "O" mare) numai Unul. Stiam si pâna la El ca avem o obârsie divina. si înca bi ne definite.asa zicând . unitate si siguranta. pâna nu si-a unificat si consolidat fiinta ca s a iubeasca numai binele. Au zis Parintii ca întotdeauna extremele sunt ale diavolului. fara trecerea deasa . mult mai usor. Dumnezeu fiind. Iisus Hristos. Caci simpla gândire la bine si chiar simpla vointa de a face bin ele. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. totusi destul de elastice ca sa ne permita .la facerea binelui. tendintele rele. FAPTELE BUNE 255. Care pe ntru oameni. nevazut . Asta . Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna în c hip dezinteresat. Surprindem la mijloc si un mic cerc vicios. 257. ci ca o reactie a cromatinei fata de un diferential al mediului.contemplarea aceasta. Energia de crestere si orânduire a configuratiei nu apare în mod automat în cromatina. ci un rezultat al interferentei dintre aceste virtualitati si mediu. neavând în sine pofta patimasa. iubirea si vointa. Cînd un om face ceva cu intentii bune trebuie sa iasa bine.înainte de vreme . patimasa. si d e toate configuratiile mediilor viitoare. în care configuratia genezelor se dezvolta. aduce definitiv câstig la cauza tendintelor bune. 252. în istorie. din tot parcursul cresterii. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. întovarasea .ca printr-un mediu dirijat sa obtinem o musca numai cu un ochi.de toate mediile . macinat de contradictii interne. Un om de teorie se stie ca e un om slab. pe care le închide sistemul gen etic. prin fapte convergente spre bine. A denatura firea e usor. 261. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. din care nu putem iesi. fara sa se preocupe de bunatatea lor. Iata conditia sine qua non a termenului "o turma si un pastor". ci la mai multe. erau unite într eolalta si în aceeasi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. spiritual. Omul dintâi. ca suntem nemuritori cu su fletul. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. 253.

Fumatul slabeste nu numai plamânii. nu L-a mai vazut. Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. e descojirea firii de absurditate. Nu suntem din maimuta. Filocalia vol. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. patimile cu focul. dar mergem cu pasi repezi spre ea. care s-a aprins de pofta pat imasa. Nu-l judeca pe cersetor ca fumeaza. c aci s-a vazut gol. Învrajbirea în afara: cu semenii. c a va fi ca Dumnezeu. 264. crezând ispititorului. mintea îi era slabita. pacea dinlauntrul nostru. care a introdus-o în fire. de caricatura existentei: demonicul. 12). Simtirea sau dragostea i s-a întors spre trup. data si mieilor. Aceasta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. ci si mintea omului. Rautatea e o osânda. E primul razboi pierdut de om. Iar când l-a strigat Dumnezeu pe nume. de salbaticie. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. 262. 267. cu noi cu toti. care l-a facut pe om b ucati. Nimic n-a facut Iisus la întâmplare. Iata cercul vicios pe care-l strângeau cu putere asupra firii omenesti . Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. Misiunea lui Iisus. E absurditate multa si variata lipita pe fire. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. Ne-am sa lbaticit în toate partile. 265. Învrajbrea launtrica: cu Dumnezeu. fata de lupul care se afla mai la deal si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. când sa-si recunoasca greseala. 3). cu sine însusi. o încovo iere a unei meniri data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisit orul. exis tent înca în fire. încât credinta nu o mai vezi atât de curat. ea întunec a chipul nostru cel dupa Dumnezeu. 271. Astfel: Mintea i-a fost amagita de mândrie si slava desarta. e o venetica în fire. fiecare. 266. 268. sau decaderea firii. De atunci firea noastra se afla în îndoita învrajbire: I. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat" sa-l manânce. Pacatul. Învrajbirea aceasta ne urmareste ca o lege de pedeapsa data firii. îmbracându-se pe ascuns în simtirea cea dupa fire si povârnind-o spre o lucrare contra firii si contra ascultarii de Dumnezeu. cunoscând binele si raul. originara. dar n u e naturala. inim a ranita cu iubirea de sine. cu firea toata. o moarte anticipata. 269. dar capabil sa-si recâstige dimensiunile si valoare a paradisiaca: miezul capabil de Har. Raspunsuri catre Talasie. s-a ascun s de Dumnezeu. caci a ma i ramas constiinta. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. desi comprimat. ci numai L-a auzit . Precum ca acestea sunt asa. mii de ani de-a rândul. Vointa sau iutimea în spaima si rusine s-a întors si. încât cunoasterea lui decazuta scoase vinovat pe Dumnez eu pentru pustiirea sa. Caderea firii în ispita e totuna cu o sfarmare. GADARENII SI SUFLETUL 272. care chinuieste firea. ne stau martur ie mieii lui Dumnezeu. Dar sufletul nu s-a întunecat de tot.era temelia cea straveche. Firea perversa si firea curata. FUMATUL 270. Domniile si Stapâniile întunericului. 263. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si prin el. vazându-se gol. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului si mereu ne ad uce aminte de obârsia noastra dumnezeiasca si ne îmbie o refacere. de vreme ce vederea constiintei sale era acum întoarsa de la Dumnezeu la sine. dar cu ajutorul omului. Daca te atingi cu focul câlti fiind. Iata de ce si fiarele fug de om. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. II. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. Deci. cu un sco p bine determinat: acela de a dezlega un suflet de muncile legatorului de demoni . I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. în care avea sa creasca de la chip la asemanare cu Dumn ezeu. Astfel S-a suit în corabie. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla v edere. iar ceea ce a facut Adam facem si noi.

A pus în cum pana un suflet. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. înca nu sunt înfrângeri si pacat. Iar daca lupul mai e si viclean. tot orasul iesi întru întâmpinarea Lui si vazându-L Îl ruga ra sa Se duca de pe hotarele lor (Matei 8. 37). Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeal a si sa o faca sa vorbeasca împreuna. Atâta avea de facut: gadarenilor le-a dat un misionar. Iisus a certat pe cine avea de ce rtat din spatele vântului si valurilor apei si s-a facut liniste mare. E i s-au declarat pentru porci. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în care se afla. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. si cear da omul în schimb pentru sufletul sau?". Rai de paguba cum erau. fioroasa libertate de a fi între oameni un drac. Iar mintea. GÂNDURILE 273. asupri. Pacatul începe de la învoirea spre fapta si fapta propri u-zisa. nici c e e bine. Si a dat pierzarii turma de porc i a gadarenilor. trebuie sa io învalui de foarte multe ori cu cuvântul bun. Asta-i calea cea mai lunga: de la urechi la inima. cum zic parintii. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. se poate întâmpla ca f ara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. omul acesta avea un suflet. oricât "se impun". Prin urmare. De cealalta parte a marii. S-a înapoiat". întrucât gadarenii au trebuit s a minta pretul sufletului pe care îl pierdusera ei în porci. Ei bine. Iisus o ia pe alta cale: arata cu o minune pretul unui suflet. nu pentru suflet! Iisus S-a conformat: "Intrând în cor abie. care este pacat. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. 277. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. Cu alte cuvinte. Neîntrebat nimic nu e bine. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. De aceea. Îl întâmpina pe Iisus alta furtuna. mai limpede . E stiut ca pentru a scoate un gând rau din mintea cuiva. Daca întârziem sa ne luptam. o arata mai sclipitoare. ostas al lui Hristos. oricât de "nebune" ar fi. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. 279. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. 276. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala.. Iisus propovaduise în multe locuri ca "sufletul este mai de pret decât toata lumea. al celui mai decazut dintre oameni cu pretul. 34. lupta tre . caci deîndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. 274. stapâni mintea. Cumpana aceasta. Luca 8. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. pentru mântuirea unui suflet. 278. Pe mare s-a stârnit fara veste o furtuna. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel neavând mirosul oii cercat. "Gândurile". Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva decât în ceea ce-i era dat dupa fire. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. care se chinuia în tinuturile gadarenilor. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. ca s-o izbavesti din robia gândului str ain. c rezând ca e oaie. pen tru paguba pe care le-a facut-o "L-au dat pe Dumnezeu afara din hotarele lor". deocamdata. 275. si trag mintea la învoire si la fapta. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. Diavolii îi dadusera în locul însusirilor de om. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. ca sa o faca iubita mintii. al une i turme de 2000 de porci. într-un suflet în ca re dracii stârnisera viforul cel mai de pe urma al pustiirii si decaderii. cu prilejul îndracitului din G adara. avem înaintare la unire. pe care o flutur a el în vazul mintii. Facuser a dintr-un om o fiara care rupea lanturile si un criminal care pustiise aceea pa rte a gadarenilor. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi a târna de lupta nevazuta a câtorva clipe. sau asupreala. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele su nt scumpe. Daca mintea nu baga momeala în seama. asupra carora înca arunca vrajmasul aprinderea sa. Si poate tocmai scandalul ce a urmat pune mai bine în cumpana valoarea sufletului. totusi. vrajmasul staruie cu ea. între pretul unui suflet în ochii lui Dumnezeu si pretul tur mei de porci în ochii gadarenilor a iesit cu scandal. nu înca cu toata lumea. Si un fo st îndracit nu este un misionar de rând. ca un miel nestiutor. vede lupul si se duce la el. muncind mintea.

dupa cum îi numeste Sfântu l Maxim Marturisitorul. 281.. "Nu stiti ca Hristos e în voi? Afara. Iisuse Hristoase. autenticitatea noastra. Dati foc Liturghierelor. Înca din Vechiul Testament se cunoaste razboiul cel de gând. ca de la om sa învete cum se face omul Dumnezeu". acestia sunt pruncii vavilonesti sau "puii de drac". daca sunteti crestini netrebni ci. 285. pâna ce Hristos va prinde chip în voi" (Galaten i 4. 13. traiesc durerile de mama. mai mult decât acestea. a frumosului si a ratacirii. Ce ierti la altul.) De aceea Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca numele lui Iisus H ristos. toata grija sa le fie sa nu se nevoiasca cu gândurile.CINE ESTE IISUS? 286. s-au macelarit si s-au ajuta t. De El a atârnat roata consti intei. ferice de cel ce-ti va plati dupa fapta ce ne-ai facut tu noua. Deci.. 287. Iisus S-a integrat na turii omenesti. Navala de gânduri sa nu descurajeze pe începatori. Ferice de cel ce lupta duhovniceste cu gândurile. El este forta interioara pe care forta veacu rilor n-au putut-o istovi. Îl veti descoperi pe El si . 282. cum spune Clement Alexandrinul: "Dumnezeu S-a facut om." (II Cor. luati icoanele din a ltare si de pe la case! Viata lui Iisus umple muzeele si bibliotecile. Asa se explic a de ce pentru Iisus oamenii s-au iubit si s-au urât. 42). Pentru voi. Prin faptul ca Iisus S-a tesut destinului omenesc si prin faptul ca omul trebuie sa se decida ce face cu Iisus. dornica d e pustiire. Asa a ramas si mai ramâne. Iertând. stergi ce ierti. au cunoscut extremitatile pasiunii si ale jertfei. în care trebuie sa se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne.. Iertarea noastra de la Dumnezeu e pusa. temelia cetati i sufletului. tie ti se sterge. reazemul ei în ispite le si furtunile timpului. pe vârful clopotnitelor. Amintirea Lui e vie pretutindeni. caci nici noi nu iertam altora! IISUS . 5). Iisus cere istoriei decizia existentei Sale. Gândurile celui rau. se explica de ce istoria omului e asa de zbuciumata si vesnicia lui e asa de hartuita si muscata de serpii îndoielilor si ai contrazicerilor. cu atât mai mult cu cât ar vrea unii sa scape de El. Iar piatra este Hristos sau credinta în El. Si mai mult: e Sfânta noastra Împartasanie cu desavârsirea: foame a noastra metafizica. Fiindca Iisus e omul cerului si S-a tesut pe Sine în fi rea cea omeneasca. Iisus este Prietenul nostru. Cerul este mintea si pamântul in ima. Fiul lui Dumnezeu. IERTAREA 284. 19). Pentru noi Iisus e Sensul vietii si al Istoriei. omul nascut de sus. dar. omul cu reflexul vesniciei lui Iisus. ca fiinta suprema si posibilitate nesfârsita de desavârsire. arma mai tare. Judecat a aceasta te scoate de sub judecata. 283. deci. fiii mei. rugaciunea noastra e întoarcere pe dos de faptele noastre si suna cam asa: Doamne. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (întelegeti: "satana. (. vin si vremuri fara fur tuna. simplu în toata fiinta Sa. "Nu mai traiesc eu. feri ce de cel ce va lua si va lovi de piatra pruncii tai" (Psalmul 136. ceasloavelor si cartilor de rugaciune. Iisus e asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului lumii: originalul nostru. miluieste-ma pe mine pacatosul".. 8). Acesta e omul cel nou. în cer si pe pamânt nu este!". satana"). pe care zidarii vremii de atunci n -au bagat-o în seama (Matei 22. pe zidurile biseric ilor si ale scolilor. ci Hristos traieste în mine. piatra cea din capul unghiului. si e vie în no i. 280. lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti Iisus. faptura cea noua. în atârnarea de noi. Iisus formuleaza o noua ordine spirituala în om. întorcându-se ca o arma mereu întinsa asupra vrajmasului. El Se impune tuturor oamenilor si tuturor veacurilo r. dar. singurul Care ne ramâne credincios si nu ne paraseste niciodata. (. la capatâiul patu rilor si al mormintelor. nu ne ierta noua. nalucirile lui (ideiile fixe ale lui). În cazul când. momelile s ale. cumva. Dumne zeu consfinteste pentru noi decizia noastra pentru altii. Dar istoria s-a aratat neput incioasa din primele ei zile. rasfrânt în afara de chip . faptic. noi nu iertam. de aceea. A nu avea gânduri e tot asa de cu neputinta ca si a crede ca poti opri vântul. cu orânduire dumnezeiasca. Distrugeti ferestrele de biserici. pe toate drumurile.buie data grabnic si dupa lege.) De piatra aceasta trebuie sa lovim prun cii vavilonesti. de aceea El e mereu viu: si vine ca fiinta suprema.

smintindu-se pentru formalitati înfrânte.toate cuvintele Lui în toate cartile literaturilor. unii Îl iubesc. acesta e Iisus: Împaratul slujitor al destinului omenesc. Asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului vietii. pe viata si pe moarte. Si astazi. dupa dovada dumnezeirii Sale. într-o marturisire cu mucenicii si cu toti sfintii si într-o afi rmare cu toata crestinatatea a doua milenii: "Acesta este Fiul lui Dumnezeu. petrecere nevazuta cu oamenii. Atunci se va odihni sufletul omului de nelinistea sa. nici sens. cu desavârsire si foamea noastra metafizica . Numai cineva mai viu ca romanii si care e cu adevarat un idol nemincinos al omului. care auzind toate câte facea Iisus. iar dupa mii de ani. Deci. Oamenii sunt antrenati însisi într-o p atima pentru Patima Lui. numai în jurul lui Iisus îsi pun oamenii problema si astazi. nu se dumirea ce sa creada despre Dânsul. într-o propova duire cu apostolii. L-a osândi t la moarte. aratându-Se lui Pavel si altora din veac în veac. S-a întrebat Irod Tetrarhul. poate înteti lupta aceasta permanenta între oameni. iar altii Îl urasc. Iata o faclie (cunostinta în parte) pâna vine Lumina. Mântu itorul lumii". daca întrebarea: "Cine e ste Iisus?" a crescut în veacuri si cere fiecarei generatii un raspuns decisiv. în acel a s-a nascut Iisus. reazimul si în ispite si în furtu ni. care aflând de la magi cine-I. într-o rostire cu îngerii. S-a întrebat toata necredinta. pentru noi. Cine este Iisus pentru noi? Pe contemporanii lui Iisus îi întelegm ca le era greu sa-L creada pe Dumnezeu . Iisus e sensul vietii. L-au osândit si L-au omorât pe Iisus si aceasta sa întâmplat permanent în istorie. Împaratul Însusi Se va face slujitorul celor ce L-au asteptat cu toata f iinta.s-a întrebat Irod. no i nu putem raspunde decât într-un glas cu Tatal. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia rasaritului (naluciri le false). Si se stie ca Dumnezeu nu se supara când se sta pe . Dar mai mult decât acestea este prietenul nostru Care sigur nu ne paraseste niciodata. dupa aparitia Sa ma i presus de fire. ci din grija de a nu gresi.) 288. nu din rea credinta sau din împotrivire. va scapa de Iisus. Originalul nostru. S-a întrebat puterea lumeasca. din îndoiala omeneasca si certi tudinea dumnezeiasca. S-a întrebat toata trufia mintii. chia r vedeniile reale le refuza. ca în ziua N asterii Sale. Rasaritul mediteaza fara imagini.000 de prunci. iar altii fara destin. înca fiind în veac. a încetat o data cu zilele lor si cine se mai gândeste sa moara pentru faima lor postuma? În jurul multora s-a fac ut mai multa galagie ca în jurul lui Iisus. s e întrebau cine-I acesta de iarta si pacatele? Se întrebau pâna si apostolii cine-I acesta ca asculta de El vînturile si marea ? Si s-a întrebat un sir întreg de nedumeriti. Iisus a reîntors sensul existentei iarasi în Tara de obârsie: Împaratia Sensului si a explicat iei depline. Dar întrucâtva se linisteste sufletul omului si pâna atunci: stiindu-le acestea precis. Se întrebau carturarii si fariseii. ba chiar si cei care-L blestem a nu fac altceva decât sa-L marturiseasca fara sa vrea prezenta Lui. autenticitatea noastra. Salutul permanent al fiecarui Toma. Daca cineva a ajuns la siguranta aceasta si poate acoperi cu viata. nastere care deschide calea vesniciei. De altfel. e Sfânta noastra Împartasanie. Cu Ii sus se naste si explicatia omului si explicatia lumii. primind orice.. Dar dupa dovada Învierii Sale. stapâni ai lumii. chiar contra imaginilor. Cine este Iisus? . (. De aceea. Unii sunt în de stinul lui Iisus. Toti acestia L-au refuzat.. De aici. prin usi încuiate. crezând ca omorând 14. iar altii într-o patima pentru iubirea Lui. Raspunsurile teologice sunt stiinta. Rasunetul tuturor romanilor. nu mai putea fi fara raspuns. ca-n primele zile . IMAGINATIA 289.

din toate vietuitoarele. Inspiri Duhul Sfânt. sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor.acest punct de vedere.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. În cazul robiei. ca în somn. nu-i dau omului lup te. de uitare de Dumnezeu. altfel în serviciul viet ii rânduite -. în sens opus. o lupta. dar necinstind-o. 291. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne.m. (Exemple practice: fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. neuro-motor. neuro-endocr in. Deci. iar omul si-a pierdut libertatea. dupa rânduiala firii. 293. Aceasta modificare a functiei instinctelor. prin nevointa. cautând sa scape de rostul firii sale. Dumnezeu a sadit în fire câteva legi fundamentale numite instincte (. e într-o sta re de necredinta. Instinctul femeii însa e maternitatea. este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . trebuie sa fie la sata în pace. Cum devine "patima" un instinct sadit ca lege de existenta a firii? Iata raspunsul unui profesor crestin de medicina: "Împlinirea oricarui instinct al firii e însotita de o placere. îi trebuie doi ani. Iisuse Hri stoase. iar de acum cauta sa o surpe cu totul si lumina constiintei sa o sting a. a dereglarii altor instincte sup erioare. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. cu inevitabile urmari ereditare s. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. prin lup ta metodica. neuro-static). altii la aventuri.) INSTINCTELE 290. sau dez echilibru total. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Num ele Sau si expiram aerul stricat al pacatelor noastre. cu pretul pierderii libertatii. când devin pa timi si. înspre convertirea sau sublimarea lor.fortele oarbe ale firii. ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune.) care sunt norme fixe de viata.dar în d auna sanatatii. . Instinctele. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. pazind-o de rostul zamislirii. întrucât ele au slabit stavila cenzurii ratiunii. deci. 292. 9). Instinctul barbatului vrea mereu femeia. Omul. numai omul. desi constiinta nu doarme. Omul reuseste aceasta denaturare. Numai omul poate interveni cu vointa. ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia. satisfacerea si rostul lor concret. sau la lupanare.. Forta instinctelor . Duhul lui Dumnezeu si expiri duhul rau din tine. Ca neamul oamenilor sa dainuiasca si peste triajul mortii. Exemplu: " Adevar". 8). când nu e pastrata în starea lor originara. Fiul lui Dumnezeu. pentru ca acestea primesc aprobarea. omul traieste în stare de pacat. 15).arbitrar . prin patimi le trupului. dar refuzând rostul -.a. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. razboi chiar. ci o va osândii cu ucigasii si curvarii. prin virtute. oame nii au ajuns în robia patimilor. cu libertatea si cu functia con stiintei sa modifice natura acestor norme fixe. 294. alegându-si placerea si refuzându-i rostul". "Duh". creste când degenereaza în patimi. punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte.. cum nu se mai poate spune. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. printre care si el de asemenea v a fi (Apocalipsa 21.care a ajuns într-un fel de "adormire". poate fi facuta în doua sensuri opuse: înspre dereglarea lor. sau o va face crim inala. Altii recurg la sterilizare. miluieste-ma pe mine pacatosul". Copilului pâna se desprinde de mama. facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa. cautata intentionat . Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2. 295. vrea sa desparta functia biologica a instinctului în doua: vrea sa separe rostul instinct ului de placerea ce-l însoteste.d.

îmbie sufletului ispita în tâi. st iind de mai-nainte sfârsitul tuturora. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plata sau ispasirea. îndata sa fie sterse. Vrajmasul. În vremea ispasirii. ne ajuta Dumnezeu. prin care ne curatim de petele faptelor rele. daca le rabdam de bunavoie. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. Dumnezeu. si astfel sa se arate si Harul lui Dumnezeu si voia omului. ca ultim reazim etern al linistii. întrucât nu sunte m ca îngerii neschimbabili. Câta vreme mergem în voia valurilor. Peste lucrul lor trebuie sa vina corecturi divine. cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului. dar în chipul cel mai vazut cu putinta. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. stam de buna credinta ca mergem bine. desi boteza ti. n-a vem nici o lupta. ascuns. Dar cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. când vin asupra noastra strâmtorarile. Desi înzestrati cu darurile Botezului. Asa se face ca simtim un Dum nezeu atotputernic. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le. A ceasta pentru ca unele din ele. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. care restabileste. pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. 26). iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. 304. Si iarasi. Momeala nefiind pacat. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal.Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational. Ispasirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu în destinul insului si în destinu l neamurilor. 303. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. ca nu le lasa Dumnezeu. ISPASIREA 297. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. amenintator. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. neumblând cu ocolirea. iubirea divina da totusi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi : de se va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. ca o lege mi lostiva. peste vointele oamenilor. prin pute rile rationale ale sufletului. Aici sta pricina pentru care noi. De obicei oamenii stârnesc cu faptele lor anumite furtuni nevazute: ac estea tot în capul lor se întorc. fiind urâte de noi. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. o îndreptare mai aspra. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. ca nu le întelege m. plin de iubire si aprop iat oamenilor. 296. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. putem vorbi chiar de legea dreptatii. Actiunea aceasta a lui Dumnezeu. ci un mijloc de în teleptire. atotputer nic si tare departe. reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. Placerea. desi El ar fi vrut. care nici nu îngaduie sa li se zica pacatosi. Dar sunt pacatosi cu totul vrajmasi lui Dumnezeu. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin Cruce si prin Harul B otezului "slobozindu-ne de orice sila. nu ne ajuta Dumnezeu. cea prin placere. ci . 299. cautata numai pentru ea însasi. 301. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine c umpana între fapta si rasplata. fi ind iubite. 298. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. prin care constrânge faptele oamenilor cu urmarile lor. ISPITELE 300. saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. în voia firii povârnite spre pacat. ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. sau gândurile din pricina placerii". altele. al pocaintei. Acestia nu sunt împreuna-lucratori cu Dumnezeu. stricat de faradelegile oamenilor. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trezi m spre ce trebuie sa fim. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentru nesupunere. echilibrul crea tiei si echilibrul vietii. si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare. 302. rânduieste fiecaruia ispasiri în lumea aceasta. o numim isp asire. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu.

Sau daca cel ochit spre înselare nu-i chiar asa de virtuos. precum ca pe "el" îl trezesc "îngerii" la pravila. pe cel înclinat spre gânduri. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. mintile înguste. Este si ispita sfinteniei. îi mai îngaduie sa fumeze. si-l îndeamna ca fara masura si fara întrebare sa se sileasca în ace stea. 11) ca pe unii ce îndraznesc sa se apropie de Dumnezeu. 306. Câte unii mai aprinsi la minte. Pe de alta parte. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. ci de iubirea de sine. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. Razboiul ispitelor e focul care lamureste ce suntem fiecare: lemne. Iubind cele rele. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. fie de la fire. Zice un Sfânt Parinte: "Ia ispitele si îndata nu mai e nimeni care sa se mântuiasca". scâncesc în inima lor dupa daruri mai presus de fire. 310. pentru îndrazneala. graindui cu mare blândete. Îi trânteste o lauda pentru multimea credintei în Dumnezeu si a iubirii virtutii. îl cerceteaza satana luând chip mincinos al lui Hristos si. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. 311. oameni amagiti de ei. sa bea. 1). când de fapt ei n-au savârsit nici alergarea si nic i dupa lege n-au luptat. cautând sa-l amageasca. ca pe unul ce. pe firul acestei iubiri. nu vor scapa de primejdii. pe calea cea strâmta (Matei 7. decât sa creada si sa se socoteasca a fi si ajuns sfintenia. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite z avistii. îmbul ziti nu de vreo virtute. 27). întemeindu-se pe Scriptura. caci sub oric e placere e încolacit un sarpe. zicându-i gândurile ca-i trebuie putere si nu-i pacat. relele.daca ar fi dupa ei. De-acu. zicând ca-s mântuiti. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. m ucenicia si celelate naluci ale mintii înselate. 308. 305. 309. când încrederea îi va fi câstigata desavârsit si îi va fi înt rita. de-a dreapta de tot. ca s a-i dea omul crezare. sare în cealalta margine. Pe unul îl trezea la rugaciune. Având acestia iubire fara minte pe care vor sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire. aurul smereniei dulama lui Dumnezeu. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. silindu-se sa-i strecoare în minte si în inima p arere mare despre sine. 14) si cu chinuri ce duce l a Împaratie. dupa iubirea omului. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. câlti sau "pamânt si cenusa" (Facere 18. umbla dupa "placeri duhovnicesti". Numai ispitele. pâna ajunge deprindere sau obicei. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. du pa oarecare scoala a ratacirii. pietre. În toate aceste i spite cad cei ce ocolesc osteneala. Este si o "ispita a mântuirii" în care au cazut multi înselati. Vicleanul are doua feluri de momeli. îi da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. Iata-l cu momeala pe gât. cu desfrânarea. fie de la boli. de orice fel. 20). care le-ar face toate câte-i învata dracii . care înclina fie spre pierzare. Când însa vede ca nu poate amagi pe om cu cele de -a stânga. intra vrajmasul în cetate. paie. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. Astfel. care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe puti ni i-a întors.cu viclesuguri si curse. arama. în cât si moarte de om e în stare sa faca. adica prin cele de-a stânga. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. care spun ca nu mai au nimic de facut. Pe unul l-a sagetat aratându-se . Dumnezeu îngaduie duhului rau sa-i amageasca desavârsit (2 Tesaloniceni 2. misiunea. când atârna de la Dumnezeu o atare pedeapsa p entru oarecare. 307. De a ceea zice Înteleptul: "Fiule. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. 20). necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. necurati la inima. 44). care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. este si ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". neavând cercarea dreptei socoteli. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. prin potriviri de semne prevestite ajunge încrezut în sine si în hristosul lui. fie spre mântuire. îi trânteste o lauda cu care-l câstiga fulgerator si poate pentru to tdeauna. Toti c ei ce umbla dupa placeri. precum este si ispita muceniciei. De aceea.

16). foarte putini ajung . p. daruindu-le iubirea Sa din ceruri. mai au si urmatorul înteles: pamân tul este trupul. si pe la casa de nebuni. însemneaza iubirea. si ca în zilele lui va fi sfârsitu l si judecata. 316. daca se vor învoi pe pamânt. si asa ne aflam având pe Dumnezeu. a "dumnezeilor" dupa har. Daca am s tarui cum trebuie în iubirea aceasta fara margini.193). p. Filocalia. 19). acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (M atei 18. Minunea adunarii puterilor sufletului. nici timpul. ca sa ajunga sa se creada pe sine ca el e fiul omului din Scriptura si dreptul judecator. Caci iata: Dumnezeu Se ascunde în poruncil e Sale. caci numai ea uneste cele învrajbite. pe lânga întelesul literei. e puternica. când are cine le trai. Iubirea înclina libertatea ca pe o cumpana. chipul si asemanarea fiilor cu Tatal. în persoana lui Iisus. împlinindu-le Iisus ca nimeni altul. Tatal rasp unde celor doi sau trei de pe pamânt. iar mai cu deosebire inima. IUBIREA 313. la toata lumea. încât strabate dincolo de mormânt si ajunge pe cel iubit. pârjol de Cer în inimile oamenilor. Ca u nde sunt doi sau trei adunati întru numele Meu. Dragostea în Duhul lui Hristos. Cuvintele acestea. Carele este iubire. am avea si noi multime de însusi . miluieste-ma pe mine pacatosul". Unirea puterilor sufletului pe pamântul inimii. dupa câte o isprava. În iubirea mai mult ca pe tine însuti . cerând ceva de la Dumnezeu.iubirea de vrajmasi (Matei 5. încât acesta rascoala puterile iadului si cu ele atâta pe oamenii lumii. si ed.1 . ca re au de gând sa se mântuiasca. care va desparti oile de capre si va întemeia Împaratia lui Dumnezeu pe pamânt. Sibiu. nici spatiul. "Daca doi dintre voi se vor învoi pe pamânt în privinta unui lucru (mântuire a) pe care îl vor cere: se va da lor de catre Tatal Meu. ca tot cel ce crede într-Însul. dupa cum ne asigura Sfintii Marcu Ascetul (Sfântul Marcu Ascetul. 318. 1947. 37-40).I. Pe acest ea doua ni le-a dat ca porunci. prin aceasta se v edea limpede ca Iisus e Dumnezeu si Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4. ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreolalta d e pacat. p. învrajbite de fapta ucigasa a pacatului. Filocalia. cei doi sau trei sunt puterile sufl etului care. "Asa a iubit Dumnezeu lumea încât si pe singurul Sau Fiu L-a dat. E mai mare iubirea aceasta decât iubirea care a creat lumea. care este Fiul Sau. De aceea sunt îngaduite încercarile. 19-20). 13). vol. pe care o vedea.) De fiecare data când îl zorea credinta aceasta trecea.249.2. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntr erupt va rugati". fiindca numai ele coc samânta pe pamânt . nu e cu putinta decât în numele lui Dumnezeu. care-s biruiti de el. 1946. Despre l egea duhovniceasca. si-i napu steste împotriva lui Iisus si a oricarui ucenic al Lui. 315. Sibiu. Aci sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrajmasul. (De fapt era sfârsitul judecatii sale. care se va face prin el. 44). Iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni în care atârna toata Legea si P roorocii (Matei 22. s-ar rasfrânge si în noi obârsia noas tra divina. vol. Trairea acestor porunci arde pe diavol asa de cumplit.în chipul lui "Hristos" si spunându-i: "Pentru dumneata mai rasare soarele!". Rugaciunea neîncetata a fericitului nume: "Doamne. De data aceasta stavilarel e dragostei se ridica si aceasta se naste pe pamânt. ci în afara. nu piere niciodata. vol. Cape te gnostice. 319. 1947. Iubirea e însusirea lui Dumnezeu prin care a creat lumea vazuta si nev azuta si toata faptura care-L cunoaste de Tata e strabatuta de iubire.II. nu la sine. în mijlocul nostru . ed. 314. Douaz eci si cinci de ani pe urma l-a mai dascalit. Iubirea n-are marginile omului. 247) si Maxim Marturisitorul (Sfântul Maxim Marturisitorul. 312. 8).I. 320. stra punge iadul care nu-i poate sta împotriva si strabate cerul. Iar iubirea. 317. ed. Sibiu.1. va fi si Dumnezeu în mij locul lor. adunându-se într-un gând. Pâna la masura iubirii de vrajmasi sunt datori sa ajunga toti crestinii. în trei vârste se vede: În iubirea aproapelui ca pe tine însuti (Matei 19. Carele este în ceruri.. Iisuse Hristoase. sa nu piara. Fiul l ui Dumnezeu. În iubirea ca jertfa pentru oameni (Ioan 15. pe când la vârsta a treia a iubirii.

le ramâne nadejdea. Iubirea trupeasca de sine si plina de trufie. 326. Si daca se va afla cineva dintre rudenii sau urmasi. înselate de iubirea de sine care le-a povatuit la toate poftele. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. în starea de iad a constiinte i. aju ta mântuirea noastra. Ba înca. 23). cu iubire de oameni. Sufletele acelea. printr-însa avem înlauntrul nostru Împaratia Cerurilor. ca sa împlineasca p entru ei faptele iubirii. 322. Într-o asa împaratie au sa sufere toti cei ce n-au scos cu desavârsire iubirea de sine din launtrul lor. caci altfel nu putem muri noua însine ca sa viem lui Dumnezeu (Galateni 2. "Puiul de drac" al iubirii de sine. ci au mângâiat-o cu toate placerile si i-a surprins moarte a înca neînteleptiti la minte si necuratiti la inima. cu ros tul ca sa ne scârbim de noi însine si sa ni se toceasca tot gustul de cele de aici. 10). cu acestea acopar multime de pacate si-i scot din moar te (Tobit 4. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. spre des avârsire (1 Corinteni 12. acesta sporeste. numai sa-i prinda. catre Dumnezeu. Cei ce prin darul lui Dumnezeu se izbavesc si de legaturile dinlaunt ru ale iubirii de sine. de slava desarta si de trufia vietii (1 Ioan 2. Iubirea e calea cea mai scurta si mai presus de orice cale. Focul iubirii divine. ura aceasta arde. dupa atâta si atâta propovaduire a Bisericii: caci patima aceasta face pe om sa cada . îl ajuta sa iasa si din legaturile dinlauntru ale iubirii de sine. prin umilintele cu c are o arde.ri dumnezeiesti. facându-se barbat si ajutat prin v edenii mincinoase de tatal sau. Ea e cealalta parte din piedica a doua ce ne-o stârneste potrivnicul în n oi însine: iubirea trupeasca de sine. 325. ura aceasta infernala e focul nestins. lovit de sagetile laudei si sa se trezeasca cu mintea înselata si sarita din soc oteala smereniei. dorind sa ne îmbra cam cu locuinta noastra cea din Ceruri" (2 Corinteni 5. strâmba mintea bietului om. 329. omorând pe cei ce nu cred ca el. Împotriva ei ne-a cerut Mântuit orul sa ne hotarâm pentru lepadarea de sine. de dragul Adevarului. în primul rând n-am fi asa de marginiti într -o multime de privinte. ramânând în Împaratia Harului. numai dragostea aprins a a lui Dumnezeu o poate scoate si desavârsit s-o faca scrum. i ata-le înecându-se în ura care le arde si care s-a întarit peste ele ca o mare împaratie a raului. se poarta si se marturisesc pe ei însisi straini si calato ri (Evrei 11. dar o p utem deduce din purtarea de grija a lui Dumnezeu. între potrivnici se aprind e si se mentine. toata. Sau. tatal minciunii. 19). în împaratia fara de Har. 2). Sfântul Maxim Marturisitorul numeste iubirea de sine "primul pui al di avolului". u ra demonilor care chinuiesc sufletele si vad ca nu ispravesc nimic. prin har nu prin natura. iar la dezlegarea lor din trup. Iar daca Dumnezeu nu pune nimanui în gând sa împlineasca mila si poc . 31). Satana îi cerne si îi culege pe toti cei ce ma i umbla în lumea aceasta dupa placeri. care nu lumineaza nimic. 328. certari si ocari peste capul nostru. cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sa iasa din legaturile iubirii de lume. De aceea "suspinam în acest trup. Au plecat cu nadejde. Cu îngaduirea lui Dumnezeu. i se va parea ca face slujba lui "Dumnezeu" (dumnezeul care l-a înselat pe el) (Num erii 25. zvârcolirea neputintei furioase. 324. îngaduind încercari. De aceea toti Parintii au fugit de lauda si au iubit ocara si toata napastuirea. 327. zicând: "Oricine voieste sa vie dupa Mi ne sa se lepede de sine. care s-au amagit de poftele lumii. primul pui al diavo lului si tata a toata amagirea. Noi nu prea putem sti în câta primejdie ne baga iubirea de sine. În aceasta împaratie infernala i-a dus iubirea de sine. 7-13). IUBIREA DE SINE 323. desavârsind în ei iubirea. încât i s e va parea pacatul virtute dumnezeiasca. asa prin contrast. 16). c a pe unele ce ucid puii vicleni si aduc mult folos de la Dumnezeu. chiar duhovnicesti. Ura aceasta care nu poate face nimic. Care. 321. Lepadarea aceasta însa o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea ma i presus de cele desarte si s-a desfacut din toata dragostea lumeasca si si-a st ramutat puterea dragostei sale. sa-si ia crucea sa în fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie" (Lu ca 9. începatura mândriei. 13) aici pe pamânt. ca înc a nu s-au lepadat desavârsit de iubirea de sine si de orice spurcaciune a vietii.

Împaratia. În acest interval al Împaratiei nevazute crestinul se bucura întru necazuri. O astfel de zare a destinului nu se desluseste însa omului care nu vrea sa sufere nimic. în lipsa d e argumente decisive. Si când te gândesti ca în fiecare om . Crestinismul e vazut ca a doua creatie a omului. în sla va si marire. surori. existenta lui graieste mai tare decât cele c e ar spune. El nu treb uie sa vorbeasca. A fi luminat de cunostinta de Dumnezeu.IUDELE 330. întru slava ei orbitoare. Sancti Pahom ii.luat la întâmplare . Împaratia lui Dumnezeu e oriunde se afla un om centrat launtric d e Iisus. destinul si obârsia noastra de fii ai lui Dumnezeu. Pâna atunci Împaratia lui Dumnezeu e contestata. reclamând. chiar daca dupa omul dinafara acestia sufar toate umilintele si necazurile veacului acestu ia . Bruxeles. ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 332. nici unul din "necazurile de fata". e destul sa existe. tradând. traind mai dupa firea l or cereasca traind mai "în grija lui Dumnezeu" decât în grija vietii.ultimul cu vânt. 5) -.. se multiplica . Fiii diavolului îi cumpara lui Iuda ucenici. fiindca e deodata cu a doua venire a lui Iisus.dar neîmpartind u-se. Aci se pune accentul pe vi rtute. de acum Iuda este o mare putere: a deven it o minte satanica. 333. locuind deodata între o multime de frati. sfinti. ci pentru oamenii care traiesc " ca pasarile" . e mai mult dedusa din "rabdarea sfint ilor". în graunte nevazut: desavârsirea. Prima vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu e deodata cu venirea lui Iisus între oam eni. în Cer nou si pamânt nou (Matei 1 9. Împaratia cerurilor nu este pentru pasari. Vita prima 48). un haos.dar "ca prin foc" . El e Fiul si energia spirituala a Împaratiei. Si cu preturi derizorii fiindc a se îmbie multi. în suflete devenite fecioare. Într-un asa suflet se stravede Iisus. IUDA . De aceea satana întru ale sal e a intrat. care aceeasi treaba o vor face-o: vânzând.cum cer oamenii.s i va deveni spirituala. Iuda va avea ucenicii lui pâna la sfârsitul lumii. Când va veni Împaratia lui D umnezeu.e ascunsa Împaratia lui D umnezeu. . Împaratia cerurilor. preo ti. "Marele Iuda". lumea si s-a facut (crestinul) copac mare si pasarile ceru lui s-au salasluit în ramurile lui. (fie ele mii de ispite. Structura lui era o dezarmonie. în vârsta ei prima e nevazuta. 1932. din nevazuta ce e ra. dar atunci va fi afirmata de Însusi Îm paratul Cerurilor. comprimata într-o samânta mica. El.ainta pentru ei. Iuda multiplicat. Pasarile aceste   . e semnul ca nu are planul sa-i scoata din munca. Iuda nu mai este un anonim. barbati. curat si smerit cu inima.vinovatia o purtam si noi "crestinii netrebnici" (2 Corinteni 13. A doua vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu va veni pe vazutele: ca fulgerul de l a rasarituri pâna la apusuri. el nu are decât afirmarea ei prin jertfa vietii . e singu rul argument valabil al Împaratiei. nascut în fiecare suflet prin Duhul Sfânt. Iata oamenilor mici. nu pot sa ne desparta pe noi de dragostea lui Iisus. toata faptura se va înnoi . 28). fie si cercarea cu moartea). Vitae Graecae. frati. dând la moarte: parinti. în slava ei orbitoare si transformatoare de eon. Împaratia lui Dumnezeu are doua vârste. ar de într-însul focul aruncat de Iisus pe pamânt: focul iubirii de oameni.mai desprinse de pamânt si firea pamânteasca. Cel ce ne lucreaza desavârsirea. "Cea mai minunata viziune e un om c are se distinge prin puritatea si smerenia sufletului sau" (Hal iu. a luat-o un Om si-a a runcat-o în gradina Sa. vinde pe Iisus mereu. Ea nu are decât o evidenta interioara pentru cel ce o traieste si. Nu numai afirmata: ci de istov desfasurata. înghitita de slava si statornicita pentru nesfârsitul vesnic iei. nu pe daruri neobisnuite sau viziuni. Nu e o împaratie de vedenii . facându-i oameni ceresti. o cale de a ajunge "mar i". În rezumat..asa zicând . 331.si mai ales daca le sufar multumind si binecuvântând pe Dumnezeu întru necazuri. De acum Iuda va fi prototipul tuturor tradatorilor.

Ce vrea unul. "constiinta eului". între calitatea trupului si c alitatea sufletului. Chiar si mântuirea ei e c onditionata de nasterea de fii . gasim o mare disonanta. 3-4). 6. daca am socoti numai capatul fiziologic al deosebirii barbat-femeie . Cam asa ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. decât spre supunere. mai ales barbatii. Sunt multe chipuri de a intra în Împaratia lui Dumnezeu. al femeii. ÎNFRÂNAREA 341. prin trup. Tot rostul fiziologic al barbatului . însa i-au platit femeile bine . ci ne vorbeste de faclia aprinsa a cunoasterii ace stei Împaratii si a asteptarii ei staruitoare. hormonul feminin.nu e altul decât aventura. 336. pe ele. nu corespunde cu ce vrea altul. în care cineva arunca doua pietre în puncte diferite. înfatisare de copil. . 334. Presimte prin i nstinct. constiinta de "sine") si o da saracilor -. adica dupa îndumnezeirea omului. Poate de aici îsi are obârsia faptul ca. nu mai putin deosebita de trup decât oglindirea de luna pe valurelele apei. pâna a dospit toata. când pamântul va fi stârv. o întrepatrundere ondulatorie. Iisus nu ne lasa numai cu presimtirea . 335. vesnic atrasa (preocupata) spre barbat (Facere 3. întretaindu-se în cercuri si. are o actiune cu totul diferita. trupul si Duhul. Foliculina.ca l-au smintit la minte.ca de altfel al în tregului regn animal . influenteaza spiritul. cel putin primiti-o ca u n copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica.daca staruie cu deplina întelepciune în credinta. Este o corespondenta între trup si suflet. încât s-a lepadat de Dumnezeu (3 Regi 11. decât spre asuprire si dominatie si. Presupuneti o noapte cu luna s i un lac linistit. înclinat mai m ult spre tiranie. proprie destinului de mama. Caracterul agresiv al masculului se observa ca o nota comuna si în firea animala. 16).asa ca evreii de odinioara si ca turcii de daunazi. E înclinata mai bucuros spre suferin ta si supunere. Astfel barbatul dobândeste. mai curând spre brutalitate. Si totusi se rasfrâng întreolalta. pe lânga configuratia anatomica. Cu cât notele diferentiale sunt mai accentuate. Intelectualitatea biruie asupra sensi bilitatii. Împaratia lui Dumnezeu este un aluat pe care l-a luat o femeie (Sfânta F ecioara Maria) si l-a pus în trei masuri de faina (în firea omeneasca de acum întreita ): sufletul. 339. Pentru vesnicia noastra în împaratia lui Iisus nici pretul vietii si nic i un alt pret nu este prea mare. mai mult primitoare decât creatoare. se vad valu rile apei. cu atât avem de-a face cu un cara cter mai agresiv. petece de luna. nu prin judecati. 342. dar numai o sin gura usa: Iisus. nici lui Dumnezeu nu vor sa se supuna. Deci. Cu altii e activ. desi sufletul e de alta natu ra. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. 343. cu prima întâmplata în cale. miscându-se. prietena copiilor. Astfe l.pe care de fapt o are or icine care-si vinde averea (marea avere "eul". nu ne lasa cu o simpla certitudine a inimii . iar când se aprind la mânie.chiar întarita . ÎNDUMNEZEIREA 340. Firea întreaga suspina dupa aratarea fiilor lui Dumnezeu (Romani 8. 2). dupa Scriptura. Barbatul e poligam din fire . În cale sta infirmitatea firii si o putere potri vnica nevazuta care cauta sa înfrâneze sufletul de la un zbor mai înalt decât viata veac ului acestuia. Între instinctul poligamic si instinctul maternitatii e un adevarat conflic t biologic si pricina de tragedii. nu gasesc cuvânt mai expresiv ca înju ratura de Dumnezeu si de toate cele sfinte. în iubire si în sfintenie (1 Timotei 2. Daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu. îi pastreaza totusi în susirile copilariei: voce subtire. Mintea ei e inima. Mi se pare ca tot aici trebuie cautat si suportul trufiei. pe lânga configuratia vigorii anatomice si sentimentul virilitatii sale. mai mul t sensibila decât intelectuala. Hormonii. Tot rostul si configuratia femeii e maternitatea. într-un fel al barbatului si într-alt fel. decât spre bunatat e. 338. puterile mintii se dovedesc creatoare. Înteleptul Solomon avea o mie de femei. 337.a sunt "vulturii" care se vor aduna ca sa judece lumea (I Cor. 19 ). Omul gândeste cu toate organele sale.a Paradisului pierdut. 15).

schematizat în simboluri . JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 355. pes te cele cuvioase.iar nu sasi faca de cap. Iata de ce. dezechilibratii devin si mai anormali în urma înfrânarii poftelor l or genezice.asa plateste cenzura constiintei negrija de mai înainte. Partea de înjosire si pacat a acestei iubiri pe care o sim t în trupul lor. sau urmasii l or. Din lumina lui este facut destinul care ne atrage Acasa. din fapte consumate. care conduce de doua mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. fapta.însa numai sub o cenzura de înfrânare. aici. când înjura barbatii folosesc cuvântul .întelege ti genetic slabiciunea aceasta . 348. Asa sunt gândurile de hula: rabufniri de pacura în raza de soare. Pe când slabii. Înjuratura însa îl dovedeste pe respectivul ca. 347. atunci si oamenii ar face binele de frica. e un iresponsabil. traind împotriva firii. Mai bine o rugaciune pentru cel care înjura decât observatie. împotriva moralei. Persoanele tari se fac mai tari prin aceasta forma de asceza. le izbucneste din subconstient si. prin mecanism ul de contrast. si anume. Înjuraturile dovedesc. Faptul dragostei trupesti lasa o puternica impresie în toata pivnita f iintei. mântuirea ar fi de sila. Organismul întreg si îndeosebi sistemul nervos se dezvolta bine datorita si hormonilor genezici . ÎNVIEREA 352. dispuse ierarhic . în serviciul de cenzura si în sistemul nervos .firul transcendentei noastre. iar nu o f . din continutul memoriei constient e sau inconstiente. din auzire. Când deci pe unii cu cenzura slaba . izbesc furios cenzura m orala si idealul de dragoste . printr-un mecanism al suprapunerii de imagini. coboara în întunericul subconstientului. li s-au dat oamenilor normele divine si minte. De aceea. afl uxul de sânge si fiere la creier face de li se întuneca orice constiinta si încep rafa lele înjuraturii. 349. dupa ce n-a reusit sa-l refuze.îi scoate din sarite vreo împrejurare oarecare. Ea e hotarul de atingere între vointa divina si libertatea omului. ceea ce de multe ori au sa platesca cu capul. deci dezechilibra t în structura genetica. în sfârsit. Cenzura morala astupa un depoz it de dinamita. 344. 350. însa nu duc la nebunie. numai ca unele sunt învoite de minte. si numaidecât. Situatia îngro zeste pe cei ce patimesc neputinta asta.pe Dumnezeul celui pe care-l înjura. Barbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de înfrânare. de nu va fi cu luare-aminte. din pove ri ereditare.Drept aceea. si numaidecât. si baieti s i fete. stârnite de hormoni. rezumata în simb ol. Ea vine. Minunea e si cu putinta si cu trebuinta. ca aceasta iubire între trupuri a fost înch isa într-un blestem. O înjuratura de Dumnezeu e explozi a acestui depozit. cel putin în momentul acela. din cât se poate vedea. Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. Ele sunt o ped eapsa. sau. cum se tem cei mai multi. o clipa de întunecare a mintii . într-o rusine si într-o necesitate. JERTFA 354. Întristarea e chipul unui suflet cu luminile stinse. Jertfa e maxima apropiere a vointei si iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. cu ea. ca sa traiasca într-o rânduiala dupa fire . aici. în acea zona de noua zecimi a subconstientului. prin urmare. pâna la casat oria legala. toti tinerii trebuie sa fie curati. Învierea este noul stâlp de foc. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. ÎNTRISTAREA 351. pe care ni-l l eaga de inima. 345. ÎNJURATURILE 346. cu to tul anarhic.al iubirii trupesti. Înjuraturile au aceeasi obârsie ca hulele. celelalte sunt cenzurate. Iisus ne aduce Învierea . Totul.ce nu se scrie . împotriva spiritului. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. Hulele dovedesc o vinovatie mai veche nu una de acum. în mediul umoral. Aci. nervosii.rânduiala morala si spirituala. 353. Unii înjura pe Dumnezeu pe fata. sau ei. Temnita îi deschide portile si-l va lua în brate. cele necuvioase. O înjuratura e u n moment de îndracire a mâniei. se sedimenteaza ca un conflict cu constiinta. De aceea vinovatia celor de pe urma e neasemana t mai mica. Altii Îl înjura când se roaga. Chiar daca ar face a sa. cu fecioria pazita.

ale faptelor sale. Pentru o greseala vremelnica. în ca re se cuprinde toata Scriptura. . cu puterea Bisericii vazute si nevazute. peste toate acestea. vesnic lini stita asupra raului . primind palmele si scuiparile raului. temelia si vi ata noastra cea dupa Dumnezeu. caci atunci oamenii vor fi întrebati despre: 1. 357. în care-s scrise toate faptele oamenilor.apta a libertatii si a dragostei. sunt cartile mortii si Cartea Vi etii. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. 38). fie binele. vremea secerisului. un neputincios. daca. Apoi. Mila si adevarul. fie rele. ori ca rasplateste. 360. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica si ca biruieste binele asup ra rautatii. nu i-ai primit când erau straini. mai ales. fie raul. o face ca sa mai puna frâu rautatii într e oameni si. O judecata dreapta si vesnica nu se face decât chemându-se toti martorii . . ca pe niste marturii a le neputintei aceluia. faptele iubirii si 2. De la aceste a se decide soarta noastra în vecii vecilor. nu sunt numai saracii. în fiecare. strain si bolnav si. în buni si rai. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. 15). din toate vremile. Daca am trai anii lui Matusalem tot a sa am face. Pe pamânt sunt adeseori puzderii de legi omenesti. numai pentru atâta vina. Fata de Hristos Iisus din noi si de Duhul Sau cel Sfânt. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. ura si minciuna. sa nu scada în credinta începatorii si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. fratii mai mici ai lui Dumnezeu. 358. au nu în numele Tau am profetit si cu numele Tau am scos demoni si în numele Tau multe minuni am facut?" Dar capata raspunsul: "Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. pentru ca n-a i fost milostiv cu saracii. Iar. cei ce lucrati faradelegea!" (Matei 7. de la Botez. Si asa mai departe. Apoi. sa-si vada toate faptele si sa-si cunoasca to ate urmarile lor si pe dreptate sa-si ia plata vesnica. facuta într-o viata scurta. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. iar pe de alta parte. dupa cuvântul: "Cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele în neamul acesta preacurvar si pacatos. marturisirea dreptei credinte. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. putem avea în vremea vietii noastre pamântesti una di n cele doua atitudini: fie tradarea lui Iuda. În loc de dosare. Deci. ci Mântuitorul Ii sus Hristos Însusi. o pedeapsa vesnica? Întrebarea aceasta zvâcneste aproape în toate mintile.atotputernicie asupra careia. îi întinde ispita puternica. zicând: "Doamne. Duce ti-va de la Mine. se poate ca Du mnezeu sa te dea focului si diavolilor sa te munceasca în vecii vecilor? Ce taina ar putea raspunde si la întrebarea aceasta? Totusi este raspuns: Cel flamând si însetat. Într-adevar. atotputernicia si dr eptatea lui Dumnezeu sfarâma mereu portile iadului. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap si-i lasa pe oame ni neînfricati de pedeapsa naprasnica. Dumneze u ar fi un fricos. pr ecum desparte pastorul oile de capre. ori ca nu rasplateste.cum fac o amenii. u neori pedepseste naprasnic vreo faradelege. 22-33) si vor merge cu lucratorii faradelegii toti cei ce-au ascultat de ei. totusi. sa se desavârseasca si ea. acestea îi despart pe oameni în doua. prin virtutea credintei. iar viata viitoare. 356. nu i-ai cercetat cân d erau în temnita. toti oamenii. fie iubirea lui Ioan. la judecata lui Dum nezeu sunt numai doua: legea iubirii de Dumnezeu si legea iubirii de oameni. si Fiul Omului s e va rusina de el când va veni întru marirea Tatalui Sau. în întelesul tainic. în temnita. oile de-a dreapta si caprele de-a stânga. Caci viata pamânteana era vremea semanatului. fiecar e va vedea si va culege roadele. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. cu sfintii îngeri" (Marcu 8. Doamne. 359. pe Care Îl avem noi. iubirea si curajul marturisirii lui Dumnezeu. pentru ca nu le-ai dat sa manânce. Care ne întareste cu li nistea Sa. i ar înselatii lui se vor apara si ei de urgia judecatii. sta m linistiti si noi. În ziua judecatii se împlineste desavârsit cuvântul "Mila si adevarul merg îna intea Ta" (Psalm 88. nu i-ai îmbracat. ca le-au adus cu fapt a lor germenele nebuniei. Atunci matelotii lui Col umb vor vedea turma de nebuni pentru care au sa dea seama. fie bune. gol. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. nebanuit de mari. ne dovedeste atotputernicia Sa. daca repede ar pedepsi tot raul.

