RECOMANDARE Sunt tot mai putini cei ce l-au cunoscut pe Parintele Arsenie Boca.

Tot m ai putini sunt cei ce-si amintesc de Parintele Arsenie si pot sa dea marturie de spre el. Din toti aceia câti mai sunt, nu toti au competenta necesara, iar unii di ntre ei au un cerc prea restrâns de actiune si de raspândire a cuvântului. Mai sunt si din aceia care, desi sunt bine informati, au ezitari când e vorba sa dea marturie despre cel ce a fost, este si va fi Parintele Arsenie, în cer si pe pamânt. În acelas i timp, sunt însa multi, în vremea noastra, cei ce doresc sa afle si sa stie câte ceva despre Parintele Arsenie cel de odinioara, dar cu actiune si în vremea noastra, m ai ales prin lucrarea sa, intitulata Cararea Împaratiei. Eu însumi am fost întrebat adeseori în mânastirea noastra, în alte mânastiri si în mul e orase: "Ce ne puteti spune despre Parintele Arsenie?" La fel, mi s-a cerut de multe ori: "Spuneti-ne ceva despre Parintele Arsenie." De fiecare data am raspun s cu placere la aceste solicitari si am pus în atentia ascultatorilor tot ce am so cotit mai important din cele ce le stiu despre acest om mare, ca si care nu stiu sa mai fi fost unul asemenea dintre cei cunoscuti de mine, ca lucratori în Biseri ca. Aceasta a fost pâna acum. De acum înainte si deocamdata, cel mai bun raspuns, raspunsul cel mai autor izat la întrebarea "Cine a fost, ce a facut si ce a gândit Parintele Arsenie?" ni-l da cartea de fata, pe care o recunoastem ca cea dintâi carte competenta despre Par intele Arsenie, o carte serioasa si vrednica de a fi luata în seama, pe care o rec omandam cu toata inima, în vederea folosului duhovnicesc. Autorul cartii de fata a facut aceasta lucrare ca proiect de teza de lice nta în teologie. El a lucrat cu seriozitatea cuvenita, a adunat material, l-a sele ctat si l-a organizat cu rigorile cerute pentru o lucrare stiintifica. Lucrarea a fost apreciata ca foarte buna, iar autorul ei, pe nume Ioan Gînsca (Ionut, cum îi zicem noi, prietenii) a fost declarat licentiat în teologie. Ea este a doua lucrar e de licenta a autorului, pentru ca ei îi premerge licenta realizata la Facultatea de Arte Vizuale, cu care a obtinut titlul de licentiat la prima facultate. Când Ionut mi-a oferit un exemplar din lucrarea sa despre Parintele Arsenie , am aranjat lucrurile în asa fel ca aceasta lucrare sa-mi fie imprimata pe casete ca s-o pot studia, iar studiind lucrarea, mi-am dat seama de valoarea ei si l-a m îndemnat s-o tipareasca, spre a ajunge la cititori. La fel au gândit si alti priet eni ai nostri si, cu ajutorul lui Dumnezeu, iata ca s-a ajuns la aceasta carte, care porneste la propovaduire ducând la cititori nu numai informatii despre Parint ele Arsenie, ci si multe din gândurile lui, cuprinse în partea de mijloc a cartii, i ntitulata "O sinteza a gândirii Parintelui Arsenie în 800 de capete". Sinteza gândirii Parintelui Arsenie este prezentata pe idei puse în ordine alfabetica, asa încât citit orul se poate orienta si îsi poate alege ceea ce-l intereseaza în primul rând. Ca unul care am contribuit si eu la aceasta lucrare cu informatiile pe ca re le-am dat, dar si ca unul care am insistat pentru tiparirea ei, bineînteles, o recomand din toate puterile mele. O recomand pentru toate categoriile de vârsta, d ar în mod special pentru tinerii intelectuali si, mai cu seama, pentru studenti. T inerii, care au viata în fata si se pregatesc pentru viitor, e bine sa porneasca în viata cu niste lucruri stiute, cu niste lucruri învatate de la Parintele Arsenie, care le vorbeste din carte. Socotesc ca nu-i cazul sa insist asupra faptului ca recomand aceasta cart e, deoarece cartea se recomanda ea însasi pe sine. Ceea ce trebuie sa fac eu, este doar sa spun cu apas ca aceasta carte nu este o carte de lectura, ci este o car te de studiu. O singura lectura, o lectura superficiala, este pur si simplu fara rost. Cartea fiind foarte densa, mai ales în partea în care se prezinta gândirea Pari ntelui Arsenie, ea nu poate fi asimilata si impropriata decât insistând si revenind. Deci, când recomand cartea, recomand si aceasta staruinta asupra cuprinsului ei. Ionut Gînsca ne face un mare dar, prin cartea pe care ne-o ofera spre luare aminte, pentru binele nostru si al celor din jurul nostru si pentru înmultirea bi nelui din aceasta lume. Îi multumim si îi suntem recunoscatori ca ne-a oferit aceast a carte, care nu-i o carte ca cele multe, ci este o carte de referinta, al carui folos îl vor cunoaste toti cei ce vor lua aminte la cele scrise în carte si le vor îm plini dupa a lor putere. Noua nu ne ramâne decât sa mutam gândurile din carte în mintea noastra si sa le dam viata, prin împlinirea lor cu fapta. Daca vom face asa, va fi

ca si când Parintele Arsenie va fi între noi, cu povatuirile sale de odinioara. Luând aminte la gândurile Parintelui Arsenie, va fi ca si cum l-am fi întâlnit fiecare dint re noi, la Mânastirea de la Sâmbata, la Mânastirea Prislop, la Bucuresti si Draganescu , ori la Sinaia. Pentru noi, cei de azi, cartea de fata tine loc de orice loc pe unde a putut fi întâlnit Parintele Arsenie. Ea este Parintele Arsenie adus lânga noi, cu cuvântul sau, care e acelasi pentru noi, cum a fost pentru cei care l-au auzit rostit prin viu grai. Pentru toate acestea, "Sa multumim Domnului", "Sus sa avem inimile!" Arhimandrit Teofil Paraian Mânastirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus ARGUMENT "Aduceti-va aminte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui D umnezeu; priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta" ( Evrei 13, 7). Acest îndemn, pe care îl pun ca început al lucrarii de fata, mi-a fost pus în ved ere în chip deosebit în urma cu cîtiva ani de un pustnic, pe când ma aflam într-un pelerin aj la Muntele Athos. Eram împreuna cu trei prieteni (dintre care unul - Ioan, Dumn ezeu sa-l odihneasca - s-a mutat la Domnul) si eram tare bucurosi de întâlnirea noas tra cu dânsul. Eram dornici de cuvânt de învatatura, asa ca Parintele a fost bun si ne -a vorbit. Nu ne-a spus prea multe, desi noua poate ca nu ne-ar fi ajuns nici o noapte întreaga sa-l ascultam. Au trecut anii, însa retin si acum din acea întîlnire mai ales îndemnul din Evrei 13, îndemn cu care am început. De atunci încoace, am încercat, dupa puterile mele, sa împlinesc acest cuvânt, sa -l fac lucrator. Si, împreuna cu câtiva prieteni, ne-am propus, pe lînga rânduiala si pr ofesia pe care o are fiecare în parte, urmatorul obiectiv: recuperarea si promovar ea gândirii si a scrierilor marilor parinti duhovnicesti ortodocsi, în special români. Este un demers care îsi arata actualitatea si necesitatea mai ales azi, când lumea crestina a cam început sa orbecaiasca ea însasi "în noaptea nestiintei si a lips ei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul" (Arsenie Boca). Deci motivele pentru care avem nevoie si trebuie sa ne îngrijim de acesti P arinti, pe drept cuvânt, "ca de ochii din cap", sunt evidente, întrucât ei sunt lumina torii trupului eclesial, ei sunt "luminatorii lumii" - "Luminatorul trupului est e ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat" (Matei 6, 22-23). Asa am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa ne îngrijim de editarea câtorva ca rti de spiritualitate ortodoxa si de organizarea unor expozitii de fotografii, d ocumente si scrisori, acestea din urma, închinate Parintelui Paisie Olaru de la Si hla. Prin urmare, si studiul de fata, închinat si el unui Parinte, se înscrie în ace lasi demers, de redescoperire si promovare a gândirii parintilor duhovnicesti, pen tru ca, fara nici o îndoiala, Parintele Ieromonah Arsenie Boca este unul din mai-m arii nostri, caruia i se cuvine amintirea noastra, dupa cum se zice în Epistola ca tre Evrei. Asadar, sa aducem lui Dumnezeu jertfa de lauda, adica rodul buzelor, care preaslavesc numele Lui (cf. Evrei 13, 15). Ca absolvent al unei Academii de Arte Vizuale, pot afirma ca mi-ar fi mul t mai usor sa zugravesc, nu prin cuvinte, ci cu ajutorul penelului, sau sa model ez în lut chipul Parintelui Arsenie Boca. Dar, si în aceasta situatie, ma simt oarec um ca si Anania, zugravul Regelui Avgar al Edessei, care, cu toate ca era un "zu

grav iscusit", nu a reusit sa "isvodeasca" chipul Mântuitorului.1 Desigur, nu se pune problema ca as fi si eu un zugrav iscusit, dar mi-a v enit în minte aceasta comparatie pentru ca ma simt si eu neputincios din pricina c a, studiind personalitatea si scrierile Parintelui Arsenie, la câte am reusit eu s a ajung, îmi dau seama ca dimensiunea spirituala a Parintelui Arsenie Boca e greu de cuprins în cuvinte (de "zugravit") si, pe lânga aceasta, mai marturisesc, ca mult i altii, ca "cunosc mult prea putin din tot ce Parintele Arsenie a reprezentat p entru neamul nostru".2 La toate acestea se mai adauga, sa-i zic asa, înca o dificultate, si anume faptul ca vorbesc despre un calugar, si-atunci s-ar putea pune întrebarea: cum pot eu întelege un calugar din afara acestei conditii, care, atâta timp cât nu ai trait-o , ramâne o taina, cum pot eu sa vorbesc (fara sa exagerez) si sa înteleg gândirea unui calugar pe care multi îl socotesc un sfânt, sau unii chiar un geniu? Deci, se poate totusi vorbi, se poate scrie, fara a te afla în treaba si fa ra a aluneca în disertatii pietiste sau în aprecieri "suficiente si destepte"? Când ai un îndrumator, se poate. Iata de ce, în aceasta situatie aflându-ma, m-am bucurat de sprijinul si calauzirea unui bun prieten, Parintele Arhimandrit Teo fil Paraian, care de la bun început m-a ajutat, m-a sfatuit si mi-a oferit cele ma i multe din materialele pe care le-am folosit în aceasta lucrare. Pe de alta parte, având în vedere prietenia mea cu Parintele Teofil (care l-a cunoscut pe Parintele Arsenie si ale carui ziceri, Parintele Teofil, se stie fo arte bine, le popularizeaza cu timp si fara timp) si având în vedere si faptul ca am facut si eu, ca oarecând Parintele Arsenie, o Academie de Arte Frumoase, m-am sim tit oarecum dator sa studiez si, în cele din urma, sa "isvodeasc" chipul Parintelu i Arsenie Boca. Gândita si redactata initial ca lucrare de licenta, cartea de fata a ajuns în mâinile, si cred ca si în inimile, mai multor prieteni si cunoscuti ai mei, caci as a se explica faptul ca ei au insistat si m-au sprijinit ca s-o si tiparesc. Le m ultumesc tuturor, în special Parintelui Arhimandrit Teofil Paraian si dau slava lu i Dumnezeu, Caruia ma rog sa ma ajute sa nu gresesc. Ioan Gînsca VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, lânga Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, i-au pus la botez numele Zian.1 Scoala primara si liceul Zian Boca face scoala primara în satul natal (4 clase) si apoi intra la Lic eul National Ortodox "Avram Iancu" din Brad, al cincilea liceu românesc din Transi lvania, dupa cele de la Blaj, Beius, Brasov si Nasaud, ctitorie a Mitropolitului Andrei Saguna, pe care-l absolva în 1929.2 Coleg de banca l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor (ce semna cu pseud onimul D'or Uragan), autorul amplului poem Horia redivivus (poem care îl face pe N ichifor Crainic sa exclame: "Onomatopee! În toata literatura universala nu cunosc o metafora de o asemenea amploare"), si autorul poeziei Sfântul, închinata Parintelu i Arsenie. Marturiile colegului de banca, cuprinse într-un caiet (jurnal) ascuns cândva de Romulus Neag (absolvent si el al liceului mai sus amintit), îl înfatiseaza pe Zia n ca "Exceptional de înzestrat, de-o vointa extraordinara, o memorie formidabila, o putere de munca si o tenacitate iesite din comun". "Manifesta înca de acum deschiderea spre universalitate; de o curiozitate i ntelectuala remarcabila, totul îl intereseaza. Întocmai cum un fluviu aduna în albia s a afluentii dintr-un întreg bazin hidrografic, se varsa în mare, de aici se pulveriz eaza în cosmos si din nou se revarsa pe pamânt sub forma ploii roditoare, refacând "ci rcuitul elementelor", el asimileaza informatii din toate domeniile cunoasterii, pe care le trece prin filtrul personalitatii sale si le transfigureaza într-un mod de existenta, prevestindu-l pe teologul erudit si duhovnicul deschis spre sufle tul omului, ridicând brate de energie spre tainele universului".3 Liceul National Ortodox din Brad, cu un corp didactic de elita, format la

Spre sfârsitul cl asei a VII-a. multiplica partituri pentru profesorul de muzica Gheorghe Pârvu. exceleaza la matematica. sânge si oase. ramâne însa peste timp o marturie vie p e care Parintele Boldor o evoca cu emotie: "Era în primavara anului 1929. Vacantele le p etrecea adeseori la o rudenie a sa. de caracteriol ogie. Z ian tinea si scutura puietul sa se taseze pamântul.5 Gorunul lui Zian În afara matricolelor scolare. Inspiratia nu tine de materie. pe când faceau s tudiile de Teologie la Sibiu. dupa o serbare în piata orasului. universalitatea manifestarilor omenesti. precum si o sinteza a acestor a cu viata.4 În doua momente deosebite se stie ca Parintele Arsenie a revenit la liceul din Brad: revederea cu colegii dupa 50 de ani de la absolvire si cu ocazia celeb rarii centenarului celui de al cincilea liceu românesc din Transilvania. caligrafie. al înaltimii idealului spiritual-moral pe care e ducatorii nostri ni le-au insuflat. alte documente care sa ateste trecerea prin liceul bradean a lui Zian Boca s-au pierdut. de 10 mai. Iar omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu s i-a câstigat în sine. retrasa.6 Institutul Teologic Cu zestrea intelectuala si spirituala dobândita la Brad. ca un simbol al biruintei. Munceste suplimentar la desen si pictura cu profesorul Körmendy. îsi pune profund amprenta asupra receptivitatii intelectuale si sensibilitatii sufletest i a tânarului Zian Boca. intrat în traditia poporului român. Tot astfel abtinerea de la bucate mai grele. Totusi. Ne-a impresionat taria de vointa cu care rab da frigul. are preocupari care depasesc nivelul programelor scolare în domeniul artelor: de sen. le-a facut colegilor marturisirea ca la orele de desen si pictura i s-a descoperit ideea potrivit careia "omul nu este numai carne. fiind îmbracat adeseori în îmbracaminte redusa. de ratiune". muzica. solitar. în cât între colegi are aureola unui "Sfânt". biologie . al trainiciei. cân d promotia de absolventi din acest an. profesorul Candin Ciocan. p. în 1969. se deplaseaza în curtea liceului pentru a sadi un stejar. Dumnezeu i-a dat o valoare mare. Ma pregateam sa iau puietul. De la aceasta vârsta. apoi fiecare coleg stropeste cu stropitoarea la radacina. Cunostea totusi foart e bine limba franceza si citea cu aviditate studii de psihologie. liderul recunoscut si respectat de profesori si colegi. în frunte cu dirigintele. socoteste concludente urmatoarele aspecte ale personalitatii colegului sau7: "Poate ca faptul ca nu s-a prea bucurat în tinerete de caldura unei vieti f amiliale explica firea sa putin sociabila. la scurta vreme de la mutarea la cele vesnice a Parintelui Arsenie.. dupa care l-am legat de tutore. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. seful pr omotiei de absolventi a liceului.. ""Statura pozitivista". însa trebuie si el sa si-o câstig e" (Cararea Împaratiei. tot asa trebuie sa urmarim o ar monie si între cunostintele din cât mai multe domenii. se înscrie la Instit utul Teologic din Sibiu (1929-1933) unde este "extrem de sârguincios si studios". El s-a dezvoltat frumos. ca sa faca din noi caractere tari. puternice . de grafologie. în textul de pomenire pe care îl publica în "Telegraful Român ". cautând sa se adânceasca în descifrarea tainitelor sufletului. este extrem de interiorizat. Nu l-a pasionat prea mult studiul limbilor straine. eu îl presam. Parintele Teodor Bodogae. fizica.universitatile din tara sau de la Viena. Parintele Teodor Bodogae marturiseste despre Parin tele Arsenie ca n-a ajuns sa-i poata cunoaste toate adâncurile sufletului. 210)". ca un simbol al vigor ii. când diri gintele ma opreste: "Nu Boldor. Se prefigureaza de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat sa aduca teologia în arena larga a vietii intelectuale care sa îmbratiseze o misiune spirituala totali tara. renuntând regulat la "portia" de carne din Institut. cânta la flaut. asa cum Ieromonahul Arsenie Boca va confirma mai târziu în opera sa de valoare universala Cararea Împaratiei: ". c i exista si altceva. ci Boca Zian planteaza pomul". prec um urmarim o armonie între facultatile sufletesti. al frumusetii. introvertita. M-am uitat cu ciu da la diriginte si cu aceeasi ciuda mi-am înfipt degetele în radacinile puietului. A . Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. chimie. Cu toate ca au sezut pe aceeasi banca. personalitati proeminente în slujba patriei si neamului". Cu totii atunci am hotarât ca stejarul plantat sa poarte numele Gorunul lui Zian. vreme de patru ani. cu profesori mireni si teologi.

ale Profesorului Raine r Francisc . Mitropolitul Nicolae Balan. acela n-are decât sa cerceteze pictura bisericea sca din Draganescu (Ilfov) ca sa nu mai vorbim de tot atâtea lucrari de coloristic a si de modelaj cunoscute atât la Sâmbata. dupa spusele unora. cu trei ca ndidati la calugarie. Se stie ca în aceasta privinta fostul Mitropolit Nicolae Balan l-a trimis c u bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. Toate acestea erau tot atâtea dovezi care ne ajutau sa întrevedem în el pe pictorul si pe duhovnicu l de mai târziu. adevaruri vii si luminoase ale vietii harice. ci a sesizat. Arhimandritul Teofil Paraian) Sigur este ca. Parintele Arsenie (Boca Zian). Pentru toata stradania de bine.11 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti Fiecare cititor poate afla din prefetele primelor 4 volume ale Filocaliei . chiar daca în metodologia ei au mai ram as multe aspecte de îndreptat. sculptura si mai ales pictura. dupa absolvirea Institutului Teol ogic (1933). urmeaza o scu rta perioada de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos. din 1939 din martie începând. c are venea de la studii din Grecia. la "miscarea" de reînnoire religioasa de la Manastirea Sâmbata. (cf. cu Parintele Nicolae Mladin. când ar fi refacut.cf. Dar Mitropolitul Nicolae Balan îsi dadea seama ca începe cu oameni nepregatit i în alta manastire si atunci i-a trimis la Sfântul Munte. si solitar". cu trei absolventi de Teologie. Pr. la reîntoarcerea în tara. mana stire Voievodala zidita de Constantin Brâncoveanu. retinut. Parintele Dumitru Staniloae. când s-a îngrijit de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. care a ajuns profesor la Teologie prin purtar ea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan. care sa-l povatuiasca cu autoritate. iar Parintele Serafim a ramas acolo 6 luni si un an scolar la Atena la Teologie. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928. aduce câteva manuscrise ale Filocaliei pentru fostul sau profesor de la Sibiu. Si se s pune ca ar fi ajuns la un duhovnic10 care i-ar fi zis de la început: "Mai. Îmi amintesc si acum de usuri nta cu care interpreta la flaut compozitii destul de pretentioase."8 "Extrem de rezervat. tu nu e sti în stare de nimic! Nici la maturat nu esti bun!". care cauta sa redea în compozitii clare si în analize psihologice des tule adâncuri ale sufletului omenesc. Cu gândul acesta a pornit. Asa ca "Ma nastirea a început cu trei oameni mari" (Arhimandritul Teofil Paraian). proaspat reîntors de la studi i în strainatate. participa cu interes la prelegerile de mis tica ale lui Nichifor Crainic. Parintele Arsenie si-a adus o cont ributie deosebita. Aic i urmeaza cursuri de medicina (în special cele de anatomie. În acest context maestrul Costin Petrescu i-a încre dintat pictarea la Ateneul Român a scenei privitoare la Mihai Viteazul. Cine vrea sa se convinga ca în urma acestor studii Parintele Arsenie n-a pus în fresca de pe p eretii bisericilor la care a pictat doar scene si compozitii crestine remarcabil e. iar din 1940 cu Parintele Serafim. total sau partial. în linii si culori. si anume cu: Parintele Ars enie. care nu trebuie uitata. voia sa aiba acolo numai absolventi de Teologie. si frecventeaza si alte cursuri în domeniul culturi i si artei. Parintele Arsenie a stat acolo trei luni. Nicolae Streza). unde a facut studii deosebit e cu profesorul Costin Petrescu. "calatoria Sfântului Apostol Pavel din Grecia".9 Ucenicia la Muntele Athos La putina vreme dupa terminarea Institutului de Belle-Arte. În sfârsit. La interventia profesorului Nicolae Popovici. cu care co laboreaza la realizarea în limba româna a acestei monumentale lucrari.iubit de mic desenul. la asta stau!". Dumnezeu sa-l odihneasca cu alesii Sai. continua sa studieze în particul ar pictura într-o camaruta rezervata în calitate de infirmier al Institutului. este trimis cu bursa la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti. cât si la Prislop. Se spune despre Parintele Arsenie ca la Sfântul Munte Athos a cautat sa fie sub ascultarea unui parinte aspru. Nu trebuie uitate nici c opertile minunate ale primelor patru volume ale Filocaliei si ale Vietii în Hristo s. Si Parintele Arsenie s-a gândi t atunci: "Aici e de mine. cum putine s-au realizat la noi. care o restaurat Manastirea de la Sâmbata. prin care s-a încercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omenesti si vindecar ea lor prin lucrarea de înduhovnicire crestina.

Parintele Ieromonah Arsenie de la Manastirea Brâncoveanu."12 "Ajutorul hotarâtor la tiparirea acestui volum l-a dat însa iarasi bunul meu fost student. ale învatat urii staruitoare si ale dragostei de suflete.C. am putut face fata unor greutati c e se ridicau ca muntii în calea tiparirii acestui volum. a fost trimis de Î.P.S. mi -a alimentat curajul în mod considerabil ca sa pot duce pâna la capat o munca atât de ostenitoare. (. În afara de aceasta. în 3 mai 1940. Dupa imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere. Daca Dumnezeu va ajuta sa apara întreaga opera în româneste. prefetele primelor editii nu apar si deci nici mentionarea demersurilor Parintelui Arseni e) contributia însemnata a Parintelui Arsenie la traducerea Filocaliei. Sa a executat si coperta. de la Manastirea Brâncoveanu.C.P. "Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu a întrunit la rugaciunea de obste s i în acest an. Episcop N icolae Colan al Clujului. Despre nevointele si virtutile acestui prim cetatean al restauratei ctitorii voevodale de la Sâmbata de Sus.C. acum sustine cu putere neslabita lucrare a de tiparire. Parinte Ieromonah Arsenie. Reproducem aici doua fragmente din prefetele volumelor 1 si 2 ale Filocal iei. care mi-a ramas mer eu aproape. Mitropolit Nicolae si P.. pe cele mai autentice baz e ale traditiei ortodoxe si cu mijloacele celei mai curate duhovnicii. Remarcat înca de pe bancile scolii pentru deosebitele-i înclinari spre viata monastica.s-a savârsit impresionanta slujba a tunderii în monahism a Parintelui Ierodiacon Arsenie Boca. Mitropolit Nicolae al Ardealului la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. au slujit Sfânta Liturghie si au cuvântat închinatorilor. primind acum numele de Arsenie. Î. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românesti.C. a realizat coperta Fi localiei.se spune mai departe .C. de la Athos."13 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Zian Boca s-a închinoviat la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în iunie 1939. are loc tunderea în monahism la Ma nastirea Sâmbata de Sus. cf.). Evenimentul este consemna t si de "Revista Teologica" din 1940.S. Parintele Profesor Dumitru Staniloa e l-a numit "Ctitor de frunte al Filocaliei românesti". Cuviosul Ierodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teol ogice "Andreiane". editata la Sibiu. unde.C. pe care altfel nu cred ca as fi savârsit-o. prin prezenta aproape neco ntenita si prin staruinta ce-a pus-o pe lânga mine de-a face aceasta traducere."15 Tot aici mai aflam urmatoarele: "Cu prilejul îndatinatului pelerinaj anual de la Sfânta Manastire Brâncoveanu d e la Sâmbata de Sus. prin care Parintele Staniloae. "a adus cerul ortodox pe pamântul românesc". Boca. P. luând numele d e Arsenie. Sa. pe buna dreptate. bunul meu student de odinioara. Sale si de miscarea religioasa pe care a trezit-o în jurul Manastirii de la Sâmbata de Sus.românesti (nu cele editate de Editura Harisma. asa cum zicea Parintele Arhimandrit Serafim Popescu de la Sâm bata de Sus.) Un cald cuvânt de multumire trebuie sa aduc P. acest act va ramânea legat într-o mare masura de numele P. Contributia Parintelui Arsenie a fost mare si aceasta s-a concretizat asf el: Dânsul a adus cu sine de la Sfântul Munte Athos copii de pe manuscrise mai vechi si a insistat apoi pe lânga Parintele Staniloae pentru traducerea Filocaliei. P. aduse de P. în mod surprinzator. a sustinut lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe car e le-a procurat. la prima ei redactare. pentru a-si perfectiona marele sau talen . Sa a binevoit sa scrie dupa dictatul meu cea mai mare parte din traducere.S.. Cu acest prilej .14 fiind deja diacon celib (probabil hirotonit în 29 septembrie 1935.C. Sa (Parintele Serafim Popescu) si de Parintele Arsen ie. cler si popor din tot jurul. în Vinerea din Saptamâna Luminata (deci de praznicul Izvorului Tamaduir ii n. Datorita a bonamentelor masive ce le-a procurat P. a fost tuns în monahism tânarul diacon Zian V. Dupa aproape un an de zile. pentru a sublinia mai bine eforturile Parintelui Arsenie la aceasta lucrare extrem de importanta pentru spiritualitatea ortodoxa: "La unele scrieri am folosit si copii de pe manuscrise românesti mai vechi. Par intele Arsenie a scris dupa dictatul Parintelui Staniloae. Tot P. P arintele Veniamin Tohaneanu). De aceea.n. vorbim altundeva.

"Isvorul tamaduirii". Întors în tara.t de pictor."20 Dupa numai un an de la hirotonia întru preot a Parintelui Arsenie. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti.S. Nicolae Colan al Cluju lui înconjurati de sobor de preoti. si P. Mitropolit Nicolae. cântând cu zapada pâna la piept spre Sâmbata de Sus.P. se remarca în chip stralucitor ca "pictor de suflete dupa modelul Domnului nostru Iisus Hris tos" (Nichifor Crainic). despre lucrarea duhovniceasca cu totul deosebita a fostului sau elev. au avut mari bucurii duhovnicesti. Pelerinii. tânarul monah a înte les sa dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre.Sf.) a avut loc la Man astirea de la Sâmbata de Sus obisnuitul pelerinaj. A urmat sfintirea apei la fântâna tamaduitoare si un Sfânt Maslu cu mare sobor de preoti. pe care s-o desfasoare acol o în linistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaci une. veniti în numar destul de mare. parintele diacon Boca. E un caracter integru si un monah de aspra ta rie duhovniceasca. Sa a hirotonit cu acest prilej pe Cuviosul prodiacon Arsenie Boca întru ieromon ah.P. Manastirea lui Constantin Brâncoveanu a reînviat în toata puterea duhovniceasca . ctit oria voievodului martir". iar apoi la Sfântul Munte Athos si la Atena. absolvent de Teologie. M ot dupa locul de nastere. "Vinerea" din Saptamâna Învierii Domnului."17 Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu În 10 aprilie 1942 Parintele Arsenie a fost hirotonit preot. Sale a stors lacrimi pelerinilor.19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" "În anii de ctitorie la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus. Vasile Sortan întru diacon pentru trebuin tele manastirii. "încrestând" . poporu l român ortodox venit pe timp ploios.P.18 "În Vinerea Izvorului Tamaduirii din acest an (1942 n. Vechiul si statornicul gând al Î. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucurii le si necazurile în sufletul sau de mare român si de mare crestin. fata de timpurile grele ce le st rabatem si de vremea ploioasa.n. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. cât si din afara hotarelor tarii noastre. este pornit pe calea înfaptuirii". Parintele Profesor Dumitru Staniloae marturisea.S. le îndreptau catre Cel Atotputernic. Peste Tara Oltului sufla cu putere duhul lui Dumnezeu prin mijlocirea manastir ii reînviate din mormântul în care o asezasera adversarii neamului si ai credintei dre pte". alternând rugaciune a cu studiul picturii bisericesti. multimile nu mai contenesc. iar pe tânarul. S-a slujit Sfânta Liturghie atât la altarul manastirii. Iata de ce. La acea "bulboana spirituala uriasa". Î. S. a simtit înca o dat a cum se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile p e care cei doi ierarhi. Se reînvie acum o traditie a marilor pelerinaje la locuri le sfinte. cât si în aerul liber. deci în 19 43. În adevar. crescut si îndrumat în studiul teologiei.S. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". nostru Mitropolit Nicolae de a alcatui o trupa de calugari luminati. diplomat al Scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. Predica înaltatoare si duioasa a Î. prin aceste intrari în cinul monahal. departe de forfota lumii.P. si-a petrecu t viata la Sfânta Manastire Brâncoveanu. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în c hipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celo r rele atât dinlauntrul. cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si o pera reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Români a Mare. Î.16 Si presa vremii tine sa vorbeasca despre "miscatoarea si emotionanta tund ere în monahism" a unuia din "luminatii absolventi ai Academiei Andreiane": "Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în acea sta zi mare. cu sufletul plin de bucurie . cum exclama cu admiratie Nichifor Crainic: "Ce vreme înaltatoare când toata tara lui Av ram Iancu se misca în pelerinaj.

dar de min e când vezi. iar daca pleaca se întorc la scurte intervale. a început sa-si arate rodul cel mai promitator. de întâlniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le obliga la o viata scoasa d in mocirla inconstientei si placerilor usoare. Cu atât mai mult eram datori sa vorbim despre o lucrare de proportiile cele i de la Sâmbata de Sus. stau acolo câte 2 pâna la 5 saptamâni. nu se dau numai îndemnuri pentru ceea ce ar trebui sa se faca în scopul întaririi credintei. Pe pajistile manastirii si prin încaperile ei se afla zilnic 200-300 de fii nte omenesti îngenuncheate pe sub streasinile ei în rugaciune si scrutându-si trecutul de pacate a caror povara nu o mai pot suporta. încât nu le-ar mai veni sa plece. Te înduioseaza s a-i auzi sarmanii alergând în întâmpinarea Parintelui cu strigatul: "Parinte. ci. Gândul Î. ci mediu de zguduiri sufletesti înnoitoare. trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumusetile duhovnicesti care le sunt dezvalui te. "faptele care ilustreaza modul în care trebuie sa se lucrez e în zilele noastre si care pot influenta astfel asupra altora. ca nu mai pot purta povara pe mine". ca viata intima a fami liei. ea trebuie sa continue a se desfasura d incolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realitati umflate de gazete. caci asprimea ei e cunoscut a si nu vrem sa-l suparam laudându-l. ca sa nu meritam banu iala de cine stie ce pacat. hranindu-se numai cu pâine si apa. când fiecare stie ca Parintele va sta n umai cu el 4-5 ore în convorbire intima purificându-i toate maruntaiele sufletului s i toate colturile trecutului de petele chinuitoare ale pacatului. nu mai poate fi în mod continuu omul c are a fost. cu voia lui Dumnezeu. privind într-o meditatie serioasa la ceea ce e c u adevarat plin de valoare pentru exitenta sa. cu largi si adânci efect e în viata poporului nostru.S. O facem deci cu riscul de a supara pe Parintele Arsenie.P. Dar cuvântul are o eficacitate deplina numai când are a coperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. veniti de la sute de ilometri. Cine îi urmareste dimineata în timpul predicilor Parintelui Arsenie. ca lucrurile sfinte si mari. Dar ceea ce te covârseste lânga acesti oameni este încordarea cu care asteapta sa le vina rândul la marturisirea pacatelor. preoti si credinciosi. tot asa era necesar sa aducem vor ba cândva despre ceea ce se petrece la Manastirea Brâncoveanu. mai ales pentru ca simteam ca miscare a de la Manastirea Brâncoveanu e ceva care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul c arora se pot face exercitii gazetaresti. Manastirea de la Sâmbata de Sus nu e loc pitoresc de excursii si de distrac tii înramate în chenare arhaice. la hohotele de plâns pentru pacatele lor. În ce consta taina acestor impresionante efecte ale lucrarii Parintelui Ars enie si care sunt elementele programului sau de lucru? Fara îndoiala ca mijlocul prin care lucreaza Dumnezeu în suflete este cuvântul pe care îl rostim în numele Lui. Des pre viata Parintelui Arsenie nu e necesar sa vorbim. dar simtindu-se atât de bine si de întrema ti. Mitropolit Nicolae de-a initia prin restaurarea manastirii mart ire a lui Constantin Brâncoveanu nu numai reînfiintarea monahismului din Transilvani a. Cuvântul sau porneste din neclintirea de stânca a celui ce nu se târguieste si   . preoti si credinci osi". ca cresterea grâului. cum zice chiar dânsul. Am evitat totusi pâna acum sa scriem. o refacere generala a duhului calugaresc ortodox. care taie azi brazda adânca în viata sufleteasca a unor întinse cercuri de credinciosi. "De mult ne simteam datori sa scriem în aceasta foaie despre lucrarea duhov niceasca ce se savârseste zi de zi la Manastirea Brâncoveanu. Atunci e un cuvânt ce se ru pe dintr-o fiinta care a devenit rug al credintei si muta focul la auzitori. ca respiratia continua. Multi dintre ei. Într-o foaie ca a noastra. ca rugaciunea zilnica.. care considera vorba buna care i se spune ca cel mai mare rau ce i se poate face. ostenitorul smer it de la Sâmbata.21 Dar precum se opreste omul macar câteodata din galopul atentiei spre atâtea l ucruri neesentiale si zgomotoase. a tât de scazut în ultimele timpuri. ci se încresteaza faptele care ilustreaza m odul în care trebuie sa se lucreze în zilele noastre si care pot influenta astfel as upra altora.

va exercita o influenta binefacatoare asupra unor cercuri cât se poate de largi. în lacasul de închinaciune de la Sâmbata de Sus. Te minuneaza acuta sensibilitate fata de povara insuportabila a pacatului ce se trezeste în oameni la Sâmbata. Predica de la Sâmbata de Sus are ca obiect principal combaterea pacatului p rin trezirea gândului la prezenta vie a lui Hristos.nu se clatina ca trestia batuta de vânt.23 Prin urmare. Tinem doar sa mai accentuam importanta nationala pe care o are lucrarea d e acolo. Într-o scrisoare trimisa fostului sau coleg de banca de la liceul din Brad (Petru Bold or). Fiecare credincios e obligat sa ramâna între semenii sai. chiar de va fi reprezentata numai prin elemente putine în satele noastre. Însa toate idealurile mari au în ele ceva paralizant: nu te lasa sa te preoc upi de nimicurile acestei vieti". ci e întreg asa cum îi este vorba: curat. Parintele Arsenie a identificat aic i o mare racila si a pus fierul rosu pe ea. s-au recules cu hotarâre. Cine vrea sa vada gâlgâitul vietii celei mai cuceritoar e si forta cea mai coplesitoare. Programul Parintelui Arsenie? Prin ceea ce a facut din sine si prin ceea ce propovaduieste. Nimic nu poate zagazui revarsarea lui. Parintele zideste în suflet ul miilor de oameni care cauta aici raspuns la marile întrebari existentiale. E de a steptat ca aceasta trezire sa treaca de la om la om si sa putem înregistra nu pest e mult efecte remarcabile. Hristos lucreaza numai prin Sfintele Taine si în Biserica. e prin definitie ceva pasiv. cu duhul ei de înfrânare. Smerenia si pur itatea vietii sunt conditiile sau mai bine zis conditia neaparata a mântuirii. de traire în duhul Sfintil or Parinti. Statul ca entitate impersonala îl com bate. crezând pentru ei. le-a aranjat si îngrijit în asa fel încât totul sa arate ca un coltisor de rai (fotografiile din acea vreme sunt foarte graitoare în acest sens). fiind raspunzator pentru ei. prin aceasta Parintele aratând ca îndemnul " Fiti desavârsiti. totul în conjurat de boschete înflorite si pajisti ireale prin fragezimea lor."25 Parintele Arsenie nu se straduia numai cu cuvântul rostit sa împodobeasca suf letele credinciosilor cu virtuti si sa-i faca pe acestia sensibili la armonie si frumos. Dar organele personale ale lui îl practica si îl promoveaza. de radicalizare a vietii crestine în sensul r estaurarii ei sanatoase. Orice individualism sau mândrie dornica de afisaj. Petru Boldor (colegul de banca de la Liceu l din Brad) petrecea aici trei saptamâni. o alta "Filocalie" "Spatiul din jurul bisericii era o veritabila lucrare de arta. de nuanta sectara este lovit în cap. Parintele Arsenie se destainuie: "M-am înhamat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului în Om. opu s oricarei patimi si oricarui gând de mândrie. când l-a auzit pe Parintele Staniloae afir mând cu admiratie: "Parintele Arsenie e un fenomen unic în istoria monahismului române sc".24 Manastirea Sâmbata. pe care dânsul. podete ca într-o lume de basm. rugându -se pentru ei. trezite la constiinta acestui pacat. pe care trebuie sa-l recunoastem si noi astazi. ca un artist. este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. retinem "importanta nationala" pe care o avea lucrarea de ac olo si faptul. precum si Tatal vostru Cel din ceruri desavârsit este" înseamna si: . În anii aceia de profunda efervescenta spirituala. În orice caz miscarea de înnoire. ci si împrejurimile manastirii. mici bazine de apa cristalina de munte. De aceea treapta în care culmin eaza pregatirea pelerinului este marturisirea. marturiseau în chip tacut despre misiun ea doxologica si iconografica a omului. La no i credeau multi ca traditia rasariteana. ca "Ne este impos ibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii de la Sâmbata de Sus" ( Parintele Dumitru Staniloae). lasân d sa se întrevada reflexe diamantine de roci alese ca pietre semipretioase. Ne este imposibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii d e la Sâmbata de Sus. n-are decât sa mearga la Sâmbata de Sus. Peste neamul nostru s-a abatut ca un adevarat flagel obisnuinta avortur ilor. Se cunosc deja numeroase cazuri de f amilii care. Parintele Arsenie arata cât de mult se poate înflacara prin traire tot tezaur ul dogmaticei si al disciplinei rasaritene. lipsit de forta. fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau ma i mare. Numai o zguduire religioasa a constiintelor poate ajuta aici. cu mici iz vorase."22 Atras de miscarea de la Sâmbata.

precum si Tatal vostru Cel din ceruri este frumos". O data a avut îndrazneala. aducând lumea lânga altarele lui Hristos. Pentru atitudinea sa anticomunista. eu am devenit pre feratul lui. Parinte Antonie Plamade ala. dar si-a ma rturisit si încrederea în mine. în 1995. care. Nu este adevarat! Eu stiu lucrurile asa cum s-au petrecut s i nu înseamna ca-l politizez pe Arsenie si ca îl scot din rândul sfintilor asa cum încea rca el sa o faca. veneau aici în manastire si Parintele Ars enie le umplea desagele cu pâine. torturat de Securitate si condamnat la închisoare si Canal. din urmatoarele motive: "În ca litate de staret al Manastirii Brâncoveanu. Pentru toate acestea am socotit ca Parintele Arsenie Boca a fos t omul cu cel mai mare aport în lupta anticomunista. moral si material. dar permanent cautat de napastuitii din regiune. la plimbare pe lac. peste tot fiind un exemplu de demnitate si un sprijin pentru fratii sa i de suferinta. de grupul din Carpatii Meridionali. au ridicat în fata Manastirii Sâmbata o cruce-monument "în memoria ce lor ce s-au jertfit în luptele cu comunismul ateu" si pe care monument. încredere pe care eu nu am calcat-o niciodata. ci multi altii. Deci. care era a libertatii si a cre dintei si îi ajuta pe cei din munti. conducatorii Miscarii Legionare din România.S. Desi aici veneau studenti de la Cluj si din alte parti. Si. si anume ca Parintele i-a ajutat "direct" pe luptatorii din munt i.. Cu sprijinul sau s-au tinut aici . la convorbirile Parintelui Arsenie cu Nicolae Patrascu. (. Am avut relatii cu Parintele Arsenie Boca. deci nu era un lucru de car e sa nu se stie.. care a st ers numele Parintelui Arsenie de pe aceasta cruce. la acea vreme staret la Manastir ea Brâncoveanu. se stia de grupul din par tile Timisoarei. Eu stiam chiar mai mult decât atât. la "loc de cinste". au trecut numele Parintelui Arsenie Boca. atât de mare. consfatuirile ce au dus la o unitate de lupta a tuturor fortelor a nticomuniste din tara. cel care a fost dupa Codreanu si dupa Sima. Asta deja va poate spune ceva! Cel care a ridicat de curând troita aceasta din fata Manastirii Brâncoveanu în memoria celor care au murit în rezistenta din munti stie foarte bine aceste lucrur i. si . Am evaluat aceasta rezistenta ca fiind mai importanta decât lupta politica sau armata antico munista. s-a spus si se mai spune ca a f ost o legatura. Fie-i pomenirea neîntinata!". arestat în mai 1948. în anul 1947. A fost tinut apoi cât mai departe de Sâmbata. dar nu numai eu. Parintele Arsenie a f ost alungat. Î.. Nu se poate spune. el a capatat în mine o încredere deosebita. indiferent de ce culoare politica erau ei. dup a ce am avut o prima discutie cu Parintele Arsenie aici. Cu banii pe care am putut sa-i economisim din bursa. care era mentor spiritual al întregii Transilvanii si chiar dincolo de hotarele muntilor. Parintele Arsenie Boca i-a ajutat direct pe luptatorii din Rezistenta f agaraseana. Veneam si-mi petreceam vacantele aici. carora el le umplea sacii cu mâncare.) Dupa ce am facut o prima vacanta aici. El apara atunci o cauza sfânta. Asa marturisesc supravietuitorii rezistentei anticomunis te. împotriva comunismului ateu. umilit s i izolat. "moral si material".. de m ai multe ori. Se stia ca exista grupuri de ofiteri..."Fiti frumosi.) În felul asta.. în afara de sup ravietuitorii rezistentei anticomuniste fagarasene sau de alti fosti detinuti po litici28 ne vorbeste chiar Mitropolitul Ardealului. ca înseamna ca l-am politizat p e Parintele Arsenie. în anii 1945-1948. Eu am fost martor. a tinut ca nimeni altul flacara credin tei.. în acea perioada duhovnic la Sâmbata. pâna la moarte. am ven it într-o prima vacanta la Sâmbata. cum a spus un anumit parinte. eu am fost martor cum Parintele Arsenie le transmitea si le dadea t raistele acestea pline cu alimente pentru cei din munti. La multe din acestea am fost si eu martor. încât ieseam numai eu cu el uneori.P. Delegati de-ai lor. îmbracati în ciobani. carora le dadea sfatu ri si îmbarbatare. ca ne-a m întâlnit acolo cu cei din munti. el a pus cumva ochii pe mine. (. i-am trecut numele pe crucea ridicata la manastirea unde a fost atâtia ani sta ret.27 Despre legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta din munti.26 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti Între rezistenta anticomunista care exista în Muntii Fagarasului si Parintele Arsenie Boca. cu slanina si cu de toate. "De rezistenta din munti se vorbea si în ziare. (.) Student la Bucuresti fiind am auzit de miscarea de la Sâmbata. ca un semn de înalta pretui re.

nu au mai facut altceva decât sa-si pazeasca pielea. cu un povârnis aproape vertical. de ascultarea lor de Dumnezeu. fara îndoiala si cu multa sinceritate. pentru binele tarii. de curând. dar eu am asi stat la convorbirile lui Patrascu cu Parintele Arsenie Boca.) Chilia e un început. Si atunci.75 m si latime a de 0.cel care a facut pactul cu Teohari Georgescu în legatura cu încadrarea legionarilor în noua societate. stiu fo arte bine ca Parintele n-a îndrumat pe nimeni la rezistenta si nesupunere." (Isaia 52. era un pact de forma. ca antisemitismul nu tine de crestinism. dupa care lucrarea se opreste. "scobeste" o deschizatura cu înaltimea 1. care pâna la urma n u a fost de retragere. ci tutu rora le-au spus ca n-au caderea si puterea sa împiedice ce trebuie sa vina. De ce? Pentru ca ei. pe care l-a marturisit pâna în ultimele ceasuri ale vietii. încât între colegi era considerat un "sfânt". care alcatuiesc Cararea Împaratiei. îmbiindu -le trairea cu toata sinceritatea a idealului crestin. în momentul în care au ajuns în munti. teraseaza stânca. Adica partizanii. imediat aranja cu cineva sa aduca piatra cu un car cu bivoli. cu credint a religioasa. 7). (Parintele daca a vrut sa faca o treaba gasea tot deauna priza la oameni. A r enuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. de când era student. a început sa duca o viata foarte ascetica. ei pentru tine au m urit". o carte si nu spune ca Par intele Arsenie era legionar cumva. Parintele poate ca o fi avut o legatura cu vreunul dintre ei. înainteaza cam 1 m. se stie. Si este scris (era) numele Parintelui: "Ieromonah Arsenie Boca". dar nu avea nici un rost. nu au mai putut face nimic pentru tara. si "ataca" frontal muntele printr-o deschidere boltita de circ a 2 m..30 Este foarte potrivit sa mentionam aici marturia realista a Parintelui Arh imandrit Teofil Paraian si sa luam aminte la ea: "Parintele Arsenie spune undeva. În interiorul masivului. Cred ca printre ei era si Vica Negulescu. a renuntat si pentru ca el a plecat. cu intentia de a realiza o chilie în "i nima" muntelui. Daca gasea la râu o piatra mare care se potrivea undeva la manastire. care venau sa organizeze rezistenta româneasca. si s-a renuntat si pentru . pe o muchie de "cleant". Pleca dimineata la padure. pe care o largeste în interior. pe care nu l-au respectat si pentr u care Patrascu a fost dupa aceea arestat si a si murit în închisoare.80 m. Pe monumentul de la Sâmbata scrie: "Mama tara. Ori Pari ntele nu a murit pentru tara. sintetizat în Predica de pe Munte. Eu am asistat la co nvorbirile pe malul lacului ale Parintelui Arsenie cu cei parasutati prin anii a ceia din Germania. la izvorul vaii Sâmbata. Si atunci. Sigur. Deci Dumnezeu es te Cel care rânduieste ce trebuie sa vina asupra oamenilor. spre cursul vaii. din momentul în care s-au retras în munti. Au rezistat cât au rezistat.65-1. un hol din care urma sa se desfaca o camera în stânga. nici pentru el si nici pentru altcineva. Ivindu-se fisuri în stânca. Dupa constatarile la fata locului ale Parintelui Boldor. " Chilia din munte "Cât de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea."29 Cu toate acestea însa. care da de stire mântuirea . construieste o schela suspendata în fata. si de încrestinarea vietii lor cea de toate zi lele". unii dintre ei au fost prinsi. "toti cei ce au participat la acele cursuri de spiri tualitate crestina din anii 1946-1948. a solului de veste buna. Nu! El o facea în numele credintei crestine si în numele datoriei lui îi ajuta pe cei persecutati. "Dintr-o autentica dorinta de traire spirituala. având cu el o scândurica subtire pe care îngenunchea la rugaciune si medita îndelung. ca crestinul nu-i voie si nu poate sa fie antisemit. iar altii au murit în luptele cu Securitatea.32 "Parintele Arsenie a fixat un loc socotit de retragere. a renuntat si di n motivul acesta.. în functie de purtarile lor. cel care a scris."3 1 Prin urmare Parintele Arsenie avea deja o pregatire ascetica când s-a aseza t la manastire. dar. Parintele Arsenie a avut mereu în vedere nevointele ascetice si aceasta începân d înca de timpuriu. este undeva scris . într-o predica de-a lui. Oamenii veneau si îl ajutau. dorinta construirii unei chilii în inima muntelui si do rinta retragerii ne pare fireasca. pentru ca e în apr opiere o cabana turistica. Parintele a lucrat cu oameni. asa cum se crede. Nu Parintele a sapat singur chilia.

Roseala.ca erau partizani pe munte si sa nu se faca o legatura între Parintele si partiza ni. Visti. Câteva sute de închinatori venisera din ajun." (Arhimandritul Teofil Paraian) (Nu stim daca Parintele Arsenie ar fi vrut sa se retraga acolo cu totul s au numai în anumite perioade. ca prin minune.) Dar. ci ar fi facut-o cu convingerea. care-i mistui a. prin stare de rugaciune neîncetata care se identifica cu sinea lor cea mai launtrica. Fagaras. pun o floare sau aprind o lumânare.S.P. de a ramâne singuri cu Dumnezeu. Doua zeci si patru de preoti în odajdii de mare sarbatoare au iesit întru întâmpinarea Î. fete si co pii. Atunci. sirur i. nu o face a de dragul senzationalului sau ca sa se pregateasca pentru vreo datorie oarecar e. barbati si femei. însa suntem convinsi ca daca s-ar fi retras. primindu-i binecuvântarea. Miile de în chinatori îsi aratau bucuria si multumirea sufleteasca si îngenuncheau cu evlavie în f ata înaltului pastor. Sâmbete."33 Chilia Parintelui a ramas pâna astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga. în cele din urma.00 0 de suflete. Cu toate ca sunt un vechi cercetator al manastirii. Veneau cu carute pe drumul cel mare pietruit. Miscarea religioasa de aici avea deja anvergura nationala . în ziua praznicului. batrâni si tineri. praznuirea de acum m-a covârsit cu desavârsire. Timpul era nehotarât. a început ploaia din zori la manastire. Tineretul din Dragus. pe jos. Predicarea Evangheliei . Închinatorii cei mai îndepartati au fost cei din partile Brasovului. ale Branului . fuga lor ar fi fost la fel de creatoa re si ar fi avut o însemnatate uriasa pentru societate. dupa spuse le unui martor. a stfel încât la ceasul predicii am putea spune ca se aflau în jurul altarului cam 10. siruri. Vineri. alte si alte cete de închinatori soseau. Si plo aia a tinut pâna catre ora 8.30 clopotele manastirii au început sa sune într-un dangat prelung si într-o armonie cereasca. ne sageta totusi inima. fiind o binecuvântare de la Dumnezeu. ar fi fost la fel de mari facatori de bine pentru semenii lor. Arpase. rasuna ca un strigat de biruinta din miile de p iepturi ale închinatorilor. pe alocuri plouase si-n alte parti se pregatea de plo aie. în hainele de sarbatoare. staruitoare. Lisa si alte sate. o ploaie m arunta si deasa. Întreg acest popor pastra cea mai adânca reculegere si urmarea cu evla vie desfasurarea Sfintei Liturghii. norii s-au risipit si raze a urii de soare si lumina au înveselit faptura gingasa a manastirii. cu exceptia unor oaspeti distinsi si studenti de la Bucuresti. Dar Dumnezeu i-a menit din veci sa slujeasca celorlalti într-un mod m ai direct. Mitropolitul Ardealului. Daca An tonie cel Mare si Sfântul Serafim de Sarov n-ar fi facut nimic altceva decât sa se r oage în pustia în care se gaseau. Veneau apoi cete. cete. care venea ca în fiecare an sa slujeasca la altarul ridicat în mijlocul padurii de fag. Aceasta slujire directa si vazuta era însa o consecinta esentiala a slu jirii nevazute pe care o aduceau prin rugaciunea lor. ale Târnavelor. fiindca monahul ajuta lume a nu prin cele pe care le spune sau face. si. întrucât ea avea sa împiedice pe credinciosii pelerini din satele vecine de a veni la praznic. si cu Parintele Arsenie s-a întâmplat ca si cu alti pari nti duhovnicesti: Dumnezeu a primit iubirea lor si i-a trimis înapoi în lumea din ca re doreau sa se retraga ca tamaduitori ai ei. Sale Nicolae. Raspunsurile liturgice le-a dat si în anul ace sta corul din Fagaras. iar acum au început sa curga miil e din toate partile. În tot decursul Sfintei Liturghii. "Am fost si în anul acesta în pelerinaj la Manastirea de la Sâmbata de Sus din jud. "Chiar daca nu i-ar fi trimis înapoi. Hristos a Înviat. Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata Acesta a fost de Izvorul Tamaduirii (7 mai) din anul 1948. Liturghia arhiereasca La ora 9. Cu toate ca ploaia era binevenita pentru pamântul înse tat. iar troparul Învierii. sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. ci prin însasi existenta sa. a fost cel mai înaltator dintre toate praznicele la care participa se pâna atunci la Sâmbata. dragostea si dorinta pe care au avut-o si al ti oameni cu viata îmbunatatita care "au fugit de lume" din dorinta. maiestrit cusute si împodobite în cele mai felurite si mai placute culor i.

Dr. care (dupa posibilitatile lu . Avalansa poporului si a tineretului spre Manast irea Brâncoveanu i-a speriat. Si cine altcineva putea fi spion at si arestat decât "instigatorul". lucrând adânc în sufletul fiecaruia. Au urmat apoi la rând alti 8 predicatori. Este o lucrare de mare arta. Sa Mitropoli tul nostru Nicolae. dar plina de parinteasca iubire. Parintele consilier Secas din Sibiu a laudat râvna închinatorilor. Dumitru Staniloae. ierodiaconul Nicolae. protopopi. pelerinii vin la Manastire pentru a se împartasi cu Sfintele Taine si pentru a asculta cuvânt de învatatura si zidire sufleteasca. (Aici se face referire l a Parintele Arsenie. Multimea s-a strâns si mai mult în jurul altarului. care au tinut sa faca pe jos. care. sa vina l a Mine si sa bea" (Ioan 7. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfin tirea fântânii. dând cu putere învatatura poporului.P. a marturisit despre realitatea Învierii lui Hristos si despre datoria noastra de a învia cu El.P. Aceasta fântâna. În fine. Parintii ieromona hi: Arsenie. un om în vârsta. Era în fata no astra o mare de capete. Predica Î. Obisnuit. d e desteptare din somnul pacatelor. cladita în mijlocul gradinii de pomi este o noua înfaptuire dupa desenele si planurile Parint elui Arsenie. Aceste daruri li se împartasesc în toata vremea. ca o apa limpede din izvorul sau. mii de perechi de ochi atârnau de figura senina. de orientare la o viata curata si de folos oa menilor si placuta lui Dumnezeu. unde a fost dusa si dânsa pentru cer cetari. refuzând de a se urca în camion. a zugravit icoana duioa sa a unei cete de femei. Protopopul Fagarasului.) În felul acesta predicarea Evangheliei la manastire e socotita ca ce va de sine înteles si asteptata cu sete de închinatori. slujitorii manastirii. se stie. Mitropolitul nostru.Vatra Manastirii de la Sâmbata a ajuns astazi un puternic amvon de propovad uire. punând în fata ascultatorilor icoana vie.34 Fireste ca regimul comunist nu putea tolera asa ceva si era de asteptat c a în cele din urma sa reactioneze. ci duminica de dum inica si sarbatoare de sarbatoare. pentru tot p oporul în general si pentru studenti si tineret în special. Mihail. 37). cu strafulgerari de lumina . toti licentiati si doctori în Teo logie. Traian Ciocanelea. Cele noua predici.P. Nu numai la marile praznice. În ziua praznicului. rostirea cuvântului fu începuta de catre Î. preoti si diaconi: Par intele Prof. Sale curgea natural. mai ales a femeilor. fântâna vieti i si a nemuririi.S.S.S. tin sus predicarea cuvântului Evangheliei.35 Otilia Radulescu Aroneasa marturiseste ca l-a reîntâlnit pe Parintele Arsenie în vara anului 1948 la Securitatea din Brasov. "Din spusele gardianului Raicu. Fântâna cea frumoasa Ca si alta data s-a facut sfintirea apei la fântâna de lânga altarul bisericii si Taina Sfântului Maslu pentru bolnavi. impunatoa re. în mentalitatea lo r. organiza acele "vacante spirituale" la care participau cu mult interes tineri si studenti din Bucuresti si din alte centre u niversitare. A îndemnat apoi pe ascultatori sa -si pastreze credinta si sa împlineasca cu sfintenie datinile stramosesti. putea ajunge oricând periculos având în vedere popularitatea pe care a are. a adus multumiri tuturora pentru osteneala ce si-au dat venind în pelerinaj. prin frumusetea si puterea lor. A mânecat de la cuvintele Mântuitorului: "De înseteaza cineva.S. au înviorat pe ascultato ri. care devenea incomod si care. brazdata de cei 66 de ani. Numele primit la Botez si l-a dobândit pe buna dreptate". Parintele consilier Nanu din Sibiu. a caror râvna este deosebita. ieromonahi cuviosi ca: Arsenie. pelerinajul la manastire. în frunte cu o batrâna de 70 de ani. aratând ca ctitorii de la Sâmbata fac parte din ceata mucenicilor cre dintei lui Hristos. Manastirea de la Sâmbata în aceasta privinta corespunde pe deplin cerintelor vremii de astazi: ea este o scoala de luminare a poporului. Ba unii din parintii manastirii au tinut cicluri întregi de predici. Serafim.P. Sale. Parintele Mladin a evocat în cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celo r credinciosi. plina de l umina si putere dumneziasca a Mântuitorului Hristos. a vorbit cu adâncime despre Hristos. botezata "cea frumoasa" din partea Î. a Î. În încheiere. Se banuia ca acolo unde este o asa de mare adunare d e oameni trebuie sa fie neaparat si instigatie. Serafim si Mihail au vorbit despre marile daruri ale manastirii si despre trebuinta înnoirii sufletesti a închinatorilor. Multimea asculta miscata si s orbea cu nesatiu din cuvintele vietii. Sale Nico lae.

37 Chemat la treapta arhieriei Într-o cuvântare rostita (liber) la 5 iunie 1998 în aula Palatului Patriarhiei. S. cu acoperisurile cladirilor mâncate de rugina. mitropolitul de atunci al Ardealului. fiind distrusa c u tunurile din ordinul generalului Bu ow. a cond us actiunea de revenire a preotilor si credinciosilor uniti la sânul Bisericii str amosesti. cu o privire patrunzatoare. dus în lagare de munca fortata si apoi. Si parintele acela care a fost conducato rul acestei rebeliuni a fost sanctionat de Mitropolit. care a fost de fapt initial ortodoxa. a carui puternica influenta spi rituala cuprinsese. Nicolae Balan (1929-1955). La terasa aceasta aveam si noi acces. obligat sa ramâna inactiv. Parintele Arsenie.cu peretii tuturor cladirilor plini de igra sie si amenintati cu darâmarea."38 Staret si duhovnic la Prislop "La 25 noiembrie 1948. avusese aceeasi soarta ca si Prislopul. puteam iesi la aer. ocrotindu-ma. Acesta este motivul stiut al mutarii. Dar a avut loc si un eveniment care s-a numit atuncea "revenirea greco-catolicilor în sânul Bisericii Ortodoxe". pe o terasa a cladiri i. Si Parintel e Arsenie poate ca trebuia sa plece de la Sâmbata. În 1954 a fost o rebeliune la noi la Manastire. îsi aduce amin te ca Patriarhul Justinian se gândea sa-l cheme pe Parintele Arsenie la treapta ar hieriei. Putinele cuvinte pe ca re ni le adresa erau pline de întelepciune si încurajare. mai ales ca bunurile fostei Biserici Greco-catolice au trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe. Datorita însa entuziasmului enoriasilor din Schei care aduceau zilnic.(. practic. cu câteva saptamâni în urma. care i-a hirotonit. în ultima saptamâna a lun ii iulie. a avut si el motivele lui ca sa nu se mai întoarca la Sâmbata. dupa ce s-a asezat acolo.. nu numai pentru viata monahala. licen tiat în Teologie de la Sibiu si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure sti."36 Aceasta era starea lucrurilor când Parintele Arsenie a plecat la Prislop. Au fost de fata noul vicar al Arhiepis copiei Sibiului.i) m-a ajutat foarte mult. Eu si prietena mea Ita Tâmpanaru. în gr upuri compacte. Arsenie a fost arest at. sa nu mai fie în atentia multimii si în atentia Securitatii. Manastirea era într-o stare jalnica. Parintele Arsenie era închis în subsolul cl adirii. Si Mitropolitul l-a dus pe Parintele Arsenie sa organizeze Manastirea de la Prislop. cu doua veacuri în urma. a adus personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca. practic. surprinzatoare a fost aplecarea lui Justinian. precum se cunoaste. când era ceva mai multa liniste. la fel ca si ceilalti pat ru.P. a fost cel creat de Parintele A rsenie Boca. Si Mitropolitul Nicolae Balan trebuia sa se îngrijeasca de reacti varea Manastirii. cu o gospodarie anexa foarte saraca si neîngrijita. Manastirea de la Prislop.. nici de mai marii Ierarhiei Bisericesti. A fost un preot si 4 monahi. pe atunci în Manastirea Sâmbata de Sus."39 "Poate ca a fost o solutie pe vremea aceea. parasit a de ultimii trei vietuitori uniti . Arhiepiscopul Vadului Feleacului si Clujului. preotul Traian Belascu. În urma acestui eveniment al "revenirii". Bartolomeu Anania. poate. Erau câtiva si au plecat si a ramas m anastirea goala. arhidiaconul Ioan Circov de la catedrala mitropolitana din Sibiu si pr eotul Traian Faur din Silvasu de Sus. Din când în când se uita însa la noi. Cev a de neînchipuit: calugari sa se razvrateasca! S-au razvratit împotriva Mitropolitul ui Nicolae Balan care a restaurat manastirea. Totusi. mâncare la poarta. Parintele era scos la soare timp de o ora pe zi. Preotul a fost caterisit si exclus din monahism si ceilalti au fost exclusi   . ca amploare. Primul dintre acestea. fost preot de mir. harul sau le impunea respect si teama. care. Î. care i-a facut calugari. cel care. sau poate altor interese.) De altfel era stiut c a Parintele Arsenie. arestat ca legionar. Dr. cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la întronizarea Patriarhului Justinian. nu era vazut cu ochi buni de guvern si . pâna atunci staret al reînviatei ctitorii brâncovenesti de la Sâmbata de Sus. dar. întreaga tara. a fost parasita de calugarii greco-catolici. cu portiuni mari din terenul aflat în preajma cladir ilor duse de torentele pârâului Silvut. pentru ca Parintele începuse sa fie prigonit si urmarit de Securitate. Stiu cu siguranta ca Patriarhul se gânde a sa-l cheme la treapta arhieriei. ci si pentru marile curente d uhovnicesti. eram "c azate" într-un birou gol si la amiaza. Parintele Arsenie era îmbracat în alb si parea detasat de tot ce-l înconjura. "În aceasta ordine de idei. dar a devenit greco-catolica.

" (Arhimandritul Teo fil Paraian) Dar si aici. cum vom vedea.43 În curând au fost hirotoniti tot de Episcopul Andrei. Parintele Arsenie a fost în continuare ur marit de Securitate. str ajuit de o clopotnita pe stânca. ziua Înaltarii Sfintei Cruci. punând începutul vietii de obste. asa cum s-ar putea crede. l-a chemat la Sâmbata. Parintele Mihail nu a fost bu n . gândita si zidita tot de Parintele Arsenie. care a primit numele de Antonie. nu i-a schimbat cu nimic. ridicarea schelei pentru pictura cu care dorea chiar dânsul sa împo dobeasca biserica. Vladica Andrei a savârsi t.45 Deci manastirea devenise între timp de maici. cu numele de Dometie.pe aces tea le avea acasa. dup a doua veacuri de napastuiri". în curtea manastirii. Parintele Ieronim Grovu. Eu nu-s bun. a plecat l a Manastirea Prislop unde a fost numit staret apoi duhovnic.19 . Parintele a fost cautat de Securitate. însa oamenii au ramas tot oameni . au ramas primele 6 surori. Oamenii autoritatii de stat îl "ridica" pe Parintele Arsenie pentru ancheta în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951. îndrumat de Mitrolopitul Nicolae Balan. Dintre acestea. primind numele de Zamfira. Deci. nu a fost si nici nu putea fi o rezolvare a acestei probleme. înainte de a fi depus din treapta a zis: "Parintele Arsenie nu a fost bun . parintele acela. Pa rintele staret Arsenie a fost hirotesit protosinghel. Si cu acest prilej Parintele Arsenie i-a s cris Parintelui Grovu ca "Oamenii sunt tot oameni". un adevarat parc natural (ce ne aduce aminte de cel de la Sâmbata).din monahism.40 Primul hram la Prislop a fost în data de 8 mai 1949. icoanele de pe tâmpla altarului." Si Parintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit sa îl lase în continuare la Prislop ca sa consolideze relatia între orto docsi si fostii greco-catolici si Parintelui Grovu i-a scris. S i atunci. sculptarea iconostaselor si a stranelor .în general lucrarea întregului mobilier liturgic. în amintirea celei de a doua ctitora a manas tirii. a fost tunsa în monahism la 6 august.un parinte care s-a mutat la o alta manastire.44 Activitatea Parintelui Arsenie ca staret se încheie în 1950. Într-o scrisoare din 26. ajutat pe ntru o vreme si de Ieromonahul Dometie Manolache. prin implicarea personala în restaurarea manastirii si în toate celelalte munci de aici: tencuiala pentru pre gatirea frescei. si niste scrisori adresate Parintelui Ieronim Grovu . Mutare a. ca esti din eparhia mea. la de cizia episcopului Andrei. pentru ca între ti mp Prislopul devenise manastire de maici cu viata de obste. scr ise de la Prislop. avea niste scrisori. cela lalt ca ierodiacon. Între timp ce s-a întâmplat: Manastire a Prislop a ajuns în Eparhia Aradului. deci Mitropolitul l-a chemat pe Parintele A rsenie. de pomenirea Sfântului I oan Evanghelistul si a constituit "prima mare bucurie ortodoxa a manastirii. Cine-i bun?!". Si atunci. nu ramâne la Arad. În aprilie 1950. Cu acest prilej. care au fost închinoviate aic i în luna mai 1950. restaurarea bisericii si a cladirilor anexe. nu erau în arhiva Mitropoliei . amenajarea si decorarea între gii curti.l-a dat afara. "Parinte Arsenie. sora Julieta Con stantinescu. Cei doi tineri monahi însa n-au ramas mult timp la Prislop. Este cunoscut fap tul ca Parintele Arsenie a lucrat constant la Prislop.01. care a fost conducato rul lucrarilor de restaurare de la Manastirea de la Sâmbata. Parintele Proto singhel Arsenie Boca a ramas în continuare la Prislop ca preot-duhovnic. unul ca ieromonah. A scos din arhiv a Mitropoliei niste scrisori ale Parintelui Arsenie adresate Mitropolitului. loc unde îsi va pune iarasi pecetea de ziditor de suflete si ziditor de asezaminte. În 1951 Monahia Zamfira a fost numita stareta a manastirii. nemaifiind în Eparhia lui. hai la Sâm bata. un parinte de la Sibiu. În cadrul aceleiasi slujbe a u fost tunsi în monahism: Stelian Manolache.46 Asa cum am amintit putin mai sus. de praznicul Schimbari i la Fata. rugându-l sa intervi na la Mitropolit sa îl lase la Prislop. si Leonida Plam adeala42. la care a adaugat altele noi. Asta era amaraciunea Parintelui. prima liturghie arhiereasca ortodoxa. Adica cât s-a straduit el sa r ealizeze ceva pentru ei (pentru cei de la Sâmbata). Parintele Arsenie. iar stareta lor era acuma Monahia Zamfira Constantinescu. licentiata în Teologie si cu diploma de absolvire a Facultatii de Fil ozofie din Bucuresti.41 La 14 septembrie 1949. fiind el pe atunci co nsilier la Mitropolie la sectia economica. respectiv sa se stie ca Mitropolitul l-a chemat pe Parintele Arsenie înapoi la Sâmbata.si astea le-a adus la Manastire si le-a predat Parintelui Serafim sa le citeasca obstii si sa se stie de ce Par intele Arsenie nu a mai venit la Manastire.

fara nici o motivare. o pensie minora. si compozitii de-a dreptul soca nte care au un rol vadit catehetic si care se adreseaza oamenilor zilelor noastr e.51. ci doar participând la slujbe. În cartea Vifornita cea mare a lui Dimitrie Bejan49 aflam ca Parintele Arsenie a fost dus. iar în 1961 a fost angajat la Atelierul de pictura al P atriarhiei de la Schitul Maicilor cu încadrarea de muncitor pictor. Parintele Arsenie si-a început pribeg ia în Bucuresti. Al Prea Sfintiei Voastre fiu duhovnicesc."48 Se stie ca în aceasta perioada Parintele Arsenie a fost dus la Canal unde a stat 9 luni de zile. la care a lucrat vreme de 15 ani. le-a resp ectat cu sfintenie. pentru generatii de preoti si credinciosi. pentru ca faceti parte. a fost cautat de o "adevarata avalansa de oameni". Monahia Zamfira Constantinescu. mult folosit si tot atâta de senin. a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autoritatii.la ora 5 dimineata. în întelesul ca Parintele Ars enie nu s-a limitat strict la programul iconografic clasic. .. vorb ind necuviincios. A fost angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lâng a pictorul Vasile Rudeanu.53 Dupa anul redeschiderii Manastirii Prislop. când. adica 1976 si pe parcursul a mai mult de doua decenii. Încercând sa actualizeze mesajul Evangheliei. a fost îndepartat din manastire. nemaisluji nd. Parintele Arsenie a ramas duhovnic al Manastirii Prislop pâna în 1959. pictura s-a "pangarit" (afumat). din pricina lumân arilor.01. Procedeul a fost brutal. pe lânga scenele clasice. înainte de a fi la Canal50. de Buna Vestire. dimpreuna cu obstea. Dar. Va asteptam.55 Este foarte important sa amintim aici ca "Parintele Arsenie nu a voit sa în calce decizia unui ierarh. Prislop. Parintele Dometie scria catre Episcopia Ortodoxa Româna a Aradului: ". Nu s pune însa în ce an. Parintel e Arsenie a pictat-o de doua ori. fara a spovedi. Ajuns acasa. ca si cântaret de strana. Prin urmare maicile au fost alungate iar manastirea desfiintata. (La anumit e compozitii se observa cu usurinta cele doua straturi picturale.04. pe alocuri. în semn de adevarata ascultare calugareasca. cu ajutorul lui Dumnezeu.51 La fel s-a procedat si în c azul staretei Manastirii Prislop. V-o împartasim as a cum e: cu recunostinta si smerita metanie.54 Pribegia în Bucuresti Dupa ce a fost alungat de la Prislop. viata însasi a manastirii fiind tributara rânduielilor pe care obstea încropita în 1949 si transformata în manastire de maici în luna aprilie 1950. deja consacrate. de lânga Bucuresti. adica în 1952. Parintele Dometie împr euna cu maicile Prislopului solicita sprijinul ierarhului Aradului. .1952. care i-au pastrat si îi poarta o recunostinta aleasa".ceea ce-mi va asigur a si mie ragazul preocuparii si de ceilalti talanti ce-i am. cu actul nr. Pictura de la Draganescu nu este una obisnuita. Am aflat ca dupa Pasti veniti la noi. 3. Asa cum am zis. Arsenie. Parintele Arsenie s-a întors la Prislop dupa un an. în toate priv intele. ramânând înca duhovnic. pr in actul Episcopiei Aradului nr. asa cum vechii crestin i îsi asteptau Parintii. de aceea. Au intrat în chiliile surorilor.. din motivele ei. la Prislop: s anatos. în 1968 a început pictura bisericii parohi ale din Draganescu. si la Ocnele Mari. 2 408/1959.1951. Toate acestea. Parintele a introdus în pictura d e aici. cu care înca n-am luc rat nimic pentru Iisus. 2407/1959 semnat si parafat de Prea Sfintitul E piscop Andrei Mageru. toate lucrarile efectuate au respectat planurile Parin telui Arsenie. Bucuria n-are multe vorbe.) Aici. pe lânga motivul stravechi. ci doar în întelesul de îndrumator spiritual. staretul astei manastiri . pentru stare tul lor.52 În in cinta ei s-a organizat un Camin de batrâni. dupa expresia Sfintiei Sale. mai n ou: îndeplinirea ultimelor forme în conducerea obstei de aci.56 Pictarea bisericii din Draganescu Iesind la pensie. Nu ni s-a preze ntat nici un ordin. parintele Arsenie Boca. mai e si unul local. scrisa tot în data de 26. aceasta pentru ca. cum chi ar dânsul spunea. am ajuns acasa."47 Într-o alta scrisoare. îi scrie episcopului Andrei al Aradului urma toarele: "De Buna Vestire.

în cele ce urmeaza. Oamenii care-l cautau aveau ce învata doar din lectura pict urii. dore sc sa accentuez doar latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. În acest asezamânt Parintele Arsenie si-a avut chilia si atelierul de pictura di n anul 1969 pâna în anul 1989. asterne pe ziduri. Prin urmar e.59 Ar mai fi foarte multe de spus si în ceea ce priveste felul în care Parintele Arsenie a gândit programul iconografic în ansamblul lui. pe vremea Împaratului iconoclast Constantin Copronimul. care reprezinta o sinteza a gândirii Sfintiei Sale. Totusi. ci mai degraba sunt aschiile tâsnite din coerenta si vigo area unui trunchi cu radacini adânci. când s-a savârsit din viata. cu vina de pe urma: "Stefan mi-a facut temnita manas tire!"". credinciosi care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut. fara ocolisuri si pe întelesul tuturor. si anume cel din dreptul ochilor. care l-au cercetat sau nu l-au cercetat. care oricum este destul de rar reprezentata. vazând câte variante ale scrierilor Parintelui Arsenie circula. M ai erau apoi cunoscute si multiplicate (dactilografiate) si predici ale Sfintiei Sale si. adica dispunerea fiecarei compozitii în parte. "ca sa nu mai orbecaiasca si ei în noaptea nestiintei si a lipsei de sfat. lamuritoare. asa încât."58 Ca "predica" de acum sa fie cât mai convingatoare. care a tiranisit biseri ca între anii 741-775. iar în 1995 si în 2000 s-a ajuns sa se tipareasca (în doua editii deci) "forma definitiva a Cararii Împaratiei. nu se poat e trece cu vederea o ampla compozitie pe care Parintele a zugravit-o pe absida a ltarului.Daca i s-a interzis sa predice. întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul". cu ajutorul pene lului si al culorilor. c autând un raspuns la semnificatia amplasarii compozitiei cu pricina în acel loc însemn at. atât în ceea ce priveste dimensiunea ei. cum ( . cu splendidai caligrafie. pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbata de Sus. care le graia direct. E o pictura noua ca si predica de atunci. nu pot sa nu observ asemanarile dintre cele doua vieti . Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai vârstei sale în 28 ale idelor lui noemvrie. mare cautare au avut si fotografiile Parintelui Ars enie din perioada de când era la Sâmbata. scrierile Parintelui e firesc sa cunoasca o rapida raspân dire. Cea mai cunoscuta dintre ele si cea mai raspândita a fost Cararea Împaratiei. Ele nu sunt simple vorbe de spirit.62 Scrierile Parintelui Arsenie Pe lânga faptul de a fi fost un mare propagator al gândirii patristice.57 "Mica biserica de la Draganescu are norocul sa simta pe zidurile ei zugra vite predicile fierbinti. obstea s-a reorganizat înt r-un Asezamânt manastiresc în orasul Sinaia. de unde vin toate rel ele care chinuiesc pe oameni. Ea ne prezinta momente "Din viata si patimile Cuviosului Stefan cel No u. o face acum într-alt chip. Scrierile Parintelui Arsenie au circulat între credinciosi în mai multe varia nte. De viata si opera Parintelui s-au interesat si se intereseaza oameni si t eologi de seama. mai ales ca ocupa u n loc important în absida.a Cuviosului Stefan cel Nou si a Parintelui Arsenie . Serie noua. fotografii care erau si sunt puse de multi credinciosi lânga icoane. Aici si-a lasat într-o rânduiala desavârsita si predici si meditatii si desene. lânga scenele reprezentate. care acum este metocul Manastirii Prisl op. cei care -i detin manuscrisele s-au gândit ca în cele din urma este mai bine sa le publice. D eci pictarea ei aici este firesc sa ridice semne de întrebare. Nu as vrea sa fiu înteles gresit si sa se creada ca. însa nu acesta este scopul lucrarii de fata. dar si ultima dorinta de a nu-i fi date publicitatii. S-a început cu câteva cuvinte de învatatura publicate în revista "Gândirea". Parintele Arsenie a fost si un înzestrat scriitor bisericesc. este limpede ca Parintele Arsenie nu a pus întâmplator aceasta compozitie aici. al gând irii filocalice.si mai ales faptul ca amândoi s-au savârsit din v iata în 28 ale lunii lui noiembrie!61 Asezamântul de la Sinaia Dupa izgonirea fortata din manastire în anul 1959. cât si în ceea ce priv este spatiul pe care se desfasoara. în acest context. o data cu acestea. Parintele. c hiar daca Parintele Arsenie nu a dorit acest lucru. însa. Dar.60 Este stiut faptul ca în nici o alta biserica nu este zugravita pe absida al tarului mucenicia acestui Cuvios. numeroase sentinte sc urte. care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodata.

nu trebuie uitat ca Parintele Arsenie a lasat acel program de ang ajare într-o viata duhovniceasca autentica în cinci puncte: "Oxigen.se pricepea sa lege foarte frumos cartile . M-a luat la spovedit. lucru care nu înseamna deloc ca n u ar fi si acesta foarte important. de editarea careia m-am ocupat personal. prin mine dincolo de mine. pastrarea hormonilor si conceptia de viata crestina". Unele dintre ele au f ost deja facute cunoscute cititorilor. glicogen. scrisorile Parintilor sunt unele dintre cele mai frumoase opere din literatura patristica. Spunea ra spicat ce avea de spus. incult si mincinos". Nimeni nu putea însela ochiul sau ager cu prefacatori i sau viclesuguri. (Nu exista carte a Parintelui Teofil în care sa nu apara cel put in o zicere a Parintelui Arsenie. Pâna una alta. Parintele Arsenie "cauta sa vada prin tine dincolo de tin e". care si ele circula . ci a fost au zit de catre un tânar din gura Parintelui Arsenie. mi-aduc aminte si de amanunte. sa nu uitam. Parintele era acolo. somn. si pe care mai ales Parintele Arhimandrit Teofil Paraian le popularizeaza cu t imp si fara timp. Lua foarte în serios problema calugariei. Dintr-o singura privire si schimbând doua-tr ei cuvinte putea sa înteleaga si sa cântareasca exact ce-i de facut cu doritorul de calugarie ce-i statea în fata. I ata caracterizarea pe care o face Parintele pe un asemenea exemplar: "Pravila Al ba . dupa care vor urma predicile .dupa o anumita ordine si cu o cali grafie unica". fa-te ca focul!" (Parintele Arsenie Boca) Parintele Arsenie a fost cercetat de multi doritori de viata monahala. Trebuie amintite aici si zicerile Parintelui Arsenie. pe care si le-a legat singur într-un volum . care se adreseaza în special monahilor care do resc sa-si rânduiasca viata interioara în vederea urcusului duhovnicesc. înainte de a da un verdict în ceea ce priveste recomand area pentru calugarie. Nu statea sa se tocmeasca cu nimeni în privinta asta. mai ales de când exista posibilitatea ca ele sa fie fotocopiat e (xeroxate).Parintele) a gândit-o si cum a lasat-o în 1949.care si ele circula în nu stiu câte variante -. în "Foaia duhovnice asca pentru popor . a unui fanatic. un manuscris ca re i s-a furat Parintelui Arsenie si care pe urma a fost modificat si rescris. pentru ca.Ce frumos scrie Sundar Singh si de ce pro asta calitate e apocrifa aceasta. de întrebarile pe care mi le-a pus. prin care vroia sa intre dincolo de mine. Dar.65 O alta scriere care o gasim deja publicata în câteva site-uri ortodoxe web es te Trepte spre vietuirea în monahism.model de strâmbare a unui original furat". Îndrumator al monahilor "De vrei sa te faci calugar. aveam treisprezece ani si jumatate. Ma întreba daca mi-a venit în gând vreodata sa omo r un om.Strajerul Ortodox". am stat de vorba. Foarte elocventa în acest sens este re latarea despre întâlnirea din 1942 dintre Parintele Arsenie si pe atunci tânarul de 13 ani Ioan Paraian (azi Arhimandritul Teofil Paraian) care dorea sa ramâna în Manasti rea de la Sâmbata: "Când m-am dus eu la Manastirea de la Sâmbata în 1942 sa ma fac calugar. Era si un foarte bun psiholog.) La fel. Mie mi s-a parut foarte curios la vârsta aceea ca m-a întrebat daca mi-a ve . Iata caracterizarea pe care o face Parint ele si asupra acesteia: "Sundar Sing . nu toti cei din lume se prapadesc. De o larga raspândire s-a bucurat si scrierea Pravila Alba. În final lucr area mai cuprinde si o tâlcuire a rânduielii tunderii în monahism.64 I s-a mai atribuit si scrierea numita Sundar Singh vorbeste globului pamânt esc. Le spunea Parintele: "Mai.63 S-au mai tiparit si se mai tiparesc si în continuare predicile si meditatii le Parintelui Arsenie cuprinse în manuscrisul numit Fiii Învierii. între care o întrebare care am spus-o eu de multe ori. Tot aici trebuie sa amintim si scrisorile pe care Parintele Arsenie le-a trimis celor apropiati. nici toti cei din ma nastire se mântuiesc". îndreptar de viata care nu a fost cuprins în vreo scriere publicata (de pilda Cararea Împaratiei). mai putin raspândita decât celelalte. iar altele probabil ca vor urma a fi publ icate. Cele mai frumoase si cunoscute cuvinte ale Par intelui Arsenie le-am cuprins în cartea Parintelui Teofil Veniti de luati bucurie. copii dupa scrisorile Parintelui au ajuns la foarte multi credinci osi.

nu mi-a facut nici un fe l de teorie. devenit vestitul duhovnic de la Râmeti. ea raspundea: "Pai numai de-ar semana cu mine. Stelian Manolache. Nu mi-a spus cât sa zic. stiam rugaciunea cu care se mân tuiesc calugarii si foloseam rugaciunea cât o puteam folosi. Parintele Arse nie Boca a lasat o scriere care se refera la cresterea duhovniceasca a doritoril or de desavârsire. ca Parintele nu mi-a dat directiva sa iau legatura cu vre un practicant al rugaciunii. o data cu asta zici "Iisuse Hristoase. dând aerul afara: "miluieste-ma pe mine. si eu asa am facut. o data cu as ta zici "miluieste-ma pe mine. Bineînteles. nu le rezolvam niciodata si nu le rezolva nimeni. Nu te faci calugar. Am mai vorbit noi de una. e voie. si lista ar putea continua. tu vrei sa te faci calugar? Pai îti spun eu ce sa faci tu. si dând aerul afara din piept. Interesant. cum m-a învatat parintele: între respiratii: "Doamne". ca sa o zic cu cuvântul gândit. Si mi-a spus sa zic: "Doamne. tragând aerul în piept. am facut Teologia si dupa unsprezece ani m-am facut calugar. daca vrei sa te faci calugar. mai departe.. dar faci ce fac calugarii: zici rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii ". cât si pentru cei care au facut deja acest pas. si daca nu le rezolvam noi. nu m-am gândit niciodata ca trebuie sa o fac cu exclusivitate. cât timp sa stau în rugaciune. do ar mi-a spus sa ma angajez la rugaciune. ca mostenim din strafunduri de existenta lucruri poziti ve si negative. ci începem cu radacini. care sunt strafundurile existentei mele. Deci. a unei harababuri. sau treceau pe lânga ele. Vedeti. Bineînteles ca mi-am vazut de treaba. însa. am facut liceul. miluiestema pe mine. A zis odata parintele catre unul: "Ma. Dar lucrurile acestea trebuie rezolvate. pacatosul". si atunci. sau. dar si pentru tinerii de azi care doresc sa urm eze calea monahala. sa am o pravila. J ulieta Constantinescu. Dumnezeu sti e de unde. Iisuse Hristoase. miluieste-ma pe mine. de câte ori sa zic . dar s-o zici cu cu vântul gândit".nit în minte sa omor vreun om. ca noi nu începem propr iu-zis de la conceperea noastra. pacat osul". mama mamei. Atât mi-a spus. cerceteaza-te si vezi de unde ai venit ! Si parintele. zicerea aceasta ca copil ul e oglinda parintilor. desi se poate si cu cuvântul vorbit. Fiul lui Dumnezeu". nu cu cuvântul vorbit. am plecat. înainte cu unsprezece ani de a ma face calugar. cu cineva care sa ma îndrumeze. si când zicea câte cineva de un nepot al ei: " Seamana cu dumneata". o lucrare d . dar s-o zic. pacatosul". tragând aerul în piept: "Ii suse Hristoase. pe care ceilalti nu le observau. despre altceva nu mi-a spus nimic. cât timp sa zic rugaciunea. dar i-am mai auzit pe oameni zicând: "Te omor. mi-am vazut de scoala. în felul urmator: între respiratii zici "Doamne"." si nu stiu ce. pacato sul". Iisuse Hristoase. trebuie sa avem gânduri pozitive. Nu mi-a dat nici o explicatie. Fiul lui Dumn ezeu. viitorul Mitr opolit al Ardealului. Si atunci parintele stiind lucrul acesta. Si nu m-am gândit decât dupa aceea ca Parintele a vrut sa vada de unde vin. daca vrei sa stii cine esti. fi re-ai . D eci. Mi-a zis asa: "S-o zici cu gândul. Fiul lui Dumnezeu. Este vorba despre Trepte spre vietuierea în monahism. Eu aveam o bunica. parintele îsi dadea seama de anumite lucruri. a unei linisti. cine suntem. Adevarul este ca fiecare dintre noi suntem o sinteza. Doamne.. ca fiecare dintre noi aducem o încarcatura în existenta noastra. Fiul lui Dumnezeu". Deci. pe bunicii nostri. bineînteles ca s-a gândit la asta. dar asa m-a învatat parinte le. Fiul lui Dumnezeu. cu vreun duhovnic. de alta. tu esti sinteza harababurii din ca sa voastra". si nici de atunci încoace. nu e absolut necesar sa se faca asa. deci cu cuvântul gândit. ca nu-mi venise niciodata un gând de acesta. pentru ca lupta se da în gând. dar am stiut de rugaciune si de câte ori îmi aduceam aminte zi ceam: "Doamne. Dumnezeu stie cum suntem. ca si când ar fi zis catre mine: "Uite ce-i. nu aveau posiblitatea s a le formuleze asa de fain: "Tu esti sinteza harababurii din casa voastra"."66 Au ales calea calugariei multi dintre tinerii care l-au cautat pe Parinte le Arsenie. Amintim aici pe cei mai cunoscuti: Leonida Plamadeala. lipesti de respiratie rugaciunea. ca sa scoatem din lu crare gândurile negative. miluieste-ma pe mine. ajunsa stareta la Prislop. si având capacitatea aceasta de a intui esentialul în orice chestiune.67 Petru tinerii de atunci. ca-i bine". Iisuse Hristoase. ci mi-a zis asa: "Zici în gând. îi cumulam pe parintii nostri. pacatosul". în orice caz. bineînteles ca stia toate lucrurile acestea. sunt niste lucruri pe lânga care noi trecem usor. nici pâna atunci. De ce? Pentru ca Pari ntele avea în gândurile lui si dupa aceea în afirmatiile lui.

o adevarata sintez a a gândirii Sfintiei Sale despre monahismul contemporan . ci cuiere de haine calug aresti". când manastirile s i le desfiinteaza calugarii. De rasaritul sau apusul acestora atârna încrederea sau neîncrederea ce le mai ramâne oamenilor în forta de creatie a crestinismului. ca înnoirea monahismului (atât de dorita si atu nci. Aci e cazul de popas. ai caror vietuitori au tinut treaza în constiinta unitatea ortodoxa a neamului. Pentru a evita aparitia acestora. Curajul de a alege liber acest mod de mântuire nu arunca ponoase pe celalalt mod de mântuire. decât oameni perfect sanatosi cu p lamânii. ca sa sfârseasca în deceptii si . habotnicii. ci o infirmitate de adaptare. care nu mai trebuie neglijat. care arata calugarilor ca pot trai ca Parintii din vechime. De multe ori. si apu n. al famil iei. care situatie? E frumoasa initiativa si trebuie apreciata. Nu pot fi primiti în aceast a nevointa de o viata a sfaturilor evanghelice.69 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism Parintele a vazut de-a lungul vietii sale si cazuri de calugari ratati. s-au aratat mucenicii. Din diferenta de zestre. încep sa se amestece în treburile interne ale manastirii. dispera re si abandonare a adevarului. de und e înclinatia spre exagerari. din cauze organice sau din a lte cauze. pe care si-o aduce fiecare.destramare sufleteasca. E destul sa pomenim bisericile si manastirile din Ardeal. mai ales între femei.rusini. Iata câteva decadente: Saracia. pretarea la slujbe pe rufarie. de care depinde si înnoirea mai generala a Bisericii si a societ atii. sa învrajbeasca obstea si sa se învrajbeasca si între ei înafara . Prea Sfintitului Andrei Mageru. Adevarata chemare însa nu are nimic cu infirmitatea.urzite de Vatican . experienta si competenta cu care scrisese Cararea Împaratiei si Trepte spre vietuierea în monahism. se nasc în obste atitu dini umilitoare. dar mai ales cu sistemul nervos.poate fi socotita. determina cersetoria. ramân de obicei la voia întâmplarii si prada u nei pareri cu totul pe dos.estul de putin cunoscuta. Aci e un punct gingas. Alcatuita cu precizie.smintelil e.le-a darâmat si ars. "Am vazut si rasaritul si apusul multor manastiri. ca încetarea mai devreme a unor fu nctii de natura endocrina. claritate. în diferite grade. denaturari. D espre ei zicea: "Unii dintre calugari nu sunt calugari. întâietati nedrepte . inima. ar fi o învrednicire. care sa conduca cuminte ceea ce se aduna la întâmplare. E un apus frumos. pe b una dreptate. chiar si în mijlocul unei lumi plina de confuzie. usurare. nu se face prin înmultirea numarului de manastiri si schitulete si nici prin simple directive venite "de sus". Infirmii vad în manastire: vis. ca si acum). când aceasta existenta e patata de nevrednicia vietuitorilor lor. Dar negrait mai importanta decât aceasta scriere este pilda vietii Parintel ui Arsenie68. adica pot fi "batrâni frumosi". Iar când vitregiile trecutului . dar fara oameni îndeajuns forma ti. taxe pe slujbe . pricinuind oarecare jena. care ajuta prin donatii mai de seama. Parintele Arsenie i-a scris Episcopului Aradului. în eparhia caruia era în acei ani. când graiesc constiintei poporului prin simpla existenta lor. nu se ajunge decât la o si tuatie decadenta. ba si care n-aju ta cu nimic. epistola lamuritoare a Parintelui Arsenie . închipuiri. De fap t e o tragedie care bate la usa: dezorganizarea mintala. cu care uneori se începe o manastire. Oamenii din afara. "înclinatia spre manastire" nu e de fapt o înclinatie. spre a -i arata cu iubirea. daca nu li se are grija. Ce reînfiintam. "ca le poate fi viata asa cum le este si numele" (Arhimandritul Teofil Paraian). umblat ul cu "pantahuza". al decadentei actuale. litanie. Sanatatea fizica a fiecarui ins în parte trebuie medical si dinainte stiuta . sângele si glandele endocrine. naluciri . Rasar. din pricina ca înca nu a fost editata. Aces tea din urma.toate tu lburari psihice din cauze netratate. profunzime si cu o putere de discernamânt cu totul aparte. Acesta ne-a ferit de cel rusinos. înfiintate de ctitorii de peste munti. un preludiu al sfinteniei. "un luminos punct de reper într-o eventuala încercare de înviorare a mon ahismului".

se roaga. Multe structuri psihice sunt prada obsesiei raul ui. pe deasupra. fara isp ita sfinteniei. Ziduri se pot face usor.. pictura Sfint iei Sale de la biserica din Draganescu. Obstile mari. Din câte au ei de facut pomenesc doar una: Unificarea sufleteasca a obstii. ca i-a spus lui Ceausescu ca va muri. buni cunoscatori ai omului: limpezi în doctrina. îmbunatatiti în smerenie s i iscusiti în dreapta socoteala si. luati în parte. în 28 noiembrie 1989. Nu multe manastiri. dovedind un climat nesanatos al mintii sau ducând la el. Aceast a este ultima Lui definitie. Acestia trebuie sa fie minti luminate. ca moare lumea la 79 de ani si ma i devreme. sub influenta structurii lor. a diavolului. Întotdeauna se gasesc vietuitori de manastire. "Se fac fel de fel de vorbe. dar cu atât mai bune. vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. ba c hiar dusmani. daca nu cumva pentru totdeauna. Vin. e o dovada de lucrare dumnezeiasca si. Fiecare ins e o lume de nec unoscute. ca încheiere a parerilor: decât realizari sortite decadentei. decât realizarile prezente fara nadejde."72 . pentru familie. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia.nu sunt de nici o treaba în manastiri . De aceea. duhul Sfintiei Sale de l a Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. "Mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. acolo si-a dat s fârsitul. manihei asupra trupului si osânditori ai familiei obsesii si interpretari nesanatoase ca obiecte de cugetare. ci p utine: cât mai putine. dar foarte arareori se nasc povatuitorii: staretii si duhovnicii. de catre oameni care nu stiu realitatea si care vreau sa îl puna pe Pari ntele în atentia altora. fel de fel de aprecieri de catre oameni neco mpetenti. E atât de anev oios lucrul acesta dar si atât de mare. A suferit. structuri cu o fericita îmbinare într e iubire si autoritate. pentru tara. a face unire între oameni. al înzestrarii si al componentei personalului. aprind o lumânare. Iar daca totusi sunt primiti.sminteli. se închina si cer m ijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. chiar putini. la ora 9 si ceva seara. mari din neprevedere. a pacatului. Caci multi par buni. Deci Parintele Arsenie s-a sfârsit în Sinaia. pastrate asa: moment de culme al trecutului graiesc mai bine consti intei poporului. mormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si importan te în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. în 28 noiembrie 1989. e ridic ata de Noul Testament la valoarea de argument al existentei lui Dumnezeu. de calendar (stilismul). lucraturilor. sub rapor tul asezarii. desavârsit. la 79 de ani. care au pricinuit Bisericii numai suparari. dragostea fata de Hristos. a avut cev a cu rinichii si din aceasta i s-a tras si sfârsitul. Mori.. gospodarie la fel.devin ceea ce erau de fapt. Nu-i adevarat! Sunt niste lucruri care nu s-au întâmplat si pe care le inventeaza oamenii si pe care le citesc credinciosii si necredincios ii. cu cât sunt mai mari cu atât au o viata mai scurta. mai bine fara ele. pentru lume. si nu stiu ce . Speriatii acestia se dedau de capul lor la n evointe care le ruineaza amândoua sanatatile ."70 Plecarea la cele vesnice Parintele Arsenie a murit la Sinaia. Ca a vorbit cu Ceausescu. în ziua de 4 decembrie 1989. ved eri largi. chiar de-ar avea povatuitori cu calit ati. ca toti sa fie într-un cuget. si nu prea mari. despre trairea în Hristos. numai El o poate face. adunare de vietuitori foar te usor . ca de p ilda pe amanunte de tipic. straini la trapeza si rugaciune. Infirmii se fixeaza pe îngustimi neesentiale crestinismului. încât atrage prezenta nevazuta a lui Iisus întro atare obste. Ca ci pietrele. De asemenea e foarte bine sa se stie de la început care e punctul de vedere al fiecarui ins asupra raului. nu se ma i pune problema din ce pricina ai murit. Iubirea de Dumnezeu si de oameni. Parintele Arsenie a f ost înmormântat în cimitirul Manastirii Prislop. pentru noi toti. viciilor."71 Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi. obstea poate ajung e prada mâncatoriei. unde vin crestini din toata ta ra si chiar si din alte parti. pentru Biserica.greutatea-i la ales. Adevaratii chemati vad limpede eroica nevointa a desavârsirii. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. chiar de pravila. credinta în Hristos. dupa care trag niste concluzii care nu sunt adevarate. Apoi. Deci. dar devin rai adunati laolalta . într-o obste de un cuget. Iata rostul si sarcina povatu itorilor. îngustimi ha botnice. porunca si rugaciune.

Teodosia .S. mene. în duh curat ortodox. împreuna cu toti credinciosii. în tara noastra. Asa mi se pare ca a facut si Prea Cuviosul Parintele nostru Arsenie. Brasov. avem nevoie. nu din curiozitate. cea una singura. chemat de Împarateasa.Zorica Latcu. cuvântul lui Dumnezeu. când la ospatul idolatru si pagânesc al acestuia. ave m nevoie de urmele pasilor Sfântului Ilie pe Carmel. pentru ca astazi sa ne traim viata noastra crestineste. De la cel plecat în zare. repet. în familiile noastr e. Si cu toti nadajduim. avem nevoie de duhul si puter ea si rugaciunea si mijlocirea si binecuvântarea Prea Cuviosului Parintelui nostru Arsenie Ieromonahul. Sfaturile ce ne-a dat."Numarati. tâlcuind duhovniceste viata si lucrarea Parintelui Arsenie Boca. în poporul nostru. ca si Sfântul Elisei. ca si femeia din Sunem pe Muntele Carmel. De aceea suntem noi astazi aic i. de pietrele Carmelului. avem nevoie de focul Carmelului. cântariti si împartiti".1989 O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor "Din fericire. ne-a talmacit mesajul lui Dum nezeu.. Chipul sfintei lui iubiri. pentru vremea noastra si persona litatea si activitatea si lucrarea duhovniceasca si cea scrisa si cea reprezenta ta estetic sau artistic. soborniceasca si apostoleasca. Dumnezeu trimite o mâna care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului niste cuvinte. în vea cul acesta. cu ceea ce s-a petrecut în Babilon pe vremea Împar atului Belsatar. a a vut pentru veacul nostru. Iar acum la despartire.La parastasul de 12 ani. numarati.. Si Parinte drag l-am avut. în Biserica noastra. printre multe altele. De vom împlini curat. techel ufarsin" . Parinte Daniil Partosanul. Dar si mare mângâiere. în fidelitate si credinciosie fata de Biserica noastra Ortodoxa . Cu smerenie si iubire. a spus printre altele: "Am meditat si m-am gândit: Oare ce semnificatie. ne-a citit chiar si nea descifrat parte din semnele timpului pe care noi le traim si cu care suntem ma rtori si contemporani. copii ai Parintelui. am gasit o comparatie. Simtim astazi adânca durere. proorocul Daniel. Parintii au vorbit iar unele din cuvintele lor au fost tra . Cerem binecuvântare. iconografic a Parintelui nostru Arsenie? Si am gasit o asemanare. ne-a tâlcuit.XII. dar. Nu va înceta nici cum. pentru timpul nostru. Împ aratul s-a cutremurat. pentru ca. Viu sa fie-n amintiri. în sufletele noastre: ne-a descifrat. ci din necesitate sufleteasca si spirituala. 3-4."73 OMAGIU PARINTELUI DRAG Noi. N-a stiut ce semnificatie au aceste cuvinte si nici altci neva din anturajul sau. Cu Parintele sa fim. în predica rostita cu acest prilej. Cu nemarginita recunostinta. P. harul si darul lui Dumnezeu. a venit si a tâlcuit cuvintele: "Mene. nu din alte gându ri. cei ce l-am cunoscut. Caci noi stim ca si acum.

". Cînd le citesc de prin carti parca si aud glasul Parintelui care le-a rosti t. caci ele emana de la Parinti ca atare. "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. adica folosul duhovnicesc al cititorilor. este latura practica pe care am avut-o în vedere. îl arata pe Parintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sinteza deosebita ."..) Mai mult. La fel putem vorbi si despre cuvintele Parintelui Arsenie Boca. unei chestiuni staruitoare si pr esante. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chest iune. cuvântul Parintelui Cleopa: "Mânca-v-ar Raiul!". "Cine face curte nu face carte. si zicerile si apoftegmele marilor duhovnici contemporani exerci ta asupra credinciosilor nostri o atractie evidenta. prelungind de-a lungul veacurilor iradierea pe care au avut -o în timpul vietii lor. pe care le voi enumera în cele ce urmeaza: . Pari ntii desertului îl detineau în viata monahilor palestinieni ai acestor epoci. "Nu tot i din lume se prapadesc. sa nu faci tot ce poti. sau zicerile Parintelui Pai sie: "Sa ne întâlnim la usa Raiului!". (. dar nu convinge." . Cine nu cunoaste astazi. "Cea mai lunga ca le este calea care duce de la urechi la inima. Oricine a citit macar o predica a Parintelui. de pilda. pentru a raspunde unei întrebari vitale. nici toti din manastire se mântuiesc. Nu sunt cuvinte rostite în vazduh. trebuie remarcat ca transmiterea orala a acestor cuvinte a trebuit sa se faca cel mai adesea în acelasi context al îndrumarii duhovnicesti.1 Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca foarte binevenita realizarea. sentintele Sfintiei Sale. când apoftegmele au fos asternute în scris. Pe câti prieteni sau credinciosi nu i-am auzit rostin d ziceri de-ale Parintelui..". Multi credinciosi marturisesc acest lucru. Zicerile si fragmentele cuprinse aici au fost selectate din mai multe sur se. (.nsmise posteritatii. prin intermediul apoftegmelor.. Acesta-i avantajul celor care "culeg" direct d e la sursa astfel de ziceri. ai tuturor. Ap oi. Zicerile. prospetime si dulceata specifica rostirii ma i mult decât scrisului. sau "Sa nu crezi tot ce auzi. în însusi exercitiul paternitatii lo r. sau în câte predici nu am auzit deja celebrele cuvinte: "Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. nici sentinte frumoase mai mult sau mai puti n pioase scrise de un autor duhovnicesc. în primul rând pentru ca au în ele acea nota de spontaneitate.. Sunt cuvinte tâsnite din viata si întrupate în viata. gasind în ele o hrana pe gustul lor si potrivita gustului fiecaru ia. din generatie în generatie. portretele familiale ale celor pe care-i co nsiderau întotdeauna drept parintii lor. în partea a 2-a a lucrarii de fata. se poate con vinge de aceasta realitate. deci relizarea unei antologii. Vocea inconfundabila a dânsului le însoteste si parca le da o putere si mai mare. în care monahii îsi puteau regas i de acum. Parintele Arsenie Boca are o multime de astfel de cuvinte care au o expresivitate proprie celebrelor a poftegme din Pateric. fiii deveniti parinti transmitând la rândul lor ucenicilor lor ceea ce primisera.2 Un alt motiv care m-a determinat sa fac aceasta selectie. ca mana. Pe drept cuvânt. "Mustrarea învinge."? Poate mai mult decât oricare alt duhovnic de la noi.) Începând de la sfârsitul secolului V circula în Palestina o culegere ce aduna în or dine alfabetica cuvintele si faptele atribuite "batrânilor" celor mai faimosi. Monahi si laici rumegau apoftegmele ca pe cuvintele Sf intei Scripturi."1 Apoftegmele Parintilor contemporani Fireste. care sa cuprinda cu precadere acele cuvinte scrise într-un limbaj aforistic. Corespondenta avvilor Varsanu fie si Ioan. faimosii zavorâti din Gaza secolului VI. zicerile lor sunt numite "Apoftegmele Pari ntilor". ele au continuat sa se transmita si sa se propage într-o traditie monastica vie. si nu numai ai monahilor. Era ca o galerie de portrete vii ale marilor stramosi. ne furnizeaza o marturie deo sebit de remarcabila asupra locului pe care. Cel mai adesea mi se întâmpla asta când citesc cuvintele Parintelui Teofil. atât de aparte for mulate. atât de cit ite si citate în ultima vreme. unei Sinteze a gândirii Parintelui Arsenie Boca. pentru ca vedem aici ca si laicii puteau discuta între ei asup ra Cuvintelor Parintilor. sa nu dai tot ce ai"? Multi credinciosi le-au auzit si le-au tinut minte. sa nu spui tot ce stii.".

mai sun t si berbeci si tapi. Predicile din manuscrisul intitulat Fiii Învierii. un ucenic apropiat al Parintelui. Oare este vina adevarulu i? Dumnezeu a stiut aceasta infirmitate a omului. striga Sfântul Ap ostol Petru. de pe un cai et al Parintelui Arsenie cu notite. ce anume îi intereseaza din gândirea Par intelui Arsenie. 4. incult si mincinos". vesnic fara iertare este starea omului împotriva ade varului. Nu sunt toate oi. Forta formativa si varietatea tintelor atinse de cuvintele Pari ntelui sper sa-i convinga pe toti de utilitatea acestui demers. cu speci ficatia ca sa nu schimbe nimic din text. Parintele Ioan Farcas a înregistrat Parin telui Teofil. 3. care era ruda cu Parintele Ioan Farcas din Blaj.lor singuri -. a aflarii adevarului curat . nu le-am luat în di scutie. aceste predici pe banda de magnetofon. Trepte spre vietuirea în monahism. Între t imp acest caiet s-a pierdut. iar cea de-a doua ca fiind "o apocrifa a unui fanatic. grija înva tarii lui curate. Predicile din caietul Parintelui Ioan Farcas (predici copiate de Maica Mi runa de la Sinaia. Cuvintele culese de Parintele Arhimandrit Teofil Paraian. Adevarul nu se înfatiseaza cum i se naluceste oricarei minti întâmplatoare. cu care este prieten. Cuvintele culese de cei care l-au cercetat duhovniceste pe Parintele Arse nie. de aceea a dat Bisericii si slujitorilor ei legiuiti . cu binecuvântarea Parintelui Arsenie. dar aspru caracterizate chiar de Parintele A rsenie. Adevarul este fiinta vie. 5. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE ADEVARUL 1. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. Nimic mai îm partit pe lume decât parerea oamenilor asupra adevarului.) Caietul cu predicile si zicerile culese de Parintele Petru Vanvulescu. 2. publicate în "Strajerul Or todox". Scrierile Pravila Alba si Sundar Singh vorbeste globului pamântesc.Cararea Împaratiei. prima ca fiind "un manuscris furat. Cre stinismul nu este ceea ce poate strâmba fiecare neputincios din el. dar au ramas benzile magnetice. modificat si rescris". Initiativa omului spre Adevar tot Dumnezeu o trezeste. Cel mai greu pacat. Predicile Parintelui publicate în revista "Gândirea" (Serie noua). atribui te de unii Parintelui Arsenie Boca. adunate în cartea Veniti de luati bucurie. "Scriptura nu se tâlcuieste cum îl taie capul pe fiecare". Întrucât partea aceasta are structura unui dictionar. cititorii vor putea afl a. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. ASCEZA . fara sa mai caute ei însisi în întreaga opera.

6. Termenul de curatire (asceza) are doua vârste si s-a încetatenit sub numel e de purificare. Perioada ascetica cuprinde purificarea activa în care intra toate nevointele din partea omului si purificarea pasiva, adica de curatire a firii d e patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Însusi. El Îsi face loc curat în cei ce-L cauta cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru acea sta si atunci ei trebuie sa sufere curatiri mai presus de fire, ca sa poata locu i în ei cu slava Cel mai presus de fire. 7. Faza de culminatie a ascezei si de adâncire a trairii duhovnicesti se nu meste iluminare. În faza aceasta Darurile Duhului Sfânt primite la Botez se dezvolta în toata deplinatatea lor si întaresc sufletul pentru si mai grele încercari. În faza a ceasta pot aparea amagiri si daruri extraordinare si cine le are e sfatuit sa nu -si lipeasca inima de ele, pentru ca nu numai ca nu înainteaza, dar poate pierde s i tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce mai subtire si tot mai mult trebuie sa te lepezi de toate. 8. Asceza are si un caracter hristologic. În nevointe nu e numai omul, e si Hristos prezent. În sfortarile noastre e prezenta forta din firea omeneasca a lui Hristos. 9. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din pamân tul inimii, precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii, caci aco lo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. ASCULTAREA 10. Dintre cele trei fagaduinte (monahale) cea mai grea e ascultarea, pen tru ca are de biruit mai mult patimile mintii care discuta cu Dumnezeu în loc sa a sculte fara discutie. 11. Dintre cele trei fagaduinte monahale, ascultarea neconditionata s-a d ovedit cea mai grea, din doua motive cu totul opuse: unul infirmitatea firii, ia r celalalt personalitatea ei. 12. Disciplina ascultarii ridica firea din infirmitate precum scoate si mân dria din personalitate. Ascultarea face si pe lenesi si pe vicleni sa-si dezgroa pe talantul, precum acopera si pe cei talentati de jefuirea slavei desarte. 13. Chiar când se realizeaza sfintenia, nici aceasta nu dezleaga de acopera mântul ascultarii. 14. De Dumnezeu ascultam neconditionat toata viata si fara abatere. Daca în sa povatuitorii nostri dupa Dumnezeu, staretii si duhovnicii, devin eretici si, ca atare, se încarca din partea Bisericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem dezlegati de ascultarea lor, pentru ca ei au strâmbat dreapta credin ta si prin constiinta lor nu se mai exprima voia lui Dumnezeu. Dar ascultarea de Biserica nu înceteaza. 15. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. 16. Spre folosul vietii duhovnicesti esti de mare câstig ascultând pe oricine . 17. Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucii în fiecare zi (Luca 9, 23 ). 18. Ascultarea stinge orice framântare si opreste orice initiativa, deci to ata energia, cu vremea, trebuie sa se converteasca în virtuti duhovnicesti. 19. Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii si, daca e ceva d e capul ascultatorului, toata înzestrarea lui se preschimba în sfintenie, pe care, d e multe ori, se poate întâmpla sa n-o stie nimeni fara numai Dumnezeu. 20. Asa creste ascultatorul o personalitate a spiritului, când izbuteste sa treaca peste gramada sa de oase ca si cum ar trece altul. ATEISMUL 21. Obârsia ateismului este în Templul din Ierusalim. 22. Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamental a a naturii umane. 23. Daca ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisalogul în piulita si tot nu v ei desface pe nebun de la nebunia sa. 24. Mintea care cugeta ca nu exista Dumnezeu cade în propria sa sentinta, c aci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu exista dovedeste nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul si prin urmare si (nebunia) mintii care o con

duce. 25. Necredinciosii, spre rusinea noastra, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi credinta noastra. AVORTURILE 26. Alta durere pe care o aveti voi, mamelor, tatilor, sunt copiii lepada ti. Acesta este un pacat strigator la cer. Este uciderea la mijloc, nu este cu n imic mai usoara. Ascultati toti cu luare aminte: sângele lor cere razbunare. De asemenea, nu vei avea noroc cu ceilalti, ci numai plâns si jale. Razbunarea sângelui varsat se f ace fara mila, ori îti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere însusi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se întâmpla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste ca alta suparare vei avea în casa, ca îti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu, ce o are cu toti pacatosii, si se apropie diavolul de tine si îti baga în cap gândul sa-ti iei lumea în cap si sa-ti faci capatul. Acesta este glas ul împotriva tuturor celor care fac asa. 27. Mare ispitire patesc mamele care fac asa, care au ucis copii. Iar dac a vrei sa scapi tu si ceilalti copii, pe care i-ai facut, trebuie sa pui în loc to t atâti copii, ai altor femei sarace si sa-i botezi, iar daca nu, ia-i si botezati gata si sa îngrijesti de dânsii ca de copiii tai, cu îmbracaminte, cu încaltaminte, fai na, bani de scoala, pâna ce sunt în stare sa-si câstige pâinea, si ce scoti din copiii t ai, sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile pe care le vei avea în vremea aceas ta, fie pentru ei, fie de la ei, sa le rabzi pe toate, nadajduind în mila lui Dumn ezeu, ca îti va ierta pacatul, caci prin rabdare ispasesti pacatul. Milostenia cu osteneala, biruie înaintea judecatii. 28. Vrei copii putini, nu lasa barbatul sa se atinga de tine. Însa ca sa pu teti face lucrul acesta, trebuie sa va înfrânati cu postul, iar eu zic cu foamea. Ca ci trupului acestuia de pe noi nu-i pasa daca ne baga în focul iadului. De aceea, ar trebui ca nici noua sa nu ne pese de poftele lui, ci sa le mai ucidem cu post ul. 29. Te sfatuieste barbatul ca sa ucizi copiii? Sfatul este ucigas, nu-l a sculta, ci mai bine rabda sa fii alungata de la casa lui si Dumnezeu va vedea os teneala ta si nu te va parasi, ci te va milui, de vei fi vrednica. În toate aceste a de pâna aici se încurca oamenii care nu postesc, caci acestia sunt izbiti de toate relele care de la stomac încep, iar eu va spun ca si de la brâu în jos. Prin urmare, sa va pocaiti si sa nu mai pacatuiti. Sa alergati la spoveda nie curata si la Sfânta Împartasanie, caci altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asu pra voastra si asupra avutului vostru. Nu uitati însa, ca postul este poarta, iar patrafirul este usa. Iar, cu acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, fara de care nu putem face nimic, "Marturisi-voi Domnului faradelegea mea si îndata a rid icat pedeapsa pacatului meu" (Psalm 31). Asupra noastra atârna pedeapsa pacatului si urmeaza sa-l ispasim si sa-l scoatem din obicei. "De aceea, toata sluga sa se roage la vreme, chiar potop de ar veni, sa nu-l poata potopi". Vedeti cum trebu ie sa va fie asezamântul mintii, inimii si trupului vostru, curatite, caci Dumneze u nu pazeste trup spurcat, inima si minte cu viclesug, iar daca ne îndreptam, zile le se însenineaza si ne vom bucura. 30. Din cauza avorturilor românilor ne vor stapânii tiganii. BATRÂNETEA 31. Nu mai sunt batrâni - batrâni venerabili, adevarate chipuri ale lui Dumne zeu printre oameni. 32. Si batrânetea-i un cavou ajutator. 33. Rusine este batrânului plin de pofte. BETIA - CEI CE-SI BEAU MINTEA 34. Grozava expresie si adevarata cuvânt cu cuvânt. Ne reamintim efectul horm onilor asupra scoartei cerebrale: excita spre poftele genezice. Exact acelasi lu cru îl face si alcoolul, sub orice forma si la orice grad de tarie; aprinde mintea spre aceleasi pofte. Nu suplineste însa nici un hormon în rolul sau binefacator, ci pe oriunde trece ameteste, arde si atrofiaza. Omoara alte milioane de celule ne rvoase si fire telefonice. Toate ispravile se trec la activ, întocmai ca mai sus s i se transmit zestre parinteasca la copii. Mai grav: daca prea din tinerete se dedau flacaii la must, se întâmpla ca aju

ng neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia si vor produce niste celule incapabile de rodire. Se apara si firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se încarc a. Chiar daca se dau la vin mai tîrziu si înca nu scapa de pedepse. Asa de pilda, ce rcetatorii în chestiune au gasit forme monstruoase de spermatozoizi, avînd ba doua c apete, ba doua cozi, ba alte forme, efecte ale betiei. Betia îsi înscrie urmarile pîna si în celula genezica, mica de 60 de miimi dintr-un milimetru. Ceea ce e dureros e faptul urmator: daca se întâmpla vreo zamislire cu o atar e samânta beata, si care-i mai mult siluire decît iubire, urmasul va fi, cu maxima p robabilitate, epileptic - boala de nervi fara leac. Aceasta e cu atît mai sigur, c u cât la scârba si spaima bietei mame, se mai adauga si bruftuluiala cîtorva înjuraturi de Dumnezeu. Deci, dezechilibru în toate partile, dezechilibru în mediul umoral, dez astre în patrimoniul erediar, dezechilibru moral, o mai fi având si mama ceva de ada us, daca nu alta, cel putin spaima ce-o manînca, si înca e de ajuns ca sa se arate p e lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci si martor la judecata împotriva parintilor sai. Sfârsitul betivului e sau în sant sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad înca d e aici. Urmasii lui - nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o mil a preventiva, pentru viitor, care ma face sa scriu. BISERICA 35. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, acee a e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - peste puhoaiele pierzarii. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a ma i putut intra (Facere 7, 16), pe când corabia Bisericii - coarbia cu crucea pe cat arg - are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în valuri ucigasul, înecând pe oameni. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri, desi toti tin sa traiasca, totusi nu toti vor sa scape în coarbie. Mai mult chiar, scuipa mâinile ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop, nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2, 12), din amarâta viata la viata cereasca. BLESTEMELE 36. Nu asculta Dumnezeu toate blestemele nebunilor, dar cei ce blestema s e osândesc. BOGATIA 37. Daca de fapt si de drept, proprietatea si stapânia lumii e a lui Dumnez eu, atunci omul e numai un fel de chirias, un fel de administrator si nicidecum proprietarul absolut al lumii. Ca, de se va crede stapân absolut al lumii, seamana cu credinta îngerului nebun. Pentru ca sa înfrâneze pe om de la o caderea ca aceasta, Dumnezeu l-a numit iconom nedrept, pe de o parte, pe motivul ca n-are proprieta tea absoluta, ci numai proprietatea relativa; iar pe de alta parte, ca sa-l fere asca de caderea în nebunia îngerului rau. Asadar, de îndata ce se da pe sine proprieta r absolut al lumii, se ciocneste cu Dumnezeu, Îl tagaduieste, Îl înlatura, Îl expropriaz a, si cu asta crede întocmai ca Lucifer. Nu-si da seama bietul om ca, primind ispi ta, va fi zdrobit sub darâmaturile propriei sale iubiri nebune. Când omul se lipeste de faptura, de avutie, de slava, acestea i se fac mamo na, care însemneaza bani sau bogatii. Deci nu poti sluji si lui Dumnezeu si lui ma mona. Cu toate acestea, Dumnezeu lauda pe iconomul pârât, care si-a facut prieteni d in mamona nedreptatii, si-i fagaduieste ca-l va primi în împaratie când o va ispravi d e risipit, dupa legea dumnezeiasca a iubirii de oameni - se întelege ca e vorba de risipirea mamonei. De aici putem scoate întelesul bogatiei: nu saracia te mântuiest e, nici bogatia nu te osândeste; si precum nici bogatia nu te mântuieste, asa nici s aracia nu te osândeste, ci precum ai sufletul si fata de bogatie si fata de saraci e. 38. Esti sarac si zorit cu gândul dupa avutie, iata ca nu te mântuieste sarac ia. Esti bogat, dar desfacut cu inima de bogatia ta, iata ca nu te primejduieste bogatia ta. Faptul cum stai cu sufletul: si fata de una si fata de alta, de ast a atârna mântuirea sau osânda ta. 39. Nici bogatia, nici saracia în sine n-au calitatea de a osândi sau ferici pe planul vesniciei. Atitudinea sufletului fata de ele este cea care determina v esnicia. Pot fi bogati care se mântuiesc si pot fi saraci care nu se mântuiesc sau s

dupa ei. Caci. iubindu-L. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimic . între toate împrejurarile vietii. 45. mai mult ca di n actul de proprietate. Cu orice alta lege decât cea a lui Dumnezeu avutia se risipeste. 46. a zis doar: "Fii celor saraci ca un Tata!" (Întelepciunea lui Isus Sirah). 42. Dar. împlinind conditia asta. 49. cu o prapastie de netrecut între ele. Scr iptura vedem ca întregeste cu lamuriri ceea ce spune medicina. Noi însa sa ne îmbogatim în Dumnezeu: cugetându-L. carora stomacul e tot dumnezeu l lor (Filipeni 3. salele. sanatatea mintii. e semn ca n-a fost ico nomisita bine de oameni. Numai cu pretul acestei morti ne înv . pentru ca fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zamisl it copilul. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. La multi le-a aratat si le-a atras aminte de rostul lor. pe care nu i le ling nici câinii. 41. dar îi aduce sufletului smerenia. Poate ca si de aceea mai clatina Dumnezeu bogatia bogatilor. Boala apare întâi în psihic. fara nici o bunatate. prin care Dumnezeu Îsi lucreaza voia Sa. când clatina Dumnezeu mamona. Deci. bubele spurcaciunii. Carnea este o otrava si se mistuie tot cu ajutorul unei otravi care este fierea. Iar. pentru ca trec masura cuvenita si începe sa-i doara spatel e. chiar si pe cei ce-L t agaduiesc. Deci. Toate acestea. Stapânul aver ii ne-o mentine. 1) si bogatilor. spinarea. n-are unde sa-si plece capul. si le cere socoteala. 50. Am bagat de seama umblând ca aproape la toate portile bogatilor a pus D umnezeu câte un Lazar. poate sa-si puna iconomi pe cine vrea. 51. 44. daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu si punem alta lege în icon omia lumii. daca nu cumva I-a ramas totusi dreptul sa se supere pe ei si sa le mature toate gândurile cu mamona lor c u tot. p entru ca nu si-au înfrânat poftele (puterile). din nimic Dumnezeu a facut faptura. Bietul Dumnezeu. ca bogatii si pana cea vicleana a carturarilor (Ieremia 8. Cine stie. 40. dar groaza ne cuprinde când sub stralucirea trupeasca a bogatului. BOTEZUL 52. 2. devin iuti si nerabdatori. Iata adeva rata bogatie. BOLNAVII 48. Caci dreptul de proprietate deriva din atributul de autor. urmari te la obârsiile ei. 19). Dincolo de cele vazute. Aceasta este o propozitie a medicinii moderne. Bu bele lui Lazar si toata mizeria lui cutremura fireste. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. Din desfrânare. saracul. împartasindu-ne c u El. avutia se ia de la noi sau se risipeste. Nu poti propovadui Împaratia Cerurilor cu plumbul materiei pe aripi. întrebuintând chiar si pe vrajmasii Sai. omul pacatului. La boli grave alearga la cel mai bun doctor. Asa si trupul care si-a mâncat toata vlaga. iar faptura a facut pacatul. este Raiul si Iadul. un om decazut al tuturor pacatelor . 3. Pe acestea i le gâdilau dra cii. 47. ca de foc. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupului . Cufundarea aceasta totala însemneaza atât moartea Domnului pentru n oi cât si moartea omului vechi. Poate chiar o izgonire a Lui. silindu-ne a gândi si a iubi ca El. Din trei pricini se îmbolnaveste trupul: 1. De otravuri din lipsa postului. Este o retragere a lui Dumnezeu din sustinerea sanatatii omului. Deci lepra si orice lepra. ca sa-i trezeasca din împietrirea inimii cu care tin Lazarii la poarta. vedem ascunsa neagra mizerie a unui sufl et fara nici o virtute. fiind în drepturile absolute peste v aloarea economica. Câta vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni. doua e ternitati paralele. Fugiti de barbati când sunt ametiti de bautura. ca totus i sa se mai mântuiasca unii din ei. 8) lumii acesteia L-au expropriat din dreptul de proprietate si autor al lumii. poate în fondul lor. Din nastere. La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei ce "zic c a nu este Dumnezeu" (Psalmul 52.e osândesc. care nu se va lua de la noi. 43. Cei bolnavi sa tina regimul bolii în loc de post. Este tocmai ca bogatul care saraceste . Cu aceasta orânduire atotputernica. slabesc nervii. E foarte semnificativa întreita cufundare a celui ce se boteaza în numele Sfintei Treimi.

Cel venit din ceruri. 27). pu rtam pe Hristos Iisus si pe Duhul cel Sfânt în temelia fapturii noastre celei duhovn icesti. prin care ni se împartasesc. este asadar piatra unghiulara. Azi vina lor e ca amintesc de Dumnezeu. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împarati.. 55. Iata pe scurt ce este tama duirea firii noastre sau înnoirea omului. El a m ers pe ea. fiind urâte de noi. ori stim. se îmbraca în omul cel de-al doi lea. si dinafara prin cuvântul Bisericii. iar El Se face . printre altele. 47). Toti crestinii sunt botezati si totusi nu toti se mântuiesc. p rin Taina Sfintei Împartasanii. care e: "Una. 58. al VII-lea. când. desi botezati. temelia zidir ii noastre celei duhovnicesti.duhul nostru. Calea mântuirii. 57. aflam despre com oara cereasca cea ascunsa în tarina fiintei noastre. 54.rednicim de ungerea cu Sfântul Mir. Faptura noastra cea sufleteasca sau duhovniceasca se uneste c u Dumnezeu.. 53. 56. cu fiecare. Dar mai e o icoana în primejdie: icoana lui Iisus. pe care o avem în noi. începe când omul vine . Aceast a pentru ca unele din ele. Iar primul om cer esc este Iisus Hristos: Omul Cel nou. Darurile Sfântului Botez ne îmbie. cel dintâi. 60. facându-ni-Se pilda întru toate (Ioan 13. fiind i ubite. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. ultimul sobor. Curatirea deplina a firii. îndata sa fie sterse. si pe noi ne îmbraca cu Sine: "Câti în Hristos v-ati botezat. în toate zilele. când curatirea e aflata efectiv prin porunci. Desi înzestrati cu darurile Botezului. Mântuitorul nostru nevazut se îmbraca cu noi. Desi atunci s-a pus capat rautatii si multe veacuri icoanele au fost în cinste. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. asteapta si vremea mint ii. t otusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. pâna la sfârs itul veacului (Matei 28. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. prin propovaduirea Bisericii.de cele mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea . sau gân durile din pricina placerii". altele. 59. În veacul al VIII-lea al erei crestine a fost. în Hristos v-ati si-mbracat" (Galateni 3. sa a pere cinstirea sfintelor icoane.caci de la Botez fiecare suntem destinati sa fim o icoana a lui Iisus. cu fiecare rând de oameni. pentru ca. 24). precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne. launtric prin constiinta.si intra în Biserica vazuta. Aici sta pricina pentru care noi. ori nu credem. De ce? Iat a de ce: Darurile Botezului stau înlauntrul fapturii noastre nevazute. caci de-atunci. Darurile Duhului Sfânt si unirea cu Omul Cel nou.. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul lu i i se va da celor fara botez. Pe cararea mântuirii înca merg doua feluri de calatori. întâmplata prin Botez. Calea mântuirii e chiar cararea pe care a mers Dumnezeu Însusi ca om adev arat. la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. al pocaintei. cea adevarata. (. un Tovaras nevazut si bun merge cu noi. în fi ecare .. 64. care este din cer si se face ceresc (1 Corinteni 15. sfânta. Împ otriva acestei icoane a lui Iisus în noi se da azi o lupta mai vrajmasa ca odinioa ra împotriva sfintelor icoane. dar cu fapte. si astfel sa se arate si harul lui Dumnezeu si voia omului. luat din pamânt si pamântesc.asa zicând .) Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezu lui "slobozindu-ne de orice sila. Aceasta e adevarat pentru toti cei botezati. o mare l upta pentru icoane. ori nu stim. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresita lui Dumnezeu. sau Cararea. Calea mântuirii o numim calea lui Dumnezeu. întovarasind nevazu t pe oameni. Hristos Iisus Cel cu Cruce. Momeala nefiind pacat. 63. astazi iarasi li se gaseste vina. 20): Dumnezeu Însusi si cu sfintii Sai. Fiecare din noi. asteptând spo rirea vârstei si vremea mintii. 61. dupa orânduirea lui D umnezeu. întrucât nu suntem ca în gerii neschimbabili. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana libertat ii noastre. Omul cel dintâi. soborniceasca si apostoleasca Biserica". totusi n-am scapat de razboiul m omelilor. ori credem. 15) si dându-ne îndrazneala. . care este chipul si asemanarea lui Dumneze u (Efeseni 4. A trebuit un sobor ecumenic. Se da o lupta împotriva icoanei omului! Unde-i sunt aparatorii!? CALEA MÂNTUIRII 62.

mi se pare ca vine to t cam din aceleasi pricini din care vine si o anarhie sociala. Ramasi în urma de frica (Apocalipsa 21. 68. Noi însa zicem: unde e fericirea aceea. sa strabata nu numai luptele. dupa înviere. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina întel egatoare. Deci El e m estesugul. CANCERUL 70. nu în seamna gândul mortii. Pe calea mântuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va lasa condus de mâna nevazuta a Mântuitorului. E un simbol al mintii care. razboindu-ne pr in lucrurile sau oamenii vazuti. si astfel mintea noastra se une ste cu mintea lui Hristos . lumina dumnezeiasca în care au stralucit multi. sa cadem si noi în "primej dia". întrupat în om adevarat. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. caci cu puterea de Dumnezeu. Mântuitor ul de aceea a si venit. tot un dezechilib ru dovedeste în vreo zona necunoscuta a organismului. trebui e sa mearga cu El toata calea. desi e neagra. Iisus a venit sa se lupte cu diavolul. cunostinta si puterea.65. Desi e negru si el. . Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mâncarilor si obârsia desfrânar ii. întrucât numai asa ne putea împinge la toata îndrazneala câta trebuie. Banuiesc despre roiul celulelor canceroase ca au chiar o alta forma cromozomica. slujitorii Sai vazuti. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. Cancerul înc a n-are leac si apare fara alte explicatii. aceasta misterioasa anarhie celulara. care este trupul în întregimea lui. nu înseamna gândul mortii. El e modelul de lupta. sub puterea curatitoare a Harulu i. 67. sau vreo slabire în serviciul de siguranta al sistemului nervos. "oa meni dupa fire si dumnezei dupa har" (Sf. Deci. Iata unde are sa ajunga rugaciunea mint ii. Cu biruinta Sa. Mantia (calugarului). a biruit pe diavolul ca om. caci fara darul acestuia e cu neputinta izba virea de necazuri si mântuirea. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. biruinta ne-a dat-o noua. Pricepem. iar nu numai pâna la un loc. în care a cazut Dumnezeu? Iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu.o biruinta desavârsita asupra lui. 74.cum spune Sfântul Apostol Pavel . ca sa sfarâme lucrurile diavolului (1 Ioan 3.n. dar numai daca ne luptam si noi ca El. patimesc de cancer cei ce nu postesc niciodata. care pogoara de pe cap la corp. ca om adevarat. sau numai pâna la o vrem e. 40). decât ca o frâna pedepsitoare a desfrânari i stomacului. Iacov si Ioan . Mântuitorul ne-a învatat si pe n oi mestesugul razboirii. Cancerul. ceea ce amintes te o îmbracaminte de raze a unei lumini necreate. E bine de observat ca Iisus Hristos. în ca lea Duhului. CALUGARIA 72. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivni cului. macar tot as a de zornic. tâsnind ca fulgerele din fiinta lu i Dumnezeu asa cum s-au învrednicit s-o vada pe Muntele Tabor Petru. 66. Multimea ispitelor. dar mai ales în zilele noastre.) e un val usor. cât tine cararea. Mantia e o îmbracaminte plisata. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. 71. aproape straveziu. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. prin urmare. în dar. Aceasta este îmbracamintea n estricaciunii si a sfinteniei. e semn ca nu suntem vrednici. desi cuvi osii adormiti se înfasoara în mantie. temându-se ca nu cumva din cauza credintei sa-si primejduias ca viata aceasta. Cine vrea sa vada pe Domnul în veacul fara de sfârsit. 8) sunt destui în toate vremile. fa-te ca focul! 73. stiinta si puterea de la Dumnezeu.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. iar câstigâ d . iar nu ca Dumnezeu. vicleniile potrivnicului nevazut. De vrei sa te faci calugar. 69. ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. nu poti merge fara ucenicie la duhovnic. 18). De obicei.8) si sa surp e stapânirea lui în care tinea pe oameni. în tot cazul recesivitatea e sigura. Simeon Noul Teolog). Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. prin preotii Bisericii. ci si nepatimirea.ca om . ne-a dat cunostinta si ne-a dat si puterea. devine stravezie. ca fulgerul la aruncat din ceruri (Luca 10. Ca ci zice: "Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste" (Matei 10. si aceasta numai cât îi este cu putinta firii omenesti.

Iar d e foc se va îngriji Dumnezeu. Bratele parintesti îl astea pta deschise pe cruce. pe viata. Calugaria .. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. monahul e un nou botezat. 77. 79. 80. ca de o mustrare si i-au facut mucenici. 26). lemnele sau jertfa de bu na voie pe altarul lui Ilie. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este s ubiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii l ui Dumnezeu. deci Dumnezeu gândeste lumea. Sfânta Liturghie e ste repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiasi jertfe si taine. 86. Îl avem noi mai de demult. va avea sa fie o slava a Sfintei Treimi. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. taierea voii si a toata pa rerea îti este lege. În felul acesta El Se face hrana mintii noastre. 81. Întreaga Sfânt a Treime îsi face salas într-un ales. Pe aceasta cale nu poti calatori fara primejdie decât condus de mâna neva zuta a lui Dumnezeu. cât din aceasta ucenicie. 76. Fiti de-a dreptul ucenicii lui Iisus. Aceasta nu e repetarea primului Botez. pe scurt.. Sila împrejurarilor. 85. Aceasta e cea mai puternica chemare ce s-a putut face vre odata oamenilor. Un duh nou se salasluieste întru noi din clipa aceasta. pe viata. 78. Fratele care vine la calugarie este o roada a acestei jertfe. La aceasta taie re nu numai ca te învoiesti. apara si întareste un ase menea dar. Stiind Iisus ca patimile opresc sufletul de la calea Sa. dar vin numai câte unii car e se aleg. ne-a cerut sa ne lepadam de tot ce avem. Spre stiinta. De la logodna cu îngerescul mod de viata sub o noua lege. ci înnoirea lui. p recum si lucrarea de mântuire a omului prin Jertfa de pe Golgota. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. sa urâm familia.) Logodna aceasta începe însa cu foarfecele. Sfânta Liturghie este slu jba de capetenie a Bisericii în care e prezentata viata si învatatura Mântuitorului. Calugaria se întemeiaza pe sfaturile evanghelice. sila neputint elor. prin constiinta unei calauze. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. De la darea numelui. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. Calugaria nu se învata atât din carti. cum au fost apostolii. Dar ca sa faca firea omeneasca o cale atât de lunga trebuie întelese bine mijlo acele si foarte bine cunoscuta calea. mijloacele fizice sau moral e cu care se face aceasta rupere a sufletului si a mintii de patimi. asadar. altarul de dovedire al adevaratului Dumnezeu. Oamenii prea legati de fire nu au înteles niciodata vietuirea cea mai p resus de fire. desi continuata pe pamânt. de aceea s-au temut de aceia cu o astfel de vietuire ca de un rau . Intrarea în calugarie se savârseste în vremea Sfintei Liturghii. ba sa urâm si propria noastra viata în conditiile lumii acesteia (Luca 14. dar saruti si foarfecele. cum este duhovnicu l. viata petrecuta într -o manastire. nu stau garantie pent ru calugarie. îndata dupa intrarea cea mica cu Evanghelia. Aceasta a f ost ultima zi din viata în care ai mai avut pareri personale si vointa proprie. dar pute m fi niste ucenici mai smeriti ai unui slujitor al lui Iisus. daca nu se vor converti în convingere. alegerii si statorniciei. Fagaduintele calugariei sunt. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim Lu i pe noi însine. sila înfrângerilor. (. Chematii sunt multi. 83. întrucât îl lipesc de viata aceasta. unelte care taie valul necunosti ntei de Dumnezeu de pe suflet sau mrejile patimilor de pe minte. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. Viata lui viitoa re. de vreme ce-L face ceea ce nu e: ob iect). Noi suntem pietrele. 75. Însemnatatea facliei în rânduiala calugariei vrea sa spuna ca noi însine treb uie sa ne transformam într-o faclie. 84. Cinul monahal urmareste trairea crestinismului pâna la masurile desavârsi rii. caci în ea s-a sadit putinta unirii omului cu Dumnezeu. care îsi întelege personal Botezul. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al unei altfel de cunoasteri. 82.Într-o atare tarie si deplinatate de Duh mintea nu mai cugeta gresit sau ra tacit pe Dumnezeu ca obiect. Libertatea constiintei e cel mai adânc bun spiritual pe care-l avem la în demâna în viata. Acesta este factorul de care Biserica tine seama si garanteaza seri ozitatea convingerii. Cu acestea începe noua îmbracare în Hristos. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. Calugaria e o logodna cu modul mai presus de veac al vietuirii îngerest i.

sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. Potoleste râvna de razboire cu slabiciunile firii patimilor. prin slujitorii ei. Plata neascultarii de Biserica este pierderea mântuirii. Calugaria nu creste visatori ai Împaratiei lui Dumnezeu. parere pe car e nemarturisit si-o pastreaza si în manastire. Potrivit aces tei îndreptari el cauta alta hrana sufletului sau: lauda oamenilor. ipocrit. a ajuns pe punctul de a parasi calu garia. Multi vin la calugarie cu o parere buna despre ei însisi. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea. Prinderea sufletului într-o viata dinafara de duh prin tarâtele vietii. Aceasta este iubi rea de sine pe care o mentine mândria si punctul de vama al diavolului. iese dintre ei. judecându-i si gasindu-le tot felul de pricini. e totuna cu ducerea lui iarasi în temnita patimilor. 94. Drepte sunt caile Domnului si cei drepti merg pe ele. chiar sub cea mai subtire forma a sa. Biseric a. calea duhului. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice în tristarea. adica silint e ale constiintei întarite de vointa. 90. prin urmar e. Astazi pentru obrazele celor din îndaratnicie parasesc lupta calugarii. Nici o patima nu vrea sa paraseasca firea fara nevointe. i ar când aici dau de severitatea luptelor cu patimile. De povatuitorii sai se desparte sufleteste. Daca cel în cauza îsi închide sufletul de catre povatuirea d uhovniceasca. Când monahul a realizat fatarnicia. dar îndaratnicii pe aceleasi cai se poticnesc si cad. aprobarea voil or sale. ca sa se dezmeticeasca. 95. de taierile dureroase ale pe depsirii întru toata fapta buna. 91. Asa se cuibareste viclenia în suflet si îl face pe monah om cu do ua fete. as adar.întristarea e chipul unui suflet cu luminile sti nse . îmbracaminte a sa de luptator al duhului pierde însemnatatea ei de la început. Monahul lenes de mântuirea sa începe sa uite întelesul celor ce are de facu t. de primejdia pierzarii. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugari ei. În ochii lui toti sunt fatarnici. Pentru calea calugariei trebuie. Din pricina acestei lupte între convingeri si patimi calugaria e datatoare de har si e numarata la Taina Pocaintei. Asa se întâmpla când se întareste fariseul si slabeste vamesul. 87. 93. morminte varuite pe dinafara. osândindu-i. un mincinos al Domnului Hristos. nu face degraba lucrul acesta. Casatoria si copiii îi parasesti înainte de a-i avea si n-o iei pe calea aceasta. se multumeste numai cu intrarea în calugarie. e o victima nevinovata a nedreptatilor. e în stare sa risipeasca din suflet toata viata dupa duh. afurisirea sau caterisirea. Altfel Hristos nu ne-ar fi spus ca "Împaratia lui Dumnezeu" . Crestinii nu au de învatat nimic bun de la acesti dezertori si mincinosi. daca nu e t aiata din radacini. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simt trebuinta sa asc ulte si sa urmeze. dar ce nu poate rugamintea poate pedeapsa. Cu alte cuvinte nu vede ca a aj uns o mizerie cazuta între tâlhari. Sandalele nu mai a learga pe calea gatirii evangheliei pacii. 88."se ia cu navala si navalitorii pun mâna pe ea" si "Îndrazniti. Întunecarea aceasta însa ne aduce aminte de învinui rile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau virtutea. cum e parerea de sine. Sufletele slabanogite de mândrie stau totusi pururea încordate în legitima aparare de catre orice îndregatori. Parerea sau iubirea de sine e o for ma subtire a mândriei. Nici nu observa monahul molatic de minte când a fost scos din lupta s i redus la un simplu cuier de haine calugaresti. În manastire viseaza sfintiri si litanii si viata fericita. scoaterea din monahism. neîngrijit pe dinauntru.chiar a ceasta launtrica . E . Îndaratnicii dau. Daca monahul se complace într-o calugarie de uniforma si nu-l doare sti ngerea luminilor sufletului sau . 92. 89. ci oameni hota râti care duc trairea crestinismului pâna la ultimele lui consecinte de disciplina s i frumusete. când te crezi bun. pentru ca aceasta taie amagirea de sine din care creste dezamagire a. visul se destrama si începe dezamagirea si nemultum irea. sanatate deplina si majoritate de minte. camuflarile mândriei. ca si cum cu aceasta si-ar fi aju ns scopul. De aici se vede destul de limpede ca mândria s ingura. d e aceea. Asa se expl ica îndepartarile. ci o iau iarasi pe cal ea pamântului. bobul de grâu se schimba în taciune si se crede grâu nedreptatit. 96. Biserica încearca pedepsirea.înseamna ca a dat în micime de suflet si a ajuns un om de nimic.stabileste o alta înrudire între oameni: rudenia cea dupa Duh.

ca nu cumva poate din nepasarea lui sa fie hulit Dumnezeu.u am biruit lumea". De asem enea. ba . Dar nu acestia califica monahismul. 97. dar nu stiu niciodata pe vr eunul din sfintii care sa fi biruit el aceste înfrângeri. Chipul monahului a trezit întotdeauna si în tot locul mâncarimea de limba a mirenilor. câlti fiind. fie schisma. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla vedere. Mirenii mai vin la manastire pentru rugaciune. care nu-l realizeaza. si cum va rândui. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Rugaciunile celor din manastire i-au îns otit ca o mâna de aparare. Prea multa întâlnire cu rudele nu e buna. fie sa-l fer iceasca pe al lor. ci cei dintâi. Iar al doilea e acela al rugaciunilor pentru mântuirea lor. ci ramâne în dreapta cumpanire a situatiilor si a celei mai bune solutii. de pipernicire la litera si pierde curajul. calugarii nu se mai d uc în lume sa se odihneasca. Viata monahului este launtrica. numai cal ugaria nu. ci îsi vad de cale cu gândul la Dumnezeu. când existenta lui Dumnezeu devine un fapt de nat ura evidentei absolute pentru toti. Un drum în lume îti face dovada statorniciei în calea cea duh ovniceasca. asa si nevoitorii mântuirii lasa toata grija lu mii pentru Împaratul cerurilor. De altfel nici nu se trimit din manastire decât cei mai statornici în ca lugarie. 104. 103. Ceilalti. Toate profesiunile au vacanta sau concediu. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. Cu toate acestea. ca sa nu fie ranit de slava desarta. 106. duhovniceasca. legatura nu e rupta. 107. 99. Calugaria cere smerenie si curaj. Lepadarea de lume e o convingere. 109. 98. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. precum trebuie sa se fereasca si de cei cel ocarasc. Toti calugarii care pentru neaparata trebuinta au mers prin orase au simtit trebuinta ocrotirii lui Dumnezeu. oamenii lumii lasa toata grija de acasa. ca sa nu-i încâlceasca în vremea ostasiei. Una cu alta nu seamana. 108. iar pentru înfrângerile lor morale Dumnezeu este hulit printre oameni (R omani 2. Sunt totusi rude care se bucura cu adevarat de calea noastra. catând cunoscuti sau dorind sa st ea de vorba. O viata îmbun atatita a noastra le-ar fi singura mângâiere si bucurie care ar cântari în sufletul lor mai mult decât amaraciunile. Acesta se stinge când se apropie de ei întinaciunea prin simturi. Calugaria dezleaga pe monahi de obligatiile îngrijirii familiei în lume. 111. în viata duhovniceasca ei se armonizeaza. rostul cultural si rostul social. Acesta este rostul de capetenie al monahismului: trairea crestinismu lui pâna la tensiunile desavârsirii. 101. Precum când merg la oaste. Calugarii traiesc într-un altfel de foc al Duhului Sfânt. Mirenii stiu toate înfrângerile calugarilor. umbla cu ele stinse. Ei cauta oarecum fie sa defaime modul acesta de viata. Mirenii vad pe calugari prin patimile de care sunt stapâniti ei si nu le vine a crede ca-i cu putinta si o viata de virtute. ba se s i completeaza. deci pierde smerenia. Calugarii care realizeaza monahismul sunt în l ume facliile aprinse ale lui Dumnezeu. CALUGARII 105. patimil e cu focul. provocând fie erezie. orientarea numai spre îndrazneala personala si spre profetism distruge biser icitatea si sobornicitatea crestinismului. În ce consta primejdia? Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. Calugarul trebuie sa se fereasca în sufletul lui de cel ce-l iubeste. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. 102. pe când viata în lume e îna fara. Asa ceva ar însemna încetarea calugariei. 110. pentru ca ele aduc grijile lumesti. Cea mai buna justificare a monahismului o fac cele trei rosturi cu c are a strabatut el istoria: rostul spiritual. asa va ramâne. Absenta sau împutinarea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebui e tinut un echilibru. o dai si pe ac easta. Daca dai staretului toata grija ta. tânguirea ca au fost parasite si felul de a gândi dupa lume. Daca te atingi cu focul. 100. Virtutea e neînteleasa. Cu toate acestea. Calugaria slabeste în suflete slabe si se întareste în suflete mari. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfat isare de sclavie spirituala. 24). De aceea c alugarii nu umbla printre oameni cu ochii pe ei. Acesta-i primul folos sufletesc ce se asteapta de la noi.

uneori e numita fatarnicie. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. În opera recreatiunii omului în Hristos. 122. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. 124. 123. 118. Viata noastra are trei faze în dezvoltarea ei: faza vegetativa . "pazind hotarele legii". de care suntem trasi la raspundere. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. iar mai sus nici n-au de gând s-ajunga. Casatoria are cuvântul. învaluie pe oameni în dragostea ta c ea din multa rugaciune si vei vedea trezindu-se în necunoscutii cu care stai de vo rba si o scânteie dumnezeiasca. 9). de ce nu se mai nasc dreptii ? Iata ca trebuie. CASATORIA 116. se duc oamenii cinstiti si nimanui nu-i pasa ca din pricina rautatii a pierit cel drept" (Isaia 57. Tinerii sa se mute de la batrânii care le strica casa. Majoratul partilor îl decide mintea. creat de ei. Cuvântul se tânguie: "Piere dreptul si nimeni nu i a aminte. trebuie s . ci se cere si vârsta credintei în Dumnezeu. va avea precocitate sex uala. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. de vreme ce-i aflat de vina. ci numai o suspina. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe Care Îl deduc ei. sunt o icoana straveche a lumii noi. care nu le cere mai mult decât sa-i recunoasca existenta. nu necredinta. 125. 112. 120. si mai rar. În timpul sarcinii. 117. nu pentru placeri. mama sa nu stea în fum si sa nu ia medicamente. 128. 114. nu instinctul. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. nu poti fi decât într-un permanent dezechilibru cu c erintele spiritului. sa se asig ure stapânirea acestei patimi. este un calugar cu luminile stinse. Calugarii. faza bio-psihica. dar nu cred în Iisus Hristos. Asa frate calugare. dupa modul cum le face. fara limite precise. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. îngaduiti de lege. cele doua parti trebuie sa se s imta ca sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui Dumnezeu (1 Corinteni 3. CARTURARII 115. înfrânarea nu desfrânarea. 1). Abstinenta sexuala da vigoare. care urmareste printr-însii o intentie divina. 113. daca nu chiar inexistent. Un calugar trist. iar cele dinafara. Multi nu tr aiesc decât primele doua faze ale vietii. dar din când în când. 129. Si e de vina omul? Trebuie sa se întrebe omul. Iobagii aveau câte 16 copii si erau slugi. 2 divorteaza. la cinstea de Taina. Casatoria pentru mântuire si prunci. c redinta. 119. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". desi absolut. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. pe care nu si-o pot exprima. Prin Isaia proorocul. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. O casatorie cu o asa socoteala o binecuvinteaza Dumnezeu când ridica nunta de la instinct la rostul ei spiritual. prin viata lor de obste. 127. Din 3 familii. 126.pâna la nastere. Tr aind într-o casatorie cu acestia. iata ca disparitia dreptulu i e o problema. 130. spores c duhul celor dinlauntru. E singura garantie a unei casatorii du rabile si placute lui Dumnezeu. inaccesibil. Cum pier dreptii si nimeni nu ia aminte? Foarte simplu: ca nu se mai nasc. Copiii nascuti numai dupa distractii si destrabalari au iesit rai. De la asezamântul inimii în duhul lui Dumnezeu izvoraste toata purtarea monahului catre cele dinafara. iar pentru partea crestina e un fel de mucenicie fara nadejde sigura. chiar un Dumn ezeu al lor. La casatorie nu ajunge numai numarul anilor. Viata acestora e o înjuratura continua la adresa spiritului. si faza spirituala. Daca nu-i da pace la copil în vremea sarcinii. prin care. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". 121. îmbracata în pui de om.