372. LEPADAREA DE LUME 362. Marturie la îndemâna ne stau însasi pril ejurile. dar nemasurat de mari la infinit. Caci numai despre libertatea omului stiu ca se hotaraste numai pâna la un punct atotputernic ia lui Dumnezeu. pu ne mâinile pe umerii orbului si-l întreaba: "vezi?". ca sa nu cadem în întristare. Lepadarea de lume are doua trepte. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. naravurile si toa te slabiciunile noastre personale. În al doilea rând ne lepadam si de toate asemanarile noastre launtrice cu lumea. 366. Totusi vedem ca necred inta îi stavileste evidenta. undeva în centrul timpului. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa. adica ne comportam dupa om sau dupa patimi. 373. Bobul care nu vrea sa moara. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. Numai a lui Dumnezeu este neîngradita în nici un fel de ti mp. 363. adica ne comportam prin ele dupa Duhul lui Dumnezeu. si mtim în suflet o pace si o crestere sufleteasca. Omul are nevoie de Dumnezeu. a armonizarii totului.Prin urmare: "Nu este nedreptate la Dumnezeu". Lepadarea de sine nu este cu neputinta sau înfrângere. Decizia de a crede în Dumnezeu sau de a fi ateu. iar urmarile acestei înclinari sunt mai neprevazute ca ale unei linii ce descrie d iferite unghiuri mici. Deci credinta este o decizie a libertatii. Acestea sunt patimile. De aceea libertatea omului este îngradi ta "în soroacele" timpului. 364. cel acoperi t cu pretul vietii. 371. Libertatea omului înclina orientarile sale. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. simtim o tulburare. Rabdarea mai este si nevointa. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca la toti Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. Lepadarea de sine dovedeste credinta si dragostea pe care o avem catre Iisus. când ne da o plata vesnica p entru o mica decizie. Scuipa pe cei bolnavi. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor. e des catusarea unei foarte mari puteri sufletesti. Daca le câstigam. 374. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. Când avem lepadarea de sine si dragostea. o mustrare de constiinta si o împutinare sufleteasca. Dumnezeu întrucât prevede miscarile libertatii omenesti. ocara ni se face ca lauda si lauda ca ocara. la centru. Din aceasta izvoraste o mare traire sufleteasca. fireste este o fapta a lib . În felul acesta seaca izvorul si radacina patimilor. garant al libertatii sale si Care are l ibertatea absoluta. Multi oameni. 361. Lepada rea de sine trebuie sa ne-o facem a doua natura. sunt refractari propovaduirii cuvântului. singur El stie si detine etapele timpului cât va mai fi timp. mai puternicii veacului. Evidenta divina n-are nevoie de nici o sprijinire. de necaz si se schimba în bu curie. LEPADAREA DE SINE 365. Si vede. Lepadarea de lume e o convingere. 369. ca sa ne însoteasca toata calea c alugariei si sa caracterizeze calugaria. 368. nu mai aduce nici o roada. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. Libertatea omului cu libertatea lui Dumnezeu stau în acelasi raport ca timpul cu eternitatea. LIBERTATEA OMULUI 370. Ce usor poate face Dumnezeu ochi sanatosi. daca le pierdem. ci întrucâtva de libertatea omului. ci trebuie timp si rabdare. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se c iocneasca de Iisus. Pe când. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. Dimpotriva. Întâi ne lepadam de lumea din afara s i de tot ce ne-ar putea tine legati de ea. Sa desavârsim lepadarea de lume cu lepadarea de sine. 367. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. fie chiar si de grâu. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna.

daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. 36). 9). 19). 8). 375. Asa se explica înd araptarile. Cu nonsensul. 377. neascultarea. 16).sensul pozitiv al libertatii. dar n-a putu face nimic. Gura lumii graieste ale stapânitorului ei (1 Ioan 5. oricât de întunecata purtare ar avea si oricâte rele i-a r face. Cine vrea sa biruie aceasta prima piedica în calea mântuirii. 12) trei vrajmasi. unul dupa altul. nu-I mai sunt stavila. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice întrista rea. rezervata pentru a doua venire. boala locului de cinste sau a numelui de cinste. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. Bunatatea t a îi arde si se trudesc sa te scoata de vina cu tot felul de ponoase. "Lumea" e ve acul viclean (Galateni 1. iertarea si rugaciunea. 378. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. MARTIRII 380. Sa ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de l a sfârsit. 381. Partea importantei. De aceea avem porunca: "Nu iubiti lumea. 384. caci pentru ele biruie El în locul omului. parasind sfatul cel bun dat la vreme si Dumnezeu îi paraseste si-i lasa în sfatul cel rau. groaza de umilinta . Prin "lume" se întelege categoria pacatului. MAICA DOMNULUI 379. Sufletele slabanogite de mândrie stau pururea încordate în legitima aparar e de catre orice îndregatori.ertatii . gura si faptele celor dintr-o casa cu tine (M atei 10. mai ales din partea mândriei. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugariei. iertarea fratilor si rugaciunea în ascuns au mare pu tere înaintea lui Dumnezeu. ca unul ce vede ca frat ii sai stau legati într-o robie straina. de nemultumiri. boala obrazniciei. când deciziile negative ale libertati i omenesti. E gura satului . Cine vrea sa biruie lumea e dator sa ia arma rar folosita a iertarii . E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17. grairea împotriva. Caci. 6) si slava desarta ( 1 Ioan 2. cei ce din toata voia s-au unit cu sfaturile dracilor (1 Ioa n 3. cum e parerea d . Mândria si toti puii ei sunt pricini de conflicte. nici cele din lume: pofta trupului. de multe ori. LUMEA . 387. 15-16). În schimb Iisus Îsi ascundea atotputern icia slavei. 386. 4). oricâte necazuri ar patimi de la oamenii lumii acesteia. Caci rabdarea raului. toate acestea sunt forme în care se dezvolta si se înmulteste mândria în suflet. 383. mintea aluneca pe panta nebuniei. Mândria singura. de fatarnicii. Oamenii acestia ai lumii au o ciudata rusine de a fi buni. placul oamenilor (Efeseni 6. oamenii tari de cap si betegi la minte de fumul mândrie i. Viata duhovniceasca are multe greutati de învins. Pe acestia îi arata ca atare toti Sfintii Parinti. are la îndemâna ace ste trei: rabdarea. adica turma oamenilor necredin ciosi (Ioan 1. Atunci acestea nu mai au îngaduire. MÂNDRIA 382. Acestia. oricât ai îndarap ta cu sufletul. 385. gura vecinului si. pent ru orice fiu al lui Dumnezeu. Staruind în acestea te-ai facut pricina de mântuire si pentru fratele tau din lume. Ap arent lucrurile aratau pe Iisus neputincios. care nu sunt de la Tatal" (1 Ioan 2. sub orice forma l-a întâlnit Iisus. îti iarta orice ticalosie ai face. trupul si diavolul. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simte trebuinta sa asculte si sa urmeze. întorcând spre bi ne cele pornite de la lume cu rautate. Crestinului nu-i poate face rau nici cel care-l omoara. 10). Maica Domnului este crinul neamului omenesc. sau lumea. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei un pas înainte si sa te faci mai bun. chiar sub cea mai subtire forma a sa. în întunericul necunostintei de Dumnezeu si d e ei însisi. nu au parte de darurile sfatului.LUMESCUL 376. posomorârea. Cine nu se va lepada de sine nu va fi liber. pofta ochilo r si trufia vietii. Din racirea dragostei si a umplerii sufletului de rautate sub influe nta acestei patimi. Neascultatori. Cine vrea sa biruie lumea se roaga Tatalui sau în ascuns sau în gând.

mântuirea lui o va face si cu ajutorul tau. Cereau semn (Luca 11. în Împaratia Cerur ilor si ca se face bucurie în Ceruri pentru un pacatos ce se întoarce (Luca 15. De aceea. De aceea când A vva Macarie era dus de îngeri din lumea aceasta si pe drum îl întâmpinau dracii. Însemnez aici cugetul unei femei simple. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. Dar este cu putinta si totul este cu putinta numai la Dumnez eu. suflete. stiind cui crezi (2 Timotei 1. nu are leac. dogmatic s i mistic. MÂNTUIREA 390. 7). si se poate dobândi si din iad. Deci fi i destoinic. 393. si se poate pierde oriunde. . Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. 12). Dar. Mântuirea este un har al locuirii lui Dumnezeu în om. 4). trupul si diavolul. Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. nicidecum sa nu uitam ca ostasi (2 Timotei 2. cel înviat a patra zi din morti. Dumnezeu nu o va urgisi. fiindca aceasta siguranta nu s-a dat nimanuia. de aceea sfintii adevarati sunt cei ce nu stiu ca sunt sfinti. ci si o fapta a li bertatii noastre. sau chiar îsi v a pierde sufletul. prin a ceea ca-ti da darul rabdarii. ca darul mântuirii (Efeseni 2. în puterea noastra. a zis ca vamesii si pacatoasele vor lua-o în aintea "dreptilor" (celor ce se cred drepti n. Mântuirea nu se câstiga cu o fapta razleata. a sarit de pe cruce în Rai si L ucifer ca fulgerul a cazut din Ceruri. 398. cu sila. 12) trei vrajmasi. 400. raspundea: înca n-am scapat. "De m-ar lasa Dumnezeu sa ma uit putin în Rai si-mi ajunge". Aceasta îi este omului cu neputinta: sa-si asig ure eternitatea sa. dar si rezultatul un ui efort al libertatii si cunoasterii omului. 8) Sale sa fie totodata s i roada cunostintei.n. De aceea au zis Parintii ca pricina mântuirii este aproapele. rautatea lui va creste si s e va salbatici cu totul împotriva oamenilor si împotriva lui Dumnezeu. Orbia rautatii. mântuirea se poate dobândi oriunde. Noi nu stim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieste din lume si pe ci ne osândeste. unul dupa altul. Pâna la judecata din urma. Macarie. 35) si al rugaciu nii. Daca pe cel ce se salbaticeste asupra ta. Prin urmare. Întunecarea aceasta însa ne aduc e aminte de învinuirile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau v irtutea. 392. la purtarea ta cea dupa Dumnezeu. N-avem siguran ta mântuirii în noi. Cea mai primejdioasa este mândria sfântului. chiar de am fi siguri ca Dumnezeu ne mântuieste si înca n-am scapa de prime jdie. Darul mântuirii se dobândeste chiar ca dar. si pe câmpuri de bataie. 394. Mântuirea noastra nu e numai un dar de la Dumnezeu. cine îti ajuta. si în manast iri. dar plin de tâlc. din pricina întunecimii sale . Dar Dumnezeu e asa de mil ostiv. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. daca nu e taiata din radacini e în stare sa risipeasca din suflet toata vi ata dupa duh. Daca însa nu vrem. 391. 388. ce tin mortis ca-s pacatosi. Daca însa fratele acela mai are de chinuit în robie straina. 389. îl stie Dumnezeu ca se va mântui. sufletul lui. 396. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. Ispita sfinteniei e cea mai rafinata capcana a mândriei. nu ne mântuieste nime ni. 3) ai lui Dumnezeu suntem. Care trebuie cunoscut istoric. daca vrem si ostenim si noi. a vointei si a dragostei noastre. 399. Mântuirea este prin Hristos.) (Matei 21. 31). nimeni nu se mântuieste singur. 34). prin care ne scoate din p acat. . Asa voieste Dumnezeu. 397. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun.ca sa nu piarda Dumnezeu pe cineva pe ntru neiscusinta ta. 395. si s-a pierut si în Rai. iar fariseii templului o pierdeau zicând ca-i pa catos si are drac (Matei 9. ca tot El ne ajuta si sa vrem si sa lucram. al iertarii din inima (Matei 18. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. dar are pedeapsa.e sine. Inima înfrânta si smerita însa. cu ale cui arme bati r azboi (2 Corinteni 10. stând de-a pururi împotriva Adevarului. zicându-i : ai scapat de noi. 29) si umblau sa omoare p e Lazar. ci presupune si o fata soci ala. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu si va alunga duhul potrivnic d intr-însul. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oamen i. cu mare lupta. si în ceata sfintilor Apostoli. Tâlharul. Orbul din nastere capata vederea si a vaz ut pe Dumnezeu si a vorbit cu El. rastignit pentru faptele sale. înfruntând mândria.

Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. Iata unde are sa ajunga rugaciunea minti i. sa strabata nu numai luptele. afumând-o cu mândria. aproape straveziu. Caci a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu exista. Atunci am vazut chipu l dezorientarii pe fata unui copil. nu se mai poate sui sa price apa din cele vazute pe cele nevazute. sau într-alte chipuri o sfarma si pune într-însa urâciunea pustirii sau idolul (ideea fixa a) pacatului. O minte întunecata n-o mai poti crede. MINCIUNA 402. fie ca o întuneca. dovedeste non-sensul. în chipul cel mai firesc cu putinta. sub puterea curatitoare a Harul ui. 407. zise el. 406. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. 405. Luând ceva în gura. Aveam în meditatie un scolar. tronul lui Dumnezeu în om. O putere dinlauntru îl împinge sa mint a mereu si sa i se para ca e omul cel mai cinstit.n. l-am luat prin surprindere: repede la scoala ca-i târziu! Dar parca este înt uneric afara. E un simbol al mintii care. ar fi mintit sau ar fi furat. S-a con format. Gi cule este seara.401. râzi de mine si da repede sa plece. era si toamna si ziua scazuse. ca fulgerele zvârle sagetile în o brazul fratilor si în fata Sfântului Dumnezeu. Stai. nu p oate face dovada decisiva nici ca este. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este . chiar a celei mai înzestrate si cultivate firi. E ca si când o noapte s-ar fi l asat peste mintea lui.cum spune Sfântul Apostol Pavel . A. Mintea obisnuita.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. mintea nu mai cugeta gresit sau r atacit pe Dumnezeu ca obiect. de unde . Pretul pe care l-a pu s Iisus si toti sfintii. devine stravezie. dovedeste nebunia acestei lupte. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al une i altfel de cunoasteri. în care nu s-a tinut seama si de calitatile sufletesti ale celeilalte parti. care dupa fire aveau rostul sa îndrepte spre D umnezeu ca un ac dragostea. Întâmplându-i-se odata ca sa doarma dupa amiaza cam mult. Iutimea sau vointa. dar în dimineata aceasta este eclipsa de soare. 408. ca pe o sageata. si a mintii care o conduce. ca si când o alta persoana ar fi înjurat. Cum era so mnoros. prin urmare. de sta soarele în lo c. Ascultarea cea straina a încovoiat dragostea noastra spre lumea aceast a si spre trup. era sapte seara. de gluma poate fi daunatoare. O minte nebuna nu mai întelege cele bune. Minte câte unul. Au trebuit si alte ajutoar e sa-i dovedeasca evidenta. blestemând si dând dracului pe toate si c hiar pe sine însusi. locul sau cel sfânt. asa sunt câte unii de înfundati în contraziceri. care este trupul în întregimea lui si astfel mintea noastra se unes te cu mintea lui Hristos . a aprins-o co ntra firii si a transformat-o în ura. Iar pe biata minte. Desi e negru si el. 409. nici macar nu-si mai aduce aminte. crezând situatia descrisa. ci si nepatimirea. Experien ta urmatoare mi-a dovedit-o. întrucât vremea le-a scos la iveala toate scaderile sau însusirile. da sa plece la scoala. si aschia nu sar e departe de butuc. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma.) e un val usor. ca este seara si nu dimineata.avea sa fie oglindi rea sau rasfrângerea lui Dumnezeu. iar daca -i aduci probele în obraz. Mintea care cugeta ca nu este Dumnezeu cade în propria sa sentinta: va trebui sa se tagaduiasca si pe sine. Câstigam mântuirea sufletului când punem pret pe ea. Când s-a trezit. Într-o atare tarie si deplinatate de Duh. Acestea se pot vedea mai bine în parintii celor ce se casatoresc . nici ca nu este Dumnezeu. nu înseamna gândul mortii. Minciuna în treptele ei usoare. 403. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina înte legatoare. De la cârma mintii atârna încotro pornim si unde sa ajungem. care pogoara de pe cap la corp. nu recunoaste nimic. încât fiara de om. Acesta e un alt neajuns al casatoriilor gresite. abs urdul ei si. iar dupa ce-i trece unda aceasta. Da. chiar când graieste de bine nu mai are statornicie. fie ca o aprinde sa stea împotriva adevarului. iar catre diavol mânia. pentru ca mint ea firii acesteia e tot atât de dibace de a dovedi si afirmatia si negatia unuia s i aceluiasi lucru. MINTEA 404.dupa fire .

care este placerea simtu rilor si pentru care s-a hotarât moartea trupurilor. ca nu cumva rautatea sa fie n emuritoare (Facere 3. Când sora moarte ne dezleaga de trup. în privinta constiintei si a izbavirii de rau. ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului. Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a mintilor. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel. 30) s-a încâlcit în înfatisarile cele supuse simturi lor. napad esc peste ei cu o evidenta de neînlaturat. deci Dumnezeu gândeste lumea. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. Oamenii fug. care odinioara vedea pe Dumnezeu într-însa. Tot ce e rau în lumea asta: nestiinta. Moartea dezleaga su fletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemu ririi sale. trupul va învia din morti. Deci. ne face un mare bine. când sufletul se d ezleaga de necunostinta si momentul învierii. La multi dintre sfintii nevoitori . Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii. În vremea vietii pamântesti cunoasterea ramân e la libertatea omului: daca voia sa cunoasca. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. neputinta. 416. fug pâna la moarte de orice cunoastere existential a. în relatie cu nemurirea sufletului. 418. neavând mirosul oii cercat. nu voia sa cunoas ca. Iar mintea. caci în ea s-a sadit putint a unirii omului cu Dumnezeu. ca un miel nestiutor. Cu un cuvânt. Mintea. În moarte-i învierea. Iar daca lupul mai e si viclean. întunerecul. stapânitorul lumii acesteia (Ioan 14. când se dezleaga si trupul de necredin ta. MOARTEA 414.a unei cunoaster i de ei însisi în relatie cu Dumnezeu. li se însenineaza fata cu o lumina neobisnuita. Situatia se schimba brusc în momentul mortii. ceea ce nu cunosc ei. nemaidepanând în sine vederea lui Dumnezeu. la vreme. ramânea în necunostinta. libertatea aceasta se suspenda. 417. vede lupul si se duce la el. Caci necredinta îsi are obârsia mai mult din convietuirea sufletului cu trupul. 412. p acatul cu miile lui de gheare. acum nascoceste si aprinde placerile trupului. 22). ceea ce nu pot împ lini nici cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei. Când a sunat ceasul iesirii din lume. 410. Nu trupul este raul. ca una ce avea sa salasluiasca într-însa pe Dumnezeu. de vreme ce-L face ceea ce nu e: o biect). 411. care înca este foc arzator (Ieremia 20. li se pare c a nu exista de fapt si dorm vremea vietii pamântesti pe urechea aceea. putea cunoaste. adica s-o ast epte cu bucurie. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând . cunostinta noastra e numai frântura. c rezând ca e oaie. multe chipuri ale patimilor necurate (Sfânt ul Maxim Marturisitorul).ce sfaturi poate ea sa dea. si sufletul cunoaste fara sa vrea ceea ce s-a ferit sa faca. Pâna ce nu trecem si pri n portile acestea. De aceea. fiind stapâniti de o lege biologica. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. dar au fugit de ele sau le-au tagaduit. Astfel. 9). învierea dezleaga trupul desavârsit de moarte si de necredinta. în relatie cu binele si cu raul. de aceea. sufletul se retrage din trup si se aduna înspre cap. Ori si el trebuie sa întovaraseasca si cunostinta si credinta.subiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii lui Dumnezeu. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. deci moartea ni-i un ajutor. 7) . decât sfaturile tâlharilor care casapesc pe cei ce coboara din Ierusalim în Ierihon: copiii ce vin în lumea aceasta? 413. 415. Mintea. Raul e osândit de moarte. pe când era îmbracat în tru p. Moartea si învierea împlinesc. Toate lucrurile pe care trebu iau sa le cunoasca în vremea vietii. fara sa st im si fara sa vrem. prin moarte înceteaza. fiind o putere arzatoare. având în loc de un singur Dumnezeu. Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii.prin care l ucreaza toata pofta vrajmasa "vrajmasia împotriva lui Dumnezeu" (Romani 8. cât pot mai mult de fiorul cunoasterii . O minte înnebunita de simturi si de poftele contra firii . pentru cei ce au dus o viata duhovniceasca intensa. dar prin moarte se omoara raul cu desavârsire. Îndata dupa moarte însa. acum e templu al ido lilor. ea însasi fiind retinuta astfel în legatura patimasa cu simturil e! Iata cum s-a furisat în sfatul mintii legea pacatului. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. În felul acesta El se face hrana mintii noastre. mintea.

ca pentru înmultirea neascultarii a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. Omul se roaga de Dumnezeu sa-l scape de necazuri si Dumnezeu se roag a de om sa-si schimbe purtarile. Socotiti acum. chemarea care ustura. Caci. dar nu toti primesc purtarea Sa de g rija. ci osânda în cealalta. Dumnezeu vrea sa ajute pe toti. Munca iese din stadiul pedepsei si t rece în cel al consacrarii. Când îsi urmeaza destinul. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. dar nepedepsit nimic nu lasa" ( Naum 1. Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Ba chiar prin aceea stim ca Dumnezeu are grija de noi. pe când o constiinta neîmpacata rasfrânge o fata îngrozita. Dumnezeu Milostivul. ca sa-i dai de capat. dar pentru o viata curata.singura cale care poate învata ceva pe oameni. 431. ori vom întelege pe urma. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. Fiind atotbun si atotîntelept. Si iarasi marturisim: ca Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. ne poarta de grija si ne spala cu milos tivire. Pe acestia i-a lep adat Dumnezeu. îi lasa în pacatele lor.) Necazurile vietii însa iau pe o ameni mai aspru dintr-o alta parte. urmare pe care îngadui e Dumnezeu s-o gustam spre înteleptirea noastra. care de cine sa asculte mai întâi? 429. În vremea noastra. Oamenii însa tare greu pricep c a îndreptarea prin necazuri dovedeste nu parasirea lui Dumnezeu. 432. 430. Caci stiindu-le firea. 423. nu-i apara nici o granita si nici o arma.. daca vom avea necazur i. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. o constiinta împacata rasfrânge o fata senina. Au zis Parintii ca plata neascultarii e pierderea mântuirii. Iar Scriptura. MUNCA 419. în vremea iesirii sufletului le straluceau fetele ca soarele. au apararea lui Dumnezeu. NECAZURILE 422. Nu fericiti. Calea cea mai lunga pe pamânt e de la urechi la inima. Necazurile spala petele pacatelor de pe haina noastra nevazuta. Sufletu l e o faptura spirituala care nu are îngradirea pe care o are trupul si nici nu-i stau în cale piedicile trupului. Asa se face ca sunt oameni pacatosi care n-au necazuri. ca ultim reazim etern al linistii. În vremea aceea. ori pricepem acum. constiinta fata de munca începe sa fie un factor de m are pret în construirea viitorului oamenilor. sa se gateasca de p edeapsa. când îl tradeaza. De aceea. ca si ei? 425. ci urmarea greselilor noastre. . Caci: "Dumnezeu este îndelung rabdator si mult milostiv. ori vrem. pentru aceeasi pricina. precum ca nu au leac si nu pricep nimic di n ocârmuirea Sa. fiindca ochiul constiintei si-a mai pie rdut vederea si nici urechea nu întelege chemarea cuvântului ce-si are obârsia dincolo de vorbe. (. învatam din necazurile altora sau asteptam sa ne spargem si noi capul de el e. Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu catre oamen ii mai grei sau mai vicleni la minte. El nu mai le îngaduie si spala cu ele vinovatiile noastre. ci milostivirea L ui. ca sa nu piarda pe oameni. NEASCULTAREA 421. marturiseste ca: "Preotului îi va lipsi cunostinta legii si batrânului sfatul" (Iezechiil 7. necazurile. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. asadar. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu. nu de la Dumnezeu. Noua toate necazurile ne vin de la greseli. capata o sfintenie pentru constiinta cu care e facuta. 424. ori nu vrem. Cunostinta cea din patanie sau învataturile din durere . cum nu-i apara nimic pe lume. dar si ac eea au mai zis. Pe locuitorii cu o viata stricata. le rânduieste o chemare mai tare. El asteapta o vreme sa vada: ne grabim noi cu pocainta de bunavoie s au nu.ai pustiei. c unoscându-i Dumnezeu ca n-au minte sa-I înteleaga caile. încât ani de zile n u ajung. 426. NEAMURILE 420. 26). 427.. silindu-i sa-L caute pe Dumnezeu. 428. îi apara Dum nezeu. nu le mai rânduieste o îndrepta re prin încercari în lumea aceasta. 3). pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. când îi sorteste Dumnezeu pedepsirii.

în societate a omeneasca.ceea ce e de fapt o înfrângere sau. toate celelalte rezolvari. pâna si jert fa Sa de pe cruce. mai sincer. Omul are dimensiunile intentiei divine. Nici unul dintre sfinti nu a scapat desavârsit de vreo frâna oarecare a neputintei.433. pe când. încât uimeste lumea si o sileste sa recunoasca într-aceasta fapta lui Dumnez eu. necrezut de mare. cu raspunderi. Iata de ce suntem datori a vietui potrivit acestei intentii divine. ce poate sa însemneze coborârea omului la simpla valoare economica. în întregul lui. Pacea este o idee specific crestina si se conditioneaza de obârsia ei divina. NEVOINTA 435. pentru altii mai lunga. centrul si sinteza creatiunii Sale: lumea vazuta îm binata cu lumea nevazuta. cu deosebirea ca o mica strâmbare dintr-un ins. e subiect de istorie. cu întinderea si lungim ea de vreme. care se vor salbataci întreolalta si-si vor împing e conducatorii pâna la marginile nebuniei. Vremea nevointei pentru unii e mai scurta. 438. PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI . si ca persoane vazute. daca renunta la dimensiunile sale divine. 445. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. ajunge obiect de istorie. au sa dea seama toti înzes tratii lui Dumnezeu. Sa nu cârtim la necazuri. Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. mai s unt si berbeci si tapi. 37). inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . OMUL 436. Aceasta e un bun spiritual. e cu putinta sa se aj unga la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu. e din ce în ce mai necunoscut. nu mai poarta un nume. Omul. grabesc apocalipsul. Nu sunt toate oi. Dumnezeu. într-un om. Starea de pace cu toata faptura e o minune asa de mare. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. altii cauta sa-i cob oare pâna la pamânt toata însemnatatea sa. 443. în rând cu oricare dintre obiecte. a tragediei inerente constructiilor fara Dumnezeu. asa sa nu se afle nici între cei c e-L au pe El ca temelie a vietii. în omenirea într eaga. învestit cu putere. si ca persoane nevazute. 437. Mântuitorul zice ca fara nevointa i ntra în Împaratie (Luca 6. De la faptul neînsemnat ca unuia. adica sa traim deodata. trait din toata sinceritatea fiintei. Pacea pe pamânt e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. Ceea ce se petrece în mic. pentru altii mai grea si pentru foarte multi tine toata v iata. cu mariri. Asta înseamna treaba unuia. care nu poate fi creat sau mentinut de arme. Realizarile sale fizice sunt toata valoarea si nemurirea sa. 444. caci omul are valoarea aratata de jertfa de pe cruce. De aceea. decât o degradare a lui în rândul vitelor. pretuind mai mult gunoiul decât mirosul crinului. e singura cale care mai poate aduce pace între oameni si buna învoire. 440. ci poar ta un numar. 442. autonomia societatii omenesti nu se poate constitui ca atare decât cu pre tul pierderii pacii. Dar pentru cei care nu judeca pe nimeni. care ar încovoi a crinii în gunoi. o marturisire a neajunsului. cei cu daruri. cu puteri si cu to t felul de haruri. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. i s-a strâmbat mintea. Precum nu se afla vrajba în Dumnezeu.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. De asemenea si pacea sufletului atârna de aceeasi conditie. poate da între oameni o ratacire cum nu s-a mai pomenit. Autonomia r atiunii. p entru unii mai usoara. Faptul ca din partea Sa Dumnezeu a facut totul pentru om. Ceea ce se petrece în microbiologie se petrece si în macrobiologie. Când omul traieste în adevarata lui valoare . Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. ca nu cumva tocmai la urma sa piarda totul. Dupa cum unii ridica pâna la Cer valoarea omului. se petrece si în mare. . PACEA 441. NEPUTINTELE 434. alatur i de trairea crestinismului. 439. dovedeste ca omul are pret imens. Deci. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar.

trebuie sa le si ispasesti de buna voie. Pe El sa-L iubim. sa nu taiati o brazda din pamântul care nu este al vostru. 5. nici tie nu îti es te îngaduit ca sa lucrezi si. Dumnezeu a blestemat pamântul: spini si pal amida sa dea si prin sudoarea fetei sa îti câstigi pâinea. nu-ti lipi ini ma ta nici de proprii tai copii. caci si asupra lor atârna si apasa pacatele. Si lepadarea copiilor sunt pacate strigatoare la cer. .446. caci da Dumnezeu dupa cuvântul lui. Si-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. De aceea. sau ce este si mai des. fata de cea data de lume. colo. Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti într-o vreme când poate traiai în desfrânare. sau pe pamântul pe care-l lucrezi apasa juraminte. 449.. Lucreaza Duminica. Când a fost izgonit Adam din Rai. ci ca sa ti-o îndrepti spre Tatal Cel din ceruri. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima . Adevarat este ca o baza biologica a patimi lor si a urmarilor lor o formeaza si glandele endocrine al caror echilibru sau d ezechilibru functional se rasfrânge în toata fiinta omeneasca. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. pacatele trec si asupra pamântului pe car e-l calci si asupra vitelor. iar tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. 450. Mai poti avea necazuri si din cauza ca. 6. des i i-ai muncit nu te vei putea folosi. De acesti bani. si alti "draci" ai nervilor. neuro-static). ca nu-i destul sa le spui sub patrafir. fa sfestanie. da-i putin a apa sfintita. Daca Dumnezeu n-a lucrat Duminica. Ba în gunoi. copii lepadati si îngropati ici. caci neasemanata este pl ata pe care ne-o da Dumnezeu. în curtea în care stai tu. mai înainte de a o amesteca cu ale tale. ba lânga o altoaie. caci aduce moarte. dracul trufiei. PATIMILE 447. cu faina. caci sa stiti. pune-ti o cruce în curte si roaga-te lui Dumnezeu sa te ocroteasca. Cineva se tine de vraji asupra ta. Apasa blestemele parintilor sau ale altuia asupra casei tale si asupra ta. 8. O greseala a noastra atârna asupra întregii averi. din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. o lupta. de El sa ne lipim inima. vei pierde nu numai ceea ce ai lucra t Duminica. de-i patimi durere în cele iubite peste mas ura. Un neurolog psihiatru a identificat pentru fiecare patima descrisa d e Sfintii Parinti o glanda endocrina. d ar se mai poate sa ai asupra curtii si alte pacate. Cineva lucreaza cu diavolul asupra ta si asupra vitelor tale si atunc i tu tânjesti si vitele tale. peste vite si peste tot lucrul mâinilor voastre. De aceea. de când i-ai muncit si te urmareste Dumnezeu pâna în pânzele albe. neuro-endocr in. dracul desfrâu lui. blesteme sau nedreptate: sa luati seam a. din mâna patimasa.. caci. (. 7. Pentru ce? Pentru ca nu te marturisesti. al obârsiei lor adamice. a capacitatii lor de a strica echilibrul mint ii si de a o întoarce stricata împotriva lui Dumnezeu: dracul lacomiei. Si mai are paguba cel ce se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap. 448. Unii din stapâni le dracuie si atunci sa nu se mire daca i se împlineste c uvântul. pentru ca tii serpii în sân si Dumnezeu lasa sa te muste. ci si ceea ce ai lucrat în cursul saptamânii.) 3. daca vei lucra. curateste-ti tru pul tau prin post. De aceea vine bataia lui Dumnezeu asupra voastra. Sa nu ascultati de sfatul nimanui când este vorba de cinstirea Duminicii. nu ca sa ti-o împotmolesti cu gunoiul lumii. 2. iar femeia în dureri mari sa nasca". neuro-motor. Iata pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania (pagubele) asupr a avutului vostru: 1. Sfintii Parinti au numit "draci" patimile de capetenie (Sfântul Ioan S cararul în Scara numara 7 sau 8 patimi de capetenie). Stapânii au pacate nemarturisite din tinerete sau mai pe urma si nu le-a u ispasit. din cauza caracterului lor c onstrângator. cine te va mângâia? 4. razboi chiar sau deze chilibru total. Ai cumparat din mâna rea. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. peste tot. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ai ocr otirea lui Dumnezeu. Si ca sa nu mai poata lucra duhurile rele. pe câmp.

azi. sau decaderea firii. multa si adânca deosebire a gândurilor. credinta va ajung e sa se strâmbe si în tot felul sa se stinga. 452. ascunse cu voia. 455. De pilda. când Dumnezeu a ajuns de râs (Ieremia 6. pe câti nu i-au adus s a-si puna capat zilelor? Care a sfârsit bine dintre betivi. lacomia de putere si fumul mândriei. desi constiinta nu doarme. Sunt patimi trupesti care înrâuresc sufletul si sunt patimi sufletesti c are se rasfrâng asupra trupului. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. nu-i dau omului lup te. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. fie chiar îndr acirea. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. Cu obisnuinta de a pacatui trebuie sa ne luptam noi. satisfacerea si rostul lor concret. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. noi: o gramada de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid s i în tot mai mare sfarmare aflându-ne. printr-o sin gura întorsatura maiastra a vicleanului. omul traieste în stare de pacat. Drept aceea. fie ea omorârea de sine. lacomia de avere. oame nii au ajuns în robia patimilor. Pacatul. Aceasta vreme de amaraciune care ne învata minte ca sa nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întarire a sanatatii noastre sufletesti. Aceasta ne înva ta cel mai bine calea lui Dumnezeu. uneori. ca si mai mari m izerii. pentru ca o traire în Hristos ne-ar scuti de vorba. în schimb. împotriva noastra însine. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . În veacurile de aur ale crestinismului. pe câti nu i-a luat de minte si s-au omorât! Bolile de pe urma desfrâului. precum si înfricosarea de urmari.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi.caci de ea atârna o credinta mai luminata si. Împatrit gresim: împotriva lui Dumnezeu. prin patimi le trupului. Ne-am sa lbaticit în toate partile. PACATELE 456. pacea dinlauntrul nostru. Iata-ne. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. în veac ul nostru însa. de uitare de Dumnezeu. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. Drept aceea. De aceea. caci între noi si El e zidul pacat ului. Trebuie. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. ca în somn. De aceea. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. a mai vorbi de lupta cu patimile însemneaza sa-ti aprinzi paie în cap. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. prin patimi. cum vine. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. 453. În cazul robiei. De acestia care însa sa traiasca viata în Hristos. trebuie sa înduplecam pe oameni la o viata mai cu rata . mântuirea. Fiecare din patimile de capetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pâna l a decaderea cea mai de pe urma. iar omul si-a pierdut libertatea. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. 451. a scopului ultim al virtutilor. mai aici. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim si nu-L mai vedem. care n-au vrut nicidec um sa se lase de patima lor? Dar si lenea poate face nebunii când se vede în primejd ii. i au în ajutor propria lor mizerie. aceasta le facea usoara lupta cu patimile. împotriva a proapelui si împotriva firii întregi. 460. desertând virtutile în sacul spart al patimil or si culegând. 458. 459. Iata de ce si fiarele fug de om. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. Nu Dumnezeu este Cel ce nu ne mai iubeste si nu ne mai vede. Calea aceasta e treaba de cârpaci. ori cât ne-ar costa îndrazneala aceasta. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . toata v iata. alta cale nu ramâne. pentru ca acestea primesc aprobarea. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. fie nebunia.care a ajuns într-un fel de "adormire". dar refuzând rostul -. 457. iar dincoace de zid. trairea în Hristos era mai puter nica si mai întinsa între crestini.Instinctele. deci. deci. 10) chiar între crestini. 454. si cu asta a redus la nim icul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. caci cu ce vine. trebuie nascuti. . rar daca se mai afla. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. e într-o sta re de necredinta.

iar lui. Marturisirea de credinta fara îndreptarea vietii nu are nici o valoare. de drept. Când avea puterile întregi n-asculta povata. Caci. mintea slabeste si nu m ai poate stavili dezechilibrul din ce în ce mai mare care invadeaza spatiul vietii cu spectrele sinistre ale mortii pe picioare (Apocalipsa 3. stapâni mintea. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.în infinitul eternitatii. Pe de alta parte. Acum securea sta la radacina pomilor si focul alaturea pentru toti p omii care nu aduc roada buna. 7). Despre preotie. adica a haosului de tot felul si în toate privintele si poate ca pentru totdeauna. ci o consfin tire a libertatii si a deciziei viciate a omului. iar batrânetea hârbuita umbla sa o de a lui Dumnezeu. VIII. Pacatele se înregistreaza în codul genetic al fiecaruia. Iar împlinind conditia asta. 11). acum s-au f acut barbati si îi simte cum îi fura puterile. pentru ca acesta sa fie împreuna cu creatia sa iubita . le piere puterea de a obseda.fara sa bage de seama ca printr-asta se înto arce. o pândire a nimicului care vrea sa înghita în sine toate câte su nt. Pacatul este înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. Pacatul. arsa în lumea aceasta. din nimic Dumnezeu a facut faptura.pacatul . îsi da seama ca robeste vrajmasului . toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. pâna la moarte"(Apocalipsa 12.pacatul . sunt si ei în masura iubirii. i ar acum. slujitorii Sfintei Liturghii. Iconomii tainelor. ca proprietate de drept . De acee a. dupa judecata tuturora. jertfa neîncetata. nici al altui om. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. 469. trebuie sa cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseala. sau te desfaci de pacat sau vei fi . îl reclama pentru el si i se tine de urma. Daca urmeaza mereu asa. Deci. pacatul. omul. 470. De acee a. ci sunt ghearele haosulu i în grumazul realitatii. trebuie risipit. din multa pacatuire. când nu le mai are. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. introducerea în viata a unui dezechilibru consimtit de minte. 462. asupri. caci de unde odata pruncii vavilonesti erau micuti si îi lua în gluma. sub amara tiranie a neantului. 463. pe cei pacatosi îi închide în c hinurile haosului vesnic. Deci. aceasta mamona cu adevarat nedreapta a omului. ca un creator al unei teribile noutati . Pacatul este o calcare a legilor vietii. Totusi. iar faptura a facut pacatul. dar nu le mai are de unde. p. 1941. sau chiar pâna la a nu vrea sa se mai împotriveasca. prin patimile trupului. Valoarea unui pom o hotarasc roadele ce le face. n icidecum numele pe care îl are. Pen tru pacat Dumnezeu este foc mistuitor. Înradacinarea obiceiului pacatuirii duce întocmirea sufleteasca si trupe asca a omului pâna la neputinta de a se mai împotrivi. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu zi si noapte si le rasc oala împotriva toate urgiile împotrivirii. i s-a s tins puterea vointei de a se împotrivi. decât talazurile care bântuie marea" (Sfân tul Ioan Gura de Aur. adica raul. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. le-ar întoarce lui Dumnezeu. Toata vigoarea tineretii o da cui nu trebuie.balast de accident . Pacatul nu e o realitate cu suport propriu. pentru mântuirea lumii. 465. 467. 464. omul nu e al lui însusi. Lucrarea împotriva firii i se face omului "a doua fire" . ca omul a putut sa faca ceea ce Dumnezeu nu poate. 466. Asta-i noutatea grozava. 468. slabindu-i puterile. Cartea III. Craiova. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. 1). 471. al carui autor este.461. cap. dupa ei. De aceea. iertându-le din datorie.care poate duce pe om pâna la starea sa se lepede de Dumnezeu si sa-I stea împotriva. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimi c. Faptul ca. cu isprava cu tot.firea farade legii sau legea pacatului (Romani 7. caci d eîndata ce sunt spuse. care sc ad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire. si n u si-au iubit viata lor. Pacat aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana . ci al lui D umnezeu. 472. Asta e tot una cu pierderea darului lib ertatii vointei. nu e o razbunare din partea lui Dumnezeu. 6 1). precum si ajuto rul ca s-o împrastiem.

A venit un strain. au trecut pe alaturea: asemenea si levitii nu i-au ajutat nimic. dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat-o între sfinti. neputând sa-l ajute.ars cu pacat cu tot. Pacatosii au un prieten. spalându-i ranile. 477. PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 479. omul fara de pacat. energii de lucru. 474. ai închis toate posibilitatile tal e de desavârsire. est e semn ca Cel desavârsit este lânga tine si constiinta ta striga diferenta între El si tine. Toata bataia de cap cu omul si tamaduirea constiintei sale o are Biserica . A petrecut împreuna cu omul. însemneaza întrupare a lui Dumnezeu în firea de om. alearga dupa ei si face aceasta pâna la ultimul om al împaratiei Sale. ranita si mai moarta de tâlharii cei din gând. Cel mai greu pacat. din neam în neam. le-a sp alat cu vin (usturimea pocaintei) le-a uns cu untdelemn (celelalte Taine). Aceste energii ale chipului prind mai bine. Amândoua tamaduiesc deplin pe om. te-ai schimbat din vrajmasul lui Dumnezeu în prietenul lui Dumnezeu. ca niste antene mai bune. Când stii ca esti pacatos. Noul Testament. o ingeniozitate înascuta. datorita înzestrarii suf letesti mai puternice. o memorie m ai buna. Legea si prorocii. iar altii si câte cinci. pâna la a doua venire a Samarineanului când i se va rasplati osteneala. este si angajarea omului în asemanarea cu samari neanul. îi ca uta. o copilita numai. 473. A venit Samarinea nul milostiv (Luca 10. Pilda samarineanului nu este numai o pilda. cu vin si untdelemn. ca sa avem raspuns la proble ma vietii vesnice. Pogorârea din Ierusalim în Ierihon. Dar. zice ca tu esti dra c. Iata cu cine sa fim asemenea si ce sa facem. cînd îi lovesti dracii. Într-o persona litate chipul lui Dumnezeu este mult mai puternic si mult mai limpede. izvorând din Hristos. Ceea ce. l-a dat în grija Bisericii. dar unii au si câte doi. Pe lânga omul cazut între tâlhari treceau pe rând. neputincioase: Legea si p reotia Vechiului Testament. Acasa. povatuitoare la pocainta aspra ca vinul pe rana si Harul celor sapte Taine . 475. Toti cres tinii au sigur câte un talant. i s-a apropiat de rani. în sta re sa ne care în spate dintre tâlhari. adevaratul aproape al constiint ei cazute între tâlhari. când esti convins de nedesavârsirea ta. omul fara de pacat. a dat Bisericii grija de om. Asa-i firesc omului pacatos. este totodata si revelat ia misiunii viitoare a Bisericii. Bisericii i-a dat cheltuiala doi bani: Vechiul si Noul Testament. vesnic fara iertare: starea omului împotriva adeva rului. i-a l uat firea sa în spate (întruparea lui Dumnezeu). de facut calea de la chip la asemanare. Iisus. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. de asemenea. Iata o n evazuta dimensiune a crucii. l egea. PERSONALITATEA 478. adevaratul nostru aproape. pomul vietii. (caci samarineanul era de alt neam decât cel cazut între tâlhari). om de alt neam. Personalitatea are. ca un untdelemn ce unge ranile. Dar a doua zi dupa Înviere. cresterea lui în neamul samarineanului. Din momentul în care cunosti ca est i pacatos. Iata Samarineanul. ca de pilda o minte mai stravazatoare. care l-a luat pe cel ranit si l-a pus pe dobitocul Sau. Când crezi despre tine ca esti drept. o ini ma mai larga. Prietenul pacatosilor asteapta pe toti cei ce au sa se mântuiasca. o vointa mai puternica. E destul sa ne gândim la Sfântulita de la Arges. ca slujitorii ei sa poart e grija de dânsul. personalitatea ar putea strabate calea într-un timp mai scu rt sau ar putea realiza o neasemanata asemanare. Cel cazut între tâlhari a fost încredintat Bisericii. ascuns. pecetluind cu aceasta unul din cei d oi bani de cheltuiala. adica dupa trebuinta. Personalitatea este o înzestrare sufleteasca neobisnuita. Iata adeva rata împlinire a legii în iubire. precum si ce le doua testamente Legea si Harul. curatite cu asprimea pocaintei. 476. o mare capacitate de dragoste. pe Iisus. 480. energiile Harului care le sfinteste. Talan tii sunt talente. adica caderea omului din starea de rai a constiintei în starea din lumea aceasta. PLACERILE . 33).

Stie vrajmasul ca placerea pamânteasca. Cum sa poata veni. 487. Sa renunti la placerile tale spre a face bucuria altuia. Poate tocmai pentru ca e asa de smerita judecata aceasta milostiva. pe care s inguri si l-au cerut peste urmasi. iata spunem ca ea lucreaza revenirea oamenilor la nerautatea pruncilor. ei dau de asprimea dreptatii care-i fierbe în ze ama lor. iud eii Îl rastignira pe cruce. iar altii ziceau ca ar trebui sa cumparam cu aur ocarile si necazurile ce le patimim de la oameni. daca mai avem inima prinsa de ceva de pe pamânt. "Bucuria minunilor te poate pierde în slava desarta" (cf. sa vie în genunchi înaintea unui simplu preot si sa-si însire toate faradelegile si necazurile lor?! Nu. mai ales.481. ce a din urma stradanie a lui Dumnezeu în persoana. Totul e sa te învoiesti asa pentru Dumnezeu si El îti ajuta. pentru care ostenise Dumnezeu cu ei atâta amar de vreme. pâna la cel mai de pe urma. dar chiar pentru ei ivirea antihristilor . 2223). Singura rezolvare. coborând din cer uri. nu vor scapa de primej dii. întoarsa de la toate pacatele spre Dumnezeu unul si spre to ti oamenii. pe când cu lacrimile te curatesti pe tine si-i folosesti si pe altii. sa vie de buna voie la smerenie. ci pe cunostinta de Dumnezeu si pe curatia inimii. nu numai fiindca te face din rau. 25). Placerea e momeala cu care "hotul" înseala pe om sa se pogoare din Ie rusalim la Ierihon. binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte. PLÂNSUL 484. Cu puterea de a izgoni duhurile cureti pe altii si te poti primejdui pe t ine. Pe când în Cartea Vietii se scriu. 489. Le va sosi si vremea aceea mult dorita. plângând. De aceea. ci si pentru ca un lucru asa de mare e acoperit cu chip smerit. pe care dragostea L-a coborât din Cer între oameni. Blestemul acesta îi zoreste sa ia în brate pe tot i antihristii vremurilor. spre neîndurata moarte. si-si bagara neamul sub r otile blestemului. le trimite. 483a. ci e mai presus de fire. pentru cine umbla dupa ea. 483b. Cu fapta aceasta ucigasa. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. 482. ca sa scape pe fi ii Sai de judecata cea aspra. 486. care face viata neamurilor cu putinta. de cele mai multe ori. are draceasca putere sa desfaca pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o întoarca sp re placerea a orice altceva afara de Dumnezeu. ei iesira din destinul lor. Pocainta trebuie sa fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. bun. nu po t sa vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plin a de "stiinta" si afumata de mândrie. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine.ca si asta e ponosul blestemului. cea din urma dintre masurile ce m ai ramâneau. Matei 7. ei ca re stapânesc peste oameni. Crinul Bunei Vestiri. ei care stiu totul. Prin urmare. Trebuia re-crearea acestei zidiri. prieten al Lui. pâna li se moaie oasele trufiei. POCAINTA 485. Iisus n -a pus accentul pe minuni. A cesta e întelesul si capatul acestei judecati milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fara margini. pe care si-l vor pune rege. cea din curtea lui Pilat si de pe dealul Capatânii. de vreme ce dragostea noastra catre Dumnezeu înca n-a ars si ata aceea. asta mândria n-o poate face. sa le faca o judecata milostiva si fara nici o înfricosare si iarasi sa-i împace cu Sine. Mare este Taina pocaintei. nu afla între iudei decât fapta cea mai ucigasa a lor. stapânitorul lumii acesteia înca ne mai tine legati în împara tia lui. ia r la acestea se ajunge. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau si le cuprindeau pici oarele. pe Fiul Sau Cel Unul Nascut. de orice fel. Pâna la plinirea vremii atârna peste ei blestemul pe care si l-au cerut în curtea lui Pilat: "Sângele Lui asupra noastra si asupra feciorilor nostri" (Matei 27. Prin poporul iudeu era prevazuta era crestina. Mila cea fara de margini a Tatalui. POPORUL IUDEU 488. faptele pe care le-ai facut plângând. Toti cei ce umbla dupa placeri. a dreptatii dupa fapte. di n vrajmas al lui Dumnezeu. caci e adevarat: nu e dupa fire sa i ubesti din toata inima pe cel ce te ucide în tot felul. povârnita iremediabil spre plata pa catului. De aceea sunt urâti de toate neamurile .

fiind nepatimas. pentru ca slabeste în om puterea de revolta a supra-omului. Nici portile iadului nu le-au putut ajuta sa scape de El. e rau dispusi ca sa apeleze la oricine. 29). au fost în stare de data aceasta sa se faca aparatorii cei mai ascutiti în slujba celor mai mari dusmani ai lor. Când se vor convinge de aceasta. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au facut ei.. Lucrarea poruncilor. Vor îmbr atisa pe omul trufiei absolute! Omul care în numele sau se va proclama Dumnezeu! A cela-i Antihrist . Toata tragedia acestui popor. zile de fo amete: "Nu foamete de pâine si nu sete de apa. Neam fara Dumnezeu. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. Exemplu: Nietzsche. Si Iisus a postit 40 de zile. Nu le-a ramas d ecât aruncarea lumii în Apocalipsa. nu vom avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumea sca precum ca I-am împlinit poruncile. Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi. Si aceasta o vor face. Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbeste! 491. e o mare lectie a lui Dumnezeu pe care o arata neamurilor crestine pâna la sfârsitul zilelor. Neam fara semn. ca unii ce n-au aflat comoara. la dezechilibru. 500. POSTUL 498. Aceleasi fapte aduc aceleasi urmari. 501. ce se vrajmaseste de moarte cu Iisus H ristos. 495. patimile. r evoltat împotriva lui Dumnezeu. Dumnezeu se gaseste în poruncile Sale si prin porunci vine la noi si pe noi ne stramuta în Sine. creatia sa. care pazesc viata curata si dau viata celui ce le împlineste (Neemia 9. nu se vor mântui. Temeiurile mai adânci ale postului si rugaciunii le gasim la Botez. voia sa scrie osândirea crestinismului pe toate gard urile. desi Lui nu-I trebuia. Ei n-au înteles ca de aceea petrec acele "zile fara numar". Neam fara înviere. numai si numai ca acestia sa-i scape de cel mai îngrozitor cosmar al istoriei lor: Iisus. 499.e un destin blestemat. roman ii. Adân cul fiintei noastre se îmbraca în Hristos. c are se retrage în simtiri. iar acela n-are nici un motiv sa se supere t ot asa si noi fata de Dumnezeu. 497. . PORUNCILE LUI DUMNEZEU 494. El nu stie si nu recunoaste . punând postul începatura a vestirii Împa ratiei lui Dumnezeu. Plata îi asteapta. Mai sunt si cazuri când posedatii sunt filosofi. ci de auzit cuvintele Domnului. Evreii urau de moarte stapânirea romana. dar nu-l vor afla" (Amos 8. Postul e vechi si începe odata cu omul. ba si talantul de negusto rie l-au îngropat în pamânt. dupa expresia Parintilor. Deci cei ce ajung la hotarul mortii în nelucrarea poru ncilor. dar ca sa termine cu Iisus. sau în altarul inimii . pentru asta nu trebuie sa fii prooroc deloc. Asa vrea Iisus sa ne însusim împlinirea poruncilor: precum nu multumesti servitorului tau care te serveste. În acest adânc al mintii. Se salasluieste Hristos. de proportiile lumii. izgonind afara pe satana. Au facut-o si pe aceasta. încât pr etutindeni dau de Iisus. Astfel.. 492. car e-l scot clinic dintre oameni. si vor cutreiera pamântul. se silesc sa în valuie si sa prinda vointa din nou în mrejile sale. 490. Neam împotriva lu i Dumnezeu. Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit sufletul cu rug aciune si post. poate ajunge la criz e. E prima porunca de stapânire de sine. Pentru ei Iisus a trecut pe cealalta parte a marii întelesurilor. De aici puterile potrivnicului. POSEDATII 496.Semnul Sfârsitului! 493. deci pricinuiesc aceeasi i storie. vor veni înfricosati la cre dinta crestina. tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii. Si ei se vor clatina de la o mare pâna la cealalta si de la Miaza-noapte la Rasarit. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. Cu trupul nu putem trata decât prin post. Ei a u ramas dincoace. dar fara idealul care i-a parasit. 11-1 2). cautând cuvântul Domnului. sa u desteptarea puterilor sadite în noi la a doua nastere. trezirea la viata cea dup a Hristos si Duhul Sfânt. precum si întors: prin faradelegi se strecoara vrajmasul si aj ungem de-o asemanare cu el. Cosmarul acesta al lor s-a marit cu veacurile.

Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din Tai na casatoriei crestine. de la trup se spurca si se întuneca si ca. 7). Sigur ca acestia. De aceea. încet si cu socoteala. Mare. Dumnezeu te i arta. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii. le rânduieste si chemare dinafara prin glasul s lujitorilor Sai. e sfânt. din amândoua partile. ca sa-ti pui nadejdea în om. 507.. Sarea pamântulu i o vor calca-o oamenii în picioare si asa vine ca: "Si preotului i se va întâmpla ca . PREOTII 506. ca în fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojana si smeriti înt ru mustrare. 502. sau sa se rupa din obste si din duhul dragostei lui Hristo s. prin viata lor. Preotia Bisericii urmareste ca nici unul din fiii Tatalui sa nu se înv rajbeasca în sine însusi. ci o lasa sa-si faca de cap. Prin ei. 25). POVATUITORII 504. Oamenii abia mai aud cele de dincolo si li se par departe: surzenia tot m ai mult se întareste si chemarea lina nu se mai aude. Preotii au grija de-a îndupleca pe oameni în vremea rânduita întoarcerii. Zice un filosof: e destul sa primesti în minte o singura prejudecata. 511. în întindere si în adâncim e. Ochii vad lucrurile. 26). oricât ai fi de pacatos. Preotii vremurilor noastre. deci nimeni nu se mântuieste razletind u-se de Biserica.. ca sa nu-i piarda în faradelegile lor. dar nu convinge. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. ca o noua filiatiune. porcii patimilor nu mai vin sa se scalde. De aceea el trebuie uscat. Preotia este. Larma vietii si galagia grijilor desarte striga oamenilor în urechi ne voile lor pamântesti. 503. mai tare decât le striga glasul constiintei trebuintele lor ve snice. copiii. Postul l ucreaza si asupra acestora. în loc ca ei sa biruie lumea.convingeri. Dumnezeu te cheama. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. Un organism topit cu postul nu mai are putere sa schimbe convingeril e constiintei. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. 509. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". ca mintea fii nd netrupeasca. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. vor sovai în hotarâri (Isaia 28. Sa fim drepti: slujba preotilor e sfânta. în mocirla us cata. Lor li s-a dat marele dar s a ierte în numele lui Dumnezeu. Ca firea lor pamânteasca mai da uneori prilej de sminteala. Dumnezeu îti vorbeste. pâinea cea din Cer. În jurul lor se va întari întunerecul a toata nestiinta si va începe foametea. nu vor lasa poporul sa creada si asa se vor salbatici oile asupra pastorului si vor fa ce bucurie lupilor. Chemarea le este învaluita. ca apoi sa nu fie prapastenie la care sa nu ajungi în chipul cel mai logic cu puti nta. prin Sfântul Sânge al Mântuitorului. ca sa nu cada din milostivire sub strivirea dreptatii. dimpotriva. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. 508. zice Ioan Scararul. Dar Dumnezeu. ci de Cuvântul lui Dumnezeu. Preotii poarta preotia lui Hristos. prin iertarea lor. altfel mustrarea lor învinge. Prin preoti nu te cheama omul. E lucru de mirare. A osândi pe preoti e lucrul cel mai usor si cel mai fara rost. Caci El e Cel ce uneste obstea laolalta. Milostivul. cu aceeasi datorie ca Pavel. ci te cheama Domnul ca sa-ti stramuti viata ta de om. biruinduse de lume. Biserica însira printre pacatele mintii si prejudecatile. E bine ca povatuitorii sa graiasca totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos. 510. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. prin graiul lor. sigur ca ei vor fi covârsiti de mostenirea aceasta si nu-si vor putea îndeplini fara umbra trimiterea lor de l a Dumnezeu. cea nemater ialnica de la tarâna se subtiaza si se curata. Caci scrie: "Dormind oamenii. Acesta este u n semn de primejdie. oricât ar crede ca într-însul salasluieste Duhul lui Hristos. iar sa fim drepti: neavând cum sa vi na altfel decât prin nastere din trupuri pamântesti în care misuna pornirile faradeleg ilor ca serpii si rod înclinarile patimilor ca viermii. covârsitor de mare dar! Oare de ce nu-l pricep oamenii? 512. nu de pâine. mintea vede gând urile. fiindca. PREJUDECATILE 505. darul lor e de la Dumnezeu.

11). VIII. 2). decât talazurile care bântuie marea" (Sf . arata o evlavie neobisnuita: marturisind pe Hristos. Nu vor nici în ruptul capului sa-si controleze prin preoti cele auzite d e la duhul lor. Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt întregi la minte: 1. Multa paguba face un preot în averea de pacate a oamenilor. si-ti îngheata inima auzindu-i. 5. 6. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o). pâna la moarte "(Apocalipsa 12. Iisus nu a avut nici un pa cat si. de toata starea asta rea a lucrurilor are sa d ea seama si poporul. si n u si-au iubit viata lor. cu "duhul" care îi poarta si îi învata.. Cartea III. Despre preotie. asa cum sunt. De aceea. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. capitalizate în om. Câte unii. în care se încurca sufletul multora. nevrând sa-i piarda din g heare. Vrajmasul. 2. toti ereticii (r atacitii) vremurilor pe care însa i-a afurisit Biserica. cum s-au dat. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. Cad la lauda. Fiul Omului. mai p resus de Biserica si sfinti. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu care scad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire (pacatele). j ertfa neîncetata. Ioan. 8. Multe proorocii li se împ linesc. Dar. ascultati de Biserica.si poporului" (Isaia 24. Ioan Gura de Aur. având smerenie mincinoasa. arsa în lumea aceasta. Pretind ascultare de la oamen i pentru ca "Dumnezeu" i-a trimis sa spuna la lume lucruri de care îti tiuie urech ile. zi si noapte si le ra scoala împotriva toate urgiile împotrivirii.. le pune înainte neputintele oamenilor. p. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. cu toate acestea. sarutând icoane le. dar multe nu. pe Maica Domnului. Dreptul Judecator si asa mai departe. 61) . caci toata decaderea e de la parinti începatura. 9. Fac pe proorocii si împrastie spaima între oameni. administrata valid exclusiv prin p reoti si arhierei. indiferent de neajunsul lor de oameni. din neascultare. înduplecând spreolalta amândoua partile. Asta atârna de puterea de stravedere a "duhului" care le spu . de altfel. neascultând învatatura dreptei credinte si a vietii în Dumnez eu. Se dau pe sine de ceva mare. 4. ce putini L-au ascultat! Este un cerc vicios. sa-si faca singuri "credinta". acoperindu-le darurile si harurile. Fierb de mânie când nu sunt luati în serios. ale slujitorilor legali ai Bisericii . Iconomii tainelor.. prin sfintele soboare. 1941. ca primeste sageti din amândoua partile. si pe om si pe Dumnezeu. 517. cap. De ace ea. 513. slujitorii Sfintei Liturghii. a prea multor oamen i: cercul ratacirilor. Este un duh vrajmas care întuneca mintile oamenilor si îi rascoala pe un ii împotriva neputintelor omenesti ale pastorilor. iertându-le din datorie. Proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de o îndrazneala nemaipome nita si palmuiesc smerenia. Drept aceea. 519. vedea-vor sfârsitul înteleptului. Si asa îi duce de minte. Fratilor. facându-si si Sfânta Cruce. 16-17) . iar ei sunt înselati. dându-le impresia ca nu sunt obli gati sa asculte de ei (de preoti). Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni. batând metanii. De mul te ori dreptul o pateste. de care prin amagire au ascultat. Preotul. Craiova. cu toate acestea. de Dumnezeu asculta. 514. ba si Sfânta Împartasanie luând-o!. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu. Asa se cufunda în pacate. îsi strica mintea cu parerile lor. Hristos. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. Om ul se întuneca dinspre adevar si ia ratacirea de buna. 7. Adesea au "graire în duh". pentru mântuirea lumii. si în general dreptul. stergându-le cu darul datoriile agonisite diavolului. sunt si ei în masura iubirii. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. fiindca cei ce asculta de preotii e i. care trece peste taina pocaintei." (Întelepciunea lui Solomon 4. Unii se trezesc ca au trait în ratacire. PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 518.. Acestia din anumite "motive" nu vor sa asculte de preotii Bisericii. 515. dându-se pe ei de ceva mai mare: Ilie. 3. fiindca au pacate. 516. si jurându-se ca-s oamenii lui Dumnezeu.

acum cca.2. 49): pârjolul dragostei. Ta lmacesc gresit. strigând sa aiba în lumea acea sta soarta lui Dumnezeu. . arde puterile raului si straluceste cu lumina dumnezeiasca pe smeritii Sai urmatori. 521. sunt o adevarata primejdie pentru oameni. Dumnezeu-Omul. Când cineva se încumeta sa se lase în conducerea Providentei.Cel cu cruce . Iar cine L-a si vazut pe Domnul si neasemanata-I Cruce. iar înlauntr u nu au cele sapte Taine. (. chiar si pe pustnici. pe care-l cred ca e Hristos. pe care înca o tot duce printre oamenii ce-L pa lmuiesc cu ura de fiara pâna la sfârsitul veacului de-acum. ca unul ce n-are învelitoarea trupului si de aceea prinde cu oarec are vreme înainte cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. ace ea e Biserica lui Hristos .. 12. dupa trecere de vreme. în toate v remurile. Capete despre dragoste. Nu -i ocarâm. pâna la sfârsitul lumii. pentru fiii pierzarii. (C u amagirea ascultarii pâna la ucidere de om. Filocalia. ce se întorc Acasa. p. 7-13).I. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. Sibiu. mergând grabit spre cea mai de pe urma sfarmare si sarire a mintii. Caci pâna acum nelegiui tul a scornit peste 800 secte (800 în 1946. 9). ca pe Pavel" (Sfântul Maxim Martu risitorul. poate vedea înca de aici arvuna desavârsiri i sale. printr-un el an de iubire de Dumnezeu. decât a-l desavârsi. 520. strâmba adevarul si se propovaduiesc din Scripturi. pândind si alergând dupa fiecare ins. 523. Înselaciunea e si mai vadita. într-un sentiment de liberare. Pentru ei. 11. nu e fiul Tatalui. îngaduind Dumnezeu. s i neavând odihna pâna nu-i aduna pe toti Acasa.peste puhoaiele pierzarii. iar Finees a si facut a ceasta si i s-a socotit acestuia râvna pentru Dumnezeul sau (Numerii 25. întrebându-i: Nu dupa scripturi (Ioan 19. a cercat vrajmasul pe multi. caci multi dintre ei au fo st pe la casa de nebuni sau vor trebui sa se duca. hris tosii mincinosi îsi scot ucenicii dintre fiii Tatalui si-i fac fiii pierzarii.. Raspunzând celor ce se tin mai presus de Biserica si sfinti. întemeindu-se pe Sc riptura ca si Avraam a fost în stare de o atare ascultare. Prin urmare. cea din iubirea de oameni. În preajma lor simti tulburare si primejdie. Nu-i blândete pe chipul lor. bineînteles -. Daca simtim suferinta fara asemanare a lui Dumnezeu Mântuitorul nostru . e destul sa le aducem aminte de înselaciunea în care au cazut iudeii. 20).) umbla nevazut de oamenii cu ochi de lut. teroristi ai sufletelor simple. în care pe multi îi ia de minte si-i duce cu el. 10. pri mii calatori la iad cu Scriptura în mâna. Dorul lui Dumnezeu dupa cel mai mare pacatos este neasemanat mai mar e decât dorul celui mai sfânt om dupa Dumnezeu. 524. 7) a u rastignit ei pe Dumnezeu ? PROVIDENTA 522. mai mult pe ei însisi decât pe Dumnezeu. Astfel. ed. care li s-a facut pâna acum în peste 800 de hri stosi mincinosi (Matei 24. ca sa culeaga el pe cei ce-ntind mâinile sa scape.77). îngaduie Dumnezeu amagirea nelegiui ta a Satanei (2 Tesaloniceni 2. 3000). unul ca acela sare ca ar s din orice iubire conservatoare de sine si se roaga. Sar de la un lucru la altul si leaga lucruri fara nici o legatura. ca o înviere din morti. dar scui pa Biserica. Înselaciunea e usor de pri ns: corabierul vrajmas si hristosii mincinosi nu au crucea pe catarg. Unul ca acesta traieste ca un dezlegat de viata si nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic. 10). 24). de cum pe oamenii lumii. luntri sau biserici m incinoase. luat în parte. Iisus Hristos. ucigasii dreptilor. vol.) Prin urmare fiind asa de saritori cu ascultarea si credinta la povetele "duhului" lor. în fiecare ve ac de oameni. dovada ca nu-si lasa ucenicii sa zic a "Tatal nostru". Asta nu se poate tacea. aceasta curateste si viata noastra. 10).ne ce le spune. ci ne pazim si îi învatam si pe altii sa se pazeasca si ne înfricosam cât de gr oaznic si-au taiat mintea în Scripturi (2 Petru 1. întrucât oricare din hristosii mincinosi. caci acesta-i f ocul azvârlit de Dumnezeu pe pamânt (Luca 12. desi scrie: "Asa sa va rugati" (Matei 6. care de fapt sunt diavoli. cautând mereu pe fratii Sai (Matei 28. 1947. 525. În numele "dumnezeului" lor sunt în stare sa omoare om. adica sa-si depaseasca constient conditia sa umana . vrajmasul mântuirii oameni lor s-a iscusit tot mai mult în rele: a scornit si el corabii si cu ele da târcoale peste apele potopului. "pâna-i va prinde pe toti cei ce se vor mântui. care aprinde lu mea. lamurindu-l ca aurul.s ub actiunea harului de sus. Si aceasta o face mereu. Dar asta nu e proorocire.

Timpul, cauzalitatea, lumea, viata si toate vamile cunoasterii, pline de chinul contrazicerilor, ramân la pamânt, ca o gaoace de ou când iese din ea un pui viu sau, când dintr-o omida paroasa - trecuta aparent prin moartea unei crisalide - i ese si zboara un fluture în culorile curcubeului. Asa suntem si noi în conditiile vietii acesteia, o candela cu untdelemn si fitil, dar înca neaprinsa. 526. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt, ca avem o înrudire cu Dumnezeu, ca locuieste chiar în structura noastra spirituala, ca suntem în pragul liberei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi p e placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu conceptia crestina despre lume si viata. 527. În cazul când omul cel vechi mereu se obrazniceste cu "drepturile" sale biologice asupra omului ceresc si biruie, atunci, deosebirea celor doua naturi c are traiesc întretesute în noi, ajungând într-un contrast nelimitat, Duhul lui Dumnezeu Se retrage din om si vin pedepse colective multiple asupra vietii pacatoase. Asa avem motivarea potopului: "Nu va ramâne Duhul Meu pururea în oamenii aces tia, pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa fie o suta douazeci de ani" ( Geneza 6, 3). De asemenea, perversiunea sodomiei, care "striga înaintea Domnului" (Geneza 19, 13) a atras asupra Sodomei si Gomorei prapadul focului, care a ars p amântul 400 m sub nivelul marii, formând Marea Moarta, radioactiva pâna astazi. 528. Toata cararea de la porunci la cunoastere, de la ascetica la mistica , nici un pas nu o facem singuri. 529. Dumnezeu vrea sa stavileasca navala anarhiei în faptura, însa, respectând libertatea omului, nu poate, decât daca va câstiga si convingerea omului pentru inte ntia Sa. Pe drepti îi are câstigati pentru aceasta cauza. Pe nedrepti, pierzând acesti a libertatea lor - de vreme ce robesc pacatului - nu-i mai poate câstiga prin libe rtatea pe care n-o mai au, de aceea pentru acestia nu-i mai ramâne decât sabia. Prin sabie se întelege aici: asprimea dreptatii, legea, autoritatea, stapânirea, pedeaps a, pâna chiar si pedeapsa cu sabia. 530. Iubirea si sabia lui Dumnezeu lucreaza neîntrerupt si deodata între oame ni: pentru fiecare, dupa cum îi trebuie; asta nu numai fiindca oamenii sunt ameste cati, dar si pentru ca fiecare ins îsi are vremile sale când îi straluceste milostivir ea, precum si vremi când îl prigoneste sabia - ca sa vie iarasi la starea de milosti vire. 531. Dumnezeu taie para focului în doua; cu puterea arzatoare, dar nelumino asa arde pacatosii, iar cu puterea luminoasa, dar nearzatoare straluceste pe sfi nti. Asa ca pe unii îi lumineaza nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor; iar pe altii îi arde neluminându-i, întunecati si la întuneric, în vecii vecilor... 532. Multi oameni, mai puternicii veacului, sunt refractari propovaduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor, cel acoperi t cu pretul vietii. 533. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca tuturor Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. 534. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se ciocneasca de Iisus. 535. Providenta bate timpurile în functie de om. Iar fiindca omul are dorul exceptional al fapturilor spirituale, al libertatii deciziei si timpul are o fu nctie variabila în Providenta. 536. Stiind Dumnezeu slabiciunea credinciosilor si desfrâul rautatii, mai i ntervine din când în când cu întâmplari înfricosatoare între oameni. 537. Dumnezeu nu pedepseste toate relele aici si imediat, precum nu raspl ateste tot binele aici si numaidecât. 538. Daca Dumnezeu ar pedepsi toate relele aici, ar putea însemna ca lumea aceasta este singura care exista. Daca ar pedepsi toate relele imediat, ar însemna ca se teme de puterea raul ui, care nepedepsit imediat ar putea periclita stapânirea lumii. 539. Daca Dumnezeu ar rasplati tot binele aici ar însemna acelasi lucru, ca exista numai lumea aceasta. Daca ar rasplati tot binele imediat ar însemna ca sufletul exista numai în lu

mea aceasta, în care Dumnezeu trebuie sa se achite urgent de îndatorirea ce i-a facu t-o omul. Ca uneori Dumnezeu pedepseste raul si uneori rasplateste binele, este ca sa stie ca raul se pedepseste si binele se rasplateste. Daca o face rar în lumea a ceasta este semn ca o trece sigur în cealalta. 540. Daca Dumnezeu uneori nu pedepseste raul este ca asteapta pocainta pa catosului. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului este semn ca-i lucreaza rabda rea. În amândoua cazurile Dumnezeu asteapta sfârsitul omului, în ce sfârseste omul, fie ca a fost multa vreme bun, fie ca a fost multa vreme rau, cele de pe urma au ultim ul cuvânt. 541. O rasplata aici si imediata pentru toate faptele ar dauna libertatii omului. Raul nu s-ar face de frica pedepsei, iar binele s-ar face din interesul r asplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti. Iata, prin urmare, la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vr ea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la sensul lor metafizic cel ascuns în Dumnezeu, car e este Duh, este iubire si Adevar. Si aceasta fac si oamenii liberi si cunoscuti si lor însisi ca atare. PSALTIREA 542. Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau înv ataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. 543. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumn ezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pac atelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii ome nesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toa te potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor. RAPORTUL CONJUGAL DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 544. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 545. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Instinctul barbatului vrea mereu femeia, ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Instinctul femeii însa e maternitatea. Copilului, pâna se desprinde de mama, îi trebuie doi ani, deci, dupa rânduiala firii, trebuie sa fie l asata în pace. Deci, ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia, facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa, cautând sa scape de rostul firii sale, sau o va face crim inala, punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare, sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38, 9), pazind-o de rostul zamislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Altii recurg la sterilizare, altii la aventuri, sau la lupanare. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2, 15), ci o va osândi cu ucigasii si curvarii, printre care si el de asemenea va fi (Apocalipsa 21, 8). Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational, prin pute rile rationale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. Si iarasi, si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare, saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. 546. Placerea, cautata numai pentru ea însasi, cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului, pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le; ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. 547. De ce nu-s parintii la fel de grabiti si cu însurarea baietilor, pe cât sunt de grabiti cu maritarea fetelor? Fapta lor gresita încurajeaza tainuit si pe fata frauda neomaltusiana - onania cu femeie, fereala, pazirea - ceea ce e o pla ga de o nebanuita întindere în toate mediile sociale. Iata ca, dupa scurta vreme, se arata si pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburari grave ale s anatatii, fenomene dureroase ale pântecelui, tulburari îndeosebi nervoase si mintale

, cu desavârsire necunoscute nici chiar medicilor. Asa zic medicii. De la pântece du rerile se întind la rinichi si în josul pântecelui, uneori în membrele inferioare. Durer ile se stârnesc si cresc în vremea mersului, în vremea ridicarii si asezarii pe scaun, a ridicarii vreunui lucru si peste tot în vremea intimitatii - lucru care aduce u neori grave neîntelegeri conjugale. Deodata cu durerile acestea, apar tulburarile nervoase, care schimba profund starea psihica si mintala a bolnavelor. Caracteru l schimbator ajunge iritabil, irascibil pâna la exces. Din nimicuri, explozii viol ente, furii, adevarate sincope ale judecatii, care nu mai pot fi înfrânate sau stapâni te. E un adevarat dezechilibru umoral, care face biata victima sa treaca de la e xplozia violentei, pâna la tristetea si melancolia cea mai profunda, si uneori, pâna la ideea sinuciderii. Asta-i frauda si isprava. De aceea nu tacem, ci demascam, împinsi de mila si de stiinta. 548. Într-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succes iv printro faza de congestie intensa si o faza de slabanogire brusca, ce stabile ste cursul regulat în circulatia sângelui. Actul conjugal falsificat, neispravit, fa ra concluzia naturala, lasa sa persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Urmeaza o tulburare a nutritiei tesuturilor, pe urma alt erarea lor anatomica. 549. Multimea firisoarelor nervoase ale plexului hipogastric, firisoare c are pleaca de la uter si se unesc cu sistemul cerebro-spinal, îndura apasari, irit atii, care, la obârsie sunt dureri locale, dar cu tulburari reflexe la distanta; i ar cu vremea, arunca pe bolnave în plin domeniu psihiatric. 550. Congestiile acestea cu repetitie produc alterari intense si profunde în sânul tesuturilor, care-si pierd functiunea lor normala. Asa se instaleaza, cu v iclesug, sterilitatea definitiva, incurabila, dupa câte o lunga perioada de steril itate voita. Atunci în zadar mai doresti copii, mugurii vietii, caci firea te pede pseste cu aceasta cruda întoarcere a lucrurilor: îti califica fapta si îti condamna ne amul la moarte. Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. Asa se stinge nea mul... RATIUNEA 551. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii, cataclis mul în fata, puterile raului dezlantuite, nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine, în tine, care stavileste haosul, iar pe tine te creste mai pr esus de om, împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. 552. O iluminare a ratiunii, datorita "locuirii" lui Hristos în suflet, nu este de nici o mirare, întrucât Iisus Hristos este numit înca în terminologia greaca: "l ogos", Cuvânt, ratiune absoluta a lui Dumnezeu. RABDAREA 553. Cu aratarea rabdarii suntem datori în primul rând pentru ca, mai înainte d e a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mântuirii, faceam si noi ale lumi i, umblând în faradelegi si chinuind pe altii si, astfel, ne-am bagat datori; deci a cum trebuie sa platim ale noastre cele de atunci, ca pentru rabdare sa dobândim mânt uirea de la Dumnezeu. Asa trebuie sa platim acum cu durere cele ce le-am facut o dinioara cu placere. 554. Cei ce biruie lumea (1 Ioan 5, 4) nu sunt nicidecum o adunare de nep utinciosi, o turma de inactivi, oricât s-ar parea rabdarea raului o slabiciune a b inelui, ci ei sunt ostasii Împaratului, care prin rabdarea Crucii a biruit nu numa i lumea, ci si toata stapânia mortii. Mântuirea e cununa acestei biruinte. Iar despr e nevointa care dovedeste rabdarea si credinta sfintilor (Apocalipsa 13, 10), pu tem spune ca e singura cale îngaduita si în stare sa mistuie puterea raului si sa o faca fara rost si fara vlaga în lume. 555. Rabdarea raului sau umilinta, în credinta lui Dumnezeu, este cea mai u riasa putere asupra raului în lumea aceasta. 556. Chip de umilinta desavârsita ne-a dat Mântuitorul pe cruce: El, Fiul si slava Tatalui, Dumnezeu adevarat, nu S-a împotrivit, ci a primit sa treaca prin ce a mai de pe urma umilire cu putinta pe pamânt, caci stia ce putere are umilinta. R abdând batai, scuipari în obraz, cununa de spini, piroanele si spânzurarea pe cruce, i ar peste suflet hulirea celor faradelege, toate acestea înca nu erau crucea cea ma i grea; pe aceasta o avea la spate. Crucea cea mai grea, pe care era rastignit c u fata, era neasemanata durere a milei Sale fata de oameni.

ci trebuie timp si rabdare. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. deprinderea rabdarii începe cu ocara. E absurditate multa si variata lipita pe fire. nu poate nimic. 565. 569. e o venetica în fire. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. dar cu ajutorul omului. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. Iisus a tamaduit orbirea ochilor. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. Aceste forme ale relei vointe au înfrânt si pe Iisus. caci ea arde datoriile noastre si toata stra dania lor. Este ascunsa în ea o mare b ucurie. cu conditia ca sa nu fie pentru vinovatii. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. desi comprimat dar capabil sa-si recâstige dimensiunea paradisiaca: miezul capabil de Har.557. 564. 558. Rabdarea mai este si nevointa. acestea au obicei ul sa-l arunce în deznadejde ca sa paraseasca lupta. decât rabdarea cu dragoste a necazurilor. fata de lupul care se afla mai la deal. Rautatea a înfrânt pe Dumnezeul iubirii. dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecatii. Sfântul Pavel de asemenea ne previne: "Toti cei ce vor sa traiasca cucer nic vor fi prigoniti" (2 Timotei 3. Cine rabda (îndreptarea) pâna la sfârsit se va mântui (Matei 10. Prin rabdarea multor nestiuti de oameni. Iar. ca sa nu cadem în întristare. 12). dar n-a putut tamadui orbia rautat ii. care crede ca are dreptate. ci pentru "vinovatia" de a fi crestin. o moarte anticipata. În lumea aceasta nu poti sa crezi în Iisus fara sa fii pedepsit. ai lui Dum nezeu. 561. 559. care a introdus-o în fire. prin a marturisi si ei pe Hristos. Atâta am înteles din taina rabdarii sfintilor. Rautatea e o osânda. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. Nimic mai primejdios. De aceea. si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. 22). I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". ca apara adevarul si ca slujeste lui Dumnezeu. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. rautatea. sa-ti pregatesti sufletul de ispite" (Cartea întelepciunii lui Sir ah). pentru ca nu se poate schimb a în bucurie nicidecum. nu are iertare. 566. 563. cu puterea Bisericii vazute si nevaz ute. de caricatur a existentei: demonicul. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa de necaz si se schimba în buc urie. originara. RAUTATEA 567. de salbaticie. decât a combate rautatea. de asemenea. dar are judecata. Nimic mai greu. atotputernicia si dreptatea lui Dumnezeu. Nu le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare în lucraturile lor. care chinuieste firea. Nu dupa Scriptura L-au câstigat pe Iisus? Ia ta ce poate rautatea: sa stea împotriva iubirii de oameni si de Dumnezeu. Acesta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. cu acelasi pret al vietii. când vrei sa te apropi si sa slu jesti Domnului. Firea perversa si firea curata. 562. pentru ca în lupta cu mândria si cu slava desarta. 560. Misiunea lui Iisus. Rabdarea este o conditie a mântuirii. dar are pedeapsa. exist ent înca în fire. Precum ca acestea sunt asa ne stau marturie mieii lui Dum . Orbia rautatii nu are leac. împotriva ei. Rabdarea sfintilor în încercari are rostul iubirii de oameni. ea este împotriva iertarii si a oricarei tam aduiri. formalismul iudaic a întors-o împotriva lui Dumnezeu. sfarâma mereu portile iadului. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat " sa-l manânce. 568. nici Iisus. Scriptura a prevazut de mult cenzura împotrivirii zicând: "Fiule. Desi Dumnezeu n-a revelat o Scriptura împotriva Sa. dar n u e naturala. e descojirea firii de absurditate. data si mieilor. Începutul trebuie întar it cu rabdarea. mai periculos decât sa te lupti cu îngustimea si cu form alismul. Multi tirani s-au îngrozit de rabdarea mai presus de fire a sfintilor. La începatori.

mult mai multi se mântuiesc pe fron t. deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trez im spre ce trebuie sa fim. Unul din sfinti a zis: "Caprele eu sunt. când. ostas al lui Hristos. pentru ca numai singur Dumnezeu stie si tine socoteala fiecar uia. 1). Numai ispitele. Relele pe pamânt asa de mult vor strânge oamenii. Pe de alta parte. Apoi. sau mai mult îi foloseste mutarea din viata aceasta. pe care o flutur a el în vazul mintii. o arata mai sclipitoare. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva . ca printr-însii sa aduca la mântuire pe cei de mântuit. RAZBOAIELE 571. Dumnezeu. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentr u nesupunere. în atotputernicia Sa. avem înaintare la unire. Câta vreme mergem în voia valurilor. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite zavistii.. Dumne zeu. care le-ar face toate câte-i învata dracii . si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi atârna de lupta nevazuta a câtorva clipe. iar oile Dumnezeu le stie". se poate întâmpla ca fara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. încât nu mai ramâne istoriei alta solutie decât sfârsitul ei. a ceea ce orânduieste s i face Dumnezeu. sa ne buc uram de hotarârea Lui. decât în ceea ce-i era dat dupa fire. spre pedepsirea rautatii. pe necredinciosi. Lupta începe abia în cei ce s-au hotarât la o viata mai conforma cu porunc ile dumnezeiesti. 44). numai singur Dumnezeu stie . De aceea zice Înteleptul: "Fiule. 573. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. Obisnuit. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. 572. lupta tr . si stiind ca nimic nu se întâmpla fara voia lui Dumnezeu. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. dau de asprimea dreptatii Sale. stam de buna credinta ca mergem bine. pe cei nebagatori în seama sau potr ivnici . Cei ce nu urmaresc în viata aceasta nimic mai mult decât sa fie fericiti în lume si tihniti în trup. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu.. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. asupra caror a înca arunca vrajmasul aprinderea sa. chiar daca nu pricepem aceasta. foloseste si pe cei rai. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeala si sa o faca sa vorbeasca împreuna. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. 577. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. ba chiar si pe draci. acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia îi are fara d e razboi.abia cu ajutorul primejdiei îi îndupleca sa v rea si ei ce vrea Dumnezeu. Es te si nu este asa. în voia firii povârnite spre pacat. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. în suferinte de bunavoie s-au mântuit cu viosii. n-a vem nici o lupta. ca nu le lasa Dumnezeu. adica mântuirea. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. lumea crede ca mor în razboaie cei rai si scapa cei buni. decât s-ar fi mântuit acasa. Daca mintea nu baga momeala în seama vrajmasul staruie cu ea. tot asa si cu suferintele razboaielor. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. singurul lucru cu adevarat de trebuin ta. 578.nezeu. pe cei fara nici un Dumnezeu.) Caci cea mai primejdioasa temnita e aceea în care te simti bine: n u vei iesi din ea niciodata. 26). sau asupreala. Prin urmare. îngaduie razboaiele. 576.daca pentru cineva e ma i de folos viata. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în car e se afla. Daca întârziem sa ne luptam. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. c i cu viclesuguri si curse. (. 570. oameni amagiti de ei. Pe urm a. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele s unt scumpe. 575.daca ar fi dupa ei. 574. ca sa o faca iubita mintii. Iar gândul al treilea e ca în s uferinte fara de voie s-au mântuit mucenicii. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele.dar totusi oameni cumsecade . Al doilea gând de ajutor e primirea de mai înainte ca bun.si precum stie si face . cel milostiv întru drepti.

. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din p amântul inimii. . altele. totusi n-am scapat de razboiul momelilor.ebuie data grabnic si dupa lege. 581. Aici e granita între lupta dupa lege si caderea în faradelege. Cine are darul dragostei. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. îndata sa fie sterse. al rabdarii si al gândului smerit. 20) care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe putin i i-a întors. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. stiind ca se lupta El în locul lor. nu vor scapa de primejdii. Raul. însa nu e nici atunci alta biruint a. caci a colo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. oriunde e chemat pe nume. precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii. ca "dintr-asta" numai Dumnezeu te poate scapa. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. Daca la ceasul de razboi. Momeala nefiind pacat. cataclis mul în fata. 582. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . Aici sta pricina pentru care noi. 5). desi botez ati. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. 588. cu desfrânarea. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. întrucât nu sunt em ca îngerii neschimbabili. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. în tine. Vezi clar. Si: Îl cheama dragostea. 580. 587. Vremea de lupta are o mare cumpana. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. Toti ce i ce umbla dupa placeri. iar legea este dragostea .poat e vedea lucruri minunate. care stavileste haosul. si anume: daca mintea nu-si aduc e aminte cu credinta de "Doamne Iisuse.". RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 585. 589. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. Dar cu Hristos da. pe cel înclinat spre gânduri. 591. fiind urâte de noi. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. latent. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. 20). în structura ta spirituala. mai bine-zis în clipa de lupta. si astfel sa se arate si haru l lui Dumnezeu si voia omului. i se întâmpla ca încuviinteaza momeala vra jmasului. Grija la minte! Caci razboiul nevazut cearca pe toata lumea si n-a c rutat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor! 586. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. în vremea d e lupta . f iind iubite. întoarceri neasteptate la Dumnezeu. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. Începatorii pot sa vada cum numele Mântuitorului îi izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului . depanând rugaciunea. Pe Dumnezeu Îl ai sadit.ceea ce-i îndatoreaza cu o mare smerenie înaintea lui Dumne zeu. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. si printr-însa tre când. ci tot aceeasi. 584. Biruinta Mântuitorului e unica. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. "inoculat". Desi înzestrati cu darurile Botezului. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. puterile raului dezlantuite. 590. al pocaintei. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. de orice fel. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez.daca lupta dupa lege (2 Timotei 2. pâna ajunge deprindere sau obicei. 579. uneori c u luciditate unica în viata. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sila. iar pe tine te creste mai pr esus de om. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. nebunia si haosul nu sunt literatura: sunt realitati care uneo ri izbesc frontal si cauta sa înghita relativul tau echilibru.. sau gândurile din pricina placerii". 583. Aceasta pentru ca unele din ele. nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine. 8).tocmai întors de cum e razboiul vazut.

iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. Noua. E mai de pret lupta. nici sporire. care acapareaza pentru sine si fortele naturale ale sufletului . Astazi. Cu aceasta mestesugire ar restrânge nazuint ele sufletului numai la o viata comoda în veacul acesta. a trupului. Pe calea aceasta le macina sufletul între dezna dejde si nemultumire. 599. mintea . (. 595. ci a harului Aceluia Care te tine în bratele Sale ca sa nu cazi în întristare.) Când în om se întareste aceasta alterna tiva. iata ca nu gaseste recunostinta în Israel. absolut superior conditiei tale pamântesti. În calea celor dintâi avem lepadarea de vederi. Nici omorâti nu pot fi.. Iata de ce se spune ca binefacerea si cu recunostinta su nt doua virtuti care nu s-au întâlnit amândoua pe pamânt. Altfel nu ar mai fi lupta. ca vezi ajutorul lui Dumne zeu si te smeresti si te umpli de dragoste. El este izvorul smereniei care reechilibreaza sufletul din bân tuielile mândriei. Rabdarea însasi a razboiului e ultima ta rugaciune. caci biruinta pe multi i-a pagubit. iar catre smerenie le închid e calea prezentându-le-o ca umilire. (.care nu plateste nimic (în si ne) . Nici o viata sporita nu e crutata de bântuieli: fie cu vederi amagitoa re si tragând catre slava desarta. Acestea sunt cuprinse în cuvântul lui Iisus: "Eu. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei... Suntem în furtuna cu sufletul numai atâta vreme cât traim la suprafata.) Lumea nu se mai poate atinge decât de temnita ta biologica. Daca vede vicleanul ca nu ispraveste surparea cu ispitele atunci aru nca în minte hule împotriva lui Dumnezeu. Potrivnicul are doua feluri de ispite: prin placere si prin durere. Cu primele umbla sa ne amageasca.. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. va voi fac e liberi!". 598. e un continuu r azboi nevazut între binele si raul din om. Dar. Dar cu celelalte umbla sa ne constrânga sa socot im placerea ca bine si durerea ca rau. la expresia cea mai dinafara a vietii. cu firea primim si credem ca taierea voii proprii e într-un cuvânt curat irea de patimi. RELIGIA . Când însa ne mai adâncim sufletele acolo unde ne asteapta Hristos de la Botez. nici sa nu le bagam în seama. scapându-i cu desavârsire. iarasi se vor fi apucat de rele. sau de la oricare alta Taina. La acestia lepadarea de sine a fost mereu un lucru de sila sau fara convingere. 593. iar în calea celorlalte avem lepadarea de sine în grija lui Dumnezeu. Aduna la conflict. nu ar mai trebui nici Ha rul neîncetat de la Dumnezeu. psihanalitica. nici a virtutii tale. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului.. RECUNOSTINTA 600. 594.constiinta chiar .Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. a gasit-o între str aini. se în chid sufleteste în prejudecati si asa aluneca din calea sfânta în calea profana sau ch iar clinica. 597. nici ucenicie.. Deplin izbavit de lupte nu este om pamântean. Sa stii ca a ramâne în picioare nu e treaba ta. 596. de unde ajung la mania persecutiei. iubim Crucea lui Hristos si cruc ea noastra. primim cuvântul Lui ca re împrastie furtuna. nici nu trebuie sa fie. când mila lui Dumnezeu vine în Persoana sa caute si sa curete pe pedepsitii Sai. Si "Nu va temeti de cei ce ucid trupul . Tot intervalul de vreme pâna la moartea fizica a fiecaruia în parte. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. (. Adevarul. ca ultim reazim etern al linistii. Omul nu si-ar mai cunoaste slabiciunea si nici de sm erenie nu ar mai avea trebuinta. Iata înca o amaraciune a lui Iis us. din zece. De la aceasta experienta începând. Pe putini credinciosi si molateci vicleanul îi scoate din lupt a cu evidenta neputintei cu care îi arunca în deznadejde. Covârsirile acestui mândru sa nu sperie pe nim eni caci nu spurca pe om. Noua ta realitate de o evidenta absoluta.si mai departe nu pot sa faca nimic!" 592. fie cu înfricosari grozave ducând catre iesirea din minti. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. pre cum si toata istoria acestui mod de existenta decimat de moarte.atunci razboiul nevazut între binele si raul din om ia o forma clinica. la un samarinean. caci mai de folos este a ne vedea pacatele decât a vedea îngerii.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu.

RESPONSABILITATILE 604. într-o nesfârsita dragoste de Dumnezeu. în care trebuie s a se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. fara lucrarea de unire a preafericitului nume. ci se smereste. ba chiar a tuturor facultatilor noastre sufle testi izbuteste s-o ajunga abia rugaciunea. Iisuse Hristoase. Îndata ce si-au ridicat mâna asupra preotilor. Atunci. si printr-însa tre când. 608. miluieste-ma pe mine pacatosul". Caci arma mai puternica asupra diavolu lui ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pamânt nu este (Sfântul Ioan Scararul). Pentru cei ce însa au o raspundere între oameni. 609. esti mai tare ca ea si te asculta. Ne trebuie mai multa inima în minte si mai multa minte în inima. 605. 28). Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. 607. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreola lta de pacat. cu atât îi poar ta si Dumnezeu o iubire si o grija mai mare. pe care le au ei între oameni. Care la rugaciunea noastra bate razboi cu potrivnicul din gânduri si ne izbaveste de asupririle patimilor. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. Propriu-zis. 613. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. e neaparat de trebuinta sa-si cunoasca atârnarea lor de Dumnezeu si Lui sa-I întoarca cinstea si slujba. piramidele au ramas monumen te ale mortii si dinastiile s-au stins. Iar asupra smereniei vrajmasul nu poate nimic. câta vreme faraonii respectau religia.tocmai întors de cum e razboiul vazut. 612. Rugaciunea nu judeca. se deapana de la sine fara cuvinte. În istoria Egiptului. caci al tfel. o iau razna si inima si min . vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . când izbavindu-se patimile. Iisus ne izbaveste neîncetat de lupta potrivnica: Cu Nu mele lui Hristos Iisus batem pe vrajmasi. F iul lui Dumnezeu. Cerul este mintea si pamântul inima. în cer si pe pamânt nu este!". Toata lumea este a ta când ai renuntat la ea. Iisuse Hristoase. 616. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. Rugaciunea adevarata cere iertarea lumii. Aceasta renuntare totala asigura "pentru veacul viitor viata vesnica". patrundem din af ara spre înlauntrul nostru catre Iisus. 602. arma mai tar e. dupa cum nu vorbim nici de rugaciunea liturgica. nu osândirea ei. miluieste-ma pe mine pacatosul". Aici nu vorbim de rugaciuni care cer lucruri materiale. O unificare a vointei. deci în privinta mântuirii. miluieste-ma pe mine pacatosul". descoper it de Însusi Iisus. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntrerupt va rugati". Daca la ceasul de razboi. ca "fara Mine nu puteti face nimic" în privinta izbavirii de pat imi. RENUNTAREA 603. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. Rugaciunea mintii este " Doamne. rugaciunea curateste mintea. Rugaciunea mintii are si stari superioare. nu ale lumii. e numita deodata cu metaniile "Sabia Duhului Sfânt". aducându-ne aminte greselile noa stre. La intrarea în calugarie rugaciunea vamesului. Postul curateste ochiul. Religia nu face stiinta. 8). apoi cu mintea. RUGACIUNEA . 610. dinastiile lor dainuiau multe mii de ani. care taie gândurile rele cu Nume le lui Iisus. F iul lui Dumnezeu. mai bine-zis în clipa de lupta. Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca Numele lui Iisus Hristos. templele si-au închis luminile stiintei. 611. s-a is pravit cu ei. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i.RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 606. Unul dintre faraoni sfârseste cu toata oas tea în fundul Marii Rosii (Iesire 14. Rugaciunea mintii este sabia Duhului. Rugaciunea neîncetata a fericitului Nume: "Doamne. nici de rugaciunea care da drumul închip uirii. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura. ci constiinta. oriunde e chemat pe nume. Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu. completata poate chiar de Ii sus.601. 615. de oame ni si de toata faptura. Cu cât cineva sta mai sus pe scara raspunderilor obstesti. depanând rugaciunea. Rugaciunea mintii sau rugaciunea inimii are temeiul acesta. Si: Îl cheama dragostea. întorcându-se ca o arma mereu întin sa asupra vrajmasului. 614. ci numai de rugaciunea m intii.

E Sfânta Liturghie. ci mai ales de pâinea supranaturala a Sfint ei Împartasanii. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Numele Sau si exp iram aerul stricat al pacatelor noastre. SCRIPTURA 619. Caci pentru multimea faradelegilor. Sfânta Scriptura. nu pricepi decât litere.tea. Fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. Unde sunt lacrimile când venim sa ne împartasim? SFÂNTA LITURGHIE 629. sau Jertfa cea de-a pururi. 618. Inspiri Duhul Sfânt. 623. N-ai sa gasesti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sfânta Cruce. daca nu ti-o dezleaga. Spre schimbarea omului din raza naturii în raza supranaturii avem treb uinta mereu nu numai de pâinea naturala. 627. pe scara Sfinte i Liturghii. câta vreme mai sunt oameni ce cauta pocainta si Sfânta Împartasanie. ascunsa sub chip smerit. Biblia e singura carte ale carei date istorice au si o memorie duhovniceasca. Cine stie. asemenea si Sfânta Jertfa a Mântuitorului. Duhul lui Dumnezeu s i expiri duhul rau din tine. o taina a ocârmuirii lumii. Deci. Valoarea spirituala a Scripturii nu se pierde în istoria pe care o cup rinde. Iata de ce. pentru mân tuirea fiecarui suflet în parte. 6). de aceea citirea ei zideste duhovniceste. Este Duhul lui Dumnezeu în cartile Sfintei Scripturi. adica înteleasa în rostul ei de revelatie. din Sfânta Liturghie. În zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. 617. De aceea. SFÂNTA CRUCE 625. iarasi su b chip smerit. daca nu marturiile unor vazatori Parinti despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceste pâna la cer. Dar si pentru aceasta trebuie putina preocupar e. ascunsa iarasi s ub chip smerit. este Iisus contempo ranul nostru peste veacuri. Precum Taina Pocaintei e un dar al Cerului. De aceea Biblia e si singura carte a careia date istorice au si o neistor ie pe care o cuprinde. si iubitorii de smerenie dau de darul acest a. SFÂNTA ÎMPARTASANIE 626. Cel ce es te iubirea de oameni si de toata firea. mijlocind milostivirea de la El. 632. Cei vechi stiau pricina pentru care nu se arata Antihrist în zilele lo r. are litera si are duh. ascunde. ca pentru dainuirea lumii e darul acesta pe pamânt. sau o fereste de urgiile Antihristului. SECTARII 624. asa Sfânta Liturghie. sfintind trupul si arzând patimile. Dumnezeu coboara între oameni si suie oamenii la Sine. despre care a grait Domnul prin Daniil (Daniil 12. 620. 3) decât în vremea îngaduita lui de Dumnezeu. cap atând forma unui stâlp de foc. 631. Ea este ace ea care opreste sa nu se arate Antihrist. dar n-o numeste (2 Tesaloniceni 2. Cartea lui Dumnezeu. Trupul si Sângele Lui Hristos din Sfânta Împartasanie se lupta cu trupul s i sângele nostru împotriva patimilor. marea taina. sau omul nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2 . 10) si apoi Însusi ne-a învatat. De aceea si citiri sunt doua. Precum Taina pocaintei sau marturisirea este judecata milostiva a lu i Dumnezeu. nu era tocmai aceasta concen trare a personalitatii fericitului: a mintii în inima si a amândorura în Dumnezeu. însa Dumnezeu-Fiul. Daca-ti dezleaga Dumnezeu taina ascunsa în litere o pricepi. Sângele Mielului din Sfânta Împartasanie mai tine sufletul în oase si lumea în picioare. care nu sunt ca gândurile omului. Nu da cu bâta în viespile sectare. 621. în sfortarea ei de a mentine în constiinta poporului ales asteptarea descoperirii desavârsite în Iisus Hristos. mereu Se aduce pe Sine Jertfa Sfânta înainte a lui Dumnezeu-Tatal. 630. 633. Citirea cu socoteala a Dumnezeiestilor Scripturi aprinde si hraneste sufletul cu gândurile lui Dumnezeu. caci Sfântul Pavel vorbeste despre taina aceasta în chip ascuns. 628. Mai întâi trebuie învatata aceasta carte a lui Dumnezeu catre oameni. de mult ar fi trebuit Dumnezeu-Tatal sa sfârseasca lumea. O masura de ajutor în biruinta asupra firii ne-o da si citirea dumneze iestilor Scripturi. 622. . sub chip smerit. înteleasa în cadrul ei istoric. toata lumea ar trebui sa vie la Sfânta Liturghie. mântuieste lumea.

634. aci Hristos. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. sporind focul iubirii sale de oameni. întrucât . iar în valuri ucigasul. iubitori de oameni sfinti. Sfânta Liturghie mai tine lumea. ace ea e Biserica lui Hristos . cu toata voia lor.celor ce traim viata în Hristos . Dumnezeu o lauda cu fapte mai presus de fire. scuipa mâinile . 11). Caci Dumnezeu este facatorul de minuni în Sfintii Sai. Când faradelegile vor înclesta mintea si inima oamenilor si-i vor salbat ici asa de tare. 3). Acolo era Noe. în primele trei Sfinte Taine. Mai mult chiar. Moartea pentru noi nu mai es te o înfrângere a firii. Cred ca aceasta este taina "luminatorilor lumii". În felul acesta zice m ca biruim si noi.coarbia cu crucea pe ca targ . încât va fi salbaticirea si nebunia urii (Luca 6.ard ca o faclie în viata sfântului. dupa mutarea Sfântului nu au alta explicati e. 638. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri. Dac a Domnul este ascuns de la Botez în Sanctuarul cel mai dinlauntru al fiintei noast re. încât vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si Biserica si Preoti. pre cum zice la Daniil: "Si din vremea când va înceta Jertfa cea de-a pururi si va începe urâciunea pustiirii. care câstiga razboiul si se osteste pentru mântuirea noastra. cinstind cu ele pomenirea iubitilor Sai. 639. Prezenta lui Hristos în Sfintele Taine ramâne un adevar dogmatic. 9). vrând necredinta. iertându-ne de prima. atunci vine sfârsitul. Dar. marea minune si din ce în ce mai rara între oameni este tocmai aceasta l umina a inimii. însa nu e nici atunci alta biruint a. fiecaruia.amândoua de trebuinta pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevar decât de viata aceasta.nu ne mai este o groaza.are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Astfel. ne-a întarit firea pentru refacerea virtutii si nea luminat mintea pentru refacerea cunostintei . ca un Înaintemergator îndemnându-ne spre împlinirea poruncilor. Asa ni s-a împartasit pe Sine. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. 11) peste tot pamântul. 641. 16). Asa se face ca inim a lui era mare în care se revarsau toate lacrimile si durerile pamântului îsi gaseau a linare. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a m ai putut intra (Facere 7. mai multa s uferinta atrage. ci o dezlegare definitiva de pacate. careia Dumnezeu nu-i poate pune hotar mormântul. razbeste asemanarea Sa peste chipul vietii noastre. SFÂRSITUL LUMII 636. ne-a daruit s i noua biruinta asupra mortii. Acestea sunt: Sfântul Botez. si va începe urâciunea pustiirii. cunostinta de Dumnezeu (Ioan 17.Cel cu cruce . Cel ce locuieste în noi prin Tain e. ci omorâre a pacatului si izbavirea firii. 640.si acestea laolalta . printr-însele apar pe obrazul nostru spiritual trasaturile Domnului. în zi lele acelea va înceta si Jertfa cea de-a pururi. care apoi. de desfasurarea lui Hristos din Taine în viata noastra reala.peste puhoaiele pierzarii. desi toti tin sa traiasca. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. vor fi 1290 de zile" (Daniil 12. indiferent daca sun t în lumea aceasta sau nu.Satana n-are putere: îl opreste Dumnezeu. totusi nu toti vor sa scape în coarbie. decât ca sunt un raspuns pe care l-a dat Dumnezeu pentru iubirea lor de marele ierarh. De aceea. dar de fapt e Iisus Hristos. Ungerea cu Sfântul Mir si Sfânta Împartasanie. si. Biruinta Mântuitorului e unica. Dumneze u o lauda cu fapte mai presus de fire. staruind si noi cu dragoste în nevointa lui Dumnezeu. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. Iisus Hristos împlineste ceea ce ne lipseste noua: ne-a daruit o a dou a nastere. SFINTELE TAINE 637. pe când corabia Bisericii . De fapt toate minunile pe care le-a facut Dumnezeu oamenilor. iar la vârsta priceperii. ci tot aceeasi. Dar când oamenii se vor întuneca la minte a sa de tare. în data dupa venirea noastra în lume (Ioan 1. încât vor împiedica Sfânta Liturghie. Dar cu Hristos da. Suferinta pe care o aduna de la toti îi facea iubirea mai stralucitoar e . SFÂNTUL NICOLAE 635. înecând pe oameni. Aici v orbim de traire. Sa o la udam si noi macar cu vorba.

Toti stim ca înlauntrul nostru stau ascunse margaritarul. 648. Cei ce îsi întorc mânia si pofta de la cele de aici. Înlauntrul nostru avem asadar posibilitate a sfinteniei. 651. în dar. SFINTENIA 642. nici îngerii. omul începe viata cu sfintenie. Abia lor le îngaduie Atotstiutorul Dumnezeu sa bata razboi cu stricato rul firii omenesti si cu sabia Duhului neîntrerupt sa-l arda. Cei desavârsiti nu simt numai spinul pacatelor lor. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. Dar posibilitatea înca nu e realitatea. Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale. ca o sabie de vapaie. din amarâta viata la viata cereasca. De altfel. SFINTII . o stralucire lina a sp iritului. ci având toata faptura lor absorbita de dar. O sfintenie constienta ar putea cadea ca fulgerul în ispita sfinteniei . Pe copii de pilda: Iisus i-a gasit m odelul sufletului deschis spre Dumnezeu. sustinuta de convingere. 645. Sfintenia. Unde sunt acestea si Dumnezeu Se odihneste. nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2. Caci prin cei desavârsiti se rasfrânge sfintenia lu i Dumnezeu. Sfintii Parinti nu au recunoscut desavârsirea decât dupa semnul desavârsit ei smerenii. stramutati de dragostea lui Dumnezeu. P entru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întele s. De aceea. Datori de a o câstiga sunt toti oamenii care vor sa se mântuiasca. 653. 655. 646. ca sunt în lumea aceasta. oamenii de tot felul. pâna si copiii îi p rilejuiau motive de revelatie. Sfintenia este si efectiva si preventiva. Este lucrul cel mai greu sa îndupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei. mântuirea. chiar si numai cu atâta. ca printr-o oglinda si într-însii iarasi toata firea omeneasca-si simte durerea si pacatul. judecându-se pe ei însi si vrednici de iad. aceia scapa de barbatul sau de femeia dintr-însii si vin la starea unui suflet de fecioara. De la sine numai. cautând cum sa-i înghita. caci desavârsirea dragost ei nu mai are pe acestea îngradire si hotar.ce li se-ntind de la intrarea corabiei. e bucurie. de care se dovedesc mai presus. Sfintenia trista e o trista sfin tenie. Sfintenia nu e tristete. ard pe "stapânitorul" ei în inima. nici viata. 654. unde lipsesc si Iisus Îsi pi erde rabdarea. . De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. În viata duhovniceasa credinta hotarâta poate face ca posibilitatea sfin teniei sa se transforme în realitatea sfinteniei. Dar nu spre el le e privirea. Sfintii sunt convinsi de pacatele lor. primesc de la Dumnezeu Raiul si. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop. desi nu înteleg nimic si nu schiteaza nici o împotrivire dialectica. Lui Iisus lucrurile. 38-39): nici suferinta. orice posibilitate reala va ramâne numai po sibilitate sau chiar se va transforma în imposibilitate. singurul leac al vietii. s-o scape de naruire numai sfi ntenia ramâne. Este nevointa monahului. devine "întrebatorul complicat al veacului acestuia". care e cea mai rafinata capcana a mândriei. Sufletul ajuns la starea de fecioara are parte de crinul Bunei-Vestiri a nasterii lui Hristos într-însul. tal antul si altarul Împaratiei lui Dumnezeu. tare seamana a sanatate originara. De fapt. unde altfel ar fi zac atorit în contra firii. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimi c nu-i mai desparte (Romani 8. Fara ne vointa întinsa.DREPTII 652. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. Oamenii vointei sunt eroii credintei si sfintii crestinismului. întâmplarile. ca Dumnezeu Însusi se ascunde din fata lor. ci gasesc într-însii m urmurând toate pacatele oamenilor. s-au facut ca un pârjol într-un rug nearzator si. 644. posibilita tea sfinteniei nu se transforma în sfintenie. si se pravalesc asu pra lor puhoaie de ura. Ei. Iar sfintenia este de la Dumnezeu. n ici moartea. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. 656. nici iadul. comoara. 650. 12). apoi o pierde: devine pacatos. 646. 647. 643. Acesta e focul celei mai mari nevointe prin care au sa treaca cei ce ajung desavârsirea.

pentru ca au într-însii pe Dumnezeu . Prin ei se potoleste anarhia. 660.singura situatie normala si de la sine înteleasa a omului si a oa menilor. vedea-vor sfârsitul înteleptului. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sa se cunoasca pe s ine ca avându-si obârsia spirituala si toata înzestrarea de la Dumnezeu. Marcu 11. cu roadele ei împovarate de faradelegi. Sa nu se creada îngust ca dreptul apare numai în religie. 16-17) . prin ei se restabileste echilibrul si arm onia si prin ei si ceilalti întrevad pe Dumnezeu. 663. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. dreptii prin excelenta. În jurul acestora se întareste si se întinde credinta. 665. Dreptii fac cumpana între Dumnezeu si oameni: dobândind de la oameni poc ainta si de la Dumnezeu. Purtatorul oricarei valori. în religie este sfântul. 15. Stiinta nu angajeaza viata. ori pe-a artistului. De mul te ori dreptul o pateste. primejdia caderii în mândrie a celor constienti de vi rtutea lor. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei rea litati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. si pe om si pe Dumnezeu.. si multi se mântuiesc. milostivirea. 13). ori pea împaratului. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. Sfintenia e tocmai aceasta trans parenta a lui Dumnezeu în faptura Sa. ca primeste sageti din amândoua partile. 5) si trimisi sa o împlineasca. ci trebuie sa se împlineasca dreptatea. Ieremia 1. Dreptul e omul lui Dumnezeu. prin rostul lor. drept aceea. Sunt multi dr epti care nici nu stiu despre ei ca sunt drepti. oamenii sunt trasi la raspundere si se afla în aceeasi primejdie cu smochinul fara roada (Luca 13. 30). o ri pe-a saracului. iubirea divina da tot usi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi: de s e va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu." (Întelepciunea lui Solomon 4. 661. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. În sfânta lor nestiinta ei sunt simpli ca florile. În credinta. "Dumnezeu este îndelung-rabdator si mult milostiv.Cuvântul. înduplecând spreolalta amândoua partile. Cel ce striga printr-însii voia Sa catr e ceilalti oameni. carora le-a dat avutia Sa pe mâna. Daca însa abia apa re în religie. 666. Pentru ei nestiinta e o mare ac operire de primejdii si anume. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. si n-am gasit" (Iezechiil 22. 659. prevazuti de Dumnezeu cu slujba aceasta înca mai înainte de-a s e naste (Galateni 1. Preotul. asta se datoreste faptului ca numai aici se mai stie ceva despre atâr narea omului de Dumnezeu. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. prin care sfat uieste neamurile si. nu stiu nimic de frum usetea lor. Îl aduce pe Dumnezeu la impas ... 668. 658. dar nepedepsit nimi . "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. ori pe-a vistiernicului. sunt slugile S ale. iubirea nu se poate împlini. câstigând în razboaie. pe când daca nu-i are. Dreptul poate sa se arate în oricare dintre valorile sau talantii lui Dumnezeu. prietenia aceea de mare cuviinta a sufletulu i cu Tatal sau . Sfântul nu cerceteaza.657. ori de poarta slujba preotului. Oare de ce învinuieste Dumnezeu pe oameni de faptul ca nu se mai naste dreptul printre dânsii si ca ei nu baga de seama? Raspunsul e urmatorul: dreptii sunt uneltele lui Dumnezeu. ca sa nu o pierd. 664. oamenii vor da peste urgia dreptatii Sale. Familia.. ori pe-a bogatului. sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate înaintea fetei Mele pentru tara aceasta. dupa faptele lor. Acestia. În Biserica se nasc de sus si cresc pe pamânt. si în general dreptul. Sfintii. oamenii mai presus de fire sau dumnezeii dupa Dar. Cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. 6. face cu putinta milostivirea Sa peste oame ni. va ajunge drept. 667. 662. pe masura credintei si a curatiei l or mostenita din parinti si sporita cu propria lor osteneala sunt o cuvântare vie. Când lipsesc dreptii dintre oameni. "Cautat-am printre ei.

c nu lasa"(Naum 1, 3). Însa nimic nu face fara sa arate taina Sa slujitorilor Sai (Amos 3, 7). Iata dreptul ca vestitor al vointei lui Dumnezeu, ca vazator înainte, dincolo de zarea dimensiunii a patra, timpul. Sfânta Scriptura ar fi o copie de p e nevazuta Carte de la cârma lumii. Dreptul ajunge la obârsia Scripturii. 669. Slujba cea anevoioasa si plina de primejdii o au însa dreptii, când treb uie sa dea pe fata pacatele poporului (Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58). "Prin stiinta lui, dreptul, sluga Mea, va îndrepta pe multi" (Isaia 53, 11). De ac eea trebuie sa fie deodata si stâlp de fier si zid de arama (Ieremia 1, 18) si fat a de cremene (Isaia 50, 7); si, pe deasupra, tuturora, trebuie sa fie pastorul c el bun, care-si pune viata pentru oile sale (Ioan 10, 11). Într-adevar, slujba aceasta n-o poate face decât un lepadat de viata si un îndr agostit de Dumnezeu. De aceea zice Petru, ca si dreptul abia se mântuieste (1 Petr u 4, 18), socotind greutatea sarcinii. Caci nimeni nu e drept fara vreun rost de la Dumnezeu, fara vreo treaba de facut. Mântuirea dreptului e conditionata de împlinirea destinului sau de la Dumneze u si e primejduita de crutarea vietii proprii, când o face în dauna intentiei divine . SIFILISUL 670. Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descoperiri i Americii, iar matelotii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proport ii, încât, pentru stavilirea urmarilor dezastruoase ale spirochetei, facultatile de medicina au creat catedra de sifiligrafie. (...) E recunoscuta de toti extraordinara repeziciune si putere de adptare a or ganismului la orice accident si împrejurare; adaptare aproape automata. De pilda, unui taietor de lemne îi aluneca mâna în pânza fierastraului sau, cu câteva sute de turati i pe secunda. De-abia a simtit grozavia si cade în nesimtire. Un soc nervos oprest e afluenta sângelui la creier, ceea ce aduce caderea în nesimtire, organismul sta as tfel locului, fara vreo miscare, caci altfel ar conturba lucrul zorit al aparari i automate. Un val de sânge învaluie rana care se coaguleaza în atingere cu aerul si f ormeaza un învelis izolator. Ca la o comanda, fibrina din sânge se si transforma în mi ci ate, pe care le ghemuie ca un dop, în corpul taieturii, unde se si apuca sa rep are, lipind, completând etc. Temperatura locala se ridica, atingerea devine durero asa, ca sa fie asigurata linistea apararii organice. Toata aceasta adaptare la n oua situatie dovedeste un serviciu automat de siguranta a vietii. (...) Fata de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranta e cu tot ul stranie: nu se apara, nu da alarma, îi lasa deschise toate caile, îi îngaduie sa um ble în inspectie prin întreg organismul si-l lasa sa "manânce" ce pofteste, pâna si scoa rta de pe creier. De aceea a trebuit stiinta sa ia masuri împotriva lui, fiindca n atura nu vrea sa se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsa neîndurata, aruncata ca o frâna împotriva destrabalarii? Nu cumva, în fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apar are? De ce nu se apara? (...) Tare-mi vine-a ma gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: "Iata, v oi trimite asupra voastra serpi si scorpii, împotriva carora nu-i descântec si va vo r musca, zice Domnul" (Ieremia 8, 17). (...) Iata, dar, pedeapsa neîndurata peste care da mintea când nu-si înfrâneaza poftele : e data jos de pe tronul conducerii si, cu totul, trup si suflet, pravaliti, le gati în casa de nebuni. SMERENIA 671. Primirea umilintei e cea mai mare putere a dreptului; pe când razboiul pentru mândrie e dovada celei mai mari neputinte. 672. Suferinta mai are si un alt rost. Prin ea îngaduie Dumnezeu oricui, neîn semnat la slujba sau chip, sa-ti sara în obraz si sa ti-l palmuiasca cu ocarile ce le mai de pe urma. Si cine ar putea sa faca mai bine o treaba de asta, decât un om de nimica, dar totusi de vreo treaba lui Dumnezeu. 673. Îngaduie Dumnezeu sa-ti auzi faptele pe nume. Caci foarte mari târcoale da vrajmasul în jurul celor încercati, pentru pacatele lor trecute, ca sa-i scoata d in calea mântuirii, ispitindu-i sa nu se smereasca, ci sa-si apere "onoarea". 674. Ne-am putea întreba: de ce îngaduie Dumnezeu palme peste fata dreptului? Raspundem ca nu este alta cale de sfintire si ca, înaintea lui Dumnezeu, nici cer

ul nu este destul de curat (Iov 15, 15); iar sfintire fara smerenie nu este. Pe noi însa, cei pacatosi si grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte d e pacatele noastre, stiute sau nestiute, ca sa ni le cunoastem si sa ni le martu risim - de vreme ce nu luam aminte la predica Bisericii - decât luând, cu atât mai vârto s, prajina ocarilor. Daca ne-am cunoaste cât suntem de pacatosi, ne-ar fi mult mai usoara ispasirea vinovatiilor. Dar când nu ne cunoastem vinovatiile, ne înselam dup a parerea noastra cu "dreptatea" pe care n-o avem, si necunoscându-ne, nu rabdam c ele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu. Drept aceea, când auzi pe cineva fa cându-te toba de ocari si blesteme, nu te pripi cu mintea si nu sari cu gura, rasp unzându-i ce nu trebuie. Nu-l întreba pe el: de ce ma ocarasti, ci întreaba-te pe tine oare de ce ma ocaraste omul acesta? În orice caz, raspunde ca David: pentru pacat ele mele Domnul i-a poruncit sa ma ocarasca si sa ma blesteme; dar nadajduiesc, pentru napastuirea ocarii, mila lui Dumnezeu. 675. Sa zicem ca, dupa parerea ta, ai avea o viata buna dupa voia lui Dum nezeu, sot si copii cumsecade si, totusi, asa din senin, la o întâmplare oarecare, u n vecin sau propriul tau copil sau sot, sa-ti arda obrazul zvârlindu-ti vorbe grel e: prapadita, ucigasa, hoata. Iar tu, nestiindu-te de vina cu nici una din acest ea si nepricepând ce se lucreaza la mijloc, se poate sa sari, ca muscata de sarpe, cu si mai grele vorbe, aparându-te si îndreptându-te, iar pe cel ce te cearca, apasându -l si ucigându-l cu mânia. Nu e bine, nu te grabi, ci socoteste cum trebuie: poate c a nu ti-ai marturisit, asupra ta, vreo greseala cu propriul tau sot, înainte de vr eme, iar sotul tau îti aduce aminte acum, într-un suvoi de mânie, fara sa stie ca paca tul o data tot rabufneste, oricâta uitare s-ar fi asternut peste el. Poate ca si c opilul îsi striga în ocara sa vreun pacat al parintilor, de care trebuia crutat, fie cu fapta, fie cu gândul. Poate ca vreun gând rau asupra vietii sale, el la vreme îti aduce aminte, sub forma de necuviinta, greseala ce era s-o faci asupra-i. Uitase si sa ti le marturisesti, sa te dezlegi de vina lor si iata, ti se aduc aminte. Caci, prin cei apropiati primim arsurile cele mai curatitoare, - stiut fiind ca nu este nedreptate la Dumnezeu. Iar pe de alta parte, poate ca putine zile mai a vem si, din îngaduirea lui Dumnezeu, se rastesc la noi viclenii, cei ce ne-au îndemn at la pacate, si, prin vreo gura slaba, ne striga vinovatiile uitate pe care mar turisirea si lacrimile noastre nu le-au sters. Drept aceea, cu lumina cunostintei fiind, în necazuri bucurati-va (1 Tesaloniceni 5, 16). Caci celui lamurit în caile lui Dumnezeu tot ce i se întâmpla spre mai multa lumina i se face, ori pricepem, ori nu pricepem aceasta. Grija no astra sa fie: de-a nu strica ce tocmeste Dumnezeu. 676. Vremea de amaraciune tine de obicei cât tine aplecarea spre mândrie; cac i celui smerit nimic nu-i poate sta împotriva: nici lucrurile, nici oamenii si nic i dracii. Înaintea lui Dumnezeu adevarata virtute e smerenia care tamaduieste, curata , apara si întoarce toate spre pace. Deci, când amaraciunea încercarii si-a împlinit luc rul, iarasi întoarce Dumnezeu toate spre bucurie. 677. Multi, pâna nu-si înteleg greselile, se cred curati aparându-se: ca n-au o morât, n-au dat foc si asa mai departe. De fapt ei sunt închisi si legati la minte c u un val de întuneric care nu se rupe altfel, decât numai când le izbesti pacatele pes te obraz. 678. "Cui i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada". De aceea, stam impr ovizat, în nesiguranta, în atârnarea milostivirii lui Dumnezeu. Firea noastra, înca nu e ste întarita ca sa poata "sta". "A sta" este înaltarea care se corecteaza cu caderea . Depresiunea de asemenea nu este stare de masa. O cadere în umilinta, convins de binefacere si pe multi i-a folosit si la mai mari masuri i-a adus decât pe multi d intre nevoitorii constienti de calea sfinteniei. 679. Necertat nu te smeresti. Si nesmerit nu apare înrudirea ta cu crucea, ca sa o iubesti, ca pe ceva în care esti smerit (smerenia, iubirea si crucea sunt din aceeasi familie a desavârsirii). Si crucea - cu învierea care-i urmeaza - era punctul de vedere al lui Dumne zeu. Omul voia sa-l scape pe Dumnezeu de cruce. Dumnezeu se cearta cu omul... în n umele dragostei. Satana Îi era milostiv lui Dumnezeu prin Petru si ucigas prin Iuda. Satana, prin frica de suferinta a trupului si prin ignoranta ratiunilor mântuirii, tine o

mul în îngustime, în nedezvoltare, în nonsens, cu un cuvânt: în sminteala cu Dumnezeu. 680. Mare este acela care numai de marimea lui nu se ocupa. Este cel ce c reste fara sa stie, ca bobul de grâu în stralucirea soarelui. Daca este o crestere naturala este si o crestere supranaturala, caci adev arata dimensiune a desavârsirii este smerenia. Drept aceea, daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu, cel putin primit i-o ca un copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. SMERENIA SI CURAJUL 681. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Cu toate acestea, în viata duhovniceasca ei se armonizeaza, ba se si completeaza. Absenta sau împutina rea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebuie tinut un echilibru. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfatisare de sclavie spirituala, de p ipernicire la litera si pierde curajul. Deasemenea, orientarea numai spre îndrazne ala personala si spre profetism distruge bisericitatea si sobornicitatea crestin ismului, provocând fie erezie, fie schisma, deci pierde smerenia. SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 682. Ziditorul fapturii, Mântuitorul nostru, îndura o micsorare a Sa în Duh, pe potriva masurilor noastre omenesti, cu fiecare vârsta, cu fiecare rând de oameni pâna la sfârsitul veacului. Si se sileste, ca un mare smerit sa ne înduplece, prin alege rea cea de bunavoie, sa suim la masura Sa dumnezeiasca. Se micsoreaza pe Sine la masura omeneasca, dându-se mintii noastre sa-i semuiasca pretul, si, daca Îl va afl a, sa ridice firea omeneasca la masura dumnezeiestii Sale smerenii, adica sa fim dumnezei dupa Har. 683. Iata pe Dumnezeu cârmuind lumea si, totusi, cu mare smerenie, batând si asteptând la poarta zidirii Sale sa I se deschida si sa fie primit... Într-unii Se n aste, într-altii sporeste cu vârsta si cu întelepciunea, într-altii propovaduieste, într-a ltii minuni savârseste si în sfârsit într-unii Se schimba la fata în lumina dumnezeiasca; iar într-altii - foarte multi de acestia - neasemanat Se chinuieste. SPIRITISMUL 684. Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. În zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare, si, fiind cea mai subtire dintre amagiri, e si cea mai primejdioasa ratacire. (...) Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci-l opreste. Iata de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba îndeajuns de convingatoare d espre fiinta sau identitatea sa. Poate însira dovezi dupa dovezi, aratând ca stie lu cruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si îngerii rai sau spiritele pot sa le stie tot asa de bine. În nici un chip nu putem fi sigu ri de identitatea celui ce vorbeste sau scrie întocmai ca raposatul. Se-ntâmpla, adi ca, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e înlocuita si copiata întocma i întru toate, cum o stiam si noi, ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fi e desavârsita: iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata des coperire de dincolo. Si, vazând ca cele mai multe descoperiri se împlinesc mai pe ur ma, primesti fara control cea mai de pe urma înselare. Iar aceasta o patesc mai al es cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra înselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine însusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumneze irii Mântuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu - caci tocmai asta e spiritis mul. Ba, daca tii neaparat la acestea, de teama sa nu te afli în greseala, ti le c ere si pe-acestea, dar numai ca, pe lânga toate acestea, sa mai crezi si în spiritis m, adica si în altceva pe lânga Biserica întemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, câstigându -ti încrederea, te poti pomeni cu sfaturi împotriva mântuirii, sau prada nalucirilor c are clintesc mintea din dreapta socoteala. Am putea fi întâmpinati de adeptii spiritismului cu cuvântul ca dintre sfinti m ulti au grait cu îngerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au întors; dar asta a fost din îngaduinta lui Dumnezeu, ca o martur ie a nemuririi sufletului si a învierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din când în când se arata între oameni cât asculta Dumnezeu de sfinti cân d arde într-însii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate nap astuita peste dânsii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormânt. Da r de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pâna la descoperirile spiritiste e to

oarecum zicând. îsi schimba firea. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. . Caci cale nedreapta îndragesc toti acei ce iscodesc laturalnic tainele lui Dumnezeu. si de amagiri nelegiuite. caci de îndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. si cine se împotriveste stapânirii. Asa începe pe în cetul sa se arate nebunia. SPOVEDANIA 686. Spovedania deasa si cercetarea constiintei au rostul de a slabi din fire deprinderile patimilor si a pune în loc deprinderile bune sau virtutile contr are patimilor. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. 687. Spovedania deasa trebuie tinuta însa la pretul ei. Neîntrebat nimic nu e bine. Alta pricina. altfel decât cealalta lume normala. Unul e ascu ltator de duhovnic. Cum se ajun ge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se învoiesc sa împrumute din ei o anumita putere nervoasa. celalalt nu asculta d e nimeni. însotita prin tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase. Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan. Viata Sfântului Cipri an. jaf care duce. ca sa dea (dar) crezamânt minciunii. Biserica e datoare sa-si crute fiii de ispita caderii între tâlharii cei de duh. ca provenita d in autoritatea lui Dumnezeu. Împrumutarea pute rii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai m ult o învoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor. stapâni mintea. nici c e e bine. Reactionarismul este un pacat. de cele mai multe ori fara întoarcere. pe altii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi. caci tâlharite de spirite slabesc si. se banalizeaza. o prea deasa spovedanie. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. pentru fiii pierzarii. care înainte de a fi crestin era mare vrajitor si înselator de oameni. Unul e luminat la minte. Facându-se cercetare undeva. s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiri-tism. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. pentru care Biserica îsi opreste fiii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele e si aceasta: s-a bagat de s eama ca practica spiritismului duce la nebunie. trebuitoa re spiritului de dincolo. De aceea ne ajutam de cercetarea constiintei sau de spunerea gândurilor. dat Tesalonicenilor. pe unii mai repede. 691. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. lui Dumnezeu se împot riveste. linistit si câstiga din nou nevinovatia. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. îndaratnic si mai rau se afunda. si sa cada sub osânda toti cei ce n-au crezut a devarul. Sa nu uitam însa ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. ne poate sta marturie si în privinta spiritismului. Tinta sufleteasca a monahului fata de taina trebuie îndreptata atunci când se dovedeste usuratate la mi jloc. care poate fi oricât de deasa.. câta de la sfinti la ispititorii de Dumnezeu. . Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. 685. A cela îsi pierde constiinta de sine în vremea sedintei. care scrie sau vorbeste printr-unul din cei adunati. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. este o atitudine fals religioasa. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. ca sa se mântuiasca. 7-12). cum zic parintii si trag mintea la învoire si la fapta. cele închise în zile viitoare. sa se roage pentru el. iscoditori si ei de taine: "Taina faradelegii se înfiripeaza. într-o casa de nebuni. 688. ascunse cu voia. cade în transa. 689. încetul cu încetu l. tâlcuieste autoritatea lumii acesteia. încât t oate le vad printr-un duh strain. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. De aceea. de aceea opreste lucrul acesta si-si previne credinciosii cu sfatul Sfânt ului Pavel. crestinii trebuie sa dea ascultare cezarului. 690. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amagiri puternice. 692.t atâta departare. STAPÂNIREA 693. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. fiindca n-au primit iubirea ade varului. care este pacat. asupri. celalalt e întunecat. Apostolul Pavel. în sufletele neadâncite. mai limpede . Din ac est motiv. ci au îndragit nedreptatea" (2 Tesaloniceni 2..

se rasfrâng ispravile pamântului. dar o înregistreaza sfera constiintei. linistit si câstiga din no u nevinovatia. . rabdând cu linis te. cu a . Cunostinta cea din patanie. n-am învata nimic. STUDIUL 698. celalalt nu asculta de n imeni. Supunerea fata de stapânire este din ratiuni divine: din iubire universala de oameni si nu din oportunism sau din frica. pâna acuma înca n-a iesit ceva de folos. Iarasi o mica asemanare: de când undele hertziene ale posturilor de radio-d ifuziune circula în jurul nostru. câta amaraciune putem bea în locul celor ce vrem sa-i mângâiem. câta vapaie de ura înfruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oam eni. si ne-o talmaceste printr-un conflic t strafund în temelia noastra. vestile si povestile din lumea întreaga. sau atât de puternice vor fi mila si adevarul în noi. e dependenta si de constructia genetica a trupului. sau învataturile din durere . ca sa ia banii elevilor si stud entilor. 6) -. Le prind însa aparatele de receptie. genezele recesive. Însusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal. Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngradite cu suferinte. Sa fim întelesi: încercarile ac estea nu-s pedeapsa. lumina pentru minte si mila de la Dumnezeu. Înclinarea sufletului face interferenta cu înclinarea trupului în care a f ost trimis. si numai la atâtea daruri ajungem. 706. si de unde ele rabufnesc pâna în suprafata faptelor vazute. SUFERINTA 701. ci scoala. peste ele. Asa vedem seninatate si la idioti. toate se rasfrâng. Profesorii ascund solutiile temelor. dar si în sfera constiintei. daca vine într-un trup în care gaseste numai dezechilibru. Nu tot asa e cazul s i în ce priveste sfera constiintei. 705. de multe ori îl cruta de cunostinta infirmit atii în care trebuie sa petreaca. 702. E bine sa luam aminte însasi marturia proorocului David . daca sunt dublate de perechea genezelor dominante. 699. care nu cânta. ci huruie. Atâta stral ucire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni în noi. asa durerea e dascalul întelepciunii. Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati. care le transforma pe întelesul nostru. ce zac în strafunduri. prin câta suferinta putem razbi cu bucurie. si. Nu te raspândi cu multe carti. Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet. toate piedicile cad pe rând. Cine face curte nu face carte. sunt ca si inex istente. 697. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. 703. Sa nu uitam ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. ispravile si tendintele ce le avem. în care va a vea sa petreaca o vreme. Situatia. oriunde ne-am afla. iar din odihna. tot atun ci. sau de a se lepada de El. ne strabat fara sa prindem nimic. câta suferinta putem ridica de pe el. Precum placerea e dascalul pacatelor. 704. printr-o nevazuta rânduiala dumnezeiasca. Ca l e simtim ca suferinte? De nu le-am simti ca atare. cu seninatate. în aceeasi sfera. lumineaza seninul cerului. sau fulgerele dreptatii divine.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. ci va asista neputincios lânga un aparat stricat. Numai atâta mângâiere putem adu ce între oameni. Cam asa ceva se întâmpla si cu energia germeni lor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu înregistreaza aceasta en ergie. Unul e asculta tor de duhovnic. desi latente. nici o suferinta nu plateste nimic. În iconomia organica."Marturisi-v oi Domnului faradelegea mea! Si îndata ai ridicat pedeapsa pacatului meu" (Psalmul 31.singura cale care poate învata ceva pe oameni. Unul e luminat la minte. Numai atât a bine putem face. 695. orice potrivnicie în calea darului si. sau mai târziu. celalalt e întunecat. Deci. Aci. în c onstiinta. precum ca îndata dupa marturisire Dumnezeu ridica pedeapsa pacatului. 700. STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 694. 696. nu-si v a putea manifesta înclinarea sa catre cele de sus. se re zuma si se înscriu în structura noastra genetica.si sa-i plateasca dajdia. t otusi înduri încercari si de multe ori ani de zile în sir. Fara libertate si fara har. îndaratnic si mai rau se afunda. E bine de stiut si faptul ca darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi.

slava desarta si mândria . Bucuria neînfrânata. Da r ispititorul nu poate face nimic fara consimtirea sufletului. îl face din ce în ce mai mânjit de poftele împ otriva firii. încât n-ar mai vrea sa-i moara trupul. amagit de convietuirea cu animalitatea trupului. ci ar vrea sa fie vesnica viata a ceasta vremelnica. Caci durerea ta te ia în vîrtejul ei si te închide din spre toata lumea si dinspre orice lume. care zice: "Cine-si iubeste sufletul sau îl va pierde. Aceasta consimtir e însa înnegreste sau spurca fata sufletului. 707. Poate ca si de aceea a lasat Dumnezeu viata aceasta asa de ne cajita. De durere trebuie sa scapi . O cadere în cu rvie e mai întâi o cadere în spirit. daruindu-le Dumnezeu în schimb adevarate bucurii duhovnicesti. Durerea nu e obiect sanatos de meditatie. iar cine-si uraste sufletul sau. 718. 712. acela a înviat pentru vesnicie. sa o depasesti. ca sa ne mai si saturam de ea. . care-l mu ncesc cel putin tot atâta cât l-ar chinui setea pâna la moarte. Trupul traieste. cu atât nelistea ta e mai mare si poate sa fie mai mare ca în toata lumea. Dupa încetarea trupului. iar sufletul traieste. Cu cît orizontul tau e mai îngust si mai îngustat de durere. poftele. Sufletul care se mântuieste este acela care nu mai traieste pentru sin e. SUFLETUL 709. Dar trebuie sa vina cineva sa te scoata di n cercul tau chinuitor de îngust. Care-L face sa uite de sine. Cel ce a înviat în sufletul sau cunostinta si iubirea lui Dumnezeu. care. Dar libertatea. încât sufletele lor se sting si se pierd. Sufletul. în care a intrat înca din viata pamânteasca. Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea starii sale pamânt esti. Asadar. te poate face sa uiti ca înca n-ai iesit cu totul din împaratia ispitelor. acela a murit pentru vesnicie. de una sa ne tinem: ca nu suntem din lumea aceasta si nu trebuie tintuita "aici" dragostea n oastra.tât mai putin suferinta din iad. iar cel ce a omorât acestea în sufle tul sau si moartea l-a prins în acestea. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. Si sufletul are patimile lui: parerea. dac a e locuit de Dumnezeu. cad în primejdie de a se îndragosti asa de tare de propriul lo r suflet. 715. Iar aceasta e de l a convietuirea cu trupul în care s-a retras ispititorul si-l munceste cu pofte. în lumea aceasta. stârnesc în sufletul desfacut de trup o vapaie de pofte. 716.iar daca scapa de aceste bucurii mincinoase. fie de moarte. Viata si dragostea lui întreaga este numai Dumnezeu. desi foarte mare. pentru faptul ca se face curat. sunt oameni care au într-însii suflete vii. câta v reme era pe pamânt. dupa cuvântul D omnului. asa se învoieste si se leaga de tare cu placerea din lum ea aceasta. îl va pazi spre viata vesnica" (Ioan 12. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceasta a treia treapta a luptei cu sine însusi. 25). iar când revine în lumea aceasta. 711. Daca îmbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunita din voia lui Dumn ezeu. În spirit e înclinarea si caderea. ci pentru Dumnezeu . care ar pârli într-o clipa farâma de tarâna a trupului în care zaboveste suflarea lui Dumnezeu.sufletul care s-a izbavit de sine si petrece ca un dus d in lumea aceasta. si sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsa). de-am straluci duhovniceste ca soarele. Acela a om orât Împaratia lui Dumnezeu dinlauntrul sau si a înlocuit-o cu împaratia chinurilor vesn ice. fie de viata. 710. 708. chiar cea pentru daruri cu adevarat duhovnicesti. nu rodeste nic i o nadejde de pe urma ei. ceea ce la putini se întâmpla. iubirea si harul celor de pe pamânt pot îndupleca pe Dumnezeu sa scoata din munca sufletul ce n-a ajuns la sfintenie depl ina. stropii acestia de noroi împroscati di n trup pe suflet. naravindu-s e cu viata cea trupeasca. se uraste pe sine. Sufletul are si el o parte patimasa. E parca o prelungire a iadului dupa tine . Suferinta aceea. Deci. prin negrija. sa fii deasupra ei. Orice fapta trupeasca a fost mai întâi o fapta sufleteasca. are sa po arte chinurile rasturnarii rolurilor de îndata dupa despartirea sa din robia unelt ei sale. pe unul care ar trece Sahara si n-ar gasi apa. 713. însusirile sufletului ar fi ca niste fulgere. 714. daca e locuit de suflet. 717.

n-are trebuinta de sufl et si de Dumnezeu .autorul si stapânul vietii . sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei real itati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. 726. un bun veterinar . asta e descal ificare si rusine. sanatatea mintii. s-a apucat sa faca si nebun ia ei cea mai de pe urma: desfacerea si aprinderea stihiilor. dincolo de biologie si probabi litate. care crede ca. un lacom de avere. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. fara sa stie. Oare în Templul sufletului nostru se va gasi vreun copil sau macar vre un orb sa-L primeasca pe Iisus? 723. nici ca exista Dumnezeu. s . Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii sale. urmar ite la obârsiile ei. Omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu si-a câstigat în sine. chiar si dreptul. unde nu au competenta si nici mijloace de cerce tare. depaseste l imitele stiintei pozitive. 722. medicina si celelalte discipline ale preocuparil or omenesti. însa a sti putin. 737. STIINTA 724. si a face gâlceava ca stii totul. toate la un loc nu pot sa dovedeasca. în religie este sfântul. Dar acestia. Problema ereditatii mai are un capat. A nu sti si a recunoaste aceasta.lipsind trupul. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. 727. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le stim. dar îi aduce sufletului smerenia. 729. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. Sufletul. 731. Omul. 733. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupulu i. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falsi fura tala ntii nostri buni. Deci lepra si orice lepra. 721. ca sa fie cunoscut îndeajuns. nu scapa de tirania poftelor sale. si totdeauna o vinovatie.719.uneor i e chiar virtute. 732. are sa se chinuiasca în felul fiecarei patimi. 725. ar însemna pentru ea un adevarat triumf. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. 735. nici ca nu exista. Stiinta. care le va fe ri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. De aceea. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . Daca stiinta ar putea prinde momentul când apare în parinti o geneza (ge na) defectiva. care l-a ros în viata pamânteasca. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. Medicul. povatuind pe oameni. dar satana le vede.e. un lacom de mâncare. un betiv . În credinta. 736. Stiinta nu angajeaza viata. nu e totdeauna o vinovatie . asta este toat a istoria omului. izgonit din trup de moartea acestuia. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. Oare stiinta nu asteapta si ea. iar consti inta îi striga mereu osânda lui Dumnezeu si zadarnicia suferintei sale. filosofia. Un iubitor de argint. 730. 728. pâna la un loc. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. Toate ace ste discipline ale stiintei sunt însa folositoare când îsi cunosc marginile si când nu t rec într-o alta zona a existemtei. Sfântul nu cerceteaza. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul l ui i se va da celor fara botez. când li se deschide ochiul vederii si urechile auzi rii celor de dincolo. care pune crucea pe masa de judecata. Între cei trimisi de Dumnezeu sunt si oameni ce au darul sa vada dinco lo de zare. un curvar. e din ce în ce mai necunoscut. la vrem e de mare însemnatate pentru ei. dar cu fapte. în întregul lui. ci acestea îl chinuiesc fara de sfâr sit si se maresc pe masura ce nu pot fi satisfacute . Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. Sufletul dus în robie e jefuit pe data de toata agoniseala sa duhovnic easca.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. si nu gateste venirea zilei Domnului? TALANTII 734. Stiinta fara Dumnezeu si împotriva omului. Chiar numai factorul ereditatii. 720.

Cu talantul Botezului sunt daruiti crestinii. 3). daca se declara atârnator de Dumnezeu. 17).care ocroteste viata omului si sub perspectiva trans-cendent a . chiar de ve nirea sabiei dupa dreptate. ade seori e mucenic. asigura-l cu întrebarea si ocroteste-l cu sm erenia si cu atât mai vârtos nu iesi din sfatul unuia dintre nebagatii în seama slujit ori ai lui Dumnezeu. Darul proorociei i s-a luat o vreme. de asemenea e mucenic. 741. 742. înseamna a iesi din ierarhie si a face anarhie. Purtatorul oricarei valori. varsa el.000 de oa meni . 740.i. puternice si luminoase. tot asa este u n Ierarh al lor. în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu. TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 749. Convertirea talentelor este un mare talent. interpretarea vietii în perspe ctiva luminii divine. va ajunge drept. 748. de care sa ne bucuram numai noi. curajul adevarului. i se va lua si ceea ce i se pare ca are. dar nici sa nu se lovea sca nimeni a o ajunge. Când aceste gânduri de rezistenta. Aceasta erotizare consta în aparitia pe ecranul mintii a gândurilor si a imaginil or în favoarea satisfacerii acestui instinct. 747. Cenzura rezista. 739. 744. Toate valorile. iar din popor i-au murit 70. Ce ti-a dat Dumnezeu dar. 743. care varsa o substanta chimica în sânge. le respinge.aduce "Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" si aduce Crucea Domnului: Jer tfa . pustiirile lui pe fagasul lui Dumnezeu. Regele David. dupa cum ne asigura si Sfântul Pavel (Romani 12. care la nivelul creierului. Si asa patesc pe rând toti daruitii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfa tul lumii. numai fiindca a îndraznit sa numere poporul (2 Regi 24). Sa ne apropiem de o analiza concreta a tensiunii dintre minte si pat imi. Care este mecanismul biologic al instinctului de reproductie? Instinctul acesta are ca obârsie materiala o glanda endocrina. pândeste vremea darului de sus sa se deschida în viata noastr a si de nu-l va afla acoperit de smerenie si dreapta socoteala. lepadarea de placere. peste aceasta sa nu treaca nimeni. un conducator de neamuri. sunt afirmate cu t oata credinta si stiind cu certitudine ca Însusi Iisus Se lupta cu Satana în locul n . ca si cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slabiciune si vinovatie. rabdare pustnicilor. A nu lucra cu valorile. talentele. Talentele sun t înzestrari de energie divina. nebunia pentru Hristos. înzestrat deodata cu darul stapânirii si cu darul proorociei. care marturiseste în mediul sau pe Dumnezeu. nu poporul (2 Regi 24. în favoarea lui Dumnezeu. energie pe care lumea n u o cunoaste. 746. erotizeaza scoarta cerebral a. 738. Înzestrarile lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente.lepadarea de sine. sa tâlhareasca pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. cu puteri si cu tot felul de haruri. darul cunos tintei. Prezenta lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce da talan tilor valoarea lor de energii divine. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. au sa dea seama tot i înzestratii lui Dumnezeu. spre scopurile ei anumite. Ele cer învoirea. talantul îngropat si de putini dezgropat si sporit. ca pe un jgheab. înaintestatatorii si detinatorii puterii au sa dea seama.si doar el gresise. c e au sa-l împlineasca în lume. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. Un barbat de stiinta. caci precum este o ierarhie a valorilor. Deci. Constiinta . cu mariri. ca un tâlhar viclean. ar trebui sa se negustoreasca între oameni. a capatat o strasnica pedeapsa. Aceasta da îndrazneala mucenicilor. 745. În fiecare om este închisa o masura a lui. cei cu daruri. Cel ce recunoaste Providenta de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi si celui ce i se pare ca nu le are de la Dumnezeu. cu raspunderi.

) Marturisirile strafunde de credinta în Dumnezeu. Asa prinde putere viata religioasa din chiar neputinta omeneasca. încât nu se mai tine vrajmas lui Dumneze u. ca sa te milostivesti de el.cea mai usoara . atunci în organic se petrece o reactie chimica în care substantele endocrine din sânge. nu te poti întelege cu el d ecât prin osteneala si foame. la obârsie. În valoarea politica trufia stârneste tirania. necredincios. Foamea îmblânzeste f iarele. iarasi vin si izbesc în per etii corabiei si în digurile portului. între ipoteze si fiinta unica. Ierarhul lor de drept. Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valorile si le-a pus în conflict. în religie. hor moni.asimilat. divin. Luarea prin surprindere poate fi apriga. în arta. care fac aceasta neutralizare. . Când potrivnicul mântuirii noastre se vede batut la prima piedica . La o atare înaintare a luptei pentru mântuire se tânguie trupul. TRUFIA 751. ecumenismul si societatea perfecta. În felul acesta "gândurile" si "imaginile" si "reprezentarile". au ca urmare convertirea. oarba si muta. di ctatura. mândria nu-l lasa sa se dea batut. înfuriate de patimi. . despotismul. în spate . de pe urma unei evidente d ivine. 16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreaga. 753.Trinitate. care erotizau scoarta cerebrala. ca om. e tânguirea vicleana a stricaciunii. se produc iarasi si iarasi. care nu trebuie ascultata.ce o ridica în calea robilor lui Dumnezeu prin lume. creeaza împaratia lor. talazurile marii.. Omul. Subie ctul iubitor si iubitul gasesc deplinatatea vietii în împaratia iubirii. senzualismul. (. asemenea cu linistea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la uc enicii Sai învaluiti de talazurile înfuriate ale marii. Chimismul endocrin nu e bir uit . inchizitia. Revelatiile lui Dumnezeu cu altul se împlinesc într-un al treilea. (. care este a treia împaratie a lui Dumnezeu.. deznadajduit chiar. în dualitate gasindu-si sol utia în Unitate . un numar care simplifica. nevo itorul se sperie. în stiinta si economi e. criza. TRINITATEA 750. Fiecare ducem un ateu. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristologic a a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. Firea trupului fiind surda. toate pier si se restabileste un echilibru si o liniste în m inte. Satana nu e definitiv biruit pe pamânt. în care se încheie drama.. acestea însa trebuie conduse dupa dreapta socoteala. în toate a bagat anarhia fata de Dumnezeu. ca trup. victoria asupra luptei si diviziunii. se neutralizeaza printr-o aparitie de anticorpi. sau o iubir e trupeasca de sine. Iata pr ilej de câstigat la nivel înalt. ci le stârneste a doua piedica prin viciile trupului. fortele sale sunt oarbe. Misterul crestinismului este misterul unitatii. Trinitatea este un numar sacru. Numai în aceasta "Trinitate" ne este data viata divina perfecta. ci scoasa din radacina si firea facuta iarasi curata. Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai mâniei din trup. osteneste. neutralizat . TRUPUL 752.ostru. în care nu este opozitie între personalitati. abia în Împa ratia ce va sa vie oamenii nu se mai însoara si nu se mai marita. De aceea. c a sa nu dauneze sanatatii. Se vede învaluit. Împaratia omului si a cosmosului iluminat nu se rea lizeaza decât prin Sfântul Duh. plenitud inea. Rabdarea însasi a razb oiului e ultima ta rugaciune. stramutarea fortei oarbe neutralizate într-o ener gie de o alta calitate si de o înalta valoare: a iubirii de Dumnezeu si de oameni în genere si nicidecum nu mai ramâne de veun om. Dar Dumnezeu nu te-a paras it. Acestea îl îmblânzesc. se încheie cerul. Parin tii i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean.decât dupa o ciocnire. Trupul e indiferent. 754. în glande. protestantismul..trupul de pe noi.. Lupta "de gând" ia rasi începe. care apoi s-au linistit. terorismul. De l a starea asta si pâna la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfânt (1 Cori nteni 3. chiar daca pe ecranul mintii au aparut gânduri si imagini de hula împotriva lui Dumnezeu si te vezi în imposibilitate de a te mai ruga chiar. gasesc continutul definitiv si deplinatatea vie tii lor. în care subiectul iubitor si obie ctul iubit.) Si totusi. materialismul.

755. Si ed. desavârsind în ei iubirea. pentru pricini pamântesti se gasesc mii si milio ane de oameni care merg cântând la moarte. Ura îs i ridica împotriva si mai mare ura. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. neputinciosilor.   . creat de ei. pe altii. Noua. ramânând în Împaratia Harului. Asa cere dreapta socoteala. E de neînteles ca durerea trupului îl face pe om sa ceara ajutorul lui Dumnez eu. ca virtutea cea mai mare (Sfântul Ioan Casian. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura. aceasta desfigurare spirit uala.care cearca pe toti . dar pentru Împaratul Cerurilor abia se mai gasesc putini. ed. 761. 756. de strâmbatatea si amortirea lui. Cuvânt despre Sfintii Parinti din S it. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. E de neînteles cum de nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". Toti care nu cred si nu urmeaza lui Dumnezeu sunt morti înaintea lui D umnezeu. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". II. Filocalia. dar nu cred în Iisus Hristos. decât din prea multa mâncare. dar n-ai avut grija ca sa iei cheia de acasa. iar la dezlegarea lor din trup. cât poate sa cuprinda firea omeneasca.1. 764. Pretuirea patimasa a trupului pe multi îi întoarce împotriva duhovnicului. macar tot a sa de zornic. chiar un Dumn ezeu al lor. URMAREA LUI HRISTOS 759. în starea de iad a constiinte i. Postul.1. desi le tânjeste cugetul. 760. desi absolut. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe care Îl deduc ei. scapi pâna la usa unei case în padure. desi cugetam ale lumii si umblam în calea pacat elor.desi postul pe multi i-a facut sanatosi si dupa taria si felul ispitelor. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. în împaratia fara de Har. toti au întârziat sau. face mii de victime. De fapt. Ea un e un climat al mediului viciat. nu mai su nt buni decât sa faca din viata celorlalti un iad. Sibiu. si preamareau dreapta socoteala. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. De aceea. dar dupa iertar ea pacatelor asa de putin! URA 757. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli. boala îi întoarce. Ea face din viata a ceasta o anticamera a iadului. înca nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe frunte si nu ne-a batut piroane le în talpi. nici ca se misca. din când în când. nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic. 1947. p. La vreme de umilinta . Acestor doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce lea pada pe Dumnezeu si celor ce leapada pe oameni din inima lor. au pierdut. ci si Usa împaratiei de scapare. I. care sa fie linistiti si bucurosi de moarte. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. au zis Parintii. dupa sanatatea ramasa . în cruce sa se asemene si. gândindu-se la cei grabiti sa stinga patimile. Zic însa: cine vrea sa urmeze pe Domnul si sa se asemene cu El. vol. 765. Sibiu 1946. vol. Iisus e nu numai Cheia. asemenea cu El va fi. pe când durerea sufletului. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. muscati la minte de mândrie. caci stinge pe Dumnezeu si din ochii celorlalti. p.si acestia biruie piedica si intra în lupta mânt uirii. inaccesibil daca nu chiar inexistent. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. desi învr ajbirea nu-i tine mult. o boare a haosului. 763. asa prin contrast. E lucru de mirare ca. 762. Ce folos. sa fie masur at dupa vârsta. ci abia simte cu trupul ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doa ge. ca urmarit de o fiara. adica. trebuinta si putinta fiecaruia. acesta sporeste. atât a oamenilor cât si a lui Dumnezeu.130. care nu le cere mai mult decât sa-I recunoasca existenta. Cu tot dinadinsul se atrage luarea-aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara îndrumarea unui duhovnic iscusit. îndaraptând. E de neînteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului. ca mai multi s-au pagubit din post. însa. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. 758. Ura.12 9). Dar. o vifornita.

P . Aceasta tâsnire în constiinta a darului nemarginirii. asa zicând. un razboi si a-ti zidi o cetate. VEDENIILE 771. Daca prin porunci Domnul ni Se îmbie. Si se stie ca Dumnezeu nu Se supara când se sta pe a cest punct de vedere. miluieste-ma pe mine. a primejdiilor la câte te expune aceasta. lasa în urma orice vedenie. Este la mijloc o revelatie tripartita. De aceea Rasaritul mediteaza fara imagini chiar contra imaginilor. Nu cumva sunteti si voi cautând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri. 770. A fi ucenicul lui Iisus nu însemneaza a te opri la mijlocul uceniciei. stiu. chiar daca ultimul p as al caii îl vei avea de facut rastignit pe o cruce. iar cele ce mai l ipsesc le asteptam la a doua venire. dar viclenia ba. primind orice. daca te gasesti pe tin e în functie de Dumnezeu . 772. Când ti-a gasit Dumnezeu vreo treaba pentru Împaratia Sa între oameni. te doare. în demnitate. trebuie sa-i iubesti. Daca Domnul e ascuns în poruncile Sale. fireste ca este si în stradania pentru dobândirea virtutilor. O traire a vietii lui Iisus. Toti marii mistici. N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând sa te aduci pe tine. Omul este vesnic în cautare dupa ceva. Predania Bisericii Rasaritene se fereste de vedenii si îsi fereste si fiii. adânc în care se întâlnesc iubitorul si iubitul. nu-ti gasesti nici sensul tau . 767. au învatat ca. "Duh". Iar a nu te face de râs înse mneaza a-L urma pe Iisus în toata calea vietii Sale pamântesti. Fiul lui Dumnezeu.La acestia s-a referit Iisus când descurca pe al doilea spre rostul sau: "l asa mortii sa-si îngroape mortii lor". Exemplu: "A devar". nemarginitul vrea sa cresti spiritual pe dimensiuni d ivine. 775. Iar omul cu socoteala vic leana e acela care-si da cu voia toata tineretea dracilor. desavârsirea. VICLENIA 773. Acolo sunt adevarurile experientei spirituale. înseamna chemare la apostolie si la toate riscurile trairii de Dumnezeu între irozii neamurilor. dar nu-L stiti pe El. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia Rasaritului (naluciri le false). în adâncul lumii spirituale se savârseste un proces divin. asta este toata istoria omului. Ar fi surprinzator raspunsul vreunuia: "Doamne. care trebuie sa aiba loc. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. Dar când aceasta a ajuns un dar al constiint ei. întrucât acestea nu sunt neaparat trebuitoare mântuirii si. chiar vedeniile reale le refuza . copiii tai umbla la joc seara si scuipa dupa preot. Revelatia e deplina. adevarurile vii. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii. nu te afli nici pe tine. dinafara. feciorul t au fuge de biserica. nu categoriile metafiz ice sub substante alegorice. Si pâna nu-L gasesti pe Dumnezeu. iar acestea sunt marile hotarâri spre El. lasa-ma sa-mi îngrop necred inta mea!" 766. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. 769. A nu-ti face socoteala aceasta însemneaza a te face de râs. în care apar relatiile lui Dumnezeu cu omul: nasterea lui Dumnezeu în om si nasterea omului în Dumnezeu. A fi ucenicul lui Iisus însemneaza o prevedere. verisoara ta a fugit necununata. ce înseamna mai mult decât haina si mâncare a. Iisuse Hris toase.nu din rea credinta sau din împotrivire. pacatosul". pe care. Vecinul tau bate crâsmele. ai ispravit toate obligatiile lumii. de asemenea . grabeste sfârsitul. ci din grija de a nu gresi. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii s ale. "Dumnezeu poarta pasii omulu i". El este în cautarea lui însusi. Marginirea ta. este semn ca Dumnezeu. Dumnezeu iarta nestiinta. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. fara deosebire de confesiune. ramânând ca lui Dumnezeu sa-I dea o batrânete distrusa. nici sensul lumii.nasterea ta în adevar. 768. prin virtuti Domnul se manifesta dinlauntru. ca principiu impulsiv. Nu-i va fi zvârlita si batrânetea laolalta cu tineretea ? VIRTUTILE 774. la care suntem chemati. O întâlnire cu Iisus înseamna o misiune. ca principiu atractiv. este pentru tine argume ntul decisiv al existentei Sale si a rudeniei tale cu El.