CHEMARILE LUI DUMNEZEU 134. Prin urmare cugetul sau constiinta e ochiul cu care vede Dumnezeu pe o m si acelasi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. Prin pacatele noastre. încât acestia ajung de buna cr edinta. CÂRMUITORII DE NEAMURI 131. 25). atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu c onceptia crestina despre lume si viata. prin mai multe surl e. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte.vedere deodata dinspre doua parti. niste solzi. o chemare lina. 5. Cu alte cuvinte sunt pu tine exemplarele omenesti care îsi "risca" toata viata lor pentru Dumnezeu. Cârmuirea neamurilor tot de sus se face. care-i sting graiul. dar daca nu vrem sa întelegem . pâna la finalitatea s a . Chemarea prin necazurile vietii. Odata si odata începe sa strige la noi. si ne va baga în chinurile iadul ui. ca suntem în pragul libe rei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi pe pla cul lumii. mai catre capatul zilelor. conceptia crestina nu prea e dusa. Chemarea la judecata. avem cuvântul lui D umnezeu. Iata câteva dintre ele: 1. Glasul constiintei însa. pârându-ne înaintea lui Dumnezeu si înaintea noas tra de toate faradelegile facute. dau de asprimea dreptatii Sale. ca avem o înrudire cu Du mnezeu. Chemarea prin semnele mai presus de fire. 141. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. pentru cauza lui Dumnzeu în lume. îngramadesc niste valuri peste ochiul acesta. 6. sunt Dumnezeu si omul. în afara de posturi (Sfântul Pavel). ne cheama. 4. Atunci si Dumnezeu se stinge din ochiu l nostru încât ne pare ca nici nu mai este Dumnezeu. Pe vr emuri. Chemarea prin chinurile de pe urma de la Antihrist. Chemarea launtrica a constiintei. fiind si capatul lui Dumnezeu din fiii Sai. Asa suntem noi în conditiile vietii acesteia: o candela cu untdelemn s i fitil. 3. Dumnezeu ne cauta. Obisnuit. 138. Însusi cuvântul con-stii nta însemneaza a sti împreuna. Patimile. n-a mai dainuit puterea lor. abia daca mai pot fi vazuti ca muritori. ne striga. iar daca nu ne împacam cu pârâsul acesta.si. Chemarea prin necazurile mortii. reaua vointa si peste tot pacatele. ca locuieste chiar în structura noastra spirituala. dar înca neaprinsa. la fel.otii sa se împreuneze. la fel. începe sa ne urmareasca cu primejdii si napaste. iubirea îi trecea printre zeii nemuritori. 132. Dumnezeu îsi cheama copiii prin mai multe graiuri. 142. 7. 2. capatul omenesc al constiintei noastre s-a îmbolnavit. încât abia se mai aude. în rautatea necredintei care i-a cuprins si li se pare ca abia acum au aju ns la "adevar". drumeti prin viata aceasta. 140. Întelegem prin urmare. pe care o auzi sau o întelegi ca vine dinlauntru. îngaduie razboaiele. câta vreme s untem cu el pe cale (Matei 5. Chemarea din afara a cuvântului. nu va putea fi înabusit mereu. 135. Iar cei ce stiu împreuna. când îndaratnicia firii s-a mai stins.GLASUL CONSTIINTEI 139. dar mai ales nebagarea în seama a acestui glas. toata vremea vietii noastre pamântesti. atunci când puternicii vremii ridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu. Din toate timpurile se stie ca. nici chiar de credincio si si nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. Cârmuitorii de neamuri. dar totusi de dincolo de tine. CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 137.mai pastrând si pentru egoism o buna parte de "viata". Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt. 136. Cum Îl vad asa ma vede . când.asa simt ca ma vede . cum se face ca s-a întunecat Dumnezeu asa de tare în ochii pacatosilor.nevrând sa stie de Dumnezeu . si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. de la Dumnezeu. CONSTIINTA . ca El va asculta pâra si-i va da dreptate. Sunt oameni care s-au învechit în rele . s-au pomenit cu o . spre pedepsirea rautatii. E un grai tacut. p rin firea Sa. 133.

cufundarea lui în întuneric si în munca. prin natura ei e de a nu se lasa învinsa. vrând-nevrând. aduce pe lume copii pre dispusi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. Aceasta-i perspectiva lugubra a vietii în pacat. Invers. ce-l a veai la îndemâna pretutindeni. Prin simpla atingere a unui ob iect structura acestuia s-a schimbat întrucâtva. ca organ s piritual al omului. chiar daca frâna ei nu e luata în seama si f irea decazuta savârseste pacatul peste oprelistea ei. din care se mai poate reveni . e o putere nebanuita. traim si suntem (Fap te 17. rupând toate zagazurile faradelegilor si azvârlindu-le pe toate în fata lor. vor mari decaderea si necazurile. ereditar nervo s. 145. cu care trebuie sa te împaci pe drum". 147. înca de aici. noul venit va fi un copil prea putin înclinat spre trezirea ge nezica prematura. În cazul când înfrângerile morale se tin lant prin desimea sau gravitatea lor. si predispus spre boli nervoase. De aceea nu vrea Dumnezeu sa iesi din viata aceasta.ceea ce e o decadere de la rostul firii sale. schizofrenia. nici în vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburata de barbat si nici în vremea a laptarii copilului. daca mama n-a fost înca împinsa în acea aprindere a senzualitatii. 143b. 146. Convingerea ca se poate si ceea ce ni s-ar parea ca nu se poate. deci nu e cu putinta împlinirea intentiei divine."pârâsul tau. Toate acestea sunt urmarea în organic a capitularii constiintei. iar la unii le-a fug it si mintea. 28). prin natura ei. Caci cu adevarat a fugit mintea omului care o viata întreaga nu face altceva decât sa stinga glasul constiintei. nebunia acuta si. un fel de amplificare a vointei omului cu voint a lui Dumnezeu.si celelate forme mai grave. fara sa stii si tu ca ti-ai omorât sfatuitorul cel mai bun. dupa . sigur ca roada sa va însuma în sine toata lip sa lui de echilibru cu marele mediu divin. unde te vei duce. Omul care se întuneca despre Dumnezeu si suflet. Avem probe unde nici n-am banui: în fizica moderna. paranoia.rabufnire napraznica a constiintei bolnave. Constiinta. ca odata sa vada fiecare. sa vada totdeauna. ca sa poata pri mi iertarea lui Dumnezeu. prin credinta. sinu ciderea. Daca mama îsi perverteste rostul maternitatii sale. de se v or casatori. despre puterile sufletu lui asupra lumii fizice.mai usor sau mai profund. si va fi un copil artagos. o pervertire convenabila pentru mascul . acesta se influenteaza si se schimba înt rucâtva. c eea ce trebuia. ca urmare. Toata vremea sarcinii si a alaptarii barbatul trebuie sa se înfrâneze. în final. c a sa nu tulbure viata viitoare a celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dum nezeu. e ceva care co ntravine instinctului poligamic si fara alta socoteala al barbatului fara Hristo s. care "nu tace" pâna ce o mul nu-si revizuieste înfrângerile sale si nu se întoarce de la pacat. De aici retinem faptul ca organismul viu înregistreaza cu atât mai usor un bo mbardament al energiei sufletului si-i pricinuieste mutatia infinitezimala. 143a. Daca i-a fost stârnita senzualitatea . în care ne miscam. Însusirile copilului atârna de gradul de pervertire la care a ajuns inst inctul maternitatii la femeie. neatras spre onanie si aproape deloc dispus spre nervozitate. încât si somnul le-a fugit. decât cu un sot în stare de aceea si credinta si petrecere.evolu tia embrionului în atari conditii de viata intrauterina aduce pe lume un copil uso r aplecat spre onanie precoce si târzie. Prin simpla îndreptare a energiei cun oscatoare a sufletului asupra unui lucru. si. urmeaza sanctiuni ale constiintei. mai grele decât mustrarea: dez echilibrul mintii . COPIII 144. Când ai constiinta curata sa nu te temi niciodata de nimic. si nu te lasa sa pleci fara sa vezi. De aici vin mustrarile de co nstiinta . deci si asupra trupului. deodata cu o petrecere de acest fel. Asta-i ocolul de cercuri si se so ldeaza cu stingerea neamului celui ce apuca pe panta pervertirii rosturilor firi i. despre morala si orându irea spirituala a venirii copiilor pe lume. Asa sunt tocmite lucrurile. nu aproba niciodata viciul si pacatul. omul care n-are nici un Dumnezeu si nu-l intereseaza nimic decât desfrâul lui. încât nu e identic în mod absolut cu el însusi de mai înainte de experienta. Nasterea de fii. Toata aceasta povara îsi are radacina numai în a ceasta trezire afara de cale a senzualitatii mamei.

tot Dumnezeu este Ta tal sufletului si cele ce lucreaza educatia pe dinafara. pe care copilul le va avea pentru toata viata. vorbeste cu Dumnezeu d espre ei. cu tendinte sau predipozitii. 155. copilul se va îmbata toata viata . mama. a carui icoana. nesanatate. uneori chiar si în macrobiologia societatii. din rau în bun? Cu ce sa fie mai p rejos rugaciunea unei mame pentru mugurele sau. iar mai cu deosebire ale mamei în vr emea celor noua luni. catre Dumnezeu. Împaratia lui Dumnezeu este fagaduita copiilor.dorinta. poate ca. Ei. rasplata de fericire pentru o stenelile tale. chiar împotriva acestui mediu sunt rânduiti. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. desi nu înteleg nimic si nu schiteaz a nici o împotrivire dialectica. 153. Care savârseste prin tin e minunea îmbinarii unui pui de om cu un pui de cer. Supararea ca copiii nu sunt lasati. omul începe viata cu sfintenie. 154. 150. se întiparesc în copil. 156. melancolie. Indiferent cum este dirijata educatia copiilor. Pe copii. De fapt . Deci . În copiii veniti dintr-o vietuire curata a casatoriei. În atari stradanii. prin amplificare. cum sa nu fie în stare blestemul unei babe. ca aceasta sa nu-l foloseasca în chipul pe care îl doreste? Mai mult: toate starile trupesti si sufletesti ale celor doi parinti. acum esti cu deosebire datoare sa-l pazesti de toate relele. ia r. ca vointa ei sa nu-l ajunga si sa nu-i schimbe configuratia fizica si psihica? Gândirea îndreptata ca o sageata poate pricinui la tinta leziuni organice. ce eventual l-ar gasi si. Iata de ce vin: Iisus la nunta si nuntasii la judecata. Si iarasi: cum sa nu fie în stare rugaci unea cu iubire sa-l foloseasca si sa-l schimbe. daca mama fura oarece. S-ar apropia de natura originara. amaraciuni. cum sa nu Se supere Împaratul. 10). Suparari. oamenii de tot felul. daca vremea le-o va cere. numai co piii o au. zisa cu tot focul fiintei sale. Deci toate acestea trebuie ocolite. cu care n-ai vrea sa te supere. zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. oamenilor ce o primesc fara discutie. de mici sa vina la Iisus. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. pâna si copiii Îi p rilejuiau motive de revelatie. . dureri. despre care zice Sfânta Scriptura: "Cei ce au pazit pravila sfânta sfint i-se-vor si cei ce-ar învata-o vor sti ce sa raspunda" (Întelepciunea lui Solomon 6. Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu. se va ruga si copilul. oamenilor ce au venit la Iisus de copii. când Iisu s este interzis? 152. apoi o pierde: devine pacatos. devine "întrebatoru l complicat al veacului acestuia". proc ese uriase în configuratia persoanei.mai ales betia are si suport ereditar. Iata faza spirituala a vietii de familie. orice mama se va mântui. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. Deci. când copiii sunt opriti de a veni la Iisus. Se roaga mama lui Dumnezeu. precumpanesc încl inarile bune si nu-i biruie împrejurarile rele ale mediului. Îi vor fi si mucenici. Ei sunt de mici mai stra vezii pentru Dumnezeu si prin aceasta se vede ca au chemare sa-I fie ucenici. Iisus i-a gasit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu. 148. cu deosebire din vremea aceea. printre noi. 149. aproape cojita de materie . întâmplarile. O natura buna (îmbunatatita) îsi simplifica de la sine principiile si ma rginile. va fi caracteristica întregii vieti a urmasilor. Cei care opresc copiii de la credinta sunt osânditi mai rau ca sinucig asii. În vremea aceea. asemenea copiilor. Nota sufleteasca dominanta în familie. Iar o mica schimbare în microbiologie dezlantuie. copilul va fura toata viata. de pilda. si mai ales a mamei. 157. predispun c opilul la tristete. Se îmbata mama o data. Pentru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întel es. Acum e vremea când sa faci ce vrei din copilul tau. Iata o suparare a lui Iisus. 151. Lui Iisus lucrurile. rabdând pentru un rost divin o pr avila sfânta. fiindca nu mai acum poti si te asculta cu desavârsire. pot fi zadarnicite de c ele dinlauntru. Îndreapta purtarile tale.

sau macar de o carte. celula nervoasa moare. serios. sporesc si urmarile viciului. Mai trebuie stiut si aceasta ca toate tesuturile se refac. vrea sa se însoare . de pe urma viciilor de tot felul si de pe urma dezechi librarii functionale totale sau locale a sistemului sau nervos. Toti parintii. fie cu mintea. nemaiavând agenti simulatori cuveniti. Întrebati-va cugetele si va vor spune ce este îngaduit. i-au ste rs farmecul. În vremea sarcinii nu te-ai pazit de barbat. nu mai pot secreta s i mediul endocrin. i se întîmpla ca pie rde frâna nervoasa a ritmului sau functional si nu se va potrivi poate niciodata c u ritmul femeii sale . face excese. nu mai învata la scoala. mai obosit. Nici pe el nu-l prea atrage femeia si nici fetele nu se simt atr ase spre el. De mila. afara de celul a nervoasa. Omorîta o data. chiar dac a se face. îi veti vedea p lângând si veti plânge si voi si asa veti ispasi pacatul în care i-ati zamislit. varsînd hormonii în sânge. Toti copiii care rezulta. ceea ce îi va pricinui nevroze. Astfel barbatului. si la orice vârsta . Imaginatia nu mai e vioaie. NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI 159. Si iata cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul tau rod. caci mereu va ramâne nemultumita. Desfrânarea omoara milioane de celule nervoase. ma i tacut. se întiparesc si în copil. Presupunem ca un copilandru. ceilalti.neostenita în astfel de vicii. parca e batrân. Nu e ea de vina ca-l va parasi. fie rele. sporind cu vârs ta. Copiii îndra citi vin din urmatoarele pricini: 1. Când va crest e mare. prin urmare. un viciu nu va iesi c u alt viciu. asa cum l-au desfrânat viciile. toate îi vor rasari în oale. la primele anuntari ale instictului. Barbatul. dureri reg ionale si gânduri de cautare în alta parte. Osteneala si scârba ei abia ac um încep. Parintii nu au pazit postul si nu s-au putut înfrâna de la poftele trupest i si asa au calcat zilele si timpurile neîngaduite care sunt: Miercurea. memoria . daca nu le-ati fi facut. mai întâi functional. cearcanele vinete pe lînga ochi îl dau de gol . si alta externa. Mamele nu s-au pazit pâna la curatenie deplina si asa se nasc copii plin i de bube si pot muri. . Desigur ca va doare. pentru ca nici parintii lor nu au ascultat de por uncile lui Dumnezeu de a pazi zilele sfintite.e atinsa. Presupunem ca tânarul-batrîn vrea sa fie si el în rând cu lumea. Se gasesc acestea în Sfânta Scriptura. dupa cum urmeaza.158. sau. Iarasi dovada ca nervii sunt într-o primejdie. Si daca în vremea aceea tata a mai fost si beat. când va va veni rândul. ca sa nu cadeti în astfel de greseli. poarta ponoasele trecutului si mustrarile viitorului. fie bune. fie cu trupul. de asemenea. Nu izbuteste. formând celule genezice. mîin ile . sunt peste masura de mult solicit ate si silite sa furnizeze material extern si. iar daca desfrânarea conti nua. COPIII ÎNDRACITI. în felu l ca celulele nervoase. nu mai învie niciodata. Fireste. sarbatorile de peste an si posturile întregi.chestiunea ramâne mereu într-un cerc vicios. Cu alte cuvinte. sau mor de tineri. nu faci casa.pentru cine stie sa vada . nu mai e agerita de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. Nu-l afla parintii.îi tremura. daca traiesc aluneca în curvie. COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 160. si insul respectiv începe sa fie un flescait. nu mai aprinde dragoste. De îndata ce viciul sau des frânarea de orice fel. ci mila. Pomeneam ca glandele genezice au o dubla functiune: una endocrina. Acest dezechilibru se rasfrânge asupra sistemului nervos. Daca n-are norocul sa dea de un sfat. în vremea celor 9 luni de sarcina. degenereaza. Astfel.înclesteaza pe om. fiti cu mare bag are de seama. caci toate prin câte trece mama. ci trecu tul barbatului se razbuna. l-au flescait cu totul. îndaratnici. pentru ca s-a întipa rit pecetea curveasca pe ei înca din pântecele mamei lor. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. luati aminte. NEASCULTATORI. Vinerea.cu care a gresit . se naste u n copil ce va fi slabanog. fie cu amândoua. mintea se tâmpeste si înca repede. nici nu v-ar fi durut.cazul e acelasi . e din ce în ce mai retras.scoarta cerebrala a mintii . ca de sila. nu mai coresp . nu-i mai place joaca. Cresterea corpulu i încetinita. 3. Dar casatoria. si. de aici multi copii se nasc morti. Doctorii sfatuiesc: femeile sau casatoria. 2. sunt neascultatori. Duminica. încle stat de viciu. atunc i tesuturile glandelor masculine sau feminine. Ce e la mjloc? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. ca de în viciul onaniei.

d eci n-au sistemul nervos subrezit dintr-o vina ca aceea. ca Dumnezeu în ordinea realului. Poat e s-a banuit din cele de pâna aici. de fapt. în vreme si pe masura ce se adauga. Acestia vor purta urmatoarele poveri parintesti: o sanatate subreda. Grauntele de credinta este. 167. nemairefacându-se niciodata.unde instinctului maternitatii femeii sale. sau o predispozitie spre tot felul de boli. fie aparte. Credinciosul în Dumnezeu depaseste limitele omului. si al doilea. a agerimii. ceva mai vazut. . cu materialul ce li se dete. iar de scapa cu zile vor fi niste chinuiti ai soartei si slabi de minte. diferite neputinte fara leac. Dumnezeu ne însoteste mereu si. nevrozele si o stare generala de boal a. Asa sunt construiti genetic si ireversibil. dimpotriva simt alature a cu durerea oricui. i se va nimeri ca sa aiba si urmasi . adica în factorul biologic al ereditatii. nevoile vietii ostenesc nervii oricui. rastalmacirea întelesurilor si o continua muncire de constiinta. Aceasta ostenire a vietii e de fapt o ostenire a elanulu i. 164. un chip îmb atrînit. a vioiciunii rezistente a sistemului nervos si a celorlate tesutu ri si umori. pe masura ce-L cunoastem. ca organismul întreg se piperniceste. cu atâtea gene ze recesive mai mult. Vreti dovada la îndemâna oricui? Iat-o. ci total ul celor distruse si sanatatea la care se gasea în momentul când îsi chema un urmas pe lume. care este creator numai în ordinea conceptelor si nu intervine. Nu mai vorbesc de starile sufletesti: frica. precum si situatia biopsihica a parintilor. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia. în modul divin al existentei. mai împiedica ti. în genezele cromo zomilor. Asa se ajunge pe rând la atrofierea diferitelor organe în iconomia gen erala a corpului si asa apar sterilitatea. Nu au nici o vina si nici un leac. de a voi si de a gândi. 165. ceea ce n-ar fi patit daca ar fi avut o purtare mai buna. E reac tiunea sufletului la starea mizerabila în care i-a ajuns casa prin patimi. Asta e ceea ce poseda credinciosul printr-o cale mult prescurtata. CREDINTA 161. în grauncioarele de cromatina. glandele în totalul lor ramân atrofiate. Proba o dau copiii. care vin la intervale mai mari de vreme. mai sanatosi. în firea noastra apare modul divin de a fi. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. reprezentând situatia lui. grauntele de comuniune în care suntem cu Dumnezeu. obsesii. daca nu sunt scoase din lucru de perechea mai sanatoasa a cel uilalt parinte. Mai sunt si urmari ale desfrânarii si destul de grele înca din tinerete. Iisus raspunde odata ucenicilor Sai care-I "cereau mai multa credint a". se si însemnase în stocul de cromozomi. Religia se întemeiaza pe grauntele de credinta. genezele recesive si ravagiile c e le pot face ele. nu lovesc pe nimeni. mai ageri la minte. Totusi. Credinta are revelatia cu care omul credintei nu se tocmeste. Credinta e un risc al ratiunii. Cei din tinerete sunt mai vioi. Dar nicidecum o anulare ci dimpotriv a. realizându-se armonia ce se vede. ci numai daca si-a împins st iinta pâna la toate marginile si i-a recunoscut neputinta. scoase din lucru si cu toate urmarile acestui dezechi libru umoral. Dar. în rast impuri de vreme. pricepem mecanismul dupa care apare în lantul cromozomilor roiul boabelor de neghina. La temperaturile la care se alege aurul fiintei noastre de zgura ace stei fiinte. Sa zicem ca o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tineretii. slabirea mintii. Factorul biologic al ereditatii rezuma starea oricarui moment. Si-a distrus parintele cu vicii le lui milioane de celule nervoase? Acestea. 166. id eile fixe. si asa trebuie sa-si traga plata: ra mâne fara urmasi si fara sotie. Acestea toate se înscriu numaidecât în patrimoniul genetic al ereditatii. totusi-totusi. mai sprinteni. 162. pe când copiii veniti mai la batrânetea parintilor sunt mai molâi. o iluminare a ei. Cum si de ce? Iata cum si de ce: stim de adineaori ca toate faptele insului se înseamna în doua locuri: undeva într-o contabilitate neva zuta. le-a spus cam asa: sa înceapa din a crede ca au credinta si vor sfârsi prin a av ea de fapt. mai batrâni. sa presupunem ca. fie an gajati în procesul rodirii. cunos tinta pe care savantul n-o poate prinde prin stiinta. Revenind la corespondenta. 163.

Iisus însa. Credinta noastra ar fi incompleta si s-ar dizolva cu usurinta. care uneori dezorganizeaza normalul social. Pâinea cea de toate zilele o cerem pentru astazi. pe firul credintei. De asemenea a pus capat pentru totdeauna alarmismul ui omului si oricarei fantezii aprinse spre apocaliptic. Iisus iubea copiii. într-o doctrina umanitara. sfintii se si fereau d e a face minuni. daca n-am consider a si realitatea personala a demonului. a îngerilor cazuti. iar aceasta se întâmpla din când în când si din neam în neam. a doua creatie a omului. sau chiar fura. De ace ea crinii au ajuns pâna la stralucirile lumii divine. împotriva lim itelor omenesti. ca sa întoarca la viata o copil a de 12 ani. câteodata si împotriva normalului. nu voiau sa mai lucreze si nu voiau sa mai aiba copii. Sluga sutasului este un caz de tamaduire de la distanta. Iisus era chemat de durerea unui tata. pâna la sfârsitul veacurilor. Oare de unde stia femeia aceasta. a vrut sa dea pe fata credi nta femeii si sigur ca a privit cu dragoste acest furt original. atât asculta si Dumnezeu de tine. Totusi o fe meie bolnava L-a mai zabovit. De aceea. de marginea hainei lui Iisus. Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: lin istea credintei în Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel frâneaza e xagerarea accentului transcendent. prin credinta. Asa suntem sfatuiti. totusi. Acesta-i paradoxul. Tintele ultime ale crestinismului nu sunt absorbite total de forma a cestei trecatoare vieti. U nii crestini. pacatosenia . 175. acea energie rara a sfinteniei. ca sa nu se stinga dintre oameni siguranta existentei lui Dumnezeu. Drept ac eea. fara nimic sup ranatural si personal. a te hotarî sa-L marturisesti pe Dumnezeu cu orice pret si luare în derâdere e o si mai mare bucurie ce te poate duce pâna la deschiderea och ilor credintei: sa ti se descopere Iisus. 169. desi doar în multe cazuri era doar dovada iubirii de oameni si al inarea suferintei omenesti.168. o cr eatie din nou a firii. chiar pe furis. sau. iesirea în lumina veacului viitor. împotriva vietii. Ei au crezut cuvântulu i lui Iisus. chia r nevrând. descalificându-le din cin stea unei minti sanatoase. 177. 171. Aici Iisus "n-a simtit puterea care a iesit din El". . Darâmarea se opreste îndata ce organismul împrumuta. dintr-o religie revelata. Când conducea pe israeliteni în pustie. adusa de doua delegatii si e pu r spirituala. ca atingându -se. Crestinismul e a doua creatie a lumii. ba L-a chiar furat pe drum. Aceasta ar da sa se înteleaga ca în jurul unui om linisti t (din cauza radacinilor lui în cer) se face liniste pe pamânt. având mai întâi grija de mântuire si pe al doilea plan grija vietii. bolnava a furat-o printr-o atingere materiala. Desi puterea de tamaduire era de natura spirituala . Credinta în Dumnezeu si marturisirea Lui sunt iesirea sufletului din întuneri c în lumina dumnezeiasca. Staruim putin asupra a cestui furt. contemporani cu Sfântul Apostol Pavel. Crestinismul reînvie în raport invers proportional cu încer carile de a-l stinge. 170. între potrivnici se aprind e si se mentine. Credinta este un risc: împotriva ratiunii. Fiul lui Dumnezeu. de aceea mergea la ei cu durerea iubirii. Pamântean fiind. Crestinismul nostru ar fi în mare parte de neînteles. Cât asculti de Dumnezeu. în cazul cel mai bun. Este un factor de purificare. 173. El. se va tamadui? O stia din cre dinta si femeia nu s-a înselat. ci trec dincolo de moarte. 172. alt a darâma. sa traim prin credinta. Grija zilei de mâine este o grija presanta. apostolul ridica la rangul de imperativ si nasterea copiilor la conditia de mântuire a femeii casatorite. din cauza nostalgiei dupa împar atia spirituala. Dumnezeu nu le îngaduia asigurarea zilei de mâine: mana se strica.o degradare. Sfintii pustnici au trait numai în conditia credintei. CRESTINISMUL 174. Sfintenia este o energie. A vedea pe Iisus e o fericire ce nu se aseamana cu nici o bucurie pamânteas ca. de dragul Adevarului. într-un rationalism protestant. Focul iubirii divine. Care e cu noi în toate zilele. unic în viata lui Iisus. Aceasta înseamn a ca boala a încetat. 176. îndata ce organismul s-a refacut la plinatatea lui spirituala. Una reface organismul.

183. Precum urmarim o armonie între facultatile sufletesti. Misterul crestinismului este misterul unitatii în dualitate gasindu-si solutia în Unitate-Trinitate. crestinii. asa dupa cum a rânduit Dumnezeu o institutie. Cunostinta mântuirii (1 Timotei 2. vreme de 2000 de ani. care naste fii lui Dumne zeu. Crestinismul nu e numai o afacere de Dumineca. ca-l g aseste asa de schimbat si nu îndeajuns normal.178. Adevarul. viata din viata. parca te-ai s chimbat cumva! Si s-au dus. pierzândusi treptat linistea si nestiind capcana. pentru ca El are o rânduiala si-ti cere s-o urmezi. nu aducem roadele acestui crestinism: oameni dupa chipul lui Iisus. Aici. pe cel care le-a creat ele -l însotesc pâna la judecata de apoi. Cuvintele sunt fiinte vii. A trebuit sa vina ap oi toti ca sa-si descopere complotul si cu mare greutate i-a revenit omului mint ea la loc. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristolog ica a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara.. nici oc ara din ele. 180. Daca crestinismul nostru nu e stradania aceasta. Toate celelalte întelegeri ale lumii s-au în vechit si s-au stins. Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea în desfrânare. CUNOSTINTELE 184. Crestinismul este o conceptie de viata. trebu ie sa fii mai presus de cuvintele oamenilor: sa nu te atinga nici lauda. tot asa trebuie sa urmarim o armonie si între cunostintele din cât mai multe domenii. De Dumnezeu nu scapi p e simplul motiv ca nu-L asculti sau Îi tagaduiesti existenta. conceptie pe care nu a zdruncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut împotriv a crestinismului. al treilea îi spune marea sa uimire. Sa bagam de seama ca nu cumva crestinismul sa se ia de la noi. 181. de unde odata lumina ca soarele între noroade. abia a putut limpezi mintea zapacita sistematic de minciuna . mereu divin. cu toate consecintele l or. Cine zice fratelui sau "nebunu le" se pedepseste cu matca focului. pâna când ultimul i-a propus sa se duca la un spital d e boli nervoase si sa-si repare deranjurile la minte. Taina pocaintei est e o judecata milostiva. ca unul ce avea s-o pateasca. "Zec e porunci are întelepciunea: de 10 ori sa taci si o data sa vorbesti si atunci put in". reaprinsa între oameni. sigur ca se afla în disonanta si în dezechilibru cu Dumnezeu. caci gloatele sed în întunerec (Mat ei 4. cu orice pret. Deci. Alta data. Nici ca se poate mai drept. tocmai cu acest scop. Biseri ca. 186. el ramîne o simpla formalitate si ne putem trezi fara ea. DESFRÂNAREA 187. precum si o s inteza a acestora cu viata. CUNOSTINTA MÂNTUIRII 182. iar sp . Urmatorul îl gaseste cu totul curios la minte. 4). si-I nesocotesti Bis erica. azi abia se mai zareste ca o stea. Singur crestinismul este mereu nou. Si biata victima. Si fiindca sunt fiinte vii. a ajuns la nebuni. este stilul de viata a lui I isus. Solomon. Pe si mplul motiv ca noi.. a întrevazut acestea: "Cei nelegiuit i pedepsiti vor fi. Marturisirea lor cu pocainta mai poate schimba situatia. Cunostinta mântuirii trebuie. de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus. capabile sa faca treaba la care au fost trimise. Si asa si ceilalti. sau nevrând sa osteneasca mai sus. Cuvintele interzise orienteaza gresit sau dezorienteaza. ce opreste aceasta nu mai ajunge la cealalta. Cuvântul "nebun" este un cuvânt interzis. ci o stradanie de toa te zilele. toata viata. CUVINTE INTERZISE 185. ca sa-l îndrepte si sa-l ajute spre împaratia spiritului. pe rând. L-a înzestrat Dumnezeu pe om cu atâtea daruri minunate. ca niste copii ai lui. Femeile lor sunt fara minte si copiii lor stricati. la intervale neregulate si-au început a se nedumeri înaintea omului: Ce-i cu tine. ca el sa renunte la ele si sa se coboare satisfacut la singur rolul d e mascul si femela? Asta-i toata aspiratia lui? Neînvatat la un ideal mai înalt. 6) si în umbra mortii. Este cunoscuta experienta mai multor insi care au organizat odata urmator ul complot psihologic: si-au ales victima si s-au prezentat. 179. De ce? Fiindca si numai simpla alunecare a a cestui cuvânt în obrazul unui om este în stare sa-i desfigureze fizionomia mintii.

oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. DREAPTA SOCOTEALA 194. ne dovedeste atotputernicia Sa. Legea nestramutata a dreptatii lui Dumnezeu aduce peste capul tau ce ai adus si tu peste capul aproapelui tau. altora. Iar ca pedeapsa. Dreapta socoteala-i mai mare ca postul. Câte unii mai scapa. Apoi. altii o duc asa. da lupta deznadejdii. Ca numai de se va arata viata lui Hristos în noi. o îndreptare mai aspra. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. Dezna dejdea e un chip gresit de meditatie asupra relelor facute. aici. Pacatul desfrâului si a toata faradelegea întârzie sau face cu neputinta a ratarea si desavârsirea vietii lui Hristos în noi. diavolul nu sunt subiecte sanatoase de gân dire. li se întuneca mintea si fac si pacatul cel mai de pe urma: omorârea d e sine.. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. din amândoua partile. adunându-si cele mai d e pe urma puteri. nadejdea. când vin asup ra noastra strâmtorarile. ca nu le întelegem. prin virtutea credintei.. Pastrarea capacitatii de încadrare în disciplina a unui suflet face dova da armoniei si valorii sale.cum fac o amenii. în întindere si în adâncim e. primind palmele si scuiparile raului. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. vine cu asupri re mare. copiii.atotputernicie asupra careia. ci un mijloc de întelep tire. ce încarci pe altul ai sa duci si tu. împinsa de s trigarea constiiintei. ca pe niste marturii . Vrajmasul. ci o lasa sa-si faca de cap. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din tai na casatoriei crestine. caci îmbolnavesc mintea prin asociatii de idei. nema iputând suferi. ce ai zis ti se va zice. DEZNADEJDEA 190. dând în nebun ie. prin care ne curatim de petele faptelor rele. Dumneze u ar fi un fricos. nimicul. diavolul umbla sa-l dea legat la un chinuit or mai greu: duhul deznadejdii. Acesta este u n semn de primejdie. putem vorbi chiar de legea dreptatii. si numaidecât. 189. si numaidecât. si-i lasa pe oam eni neînfricati de pedeapsa naprasnica. chipul bun e. vom cunoaste tinta spre care trebuie sa tindem si ne vom întelege r ostul pe pamânt. O mare parte din oameni cad în deznadejde în privinta mântuirii lor. un neputincios. . pacatul. Si în sfârsit. vrea sa faca rascoala împotriva robiei sale. . si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. Ce ai facut ti se va face. cu aceeasi datorie ca Pavel. dimpot riva. mântuirea ar fi de sila. În vremea ispasirii. ca o lege milosti va. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. de durere. care pustieste prin patimi. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine cumpan a între fapta si rasplata. Raul. Atunci se afla sufletul între viata si moa rte. încât sufletul. DISCIPLINA 193. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. iar nu o f apta a libertatii si a dragostei. 192. daca le rabdam de bunavoie. 10-12). Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap. desi El ar fi vrut. atunci si oamenii ar face binele de frica. neumblând cu ocolirea. 26). micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. Pocainta trebuie sa fie o înse ninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. DREPTATEA LUI DUMNEZEU 195. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor.ita lor blestemata" (Întelepciune 3. Asa e de grea robia duhului acesta. daca repede ar pedepsi tot raul. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plat a sau ispasirea. vesnic lin istita asupra raului. nu ne ajuta Dumnezeu. Chiar daca ar face a sa. mai mult morti decât vii. li se rataceste mintea cu totul. când afla ca mintea. dovedind sufletului ca n-are chip de scapare. Caci scrie: "Dormind oamenii. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. 25). s tam linistiti si noi. ne ajut a Dumnezeu. 188. Preotii vremurilor noastre. precum c a sufletul a îndraznit una ca aceasta. iar altii. 191. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". 196. aici.

decât însesi patimile. ori ca nu rasplateste. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. Duhovnicul sau staretul ajuta si dezvaluie toate intentiile lui Dumn ezeu din fiii Sai. Deci. Râvna fara întrebare si parerea sar masura. 206. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. 204. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire.ale neputintei aceluia. sa se desavârseasca si ea. Fiecare e înzestrat si trimis sa împlineasca un rost al lui Dumnezeu între oame ni. Cine nu poate sa întrebe si nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc . DUMNEZEU 210. Între cei trimisi de Dumnezeu. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. 200. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. cade din dragostea Tatalui sau . o face ca sa mai puna frâu rautatii între oameni. sunt si oameni ce au darul sa vada dinc olo de zare. 207. e ceea ce numim desavârsirea. Duhovnicul va întoarce si mintea noastra de la atâta umblare pustie în afa ra si o va face scaun al lui Hristos-Dumnezeu." (Luca 9. Pricepem prin urmare ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. Lui i s-a dat mestesugul. cunostinta si puterea ca sa ajute omului în încercari. din Duhul Sfânt. si ca biruieste binele asu pra rautatii. DUHOVNICUL 198. în care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale întelepciunii (Coloseni 2. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. fie raul. el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. 23 ). "inoculat". cea la masura fiecarui i ns. da de dreptatea Lui. Dezvelirea si întelegerea acestui rost sau destin ascuns în noi. totusi. 197. îi întinde ispita puternica. dupa atotstiinta de mai înainte (Romani 8. cu faptele sale pacatoase. Iar daca. si încotro îi înclina cumpana. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. nu poate sa vie dupa Mine. 199. daruite lor dupa masura credintei. De aceea-s rânduiti duhovnicii sa cumpaneasca duhurile ce strabat mint ea. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. sa vrea si el leacul ce i-l îmbie Dumnezeu. nu gaseste pe Iisus. Dar acestia. Care ne întareste cu linistea Sa. sa cunoasca masurile fiecarui ins. doar va simti sa vina de buna voie. 205. dupa felul si trebuinta bolii sale. în ale celor nevazute legi. în fiecare. Aratarea si împlinirea în firea noastra a tuturor darurilor nasterii noa stre de sus. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica. deoarece în cele duho vnicesti. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. îi ia si timpul s i cade fara de veste urmarit de dreptate. la vre me de mare însemnatate pentru ei. sau nici macar nu-l cauta. când li se deschide ochiul vederii si urechile auz irii celor de dincolo. 29) a lui Dumnezeu. daca însa nu baga în seama. ce vor avea s-o aiba. Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. tot ce nu e din povatuire orânduita si sub ocrotirea smereniei duce la îns elare si la mai mare ratacire. Îi da si t imp. latent. despre care nu ne ma i tocmim. n-o poate face decât duhovnicul. "Cine nu se leapada de sine. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivn icului. 209. Toata slujba lamuririi ucenicului în ale duhului. si mai ales sa nu scada în credinta începatorii. 203. îl va readuce la cale cu sila. ori ca rasplateste. Multimea ispitelor. în structura ta spirituala. de unde vin peste oameni toate cele vazute. un eori pedepseste naprasnic vreo faradelege. Sotul preot poate fi si duhovnicul sotiei. ca pe un rob. 201. 3). atotputernicia si d reptatea lui Dumnezeu. Toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic. 202. care. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. stiinta si puterea de la Dumnezeu. caci fara darul acestuia e cu neputinta izbav irea de necazuri si mântuirea. Apoi. Când cineva. fie binele. sfarâma mereu portile iadului. nu poate fi dezgropat fa ra cunostinta si luarea-aminte a unui duhovnic iscusit. 208. facându-l s a vrea si el ce vrea Dumnezeu. . care le va f eri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. razboindu-ne p rin lucrurile sau oamenii vazuti. vicleniile potrivnicului nevazut.

când straluceste slava Sa pe chipul fiilor Sai.Absolutul -. Îl avem noi mai de demult. Deciziile acestea sau fuga de ele hotarasc vesnicia noastra. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim L ui pe noi însine. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. Dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decât d ragostea celui mai mare sfânt pentru Dumnezeu. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. amenintator. urechile. narile si gura sunt zon . 224. la cel dintâi motiv semnalat de ochi. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. Dumnezeu ne însoteste mereu si. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. 227. NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 230. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. Singura conceptie fara greseala si izbavita de relativitate o are nu mai Dumnezeu . 226.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. Marturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oameni lor întru sfinti. 220. Dumnezeu nu uita de om cum uita omul de Dumnezeu. desi cu mila. 223. pe viata. mai urmeaza si partea din part ea noastra. nu pe vreo cale a l or aparte. 219. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. deodata se si reped în poarta forului de judecata. desi e fara minte. Cât asculti de Dumnezeu. 225. Acelea le face El. ci. foarte energica si neta. sfintii. ENDOCRINOLOGIE. (. 228. fara în voirea mintii si fara încuviintarea câtorva cenzuri. 229. Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii lui/de la Dumn ezeu si între ce cere Dumnezeu oamenilor. El e Singurul a Carui conceptie face din haos. atât asculta si Dumnezeu de tine. 212.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. apara si întareste un as emenea dar. anuntând ocazi a si poruncile instinctului. Despre Dumnezeu nimenea nu poate grai cu competenta absoluta decât num ai El Însusi. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. 211. cosmos. 231. Dumnezeu ne poarta de grija în toate amanuntele vietii. 222. fie ca barbat. ascuns. plateste fapta. ca hormonii. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. ale caror hormoni înca a u misiunea sa agereasca si sa activeze alte functiuni. Dumnezeu se reveleaza smereniei. Dumnezeu este pretutindeni. aflându-se în orice moment în toata structura sângelui. 213. creierul. începutul si finalitatea lumii. 215. totusi nu poate trece la fapta. corpului întreg. printre alte zone ale cor pului. Cred ca cea mai deformata fiinta în capul oamenilor este Dumnzeu. Toate împreuna au rost si influenta cu deosebire asupra sistemului nervos s i a capitalei sale. Glandele care izvorasc hormonii si se afla în sectorul cel mai de jos al corpului au. (Ce bine! Si ce rau. 218. Instinctul. mila si ajutorul. 221. când însasi st apânirea mintii e corupta si cenzura cumparata!) Apoi. 216.. gloantele inst inctului. cu toata puterea. plin de iubire si aprop iat oamenilor. Nici omorâti nu pot fi. fie ca femeie. ochii. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. pe masura ce-L cunoastem. Dumnezeu a facut totul din partea Sa. atotputer nic si tare departe. Mai au pe urma rostul sa stimuleze functiunea celorlalte glande. Un duh nou se salasluieste întru no i din clipa aceasta. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. absolut superior conditiei tale pamântesti. iau la tinta capitala sistemului nervos. pe lânga alte rosturi. Dumnezeu nu ne cere minuni. dar la Dumnezeu ca "sfârsit" al lumii. Lumea întreaga condusa dupa legi împotriva lui Dumnezeu tot la Dumnezeu ajunge. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. Dreptatea lui Dumnezeu. Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om. si pe acela de a da o configuratie specific a. pent ru cei ce-L cauta. 214. De altfel.. creierul. 219.

pâna la formele prezente si viito are.devenim practic si real. Si vin împrejurari neprevazute. deci dupa fire. fie ca ar lipsi înfrânarea. acum 3500 ani pe muntele Sinai. Nu e nici o mirare: Iisus avea condu cerea spirituala si înainte de venirea Sa în trup omenesc. depaseste l imitele stiintei pozitive.. 239. nu sunt decât excitantii din afara care declanseaza mecanismul nostru meta fizic: cresterea noastra spirituala . dar prevenindu-i ca.e erogene. care trezesc strafunduri. sau la o blazare care nu mai deosebeste binele de rau. Aceste împrejurari pot decl ansa adevarate crize ale ratiunii sau ale constiintei. sub actiunea ei. la sinucidere. asa trebuie sa fie: înc a din copilarie sa izvorasca aceasta energie interzisa. sa aducem în sfera luminoasa a cunostintei si resorturile latente ale fiintei no atre. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu rost. sau fac apel la strafunduri cu care înca nu facusem cunostinta. sa se dezvolte si sa se agereasca întreg organismul si cu deosebire sistemul nervos.) Si trec anii. Functiunile genezice se desteapta înca din vremea copilariei. În privinta neurologica si endocrina. constienti si de cealalta dimensiune a existentei. ritmul si durata.si poate cu atât mai mult -. În realitate împrejurarile. student. astea dau tonul în materie de ereditate. pruncul se face copil. când mintea nu stie sa înfrâneze unele ca acelea. data în nucleu lui Moise de Mântuitorul Însusi prin revelatie. fie ca ar lipsi hormonii. 236. altfel cresterea sanatoasa a organismului si a sistemului nervos ar fi p rofund alterata. Tot atâtea porti de cremene si iasca în care mediul din afara loveste cu amnarul în mediul dinlauntru si-l aprinde cu scânteile poftelor spre vapaia faptelor . ca. asistent. Atentie! Suntem invitati de o nevazuta orânduire a lucrurilor sa facem apel . Atunci suntem nascuti a doua oara din apa si din Duh Botezul (. Ereditatea. car e-l scot clinic dintre oameni. actualizate. Daca va fi fost creatia asa.nu le-ar putea restabili. la dezechilibru. 237. Atunci ni se " inoculeaza" crestinismul. Intram în crestinism de mici.. Staruim asupra faptului ca Iisus e creatorul omului si ca gen aparte si ca persoana îndeosebi pâna la sfârsitul vremii. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. ca initia pe Moi se în tainele ereditatii nu este nici o mirare. Forma. prin Botez. Chiar numai factorul ereditatii. spontane. dincolo de biologie si probabi litate. atât organic cât si functional. De ce oare e rânduiala de-a-ndoaselea? Daca socotim datoria parintilor de a-si supraveghea si de a-si preveni co piii la vreme. oricât de curioase ar fi . 234. Nerezolvate la timp în lumi na unei ratiuni supreme a existentei. înca nebanuite de noi. 235. care. EREDITATEA 232. ci parintii au sa dea seama. l a nebunie. 238. Dumnezeu e cu atât mai mare . al carei umil suport bilogic putem fi si noi. dar actiunea lor trebuie întovarasita de înfrânare. în cazul când Îi calca legil . În aceasta creatie conlucra cu parin tii pamântesti. pot duce la dezechilibru.. decât Cel ce l-a facut si i-a dat legile vietii? Cuvântul acesta ramâne adeva rat chiar daca Dumnezeu ar fi facut numai prima celula vie si în ea ar fi comprima t toate posibilitatile ulterioare de dezvoltare. despre aceste noutati gingase.oricât ar fi de antrenata cu stiinta sau filosofia . tare de mici. depasesc prin frumusete si putere tot ce agonisisem pâna aici si prin frumusetea si puterea lor intrinseca. Co piii se reazima pe mintea parintilor. cei în cauza. Iata Genetica moderna. tânar. 233. fireste ca raspunderea caderilor n u ramâne numai în seama copiilor sau a lui Dumnezeu. Problema ereditatii mai are un capat. mediul si destinul sunt factorii de capetenie care confi gureaza diferentialele persoanei omenesti. ceea ce tot un dezastru sufletesc este. întrucât cine poate sa cunoasca mai bi ne omul. sa ne redea listea si echilib rul pe care ratiunea noastra omeneasca .. Pe urma. ca sa fie cunoscut îndeajuns. menajându-le libertatea. poate ajunge la criz e.

Domnul Dumnezeul tau. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. cu pretul si cu osteneala unei vieti curate. învatându-l pe Ieremia. Înainte de a exista ca persoane pamântesti. au i nfluenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitati.. Toate faptele omului. . ca intentie a lui Dumnezeu.536. ajungându -l cu rautatile lui din urma si întorcându-i-le în brate. 240.pentru cei ce Ma urasc. independenta si anterioara proce sului ereditatii. ne ghina recesiva si. din care nu putem iesi. se ridica la astronomica cifra de 282. 9-10). te-am sfintit si t e-am rânduit prooroc printre popoare" (Ieremia 1. "Eu. si nicidecum hazardul. Iesirea din înghesuirea aceasta nu e cu putinta decât traind prezenta ne vazuta a lui Hristos în noi. amplificate de puterea si binecuvântarea lui Dumnezeu. care-i spetes c si-i încovoaie spre pamânt. De aceea unii. încît trupul lor prezenta multe din caracterele sufletului. multe din patimile trupului se fac si însusiri ale sufletului. mai pe larg: Prin ce împrejurare. ceea ce lui Dumnezeu Îi este foarte cu putint a. 242. 241. nes uferind contrastul. sau dupa care legi? Sau. . prin lupta cu sine însusi. genezele recesive apar în ascendeti în chip independent.e. s-o întunece. iau în spate poveri parintesti. care creeaza în dependenta cu omul si potrivit cu faptele sale. Iisus Hristos decide. încât numarul lor sa împlineaca toate posibilitatile de configu ratie câte le ofera structura noastra genetica? (Numarul combinarilor ce se pot fa ce cu cele 24 de perechi de cromozomi. sau iertându-l de ele. ce calitati sau defecte sa fie expulzate prin cele doua globule polare. ci dupa legile care atârna peste faradelegi. Tot într-o situatie de contrast e si trupul ce se roaga. de unde nu erau. Cine stie. în vremea straduintei celui în cauza. 246. purifi cându-si trupul de patimi. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. nu poate da raspunsul la între barea: Cum au aparut în ascendenti genezele defective. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia.) 245. 250. greu se vor decide sa reprezinte cauza lui Dumnezeu. slabiti de osteneala vietii si de mediul înconj urator. apar în cromozomi. 244. prin ce accident. când acesta încerca sa se apere de misiu nea cu care-l rostuise pe pamânt: "Înainte de a te urzi în pântece. E cu putinta. Pe urma. în infinitul mic. daca sa silit. calca viata propriilor lor copii. Care pedepseste vina par intilor în copii pâna la al treilea si al patrulea neam . catre cei ce Ma iubesc si pazesc porun cile Mele (Deuteronom 5. existam ca gând. ener gia lor latenta nu întârzie sa rabufneasca prin subconstient asupra constiintei. 243. Toate acestea le face contabilitatea absoluta a lui Dumnezeu. traind învatatura crestina în toate fibrele fiintei. aceste granule infinitezimal e degenerative si cu urmari dezastruoase. în fluviul timpulu i. pentru fericite exceptii. daca nu El are de adus în viata pamânteasca. 247. despovararea de sub o mosten ire mizerabila? Da. atâtea fete omenesti. au izbutit sa-l aduca în armonie cu tintele superioare al e constiintei. e cu putinta. Dupa textul Scripturii e clar ca toata recesivitatea apare în parinti de pe urma vreunui pacat. 5).d. prin mecanismul ereditatii. care cuprind jumatate din numarul crom ozomilor. sa faca sa revina multime d e geneze recesive în geneze dominante. nu dupa l egile probabilitatii.. Dumnezeu ne spune. . ceea ce face cu putinta lui Dumnezeu sa scoata afara. s. tre când ei prin poarta nasterii pamântesti. 249. si astfel s-o înlature. El formeaza destinul nostru în as a fel încât o asezare specifica în infinitul mic sa aiba urmari imense în configuratia s i în faptele noastre viitoare. Puterile credintei. Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. pentru o eventuala progenitura? Ca sa raspund pe scurt. sunt Dumnezeu râvnitor. într-o nev azuta carte si se înseamna si în samânta sa si cu aceasta îsi trage urmasii sub povara i spravilor sale. Dincoace.429 . Sfintii însa.a. 248. Dumnezeu pe toti îi trimite înzestrati si în stare sa fie drepti. neavând termenul. rezolva situatia gresit: nu se mai roaga.m. sa-si dobândeasca iertarea. Stiinta. Si Ma milostivesc pâna la al miilea neam. Dar. El înclina sa fie una sau alta din configuratiile probabile pentru noi si sigure pentru Dumnezeu.. De faptul ca suntem oarecumva anteriori fata de forma noastra pamântea sca.481 de posibilitati. toate miscarile lui se înseamna undeva.

EXTREMELE 254. nelinistita. iar dezvoltarea lor în filogeneza atârna. întovarasea . Iata conditia sine qua non a termenului "o turma si un pastor". necurata si pironita.contemplarea aceasta. din tot parcursul cresterii. iubirea si vointa. dimpotr iva. Omul dintâi. tendintele rele. Oameni suntem toti. pofta si iutimea. om însa. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. Iar trupul. iar Om (cu "O" mare) numai Unul. Faptele graiesc mai tare si-s mai decisive sus.la facerea binelui. Stiam si pâna la El ca avem o obârsie divina. Surprindem la mijloc si un mic cerc vicios. mediul totdeauna alege una singura. în istorie. prin fapte convergente spre bine. fara trecerea deasa . Omul nu se poate odihni în fericirea contemplatiei pâna nu a biruit în sin e contradictiile. aduce definitiv câstig la cauza tendintelor bune. nu nu mai ca e departe de a realiza aceasta armonie.CADEREA EI 259. 260. 258. trezeste opozitia tendintelor contrare. mai ales prin repetare. 256b. Desigur c a si ideea aceasta nu poate fi împinsa pâna la absurd. chiar foarte multe. A denatura firea e usor. Un om de teorie se stie ca e un om slab. din care nu putem iesi. 252. 257. totusi destul de elastice ca sa ne permita . Mintea. Vi ata si organismul nu sunt o simpla actualizare a virtualitatilor native date în si stemul genezelor.stiau aceasta si dacii lui Zalmoxis de pe meleagurile noastre -. erau unite într eolalta si în aceeasi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. Dumnezeu fiind. mereu sporite prin reflexiunea care nu tr ece la fapte. putintele de dezvoltare. spiritual. n u ca blestem. fara sa se preocupe de bunatatea lor. mult mai usor. are margini. zidit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Abia fapta arunca o decizie în cumpana acestor balansari si care. nu se reduc niciodata numai la una singura. FAPTELE BUNE 255. desi pamânt . Au zis Parintii ca întotdeauna extremele sunt ale diavolului. Din acestea foarte multe. Iar aceasta nu se poate realiza decât prin actiune prelun gita.si aceea o vreme regulata . cum creste bobul de grâu si cum izvoraste apa din stânci. pâna nu si-a unificat si consolidat fiinta ca s a iubeasca numai binele. si înca bi ne definite. Cînd un om face ceva cu intentii bune trebuie sa iasa bine. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na.în care s-au configurat.ca printr-un mediu dirijat sa obtinem o musca numai cu un ochi. patimasa. ci la mai multe.înainte de vreme . Nu degeaba virtutea însemneaza etimologic barbatie. ca este un singur Dumnezeu. Actiunea mediului nu e fara frâu. dar cu venirea lui Iisus Hristos ca Om între oameni. Energia de crestere si orânduire a configuratiei nu apare în mod automat în cromatina. sau cugetarea.asa zicând . Sa le avem ca dar. ca suntem nemuritori cu su fletul. unitate si siguranta. se repara structural firea omeneasca. dar real: structura genezelor atârna de mediul . nesenina. 256a. prin câstigarea deprinderilor neclintite în savârsirea binelui. macinat de contradictii interne. Care se rasfrângea într-însul ca soarele într-un bob de roua. în care configuratia genezelor se dezvolta. decât a scoate denaturarea introdus a în fire. ci. 261. Asta .poate fi pricina de cadere: o i ubire oarecum pamânteasca. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe.EREDITATEA SI MEDIUL 251.de toate mediile . neavând în sine pofta patimasa. FIREA OMENEASCA . S-a facut Om. avea toata faptura sa întoarsa spre Dumnezeu. Caci simpla gândire la bine si chiar simpla vointa de a face bin ele.zic specialistii . ci un rezultat al interferentei dintre aceste virtualitati si mediu. sau cu trei ochi. ci ca o reactie a cromatinei fata de un diferential al mediului. dintr-un ou de musca nu poti ajunge la un pui de gaina. Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna în c hip dezinteresat. Iisus Hristos. si d e toate configuratiile mediilor viitoare. pe lânga acestea. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. nevazut . pe care le închide sistemul gen etic. numai din când în când câte unul: acela care nu-s i dezminte obârsia divina. Care pe ntru oameni. Cu alte cuvinte. Adica si prea mare iubire de Dumnezeu . 253.

Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. când sa-si recunoasca greseala. ne stau martur ie mieii lui Dumnezeu. vazându-se gol. de vreme ce vederea constiintei sale era acum întoarsa de la Dumnezeu la sine. Nu-l judeca pe cersetor ca fumeaza. care l-a facut pe om b ucati. Astfel: Mintea i-a fost amagita de mândrie si slava desarta. o moarte anticipata. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. Deci. c a va fi ca Dumnezeu. dar cu ajutorul omului. Ne-am sa lbaticit în toate partile. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. Învrajbrea launtrica: cu Dumnezeu. Învrajbirea aceasta ne urmareste ca o lege de pedeapsa data firii. GADARENII SI SUFLETUL 272. 12). încât cunoasterea lui decazuta scoase vinovat pe Dumnez eu pentru pustiirea sa. Nimic n-a facut Iisus la întâmplare. Aceasta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat" sa-l manânce. de salbaticie. Raspunsuri catre Talasie. încât credinta nu o mai vezi atât de curat. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. Rautatea e o osânda. Daca te atingi cu focul câlti fiind. Astfel S-a suit în corabie. Dar sufletul nu s-a întunecat de tot. cu un sco p bine determinat: acela de a dezlega un suflet de muncile legatorului de demoni . Fumatul slabeste nu numai plamânii. Simtirea sau dragostea i s-a întors spre trup. inim a ranita cu iubirea de sine. ea întunec a chipul nostru cel dupa Dumnezeu. exis tent înca în fire. 3). Învrajbirea în afara: cu semenii. 267. Precum ca acestea sunt asa. e descojirea firii de absurditate.era temelia cea straveche. Iar când l-a strigat Dumnezeu pe nume. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. fiecare. care s-a aprins de pofta pat imasa. 264. ci si mintea omului. 263. s-a ascun s de Dumnezeu. 268. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. data si mieilor. ci numai L-a auzit . E primul razboi pierdut de om. cu sine însusi. Iata cercul vicios pe care-l strângeau cu putere asupra firii omenesti . Pacatul. Iata de ce si fiarele fug de om. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului si mereu ne ad uce aminte de obârsia noastra dumnezeiasca si ne îmbie o refacere. 269. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". îmbracându-se pe ascuns în simtirea cea dupa fire si povârnind-o spre o lucrare contra firii si contra ascultarii de Dumnezeu. Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla v edere. 266. 265. 262. în care avea sa creasca de la chip la asemanare cu Dumn ezeu. E absurditate multa si variata lipita pe fire. cu firea toata. nu L-a mai vazut. Vointa sau iutimea în spaima si rusine s-a întors si. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. Firea perversa si firea curata. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. sau decaderea firii. desi comprimat. pacea dinlauntrul nostru. Caderea firii în ispita e totuna cu o sfarmare. cu noi cu toti. crezând ispititorului. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si prin el. originara. FUMATUL 270. Misiunea lui Iisus. Filocalia vol. 271. De atunci firea noastra se afla în îndoita învrajbire: I. care a introdus-o în fire. mii de ani de-a rândul. dar n u e naturala. dar capabil sa-si recâstige dimensiunile si valoare a paradisiaca: miezul capabil de Har. caci a ma i ramas constiinta. II. de caricatura existentei: demonicul. dar mergem cu pasi repezi spre ea. c aci s-a vazut gol. o încovo iere a unei meniri data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisit orul. cunoscând binele si raul. Domniile si Stapâniile întunericului. patimile cu focul. fata de lupul care se afla mai la deal si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. Nu suntem din maimuta. mintea îi era slabita. care chinuieste firea. e o venetica în fire.

ca un miel nestiutor. pentru mântuirea unui suflet. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. oricât de "nebune" ar fi. întrucât gadarenii au trebuit s a minta pretul sufletului pe care îl pierdusera ei în porci. al une i turme de 2000 de porci. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. pe care o flutur a el în vazul mintii. avem înaintare la unire. vrajmasul staruie cu ea. 276. se poate întâmpla ca f ara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. Prin urmare. oricât "se impun". 278. deocamdata. Atâta avea de facut: gadarenilor le-a dat un misionar. "Gândurile". Iar mintea. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. Diavolii îi dadusera în locul însusirilor de om. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. nu pentru suflet! Iisus S-a conformat: "Intrând în cor abie. o arata mai sclipitoare. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeal a si sa o faca sa vorbeasca împreuna. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în care se afla. tot orasul iesi întru întâmpinarea Lui si vazându-L Îl ruga ra sa Se duca de pe hotarele lor (Matei 8. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele su nt scumpe. cu prilejul îndracitului din G adara. S-a înapoiat". si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi a târna de lupta nevazuta a câtorva clipe. Pacatul începe de la învoirea spre fapta si fapta propri u-zisa. 34. între pretul unui suflet în ochii lui Dumnezeu si pretul tur mei de porci în ochii gadarenilor a iesit cu scandal. ca s-o izbavesti din robia gândului str ain. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând. Luca 8. care se chinuia în tinuturile gadarenilor. nu înca cu toata lumea. nici c e e bine. mai limpede . Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. Cumpana aceasta. Asta-i calea cea mai lunga: de la urechi la inima. al celui mai decazut dintre oameni cu pretul. De cealalta parte a marii. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. Iisus a certat pe cine avea de ce rtat din spatele vântului si valurilor apei si s-a facut liniste mare. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel neavând mirosul oii cercat. 274. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. fioroasa libertate de a fi între oameni un drac. De aceea. GÂNDURILE 273. totusi. Pe mare s-a stârnit fara veste o furtuna. Rai de paguba cum erau. într-un suflet în ca re dracii stârnisera viforul cel mai de pe urma al pustiirii si decaderii. Îl întâmpina pe Iisus alta furtuna. Si a dat pierzarii turma de porc i a gadarenilor. muncind mintea. si cear da omul în schimb pentru sufletul sau?". 275. înca nu sunt înfrângeri si pacat. omul acesta avea un suflet. Daca mintea nu baga momeala în seama. Iisus o ia pe alta cale: arata cu o minune pretul unui suflet. Ei bine. E stiut ca pentru a scoate un gând rau din mintea cuiva. 37). Si poate tocmai scandalul ce a urmat pune mai bine în cumpana valoarea sufletului. A pus în cum pana un suflet. asupri. 279.. 277. Facuser a dintr-un om o fiara care rupea lanturile si un criminal care pustiise aceea pa rte a gadarenilor. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. ostas al lui Hristos. Si un fo st îndracit nu este un misionar de rând. lupta tre . sau asupreala. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. Daca întârziem sa ne luptam. si trag mintea la învoire si la fapta. ca sa o faca iubita mintii. trebuie sa io învalui de foarte multe ori cu cuvântul bun. Cu alte cuvinte. Iisus propovaduise în multe locuri ca "sufletul este mai de pret decât toata lumea. care este pacat. E i s-au declarat pentru porci. c rezând ca e oaie. stapâni mintea. Iar daca lupul mai e si viclean. cum zic parintii. Neîntrebat nimic nu e bine. pen tru paguba pe care le-a facut-o "L-au dat pe Dumnezeu afara din hotarele lor". Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva decât în ceea ce-i era dat dupa fire. vede lupul si se duce la el. asupra carora înca arunca vrajmasul aprinderea sa. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. caci deîndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda.

13. Iertând. singurul Care ne ramâne credincios si nu ne paraseste niciodata. 280. Dumne zeu consfinteste pentru noi decizia noastra pentru altii. temelia cetati i sufletului. Dati foc Liturghierelor. dar. piatra cea din capul unghiului. "Nu stiti ca Hristos e în voi? Afara. 281. feri ce de cel ce va lua si va lovi de piatra pruncii tai" (Psalmul 136. 285. dornica d e pustiire. A nu avea gânduri e tot asa de cu neputinta ca si a crede ca poti opri vântul. Pentru noi Iisus e Sensul vietii si al Istoriei. la capatâiul patu rilor si al mormintelor. se explica de ce istoria omului e asa de zbuciumata si vesnicia lui e asa de hartuita si muscata de serpii îndoielilor si ai contrazicerilor. s-au macelarit si s-au ajuta t. omul cu reflexul vesniciei lui Iisus. 282. mai mult decât acestea. noi nu iertam. faptura cea noua. satana").. ferice de cel ce-ti va plati dupa fapta ce ne-ai facut tu noua. autenticitatea noastra.buie data grabnic si dupa lege. în cer si pe pamânt nu este!". rugaciunea noastra e întoarcere pe dos de faptele noastre si suna cam asa: Doamne. pe vârful clopotnitelor. întorcându-se ca o arma mereu întinsa asupra vrajmasului. ceasloavelor si cartilor de rugaciune. cum spune Clement Alexandrinul: "Dumnezeu S-a facut om. lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti Iisus. Navala de gânduri sa nu descurajeze pe începatori. Prin faptul ca Iisus S-a tesut destinului omenesc si prin faptul ca omul trebuie sa se decida ce face cu Iisus. Iisus cere istoriei decizia existentei Sale. Iisus e asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului lumii: originalul nostru. Fiindca Iisus e omul cerului si S-a tesut pe Sine în fi rea cea omeneasca. Asa a ramas si mai ramâne. Gândurile celui rau. Iisus S-a integrat na turii omenesti. El este forta interioara pe care forta veacu rilor n-au putut-o istovi. Ferice de cel ce lupta duhovniceste cu gândurile. momelile s ale. Înca din Vechiul Testament se cunoaste razboiul cel de gând. ca de la om sa învete cum se face omul Dumnezeu". cu atât mai mult cu cât ar vrea unii sa scape de El. în atârnarea de noi. ca fiinta suprema si posibilitate nesfârsita de desavârsire. arma mai tare. stergi ce ierti. Amintirea Lui e vie pretutindeni. Iar piatra este Hristos sau credinta în El. 287. Iisuse Hristoase. luati icoanele din a ltare si de pe la case! Viata lui Iisus umple muzeele si bibliotecile. de aceea. Iisus formuleaza o noua ordine spirituala în om.. deci. miluieste-ma pe mine pacatosul". 19). Iisus este Prietenul nostru. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (întelegeti: "satana. dupa cum îi numeste Sfântu l Maxim Marturisitorul. tie ti se sterge. Pentru voi. pâna ce Hristos va prinde chip în voi" (Galaten i 4. Acesta e omul cel nou. reazemul ei în ispite le si furtunile timpului. În cazul când.. 283. dar.CINE ESTE IISUS? 286. El Se impune tuturor oamenilor si tuturor veacurilo r. Judecat a aceasta te scoate de sub judecata. cumva. Si mai mult: e Sfânta noastra Împartasanie cu desavârsirea: foame a noastra metafizica. caci nici noi nu iertam altora! IISUS . "Nu mai traiesc eu. Dar istoria s-a aratat neput incioasa din primele ei zile. Îl veti descoperi pe El si . traiesc durerile de mama. 8). acestia sunt pruncii vavilonesti sau "puii de drac"." (II Cor.. Fiul lui Dumnezeu. Distrugeti ferestrele de biserici. nu ne ierta noua. (. în care trebuie sa se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. Iertarea noastra de la Dumnezeu e pusa. de aceea El e mereu viu: si vine ca fiinta suprema. (. toata grija sa le fie sa nu se nevoiasca cu gândurile. rasfrânt în afara de chip . cu orânduire dumnezeiasca. Asa se explic a de ce pentru Iisus oamenii s-au iubit si s-au urât. daca sunteti crestini netrebni ci. fiii mei. pe zidurile biseric ilor si ale scolilor. 5). Deci. De El a atârnat roata consti intei. Cerul este mintea si pamântul in ima. pe care zidarii vremii de atunci n -au bagat-o în seama (Matei 22. si e vie în no i. simplu în toata fiinta Sa. faptic. a frumosului si a ratacirii.) De aceea Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca numele lui Iisus H ristos. Ce ierti la altul. vin si vremuri fara fur tuna. nalucirile lui (ideiile fixe ale lui). IERTAREA 284. 42).) De piatra aceasta trebuie sa lovim prun cii vavilonesti. ci Hristos traieste în mine. au cunoscut extremitatile pasiunii si ale jertfei. omul nascut de sus. pe toate drumurile.

poate înteti lupta aceasta permanenta între oameni. S-a întrebat Irod Tetrarhul. acesta e Iisus: Împaratul slujitor al destinului omenesc. e Sfânta noastra Împartasanie. în acel a s-a nascut Iisus. Împaratul Însusi Se va face slujitorul celor ce L-au asteptat cu toata f iinta. care aflând de la magi cine-I. ca în ziua N asterii Sale. pe viata si pe moarte. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia rasaritului (naluciri le false). Cine este Iisus pentru noi? Pe contemporanii lui Iisus îi întelegm ca le era greu sa-L creada pe Dumnezeu . s e întrebau cine-I acesta de iarta si pacatele? Se întrebau pâna si apostolii cine-I acesta ca asculta de El vînturile si marea ? Si s-a întrebat un sir întreg de nedumeriti. Iata o faclie (cunostinta în parte) pâna vine Lumina. Dar întrucâtva se linisteste sufletul omului si pâna atunci: stiindu-le acestea precis. ba chiar si cei care-L blestem a nu fac altceva decât sa-L marturiseasca fara sa vrea prezenta Lui. reazimul si în ispite si în furtu ni. De aceea. prin usi încuiate. iar altii Îl urasc. Rasunetul tuturor romanilor. dupa aparitia Sa ma i presus de fire. Originalul nostru. De aici. va scapa de Iisus. Numai cineva mai viu ca romanii si care e cu adevarat un idol nemincinos al omului. Cine este Iisus? . Unii sunt în de stinul lui Iisus. Cu Ii sus se naste si explicatia omului si explicatia lumii. IMAGINATIA 289. Salutul permanent al fiecarui Toma. primind orice. daca întrebarea: "Cine e ste Iisus?" a crescut în veacuri si cere fiecarei generatii un raspuns decisiv. Oamenii sunt antrenati însisi într-o p atima pentru Patima Lui. pentru noi. din îndoiala omeneasca si certi tudinea dumnezeiasca.. numai în jurul lui Iisus îsi pun oamenii problema si astazi. Rasaritul mediteaza fara imagini. iar dupa mii de ani. chiar contra imaginilor. iar altii într-o patima pentru iubirea Lui. S-a întrebat toata trufia mintii. Iisus e sensul vietii. smintindu-se pentru formalitati înfrânte. Toti acestia L-au refuzat. Dar mai mult decât acestea este prietenul nostru Care sigur nu ne paraseste niciodata. Si se stie ca Dumnezeu nu se supara când se sta pe . care auzind toate câte facea Iisus. S-a întrebat puterea lumeasca. unii Îl iubesc. ca-n primele zile . Mântu itorul lumii". aratându-Se lui Pavel si altora din veac în veac. ci din grija de a nu gresi. într-o marturisire cu mucenicii si cu toti sfintii si într-o afi rmare cu toata crestinatatea a doua milenii: "Acesta este Fiul lui Dumnezeu. cu desavârsire si foamea noastra metafizica . Iisus a reîntors sensul existentei iarasi în Tara de obârsie: Împaratia Sensului si a explicat iei depline. Dar dupa dovada Învierii Sale. nu din rea credinta sau din împotrivire. (. chia r vedeniile reale le refuza. într-o rostire cu îngerii. nici sens. nastere care deschide calea vesniciei.) 288. Daca cineva a ajuns la siguranta aceasta si poate acoperi cu viata.toate cuvintele Lui în toate cartile literaturilor. L-au osândit si L-au omorât pe Iisus si aceasta sa întâmplat permanent în istorie. într-o propova duire cu apostolii. petrecere nevazuta cu oamenii. Atunci se va odihni sufletul omului de nelinistea sa.. Si astazi. a încetat o data cu zilele lor si cine se mai gândeste sa moara pentru faima lor postuma? În jurul multora s-a fac ut mai multa galagie ca în jurul lui Iisus. Asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului vietii. De altfel. nu se dumirea ce sa creada despre Dânsul. S-a întrebat toata necredinta.000 de prunci.s-a întrebat Irod. L-a osândi t la moarte. Raspunsurile teologice sunt stiinta. autenticitatea noastra. no i nu putem raspunde decât într-un glas cu Tatal. Deci. nu mai putea fi fara raspuns. iar altii fara destin. Se întrebau carturarii si fariseii. crezând ca omorând 14. dupa dovada dumnezeirii Sale. înca fiind în veac. stapâni ai lumii.

Deci. neuro-endocr in. Cum devine "patima" un instinct sadit ca lege de existenta a firii? Iata raspunsul unui profesor crestin de medicina: "Împlinirea oricarui instinct al firii e însotita de o placere. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2. Numai omul poate interveni cu vointa. Instinctul barbatului vrea mereu femeia. ca în somn. întrucât ele au slabit stavila cenzurii ratiunii. omul traieste în stare de pacat. îi trebuie doi ani. 9). e într-o sta re de necredinta. când nu e pastrata în starea lor originara. "Duh". Inspiri Duhul Sfânt. altfel în serviciul viet ii rânduite -. vrea sa desparta functia biologica a instinctului în doua: vrea sa separe rostul instinct ului de placerea ce-l însoteste. iar de acum cauta sa o surpe cu totul si lumina constiintei sa o sting a. prin nevointa. în sens opus. 292. cautând sa scape de rostul firii sale. satisfacerea si rostul lor concret. altii la aventuri.care a ajuns într-un fel de "adormire". Iisuse Hri stoase.acest punct de vedere. Duhul lui Dumnezeu si expiri duhul rau din tine. razboi chiar.m. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. iar omul si-a pierdut libertatea. printre care si el de asemenea v a fi (Apocalipsa 21. cu inevitabile urmari ereditare s.arbitrar . În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. prin patimi le trupului. sau o va face crim inala. Instinctele. din toate vietuitoarele. ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Altii recurg la sterilizare. 8).dar în d auna sanatatii. a dereglarii altor instincte sup erioare. (Exemple practice: fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. Dumnezeu a sadit în fire câteva legi fundamentale numite instincte (. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . oame nii au ajuns în robia patimilor. pentru ca acestea primesc aprobarea. neuro-motor. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Num ele Sau si expiram aerul stricat al pacatelor noastre.) care sunt norme fixe de viata. o lupta.) INSTINCTELE 290. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa.a.. când devin pa timi si.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. În cazul robiei. cautata intentionat . 295.d. dupa rânduiala firii. 15). Instinctul femeii însa e maternitatea. creste când degenereaza în patimi. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. prin virtute. Omul reuseste aceasta denaturare. pazind-o de rostul zamislirii. Copilului pâna se desprinde de mama. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . dar refuzând rostul -. este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. prin lup ta metodica. numai omul. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. . Forta instinctelor . trebuie sa fie la sata în pace. poate fi facuta în doua sensuri opuse: înspre dereglarea lor. deci. alegându-si placerea si refuzându-i rostul". desi constiinta nu doarme. Omul. înspre convertirea sau sublimarea lor. cu libertatea si cu functia con stiintei sa modifice natura acestor norme fixe.. ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia. nu-i dau omului lup te. dar necinstind-o. sau la lupanare. Fiul lui Dumnezeu. ci o va osândii cu ucigasii si curvarii. miluieste-ma pe mine pacatosul". sau dez echilibru total. sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38. cu pretul pierderii libertatii. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. Aceasta modificare a functiei instinctelor. 293. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Ca neamul oamenilor sa dainuiasca si peste triajul mortii. punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare. 294. Exemplu: " Adevar". 291.fortele oarbe ale firii. cum nu se mai poate spune. de uitare de Dumnezeu. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. neuro-static).

totusi n-am scapat de razboiul momelilor. Dar cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. altele. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. ca nu le lasa Dumnezeu. când vin asupra noastra strâmtorarile. desi El ar fi vrut. A ceasta pentru ca unele din ele. Asa se face ca simtim un Dum nezeu atotputernic. ascuns. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. ca o lege mi lostiva. ISPASIREA 297. Dar sunt pacatosi cu totul vrajmasi lui Dumnezeu. neumblând cu ocolirea. iubirea divina da totusi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi : de se va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. nu ne ajuta Dumnezeu. pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. desi boteza ti. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. peste vointele oamenilor. întrucât nu sunte m ca îngerii neschimbabili. atotputer nic si tare departe. În vremea ispasirii. fi ind iubite. fiind urâte de noi. Aici sta pricina pentru care noi. rânduieste fiecaruia ispasiri în lumea aceasta. ca nu le întelege m. al pocaintei. De obicei oamenii stârnesc cu faptele lor anumite furtuni nevazute: ac estea tot în capul lor se întorc. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin Cruce si prin Harul B otezului "slobozindu-ne de orice sila. Placerea. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. dar în chipul cel mai vazut cu putinta. Acestia nu sunt împreuna-lucratori cu Dumnezeu. Vrajmasul. ISPITELE 300. cautata numai pentru ea însasi. care restabileste. prin pute rile rationale ale sufletului. 298. 301. îndata sa fie sterse. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. cea prin placere. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. sau gândurile din pricina placerii". ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trezi m spre ce trebuie sa fim. care nici nu îngaduie sa li se zica pacatosi. Ispasirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu în destinul insului si în destinu l neamurilor. 304. 296. stricat de faradelegile oamenilor. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le. ne ajuta Dumnezeu. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. 26). Momeala nefiind pacat. amenintator. si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plata sau ispasirea. 299. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. în voia firii povârnite spre pacat. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine c umpana între fapta si rasplata. Si iarasi. 302. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. ca ultim reazim etern al linistii. cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului. si astfel sa se arate si Harul lui Dumnezeu si voia omului. Actiunea aceasta a lui Dumnezeu. Dumnezeu. ci un mijloc de în teleptire. plin de iubire si aprop iat oamenilor. n-a vem nici o lupta.Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational. putem vorbi chiar de legea dreptatii. o îndreptare mai aspra. Desi înzestrati cu darurile Botezului. Câta vreme mergem în voia valurilor. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. daca le rabdam de bunavoie. prin care ne curatim de petele faptelor rele. stam de buna credinta ca mergem bine. ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. 303. prin care constrânge faptele oamenilor cu urmarile lor. saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. echilibrul crea tiei si echilibrul vietii. ci . Peste lucrul lor trebuie sa vina corecturi divine. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentru nesupunere. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. st iind de mai-nainte sfârsitul tuturora. îmbie sufletului ispita în tâi. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. o numim isp asire.

m ucenicia si celelate naluci ale mintii înselate. du pa oarecare scoala a ratacirii. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. precum este si ispita muceniciei. precum ca pe "el" îl trezesc "îngerii" la pravila. necurati la inima. îmbul ziti nu de vreo virtute. umbla dupa "placeri duhovnicesti". cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite z avistii. ca pe unul ce. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. când încrederea îi va fi câstigata desavârsit si îi va fi înt rita. ci de iubirea de sine. 14) si cu chinuri ce duce l a Împaratie. zicându-i gândurile ca-i trebuie putere si nu-i pacat. 1). întemeindu-se pe Scriptura. paie. sa bea. intra vrajmasul în cetate. 307. Astfel. În toate aceste i spite cad cei ce ocolesc osteneala. de-a dreapta de tot. Pe de alta parte. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. îi trânteste o lauda cu care-l câstiga fulgerator si poate pentru to tdeauna. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. ca s a-i dea omul crezare. scâncesc în inima lor dupa daruri mai presus de fire. Având acestia iubire fara minte pe care vor sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire.daca ar fi dupa ei. caci sub oric e placere e încolacit un sarpe. Razboiul ispitelor e focul care lamureste ce suntem fiecare: lemne. misiunea. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. Sau daca cel ochit spre înselare nu-i chiar asa de virtuos. Dumnezeu îngaduie duhului rau sa-i amageasca desavârsit (2 Tesaloniceni 2. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. 306. fie spre mântuire. pe cel înclinat spre gânduri. în cât si moarte de om e în stare sa faca. pâna ajunge deprindere sau obicei. 311. este si ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". Pe unul îl trezea la rugaciune. adica prin cele de-a stânga. pe firul acestei iubiri. 20). Îi trânteste o lauda pentru multimea credintei în Dumnezeu si a iubirii virtutii. graindui cu mare blândete. De-acu. decât sa creada si sa se socoteasca a fi si ajuns sfintenia. 309. de orice fel. Când însa vede ca nu poate amagi pe om cu cele de -a stânga.cu viclesuguri si curse. Iata-l cu momeala pe gât. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. silindu-se sa-i strecoare în minte si în inima p arere mare despre sine. Numai ispitele. nu vor scapa de primejdii. Vicleanul are doua feluri de momeli. neavând cercarea dreptei socoteli. si-l îndeamna ca fara masura si fara întrebare sa se sileasca în ace stea. 310. îl cerceteaza satana luând chip mincinos al lui Hristos si. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. Câte unii mai aprinsi la minte. îi mai îngaduie sa fumeze. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. Pe unul l-a sagetat aratându-se . mintile înguste. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. care le-ar face toate câte-i învata dracii . câlti sau "pamânt si cenusa" (Facere 18. arama. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. cu desfrânarea. când atârna de la Dumnezeu o atare pedeapsa p entru oarecare. Este si o "ispita a mântuirii" în care au cazut multi înselati. Iubind cele rele. pietre. Este si ispita sfinteniei. îi da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. oameni amagiti de ei. 305. care înclina fie spre pierzare. Zice un Sfânt Parinte: "Ia ispitele si îndata nu mai e nimeni care sa se mântuiasca". zicând ca-s mântuiti. Toti c ei ce umbla dupa placeri. aurul smereniei dulama lui Dumnezeu. 308. fie de la fire. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. pe calea cea strâmta (Matei 7. 44). cautând sa-l amageasca. fie de la boli. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. când de fapt ei n-au savârsit nici alergarea si nic i dupa lege n-au luptat. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. care spun ca nu mai au nimic de facut. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. 11) ca pe unii ce îndraznesc sa se apropie de Dumnezeu. care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe puti ni i-a întors. dupa iubirea omului. sare în cealalta margine. 20). pentru îndrazneala. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. relele. De a ceea zice Înteleptul: "Fiule. prin potriviri de semne prevestite ajunge încrezut în sine si în hristosul lui. De aceea. 27).

Sibiu. dupa câte o isprava. s-ar rasfrânge si în noi obârsia noas tra divina. a "dumnezeilor" dupa har.193). încât acesta rascoala puterile iadului si cu ele atâta pe oamenii lumii. nu piere niciodata. care este Fiul Sau. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntr erupt va rugati". Iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni în care atârna toata Legea si P roorocii (Matei 22. dupa cum ne asigura Sfintii Marcu Ascetul (Sfântul Marcu Ascetul.2. Dragostea în Duhul lui Hristos. E mai mare iubirea aceasta decât iubirea care a creat lumea. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreolalta d e pacat. prin aceasta se v edea limpede ca Iisus e Dumnezeu si Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4. Aci sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrajmasul. Minunea adunarii puterilor sufletului. "Daca doi dintre voi se vor învoi pe pamânt în privinta unui lucru (mântuire a) pe care îl vor cere: se va da lor de catre Tatal Meu.1. Unirea puterilor sufletului pe pamântul inimii. în persoana lui Iisus. Pe acest ea doua ni le-a dat ca porunci. Despre l egea duhovniceasca. pe lânga întelesul literei. Trairea acestor porunci arde pe diavol asa de cumplit. În iubirea mai mult ca pe tine însuti . în trei vârste se vede: În iubirea aproapelui ca pe tine însuti (Matei 19. împlinindu-le Iisus ca nimeni altul. si asa ne aflam având pe Dumnezeu.) De fiecare data când îl zorea credinta aceasta trecea. 320. vol.II. ca tot cel ce crede într-Însul. nu e cu putinta decât în numele lui Dumnezeu. 1946. De data aceasta stavilarel e dragostei se ridica si aceasta se naste pe pamânt. si ca în zilele lui va fi sfârsitu l si judecata. 8). 319. nici timpul. sa nu piara. 316.I. ca re au de gând sa se mântuiasca. ed. Iar iubirea. De aceea sunt îngaduite încercarile. 16). 318. 1947. Sibiu. fiindca numai ele coc samânta pe pamânt . stra punge iadul care nu-i poate sta împotriva si strabate cerul. încât strabate dincolo de mormânt si ajunge pe cel iubit. care se va face prin el. IUBIREA 313. în mijlocul nostru .. 19). p. Cuvintele acestea. Daca am s tarui cum trebuie în iubirea aceasta fara margini. 247) si Maxim Marturisitorul (Sfântul Maxim Marturisitorul. iar mai cu deosebire inima.I. care-s biruiti de el. nu la sine.1 . 312. adunându-se într-un gând. când are cine le trai. Caci iata: Dumnezeu Se ascunde în poruncil e Sale. Pâna la masura iubirii de vrajmasi sunt datori sa ajunga toti crestinii. Iisuse Hristoase. vol. În iubirea ca jertfa pentru oameni (Ioan 15. vol. Ca u nde sunt doi sau trei adunati întru numele Meu. la toata lumea. Iubirea înclina libertatea ca pe o cumpana. 1947. caci numai ea uneste cele învrajbite. e puternica. mai au si urmatorul înteles: pamân tul este trupul. Douaz eci si cinci de ani pe urma l-a mai dascalit. (De fapt era sfârsitul judecatii sale. foarte putini ajung .249. 317. Cape te gnostice. acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (M atei 18. pe când la vârsta a treia a iubirii. însemneaza iubirea. Carele este iubire. 314. 37-40). pe care o vedea. Filocalia. Carele este în ceruri. ca sa ajunga sa se creada pe sine ca el e fiul omului din Scriptura si dreptul judecator. va fi si Dumnezeu în mij locul lor. care va desparti oile de capre si va întemeia Împaratia lui Dumnezeu pe pamânt. 19-20). Fiul l ui Dumnezeu. Tatal rasp unde celor doi sau trei de pe pamânt. Sibiu. chipul si asemanarea fiilor cu Tatal. cerând ceva de la Dumnezeu. ci în afara.iubirea de vrajmasi (Matei 5. si-i napu steste împotriva lui Iisus si a oricarui ucenic al Lui. daruindu-le iubirea Sa din ceruri.în chipul lui "Hristos" si spunându-i: "Pentru dumneata mai rasare soarele!". "Asa a iubit Dumnezeu lumea încât si pe singurul Sau Fiu L-a dat. am avea si noi multime de însusi . Filocalia. p. miluieste-ma pe mine pacatosul". 44). ed. Iubirea e însusirea lui Dumnezeu prin care a creat lumea vazuta si nev azuta si toata faptura care-L cunoaste de Tata e strabatuta de iubire. si pe la casa de nebuni. 315. 13). cei doi sau trei sunt puterile sufl etului care. si ed. daca se vor învoi pe pamânt. învrajbite de fapta ucigasa a pacatului. nici spatiul. Rugaciunea neîncetata a fericitului nume: "Doamne. Iubirea n-are marginile omului. pârjol de Cer în inimile oamenilor. p. ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3.

Noi nu prea putem sti în câta primejdie ne baga iubirea de sine. în împaratia fara de Har. i ata-le înecându-se în ura care le arde si care s-a întarit peste ele ca o mare împaratie a raului. de dragul Adevarului. ca sa împlineasca p entru ei faptele iubirii. îngaduind încercari. primul pui al diavo lului si tata a toata amagirea. strâmba mintea bietului om. toata. Si daca se va afla cineva dintre rudenii sau urmasi. înselate de iubirea de sine care le-a povatuit la toate poftele. Sfântul Maxim Marturisitorul numeste iubirea de sine "primul pui al di avolului". cu iubire de oameni. Cei ce prin darul lui Dumnezeu se izbavesc si de legaturile dinlaunt ru ale iubirii de sine. ci au mângâiat-o cu toate placerile si i-a surprins moarte a înca neînteleptiti la minte si necuratiti la inima. în starea de iad a constiinte i. 329. ura aceasta arde. 326. De aceea toti Parintii au fugit de lauda si au iubit ocara si toata napastuirea. încât i s e va parea pacatul virtute dumnezeiasca. Într-o asa împaratie au sa sufere toti cei ce n-au scos cu desavârsire iubirea de sine din launtrul lor. lovit de sagetile laudei si sa se trezeasca cu mintea înselata si sarita din soc oteala smereniei. 10). Iubirea trupeasca de sine si plina de trufie. Focul iubirii divine. u ra demonilor care chinuiesc sufletele si vad ca nu ispravesc nimic. prin har nu prin natura. 7-13). sa-si ia crucea sa în fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie" (Lu ca 9. 324. omorând pe cei ce nu cred ca el. se poarta si se marturisesc pe ei însisi straini si calato ri (Evrei 11. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. tatal minciunii. de slava desarta si de trufia vietii (1 Ioan 2. Au plecat cu nadejde. cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sa iasa din legaturile iubirii de lume. zvârcolirea neputintei furioase. numai dragostea aprins a a lui Dumnezeu o poate scoate si desavârsit s-o faca scrum. Ba înca. Satana îi cerne si îi culege pe toti cei ce ma i umbla în lumea aceasta dupa placeri. în primul rând n-am fi asa de marginiti într -o multime de privinte. De aceea "suspinam în acest trup. asa prin contrast. În aceasta împaratie infernala i-a dus iubirea de sine. începatura mândriei. "Puiul de drac" al iubirii de sine. Împotriva ei ne-a cerut Mântuit orul sa ne hotarâm pentru lepadarea de sine. numai sa-i prinda. 322. îl ajuta sa iasa si din legaturile dinlauntru ale iubirii de sine. Iar daca Dumnezeu nu pune nimanui în gând sa împlineasca mila si poc . i se va parea ca face slujba lui "Dumnezeu" (dumnezeul care l-a înselat pe el) (Num erii 25. Ura aceasta care nu poate face nimic. 327. 31). 16). între potrivnici se aprind e si se mentine. Ea e cealalta parte din piedica a doua ce ne-o stârneste potrivnicul în n oi însine: iubirea trupeasca de sine. ura aceasta infernala e focul nestins. desavârsind în ei iubirea. iar la dezlegarea lor din trup. 23). zicând: "Oricine voieste sa vie dupa Mi ne sa se lepede de sine. 321. acesta sporeste. cu ros tul ca sa ne scârbim de noi însine si sa ni se toceasca tot gustul de cele de aici. spre des avârsire (1 Corinteni 12. le ramâne nadejdea. cu acestea acopar multime de pacate si-i scot din moar te (Tobit 4. c a pe unele ce ucid puii vicleni si aduc mult folos de la Dumnezeu. 13) aici pe pamânt. 2). dorind sa ne îmbra cam cu locuinta noastra cea din Ceruri" (2 Corinteni 5. 325.ri dumnezeiesti. printr-însa avem înlauntrul nostru Împaratia Cerurilor. 328. catre Dumnezeu. aju ta mântuirea noastra. dar o p utem deduce din purtarea de grija a lui Dumnezeu. certari si ocari peste capul nostru. ramânând în Împaratia Harului. 19). Care. Sau. Cu îngaduirea lui Dumnezeu. Sufletele acelea. facându-se barbat si ajutat prin v edenii mincinoase de tatal sau. Iubirea e calea cea mai scurta si mai presus de orice cale. ca înc a nu s-au lepadat desavârsit de iubirea de sine si de orice spurcaciune a vietii. care nu lumineaza nimic. caci altfel nu putem muri noua însine ca sa viem lui Dumnezeu (Galateni 2. prin umilintele cu c are o arde. chiar duhovnicesti. Lepadarea aceasta însa o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea ma i presus de cele desarte si s-a desfacut din toata dragostea lumeasca si si-a st ramutat puterea dragostei sale. IUBIREA DE SINE 323. dupa atâta si atâta propovaduire a Bisericii: caci patima aceasta face pe om sa cada . care s-au amagit de poftele lumii. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea.

reclamând. curat si smerit cu inima. Crestinismul e vazut ca a doua creatie a omului. 5) -. Într-un asa suflet se stravede Iisus.asa zicând . Vitae Graecae. A fi luminat de cunostinta de Dumnezeu. "Cea mai minunata viziune e un om c are se distinge prin puritatea si smerenia sufletului sau" (Hal iu. de acum Iuda este o mare putere: a deven it o minte satanica. fie si cercarea cu moartea). chiar daca dupa omul dinafara acestia sufar toate umilintele si necazurile veacului acestu ia . 1932. surori. a luat-o un Om si-a a runcat-o în gradina Sa. în suflete devenite fecioare. Iuda nu mai este un anonim. întru slava ei orbitoare.cum cer oamenii. nici unul din "necazurile de fata". destinul si obârsia noastra de fii ai lui Dumnezeu. În acest interval al Împaratiei nevazute crestinul se bucura întru necazuri. . Bruxeles. existenta lui graieste mai tare decât cele c e ar spune. în lipsa d e argumente decisive. comprimata într-o samânta mica. Iuda va avea ucenicii lui pâna la sfârsitul lumii. nascut în fiecare suflet prin Duhul Sfânt.e ascunsa Împaratia lui D umnezeu. toata faptura se va înnoi . De aceea satana întru ale sal e a intrat. dând la moarte: parinti. Pâna atunci Împaratia lui Dumnezeu e contestata. Nu e o împaratie de vedenii . o cale de a ajunge "mar i". El e Fiul si energia spirituala a Împaratiei. Prima vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu e deodata cu venirea lui Iisus între oam eni. traind mai dupa firea l or cereasca traind mai "în grija lui Dumnezeu" decât în grija vietii. se multiplica . Cel ce ne lucreaza desavârsirea. Vita prima 48). O astfel de zare a destinului nu se desluseste însa omului care nu vrea sa sufere nimic. din nevazuta ce e ra. "Marele Iuda". e semnul ca nu are planul sa-i scoata din munca. el nu are decât afirmarea ei prin jertfa vietii . Când va veni Împaratia lui D umnezeu. barbati. (fie ele mii de ispite.dar neîmpartind u-se. facându-i oameni ceresti.. în Cer nou si pamânt nou (Matei 1 9. Împaratia cerurilor. nu pot sa ne desparta pe noi de dragostea lui Iisus. Fiii diavolului îi cumpara lui Iuda ucenici. fiindca e deodata cu a doua venire a lui Iisus.s i va deveni spirituala. IUDA . Sancti Pahom ii.si mai ales daca le sufar multumind si binecuvântând pe Dumnezeu întru necazuri. 28). care aceeasi treaba o vor face-o: vânzând. Si cu preturi derizorii fiindc a se îmbie multi.. Nu numai afirmata: ci de istov desfasurata. Împaratia cerurilor nu este pentru pasari. 331. Împaratia. Împaratia lui Dumnezeu e oriunde se afla un om centrat launtric d e Iisus.ultimul cu vânt. în vârsta ei prima e nevazuta. 333. înghitita de slava si statornicita pentru nesfârsitul vesnic iei. ci pentru oamenii care traiesc " ca pasarile" . ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 332. Structura lui era o dezarmonie. El nu treb uie sa vorbeasca.mai desprinse de pamânt si firea pamânteasca.dar "ca prin foc" . Iuda multiplicat. preo ti.ainta pentru ei. dar atunci va fi afirmata de Însusi Îm paratul Cerurilor. Aci se pune accentul pe vi rtute. El. sfinti. lumea si s-a facut (crestinul) copac mare si pasarile ceru lui s-au salasluit în ramurile lui. De acum Iuda va fi prototipul tuturor tradatorilor. Si când te gândesti ca în fiecare om . ar de într-însul focul aruncat de Iisus pe pamânt: focul iubirii de oameni. e destul sa existe. e mai mult dedusa din "rabdarea sfint ilor". Ea nu are decât o evidenta interioara pentru cel ce o traieste si. Împaratia lui Dumnezeu are doua vârste. vinde pe Iisus mereu. nu pe daruri neobisnuite sau viziuni. locuind deodata între o multime de frati. În rezumat. în graunte nevazut: desavârsirea. tradând. în sla va si marire. Pasarile aceste   .IUDELE 330. în slava ei orbitoare si transformatoare de eon. A doua vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu va veni pe vazutele: ca fulgerul de l a rasarituri pâna la apusuri. un haos.luat la întâmplare . frati.vinovatia o purtam si noi "crestinii netrebnici" (2 Corinteni 13. Iata oamenilor mici. e singu rul argument valabil al Împaratiei.

cu prima întâmplata în cale. mai mul t sensibila decât intelectuala. adica dupa îndumnezeirea omului. hormonul feminin. Ce vrea unul.chiar întarita . ÎNFRÂNAREA 341. decât spre bunatat e. Mi se pare ca tot aici trebuie cautat si suportul trufiei. pâna a dospit toata. ci ne vorbeste de faclia aprinsa a cunoasterii ace stei Împaratii si a asteptarii ei staruitoare. cu atât avem de-a face cu un cara cter mai agresiv. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare.daca staruie cu deplina întelepciune în credinta. nu mai putin deosebita de trup decât oglindirea de luna pe valurelele apei. Barbatul e poligam din fire . influenteaza spiritul.ca l-au smintit la minte. Foliculina.a Paradisului pierdut. E înclinata mai bucuros spre suferin ta si supunere. Firea întreaga suspina dupa aratarea fiilor lui Dumnezeu (Romani 8. Sunt multe chipuri de a intra în Împaratia lui Dumnezeu. în care cineva arunca doua pietre în puncte diferite. Deci. 3-4). înclinat mai m ult spre tiranie. prin trup. 343. mai curând spre brutalitate. decât spre asuprire si dominatie si. încât s-a lepadat de Dumnezeu (3 Regi 11.pe care de fapt o are or icine care-si vinde averea (marea avere "eul". Presupuneti o noapte cu luna s i un lac linistit. Hormonii. Poate de aici îsi are obârsia faptul ca. Intelectualitatea biruie asupra sensi bilitatii. 6. nu ne lasa cu o simpla certitudine a inimii . desi sufletul e de alta natu ra. 337. iar când se aprind la mânie. Si totusi se rasfrâng întreolalta. 338. o întrepatrundere ondulatorie. Iisus nu ne lasa numai cu presimtirea . nu corespunde cu ce vrea altul. când pamântul va fi stârv. Chiar si mântuirea ei e c onditionata de nasterea de fii . Omul gândeste cu toate organele sale. gasim o mare disonanta. pe lânga configuratia vigorii anatomice si sentimentul virilitatii sale.nu e altul decât aventura. . se vad valu rile apei. Astfe l. proprie destinului de mama. prietena copiilor. într-un fel al barbatului si într-alt fel. întretaindu-se în cercuri si. însa i-au platit femeile bine . Mintea ei e inima. În cale sta infirmitatea firii si o putere potri vnica nevazuta care cauta sa înfrâneze sufletul de la un zbor mai înalt decât viata veac ului acestuia. 342. în iubire si în sfintenie (1 Timotei 2. miscându-se. 334. cel putin primiti-o ca u n copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. 16). Între instinctul poligamic si instinctul maternitatii e un adevarat conflic t biologic si pricina de tragedii. mai mult primitoare decât creatoare. Astfel barbatul dobândeste. nici lui Dumnezeu nu vor sa se supuna. Tot rostul si configuratia femeii e maternitatea. are o actiune cu totul diferita. trupul si Duhul. constiinta de "sine") si o da saracilor -. 335.asa ca evreii de odinioara si ca turcii de daunazi. mai ales barbatii. Împaratia lui Dumnezeu este un aluat pe care l-a luat o femeie (Sfânta F ecioara Maria) si l-a pus în trei masuri de faina (în firea omeneasca de acum întreita ): sufletul. decât spre supunere. 339. 2). nu gasesc cuvânt mai expresiv ca înju ratura de Dumnezeu si de toate cele sfinte. vesnic atrasa (preocupata) spre barbat (Facere 3. dupa Scriptura. înfatisare de copil. Pentru vesnicia noastra în împaratia lui Iisus nici pretul vietii si nic i un alt pret nu este prea mare. pe lânga configuratia anatomica. al femeii.ca de altfel al în tregului regn animal . Cu cât notele diferentiale sunt mai accentuate. daca am socoti numai capatul fiziologic al deosebirii barbat-femeie . Daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu. Presimte prin i nstinct. Este o corespondenta între trup si suflet. 19 ). 15). Caracterul agresiv al masculului se observa ca o nota comuna si în firea animala. puterile mintii se dovedesc creatoare. dar numai o sin gura usa: Iisus.a sunt "vulturii" care se vor aduna ca sa judece lumea (I Cor. îi pastreaza totusi în susirile copilariei: voce subtire. Cu altii e activ. 336. Înteleptul Solomon avea o mie de femei. Tot rostul fiziologic al barbatului . ÎNDUMNEZEIREA 340. petece de luna. Cam asa ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. nu prin judecati. pe ele. între calitatea trupului si c alitatea sufletului. "constiinta eului".

pes te cele cuvioase. Mai bine o rugaciune pentru cel care înjura decât observatie. dupa ce n-a reusit sa-l refuze. Ea vine.firul transcendentei noastre. Organismul întreg si îndeosebi sistemul nervos se dezvolta bine datorita si hormonilor genezici . Când deci pe unii cu cenzura slaba . Înjuraturile dovedesc.însa numai sub o cenzura de înfrânare. nervosii. cu to tul anarhic. Ea e hotarul de atingere între vointa divina si libertatea omului. 349. sau. însa nu duc la nebunie. care conduce de doua mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. prin urmare. 353. Faptul dragostei trupesti lasa o puternica impresie în toata pivnita f iintei. Unii înjura pe Dumnezeu pe fata. celelalte sunt cenzurate. prin mecanism ul de contrast. Pe când slabii. Totul. 344. traind împotriva firii. stârnite de hormoni.îi scoate din sarite vreo împrejurare oarecare.asa plateste cenzura constiintei negrija de mai înainte. de nu va fi cu luare-aminte. 345. Înjuraturile au aceeasi obârsie ca hulele. se sedimenteaza ca un conflict cu constiinta. schematizat în simboluri . Minunea e si cu putinta si cu trebuinta. izbesc furios cenzura m orala si idealul de dragoste . ceea ce de multe ori au sa platesca cu capul. 350. ÎNVIEREA 352.iar nu sasi faca de cap. mântuirea ar fi de sila. Asa sunt gândurile de hula: rabufniri de pacura în raza de soare. ÎNJURATURILE 346.pe Dumnezeul celui pe care-l înjura. Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. fapta. O înjuratura e u n moment de îndracire a mâniei. Cenzura morala astupa un depoz it de dinamita. sau ei. pâna la casat oria legala. Altii Îl înjura când se roaga. Partea de înjosire si pacat a acestei iubiri pe care o sim t în trupul lor. De aceea vinovatia celor de pe urma e neasemana t mai mica. Temnita îi deschide portile si-l va lua în brate.Drept aceea. deci dezechilibra t în structura genetica. pe care ni-l l eaga de inima. Învierea este noul stâlp de foc. afl uxul de sânge si fiere la creier face de li se întuneca orice constiinta si încep rafa lele înjuraturii. Chiar daca ar face a sa. coboara în întunericul subconstientului. împotriva moralei. le izbucneste din subconstient si. si anume. cum se tem cei mai multi. Iisus ne aduce Învierea . JERTFA 354. o clipa de întunecare a mintii .rânduiala morala si spirituala. Persoanele tari se fac mai tari prin aceasta forma de asceza. într-o rusine si într-o necesitate. Hulele dovedesc o vinovatie mai veche nu una de acum. aici. e un iresponsabil. si numaidecât. în acea zona de noua zecimi a subconstientului. din continutul memoriei constient e sau inconstiente. din cât se poate vedea. dezechilibratii devin si mai anormali în urma înfrânarii poftelor l or genezice. Ele sunt o ped eapsa. cu ea. si baieti s i fete. Înjuratura însa îl dovedeste pe respectivul ca. rezumata în simb ol. O înjuratura de Dumnezeu e explozi a acestui depozit. din fapte consumate. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. toti tinerii trebuie sa fie curati. în mediul umoral. Iata de ce. De aceea. 348. în serviciul de cenzura si în sistemul nervos . ca sa traiasca într-o rânduiala dupa fire . li s-au dat oamenilor normele divine si minte.întelege ti genetic slabiciunea aceasta .al iubirii trupesti. cu fecioria pazita. Situatia îngro zeste pe cei ce patimesc neputinta asta. ÎNTRISTAREA 351. în sfârsit. numai ca unele sunt învoite de minte.ce nu se scrie . cele necuvioase. atunci si oamenii ar face binele de frica. cel putin în momentul acela. Întristarea e chipul unui suflet cu luminile stinse. Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. Aci. din pove ri ereditare. Jertfa e maxima apropiere a vointei si iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. aici. sau urmasii l or. 347. iar nu o f . JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 355. ca aceasta iubire între trupuri a fost înch isa într-un blestem. când înjura barbatii folosesc cuvântul . Barbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de înfrânare. împotriva spiritului. si numaidecât. dispuse ierarhic . din auzire. Din lumina lui este facut destinul care ne atrage Acasa. printr-un mecanism al suprapunerii de imagini.

Care ne întareste cu li nistea Sa. iubirea si curajul marturisirii lui Dumnezeu. sa se desavârseasca si ea. fie binele. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. De la aceste a se decide soarta noastra în vecii vecilor. în care-s scrise toate faptele oamenilor. pr ecum desparte pastorul oile de capre. Pentru o greseala vremelnica. Într-adevar. nebanuit de mari. în temnita. toti oamenii. acestea îi despart pe oameni în doua. 356. în fiecare. 360. . nu i-ai cercetat cân d erau în temnita.apta a libertatii si a dragostei. i ar înselatii lui se vor apara si ei de urgia judecatii. oile de-a dreapta si caprele de-a stânga. temelia si vi ata noastra cea dupa Dumnezeu. ci Mântuitorul Ii sus Hristos Însusi. O judecata dreapta si vesnica nu se face decât chemându-se toti martorii . prin virtutea credintei. cu sfintii îngeri" (Marcu 8. ale faptelor sale. În loc de dosare. fie iubirea lui Ioan. 357. În ziua judecatii se împlineste desavârsit cuvântul "Mila si adevarul merg îna intea Ta" (Psalm 88. mai ales. nu i-ai îmbracat. faptele iubirii si 2. Dumneze u ar fi un fricos. 358. numai pentru atâta vina. sa-si vada toate faptele si sa-si cunoasca to ate urmarile lor si pe dreptate sa-si ia plata vesnica. în ca re se cuprinde toata Scriptura. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. în buni si rai. sunt cartile mortii si Cartea Vi etii. putem avea în vremea vietii noastre pamântesti una di n cele doua atitudini: fie tradarea lui Iuda. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap si-i lasa pe oame ni neînfricati de pedeapsa naprasnica. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. îi întinde ispita puternica. au nu în numele Tau am profetit si cu numele Tau am scos demoni si în numele Tau multe minuni am facut?" Dar capata raspunsul: "Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. Daca am trai anii lui Matusalem tot a sa am face. atotputernicia si dr eptatea lui Dumnezeu sfarâma mereu portile iadului. pe Care Îl avem noi. din toate vremile. de la Botez. daca repede ar pedepsi tot raul. Fata de Hristos Iisus din noi si de Duhul Sau cel Sfânt. primind palmele si scuiparile raului. nu i-ai primit când erau straini. cei ce lucrati faradelegea!" (Matei 7. se poate ca Du mnezeu sa te dea focului si diavolilor sa te munceasca în vecii vecilor? Ce taina ar putea raspunde si la întrebarea aceasta? Totusi este raspuns: Cel flamând si însetat. 359. ori ca rasplateste.atotputernicie asupra careia. strain si bolnav si. Apoi. fie bune. marturisirea dreptei credinte. vesnic lini stita asupra raului . ca pe niste marturii a le neputintei aceluia. nu sunt numai saracii. Pe pamânt sunt adeseori puzderii de legi omenesti. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica si ca biruieste binele asup ra rautatii. u neori pedepseste naprasnic vreo faradelege. pentru ca n-a i fost milostiv cu saracii. la judecata lui Dum nezeu sunt numai doua: legea iubirii de Dumnezeu si legea iubirii de oameni. . Duce ti-va de la Mine. Mila si adevarul. ca le-au adus cu fapt a lor germenele nebuniei. zicând: "Doamne. pentru ca nu le-ai dat sa manânce. facuta într-o viata scurta. sta m linistiti si noi. sa nu scada în credinta începatorii si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. ne dovedeste atotputernicia Sa. Doamne. vremea secerisului. Caci viata pamânteana era vremea semanatului. 15). Apoi. 22-33) si vor merge cu lucratorii faradelegii toti cei ce-au ascultat de ei. Si asa mai departe. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. si Fiul Omului s e va rusina de el când va veni întru marirea Tatalui Sau. fie rele. gol. Atunci matelotii lui Col umb vor vedea turma de nebuni pentru care au sa dea seama. daca. Iar. fiecar e va vedea si va culege roadele. iar viata viitoare. dupa cuvântul: "Cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele în neamul acesta preacurvar si pacatos. iar pe de alta parte. un neputincios. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. totusi. fratii mai mici ai lui Dumnezeu. caci atunci oamenii vor fi întrebati despre: 1. o face ca sa mai puna frâu rautatii într e oameni si. 38). în întelesul tainic. Deci.cum fac o amenii. ori ca nu rasplateste. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. peste toate acestea. o pedeapsa vesnica? Întrebarea aceasta zvâcneste aproape în toate mintile. fie raul. ura si minciuna.

371. 363. Libertatea omului cu libertatea lui Dumnezeu stau în acelasi raport ca timpul cu eternitatea. LEPADAREA DE LUME 362. Dimpotriva. 372. Din aceasta izvoraste o mare traire sufleteasca. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se c iocneasca de Iisus. dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor. de necaz si se schimba în bu curie. Evidenta divina n-are nevoie de nici o sprijinire. Când avem lepadarea de sine si dragostea. când ne da o plata vesnica p entru o mica decizie. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. Lepadarea de lume e o convingere. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. dar nemasurat de mari la infinit. sunt refractari propovaduirii cuvântului. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. Deci credinta este o decizie a libertatii. o mustrare de constiinta si o împutinare sufleteasca. garant al libertatii sale si Care are l ibertatea absoluta. Dumnezeu întrucât prevede miscarile libertatii omenesti. 367. Si vede. pu ne mâinile pe umerii orbului si-l întreaba: "vezi?". mai puternicii veacului. Sa desavârsim lepadarea de lume cu lepadarea de sine. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. Lepadarea de sine nu este cu neputinta sau înfrângere. ca sa nu cadem în întristare. nu mai aduce nici o roada. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa. simtim o tulburare. Totusi vedem ca necred inta îi stavileste evidenta. Lepadarea de lume are doua trepte. naravurile si toa te slabiciunile noastre personale. De aceea libertatea omului este îngradi ta "în soroacele" timpului. fie chiar si de grâu. daca le pierdem. LEPADAREA DE SINE 365. si mtim în suflet o pace si o crestere sufleteasca. 374. Bobul care nu vrea sa moara. Lepada rea de sine trebuie sa ne-o facem a doua natura. 369.Prin urmare: "Nu este nedreptate la Dumnezeu". cel acoperi t cu pretul vietii. ci întrucâtva de libertatea omului. LIBERTATEA OMULUI 370. Ce usor poate face Dumnezeu ochi sanatosi. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. la centru. a armonizarii totului. Decizia de a crede în Dumnezeu sau de a fi ateu. Marturie la îndemâna ne stau însasi pril ejurile. Multi oameni. Libertatea omului înclina orientarile sale. 373. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. Numai a lui Dumnezeu este neîngradita în nici un fel de ti mp. Caci numai despre libertatea omului stiu ca se hotaraste numai pâna la un punct atotputernic ia lui Dumnezeu. 364. 366. singur El stie si detine etapele timpului cât va mai fi timp. În felul acesta seaca izvorul si radacina patimilor. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. Pe când. Întâi ne lepadam de lumea din afara s i de tot ce ne-ar putea tine legati de ea. ca sa ne însoteasca toata calea c alugariei si sa caracterizeze calugaria. undeva în centrul timpului. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca la toti Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. În al doilea rând ne lepadam si de toate asemanarile noastre launtrice cu lumea. adica ne comportam dupa om sau dupa patimi. Lepadarea de sine dovedeste credinta si dragostea pe care o avem catre Iisus. e des catusarea unei foarte mari puteri sufletesti. fireste este o fapta a lib . adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. Omul are nevoie de Dumnezeu. ocara ni se face ca lauda si lauda ca ocara. adica ne comportam prin ele dupa Duhul lui Dumnezeu. 368. Scuipa pe cei bolnavi. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. ci trebuie timp si rabdare. Daca le câstigam. iar urmarile acestei înclinari sunt mai neprevazute ca ale unei linii ce descrie d iferite unghiuri mici. Rabdarea mai este si nevointa. 361. Acestea sunt patimile. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine.

Oamenii acestia ai lumii au o ciudata rusine de a fi buni. neascultarea. oamenii tari de cap si betegi la minte de fumul mândrie i. iertarea si rugaciunea. chiar sub cea mai subtire forma a sa.LUMESCUL 376. 36). 384. adica turma oamenilor necredin ciosi (Ioan 1.ertatii . 387. MÂNDRIA 382. 12) trei vrajmasi. toate acestea sunt forme în care se dezvolta si se înmulteste mândria în suflet. 385. placul oamenilor (Efeseni 6. de fatarnicii. 383. Mândria singura. boala obrazniciei. LUMEA . Caci rabdarea raului. unul dupa altul. nici cele din lume: pofta trupului. care nu sunt de la Tatal" (1 Ioan 2. Ap arent lucrurile aratau pe Iisus neputincios. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice întrista rea. sub orice forma l-a întâlnit Iisus. Prin "lume" se întelege categoria pacatului. 10). grairea împotriva. Cu nonsensul. Asa se explica înd araptarile. Mândria si toti puii ei sunt pricini de conflicte. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. 378. Atunci acestea nu mai au îngaduire. sau lumea. trupul si diavolul. Cine vrea sa biruie aceasta prima piedica în calea mântuirii. cum e parerea d . Partea importantei. 6) si slava desarta ( 1 Ioan 2. dar n-a putu face nimic. oricât de întunecata purtare ar avea si oricâte rele i-a r face. Staruind în acestea te-ai facut pricina de mântuire si pentru fratele tau din lume. E gura satului . 4). Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. Gura lumii graieste ale stapânitorului ei (1 Ioan 5. nu-I mai sunt stavila. MARTIRII 380. Viata duhovniceasca are multe greutati de învins. MAICA DOMNULUI 379. are la îndemâna ace ste trei: rabdarea. Caci. Sufletele slabanogite de mândrie stau pururea încordate în legitima aparar e de catre orice îndregatori. În schimb Iisus Îsi ascundea atotputern icia slavei. Acestia. pent ru orice fiu al lui Dumnezeu. Pe acestia îi arata ca atare toti Sfintii Parinti. mintea aluneca pe panta nebuniei. 381. 8). oricât ai îndarap ta cu sufletul. în întunericul necunostintei de Dumnezeu si d e ei însisi. caci pentru ele biruie El în locul omului. 375. parasind sfatul cel bun dat la vreme si Dumnezeu îi paraseste si-i lasa în sfatul cel rau. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugariei. mai ales din partea mândriei. rezervata pentru a doua venire. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe.sensul pozitiv al libertatii. 15-16). Sa ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de l a sfârsit. Maica Domnului este crinul neamului omenesc. 386. Cine vrea sa biruie lumea se roaga Tatalui sau în ascuns sau în gând. nu au parte de darurile sfatului. posomorârea. Crestinului nu-i poate face rau nici cel care-l omoara. de multe ori. când deciziile negative ale libertati i omenesti. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simte trebuinta sa asculte si sa urmeze. pofta ochilo r si trufia vietii. 16). groaza de umilinta . Bunatatea t a îi arde si se trudesc sa te scoata de vina cu tot felul de ponoase. ca unul ce vede ca frat ii sai stau legati într-o robie straina. gura vecinului si. Din racirea dragostei si a umplerii sufletului de rautate sub influe nta acestei patimi. îti iarta orice ticalosie ai face. cei ce din toata voia s-au unit cu sfaturile dracilor (1 Ioa n 3. 377. dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei un pas înainte si sa te faci mai bun. De aceea avem porunca: "Nu iubiti lumea. iertarea fratilor si rugaciunea în ascuns au mare pu tere înaintea lui Dumnezeu. întorcând spre bi ne cele pornite de la lume cu rautate. boala locului de cinste sau a numelui de cinste. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17. Cine vrea sa biruie lumea e dator sa ia arma rar folosita a iertarii . 19). Cine nu se va lepada de sine nu va fi liber. Neascultatori. "Lumea" e ve acul viclean (Galateni 1. oricâte necazuri ar patimi de la oamenii lumii acesteia. 9). gura si faptele celor dintr-o casa cu tine (M atei 10. de nemultumiri. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3.

de mântuirea sa se mai leaga o multime de oamen i. nu ne mântuieste nime ni. a vointei si a dragostei noastre. unul dupa altul. 35) si al rugaciu nii. De aceea când A vva Macarie era dus de îngeri din lumea aceasta si pe drum îl întâmpinau dracii. 29) si umblau sa omoare p e Lazar. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. Întunecarea aceasta însa ne aduc e aminte de învinuirile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau v irtutea. iar fariseii templului o pierdeau zicând ca-i pa catos si are drac (Matei 9. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu si va alunga duhul potrivnic d intr-însul. Inima înfrânta si smerita însa. dogmatic s i mistic. Orbia rautatii. zicându-i : ai scapat de noi. rautatea lui va creste si s e va salbatici cu totul împotriva oamenilor si împotriva lui Dumnezeu. Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. cu sila. De aceea au zis Parintii ca pricina mântuirii este aproapele. Daca însa fratele acela mai are de chinuit în robie straina. Daca pe cel ce se salbaticeste asupra ta. si se poate pierde oriunde.n. daca nu e taiata din radacini e în stare sa risipeasca din suflet toata vi ata dupa duh. Cea mai primejdioasa este mândria sfântului. 12). De aceea. 12) trei vrajmasi. dar are pedeapsa. Aceasta îi este omului cu neputinta: sa-si asig ure eternitatea sa. Asa voieste Dumnezeu. si în ceata sfintilor Apostoli. sufletul lui. Mântuirea noastra nu e numai un dar de la Dumnezeu. Noi nu stim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieste din lume si pe ci ne osândeste. si s-a pierut si în Rai. din pricina întunecimii sale . Dar este cu putinta si totul este cu putinta numai la Dumnez eu. Care trebuie cunoscut istoric. Pâna la judecata din urma. înfruntând mândria. cu ale cui arme bati r azboi (2 Corinteni 10. Deci fi i destoinic.e sine. 395. 8) Sale sa fie totodata s i roada cunostintei. ci si o fapta a li bertatii noastre. raspundea: înca n-am scapat. în puterea noastra. . nicidecum sa nu uitam ca ostasi (2 Timotei 2. stând de-a pururi împotriva Adevarului. Tâlharul. Mântuirea nu se câstiga cu o fapta razleata. 398. la purtarea ta cea dupa Dumnezeu. ce tin mortis ca-s pacatosi. Prin urmare. 399. N-avem siguran ta mântuirii în noi. 400. a sarit de pe cruce în Rai si L ucifer ca fulgerul a cazut din Ceruri. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun. îl stie Dumnezeu ca se va mântui. dar si rezultatul un ui efort al libertatii si cunoasterii omului. ca darul mântuirii (Efeseni 2. trupul si diavolul. suflete. Daca însa nu vrem. Macarie. 3) ai lui Dumnezeu suntem. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. de aceea sfintii adevarati sunt cei ce nu stiu ca sunt sfinti. MÂNTUIREA 390. sau chiar îsi v a pierde sufletul. Dumnezeu nu o va urgisi. dar plin de tâlc. 397. mântuirea se poate dobândi oriunde. mântuirea lui o va face si cu ajutorul tau. al iertarii din inima (Matei 18. Cereau semn (Luca 11. 396. ci presupune si o fata soci ala. Însemnez aici cugetul unei femei simple. stiind cui crezi (2 Timotei 1. Dar Dumnezeu e asa de mil ostiv. 34). daca vrem si ostenim si noi. 391. si pe câmpuri de bataie. Darul mântuirii se dobândeste chiar ca dar. "De m-ar lasa Dumnezeu sa ma uit putin în Rai si-mi ajunge". 31). Orbul din nastere capata vederea si a vaz ut pe Dumnezeu si a vorbit cu El. Mântuirea este prin Hristos.ca sa nu piarda Dumnezeu pe cineva pe ntru neiscusinta ta. chiar de am fi siguri ca Dumnezeu ne mântuieste si înca n-am scapa de prime jdie. Mântuirea este un har al locuirii lui Dumnezeu în om. si se poate dobândi si din iad. fiindca aceasta siguranta nu s-a dat nimanuia. prin a ceea ca-ti da darul rabdarii. 389. Ispita sfinteniei e cea mai rafinata capcana a mândriei. nu are leac. cine îti ajuta. nimeni nu se mântuieste singur. si în manast iri. cel înviat a patra zi din morti. 394. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. 4). cu mare lupta. 388. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. rastignit pentru faptele sale. 392. prin care ne scoate din p acat.) (Matei 21. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. Dar. ca tot El ne ajuta si sa vrem si sa lucram. în Împaratia Cerur ilor si ca se face bucurie în Ceruri pentru un pacatos ce se întoarce (Luca 15. . 393. 7). a zis ca vamesii si pacatoasele vor lua-o în aintea "dreptilor" (celor ce se cred drepti n.

nici macar nu-si mai aduce aminte. MINCIUNA 402. afumând-o cu mândria. iar dupa ce-i trece unda aceasta. 403. 406. zise el. ca pe o sageata. Cum era so mnoros. Gi cule este seara. 409. râzi de mine si da repede sa plece. abs urdul ei si. în chipul cel mai firesc cu putinta. blestemând si dând dracului pe toate si c hiar pe sine însusi. locul sau cel sfânt. sub puterea curatitoare a Harul ui. Da. Câstigam mântuirea sufletului când punem pret pe ea. Iata unde are sa ajunga rugaciunea minti i. 407. tronul lui Dumnezeu în om. ca fulgerele zvârle sagetile în o brazul fratilor si în fata Sfântului Dumnezeu. care este trupul în întregimea lui si astfel mintea noastra se unes te cu mintea lui Hristos . care dupa fire aveau rostul sa îndrepte spre D umnezeu ca un ac dragostea. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este . l-am luat prin surprindere: repede la scoala ca-i târziu! Dar parca este înt uneric afara. mintea nu mai cugeta gresit sau r atacit pe Dumnezeu ca obiect. da sa plece la scoala. care pogoara de pe cap la corp. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. A.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. si a mintii care o conduce. E ca si când o noapte s-ar fi l asat peste mintea lui. a aprins-o co ntra firii si a transformat-o în ura.) e un val usor. nici ca nu este Dumnezeu. era si toamna si ziua scazuse. O putere dinlauntru îl împinge sa mint a mereu si sa i se para ca e omul cel mai cinstit. sau într-alte chipuri o sfarma si pune într-însa urâciunea pustirii sau idolul (ideea fixa a) pacatului. nu înseamna gândul mortii. de sta soarele în lo c. de unde . ca este seara si nu dimineata. asa sunt câte unii de înfundati în contraziceri. Atunci am vazut chipu l dezorientarii pe fata unui copil. si aschia nu sar e departe de butuc. devine stravezie. Mintea care cugeta ca nu este Dumnezeu cade în propria sa sentinta: va trebui sa se tagaduiasca si pe sine. ca si când o alta persoana ar fi înjurat.n. era sapte seara. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al une i altfel de cunoasteri. E un simbol al mintii care. Pretul pe care l-a pu s Iisus si toti sfintii. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina înte legatoare. Aveam în meditatie un scolar. Caci a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu exista. ci si nepatimirea. chiar când graieste de bine nu mai are statornicie. pentru ca mint ea firii acesteia e tot atât de dibace de a dovedi si afirmatia si negatia unuia s i aceluiasi lucru. Minciuna în treptele ei usoare. Au trebuit si alte ajutoar e sa-i dovedeasca evidenta. Desi e negru si el. crezând situatia descrisa. încât fiara de om. iar daca -i aduci probele în obraz. De la cârma mintii atârna încotro pornim si unde sa ajungem. nu recunoaste nimic. Minte câte unul. 408. iar catre diavol mânia. Stai. dovedeste nebunia acestei lupte.dupa fire . S-a con format.avea sa fie oglindi rea sau rasfrângerea lui Dumnezeu. dar în dimineata aceasta este eclipsa de soare. sa strabata nu numai luptele. Luând ceva în gura. prin urmare. Iutimea sau vointa. în care nu s-a tinut seama si de calitatile sufletesti ale celeilalte parti. fie ca o întuneca. Ascultarea cea straina a încovoiat dragostea noastra spre lumea aceast a si spre trup. nu p oate face dovada decisiva nici ca este. aproape straveziu. fie ca o aprinde sa stea împotriva adevarului. Într-o atare tarie si deplinatate de Duh. chiar a celei mai înzestrate si cultivate firi. Acestea se pot vedea mai bine în parintii celor ce se casatoresc .401. O minte întunecata n-o mai poti crede. 405. Iar pe biata minte. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. nu se mai poate sui sa price apa din cele vazute pe cele nevazute. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. O minte nebuna nu mai întelege cele bune.cum spune Sfântul Apostol Pavel . Mintea obisnuita. MINTEA 404. Întâmplându-i-se odata ca sa doarma dupa amiaza cam mult. Experien ta urmatoare mi-a dovedit-o. ar fi mintit sau ar fi furat. dovedeste non-sensul. Când s-a trezit. Acesta e un alt neajuns al casatoriilor gresite. întrucât vremea le-a scos la iveala toate scaderile sau însusirile. de gluma poate fi daunatoare.

416.subiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii lui Dumnezeu. 418. Nu trupul este raul. 415. ca una ce avea sa salasluiasca într-însa pe Dumnezeu. cunostinta noastra e numai frântura. Astfel. pe când era îmbracat în tru p. Tot ce e rau în lumea asta: nestiinta. Cu un cuvânt. ceea ce nu pot împ lini nici cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei. În moarte-i învierea. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând . În vremea vietii pamântesti cunoasterea ramân e la libertatea omului: daca voia sa cunoasca. Deci. care odinioara vedea pe Dumnezeu într-însa. MOARTEA 414. ea însasi fiind retinuta astfel în legatura patimasa cu simturil e! Iata cum s-a furisat în sfatul mintii legea pacatului.ce sfaturi poate ea sa dea. sufletul se retrage din trup si se aduna înspre cap. având în loc de un singur Dumnezeu. Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a mintilor. dar prin moarte se omoara raul cu desavârsire. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. li se pare c a nu exista de fapt si dorm vremea vietii pamântesti pe urechea aceea. stapânitorul lumii acesteia (Ioan 14. Moartea si învierea împlinesc. la vreme. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. 412. care înca este foc arzator (Ieremia 20. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. în relatie cu nemurirea sufletului. caci în ea s-a sadit putint a unirii omului cu Dumnezeu. ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului. Pâna ce nu trecem si pri n portile acestea. când se dezleaga si trupul de necredin ta. O minte înnebunita de simturi si de poftele contra firii . iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. Iar mintea. Raul e osândit de moarte. neputinta. La multi dintre sfintii nevoitori . Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii. ca un miel nestiutor. li se însenineaza fata cu o lumina neobisnuita. acum nascoceste si aprinde placerile trupului. ceea ce nu cunosc ei. Când sora moarte ne dezleaga de trup. Moartea dezleaga su fletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemu ririi sale. Ori si el trebuie sa întovaraseasca si cunostinta si credinta. fiind stapâniti de o lege biologica. trupul va învia din morti. libertatea aceasta se suspenda. Situatia se schimba brusc în momentul mortii. când sufletul se d ezleaga de necunostinta si momentul învierii. mintea. de vreme ce-L face ceea ce nu e: o biect). întunerecul. Caci necredinta îsi are obârsia mai mult din convietuirea sufletului cu trupul. care este placerea simtu rilor si pentru care s-a hotarât moartea trupurilor. napad esc peste ei cu o evidenta de neînlaturat. dar au fugit de ele sau le-au tagaduit. decât sfaturile tâlharilor care casapesc pe cei ce coboara din Ierusalim în Ierihon: copiii ce vin în lumea aceasta? 413. În felul acesta El se face hrana mintii noastre. Toate lucrurile pe care trebu iau sa le cunoasca în vremea vietii. Când a sunat ceasul iesirii din lume. si sufletul cunoaste fara sa vrea ceea ce s-a ferit sa faca. fug pâna la moarte de orice cunoastere existential a. vede lupul si se duce la el. adica s-o ast epte cu bucurie. pentru cei ce au dus o viata duhovniceasca intensa. de aceea. ne face un mare bine. acum e templu al ido lilor. Mintea. 417. nemaidepanând în sine vederea lui Dumnezeu. Mintea.a unei cunoaster i de ei însisi în relatie cu Dumnezeu. în privinta constiintei si a izbavirii de rau. fiind o putere arzatoare. ramânea în necunostinta. multe chipuri ale patimilor necurate (Sfânt ul Maxim Marturisitorul). c rezând ca e oaie. deci Dumnezeu gândeste lumea. De aceea. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. 410. 7) . p acatul cu miile lui de gheare. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel. 411. 30) s-a încâlcit în înfatisarile cele supuse simturi lor. 9). în relatie cu binele si cu raul. nu voia sa cunoas ca. Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii. deci moartea ni-i un ajutor. 22). fara sa st im si fara sa vrem. Iar daca lupul mai e si viclean. neavând mirosul oii cercat.prin care l ucreaza toata pofta vrajmasa "vrajmasia împotriva lui Dumnezeu" (Romani 8. ca nu cumva rautatea sa fie n emuritoare (Facere 3. Oamenii fug. Îndata dupa moarte însa. putea cunoaste. cât pot mai mult de fiorul cunoasterii . învierea dezleaga trupul desavârsit de moarte si de necredinta. prin moarte înceteaza.

Iar Scriptura. dar nu toti primesc purtarea Sa de g rija.) Necazurile vietii însa iau pe o ameni mai aspru dintr-o alta parte. În vremea noastra. Noua toate necazurile ne vin de la greseli. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. sa se gateasca de p edeapsa. Necazurile spala petele pacatelor de pe haina noastra nevazuta.. le rânduieste o chemare mai tare. silindu-i sa-L caute pe Dumnezeu. Caci: "Dumnezeu este îndelung rabdator si mult milostiv. Pe locuitorii cu o viata stricata. Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. ca si ei? 425.. ori pricepem acum. în vremea iesirii sufletului le straluceau fetele ca soarele. 423. care de cine sa asculte mai întâi? 429. daca vom avea necazur i. fiindca ochiul constiintei si-a mai pie rdut vederea si nici urechea nu întelege chemarea cuvântului ce-si are obârsia dincolo de vorbe.ai pustiei. necazurile. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. (. pentru aceeasi pricina. pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. În vremea aceea. când îl tradeaza. 431. Pe acestia i-a lep adat Dumnezeu. 3). 424. ci milostivirea L ui. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu. nu-i apara nici o granita si nici o arma. precum ca nu au leac si nu pricep nimic di n ocârmuirea Sa. El nu mai le îngaduie si spala cu ele vinovatiile noastre. Calea cea mai lunga pe pamânt e de la urechi la inima. ori vom întelege pe urma. ori nu vrem. NECAZURILE 422. NEASCULTAREA 421. ca ultim reazim etern al linistii. Ba chiar prin aceea stim ca Dumnezeu are grija de noi. ci osânda în cealalta. asadar. Asa se face ca sunt oameni pacatosi care n-au necazuri. chemarea care ustura. Nu fericiti. . ca sa nu piarda pe oameni. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. 430. De aceea. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. marturiseste ca: "Preotului îi va lipsi cunostinta legii si batrânului sfatul" (Iezechiil 7. Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu catre oamen ii mai grei sau mai vicleni la minte. Oamenii însa tare greu pricep c a îndreptarea prin necazuri dovedeste nu parasirea lui Dumnezeu. ca sa-i dai de capat. Fiind atotbun si atotîntelept. Si iarasi marturisim: ca Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. Cunostinta cea din patanie sau învataturile din durere . pe când o constiinta neîmpacata rasfrânge o fata îngrozita. dar nepedepsit nimic nu lasa" ( Naum 1. cum nu-i apara nimic pe lume. dar pentru o viata curata. când îi sorteste Dumnezeu pedepsirii. urmare pe care îngadui e Dumnezeu s-o gustam spre înteleptirea noastra. învatam din necazurile altora sau asteptam sa ne spargem si noi capul de el e. c unoscându-i Dumnezeu ca n-au minte sa-I înteleaga caile. MUNCA 419. Caci. dar si ac eea au mai zis. El asteapta o vreme sa vada: ne grabim noi cu pocainta de bunavoie s au nu. Munca iese din stadiul pedepsei si t rece în cel al consacrarii. Când îsi urmeaza destinul. ne poarta de grija si ne spala cu milos tivire. Omul se roaga de Dumnezeu sa-l scape de necazuri si Dumnezeu se roag a de om sa-si schimbe purtarile. capata o sfintenie pentru constiinta cu care e facuta. 432. 428. ori vrem. Dumnezeu Milostivul. NEAMURILE 420. au apararea lui Dumnezeu. ca pentru înmultirea neascultarii a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. 427. Socotiti acum. constiinta fata de munca începe sa fie un factor de m are pret în construirea viitorului oamenilor. îi lasa în pacatele lor.singura cale care poate învata ceva pe oameni. Au zis Parintii ca plata neascultarii e pierderea mântuirii. îi apara Dum nezeu. nu le mai rânduieste o îndrepta re prin încercari în lumea aceasta. Dumnezeu vrea sa ajute pe toti. ci urmarea greselilor noastre. Caci stiindu-le firea. nu de la Dumnezeu. 426. încât ani de zile n u ajung. Sufletu l e o faptura spirituala care nu are îngradirea pe care o are trupul si nici nu-i stau în cale piedicile trupului. 26). o constiinta împacata rasfrânge o fata senina.

pâna si jert fa Sa de pe cruce. 37). Sa nu cârtim la necazuri. încât uimeste lumea si o sileste sa recunoasca într-aceasta fapta lui Dumnez eu. NEVOINTA 435. învestit cu putere. cu deosebirea ca o mica strâmbare dintr-un ins. 445. toate celelalte rezolvari. PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI . si ca persoane nevazute. e cu putinta sa se aj unga la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu. e din ce în ce mai necunoscut. Dar pentru cei care nu judeca pe nimeni. 444. Dupa cum unii ridica pâna la Cer valoarea omului. a tragediei inerente constructiilor fara Dumnezeu. cu mariri. au sa dea seama toti înzes tratii lui Dumnezeu. asa sa nu se afle nici între cei c e-L au pe El ca temelie a vietii. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic .433. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. pentru altii mai lunga. pe când. e singura cale care mai poate aduce pace între oameni si buna învoire. cu raspunderi. Starea de pace cu toata faptura e o minune asa de mare. Când omul traieste în adevarata lui valoare . se petrece si în mare. Ceea ce se petrece în microbiologie se petrece si în macrobiologie. grabesc apocalipsul. altii cauta sa-i cob oare pâna la pamânt toata însemnatatea sa. 439. Asta înseamna treaba unuia. cu întinderea si lungim ea de vreme. pretuind mai mult gunoiul decât mirosul crinului. Pacea pe pamânt e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. si ca persoane vazute. De aceea. Precum nu se afla vrajba în Dumnezeu. ajunge obiect de istorie. trait din toata sinceritatea fiintei. Omul. în omenirea într eaga. necrezut de mare. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. . dovedeste ca omul are pret imens. în întregul lui. pentru altii mai grea si pentru foarte multi tine toata v iata. i s-a strâmbat mintea. Nu sunt toate oi. alatur i de trairea crestinismului. OMUL 436. o marturisire a neajunsului. cei cu daruri. Faptul ca din partea Sa Dumnezeu a facut totul pentru om. daca renunta la dimensiunile sale divine. cu puteri si cu to t felul de haruri. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. 438. adica sa traim deodata. caci omul are valoarea aratata de jertfa de pe cruce. Omul are dimensiunile intentiei divine. care se vor salbataci întreolalta si-si vor împing e conducatorii pâna la marginile nebuniei. ca nu cumva tocmai la urma sa piarda totul. decât o degradare a lui în rândul vitelor. nu mai poarta un nume.ceea ce e de fapt o înfrângere sau. ce poate sa însemneze coborârea omului la simpla valoare economica. p entru unii mai usoara. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. Vremea nevointei pentru unii e mai scurta. autonomia societatii omenesti nu se poate constitui ca atare decât cu pre tul pierderii pacii. PACEA 441. centrul si sinteza creatiunii Sale: lumea vazuta îm binata cu lumea nevazuta. 442. De asemenea si pacea sufletului atârna de aceeasi conditie. care nu poate fi creat sau mentinut de arme. Mântuitorul zice ca fara nevointa i ntra în Împaratie (Luca 6. 437. Dumnezeu. mai sincer.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. mai s unt si berbeci si tapi. Nici unul dintre sfinti nu a scapat desavârsit de vreo frâna oarecare a neputintei. De la faptul neînsemnat ca unuia. Realizarile sale fizice sunt toata valoarea si nemurirea sa. în rând cu oricare dintre obiecte. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. într-un om. Deci. Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. Aceasta e un bun spiritual. e subiect de istorie. Iata de ce suntem datori a vietui potrivit acestei intentii divine. în societate a omeneasca. Ceea ce se petrece în mic. Autonomia r atiunii. poate da între oameni o ratacire cum nu s-a mai pomenit. NEPUTINTELE 434. Pacea este o idee specific crestina si se conditioneaza de obârsia ei divina. ci poar ta un numar. care ar încovoi a crinii în gunoi. 440. 443.

Ai cumparat din mâna rea. ci ca sa ti-o îndrepti spre Tatal Cel din ceruri. d ar se mai poate sa ai asupra curtii si alte pacate. în curtea în care stai tu. o lupta. pentru ca tii serpii în sân si Dumnezeu lasa sa te muste. fata de cea data de lume. nu-ti lipi ini ma ta nici de proprii tai copii. 7. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima . din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. caci sa stiti. Apasa blestemele parintilor sau ale altuia asupra casei tale si asupra ta. Si-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. Pe El sa-L iubim. sau pe pamântul pe care-l lucrezi apasa juraminte. pacatele trec si asupra pamântului pe car e-l calci si asupra vitelor. 449. 448. de când i-ai muncit si te urmareste Dumnezeu pâna în pânzele albe. de El sa ne lipim inima. blesteme sau nedreptate: sa luati seam a. De aceea. Mai poti avea necazuri si din cauza ca. nu ca sa ti-o împotmolesti cu gunoiul lumii. Adevarat este ca o baza biologica a patimi lor si a urmarilor lor o formeaza si glandele endocrine al caror echilibru sau d ezechilibru functional se rasfrânge în toata fiinta omeneasca. Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti într-o vreme când poate traiai în desfrânare. 6. colo. 8. neuro-static).) 3. Si ca sa nu mai poata lucra duhurile rele.. ci si ceea ce ai lucrat în cursul saptamânii. Lucreaza Duminica. vei pierde nu numai ceea ce ai lucra t Duminica. curateste-ti tru pul tau prin post. Si mai are paguba cel ce se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap. peste vite si peste tot lucrul mâinilor voastre. caci aduce moarte. iar tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. mai înainte de a o amesteca cu ale tale. . Daca Dumnezeu n-a lucrat Duminica. caci si asupra lor atârna si apasa pacatele. iar femeia în dureri mari sa nasca". Când a fost izgonit Adam din Rai.. sau ce este si mai des. De acesti bani. dracul trufiei. De aceea. din cauza caracterului lor c onstrângator. cu faina. sa nu taiati o brazda din pamântul care nu este al vostru. Dumnezeu a blestemat pamântul: spini si pal amida sa dea si prin sudoarea fetei sa îti câstigi pâinea. da-i putin a apa sfintita. de-i patimi durere în cele iubite peste mas ura. a capacitatii lor de a strica echilibrul mint ii si de a o întoarce stricata împotriva lui Dumnezeu: dracul lacomiei. caci neasemanata este pl ata pe care ne-o da Dumnezeu. daca vei lucra. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. razboi chiar sau deze chilibru total. pe câmp. O greseala a noastra atârna asupra întregii averi. caci da Dumnezeu dupa cuvântul lui. Pentru ce? Pentru ca nu te marturisesti. Ba în gunoi. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ai ocr otirea lui Dumnezeu. caci. Iata pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania (pagubele) asupr a avutului vostru: 1. nici tie nu îti es te îngaduit ca sa lucrezi si. ba lânga o altoaie. din mâna patimasa. al obârsiei lor adamice. neuro-motor. Sfintii Parinti au numit "draci" patimile de capetenie (Sfântul Ioan S cararul în Scara numara 7 sau 8 patimi de capetenie). fa sfestanie. (. trebuie sa le si ispasesti de buna voie. Sa nu ascultati de sfatul nimanui când este vorba de cinstirea Duminicii. Si lepadarea copiilor sunt pacate strigatoare la cer. pune-ti o cruce în curte si roaga-te lui Dumnezeu sa te ocroteasca. dracul desfrâu lui. 2. 5. 450. peste tot. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. PATIMILE 447. Unii din stapâni le dracuie si atunci sa nu se mire daca i se împlineste c uvântul. Cineva se tine de vraji asupra ta. De aceea vine bataia lui Dumnezeu asupra voastra. Cineva lucreaza cu diavolul asupra ta si asupra vitelor tale si atunc i tu tânjesti si vitele tale. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. copii lepadati si îngropati ici. des i i-ai muncit nu te vei putea folosi. si alti "draci" ai nervilor. ca nu-i destul sa le spui sub patrafir.446. Stapânii au pacate nemarturisite din tinerete sau mai pe urma si nu le-a u ispasit. cine te va mângâia? 4. Un neurolog psihiatru a identificat pentru fiecare patima descrisa d e Sfintii Parinti o glanda endocrina. neuro-endocr in.

Ne-am sa lbaticit în toate partile.Instinctele. noi: o gramada de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid s i în tot mai mare sfarmare aflându-ne. pentru ca o traire în Hristos ne-ar scuti de vorba. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. Fiecare din patimile de capetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pâna l a decaderea cea mai de pe urma. Cu obisnuinta de a pacatui trebuie sa ne luptam noi. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. Trebuie. deci. dar refuzând rostul -. pe câti nu i-au adus s a-si puna capat zilelor? Care a sfârsit bine dintre betivi. aceasta le facea usoara lupta cu patimile. 454. a scopului ultim al virtutilor. împotriva a proapelui si împotriva firii întregi. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea.care a ajuns într-un fel de "adormire". care n-au vrut nicidec um sa se lase de patima lor? Dar si lenea poate face nebunii când se vede în primejd ii. ascunse cu voia. Aceasta ne înva ta cel mai bine calea lui Dumnezeu. deci. toata v iata. ca si mai mari m izerii. în schimb. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . credinta va ajung e sa se strâmbe si în tot felul sa se stinga. În cazul robiei. lacomia de putere si fumul mândriei. 458. 455. De acestia care însa sa traiasca viata în Hristos. lacomia de avere. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. fie ea omorârea de sine. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. precum si înfricosarea de urmari. si cu asta a redus la nim icul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. trebuie nascuti. cum vine. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. 451. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. prin patimi le trupului. Sunt patimi trupesti care înrâuresc sufletul si sunt patimi sufletesti c are se rasfrâng asupra trupului. desertând virtutile în sacul spart al patimil or si culegând. uneori. 457. 452. satisfacerea si rostul lor concret. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. Iata-ne. În veacurile de aur ale crestinismului. i au în ajutor propria lor mizerie. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. a mai vorbi de lupta cu patimile însemneaza sa-ti aprinzi paie în cap. Drept aceea. împotriva noastra însine. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim si nu-L mai vedem. de uitare de Dumnezeu. fie nebunia. . Calea aceasta e treaba de cârpaci. 10) chiar între crestini. oame nii au ajuns în robia patimilor. trairea în Hristos era mai puter nica si mai întinsa între crestini. când Dumnezeu a ajuns de râs (Ieremia 6. iar omul si-a pierdut libertatea. De aceea. sau decaderea firii. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. De pilda. Drept aceea. azi. desi constiinta nu doarme. Pacatul. mântuirea. nu-i dau omului lup te. prin patimi.caci de ea atârna o credinta mai luminata si. pe câti nu i-a luat de minte si s-au omorât! Bolile de pe urma desfrâului. multa si adânca deosebire a gândurilor. 459. pacea dinlauntrul nostru. rar daca se mai afla. De aceea. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. omul traieste în stare de pacat. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. e într-o sta re de necredinta. alta cale nu ramâne. 460. trebuie sa înduplecam pe oameni la o viata mai cu rata . Iata de ce si fiarele fug de om. caci între noi si El e zidul pacat ului. în veac ul nostru însa.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. 453. Împatrit gresim: împotriva lui Dumnezeu. mai aici. caci cu ce vine. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. ori cât ne-ar costa îndrazneala aceasta. ca în somn. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. pentru ca acestea primesc aprobarea. Aceasta vreme de amaraciune care ne învata minte ca sa nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întarire a sanatatii noastre sufletesti. iar dincoace de zid. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. PACATELE 456. printr-o sin gura întorsatura maiastra a vicleanului. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. Nu Dumnezeu este Cel ce nu ne mai iubeste si nu ne mai vede. fie chiar îndr acirea.

VIII. 467. trebuie sa cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseala. Acum securea sta la radacina pomilor si focul alaturea pentru toti p omii care nu aduc roada buna. Pe de alta parte. Cartea III. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. 463. 465. Caci. toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. omul. din nimic Dumnezeu a facut faptura. ca un creator al unei teribile noutati . din multa pacatuire. slujitorii Sfintei Liturghii.fara sa bage de seama ca printr-asta se înto arce. Asta e tot una cu pierderea darului lib ertatii vointei. n icidecum numele pe care îl are. iar faptura a facut pacatul. Toata vigoarea tineretii o da cui nu trebuie. caci de unde odata pruncii vavilonesti erau micuti si îi lua în gluma.care poate duce pe om pâna la starea sa se lepede de Dumnezeu si sa-I stea împotriva. Craiova. Totusi. i ar acum. le piere puterea de a obseda. de drept. ca omul a putut sa faca ceea ce Dumnezeu nu poate. Pacat aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana . pentru ca acesta sa fie împreuna cu creatia sa iubita . acum s-au f acut barbati si îi simte cum îi fura puterile. dupa ei. De aceea. Iar împlinind conditia asta. caci d eîndata ce sunt spuse. decât talazurile care bântuie marea" (Sfân tul Ioan Gura de Aur. sau chiar pâna la a nu vrea sa se mai împotriveasca. Înradacinarea obiceiului pacatuirii duce întocmirea sufleteasca si trupe asca a omului pâna la neputinta de a se mai împotrivi. ci o consfin tire a libertatii si a deciziei viciate a omului. 472. sub amara tiranie a neantului. nu e o razbunare din partea lui Dumnezeu. pâna la moarte"(Apocalipsa 12. 471. îl reclama pentru el si i se tine de urma. iar lui. Pacatul. pentru mântuirea lumii. slabindu-i puterile. Deci. Pen tru pacat Dumnezeu este foc mistuitor. cap. trebuie risipit. arsa în lumea aceasta. Valoarea unui pom o hotarasc roadele ce le face. Când avea puterile întregi n-asculta povata. ci sunt ghearele haosulu i în grumazul realitatii. le-ar întoarce lui Dumnezeu. 464. Deci. introducerea în viata a unui dezechilibru consimtit de minte. mintea slabeste si nu m ai poate stavili dezechilibrul din ce în ce mai mare care invadeaza spatiul vietii cu spectrele sinistre ale mortii pe picioare (Apocalipsa 3. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimi c. ca proprietate de drept . stapâni mintea. adica raul. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. când nu le mai are. 11). si n u si-au iubit viata lor. pacatul.balast de accident . precum si ajuto rul ca s-o împrastiem. al carui autor este. îsi da seama ca robeste vrajmasului . Daca urmeaza mereu asa. Lucrarea împotriva firii i se face omului "a doua fire" . 462. 6 1). asupri. iar batrânetea hârbuita umbla sa o de a lui Dumnezeu. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. 7). omul nu e al lui însusi. pe cei pacatosi îi închide în c hinurile haosului vesnic. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu zi si noapte si le rasc oala împotriva toate urgiile împotrivirii.firea farade legii sau legea pacatului (Romani 7. 466.în infinitul eternitatii. iertându-le din datorie. nici al altui om. 469. aceasta mamona cu adevarat nedreapta a omului. 470. 1941. De acee a. 1). Pacatul este înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. cu isprava cu tot. Faptul ca. ci al lui D umnezeu.pacatul . De acee a.461. p. prin patimile trupului. o pândire a nimicului care vrea sa înghita în sine toate câte su nt. care sc ad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire. Despre preotie. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. sunt si ei în masura iubirii. sau te desfaci de pacat sau vei fi . 468. Pacatele se înregistreaza în codul genetic al fiecaruia. Iconomii tainelor. dupa judecata tuturora.pacatul . Marturisirea de credinta fara îndreptarea vietii nu are nici o valoare. adica a haosului de tot felul si în toate privintele si poate ca pentru totdeauna. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. Asta-i noutatea grozava. i s-a s tins puterea vointei de a se împotrivi. Pacatul nu e o realitate cu suport propriu. Pacatul este o calcare a legilor vietii. jertfa neîncetata. dar nu le mai are de unde.

474. adevaratul aproape al constiint ei cazute între tâlhari. zice ca tu esti dra c. l egea. Pe lânga omul cazut între tâlhari treceau pe rând. energiile Harului care le sfinteste. Iisus. Iata o n evazuta dimensiune a crucii. o ini ma mai larga. dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat-o între sfinti. 476. cresterea lui în neamul samarineanului. ascuns. te-ai schimbat din vrajmasul lui Dumnezeu în prietenul lui Dumnezeu. 33). (caci samarineanul era de alt neam decât cel cazut între tâlhari). o mare capacitate de dragoste. A venit Samarinea nul milostiv (Luca 10. Bisericii i-a dat cheltuiala doi bani: Vechiul si Noul Testament. ca sa avem raspuns la proble ma vietii vesnice. este si angajarea omului în asemanarea cu samari neanul. pe Iisus. adica dupa trebuinta. Personalitatea are. Pogorârea din Ierusalim în Ierihon. însemneaza întrupare a lui Dumnezeu în firea de om. Pilda samarineanului nu este numai o pilda. A petrecut împreuna cu omul. pecetluind cu aceasta unul din cei d oi bani de cheltuiala. Asa-i firesc omului pacatos. pomul vietii. omul fara de pacat. au trecut pe alaturea: asemenea si levitii nu i-au ajutat nimic. Aceste energii ale chipului prind mai bine. omul fara de pacat. i-a l uat firea sa în spate (întruparea lui Dumnezeu). alearga dupa ei si face aceasta pâna la ultimul om al împaratiei Sale. adica caderea omului din starea de rai a constiintei în starea din lumea aceasta. pâna la a doua venire a Samarineanului când i se va rasplati osteneala. Cel mai greu pacat. de asemenea. A venit un strain. Iata Samarineanul. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. Amândoua tamaduiesc deplin pe om. în sta re sa ne care în spate dintre tâlhari. Dar. adevaratul nostru aproape. Noul Testament. le-a sp alat cu vin (usturimea pocaintei) le-a uns cu untdelemn (celelalte Taine). datorita înzestrarii suf letesti mai puternice. cu vin si untdelemn. 475. Într-o persona litate chipul lui Dumnezeu este mult mai puternic si mult mai limpede. Talan tii sunt talente. ranita si mai moarta de tâlharii cei din gând. izvorând din Hristos. îi ca uta. E destul sa ne gândim la Sfântulita de la Arges. Când crezi despre tine ca esti drept. 477. o vointa mai puternica. ca niste antene mai bune. ai închis toate posibilitatile tal e de desavârsire. ca de pilda o minte mai stravazatoare. Din momentul în care cunosti ca est i pacatos. spalându-i ranile. Legea si prorocii. precum si ce le doua testamente Legea si Harul. o ingeniozitate înascuta. a dat Bisericii grija de om. cînd îi lovesti dracii. neputincioase: Legea si p reotia Vechiului Testament. vesnic fara iertare: starea omului împotriva adeva rului. este totodata si revelat ia misiunii viitoare a Bisericii. Acasa. Iata adeva rata împlinire a legii în iubire. Iata cu cine sa fim asemenea si ce sa facem. 473. iar altii si câte cinci. PLACERILE . 480. curatite cu asprimea pocaintei. Pacatosii au un prieten. Personalitatea este o înzestrare sufleteasca neobisnuita. Când stii ca esti pacatos. o memorie m ai buna. energii de lucru. est e semn ca Cel desavârsit este lânga tine si constiinta ta striga diferenta între El si tine. l-a dat în grija Bisericii. Toti cres tinii au sigur câte un talant. PERSONALITATEA 478. de facut calea de la chip la asemanare. om de alt neam. povatuitoare la pocainta aspra ca vinul pe rana si Harul celor sapte Taine .ars cu pacat cu tot. ca slujitorii ei sa poart e grija de dânsul. Dar a doua zi dupa Înviere. care l-a luat pe cel ranit si l-a pus pe dobitocul Sau. când esti convins de nedesavârsirea ta. Ceea ce. Toata bataia de cap cu omul si tamaduirea constiintei sale o are Biserica . i s-a apropiat de rani. personalitatea ar putea strabate calea într-un timp mai scu rt sau ar putea realiza o neasemanata asemanare. Cel cazut între tâlhari a fost încredintat Bisericii. neputând sa-l ajute. o copilita numai. ca un untdelemn ce unge ranile. din neam în neam. dar unii au si câte doi. Prietenul pacatosilor asteapta pe toti cei ce au sa se mântuiasca. PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 479.

483b. dar chiar pentru ei ivirea antihristilor . coborând din cer uri.ca si asta e ponosul blestemului. ia r la acestea se ajunge. ci pe cunostinta de Dumnezeu si pe curatia inimii. ei ca re stapânesc peste oameni. cea din curtea lui Pilat si de pe dealul Capatânii. 486. daca mai avem inima prinsa de ceva de pe pamânt. pe care dragostea L-a coborât din Cer între oameni. Matei 7. are draceasca putere sa desfaca pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o întoarca sp re placerea a orice altceva afara de Dumnezeu. pe când cu lacrimile te curatesti pe tine si-i folosesti si pe altii. Sa renunti la placerile tale spre a face bucuria altuia. ce a din urma stradanie a lui Dumnezeu în persoana. caci e adevarat: nu e dupa fire sa i ubesti din toata inima pe cel ce te ucide în tot felul. Totul e sa te învoiesti asa pentru Dumnezeu si El îti ajuta. si-si bagara neamul sub r otile blestemului. stapânitorul lumii acesteia înca ne mai tine legati în împara tia lui. iar altii ziceau ca ar trebui sa cumparam cu aur ocarile si necazurile ce le patimim de la oameni. asta mândria n-o poate face. spre neîndurata moarte. nu numai fiindca te face din rau. care face viata neamurilor cu putinta. 483a. De aceea. Stie vrajmasul ca placerea pamânteasca. pâna li se moaie oasele trufiei. "Bucuria minunilor te poate pierde în slava desarta" (cf. pentru care ostenise Dumnezeu cu ei atâta amar de vreme. nu afla între iudei decât fapta cea mai ucigasa a lor. 487. 489. Cu fapta aceasta ucigasa. iata spunem ca ea lucreaza revenirea oamenilor la nerautatea pruncilor. sa vie în genunchi înaintea unui simplu preot si sa-si însire toate faradelegile si necazurile lor?! Nu. plângând. Singura rezolvare. Cu puterea de a izgoni duhurile cureti pe altii si te poti primejdui pe t ine. pâna la cel mai de pe urma. Iisus n -a pus accentul pe minuni. iud eii Îl rastignira pe cruce. Crinul Bunei Vestiri. povârnita iremediabil spre plata pa catului. A cesta e întelesul si capatul acestei judecati milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fara margini. întoarsa de la toate pacatele spre Dumnezeu unul si spre to ti oamenii. nu po t sa vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plin a de "stiinta" si afumata de mândrie. mai ales. 2223). pe care si-l vor pune rege. binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte. Placerea e momeala cu care "hotul" înseala pe om sa se pogoare din Ie rusalim la Ierihon. ca sa scape pe fi ii Sai de judecata cea aspra. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. prieten al Lui. Prin urmare. Pocainta trebuie sa fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. bun. a dreptatii dupa fapte. de orice fel. Cum sa poata veni. POCAINTA 485. pe care s inguri si l-au cerut peste urmasi. ei iesira din destinul lor. Trebuia re-crearea acestei zidiri. 482. 25). ci si pentru ca un lucru asa de mare e acoperit cu chip smerit. Pe când în Cartea Vietii se scriu. Poate tocmai pentru ca e asa de smerita judecata aceasta milostiva.481. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine. Mila cea fara de margini a Tatalui. Blestemul acesta îi zoreste sa ia în brate pe tot i antihristii vremurilor. ei care stiu totul. pentru cine umbla dupa ea. Pâna la plinirea vremii atârna peste ei blestemul pe care si l-au cerut în curtea lui Pilat: "Sângele Lui asupra noastra si asupra feciorilor nostri" (Matei 27. sa vie de buna voie la smerenie. sa le faca o judecata milostiva si fara nici o înfricosare si iarasi sa-i împace cu Sine. Mare este Taina pocaintei. PLÂNSUL 484. POPORUL IUDEU 488. de vreme ce dragostea noastra catre Dumnezeu înca n-a ars si ata aceea. nu vor scapa de primej dii. pe Fiul Sau Cel Unul Nascut. Le va sosi si vremea aceea mult dorita. cea din urma dintre masurile ce m ai ramâneau. di n vrajmas al lui Dumnezeu. Toti cei ce umbla dupa placeri. le trimite. Prin poporul iudeu era prevazuta era crestina. de cele mai multe ori. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau si le cuprindeau pici oarele. ei dau de asprimea dreptatii care-i fierbe în ze ama lor. De aceea sunt urâti de toate neamurile . ci e mai presus de fire. faptele pe care le-ai facut plângând.

dar fara idealul care i-a parasit. ca unii ce n-au aflat comoara. 490. 501. c are se retrage în simtiri. Astfel. dar nu-l vor afla" (Amos 8.. PORUNCILE LUI DUMNEZEU 494. ba si talantul de negusto rie l-au îngropat în pamânt. POSEDATII 496. Se salasluieste Hristos. tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii. Toata tragedia acestui popor. la dezechilibru. patimile. Când se vor convinge de aceasta. De aici puterile potrivnicului. desi Lui nu-I trebuia. Evreii urau de moarte stapânirea romana. Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbeste! 491. ci de auzit cuvintele Domnului. Si ei se vor clatina de la o mare pâna la cealalta si de la Miaza-noapte la Rasarit. Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi. E prima porunca de stapânire de sine. pentru ca slabeste în om puterea de revolta a supra-omului. e o mare lectie a lui Dumnezeu pe care o arata neamurilor crestine pâna la sfârsitul zilelor. Si Iisus a postit 40 de zile. nu se vor mântui. care pazesc viata curata si dau viata celui ce le împlineste (Neemia 9. El nu stie si nu recunoaste . Neam fara Dumnezeu. Neam fara înviere. deci pricinuiesc aceeasi i storie. Ei n-au înteles ca de aceea petrec acele "zile fara numar". 497. Cosmarul acesta al lor s-a marit cu veacurile. creatia sa. POSTUL 498. e rau dispusi ca sa apeleze la oricine. voia sa scrie osândirea crestinismului pe toate gard urile. Ei a u ramas dincoace. Neam fara semn. cautând cuvântul Domnului.Semnul Sfârsitului! 493. sa u desteptarea puterilor sadite în noi la a doua nastere.e un destin blestemat. fiind nepatimas. 499. numai si numai ca acestia sa-i scape de cel mai îngrozitor cosmar al istoriei lor: Iisus. Au facut-o si pe aceasta. pentru asta nu trebuie sa fii prooroc deloc. Exemplu: Nietzsche. se silesc sa în valuie si sa prinda vointa din nou în mrejile sale. zile de fo amete: "Nu foamete de pâine si nu sete de apa. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. car e-l scot clinic dintre oameni. Postul e vechi si începe odata cu omul. izgonind afara pe satana. încât pr etutindeni dau de Iisus. Pentru ei Iisus a trecut pe cealalta parte a marii întelesurilor. Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit sufletul cu rug aciune si post. sau în altarul inimii . de proportiile lumii. Plata îi asteapta. trezirea la viata cea dup a Hristos si Duhul Sfânt. nu vom avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumea sca precum ca I-am împlinit poruncile. Aceleasi fapte aduc aceleasi urmari. Si aceasta o vor face. Neam împotriva lu i Dumnezeu. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. vor veni înfricosati la cre dinta crestina. r evoltat împotriva lui Dumnezeu. au fost în stare de data aceasta sa se faca aparatorii cei mai ascutiti în slujba celor mai mari dusmani ai lor. 500. 11-1 2). dupa expresia Parintilor. Vor îmbr atisa pe omul trufiei absolute! Omul care în numele sau se va proclama Dumnezeu! A cela-i Antihrist . În acest adânc al mintii. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au facut ei. Lucrarea poruncilor. Deci cei ce ajung la hotarul mortii în nelucrarea poru ncilor. iar acela n-are nici un motiv sa se supere t ot asa si noi fata de Dumnezeu. Nu le-a ramas d ecât aruncarea lumii în Apocalipsa. Asa vrea Iisus sa ne însusim împlinirea poruncilor: precum nu multumesti servitorului tau care te serveste. Adân cul fiintei noastre se îmbraca în Hristos. si vor cutreiera pamântul. roman ii.. 495. Mai sunt si cazuri când posedatii sunt filosofi. punând postul începatura a vestirii Împa ratiei lui Dumnezeu. Cu trupul nu putem trata decât prin post. dar ca sa termine cu Iisus. Dumnezeu se gaseste în poruncile Sale si prin porunci vine la noi si pe noi ne stramuta în Sine. 492. precum si întors: prin faradelegi se strecoara vrajmasul si aj ungem de-o asemanare cu el. . Nici portile iadului nu le-au putut ajuta sa scape de El. poate ajunge la criz e. 29). Temeiurile mai adânci ale postului si rugaciunii le gasim la Botez. ce se vrajmaseste de moarte cu Iisus H ristos.

ci o lasa sa-si faca de cap. Sarea pamântulu i o vor calca-o oamenii în picioare si asa vine ca: "Si preotului i se va întâmpla ca . Caci scrie: "Dormind oamenii. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din Tai na casatoriei crestine. prin viata lor. din amândoua partile. iar sa fim drepti: neavând cum sa vi na altfel decât prin nastere din trupuri pamântesti în care misuna pornirile faradeleg ilor ca serpii si rod înclinarile patimilor ca viermii. nu de pâine. altfel mustrarea lor învinge. Zice un filosof: e destul sa primesti în minte o singura prejudecata. zice Ioan Scararul. Caci El e Cel ce uneste obstea laolalta. prin Sfântul Sânge al Mântuitorului. 502. Preotia Bisericii urmareste ca nici unul din fiii Tatalui sa nu se înv rajbeasca în sine însusi. PREJUDECATILE 505. dimpotriva. în loc ca ei sa biruie lumea. ca o noua filiatiune. cea nemater ialnica de la tarâna se subtiaza si se curata. sigur ca ei vor fi covârsiti de mostenirea aceasta si nu-si vor putea îndeplini fara umbra trimiterea lor de l a Dumnezeu. 511. cu aceeasi datorie ca Pavel. darul lor e de la Dumnezeu. Dumnezeu îti vorbeste. ci te cheama Domnul ca sa-ti stramuti viata ta de om. ca sa nu cada din milostivire sub strivirea dreptatii. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. oricât ar crede ca într-însul salasluieste Duhul lui Hristos. Preotii vremurilor noastre. Preotia este. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. Acesta este u n semn de primejdie. 507. Larma vietii si galagia grijilor desarte striga oamenilor în urechi ne voile lor pamântesti. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. covârsitor de mare dar! Oare de ce nu-l pricep oamenii? 512. 503. Milostivul. pâinea cea din Cer. Dumnezeu te cheama... Ca firea lor pamânteasca mai da uneori prilej de sminteala. Ochii vad lucrurile. Prin ei. le rânduieste si chemare dinafara prin glasul s lujitorilor Sai. nu vor lasa poporul sa creada si asa se vor salbatici oile asupra pastorului si vor fa ce bucurie lupilor. în întindere si în adâncim e. deci nimeni nu se mântuieste razletind u-se de Biserica. Oamenii abia mai aud cele de dincolo si li se par departe: surzenia tot m ai mult se întareste si chemarea lina nu se mai aude. oricât ai fi de pacatos. Dumnezeu te i arta. ca sa-ti pui nadejdea în om. PREOTII 506. ca mintea fii nd netrupeasca. copiii. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. 26). 509. de la trup se spurca si se întuneca si ca. Mare. POVATUITORII 504. 7). nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. Sigur ca acestia. ca sa nu-i piarda în faradelegile lor. fiindca. Prin preoti nu te cheama omul. Preotii au grija de-a îndupleca pe oameni în vremea rânduita întoarcerii. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". Postul l ucreaza si asupra acestora. în mocirla us cata. prin iertarea lor. Un organism topit cu postul nu mai are putere sa schimbe convingeril e constiintei. E bine ca povatuitorii sa graiasca totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos. prin graiul lor. vor sovai în hotarâri (Isaia 28. Chemarea le este învaluita. sau sa se rupa din obste si din duhul dragostei lui Hristo s. ca în fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojana si smeriti înt ru mustrare.convingeri. A osândi pe preoti e lucrul cel mai usor si cel mai fara rost. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. E lucru de mirare. Biserica însira printre pacatele mintii si prejudecatile. mintea vede gând urile. 508. Lor li s-a dat marele dar s a ierte în numele lui Dumnezeu. porcii patimilor nu mai vin sa se scalde. Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii. În jurul lor se va întari întunerecul a toata nestiinta si va începe foametea. ci de Cuvântul lui Dumnezeu. De aceea. De aceea el trebuie uscat. Dar Dumnezeu. 25). e sfânt. biruinduse de lume. Preotii poarta preotia lui Hristos. dar nu convinge. ca apoi sa nu fie prapastenie la care sa nu ajungi în chipul cel mai logic cu puti nta. 510. încet si cu socoteala. mai tare decât le striga glasul constiintei trebuintele lor ve snice. Sa fim drepti: slujba preotilor e sfânta.