3. caci nu mai tin seama de miercuri. Si din cauza aceasta. cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pent ru ca nu si-au marturisit acel pacat. când va maritati fetele sau va însurati feciorii! 5. din pricina aceasta. pen tru o vorba cât de neînsemnata. Dar sotii cum desfrâneaza. 4. Nu mai tin nici o rânduiala. De aceea. Dintre cele trei fagaduinte (monahale). dar oricâti vor ramâne. toti trebuie sa intre la cumintenie si sa se legiuiasca daca sunt asa. 8. Nu vor scapa de sub tavalugul urgiilor istoriei pâna nu vor veni si la mintea aceea sa asculte si sa împlineasca. VRAJMASUL .ANTIHRIST 782. de vineri. 6. O asemenea casatorie nu tine. sau fara cunu nie bisericeasca. casa aceea nu tine. pentru o bucata de lemn ce nu e la locul ei. deci si a constiin tei în cazul deplinatatii de constiinta. Mai vine apoi. Încetarea voturilor e încetarea calugariei. Si o ultima pricina este desfrânarea sotilor. Toate îsi au izvorul în pacate. 7. în loc sa asculte fara discutie. Aceasta diferenta mare de vârsta este un pacat înaintea lui Dumnezeu. de Sfânta Împartasanie si de rânduielile Bisericii. 778. pazesc pe ale diavolului si nu pot sa aiba liniste. îi sare în cap celuilalt. 777. 2. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saraci ei si. cân d sunt legiuiti? Asa bine. daca sotii traiesc în casatorie nelegitima. VOTURILE MONAHALE 776. pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolu lui. sunt o forma decadenta de monahism. rugamintea cea mai de pe urma a Mântuitorului în lume. unirea crestinatatii întârzie Doamne.orunca ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare din afara. om în toata firea. Vrajba în casa vine din pacate. care sunt poruncile lui Dumnezeu. Numai sila unei prigoane peste tot pamântul împotriva crestinilor îi va ho tarî sa lase la o parte orice vrajba confesionala si sa fie una. Obligativitatea voturilor monahale poate înceta numai în cazul extrem de rar când se întâmpla din motive clinice a personalitatii omenesti. cumintiti-va parintilor cu sfaturile . iar la 18. Este un prim pacat. car e daca nu se pazesc. cea mai grea e ascultarea. Din negrija de suflet a celor din casa. care discuta cu Dumnezeu. macar la sfârsit. Prin urmare. Primejdia comuna s-a aratat în lume. Din curvii nemarturisite. prin el. are sa le sparga casa. de zile le postului si de sarbatori. Nepotrivirea de vârsta. p entru ca are de biruit mai mult patimile mintii. Aceasta din cauza nepotr ivirii de vârsta. facute înainte sau dupa casatorie. Neaparat v ine vrajba în casa. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si. casatoria lor va sfârsi cu vrajba s au cu spargerea casei aceleia. iar virtutea ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare dinlauntru. ac eia trebuie sa treaca peste ceea ce ar fi foarte bine sa treaca crestinatatea vr emii noastre si sa fie una. De vei marita fata ta numai pentru avere. Poate ca în vremile acelea abia vor mai fi crestini. Din petrecere fara post. Lacomia de avere a unui parinte când si-a maritat sau si-a casatorit fe ciorul. care se înmulteste în corpul omului atunci când manânca carne multa si nu posteste. P lin de fiere fiind. te umpli de mânie si astfel îsi sar în cap unii la altii. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fier e. pâna cân d? VRAJBA ÎN CASA 781. din negrija de spovedanie. ci se sparge si în aceste cazuri parintii treb uie sa recunoasca ca au dat un sfat prost. pe care toti îl platesc cu vrajba. Astfel au i ntrat într-o casa noua. Si bate Dumnezeu nerânduia la ca sa se faca rânduiala. cu noi cu . Sunt parinti care-si marita fetele la 14-16 ani. adica cu desfrânarea. VRAJBA CONFESIONALA 780. care este cel care facea acest lucru. 19 ani fata lor este vaduva si înca cu copil. caci ce poate face o fata asa tânara în fata unui vlajgan. tocmai pentru ca nau omorât pe diavolul. 779. însa fagaduintele ramân obligatorii iar lepad area lor pacat. Casatoria s-a început cu stângul. Asa. daca: 1. cum au fost la înce put.

atât a Mântuitorului. sau parere înalta. îl pri nd în prezenta nevazuta. care seamana mult cu îndracirea. Iar a treia arma de aparare este smerenia sufletului. Îngaduie Dumnezeu ispititorului sa se apropie. ravasit de atâtea vicii savârsite de noi sau de un sir întreg de parinti înaintasi. în aparitia lui personala din ustie.trebuie sa dam cu el o lupta în duh. 784. Mântuitorul a înfrânt întâi pe potrivnicul în duh. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. palmuindu-ti mintea. Iar a doua arma pe care o avem împotriva put erii vrajmase este Sfânta Cruce (1 Corinteni 1. E lucru stiut ca sistemul nostru nervos. trebuie s-o capete. De aceea. data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisi torul. sa zici în adâncul inimii: "Pentru pacatele mele patimesc aces tea. 788a. 18). E primul razboi pierdut de om. cât si a ucenicului. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. Astfel. 8-9).toti. 12). atunci sufletul si mintea.) sa-l faca. izbaveste-ma de cel rau". ne-ar fugi mintea de spaima a ratarii lui înfioratoare. urmeaza aceeasi carare si stadii. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. în stare de a ne apropria. Asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului si al Maici i Domnului. însa diavoleste. ca un vames al vazduhul ui. În aceasta lupta înca sunt em scutiti prin rânduiala dumnezeiasca de a-l vedea în toata fioroasa lui prezenta. caci vede Tatal osteneala fiulu i si nicidecum nu-l lasa. sau în mai mari sa-i cufunde. ceva mândrie. orice gânduri rele ai avea. fara primejdii grave. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. de n-a fost chemat d e Dumnezeu cu rost de a rusina puterea vrajmasa si a mai întari neputinta oamenilo r spre razboi. chiar în ce asul tulburarii tale. Doamne. Crucea Ta n e-ai dat". o încovo iere a unei meniri. ca peste toate acestea sa ramâna sanatos. care va tirani sub ascultarea sa tot pamântul. Noi trebuie sa începem urmarea Mântuitorului de la purificarea de patimi. Si întoarce-te cu inima buna catre Dumnezeu . sau razboiu l nevazut. de robii lui Dumnezeu ca sa-i cerce nu cumva sa se mai afle la ei ceva iubir e de sine. 789. Atunci. ca sa ajungem dupa multa vreme la o sa natate. dupa unii. Diavolul stie si el Scriptura. din trup si din suflet. dar nu are putere peste cei ce n u-l asculta! 788b. Deci. fizica si psihica. ci presupune si o fata sociala. nemaiavând ce face. nimeni nu se mântuieste singur. dar care poate tine o viata întreaga . caci. daca a trebuit sa fuga rusinat. facându-se curate. dupa zeci de ani de lupte dinl auntru. Noi. Nu în zadar semnul Crucii îl numeste Biserica: "Arma nebiruita asupra diavolului. De acum începe razboiul mintii omului cu mintea cea vicleana.treaba de începatori. spunem ca mântuirea nu se câstiga cu o fapta ra zleata. deoarece mintea lui fi . descrisa de Evanghelii. 3). de mântuirea sa se mai leaga o multime de oameni. lupta pentru mântuire. 783. Filocalia vol. poate sa-l duca pâna la boala epilepsiei. mii de ani de-a rândul. Fireste ca si noi în lupta cu patimile . El e "acela" care va veni în numele sau . ca nu-i lasa (diavolul n. vine în persoana sa se razboiasca cu noi. acesta-i chinul pacatului sau ca. ca numele lui Dumnezeu". prin gura lumii. dupa slabiciunea la care-l gaseste. nu suporta impresii prea tari.nu al lui Dumnezeu . 787. dupa ce Iisus l-a batut pe potrivnic în pustie. De la aceasta deosebire încolo. Spre razboiul acesta însa sa nu îndrazneasca nimeni. 786. (As întreba pe cei ce nu au cruce: cu ce semn va aparati voi de diavol ?) Ei însa nu au semn. t otusi. fiecare. si prin aceasta sa-i întineze iarasi în cele dintâi. 785. biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia când îl îmbia cu momeala plac erii din materia lumii. acolo de unde doar Iisus a început lupta. Raspunsuri catre Talasie. E lucru stiut si probat de medicina ca spaimel e (traumatismele) peste puterea de rabdare a sistemului nervos îl dezechilibreaza si. în societatea omeneasca stapânita de acela. Mândria lui nu poate rabda bataie. daca a fost batut când se lupta cu noi din afara. a venit sa-l bata si în lume. urmând pe Domnul. Caci "acela" va primi sa fi e împarat peste stralucirea tuturor împaratiilor pamântului (Matei 4. despre care zice Sfântul Ioan Scararul ca: "Arma mai tare în cer si pe p amânt nu avem. caci cel rau stie doar ce vorbesti nu si ce gândesti si ti le nimiceste.n. Diavolul da sfaturile lui la toti.evreu d e neam. Sa nu vorbesti niciodata despre proiectele tale. muritorii n-avem de a începe lupta de la aratarea fat isa si personala a potrivnicului. caci nu e un razboi de gluma. Deci.

Si te trimit sa propovaduiesti si sa faci cutare si cutare. ci naluceste si el o lumina. Vrajmasul. Asa se preface în chip mincinos si în înger al lumi nii (2 Corinteni 11. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. pe poimâine. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. Pe cine poate sal întoarca împotriva lui Dumnezeu. Cu trecere de vreme. Deci. trimite si el. ci vrea necredinta tuturora . Cum zice un Parinte. de aceea îl pâraste neîncetat înaint ea lui Dumnezeu. printr-o sing ura întorsatura maiastra a vicleanului.dupa voia lui cea rea . Diavolul stie cât iubeste Dumnezeu pe om. nebunul la o mândrie mai mare. ca face bine . caci l-ar fac e scrum si nu poate sta într-însa. De aceea. si nu râvneste. 799. ci lupta nebun cerând: 1. cu a tât mai vârtos o cere Lucifer.nu va avea astâmpar decât în ziua când ar izbut i sa ucida pe Dumnezeu si sa-L azvârle din inima si mintea celui din urma credinci os ramas pe pamânt. Chinurile cele de pe urma. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. moarte învataturii Sale. se cred pe sine stapâni si împarati. în paruta lui împ aratie. de la început pâna în zilele acelea. dar calatoreste fara sfat si întrebare. începatorul nebuniei. care este Sfânta Liturghie. 3. 798. ci în minc iuna. Orice ascultare de Stapânul adevarat al lumii e o dauna în împ aratia "stapânului" nebun si orice ascultare de stapânul nebun al pamântului îngramadest e pe oameni sub povara unei datorii sau greseli facute lui Dumnezeu. împaratia fiind de drept a lui Dumnezeu. ucenicilor Sai. satana s-a mai iscusit în rele. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. 791. 14) si în hristos mincinos (Matei 24. a scopului ultim al virtutilor si cu asta a redus la nimi cul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. ca asa cere boala lor. vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor. Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini.o mare fapta buna. cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu îndrazneala dupa daruri dumnezeiesti. Stiti cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare si pretind sa li se supuna oamenii. 794. 800. iar în locul Lui sa-si împlânte în sufletul omului ca pe o sabie a iadului. CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE . pustiire Biseri cii Sale si oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pururi. 24) si înseala pe multi. îngramadeste pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de plata lui Dumnezeu. Antihrist . Dar. deci. trimite Dumnezeu vedenii. desertând virtutile în sacul spart al patimilo r si culegând. Trimi te Dumnezeu slujitori. prin patimi. chipul sau de fiara. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. Iata-ne. îmbie sufletului ispita în tâi. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. 797. orice iubire. îl învata si el sa iubeasca pe Dumnezeu si-l lauda. Cel rau vrea sa ocupe scaunul lui Dumnezeu. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. nu în întelesul ca s-ar putea apropia sa strâmbe adevarata lumina. 2. "Acela" nu se multumeste numai sa însele pe oameni cu amânarea pocaintei pe mâine. o face. 792. zicând: "Eu sunt hristos!" (Luca 21. S-a facut de-o îndrazneala nemaipomenita.care nu se multumeste numai cu necr edinta sa. de vreme ce el nu sta în adevar. mai aici. 8) bucuros. moarte crestinilor. Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel. în schimb. e o risipire. multa si adânca deosebire a gândurilor. Cu un cuvânt: contraface tot ce face Dumnezeu si da de râpa pe oameni cu multimea înselaciunilor. în care va lucra toat a puterea Satanei. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. ca-I risipeste avutiile. Trebuie. la batrânete. 790. propovaduie ste si el. 8). moarte lui Dumnezeu. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. rânjind (1 Petru 5. strâmba întelesul oricarui cuvânt. chivernisita de oameni cu ura. încât si lumina dumnezeiasca o contra face. nu cu iubire. pe cine iub este pe Dumnezeu.. decât aceea de a term ina o data cu Dumnezeu. si orice ura . cea prin placere. 4.fara sa priceapa unul ca acesta ca a cazu t la lauda straina si ca în credinta lui s-a încâlcit un fir subtire de putere vrajmas a. care este lumea întreaga. înainte de dobândirea smereniei statornice. cele de la Antihrist. se arata si el. Drept aceea. 796..ind nebuna. 795. 793.

era un profesor exceptional. Deci av ea o posibilitate de a formula ceva. Parintele Arsenie a fos t unic. în '42. cum este de infinita si marirea Lui. Asta le place la multi. Zice: "Ma. dar nu convinge". sau ca: "Bobul lui de grâu se preschi mba în taciune. nu era un inginer comun. Cât de departe e Rasaritul de Apus. sa-l îmbratiseze. Si respectivul spune: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva" . orice ar fi fost. Si zicea Parin tele ca: "Mustrarea învinge. în formularea de mai sus. Când le spun ca Parintele a zis ca: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". sa-l aseze iarasi în starea din care a plecat. sa-l aju te. adica de la informatie la convingere. ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul. Stateam în fata acestei icoane si o prezentam un ui cadru universitar de la Sibiu. Cândva stateam în fata unei icoane facute de Parintele Arsenie la Bucuresti p entru manastirea noastra. am bagat de seama ca le place. De p ilda. nu toti din lume se prapadesc. nu numai Teologie. o formula. oricâte rele am face. Sau zicea Parintele ca: "Cea mai lunga cale e calea care d uce de la urechi la inima". o icoana cu Adormirea Maicii Domnului. Noi putem sa parasim pe Dumnezeu. Cum miluieste un tata pe co . personal. ca sa-l primeasca. fiul n -a plecat niciodata! El a ramas în inima tatalui. Nu poate iubi un sfân t pe Dumnezeu. atâta a departat El de noi faradelegile noastre. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e.ba mai mare decât lu mea asta! Si anume a zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos îi mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu". si-l asteapta. ci a studiat si arta. cât ar fi sfântul de mare. care se gaseste acum în Muzeul manastirii noastre. si vrea sa-l primeasca. si zic: "Eu cred ca Parintele Arsenie este un geniu". Parintele Arsenie a zis o vorba cât lumea asta de mare . daca era profesor. avea 32 de ani si deja avea un nume mare. l-a asteptat într-un fel. asa este si mila Ta".TEOFIL Parintele Arsenie a fost un om cu o capacitate sufleteasca deosebita si c red ca Parintele. de vreme ce se spu ne: "Ca precum este marirea Ta. Avea o putere de sinteza deosebita. Apoi el a studiat mult. Sau cândva spunea el asa: "În mintea strâmba si l ucrul drept se strâmba". Din câti oameni am cunoscut eu lucratori în Biserica. daca era un doctor. nici toti din manastire se mântuiesc". sa-l sarute. Pentru ca din inima lui. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. el imediat avea raspunsul. iar el se crede grâu nedreptatit". sectia pictura. dar sunt sigur ca are înca ceva ". Când îi puneai o problema. oameni i râd. nu l-a mai tinut locul : a alergat înaintea lui. Unic prin gândirea lui. în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos. dar când l-a vazut ca vine. Adica daca era in giner. ar fi fost un om deosebit. Cu o astfel de afirmatie. Parintele ne da încredere în bunatatea lui Dumneze u. prin stilul lui de lucru. prin cuvintele acestea: "Cât e de sus cerul deasupra pamântului atât de mare e bunatat ea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dânsul. însa eu. a facut Scoala de Belle Arte. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. în inima Maicii Domnului. pacatosii. caci se afirma si în rugaciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici. Cum a ajuns la aceasta Parintele nu a spus niciodata. si alearga înaintea lui. unde se spune ca tatal nu l-a asteptat pe fiul care se în torcea. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. ca mila lui Dumnezeu este tot atît de m are. mi-a si spus un cuvânt. în manuscrisele lui. a facut si ceva Medicina. Asta a fost Parintele Arsenie. era un doctor deosebit. Pâna traim în aceasta viata Dumnezeu nu ne para seste. în iubirea lui Dumnezeu fata de noi. când l-am întâlnit eu pentru prima data. oricât de departati am fi. tot atît de infinita. cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pacatos . si toate acestea la un loc i-au dat capacitate a de a lucra ca un om bine înzestrat si cu o cultura bine pusa la punct. Si zic eu: "Nu stiu daca are o cultura perfecta. El a avut o înzestrare nativa deosebit a si cînd l-am cunoscut eu. c unostea si chestiuni de medicina. asa cum ramânem noi în inima lui Dum nezeu. Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât drag ostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. dar Dumnezeu nu poate sa ne paraseasca pe noi. în general. Cuvântul spus de Parintele A rsenie. cred ca a avut o înzestrare de la Dumnezeu pe care daca nu o ai nu poti fi niciodata ceea ce a fo st Parintele Arsenie. dupa cum citim în pilda cu fiul risipitor.

asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dânsul" (Psalmul 102. iar el se crede grâu nedreptatit. dar nu convinge. pentru bucurie. cu circulatie mai al es în lumea din Apus: "Un sfânt trist este un trist sfânt". Daca esti deschis spre ajutor te poate ajuta o mul de lânga tine si omul superior tie. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima.piii sai. E necesara si informatia. Într-o astfel de situatie. cât cea de la informatie la convingere. "Cînd greseala s-a facut în tine asezare si adevar". Ajutati-ma sa va pot ajuta. Oameni de informatie religioasa sunt mai multi decât c ei ce au convingeri religioase. 10-13). poate tot atât de lunga. Pâna la inima mai e o cale lunga. 11). ci îsi explica el mai bine cele pentru s ine condamnând pe cei ce vreau sa-l îndrepte. credinta noastra fiind "izvor de bucurie". cel ce se crede a fi drept. adica de l a informatie la convingere. Sa luam. Pentru a putea folosi suferinta spre binele sau. niste atitudini care nu sunt destul de bine gândite si controlate. pictura în fata c areia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce viziteaza Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata. Asa obisnuia sa spuna Parintele Arsenie. Cuvântul acesta ne aduce aminte de un cuvînt asemanator. am bagat de seama ca le place. Când le spun ca Parintele a zis ca "în mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". Mintea se strâmba în urma patimilor si se îndreapta pe masura curatirii d e patimi. Dar a ramâne la informatie înseamna doar a fi la începutul drumului. cre stinismul fiind "religia bucuriei". "la urechi". si zice nu! Daca tot trebuie sa suferim. Parintele a fost întotdeauna pentru optimism. atunci nu te poate ajuta. când o ai ca d eprindere si o mai si justifici. Începutul oricarei îndreptari este sa-ti r ecunosti greseala. si asta se întâmpla des. însa de convins nu c onvinge. Este si aceasta o cugetare la care e bine sa luam aminte. macar sa nu suferim zadarnic. ci tu esti cel care poti sa fii ajutat. vede lucrurile drept. Asa caracteriza Parintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune s i care nu cauta si nu primeste îndreptarea. ci doar taciune. ci e pacat de moarte ". Când mintea se îndreapta. dimp otriva. Asta le place la multi. "cea mai lunga cale". Asta înseamna ca nu cel care vrea sa te ajute te ajuta cel mai mult. tuturor celor care vor sa braveze si nu se gând esc la urmarile pe care le pot avea. dar daca nu-l recunosti superior. aminte la cuvântul de mai sus si sa-l împlinim în cele doua laturi ale lui. omul trebuie sa creada c . Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. deci asa cum sunt ele. În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. fara sa si fie de fapt. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. deci. "În m intea strâmba si lucrul drept se strâmba". care urmarea pentru oameni o min te dreapta si lucruri drepte si îndreptare spre mintea cea buna. Mustrarea învinge. pentru ca omul e ste fiinta care poate zice nu. ca si constrângere. oamenii râd în general. Sa-ti feresti capul de frig si de prostie! E un cuvânt care merita sa fie stiut si urmat. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. Are si mustrare a rostul si puterea ei. Valoarea acestui cuvânt o intuiesc toti cei ce îl aud. Bobul lui de grâu se preschimba în taciune. De la învingere pâna la convingere e o cale lunga. îl judeci si-l calci în picioare. caci noi îl aducem înaintea v izitatorilor si închinatorilor nostri. doar învinge. atunci "nu mai e greseala. mai ales atunci când au prilejul sa vada o pi ctura a Parintelui Arsenie reprezentând Adormirea Maicii Domnului. ca bucuria Mea sa fie întru voi si ca bucuria voastra sa fie dep lina" (Ioan 15. ba. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. care adeseori se face prin auzire. dar ea. cât cea de la urechi la inima. Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sai: "Ac estea vi le spun. el putând fi de folos tuturor celor ce nu iau aminte la ei însisi. nu mai e bob de grâu. spre raul lor.

s-o rezolvam . Daca m-as întâlni cu acela car e a spus asa. glicogen. sa cunoastem încarcatura data de altii si pusa în noi. ci unui parinte. i-as spune ca nu are dreptate. Cel putin. putem sa ne cunoastem. De p ilda. vara.a suferinta are un sens pentru el. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. sa-i spuna daca a facut ce i-a spus. Nasteti-va sfinti! Parintele Arsenie îi îndemna pe oameni sa nasca sfinti. Pari ntele vine si da ceva pentru trup si zice: Oxigen. un cuvânt pe care eu îl socotesc cel mai important cuvânt pe care l-am auzit de la el din câte stiu ca le-a spus si le-a scris. mi-a si spus un cuvânt. Sunt unii care spun ca e destul calugarului sa doarma un ceas. nici refuzul. Eu am dat un îndrumar pentru suflet. am gasit în volumul XI din Filocalie ca trebuie sa dormi cel putin sase ore. cel care întelege si stie cum sa suporte suferinta. somn. Si Parintele Arsenie zicea ca cel putin sase ceasuri de somn conti nuu. nici toti din manastire se mântuiesc". Se cunoaste ca Parintele a învatat medicina si ca de fapt el îsi dadea seama ca omul este si trup. Ma. Deci. chiar daca pe moment nu întelege. nici toti din manastire se mântuiesc. adica zahar din ficat. Foarte c orect! Ce rost are sa mearga. Bineînteles. ca sa-i spuna a ltul. Zicea Parintele Arsenie referindu-se la trup: "Fiecare dintre noi ducem u n necredincios în spate". Glicogen: sa ai o hrana rationala. somn.. Parintele Arsenie zicea: "Nici abuzul . adica înseamna si mai mult. Zice: "Ma. când l-am întâlnit eu pentru prima data. sa aflam neg ativele noastre. Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. o formula.. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de via ta crestina. el imediat avea raspunsul. Parintele zicea ca de doua ori trebuia sa se întâlneasca omul cu el: o data cân d îi spune si a doua oara la moarte. nu mie. De curând. Avea o putere de sinteza deosebita. nu mai sufera. a vea o posibilitate de a formula ceva. de f apt. Si când începem sa ne ocupam de noi însine. Stiti de ce? Pentru ca somnul e o b inecuvântare de la Dumnezeu si Parintele si-a dat seama de lucrul acesta. nu vreo zece ceasuri. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina". Dumnezeu sa-l odihneasca. anume: "Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca". cum merg unii. nu toti din lume se prapadesc. zic: "Mai. sa traiesti în aer cât mai bun. caci numai asa poti sa ai un echilibru organic. nici mai mult nici prea putin. Ce înseamna asta? Aer cât mai bun . ce ti-a spus Parintele Arsenie?".. ca sa-i spuna unul. si-apoi aduna la cuvinte de folos si nu împlineste nimic! Oxigen. ca un cuvânt de folos. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. nici refuzul". nu e numai suflet. . glicogen. Si tânarul acela spune: "Stiti ce mi-a spus? Oxigen. se culca pe la zece si se scoala a doua zi tot pe la zece. În legatura cu sexualitatea în familie. Cu mine de doua ori trebuie sa se întâlneasca omul. Cum? Pri ntr-o hrana rationala. Sa ai glicogen. Când îi puneai o problema. cum d orm unii acuma. pe atunci student la teologie. în manuscrisele lui. nu toti din lume se prapadesc. Bineînteles ca pentru a naste sfinti trebuie sa fii sfânt sau trebuie sa tragi de tine spre idealul sfint eniei. Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate. E cam prea mult. Si stiind eu ca a fost la Parintele Arsenie. mi-a spus cândva un cuvânt. ca nu stiu ce. Dupa aceea somn. e ma i rational Sfântul Varsanufie decât cel care a scris în Pateric ca e destul sa dormi n umai un ceas.. dar aceasta cere timp si osteneala. Parintele Arsenie. Nici abuzul. A trecut pe la mine un tânar care a fost la Parintele Arsenie. De fapt.

de aceea îndraznim sa spunem: fiti atenti. Densus (jud. disciplina Patrologi e si literatura postpatristica. adica sa nu faci risipa de en ergie sexuala. Cine face curte nu face carte. Prea Sfintitul Dr. Din 1991 este cad ru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad. MARTURII P. ca si când ar spune faptele oamenilor: Fii atent ca tu cum esti acum. credinciosii români ortodocsi din Banatul Iugoslav au epis cop.Prea Sfintite Daniil. S. pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea sa ia aminte la el. Noi ne-am alcatuit în tine. apoi spre Institutul Teologic . yoga. la 15 ani. Conceptia de viata crestina. îl cãutau tinerii si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. Tocmai de aceea folosim si resursele firest i. Si al cincilea punct: sa ai conceptie de viata crestina. Între 1986 . sa stii ca esti noi. cu atributii în administrarea Episcop iei Române din Iugoslavia (cu sediul la Vârset). nu sunt si nu voi fi niciodata vrednic a multumi îndeajuns lui Dumnezeu. . fiind hirotonit preot la 10 aprilie 1984. S. de a îndumnezei firea. nu faceti abuz.S. adica sa nu umbl i dupa alte conceptii de viata. prin harul si îndurarile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. zen si altele. tu esti ceea ce ai simtit. La 25 martie 1984 (dupa absolvirea I nstitutului Teologic din Sibiu si a cursurilor postuniversitare ale Faculta!ilor de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si Tesalonic-Grecia) intra în monahism la Mana stirea Hodos-Bodrog. pentru faptul ca. în persoana P. ca episcop vicar si administrator al Episco piei Ortodoxe de Vârset. la Timisoara. Hunedoara). Si Parintele si noi care spovedim. m ai îndeaproape. care a formulat îndrept arul de viata.Astazi. com. Daniil Partosanul Parintele Arsenie Boca . ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa". somnul si energia vit ala.Al patrulea punct: sa-ti pastrezi hormonii. pe care nu vrem sa o risipim pe placeri. Cartea vietii tale esti tu însuti. "Tu esti noi". aici. nu faceti risipa de energie sexuala. ci cuiere de haine calugaresti. În primul rând. venite c a din partea lui Dumnezeu. petrecute în viata mea. Daniil Partosanul.1999 este preot la Prislop si Densus. câta o avem. Sa este unul dintre cei ce au lasat frum oase urme în spiritualitatea Tarii Hategului. în mod deosebit. ci vrem s-o canalizam spre binele nostru material si spiritual. sunteti unul dintre putinii care l-au cunoscut. pe acest "ctitor al Filocaliei românesti" . a dez voltãrii omului pentru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. întâlnim oameni darâmati prin abuzur i si. marturisesc înaintea lui Dumnezeu si înaintea tuturor cititor ilor ca pentru patru lucruri.o abordare simpatetica a relatiei tânar-duhovnic1 "Parintele Arsenie stia cã la tinerete se pune temelia vietii omului. Între 1999-2000 ctitoreste schitul Retezat. hrana rationala. Sale Daniil Partosanul. . Episcop vicar al Mitropoliei Banatu lui cu atributii în administrarea Episcopiei Române din Iugoslavia Dupa 160 de ani. Simteai. tu esti ceea ce ai facut. Unii dintre calugari nu sunt calugari. respectiv spre Seminarul Teologic din Caransebes. La 31 martie-1aprilie 2001 este hirot onit episcop vicar al Mitropoliei Banatului. tu esti ceea ce ai citit. cum îl numea un alt mare ctitor al iubirii de Frumos . Pe o pictura facuta de Parintele Arsenie cu Judecata de Apoi e scris: "Tu esti noi". mi-a îndrumat pasii spre Teologie. Tu esti noi. P. când îti vorbea Parintele Arsenie. ne statorniceste în gândul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire. Asa dorea Parintele Arsenie. stiu eu. câte le avem la îndemâna: aerul (aerul bun). tu esti ceea ce ai vorbit. pe Parintele Arsenie Boca. Nascut la 23 septembrie 1957 în Hatag el. tu esti ceea ce ai gândit.si l-am amintit aici pe P arintele Dumitru Staniloae. Domnul Hristos a fost rastignit cu spatele pe crucea materiala si cu fata pe crucea spirituala.

la începutul celui de-al doilea an de stud entie la Sibiu. iesind la pensie .Eram student la Sibiu. tot acol o. În primul rând parintii mei. sa-i pastoresc si sa-i conduc sp re Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Dupa ce a lucrat o vreme în Schitul Maicilor la Bucuresti. trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si sa-mi plec capul cu nevrednicie pentru harul arhieriei la care m-a chemat si pentru slujba de ierar h si de episcop în Biserica Sa. Prima întâlnire cu Parintele. spre Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii Aristotelice din Tesalonic .de spre Parintele Arsenie. Sibiu. trebuie sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca mi-a îndrumat pasii înspre viata monahala. În al doilea rând. Sa Mitropolitul Nicolae al Banatului. mai întâi spre manastirea Sâmbata Brâncoveanu unde am fost frate. de statura neopatristica. de apreciat. dupa ce a pictat pa rtial biserica "Sfântul Elefterie" din Bucuresti. conducatoru l spiritual al Oastei Domnului în anii '70 si '80. Bucuresti. de cunoscut. În al treilea rând. mai apoi spre manastirea Hodos-Bodrog unde am fost calugarit si în ce le din urma spre sfânta manastire Prislop unde am putut sa fiu mai mult în apropiere a Parintelui Arsenie. c omuna Mihailesti. Am ajuns la Sfintia Sa. prin multe încercari. atât de cinstit. m-a rascolit. acum.S. în biserica la Draganescu. si nu datorita Decretului 410 n. a Parintelui Arsenie Boca. colegii p rofesori si studenti de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad unde predau în continuare Patristica. ca si toate celel alte. din apropierea Bucurestilor. m-a marcat profund. Sfintia Sa este cel care m-a îndrumat spre studii si cursuri de doctorat. . h arismatica.Mai vorbiti-ne putin despre prima întâlnire cu Sfintia Sa! .din Sibiu. dupa aceea spre cursurile de doctorat de la Bucuresti si. pentru faptul ca. auzind de la maicile de la manastirea Prislop . fiind doctora nd la Bucuresti. în ultimii ani ai vietii Sfintiei Sale. . pentru totdeauna. Ce "urme" a lasat Parintele Arsenie în viata Prea Sfintiei Voastre? . întrucât fusese pe nedrept scos din manastirea Prislop prin Decretul 410 din 1959 (Parintele Arseni e a plecat din Prislop la începutul lui mai '59. în ziua de 26 octombrie.De fapt. mai apoi. Dumnezeu mi-a rânduit pasii.a fost cautat si cercetat duhovniceste de o adeva rata "avalansa de oameni". sarbatoarea Sfân tului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. dupa ce am calatorit cu trenul o noapte. satul meu natal fiind la aproximativ 7 m spre sud de sfânta manastire Prislop. profesorii de la Caransebes.P. În viata mea personala.cum spunea Sfintia Sa însusi . de la Sibiu spre Bucuresti. duhovnicesc si chiar profetic. fratele Traian Dorz. din jud. care. unde Sfintia Sa. cu Sfintia Sa am avut fericirea sa fiu de doua ori în calatorii si drumetii în Muntii Retezat. pedago gic. În al patrulea rând. Tesalonic. am avut prilejul mai mult si mai îndeaproape sa-l întâlnesc. au în persoana mea un iera rh. de mai multi ani .Grecia.Întâlnirile cu oamenii mari ramân. spre Parintele Arsenie Boca. Dar în mod cu totul si cu totul aparte. Parintele Arsenie.o pensie mino ra.unde petreceam vacantele de vara. m-a zidit sufleteste si du hovniceste. Întâlnirea cu Sfintia Sa a fost decisiva în a lua hotarârea de a intra în monahi   . Hunedoara . cu totul si cu totul deosebit în viata m ea.n . De asemenea. pe care l-am cunoscut de asemen ea. un rol crucial l-a avut si-l are persoana si personalitatea duhovniceasca. pe ca re l-am întâlnit întâia data în casa parohiala a bisericii sale ortodoxe din Draganescu.). când. la Ghelar si în alte parti. de cautat si de recunoscut chiar si ca sfânt de catre o multime uriasã de credinciosi. marcate de amintirea si prezenta lor. Apoi preotul care m-a botezat si mi-a îndrumat pasii spre seminar ul teologic. Pe Parintele Arsenie l-am frecventat discret si clandestin în toti anii cât am fost apoi student la Sibiu. silindu-ma si straduindu-ma sa-i calauzesc. m-a remontat. care m-a prop us pentru alegerea si hirotonirea întru arhiereu. picta si lucra în semiclandestinitate la biserica ce astazi îi poarta pictura expr imata si reprezentata într-un mod deosebit în stil neobizantin curat ortodox. si unde . Dupa aceea. pentru fratii nostri români ortodocsi din Banatul Iugoslav. Î. în 1968 a început pictura bisericii parohiale ortodoxe din Draganescu. în toamna anului 1979. unde a lu crat vreme de 15 ani cu multa dragoste. din nefericire. mai multi oameni au avut roluri deosebite. Biserica Ortodoxa. o data la Sinaia. cu rabdare. Pun aceste cuvinte în ghilimele pentru ca îi apartin si e u însumi l-am auzit zicând aceasta. era atunci civil. dupa 160 de ani.

a ortodoxiei si a Bisericii.. crestini care sunt deschisi mai mult spre acel simt al sacr ului. dar mai ales mâine si. cum am fost si am ramas eu.Legatura dintre un începator. se închina si cer mijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. Pr in urmare. ca mai devre me sau mai târziu va veni timpul rânduit de Dumnezeu când Parintele Arsenie Boca va fi canonizat. mesajul Parintelui Arsenie pentru noi. 17 decembrie. de o multime de credinciosi. Parintele Arsenie a purtat si a mentinut aprinsa în veacul nos tru o constiinta crestina.R. neiubit de m ulti. în viitor. pentru noi. cum le explica problemele si necazurile si cum îi po vatuia si îi sfatuia. duhul Sfintiei Sa le de la Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. ne ocroteste. mijloceste pentru noi. cu s iguranta!)? . dragostea fata de Hristos. filocalica. atâta câta este. pictur a Sfintiei Sale de la biserica din Draganescu vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. care sunt pietrele de temelie ale vietii mele duhovnic esti. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. cel mai mare din veacul nostru si din vremea noastra.Cuviosul Arsenie a fost . Am o multime de cuvinte. care radia si pe care-l transmitea personalitatea Parintelu i Arsenie. Eu sunt si gur ca pentru neamul românesc. duhovniceasca. Vin. cinstit si în timpul v ietii. ca si pentru cei care nu l-au cunoscut. toti. între 1986 si 1 988. al sfinteniei. la sfatul si povatuirea Sfintiei Sale. Am multe cuvinte de la Parintele Arsenie. când l-am întâlnit pentru ultima data .unul din cei mai mari teologi-duhovnici ai neamului românesc. si l-a ales pe urmãtorul: Un raspuns crestin la nelinistile vremii. si Parintele Ar senie nu poate fi exprimata si explicata în cuvinte. cu siguranta. a cautat un subtitlu acestei carti.Ce credeti ca ar spune lumii de azi Parintele Arsenie (si o spune. Serafim de Sarov a fost pentru ortodocsii rusi s au Sf. un mare parinte al Bisericii noastre.Sfintia Sa trecând la cele ve snice în 28 noiembrie 1989. în mod deosebit. românii.Parintele Arsenie a fost un om exceptional. în mod deosebit pentru cei care l-am cunoscut. daca nu cumva pentru totdeauna. Sfintia Sa a fost un mare duhovnic. toti. iubit. prin rugaciune. în Biserica. Pentru mine personal. pentru lume. prin citirea Sfintelor Scripturi. ne-a lasat Cararea Împaratiei ca pe o calauza pentru viata duhovniceasca. si mai ales dupa moarte. ascultându-l cum vorbea cu oameni i. despre trairea în Hristos. apostolica si patristica d e cel mai înalt nivel si de cea mai adânca si profunda simtire si traire. ne calauzeste.O. a fost un pictor bisericesc. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. pentru poporul român. de acolo de unde este. care ma tin launtric. unde vin crestini din to ata tara si chiar si din alte parti. Iar mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. Grigore Palama pentru greci si pentru ortodoxia ecumenica sau alti si alt i sfinti din istoria crestinismului. de o multime de oam eni ai lui Dumnezeu. neapreciat de multi. . prin umilinta si pocainta . a f ost un zugrav de suflete. Care e "pozitia" Prea Sfintiei Voastre fata de aceasta consideratie? . Neînteles de multi. si sunt sigur ca. de povatuiri. a fost însa cautat. Despre Parintele Arsenie trebuie sa vina vremea. pentru ortodoxia româneasca. de înv ataturi.Atunci când Parintele Arsenie si-a ispravit de scris si de redactat Carar ea Împaratiei. ceea ce Sf. m ormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si im portante în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. . ne povatuieste. ca si pentru cei ca re nu l-au recunoscut si nu-l recunosc. dar si mustrari.sm. aprind o lumânare. si eu sunt absolut sigur. a fost un predicator de statura patristica. îmi placea sa stau în apropierea Sfintiei Sale. de sfaturi. în Harul si Darul Sfântului Duh si al Sfintelor Ta ine.Ce sfaturi deosebite va dadea Parintele? . un om extraordinar. cre dinta în Hristos. în Mântuitorul Iisu s Hristos. pentru aceste cuvinte care m-au zidit launtr ic. Parintele Arsenie va fi pentru noi. . stimat. cât mai curând posibil. si marturi sesc cu toata responsabilitatea mea de episcop si membru al B. este credinta în Dumnezeu. Pe Parintele Arsenie l-am reîntâlnit de mai multe ori la Manastirea Prislop . acestei scrieri-testament a Sfi ntiei Sale. asta zi. pentru fa milie.o spun cei ce l-au cunoscut si i-au recunoscu t Cararea Împaratiei . în Ortodoxie.un de am ajuns preot slujitor. si multumesc lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie. am auzit multe cuvi nte. poimâine. pentru Biserica. un om a l lui Dumnezeu. sa s e scrie mai mult. pentru tara. se roaga. sa se vorbeasca mai mult. cum le asculta necazurile.

.Amintiri. Cum se raporta Parintele la tineretea si tinerii vremii Sfintiei Sale? . a atotprezentei lui Dumnezeu. Cu doisprezece ani înainte de a ajunge printr-o bursa sa studiez în Grecia.Un cuvânt de mângâiere si de alinare? . au urmari si în viata noastra sau lasa urm ari si în viata urmasilor. dar si trecutul. Parintele Arsenie punea foarte mult accent pe viata du hovniceasca. pe constiinta atotprezentei lui Dumnezeu. Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-am trait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum. Hr. gândim sau vorbim. si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. puterea si iubirea lui Dumnezeu. trairile noastre. de faptul ca Dumnezeu este în orice loc si în orice timp si ne vede. prin lacrima. prin umilinta. duhovnici. st iind de acest lucru. Si. sa cautam sa întelegem vremurile pe care le traim s i mesajul lui Dumnezeu în vremurile acestea destul de tulburi. destul de pline de incertitudine. prin poc ainta noastra. crestinul.În legatura cu amintirile si experientele si trairile deosebite în preajma Parintelui Arsenie. îl cautau tinerii. altele vor fi vorbele noastre . în viata oamenilor sa întâlnim un sfânt. Si acesta este un lucru foarte important si foarte nec esar si-n vremurile de astazi. a dezvoltarii omului pen tru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. Parintele Arsenie promova ideea legii ispas irii. astazi. ierarhul sa fie constienti de ato tprezenta lui Dumnezeu. Pa rintele Arsenie mi-a spus si mi-a dat de înteles acest lucru. de cea neofilocalica. fara îndoiala.Parintele Arsenie. cum spu nea si scria Sfintia Sa: "Am vrut sa pun mâna pe radacina durerii care nu este alt a decât pacatul". Eu a     . ierarhi mai ales. . .mut at la Domnul în anul 107 d. de cea crestina si ortodoxa.scrise si adresate în epistola Sfântului Policarp catre acest episcop al Smirnei. Însa pot sa amintesc doar faptul ca simteai în prezenta Parintelui Arsenie ca te vede. monahul. pacatele se cuvine sa fie ispasite. simtirile noastre. te cunoaste. simteai prezenta lu i Dumnezeu si Îl simteai pe Hristos traind si vorbind în Parintele Arsenie.în viata noastra. ucenic oarecum si parinte apostolic. Cunoastem cu totii cuvintele celebre de pe m ormântul lui Kant: "Cerul înstelat deasupra mea si constiinta morala din mine". Si aceasta a fost si este esentiala. . nu-mi îngadui acum sa vorbesc despre ele sau despre toate aces tea. Adica om ul. preotul. a acestei constiinte. venite ca din partea lui Dumnezeu. martirizat la Roma si sfâsiat de fiarele salbatice în arena romana . În explicarea necazurilor si a problemelor oamenilor. di scipol al Sfântului Ioan Evanghelistul: "Toús airoús atamántane!" . spovedite . fost episcop al Antiohiei. Si. dezlegate si stinse în harul. când îti vorbea Parintele Arsenie.Citeste vremurile! Datori suntem si noi. iertate.. Era si e ste un lucru extraordinar . ne simte si ne stie tot ceea ce facem.Sa abordam putin relatia tânar-duhovnic: Prea Sfintia Voastra . Poate va rândui Dumnezeu o vreme când voi scrie acest e lucruri într-o carte despre viata Parintelui Arsenie si despre semnele pe care D umnezeu ni le-a trimis prin viata si lucrarea duhovniceasca a Sfintiei Sale. credinciosul. traind acest adevar dogmatic. sa citim. a faptului ca pacatele noastre sunt cauzele durerilor noastre. ca sa se ridice oameni ai lui Dumnezeu.Parintele Arsenie aprecia. Parintele Ars enie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului. monahi.. de cea neopatristica. preoti. ne aude. adevarati . a crucilor pe care oamenii le au de purtat. sa descifram. dar aceasta se leaga de cea duhovniceasca. experiente singulare. de la Dumnezeu. pacatul savârsit sau urmarile pacatelor mostenite de la mosii si s tramosii nostri. pentru ca este imposibil. De aceea. foarte mult pe tineri si cauta sa-i îndrume ca sa-si închine tineretea lui Hristos si Bisericii Sale. crestinii. prin rugaciune. prin smerenie. destul de instabile .As aminti cuvântul Sfântului Ignatie Teoforul. si îti intuieste viit orul. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa. pe dezvoltarea în fiecare o m. Si multe alte lucrur i care s-au împlinit la vremea potrivita conform spuselor si cuvintelor duhovnices ti ale Sfintiei Sale. în fiecare suflet.. Simteai. fiecare în tr-un fel sau altul. prin citirea si studiul Sfintilor Parinti si prin întreaga noastra traire si con ceptie de viata crestina.cum spunea cineva . purtatorul de Dumnezeu . gândurile noastre.. si nu numai. care sa fie calauze si care sa fie povatuitori pentru ceilalti. ca-ti stie nu numai prezentul. de la parintii nostri. Aflându-te în prezenta si în apropierea Parintelui Arsenie. Însa nu vreau sa fiu înteles gresit si sa accentuez doar faptu l si latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie.

ca de câte ori l-am întâlnit pe Parintele. Atunci Parintele o tinut s i o predica. n-o spus unde o avut in tuitia hainei de nunta. Arhimandritul Teofil Paraian2 Despre Parintele Arsenie am auzit pentru prima data în anul 1942 prin april ie. Nu se sprijinea de pereti zicea Parintele. Eu am staruit încât m-am întâlnit cu Parintele si în 30 august 1942. notarul din sat mi-a dat voie sa fo losesc masina de scris de la Primarie si i-am scris o scrisoare la care am primi t raspuns prin intermediar. am tinut-o minte poate pentru ca stiam ca o tine un om deosebit . si-o dat Parintele seama ca e din pricina ca o întâmpi nat vedenia cu "Doamne".". ca sa ajunga sa aiba "h aina de nunta". pacat care atunci când si-o dat seama ca l-o facut. fiind la Manastire la Sâmbata. prima si ultima la drept vorbind. Dupa ce am aflat despre Parintele Arsenie Boca i-am scris o scrisoare. stia despre Manastirea de la Sâmbata. aceasta ne mentine si aceasta ne va duce si ne va trece în vesnicie. mai întâi Parintele o vorbit despre haina de nunta. Era o zi de Duminica si era Duminica în care sa citit din Evanghelie Pilda cu Nunta fiului de împarat. un preot tânar. a zis at unci: "As fi mutat si ceea ce nu se poate spune aici". ca rezultat al vietii pe care a dus-o probabil Parint ele Arsenie. tinând un fel de cuvânt îndrumator pentru credinciosii care erau de fata la Manastire.. copilul o zâmbit. si-atunci o spus el ca cuvântul "Doamne" se adreseaza num ai lui Dumnezeu si Domnului Hristos. Mi-a scris ca din partea Parintelui si mi-a atras atentia asupra ruga ciunii "Doamne Iisuse Hristoase. din judetul Sibiu. si si-o dat sea ma ca el o facut acest pacat. Am înva tat în iunie 1942 sa scriu la masina de scris.s adauga: "Cerul înnorat deasupra noastra si credinta crestina din noi". tinut a de Parintele Arsenie Boca avea trei teme . dar la Sâmbata fiind. Parintele Arsenie Boca l-a delegat pe un diacon de l a Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus sa-mi scrie el un raspuns ca din parte a Parintelui. . Eu de fapt pe Parintele Arsenie Boca nu l-am auzit vorbind altadata decât în Duminica aceea si a doua zi dimineata. ucenici ai Sfintilor Pa rinti. dupa masura noastra. plutea în aer si copilul i-a aratat cu mâna spre Parintele. un om cult. murdara ca o spalatoare. Mi l-a pus în atentie Parintele Ioan Opris. Si-atuncea. doar ca copilul i-a atras atentia ca el mai are un pacat pe lânga cel care se arata în pata de pe haina si pacatul acela. Si spunea el ca ar fi facut orice numai sa-si vada haina curata. a vazut un copil care plutea în aer.. nici macar Maicii Domnului. si zicea Parintele ca si-a vazut haina. daca timpul o va cere". de data aceasta curata. în 31 august 1942. Se facea ca e în biserica Manastirii. El mi-a dat si ideea sa ma fac calug ar. ucenici ai lui Hristos. care era paroh în satul meu. dupa Evanghelia de la Mat ei. Nu a spus ce pacat. luni. satul T opârcea. Sa ca utam sa fim crestini cât mai mult. E vorba de diaconul Vasile Sortan care în cele din urma n-a mai ramas la Manastire. în locul acela unde se trece din pronaos în naos. Adevarul este. Si a spus ca pentru el cuvântul din Sfânta Evanghelie despre cel care o intrat fara haina de nunta a fost un cuvânt de care s-o poticnit el de multa vreme. orice lucru de jos din lumea aceasta din câte se pot face l-ar fi facut. dupa ce s-a încadrat în Manastire. El atunci s-o uitat la el însusi si si -o vazut haina cu care era îmbracat. cu omul care neavând haine de nunta a intrat totusi la nunta si care a fost scos afara legat de mâini s i de picioare si aruncat în întunericul cel mai dinafara. altul o suta din roadele duhovnicesti. adica a hainei pe care o purta. adica sa-mi atraga atentia asupra rugaciunii cu care se mântuiesc ca lugarii.anum e. Dupa o vreme. si asta reprezenta un pacat. Eram un grup restrâns de studenti teologi de la Si biu si ne-a zis urmatoarele: "Sa va întariti convingerea în credinta încât sa fiti gata sa va puneti capul pe butuc. Aceasta n e tine. nu o spus cât a vreme o trecut de atunci. fac aici o paranteza. Stia despre Parintele Arseni e Boca. Iar în încheiere as dori sa amintesc un cuvânt pe care Parintele Arsenie mi l-a spus într-una din primele întâlniri. ceea ce însemna ca o nimerit. Prima predica pe care am auzit-o. expresia este a lui "ca o s palatoare". sa ad ucem unul treizeci. în întelesul ca la un moment dat si-a vazut haina cu care era îmbracat. Am ajuns la Sâmb ata în dimineata zilei de 30 august. în locul acela mai strâmt. o fost preocupat de curatirea hainei. altul saizeci. cu adaosul care este numai în Sfânta Evanghelie de la Matei. dupa ce si-o vazut haina murdar a ca o spalatoare.mi-aduc aminte foarte bine de predi ca aceea. o avut o vedenie. cu o pata pe ea cam d e o jumatate de metru. ucenici ai parintilor duhovnicesti si fiecare.