. care trece peste taina pocaintei. în care se încurca sufletul multora. Fratilor. Fiul Omului. Este un duh vrajmas care întuneca mintile oamenilor si îi rascoala pe un ii împotriva neputintelor omenesti ale pastorilor. Om ul se întuneca dinspre adevar si ia ratacirea de buna. 516. ca primeste sageti din amândoua partile.. înduplecând spreolalta amândoua partile. Ioan. le pune înainte neputintele oamenilor. având smerenie mincinoasa.si poporului" (Isaia 24. 513.. dar multe nu. slujitorii Sfintei Liturghii. Acestia din anumite "motive" nu vor sa asculte de preotii Bisericii. Unii se trezesc ca au trait în ratacire. j ertfa neîncetata. Iconomii tainelor. Ioan Gura de Aur. zi si noapte si le ra scoala împotriva toate urgiile împotrivirii. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. arata o evlavie neobisnuita: marturisind pe Hristos. asa cum sunt. 11). batând metanii. de Dumnezeu asculta. 3. 2). decât talazurile care bântuie marea" (Sf . indiferent de neajunsul lor de oameni. administrata valid exclusiv prin p reoti si arhierei. din neascultare. cum s-au dat. Despre preotie. stergându-le cu darul datoriile agonisite diavolului. de altfel. vedea-vor sfârsitul înteleptului. si n u si-au iubit viata lor. p. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. iertându-le din datorie. 2. 514. Dar. PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 518. Pretind ascultare de la oamen i pentru ca "Dumnezeu" i-a trimis sa spuna la lume lucruri de care îti tiuie urech ile. Proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de o îndrazneala nemaipome nita si palmuiesc smerenia. Multa paguba face un preot în averea de pacate a oamenilor. De aceea. 61) . Se dau pe sine de ceva mare. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu care scad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire (pacatele). cu toate acestea. Preotul. acoperindu-le darurile si harurile. 4. ba si Sfânta Împartasanie luând-o!. 515. fiindca au pacate. Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt întregi la minte: 1. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o)." (Întelepciunea lui Solomon 4. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. 8. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu. Cartea III. Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni. neascultând învatatura dreptei credinte si a vietii în Dumnez eu. Fac pe proorocii si împrastie spaima între oameni. Adesea au "graire în duh". 6. VIII. toti ereticii (r atacitii) vremurilor pe care însa i-a afurisit Biserica. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. si pe om si pe Dumnezeu. arsa în lumea aceasta. de toata starea asta rea a lucrurilor are sa d ea seama si poporul. 16-17) . nevrând sa-i piarda din g heare. Fierb de mânie când nu sunt luati în serios. 7. Si asa îi duce de minte. a prea multor oamen i: cercul ratacirilor. Multe proorocii li se împ linesc. dându-se pe ei de ceva mai mare: Ilie. Asta atârna de puterea de stravedere a "duhului" care le spu . Nu vor nici în ruptul capului sa-si controleze prin preoti cele auzite d e la duhul lor. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. Drept aceea. prin sfintele soboare. pentru mântuirea lumii. Dreptul Judecator si asa mai departe. 5. sarutând icoane le. mai p resus de Biserica si sfinti. 519. 1941. De ace ea. fiindca cei ce asculta de preotii e i. Vrajmasul. 517. si-ti îngheata inima auzindu-i. si în general dreptul. iar ei sunt înselati. Craiova. Cad la lauda. cu "duhul" care îi poarta si îi învata. sunt si ei în masura iubirii. îsi strica mintea cu parerile lor. pe Maica Domnului. 9.. facându-si si Sfânta Cruce. si jurându-se ca-s oamenii lui Dumnezeu. Iisus nu a avut nici un pa cat si. cap. ale slujitorilor legali ai Bisericii . sa-si faca singuri "credinta". cu toate acestea. de care prin amagire au ascultat. De mul te ori dreptul o pateste. dându-le impresia ca nu sunt obli gati sa asculte de ei (de preoti). Hristos. Asa se cufunda în pacate. ascultati de Biserica. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. capitalizate în om. caci toata decaderea e de la parinti începatura. ce putini L-au ascultat! Este un cerc vicios. Câte unii. pâna la moarte "(Apocalipsa 12.

vrajmasul mântuirii oameni lor s-a iscusit tot mai mult în rele: a scornit si el corabii si cu ele da târcoale peste apele potopului. 523. Iar cine L-a si vazut pe Domnul si neasemanata-I Cruce. 1947. ca sa culeaga el pe cei ce-ntind mâinile sa scape. . 11.2. Dar asta nu e proorocire.ne ce le spune. îngaduind Dumnezeu. Capete despre dragoste. desi scrie: "Asa sa va rugati" (Matei 6. pândind si alergând dupa fiecare ins. 10. Înselaciunea e usor de pri ns: corabierul vrajmas si hristosii mincinosi nu au crucea pe catarg. (C u amagirea ascultarii pâna la ucidere de om. Pentru ei. mai mult pe ei însisi decât pe Dumnezeu. pâna la sfârsitul lumii. 24). iar înlauntr u nu au cele sapte Taine. întrucât oricare din hristosii mincinosi. Ta lmacesc gresit. vol.) Prin urmare fiind asa de saritori cu ascultarea si credinta la povetele "duhului" lor. ucigasii dreptilor. p. luat în parte. într-un sentiment de liberare. Si aceasta o face mereu. Raspunzând celor ce se tin mai presus de Biserica si sfinti. arde puterile raului si straluceste cu lumina dumnezeiasca pe smeritii Sai urmatori.) umbla nevazut de oamenii cu ochi de lut. 525. care li s-a facut pâna acum în peste 800 de hri stosi mincinosi (Matei 24. de cum pe oamenii lumii. Sibiu. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului.77). Nu-i blândete pe chipul lor. care de fapt sunt diavoli. sunt o adevarata primejdie pentru oameni. ed. Caci pâna acum nelegiui tul a scornit peste 800 secte (800 în 1946. adica sa-si depaseasca constient conditia sa umana . cea din iubirea de oameni. luntri sau biserici m incinoase. iar Finees a si facut a ceasta si i s-a socotit acestuia râvna pentru Dumnezeul sau (Numerii 25. Asta nu se poate tacea. ace ea e Biserica lui Hristos . pe care înca o tot duce printre oamenii ce-L pa lmuiesc cu ura de fiara pâna la sfârsitul veacului de-acum. întemeindu-se pe Sc riptura ca si Avraam a fost în stare de o atare ascultare. bineînteles -. care aprinde lu mea. 7-13). Daca simtim suferinta fara asemanare a lui Dumnezeu Mântuitorul nostru . ce se întorc Acasa.s ub actiunea harului de sus. mergând grabit spre cea mai de pe urma sfarmare si sarire a mintii. poate vedea înca de aici arvuna desavârsiri i sale. nu e fiul Tatalui. decât a-l desavârsi. ci ne pazim si îi învatam si pe altii sa se pazeasca si ne înfricosam cât de gr oaznic si-au taiat mintea în Scripturi (2 Petru 1. caci acesta-i f ocul azvârlit de Dumnezeu pe pamânt (Luca 12. 520. ca o înviere din morti. Când cineva se încumeta sa se lase în conducerea Providentei. ca pe Pavel" (Sfântul Maxim Martu risitorul. pri mii calatori la iad cu Scriptura în mâna. În numele "dumnezeului" lor sunt în stare sa omoare om. Nu -i ocarâm. În preajma lor simti tulburare si primejdie. chiar si pe pustnici. în toate v remurile. teroristi ai sufletelor simple. Unul ca acesta traieste ca un dezlegat de viata si nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic. dovada ca nu-si lasa ucenicii sa zic a "Tatal nostru". 49): pârjolul dragostei. lamurindu-l ca aurul. a cercat vrajmasul pe multi. Astfel. dar scui pa Biserica. hris tosii mincinosi îsi scot ucenicii dintre fiii Tatalui si-i fac fiii pierzarii. s i neavând odihna pâna nu-i aduna pe toti Acasa. în fiecare ve ac de oameni. în care pe multi îi ia de minte si-i duce cu el. întrebându-i: Nu dupa scripturi (Ioan 19. Iisus Hristos. Dumnezeu-Omul. 3000). pe care-l cred ca e Hristos. îngaduie Dumnezeu amagirea nelegiui ta a Satanei (2 Tesaloniceni 2.I.Cel cu cruce . 12. Sar de la un lucru la altul si leaga lucruri fara nici o legatura. pentru fiii pierzarii. dupa trecere de vreme..peste puhoaiele pierzarii. 7) a u rastignit ei pe Dumnezeu ? PROVIDENTA 522. unul ca acela sare ca ar s din orice iubire conservatoare de sine si se roaga. Înselaciunea e si mai vadita. Prin urmare. strigând sa aiba în lumea acea sta soarta lui Dumnezeu. e destul sa le aducem aminte de înselaciunea în care au cazut iudeii. printr-un el an de iubire de Dumnezeu. 20). 524. "pâna-i va prinde pe toti cei ce se vor mântui. 521. strâmba adevarul si se propovaduiesc din Scripturi. 10). (. 9). cautând mereu pe fratii Sai (Matei 28. caci multi dintre ei au fo st pe la casa de nebuni sau vor trebui sa se duca. Filocalia. Dorul lui Dumnezeu dupa cel mai mare pacatos este neasemanat mai mar e decât dorul celui mai sfânt om dupa Dumnezeu. ca unul ce n-are învelitoarea trupului si de aceea prinde cu oarec are vreme înainte cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. aceasta curateste si viata noastra. acum cca.. 10).

Timpul, cauzalitatea, lumea, viata si toate vamile cunoasterii, pline de chinul contrazicerilor, ramân la pamânt, ca o gaoace de ou când iese din ea un pui viu sau, când dintr-o omida paroasa - trecuta aparent prin moartea unei crisalide - i ese si zboara un fluture în culorile curcubeului. Asa suntem si noi în conditiile vietii acesteia, o candela cu untdelemn si fitil, dar înca neaprinsa. 526. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt, ca avem o înrudire cu Dumnezeu, ca locuieste chiar în structura noastra spirituala, ca suntem în pragul liberei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi p e placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu conceptia crestina despre lume si viata. 527. În cazul când omul cel vechi mereu se obrazniceste cu "drepturile" sale biologice asupra omului ceresc si biruie, atunci, deosebirea celor doua naturi c are traiesc întretesute în noi, ajungând într-un contrast nelimitat, Duhul lui Dumnezeu Se retrage din om si vin pedepse colective multiple asupra vietii pacatoase. Asa avem motivarea potopului: "Nu va ramâne Duhul Meu pururea în oamenii aces tia, pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa fie o suta douazeci de ani" ( Geneza 6, 3). De asemenea, perversiunea sodomiei, care "striga înaintea Domnului" (Geneza 19, 13) a atras asupra Sodomei si Gomorei prapadul focului, care a ars p amântul 400 m sub nivelul marii, formând Marea Moarta, radioactiva pâna astazi. 528. Toata cararea de la porunci la cunoastere, de la ascetica la mistica , nici un pas nu o facem singuri. 529. Dumnezeu vrea sa stavileasca navala anarhiei în faptura, însa, respectând libertatea omului, nu poate, decât daca va câstiga si convingerea omului pentru inte ntia Sa. Pe drepti îi are câstigati pentru aceasta cauza. Pe nedrepti, pierzând acesti a libertatea lor - de vreme ce robesc pacatului - nu-i mai poate câstiga prin libe rtatea pe care n-o mai au, de aceea pentru acestia nu-i mai ramâne decât sabia. Prin sabie se întelege aici: asprimea dreptatii, legea, autoritatea, stapânirea, pedeaps a, pâna chiar si pedeapsa cu sabia. 530. Iubirea si sabia lui Dumnezeu lucreaza neîntrerupt si deodata între oame ni: pentru fiecare, dupa cum îi trebuie; asta nu numai fiindca oamenii sunt ameste cati, dar si pentru ca fiecare ins îsi are vremile sale când îi straluceste milostivir ea, precum si vremi când îl prigoneste sabia - ca sa vie iarasi la starea de milosti vire. 531. Dumnezeu taie para focului în doua; cu puterea arzatoare, dar nelumino asa arde pacatosii, iar cu puterea luminoasa, dar nearzatoare straluceste pe sfi nti. Asa ca pe unii îi lumineaza nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor; iar pe altii îi arde neluminându-i, întunecati si la întuneric, în vecii vecilor... 532. Multi oameni, mai puternicii veacului, sunt refractari propovaduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor, cel acoperi t cu pretul vietii. 533. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca tuturor Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. 534. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se ciocneasca de Iisus. 535. Providenta bate timpurile în functie de om. Iar fiindca omul are dorul exceptional al fapturilor spirituale, al libertatii deciziei si timpul are o fu nctie variabila în Providenta. 536. Stiind Dumnezeu slabiciunea credinciosilor si desfrâul rautatii, mai i ntervine din când în când cu întâmplari înfricosatoare între oameni. 537. Dumnezeu nu pedepseste toate relele aici si imediat, precum nu raspl ateste tot binele aici si numaidecât. 538. Daca Dumnezeu ar pedepsi toate relele aici, ar putea însemna ca lumea aceasta este singura care exista. Daca ar pedepsi toate relele imediat, ar însemna ca se teme de puterea raul ui, care nepedepsit imediat ar putea periclita stapânirea lumii. 539. Daca Dumnezeu ar rasplati tot binele aici ar însemna acelasi lucru, ca exista numai lumea aceasta. Daca ar rasplati tot binele imediat ar însemna ca sufletul exista numai în lu

mea aceasta, în care Dumnezeu trebuie sa se achite urgent de îndatorirea ce i-a facu t-o omul. Ca uneori Dumnezeu pedepseste raul si uneori rasplateste binele, este ca sa stie ca raul se pedepseste si binele se rasplateste. Daca o face rar în lumea a ceasta este semn ca o trece sigur în cealalta. 540. Daca Dumnezeu uneori nu pedepseste raul este ca asteapta pocainta pa catosului. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului este semn ca-i lucreaza rabda rea. În amândoua cazurile Dumnezeu asteapta sfârsitul omului, în ce sfârseste omul, fie ca a fost multa vreme bun, fie ca a fost multa vreme rau, cele de pe urma au ultim ul cuvânt. 541. O rasplata aici si imediata pentru toate faptele ar dauna libertatii omului. Raul nu s-ar face de frica pedepsei, iar binele s-ar face din interesul r asplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti. Iata, prin urmare, la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vr ea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la sensul lor metafizic cel ascuns în Dumnezeu, car e este Duh, este iubire si Adevar. Si aceasta fac si oamenii liberi si cunoscuti si lor însisi ca atare. PSALTIREA 542. Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau înv ataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. 543. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumn ezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pac atelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii ome nesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toa te potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor. RAPORTUL CONJUGAL DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 544. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 545. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Instinctul barbatului vrea mereu femeia, ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Instinctul femeii însa e maternitatea. Copilului, pâna se desprinde de mama, îi trebuie doi ani, deci, dupa rânduiala firii, trebuie sa fie l asata în pace. Deci, ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia, facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa, cautând sa scape de rostul firii sale, sau o va face crim inala, punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare, sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38, 9), pazind-o de rostul zamislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Altii recurg la sterilizare, altii la aventuri, sau la lupanare. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2, 15), ci o va osândi cu ucigasii si curvarii, printre care si el de asemenea va fi (Apocalipsa 21, 8). Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational, prin pute rile rationale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. Si iarasi, si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare, saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. 546. Placerea, cautata numai pentru ea însasi, cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului, pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le; ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. 547. De ce nu-s parintii la fel de grabiti si cu însurarea baietilor, pe cât sunt de grabiti cu maritarea fetelor? Fapta lor gresita încurajeaza tainuit si pe fata frauda neomaltusiana - onania cu femeie, fereala, pazirea - ceea ce e o pla ga de o nebanuita întindere în toate mediile sociale. Iata ca, dupa scurta vreme, se arata si pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburari grave ale s anatatii, fenomene dureroase ale pântecelui, tulburari îndeosebi nervoase si mintale

, cu desavârsire necunoscute nici chiar medicilor. Asa zic medicii. De la pântece du rerile se întind la rinichi si în josul pântecelui, uneori în membrele inferioare. Durer ile se stârnesc si cresc în vremea mersului, în vremea ridicarii si asezarii pe scaun, a ridicarii vreunui lucru si peste tot în vremea intimitatii - lucru care aduce u neori grave neîntelegeri conjugale. Deodata cu durerile acestea, apar tulburarile nervoase, care schimba profund starea psihica si mintala a bolnavelor. Caracteru l schimbator ajunge iritabil, irascibil pâna la exces. Din nimicuri, explozii viol ente, furii, adevarate sincope ale judecatii, care nu mai pot fi înfrânate sau stapâni te. E un adevarat dezechilibru umoral, care face biata victima sa treaca de la e xplozia violentei, pâna la tristetea si melancolia cea mai profunda, si uneori, pâna la ideea sinuciderii. Asta-i frauda si isprava. De aceea nu tacem, ci demascam, împinsi de mila si de stiinta. 548. Într-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succes iv printro faza de congestie intensa si o faza de slabanogire brusca, ce stabile ste cursul regulat în circulatia sângelui. Actul conjugal falsificat, neispravit, fa ra concluzia naturala, lasa sa persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Urmeaza o tulburare a nutritiei tesuturilor, pe urma alt erarea lor anatomica. 549. Multimea firisoarelor nervoase ale plexului hipogastric, firisoare c are pleaca de la uter si se unesc cu sistemul cerebro-spinal, îndura apasari, irit atii, care, la obârsie sunt dureri locale, dar cu tulburari reflexe la distanta; i ar cu vremea, arunca pe bolnave în plin domeniu psihiatric. 550. Congestiile acestea cu repetitie produc alterari intense si profunde în sânul tesuturilor, care-si pierd functiunea lor normala. Asa se instaleaza, cu v iclesug, sterilitatea definitiva, incurabila, dupa câte o lunga perioada de steril itate voita. Atunci în zadar mai doresti copii, mugurii vietii, caci firea te pede pseste cu aceasta cruda întoarcere a lucrurilor: îti califica fapta si îti condamna ne amul la moarte. Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. Asa se stinge nea mul... RATIUNEA 551. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii, cataclis mul în fata, puterile raului dezlantuite, nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine, în tine, care stavileste haosul, iar pe tine te creste mai pr esus de om, împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. 552. O iluminare a ratiunii, datorita "locuirii" lui Hristos în suflet, nu este de nici o mirare, întrucât Iisus Hristos este numit înca în terminologia greaca: "l ogos", Cuvânt, ratiune absoluta a lui Dumnezeu. RABDAREA 553. Cu aratarea rabdarii suntem datori în primul rând pentru ca, mai înainte d e a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mântuirii, faceam si noi ale lumi i, umblând în faradelegi si chinuind pe altii si, astfel, ne-am bagat datori; deci a cum trebuie sa platim ale noastre cele de atunci, ca pentru rabdare sa dobândim mânt uirea de la Dumnezeu. Asa trebuie sa platim acum cu durere cele ce le-am facut o dinioara cu placere. 554. Cei ce biruie lumea (1 Ioan 5, 4) nu sunt nicidecum o adunare de nep utinciosi, o turma de inactivi, oricât s-ar parea rabdarea raului o slabiciune a b inelui, ci ei sunt ostasii Împaratului, care prin rabdarea Crucii a biruit nu numa i lumea, ci si toata stapânia mortii. Mântuirea e cununa acestei biruinte. Iar despr e nevointa care dovedeste rabdarea si credinta sfintilor (Apocalipsa 13, 10), pu tem spune ca e singura cale îngaduita si în stare sa mistuie puterea raului si sa o faca fara rost si fara vlaga în lume. 555. Rabdarea raului sau umilinta, în credinta lui Dumnezeu, este cea mai u riasa putere asupra raului în lumea aceasta. 556. Chip de umilinta desavârsita ne-a dat Mântuitorul pe cruce: El, Fiul si slava Tatalui, Dumnezeu adevarat, nu S-a împotrivit, ci a primit sa treaca prin ce a mai de pe urma umilire cu putinta pe pamânt, caci stia ce putere are umilinta. R abdând batai, scuipari în obraz, cununa de spini, piroanele si spânzurarea pe cruce, i ar peste suflet hulirea celor faradelege, toate acestea înca nu erau crucea cea ma i grea; pe aceasta o avea la spate. Crucea cea mai grea, pe care era rastignit c u fata, era neasemanata durere a milei Sale fata de oameni.

I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". ca sa nu cadem în întristare. Firea perversa si firea curata. Iar. RAUTATEA 567. 562. dar are pedeapsa. care chinuieste firea. 566. care crede ca are dreptate. Multi tirani s-au îngrozit de rabdarea mai presus de fire a sfintilor. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa de necaz si se schimba în buc urie. prin a marturisi si ei pe Hristos. 12). Rautatea a înfrânt pe Dumnezeul iubirii. 560. ci pentru "vinovatia" de a fi crestin. ci trebuie timp si rabdare. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. Desi Dumnezeu n-a revelat o Scriptura împotriva Sa. când vrei sa te apropi si sa slu jesti Domnului. deprinderea rabdarii începe cu ocara. Scriptura a prevazut de mult cenzura împotrivirii zicând: "Fiule. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. Rabdarea mai este si nevointa. De aceea. Nu le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare în lucraturile lor. 22). Cine rabda (îndreptarea) pâna la sfârsit se va mântui (Matei 10. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. pentru ca nu se poate schimb a în bucurie nicidecum. Iisus a tamaduit orbirea ochilor. Prin rabdarea multor nestiuti de oameni. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. Nimic mai greu. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. care a introdus-o în fire. de asemenea. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat " sa-l manânce. 565. desi comprimat dar capabil sa-si recâstige dimensiunea paradisiaca: miezul capabil de Har. data si mieilor. sa-ti pregatesti sufletul de ispite" (Cartea întelepciunii lui Sir ah). Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. acestea au obicei ul sa-l arunce în deznadejde ca sa paraseasca lupta. nu are iertare. formalismul iudaic a întors-o împotriva lui Dumnezeu. Sfântul Pavel de asemenea ne previne: "Toti cei ce vor sa traiasca cucer nic vor fi prigoniti" (2 Timotei 3. Începutul trebuie întar it cu rabdarea. 559. decât rabdarea cu dragoste a necazurilor. de salbaticie. Rabdarea este o conditie a mântuirii. atotputernicia si dreptatea lui Dumnezeu. nici Iisus. rautatea. Atâta am înteles din taina rabdarii sfintilor. Aceste forme ale relei vointe au înfrânt si pe Iisus. 558. mai periculos decât sa te lupti cu îngustimea si cu form alismul. 563. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecatii. Orbia rautatii nu are leac. Acesta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. împotriva ei. fata de lupul care se afla mai la deal. cu conditia ca sa nu fie pentru vinovatii. e descojirea firii de absurditate. cu puterea Bisericii vazute si nevaz ute. Este ascunsa în ea o mare b ucurie. Precum ca acestea sunt asa ne stau marturie mieii lui Dum . cu acelasi pret al vietii. dar cu ajutorul omului. Nimic mai primejdios. dar n u e naturala. 569. dar n-a putut tamadui orbia rautat ii. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. În lumea aceasta nu poti sa crezi în Iisus fara sa fii pedepsit. ai lui Dum nezeu. Misiunea lui Iisus. e o venetica în fire. La începatori. originara. Nu dupa Scriptura L-au câstigat pe Iisus? Ia ta ce poate rautatea: sa stea împotriva iubirii de oameni si de Dumnezeu. ea este împotriva iertarii si a oricarei tam aduiri. de caricatur a existentei: demonicul. pentru ca în lupta cu mândria si cu slava desarta.557. caci ea arde datoriile noastre si toata stra dania lor. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. 568. Rabdarea sfintilor în încercari are rostul iubirii de oameni. ca apara adevarul si ca slujeste lui Dumnezeu. decât a combate rautatea. sfarâma mereu portile iadului. 561. Rautatea e o osânda. E absurditate multa si variata lipita pe fire. dar are judecata. nu poate nimic. 564. exist ent înca în fire. o moarte anticipata.

Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. Relele pe pamânt asa de mult vor strânge oamenii. foloseste si pe cei rai. Iar gândul al treilea e ca în s uferinte fara de voie s-au mântuit mucenicii. adica mântuirea. Si unul si al tul te desface de viata aceasta.dar totusi oameni cumsecade . n-a vem nici o lupta. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. iar oile Dumnezeu le stie". Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva . 1). pe cei fara nici un Dumnezeu. spre pedepsirea rautatii. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeala si sa o faca sa vorbeasca împreuna. decât s-ar fi mântuit acasa. (. Apoi. îngaduie razboaiele. când. ba chiar si pe draci. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele s unt scumpe. chiar daca nu pricepem aceasta. Pe de alta parte. 577. lupta tr . în suferinte de bunavoie s-au mântuit cu viosii. sau asupreala. 26). ca sa o faca iubita mintii. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. care le-ar face toate câte-i învata dracii . asupra caror a înca arunca vrajmasul aprinderea sa. decât în ceea ce-i era dat dupa fire.abia cu ajutorul primejdiei îi îndupleca sa v rea si ei ce vrea Dumnezeu. sa ne buc uram de hotarârea Lui. ostas al lui Hristos. ca printr-însii sa aduca la mântuire pe cei de mântuit. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. 44). pe care o flutur a el în vazul mintii. Câta vreme mergem în voia valurilor. RAZBOAIELE 571. Dumne zeu. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. 578. Es te si nu este asa. acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia îi are fara d e razboi. Unul din sfinti a zis: "Caprele eu sunt.daca ar fi dupa ei. Cei ce nu urmaresc în viata aceasta nimic mai mult decât sa fie fericiti în lume si tihniti în trup. dau de asprimea dreptatii Sale. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. c i cu viclesuguri si curse. Daca întârziem sa ne luptam. numai singur Dumnezeu stie . Pe urm a. 574. pe necredinciosi. 575. încât nu mai ramâne istoriei alta solutie decât sfârsitul ei. Dumnezeu. o arata mai sclipitoare. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite zavistii. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. Aceasta e a doua înaintare a razboiului.. 570. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. Numai ispitele.. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar. cel milostiv întru drepti. si stiind ca nimic nu se întâmpla fara voia lui Dumnezeu. Al doilea gând de ajutor e primirea de mai înainte ca bun. oameni amagiti de ei. Daca mintea nu baga momeala în seama vrajmasul staruie cu ea.nezeu. Prin urmare. în voia firii povârnite spre pacat. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în car e se afla. pe cei nebagatori în seama sau potr ivnici . De aceea zice Înteleptul: "Fiule. avem înaintare la unire. Lupta începe abia în cei ce s-au hotarât la o viata mai conforma cu porunc ile dumnezeiesti. deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trez im spre ce trebuie sa fim. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. 573. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentr u nesupunere. sau mai mult îi foloseste mutarea din viata aceasta. ca nu le lasa Dumnezeu. 576.) Caci cea mai primejdioasa temnita e aceea în care te simti bine: n u vei iesi din ea niciodata. stam de buna credinta ca mergem bine. lumea crede ca mor în razboaie cei rai si scapa cei buni. a ceea ce orânduieste s i face Dumnezeu.si precum stie si face . în atotputernicia Sa. 572. Obisnuit. tot asa si cu suferintele razboaielor. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi atârna de lupta nevazuta a câtorva clipe. singurul lucru cu adevarat de trebuin ta. pentru ca numai singur Dumnezeu stie si tine socoteala fiecar uia. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. se poate întâmpla ca fara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii.daca pentru cineva e ma i de folos viata. mult mai multi se mântuiesc pe fron t. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2.

de orice fel.tocmai întors de cum e razboiul vazut. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sila. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. puterile raului dezlantuite. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din p amântul inimii. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. Raul. pe cel înclinat spre gânduri. care stavileste haosul. 584. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. cataclis mul în fata. Cine are darul dragostei. ca "dintr-asta" numai Dumnezeu te poate scapa. precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii. 5). 589. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii.ebuie data grabnic si dupa lege.". în vremea d e lupta . nebunia si haosul nu sunt literatura: sunt realitati care uneo ri izbesc frontal si cauta sa înghita relativul tau echilibru. al pocaintei. oriunde e chemat pe nume. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1.. Vezi clar. nu vor scapa de primejdii. cu desfrânarea. 8). depanând rugaciunea. Toti ce i ce umbla dupa placeri. în structura ta spirituala. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. 20). altele. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. Începatorii pot sa vada cum numele Mântuitorului îi izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului . încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . 579. 582. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia.poat e vedea lucruri minunate. caci a colo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. "inoculat". mai bine-zis în clipa de lupta. Dar cu Hristos da. si anume: daca mintea nu-si aduc e aminte cu credinta de "Doamne Iisuse. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. 581. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. f iind iubite. nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine. pâna ajunge deprindere sau obicei.ceea ce-i îndatoreaza cu o mare smerenie înaintea lui Dumne zeu. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. 20) care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe putin i i-a întors. Si: Îl cheama dragostea. întoarceri neasteptate la Dumnezeu.. împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. al rabdarii si al gândului smerit. iar pe tine te creste mai pr esus de om. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. Grija la minte! Caci razboiul nevazut cearca pe toata lumea si n-a c rutat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor! 586. 590.daca lupta dupa lege (2 Timotei 2. 583. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. i se întâmpla ca încuviinteaza momeala vra jmasului. în tine. îndata sa fie sterse. Biruinta Mântuitorului e unica. Aici e granita între lupta dupa lege si caderea în faradelege. fiind urâte de noi. latent. iar legea este dragostea . a rupt zavoarele si a spart portile iadului. Vremea de lupta are o mare cumpana. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. Aici sta pricina pentru care noi. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. Desi înzestrati cu darurile Botezului. si astfel sa se arate si haru l lui Dumnezeu si voia omului. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. Daca la ceasul de razboi. RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 585. însa nu e nici atunci alta biruint a. . desi botez ati. stiind ca se lupta El în locul lor. Momeala nefiind pacat. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. uneori c u luciditate unica în viata. 587. 591. 588. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. 580. sau gândurile din pricina placerii". De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. Aceasta pentru ca unele din ele. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. si printr-însa tre când. ci tot aceeasi. întrucât nu sunt em ca îngerii neschimbabili.

Suntem în furtuna cu sufletul numai atâta vreme cât traim la suprafata. Sa stii ca a ramâne în picioare nu e treaba ta. 599. nu ar mai trebui nici Ha rul neîncetat de la Dumnezeu. (.) Când în om se întareste aceasta alterna tiva. la expresia cea mai dinafara a vietii. În calea celor dintâi avem lepadarea de vederi. Omul nu si-ar mai cunoaste slabiciunea si nici de sm erenie nu ar mai avea trebuinta. El este izvorul smereniei care reechilibreaza sufletul din bân tuielile mândriei. Pe calea aceasta le macina sufletul între dezna dejde si nemultumire. absolut superior conditiei tale pamântesti. Acestea sunt cuprinse în cuvântul lui Iisus: "Eu. (. RELIGIA . La acestia lepadarea de sine a fost mereu un lucru de sila sau fara convingere.constiinta chiar . Aduna la conflict. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. Si "Nu va temeti de cei ce ucid trupul . Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. ca vezi ajutorul lui Dumne zeu si te smeresti si te umpli de dragoste. Rabdarea însasi a razboiului e ultima ta rugaciune. iubim Crucea lui Hristos si cruc ea noastra. caci mai de folos este a ne vedea pacatele decât a vedea îngerii. ca ultim reazim etern al linistii. când mila lui Dumnezeu vine în Persoana sa caute si sa curete pe pedepsitii Sai. Astazi. nici a virtutii tale. Tot intervalul de vreme pâna la moartea fizica a fiecaruia în parte. sau de la oricare alta Taina. Iata înca o amaraciune a lui Iis us.) Lumea nu se mai poate atinge decât de temnita ta biologica. Dar cu celelalte umbla sa ne constrânga sa socot im placerea ca bine si durerea ca rau. e un continuu r azboi nevazut între binele si raul din om. scapându-i cu desavârsire. E mai de pret lupta. Cu primele umbla sa ne amageasca. Nici omorâti nu pot fi.atunci razboiul nevazut între binele si raul din om ia o forma clinica.care nu plateste nimic (în si ne) . Pe putini credinciosi si molateci vicleanul îi scoate din lupt a cu evidenta neputintei cu care îi arunca în deznadejde. 598. Când însa ne mai adâncim sufletele acolo unde ne asteapta Hristos de la Botez. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. se în chid sufleteste în prejudecati si asa aluneca din calea sfânta în calea profana sau ch iar clinica. Potrivnicul are doua feluri de ispite: prin placere si prin durere. RECUNOSTINTA 600. Dar. Deplin izbavit de lupte nu este om pamântean. la un samarinean. 593. iata ca nu gaseste recunostinta în Israel. Iata de ce se spune ca binefacerea si cu recunostinta su nt doua virtuti care nu s-au întâlnit amândoua pe pamânt. 594.. Daca vede vicleanul ca nu ispraveste surparea cu ispitele atunci aru nca în minte hule împotriva lui Dumnezeu.. mintea . nici sporire.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. nici sa nu le bagam în seama. nici nu trebuie sa fie. psihanalitica. iar catre smerenie le închid e calea prezentându-le-o ca umilire. 595. 596. (. iarasi se vor fi apucat de rele. Nici o viata sporita nu e crutata de bântuieli: fie cu vederi amagitoa re si tragând catre slava desarta..si mai departe nu pot sa faca nimic!" 592. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. 597. caci biruinta pe multi i-a pagubit. nici ucenicie. primim cuvântul Lui ca re împrastie furtuna. Altfel nu ar mai fi lupta. care acapareaza pentru sine si fortele naturale ale sufletului . Cu aceasta mestesugire ar restrânge nazuint ele sufletului numai la o viata comoda în veacul acesta. de unde ajung la mania persecutiei. Noua. iar în calea celorlalte avem lepadarea de sine în grija lui Dumnezeu. Covârsirile acestui mândru sa nu sperie pe nim eni caci nu spurca pe om. a trupului.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu.. fie cu înfricosari grozave ducând catre iesirea din minti. De la aceasta experienta începând. Noua ta realitate de o evidenta absoluta. va voi fac e liberi!". pre cum si toata istoria acestui mod de existenta decimat de moarte. din zece. ci a harului Aceluia Care te tine în bratele Sale ca sa nu cazi în întristare. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. cu firea primim si credem ca taierea voii proprii e într-un cuvânt curat irea de patimi.. a gasit-o între str aini. Adevarul. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla..

miluieste-ma pe mine pacatosul". descoper it de Însusi Iisus. Postul curateste ochiul. în care trebuie s a se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. Iisus ne izbaveste neîncetat de lupta potrivnica: Cu Nu mele lui Hristos Iisus batem pe vrajmasi. nici de rugaciunea care da drumul închip uirii.tocmai întors de cum e razboiul vazut. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. Rugaciunea mintii este " Doamne. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. 610. ca "fara Mine nu puteti face nimic" în privinta izbavirii de pat imi. miluieste-ma pe mine pacatosul". dinastiile lor dainuiau multe mii de ani. cu atât îi poar ta si Dumnezeu o iubire si o grija mai mare. ba chiar a tuturor facultatilor noastre sufle testi izbuteste s-o ajunga abia rugaciunea. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. 613. Rugaciunea mintii sau rugaciunea inimii are temeiul acesta. 607. 28). apoi cu mintea. 614. Rugaciunea adevarata cere iertarea lumii. Pentru cei ce însa au o raspundere între oameni. dupa cum nu vorbim nici de rugaciunea liturgica. pe care le au ei între oameni. 612. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. La intrarea în calugarie rugaciunea vamesului. Rugaciunea nu judeca. Care la rugaciunea noastra bate razboi cu potrivnicul din gânduri si ne izbaveste de asupririle patimilor. mai bine-zis în clipa de lupta. depanând rugaciunea. si printr-însa tre când. e neaparat de trebuinta sa-si cunoasca atârnarea lor de Dumnezeu si Lui sa-I întoarca cinstea si slujba. ci se smereste. 616. Aici nu vorbim de rugaciuni care cer lucruri materiale. nu ale lumii. Iisuse Hristoase. Atunci. O unificare a vointei. Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca Numele lui Iisus Hristos. 608. esti mai tare ca ea si te asculta. RUGACIUNEA . nu osândirea ei. Propriu-zis. când izbavindu-se patimile. Rugaciunea neîncetata a fericitului Nume: "Doamne. RENUNTAREA 603. templele si-au închis luminile stiintei. Rugaciunea mintii are si stari superioare. aducându-ne aminte greselile noa stre. patrundem din af ara spre înlauntrul nostru catre Iisus. Aceasta renuntare totala asigura "pentru veacul viitor viata vesnica". piramidele au ramas monumen te ale mortii si dinastiile s-au stins. rugaciunea curateste mintea. Si: Îl cheama dragostea. oriunde e chemat pe nume. Religia nu face stiinta. Toata lumea este a ta când ai renuntat la ea. Rugaciunea mintii este sabia Duhului. în cer si pe pamânt nu este!". 8). arma mai tar e. ci numai de rugaciunea m intii. Unul dintre faraoni sfârseste cu toata oas tea în fundul Marii Rosii (Iesire 14. F iul lui Dumnezeu. caci al tfel. Ne trebuie mai multa inima în minte si mai multa minte în inima. Cerul este mintea si pamântul inima. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. Iar asupra smereniei vrajmasul nu poate nimic. câta vreme faraonii respectau religia. fara lucrarea de unire a preafericitului nume. Caci arma mai puternica asupra diavolu lui ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pamânt nu este (Sfântul Ioan Scararul). Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu. 602.601. Daca la ceasul de razboi.RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 606. de oame ni si de toata faptura. deci în privinta mântuirii. 615. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntrerupt va rugati". într-o nesfârsita dragoste de Dumnezeu. ci constiinta. F iul lui Dumnezeu. miluieste-ma pe mine pacatosul". 605. o iau razna si inima si min . RESPONSABILITATILE 604. completata poate chiar de Ii sus. 611. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreola lta de pacat. care taie gândurile rele cu Nume le lui Iisus. e numita deodata cu metaniile "Sabia Duhului Sfânt". se deapana de la sine fara cuvinte. 609. Îndata ce si-au ridicat mâna asupra preotilor. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura. În istoria Egiptului. Iisuse Hristoase. Cu cât cineva sta mai sus pe scara raspunderilor obstesti. întorcându-se ca o arma mereu întin sa asupra vrajmasului. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . a rupt zavoarele si a spart portile iadului. s-a is pravit cu ei.

si iubitorii de smerenie dau de darul acest a. mântuieste lumea. ascunsa sub chip smerit. Precum Taina pocaintei sau marturisirea este judecata milostiva a lu i Dumnezeu. 633. Citirea cu socoteala a Dumnezeiestilor Scripturi aprinde si hraneste sufletul cu gândurile lui Dumnezeu. ci mai ales de pâinea supranaturala a Sfint ei Împartasanii. 630. ascunsa iarasi s ub chip smerit. dar n-o numeste (2 Tesaloniceni 2. ca pentru dainuirea lumii e darul acesta pe pamânt. nu pricepi decât litere. 10) si apoi Însusi ne-a învatat. caci Sfântul Pavel vorbeste despre taina aceasta în chip ascuns. . de aceea citirea ei zideste duhovniceste. 617. Spre schimbarea omului din raza naturii în raza supranaturii avem treb uinta mereu nu numai de pâinea naturala. 620. Caci pentru multimea faradelegilor. Sângele Mielului din Sfânta Împartasanie mai tine sufletul în oase si lumea în picioare. asemenea si Sfânta Jertfa a Mântuitorului. daca nu ti-o dezleaga. SECTARII 624. Cine stie. O masura de ajutor în biruinta asupra firii ne-o da si citirea dumneze iestilor Scripturi. însa Dumnezeu-Fiul. Dar si pentru aceasta trebuie putina preocupar e. Unde sunt lacrimile când venim sa ne împartasim? SFÂNTA LITURGHIE 629. Mai întâi trebuie învatata aceasta carte a lui Dumnezeu catre oameni. Duhul lui Dumnezeu s i expiri duhul rau din tine. 623. Biblia e singura carte ale carei date istorice au si o memorie duhovniceasca. Valoarea spirituala a Scripturii nu se pierde în istoria pe care o cup rinde. sau o fereste de urgiile Antihristului. 632. De aceea Biblia e si singura carte a careia date istorice au si o neistor ie pe care o cuprinde. iarasi su b chip smerit. Dumnezeu coboara între oameni si suie oamenii la Sine. înteleasa în cadrul ei istoric. câta vreme mai sunt oameni ce cauta pocainta si Sfânta Împartasanie. Cartea lui Dumnezeu. pe scara Sfinte i Liturghii. sub chip smerit. adica înteleasa în rostul ei de revelatie. sfintind trupul si arzând patimile. o taina a ocârmuirii lumii. 3) decât în vremea îngaduita lui de Dumnezeu. 628. sau omul nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2 . mijlocind milostivirea de la El. De aceea. SCRIPTURA 619. ascunde. despre care a grait Domnul prin Daniil (Daniil 12. 621. Inspiri Duhul Sfânt. 618. Sfânta Scriptura. E Sfânta Liturghie. în sfortarea ei de a mentine în constiinta poporului ales asteptarea descoperirii desavârsite în Iisus Hristos. Ea este ace ea care opreste sa nu se arate Antihrist.tea. 631. N-ai sa gasesti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sfânta Cruce. Nu da cu bâta în viespile sectare. Este Duhul lui Dumnezeu în cartile Sfintei Scripturi. din Sfânta Liturghie. de mult ar fi trebuit Dumnezeu-Tatal sa sfârseasca lumea. are litera si are duh. sau Jertfa cea de-a pururi. Cei vechi stiau pricina pentru care nu se arata Antihrist în zilele lo r. asa Sfânta Liturghie. toata lumea ar trebui sa vie la Sfânta Liturghie. În zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. SFÂNTA CRUCE 625. De aceea si citiri sunt doua. mereu Se aduce pe Sine Jertfa Sfânta înainte a lui Dumnezeu-Tatal. Fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. Trupul si Sângele Lui Hristos din Sfânta Împartasanie se lupta cu trupul s i sângele nostru împotriva patimilor. care nu sunt ca gândurile omului. Daca-ti dezleaga Dumnezeu taina ascunsa în litere o pricepi. cap atând forma unui stâlp de foc. 6). Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Numele Sau si exp iram aerul stricat al pacatelor noastre. Precum Taina Pocaintei e un dar al Cerului. 622. 627. daca nu marturiile unor vazatori Parinti despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceste pâna la cer. Deci. Iata de ce. Cel ce es te iubirea de oameni si de toata firea. SFÂNTA ÎMPARTASANIE 626. marea taina. pentru mân tuirea fiecarui suflet în parte. este Iisus contempo ranul nostru peste veacuri. nu era tocmai aceasta concen trare a personalitatii fericitului: a mintii în inima si a amândorura în Dumnezeu.

Satana n-are putere: îl opreste Dumnezeu. mai multa s uferinta atrage.Cel cu cruce .ard ca o faclie în viata sfântului. ace ea e Biserica lui Hristos . printr-însele apar pe obrazul nostru spiritual trasaturile Domnului. Când faradelegile vor înclesta mintea si inima oamenilor si-i vor salbat ici asa de tare. vor fi 1290 de zile" (Daniil 12. SFÂRSITUL LUMII 636. 3). De aceea. Suferinta pe care o aduna de la toti îi facea iubirea mai stralucitoar e .nu ne mai este o groaza. 640. iar în valuri ucigasul. Aici v orbim de traire. Astfel. în primele trei Sfinte Taine. 641. Dar. decât ca sunt un raspuns pe care l-a dat Dumnezeu pentru iubirea lor de marele ierarh. Acolo era Noe. SFINTELE TAINE 637. Acestea sunt: Sfântul Botez. care câstiga razboiul si se osteste pentru mântuirea noastra. ne-a daruit s i noua biruinta asupra mortii. dupa mutarea Sfântului nu au alta explicati e. însa nu e nici atunci alta biruint a. aci Hristos. vrând necredinta. Cel ce locuieste în noi prin Tain e. încât vor împiedica Sfânta Liturghie. încât vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si Biserica si Preoti. 639. care apoi. 634. iubitori de oameni sfinti. Asa ni s-a împartasit pe Sine. marea minune si din ce în ce mai rara între oameni este tocmai aceasta l umina a inimii. cinstind cu ele pomenirea iubitilor Sai. cunostinta de Dumnezeu (Ioan 17.si acestea laolalta . scuipa mâinile . Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. SFÂNTUL NICOLAE 635. desi toti tin sa traiasca.coarbia cu crucea pe ca targ . Caci Dumnezeu este facatorul de minuni în Sfintii Sai. dar de fapt e Iisus Hristos. Moartea pentru noi nu mai es te o înfrângere a firii. în data dupa venirea noastra în lume (Ioan 1.amândoua de trebuinta pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevar decât de viata aceasta.celor ce traim viata în Hristos . careia Dumnezeu nu-i poate pune hotar mormântul. Asa se face ca inim a lui era mare în care se revarsau toate lacrimile si durerile pamântului îsi gaseau a linare.are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. ci tot aceeasi. totusi nu toti vor sa scape în coarbie. 638. sporind focul iubirii sale de oameni. În felul acesta zice m ca biruim si noi. Iisus Hristos împlineste ceea ce ne lipseste noua: ne-a daruit o a dou a nastere. Dumnezeu o lauda cu fapte mai presus de fire. Mai mult chiar. ne-a întarit firea pentru refacerea virtutii si nea luminat mintea pentru refacerea cunostintei . Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri. în zi lele acelea va înceta si Jertfa cea de-a pururi. 9). razbeste asemanarea Sa peste chipul vietii noastre. de desfasurarea lui Hristos din Taine în viata noastra reala. pre cum zice la Daniil: "Si din vremea când va înceta Jertfa cea de-a pururi si va începe urâciunea pustiirii. întrucât . De fapt toate minunile pe care le-a facut Dumnezeu oamenilor. Dar cu Hristos da. Dac a Domnul este ascuns de la Botez în Sanctuarul cel mai dinlauntru al fiintei noast re. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a m ai putut intra (Facere 7. ci o dezlegare definitiva de pacate. Cred ca aceasta este taina "luminatorilor lumii". Dumneze u o lauda cu fapte mai presus de fire. iar la vârsta priceperii. Biruinta Mântuitorului e unica. Sa o la udam si noi macar cu vorba. Dar când oamenii se vor întuneca la minte a sa de tare. fiecaruia. pe când corabia Bisericii . ci omorâre a pacatului si izbavirea firii. staruind si noi cu dragoste în nevointa lui Dumnezeu. indiferent daca sun t în lumea aceasta sau nu. iertându-ne de prima. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. 11) peste tot pamântul. încât va fi salbaticirea si nebunia urii (Luca 6. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. Prezenta lui Hristos în Sfintele Taine ramâne un adevar dogmatic. Ungerea cu Sfântul Mir si Sfânta Împartasanie.peste puhoaiele pierzarii. si. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. cu toata voia lor. ca un Înaintemergator îndemnându-ne spre împlinirea poruncilor. 16). înecând pe oameni. 11). atunci vine sfârsitul. si va începe urâciunea pustiirii. Sfânta Liturghie mai tine lumea.

nici viata.ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale. e bucurie. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimi c nu-i mai desparte (Romani 8. SFINTENIA 642. 656. devine "întrebatorul complicat al veacului acestuia". 651. nici îngerii. mântuirea. 645. ard pe "stapânitorul" ei în inima. desi nu înteleg nimic si nu schiteaza nici o împotrivire dialectica. Sfintenia trista e o trista sfin tenie. De altfel. 655. o stralucire lina a sp iritului. Abia lor le îngaduie Atotstiutorul Dumnezeu sa bata razboi cu stricato rul firii omenesti si cu sabia Duhului neîntrerupt sa-l arda. sustinuta de convingere. Ei. primesc de la Dumnezeu Raiul si. În viata duhovniceasa credinta hotarâta poate face ca posibilitatea sfin teniei sa se transforme în realitatea sfinteniei. pâna si copiii îi p rilejuiau motive de revelatie. cautând cum sa-i înghita. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. 646. . Cei ce îsi întorc mânia si pofta de la cele de aici. nici iadul. Toti stim ca înlauntrul nostru stau ascunse margaritarul. ca o sabie de vapaie. Acesta e focul celei mai mari nevointe prin care au sa treaca cei ce ajung desavârsirea. judecându-se pe ei însi si vrednici de iad. orice posibilitate reala va ramâne numai po sibilitate sau chiar se va transforma în imposibilitate. Înlauntrul nostru avem asadar posibilitate a sfinteniei. Este nevointa monahului. O sfintenie constienta ar putea cadea ca fulgerul în ispita sfinteniei . Pe copii de pilda: Iisus i-a gasit m odelul sufletului deschis spre Dumnezeu. caci desavârsirea dragost ei nu mai are pe acestea îngradire si hotar. De fapt.DREPTII 652. întâmplarile. 38-39): nici suferinta. Sfintenia. singurul leac al vietii. 643. unde altfel ar fi zac atorit în contra firii. De la sine numai. P entru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întele s. comoara. aceia scapa de barbatul sau de femeia dintr-însii si vin la starea unui suflet de fecioara. Sfintii Parinti nu au recunoscut desavârsirea decât dupa semnul desavârsit ei smerenii. ca printr-o oglinda si într-însii iarasi toata firea omeneasca-si simte durerea si pacatul. nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2. Dar nu spre el le e privirea. tare seamana a sanatate originara. tal antul si altarul Împaratiei lui Dumnezeu. s-o scape de naruire numai sfi ntenia ramâne. care e cea mai rafinata capcana a mândriei. apoi o pierde: devine pacatos. Datori de a o câstiga sunt toti oamenii care vor sa se mântuiasca. 646. si se pravalesc asu pra lor puhoaie de ura. Caci prin cei desavârsiti se rasfrânge sfintenia lu i Dumnezeu. Dar posibilitatea înca nu e realitatea. oamenii de tot felul. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop. 653. Sufletul ajuns la starea de fecioara are parte de crinul Bunei-Vestiri a nasterii lui Hristos într-însul. 650. în dar. n ici moartea. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. 644. SFINTII . Cei desavârsiti nu simt numai spinul pacatelor lor. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. ci gasesc într-însii m urmurând toate pacatele oamenilor. ci având toata faptura lor absorbita de dar. din amarâta viata la viata cereasca. stramutati de dragostea lui Dumnezeu. de care se dovedesc mai presus. s-au facut ca un pârjol într-un rug nearzator si. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. Sfintenia este si efectiva si preventiva. Lui Iisus lucrurile. Unde sunt acestea si Dumnezeu Se odihneste. Sfintenia nu e tristete. Este lucrul cel mai greu sa îndupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei. unde lipsesc si Iisus Îsi pi erde rabdarea. 647. ca Dumnezeu Însusi se ascunde din fata lor. posibilita tea sfinteniei nu se transforma în sfintenie. Sfintii sunt convinsi de pacatele lor. chiar si numai cu atâta. 648. Oamenii vointei sunt eroii credintei si sfintii crestinismului. ca sunt în lumea aceasta. 654. omul începe viata cu sfintenie. De aceea. Iar sfintenia este de la Dumnezeu. 12). Fara ne vointa întinsa.

668. "Cautat-am printre ei. prin ei se restabileste echilibrul si arm onia si prin ei si ceilalti întrevad pe Dumnezeu. Preotul. 6. Sa nu se creada îngust ca dreptul apare numai în religie. 5) si trimisi sa o împlineasca. si n-am gasit" (Iezechiil 22. În Biserica se nasc de sus si cresc pe pamânt. sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate înaintea fetei Mele pentru tara aceasta. iubirea nu se poate împlini. sunt slugile S ale. În sfânta lor nestiinta ei sunt simpli ca florile. drept aceea. ca sa nu o pierd. 30). pe masura credintei si a curatiei l or mostenita din parinti si sporita cu propria lor osteneala sunt o cuvântare vie. înduplecând spreolalta amândoua partile. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei rea litati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. Purtatorul oricarei valori. oamenii vor da peste urgia dreptatii Sale. Pentru ei nestiinta e o mare ac operire de primejdii si anume. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. Cel ce striga printr-însii voia Sa catr e ceilalti oameni. iubirea divina da tot usi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi: de s e va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. Îl aduce pe Dumnezeu la impas . 664. Sfintenia e tocmai aceasta trans parenta a lui Dumnezeu în faptura Sa. 663. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. si în general dreptul. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. 658.657. oamenii sunt trasi la raspundere si se afla în aceeasi primejdie cu smochinul fara roada (Luca 13. De mul te ori dreptul o pateste. dupa faptele lor. ci trebuie sa se împlineasca dreptatea. asta se datoreste faptului ca numai aici se mai stie ceva despre atâr narea omului de Dumnezeu. Prin ei se potoleste anarhia. cu roadele ei împovarate de faradelegi. va ajunge drept. prin care sfat uieste neamurile si. Sfintii.. în religie este sfântul. pentru ca au într-însii pe Dumnezeu . În credinta. Ieremia 1. Dreptul poate sa se arate în oricare dintre valorile sau talantii lui Dumnezeu. si pe om si pe Dumnezeu. ori pe-a vistiernicului.. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. 660. Stiinta nu angajeaza viata. 667. 665. milostivirea. oamenii mai presus de fire sau dumnezeii dupa Dar.Cuvântul. Sfântul nu cerceteaza. câstigând în razboaie..singura situatie normala si de la sine înteleasa a omului si a oa menilor. Daca însa abia apa re în religie. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. Acestia. 16-17) . primejdia caderii în mândrie a celor constienti de vi rtutea lor. pe când daca nu-i are. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. Oare de ce învinuieste Dumnezeu pe oameni de faptul ca nu se mai naste dreptul printre dânsii si ca ei nu baga de seama? Raspunsul e urmatorul: dreptii sunt uneltele lui Dumnezeu. dreptii prin excelenta. ori pe-a bogatului. 662. ori de poarta slujba preotului. 13). ori pea împaratului. Familia. Când lipsesc dreptii dintre oameni." (Întelepciunea lui Solomon 4. si multi se mântuiesc. nu stiu nimic de frum usetea lor. vedea-vor sfârsitul înteleptului. 661. 659. Dreptul e omul lui Dumnezeu. Marcu 11. Dreptii fac cumpana între Dumnezeu si oameni: dobândind de la oameni poc ainta si de la Dumnezeu. prietenia aceea de mare cuviinta a sufletulu i cu Tatal sau . dar nepedepsit nimi . În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. 15. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sa se cunoasca pe s ine ca avându-si obârsia spirituala si toata înzestrarea de la Dumnezeu. face cu putinta milostivirea Sa peste oame ni. În jurul acestora se întareste si se întinde credinta. prevazuti de Dumnezeu cu slujba aceasta înca mai înainte de-a s e naste (Galateni 1.. o ri pe-a saracului. Cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. 666. ca primeste sageti din amândoua partile. prin rostul lor. "Dumnezeu este îndelung-rabdator si mult milostiv. carora le-a dat avutia Sa pe mâna. ori pe-a artistului. Sunt multi dr epti care nici nu stiu despre ei ca sunt drepti.

c nu lasa"(Naum 1, 3). Însa nimic nu face fara sa arate taina Sa slujitorilor Sai (Amos 3, 7). Iata dreptul ca vestitor al vointei lui Dumnezeu, ca vazator înainte, dincolo de zarea dimensiunii a patra, timpul. Sfânta Scriptura ar fi o copie de p e nevazuta Carte de la cârma lumii. Dreptul ajunge la obârsia Scripturii. 669. Slujba cea anevoioasa si plina de primejdii o au însa dreptii, când treb uie sa dea pe fata pacatele poporului (Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58). "Prin stiinta lui, dreptul, sluga Mea, va îndrepta pe multi" (Isaia 53, 11). De ac eea trebuie sa fie deodata si stâlp de fier si zid de arama (Ieremia 1, 18) si fat a de cremene (Isaia 50, 7); si, pe deasupra, tuturora, trebuie sa fie pastorul c el bun, care-si pune viata pentru oile sale (Ioan 10, 11). Într-adevar, slujba aceasta n-o poate face decât un lepadat de viata si un îndr agostit de Dumnezeu. De aceea zice Petru, ca si dreptul abia se mântuieste (1 Petr u 4, 18), socotind greutatea sarcinii. Caci nimeni nu e drept fara vreun rost de la Dumnezeu, fara vreo treaba de facut. Mântuirea dreptului e conditionata de împlinirea destinului sau de la Dumneze u si e primejduita de crutarea vietii proprii, când o face în dauna intentiei divine . SIFILISUL 670. Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descoperiri i Americii, iar matelotii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proport ii, încât, pentru stavilirea urmarilor dezastruoase ale spirochetei, facultatile de medicina au creat catedra de sifiligrafie. (...) E recunoscuta de toti extraordinara repeziciune si putere de adptare a or ganismului la orice accident si împrejurare; adaptare aproape automata. De pilda, unui taietor de lemne îi aluneca mâna în pânza fierastraului sau, cu câteva sute de turati i pe secunda. De-abia a simtit grozavia si cade în nesimtire. Un soc nervos oprest e afluenta sângelui la creier, ceea ce aduce caderea în nesimtire, organismul sta as tfel locului, fara vreo miscare, caci altfel ar conturba lucrul zorit al aparari i automate. Un val de sânge învaluie rana care se coaguleaza în atingere cu aerul si f ormeaza un învelis izolator. Ca la o comanda, fibrina din sânge se si transforma în mi ci ate, pe care le ghemuie ca un dop, în corpul taieturii, unde se si apuca sa rep are, lipind, completând etc. Temperatura locala se ridica, atingerea devine durero asa, ca sa fie asigurata linistea apararii organice. Toata aceasta adaptare la n oua situatie dovedeste un serviciu automat de siguranta a vietii. (...) Fata de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranta e cu tot ul stranie: nu se apara, nu da alarma, îi lasa deschise toate caile, îi îngaduie sa um ble în inspectie prin întreg organismul si-l lasa sa "manânce" ce pofteste, pâna si scoa rta de pe creier. De aceea a trebuit stiinta sa ia masuri împotriva lui, fiindca n atura nu vrea sa se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsa neîndurata, aruncata ca o frâna împotriva destrabalarii? Nu cumva, în fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apar are? De ce nu se apara? (...) Tare-mi vine-a ma gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: "Iata, v oi trimite asupra voastra serpi si scorpii, împotriva carora nu-i descântec si va vo r musca, zice Domnul" (Ieremia 8, 17). (...) Iata, dar, pedeapsa neîndurata peste care da mintea când nu-si înfrâneaza poftele : e data jos de pe tronul conducerii si, cu totul, trup si suflet, pravaliti, le gati în casa de nebuni. SMERENIA 671. Primirea umilintei e cea mai mare putere a dreptului; pe când razboiul pentru mândrie e dovada celei mai mari neputinte. 672. Suferinta mai are si un alt rost. Prin ea îngaduie Dumnezeu oricui, neîn semnat la slujba sau chip, sa-ti sara în obraz si sa ti-l palmuiasca cu ocarile ce le mai de pe urma. Si cine ar putea sa faca mai bine o treaba de asta, decât un om de nimica, dar totusi de vreo treaba lui Dumnezeu. 673. Îngaduie Dumnezeu sa-ti auzi faptele pe nume. Caci foarte mari târcoale da vrajmasul în jurul celor încercati, pentru pacatele lor trecute, ca sa-i scoata d in calea mântuirii, ispitindu-i sa nu se smereasca, ci sa-si apere "onoarea". 674. Ne-am putea întreba: de ce îngaduie Dumnezeu palme peste fata dreptului? Raspundem ca nu este alta cale de sfintire si ca, înaintea lui Dumnezeu, nici cer

ul nu este destul de curat (Iov 15, 15); iar sfintire fara smerenie nu este. Pe noi însa, cei pacatosi si grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte d e pacatele noastre, stiute sau nestiute, ca sa ni le cunoastem si sa ni le martu risim - de vreme ce nu luam aminte la predica Bisericii - decât luând, cu atât mai vârto s, prajina ocarilor. Daca ne-am cunoaste cât suntem de pacatosi, ne-ar fi mult mai usoara ispasirea vinovatiilor. Dar când nu ne cunoastem vinovatiile, ne înselam dup a parerea noastra cu "dreptatea" pe care n-o avem, si necunoscându-ne, nu rabdam c ele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu. Drept aceea, când auzi pe cineva fa cându-te toba de ocari si blesteme, nu te pripi cu mintea si nu sari cu gura, rasp unzându-i ce nu trebuie. Nu-l întreba pe el: de ce ma ocarasti, ci întreaba-te pe tine oare de ce ma ocaraste omul acesta? În orice caz, raspunde ca David: pentru pacat ele mele Domnul i-a poruncit sa ma ocarasca si sa ma blesteme; dar nadajduiesc, pentru napastuirea ocarii, mila lui Dumnezeu. 675. Sa zicem ca, dupa parerea ta, ai avea o viata buna dupa voia lui Dum nezeu, sot si copii cumsecade si, totusi, asa din senin, la o întâmplare oarecare, u n vecin sau propriul tau copil sau sot, sa-ti arda obrazul zvârlindu-ti vorbe grel e: prapadita, ucigasa, hoata. Iar tu, nestiindu-te de vina cu nici una din acest ea si nepricepând ce se lucreaza la mijloc, se poate sa sari, ca muscata de sarpe, cu si mai grele vorbe, aparându-te si îndreptându-te, iar pe cel ce te cearca, apasându -l si ucigându-l cu mânia. Nu e bine, nu te grabi, ci socoteste cum trebuie: poate c a nu ti-ai marturisit, asupra ta, vreo greseala cu propriul tau sot, înainte de vr eme, iar sotul tau îti aduce aminte acum, într-un suvoi de mânie, fara sa stie ca paca tul o data tot rabufneste, oricâta uitare s-ar fi asternut peste el. Poate ca si c opilul îsi striga în ocara sa vreun pacat al parintilor, de care trebuia crutat, fie cu fapta, fie cu gândul. Poate ca vreun gând rau asupra vietii sale, el la vreme îti aduce aminte, sub forma de necuviinta, greseala ce era s-o faci asupra-i. Uitase si sa ti le marturisesti, sa te dezlegi de vina lor si iata, ti se aduc aminte. Caci, prin cei apropiati primim arsurile cele mai curatitoare, - stiut fiind ca nu este nedreptate la Dumnezeu. Iar pe de alta parte, poate ca putine zile mai a vem si, din îngaduirea lui Dumnezeu, se rastesc la noi viclenii, cei ce ne-au îndemn at la pacate, si, prin vreo gura slaba, ne striga vinovatiile uitate pe care mar turisirea si lacrimile noastre nu le-au sters. Drept aceea, cu lumina cunostintei fiind, în necazuri bucurati-va (1 Tesaloniceni 5, 16). Caci celui lamurit în caile lui Dumnezeu tot ce i se întâmpla spre mai multa lumina i se face, ori pricepem, ori nu pricepem aceasta. Grija no astra sa fie: de-a nu strica ce tocmeste Dumnezeu. 676. Vremea de amaraciune tine de obicei cât tine aplecarea spre mândrie; cac i celui smerit nimic nu-i poate sta împotriva: nici lucrurile, nici oamenii si nic i dracii. Înaintea lui Dumnezeu adevarata virtute e smerenia care tamaduieste, curata , apara si întoarce toate spre pace. Deci, când amaraciunea încercarii si-a împlinit luc rul, iarasi întoarce Dumnezeu toate spre bucurie. 677. Multi, pâna nu-si înteleg greselile, se cred curati aparându-se: ca n-au o morât, n-au dat foc si asa mai departe. De fapt ei sunt închisi si legati la minte c u un val de întuneric care nu se rupe altfel, decât numai când le izbesti pacatele pes te obraz. 678. "Cui i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada". De aceea, stam impr ovizat, în nesiguranta, în atârnarea milostivirii lui Dumnezeu. Firea noastra, înca nu e ste întarita ca sa poata "sta". "A sta" este înaltarea care se corecteaza cu caderea . Depresiunea de asemenea nu este stare de masa. O cadere în umilinta, convins de binefacere si pe multi i-a folosit si la mai mari masuri i-a adus decât pe multi d intre nevoitorii constienti de calea sfinteniei. 679. Necertat nu te smeresti. Si nesmerit nu apare înrudirea ta cu crucea, ca sa o iubesti, ca pe ceva în care esti smerit (smerenia, iubirea si crucea sunt din aceeasi familie a desavârsirii). Si crucea - cu învierea care-i urmeaza - era punctul de vedere al lui Dumne zeu. Omul voia sa-l scape pe Dumnezeu de cruce. Dumnezeu se cearta cu omul... în n umele dragostei. Satana Îi era milostiv lui Dumnezeu prin Petru si ucigas prin Iuda. Satana, prin frica de suferinta a trupului si prin ignoranta ratiunilor mântuirii, tine o

mul în îngustime, în nedezvoltare, în nonsens, cu un cuvânt: în sminteala cu Dumnezeu. 680. Mare este acela care numai de marimea lui nu se ocupa. Este cel ce c reste fara sa stie, ca bobul de grâu în stralucirea soarelui. Daca este o crestere naturala este si o crestere supranaturala, caci adev arata dimensiune a desavârsirii este smerenia. Drept aceea, daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu, cel putin primit i-o ca un copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. SMERENIA SI CURAJUL 681. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Cu toate acestea, în viata duhovniceasca ei se armonizeaza, ba se si completeaza. Absenta sau împutina rea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebuie tinut un echilibru. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfatisare de sclavie spirituala, de p ipernicire la litera si pierde curajul. Deasemenea, orientarea numai spre îndrazne ala personala si spre profetism distruge bisericitatea si sobornicitatea crestin ismului, provocând fie erezie, fie schisma, deci pierde smerenia. SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 682. Ziditorul fapturii, Mântuitorul nostru, îndura o micsorare a Sa în Duh, pe potriva masurilor noastre omenesti, cu fiecare vârsta, cu fiecare rând de oameni pâna la sfârsitul veacului. Si se sileste, ca un mare smerit sa ne înduplece, prin alege rea cea de bunavoie, sa suim la masura Sa dumnezeiasca. Se micsoreaza pe Sine la masura omeneasca, dându-se mintii noastre sa-i semuiasca pretul, si, daca Îl va afl a, sa ridice firea omeneasca la masura dumnezeiestii Sale smerenii, adica sa fim dumnezei dupa Har. 683. Iata pe Dumnezeu cârmuind lumea si, totusi, cu mare smerenie, batând si asteptând la poarta zidirii Sale sa I se deschida si sa fie primit... Într-unii Se n aste, într-altii sporeste cu vârsta si cu întelepciunea, într-altii propovaduieste, într-a ltii minuni savârseste si în sfârsit într-unii Se schimba la fata în lumina dumnezeiasca; iar într-altii - foarte multi de acestia - neasemanat Se chinuieste. SPIRITISMUL 684. Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. În zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare, si, fiind cea mai subtire dintre amagiri, e si cea mai primejdioasa ratacire. (...) Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci-l opreste. Iata de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba îndeajuns de convingatoare d espre fiinta sau identitatea sa. Poate însira dovezi dupa dovezi, aratând ca stie lu cruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si îngerii rai sau spiritele pot sa le stie tot asa de bine. În nici un chip nu putem fi sigu ri de identitatea celui ce vorbeste sau scrie întocmai ca raposatul. Se-ntâmpla, adi ca, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e înlocuita si copiata întocma i întru toate, cum o stiam si noi, ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fi e desavârsita: iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata des coperire de dincolo. Si, vazând ca cele mai multe descoperiri se împlinesc mai pe ur ma, primesti fara control cea mai de pe urma înselare. Iar aceasta o patesc mai al es cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra înselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine însusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumneze irii Mântuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu - caci tocmai asta e spiritis mul. Ba, daca tii neaparat la acestea, de teama sa nu te afli în greseala, ti le c ere si pe-acestea, dar numai ca, pe lânga toate acestea, sa mai crezi si în spiritis m, adica si în altceva pe lânga Biserica întemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, câstigându -ti încrederea, te poti pomeni cu sfaturi împotriva mântuirii, sau prada nalucirilor c are clintesc mintea din dreapta socoteala. Am putea fi întâmpinati de adeptii spiritismului cu cuvântul ca dintre sfinti m ulti au grait cu îngerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au întors; dar asta a fost din îngaduinta lui Dumnezeu, ca o martur ie a nemuririi sufletului si a învierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din când în când se arata între oameni cât asculta Dumnezeu de sfinti cân d arde într-însii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate nap astuita peste dânsii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormânt. Da r de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pâna la descoperirile spiritiste e to

lui Dumnezeu se împot riveste. tâlcuieste autoritatea lumii acesteia. îsi schimba firea. ca sa se mântuiasca. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. altfel decât cealalta lume normala. îndaratnic si mai rau se afunda. Asa începe pe în cetul sa se arate nebunia. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. oarecum zicând. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. SPOVEDANIA 686. . 692. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. nici c e e bine. Neîntrebat nimic nu e bine. care înainte de a fi crestin era mare vrajitor si înselator de oameni. Reactionarismul este un pacat. Alta pricina. asupri. Unul e luminat la minte. de aceea opreste lucrul acesta si-si previne credinciosii cu sfatul Sfânt ului Pavel. pe altii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi. 687. stapâni mintea. si de amagiri nelegiuite. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. 688. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. dat Tesalonicenilor. care poate fi oricât de deasa. caci tâlharite de spirite slabesc si. STAPÂNIREA 693. este o atitudine fals religioasa. ascunse cu voia.. Cum se ajun ge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se învoiesc sa împrumute din ei o anumita putere nervoasa.. si sa cada sub osânda toti cei ce n-au crezut a devarul. . ca provenita d in autoritatea lui Dumnezeu.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. 690. cum zic parintii si trag mintea la învoire si la fapta. si cine se împotriveste stapânirii. celalalt e întunecat. fiindca n-au primit iubirea ade varului. Unul e ascu ltator de duhovnic. Tinta sufleteasca a monahului fata de taina trebuie îndreptata atunci când se dovedeste usuratate la mi jloc. 691. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. A cela îsi pierde constiinta de sine în vremea sedintei. încât t oate le vad printr-un duh strain. 689. iscoditori si ei de taine: "Taina faradelegii se înfiripeaza. s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiri-tism. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. pe unii mai repede. linistit si câstiga din nou nevinovatia. încetul cu încetu l. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. însotita prin tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase. 7-12).t atâta departare. ca sa dea (dar) crezamânt minciunii. celalalt nu asculta d e nimeni. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. în sufletele neadâncite. caci de îndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. care este pacat. jaf care duce. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amagiri puternice. care scrie sau vorbeste printr-unul din cei adunati. câta de la sfinti la ispititorii de Dumnezeu. trebuitoa re spiritului de dincolo. Sa nu uitam însa ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. Împrumutarea pute rii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai m ult o învoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor. ne poate sta marturie si în privinta spiritismului. cade în transa. ci au îndragit nedreptatea" (2 Tesaloniceni 2. Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan. o prea deasa spovedanie. Facându-se cercetare undeva. De aceea ne ajutam de cercetarea constiintei sau de spunerea gândurilor. mai limpede . Spovedania deasa si cercetarea constiintei au rostul de a slabi din fire deprinderile patimilor si a pune în loc deprinderile bune sau virtutile contr are patimilor. Apostolul Pavel. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. Biserica e datoare sa-si crute fiii de ispita caderii între tâlharii cei de duh. Viata Sfântului Cipri an. într-o casa de nebuni. De aceea. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. pentru care Biserica îsi opreste fiii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele e si aceasta: s-a bagat de s eama ca practica spiritismului duce la nebunie. crestinii trebuie sa dea ascultare cezarului. 685. Spovedania deasa trebuie tinuta însa la pretul ei. Caci cale nedreapta îndragesc toti acei ce iscodesc laturalnic tainele lui Dumnezeu. pentru fiii pierzarii. de cele mai multe ori fara întoarcere. sa se roage pentru el. cele închise în zile viitoare. se banalizeaza. Din ac est motiv.