Vroia sa se odihneasca . responsabilitatile îndrumatorului de suflete. Înca ceva: dupa ce o tinut cuvântul catre credinciosi. deoarece copiii pot sa aiba neputinte de pe urma faptului ca parintii nu sunt destul de linistiti. ca acel cuvânt nu îl caracterizeaza la drept vorbind si nu stiu daca ex ista într-adevar o vina în chestiunea aceasta. niciodata nu m-am gândit ca Parintele Arsenie este omul cu doua pacat e. preocupat de chestiuni de felul acesta. pe un student în medicina care urm a sa mearga pe front. din Epistola I catre Corinteni cap. sau în continuarea aceleiasi paranteze. 11. despre care el n-a spu s ce este. as putea zice vocatie pentru asta. predica. pentru ca bolnavi nu sunt numai între crestini si nu sunt numai între crestinii nevrednici sa zicem. Unul reflectat pe haina. erau niste copii. Iar daca nu-i vei anunta. era vorba despre necazurile care le vin parintilor prin copii. atunci sângele lor se va cere din palma ta. ca o pata. O atras atentia ca atâta vreme cât cineva care a fost în razboi si se întoar ce acasa si înca mai are visuri cu groaza pe care o trait-o pe front în timpul razbo iului.sau de câte ori am vorbit despre Parintele. unde sunt cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manânce din aceasta pâine si sa bea din acest pahar. as zice eu ca nu stiu daca cineva poate sa fie vinovat de pe urma faptului ca întâmpina o vedenie cu un cuvânt. De ace ea printre voi sunt multi slabi si bolnavi si buna parte mor". daca esti pus strajer si îi anunti pe oameni despre iminenta pericolului ei vo r muri pentru pacatele lor daca nu te vor asculta. si celalalt care a fost de pe urma faptului ca a întâmpinat vedenia cu "D oamne". Ma gândesc eu acuma ca cuvintele acestea ale Sfântului Apostol Pavel se refer a mai ales la o boala si la o slabiciune sufleteasca. Da' Parintele a interpretat chestiunea aceasta cumva si în înteles fizic. De fapt am avut. L-o tinut foarte mult. sau o venit vorb a despre el. poate fara nici un pacat la drept vorbind. cuvântul adresat stajerului. de avea slujba cununiei. Asa ca Parintele era de atunci. ca si boli le fizice de multe ori sunt de pe urma faptelor rele pe care le fac oamenii. Am vorbit putin cu el dupa Slujba. Aveam 13 ani si jumatate. ci sunt s i înafara de crestinism. pe mine nu m-o exceptat. o citit din cartea Proorocului Iezechiel. câta vreme mai are astfel de traume sa zicem. ca cine manânca si bea Trupul si Sângele Domnului cu nevrednicie manânca si îsi bea siesi osânda. Dupa aceea Parintele o spovedit în ziua a ceea de 31 august 1942. respectiv toti oamenii pot fi bolnavi si slabi si morti. sau am vorbit cu el. s-o ocupat pu tin si de niste copii care erau acolo de fata si le-o vorbit despre constiinta s i o formulat definitia cugetului sau constiintei ca fiind: "Glasul lui Dumnezeu care vorbeste în noi si arata ce este bine si ce este rau". Dorinta mea era sa ma fac c alugar. El nu vorbea Dum inica cu oamenii pentru ca era împresurat de multi credinciosi si atuncea el vroia sa faca deosebire între o zi de lucru si o zi de Duminica. în special în capitolul Ereditate si spirit si în subcapitolele Copii caz uti între tâlhari si Copii nascuti în lanturi. Mai fac o paranteza. Le-o zis despre cazu ri când parintii sunt responsabili pentru copiii lor care vin în lumea aceasta cu de fecte. caci chiar si un pahar de vin pe care îl bea cineva care dupa aceea s e angajeaza la conceperea unui copil este daunator pentru copilul care urmeaza s a se nasca. sau cu mai putin de doua pacate. Ast a a fost predica Parintelui. Si Duminica seara mi-o spus un cuvânt care mi-o ramas de atuncea: "Nu toti cei din lume se prapadesc. când îi spune Dumnezeu proorocului: Fiul omul ui. o spovedit întâi pe un tânar. de responsabilitatea parintilor pentr u copiii lor. Dupa aceea m-o spovedit si pe mine. A treia tema a fost în legatura cu Sfânta Împartasanie. în sensul ca întotdeauna . nici toti cei din manastire se mântuiesc". desi el o si exceptat pe unii. E l s-o prezentat pe sine atunci public în fata credinciosilor care erau de fata ca un om cu doua pacate. o pus în atentie faptul ca sotii nu trenuie sa consume bautu ri alcolice. Deci nu o fost posibil sa stau de vorba cu el decât Duminica sear a. A citit din Sfânta Script ura a Noului Testament. dar tu vei fi nevinovat. sau mie mi s-o parut ca l-o tinut f oarte mult. din 194 2. A fost singura spovedanie pe car e am facut-o la Parintele. la sfârsitul capit olului. nu are voie sa se angajeze la conceperea copiilor. O atras atentia asupra faptului de a fi oamenii cununati la biserica. sa se retraga. Lucruri pe care dupa aceea le-o dezvoltat si le-o prezentat în Carar ea Împaratiei. A doua tema pe care a tratat-o Parintele a privit responsabilitatea preot ului. A doua zi o tinut un cuvânt de îndrumare pentru credinciosii care erau de fat a.

Manastirea a început cu trei oameni. De aceea Parintele o lucrat cu t oata capacitatea lui. deci mama baiatului. nici nu a fost publicat în Filocalia. Era si cu desene exp licative. pentru ca nu s-au prezentat multi abs olventi de Teologie. în sensul ca o fost calugarit de Par intele Arsenie la Prislop. Mitropolitul nostru. Baiatul din Hârseni avea un tata care gângavea. Si Parintele. mi-as fi dorit sa vorbesc cu calugari. Pari ntele Serafim si cu Parintele Arsenie au fost trimisi de Mitropolitul Nicolae Ba lan la Sfântul Munte ca sa cunoasca realitatile de acolo. Parintele Arsenie o stat acolo trei luni. si dupa acee a în 1940 s-a asezat si Parintele Serafim care venea de la studii din Grecia. manastire Voevodala zidita de Constantin Brâncove anu. si aveau si dreptate. ce manânca. Si Parintele si-o dat seama ca e o tare ereditara. Sau o fost un caz în Sâmbata de Sus. ca îi descoperea Dumnezeu. si pe ceea ce îi spunea figura. ci el o lucrat si cu niste lucruri stiintifice. a fost un om cu dar de la Dumnezeu. Niste lucruri de felul acesta le-am avut în vedere de pe atuncea si mam prezentat la manastire la Sâmbata cu dorinta sa ramân la Manastire. cred. Parintele Arsenie. Sunt cuvintele Mitropolit ului Antonie. Duminica trecuta. care de fapt nu e autentic. nu era ea ca toti oamenii. Si cu ocazia asta o spus de câteva ori ca Parint ele Arsenie a fost un calugar mare. De exemplu un cuvânt al Sfântului Ioan Gura de Aur despre rugaciunea de toata vremea. Nu s-o putut. contând. Parintele nu stiu daca lo trimis sau nu sa-si faca analiza sângelui. din 1939 din martie începând si s-o în tors si s-a asezat la Sâmbata. o sfintit o troita la intrarea în Manastirea noastra. având si cunostinte de arta. Parintele. Când vorbea. cum traiesc. Ve neau oamenii la el cu fotografia cuiva si ziceau: uite. ca e u n sânge bolnav.mi-o parut bine sa aud despre calugari. în ceea ce priveste cunos tintele medicale. cât dorm. Dar. cum dorm. dupa ce a terminat Teologia. El. cu m se roaga. Bineînteles ca nu si l-a putut duce la îndeplinire decât în parte. El îsi dadea seama de tarele ereditare si le explica. cu trei candidati la calugarie. Si tot atuncea o frecventa t si cursuri de medicina. care a ajuns profesor la Teologie prin purtarea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan care s-a interesa t foarte mult de Academia Andreiana pentru care o format profesori. putea sa-si dea seama si de pe figura omului despre starea lui sufleteasca. a pomenit Mitropolitul de Parintele Arsenie ca de un "mare duovnic al v remii sale" si ca de un "Zalmoxis al neamului românesc". La noi la Manastire o fost o carte în biblioteca. în special de genetica. gângavea. Si Parintele Serafim o ramas acolo 6 luni la Sfântul Munte si un an scolar la Atena la Teologie. o carte intitulata: Revelation du visage . Si-apoi el tragea niste concluzii. Mitropolitul îsi dadea sea ma ca începe cu oameni nepregatiti în alta manastire si atunci i-o trimis la Sfântul M unte. Si la sfintirea monumentului. acea cruce de marmora.cum descope ra fata starea interioara. care vroia sa se casatoreasca cu un baiat din Hârseni. dupa cum ziceau oamenii. a fost trimis de Mitropolitul Nicolae Balan la Bucuresti unde o urmat Scoala de "Belle Arte". sa mai întrebam pe cineva. cu Parintele Nicolae Mladin. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928 când Mitrpolitul Nicolae Balan s-o îngriji t de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. si anu me: cu Parintele Arsenie. nu stiu pe unde o mai apu cat sau pe unde mai este. Si sotia respectivului. o fata. la fel. Mitropolitul voia sa ai ba acolo numai absolventi de Teologie. Parintele Serafim o adus de la Athos un caiet cu texte ascetico-mistice d ar nu numai din Filocalie. asa se zice ca nu e aut entic. as fi vrut sa stiu ce fac calugarii. pentru ca Mitropolitul Nicolae Balan care o r estaurat manastirea de la Sâmbata. zilele trecute. dar si-o dat seama ca ceva nu-i în regu la. fara sa-i dea o explicatie i-o spus fetei: "Sa nu te casatoresti cu Gheorghe. N-o trebuit sa mergem mai depa rte. Chiar si de pe fotografii. Cu gândul acesta a pornit. pentru ca era talentat la pictura. Deci Parintele nu a lucrat numai cu asta. Sau îi buna. Din 1949 stiu de cartea aceasta. care i-o fost într-un fel ucenic. ca nu o sa avet . Îi trimitea pe unii dintre credinciosii care veneau la Parintele sa se duca sa-si faca anali za sângelui si sa vina cu rezultatul la el. nu era ea destul de luminata la minte. asta este fata cu care v reau sa ma casatoresc si Parintele zicea: Nu-i buna. De aceea. De exemplu. De fapt chestiunea a tratat-o Parintele Arsenie. O facut pictura si sculptura.

Dar. au un baiat. cu pregatirea pe care o avut-o si cu cunostintele pe care le-a avut a lucrat mai bine decât am fi lucrat ceilalti care nu aveam astfel de cunosti nte si pe care nici nu trebuie sa le ai neaparat ca sa fii îndrumator de suflete. Si anume. Nu ma i recunoaste oamenii. Ori Parintele putea stii asta si fara sa aiba dar de la Dumnezeu. dar o fata infirma. dintr e care unul e calugar la noi la Manastire. ar fi cazul s a te îndrumeze sa te casatoresti. Eu. s-a recasatorit. Ea nu l-a înteles pe P arintele. la o clinica si s-a constatat ca femeia e bolnava. de vreme ce i-o spus ca. ar fi sustinut-o si în suferinta si nu ar mai fi facut nici un caz. Însa acuma o ajuns si el în declin. La spovedania mea Parintele m-a întrebat un lucru care mi s-a parut curios ca ma întreba. Parintele si-o dat seama ca cev a nu e în regula si i-o spus baiatului: "O iubesti?". si spirituale. Pentru c a Parintele stia ca copilul este oglinda parintilor. Fata avea ceva la un ochi. Si o luat-o. A luat -o în casatorie. chiar daca m-am mirat. Dumnezeu stie pâna la urma daca e esec sau nu-i esec. pâna unde ajunge spectrul vital al existentei noastre. nu sa suporti o casator ie. ca fiecare dintre noi suntem sinteza înaintasilor nostri . de la trei ani. Parint ele are dar de la Dumnezeu. De la o vreme. Si au 5 copii totusi. d e la o vreme. Si cu as ta rezolva o chestiune sau nu o rezolva dar. i-am spus de multe ori: mai. dar te-ai gândi asa. bineînteles ca. a vrut sa stie daca parintii mei sunt. dupa aceea mi-am dat seama de ce mi-a pus-o. pentru ca ea era infirma nu numai fizic. Probabil s-a gândit la aceas ta ca. strabunici. Parintele i-a pus-o în vedere odata când s-a dus el a colo la Draganescu. în orice caz.i copii sanatosi". dac a o iubeste.. sa v ada eventual din ce tâlhari am aparut eu în aceasta lume. Dar el o l ucrat cu toate mijloacele lui. Parintele vroia sa intre în legatura cu înaintasii mei. bineînteles. desi. Si copilul. I-a aratat-o si dupa aceea el a fost preocupat de chestiunea aceasta. ca fiecare dintre noi aduce m o încarcatura din strafunduri de existenta. daca ar fi iubit-o.. poate ca la vârsta aceea. un caz din Ludisor. în sensul ca nu putea m erge foarte bine. are vreo 80 de ani. Dar ea totusi s-a casatorit si-o avut un copil. nu mai are tinere de minte. Ori. avea un fel de schiopatare. m-a întrebat daca mi-a venit vreodata în minte sa omor vreun om. Acuma. el s-a despartit de ea. sau ceva de felul acesta. într-adevar. are sângele contaminat. avea un picior mai scurt. el traieste si acuma. Si dupa ce s-au casatorit ei sau dus la Cluj. si Parintele i-a spus sa se casatoreasca. sa o ia. Sa amintesc un caz: un preot din Sibiu. Traiesc totusi împreuna. Realitatea este ca nu e bine si i-am zis eu c a e un esec al Parintelui Arsenie. Parintele Casian. când e vorba de casatorie. Au mai fost si alte cazuri. Si atunce a Parintele o zis: "Ia-o". O fost si nereusite multe în viata Parintelui în sensul acesta. bunici. ca ar vrea sa se casatoreasca. am avut niste parinti. nu i-am dat un raspuns evaziv. Si asta s-a socotit un esec al Parintelui Ar senie. În sensul ca l-a îndrumat sa se casatoreasca cu fata cu care s-a casato rit si nu o duce bine. îsi spunea punctul de ved ere. si o zis ca l-ar interesa o fata. ca o stiut ca nu o sa am copii sanatosi si ca vor mu ri. Un barbat o vrut sa se ca satoreasca cu o fata. i-am spus ca niciodata nu mi -a venit sa omor un om. În realitate.parinti. fiind un nevazator. nic iodata nu calcula un raspuns. ci sa te fericesti în casatorie. unde lucra Parintele pe atuncea. nu o fost un esec al Parintelui. fiind un "om nascut între tâlhari". ceea ce gândea el c a sunt. ca daca te duci la cineva sa te îndrumeze. Ca el. personal. nu o mai putut nici sa vorbeasca si la sapte ani o m urit. Bineînteles ca persoana respectiva o spus: o avut dreptate Parintele. Multumesc lui Dumnezeu. S i omul nu o mai vrut sa stea cu ea. în orice caz nu l-a înteles pe Parintele ca Parinte si poate nici ca sot. în orice caz. de 13 ani si jumatate nu era cazul sa îmi puna o astfel de întrebare. tu esti un esec al Parinte lui Arsenie. dar acum nu-i bine. Si. A d us-o foarte greu. Este un preot în apropierea noastra si tot asa s-a dus la Parintele si tot asa i-o pus în atentie o fata. i-am dat raspuns ul care era de fapt. Si atuncea Parintele i-o zis: "ia-o pe ast a". nu pot zice ca Sfînta Terez . fiind un "copil nascut în lanturi". sotia este functionara la o banca. am impre sia ca uneori si cauta sa faca pe omul care stie multe si ca stie bine ce stie. Ceea ce facea Parintele. Parintele se socotea întotdeauna asuprit de sotia lui. nu o duc bine. Parintele Arsenie era întotdeauna la îndemâna oamenilor. Copiii îi sunt sanatosi. Si el o zis: "Da". o început sa aiba îndaraptari fizice si. Ce îi venea prima data în minte aceea spunea. si asta e interesant de stiut si de retinut.

Dar a avut o activitate cu rasunet în constiinta oamenilor. Important însa este ca eu mi-am adus am inte si ca am folosit îndrumarile pe care mi le-a dat. Aveam cinci clase facute la Cluj si am continuat clasa a sasea la Timisoara la o Scoala Speciala si dupa aceea am fost elev la Liceul Loga. sa zic "Doamne". nu-si mai aducea aminte de mine si nici de îndrumarile pe care mi le-a dat. miluieste-ma pe mine. 1942 a intrat în atentia oamenilor si oamenii e rau sensibilizati atuncea. niciodata sa nu tragi la tinta! Tragi în gol". Nici atunci si nici dupa aceea. Fiul lui Dumnezeu. Mergeau parintii copiilor. Si asta arata ca Parintele. . m-a dus totusi la ceva. la ceea ce sunt prin scoala. Dumnezeu stie de toate. tragând aerul în piept. în orice caz. care i-a sensibilizat pe oame ni. având o experienta. am auzit ca Parintele a venit la Sibiu si ca e la Profesorul Nicolae Mladin. în 1942. Ca or fi având si ei vreo vina. Nu prea erau perso nalitati de seama Parintelui pe vremea aceea. Si Parintele nu a zis sa fac scoala. Parintele a lucrat si în niste conditii care au favorizat stilul lui de luc ru. Parintele a avut o activitate deosebita si Parintele a fost o personalita te puternica de atuncea. mi-o spus ca aceasta e rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii. ne-au îndrumat bine. Mergeau oamenii sa se roage pentru ei. Adica el ce mi-a zis de fapt sa zic "Doamne. În 1949 cred. d eci fara sa inspir si fara sa expir. cu cineva care stie ce is pite pot veni. M-a îndrumat Parintele atuncea sa fac rugaciunea cu care se mântuiesc calugar ii. însa am facut mai mult la fara frecventa. Spunea cineva ca i-a spus: "Mai. fiziologic si social în care am ve nit în lume. fiind deja student la Teologie în anul I. ci simplu si ca gândire. au fost oameni de treaba si-au vazut de îndatoririle pe c are le-au avut. totusi. de fapt. cu un om care practica rugaciunea. . nefiind absolvent de Teologie si neavând vârsta la care se poate hotarî cineva sa se faca calugar si având si deficienta cu care am strabatut p rin viata. Am luat aminte la ce mi-a zis Par intele. Si anume. Nu ne alegem noi parintii si nici parintii nu ne aleg pe noi si venim în lume în contextul fizic. Fiul l ui Dumnezeu. Parintele si-o dat seama de asta si atuncea a zis.. daca si-a dat seama ca eu nu pot ramâne acolo. Chiar în toamna aceluiasi an.. ca as pute a face eu ceea ce fac calugarii. un lic eu de vazatori.. Altceva nu mi-a mai spus în legatura cu asta. am plecat la Timisoara. pentru ca eu am mers pe directia scolii si eu ma bucur ca am mers pe dire ctia scolii. Eu nu am tinut seama de ce mi-a zis Parintele si am facut scoala. Nu pot zice lucrul acesta.a de Lisieux: "Sa stiti ca eu am avut niste parinti sfinti". pacatosul". Fiul lui Dumnezeu". ar putea trage niste concluzii si ar pute a sa ma directioneze. ca daca eu m-as fi ocupat de rug aciunea de toata vremea cu exclusivitate. Acuma a avut dreptate. poate ca as fi ajuns la niste performa nte sau la niste rezultate pe care le presupunea Parintele. odata cu aceasta. în întelesul ca el. s-o lipesc de respiratie în felul urmator: Între respiratii. care chiar daca nu m-a adus l a mântuire. Daca ma duceam la manastire. Cu Parintele nu m-am mai întâlnit 23 de ani. din 1941. Acuma nu ma mai pot gândi ce ar fi fost daca ar fi fost al tceva. eu ma duc sa fac scoala. ne-au crescut. Doar mi-a spus ceva care zic eu ca nu a fost o îndrumare foa rte bine gândita. Dupa aceea m-am dus si l a Teologie si asta m-a favorizat si pentru preotie. Însa eu nu am putut fa ce lucrul acesta si eu i-am spus Parintelui ca nici parintii mei nu ar fi de aco rd sa renunt la scoala. Mi-a spus un student care îl cunostea de la Sâmbata. De aceasta pot sa zic eu ca P arintele Arsenie a fost un ctitor la existenta mea. nu numai simplu ca forma. pacatosul". A zis: "Da. Adica. mi-o spus ca aceasta rugaciune sa o zic în gând. Era o situatie speciala. adica sa zic: "Doamne. Iisuse Hristoase. dupa 23 de ani. la o Sco ala Speciala. dar. ci în gând. care. Când l-am întâlnit a doua oara. sa le dea binecuvântare. eu am zis ca daca nu pot sa ramân aici la Manastire. plecau pe front si Parintele îi îndruma. pe la începutul anului . dar scoal a nu te duce la mântuire". avea o putere de sinteza si o putere de patrundere si scotea niste concluzii bune. mergeau c opiii împreuna cu parintii. Iisuse Hristoase. Si nu mi-a zis sa iau legat ura cu un îndrumator. miluieste-ma pe mine. ma rog. acolo unde se întâlneste o respiratie cu cealal ta. sa zic "Iisuse Hristo ase. si dând aerul afara din piept "miluieste-ma pe mine pacat osul". nu cu c uvântul vorbit. cred ca n-ajugeam eu niciodata mai mult decât un calugar simplu si calugar simplu simplu.

a si avut. Unii s-au spovedit la Parintele. Un grup de oameni de 20 sau 50 de persoane porn eau din Poiana Marului dimineata si seara erau la Sâmbata.) Eu. o autoritate. Pe atuncea. Si Parintele nu mi-a dat-o în buna. zic eu. c a student la Teologie în anul 2 a venit la Sâmbata împreuna cu colegi de-ai lui. cât mi-as fi dorit sa vorbeasca el cu mine. orice stia . Desi era deosebit si era mai bun ca Parintele Arsenie ca inima. sa-l vad a pe Parintele Arsenie. Era un om cu o cultura bin e pusa la punct. Dar nici ei. pur si simplu. Totusi. ca hai sa v orbim. Parintele Arsenie era plecat când a m mai ajuns eu la Sâmbata. pentru ca în acea Duminica în care am fost eu erau multi la manastire. Desi era. De aceea el nu a avut niciodata o înaintare. În 1949. Poate nu l-a lumi nat Dumnezeu. Parintele Arsenie era dintr-o data. în societatea în care au trait? Ce a însemnat influenta Parintelui în existenta lor. Cei mai multi oameni sunt oameni simpli. pâna la sfârsitul vietii Parintelui si si dupa aceea. Nu zicea "dumneavoastra". si l-am rugat sa-i spuna Parintelui Arsenie ca sunt si eu acolo si c a as vrea sa vorbesc cu el. în timpul cât a fost Parintele la Sâmbata. Da ' realitatea asta este: nu a vrut sa stea de vorba cu mine. ca el e un om deosebit. Parintele Arsenie le tinea cuvântari în care punea în valoare cr edinta crestina. De fapt nu atata doream eu sa vorbesc cu el. nu a avut o caldura suflete asca. cum ziceam. i -a facut sa fie coplesiti în fata lui. oamenii. de la Poiana Marului. Par intele le vorbea la fiecare pe limba lui. ca temperament si c a formare nu s-au potrivit. în sensul acesta. De pilda. sa-l asculte. daca batea un cui trebuia sa-l scoata apoi ci neva si sa-l bata cumsecade. mai ales din patura taraneasca. nu stiu ce interpretari se pot da. Veneau oamenii de la 40 de m pe jos la manastire. a venit lume multa. Nu îl interesa.. Însa. Mitropolitul nostru Antonie. si lucruri tehnice. în sensul ca orice lucru pe care l-ai fi întrebat. Desi eu am gasit asta. Si astia erau cei care veneau. Pai veneau studenti de la Teologie din Bucuresti. Si asta a durat la Sâmbata pâna în 1948. domi na omul simplu. Parintele Serafim era atuncea conducatorul manastirii. eu. pentru ca intelectuali sunt mai putini si în societate. Am trimis vorba printr-un student care mergea la Sâmbata. Si. la sfârsitul lui octombrie. nu pentru oricine. Parintele tinea o predica hotarâta si cu fiecare vorbea asa. care îl cunostea de când era elev de liceu si care mergea împreuna cu parintii la Sambata. sa continui ce am început. în 1942. Desi. S-au înteles în sensul acesta ca nu s-au exclus. Dar toata lumea îl prefera pe Parintele Arsenie. Asta e necazul. nu a vrut. nu era chiar asa multa lume în jurul Parintelui... (.) Av ea asa o prestanta. asa cumva. de la egal la egal. ci fiecare a avut stilul lui de lucru. Ori. Mi-a convenit mie personal mai mult Parintele Serafim decât Parintel e Arsenie. în progresul lor spiritual? Deci. Ori. asa cum a zis si Parintele odata: "Oamenii ramân tot oameni". era mai de inima. o lipsa a Parintelui. nu pute a sa bruscheze pe cineva. Fiecare era mare în felul lui. Dar. Parintele Serafim. Dar niciodata nu as fi putut zice ca Parintele Arsenie e mai mic decât Parintele Serafim. ca om. poate nu am fost eu vrednic. si m-am întrebat de multe ori. Nu putea asa ceva. Adica eu as zi ce ca. o siguranta a cuvântului. Ori. pîna în 1949. l-am pretuit mai mult pe Parintele Serafim decât pe Parin tele Arsenie. o siguranta a verdictu lui. Miscarea asta s-a stins repede dupa aceea. eram student la Teologie si am aflat ca P arintele Arsenie era la Sibiu. te pocnea si ramâneai pocnit. sa-l admire. cu co lege de-ale lui. Veneau si de mai departe. (. mai cald la suflet.   . unde sunt oamenii aceia multi care veneau la Parintele? Ce a însemnat pentru ei întâlnirea cu Parintele. Ea a cosiderat ca Parintele a fost extrao rdinar. în viata lor de toate zilel e. cu Parintele Arsenie nu stiu daca as fi reusit sa formez o legatura din asta. ca din pleasn a bicului. Cu dânsul m-am înteles eu foarte bine de atuncea si am ramas în legatura toata viata. Parintele Arsenie i-a fascinat. Intelectuali erau mai putini. nu pe Parintele S erafim. S-au organizat la Sâmbata întâlniri cu Parintele Arsenie. saracu'. Plecase în 1948. Eram student l a Teologie si eram în vacanta de Pasti. Parintele Arsenie a fost un om cu o înzestrare deosebita. Nu s-au completat. Maica Teodosia Latcu a avut doua iubiri: pe P arintele Arsenie si pe maica Veronica. Parintele îi primea la spovedanie. Atunci. No bine. punea în valoare rezultatele stiintei. nu am mai ajuns la Sâmbata. cum se face o casa.La Sâmbata te puteai duce la doi duhovnici: la Parintele Arsenie sau la Par intele Serafim. venind pe jos.. în gener al.

dupa ce a terminat pictura la Draganescu. Si Parintele a fost între cei care au lucrat acolo. care nu ai putea zice ca e o un itate monahala. În 1959 a fost decretul si s-a aplicat în 1960. s-a retras si ea de la Prislop. care era absolventa de Teologie. Chiar si calugari care se ducea u sa-l vada pe Parintele aveau de suferit. unde au lucrat la Arta Manuala. A pictat icoane. Se facea pe atuncea Canalul D unare-Marea Neagra. S-au facut multe vorbe în legatura cu moartea Parintelui. Manastirea s-a desfintat atuncea. Mi s-a mai întâmplat o situatie dintr-aceasta în 1987. Apoi s-a întors la Prislop. sigur. si nu numai pentru Parintele. ca sa fie scutit de deranju l Securitatii. Dupa aceea. cu cei cu care avea ceva relatii sau care erau mai deosebiti. care s-a dus si ea la Prislop împreuna cu Parintele Arsenie si s-au ara njat lucrurile în asa fel încât manastirea de la Prislop sa devina manastire de maici. prin 1970 si ceva. acolo a si murit în 1989 si grupul acesta mai exi sta. în 1959. în mai. prin Departamentul Cultelor. În 1959 a primit ordin din partea Episcopiei Aradului. Si Parintele a ramas acolo ca duhovnic la obstea din Manastirea Prislop. care îl cunostea pe Parintel e Arsenie. Si am zis: Nu stiu d aca are o cultura perfecta. Parintele a avut acolo o întrerupere. Cum s-a ajuns la asta? Maica Za mfira. mai întâi în Sibiu. în general. Guvernul. a fost foarte mult urmarit de Securitate si maica Zamfira l-a ajutat pe Parintele. apoi în Rasinari si apoi s-au mutat la Sinaia. a gasit modalitatea sa scoata lumânarile din biserica si s-a apucat Parintele si a mai pictat-o o data. Nu aveam ce sa fac.) Între timp Manastirea de la Prislop a devenit manastire de maici prin staru inta Maicii Zamfira. ca stau acolo niste vi etuitoare care traiesc cum traiesc calugarii. în sensul acesta de a-l scuti pe Parint ele de relatiile cu oamenii. stateam de vorba cu un cadru universitar din Sibiu. obste care a durat pâna în 1959. A stat acolo cam vreo 9 luni. A fost o dispozitie pe care. În 1982. din munca lor. de fapt. Si apoi toamna a fost u n decret care a golit manastirile. si îi tinea d e seara pâna dimineata si dimineata le dadea drumul.nu a vrut. În 1969 a început pictura de la Draganescu. Ele au muncit la Munca Manuala. Pentru ca la Sinaia grupul acela de surori si de maici care au fost în subordinea Parintelui cândva la Prislop si-au cumparat o vila. în sensul ca în 1951-195 2. pe n ume Bologa. cam pe atuncea.) Parintele la Sinaia a murit. a fost arestat si dus la Canal. sa paraseasca Manastirea Prislop. s-a sfintit biserica de la Draganescu. În 1982 par ca. dar. Si asta a mers pâna în 1959. Parintele. care dupa aceea s-a parasit si la care au lucrat multi detin uti politici. Si atuncea. a dat-o st apânirea. au stat în Sibiu si apoi în Rasinari. a stat p rin Bucuresti. la Sinaia. pe lânga cultura pe care o are. Si zic si eu în legatura cu epitaful: Epitaful acesta este unul deoseb it. cred. maicile si surorile s-au dus la Si biu. Maica Zamfira e conducatoarea acestui grup. (. De fapt. În sensul acesta ca el nu a dorit sa mai aiba treaba prea mult cu oamenii. are "înca ce va". E o unitate monahala doar în sensul acesta. care a fost stareta la Prislop. A pictat-o în tempera prima data si s-a "pangarit". Si de la noi de la Sâmbata au plecat atuncea vreo patru insi. Parintele a stat în Bucuresti pâna în 1980. s-a sfintit bise rica de la Draganescu. a parasit Manastirea Prislop si s-a dus la Bucuresti.. în primavara... pe care Parintele a pictat-o de doua ori. a stat acolo. Parintele. facut de un Parinte despre care zic eu ca este un geniu. adica s-a a fumat de lumânari. 1981. cum zicea el. maica Zamfira a fost cerberul care l-a ajutat pe Pari ntele sa fie scutit de relatiile cu oamenii. o data cu Parintele. . Si domnul respectiv a zis: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva". Ori. Eu nu stiu daca si Parintele Arsenie cumva nu a avut o amestecare în toata treaba aceasta. În 1987 Parintele Arsenie era la Prislop. el a murit de moarte naturala.. A fost foarte dura. în special p e email. Maica Zam fira s-a dus cu Parintele. s-a retras. dar. mai vorbea el cu câte cineva. Acolo este un fel de asezamânt cvasi-monahal. A avut ceva cu rinichii. (. m ai ales cu oamenii mai cunoscuti. Îi baga într-o magazie acolo. Bine. în legatura cu epitaful pictat de Parintele si care se putea vedea de vizitatori în holul staretiei vechi. Acolo era plecat de la Sâmbata. Parintele a av ut acolo o chilie. Pentru ca a venit vorba de pictura Parintelui Arsenie. Si având el pregatire de pictor si de sculptor s-a angajat la Ateli erele Patriarhiei si a lucrat acolo vreme de 10 ani. facea în asa fel încât sa nu se ajunga la el. asta a fost în mai.

zic eu. sa-l întelegi si pe a cela care vrea sa faca un lucru peste tine. cinstind cu dumnezeiesti cântari". într-adevat a fost o întâlnire cu rost si cu olos. Adica. în întelesul ca trebuie sa-ti scuturi tina de pe ochii mintii . Mie n u mi-a prea convenit treaba asta. despre Duhul Sfân t Care-l învaluie pe Moise. Parintele Soima. ca a zis el vorba asta. de multe ori s untem limitati cu posibilitatile de a ne manifesta. Caci scuturând tina de pe ochii mintii vede pe Cel ce este si se învata cunostinta Duhului. l-a m spus de foarte multe ori si. zic eu. sa-l întelegi si pe acela care nu-si poate tine gura. Nu mi-a fost foarte comoda treaba si ma miram eu asa. nici nu are rost sa le îmblatesti de pe-o parte pe ce alalta. La Prislop nu am fost. Sa izvorasca di n sufletul tau niste cântari spre slava lui Dumnezeu. în cazul nostru. Da' zice: "Dumi tale zice îti dau voie. cântari din intuitia maretiei lui Dumnezeu. toate cuvintele Parinte lui. vroiam sa plec acasa. nu a vrut sa v orbeasca cu mine. aveam ne voie de un ajutor mai mult decât cineva care este într-o situatie obisnuita. Atunci eu am fost la Parintele Arsenie cu un student care a plecat în oras în tre timp. mi-a spus: "Mai. nu vorbesc cu el. Parintele mi-a pus în atentie un lucru care. Mi-a placut foarte mult cuvântul acesta si eu îl socotesc cel mai important cuvânt dintre cuvintele rostite de Parintele Arsenie. ca dumneata nu ai asa de multe bucurii câte avem noi". Mi-a pus în atentie Catavasia I din Cat avasiile Înaltarii: "Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit. asa ca e de mare importanta sa fii întelegator fata de neputinta omeneasca. ci Parintelui Serafim. Si zicea Parintele: "Teologie pot sa faca si pa gânii si necredinciosii". Adica. În 1965 când m-am întâlnit cu Parintele. Chiar si noi însine. cumva prin limpezimea sufletului. Poate mai avea el si niste dorinte de a face el niste experient e. Si anume despre cunostinta de Dumnezeu prin Dumnezeu sau despre cun ostinta de Dumnezeu prin studiu. îmi aduc aminte de scrisoarea aceea" si a cautat e l o modalitate de a se scuza. I-am mai scris o scrisoare la care a raspuns Parintele. pentru ca o stiam si a facut niste referiri la asta si mi-au pla cut foarte mult referirile. Si Parintele Soima se gândea ca e mai bine sa ramân. De exemplu. dar cred ca de masura asta nu este nici unul. sa-l întelegi si pe acela care te vorbeste de rau. într-o situatie speciala trebuie si u n tratament special. Dar noi trebuie sa cautam o cunostinta pe care ne-o da D umnezeu. asa ca sal aud eu pe unde merge si sa merg dupa el. domnule. Nu mai stiu eu cum a fost. Si a zis Parintele catre el: "Sa fii întelegator fata de nep utinta omeneasca". Si apoi nu am mai ajuns sa vorbesc cu Parintele decât în 1965.Nu stiu daca am continuat ideea aceea ca Parintele. dar si pentru ca. un parinte ca re a fost profesor de muzica si de tipic la Teologie. Deci. Desi eu zic ca ar fi trebuit sa vorbeasca cu mine si pentru ca l-am rugat. Când m-am întâlni t cu el în 1965. câte le stim si câte le putem sti. "Sa ai întelegere f ata de neputinta omeneasca". ce stiu eu? Dar. toate lucrurile acestea sa le categorisesti ca neputinta omen . dar dupa aceea mi-am dat seama ca a avut dreptate. Parintele m-a dus într-un birou si se ducea si lucra si dupa aceea mai v enea si mai stateam putin de vorba. Parintele o luat bagajul s tudentului acela si am iesit. am constatat ca neputinta omeneasca est e o realitate din care multi nici nu pot iesi. este bine sa îl aiba în ved ere oricine. în 1949. care acum e preot si e consilier la Sibiu. odata nu mi-a prea conveni t mie treaba aceasta. Bineînteles. Dumnezeu Care îi vorbeste. ca tocmai de aceea ca nu mi-a scris m-a avut el în v edere mai mult decât daca mi-ar fi scris si m-ar fi uitat.. Si când sa plecam.. Dar. aici este vorba despre Moise. gângavul a spus legea cea scrisa de Dumnezeu. El o iesit înaintea mea si nu m-a condus. ca tot alea-s. cum n-a fost.pentru ca avea Parintele vorba: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". dar dupa aceea mi-am d at seama ca a avut dreptate. ca vrea el sa-l faca. chiar daca nu vrei tu sa-l faca. Nu asa ca nu vorbesc. Da' nu mi-a mai scris. Parintele Simion Sasaujan era student în anul 3 la Teologie. lasa-l încolo de Teofil. ca o sa-mi scrie. Bineînteles ca am ret inut catavasia. fiind eu într-o situatie speciala. M-am gândit de foarte multe ori la lucrul acesta. sunt importante. Nu vrea u eu sa ma prevalez de niste lucruri. atunci când am fost eu în 1965 la Bucuresti cu baiatul acela. era o festivitate la Sibiu în legatura cu Mitropolitul Nicolae Balan. în sfârsit. despre conditia de a-ti vorbi Dumnezeu. dar stiu ca a fost vorba de asta ca vreau sa plec s i ca o mai vrut cineva sa plece si nu l-a lasat Parintele Soima. sunt lucru ri pe care Dumnezeu le stie. dar nu mie mi-a sc ris. era de Rusalii. mai ales.

cât si cei care nu l-au cunoscut.P. au fost îndrumati. Eu l-am preferat pe Parintele Serafim totdeauna. cum am retinut Catavasia de la Înalt area Domnului. de loc din Ci snadie si fiind în vacanta de vara am primit ascultare de la Î. un om care tine seama si de lumea aceasta. Daca ne gândim la to ate lucrurile acestea ne dam seama ca Parintele a fost. Sunt niste lucruri car e au ramas dupa Parintele. în viata manastirii si în viata Bisericii. fara sa se îngrijeasca cineva sa faca acolo niste banci si o masa. a fost si om cu dar de la Dumnezeu. din gândurile lui. adica gânduri de c atre sfârsitul vietii. de întelegere. Catre sfârsitul vietii îndemna sa nu se mai faca calugari.cu gândurile cu care a început c u acelea a si lucrat în general. deja vezi ca este un om de exceptie. L-am considerat tot deauna o personalitate puternica. sa o coboare scarile.. De exemplu la început îi îndruma pe multi sa se faca calu gari. a tuncea era duhovnicul Institutului de Teologie. des i m-am bucurat de toate afirmatiile lui care au ajuns la mine. Fântânita Parintelui Arsenie Fântânita de lânga manastire nu Parintele a descoperit-o. Eu nu am fost un admirator al Parintelui Arsenie. dar. Parintele a fost atentionat despre existenta acelui izvor de catre un fra te de la manastire. nu sunt gânduri de catre sfârsit. Mi-ar fi parut ta re bine daca se putea face un om din doi. Bineînteles ca îl caracterizeaza . fiecare este cum este. a avut si cultura. ca sunt gânduri de început. Serafim acuma. cu largime de gândire.S. contemporani cu noi. Unii dintre ei au retinut anumite lucruri. consider ca Parintele Arse nie a fost cel mai de vârf. a fost omul care si-a dat seama de niste realitati la care noi astialalti nu ajungem. care au lucrat în Biserica. m-a trimis P. sunt si sibian. Eu m-am mai întâlnit cu Parintele si de alta data. Nu ma gândesc ca nu au fo st în istorie personalitati cu mai multa priza la oameni decât Parintele Arsenie. Ar fi fost ceva exceptional. Nu se poate. care au aflat de la altii de Parintele Arsenie. glicogen. din câti stiu eu. cum am retinut eu rugaciunea de toata vremea. ca si care nu a mai existat altcineva în Biseric a. Si asa s-a dus Parintele la izvor si a vazut ca e apa buna. Parintele a fost cum a put ut el sa fie fata de mine. Si fratele respectiv a spus: Parinte. "Eram student în anul I la Teologie la Sibiu. si anume: un om cu mintea Parintelui A rsenie si un om cu inima Parintelui Serafim. "sa te duci sa stai 2 saptamâni la Sâmbata". Doar atâta îmi pare rau.. dar stim ca e mai greu. Si s-a facut ceea ce este acolo. Acestea le-a facut Parintele Efrem. . c hiar daca mi-au placut verdictele date de Parintele Arsenie. Se îndemnau unii pe alti i sa mearga pe la Parintele Arsenie. Parintele Ieromonah Dionisie Ignat de la Manastirea Albac povesteste împrej urarea cum Maria Silaghi si-a capatat întregimea trupului la "Fântâna Parintelui Arsen ie". somn. fiindca o ajutam tot mereu la biserica. un parinte care a murit în 1984. pentru ca avea scleroza în plagi de 17 an i. Si avea tot mereu nevoie de ajutor sa o duca cineva. sa o urce. într-adevar. îi duceam caruciorul sau o purtam în spate. un om mare. Desi am impresia ca Parintele si-a mai si schimba t din idei. Si Parintele a zis ca vrea sa-l vada si el. Culmea vietuitorilor si propovaduitorilor în contemporan eitatea noastra. în asa fel încât nu numai cei care l-au cunoscut l-au avut în seama. nu numai de lumea de dincolo. sa o duca la biserica. Cu vreo doua zile înaite de a merge la Sâmbata am tr ecut pe la ea si i-am zis: uite. A avut si autoritate.S. Fiind prieten cu Maria Silaghi. Si apoi gândurile lui din Cararea Împaratiei. C u toatea acestea. a fost si un om cu patrundere. la fântânita. cum am retin ut ca trebuie sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca.easca si sa-ti dai seama ca altfel nu se poate. Di n câti oameni am cunoscut eu. Nu el personal. Si-a d at el seama ca nu poti sa schimbi multe în lumea aceasta. Ani si ani izvor ul acesta a ramas asa. din cât cunosc eu. a fost si om cu perspectiva. probabil si pentru motivul ca si-a dat seama ca multi dintre cei care s-au facut calugari nu au rea lizat ceva deosebit în viata lor. cum am retinut faptul ca Teologie pot face si pagânii. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina. A fost un duhovnic mare. Serafim sa stau acolo la Sâmbata vreo doua saptamâni si zice: si noi ne-am gândit sa venim. sa stiti ca eu stiu un deva un izvor cu niste apa foarte buna. Acolo s-a vindecat o fata care 17 ani a fost în carucior si dupa 17 ani i-a venit puterea acolo. Era acolo un izvor na tural. în orice caz. ci a angajat niste oameni. s-a impus în constiinta multor credinciosi. Sa ne gândim numai la îndr eptarul acela de viata cu oxigen.

din pricina ca Izvorul apei celei vii L-au parasit si " si-au sapat fântâni sparte. Ele îsi risipesc cu profunzime si generozitate apa. Si am zis ca nu-i nimica . Apoi au venit niste turisti mai galagiosi si am zis ca hai sa megem. încet.de un ciob de sticla ascutit. Când îti lip seste masa pe care sa-ti asezi hrana.30 s-au ridicat niste nori de ploaie foarte mari si dadea înapoi sa nu mai me rgem. dupa împartasanie a stat la Sfântul Maslu. Era într-o vineri când am ajuns acolo. e le ne desfata prin nenumaratele curcubee stralucitoare. asa cum doua-trei pietre încinse bine în foc pot fi întrebuinta te drept plita. daca într-adevar sunt însetati. mâinile i se suceau. Însa facuse febra musculara si sâmbata nu s-a mai putut ridica din pat. împreuna cu sora ei. 13). Si când am ajuns la drum am spus ca acuma. era sora Ana. la izvor. Asta le spunea Parintele Arsenie credinciosilor atunci când v eneau la dânsul sa se plânga de preotii lor. sa o duc eu cu caruciorul pâna la izvor acolo. care au vazut si s-au minunat . La carucior zice: simt asa o putere în picioare hai sa mergem pâna l a drum. un cutit . ne ajuta Parintele Arseni e. dupa ce se odihneste. iar dupa Sfântul Maslu. îti fac semn   . sapa. chiar în vinerea aceea dimineata s-a spovedit. poti încerca cu un bat. pe fa ta. De toata starea asta rea a lucrurilor are sa dea seama si poporul. 2). caci t oata decaderea e de la parinti începatura . Deci. Pâna când vei da de apa . Si zice: ma tin de tine. Câte deosebiri nu întâlnesti la fântâni! Unele sunt extrovertite. un placaj poate face si el destul de bine treaba. Si s-a tinut. Unele. sa mergem pâna la manas tire. sapa. Si a zis ca tare ar vrea sa ajunga la izvor. cele cu cumpana."3 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) "Cei saraci si lipsiti cauta apa. La izvor l -am tras în sus. a f ost la Sfânta Liturghie. care nu pot tine apa" (Ieremia 2.prin cremene si iasca. a intrat în manastire pe picioarele ei. tot asa a zis: sa stii ca nu ma dor picioarele. erau bolova ni. La pârâiasul acela. Si când a ajuns la drum. Si pe la or a 14. dar nu o gasesc. De ob icei. Era 3 august 1990. La nevoie. când te prinde furtuna si n-ai casa. cu alte cuvinte spus: "Sapa." (Lucian Blaga) "Cele mai multe lucruri au loctiitori: când n-ai la îndemâna un ciocan si vrei totusi sa bati un cui. inima ne-adapa. ca n u mai îi de noi aicea. S-a spalat pe picioruse. ce Gura. erau vreo 2 m. Dar o fântâna cu ce sa o înlocuiesti? Fântânile nu au loctiitori. când mergea mai mult de 10 metri i se întorceau picioarele. iar un bustean poate une ori servi drept barca. sa nu mai sape "fântâni sparte"."Si preotului i se va întâmpla ca si popor ului" (Isaia 24. ci sa nasca sfinti. pe mâini. ca mi-e rusine sa nu ma vada ca ma treci în spate. cu un vadit temperament de artist. Ctitor fii fântânilor. adica Aurica acolo. frate. bine. 17). ca sa nu vada a stia ca ma duci în spate. pe la ora 15 ne-am înteles ca. ca era pietris. Acuma este în obstea Schitului din Retezat. ca era mai usor de tras. Apoi am dus-o în brate pâna la izvoras. Dar Dumini ca la Liturghie s-a ridicat si de atunci nu s-a mai asezat în carucior. Cele mai multe dintre ac estea arata un clar dezinteres pentru util. te poti adaposti într-o coliba sau chiar sub buza unei stânci. trecem printr-alta parte. ca ajuta Dumnezeu. care o mai îngrijeste. ca am vazut ca ai tras greu caruciorul în sus. erau a colo niste muncitori care s-au împotmolit cu masina si zice: trebuie sa ne întoarcem înapoi. daca n-ai oglinda sa-ti vezi chipul. E ra sora Iuliana. Da' am spus: haide sa mergem. peste care a trebuit sa trecem. daca tot mergem. pâna când ne departam. limba lor este uscata de sete" (Isaia 41. cutia de chibrituri . Si zic. am spus "Cuvine-se cu adevarat" si am mai spus niste rugaciuni. a mers si am ajuns pâna la carucior. totusi.da' zic eu. semete. Un scaun poate fi înlocuit de un bolovan. Si am ocolit putin masina aceea si ne-am dus pe mai în jos putin si am trecut si am împins caruciorul pâna acolo sus. poti folosi un lighean cu apa. haida sa mergem ca daca sunt si eu acolo va mai ajut si eu sa va ma i duc cu caruciorul. pot fi de folos o piatra sau tocul de la pantof. Si asa mai departe. Si am pornit încet. s-a împartasit. Fântânile de tara sunt mai r etinute si mai introvertite. decât de împins si l-am lasat lânga drum acolo sus. tine-te. Daca vrei sa faci o groapa în pamânt si n-ai sapa. S-a pregatit pentru spoved anie si pentru Sfânta Împartasanie. Îi îndemna pe oameni sa nu se mai vaicareas ca. Si eu am zis c a haide sa mergem. precum cele artez iene. Si atuncea a mers pâna la manastire.

de departe, te atrag, te îndeamna sa te servesti de ele. Pe altele, modeste, pitul ate sub câte un copac, având un mic acoperis conic, o palarie de protectie deasupra, trebuie sa stii sa le gasesti. Exista fântâni princiare, cu grifoni, delfini, scoic i si naiade, toate cioplite în piatra. Exista fântâni cazone, cenusii, plasate exact în centrul curtii închise a unei cazarmi. Exista fântâni serioase, grave, cu mecanismele bine unse, dar si fântâni glumete, care te împroasca si te stropesc atunci când te strad uiesti sa întrebuintezi apa pe care ai scos-o din ele. Unele scârtâie de batrânete din t oate încheieturile si au ghizdurile antice si acoperite de muschi, altele îsi procla ma, cu trufie, printr-o inscriptie, vârsta si cine le-a sapat. Exista fântâni care astâm para de îndata setea, altele, care ti-o sporesc pe ce bei mai mult. De unele n-ai vrea sa te mai îndepartezi si le tii minte toata viata. Pe altele le parasesti rep ede si le uiti de îndata ce nu le mai vezi în preajma. Fântânile au, fiecare, fire, temp erament, caracter si obiceiuri proprii, neasemenea. Daca n-ar avea apa, ai spune ca nu exista nimic comun între ele. Dar au. (...) Fântânile au si reputatii cum nu se poate mai diferite între ele: despre unele se spun povesti de spaima, cum ca, spre pilda, si-ar fi gasit în ele sfârsitul vreo fata nemângâiata. Despre altele se zice ca mijlocesc întâlniri, cum fusese cea dintre Is aac si Rebecca. Unele au renumele de a avea o apa cu virtuti curative si de acee a atrag în jurul lor o multime de oameni în zilele de sarbatoare, iar când renumele le este înca si mai mare, se fac într-acolo veritabile procesiuni. Întâlnesti fântâni despre c are circula atâtea calomnii încât, desi sunt puse în mijlocul pietei orasului, pe unde t rec zilnic mii de oameni, nimeni nu vrea sa se uite la ele. Despre altele, dimpo triva, se crede ca sunt în stare, contra unui banut aruncat în apa lor, sa-l faca pe drumetul ce l-a azvârlit acolo sa revina la ele. Reputatiile fântânilor se fac si se desfac: fântâni importante cândva îsi pierd, nu prea se stie exact de ce, mai tot credit ul si ajung sa fie de-a dreptul abandonate, parasite. Stau, de aici înainte, pierd ute, cu trupul pradat de buruieni, cu cumpana prabusita, cu galeata mâncata de rug ina, înnamolite si uitate de Dumnezeu. (...) La unele fântâni, oricât te-ai roti în jurul lor, vezi numai zidarie, tevi si lan turi. La altele, oricât te apleci deasupra ghizdurilor, nu zaresti decât tenebrele a dâncului. Dar mai sunt si fântâni din care, atunci când te uiti în penumbra lor, te prives te, luminos si albastru, un ochi de cer."1 Prin urmare, frate, "Sapa numai, sapa, sapa, Pâna dai de stele-n apa!" (Luc ian Blaga) CONCLUZII Am început lucrarea de fata cu îndemnul cuprins în Epistola catre Evrei, în capit olul 13. Pâna aici am avut în vedere prima parte a acestuia, si anume: "Aduceti-va a minte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu; priviti cu luare-aminte cum si-au încheiat viata...", si am vazut si cu acest prilej ca Parin tele Arsenie Boca este unul dintre mai-marii nostri, caruia i se cuvine amintire a noastra. Dar, de-acum, ar trebui sa ne gândim si la ultima parte a îndemnului de m ai sus si anume la: "urmati-le credinta". Ar trebui, deci, sa ne întrebam ce s-a întâm plat în acest timp care a trecut de la moartea Parintelui Arsenie. I-am urmat cred inta? Generatia tânara de teologi sau monahii, mai ales cei pe care i-a îndrumat per sonal, au transformat mostenirea Parintelui Arsenie într-un punct de plecare întru m arturisire? Cei care au simtit contemporaneitatea cu Parintele drept o binecuvântare, împ reuna cu cei care-l descopera acum pe Parintele, citindu-i scrierile sau ascultând marturii despre dânsul, dupa cuvântul Epistolei amintite, sunt îndemnati sa o faca. Unii însa, din pricini numai de ei gândite, sunt de parere ca despre activita tea si lucrarile Parintelui Arsenie "se cuvine mai mult si mai bine sa se taca, decât sa se vorbeasca..."1. Acesta este si principalul motiv pentru care, despre P arintele Arsenie nu au aparut carti, asa cum au aparut despre toti marii duhovni ci ai României. În afara de Cararea Împaratiei, care a disparut de mult de pe piata (de fapt eu nu am vazut-o niciodata într-o librarie de carte religioasa2), mai sunt multe p redici, meditatii, schite si desene care înca nu au fost tiparite, poate - zic uni i - pentru a respecta ultima dorinta a Parintelui Arsenie, anume aceea de a nu-i fi date publicitatii. Cu ele însa sau fara ele, tot exista un interes crescând fata de personalitat

ea Parintelui Arsenie. Este stiut, de pilda, fapul ca dintre toate mormintele duhovnicilor români, mormântul Sfintiei Sale este cel mai cautat, devenind unul dintre cele mai cunosc ute locuri de pelerinaj la care merg crestini din toata tara, an de an tot mai m ulti. Tot în acest sens, un exemplu concret si foarte concludent si el este acela ca, pe Internet, în cazul vizitatorilor de Pagini de spiritualitate ortodoxa, cel e mai cautate nume sunt "arsenie" si "boca", lucru pe care îl ilustreaza cât se poat e de limpede Statistica unui astfel de Site, pe care o reproducem în Anexa III. Dar, în legatura cu Parintele Arsenie Boca constatam, cu parere de rau, ca exista si extreme: pe de-o parte, unii îl învinuiesc si îl suspecteaza de tot felul de lucruri3, iar pe de alta parte altii, cei însetati de legende mai mult sau mai pu tin miraculoase4, exagereaza în ceea ce priveste viata si activitatea Sfintiei Sal e. Din 1989 încoace am tot întâlnit asfel de atitudini sau marturisiri aparute în divers e publicatii, semnate fie de gazetari aflati în treaba, fie de omeni care se preti nd destepti, cu aere de intelectuali5, fie de fete bisericesti, care au dat dova da ca nu au înteles ca sunt si lucruri care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul carora se pot face exercitii gazetaresti, lucruri care trebuie sa se continue a se desfasura dincolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realit ati umflate de gazete, ca lucrurile sfinte si mari, ca si cresterea grâului, ca vi ata intima a familiei, ca respiratia continua, ca rugaciunea zilnica6. Cu toate acestea însa si acestia, asemenea celor care l-au surghiunit pe Pa rintele Arsenie, nu i-au stins slava, ci, dimpotriva, i-au înaltat-o si mai mult, au facut-o mai stralucitoare. "Asa e cu natura faptelor duhovnicesti. Nici o piedica materiala nu le op reste! Dimpotriva, înfloresc si cresc în fiecare zi. Nu le vestejeste nici timpul si nu le opreste nici departarea."7 În acest înteles numea Sfântul Ioan Gura de Aur trupurile sfintilor si izvoare, si radacini, si miruri duhovnicesti. "Pentru ca izvorul, radacina si mirul, adica parfumul, nu-si îngradesc însusi rile lor numai la ele, ci le raspândesc la mare departare în jurul lor. De pilda, iz voarele izvorasc multa apa, dar nu tin apele în sânul lor, ci dau nastere la râuri car e curg mai departe si se întâlnesc cu marea. Si asa, izvoarele, ca o mâna întinsa, îmbrati seaza prin prelungirile lor apele marilor. La fel, radacinile plantelor si ale a rborilor stau ascunse în sânurile pamântului; dar puterea lor nu ramâne jos în pamânt; mai a les aceasta este însusirea vitei de vie care se agata de copacii înconjuratori. Când c oardele vitei de vie se agata de ramurile de sus ale copacilor, târându-se pe ele, s e întind pâna la mare departare si fac prin desisul frunzelor un acoperis întins. Asta e si însusirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt pastrate în casa, dar ad eseori mirosul lor placut se raspândeste prin ferestre pe ulite, pe strazi, în piata si vesteste trecatorilor calitatea parfumurilor din casa. Daca izvorul si radac ina, daca natura plantelor si a aromatelor au atâta putere, apoi cu atât mai mult tr upurile sfintilor."8 Ca spusele acestea nu-s minciuni îl arata marile pelerinaje de la mormântul Parintelui Arsenie. ANEXA I Cuvînt lamuritor în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei", pr ezentata sub titlul "Nota asupra editiei", semnata de Monahia Zamfira Constantin escu1 Moto: "Daca certi pe cersetorul, caruia o pâine-i dai, Raiul nu e pentru tine, nici tu nu esti pentru rai. Miere chiar de i-ai da astfel, nu e fapta de crestin, Caci pâna sa-ti guste mierea, i-ai turnat pe ea pelin". Vasile Militaru: Vorbe cu tîlc Consideratii generale