Sa nu uitam ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet. . si. e dependenta si de constructia genetica a trupului. Cunostinta cea din patanie. dar o înregistreaza sfera constiintei. SUFERINTA 701. Le prind însa aparatele de receptie. daca vine într-un trup în care gaseste numai dezechilibru. oriunde ne-am afla. Profesorii ascund solutiile temelor. nici o suferinta nu plateste nimic. printr-o nevazuta rânduiala dumnezeiasca. linistit si câstiga din no u nevinovatia. E bine de stiut si faptul ca darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. Ca l e simtim ca suferinte? De nu le-am simti ca atare. Însusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal. care nu cânta. t otusi înduri încercari si de multe ori ani de zile în sir. tot atun ci. câta amaraciune putem bea în locul celor ce vrem sa-i mângâiem. 705. si de unde ele rabufnesc pâna în suprafata faptelor vazute. desi latente. 697. 702. În iconomia organica. 704. 6) -. ispravile si tendintele ce le avem. ce zac în strafunduri. Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati. asa durerea e dascalul întelepciunii. celalalt e întunecat. daca sunt dublate de perechea genezelor dominante.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. peste ele. Numai atâta mângâiere putem adu ce între oameni. sau mai târziu. pâna acuma înca n-a iesit ceva de folos. 695. câta vapaie de ura înfruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oam eni. câta suferinta putem ridica de pe el. vestile si povestile din lumea întreaga. sau atât de puternice vor fi mila si adevarul în noi. Aci. prin câta suferinta putem razbi cu bucurie. genezele recesive. STUDIUL 698.si sa-i plateasca dajdia."Marturisi-v oi Domnului faradelegea mea! Si îndata ai ridicat pedeapsa pacatului meu" (Psalmul 31. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. Iarasi o mica asemanare: de când undele hertziene ale posturilor de radio-d ifuziune circula în jurul nostru. Deci. Sa fim întelesi: încercarile ac estea nu-s pedeapsa. 706. în c onstiinta. Cam asa ceva se întâmpla si cu energia germeni lor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu înregistreaza aceasta en ergie. 700. cu seninatate. sunt ca si inex istente. rabdând cu linis te. Situatia. cu a . lumineaza seninul cerului. sau fulgerele dreptatii divine. Nu te raspândi cu multe carti. lumina pentru minte si mila de la Dumnezeu. Supunerea fata de stapânire este din ratiuni divine: din iubire universala de oameni si nu din oportunism sau din frica. în care va a vea sa petreaca o vreme. 696. în aceeasi sfera. STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 694. toate se rasfrâng. E bine sa luam aminte însasi marturia proorocului David . si numai la atâtea daruri ajungem. Asa vedem seninatate si la idioti. Cine face curte nu face carte. ci va asista neputincios lânga un aparat stricat. Atâta stral ucire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni în noi. precum ca îndata dupa marturisire Dumnezeu ridica pedeapsa pacatului. Nu tot asa e cazul s i în ce priveste sfera constiintei. si ne-o talmaceste printr-un conflic t strafund în temelia noastra. celalalt nu asculta de n imeni. dar si în sfera constiintei. care le transforma pe întelesul nostru. ci huruie. Precum placerea e dascalul pacatelor. se re zuma si se înscriu în structura noastra genetica. se rasfrâng ispravile pamântului. ci scoala. Unul e luminat la minte. n-am învata nimic. 703. iar din odihna. Numai atât a bine putem face. nu-si v a putea manifesta înclinarea sa catre cele de sus. îndaratnic si mai rau se afunda. ne strabat fara sa prindem nimic. Înclinarea sufletului face interferenta cu înclinarea trupului în care a f ost trimis. Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngradite cu suferinte. toate piedicile cad pe rând. Fara libertate si fara har. 699. Unul e asculta tor de duhovnic. sau învataturile din durere . ca sa ia banii elevilor si stud entilor.singura cale care poate învata ceva pe oameni. sau de a se lepada de El. orice potrivnicie în calea darului si. de multe ori îl cruta de cunostinta infirmit atii în care trebuie sa petreaca.

are sa po arte chinurile rasturnarii rolurilor de îndata dupa despartirea sa din robia unelt ei sale. chiar cea pentru daruri cu adevarat duhovnicesti. 711. Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea starii sale pamânt esti. Deci. care. Suferinta aceea. ci pentru Dumnezeu . 713. si sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsa). îl va pazi spre viata vesnica" (Ioan 12. În spirit e înclinarea si caderea. Trupul traieste. Asadar. în care a intrat înca din viata pamânteasca. care ar pârli într-o clipa farâma de tarâna a trupului în care zaboveste suflarea lui Dumnezeu. E parca o prelungire a iadului dupa tine . sa fii deasupra ei. de una sa ne tinem: ca nu suntem din lumea aceasta si nu trebuie tintuita "aici" dragostea n oastra. ca sa ne mai si saturam de ea. 714. Sufletul. Durerea nu e obiect sanatos de meditatie. se uraste pe sine. stârnesc în sufletul desfacut de trup o vapaie de pofte. Acela a om orât Împaratia lui Dumnezeu dinlauntrul sau si a înlocuit-o cu împaratia chinurilor vesn ice. în lumea aceasta. iar cine-si uraste sufletul sau. sa o depasesti. daruindu-le Dumnezeu în schimb adevarate bucurii duhovnicesti. care zice: "Cine-si iubeste sufletul sau îl va pierde.iar daca scapa de aceste bucurii mincinoase. Cel ce a înviat în sufletul sau cunostinta si iubirea lui Dumnezeu. iar când revine în lumea aceasta. nu rodeste nic i o nadejde de pe urma ei. ci ar vrea sa fie vesnica viata a ceasta vremelnica. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. iubirea si harul celor de pe pamânt pot îndupleca pe Dumnezeu sa scoata din munca sufletul ce n-a ajuns la sfintenie depl ina. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceasta a treia treapta a luptei cu sine însusi.tât mai putin suferinta din iad. iar cel ce a omorât acestea în sufle tul sau si moartea l-a prins în acestea. daca e locuit de suflet. 712. O cadere în cu rvie e mai întâi o cadere în spirit. Poate ca si de aceea a lasat Dumnezeu viata aceasta asa de ne cajita. De durere trebuie sa scapi . fie de moarte. slava desarta si mândria . Aceasta consimtir e însa înnegreste sau spurca fata sufletului. Da r ispititorul nu poate face nimic fara consimtirea sufletului. Dar trebuie sa vina cineva sa te scoata di n cercul tau chinuitor de îngust. amagit de convietuirea cu animalitatea trupului. 708. iar sufletul traieste. însusirile sufletului ar fi ca niste fulgere. naravindu-s e cu viata cea trupeasca. Sufletul are si el o parte patimasa. pentru faptul ca se face curat. încât n-ar mai vrea sa-i moara trupul. 25). Bucuria neînfrânata. sunt oameni care au într-însii suflete vii. SUFLETUL 709. Dar libertatea. 715.sufletul care s-a izbavit de sine si petrece ca un dus d in lumea aceasta. de-am straluci duhovniceste ca soarele. 717. . Sufletul care se mântuieste este acela care nu mai traieste pentru sin e. Daca îmbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunita din voia lui Dumn ezeu. Orice fapta trupeasca a fost mai întâi o fapta sufleteasca. Iar aceasta e de l a convietuirea cu trupul în care s-a retras ispititorul si-l munceste cu pofte. cad în primejdie de a se îndragosti asa de tare de propriul lo r suflet. asa se învoieste si se leaga de tare cu placerea din lum ea aceasta. desi foarte mare. încât sufletele lor se sting si se pierd. 718. te poate face sa uiti ca înca n-ai iesit cu totul din împaratia ispitelor. care-l mu ncesc cel putin tot atâta cât l-ar chinui setea pâna la moarte. îl face din ce în ce mai mânjit de poftele împ otriva firii. Si sufletul are patimile lui: parerea. stropii acestia de noroi împroscati di n trup pe suflet. dupa cuvântul D omnului. Caci durerea ta te ia în vîrtejul ei si te închide din spre toata lumea si dinspre orice lume. poftele. 716. Cu cît orizontul tau e mai îngust si mai îngustat de durere. 710. cu atât nelistea ta e mai mare si poate sa fie mai mare ca în toata lumea. pe unul care ar trece Sahara si n-ar gasi apa. dac a e locuit de Dumnezeu. câta v reme era pe pamânt. Care-L face sa uite de sine. acela a murit pentru vesnicie. Dupa încetarea trupului. fie de viata. acela a înviat pentru vesnicie. 707. ceea ce la putini se întâmpla. prin negrija. Viata si dragostea lui întreaga este numai Dumnezeu.

la vrem e de mare însemnatate pentru ei. care le va fe ri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. si nu gateste venirea zilei Domnului? TALANTII 734. nici ca exista Dumnezeu. STIINTA 724. unde nu au competenta si nici mijloace de cerce tare. 727. Un iubitor de argint. urmar ite la obârsiile ei. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra.e. Chiar numai factorul ereditatii. izgonit din trup de moartea acestuia. un lacom de mâncare. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii sale. s . De aceea. însa a sti putin. 720. n-are trebuinta de sufl et si de Dumnezeu . 730. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falsi fura tala ntii nostri buni. Medicul. nici ca nu exista. toate la un loc nu pot sa dovedeasca. iar consti inta îi striga mereu osânda lui Dumnezeu si zadarnicia suferintei sale. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. ci acestea îl chinuiesc fara de sfâr sit si se maresc pe masura ce nu pot fi satisfacute . asta e descal ificare si rusine. un betiv . Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei real itati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. care crede ca. 731. Toate ace ste discipline ale stiintei sunt însa folositoare când îsi cunosc marginile si când nu t rec într-o alta zona a existemtei. A nu sti si a recunoaste aceasta. chiar si dreptul. si totdeauna o vinovatie. 721. un lacom de avere. pâna la un loc. 729. are sa se chinuiasca în felul fiecarei patimi. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. sanatatea mintii. Dar acestia. 728. nu e totdeauna o vinovatie . dar satana le vede. Stiinta nu angajeaza viata. Problema ereditatii mai are un capat. 722. ca sa fie cunoscut îndeajuns. care pune crucea pe masa de judecata. depaseste l imitele stiintei pozitive. 737. 736. s-a apucat sa faca si nebun ia ei cea mai de pe urma: desfacerea si aprinderea stihiilor. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. Sfântul nu cerceteaza. Sufletul. când li se deschide ochiul vederii si urechile auzi rii celor de dincolo. 735. Stiinta fara Dumnezeu si împotriva omului. si a face gâlceava ca stii totul. un bun veterinar . care l-a ros în viata pamânteasca. ar însemna pentru ea un adevarat triumf. Omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu si-a câstigat în sine. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. 732. Oare stiinta nu asteapta si ea. 725. Deci lepra si orice lepra.autorul si stapânul vietii .uneor i e chiar virtute. Omul. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul l ui i se va da celor fara botez. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. filosofia. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupulu i.719.lipsind trupul. în religie este sfântul.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. În credinta. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . dar cu fapte. în întregul lui. asta este toat a istoria omului. Daca stiinta ar putea prinde momentul când apare în parinti o geneza (ge na) defectiva. nu scapa de tirania poftelor sale. 733. Oare în Templul sufletului nostru se va gasi vreun copil sau macar vre un orb sa-L primeasca pe Iisus? 723. povatuind pe oameni. Sufletul dus în robie e jefuit pe data de toata agoniseala sa duhovnic easca. e din ce în ce mai necunoscut. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. dar îi aduce sufletului smerenia. fara sa stie. 726. medicina si celelalte discipline ale preocuparil or omenesti. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le stim. un curvar. dincolo de biologie si probabi litate. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. Între cei trimisi de Dumnezeu sunt si oameni ce au darul sa vada dinco lo de zare. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. Stiinta.

ade seori e mucenic. care la nivelul creierului. asigura-l cu întrebarea si ocroteste-l cu sm erenia si cu atât mai vârtos nu iesi din sfatul unuia dintre nebagatii în seama slujit ori ai lui Dumnezeu. talentele. a capatat o strasnica pedeapsa. Deci. puternice si luminoase. dupa cum ne asigura si Sfântul Pavel (Romani 12. 3). le respinge. energie pe care lumea n u o cunoaste. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. curajul adevarului. pustiirile lui pe fagasul lui Dumnezeu. 748. care marturiseste în mediul sau pe Dumnezeu. sa tâlhareasca pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. i se va lua si ceea ce i se pare ca are. cu raspunderi. Regele David. Cenzura rezista. 742. înzestrat deodata cu darul stapânirii si cu darul proorociei. talantul îngropat si de putini dezgropat si sporit. În fiecare om este închisa o masura a lui. Aceasta erotizare consta în aparitia pe ecranul mintii a gândurilor si a imaginil or în favoarea satisfacerii acestui instinct. va ajunge drept. au sa dea seama tot i înzestratii lui Dumnezeu. tot asa este u n Ierarh al lor. Ele cer învoirea. rabdare pustnicilor. Prezenta lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce da talan tilor valoarea lor de energii divine. 740. lepadarea de placere. Purtatorul oricarei valori. ar trebui sa se negustoreasca între oameni. un conducator de neamuri. 746. ca un tâlhar viclean. Si asa patesc pe rând toti daruitii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfa tul lumii. Când aceste gânduri de rezistenta. Sa ne apropiem de o analiza concreta a tensiunii dintre minte si pat imi. Convertirea talentelor este un mare talent. Talentele sun t înzestrari de energie divina.lepadarea de sine. 738. iar din popor i-au murit 70. 17). cei cu daruri.000 de oa meni . ca si cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slabiciune si vinovatie. Darul proorociei i s-a luat o vreme. Ce ti-a dat Dumnezeu dar.aduce "Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" si aduce Crucea Domnului: Jer tfa . darul cunos tintei. Un barbat de stiinta. cu mariri. varsa el. de care sa ne bucuram numai noi. numai fiindca a îndraznit sa numere poporul (2 Regi 24). în favoarea lui Dumnezeu. Constiinta .si doar el gresise. ca pe un jgheab. Înzestrarile lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente. caci precum este o ierarhie a valorilor. dar nici sa nu se lovea sca nimeni a o ajunge. daca se declara atârnator de Dumnezeu. înseamna a iesi din ierarhie si a face anarhie.i. nebunia pentru Hristos. Cel ce recunoaste Providenta de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi si celui ce i se pare ca nu le are de la Dumnezeu. chiar de ve nirea sabiei dupa dreptate. care varsa o substanta chimica în sânge. TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 749. Cu talantul Botezului sunt daruiti crestinii. sunt afirmate cu t oata credinta si stiind cu certitudine ca Însusi Iisus Se lupta cu Satana în locul n . erotizeaza scoarta cerebral a. cu puteri si cu tot felul de haruri. 739. A nu lucra cu valorile. 745. de asemenea e mucenic. c e au sa-l împlineasca în lume. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. nu poporul (2 Regi 24. 744. spre scopurile ei anumite. interpretarea vietii în perspe ctiva luminii divine. Aceasta da îndrazneala mucenicilor. peste aceasta sa nu treaca nimeni. înaintestatatorii si detinatorii puterii au sa dea seama. în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu. 743.care ocroteste viata omului si sub perspectiva trans-cendent a . Care este mecanismul biologic al instinctului de reproductie? Instinctul acesta are ca obârsie materiala o glanda endocrina. pândeste vremea darului de sus sa se deschida în viata noastr a si de nu-l va afla acoperit de smerenie si dreapta socoteala. 741. 747. Toate valorile.

Fiecare ducem un ateu. în stiinta si economi e.. despotismul. . care fac aceasta neutralizare. între ipoteze si fiinta unica. hor moni. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristologic a a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. În valoarea politica trufia stârneste tirania. deznadajduit chiar. Foamea îmblânzeste f iarele. 754. Revelatiile lui Dumnezeu cu altul se împlinesc într-un al treilea. chiar daca pe ecranul mintii au aparut gânduri si imagini de hula împotriva lui Dumnezeu si te vezi în imposibilitate de a te mai ruga chiar. mândria nu-l lasa sa se dea batut. inchizitia. neutralizat . di ctatura. e tânguirea vicleana a stricaciunii. Satana nu e definitiv biruit pe pamânt. criza. care nu trebuie ascultata. ca trup. toate pier si se restabileste un echilibru si o liniste în m inte. în glande. Acestea îl îmblânzesc.decât dupa o ciocnire. Misterul crestinismului este misterul unitatii. 753. terorismul. Când potrivnicul mântuirii noastre se vede batut la prima piedica .ostru. Iata pr ilej de câstigat la nivel înalt. 16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreaga. în care nu este opozitie între personalitati. osteneste. materialismul. se încheie cerul. ci scoasa din radacina si firea facuta iarasi curata. oarba si muta. Subie ctul iubitor si iubitul gasesc deplinatatea vietii în împaratia iubirii. creeaza împaratia lor. Asa prinde putere viata religioasa din chiar neputinta omeneasca.. Ierarhul lor de drept. în care subiectul iubitor si obie ctul iubit. TRUFIA 751. abia în Împa ratia ce va sa vie oamenii nu se mai însoara si nu se mai marita. talazurile marii. la obârsie.. în religie. Trinitatea este un numar sacru. Parin tii i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean. iarasi vin si izbesc în per etii corabiei si în digurile portului.trupul de pe noi. Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai mâniei din trup. se neutralizeaza printr-o aparitie de anticorpi. (. În felul acesta "gândurile" si "imaginile" si "reprezentarile".. stramutarea fortei oarbe neutralizate într-o ener gie de o alta calitate si de o înalta valoare: a iubirii de Dumnezeu si de oameni în genere si nicidecum nu mai ramâne de veun om. gasesc continutul definitiv si deplinatatea vie tii lor. ecumenismul si societatea perfecta. TRUPUL 752. protestantismul. care apoi s-au linistit. care erotizau scoarta cerebrala. asemenea cu linistea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la uc enicii Sai învaluiti de talazurile înfuriate ale marii. ca om. senzualismul. plenitud inea. necredincios. se produc iarasi si iarasi.) Si totusi. atunci în organic se petrece o reactie chimica în care substantele endocrine din sânge. în toate a bagat anarhia fata de Dumnezeu. Luarea prin surprindere poate fi apriga. ci le stârneste a doua piedica prin viciile trupului.) Marturisirile strafunde de credinta în Dumnezeu. Împaratia omului si a cosmosului iluminat nu se rea lizeaza decât prin Sfântul Duh.asimilat. în spate . fortele sale sunt oarbe. în dualitate gasindu-si sol utia în Unitate . Firea trupului fiind surda. nu te poti întelege cu el d ecât prin osteneala si foame. ca sa te milostivesti de el.cea mai usoara . Rabdarea însasi a razb oiului e ultima ta rugaciune. Trupul e indiferent. Numai în aceasta "Trinitate" ne este data viata divina perfecta. au ca urmare convertirea. Chimismul endocrin nu e bir uit . divin. Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valorile si le-a pus în conflict. . încât nu se mai tine vrajmas lui Dumneze u. victoria asupra luptei si diviziunii. în arta. Lupta "de gând" ia rasi începe. care este a treia împaratie a lui Dumnezeu. în care se încheie drama. (. un numar care simplifica. c a sa nu dauneze sanatatii. Omul. de pe urma unei evidente d ivine..Trinitate. TRINITATEA 750. acestea însa trebuie conduse dupa dreapta socoteala. La o atare înaintare a luptei pentru mântuire se tânguie trupul.ce o ridica în calea robilor lui Dumnezeu prin lume. nevo itorul se sperie. înfuriate de patimi. De aceea. sau o iubir e trupeasca de sine. Dar Dumnezeu nu te-a paras it. Se vede învaluit. De l a starea asta si pâna la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfânt (1 Cori nteni 3.

12 9). nici ca se misca. 756. 764. Filocalia. E de neînteles ca durerea trupului îl face pe om sa ceara ajutorul lui Dumnez eu. Ce folos. muscati la minte de mândrie. De aceea. II. o boare a haosului. dupa sanatatea ramasa .si acestia biruie piedica si intra în lupta mânt uirii. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. desi învr ajbirea nu-i tine mult. dar n-ai avut grija ca sa iei cheia de acasa. în împaratia fara de Har. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. decât din prea multa mâncare. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus.   .1. de strâmbatatea si amortirea lui. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura. 762. înca nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe frunte si nu ne-a batut piroane le în talpi. neputinciosilor. Acestor doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce lea pada pe Dumnezeu si celor ce leapada pe oameni din inima lor. Zic însa: cine vrea sa urmeze pe Domnul si sa se asemene cu El. toti au întârziat sau. sa fie masur at dupa vârsta. La vreme de umilinta . au pierdut. chiar un Dumn ezeu al lor. Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. Sibiu 1946. nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic. Ea face din viata a ceasta o anticamera a iadului. desi cugetam ale lumii si umblam în calea pacat elor. 758. dar pentru Împaratul Cerurilor abia se mai gasesc putini. desi le tânjeste cugetul. scapi pâna la usa unei case în padure. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe care Îl deduc ei. 760. Asa cere dreapta socoteala. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli. au zis Parintii. ca urmarit de o fiara. îndaraptând. gândindu-se la cei grabiti sa stinga patimile. Ura îs i ridica împotriva si mai mare ura. Si ed. iar la dezlegarea lor din trup. Ea un e un climat al mediului viciat. pentru pricini pamântesti se gasesc mii si milio ane de oameni care merg cântând la moarte. în starea de iad a constiinte i. pe când durerea sufletului. Dar. E de neînteles cum de nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie. 765. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea.755. Cu tot dinadinsul se atrage luarea-aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara îndrumarea unui duhovnic iscusit. Toti care nu cred si nu urmeaza lui Dumnezeu sunt morti înaintea lui D umnezeu. care nu le cere mai mult decât sa-I recunoasca existenta. dar dupa iertar ea pacatelor asa de putin! URA 757. E lucru de mirare ca. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". 761. De fapt. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. trebuinta si putinta fiecaruia. dar nu cred în Iisus Hristos. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca.care cearca pe toti . Iisus e nu numai Cheia. desavârsind în ei iubirea. ci abia simte cu trupul ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doa ge. caci stinge pe Dumnezeu si din ochii celorlalti. care sa fie linistiti si bucurosi de moarte. nu mai su nt buni decât sa faca din viata celorlalti un iad. ci si Usa împaratiei de scapare.130. I. boala îi întoarce. ca virtutea cea mai mare (Sfântul Ioan Casian. creat de ei.1. Postul. acesta sporeste. 763. E de neînteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului. ed. pe altii. si preamareau dreapta socoteala. URMAREA LUI HRISTOS 759. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. macar tot a sa de zornic. adica. vol. p. 1947. atât a oamenilor cât si a lui Dumnezeu. vol. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. din când în când. în cruce sa se asemene si. Sibiu. face mii de victime. inaccesibil daca nu chiar inexistent. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. ca mai multi s-au pagubit din post. asa prin contrast. Ura. ramânând în Împaratia Harului.desi postul pe multi i-a facut sanatosi si dupa taria si felul ispitelor. desi absolut. asemenea cu El va fi. cât poate sa cuprinda firea omeneasca. Noua. o vifornita. Pretuirea patimasa a trupului pe multi îi întoarce împotriva duhovnicului. însa. aceasta desfigurare spirit uala. p. Cuvânt despre Sfintii Parinti din S it.

care trebuie sa aiba loc. lasa în urma orice vedenie. Dar când aceasta a ajuns un dar al constiint ei. un razboi si a-ti zidi o cetate. Daca prin porunci Domnul ni Se îmbie. O întâlnire cu Iisus înseamna o misiune. 772. este pentru tine argume ntul decisiv al existentei Sale si a rudeniei tale cu El. adânc în care se întâlnesc iubitorul si iubitul. Revelatia e deplina. De aceea Rasaritul mediteaza fara imagini chiar contra imaginilor. Aceasta tâsnire în constiinta a darului nemarginirii. pacatosul". stiu. dar nu-L stiti pe El. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii s ale. nici sensul lumii. 768. nu te afli nici pe tine. copiii tai umbla la joc seara si scuipa dupa preot. primind orice. ca principiu impulsiv. P . Daca Domnul e ascuns în poruncile Sale. în care apar relatiile lui Dumnezeu cu omul: nasterea lui Dumnezeu în om si nasterea omului în Dumnezeu. ce înseamna mai mult decât haina si mâncare a. ca principiu atractiv. A fi ucenicul lui Iisus însemneaza o prevedere. El este în cautarea lui însusi. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii. fara deosebire de confesiune. feciorul t au fuge de biserica. asa zicând. Marginirea ta.nu din rea credinta sau din împotrivire. înseamna chemare la apostolie si la toate riscurile trairii de Dumnezeu între irozii neamurilor. VEDENIILE 771. iar cele ce mai l ipsesc le asteptam la a doua venire. Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu iarta nestiinta. chiar daca ultimul p as al caii îl vei avea de facut rastignit pe o cruce. Iar a nu te face de râs înse mneaza a-L urma pe Iisus în toata calea vietii Sale pamântesti. nu categoriile metafiz ice sub substante alegorice. fireste ca este si în stradania pentru dobândirea virtutilor. A nu-ti face socoteala aceasta însemneaza a te face de râs. Vecinul tau bate crâsmele. nu-ti gasesti nici sensul tau . "Duh". în demnitate. 770. 769. dinafara. grabeste sfârsitul. lasa-ma sa-mi îngrop necred inta mea!" 766. Nu-i va fi zvârlita si batrânetea laolalta cu tineretea ? VIRTUTILE 774. ci din grija de a nu gresi. Si se stie ca Dumnezeu nu Se supara când se sta pe a cest punct de vedere. te doare. "Dumnezeu poarta pasii omulu i". de asemenea . Predania Bisericii Rasaritene se fereste de vedenii si îsi fereste si fiii. ramânând ca lui Dumnezeu sa-I dea o batrânete distrusa. Iisuse Hris toase. 767. prin virtuti Domnul se manifesta dinlauntru. adevarurile vii. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. Când ti-a gasit Dumnezeu vreo treaba pentru Împaratia Sa între oameni.nasterea ta în adevar. întrucât acestea nu sunt neaparat trebuitoare mântuirii si. Iar omul cu socoteala vic leana e acela care-si da cu voia toata tineretea dracilor. VICLENIA 773. Ar fi surprinzator raspunsul vreunuia: "Doamne. Toti marii mistici. desavârsirea. dar viclenia ba. chiar vedeniile reale le refuza . A fi ucenicul lui Iisus nu însemneaza a te opri la mijlocul uceniciei. asta este toata istoria omului. Omul este vesnic în cautare dupa ceva. pe care.La acestia s-a referit Iisus când descurca pe al doilea spre rostul sau: "l asa mortii sa-si îngroape mortii lor". în adâncul lumii spirituale se savârseste un proces divin. la care suntem chemati. au învatat ca. Acolo sunt adevarurile experientei spirituale. Exemplu: "A devar". ai ispravit toate obligatiile lumii. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. miluieste-ma pe mine. verisoara ta a fugit necununata. Si pâna nu-L gasesti pe Dumnezeu. Nu cumva sunteti si voi cautând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. O traire a vietii lui Iisus. iar acestea sunt marile hotarâri spre El. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia Rasaritului (naluciri le false). 775. trebuie sa-i iubesti. a primejdiilor la câte te expune aceasta. daca te gasesti pe tin e în functie de Dumnezeu . este semn ca Dumnezeu. nemarginitul vrea sa cresti spiritual pe dimensiuni d ivine. Este la mijloc o revelatie tripartita. N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând sa te aduci pe tine.

Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fier e. om în toata firea. are sa le sparga casa. casatoria lor va sfârsi cu vrajba s au cu spargerea casei aceleia. casa aceea nu tine. Nu vor scapa de sub tavalugul urgiilor istoriei pâna nu vor veni si la mintea aceea sa asculte si sa împlineasca. Din negrija de suflet a celor din casa. care se înmulteste în corpul omului atunci când manânca carne multa si nu posteste. 779. cea mai grea e ascultarea. 777. 3. 19 ani fata lor este vaduva si înca cu copil. cân d sunt legiuiti? Asa bine. pentru o bucata de lemn ce nu e la locul ei. în loc sa asculte fara discutie. Mai vine apoi. Poate ca în vremile acelea abia vor mai fi crestini. 6. VOTURILE MONAHALE 776. pen tru o vorba cât de neînsemnata. Si bate Dumnezeu nerânduia la ca sa se faca rânduiala. daca: 1. Aceasta diferenta mare de vârsta este un pacat înaintea lui Dumnezeu. Lacomia de avere a unui parinte când si-a maritat sau si-a casatorit fe ciorul. pe care toti îl platesc cu vrajba. O asemenea casatorie nu tine. Neaparat v ine vrajba în casa. Numai sila unei prigoane peste tot pamântul împotriva crestinilor îi va ho tarî sa lase la o parte orice vrajba confesionala si sa fie una. Din curvii nemarturisite. care discuta cu Dumnezeu.orunca ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare din afara. Vrajba în casa vine din pacate. Aceasta din cauza nepotr ivirii de vârsta. iar virtutea ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare dinlauntru. cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pent ru ca nu si-au marturisit acel pacat. prin el. din pricina aceasta. cumintiti-va parintilor cu sfaturile . Nu mai tin nici o rânduiala. Este un prim pacat. caci ce poate face o fata asa tânara în fata unui vlajgan. îi sare în cap celuilalt. Prin urmare. din negrija de spovedanie. 8. De aceea. VRAJBA CONFESIONALA 780. Dar sotii cum desfrâneaza. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saraci ei si. Obligativitatea voturilor monahale poate înceta numai în cazul extrem de rar când se întâmpla din motive clinice a personalitatii omenesti. VRAJMASUL . daca sotii traiesc în casatorie nelegitima. de vineri. caci nu mai tin seama de miercuri. De vei marita fata ta numai pentru avere. 2. macar la sfârsit. Si din cauza aceasta. pâna cân d? VRAJBA ÎN CASA 781. 7. Si o ultima pricina este desfrânarea sotilor. ci se sparge si în aceste cazuri parintii treb uie sa recunoasca ca au dat un sfat prost. 778. Sunt parinti care-si marita fetele la 14-16 ani. sunt o forma decadenta de monahism. pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolu lui.ANTIHRIST 782. care sunt poruncile lui Dumnezeu. însa fagaduintele ramân obligatorii iar lepad area lor pacat. facute înainte sau dupa casatorie. iar la 18. cum au fost la înce put. 4. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si. Dintre cele trei fagaduinte (monahale). Încetarea voturilor e încetarea calugariei. adica cu desfrânarea. când va maritati fetele sau va însurati feciorii! 5. sau fara cunu nie bisericeasca. deci si a constiin tei în cazul deplinatatii de constiinta. Din petrecere fara post. de zile le postului si de sarbatori. pazesc pe ale diavolului si nu pot sa aiba liniste. te umpli de mânie si astfel îsi sar în cap unii la altii. cu noi cu . Asa. dar oricâti vor ramâne. car e daca nu se pazesc. Casatoria s-a început cu stângul. Toate îsi au izvorul în pacate. p entru ca are de biruit mai mult patimile mintii. unirea crestinatatii întârzie Doamne. Primejdia comuna s-a aratat în lume. toti trebuie sa intre la cumintenie si sa se legiuiasca daca sunt asa. Nepotrivirea de vârsta. tocmai pentru ca nau omorât pe diavolul. Astfel au i ntrat într-o casa noua. P lin de fiere fiind. rugamintea cea mai de pe urma a Mântuitorului în lume. de Sfânta Împartasanie si de rânduielile Bisericii. care este cel care facea acest lucru. ac eia trebuie sa treaca peste ceea ce ar fi foarte bine sa treaca crestinatatea vr emii noastre si sa fie una.

caci. 8-9). 787. atunci sufletul si mintea. ravasit de atâtea vicii savârsite de noi sau de un sir întreg de parinti înaintasi.nu al lui Dumnezeu . urmând pe Domnul. Iar a doua arma pe care o avem împotriva put erii vrajmase este Sfânta Cruce (1 Corinteni 1. t otusi. o încovo iere a unei meniri. însa diavoleste. care va tirani sub ascultarea sa tot pamântul. în stare de a ne apropria. atât a Mântuitorului. Deci. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. de robii lui Dumnezeu ca sa-i cerce nu cumva sa se mai afle la ei ceva iubir e de sine. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. fiecare. nu suporta impresii prea tari. 789. fara primejdii grave. care seamana mult cu îndracirea. Mândria lui nu poate rabda bataie. 12).toti. ca numele lui Dumnezeu". mii de ani de-a rândul. În aceasta lupta înca sunt em scutiti prin rânduiala dumnezeiasca de a-l vedea în toata fioroasa lui prezenta. Noi trebuie sa începem urmarea Mântuitorului de la purificarea de patimi. Spre razboiul acesta însa sa nu îndrazneasca nimeni. (As întreba pe cei ce nu au cruce: cu ce semn va aparati voi de diavol ?) Ei însa nu au semn. De aceea. spunem ca mântuirea nu se câstiga cu o fapta ra zleata. despre care zice Sfântul Ioan Scararul ca: "Arma mai tare în cer si pe p amânt nu avem. dar care poate tine o viata întreaga . îl pri nd în prezenta nevazuta. Si întoarce-te cu inima buna catre Dumnezeu . Îngaduie Dumnezeu ispititorului sa se apropie. Doamne. a venit sa-l bata si în lume. izbaveste-ma de cel rau". muritorii n-avem de a începe lupta de la aratarea fat isa si personala a potrivnicului. ci presupune si o fata sociala. ceva mândrie. urmeaza aceeasi carare si stadii. E lucru stiut ca sistemul nostru nervos. dupa ce Iisus l-a batut pe potrivnic în pustie. si prin aceasta sa-i întineze iarasi în cele dintâi. descrisa de Evanghelii. ca sa ajungem dupa multa vreme la o sa natate. E primul razboi pierdut de om. deoarece mintea lui fi . cât si a ucenicului. Astfel. De la aceasta deosebire încolo. de n-a fost chemat d e Dumnezeu cu rost de a rusina puterea vrajmasa si a mai întari neputinta oamenilo r spre razboi. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. Sa nu vorbesti niciodata despre proiectele tale. Mântuitorul a înfrânt întâi pe potrivnicul în duh. acolo de unde doar Iisus a început lupta. 3). în aparitia lui personala din ustie.trebuie sa dam cu el o lupta în duh. poate sa-l duca pâna la boala epilepsiei. Noi. Caci "acela" va primi sa fi e împarat peste stralucirea tuturor împaratiilor pamântului (Matei 4. ne-ar fugi mintea de spaima a ratarii lui înfioratoare. E lucru stiut si probat de medicina ca spaimel e (traumatismele) peste puterea de rabdare a sistemului nervos îl dezechilibreaza si. în societatea omeneasca stapânita de acela. data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisi torul. vine în persoana sa se razboiasca cu noi. caci cel rau stie doar ce vorbesti nu si ce gândesti si ti le nimiceste. Deci. sau în mai mari sa-i cufunde. sa zici în adâncul inimii: "Pentru pacatele mele patimesc aces tea. Diavolul stie si el Scriptura. fizica si psihica. Raspunsuri catre Talasie. din trup si din suflet. facându-se curate. sau razboiu l nevazut. Nu în zadar semnul Crucii îl numeste Biserica: "Arma nebiruita asupra diavolului.treaba de începatori. dupa slabiciunea la care-l gaseste. caci vede Tatal osteneala fiulu i si nicidecum nu-l lasa. daca a trebuit sa fuga rusinat. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oameni. chiar în ce asul tulburarii tale. nimeni nu se mântuieste singur. Atunci. palmuindu-ti mintea. dupa unii.evreu d e neam. dupa zeci de ani de lupte dinl auntru. Filocalia vol. sau parere înalta. daca a fost batut când se lupta cu noi din afara. Fireste ca si noi în lupta cu patimile .) sa-l faca. ca nu-i lasa (diavolul n. acesta-i chinul pacatului sau ca. ca peste toate acestea sa ramâna sanatos. 18). dar nu are putere peste cei ce n u-l asculta! 788b. nemaiavând ce face. caci nu e un razboi de gluma. trebuie s-o capete. 785. Diavolul da sfaturile lui la toti. lupta pentru mântuire. 784. 788a.n. Asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului si al Maici i Domnului. Crucea Ta n e-ai dat". De acum începe razboiul mintii omului cu mintea cea vicleana. biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia când îl îmbia cu momeala plac erii din materia lumii. El e "acela" care va veni în numele sau . ca un vames al vazduhul ui. Iar a treia arma de aparare este smerenia sufletului. orice gânduri rele ai avea. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. 783. prin gura lumii. 786.

Drept aceea. Dar. a scopului ultim al virtutilor si cu asta a redus la nimi cul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. 800. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. Cum zice un Parinte. 795. 8) bucuros. orice iubire. se arata si el. Stiti cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare si pretind sa li se supuna oamenii. CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE . mai aici. ca asa cere boala lor. vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. ci lupta nebun cerând: 1. cele de la Antihrist. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. 24) si înseala pe multi. Deci.o mare fapta buna. iar în locul Lui sa-si împlânte în sufletul omului ca pe o sabie a iadului. ci naluceste si el o lumina. Diavolul stie cât iubeste Dumnezeu pe om. 799. moarte învataturii Sale.. încât si lumina dumnezeiasca o contra face. îngramadeste pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de plata lui Dumnezeu. 14) si în hristos mincinos (Matei 24. 793. 8). trimite Dumnezeu vedenii. cea prin placere. si nu râvneste. si orice ura . nebunul la o mândrie mai mare. chipul sau de fiara. 797. trimite si el. moarte lui Dumnezeu. ca face bine . Vrajmasul. pe cine iub este pe Dumnezeu.nu va avea astâmpar decât în ziua când ar izbut i sa ucida pe Dumnezeu si sa-L azvârle din inima si mintea celui din urma credinci os ramas pe pamânt.dupa voia lui cea rea . Chinurile cele de pe urma. Cu trecere de vreme. Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel. Trebuie. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. 794. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. Asa se preface în chip mincinos si în înger al lumi nii (2 Corinteni 11. caci l-ar fac e scrum si nu poate sta într-însa. ucenicilor Sai. deci. în schimb. ci în minc iuna. Cel rau vrea sa ocupe scaunul lui Dumnezeu.ind nebuna. în paruta lui împ aratie. pustiire Biseri cii Sale si oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pururi. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. pe poimâine.care nu se multumeste numai cu necr edinta sa. începatorul nebuniei. moarte crestinilor. Si te trimit sa propovaduiesti si sa faci cutare si cutare. înainte de dobândirea smereniei statornice. de vreme ce el nu sta în adevar. Orice ascultare de Stapânul adevarat al lumii e o dauna în împ aratia "stapânului" nebun si orice ascultare de stapânul nebun al pamântului îngramadest e pe oameni sub povara unei datorii sau greseli facute lui Dumnezeu. nu în întelesul ca s-ar putea apropia sa strâmbe adevarata lumina. cu a tât mai vârtos o cere Lucifer. ci vrea necredinta tuturora . zicând: "Eu sunt hristos!" (Luca 21. e o risipire. ca-I risipeste avutiile. propovaduie ste si el. 790. se cred pe sine stapâni si împarati. prin patimi. Cu un cuvânt: contraface tot ce face Dumnezeu si da de râpa pe oameni cu multimea înselaciunilor. 3. satana s-a mai iscusit în rele. Trimi te Dumnezeu slujitori. de aceea îl pâraste neîncetat înaint ea lui Dumnezeu. îl învata si el sa iubeasca pe Dumnezeu si-l lauda. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. decât aceea de a term ina o data cu Dumnezeu. îmbie sufletului ispita în tâi. care este Sfânta Liturghie. 798. cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu îndrazneala dupa daruri dumnezeiesti. o face. Pe cine poate sal întoarca împotriva lui Dumnezeu. Iata-ne.. 791. De aceea. dar calatoreste fara sfat si întrebare. strâmba întelesul oricarui cuvânt. Antihrist . la batrânete. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. multa si adânca deosebire a gândurilor. desertând virtutile în sacul spart al patimilo r si culegând. 796.fara sa priceapa unul ca acesta ca a cazu t la lauda straina si ca în credinta lui s-a încâlcit un fir subtire de putere vrajmas a. 2. printr-o sing ura întorsatura maiastra a vicleanului. nu cu iubire. S-a facut de-o îndrazneala nemaipomenita. Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. chivernisita de oameni cu ura. rânjind (1 Petru 5. în care va lucra toat a puterea Satanei. împaratia fiind de drept a lui Dumnezeu. "Acela" nu se multumeste numai sa însele pe oameni cu amânarea pocaintei pe mâine. de la început pâna în zilele acelea. 792. 4. care este lumea întreaga.

De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. nu era un inginer comun. iar el se crede grâu nedreptatit". în iubirea lui Dumnezeu fata de noi. si-l asteapta. ci a studiat si arta. care se gaseste acum în Muzeul manastirii noastre. dupa cum citim în pilda cu fiul risipitor. Din câti oameni am cunoscut eu lucratori în Biserica. sau ca: "Bobul lui de grâu se preschi mba în taciune. de vreme ce se spu ne: "Ca precum este marirea Ta. Parintele Arsenie a fos t unic.TEOFIL Parintele Arsenie a fost un om cu o capacitate sufleteasca deosebita si c red ca Parintele. cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pacatos . nu numai Teologie. sa-l sarute. si alearga înaintea lui. Noi putem sa parasim pe Dumnezeu. cred ca a avut o înzestrare de la Dumnezeu pe care daca nu o ai nu poti fi niciodata ceea ce a fo st Parintele Arsenie. Pâna traim în aceasta viata Dumnezeu nu ne para seste. Nu poate iubi un sfân t pe Dumnezeu. sectia pictura. Si respectivul spune: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva" . c unostea si chestiuni de medicina. o formula. Avea o putere de sinteza deosebita. pacatosii. Cuvântul spus de Parintele A rsenie. Stateam în fata acestei icoane si o prezentam un ui cadru universitar de la Sibiu. adica de la informatie la convingere. Cât de departe e Rasaritul de Apus. o icoana cu Adormirea Maicii Domnului. prin stilul lui de lucru. cum este de infinita si marirea Lui. Parintele Arsenie a zis o vorba cât lumea asta de mare . Sau cândva spunea el asa: "În mintea strâmba si l ucrul drept se strâmba". Când le spun ca Parintele a zis ca: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". ca sa-l primeasca. nici toti din manastire se mântuiesc". Pentru ca din inima lui. Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât drag ostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. când l-am întâlnit eu pentru prima data. era un profesor exceptional. l-a asteptat într-un fel. dar când l-a vazut ca vine. oameni i râd. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. daca era profesor. însa eu. asa cum ramânem noi în inima lui Dum nezeu. avea 32 de ani si deja avea un nume mare. dar nu convinge". Si zicea Parin tele ca: "Mustrarea învinge.ba mai mare decât lu mea asta! Si anume a zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos îi mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu". oricâte rele am face. Cum a ajuns la aceasta Parintele nu a spus niciodata. atâta a departat El de noi faradelegile noastre. Parintele ne da încredere în bunatatea lui Dumneze u. în formularea de mai sus. dar Dumnezeu nu poate sa ne paraseasca pe noi. prin cuvintele acestea: "Cât e de sus cerul deasupra pamântului atât de mare e bunatat ea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dânsul. era un doctor deosebit. nu toti din lume se prapadesc. în '42. personal. Si zic eu: "Nu stiu daca are o cultura perfecta. mi-a si spus un cuvânt. cât ar fi sfântul de mare. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. si zic: "Eu cred ca Parintele Arsenie este un geniu". si toate acestea la un loc i-au dat capacitate a de a lucra ca un om bine înzestrat si cu o cultura bine pusa la punct. dar sunt sigur ca are înca ceva ". el imediat avea raspunsul. Sau zicea Parintele ca: "Cea mai lunga cale e calea care d uce de la urechi la inima". oricât de departati am fi. în general. în manuscrisele lui. caci se afirma si în rugaciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici. Când îi puneai o problema. Adica daca era in giner. ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul. Asta a fost Parintele Arsenie. tot atît de infinita. Cândva stateam în fata unei icoane facute de Parintele Arsenie la Bucuresti p entru manastirea noastra. si vrea sa-l primeasca. Unic prin gândirea lui. daca era un doctor. De p ilda. sa-l îmbratiseze. unde se spune ca tatal nu l-a asteptat pe fiul care se în torcea. asa este si mila Ta". sa-l aseze iarasi în starea din care a plecat. fiul n -a plecat niciodata! El a ramas în inima tatalui. El a avut o înzestrare nativa deosebit a si cînd l-am cunoscut eu. Cum miluieste un tata pe co . sa-l aju te. Asta le place la multi. orice ar fi fost. ca mila lui Dumnezeu este tot atît de m are. Deci av ea o posibilitate de a formula ceva. am bagat de seama ca le place. a facut Scoala de Belle Arte. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. Cu o astfel de afirmatie. nu l-a mai tinut locul : a alergat înaintea lui. în inima Maicii Domnului. Zice: "Ma. Apoi el a studiat mult. a facut si ceva Medicina. în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos. ar fi fost un om deosebit.

dar daca nu-l recunosti superior. Daca esti deschis spre ajutor te poate ajuta o mul de lânga tine si omul superior tie. ci e pacat de moarte ". Când mintea se îndreapta. Dar a ramâne la informatie înseamna doar a fi la începutul drumului. Asa obisnuia sa spuna Parintele Arsenie. Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sai: "Ac estea vi le spun. ba. omul trebuie sa creada c . "la urechi". credinta noastra fiind "izvor de bucurie". De la învingere pâna la convingere e o cale lunga. pentru bucurie. Sa-ti feresti capul de frig si de prostie! E un cuvânt care merita sa fie stiut si urmat. care urmarea pentru oameni o min te dreapta si lucruri drepte si îndreptare spre mintea cea buna. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. însa de convins nu c onvinge. si zice nu! Daca tot trebuie sa suferim. când o ai ca d eprindere si o mai si justifici. cât cea de la informatie la convingere. Începutul oricarei îndreptari este sa-ti r ecunosti greseala. spre raul lor. atunci "nu mai e greseala.piii sai. fara sa si fie de fapt. macar sa nu suferim zadarnic. Pentru a putea folosi suferinta spre binele sau. ci îsi explica el mai bine cele pentru s ine condamnând pe cei ce vreau sa-l îndrepte. Pâna la inima mai e o cale lunga. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. am bagat de seama ca le place. Valoarea acestui cuvânt o intuiesc toti cei ce îl aud. atunci nu te poate ajuta. si asta se întâmpla des. Are si mustrare a rostul si puterea ei. niste atitudini care nu sunt destul de bine gândite si controlate. În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. deci asa cum sunt ele. Este si aceasta o cugetare la care e bine sa luam aminte. iar el se crede grâu nedreptatit. "cea mai lunga cale". Ajutati-ma sa va pot ajuta. 10-13). Sa luam. Mintea se strâmba în urma patimilor si se îndreapta pe masura curatirii d e patimi. E necesara si informatia. Bobul lui de grâu se preschimba în taciune. pentru ca omul e ste fiinta care poate zice nu. adica de l a informatie la convingere. Oameni de informatie religioasa sunt mai multi decât c ei ce au convingeri religioase. "În m intea strâmba si lucrul drept se strâmba". dimp otriva. nu mai e bob de grâu. care adeseori se face prin auzire. oamenii râd în general. asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dânsul" (Psalmul 102. vede lucrurile drept. Mustrarea învinge. el putând fi de folos tuturor celor ce nu iau aminte la ei însisi. Parintele a fost întotdeauna pentru optimism. caci noi îl aducem înaintea v izitatorilor si închinatorilor nostri. Într-o astfel de situatie. Cuvântul acesta ne aduce aminte de un cuvînt asemanator. cu circulatie mai al es în lumea din Apus: "Un sfânt trist este un trist sfânt". Asa caracteriza Parintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune s i care nu cauta si nu primeste îndreptarea. pictura în fata c areia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce viziteaza Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata. cre stinismul fiind "religia bucuriei". cât cea de la urechi la inima. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. Asta înseamna ca nu cel care vrea sa te ajute te ajuta cel mai mult. poate tot atât de lunga. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. îl judeci si-l calci în picioare. dar nu convinge. doar învinge. Asta le place la multi. dar ea. deci. "Cînd greseala s-a facut în tine asezare si adevar". Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. aminte la cuvântul de mai sus si sa-l împlinim în cele doua laturi ale lui. ci doar taciune. ca bucuria Mea sa fie întru voi si ca bucuria voastra sa fie dep lina" (Ioan 15. Când le spun ca Parintele a zis ca "în mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". mai ales atunci când au prilejul sa vada o pi ctura a Parintelui Arsenie reprezentând Adormirea Maicii Domnului. ca si constrângere. 11). ci tu esti cel care poti sa fii ajutat. cel ce se crede a fi drept. tuturor celor care vor sa braveze si nu se gând esc la urmarile pe care le pot avea.

Si când începem sa ne ocupam de noi însine. Se cunoaste ca Parintele a învatat medicina si ca de fapt el îsi dadea seama ca omul este si trup. sa cunoastem încarcatura data de altii si pusa în noi. Nasteti-va sfinti! Parintele Arsenie îi îndemna pe oameni sa nasca sfinti. Cu mine de doua ori trebuie sa se întâlneasca omul. pe atunci student la teologie. în manuscrisele lui. Daca m-as întâlni cu acela car e a spus asa. se culca pe la zece si se scoala a doua zi tot pe la zece. ca sa-i spuna unul.a suferinta are un sens pentru el. Pari ntele vine si da ceva pentru trup si zice: Oxigen. ci unui parinte.. cel care întelege si stie cum sa suporte suferinta. anume: "Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca". nici mai mult nici prea putin. Sa ai glicogen. Sunt unii care spun ca e destul calugarului sa doarma un ceas. Zicea Parintele Arsenie referindu-se la trup: "Fiecare dintre noi ducem u n necredincios în spate". Parintele Arsenie zicea: "Nici abuzul . dar aceasta cere timp si osteneala. o formula. de f apt. ca sa-i spuna a ltul. Dupa aceea somn. vara. somn. un cuvânt pe care eu îl socotesc cel mai important cuvânt pe care l-am auzit de la el din câte stiu ca le-a spus si le-a scris. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de via ta crestina. Când îi puneai o problema. sa-i spuna daca a facut ce i-a spus. E cam prea mult. ce ti-a spus Parintele Arsenie?". Bineînteles. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. cum merg unii. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina". când l-am întâlnit eu pentru prima data. Deci. Avea o putere de sinteza deosebita. e ma i rational Sfântul Varsanufie decât cel care a scris în Pateric ca e destul sa dormi n umai un ceas. a vea o posibilitate de a formula ceva. Si Parintele Arsenie zicea ca cel putin sase ceasuri de somn conti nuu. nu vreo zece ceasuri. Bineînteles ca pentru a naste sfinti trebuie sa fii sfânt sau trebuie sa tragi de tine spre idealul sfint eniei. somn. Ma. nici refuzul".. si-apoi aduna la cuvinte de folos si nu împlineste nimic! Oxigen. cum d orm unii acuma. Cel putin. Glicogen: sa ai o hrana rationala. glicogen. Si stiind eu ca a fost la Parintele Arsenie. Stiti de ce? Pentru ca somnul e o b inecuvântare de la Dumnezeu si Parintele si-a dat seama de lucrul acesta. Cum? Pri ntr-o hrana rationala. zic: "Mai. A trecut pe la mine un tânar care a fost la Parintele Arsenie. Eu am dat un îndrumar pentru suflet.. sa aflam neg ativele noastre. De fapt. chiar daca pe moment nu întelege. s-o rezolvam . mi-a si spus un cuvânt. nici toti din manastire se mântuiesc". el imediat avea raspunsul. adica înseamna si mai mult. Parintele Arsenie. nu e numai suflet. ca nu stiu ce. putem sa ne cunoastem. Zice: "Ma. Si tânarul acela spune: "Stiti ce mi-a spus? Oxigen. Nici abuzul. adica zahar din ficat. nu toti din lume se prapadesc. mi-a spus cândva un cuvânt. nici toti din manastire se mântuiesc. Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. ca un cuvânt de folos. i-as spune ca nu are dreptate. nu mie. sa traiesti în aer cât mai bun. nu mai sufera. De p ilda. nici refuzul. Parintele zicea ca de doua ori trebuia sa se întâlneasca omul cu el: o data cân d îi spune si a doua oara la moarte. Ce înseamna asta? Aer cât mai bun . nu toti din lume se prapadesc. De curând. . glicogen. Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate. caci numai asa poti sa ai un echilibru organic. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune.. am gasit în volumul XI din Filocalie ca trebuie sa dormi cel putin sase ore. Dumnezeu sa-l odihneasca. În legatura cu sexualitatea în familie. Foarte c orect! Ce rost are sa mearga.

ca episcop vicar si administrator al Episco piei Ortodoxe de Vârset. Daniil Partosanul Parintele Arsenie Boca .o abordare simpatetica a relatiei tânar-duhovnic1 "Parintele Arsenie stia cã la tinerete se pune temelia vietii omului. pe care nu vrem sa o risipim pe placeri. ca si când ar spune faptele oamenilor: Fii atent ca tu cum esti acum. Prea Sfintitul Dr. câta o avem. P. zen si altele. În primul rând. nu faceti abuz. cum îl numea un alt mare ctitor al iubirii de Frumos . Sa este unul dintre cei ce au lasat frum oase urme în spiritualitatea Tarii Hategului. venite c a din partea lui Dumnezeu. sa stii ca esti noi. a dez voltãrii omului pentru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. La 31 martie-1aprilie 2001 este hirot onit episcop vicar al Mitropoliei Banatului.Prea Sfintite Daniil. La 25 martie 1984 (dupa absolvirea I nstitutului Teologic din Sibiu si a cursurilor postuniversitare ale Faculta!ilor de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si Tesalonic-Grecia) intra în monahism la Mana stirea Hodos-Bodrog. Sale Daniil Partosanul. care a formulat îndrept arul de viata. petrecute în viata mea. Episcop vicar al Mitropoliei Banatu lui cu atributii în administrarea Episcopiei Române din Iugoslavia Dupa 160 de ani. sunteti unul dintre putinii care l-au cunoscut. pe Parintele Arsenie Boca. respectiv spre Seminarul Teologic din Caransebes.1999 este preot la Prislop si Densus. Daniil Partosanul. Cartea vietii tale esti tu însuti. . tu esti ceea ce ai facut. întâlnim oameni darâmati prin abuzur i si. în persoana P. somnul si energia vit ala. Tocmai de aceea folosim si resursele firest i. S. Hunedoara). Si al cincilea punct: sa ai conceptie de viata crestina. Domnul Hristos a fost rastignit cu spatele pe crucea materiala si cu fata pe crucea spirituala. ne statorniceste în gândul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire.S. marturisesc înaintea lui Dumnezeu si înaintea tuturor cititor ilor ca pentru patru lucruri. S. yoga. hrana rationala. . câte le avem la îndemâna: aerul (aerul bun). Noi ne-am alcatuit în tine. Cine face curte nu face carte. Tu esti noi. Între 1999-2000 ctitoreste schitul Retezat. îl cãutau tinerii si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. credinciosii români ortodocsi din Banatul Iugoslav au epis cop. m ai îndeaproape. în mod deosebit. cu atributii în administrarea Episcop iei Române din Iugoslavia (cu sediul la Vârset). Densus (jud. Din 1991 este cad ru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad. Unii dintre calugari nu sunt calugari.si l-am amintit aici pe P arintele Dumitru Staniloae. Asa dorea Parintele Arsenie. disciplina Patrologi e si literatura postpatristica. mi-a îndrumat pasii spre Teologie. fiind hirotonit preot la 10 aprilie 1984. Nascut la 23 septembrie 1957 în Hatag el. adica sa nu faci risipa de en ergie sexuala. tu esti ceea ce ai citit. tu esti ceea ce ai vorbit. Pe o pictura facuta de Parintele Arsenie cu Judecata de Apoi e scris: "Tu esti noi". ci cuiere de haine calugaresti. tu esti ceea ce ai gândit.Astazi. "Tu esti noi". de a îndumnezei firea. tu esti ceea ce ai simtit. ci vrem s-o canalizam spre binele nostru material si spiritual. pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea sa ia aminte la el. Simteai. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa". apoi spre Institutul Teologic . nu faceti risipa de energie sexuala. când îti vorbea Parintele Arsenie. Si Parintele si noi care spovedim. adica sa nu umbl i dupa alte conceptii de viata. la Timisoara. aici. com. stiu eu. nu sunt si nu voi fi niciodata vrednic a multumi îndeajuns lui Dumnezeu. de aceea îndraznim sa spunem: fiti atenti. pe acest "ctitor al Filocaliei românesti" . pentru faptul ca.Al patrulea punct: sa-ti pastrezi hormonii. Conceptia de viata crestina. Între 1986 . la 15 ani. MARTURII P. prin harul si îndurarile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu.

Pun aceste cuvinte în ghilimele pentru ca îi apartin si e u însumi l-am auzit zicând aceasta. prin multe încercari. când. au în persoana mea un iera rh. pedago gic. cu rabdare. care m-a prop us pentru alegerea si hirotonirea întru arhiereu. si unde . mai întâi spre manastirea Sâmbata Brâncoveanu unde am fost frate. la începutul celui de-al doilea an de stud entie la Sibiu. întrucât fusese pe nedrept scos din manastirea Prislop prin Decretul 410 din 1959 (Parintele Arseni e a plecat din Prislop la începutul lui mai '59. Am ajuns la Sfintia Sa. conducatoru l spiritual al Oastei Domnului în anii '70 si '80. trebuie sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca mi-a îndrumat pasii înspre viata monahala. Prima întâlnire cu Parintele.cum spunea Sfintia Sa însusi . iesind la pensie . În al doilea rând. fratele Traian Dorz. picta si lucra în semiclandestinitate la biserica ce astazi îi poarta pictura expr imata si reprezentata într-un mod deosebit în stil neobizantin curat ortodox. Întâlnirea cu Sfintia Sa a fost decisiva în a lua hotarârea de a intra în monahi   . un rol crucial l-a avut si-l are persoana si personalitatea duhovniceasca.). acum. Apoi preotul care m-a botezat si mi-a îndrumat pasii spre seminar ul teologic. m-a marcat profund. m-a remontat.unde petreceam vacantele de vara. la Ghelar si în alte parti.o pensie mino ra. pe ca re l-am întâlnit întâia data în casa parohiala a bisericii sale ortodoxe din Draganescu. în ultimii ani ai vietii Sfintiei Sale. Dupa ce a lucrat o vreme în Schitul Maicilor la Bucuresti. mai apoi. de statura neopatristica. Î. h arismatica. .S. Sa Mitropolitul Nicolae al Banatului. mai multi oameni au avut roluri deosebite. pe care l-am cunoscut de asemen ea. sa-i pastoresc si sa-i conduc sp re Mântuitorul nostru Iisus Hristos. în ziua de 26 octombrie. sarbatoarea Sfân tului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. silindu-ma si straduindu-ma sa-i calauzesc. era atunci civil.P. De asemenea. în toamna anului 1979. o data la Sinaia. pentru fratii nostri români ortodocsi din Banatul Iugoslav. în 1968 a început pictura bisericii parohiale ortodoxe din Draganescu. dupa aceea spre cursurile de doctorat de la Bucuresti si. În al patrulea rând.De fapt. Ce "urme" a lasat Parintele Arsenie în viata Prea Sfintiei Voastre? .Întâlnirile cu oamenii mari ramân. din apropierea Bucurestilor.a fost cautat si cercetat duhovniceste de o adeva rata "avalansa de oameni". în biserica la Draganescu. Bucuresti. pentru faptul ca. Tesalonic. din nefericire. m-a rascolit. Sibiu. auzind de la maicile de la manastirea Prislop . fiind doctora nd la Bucuresti. dupa 160 de ani. dupa ce a pictat pa rtial biserica "Sfântul Elefterie" din Bucuresti. a Parintelui Arsenie Boca. din jud. de cautat si de recunoscut chiar si ca sfânt de catre o multime uriasã de credinciosi. am avut prilejul mai mult si mai îndeaproape sa-l întâlnesc. Dupa aceea. atât de cinstit. În al treilea rând. profesorii de la Caransebes. care. unde Sfintia Sa. Biserica Ortodoxa. Sfintia Sa este cel care m-a îndrumat spre studii si cursuri de doctorat.Grecia. Dumnezeu mi-a rânduit pasii. mai apoi spre manastirea Hodos-Bodrog unde am fost calugarit si în ce le din urma spre sfânta manastire Prislop unde am putut sa fiu mai mult în apropiere a Parintelui Arsenie. dupa ce am calatorit cu trenul o noapte. trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si sa-mi plec capul cu nevrednicie pentru harul arhieriei la care m-a chemat si pentru slujba de ierar h si de episcop în Biserica Sa.din Sibiu. Pe Parintele Arsenie l-am frecventat discret si clandestin în toti anii cât am fost apoi student la Sibiu. pentru totdeauna.Mai vorbiti-ne putin despre prima întâlnire cu Sfintia Sa! . spre Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii Aristotelice din Tesalonic . de apreciat. În primul rând parintii mei. colegii p rofesori si studenti de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad unde predau în continuare Patristica. cu totul si cu totul deosebit în viata m ea. de cunoscut.n . ca si toate celel alte.de spre Parintele Arsenie. m-a zidit sufleteste si du hovniceste. si nu datorita Decretului 410 n. duhovnicesc si chiar profetic. În viata mea personala. satul meu natal fiind la aproximativ 7 m spre sud de sfânta manastire Prislop. Parintele Arsenie. c omuna Mihailesti. tot acol o. de mai multi ani . Hunedoara . marcate de amintirea si prezenta lor. cu Sfintia Sa am avut fericirea sa fiu de doua ori în calatorii si drumetii în Muntii Retezat.Eram student la Sibiu. de la Sibiu spre Bucuresti. Dar în mod cu totul si cu totul aparte. unde a lu crat vreme de 15 ani cu multa dragoste. spre Parintele Arsenie Boca. .

si eu sunt absolut sigur. cum am fost si am ramas eu. ca si pentru cei care nu l-au cunoscut. a ortodoxiei si a Bisericii. Pentru mine personal. . un om a l lui Dumnezeu. pentru noi. . Pr in urmare. care ma tin launtric. cum le explica problemele si necazurile si cum îi po vatuia si îi sfatuia. dragostea fata de Hristos. cu s iguranta!)? . cre dinta în Hristos. Grigore Palama pentru greci si pentru ortodoxia ecumenica sau alti si alt i sfinti din istoria crestinismului. în viitor. se închina si cer mijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei. daca nu cumva pentru totdeauna. pentru lume. am auzit multe cuvi nte.Sfintia Sa trecând la cele ve snice în 28 noiembrie 1989. si sunt sigur ca. în mod deosebit pentru cei care l-am cunoscut. cu siguranta. un mare parinte al Bisericii noastre. de acolo de unde este. Vin. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. si mai ales dupa moarte. Eu sunt si gur ca pentru neamul românesc. despre trairea în Hristos. crestini care sunt deschisi mai mult spre acel simt al sacr ului. Am o multime de cuvinte. cât mai curând posibil. în mod deosebit. la sfatul si povatuirea Sfintiei Sale. pentru Biserica. românii. aprind o lumânare. neapreciat de multi.Cuviosul Arsenie a fost . care sunt pietrele de temelie ale vietii mele duhovnic esti. ne povatuieste. prin umilinta si pocainta . duhovniceasca. iubit. Care e "pozitia" Prea Sfintiei Voastre fata de aceasta consideratie? .R. în Harul si Darul Sfântului Duh si al Sfintelor Ta ine. un om extraordinar. ne ocroteste. pentru ortodoxia româneasca. ne-a lasat Cararea Împaratiei ca pe o calauza pentru viata duhovniceasca. Pe Parintele Arsenie l-am reîntâlnit de mai multe ori la Manastirea Prislop . sa s e scrie mai mult. si Parintele Ar senie nu poate fi exprimata si explicata în cuvinte. Neînteles de multi. pentru fa milie. Sfintia Sa a fost un mare duhovnic.o spun cei ce l-au cunoscut si i-au recunoscu t Cararea Împaratiei . apostolica si patristica d e cel mai înalt nivel si de cea mai adânca si profunda simtire si traire. al sfinteniei.un de am ajuns preot slujitor. m ormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si im portante în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. de înv ataturi. între 1986 si 1 988. . pentru tara.unul din cei mai mari teologi-duhovnici ai neamului românesc.Legatura dintre un începator. Am multe cuvinte de la Parintele Arsenie. dar si mustrari. în Biserica. a fost un predicator de statura patristica.sm.Ce sfaturi deosebite va dadea Parintele? .Parintele Arsenie a fost un om exceptional. de sfaturi. ascultându-l cum vorbea cu oameni i. prin citirea Sfintelor Scripturi. pentru aceste cuvinte care m-au zidit launtr ic. de o multime de oam eni ai lui Dumnezeu. asta zi. filocalica. ca mai devre me sau mai târziu va veni timpul rânduit de Dumnezeu când Parintele Arsenie Boca va fi canonizat. cel mai mare din veacul nostru si din vremea noastra. si multumesc lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie. Iar mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. de povatuiri. stimat. Parintele Arsenie a purtat si a mentinut aprinsa în veacul nos tru o constiinta crestina. 17 decembrie.. se roaga. a cautat un subtitlu acestei carti. a fost un pictor bisericesc. în Mântuitorul Iisu s Hristos. duhul Sfintiei Sa le de la Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu.Ce credeti ca ar spune lumii de azi Parintele Arsenie (si o spune. Serafim de Sarov a fost pentru ortodocsii rusi s au Sf.Atunci când Parintele Arsenie si-a ispravit de scris si de redactat Carar ea Împaratiei. ceea ce Sf. cinstit si în timpul v ietii. îmi placea sa stau în apropierea Sfintiei Sale. este credinta în Dumnezeu. pictur a Sfintiei Sale de la biserica din Draganescu vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. atâta câta este. a fost însa cautat. când l-am întâlnit pentru ultima data . si l-a ales pe urmãtorul: Un raspuns crestin la nelinistile vremii. Despre Parintele Arsenie trebuie sa vina vremea. care radia si pe care-l transmitea personalitatea Parintelu i Arsenie. Parintele Arsenie va fi pentru noi. poimâine. unde vin crestini din to ata tara si chiar si din alte parti. acestei scrieri-testament a Sfi ntiei Sale. în Ortodoxie. sa se vorbeasca mai mult. pentru poporul român.O. neiubit de m ulti. de o multime de credinciosi. mesajul Parintelui Arsenie pentru noi. prin rugaciune. toti. mijloceste pentru noi. dar mai ales mâine si. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. toti. ne calauzeste. ca si pentru cei ca re nu l-au recunoscut si nu-l recunosc. si marturi sesc cu toata responsabilitatea mea de episcop si membru al B. cum le asculta necazurile. a f ost un zugrav de suflete.

Pa rintele Arsenie mi-a spus si mi-a dat de înteles acest lucru. . Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-am trait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum. te cunoaste.Sa abordam putin relatia tânar-duhovnic: Prea Sfintia Voastra . pe constiinta atotprezentei lui Dumnezeu. pentru ca este imposibil. ierarhi mai ales. spovedite .Un cuvânt de mângâiere si de alinare? . si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. Însa pot sa amintesc doar faptul ca simteai în prezenta Parintelui Arsenie ca te vede. fost episcop al Antiohiei. a dezvoltarii omului pen tru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. st iind de acest lucru. simteai prezenta lu i Dumnezeu si Îl simteai pe Hristos traind si vorbind în Parintele Arsenie. Si multe alte lucrur i care s-au împlinit la vremea potrivita conform spuselor si cuvintelor duhovnices ti ale Sfintiei Sale. cum spu nea si scria Sfintia Sa: "Am vrut sa pun mâna pe radacina durerii care nu este alt a decât pacatul". duhovnici.În legatura cu amintirile si experientele si trairile deosebite în preajma Parintelui Arsenie.. gândim sau vorbim. a acestei constiinte. Si. astazi.Parintele Arsenie aprecia. Cunoastem cu totii cuvintele celebre de pe m ormântul lui Kant: "Cerul înstelat deasupra mea si constiinta morala din mine". prin rugaciune. ne aude. martirizat la Roma si sfâsiat de fiarele salbatice în arena romana . si nu numai. si îti intuieste viit orul. Hr. ucenic oarecum si parinte apostolic. monahi.scrise si adresate în epistola Sfântului Policarp catre acest episcop al Smirnei. prin poc ainta noastra. sa cautam sa întelegem vremurile pe care le traim s i mesajul lui Dumnezeu în vremurile acestea destul de tulburi. când îti vorbea Parintele Arsenie. prin umilinta. Simteai. crestinii. ierarhul sa fie constienti de ato tprezenta lui Dumnezeu. dar si trecutul. puterea si iubirea lui Dumnezeu. trairile noastre. .cum spunea cineva . pacatele se cuvine sa fie ispasite. prin citirea si studiul Sfintilor Parinti si prin întreaga noastra traire si con ceptie de viata crestina. pacatul savârsit sau urmarile pacatelor mostenite de la mosii si s tramosii nostri.Parintele Arsenie. sa descifram. de cea crestina si ortodoxa. în viata oamenilor sa întâlnim un sfânt. preotul. a crucilor pe care oamenii le au de purtat.. nu-mi îngadui acum sa vorbesc despre ele sau despre toate aces tea. ca-ti stie nu numai prezentul. fiecare în tr-un fel sau altul. sa citim. de faptul ca Dumnezeu este în orice loc si în orice timp si ne vede. altele vor fi vorbele noastre .în viata noastra. experiente singulare. Parintele Arsenie punea foarte mult accent pe viata du hovniceasca. Era si e ste un lucru extraordinar . foarte mult pe tineri si cauta sa-i îndrume ca sa-si închine tineretea lui Hristos si Bisericii Sale. care sa fie calauze si care sa fie povatuitori pentru ceilalti. Si. prin smerenie. simtirile noastre. iertate. Adica om ul. îl cautau tinerii. credinciosul. de cea neofilocalica. Parintele Ars enie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului. Parintele Arsenie promova ideea legii ispas irii. preoti. Cu doisprezece ani înainte de a ajunge printr-o bursa sa studiez în Grecia. a atotprezentei lui Dumnezeu. pe dezvoltarea în fiecare o m. crestinul. de la parintii nostri. purtatorul de Dumnezeu . în fiecare suflet. destul de pline de incertitudine. În explicarea necazurilor si a problemelor oamenilor. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa. ne simte si ne stie tot ceea ce facem.. Poate va rândui Dumnezeu o vreme când voi scrie acest e lucruri într-o carte despre viata Parintelui Arsenie si despre semnele pe care D umnezeu ni le-a trimis prin viata si lucrarea duhovniceasca a Sfintiei Sale. au urmari si în viata noastra sau lasa urm ari si în viata urmasilor. ca sa se ridice oameni ai lui Dumnezeu.. gândurile noastre.As aminti cuvântul Sfântului Ignatie Teoforul. adevarati . traind acest adevar dogmatic. di scipol al Sfântului Ioan Evanghelistul: "Toús airoús atamántane!" . Eu a     . dezlegate si stinse în harul. Si aceasta a fost si este esentiala. Însa nu vreau sa fiu înteles gresit si sa accentuez doar faptu l si latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. de la Dumnezeu. . monahul. a faptului ca pacatele noastre sunt cauzele durerilor noastre. Si acesta este un lucru foarte important si foarte nec esar si-n vremurile de astazi. fara îndoiala.Amintiri. destul de instabile . dar aceasta se leaga de cea duhovniceasca. Aflându-te în prezenta si în apropierea Parintelui Arsenie. venite ca din partea lui Dumnezeu. .mut at la Domnul în anul 107 d.Citeste vremurile! Datori suntem si noi. Cum se raporta Parintele la tineretea si tinerii vremii Sfintiei Sale? . prin lacrima. De aceea. de cea neopatristica.

El mi-a dat si ideea sa ma fac calug ar. în 31 august 1942. dupa ce si-o vazut haina murdar a ca o spalatoare. Stia despre Parintele Arseni e Boca. ucenici ai Sfintilor Pa rinti. Arhimandritul Teofil Paraian2 Despre Parintele Arsenie am auzit pentru prima data în anul 1942 prin april ie. a vazut un copil care plutea în aer. Mi-a scris ca din partea Parintelui si mi-a atras atentia asupra ruga ciunii "Doamne Iisuse Hristoase. Eram un grup restrâns de studenti teologi de la Si biu si ne-a zis urmatoarele: "Sa va întariti convingerea în credinta încât sa fiti gata sa va puneti capul pe butuc. Nu a spus ce pacat. Se facea ca e în biserica Manastirii.. dar la Sâmbata fiind. Sa ca utam sa fim crestini cât mai mult. dupa masura noastra. ucenici ai parintilor duhovnicesti si fiecare. dupa Evanghelia de la Mat ei. expresia este a lui "ca o s palatoare". în întelesul ca la un moment dat si-a vazut haina cu care era îmbracat. dupa ce s-a încadrat în Manastire. altul o suta din roadele duhovnicesti. si asta reprezenta un pacat. tinând un fel de cuvânt îndrumator pentru credinciosii care erau de fata la Manastire.s adauga: "Cerul înnorat deasupra noastra si credinta crestina din noi". daca timpul o va cere". Dupa ce am aflat despre Parintele Arsenie Boca i-am scris o scrisoare. Si spunea el ca ar fi facut orice numai sa-si vada haina curata.anum e. si-atunci o spus el ca cuvântul "Doamne" se adreseaza num ai lui Dumnezeu si Domnului Hristos. cu o pata pe ea cam d e o jumatate de metru. ca rezultat al vietii pe care a dus-o probabil Parint ele Arsenie. altul saizeci. ucenici ai lui Hristos. El atunci s-o uitat la el însusi si si -o vazut haina cu care era îmbracat. prima si ultima la drept vorbind. tinut a de Parintele Arsenie Boca avea trei teme . .mi-aduc aminte foarte bine de predi ca aceea. ceea ce însemna ca o nimerit. nici macar Maicii Domnului. de data aceasta curata. nu o spus cât a vreme o trecut de atunci. E vorba de diaconul Vasile Sortan care în cele din urma n-a mai ramas la Manastire. fiind la Manastire la Sâmbata. Am înva tat în iunie 1942 sa scriu la masina de scris. Atunci Parintele o tinut s i o predica. fac aici o paranteza. Am ajuns la Sâmb ata în dimineata zilei de 30 august. ca sa ajunga sa aiba "h aina de nunta". Parintele Arsenie Boca l-a delegat pe un diacon de l a Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus sa-mi scrie el un raspuns ca din parte a Parintelui. satul T opârcea.. Dupa o vreme. si-o dat Parintele seama ca e din pricina ca o întâmpi nat vedenia cu "Doamne". Si a spus ca pentru el cuvântul din Sfânta Evanghelie despre cel care o intrat fara haina de nunta a fost un cuvânt de care s-o poticnit el de multa vreme.". Mi l-a pus în atentie Parintele Ioan Opris. Eu de fapt pe Parintele Arsenie Boca nu l-am auzit vorbind altadata decât în Duminica aceea si a doua zi dimineata. sa ad ucem unul treizeci. pacat care atunci când si-o dat seama ca l-o facut. Eu am staruit încât m-am întâlnit cu Parintele si în 30 august 1942. stia despre Manastirea de la Sâmbata. adica sa-mi atraga atentia asupra rugaciunii cu care se mântuiesc ca lugarii. mai întâi Parintele o vorbit despre haina de nunta. în locul acela mai strâmt. n-o spus unde o avut in tuitia hainei de nunta. o fost preocupat de curatirea hainei. murdara ca o spalatoare. cu omul care neavând haine de nunta a intrat totusi la nunta si care a fost scos afara legat de mâini s i de picioare si aruncat în întunericul cel mai dinafara. Iar în încheiere as dori sa amintesc un cuvânt pe care Parintele Arsenie mi l-a spus într-una din primele întâlniri. care era paroh în satul meu. din judetul Sibiu. Prima predica pe care am auzit-o. doar ca copilul i-a atras atentia ca el mai are un pacat pe lânga cel care se arata în pata de pe haina si pacatul acela. Adevarul este. ca de câte ori l-am întâlnit pe Parintele. aceasta ne mentine si aceasta ne va duce si ne va trece în vesnicie. am tinut-o minte poate pentru ca stiam ca o tine un om deosebit . si si-o dat sea ma ca el o facut acest pacat. a zis at unci: "As fi mutat si ceea ce nu se poate spune aici". notarul din sat mi-a dat voie sa fo losesc masina de scris de la Primarie si i-am scris o scrisoare la care am primi t raspuns prin intermediar. Era o zi de Duminica si era Duminica în care sa citit din Evanghelie Pilda cu Nunta fiului de împarat. luni. o avut o vedenie. cu adaosul care este numai în Sfânta Evanghelie de la Matei. Si-atuncea. Nu se sprijinea de pereti zicea Parintele. în locul acela unde se trece din pronaos în naos. plutea în aer si copilul i-a aratat cu mâna spre Parintele. si zicea Parintele ca si-a vazut haina. Aceasta n e tine. un om cult. un preot tânar. copilul o zâmbit. orice lucru de jos din lumea aceasta din câte se pot face l-ar fi facut. adica a hainei pe care o purta.