Cartea Parintelui Arsenie, Cararea Împaratiei, aparuta recent în Editura Epis copiei Aradului, este urmata de o postfata, scrisa de Prea Sfintitul Timotei Sev iciu al Aradului, de o scrisoare adresata Parintelui Arsenie de Nichifor Crainic si de niste marturisiri facute de Parintele Profesor Universitar Simion Todoran . Toate acestea sunt scrise decent si odihnitor, iar atmosfera creata de ele se potriveste cu cartea pe care o prezinta. Nu tot asa stau lucrurile în privinta Not ei asupra editiei, semnata de Monahia Zamfira Constantinescu, în care nu se prezin ta observatii asupra cartii - cum era de asteptat, ci se dau si unele lamuriri care, pâna la urma, au si ele nevoie de lamurire, iar aceasta se face într-o forma care tulbura "calea senina", pe care ne-o indica lucrarea Parintelui Arsenie. Es te "veninul" si "pelinul" turnat peste "mierea" cartii si a marturisirilor care o însotesc. Toti cei cu care am venit la vorba despre Cararea Împaratiei si-au expri mat nemultumirile, pentru aprecierile din Nota asupra editiei, care nu privesc e ditia, ci lucruri în afara ei. Toti apreciaza negativ afirmatiile la care ne este luarea-aminte si de care ne vom ocupa mai jos. Bietul Parinte Bodogae! Îndata dupa trecerea la cele vesnice a Parintelui Arsenie, fostul sau coleg de Teologie si chiar de banca, Parintele Teodor Bodogae, s-a simtit îndemnat sa s crie câteva rânduri În amintirea Parintelui Arsenie, pe care le-a publicat în "Telegrafu l Român", din luna ianuarie 1990 . Nu-mi pot închipui ca Parintele Bodogae s-ar fi p utut gândi ca articolul sau de pomenire a Parintelui Arsenie va fi considerat cândva , dupa aproape sase ani, ca fiind scris "la comanda", cu scopul precis de a "min imaliza si caricaturiza" "aceasta complexa, harica si marcanta personalitate a m onahismului din Ardeal". Luând aminte la o astfel de apreciere sau supozitie, gândul mi se duce la cuvân tul Domnului Hristos: "De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat. Si daca lumina din ti ne este întuneric, întunericul cu cît mai mult?" (Matei 6, 22-23). Ma gândesc, de asemen ea, la ceea ce i-a spus stapânul din pilda cu lucratorii tocmiti la vie (Matei 20, 1 si urm.) unui nemultumit: "sau ochiul tau e rau, pentru ca eu sunt bun?" (Mat ei 20, 15). Sa nu uitam apoi ca "Din prisosinta inimii graieste gura" (Matei 12, 34). Un monah simplu, traitor odinioara în manastirea noastra de la Sâmbata, spunea : "Pe om, daca îl cauti de bun, bun îl gasesti, iar daca-l cauti de rau, si rau îl gas esti". Eu am citit si recitit si am analizat articolul Parintelui Bodogae despre Parintele Arsenie si n-am gasit în el nimic "minimalizat si caricaturizat". L-am în teles ca pe un articol de aducere aminte si atâta tot. Cum stau lucrurile în legatura cu numele Parintelui Arsenie înscris pe crucea -monument a luptatorilor din rezistenta anticomunista, monument ce se gaseste în c urtea manastirii noastre? În toamna anului 1995 s-a ridicat în curtea Manastirii de la Sâmbata o cruce mo nument, pe care se afla scrise numele celor ce au murit pentru tara, facând parte dintre cei ce au luptat în Muntii Fagarasului, în rezistenta anticomunista. Drept cap de lista a fost scris numele Parintelui Arsenie. Spun "a fost s cris", pentru ca acum nu mai este scris, deoarece în seara zilei de 21 noiembrie a fost sters, în mod abuziv, de catre un fanatic aparator al numelui Parintelui Ars enie. Si când te gândesti ca acel fanatic este în rosturi de îndrumator de oameni si mai ales de tineri! Ni se reproseaza ca nu ne-am opus noi, "Prea Cuviosii Parinti de la Manas tirea Sâmbata, cu stirea carora s-a facut acest lucru, ba mai având si binecuvântarea arhiereasca". Cine poate face o astfel de afirmatie, anume ca lucrurile s-au pet recut cu stirea noastra si cu binecuvântarea arhiereasca, înseamna ca stie mai bine decât noi. Ori, asa ceva nu se poate. Parintii de la Sâmbata s-au vazut în fata faptului împlinit. Fara îndoiala ca bin ecuvântare si aprobare pentru monument a fost, si pentru asezarea lui în curtea mana stirii. Nu cred ca s-au discutat si chestiuni de amanunt, cum ar fi aceea daca s a fie sau nu scris si numele Parintelui Arsenie pe monument. Parintii de la Sâmbat a au luat la cunostinta ca numele Parintelui Arsenie e scris pe monument abia at unci când monumentul a fost ridicat si când, la drept vorbind, nu se mai putea face nimic. Si mai e ceva: personal, când am aflat ca numele Parintelui e scris pe monu ment, mi-am zis: "Cei care l-au scris vor fi stiind mai bine decât mine, decât noi,

În cuvântul meu de la înmormântarea Parintelui Ieromonah Dometie. mi-am zis: "Cine stie ce actiuni va fi desfas urat Parintele. E bine ca s-a pus în atentie faptul ca Parintele Arsenie n-a fost scos de l a Sâmbata de autoritatile locale. Nu ne deranjeaza cu nimic. licentiat în Teologie. va face corecturile de rigoare. Acatistul Prea Cuviosului Parinte Arsenie si Viata Sfântului Prea Cuvios Parinte Arsenie. cu rosturi le pe care le-a avut. în legatura cu prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce. în ceea ce poate vor fi cândva memoriile mele". ne putem da seama ca înscrierea numelui Parintel ui Arsenie pe monumentul de la Sâmbata n-a fost . despre toate ace stea am luat la cunostinta din cele afirmate în expunerea anexa la "nota asupra ed itiei". (Cuvintele acestea au fost impri mate pe caseta. ci a primit ascultare de la Mitropolitul Nicolae Balan sa organizeze Manastirea Prislop.S. în memoriile me le. nu mi-am facut nici o grija în ceea ce priveste continutul. La acestea se mai poate adauga ca Parintele a fost chemat de Mitropo litul Nicolae sa se întoarca la Sâmbata când Manastirea Prislop a trecut în perimetrul e parhiei Aradului. cu deshumarea si c u o eventuala mutare a osemintelor Parintelui Arsenie la Sâmbata. pe cel din urma rugându-l s a intervina pentru a i se da binecuvântarea sa ramâna la Prislop.de ce l-au scris". Astfel. În sfârsit . acatistul nu m-a interesat. caci mi-am zis ca Parintele. Sa stiti ca nu-i asa! Eu am aflat de acatist atunci când se dactilogra fia.."o ultima încercar e de a rastalmaci rostul si sensul profund crestin al activitatii Parintelui Ars enie". un Zamolxis al neamului românesc. Este de mirare deci ca în alta parte s-a putut v orbi despre asa ceva si ca asta începe sa se stie abia acum. L-a dactilografiat un Parinte. În ce-l priveste pe autor. a spus: "Am vazut pe cruce si numele Parintelui Ar senie Boca.cum este înfatisat în rândurile la care ne este luarea amint e -. n-a stiut sau n-a vrut sa stie de acestea. de care noi nu stim. voi putea completa si eu unele lucruri. Si sa stiti ca ceea ce l-a car acterizat cel mai mult si mai mult . m-as fi mirat sa nu fie. am spus despre el urmatoarele: "Parintele Dometie. Stiind aceasta.cum se afirma . în aceasta privinta. dar Parintele Arsenie i-a cerut Mitropolitului sa-l lase în cont inuare la Prislop. daca va fi necesar. Din referirile facute la aceste scrieri reiese ca ele au fost scrise si r aspândite "cu încuviintarea Prea Cuviosilor Parinti de la Sâmbata si cu binecuvântare ar hiereasca". la festivitatea de sfintire a monumentului. dar de care stiu cei ce l-au pus cap de lis ta". asa ca n-am avu t curiozitatea nici sa-l cunosc. a fost evlavia lui la Parintele Arsenie. si cu alt prilej: "Pecetluit sa-mi fie mormântul pâna la a doua venire". vestitul mare duhovnic al vremii. Cine s-a op us. din informatiile semn ate de Maica Zamfira. fiind licentiat în Teologie. s-a facut placut oamenilor. si nu m-am mirat deloc. Si mai departe. Un acatist contestat si un om defaimat Am lasat la urma cele doua scrieri ale Parintelui Ieromonah Dometie Moian . împlinind rugamintea auto rului. ci îl stiam om inteligent. Multumim de informatii. însusi Mitropolitul ducându-l pe Parintele la Prislop. Mitropolit Antonie.si asta nu trebuie sa fie trecuta cu vederea -. Î. câteva scrisori ale Parintelui. Nu mai stiu de unde si prin ce împrejurare mi s-a împlântat în minte ideea ca Par intele va fi înmormântat la Manastirea de la Sâmbata. de unde le-am redat). Nu-mi amin tesc sa se fi vorbit vreodata în manastirea noastra despre o reînhumare la manastire a la care si-a început activitatea.poate mai mult decât pe oricare dintre noi -. A fost coplesit de maretia Parintelui . adre sate Mitropolitului Nicolae Balan si Parintelui Grovu. În aceasta perspectiva au stiut cei de la Sâmb ata de prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce si nu s-au opus.. în privinta carora a fost si mai este atâta zbatere. Abia la moartea Parintelui am înte les ca gândul meu nu se potriveste cu realitatea si abia de curând am aflat ca Parin tele si-a ales loc de înmormântare si ca a zis: "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata". Cunosc. si îl mai stia m cu multa evlavie la Parintele Arsenie. Ne vor s pune ceva.P. nu-l stiam a fi "mania c si exaltat religios" . Având în vedere toate acestea. "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata" În ceea ce priveste cele în legatura cu locul de înmormântare. Ctitorii acestei cruci monument ale stiu desigur de ce au trecut pe cruce si numele Parintelui Arsenie. Pentru istorie. chiar daca nu avea pregatire scolara.

un om de care noi ne-am bucurat. Noi îl tinem unde-l avem. iar altii ca sa-l denigreze".despre care unii nu stiu nimi c sau aproape nimic. în cinsti rea noastra. pentru care este alcatuit. este fara rost. la vârsta înaintata. si tot timpul cauta prilej sa spuna ceva frumos despre Parinte le. sa ne întrebe: "Unde sa pun sufletul Parintelui Dometie?". Punând acum fata în fata afirmatiile celor ce-l defaima si cele ale cinstitor ilor. la noi. prin acatistul pe care îl au la îndemâna. Citind cele scrise spre informare si lamurire. pe acesta îl si folosesc. "defaimarea lui". desi eu însum i nu-l citesc. ca fiin d numai "cu patru clase" . pe care l-a vazut ca pe un om mare. în aceeasi expunere. deoarece credinciosii nu citesc acatistul di n evlavie fata de autor sau raportîndu-se la autor . Si asta i-a adus Parintelui Dometie niste ne cazuri: a avut si are niste împotrivitori . si ne ducem mai departe viata purtându-l în sufletele noastre". desi am respect fata de Parintele Arsenie. Daca ar veni îngerul acum. între care vina aceasta ca a facut un acatist Parin telui Arsenie.. de ce sa-l denigram pe un coleg al nostru? Cât priveste raspândirea acatistului. adresata Parintelui Arsenie.desi a facut întreaga scoala primara. Si apoi. Parintii de la Sâmbata) de acelasi nivel cu autorul . aceasta n-are nici o legatura cu manastirea si nici cu Parintele Dometie. pentru ca a fost un om în care s-au odihnit oamenii. Raspândirea au facut-o credinciosii. Daca ar fi unul mai bun. Îngerul s-a dus cu sufletul celui judecat la cel ce-l osândise si a zis: "Unde sa-l pun pe acesta pe care l-ai judecat. citim: "Parintele a fost dus cu . în legatura cu rândur ile pe care le am în vedere. sa-l aseze cu dreptii si cu sfintii. în nota la scrisoarea lui Nichifor Crainic. precum si o scoal a de ucenici -. apare. e drept. dac a a avut umbre si pete pe suflet. Parintele Dometie. în expunerea de fata. care doar l-a scris. ci din evlavie fata de Parinte le Arsenie. Si asta l-a dus sa alcatuiasca un acatist pentru Parintele Arsenie. iar pe de alta parte. ca sa se puna în umbra aca tistul scris de el. Ma uimeste afirmatia ca acatistul a fost scris "cu încuviintarea Prea Cuvio silor Parinti de la Sâmbata" si ca aceasta încuviintare i s-a dat Parintelui Dometie . a fost un om util manastirii. Acatistu l a început sa circule chiar de la început. iata ca Biserica ne-a adunat sa ne rugam ca Du mnezeu sa-i ierte toata greseala ce a facut. Pe mine nu ma deranjeaza cu nimic existen ta acestui acatist. noi nu suntem chemati sa spunem ce-i bine si ce-i rau. pe de o parte. tot spre înmultirea evlaviei sau spre manifestarea evlaviei? Orice încercare de denigrare a Parintelui Dometie. Mai departe. cu voie si fara de voie. asa cum se citesc si alte carti apocrife . Si acum se continua înca. un om care si-a v azut de treaba.cum e Visul Maicii Domnului . pentru ca. care au evlavie la Parintele Arsenie s i care îsi revarsa sufletul cinstitor. mi-au mai ramas si câteva nedumeriri. "maniac si exaltat religios". toti am raspunde: "Sa-l pu i la bine. nu am un cu lt pentru el.Arsenie.spre înmultirea evlaviei. sa zicem asa. ca pe un om cu da r de la Dumnezeu. dar dupa mai mult de zece ani de diaconie si dupa aproape patruzeci de ani de calugarie". E groaznic sa constati la ce se poate gândi cineva pus pe defaimare. adica în inima noastra. Cine are dreptate? Caci prezentarea e diferita. iar altii stiu prea putin -. e scris: "Nichifor Crainic e ocrotit de Parintele Arsenie. Cîteva nedumeriri Acestea fiind zise. Dumnezeu sa-l odihneasca. cu încuviintarea Mitropo litului Balan". Adica. învrednicit de harul preotiei. Iubiti cr edinciosi. el este pomenit ca "Mitropolitul Balan".. dar nu se poate zice ca alcatuirea acatistului pentru Parintele Arsenie este ceva rau. "probabil. de ce nu s-ar putea citi si aces t acatist. cum acesta este singurul pe care îl au. fiind (se întelege. Astfel. Oamenii totusi au evlavie la Parintele Arsenie si la fo rma aceasta de revarsare de suflet. l-ar folosi pe acela. În Pateric se sp une ca un calugar a judecat pe cineva si l-a socotit ca este rau. si n-am de gând sa-l opresc pe cineva de a-l citi. La Parintele Dometie au rascolit uni i si au gasit si anumite rele. la bine sau la rau?". "om intelige nt si evlavios. constati ca de câte ori e vo rba despre Mitropolitul Nicolae Balan. în iubirea noastra. Si daca a facut totusi si ceva rau. la care ne este luarea aminte. un om cu evlavie. E drept ca nu-i la masurile la care ar t rebui sa fie un acatist. Sa-l pui la bine. ca pe un prooroc.

de pe urma celor scrise. Le-am scris di ntr-o necesitate sufleteasca. de la Sâmbata de Sus. Si ar fi cazul sa se vorbeasca corect. De ce sa nu se spuna. se abatuse asupra Bisericii Ortodoxe si a poporului român ortodox din Ardeal. E ca si cînd ar afirma cineva ca lucr area Cararea Împaratiei a fost scrisa de Parintele Boca sau ca nota asupra editiei e semnata de Monahia Constantinescu. ca un ultim cuvânt însotitor al cartii Cararea Împaratie i..masina de Mitropolitul Balan"..P. Brâncoveanu Constantin a înteles ca num ai acolo în muntii cari-i dau atmosfera prielnica trairii intense cu Dumnezeu. ca la ocazia pelerinajului la altarul ctitoriei marelui mucenic al Legii stramosesti si al neamului românesc. În sfârsit. ca un fel de despovarare de greutatea ce o purtam pe suflet. cea de-a treia nedumerire îmi vine de pe urma constatarii ca o calu garita.. la vârsta de 70 de ani de viata. E vorba cumva de vreo nuanta? Unii mor si altii se savârsesc? Ceva ce nu-ti poti închipui În sfârsit. e scris: "Înainte de a muri. Când a fost ridicata aceasta manastire. Mânastirea de la Sâmbata de Sus a fost si va fi pentru neamul românesc . câta emana din rândurile pe care le semneaza. Voevodul Constantin Brâncoveanu. Nu stiu pe ce se întemeiaza acest fel de a spune. Asezata chiar la picioarele muntilo r Fagarasului. cum e corect: "Mitro politul Nicolae Balan?". fara sa fiu incisiv. Cu parere de rau de a nu fi putut sa zabovesc mai mult în jurul acestui sfânt altar. se exprima aceasta prin cuvântul: "savârs irea din viata". în timp ce. l-a revarsat asupra tuturor fiilor sai d uhovnicesti. la car e m-am învrednicit si eu sa iau parte anul acesta. În adevar. dar mai ales pentru cel din Tara Oltului si din întreg Ardealul. simbolul ortodo xiei noastre si a fiintei noastre nationale.S. sustinuta de ura de neînteles a fratilor uniti. Tot Mitropolitul Nicolae Balan i-a dat bursa pentr u Scoala de Arte Frumoase si l-a trimis si la Sfântul Munte. poate purta în suflet atâta rautate. Mitropolitul Nicolae Balan este ctitorul Manastirii Brâncoveanu. Nicolae Balan. cu mai bine de patruzeci si cinci de a ni de calugarie si cu aproape tot atâtia ani de vietuire în preajma Parintelui Arsen ie. est e cu putinta ca românul de amândoua partile Carpatilor sa se desbrace de haina pacat . asa cum lumina n-are nimic cu umbrele si cu petele pe care le descop era. Si cuvântul. în frunte cu episcopul de la Blaj. turnat peste mierea celor pe care le pecetluieste. este "pelinul" si "veninul". chiar daca "nici mort nu se mai întoarce la Sâmbata". asa cum ne apare. Unele observati i trebuiau totusi sa fie facute si le-am facut. de fiecare data când a venit vorba de trec erea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. dar cu inima plina de harul binecuvântarii pe care Marele Ierarh al Ardeal ului Î.. cu privire la Parintele Bodogae. cu atâta rautate. la care si-a început Parintele A rsenie viata de manastire si unde si-a desfasurat activitatea vreme de noua ani. "Monahia Zamfira Constantinescu". Arhimandritul Teofil Paraian Nota: Aceste rânduri le-am scris în zilele de 8 si 9 februarie 1996. ANEXA II În pelerinaj la Sâmbata de Sus1 Niciodata nu mi s-au aratat mai profunde si mai pline de înteles crestin cu vintele psalmistului care zice: "Ridicat-am ochii mei la munti de unde-mi va ven i ajutorul meu. N-am cu nim enea nimic. Este vreo deosebire între savârsire si moarte? A doua nedumerire este aceea ca. când urgia habsburgica. voi încerca totusi sa astern aci câteva gânduri ce m-au facut sa retraies c clipele în care si-a desfasurat viata Brâncoveanu Constantin. în ultimul cuvânt însotitor al Car arii Împaratiei. Mitropolit Dr. acest loc de închinare a fost pentru poporul românesc din Ardeal o ci tadela a rezistentei lui în veacul 18-lea. mai ales când ne gân dim ca Mitropolitul Nicolae Balan l-a hirotonit pe Parintele Arsenie diacon si p reot si ca l-a facut calugar. d ar fie-mi îngaduit sa afirm ca e o necuviinta.". N-am vrut sa fiu polemic si cred ca nici nu sunt. E ultima impresie si nu e cea buna. ajutorul meu de la Domnul Cel ce a facut cerul si pamântul".

si le va darui si în viitor dupa restaurare. catre care trebuie sa tindem ca spre binele nostru suprem. a înteles ca simtul sau legat mai mult de adevaruril e lui Dumnezeu decât de ceea ce este schimbator si trecator. În adevar. taria si curajul lui în vremurile de cumplita înclestare între popoare. le îndreptau catre Cel atotputernic. pe care s-o desfasoare acolo în li nistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaciune. Si de aici isvorasc cele mai mari desordini sociale pe care a putut sa le înregistreze istor ia. Poporul nostru însa. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în ch ipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celor rele atât dinlauntrul. Iata de ce cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si op era reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din România Mare.S. În ele omul modern gaseste chipul cel mai sigur si cel ma i autentic al trairii în neîntrerupta legatura cu Creatorul sau. "Isvorul tamaduirii". Mot du pa locul de nastere. Nicolae Colan al C lujului înconjurati de sobor de preoti.P. Sfintitul Mitropolit Nicolae. tânarul monah a înteles s a dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. În jurul lor si la sânul lor el a stiut sa desprinda voia lui Dumnezeu si sa simta cum bratul atotputernic al Ziditorului îl ocrotea si-l ducea la biruinta. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. ctitorii voevo dale sau particulare. În adevar. de reculegere si de minunata meditatie. crescut si îndrumat în studiul teologiei. a simtit înca odata c um se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile pe c are cei doi ierarhi. el a înteles ca sfânta ortodoxie a neamului a ma i fost pastrata mai cu deosebire pentru neamul nostru în manastiri. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. par. Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în aceas ta zi mare "Vinerea" din saptamâna Învierii Domnului. Mitropolit Nicolae a binevoit s-o rosteasca dând-o ca pe o hrana isvorâtoare de tarie si de curaj mai ales în vremurile tulburi prin care trecem. Manastirile au fost oazele unde se odihnea sufletul neamului nostru românes c pentru ca refacut si întarit cu forte noi. sa reia lupta si s-o duca la bun sfârsi t. c i traind pe pamânt sa avem certitudinea ca alta viata va începe pentru noi dincolo d e mormânt. ucigator de suflete si ratacitor de constiinte. poporul român ortodox venit pe timp ploios. Toate acestea le-a daruit . poporului român din Ardeal altarul sfânt al ctitoriei lui Brâncoveanu Constantin. diacon Boca. duce la o înfricosatoare saracie sufleteasca care mai devreme sau mai târziu se arata în toate manifestarile noastre atât ca insi. Dar aceste mânastiri sunt tot atâtea pilde de traire crestineasca în mijlocul u nei lumi prinsa în mrejele secularismului veacului nostru. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane".S. mai demna si mai independenta. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucuriile si necazurile în sufletul Sau de mare român si de mare crestin. Î.P. cuvintele Î. Manastirile au fost acelea care au asigurat neamului nostru în timpurile de mare vitregie izvoru l de la care se adapa el pentru a-si pastra nealterata constiinta ca apartine un ei natiuni care în Biserica ortodoxa si numai prin aceasta Biserica Ortodoxa are a -si afirma drepturile lui la o viata mai înalta. Dumnezeu. Toate acestea si-au gasit expresia însemnatatii lor atât religioase cât si nati onale în predica pe care Î. Sfintitului Mitropolit au fost prinos de recunostin . consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. diplomat al scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. el re useste sa înteleaga ca viata nu este data sa o petrecem pentru a sluji pamântului. nascut si crescut de duhul Ortodoxiei în Biserica.P. i-a venit numai din lum inata traire cu Dumnezeu în jurul altarelor acestor sfinte mânastiri. Caci în atmosfera de evlavie. cât si din afara hotarelor tarii noastre. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. si P.ului si sa se ridice pe culmile cele neprihanite de unde sa ceara ajutorul lui D umnezeu în primejdii si nevoi. cât si ca societate. Caci ca unul care traia în neîntrerupta comuniune cu Hr istos Domnul si Isbavitorul nostru. dar m ai ales de mânastirile noastre. ca puterea. Ruperea lega turilor vietii noastre cu climatul pe care mânastirile au au stiut sa-l pastreze n eîntinat.

Vazând ca Hannan de straduieste sa-I isvodeasca portretul. O relatare mai detaliata a acestei întâmplari ne ofera Mineiul lunii augus t. Mitropolit Nicolae. Întreaga regiune de la Sâmbata de Sus si-a îmbracat haina de sarbatoare pe care lumina Învierii Domnului o luminase si o sfintise. atât de la cei de la tara. A încercat sa-I faca portretul. apoi cu atât mai mult noi datori suntem sa le urmam p ilda si sa stam ca si ei în vecinatatea lui Dumnezeu. Regele Avgar a trimis la Hr istos pe arhivarul sau Hannan (Anania). cât mai ales de la cei din orase. capitolul Evocari - . Timpurile prin care t recem cer de la noi. pe care Î. adapându-ne de la altarul acestor lacasuri de închinare. S-a spalat. care poarta sarcina conducerii destinelor neamului nostru. atât în zile de pace cât si în zile de sbucium. scaldate de râurile harului ceresc prin aceste locasuri de închinare care ne-au crescut si pastrat ca neam. dar nu a reusit. Sf. În jurul l ui. Hristos a cerut a pa. Numai în felul acesta vom putea sa fim una în jurul Majestatii Sale Regelui C arol II-lea. numita în Biserica Ortodoxa "nefacuta de mâna omeneasca" .acheiropoiètos.P. Si-a sters fata cu o marama. Avgar i-a recomand at sa faca portretul lui Hristos si sa i-l aduca în cazul în care Acesta ar fi refuz at sa vina.Din lupta legionarelor românce. spune Î. care se reduce la urmatoarele: Suferind de lepra. sa o faca o vie realitate ortodoxa si nationala. Chiar atunci când suferim. Cum Hannan era pictor. INTRODUCERE 1. 2. Dar daca pâna acum avem pace. facându-i voia. un sfânt legamânt pentru viitor. Într-o totala daruire dezinteresata în mâinile lui Dumnezeu. Hannan s-a urcat pe o pia tra pentru a-L vedea mai bine. afirmarea drepturilor noastre milenare pe aceste meleaguri. vom avea siguranta ca nime ni si nimic nu ne va smulge pe viitor mostenirea pe care înaintasii nostri ne-au t ransmis-o. re venirea pe cararile lui Dumnezeu. mort pentru Legea si pentru Neamul românesc . Dar mai presus de toate ramâne reactualizarea testamentului lui Brâncoveanu C onstantin.ta adus memoriei Voevodului Brâncoveanu.P. Nu mai putin miscatoare au fost cuvintele pe care P. (Aceasta este prima icoana a lui Hristos. cum ca în strânsa legatura cu duhul îna ntasilor nostri cari au stiut sa-si jertfeasca viata pentru apararea altarelor l ui Hristos. cu maiestria oamenilor c are vad peste veacuri. Diacon Haralambie Cojocaru ANEXA III NOTE ARGUMENT 1.) I-a dat marama lui Hannan pentru ca acesta sa o poarte împreuna cu scrisoarea catre cel care îl trimisese. La Manastirea Ciucea în 2000. cu o scrisoare în care-I cerea lui Hristos sa vina la Edessa pentru a-l vindeca. ca si printr-o profunda vietuire cu Hristos. Dumnezeu urmareste curatirea noastra de sgur a pacatului.S. la credinta în El si la trairea cu El. Episcop Nicolae al Clujului le-a rostit poporului aratând cât de înaltatoare si graitoare este aceasta z i a Isvorului Tamaduirii. Aflându-L pe Hristos înconjurat de mult popor. si în sfârsit. vom fi si noi în stare sa le urmam pilda crezând si traind ca si ei în Bis erica. Bucuria Învierii s-a revarsat si asupra ei. Lacrima prigoanei . Caci daca mosii si stramosii nostri au putut rez ista de-a lungul veacurilor. di n pricina "slavei negraite a chipului Sau care se schimba mereu sub puterea haru lui". apoi este aceasta tot voia lui Dumnezeu care ne-a lasat ragazul necesar pentru a ne întoarce la El. avem datoria a ne uni pentru a fi tari si în du hul lui Hristos se cade a purta sarcina unii altora pentru a asigura tarii maxim um de munca si de roade bogate. si la Biblioteca Facultatii de Teologie Or todoxa din Cluj-Napoca în 2001. rascumpa rând prin jertfe de tot felul caderea celui care pe drept cuvânt a fost numit de pop or "Satanasie" si afirmînd sus si tare drepturile noastre de popor crestin ortodox si român pe aceste meleaguri. iar apa din isvorul care a fost sfintit se va fi prefacut în isvor de apa vie care va tamadui toate boalele si toate neputintele trupesti si sufletest i.S. Mitropolitul Nicolae a stiut. pe care a ramas imprimat chipul Sau .

Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. adica în 1939. prezentata sub titlul "Nota asupra editiei". împartasesc întru totul opinia P arintelui Teofil Paraian. 20. nr. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. 2-4. VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 1. Probabil ca numele de Zian vine de la Sânzian. Traduceri ale Filocaliei existau deja si se înscriau în activitatea mai g enerala de traducere din Sfintii Parinti. serie noua. 35 -43. Idem. Majoritatea absolventilor liceului bradean au devenit preoti si avocat i. p. 29. 48. 4. p. 18. Pr. Pr. 525. "Înaltarea Domn ului". Parintele Ciprian Negrean.. vezi textul în întregime în Anexa II din aceasta luc rare. p. Diacon Haralambie Cojocaru. semnata de Monahia Zamfira Constantinescu. Editura Teognost. 30. 9. 14. Ibid. Romulus Neag. 524. la care ar cam trebui sa ia aminte gazet . Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zaradensis. 158. p. În amintirea Parintelui Arsenie Boca. pornind de la stirea din "Telegr aful Român". 5-6/1997. Se mai stie apoi ca Nichifor Crainic planificase tiparire a tuturor manuscriselor Sfintilor Parinti aflate la Sfântul Munte. care se aflau acolo adunate pentru tipar din 193 7 si pentru care monahii. spune ca Parintele Arsenie a fost calugar it si hirotonit în acelasi an. 5-6/1997.. 7. Sibiu. nr. Parintele Serafim Popescu si Parintele Arsenie Boca au adus de la Athos manus crisele românesti ale Filocaliei. Vlad Proto popescu. Dr. pp. "Telegra ful Român". Dr. (cf. 6/102. cf. "Telegraful R omân". 5. neavând mijloacele de a le tipari acolo. Grigorie T. nr. p. anul VI. Marcu. Prof. p. iunie 1999. Teodor Bodogae. Timisoara. 17. 4. Mircea Pacurariu. Editura Patmos. 13. 1994. Mircea Pacurariu spune ca Parintele Arsenie a fost hito tonit în iunie 1940 . 21.. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Însa conform stirii preluate din "Telegr aful Român"/1942. Prof. 1990. pentru necesitatile învatamântului teologi c. Serie noua. 1940.Otilia Radulescu Aroneasa. E vorba de Parintele Arhimandrit Antipa Dinescu (1859-1942). 340-341 ) în legatura cu articolul Parintelui Teodor Bodogae. au încercat sa ob tina sprijin din tara. p. 9. Mircea Pacurariu. Editura Gordian. din Prefata primului volum al Filocaliei. 28-29. asa cum a m calculat si eu cu ajutorul Evanghelistarului. Dumitru Staniloae. Text preluat din: A rhimandritul Teofil Paraian. Ibid. Pr. "Revista Teologica". p. l a "Nasterea Domnului". Dr. septembrie-octo mbrie. 158. Istoria Manastirii Prisl op. "Telegraf ul Român". 5-6/1997. În pelerinaj la Sâmbata de Sus.) 12. 1947. 4. Dr. Ibid. Cât de actual este acest text. pp. Arad 1986. 2001. 9-10. Stire: Praznicul duhovnicesc de la Manastirea Sâmbata de Sus. 16. anul VI. 26-31. 6. 19. În ceea ce priveste afirmatiile pe care Monahia Zamfira Constantinescu l e face în Nota asupra Editiei I (vezi: Cararea Împaratiei. 52. nr. datele oferite de dânsii sunt gresite. nr. "Gândirea" . p. Serie noua. Parintele Nicolae Streza. 11. Vezi Anexa I din aceasta lucrare: Cuvânt lamuritor în priv inta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei". pp. 8. 29. fragment. a afirmat si dân sul ca Parintele Arsenie a fost hirotonit pe data de 10 aprilie 1942. p. Romulus Neag. Arad 1986. cf. 12 aprilie 1942. în Preoti ortodocsi în închisorile c omuniste. 12 mai 1940. "Gândi rea". Istoria Manastirii Prislop. Bucuresti. p. editia a 2-a. 3. 15. înt r-o conferinta sustinuta la Cluj-Napoca în data de 11 aprilie 2002. 2. 2002. Cuvinte lamuritoare. "Puncte Cardi nale". Romulus Neag. 28. 6. p. p. Ibid.. 1946. p. Prof.cf: Pr. nr. pp. Prof. anul VI. 10. din Prefata volumului 2 al Filocaliei. "Gândirea ".

nr. 1996. nr. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Pacatul nerostirii adevarului. Monahia Zamfira Constantinescu. Vlad Protopopescu. 26. pp. 37. La vremea de care vorbim. Pr. "Telegraful Român". Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. "Puncte Cardinale". Putinele pietre . Iasi. 39. p. p. 1999. augus t 1997. 41. Lumina faptei din lumina cuvântului. 1999. 1994. Imn pentru crucea purtata. Nota asupra Editiei I.ramase si mutate ici-colo. 145. Convorbiri cu Dragos Se uleanu si Carmen Dumitru. Editura Humatitas. A se vedea si: Ion Gavrila Ogoranu. În legatura cu acest fapt. nr. 339. Împreuna cu tatal meu. 9. "Puncte Cardinale". Acatiste. Martor. înca mai graiesc despre cel c e le-a pus. p. 129. Timisoara. vol. 5-6/1997. Jertfa. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul cresti n. ambele cu ecouri pâna'n zilele noastre. 23. ci doara. 2/62. 7. ca daca eu tac. Ibid. 51. 8) 38. p. când s-a întâlnit la Bucuresti cu Parintele Arsenie. Editura Gordian 1997. Arad 1986. Bucuresti. 108. p.139-142. 6/102. 1993. 35. p. p. capitolul Evocari Otilia Radulescu Aroneasa. 2000. Pentru ca în jurul bisericii s-au construit zidurile care azi formeaza incinta manastirii. Editura Anastasia.Din lupta legionarelor românce.arii nostri de azi. 2000. Sibiu. 31. se spune ca Parintele Veniamin Tohaneanu (n umit staret la Sâmbata dupa plecarea Parintelui Arsenie). p. 5-6/1997. Irénée Hausherr. 1997. 28. 40. Romulus Neag. 57. nr 7-8. Editura Fides. 143. 41. daca alte marturii au amutit. 27. p. 8/80. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. 30. pp." (Monahia Zamfira Constantinescu) 36. p. ambele. Pr. se pecetluia pe sine prin arestarea protagonistului. cf. p. Editura Gordian. Lidia Ionescu Staniloae. 1. 25. prin Parint ele Arsenie Papacioc. 31. Brazii se frâng. Cararea Împaratiei. Mircea Pacurariu. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 1. cât predica duhovnicului Ioan Iovan. "Gând irea". nu se mai pastreaza aproape nimic din aceasta lucrare a Pari ntelui Arsenie. doara. 33. p. strabatând deceniile rosii. 6. p. Dr. Editura Cum. 8 august 1943. prin Parintele Cleopa Ilie. Cuvânt înainte la: Monahul Daniil (Sandu Tudor). p. Ion Gavrila Ogoranu. Sibiu. Prof. Dan Lucinescu. nr. ahtiati dupa senzational si paranormal! 22. la Vladimiresti se nast ea un altul. 29. Dumitru Staniloae. si cea de la Techirghiol. "Adevarul este ca în mijlocul multimii erau si unii care nu veneau pent ru formarea lor religioasa. pp. 9. 32. Mircea Pacurariu. p. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe crucea de la Manastirea Sâmbata. Prof. Tohanene?".15. în faza lui pura. Editura Marineasa. Editura Sfintei Episcopii a Aradului. a fost întrebat de acesta: "Ce mai zic pietrele de la Sâmbata . 1999. de anvergura nationa la. cuprinsa în Cararea Împaratiei. vol. Doar câteva marturii scrise si putinele fotografii din acele vremu ri ne mai arata cât de minunat si cu câta pricepere si bun gust a fost îngrijita "Grad ina Maicii Domnului" de la Sâmbata. "Puncte Cardinale". Bartolomeu Anania. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Editura Arhidiecezana. Atitudini. Nicolae Pop. anul VI. Istoria Manastirii Prislop. nu t rebuie trecute cu vederea cele doua mari si autentice vetre duhovnicesti. 24. p. poporului român nu-i lipseau miscarile duho vnicesti. Istoria Manastirii Prislop. anul VI.. cu întelesul acesta. 16 mai 1948. Dumitru Staniloae. 34. 56. Timisoara. 1997. Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala. Dr. fenomenul Arsenie Boca. "Gândirea ". 185. "Telegraful R omân". 1-2. Lacrima prigoanei ." (Bartolome u Valeriu Anania. 30. Timisoara. cf: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. . de asemenea. cea de la Sihastria. 48. 28. sa gaseasca în spusele Parintelui vre un sprijin al convingerilor sau ideilor lor. editi a a 2-a. serie noua. Editura Deisis. p. pietrele vorbesc. p. Arad 1986 . a nume alese si frumos amplasate oarecând de Parintele Arsenie în acel parc natural di mprejurul bisericii -. serie noua. al carui miez nu erau atât "vedeniile" Veronicai Fura u. 346-347. 29. Virgil Maxim. nr. iunie 1999. Romulus Neag. 135. cf. "În ciuda înstapânirii comuniste. dar nu se îndoiesc.

de und e se va retrage la Schitul Rarau. (cf. Parinte Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. 4. p. Prof. Episcop Andrei. 46. întrucât Paintele star et Arsenie Boca fusese arestat de Securitate în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 195 1. de aici va fi arestat de Securitate. În consecinta. se revine asupra deciziilor de alungare din Manastirea Prisl op a Parintelui Protosinghel Arsenie Boca si a maicii starete stavrofora Zamfira Constantinescu si "socoteste potrivit ca dupa Revolutia Româna. p. Arhim andritul Teofil Paraian) 52. în Manastirea Antim din Bucuresti. Pentru ca e vorba de o carte publicata înainte de '89. editia a 2-a. pentru ca de fapt manastirea ramasese fara staret. (vezi: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. în Manastirea Neamt. Dânsul este cunoscut de cei mai multi credinciosi ca restauratoru l si duhovnicul manastirii de maici de la Râmeti. din ianuarie 1980 episcop la Buzau. Apoi îmb raca schima cea mare si devine Ieroschimonahul Daniil. în Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala .Documente inedite despre parintele Arsenie Boca . 1997. Dimitrie Bejan. Daniil. Pr. unde este hirotonit ieromonah. când s-au limpezit aspecte critice din trecut. Antonie Plamadeala. staretul manastirii Prislop.) 44. ierodiaconul Antoni e. Arad 1986. Deci nu a plecat o data cu decretu l. 48. Este vorba de cunoscutul scriitor. ibid. (cf. sub numele de A gaton. Agaton s e aseaza în Schitul Crasna din Judetul Gorj. În plus. în noaptea de 13/14 iunie 1958. Ibid. nr. 346-348) . p. sa reabiliteze pe toti slujitorii si vietuitoarele d e aici.S. în "Chipul Cetatii". Cluj-Napoca. hirotonit ieromonah în 1953. Pr. rezulta ca P. fost ofiter de marina si pilot Sandu Tudor (pe nu mele sau adevarat. Mihai Sasaujan.S. în 1970 a fost ales episcop vicar patriarhal. o revista din Sibiu. Parinte Laurentiu Streza Episco pul Caransebesului. dupa Pasti. a fagaduit ca va rechema imediat p e cei îndepartati. unde organizeaza si conduce gruparea duh ovniceasca "Rugul Aprins".S. Mircea Pacurariu. 15 . Ieromonahul Dometie (1924-1975) (înzestrat de Dumnezeu cu darul deosebi t al cântarii.Slujitori ai Bisericii în temnitele comuniste. Mircea Pacurariu. p. Prin aceeasi Hotarâre.. Supliment al Revistei Renasterea. 347-348) 53. asa cum scrie P. în momentul redactarii actelor de referi nta. 11. (cf. pp. dupa ce va primi avizul Patriarhului Justinian. A se vedea si: Marturisitori de dupa gratii . Dr. în "Calea Mântui rii". Parintele Mircea Pacurariu nu a putut spune ca Monahia Zamfira a fost numita stareta a Manastiri i Prislop. cu osebire pe toate maicile si surorile din perioada Decretului 410/1959 ". Parintele Arsenie s-a întors la manastire abia în 1952. înainte de decretul din 10 noiembrie 1959. prezentate de Arhid.S. cuprinsa în Cararea Împaratiei. Acatiste. Din marturiile celor care au trait evenimentele din 1959 si imediat u rmatoare. p. 1995. 57) 45. Antonie Plamadeala. Vifornita cea mare. 2407/1959 si 2408/1959. 2000. Parintele Arsenie a plecat de la Manastirea Prislop în mai 1959. 1996. 57. P. Dezvaluiri istorice . Dr. se anuleaza Deciziile nr. considerând rein tegrati în viata obstei prislopene pe toti cei împricinati. Colegul sau. Parinte Timotei Seviciu Episcopul Aradului si Hunedoarei si P. gazetar. 50. Ase zamântul monahal din Sinaia a fost recunoscut ca metoc al Manastirii Prislop. nu era în masura de a iscali valid. iar mai târziu s-a remarcat ca un iscusit si ap reciat duhovnic.42. 49. decret aplicat în luna mai 1960. trecut în 1950 la Manastirea Slatina în Moldova. 114. Editura Anastasia . 43. p.P. devenit calugar în 1948. 124-125 . si care avantaja calugarii cu studii teologice. 51. a fost numit "Cucuzel" de catre Parintele Arsenie) a slujit ulterio r în diferite parohii în Transilvania. Dupa o prima arestare si o detentie de 3 ani. Editura Cum. Nas la calugarie a fost Parintele Daniil (Sandu Tudor). de Buna Vestire.S.. Alexandru Teodorescu). cf. Editura Tehnica. iar d in februarie 1982 arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului. 47. (vez i: ibid. 1999. Editura Sfinte i Episcopii a Aradului. pp. Istoria Manastirii Prislop. din care facea parte si viitorul mitropolit al Ardeal ului. Prof. Bartolomeu Valeriu Anania. cf. Prin Hotarârea Sinodului Mitropolitan întrunit la 9 noiembrie 1998 semnat a de Î.

dupa cum am mai spus. aproape în fiecare numar. Parintele Arsenie a scris multe cuvinte la scenele pe care le-a picta t. anul II. Tismana si Tiganesti. În perioada când a fost la Sâmbata Parintele Arsenie a îndrumat foarte multi oameni sa mearga la manastire. Bistrita. dupa decretul din 1959. adica noi suntem cele care te-au alcatuit. anul IV..51) Despre pictura de la Draganescu a se vedea si: Nichifor Crainic. Monah ul Alexie. Sibiu. Cararea Împaratiei. Editura Crist. din nefericire. Bistrita si Hurezi). 64. A se vedea apoi s i revista "Gândirea". 64-68. 347.. 331-333. Scrisoar e catre Parintele Arsenie Boca. Tismana. Bucuresti. Exemple de maici: Maica Ambrozia Stoia (în prezent la Prislop. cealalta la Manastirea Hurezi). p. Arsenie Boca. Învatatura aceasta ca adevaratul Parinte spiritual ramâne mai degraba mis . 165-168.54. I eromonahul artist. a trecut pe la Manastirea Dintr-un lemn. 342. Parintele Arsenie. nr. pp. Dar dupa de cretul din 1959 nu a mai trimis pe nimeni. Sunt acolo o multime de cuvinte frumoase si îndrumatoare care arata ca Parintele Arsen ie de fapt nu a fost un om de rând. 57. Nu trebuie sa ne surprinda prea mult acest fapt. 59. 187-191. "Telegraful Român". Ibid.. Gheorghe Vechi. Cuvânt înainte. în special pe cei din zona Fagarasului. 69. 62. Parintele Arsenie Boca sau Universul sfânt al culorilor (Minunea de la Mihailesti).S. în realitate. serie noua. (Arhimandritul Teofil Paraian) 68.. 343. "Gândirea". Nota asupra edi tiei I. Ibid. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de întrebari incomode adr esate de Zaharia Sângeorzan. Tatiana Sergiu. Dumitru Staniloae. Vasile Andru. 8 august 1943. a Pr. (cf. Editura Revistei "Literatorul". 58. Maica Benedicta din Ludisor (Manastirea Hurezi). p. Arhimandritul Teofil Paraian. p. Deci "Tu esti noi". editia a 2-a. p. sunt reproduceri color dupa frescele de la Draganescu. P. 2000 . ibid. sau în Cararea Împaratiei. Bucuresti. calugariti de Parintele Arsenie la Manastirea Prislop. Cuvântul are o eficacitate deplina numai când are acoperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste.. p. 67. 1. 61. Întâmpinari. Serie noua. pp. Hotarârea Sinodului . Prof. Editura Sf. text cuprins în volumul Unde a fost Biserica. pp. maicile Eufimia si Filareta Bo tu (prima la Manastirea Robaia. 55. Maica Teodora (Manastirea Bistrita. Exemple de calugari: Actualul Mitropolit Antonie Plamadeala si Parintele Dometie de la Râmeti. Dometie si Varnava. pp. ca "Orice adevarat artist e si profet". Cararea Împaratiei. 66. p. unde. Arsenie Boca. cf. unde a si murit. Ibid. 238-240. 2001. Arhimandritul Teofil Paraian) 60. ajungând în final la Manastirea Hurezi. Editura Sofia. pp. Foarte multi însa se declara trimisi de Parintele Arsenie. 2000. Mis tici din Carpati. în prezent la Prislop). nr. Ibid. "Gândirea". toti de l a Manastirea Sîmbata. în biser ica din satul Draganescu. 19 . cf. 1/1993. A îndrumat în special fete spre Manastrir ea Bistrita unde s-au razvratit asupra autoritatilor bisericesti. 4-5/1998. (cf.. Monahia Zamfira Constantinescu. era atunci civil. Parint ii Veniamin si Timotei Tohaneanu. de exemplu la "Judecata de apoi". 65. Maica Timoteia (Manastirea Hur ezi. Monahul Ieronim Stefanescu. e scris acolo ca ar zice faptele omului: "T u esti noi". Am reprodus aici textul explicativ pe care Parintele Arsenie l-a scri s lânga aceasta compozitie. Prof. Ion B uga. 1992. Bucuresti. Daniil Partosanul) 56. Fragment dintr-o scrisoare data de Nichifor Crainic Parintelui Arseni e Boca dupa întâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o în toamna anului 1971. Ovidiu Vuia. Visarion Leancu. iar ultimii 30 de ani la Sâmbata und e este si înmormîntata). întrucât se stie. începând cu anul 1997. omorât la Manastirea Izbuc de tâlhari. p. (Nicolae Steinhardt. Lucrarea de la Manastire a Brâncoveanu. Maicile Apolinaria si Paisia de la Prislop. Parintele Arsenie nu a mai trimis pe n imeni la manastire. 347. a mai spus-o si Parintele Nicolae Steinhardt. serie noua. 63.

Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 12. cap. I-a zis lui fratele: Voiesc si ei. Cele 800 de cuvinte cuprinse aici ar fi putut deveni mai multe. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor 1. 4. Parintele Arsenie Boca. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.).. Ibid..o abordare s impatetica a relatiei tânar-duhovnic. Ibid. Ibid. cap.. . Idem.. Ibid.tagogul decât legiuitorul (cf. p. Ibid. Parintele Arsenie Boca . cf.S. Ibid. Editura Humanita s. Trepte . Biserica. 45-50. 11. 22. Cararea Împaratiei. 8. Fagaras. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Pastorul si oile. pp. Ibid. 5. ei singuri vor vedea. 1990. 27. serie noua. (copie dupa mss. Tâlcuirea rânduielii tunderii în mona hism.. 7.. zicând: Niste frati locuiesc cu mine. 24.. Lucien Regnault. v oiesti sa le poruncesc lor? I-a raspuns lui batrânul: Nu. 26. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Ibid.). Episcop Daniil Partosanul. Timpul Rugului Aprins. 198 17. 5/1993. Ibid. p.). Deisis. 29. 189) reiese si din urmatoarea apoftegma din Pateric: "Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. editia a 2-a. 198 18. Ibid. cu privire la reînfiintarea manastirii Geoagiului ca manastir e de maici. 3. 13. Din cuvântul rostit cu prilejul pomenirii savârsite la Manastirea P rislop în 28 noiembrie 2001. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE 1. din 7 mai 1952. Alba Iulia. 6. "Gândirea".. André Scrima. 15. Apoftegmele Parintilor Contemporani 1. 200. Ibid. 2. Apoftegma 173 de la Avva Pimen. p. legata de împlinirea a 12 ani de la mutarea la Domnul a Parintelui Arsenie. Zis-a lui batrânul: Nu. Semanatorul. sa le poruncesc. 10. p. ci te fa lor pilda. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. 9. Episcopul Aradului. Ibid. Ibid. 20. 25. 19... (Patericul. ci fa tu întâi aceasta. ideal. Arhimandritul Teofil Paraian. Ibid. Parinte. Ibid. 72... 198-199 21. Ibid. Ibid. 28. Treptele vietuirii duhovnicesti.. Marturia unui ateu. 14. 2. cf.. p. 32-33. Ibid. Ibid. P. Arhimandritul Teofil Paraian. Edit ura Agaton. 2002. Trepte spre vietuierea în monahism. cap. 18 8) 70. Conditiile uceniciei. 16. 23. daca as fi dispus de un material mai bogat. Crinii pustiei. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul seco lului IV. pp. cap. Ibid. Despre copiii lepadati. iar nu datat or de lege". Trepte . 71.. 73. (interviu) în: Tinerete. Ispititorii cu dajdia. dar po ate ca nu cu mult mai multe. Votul ascultarii. si d e voiesc sa traiasca. Trepte . pp. nr. Cararea Împaratiei.

32. Pedeapsa cu lepra. Cararea Împaratiei. 325. Ibid. p.. 63. Ibid.. 83. 142. Cararea Împaratiei. pp.. Ibid. Cei mai bogati saraci. 171. p. 1-3/2000. Ibid.. 60. 41. 252. 53. p.. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 48. 80. p. 299.. 36. p. 54.).. p. 265. . "Gândirea". Ibid.. (Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 33. 39. 62. Ibid. Tânarul bogat. 68.. 42. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. o pri mejdie infinita.. 75. 144.. Ibid. Cararea Împaratiei. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. Ibid. Ibid. 1-3/1999. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 39. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite în biserica de la Draga nescu. Razboiul nevazut sau despre ispite. Nepasarea absoluta. p. Ibid. Nepasarea absoluta. Ibid. Serie noua. 157.).. Ibid. "Gândirea". cap. Ibid. cap. 26. 72. 76. p.. 43. 82. p..). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 71.. 61. 46.. 79. 247. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Ibid... 31... Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 47. Ibid. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 59. 50. Ibid. 55. 14.. nr. Ibid.. 52. p. Ibid.. Ibid. 300. 77. 74. 57. 54. p. Ibid. pp.. 38. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 40. nr. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 92-93. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.). Cararea Împaratiei. Ibid. o pri mejdie infinita. 56. Cararea Împaratiei. p. p.. 67. 27. 28.. 65.). 37. Ibid. 44. 66. 58. Ibid. p. p. 51. 78. 34. Ibid. 2. 73. Ibid. Cararea Împaratiei. 64. Ibid. p. 43. 35. Ibid. Trepte . Cararea Împaratiei.). 16. Serie noua. Ibid. Ibid. 69.. Ibid. 15. 81. 45. Nebunii. Ibid. În Duminica Ortodoxiei. Ibid.). Ibid.30. 299-300. Despre durerile oamenilor. 49.. 70. Ibid.

Ibid. 98. Ibid. Zicere. Ibid. 269-270. cap. Ibid. 99. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 97. Ibid. 96. 288. 110. Ibid. pp.. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid.. 93.. 117.. 270. Cararea Împaratiei. cunoscuti si fata de credinciosii care vin la manastire. Ibid. Ibid. 88. p.. Ibid. 109. Ibid.). Votul ascultarii si personalitatea mona hului. 137. 113. p. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. prieteni. 260. Ibid. 100. 123. p. Cararea Împaratiei. Ibid.. Ibid. 86-87.. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. 110. 120. cap.. 148. p. 101. 65. Ibid. 115. cap. 114. 118. Petrecerea monahului în lume. 256. Ibid. 112. 92. cap. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 85. 102. fa ta de ascultari si fata de bunurile manastirii. Ibid..84. 108. . 197.. 87. 107. 89. 111. Votul ascultarii. 124. Rostul si însemnatatea monahismului. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 126. 138. cap. Ibid. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 127.. Purtarea monahului fata de rude. 95. 91. 269. 90... 104. 132. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid.. p. 129. Nu esti departe de Împarat ie. 125.. Ibid. Ibid. Ibid.. Ibid. Ibid... 135. p. p. 116. 130. Rostul si însemnatatea monahismului. 102. Ibid. cap. Ibid. 106. pp. Ibid. 121. 133. Ibid. Trepte . 149. Ibid. Ibid. 134. 136. Ibid. Ibid. p. Ibid. Ibid. p. 103. 119. 94. 86.. Razboiul nevazut sau despre ispite.. p. Cararea Împaratiei. 131.. cap. Ibid. 105. 122. Ibid. Ibid. Ibid.). 128. p.

).. Ibid. 147. 2. Ibid. Ibid. Ibid. 78. 7778... 210. Chemari la apostolie. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel.. 164. 264. 149. Ibid.. 182.. Ibid. 193. Un graunte de credinta. p. 192. 68-70. 176. Ibid. Ibid. 87. 158.. 154.. 172. Zicere. "Strajerul Ortodox". 173. nr. Ibid. Ibid. 4-5/1998.. 167.. Ibid. Ibid. Ibid. 179. Cararea Împaratiei. p. 171. 152. Ibid. 244-247. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Pastorul si oile.. 188. Ibid. 148. Zicere. 265. Ibid. Sfintenie. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Serie noua. 168. 264. p. 150. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Ibid. 144. 143a. p. 178-179. 140. Ibid. Cuvinte interzise. 169. Ibid. pp... Ibid. 174. Ca de la sine înteles. 272.. Semne de sfârsit de sâmbata.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 142. Ibid. 147.. p. p.. . Fiii Învierii (mss. Ibid.. Ibid. 160. 156. Despre durerile oamenilor. 157. p. p. p. 194. 282. 161. Ibid. Ibid.. 189. 180. 163..). 165. Suprafata si adânc. Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 154. 277. 187. S-a suparat Iisus.).). Ibid. p. 191.. p.. 1/2001. Ibid. p.. Ibid. p. 162. 181. 267. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). Crinii pustiei. 276. 170. Ibid. Ibid. 153.). 175. 25. 185. p.. 179. 151. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 155. Ibid. Cararea Împaratiei.. Ibid. 186. Ibid.. 146. 183. 141. Ibid. 282. Ibid. S-a suparat Iisus... 178.. Ibid. 87-88. Un graunte de credinta. p. pp. Ibid.. 177.. 143b. 145.139.. O minune furata. Ibid. p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). Ibid. 159. p.. nr. Cararea Împaratiei. 211. 190. pp. Orbul din nastere si sufletele oarbe. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 184. "Gândirea". pp.

211.. Ibid. Trepte . p. 230. Ibid. 41. 226. 238. Ibid. Crinii pustiei.. 243. Ibid. Ibid. 195-196. 267. p. 217... 214. Ibid. p... 225. p. 198. 199.. 231... p. 240. p. p. Ibid. Ibid.. 236. o primejdie infinita. Ibid. Ibid. Tânarul bogat. Ibid. 211. Ibid. 207. Ibid. 200. 259. 199. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 267-268. p. Ibid.)... 210. 203. 145-146. 206. Nepasarea absoluta. 209. 224.. 148. Ibid. 257. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. 145. p.. 213. p. p.. 248. 252. 235. pp. 112-113.. 239. 247. Ibid. 278. Ibid. Rugaciuni nepotrivite. Ibid. p. 227. Ibid.. 215. Ibid. 226. Ibid. p. 208. Ibid. 259. 223... 237. 242... Ibid.. p. 234. Ibid. Rostul si însemnatatea monahismului..195. 39. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 241. Ibid. p. 245.. Un graunte de credinta. 221. p. pp. pp. p. 219. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 222. 241.. p.. 220. Ibid. pp. pp. 218. 146. 234. Ibid.. 216. Un graunte de credinta. Ibid.. Ibid. p.. Ibid. 244.. 281.. 236-237. 249. Ibid. Ibid.. Ibid. 235-236. Sfântul Mucenic Dimitrie. 232. p. 233. Ibid. p.. cap. 251. 224. 41. 194. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. pp.. 239.. 236. p. Ibid. 250.. 197. p. 228. 229. 212. 199-200. Cararea Împaratiei.. 246...).. 237. Ibid. 268. .. 205. 201. 196. Ibid. 149. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid. p.. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. 204. 202. Ibid. 282. pp. Ibid. Ibid.. Ibid.

Ibid. p. 154. Ibid. Cine e Iisus?.. 200..). Ibid. 172.. Ibid.. p. Ibid. 134. 6/2001. 133-134. 273. Ibid. Iconomul nedrept. p. 46. Ibid. 264. Ibid. Cararea Împaratiei. Trepte.)... p. "Strajerul Ort odox". p. 6/2000.. 297.. Trepte.. p. 296. Cararea Împaratiei. 284. Gadarenii si sufletul. 282. 2. 256b.. 283. 173-174. p. Ibid. 298.. cap. Rautatea si Firea. Lecturi spirituale. Ibid. 301. Ibid. 153. 268. 254. 262. Ibid. pp. pp.. 266. p. 171-172. p. p. Ibid. 82-83. 34-35. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 275. Piatra unghiulara. 302. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Zicere. Serie noua. 1-3/98. 270.. 255. 151. 133. 1-3/ 2001. Ibid. 305. Serie noua. p. 299. p.. 293. 277. 159. "Gândirea".. Ibid.. Cararea Împaratiei. 303. 174. 272.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.)..). p.. 154. 28-31. 41. 176. 276. pp. p. Ibid. pp. 295. p.. Ibid.. 260. Fiii Învierii (mss. 300. nr. nr. 256a. 45. "Strajerul Ortodox" . Fiii Învierii (mss. Ibid. Serie noua. Ibid. nr.. p... 287. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 267. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. 286. pp. 82-83.. Ibid. cap. Ibid. p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cine este Iisus?. 257. 269. pp. p. 294. Un ideal de rugaciune. Petrecerea monahului în lume. 162. Vanvulescu) 290. 135. p. 285.253. p. p. 6/2001. 1-3/ 1998. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 306. 304. Fiii Învierii (mss. . 287. 163. 261. Ibid. 280. Ibid. p. Ibid. 278. Ibid. 134. pp. 278. 17.). Un ideal de rugaciune. 263. 259. Ca de la sine înteles. 279. p. 281. 288. pp. nr. p. 191. p.). 260... p. 152. nr. p.. p. Tara de obârsie. 289. nr. "Strajerul Or todox". p. 265. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Cararea Împaratiei. 291. 274. Ibid.. 2. Ibid. 1-2. Ibid. 292. (Dincolo de chip.. 258...). 261. 157. "Gândirea". Ibid. "Gândirea".. 271.. 145. 145.

p. Ibid. 183. 323.. 345. pp. 329. 169.). Serie noua. 22. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Serie noua. pp.). 314. 332. "Gândirea". 349. p. 324. Ibid. Ibid. p. Ibid. p. 354. Tara de obârsie. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 6-7/1998.. 358. 341. Ibid. nr... p. "Gândirea". Ibid... Ibid... 343. 178. Conditiile uceniciei.. 347. 328. 179. 268-269. Ibid. 359. pp. p. 321-322. 357. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. 336. 1-3/ 2001. 34-35. 23.. p. Ibid. 309.. Cararea Împaratiei. Despre lepadarea de sine. Ibid.. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. pp. Împaratia nevazuta. 311. Cearta lui Iisus cu Petr u. 348. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 361. Ibid. Cearta lui Iisus cu Petru.. 325. 314.. 257. 204. Ibid.. Trepte. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 308. 322. Cararea Împaratiei. 244. Ibid. 191.. Ibid.. 351. p. 327. 333. 339. Ibid. Ibid.42-43.. Ibid.). 317. 183-184.. Ibid. Ibid. 243-244. 112-113.). 363. p. 317. Ibid. Ibid. 320. 29-31. Ibid. 256-257... Ibid.. cap. Razboiul nevazut sau despre ispite. 178. 297. Ibid. p.. 353. 356.). Amaraciune divina. 330.. 242-243. Un Om nou se naste. 337. "Gândirea". 321. p. p. 325.. 31-32.). 340. 256. Ibid. p. p.. 346. 362. pp. 184.. 342. 319. cap. 316. p. Ibid. Ibid. Semanatorul. 352. 360. Cararea Împaratiei. 338. pp.. p. Ibid.. p. 318.307. p. Taina rabdarii. pp. Trepte. Cararea Împaratiei. 315. pp. p. Ibid. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.).. Ibid. Ibid. 313. Împaratia aruncata. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. pp. 350. Ibid. Serie noua. nr. . Ibid. 189. 344. 242.. 326.. 312. Zicere. Marele Iuda.. 322. 310. 331. nr. 4-5/99. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 335. pp. 334. p. Ibid. p. 355. p. 326. p. 255..

258. mândrie.. 369. Cararea Împaratiei. 366. p. Cararea Împaratiei.. Ibid. 406. Ibid. 390. cap. Ibid. 309. 391. cap. 379. Cearta lui Iisus cu Petru. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. p. taierea voii. Ibid. pp. p. Ibid. Ibid. 410. 413... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Cararea Împaratiei. smerenie.. 370. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 382. 393. Ibid. Cararea Împaratiei. p. Ibid. pp. Ibid. p. pp. Conditiile uceniciei. . 398. 400. p. Ibid. p. 409. p.. Ibid. 381... 408. 412. 401.. p. 414. Ibid. Cararea Împaratiei. 157.). O privire în rai. 371. 136. 387. p. Ibid.). Despre lepadarea de sine.. Ibid. p. 367.. 33. 403. 101.. Ibid. 392. p. cap. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. smerenie. taierea voii. 380. Despre rabdare. 65. 384. 1-3/2000. Rostul si însemnatatea monahismului. 411... Ibid. 92-93. 395. Ibid. 13. 389. 383. Cararea Împaratiei. 378. Osândirea iertarii. 173-174.. 365. cap. 18. Ibid. 66. cap. 100. 375. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 213. 376. p. 197. Cararea Împaratiei. smerita c ugetare.. 402. p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 308..364. 20.. Cararea Împaratiei. 377. mândrie.. 407..). 397. 418. p. 374. nr.. 396. 385.. Trepte. Ibid.. 293. Serie noua. pp. Cararea Împaratiei. cap. Ibid. Ibid. Ibid. 416. Ibid.... 404. Masurile vremurilor. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. 19-20. Ibid. Cuvinte interzise. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. p. smeri ta cugetare. 18-19. 372.. 373. Ibid. 16. p.. 399. 405. "Gândirea". Despre rabdare.. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. 386. 214. De Sfintii Apostoi Petru si Pavel. Trepte. Ibid.). p. Ibid.. 388.). Ibid. p. 257. Ibid.. cap. 20. Nebunii. Ibid. O minune cu totul anevoi e. 417. 394. p. Ibid. 415. 368. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului.). Ibid. Trepte. 34.. cap. Trepte.

Trepte.). p. nr. Cararea Împaratiei. 6-7/1998. 424.). 154.. p. Ibid. Ibid. Ibid. "Gândirea".. 77. pp.... 444.). Un Om nou se naste. p. Ibid. Ibid. 450. 277. p. p.419. p.. Citirea d umnezeiestilor Scripturi. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 421. 442.. Ibid. p. 56. 443a. 426. Ibid. p.. 428. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Serie noua. 425. p. p. 276-277. Ibid. Ibid. 434. 48. 152. pp. p. Ibid. Ibid. 441. 85.). 261. Ibid. 460. Ibid. cap. 111. Spovedania si despre certarea constiintei... p. 290. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Lecturi spirituale. 6-7/1998. p. 443b. 178. 447.. 454. 462. p. 233. 455.. Zicere.. 451... 449. 461. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 435.. Ibid.. 149. 315. p. Ibid. pp. p. 134. Ibid. 453. 179. Cararea Împaratiei. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Despre durerile oamenilo r. pp. Ibid. Serie noua. Cearta lui Iisus cu Petr 433. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 89. 29-31. 445. 55. Ibid. 432. 467.).. 469.. Ibid.. 154. p. Ibid.. 201. 282.. Cararea Împaratiei. 431. 295-296. p. 470. 180. 436. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 440. Ibid. . 427.). Ibid. Ibid. Ibid. p. p.. 464. u. 456. 423. nr. Ibid. Votul ascultarii. 429... Ibid. Cararea Împaratiei. Trepte. p. Pastorul si oile. 458. 153. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. pp. Ibid. 297-298. 446. 468... 300.. 437.. Cararea Împaratiei. p. Ibid. Ibid. p. 422. 438. 135.. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. "Gândirea". 42. 465. Cararea Împaratiei. Ibid. 430.. p. Ibid. 457. 448. p. 463.. 459.. 452. 159. 90... Un Om nou se naste. 420. p.. Ibid. Zicere. 29-31. Ibid. 466. 439. Ibid.

Ibid. p. Ibid..... . 502. 17. 300-301.. Ibid. 171. 140.. 494. 482.. 285. p. 300-301. pp. 88..471. 517. 492. Ibid. Ibid. 3. Zicere. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Cararea Împaratiei.). Votul ascultarii si personalitatea monahului. 508. Ibid. Trepte. p. 493. Cararea Împaratiei. 511. 35. capatul proorocilo r. 477. Ibid. 148. 509.... Votul ascultarii. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 5/2001.. cap.). p. Ibid. Ibid. nr. Prietenul pacatosilor. 488. 499. 114. 516. Ibid. p. p. Neam fara semn. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. p. p. 523. Ibid. 496. 114-115.). p. Cararea Împaratiei. Ibid. pp. fat a de ascultari si fata de bunurile manastirii. 295. 520. 189. 507. Bucuriile lui Iisus. 29. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 476. Cararea Împaratiei.. 519. 503. p. 77-78. Ibid. 504. Cararea Împaratiei. 149. Trepte.. 498. 514. cap. Ibid. p. Ibid. pp. 500. 518. 495. 284.. p. Ibid. 513.). Fiii Învierii (mss.. 483. 478. "Strajerul Ortodox". nr. Samarineanul. p. 212. 501. p. 116. 506. 179.. 481. Ibid.). Despre post si rugaciune. pp. 189-191. 512. 1.). 491. în "Strajerul Orto dox". p. 497. Orbul din nastere si sufletele oarbe. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 485. 1/2001. 475. p. 16. 213... p. Ibid.. pp. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). 505. Ispititorii cu dajdia. p.. Ibid. 524. Ibid. Ibid. p. pp. 490. Ibid. Cararea Împaratiei. 510. Ibid. 150. 68-70. 487. 473. Ibid. Cararea Împaratiei. 276. Ibid. cap. 522. 36... 293.. p. 486.). Ibid. Crinii pustiei. 525. Ca de la sine înteles. p. Ioan. Pastorul si oile.. Fiii Învierii (mss. Cararea Împaratiei. 515. Ibid. Ibid. 484... Ibid. 521. Ibid. p.. 474.. 480.. 472. 14-15. Iconomul nedrept. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 479..

. Ibid. Rautatea si Firea. 54. 262. Cararea Împaratiei. 576. p. 533. 528. Ibid. 110. 548. 540. cap. Ibid. 177. În Duminica Ortodoxiei. mândrie. 541. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). Ibid.. 554. 562. 545. "Gândirea". 565. p. Ibid. 532. 147. 579. Ibid.. 1-3/1999. p. Ibid.. Ibid. 285. 549. 558.. 580. 19. 48. p.. 154-155. 556... 557. 539. pp. 53. 530. Serie noua. p. 551. nr.. p. 53. Ibid. 162. 550. Ibid. 529. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. . Masurile vremurilor. 581. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 571. pp. ibid. Ibid.. 50. 112-113.). 544.. Ibid. p. Ibid. Cararea Împaratiei. 542. Ibid. 178. 543.. Trepte. p. 171-172. Ibid.. Ibid. Omul. Fiii Învierii (mss. Taina rabdarii. 68-70. Ibid. 17. pp. Ibid. Ibid. p. Ibid. p. 43.. Ibid. 546. Ibid. pp.). 527. p.. 566. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 572. 537. 173.526. smerenie.. 561. 172. 555. Ibid.. 568. Ibid. Ibid. 567. 174. 1/2001. 20-21. p. Ibid. p. 324. 1-3/1998. Ibid. Ibid. p.). Ibid.. Ibid.. 535. p. Ibid. Taina rabdarii. Ibid. 534. 560. Ibid. Ibid.. 536. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. smeri ta cugetare. 578. Despre rabdare. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. p.. 538. Ibid. 261.. 574. p.. nr. pp. Dincolo de întâmplari. 553. 559. Ibid. 573. Ibid.. p. 531. 2. 575. p. Ibid. 564. 547.. 570.. "Strajerul Ortodox". Cararea Împaratiei. Ibid. p. 263. Ibid.).. 569. Ibid. 282.. p. 159. 552. 577. taierea voii.. 563.. Ibid. nr. Dumnezeu fara vrem e. Ibid. p.. 261.

. p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 43.. Dicolo de chip. Ibid. 626.. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. 147... 592. p. Despre rabdare. 597. 600. 191. 169. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 12-13. p.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 20. 584... 194.. 636. Treptele vietuirii duhovnicesti. Ibid. 595. Despre post si rugaciune. 589. Rostul si însemnatatea monahismului. 176. 124-125. 146. Trepte. Ibid.. 599. Ibid. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. smerenie. 614. 594. 602.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 618..582. Cararea Împaratiei.. pp. 596. cap. cap. 623. 285.)... 124. p. Ibid. 124. Ibid. p. 619. Cararea Împaratiei. 200. 624. Trepte. pp. 583. 587. Ibid... cap. p. 620. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. Ibid. p.). 123. nr. 123. Razboiul nevazut sau despre ispite. pp. p.. 612. 593.). Ibid. 1. 585.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Trepte.. 177. Ibid. 625. Ibid. 634.. 2/2001. 604. Cararea Împaratiei. Ibid. 613.... Ibid. p. Ibid. Ibid. 627. Cararea Împaratiei. Ibid.. 588. .). Ibid. Fiii Învierii (mss. 169. 610. p. Întrebarea întrebarilor. 621.). p. 622. 615. "Strajerul Ortodox". p.. 630. Ibid. taierea voii. mândrie. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Trepte. 629. 617.. 598. Spovedania si despre cercetarea constiintei. 633. p. 280.. Cararea Împaratiei. Ibid.. 159. 179. p. 123. p.. 631. 616. p.. Ibid. 607. Cararea Împaratiei. 146-147.. 609.). 606. 156. 628. Ibid.. p. Ibid. Lecturi spirituale. Ibid. smerita c ugetare. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. 151-152. Ibid. 586.. cap. p. 632. 281.. cap. p. Trepte. 590. Cararea Împaratiei.. Ibid. 611. 601. 605. pp. 157. Ibid.. 179. cap. p... p. pp. 637. Ibid. Cararea Împaratiei. 59. Ibid. p. Ibid. Pedeapsa cu lepra.. Ibid... p p. Ibid. 603. 140-141. p. 20 608. 591. 140-141. Ibid.

nr. Ibid. 76. 201.). 297.. 675.. p. Ibid. Ibid.. cap. Cararea Împaratiei. cap. Ibid.. p. 141. p. 678. 206. 656. Cararea Împaratiei. Ibid.. p. p..). "Gândirea". Ibid. p. 663.. 667.. 67-69. 286.. 674. 661. Ibid. 161. cap. 641. 679. p. 693. p. 685. 691. p. p.. 689. Ibid. Ibid.. 648.... Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 682. 17. p. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 143. p. Ibid. p. Lecturi spirituale. p. Ibid. Ibid. 285.. O privire în Rai. 666.. Spovedania si despre cercetarea constiintei.. 643. p. 650.. Dincolo de întâmplari. 44. Trepte. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului...). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 649.. . 639. Ibid. p. Ibid. p. Sfintenie. Ibid. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Ibid. Ibid. 670. Ibid... 652. Ibid. Ibid. Ibid. Votul ascultarii.. Ibid. misionari între lupi. 47. p. 664. 653. 676. 657.. Ibid. Ibid. Ibid. Trepte.. Ibid. 681.. p. Ibid. pp.. 669.. Mieii. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. 45-46. Ibid. Ibid. 58. 15. 660. Ibid. Ibid. Ibid. 647.. 684. Ibid. p. Serie noua.. Ibid. pp. p. 680. 210-211. Ibid. 677. Amaraciune divina... 688. 671. p. Cearta lui Iisus cu Petru. 249-251. Ibid. Trepte. 161. 658. 662. 278.. Ibid. pp. 690. 686. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 642. 205-206. p. Ibid. 43. pp. Ibid. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. cap.638. 284. 655. 659. 26.. 683. Ibid. Ibid. 672.. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. 665.. Ibid. 281. Ibid. 287. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 646. p. 42. p.. 651. Votul ascultarii. 46. Ibid. 645. 203. 1-3/98. 673. 644. p. 668.. 654. 160. p. 283. 640. 202.. 692. 687.

Cararea Împaratiei. pp.. 705. Cararea Împaratiei. Ibid. Ocuparea Templului din Ierusalim. Ibid... p. nr. 210-211. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 729.. 279-280. Zicere. 316. 706. Ibid. 701. Siguranta absoluta. 279. 723. 711.. cap. Ibid. p. 731. "Strajerul Ortodox". p.. 1. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. p. 4/2001. Ibid. p. Cararea Împaratiei. 710. 695. p. 732.. 712. 1. Cararea Împaratiei.. 704. 47-48. Ibid.. Ibid.. Ibid.. 242. 733. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 24. Cararea Împaratiei.). 65-66. Ibid. Ibid. 42. Ibid. 738. Ibid.. 699. 724. p. 747. 746. p. 281. Ibid. pp.). p. . 696. 234. 739.. p.. Ibid. 253-254. 715.). 722. Ibid. 255. Ibid. Pedeapsa cu lepra.. Ibid.. 721. Ibid.). 727. pp. Ibid. p. 713. 196. 314-315. 282. pp.. 745. 308. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. Ibid. Ibid.. Ibid. 200. Ibid. p... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. 703. Fiii Învierii (mss. 737.. 23. p. "Strajerul Ortodo x". 254. 298. Ibid. Ibid. p. Ibid. 736. Ibid. Chemari la apostolie. 698. 726. 313. pp. p.. nr. 195-196. p. 314. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 741. 697. 725. p. 49. p. Ibid. Ibid. 716. Ibid.). 155-156. 742. p. Cararea Împaratiei.694.). 708. 744.. Ibid... Ibid. p. Ibid. 735. p. Ibid. Trepte. 734. 719. 707. 253. 717. 233. Ibid.. 743. 296.. 702. 709. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. Sfântul Nicolae. 749. 48. Ibid. p. Talantii Împaratiei. Fiii Învierii (mss. p. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 718. 720.. Cananeanca. p.). 199. pp. 210. pp. 315. 748. 740. Ibid. 714. Ibid. 700. Ibid. 730.. p.. 5/2000.. 728. Ibid. p..

nr. 771.. p. 142-143. trimisi. 775.)... 783. p. Ibid. 123. Ibid. pp. p. 792.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Ibid. 753. p. Conditiile uceniciei. 298. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. Iconomul nedrept. 790. 757.. 29. Cararea Împaratiei. 772. Ibid. 755. 794. 180. 122. 3/2001... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 777.. Ibid. 43.. 26.). 762. 54. Ibid.. 754. Ibid. p..o abordare simpatetic a a relatiei tânar. Iisus si slabanogul. 766.. Cararea Împaratiei. 773. Ibid. Ibid. Ibid.. p. 55. P. 135. Despre durerile oamenilo r. În Duminica Ortodoxiei. 1-3/1999. 779. 759. 765. 796. Ibid. p. p. 756. p. 25. Ibid. Cararea Împaratiei... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. interviu realizat de Romeo Petrasciuc. Parintele Arsenie Boca . Ibid. 133. 196. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 791.. Cararea Împaratiei. chemati.). Cararea Împaratiei. 21. Ibid.. 797. 122. p. Ibid. p.). Ibid. 763. Ibid. Ibid. Tmisoara. 751. p. Respinsi. "Strajerul Ortod ox".). cap... Daniil Partosanul.duhovnic. p. 770. Fiii Învierii (mss. 799. 1. Ibid. 793.. Cararea Împaratiei. cap. Ibid. 776. Ibid. MARTURII 1. 32-33. p. 22. p.. 782. 795. Nu esti departe de Împarat ie. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. pp. Ibid. 798. Oct . p. Ibid. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. Dincolo de chip. Ibid. 182. 752. p.S. p.. 785. p.).. p. Ibid. 121. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 787. Cararea Împaratiei. 761. 280. 769. 758. Ibid.. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid. "Gândirea". 43. Chemari la apostolie. Ibid. Ibid. 44. p. 182.. 789. Serie noua. 760. 115. 767. p. Ibid. 86-87. nr. Chemari la apostolie... 764. 784. 317. Votul ascultarii. 781.. Ibid. p. 788.. 259. 774..). p.. 25-26. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. pp.750. pp.. 768. 119. 786. 800. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 778. 780. Trepte. 143. p.

1929. "Vestitorul Ortodoxiei". editia a II-a. Cuvânt de lauda la cel întru Sfinti. Parintele Dumitru Staniloae. Bucuresti 1993. Parintele nos tru Eustatie. "Tr ansilvania". Parintele Daniil Stoenescu. traducere. TEXTE PATRISTICE Filocalia româneasca. autorul face aluzie la Parintele Arsenie.Un ordin care nu a ma i sosit. "Gândir ea". 3. Arhiepiscopul Bartolomeu. ClujNapoca. Arhimandritul Ioanichie. 1/1993. pp. Dr. pp. Arhimandritul Teofil Paraian. Editura Ar hiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos. Ileana Marinescu. Mineiul. 5. p. p. Bucuresti. Text preluat din: Arhimandritul Teofil Paraian. 1-2. Bucuresti.. 28 Noiembrie . Prof. 2001. Tipografia Cartilor Bisericesti. nr. ANEXA II 1. EIBMBOR. 2. 109. Pateric românesc. p. Atitudini. Bucuresti. Penumbra. Cluj-Napoca. EIBMBOR. Editura Arhidiecezana. Cuvinte lamuritoare. traducerea Parintilor Prof. 2002. Marturie culeasa de Parintele Teofil în 21 august 2001.. Patericul. Desfiintati Manastirile . Episcopia Ortodoxa Româna. C. BALAN. ANANIA. 2. 1994. Text publicat în: "Telegraful Român". Sibiu. Este vorba de textele aparute în "Formula AS". 29-32. ANEXA III 1. Trancota C. 1998. vol. Dumit ru Staniloae. în 22 aug. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. vol. ANEXA I 1.   . pp. Este vorba despre Statistica Site-ului Nistea's Page de la adresa: www 15. 388. cf.o zi cu cruce. 1946-1948. XI-XII. vol. arhiepiscopul Antiohiei cele Mari. editia a 2-a. 8 august 1943. Galati. Bucuresti. Vietile Sfintilor pe Noiembrie. în: Predici la sarbatori Împaratest i si cuvântari de lauda la Sfinti. editia a III-a. 2000.com/inistea BIBLIOGRAFIE A. "Telegraful Român". 1999. 6. Editura Crist. Vasile. luna august. 1990-1991. Editura Agaton. A se vedea de pilda: Arhimandritul Ioasaf Popa. TEXTE SACRE SI LITURGICE Biblia sau Sfânta Scriptura. nr. Biserica. cf. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu.ombrie 2001. STUDII SI ARTICOLE AIOANEI. ANDRU. 2000. Andrei Cornea. Alba-Iulia. brin ster. C. "Magazin Istoric". Bu curesti. Serie noua. nr. Episcopia Romanului. B. introduceri si note de Pr. Fagaras. I-IV.. 20. Sfântul Ioan Gura de Aur. înregistrare audio la Manastirea "Sub Pia tra". E ditura Teognost. Iasi. 1990. pp. ianuarie 1994. Mistici din Carpati. 34-35. 12 mai 1940. 8. 4. CONCLUZII 1. 2002. 6. Biblia sau Sfânta Scriptura. 1990. Vasile Radu si Gal a Galaction. 7. 139-142.. Fara sa-l numeasca direct. 3. Vocatia monahala si co ntinutul voturilor calugaresti. V-X. Ibid.. Editura Polirom. 2002. ideal. publicat în Tinerete. DESPRE FÂNTÂNI 1. 1-2. M-am întrebat apoi de ce cartea nu are ISBN? Asta ar însemna ca nici în bibl iotecile publice nu e de gasit. 1997-1981. editiile din 1936 si 1939. august 1998.

anul IX. 1-3/1998. Vârstele libertatii. BOCA. nr. an ul VIII. pp. nr. 42-43. nr. nr. Trepte spre vietuierea în monahism. BOCA. 1-3/1998. copie dupa un mss. 1967. 6-7/1998. nr. pp. Schimbarea la Fata. Poezii. Pogorârea la iad. 39-40. 22-23. nr. nr. 6/2 000. nr. p. Ieromonahul Arsenie. 1-3/1999. "Gândirea". Serie noua. Ieromonahul Arsenie. BOCA. Vifornita cea mare. BOCA. din 7 mai 1952. BOCA. 6-7/1998. Tara de obârsie. BOCA. "Gândirea". Editura Episcopiei Ortod oxe Române a Aradului. 46. Ieromonahul Arsenie. BOCA. nr. "Strajer ul Ortodox". 1. În Duminica Ortodoxiei. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. Editura Tehnica. pe versuri de Nichifor Crainic. 17. pp. anul VII. Ieromonahul Arsenie. BOCA. Serie noua. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. 6-7/1998. Ieromonahul Arsenie. 103. anul V II. anul IX. Ieromonahul Arsenie. Lucian. reproducere dupa pictura biser icii din satul Draganescu. reproduc ere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. Misionari între lupi. 4-6/2001. Nebunii. Ieromonahul Arsenie. 4-6/2000. 29-31. anul II. 34-35. pp.. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". copiate dintr-un caiet al Parintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia. nr. BOCA. Împaratia nevazuta. din manuscrisul Fiii Învierii. Siguranta absoluta. anul VII. Ieromonahul Arsenie. Colind armonizat de Parintele Arsenie Boca. Serie noua. 77-78. nr. 1995. Ieromonahul Arsenie. cu privire la reînfiintarea Manastirii Geoagiului ca manastire de maici. Cine este Iisus?. BOCA. 47-48. Ieromonahul Arsenie. BOCA. nr. anu l VII. pp. Serie noua. "Gândirea". 1-2. nr.. Ieromonahul Arsenie. mss. anul VII. Serie noua. nr. Bucuresti. Serie noua. 28-31. 92-93. "Gândirea". anul IX. anul VII. BOCA.. nr. nr. 1-3/1998. "Gândirea". EIBMBOR. 1-2. 1982. 68-70. p. reprod ucere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. nr. nr. BOCA. "Gândirea". Cararea Împaratiei. Semne de sfârsit de sâmbata. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. consemnate de Parintele Pet ru Vanvulescu. Pravila Alba. 5 /2000. BOCA. mss. Buc uresti. Serie noua. Arhimandritul Ioanichie. BOCA. Ieromonahul Arsenie. nr. . pp. BLAGA. "Gândirea". Serie noua. Serie noua. pp. reproducere dupa pictura b isericii din satul Draganescu. 1996. "Caietul Parintelui Petru Vanvulescu". Ieromonahul Arsenie. BOCA. Dimitrie.BALAN. Ieromonahul Arsenie. Unde mai sunt astazi limbile de foc?. 6-7/1998. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". BOCA. 43. Orbul din nastere si sufletele oarbe. BOCA. anul VI. Editura Episcopi ei Ortodoxe Române a Aradului. Serie noua. din manuscrisul Fiii Învierii. pp. "Strajerul Ortodox". 4-5/1998. Arad. Predici si ziceri. pp. Serie noua. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. BOCA. BEJAN. "Gândirea". 5/1993. 5-6/1997. Serie noua. BOCA. 4-5/1999. "Gândirea". "Gândirea". anul VII. anul V III. Ieromonahul Arsenie. "Caietul Parintelui Ioan Farcas". Ieromonahul Arsenie. Serie noua. Vetre de sihastrie româneasca. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. anul VII. BOCA. p. BOCA. p. 1-3/1998. Serie noua. Cine este Iisus?. editia I-a. copie dupa u n mss. 1/2001. "Gândirea". Serie noua. nr. Editura pentru Literatura.. "Gândirea". "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. BOCA. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. anul VII. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. nr. pp. Un Om nou se naste. 4-5/1998. pp. Episcopul Aradului. editia a II-a. BOCA. p. anul VII. "Gândirea". Serie noua. 1-3/2001. reprod ucere dupa o icoana pictata de Parintele Arsenie Boca. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. BOCA. din manuscrisul Fiii Învierii. "Strajerul Ortodox". 5-6/1997. anul X. Predici. pp. Arad. "Gândirea" . Serie noua. "Gândir ea". anul VI . 13/2000. 2000. BOCA. nr.

Ioan. p. "Strajerul Ortodox". Brazii se frâng. CONSTANTINESCU. p. zile negre. pp. din manuscrisul Fiii Învierii. Manastirea Brâncoveanu. Andrei. 82-83. 1. manuscris. Isihasmul. BOCA. Monahia Zamfira. 1. Prelegeri de mistica ortodoxa. 1-2. Precizari. COJOCARU. Ieromonahul Dometie. 28 noiembrie 1991. 1-2/1996. MARCU.19. Grigorie. 4. Ion Gavrila. Editura Marineasa. manuscris. p. Nichifor. 525. Penumbra. O lamurire necesara. Editura Veri tas. NEAG. n r. Ieromonahul Dometie. Cararea Împaratiei . Intrari în monahism (Stire). 2-4/1990. "Gândirea". nr. 1996. 3-4/1994. Iisus si slabanogul. Sibiu. 5/2001. pp. Preoti ortodocsi în închisorile comuniste. 3-4/1994. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. 3/2001. Iasi. 1999. nr. p. "Puncte Cardinale". CONSTANTINESCU. MANEA. p. Manastirea Brâncoveanu. 105-108. 2 volume. MOIAN. Ieromonahul Arsenie. p. HAUSHERR. Cananeanca. p p. Serie noua. Experienta rugaciunii lui Iisus în spirit ualitatea româneasca. anul III. Idem. CORNEA. Viata Sfântului Prea Cuviosului Parinte Arsenie Boca. "Gândirea". 12-13. Ieromonahul Arsenie. Vasile. Bucures ti. nr. pp. nr. Serie noua. BODOGAE. 38-39. p. 3. pp. Despre o marturie care si-a gresit ti nta. nr . februarie 1996. Serie noua. "Rev ista Teologica". 1992. nr. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Acatistul Prea Cuviosului Parintelui nostru A rsenie Boca. Bucuriile lui Iisus. Pr. BOCA. "Telegraful Român ". Mitropolitul Serafim. pp. 2001. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul crestin. Mitropolitul Nicolae. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe cr ucea de la Manastirea Sâmbata. JOANTA. "Gândirea". pp. Monahia Zamfira. Serie noua. 1-2/1994. "Strajerul Ortodox". LUCINESCU. anul VII. Editura Deisis. Prof. 1994. pp. 1-2. 95-96. 9-10/1940. anul VI. "Gândirea". 2/2001. Ati întrecut masura D-lor intelectuali de la Revista "Transilvania" . Monahia Zamfira. Editura Fides. Arhimandritul Juvenalie. 1-3/1998. 6/2001. Dan. Dr. Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu (Stire). IONESCU. Serie noua. 1991. "Gândirea". 1993. Timisoara. 5-6/1997. Zile albe. Jertfa. Timi soara. Editura Anastasia. p. Ileana. anul V. 1997. nr. Editura Polirom. Clu j-Napoca. "Telegraful Român". Bucuresti. 26-31. 9-10/1940. p. OGORANU. Ed itura Anastasia. MAXIM. din manuscrisul Fiii Învierii. anul III. 96. p. nr. din manuscrisul Fiii Învierii. Un ideal de rugaciune. Dr. Irénée. nr. nr. Iasi. 77-78. "Tran silvania". nr. 2 volume. Pr. nr. 2/62. Post-Scriptum la o lucrare de istoria is ihasmului românesc. Editura Gordian. Târgu-Mures. "Strajerul Ortodox". în "Ortodoxia". din manuscrisul Fiii Învierii. 34-35. pp. dar nu se îndoiesc. IONASCU. "Strajerul Ortodox". Adrian (Ieromonahul Agapie). CRAINIC. 4/2001. În amintirea Parintelui Arsenie. diaconul Haralambie. 1997. 1. 65-66. "Gândirea". "Telegraful Ro mân". 3. Casa Editoriala Gândirea. 524. nr. nr. Ion Gavrila. 12 mai 1940. 3-4. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. 28 noiembrie 1991. Romulus. MARINESCU. Editura Patmos. 97-98. 1/1993. MARCU. p. Serie noua. "Revista Teologica". MLADIN. 86-87. CONSTANTINESCU. Ieromonahul Arsenie. pp.Sibiu. traditie si cultura româneasca. CONSTANTINESCU. din manuscrisul Fiii Învierii. Grigorie. BOCA. pp. Ieromonahul Arsenie."Strajerul Ortodox". 1998. p. Scrisoare catre Parintele Arsenie Boca. nr. nr. p. 3. 3-4/199 6. 2001. CORBU. Virgil. MOIAN. Imn pentru crucea purtata. pp. nr. BOCA.Recenzie. OGORANU. 15 . Monahia Zamfira. anul II. 6. pp. Teodor.

PARAIAN. Veniti de luati bucurie. PARAIAN. 28 Noiembrie . anu l VII. 1997. Tatiana. 110-1 11. Editura Mitr opoliei Banatului. 3-4/1994. 1996. Arhimandritul Teofil. 1998. pp. Editura Humanitas. nr. "T elegraful Român". 1998. Editura Anastasia. Arhimandritul Teofil. Tinerete. Biserica. Arhimandritul Teofil.C. Arhimandritul Teofil. Dr. PARAIAN. august 1997. Editura Antim. pp. Mitropolitul Antonie. 8/80 . 2000. Parintele Arsenie Boca sau Universul Sfânt al culorii (Minunea de la Mihailesti). Istoria Manastirii Prislop. Ovidiu. 1997. Gânduri bune pentru gânduri bune. 8 august 1943. Arad. Timisoara. Arsenie Boca. în: Pr. STOENESCU. Arhimandritul Teofil. PARAIAN. Prof. Cararea Împaratiei. Staretul Manastirii Prislop. Arhimandritul Teofil. 2002. 1-2. Unde a fost Biserica. Serie noua. "Te legraful Român". Dumitru. Un om de care s-au bucurat oamenii. STANILOAE. Cr aiova. p. Roman. Editura Bizantina. 4. Editura Teognost. Cluj-Napoca. Editura Omniscop. nr. Episcopul Daniil Partosanul. Documente inedite desp re Parintele Arsenie Boca. Cluj-Napoca. Editura Epis copiei Romanului. Crai ova. Mircea. Timpul Rugului Aprins. Editura Mitr opoliei Banatului. PLAMADEALA. Prof. Ionescu Lidia. Între contestari si exagerari. PARAIAN. Cuvinte lamuritoare. anul III. Pacatul nerostirii adevarului. Bucuresti. Episcopul Daniil Partosanul. Ne vorbeste Parintele Teofil. "Calea Mântuirii". PARAIAN. Vlad. anul V. nr. Arhidiaconul Mihai. nr. Editura Sofia. VUIA. Timisoara. Arhimandritul Teofil. PARAIAN. nr. Prof. 1/1993. Lucien. 4-5/1998. pp.O. ideal. PACURARIU. Întâmpinari. Pentru cealalta vreme a vietii mele. 94-95. Amintirile Mitropolitului Antonie Plama deala. Arhimandritul Teofil. 1997. STANILOAE. ***.o zi cu cruce. pp. 2000. Duhovnici români în dialog cu tinerii. Din cuvintele Parintelui Arsenie Boca. Dezvaluiri istorice. Editura Humanitas. Monahul Daniil (Sandu Tudor). anul II. Arhimandritul Teofil. Bucuresti. nr. Fagaras. Arhimandritul Teofil. 1-2/1996. nr. nr. Bucuresti. p. Bucures ti. PARAIAN. Prof. "Gândirea". SASAUJAN. Maestrul spiritual în traditia rasar iteana. Ieromonahul artist. Clu j-Napoca. Pr.S. 20. Editu ra Deisis. Cuvinte catre tineri. Acatiste. "Puncte Cardinale". SCRIMA. Sibiu. Editura Deisis. Editura Teognost. Arhimandritul Teofil. Sibiu. REGNAULT. 2001. Editura Agaton. A. PARAIAN. Bucuresti. 7. STOENESCU. Din vistieria inimii mele. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Stanil oae.. Lumina faptei din lumina cuvântului. POP. SRGIU. 64-68. "Gând irea". 1998. Dumitru Staniloae. nr. PARAIAN. Nicolae.2. p. 1996. . Arhimandritul Teofil. Lumini de gând. Editura Cum. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Andrei. 1999. 2001. "Gândi rea". 1997. PARAIAN. 2000. Prescuri pentru cuminecaturi. "Gândirea". STOENESCU.R. Pr. Serie noua. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul secolu lui IV. 2002. Ion Buga. Împreuna cu ta tal meu. iulie 1999. 6/102. TUDOR. 15-16/1990. Editura SF. 2001. Serie noua. 1-4/1991.7. 8-9. Dr. p. pp. PARAIAN. Arhimandritul Teofil. PARAIAN. Bucurest i. 1997. "Teleg raful Român". "Puncte Cardinale". PROTOPOPESCU. Episcopul Daniil Partosanul. Bucuresti. 11/ 2002. Gheorghe Vechi. p. Serie noua. (Convorbiri cu Dragos Seuleanu si Carmen Dumitriu). un raspuns cres tin la nelinistile vremii.

Editura Anastasia. ***. Slujitori în temnitele comuniste. p. Bucuresti. ***.CEI CE-SI BEAU MINTEA 52 BISERICA 53 BLESTEMELE 54 BOGATIA 54 BOLNAVII 55 BOTEZUL 56 CALEA MÂNTUIRII 57 CANCERUL 59 CALUGARIA 59 CALUGARII 64 17 . Serie noua.de Teodosia .129. ***. Cuprins RECOMANDARE 5 ARGUMENT 9 VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 12 Scoala primara si liceul 12 Gorunul lui Zian 13 Institutul Teologic 14 Ucenicia la Muntele Athos 15 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti 16 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu 19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" 19 Manastirea Sâmbata. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. 16 mai 1948. 2001. 1-3/2000. p. 1995. anul IX. 2 volume. Jurnalism. Praznicul de la Manastirea Sâmbata de Sus (stire). 4. p. diletanti si neadevaruri. Suplim ent al Revistei "Renasterea". (Convorbirea cu Maica Mina ). ***. 6. Lacrima prigoanei. "Telegraful Român". Convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu. ***. Editura G ordian. Din lupta legionarelor românce. o alta "Filocalie" 22 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti 23 Chilia din munte 25 Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata 27 Chemat la treapta arhieriei 30 Staret si duhovnic la Prislop 30 Pribegia în Bucuresti 34 Pictarea bisericii din Draganescu 34 Asezamântul de la Sinaia 36 Scrierile Parintelui Arsenie 36 Îndrumator al monahilor 38 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism 40 Plecarea la cele vesnice 43 OMAGIU PARINTELUI DRAG .Zorica Latcu 45 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA 46 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE ÎN 800 DE CAPETE 49 ADEVARUL 49 ASCEZA 49 ASCULTAREA 50 ATEISMUL 51 AVORTURILE 51 BATRÂNETEA 52 BETIA . Bucuresti. 2001. Cluj-Napoca. "Gândirea". 1 2 aprilie 1942. ***. "Telegraful Român".***. nr. Editura Bizantina. Editura Arhidiecezana. Parintele Dometie de la Râmeti (despre). Marturisitori de dupa gratii. 1994. Timisoara.

CINE ESTE IISUS? 93 IMAGINATIA 95 INSTINCTELE 95 ISPASIREA 97 ISPITELE 98 IUBIREA 101 IUBIREA DE SINE 102 IUDA .IUDELE 104 ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 104 ÎNDUMNEZEIREA 106 ÎNFRÂNAREA 106 ÎNJURATURILE 107 ÎNTRISTAREA 108 ÎNVIEREA 108 JERTFA 109 JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 109 LEPADAREA DE LUME 111 LEPADAREA DE SINE 111 LIBERTATEA OMULUI 112 LUMEA .GLASUL CONSTIINTEI 67 COPIII 69 COPIII ÎNDRACITI.CADEREA EI 88 FUMATUL 90 GADARENII SI SUFLETUL 90 GÂNDURILE 91 IERTAREA 92 IISUS . NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 83 EREDITATEA 84 EREDITATEA SI MEDIUL 87 EXTREMELE 87 FAPTELE BUNE 87 FIREA OMENEASCA .LUMESCUL 112 MAICA DOMNULUI 113 MARTIRII 113 MÂNDRIA 114 MÂNTUIREA 114 MINCIUNA 116 MINTEA 116 MOARTEA 118 MUNCA 119 NEAMURILE 120 71 .CARTURARII 65 CASATORIA 65 CÂRMUITORII DE NEAMURI 66 CHEMARILE LUI DUMNEZEU 66 CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 67 CONSTIINTA . NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 72 CREDINTA 74 CRESTINISMUL 76 CUNOSTINTA MÂNTUIRII 77 CUNOSTINTELE 77 CUVINTE INTERZISE 77 DESFRÂNAREA 78 DEZNADEJDEA 79 DISCIPLINA 79 DREAPTA SOCOTEALA 79 DREPTATEA LUI DUMNEZEU 79 DUHOVNICUL 80 DUMNEZEU 82 ENDOCRINOLOGIE. NEASCULTATORI.

NEASCULTAREA 120 NECAZURILE 120 NEPUTINTELE 121 NEVOINTA 121 OMUL 121 PACEA 122 PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI 123 PATIMILE 124 PACATELE 126 PERSONALITATEA 128 PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 128 PLACERILE 129 PLÂNSUL 130 POCAINTA 130 POPORUL IUDEU 131 PORUNCILE LUI DUMNEZEU 132 POSEDATII 132 POSTUL 132 POVATUITORII 133 PREJUDECATILE 133 PREOTII 133 PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 136 PROVIDENTA 137 PSALTIREA 140 RAPORTUL CONJUGAL .DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 140 RATIUNEA 142 RABDAREA 142 RAUTATEA 144 RAZBOAIELE 145 RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 147 RECUNOSTINTA 150 RELIGIA 150 RENUNTAREA 150 RESPONSABILITATILE 150 RUGACIUNEA .RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 150 SCRIPTURA 152 SECTARII 152 SFÂNTA CRUCE 152 SFÂNTA ÎMPARTASANIE 153 SFÂNTA LITURGHIE 153 SFÂNTUL NICOLAE 154 SFÂRSITUL LUMII 154 SFINTELE TAINE 154 SFINTENIA 155 SFINTII .DREPTII 156 SIFILISUL 159 SMERENIA 160 SMERENIA SI CURAJUL 162 SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 162 SPIRITISMUL 163 SPOVEDANIA 164 STAPÂNIREA 165 STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 165 STUDIUL 166 SUFERINTA 166 SUFLETUL 168 STIINTA 169 TALANTII 170 TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 172 TRINITATEA 173 .

semnata de Monahia Zamf ira Constantinescu 216 ANEXA II . prezentata sub titlul "Nota asupra editiei".ANTIHRIST 179 CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE TEOFIL 183 MARTURII 189 P. în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei".TRUFIA 173 TRUPUL 173 URA 175 URMAREA LUI HRISTOS 175 VEDENIILE 177 VICLENIA 177 VIRTUTILE 177 VOTURILE MONAHALE 178 VRAJBA CONFESIONALA 178 VRAJBA ÎN CASA 178 VRAJMASUL .În pelerinaj la Sâmbata de Sus 223 ANEXA III 227 NOTE 228 BIBLIOGRAFIE 253 .Cuvînt lamuritor.S. Daniil Partosanul 189 Arhimandritul Teofil Paraian 195 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) 212 CONCLUZII 214 ANEXA I .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->