A doua tema pe care a tratat-o Parintele a privit responsabilitatea preot ului. De ace ea printre voi sunt multi slabi si bolnavi si buna parte mor". respectiv toti oamenii pot fi bolnavi si slabi si morti. la sfârsitul capit olului. câta vreme mai are astfel de traume sa zicem. sau cu mai putin de doua pacate. Am vorbit putin cu el dupa Slujba. dar tu vei fi nevinovat. erau niste copii. preocupat de chestiuni de felul acesta. Ma gândesc eu acuma ca cuvintele acestea ale Sfântului Apostol Pavel se refer a mai ales la o boala si la o slabiciune sufleteasca. cuvântul adresat stajerului. Da' Parintele a interpretat chestiunea aceasta cumva si în înteles fizic. ca cine manânca si bea Trupul si Sângele Domnului cu nevrednicie manânca si îsi bea siesi osânda. era vorba despre necazurile care le vin parintilor prin copii. El nu vorbea Dum inica cu oamenii pentru ca era împresurat de multi credinciosi si atuncea el vroia sa faca deosebire între o zi de lucru si o zi de Duminica. despre care el n-a spu s ce este. în special în capitolul Ereditate si spirit si în subcapitolele Copii caz uti între tâlhari si Copii nascuti în lanturi. A citit din Sfânta Script ura a Noului Testament. 11. as zice eu ca nu stiu daca cineva poate sa fie vinovat de pe urma faptului ca întâmpina o vedenie cu un cuvânt. Deci nu o fost posibil sa stau de vorba cu el decât Duminica sear a. sau am vorbit cu el. sau în continuarea aceleiasi paranteze. o citit din cartea Proorocului Iezechiel. Vroia sa se odihneasca . sa se retraga. din Epistola I catre Corinteni cap. o spovedit întâi pe un tânar. Lucruri pe care dupa aceea le-o dezvoltat si le-o prezentat în Carar ea Împaratiei. as putea zice vocatie pentru asta. Le-o zis despre cazu ri când parintii sunt responsabili pentru copiii lor care vin în lumea aceasta cu de fecte. L-o tinut foarte mult. Mai fac o paranteza. ca si boli le fizice de multe ori sunt de pe urma faptelor rele pe care le fac oamenii. ca acel cuvânt nu îl caracterizeaza la drept vorbind si nu stiu daca ex ista într-adevar o vina în chestiunea aceasta. s-o ocupat pu tin si de niste copii care erau acolo de fata si le-o vorbit despre constiinta s i o formulat definitia cugetului sau constiintei ca fiind: "Glasul lui Dumnezeu care vorbeste în noi si arata ce este bine si ce este rau". Si Duminica seara mi-o spus un cuvânt care mi-o ramas de atuncea: "Nu toti cei din lume se prapadesc.sau de câte ori am vorbit despre Parintele. în sensul ca întotdeauna . sau mie mi s-o parut ca l-o tinut f oarte mult. Dupa aceea m-o spovedit si pe mine. din 194 2. atunci sângele lor se va cere din palma ta. ci sunt s i înafara de crestinism. nu are voie sa se angajeze la conceperea copiilor. O atras atentia ca atâta vreme cât cineva care a fost în razboi si se întoar ce acasa si înca mai are visuri cu groaza pe care o trait-o pe front în timpul razbo iului. pe un student în medicina care urm a sa mearga pe front. predica. E l s-o prezentat pe sine atunci public în fata credinciosilor care erau de fata ca un om cu doua pacate. De fapt am avut. Dorinta mea era sa ma fac c alugar. Aveam 13 ani si jumatate. niciodata nu m-am gândit ca Parintele Arsenie este omul cu doua pacat e. Înca ceva: dupa ce o tinut cuvântul catre credinciosi. sau o venit vorb a despre el. o pus în atentie faptul ca sotii nu trenuie sa consume bautu ri alcolice. responsabilitatile îndrumatorului de suflete. nici toti cei din manastire se mântuiesc". A doua zi o tinut un cuvânt de îndrumare pentru credinciosii care erau de fat a. unde sunt cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manânce din aceasta pâine si sa bea din acest pahar. pe mine nu m-o exceptat. si celalalt care a fost de pe urma faptului ca a întâmpinat vedenia cu "D oamne". Dupa aceea Parintele o spovedit în ziua a ceea de 31 august 1942. desi el o si exceptat pe unii. când îi spune Dumnezeu proorocului: Fiul omul ui. pentru ca bolnavi nu sunt numai între crestini si nu sunt numai între crestinii nevrednici sa zicem. deoarece copiii pot sa aiba neputinte de pe urma faptului ca parintii nu sunt destul de linistiti. O atras atentia asupra faptului de a fi oamenii cununati la biserica. Unul reflectat pe haina. daca esti pus strajer si îi anunti pe oameni despre iminenta pericolului ei vo r muri pentru pacatele lor daca nu te vor asculta. de avea slujba cununiei. ca o pata. caci chiar si un pahar de vin pe care îl bea cineva care dupa aceea s e angajeaza la conceperea unui copil este daunator pentru copilul care urmeaza s a se nasca. Asa ca Parintele era de atunci. Ast a a fost predica Parintelui. A fost singura spovedanie pe car e am facut-o la Parintele. A treia tema a fost în legatura cu Sfânta Împartasanie. Iar daca nu-i vei anunta. de responsabilitatea parintilor pentr u copiii lor. poate fara nici un pacat la drept vorbind.

mi-o parut bine sa aud despre calugari. având si cunostinte de arta. sa mai întrebam pe cineva. Si Parintele si-o dat seama ca e o tare ereditara. La noi la Manastire o fost o carte în biblioteca. asa se zice ca nu e aut entic. a pomenit Mitropolitul de Parintele Arsenie ca de un "mare duovnic al v remii sale" si ca de un "Zalmoxis al neamului românesc". Duminica trecuta. la fel. ca nu o sa avet . Chiar si de pe fotografii. si dupa acee a în 1940 s-a asezat si Parintele Serafim care venea de la studii din Grecia. Nu s-o putut. care de fapt nu e autentic. cu Parintele Nicolae Mladin. De fapt chestiunea a tratat-o Parintele Arsenie. De aceea Parintele o lucrat cu t oata capacitatea lui. Parintele nu stiu daca lo trimis sau nu sa-si faca analiza sângelui. în special de genetica. fara sa-i dea o explicatie i-o spus fetei: "Sa nu te casatoresti cu Gheorghe. Cu gândul acesta a pornit. pentru ca Mitropolitul Nicolae Balan care o r estaurat manastirea de la Sâmbata. deci mama baiatului. si anu me: cu Parintele Arsenie. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928 când Mitrpolitul Nicolae Balan s-o îngriji t de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. N-o trebuit sa mergem mai depa rte. De exemplu.cum descope ra fata starea interioara. cât dorm. pentru ca era talentat la pictura. care a ajuns profesor la Teologie prin purtarea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan care s-a interesa t foarte mult de Academia Andreiana pentru care o format profesori. nici nu a fost publicat în Filocalia. Îi trimitea pe unii dintre credinciosii care veneau la Parintele sa se duca sa-si faca anali za sângelui si sa vina cu rezultatul la el. as fi vrut sa stiu ce fac calugarii. cum traiesc. si aveau si dreptate. gângavea. a fost trimis de Mitropolitul Nicolae Balan la Bucuresti unde o urmat Scoala de "Belle Arte". Niste lucruri de felul acesta le-am avut în vedere de pe atuncea si mam prezentat la manastire la Sâmbata cu dorinta sa ramân la Manastire. Si-apoi el tragea niste concluzii. o carte intitulata: Revelation du visage . Când vorbea. dupa cum ziceau oamenii. dupa ce a terminat Teologia. El îsi dadea seama de tarele ereditare si le explica. Si la sfintirea monumentului. Si sotia respectivului. zilele trecute. Dar. De aceea. Sau îi buna. cu trei candidati la calugarie. nu era ea destul de luminata la minte. Si tot atuncea o frecventa t si cursuri de medicina. Ve neau oamenii la el cu fotografia cuiva si ziceau: uite. Sau o fost un caz în Sâmbata de Sus. Pari ntele Serafim si cu Parintele Arsenie au fost trimisi de Mitropolitul Nicolae Ba lan la Sfântul Munte ca sa cunoasca realitatile de acolo. putea sa-si dea seama si de pe figura omului despre starea lui sufleteasca. Mitropolitul nostru. Mitropolitul îsi dadea sea ma ca începe cu oameni nepregatiti în alta manastire si atunci i-o trimis la Sfântul M unte. pentru ca nu s-au prezentat multi abs olventi de Teologie. Era si cu desene exp licative. din 1939 din martie începând si s-o în tors si s-a asezat la Sâmbata. Parintele Arsenie o stat acolo trei luni. O facut pictura si sculptura. cred. care vroia sa se casatoreasca cu un baiat din Hârseni. care i-o fost într-un fel ucenic. De exemplu un cuvânt al Sfântului Ioan Gura de Aur despre rugaciunea de toata vremea. Parintele Arsenie. dar si-o dat seama ca ceva nu-i în regu la. ce manânca. o fata. acea cruce de marmora. Manastirea a început cu trei oameni. în ceea ce priveste cunos tintele medicale. o sfintit o troita la intrarea în Manastirea noastra. Parintele Serafim o adus de la Athos un caiet cu texte ascetico-mistice d ar nu numai din Filocalie. ca îi descoperea Dumnezeu. Baiatul din Hârseni avea un tata care gângavea. ci el o lucrat si cu niste lucruri stiintifice. nu era ea ca toti oamenii. asta este fata cu care v reau sa ma casatoresc si Parintele zicea: Nu-i buna. Si Parintele Serafim o ramas acolo 6 luni la Sfântul Munte si un an scolar la Atena la Teologie. Mitropolitul voia sa ai ba acolo numai absolventi de Teologie. ca e u n sânge bolnav. contând. în sensul ca o fost calugarit de Par intele Arsenie la Prislop. Parintele. a fost un om cu dar de la Dumnezeu. si pe ceea ce îi spunea figura. cu m se roaga. manastire Voevodala zidita de Constantin Brâncove anu. Deci Parintele nu a lucrat numai cu asta. El. nu stiu pe unde o mai apu cat sau pe unde mai este. Bineînteles ca nu si l-a putut duce la îndeplinire decât în parte. Si Parintele. Sunt cuvintele Mitropolit ului Antonie. mi-as fi dorit sa vorbesc cu calugari. Si cu ocazia asta o spus de câteva ori ca Parint ele Arsenie a fost un calugar mare. cum dorm. Din 1949 stiu de cartea aceasta.

Dar. are vreo 80 de ani. dar o fata infirma. ca fiecare dintre noi suntem sinteza înaintasilor nostri . S i omul nu o mai vrut sa stea cu ea. am impre sia ca uneori si cauta sa faca pe omul care stie multe si ca stie bine ce stie. fiind un nevazator. Acuma. Parintele si-o dat seama ca cev a nu e în regula si i-o spus baiatului: "O iubesti?". tu esti un esec al Parinte lui Arsenie. Probabil s-a gândit la aceas ta ca. nu o mai putut nici sa vorbeasca si la sapte ani o m urit. cu pregatirea pe care o avut-o si cu cunostintele pe care le-a avut a lucrat mai bine decât am fi lucrat ceilalti care nu aveam astfel de cunosti nte si pe care nici nu trebuie sa le ai neaparat ca sa fii îndrumator de suflete. de 13 ani si jumatate nu era cazul sa îmi puna o astfel de întrebare. la o clinica si s-a constatat ca femeia e bolnava.i copii sanatosi". nu o fost un esec al Parintelui. I-a aratat-o si dupa aceea el a fost preocupat de chestiunea aceasta. au un baiat. m-a întrebat daca mi-a venit vreodata în minte sa omor vreun om. el traieste si acuma. Si atunce a Parintele o zis: "Ia-o". Parint ele are dar de la Dumnezeu. nic iodata nu calcula un raspuns. dupa aceea mi-am dat seama de ce mi-a pus-o. i-am spus de multe ori: mai. Copiii îi sunt sanatosi. Realitatea este ca nu e bine si i-am zis eu c a e un esec al Parintelui Arsenie. A luat -o în casatorie. nu o duc bine. a vrut sa stie daca parintii mei sunt. Ca el. i-am spus ca niciodata nu mi -a venit sa omor un om. în orice caz nu l-a înteles pe Parintele ca Parinte si poate nici ca sot. În sensul ca l-a îndrumat sa se casatoreasca cu fata cu care s-a casato rit si nu o duce bine. La spovedania mea Parintele m-a întrebat un lucru care mi s-a parut curios ca ma întreba. Eu. Parintele Arsenie era întotdeauna la îndemâna oamenilor. avea un fel de schiopatare. bineînteles ca. desi. pâna unde ajunge spectrul vital al existentei noastre. Fata avea ceva la un ochi. ar fi sustinut-o si în suferinta si nu ar mai fi facut nici un caz. Nu ma i recunoaste oamenii. ca o stiut ca nu o sa am copii sanatosi si ca vor mu ri. fiind un "om nascut între tâlhari". Parintele se socotea întotdeauna asuprit de sotia lui. nu pot zice ca Sfînta Terez . nu sa suporti o casator ie. Si asta s-a socotit un esec al Parintelui Ar senie. în orice caz. Au mai fost si alte cazuri. Ceea ce facea Parintele. are sângele contaminat. fiind un "copil nascut în lanturi". ca fiecare dintre noi aduce m o încarcatura din strafunduri de existenta. o început sa aiba îndaraptari fizice si. s-a recasatorit. un caz din Ludisor. de vreme ce i-o spus ca. într-adevar. nu mai are tinere de minte. Ori. Bineînteles ca persoana respectiva o spus: o avut dreptate Parintele. Ori Parintele putea stii asta si fara sa aiba dar de la Dumnezeu. în orice caz. Si dupa ce s-au casatorit ei sau dus la Cluj. de la trei ani. personal. nu i-am dat un raspuns evaziv.. avea un picior mai scurt. i-am dat raspuns ul care era de fapt. chiar daca m-am mirat. sau ceva de felul acesta. Si. Dumnezeu stie pâna la urma daca e esec sau nu-i esec. Parintele vroia sa intre în legatura cu înaintasii mei. si asta e interesant de stiut si de retinut. Parintele Casian. daca ar fi iubit-o. Si copilul. pentru ca ea era infirma nu numai fizic. Si el o zis: "Da". bineînteles. Si anume. sa v ada eventual din ce tâlhari am aparut eu în aceasta lume. ar fi cazul s a te îndrumeze sa te casatoresti. Însa acuma o ajuns si el în declin. si Parintele i-a spus sa se casatoreasca. d e la o vreme. Si cu as ta rezolva o chestiune sau nu o rezolva dar. când e vorba de casatorie. dintr e care unul e calugar la noi la Manastire. sotia este functionara la o banca. ca daca te duci la cineva sa te îndrumeze. si spirituale. dar te-ai gândi asa. ci sa te fericesti în casatorie. îsi spunea punctul de ved ere. În realitate. Si o luat-o. poate ca la vârsta aceea. Dar el o l ucrat cu toate mijloacele lui. Traiesc totusi împreuna. bunici. O fost si nereusite multe în viata Parintelui în sensul acesta. Pentru c a Parintele stia ca copilul este oglinda parintilor. Si atuncea Parintele i-o zis: "ia-o pe ast a". Este un preot în apropierea noastra si tot asa s-a dus la Parintele si tot asa i-o pus în atentie o fata. Ea nu l-a înteles pe P arintele. sa o ia. Si au 5 copii totusi. Multumesc lui Dumnezeu. ceea ce gândea el c a sunt. dar acum nu-i bine. si o zis ca l-ar interesa o fata.. el s-a despartit de ea. strabunici. A d us-o foarte greu. ca ar vrea sa se casatoreasca. în sensul ca nu putea m erge foarte bine. Dar ea totusi s-a casatorit si-o avut un copil. Ce îi venea prima data în minte aceea spunea. Sa amintesc un caz: un preot din Sibiu. dac a o iubeste. De la o vreme. Parintele i-a pus-o în vedere odata când s-a dus el a colo la Draganescu. unde lucra Parintele pe atuncea.parinti. am avut niste parinti. Un barbat o vrut sa se ca satoreasca cu o fata.

acolo unde se întâlneste o respiratie cu cealal ta. la o Sco ala Speciala. Când l-am întâlnit a doua oara. nefiind absolvent de Teologie si neavând vârsta la care se poate hotarî cineva sa se faca calugar si având si deficienta cu care am strabatut p rin viata. Adica el ce mi-a zis de fapt sa zic "Doamne. Nici atunci si nici dupa aceea. Dar a avut o activitate cu rasunet în constiinta oamenilor. niciodata sa nu tragi la tinta! Tragi în gol". în întelesul ca el. Fiul lui Dumnezeu". mi-o spus ca aceasta rugaciune sa o zic în gând. plecau pe front si Parintele îi îndruma. . pacatosul". sa zic "Iisuse Hristo ase. dupa 23 de ani. si dând aerul afara din piept "miluieste-ma pe mine pacat osul". ne-au îndrumat bine. fiziologic si social în care am ve nit în lume. au fost oameni de treaba si-au vazut de îndatoririle pe c are le-au avut. Cu Parintele nu m-am mai întâlnit 23 de ani. Si Parintele nu a zis sa fac scoala. Am luat aminte la ce mi-a zis Par intele. nu cu c uvântul vorbit. ne-au crescut. sa le dea binecuvântare. Parintele a avut o activitate deosebita si Parintele a fost o personalita te puternica de atuncea. Ca or fi având si ei vreo vina. miluieste-ma pe mine. la ceea ce sunt prin scoala. având o experienta. Si nu mi-a zis sa iau legat ura cu un îndrumator. De aceasta pot sa zic eu ca P arintele Arsenie a fost un ctitor la existenta mea. Iisuse Hristoase. Acuma nu ma mai pot gândi ce ar fi fost daca ar fi fost al tceva. pentru ca eu am mers pe directia scolii si eu ma bucur ca am mers pe dire ctia scolii. ma rog. fiind deja student la Teologie în anul I. nu numai simplu ca forma. Important însa este ca eu mi-am adus am inte si ca am folosit îndrumarile pe care mi le-a dat. Chiar în toamna aceluiasi an. cu cineva care stie ce is pite pot veni. Iisuse Hristoase. cred ca n-ajugeam eu niciodata mai mult decât un calugar simplu si calugar simplu simplu. s-o lipesc de respiratie în felul urmator: Între respiratii. Parintele a lucrat si în niste conditii care au favorizat stilul lui de luc ru. Si anume. Fiul lui Dumnezeu. care. ci în gând. Spunea cineva ca i-a spus: "Mai. în 1942. Însa eu nu am putut fa ce lucrul acesta si eu i-am spus Parintelui ca nici parintii mei nu ar fi de aco rd sa renunt la scoala. Mergeau parintii copiilor. Si asta arata ca Parintele. din 1941... . sa zic "Doamne". dar. pe la începutul anului . În 1949 cred. am plecat la Timisoara. Nu ne alegem noi parintii si nici parintii nu ne aleg pe noi si venim în lume în contextul fizic. poate ca as fi ajuns la niste performa nte sau la niste rezultate pe care le presupunea Parintele. d eci fara sa inspir si fara sa expir. Adica. Mi-a spus un student care îl cunostea de la Sâmbata. nu-si mai aducea aminte de mine si nici de îndrumarile pe care mi le-a dat. mergeau c opiii împreuna cu parintii. m-a dus totusi la ceva. A zis: "Da. eu am zis ca daca nu pot sa ramân aici la Manastire. Fiul l ui Dumnezeu. cu un om care practica rugaciunea. Daca ma duceam la manastire. adica sa zic: "Doamne. Dumnezeu stie de toate. care i-a sensibilizat pe oame ni. un lic eu de vazatori. am auzit ca Parintele a venit la Sibiu si ca e la Profesorul Nicolae Mladin. Doar mi-a spus ceva care zic eu ca nu a fost o îndrumare foa rte bine gândita. Dupa aceea m-am dus si l a Teologie si asta m-a favorizat si pentru preotie. în orice caz.. Eu nu am tinut seama de ce mi-a zis Parintele si am facut scoala. Mergeau oamenii sa se roage pentru ei. care chiar daca nu m-a adus l a mântuire. mi-o spus ca aceasta e rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii. daca si-a dat seama ca eu nu pot ramâne acolo. 1942 a intrat în atentia oamenilor si oamenii e rau sensibilizati atuncea. totusi. M-a îndrumat Parintele atuncea sa fac rugaciunea cu care se mântuiesc calugar ii. ca daca eu m-as fi ocupat de rug aciunea de toata vremea cu exclusivitate. miluieste-ma pe mine.a de Lisieux: "Sa stiti ca eu am avut niste parinti sfinti". ca as pute a face eu ceea ce fac calugarii. dar scoal a nu te duce la mântuire". tragând aerul în piept. odata cu aceasta. Aveam cinci clase facute la Cluj si am continuat clasa a sasea la Timisoara la o Scoala Speciala si dupa aceea am fost elev la Liceul Loga. Parintele si-o dat seama de asta si atuncea a zis. avea o putere de sinteza si o putere de patrundere si scotea niste concluzii bune. Nu prea erau perso nalitati de seama Parintelui pe vremea aceea. Nu pot zice lucrul acesta. Acuma a avut dreptate. Altceva nu mi-a mai spus în legatura cu asta. Era o situatie speciala. ci simplu si ca gândire. de fapt. ar putea trage niste concluzii si ar pute a sa ma directioneze. eu ma duc sa fac scoala. pacatosul". însa am facut mai mult la fara frecventa.

sa-l asculte. Si asta a durat la Sâmbata pâna în 1948. Fiecare era mare în felul lui. zic eu. venind pe jos.. Si Parintele nu mi-a dat-o în buna. si lucruri tehnice. Însa. Mitropolitul nostru Antonie. o siguranta a cuvântului. Pe atuncea. Pai veneau studenti de la Teologie din Bucuresti. si l-am rugat sa-i spuna Parintelui Arsenie ca sunt si eu acolo si c a as vrea sa vorbesc cu el. în gener al. Desi eu am gasit asta. în societatea în care au trait? Ce a însemnat influenta Parintelui în existenta lor.. No bine. o siguranta a verdictu lui. Nu îl interesa. Si. pentru ca intelectuali sunt mai putini si în societate. nu a vrut. Cu dânsul m-am înteles eu foarte bine de atuncea si am ramas în legatura toata viata. (. saracu'. cât mi-as fi dorit sa vorbeasca el cu mine. Parintele Arsenie le tinea cuvântari în care punea în valoare cr edinta crestina. Parintele tinea o predica hotarâta si cu fiecare vorbea asa. oamenii. Nu s-au completat. nu pentru oricine. Desi era deosebit si era mai bun ca Parintele Arsenie ca inima. mai cald la suflet. Ori. Desi. Dar toata lumea îl prefera pe Parintele Arsenie. De fapt nu atata doream eu sa vorbesc cu el. Eram student l a Teologie si eram în vacanta de Pasti.. era mai de inima. Miscarea asta s-a stins repede dupa aceea. Totusi. Ea a cosiderat ca Parintele a fost extrao rdinar. Adica eu as zi ce ca. Dar nici ei. eram student la Teologie si am aflat ca P arintele Arsenie era la Sibiu. de la egal la egal. în sensul ca orice lucru pe care l-ai fi întrebat. Asta e necazul. sa-l admire. S-au înteles în sensul acesta ca nu s-au exclus. Plecase în 1948. care îl cunostea de când era elev de liceu si care mergea împreuna cu parintii la Sambata. Parintele Arsenie a fost un om cu o înzestrare deosebita. ca hai sa v orbim. Si astia erau cei care veneau. pîna în 1949. poate nu am fost eu vrednic. De aceea el nu a avut niciodata o înaintare. pur si simplu. Veneau oamenii de la 40 de m pe jos la manastire.. nu pe Parintele S erafim. Veneau si de mai departe. i -a facut sa fie coplesiti în fata lui.) Av ea asa o prestanta. Mi-a convenit mie personal mai mult Parintele Serafim decât Parintel e Arsenie. Poate nu l-a lumi nat Dumnezeu. cu Parintele Arsenie nu stiu daca as fi reusit sa formez o legatura din asta. Parintele Arsenie i-a fascinat. Parintele Serafim era atuncea conducatorul manastirii. Parintele îi primea la spovedanie. nu era chiar asa multa lume în jurul Parintelui. ca din pleasn a bicului. punea în valoare rezultatele stiintei. sa-l vad a pe Parintele Arsenie. Desi era. si m-am întrebat de multe ori. în timpul cât a fost Parintele la Sâmbata. nu pute a sa bruscheze pe cineva. Nu putea asa ceva. pentru ca în acea Duminica în care am fost eu erau multi la manastire. Cei mai multi oameni sunt oameni simpli. nu a avut o caldura suflete asca. o autoritate. Intelectuali erau mai putini. în progresul lor spiritual? Deci. Dar. la sfârsitul lui octombrie. în sensul acesta. Unii s-au spovedit la Parintele.La Sâmbata te puteai duce la doi duhovnici: la Parintele Arsenie sau la Par intele Serafim. sa continui ce am început. ca temperament si c a formare nu s-au potrivit. S-au organizat la Sâmbata întâlniri cu Parintele Arsenie. Un grup de oameni de 20 sau 50 de persoane porn eau din Poiana Marului dimineata si seara erau la Sâmbata. Par intele le vorbea la fiecare pe limba lui. a si avut. Ori. a venit lume multa. asa cum a zis si Parintele odata: "Oamenii ramân tot oameni". mai ales din patura taraneasca. te pocnea si ramâneai pocnit. cu co lege de-ale lui. cum ziceam. c a student la Teologie în anul 2 a venit la Sâmbata împreuna cu colegi de-ai lui. Atunci. Parintele Arsenie era plecat când a m mai ajuns eu la Sâmbata. Am trimis vorba printr-un student care mergea la Sâmbata. (. De pilda. Parintele Serafim. Nu zicea "dumneavoastra". Era un om cu o cultura bin e pusa la punct. în viata lor de toate zilel e. pâna la sfârsitul vietii Parintelui si si dupa aceea. Ori. o lipsa a Parintelui. Da ' realitatea asta este: nu a vrut sa stea de vorba cu mine. ca el e un om deosebit. În 1949. nu stiu ce interpretari se pot da. Maica Teodosia Latcu a avut doua iubiri: pe P arintele Arsenie si pe maica Veronica. eu. ca om.) Eu.   . cum se face o casa. de la Poiana Marului. orice stia . asa cumva. nu am mai ajuns la Sâmbata. unde sunt oamenii aceia multi care veneau la Parintele? Ce a însemnat pentru ei întâlnirea cu Parintele. daca batea un cui trebuia sa-l scoata apoi ci neva si sa-l bata cumsecade. domi na omul simplu. l-am pretuit mai mult pe Parintele Serafim decât pe Parin tele Arsenie. Parintele Arsenie era dintr-o data. în 1942. Dar niciodata nu as fi putut zice ca Parintele Arsenie e mai mic decât Parintele Serafim. ci fiecare a avut stilul lui de lucru.

Maica Zamfira e conducatoarea acestui grup. s-a sfintit bise rica de la Draganescu. Si am zis: Nu stiu d aca are o cultura perfecta. obste care a durat pâna în 1959. pe care Parintele a pictat-o de doua ori. a gasit modalitatea sa scoata lumânarile din biserica si s-a apucat Parintele si a mai pictat-o o data. cu cei cu care avea ceva relatii sau care erau mai deosebiti. Si Parintele a ramas acolo ca duhovnic la obstea din Manastirea Prislop. Pentru ca a venit vorba de pictura Parintelui Arsenie. dupa ce a terminat pictura la Draganescu. Ori. Chiar si calugari care se ducea u sa-l vada pe Parintele aveau de suferit. Dupa aceea. apoi în Rasinari si apoi s-au mutat la Sinaia. care s-a dus si ea la Prislop împreuna cu Parintele Arsenie si s-au ara njat lucrurile în asa fel încât manastirea de la Prislop sa devina manastire de maici. A fost o dispozitie pe care. în sensul ca în 1951-195 2.. si nu numai pentru Parintele. are "înca ce va". s-a retras si ea de la Prislop. m ai ales cu oamenii mai cunoscuti. care nu ai putea zice ca e o un itate monahala. unde au lucrat la Arta Manuala. de fapt. (. Si având el pregatire de pictor si de sculptor s-a angajat la Ateli erele Patriarhiei si a lucrat acolo vreme de 10 ani. în primavara.) Între timp Manastirea de la Prislop a devenit manastire de maici prin staru inta Maicii Zamfira. el a murit de moarte naturala. Eu nu stiu daca si Parintele Arsenie cumva nu a avut o amestecare în toata treaba aceasta. ca sa fie scutit de deranju l Securitatii. Si atuncea. a fost foarte mult urmarit de Securitate si maica Zamfira l-a ajutat pe Parintele. Si asta a mers pâna în 1959. Si Parintele a fost între cei care au lucrat acolo. în special p e email. în general. Manastirea s-a desfintat atuncea. sigur. s-a sfintit biserica de la Draganescu. Acolo era plecat de la Sâmbata. Parintele a stat în Bucuresti pâna în 1980. Bine. Ele au muncit la Munca Manuala. În 1959 a fost decretul si s-a aplicat în 1960. a parasit Manastirea Prislop si s-a dus la Bucuresti. si îi tinea d e seara pâna dimineata si dimineata le dadea drumul. cred. a stat p rin Bucuresti. în 1959. Pentru ca la Sinaia grupul acela de surori si de maici care au fost în subordinea Parintelui cândva la Prislop si-au cumparat o vila. Apoi s-a întors la Prislop. care îl cunostea pe Parintel e Arsenie. . care a fost stareta la Prislop. o data cu Parintele. Îi baga într-o magazie acolo. 1981. a stat acolo. a dat-o st apânirea. În 1982. adica s-a a fumat de lumânari. În 1987 Parintele Arsenie era la Prislop. A fost foarte dura. dar. acolo a si murit în 1989 si grupul acesta mai exi sta. Si zic si eu în legatura cu epitaful: Epitaful acesta este unul deoseb it. Parintele a avut acolo o întrerupere. ca stau acolo niste vi etuitoare care traiesc cum traiesc calugarii. Parintele. maicile si surorile s-au dus la Si biu. În 1959 a primit ordin din partea Episcopiei Aradului. Guvernul. maica Zamfira a fost cerberul care l-a ajutat pe Pari ntele sa fie scutit de relatiile cu oamenii. S-au facut multe vorbe în legatura cu moartea Parintelui. facea în asa fel încât sa nu se ajunga la el.. În 1982 par ca. A pictat-o în tempera prima data si s-a "pangarit". prin Departamentul Cultelor.. care era absolventa de Teologie. De fapt. E o unitate monahala doar în sensul acesta. în mai. (. Si domnul respectiv a zis: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva". mai întâi în Sibiu. Parintele a av ut acolo o chilie. în sensul acesta de a-l scuti pe Parint ele de relatiile cu oamenii. cam pe atuncea. Parintele. au stat în Sibiu si apoi în Rasinari.) Parintele la Sinaia a murit. Cum s-a ajuns la asta? Maica Za mfira. pe n ume Bologa. dar. asta a fost în mai. Si apoi toamna a fost u n decret care a golit manastirile. În 1969 a început pictura de la Draganescu. facut de un Parinte despre care zic eu ca este un geniu. Acolo este un fel de asezamânt cvasi-monahal. Mi s-a mai întâmplat o situatie dintr-aceasta în 1987. În sensul acesta ca el nu a dorit sa mai aiba treaba prea mult cu oamenii. a fost arestat si dus la Canal. stateam de vorba cu un cadru universitar din Sibiu. mai vorbea el cu câte cineva. Maica Zam fira s-a dus cu Parintele.nu a vrut. Si de la noi de la Sâmbata au plecat atuncea vreo patru insi. sa paraseasca Manastirea Prislop. la Sinaia. care dupa aceea s-a parasit si la care au lucrat multi detin uti politici. s-a retras. Se facea pe atuncea Canalul D unare-Marea Neagra.. în legatura cu epitaful pictat de Parintele si care se putea vedea de vizitatori în holul staretiei vechi. din munca lor. A avut ceva cu rinichii. cum zicea el. prin 1970 si ceva. Nu aveam ce sa fac. A pictat icoane. A stat acolo cam vreo 9 luni. pe lânga cultura pe care o are.

toate lucrurile acestea sa le categorisesti ca neputinta omen . de multe ori s untem limitati cu posibilitatile de a ne manifesta. cum n-a fost. într-o situatie speciala trebuie si u n tratament special. nu vorbesc cu el. zic eu. Parintele mi-a pus în atentie un lucru care. chiar daca nu vrei tu sa-l faca. Deci. Da' nu mi-a mai scris. cinstind cu dumnezeiesti cântari".. dar dupa aceea mi-am d at seama ca a avut dreptate. În 1965 când m-am întâlnit cu Parintele. La Prislop nu am fost. Nu mai stiu eu cum a fost. Si apoi nu am mai ajuns sa vorbesc cu Parintele decât în 1965. Parintele o luat bagajul s tudentului acela si am iesit. ca tot alea-s. Dumnezeu Care îi vorbeste. îmi aduc aminte de scrisoarea aceea" si a cautat e l o modalitate de a se scuza. Mi-a placut foarte mult cuvântul acesta si eu îl socotesc cel mai important cuvânt dintre cuvintele rostite de Parintele Arsenie. odata nu mi-a prea conveni t mie treaba aceasta. despre conditia de a-ti vorbi Dumnezeu. este bine sa îl aiba în ved ere oricine. Parintele Soima. De exemplu. cumva prin limpezimea sufletului. vroiam sa plec acasa. Chiar si noi însine. asa ca e de mare importanta sa fii întelegator fata de neputinta omeneasca. era de Rusalii. El o iesit înaintea mea si nu m-a condus. într-adevat a fost o întâlnire cu rost si cu olos. Bineînteles ca am ret inut catavasia.Nu stiu daca am continuat ideea aceea ca Parintele. Mi-a pus în atentie Catavasia I din Cat avasiile Înaltarii: "Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit. l-a m spus de foarte multe ori si. Mie n u mi-a prea convenit treaba asta. Dar noi trebuie sa cautam o cunostinta pe care ne-o da D umnezeu. despre Duhul Sfân t Care-l învaluie pe Moise. gângavul a spus legea cea scrisa de Dumnezeu. ca tocmai de aceea ca nu mi-a scris m-a avut el în v edere mai mult decât daca mi-ar fi scris si m-ar fi uitat. Nu mi-a fost foarte comoda treaba si ma miram eu asa. Si Parintele Soima se gândea ca e mai bine sa ramân. ca o sa-mi scrie. ce stiu eu? Dar. nici nu are rost sa le îmblatesti de pe-o parte pe ce alalta. zic eu. Si când sa plecam. sunt lucru ri pe care Dumnezeu le stie. mi-a spus: "Mai. aici este vorba despre Moise.. sa-l întelegi si pe a cela care vrea sa faca un lucru peste tine. Si a zis Parintele catre el: "Sa fii întelegator fata de nep utinta omeneasca". Bineînteles. dar nu mie mi-a sc ris. dar cred ca de masura asta nu este nici unul. atunci când am fost eu în 1965 la Bucuresti cu baiatul acela. toate cuvintele Parinte lui. mai ales. Si zicea Parintele: "Teologie pot sa faca si pa gânii si necredinciosii". I-am mai scris o scrisoare la care a raspuns Parintele. câte le stim si câte le putem sti. Da' zice: "Dumi tale zice îti dau voie. sa-l întelegi si pe acela care te vorbeste de rau. domnule. dar stiu ca a fost vorba de asta ca vreau sa plec s i ca o mai vrut cineva sa plece si nu l-a lasat Parintele Soima. care acum e preot si e consilier la Sibiu. aveam ne voie de un ajutor mai mult decât cineva care este într-o situatie obisnuita. Dar. în 1949. sa-l întelegi si pe acela care nu-si poate tine gura. Si anume despre cunostinta de Dumnezeu prin Dumnezeu sau despre cun ostinta de Dumnezeu prin studiu. dar dupa aceea mi-am dat seama ca a avut dreptate. Adica. sunt importante. ci Parintelui Serafim. lasa-l încolo de Teofil. Sa izvorasca di n sufletul tau niste cântari spre slava lui Dumnezeu. "Sa ai întelegere f ata de neputinta omeneasca". Nu vrea u eu sa ma prevalez de niste lucruri. Desi eu zic ca ar fi trebuit sa vorbeasca cu mine si pentru ca l-am rugat. Parintele Simion Sasaujan era student în anul 3 la Teologie. Când m-am întâlni t cu el în 1965. în sfârsit. asa ca sal aud eu pe unde merge si sa merg dupa el. M-am gândit de foarte multe ori la lucrul acesta. Atunci eu am fost la Parintele Arsenie cu un student care a plecat în oras în tre timp. Parintele m-a dus într-un birou si se ducea si lucra si dupa aceea mai v enea si mai stateam putin de vorba. Adica. am constatat ca neputinta omeneasca est e o realitate din care multi nici nu pot iesi. era o festivitate la Sibiu în legatura cu Mitropolitul Nicolae Balan. ca a zis el vorba asta. fiind eu într-o situatie speciala. ca dumneata nu ai asa de multe bucurii câte avem noi".pentru ca avea Parintele vorba: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". în întelesul ca trebuie sa-ti scuturi tina de pe ochii mintii . Poate mai avea el si niste dorinte de a face el niste experient e. pentru ca o stiam si a facut niste referiri la asta si mi-au pla cut foarte mult referirile. dar si pentru ca. un parinte ca re a fost profesor de muzica si de tipic la Teologie. Nu asa ca nu vorbesc. Caci scuturând tina de pe ochii mintii vede pe Cel ce este si se învata cunostinta Duhului. cântari din intuitia maretiei lui Dumnezeu. nu a vrut sa v orbeasca cu mine. ca vrea el sa-l faca. în cazul nostru.

de loc din Ci snadie si fiind în vacanta de vara am primit ascultare de la Î. care au lucrat în Biserica. Catre sfârsitul vietii îndemna sa nu se mai faca calugari. dar stim ca e mai greu.easca si sa-ti dai seama ca altfel nu se poate. Eu l-am preferat pe Parintele Serafim totdeauna. cât si cei care nu l-au cunoscut. în asa fel încât nu numai cei care l-au cunoscut l-au avut în seama. sa o coboare scarile. cum am retinut faptul ca Teologie pot face si pagânii. m-a trimis P. Si avea tot mereu nevoie de ajutor sa o duca cineva. contemporani cu noi. C u toatea acestea.S. probabil si pentru motivul ca si-a dat seama ca multi dintre cei care s-au facut calugari nu au rea lizat ceva deosebit în viata lor. deja vezi ca este un om de exceptie. Si apoi gândurile lui din Cararea Împaratiei. Si Parintele a zis ca vrea sa-l vada si el. din cât cunosc eu. a avut si cultura. sa o duca la biserica. a fost si un om cu patrundere. ca si care nu a mai existat altcineva în Biseric a. ca sunt gânduri de început. nu numai de lumea de dincolo. din câti stiu eu. sa stiti ca eu stiu un deva un izvor cu niste apa foarte buna. Di n câti oameni am cunoscut eu. Nu ma gândesc ca nu au fo st în istorie personalitati cu mai multa priza la oameni decât Parintele Arsenie. Daca ne gândim la to ate lucrurile acestea ne dam seama ca Parintele a fost. Unii dintre ei au retinut anumite lucruri. a fost si om cu perspectiva. des i m-am bucurat de toate afirmatiile lui care au ajuns la mine. Fiind prieten cu Maria Silaghi. ci a angajat niste oameni. Parintele a fost cum a put ut el sa fie fata de mine. fiecare este cum este. cum am retin ut ca trebuie sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. . Serafim acuma.. Fântânita Parintelui Arsenie Fântânita de lânga manastire nu Parintele a descoperit-o. Sunt niste lucruri car e au ramas dupa Parintele. s-a impus în constiinta multor credinciosi. Era acolo un izvor na tural. au fost îndrumati. a fost si om cu dar de la Dumnezeu. un parinte care a murit în 1984. nu sunt gânduri de catre sfârsit. Si fratele respectiv a spus: Parinte. Ar fi fost ceva exceptional. un om mare.. glicogen. Culmea vietuitorilor si propovaduitorilor în contemporan eitatea noastra. în orice caz. c hiar daca mi-au placut verdictele date de Parintele Arsenie. Nu el personal. sunt si sibian. Ani si ani izvor ul acesta a ramas asa. Eu m-am mai întâlnit cu Parintele si de alta data. Si asa s-a dus Parintele la izvor si a vazut ca e apa buna. Se îndemnau unii pe alti i sa mearga pe la Parintele Arsenie. Si-a d at el seama ca nu poti sa schimbi multe în lumea aceasta. a fost omul care si-a dat seama de niste realitati la care noi astialalti nu ajungem. consider ca Parintele Arse nie a fost cel mai de vârf. Nu se poate. într-adevar. Serafim sa stau acolo la Sâmbata vreo doua saptamâni si zice: si noi ne-am gândit sa venim. îi duceam caruciorul sau o purtam în spate. dar. de întelegere. "Eram student în anul I la Teologie la Sibiu.P. cum am retinut Catavasia de la Înalt area Domnului. Desi am impresia ca Parintele si-a mai si schimba t din idei. cum am retinut eu rugaciunea de toata vremea. somn. Parintele Ieromonah Dionisie Ignat de la Manastirea Albac povesteste împrej urarea cum Maria Silaghi si-a capatat întregimea trupului la "Fântâna Parintelui Arsen ie". De exemplu la început îi îndruma pe multi sa se faca calu gari. sa o urce. fara sa se îngrijeasca cineva sa faca acolo niste banci si o masa. Mi-ar fi parut ta re bine daca se putea face un om din doi. Doar atâta îmi pare rau. din gândurile lui. care au aflat de la altii de Parintele Arsenie. cu largime de gândire. A fost un duhovnic mare. Bineînteles ca îl caracterizeaza .S. la fântânita. Si s-a facut ceea ce este acolo. a tuncea era duhovnicul Institutului de Teologie. adica gânduri de c atre sfârsitul vietii. fiindca o ajutam tot mereu la biserica. si anume: un om cu mintea Parintelui A rsenie si un om cu inima Parintelui Serafim. Eu nu am fost un admirator al Parintelui Arsenie. Acestea le-a facut Parintele Efrem. Acolo s-a vindecat o fata care 17 ani a fost în carucior si dupa 17 ani i-a venit puterea acolo. "sa te duci sa stai 2 saptamâni la Sâmbata". Sa ne gândim numai la îndr eptarul acela de viata cu oxigen.cu gândurile cu care a început c u acelea a si lucrat în general. în viata manastirii si în viata Bisericii. pentru ca avea scleroza în plagi de 17 an i. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina. un om care tine seama si de lumea aceasta. L-am considerat tot deauna o personalitate puternica. A avut si autoritate. Parintele a fost atentionat despre existenta acelui izvor de catre un fra te de la manastire. Cu vreo doua zile înaite de a merge la Sâmbata am tr ecut pe la ea si i-am zis: uite.

bine. ca ajuta Dumnezeu. De toata starea asta rea a lucrurilor are sa dea seama si poporul. care au vazut si s-au minunat . caci t oata decaderea e de la parinti începatura . Si s-a tinut. Ctitor fii fântânilor. La carucior zice: simt asa o putere în picioare hai sa mergem pâna l a drum. Si zice: ma tin de tine. erau bolova ni. 17). Si eu am zis c a haide sa mergem. când te prinde furtuna si n-ai casa. pe mâini. Acuma este în obstea Schitului din Retezat. sa o duc eu cu caruciorul pâna la izvor acolo. Ele îsi risipesc cu profunzime si generozitate apa. Un scaun poate fi înlocuit de un bolovan. Cele mai multe dintre ac estea arata un clar dezinteres pentru util. peste care a trebuit sa trecem. erau vreo 2 m. ca n u mai îi de noi aicea. Îi îndemna pe oameni sa nu se mai vaicareas ca. daca n-ai oglinda sa-ti vezi chipul. Si pe la or a 14.30 s-au ridicat niste nori de ploaie foarte mari si dadea înapoi sa nu mai me rgem. iar un bustean poate une ori servi drept barca. Însa facuse febra musculara si sâmbata nu s-a mai putut ridica din pat. Unele. frate. Dar o fântâna cu ce sa o înlocuiesti? Fântânile nu au loctiitori. ca am vazut ca ai tras greu caruciorul în sus. Apoi am dus-o în brate pâna la izvoras. cele cu cumpana. chiar în vinerea aceea dimineata s-a spovedit. inima ne-adapa. daca într-adevar sunt însetati. la izvor. sa nu mai sape "fântâni sparte"."Si preotului i se va întâmpla ca si popor ului" (Isaia 24.de un ciob de sticla ascutit. un cutit . semete. care o mai îngrijeste. ci sa nasca sfinti. adica Aurica acolo. împreuna cu sora ei. ce Gura. E ra sora Iuliana. pe fa ta. decât de împins si l-am lasat lânga drum acolo sus. Si asa mai departe. erau a colo niste muncitori care s-au împotmolit cu masina si zice: trebuie sa ne întoarcem înapoi. tine-te. Dar Dumini ca la Liturghie s-a ridicat si de atunci nu s-a mai asezat în carucior. cu alte cuvinte spus: "Sapa. a intrat în manastire pe picioarele ei. trecem printr-alta parte.prin cremene si iasca. Si am pornit încet. ne ajuta Parintele Arseni e. Era 3 august 1990. Si am zis ca nu-i nimica . care nu pot tine apa" (Ieremia 2. un placaj poate face si el destul de bine treaba. ca era mai usor de tras. mâinile i se suceau. haida sa mergem ca daca sunt si eu acolo va mai ajut si eu sa va ma i duc cu caruciorul. S-a spalat pe picioruse.da' zic eu. s-a împartasit. sa mergem pâna la manas tire." (Lucian Blaga) "Cele mai multe lucruri au loctiitori: când n-ai la îndemâna un ciocan si vrei totusi sa bati un cui. Da' am spus: haide sa mergem. iar dupa Sfântul Maslu. 13). încet. Deci. e le ne desfata prin nenumaratele curcubee stralucitoare. De ob icei. Fântânile de tara sunt mai r etinute si mai introvertite. Si când a ajuns la drum. sapa. a f ost la Sfânta Liturghie. daca tot mergem. dar nu o gasesc. din pricina ca Izvorul apei celei vii L-au parasit si " si-au sapat fântâni sparte. a mers si am ajuns pâna la carucior. Si când am ajuns la drum am spus ca acuma. dupa împartasanie a stat la Sfântul Maslu. pe la ora 15 ne-am înteles ca. te poti adaposti într-o coliba sau chiar sub buza unei stânci. La izvor l -am tras în sus. dupa ce se odihneste. Când îti lip seste masa pe care sa-ti asezi hrana. totusi. ca era pietris. ca mi-e rusine sa nu ma vada ca ma treci în spate. tot asa a zis: sa stii ca nu ma dor picioarele. pot fi de folos o piatra sau tocul de la pantof. Si am ocolit putin masina aceea si ne-am dus pe mai în jos putin si am trecut si am împins caruciorul pâna acolo sus. îti fac semn   . Era într-o vineri când am ajuns acolo. cu un vadit temperament de artist. 2). poti încerca cu un bat. când mergea mai mult de 10 metri i se întorceau picioarele. limba lor este uscata de sete" (Isaia 41. Si zic. La pârâiasul acela. Pâna când vei da de apa . poti folosi un lighean cu apa."3 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) "Cei saraci si lipsiti cauta apa. precum cele artez iene. sapa. Apoi au venit niste turisti mai galagiosi si am zis ca hai sa megem. Daca vrei sa faci o groapa în pamânt si n-ai sapa. am spus "Cuvine-se cu adevarat" si am mai spus niste rugaciuni. S-a pregatit pentru spoved anie si pentru Sfânta Împartasanie. ca sa nu vada a stia ca ma duci în spate. La nevoie. cutia de chibrituri . Si a zis ca tare ar vrea sa ajunga la izvor. Asta le spunea Parintele Arsenie credinciosilor atunci când v eneau la dânsul sa se plânga de preotii lor. pâna când ne departam. Câte deosebiri nu întâlnesti la fântâni! Unele sunt extrovertite. Si atuncea a mers pâna la manastire. asa cum doua-trei pietre încinse bine în foc pot fi întrebuinta te drept plita. era sora Ana.

de departe, te atrag, te îndeamna sa te servesti de ele. Pe altele, modeste, pitul ate sub câte un copac, având un mic acoperis conic, o palarie de protectie deasupra, trebuie sa stii sa le gasesti. Exista fântâni princiare, cu grifoni, delfini, scoic i si naiade, toate cioplite în piatra. Exista fântâni cazone, cenusii, plasate exact în centrul curtii închise a unei cazarmi. Exista fântâni serioase, grave, cu mecanismele bine unse, dar si fântâni glumete, care te împroasca si te stropesc atunci când te strad uiesti sa întrebuintezi apa pe care ai scos-o din ele. Unele scârtâie de batrânete din t oate încheieturile si au ghizdurile antice si acoperite de muschi, altele îsi procla ma, cu trufie, printr-o inscriptie, vârsta si cine le-a sapat. Exista fântâni care astâm para de îndata setea, altele, care ti-o sporesc pe ce bei mai mult. De unele n-ai vrea sa te mai îndepartezi si le tii minte toata viata. Pe altele le parasesti rep ede si le uiti de îndata ce nu le mai vezi în preajma. Fântânile au, fiecare, fire, temp erament, caracter si obiceiuri proprii, neasemenea. Daca n-ar avea apa, ai spune ca nu exista nimic comun între ele. Dar au. (...) Fântânile au si reputatii cum nu se poate mai diferite între ele: despre unele se spun povesti de spaima, cum ca, spre pilda, si-ar fi gasit în ele sfârsitul vreo fata nemângâiata. Despre altele se zice ca mijlocesc întâlniri, cum fusese cea dintre Is aac si Rebecca. Unele au renumele de a avea o apa cu virtuti curative si de acee a atrag în jurul lor o multime de oameni în zilele de sarbatoare, iar când renumele le este înca si mai mare, se fac într-acolo veritabile procesiuni. Întâlnesti fântâni despre c are circula atâtea calomnii încât, desi sunt puse în mijlocul pietei orasului, pe unde t rec zilnic mii de oameni, nimeni nu vrea sa se uite la ele. Despre altele, dimpo triva, se crede ca sunt în stare, contra unui banut aruncat în apa lor, sa-l faca pe drumetul ce l-a azvârlit acolo sa revina la ele. Reputatiile fântânilor se fac si se desfac: fântâni importante cândva îsi pierd, nu prea se stie exact de ce, mai tot credit ul si ajung sa fie de-a dreptul abandonate, parasite. Stau, de aici înainte, pierd ute, cu trupul pradat de buruieni, cu cumpana prabusita, cu galeata mâncata de rug ina, înnamolite si uitate de Dumnezeu. (...) La unele fântâni, oricât te-ai roti în jurul lor, vezi numai zidarie, tevi si lan turi. La altele, oricât te apleci deasupra ghizdurilor, nu zaresti decât tenebrele a dâncului. Dar mai sunt si fântâni din care, atunci când te uiti în penumbra lor, te prives te, luminos si albastru, un ochi de cer."1 Prin urmare, frate, "Sapa numai, sapa, sapa, Pâna dai de stele-n apa!" (Luc ian Blaga) CONCLUZII Am început lucrarea de fata cu îndemnul cuprins în Epistola catre Evrei, în capit olul 13. Pâna aici am avut în vedere prima parte a acestuia, si anume: "Aduceti-va a minte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu; priviti cu luare-aminte cum si-au încheiat viata...", si am vazut si cu acest prilej ca Parin tele Arsenie Boca este unul dintre mai-marii nostri, caruia i se cuvine amintire a noastra. Dar, de-acum, ar trebui sa ne gândim si la ultima parte a îndemnului de m ai sus si anume la: "urmati-le credinta". Ar trebui, deci, sa ne întrebam ce s-a întâm plat în acest timp care a trecut de la moartea Parintelui Arsenie. I-am urmat cred inta? Generatia tânara de teologi sau monahii, mai ales cei pe care i-a îndrumat per sonal, au transformat mostenirea Parintelui Arsenie într-un punct de plecare întru m arturisire? Cei care au simtit contemporaneitatea cu Parintele drept o binecuvântare, împ reuna cu cei care-l descopera acum pe Parintele, citindu-i scrierile sau ascultând marturii despre dânsul, dupa cuvântul Epistolei amintite, sunt îndemnati sa o faca. Unii însa, din pricini numai de ei gândite, sunt de parere ca despre activita tea si lucrarile Parintelui Arsenie "se cuvine mai mult si mai bine sa se taca, decât sa se vorbeasca..."1. Acesta este si principalul motiv pentru care, despre P arintele Arsenie nu au aparut carti, asa cum au aparut despre toti marii duhovni ci ai României. În afara de Cararea Împaratiei, care a disparut de mult de pe piata (de fapt eu nu am vazut-o niciodata într-o librarie de carte religioasa2), mai sunt multe p redici, meditatii, schite si desene care înca nu au fost tiparite, poate - zic uni i - pentru a respecta ultima dorinta a Parintelui Arsenie, anume aceea de a nu-i fi date publicitatii. Cu ele însa sau fara ele, tot exista un interes crescând fata de personalitat

ea Parintelui Arsenie. Este stiut, de pilda, fapul ca dintre toate mormintele duhovnicilor români, mormântul Sfintiei Sale este cel mai cautat, devenind unul dintre cele mai cunosc ute locuri de pelerinaj la care merg crestini din toata tara, an de an tot mai m ulti. Tot în acest sens, un exemplu concret si foarte concludent si el este acela ca, pe Internet, în cazul vizitatorilor de Pagini de spiritualitate ortodoxa, cel e mai cautate nume sunt "arsenie" si "boca", lucru pe care îl ilustreaza cât se poat e de limpede Statistica unui astfel de Site, pe care o reproducem în Anexa III. Dar, în legatura cu Parintele Arsenie Boca constatam, cu parere de rau, ca exista si extreme: pe de-o parte, unii îl învinuiesc si îl suspecteaza de tot felul de lucruri3, iar pe de alta parte altii, cei însetati de legende mai mult sau mai pu tin miraculoase4, exagereaza în ceea ce priveste viata si activitatea Sfintiei Sal e. Din 1989 încoace am tot întâlnit asfel de atitudini sau marturisiri aparute în divers e publicatii, semnate fie de gazetari aflati în treaba, fie de omeni care se preti nd destepti, cu aere de intelectuali5, fie de fete bisericesti, care au dat dova da ca nu au înteles ca sunt si lucruri care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul carora se pot face exercitii gazetaresti, lucruri care trebuie sa se continue a se desfasura dincolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realit ati umflate de gazete, ca lucrurile sfinte si mari, ca si cresterea grâului, ca vi ata intima a familiei, ca respiratia continua, ca rugaciunea zilnica6. Cu toate acestea însa si acestia, asemenea celor care l-au surghiunit pe Pa rintele Arsenie, nu i-au stins slava, ci, dimpotriva, i-au înaltat-o si mai mult, au facut-o mai stralucitoare. "Asa e cu natura faptelor duhovnicesti. Nici o piedica materiala nu le op reste! Dimpotriva, înfloresc si cresc în fiecare zi. Nu le vestejeste nici timpul si nu le opreste nici departarea."7 În acest înteles numea Sfântul Ioan Gura de Aur trupurile sfintilor si izvoare, si radacini, si miruri duhovnicesti. "Pentru ca izvorul, radacina si mirul, adica parfumul, nu-si îngradesc însusi rile lor numai la ele, ci le raspândesc la mare departare în jurul lor. De pilda, iz voarele izvorasc multa apa, dar nu tin apele în sânul lor, ci dau nastere la râuri car e curg mai departe si se întâlnesc cu marea. Si asa, izvoarele, ca o mâna întinsa, îmbrati seaza prin prelungirile lor apele marilor. La fel, radacinile plantelor si ale a rborilor stau ascunse în sânurile pamântului; dar puterea lor nu ramâne jos în pamânt; mai a les aceasta este însusirea vitei de vie care se agata de copacii înconjuratori. Când c oardele vitei de vie se agata de ramurile de sus ale copacilor, târându-se pe ele, s e întind pâna la mare departare si fac prin desisul frunzelor un acoperis întins. Asta e si însusirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt pastrate în casa, dar ad eseori mirosul lor placut se raspândeste prin ferestre pe ulite, pe strazi, în piata si vesteste trecatorilor calitatea parfumurilor din casa. Daca izvorul si radac ina, daca natura plantelor si a aromatelor au atâta putere, apoi cu atât mai mult tr upurile sfintilor."8 Ca spusele acestea nu-s minciuni îl arata marile pelerinaje de la mormântul Parintelui Arsenie. ANEXA I Cuvînt lamuritor în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei", pr ezentata sub titlul "Nota asupra editiei", semnata de Monahia Zamfira Constantin escu1 Moto: "Daca certi pe cersetorul, caruia o pâine-i dai, Raiul nu e pentru tine, nici tu nu esti pentru rai. Miere chiar de i-ai da astfel, nu e fapta de crestin, Caci pâna sa-ti guste mierea, i-ai turnat pe ea pelin". Vasile Militaru: Vorbe cu tîlc Consideratii generale

Cartea Parintelui Arsenie, Cararea Împaratiei, aparuta recent în Editura Epis copiei Aradului, este urmata de o postfata, scrisa de Prea Sfintitul Timotei Sev iciu al Aradului, de o scrisoare adresata Parintelui Arsenie de Nichifor Crainic si de niste marturisiri facute de Parintele Profesor Universitar Simion Todoran . Toate acestea sunt scrise decent si odihnitor, iar atmosfera creata de ele se potriveste cu cartea pe care o prezinta. Nu tot asa stau lucrurile în privinta Not ei asupra editiei, semnata de Monahia Zamfira Constantinescu, în care nu se prezin ta observatii asupra cartii - cum era de asteptat, ci se dau si unele lamuriri care, pâna la urma, au si ele nevoie de lamurire, iar aceasta se face într-o forma care tulbura "calea senina", pe care ne-o indica lucrarea Parintelui Arsenie. Es te "veninul" si "pelinul" turnat peste "mierea" cartii si a marturisirilor care o însotesc. Toti cei cu care am venit la vorba despre Cararea Împaratiei si-au expri mat nemultumirile, pentru aprecierile din Nota asupra editiei, care nu privesc e ditia, ci lucruri în afara ei. Toti apreciaza negativ afirmatiile la care ne este luarea-aminte si de care ne vom ocupa mai jos. Bietul Parinte Bodogae! Îndata dupa trecerea la cele vesnice a Parintelui Arsenie, fostul sau coleg de Teologie si chiar de banca, Parintele Teodor Bodogae, s-a simtit îndemnat sa s crie câteva rânduri În amintirea Parintelui Arsenie, pe care le-a publicat în "Telegrafu l Român", din luna ianuarie 1990 . Nu-mi pot închipui ca Parintele Bodogae s-ar fi p utut gândi ca articolul sau de pomenire a Parintelui Arsenie va fi considerat cândva , dupa aproape sase ani, ca fiind scris "la comanda", cu scopul precis de a "min imaliza si caricaturiza" "aceasta complexa, harica si marcanta personalitate a m onahismului din Ardeal". Luând aminte la o astfel de apreciere sau supozitie, gândul mi se duce la cuvân tul Domnului Hristos: "De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat. Si daca lumina din ti ne este întuneric, întunericul cu cît mai mult?" (Matei 6, 22-23). Ma gândesc, de asemen ea, la ceea ce i-a spus stapânul din pilda cu lucratorii tocmiti la vie (Matei 20, 1 si urm.) unui nemultumit: "sau ochiul tau e rau, pentru ca eu sunt bun?" (Mat ei 20, 15). Sa nu uitam apoi ca "Din prisosinta inimii graieste gura" (Matei 12, 34). Un monah simplu, traitor odinioara în manastirea noastra de la Sâmbata, spunea : "Pe om, daca îl cauti de bun, bun îl gasesti, iar daca-l cauti de rau, si rau îl gas esti". Eu am citit si recitit si am analizat articolul Parintelui Bodogae despre Parintele Arsenie si n-am gasit în el nimic "minimalizat si caricaturizat". L-am în teles ca pe un articol de aducere aminte si atâta tot. Cum stau lucrurile în legatura cu numele Parintelui Arsenie înscris pe crucea -monument a luptatorilor din rezistenta anticomunista, monument ce se gaseste în c urtea manastirii noastre? În toamna anului 1995 s-a ridicat în curtea Manastirii de la Sâmbata o cruce mo nument, pe care se afla scrise numele celor ce au murit pentru tara, facând parte dintre cei ce au luptat în Muntii Fagarasului, în rezistenta anticomunista. Drept cap de lista a fost scris numele Parintelui Arsenie. Spun "a fost s cris", pentru ca acum nu mai este scris, deoarece în seara zilei de 21 noiembrie a fost sters, în mod abuziv, de catre un fanatic aparator al numelui Parintelui Ars enie. Si când te gândesti ca acel fanatic este în rosturi de îndrumator de oameni si mai ales de tineri! Ni se reproseaza ca nu ne-am opus noi, "Prea Cuviosii Parinti de la Manas tirea Sâmbata, cu stirea carora s-a facut acest lucru, ba mai având si binecuvântarea arhiereasca". Cine poate face o astfel de afirmatie, anume ca lucrurile s-au pet recut cu stirea noastra si cu binecuvântarea arhiereasca, înseamna ca stie mai bine decât noi. Ori, asa ceva nu se poate. Parintii de la Sâmbata s-au vazut în fata faptului împlinit. Fara îndoiala ca bin ecuvântare si aprobare pentru monument a fost, si pentru asezarea lui în curtea mana stirii. Nu cred ca s-au discutat si chestiuni de amanunt, cum ar fi aceea daca s a fie sau nu scris si numele Parintelui Arsenie pe monument. Parintii de la Sâmbat a au luat la cunostinta ca numele Parintelui Arsenie e scris pe monument abia at unci când monumentul a fost ridicat si când, la drept vorbind, nu se mai putea face nimic. Si mai e ceva: personal, când am aflat ca numele Parintelui e scris pe monu ment, mi-am zis: "Cei care l-au scris vor fi stiind mai bine decât mine, decât noi,

Nu mai stiu de unde si prin ce împrejurare mi s-a împlântat în minte ideea ca Par intele va fi înmormântat la Manastirea de la Sâmbata. (Cuvintele acestea au fost impri mate pe caseta.poate mai mult decât pe oricare dintre noi -. Nu-mi amin tesc sa se fi vorbit vreodata în manastirea noastra despre o reînhumare la manastire a la care si-a început activitatea. chiar daca nu avea pregatire scolara. Având în vedere toate acestea. si nu m-am mirat deloc. Ctitorii acestei cruci monument ale stiu desigur de ce au trecut pe cruce si numele Parintelui Arsenie. s-a facut placut oamenilor. ci îl stiam om inteligent. nu-l stiam a fi "mania c si exaltat religios" . E bine ca s-a pus în atentie faptul ca Parintele Arsenie n-a fost scos de l a Sâmbata de autoritatile locale.. si cu alt prilej: "Pecetluit sa-mi fie mormântul pâna la a doua venire". despre toate ace stea am luat la cunostinta din cele afirmate în expunerea anexa la "nota asupra ed itiei". asa ca n-am avu t curiozitatea nici sa-l cunosc. adre sate Mitropolitului Nicolae Balan si Parintelui Grovu. La acestea se mai poate adauga ca Parintele a fost chemat de Mitropo litul Nicolae sa se întoarca la Sâmbata când Manastirea Prislop a trecut în perimetrul e parhiei Aradului. licentiat în Teologie. n-a stiut sau n-a vrut sa stie de acestea. si îl mai stia m cu multa evlavie la Parintele Arsenie. Multumim de informatii. Si mai departe. la festivitatea de sfintire a monumentului.de ce l-au scris". Si sa stiti ca ceea ce l-a car acterizat cel mai mult si mai mult . Î. nu mi-am facut nici o grija în ceea ce priveste continutul.. dar de care stiu cei ce l-au pus cap de lis ta".P. în ceea ce poate vor fi cândva memoriile mele". din informatiile semn ate de Maica Zamfira. dar Parintele Arsenie i-a cerut Mitropolitului sa-l lase în cont inuare la Prislop. Cine s-a op us. Cunosc.cum se afirma . Stiind aceasta. însusi Mitropolitul ducându-l pe Parintele la Prislop. pe cel din urma rugându-l s a intervina pentru a i se da binecuvântarea sa ramâna la Prislop. am spus despre el urmatoarele: "Parintele Dometie. împlinind rugamintea auto rului. În ce-l priveste pe autor. În cuvântul meu de la înmormântarea Parintelui Ieromonah Dometie. Din referirile facute la aceste scrieri reiese ca ele au fost scrise si r aspândite "cu încuviintarea Prea Cuviosilor Parinti de la Sâmbata si cu binecuvântare ar hiereasca". ne putem da seama ca înscrierea numelui Parintel ui Arsenie pe monumentul de la Sâmbata n-a fost . un Zamolxis al neamului românesc.S. Nu ne deranjeaza cu nimic. În aceasta perspectiva au stiut cei de la Sâmb ata de prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce si nu s-au opus. a spus: "Am vazut pe cruce si numele Parintelui Ar senie Boca. de care noi nu stim. acatistul nu m-a interesat. caci mi-am zis ca Parintele. Pentru istorie.cum este înfatisat în rândurile la care ne este luarea amint e -. în memoriile me le. Acatistul Prea Cuviosului Parinte Arsenie si Viata Sfântului Prea Cuvios Parinte Arsenie. cu rosturi le pe care le-a avut. Abia la moartea Parintelui am înte les ca gândul meu nu se potriveste cu realitatea si abia de curând am aflat ca Parin tele si-a ales loc de înmormântare si ca a zis: "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata". cu deshumarea si c u o eventuala mutare a osemintelor Parintelui Arsenie la Sâmbata. m-as fi mirat sa nu fie. Sa stiti ca nu-i asa! Eu am aflat de acatist atunci când se dactilogra fia. vestitul mare duhovnic al vremii. Este de mirare deci ca în alta parte s-a putut v orbi despre asa ceva si ca asta începe sa se stie abia acum. Ne vor s pune ceva. voi putea completa si eu unele lucruri. În sfârsit . "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata" În ceea ce priveste cele în legatura cu locul de înmormântare. Mitropolit Antonie. va face corecturile de rigoare.si asta nu trebuie sa fie trecuta cu vederea -. Un acatist contestat si un om defaimat Am lasat la urma cele doua scrieri ale Parintelui Ieromonah Dometie Moian . Astfel. A fost coplesit de maretia Parintelui . de unde le-am redat)."o ultima încercar e de a rastalmaci rostul si sensul profund crestin al activitatii Parintelui Ars enie". în legatura cu prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce. câteva scrisori ale Parintelui. în aceasta privinta. daca va fi necesar. a fost evlavia lui la Parintele Arsenie. mi-am zis: "Cine stie ce actiuni va fi desfas urat Parintele. ci a primit ascultare de la Mitropolitul Nicolae Balan sa organizeze Manastirea Prislop. în privinta carora a fost si mai este atâta zbatere. L-a dactilografiat un Parinte. fiind licentiat în Teologie.

iar altii ca sa-l denigreze". si ne ducem mai departe viata purtându-l în sufletele noastre". l-ar folosi pe acela. care doar l-a scris. E drept ca nu-i la masurile la care ar t rebui sa fie un acatist. e drept. Îngerul s-a dus cu sufletul celui judecat la cel ce-l osândise si a zis: "Unde sa-l pun pe acesta pe care l-ai judecat.. este fara rost. Sa-l pui la bine. Citind cele scrise spre informare si lamurire. un om care si-a v azut de treaba. Cine are dreptate? Caci prezentarea e diferita. citim: "Parintele a fost dus cu . la care ne este luarea aminte. ca pe un prooroc. în expunerea de fata. nu am un cu lt pentru el. E groaznic sa constati la ce se poate gândi cineva pus pe defaimare. ci din evlavie fata de Parinte le Arsenie. iar pe de alta parte. În Pateric se sp une ca un calugar a judecat pe cineva si l-a socotit ca este rau. Iubiti cr edinciosi. desi eu însum i nu-l citesc.. dar nu se poate zice ca alcatuirea acatistului pentru Parintele Arsenie este ceva rau. Si acum se continua înca. Dumnezeu sa-l odihneasca. la bine sau la rau?". Mai departe. un om cu evlavie. sa-l aseze cu dreptii si cu sfintii. a fost un om util manastirii. La Parintele Dometie au rascolit uni i si au gasit si anumite rele. Astfel. Adica. apare. în nota la scrisoarea lui Nichifor Crainic.despre care unii nu stiu nimi c sau aproape nimic. Oamenii totusi au evlavie la Parintele Arsenie si la fo rma aceasta de revarsare de suflet. la noi. de ce nu s-ar putea citi si aces t acatist. Si asta i-a adus Parintelui Dometie niste ne cazuri: a avut si are niste împotrivitori . dar dupa mai mult de zece ani de diaconie si dupa aproape patruzeci de ani de calugarie". fiind (se întelege. tot spre înmultirea evlaviei sau spre manifestarea evlaviei? Orice încercare de denigrare a Parintelui Dometie. el este pomenit ca "Mitropolitul Balan". desi am respect fata de Parintele Arsenie. "om intelige nt si evlavios. adica în inima noastra. cu voie si fara de voie. Parintele Dometie. ca sa se puna în umbra aca tistul scris de el. toti am raspunde: "Sa-l pu i la bine. Cîteva nedumeriri Acestea fiind zise. în iubirea noastra. si n-am de gând sa-l opresc pe cineva de a-l citi. în cinsti rea noastra. la vârsta înaintata.cum e Visul Maicii Domnului . pentru care este alcatuit. Parintii de la Sâmbata) de acelasi nivel cu autorul . Daca ar veni îngerul acum. Ma uimeste afirmatia ca acatistul a fost scris "cu încuviintarea Prea Cuvio silor Parinti de la Sâmbata" si ca aceasta încuviintare i s-a dat Parintelui Dometie . mi-au mai ramas si câteva nedumeriri. deoarece credinciosii nu citesc acatistul di n evlavie fata de autor sau raportîndu-se la autor . în legatura cu rândur ile pe care le am în vedere. iar altii stiu prea putin -. de ce sa-l denigram pe un coleg al nostru? Cât priveste raspândirea acatistului. pe acesta îl si folosesc. pentru ca. si tot timpul cauta prilej sa spuna ceva frumos despre Parinte le. dac a a avut umbre si pete pe suflet. "maniac si exaltat religios". Acatistu l a început sa circule chiar de la început. Pe mine nu ma deranjeaza cu nimic existen ta acestui acatist. Raspândirea au facut-o credinciosii. sa ne întrebe: "Unde sa pun sufletul Parintelui Dometie?". în aceeasi expunere.spre înmultirea evlaviei. învrednicit de harul preotiei. sa zicem asa. e scris: "Nichifor Crainic e ocrotit de Parintele Arsenie. între care vina aceasta ca a facut un acatist Parin telui Arsenie. pe de o parte. cu încuviintarea Mitropo litului Balan". noi nu suntem chemati sa spunem ce-i bine si ce-i rau. precum si o scoal a de ucenici -. "probabil. pentru ca a fost un om în care s-au odihnit oamenii. aceasta n-are nici o legatura cu manastirea si nici cu Parintele Dometie. iata ca Biserica ne-a adunat sa ne rugam ca Du mnezeu sa-i ierte toata greseala ce a facut. un om de care noi ne-am bucurat. adresata Parintelui Arsenie. constati ca de câte ori e vo rba despre Mitropolitul Nicolae Balan.Arsenie. ca pe un om cu da r de la Dumnezeu. Si apoi.desi a facut întreaga scoala primara. Punând acum fata în fata afirmatiile celor ce-l defaima si cele ale cinstitor ilor. cum acesta este singurul pe care îl au. Si daca a facut totusi si ceva rau. Daca ar fi unul mai bun. prin acatistul pe care îl au la îndemâna. Si asta l-a dus sa alcatuiasca un acatist pentru Parintele Arsenie. "defaimarea lui". asa cum se citesc si alte carti apocrife . Noi îl tinem unde-l avem. care au evlavie la Parintele Arsenie s i care îsi revarsa sufletul cinstitor. ca fiin d numai "cu patru clase" . pe care l-a vazut ca pe un om mare.

est e cu putinta ca românul de amândoua partile Carpatilor sa se desbrace de haina pacat ..masina de Mitropolitul Balan". se exprima aceasta prin cuvântul: "savârs irea din viata".. acest loc de închinare a fost pentru poporul românesc din Ardeal o ci tadela a rezistentei lui în veacul 18-lea. fara sa fiu incisiv. De ce sa nu se spuna. Cu parere de rau de a nu fi putut sa zabovesc mai mult în jurul acestui sfânt altar. cu atâta rautate.P. Brâncoveanu Constantin a înteles ca num ai acolo în muntii cari-i dau atmosfera prielnica trairii intense cu Dumnezeu. cum e corect: "Mitro politul Nicolae Balan?". Unele observati i trebuiau totusi sa fie facute si le-am facut. ca un fel de despovarare de greutatea ce o purtam pe suflet. Si cuvântul. ajutorul meu de la Domnul Cel ce a facut cerul si pamântul". Nicolae Balan. asa cum lumina n-are nimic cu umbrele si cu petele pe care le descop era. cea de-a treia nedumerire îmi vine de pe urma constatarii ca o calu garita. la car e m-am învrednicit si eu sa iau parte anul acesta. poate purta în suflet atâta rautate. câta emana din rândurile pe care le semneaza. Mânastirea de la Sâmbata de Sus a fost si va fi pentru neamul românesc . asa cum ne apare. Mitropolitul Nicolae Balan este ctitorul Manastirii Brâncoveanu. Este vreo deosebire între savârsire si moarte? A doua nedumerire este aceea ca. mai ales când ne gân dim ca Mitropolitul Nicolae Balan l-a hirotonit pe Parintele Arsenie diacon si p reot si ca l-a facut calugar. Le-am scris di ntr-o necesitate sufleteasca. voi încerca totusi sa astern aci câteva gânduri ce m-au facut sa retraies c clipele în care si-a desfasurat viata Brâncoveanu Constantin. de la Sâmbata de Sus. e scris: "Înainte de a muri. de pe urma celor scrise. E ultima impresie si nu e cea buna.S. În adevar. când urgia habsburgica. Arhimandritul Teofil Paraian Nota: Aceste rânduri le-am scris în zilele de 8 si 9 februarie 1996. de fiecare data când a venit vorba de trec erea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. Mitropolit Dr. Asezata chiar la picioarele muntilo r Fagarasului. l-a revarsat asupra tuturor fiilor sai d uhovnicesti. la care si-a început Parintele A rsenie viata de manastire si unde si-a desfasurat activitatea vreme de noua ani. Când a fost ridicata aceasta manastire. E ca si cînd ar afirma cineva ca lucr area Cararea Împaratiei a fost scrisa de Parintele Boca sau ca nota asupra editiei e semnata de Monahia Constantinescu. N-am cu nim enea nimic. E vorba cumva de vreo nuanta? Unii mor si altii se savârsesc? Ceva ce nu-ti poti închipui În sfârsit. turnat peste mierea celor pe care le pecetluieste.". "Monahia Zamfira Constantinescu".. În sfârsit. la vârsta de 70 de ani de viata. dar cu inima plina de harul binecuvântarii pe care Marele Ierarh al Ardeal ului Î. cu privire la Parintele Bodogae. Tot Mitropolitul Nicolae Balan i-a dat bursa pentr u Scoala de Arte Frumoase si l-a trimis si la Sfântul Munte. cu mai bine de patruzeci si cinci de a ni de calugarie si cu aproape tot atâtia ani de vietuire în preajma Parintelui Arsen ie. în ultimul cuvânt însotitor al Car arii Împaratiei. N-am vrut sa fiu polemic si cred ca nici nu sunt. ca un ultim cuvânt însotitor al cartii Cararea Împaratie i. Nu stiu pe ce se întemeiaza acest fel de a spune. ca la ocazia pelerinajului la altarul ctitoriei marelui mucenic al Legii stramosesti si al neamului românesc. d ar fie-mi îngaduit sa afirm ca e o necuviinta. în frunte cu episcopul de la Blaj. chiar daca "nici mort nu se mai întoarce la Sâmbata". ANEXA II În pelerinaj la Sâmbata de Sus1 Niciodata nu mi s-au aratat mai profunde si mai pline de înteles crestin cu vintele psalmistului care zice: "Ridicat-am ochii mei la munti de unde-mi va ven i ajutorul meu. simbolul ortodo xiei noastre si a fiintei noastre nationale. este "pelinul" si "veninul". dar mai ales pentru cel din Tara Oltului si din întreg Ardealul. Si ar fi cazul sa se vorbeasca corect. în timp ce. se abatuse asupra Bisericii Ortodoxe si a poporului român ortodox din Ardeal. sustinuta de ura de neînteles a fratilor uniti.. Voevodul Constantin Brâncoveanu.

Caci în atmosfera de evlavie. cât si din afara hotarelor tarii noastre. Ruperea lega turilor vietii noastre cu climatul pe care mânastirile au au stiut sa-l pastreze n eîntinat. Toate acestea si-au gasit expresia însemnatatii lor atât religioase cât si nati onale în predica pe care Î. sa reia lupta si s-o duca la bun sfârsi t. Manastirile au fost acelea care au asigurat neamului nostru în timpurile de mare vitregie izvoru l de la care se adapa el pentru a-si pastra nealterata constiinta ca apartine un ei natiuni care în Biserica ortodoxa si numai prin aceasta Biserica Ortodoxa are a -si afirma drepturile lui la o viata mai înalta. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în aceas ta zi mare "Vinerea" din saptamâna Învierii Domnului. si P. cât si ca societate. ucigator de suflete si ratacitor de constiinte. Si de aici isvorasc cele mai mari desordini sociale pe care a putut sa le înregistreze istor ia.ului si sa se ridice pe culmile cele neprihanite de unde sa ceara ajutorul lui D umnezeu în primejdii si nevoi. Mot du pa locul de nastere. diacon Boca. Poporul nostru însa. tânarul monah a înteles s a dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. ctitorii voevo dale sau particulare. Manastirile au fost oazele unde se odihnea sufletul neamului nostru românes c pentru ca refacut si întarit cu forte noi.P. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în ch ipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celor rele atât dinlauntrul. poporul român ortodox venit pe timp ploios. a înteles ca simtul sau legat mai mult de adevaruril e lui Dumnezeu decât de ceea ce este schimbator si trecator. În adevar. ca puterea. dar m ai ales de mânastirile noastre. Mitropolit Nicolae a binevoit s-o rosteasca dând-o ca pe o hrana isvorâtoare de tarie si de curaj mai ales în vremurile tulburi prin care trecem. Caci ca unul care traia în neîntrerupta comuniune cu Hr istos Domnul si Isbavitorul nostru. nascut si crescut de duhul Ortodoxiei în Biserica. Iata de ce cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si op era reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din România Mare. diplomat al scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. În jurul lor si la sânul lor el a stiut sa desprinda voia lui Dumnezeu si sa simta cum bratul atotputernic al Ziditorului îl ocrotea si-l ducea la biruinta. taria si curajul lui în vremurile de cumplita înclestare între popoare. a simtit înca odata c um se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile pe c are cei doi ierarhi. Toate acestea le-a daruit . i-a venit numai din lum inata traire cu Dumnezeu în jurul altarelor acestor sfinte mânastiri. pe care s-o desfasoare acolo în li nistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaciune. Sfintitul Mitropolit Nicolae. Sfintitului Mitropolit au fost prinos de recunostin .si le va darui si în viitor dupa restaurare. el a înteles ca sfânta ortodoxie a neamului a ma i fost pastrata mai cu deosebire pentru neamul nostru în manastiri. cuvintele Î. poporului român din Ardeal altarul sfânt al ctitoriei lui Brâncoveanu Constantin. catre care trebuie sa tindem ca spre binele nostru suprem. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucuriile si necazurile în sufletul Sau de mare român si de mare crestin. Î. el re useste sa înteleaga ca viata nu este data sa o petrecem pentru a sluji pamântului. c i traind pe pamânt sa avem certitudinea ca alta viata va începe pentru noi dincolo d e mormânt. În ele omul modern gaseste chipul cel mai sigur si cel ma i autentic al trairii în neîntrerupta legatura cu Creatorul sau.S. de reculegere si de minunata meditatie. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. duce la o înfricosatoare saracie sufleteasca care mai devreme sau mai târziu se arata în toate manifestarile noastre atât ca insi. mai demna si mai independenta. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale.P. Nicolae Colan al C lujului înconjurati de sobor de preoti. par. le îndreptau catre Cel atotputernic. Dar aceste mânastiri sunt tot atâtea pilde de traire crestineasca în mijlocul u nei lumi prinsa în mrejele secularismului veacului nostru. Dumnezeu.S. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane".P. În adevar. "Isvorul tamaduirii". crescut si îndrumat în studiul teologiei.

2. atât de la cei de la tara. Mitropolitul Nicolae a stiut. La Manastirea Ciucea în 2000. spune Î. Într-o totala daruire dezinteresata în mâinile lui Dumnezeu. cum ca în strânsa legatura cu duhul îna ntasilor nostri cari au stiut sa-si jertfeasca viata pentru apararea altarelor l ui Hristos. capitolul Evocari - . cu maiestria oamenilor c are vad peste veacuri. si în sfârsit. dar nu a reusit. Si-a sters fata cu o marama. Nu mai putin miscatoare au fost cuvintele pe care P.acheiropoiètos. cât mai ales de la cei din orase. scaldate de râurile harului ceresc prin aceste locasuri de închinare care ne-au crescut si pastrat ca neam. atât în zile de pace cât si în zile de sbucium. Diacon Haralambie Cojocaru ANEXA III NOTE ARGUMENT 1. mort pentru Legea si pentru Neamul românesc . apoi este aceasta tot voia lui Dumnezeu care ne-a lasat ragazul necesar pentru a ne întoarce la El. vom avea siguranta ca nime ni si nimic nu ne va smulge pe viitor mostenirea pe care înaintasii nostri ne-au t ransmis-o. rascumpa rând prin jertfe de tot felul caderea celui care pe drept cuvânt a fost numit de pop or "Satanasie" si afirmînd sus si tare drepturile noastre de popor crestin ortodox si român pe aceste meleaguri. Cum Hannan era pictor. afirmarea drepturilor noastre milenare pe aceste meleaguri. Lacrima prigoanei . vom fi si noi în stare sa le urmam pilda crezând si traind ca si ei în Bis erica. cu o scrisoare în care-I cerea lui Hristos sa vina la Edessa pentru a-l vindeca. Dumnezeu urmareste curatirea noastra de sgur a pacatului. sa o faca o vie realitate ortodoxa si nationala. Regele Avgar a trimis la Hr istos pe arhivarul sau Hannan (Anania). care se reduce la urmatoarele: Suferind de lepra. Avgar i-a recomand at sa faca portretul lui Hristos si sa i-l aduca în cazul în care Acesta ar fi refuz at sa vina. Numai în felul acesta vom putea sa fim una în jurul Majestatii Sale Regelui C arol II-lea. ca si printr-o profunda vietuire cu Hristos. (Aceasta este prima icoana a lui Hristos.ta adus memoriei Voevodului Brâncoveanu.S. S-a spalat. pe care Î. Hannan s-a urcat pe o pia tra pentru a-L vedea mai bine.S. apoi cu atât mai mult noi datori suntem sa le urmam p ilda si sa stam ca si ei în vecinatatea lui Dumnezeu. Întreaga regiune de la Sâmbata de Sus si-a îmbracat haina de sarbatoare pe care lumina Învierii Domnului o luminase si o sfintise.P.P. re venirea pe cararile lui Dumnezeu. O relatare mai detaliata a acestei întâmplari ne ofera Mineiul lunii augus t. numita în Biserica Ortodoxa "nefacuta de mâna omeneasca" . A încercat sa-I faca portretul. Sf. Dar daca pâna acum avem pace. di n pricina "slavei negraite a chipului Sau care se schimba mereu sub puterea haru lui". Chiar atunci când suferim. si la Biblioteca Facultatii de Teologie Or todoxa din Cluj-Napoca în 2001.Din lupta legionarelor românce. Bucuria Învierii s-a revarsat si asupra ei. Hristos a cerut a pa. iar apa din isvorul care a fost sfintit se va fi prefacut în isvor de apa vie care va tamadui toate boalele si toate neputintele trupesti si sufletest i. facându-i voia. Dar mai presus de toate ramâne reactualizarea testamentului lui Brâncoveanu C onstantin. la credinta în El si la trairea cu El. INTRODUCERE 1. Episcop Nicolae al Clujului le-a rostit poporului aratând cât de înaltatoare si graitoare este aceasta z i a Isvorului Tamaduirii. Timpurile prin care t recem cer de la noi. un sfânt legamânt pentru viitor.) I-a dat marama lui Hannan pentru ca acesta sa o poarte împreuna cu scrisoarea catre cel care îl trimisese. care poarta sarcina conducerii destinelor neamului nostru. Aflându-L pe Hristos înconjurat de mult popor. Vazând ca Hannan de straduieste sa-I isvodeasca portretul. avem datoria a ne uni pentru a fi tari si în du hul lui Hristos se cade a purta sarcina unii altora pentru a asigura tarii maxim um de munca si de roade bogate. Caci daca mosii si stramosii nostri au putut rez ista de-a lungul veacurilor. Mitropolit Nicolae. În jurul l ui. pe care a ramas imprimat chipul Sau . adapându-ne de la altarul acestor lacasuri de închinare.

18. nr. 10. Mircea Pacurariu. a afirmat si dân sul ca Parintele Arsenie a fost hirotonit pe data de 10 aprilie 1942. pp. pentru necesitatile învatamântului teologi c. Vlad Proto popescu.. 7. spune ca Parintele Arsenie a fost calugar it si hirotonit în acelasi an. Istoria Manastirii Prisl op. p. 524. 28. Serie noua. 9. 2001. 14.Otilia Radulescu Aroneasa. 8. 1947. Ibid. asa cum a m calculat si eu cu ajutorul Evanghelistarului. 52. Editura Teognost. pp. Probabil ca numele de Zian vine de la Sânzian. În amintirea Parintelui Arsenie Boca. nr. Ibid. 48. "Revista Teologica". 11. Timisoara. 9. Sibiu. Vezi Anexa I din aceasta lucrare: Cuvânt lamuritor în priv inta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei". Text preluat din: A rhimandritul Teofil Paraian. Stire: Praznicul duhovnicesc de la Manastirea Sâmbata de Sus. Parintele Serafim Popescu si Parintele Arsenie Boca au adus de la Athos manus crisele românesti ale Filocaliei. Pr. datele oferite de dânsii sunt gresite. iunie 1999. Teodor Bodogae. Însa conform stirii preluate din "Telegr aful Român"/1942. 20. Dr. pornind de la stirea din "Telegr aful Român". 6. p. 4. 2-4. editia a 2-a. nr. Prof. Istoria Manastirii Prislop. 6/102. 2. nr. 17. E vorba de Parintele Arhimandrit Antipa Dinescu (1859-1942). Ibid. "Puncte Cardi nale". p. Pr. împartasesc întru totul opinia P arintelui Teofil Paraian. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zaradensis. p. nr. 28-29. nr. p. p. p. În ceea ce priveste afirmatiile pe care Monahia Zamfira Constantinescu l e face în Nota asupra Editiei I (vezi: Cararea Împaratiei. neavând mijloacele de a le tipari acolo. 29. 1946. din Prefata primului volum al Filocaliei. p. Parintele Ciprian Negrean. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 3. 21. anul VI. Mircea Pacurariu. cf. Editura Gordian. Bucuresti. 6. Prof. cf. p. p. 15. Traduceri ale Filocaliei existau deja si se înscriau în activitatea mai g enerala de traducere din Sfintii Parinti. care se aflau acolo adunate pentru tipar din 193 7 si pentru care monahii. "Gândi rea". 5-6/1997.cf: Pr. p. Cuvinte lamuritoare. 19. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. Prof. Ibid. anul VI. 2002. Se mai stie apoi ca Nichifor Crainic planificase tiparire a tuturor manuscriselor Sfintilor Parinti aflate la Sfântul Munte. Mircea Pacurariu spune ca Parintele Arsenie a fost hito tonit în iunie 1940 . Dr. l a "Nasterea Domnului". Arad 1986. pp. 4. Cât de actual este acest text. 158. din Prefata volumului 2 al Filocaliei. septembrie-octo mbrie. p. (cf. fragment. "Gândirea ". 5-6/1997. 4. anul VI. "Înaltarea Domn ului". 340-341 ) în legatura cu articolul Parintelui Teodor Bodogae. 16. "Telegra ful Român". pp. Marcu. serie noua. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. 9-10. Diacon Haralambie Cojocaru. înt r-o conferinta sustinuta la Cluj-Napoca în data de 11 aprilie 2002. Pr. semnata de Monahia Zamfira Constantinescu. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Romulus Neag. Dr. 5. Romulus Neag. Dumitru Staniloae. 1940.. au încercat sa ob tina sprijin din tara. Dr. la care ar cam trebui sa ia aminte gazet . prezentata sub titlul "Nota asupra editiei". Majoritatea absolventilor liceului bradean au devenit preoti si avocat i. 26-31. 30. 35 -43. "Telegraf ul Român". 12 mai 1940. 29. Idem. 158. adica în 1939. 5-6/1997. p. VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 1.) 12. p. 1994. "Gândirea" . Serie noua. 1990. Prof.. în Preoti ortodocsi în închisorile c omuniste. Romulus Neag. Arad 1986. "Telegraful R omân". 13. 12 aprilie 1942. Parintele Nicolae Streza. Editura Patmos. vezi textul în întregime în Anexa II din aceasta luc rare. Grigorie T.. 525.

Irénée Hausherr. înca mai graiesc despre cel c e le-a pus. 48. 57. Atitudini. Arad 1986. p. Lacrima prigoanei . Editura Anastasia. Tohanene?". "Telegraful Român". "Adevarul este ca în mijlocul multimii erau si unii care nu veneau pent ru formarea lor religioasa. 29. augus t 1997. "Puncte Cardinale". 32. . prin Parintele Cleopa Ilie. pp. când s-a întâlnit la Bucuresti cu Parintele Arsenie. 6/102. 339. 8 august 1943. cf.15. capitolul Evocari Otilia Radulescu Aroneasa. Iasi. Jertfa." (Monahia Zamfira Constantinescu) 36. pietrele vorbesc. p. de anvergura nationa la. Prof.ramase si mutate ici-colo. cf. 28. p. vol. 1996. Editura Gordian 1997. în faza lui pura. al carui miez nu erau atât "vedeniile" Veronicai Fura u. La vremea de care vorbim. p. Putinele pietre . pp. Dan Lucinescu. 1. Dumitru Staniloae. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. poporului român nu-i lipseau miscarile duho vnicesti. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. Pr. se pecetluia pe sine prin arestarea protagonistului. 108. 8) 38. Pr. p. Lumina faptei din lumina cuvântului. 24. Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala. Editura Humatitas. nr. Sibiu. 34. Istoria Manastirii Prislop. Editura Deisis. nr 7-8. 1. nr. Convorbiri cu Dragos Se uleanu si Carmen Dumitru. doara. 29. nu se mai pastreaza aproape nimic din aceasta lucrare a Pari ntelui Arsenie. 56. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe crucea de la Manastirea Sâmbata. 7. Virgil Maxim. A se vedea si: Ion Gavrila Ogoranu. Editura Fides. 37. "În ciuda înstapânirii comuniste. 51. "Puncte Cardinale". 1999. se spune ca Parintele Veniamin Tohaneanu (n umit staret la Sâmbata dupa plecarea Parintelui Arsenie). Timisoara. ambele. ci doara. p. 129. fenomenul Arsenie Boca. Timisoara. p. 9. Pacatul nerostirii adevarului. 1993. serie noua. p. Lidia Ionescu Staniloae. Dr. Nicolae Pop. nr. p. Editura Gordian. strabatând deceniile rosii. Bucuresti. Editura Sfintei Episcopii a Aradului. cf: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. editi a a 2-a. 30. nr. nu t rebuie trecute cu vederea cele doua mari si autentice vetre duhovnicesti. 41. "Gândirea ". 33. 5-6/1997. p. cea de la Sihastria. Editura Marineasa. anul VI. 1999. 1999. Timisoara. Brazii se frâng. Istoria Manastirii Prislop. 26. p. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Monahia Zamfira Constantinescu. sa gaseasca în spusele Parintelui vre un sprijin al convingerilor sau ideilor lor. 145. cuprinsa în Cararea Împaratiei. 16 mai 1948. "Puncte Cardinale". Doar câteva marturii scrise si putinele fotografii din acele vremu ri ne mai arata cât de minunat si cu câta pricepere si bun gust a fost îngrijita "Grad ina Maicii Domnului" de la Sâmbata. Cuvânt înainte la: Monahul Daniil (Sandu Tudor). 28. Nota asupra Editiei I. 5-6/1997..arii nostri de azi. p. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. Romulus Neag. daca alte marturii au amutit. 1997. a nume alese si frumos amplasate oarecând de Parintele Arsenie în acel parc natural di mprejurul bisericii -. 9. Arad 1986 . Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul cresti n. la Vladimiresti se nast ea un altul. p. de asemenea. 25. 2000. "Telegraful R omân". Acatiste. 346-347. p. 41. Mircea Pacurariu." (Bartolome u Valeriu Anania. 1997. si cea de la Techirghiol.139-142. Dr. Prof. iunie 1999. 31. Editura Cum. Martor. 30. Bartolomeu Anania. 143. cu întelesul acesta. 23. ambele cu ecouri pâna'n zilele noastre. dar nu se îndoiesc. Împreuna cu tatal meu. 8/80. vol. nr. p. 31. Romulus Neag. serie noua. ahtiati dupa senzational si paranormal! 22. 185. 35. pp. p. 39. Vlad Protopopescu. 6. În legatura cu acest fapt. 2/62. Dumitru Staniloae. Ibid.Din lupta legionarelor românce. cât predica duhovnicului Ioan Iovan. Cararea Împaratiei. 2000. 1-2. 40. Pentru ca în jurul bisericii s-au construit zidurile care azi formeaza incinta manastirii. prin Parint ele Arsenie Papacioc. Ion Gavrila Ogoranu. 135. 27. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. anul VI. 1994. Mircea Pacurariu. Sibiu. a fost întrebat de acesta: "Ce mai zic pietrele de la Sâmbata . Editura Arhidiecezana. p. Imn pentru crucea purtata. p. "Gând irea". ca daca eu tac.

p. Acatiste. staretul manastirii Prislop. când s-au limpezit aspecte critice din trecut. considerând rein tegrati în viata obstei prislopene pe toti cei împricinati. Antonie Plamadeala. hirotonit ieromonah în 1953. se revine asupra deciziilor de alungare din Manastirea Prisl op a Parintelui Protosinghel Arsenie Boca si a maicii starete stavrofora Zamfira Constantinescu si "socoteste potrivit ca dupa Revolutia Româna. P. 57) 45. sa reabiliteze pe toti slujitorii si vietuitoarele d e aici. Parintele Mircea Pacurariu nu a putut spune ca Monahia Zamfira a fost numita stareta a Manastiri i Prislop. Pr. Parinte Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. în Manastirea Antim din Bucuresti. întrucât Paintele star et Arsenie Boca fusese arestat de Securitate în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 195 1. Ibid. Parintele Arsenie s-a întors la manastire abia în 1952.S. Dupa o prima arestare si o detentie de 3 ani. dupa ce va primi avizul Patriarhului Justinian. rezulta ca P. în "Calea Mântui rii". (cf. p. a fagaduit ca va rechema imediat p e cei îndepartati. Editura Cum. Agaton s e aseaza în Schitul Crasna din Judetul Gorj. o revista din Sibiu. Ieromonahul Dometie (1924-1975) (înzestrat de Dumnezeu cu darul deosebi t al cântarii. 4. p.S. 1999. Daniil. Ase zamântul monahal din Sinaia a fost recunoscut ca metoc al Manastirii Prislop. Episcop Andrei. p. Editura Anastasia .. (cf. Apoi îmb raca schima cea mare si devine Ieroschimonahul Daniil. Alexandru Teodorescu). 1997. În consecinta. Este vorba de cunoscutul scriitor. în noaptea de 13/14 iunie 1958.S. Vifornita cea mare. Parinte Laurentiu Streza Episco pul Caransebesului. iar mai târziu s-a remarcat ca un iscusit si ap reciat duhovnic. Prof. din care facea parte si viitorul mitropolit al Ardeal ului. Colegul sau. ierodiaconul Antoni e. Nas la calugarie a fost Parintele Daniil (Sandu Tudor). Dr. gazetar. Parinte Timotei Seviciu Episcopul Aradului si Hunedoarei si P. p. pp. (vezi: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. p. cf. Dimitrie Bejan. a fost numit "Cucuzel" de catre Parintele Arsenie) a slujit ulterio r în diferite parohii în Transilvania. 49. Editura Sfinte i Episcopii a Aradului. sub numele de A gaton. pp. unde este hirotonit ieromonah. 46. Arhim andritul Teofil Paraian) 52. Pentru ca e vorba de o carte publicata înainte de '89. în Manastirea Neamt. Antonie Plamadeala. 51. cuprinsa în Cararea Împaratiei. nu era în masura de a iscali valid. 2407/1959 si 2408/1959. (cf. 15 . 1996. Istoria Manastirii Prislop. fost ofiter de marina si pilot Sandu Tudor (pe nu mele sau adevarat. 114. devenit calugar în 1948. Dânsul este cunoscut de cei mai multi credinciosi ca restauratoru l si duhovnicul manastirii de maici de la Râmeti. 1995.42. se anuleaza Deciziile nr. Deci nu a plecat o data cu decretu l. Mircea Pacurariu.S. (vez i: ibid. Dezvaluiri istorice . în "Chipul Cetatii". A se vedea si: Marturisitori de dupa gratii . Prin aceeasi Hotarâre. unde organizeaza si conduce gruparea duh ovniceasca "Rugul Aprins". în momentul redactarii actelor de referi nta.Documente inedite despre parintele Arsenie Boca . 2000. Bartolomeu Valeriu Anania. în Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala . si care avantaja calugarii cu studii teologice. 43. Prin Hotarârea Sinodului Mitropolitan întrunit la 9 noiembrie 1998 semnat a de Î. Cluj-Napoca. de und e se va retrage la Schitul Rarau. Pr. 47. dupa Pasti. pentru ca de fapt manastirea ramasese fara staret. În plus. 50. în 1970 a fost ales episcop vicar patriarhal. 124-125 . cu osebire pe toate maicile si surorile din perioada Decretului 410/1959 ".P.) 44. Arad 1986. 48. Dr. Prof. Din marturiile celor care au trait evenimentele din 1959 si imediat u rmatoare. Mihai Sasaujan. de aici va fi arestat de Securitate. decret aplicat în luna mai 1960. ibid. trecut în 1950 la Manastirea Slatina în Moldova. Editura Tehnica. 11. iar d in februarie 1982 arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului. asa cum scrie P.S. prezentate de Arhid. 347-348) 53. 57. nr. editia a 2-a. Parintele Arsenie a plecat de la Manastirea Prislop în mai 1959. 346-348) . Supliment al Revistei Renasterea. din ianuarie 1980 episcop la Buzau.Slujitori ai Bisericii în temnitele comuniste.. cf. de Buna Vestire. Mircea Pacurariu. înainte de decretul din 10 noiembrie 1959.

65. de exemplu la "Judecata de apoi". cealalta la Manastirea Hurezi). p. Am reprodus aici textul explicativ pe care Parintele Arsenie l-a scri s lânga aceasta compozitie. Dumitru Staniloae. sunt reproduceri color dupa frescele de la Draganescu. Parintele Arsenie a scris multe cuvinte la scenele pe care le-a picta t. Gheorghe Vechi. p. aproape în fiecare numar. 347. dupa cum am mai spus. Ibid. Editura Revistei "Literatorul". pp. 59. Editura Sofia. P. Bistrita si Hurezi). Sunt acolo o multime de cuvinte frumoase si îndrumatoare care arata ca Parintele Arsen ie de fapt nu a fost un om de rând. p. Vasile Andru. (Arhimandritul Teofil Paraian) 68. a mai spus-o si Parintele Nicolae Steinhardt. Fragment dintr-o scrisoare data de Nichifor Crainic Parintelui Arseni e Boca dupa întâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o în toamna anului 1971. (Nicolae Steinhardt. "Gândirea". Parintele Arsenie Boca sau Universul sfânt al culorilor (Minunea de la Mihailesti). A îndrumat în special fete spre Manastrir ea Bistrita unde s-au razvratit asupra autoritatilor bisericesti. Maicile Apolinaria si Paisia de la Prislop. 347. 2000 . text cuprins în volumul Unde a fost Biserica. în special pe cei din zona Fagarasului. ca "Orice adevarat artist e si profet". Bucuresti.. Arhimandritul Teofil Paraian) 60.. începând cu anul 1997. p. întrucât se stie. ajungând în final la Manastirea Hurezi. p. Parintele Arsenie nu a mai trimis pe n imeni la manastire. Dar dupa de cretul din 1959 nu a mai trimis pe nimeni. Sibiu. Monah ul Alexie. serie noua. 62. serie noua. p. (cf. anul IV. "Telegraful Român". Prof. nr. Arhimandritul Teofil Paraian. Ibid. Hotarârea Sinodului . 69. a Pr. 55. A se vedea apoi s i revista "Gândirea". 1992.. 238-240. 64-68. Serie noua. Dometie si Varnava. cf. a trecut pe la Manastirea Dintr-un lemn. Tismana. maicile Eufimia si Filareta Bo tu (prima la Manastirea Robaia.51) Despre pictura de la Draganescu a se vedea si: Nichifor Crainic. Tatiana Sergiu. unde a si murit. Maica Benedicta din Ludisor (Manastirea Hurezi). editia a 2-a.. în biser ica din satul Draganescu. unde. Tismana si Tiganesti. 187-191. Ibid. 61. Cuvântul are o eficacitate deplina numai când are acoperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. toti de l a Manastirea Sîmbata.S. Cuvânt înainte. Bucuresti. Daniil Partosanul) 56. Scrisoar e catre Parintele Arsenie Boca. 331-333. Prof. anul II. 165-168. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de întrebari incomode adr esate de Zaharia Sângeorzan. pp. Parint ii Veniamin si Timotei Tohaneanu. 64. Maica Timoteia (Manastirea Hur ezi. adica noi suntem cele care te-au alcatuit. cf.54. calugariti de Parintele Arsenie la Manastirea Prislop. Mis tici din Carpati. Arsenie Boca. Cararea Împaratiei. 58. Nota asupra edi tiei I. 2000. Ibid. Ovidiu Vuia. pp. Arsenie Boca. (cf. 57. "Gândirea". 63. Cararea Împaratiei. În perioada când a fost la Sâmbata Parintele Arsenie a îndrumat foarte multi oameni sa mearga la manastire. din nefericire. Deci "Tu esti noi". pp. era atunci civil. Foarte multi însa se declara trimisi de Parintele Arsenie. dupa decretul din 1959. Editura Sf. Întâmpinari. omorât la Manastirea Izbuc de tâlhari. pp. Învatatura aceasta ca adevaratul Parinte spiritual ramâne mai degraba mis . Maica Teodora (Manastirea Bistrita. 1. p. 342. Visarion Leancu. 4-5/1998. Exemple de calugari: Actualul Mitropolit Antonie Plamadeala si Parintele Dometie de la Râmeti. 8 august 1943. Ion B uga.. Parintele Arsenie. sau în Cararea Împaratiei. 19 . în prezent la Prislop). Monahul Ieronim Stefanescu. Bistrita. I eromonahul artist. Exemple de maici: Maica Ambrozia Stoia (în prezent la Prislop.. 67. Lucrarea de la Manastire a Brâncoveanu. 1/1993. în realitate. ibid. 343. Editura Crist. Bucuresti. 2001. iar ultimii 30 de ani la Sâmbata und e este si înmormîntata). Monahia Zamfira Constantinescu. Nu trebuie sa ne surprinda prea mult acest fapt. nr. e scris acolo ca ar zice faptele omului: "T u esti noi". 66.

198-199 21. serie noua. 28. Trepte . Cararea Împaratiei. 1990. p. 2. Din cuvântul rostit cu prilejul pomenirii savârsite la Manastirea P rislop în 28 noiembrie 2001. Cele 800 de cuvinte cuprinse aici ar fi putut deveni mai multe. 200. Ispititorii cu dajdia. 26. Ibid. Parintele Arsenie Boca . cu privire la reînfiintarea manastirii Geoagiului ca manastir e de maici. Tâlcuirea rânduielii tunderii în mona hism. 5. 16. 23... Pastorul si oile. 24. Ibid. Ibid. 3. 18 8) 70..). ei singuri vor vedea. Ibid. 27. Biserica. pp. 29. Ibid. 189) reiese si din urmatoarea apoftegma din Pateric: "Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen..S. Trepte . Parinte. P. Ibid. daca as fi dispus de un material mai bogat. Ibid. Ibid. 5/1993. 19. Ibid. Episcopul Aradului.. Zis-a lui batrânul: Nu. Ibid. 198 18. Ibid. Idem. sa le poruncesc. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor 1. 22.. (Patericul. Parintele Arsenie Boca. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. Ibid. cap. 13. 8. zicând: Niste frati locuiesc cu mine. André Scrima. pp. legata de împlinirea a 12 ani de la mutarea la Domnul a Parintelui Arsenie. ci fa tu întâi aceasta. cf. p. cap. Arhimandritul Teofil Paraian.). 2... "Gândirea". dar po ate ca nu cu mult mai multe. 11... v oiesti sa le poruncesc lor? I-a raspuns lui batrânul: Nu.. (interviu) în: Tinerete. Crinii pustiei. Treptele vietuirii duhovnicesti. Semanatorul. 198 17. Ibid. Despre copiii lepadati. p. 15. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 12. Conditiile uceniciei. Lucien Regnault. Apoftegmele Parintilor Contemporani 1. 7. 9. Ibid. 4. Ibid. 14. 20. si d e voiesc sa traiasca.. 10. Episcop Daniil Partosanul. I-a zis lui fratele: Voiesc si ei. Arhimandritul Teofil Paraian. Ibid. 45-50. cap. Ibid. 2002. Trepte . Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 6. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul seco lului IV. 25. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. din 7 mai 1952. Edit ura Agaton. Apoftegma 173 de la Avva Pimen. 72. Alba Iulia.o abordare s impatetica a relatiei tânar-duhovnic. p. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE 1. 32-33. iar nu datat or de lege". Deisis. Votul ascultarii. p. 73. Ibid. ideal.. cf. pp. Editura Humanita s. (copie dupa mss. Ibid. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Trepte spre vietuierea în monahism. Timpul Rugului Aprins. Marturia unui ateu. cap. ci te fa lor pilda. nr. Fagaras. 71. ..tagogul decât legiuitorul (cf. editia a 2-a. Ibid.)... Ibid.

78. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite în biserica de la Draga nescu. 15. 65. Cararea Împaratiei. Ibid. p. p. Ibid. pp.). 52.. 81. 247. 171.. 73.. 43. 57.. 80. Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 77. 32. p. p. 38. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 92-93. 2. 41. Tânarul bogat. 33. 55. Razboiul nevazut sau despre ispite.. 14. Ibid. 54. Ibid. p. cap. Ibid. 300. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 45. 39. 1-3/1999. Ibid. p.. Nepasarea absoluta. 64.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cararea Împaratiei. p. 56. 43. nr.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). p. Ibid. 16. 299-300.. 71. p.. Ibid.. o pri mejdie infinita. Ibid.. Cararea Împaratiei. Cei mai bogati saraci. Ibid. 62. 36. Nepasarea absoluta. Despre durerile oamenilor. 44. Trepte . 53.. 252. 26. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Pedeapsa cu lepra. p. pp. 74. 58. Ibid. . Serie noua. Cararea Împaratiei.. 63. Nebunii. 60. Ibid. Ibid. 70. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 28. Ibid. Serie noua. Ibid. 48. 299. cap.). 31. 325. Cararea Împaratiei.. o pri mejdie infinita. Ibid. Ibid.). 42. p. p. Ibid. Ibid.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid.. Ibid. p. 72. Ibid. 39. 67. 35. 37. 83. 54. "Gândirea". 82. Ibid. p.. 157. 49. 75. Ibid. 46.). 69. Cararea Împaratiei.. Ibid.). Ibid. (Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 79. 51. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Ibid. 144... 27. 265.. Ibid. Ibid. 40. p... 50.. 34. p. 68. p. Cararea Împaratiei. Ibid. cap. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 59. 1-3/2000. nr. "Gândirea". 66. Cararea Împaratiei. În Duminica Ortodoxiei. p.... 76. p. 142. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 61. Ibid.30. 47..

112. Cararea Împaratiei. 85. cap. 108. cap. 131. p. Ibid. 136. Ibid. 113. p. Ibid. 121. Ibid. 122. 96. 260. 90. 270. 133. 87. cap. 269. Ibid.).. p. 116. 89. 100. Ibid. Ibid. 123. 132.. Ibid. 102. Ibid. cap. prieteni. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 197. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. 88. fa ta de ascultari si fata de bunurile manastirii. Ibid. Petrecerea monahului în lume.. cap. Cararea Împaratiei. 110. Ibid.. p. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. Ibid..84.. p.. 256.. pp.. Ibid. 107. 119. p. 149. Ibid.. p. Cararea Împaratiei.. Ibid. 115. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 128. Nu esti departe de Împarat ie. 65. Ibid. Ibid. Rostul si însemnatatea monahismului. 86.). 101. Ibid. 86-87. 111. 99. Ibid.. 117. Ibid. 120. . p. Ibid. p. Ibid. 135. Ibid. 124. Votul ascultarii si personalitatea mona hului. 109.. Purtarea monahului fata de rude. Ibid. Ibid. 91. Rostul si însemnatatea monahismului. Razboiul nevazut sau despre ispite. 127. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. Ibid. 110. cap. Trepte . 138. Ibid... Ibid. 106. Ibid. 102. 137. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 94. Ibid. Votul ascultarii. 114. Ibid.. 118.. Ibid. Ibid. 103. 104. 134. p. 105. 288. 98. Ibid. Ibid. pp... 125. Ibid. cap.. 92. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 97. 269-270. 93. 148. Ibid. Ibid. cunoscuti si fata de credinciosii care vin la manastire. Ibid. 95. Zicere. cap. 126. Ibid. 129. Ibid.. 130..

149. Ibid. p.. 7778. Ibid. Ibid. 179. 158. 148. 265. 87-88. 282. Ibid. O minune furata. Ibid..). 182.. 87. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Zicere. 276. 178. 174. 154.. 153.). 210.. Ca de la sine înteles. 172. 165. 141. 161. Cararea Împaratiei.. Ibid. p. Ibid. 147. 143b. . Ibid. Ibid. "Strajerul Ortodox". 2. nr. Ibid.. 277. 159. p. 155.). p. Ibid. p. 188. 151. 171. Ibid. p. 180. Cuvinte interzise... p. p. Ibid. Pastorul si oile. 175. Orbul din nastere si sufletele oarbe.). 167. 181.. p. 140. 142. 192. 187. Ibid. 282. Ibid. Ibid.. Ibid. Ibid. pp. 68-70. p. 191. 179. Ibid. Un graunte de credinta.. Ibid. Crinii pustiei. 194. S-a suparat Iisus. 25. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 146. 189. Cararea Împaratiei. 178-179.).. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 272. pp. Ibid. Ibid. p. 78. Ibid. Ibid. Chemari la apostolie. Semne de sfârsit de sâmbata. 190... Ibid. 264. Suprafata si adânc. 244-247. Sfintenie... p.. 173. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 184. 177. 169. 154.. 264. p. Ibid.. Ibid. 170. Ibid. 183. Ibid. 162.. Zicere.. Ibid. 164. 4-5/1998..). p. Ibid.139. 267. S-a suparat Iisus. Ibid.. "Gândirea". Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid....). Ibid. Despre durerile oamenilor.. p. nr. Fiii Învierii (mss. 157. 143a. 144. Cararea Împaratiei. 163. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. 160. 150. Ibid... 176. 211. p. Serie noua. 186.. pp. Cararea Împaratiei.. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 152. 156. 168. 1/2001. Ibid. Un graunte de credinta. 145. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 193. Ibid. p. Ibid. 147. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. 185.

p. pp. 199. o primejdie infinita. 219.). 39.. Rugaciuni nepotrivite. Ibid.. Ibid. 211.. pp. 212. 207. 242. 257. Ibid.. 224. 267-268. p. 238.. Nepasarea absoluta. 209. Ibid. 222. 41. Ibid.. 226.. 197.... 205. 237. 210.. 252. pp.. 250. 198. 41.. 146.. Cararea Împaratiei. 249... . 206. Ibid. 227. 245. p. cap. Ibid. 201. pp. p.. 195-196. 246. Ibid. 194. p. 278. p. 149. Ibid. p. Un graunte de credinta. Ibid. 203. p. Ibid. p. 220. p. Ibid. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid. 223. 234. Crinii pustiei.. 224... Ibid. 234. 235-236. Ibid. p. 148. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 247... Ibid. 218. 236. 282. Ibid. 199. p.. 230. Ibid.. pp. p. Ibid. 208. p. Ibid. Trepte . pp. 225. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Sfântul Mucenic Dimitrie. p. p. Tânarul bogat. 196. 145. 216. 232. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 202. 259. Ibid. p. Cararea Împaratiei. p. Ibid... Ibid. Ibid.. Ibid.. p. Ibid. 248. 239. 236. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. p.. 244.. p.. 214.. Ibid.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 239. Ibid. 237. Ibid. 221. 228. Ibid. 268.. 215. Ibid. Rostul si însemnatatea monahismului. 229.195. p. p. Ibid.. Ibid. p. 200. pp. p. 236-237.. 267. 211. Cararea Împaratiei. 231. Ibid. 240. Ibid. Ibid. Ibid. 233. 241. Ibid. Ibid.. 145-146. 243.. Ibid. 217.. 226. Un graunte de credinta. Ibid. 199-200.). 112-113. p. 213... 251. 281. 235. 241. 204.. Ibid.. 259.

. 291. p. Piatra unghiulara. 300. 272... Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. 281. 6/2001. 287. 154. Ibid. 256a. Fiii Învierii (mss. 172. 280. Ibid. 28-31. 41. 266. Ibid.. 45.. 303. 257.. 286. 302.).. 294.). 292. 2. p. 267.). 271.. 270. 174. p. . Spovedania si despre cercetarea constiintei. 1-3/ 2001. Cararea Împaratiei. 191.. Tara de obârsie. 134. Ibid. p. p. 304. nr. p. Fiii Învierii (mss. 296.). Ibid. 162. 265.. 159. Ibid. p.. Fiii Învierii (mss. 259. 297. 278. p. p. 274. "Gândirea". 305. Trepte. 6/2000. pp. Serie noua. "Strajerul Or todox". Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. cap. "Gândirea".. nr. Ibid. pp. (Dincolo de chip. Cararea Împaratiei. Serie noua. 289.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 262. p. pp.. 1-3/ 1998. Cararea Împaratiei. 260. Serie noua. 171-172. 145. Ibid. 163.. "Strajerul Ortodox" . 268. p. 6/2001.. 133. 283. Ibid. 261. Ibid. 46. Ibid. p. Ibid. 278.. 145. 264.. 301. p. 277. Petrecerea monahului în lume. Ibid. Vanvulescu) 290. Ibid. 2..).). Ibid. 17.. nr. 293.. 256b. 133-134.. Ibid. 1-2. p. 260. Un ideal de rugaciune. Cine e Iisus?. 176. 299. p. Trepte. 284. 135.. 1-3/98. Cararea Împaratiei. p. 154. 263. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Gadarenii si sufletul. Ibid. p. Cararea Împaratiei. 288. Ibid. 82-83. Ibid. nr. "Strajerul Ort odox".. 157. p. cap. 82-83. pp. p. Ibid. p. Ibid. 153. Ibid. p. 255. 276. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. 295. p.253. 200. Ca de la sine înteles. Ibid. p. Ibid.. 34-35... pp. "Gândirea".. 275. p. 285. 152. Ibid. Ibid.. p.. Iconomul nedrept. 258. pp. p. 298. p. Un ideal de rugaciune. pp. Rautatea si Firea. p. Ibid. p. 254. nr. Zicere. 273. 151. 134. 287. 306. Cine este Iisus?. Ibid. 261. 279. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... Ibid. 269..). pp. 282. 173-174. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. nr.. Lecturi spirituale.

pp. Amaraciune divina. p. 328.. Cararea Împaratiei.). p.).. Ibid. 4-5/99. Ibid. Ibid.. 191.. p. p. Cararea Împaratiei.. p.. Cararea Împaratiei. p. 308. 343. 339. p. nr. Ibid. 1-3/ 2001. 344. Ibid. Tara de obârsie. 341. 347. Conditiile uceniciei. Ibid... 256-257. "Gândirea". Ibid.. pp. 184. 321-322. "Gândirea". 330. Razboiul nevazut sau despre ispite.42-43. pp. 179. Ibid. cap. 242-243. Împaratia aruncata.. 331. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 335. 314.. 338. 178. 353. 337. 256. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp.. Semanatorul. Serie noua.)... 183. 352. 319. pp. 255. 350.. Trepte. 329. Ibid. 332. 323.. Serie noua. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Cararea Împaratiei. 317. p. Trepte. 242. p.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 320. 204. Ibid.. 34-35. Ibid.). 31-32. Ibid. 336. 317. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 321. 360. 326.. 312. 22. p. 244. Ibid.. 362. Ibid. 309. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. cap. Ibid. 318. p. pp. nr. 324. 356. 315. Ibid. p. 327. 346. 257. p. 359. Cearta lui Iisus cu Petr u. p. Ibid.. Ibid. p. 268-269. 351. Ibid. 349. p. Ibid. Taina rabdarii. Ibid. 112-113.. 23. Zicere.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 178.. 6-7/1998. pp.. 348. 310. 334. Ibid. Ibid... Cearta lui Iisus cu Petru. 29-31. 354. 340. 243-244. 297. Împaratia nevazuta. 189.). Serie noua. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. 314. 361. 169.307.. Un Om nou se naste. "Gândirea".. p. 355. 325. nr.. Despre lepadarea de sine. 358. Ibid. p.. pp. 316. 357. 311. 313. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. pp. 333. Ibid... Ibid. p. 322. Ibid. Ibid.. Marele Iuda. 342. Ibid. Ibid.. . 325. 322. Ibid. 326. 183-184..). Ibid. p. 363. 345.

381.). Despre lepadarea de sine. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. Ibid. 395. 383. Ibid. Ibid. Despre rabdare. 20. 385. O privire în rai. 411... 404. Ibid. 393. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 376.. p. taierea voii. Ibid. cap. pp. cap. "Gândirea". Ibid. Ibid. cap. Trepte. pp. 415. Ibid. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. mândrie. 65. 375. Rostul si însemnatatea monahismului. 391. p. 136. 366.. p. 371. 394.. 392. Nebunii. 13. 18-19. pp.. Ibid. Cararea Împaratiei.. 1-3/2000. p. Ibid. Ibid. p. 373. Ibid.. 412.. smeri ta cugetare. 19-20. p. Ibid. . Ibid. 370.. 388. p. p.. 33. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 379. 389.. p. 377. 397. Ibid. 403. Ibid. Ibid.. p. 413. p. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 257. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. 66. smerenie. Cearta lui Iisus cu Petru. 369. 374. 405. cap.. Ibid. Ibid. 308. Masurile vremurilor. mândrie.. Trepte. Ibid. p. 372. Ibid. p. 417..). 214. Ibid. De Sfintii Apostoi Petru si Pavel.). Ibid. 418. 408. 380. 399. 213. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cararea Împaratiei. p. Ibid. Conditiile uceniciei. 197. Despre rabdare. Osândirea iertarii. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. smerita c ugetare. Ibid. Ibid. p. 309. p. 20.. nr.. 400. p. Ibid... O minune cu totul anevoi e. 258. Serie noua... Ibid. Cararea Împaratiei.. 173-174. 92-93.).. 401. 100. Ibid.. Ibid. p. 407. p. 101. 365. 157. 416. 414. 367. Cararea Împaratiei. 387.. 410. Ibid. cap. Cararea Împaratiei. taierea voii. Trepte. 368. 396. smerenie. cap. 409. 382. pp. Ibid. 390. Trepte. 378.364. Cararea Împaratiei.. Cararea Împaratiei. 398. Ibid. 34. Cuvinte interzise. cap. cap. 16. 18. 293. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. Cararea Împaratiei.)... 402. 384. 406. 386.. Ibid..). p.

Ibid. p. Trepte. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 458. 420. Un Om nou se naste. p. 427. 460. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Citirea d umnezeiestilor Scripturi. Ibid. 201. p. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel.. 282. 424... 451. Zicere. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Cararea Împaratiei. 461. 154. Cararea Împaratiei. p. 178. 48. 452. 428.. 297-298. Ibid. p. 159. Votul ascultarii. Ibid. 457. 90. 135. 463. 6-7/1998. 454. 445. p. 276-277. Serie noua. Ibid. 453. Ibid. cap. p. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.).. Cararea Împaratiei.. 421. 29-31. p. 468. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Serie noua. 134. Ibid. 290. p... p. Ibid. 449. Ibid. Ibid.. nr. p. Trepte.. 430. Ibid.. 300. 459.). Ibid. 6-7/1998.. p. Un Om nou se naste.). 423. 446. 464. Ibid. nr. 233. Ibid. Spovedania si despre certarea constiintei. 444. 261. pp. 466. 55. 456. 153. 315..).. p. 179. "Gândirea". Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. u. "Gândirea". p. . Cararea Împaratiei.. 425.. pp.. 436. Ibid. 440. p. Ibid.). 277. Cararea Împaratiei. pp. Ibid. 149. 448. Pastorul si oile. 469. p. Ibid. Zicere.. 443a. Ibid. 89. p.. 42. 422. 154..). Ibid. Ibid. 462. 432.. Cararea Împaratiei. 442. 455. 438. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 435.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Despre durerile oamenilo r. Cearta lui Iisus cu Petr 433. Ibid. p. 152. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. pp. 467. 77. p. Lecturi spirituale. cap. 443b.. p... 450. p.. 431. 29-31. Ibid. Ibid. 437. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 426. 447. p. 85. 465. Ibid. pp. Ibid. 470. 429.. Ibid. p. 180.. 56. Ibid. 439.. Ibid. Ibid. 295-296.. Ibid... p. p. 111. 434. p.419.. Ibid.. p.. 441. Ibid.

68-70.).). Ibid. 499. Ibid.. 114-115. 515. 492.. 1/2001. 508. 36. 3. cap.. fat a de ascultari si fata de bunurile manastirii. p.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 514.. 17. Ibid.. . 496. Samarineanul. p.471. Ibid. Bucuriile lui Iisus. p. 472. p. Neam fara semn. 476. Despre post si rugaciune. 212. Ibid. 522. Ibid. 497. 523. 14-15. 16. Ibid. 521. 285. p.). Ibid. Ibid. Ibid. 513. Ca de la sine înteles. p.. 300-301.). 524. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ioan. Cararea Împaratiei. p. 525. p.. p. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei.. 505. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 501. Ibid. capatul proorocilo r. p. 482. în "Strajerul Orto dox".. Cararea Împaratiei. 519. p. Ibid. p. Ibid..). pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 474. Ibid.. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste.). pp. 494. p.). p. 488. 179. pp. Ispititorii cu dajdia. Ibid. 518. 491. 88. Ibid.. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. p. pp. Cararea Împaratiei. p. 29. 77-78. 512.. 520. 284.. p. pp. p. 1. p. Votul ascultarii. 150. Ibid. 486. Ibid. Prietenul pacatosilor. 5/2001. Ibid. 493.. 507. 473. Ibid. 300-301. "Strajerul Ortodox". Crinii pustiei. p. 478. 477. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Zicere. nr. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 171. 500. Iconomul nedrept. Fiii Învierii (mss. 511. p. Pastorul si oile. nr. 483. Trepte. 293.. p.. p. Ibid. 506. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 295. Ibid. 213. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 479. 495. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Ibid. Fiii Învierii (mss.. 502. 484. 116. Ibid. 276. Cararea Împaratiei.. p. 509.. 475. pp.. 481.. 114. 485. 504.. Ibid. 517. 480.)... 490. Trepte. Ibid. 149. Ibid. 487.. 189-191. Ibid. 35. Ibid... Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. 148. 189. 503. pp.. cap. 140. 516. Ibid. 510. 498. cap.

Despre rabdare. Ibid. p. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 53. 579. Ibid. pp. 1-3/1999. 529. 551. p. Ibid.. Trepte.. Ibid. 534. 171-172. p. 549. Ibid. 562. Ibid.. 68-70. Fiii Învierii (mss. Ibid. 546. p. 552. 17. 544. 556. Masurile vremurilor. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. 566. 548. Ibid. 285. 533. Cararea Împaratiei. 581. 568. p. p.. 567. 565. Taina rabdarii. Ibid. Ibid. Ibid.. 112-113. 571. Ibid. 570. Rautatea si Firea. pp. Ibid. 538. 535. În Duminica Ortodoxiei. 324. 573. "Strajerul Ortodox". 545... 564. Ibid.. 261. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cararea Împaratiei.. 547. ibid.. Ibid. 261. 569. 174. Ibid. 172.. p.. Ibid. smerenie. p. Ibid. Ibid.. 572. 541.. Ibid. p. 53. p.). 561. Ibid. 50.. Ibid.. smeri ta cugetare. 154-155.. Ibid. Ibid. 54.. Ibid. 527. 263. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 2. 1-3/1998. 553. 162. 578. 555. Dumnezeu fara vrem e. "Gândirea". 558.. Omul. Serie noua. p. Dincolo de întâmplari. Ibid. 43. p. p. Ibid. Ibid.. Ibid. 282. 575. Ibid. Ibid. Ibid.. 1/2001. p. 530.. Ibid. p.). p. Ibid. Ibid. taierea voii. 537. 19.).. mândrie. 528. p. Ibid. 550.. Ibid. 536. 577. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. pp. p. 543. p.. 542.. 20-21. . nr. nr. 559. 262. nr. Ibid. p.). 48. 147. 560. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 563. 173. Ibid. cap..526. p. Ibid. 540. 576. Cararea Împaratiei. Ibid. Ibid. 531. 580. 574. 110. 177. p. 557. Taina rabdarii.. 178... 539. 554. pp. Ibid. 532.). Ibid. 159.

618. p.. p. 594. 124. p. p. p. 592. 1. p. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 628.. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 633. Ibid.. Ibid. . Cararea Împaratiei. 623. 20 608. Despre rabdare.. Treptele vietuirii duhovnicesti. 43. 140-141..). 604.. Ibid. 610. Ibid. 123. p. 597. 280. p. Trepte.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. p. 602. Cararea Împaratiei. p. 146-147. Ibid. 169. "Strajerul Ortodox". Ibid. 123. 124-125. 621. Ibid. Ibid.. Cararea Împaratiei. 587. Despre post si rugaciune. 176. Ibid. 590. 607. p. 20.. p. p. Lecturi spirituale. 634. Razboiul nevazut sau despre ispite. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. Cararea Împaratiei. 179. cap.).. 591. 593.). 619... p. 586. p. Ibid. 146.. 611.. 629. 588. p. 194. cap. Trepte. 589. 616. cap. p. Cararea Împaratiei. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. mândrie. 600.. 632. Ibid. pp. nr. cap. Pedeapsa cu lepra. 599. p p.). Ibid. 159. 636. taierea voii. 151-152. Ibid.. 200. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. 157. 609. Trepte. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Dicolo de chip. 281. Ibid.). 147. 124. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 631. pp.. 605. 596. 2/2001.582.. Ibid. 626. 606. p. 615. Ibid.. p. Ibid. Ibid.. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. smerita c ugetare... Ibid... Ibid. 624. 630. 598. Fiii Învierii (mss. p... 637. 177. Ibid.. Ibid. p. 617. 583. Trepte. 156. 191. 614. Ibid.. 595. 169. pp. Ibid. 123. 140-141. 622. cap. 601.. 585. Ibid... p. 12-13. 285. 612. 625. Ibid. p.. Ibid. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. cap. 59. Ibid.. smerenie. Ibid. Ibid.. p. 613. Ibid. Trepte. Cararea Împaratiei. Spovedania si despre cercetarea constiintei. 584. cap.. Ibid. Întrebarea întrebarilor.. 603.. 620.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cararea Împaratiei. 179. Ibid. 627.. pp.. Ibid.

p. pp. Amaraciune divina. p... p. p..... Ibid. p. 284.. p. Cararea Împaratiei. 665. 15. Ibid. 674. 687.. Ibid. 47. 657. 17. 58. 688. 639. 640.. Ibid.. 651... Votul ascultarii si personalitatea monahului. Trepte. 686. O privire în Rai.. Serie noua. 249-251. Votul ascultarii. 671. nr. Ibid. 653.. p. p.. 673. Ibid. Trepte. 42. p.. Ibid. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului.. 660. 692.. 649. Ibid. 650. Ibid. Ibid. 685. Ibid.. 668. Ibid. p.). 661. Lecturi spirituale. Ibid.. 206. Ibid. p. 678. Trepte. 683. misionari între lupi. 691. Sfintenie. "Gândirea". Ibid. Ibid. p. 141. p. Ibid. cap. p. 210-211. p. Ibid. 652. cap. 76. 684. Ibid. p. 45-46. Ibid. p. Ibid.. Ibid. Cararea Împaratiei.638. 664. Spovedania si despre cercetarea constiintei. 675. p. Ibid. 205-206. 693.... Ibid. 287. 655. Ibid.). 160.. 679. 644. 667. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. 666.. Votul ascultarii. Ibid. 645. pp.. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 646. 648. p. p.. p. 676. 643. Mieii. Ibid. 161. Ibid. 44. Ibid. 656. Ibid. p. 278. 286. 67-69. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 283.. Dincolo de întâmplari. 143. 681. Ibid. 46. p. 659. Ibid. p. 1-3/98. Cararea Împaratiei. 689. 281. Ibid. 297. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 642. Ibid. 669.. 680. Ibid... Ibid. 201. Ibid. pp. 161. . Ibid. p. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. 658.. 654.. 690.. 647. p.. 203. Ibid. p. 641. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. cap.. Ibid.. Ibid.... 26. 43. 663. 202. 670. Ibid.). Cearta lui Iisus cu Petru. pp. cap. 677. Ibid. Ibid. pp. 285. Ibid. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 682. 672. 662.

p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid. 298. nr. p. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. Ibid. Ibid.). 743. p. Ibid.. 199. p.. Ibid. 739. 695. 736. p. p. 704. 726. p. 733. pp. p. 281. 4/2001. . Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. Ibid. 210. 725. 254. 279-280. 732. Siguranta absoluta. 282. Ibid. Ibid. 65-66. Zicere. p. p. p.. 315. nr. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. p. 738.. p. 296. 728.... 708. 723. Ibid. 712. 720. 253. Ibid. 724. Pedeapsa cu lepra. Ibid. Ibid.. Ibid. Ibid. Ibid. 747. 698. Ibid. Ibid. 731. p. 697. 709. 705.. "Strajerul Ortodo x". Ocuparea Templului din Ierusalim. 729. 279. 744.. 255.. 155-156. Cararea Împaratiei. Ibid. 710. pp.. 745. 308. 727.. Ibid.). 741. Cararea Împaratiei. Ibid. p. pp. Cananeanca. 730. 234. 696. Sfântul Nicolae. Ibid. 703. 195-196. p. Ibid. 706. Fiii Învierii (mss.. Ibid. Ibid.. pp. 719. 716. 5/2000. 196. Ibid. 737. 718. 748. 1. 735. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. p. p. Cararea Împaratiei.. 711. 701. Ibid. pp.. Ibid... 722.. 707. pp. 24. 48. 717. p. Talantii Împaratiei. pp. 742. Ibid. Ibid. p. Ibid. 42.. 700. Fiii Învierii (mss. Ibid.). 721. Ibid. Ibid.. Ibid. 746. p. "Strajerul Ortodox".. 702. 242...). 210-211.). Chemari la apostolie. 713. 316.694. 314.. Cararea Împaratiei. p.. cap.. Ibid. 233.). 749. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Trepte. p. p. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Ibid. pp. 313. 253-254. Ibid. 23. 200.. 47-48. 714. 1. Ibid.. 734. 49. Cararea Împaratiei.. 740. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 314-315. 715. 699.). p.

Ibid. 180. 25. 298. Ibid.. nr.). Cararea Împaratiei. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. Ibid. interviu realizat de Romeo Petrasciuc. 779. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. p. Ibid. 797. 783. Ibid. p. Ibid.). nr. 86-87. 782. pp. Daniil Partosanul. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Serie noua. 26. 756.. Cararea Împaratiei. 764. 133. Nu esti departe de Împarat ie. 122. Ibid. Chemari la apostolie.. Ibid. p.o abordare simpatetic a a relatiei tânar. 777. Ibid.. pp..duhovnic. Ibid. p... Cararea Împaratiei. Ibid. cap. 122. 54. trimisi. Fiii Învierii (mss. Votul ascultarii..). Ibid. 776... Trepte. 32-33. Oct . 787. Cararea Împaratiei. p. Cararea Împaratiei. Ibid. 789. "Gândirea". Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. 799. În Duminica Ortodoxiei. 792. 143. p. 785. Ibid. p. Ibid. Ibid. 773. Cararea Împaratiei. Parintele Arsenie Boca . 766.. 280. p. Ibid. 121.. 43... 791. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 768. 796. 182. Conditiile uceniciei. 1. 775.. 43. Ibid. MARTURII 1. Ibid.). Ibid. 25-26. 759.. 760. p. p. Ibid. p. 123. p. Ibid. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 778. 29. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 780. p. 784. p.. 794. 800. Ibid. Ibid.. pp. 317. Tmisoara. Cararea Împaratiei. p.S. 786. p. p. 757..). 115. 55. Ibid. 774. "Strajerul Ortod ox". chemati. Ibid. cap. 142-143. Ibid. p. p. 781. 752. 22. 758. 755. Ibid. 772. 196. 182. 135. 765. 771.. Iconomul nedrept. p. 119.).. 795. 767.. 21. 1-3/1999. Ibid. Respinsi. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Dincolo de chip. p.. p. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 754. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite... 793. 762.. 763. Chemari la apostolie. Cararea Împaratiei.). Iisus si slabanogul. p.750. p.. 798. 3/2001. 259. Ibid. Ibid. p. 753. 44. 769. 770. pp. 788. P. Ibid. Despre durerile oamenilo r. 790.. 751. 761.

Vasile Radu si Gal a Galaction. Parintele nos tru Eustatie. ANDRU. 109. Prof. EIBMBOR. Bucuresti. Episcopia Romanului. Bu curesti. cf. Vasile. "Vestitorul Ortodoxiei". Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. BALAN. 6.o zi cu cruce.. 139-142.Un ordin care nu a ma i sosit.. Cuvinte lamuritoare. 1990. 3. traducere. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. Dumit ru Staniloae. vol. Arhimandritul Teofil Paraian. Ileana Marinescu. 28 Noiembrie . p. Tipografia Cartilor Bisericesti. CONCLUZII 1. editia a 2-a. Serie noua. Cuvânt de lauda la cel întru Sfinti. Arhiepiscopul Bartolomeu. 2002. ClujNapoca. Cluj-Napoca. autorul face aluzie la Parintele Arsenie. 1999. A se vedea de pilda: Arhimandritul Ioasaf Popa. 1990-1991. Editura Polirom. 1-2. nr. Atitudini. nr.   . Parintele Dumitru Staniloae. introduceri si note de Pr. 29-32. vol. Sfântul Ioan Gura de Aur. Bucuresti 1993. B. editia a II-a. DESPRE FÂNTÂNI 1. Galati. Desfiintati Manastirile . în: Predici la sarbatori Împaratest i si cuvântari de lauda la Sfinti. Fara sa-l numeasca direct. Sibiu. Editura Ar hiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos. nr. brin ster. luna august. Editura Agaton. ANEXA I 1. Mineiul. 1929. STUDII SI ARTICOLE AIOANEI. Arhimandritul Ioanichie. Vocatia monahala si co ntinutul voturilor calugaresti. E ditura Teognost. EIBMBOR. 12 mai 1940.. pp. traducerea Parintilor Prof. Biserica. 2. Bucuresti. Biblia sau Sfânta Scriptura. Ibid. publicat în Tinerete.. Parintele Daniil Stoenescu. ANEXA III 1. 5. Text preluat din: Arhimandritul Teofil Paraian. XI-XII. 1997-1981. Bucuresti. 8 august 1943. M-am întrebat apoi de ce cartea nu are ISBN? Asta ar însemna ca nici în bibl iotecile publice nu e de gasit. 388. 2. 8. Text publicat în: "Telegraful Român". Este vorba despre Statistica Site-ului Nistea's Page de la adresa: www 15. 4. Bucuresti. C. Editura Crist. V-X. 1998. 2002. "Gândir ea". Dr. 1946-1948. 7. ANEXA II 1. 1/1993. Trancota C. pp. TEXTE SACRE SI LITURGICE Biblia sau Sfânta Scriptura. Alba-Iulia. p. "Magazin Istoric". Este vorba de textele aparute în "Formula AS". ianuarie 1994. înregistrare audio la Manastirea "Sub Pia tra". Iasi. editia a III-a. 1-2.. p. pp. 2002. 2000. Patericul.ombrie 2001. Episcopia Ortodoxa Româna. Marturie culeasa de Parintele Teofil în 21 august 2001. C. 2001. Vietile Sfintilor pe Noiembrie. Fagaras. "Tr ansilvania". Andrei Cornea. "Telegraful Român". TEXTE PATRISTICE Filocalia româneasca. vol. 2000. I-IV. 20. 3. 1994. editiile din 1936 si 1939. 6. 1990. Mistici din Carpati.com/inistea BIBLIOGRAFIE A. arhiepiscopul Antiohiei cele Mari. Pateric românesc. în 22 aug. pp. ANANIA. august 1998. 34-35. Penumbra. cf. Editura Arhidiecezana. ideal.

pp. BOCA. reproducere dupa pictura b isericii din satul Draganescu. "Gândirea" . pp. "Caietul Parintelui Petru Vanvulescu". pp. Vârstele libertatii. Ieromonahul Arsenie. Orbul din nastere si sufletele oarbe. "Gândirea". BOCA. p. nr. 46. Serie noua. Dimitrie. nr. BOCA. 1-2. Ieromonahul Arsenie. BOCA. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. p. anul VII. anul VII. nr. nr. copie dupa u n mss. Serie noua. 1-3/2001. anul X. 5-6/1997. anul IX. nr. anul VII. reproducere dupa pictura biser icii din satul Draganescu. Tara de obârsie. nr. editia a II-a. Episcopul Aradului. anul IX. BOCA. anul VI . Serie noua. pp. Ieromonahul Arsenie. pp. nr. Împaratia nevazuta. BOCA. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. pp. din 7 mai 1952. Ieromonahul Arsenie. copiate dintr-un caiet al Parintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia. nr. 5/1993. BOCA. Ieromonahul Arsenie. 1-3/1998. 1-3/1998. editia I-a. BOCA. Arhimandritul Ioanichie. anul II. 6-7/1998. Ieromonahul Arsenie. consemnate de Parintele Pet ru Vanvulescu. Vifornita cea mare. 1-2. Misionari între lupi. Ieromonahul Arsenie. copie dupa un mss. Editura Episcopi ei Ortodoxe Române a Aradului. pp. Ieromonahul Arsenie. din manuscrisul Fiii Învierii. Serie noua. anul VII. nr. Serie noua. anul V II. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. 1-3/1999. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. 4-5/1998. Lucian. Arad. BOCA. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. Cine este Iisus?. p. "Gândirea". BOCA. BOCA. "Gândirea". Bucuresti. "Strajerul Ortodox". p. nr. Cine este Iisus?. Serie noua. 29-31. Editura pentru Literatura. Serie noua. Nebunii. 1996. 4-5/1998.. anul V III. nr. 47-48. 28-31. . nr.. nr. Trepte spre vietuierea în monahism. "Gândirea". BOCA. Unde mai sunt astazi limbile de foc?. 2000. 13/2000. BLAGA. 6-7/1998. Schimbarea la Fata. Editura Tehnica. 43. Serie noua. 92-93. "Gândirea". Serie noua. Ieromonahul Arsenie. 39-40. anul VII. Serie noua. nr. "Gândirea". BOCA. BOCA. Colind armonizat de Parintele Arsenie Boca. "Gândirea". nr. 68-70. "Gândirea". Predici si ziceri. 34-35. "Gândirea". 6-7/1998. Serie noua. nr. 1. Ieromonahul Arsenie. anu l VII. BOCA. BOCA. Ieromonahul Arsenie. 77-78.BALAN. "Strajerul Ortodox". 103. an ul VIII. Buc uresti. "Gândir ea".. "Gândirea". BOCA. BOCA. 4-6/2000. 1967. reprod ucere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. BOCA. BEJAN. Ieromonahul Arsenie. anul VII. BOCA. Ieromonahul Arsenie. BOCA. BOCA. reprod ucere dupa o icoana pictata de Parintele Arsenie Boca. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. din manuscrisul Fiii Învierii. Pravila Alba. "Gândirea". Ieromonahul Arsenie. Serie noua. "Gândirea". Serie noua. "Gândirea". pp. Ieromonahul Arsenie. cu privire la reînfiintarea Manastirii Geoagiului ca manastire de maici. Ieromonahul Arsenie. pp. Arad. BOCA. Poezii. 22-23. "Caietul Parintelui Ioan Farcas". nr. anul IX. 1-3/1998. 17. 6/2 000. Ieromonahul Arsenie. 1995. 1/2001. În Duminica Ortodoxiei. pp. 6-7/1998. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. 1982. nr. Pogorârea la iad. "Gândirea". Predici. p. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. anul VII. Ieromonahul Arsenie. pp. 1-3/1998. Editura Episcopiei Ortod oxe Române a Aradului. Siguranta absoluta. nr. Serie noua. EIBMBOR. "Gândirea". nr. Serie noua. 4-5/1999. nr. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. din manuscrisul Fiii Învierii. 42-43. Serie noua. BOCA. anul VI. "Strajer ul Ortodox". BOCA. 5-6/1997.. pp. anul VII. reproduc ere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. 5 /2000. "Gândirea". Semne de sfârsit de sâmbata. Vetre de sihastrie româneasca. mss. BOCA. mss. pe versuri de Nichifor Crainic. Serie noua. nr. 4-6/2001. Serie noua. Ieromonahul Arsenie. Un Om nou se naste. Cararea Împaratiei.

"Gândirea". Editura Deisis. Ieromonahul Arsenie. BOCA. Ion Gavrila. BOCA. 26-31. Jertfa. Monahia Zamfira. 82-83. 1. anul III. nr. Mitropolitul Nicolae. MARINESCU. p. "Gândirea". Scrisoare catre Parintele Arsenie Boca. Isihasmul. în "Ortodoxia". CORNEA. nr. Editura Gordian. Mitropolitul Serafim. pp. 3. Grigorie. 9-10/1940. traditie si cultura româneasca. Serie noua. Prof. Bucuriile lui Iisus. HAUSHERR. CONSTANTINESCU. nr. 1996. Ieromonahul Dometie. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. 1999. anul III. 1994. BOCA. Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu (Stire). 1. Timi soara. Post-Scriptum la o lucrare de istoria is ihasmului românesc. p. Editura Patmos. 3-4. Timisoara. 6. p. pp. Casa Editoriala Gândirea. 2 volume. 2 volume. 3-4/1994. Sibiu. Iasi. din manuscrisul Fiii Învierii. Viata Sfântului Prea Cuviosului Parinte Arsenie Boca. BOCA. Editura Polirom."Strajerul Ortodox". MARCU. 1-2. p. 5/2001. nr. p. Vasile. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul crestin. Serie noua. p. "Strajerul Ortodox". Experienta rugaciunii lui Iisus în spirit ualitatea româneasca. 524. din manuscrisul Fiii Învierii. O lamurire necesara. Idem. 3/2001. 2/62. Ati întrecut masura D-lor intelectuali de la Revista "Transilvania" .19. "Tran silvania". p p. din manuscrisul Fiii Învierii. "Puncte Cardinale". 1997. Monahia Zamfira. anul II. anul V. Bucures ti. MOIAN. p. Iisus si slabanogul. LUCINESCU. CONSTANTINESCU. zile negre. Teodor. nr. Un ideal de rugaciune. "Telegraful Român". Bucuresti. p. Ieromonahul Dometie. Precizari. 1-2/1994. nr. CORBU. Cararea Împaratiei . pp. 15 . Ioan. Brazii se frâng. Intrari în monahism (Stire). Editura Marineasa. Irénée. MARCU. nr. Monahia Zamfira. 1992. "Gândirea". Acatistul Prea Cuviosului Parintelui nostru A rsenie Boca. nr. Despre o marturie care si-a gresit ti nta. 97-98. JOANTA. Preoti ortodocsi în închisorile comuniste. Monahia Zamfira. nr. 34-35. 1997. Editura Veri tas. 1-2/1996. Grigorie. COJOCARU. februarie 1996. Ion Gavrila. nr. Prelegeri de mistica ortodoxa. pp. IONESCU. CRAINIC. 2001. 5-6/1997. 2/2001. NEAG. OGORANU. "Rev ista Teologica". MANEA. 525. Arhimandritul Juvenalie. 105-108. pp. Ieromonahul Arsenie. dar nu se îndoiesc. nr. Serie noua. manuscris. nr. nr. MOIAN. 28 noiembrie 1991. 4/2001. 4. 1-3/1998. Imn pentru crucea purtata. 12-13. 1993. Editura Anastasia. pp. nr. n r. nr .Sibiu. pp. anul VI. 86-87. OGORANU. Nichifor. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe cr ucea de la Manastirea Sâmbata. BODOGAE. 3-4/1994. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. 6/2001. Manastirea Brâncoveanu. nr. IONASCU. p. "Strajerul Ortodox". 1991. Serie noua. p. Dr. manuscris. "Strajerul Ortodox". Târgu-Mures. MLADIN. p. Ieromonahul Arsenie. Dan. Iasi. pp.Recenzie. Adrian (Ieromonahul Agapie). Zile albe. pp. Romulus. p. CONSTANTINESCU. 77-78. 65-66. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Serie noua. 38-39. Pr. Dr. pp. 2001. Andrei. 2-4/1990. În amintirea Parintelui Arsenie. Ileana. Penumbra. 3. "Gândirea". "Telegraful Ro mân". din manuscrisul Fiii Învierii. Pr. "Strajerul Ortodox". CONSTANTINESCU. Ieromonahul Arsenie. pp. 28 noiembrie 1991. 95-96. Cananeanca. MAXIM. "Telegraful Român ". 1/1993. 1-2. "Gândirea". Manastirea Brâncoveanu. 12 mai 1940. 1. Ed itura Anastasia. diaconul Haralambie. pp. Editura Fides. 3-4/199 6. Virgil. "Revista Teologica". p. Clu j-Napoca. Serie noua. nr. anul VII. 1998. "Gândirea". 9-10/1940. 3. 96. din manuscrisul Fiii Învierii.

Cuvinte lamuritoare. STOENESCU. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul secolu lui IV. anul III. STOENESCU. REGNAULT. 2002. "Gând irea". p. Pentru cealalta vreme a vietii mele. 7. Monahul Daniil (Sandu Tudor). anu l VII. Editura Mitr opoliei Banatului. 2001. Acatiste. 1997. 94-95. Editura Humanitas. Cr aiova. Pr. Împreuna cu ta tal meu. STANILOAE. Serie noua.. "Gândi rea". iulie 1999.S. Editura Bizantina. STOENESCU. 2000.2. Editura Agaton. PROTOPOPESCU. Editura Epis copiei Romanului. pp. Fagaras. 1/1993. SCRIMA. Maestrul spiritual în traditia rasar iteana. Editura Antim. Timisoara. Între contestari si exagerari. nr. nr. pp. 1997. Serie noua. anul V. Dr. POP. Cararea Împaratiei. Bucuresti. Timisoara. Vlad. Cluj-Napoca. PARAIAN. Episcopul Daniil Partosanul. Roman. PARAIAN. 1-2/1996. . Bucuresti. Timpul Rugului Aprins. Prof. Bucuresti. PARAIAN.C. 11/ 2002. pp. A. Mircea. Amintirile Mitropolitului Antonie Plama deala. nr. 1998. Tinerete. "Calea Mântuirii". "Teleg raful Român". Dezvaluiri istorice. Unde a fost Biserica. 6/102. Lucien. Arhidiaconul Mihai. Ion Buga. Editura Sofia. Editura Cum. Prof. Arhimandritul Teofil. Tatiana. "T elegraful Român". Gheorghe Vechi. Editura Humanitas. 1-4/1991. 8-9. Lumina faptei din lumina cuvântului. 1997. p. p. PARAIAN. Arhimandritul Teofil. Arhimandritul Teofil. Mitropolitul Antonie. "Te legraful Român". "Gândirea". Bucures ti. TUDOR. august 1997. Editura Deisis. Arhimandritul Teofil. Andrei. Serie noua. PARAIAN. Dumitru Staniloae. 2001. Dumitru. Editura Teognost. Parintele Arsenie Boca sau Universul Sfânt al culorii (Minunea de la Mihailesti). Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. nr. PARAIAN. Prescuri pentru cuminecaturi. nr. 1996. Arhimandritul Teofil. PACURARIU.O. Clu j-Napoca. nr. Lumini de gând. Întâmpinari. 2000. Arhimandritul Teofil. Dr. 1996. Editura Omniscop. Editura SF. Gânduri bune pentru gânduri bune. 2001.R. Arhimandritul Teofil. 1997. pp. Pr. (Convorbiri cu Dragos Seuleanu si Carmen Dumitriu). 64-68. SRGIU. Pacatul nerostirii adevarului. 8/80 . Cuvinte catre tineri. PARAIAN. Din vistieria inimii mele. un raspuns cres tin la nelinistile vremii. Prof. Editura Mitr opoliei Banatului. Bucurest i. Biserica. 1999. 4. Episcopul Daniil Partosanul. Editu ra Deisis. 15-16/1990. SASAUJAN. Editura Teognost. Episcopul Daniil Partosanul. 28 Noiembrie . Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Stanil oae.o zi cu cruce. "Puncte Cardinale". PARAIAN. PARAIAN. PARAIAN. 1998. Arhimandritul Teofil. PARAIAN. 8 august 1943. PARAIAN. PARAIAN. PLAMADEALA. 2000. Ieromonahul artist. 1998. Prof. nr. 4-5/1998. Documente inedite desp re Parintele Arsenie Boca. 2002. "Gândirea". Bucuresti. Staretul Manastirii Prislop. 110-1 11. Sibiu. Un om de care s-au bucurat oamenii. Sibiu. ideal. Arad. Cluj-Napoca. ***. în: Pr. Arhimandritul Teofil. Din cuvintele Parintelui Arsenie Boca. Ionescu Lidia. Crai ova. Veniti de luati bucurie. Ne vorbeste Parintele Teofil. Arsenie Boca. VUIA. "Puncte Cardinale". Bucuresti. p. Ovidiu. 3-4/1994.7. nr. Editura Anastasia. Arhimandritul Teofil. anul II. Istoria Manastirii Prislop. 1-2. 1997. Serie noua. Arhimandritul Teofil. pp. Arhimandritul Teofil. Nicolae. nr. Arhimandritul Teofil. 20. p. Duhovnici români în dialog cu tinerii. STANILOAE.

***. Parintele Dometie de la Râmeti (despre). (Convorbirea cu Maica Mina ). Marturisitori de dupa gratii. nr. Praznicul de la Manastirea Sâmbata de Sus (stire). Slujitori în temnitele comuniste. Din lupta legionarelor românce. Cuprins RECOMANDARE 5 ARGUMENT 9 VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 12 Scoala primara si liceul 12 Gorunul lui Zian 13 Institutul Teologic 14 Ucenicia la Muntele Athos 15 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti 16 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu 19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" 19 Manastirea Sâmbata. Timisoara. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. 2001. ***. 1994. Editura Bizantina.***. ***. 2001. "Gândirea". Serie noua. Bucuresti. Jurnalism. anul IX. Suplim ent al Revistei "Renasterea". diletanti si neadevaruri. 1-3/2000. Editura Anastasia. Convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu. Lacrima prigoanei. ***.de Teodosia .Zorica Latcu 45 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA 46 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE ÎN 800 DE CAPETE 49 ADEVARUL 49 ASCEZA 49 ASCULTAREA 50 ATEISMUL 51 AVORTURILE 51 BATRÂNETEA 52 BETIA . 4. p. Cluj-Napoca. 2 volume. Editura Arhidiecezana. 1995. Bucuresti. 16 mai 1948. ***. p. "Telegraful Român". o alta "Filocalie" 22 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti 23 Chilia din munte 25 Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata 27 Chemat la treapta arhieriei 30 Staret si duhovnic la Prislop 30 Pribegia în Bucuresti 34 Pictarea bisericii din Draganescu 34 Asezamântul de la Sinaia 36 Scrierile Parintelui Arsenie 36 Îndrumator al monahilor 38 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism 40 Plecarea la cele vesnice 43 OMAGIU PARINTELUI DRAG . Editura G ordian. 1 2 aprilie 1942. "Telegraful Român". 6.129.CEI CE-SI BEAU MINTEA 52 BISERICA 53 BLESTEMELE 54 BOGATIA 54 BOLNAVII 55 BOTEZUL 56 CALEA MÂNTUIRII 57 CANCERUL 59 CALUGARIA 59 CALUGARII 64 17 . p. ***.

IUDELE 104 ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 104 ÎNDUMNEZEIREA 106 ÎNFRÂNAREA 106 ÎNJURATURILE 107 ÎNTRISTAREA 108 ÎNVIEREA 108 JERTFA 109 JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 109 LEPADAREA DE LUME 111 LEPADAREA DE SINE 111 LIBERTATEA OMULUI 112 LUMEA . NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 72 CREDINTA 74 CRESTINISMUL 76 CUNOSTINTA MÂNTUIRII 77 CUNOSTINTELE 77 CUVINTE INTERZISE 77 DESFRÂNAREA 78 DEZNADEJDEA 79 DISCIPLINA 79 DREAPTA SOCOTEALA 79 DREPTATEA LUI DUMNEZEU 79 DUHOVNICUL 80 DUMNEZEU 82 ENDOCRINOLOGIE.LUMESCUL 112 MAICA DOMNULUI 113 MARTIRII 113 MÂNDRIA 114 MÂNTUIREA 114 MINCIUNA 116 MINTEA 116 MOARTEA 118 MUNCA 119 NEAMURILE 120 71 .GLASUL CONSTIINTEI 67 COPIII 69 COPIII ÎNDRACITI.CADEREA EI 88 FUMATUL 90 GADARENII SI SUFLETUL 90 GÂNDURILE 91 IERTAREA 92 IISUS .CINE ESTE IISUS? 93 IMAGINATIA 95 INSTINCTELE 95 ISPASIREA 97 ISPITELE 98 IUBIREA 101 IUBIREA DE SINE 102 IUDA . NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 83 EREDITATEA 84 EREDITATEA SI MEDIUL 87 EXTREMELE 87 FAPTELE BUNE 87 FIREA OMENEASCA .CARTURARII 65 CASATORIA 65 CÂRMUITORII DE NEAMURI 66 CHEMARILE LUI DUMNEZEU 66 CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 67 CONSTIINTA . NEASCULTATORI.

DREPTII 156 SIFILISUL 159 SMERENIA 160 SMERENIA SI CURAJUL 162 SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 162 SPIRITISMUL 163 SPOVEDANIA 164 STAPÂNIREA 165 STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 165 STUDIUL 166 SUFERINTA 166 SUFLETUL 168 STIINTA 169 TALANTII 170 TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 172 TRINITATEA 173 .NEASCULTAREA 120 NECAZURILE 120 NEPUTINTELE 121 NEVOINTA 121 OMUL 121 PACEA 122 PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI 123 PATIMILE 124 PACATELE 126 PERSONALITATEA 128 PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 128 PLACERILE 129 PLÂNSUL 130 POCAINTA 130 POPORUL IUDEU 131 PORUNCILE LUI DUMNEZEU 132 POSEDATII 132 POSTUL 132 POVATUITORII 133 PREJUDECATILE 133 PREOTII 133 PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 136 PROVIDENTA 137 PSALTIREA 140 RAPORTUL CONJUGAL .RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 150 SCRIPTURA 152 SECTARII 152 SFÂNTA CRUCE 152 SFÂNTA ÎMPARTASANIE 153 SFÂNTA LITURGHIE 153 SFÂNTUL NICOLAE 154 SFÂRSITUL LUMII 154 SFINTELE TAINE 154 SFINTENIA 155 SFINTII .DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 140 RATIUNEA 142 RABDAREA 142 RAUTATEA 144 RAZBOAIELE 145 RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 147 RECUNOSTINTA 150 RELIGIA 150 RENUNTAREA 150 RESPONSABILITATILE 150 RUGACIUNEA .

TRUFIA 173 TRUPUL 173 URA 175 URMAREA LUI HRISTOS 175 VEDENIILE 177 VICLENIA 177 VIRTUTILE 177 VOTURILE MONAHALE 178 VRAJBA CONFESIONALA 178 VRAJBA ÎN CASA 178 VRAJMASUL .Cuvînt lamuritor.ANTIHRIST 179 CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE TEOFIL 183 MARTURII 189 P. semnata de Monahia Zamf ira Constantinescu 216 ANEXA II .S. Daniil Partosanul 189 Arhimandritul Teofil Paraian 195 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) 212 CONCLUZII 214 ANEXA I . în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei".În pelerinaj la Sâmbata de Sus 223 ANEXA III 227 NOTE 228 BIBLIOGRAFIE 253 . prezentata sub titlul "Nota asupra editiei".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful