RECOMANDARE Sunt tot mai putini cei ce l-au cunoscut pe Parintele Arsenie Boca.

Tot m ai putini sunt cei ce-si amintesc de Parintele Arsenie si pot sa dea marturie de spre el. Din toti aceia câti mai sunt, nu toti au competenta necesara, iar unii di ntre ei au un cerc prea restrâns de actiune si de raspândire a cuvântului. Mai sunt si din aceia care, desi sunt bine informati, au ezitari când e vorba sa dea marturie despre cel ce a fost, este si va fi Parintele Arsenie, în cer si pe pamânt. În acelas i timp, sunt însa multi, în vremea noastra, cei ce doresc sa afle si sa stie câte ceva despre Parintele Arsenie cel de odinioara, dar cu actiune si în vremea noastra, m ai ales prin lucrarea sa, intitulata Cararea Împaratiei. Eu însumi am fost întrebat adeseori în mânastirea noastra, în alte mânastiri si în mul e orase: "Ce ne puteti spune despre Parintele Arsenie?" La fel, mi s-a cerut de multe ori: "Spuneti-ne ceva despre Parintele Arsenie." De fiecare data am raspun s cu placere la aceste solicitari si am pus în atentia ascultatorilor tot ce am so cotit mai important din cele ce le stiu despre acest om mare, ca si care nu stiu sa mai fi fost unul asemenea dintre cei cunoscuti de mine, ca lucratori în Biseri ca. Aceasta a fost pâna acum. De acum înainte si deocamdata, cel mai bun raspuns, raspunsul cel mai autor izat la întrebarea "Cine a fost, ce a facut si ce a gândit Parintele Arsenie?" ni-l da cartea de fata, pe care o recunoastem ca cea dintâi carte competenta despre Par intele Arsenie, o carte serioasa si vrednica de a fi luata în seama, pe care o rec omandam cu toata inima, în vederea folosului duhovnicesc. Autorul cartii de fata a facut aceasta lucrare ca proiect de teza de lice nta în teologie. El a lucrat cu seriozitatea cuvenita, a adunat material, l-a sele ctat si l-a organizat cu rigorile cerute pentru o lucrare stiintifica. Lucrarea a fost apreciata ca foarte buna, iar autorul ei, pe nume Ioan Gînsca (Ionut, cum îi zicem noi, prietenii) a fost declarat licentiat în teologie. Ea este a doua lucrar e de licenta a autorului, pentru ca ei îi premerge licenta realizata la Facultatea de Arte Vizuale, cu care a obtinut titlul de licentiat la prima facultate. Când Ionut mi-a oferit un exemplar din lucrarea sa despre Parintele Arsenie , am aranjat lucrurile în asa fel ca aceasta lucrare sa-mi fie imprimata pe casete ca s-o pot studia, iar studiind lucrarea, mi-am dat seama de valoarea ei si l-a m îndemnat s-o tipareasca, spre a ajunge la cititori. La fel au gândit si alti priet eni ai nostri si, cu ajutorul lui Dumnezeu, iata ca s-a ajuns la aceasta carte, care porneste la propovaduire ducând la cititori nu numai informatii despre Parint ele Arsenie, ci si multe din gândurile lui, cuprinse în partea de mijloc a cartii, i ntitulata "O sinteza a gândirii Parintelui Arsenie în 800 de capete". Sinteza gândirii Parintelui Arsenie este prezentata pe idei puse în ordine alfabetica, asa încât citit orul se poate orienta si îsi poate alege ceea ce-l intereseaza în primul rând. Ca unul care am contribuit si eu la aceasta lucrare cu informatiile pe ca re le-am dat, dar si ca unul care am insistat pentru tiparirea ei, bineînteles, o recomand din toate puterile mele. O recomand pentru toate categoriile de vârsta, d ar în mod special pentru tinerii intelectuali si, mai cu seama, pentru studenti. T inerii, care au viata în fata si se pregatesc pentru viitor, e bine sa porneasca în viata cu niste lucruri stiute, cu niste lucruri învatate de la Parintele Arsenie, care le vorbeste din carte. Socotesc ca nu-i cazul sa insist asupra faptului ca recomand aceasta cart e, deoarece cartea se recomanda ea însasi pe sine. Ceea ce trebuie sa fac eu, este doar sa spun cu apas ca aceasta carte nu este o carte de lectura, ci este o car te de studiu. O singura lectura, o lectura superficiala, este pur si simplu fara rost. Cartea fiind foarte densa, mai ales în partea în care se prezinta gândirea Pari ntelui Arsenie, ea nu poate fi asimilata si impropriata decât insistând si revenind. Deci, când recomand cartea, recomand si aceasta staruinta asupra cuprinsului ei. Ionut Gînsca ne face un mare dar, prin cartea pe care ne-o ofera spre luare aminte, pentru binele nostru si al celor din jurul nostru si pentru înmultirea bi nelui din aceasta lume. Îi multumim si îi suntem recunoscatori ca ne-a oferit aceast a carte, care nu-i o carte ca cele multe, ci este o carte de referinta, al carui folos îl vor cunoaste toti cei ce vor lua aminte la cele scrise în carte si le vor îm plini dupa a lor putere. Noua nu ne ramâne decât sa mutam gândurile din carte în mintea noastra si sa le dam viata, prin împlinirea lor cu fapta. Daca vom face asa, va fi

ca si când Parintele Arsenie va fi între noi, cu povatuirile sale de odinioara. Luând aminte la gândurile Parintelui Arsenie, va fi ca si cum l-am fi întâlnit fiecare dint re noi, la Mânastirea de la Sâmbata, la Mânastirea Prislop, la Bucuresti si Draganescu , ori la Sinaia. Pentru noi, cei de azi, cartea de fata tine loc de orice loc pe unde a putut fi întâlnit Parintele Arsenie. Ea este Parintele Arsenie adus lânga noi, cu cuvântul sau, care e acelasi pentru noi, cum a fost pentru cei care l-au auzit rostit prin viu grai. Pentru toate acestea, "Sa multumim Domnului", "Sus sa avem inimile!" Arhimandrit Teofil Paraian Mânastirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus ARGUMENT "Aduceti-va aminte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui D umnezeu; priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta" ( Evrei 13, 7). Acest îndemn, pe care îl pun ca început al lucrarii de fata, mi-a fost pus în ved ere în chip deosebit în urma cu cîtiva ani de un pustnic, pe când ma aflam într-un pelerin aj la Muntele Athos. Eram împreuna cu trei prieteni (dintre care unul - Ioan, Dumn ezeu sa-l odihneasca - s-a mutat la Domnul) si eram tare bucurosi de întâlnirea noas tra cu dânsul. Eram dornici de cuvânt de învatatura, asa ca Parintele a fost bun si ne -a vorbit. Nu ne-a spus prea multe, desi noua poate ca nu ne-ar fi ajuns nici o noapte întreaga sa-l ascultam. Au trecut anii, însa retin si acum din acea întîlnire mai ales îndemnul din Evrei 13, îndemn cu care am început. De atunci încoace, am încercat, dupa puterile mele, sa împlinesc acest cuvânt, sa -l fac lucrator. Si, împreuna cu câtiva prieteni, ne-am propus, pe lînga rânduiala si pr ofesia pe care o are fiecare în parte, urmatorul obiectiv: recuperarea si promovar ea gândirii si a scrierilor marilor parinti duhovnicesti ortodocsi, în special români. Este un demers care îsi arata actualitatea si necesitatea mai ales azi, când lumea crestina a cam început sa orbecaiasca ea însasi "în noaptea nestiintei si a lips ei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul" (Arsenie Boca). Deci motivele pentru care avem nevoie si trebuie sa ne îngrijim de acesti P arinti, pe drept cuvânt, "ca de ochii din cap", sunt evidente, întrucât ei sunt lumina torii trupului eclesial, ei sunt "luminatorii lumii" - "Luminatorul trupului est e ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat" (Matei 6, 22-23). Asa am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa ne îngrijim de editarea câtorva ca rti de spiritualitate ortodoxa si de organizarea unor expozitii de fotografii, d ocumente si scrisori, acestea din urma, închinate Parintelui Paisie Olaru de la Si hla. Prin urmare, si studiul de fata, închinat si el unui Parinte, se înscrie în ace lasi demers, de redescoperire si promovare a gândirii parintilor duhovnicesti, pen tru ca, fara nici o îndoiala, Parintele Ieromonah Arsenie Boca este unul din mai-m arii nostri, caruia i se cuvine amintirea noastra, dupa cum se zice în Epistola ca tre Evrei. Asadar, sa aducem lui Dumnezeu jertfa de lauda, adica rodul buzelor, care preaslavesc numele Lui (cf. Evrei 13, 15). Ca absolvent al unei Academii de Arte Vizuale, pot afirma ca mi-ar fi mul t mai usor sa zugravesc, nu prin cuvinte, ci cu ajutorul penelului, sau sa model ez în lut chipul Parintelui Arsenie Boca. Dar, si în aceasta situatie, ma simt oarec um ca si Anania, zugravul Regelui Avgar al Edessei, care, cu toate ca era un "zu

grav iscusit", nu a reusit sa "isvodeasca" chipul Mântuitorului.1 Desigur, nu se pune problema ca as fi si eu un zugrav iscusit, dar mi-a v enit în minte aceasta comparatie pentru ca ma simt si eu neputincios din pricina c a, studiind personalitatea si scrierile Parintelui Arsenie, la câte am reusit eu s a ajung, îmi dau seama ca dimensiunea spirituala a Parintelui Arsenie Boca e greu de cuprins în cuvinte (de "zugravit") si, pe lânga aceasta, mai marturisesc, ca mult i altii, ca "cunosc mult prea putin din tot ce Parintele Arsenie a reprezentat p entru neamul nostru".2 La toate acestea se mai adauga, sa-i zic asa, înca o dificultate, si anume faptul ca vorbesc despre un calugar, si-atunci s-ar putea pune întrebarea: cum pot eu întelege un calugar din afara acestei conditii, care, atâta timp cât nu ai trait-o , ramâne o taina, cum pot eu sa vorbesc (fara sa exagerez) si sa înteleg gândirea unui calugar pe care multi îl socotesc un sfânt, sau unii chiar un geniu? Deci, se poate totusi vorbi, se poate scrie, fara a te afla în treaba si fa ra a aluneca în disertatii pietiste sau în aprecieri "suficiente si destepte"? Când ai un îndrumator, se poate. Iata de ce, în aceasta situatie aflându-ma, m-am bucurat de sprijinul si calauzirea unui bun prieten, Parintele Arhimandrit Teo fil Paraian, care de la bun început m-a ajutat, m-a sfatuit si mi-a oferit cele ma i multe din materialele pe care le-am folosit în aceasta lucrare. Pe de alta parte, având în vedere prietenia mea cu Parintele Teofil (care l-a cunoscut pe Parintele Arsenie si ale carui ziceri, Parintele Teofil, se stie fo arte bine, le popularizeaza cu timp si fara timp) si având în vedere si faptul ca am facut si eu, ca oarecând Parintele Arsenie, o Academie de Arte Frumoase, m-am sim tit oarecum dator sa studiez si, în cele din urma, sa "isvodeasc" chipul Parintelu i Arsenie Boca. Gândita si redactata initial ca lucrare de licenta, cartea de fata a ajuns în mâinile, si cred ca si în inimile, mai multor prieteni si cunoscuti ai mei, caci as a se explica faptul ca ei au insistat si m-au sprijinit ca s-o si tiparesc. Le m ultumesc tuturor, în special Parintelui Arhimandrit Teofil Paraian si dau slava lu i Dumnezeu, Caruia ma rog sa ma ajute sa nu gresesc. Ioan Gînsca VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, lânga Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, i-au pus la botez numele Zian.1 Scoala primara si liceul Zian Boca face scoala primara în satul natal (4 clase) si apoi intra la Lic eul National Ortodox "Avram Iancu" din Brad, al cincilea liceu românesc din Transi lvania, dupa cele de la Blaj, Beius, Brasov si Nasaud, ctitorie a Mitropolitului Andrei Saguna, pe care-l absolva în 1929.2 Coleg de banca l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor (ce semna cu pseud onimul D'or Uragan), autorul amplului poem Horia redivivus (poem care îl face pe N ichifor Crainic sa exclame: "Onomatopee! În toata literatura universala nu cunosc o metafora de o asemenea amploare"), si autorul poeziei Sfântul, închinata Parintelu i Arsenie. Marturiile colegului de banca, cuprinse într-un caiet (jurnal) ascuns cândva de Romulus Neag (absolvent si el al liceului mai sus amintit), îl înfatiseaza pe Zia n ca "Exceptional de înzestrat, de-o vointa extraordinara, o memorie formidabila, o putere de munca si o tenacitate iesite din comun". "Manifesta înca de acum deschiderea spre universalitate; de o curiozitate i ntelectuala remarcabila, totul îl intereseaza. Întocmai cum un fluviu aduna în albia s a afluentii dintr-un întreg bazin hidrografic, se varsa în mare, de aici se pulveriz eaza în cosmos si din nou se revarsa pe pamânt sub forma ploii roditoare, refacând "ci rcuitul elementelor", el asimileaza informatii din toate domeniile cunoasterii, pe care le trece prin filtrul personalitatii sale si le transfigureaza într-un mod de existenta, prevestindu-l pe teologul erudit si duhovnicul deschis spre sufle tul omului, ridicând brate de energie spre tainele universului".3 Liceul National Ortodox din Brad, cu un corp didactic de elita, format la

tot asa trebuie sa urmarim o ar monie si între cunostintele din cât mai multe domenii. Parintele Teodor Bodogae marturiseste despre Parin tele Arsenie ca n-a ajuns sa-i poata cunoaste toate adâncurile sufletului. Cunostea totusi foart e bine limba franceza si citea cu aviditate studii de psihologie. cân d promotia de absolventi din acest an. în cât între colegi are aureola unui "Sfânt". Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. asa cum Ieromonahul Arsenie Boca va confirma mai târziu în opera sa de valoare universala Cararea Împaratiei: ". multiplica partituri pentru profesorul de muzica Gheorghe Pârvu. are preocupari care depasesc nivelul programelor scolare în domeniul artelor: de sen. exceleaza la matematica. alte documente care sa ateste trecerea prin liceul bradean a lui Zian Boca s-au pierdut. Inspiratia nu tine de materie. precum si o sinteza a acestor a cu viata. personalitati proeminente în slujba patriei si neamului". retrasa. al trainiciei. dupa care l-am legat de tutore. biologie . socoteste concludente urmatoarele aspecte ale personalitatii colegului sau7: "Poate ca faptul ca nu s-a prea bucurat în tinerete de caldura unei vieti f amiliale explica firea sa putin sociabila. c i exista si altceva. Totusi. De la aceasta vârsta. le-a facut colegilor marturisirea ca la orele de desen si pictura i s-a descoperit ideea potrivit careia "omul nu este numai carne. Se prefigureaza de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat sa aduca teologia în arena larga a vietii intelectuale care sa îmbratiseze o misiune spirituala totali tara. când diri gintele ma opreste: "Nu Boldor. solitar. p. ca un simbol al vigor ii. Cu toate ca au sezut pe aceeasi banca. universalitatea manifestarilor omenesti. se înscrie la Instit utul Teologic din Sibiu (1929-1933) unde este "extrem de sârguincios si studios". de 10 mai. muzica. se deplaseaza în curtea liceului pentru a sadi un stejar. în textul de pomenire pe care îl publica în "Telegraful Român ". chimie. Ne-a impresionat taria de vointa cu care rab da frigul. Iar omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu s i-a câstigat în sine. cautând sa se adânceasca în descifrarea tainitelor sufletului. al înaltimii idealului spiritual-moral pe care e ducatorii nostri ni le-au insuflat. Cu totii atunci am hotarât ca stejarul plantat sa poarte numele Gorunul lui Zian. îsi pune profund amprenta asupra receptivitatii intelectuale si sensibilitatii sufletest i a tânarului Zian Boca. cu profesori mireni si teologi. introvertita. caligrafie. ""Statura pozitivista". fiind îmbracat adeseori în îmbracaminte redusa. Munceste suplimentar la desen si pictura cu profesorul Körmendy. El s-a dezvoltat frumos. Dumnezeu i-a dat o valoare mare. ci Boca Zian planteaza pomul". renuntând regulat la "portia" de carne din Institut. pe când faceau s tudiile de Teologie la Sibiu. Vacantele le p etrecea adeseori la o rudenie a sa. însa trebuie si el sa si-o câstig e" (Cararea Împaratiei. dupa o serbare în piata orasului. 210)". eu îl presam. Parintele Teodor Bodogae.4 În doua momente deosebite se stie ca Parintele Arsenie a revenit la liceul din Brad: revederea cu colegii dupa 50 de ani de la absolvire si cu ocazia celeb rarii centenarului celui de al cincilea liceu românesc din Transilvania. în frunte cu dirigintele. liderul recunoscut si respectat de profesori si colegi. este extrem de interiorizat. al frumusetii. seful pr omotiei de absolventi a liceului. cânta la flaut. puternice . ca sa faca din noi caractere tari. Nu l-a pasionat prea mult studiul limbilor straine. la scurta vreme de la mutarea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. prec um urmarim o armonie între facultatile sufletesti. fizica. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. de caracteriol ogie.universitatile din tara sau de la Viena. ramâne însa peste timp o marturie vie p e care Parintele Boldor o evoca cu emotie: "Era în primavara anului 1929. de ratiune".6 Institutul Teologic Cu zestrea intelectuala si spirituala dobândita la Brad. intrat în traditia poporului român. A .. în 1969.5 Gorunul lui Zian În afara matricolelor scolare. M-am uitat cu ciu da la diriginte si cu aceeasi ciuda mi-am înfipt degetele în radacinile puietului. Ma pregateam sa iau puietul. profesorul Candin Ciocan.. apoi fiecare coleg stropeste cu stropitoarea la radacina. Z ian tinea si scutura puietul sa se taseze pamântul. Spre sfârsitul cl asei a VII-a. de grafologie. Tot astfel abtinerea de la bucate mai grele. sânge si oase. vreme de patru ani. ca un simbol al biruintei.

si solitar".11 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti Fiecare cititor poate afla din prefetele primelor 4 volume ale Filocaliei . iar Parintele Serafim a ramas acolo 6 luni si un an scolar la Atena la Teologie. În sfârsit. mana stire Voievodala zidita de Constantin Brâncoveanu. Nu trebuie uitate nici c opertile minunate ale primelor patru volume ale Filocaliei si ale Vietii în Hristo s. Îmi amintesc si acum de usuri nta cu care interpreta la flaut compozitii destul de pretentioase. când ar fi refacut. care cauta sa redea în compozitii clare si în analize psihologice des tule adâncuri ale sufletului omenesc. care a ajuns profesor la Teologie prin purtar ea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan. Pentru toata stradania de bine. ci a sesizat. Toate acestea erau tot atâtea dovezi care ne ajutau sa întrevedem în el pe pictorul si pe duhovnicu l de mai târziu. Nicolae Streza). Asa ca "Ma nastirea a început cu trei oameni mari" (Arhimandritul Teofil Paraian). prin care s-a încercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omenesti si vindecar ea lor prin lucrarea de înduhovnicire crestina. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928."8 "Extrem de rezervat. Aic i urmeaza cursuri de medicina (în special cele de anatomie. acela n-are decât sa cerceteze pictura bisericea sca din Draganescu (Ilfov) ca sa nu mai vorbim de tot atâtea lucrari de coloristic a si de modelaj cunoscute atât la Sâmbata. Cu gândul acesta a pornit. aduce câteva manuscrise ale Filocaliei pentru fostul sau profesor de la Sibiu. Se spune despre Parintele Arsenie ca la Sfântul Munte Athos a cautat sa fie sub ascultarea unui parinte aspru. Si Parintele Arsenie s-a gândi t atunci: "Aici e de mine. La interventia profesorului Nicolae Popovici. cu care co laboreaza la realizarea în limba româna a acestei monumentale lucrari. Se stie ca în aceasta privinta fostul Mitropolit Nicolae Balan l-a trimis c u bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. dupa spusele unora. care o restaurat Manastirea de la Sâmbata. Arhimandritul Teofil Paraian) Sigur este ca. si anume cu: Parintele Ars enie. voia sa aiba acolo numai absolventi de Teologie. care nu trebuie uitata. unde a facut studii deosebit e cu profesorul Costin Petrescu. chiar daca în metodologia ei au mai ram as multe aspecte de îndreptat. în linii si culori. Parintele Dumitru Staniloae. cu trei absolventi de Teologie. retinut. ale Profesorului Raine r Francisc . Dar Mitropolitul Nicolae Balan îsi dadea seama ca începe cu oameni nepregatit i în alta manastire si atunci i-a trimis la Sfântul Munte. participa cu interes la prelegerile de mis tica ale lui Nichifor Crainic. dupa absolvirea Institutului Teol ogic (1933). Cine vrea sa se convinga ca în urma acestor studii Parintele Arsenie n-a pus în fresca de pe p eretii bisericilor la care a pictat doar scene si compozitii crestine remarcabil e. c are venea de la studii din Grecia. Parintele Arsenie (Boca Zian). Dumnezeu sa-l odihneasca cu alesii Sai. cu trei ca ndidati la calugarie. urmeaza o scu rta perioada de ucenicie în monahism la Sfântul Munte Athos.iubit de mic desenul. În acest context maestrul Costin Petrescu i-a încre dintat pictarea la Ateneul Român a scenei privitoare la Mihai Viteazul. adevaruri vii si luminoase ale vietii harice. la asta stau!". cât si la Prislop. total sau partial. sculptura si mai ales pictura. continua sa studieze în particul ar pictura într-o camaruta rezervata în calitate de infirmier al Institutului. care sa-l povatuiasca cu autoritate. când s-a îngrijit de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. si frecventeaza si alte cursuri în domeniul culturi i si artei. este trimis cu bursa la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti. Si se s pune ca ar fi ajuns la un duhovnic10 care i-ar fi zis de la început: "Mai. la reîntoarcerea în tara. (cf.9 Ucenicia la Muntele Athos La putina vreme dupa terminarea Institutului de Belle-Arte.cf. Mitropolitul Nicolae Balan. proaspat reîntors de la studi i în strainatate. Pr. "calatoria Sfântului Apostol Pavel din Grecia". Parintele Arsenie a stat acolo trei luni. tu nu e sti în stare de nimic! Nici la maturat nu esti bun!". la "miscarea" de reînnoire religioasa de la Manastirea Sâmbata. din 1939 din martie începând. iar din 1940 cu Parintele Serafim. cu Parintele Nicolae Mladin. cum putine s-au realizat la noi. Parintele Arsenie si-a adus o cont ributie deosebita.

(. aduse de P. Dupa imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere. Sale si de miscarea religioasa pe care a trezit-o în jurul Manastirii de la Sâmbata de Sus. Remarcat înca de pe bancile scolii pentru deosebitele-i înclinari spre viata monastica. Cuviosul Ierodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teol ogice "Andreiane". Parintele Ieromonah Arsenie de la Manastirea Brâncoveanu. asa cum zicea Parintele Arhimandrit Serafim Popescu de la Sâm bata de Sus.S.românesti (nu cele editate de Editura Harisma. Dupa aproape un an de zile.se spune mai departe .P. Evenimentul este consemna t si de "Revista Teologica" din 1940. Contributia Parintelui Arsenie a fost mare si aceasta s-a concretizat asf el: Dânsul a adus cu sine de la Sfântul Munte Athos copii de pe manuscrise mai vechi si a insistat apoi pe lânga Parintele Staniloae pentru traducerea Filocaliei. cler si popor din tot jurul.. "a adus cerul ortodox pe pamântul românesc". Sa (Parintele Serafim Popescu) si de Parintele Arsen ie. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei românesti. pe care altfel nu cred ca as fi savârsit-o. pentru a sublinia mai bine eforturile Parintelui Arsenie la aceasta lucrare extrem de importanta pentru spiritualitatea ortodoxa: "La unele scrieri am folosit si copii de pe manuscrise românesti mai vechi. Cu acest prilej .S. P. Boca. În afara de aceasta. în Vinerea din Saptamâna Luminata (deci de praznicul Izvorului Tamaduir ii n. a fost tuns în monahism tânarul diacon Zian V. Tot P. cf. am putut face fata unor greutati c e se ridicau ca muntii în calea tiparirii acestui volum. la prima ei redactare. "Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu a întrunit la rugaciunea de obste s i în acest an..14 fiind deja diacon celib (probabil hirotonit în 29 septembrie 1935. pe buna dreptate. prin prezenta aproape neco ntenita si prin staruinta ce-a pus-o pe lânga mine de-a face aceasta traducere."12 "Ajutorul hotarâtor la tiparirea acestui volum l-a dat însa iarasi bunul meu fost student. Despre nevointele si virtutile acestui prim cetatean al restauratei ctitorii voevodale de la Sâmbata de Sus. de la Athos. acum sustine cu putere neslabita lucrare a de tiparire. care mi-a ramas mer eu aproape."13 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Zian Boca s-a închinoviat la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în iunie 1939.C. Sa a executat si coperta."15 Tot aici mai aflam urmatoarele: "Cu prilejul îndatinatului pelerinaj anual de la Sfânta Manastire Brâncoveanu d e la Sâmbata de Sus.C. Parinte Ieromonah Arsenie.) Un cald cuvânt de multumire trebuie sa aduc P. pe cele mai autentice baz e ale traditiei ortodoxe si cu mijloacele celei mai curate duhovnicii. a realizat coperta Fi localiei. a sustinut lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe car e le-a procurat. ale învatat urii staruitoare si ale dragostei de suflete. primind acum numele de Arsenie.C. vorbim altundeva. în mod surprinzator. au slujit Sfânta Liturghie si au cuvântat închinatorilor.). Episcop N icolae Colan al Clujului. acest act va ramânea legat într-o mare masura de numele P. prefetele primelor editii nu apar si deci nici mentionarea demersurilor Parintelui Arseni e) contributia însemnata a Parintelui Arsenie la traducerea Filocaliei. prin care Parintele Staniloae. Mitropolit Nicolae si P. Sa a binevoit sa scrie dupa dictatul meu cea mai mare parte din traducere. De aceea. editata la Sibiu. bunul meu student de odinioara. în 3 mai 1940. Parintele Profesor Dumitru Staniloa e l-a numit "Ctitor de frunte al Filocaliei românesti". Î. Mitropolit Nicolae al Ardealului la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. a fost trimis de Î. Daca Dumnezeu va ajuta sa apara întreaga opera în româneste.C.P.C. pentru a-si perfectiona marele sau talen . P arintele Veniamin Tohaneanu).C. mi -a alimentat curajul în mod considerabil ca sa pot duce pâna la capat o munca atât de ostenitoare.S. P. Datorita a bonamentelor masive ce le-a procurat P. de la Manastirea Brâncoveanu. luând numele d e Arsenie. are loc tunderea în monahism la Ma nastirea Sâmbata de Sus. Reproducem aici doua fragmente din prefetele volumelor 1 si 2 ale Filocal iei.n. Sa. unde.s-a savârsit impresionanta slujba a tunderii în monahism a Parintelui Ierodiacon Arsenie Boca.C. Par intele Arsenie a scris dupa dictatul Parintelui Staniloae.

savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. Î. Peste Tara Oltului sufla cu putere duhul lui Dumnezeu prin mijlocirea manastir ii reînviate din mormântul în care o asezasera adversarii neamului si ai credintei dre pte". ctit oria voievodului martir". Se reînvie acum o traditie a marilor pelerinaje la locuri le sfinte. În adevar. veniti în numar destul de mare. crescut si îndrumat în studiul teologiei. a simtit înca o dat a cum se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile p e care cei doi ierarhi. iar pe tânarul. "Isvorul tamaduirii". Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. fata de timpurile grele ce le st rabatem si de vremea ploioasa.Sf. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". deci în 19 43. au avut mari bucurii duhovnicesti. absolvent de Teologie.) a avut loc la Man astirea de la Sâmbata de Sus obisnuitul pelerinaj. Întors în tara. despre lucrarea duhovniceasca cu totul deosebita a fostului sau elev.18 "În Vinerea Izvorului Tamaduirii din acest an (1942 n.19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" "În anii de ctitorie la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus. cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si o pera reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din Români a Mare. este pornit pe calea înfaptuirii". ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucurii le si necazurile în sufletul sau de mare român si de mare crestin. prin aceste intrari în cinul monahal. multimile nu mai contenesc."17 Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu În 10 aprilie 1942 Parintele Arsenie a fost hirotonit preot. alternând rugaciune a cu studiul picturii bisericesti.n. se remarca în chip stralucitor ca "pictor de suflete dupa modelul Domnului nostru Iisus Hris tos" (Nichifor Crainic). diplomat al Scoalei de Belle-Arte din Bucuresti. Vechiul si statornicul gând al Î. parintele diacon Boca."20 Dupa numai un an de la hirotonia întru preot a Parintelui Arsenie. S. Pelerinii. pe care s-o desfasoare acol o în linistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaci une.P. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. Î. Nicolae Colan al Cluju lui înconjurati de sobor de preoti. Iata de ce.t de pictor. le îndreptau catre Cel Atotputernic. Manastirea lui Constantin Brâncoveanu a reînviat în toata puterea duhovniceasca . Predica înaltatoare si duioasa a Î. E un caracter integru si un monah de aspra ta rie duhovniceasca. si P. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. Sa a hirotonit cu acest prilej pe Cuviosul prodiacon Arsenie Boca întru ieromon ah. La acea "bulboana spirituala uriasa". cântând cu zapada pâna la piept spre Sâmbata de Sus. cât si în aerul liber.S.P. Vasile Sortan întru diacon pentru trebuin tele manastirii. Parintele Profesor Dumitru Staniloae marturisea. "încrestând" .P.P. poporu l român ortodox venit pe timp ploios. A urmat sfintirea apei la fântâna tamaduitoare si un Sfânt Maslu cu mare sobor de preoti. nostru Mitropolit Nicolae de a alcatui o trupa de calugari luminati. Mitropolit Nicolae. si-a petrecu t viata la Sfânta Manastire Brâncoveanu. "Vinerea" din Saptamâna Învierii Domnului. tânarul monah a înte les sa dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre. departe de forfota lumii.S. M ot dupa locul de nastere. cu sufletul plin de bucurie . S-a slujit Sfânta Liturghie atât la altarul manastirii.S. care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în c hipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celo r rele atât dinlauntrul. Sale a stors lacrimi pelerinilor. cât si din afara hotarelor tarii noastre. cum exclama cu admiratie Nichifor Crainic: "Ce vreme înaltatoare când toata tara lui Av ram Iancu se misca în pelerinaj. iar apoi la Sfântul Munte Athos si la Atena.16 Si presa vremii tine sa vorbeasca despre "miscatoarea si emotionanta tund ere în monahism" a unuia din "luminatii absolventi ai Academiei Andreiane": "Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în acea sta zi mare.

nu mai poate fi în mod continuu omul c are a fost. ca nu mai pot purta povara pe mine". "faptele care ilustreaza modul în care trebuie sa se lucrez e în zilele noastre si care pot influenta astfel asupra altora. Mitropolit Nicolae de-a initia prin restaurarea manastirii mart ire a lui Constantin Brâncoveanu nu numai reînfiintarea monahismului din Transilvani a. de întâlniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le obliga la o viata scoasa d in mocirla inconstientei si placerilor usoare. nu se dau numai îndemnuri pentru ceea ce ar trebui sa se faca în scopul întaririi credintei. iar daca pleaca se întorc la scurte intervale. încât nu le-ar mai veni sa plece. Multi dintre ei. O facem deci cu riscul de a supara pe Parintele Arsenie. ci se încresteaza faptele care ilustreaza m odul în care trebuie sa se lucreze în zilele noastre si care pot influenta astfel as upra altora. cu largi si adânci efect e în viata poporului nostru. preoti si credinciosi. Te înduioseaza s a-i auzi sarmanii alergând în întâmpinarea Parintelui cu strigatul: "Parinte. caci asprimea ei e cunoscut a si nu vrem sa-l suparam laudându-l. Cine îi urmareste dimineata în timpul predicilor Parintelui Arsenie. dar de min e când vezi. ci mediu de zguduiri sufletesti înnoitoare. ca rugaciunea zilnica. "De mult ne simteam datori sa scriem în aceasta foaie despre lucrarea duhov niceasca ce se savârseste zi de zi la Manastirea Brâncoveanu. a tât de scazut în ultimele timpuri. ostenitorul smer it de la Sâmbata. care taie azi brazda adânca în viata sufleteasca a unor întinse cercuri de credinciosi. Pe pajistile manastirii si prin încaperile ei se afla zilnic 200-300 de fii nte omenesti îngenuncheate pe sub streasinile ei în rugaciune si scrutându-si trecutul de pacate a caror povara nu o mai pot suporta. mai ales pentru ca simteam ca miscare a de la Manastirea Brâncoveanu e ceva care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul c arora se pot face exercitii gazetaresti. ca cresterea grâului. hranindu-se numai cu pâine si apa. Des pre viata Parintelui Arsenie nu e necesar sa vorbim. o refacere generala a duhului calugaresc ortodox. stau acolo câte 2 pâna la 5 saptamâni. la hohotele de plâns pentru pacatele lor. ca lucrurile sfinte si mari. Dar ceea ce te covârseste lânga acesti oameni este încordarea cu care asteapta sa le vina rândul la marturisirea pacatelor. Atunci e un cuvânt ce se ru pe dintr-o fiinta care a devenit rug al credintei si muta focul la auzitori. când fiecare stie ca Parintele va sta n umai cu el 4-5 ore în convorbire intima purificându-i toate maruntaiele sufletului s i toate colturile trecutului de petele chinuitoare ale pacatului. ea trebuie sa continue a se desfasura d incolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realitati umflate de gazete. Cu atât mai mult eram datori sa vorbim despre o lucrare de proportiile cele i de la Sâmbata de Sus. Dar cuvântul are o eficacitate deplina numai când are a coperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. privind într-o meditatie serioasa la ceea ce e c u adevarat plin de valoare pentru exitenta sa.. Cuvântul sau porneste din neclintirea de stânca a celui ce nu se târguieste si   . a început sa-si arate rodul cel mai promitator. cum zice chiar dânsul. preoti si credinci osi". Am evitat totusi pâna acum sa scriem. ca sa nu meritam banu iala de cine stie ce pacat. ca respiratia continua. Gândul Î. În ce consta taina acestor impresionante efecte ale lucrarii Parintelui Ars enie si care sunt elementele programului sau de lucru? Fara îndoiala ca mijlocul prin care lucreaza Dumnezeu în suflete este cuvântul pe care îl rostim în numele Lui. tot asa era necesar sa aducem vor ba cândva despre ceea ce se petrece la Manastirea Brâncoveanu. trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumusetile duhovnicesti care le sunt dezvalui te.S.21 Dar precum se opreste omul macar câteodata din galopul atentiei spre atâtea l ucruri neesentiale si zgomotoase. ci. ca viata intima a fami liei. dar simtindu-se atât de bine si de întrema ti. Manastirea de la Sâmbata de Sus nu e loc pitoresc de excursii si de distrac tii înramate în chenare arhaice. Într-o foaie ca a noastra. cu voia lui Dumnezeu. care considera vorba buna care i se spune ca cel mai mare rau ce i se poate face.P. veniti de la sute de ilometri.

cu mici iz vorase. de nuanta sectara este lovit în cap. retinem "importanta nationala" pe care o avea lucrarea de ac olo si faptul. s-au recules cu hotarâre. lipsit de forta.24 Manastirea Sâmbata. precum si Tatal vostru Cel din ceruri desavârsit este" înseamna si: . marturiseau în chip tacut despre misiun ea doxologica si iconografica a omului. Peste neamul nostru s-a abatut ca un adevarat flagel obisnuinta avortur ilor.nu se clatina ca trestia batuta de vânt. o alta "Filocalie" "Spatiul din jurul bisericii era o veritabila lucrare de arta. de traire în duhul Sfintil or Parinti. Cine vrea sa vada gâlgâitul vietii celei mai cuceritoar e si forta cea mai coplesitoare. De aceea treapta în care culmin eaza pregatirea pelerinului este marturisirea. Fiecare credincios e obligat sa ramâna între semenii sai. Parintele zideste în suflet ul miilor de oameni care cauta aici raspuns la marile întrebari existentiale. În orice caz miscarea de înnoire. Parintele Arsenie arata cât de mult se poate înflacara prin traire tot tezaur ul dogmaticei si al disciplinei rasaritene. Numai o zguduire religioasa a constiintelor poate ajuta aici. lasân d sa se întrevada reflexe diamantine de roci alese ca pietre semipretioase. Te minuneaza acuta sensibilitate fata de povara insuportabila a pacatului ce se trezeste în oameni la Sâmbata. fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau ma i mare. E de a steptat ca aceasta trezire sa treaca de la om la om si sa putem înregistra nu pest e mult efecte remarcabile. mici bazine de apa cristalina de munte. în lacasul de închinaciune de la Sâmbata de Sus. când l-a auzit pe Parintele Staniloae afir mând cu admiratie: "Parintele Arsenie e un fenomen unic în istoria monahismului române sc". chiar de va fi reprezentata numai prin elemente putine în satele noastre. Predica de la Sâmbata de Sus are ca obiect principal combaterea pacatului p rin trezirea gândului la prezenta vie a lui Hristos. Programul Parintelui Arsenie? Prin ceea ce a facut din sine si prin ceea ce propovaduieste. ca "Ne este impos ibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii de la Sâmbata de Sus" ( Parintele Dumitru Staniloae). Petru Boldor (colegul de banca de la Liceu l din Brad) petrecea aici trei saptamâni. Se cunosc deja numeroase cazuri de f amilii care. pe care dânsul. le-a aranjat si îngrijit în asa fel încât totul sa arate ca un coltisor de rai (fotografiile din acea vreme sunt foarte graitoare în acest sens). rugându -se pentru ei. totul în conjurat de boschete înflorite si pajisti ireale prin fragezimea lor."22 Atras de miscarea de la Sâmbata. Orice individualism sau mândrie dornica de afisaj. de radicalizare a vietii crestine în sensul r estaurarii ei sanatoase. opu s oricarei patimi si oricarui gând de mândrie. Într-o scrisoare trimisa fostului sau coleg de banca de la liceul din Brad (Petru Bold or). Statul ca entitate impersonala îl com bate. La no i credeau multi ca traditia rasariteana. Tinem doar sa mai accentuam importanta nationala pe care o are lucrarea d e acolo. Nimic nu poate zagazui revarsarea lui. Smerenia si pur itatea vietii sunt conditiile sau mai bine zis conditia neaparata a mântuirii. trezite la constiinta acestui pacat. Hristos lucreaza numai prin Sfintele Taine si în Biserica.23 Prin urmare. n-are decât sa mearga la Sâmbata de Sus. ci e întreg asa cum îi este vorba: curat. prin aceasta Parintele aratând ca îndemnul " Fiti desavârsiti. ci si împrejurimile manastirii. ca un artist. pe care trebuie sa-l recunoastem si noi astazi."25 Parintele Arsenie nu se straduia numai cu cuvântul rostit sa împodobeasca suf letele credinciosilor cu virtuti si sa-i faca pe acestia sensibili la armonie si frumos. podete ca într-o lume de basm. În anii aceia de profunda efervescenta spirituala. fiind raspunzator pentru ei. Dar organele personale ale lui îl practica si îl promoveaza. crezând pentru ei. va exercita o influenta binefacatoare asupra unor cercuri cât se poate de largi. este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. e prin definitie ceva pasiv. Însa toate idealurile mari au în ele ceva paralizant: nu te lasa sa te preoc upi de nimicurile acestei vieti". Ne este imposibil sa redam macar schematic toate laturile propovaduirii d e la Sâmbata de Sus. Parintele Arsenie a identificat aic i o mare racila si a pus fierul rosu pe ea. Parintele Arsenie se destainuie: "M-am înhamat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului în Om. cu duhul ei de înfrânare.

cum a spus un anumit parinte. Asta deja va poate spune ceva! Cel care a ridicat de curând troita aceasta din fata Manastirii Brâncoveanu în memoria celor care au murit în rezistenta din munti stie foarte bine aceste lucrur i. El apara atunci o cauza sfânta. la acea vreme staret la Manastir ea Brâncoveanu. din urmatoarele motive: "În ca litate de staret al Manastirii Brâncoveanu. Am avut relatii cu Parintele Arsenie Boca. conducatorii Miscarii Legionare din România. îmbracati în ciobani. Pentru toate acestea am socotit ca Parintele Arsenie Boca a fos t omul cu cel mai mare aport în lupta anticomunista. care era a libertatii si a cre dintei si îi ajuta pe cei din munti. A fost tinut apoi cât mai departe de Sâmbata. "moral si material". (.. în afara de sup ravietuitorii rezistentei anticomuniste fagarasene sau de alti fosti detinuti po litici28 ne vorbeste chiar Mitropolitul Ardealului. eu am fost martor cum Parintele Arsenie le transmitea si le dadea t raistele acestea pline cu alimente pentru cei din munti. dar nu numai eu. el a pus cumva ochii pe mine. care a st ers numele Parintelui Arsenie de pe aceasta cruce.26 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti Între rezistenta anticomunista care exista în Muntii Fagarasului si Parintele Arsenie Boca. atât de mare. dar permanent cautat de napastuitii din regiune. în anul 1947. Nu este adevarat! Eu stiu lucrurile asa cum s-au petrecut s i nu înseamna ca-l politizez pe Arsenie si ca îl scot din rândul sfintilor asa cum încea rca el sa o faca. Desi aici veneau studenti de la Cluj si din alte parti. (. au ridicat în fata Manastirii Sâmbata o cruce-monument "în memoria ce lor ce s-au jertfit în luptele cu comunismul ateu" si pe care monument.. am ven it într-o prima vacanta la Sâmbata. Cu banii pe care am putut sa-i economisim din bursa. Se stia ca exista grupuri de ofiteri. ca un semn de înalta pretui re. Deci. la plimbare pe lac. încredere pe care eu nu am calcat-o niciodata. umilit s i izolat. încât ieseam numai eu cu el uneori. consfatuirile ce au dus la o unitate de lupta a tuturor fortelor a nticomuniste din tara. i-am trecut numele pe crucea ridicata la manastirea unde a fost atâtia ani sta ret. Si. la "loc de cinste". în acea perioada duhovnic la Sâmbata. si . care."Fiti frumosi.. Pentru atitudinea sa anticomunista. La multe din acestea am fost si eu martor. ca înseamna ca l-am politizat p e Parintele Arsenie. Parintele Arsenie Boca i-a ajutat direct pe luptatorii din Rezistenta f agaraseana. au trecut numele Parintelui Arsenie Boca.S. indiferent de ce culoare politica erau ei. Eu am fost martor. cu slanina si cu de toate.P. ci multi altii. arestat în mai 1948. a tinut ca nimeni altul flacara credin tei. carora el le umplea sacii cu mâncare. împotriva comunismului ateu.) Dupa ce am facut o prima vacanta aici. cel care a fost dupa Codreanu si dupa Sima. carora le dadea sfatu ri si îmbarbatare. eu am devenit pre feratul lui. dup a ce am avut o prima discutie cu Parintele Arsenie aici. în 1995. Fie-i pomenirea neîntinata!". în anii 1945-1948. (. Eu stiam chiar mai mult decât atât.. s-a spus si se mai spune ca a f ost o legatura. el a capatat în mine o încredere deosebita. precum si Tatal vostru Cel din ceruri este frumos". de m ai multe ori. Î. Delegati de-ai lor.. Parintele Arsenie a f ost alungat. Parinte Antonie Plamade ala. dar si-a ma rturisit si încrederea în mine. O data a avut îndrazneala. deci nu era un lucru de car e sa nu se stie. si anume ca Parintele i-a ajutat "direct" pe luptatorii din munt i. veneau aici în manastire si Parintele Ars enie le umplea desagele cu pâine. Asa marturisesc supravietuitorii rezistentei anticomunis te. se stia de grupul din par tile Timisoarei. de grupul din Carpatii Meridionali. care era mentor spiritual al întregii Transilvanii si chiar dincolo de hotarele muntilor. Am evaluat aceasta rezistenta ca fiind mai importanta decât lupta politica sau armata antico munista. la convorbirile Parintelui Arsenie cu Nicolae Patrascu.) În felul asta. aducând lumea lânga altarele lui Hristos. moral si material. torturat de Securitate si condamnat la închisoare si Canal.. Cu sprijinul sau s-au tinut aici . ca ne-a m întâlnit acolo cu cei din munti. "De rezistenta din munti se vorbea si în ziare.. peste tot fiind un exemplu de demnitate si un sprijin pentru fratii sa i de suferinta. Veneam si-mi petreceam vacantele aici.) Student la Bucuresti fiind am auzit de miscarea de la Sâmbata. pâna la moarte. Nu se poate spune.27 Despre legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta din munti..

din momentul în care s-au retras în munti. dar eu am asi stat la convorbirile lui Patrascu cu Parintele Arsenie Boca. era un pact de forma. ei pentru tine au m urit". pe care nu l-au respectat si pentr u care Patrascu a fost dupa aceea arestat si a si murit în închisoare. 7). Sigur. a solului de veste buna.) Chilia e un început. pentru ca e în apr opiere o cabana turistica."3 1 Prin urmare Parintele Arsenie avea deja o pregatire ascetica când s-a aseza t la manastire. Adica partizanii. cu credint a religioasa. Si este scris (era) numele Parintelui: "Ieromonah Arsenie Boca".80 m. dar nu avea nici un rost.. Deci Dumnezeu es te Cel care rânduieste ce trebuie sa vina asupra oamenilor. Ivindu-se fisuri în stânca. în momentul în care au ajuns în munti. care pâna la urma n u a fost de retragere. stiu fo arte bine ca Parintele n-a îndrumat pe nimeni la rezistenta si nesupunere. spre cursul vaii. si s-a renuntat si pentru . Oamenii veneau si îl ajutau. ca crestinul nu-i voie si nu poate sa fie antisemit. Dupa constatarile la fata locului ale Parintelui Boldor. asa cum se crede. Parintele Arsenie a avut mereu în vedere nevointele ascetice si aceasta începân d înca de timpuriu. Parintele poate ca o fi avut o legatura cu vreunul dintre ei. de curând." (Isaia 52. încât între colegi era considerat un "sfânt".65-1. ca antisemitismul nu tine de crestinism. teraseaza stânca. nici pentru el si nici pentru altcineva. Nu Parintele a sapat singur chilia. dar. un hol din care urma sa se desfaca o camera în stânga. a început sa duca o viata foarte ascetica. cu un povârnis aproape vertical. într-o predica de-a lui. se stie. pe o muchie de "cleant". în functie de purtarile lor. Nu! El o facea în numele credintei crestine si în numele datoriei lui îi ajuta pe cei persecutati. pe care l-a marturisit pâna în ultimele ceasuri ale vietii. cu intentia de a realiza o chilie în "i nima" muntelui. fara îndoiala si cu multa sinceritate. Parintele a lucrat cu oameni. iar altii au murit în luptele cu Securitatea. si de încrestinarea vietii lor cea de toate zi lele". având cu el o scândurica subtire pe care îngenunchea la rugaciune si medita îndelung. Pleca dimineata la padure. pentru binele tarii. "scobeste" o deschizatura cu înaltimea 1. si "ataca" frontal muntele printr-o deschidere boltita de circ a 2 m. sintetizat în Predica de pe Munte.32 "Parintele Arsenie a fixat un loc socotit de retragere. Daca gasea la râu o piatra mare care se potrivea undeva la manastire. A r enuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. de când era student. unii dintre ei au fost prinsi. În interiorul masivului. la izvorul vaii Sâmbata. de ascultarea lor de Dumnezeu. o carte si nu spune ca Par intele Arsenie era legionar cumva. care alcatuiesc Cararea Împaratiei. înainteaza cam 1 m. a renuntat si di n motivul acesta. Pe monumentul de la Sâmbata scrie: "Mama tara. care da de stire mântuirea . Ori Pari ntele nu a murit pentru tara."29 Cu toate acestea însa. nu au mai putut face nimic pentru tara. îmbiindu -le trairea cu toata sinceritatea a idealului crestin. dorinta construirii unei chilii în inima muntelui si do rinta retragerii ne pare fireasca. dupa care lucrarea se opreste. Cred ca printre ei era si Vica Negulescu. " Chilia din munte "Cât de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea. Si atunci. De ce? Pentru ca ei.75 m si latime a de 0. nu au mai facut altceva decât sa-si pazeasca pielea.30 Este foarte potrivit sa mentionam aici marturia realista a Parintelui Arh imandrit Teofil Paraian si sa luam aminte la ea: "Parintele Arsenie spune undeva. a renuntat si pentru ca el a plecat. "Dintr-o autentica dorinta de traire spirituala. cel care a scris. Si atunci. Eu am asistat la co nvorbirile pe malul lacului ale Parintelui Arsenie cu cei parasutati prin anii a ceia din Germania. Au rezistat cât au rezistat.cel care a facut pactul cu Teohari Georgescu în legatura cu încadrarea legionarilor în noua societate.. construieste o schela suspendata în fata. "toti cei ce au participat la acele cursuri de spiri tualitate crestina din anii 1946-1948. care venau sa organizeze rezistenta româneasca. pe care o largeste în interior. (Parintele daca a vrut sa faca o treaba gasea tot deauna priza la oameni. imediat aranja cu cineva sa aduca piatra cu un car cu bivoli. ci tutu rora le-au spus ca n-au caderea si puterea sa împiedice ce trebuie sa vina. este undeva scris .

Câteva sute de închinatori venisera din ajun. a stfel încât la ceasul predicii am putea spune ca se aflau în jurul altarului cam 10. rasuna ca un strigat de biruinta din miile de p iepturi ale închinatorilor. prin stare de rugaciune neîncetata care se identifica cu sinea lor cea mai launtrica. Si plo aia a tinut pâna catre ora 8. Miscarea religioasa de aici avea deja anvergura nationala . Veneau cu carute pe drumul cel mare pietruit. cete. Visti. Sale Nicolae. sirur i.30 clopotele manastirii au început sa sune într-un dangat prelung si într-o armonie cereasca. si cu Parintele Arsenie s-a întâmplat ca si cu alti pari nti duhovnicesti: Dumnezeu a primit iubirea lor si i-a trimis înapoi în lumea din ca re doreau sa se retraga ca tamaduitori ai ei. Fagaras. pe alocuri plouase si-n alte parti se pregatea de plo aie. iar acum au început sa curga miil e din toate partile. norii s-au risipit si raze a urii de soare si lumina au înveselit faptura gingasa a manastirii. maiestrit cusute si împodobite în cele mai felurite si mai placute culor i. dragostea si dorinta pe care au avut-o si al ti oameni cu viata îmbunatatita care "au fugit de lume" din dorinta. Cu toate ca ploaia era binevenita pentru pamântul înse tat. nu o face a de dragul senzationalului sau ca sa se pregateasca pentru vreo datorie oarecar e. Dar Dumnezeu i-a menit din veci sa slujeasca celorlalti într-un mod m ai direct. a început ploaia din zori la manastire. batrâni si tineri. în cele din urma. pun o floare sau aprind o lumânare. ale Târnavelor. Aceasta slujire directa si vazuta era însa o consecinta esentiala a slu jirii nevazute pe care o aduceau prin rugaciunea lor. pe jos. Hristos a Înviat. ci ar fi facut-o cu convingerea. ar fi fost la fel de mari facatori de bine pentru semenii lor. Arpase. Vineri.ca erau partizani pe munte si sa nu se faca o legatura între Parintele si partiza ni. alte si alte cete de închinatori soseau. fete si co pii. care venea ca în fiecare an sa slujeasca la altarul ridicat în mijlocul padurii de fag. barbati si femei. Lisa si alte sate. de a ramâne singuri cu Dumnezeu. "Chiar daca nu i-ar fi trimis înapoi. Predicarea Evangheliei . Veneau apoi cete. care-i mistui a. si.00 0 de suflete. Liturghia arhiereasca La ora 9. Roseala. ca prin minune.P. staruitoare. Timpul era nehotarât. sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. Atunci. Raspunsurile liturgice le-a dat si în anul ace sta corul din Fagaras. întrucât ea avea sa împiedice pe credinciosii pelerini din satele vecine de a veni la praznic.S."33 Chilia Parintelui a ramas pâna astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga. Daca An tonie cel Mare si Sfântul Serafim de Sarov n-ar fi facut nimic altceva decât sa se r oage în pustia în care se gaseau. cu exceptia unor oaspeti distinsi si studenti de la Bucuresti. primindu-i binecuvântarea. praznuirea de acum m-a covârsit cu desavârsire. fiindca monahul ajuta lume a nu prin cele pe care le spune sau face. ale Branului .) Dar. "Am fost si în anul acesta în pelerinaj la Manastirea de la Sâmbata de Sus din jud. fiind o binecuvântare de la Dumnezeu. în ziua praznicului. ci prin însasi existenta sa. în hainele de sarbatoare. Tineretul din Dragus. Sâmbete. Întreg acest popor pastra cea mai adânca reculegere si urmarea cu evla vie desfasurarea Sfintei Liturghii. Miile de în chinatori îsi aratau bucuria si multumirea sufleteasca si îngenuncheau cu evlavie în f ata înaltului pastor. o ploaie m arunta si deasa. Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata Acesta a fost de Izvorul Tamaduirii (7 mai) din anul 1948. În tot decursul Sfintei Liturghii. Cu toate ca sunt un vechi cercetator al manastirii. a fost cel mai înaltator dintre toate praznicele la care participa se pâna atunci la Sâmbata. Doua zeci si patru de preoti în odajdii de mare sarbatoare au iesit întru întâmpinarea Î. iar troparul Învierii. dupa spuse le unui martor. Mitropolitul Ardealului." (Arhimandritul Teofil Paraian) (Nu stim daca Parintele Arsenie ar fi vrut sa se retraga acolo cu totul s au numai în anumite perioade. siruri. fuga lor ar fi fost la fel de creatoa re si ar fi avut o însemnatate uriasa pentru societate. ne sageta totusi inima. Închinatorii cei mai îndepartati au fost cei din partile Brasovului. însa suntem convinsi ca daca s-ar fi retras.

unde a fost dusa si dânsa pentru cer cetari. 37).35 Otilia Radulescu Aroneasa marturiseste ca l-a reîntâlnit pe Parintele Arsenie în vara anului 1948 la Securitatea din Brasov.P. prin frumusetea si puterea lor. pentru tot p oporul în general si pentru studenti si tineret în special. mai ales a femeilor.S. Se banuia ca acolo unde este o asa de mare adunare d e oameni trebuie sa fie neaparat si instigatie. tin sus predicarea cuvântului Evangheliei. Serafim si Mihail au vorbit despre marile daruri ale manastirii si despre trebuinta înnoirii sufletesti a închinatorilor. Mitropolitul nostru. ca o apa limpede din izvorul sau. a marturisit despre realitatea Învierii lui Hristos si despre datoria noastra de a învia cu El. În fine. Parintele Mladin a evocat în cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celo r credinciosi. Serafim. Sa Mitropoli tul nostru Nicolae. brazdata de cei 66 de ani. Sale. Parintele consilier Nanu din Sibiu. protopopi. plina de l umina si putere dumneziasca a Mântuitorului Hristos. cladita în mijlocul gradinii de pomi este o noua înfaptuire dupa desenele si planurile Parint elui Arsenie. mii de perechi de ochi atârnau de figura senina. Cele noua predici. preoti si diaconi: Par intele Prof. se stie. care devenea incomod si care. Protopopul Fagarasului. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfin tirea fântânii. Mihail. fântâna vieti i si a nemuririi.Vatra Manastirii de la Sâmbata a ajuns astazi un puternic amvon de propovad uire. a caror râvna este deosebita. ierodiaconul Nicolae. de orientare la o viata curata si de folos oa menilor si placuta lui Dumnezeu. Ba unii din parintii manastirii au tinut cicluri întregi de predici. Au urmat apoi la rând alti 8 predicatori. Parintii ieromona hi: Arsenie. punând în fata ascultatorilor icoana vie. Este o lucrare de mare arta. "Din spusele gardianului Raicu. A mânecat de la cuvintele Mântuitorului: "De înseteaza cineva. în frunte cu o batrâna de 70 de ani. Aceste daruri li se împartasesc în toata vremea. În încheiere. care (dupa posibilitatile lu . d e desteptare din somnul pacatelor. Si cine altcineva putea fi spion at si arestat decât "instigatorul". refuzând de a se urca în camion. Predica Î. Fântâna cea frumoasa Ca si alta data s-a facut sfintirea apei la fântâna de lânga altarul bisericii si Taina Sfântului Maslu pentru bolnavi. Obisnuit. (Aici se face referire l a Parintele Arsenie. A îndemnat apoi pe ascultatori sa -si pastreze credinta si sa împlineasca cu sfintenie datinile stramosesti. slujitorii manastirii.P.S.P. pelerinajul la manastire. dând cu putere învatatura poporului. lucrând adânc în sufletul fiecaruia. botezata "cea frumoasa" din partea Î. Sale Nico lae. a adus multumiri tuturora pentru osteneala ce si-au dat venind în pelerinaj. aratând ca ctitorii de la Sâmbata fac parte din ceata mucenicilor cre dintei lui Hristos. Aceasta fântâna. organiza acele "vacante spirituale" la care participau cu mult interes tineri si studenti din Bucuresti si din alte centre u niversitare. au înviorat pe ascultato ri. Era în fata no astra o mare de capete.) În felul acesta predicarea Evangheliei la manastire e socotita ca ce va de sine înteles si asteptata cu sete de închinatori. rostirea cuvântului fu începuta de catre Î. ieromonahi cuviosi ca: Arsenie. care. Dr. Numele primit la Botez si l-a dobândit pe buna dreptate". toti licentiati si doctori în Teo logie. ci duminica de dum inica si sarbatoare de sarbatoare. Avalansa poporului si a tineretului spre Manast irea Brâncoveanu i-a speriat.34 Fireste ca regimul comunist nu putea tolera asa ceva si era de asteptat c a în cele din urma sa reactioneze. impunatoa re. Multimea asculta miscata si s orbea cu nesatiu din cuvintele vietii. Manastirea de la Sâmbata în aceasta privinta corespunde pe deplin cerintelor vremii de astazi: ea este o scoala de luminare a poporului.S. dar plina de parinteasca iubire. Multimea s-a strâns si mai mult în jurul altarului. un om în vârsta.P. Sale curgea natural. sa vina l a Mine si sa bea" (Ioan 7. Traian Ciocanelea. Dumitru Staniloae. a Î.S. în mentalitatea lo r. a zugravit icoana duioa sa a unei cete de femei. Nu numai la marile praznice. pelerinii vin la Manastire pentru a se împartasi cu Sfintele Taine si pentru a asculta cuvânt de învatatura si zidire sufleteasca. putea ajunge oricând periculos având în vedere popularitatea pe care a are. a vorbit cu adâncime despre Hristos. cu strafulgerari de lumina . Parintele consilier Secas din Sibiu a laudat râvna închinatorilor. care au tinut sa faca pe jos. În ziua praznicului.

cu acoperisurile cladirilor mâncate de rugina. Manastirea era într-o stare jalnica. Stiu cu siguranta ca Patriarhul se gânde a sa-l cheme la treapta arhieriei. cu o privire patrunzatoare. a fost cel creat de Parintele A rsenie Boca. În 1954 a fost o rebeliune la noi la Manastire. puteam iesi la aer. dar. fiind distrusa c u tunurile din ordinul generalului Bu ow. Si parintele acela care a fost conducato rul acestei rebeliuni a fost sanctionat de Mitropolit. Dar a avut loc si un eveniment care s-a numit atuncea "revenirea greco-catolicilor în sânul Bisericii Ortodoxe".i) m-a ajutat foarte mult. sa nu mai fie în atentia multimii si în atentia Securitatii. preotul Traian Belascu. cu o gospodarie anexa foarte saraca si neîngrijita. Arhiepiscopul Vadului Feleacului si Clujului. Parintele era scos la soare timp de o ora pe zi. poate. dus în lagare de munca fortata si apoi.37 Chemat la treapta arhieriei Într-o cuvântare rostita (liber) la 5 iunie 1998 în aula Palatului Patriarhiei. ocrotindu-ma. cu câteva saptamâni în urma. îsi aduce amin te ca Patriarhul Justinian se gândea sa-l cheme pe Parintele Arsenie la treapta ar hieriei. nici de mai marii Ierarhiei Bisericesti. Din când în când se uita însa la noi. nu numai pentru viata monahala. cu doua veacuri în urma. Erau câtiva si au plecat si a ramas m anastirea goala. mai ales ca bunurile fostei Biserici Greco-catolice au trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe. pe atunci în Manastirea Sâmbata de Sus. pentru ca Parintele începuse sa fie prigonit si urmarit de Securitate.P. La terasa aceasta aveam si noi acces. care a fost de fapt initial ortodoxa. care i-a hirotonit."39 "Poate ca a fost o solutie pe vremea aceea. Parintele Arsenie era îmbracat în alb si parea detasat de tot ce-l înconjura. pe o terasa a cladiri i. Preotul a fost caterisit si exclus din monahism si ceilalti au fost exclusi   . Datorita însa entuziasmului enoriasilor din Schei care aduceau zilnic. la fel ca si ceilalti pat ru. Dr. Manastirea de la Prislop. În urma acestui eveniment al "revenirii". Parintele Arsenie era închis în subsolul cl adirii. A fost un preot si 4 monahi. practic. arestat ca legionar. pâna atunci staret al reînviatei ctitorii brâncovenesti de la Sâmbata de Sus. Acesta este motivul stiut al mutarii. în ultima saptamâna a lun ii iulie. dar a devenit greco-catolica. Si Mitropolitul Nicolae Balan trebuia sa se îngrijeasca de reacti varea Manastirii. dupa ce s-a asezat acolo. Primul dintre acestea. când era ceva mai multa liniste."38 Staret si duhovnic la Prislop "La 25 noiembrie 1948. a fost parasita de calugarii greco-catolici. cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la întronizarea Patriarhului Justinian. Totusi. care i-a facut calugari. Si Mitropolitul l-a dus pe Parintele Arsenie sa organizeze Manastirea de la Prislop. obligat sa ramâna inactiv. a avut si el motivele lui ca sa nu se mai întoarca la Sâmbata. Bartolomeu Anania. care. S.. sau poate altor interese.) De altfel era stiut c a Parintele Arsenie. cel care.cu peretii tuturor cladirilor plini de igra sie si amenintati cu darâmarea. precum se cunoaste. eram "c azate" într-un birou gol si la amiaza. Nicolae Balan (1929-1955). licen tiat în Teologie de la Sibiu si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure sti. ca amploare. mitropolitul de atunci al Ardealului. mâncare la poarta. Si Parintel e Arsenie poate ca trebuia sa plece de la Sâmbata. cu portiuni mari din terenul aflat în preajma cladir ilor duse de torentele pârâului Silvut. întreaga tara. Putinele cuvinte pe ca re ni le adresa erau pline de întelepciune si încurajare.."36 Aceasta era starea lucrurilor când Parintele Arsenie a plecat la Prislop. Au fost de fata noul vicar al Arhiepis copiei Sibiului. a carui puternica influenta spi rituala cuprinsese. fost preot de mir. a adus personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca. avusese aceeasi soarta ca si Prislopul.(. arhidiaconul Ioan Circov de la catedrala mitropolitana din Sibiu si pr eotul Traian Faur din Silvasu de Sus. Eu si prietena mea Ita Tâmpanaru. practic. nu era vazut cu ochi buni de guvern si . "În aceasta ordine de idei. parasit a de ultimii trei vietuitori uniti . surprinzatoare a fost aplecarea lui Justinian. Cev a de neînchipuit: calugari sa se razvrateasca! S-au razvratit împotriva Mitropolitul ui Nicolae Balan care a restaurat manastirea. Arsenie a fost arest at. Î. ci si pentru marile curente d uhovnicesti. Parintele Arsenie. a cond us actiunea de revenire a preotilor si credinciosilor uniti la sânul Bisericii str amosesti. în gr upuri compacte. harul sau le impunea respect si teama.

Mutare a. Adica cât s-a straduit el sa r ealizeze ceva pentru ei (pentru cei de la Sâmbata). În aprilie 1950. fiind el pe atunci co nsilier la Mitropolie la sectia economica. a plecat l a Manastirea Prislop unde a fost numit staret apoi duhovnic. pentru ca între ti mp Prislopul devenise manastire de maici cu viata de obste. deci Mitropolitul l-a chemat pe Parintele A rsenie. licentiata în Teologie si cu diploma de absolvire a Facultatii de Fil ozofie din Bucuresti. ca esti din eparhia mea.40 Primul hram la Prislop a fost în data de 8 mai 1949. în curtea manastirii. rugându-l sa intervi na la Mitropolit sa îl lase la Prislop. Pa rintele staret Arsenie a fost hirotesit protosinghel. Parintele a fost cautat de Securitate. avea niste scrisori. nemaifiind în Eparhia lui. cu numele de Dometie. Eu nu-s bun. Parintele Ieronim Grovu. în amintirea celei de a doua ctitora a manas tirii." Si Parintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit sa îl lase în continuare la Prislop ca sa consolideze relatia între orto docsi si fostii greco-catolici si Parintelui Grovu i-a scris. care a fost conducato rul lucrarilor de restaurare de la Manastirea de la Sâmbata. Cine-i bun?!". înainte de a fi depus din treapta a zis: "Parintele Arsenie nu a fost bun . În cadrul aceleiasi slujbe a u fost tunsi în monahism: Stelian Manolache. A scos din arhiv a Mitropoliei niste scrisori ale Parintelui Arsenie adresate Mitropolitului. str ajuit de o clopotnita pe stânca. dup a doua veacuri de napastuiri". Si cu acest prilej Parintele Arsenie i-a s cris Parintelui Grovu ca "Oamenii sunt tot oameni".41 La 14 septembrie 1949. Într-o scrisoare din 26. Parintele Arsenie a fost în continuare ur marit de Securitate. l-a chemat la Sâmbata. Este cunoscut fap tul ca Parintele Arsenie a lucrat constant la Prislop.43 În curând au fost hirotoniti tot de Episcopul Andrei. Oamenii autoritatii de stat îl "ridica" pe Parintele Arsenie pentru ancheta în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951. Parintele Arsenie. însa oamenii au ramas tot oameni .01.46 Asa cum am amintit putin mai sus. sora Julieta Con stantinescu.un parinte care s-a mutat la o alta manastire. punând începutul vietii de obste.l-a dat afara. asa cum s-ar putea crede. sculptarea iconostaselor si a stranelor . prima liturghie arhiereasca ortodoxa.pe aces tea le avea acasa. cum vom vedea.din monahism. Cu acest prilej. de pomenirea Sfântului I oan Evanghelistul si a constituit "prima mare bucurie ortodoxa a manastirii. primind numele de Zamfira. parintele acela. S i atunci. au ramas primele 6 surori. Parintele Mihail nu a fost bu n . de praznicul Schimbari i la Fata. "Parinte Arsenie.44 Activitatea Parintelui Arsenie ca staret se încheie în 1950. un parinte de la Sibiu. Asta era amaraciunea Parintelui. la de cizia episcopului Andrei. Dintre acestea.45 Deci manastirea devenise între timp de maici. Vladica Andrei a savârsi t. Cei doi tineri monahi însa n-au ramas mult timp la Prislop. scr ise de la Prislop. unul ca ieromonah. loc unde îsi va pune iarasi pecetea de ziditor de suflete si ziditor de asezaminte. restaurarea bisericii si a cladirilor anexe. nu erau în arhiva Mitropoliei . a fost tunsa în monahism la 6 august. îndrumat de Mitrolopitul Nicolae Balan. ziua Înaltarii Sfintei Cruci. nu a fost si nici nu putea fi o rezolvare a acestei probleme. Între timp ce s-a întâmplat: Manastire a Prislop a ajuns în Eparhia Aradului. amenajarea si decorarea între gii curti. Si atunci.în general lucrarea întregului mobilier liturgic." (Arhimandritul Teo fil Paraian) Dar si aici. si Leonida Plam adeala42.19 .si astea le-a adus la Manastire si le-a predat Parintelui Serafim sa le citeasca obstii si sa se stie de ce Par intele Arsenie nu a mai venit la Manastire. icoanele de pe tâmpla altarului. cela lalt ca ierodiacon. respectiv sa se stie ca Mitropolitul l-a chemat pe Parintele Arsenie înapoi la Sâmbata. la care a adaugat altele noi. nu i-a schimbat cu nimic. nu ramâne la Arad. ridicarea schelei pentru pictura cu care dorea chiar dânsul sa împo dobeasca biserica. Deci. iar stareta lor era acuma Monahia Zamfira Constantinescu. care a primit numele de Antonie. si niste scrisori adresate Parintelui Ieronim Grovu . În 1951 Monahia Zamfira a fost numita stareta a manastirii. gândita si zidita tot de Parintele Arsenie. Parintele Proto singhel Arsenie Boca a ramas în continuare la Prislop ca preot-duhovnic. hai la Sâm bata. ajutat pe ntru o vreme si de Ieromonahul Dometie Manolache. un adevarat parc natural (ce ne aduce aminte de cel de la Sâmbata). prin implicarea personala în restaurarea manastirii si în toate celelalte munci de aici: tencuiala pentru pre gatirea frescei. care au fost închinoviate aic i în luna mai 1950.

Prislop. viata însasi a manastirii fiind tributara rânduielilor pe care obstea încropita în 1949 si transformata în manastire de maici în luna aprilie 1950.51 La fel s-a procedat si în c azul staretei Manastirii Prislop. .56 Pictarea bisericii din Draganescu Iesind la pensie. mai e si unul local. Toate acestea.51. Al Prea Sfintiei Voastre fiu duhovnicesc. când. Dar.53 Dupa anul redeschiderii Manastirii Prislop.52 În in cinta ei s-a organizat un Camin de batrâni. la care a lucrat vreme de 15 ani. . 2 408/1959. V-o împartasim as a cum e: cu recunostinta si smerita metanie. Parintel e Arsenie a pictat-o de doua ori.54 Pribegia în Bucuresti Dupa ce a fost alungat de la Prislop. pe lânga motivul stravechi. îi scrie episcopului Andrei al Aradului urma toarele: "De Buna Vestire. mai n ou: îndeplinirea ultimelor forme în conducerea obstei de aci.1951. Prin urmare maicile au fost alungate iar manastirea desfiintata. a fost cautat de o "adevarata avalansa de oameni". cu ajutorul lui Dumnezeu. scrisa tot în data de 26. Pictura de la Draganescu nu este una obisnuita. Monahia Zamfira Constantinescu. iar în 1961 a fost angajat la Atelierul de pictura al P atriarhiei de la Schitul Maicilor cu încadrarea de muncitor pictor. aceasta pentru ca. cu care înca n-am luc rat nimic pentru Iisus. pe lânga scenele clasice. fara a spovedi. Bucuria n-are multe vorbe. A fost angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lâng a pictorul Vasile Rudeanu. 2407/1959 semnat si parafat de Prea Sfintitul E piscop Andrei Mageru. pe alocuri. staretul astei manastiri . adica în 1952. Parintele Arsenie a ramas duhovnic al Manastirii Prislop pâna în 1959. dupa expresia Sfintiei Sale. Au intrat în chiliile surorilor.1952. Parintele Arsenie si-a început pribeg ia în Bucuresti. Nu ni s-a preze ntat nici un ordin. le-a resp ectat cu sfintenie. Ajuns acasa. în 1968 a început pictura bisericii parohi ale din Draganescu. care i-au pastrat si îi poarta o recunostinta aleasa". Arsenie. asa cum vechii crestin i îsi asteptau Parintii. pentru stare tul lor. si la Ocnele Mari. de aceea. a fost îndepartat din manastire. în semn de adevarata ascultare calugareasca. ramânând înca duhovnic. din motivele ei. mult folosit si tot atâta de senin. a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autoritatii. în toate priv intele. pentru generatii de preoti si credinciosi.55 Este foarte important sa amintim aici ca "Parintele Arsenie nu a voit sa în calce decizia unui ierarh. pr in actul Episcopiei Aradului nr. o pensie minora. deja consacrate. la Prislop: s anatos. ca si cântaret de strana. Parintele Arsenie s-a întors la Prislop dupa un an. fara nici o motivare. cum chi ar dânsul spunea. dimpreuna cu obstea. ci doar participând la slujbe. În cartea Vifornita cea mare a lui Dimitrie Bejan49 aflam ca Parintele Arsenie a fost dus. Procedeul a fost brutal. din pricina lumân arilor. Parintele Dometie scria catre Episcopia Ortodoxa Româna a Aradului: ". de lânga Bucuresti. Asa cum am zis. adica 1976 si pe parcursul a mai mult de doua decenii. 3. înainte de a fi la Canal50.01. vorb ind necuviincios. parintele Arsenie Boca.04. de Buna Vestire. si compozitii de-a dreptul soca nte care au un rol vadit catehetic si care se adreseaza oamenilor zilelor noastr e. ci doar în întelesul de îndrumator spiritual."47 Într-o alta scrisoare. în întelesul ca Parintele Ars enie nu s-a limitat strict la programul iconografic clasic.. (La anumit e compozitii se observa cu usurinta cele doua straturi picturale.. Va asteptam.) Aici."48 Se stie ca în aceasta perioada Parintele Arsenie a fost dus la Canal unde a stat 9 luni de zile. toate lucrarile efectuate au respectat planurile Parin telui Arsenie. Încercând sa actualizeze mesajul Evangheliei. nemaisluji nd. Parintele a introdus în pictura d e aici. pictura s-a "pangarit" (afumat). am ajuns acasa. Nu s pune însa în ce an. Am aflat ca dupa Pasti veniti la noi.ceea ce-mi va asigur a si mie ragazul preocuparii si de ceilalti talanti ce-i am. cu actul nr.la ora 5 dimineata. Parintele Dometie împr euna cu maicile Prislopului solicita sprijinul ierarhului Aradului. pentru ca faceti parte.

Totusi. scrierile Parintelui e firesc sa cunoasca o rapida raspân dire. atât în ceea ce priveste dimensiunea ei. Scrierile Parintelui Arsenie au circulat între credinciosi în mai multe varia nte. mare cautare au avut si fotografiile Parintelui Ars enie din perioada de când era la Sâmbata. este limpede ca Parintele Arsenie nu a pus întâmplator aceasta compozitie aici.62 Scrierile Parintelui Arsenie Pe lânga faptul de a fi fost un mare propagator al gândirii patristice. lânga scenele reprezentate. pe vremea Împaratului iconoclast Constantin Copronimul. Parintele Arsenie a fost si un înzestrat scriitor bisericesc. Ea ne prezinta momente "Din viata si patimile Cuviosului Stefan cel No u. vazând câte variante ale scrierilor Parintelui Arsenie circula. asa încât. întuneca vremile si prea adesea crunta pamântul". si anume cel din dreptul ochilor. nu pot sa nu observ asemanarile dintre cele doua vieti . c autând un raspuns la semnificatia amplasarii compozitiei cu pricina în acel loc însemn at. ci mai degraba sunt aschiile tâsnite din coerenta si vigo area unui trunchi cu radacini adânci. care le graia direct. o data cu acestea. "ca sa nu mai orbecaiasca si ei în noaptea nestiintei si a lipsei de sfat. iar în 1995 si în 2000 s-a ajuns sa se tipareasca (în doua editii deci) "forma definitiva a Cararii Împaratiei. Parintele. dore sc sa accentuez doar latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. lamuritoare. în acest context. care reprezinta o sinteza a gândirii Sfintiei Sale. mai ales ca ocupa u n loc important în absida. fotografii care erau si sunt puse de multi credinciosi lânga icoane. credinciosi care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut. Cea mai cunoscuta dintre ele si cea mai raspândita a fost Cararea Împaratiei. dar si ultima dorinta de a nu-i fi date publicitatii. al gând irii filocalice. În acest asezamânt Parintele Arsenie si-a avut chilia si atelierul de pictura di n anul 1969 pâna în anul 1989. Aici si-a lasat într-o rânduiala desavârsita si predici si meditatii si desene.Daca i s-a interzis sa predice."58 Ca "predica" de acum sa fie cât mai convingatoare. cât si în ceea ce priv este spatiul pe care se desfasoara. Nu as vrea sa fiu înteles gresit si sa se creada ca. obstea s-a reorganizat înt r-un Asezamânt manastiresc în orasul Sinaia. o face acum într-alt chip. Ele nu sunt simple vorbe de spirit. c hiar daca Parintele Arsenie nu a dorit acest lucru. Dar. când s-a savârsit din viata. fara ocolisuri si pe întelesul tuturor. cu splendidai caligrafie. Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai vârstei sale în 28 ale idelor lui noemvrie. Prin urmar e. D eci pictarea ei aici este firesc sa ridice semne de întrebare. care oricum este destul de rar reprezentata. numeroase sentinte sc urte.57 "Mica biserica de la Draganescu are norocul sa simta pe zidurile ei zugra vite predicile fierbinti. în cele ce urmeaza. nu se poat e trece cu vederea o ampla compozitie pe care Parintele a zugravit-o pe absida a ltarului. asterne pe ziduri.a Cuviosului Stefan cel Nou si a Parintelui Arsenie . pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbata de Sus. adica dispunerea fiecarei compozitii în parte. cu ajutorul pene lului si al culorilor. S-a început cu câteva cuvinte de învatatura publicate în revista "Gândirea". însa nu acesta este scopul lucrarii de fata. de unde vin toate rel ele care chinuiesc pe oameni. care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodata. cu vina de pe urma: "Stefan mi-a facut temnita manas tire!"". care l-au cercetat sau nu l-au cercetat. M ai erau apoi cunoscute si multiplicate (dactilografiate) si predici ale Sfintiei Sale si.si mai ales faptul ca amândoi s-au savârsit din v iata în 28 ale lunii lui noiembrie!61 Asezamântul de la Sinaia Dupa izgonirea fortata din manastire în anul 1959. care acum este metocul Manastirii Prisl op. care a tiranisit biseri ca între anii 741-775. E o pictura noua ca si predica de atunci. Serie noua. cum ( . însa. cei care -i detin manuscrisele s-au gândit ca în cele din urma este mai bine sa le publice.59 Ar mai fi foarte multe de spus si în ceea ce priveste felul în care Parintele Arsenie a gândit programul iconografic în ansamblul lui. Oamenii care-l cautau aveau ce învata doar din lectura pict urii.60 Este stiut faptul ca în nici o alta biserica nu este zugravita pe absida al tarului mucenicia acestui Cuvios. De viata si opera Parintelui s-au interesat si se intereseaza oameni si t eologi de seama.

Ma întreba daca mi-a venit în gând vreodata sa omo r un om.dupa o anumita ordine si cu o cali grafie unica". Unele dintre ele au f ost deja facute cunoscute cititorilor. mai putin raspândita decât celelalte. Lua foarte în serios problema calugariei. Tot aici trebuie sa amintim si scrisorile pe care Parintele Arsenie le-a trimis celor apropiati. Trebuie amintite aici si zicerile Parintelui Arsenie. Nu statea sa se tocmeasca cu nimeni în privinta asta. care se adreseaza în special monahilor care do resc sa-si rânduiasca viata interioara în vederea urcusului duhovnicesc. pastrarea hormonilor si conceptia de viata crestina". Pâna una alta. scrisorile Parintilor sunt unele dintre cele mai frumoase opere din literatura patristica. nu toti cei din lume se prapadesc. Foarte elocventa în acest sens este re latarea despre întâlnirea din 1942 dintre Parintele Arsenie si pe atunci tânarul de 13 ani Ioan Paraian (azi Arhimandritul Teofil Paraian) care dorea sa ramâna în Manasti rea de la Sâmbata: "Când m-am dus eu la Manastirea de la Sâmbata în 1942 sa ma fac calugar.64 I s-a mai atribuit si scrierea numita Sundar Singh vorbeste globului pamânt esc.care si ele circula în nu stiu câte variante -. Spunea ra spicat ce avea de spus.Ce frumos scrie Sundar Singh si de ce pro asta calitate e apocrifa aceasta.63 S-au mai tiparit si se mai tiparesc si în continuare predicile si meditatii le Parintelui Arsenie cuprinse în manuscrisul numit Fiii Învierii. iar altele probabil ca vor urma a fi publ icate. somn. care si ele circula .Strajerul Ortodox". aveam treisprezece ani si jumatate. glicogen. M-a luat la spovedit. ci a fost au zit de catre un tânar din gura Parintelui Arsenie. În final lucr area mai cuprinde si o tâlcuire a rânduielii tunderii în monahism. (Nu exista carte a Parintelui Teofil în care sa nu apara cel put in o zicere a Parintelui Arsenie. nici toti cei din ma nastire se mântuiesc".) La fel. De o larga raspândire s-a bucurat si scrierea Pravila Alba. mai ales de când exista posibilitatea ca ele sa fie fotocopiat e (xeroxate). pe care si le-a legat singur într-un volum . Parintele Arsenie "cauta sa vada prin tine dincolo de tin e". un manuscris ca re i s-a furat Parintelui Arsenie si care pe urma a fost modificat si rescris. lucru care nu înseamna deloc ca n u ar fi si acesta foarte important. Mie mi s-a parut foarte curios la vârsta aceea ca m-a întrebat daca mi-a ve . Le spunea Parintele: "Mai. îndreptar de viata care nu a fost cuprins în vreo scriere publicata (de pilda Cararea Împaratiei). Cele mai frumoase si cunoscute cuvinte ale Par intelui Arsenie le-am cuprins în cartea Parintelui Teofil Veniti de luati bucurie. Îndrumator al monahilor "De vrei sa te faci calugar. în "Foaia duhovnice asca pentru popor . Iata caracterizarea pe care o face Parint ele si asupra acesteia: "Sundar Sing . dupa care vor urma predicile . prin care vroia sa intre dincolo de mine. Parintele era acolo. de editarea careia m-am ocupat personal. între care o întrebare care am spus-o eu de multe ori. a unui fanatic. înainte de a da un verdict în ceea ce priveste recomand area pentru calugarie.65 O alta scriere care o gasim deja publicata în câteva site-uri ortodoxe web es te Trepte spre vietuirea în monahism.model de strâmbare a unui original furat". am stat de vorba. mi-aduc aminte si de amanunte. sa nu uitam. Dintr-o singura privire si schimbând doua-tr ei cuvinte putea sa înteleaga si sa cântareasca exact ce-i de facut cu doritorul de calugarie ce-i statea în fata. pentru ca.Parintele) a gândit-o si cum a lasat-o în 1949. fa-te ca focul!" (Parintele Arsenie Boca) Parintele Arsenie a fost cercetat de multi doritori de viata monahala. Dar. Nimeni nu putea însela ochiul sau ager cu prefacatori i sau viclesuguri.se pricepea sa lege foarte frumos cartile . I ata caracterizarea pe care o face Parintele pe un asemenea exemplar: "Pravila Al ba . copii dupa scrisorile Parintelui au ajuns la foarte multi credinci osi. incult si mincinos". nu trebuie uitat ca Parintele Arsenie a lasat acel program de ang ajare într-o viata duhovniceasca autentica în cinci puncte: "Oxigen. de întrebarile pe care mi le-a pus. si pe care mai ales Parintele Arhimandrit Teofil Paraian le popularizeaza cu t imp si fara timp. prin mine dincolo de mine. Era si un foarte bun psiholog.

cum m-a învatat parintele: între respiratii: "Doamne". desi se poate si cu cuvântul vorbit. îi cumulam pe parintii nostri. si nici de atunci încoace. deci cu cuvântul gândit. pacatosul". Deci."66 Au ales calea calugariei multi dintre tinerii care l-au cautat pe Parinte le Arsenie. miluieste-ma pe mine. sa am o pravila. cât timp sa stau în rugaciune. dar faci ce fac calugarii: zici rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii ". dar s-o zici cu cu vântul gândit". cu cineva care sa ma îndrumeze. pe care ceilalti nu le observau. ca nu-mi venise niciodata un gând de acesta." si nu stiu ce. Nu mi-a spus cât sa zic. o data cu as ta zici "miluieste-ma pe mine. Bineînteles. Eu aveam o bunica. sunt niste lucruri pe lânga care noi trecem usor. tragând aerul în piept. am facut Teologia si dupa unsprezece ani m-am facut calugar. si dând aerul afara din piept. Si nu m-am gândit decât dupa aceea ca Parintele a vrut sa vada de unde vin. a unei harababuri. în felul urmator: între respiratii zici "Doamne". a unei linisti. Iisuse Hristoase. tragând aerul în piept: "Ii suse Hristoase. Interesant. nu mi-a facut nici un fe l de teorie.67 Petru tinerii de atunci. miluieste-ma pe mine. o lucrare d . dar asa m-a învatat parinte le. ca fiecare dintre noi aducem o încarcatura în existenta noastra. tu vrei sa te faci calugar? Pai îti spun eu ce sa faci tu. Doamne. am facut liceul. D eci. J ulieta Constantinescu. despre altceva nu mi-a spus nimic. devenit vestitul duhovnic de la Râmeti. o data cu asta zici "Iisuse Hristoase. dar si pentru tinerii de azi care doresc sa urm eze calea monahala. Fiul lui Dumnezeu. ci începem cu radacini. si atunci. daca vrei sa te faci calugar. Dumnezeu sti e de unde. si când zicea câte cineva de un nepot al ei: " Seamana cu dumneata". ea raspundea: "Pai numai de-ar semana cu mine. pe bunicii nostri. ca mostenim din strafunduri de existenta lucruri poziti ve si negative. Fiul lui Dumnezeu". ca si când ar fi zis catre mine: "Uite ce-i. cu vreun duhovnic. nu le rezolvam niciodata si nu le rezolva nimeni. nu aveau posiblitatea s a le formuleze asa de fain: "Tu esti sinteza harababurii din casa voastra". cine suntem. Bineînteles ca mi-am vazut de treaba. mi-am vazut de scoala. trebuie sa avem gânduri pozitive. De ce? Pentru ca Pari ntele avea în gândurile lui si dupa aceea în afirmatiile lui.nit în minte sa omor vreun om. Nu te faci calugar. de câte ori sa zic . ca Parintele nu mi-a dat directiva sa iau legatura cu vre un practicant al rugaciunii. cât timp sa zic rugaciunea. si daca nu le rezolvam noi. Fiul lui Dumnezeu. Parintele Arse nie Boca a lasat o scriere care se refera la cresterea duhovniceasca a doritoril or de desavârsire. si având capacitatea aceasta de a intui esentialul în orice chestiune. pacatosul". Dumnezeu stie cum suntem. bineînteles ca stia toate lucrurile acestea. Si mi-a spus sa zic: "Doamne. nu e absolut necesar sa se faca asa. am plecat. nu m-am gândit niciodata ca trebuie sa o fac cu exclusivitate. bineînteles ca s-a gândit la asta.. ca-i bine". în orice caz. Nu mi-a dat nici o explicatie.. de alta. cât si pentru cei care au facut deja acest pas. Este vorba despre Trepte spre vietuierea în monahism. Iisuse Hristoase. dând aerul afara: "miluieste-ma pe mine. pacatosul". miluiestema pe mine. e voie. si lista ar putea continua. dar i-am mai auzit pe oameni zicând: "Te omor. Mi-a zis asa: "S-o zici cu gândul. sau. dar s-o zic. ca sa scoatem din lu crare gândurile negative. Deci. Stelian Manolache. Fiul lui Dumnezeu". daca vrei sa stii cine esti. Fiul lui Dumn ezeu. ci mi-a zis asa: "Zici în gând. cerceteaza-te si vezi de unde ai venit ! Si parintele. Si atunci parintele stiind lucrul acesta. tu esti sinteza harababurii din ca sa voastra". pacat osul". A zis odata parintele catre unul: "Ma. ajunsa stareta la Prislop. Am mai vorbit noi de una. lipesti de respiratie rugaciunea. pacato sul". parintele îsi dadea seama de anumite lucruri. Dar lucrurile acestea trebuie rezolvate. dar am stiut de rugaciune si de câte ori îmi aduceam aminte zi ceam: "Doamne. Iisuse Hristoase. pentru ca lupta se da în gând. ca sa o zic cu cuvântul gândit. nici pâna atunci. Vedeti. viitorul Mitr opolit al Ardealului. care sunt strafundurile existentei mele. do ar mi-a spus sa ma angajez la rugaciune. Atât mi-a spus. Amintim aici pe cei mai cunoscuti: Leonida Plamadeala. si eu asa am facut. Adevarul este ca fiecare dintre noi suntem o sinteza. mai departe. ca noi nu începem propr iu-zis de la conceperea noastra. înainte cu unsprezece ani de a ma face calugar. sau treceau pe lânga ele. însa. nu cu cuvântul vorbit. stiam rugaciunea cu care se mân tuiesc calugarii si foloseam rugaciunea cât o puteam folosi. mama mamei. zicerea aceasta ca copil ul e oglinda parintilor. fi re-ai .

Adevarata chemare însa nu are nimic cu infirmitatea. ba si care n-aju ta cu nimic. dar mai ales cu sistemul nervos. ca si acum). pe b una dreptate. pricinuind oarecare jena. usurare. care nu mai trebuie neglijat. litanie. în eparhia caruia era în acei ani. pe care si-o aduce fiecare. claritate. De fap t e o tragedie care bate la usa: dezorganizarea mintala. habotnicii. ramân de obicei la voia întâmplarii si prada u nei pareri cu totul pe dos. Sanatatea fizica a fiecarui ins în parte trebuie medical si dinainte stiuta . întâietati nedrepte . adica pot fi "batrâni frumosi". Pentru a evita aparitia acestora. încep sa se amestece în treburile interne ale manastirii. din pricina ca înca nu a fost editata. taxe pe slujbe . Aces tea din urma. înfiintate de ctitorii de peste munti. "un luminos punct de reper într-o eventuala încercare de înviorare a mon ahismului". în diferite grade. când aceasta existenta e patata de nevrednicia vietuitorilor lor. dispera re si abandonare a adevarului.poate fi socotita. Iar când vitregiile trecutului .smintelil e. nu se face prin înmultirea numarului de manastiri si schitulete si nici prin simple directive venite "de sus". "înclinatia spre manastire" nu e de fapt o înclinatie. "ca le poate fi viata asa cum le este si numele" (Arhimandritul Teofil Paraian). Iata câteva decadente: Saracia.estul de putin cunoscuta. cu care uneori se începe o manastire. pretarea la slujbe pe rufarie. experienta si competenta cu care scrisese Cararea Împaratiei si Trepte spre vietuierea în monahism.urzite de Vatican . ci o infirmitate de adaptare. mai ales între femei. De multe ori. profunzime si cu o putere de discernamânt cu totul aparte. se nasc în obste atitu dini umilitoare. Alcatuita cu precizie. Prea Sfintitului Andrei Mageru. închipuiri. Rasar. care situatie? E frumoasa initiativa si trebuie apreciata. Curajul de a alege liber acest mod de mântuire nu arunca ponoase pe celalalt mod de mântuire. spre a -i arata cu iubirea.o adevarata sintez a a gândirii Sfintiei Sale despre monahismul contemporan . Aci e un punct gingas. ca înnoirea monahismului (atât de dorita si atu nci. Nu pot fi primiti în aceast a nevointa de o viata a sfaturilor evanghelice. si apu n. Aci e cazul de popas. determina cersetoria. Dar negrait mai importanta decât aceasta scriere este pilda vietii Parintel ui Arsenie68. E un apus frumos. ci cuiere de haine calug aresti". care ajuta prin donatii mai de seama. al famil iei. decât oameni perfect sanatosi cu p lamânii. când manastirile s i le desfiinteaza calugarii.le-a darâmat si ars. Ce reînfiintam. Infirmii vad în manastire: vis. daca nu li se are grija. al decadentei actuale. ar fi o învrednicire. inima. epistola lamuritoare a Parintelui Arsenie . ai caror vietuitori au tinut treaza în constiinta unitatea ortodoxa a neamului. nu se ajunge decât la o si tuatie decadenta. Acesta ne-a ferit de cel rusinos. naluciri . sângele si glandele endocrine. Parintele Arsenie i-a scris Episcopului Aradului.destramare sufleteasca. un preludiu al sfinteniei. umblat ul cu "pantahuza". de care depinde si înnoirea mai generala a Bisericii si a societ atii.toate tu lburari psihice din cauze netratate.rusini. din cauze organice sau din a lte cauze. s-au aratat mucenicii. ca sa sfârseasca în deceptii si .69 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism Parintele a vazut de-a lungul vietii sale si cazuri de calugari ratati. care arata calugarilor ca pot trai ca Parintii din vechime. Oamenii din afara. De rasaritul sau apusul acestora atârna încrederea sau neîncrederea ce le mai ramâne oamenilor în forta de creatie a crestinismului. "Am vazut si rasaritul si apusul multor manastiri. E destul sa pomenim bisericile si manastirile din Ardeal. sa învrajbeasca obstea si sa se învrajbeasca si între ei înafara . ca încetarea mai devreme a unor fu nctii de natura endocrina. care sa conduca cuminte ceea ce se aduna la întâmplare. de und e înclinatia spre exagerari. chiar si în mijlocul unei lumi plina de confuzie. când graiesc constiintei poporului prin simpla existenta lor. denaturari. D espre ei zicea: "Unii dintre calugari nu sunt calugari. dar fara oameni îndeajuns forma ti. Din diferenta de zestre.

ca de p ilda pe amanunte de tipic. dragostea fata de Hristos. ci p utine: cât mai putine. si nu prea mari. lucraturilor. sub rapor tul asezarii. mormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si importan te în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. Aceast a este ultima Lui definitie. pastrate asa: moment de culme al trecutului graiesc mai bine consti intei poporului. daca nu cumva pentru totdeauna. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. dupa care trag niste concluzii care nu sunt adevarate."70 Plecarea la cele vesnice Parintele Arsenie a murit la Sinaia. despre trairea în Hristos. Deci. "Mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. e o dovada de lucrare dumnezeiasca si. Nu multe manastiri. pentru lume. fel de fel de aprecieri de catre oameni neco mpetenti. decât realizarile prezente fara nadejde. e ridic ata de Noul Testament la valoarea de argument al existentei lui Dumnezeu. chiar de-ar avea povatuitori cu calit ati. A suferit. De aceea. viciilor. ved eri largi. luati în parte. pentru familie. ba c hiar dusmani. unde vin crestini din toata ta ra si chiar si din alte parti. sub influenta structurii lor. Nu-i adevarat! Sunt niste lucruri care nu s-au întâmplat si pe care le inventeaza oamenii si pe care le citesc credinciosii si necredincios ii. a avut cev a cu rinichii si din aceasta i s-a tras si sfârsitul. Parintele Arsenie a f ost înmormântat în cimitirul Manastirii Prislop. fara isp ita sfinteniei. dar foarte arareori se nasc povatuitorii: staretii si duhovnicii. Ca a vorbit cu Ceausescu. încât atrage prezenta nevazuta a lui Iisus întro atare obste. Iubirea de Dumnezeu si de oameni. Infirmii se fixeaza pe îngustimi neesentiale crestinismului. E atât de anev oios lucrul acesta dar si atât de mare. adunare de vietuitori foar te usor . aprind o lumânare. Acestia trebuie sa fie minti luminate. mari din neprevedere. desavârsit. a pacatului. vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme. De asemenea e foarte bine sa se stie de la început care e punctul de vedere al fiecarui ins asupra raului. Speriatii acestia se dedau de capul lor la n evointe care le ruineaza amândoua sanatatile . într-o obste de un cuget. Mori. la 79 de ani. în 28 noiembrie 1989.. Vin. dovedind un climat nesanatos al mintii sau ducând la el..greutatea-i la ales. mai bine fara ele. "Se fac fel de fel de vorbe. Fiecare ins e o lume de nec unoscute. si nu stiu ce . a diavolului. pictura Sfint iei Sale de la biserica din Draganescu. de catre oameni care nu stiu realitatea si care vreau sa îl puna pe Pari ntele în atentia altora. Caci multi par buni. în ziua de 4 decembrie 1989. duhul Sfintiei Sale de l a Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. în 28 noiembrie 1989. Apoi. straini la trapeza si rugaciune. Întotdeauna se gasesc vietuitori de manastire. la ora 9 si ceva seara.nu sunt de nici o treaba în manastiri . îngustimi ha botnice. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. pentru noi toti. îmbunatatiti în smerenie s i iscusiti în dreapta socoteala si. Iata rostul si sarcina povatu itorilor. nu se ma i pune problema din ce pricina ai murit. cu cât sunt mai mari cu atât au o viata mai scurta. Multe structuri psihice sunt prada obsesiei raul ui. pe deasupra. credinta în Hristos. ca i-a spus lui Ceausescu ca va muri. Ca ci pietrele."71 Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi. ca încheiere a parerilor: decât realizari sortite decadentei. acolo si-a dat s fârsitul. dar devin rai adunati laolalta . Ziduri se pot face usor. Adevaratii chemati vad limpede eroica nevointa a desavârsirii. se roaga. obstea poate ajung e prada mâncatoriei. numai El o poate face. se închina si cer m ijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei.devin ceea ce erau de fapt. buni cunoscatori ai omului: limpezi în doctrina. Iar daca totusi sunt primiti."72 . chiar putini. gospodarie la fel. structuri cu o fericita îmbinare într e iubire si autoritate. manihei asupra trupului si osânditori ai familiei obsesii si interpretari nesanatoase ca obiecte de cugetare. a face unire între oameni. dar cu atât mai bune. Deci Parintele Arsenie s-a sfârsit în Sinaia. ca moare lumea la 79 de ani si ma i devreme.sminteli. Obstile mari. de calendar (stilismul). ca toti sa fie într-un cuget. care au pricinuit Bisericii numai suparari. pentru Biserica. Din câte au ei de facut pomenesc doar una: Unificarea sufleteasca a obstii. chiar de pravila. al înzestrarii si al componentei personalului. pentru tara. porunca si rugaciune.

3-4. Viu sa fie-n amintiri. Cerem binecuvântare. Parintii au vorbit iar unele din cuvintele lor au fost tra . cu ceea ce s-a petrecut în Babilon pe vremea Împar atului Belsatar. nu din alte gându ri. P. avem nevoie. copii ai Parintelui. Dumnezeu trimite o mâna care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului niste cuvinte. Si Parinte drag l-am avut. a venit si a tâlcuit cuvintele: "Mene. Si cu toti nadajduim. ne-a citit chiar si nea descifrat parte din semnele timpului pe care noi le traim si cu care suntem ma rtori si contemporani. Dar si mare mângâiere. când la ospatul idolatru si pagânesc al acestuia. Împ aratul s-a cutremurat. Cu smerenie si iubire. iconografic a Parintelui nostru Arsenie? Si am gasit o asemanare. Simtim astazi adânca durere.Zorica Latcu."Numarati. în Biserica noastra. Parinte Daniil Partosanul. Brasov. Nu va înceta nici cum. De aceea suntem noi astazi aic i. Chipul sfintei lui iubiri. în tara noastra. pentru vremea noastra si persona litatea si activitatea si lucrarea duhovniceasca si cea scrisa si cea reprezenta ta estetic sau artistic. în predica rostita cu acest prilej. Cu nemarginita recunostinta. Iar acum la despartire. mene. chemat de Împarateasa. în poporul nostru. pentru ca. a spus printre altele: "Am meditat si m-am gândit: Oare ce semnificatie."73 OMAGIU PARINTELUI DRAG Noi. ne-a talmacit mesajul lui Dum nezeu. împreuna cu toti credinciosii.. Sfaturile ce ne-a dat. în fidelitate si credinciosie fata de Biserica noastra Ortodoxa . techel ufarsin" . printre multe altele.La parastasul de 12 ani. în sufletele noastre: ne-a descifrat. în familiile noastr e. Cu Parintele sa fim.S. Caci noi stim ca si acum.1989 O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor "Din fericire.XII. de pietrele Carmelului. avem nevoie de duhul si puter ea si rugaciunea si mijlocirea si binecuvântarea Prea Cuviosului Parintelui nostru Arsenie Ieromonahul. a a vut pentru veacul nostru. De vom împlini curat. pentru timpul nostru. numarati. ca si Sfântul Elisei. ca si femeia din Sunem pe Muntele Carmel. dar. harul si darul lui Dumnezeu. Asa mi se pare ca a facut si Prea Cuviosul Parintele nostru Arsenie. ne-a tâlcuit. în vea cul acesta. soborniceasca si apostoleasca. ave m nevoie de urmele pasilor Sfântului Ilie pe Carmel. proorocul Daniel. nu din curiozitate.. tâlcuind duhovniceste viata si lucrarea Parintelui Arsenie Boca. avem nevoie de focul Carmelului. cea una singura. repet. cei ce l-am cunoscut. pentru ca astazi sa ne traim viata noastra crestineste. N-a stiut ce semnificatie au aceste cuvinte si nici altci neva din anturajul sau. ci din necesitate sufleteasca si spirituala. cântariti si împartiti". am gasit o comparatie. cuvântul lui Dumnezeu. în duh curat ortodox. De la cel plecat în zare. Teodosia .

". în partea a 2-a a lucrarii de fata. Ap oi. adica folosul duhovnicesc al cititorilor. Zicerile. prelungind de-a lungul veacurilor iradierea pe care au avut -o în timpul vietii lor. Acesta-i avantajul celor care "culeg" direct d e la sursa astfel de ziceri. cuvântul Parintelui Cleopa: "Mânca-v-ar Raiul!". deci relizarea unei antologii. în care monahii îsi puteau regas i de acum. în primul rând pentru ca au în ele acea nota de spontaneitate. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chest iune.". gasind în ele o hrana pe gustul lor si potrivita gustului fiecaru ia. ele au continuat sa se transmita si sa se propage într-o traditie monastica vie. unei Sinteze a gândirii Parintelui Arsenie Boca. sau în câte predici nu am auzit deja celebrele cuvinte: "Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu.. dar nu convinge." .1 Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca foarte binevenita realizarea.. si zicerile si apoftegmele marilor duhovnici contemporani exerci ta asupra credinciosilor nostri o atractie evidenta. prin intermediul apoftegmelor. Corespondenta avvilor Varsanu fie si Ioan. Era ca o galerie de portrete vii ale marilor stramosi.2 Un alt motiv care m-a determinat sa fac aceasta selectie. ca mana. Pari ntii desertului îl detineau în viata monahilor palestinieni ai acestor epoci. care sa cuprinda cu precadere acele cuvinte scrise într-un limbaj aforistic. fiii deveniti parinti transmitând la rândul lor ucenicilor lor ceea ce primisera. (. ne furnizeaza o marturie deo sebit de remarcabila asupra locului pe care. sau "Sa nu crezi tot ce auzi. "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba.". de pilda. Vocea inconfundabila a dânsului le însoteste si parca le da o putere si mai mare.) Mai mult. din generatie în generatie. "Mustrarea învinge. îl arata pe Parintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sinteza deosebita . Multi credinciosi marturisesc acest lucru. Sunt cuvinte tâsnite din viata si întrupate în viata. sa nu faci tot ce poti. Oricine a citit macar o predica a Parintelui. (.nsmise posteritatii. ai tuturor. "Cine face curte nu face carte. "Nu tot i din lume se prapadesc. când apoftegmele au fos asternute în scris. La fel putem vorbi si despre cuvintele Parintelui Arsenie Boca.) Începând de la sfârsitul secolului V circula în Palestina o culegere ce aduna în or dine alfabetica cuvintele si faptele atribuite "batrânilor" celor mai faimosi. Cine nu cunoaste astazi. Zicerile si fragmentele cuprinse aici au fost selectate din mai multe sur se. Cel mai adesea mi se întâmpla asta când citesc cuvintele Parintelui Teofil. Nu sunt cuvinte rostite în vazduh. nici toti din manastire se mântuiesc. nici sentinte frumoase mai mult sau mai puti n pioase scrise de un autor duhovnicesc.". faimosii zavorâti din Gaza secolului VI."1 Apoftegmele Parintilor contemporani Fireste. sa nu dai tot ce ai"? Multi credinciosi le-au auzit si le-au tinut minte. prospetime si dulceata specifica rostirii ma i mult decât scrisului. Parintele Arsenie Boca are o multime de astfel de cuvinte care au o expresivitate proprie celebrelor a poftegme din Pateric. Cînd le citesc de prin carti parca si aud glasul Parintelui care le-a rosti t. se poate con vinge de aceasta realitate. atât de cit ite si citate în ultima vreme. sau zicerile Parintelui Pai sie: "Sa ne întâlnim la usa Raiului!". pentru ca vedem aici ca si laicii puteau discuta între ei asup ra Cuvintelor Parintilor. zicerile lor sunt numite "Apoftegmele Pari ntilor". atât de aparte for mulate. caci ele emana de la Parinti ca atare. sa nu spui tot ce stii. trebuie remarcat ca transmiterea orala a acestor cuvinte a trebuit sa se faca cel mai adesea în acelasi context al îndrumarii duhovnicesti.. pe care le voi enumera în cele ce urmeaza: . portretele familiale ale celor pe care-i co nsiderau întotdeauna drept parintii lor. Pe câti prieteni sau credinciosi nu i-am auzit rostin d ziceri de-ale Parintelui. si nu numai ai monahilor. unei chestiuni staruitoare si pr esante. pentru a raspunde unei întrebari vitale. sentintele Sfintiei Sale. este latura practica pe care am avut-o în vedere. Pe drept cuvânt. "Cea mai lunga ca le este calea care duce de la urechi la inima. în însusi exercitiul paternitatii lo r."? Poate mai mult decât oricare alt duhovnic de la noi. Monahi si laici rumegau apoftegmele ca pe cuvintele Sf intei Scripturi..

cititorii vor putea afl a. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. Întrucât partea aceasta are structura unui dictionar. Scrierile Pravila Alba si Sundar Singh vorbeste globului pamântesc. mai sun t si berbeci si tapi. atribui te de unii Parintelui Arsenie Boca.Cararea Împaratiei. "Scriptura nu se tâlcuieste cum îl taie capul pe fiecare". cu speci ficatia ca sa nu schimbe nimic din text. iar cea de-a doua ca fiind "o apocrifa a unui fanatic. striga Sfântul Ap ostol Petru. adunate în cartea Veniti de luati bucurie. Cuvintele culese de cei care l-au cercetat duhovniceste pe Parintele Arse nie. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE ADEVARUL 1. dar aspru caracterizate chiar de Parintele A rsenie. nu le-am luat în di scutie. Initiativa omului spre Adevar tot Dumnezeu o trezeste. Parintele Ioan Farcas a înregistrat Parin telui Teofil. prima ca fiind "un manuscris furat. Predicile Parintelui publicate în revista "Gândirea" (Serie noua). 3.) Caietul cu predicile si zicerile culese de Parintele Petru Vanvulescu. incult si mincinos". Între t imp acest caiet s-a pierdut. ASCEZA . publicate în "Strajerul Or todox". vesnic fara iertare este starea omului împotriva ade varului. ce anume îi intereseaza din gândirea Par intelui Arsenie. grija înva tarii lui curate. care era ruda cu Parintele Ioan Farcas din Blaj. Nimic mai îm partit pe lume decât parerea oamenilor asupra adevarului. Predicile din manuscrisul intitulat Fiii Învierii. Forta formativa si varietatea tintelor atinse de cuvintele Pari ntelui sper sa-i convinga pe toti de utilitatea acestui demers. Predicile din caietul Parintelui Ioan Farcas (predici copiate de Maica Mi runa de la Sinaia.lor singuri -. un ucenic apropiat al Parintelui. Trepte spre vietuirea în monahism. cu care este prieten. 5. de pe un cai et al Parintelui Arsenie cu notite. dar au ramas benzile magnetice. Nu sunt toate oi. 2. fara sa mai caute ei însisi în întreaga opera. Adevarul nu se înfatiseaza cum i se naluceste oricarei minti întâmplatoare. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. 4. Adevarul este fiinta vie. de aceea a dat Bisericii si slujitorilor ei legiuiti . cu binecuvântarea Parintelui Arsenie. Oare este vina adevarulu i? Dumnezeu a stiut aceasta infirmitate a omului. Cre stinismul nu este ceea ce poate strâmba fiecare neputincios din el. aceste predici pe banda de magnetofon. Cel mai greu pacat. modificat si rescris". a aflarii adevarului curat . Cuvintele culese de Parintele Arhimandrit Teofil Paraian.

6. Termenul de curatire (asceza) are doua vârste si s-a încetatenit sub numel e de purificare. Perioada ascetica cuprinde purificarea activa în care intra toate nevointele din partea omului si purificarea pasiva, adica de curatire a firii d e patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Însusi. El Îsi face loc curat în cei ce-L cauta cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru acea sta si atunci ei trebuie sa sufere curatiri mai presus de fire, ca sa poata locu i în ei cu slava Cel mai presus de fire. 7. Faza de culminatie a ascezei si de adâncire a trairii duhovnicesti se nu meste iluminare. În faza aceasta Darurile Duhului Sfânt primite la Botez se dezvolta în toata deplinatatea lor si întaresc sufletul pentru si mai grele încercari. În faza a ceasta pot aparea amagiri si daruri extraordinare si cine le are e sfatuit sa nu -si lipeasca inima de ele, pentru ca nu numai ca nu înainteaza, dar poate pierde s i tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce mai subtire si tot mai mult trebuie sa te lepezi de toate. 8. Asceza are si un caracter hristologic. În nevointe nu e numai omul, e si Hristos prezent. În sfortarile noastre e prezenta forta din firea omeneasca a lui Hristos. 9. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din pamân tul inimii, precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii, caci aco lo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. ASCULTAREA 10. Dintre cele trei fagaduinte (monahale) cea mai grea e ascultarea, pen tru ca are de biruit mai mult patimile mintii care discuta cu Dumnezeu în loc sa a sculte fara discutie. 11. Dintre cele trei fagaduinte monahale, ascultarea neconditionata s-a d ovedit cea mai grea, din doua motive cu totul opuse: unul infirmitatea firii, ia r celalalt personalitatea ei. 12. Disciplina ascultarii ridica firea din infirmitate precum scoate si mân dria din personalitate. Ascultarea face si pe lenesi si pe vicleni sa-si dezgroa pe talantul, precum acopera si pe cei talentati de jefuirea slavei desarte. 13. Chiar când se realizeaza sfintenia, nici aceasta nu dezleaga de acopera mântul ascultarii. 14. De Dumnezeu ascultam neconditionat toata viata si fara abatere. Daca în sa povatuitorii nostri dupa Dumnezeu, staretii si duhovnicii, devin eretici si, ca atare, se încarca din partea Bisericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem dezlegati de ascultarea lor, pentru ca ei au strâmbat dreapta credin ta si prin constiinta lor nu se mai exprima voia lui Dumnezeu. Dar ascultarea de Biserica nu înceteaza. 15. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. 16. Spre folosul vietii duhovnicesti esti de mare câstig ascultând pe oricine . 17. Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucii în fiecare zi (Luca 9, 23 ). 18. Ascultarea stinge orice framântare si opreste orice initiativa, deci to ata energia, cu vremea, trebuie sa se converteasca în virtuti duhovnicesti. 19. Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii si, daca e ceva d e capul ascultatorului, toata înzestrarea lui se preschimba în sfintenie, pe care, d e multe ori, se poate întâmpla sa n-o stie nimeni fara numai Dumnezeu. 20. Asa creste ascultatorul o personalitate a spiritului, când izbuteste sa treaca peste gramada sa de oase ca si cum ar trece altul. ATEISMUL 21. Obârsia ateismului este în Templul din Ierusalim. 22. Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamental a a naturii umane. 23. Daca ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisalogul în piulita si tot nu v ei desface pe nebun de la nebunia sa. 24. Mintea care cugeta ca nu exista Dumnezeu cade în propria sa sentinta, c aci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu exista dovedeste nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul si prin urmare si (nebunia) mintii care o con

duce. 25. Necredinciosii, spre rusinea noastra, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi credinta noastra. AVORTURILE 26. Alta durere pe care o aveti voi, mamelor, tatilor, sunt copiii lepada ti. Acesta este un pacat strigator la cer. Este uciderea la mijloc, nu este cu n imic mai usoara. Ascultati toti cu luare aminte: sângele lor cere razbunare. De asemenea, nu vei avea noroc cu ceilalti, ci numai plâns si jale. Razbunarea sângelui varsat se f ace fara mila, ori îti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere însusi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se întâmpla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste ca alta suparare vei avea în casa, ca îti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu, ce o are cu toti pacatosii, si se apropie diavolul de tine si îti baga în cap gândul sa-ti iei lumea în cap si sa-ti faci capatul. Acesta este glas ul împotriva tuturor celor care fac asa. 27. Mare ispitire patesc mamele care fac asa, care au ucis copii. Iar dac a vrei sa scapi tu si ceilalti copii, pe care i-ai facut, trebuie sa pui în loc to t atâti copii, ai altor femei sarace si sa-i botezi, iar daca nu, ia-i si botezati gata si sa îngrijesti de dânsii ca de copiii tai, cu îmbracaminte, cu încaltaminte, fai na, bani de scoala, pâna ce sunt în stare sa-si câstige pâinea, si ce scoti din copiii t ai, sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile pe care le vei avea în vremea aceas ta, fie pentru ei, fie de la ei, sa le rabzi pe toate, nadajduind în mila lui Dumn ezeu, ca îti va ierta pacatul, caci prin rabdare ispasesti pacatul. Milostenia cu osteneala, biruie înaintea judecatii. 28. Vrei copii putini, nu lasa barbatul sa se atinga de tine. Însa ca sa pu teti face lucrul acesta, trebuie sa va înfrânati cu postul, iar eu zic cu foamea. Ca ci trupului acestuia de pe noi nu-i pasa daca ne baga în focul iadului. De aceea, ar trebui ca nici noua sa nu ne pese de poftele lui, ci sa le mai ucidem cu post ul. 29. Te sfatuieste barbatul ca sa ucizi copiii? Sfatul este ucigas, nu-l a sculta, ci mai bine rabda sa fii alungata de la casa lui si Dumnezeu va vedea os teneala ta si nu te va parasi, ci te va milui, de vei fi vrednica. În toate aceste a de pâna aici se încurca oamenii care nu postesc, caci acestia sunt izbiti de toate relele care de la stomac încep, iar eu va spun ca si de la brâu în jos. Prin urmare, sa va pocaiti si sa nu mai pacatuiti. Sa alergati la spoveda nie curata si la Sfânta Împartasanie, caci altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asu pra voastra si asupra avutului vostru. Nu uitati însa, ca postul este poarta, iar patrafirul este usa. Iar, cu acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, fara de care nu putem face nimic, "Marturisi-voi Domnului faradelegea mea si îndata a rid icat pedeapsa pacatului meu" (Psalm 31). Asupra noastra atârna pedeapsa pacatului si urmeaza sa-l ispasim si sa-l scoatem din obicei. "De aceea, toata sluga sa se roage la vreme, chiar potop de ar veni, sa nu-l poata potopi". Vedeti cum trebu ie sa va fie asezamântul mintii, inimii si trupului vostru, curatite, caci Dumneze u nu pazeste trup spurcat, inima si minte cu viclesug, iar daca ne îndreptam, zile le se însenineaza si ne vom bucura. 30. Din cauza avorturilor românilor ne vor stapânii tiganii. BATRÂNETEA 31. Nu mai sunt batrâni - batrâni venerabili, adevarate chipuri ale lui Dumne zeu printre oameni. 32. Si batrânetea-i un cavou ajutator. 33. Rusine este batrânului plin de pofte. BETIA - CEI CE-SI BEAU MINTEA 34. Grozava expresie si adevarata cuvânt cu cuvânt. Ne reamintim efectul horm onilor asupra scoartei cerebrale: excita spre poftele genezice. Exact acelasi lu cru îl face si alcoolul, sub orice forma si la orice grad de tarie; aprinde mintea spre aceleasi pofte. Nu suplineste însa nici un hormon în rolul sau binefacator, ci pe oriunde trece ameteste, arde si atrofiaza. Omoara alte milioane de celule ne rvoase si fire telefonice. Toate ispravile se trec la activ, întocmai ca mai sus s i se transmit zestre parinteasca la copii. Mai grav: daca prea din tinerete se dedau flacaii la must, se întâmpla ca aju

ng neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia si vor produce niste celule incapabile de rodire. Se apara si firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se încarc a. Chiar daca se dau la vin mai tîrziu si înca nu scapa de pedepse. Asa de pilda, ce rcetatorii în chestiune au gasit forme monstruoase de spermatozoizi, avînd ba doua c apete, ba doua cozi, ba alte forme, efecte ale betiei. Betia îsi înscrie urmarile pîna si în celula genezica, mica de 60 de miimi dintr-un milimetru. Ceea ce e dureros e faptul urmator: daca se întâmpla vreo zamislire cu o atar e samânta beata, si care-i mai mult siluire decît iubire, urmasul va fi, cu maxima p robabilitate, epileptic - boala de nervi fara leac. Aceasta e cu atît mai sigur, c u cât la scârba si spaima bietei mame, se mai adauga si bruftuluiala cîtorva înjuraturi de Dumnezeu. Deci, dezechilibru în toate partile, dezechilibru în mediul umoral, dez astre în patrimoniul erediar, dezechilibru moral, o mai fi având si mama ceva de ada us, daca nu alta, cel putin spaima ce-o manînca, si înca e de ajuns ca sa se arate p e lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci si martor la judecata împotriva parintilor sai. Sfârsitul betivului e sau în sant sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad înca d e aici. Urmasii lui - nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o mil a preventiva, pentru viitor, care ma face sa scriu. BISERICA 35. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, acee a e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - peste puhoaiele pierzarii. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a ma i putut intra (Facere 7, 16), pe când corabia Bisericii - coarbia cu crucea pe cat arg - are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în valuri ucigasul, înecând pe oameni. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri, desi toti tin sa traiasca, totusi nu toti vor sa scape în coarbie. Mai mult chiar, scuipa mâinile ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop, nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2, 12), din amarâta viata la viata cereasca. BLESTEMELE 36. Nu asculta Dumnezeu toate blestemele nebunilor, dar cei ce blestema s e osândesc. BOGATIA 37. Daca de fapt si de drept, proprietatea si stapânia lumii e a lui Dumnez eu, atunci omul e numai un fel de chirias, un fel de administrator si nicidecum proprietarul absolut al lumii. Ca, de se va crede stapân absolut al lumii, seamana cu credinta îngerului nebun. Pentru ca sa înfrâneze pe om de la o caderea ca aceasta, Dumnezeu l-a numit iconom nedrept, pe de o parte, pe motivul ca n-are proprieta tea absoluta, ci numai proprietatea relativa; iar pe de alta parte, ca sa-l fere asca de caderea în nebunia îngerului rau. Asadar, de îndata ce se da pe sine proprieta r absolut al lumii, se ciocneste cu Dumnezeu, Îl tagaduieste, Îl înlatura, Îl expropriaz a, si cu asta crede întocmai ca Lucifer. Nu-si da seama bietul om ca, primind ispi ta, va fi zdrobit sub darâmaturile propriei sale iubiri nebune. Când omul se lipeste de faptura, de avutie, de slava, acestea i se fac mamo na, care însemneaza bani sau bogatii. Deci nu poti sluji si lui Dumnezeu si lui ma mona. Cu toate acestea, Dumnezeu lauda pe iconomul pârât, care si-a facut prieteni d in mamona nedreptatii, si-i fagaduieste ca-l va primi în împaratie când o va ispravi d e risipit, dupa legea dumnezeiasca a iubirii de oameni - se întelege ca e vorba de risipirea mamonei. De aici putem scoate întelesul bogatiei: nu saracia te mântuiest e, nici bogatia nu te osândeste; si precum nici bogatia nu te mântuieste, asa nici s aracia nu te osândeste, ci precum ai sufletul si fata de bogatie si fata de saraci e. 38. Esti sarac si zorit cu gândul dupa avutie, iata ca nu te mântuieste sarac ia. Esti bogat, dar desfacut cu inima de bogatia ta, iata ca nu te primejduieste bogatia ta. Faptul cum stai cu sufletul: si fata de una si fata de alta, de ast a atârna mântuirea sau osânda ta. 39. Nici bogatia, nici saracia în sine n-au calitatea de a osândi sau ferici pe planul vesniciei. Atitudinea sufletului fata de ele este cea care determina v esnicia. Pot fi bogati care se mântuiesc si pot fi saraci care nu se mântuiesc sau s

41. devin iuti si nerabdatori. salele. 46. Deci lepra si orice lepra. 43. slabesc nervii. daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu si punem alta lege în icon omia lumii. vedem ascunsa neagra mizerie a unui sufl et fara nici o virtute. Din nastere. doua e ternitati paralele. Cufundarea aceasta totala însemneaza atât moartea Domnului pentru n oi cât si moartea omului vechi. care nu se va lua de la noi. ca de foc. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimic . Iata adeva rata bogatie. Este o retragere a lui Dumnezeu din sustinerea sanatatii omului. 3. Caci dreptul de proprietate deriva din atributul de autor. Câta vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni. dar groaza ne cuprinde când sub stralucirea trupeasca a bogatului. 51. Bu bele lui Lazar si toata mizeria lui cutremura fireste.e osândesc. Nu poti propovadui Împaratia Cerurilor cu plumbul materiei pe aripi. 42. fiind în drepturile absolute peste v aloarea economica. fara nici o bunatate. Cine stie. din nimic Dumnezeu a facut faptura. între toate împrejurarile vietii. avutia se ia de la noi sau se risipeste. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupului . saracul. Noi însa sa ne îmbogatim în Dumnezeu: cugetându-L. poate sa-si puna iconomi pe cine vrea. chiar si pe cei ce-L t agaduiesc. Iar. spinarea. este Raiul si Iadul. 47. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. p entru ca nu si-au înfrânat poftele (puterile). urmari te la obârsiile ei. BOLNAVII 48. La multi le-a aratat si le-a atras aminte de rostul lor. BOTEZUL 52. dupa ei. Poate chiar o izgonire a Lui. Boala apare întâi în psihic. ca totus i sa se mai mântuiasca unii din ei. De otravuri din lipsa postului. carora stomacul e tot dumnezeu l lor (Filipeni 3. ca bogatii si pana cea vicleana a carturarilor (Ieremia 8. Fugiti de barbati când sunt ametiti de bautura. Caci. Stapânul aver ii ne-o mentine. prin care Dumnezeu Îsi lucreaza voia Sa. 8) lumii acesteia L-au expropriat din dreptul de proprietate si autor al lumii. 2. Deci. 40. a zis doar: "Fii celor saraci ca un Tata!" (Întelepciunea lui Isus Sirah). Cu orice alta lege decât cea a lui Dumnezeu avutia se risipeste. iubindu-L. mai mult ca di n actul de proprietate. 50. Bietul Dumnezeu. Numai cu pretul acestei morti ne înv . silindu-ne a gândi si a iubi ca El. 44. 1) si bogatilor. Dincolo de cele vazute. bubele spurcaciunii. Aceasta este o propozitie a medicinii moderne. când clatina Dumnezeu mamona. Este tocmai ca bogatul care saraceste . e semn ca n-a fost ico nomisita bine de oameni. pe care nu i le ling nici câinii. Am bagat de seama umblând ca aproape la toate portile bogatilor a pus D umnezeu câte un Lazar. pentru ca fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zamisl it copilul. pentru ca trec masura cuvenita si începe sa-i doara spatel e. cu o prapastie de netrecut între ele. Poate ca si de aceea mai clatina Dumnezeu bogatia bogatilor. 19). Asa si trupul care si-a mâncat toata vlaga. daca nu cumva I-a ramas totusi dreptul sa se supere pe ei si sa le mature toate gândurile cu mamona lor c u tot. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. Carnea este o otrava si se mistuie tot cu ajutorul unei otravi care este fierea. sanatatea mintii. un om decazut al tuturor pacatelor . Toate acestea. dar îi aduce sufletului smerenia. La doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu "nebuni": la cei ce "zic c a nu este Dumnezeu" (Psalmul 52. poate în fondul lor. iar faptura a facut pacatul. La boli grave alearga la cel mai bun doctor. Dar. Cei bolnavi sa tina regimul bolii în loc de post. împartasindu-ne c u El. Scr iptura vedem ca întregeste cu lamuriri ceea ce spune medicina. Din desfrânare. si le cere socoteala. întrebuintând chiar si pe vrajmasii Sai. n-are unde sa-si plece capul. omul pacatului. ca sa-i trezeasca din împietrirea inimii cu care tin Lazarii la poarta. Cu aceasta orânduire atotputernica. 49. Din trei pricini se îmbolnaveste trupul: 1. împlinind conditia asta. Deci. 45. E foarte semnificativa întreita cufundare a celui ce se boteaza în numele Sfintei Treimi. Pe acestea i le gâdilau dra cii.

rednicim de ungerea cu Sfântul Mir. pe care o avem în noi.caci de la Botez fiecare suntem destinati sa fim o icoana a lui Iisus. Iata pe scurt ce este tama duirea firii noastre sau înnoirea omului. 53. si pe noi ne îmbraca cu Sine: "Câti în Hristos v-ati botezat. ori nu credem. Toti crestinii sunt botezati si totusi nu toti se mântuiesc. Azi vina lor e ca amintesc de Dumnezeu. 60. 64. În veacul al VIII-lea al erei crestine a fost. pentru ca. 54. soborniceasca si apostoleasca Biserica". caci de-atunci. Calea mântuirii. iar El Se face . facându-ni-Se pilda întru toate (Ioan 13. Desi atunci s-a pus capat rautatii si multe veacuri icoanele au fost în cinste. ori credem. al pocaintei. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul lu i i se va da celor fara botez. p rin Taina Sfintei Împartasanii. aflam despre com oara cereasca cea ascunsa în tarina fiintei noastre. 61. este asadar piatra unghiulara. 15) si dându-ne îndrazneala. Dar mai e o icoana în primejdie: icoana lui Iisus. al VII-lea. la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. Momeala nefiind pacat. în fi ecare . altele. Iar primul om cer esc este Iisus Hristos: Omul Cel nou. începe când omul vine . Desi înzestrati cu darurile Botezului. sfânta. pâna la sfârs itul veacului (Matei 28.. Fiecare din noi. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împarati. totusi n-am scapat de razboiul m omelilor. Calea mântuirii o numim calea lui Dumnezeu. fiind urâte de noi. fiind i ubite. sau gân durile din pricina placerii". sau Cararea. 27). astazi iarasi li se gaseste vina. Aici sta pricina pentru care noi. 56. launtric prin constiinta. 24). cea adevarata.. 55.asa zicând . când curatirea e aflata efectiv prin porunci. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. se îmbraca în omul cel de-al doi lea. 57. si astfel sa se arate si harul lui Dumnezeu si voia omului. El a m ers pe ea.. cu fiecare rând de oameni. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. 63. când. Hristos Iisus Cel cu Cruce. care este din cer si se face ceresc (1 Corinteni 15. Aceasta e adevarat pentru toti cei botezati. Omul cel dintâi.de cele mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea . ori nu stim. dar cu fapte. o mare l upta pentru icoane. ori stim.. De ce? Iat a de ce: Darurile Botezului stau înlauntrul fapturii noastre nevazute. (. Cel venit din ceruri. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresita lui Dumnezeu. Curatirea deplina a firii. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. ultimul sobor. îndata sa fie sterse. sa a pere cinstirea sfintelor icoane. Darurile Duhului Sfânt si unirea cu Omul Cel nou. . prin propovaduirea Bisericii. prin care ni se împartasesc.) Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezu lui "slobozindu-ne de orice sila. si dinafara prin cuvântul Bisericii. întovarasind nevazu t pe oameni. Aceast a pentru ca unele din ele. t otusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. Împ otriva acestei icoane a lui Iisus în noi se da azi o lupta mai vrajmasa ca odinioa ra împotriva sfintelor icoane. asteptând spo rirea vârstei si vremea mintii. un Tovaras nevazut si bun merge cu noi. care e: "Una. dupa orânduirea lui D umnezeu. temelia zidir ii noastre celei duhovnicesti. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana libertat ii noastre.duhul nostru. Faptura noastra cea sufleteasca sau duhovniceasca se uneste c u Dumnezeu. luat din pamânt si pamântesc. cel dintâi. în Hristos v-ati si-mbracat" (Galateni 3. asteapta si vremea mint ii. 58. Mântuitorul nostru nevazut se îmbraca cu noi. Se da o lupta împotriva icoanei omului! Unde-i sunt aparatorii!? CALEA MÂNTUIRII 62.si intra în Biserica vazuta. precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne. 47). întâmplata prin Botez. Darurile Sfântului Botez ne îmbie. Calea mântuirii e chiar cararea pe care a mers Dumnezeu Însusi ca om adev arat. în toate zilele. cu fiecare. pu rtam pe Hristos Iisus si pe Duhul cel Sfânt în temelia fapturii noastre celei duhovn icesti. 20): Dumnezeu Însusi si cu sfintii Sai. printre altele. care este chipul si asemanarea lui Dumneze u (Efeseni 4. întrucât nu suntem ca în gerii neschimbabili. desi botezati. Pe cararea mântuirii înca merg doua feluri de calatori. A trebuit un sobor ecumenic. 59.

prin preotii Bisericii. razboindu-ne pr in lucrurile sau oamenii vazuti. biruinta ne-a dat-o noua. sa strabata nu numai luptele. 68. E bine de observat ca Iisus Hristos. sau vreo slabire în serviciul de siguranta al sistemului nervos. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. De obicei.n. si aceasta numai cât îi este cu putinta firii omenesti. Mântuitor ul de aceea a si venit.65. dar numai daca ne luptam si noi ca El. desi e neagra. cunostinta si puterea. nu poti merge fara ucenicie la duhovnic. Iacov si Ioan . 40). caci fara darul acestuia e cu neputinta izba virea de necazuri si mântuirea. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. macar tot as a de zornic. Cancerul înc a n-are leac si apare fara alte explicatii. si astfel mintea noastra se une ste cu mintea lui Hristos .ca om .cum spune Sfântul Apostol Pavel .si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. iar nu ca Dumnezeu. Mantia e o îmbracaminte plisata. ca sa sfarâme lucrurile diavolului (1 Ioan 3. stiinta si puterea de la Dumnezeu. desi cuvi osii adormiti se înfasoara în mantie. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivni cului. CALUGARIA 72. cât tine cararea. Noi însa zicem: unde e fericirea aceea. lumina dumnezeiasca în care au stralucit multi. aceasta misterioasa anarhie celulara. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. Simeon Noul Teolog). sa cadem si noi în "primej dia". decât ca o frâna pedepsitoare a desfrânari i stomacului. De vrei sa te faci calugar. Cine vrea sa vada pe Domnul în veacul fara de sfârsit. 74. în dar. trebui e sa mearga cu El toata calea. ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. în tot cazul recesivitatea e sigura. 71. vicleniile potrivnicului nevazut. în care a cazut Dumnezeu? Iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu. El e modelul de lupta. nu în seamna gândul mortii. Iata unde are sa ajunga rugaciunea mint ii. Aceasta este îmbracamintea n estricaciunii si a sfinteniei. tâsnind ca fulgerele din fiinta lu i Dumnezeu asa cum s-au învrednicit s-o vada pe Muntele Tabor Petru. iar nu numai pâna la un loc.) e un val usor. dar mai ales în zilele noastre. dupa înviere. iar câstigâ d . oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. Cu biruinta Sa. prin urmare. aproape straveziu. slujitorii Sai vazuti. Ca ci zice: "Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste" (Matei 10. a biruit pe diavolul ca om. Multimea ispitelor. 67. 18). e semn ca nu suntem vrednici. sau numai pâna la o vrem e. Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. Banuiesc despre roiul celulelor canceroase ca au chiar o alta forma cromozomica. temându-se ca nu cumva din cauza credintei sa-si primejduias ca viata aceasta.o biruinta desavârsita asupra lui. Pe calea mântuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va lasa condus de mâna nevazuta a Mântuitorului. întrupat în om adevarat. CANCERUL 70. fa-te ca focul! 73.8) si sa surp e stapânirea lui în care tinea pe oameni. Desi e negru si el. caci cu puterea de Dumnezeu. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. care este trupul în întregimea lui. ne-a dat cunostinta si ne-a dat si puterea. nu înseamna gândul mortii. ceea ce amintes te o îmbracaminte de raze a unei lumini necreate. în ca lea Duhului. Ramasi în urma de frica (Apocalipsa 21. ci si nepatimirea. patimesc de cancer cei ce nu postesc niciodata. Mântuitorul ne-a învatat si pe n oi mestesugul razboirii. care pogoara de pe cap la corp. 8) sunt destui în toate vremile. ca fulgerul la aruncat din ceruri (Luca 10. 69. sub puterea curatitoare a Harulu i. E un simbol al mintii care. întrucât numai asa ne putea împinge la toata îndrazneala câta trebuie. devine stravezie. Iisus a venit sa se lupte cu diavolul. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina întel egatoare. Mantia (calugarului). mi se pare ca vine to t cam din aceleasi pricini din care vine si o anarhie sociala. Deci. tot un dezechilib ru dovedeste în vreo zona necunoscuta a organismului. . ca om adevarat. Deci El e m estesugul. Pricepem. "oa meni dupa fire si dumnezei dupa har" (Sf. Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mâncarilor si obârsia desfrânar ii. 66. Cancerul.

Calugaria nu se învata atât din carti. pe viata. Fagaduintele calugariei sunt. (.. întrucât îl lipesc de viata aceasta. altarul de dovedire al adevaratului Dumnezeu. 85. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. ne-a cerut sa ne lepadam de tot ce avem. mijloacele fizice sau moral e cu care se face aceasta rupere a sufletului si a mintii de patimi. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. cum este duhovnicu l. desi continuata pe pamânt. Aceasta a f ost ultima zi din viata în care ai mai avut pareri personale si vointa proprie. Acesta este factorul de care Biserica tine seama si garanteaza seri ozitatea convingerii. Aceasta e cea mai puternica chemare ce s-a putut face vre odata oamenilor. Intrarea în calugarie se savârseste în vremea Sfintei Liturghii. sa urâm familia. unelte care taie valul necunosti ntei de Dumnezeu de pe suflet sau mrejile patimilor de pe minte. De la darea numelui. 76. 80. prin constiinta unei calauze. Sfânta Liturghie e ste repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiasi jertfe si taine. 77. Fiti de-a dreptul ucenicii lui Iisus. Chematii sunt multi. alegerii si statorniciei. ba sa urâm si propria noastra viata în conditiile lumii acesteia (Luca 14. Iar d e foc se va îngriji Dumnezeu. Un duh nou se salasluieste întru noi din clipa aceasta. Sila împrejurarilor. Sfânta Liturghie este slu jba de capetenie a Bisericii în care e prezentata viata si învatatura Mântuitorului. deci Dumnezeu gândeste lumea. De la logodna cu îngerescul mod de viata sub o noua lege. sila înfrângerilor. Dar ca sa faca firea omeneasca o cale atât de lunga trebuie întelese bine mijlo acele si foarte bine cunoscuta calea. cum au fost apostolii. dar vin numai câte unii car e se aleg. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este s ubiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii l ui Dumnezeu. Cu acestea începe noua îmbracare în Hristos. La aceasta taie re nu numai ca te învoiesti. Calugaria . Însemnatatea facliei în rânduiala calugariei vrea sa spuna ca noi însine treb uie sa ne transformam într-o faclie. 81. dar saruti si foarfecele. lemnele sau jertfa de bu na voie pe altarul lui Ilie. pe scurt. Stiind Iisus ca patimile opresc sufletul de la calea Sa. Bratele parintesti îl astea pta deschise pe cruce. Îl avem noi mai de demult. Calugaria se întemeiaza pe sfaturile evanghelice. asadar. Viata lui viitoa re. 75. 83. ca de o mustrare si i-au facut mucenici. p recum si lucrarea de mântuire a omului prin Jertfa de pe Golgota. îndata dupa intrarea cea mica cu Evanghelia. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. va avea sa fie o slava a Sfintei Treimi. Spre stiinta. pe viata. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti.. Calugaria e o logodna cu modul mai presus de veac al vietuirii îngerest i. monahul e un nou botezat. 79. Cinul monahal urmareste trairea crestinismului pâna la masurile desavârsi rii. Noi suntem pietrele. Aceasta nu e repetarea primului Botez. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. cât din aceasta ucenicie. 86. apara si întareste un ase menea dar. Fratele care vine la calugarie este o roada a acestei jertfe. de aceea s-au temut de aceia cu o astfel de vietuire ca de un rau . Libertatea constiintei e cel mai adânc bun spiritual pe care-l avem la în demâna în viata. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al unei altfel de cunoasteri. nu stau garantie pent ru calugarie. 84. ci înnoirea lui. daca nu se vor converti în convingere. 26). În felul acesta El Se face hrana mintii noastre. care îsi întelege personal Botezul. 78. Oamenii prea legati de fire nu au înteles niciodata vietuirea cea mai p resus de fire. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim Lu i pe noi însine.Într-o atare tarie si deplinatate de Duh mintea nu mai cugeta gresit sau ra tacit pe Dumnezeu ca obiect. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. taierea voii si a toata pa rerea îti este lege. Pe aceasta cale nu poti calatori fara primejdie decât condus de mâna neva zuta a lui Dumnezeu. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii.) Logodna aceasta începe însa cu foarfecele. 82. sila neputint elor. Întreaga Sfânt a Treime îsi face salas într-un ales. de vreme ce-L face ceea ce nu e: ob iect). caci în ea s-a sadit putinta unirii omului cu Dumnezeu. viata petrecuta într -o manastire. dar pute m fi niste ucenici mai smeriti ai unui slujitor al lui Iisus.

Daca monahul se complace într-o calugarie de uniforma si nu-l doare sti ngerea luminilor sufletului sau . de taierile dureroase ale pe depsirii întru toata fapta buna. Asa se cuibareste viclenia în suflet si îl face pe monah om cu do ua fete. Astazi pentru obrazele celor din îndaratnicie parasesc lupta calugarii. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. 95. bobul de grâu se schimba în taciune si se crede grâu nedreptatit. e o victima nevinovata a nedreptatilor. 90. Din pricina acestei lupte între convingeri si patimi calugaria e datatoare de har si e numarata la Taina Pocaintei. Asa se întâmpla când se întareste fariseul si slabeste vamesul. Potoleste râvna de razboire cu slabiciunile firii patimilor.stabileste o alta înrudire între oameni: rudenia cea dupa Duh. Nici o patima nu vrea sa paraseasca firea fara nevointe. aprobarea voil or sale. 93. scoaterea din monahism. Biserica încearca pedepsirea. ipocrit. cum e parerea de sine. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simt trebuinta sa asc ulte si sa urmeze."se ia cu navala si navalitorii pun mâna pe ea" si "Îndrazniti. În manastire viseaza sfintiri si litanii si viata fericita. Când monahul a realizat fatarnicia. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugari ei.întristarea e chipul unui suflet cu luminile sti nse . de primejdia pierzarii.chiar a ceasta launtrica . când te crezi bun. as adar. un mincinos al Domnului Hristos. Asa se expl ica îndepartarile. ca si cum cu aceasta si-ar fi aju ns scopul. parere pe car e nemarturisit si-o pastreaza si în manastire. osândindu-i. Multi vin la calugarie cu o parere buna despre ei însisi. Sufletele slabanogite de mândrie stau totusi pururea încordate în legitima aparare de catre orice îndregatori. Plata neascultarii de Biserica este pierderea mântuirii. Pentru calea calugariei trebuie. i ar când aici dau de severitatea luptelor cu patimile. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. De aici se vede destul de limpede ca mândria s ingura. 87. În ochii lui toti sunt fatarnici. Cu alte cuvinte nu vede ca a aj uns o mizerie cazuta între tâlhari. judecându-i si gasindu-le tot felul de pricini. 91. d e aceea. ci oameni hota râti care duc trairea crestinismului pâna la ultimele lui consecinte de disciplina s i frumusete. pentru ca aceasta taie amagirea de sine din care creste dezamagire a. e totuna cu ducerea lui iarasi în temnita patimilor. 96. E . ca sa se dezmeticeasca. Daca cel în cauza îsi închide sufletul de catre povatuirea d uhovniceasca. dar îndaratnicii pe aceleasi cai se poticnesc si cad. neîngrijit pe dinauntru. Altfel Hristos nu ne-ar fi spus ca "Împaratia lui Dumnezeu" . Potrivit aces tei îndreptari el cauta alta hrana sufletului sau: lauda oamenilor. prin slujitorii ei. prin urmar e. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea. Aceasta este iubi rea de sine pe care o mentine mândria si punctul de vama al diavolului. ci o iau iarasi pe cal ea pamântului. a ajuns pe punctul de a parasi calu garia. Biseric a. Parerea sau iubirea de sine e o for ma subtire a mândriei. Nici nu observa monahul molatic de minte când a fost scos din lupta s i redus la un simplu cuier de haine calugaresti. chiar sub cea mai subtire forma a sa. Monahul lenes de mântuirea sa începe sa uite întelesul celor ce are de facu t. Calugaria nu creste visatori ai Împaratiei lui Dumnezeu. daca nu e t aiata din radacini. camuflarile mândriei. nu face degraba lucrul acesta. De povatuitorii sai se desparte sufleteste. morminte varuite pe dinafara. Casatoria si copiii îi parasesti înainte de a-i avea si n-o iei pe calea aceasta. e în stare sa risipeasca din suflet toata viata dupa duh. visul se destrama si începe dezamagirea si nemultum irea. adica silint e ale constiintei întarite de vointa. 92. calea duhului. iese dintre ei. Întunecarea aceasta însa ne aduce aminte de învinui rile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau virtutea. Crestinii nu au de învatat nimic bun de la acesti dezertori si mincinosi. îmbracaminte a sa de luptator al duhului pierde însemnatatea ei de la început. sanatate deplina si majoritate de minte. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice în tristarea. Sandalele nu mai a learga pe calea gatirii evangheliei pacii. 89. 94. Drepte sunt caile Domnului si cei drepti merg pe ele.înseamna ca a dat în micime de suflet si a ajuns un om de nimic. dar ce nu poate rugamintea poate pedeapsa. Îndaratnicii dau. se multumeste numai cu intrarea în calugarie. afurisirea sau caterisirea. Prinderea sufletului într-o viata dinafara de duh prin tarâtele vietii. 88.

când existenta lui Dumnezeu devine un fapt de nat ura evidentei absolute pentru toti. 107. 111. pentru ca ele aduc grijile lumesti. 24). Precum când merg la oaste. 104. Cu toate acestea. asa va ramâne. duhovniceasca. De asem enea. calugarii nu se mai d uc în lume sa se odihneasca. Calugaria dezleaga pe monahi de obligatiile îngrijirii familiei în lume. ci îsi vad de cale cu gândul la Dumnezeu. fie sa-l fer iceasca pe al lor. Acesta se stinge când se apropie de ei întinaciunea prin simturi. Calugarii traiesc într-un altfel de foc al Duhului Sfânt. De altfel nici nu se trimit din manastire decât cei mai statornici în ca lugarie. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. numai cal ugaria nu. CALUGARII 105. asa si nevoitorii mântuirii lasa toata grija lu mii pentru Împaratul cerurilor. în viata duhovniceasca ei se armonizeaza. ca sa nu-i încâlceasca în vremea ostasiei. tânguirea ca au fost parasite si felul de a gândi dupa lume. Acesta este rostul de capetenie al monahismului: trairea crestinismu lui pâna la tensiunile desavârsirii. iar pentru înfrângerile lor morale Dumnezeu este hulit printre oameni (R omani 2. Absenta sau împutinarea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebui e tinut un echilibru. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. provocând fie erezie. 106. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla vedere. Cea mai buna justificare a monahismului o fac cele trei rosturi cu c are a strabatut el istoria: rostul spiritual. Acesta-i primul folos sufletesc ce se asteapta de la noi. 109. 110. 98. oamenii lumii lasa toata grija de acasa. ci ramâne în dreapta cumpanire a situatiilor si a celei mai bune solutii. si cum va rândui. Daca te atingi cu focul. o dai si pe ac easta. Prea multa întâlnire cu rudele nu e buna. ci cei dintâi.u am biruit lumea". Iar al doilea e acela al rugaciunilor pentru mântuirea lor. Cu toate acestea. catând cunoscuti sau dorind sa st ea de vorba. O viata îmbun atatita a noastra le-ar fi singura mângâiere si bucurie care ar cântari în sufletul lor mai mult decât amaraciunile. Toate profesiunile au vacanta sau concediu. care nu-l realizeaza. Ceilalti. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfat isare de sclavie spirituala. ba se s i completeaza. De aceea c alugarii nu umbla printre oameni cu ochii pe ei. Un drum în lume îti face dovada statorniciei în calea cea duh ovniceasca. Mirenii mai vin la manastire pentru rugaciune. Toti calugarii care pentru neaparata trebuinta au mers prin orase au simtit trebuinta ocrotirii lui Dumnezeu. Mirenii vad pe calugari prin patimile de care sunt stapâniti ei si nu le vine a crede ca-i cu putinta si o viata de virtute. ca sa nu fie ranit de slava desarta. orientarea numai spre îndrazneala personala si spre profetism distruge biser icitatea si sobornicitatea crestinismului. Ei cauta oarecum fie sa defaime modul acesta de viata. Asa ceva ar însemna încetarea calugariei. legatura nu e rupta. Viata monahului este launtrica. Mirenii stiu toate înfrângerile calugarilor. Calugaria cere smerenie si curaj. 103. Virtutea e neînteleasa. Calugarii care realizeaza monahismul sunt în l ume facliile aprinse ale lui Dumnezeu. 102. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saracie i si din pricina aceasta sunt o forma decadenta de monahism. 100. Daca dai staretului toata grija ta. Lepadarea de lume e o convingere. deci pierde smerenia. Calugaria slabeste în suflete slabe si se întareste în suflete mari. Dar nu acestia califica monahismul. Chipul monahului a trezit întotdeauna si în tot locul mâncarimea de limba a mirenilor. Calugarul trebuie sa se fereasca în sufletul lui de cel ce-l iubeste. de pipernicire la litera si pierde curajul. fie schisma. 99. patimil e cu focul. 97. Sunt totusi rude care se bucura cu adevarat de calea noastra. precum trebuie sa se fereasca si de cei cel ocarasc. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Rugaciunile celor din manastire i-au îns otit ca o mâna de aparare. umbla cu ele stinse. dar nu stiu niciodata pe vr eunul din sfintii care sa fi biruit el aceste înfrângeri. În ce consta primejdia? Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. ba . Una cu alta nu seamana. câlti fiind. rostul cultural si rostul social. 101. 108. pe când viata în lume e îna fara. ca nu cumva poate din nepasarea lui sa fie hulit Dumnezeu.

Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 126. daca nu chiar inexistent.uneori e numita fatarnicie. care urmareste printr-însii o intentie divina. 1). 128. sa se asig ure stapânirea acestei patimi. Casatoria are cuvântul. 125. se duc oamenii cinstiti si nimanui nu-i pasa ca din pricina rautatii a pierit cel drept" (Isaia 57. 2 divorteaza. 119. nu pentru placeri. ci numai o suspina. 112. 117. Cuvântul se tânguie: "Piere dreptul si nimeni nu i a aminte. prin care. 120. Prin Isaia proorocul. Abstinenta sexuala da vigoare. iar cele dinafara. creat de ei. la cinstea de Taina. Multi nu tr aiesc decât primele doua faze ale vietii. chiar un Dumn ezeu al lor. Si e de vina omul? Trebuie sa se întrebe omul. Viata noastra are trei faze în dezvoltarea ei: faza vegetativa . 118. Calugarii. La casatorie nu ajunge numai numarul anilor. va avea precocitate sex uala. dar nu cred în Iisus Hristos. Majoratul partilor îl decide mintea. de ce nu se mai nasc dreptii ? Iata ca trebuie. iata ca disparitia dreptulu i e o problema. faza bio-psihica. Un calugar trist. este un calugar cu luminile stinse. 113.pâna la nastere. si faza spirituala. spores c duhul celor dinlauntru. 121. nu instinctul. De la asezamântul inimii în duhul lui Dumnezeu izvoraste toata purtarea monahului catre cele dinafara. cele doua parti trebuie sa se s imta ca sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui Dumnezeu (1 Corinteni 3. de care suntem trasi la raspundere. Cum pier dreptii si nimeni nu ia aminte? Foarte simplu: ca nu se mai nasc. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. înfrânarea nu desfrânarea. 9). Viata acestora e o înjuratura continua la adresa spiritului. Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe Care Îl deduc ei. inaccesibil. învaluie pe oameni în dragostea ta c ea din multa rugaciune si vei vedea trezindu-se în necunoscutii cu care stai de vo rba si o scânteie dumnezeiasca. Asa frate calugare. de vreme ce-i aflat de vina. iar mai sus nici n-au de gând s-ajunga. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. 127. dar din când în când. Au ramas cu un Dumnezeu abstract. 124. desi absolut. 129. Daca nu-i da pace la copil în vremea sarcinii. Tr aind într-o casatorie cu acestia. În opera recreatiunii omului în Hristos. pe care nu si-o pot exprima. iar pentru partea crestina e un fel de mucenicie fara nadejde sigura. sunt o icoana straveche a lumii noi. si mai rar. CARTURARII 115. 130. E singura garantie a unei casatorii du rabile si placute lui Dumnezeu. nu necredinta. 114. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. care nu le cere mai mult decât sa-i recunoasca existenta. Casatoria pentru mântuire si prunci. ci se cere si vârsta credintei în Dumnezeu. CASATORIA 116. O casatorie cu o asa socoteala o binecuvinteaza Dumnezeu când ridica nunta de la instinct la rostul ei spiritual. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". Iobagii aveau câte 16 copii si erau slugi. 122. Din 3 familii. Tinerii sa se mute de la batrânii care le strica casa. dupa modul cum le face. Copiii nascuti numai dupa distractii si destrabalari au iesit rai. În timpul sarcinii. mama sa nu stea în fum si sa nu ia medicamente. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". îmbracata în pui de om. 123. îngaduiti de lege. nu poti fi decât într-un permanent dezechilibru cu c erintele spiritului. fara limite precise. trebuie s . "pazind hotarele legii". Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. c redinta. prin viata lor de obste.

Glasul constiintei însa.vedere deodata dinspre doua parti. conceptia crestina nu prea e dusa. CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 137. încât abia se mai aude. atunci când puternicii vremii ridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu. ca locuieste chiar în structura noastra spirituala. Chemarea din afara a cuvântului. pe care o auzi sau o întelegi ca vine dinlauntru. o chemare lina. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt. dar daca nu vrem sa întelegem . toata vremea vietii noastre pamântesti.GLASUL CONSTIINTEI 139. Prin pacatele noastre. 141. Chemarea prin chinurile de pe urma de la Antihrist. atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu c onceptia crestina despre lume si viata. 3. Cârmuitorii de neamuri. în afara de posturi (Sfântul Pavel). CONSTIINTA . Din toate timpurile se stie ca. Iata câteva dintre ele: 1. când. ne striga. 136. îngaduie razboaiele. 138. E un grai tacut. 140. Obisnuit. Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte. 5. s-au pomenit cu o . în rautatea necredintei care i-a cuprins si li se pare ca abia acum au aju ns la "adevar". mai catre capatul zilelor. avem cuvântul lui D umnezeu. la fel. Pe vr emuri. pentru cauza lui Dumnzeu în lume.asa simt ca ma vede . ca El va asculta pâra si-i va da dreptate. cum se face ca s-a întunecat Dumnezeu asa de tare în ochii pacatosilor. Chemarea prin necazurile mortii. Chemarea la judecata. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu.si. abia daca mai pot fi vazuti ca muritori. drumeti prin viata aceasta. capatul omenesc al constiintei noastre s-a îmbolnavit.otii sa se împreuneze. sunt Dumnezeu si omul. ca suntem în pragul libe rei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi pe pla cul lumii.mai pastrând si pentru egoism o buna parte de "viata". 2. Prin urmare cugetul sau constiinta e ochiul cu care vede Dumnezeu pe o m si acelasi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. 4. 133. prin mai multe surl e. Asa suntem noi în conditiile vietii acesteia: o candela cu untdelemn s i fitil. n-a mai dainuit puterea lor. Cu alte cuvinte sunt pu tine exemplarele omenesti care îsi "risca" toata viata lor pentru Dumnezeu. Atunci si Dumnezeu se stinge din ochiu l nostru încât ne pare ca nici nu mai este Dumnezeu. 135. p rin firea Sa. niste solzi. de la Dumnezeu. Iar cei ce stiu împreuna. fiind si capatul lui Dumnezeu din fiii Sai. dar totusi de dincolo de tine. 132. ne cheama. 6. CHEMARILE LUI DUMNEZEU 134. Întelegem prin urmare. Chemarea prin necazurile vietii. Patimile. iar daca nu ne împacam cu pârâsul acesta. Dumnezeu ne cauta. ca avem o înrudire cu Du mnezeu. începe sa ne urmareasca cu primejdii si napaste. pâna la finalitatea s a . Însusi cuvântul con-stii nta însemneaza a sti împreuna. nu va putea fi înabusit mereu. Cum Îl vad asa ma vede . care-i sting graiul. dau de asprimea dreptatii Sale. spre pedepsirea rautatii. la fel. dar mai ales nebagarea în seama a acestui glas. 142. CÂRMUITORII DE NEAMURI 131. reaua vointa si peste tot pacatele. îngramadesc niste valuri peste ochiul acesta. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi.nevrând sa stie de Dumnezeu . 7. Chemarea launtrica a constiintei. si ne va baga în chinurile iadul ui. iubirea îi trecea printre zeii nemuritori. câta vreme s untem cu el pe cale (Matei 5. Sunt oameni care s-au învechit în rele . Cârmuirea neamurilor tot de sus se face. încât acestia ajung de buna cr edinta. Dumnezeu îsi cheama copiii prin mai multe graiuri. dar înca neaprinsa. pârându-ne înaintea lui Dumnezeu si înaintea noas tra de toate faradelegile facute. Chemarea prin semnele mai presus de fire. Odata si odata începe sa strige la noi. când îndaratnicia firii s-a mai stins. nici chiar de credincio si si nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. 25).

ce-l a veai la îndemâna pretutindeni.mai usor sau mai profund. si. Omul care se întuneca despre Dumnezeu si suflet. traim si suntem (Fap te 17. cufundarea lui în întuneric si în munca. nici în vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburata de barbat si nici în vremea a laptarii copilului. înca de aici. sa vada totdeauna. ca organ s piritual al omului. ereditar nervo s. Daca i-a fost stârnita senzualitatea . ca urmare. care "nu tace" pâna ce o mul nu-si revizuieste înfrângerile sale si nu se întoarce de la pacat. c eea ce trebuia.evolu tia embrionului în atari conditii de viata intrauterina aduce pe lume un copil uso r aplecat spre onanie precoce si târzie. deodata cu o petrecere de acest fel. prin credinta. în final. Asa sunt tocmite lucrurile. c a sa nu tulbure viata viitoare a celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dum nezeu. unde te vei duce. De aceea nu vrea Dumnezeu sa iesi din viata aceasta."pârâsul tau. prin natura ei. Caci cu adevarat a fugit mintea omului care o viata întreaga nu face altceva decât sa stinga glasul constiintei. Daca mama îsi perverteste rostul maternitatii sale. încât si somnul le-a fugit. Toate acestea sunt urmarea în organic a capitularii constiintei. Avem probe unde nici n-am banui: în fizica moderna.rabufnire napraznica a constiintei bolnave. Prin simpla atingere a unui ob iect structura acestuia s-a schimbat întrucâtva. urmeaza sanctiuni ale constiintei.ceea ce e o decadere de la rostul firii sale. noul venit va fi un copil prea putin înclinat spre trezirea ge nezica prematura. Când ai constiinta curata sa nu te temi niciodata de nimic. si predispus spre boli nervoase. e o putere nebanuita. de se v or casatori. Nasterea de fii. Convingerea ca se poate si ceea ce ni s-ar parea ca nu se poate. Aceasta-i perspectiva lugubra a vietii în pacat. prin natura ei e de a nu se lasa învinsa. din care se mai poate reveni . vor mari decaderea si necazurile. despre puterile sufletu lui asupra lumii fizice. paranoia. rupând toate zagazurile faradelegilor si azvârlindu-le pe toate în fata lor. daca mama n-a fost înca împinsa în acea aprindere a senzualitatii. aduce pe lume copii pre dispusi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. 146. neatras spre onanie si aproape deloc dispus spre nervozitate. ca odata sa vada fiecare. omul care n-are nici un Dumnezeu si nu-l intereseaza nimic decât desfrâul lui. si nu te lasa sa pleci fara sa vezi. deci nu e cu putinta împlinirea intentiei divine. 147. e ceva care co ntravine instinctului poligamic si fara alta socoteala al barbatului fara Hristo s. ca sa poata pri mi iertarea lui Dumnezeu. În cazul când înfrângerile morale se tin lant prin desimea sau gravitatea lor. încât nu e identic în mod absolut cu el însusi de mai înainte de experienta. De aici retinem faptul ca organismul viu înregistreaza cu atât mai usor un bo mbardament al energiei sufletului si-i pricinuieste mutatia infinitezimala. deci si asupra trupului. Constiinta. cu care trebuie sa te împaci pe drum". chiar daca frâna ei nu e luata în seama si f irea decazuta savârseste pacatul peste oprelistea ei. si va fi un copil artagos.si celelate forme mai grave. nu aproba niciodata viciul si pacatul. dupa . mai grele decât mustrarea: dez echilibrul mintii . schizofrenia. sinu ciderea. 145. acesta se influenteaza si se schimba înt rucâtva. în care ne miscam. Asta-i ocolul de cercuri si se so ldeaza cu stingerea neamului celui ce apuca pe panta pervertirii rosturilor firi i. Invers. De aici vin mustrarile de co nstiinta . o pervertire convenabila pentru mascul . vrând-nevrând. nebunia acuta si. sigur ca roada sa va însuma în sine toata lip sa lui de echilibru cu marele mediu divin. un fel de amplificare a vointei omului cu voint a lui Dumnezeu. fara sa stii si tu ca ti-ai omorât sfatuitorul cel mai bun. Prin simpla îndreptare a energiei cun oscatoare a sufletului asupra unui lucru. Însusirile copilului atârna de gradul de pervertire la care a ajuns inst inctul maternitatii la femeie. despre morala si orându irea spirituala a venirii copiilor pe lume. 143a. Toata vremea sarcinii si a alaptarii barbatul trebuie sa se înfrâneze. iar la unii le-a fug it si mintea. decât cu un sot în stare de aceea si credinta si petrecere. 143b. Toata aceasta povara îsi are radacina numai în a ceasta trezire afara de cale a senzualitatii mamei. COPIII 144. 28).

a carui icoana. melancolie. de mici sa vina la Iisus. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. 154. Deci . cum sa nu Se supere Împaratul. 149. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. Indiferent cum este dirijata educatia copiilor. oamenii de tot felul. va fi caracteristica întregii vieti a urmasilor. despre care zice Sfânta Scriptura: "Cei ce au pazit pravila sfânta sfint i-se-vor si cei ce-ar învata-o vor sti ce sa raspunda" (Întelepciunea lui Solomon 6. Cei care opresc copiii de la credinta sunt osânditi mai rau ca sinucig asii. orice mama se va mântui. asemenea copiilor. Iata de ce vin: Iisus la nunta si nuntasii la judecata. oamenilor ce o primesc fara discutie. Lui Iisus lucrurile. ca vointa ei sa nu-l ajunga si sa nu-i schimbe configuratia fizica si psihica? Gândirea îndreptata ca o sageata poate pricinui la tinta leziuni organice. 153. Deci. 148. Si iarasi: cum sa nu fie în stare rugaci unea cu iubire sa-l foloseasca si sa-l schimbe. tot Dumnezeu este Ta tal sufletului si cele ce lucreaza educatia pe dinafara. daca vremea le-o va cere. pâna si copiii Îi p rilejuiau motive de revelatie. rabdând pentru un rost divin o pr avila sfânta. Împaratia lui Dumnezeu este fagaduita copiilor.dorinta. 151. ca aceasta sa nu-l foloseasca în chipul pe care îl doreste? Mai mult: toate starile trupesti si sufletesti ale celor doi parinti. De fapt . aproape cojita de materie . Îndreapta purtarile tale. 155. proc ese uriase în configuratia persoanei. Pentru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întel es. prin amplificare. Pe copii. O natura buna (îmbunatatita) îsi simplifica de la sine principiile si ma rginile. pe care copilul le va avea pentru toata viata. oamenilor ce au venit la Iisus de copii. Se îmbata mama o data. Iata faza spirituala a vietii de familie. predispun c opilul la tristete. cu care n-ai vrea sa te supere. desi nu înteleg nimic si nu schiteaz a nici o împotrivire dialectica. 157. Nota sufleteasca dominanta în familie. Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu. din rau în bun? Cu ce sa fie mai p rejos rugaciunea unei mame pentru mugurele sau. pot fi zadarnicite de c ele dinlauntru. omul începe viata cu sfintenie. iar mai cu deosebire ale mamei în vr emea celor noua luni. zisa cu tot focul fiintei sale. se întiparesc în copil. Acum e vremea când sa faci ce vrei din copilul tau. Iar o mica schimbare în microbiologie dezlantuie. S-ar apropia de natura originara. Ei sunt de mici mai stra vezii pentru Dumnezeu si prin aceasta se vede ca au chemare sa-I fie ucenici. În atari stradanii. Care savârseste prin tin e minunea îmbinarii unui pui de om cu un pui de cer. numai co piii o au. când copiii sunt opriti de a veni la Iisus. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. nesanatate. si mai ales a mamei. Iisus i-a gasit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu. În copiii veniti dintr-o vietuire curata a casatoriei. 150. uneori chiar si în macrobiologia societatii. când Iisu s este interzis? 152. precumpanesc încl inarile bune si nu-i biruie împrejurarile rele ale mediului. catre Dumnezeu. fiindca nu mai acum poti si te asculta cu desavârsire. ia r. dureri. de pilda. Ei. 156. amaraciuni. cum sa nu fie în stare blestemul unei babe. Îi vor fi si mucenici. 10). întâmplarile.mai ales betia are si suport ereditar. cu deosebire din vremea aceea. poate ca. ce eventual l-ar gasi si. . rasplata de fericire pentru o stenelile tale. Supararea ca copiii nu sunt lasati. În vremea aceea. mama. chiar împotriva acestui mediu sunt rânduiti. Se roaga mama lui Dumnezeu. cu tendinte sau predipozitii. Iata o suparare a lui Iisus. zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. acum esti cu deosebire datoare sa-l pazesti de toate relele. Deci toate acestea trebuie ocolite. se va ruga si copilul. daca mama fura oarece. copilul se va îmbata toata viata . devine "întrebatoru l complicat al veacului acestuia". vorbeste cu Dumnezeu d espre ei. apoi o pierde: devine pacatos. Suparari. printre noi. copilul va fura toata viata.

cazul e acelasi . mintea se tâmpeste si înca repede. ceilalti. de aici multi copii se nasc morti. Desigur ca va doare. sporind cu vârs ta. în felu l ca celulele nervoase. mai întâi functional. asa cum l-au desfrânat viciile. Desfrânarea omoara milioane de celule nervoase. formând celule genezice. Nu e ea de vina ca-l va parasi. ca de sila. fie bune. si. Toti copiii care rezulta. parca e batrân. Nici pe el nu-l prea atrage femeia si nici fetele nu se simt atr ase spre el. Nu izbuteste. De îndata ce viciul sau des frânarea de orice fel.neostenita în astfel de vicii. Copiii nefacuti strica pe cei facuti. nemaiavând agenti simulatori cuveniti. dureri reg ionale si gânduri de cautare în alta parte. sunt peste masura de mult solicit ate si silite sa furnizeze material extern si. un viciu nu va iesi c u alt viciu. sarbatorile de peste an si posturile întregi. varsînd hormonii în sânge. NEASCULTATORI. afara de celul a nervoasa. de asemenea. Daca n-are norocul sa dea de un sfat. nu mai învie niciodata. caci toate prin câte trece mama. se naste u n copil ce va fi slabanog. i-au ste rs farmecul. în vremea celor 9 luni de sarcina. Presupunem ca tânarul-batrîn vrea sa fie si el în rând cu lumea. face excese. nu faci casa. nu mai învata la scoala.pentru cine stie sa vada . nu mai e agerita de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. Si daca în vremea aceea tata a mai fost si beat. caci mereu va ramâne nemultumita. nu mai pot secreta s i mediul endocrin. dupa cum urmeaza. Osteneala si scârba ei abia ac um încep. prin urmare. ca sa nu cadeti în astfel de greseli. 2. daca nu le-ati fi facut.scoarta cerebrala a mintii . Si iata cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul tau rod. memoria . iar daca desfrânarea conti nua.chestiunea ramâne mereu într-un cerc vicios. Duminica. NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI 159. nici nu v-ar fi durut. Fireste. fie cu trupul. si la orice vârsta . îi veti vedea p lângând si veti plânge si voi si asa veti ispasi pacatul în care i-ati zamislit. Pomeneam ca glandele genezice au o dubla functiune: una endocrina. Nu-l afla parintii. Imaginatia nu mai e vioaie. fie rele. nu-i mai place joaca. fie cu amândoua. Astfel. Vinerea. luati aminte. ma i tacut. În vremea sarcinii nu te-ai pazit de barbat. îndaratnici. mîin ile . pentru ca nici parintii lor nu au ascultat de por uncile lui Dumnezeu de a pazi zilele sfintite. ci trecu tul barbatului se razbuna. fie cu mintea. cearcanele vinete pe lînga ochi îl dau de gol . Iarasi dovada ca nervii sunt într-o primejdie.158. pentru ca s-a întipa rit pecetea curveasca pe ei înca din pântecele mamei lor.e atinsa. ci mila. Omorîta o data. nu mai aprinde dragoste. Copiii îndra citi vin din urmatoarele pricini: 1. toate îi vor rasari în oale. l-au flescait cu totul. fiti cu mare bag are de seama. sau mor de tineri. daca traiesc aluneca în curvie. COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 160. Când va crest e mare. Cresterea corpulu i încetinita. Ce e la mjloc? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. atunc i tesuturile glandelor masculine sau feminine. i se întîmpla ca pie rde frâna nervoasa a ritmului sau functional si nu se va potrivi poate niciodata c u ritmul femeii sale . sunt neascultatori. serios. poarta ponoasele trecutului si mustrarile viitorului. Se gasesc acestea în Sfânta Scriptura. când va va veni rândul. Barbatul. ceea ce îi va pricinui nevroze. mai obosit. nu mai coresp . Presupunem ca un copilandru. Mai trebuie stiut si aceasta ca toate tesuturile se refac. Toti parintii.îi tremura. 3. Mamele nu s-au pazit pâna la curatenie deplina si asa se nasc copii plin i de bube si pot muri. si alta externa. Acest dezechilibru se rasfrânge asupra sistemului nervos. Astfel barbatului. Întrebati-va cugetele si va vor spune ce este îngaduit.înclesteaza pe om. Cu alte cuvinte. e din ce în ce mai retras. De mila.cu care a gresit . sau. si insul respectiv începe sa fie un flescait. de pe urma viciilor de tot felul si de pe urma dezechi librarii functionale totale sau locale a sistemului sau nervos. celula nervoasa moare. . ca de în viciul onaniei. chiar dac a se face. Parintii nu au pazit postul si nu s-au putut înfrâna de la poftele trupest i si asa au calcat zilele si timpurile neîngaduite care sunt: Miercurea. Doctorii sfatuiesc: femeile sau casatoria. sporesc si urmarile viciului. încle stat de viciu. COPIII ÎNDRACITI. sau macar de o carte. degenereaza. se întiparesc si în copil. vrea sa se însoare . Dar casatoria. la primele anuntari ale instictului.

pe masura ce-L cunoastem. ci total ul celor distruse si sanatatea la care se gasea în momentul când îsi chema un urmas pe lume. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. Vreti dovada la îndemâna oricui? Iat-o. i se va nimeri ca sa aiba si urmasi . scoase din lucru si cu toate urmarile acestui dezechi libru umoral. pricepem mecanismul dupa care apare în lantul cromozomilor roiul boabelor de neghina. Asta e ceea ce poseda credinciosul printr-o cale mult prescurtata. ca Dumnezeu în ordinea realului. nu lovesc pe nimeni. reprezentând situatia lui. 163. CREDINTA 161. slabirea mintii. pe când copiii veniti mai la batrânetea parintilor sunt mai molâi. Proba o dau copiii. si asa trebuie sa-si traga plata: ra mâne fara urmasi si fara sotie. nevrozele si o stare generala de boal a. sa presupunem ca. în modul divin al existentei. Nu mai vorbesc de starile sufletesti: frica. rastalmacirea întelesurilor si o continua muncire de constiinta. 164. în firea noastra apare modul divin de a fi. se si însemnase în stocul de cromozomi. 162. fie aparte. a vioiciunii rezistente a sistemului nervos si a celorlate tesutu ri si umori. ci numai daca si-a împins st iinta pâna la toate marginile si i-a recunoscut neputinta. un chip îmb atrînit. 166. diferite neputinte fara leac. obsesii. Poat e s-a banuit din cele de pâna aici. Mai sunt si urmari ale desfrânarii si destul de grele înca din tinerete. Sa zicem ca o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tineretii. daca nu sunt scoase din lucru de perechea mai sanatoasa a cel uilalt parinte. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia. glandele în totalul lor ramân atrofiate. Dar. mai batrâni. grauntele de comuniune în care suntem cu Dumnezeu. cu atâtea gene ze recesive mai mult. fie an gajati în procesul rodirii. a agerimii. în vreme si pe masura ce se adauga. ca organismul întreg se piperniceste. Nu au nici o vina si nici un leac. mai împiedica ti. Dar nicidecum o anulare ci dimpotriv a. ceva mai vazut. Totusi. cunos tinta pe care savantul n-o poate prinde prin stiinta. Cum si de ce? Iata cum si de ce: stim de adineaori ca toate faptele insului se înseamna în doua locuri: undeva într-o contabilitate neva zuta. nevoile vietii ostenesc nervii oricui. d eci n-au sistemul nervos subrezit dintr-o vina ca aceea. Asa sunt construiti genetic si ireversibil. nemairefacându-se niciodata. realizându-se armonia ce se vede. mai sanatosi. Revenind la corespondenta. 165. o iluminare a ei. Asa se ajunge pe rând la atrofierea diferitelor organe în iconomia gen erala a corpului si asa apar sterilitatea. E reac tiunea sufletului la starea mizerabila în care i-a ajuns casa prin patimi. le-a spus cam asa: sa înceapa din a crede ca au credinta si vor sfârsi prin a av ea de fapt. iar de scapa cu zile vor fi niste chinuiti ai soartei si slabi de minte.unde instinctului maternitatii femeii sale. Cei din tinerete sunt mai vioi. id eile fixe. în genezele cromo zomilor. Credinta are revelatia cu care omul credintei nu se tocmeste. sau o predispozitie spre tot felul de boli. dimpotriva simt alature a cu durerea oricui. Grauntele de credinta este. mai ageri la minte. Si-a distrus parintele cu vicii le lui milioane de celule nervoase? Acestea. care vin la intervale mai mari de vreme. si al doilea. Factorul biologic al ereditatii rezuma starea oricarui moment. ceea ce n-ar fi patit daca ar fi avut o purtare mai buna. Dumnezeu ne însoteste mereu si. precum si situatia biopsihica a parintilor. 167. mai sprinteni. Acestea toate se înscriu numaidecât în patrimoniul genetic al ereditatii. genezele recesive si ravagiile c e le pot face ele. Religia se întemeiaza pe grauntele de credinta. care este creator numai în ordinea conceptelor si nu intervine. de a voi si de a gândi. Credinciosul în Dumnezeu depaseste limitele omului. totusi-totusi. cu materialul ce li se dete. . La temperaturile la care se alege aurul fiintei noastre de zgura ace stei fiinte. în grauncioarele de cromatina. în rast impuri de vreme. Credinta e un risc al ratiunii. adica în factorul biologic al ereditatii. de fapt. Aceasta ostenire a vietii e de fapt o ostenire a elanulu i. Acestia vor purta urmatoarele poveri parintesti: o sanatate subreda. Iisus raspunde odata ucenicilor Sai care-I "cereau mai multa credint a".

pâna la sfârsitul veacurilor. nu voiau sa mai lucreze si nu voiau sa mai aiba copii. într-un rationalism protestant. Tintele ultime ale crestinismului nu sunt absorbite total de forma a cestei trecatoare vieti. având mai întâi grija de mântuire si pe al doilea plan grija vietii. care uneori dezorganizeaza normalul social. Sfântul Apostol Pavel frâneaza e xagerarea accentului transcendent. câteodata si împotriva normalului. De aceea. Una reface organismul. Darâmarea se opreste îndata ce organismul împrumuta. apostolul ridica la rangul de imperativ si nasterea copiilor la conditia de mântuire a femeii casatorite. chia r nevrând. Cât asculti de Dumnezeu. iesirea în lumina veacului viitor. Grija zilei de mâine este o grija presanta. Sluga sutasului este un caz de tamaduire de la distanta. Aceasta înseamn a ca boala a încetat. chiar pe furis. Pamântean fiind. sfintii se si fereau d e a face minuni. Credinta este un risc: împotriva ratiunii. din cauza nostalgiei dupa împar atia spirituala. se va tamadui? O stia din cre dinta si femeia nu s-a înselat. o cr eatie din nou a firii. Credinta noastra ar fi incompleta si s-ar dizolva cu usurinta. Desi puterea de tamaduire era de natura spirituala . a te hotarî sa-L marturisesti pe Dumnezeu cu orice pret si luare în derâdere e o si mai mare bucurie ce te poate duce pâna la deschiderea och ilor credintei: sa ti se descopere Iisus. Iisus însa. unic în viata lui Iisus. 170. Când conducea pe israeliteni în pustie. într-o doctrina umanitara. în cazul cel mai bun. 171. împotriva lim itelor omenesti. Drept ac eea. ca sa întoarca la viata o copil a de 12 ani. Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: lin istea credintei în Dumnezeu. a îngerilor cazuti. . De asemenea a pus capat pentru totdeauna alarmismul ui omului si oricarei fantezii aprinse spre apocaliptic. Care e cu noi în toate zilele. Aceasta ar da sa se înteleaga ca în jurul unui om linisti t (din cauza radacinilor lui în cer) se face liniste pe pamânt. Iisus iubea copiii. desi doar în multe cazuri era doar dovada iubirii de oameni si al inarea suferintei omenesti. Este un factor de purificare. 176. Crestinismul nostru ar fi în mare parte de neînteles. Staruim putin asupra a cestui furt. Credinta în Dumnezeu si marturisirea Lui sunt iesirea sufletului din întuneri c în lumina dumnezeiasca. de dragul Adevarului. 175. Focul iubirii divine. prin credinta. Fiul lui Dumnezeu.o degradare. Ei au crezut cuvântulu i lui Iisus. 169. Crestinismul reînvie în raport invers proportional cu încer carile de a-l stinge. Asa suntem sfatuiti. 172. daca n-am consider a si realitatea personala a demonului. împotriva vietii. a doua creatie a omului. CRESTINISMUL 174. Sfintii pustnici au trait numai în conditia credintei. bolnava a furat-o printr-o atingere materiala. Acesta-i paradoxul. Totusi o fe meie bolnava L-a mai zabovit. Iisus era chemat de durerea unui tata. a vrut sa dea pe fata credi nta femeii si sigur ca a privit cu dragoste acest furt original. pacatosenia . descalificându-le din cin stea unei minti sanatoase.168. A vedea pe Iisus e o fericire ce nu se aseamana cu nici o bucurie pamânteas ca. ca atingându -se. De ace ea crinii au ajuns pâna la stralucirile lumii divine. ba L-a chiar furat pe drum. adusa de doua delegatii si e pu r spirituala. 177. pe firul credintei. contemporani cu Sfântul Apostol Pavel. El. de marginea hainei lui Iisus. fara nimic sup ranatural si personal. Crestinismul e a doua creatie a lumii. iar aceasta se întâmpla din când în când si din neam în neam. Aici Iisus "n-a simtit puterea care a iesit din El". îndata ce organismul s-a refacut la plinatatea lui spirituala. ci trec dincolo de moarte. Dumnezeu nu le îngaduia asigurarea zilei de mâine: mana se strica. Oare de unde stia femeia aceasta. Sfintenia este o energie. sau chiar fura. sau. alt a darâma. 173. sa traim prin credinta. U nii crestini. acea energie rara a sfinteniei. atât asculta si Dumnezeu de tine. dintr-o religie revelata. de aceea mergea la ei cu durerea iubirii. totusi. între potrivnici se aprind e si se mentine. ca sa nu se stinga dintre oameni siguranta existentei lui Dumnezeu. Pâinea cea de toate zilele o cerem pentru astazi.

si-I nesocotesti Bis erica. nu aducem roadele acestui crestinism: oameni dupa chipul lui Iisus. parca te-ai s chimbat cumva! Si s-au dus. Femeile lor sunt fara minte si copiii lor stricati. reaprinsa între oameni. a întrevazut acestea: "Cei nelegiuit i pedepsiti vor fi. sigur ca se afla în disonanta si în dezechilibru cu Dumnezeu. Si fiindca sunt fiinte vii. pe cel care le-a creat ele -l însotesc pâna la judecata de apoi. al treilea îi spune marea sa uimire. ca el sa renunte la ele si sa se coboare satisfacut la singur rolul d e mascul si femela? Asta-i toata aspiratia lui? Neînvatat la un ideal mai înalt. Sa bagam de seama ca nu cumva crestinismul sa se ia de la noi.. Crestinismul nu e numai o afacere de Dumineca. este stilul de viata a lui I isus. pentru ca El are o rânduiala si-ti cere s-o urmezi. Este cunoscuta experienta mai multor insi care au organizat odata urmator ul complot psihologic: si-au ales victima si s-au prezentat. Si asa si ceilalti. mereu divin. Toate celelalte întelegeri ale lumii s-au în vechit si s-au stins. L-a înzestrat Dumnezeu pe om cu atâtea daruri minunate. tot asa trebuie sa urmarim o armonie si între cunostintele din cât mai multe domenii. Aici. cu orice pret. Crestinismul este o conceptie de viata. Biseri ca. trebu ie sa fii mai presus de cuvintele oamenilor: sa nu te atinga nici lauda. ca unul ce avea s-o pateasca. Pe si mplul motiv ca noi. 4). crestinii. 179. azi abia se mai zareste ca o stea. Misterul crestinismului este misterul unitatii în dualitate gasindu-si solutia în Unitate-Trinitate. nici oc ara din ele. a ajuns la nebuni. pierzândusi treptat linistea si nestiind capcana. Cuvintele interzise orienteaza gresit sau dezorienteaza. Adevarul. ci o stradanie de toa te zilele. Taina pocaintei est e o judecata milostiva. capabile sa faca treaba la care au fost trimise. Cuvântul "nebun" este un cuvânt interzis. caci gloatele sed în întunerec (Mat ei 4. Singur crestinismul este mereu nou. "Zec e porunci are întelepciunea: de 10 ori sa taci si o data sa vorbesti si atunci put in". Nici ca se poate mai drept. CUVINTE INTERZISE 185. Cunostinta mântuirii trebuie. ca sa-l îndrepte si sa-l ajute spre împaratia spiritului. 183. care naste fii lui Dumne zeu. 6) si în umbra mortii. asa dupa cum a rânduit Dumnezeu o institutie. 181. Daca crestinismul nostru nu e stradania aceasta. el ramîne o simpla formalitate si ne putem trezi fara ea. Cuvintele sunt fiinte vii. Solomon. iar sp . cu toate consecintele l or. conceptie pe care nu a zdruncinat-o nimic din cele ce s-au petrecut împotriv a crestinismului. De Dumnezeu nu scapi p e simplul motiv ca nu-L asculti sau Îi tagaduiesti existenta. De ce? Fiindca si numai simpla alunecare a a cestui cuvânt în obrazul unui om este în stare sa-i desfigureze fizionomia mintii. viata din viata. A trebuit sa vina ap oi toti ca sa-si descopere complotul si cu mare greutate i-a revenit omului mint ea la loc. Si biata victima. CUNOSTINTELE 184. toata viata. pâna când ultimul i-a propus sa se duca la un spital d e boli nervoase si sa-si repare deranjurile la minte. Cine zice fratelui sau "nebunu le" se pedepseste cu matca focului. DESFRÂNAREA 187. de unde odata lumina ca soarele între noroade. ca-l g aseste asa de schimbat si nu îndeajuns normal. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristolog ica a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara.. ce opreste aceasta nu mai ajunge la cealalta. pe rând. Precum urmarim o armonie între facultatile sufletesti. Urmatorul îl gaseste cu totul curios la minte. precum si o s inteza a acestora cu viata. ca niste copii ai lui. de a ajunge stilul de viata si conceptie pe care ni le-a dat Iisus. abia a putut limpezi mintea zapacita sistematic de minciuna . tocmai cu acest scop.178. la intervale neregulate si-au început a se nedumeri înaintea omului: Ce-i cu tine. vreme de 2000 de ani. Cunostinta mântuirii (1 Timotei 2. CUNOSTINTA MÂNTUIRII 182. Marturisirea lor cu pocainta mai poate schimba situatia. Alta data. Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea în desfrânare. sau nevrând sa osteneasca mai sus. Deci. 186. 180.

Acesta este u n semn de primejdie. altora. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. când afla ca mintea. 26). 192. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. si-i lasa pe oam eni neînfricati de pedeapsa naprasnica. împinsa de s trigarea constiiintei. primind palmele si scuiparile raului. prin virtutea credintei. ne dovedeste atotputernicia Sa. atunci si oamenii ar face binele de frica. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din tai na casatoriei crestine. chipul bun e. 196. Pastrarea capacitatii de încadrare în disciplina a unui suflet face dova da armoniei si valorii sale. ce încarci pe altul ai sa duci si tu. din amândoua partile. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. Chiar daca ar face a sa. Ce ai facut ti se va face. vom cunoaste tinta spre care trebuie sa tindem si ne vom întelege r ostul pe pamânt. vrea sa faca rascoala împotriva robiei sale. putem vorbi chiar de legea dreptatii. Apoi. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap. da lupta deznadejdii. Ca numai de se va arata viata lui Hristos în noi. Caci scrie: "Dormind oamenii. Dezna dejdea e un chip gresit de meditatie asupra relelor facute. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. adunându-si cele mai d e pe urma puteri. . nema iputând suferi. DEZNADEJDEA 190. vine cu asupri re mare. precum c a sufletul a îndraznit una ca aceasta.ita lor blestemata" (Întelepciune 3. Legea nestramutata a dreptatii lui Dumnezeu aduce peste capul tau ce ai adus si tu peste capul aproapelui tau. neumblând cu ocolirea. Asa e de grea robia duhului acesta. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu. Dumneze u ar fi un fricos. Preotii vremurilor noastre. DREAPTA SOCOTEALA 194. iar altii. li se rataceste mintea cu totul. nimicul. desi El ar fi vrut. diavolul umbla sa-l dea legat la un chinuit or mai greu: duhul deznadejdii. 188.. DISCIPLINA 193. altii o duc asa. 191. ci o lasa sa-si faca de cap. DREPTATEA LUI DUMNEZEU 195. diavolul nu sunt subiecte sanatoase de gân dire. ne ajut a Dumnezeu. Pacatul desfrâului si a toata faradelegea întârzie sau face cu neputinta a ratarea si desavârsirea vietii lui Hristos în noi. dimpot riva. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. Iar ca pedeapsa. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. încât sufletul. nadejdea. Vrajmasul. O mare parte din oameni cad în deznadejde în privinta mântuirii lor. Si în sfârsit. s tam linistiti si noi. cu aceeasi datorie ca Pavel. când vin asup ra noastra strâmtorarile. caci îmbolnavesc mintea prin asociatii de idei. ce ai zis ti se va zice. dând în nebun ie. ca nu le întelegem. Pocainta trebuie sa fie o înse ninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". Raul. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. În vremea ispasirii. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine cumpan a între fapta si rasplata. vesnic lin istita asupra raului. de durere. Câte unii mai scapa. mântuirea ar fi de sila. aici. si numaidecât. prin care ne curatim de petele faptelor rele. 25). copiii. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plat a sau ispasirea. o îndreptare mai aspra. .. nu ne ajuta Dumnezeu. mai mult morti decât vii. 189. care pustieste prin patimi. ca o lege milosti va. si numaidecât. dovedind sufletului ca n-are chip de scapare. daca repede ar pedepsi tot raul. în întindere si în adâncim e. ca pe niste marturii . Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. pacatul. Dreapta socoteala-i mai mare ca postul. un neputincios. iar nu o f apta a libertatii si a dragostei. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13.cum fac o amenii. aici. 10-12). li se întuneca mintea si fac si pacatul cel mai de pe urma: omorârea d e sine. ci un mijloc de întelep tire. daca le rabdam de bunavoie.atotputernicie asupra careia. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. Atunci se afla sufletul între viata si moa rte.

caci fara darul acestuia e cu neputinta izbav irea de necazuri si mântuirea. daca însa nu baga în seama. Dar acestia. când li se deschide ochiul vederii si urechile auz irii celor de dincolo. Îi da si t imp. Sotul preot poate fi si duhovnicul sotiei. cunostinta si puterea ca sa ajute omului în încercari. Pricepem prin urmare ca ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste catre duhovnicul sau. tot ce nu e din povatuire orânduita si sub ocrotirea smereniei duce la îns elare si la mai mare ratacire. oricând ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mântuirii si sa-l rataceasca. dupa atotstiinta de mai înainte (Romani 8. 199. doar va simti sa vina de buna voie. 208. sau nici macar nu-l cauta. nu gaseste pe Iisus. Când cineva. 197. 207. din Duhul Sfânt. si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. în fiecare. despre care nu ne ma i tocmim. deoarece în cele duho vnicesti. dupa felul si trebuinta bolii sale. 205. latent. Multimea ispitelor. De aceea-s rânduiti duhovnicii sa cumpaneasca duhurile ce strabat mint ea. cea la masura fiecarui i ns. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. sa cunoasca masurile fiecarui ins. 201. 209. cade din dragostea Tatalui sau . nu poate sa vie dupa Mine. 206. DUHOVNICUL 198. 204. daca duhovnicul n-ar avea mestesugul. 23 ). ori ca nu rasplateste. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica. la vre me de mare însemnatate pentru ei. Între cei trimisi de Dumnezeu. Aratarea si împlinirea în firea noastra a tuturor darurilor nasterii noa stre de sus. Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. Duhovnicul va întoarce si mintea noastra de la atâta umblare pustie în afa ra si o va face scaun al lui Hristos-Dumnezeu. fie raul. sfarâma mereu portile iadului. Toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic. ori ca rasplateste. decât însesi patimile. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. nu poate fi dezgropat fa ra cunostinta si luarea-aminte a unui duhovnic iscusit. 202. el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. Toata slujba lamuririi ucenicului în ale duhului. îi întinde ispita puternica. DUMNEZEU 210." (Luca 9. Iar daca. si mai ales sa nu scada în credinta începatorii. Lui i s-a dat mestesugul. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. îi ia si timpul s i cade fara de veste urmarit de dreptate. totusi. în structura ta spirituala. Cine nu poate sa întrebe si nu se poate pleca sfatului unui parinte duhovnicesc . sa se desavârseasca si ea. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. atotputernicia si d reptatea lui Dumnezeu. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. daruite lor dupa masura credintei. 200. ca pe un rob. Fiecare e înzestrat si trimis sa împlineasca un rost al lui Dumnezeu între oame ni. cu faptele sale pacatoase. da de dreptatea Lui. Duhovnicul sau staretul ajuta si dezvaluie toate intentiile lui Dumn ezeu din fiii Sai. în ale celor nevazute legi. ce vor avea s-o aiba. "inoculat". în care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale întelepciunii (Coloseni 2. o face ca sa mai puna frâu rautatii între oameni. si încotro îi înclina cumpana. sunt si oameni ce au darul sa vada dinc olo de zare. îl va readuce la cale cu sila. stiinta si puterea de la Dumnezeu. "Cine nu se leapada de sine. razboindu-ne p rin lucrurile sau oamenii vazuti. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. Dezvelirea si întelegerea acestui rost sau destin ascuns în noi. vicleniile potrivnicului nevazut. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. Deci. un eori pedepseste naprasnic vreo faradelege.ale neputintei aceluia. Apoi. Care ne întareste cu linistea Sa. de unde vin peste oameni toate cele vazute. ca sa împrastie si mereu sa strice lucraturile potrivn icului. e ceea ce numim desavârsirea. Râvna fara întrebare si parerea sar masura. 3). care le va f eri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. 29) a lui Dumnezeu. fie binele. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. . 203. n-o poate face decât duhovnicul. facându-l s a vrea si el ce vrea Dumnezeu. sa vrea si el leacul ce i-l îmbie Dumnezeu. si ca biruieste binele asu pra rautatii. care.

printre alte zone ale cor pului. 229. 213. (.Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. fara în voirea mintii si fara încuviintarea câtorva cenzuri. 227. desi cu mila. cosmos. Dumnezeu este pretutindeni. Mai au pe urma rostul sa stimuleze functiunea celorlalte glande. absolut superior conditiei tale pamântesti. Nici omorâti nu pot fi. cu toata puterea. 215. (Ce bine! Si ce rau. apara si întareste un as emenea dar.. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. amenintator. si pe acela de a da o configuratie specific a. asupra neputintei si capatam curaj în nevointe. ochii. 214. pe lânga alte rosturi. iau la tinta capitala sistemului nervos. NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 230. 222. fie ca femeie. narile si gura sunt zon . ca hormonii. Toate împreuna au rost si influenta cu deosebire asupra sistemului nervos s i a capitalei sale. Marturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oameni lor întru sfinti. Dumnezeu nu uita de om cum uita omul de Dumnezeu. Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii lui/de la Dumn ezeu si între ce cere Dumnezeu oamenilor. Abia cu aceasta daruire a dragostei prindem putere asupra greutatii. Instinctul. ascuns. deodata se si reped în poarta forului de judecata. pent ru cei ce-L cauta. mila si ajutorul. 228. El e Singurul a Carui conceptie face din haos. atotputer nic si tare departe. foarte energica si neta. Dumnezeu nu ne cere minuni. aflându-se în orice moment în toata structura sângelui. 212. viata noastr a biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunos tintei. Caci duh dumnezeiesc este dragostea care a facut sfinti. ci. Dreptatea lui Dumnezeu. Despre Dumnezeu nimenea nu poate grai cu competenta absoluta decât num ai El Însusi. Singura conceptie fara greseala si izbavita de relativitate o are nu mai Dumnezeu . 211. 224. sfintii. la cel dintâi motiv semnalat de ochi. dar acum a prins el inima noastra în razele lui. mai urmeaza si partea din part ea noastra. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla. când însasi st apânirea mintii e corupta si cenzura cumparata!) Apoi. desi e fara minte. Dumnezeu ne poarta de grija în toate amanuntele vietii.) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu.Absolutul -. ENDOCRINOLOGIE.. Dumnezeu a facut totul din partea Sa. Acelea le face El. ale caror hormoni înca a u misiunea sa agereasca si sa activeze alte functiuni. 221. creierul. totusi nu poate trece la fapta. Dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos e mai mare decât d ragostea celui mai mare sfânt pentru Dumnezeu. dar la Dumnezeu ca "sfârsit" al lumii. 219. fie ca barbat. Cred ca cea mai deformata fiinta în capul oamenilor este Dumnzeu. plateste fapta. anuntând ocazi a si poruncile instinctului. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. 223. nu pe vreo cale a l or aparte. Un duh nou se salasluieste întru no i din clipa aceasta. Glandele care izvorasc hormonii si se afla în sectorul cel mai de jos al corpului au. plin de iubire si aprop iat oamenilor. pe viata. Dumnezeu ne însoteste mereu si. pe masura ce-L cunoastem. Deciziile acestea sau fuga de ele hotarasc vesnicia noastra. Dumnezeu se reveleaza smereniei. când straluceste slava Sa pe chipul fiilor Sai. Îl avem noi mai de demult. creierul. Dumnezeu primeste si îmbratisaza. De altfel. corpului întreg. Lumea întreaga condusa dupa legi împotriva lui Dumnezeu tot la Dumnezeu ajunge. 218. 231. gloantele inst inctului. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. 219. Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sa ne daruim L ui pe noi însine. urechile. Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om. Cât asculti de Dumnezeu. începutul si finalitatea lumii. 225. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. 226. 216. atât asculta si Dumnezeu de tine. 220.

depaseste l imitele stiintei pozitive. oricât de curioase ar fi . Problema ereditatii mai are un capat. Ereditatea. 239. Nerezolvate la timp în lumi na unei ratiuni supreme a existentei. al carei umil suport bilogic putem fi si noi. la dezechilibru. În realitate împrejurarile. Dumnezeu e cu atât mai mare . asistent. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. În privinta neurologica si endocrina. Iata Genetica moderna. nu sunt decât excitantii din afara care declanseaza mecanismul nostru meta fizic: cresterea noastra spirituala . 235. 237. acum 3500 ani pe muntele Sinai. Co piii se reazima pe mintea parintilor. care trezesc strafunduri. Chiar numai factorul ereditatii. Aceste împrejurari pot decl ansa adevarate crize ale ratiunii sau ale constiintei. În aceasta creatie conlucra cu parin tii pamântesti. Intram în crestinism de mici. sa se dezvolte si sa se agereasca întreg organismul si cu deosebire sistemul nervos. Functiunile genezice se desteapta înca din vremea copilariei.. data în nucleu lui Moise de Mântuitorul Însusi prin revelatie. la sinucidere. mediul si destinul sunt factorii de capetenie care confi gureaza diferentialele persoanei omenesti. în cazul când Îi calca legil . 236. De ce oare e rânduiala de-a-ndoaselea? Daca socotim datoria parintilor de a-si supraveghea si de a-si preveni co piii la vreme. Nu e nici o mirare: Iisus avea condu cerea spirituala si înainte de venirea Sa în trup omenesc. dar prevenindu-i ca. fie ca ar lipsi hormonii. dincolo de biologie si probabi litate.. poate ajunge la criz e.si poate cu atât mai mult -.) Si trec anii. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu rost. ca initia pe Moi se în tainele ereditatii nu este nici o mirare. întrucât cine poate sa cunoasca mai bi ne omul.e erogene. student. dar actiunea lor trebuie întovarasita de înfrânare. ca. ci parintii au sa dea seama. Atunci ni se " inoculeaza" crestinismul. cei în cauza. tânar. atât organic cât si functional. Forma. Si vin împrejurari neprevazute.oricât ar fi de antrenata cu stiinta sau filosofia . l a nebunie.nu le-ar putea restabili. ritmul si durata. ceea ce tot un dezastru sufletesc este. 233. deci dupa fire. ca sa fie cunoscut îndeajuns.devenim practic si real. tare de mici. altfel cresterea sanatoasa a organismului si a sistemului nervos ar fi p rofund alterata. sau la o blazare care nu mai deosebeste binele de rau.. 234. actualizate. Tot atâtea porti de cremene si iasca în care mediul din afara loveste cu amnarul în mediul dinlauntru si-l aprinde cu scânteile poftelor spre vapaia faptelor . depasesc prin frumusete si putere tot ce agonisisem pâna aici si prin frumusetea si puterea lor intrinseca.. înca nebanuite de noi. 238. Atunci suntem nascuti a doua oara din apa si din Duh Botezul (. astea dau tonul în materie de ereditate. asa trebuie sa fie: înc a din copilarie sa izvorasca aceasta energie interzisa. sa ne redea listea si echilib rul pe care ratiunea noastra omeneasca . pâna la formele prezente si viito are. sa aducem în sfera luminoasa a cunostintei si resorturile latente ale fiintei no atre. constienti si de cealalta dimensiune a existentei. spontane. Atentie! Suntem invitati de o nevazuta orânduire a lucrurilor sa facem apel . fireste ca raspunderea caderilor n u ramâne numai în seama copiilor sau a lui Dumnezeu. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. Pe urma. pruncul se face copil. despre aceste noutati gingase. prin Botez. Daca va fi fost creatia asa. sub actiunea ei. care. când mintea nu stie sa înfrâneze unele ca acelea. sau fac apel la strafunduri cu care înca nu facusem cunostinta. Staruim asupra faptului ca Iisus e creatorul omului si ca gen aparte si ca persoana îndeosebi pâna la sfârsitul vremii. car e-l scot clinic dintre oameni. EREDITATEA 232. pot duce la dezechilibru. fie ca ar lipsi înfrânarea. menajându-le libertatea. decât Cel ce l-a facut si i-a dat legile vietii? Cuvântul acesta ramâne adeva rat chiar daca Dumnezeu ar fi facut numai prima celula vie si în ea ar fi comprima t toate posibilitatile ulterioare de dezvoltare.

429 . 246. care cuprind jumatate din numarul crom ozomilor. 242. De aceea unii. 9-10). atâtea fete omenesti. . Înainte de a exista ca persoane pamântesti. s. ajungându -l cu rautatile lui din urma si întorcându-i-le în brate. Dincoace. neavând termenul.. Domnul Dumnezeul tau. sa faca sa revina multime d e geneze recesive în geneze dominante. despovararea de sub o mosten ire mizerabila? Da.536. s-o întunece. tre când ei prin poarta nasterii pamântesti. de unde nu erau. încît trupul lor prezenta multe din caracterele sufletului. "Eu. prin mecanismul ereditatii. amplificate de puterea si binecuvântarea lui Dumnezeu. 244. într-o nev azuta carte si se înseamna si în samânta sa si cu aceasta îsi trage urmasii sub povara i spravilor sale. prin ce accident. si nicidecum hazardul. genezele recesive apar în ascendeti în chip independent. apar în cromozomi. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. greu se vor decide sa reprezinte cauza lui Dumnezeu. independenta si anterioara proce sului ereditatii. Stiinta. 249. slabiti de osteneala vietii si de mediul înconj urator. Pe urma. 241. prin lupta cu sine însusi.pentru cei ce Ma urasc. te-am sfintit si t e-am rânduit prooroc printre popoare" (Ieremia 1. nu dupa l egile probabilitatii. Toate acestea le face contabilitatea absoluta a lui Dumnezeu. nu poate da raspunsul la între barea: Cum au aparut în ascendenti genezele defective. ca intentie a lui Dumnezeu. existam ca gând. Care pedepseste vina par intilor în copii pâna la al treilea si al patrulea neam . traind învatatura crestina în toate fibrele fiintei.) 245. Si Ma milostivesc pâna la al miilea neam. ceea ce face cu putinta lui Dumnezeu sa scoata afara. El înclina sa fie una sau alta din configuratiile probabile pentru noi si sigure pentru Dumnezeu. nes uferind contrastul.d. au i nfluenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitati. rezolva situatia gresit: nu se mai roaga. iau în spate poveri parintesti. ceea ce lui Dumnezeu Îi este foarte cu putint a. E cu putinta. Dumnezeu ne spune. ci dupa legile care atârna peste faradelegi. toate miscarile lui se înseamna undeva. sunt Dumnezeu râvnitor. e cu putinta.e. care-i spetes c si-i încovoaie spre pamânt. 247. multe din patimile trupului se fac si însusiri ale sufletului. sa-si dobândeasca iertarea. Cine stie. încât numarul lor sa împlineaca toate posibilitatile de configu ratie câte le ofera structura noastra genetica? (Numarul combinarilor ce se pot fa ce cu cele 24 de perechi de cromozomi. cu pretul si cu osteneala unei vieti curate. când acesta încerca sa se apere de misiu nea cu care-l rostuise pe pamânt: "Înainte de a te urzi în pântece. din care nu putem iesi. Sfintii însa.481 de posibilitati. Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. si astfel s-o înlature. calca viata propriilor lor copii. în fluviul timpulu i. în vremea straduintei celui în cauza. Dar. daca nu El are de adus în viata pamânteasca. daca sa silit. pentru o eventuala progenitura? Ca sa raspund pe scurt. 240. aceste granule infinitezimal e degenerative si cu urmari dezastruoase. Iisus Hristos decide. Puterile credintei. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. catre cei ce Ma iubesc si pazesc porun cile Mele (Deuteronom 5. ce calitati sau defecte sa fie expulzate prin cele doua globule polare. 250. . Tot într-o situatie de contrast e si trupul ce se roaga. învatându-l pe Ieremia. Toate faptele omului. Dupa textul Scripturii e clar ca toata recesivitatea apare în parinti de pe urma vreunui pacat. 248. De faptul ca suntem oarecumva anteriori fata de forma noastra pamântea sca. ener gia lor latenta nu întârzie sa rabufneasca prin subconstient asupra constiintei.a. mai pe larg: Prin ce împrejurare. care creeaza în dependenta cu omul si potrivit cu faptele sale. ne ghina recesiva si. El formeaza destinul nostru în as a fel încât o asezare specifica în infinitul mic sa aiba urmari imense în configuratia s i în faptele noastre viitoare. se ridica la astronomica cifra de 282. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. . au izbutit sa-l aduca în armonie cu tintele superioare al e constiintei. în infinitul mic. Dumnezeu pe toti îi trimite înzestrati si în stare sa fie drepti.. purifi cându-si trupul de patimi. 243.. sau iertându-l de ele.m. pentru fericite exceptii. Iesirea din înghesuirea aceasta nu e cu putinta decât traind prezenta ne vazuta a lui Hristos în noi. sau dupa care legi? Sau. 5). dupa cum e vorba de o însusire sau alta.

trezeste opozitia tendintelor contrare. Sa le avem ca dar. iubirea si vointa. EXTREMELE 254. Iisus Hristos. erau unite într eolalta si în aceeasi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. desi pamânt . ci ca o reactie a cromatinei fata de un diferential al mediului. 258. unitate si siguranta. Omul dintâi. nesenina. Un om de teorie se stie ca e un om slab. fara trecerea deasa . avea toata faptura sa întoarsa spre Dumnezeu. Care se rasfrângea într-însul ca soarele într-un bob de roua. ca este un singur Dumnezeu. ca suntem nemuritori cu su fletul. nu se reduc niciodata numai la una singura. Oameni suntem toti. din care nu putem iesi. pâna nu si-a unificat si consolidat fiinta ca s a iubeasca numai binele. dar real: structura genezelor atârna de mediul . Cu alte cuvinte. patimasa. 253. tendintele rele. aduce definitiv câstig la cauza tendintelor bune. A denatura firea e usor. în cadrul carora mediul ne fixeaza pozitia. Din acestea foarte multe. numai din când în când câte unul: acela care nu-s i dezminte obârsia divina. mult mai usor. Caci simpla gândire la bine si chiar simpla vointa de a face bin ele. dupa cum e vorba de o însusire sau alta. Asta . 257. pe care le închide sistemul gen etic. Care pe ntru oameni. Dumnezeu fiind.în care s-au configurat. 260. totusi destul de elastice ca sa ne permita . om însa. se repara structural firea omeneasca. Abia fapta arunca o decizie în cumpana acestor balansari si care. Iata conditia sine qua non a termenului "o turma si un pastor". dar cu venirea lui Iisus Hristos ca Om între oameni. mediul totdeauna alege una singura. Surprindem la mijloc si un mic cerc vicios. Adica si prea mare iubire de Dumnezeu .stiau aceasta si dacii lui Zalmoxis de pe meleagurile noastre -.asa zicând . ci un rezultat al interferentei dintre aceste virtualitati si mediu. macinat de contradictii interne. sau cu trei ochi. prin fapte convergente spre bine. pe lânga acestea.ca printr-un mediu dirijat sa obtinem o musca numai cu un ochi. chiar foarte multe.de toate mediile . Iar trupul. Au zis Parintii ca întotdeauna extremele sunt ale diavolului. iar dezvoltarea lor în filogeneza atârna. fara sa se preocupe de bunatatea lor. Desigur c a si ideea aceasta nu poate fi împinsa pâna la absurd. 256a. Actiunea mediului nu e fara frâu. Ereditatea nu fixeaza pozitii fatale. nelinistita. n u ca blestem. Faptele graiesc mai tare si-s mai decisive sus. si înca bi ne definite. Energia de crestere si orânduire a configuratiei nu apare în mod automat în cromatina. cum creste bobul de grâu si cum izvoraste apa din stânci. nevazut .înainte de vreme .zic specialistii . Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna în c hip dezinteresat. FAPTELE BUNE 255.CADEREA EI 259. Iar aceasta nu se poate realiza decât prin actiune prelun gita.poate fi pricina de cadere: o i ubire oarecum pamânteasca. dintr-un ou de musca nu poti ajunge la un pui de gaina. 256b. în care configuratia genezelor se dezvolta. pofta si iutimea. decât a scoate denaturarea introdus a în fire. Vi ata si organismul nu sunt o simpla actualizare a virtualitatilor native date în si stemul genezelor. Stiam si pâna la El ca avem o obârsie divina. prin câstigarea deprinderilor neclintite în savârsirea binelui. din tot parcursul cresterii. sau cugetarea.contemplarea aceasta.la facerea binelui. iar Om (cu "O" mare) numai Unul.si aceea o vreme regulata . nu nu mai ca e departe de a realiza aceasta armonie. ci la mai multe. neavând în sine pofta patimasa. are margini. Omul nu se poate odihni în fericirea contemplatiei pâna nu a biruit în sin e contradictiile. 261. întovarasea . zidit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. ci lim ite mai mult sau mai putin fixe. mai ales prin repetare. Mintea. S-a facut Om. necurata si pironita. dimpotr iva. în istorie. ci. Cînd un om face ceva cu intentii bune trebuie sa iasa bine. FIREA OMENEASCA .EREDITATEA SI MEDIUL 251. 252. De multe ori haosul îl anunta prima celula a mediului: familia necresi na. spiritual. putintele de dezvoltare. Nu degeaba virtutea însemneaza etimologic barbatie. mereu sporite prin reflexiunea care nu tr ece la fapte. si d e toate configuratiile mediilor viitoare.

data si mieilor. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. încât credinta nu o mai vezi atât de curat. 269. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului si mereu ne ad uce aminte de obârsia noastra dumnezeiasca si ne îmbie o refacere. E absurditate multa si variata lipita pe fire. Nu suntem din maimuta. Iata de ce si fiarele fug de om. Vointa sau iutimea în spaima si rusine s-a întors si. GADARENII SI SUFLETUL 272.era temelia cea straveche. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. originara. o încovo iere a unei meniri data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisit orul. dar mergem cu pasi repezi spre ea. îmbracându-se pe ascuns în simtirea cea dupa fire si povârnind-o spre o lucrare contra firii si contra ascultarii de Dumnezeu. Precum ca acestea sunt asa. cu un sco p bine determinat: acela de a dezlega un suflet de muncile legatorului de demoni . crezând ispititorului. Aceasta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. caci a ma i ramas constiinta. 263. FUMATUL 270. Nu-l judeca pe cersetor ca fumeaza. în care avea sa creasca de la chip la asemanare cu Dumn ezeu. Misiunea lui Iisus. inim a ranita cu iubirea de sine. ci numai L-a auzit . dar cu ajutorul omului. fata de lupul care se afla mai la deal si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. mintea îi era slabita. Astfel S-a suit în corabie. ne stau martur ie mieii lui Dumnezeu. Ne-am sa lbaticit în toate partile. desi comprimat. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. s-a ascun s de Dumnezeu. 3). întrucât toti eram în Adam (Romani 5. Învrajbirea aceasta ne urmareste ca o lege de pedeapsa data firii. e o venetica în fire. 264. 265. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. pacea dinlauntrul nostru. E primul razboi pierdut de om. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. ea întunec a chipul nostru cel dupa Dumnezeu. Învrajbirea în afara: cu semenii. Daca te atingi cu focul câlti fiind. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". c aci s-a vazut gol. Deci. când sa-si recunoasca greseala. c a va fi ca Dumnezeu. Iata cercul vicios pe care-l strângeau cu putere asupra firii omenesti . II. Dar sufletul nu s-a întunecat de tot. de vreme ce vederea constiintei sale era acum întoarsa de la Dumnezeu la sine. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. cunoscând binele si raul. Iar când l-a strigat Dumnezeu pe nume. dar capabil sa-si recâstige dimensiunile si valoare a paradisiaca: miezul capabil de Har. cu sine însusi. Rautatea e o osânda. Firea omeneasca a fost asemanata cu câltii. mii de ani de-a rândul. Filocalia vol. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. încât cunoasterea lui decazuta scoase vinovat pe Dumnez eu pentru pustiirea sa. de caricatura existentei: demonicul. Nimic n-a facut Iisus la întâmplare. patimile amortite prin înfrânare se aprind prin simpla v edere. dar n u e naturala. cu noi cu toti. nu L-a mai vazut. Astfel: Mintea i-a fost amagita de mândrie si slava desarta. 262. e descojirea firii de absurditate. 268. vazându-se gol. 12). gasindu-i acestuia motivul "întemeiat" sa-l manânce. exis tent înca în fire. care a introdus-o în fire. Simtirea sau dragostea i s-a întors spre trup. ci si mintea omului. Pacatul. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si prin el. 267. care l-a facut pe om b ucati. Învrajbrea launtrica: cu Dumnezeu. care chinuieste firea. 271. fiecare. de salbaticie. De atunci firea noastra se afla în îndoita învrajbire: I. o moarte anticipata. sau decaderea firii. Fumatul slabeste nu numai plamânii. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. Domniile si Stapâniile întunericului. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. Firea perversa si firea curata. Caderea firii în ispita e totuna cu o sfarmare. Raspunsuri catre Talasie. cu firea toata. 266. care s-a aprins de pofta pat imasa. patimile cu focul.

pen tru paguba pe care le-a facut-o "L-au dat pe Dumnezeu afara din hotarele lor". caci deîndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. Pacatul începe de la învoirea spre fapta si fapta propri u-zisa. si trag mintea la învoire si la fapta. A pus în cum pana un suflet.. Diavolii îi dadusera în locul însusirilor de om. omul acesta avea un suflet. 277. 276. Asta-i calea cea mai lunga: de la urechi la inima. Si poate tocmai scandalul ce a urmat pune mai bine în cumpana valoarea sufletului. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în care se afla. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeal a si sa o faca sa vorbeasca împreuna. De aceea. Si a dat pierzarii turma de porc i a gadarenilor. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi a târna de lupta nevazuta a câtorva clipe. care se chinuia în tinuturile gadarenilor. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva decât în ceea ce-i era dat dupa fire. al une i turme de 2000 de porci. deocamdata. ca s-o izbavesti din robia gândului str ain. E i s-au declarat pentru porci. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele su nt scumpe. vede lupul si se duce la el. Daca întârziem sa ne luptam. 37). care este pacat. Luca 8. Daca mintea nu baga momeala în seama. fioroasa libertate de a fi între oameni un drac. si cear da omul în schimb pentru sufletul sau?". mai limpede . Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. nici c e e bine. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel neavând mirosul oii cercat. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. oricât "se impun". în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. "Gândurile". într-un suflet în ca re dracii stârnisera viforul cel mai de pe urma al pustiirii si decaderii. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. ca sa o faca iubita mintii. S-a înapoiat". între pretul unui suflet în ochii lui Dumnezeu si pretul tur mei de porci în ochii gadarenilor a iesit cu scandal. Iar daca lupul mai e si viclean. înca nu sunt înfrângeri si pacat. Iisus a certat pe cine avea de ce rtat din spatele vântului si valurilor apei si s-a facut liniste mare. Iisus propovaduise în multe locuri ca "sufletul este mai de pret decât toata lumea. muncind mintea. asupra carora înca arunca vrajmasul aprinderea sa. Si un fo st îndracit nu este un misionar de rând. 275. E stiut ca pentru a scoate un gând rau din mintea cuiva. Pe mare s-a stârnit fara veste o furtuna. vrajmasul staruie cu ea. 279. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. cu prilejul îndracitului din G adara. tot orasul iesi întru întâmpinarea Lui si vazându-L Îl ruga ra sa Se duca de pe hotarele lor (Matei 8. trebuie sa io învalui de foarte multe ori cu cuvântul bun. întrucât gadarenii au trebuit s a minta pretul sufletului pe care îl pierdusera ei în porci. nu înca cu toata lumea. 274. avem înaintare la unire. totusi. Iisus o ia pe alta cale: arata cu o minune pretul unui suflet. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând. ostas al lui Hristos. De cealalta parte a marii. Cumpana aceasta. se poate întâmpla ca f ara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. sau asupreala. asupri. Îl întâmpina pe Iisus alta furtuna. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. Atâta avea de facut: gadarenilor le-a dat un misionar. Iar mintea. Prin urmare. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. nu pentru suflet! Iisus S-a conformat: "Intrând în cor abie. al celui mai decazut dintre oameni cu pretul. 278. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. pe care o flutur a el în vazul mintii. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. ca un miel nestiutor. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. oricât de "nebune" ar fi. pentru mântuirea unui suflet. GÂNDURILE 273. o arata mai sclipitoare. Facuser a dintr-un om o fiara care rupea lanturile si un criminal care pustiise aceea pa rte a gadarenilor. cum zic parintii. Ei bine. stapâni mintea. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. 34. Cu alte cuvinte. Rai de paguba cum erau. c rezând ca e oaie. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. Neîntrebat nimic nu e bine. lupta tre .

stergi ce ierti.. Amintirea Lui e vie pretutindeni. cum spune Clement Alexandrinul: "Dumnezeu S-a facut om. simplu în toata fiinta Sa. în atârnarea de noi. 281. Asa a ramas si mai ramâne. cu orânduire dumnezeiasca. Cerul este mintea si pamântul in ima. dornica d e pustiire. 282. cumva. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (întelegeti: "satana. faptura cea noua. noi nu iertam. Acesta e omul cel nou. au cunoscut extremitatile pasiunii si ale jertfei. feri ce de cel ce va lua si va lovi de piatra pruncii tai" (Psalmul 136. luati icoanele din a ltare si de pe la case! Viata lui Iisus umple muzeele si bibliotecile. în cer si pe pamânt nu este!". Judecat a aceasta te scoate de sub judecata. Deci." (II Cor. Pentru noi Iisus e Sensul vietii si al Istoriei. momelile s ale. în care trebuie sa se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. 285. "Nu stiti ca Hristos e în voi? Afara. lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti Iisus. Ce ierti la altul. daca sunteti crestini netrebni ci. s-au macelarit si s-au ajuta t. pe care zidarii vremii de atunci n -au bagat-o în seama (Matei 22. El este forta interioara pe care forta veacu rilor n-au putut-o istovi. ferice de cel ce-ti va plati dupa fapta ce ne-ai facut tu noua. singurul Care ne ramâne credincios si nu ne paraseste niciodata. Iisus e asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului lumii: originalul nostru. temelia cetati i sufletului. rugaciunea noastra e întoarcere pe dos de faptele noastre si suna cam asa: Doamne. deci. a frumosului si a ratacirii. pe toate drumurile. 42). 8). tie ti se sterge. (. Dati foc Liturghierelor. Fiul lui Dumnezeu. Distrugeti ferestrele de biserici. ci Hristos traieste în mine. Iisus este Prietenul nostru. 19). De El a atârnat roata consti intei.) De aceea Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca numele lui Iisus H ristos. "Nu mai traiesc eu. piatra cea din capul unghiului. traiesc durerile de mama. pe zidurile biseric ilor si ale scolilor. miluieste-ma pe mine pacatosul". În cazul când. caci nici noi nu iertam altora! IISUS . toata grija sa le fie sa nu se nevoiasca cu gândurile. Prin faptul ca Iisus S-a tesut destinului omenesc si prin faptul ca omul trebuie sa se decida ce face cu Iisus. ceasloavelor si cartilor de rugaciune. 287. întorcându-se ca o arma mereu întinsa asupra vrajmasului. se explica de ce istoria omului e asa de zbuciumata si vesnicia lui e asa de hartuita si muscata de serpii îndoielilor si ai contrazicerilor. 283. rasfrânt în afara de chip .CINE ESTE IISUS? 286. autenticitatea noastra. pe vârful clopotnitelor. fiii mei.) De piatra aceasta trebuie sa lovim prun cii vavilonesti. Îl veti descoperi pe El si . de aceea El e mereu viu: si vine ca fiinta suprema. Iisuse Hristoase.. dar. Navala de gânduri sa nu descurajeze pe începatori. 13. omul nascut de sus. cu atât mai mult cu cât ar vrea unii sa scape de El. Iisus S-a integrat na turii omenesti. Fiindca Iisus e omul cerului si S-a tesut pe Sine în fi rea cea omeneasca. Si mai mult: e Sfânta noastra Împartasanie cu desavârsirea: foame a noastra metafizica. 280.. arma mai tare. dupa cum îi numeste Sfântu l Maxim Marturisitorul. omul cu reflexul vesniciei lui Iisus. faptic. nu ne ierta noua. ca fiinta suprema si posibilitate nesfârsita de desavârsire. Iertarea noastra de la Dumnezeu e pusa.buie data grabnic si dupa lege. Gândurile celui rau. satana"). A nu avea gânduri e tot asa de cu neputinta ca si a crede ca poti opri vântul. de aceea. mai mult decât acestea.. Iar piatra este Hristos sau credinta în El. Înca din Vechiul Testament se cunoaste razboiul cel de gând. reazemul ei în ispite le si furtunile timpului. Dar istoria s-a aratat neput incioasa din primele ei zile. El Se impune tuturor oamenilor si tuturor veacurilo r. vin si vremuri fara fur tuna. la capatâiul patu rilor si al mormintelor. nalucirile lui (ideiile fixe ale lui). si e vie în no i. acestia sunt pruncii vavilonesti sau "puii de drac". Iisus formuleaza o noua ordine spirituala în om. 5). IERTAREA 284. (. dar. Asa se explic a de ce pentru Iisus oamenii s-au iubit si s-au urât. Iertând. Dumne zeu consfinteste pentru noi decizia noastra pentru altii. ca de la om sa învete cum se face omul Dumnezeu". Pentru voi. Iisus cere istoriei decizia existentei Sale. pâna ce Hristos va prinde chip în voi" (Galaten i 4. Ferice de cel ce lupta duhovniceste cu gândurile.

Dar dupa dovada Învierii Sale. ba chiar si cei care-L blestem a nu fac altceva decât sa-L marturiseasca fara sa vrea prezenta Lui. poate înteti lupta aceasta permanenta între oameni. IMAGINATIA 289. S-a întrebat Irod Tetrarhul. stapâni ai lumii. Si astazi. iar altii într-o patima pentru iubirea Lui. reazimul si în ispite si în furtu ni. Atunci se va odihni sufletul omului de nelinistea sa. Cine este Iisus? .s-a întrebat Irod. dupa aparitia Sa ma i presus de fire. Rasunetul tuturor romanilor. De altfel. unii Îl iubesc. chia r vedeniile reale le refuza. cu desavârsire si foamea noastra metafizica . nastere care deschide calea vesniciei. Deci. e Sfânta noastra Împartasanie. Dar întrucâtva se linisteste sufletul omului si pâna atunci: stiindu-le acestea precis. S-a întrebat puterea lumeasca. care aflând de la magi cine-I. va scapa de Iisus. ca-n primele zile . prin usi încuiate. S-a întrebat toata trufia mintii. ca în ziua N asterii Sale. în acel a s-a nascut Iisus. pe viata si pe moarte. nu se dumirea ce sa creada despre Dânsul. Daca cineva a ajuns la siguranta aceasta si poate acoperi cu viata. smintindu-se pentru formalitati înfrânte. Originalul nostru. a încetat o data cu zilele lor si cine se mai gândeste sa moara pentru faima lor postuma? În jurul multora s-a fac ut mai multa galagie ca în jurul lui Iisus. Oamenii sunt antrenati însisi într-o p atima pentru Patima Lui. nici sens. dupa dovada dumnezeirii Sale.. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia rasaritului (naluciri le false). petrecere nevazuta cu oamenii. pentru noi. aratându-Se lui Pavel si altora din veac în veac. Iisus e sensul vietii. într-o rostire cu îngerii. numai în jurul lui Iisus îsi pun oamenii problema si astazi. daca întrebarea: "Cine e ste Iisus?" a crescut în veacuri si cere fiecarei generatii un raspuns decisiv. chiar contra imaginilor. nu mai putea fi fara raspuns. nu din rea credinta sau din împotrivire. Asemanarea dupa care tânjim si însetam de-a lungul desertului vietii. Numai cineva mai viu ca romanii si care e cu adevarat un idol nemincinos al omului. (. autenticitatea noastra. Împaratul Însusi Se va face slujitorul celor ce L-au asteptat cu toata f iinta. primind orice. într-o propova duire cu apostolii. Iisus a reîntors sensul existentei iarasi în Tara de obârsie: Împaratia Sensului si a explicat iei depline. iar altii Îl urasc. Rasaritul mediteaza fara imagini. ci din grija de a nu gresi.toate cuvintele Lui în toate cartile literaturilor. într-o marturisire cu mucenicii si cu toti sfintii si într-o afi rmare cu toata crestinatatea a doua milenii: "Acesta este Fiul lui Dumnezeu. din îndoiala omeneasca si certi tudinea dumnezeiasca. L-au osândit si L-au omorât pe Iisus si aceasta sa întâmplat permanent în istorie. s e întrebau cine-I acesta de iarta si pacatele? Se întrebau pâna si apostolii cine-I acesta ca asculta de El vînturile si marea ? Si s-a întrebat un sir întreg de nedumeriti. Raspunsurile teologice sunt stiinta. L-a osândi t la moarte. Si se stie ca Dumnezeu nu se supara când se sta pe . Mântu itorul lumii". care auzind toate câte facea Iisus. înca fiind în veac. S-a întrebat toata necredinta. Salutul permanent al fiecarui Toma.000 de prunci. crezând ca omorând 14. iar dupa mii de ani.) 288. Cine este Iisus pentru noi? Pe contemporanii lui Iisus îi întelegm ca le era greu sa-L creada pe Dumnezeu .. iar altii fara destin. Cu Ii sus se naste si explicatia omului si explicatia lumii. acesta e Iisus: Împaratul slujitor al destinului omenesc. De aceea. De aici. Dar mai mult decât acestea este prietenul nostru Care sigur nu ne paraseste niciodata. Iata o faclie (cunostinta în parte) pâna vine Lumina. no i nu putem raspunde decât într-un glas cu Tatal. Se întrebau carturarii si fariseii. Toti acestia L-au refuzat. Unii sunt în de stinul lui Iisus.

oame nii au ajuns în robia patimilor. cu inevitabile urmari ereditare s. desi constiinta nu doarme. prin lup ta metodica.a. când nu e pastrata în starea lor originara. altii la aventuri. Ca neamul oamenilor sa dainuiasca si peste triajul mortii. punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare. Omul reuseste aceasta denaturare. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . întrucât ele au slabit stavila cenzurii ratiunii. Instinctele. este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. cu libertatea si cu functia con stiintei sa modifice natura acestor norme fixe. în sens opus. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. 292. pentru ca acestea primesc aprobarea. iar omul si-a pierdut libertatea. sau la lupanare. Forta instinctelor . Instinctul femeii însa e maternitatea. 294. dupa rânduiala firii. În cazul robiei.. cu pretul pierderii libertatii. când devin pa timi si. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Num ele Sau si expiram aerul stricat al pacatelor noastre. Omul. Deci. (Exemple practice: fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. ci o va osândii cu ucigasii si curvarii. neuro-static). Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. . Altii recurg la sterilizare.) care sunt norme fixe de viata.m. miluieste-ma pe mine pacatosul". o lupta. 8). 291. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38. deci. Aceasta modificare a functiei instinctelor. poate fi facuta în doua sensuri opuse: înspre dereglarea lor. Inspiri Duhul Sfânt. cum nu se mai poate spune. "Duh". creste când degenereaza în patimi. cautata intentionat . vrea sa desparta functia biologica a instinctului în doua: vrea sa separe rostul instinct ului de placerea ce-l însoteste. de uitare de Dumnezeu. dar refuzând rostul -.care a ajuns într-un fel de "adormire". facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa. ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Dumnezeu a sadit în fire câteva legi fundamentale numite instincte (. Instinctul barbatului vrea mereu femeia.. neuro-motor. Copilului pâna se desprinde de mama. numai omul.fortele oarbe ale firii. iar de acum cauta sa o surpe cu totul si lumina constiintei sa o sting a. ca în somn. neuro-endocr in.arbitrar . 15). prin patimi le trupului.urmarind exclusiv placerea ce-o confera. satisfacerea si rostul lor concret. razboi chiar. Duhul lui Dumnezeu si expiri duhul rau din tine. 295. printre care si el de asemenea v a fi (Apocalipsa 21. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. Cum devine "patima" un instinct sadit ca lege de existenta a firii? Iata raspunsul unui profesor crestin de medicina: "Împlinirea oricarui instinct al firii e însotita de o placere. e într-o sta re de necredinta. îi trebuie doi ani. 9). Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii .dar în d auna sanatatii. cautând sa scape de rostul firii sale. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. a dereglarii altor instincte sup erioare. alegându-si placerea si refuzându-i rostul".acest punct de vedere. pazind-o de rostul zamislirii. omul traieste în stare de pacat. înspre convertirea sau sublimarea lor. din toate vietuitoarele. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2.) INSTINCTELE 290. ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia. prin nevointa. Numai omul poate interveni cu vointa. trebuie sa fie la sata în pace. prin virtute. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. altfel în serviciul viet ii rânduite -. 293.d. nu-i dau omului lup te. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. Iisuse Hri stoase. sau o va face crim inala. Exemplu: " Adevar". sau dez echilibru total. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. Fiul lui Dumnezeu. dar necinstind-o. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte.

care restabileste. ci . Dar cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. neumblând cu ocolirea. cea prin placere. si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare. Placerea. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin Cruce si prin Harul B otezului "slobozindu-ne de orice sila. ne ajuta Dumnezeu. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. plin de iubire si aprop iat oamenilor. cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului. care nici nu îngaduie sa li se zica pacatosi. stricat de faradelegile oamenilor. Iar fiindca dreptatea lui Dumnezeu mereu tine c umpana între fapta si rasplata. Peste lucrul lor trebuie sa vina corecturi divine. Aici sta pricina pentru care noi. 303. ci un mijloc de în teleptire. o îndreptare mai aspra. st iind de mai-nainte sfârsitul tuturora. Dar sunt pacatosi cu totul vrajmasi lui Dumnezeu. ISPITELE 300. 304. si astfel sa se arate si Harul lui Dumnezeu si voia omului. stam de buna credinta ca mergem bine. prin pute rile rationale ale sufletului. ISPASIREA 297. în voia firii povârnite spre pacat. fi ind iubite. Dumnezeu. al pocaintei. putem vorbi chiar de legea dreptatii. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte. prin care ne curatim de petele faptelor rele. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. ca ultim reazim etern al linistii. reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. întrucât nu sunte m ca îngerii neschimbabili. nu ne ajuta Dumnezeu. 302. altele. Desi înzestrati cu darurile Botezului. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. atotputer nic si tare departe. Asa se face ca simtim un Dum nezeu atotputernic. pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. 301. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. îmbie sufletului ispita în tâi. Ispasirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu în destinul insului si în destinu l neamurilor. Câta vreme mergem în voia valurilor. Momeala nefiind pacat. Si iarasi. sau gândurile din pricina placerii". dar în chipul cel mai vazut cu putinta. 299. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. n-a vem nici o lupta. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. echilibrul crea tiei si echilibrul vietii. ascuns. 296. fiind urâte de noi. A ceasta pentru ca unele din ele. iubirea divina da totusi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi : de se va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. De obicei oamenii stârnesc cu faptele lor anumite furtuni nevazute: ac estea tot în capul lor se întorc. desi boteza ti. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le. pacatosul simte un Dumnezeu aspru. desi El ar fi vrut. iar de nu vrem sa primim cele ce vin peste noi. cautata numai pentru ea însasi. rânduieste fiecaruia ispasiri în lumea aceasta. amenintator. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii. o numim isp asire. prin care constrânge faptele oamenilor cu urmarile lor. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre. saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. peste vointele oamenilor. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trezi m spre ce trebuie sa fim. daca le rabdam de bunavoie. 26). ca nu le lasa Dumnezeu. Vrajmasul. Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastra a sosit vremea de plata sau ispasirea. În vremea ispasirii. Acestia nu sunt împreuna-lucratori cu Dumnezeu. Pe când dreptul cunoaste un Dumnezeu personal. Actiunea aceasta a lui Dumnezeu. când vin asupra noastra strâmtorarile. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentru nesupunere. ca nu le întelege m. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. îndata sa fie sterse.Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational. ca o lege mi lostiva. 298. Ispasirea nu-i o pedeapsa de la Dumnezeu.

când atârna de la Dumnezeu o atare pedeapsa p entru oarecare. si-l îndeamna ca fara masura si fara întrebare sa se sileasca în ace stea. mintile înguste. nu vor scapa de primejdii. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. pe firul acestei iubiri. zicându-i gândurile ca-i trebuie putere si nu-i pacat. îmbul ziti nu de vreo virtute. dupa iubirea omului. În toate aceste i spite cad cei ce ocolesc osteneala. în cât si moarte de om e în stare sa faca. pe calea cea strâmta (Matei 7. clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. misiunea. Numai ispitele. 305. 309. silindu-se sa-i strecoare în minte si în inima p arere mare despre sine. pâna ajunge deprindere sau obicei. cu desfrânarea. Iubind cele rele. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2.daca ar fi dupa ei. 310. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. Pe unul îl trezea la rugaciune. câlti sau "pamânt si cenusa" (Facere 18. Sau daca cel ochit spre înselare nu-i chiar asa de virtuos. îl cerceteaza satana luând chip mincinos al lui Hristos si. care înclina fie spre pierzare. ca s a-i dea omul crezare. scâncesc în inima lor dupa daruri mai presus de fire. Când însa vede ca nu poate amagi pe om cu cele de -a stânga. necurati la inima. de orice fel. fie spre mântuire. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. paie. aurul smereniei dulama lui Dumnezeu. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. precum ca pe "el" îl trezesc "îngerii" la pravila. care le-ar face toate câte-i învata dracii . prin potriviri de semne prevestite ajunge încrezut în sine si în hristosul lui. De aceea. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. m ucenicia si celelate naluci ale mintii înselate. de-a dreapta de tot. întemeindu-se pe Scriptura. decât sa creada si sa se socoteasca a fi si ajuns sfintenia. 311. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. relele. când de fapt ei n-au savârsit nici alergarea si nic i dupa lege n-au luptat. Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. Pe unul l-a sagetat aratându-se . este si ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". Razboiul ispitelor e focul care lamureste ce suntem fiecare: lemne. Toti c ei ce umbla dupa placeri. Iata-l cu momeala pe gât. Este si o "ispita a mântuirii" în care au cazut multi înselati. îi da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. 44). Zice un Sfânt Parinte: "Ia ispitele si îndata nu mai e nimeni care sa se mântuiasca". 20). îi mai îngaduie sa fumeze. du pa oarecare scoala a ratacirii. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. pentru îndrazneala. neavând cercarea dreptei socoteli. cautând sa-l amageasca. ca pe unul ce. intra vrajmasul în cetate. sare în cealalta margine. 14) si cu chinuri ce duce l a Împaratie. 27). caci sub oric e placere e încolacit un sarpe. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite z avistii. pe cel înclinat spre gânduri. 307. 308. sa bea. 306. adica prin cele de-a stânga. care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe puti ni i-a întors. oameni amagiti de ei. pietre. Pe de alta parte. Având acestia iubire fara minte pe care vor sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire. Îi trânteste o lauda pentru multimea credintei în Dumnezeu si a iubirii virtutii. fie de la boli. De-acu. umbla dupa "placeri duhovnicesti". 1). v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. graindui cu mare blândete. Vicleanul are doua feluri de momeli. Astfel. zicând ca-s mântuiti. De a ceea zice Înteleptul: "Fiule. care spun ca nu mai au nimic de facut. Câte unii mai aprinsi la minte. precum este si ispita muceniciei. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. când încrederea îi va fi câstigata desavârsit si îi va fi înt rita. Este si ispita sfinteniei. 20). arama. fie de la fire. ci de iubirea de sine. îi trânteste o lauda cu care-l câstiga fulgerator si poate pentru to tdeauna. care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. Dumnezeu îngaduie duhului rau sa-i amageasca desavârsit (2 Tesaloniceni 2. pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8.cu viclesuguri si curse. 11) ca pe unii ce îndraznesc sa se apropie de Dumnezeu. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului.

caci numai ea uneste cele învrajbite. Despre l egea duhovniceasca. În iubirea ca jertfa pentru oameni (Ioan 15. 317. dupa cum ne asigura Sfintii Marcu Ascetul (Sfântul Marcu Ascetul. ci în afara. am avea si noi multime de însusi . încât strabate dincolo de mormânt si ajunge pe cel iubit. ed. s-ar rasfrânge si în noi obârsia noas tra divina. sa nu piara. Carele este iubire. va fi si Dumnezeu în mij locul lor. 312. Fiul l ui Dumnezeu. daca se vor învoi pe pamânt. în trei vârste se vede: În iubirea aproapelui ca pe tine însuti (Matei 19. care va desparti oile de capre si va întemeia Împaratia lui Dumnezeu pe pamânt. De data aceasta stavilarel e dragostei se ridica si aceasta se naste pe pamânt. 13). Sibiu.în chipul lui "Hristos" si spunându-i: "Pentru dumneata mai rasare soarele!". si-i napu steste împotriva lui Iisus si a oricarui ucenic al Lui. si ed. 37-40). p. 44). care-s biruiti de el. Trairea acestor porunci arde pe diavol asa de cumplit.1 . nici spatiul. pe lânga întelesul literei. ed.) De fiecare data când îl zorea credinta aceasta trecea. Iubirea e însusirea lui Dumnezeu prin care a creat lumea vazuta si nev azuta si toata faptura care-L cunoaste de Tata e strabatuta de iubire. vol. Iubirea înclina libertatea ca pe o cumpana. Sibiu.I. nu la sine. în mijlocul nostru .I. (De fapt era sfârsitul judecatii sale. Douaz eci si cinci de ani pe urma l-a mai dascalit. si pe la casa de nebuni. Dragostea în Duhul lui Hristos. vol. 19). vol. prin aceasta se v edea limpede ca Iisus e Dumnezeu si Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4. 1947. ca sa ajunga sa se creada pe sine ca el e fiul omului din Scriptura si dreptul judecator. acolo sunt si Eu în mijlocul lor" (M atei 18.249. ca re au de gând sa se mântuiasca. Pe acest ea doua ni le-a dat ca porunci. dupa câte o isprava. Filocalia. Aci sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrajmasul. si ca în zilele lui va fi sfârsitu l si judecata. Cape te gnostice.1. 319. ca tot cel ce crede într-Însul. 314. În iubirea mai mult ca pe tine însuti . învrajbite de fapta ucigasa a pacatului. pârjol de Cer în inimile oamenilor. Caci iata: Dumnezeu Se ascunde în poruncil e Sale. Minunea adunarii puterilor sufletului. 1947. care se va face prin el. Ca u nde sunt doi sau trei adunati întru numele Meu. împlinindu-le Iisus ca nimeni altul. Daca am s tarui cum trebuie în iubirea aceasta fara margini. fiindca numai ele coc samânta pe pamânt . chipul si asemanarea fiilor cu Tatal.193). Tatal rasp unde celor doi sau trei de pe pamânt. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntr erupt va rugati". iar mai cu deosebire inima. Pâna la masura iubirii de vrajmasi sunt datori sa ajunga toti crestinii.iubirea de vrajmasi (Matei 5. Iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni în care atârna toata Legea si P roorocii (Matei 22. IUBIREA 313. miluieste-ma pe mine pacatosul". care este Fiul Sau. cerând ceva de la Dumnezeu. Cuvintele acestea. Rugaciunea neîncetata a fericitului nume: "Doamne. 247) si Maxim Marturisitorul (Sfântul Maxim Marturisitorul. mai au si urmatorul înteles: pamân tul este trupul. Iubirea n-are marginile omului. daruindu-le iubirea Sa din ceruri. Carele este în ceruri. e puternica. adunându-se într-un gând. nici timpul. pe care o vedea.2.. 315. De aceea sunt îngaduite încercarile.II. cei doi sau trei sunt puterile sufl etului care. "Asa a iubit Dumnezeu lumea încât si pe singurul Sau Fiu L-a dat. însemneaza iubirea. 320. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreolalta d e pacat. 316. p. a "dumnezeilor" dupa har. 318. E mai mare iubirea aceasta decât iubirea care a creat lumea. 16). nu e cu putinta decât în numele lui Dumnezeu. 8). 19-20). în persoana lui Iisus. pe când la vârsta a treia a iubirii. si asa ne aflam având pe Dumnezeu. p. Sibiu. foarte putini ajung . stra punge iadul care nu-i poate sta împotriva si strabate cerul. Iisuse Hristoase. încât acesta rascoala puterile iadului si cu ele atâta pe oamenii lumii. Unirea puterilor sufletului pe pamântul inimii. "Daca doi dintre voi se vor învoi pe pamânt în privinta unui lucru (mântuire a) pe care îl vor cere: se va da lor de catre Tatal Meu. Filocalia. la toata lumea. Iar iubirea. când are cine le trai. nu piere niciodata. 1946. ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3.

De aceea "suspinam în acest trup. primul pui al diavo lului si tata a toata amagirea. Si daca se va afla cineva dintre rudenii sau urmasi. acesta sporeste. ca înc a nu s-au lepadat desavârsit de iubirea de sine si de orice spurcaciune a vietii. chiar duhovnicesti. strâmba mintea bietului om. omorând pe cei ce nu cred ca el. ura aceasta arde. i ata-le înecându-se în ura care le arde si care s-a întarit peste ele ca o mare împaratie a raului. Ura aceasta care nu poate face nimic. îngaduind încercari. Sfântul Maxim Marturisitorul numeste iubirea de sine "primul pui al di avolului". catre Dumnezeu. 329. lovit de sagetile laudei si sa se trezeasca cu mintea înselata si sarita din soc oteala smereniei. zvârcolirea neputintei furioase. ca sa împlineasca p entru ei faptele iubirii. dupa atâta si atâta propovaduire a Bisericii: caci patima aceasta face pe om sa cada . toata. caci altfel nu putem muri noua însine ca sa viem lui Dumnezeu (Galateni 2. numai sa-i prinda. de dragul Adevarului. Iubirea e calea cea mai scurta si mai presus de orice cale. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. de slava desarta si de trufia vietii (1 Ioan 2. spre des avârsire (1 Corinteni 12. 13) aici pe pamânt. Sufletele acelea. tatal minciunii. sa-si ia crucea sa în fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie" (Lu ca 9. Ba înca. Noi nu prea putem sti în câta primejdie ne baga iubirea de sine. u ra demonilor care chinuiesc sufletele si vad ca nu ispravesc nimic. Cei ce prin darul lui Dumnezeu se izbavesc si de legaturile dinlaunt ru ale iubirii de sine. printr-însa avem înlauntrul nostru Împaratia Cerurilor. 327. 326. 321. care nu lumineaza nimic. În aceasta împaratie infernala i-a dus iubirea de sine. ci au mângâiat-o cu toate placerile si i-a surprins moarte a înca neînteleptiti la minte si necuratiti la inima. le ramâne nadejdea. De aceea toti Parintii au fugit de lauda si au iubit ocara si toata napastuirea. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. 7-13).ri dumnezeiesti. 324. IUBIREA DE SINE 323. Iubirea trupeasca de sine si plina de trufie. înselate de iubirea de sine care le-a povatuit la toate poftele. Într-o asa împaratie au sa sufere toti cei ce n-au scos cu desavârsire iubirea de sine din launtrul lor. dar o p utem deduce din purtarea de grija a lui Dumnezeu. cu ros tul ca sa ne scârbim de noi însine si sa ni se toceasca tot gustul de cele de aici. desavârsind în ei iubirea. în împaratia fara de Har. prin umilintele cu c are o arde. zicând: "Oricine voieste sa vie dupa Mi ne sa se lepede de sine. i se va parea ca face slujba lui "Dumnezeu" (dumnezeul care l-a înselat pe el) (Num erii 25. Cu îngaduirea lui Dumnezeu. 19). ramânând în Împaratia Harului. îl ajuta sa iasa si din legaturile dinlauntru ale iubirii de sine. Împotriva ei ne-a cerut Mântuit orul sa ne hotarâm pentru lepadarea de sine. 325. c a pe unele ce ucid puii vicleni si aduc mult folos de la Dumnezeu. 10). încât i s e va parea pacatul virtute dumnezeiasca. cu iubire de oameni. Focul iubirii divine. 2). cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sa iasa din legaturile iubirii de lume. Iar daca Dumnezeu nu pune nimanui în gând sa împlineasca mila si poc . Care. 328. aju ta mântuirea noastra. începatura mândriei. cu acestea acopar multime de pacate si-i scot din moar te (Tobit 4. între potrivnici se aprind e si se mentine. facându-se barbat si ajutat prin v edenii mincinoase de tatal sau. iar la dezlegarea lor din trup. ura aceasta infernala e focul nestins. 31). se poarta si se marturisesc pe ei însisi straini si calato ri (Evrei 11. în starea de iad a constiinte i. certari si ocari peste capul nostru. Au plecat cu nadejde. care s-au amagit de poftele lumii. prin har nu prin natura. Satana îi cerne si îi culege pe toti cei ce ma i umbla în lumea aceasta dupa placeri. în primul rând n-am fi asa de marginiti într -o multime de privinte. 16). "Puiul de drac" al iubirii de sine. Lepadarea aceasta însa o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea ma i presus de cele desarte si s-a desfacut din toata dragostea lumeasca si si-a st ramutat puterea dragostei sale. 322. 23). Ea e cealalta parte din piedica a doua ce ne-o stârneste potrivnicul în n oi însine: iubirea trupeasca de sine. Sau. dorind sa ne îmbra cam cu locuinta noastra cea din Ceruri" (2 Corinteni 5. asa prin contrast. numai dragostea aprins a a lui Dumnezeu o poate scoate si desavârsit s-o faca scrum.

IUDA . (fie ele mii de ispite. ci pentru oamenii care traiesc " ca pasarile" .cum cer oamenii. în sla va si marire. un haos. O astfel de zare a destinului nu se desluseste însa omului care nu vrea sa sufere nimic. surori. nu pe daruri neobisnuite sau viziuni. de acum Iuda este o mare putere: a deven it o minte satanica.luat la întâmplare . Vita prima 48). preo ti. Si când te gândesti ca în fiecare om ..si mai ales daca le sufar multumind si binecuvântând pe Dumnezeu întru necazuri. Vitae Graecae. în lipsa d e argumente decisive. e destul sa existe. De aceea satana întru ale sal e a intrat. e mai mult dedusa din "rabdarea sfint ilor". . dând la moarte: parinti. Nu numai afirmata: ci de istov desfasurata. a luat-o un Om si-a a runcat-o în gradina Sa. 1932. El. 333. Iata oamenilor mici. întru slava ei orbitoare. Bruxeles. În acest interval al Împaratiei nevazute crestinul se bucura întru necazuri. lumea si s-a facut (crestinul) copac mare si pasarile ceru lui s-au salasluit în ramurile lui. Într-un asa suflet se stravede Iisus. Ea nu are decât o evidenta interioara pentru cel ce o traieste si. reclamând.mai desprinse de pamânt si firea pamânteasca. A fi luminat de cunostinta de Dumnezeu. Împaratia lui Dumnezeu are doua vârste. barbati. Împaratia. el nu are decât afirmarea ei prin jertfa vietii . Iuda multiplicat. Iuda va avea ucenicii lui pâna la sfârsitul lumii. în Cer nou si pamânt nou (Matei 1 9. Împaratia cerurilor. nu pot sa ne desparta pe noi de dragostea lui Iisus. locuind deodata între o multime de frati. Fiii diavolului îi cumpara lui Iuda ucenici. din nevazuta ce e ra. în graunte nevazut: desavârsirea. "Cea mai minunata viziune e un om c are se distinge prin puritatea si smerenia sufletului sau" (Hal iu. se multiplica . nici unul din "necazurile de fata". Împaratia cerurilor nu este pentru pasari. tradând.ultimul cu vânt. Crestinismul e vazut ca a doua creatie a omului.vinovatia o purtam si noi "crestinii netrebnici" (2 Corinteni 13. Pâna atunci Împaratia lui Dumnezeu e contestata. înghitita de slava si statornicita pentru nesfârsitul vesnic iei. Cel ce ne lucreaza desavârsirea.s i va deveni spirituala. nascut în fiecare suflet prin Duhul Sfânt.IUDELE 330. fie si cercarea cu moartea). 28). ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 332. 5) -. "Marele Iuda". curat si smerit cu inima. Si cu preturi derizorii fiindc a se îmbie multi.ainta pentru ei. comprimata într-o samânta mica.e ascunsa Împaratia lui D umnezeu. destinul si obârsia noastra de fii ai lui Dumnezeu. Pasarile aceste   . De acum Iuda va fi prototipul tuturor tradatorilor. Structura lui era o dezarmonie. Nu e o împaratie de vedenii . A doua vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu va veni pe vazutele: ca fulgerul de l a rasarituri pâna la apusuri. Aci se pune accentul pe vi rtute. care aceeasi treaba o vor face-o: vânzând. Sancti Pahom ii. în slava ei orbitoare si transformatoare de eon. în suflete devenite fecioare. Împaratia lui Dumnezeu e oriunde se afla un om centrat launtric d e Iisus. e singu rul argument valabil al Împaratiei. toata faptura se va înnoi .dar "ca prin foc" . frati. traind mai dupa firea l or cereasca traind mai "în grija lui Dumnezeu" decât în grija vietii. Iuda nu mai este un anonim. 331.asa zicând . existenta lui graieste mai tare decât cele c e ar spune. facându-i oameni ceresti.. vinde pe Iisus mereu. în vârsta ei prima e nevazuta. În rezumat. fiindca e deodata cu a doua venire a lui Iisus.dar neîmpartind u-se. ar de într-însul focul aruncat de Iisus pe pamânt: focul iubirii de oameni. dar atunci va fi afirmata de Însusi Îm paratul Cerurilor. El nu treb uie sa vorbeasca. o cale de a ajunge "mar i". e semnul ca nu are planul sa-i scoata din munca. Prima vârsta a Împaratiei lui Dumnezeu e deodata cu venirea lui Iisus între oam eni. El e Fiul si energia spirituala a Împaratiei. Când va veni Împaratia lui D umnezeu. sfinti. chiar daca dupa omul dinafara acestia sufar toate umilintele si necazurile veacului acestu ia .

gasim o mare disonanta. încât s-a lepadat de Dumnezeu (3 Regi 11. înfatisare de copil. daca am socoti numai capatul fiziologic al deosebirii barbat-femeie . 335. 337. îi pastreaza totusi în susirile copilariei: voce subtire. pe lânga configuratia anatomica.daca staruie cu deplina întelepciune în credinta. nu gasesc cuvânt mai expresiv ca înju ratura de Dumnezeu si de toate cele sfinte. miscându-se. Si totusi se rasfrâng întreolalta. al femeii. . Caracterul agresiv al masculului se observa ca o nota comuna si în firea animala. vesnic atrasa (preocupata) spre barbat (Facere 3. înclinat mai m ult spre tiranie. Tot rostul si configuratia femeii e maternitatea. întretaindu-se în cercuri si. Tot rostul fiziologic al barbatului . Foliculina. are o actiune cu totul diferita. Chiar si mântuirea ei e c onditionata de nasterea de fii . iar când se aprind la mânie.a Paradisului pierdut. petece de luna. 3-4). Cu cât notele diferentiale sunt mai accentuate. Cu altii e activ. adica dupa îndumnezeirea omului. ci ne vorbeste de faclia aprinsa a cunoasterii ace stei Împaratii si a asteptarii ei staruitoare. Mi se pare ca tot aici trebuie cautat si suportul trufiei. Presimte prin i nstinct. trupul si Duhul. cu prima întâmplata în cale. decât spre bunatat e. Sunt multe chipuri de a intra în Împaratia lui Dumnezeu. 336. Poate de aici îsi are obârsia faptul ca. Cam asa ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. mai ales barbatii. proprie destinului de mama. Daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu. 334. Deci. Firea întreaga suspina dupa aratarea fiilor lui Dumnezeu (Romani 8. într-un fel al barbatului si într-alt fel. Presupuneti o noapte cu luna s i un lac linistit. se vad valu rile apei.nu e altul decât aventura. Astfe l. 339. cu atât avem de-a face cu un cara cter mai agresiv. pe lânga configuratia vigorii anatomice si sentimentul virilitatii sale. dupa Scriptura. 338. nu corespunde cu ce vrea altul. Împaratia lui Dumnezeu este un aluat pe care l-a luat o femeie (Sfânta F ecioara Maria) si l-a pus în trei masuri de faina (în firea omeneasca de acum întreita ): sufletul. puterile mintii se dovedesc creatoare. 342.ca de altfel al în tregului regn animal . mai curând spre brutalitate. "constiinta eului". Este o corespondenta între trup si suflet.ca l-au smintit la minte. decât spre supunere. pe ele. 343. prietena copiilor.a sunt "vulturii" care se vor aduna ca sa judece lumea (I Cor. o întrepatrundere ondulatorie. Hormonii. ÎNFRÂNAREA 341. pâna a dospit toata. 15). influenteaza spiritul. nici lui Dumnezeu nu vor sa se supuna. Între instinctul poligamic si instinctul maternitatii e un adevarat conflic t biologic si pricina de tragedii. când pamântul va fi stârv. prin trup. hormonul feminin. constiinta de "sine") si o da saracilor -. în iubire si în sfintenie (1 Timotei 2. între calitatea trupului si c alitatea sufletului. Pentru vesnicia noastra în împaratia lui Iisus nici pretul vietii si nic i un alt pret nu este prea mare. Intelectualitatea biruie asupra sensi bilitatii. nu ne lasa cu o simpla certitudine a inimii . Ce vrea unul. E înclinata mai bucuros spre suferin ta si supunere.asa ca evreii de odinioara si ca turcii de daunazi. decât spre asuprire si dominatie si. 2). mai mult primitoare decât creatoare. 16). desi sufletul e de alta natu ra. Iisus nu ne lasa numai cu presimtirea . 19 ). Mintea ei e inima. nu prin judecati. în care cineva arunca doua pietre în puncte diferite. Omul gândeste cu toate organele sale. însa i-au platit femeile bine . ÎNDUMNEZEIREA 340. nu mai putin deosebita de trup decât oglindirea de luna pe valurelele apei. dar numai o sin gura usa: Iisus. mai mul t sensibila decât intelectuala. Astfel barbatul dobândeste. Înteleptul Solomon avea o mie de femei. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. În cale sta infirmitatea firii si o putere potri vnica nevazuta care cauta sa înfrâneze sufletul de la un zbor mai înalt decât viata veac ului acestuia. cel putin primiti-o ca u n copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica.chiar întarita . Barbatul e poligam din fire .pe care de fapt o are or icine care-si vinde averea (marea avere "eul". 6.

rânduiala morala si spirituala. împotriva spiritului. Ele sunt o ped eapsa. Mai bine o rugaciune pentru cel care înjura decât observatie. 345. De aceea. si anume. ceea ce de multe ori au sa platesca cu capul. dezechilibratii devin si mai anormali în urma înfrânarii poftelor l or genezice. stârnite de hormoni. pe care ni-l l eaga de inima. si baieti s i fete. toti tinerii trebuie sa fie curati. 349. 350. printr-un mecanism al suprapunerii de imagini. dispuse ierarhic .ce nu se scrie . din pove ri ereditare. Organismul întreg si îndeosebi sistemul nervos se dezvolta bine datorita si hormonilor genezici . pâna la casat oria legala. care conduce de doua mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. ca sa traiasca într-o rânduiala dupa fire . dupa ce n-a reusit sa-l refuze. si numaidecât. prin mecanism ul de contrast.îi scoate din sarite vreo împrejurare oarecare. Chiar daca ar face a sa.al iubirii trupesti. Înjuraturile au aceeasi obârsie ca hulele. în sfârsit. le izbucneste din subconstient si. cu fecioria pazita.însa numai sub o cenzura de înfrânare. Iisus ne aduce Învierea . din cât se poate vedea. O înjuratura de Dumnezeu e explozi a acestui depozit. ca aceasta iubire între trupuri a fost înch isa într-un blestem. Înjuraturile dovedesc. celelalte sunt cenzurate. 344. JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 355. ÎNTRISTAREA 351. Iata de ce. sau. ÎNVIEREA 352. aici. din continutul memoriei constient e sau inconstiente. sau ei. Altii Îl înjura când se roaga. O înjuratura e u n moment de îndracire a mâniei. Situatia îngro zeste pe cei ce patimesc neputinta asta. mântuirea ar fi de sila. 348. cu to tul anarhic. Unii înjura pe Dumnezeu pe fata. 347. Temnita îi deschide portile si-l va lua în brate. De aceea vinovatia celor de pe urma e neasemana t mai mica. într-o rusine si într-o necesitate. JERTFA 354. prin urmare. de nu va fi cu luare-aminte. 353. Ea vine. sau urmasii l or. împotriva moralei. Înjuratura însa îl dovedeste pe respectivul ca. din fapte consumate. atunci si oamenii ar face binele de frica. Barbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de înfrânare. Pe când slabii. izbesc furios cenzura m orala si idealul de dragoste . când înjura barbatii folosesc cuvântul . Învierea este noul stâlp de foc. cum se tem cei mai multi. Când deci pe unii cu cenzura slaba . Dumnezeu nu pedepseste toata rautatea tuturor. Totul. Faptul dragostei trupesti lasa o puternica impresie în toata pivnita f iintei.întelege ti genetic slabiciunea aceasta . din auzire. în mediul umoral. Jertfa e maxima apropiere a vointei si iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului.pe Dumnezeul celui pe care-l înjura. Aci. pr ecum nici nu slaveste bunatatea tuturor. cele necuvioase. Asa sunt gândurile de hula: rabufniri de pacura în raza de soare. însa nu duc la nebunie. iar nu o f . coboara în întunericul subconstientului. Persoanele tari se fac mai tari prin aceasta forma de asceza. aici. în serviciul de cenzura si în sistemul nervos . si numaidecât. Hulele dovedesc o vinovatie mai veche nu una de acum. deci dezechilibra t în structura genetica. Ea e hotarul de atingere între vointa divina si libertatea omului. li s-au dat oamenilor normele divine si minte. schematizat în simboluri . rezumata în simb ol. se sedimenteaza ca un conflict cu constiinta. Întristarea e chipul unui suflet cu luminile stinse. numai ca unele sunt învoite de minte. e un iresponsabil. cu ea. nervosii. Din lumina lui este facut destinul care ne atrage Acasa. traind împotriva firii.iar nu sasi faca de cap.Drept aceea. afl uxul de sânge si fiere la creier face de li se întuneca orice constiinta si încep rafa lele înjuraturii. pes te cele cuvioase. Cenzura morala astupa un depoz it de dinamita. Minunea e si cu putinta si cu trebuinta. Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. fapta. o clipa de întunecare a mintii . în acea zona de noua zecimi a subconstientului. ÎNJURATURILE 346. Partea de înjosire si pacat a acestei iubiri pe care o sim t în trupul lor. cel putin în momentul acela.firul transcendentei noastre.asa plateste cenzura constiintei negrija de mai înainte.

Doamne. vremea secerisului. faptele iubirii si 2. peste toate acestea. în întelesul tainic. în care-s scrise toate faptele oamenilor. fie rele. 15). marturisirea dreptei credinte. Cu aceea ca nu pedepseste rautatea numaidecât. cu puterea Bisericii vazute si nevazute. ca le-au adus cu fapt a lor germenele nebuniei. si ne-ar da sa întelegem ca se teme de rau si-si apara stapânirea. fie bune. oile de-a dreapta si caprele de-a stânga. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. Si asa mai departe. se poate ca Du mnezeu sa te dea focului si diavolilor sa te munceasca în vecii vecilor? Ce taina ar putea raspunde si la întrebarea aceasta? Totusi este raspuns: Cel flamând si însetat. numai pentru atâta vina. pentru ca nu le-ai dat sa manânce. daca repede ar pedepsi tot raul. Iar. un neputincios. si Fiul Omului s e va rusina de el când va veni întru marirea Tatalui Sau. ale faptelor sale. o face ca sa mai puna frâu rautatii într e oameni si. strain si bolnav si. vesnic lini stita asupra raului . iar viata viitoare. în temnita. 38). în fiecare. dupa cuvântul: "Cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele în neamul acesta preacurvar si pacatos. ori ca nu rasplateste. un lucru e sigur: ca vine o rasplata sigura si vesnica si ca biruieste binele asup ra rautatii. În ziua judecatii se împlineste desavârsit cuvântul "Mila si adevarul merg îna intea Ta" (Psalm 88. Pe pamânt sunt adeseori puzderii de legi omenesti. sta m linistiti si noi. Daca am trai anii lui Matusalem tot a sa am face. facuta într-o viata scurta. spre pedeapsa sigura în ziua judecatii. totusi. pr ecum desparte pastorul oile de capre. . de la Botez. În loc de dosare. 356. zicând: "Doamne. Care ne întareste cu li nistea Sa. Caci viata pamânteana era vremea semanatului. fiecar e va vedea si va culege roadele. fie iubirea lui Ioan. o pedeapsa vesnica? Întrebarea aceasta zvâcneste aproape în toate mintile. Dumneze u ar fi un fricos. sa se desavârseasca si ea. i ar înselatii lui se vor apara si ei de urgia judecatii. sa-si vada toate faptele si sa-si cunoasca to ate urmarile lor si pe dreptate sa-si ia plata vesnica. ca pe niste marturii a le neputintei aceluia.cum fac o amenii. în buni si rai. fie binele. caci atunci oamenii vor fi întrebati despre: 1. temelia si vi ata noastra cea dupa Dumnezeu.atotputernicie asupra careia. u neori pedepseste naprasnic vreo faradelege. 358. la judecata lui Dum nezeu sunt numai doua: legea iubirii de Dumnezeu si legea iubirii de oameni. sunt cartile mortii si Cartea Vi etii. ori ca rasplateste. Duce ti-va de la Mine. au nu în numele Tau am profetit si cu numele Tau am scos demoni si în numele Tau multe minuni am facut?" Dar capata raspunsul: "Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. Mila si adevarul. Atunci matelotii lui Col umb vor vedea turma de nebuni pentru care au sa dea seama. Deci. mai ales. Într-adevar. iar pe de alta parte. Fata de Hristos Iisus din noi si de Duhul Sau cel Sfânt. iubirea si curajul marturisirii lui Dumnezeu. . putem avea în vremea vietii noastre pamântesti una di n cele doua atitudini: fie tradarea lui Iuda. toti oamenii. ura si minciuna. acestea îi despart pe oameni în doua. primind palmele si scuiparile raului. prin rabdarea multor nestiuti de oameni. prin virtutea credintei. nebanuit de mari. Apoi. micit la o masura omeneasca sau cel mult îngere asca. Apoi. daca. în ca re se cuprinde toata Scriptura. fratii mai mici ai lui Dumnezeu. 22-33) si vor merge cu lucratorii faradelegii toti cei ce-au ascultat de ei. din toate vremile. în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. atotputernicia si dr eptatea lui Dumnezeu sfarâma mereu portile iadului. cei ce lucrati faradelegea!" (Matei 7. Ci tocmai pe faptul ca îngaduie railor sa-si faca de cap si-i lasa pe oame ni neînfricati de pedeapsa naprasnica. nu sunt numai saracii. 359. fie raul. sa nu scada în credinta începatorii si sa nu se piarda dintre oameni cunostinta rasplatirii dupa fapte. 357. ci Mântuitorul Ii sus Hristos Însusi. ne dovedeste atotputernicia Sa. 360. O judecata dreapta si vesnica nu se face decât chemându-se toti martorii . Pentru o greseala vremelnica. nu i-ai primit când erau straini. gol. nu i-ai îmbracat. pe Care Îl avem noi.apta a libertatii si a dragostei. nu i-ai cercetat cân d erau în temnita. pentru ca n-a i fost milostiv cu saracii. îi întinde ispita puternica. cu sfintii îngeri" (Marcu 8. De la aceste a se decide soarta noastra în vecii vecilor.

374. precum poti sa n-o ai în mijlocul pustiei petrecând. Lepadarea de sine dovedeste credinta si dragostea pe care o avem catre Iisus. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. Scuipa pe cei bolnavi. 371. dar nemasurat de mari la infinit. sunt refractari propovaduirii cuvântului. iar urmarile acestei înclinari sunt mai neprevazute ca ale unei linii ce descrie d iferite unghiuri mici. garant al libertatii sale si Care are l ibertatea absoluta. 369. fie chiar si de grâu. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. Totusi vedem ca necred inta îi stavileste evidenta. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. Întâi ne lepadam de lumea din afara s i de tot ce ne-ar putea tine legati de ea. ci întrucâtva de libertatea omului. singur El stie si detine etapele timpului cât va mai fi timp. 366. nu mai aduce nici o roada. ca sa ne însoteasca toata calea c alugariei si sa caracterizeze calugaria. Lepadarea de lume are doua trepte. 367. De aceea libertatea omului este îngradi ta "în soroacele" timpului. 363. de necaz si se schimba în bu curie. fireste este o fapta a lib . Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se c iocneasca de Iisus. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. Libertatea omului cu libertatea lui Dumnezeu stau în acelasi raport ca timpul cu eternitatea. 372. Sa desavârsim lepadarea de lume cu lepadarea de sine. cel acoperi t cu pretul vietii. Caci numai despre libertatea omului stiu ca se hotaraste numai pâna la un punct atotputernic ia lui Dumnezeu. LIBERTATEA OMULUI 370. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. e des catusarea unei foarte mari puteri sufletesti. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca la toti Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor. În al doilea rând ne lepadam si de toate asemanarile noastre launtrice cu lumea. la centru. Multi oameni. Bobul care nu vrea sa moara. Libertatea omului înclina orientarile sale. Evidenta divina n-are nevoie de nici o sprijinire. În felul acesta seaca izvorul si radacina patimilor. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. Deci credinta este o decizie a libertatii. 368. Ce usor poate face Dumnezeu ochi sanatosi. ca sa nu cadem în întristare. o mustrare de constiinta si o împutinare sufleteasca. ci trebuie timp si rabdare. LEPADAREA DE LUME 362. pu ne mâinile pe umerii orbului si-l întreaba: "vezi?". Lepadarea de lume e o convingere. adica ne comportam dupa om sau dupa patimi. 373.Prin urmare: "Nu este nedreptate la Dumnezeu". 361. adica ne comportam prin ele dupa Duhul lui Dumnezeu. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. Când avem lepadarea de sine si dragostea. Marturie la îndemâna ne stau însasi pril ejurile. a armonizarii totului. undeva în centrul timpului. Rabdarea mai este si nevointa. Omul are nevoie de Dumnezeu. Si vede. 364. ocara ni se face ca lauda si lauda ca ocara. mai puternicii veacului. simtim o tulburare. Lepadarea de sine nu este cu neputinta sau înfrângere. LEPADAREA DE SINE 365. când ne da o plata vesnica p entru o mica decizie. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. naravurile si toa te slabiciunile noastre personale. Lepada rea de sine trebuie sa ne-o facem a doua natura. Pe când. si mtim în suflet o pace si o crestere sufleteasca. Daca le câstigam. Numai a lui Dumnezeu este neîngradita în nici un fel de ti mp. Dimpotriva. pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stând. Dumnezeu întrucât prevede miscarile libertatii omenesti. Decizia de a crede în Dumnezeu sau de a fi ateu. Din aceasta izvoraste o mare traire sufleteasca. daca le pierdem. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa. Acestea sunt patimile.

unul dupa altul. 36). oamenii tari de cap si betegi la minte de fumul mândrie i. E gura satului . Bunatatea t a îi arde si se trudesc sa te scoata de vina cu tot felul de ponoase. dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei un pas înainte si sa te faci mai bun. Gura lumii graieste ale stapânitorului ei (1 Ioan 5. sau lumea. de nemultumiri. groaza de umilinta . 12) trei vrajmasi.LUMESCUL 376. îti iarta orice ticalosie ai face. 375. Pe acestia îi arata ca atare toti Sfintii Parinti. Oamenii acestia ai lumii au o ciudata rusine de a fi buni. chiar sub cea mai subtire forma a sa. are la îndemâna ace ste trei: rabdarea. iertarea si rugaciunea. boala obrazniciei. 19). Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. parasind sfatul cel bun dat la vreme si Dumnezeu îi paraseste si-i lasa în sfatul cel rau. 16). cei ce din toata voia s-au unit cu sfaturile dracilor (1 Ioa n 3. 15-16). 4). nici cele din lume: pofta trupului. Caci rabdarea raului. ca unul ce vede ca frat ii sai stau legati într-o robie straina. Mândria si toti puii ei sunt pricini de conflicte. LUMEA . 387. Mândria singura. În schimb Iisus Îsi ascundea atotputern icia slavei. Sufletele slabanogite de mândrie stau pururea încordate în legitima aparar e de catre orice îndregatori. Din racirea dragostei si a umplerii sufletului de rautate sub influe nta acestei patimi. împutinarile si chiar întunecarile de la rostul luminos al calugariei. rezervata pentru a doua venire. pofta ochilo r si trufia vietii. daca este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. de multe ori. oricât de întunecata purtare ar avea si oricâte rele i-a r face. Atunci acestea nu mai au îngaduire. placul oamenilor (Efeseni 6. Staruind în acestea te-ai facut pricina de mântuire si pentru fratele tau din lume. Cine vrea sa biruie lumea se roaga Tatalui sau în ascuns sau în gând. iertarea fratilor si rugaciunea în ascuns au mare pu tere înaintea lui Dumnezeu. Cine vrea sa biruie aceasta prima piedica în calea mântuirii. Cine vrea sa biruie lumea e dator sa ia arma rar folosita a iertarii . 378. MARTIRII 380. sub orice forma l-a întâlnit Iisus. caci pentru ele biruie El în locul omului. nu au parte de darurile sfatului. 8). 377. Ap arent lucrurile aratau pe Iisus neputincios. toate acestea sunt forme în care se dezvolta si se înmulteste mândria în suflet.ertatii . MAICA DOMNULUI 379. Prin "lume" se întelege categoria pacatului. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17. de fatarnicii. nu-I mai sunt stavila. 10). adica turma oamenilor necredin ciosi (Ioan 1. posomorârea. Partea importantei. Caci. boala locului de cinste sau a numelui de cinste. gata sa-si apere dreptatea si sa-si justifice întrista rea. neascultarea. dar n-a putu face nimic. De aceea avem porunca: "Nu iubiti lumea. Crestinului nu-i poate face rau nici cel care-l omoara. mintea aluneca pe panta nebuniei. 6) si slava desarta ( 1 Ioan 2. pent ru orice fiu al lui Dumnezeu. 385. 9). grairea împotriva. în întunericul necunostintei de Dumnezeu si d e ei însisi. 386. MÂNDRIA 382. sa-si explice ei mai bine cauza si niciodata nu simte trebuinta sa asculte si sa urmeze. Maica Domnului este crinul neamului omenesc. mai ales din partea mândriei. Cine nu se va lepada de sine nu va fi liber. întorcând spre bi ne cele pornite de la lume cu rautate. 383. Cu nonsensul. 381. oricâte necazuri ar patimi de la oamenii lumii acesteia. 384. oricât ai îndarap ta cu sufletul. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. Neascultatori. "Lumea" e ve acul viclean (Galateni 1.sensul pozitiv al libertatii. gura si faptele celor dintr-o casa cu tine (M atei 10. care nu sunt de la Tatal" (1 Ioan 2. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. Asa se explica înd araptarile. când deciziile negative ale libertati i omenesti. cum e parerea d . trupul si diavolul. Viata duhovniceasca are multe greutati de învins. Acestia. Sa ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de l a sfârsit. gura vecinului si.

Ispita sfinteniei e cea mai rafinata capcana a mândriei. Pâna la judecata din urma. nicidecum sa nu uitam ca ostasi (2 Timotei 2. Întunecarea aceasta însa ne aduc e aminte de învinuirile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce fatarniceau v irtutea. Tâlharul. mântuirea lui o va face si cu ajutorul tau. 4). Orbul din nastere capata vederea si a vaz ut pe Dumnezeu si a vorbit cu El. "De m-ar lasa Dumnezeu sa ma uit putin în Rai si-mi ajunge". dar are pedeapsa. rastignit pentru faptele sale. Darul mântuirii se dobândeste chiar ca dar. 394. ce tin mortis ca-s pacatosi. De aceea când A vva Macarie era dus de îngeri din lumea aceasta si pe drum îl întâmpinau dracii. Însemnez aici cugetul unei femei simple. prin care ne scoate din p acat. De aceea. 398. 388. Daca însa fratele acela mai are de chinuit în robie straina. Omul care s-a hotarât sa iasa din calea pacatelor sau din gâlceava farad elegilor. 397. ci presupune si o fata soci ala. 8) Sale sa fie totodata s i roada cunostintei. daca nu e taiata din radacini e în stare sa risipeasca din suflet toata vi ata dupa duh.) (Matei 21. Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. stiind cui crezi (2 Timotei 1. ca tot El ne ajuta si sa vrem si sa lucram. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oamen i.ca sa nu piarda Dumnezeu pe cineva pe ntru neiscusinta ta. N-avem siguran ta mântuirii în noi. zicându-i : ai scapat de noi. 12) trei vrajmasi. Macarie. 400. Deci fi i destoinic. Aceasta îi este omului cu neputinta: sa-si asig ure eternitatea sa. ci si o fapta a li bertatii noastre. a sarit de pe cruce în Rai si L ucifer ca fulgerul a cazut din Ceruri. în puterea noastra. cu sila. prin a ceea ca-ti da darul rabdarii. Asa voieste Dumnezeu. din pricina întunecimii sale . 31). Care trebuie cunoscut istoric. ca darul mântuirii (Efeseni 2. Dar. se va trezi deodata ca i se vor ridica împotriva (2 Timotei 3. 393. cu ale cui arme bati r azboi (2 Corinteni 10. dar si rezultatul un ui efort al libertatii si cunoasterii omului. Inima înfrânta si smerita însa. Mântuirea noastra nu e numai un dar de la Dumnezeu. daca vrem si ostenim si noi. De aceea au zis Parintii ca pricina mântuirii este aproapele. si s-a pierut si în Rai. mântuirea se poate dobândi oriunde. Dar Dumnezeu e asa de mil ostiv. în Împaratia Cerur ilor si ca se face bucurie în Ceruri pentru un pacatos ce se întoarce (Luca 15. 395. nu ne mântuieste nime ni. sa stii ca esti nebun si sa astepti ocara ca sa te curatesti. a vointei si a dragostei noastre. unul dupa altul. stând de-a pururi împotriva Adevarului. cine îti ajuta. 7). înfruntând mândria. 12). Orbia rautatii. fiindca aceasta siguranta nu s-a dat nimanuia. dogmatic s i mistic. Mântuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului. dar plin de tâlc. Daca însa nu vrem. 399. suflete. Dumnezeu nu o va urgisi. 29) si umblau sa omoare p e Lazar. Dar este cu putinta si totul este cu putinta numai la Dumnez eu. chiar de am fi siguri ca Dumnezeu ne mântuieste si înca n-am scapa de prime jdie. al iertarii din inima (Matei 18. a zis ca vamesii si pacatoasele vor lua-o în aintea "dreptilor" (celor ce se cred drepti n. si în ceata sfintilor Apostoli. iar fariseii templului o pierdeau zicând ca-i pa catos si are drac (Matei 9. Cereau semn (Luca 11.n. 35) si al rugaciu nii. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu si va alunga duhul potrivnic d intr-însul. sufletul lui. raspundea: înca n-am scapat. 3) ai lui Dumnezeu suntem. MÂNTUIREA 390.e sine. 389. 391. Mântuirea nu se câstiga cu o fapta razleata. rautatea lui va creste si s e va salbatici cu totul împotriva oamenilor si împotriva lui Dumnezeu. si se poate dobândi si din iad. 392. si în manast iri. cel înviat a patra zi din morti. si se poate pierde oriunde. îl stie Dumnezeu ca se va mântui. . nimeni nu se mântuieste singur. Mântuirea este prin Hristos. nu are leac. 34). Noi nu stim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieste din lume si pe ci ne osândeste. la purtarea ta cea dupa Dumnezeu. Prin urmare. . trupul si diavolul. 396. si pe câmpuri de bataie. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun. Daca pe cel ce se salbaticeste asupra ta. Mântuirea este un har al locuirii lui Dumnezeu în om. sau chiar îsi v a pierde sufletul. Cea mai primejdioasa este mândria sfântului. cu mare lupta. Iar vrajmasii mântuirii sunt acestia: lumea. de aceea sfintii adevarati sunt cei ce nu stiu ca sunt sfinti.

Experien ta urmatoare mi-a dovedit-o. Iar pe biata minte. în chipul cel mai firesc cu putinta. iar daca -i aduci probele în obraz. Câstigam mântuirea sufletului când punem pret pe ea. Aveam în meditatie un scolar. Stai. locul sau cel sfânt. Caci a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu exista. ca si când o alta persoana ar fi înjurat. întrucât vremea le-a scos la iveala toate scaderile sau însusirile. si aschia nu sar e departe de butuc. care este trupul în întregimea lui si astfel mintea noastra se unes te cu mintea lui Hristos . 405. mai presus de firea de dincoace a mintii (Dumnezeu este .n. devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumina înte legatoare. Gi cule este seara. sau într-alte chipuri o sfarma si pune într-însa urâciunea pustirii sau idolul (ideea fixa a) pacatului. crezând situatia descrisa. 403. Luând ceva în gura. Întâmplându-i-se odata ca sa doarma dupa amiaza cam mult. ci si nepatimirea. Desi e negru si el. O minte întunecata n-o mai poti crede. Pretul pe care l-a pu s Iisus si toti sfintii.401. nu recunoaste nimic. da sa plece la scoala. Minciuna în treptele ei usoare. 407. sa strabata nu numai luptele. sub puterea curatitoare a Harul ui. zise el. E un simbol al mintii care. dovedeste non-sensul. aproape straveziu. A.cum spune Sfântul Apostol Pavel . iar dupa ce-i trece unda aceasta. asa sunt câte unii de înfundati în contraziceri. care pogoara de pe cap la corp. Iutimea sau vointa. ar fi mintit sau ar fi furat. Cum era so mnoros. nu se mai poate sui sa price apa din cele vazute pe cele nevazute. ca pe o sageata. Acestea se pot vedea mai bine în parintii celor ce se casatoresc . Camilafca (pe care o primeste candidatul la calugarie n. 408. fie ca o întuneca. în care nu s-a tinut seama si de calitatile sufletesti ale celeilalte parti. O putere dinlauntru îl împinge sa mint a mereu si sa i se para ca e omul cel mai cinstit. era si toamna si ziua scazuse. dar în dimineata aceasta este eclipsa de soare. de gluma poate fi daunatoare. pentru ca mint ea firii acesteia e tot atât de dibace de a dovedi si afirmatia si negatia unuia s i aceluiasi lucru. E ca si când o noapte s-ar fi l asat peste mintea lui. S-a con format. afumând-o cu mândria. blestemând si dând dracului pe toate si c hiar pe sine însusi. Mintea obisnuita. O minte nebuna nu mai întelege cele bune. MINTEA 404. mintea nu mai cugeta gresit sau r atacit pe Dumnezeu ca obiect. de unde . care dupa fire aveau rostul sa îndrepte spre D umnezeu ca un ac dragostea. si a mintii care o conduce. devine stravezie. Acesta e un alt neajuns al casatoriilor gresite. ca este seara si nu dimineata.) e un val usor. fie ca o aprinde sa stea împotriva adevarului. ca fulgerele zvârle sagetile în o brazul fratilor si în fata Sfântului Dumnezeu. l-am luat prin surprindere: repede la scoala ca-i târziu! Dar parca este înt uneric afara. Iata unde are sa ajunga rugaciunea minti i. râzi de mine si da repede sa plece. Altarul mintii în care s-a salas luit Hristos la Botez devine tot luminos si lumina dumnezeiasca din Iisus straba te catapeteasma. de sta soarele în lo c. chiar a celei mai înzestrate si cultivate firi. ci ne întâlnim noi si Dumnezeu în acelasi subiect al une i altfel de cunoasteri. Au trebuit si alte ajutoar e sa-i dovedeasca evidenta. nu înseamna gândul mortii. Când s-a trezit. abs urdul ei si. Atunci am vazut chipu l dezorientarii pe fata unui copil. 406.avea sa fie oglindi rea sau rasfrângerea lui Dumnezeu. Mintea care cugeta ca nu este Dumnezeu cade în propria sa sentinta: va trebui sa se tagaduiasca si pe sine. nu p oate face dovada decisiva nici ca este. prin urmare. nici ca nu este Dumnezeu. iar catre diavol mânia. Minte câte unul. Într-o atare tarie si deplinatate de Duh. era sapte seara. MINCIUNA 402. încât fiara de om. De la cârma mintii atârna încotro pornim si unde sa ajungem. Aici e o mare taina a vietii duhovnicesti. tronul lui Dumnezeu în om. Da.dupa fire . Ascultarea cea straina a încovoiat dragostea noastra spre lumea aceast a si spre trup. chiar când graieste de bine nu mai are statornicie. 409.si tot trupul nostru se face primitor de lumina întelegatoare. nici macar nu-si mai aduce aminte. a aprins-o co ntra firii si a transformat-o în ura. dovedeste nebunia acestei lupte.

care înca este foc arzator (Ieremia 20. când se dezleaga si trupul de necredin ta. neavând mirosul oii cercat. deci Dumnezeu gândeste lumea. La multi dintre sfintii nevoitori . Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii. când face aceasta nu e de mirare ca nu-L gaseste. 410. 7) . li se însenineaza fata cu o lumina neobisnuita. ramânea în necunostinta. în p artea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. fara sa st im si fara sa vrem. 411. adica s-o ast epte cu bucurie. neputinta. p acatul cu miile lui de gheare. napad esc peste ei cu o evidenta de neînlaturat. de aceea. si sufletul cunoaste fara sa vrea ceea ce s-a ferit sa faca. libertatea aceasta se suspenda. având în loc de un singur Dumnezeu.subiectul universului vazut si nevazut si tot universul este obiectul cugetarii lui Dumnezeu. dar prin moarte se omoara raul cu desavârsire. 9). ceea ce nu cunosc ei. cunostinta noastra e numai frântura. ceea ce nu pot împ lini nici cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei. De aceea. ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului. Aici vine un chip sau un gând a l lumii acesteia si sta ca o momeala. cât pot mai mult de fiorul cunoasterii . care este placerea simtu rilor si pentru care s-a hotarât moartea trupurilor. Caci necredinta îsi are obârsia mai mult din convietuirea sufletului cu trupul. la vreme. 415. acum nascoceste si aprinde placerile trupului. deci moartea ni-i un ajutor. care odinioara vedea pe Dumnezeu într-însa. Moartea dezleaga su fletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemu ririi sale. Tot ce e rau în lumea asta: nestiinta. în relatie cu binele si cu raul. Iar mintea. învierea dezleaga trupul desavârsit de moarte si de necredinta.ce sfaturi poate ea sa dea. ca nu cumva rautatea sa fie n emuritoare (Facere 3. în relatie cu nemurirea sufletului. când sufletul se d ezleaga de necunostinta si momentul învierii. Când a sunat ceasul iesirii din lume. ca una ce avea sa salasluiasca într-însa pe Dumnezeu. vede lupul si se duce la el. În moarte-i învierea. Moartea si învierea împlinesc. 416. caci în ea s-a sadit putint a unirii omului cu Dumnezeu. 418. daca e neînvatata sau neprevenit a despre lucratura straina. În felul acesta El se face hrana mintii noastre. stapânitorul lumii acesteia (Ioan 14. sufletul se retrage din trup si se aduna înspre cap. decât sfaturile tâlharilor care casapesc pe cei ce coboara din Ierusalim în Ierihon: copiii ce vin în lumea aceasta? 413. 417. dar au fugit de ele sau le-au tagaduit. Toate lucrurile pe care trebu iau sa le cunoasca în vremea vietii. 30) s-a încâlcit în înfatisarile cele supuse simturi lor. fug pâna la moarte de orice cunoastere existential a. se îmbraca în piele de oaie si biet ul miel. Ori si el trebuie sa întovaraseasca si cunostinta si credinta. putea cunoaste.a unei cunoaster i de ei însisi în relatie cu Dumnezeu. Oamenii fug. MOARTEA 414. ne face un mare bine. fiind o putere arzatoare. de vreme ce-L face ceea ce nu e: o biect). Mintea. Când sora moarte ne dezleaga de trup. Pâna ce nu trecem si pri n portile acestea. Mintea. Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii. Astfel. În vremea vietii pamântesti cunoasterea ramân e la libertatea omului: daca voia sa cunoasca. Nu trupul este raul. acum e templu al ido lilor. fiind stapâniti de o lege biologica. Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a mintilor. iar nu faptura Îl gândeste pe Dumnezeu. Raul e osândit de moarte. nemaidepanând în sine vederea lui Dumnezeu. 412. Îndata dupa moarte însa. Iar daca lupul mai e si viclean. Situatia se schimba brusc în momentul mortii. multe chipuri ale patimilor necurate (Sfânt ul Maxim Marturisitorul). li se pare c a nu exista de fapt si dorm vremea vietii pamântesti pe urechea aceea. c rezând ca e oaie. prin moarte înceteaza. mintea. 22). nu voia sa cunoas ca. trupul va învia din morti. Toate patimile sau lucrarile împotriva firii se ivesc mai întâi în minte. tot de-a zburda se duce în coltii lupului flamând . în privinta constiintei si a izbavirii de rau. Deci. ea însasi fiind retinuta astfel în legatura patimasa cu simturil e! Iata cum s-a furisat în sfatul mintii legea pacatului. Cu un cuvânt. pentru cei ce au dus o viata duhovniceasca intensa. ca un miel nestiutor.prin care l ucreaza toata pofta vrajmasa "vrajmasia împotriva lui Dumnezeu" (Romani 8. pe când era îmbracat în tru p. întunerecul. O minte înnebunita de simturi si de poftele contra firii .

ne poarta de grija si ne spala cu milos tivire. (. 427. ci milostivirea L ui. 26). pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. 426. ca ultim reazim etern al linistii. sa se gateasca de p edeapsa. necazurile. Au zis Parintii ca plata neascultarii e pierderea mântuirii. 430. Cunostinta cea din patanie sau învataturile din durere .ai pustiei. constiinta fata de munca începe sa fie un factor de m are pret în construirea viitorului oamenilor. îi apara Dum nezeu. când îl tradeaza. învatam din necazurile altora sau asteptam sa ne spargem si noi capul de el e. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. le rânduieste o chemare mai tare. dar nu toti primesc purtarea Sa de g rija. ori pricepem acum. Oamenii însa tare greu pricep c a îndreptarea prin necazuri dovedeste nu parasirea lui Dumnezeu. nu-i apara nici o granita si nici o arma. Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu catre oamen ii mai grei sau mai vicleni la minte. daca vom avea necazur i. silindu-i sa-L caute pe Dumnezeu. Când îsi urmeaza destinul. ci osânda în cealalta. dar si ac eea au mai zis. 3). ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. În vremea aceea. asadar. Ba chiar prin aceea stim ca Dumnezeu are grija de noi. ori vrem. 424. în vremea iesirii sufletului le straluceau fetele ca soarele. . marturiseste ca: "Preotului îi va lipsi cunostinta legii si batrânului sfatul" (Iezechiil 7. ori vom întelege pe urma. când îi sorteste Dumnezeu pedepsirii. Caci: "Dumnezeu este îndelung rabdator si mult milostiv. dar pentru o viata curata. chemarea care ustura. El nu mai le îngaduie si spala cu ele vinovatiile noastre. ca pentru înmultirea neascultarii a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. Noua toate necazurile ne vin de la greseli. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. c unoscându-i Dumnezeu ca n-au minte sa-I înteleaga caile. Necazurile spala petele pacatelor de pe haina noastra nevazuta. NECAZURILE 422. Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. nu le mai rânduieste o îndrepta re prin încercari în lumea aceasta. Omul se roaga de Dumnezeu sa-l scape de necazuri si Dumnezeu se roag a de om sa-si schimbe purtarile.. ca sa nu piarda pe oameni. NEASCULTAREA 421. fiindca ochiul constiintei si-a mai pie rdut vederea si nici urechea nu întelege chemarea cuvântului ce-si are obârsia dincolo de vorbe. dar nepedepsit nimic nu lasa" ( Naum 1. Pe locuitorii cu o viata stricata. El asteapta o vreme sa vada: ne grabim noi cu pocainta de bunavoie s au nu. 423. pe când o constiinta neîmpacata rasfrânge o fata îngrozita. Sufletu l e o faptura spirituala care nu are îngradirea pe care o are trupul si nici nu-i stau în cale piedicile trupului. Socotiti acum. NEAMURILE 420.. precum ca nu au leac si nu pricep nimic di n ocârmuirea Sa. încât ani de zile n u ajung. În vremea noastra. Caci stiindu-le firea. ca sa-i dai de capat. îi lasa în pacatele lor. Calea cea mai lunga pe pamânt e de la urechi la inima. care de cine sa asculte mai întâi? 429. urmare pe care îngadui e Dumnezeu s-o gustam spre înteleptirea noastra. Dumnezeu Milostivul.) Necazurile vietii însa iau pe o ameni mai aspru dintr-o alta parte. au apararea lui Dumnezeu. ci urmarea greselilor noastre. Asa se face ca sunt oameni pacatosi care n-au necazuri. Dumnezeu vrea sa ajute pe toti. Munca iese din stadiul pedepsei si t rece în cel al consacrarii. Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi în cumpana cu slava noastr a viitoare. Iar Scriptura. Si iarasi marturisim: ca Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. pentru aceeasi pricina. De aceea. nu de la Dumnezeu.singura cale care poate învata ceva pe oameni. ca si ei? 425. Nu fericiti. Caci. cum nu-i apara nimic pe lume. Pe acestia i-a lep adat Dumnezeu. MUNCA 419. 432. o constiinta împacata rasfrânge o fata senina. 428. capata o sfintenie pentru constiinta cu care e facuta. Fiind atotbun si atotîntelept. ori nu vrem. 431. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu.

trait din toata sinceritatea fiintei. centrul si sinteza creatiunii Sale: lumea vazuta îm binata cu lumea nevazuta. 442. OMUL 436. Deci. învestit cu putere. Aceasta e un bun spiritual. e din ce în ce mai necunoscut. Precum nu se afla vrajba în Dumnezeu. toate celelalte rezolvari. mai sincer. cu puteri si cu to t felul de haruri. 439. Dumnezeu. Sa nu cârtim la necazuri. care nu poate fi creat sau mentinut de arme. e singura cale care mai poate aduce pace între oameni si buna învoire. care se vor salbataci întreolalta si-si vor împing e conducatorii pâna la marginile nebuniei. altii cauta sa-i cob oare pâna la pamânt toata însemnatatea sa. De la faptul neînsemnat ca unuia. o marturisire a neajunsului. pentru altii mai grea si pentru foarte multi tine toata v iata. în rând cu oricare dintre obiecte. Starea de pace cu toata faptura e o minune asa de mare. Mântuitorul zice ca fara nevointa i ntra în Împaratie (Luca 6. Vremea nevointei pentru unii e mai scurta. Pacea pe pamânt e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. pentru altii mai lunga. în societate a omeneasca. dovedeste ca omul are pret imens. e cu putinta sa se aj unga la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu. 443. NEPUTINTELE 434. într-un om. PACEA 441. Când omul traieste în adevarata lui valoare . Iata de ce suntem datori a vietui potrivit acestei intentii divine. Realizarile sale fizice sunt toata valoarea si nemurirea sa. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . 445. în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. au sa dea seama toti înzes tratii lui Dumnezeu. Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit. mai s unt si berbeci si tapi. Ceea ce se petrece în microbiologie se petrece si în macrobiologie. decât o degradare a lui în rândul vitelor.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. ca nu cumva tocmai la urma sa piarda totul. e subiect de istorie. daca renunta la dimensiunile sale divine. grabesc apocalipsul. Nu sunt toate oi. Ceea ce se petrece în mic.ceea ce e de fapt o înfrângere sau. adica sa traim deodata. cu deosebirea ca o mica strâmbare dintr-un ins. pâna si jert fa Sa de pe cruce. se petrece si în mare.433. 437. încât uimeste lumea si o sileste sa recunoasca într-aceasta fapta lui Dumnez eu. Omul. ajunge obiect de istorie. în omenirea într eaga. cu mariri. cei cu daruri. pe când. si ca persoane nevazute. 37). caci omul are valoarea aratata de jertfa de pe cruce. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. Autonomia r atiunii. Dupa cum unii ridica pâna la Cer valoarea omului. Omul are dimensiunile intentiei divine. în întregul lui. De asemenea si pacea sufletului atârna de aceeasi conditie. Asta înseamna treaba unuia. necrezut de mare. autonomia societatii omenesti nu se poate constitui ca atare decât cu pre tul pierderii pacii. cu raspunderi. pretuind mai mult gunoiul decât mirosul crinului. NEVOINTA 435. Nici unul dintre sfinti nu a scapat desavârsit de vreo frâna oarecare a neputintei. asa sa nu se afle nici între cei c e-L au pe El ca temelie a vietii. Pacea este o idee specific crestina si se conditioneaza de obârsia ei divina. Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. 438. PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI . . i s-a strâmbat mintea. 440. care ar încovoi a crinii în gunoi. poate da între oameni o ratacire cum nu s-a mai pomenit. nu mai poarta un nume. p entru unii mai usoara. si ca persoane vazute. alatur i de trairea crestinismului. Faptul ca din partea Sa Dumnezeu a facut totul pentru om. cu întinderea si lungim ea de vreme. De aceea. Dar pentru cei care nu judeca pe nimeni. ce poate sa însemneze coborârea omului la simpla valoare economica. ci poar ta un numar. a tragediei inerente constructiilor fara Dumnezeu. 444.

neuro-motor. caci sa stiti. caci. sa nu taiati o brazda din pamântul care nu este al vostru. din mâna patimasa. cu faina. 5. nu ca sa ti-o împotmolesti cu gunoiul lumii. Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti într-o vreme când poate traiai în desfrânare. al obârsiei lor adamice. De acesti bani. 8. Mai poti avea necazuri si din cauza ca. vei pierde nu numai ceea ce ai lucra t Duminica. neuro-static). în curtea în care stai tu. dracul trufiei. caci aduce moarte. de-i patimi durere în cele iubite peste mas ura. De aceea vine bataia lui Dumnezeu asupra voastra. capabil sa aprobe sau sa frâneze tot ce obligatori u trebuie sa treaca pe la acest centru de informatie. sau ce este si mai des. Stapânii au pacate nemarturisite din tinerete sau mai pe urma si nu le-a u ispasit. Ai cumparat din mâna rea. În creier functioneaza un centru de cenzura (medical "inhibitia") care are la dispozitie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic.. peste tot. pune-ti o cruce în curte si roaga-te lui Dumnezeu sa te ocroteasca. neuro-endocr in. sau pe pamântul pe care-l lucrezi apasa juraminte. dracul desfrâu lui. Dumnezeu a blestemat pamântul: spini si pal amida sa dea si prin sudoarea fetei sa îti câstigi pâinea. 7. 449. Daca Dumnezeu n-a lucrat Duminica. din cauza caracterului lor c onstrângator. o lupta. daca vei lucra. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima . peste vite si peste tot lucrul mâinilor voastre. O greseala a noastra atârna asupra întregii averi. 2. caci neasemanata este pl ata pe care ne-o da Dumnezeu. iar femeia în dureri mari sa nasca". copii lepadati si îngropati ici. ca nu-i destul sa le spui sub patrafir. mai înainte de a o amesteca cu ale tale.) 3. curateste-ti tru pul tau prin post. 450. si alti "draci" ai nervilor. Lucreaza Duminica. De aceea. Cineva lucreaza cu diavolul asupra ta si asupra vitelor tale si atunc i tu tânjesti si vitele tale. trebuie sa le si ispasesti de buna voie. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ai ocr otirea lui Dumnezeu. razboi chiar sau deze chilibru total. (. 448. Ba în gunoi. Sfintii Parinti au numit "draci" patimile de capetenie (Sfântul Ioan S cararul în Scara numara 7 sau 8 patimi de capetenie). pentru ca tii serpii în sân si Dumnezeu lasa sa te muste. Si-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. nici tie nu îti es te îngaduit ca sa lucrezi si. De aceea. caci da Dumnezeu dupa cuvântul lui. Adevarat este ca o baza biologica a patimi lor si a urmarilor lor o formeaza si glandele endocrine al caror echilibru sau d ezechilibru functional se rasfrânge în toata fiinta omeneasca. cine te va mângâia? 4. Iata pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania (pagubele) asupr a avutului vostru: 1. pacatele trec si asupra pamântului pe car e-l calci si asupra vitelor. iar tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. Când a fost izgonit Adam din Rai. din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. des i i-ai muncit nu te vei putea folosi. colo. ci ca sa ti-o îndrepti spre Tatal Cel din ceruri. Si ca sa nu mai poata lucra duhurile rele. a capacitatii lor de a strica echilibrul mint ii si de a o întoarce stricata împotriva lui Dumnezeu: dracul lacomiei. Pentru ce? Pentru ca nu te marturisesti. Între cenzura mintii (centrul inhibitor al creierului) si între puterea de impunere a fortei oarbe se creeaza o tensiune. caci si asupra lor atârna si apasa pacatele. . pe câmp. PATIMILE 447. fata de cea data de lume. ba lânga o altoaie. nu-ti lipi ini ma ta nici de proprii tai copii. de când i-ai muncit si te urmareste Dumnezeu pâna în pânzele albe. Sa nu ascultati de sfatul nimanui când este vorba de cinstirea Duminicii.. Apasa blestemele parintilor sau ale altuia asupra casei tale si asupra ta. da-i putin a apa sfintita. Pe El sa-L iubim. Si mai are paguba cel ce se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap. Unii din stapâni le dracuie si atunci sa nu se mire daca i se împlineste c uvântul. Un neurolog psihiatru a identificat pentru fiecare patima descrisa d e Sfintii Parinti o glanda endocrina. 6. ci si ceea ce ai lucrat în cursul saptamânii.446. de El sa ne lipim inima. fa sfestanie. d ar se mai poate sa ai asupra curtii si alte pacate. Cineva se tine de vraji asupra ta. blesteme sau nedreptate: sa luati seam a. Si lepadarea copiilor sunt pacate strigatoare la cer.

PACATELE 456. pe câti nu i-au adus s a-si puna capat zilelor? Care a sfârsit bine dintre betivi. i au în ajutor propria lor mizerie. trebuie nascuti. Fiecare din patimile de capetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pâna l a decaderea cea mai de pe urma. Pacatul. 455. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. iar omul si-a pierdut libertatea. de uitare de Dumnezeu. Nu Dumnezeu este Cel ce nu ne mai iubeste si nu ne mai vede. cum vine. 458. De aceea. 453. toata v iata. când Dumnezeu a ajuns de râs (Ieremia 6. deci. a mai vorbi de lupta cu patimile însemneaza sa-ti aprinzi paie în cap. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. Cu obisnuinta de a pacatui trebuie sa ne luptam noi. Caci "pa cat" aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana. 452. care n-au vrut nicidec um sa se lase de patima lor? Dar si lenea poate face nebunii când se vede în primejd ii. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. Împatrit gresim: împotriva lui Dumnezeu. credinta va ajung e sa se strâmbe si în tot felul sa se stinga. ori cât ne-ar costa îndrazneala aceasta. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. multa si adânca deosebire a gândurilor. ca si mai mari m izerii. fie chiar îndr acirea. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. Drept aceea. ne-a facut sa pierdem: pacea cu Dumnez eu. ca în somn. Ne-am sa lbaticit în toate partile. prin patimi. prin patimi le trupului. a scopului ultim al virtutilor. noi: o gramada de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid s i în tot mai mare sfarmare aflându-ne. dar refuzând rostul -. e într-o sta re de necredinta. nu-i dau omului lup te. si cu asta a redus la nim icul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii. fie nebunia. cât aproape "sa se teama" si Dumnezeu de noi. 460. Sunt patimi trupesti care înrâuresc sufletul si sunt patimi sufletesti c are se rasfrâng asupra trupului. 451. ascunse cu voia. 457. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. Drept aceea. cenzura mintii a slabit considerab il si patimile conduc mintea. desertând virtutile în sacul spart al patimil or si culegând. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. câta vreme cineva nu iese din rânduiala lor. pentru ca acestea primesc aprobarea. lacomia de putere si fumul mândriei. În veacurile de aur ale crestinismului. 459. În cazul robiei. în schimb. Calea aceasta e treaba de cârpaci. De aceea. . pacea dinlauntrul nostru.caci de ea atârna o credinta mai luminata si. deci. Aceasta vreme de amaraciune care ne învata minte ca sa nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întarire a sanatatii noastre sufletesti. Trebuie. în veac ul nostru însa. De pilda. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. Iata-ne. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. caci cu ce vine. desi constiinta nu doarme. oame nii au ajuns în robia patimilor. pacea cu oamenii si pacea cu toata firea. caci între noi si El e zidul pacat ului. rar daca se mai afla. printr-o sin gura întorsatura maiastra a vicleanului. lacomia de avere. aceasta le facea usoara lupta cu patimile. Aceasta ne înva ta cel mai bine calea lui Dumnezeu. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. mai aici. azi. Cum însa marea majoritate a oamenilor au dereglat rostul normal al acestor forte oarb e ale firii . 454. pe câti nu i-a luat de minte si s-au omorât! Bolile de pe urma desfrâului. Omul care a ajun s rob patimilor sale nu mai are marturia constiintei pentru faptele sale . ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim si nu-L mai vedem. sau decaderea firii. fie ea omorârea de sine. precum si înfricosarea de urmari. împotriva noastra însine. alta cale nu ramâne. satisfacerea si rostul lor concret. trebuie sa înduplecam pe oameni la o viata mai cu rata .Instinctele. pentru ca o traire în Hristos ne-ar scuti de vorba. uneori. omul traieste în stare de pacat. 10) chiar între crestini. iar dincoace de zid.urmarind exclusiv placerea ce-o confera.care a ajuns într-un fel de "adormire". De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. Iata de ce si fiarele fug de om. împotriva a proapelui si împotriva firii întregi. mântuirea. trairea în Hristos era mai puter nica si mai întinsa între crestini. De acestia care însa sa traiasca viata în Hristos.

Caci. le-ar întoarce lui Dumnezeu. Daca urmeaza mereu asa. 466. 472. 6 1). sau chiar pâna la a nu vrea sa se mai împotriveasca. pe cei pacatosi îi închide în c hinurile haosului vesnic. n icidecum numele pe care îl are. dupa judecata tuturora. Totusi. introducerea în viata a unui dezechilibru consimtit de minte. nici al altui om. pacatul. 1). Iar împlinind conditia asta. sub amara tiranie a neantului. trebuie risipit. 465. Pacatele se înregistreaza în codul genetic al fiecaruia.461. pentru ca acesta sa fie împreuna cu creatia sa iubita . ca proprietate de drept . p. Toata vigoarea tineretii o da cui nu trebuie. Deci. cap. Asta-i noutatea grozava. din multa pacatuire. Pacatul nu e o realitate cu suport propriu. prin patimile trupului. i ar acum. ca un creator al unei teribile noutati . sunt si ei în masura iubirii. zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. caci de unde odata pruncii vavilonesti erau micuti si îi lua în gluma. nu esti proprietarul decât al lucrului pe care l-ai facut din nimi c.pacatul . 468. slabindu-i puterile. omul nu e al lui însusi. arsa în lumea aceasta. ci al lui D umnezeu. îl reclama pentru el si i se tine de urma.fara sa bage de seama ca printr-asta se înto arce. precum si ajuto rul ca s-o împrastiem. Craiova. dar nu le mai are de unde. o pândire a nimicului care vrea sa înghita în sine toate câte su nt. iertându-le din datorie.balast de accident . al carui autor este. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu zi si noapte si le rasc oala împotriva toate urgiile împotrivirii. iar lui. De acee a. din nimic Dumnezeu a facut faptura. acum s-au f acut barbati si îi simte cum îi fura puterile. ci o consfin tire a libertatii si a deciziei viciate a omului. iar batrânetea hârbuita umbla sa o de a lui Dumnezeu. decât talazurile care bântuie marea" (Sfân tul Ioan Gura de Aur. iar faptura a facut pacatul. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. Pacat aceasta însemneaza: înfrângerea morala a constiintei de catre satana . nu e o razbunare din partea lui Dumnezeu. 464. mintea slabeste si nu m ai poate stavili dezechilibrul din ce în ce mai mare care invadeaza spatiul vietii cu spectrele sinistre ale mortii pe picioare (Apocalipsa 3. Iconomii tainelor. Când avea puterile întregi n-asculta povata. 11). Înradacinarea obiceiului pacatuirii duce întocmirea sufleteasca si trupe asca a omului pâna la neputinta de a se mai împotrivi. Despre preotie. Pe de alta parte. când nu le mai are. 469. 467. Acum securea sta la radacina pomilor si focul alaturea pentru toti p omii care nu aduc roada buna.firea farade legii sau legea pacatului (Romani 7. Pacatul. stapâni mintea.în infinitul eternitatii. îsi da seama ca robeste vrajmasului . 470. pâna la moarte"(Apocalipsa 12. jertfa neîncetata. si n u si-au iubit viata lor. Pacatul este o calcare a legilor vietii. 7). asupri. De acee a. sau te desfaci de pacat sau vei fi . i s-a s tins puterea vointei de a se împotrivi. Marturisirea de credinta fara îndreptarea vietii nu are nici o valoare. cu isprava cu tot. 471. adica raul. trebuie sa cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseala. caci d eîndata ce sunt spuse.care poate duce pe om pâna la starea sa se lepede de Dumnezeu si sa-I stea împotriva. Cartea III. Valoarea unui pom o hotarasc roadele ce le face. Lucrarea împotriva firii i se face omului "a doua fire" . aceasta mamona cu adevarat nedreapta a omului.pacatul . VIII. slujitorii Sfintei Liturghii. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. Pen tru pacat Dumnezeu este foc mistuitor. 462. 1941. pentru mântuirea lumii. omul. Faptul ca. de drept. Parintii au zis ca singura noastra avutie cu adevarat sunt pacatele. De aceea. ci sunt ghearele haosulu i în grumazul realitatii. dupa ei. 463. Asta e tot una cu pierderea darului lib ertatii vointei. Deci. ca omul a putut sa faca ceea ce Dumnezeu nu poate. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. le piere puterea de a obseda. Pacatul este înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. adica a haosului de tot felul si în toate privintele si poate ca pentru totdeauna. care sc ad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire.

A venit Samarinea nul milostiv (Luca 10. Într-o persona litate chipul lui Dumnezeu este mult mai puternic si mult mai limpede. o mare capacitate de dragoste. ca de pilda o minte mai stravazatoare. zice ca tu esti dra c. Iata cu cine sa fim asemenea si ce sa facem. ca slujitorii ei sa poart e grija de dânsul. o copilita numai. Amândoua tamaduiesc deplin pe om. Pacatosii au un prieten. însemneaza întrupare a lui Dumnezeu în firea de om. omul fara de pacat. 477. 474. Aceste energii ale chipului prind mai bine. Când stii ca esti pacatos. o ini ma mai larga. este totodata si revelat ia misiunii viitoare a Bisericii. o memorie m ai buna. de asemenea. a dat Bisericii grija de om. datorita înzestrarii suf letesti mai puternice. ranita si mai moarta de tâlharii cei din gând. precum si ce le doua testamente Legea si Harul. Iisus. Din momentul în care cunosti ca est i pacatos. pomul vietii. o vointa mai puternica. Cel mai greu pacat. Talan tii sunt talente. i s-a apropiat de rani. A petrecut împreuna cu omul. este si angajarea omului în asemanarea cu samari neanul. Acasa. din neam în neam. personalitatea ar putea strabate calea într-un timp mai scu rt sau ar putea realiza o neasemanata asemanare. PERSONALITATEA 478. cresterea lui în neamul samarineanului. le-a sp alat cu vin (usturimea pocaintei) le-a uns cu untdelemn (celelalte Taine). Iata o n evazuta dimensiune a crucii. 476. i-a l uat firea sa în spate (întruparea lui Dumnezeu). iar altii si câte cinci. Cel cazut între tâlhari a fost încredintat Bisericii. dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat-o între sfinti. adica dupa trebuinta. om de alt neam. curatite cu asprimea pocaintei. 33). Iata adeva rata împlinire a legii în iubire. povatuitoare la pocainta aspra ca vinul pe rana si Harul celor sapte Taine . neputând sa-l ajute. 480. est e semn ca Cel desavârsit este lânga tine si constiinta ta striga diferenta între El si tine. Toti cres tinii au sigur câte un talant. omul fara de pacat. pecetluind cu aceasta unul din cei d oi bani de cheltuiala. Dar a doua zi dupa Înviere. energii de lucru. Iata Samarineanul. l-a dat în grija Bisericii. PLACERILE . Prietenul pacatosilor asteapta pe toti cei ce au sa se mântuiasca. Toata bataia de cap cu omul si tamaduirea constiintei sale o are Biserica . de facut calea de la chip la asemanare. alearga dupa ei si face aceasta pâna la ultimul om al împaratiei Sale. energiile Harului care le sfinteste. Pogorârea din Ierusalim în Ierihon. spalându-i ranile. Pilda samarineanului nu este numai o pilda. l egea. 473. Noul Testament. E destul sa ne gândim la Sfântulita de la Arges. Legea si prorocii. cu vin si untdelemn. dar unii au si câte doi. Ceea ce. adevaratul aproape al constiint ei cazute între tâlhari. (caci samarineanul era de alt neam decât cel cazut între tâlhari). A venit un strain. te-ai schimbat din vrajmasul lui Dumnezeu în prietenul lui Dumnezeu. Asa-i firesc omului pacatos. izvorând din Hristos. îi ca uta. adica caderea omului din starea de rai a constiintei în starea din lumea aceasta. pâna la a doua venire a Samarineanului când i se va rasplati osteneala. când esti convins de nedesavârsirea ta. au trecut pe alaturea: asemenea si levitii nu i-au ajutat nimic. o ingeniozitate înascuta. cînd îi lovesti dracii. ca un untdelemn ce unge ranile. Personalitatea are. în sta re sa ne care în spate dintre tâlhari. Personalitatea este o înzestrare sufleteasca neobisnuita. pe Iisus. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. 475. ascuns. adevaratul nostru aproape. neputincioase: Legea si p reotia Vechiului Testament. Bisericii i-a dat cheltuiala doi bani: Vechiul si Noul Testament. ai închis toate posibilitatile tal e de desavârsire. vesnic fara iertare: starea omului împotriva adeva rului. PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 479. care l-a luat pe cel ranit si l-a pus pe dobitocul Sau. ca sa avem raspuns la proble ma vietii vesnice.ars cu pacat cu tot. Când crezi despre tine ca esti drept. Pe lânga omul cazut între tâlhari treceau pe rând. ca niste antene mai bune. Dar.

nu numai fiindca te face din rau. care face viata neamurilor cu putinta. ci si pentru ca un lucru asa de mare e acoperit cu chip smerit. prieten al Lui. sa vie de buna voie la smerenie. de orice fel. iud eii Îl rastignira pe cruce. di n vrajmas al lui Dumnezeu. PLÂNSUL 484. Poate tocmai pentru ca e asa de smerita judecata aceasta milostiva. 489. 482. Cum sa poata veni. stapânitorul lumii acesteia înca ne mai tine legati în împara tia lui. Prin urmare. ci e mai presus de fire. Mila cea fara de margini a Tatalui. Stie vrajmasul ca placerea pamânteasca.481. daca mai avem inima prinsa de ceva de pe pamânt. nu afla între iudei decât fapta cea mai ucigasa a lor. Sa renunti la placerile tale spre a face bucuria altuia. pe care s inguri si l-au cerut peste urmasi. De aceea sunt urâti de toate neamurile . iata spunem ca ea lucreaza revenirea oamenilor la nerautatea pruncilor. plângând. nu po t sa vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plin a de "stiinta" si afumata de mândrie. Cu fapta aceasta ucigasa. De aceea. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau si le cuprindeau pici oarele. spre neîndurata moarte. nu vor scapa de primej dii. Crinul Bunei Vestiri. le trimite. A cesta e întelesul si capatul acestei judecati milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fara margini.ca si asta e ponosul blestemului. bun. ei dau de asprimea dreptatii care-i fierbe în ze ama lor. asta mândria n-o poate face. POCAINTA 485. pe care dragostea L-a coborât din Cer între oameni. ei iesira din destinul lor. pe când cu lacrimile te curatesti pe tine si-i folosesti si pe altii. binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte. si-si bagara neamul sub r otile blestemului. Matei 7. Cu puterea de a izgoni duhurile cureti pe altii si te poti primejdui pe t ine. pentru care ostenise Dumnezeu cu ei atâta amar de vreme. ei care stiu totul. sa le faca o judecata milostiva si fara nici o înfricosare si iarasi sa-i împace cu Sine. mai ales. POPORUL IUDEU 488. de vreme ce dragostea noastra catre Dumnezeu înca n-a ars si ata aceea. pe Fiul Sau Cel Unul Nascut. 486. faptele pe care le-ai facut plângând. ca sa scape pe fi ii Sai de judecata cea aspra. Totul e sa te învoiesti asa pentru Dumnezeu si El îti ajuta. caci e adevarat: nu e dupa fire sa i ubesti din toata inima pe cel ce te ucide în tot felul. a dreptatii dupa fapte. Pâna la plinirea vremii atârna peste ei blestemul pe care si l-au cerut în curtea lui Pilat: "Sângele Lui asupra noastra si asupra feciorilor nostri" (Matei 27. Trebuia re-crearea acestei zidiri. pâna la cel mai de pe urma. de cele mai multe ori. Toti cei ce umbla dupa placeri. întoarsa de la toate pacatele spre Dumnezeu unul si spre to ti oamenii. ia r la acestea se ajunge. dar chiar pentru ei ivirea antihristilor . Le va sosi si vremea aceea mult dorita. cea din curtea lui Pilat si de pe dealul Capatânii. Prin poporul iudeu era prevazuta era crestina. Iisus n -a pus accentul pe minuni. 487. Mare este Taina pocaintei. "Bucuria minunilor te poate pierde în slava desarta" (cf. Pe când în Cartea Vietii se scriu. 2223). Placerea e momeala cu care "hotul" înseala pe om sa se pogoare din Ie rusalim la Ierihon. ci pe cunostinta de Dumnezeu si pe curatia inimii. pe care si-l vor pune rege. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. coborând din cer uri. povârnita iremediabil spre plata pa catului. cea din urma dintre masurile ce m ai ramâneau. pentru cine umbla dupa ea. Singura rezolvare. 483a. sa vie în genunchi înaintea unui simplu preot si sa-si însire toate faradelegile si necazurile lor?! Nu. Pocainta trebuie sa fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului si a sanatatii întregi. Blestemul acesta îi zoreste sa ia în brate pe tot i antihristii vremurilor. 25). ce a din urma stradanie a lui Dumnezeu în persoana. 483b. ei ca re stapânesc peste oameni. iar altii ziceau ca ar trebui sa cumparam cu aur ocarile si necazurile ce le patimim de la oameni. are draceasca putere sa desfaca pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o întoarca sp re placerea a orice altceva afara de Dumnezeu. pâna li se moaie oasele trufiei.

nu se vor mântui. si vor cutreiera pamântul. au fost în stare de data aceasta sa se faca aparatorii cei mai ascutiti în slujba celor mai mari dusmani ai lor. precum si întors: prin faradelegi se strecoara vrajmasul si aj ungem de-o asemanare cu el. Deci cei ce ajung la hotarul mortii în nelucrarea poru ncilor. Nici portile iadului nu le-au putut ajuta sa scape de El. Pentru ei Iisus a trecut pe cealalta parte a marii întelesurilor. Cu trupul nu putem trata decât prin post. sau în altarul inimii . roman ii. Lucrarea poruncilor. În acest adânc al mintii. poate ajunge la criz e. ci de auzit cuvintele Domnului. . De aici puterile potrivnicului. Exemplu: Nietzsche. care pazesc viata curata si dau viata celui ce le împlineste (Neemia 9. Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbeste! 491. se silesc sa în valuie si sa prinda vointa din nou în mrejile sale. Neam fara Dumnezeu. dupa expresia Parintilor. sa u desteptarea puterilor sadite în noi la a doua nastere. Asa vrea Iisus sa ne însusim împlinirea poruncilor: precum nu multumesti servitorului tau care te serveste. POSTUL 498. 501. patimile. Ei a u ramas dincoace. 500. încât pr etutindeni dau de Iisus. Astfel.Semnul Sfârsitului! 493. dar nu-l vor afla" (Amos 8. dar fara idealul care i-a parasit. Se salasluieste Hristos. iar acela n-are nici un motiv sa se supere t ot asa si noi fata de Dumnezeu. punând postul începatura a vestirii Împa ratiei lui Dumnezeu. dar ca sa termine cu Iisus. Evreii urau de moarte stapânirea romana. 29). izgonind afara pe satana. 11-1 2). tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii.. E prima porunca de stapânire de sine.. Ei n-au înteles ca de aceea petrec acele "zile fara numar".e un destin blestemat. Dumnezeu se gaseste în poruncile Sale si prin porunci vine la noi si pe noi ne stramuta în Sine. 497. 492. desi Lui nu-I trebuia. r evoltat împotriva lui Dumnezeu. El nu stie si nu recunoaste . Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au facut ei. Postul e vechi si începe odata cu omul. Si ei se vor clatina de la o mare pâna la cealalta si de la Miaza-noapte la Rasarit. zile de fo amete: "Nu foamete de pâine si nu sete de apa. de proportiile lumii. 490. Neam fara semn. ca unii ce n-au aflat comoara. creatia sa. PORUNCILE LUI DUMNEZEU 494. Neam fara înviere. Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit sufletul cu rug aciune si post. 499. pentru asta nu trebuie sa fii prooroc deloc. cautând cuvântul Domnului. Au facut-o si pe aceasta. la dezechilibru. nu vom avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumea sca precum ca I-am împlinit poruncile. deci pricinuiesc aceeasi i storie. Adân cul fiintei noastre se îmbraca în Hristos. vor veni înfricosati la cre dinta crestina. Toata tragedia acestui popor. POSEDATII 496. e rau dispusi ca sa apeleze la oricine. Când se vor convinge de aceasta. Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi. trezirea la viata cea dup a Hristos si Duhul Sfânt. Nu le-a ramas d ecât aruncarea lumii în Apocalipsa. Cosmarul acesta al lor s-a marit cu veacurile. c are se retrage în simtiri. la îndracire: prada a unui duh rau sau a unor puteri rele. 495. car e-l scot clinic dintre oameni. ce se vrajmaseste de moarte cu Iisus H ristos. Daca omul calatoreste neatent cu tranzitul sau. fiind nepatimas. Plata îi asteapta. pentru ca slabeste în om puterea de revolta a supra-omului. Si Iisus a postit 40 de zile. Si aceasta o vor face. Vor îmbr atisa pe omul trufiei absolute! Omul care în numele sau se va proclama Dumnezeu! A cela-i Antihrist . Neam împotriva lu i Dumnezeu. voia sa scrie osândirea crestinismului pe toate gard urile. ba si talantul de negusto rie l-au îngropat în pamânt. Temeiurile mai adânci ale postului si rugaciunii le gasim la Botez. e o mare lectie a lui Dumnezeu pe care o arata neamurilor crestine pâna la sfârsitul zilelor. Mai sunt si cazuri când posedatii sunt filosofi. Aceleasi fapte aduc aceleasi urmari. numai si numai ca acestia sa-i scape de cel mai îngrozitor cosmar al istoriei lor: Iisus.

503. 508. Postul l ucreaza si asupra acestora. cum se tângu ia Iezechiil (Iezechiil 7. ca sa-ti pui nadejdea în om. Oamenii abia mai aud cele de dincolo si li se par departe: surzenia tot m ai mult se întareste si chemarea lina nu se mai aude. Ca firea lor pamânteasca mai da uneori prilej de sminteala. PREJUDECATILE 505. Preotia este. E bine ca povatuitorii sa graiasca totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos. sau sa se rupa din obste si din duhul dragostei lui Hristo s. din amândoua partile. de la trup se spurca si se întuneca si ca. 509. Sa fim drepti: slujba preotilor e sfânta. ci te cheama Domnul ca sa-ti stramuti viata ta de om. Deci nu fara rost atragem luarea-aminte ca neghinele vrajmasului vor salb ataci oile împotriva pastorilor. De aceea. Sigur ca acestia. prin iertarea lor. de aceea se ajunge la saracirea roadelor ei. zice Ioan Scararul. copiii. ca sa nu-i piarda în faradelegile lor. a venit v rajmasul si a semanat neghina printre grâu si s-a dus" (Matei 13. De aceea el trebuie uscat.. Sarea pamântulu i o vor calca-o oamenii în picioare si asa vine ca: "Si preotului i se va întâmpla ca . Mare. POVATUITORII 504. sigur ca ei vor fi covârsiti de mostenirea aceasta si nu-si vor putea îndeplini fara umbra trimiterea lor de l a Dumnezeu. în mocirla us cata. Preotii vremurilor noastre. Lor li s-a dat marele dar s a ierte în numele lui Dumnezeu. 511. ca o noua filiatiune. 25). 26). cu aceeasi datorie ca Pavel. nu vor lasa poporul sa creada si asa se vor salbatici oile asupra pastorului si vor fa ce bucurie lupilor. nu de pâine. în întindere si în adâncim e. ci de Cuvântul lui Dumnezeu. biruinduse de lume. Zice un filosof: e destul sa primesti în minte o singura prejudecata. prin graiul lor. mai tare decât le striga glasul constiintei trebuintele lor ve snice. pâinea cea din Cer. Prin preoti nu te cheama omul. e sfânt. ca sa nu cada din milostivire sub strivirea dreptatii. Un organism topit cu postul nu mai are putere sa schimbe convingeril e constiintei. PREOTII 506. oricât ai fi de pacatos. le rânduieste si chemare dinafara prin glasul s lujitorilor Sai. prin viata lor. cea nemater ialnica de la tarâna se subtiaza si se curata. ca apoi sa nu fie prapastenie la care sa nu ajungi în chipul cel mai logic cu puti nta.convingeri. mintea vede gând urile. prin Sfântul Sânge al Mântuitorului. Dumnezeu te i arta. Preotii poarta preotia lui Hristos. ca în fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojana si smeriti înt ru mustrare. Chemarea le este învaluita. Dumnezeu te cheama. covârsitor de mare dar! Oare de ce nu-l pricep oamenii? 512. Acesta este u n semn de primejdie. oricât ar crede ca într-însul salasluieste Duhul lui Hristos. fiindca.. deci nimeni nu se mântuieste razletind u-se de Biserica. Biserica însira printre pacatele mintii si prejudecatile. Asa se întâmpla ca: "lipsind preotului cunostinta legii si batrânului sfatul". Ochii vad lucrurile. iar sa fim drepti: neavând cum sa vi na altfel decât prin nastere din trupuri pamântesti în care misuna pornirile faradeleg ilor ca serpii si rod înclinarile patimilor ca viermii. dar nu convinge. oamenii orbecaie în multimea nestiintei si a lipse i de sfat. 510. Dar Dumnezeu. A osândi pe preoti e lucrul cel mai usor si cel mai fara rost. E lucru de mirare. Preotia Bisericii urmareste ca nici unul din fiii Tatalui sa nu se înv rajbeasca în sine însusi. Caci scrie: "Dormind oamenii. darul lor e de la Dumnezeu. 502. Prin ei. Ei nu mai au îndrazneala sa o mature afara din Tai na casatoriei crestine. În jurul lor se va întari întunerecul a toata nestiinta si va începe foametea. 507. încet si cu socoteala. Dumnezeu îti vorbeste. nu mai urma resc desfrânarea ca pe un pacat care darâma alcatuirea omeneasca. dimpotriva. Milostivul. altfel mustrarea lor învinge. Caci El e Cel ce uneste obstea laolalta. care s-au întins ca o noapte de osânda peste bietii oameni. Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii. în loc ca ei sa biruie lumea. ca mintea fii nd netrupeasca. ci o lasa sa-si faca de cap. porcii patimilor nu mai vin sa se scalde. Larma vietii si galagia grijilor desarte striga oamenilor în urechi ne voile lor pamântesti. vor sovai în hotarâri (Isaia 28. Preotii au grija de-a îndupleca pe oameni în vremea rânduita întoarcerii. 7).

fiindca cei ce asculta de preotii e i. toti ereticii (r atacitii) vremurilor pe care însa i-a afurisit Biserica. 515. 7. Fratilor. sarutând icoane le.. iar ei sunt înselati. cu toate acestea. batând metanii. Dar. de altfel. Preotii sunt acei iconomi ai tainelor lui Dumnezeu care scad pentru semenii lor aceasta mamonica agonisire (pacatele). Cad la lauda. Si asa îi duce de minte. j ertfa neîncetata. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. prin sfintele soboare. Pretind ascultare de la oamen i pentru ca "Dumnezeu" i-a trimis sa spuna la lume lucruri de care îti tiuie urech ile. le pune înainte neputintele oamenilor. înduplecând spreolalta amândoua partile. si-ti îngheata inima auzindu-i. pentru mântuirea lumii. cu "duhul" care îi poarta si îi învata. pe Maica Domnului. ba si Sfânta Împartasanie luând-o!. în care se încurca sufletul multora. având smerenie mincinoasa. din neascultare. Adesea au "graire în duh". zicând ca: "Mai multe sunt furtunile care zbuciuma sufletul preotului. care trece peste taina pocaintei. Fierb de mânie când nu sunt luati în serios. a prea multor oamen i: cercul ratacirilor. VIII. acoperindu-le darurile si harurile. Iconomii tainelor. stergându-le cu darul datoriile agonisite diavolului. PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 518. Asa se cufunda în pacate." (Întelepciunea lui Solomon 4. fiindca au pacate. Iisus nu a avut nici un pa cat si. ale slujitorilor legali ai Bisericii . 9. pâna la moarte "(Apocalipsa 12. De mul te ori dreptul o pateste. facându-si si Sfânta Cruce. Dreptul Judecator si asa mai departe. 3. mai p resus de Biserica si sfinti. si în general dreptul. dar multe nu. Preotul. 2. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. administrata valid exclusiv prin p reoti si arhierei.. Drept aceea. 2). Cartea III. "Ci ei l-au biruit prin sângele Mielului si prin cuvântul marturiei lor. Fac pe proorocii si împrastie spaima între oameni. 6. Om ul se întuneca dinspre adevar si ia ratacirea de buna. arata o evlavie neobisnuita: marturisind pe Hristos. si pe om si pe Dumnezeu. 61) . De aceea. 11). Ioan. Hristos. ce putini L-au ascultat! Este un cerc vicios. 517. sunt si ei în masura iubirii. cap. dându-le impresia ca nu sunt obli gati sa asculte de ei (de preoti). 16-17) . sa-si faca singuri "credinta". 5. Nu vor nici în ruptul capului sa-si controleze prin preoti cele auzite d e la duhul lor. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. decât talazurile care bântuie marea" (Sf . Este un duh vrajmas care întuneca mintile oamenilor si îi rascoala pe un ii împotriva neputintelor omenesti ale pastorilor. Fiul Omului.. Acestia din anumite "motive" nu vor sa asculte de preotii Bisericii. 514. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o). Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni. Craiova. îsi strica mintea cu parerile lor. dându-se pe ei de ceva mai mare: Ilie. 1941. slujitorii Sfintei Liturghii. Ioan Gura de Aur. Asta atârna de puterea de stravedere a "duhului" care le spu . 4. iertându-le din datorie.. avea dreptate Sfântul Ioan Gura de Aur. Lucifer ridica pâra mare asupra lor înaintea lui Dumnezeu. Multa paguba face un preot în averea de pacate a oamenilor. indiferent de neajunsul lor de oameni. neascultând învatatura dreptei credinte si a vietii în Dumnez eu. asa cum sunt.si poporului" (Isaia 24. de Dumnezeu asculta. vedea-vor sfârsitul înteleptului. p. 8. Despre preotie. de toata starea asta rea a lucrurilor are sa d ea seama si poporul. ascultati de Biserica. de care prin amagire au ascultat. De ace ea. cum s-au dat. zi si noapte si le ra scoala împotriva toate urgiile împotrivirii. Unii se trezesc ca au trait în ratacire. si jurându-se ca-s oamenii lui Dumnezeu. arsa în lumea aceasta. 513. 519. Câte unii. Proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de o îndrazneala nemaipome nita si palmuiesc smerenia. 516. Se dau pe sine de ceva mare. Vrajmasul. si n u si-au iubit viata lor. Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt întregi la minte: 1. Multe proorocii li se împ linesc. nevrând sa-i piarda din g heare. caci toata decaderea e de la parinti începatura. ca primeste sageti din amândoua partile. capitalizate în om. cu toate acestea.

teroristi ai sufletelor simple. în toate v remurile. în fiecare ve ac de oameni. întrucât oricare din hristosii mincinosi. ca sa culeaga el pe cei ce-ntind mâinile sa scape. întrebându-i: Nu dupa scripturi (Ioan 19. mergând grabit spre cea mai de pe urma sfarmare si sarire a mintii. 24).Cel cu cruce . ed. hris tosii mincinosi îsi scot ucenicii dintre fiii Tatalui si-i fac fiii pierzarii. pândind si alergând dupa fiecare ins. 49): pârjolul dragostei. Astfel. (C u amagirea ascultarii pâna la ucidere de om. 10). ca o înviere din morti. Înselaciunea e si mai vadita. Filocalia. întemeindu-se pe Sc riptura ca si Avraam a fost în stare de o atare ascultare. "pâna-i va prinde pe toti cei ce se vor mântui. ace ea e Biserica lui Hristos . dupa trecere de vreme. Unul ca acesta traieste ca un dezlegat de viata si nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic. Asta nu se poate tacea. 3000). 7-13). de cum pe oamenii lumii. luntri sau biserici m incinoase. vrajmasul mântuirii oameni lor s-a iscusit tot mai mult în rele: a scornit si el corabii si cu ele da târcoale peste apele potopului. 11. 521. aceasta curateste si viata noastra. luat în parte.ne ce le spune. (. ca unul ce n-are învelitoarea trupului si de aceea prinde cu oarec are vreme înainte cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. nu e fiul Tatalui. 523. în care pe multi îi ia de minte si-i duce cu el. Înselaciunea e usor de pri ns: corabierul vrajmas si hristosii mincinosi nu au crucea pe catarg. În numele "dumnezeului" lor sunt în stare sa omoare om. arde puterile raului si straluceste cu lumina dumnezeiasca pe smeritii Sai urmatori. 525. Si aceasta o face mereu. poate vedea înca de aici arvuna desavârsiri i sale. Dumnezeu-Omul. bineînteles -. dovada ca nu-si lasa ucenicii sa zic a "Tatal nostru". s i neavând odihna pâna nu-i aduna pe toti Acasa. Ta lmacesc gresit. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. Daca simtim suferinta fara asemanare a lui Dumnezeu Mântuitorul nostru . 20). îngaduie Dumnezeu amagirea nelegiui ta a Satanei (2 Tesaloniceni 2. ci ne pazim si îi învatam si pe altii sa se pazeasca si ne înfricosam cât de gr oaznic si-au taiat mintea în Scripturi (2 Petru 1.2. strigând sa aiba în lumea acea sta soarta lui Dumnezeu. Capete despre dragoste.. pâna la sfârsitul lumii.77). În preajma lor simti tulburare si primejdie. printr-un el an de iubire de Dumnezeu.s ub actiunea harului de sus. care de fapt sunt diavoli. pe care înca o tot duce printre oamenii ce-L pa lmuiesc cu ura de fiara pâna la sfârsitul veacului de-acum. a cercat vrajmasul pe multi. dar scui pa Biserica. caci acesta-i f ocul azvârlit de Dumnezeu pe pamânt (Luca 12. 10). pri mii calatori la iad cu Scriptura în mâna. 7) a u rastignit ei pe Dumnezeu ? PROVIDENTA 522.) umbla nevazut de oamenii cu ochi de lut. Caci pâna acum nelegiui tul a scornit peste 800 secte (800 în 1946. acum cca. iar Finees a si facut a ceasta si i s-a socotit acestuia râvna pentru Dumnezeul sau (Numerii 25. lamurindu-l ca aurul. 9). care aprinde lu mea. Raspunzând celor ce se tin mai presus de Biserica si sfinti.) Prin urmare fiind asa de saritori cu ascultarea si credinta la povetele "duhului" lor. Când cineva se încumeta sa se lase în conducerea Providentei. Prin urmare. care li s-a facut pâna acum în peste 800 de hri stosi mincinosi (Matei 24. 12. mai mult pe ei însisi decât pe Dumnezeu.peste puhoaiele pierzarii. . ce se întorc Acasa. chiar si pe pustnici. Nu -i ocarâm. decât a-l desavârsi. unul ca acela sare ca ar s din orice iubire conservatoare de sine si se roaga. ucigasii dreptilor. iar înlauntr u nu au cele sapte Taine. Sar de la un lucru la altul si leaga lucruri fara nici o legatura. Iisus Hristos.I. 1947. Dar asta nu e proorocire. într-un sentiment de liberare. sunt o adevarata primejdie pentru oameni. strâmba adevarul si se propovaduiesc din Scripturi. caci multi dintre ei au fo st pe la casa de nebuni sau vor trebui sa se duca. p. adica sa-si depaseasca constient conditia sa umana .. Nu-i blândete pe chipul lor. vol. 524. cea din iubirea de oameni. Pentru ei. desi scrie: "Asa sa va rugati" (Matei 6. Dorul lui Dumnezeu dupa cel mai mare pacatos este neasemanat mai mar e decât dorul celui mai sfânt om dupa Dumnezeu. pentru fiii pierzarii. pe care-l cred ca e Hristos. Sibiu. îngaduind Dumnezeu. e destul sa le aducem aminte de înselaciunea în care au cazut iudeii. ca pe Pavel" (Sfântul Maxim Martu risitorul. 520. Iar cine L-a si vazut pe Domnul si neasemanata-I Cruce. 10. cautând mereu pe fratii Sai (Matei 28.

Timpul, cauzalitatea, lumea, viata si toate vamile cunoasterii, pline de chinul contrazicerilor, ramân la pamânt, ca o gaoace de ou când iese din ea un pui viu sau, când dintr-o omida paroasa - trecuta aparent prin moartea unei crisalide - i ese si zboara un fluture în culorile curcubeului. Asa suntem si noi în conditiile vietii acesteia, o candela cu untdelemn si fitil, dar înca neaprinsa. 526. Când ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt, ca avem o înrudire cu Dumnezeu, ca locuieste chiar în structura noastra spirituala, ca suntem în pragul liberei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina chiar de n-om fi p e placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu conceptia crestina despre lume si viata. 527. În cazul când omul cel vechi mereu se obrazniceste cu "drepturile" sale biologice asupra omului ceresc si biruie, atunci, deosebirea celor doua naturi c are traiesc întretesute în noi, ajungând într-un contrast nelimitat, Duhul lui Dumnezeu Se retrage din om si vin pedepse colective multiple asupra vietii pacatoase. Asa avem motivarea potopului: "Nu va ramâne Duhul Meu pururea în oamenii aces tia, pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa fie o suta douazeci de ani" ( Geneza 6, 3). De asemenea, perversiunea sodomiei, care "striga înaintea Domnului" (Geneza 19, 13) a atras asupra Sodomei si Gomorei prapadul focului, care a ars p amântul 400 m sub nivelul marii, formând Marea Moarta, radioactiva pâna astazi. 528. Toata cararea de la porunci la cunoastere, de la ascetica la mistica , nici un pas nu o facem singuri. 529. Dumnezeu vrea sa stavileasca navala anarhiei în faptura, însa, respectând libertatea omului, nu poate, decât daca va câstiga si convingerea omului pentru inte ntia Sa. Pe drepti îi are câstigati pentru aceasta cauza. Pe nedrepti, pierzând acesti a libertatea lor - de vreme ce robesc pacatului - nu-i mai poate câstiga prin libe rtatea pe care n-o mai au, de aceea pentru acestia nu-i mai ramâne decât sabia. Prin sabie se întelege aici: asprimea dreptatii, legea, autoritatea, stapânirea, pedeaps a, pâna chiar si pedeapsa cu sabia. 530. Iubirea si sabia lui Dumnezeu lucreaza neîntrerupt si deodata între oame ni: pentru fiecare, dupa cum îi trebuie; asta nu numai fiindca oamenii sunt ameste cati, dar si pentru ca fiecare ins îsi are vremile sale când îi straluceste milostivir ea, precum si vremi când îl prigoneste sabia - ca sa vie iarasi la starea de milosti vire. 531. Dumnezeu taie para focului în doua; cu puterea arzatoare, dar nelumino asa arde pacatosii, iar cu puterea luminoasa, dar nearzatoare straluceste pe sfi nti. Asa ca pe unii îi lumineaza nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor; iar pe altii îi arde neluminându-i, întunecati si la întuneric, în vecii vecilor... 532. Multi oameni, mai puternicii veacului, sunt refractari propovaduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfintilor, cel acoperi t cu pretul vietii. 533. La urma tuturor este dreapta judecata a lui Dumnezeu si este dreapta pentru ca tuturor Dumnezeu le-a prilejuit o marturisire a cuiva si deci nu vor avea cuvânt de scuza ca n-au auzit de Dumnezeu. 534. Aceasta este ratiunea ascunsa a Providentei: toata lumea ispitita sa se ciocneasca de Iisus. 535. Providenta bate timpurile în functie de om. Iar fiindca omul are dorul exceptional al fapturilor spirituale, al libertatii deciziei si timpul are o fu nctie variabila în Providenta. 536. Stiind Dumnezeu slabiciunea credinciosilor si desfrâul rautatii, mai i ntervine din când în când cu întâmplari înfricosatoare între oameni. 537. Dumnezeu nu pedepseste toate relele aici si imediat, precum nu raspl ateste tot binele aici si numaidecât. 538. Daca Dumnezeu ar pedepsi toate relele aici, ar putea însemna ca lumea aceasta este singura care exista. Daca ar pedepsi toate relele imediat, ar însemna ca se teme de puterea raul ui, care nepedepsit imediat ar putea periclita stapânirea lumii. 539. Daca Dumnezeu ar rasplati tot binele aici ar însemna acelasi lucru, ca exista numai lumea aceasta. Daca ar rasplati tot binele imediat ar însemna ca sufletul exista numai în lu

mea aceasta, în care Dumnezeu trebuie sa se achite urgent de îndatorirea ce i-a facu t-o omul. Ca uneori Dumnezeu pedepseste raul si uneori rasplateste binele, este ca sa stie ca raul se pedepseste si binele se rasplateste. Daca o face rar în lumea a ceasta este semn ca o trece sigur în cealalta. 540. Daca Dumnezeu uneori nu pedepseste raul este ca asteapta pocainta pa catosului. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului este semn ca-i lucreaza rabda rea. În amândoua cazurile Dumnezeu asteapta sfârsitul omului, în ce sfârseste omul, fie ca a fost multa vreme bun, fie ca a fost multa vreme rau, cele de pe urma au ultim ul cuvânt. 541. O rasplata aici si imediata pentru toate faptele ar dauna libertatii omului. Raul nu s-ar face de frica pedepsei, iar binele s-ar face din interesul r asplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti. Iata, prin urmare, la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vr ea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la sensul lor metafizic cel ascuns în Dumnezeu, car e este Duh, este iubire si Adevar. Si aceasta fac si oamenii liberi si cunoscuti si lor însisi ca atare. PSALTIREA 542. Toate cuvintele Psaltirii dovedesc cunostinta cea din patanie, sau înv ataturile din durere, singura cale care poate învata ceva pe oameni. 543. Asa e toata Psaltirea: o marturie stralucitoare a bunatatii lui Dumn ezeu, tinuta în mâna de David, ca o faclie, mângâind orice suflet zdrobit de pe urma pac atelor. Lumina ei atrage luarea-aminte la cârmuirea lui Dumnezeu asupra vietii ome nesti, îndeamna sufletul la ascultare si smerenie, cu care oricine poate birui toa te potrivniciile din calea mântuirii si poate rabda toate patimile ispitelor. RAPORTUL CONJUGAL DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 544. Femeia (luata din barbat) are nevoie de completare endocrina prin co ntact de la barbat. 545. O mare dizarmonie consta în faptul ca instinctul barbatului e în conflic t cu instinctul femeii. Instinctul barbatului vrea mereu femeia, ca prilej al de scarcarilor sale genezice. Instinctul femeii însa e maternitatea. Copilului, pâna se desprinde de mama, îi trebuie doi ani, deci, dupa rânduiala firii, trebuie sa fie l asata în pace. Deci, ce va face barbatul? Sau îsi va perverti sotia, facând-o sa umble si ea dupa placerea patimasa, cautând sa scape de rostul firii sale, sau o va face crim inala, punând-o sa-si ucida în pântece fiinta fara aparare, sau va practica scârba onani ei cu femeia sa (Facere 38, 9), pazind-o de rostul zamislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Altii recurg la sterilizare, altii la aventuri, sau la lupanare. Un atare barbat nu-si va mântui sotia prin nasterea de fii (1 Timotei 2, 15), ci o va osândi cu ucigasii si curvarii, printre care si el de asemenea va fi (Apocalipsa 21, 8). Prea putini sunt barbatii care-si stapânesc instinctul irational, prin pute rile rationale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul sau originar. Si iarasi, si mai putini sunt cei ce convertesc energia prin înfrânare, saltând sensul f irii la rosturi mai presus de fire. 546. Placerea, cautata numai pentru ea însasi, cheama repetarea din ce în ce mai deasa a actului, pâna ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chi ar: ea aprinde organismul si-l împinge pâna dincolo de posibilitatile sale functiona le; ea provoaca frângerea oricarei cenzuri morale si-si duce supusii pâna la doaga n ebuniei. 547. De ce nu-s parintii la fel de grabiti si cu însurarea baietilor, pe cât sunt de grabiti cu maritarea fetelor? Fapta lor gresita încurajeaza tainuit si pe fata frauda neomaltusiana - onania cu femeie, fereala, pazirea - ceea ce e o pla ga de o nebanuita întindere în toate mediile sociale. Iata ca, dupa scurta vreme, se arata si pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburari grave ale s anatatii, fenomene dureroase ale pântecelui, tulburari îndeosebi nervoase si mintale

, cu desavârsire necunoscute nici chiar medicilor. Asa zic medicii. De la pântece du rerile se întind la rinichi si în josul pântecelui, uneori în membrele inferioare. Durer ile se stârnesc si cresc în vremea mersului, în vremea ridicarii si asezarii pe scaun, a ridicarii vreunui lucru si peste tot în vremea intimitatii - lucru care aduce u neori grave neîntelegeri conjugale. Deodata cu durerile acestea, apar tulburarile nervoase, care schimba profund starea psihica si mintala a bolnavelor. Caracteru l schimbator ajunge iritabil, irascibil pâna la exces. Din nimicuri, explozii viol ente, furii, adevarate sincope ale judecatii, care nu mai pot fi înfrânate sau stapâni te. E un adevarat dezechilibru umoral, care face biata victima sa treaca de la e xplozia violentei, pâna la tristetea si melancolia cea mai profunda, si uneori, pâna la ideea sinuciderii. Asta-i frauda si isprava. De aceea nu tacem, ci demascam, împinsi de mila si de stiinta. 548. Într-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succes iv printro faza de congestie intensa si o faza de slabanogire brusca, ce stabile ste cursul regulat în circulatia sângelui. Actul conjugal falsificat, neispravit, fa ra concluzia naturala, lasa sa persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Urmeaza o tulburare a nutritiei tesuturilor, pe urma alt erarea lor anatomica. 549. Multimea firisoarelor nervoase ale plexului hipogastric, firisoare c are pleaca de la uter si se unesc cu sistemul cerebro-spinal, îndura apasari, irit atii, care, la obârsie sunt dureri locale, dar cu tulburari reflexe la distanta; i ar cu vremea, arunca pe bolnave în plin domeniu psihiatric. 550. Congestiile acestea cu repetitie produc alterari intense si profunde în sânul tesuturilor, care-si pierd functiunea lor normala. Asa se instaleaza, cu v iclesug, sterilitatea definitiva, incurabila, dupa câte o lunga perioada de steril itate voita. Atunci în zadar mai doresti copii, mugurii vietii, caci firea te pede pseste cu aceasta cruda întoarcere a lucrurilor: îti califica fapta si îti condamna ne amul la moarte. Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. Asa se stinge nea mul... RATIUNEA 551. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii, cataclis mul în fata, puterile raului dezlantuite, nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine, în tine, care stavileste haosul, iar pe tine te creste mai pr esus de om, împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. 552. O iluminare a ratiunii, datorita "locuirii" lui Hristos în suflet, nu este de nici o mirare, întrucât Iisus Hristos este numit înca în terminologia greaca: "l ogos", Cuvânt, ratiune absoluta a lui Dumnezeu. RABDAREA 553. Cu aratarea rabdarii suntem datori în primul rând pentru ca, mai înainte d e a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mântuirii, faceam si noi ale lumi i, umblând în faradelegi si chinuind pe altii si, astfel, ne-am bagat datori; deci a cum trebuie sa platim ale noastre cele de atunci, ca pentru rabdare sa dobândim mânt uirea de la Dumnezeu. Asa trebuie sa platim acum cu durere cele ce le-am facut o dinioara cu placere. 554. Cei ce biruie lumea (1 Ioan 5, 4) nu sunt nicidecum o adunare de nep utinciosi, o turma de inactivi, oricât s-ar parea rabdarea raului o slabiciune a b inelui, ci ei sunt ostasii Împaratului, care prin rabdarea Crucii a biruit nu numa i lumea, ci si toata stapânia mortii. Mântuirea e cununa acestei biruinte. Iar despr e nevointa care dovedeste rabdarea si credinta sfintilor (Apocalipsa 13, 10), pu tem spune ca e singura cale îngaduita si în stare sa mistuie puterea raului si sa o faca fara rost si fara vlaga în lume. 555. Rabdarea raului sau umilinta, în credinta lui Dumnezeu, este cea mai u riasa putere asupra raului în lumea aceasta. 556. Chip de umilinta desavârsita ne-a dat Mântuitorul pe cruce: El, Fiul si slava Tatalui, Dumnezeu adevarat, nu S-a împotrivit, ci a primit sa treaca prin ce a mai de pe urma umilire cu putinta pe pamânt, caci stia ce putere are umilinta. R abdând batai, scuipari în obraz, cununa de spini, piroanele si spânzurarea pe cruce, i ar peste suflet hulirea celor faradelege, toate acestea înca nu erau crucea cea ma i grea; pe aceasta o avea la spate. Crucea cea mai grea, pe care era rastignit c u fata, era neasemanata durere a milei Sale fata de oameni.

cu acelasi pret al vietii. dar se va înfrânge de Dumnezeul Judecatii. exist ent înca în fire. pâna deprindem desavârsit lepadarea d e sine. apoi trebuie sa aiba si altii rabdare cu noi. adica pedepsirea de buna voie a firii cu tot felul de osteneli. e o venetica în fire. ca apara adevarul si ca slujeste lui Dumnezeu. 559. dar are pedeapsa. I-a dat omului apostolia a cestei misiuni: "Iata eu va trimit pe voi ca pe niste miei în mijlocul lupilor". de asemenea. 560. data si mieilor. Rabdarea este o conditie a mântuirii. sfarâma mereu portile iadului. rautatea. Iar. ci trebuie timp si rabdare. cu puterea Bisericii vazute si nevaz ute. Desi Dumnezeu n-a revelat o Scriptura împotriva Sa. 562. prin a marturisi si ei pe Hristos. La începatori. acestea au obicei ul sa-l arunce în deznadejde ca sa paraseasca lupta. care crede ca are dreptate. Iisus a tamaduit orbirea ochilor. 561. Aceste forme ale relei vointe au înfrânt si pe Iisus. ci pentru "vinovatia" de a fi crestin. Acesta însemneaza ca Iisus conteaza pe un miez originar necontaminat. Rabdarea mai este si nevointa. 558. rabdarea înceteaza de a mai avea înfatisarea negativa de necaz si se schimba în buc urie. 563. fata de lupul care se afla mai la deal. nu poate nimic. ca sa nu cadem în întristare. Pe aceasta vrea Dumnezeu sa o izgoneasca din f ire. stau laolalta în raportul în care se afla un miel care bea apa dintr-un râu. cu toata întristarea mea sunt covârsit de bucurie. decât rabdarea cu dragoste a necazurilor. dar cu ajutorul omului. formalismul iudaic a întors-o împotriva lui Dumnezeu. Începutul trebuie întar it cu rabdarea. În lumea aceasta nu poti sa crezi în Iisus fara sa fii pedepsit. 565. Cine rabda (îndreptarea) pâna la sfârsit se va mântui (Matei 10. cu conditia ca sa nu fie pentru vinovatii. Misiunea lui Iisus. nu are iertare. Rabdarea sfintilor în încercari are rostul iubirii de oameni. 564. mai periculos decât sa te lupti cu îngustimea si cu form alismul. desi comprimat dar capabil sa-si recâstige dimensiunea paradisiaca: miezul capabil de Har. de caricatur a existentei: demonicul. Nimic mai primejdios.557. ai lui Dum nezeu. Multi tirani s-au îngrozit de rabdarea mai presus de fire a sfintilor. Nimic mai greu. Este ascunsa în ea o mare b ucurie. Scriptura a prevazut de mult cenzura împotrivirii zicând: "Fiule. Orbia rautatii nu are leac. Rautatea e o osânda. 568. Lepadarea de sine nu se realizeaza dintr-o data sau o data pentru to tdeauna. de salbaticie. e descojirea firii de absurditate. 566. dar n u e naturala. pentru ca în lupta cu mândria si cu slava desarta. RAUTATEA 567. ea este împotriva iertarii si a oricarei tam aduiri. decât a combate rautatea. deprinderea rabdarii începe cu ocara. De aceea. E absurditate multa si variata lipita pe fire. si îi baga mielului de vina ca-i tulbura apa. Sfântul Pavel de asemenea ne previne: "Toti cei ce vor sa traiasca cucer nic vor fi prigoniti" (2 Timotei 3. Daca învatam practic lepadarea de sine si sporeste dragostea în inima noastr a. care chinuieste firea. Rautatea a înfrânt pe Dumnezeul iubirii. Rabdare trebuie sa avem mai întâi cu noi însine. caci ea arde datoriile noastre si toata stra dania lor. dar n-a putut tamadui orbia rautat ii. atotputernicia si dreptatea lui Dumnezeu. 12). împotriva ei. 22). pentru ca nu se poate schimb a în bucurie nicidecum. 569. Prin rabdarea multor nestiuti de oameni. care a introdus-o în fire. Firea perversa si firea curata. Nu le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare în lucraturile lor. sa-ti pregatesti sufletul de ispite" (Cartea întelepciunii lui Sir ah). Nu dupa Scriptura L-au câstigat pe Iisus? Ia ta ce poate rautatea: sa stea împotriva iubirii de oameni si de Dumnezeu. dar are judecata. gasindu-i acestuia motivul "întemeiat " sa-l manânce. o moarte anticipata. originara. Timp pentru deprindere si rabdare pentru gr eutatea ei. Precum ca acestea sunt asa ne stau marturie mieii lui Dum . nici Iisus. Atâta am înteles din taina rabdarii sfintilor. când vrei sa te apropi si sa slu jesti Domnului.

se vor folosi de unelte ale lor (Ioan 8. sau se va întoarce de la dânsa? Aici e lupta si clipele s unt scumpe. îngaduie razboaiele. Daca mintea nu baga momeala în seama vrajmasul staruie cu ea. o arata mai sclipitoare. 26). spre pedepsirea rautatii. Dumne zeu. 577.si precum stie si face . Razboiul duhovnicesc seamana întrucâtva cu razboiul lumii. n-a vem nici o lupta. Pe urm a. tot asa si cu suferintele razboaielor. sau asupreala. iar oile Dumnezeu le stie". pentru ca numai singur Dumnezeu stie si tine socoteala fiecar uia. deîndata ce aflam ce înzestrare avem si ne trez im spre ce trebuie sa fim. adica mântuirea. sa ne buc uram de hotarârea Lui. pe cei fara nici un Dumnezeu. Es te si nu este asa. lupta tr . lumea crede ca mor în razboaie cei rai si scapa cei buni. Apoi. 575. 1). în suferinte de bunavoie s-au mântuit cu viosii. dau de asprimea dreptatii Sale. avem lupta cea de gând la o clipa hotarâtoare. sau mai mult îi foloseste mutarea din viata aceasta. Câta vreme mergem în voia valurilor. încât nu mai ramâne istoriei alta solutie decât sfârsitul ei. cel milostiv întru drepti. singurul lucru cu adevarat de trebuin ta. sfintii în preajma carora se îmblânzeau fiarele. Pe de alta parte.) Caci cea mai primejdioasa temnita e aceea în care te simti bine: n u vei iesi din ea niciodata. Mintea însa se trezeste c-a fost furata de gând strain si ca se afla în altceva . care-i smerenia deplina si conditia de capetenie a rugaciunii neîncetate. 570. în voia firii povârnite spre pacat. RAZBOAIELE 571. puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentr u nesupunere. când. avem înaintare la unire. nu ne trezim din cursele vrajmasului (2 Timiotei 2. a ceea ce orânduieste s i face Dumnezeu. când vrei sa te apropii sa slujesti Domnului. Obisnuit. Lupta începe abia în cei ce s-au hotarât la o viata mai conforma cu porunc ile dumnezeiesti. Al doilea gând de ajutor e primirea de mai înainte ca bun. Daca întârziem sa ne luptam. 576. mult mai multi se mântuiesc pe fron t. 574. 573. asupra caror a înca arunca vrajmasul aprinderea sa.daca pentru cineva e ma i de folos viata. De aceea zice Înteleptul: "Fiule. c i cu viclesuguri si curse. Cei ce nu urmaresc în viata aceasta nimic mai mult decât sa fie fericiti în lume si tihniti în trup.dar totusi oameni cumsecade . numai singur Dumnezeu stie . (. se poate întâmpla ca fara veste sa fim învaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii. decât s-ar fi mântuit acasa. si a celor de acasa si a celor de p e fronturi. ca sa o faca iubita mintii. Prin urmare. pe cei nebagatori în seama sau potr ivnici . 572. oameni amagiti de ei. Dar nu vor sari cu toata urgia rautatii.. stam de buna credinta ca mergem bine. Iar gândul al treilea e ca în s uferinte fara de voie s-au mântuit mucenicii. pe necredinciosi. Când nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. ostas al lui Hristos. necazurile si tot felul de încerc ari ale razboiului nevazut izbutesc sa ne toceasca pe deplin gustul de lumea ace asta si sa ne duca la un fel de moarte fata de lume. iar când îsi da seama de ea însasi si de cele în car e se afla.abia cu ajutorul primejdiei îi îndupleca sa v rea si ei ce vrea Dumnezeu. 578. Se va învoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe. ca nu le lasa Dumnezeu. Relele pe pamânt asa de mult vor strânge oamenii. Si unul si al tul te desface de viata aceasta. cu minciuni si cu înfricosare si cu alte nemaipomenite zavistii. Prima întâlnire între minte si diavol e la linia momelii. ne ispravim zilele în fe ricire si coborâm cu pace la iad! Dar. decât în ceea ce-i era dat dupa fire. acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia îi are fara d e razboi. foloseste si pe cei rai. Numai ispitele.nezeu. 44). Atunc i viata oricui se afla în primejdie de moarte.daca ar fi dupa ei. chiar daca nu pricepem aceasta. ba chiar si pe draci.. care le-ar face toate câte-i învata dracii . Unul din sfinti a zis: "Caprele eu sunt. pe care o flutur a el în vazul mintii. Aceasta e a doua înaintare a razboiului. Dumnezeu. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeala si sa o faca sa vorbeasca împreuna. si de cele mai multe ori viata întreaga a unuia sau a multime de insi atârna de lupta nevazuta a câtorva clipe. gateste sufletul tau spre ispite" (Întelepciunea lui Isus Sirah 2. ca printr-însii sa aduca la mântuire pe cei de mântuit. în atotputernicia Sa. si stiind ca nimic nu se întâmpla fara voia lui Dumnezeu.

582. 5). pe cei dornici de Cuvântul lui Dumnezeu îi ispiteste cu Biblia (2 Petru 1. Partea începatorilor este nevointa de a seca izvoarele patimilor din p amântul inimii. îndata sa fie sterse. 580. de orice fel. 588. 590. 8). . încât în zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. 579. Daca mintea se va afla iubind o momeala straina si sfatul viclean. stiind ca se lupta El în locul lor. Toti ce i ce umbla dupa placeri. caci sub orice placere e încolacit un sarpe. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu.daca lupta dupa lege (2 Timotei 2. a rupt zavoarele si a spart portile iadului. cu întelepciunea veaculu i acestuia (1 Corinteni 1. "inoculat".ebuie data grabnic si dupa lege. De unde atâta pustiire? De la o clipa fara de Dumnezeu a mintii. pe cel înclinat spre gânduri. nebunia si haosul nu sunt literatura: sunt realitati care uneo ri izbesc frontal si cauta sa înghita relativul tau echilibru.". clipa în care vrajmasul i-a furisat undita iadului pe gât. 20) care pe multi i-a ratacit de Dumnezeu si pe putin i i-a întors. si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. nu tremura caci nu esti singur: este Cin eva nevazut cu tine. întrucât nu sunt em ca îngerii neschimbabili. 591. Raul.tocmai întors de cum e razboiul vazut. care stavileste haosul. Când împrejurarile te aduc în situatia sa vezi limitele ratiunii. depanând rugaciunea. Vezi clar. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. Aici sta pricina pentru care noi. Pe Dumnezeu Îl ai sadit. caci a colo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. iar pe tine te creste mai pr esus de om. 583. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . si printr-însa tre când. Vremea de lupta are o mare cumpana. RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 585. precum si grija de a nu se sui cu mintea în vazduhul parerii. n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inima. nu vor scapa de primejdii. Aceasta pentru ca unele din ele. 20). Biruinta Mântuitorului e unica. desi botez ati. altele. împrumutându-ti si tie nimbul divinitatii. 587. i se întâmpla ca încuviinteaza momeala vra jmasului. însa nu e nici atunci alta biruint a. mai bine-zis în clipa de lupta. uneori c u luciditate unica în viata. Cine are darul dragostei. Grija la minte! Caci razboiul nevazut cearca pe toata lumea si n-a c rutat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor! 586. e permisa de Dumnezeu sa cerce cumpana liberta tii noastre.. în masura în care sunt iubite sa si ramâna. Asa se deschide s partura în cetate si se napustesc puhoaie de vrajmasi care asteptau ascunsi afara. sau gândurile din pricina placerii". si astfel sa se arate si haru l lui Dumnezeu si voia omului. în structura ta spirituala.poat e vedea lucruri minunate. latent. cu desfrânarea. fiind urâte de noi. al rabdarii si al gândului smerit. în vremea d e lupta . puterile raului dezlantuite. iar legea este dragostea .. ca "dintr-asta" numai Dumnezeu te poate scapa. ce anume iubeste: ostenelile din pricina Harului. Dar cu Hristos da. cataclis mul în fata. 581. în tine. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. Momeala nefiind pacat. si anume: daca mintea nu-si aduc e aminte cu credinta de "Doamne Iisuse. totusi n-am scapat de razboiul momelilor. Potrivnicul ispiteste cu momeala place rii pe tot omul spre patima spre care-l prinde ca are povârnire mai mare: pe cel a plecat spre trup. totusi mai avem trebuinta si de al doilea Botez. 584. al pocaintei. Desi înzestrati cu darurile Botezului. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii. întoarceri neasteptate la Dumnezeu. ci tot aceeasi. Si: Îl cheama dragostea. Aici e granita între lupta dupa lege si caderea în faradelege. Daca la ceasul de razboi. pâna ajunge deprindere sau obicei. f iind iubite. învaluita mestesugit într-o momeal a a unui lucru sensibil al lumii de aici. v a înclina cumpana liberei alegeri spre momeala si sfatul strain. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. oriunde e chemat pe nume.ceea ce-i îndatoreaza cu o mare smerenie înaintea lui Dumne zeu. Începatorii pot sa vada cum numele Mântuitorului îi izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului . 589. Si repede urmeaza jalnica pustiire în cetatea sufletului: împlinirea cu lucrul si r epetarea faptei aceleia. Sfântul Marcu Ascetul ne lamureste: Hristos prin cruce si prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sila.

Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu. a gasit-o între str aini. 597. iubim Crucea lui Hristos si cruc ea noastra. când mila lui Dumnezeu vine în Persoana sa caute si sa curete pe pedepsitii Sai. sau de la oricare alta Taina. Iata de ce se spune ca binefacerea si cu recunostinta su nt doua virtuti care nu s-au întâlnit amândoua pe pamânt.. Pri n aceasta si tu est fiu al lui Dumnezeu. (. Si "Nu va temeti de cei ce ucid trupul . RECUNOSTINTA 600. caci biruinta pe multi i-a pagubit. Iata înca o amaraciune a lui Iis us.si mai departe nu pot sa faca nimic!" 592. mintea . primim cuvântul Lui ca re împrastie furtuna. fie cu înfricosari grozave ducând catre iesirea din minti.) Când în om se întareste aceasta alterna tiva. va voi fac e liberi!". Cu aceasta mestesugire ar restrânge nazuint ele sufletului numai la o viata comoda în veacul acesta. Omul nu si-ar mai cunoaste slabiciunea si nici de sm erenie nu ar mai avea trebuinta. caci mai de folos este a ne vedea pacatele decât a vedea îngerii. La acestia lepadarea de sine a fost mereu un lucru de sila sau fara convingere. Încercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la ga sirea sensului ce-l avem în Dumnezeu. Dar. pre cum si toata istoria acestui mod de existenta decimat de moarte. Cu primele umbla sa ne amageasca. ca fapturi renascute în Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului. Altfel nu ar mai fi lupta. Pe putini credinciosi si molateci vicleanul îi scoate din lupt a cu evidenta neputintei cu care îi arunca în deznadejde. e un continuu r azboi nevazut între binele si raul din om. E mai de pret lupta. de unde ajung la mania persecutiei. Tot intervalul de vreme pâna la moartea fizica a fiecaruia în parte. unuia ca acela nici un rau nu i se mai poat e întâmpla.. care acapareaza pentru sine si fortele naturale ale sufletului . Adevarul. nici ucenicie. scapându-i cu desavârsire. nu ar mai trebui nici Ha rul neîncetat de la Dumnezeu.constiinta chiar . În calea celor dintâi avem lepadarea de vederi. cu firea primim si credem ca taierea voii proprii e într-un cuvânt curat irea de patimi. din zece. Aduna la conflict. nici sporire. 599. El este izvorul smereniei care reechilibreaza sufletul din bân tuielile mândriei. Nici omorâti nu pot fi. Deplin izbavit de lupte nu este om pamântean. Daca vede vicleanul ca nu ispraveste surparea cu ispitele atunci aru nca în minte hule împotriva lui Dumnezeu. 598. Acestea sunt cuprinse în cuvântul lui Iisus: "Eu.) Lumea nu se mai poate atinge decât de temnita ta biologica. Rabdarea însasi a razboiului e ultima ta rugaciune. 593. iarasi se vor fi apucat de rele..) Ne-a dat si noua puterea sa fim f iii lui Dumnezeu. iata ca nu gaseste recunostinta în Israel. nici a virtutii tale. ci a harului Aceluia Care te tine în bratele Sale ca sa nu cazi în întristare. Covârsirile acestui mândru sa nu sperie pe nim eni caci nu spurca pe om. 594. psihanalitica. se în chid sufleteste în prejudecati si asa aluneca din calea sfânta în calea profana sau ch iar clinica. Când însa ne mai adâncim sufletele acolo unde ne asteapta Hristos de la Botez. Pe calea aceasta le macina sufletul între dezna dejde si nemultumire. pentru ca într-însii prezenta divina e forta care face desarta orice zvârcolire a raului asupra lor. nici sa nu le bagam în seama. De la aceasta experienta începând.atunci razboiul nevazut între binele si raul din om ia o forma clinica. Sa stii ca a ramâne în picioare nu e treaba ta. Noua. iar catre smerenie le închid e calea prezentându-le-o ca umilire. Potrivnicul are doua feluri de ispite: prin placere si prin durere. RELIGIA . la un samarinean.care nu plateste nimic (în si ne) . a trupului. (. ca vezi ajutorul lui Dumne zeu si te smeresti si te umpli de dragoste. absolut superior conditiei tale pamântesti. 595. Nici o viata sporita nu e crutata de bântuieli: fie cu vederi amagitoa re si tragând catre slava desarta. Astazi.. nici nu trebuie sa fie. iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi însine. Suntem în furtuna cu sufletul numai atâta vreme cât traim la suprafata. Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioar a si pe celalalt plan al existentei. ca ultim reazim etern al linistii. 596.. Noua ta realitate de o evidenta absoluta. la expresia cea mai dinafara a vietii. Dar cu celelalte umbla sa ne constrânga sa socot im placerea ca bine si durerea ca rau. iar în calea celorlalte avem lepadarea de sine în grija lui Dumnezeu.. (.

cu atât îi poar ta si Dumnezeu o iubire si o grija mai mare. Propriu-zis. Si: Îl cheama dragostea. arma mai tar e. Rugaciunea mintii sau rugaciunea inimii are temeiul acesta. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura. s-a is pravit cu ei. vom vedea lucru minunat: pentru ost as luptându-se Împaratul . miluieste-ma pe mine pacatosul". caci al tfel. biruind pentru ostasii Sai si s lobozindu-i. 608. miluieste-ma pe mine pacatosul". Daca la ceasul de razboi. 611. 609. nu ale lumii. Cerul este mintea si pamântul inima. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. patrundem din af ara spre înlauntrul nostru catre Iisus. Iar asupra smereniei vrajmasul nu poate nimic. oriunde e chemat pe nume. de oame ni si de toata faptura. Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu. Iisus ne izbaveste neîncetat de lupta potrivnica: Cu Nu mele lui Hristos Iisus batem pe vrajmasi. esti mai tare ca ea si te asculta. savârseste minunea unirii în dragoste a celor învrajbite întreola lta de pacat. 8). Care la rugaciunea noastra bate razboi cu potrivnicul din gânduri si ne izbaveste de asupririle patimilor. apoi cu mintea. o iau razna si inima si min . Rugaciunea adevarata cere iertarea lumii. ci numai de rugaciunea m intii. Pentru cei ce însa au o raspundere între oameni. Caci arma mai puternica asupra diavolu lui ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pamânt nu este (Sfântul Ioan Scararul). Unul dintre faraoni sfârseste cu toata oas tea în fundul Marii Rosii (Iesire 14. e numita deodata cu metaniile "Sabia Duhului Sfânt". rugaciunea curateste mintea. deci în privinta mântuirii. ba chiar a tuturor facultatilor noastre sufle testi izbuteste s-o ajunga abia rugaciunea. Religia nu face stiinta. dupa îndemnarea Sfântului Pavel: "Neîntrerupt va rugati". si înca moarte pe cruce (Filipeni 2. 616. Aceasta renuntare totala asigura "pentru veacul viitor viata vesnica". Rugaciunea mintii are si stari superioare. 610. pe care le au ei între oameni.601. miluieste-ma pe mine pacatosul". dupa cum nu vorbim nici de rugaciunea liturgica. F iul lui Dumnezeu. în cer si pe pamânt nu este!". câta vreme faraonii respectau religia. dinastiile lor dainuiau multe mii de ani. 614. care taie gândurile rele cu Nume le lui Iisus. Atunci. ci se smereste. fara lucrarea de unire a preafericitului nume. aducându-ne aminte greselile noa stre. ci constiinta. templele si-au închis luminile stiintei. piramidele au ramas monumen te ale mortii si dinastiile s-au stins. RESPONSABILITATILE 604. La intrarea în calugarie rugaciunea vamesului. Postul curateste ochiul. 615. Cu cât cineva sta mai sus pe scara raspunderilor obstesti. Îndata ce si-au ridicat mâna asupra preotilor. când izbavindu-se patimile. RUGACIUNEA . Iisuse Hristoase. Aici nu vorbim de rugaciuni care cer lucruri materiale. lovim momeal a cu numele lui Dumnezeu. nici de rugaciunea care da drumul închip uirii. în care trebuie s a se depene rugaciunea neîncetata a preasfântului nume: "Doamne. descoper it de Însusi Iisus. completata poate chiar de Ii sus. se deapana de la sine fara cuvinte. F iul lui Dumnezeu. RENUNTAREA 603. nu osândirea ei. într-o nesfârsita dragoste de Dumnezeu. 612. 602. ca "fara Mine nu puteti face nimic" în privinta izbavirii de pat imi. si printr-însa tre când. Caci Împaratul nostru s-a luptat pâna la moarte. Rugaciunea mintii este sabia Duhului. 605.tocmai întors de cum e razboiul vazut. În istoria Egiptului. Rugaciunea neîncetata a fericitului Nume: "Doamne. Toata lumea este a ta când ai renuntat la ea. 28). e neaparat de trebuinta sa-si cunoasca atârnarea lor de Dumnezeu si Lui sa-I întoarca cinstea si slujba. O unificare a vointei.RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 606. Iisuse Hristoase. Sfântul Ioan Scararul zice: "Ca Numele lui Iisus Hristos. 607. mai bine-zis în clipa de lupta. Ne trebuie mai multa inima în minte si mai multa minte în inima. Rugaciunea nu judeca. Rugaciunea mintii este " Doamne. întorcându-se ca o arma mereu întin sa asupra vrajmasului. 613. depanând rugaciunea. a rupt zavoarele si a spart portile iadului.

Cine stie. Cel ce es te iubirea de oameni si de toata firea. 621. SFÂNTA CRUCE 625. 623. sfintind trupul si arzând patimile. SFÂNTA ÎMPARTASANIE 626. O masura de ajutor în biruinta asupra firii ne-o da si citirea dumneze iestilor Scripturi. 3) decât în vremea îngaduita lui de Dumnezeu. nu pricepi decât litere. Caci pentru multimea faradelegilor. Ea este ace ea care opreste sa nu se arate Antihrist. Dar si pentru aceasta trebuie putina preocupar e. Este Duhul lui Dumnezeu în cartile Sfintei Scripturi. Deci. 618. 628. nu era tocmai aceasta concen trare a personalitatii fericitului: a mintii în inima si a amândorura în Dumnezeu. daca nu ti-o dezleaga. Precum Taina pocaintei sau marturisirea este judecata milostiva a lu i Dumnezeu. Spre schimbarea omului din raza naturii în raza supranaturii avem treb uinta mereu nu numai de pâinea naturala. 6). Cartea lui Dumnezeu. mijlocind milostivirea de la El. de mult ar fi trebuit Dumnezeu-Tatal sa sfârseasca lumea. ascunsa sub chip smerit. 10) si apoi Însusi ne-a învatat. asemenea si Sfânta Jertfa a Mântuitorului. sau omul nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2 . în sfortarea ei de a mentine în constiinta poporului ales asteptarea descoperirii desavârsite în Iisus Hristos. ca pentru dainuirea lumii e darul acesta pe pamânt. dar n-o numeste (2 Tesaloniceni 2. 632. Fiindca noi nu putem fi contemporanii lui Iisus. 620. Inspiri Duhul Sfânt. daca nu marturiile unor vazatori Parinti despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceste pâna la cer. Mai întâi trebuie învatata aceasta carte a lui Dumnezeu catre oameni. SCRIPTURA 619. câta vreme mai sunt oameni ce cauta pocainta si Sfânta Împartasanie. însa Dumnezeu-Fiul. sub chip smerit. iarasi su b chip smerit. 630. 617. înteleasa în cadrul ei istoric. toata lumea ar trebui sa vie la Sfânta Liturghie. Duhul lui Dumnezeu s i expiri duhul rau din tine. Citirea cu socoteala a Dumnezeiestilor Scripturi aprinde si hraneste sufletul cu gândurile lui Dumnezeu. ascunsa iarasi s ub chip smerit. Cei vechi stiau pricina pentru care nu se arata Antihrist în zilele lo r. Sângele Mielului din Sfânta Împartasanie mai tine sufletul în oase si lumea în picioare. 627. marea taina. 622. este Iisus contempo ranul nostru peste veacuri. si iubitorii de smerenie dau de darul acest a. În zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura în mâna. 631. . Valoarea spirituala a Scripturii nu se pierde în istoria pe care o cup rinde. De aceea. Precum Taina Pocaintei e un dar al Cerului. sau Jertfa cea de-a pururi. N-ai sa gasesti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sfânta Cruce. Biblia e singura carte ale carei date istorice au si o memorie duhovniceasca. din Sfânta Liturghie.tea. ci mai ales de pâinea supranaturala a Sfint ei Împartasanii. despre care a grait Domnul prin Daniil (Daniil 12. 633. adica înteleasa în rostul ei de revelatie. Unde sunt lacrimile când venim sa ne împartasim? SFÂNTA LITURGHIE 629. are litera si are duh. pe scara Sfinte i Liturghii. sau o fereste de urgiile Antihristului. E Sfânta Liturghie. care nu sunt ca gândurile omului. mântuieste lumea. Sfânta Scriptura. pentru mân tuirea fiecarui suflet în parte. cap atând forma unui stâlp de foc. ascunde. De aceea si citiri sunt doua. Inspiram atotprezenta Sa în Prea Sfânt Numele Sau si exp iram aerul stricat al pacatelor noastre. o taina a ocârmuirii lumii. SECTARII 624. Iata de ce. asa Sfânta Liturghie. de aceea citirea ei zideste duhovniceste. Trupul si Sângele Lui Hristos din Sfânta Împartasanie se lupta cu trupul s i sângele nostru împotriva patimilor. Dumnezeu coboara între oameni si suie oamenii la Sine. mereu Se aduce pe Sine Jertfa Sfânta înainte a lui Dumnezeu-Tatal. Nu da cu bâta în viespile sectare. Daca-ti dezleaga Dumnezeu taina ascunsa în litere o pricepi. caci Sfântul Pavel vorbeste despre taina aceasta în chip ascuns. De aceea Biblia e si singura carte a careia date istorice au si o neistor ie pe care o cuprinde.

iubitori de oameni sfinti. careia Dumnezeu nu-i poate pune hotar mormântul. ne-a întarit firea pentru refacerea virtutii si nea luminat mintea pentru refacerea cunostintei . aci Hristos. 639.are intrarea deschisa si mai pot intra oameni învalmasiti de puhoaie. Dar când oamenii se vor întuneca la minte a sa de tare. Dar cu Hristos da. 9). totusi nu toti vor sa scape în coarbie. razbeste asemanarea Sa peste chipul vietii noastre. ne-a daruit s i noua biruinta asupra mortii. dar de fapt e Iisus Hristos. Caci Dumnezeu este facatorul de minuni în Sfintii Sai. Astfel. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. Ceea ce odinioara era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. Biruinta Mântuitorului e unica. 16). Sfânta Liturghie mai tine lumea. Dar. în zi lele acelea va înceta si Jertfa cea de-a pururi. Asa ni s-a împartasit pe Sine. iertându-ne de prima. Deosebirea e aceea ca corabia lui Noe a fost închisa pe dinafara de Dumnezeu si nimeni n-a m ai putut intra (Facere 7. sporind focul iubirii sale de oameni. Cel ce locuieste în noi prin Tain e. vrând necredinta. si. prelungindu-se în vreme si înmultindu-se cu luptatorii.si acestea laolalta . staruind si noi cu dragoste în nevointa lui Dumnezeu. Mai mult chiar. SFÂRSITUL LUMII 636. ace ea e Biserica lui Hristos . care câstiga razboiul si se osteste pentru mântuirea noastra.Cel cu cruce . atunci vine sfârsitul. 638. decât ca sunt un raspuns pe care l-a dat Dumnezeu pentru iubirea lor de marele ierarh. încât va fi salbaticirea si nebunia urii (Luca 6.coarbia cu crucea pe ca targ . Dac a Domnul este ascuns de la Botez în Sanctuarul cel mai dinlauntru al fiintei noast re. SFÂNTUL NICOLAE 635. Aici v orbim de traire. fiecaruia. cinstind cu ele pomenirea iubitilor Sai. de desfasurarea lui Hristos din Taine în viata noastra reala.celor ce traim viata în Hristos . 3). Acolo era Noe.amândoua de trebuinta pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevar decât de viata aceasta. Fara El nimeni nu mai poate câstiga o a doua biruinta asupra raului. dupa mutarea Sfântului nu au alta explicati e. care apoi.peste puhoaiele pierzarii.Satana n-are putere: îl opreste Dumnezeu. marea minune si din ce în ce mai rara între oameni este tocmai aceasta l umina a inimii. încât vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si Biserica si Preoti. Ungerea cu Sfântul Mir si Sfânta Împartasanie. Cred ca aceasta este taina "luminatorilor lumii". indiferent daca sun t în lumea aceasta sau nu. 11) peste tot pamântul. Iisus Hristos împlineste ceea ce ne lipseste noua: ne-a daruit o a dou a nastere. Moartea pentru noi nu mai es te o înfrângere a firii. si va începe urâciunea pustiirii.ard ca o faclie în viata sfântului. în primele trei Sfinte Taine. pre cum zice la Daniil: "Si din vremea când va înceta Jertfa cea de-a pururi si va începe urâciunea pustiirii. mai multa s uferinta atrage. SFINTELE TAINE 637. cunostinta de Dumnezeu (Ioan 17. ci tot aceeasi. 641. Suferinta pe care o aduna de la toti îi facea iubirea mai stralucitoar e . În felul acesta zice m ca biruim si noi. Prezenta lui Hristos în Sfintele Taine ramâne un adevar dogmatic. Asa se face ca inim a lui era mare în care se revarsau toate lacrimile si durerile pamântului îsi gaseau a linare. ca un Înaintemergator îndemnându-ne spre împlinirea poruncilor. 11). desi toti tin sa traiasca. în data dupa venirea noastra în lume (Ioan 1. printr-însele apar pe obrazul nostru spiritual trasaturile Domnului. 634.nu ne mai este o groaza. ci omorâre a pacatului si izbavirea firii. Se întâmpla însa ceva de neînteles: ca cei ce se chinuiesc în valuri. pe când corabia Bisericii . înecând pe oameni. 640. Când faradelegile vor înclesta mintea si inima oamenilor si-i vor salbat ici asa de tare. De fapt toate minunile pe care le-a facut Dumnezeu oamenilor. iar în valuri ucigasul. însa nu e nici atunci alta biruint a. Dumneze u o lauda cu fapte mai presus de fire. întrucât . cu toata voia lor. scuipa mâinile . iar la vârsta priceperii. ci o dezlegare definitiva de pacate. încât vor împiedica Sfânta Liturghie. Dumnezeu o lauda cu fapte mai presus de fire. Acestea sunt: Sfântul Botez. Sa o la udam si noi macar cu vorba. De aceea. vor fi 1290 de zile" (Daniil 12.

Cei desavârsiti nu simt numai spinul pacatelor lor. 655. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimi c nu-i mai desparte (Romani 8. 650. De la sine numai. De fapt. s-au facut ca un pârjol într-un rug nearzator si. Înlauntrul nostru avem asadar posibilitate a sfinteniei. n ici moartea. SFINTENIA 642. Iar mâinile sunt bratele parintesti: brat ele celor sapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbavesc pe oameni din potop. ard pe "stapânitorul" ei în inima. 646. ca sunt în lumea aceasta. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. 654. 38-39): nici suferinta. stramutati de dragostea lui Dumnezeu. Oamenii vointei sunt eroii credintei si sfintii crestinismului. aceia scapa de barbatul sau de femeia dintr-însii si vin la starea unui suflet de fecioara. . Este nevointa monahului. singurul leac al vietii. întâmplarile. Abia lor le îngaduie Atotstiutorul Dumnezeu sa bata razboi cu stricato rul firii omenesti si cu sabia Duhului neîntrerupt sa-l arda. ci având toata faptura lor absorbita de dar. 656. Fara ne vointa întinsa. unde altfel ar fi zac atorit în contra firii. 645. Caci prin cei desavârsiti se rasfrânge sfintenia lu i Dumnezeu. care e cea mai rafinata capcana a mândriei. omul începe viata cu sfintenie. Nu în zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte: copilarie si sfintenie. Pe copii de pilda: Iisus i-a gasit m odelul sufletului deschis spre Dumnezeu. de care se dovedesc mai presus. tal antul si altarul Împaratiei lui Dumnezeu. sustinuta de convingere. nici îngerii. 643. Sfintenia nu e tristete.DREPTII 652. 12). nascându-i din trup în Duh (Coloseni 2. Sfintenia este si efectiva si preventiva. s-o scape de naruire numai sfi ntenia ramâne. unde lipsesc si Iisus Îsi pi erde rabdarea. SFINTII . devine "întrebatorul complicat al veacului acestuia". din amarâta viata la viata cereasca. apoi o pierde: devine pacatos. nici iadul. pâna si copiii îi p rilejuiau motive de revelatie. 648. O sfintenie constienta ar putea cadea ca fulgerul în ispita sfinteniei . De altfel. oamenii de tot felul. posibilita tea sfinteniei nu se transforma în sfintenie. Toti stim ca înlauntrul nostru stau ascunse margaritarul. De la toate lucrurile lumii Iisus ridica oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei. în dar. caci desavârsirea dragost ei nu mai are pe acestea îngradire si hotar. 651. P entru ei existenta lui Dumnezeu si prezenta divina este un lucru de la sine întele s. Sufletul ajuns la starea de fecioara are parte de crinul Bunei-Vestiri a nasterii lui Hristos într-însul. Unde sunt acestea si Dumnezeu Se odihneste. si se pravalesc asu pra lor puhoaie de ura. Lui Iisus lucrurile. 647. Sfintenia. cautând cum sa-i înghita. orice posibilitate reala va ramâne numai po sibilitate sau chiar se va transforma în imposibilitate. mântuirea. Ei.ce li se-ntind de la intrarea corabiei. Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale. Datori de a o câstiga sunt toti oamenii care vor sa se mântuiasca. Iar sfintenia este de la Dumnezeu. Sfintii sunt convinsi de pacatele lor. cred totul si pun întrebari uimitoare de credinta. 653. judecându-se pe ei însi si vrednici de iad. ca printr-o oglinda si într-însii iarasi toata firea omeneasca-si simte durerea si pacatul. chiar si numai cu atâta. nici viata. ca o sabie de vapaie. ca Dumnezeu Însusi se ascunde din fata lor. Dar posibilitatea înca nu e realitatea. Dar nu spre el le e privirea. De aceea. Acesta e focul celei mai mari nevointe prin care au sa treaca cei ce ajung desavârsirea. În viata duhovniceasa credinta hotarâta poate face ca posibilitatea sfin teniei sa se transforme în realitatea sfinteniei. o stralucire lina a sp iritului. tare seamana a sanatate originara. ci gasesc într-însii m urmurând toate pacatele oamenilor. Sfintii Parinti nu au recunoscut desavârsirea decât dupa semnul desavârsit ei smerenii. comoara. 646. Cei ce îsi întorc mânia si pofta de la cele de aici. e bucurie. primesc de la Dumnezeu Raiul si. 644. Sfintenia trista e o trista sfin tenie. desi nu înteleg nimic si nu schiteaza nici o împotrivire dialectica. Este lucrul cel mai greu sa îndupleci omul sa urmareasca realizarea sfinteniei.

prin rostul lor. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. Purtatorul oricarei valori. 5) si trimisi sa o împlineasca. dreptii prin excelenta.singura situatie normala si de la sine înteleasa a omului si a oa menilor. si multi se mântuiesc." (Întelepciunea lui Solomon 4. Stiinta nu angajeaza viata. 30). prevazuti de Dumnezeu cu slujba aceasta înca mai înainte de-a s e naste (Galateni 1. sunt slugile S ale. Preotul. nu stiu nimic de frum usetea lor. face cu putinta milostivirea Sa peste oame ni. Oare de ce învinuieste Dumnezeu pe oameni de faptul ca nu se mai naste dreptul printre dânsii si ca ei nu baga de seama? Raspunsul e urmatorul: dreptii sunt uneltele lui Dumnezeu. oamenii vor da peste urgia dreptatii Sale. Cu toate ca raul se pedepseste prin sine însusi. Când lipsesc dreptii dintre oameni. Sa nu se creada îngust ca dreptul apare numai în religie. în religie este sfântul. ori pe-a artistului. prin ei se restabileste echilibrul si arm onia si prin ei si ceilalti întrevad pe Dumnezeu. Sunt multi dr epti care nici nu stiu despre ei ca sunt drepti. vedea-vor sfârsitul înteleptului. Prin ei se potoleste anarhia. o ri pe-a saracului. 663. Pentru ei nestiinta e o mare ac operire de primejdii si anume. 13). Cel ce striga printr-însii voia Sa catr e ceilalti oameni. În jurul acestora se întareste si se întinde credinta. pe masura credintei si a curatiei l or mostenita din parinti si sporita cu propria lor osteneala sunt o cuvântare vie. Sfântul nu cerceteaza. câstigând în razboaie. 664. 658. va ajunge drept. ori pea împaratului. pe când daca nu-i are. ca primeste sageti din amândoua partile. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. În credinta. În sfânta lor nestiinta ei sunt simpli ca florile. 661. înduplecând spreolalta amândoua partile. Dreptul e omul lui Dumnezeu. oamenii sunt trasi la raspundere si se afla în aceeasi primejdie cu smochinul fara roada (Luca 13. dar nepedepsit nimi . 15. 659.. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. "Dreptul care m oare osândeste pe nelegiuitii care traiesc. primejdia caderii în mândrie a celor constienti de vi rtutea lor. În Biserica se nasc de sus si cresc pe pamânt. dar nu vor întelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. prin care sfat uieste neamurile si. pentru ca au într-însii pe Dumnezeu . 16-17) . ori pe-a vistiernicului. milostivirea.. Daca însa abia apa re în religie. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. si pe om si pe Dumnezeu. 667. si n-am gasit" (Iezechiil 22. Îl aduce pe Dumnezeu la impas . Acestia..657.. Sfintenia e tocmai aceasta trans parenta a lui Dumnezeu în faptura Sa. Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei rea litati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. dupa faptele lor. sa gasesc un om ca sa se poarte cu dreptate înaintea fetei Mele pentru tara aceasta. ca sa nu o pierd. Familia. 662. îsi are slujba de a talmaci tainele icon omiei divine. Sfintii. drept aceea.Cuvântul. ori de poarta slujba preotului. 660. De mul te ori dreptul o pateste. iubirea nu se poate împlini. carora le-a dat avutia Sa pe mâna. prietenia aceea de mare cuviinta a sufletulu i cu Tatal sau . 666. si în general dreptul. Dreptii fac cumpana între Dumnezeu si oameni: dobândind de la oameni poc ainta si de la Dumnezeu. oamenii mai presus de fire sau dumnezeii dupa Dar. asta se datoreste faptului ca numai aici se mai stie ceva despre atâr narea omului de Dumnezeu. ori pe-a bogatului. "Dumnezeu este îndelung-rabdator si mult milostiv. Marcu 11. Ieremia 1. 665. iubirea divina da tot usi putinta de iesire din înfundatura rautatii ce se pedepseste pe sine însasi: de s e va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai înaintea lui Dumnezeu. 668. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sa se cunoasca pe s ine ca avându-si obârsia spirituala si toata înzestrarea de la Dumnezeu. "Cautat-am printre ei. cu roadele ei împovarate de faradelegi. 6. ci trebuie sa se împlineasca dreptatea. Dreptul poate sa se arate în oricare dintre valorile sau talantii lui Dumnezeu.

c nu lasa"(Naum 1, 3). Însa nimic nu face fara sa arate taina Sa slujitorilor Sai (Amos 3, 7). Iata dreptul ca vestitor al vointei lui Dumnezeu, ca vazator înainte, dincolo de zarea dimensiunii a patra, timpul. Sfânta Scriptura ar fi o copie de p e nevazuta Carte de la cârma lumii. Dreptul ajunge la obârsia Scripturii. 669. Slujba cea anevoioasa si plina de primejdii o au însa dreptii, când treb uie sa dea pe fata pacatele poporului (Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58). "Prin stiinta lui, dreptul, sluga Mea, va îndrepta pe multi" (Isaia 53, 11). De ac eea trebuie sa fie deodata si stâlp de fier si zid de arama (Ieremia 1, 18) si fat a de cremene (Isaia 50, 7); si, pe deasupra, tuturora, trebuie sa fie pastorul c el bun, care-si pune viata pentru oile sale (Ioan 10, 11). Într-adevar, slujba aceasta n-o poate face decât un lepadat de viata si un îndr agostit de Dumnezeu. De aceea zice Petru, ca si dreptul abia se mântuieste (1 Petr u 4, 18), socotind greutatea sarcinii. Caci nimeni nu e drept fara vreun rost de la Dumnezeu, fara vreo treaba de facut. Mântuirea dreptului e conditionata de împlinirea destinului sau de la Dumneze u si e primejduita de crutarea vietii proprii, când o face în dauna intentiei divine . SIFILISUL 670. Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descoperiri i Americii, iar matelotii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proport ii, încât, pentru stavilirea urmarilor dezastruoase ale spirochetei, facultatile de medicina au creat catedra de sifiligrafie. (...) E recunoscuta de toti extraordinara repeziciune si putere de adptare a or ganismului la orice accident si împrejurare; adaptare aproape automata. De pilda, unui taietor de lemne îi aluneca mâna în pânza fierastraului sau, cu câteva sute de turati i pe secunda. De-abia a simtit grozavia si cade în nesimtire. Un soc nervos oprest e afluenta sângelui la creier, ceea ce aduce caderea în nesimtire, organismul sta as tfel locului, fara vreo miscare, caci altfel ar conturba lucrul zorit al aparari i automate. Un val de sânge învaluie rana care se coaguleaza în atingere cu aerul si f ormeaza un învelis izolator. Ca la o comanda, fibrina din sânge se si transforma în mi ci ate, pe care le ghemuie ca un dop, în corpul taieturii, unde se si apuca sa rep are, lipind, completând etc. Temperatura locala se ridica, atingerea devine durero asa, ca sa fie asigurata linistea apararii organice. Toata aceasta adaptare la n oua situatie dovedeste un serviciu automat de siguranta a vietii. (...) Fata de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranta e cu tot ul stranie: nu se apara, nu da alarma, îi lasa deschise toate caile, îi îngaduie sa um ble în inspectie prin întreg organismul si-l lasa sa "manânce" ce pofteste, pâna si scoa rta de pe creier. De aceea a trebuit stiinta sa ia masuri împotriva lui, fiindca n atura nu vrea sa se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsa neîndurata, aruncata ca o frâna împotriva destrabalarii? Nu cumva, în fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apar are? De ce nu se apara? (...) Tare-mi vine-a ma gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: "Iata, v oi trimite asupra voastra serpi si scorpii, împotriva carora nu-i descântec si va vo r musca, zice Domnul" (Ieremia 8, 17). (...) Iata, dar, pedeapsa neîndurata peste care da mintea când nu-si înfrâneaza poftele : e data jos de pe tronul conducerii si, cu totul, trup si suflet, pravaliti, le gati în casa de nebuni. SMERENIA 671. Primirea umilintei e cea mai mare putere a dreptului; pe când razboiul pentru mândrie e dovada celei mai mari neputinte. 672. Suferinta mai are si un alt rost. Prin ea îngaduie Dumnezeu oricui, neîn semnat la slujba sau chip, sa-ti sara în obraz si sa ti-l palmuiasca cu ocarile ce le mai de pe urma. Si cine ar putea sa faca mai bine o treaba de asta, decât un om de nimica, dar totusi de vreo treaba lui Dumnezeu. 673. Îngaduie Dumnezeu sa-ti auzi faptele pe nume. Caci foarte mari târcoale da vrajmasul în jurul celor încercati, pentru pacatele lor trecute, ca sa-i scoata d in calea mântuirii, ispitindu-i sa nu se smereasca, ci sa-si apere "onoarea". 674. Ne-am putea întreba: de ce îngaduie Dumnezeu palme peste fata dreptului? Raspundem ca nu este alta cale de sfintire si ca, înaintea lui Dumnezeu, nici cer

ul nu este destul de curat (Iov 15, 15); iar sfintire fara smerenie nu este. Pe noi însa, cei pacatosi si grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte d e pacatele noastre, stiute sau nestiute, ca sa ni le cunoastem si sa ni le martu risim - de vreme ce nu luam aminte la predica Bisericii - decât luând, cu atât mai vârto s, prajina ocarilor. Daca ne-am cunoaste cât suntem de pacatosi, ne-ar fi mult mai usoara ispasirea vinovatiilor. Dar când nu ne cunoastem vinovatiile, ne înselam dup a parerea noastra cu "dreptatea" pe care n-o avem, si necunoscându-ne, nu rabdam c ele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu. Drept aceea, când auzi pe cineva fa cându-te toba de ocari si blesteme, nu te pripi cu mintea si nu sari cu gura, rasp unzându-i ce nu trebuie. Nu-l întreba pe el: de ce ma ocarasti, ci întreaba-te pe tine oare de ce ma ocaraste omul acesta? În orice caz, raspunde ca David: pentru pacat ele mele Domnul i-a poruncit sa ma ocarasca si sa ma blesteme; dar nadajduiesc, pentru napastuirea ocarii, mila lui Dumnezeu. 675. Sa zicem ca, dupa parerea ta, ai avea o viata buna dupa voia lui Dum nezeu, sot si copii cumsecade si, totusi, asa din senin, la o întâmplare oarecare, u n vecin sau propriul tau copil sau sot, sa-ti arda obrazul zvârlindu-ti vorbe grel e: prapadita, ucigasa, hoata. Iar tu, nestiindu-te de vina cu nici una din acest ea si nepricepând ce se lucreaza la mijloc, se poate sa sari, ca muscata de sarpe, cu si mai grele vorbe, aparându-te si îndreptându-te, iar pe cel ce te cearca, apasându -l si ucigându-l cu mânia. Nu e bine, nu te grabi, ci socoteste cum trebuie: poate c a nu ti-ai marturisit, asupra ta, vreo greseala cu propriul tau sot, înainte de vr eme, iar sotul tau îti aduce aminte acum, într-un suvoi de mânie, fara sa stie ca paca tul o data tot rabufneste, oricâta uitare s-ar fi asternut peste el. Poate ca si c opilul îsi striga în ocara sa vreun pacat al parintilor, de care trebuia crutat, fie cu fapta, fie cu gândul. Poate ca vreun gând rau asupra vietii sale, el la vreme îti aduce aminte, sub forma de necuviinta, greseala ce era s-o faci asupra-i. Uitase si sa ti le marturisesti, sa te dezlegi de vina lor si iata, ti se aduc aminte. Caci, prin cei apropiati primim arsurile cele mai curatitoare, - stiut fiind ca nu este nedreptate la Dumnezeu. Iar pe de alta parte, poate ca putine zile mai a vem si, din îngaduirea lui Dumnezeu, se rastesc la noi viclenii, cei ce ne-au îndemn at la pacate, si, prin vreo gura slaba, ne striga vinovatiile uitate pe care mar turisirea si lacrimile noastre nu le-au sters. Drept aceea, cu lumina cunostintei fiind, în necazuri bucurati-va (1 Tesaloniceni 5, 16). Caci celui lamurit în caile lui Dumnezeu tot ce i se întâmpla spre mai multa lumina i se face, ori pricepem, ori nu pricepem aceasta. Grija no astra sa fie: de-a nu strica ce tocmeste Dumnezeu. 676. Vremea de amaraciune tine de obicei cât tine aplecarea spre mândrie; cac i celui smerit nimic nu-i poate sta împotriva: nici lucrurile, nici oamenii si nic i dracii. Înaintea lui Dumnezeu adevarata virtute e smerenia care tamaduieste, curata , apara si întoarce toate spre pace. Deci, când amaraciunea încercarii si-a împlinit luc rul, iarasi întoarce Dumnezeu toate spre bucurie. 677. Multi, pâna nu-si înteleg greselile, se cred curati aparându-se: ca n-au o morât, n-au dat foc si asa mai departe. De fapt ei sunt închisi si legati la minte c u un val de întuneric care nu se rupe altfel, decât numai când le izbesti pacatele pes te obraz. 678. "Cui i se pare ca sta, sa ia aminte sa nu cada". De aceea, stam impr ovizat, în nesiguranta, în atârnarea milostivirii lui Dumnezeu. Firea noastra, înca nu e ste întarita ca sa poata "sta". "A sta" este înaltarea care se corecteaza cu caderea . Depresiunea de asemenea nu este stare de masa. O cadere în umilinta, convins de binefacere si pe multi i-a folosit si la mai mari masuri i-a adus decât pe multi d intre nevoitorii constienti de calea sfinteniei. 679. Necertat nu te smeresti. Si nesmerit nu apare înrudirea ta cu crucea, ca sa o iubesti, ca pe ceva în care esti smerit (smerenia, iubirea si crucea sunt din aceeasi familie a desavârsirii). Si crucea - cu învierea care-i urmeaza - era punctul de vedere al lui Dumne zeu. Omul voia sa-l scape pe Dumnezeu de cruce. Dumnezeu se cearta cu omul... în n umele dragostei. Satana Îi era milostiv lui Dumnezeu prin Petru si ucigas prin Iuda. Satana, prin frica de suferinta a trupului si prin ignoranta ratiunilor mântuirii, tine o

mul în îngustime, în nedezvoltare, în nonsens, cu un cuvânt: în sminteala cu Dumnezeu. 680. Mare este acela care numai de marimea lui nu se ocupa. Este cel ce c reste fara sa stie, ca bobul de grâu în stralucirea soarelui. Daca este o crestere naturala este si o crestere supranaturala, caci adev arata dimensiune a desavârsirii este smerenia. Drept aceea, daca nu puteti întelege Împaratia lui Dumnezeu, cel putin primit i-o ca un copil în care nu se întâmpla nici o ravasire dialectica. SMERENIA SI CURAJUL 681. Smerenia si curajul s-ar parea doi termeni opusi. Cu toate acestea, în viata duhovniceasca ei se armonizeaza, ba se si completeaza. Absenta sau împutina rea unuia slabeste pe celalalt si între ei trebuie tinut un echilibru. Caci viata crestina orientata numai spre umilinta ia o înfatisare de sclavie spirituala, de p ipernicire la litera si pierde curajul. Deasemenea, orientarea numai spre îndrazne ala personala si spre profetism distruge bisericitatea si sobornicitatea crestin ismului, provocând fie erezie, fie schisma, deci pierde smerenia. SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 682. Ziditorul fapturii, Mântuitorul nostru, îndura o micsorare a Sa în Duh, pe potriva masurilor noastre omenesti, cu fiecare vârsta, cu fiecare rând de oameni pâna la sfârsitul veacului. Si se sileste, ca un mare smerit sa ne înduplece, prin alege rea cea de bunavoie, sa suim la masura Sa dumnezeiasca. Se micsoreaza pe Sine la masura omeneasca, dându-se mintii noastre sa-i semuiasca pretul, si, daca Îl va afl a, sa ridice firea omeneasca la masura dumnezeiestii Sale smerenii, adica sa fim dumnezei dupa Har. 683. Iata pe Dumnezeu cârmuind lumea si, totusi, cu mare smerenie, batând si asteptând la poarta zidirii Sale sa I se deschida si sa fie primit... Într-unii Se n aste, într-altii sporeste cu vârsta si cu întelepciunea, într-altii propovaduieste, într-a ltii minuni savârseste si în sfârsit într-unii Se schimba la fata în lumina dumnezeiasca; iar într-altii - foarte multi de acestia - neasemanat Se chinuieste. SPIRITISMUL 684. Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. În zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare, si, fiind cea mai subtire dintre amagiri, e si cea mai primejdioasa ratacire. (...) Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci-l opreste. Iata de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba îndeajuns de convingatoare d espre fiinta sau identitatea sa. Poate însira dovezi dupa dovezi, aratând ca stie lu cruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si îngerii rai sau spiritele pot sa le stie tot asa de bine. În nici un chip nu putem fi sigu ri de identitatea celui ce vorbeste sau scrie întocmai ca raposatul. Se-ntâmpla, adi ca, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e înlocuita si copiata întocma i întru toate, cum o stiam si noi, ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fi e desavârsita: iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata des coperire de dincolo. Si, vazând ca cele mai multe descoperiri se împlinesc mai pe ur ma, primesti fara control cea mai de pe urma înselare. Iar aceasta o patesc mai al es cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra înselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine însusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumneze irii Mântuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu - caci tocmai asta e spiritis mul. Ba, daca tii neaparat la acestea, de teama sa nu te afli în greseala, ti le c ere si pe-acestea, dar numai ca, pe lânga toate acestea, sa mai crezi si în spiritis m, adica si în altceva pe lânga Biserica întemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, câstigându -ti încrederea, te poti pomeni cu sfaturi împotriva mântuirii, sau prada nalucirilor c are clintesc mintea din dreapta socoteala. Am putea fi întâmpinati de adeptii spiritismului cu cuvântul ca dintre sfinti m ulti au grait cu îngerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au întors; dar asta a fost din îngaduinta lui Dumnezeu, ca o martur ie a nemuririi sufletului si a învierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din când în când se arata între oameni cât asculta Dumnezeu de sfinti cân d arde într-însii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate nap astuita peste dânsii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormânt. Da r de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pâna la descoperirile spiritiste e to

Spovedania deasa si cercetarea constiintei au rostul de a slabi din fire deprinderile patimilor si a pune în loc deprinderile bune sau virtutile contr are patimilor. însotita prin tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase. câta de la sfinti la ispititorii de Dumnezeu. SPOVEDANIA 686. Spovedania deasa trebuie tinuta însa la pretul ei. pe altii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi. pe unii mai repede. în sufletele neadâncite. cum zic parintii si trag mintea la învoire si la fapta. care scrie sau vorbeste printr-unul din cei adunati. dat Tesalonicenilor.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. altfel decât cealalta lume normala. crestinii trebuie sa dea ascultare cezarului. Facându-se cercetare undeva. 7-12). care este pacat. Controlul tuturor gândurilor e lege în calugarie. de cele mai multe ori fara întoarcere. De aceea. Împrumutarea pute rii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai m ult o învoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor. s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiri-tism. Unul e ascu ltator de duhovnic. nici c e e bine. se banalizeaza. Viata Sfântului Cipri an. si de amagiri nelegiuite. Sa nu uitam însa ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. Pacatul acesta este: înfrângerea morala a sufletului de catre un gând rau. Apostolul Pavel. Asa începe pe în cetul sa se arate nebunia. caci de îndata ce sunt spuse le piere puterea de a obseda. încetul cu încetu l. de aceea opreste lucrul acesta si-si previne credinciosii cu sfatul Sfânt ului Pavel. Biserica e datoare sa-si crute fiii de ispita caderii între tâlharii cei de duh. îndaratnic si mai rau se afunda. jaf care duce. A cela îsi pierde constiinta de sine în vremea sedintei. cade în transa. . ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. 685. stapâni mintea. încât t oate le vad printr-un duh strain. trebuitoa re spiritului de dincolo. cele închise în zile viitoare. sa se roage pentru el. Cum se ajun ge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se învoiesc sa împrumute din ei o anumita putere nervoasa. 689. atâta vreme atârna pedeapsa lor asupra noastra. Alta pricina. lui Dumnezeu se împot riveste. De îndata însa ce marturisim pacatele si vinovatia. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amagiri puternice. tâlcuieste autoritatea lumii acesteia. De aceea toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întari si de a birui mintea. 687. fiindca n-au primit iubirea ade varului. Atâta vreme cât tinem pacatele nemarturisite. ca sa se mântuiasca. Reactionarismul este un pacat. Neîntrebat nimic nu e bine. oarecum zicând. este o atitudine fals religioasa. ascunse cu voia. Caci cale nedreapta îndragesc toti acei ce iscodesc laturalnic tainele lui Dumnezeu. îsi schimba firea. pentru care Biserica îsi opreste fiii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele e si aceasta: s-a bagat de s eama ca practica spiritismului duce la nebunie. Gândurile patimase nemarturisite sau simplu spuse au însusirea ca se întar esc si se fac funii. Din ac est motiv.. 692. ca o sabie care sta sa cada peste viata noast ra. într-o casa de nebuni. care înainte de a fi crestin era mare vrajitor si înselator de oameni.. celalalt nu asculta d e nimeni. 688. pentru ca singur nu te poti apara de sagetile slavei desarte. STAPÂNIREA 693. o prea deasa spovedanie. . celalalt e întunecat. De aceea ne ajutam de cercetarea constiintei sau de spunerea gândurilor. Tinta sufleteasca a monahului fata de taina trebuie îndreptata atunci când se dovedeste usuratate la mi jloc. caci tâlharite de spirite slabesc si. care poate fi oricât de deasa. mai limpede . ca sa dea (dar) crezamânt minciunii. pentru fiii pierzarii. ca provenita d in autoritatea lui Dumnezeu. iscoditori si ei de taine: "Taina faradelegii se înfiripeaza. 691. ne poate sta marturie si în privinta spiritismului. Si gândurile bune trebuie controlate cu o alta constiinta. si cine se împotriveste stapânirii. si sa cada sub osânda toti cei ce n-au crezut a devarul. asupri. primejdia mortii o înlatura Du mnezeu de deasupra noastra. ci au îndragit nedreptatea" (2 Tesaloniceni 2. linistit si câstiga din nou nevinovatia.t atâta departare. Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan. 690. Unul e luminat la minte.

si sa-i plateasca dajdia. Deci. si. SUFERINTA 701. dar o înregistreaza sfera constiintei. Ca l e simtim ca suferinte? De nu le-am simti ca atare. precum ca îndata dupa marturisire Dumnezeu ridica pedeapsa pacatului. 695. desi latente. Nu tot asa e cazul s i în ce priveste sfera constiintei. care le transforma pe întelesul nostru. sau mai târziu. lumineaza seninul cerului. ne strabat fara sa prindem nimic. ci va asista neputincios lânga un aparat stricat. linistit si câstiga din no u nevinovatia. rabdând cu linis te. Însusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal. câta vapaie de ura înfruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oam eni. printr-o nevazuta rânduiala dumnezeiasca. Aci. Profesorii ascund solutiile temelor. daca vine într-un trup în care gaseste numai dezechilibru. în care va a vea sa petreaca o vreme. se re zuma si se înscriu în structura noastra genetica. nu-si v a putea manifesta înclinarea sa catre cele de sus. Numai atâta mângâiere putem adu ce între oameni. Unul e asculta tor de duhovnic. câta suferinta putem ridica de pe el. orice potrivnicie în calea darului si. ci huruie. si numai la atâtea daruri ajungem. Înclinarea sufletului face interferenta cu înclinarea trupului în care a f ost trimis. care nu cânta. Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngradite cu suferinte. sau de a se lepada de El. ispravile si tendintele ce le avem. 700. 703. Sa nu uitam ca una e lupta si suferinta omului marturisit si alta e suferinta omului nemarturisit. oriunde ne-am afla. e dependenta si de constructia genetica a trupului. sunt ca si inex istente. prin câta suferinta putem razbi cu bucurie. Precum placerea e dascalul pacatelor. Sa fim întelesi: încercarile ac estea nu-s pedeapsa. Situatia. ca sa ia banii elevilor si stud entilor. Atâta stral ucire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni în noi. se rasfrâng ispravile pamântului. daca sunt dublate de perechea genezelor dominante.singura cale care poate învata ceva pe oameni. ceea ce-i face îndreptarea cu neputinta. STUDIUL 698. peste ele. În iconomia organica. toate piedicile cad pe rând. Iarasi o mica asemanare: de când undele hertziene ale posturilor de radio-d ifuziune circula în jurul nostru. vestile si povestile din lumea întreaga. Numai atât a bine putem face. n-am învata nimic. Cunostinta cea din patanie. 696. Cine face curte nu face carte. E bine de stiut si faptul ca darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. câta amaraciune putem bea în locul celor ce vrem sa-i mângâiem. Cam asa ceva se întâmpla si cu energia germeni lor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu înregistreaza aceasta en ergie. 702. tot atun ci. cu seninatate. 697. 706. Supunerea fata de stapânire este din ratiuni divine: din iubire universala de oameni si nu din oportunism sau din frica. 699. îndaratnic si mai rau se afunda. Unul e luminat la minte."Marturisi-v oi Domnului faradelegea mea! Si îndata ai ridicat pedeapsa pacatului meu" (Psalmul 31. sau atât de puternice vor fi mila si adevarul în noi. sau fulgerele dreptatii divine. în c onstiinta. toate se rasfrâng. . cu a . asa durerea e dascalul întelepciunii. E bine sa luam aminte însasi marturia proorocului David . 705. Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati. celalalt e întunecat. Nu te raspândi cu multe carti. în aceeasi sfera. nici o suferinta nu plateste nimic. si ne-o talmaceste printr-un conflic t strafund în temelia noastra. Asa vedem seninatate si la idioti. iar din odihna. Fara libertate si fara har.asta-i usureaza rabdarea încercarilor. ci scoala. celalalt nu asculta de n imeni. ce zac în strafunduri. de multe ori îl cruta de cunostinta infirmit atii în care trebuie sa petreaca. genezele recesive. pâna acuma înca n-a iesit ceva de folos. dar si în sfera constiintei. sau învataturile din durere . Le prind însa aparatele de receptie. Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet. 704. 6) -. si de unde ele rabufnesc pâna în suprafata faptelor vazute. t otusi înduri încercari si de multe ori ani de zile în sir. lumina pentru minte si mila de la Dumnezeu. STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 694.

poftele. stropii acestia de noroi împroscati di n trup pe suflet. Starea sufletului dincolo de mormânt este continuarea starii sale pamânt esti. Daca îmbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunita din voia lui Dumn ezeu. ci pentru Dumnezeu . Caci durerea ta te ia în vîrtejul ei si te închide din spre toata lumea si dinspre orice lume. 707. Da r ispititorul nu poate face nimic fara consimtirea sufletului. dac a e locuit de Dumnezeu. amagit de convietuirea cu animalitatea trupului.sufletul care s-a izbavit de sine si petrece ca un dus d in lumea aceasta. iar cel ce a omorât acestea în sufle tul sau si moartea l-a prins în acestea. 716. are sa po arte chinurile rasturnarii rolurilor de îndata dupa despartirea sa din robia unelt ei sale. SUFLETUL 709. . îl face din ce în ce mai mânjit de poftele împ otriva firii. 708. Sufletul. De durere trebuie sa scapi . iar sufletul traieste. dupa cuvântul D omnului. Care-L face sa uite de sine.iar daca scapa de aceste bucurii mincinoase. prin negrija. În spirit e înclinarea si caderea. Cel ce a înviat în sufletul sau cunostinta si iubirea lui Dumnezeu. 717. sunt oameni care au într-însii suflete vii. nu rodeste nic i o nadejde de pe urma ei. Durerea nu e obiect sanatos de meditatie. pentru faptul ca se face curat. Suferinta si iubirea se cresc în progresie una pe alta. cad în primejdie de a se îndragosti asa de tare de propriul lo r suflet. Suferinta aceea. Poate ca si de aceea a lasat Dumnezeu viata aceasta asa de ne cajita. 718. sa fii deasupra ei. Iar aceasta e de l a convietuirea cu trupul în care s-a retras ispititorul si-l munceste cu pofte. 713. Dupa încetarea trupului. stârnesc în sufletul desfacut de trup o vapaie de pofte. 712. care zice: "Cine-si iubeste sufletul sau îl va pierde. iubirea si harul celor de pe pamânt pot îndupleca pe Dumnezeu sa scoata din munca sufletul ce n-a ajuns la sfintenie depl ina. Sufletul care se mântuieste este acela care nu mai traieste pentru sin e. 711. Dar libertatea. Sufletul are si el o parte patimasa. de una sa ne tinem: ca nu suntem din lumea aceasta si nu trebuie tintuita "aici" dragostea n oastra. si sunt oameni care au suflete moarte (Apocalipsa). Viata si dragostea lui întreaga este numai Dumnezeu. Aceasta consimtir e însa înnegreste sau spurca fata sufletului. daruindu-le Dumnezeu în schimb adevarate bucurii duhovnicesti. Cu cît orizontul tau e mai îngust si mai îngustat de durere. daca e locuit de suflet. ceea ce la putini se întâmpla. O cadere în cu rvie e mai întâi o cadere în spirit. naravindu-s e cu viata cea trupeasca. Asadar. în lumea aceasta. 710. acela a murit pentru vesnicie. care. 25). câta v reme era pe pamânt. ci ar vrea sa fie vesnica viata a ceasta vremelnica. care ar pârli într-o clipa farâma de tarâna a trupului în care zaboveste suflarea lui Dumnezeu. E parca o prelungire a iadului dupa tine . Orice fapta trupeasca a fost mai întâi o fapta sufleteasca. pe unul care ar trece Sahara si n-ar gasi apa. fie de viata. asa se învoieste si se leaga de tare cu placerea din lum ea aceasta. chiar cea pentru daruri cu adevarat duhovnicesti. slava desarta si mândria . 714. iar când revine în lumea aceasta. Si sufletul are patimile lui: parerea. încât n-ar mai vrea sa-i moara trupul. Bucuria neînfrânata. desi foarte mare. iar cine-si uraste sufletul sau. Deci. ca sa ne mai si saturam de ea. acela a înviat pentru vesnicie.tât mai putin suferinta din iad. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceasta a treia treapta a luptei cu sine însusi. încât sufletele lor se sting si se pierd. se uraste pe sine. sa o depasesti. Trupul traieste. Dar trebuie sa vina cineva sa te scoata di n cercul tau chinuitor de îngust. fie de moarte. îl va pazi spre viata vesnica" (Ioan 12. de-am straluci duhovniceste ca soarele. în care a intrat înca din viata pamânteasca. care-l mu ncesc cel putin tot atâta cât l-ar chinui setea pâna la moarte. Acela a om orât Împaratia lui Dumnezeu dinlauntrul sau si a înlocuit-o cu împaratia chinurilor vesn ice. 715. însusirile sufletului ar fi ca niste fulgere. cu atât nelistea ta e mai mare si poate sa fie mai mare ca în toata lumea. te poate face sa uiti ca înca n-ai iesit cu totul din împaratia ispitelor.

Viata lui curata e mijlocul de cunoastere a unei real itati pe care cercetatorul savant n-o poate prinde niciodata. pâna la un loc. Chiar numai factorul ereditatii. În credinta. de aceea nici n-o poate pricepe si nici n-o p oate crea. Dumnezeu a pedepsit pâna si cu lepra. Stiinta nu angajeaza viata. inevitabil ajung în înfundatura arogantei care nu stie nimic . însa a sti putin. dar cu fapte. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le stim. depaseste l imitele stiintei pozitive. când li se deschide ochiul vederii si urechile auzi rii celor de dincolo. 726. cei ce se marginesc numai la cunostinta unilaterala. dincolo de biologie si probabi litate. în religie este sfântul. dar satana le vede. toate la un loc nu pot sa dovedeasca. De aceea. arata ca pacatul sufletului atrage dupa sine pedeapsa trupulu i. 733. are sa se chinuiasca în felul fiecarei patimi. nu scapa de tirania poftelor sale. la vrem e de mare însemnatate pentru ei. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii sale. care pune crucea pe masa de judecata.autorul si stapânul vietii . urmar ite la obârsiile ei. Stiinta fara Dumnezeu si împotriva omului.ceea ce patesc numai peticarii stiintei. asta este toat a istoria omului. putina stiinta îl îndeparteaza si de stiinta si de Dumnezeu. 727. ca sa fie cunoscut îndeajuns. dar îi aduce sufletului smerenia. Sfântul nu cerceteaza. 735. Toate ace ste discipline ale stiintei sunt însa folositoare când îsi cunosc marginile si când nu t rec într-o alta zona a existemtei. sanatatea mintii. A nu sti si a recunoaste aceasta. nici ca nu exista. Dar acestia. 728.uneor i e chiar virtute. 720. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul si talantul l ui i se va da celor fara botez.719.lipsind trupul. Oare stiinta nu asteapta si ea. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falsi fura tala ntii nostri buni. 732. 722. În stiinta e savantul care sondeaza necunoscutul prin teorii si le ver ifica pe urma. Omul. ar însemna pentru ea un adevarat triumf. care l-a ros în viata pamânteasca. s-a apucat sa faca si nebun ia ei cea mai de pe urma: desfacerea si aprinderea stihiilor. izgonit din trup de moartea acestuia. s . Între cei trimisi de Dumnezeu sunt si oameni ce au darul sa vada dinco lo de zare. un betiv . asta e descal ificare si rusine. unde nu au competenta si nici mijloace de cerce tare. daca aduc lumina si corespund realitatii sau ba. 725. 729. Omul atâta pretuieste câta apropiere de Dumnezeu si-a câstigat în sine. STIINTA 724. ci acestea îl chinuiesc fara de sfâr sit si se maresc pe masura ce nu pot fi satisfacute . 731. Deci lepra si orice lepra. Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu. care le va fe ri inima si mintea de bucurie straina si care îi va ocroti cu dulama smereniei. si totdeauna o vinovatie. n-are trebuinta de sufl et si de Dumnezeu . un lacom de avere. Medicul. Un iubitor de argint. si nu gateste venirea zilei Domnului? TALANTII 734. Oare în Templul sufletului nostru se va gasi vreun copil sau macar vre un orb sa-L primeasca pe Iisus? 723. un curvar. Sufletul. 721. nici ca exista Dumnezeu. iar consti inta îi striga mereu osânda lui Dumnezeu si zadarnicia suferintei sale. chiar si dreptul. sa auda graiul si cuvintele mai presus de fire. care are alte mijloace de aflare a adevar ului. Daca stiinta ar putea prinde momentul când apare în parinti o geneza (ge na) defectiva. 730.e. sa nu întârzie a cauta povatuirea unui duhovnic. un lacom de mâncare. si a face gâlceava ca stii totul. un bun veterinar . fara sa stie. Problema ereditatii mai are un capat. nu e totdeauna o vinovatie . e din ce în ce mai necunoscut. în întregul lui. povatuind pe oameni. 737. Stiinta. Sufletul dus în robie e jefuit pe data de toata agoniseala sa duhovnic easca. filosofia. medicina si celelalte discipline ale preocuparil or omenesti. 736. care crede ca.

chiar de ve nirea sabiei dupa dreptate. 743.care ocroteste viata omului si sub perspectiva trans-cendent a . ar trebui sa se negustoreasca între oameni. Ele cer învoirea. înseamna a iesi din ierarhie si a face anarhie. cu puteri si cu tot felul de haruri. ade seori e mucenic. Ce ti-a dat Dumnezeu dar. 738. le respinge. 740. sa tâlhareasca pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. Aceasta da îndrazneala mucenicilor. care varsa o substanta chimica în sânge.i. 17). Deci. energie pe care lumea n u o cunoaste. va ajunge drept. interpretarea vietii în perspe ctiva luminii divine. Care este mecanismul biologic al instinctului de reproductie? Instinctul acesta are ca obârsie materiala o glanda endocrina. iar din popor i-au murit 70. Când aceste gânduri de rezistenta. Cu talantul Botezului sunt daruiti crestinii. Toate valorile. nebunia pentru Hristos. Constiinta . tot asa este u n Ierarh al lor. darul cunos tintei. curajul adevarului. 748. Prezenta lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce da talan tilor valoarea lor de energii divine.000 de oa meni . Aceasta erotizare consta în aparitia pe ecranul mintii a gândurilor si a imaginil or în favoarea satisfacerii acestui instinct. asigura-l cu întrebarea si ocroteste-l cu sm erenia si cu atât mai vârtos nu iesi din sfatul unuia dintre nebagatii în seama slujit ori ai lui Dumnezeu. talantul îngropat si de putini dezgropat si sporit. de asemenea e mucenic. Pentru o alunecare a omului de la nume la numar.si doar el gresise. în favoarea lui Dumnezeu. numai fiindca a îndraznit sa numere poporul (2 Regi 24). În fiecare om este închisa o masura a lui. 742. cu mariri.lepadarea de sine. lepadarea de placere. nu poporul (2 Regi 24. Si asa patesc pe rând toti daruitii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfa tul lumii. cu raspunderi. Convertirea talentelor este un mare talent. în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu. puternice si luminoase. Înzestrarile lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente. Un barbat de stiinta. ca si cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slabiciune si vinovatie. peste aceasta sa nu treaca nimeni. 3). Cenzura rezista. Cel ce recunoaste Providenta de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi si celui ce i se pare ca nu le are de la Dumnezeu. TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 749. 741. daca va ajunge la cunostinta atârnarii sal e de Dumnezeu. Talentele sun t înzestrari de energie divina. varsa el. i se va lua si ceea ce i se pare ca are. 739. sunt afirmate cu t oata credinta si stiind cu certitudine ca Însusi Iisus Se lupta cu Satana în locul n . talentele.aduce "Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" si aduce Crucea Domnului: Jer tfa . caci precum este o ierarhie a valorilor. erotizeaza scoarta cerebral a. Sa ne apropiem de o analiza concreta a tensiunii dintre minte si pat imi. înaintestatatorii si detinatorii puterii au sa dea seama. Regele David. pândeste vremea darului de sus sa se deschida în viata noastr a si de nu-l va afla acoperit de smerenie si dreapta socoteala. A nu lucra cu valorile. înzestrat deodata cu darul stapânirii si cu darul proorociei. au sa dea seama tot i înzestratii lui Dumnezeu. un conducator de neamuri. dupa cum ne asigura si Sfântul Pavel (Romani 12. 745. Purtatorul oricarei valori. care marturiseste în mediul sau pe Dumnezeu. ca pe un jgheab. de care sa ne bucuram numai noi. Darul proorociei i s-a luat o vreme. dar nici sa nu se lovea sca nimeni a o ajunge. 746. 747. a capatat o strasnica pedeapsa. daca se declara atârnator de Dumnezeu. spre scopurile ei anumite. 744. care la nivelul creierului. pustiirile lui pe fagasul lui Dumnezeu. cei cu daruri. rabdare pustnicilor. ca un tâlhar viclean. c e au sa-l împlineasca în lume.

Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valorile si le-a pus în conflict. Fiecare ducem un ateu. Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai mâniei din trup. terorismul. 16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreaga..asimilat. 754. 753. Iata pr ilej de câstigat la nivel înalt. Lupta "de gând" ia rasi începe. e tânguirea vicleana a stricaciunii. care nu trebuie ascultata. creeaza împaratia lor. deznadajduit chiar. De aceea. . TRUPUL 752. di ctatura. . (. Când potrivnicul mântuirii noastre se vede batut la prima piedica . nevo itorul se sperie. Chimismul endocrin nu e bir uit .decât dupa o ciocnire. sau o iubir e trupeasca de sine. Trinitatea este un numar sacru. Misterul crestinismului este misterul unitatii. La o atare înaintare a luptei pentru mântuire se tânguie trupul. nu te poti întelege cu el d ecât prin osteneala si foame. Revelatiile lui Dumnezeu cu altul se împlinesc într-un al treilea.. în care nu este opozitie între personalitati. Se vede învaluit. atunci în organic se petrece o reactie chimica în care substantele endocrine din sânge. ecumenismul si societatea perfecta. Rabdarea însasi a razb oiului e ultima ta rugaciune.ostru. Luarea prin surprindere poate fi apriga. gasesc continutul definitiv si deplinatatea vie tii lor. Asa prinde putere viata religioasa din chiar neputinta omeneasca. protestantismul. în spate . Foamea îmblânzeste f iarele. se produc iarasi si iarasi. De l a starea asta si pâna la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfânt (1 Cori nteni 3.ce o ridica în calea robilor lui Dumnezeu prin lume. Dar Dumnezeu nu te-a paras it. mândria nu-l lasa sa se dea batut.trupul de pe noi. Ierarhul lor de drept. materialismul. senzualismul. divin. neutralizat . despotismul. Numai în aceasta "Trinitate" ne este data viata divina perfecta. (. Trupul e indiferent. TRUFIA 751. toate pier si se restabileste un echilibru si o liniste în m inte. înfuriate de patimi. ca trup. În valoarea politica trufia stârneste tirania. care apoi s-au linistit. Iata de ce crestinismul are ca baza dogma hristologic a a naturii teandrice a Fiului si dogma Trinitara. ca sa te milostivesti de el. osteneste.. care este a treia împaratie a lui Dumnezeu. acestea însa trebuie conduse dupa dreapta socoteala. ci le stârneste a doua piedica prin viciile trupului. Firea trupului fiind surda. la obârsie. asemenea cu linistea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la uc enicii Sai învaluiti de talazurile înfuriate ale marii. se încheie cerul. Acestea îl îmblânzesc. Omul. necredincios. stramutarea fortei oarbe neutralizate într-o ener gie de o alta calitate si de o înalta valoare: a iubirii de Dumnezeu si de oameni în genere si nicidecum nu mai ramâne de veun om. care fac aceasta neutralizare. încât nu se mai tine vrajmas lui Dumneze u. criza. de pe urma unei evidente d ivine. talazurile marii.cea mai usoara . victoria asupra luptei si diviziunii. în dualitate gasindu-si sol utia în Unitate . în toate a bagat anarhia fata de Dumnezeu.Trinitate. Subie ctul iubitor si iubitul gasesc deplinatatea vietii în împaratia iubirii. se neutralizeaza printr-o aparitie de anticorpi. În felul acesta "gândurile" si "imaginile" si "reprezentarile". în care se încheie drama.. oarba si muta. TRINITATEA 750. c a sa nu dauneze sanatatii. în arta. fortele sale sunt oarbe.. în stiinta si economi e.) Si totusi. plenitud inea. au ca urmare convertirea. inchizitia.) Marturisirile strafunde de credinta în Dumnezeu. Satana nu e definitiv biruit pe pamânt. în care subiectul iubitor si obie ctul iubit. ci scoasa din radacina si firea facuta iarasi curata. în glande. abia în Împa ratia ce va sa vie oamenii nu se mai însoara si nu se mai marita. chiar daca pe ecranul mintii au aparut gânduri si imagini de hula împotriva lui Dumnezeu si te vezi în imposibilitate de a te mai ruga chiar. ca om. Împaratia omului si a cosmosului iluminat nu se rea lizeaza decât prin Sfântul Duh. hor moni. care erotizau scoarta cerebrala. un numar care simplifica. în religie. iarasi vin si izbesc în per etii corabiei si în digurile portului. Parin tii i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean. între ipoteze si fiinta unica.

în starea de iad a constiinte i.care cearca pe toti . sa fie masur at dupa vârsta. Ar trebui sa urmam Mântuitorului toata calea Sa pamânteasca. nu mai su nt buni decât sa faca din viata celorlalti un iad.1. desi învr ajbirea nu-i tine mult. Si ed. dar pentru Împaratul Cerurilor abia se mai gasesc putini. au pierdut.755. Iisus e nu numai Cheia. vol. E de neînteles ca durerea trupului îl face pe om sa ceara ajutorul lui Dumnez eu. ca virtutea cea mai mare (Sfântul Ioan Casian. inaccesibil daca nu chiar inexistent. pe cât ne zoreste foamea si setea dupa cele pieritoare. trebuinta si putinta fiecaruia. ca odinioara carturarul cu care a vorbit Iisus. decât din prea multa mâncare. nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic. dar n-ai avut grija ca sa iei cheia de acasa. în împaratia fara de Har. adica. din când în când. Ce folos. p. de strâmbatatea si amortirea lui. Precum în viata pamânteasca lucra Harul asupra celor ce se sfinteau si s porea în ei iubirea. ca urmarit de o fiara. 763. E de neînteles cum de nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie. Toti care nu cred si nu urmeaza lui Dumnezeu sunt morti înaintea lui D umnezeu. înca nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe frunte si nu ne-a batut piroane le în talpi. Noua. Asa cere dreapta socoteala. 756. Dar. Cuvânt despre Sfintii Parinti din S it. 761. vol. desi le tânjeste cugetul. acesta sporeste. I. Ura îs i ridica împotriva si mai mare ura. asemenea cu El va fi.130. dar nu cred în Iisus Hristos. creat de ei.1. boala îi întoarce. 762. Filocalia. Zic însa: cine vrea sa urmeze pe Domnul si sa se asemene cu El. toti au întârziat sau. La vreme de umilinta . Se mu ltumeau foarte bine cu un Dumnezeu pe care Îl deduc ei. îndaraptând. gândindu-se la cei grabiti sa stinga patimile. pe când durerea sufletului. care sa fie linistiti si bucurosi de moarte.12 9). E de neînteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului. care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura. nici ca se misca. Sunt multi carturari "aproape de Împaratia lui Dumnezeu". Au ramas cu un Dumnezeu abstract. URMAREA LUI HRISTOS 759. Acestia au simplificat tot ap aratul religiei. De aceea. desi cugetam ale lumii si umblam în calea pacat elor.   . Pretuirea patimasa a trupului pe multi îi întoarce împotriva duhovnicului. p. 760. Sibiu. cât poate sa cuprinda firea omeneasca. chiar un Dumn ezeu al lor. au zis Parintii. ca mai multi s-au pagubit din post. aceasta desfigurare spirit uala. Sunt toti ce i care cred în Dumnezeu. Postul. face mii de victime. Sibiu 1946. însa. 764. caci stinge pe Dumnezeu si din ochii celorlalti. E lucru de mirare ca.desi postul pe multi i-a facut sanatosi si dupa taria si felul ispitelor. Cu tot dinadinsul se atrage luarea-aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara îndrumarea unui duhovnic iscusit. 758. lucreaza demonii asupra sufletelor chinuite si sporesc în ele ura. pentru pricini pamântesti se gasesc mii si milio ane de oameni care merg cântând la moarte.si acestia biruie piedica si intra în lupta mânt uirii. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli. si preamareau dreapta socoteala. iar la dezlegarea lor din trup. Ea un e un climat al mediului viciat. asa prin contrast. 1947. care nu le cere mai mult decât sa-I recunoasca existenta. dar dupa iertar ea pacatelor asa de putin! URA 757. 765. pe altii. dupa sanatatea ramasa . neputinciosilor. în cruce sa se asemene si. desi absolut. carturarii ramân aproape pe "dinafara de Împ aratie". Fara revelatia lui Dumnezeu în Iisus Hristos si fara angajarea în toate conse cintele concrete ale acestei Revelatii. muscati la minte de mândrie. ed. ci abia simte cu trupul ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doa ge. o boare a haosului. ci si Usa împaratiei de scapare. desavârsind în ei iubirea. scapi pâna la usa unei case în padure. De fapt. macar tot a sa de zornic. atât a oamenilor cât si a lui Dumnezeu. Iisus Hristos e Calea si naturala si supranaturala a desavârsirii. o vifornita. Ea face din viata a ceasta o anticamera a iadului. II. ramânând în Împaratia Harului. Ura. Acestor doua feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce lea pada pe Dumnezeu si celor ce leapada pe oameni din inima lor.

Nu-i va fi zvârlita si batrânetea laolalta cu tineretea ? VIRTUTILE 774. A fi ucenicul lui Iisus însemneaza o prevedere. au învatat ca. fara deosebire de confesiune. Este la mijloc o revelatie tripartita. la care suntem chemati. asa zicând. te doare. lasa în urma orice vedenie. A nu-ti face socoteala aceasta însemneaza a te face de râs. adânc în care se întâlnesc iubitorul si iubitul. ai ispravit toate obligatiile lumii. 770. Dumnezeu iarta nestiinta. "Dumnezeu poarta pasii omulu i". ca principiu atractiv. Nu cumva sunteti si voi cautând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri. 769. nu categoriile metafiz ice sub substante alegorice. Aceasta tâsnire în constiinta a darului nemarginirii. a primejdiilor la câte te expune aceasta.La acestia s-a referit Iisus când descurca pe al doilea spre rostul sau: "l asa mortii sa-si îngroape mortii lor". adevarurile vii. nu te afli nici pe tine. de asemenea . dar nu-L stiti pe El. Exemplu: "A devar". fireste ca este si în stradania pentru dobândirea virtutilor. este semn ca Dumnezeu. ca principiu impulsiv. nu-ti gasesti nici sensul tau . O întâlnire cu Iisus înseamna o misiune. 775. 767. Predania Bisericii Rasaritene se fereste de vedenii si îsi fereste si fiii. chiar vedeniile reale le refuza . pe care.nu din rea credinta sau din împotrivire. dar viclenia ba. iar acestea sunt marile hotarâri spre El. stiu. feciorul t au fuge de biserica. Marginirea ta. desavârsirea. pacatosul". VICLENIA 773. Acolo sunt adevarurile experientei spirituale. ramânând ca lui Dumnezeu sa-I dea o batrânete distrusa. lasa-ma sa-mi îngrop necred inta mea!" 766. N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând sa te aduci pe tine. Omul este vesnic în cautare dupa ceva. Daca prin porunci Domnul ni Se îmbie. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii. Când ti-a gasit Dumnezeu vreo treaba pentru Împaratia Sa între oameni. daca te gasesti pe tin e în functie de Dumnezeu . un razboi si a-ti zidi o cetate. nici sensul lumii. 768. în demnitate. primind orice. care nu statorniceste nici o imaginatie sau imagine. verisoara ta a fugit necununata. El este în cautarea lui însusi. Iisuse Hris toase. care trebuie sa aiba loc. Si se stie ca Dumnezeu nu Se supara când se sta pe a cest punct de vedere. Riscurile imaginatiei sunt ocolite în duhovnicia Rasaritului (naluciri le false). miluieste-ma pe mine. în adâncul lumii spirituale se savârseste un proces divin. copiii tai umbla la joc seara si scuipa dupa preot. este pentru tine argume ntul decisiv al existentei Sale si a rudeniei tale cu El. nemarginitul vrea sa cresti spiritual pe dimensiuni d ivine. dinafara. în care apar relatiile lui Dumnezeu cu omul: nasterea lui Dumnezeu în om si nasterea omului în Dumnezeu. A fi ucenicul lui Iisus nu însemneaza a te opri la mijlocul uceniciei. Aspiratia sufletului dupa realizarea desavârsirii s ale. 772. Iar omul cu socoteala vic leana e acela care-si da cu voia toata tineretea dracilor.nasterea ta în adevar. întrucât acestea nu sunt neaparat trebuitoare mântuirii si. Iar a nu te face de râs înse mneaza a-L urma pe Iisus în toata calea vietii Sale pamântesti. Ar fi surprinzator raspunsul vreunuia: "Doamne. Numele lui Iisus din rugaciunea calugarilor: "Doamne. O traire a vietii lui Iisus. ci din grija de a nu gresi. De aceea Rasaritul mediteaza fara imagini chiar contra imaginilor. Vecinul tau bate crâsmele. Si pâna nu-L gasesti pe Dumnezeu. ce înseamna mai mult decât haina si mâncare a. grabeste sfârsitul. Daca Domnul e ascuns în poruncile Sale. prin virtuti Domnul se manifesta dinlauntru. Fiul lui Dumnezeu. Revelatia e deplina. Toti marii mistici. asta este toata istoria omului. "Duh". Dar când aceasta a ajuns un dar al constiint ei. înseamna chemare la apostolie si la toate riscurile trairii de Dumnezeu între irozii neamurilor. P . VEDENIILE 771. chiar daca ultimul p as al caii îl vei avea de facut rastignit pe o cruce. Singura pomenire ortodoxa este aceea care nu pune nici un tipar pe minte. trebuie sa-i iubesti. iar cele ce mai l ipsesc le asteptam la a doua venire.

6. macar la sfârsit. iar la 18. Neaparat v ine vrajba în casa. Nepotrivirea de vârsta. dar oricâti vor ramâne. daca: 1. rugamintea cea mai de pe urma a Mântuitorului în lume. pâna cân d? VRAJBA ÎN CASA 781. Astfel au i ntrat într-o casa noua. Obligativitatea voturilor monahale poate înceta numai în cazul extrem de rar când se întâmpla din motive clinice a personalitatii omenesti. deci si a constiin tei în cazul deplinatatii de constiinta. Toate îsi au izvorul în pacate. cu noi cu . însa fagaduintele ramân obligatorii iar lepad area lor pacat. om în toata firea. Si din cauza aceasta. Este un prim pacat. Casatoria s-a început cu stângul. 3. Încetarea voturilor e încetarea calugariei. Sunt parinti care-si marita fetele la 14-16 ani. din negrija de spovedanie. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fier e. 7. pentru o bucata de lemn ce nu e la locul ei. te umpli de mânie si astfel îsi sar în cap unii la altii. când va maritati fetele sau va însurati feciorii! 5. unirea crestinatatii întârzie Doamne. din pricina aceasta.orunca ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare din afara. casatoria lor va sfârsi cu vrajba s au cu spargerea casei aceleia. 4. de vineri. car e daca nu se pazesc. sunt o forma decadenta de monahism. De vei marita fata ta numai pentru avere. Dintre cele trei fagaduinte (monahale). adica cu desfrânarea. 777. caci nu mai tin seama de miercuri. Si o ultima pricina este desfrânarea sotilor. P lin de fiere fiind. Din curvii nemarturisite. Potrivnicul a dat primul razboi cu Adam în rai si. Nu vor scapa de sub tavalugul urgiilor istoriei pâna nu vor veni si la mintea aceea sa asculte si sa împlineasca. facute înainte sau dupa casatorie. care discuta cu Dumnezeu. care se înmulteste în corpul omului atunci când manânca carne multa si nu posteste. toti trebuie sa intre la cumintenie si sa se legiuiasca daca sunt asa. cea mai grea e ascultarea. VRAJMASUL . Numai sila unei prigoane peste tot pamântul împotriva crestinilor îi va ho tarî sa lase la o parte orice vrajba confesionala si sa fie una. Din petrecere fara post. de zile le postului si de sarbatori. iar virtutea ar fi Cuvântul lui Dumnezeu ca îndemnare dinlauntru. are sa le sparga casa. Lacomia de avere a unui parinte când si-a maritat sau si-a casatorit fe ciorul. în loc sa asculte fara discutie. sau fara cunu nie bisericeasca. care sunt poruncile lui Dumnezeu. Nu mai tin nici o rânduiala. VOTURILE MONAHALE 776. daca sotii traiesc în casatorie nelegitima. 778.ANTIHRIST 782. O asemenea casatorie nu tine. pe care toti îl platesc cu vrajba. de Sfânta Împartasanie si de rânduielile Bisericii. 8. caci ce poate face o fata asa tânara în fata unui vlajgan. Prin urmare. 779. care este cel care facea acest lucru. pazesc pe ale diavolului si nu pot sa aiba liniste. 19 ani fata lor este vaduva si înca cu copil. p entru ca are de biruit mai mult patimile mintii. ci se sparge si în aceste cazuri parintii treb uie sa recunoasca ca au dat un sfat prost. prin el. Si bate Dumnezeu nerânduia la ca sa se faca rânduiala. cum au fost la înce put. pen tru o vorba cât de neînsemnata. pentru ca s-a facut cu o lucrare a diavolu lui. De aceea. ac eia trebuie sa treaca peste ceea ce ar fi foarte bine sa treaca crestinatatea vr emii noastre si sa fie una. Primejdia comuna s-a aratat în lume. Aceasta din cauza nepotr ivirii de vârsta. Mai vine apoi. VRAJBA CONFESIONALA 780. Poate ca în vremile acelea abia vor mai fi crestini. casa aceea nu tine. cân d sunt legiuiti? Asa bine. Dar sotii cum desfrâneaza. 2. Aceasta diferenta mare de vârsta este un pacat înaintea lui Dumnezeu. Manastirile cu viata de sine au slabit votul ascultarii si al saraci ei si. îi sare în cap celuilalt. cu o pecete draceasca pe trupul si pe sufletul lor si pent ru ca nu si-au marturisit acel pacat. Din negrija de suflet a celor din casa. Asa. Vrajba în casa vine din pacate. cumintiti-va parintilor cu sfaturile . tocmai pentru ca nau omorât pe diavolul.

de n-a fost chemat d e Dumnezeu cu rost de a rusina puterea vrajmasa si a mai întari neputinta oamenilo r spre razboi. ci presupune si o fata sociala. sau parere înalta. descrisa de Evanghelii. acolo de unde doar Iisus a început lupta. însa diavoleste. Iar a doua arma pe care o avem împotriva put erii vrajmase este Sfânta Cruce (1 Corinteni 1. Fireste ca si noi în lupta cu patimile . sau în mai mari sa-i cufunde. Spre razboiul acesta însa sa nu îndrazneasca nimeni. dupa slabiciunea la care-l gaseste. îl pri nd în prezenta nevazuta. Mântuitorul a înfrânt întâi pe potrivnicul în duh. Nu în zadar semnul Crucii îl numeste Biserica: "Arma nebiruita asupra diavolului. prin gura lumii. izbaveste-ma de cel rau". urmând pe Domnul. caci cel rau stie doar ce vorbesti nu si ce gândesti si ti le nimiceste. ca numele lui Dumnezeu". 787. Iar a treia arma de aparare este smerenia sufletului. fizica si psihica. trebuie s-o capete. palmuindu-ti mintea. Noi. daca a trebuit sa fuga rusinat. Îngaduie Dumnezeu ispititorului sa se apropie. ravasit de atâtea vicii savârsite de noi sau de un sir întreg de parinti înaintasi. fara primejdii grave. caci. Înfrângere a lui însa o repeta întreg neamul omenesc. cât si a ucenicului. Caci "acela" va primi sa fi e împarat peste stralucirea tuturor împaratiilor pamântului (Matei 4. ca un vames al vazduhul ui.evreu d e neam. caci nu e un razboi de gluma. muritorii n-avem de a începe lupta de la aratarea fat isa si personala a potrivnicului. Asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului si al Maici i Domnului. atunci sufletul si mintea. 788a. 783. atât a Mântuitorului. Mândria lui nu poate rabda bataie. Doamne. ca nu-i lasa (diavolul n. despre care zice Sfântul Ioan Scararul ca: "Arma mai tare în cer si pe p amânt nu avem. dupa zeci de ani de lupte dinl auntru. Si întoarce-te cu inima buna catre Dumnezeu . spunem ca mântuirea nu se câstiga cu o fapta ra zleata. El e "acela" care va veni în numele sau . care seamana mult cu îndracirea. în societatea omeneasca stapânita de acela. dupa ce Iisus l-a batut pe potrivnic în pustie. caci vede Tatal osteneala fiulu i si nicidecum nu-l lasa. dar care poate tine o viata întreaga . 8-9). Diavolul stie si el Scriptura. E primul razboi pierdut de om. Deci. Sa nu vorbesti niciodata despre proiectele tale.n. ca peste toate acestea sa ramâna sanatos. ca sa ajungem dupa multa vreme la o sa natate. care va tirani sub ascultarea sa tot pamântul. sau razboiu l nevazut. de robii lui Dumnezeu ca sa-i cerce nu cumva sa se mai afle la ei ceva iubir e de sine. Atunci. urmeaza aceeasi carare si stadii. E lucru stiut si probat de medicina ca spaimel e (traumatismele) peste puterea de rabdare a sistemului nervos îl dezechilibreaza si. De la aceasta deosebire încolo. chiar în ce asul tulburarii tale. Crucea Ta n e-ai dat". 3). deoarece mintea lui fi . fiecare. t otusi. În aceasta lupta înca sunt em scutiti prin rânduiala dumnezeiasca de a-l vedea în toata fioroasa lui prezenta. Diavolul da sfaturile lui la toti. De aceea. a venit sa-l bata si în lume. ne-ar fugi mintea de spaima a ratarii lui înfioratoare. în stare de a ne apropria. ceva mândrie. facându-se curate. 789. o încovo iere a unei meniri. Filocalia vol. de mântuirea sa se mai leaga o multime de oameni. De acum începe razboiul mintii omului cu mintea cea vicleana. Noi trebuie sa începem urmarea Mântuitorului de la purificarea de patimi. lupta pentru mântuire. 785. orice gânduri rele ai avea. Deci. Raspunsuri catre Talasie. (As întreba pe cei ce nu au cruce: cu ce semn va aparati voi de diavol ?) Ei însa nu au semn. dar nu are putere peste cei ce n u-l asculta! 788b. Astfel. biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia când îl îmbia cu momeala plac erii din materia lumii. E limpede ca la mijloc a fost o neascultare. 784. si prin aceasta sa-i întineze iarasi în cele dintâi. nu suporta impresii prea tari.toti.nu al lui Dumnezeu . acesta-i chinul pacatului sau ca.trebuie sa dam cu el o lupta în duh.) sa-l faca. dupa unii. în aparitia lui personala din ustie. nimeni nu se mântuieste singur. data omului de Dumnezeu (A se vedea si Sfântul Maxim Marturisi torul. 786. întrucât toti eram în Adam (Romani 5. din trup si din suflet. 18). nemaiavând ce face. E lucru stiut ca sistemul nostru nervos. 12). poate sa-l duca pâna la boala epilepsiei.treaba de începatori. iar ceea ce a facut Adam facem si noi. sa zici în adâncul inimii: "Pentru pacatele mele patimesc aces tea. daca a fost batut când se lupta cu noi din afara. mii de ani de-a rândul. vine în persoana sa se razboiasca cu noi.

dar calatoreste fara sfat si întrebare. deci. 798. în schimb. aducându-i momeli placute la vedere si bune la gustare. ci naluceste si el o lumina. în care va lucra toat a puterea Satanei. moarte învataturii Sale. Chinurile cele de pe urma. Pe cine poate sal întoarca împotriva lui Dumnezeu. 4. moarte lui Dumnezeu. 8) bucuros. 790. nu în întelesul ca s-ar putea apropia sa strâmbe adevarata lumina. decât aceea de a term ina o data cu Dumnezeu. Trimi te Dumnezeu slujitori. ci în minc iuna. începatorul nebuniei.care nu se multumeste numai cu necr edinta sa. Stiti cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare si pretind sa li se supuna oamenii. Cum zice un Parinte. se cred pe sine stapâni si împarati. se arata si el.o mare fapta buna. e o risipire. 796. a scopului ultim al virtutilor si cu asta a redus la nimi cul slavei desarte si la absurd toata stradania virtutii.nu va avea astâmpar decât în ziua când ar izbut i sa ucida pe Dumnezeu si sa-L azvârle din inima si mintea celui din urma credinci os ramas pe pamânt. potri vite cu fiecare putere frânta a sufletului în parte.dupa voia lui cea rea . strâmba întelesul oricarui cuvânt. S-a facut de-o îndrazneala nemaipomenita. Cu trecere de vreme. de vreme ce el nu sta în adevar. Cu un cuvânt: contraface tot ce face Dumnezeu si da de râpa pe oameni cu multimea înselaciunilor. cele de la Antihrist. vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor. 8). Drept aceea. De aceea. cu a tât mai vârtos o cere Lucifer. printr-o sing ura întorsatura maiastra a vicleanului. Iata-ne. chivernisita de oameni cu ura. Orice ascultare de Stapânul adevarat al lumii e o dauna în împ aratia "stapânului" nebun si orice ascultare de stapânul nebun al pamântului îngramadest e pe oameni sub povara unei datorii sau greseli facute lui Dumnezeu. Toata stradania potrivnicului aceasta este: sa desfaca dragostea si cunostinta noastra de Dumnezeu si sa le dea. propovaduie ste si el. Dar. Si te trimit sa propovaduiesti si sa faci cutare si cutare. 791. înainte de dobândirea smereniei statornice. 2. care este lumea întreaga. 800. 797. si nu râvneste. caci l-ar fac e scrum si nu poate sta într-însa. pe poimâine. de la început pâna în zilele acelea. la batrânete. pustiire Biseri cii Sale si oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pururi..fara sa priceapa unul ca acesta ca a cazu t la lauda straina si ca în credinta lui s-a încâlcit un fir subtire de putere vrajmas a. Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare. Deci.. orice iubire. care este Sfânta Liturghie. Cel rau vrea sa ocupe scaunul lui Dumnezeu. vorbe goale de la oameni si rânjetul lui sinistru. în paruta lui împ aratie. Antihrist . Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini. 799. ca-I risipeste avutiile. moarte crestinilor. îmbie sufletului ispita în tâi. trimite si el. vicleanul nu se da la o parte de a reduce la ni mic si la absurd chiar si virtutile. rânjind (1 Petru 5. ci lupta nebun cerând: 1. desertând virtutile în sacul spart al patimilo r si culegând. încât si lumina dumnezeiasca o contra face. CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE . 794. "Acela" nu se multumeste numai sa însele pe oameni cu amânarea pocaintei pe mâine. ca obiect de preocupar e nimicul si absurdul. 793. nu cu iubire. 14) si în hristos mincinos (Matei 24.ind nebuna. nebunul la o mândrie mai mare. iar în locul Lui sa-si împlânte în sufletul omului ca pe o sabie a iadului. trimite Dumnezeu vedenii. 795. o face. 3. pe cine iub este pe Dumnezeu. ucenicilor Sai. 792. zicând: "Eu sunt hristos!" (Luca 21. cea prin placere. 24) si înseala pe multi. îl învata si el sa iubeasca pe Dumnezeu si-l lauda. Vrajmasul. satana s-a mai iscusit în rele. cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu îndrazneala dupa daruri dumnezeiesti. e destul sa izbuteasca o mutar e mai încoace. ci vrea necredinta tuturora . Asa se preface în chip mincinos si în înger al lumi nii (2 Corinteni 11. mai aici. multa si adânca deosebire a gândurilor. ca face bine . îngramadeste pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de plata lui Dumnezeu. prin patimi. ca asa cere boala lor. Trebuie. chipul sau de fiara. Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel. ca sa-si ajunga tinta faradelegii. si orice ura . Diavolul stie cât iubeste Dumnezeu pe om. împaratia fiind de drept a lui Dumnezeu. de aceea îl pâraste neîncetat înaint ea lui Dumnezeu.

Parintele Arsenie a zis o vorba cât lumea asta de mare . l-a asteptat într-un fel. ar fi fost un om deosebit. nici toti din manastire se mântuiesc". nu era un inginer comun. el imediat avea raspunsul. Unic prin gândirea lui. cât iubeste Dumnezeu pe cel mai mare pacatos . o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. nu numai Teologie. prin stilul lui de lucru. nu l-a mai tinut locul : a alergat înaintea lui. dar Dumnezeu nu poate sa ne paraseasca pe noi. cum este de infinita si marirea Lui.TEOFIL Parintele Arsenie a fost un om cu o capacitate sufleteasca deosebita si c red ca Parintele. unde se spune ca tatal nu l-a asteptat pe fiul care se în torcea. o formula. ca mila lui Dumnezeu este tot atît de m are. iar el se crede grâu nedreptatit". în inima Mântuitorului nostru Iisus Hristos.ba mai mare decât lu mea asta! Si anume a zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos îi mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu". Când îi puneai o problema. Cu o astfel de afirmatie. c unostea si chestiuni de medicina. tot atît de infinita. Asta a fost Parintele Arsenie. Zice: "Ma. si vrea sa-l primeasca. sau ca: "Bobul lui de grâu se preschi mba în taciune. sa-l sarute. Si zicea Parin tele ca: "Mustrarea învinge. Cât de departe e Rasaritul de Apus. si toate acestea la un loc i-au dat capacitate a de a lucra ca un om bine înzestrat si cu o cultura bine pusa la punct. Asta le place la multi. Cuvântul spus de Parintele A rsenie. oricâte rele am face. Stateam în fata acestei icoane si o prezentam un ui cadru universitar de la Sibiu. în general. mi-a si spus un cuvânt. personal. care se gaseste acum în Muzeul manastirii noastre. Noi putem sa parasim pe Dumnezeu. sa-l aseze iarasi în starea din care a plecat. fiul n -a plecat niciodata! El a ramas în inima tatalui. Cum miluieste un tata pe co . în inima Maicii Domnului. nu toti din lume se prapadesc. Cândva stateam în fata unei icoane facute de Parintele Arsenie la Bucuresti p entru manastirea noastra. Apoi el a studiat mult. Parintele Arsenie a fos t unic. sa-l îmbratiseze. am bagat de seama ca le place. asa este si mila Ta". Avea o putere de sinteza deosebita. sa-l aju te. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e. adica de la informatie la convingere. atâta a departat El de noi faradelegile noastre. Adica daca era in giner. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. oameni i râd. Cum a ajuns la aceasta Parintele nu a spus niciodata. Când le spun ca Parintele a zis ca: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". si zic: "Eu cred ca Parintele Arsenie este un geniu". în iubirea lui Dumnezeu fata de noi. Pentru ca din inima lui. si-l asteapta. oricât de departati am fi. Din câti oameni am cunoscut eu lucratori în Biserica. ci a studiat si arta. Si respectivul spune: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva" . asa cum ramânem noi în inima lui Dum nezeu. Pâna traim în aceasta viata Dumnezeu nu ne para seste. pacatosii. avea 32 de ani si deja avea un nume mare. cred ca a avut o înzestrare de la Dumnezeu pe care daca nu o ai nu poti fi niciodata ceea ce a fo st Parintele Arsenie. a facut Scoala de Belle Arte. dar nu convinge". în formularea de mai sus. orice ar fi fost. în manuscrisele lui. Deci av ea o posibilitate de a formula ceva. în '42. însa eu. dar când l-a vazut ca vine. El a avut o înzestrare nativa deosebit a si cînd l-am cunoscut eu. daca era profesor. Si zic eu: "Nu stiu daca are o cultura perfecta. ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul. daca era un doctor. Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decât drag ostea celui mai mare sfânt fata de Dumnezeu. caci se afirma si în rugaciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici. Nu poate iubi un sfân t pe Dumnezeu. Sau cândva spunea el asa: "În mintea strâmba si l ucrul drept se strâmba". era un profesor exceptional. si alearga înaintea lui. a facut si ceva Medicina. era un doctor deosebit. o icoana cu Adormirea Maicii Domnului. când l-am întâlnit eu pentru prima data. cât ar fi sfântul de mare. sectia pictura. prin cuvintele acestea: "Cât e de sus cerul deasupra pamântului atât de mare e bunatat ea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dânsul. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. de vreme ce se spu ne: "Ca precum este marirea Ta. Parintele ne da încredere în bunatatea lui Dumneze u. Sau zicea Parintele ca: "Cea mai lunga cale e calea care d uce de la urechi la inima". ca sa-l primeasca. dar sunt sigur ca are înca ceva ". dupa cum citim în pilda cu fiul risipitor. De p ilda.

pictura în fata c areia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce viziteaza Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata. caci noi îl aducem înaintea v izitatorilor si închinatorilor nostri. Parintele a fost întotdeauna pentru optimism. Asta înseamna ca nu cel care vrea sa te ajute te ajuta cel mai mult. fara sa si fie de fapt. cât cea de la urechi la inima. cu circulatie mai al es în lumea din Apus: "Un sfânt trist este un trist sfânt". macar sa nu suferim zadarnic. iar el se crede grâu nedreptatit. "la urechi". deci. deci asa cum sunt ele. aminte la cuvântul de mai sus si sa-l împlinim în cele doua laturi ale lui. când o ai ca d eprindere si o mai si justifici. mai ales atunci când au prilejul sa vada o pi ctura a Parintelui Arsenie reprezentând Adormirea Maicii Domnului. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. Sa-ti feresti capul de frig si de prostie! E un cuvânt care merita sa fie stiut si urmat. "Cînd greseala s-a facut în tine asezare si adevar". În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba. adica de l a informatie la convingere. "În m intea strâmba si lucrul drept se strâmba". ci doar taciune. 10-13). pentru bucurie. care urmarea pentru oameni o min te dreapta si lucruri drepte si îndreptare spre mintea cea buna. Când le spun ca Parintele a zis ca "în mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". îl judeci si-l calci în picioare. am bagat de seama ca le place. Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sai: "Ac estea vi le spun. Bobul lui de grâu se preschimba în taciune. cre stinismul fiind "religia bucuriei". Mustrarea învinge. Ajutati-ma sa va pot ajuta. Numai ca e greu sa stii când ti-e mintea strâmba. si asta se întâmpla des. însa de convins nu c onvinge. si zice nu! Daca tot trebuie sa suferim. cât cea de la informatie la convingere. Are si mustrare a rostul si puterea ei. Valoarea acestui cuvânt o intuiesc toti cei ce îl aud. omul trebuie sa creada c . ba. poate tot atât de lunga. care adeseori se face prin auzire. pentru ca omul e ste fiinta care poate zice nu. Mintea se strâmba în urma patimilor si se îndreapta pe masura curatirii d e patimi. Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima. ci tu esti cel care poti sa fii ajutat. vede lucrurile drept. Sa luam. dar daca nu-l recunosti superior. ci îsi explica el mai bine cele pentru s ine condamnând pe cei ce vreau sa-l îndrepte. Este si aceasta o cugetare la care e bine sa luam aminte. De la învingere pâna la convingere e o cale lunga. Dar a ramâne la informatie înseamna doar a fi la începutul drumului. Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. Daca esti deschis spre ajutor te poate ajuta o mul de lânga tine si omul superior tie. atunci nu te poate ajuta. ca bucuria Mea sa fie întru voi si ca bucuria voastra sa fie dep lina" (Ioan 15. spre raul lor. nu mai e bob de grâu. Într-o astfel de situatie. Oameni de informatie religioasa sunt mai multi decât c ei ce au convingeri religioase. Începutul oricarei îndreptari este sa-ti r ecunosti greseala. ca si constrângere. doar învinge. cel ce se crede a fi drept. asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dânsul" (Psalmul 102. Pâna la inima mai e o cale lunga. dimp otriva. niste atitudini care nu sunt destul de bine gândite si controlate. Când mintea se îndreapta. E necesara si informatia. el putând fi de folos tuturor celor ce nu iau aminte la ei însisi. Cuvântul acesta ne aduce aminte de un cuvînt asemanator. Asa obisnuia sa spuna Parintele Arsenie. Pentru a putea folosi suferinta spre binele sau.piii sai. dar ea. dar nu convinge. ci e pacat de moarte ". atunci "nu mai e greseala. "cea mai lunga cale". tuturor celor care vor sa braveze si nu se gând esc la urmarile pe care le pot avea. Asa caracteriza Parintele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune s i care nu cauta si nu primeste îndreptarea. oamenii râd în general. credinta noastra fiind "izvor de bucurie". 11). Asta le place la multi. De ce râd? Pentru ca îsi dau seama ca asa e.

De fapt. Ma. nu mie. E cam prea mult. somn. o formula. cum d orm unii acuma. Stiti de ce? Pentru ca somnul e o b inecuvântare de la Dumnezeu si Parintele si-a dat seama de lucrul acesta. Cum? Pri ntr-o hrana rationala. ci unui parinte. nu e numai suflet. ca nu stiu ce. Daca m-as întâlni cu acela car e a spus asa. sa cunoastem încarcatura data de altii si pusa în noi. Parintele Arsenie zicea: "Nici abuzul . Nici abuzul.. . sa aflam neg ativele noastre. s-o rezolvam . De curând. când l-am întâlnit eu pentru prima data. nici refuzul". i-as spune ca nu are dreptate. nici toti din manastire se mântuiesc. Si stiind eu ca a fost la Parintele Arsenie. mi-a spus cândva un cuvânt. Parintele zicea ca de doua ori trebuia sa se întâlneasca omul cu el: o data cân d îi spune si a doua oara la moarte. anume: "Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca".. Fiecare dintre noi ducem un necredincios în spate. Zicea Parintele Arsenie referindu-se la trup: "Fiecare dintre noi ducem u n necredincios în spate". vara. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de via ta crestina. nici toti din manastire se mântuiesc". e ma i rational Sfântul Varsanufie decât cel care a scris în Pateric ca e destul sa dormi n umai un ceas..a suferinta are un sens pentru el. Bineînteles ca pentru a naste sfinti trebuie sa fii sfânt sau trebuie sa tragi de tine spre idealul sfint eniei. mi-a si spus un cuvânt. ce ti-a spus Parintele Arsenie?". zic: "Mai. În legatura cu sexualitatea în familie. de f apt. dar aceasta cere timp si osteneala.. Eu am dat un îndrumar pentru suflet. nu mai sufera. adica înseamna si mai mult. Glicogen: sa ai o hrana rationala. o putere de intuitie si o putere de a cunoaste totdeauna esentialul într-o chestiune. glicogen. în manuscrisele lui. Sunt unii care spun ca e destul calugarului sa doarma un ceas. Când îi puneai o problema. adica zahar din ficat. se culca pe la zece si se scoala a doua zi tot pe la zece. Avea o putere de sinteza deosebita. el imediat avea raspunsul. a vea o posibilitate de a formula ceva. cel care întelege si stie cum sa suporte suferinta. chiar daca pe moment nu întelege. ca sa-i spuna unul. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina". Deci. ca sa-i spuna a ltul. Nasteti-va sfinti! Parintele Arsenie îi îndemna pe oameni sa nasca sfinti. Se cunoaste ca Parintele a învatat medicina si ca de fapt el îsi dadea seama ca omul este si trup. nici refuzul. caci numai asa poti sa ai un echilibru organic. pe atunci student la teologie. sa-i spuna daca a facut ce i-a spus. cum merg unii. De p ilda. Foarte c orect! Ce rost are sa mearga. glicogen. sa traiesti în aer cât mai bun. un cuvânt pe care eu îl socotesc cel mai important cuvânt pe care l-am auzit de la el din câte stiu ca le-a spus si le-a scris. Si când începem sa ne ocupam de noi însine. Si tânarul acela spune: "Stiti ce mi-a spus? Oxigen. nu toti din lume se prapadesc. am gasit în volumul XI din Filocalie ca trebuie sa dormi cel putin sase ore. Parintele Arsenie. nu toti din lume se prapadesc. Si de la el au ramas si cuvinte scrise. ca un cuvânt de folos. nu vreo zece ceasuri. Sa ai glicogen. Zice: "Ma. Dumnezeu sa-l odihneasca. Si Parintele Arsenie zicea ca cel putin sase ceasuri de somn conti nuu. putem sa ne cunoastem. somn. Dupa aceea somn. Pari ntele vine si da ceva pentru trup si zice: Oxigen. Cel putin. A trecut pe la mine un tânar care a fost la Parintele Arsenie. nici mai mult nici prea putin. Sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. Bineînteles. si-apoi aduna la cuvinte de folos si nu împlineste nimic! Oxigen. Ce înseamna asta? Aer cât mai bun . Cu mine de doua ori trebuie sa se întâlneasca omul.

cum îl numea un alt mare ctitor al iubirii de Frumos . mi-a îndrumat pasii spre Teologie. Si al cincilea punct: sa ai conceptie de viata crestina. ca episcop vicar si administrator al Episco piei Ortodoxe de Vârset. Sale Daniil Partosanul.Al patrulea punct: sa-ti pastrezi hormonii. marturisesc înaintea lui Dumnezeu si înaintea tuturor cititor ilor ca pentru patru lucruri. fiind hirotonit preot la 10 aprilie 1984. de a îndumnezei firea. credinciosii români ortodocsi din Banatul Iugoslav au epis cop. cu atributii în administrarea Episcop iei Române din Iugoslavia (cu sediul la Vârset). somnul si energia vit ala. "Tu esti noi". La 31 martie-1aprilie 2001 este hirot onit episcop vicar al Mitropoliei Banatului. tu esti ceea ce ai gândit. Între 1986 . pe acest "ctitor al Filocaliei românesti" . care a formulat îndrept arul de viata. . la Timisoara. P.S. în persoana P. câta o avem. . întâlnim oameni darâmati prin abuzur i si. Si Parintele si noi care spovedim.Prea Sfintite Daniil. la 15 ani. nu faceti abuz. zen si altele. În primul rând. respectiv spre Seminarul Teologic din Caransebes. pe care nu vrem sa o risipim pe placeri. Nascut la 23 septembrie 1957 în Hatag el. ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa". apoi spre Institutul Teologic . Cartea vietii tale esti tu însuti. Densus (jud. hrana rationala. sa stii ca esti noi. îl cãutau tinerii si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile. pe Parintele Arsenie Boca. prin harul si îndurarile si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. de aceea îndraznim sa spunem: fiti atenti. petrecute în viata mea. Conceptia de viata crestina. tu esti ceea ce ai citit. yoga. Episcop vicar al Mitropoliei Banatu lui cu atributii în administrarea Episcopiei Române din Iugoslavia Dupa 160 de ani. stiu eu. Sa este unul dintre cei ce au lasat frum oase urme în spiritualitatea Tarii Hategului. pe care l-a predat tinerilor si oricui care vrea sa ia aminte la el. com. în mod deosebit. Simteai. S. Tu esti noi. m ai îndeaproape.si l-am amintit aici pe P arintele Dumitru Staniloae. Hunedoara). Din 1991 este cad ru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad. pentru faptul ca. Noi ne-am alcatuit în tine. disciplina Patrologi e si literatura postpatristica. Domnul Hristos a fost rastignit cu spatele pe crucea materiala si cu fata pe crucea spirituala. Cine face curte nu face carte. La 25 martie 1984 (dupa absolvirea I nstitutului Teologic din Sibiu si a cursurilor postuniversitare ale Faculta!ilor de Teologie Ortodoxa din Bucuresti si Tesalonic-Grecia) intra în monahism la Mana stirea Hodos-Bodrog. tu esti ceea ce ai vorbit.o abordare simpatetica a relatiei tânar-duhovnic1 "Parintele Arsenie stia cã la tinerete se pune temelia vietii omului. nu sunt si nu voi fi niciodata vrednic a multumi îndeajuns lui Dumnezeu. ne statorniceste în gândul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire. adica sa nu umbl i dupa alte conceptii de viata. când îti vorbea Parintele Arsenie. MARTURII P. Asa dorea Parintele Arsenie. Unii dintre calugari nu sunt calugari. S. Prea Sfintitul Dr. Între 1999-2000 ctitoreste schitul Retezat. aici. Daniil Partosanul Parintele Arsenie Boca . Pe o pictura facuta de Parintele Arsenie cu Judecata de Apoi e scris: "Tu esti noi". sunteti unul dintre putinii care l-au cunoscut. câte le avem la îndemâna: aerul (aerul bun).Astazi. nu faceti risipa de energie sexuala. Daniil Partosanul. ca si când ar spune faptele oamenilor: Fii atent ca tu cum esti acum. tu esti ceea ce ai facut.1999 este preot la Prislop si Densus. ci vrem s-o canalizam spre binele nostru material si spiritual. tu esti ceea ce ai simtit. ci cuiere de haine calugaresti. venite c a din partea lui Dumnezeu. Tocmai de aceea folosim si resursele firest i. adica sa nu faci risipa de en ergie sexuala. a dez voltãrii omului pentru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri.

pe ca re l-am întâlnit întâia data în casa parohiala a bisericii sale ortodoxe din Draganescu.Eram student la Sibiu.P. de la Sibiu spre Bucuresti. trebuie sa multumesc lui Dumnezeu si sa-mi plec capul cu nevrednicie pentru harul arhieriei la care m-a chemat si pentru slujba de ierar h si de episcop în Biserica Sa. întrucât fusese pe nedrept scos din manastirea Prislop prin Decretul 410 din 1959 (Parintele Arseni e a plecat din Prislop la începutul lui mai '59. m-a zidit sufleteste si du hovniceste. pentru totdeauna. pedago gic. m-a marcat profund. fratele Traian Dorz. pe care l-am cunoscut de asemen ea. iesind la pensie . au în persoana mea un iera rh. mai întâi spre manastirea Sâmbata Brâncoveanu unde am fost frate. un rol crucial l-a avut si-l are persoana si personalitatea duhovniceasca. De asemenea. Dumnezeu mi-a rânduit pasii. si unde .). auzind de la maicile de la manastirea Prislop .cum spunea Sfintia Sa însusi . marcate de amintirea si prezenta lor. prin multe încercari. În al treilea rând.De fapt. în biserica la Draganescu. mai apoi. Prima întâlnire cu Parintele. în 1968 a început pictura bisericii parohiale ortodoxe din Draganescu. tot acol o. sarbatoarea Sfân tului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Ce "urme" a lasat Parintele Arsenie în viata Prea Sfintiei Voastre? . . unde a lu crat vreme de 15 ani cu multa dragoste. Bucuresti. în ziua de 26 octombrie. când. conducatoru l spiritual al Oastei Domnului în anii '70 si '80. satul meu natal fiind la aproximativ 7 m spre sud de sfânta manastire Prislop. Sa Mitropolitul Nicolae al Banatului. din apropierea Bucurestilor. pentru fratii nostri români ortodocsi din Banatul Iugoslav. din jud.o pensie mino ra. Sibiu. de mai multi ani . dupa ce a pictat pa rtial biserica "Sfântul Elefterie" din Bucuresti. pentru faptul ca. la Ghelar si în alte parti. Dupa ce a lucrat o vreme în Schitul Maicilor la Bucuresti. cu rabdare. de cunoscut. c omuna Mihailesti. de apreciat. din nefericire.Mai vorbiti-ne putin despre prima întâlnire cu Sfintia Sa! . am avut prilejul mai mult si mai îndeaproape sa-l întâlnesc. spre Parintele Arsenie Boca. silindu-ma si straduindu-ma sa-i calauzesc. atât de cinstit. la începutul celui de-al doilea an de stud entie la Sibiu.de spre Parintele Arsenie. Parintele Arsenie.unde petreceam vacantele de vara. cu totul si cu totul deosebit în viata m ea. a Parintelui Arsenie Boca. Hunedoara . Am ajuns la Sfintia Sa. picta si lucra în semiclandestinitate la biserica ce astazi îi poarta pictura expr imata si reprezentata într-un mod deosebit în stil neobizantin curat ortodox. în toamna anului 1979. fiind doctora nd la Bucuresti. unde Sfintia Sa.Întâlnirile cu oamenii mari ramân. care. dupa aceea spre cursurile de doctorat de la Bucuresti si. . m-a remontat. o data la Sinaia. si nu datorita Decretului 410 n. în ultimii ani ai vietii Sfintiei Sale.S. sa-i pastoresc si sa-i conduc sp re Mântuitorul nostru Iisus Hristos. colegii p rofesori si studenti de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad unde predau în continuare Patristica. Biserica Ortodoxa. ca si toate celel alte. duhovnicesc si chiar profetic. cu Sfintia Sa am avut fericirea sa fiu de doua ori în calatorii si drumetii în Muntii Retezat. acum. Pe Parintele Arsenie l-am frecventat discret si clandestin în toti anii cât am fost apoi student la Sibiu. Tesalonic. În al doilea rând. În viata mea personala.Grecia. dupa ce am calatorit cu trenul o noapte. Dupa aceea. Dar în mod cu totul si cu totul aparte.a fost cautat si cercetat duhovniceste de o adeva rata "avalansa de oameni". În al patrulea rând. Î. Întâlnirea cu Sfintia Sa a fost decisiva în a lua hotarârea de a intra în monahi   . profesorii de la Caransebes.din Sibiu. mai multi oameni au avut roluri deosebite. de cautat si de recunoscut chiar si ca sfânt de catre o multime uriasã de credinciosi. care m-a prop us pentru alegerea si hirotonirea întru arhiereu. h arismatica.n . de statura neopatristica. În primul rând parintii mei. mai apoi spre manastirea Hodos-Bodrog unde am fost calugarit si în ce le din urma spre sfânta manastire Prislop unde am putut sa fiu mai mult în apropiere a Parintelui Arsenie. trebuie sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca mi-a îndrumat pasii înspre viata monahala. Apoi preotul care m-a botezat si mi-a îndrumat pasii spre seminar ul teologic. dupa 160 de ani. Sfintia Sa este cel care m-a îndrumat spre studii si cursuri de doctorat. spre Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii Aristotelice din Tesalonic . m-a rascolit. era atunci civil. Pun aceste cuvinte în ghilimele pentru ca îi apartin si e u însumi l-am auzit zicând aceasta.

Cuviosul Arsenie a fost . .Legatura dintre un începator.un de am ajuns preot slujitor. unde vin crestini din to ata tara si chiar si din alte parti. cum am fost si am ramas eu. a fost un pictor bisericesc. a cautat un subtitlu acestei carti. . pentru Biserica. ca mai devre me sau mai târziu va veni timpul rânduit de Dumnezeu când Parintele Arsenie Boca va fi canonizat. stimat. mijloceste pentru noi. de o multime de credinciosi. apostolica si patristica d e cel mai înalt nivel si de cea mai adânca si profunda simtire si traire.o spun cei ce l-au cunoscut si i-au recunoscu t Cararea Împaratiei . 17 decembrie. se roaga. ceea ce Sf. românii. a fost un predicator de statura patristica. ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia. cât mai curând posibil. Serafim de Sarov a fost pentru ortodocsii rusi s au Sf. si mai ales dupa moarte. Neînteles de multi. când l-am întâlnit pentru ultima data . se închina si cer mijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie pentru ei.sm. Sfintia Sa a fost un mare duhovnic. cel mai mare din veacul nostru si din vremea noastra. ascultându-l cum vorbea cu oameni i. cre dinta în Hristos. care sunt pietrele de temelie ale vietii mele duhovnic esti. toti. si marturi sesc cu toata responsabilitatea mea de episcop si membru al B. prin citirea Sfintelor Scripturi. sa se vorbeasca mai mult.Sfintia Sa trecând la cele ve snice în 28 noiembrie 1989. în Mântuitorul Iisu s Hristos. în Harul si Darul Sfântului Duh si al Sfintelor Ta ine. de povatuiri. si sunt sigur ca. Am multe cuvinte de la Parintele Arsenie. Parintele Arsenie a purtat si a mentinut aprinsa în veacul nos tru o constiinta crestina. Eu sunt si gur ca pentru neamul românesc. care radia si pe care-l transmitea personalitatea Parintelu i Arsenie. Care e "pozitia" Prea Sfintiei Voastre fata de aceasta consideratie? . asta zi. despre adevarul Bisericii Ortodoxe. m ormântul Sfintiei Sale si crucea de la mormânt fiind dintre cele mai cunoscute si im portante în acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj. în Biserica. cu s iguranta!)? . Parintele Arsenie va fi pentru noi. Am o multime de cuvinte. si Parintele Ar senie nu poate fi exprimata si explicata în cuvinte.Parintele Arsenie a fost un om exceptional. dragostea fata de Hristos. ne ocroteste. Pr in urmare. ne-a lasat Cararea Împaratiei ca pe o calauza pentru viata duhovniceasca. si eu sunt absolut sigur. daca nu cumva pentru totdeauna. am auzit multe cuvi nte. iubit. Pe Parintele Arsenie l-am reîntâlnit de mai multe ori la Manastirea Prislop . ca si pentru cei care nu l-au cunoscut. cinstit si în timpul v ietii. de înv ataturi. si multumesc lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie. dar si mustrari. al sfinteniei. Despre Parintele Arsenie trebuie sa vina vremea.Ce sfaturi deosebite va dadea Parintele? . atâta câta este. acestei scrieri-testament a Sfi ntiei Sale. pictur a Sfintiei Sale de la biserica din Draganescu vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme.Ce credeti ca ar spune lumii de azi Parintele Arsenie (si o spune. de acolo de unde este.unul din cei mai mari teologi-duhovnici ai neamului românesc. ne calauzeste. de sfaturi. duhul Sfintiei Sa le de la Manastirea Sâmbata-Brâncoveanu. un om a l lui Dumnezeu. în mod deosebit pentru cei care l-am cunoscut. cum le asculta necazurile. neapreciat de multi. duhovniceasca. dar mai ales mâine si. pentru fa milie. în viitor. cum le explica problemele si necazurile si cum îi po vatuia si îi sfatuia. ne povatuieste. prin rugaciune. neiubit de m ulti. toti. pentru ortodoxia româneasca. prin umilinta si pocainta . pentru lume. a f ost un zugrav de suflete. la sfatul si povatuirea Sfintiei Sale. cu siguranta. poimâine. a ortodoxiei si a Bisericii. pentru poporul român. a fost însa cautat. Pentru mine personal.O. si l-a ales pe urmãtorul: Un raspuns crestin la nelinistile vremii. este credinta în Dumnezeu. îmi placea sa stau în apropierea Sfintiei Sale.R. în Ortodoxie. . pentru tara. pentru noi. Vin. mesajul Parintelui Arsenie pentru noi. un mare parinte al Bisericii noastre. aprind o lumânare. Iar mormântul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop. filocalica.. pentru aceste cuvinte care m-au zidit launtr ic. despre trairea în Hristos. Grigore Palama pentru greci si pentru ortodoxia ecumenica sau alti si alt i sfinti din istoria crestinismului. care ma tin launtric. crestini care sunt deschisi mai mult spre acel simt al sacr ului.Atunci când Parintele Arsenie si-a ispravit de scris si de redactat Carar ea Împaratiei. ca si pentru cei ca re nu l-au recunoscut si nu-l recunosc. între 1986 si 1 988. în mod deosebit. sa s e scrie mai mult. un om extraordinar. de o multime de oam eni ai lui Dumnezeu.

Aflându-te în prezenta si în apropierea Parintelui Arsenie. altele vor fi vorbele noastre . de faptul ca Dumnezeu este în orice loc si în orice timp si ne vede. duhovnici. . Însa pot sa amintesc doar faptul ca simteai în prezenta Parintelui Arsenie ca te vede. Si acesta este un lucru foarte important si foarte nec esar si-n vremurile de astazi. Adica om ul. ucenic oarecum si parinte apostolic. preotul. ne aude. .în viata noastra. dezlegate si stinse în harul. gândurile noastre. venite ca din partea lui Dumnezeu. Parintele Arsenie promova ideea legii ispas irii. Simteai. de cea neofilocalica. foarte mult pe tineri si cauta sa-i îndrume ca sa-si închine tineretea lui Hristos si Bisericii Sale. Si. experiente singulare. prin umilinta. fara îndoiala. prin poc ainta noastra. spovedite . ca îti vorbeste Dumnezeu prin Sfintia Sa. dar aceasta se leaga de cea duhovniceasca. simtirile noastre.Citeste vremurile! Datori suntem si noi. pacatul savârsit sau urmarile pacatelor mostenite de la mosii si s tramosii nostri. Si multe alte lucrur i care s-au împlinit la vremea potrivita conform spuselor si cuvintelor duhovnices ti ale Sfintiei Sale. trairile noastre. Era si e ste un lucru extraordinar . când îti vorbea Parintele Arsenie. îl cautau tinerii.Amintiri. pacatele se cuvine sa fie ispasite. prin smerenie. ierarhi mai ales. de cea neopatristica. Cum se raporta Parintele la tineretea si tinerii vremii Sfintiei Sale? . di scipol al Sfântului Ioan Evanghelistul: "Toús airoús atamántane!" .. traind acest adevar dogmatic. iertate. care sa fie calauze si care sa fie povatuitori pentru ceilalti. ne simte si ne stie tot ceea ce facem. st iind de acest lucru. gândim sau vorbim. monahul. Si aceasta a fost si este esentiala. nu-mi îngadui acum sa vorbesc despre ele sau despre toate aces tea. Hr. Parintele Arsenie punea foarte mult accent pe viata du hovniceasca. te cunoaste.cum spunea cineva . fost episcop al Antiohiei. ca sa se ridice oameni ai lui Dumnezeu.. ca-ti stie nu numai prezentul. sa citim. de la Dumnezeu. astazi. credinciosul. destul de pline de incertitudine. adevarati . pe constiinta atotprezentei lui Dumnezeu. purtatorul de Dumnezeu . Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-am trait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum. Cu doisprezece ani înainte de a ajunge printr-o bursa sa studiez în Grecia.Parintele Arsenie. Pa rintele Arsenie mi-a spus si mi-a dat de înteles acest lucru.mut at la Domnul în anul 107 d. de cea crestina si ortodoxa. si îti intuieste viit orul. ierarhul sa fie constienti de ato tprezenta lui Dumnezeu. De aceea. în fiecare suflet. au urmari si în viata noastra sau lasa urm ari si în viata urmasilor. a atotprezentei lui Dumnezeu. . prin rugaciune. Eu a     . dar si trecutul. si îl ascultau si-i primeau povetele si sfaturile.. a crucilor pe care oamenii le au de purtat.As aminti cuvântul Sfântului Ignatie Teoforul. . în viata oamenilor sa întâlnim un sfânt. prin citirea si studiul Sfintilor Parinti si prin întreaga noastra traire si con ceptie de viata crestina.Un cuvânt de mângâiere si de alinare? . Parintele Ars enie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului.scrise si adresate în epistola Sfântului Policarp catre acest episcop al Smirnei. Însa nu vreau sa fiu înteles gresit si sa accentuez doar faptu l si latura profetica a personalitatii Parintelui Arsenie. Cunoastem cu totii cuvintele celebre de pe m ormântul lui Kant: "Cerul înstelat deasupra mea si constiinta morala din mine". sa cautam sa întelegem vremurile pe care le traim s i mesajul lui Dumnezeu în vremurile acestea destul de tulburi. martirizat la Roma si sfâsiat de fiarele salbatice în arena romana . pentru ca este imposibil. pe dezvoltarea în fiecare o m. si nu numai. a faptului ca pacatele noastre sunt cauzele durerilor noastre.Parintele Arsenie aprecia. de la parintii nostri. fiecare în tr-un fel sau altul. prin lacrima. a dezvoltarii omului pen tru mai târziu si pentru totdeauna si de aceea era si înconjurat de tineri. puterea si iubirea lui Dumnezeu. crestinul. În explicarea necazurilor si a problemelor oamenilor.În legatura cu amintirile si experientele si trairile deosebite în preajma Parintelui Arsenie.. a acestei constiinte. monahi. Poate va rândui Dumnezeu o vreme când voi scrie acest e lucruri într-o carte despre viata Parintelui Arsenie si despre semnele pe care D umnezeu ni le-a trimis prin viata si lucrarea duhovniceasca a Sfintiei Sale. crestinii. simteai prezenta lu i Dumnezeu si Îl simteai pe Hristos traind si vorbind în Parintele Arsenie. cum spu nea si scria Sfintia Sa: "Am vrut sa pun mâna pe radacina durerii care nu este alt a decât pacatul".Sa abordam putin relatia tânar-duhovnic: Prea Sfintia Voastra . Si. sa descifram. destul de instabile . preoti.

dupa Evanghelia de la Mat ei. Sa ca utam sa fim crestini cât mai mult. o fost preocupat de curatirea hainei. cu o pata pe ea cam d e o jumatate de metru. si zicea Parintele ca si-a vazut haina. în locul acela unde se trece din pronaos în naos. prima si ultima la drept vorbind. fac aici o paranteza. de data aceasta curata. ca rezultat al vietii pe care a dus-o probabil Parint ele Arsenie. El atunci s-o uitat la el însusi si si -o vazut haina cu care era îmbracat. Arhimandritul Teofil Paraian2 Despre Parintele Arsenie am auzit pentru prima data în anul 1942 prin april ie.s adauga: "Cerul înnorat deasupra noastra si credinta crestina din noi". E vorba de diaconul Vasile Sortan care în cele din urma n-a mai ramas la Manastire. copilul o zâmbit. murdara ca o spalatoare. mai întâi Parintele o vorbit despre haina de nunta. ucenici ai Sfintilor Pa rinti. tinând un fel de cuvânt îndrumator pentru credinciosii care erau de fata la Manastire. Stia despre Parintele Arseni e Boca. pacat care atunci când si-o dat seama ca l-o facut. Dupa o vreme. Mi l-a pus în atentie Parintele Ioan Opris. . Nu se sprijinea de pereti zicea Parintele. altul o suta din roadele duhovnicesti. Si a spus ca pentru el cuvântul din Sfânta Evanghelie despre cel care o intrat fara haina de nunta a fost un cuvânt de care s-o poticnit el de multa vreme. satul T opârcea. Parintele Arsenie Boca l-a delegat pe un diacon de l a Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus sa-mi scrie el un raspuns ca din parte a Parintelui. adica a hainei pe care o purta. din judetul Sibiu. dupa masura noastra. a zis at unci: "As fi mutat si ceea ce nu se poate spune aici". Se facea ca e în biserica Manastirii.". plutea în aer si copilul i-a aratat cu mâna spre Parintele. sa ad ucem unul treizeci. cu omul care neavând haine de nunta a intrat totusi la nunta si care a fost scos afara legat de mâini s i de picioare si aruncat în întunericul cel mai dinafara. ca de câte ori l-am întâlnit pe Parintele. dupa ce si-o vazut haina murdar a ca o spalatoare. Mi-a scris ca din partea Parintelui si mi-a atras atentia asupra ruga ciunii "Doamne Iisuse Hristoase. Adevarul este. am tinut-o minte poate pentru ca stiam ca o tine un om deosebit . notarul din sat mi-a dat voie sa fo losesc masina de scris de la Primarie si i-am scris o scrisoare la care am primi t raspuns prin intermediar. altul saizeci.anum e. Aceasta n e tine. n-o spus unde o avut in tuitia hainei de nunta. care era paroh în satul meu. El mi-a dat si ideea sa ma fac calug ar. în 31 august 1942. si asta reprezenta un pacat. Am ajuns la Sâmb ata în dimineata zilei de 30 august. Si-atuncea. ucenici ai lui Hristos. daca timpul o va cere". fiind la Manastire la Sâmbata. a vazut un copil care plutea în aer. luni.. ca sa ajunga sa aiba "h aina de nunta". Atunci Parintele o tinut s i o predica. dar la Sâmbata fiind. tinut a de Parintele Arsenie Boca avea trei teme . în locul acela mai strâmt. Era o zi de Duminica si era Duminica în care sa citit din Evanghelie Pilda cu Nunta fiului de împarat. adica sa-mi atraga atentia asupra rugaciunii cu care se mântuiesc ca lugarii. Am înva tat în iunie 1942 sa scriu la masina de scris. orice lucru de jos din lumea aceasta din câte se pot face l-ar fi facut. si-o dat Parintele seama ca e din pricina ca o întâmpi nat vedenia cu "Doamne". si si-o dat sea ma ca el o facut acest pacat. Prima predica pe care am auzit-o. ucenici ai parintilor duhovnicesti si fiecare. cu adaosul care este numai în Sfânta Evanghelie de la Matei. în întelesul ca la un moment dat si-a vazut haina cu care era îmbracat.. un om cult. expresia este a lui "ca o s palatoare". stia despre Manastirea de la Sâmbata. si-atunci o spus el ca cuvântul "Doamne" se adreseaza num ai lui Dumnezeu si Domnului Hristos. Si spunea el ca ar fi facut orice numai sa-si vada haina curata.mi-aduc aminte foarte bine de predi ca aceea. Eu de fapt pe Parintele Arsenie Boca nu l-am auzit vorbind altadata decât în Duminica aceea si a doua zi dimineata. nu o spus cât a vreme o trecut de atunci. aceasta ne mentine si aceasta ne va duce si ne va trece în vesnicie. Eram un grup restrâns de studenti teologi de la Si biu si ne-a zis urmatoarele: "Sa va întariti convingerea în credinta încât sa fiti gata sa va puneti capul pe butuc. Iar în încheiere as dori sa amintesc un cuvânt pe care Parintele Arsenie mi l-a spus într-una din primele întâlniri. o avut o vedenie. dupa ce s-a încadrat în Manastire. doar ca copilul i-a atras atentia ca el mai are un pacat pe lânga cel care se arata în pata de pe haina si pacatul acela. Eu am staruit încât m-am întâlnit cu Parintele si în 30 august 1942. nici macar Maicii Domnului. Nu a spus ce pacat. un preot tânar. Dupa ce am aflat despre Parintele Arsenie Boca i-am scris o scrisoare. ceea ce însemna ca o nimerit.

ci sunt s i înafara de crestinism. unde sunt cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manânce din aceasta pâine si sa bea din acest pahar. de responsabilitatea parintilor pentr u copiii lor.sau de câte ori am vorbit despre Parintele. Înca ceva: dupa ce o tinut cuvântul catre credinciosi. E l s-o prezentat pe sine atunci public în fata credinciosilor care erau de fata ca un om cu doua pacate. o spovedit întâi pe un tânar. era vorba despre necazurile care le vin parintilor prin copii. de avea slujba cununiei. sau am vorbit cu el. Lucruri pe care dupa aceea le-o dezvoltat si le-o prezentat în Carar ea Împaratiei. A doua tema pe care a tratat-o Parintele a privit responsabilitatea preot ului. ca cine manânca si bea Trupul si Sângele Domnului cu nevrednicie manânca si îsi bea siesi osânda. sau mie mi s-o parut ca l-o tinut f oarte mult. A fost singura spovedanie pe car e am facut-o la Parintele. Si Duminica seara mi-o spus un cuvânt care mi-o ramas de atuncea: "Nu toti cei din lume se prapadesc. sau în continuarea aceleiasi paranteze. as putea zice vocatie pentru asta. responsabilitatile îndrumatorului de suflete. Ma gândesc eu acuma ca cuvintele acestea ale Sfântului Apostol Pavel se refer a mai ales la o boala si la o slabiciune sufleteasca. A treia tema a fost în legatura cu Sfânta Împartasanie. s-o ocupat pu tin si de niste copii care erau acolo de fata si le-o vorbit despre constiinta s i o formulat definitia cugetului sau constiintei ca fiind: "Glasul lui Dumnezeu care vorbeste în noi si arata ce este bine si ce este rau". în special în capitolul Ereditate si spirit si în subcapitolele Copii caz uti între tâlhari si Copii nascuti în lanturi. Aveam 13 ani si jumatate. El nu vorbea Dum inica cu oamenii pentru ca era împresurat de multi credinciosi si atuncea el vroia sa faca deosebire între o zi de lucru si o zi de Duminica. daca esti pus strajer si îi anunti pe oameni despre iminenta pericolului ei vo r muri pentru pacatele lor daca nu te vor asculta. O atras atentia ca atâta vreme cât cineva care a fost în razboi si se întoar ce acasa si înca mai are visuri cu groaza pe care o trait-o pe front în timpul razbo iului. desi el o si exceptat pe unii. O atras atentia asupra faptului de a fi oamenii cununati la biserica. 11. respectiv toti oamenii pot fi bolnavi si slabi si morti. nici toti cei din manastire se mântuiesc". pe un student în medicina care urm a sa mearga pe front. dar tu vei fi nevinovat. predica. atunci sângele lor se va cere din palma ta. poate fara nici un pacat la drept vorbind. din Epistola I catre Corinteni cap. De fapt am avut. Deci nu o fost posibil sa stau de vorba cu el decât Duminica sear a. câta vreme mai are astfel de traume sa zicem. Unul reflectat pe haina. deoarece copiii pot sa aiba neputinte de pe urma faptului ca parintii nu sunt destul de linistiti. ca o pata. o pus în atentie faptul ca sotii nu trenuie sa consume bautu ri alcolice. Dupa aceea m-o spovedit si pe mine. sa se retraga. erau niste copii. caci chiar si un pahar de vin pe care îl bea cineva care dupa aceea s e angajeaza la conceperea unui copil este daunator pentru copilul care urmeaza s a se nasca. Ast a a fost predica Parintelui. De ace ea printre voi sunt multi slabi si bolnavi si buna parte mor". Dorinta mea era sa ma fac c alugar. A doua zi o tinut un cuvânt de îndrumare pentru credinciosii care erau de fat a. o citit din cartea Proorocului Iezechiel. as zice eu ca nu stiu daca cineva poate sa fie vinovat de pe urma faptului ca întâmpina o vedenie cu un cuvânt. Le-o zis despre cazu ri când parintii sunt responsabili pentru copiii lor care vin în lumea aceasta cu de fecte. din 194 2. Asa ca Parintele era de atunci. Am vorbit putin cu el dupa Slujba. Vroia sa se odihneasca . în sensul ca întotdeauna . pentru ca bolnavi nu sunt numai între crestini si nu sunt numai între crestinii nevrednici sa zicem. la sfârsitul capit olului. cuvântul adresat stajerului. Da' Parintele a interpretat chestiunea aceasta cumva si în înteles fizic. Dupa aceea Parintele o spovedit în ziua a ceea de 31 august 1942. Iar daca nu-i vei anunta. ca si boli le fizice de multe ori sunt de pe urma faptelor rele pe care le fac oamenii. despre care el n-a spu s ce este. si celalalt care a fost de pe urma faptului ca a întâmpinat vedenia cu "D oamne". când îi spune Dumnezeu proorocului: Fiul omul ui. preocupat de chestiuni de felul acesta. niciodata nu m-am gândit ca Parintele Arsenie este omul cu doua pacat e. ca acel cuvânt nu îl caracterizeaza la drept vorbind si nu stiu daca ex ista într-adevar o vina în chestiunea aceasta. pe mine nu m-o exceptat. Mai fac o paranteza. L-o tinut foarte mult. A citit din Sfânta Script ura a Noului Testament. sau o venit vorb a despre el. sau cu mai putin de doua pacate. nu are voie sa se angajeze la conceperea copiilor.

Si sotia respectivului. dupa ce a terminat Teologia. De aceea. cum dorm. El. din 1939 din martie începând si s-o în tors si s-a asezat la Sâmbata. Si la sfintirea monumentului. zilele trecute. Era si cu desene exp licative. deci mama baiatului. De aceea Parintele o lucrat cu t oata capacitatea lui. fara sa-i dea o explicatie i-o spus fetei: "Sa nu te casatoresti cu Gheorghe. contând. N-o trebuit sa mergem mai depa rte. El îsi dadea seama de tarele ereditare si le explica. si dupa acee a în 1940 s-a asezat si Parintele Serafim care venea de la studii din Grecia. Parintele nu stiu daca lo trimis sau nu sa-si faca analiza sângelui. a fost un om cu dar de la Dumnezeu. Mitropolitul îsi dadea sea ma ca începe cu oameni nepregatiti în alta manastire si atunci i-o trimis la Sfântul M unte. Si Parintele Serafim o ramas acolo 6 luni la Sfântul Munte si un an scolar la Atena la Teologie. nu era ea ca toti oamenii. O facut pictura si sculptura. De exemplu.cum descope ra fata starea interioara. care a ajuns profesor la Teologie prin purtarea de grija a Mitropolitului Nicolae Balan care s-a interesa t foarte mult de Academia Andreiana pentru care o format profesori. si pe ceea ce îi spunea figura. mi-as fi dorit sa vorbesc cu calugari. si aveau si dreptate. Parintele. Pari ntele Serafim si cu Parintele Arsenie au fost trimisi de Mitropolitul Nicolae Ba lan la Sfântul Munte ca sa cunoasca realitatile de acolo. nici nu a fost publicat în Filocalia. Si cu ocazia asta o spus de câteva ori ca Parint ele Arsenie a fost un calugar mare. as fi vrut sa stiu ce fac calugarii. cât dorm. nu era ea destul de luminata la minte. o carte intitulata: Revelation du visage . ci el o lucrat si cu niste lucruri stiintifice. Ve neau oamenii la el cu fotografia cuiva si ziceau: uite. Cu gândul acesta a pornit. Sau o fost un caz în Sâmbata de Sus. a pomenit Mitropolitul de Parintele Arsenie ca de un "mare duovnic al v remii sale" si ca de un "Zalmoxis al neamului românesc". la fel. Parintele Serafim o adus de la Athos un caiet cu texte ascetico-mistice d ar nu numai din Filocalie. De fapt chestiunea a tratat-o Parintele Arsenie. Mitropolitul voia sa ai ba acolo numai absolventi de Teologie. Deci Parintele nu a lucrat numai cu asta. a fost trimis de Mitropolitul Nicolae Balan la Bucuresti unde o urmat Scoala de "Belle Arte". Niste lucruri de felul acesta le-am avut în vedere de pe atuncea si mam prezentat la manastire la Sâmbata cu dorinta sa ramân la Manastire. De exemplu un cuvânt al Sfântului Ioan Gura de Aur despre rugaciunea de toata vremea. Si Parintele si-o dat seama ca e o tare ereditara. în special de genetica. Mitropolitul nostru. o sfintit o troita la intrarea în Manastirea noastra. Sau îi buna. manastire Voevodala zidita de Constantin Brâncove anu. si anu me: cu Parintele Arsenie. pentru ca era talentat la pictura. cu m se roaga. Chiar si de pe fotografii. Duminica trecuta.mi-o parut bine sa aud despre calugari. care i-o fost într-un fel ucenic. Dar. asa se zice ca nu e aut entic. cum traiesc. Parintele Arsenie o stat acolo trei luni. acea cruce de marmora. Manastirea a început cu trei oameni. cu Parintele Nicolae Mladin. Din 1949 stiu de cartea aceasta. care de fapt nu e autentic. gângavea. cu trei candidati la calugarie. în sensul ca o fost calugarit de Par intele Arsenie la Prislop. ca îi descoperea Dumnezeu. ca nu o sa avet . dupa cum ziceau oamenii. în ceea ce priveste cunos tintele medicale. Baiatul din Hârseni avea un tata care gângavea. pentru ca Mitropolitul Nicolae Balan care o r estaurat manastirea de la Sâmbata. care vroia sa se casatoreasca cu un baiat din Hârseni. ca e u n sânge bolnav. Bineînteles ca nu si l-a putut duce la îndeplinire decât în parte. dar si-o dat seama ca ceva nu-i în regu la. dar darâmata si ramasa în ruina pâna în 1928 când Mitrpolitul Nicolae Balan s-o îngriji t de restaurarea bisericii si de reînfiintarea Manastirii. cred. Când vorbea. Îi trimitea pe unii dintre credinciosii care veneau la Parintele sa se duca sa-si faca anali za sângelui si sa vina cu rezultatul la el. o fata. având si cunostinte de arta. Si Parintele. La noi la Manastire o fost o carte în biblioteca. pentru ca nu s-au prezentat multi abs olventi de Teologie. nu stiu pe unde o mai apu cat sau pe unde mai este. sa mai întrebam pe cineva. putea sa-si dea seama si de pe figura omului despre starea lui sufleteasca. Sunt cuvintele Mitropolit ului Antonie. Nu s-o putut. Si-apoi el tragea niste concluzii. Si tot atuncea o frecventa t si cursuri de medicina. ce manânca. Parintele Arsenie. asta este fata cu care v reau sa ma casatoresc si Parintele zicea: Nu-i buna.

sotia este functionara la o banca. la o clinica si s-a constatat ca femeia e bolnava. Sa amintesc un caz: un preot din Sibiu. sa o ia. La spovedania mea Parintele m-a întrebat un lucru care mi s-a parut curios ca ma întreba. sa v ada eventual din ce tâlhari am aparut eu în aceasta lume. un caz din Ludisor. ca ar vrea sa se casatoreasca. Acuma. daca ar fi iubit-o. Dar. Parintele i-a pus-o în vedere odata când s-a dus el a colo la Draganescu. În realitate. Parintele Casian. De la o vreme. s-a recasatorit. i-am dat raspuns ul care era de fapt. dintr e care unul e calugar la noi la Manastire. Eu. avea un fel de schiopatare. în orice caz. Si anume. Traiesc totusi împreuna. ca fiecare dintre noi aduce m o încarcatura din strafunduri de existenta. au un baiat.. Un barbat o vrut sa se ca satoreasca cu o fata. fiind un "om nascut între tâlhari". el s-a despartit de ea. ceea ce gândea el c a sunt.parinti. dar acum nu-i bine. si o zis ca l-ar interesa o fata. Însa acuma o ajuns si el în declin. Si cu as ta rezolva o chestiune sau nu o rezolva dar. În sensul ca l-a îndrumat sa se casatoreasca cu fata cu care s-a casato rit si nu o duce bine. când e vorba de casatorie. O fost si nereusite multe în viata Parintelui în sensul acesta. I-a aratat-o si dupa aceea el a fost preocupat de chestiunea aceasta. în orice caz. m-a întrebat daca mi-a venit vreodata în minte sa omor vreun om. dar te-ai gândi asa. Si dupa ce s-au casatorit ei sau dus la Cluj. Ea nu l-a înteles pe P arintele. bineînteles. ca fiecare dintre noi suntem sinteza înaintasilor nostri . ca daca te duci la cineva sa te îndrumeze. într-adevar. ar fi cazul s a te îndrumeze sa te casatoresti. fiind un nevazator. are sângele contaminat. d e la o vreme. nu mai are tinere de minte. ca o stiut ca nu o sa am copii sanatosi si ca vor mu ri. S i omul nu o mai vrut sa stea cu ea. fiind un "copil nascut în lanturi". Ori Parintele putea stii asta si fara sa aiba dar de la Dumnezeu. Si au 5 copii totusi. cu pregatirea pe care o avut-o si cu cunostintele pe care le-a avut a lucrat mai bine decât am fi lucrat ceilalti care nu aveam astfel de cunosti nte si pe care nici nu trebuie sa le ai neaparat ca sa fii îndrumator de suflete. A d us-o foarte greu. Dar el o l ucrat cu toate mijloacele lui. Parint ele are dar de la Dumnezeu. avea un picior mai scurt. nu o mai putut nici sa vorbeasca si la sapte ani o m urit. si Parintele i-a spus sa se casatoreasca. Realitatea este ca nu e bine si i-am zis eu c a e un esec al Parintelui Arsenie. dar o fata infirma. Fata avea ceva la un ochi. are vreo 80 de ani. nu sa suporti o casator ie. Parintele se socotea întotdeauna asuprit de sotia lui. Bineînteles ca persoana respectiva o spus: o avut dreptate Parintele. Si o luat-o. si asta e interesant de stiut si de retinut. personal. chiar daca m-am mirat. Nu ma i recunoaste oamenii. pâna unde ajunge spectrul vital al existentei noastre. tu esti un esec al Parinte lui Arsenie. Parintele Arsenie era întotdeauna la îndemâna oamenilor. bunici. nu pot zice ca Sfînta Terez . i-am spus de multe ori: mai. Si atuncea Parintele i-o zis: "ia-o pe ast a". în sensul ca nu putea m erge foarte bine. de vreme ce i-o spus ca. Au mai fost si alte cazuri. Si. Ce îi venea prima data în minte aceea spunea. el traieste si acuma. Ca el. de la trei ani.i copii sanatosi". strabunici. de 13 ani si jumatate nu era cazul sa îmi puna o astfel de întrebare. dupa aceea mi-am dat seama de ce mi-a pus-o. A luat -o în casatorie. poate ca la vârsta aceea.. am impre sia ca uneori si cauta sa faca pe omul care stie multe si ca stie bine ce stie. sau ceva de felul acesta. Ori. nu o duc bine. si spirituale. nu i-am dat un raspuns evaziv. Parintele si-o dat seama ca cev a nu e în regula si i-o spus baiatului: "O iubesti?". Multumesc lui Dumnezeu. în orice caz nu l-a înteles pe Parintele ca Parinte si poate nici ca sot. Dumnezeu stie pâna la urma daca e esec sau nu-i esec. Si el o zis: "Da". nic iodata nu calcula un raspuns. nu o fost un esec al Parintelui. Este un preot în apropierea noastra si tot asa s-a dus la Parintele si tot asa i-o pus în atentie o fata. Ceea ce facea Parintele. îsi spunea punctul de ved ere. pentru ca ea era infirma nu numai fizic. Si copilul. am avut niste parinti. o început sa aiba îndaraptari fizice si. Si atunce a Parintele o zis: "Ia-o". ci sa te fericesti în casatorie. Parintele vroia sa intre în legatura cu înaintasii mei. a vrut sa stie daca parintii mei sunt. i-am spus ca niciodata nu mi -a venit sa omor un om. Si asta s-a socotit un esec al Parintelui Ar senie. ar fi sustinut-o si în suferinta si nu ar mai fi facut nici un caz. Pentru c a Parintele stia ca copilul este oglinda parintilor. bineînteles ca. desi. unde lucra Parintele pe atuncea. Copiii îi sunt sanatosi. dac a o iubeste. Probabil s-a gândit la aceas ta ca. Dar ea totusi s-a casatorit si-o avut un copil.

însa am facut mai mult la fara frecventa. plecau pe front si Parintele îi îndruma. nu cu c uvântul vorbit. pe la începutul anului . dar scoal a nu te duce la mântuire". au fost oameni de treaba si-au vazut de îndatoririle pe c are le-au avut. ca daca eu m-as fi ocupat de rug aciunea de toata vremea cu exclusivitate.. ne-au îndrumat bine. sa zic "Iisuse Hristo ase. A zis: "Da. dupa 23 de ani. Când l-am întâlnit a doua oara. Era o situatie speciala. Nu ne alegem noi parintii si nici parintii nu ne aleg pe noi si venim în lume în contextul fizic. tragând aerul în piept. Parintele si-o dat seama de asta si atuncea a zis. având o experienta. ci simplu si ca gândire. Ca or fi având si ei vreo vina. Dumnezeu stie de toate. d eci fara sa inspir si fara sa expir. un lic eu de vazatori. Mi-a spus un student care îl cunostea de la Sâmbata. fiind deja student la Teologie în anul I. Nu prea erau perso nalitati de seama Parintelui pe vremea aceea. la o Sco ala Speciala. pentru ca eu am mers pe directia scolii si eu ma bucur ca am mers pe dire ctia scolii. Iisuse Hristoase. În 1949 cred. totusi. cu cineva care stie ce is pite pot veni. cu un om care practica rugaciunea. nu-si mai aducea aminte de mine si nici de îndrumarile pe care mi le-a dat. fiziologic si social în care am ve nit în lume. în întelesul ca el. Dar a avut o activitate cu rasunet în constiinta oamenilor. am auzit ca Parintele a venit la Sibiu si ca e la Profesorul Nicolae Mladin. Si nu mi-a zis sa iau legat ura cu un îndrumator. Adica.. odata cu aceasta. Acuma a avut dreptate. avea o putere de sinteza si o putere de patrundere si scotea niste concluzii bune. de fapt. mergeau c opiii împreuna cu parintii. Si anume. ma rog. . Aveam cinci clase facute la Cluj si am continuat clasa a sasea la Timisoara la o Scoala Speciala si dupa aceea am fost elev la Liceul Loga. pacatosul". Am luat aminte la ce mi-a zis Par intele. sa zic "Doamne". acolo unde se întâlneste o respiratie cu cealal ta. . s-o lipesc de respiratie în felul urmator: Între respiratii. Cu Parintele nu m-am mai întâlnit 23 de ani. sa le dea binecuvântare. Nu pot zice lucrul acesta. niciodata sa nu tragi la tinta! Tragi în gol". ne-au crescut. nu numai simplu ca forma. Însa eu nu am putut fa ce lucrul acesta si eu i-am spus Parintelui ca nici parintii mei nu ar fi de aco rd sa renunt la scoala. Fiul lui Dumnezeu". ca as pute a face eu ceea ce fac calugarii. miluieste-ma pe mine. eu am zis ca daca nu pot sa ramân aici la Manastire. Spunea cineva ca i-a spus: "Mai. Eu nu am tinut seama de ce mi-a zis Parintele si am facut scoala. Si asta arata ca Parintele. la ceea ce sunt prin scoala. M-a îndrumat Parintele atuncea sa fac rugaciunea cu care se mântuiesc calugar ii. Important însa este ca eu mi-am adus am inte si ca am folosit îndrumarile pe care mi le-a dat. din 1941.. Altceva nu mi-a mai spus în legatura cu asta. Nici atunci si nici dupa aceea.a de Lisieux: "Sa stiti ca eu am avut niste parinti sfinti". am plecat la Timisoara. mi-o spus ca aceasta rugaciune sa o zic în gând. care chiar daca nu m-a adus l a mântuire. care. Doar mi-a spus ceva care zic eu ca nu a fost o îndrumare foa rte bine gândita. Mergeau oamenii sa se roage pentru ei. adica sa zic: "Doamne. Iisuse Hristoase. si dând aerul afara din piept "miluieste-ma pe mine pacat osul". daca si-a dat seama ca eu nu pot ramâne acolo. poate ca as fi ajuns la niste performa nte sau la niste rezultate pe care le presupunea Parintele. Daca ma duceam la manastire. ar putea trage niste concluzii si ar pute a sa ma directioneze. Dupa aceea m-am dus si l a Teologie si asta m-a favorizat si pentru preotie. în orice caz. miluieste-ma pe mine. Fiul l ui Dumnezeu. Si Parintele nu a zis sa fac scoala. pacatosul". ci în gând. m-a dus totusi la ceva. mi-o spus ca aceasta e rugaciunea cu care se mântuiesc calugarii. Parintele a lucrat si în niste conditii care au favorizat stilul lui de luc ru. care i-a sensibilizat pe oame ni. nefiind absolvent de Teologie si neavând vârsta la care se poate hotarî cineva sa se faca calugar si având si deficienta cu care am strabatut p rin viata. De aceasta pot sa zic eu ca P arintele Arsenie a fost un ctitor la existenta mea. dar. Acuma nu ma mai pot gândi ce ar fi fost daca ar fi fost al tceva. cred ca n-ajugeam eu niciodata mai mult decât un calugar simplu si calugar simplu simplu. Parintele a avut o activitate deosebita si Parintele a fost o personalita te puternica de atuncea. Adica el ce mi-a zis de fapt sa zic "Doamne. Fiul lui Dumnezeu. Chiar în toamna aceluiasi an. eu ma duc sa fac scoala. Mergeau parintii copiilor. în 1942. 1942 a intrat în atentia oamenilor si oamenii e rau sensibilizati atuncea.

daca batea un cui trebuia sa-l scoata apoi ci neva si sa-l bata cumsecade. Intelectuali erau mai putini. unde sunt oamenii aceia multi care veneau la Parintele? Ce a însemnat pentru ei întâlnirea cu Parintele. sa-l asculte. te pocnea si ramâneai pocnit. Mi-a convenit mie personal mai mult Parintele Serafim decât Parintel e Arsenie. Fiecare era mare în felul lui. cu Parintele Arsenie nu stiu daca as fi reusit sa formez o legatura din asta. în societatea în care au trait? Ce a însemnat influenta Parintelui în existenta lor..   . eram student la Teologie si am aflat ca P arintele Arsenie era la Sibiu. Eram student l a Teologie si eram în vacanta de Pasti. Parintele Arsenie era plecat când a m mai ajuns eu la Sâmbata. Nu zicea "dumneavoastra". domi na omul simplu. venind pe jos. No bine. în 1942. Ori. De pilda. Da ' realitatea asta este: nu a vrut sa stea de vorba cu mine. (. si l-am rugat sa-i spuna Parintelui Arsenie ca sunt si eu acolo si c a as vrea sa vorbesc cu el. mai cald la suflet. sa continui ce am început. Desi era deosebit si era mai bun ca Parintele Arsenie ca inima. sa-l admire. ca el e un om deosebit. si lucruri tehnice. ca temperament si c a formare nu s-au potrivit. Maica Teodosia Latcu a avut doua iubiri: pe P arintele Arsenie si pe maica Veronica. Desi eu am gasit asta. De aceea el nu a avut niciodata o înaintare. Ori. Totusi. asa cumva. Dar toata lumea îl prefera pe Parintele Arsenie. Un grup de oameni de 20 sau 50 de persoane porn eau din Poiana Marului dimineata si seara erau la Sâmbata. Însa. Cei mai multi oameni sunt oameni simpli. cu co lege de-ale lui. Parintele Serafim era atuncea conducatorul manastirii. Par intele le vorbea la fiecare pe limba lui.. l-am pretuit mai mult pe Parintele Serafim decât pe Parin tele Arsenie. nu pute a sa bruscheze pe cineva. în sensul ca orice lucru pe care l-ai fi întrebat. asa cum a zis si Parintele odata: "Oamenii ramân tot oameni". Veneau si de mai departe. o lipsa a Parintelui. de la egal la egal. Parintele Arsenie a fost un om cu o înzestrare deosebita. Si asta a durat la Sâmbata pâna în 1948. si m-am întrebat de multe ori. orice stia . nu a vrut. o siguranta a cuvântului. Plecase în 1948. S-au înteles în sensul acesta ca nu s-au exclus. ca din pleasn a bicului. Parintele Serafim. Si. Poate nu l-a lumi nat Dumnezeu. Si Parintele nu mi-a dat-o în buna. care îl cunostea de când era elev de liceu si care mergea împreuna cu parintii la Sambata. Miscarea asta s-a stins repede dupa aceea. Nu s-au completat. de la Poiana Marului. nu era chiar asa multa lume în jurul Parintelui. cum ziceam. nu pentru oricine. Ea a cosiderat ca Parintele a fost extrao rdinar. a venit lume multa. Parintele îi primea la spovedanie. Asta e necazul. nu pe Parintele S erafim. De fapt nu atata doream eu sa vorbesc cu el. saracu'. pentru ca intelectuali sunt mai putini si în societate. a si avut. cât mi-as fi dorit sa vorbeasca el cu mine. Pai veneau studenti de la Teologie din Bucuresti. mai ales din patura taraneasca. Dar. Si astia erau cei care veneau. (. în viata lor de toate zilel e. Dar niciodata nu as fi putut zice ca Parintele Arsenie e mai mic decât Parintele Serafim. nu stiu ce interpretari se pot da. cum se face o casa. oamenii. Parintele Arsenie le tinea cuvântari în care punea în valoare cr edinta crestina. ca hai sa v orbim. Parintele Arsenie era dintr-o data. eu. Atunci.. în progresul lor spiritual? Deci. Am trimis vorba printr-un student care mergea la Sâmbata. i -a facut sa fie coplesiti în fata lui. Nu îl interesa.La Sâmbata te puteai duce la doi duhovnici: la Parintele Arsenie sau la Par intele Serafim. Desi era. Parintele tinea o predica hotarâta si cu fiecare vorbea asa. Veneau oamenii de la 40 de m pe jos la manastire. Mitropolitul nostru Antonie. Cu dânsul m-am înteles eu foarte bine de atuncea si am ramas în legatura toata viata. Adica eu as zi ce ca. pîna în 1949. era mai de inima. Unii s-au spovedit la Parintele. Dar nici ei. Ori. Pe atuncea.) Av ea asa o prestanta. punea în valoare rezultatele stiintei. în timpul cât a fost Parintele la Sâmbata. S-au organizat la Sâmbata întâlniri cu Parintele Arsenie. ci fiecare a avut stilul lui de lucru. o siguranta a verdictu lui.. pur si simplu. zic eu. ca om. în gener al. pentru ca în acea Duminica în care am fost eu erau multi la manastire. Desi. la sfârsitul lui octombrie. o autoritate. sa-l vad a pe Parintele Arsenie. în sensul acesta. pâna la sfârsitul vietii Parintelui si si dupa aceea. c a student la Teologie în anul 2 a venit la Sâmbata împreuna cu colegi de-ai lui. nu am mai ajuns la Sâmbata.) Eu. poate nu am fost eu vrednic. Era un om cu o cultura bin e pusa la punct. nu a avut o caldura suflete asca. Parintele Arsenie i-a fascinat. Nu putea asa ceva. În 1949.

Se facea pe atuncea Canalul D unare-Marea Neagra. Mi s-a mai întâmplat o situatie dintr-aceasta în 1987. E o unitate monahala doar în sensul acesta. pe n ume Bologa. cam pe atuncea. Si zic si eu în legatura cu epitaful: Epitaful acesta este unul deoseb it. cu cei cu care avea ceva relatii sau care erau mai deosebiti. Manastirea s-a desfintat atuncea. în special p e email. în sensul acesta de a-l scuti pe Parint ele de relatiile cu oamenii. care era absolventa de Teologie. Parintele a avut acolo o întrerupere. adica s-a a fumat de lumânari. Acolo era plecat de la Sâmbata. Dupa aceea. Si Parintele a fost între cei care au lucrat acolo. s-a sfintit bise rica de la Draganescu. Eu nu stiu daca si Parintele Arsenie cumva nu a avut o amestecare în toata treaba aceasta. care dupa aceea s-a parasit si la care au lucrat multi detin uti politici. dupa ce a terminat pictura la Draganescu. Parintele.. maicile si surorile s-au dus la Si biu. A stat acolo cam vreo 9 luni. s-a retras si ea de la Prislop. si îi tinea d e seara pâna dimineata si dimineata le dadea drumul. În 1982. Si domnul respectiv a zis: "Asta înseamna ca are o cultura perfecta si înca ceva". care a fost stareta la Prislop. Si atuncea. Si am zis: Nu stiu d aca are o cultura perfecta. În 1969 a început pictura de la Draganescu. maica Zamfira a fost cerberul care l-a ajutat pe Pari ntele sa fie scutit de relatiile cu oamenii.) Între timp Manastirea de la Prislop a devenit manastire de maici prin staru inta Maicii Zamfira. pe care Parintele a pictat-o de doua ori. A fost foarte dura. Si având el pregatire de pictor si de sculptor s-a angajat la Ateli erele Patriarhiei si a lucrat acolo vreme de 10 ani. Parintele. în legatura cu epitaful pictat de Parintele si care se putea vedea de vizitatori în holul staretiei vechi. În 1959 a fost decretul si s-a aplicat în 1960. În 1987 Parintele Arsenie era la Prislop. A pictat icoane. facut de un Parinte despre care zic eu ca este un geniu. în 1959. ca stau acolo niste vi etuitoare care traiesc cum traiesc calugarii. Bine. Chiar si calugari care se ducea u sa-l vada pe Parintele aveau de suferit. 1981. Nu aveam ce sa fac. are "înca ce va". a fost foarte mult urmarit de Securitate si maica Zamfira l-a ajutat pe Parintele. a stat p rin Bucuresti. Maica Zamfira e conducatoarea acestui grup. dar. el a murit de moarte naturala. prin Departamentul Cultelor. sa paraseasca Manastirea Prislop. m ai ales cu oamenii mai cunoscuti. a parasit Manastirea Prislop si s-a dus la Bucuresti. Apoi s-a întors la Prislop. s-a sfintit biserica de la Draganescu. Guvernul. A avut ceva cu rinichii. pe lânga cultura pe care o are. (. asta a fost în mai. Si Parintele a ramas acolo ca duhovnic la obstea din Manastirea Prislop. În sensul acesta ca el nu a dorit sa mai aiba treaba prea mult cu oamenii. din munca lor. În 1982 par ca. Si de la noi de la Sâmbata au plecat atuncea vreo patru insi. obste care a durat pâna în 1959. unde au lucrat la Arta Manuala. apoi în Rasinari si apoi s-au mutat la Sinaia. Îi baga într-o magazie acolo. mai întâi în Sibiu. A fost o dispozitie pe care. În 1959 a primit ordin din partea Episcopiei Aradului. cred. a fost arestat si dus la Canal. Parintele a stat în Bucuresti pâna în 1980. în general. care îl cunostea pe Parintel e Arsenie. ca sa fie scutit de deranju l Securitatii. la Sinaia. De fapt. facea în asa fel încât sa nu se ajunga la el. Si apoi toamna a fost u n decret care a golit manastirile. Acolo este un fel de asezamânt cvasi-monahal. Pentru ca la Sinaia grupul acela de surori si de maici care au fost în subordinea Parintelui cândva la Prislop si-au cumparat o vila. în primavara. care nu ai putea zice ca e o un itate monahala. S-au facut multe vorbe în legatura cu moartea Parintelui. Si asta a mers pâna în 1959. cum zicea el. acolo a si murit în 1989 si grupul acesta mai exi sta. mai vorbea el cu câte cineva. (.nu a vrut. a stat acolo. a dat-o st apânirea. Ele au muncit la Munca Manuala. Cum s-a ajuns la asta? Maica Za mfira. care s-a dus si ea la Prislop împreuna cu Parintele Arsenie si s-au ara njat lucrurile în asa fel încât manastirea de la Prislop sa devina manastire de maici.) Parintele la Sinaia a murit. stateam de vorba cu un cadru universitar din Sibiu. a gasit modalitatea sa scoata lumânarile din biserica si s-a apucat Parintele si a mai pictat-o o data. prin 1970 si ceva.. au stat în Sibiu si apoi în Rasinari. si nu numai pentru Parintele. în sensul ca în 1951-195 2. s-a retras.. .. sigur. Maica Zam fira s-a dus cu Parintele. o data cu Parintele. de fapt. Parintele a av ut acolo o chilie. Ori. A pictat-o în tempera prima data si s-a "pangarit". Pentru ca a venit vorba de pictura Parintelui Arsenie. în mai. dar.

Dumnezeu Care îi vorbeste. sa-l întelegi si pe acela care te vorbeste de rau. îmi aduc aminte de scrisoarea aceea" si a cautat e l o modalitate de a se scuza. zic eu. ca tot alea-s. nu a vrut sa v orbeasca cu mine. Nu mi-a fost foarte comoda treaba si ma miram eu asa. El o iesit înaintea mea si nu m-a condus. Bineînteles. sa-l întelegi si pe acela care nu-si poate tine gura. aveam ne voie de un ajutor mai mult decât cineva care este într-o situatie obisnuita.. pentru ca o stiam si a facut niste referiri la asta si mi-au pla cut foarte mult referirile. mi-a spus: "Mai. este bine sa îl aiba în ved ere oricine. fiind eu într-o situatie speciala. câte le stim si câte le putem sti.Nu stiu daca am continuat ideea aceea ca Parintele. într-adevat a fost o întâlnire cu rost si cu olos. M-am gândit de foarte multe ori la lucrul acesta. Dar noi trebuie sa cautam o cunostinta pe care ne-o da D umnezeu. era de Rusalii. Parintele Soima. Parintele mi-a pus în atentie un lucru care. Dar. ca o sa-mi scrie. un parinte ca re a fost profesor de muzica si de tipic la Teologie. toate lucrurile acestea sa le categorisesti ca neputinta omen . dar si pentru ca. Sa izvorasca di n sufletul tau niste cântari spre slava lui Dumnezeu. despre conditia de a-ti vorbi Dumnezeu. Chiar si noi însine. dar dupa aceea mi-am dat seama ca a avut dreptate. Adica. toate cuvintele Parinte lui. ca dumneata nu ai asa de multe bucurii câte avem noi". în întelesul ca trebuie sa-ti scuturi tina de pe ochii mintii . sunt lucru ri pe care Dumnezeu le stie. "Sa ai întelegere f ata de neputinta omeneasca". Si a zis Parintele catre el: "Sa fii întelegator fata de nep utinta omeneasca". l-a m spus de foarte multe ori si. Bineînteles ca am ret inut catavasia. În 1965 când m-am întâlnit cu Parintele. nu vorbesc cu el. ci Parintelui Serafim.pentru ca avea Parintele vorba: "În mintea strâmba si lucrul drept se strâmba". ca vrea el sa-l faca. cinstind cu dumnezeiesti cântari". ca tocmai de aceea ca nu mi-a scris m-a avut el în v edere mai mult decât daca mi-ar fi scris si m-ar fi uitat. Si când sa plecam. în 1949. sunt importante. zic eu. sa-l întelegi si pe a cela care vrea sa faca un lucru peste tine. Da' nu mi-a mai scris. ce stiu eu? Dar. Mi-a placut foarte mult cuvântul acesta si eu îl socotesc cel mai important cuvânt dintre cuvintele rostite de Parintele Arsenie. aici este vorba despre Moise.. dar cred ca de masura asta nu este nici unul. de multe ori s untem limitati cu posibilitatile de a ne manifesta. odata nu mi-a prea conveni t mie treaba aceasta. Desi eu zic ca ar fi trebuit sa vorbeasca cu mine si pentru ca l-am rugat. La Prislop nu am fost. domnule. Parintele Simion Sasaujan era student în anul 3 la Teologie. despre Duhul Sfân t Care-l învaluie pe Moise. într-o situatie speciala trebuie si u n tratament special. Când m-am întâlni t cu el în 1965. vroiam sa plec acasa. care acum e preot si e consilier la Sibiu. I-am mai scris o scrisoare la care a raspuns Parintele. Nu asa ca nu vorbesc. Si apoi nu am mai ajuns sa vorbesc cu Parintele decât în 1965. dar stiu ca a fost vorba de asta ca vreau sa plec s i ca o mai vrut cineva sa plece si nu l-a lasat Parintele Soima. Parintele o luat bagajul s tudentului acela si am iesit. era o festivitate la Sibiu în legatura cu Mitropolitul Nicolae Balan. Nu vrea u eu sa ma prevalez de niste lucruri. ca a zis el vorba asta. Mie n u mi-a prea convenit treaba asta. Atunci eu am fost la Parintele Arsenie cu un student care a plecat în oras în tre timp. dar nu mie mi-a sc ris. cântari din intuitia maretiei lui Dumnezeu. Adica. Parintele m-a dus într-un birou si se ducea si lucra si dupa aceea mai v enea si mai stateam putin de vorba. Da' zice: "Dumi tale zice îti dau voie. De exemplu. în cazul nostru. Poate mai avea el si niste dorinte de a face el niste experient e. am constatat ca neputinta omeneasca est e o realitate din care multi nici nu pot iesi. Caci scuturând tina de pe ochii mintii vede pe Cel ce este si se învata cunostinta Duhului. cum n-a fost. Si Parintele Soima se gândea ca e mai bine sa ramân. Mi-a pus în atentie Catavasia I din Cat avasiile Înaltarii: "Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit. asa ca e de mare importanta sa fii întelegator fata de neputinta omeneasca. cumva prin limpezimea sufletului. Si zicea Parintele: "Teologie pot sa faca si pa gânii si necredinciosii". nici nu are rost sa le îmblatesti de pe-o parte pe ce alalta. chiar daca nu vrei tu sa-l faca. Si anume despre cunostinta de Dumnezeu prin Dumnezeu sau despre cun ostinta de Dumnezeu prin studiu. Deci. asa ca sal aud eu pe unde merge si sa merg dupa el. Nu mai stiu eu cum a fost. gângavul a spus legea cea scrisa de Dumnezeu. atunci când am fost eu în 1965 la Bucuresti cu baiatul acela. lasa-l încolo de Teofil. în sfârsit. dar dupa aceea mi-am d at seama ca a avut dreptate. mai ales.

Parintele a fost cum a put ut el sa fie fata de mine. probabil si pentru motivul ca si-a dat seama ca multi dintre cei care s-au facut calugari nu au rea lizat ceva deosebit în viata lor. Si s-a facut ceea ce este acolo.cu gândurile cu care a început c u acelea a si lucrat în general. Eu m-am mai întâlnit cu Parintele si de alta data. care au aflat de la altii de Parintele Arsenie. m-a trimis P. glicogen. un om care tine seama si de lumea aceasta. nu numai de lumea de dincolo. un parinte care a murit în 1984. deja vezi ca este un om de exceptie.easca si sa-ti dai seama ca altfel nu se poate. Mi-ar fi parut ta re bine daca se putea face un om din doi. fiindca o ajutam tot mereu la biserica. cum am retinut eu rugaciunea de toata vremea. Si fratele respectiv a spus: Parinte. Acolo s-a vindecat o fata care 17 ani a fost în carucior si dupa 17 ani i-a venit puterea acolo. Nu ma gândesc ca nu au fo st în istorie personalitati cu mai multa priza la oameni decât Parintele Arsenie. cu largime de gândire. Ar fi fost ceva exceptional. Catre sfârsitul vietii îndemna sa nu se mai faca calugari. Si avea tot mereu nevoie de ajutor sa o duca cineva. Unii dintre ei au retinut anumite lucruri. Sa ne gândim numai la îndr eptarul acela de viata cu oxigen. cum am retinut faptul ca Teologie pot face si pagânii. Si-a d at el seama ca nu poti sa schimbi multe în lumea aceasta. la fântânita. a tuncea era duhovnicul Institutului de Teologie.S. "sa te duci sa stai 2 saptamâni la Sâmbata". ca si care nu a mai existat altcineva în Biseric a. în asa fel încât nu numai cei care l-au cunoscut l-au avut în seama. fara sa se îngrijeasca cineva sa faca acolo niste banci si o masa. Daca ne gândim la to ate lucrurile acestea ne dam seama ca Parintele a fost. A fost un duhovnic mare. cum am retinut Catavasia de la Înalt area Domnului. Doar atâta îmi pare rau. în viata manastirii si în viata Bisericii. Eu l-am preferat pe Parintele Serafim totdeauna. în orice caz. A avut si autoritate. Serafim acuma. Sunt niste lucruri car e au ramas dupa Parintele. L-am considerat tot deauna o personalitate puternica. a fost omul care si-a dat seama de niste realitati la care noi astialalti nu ajungem. Si apoi gândurile lui din Cararea Împaratiei. Parintele a fost atentionat despre existenta acelui izvor de catre un fra te de la manastire. consider ca Parintele Arse nie a fost cel mai de vârf. dar. au fost îndrumati. a fost si om cu perspectiva. sa-ti pastrezi hormonii si sa ai conceptie de viata crestina. Se îndemnau unii pe alti i sa mearga pe la Parintele Arsenie. Culmea vietuitorilor si propovaduitorilor în contemporan eitatea noastra. pentru ca avea scleroza în plagi de 17 an i. a fost si un om cu patrundere. Desi am impresia ca Parintele si-a mai si schimba t din idei. nu sunt gânduri de catre sfârsit. ci a angajat niste oameni. care au lucrat în Biserica. Era acolo un izvor na tural. din gândurile lui. un om mare. "Eram student în anul I la Teologie la Sibiu. a avut si cultura. s-a impus în constiinta multor credinciosi. îi duceam caruciorul sau o purtam în spate. Serafim sa stau acolo la Sâmbata vreo doua saptamâni si zice: si noi ne-am gândit sa venim. Ani si ani izvor ul acesta a ramas asa. Nu se poate. C u toatea acestea. des i m-am bucurat de toate afirmatiile lui care au ajuns la mine. a fost si om cu dar de la Dumnezeu. sa stiti ca eu stiu un deva un izvor cu niste apa foarte buna. somn.P. De exemplu la început îi îndruma pe multi sa se faca calu gari. Fiind prieten cu Maria Silaghi. Bineînteles ca îl caracterizeaza . ca sunt gânduri de început. Eu nu am fost un admirator al Parintelui Arsenie. din cât cunosc eu. sunt si sibian. de loc din Ci snadie si fiind în vacanta de vara am primit ascultare de la Î. Parintele Ieromonah Dionisie Ignat de la Manastirea Albac povesteste împrej urarea cum Maria Silaghi si-a capatat întregimea trupului la "Fântâna Parintelui Arsen ie". adica gânduri de c atre sfârsitul vietii. Cu vreo doua zile înaite de a merge la Sâmbata am tr ecut pe la ea si i-am zis: uite. contemporani cu noi. cum am retin ut ca trebuie sa ai întelegere fata de neputinta omeneasca. dar stim ca e mai greu. Si asa s-a dus Parintele la izvor si a vazut ca e apa buna. de întelegere. Nu el personal. sa o coboare scarile. într-adevar. sa o duca la biserica. si anume: un om cu mintea Parintelui A rsenie si un om cu inima Parintelui Serafim.. sa o urce.S. fiecare este cum este. Acestea le-a facut Parintele Efrem. Di n câti oameni am cunoscut eu. . cât si cei care nu l-au cunoscut. Si Parintele a zis ca vrea sa-l vada si el. din câti stiu eu. c hiar daca mi-au placut verdictele date de Parintele Arsenie.. Fântânita Parintelui Arsenie Fântânita de lânga manastire nu Parintele a descoperit-o.

Si am zis ca nu-i nimica . dar nu o gasesc. Si pe la or a 14. cu un vadit temperament de artist. ca era mai usor de tras. erau vreo 2 m. era sora Ana. te poti adaposti într-o coliba sau chiar sub buza unei stânci. E ra sora Iuliana."3 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) "Cei saraci si lipsiti cauta apa. Si eu am zis c a haide sa mergem. împreuna cu sora ei. Si atuncea a mers pâna la manastire. pe la ora 15 ne-am înteles ca. De toata starea asta rea a lucrurilor are sa dea seama si poporul. Ctitor fii fântânilor. ce Gura. La pârâiasul acela. Si asa mai departe. De ob icei. Da' am spus: haide sa mergem. sa mergem pâna la manas tire. la izvor. ca era pietris. trecem printr-alta parte. încet. care nu pot tine apa" (Ieremia 2. decât de împins si l-am lasat lânga drum acolo sus. Câte deosebiri nu întâlnesti la fântâni! Unele sunt extrovertite.de un ciob de sticla ascutit. La izvor l -am tras în sus. Si a zis ca tare ar vrea sa ajunga la izvor. pâna când ne departam. precum cele artez iene. Dar Dumini ca la Liturghie s-a ridicat si de atunci nu s-a mai asezat în carucior. Îi îndemna pe oameni sa nu se mai vaicareas ca. Un scaun poate fi înlocuit de un bolovan. ca am vazut ca ai tras greu caruciorul în sus. Era într-o vineri când am ajuns acolo. Si am ocolit putin masina aceea si ne-am dus pe mai în jos putin si am trecut si am împins caruciorul pâna acolo sus. Însa facuse febra musculara si sâmbata nu s-a mai putut ridica din pat. 13). ca ajuta Dumnezeu. Când îti lip seste masa pe care sa-ti asezi hrana. chiar în vinerea aceea dimineata s-a spovedit. S-a spalat pe picioruse. La carucior zice: simt asa o putere în picioare hai sa mergem pâna l a drum. Si când am ajuns la drum am spus ca acuma. Si zice: ma tin de tine. poti folosi un lighean cu apa. inima ne-adapa. sa nu mai sape "fântâni sparte". bine. Pâna când vei da de apa . Era 3 august 1990. Si când a ajuns la drum. Si zic. daca într-adevar sunt însetati. când te prinde furtuna si n-ai casa. Cele mai multe dintre ac estea arata un clar dezinteres pentru util. ca sa nu vada a stia ca ma duci în spate. daca n-ai oglinda sa-ti vezi chipul. Deci. din pricina ca Izvorul apei celei vii L-au parasit si " si-au sapat fântâni sparte. mâinile i se suceau. care au vazut si s-au minunat . iar dupa Sfântul Maslu. ca n u mai îi de noi aicea.prin cremene si iasca. Fântânile de tara sunt mai r etinute si mai introvertite. am spus "Cuvine-se cu adevarat" si am mai spus niste rugaciuni. Apoi au venit niste turisti mai galagiosi si am zis ca hai sa megem. tine-te. erau bolova ni. pe mâini.da' zic eu. a mers si am ajuns pâna la carucior. s-a împartasit. tot asa a zis: sa stii ca nu ma dor picioarele. daca tot mergem. ci sa nasca sfinti. Daca vrei sa faci o groapa în pamânt si n-ai sapa. S-a pregatit pentru spoved anie si pentru Sfânta Împartasanie. a intrat în manastire pe picioarele ei. cele cu cumpana. Apoi am dus-o în brate pâna la izvoras. 2). cu alte cuvinte spus: "Sapa. caci t oata decaderea e de la parinti începatura . semete. a f ost la Sfânta Liturghie. un cutit . iar un bustean poate une ori servi drept barca. Asta le spunea Parintele Arsenie credinciosilor atunci când v eneau la dânsul sa se plânga de preotii lor. îti fac semn   . sa o duc eu cu caruciorul pâna la izvor acolo. un placaj poate face si el destul de bine treaba. sapa." (Lucian Blaga) "Cele mai multe lucruri au loctiitori: când n-ai la îndemâna un ciocan si vrei totusi sa bati un cui. haida sa mergem ca daca sunt si eu acolo va mai ajut si eu sa va ma i duc cu caruciorul. ca mi-e rusine sa nu ma vada ca ma treci în spate. Acuma este în obstea Schitului din Retezat. totusi. frate. asa cum doua-trei pietre încinse bine în foc pot fi întrebuinta te drept plita. erau a colo niste muncitori care s-au împotmolit cu masina si zice: trebuie sa ne întoarcem înapoi. 17). pe fa ta. pot fi de folos o piatra sau tocul de la pantof. poti încerca cu un bat. Unele. Si am pornit încet. dupa ce se odihneste. Si s-a tinut. Ele îsi risipesc cu profunzime si generozitate apa. ne ajuta Parintele Arseni e. care o mai îngrijeste."Si preotului i se va întâmpla ca si popor ului" (Isaia 24. e le ne desfata prin nenumaratele curcubee stralucitoare.30 s-au ridicat niste nori de ploaie foarte mari si dadea înapoi sa nu mai me rgem. dupa împartasanie a stat la Sfântul Maslu. când mergea mai mult de 10 metri i se întorceau picioarele. sapa. limba lor este uscata de sete" (Isaia 41. peste care a trebuit sa trecem. Dar o fântâna cu ce sa o înlocuiesti? Fântânile nu au loctiitori. La nevoie. adica Aurica acolo. cutia de chibrituri .

de departe, te atrag, te îndeamna sa te servesti de ele. Pe altele, modeste, pitul ate sub câte un copac, având un mic acoperis conic, o palarie de protectie deasupra, trebuie sa stii sa le gasesti. Exista fântâni princiare, cu grifoni, delfini, scoic i si naiade, toate cioplite în piatra. Exista fântâni cazone, cenusii, plasate exact în centrul curtii închise a unei cazarmi. Exista fântâni serioase, grave, cu mecanismele bine unse, dar si fântâni glumete, care te împroasca si te stropesc atunci când te strad uiesti sa întrebuintezi apa pe care ai scos-o din ele. Unele scârtâie de batrânete din t oate încheieturile si au ghizdurile antice si acoperite de muschi, altele îsi procla ma, cu trufie, printr-o inscriptie, vârsta si cine le-a sapat. Exista fântâni care astâm para de îndata setea, altele, care ti-o sporesc pe ce bei mai mult. De unele n-ai vrea sa te mai îndepartezi si le tii minte toata viata. Pe altele le parasesti rep ede si le uiti de îndata ce nu le mai vezi în preajma. Fântânile au, fiecare, fire, temp erament, caracter si obiceiuri proprii, neasemenea. Daca n-ar avea apa, ai spune ca nu exista nimic comun între ele. Dar au. (...) Fântânile au si reputatii cum nu se poate mai diferite între ele: despre unele se spun povesti de spaima, cum ca, spre pilda, si-ar fi gasit în ele sfârsitul vreo fata nemângâiata. Despre altele se zice ca mijlocesc întâlniri, cum fusese cea dintre Is aac si Rebecca. Unele au renumele de a avea o apa cu virtuti curative si de acee a atrag în jurul lor o multime de oameni în zilele de sarbatoare, iar când renumele le este înca si mai mare, se fac într-acolo veritabile procesiuni. Întâlnesti fântâni despre c are circula atâtea calomnii încât, desi sunt puse în mijlocul pietei orasului, pe unde t rec zilnic mii de oameni, nimeni nu vrea sa se uite la ele. Despre altele, dimpo triva, se crede ca sunt în stare, contra unui banut aruncat în apa lor, sa-l faca pe drumetul ce l-a azvârlit acolo sa revina la ele. Reputatiile fântânilor se fac si se desfac: fântâni importante cândva îsi pierd, nu prea se stie exact de ce, mai tot credit ul si ajung sa fie de-a dreptul abandonate, parasite. Stau, de aici înainte, pierd ute, cu trupul pradat de buruieni, cu cumpana prabusita, cu galeata mâncata de rug ina, înnamolite si uitate de Dumnezeu. (...) La unele fântâni, oricât te-ai roti în jurul lor, vezi numai zidarie, tevi si lan turi. La altele, oricât te apleci deasupra ghizdurilor, nu zaresti decât tenebrele a dâncului. Dar mai sunt si fântâni din care, atunci când te uiti în penumbra lor, te prives te, luminos si albastru, un ochi de cer."1 Prin urmare, frate, "Sapa numai, sapa, sapa, Pâna dai de stele-n apa!" (Luc ian Blaga) CONCLUZII Am început lucrarea de fata cu îndemnul cuprins în Epistola catre Evrei, în capit olul 13. Pâna aici am avut în vedere prima parte a acestuia, si anume: "Aduceti-va a minte de mai-marii vostri, care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu; priviti cu luare-aminte cum si-au încheiat viata...", si am vazut si cu acest prilej ca Parin tele Arsenie Boca este unul dintre mai-marii nostri, caruia i se cuvine amintire a noastra. Dar, de-acum, ar trebui sa ne gândim si la ultima parte a îndemnului de m ai sus si anume la: "urmati-le credinta". Ar trebui, deci, sa ne întrebam ce s-a întâm plat în acest timp care a trecut de la moartea Parintelui Arsenie. I-am urmat cred inta? Generatia tânara de teologi sau monahii, mai ales cei pe care i-a îndrumat per sonal, au transformat mostenirea Parintelui Arsenie într-un punct de plecare întru m arturisire? Cei care au simtit contemporaneitatea cu Parintele drept o binecuvântare, împ reuna cu cei care-l descopera acum pe Parintele, citindu-i scrierile sau ascultând marturii despre dânsul, dupa cuvântul Epistolei amintite, sunt îndemnati sa o faca. Unii însa, din pricini numai de ei gândite, sunt de parere ca despre activita tea si lucrarile Parintelui Arsenie "se cuvine mai mult si mai bine sa se taca, decât sa se vorbeasca..."1. Acesta este si principalul motiv pentru care, despre P arintele Arsenie nu au aparut carti, asa cum au aparut despre toti marii duhovni ci ai României. În afara de Cararea Împaratiei, care a disparut de mult de pe piata (de fapt eu nu am vazut-o niciodata într-o librarie de carte religioasa2), mai sunt multe p redici, meditatii, schite si desene care înca nu au fost tiparite, poate - zic uni i - pentru a respecta ultima dorinta a Parintelui Arsenie, anume aceea de a nu-i fi date publicitatii. Cu ele însa sau fara ele, tot exista un interes crescând fata de personalitat

ea Parintelui Arsenie. Este stiut, de pilda, fapul ca dintre toate mormintele duhovnicilor români, mormântul Sfintiei Sale este cel mai cautat, devenind unul dintre cele mai cunosc ute locuri de pelerinaj la care merg crestini din toata tara, an de an tot mai m ulti. Tot în acest sens, un exemplu concret si foarte concludent si el este acela ca, pe Internet, în cazul vizitatorilor de Pagini de spiritualitate ortodoxa, cel e mai cautate nume sunt "arsenie" si "boca", lucru pe care îl ilustreaza cât se poat e de limpede Statistica unui astfel de Site, pe care o reproducem în Anexa III. Dar, în legatura cu Parintele Arsenie Boca constatam, cu parere de rau, ca exista si extreme: pe de-o parte, unii îl învinuiesc si îl suspecteaza de tot felul de lucruri3, iar pe de alta parte altii, cei însetati de legende mai mult sau mai pu tin miraculoase4, exagereaza în ceea ce priveste viata si activitatea Sfintiei Sal e. Din 1989 încoace am tot întâlnit asfel de atitudini sau marturisiri aparute în divers e publicatii, semnate fie de gazetari aflati în treaba, fie de omeni care se preti nd destepti, cu aere de intelectuali5, fie de fete bisericesti, care au dat dova da ca nu au înteles ca sunt si lucruri care se situeaza deasupra întâmplarilor în jurul carora se pot face exercitii gazetaresti, lucruri care trebuie sa se continue a se desfasura dincolo de zgomotul si de curiozitatea întretinute în jurul unor realit ati umflate de gazete, ca lucrurile sfinte si mari, ca si cresterea grâului, ca vi ata intima a familiei, ca respiratia continua, ca rugaciunea zilnica6. Cu toate acestea însa si acestia, asemenea celor care l-au surghiunit pe Pa rintele Arsenie, nu i-au stins slava, ci, dimpotriva, i-au înaltat-o si mai mult, au facut-o mai stralucitoare. "Asa e cu natura faptelor duhovnicesti. Nici o piedica materiala nu le op reste! Dimpotriva, înfloresc si cresc în fiecare zi. Nu le vestejeste nici timpul si nu le opreste nici departarea."7 În acest înteles numea Sfântul Ioan Gura de Aur trupurile sfintilor si izvoare, si radacini, si miruri duhovnicesti. "Pentru ca izvorul, radacina si mirul, adica parfumul, nu-si îngradesc însusi rile lor numai la ele, ci le raspândesc la mare departare în jurul lor. De pilda, iz voarele izvorasc multa apa, dar nu tin apele în sânul lor, ci dau nastere la râuri car e curg mai departe si se întâlnesc cu marea. Si asa, izvoarele, ca o mâna întinsa, îmbrati seaza prin prelungirile lor apele marilor. La fel, radacinile plantelor si ale a rborilor stau ascunse în sânurile pamântului; dar puterea lor nu ramâne jos în pamânt; mai a les aceasta este însusirea vitei de vie care se agata de copacii înconjuratori. Când c oardele vitei de vie se agata de ramurile de sus ale copacilor, târându-se pe ele, s e întind pâna la mare departare si fac prin desisul frunzelor un acoperis întins. Asta e si însusirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt pastrate în casa, dar ad eseori mirosul lor placut se raspândeste prin ferestre pe ulite, pe strazi, în piata si vesteste trecatorilor calitatea parfumurilor din casa. Daca izvorul si radac ina, daca natura plantelor si a aromatelor au atâta putere, apoi cu atât mai mult tr upurile sfintilor."8 Ca spusele acestea nu-s minciuni îl arata marile pelerinaje de la mormântul Parintelui Arsenie. ANEXA I Cuvînt lamuritor în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei", pr ezentata sub titlul "Nota asupra editiei", semnata de Monahia Zamfira Constantin escu1 Moto: "Daca certi pe cersetorul, caruia o pâine-i dai, Raiul nu e pentru tine, nici tu nu esti pentru rai. Miere chiar de i-ai da astfel, nu e fapta de crestin, Caci pâna sa-ti guste mierea, i-ai turnat pe ea pelin". Vasile Militaru: Vorbe cu tîlc Consideratii generale

Cartea Parintelui Arsenie, Cararea Împaratiei, aparuta recent în Editura Epis copiei Aradului, este urmata de o postfata, scrisa de Prea Sfintitul Timotei Sev iciu al Aradului, de o scrisoare adresata Parintelui Arsenie de Nichifor Crainic si de niste marturisiri facute de Parintele Profesor Universitar Simion Todoran . Toate acestea sunt scrise decent si odihnitor, iar atmosfera creata de ele se potriveste cu cartea pe care o prezinta. Nu tot asa stau lucrurile în privinta Not ei asupra editiei, semnata de Monahia Zamfira Constantinescu, în care nu se prezin ta observatii asupra cartii - cum era de asteptat, ci se dau si unele lamuriri care, pâna la urma, au si ele nevoie de lamurire, iar aceasta se face într-o forma care tulbura "calea senina", pe care ne-o indica lucrarea Parintelui Arsenie. Es te "veninul" si "pelinul" turnat peste "mierea" cartii si a marturisirilor care o însotesc. Toti cei cu care am venit la vorba despre Cararea Împaratiei si-au expri mat nemultumirile, pentru aprecierile din Nota asupra editiei, care nu privesc e ditia, ci lucruri în afara ei. Toti apreciaza negativ afirmatiile la care ne este luarea-aminte si de care ne vom ocupa mai jos. Bietul Parinte Bodogae! Îndata dupa trecerea la cele vesnice a Parintelui Arsenie, fostul sau coleg de Teologie si chiar de banca, Parintele Teodor Bodogae, s-a simtit îndemnat sa s crie câteva rânduri În amintirea Parintelui Arsenie, pe care le-a publicat în "Telegrafu l Român", din luna ianuarie 1990 . Nu-mi pot închipui ca Parintele Bodogae s-ar fi p utut gândi ca articolul sau de pomenire a Parintelui Arsenie va fi considerat cândva , dupa aproape sase ani, ca fiind scris "la comanda", cu scopul precis de a "min imaliza si caricaturiza" "aceasta complexa, harica si marcanta personalitate a m onahismului din Ardeal". Luând aminte la o astfel de apreciere sau supozitie, gândul mi se duce la cuvân tul Domnului Hristos: "De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi întunecat. Si daca lumina din ti ne este întuneric, întunericul cu cît mai mult?" (Matei 6, 22-23). Ma gândesc, de asemen ea, la ceea ce i-a spus stapânul din pilda cu lucratorii tocmiti la vie (Matei 20, 1 si urm.) unui nemultumit: "sau ochiul tau e rau, pentru ca eu sunt bun?" (Mat ei 20, 15). Sa nu uitam apoi ca "Din prisosinta inimii graieste gura" (Matei 12, 34). Un monah simplu, traitor odinioara în manastirea noastra de la Sâmbata, spunea : "Pe om, daca îl cauti de bun, bun îl gasesti, iar daca-l cauti de rau, si rau îl gas esti". Eu am citit si recitit si am analizat articolul Parintelui Bodogae despre Parintele Arsenie si n-am gasit în el nimic "minimalizat si caricaturizat". L-am în teles ca pe un articol de aducere aminte si atâta tot. Cum stau lucrurile în legatura cu numele Parintelui Arsenie înscris pe crucea -monument a luptatorilor din rezistenta anticomunista, monument ce se gaseste în c urtea manastirii noastre? În toamna anului 1995 s-a ridicat în curtea Manastirii de la Sâmbata o cruce mo nument, pe care se afla scrise numele celor ce au murit pentru tara, facând parte dintre cei ce au luptat în Muntii Fagarasului, în rezistenta anticomunista. Drept cap de lista a fost scris numele Parintelui Arsenie. Spun "a fost s cris", pentru ca acum nu mai este scris, deoarece în seara zilei de 21 noiembrie a fost sters, în mod abuziv, de catre un fanatic aparator al numelui Parintelui Ars enie. Si când te gândesti ca acel fanatic este în rosturi de îndrumator de oameni si mai ales de tineri! Ni se reproseaza ca nu ne-am opus noi, "Prea Cuviosii Parinti de la Manas tirea Sâmbata, cu stirea carora s-a facut acest lucru, ba mai având si binecuvântarea arhiereasca". Cine poate face o astfel de afirmatie, anume ca lucrurile s-au pet recut cu stirea noastra si cu binecuvântarea arhiereasca, înseamna ca stie mai bine decât noi. Ori, asa ceva nu se poate. Parintii de la Sâmbata s-au vazut în fata faptului împlinit. Fara îndoiala ca bin ecuvântare si aprobare pentru monument a fost, si pentru asezarea lui în curtea mana stirii. Nu cred ca s-au discutat si chestiuni de amanunt, cum ar fi aceea daca s a fie sau nu scris si numele Parintelui Arsenie pe monument. Parintii de la Sâmbat a au luat la cunostinta ca numele Parintelui Arsenie e scris pe monument abia at unci când monumentul a fost ridicat si când, la drept vorbind, nu se mai putea face nimic. Si mai e ceva: personal, când am aflat ca numele Parintelui e scris pe monu ment, mi-am zis: "Cei care l-au scris vor fi stiind mai bine decât mine, decât noi,

pe cel din urma rugându-l s a intervina pentru a i se da binecuvântarea sa ramâna la Prislop.. În ce-l priveste pe autor. Mitropolit Antonie. Abia la moartea Parintelui am înte les ca gândul meu nu se potriveste cu realitatea si abia de curând am aflat ca Parin tele si-a ales loc de înmormântare si ca a zis: "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata". chiar daca nu avea pregatire scolara.cum este înfatisat în rândurile la care ne este luarea amint e -. Si sa stiti ca ceea ce l-a car acterizat cel mai mult si mai mult . în legatura cu prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce. va face corecturile de rigoare. Cine s-a op us. fiind licentiat în Teologie. Nu mai stiu de unde si prin ce împrejurare mi s-a împlântat în minte ideea ca Par intele va fi înmormântat la Manastirea de la Sâmbata. vestitul mare duhovnic al vremii. Din referirile facute la aceste scrieri reiese ca ele au fost scrise si r aspândite "cu încuviintarea Prea Cuviosilor Parinti de la Sâmbata si cu binecuvântare ar hiereasca". Ctitorii acestei cruci monument ale stiu desigur de ce au trecut pe cruce si numele Parintelui Arsenie. s-a facut placut oamenilor. din informatiile semn ate de Maica Zamfira. Ne vor s pune ceva. E bine ca s-a pus în atentie faptul ca Parintele Arsenie n-a fost scos de l a Sâmbata de autoritatile locale. Astfel. A fost coplesit de maretia Parintelui . am spus despre el urmatoarele: "Parintele Dometie. nu mi-am facut nici o grija în ceea ce priveste continutul. caci mi-am zis ca Parintele. a fost evlavia lui la Parintele Arsenie.si asta nu trebuie sa fie trecuta cu vederea -. asa ca n-am avu t curiozitatea nici sa-l cunosc. dar de care stiu cei ce l-au pus cap de lis ta". Un acatist contestat si un om defaimat Am lasat la urma cele doua scrieri ale Parintelui Ieromonah Dometie Moian . Î. despre toate ace stea am luat la cunostinta din cele afirmate în expunerea anexa la "nota asupra ed itiei". Nu-mi amin tesc sa se fi vorbit vreodata în manastirea noastra despre o reînhumare la manastire a la care si-a început activitatea. Stiind aceasta.de ce l-au scris". La acestea se mai poate adauga ca Parintele a fost chemat de Mitropo litul Nicolae sa se întoarca la Sâmbata când Manastirea Prislop a trecut în perimetrul e parhiei Aradului. În sfârsit .cum se afirma . Cunosc. "Nici mort nu ma mai întorc la Sâmbata" În ceea ce priveste cele în legatura cu locul de înmormântare. licentiat în Teologie. daca va fi necesar. Multumim de informatii. voi putea completa si eu unele lucruri.P.. cu deshumarea si c u o eventuala mutare a osemintelor Parintelui Arsenie la Sâmbata. n-a stiut sau n-a vrut sa stie de acestea. Este de mirare deci ca în alta parte s-a putut v orbi despre asa ceva si ca asta începe sa se stie abia acum. Acatistul Prea Cuviosului Parinte Arsenie si Viata Sfântului Prea Cuvios Parinte Arsenie. Nu ne deranjeaza cu nimic. în privinta carora a fost si mai este atâta zbatere. Pentru istorie. de unde le-am redat). si nu m-am mirat deloc. câteva scrisori ale Parintelui. Sa stiti ca nu-i asa! Eu am aflat de acatist atunci când se dactilogra fia. împlinind rugamintea auto rului.S. În cuvântul meu de la înmormântarea Parintelui Ieromonah Dometie. În aceasta perspectiva au stiut cei de la Sâmb ata de prezenta numelui Parintelui Arsenie pe cruce si nu s-au opus. în memoriile me le. de care noi nu stim. ne putem da seama ca înscrierea numelui Parintel ui Arsenie pe monumentul de la Sâmbata n-a fost . mi-am zis: "Cine stie ce actiuni va fi desfas urat Parintele."o ultima încercar e de a rastalmaci rostul si sensul profund crestin al activitatii Parintelui Ars enie". în ceea ce poate vor fi cândva memoriile mele". însusi Mitropolitul ducându-l pe Parintele la Prislop. a spus: "Am vazut pe cruce si numele Parintelui Ar senie Boca. adre sate Mitropolitului Nicolae Balan si Parintelui Grovu. acatistul nu m-a interesat. dar Parintele Arsenie i-a cerut Mitropolitului sa-l lase în cont inuare la Prislop. un Zamolxis al neamului românesc.poate mai mult decât pe oricare dintre noi -. Si mai departe. la festivitatea de sfintire a monumentului. Având în vedere toate acestea. si cu alt prilej: "Pecetluit sa-mi fie mormântul pâna la a doua venire". m-as fi mirat sa nu fie. în aceasta privinta. nu-l stiam a fi "mania c si exaltat religios" . ci a primit ascultare de la Mitropolitul Nicolae Balan sa organizeze Manastirea Prislop. si îl mai stia m cu multa evlavie la Parintele Arsenie. cu rosturi le pe care le-a avut. (Cuvintele acestea au fost impri mate pe caseta. L-a dactilografiat un Parinte. ci îl stiam om inteligent.

între care vina aceasta ca a facut un acatist Parin telui Arsenie. ci din evlavie fata de Parinte le Arsenie. constati ca de câte ori e vo rba despre Mitropolitul Nicolae Balan. sa ne întrebe: "Unde sa pun sufletul Parintelui Dometie?". de ce sa-l denigram pe un coleg al nostru? Cât priveste raspândirea acatistului. Cine are dreptate? Caci prezentarea e diferita. "om intelige nt si evlavios. apare. si ne ducem mai departe viata purtându-l în sufletele noastre".Arsenie. desi am respect fata de Parintele Arsenie. mi-au mai ramas si câteva nedumeriri. Punând acum fata în fata afirmatiile celor ce-l defaima si cele ale cinstitor ilor. învrednicit de harul preotiei. "probabil. Adica. Citind cele scrise spre informare si lamurire. tot spre înmultirea evlaviei sau spre manifestarea evlaviei? Orice încercare de denigrare a Parintelui Dometie. a fost un om util manastirii. deoarece credinciosii nu citesc acatistul di n evlavie fata de autor sau raportîndu-se la autor . Noi îl tinem unde-l avem. pentru ca. la noi. iata ca Biserica ne-a adunat sa ne rugam ca Du mnezeu sa-i ierte toata greseala ce a facut. citim: "Parintele a fost dus cu . este fara rost. nu am un cu lt pentru el. la care ne este luarea aminte. Ma uimeste afirmatia ca acatistul a fost scris "cu încuviintarea Prea Cuvio silor Parinti de la Sâmbata" si ca aceasta încuviintare i s-a dat Parintelui Dometie . iar altii stiu prea putin -. asa cum se citesc si alte carti apocrife . pentru care este alcatuit. iar altii ca sa-l denigreze". ca fiin d numai "cu patru clase" . "defaimarea lui". Dumnezeu sa-l odihneasca. cum acesta este singurul pe care îl au. în legatura cu rândur ile pe care le am în vedere. Daca ar fi unul mai bun. ca sa se puna în umbra aca tistul scris de el.despre care unii nu stiu nimi c sau aproape nimic. Si apoi. Cîteva nedumeriri Acestea fiind zise. Parintele Dometie. Oamenii totusi au evlavie la Parintele Arsenie si la fo rma aceasta de revarsare de suflet. pe acesta îl si folosesc. un om cu evlavie. Iubiti cr edinciosi. în expunerea de fata.desi a facut întreaga scoala primara. cu încuviintarea Mitropo litului Balan".. Mai departe. E groaznic sa constati la ce se poate gândi cineva pus pe defaimare.spre înmultirea evlaviei. pentru ca a fost un om în care s-au odihnit oamenii. La Parintele Dometie au rascolit uni i si au gasit si anumite rele. Acatistu l a început sa circule chiar de la început. "maniac si exaltat religios". sa-l aseze cu dreptii si cu sfintii. Si daca a facut totusi si ceva rau. un om de care noi ne-am bucurat. pe care l-a vazut ca pe un om mare. adresata Parintelui Arsenie. la bine sau la rau?". în aceeasi expunere. dar dupa mai mult de zece ani de diaconie si dupa aproape patruzeci de ani de calugarie". de ce nu s-ar putea citi si aces t acatist. în cinsti rea noastra.. un om care si-a v azut de treaba. Îngerul s-a dus cu sufletul celui judecat la cel ce-l osândise si a zis: "Unde sa-l pun pe acesta pe care l-ai judecat. Astfel. în nota la scrisoarea lui Nichifor Crainic. sa zicem asa. noi nu suntem chemati sa spunem ce-i bine si ce-i rau. prin acatistul pe care îl au la îndemâna. aceasta n-are nici o legatura cu manastirea si nici cu Parintele Dometie. fiind (se întelege. Pe mine nu ma deranjeaza cu nimic existen ta acestui acatist. Raspândirea au facut-o credinciosii. toti am raspunde: "Sa-l pu i la bine. dar nu se poate zice ca alcatuirea acatistului pentru Parintele Arsenie este ceva rau. e scris: "Nichifor Crainic e ocrotit de Parintele Arsenie. Parintii de la Sâmbata) de acelasi nivel cu autorul . e drept. E drept ca nu-i la masurile la care ar t rebui sa fie un acatist. ca pe un om cu da r de la Dumnezeu. cu voie si fara de voie. desi eu însum i nu-l citesc. Si asta l-a dus sa alcatuiasca un acatist pentru Parintele Arsenie. care doar l-a scris. ca pe un prooroc. pe de o parte. iar pe de alta parte. l-ar folosi pe acela. si tot timpul cauta prilej sa spuna ceva frumos despre Parinte le.cum e Visul Maicii Domnului . si n-am de gând sa-l opresc pe cineva de a-l citi. care au evlavie la Parintele Arsenie s i care îsi revarsa sufletul cinstitor. Daca ar veni îngerul acum. în iubirea noastra. el este pomenit ca "Mitropolitul Balan". Si acum se continua înca. În Pateric se sp une ca un calugar a judecat pe cineva si l-a socotit ca este rau. adica în inima noastra. Sa-l pui la bine. dac a a avut umbre si pete pe suflet. la vârsta înaintata. Si asta i-a adus Parintelui Dometie niste ne cazuri: a avut si are niste împotrivitori . precum si o scoal a de ucenici -.

S. dar mai ales pentru cel din Tara Oltului si din întreg Ardealul. Si ar fi cazul sa se vorbeasca corect. Mitropolit Dr. Asezata chiar la picioarele muntilo r Fagarasului.. mai ales când ne gân dim ca Mitropolitul Nicolae Balan l-a hirotonit pe Parintele Arsenie diacon si p reot si ca l-a facut calugar. voi încerca totusi sa astern aci câteva gânduri ce m-au facut sa retraies c clipele în care si-a desfasurat viata Brâncoveanu Constantin. cu privire la Parintele Bodogae. În sfârsit. ca la ocazia pelerinajului la altarul ctitoriei marelui mucenic al Legii stramosesti si al neamului românesc. când urgia habsburgica. Nicolae Balan. N-am cu nim enea nimic. cu atâta rautate. simbolul ortodo xiei noastre si a fiintei noastre nationale. În adevar. Voevodul Constantin Brâncoveanu. ANEXA II În pelerinaj la Sâmbata de Sus1 Niciodata nu mi s-au aratat mai profunde si mai pline de înteles crestin cu vintele psalmistului care zice: "Ridicat-am ochii mei la munti de unde-mi va ven i ajutorul meu. Nu stiu pe ce se întemeiaza acest fel de a spune. Brâncoveanu Constantin a înteles ca num ai acolo în muntii cari-i dau atmosfera prielnica trairii intense cu Dumnezeu. acest loc de închinare a fost pentru poporul românesc din Ardeal o ci tadela a rezistentei lui în veacul 18-lea. ca un ultim cuvânt însotitor al cartii Cararea Împaratie i. turnat peste mierea celor pe care le pecetluieste. fara sa fiu incisiv. de la Sâmbata de Sus. de fiecare data când a venit vorba de trec erea la cele vesnice a Parintelui Arsenie. asa cum ne apare. Cu parere de rau de a nu fi putut sa zabovesc mai mult în jurul acestui sfânt altar. Este vreo deosebire între savârsire si moarte? A doua nedumerire este aceea ca. "Monahia Zamfira Constantinescu".. ca un fel de despovarare de greutatea ce o purtam pe suflet.. câta emana din rândurile pe care le semneaza. asa cum lumina n-are nimic cu umbrele si cu petele pe care le descop era. în frunte cu episcopul de la Blaj. est e cu putinta ca românul de amândoua partile Carpatilor sa se desbrace de haina pacat . cu mai bine de patruzeci si cinci de a ni de calugarie si cu aproape tot atâtia ani de vietuire în preajma Parintelui Arsen ie. N-am vrut sa fiu polemic si cred ca nici nu sunt. e scris: "Înainte de a muri. la car e m-am învrednicit si eu sa iau parte anul acesta. la care si-a început Parintele A rsenie viata de manastire si unde si-a desfasurat activitatea vreme de noua ani. E ultima impresie si nu e cea buna. cum e corect: "Mitro politul Nicolae Balan?". de pe urma celor scrise. Arhimandritul Teofil Paraian Nota: Aceste rânduri le-am scris în zilele de 8 si 9 februarie 1996. cea de-a treia nedumerire îmi vine de pe urma constatarii ca o calu garita. poate purta în suflet atâta rautate. E ca si cînd ar afirma cineva ca lucr area Cararea Împaratiei a fost scrisa de Parintele Boca sau ca nota asupra editiei e semnata de Monahia Constantinescu. Unele observati i trebuiau totusi sa fie facute si le-am facut. Mitropolitul Nicolae Balan este ctitorul Manastirii Brâncoveanu. E vorba cumva de vreo nuanta? Unii mor si altii se savârsesc? Ceva ce nu-ti poti închipui În sfârsit. se exprima aceasta prin cuvântul: "savârs irea din viata". d ar fie-mi îngaduit sa afirm ca e o necuviinta.". l-a revarsat asupra tuturor fiilor sai d uhovnicesti.masina de Mitropolitul Balan". ajutorul meu de la Domnul Cel ce a facut cerul si pamântul". De ce sa nu se spuna. Tot Mitropolitul Nicolae Balan i-a dat bursa pentr u Scoala de Arte Frumoase si l-a trimis si la Sfântul Munte. Când a fost ridicata aceasta manastire..P. este "pelinul" si "veninul". Si cuvântul. dar cu inima plina de harul binecuvântarii pe care Marele Ierarh al Ardeal ului Î. la vârsta de 70 de ani de viata. chiar daca "nici mort nu se mai întoarce la Sâmbata". în ultimul cuvânt însotitor al Car arii Împaratiei. Mânastirea de la Sâmbata de Sus a fost si va fi pentru neamul românesc . se abatuse asupra Bisericii Ortodoxe si a poporului român ortodox din Ardeal. Le-am scris di ntr-o necesitate sufleteasca. în timp ce. sustinuta de ura de neînteles a fratilor uniti.

pe care s-o desfasoare acolo în li nistea muntilor pe care Brâncoveanu îi alesese ca loc de retragere si de rugaciune. le îndreptau catre Cel atotputernic. a înteles ca simtul sau legat mai mult de adevaruril e lui Dumnezeu decât de ceea ce este schimbator si trecator. el a înteles ca sfânta ortodoxie a neamului a ma i fost pastrata mai cu deosebire pentru neamul nostru în manastiri. a simtit înca odata c um se revarsa peste el binefacerile cerului la rugaciunile si binecuvântarile pe c are cei doi ierarhi. taria si curajul lui în vremurile de cumplita înclestare între popoare. diplomat al scoalei de Belle-Arte din Bucuresti.P. poporul român ortodox venit pe timp ploios. Ruperea lega turilor vietii noastre cu climatul pe care mânastirile au au stiut sa-l pastreze n eîntinat. Dar aceste mânastiri sunt tot atâtea pilde de traire crestineasca în mijlocul u nei lumi prinsa în mrejele secularismului veacului nostru. Si de aici isvorasc cele mai mari desordini sociale pe care a putut sa le înregistreze istor ia. duce la o înfricosatoare saracie sufleteasca care mai devreme sau mai târziu se arata în toate manifestarile noastre atât ca insi. Mot du pa locul de nastere. Iata de ce cred ca duhul lui Brâncoveanu a tresaltat de bucurie vazându-si op era reînviata si împodobita în chip atât de minunat de Mitropolitul Ardealului din România Mare. el re useste sa înteleaga ca viata nu este data sa o petrecem pentru a sluji pamântului. savârsirea sfintei liturghii a fost pentru toti cei ce venisera la Sâmbata de Sus. Duhul lui Brâncoveanu se va fi bucurat împreuna cu îngerii din ceruri ca în aceas ta zi mare "Vinerea" din saptamâna Învierii Domnului. Poporul nostru însa. Nicolae Colan al C lujului înconjurati de sobor de preoti. crescut si îndrumat în studiul teologiei. Dumnezeu. În adevar. cât si ca societate. Toate acestea le-a daruit . Î. dar m ai ales de mânastirile noastre. nascut si crescut de duhul Ortodoxiei în Biserica.P. par.si le va darui si în viitor dupa restaurare.ului si sa se ridice pe culmile cele neprihanite de unde sa ceara ajutorul lui D umnezeu în primejdii si nevoi. tânarul monah a înteles s a dea ascultare gândurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre.S. În ele omul modern gaseste chipul cel mai sigur si cel ma i autentic al trairii în neîntrerupta legatura cu Creatorul sau. Manastirile au fost acelea care au asigurat neamului nostru în timpurile de mare vitregie izvoru l de la care se adapa el pentru a-si pastra nealterata constiinta ca apartine un ei natiuni care în Biserica ortodoxa si numai prin aceasta Biserica Ortodoxa are a -si afirma drepturile lui la o viata mai înalta. prilej de bucurii care au facut sa stoarca lacrimi din ochi. c i traind pe pamânt sa avem certitudinea ca alta viata va începe pentru noi dincolo d e mormânt. Mitropolit Nicolae a binevoit s-o rosteasca dând-o ca pe o hrana isvorâtoare de tarie si de curaj mai ales în vremurile tulburi prin care trecem. poporului român din Ardeal altarul sfânt al ctitoriei lui Brâncoveanu Constantin. Manastirile au fost oazele unde se odihnea sufletul neamului nostru românes c pentru ca refacut si întarit cu forte noi. consacrându-si viata lui Hristos prin studiul picturii bisericesti. diacon Boca. ucigator de suflete si ratacitor de constiinte. ca sa-si întâmpine ierarhul care îi poarta bucuriile si necazurile în sufletul Sau de mare român si de mare crestin. Vrea u sa vorbesc de miscatoarea si emotionanta tundere în monahism pe seama acestei ct itorii voevodale. În jurul lor si la sânul lor el a stiut sa desprinda voia lui Dumnezeu si sa simta cum bratul atotputernic al Ziditorului îl ocrotea si-l ducea la biruinta. cât si din afara hotarelor tarii noastre. Caci în atmosfera de evlavie. Sfintitul Mitropolit Nicolae. a unuia din multii si luminatii absolventi ai "Academiei Andre iane". care se pare ca a fost înscris în planul Providentei sa reia si sa afirme în ch ipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir împotriva tuturor gândurilor celor rele atât dinlauntrul. si P. cuvintele Î. În adevar. i-a venit numai din lum inata traire cu Dumnezeu în jurul altarelor acestor sfinte mânastiri. de reculegere si de minunata meditatie. catre care trebuie sa tindem ca spre binele nostru suprem. ca puterea. sa reia lupta si s-o duca la bun sfârsi t.S. ctitorii voevo dale sau particulare. Sfintitului Mitropolit au fost prinos de recunostin . "Isvorul tamaduirii". Toate acestea si-au gasit expresia însemnatatii lor atât religioase cât si nati onale în predica pe care Î. Caci ca unul care traia în neîntrerupta comuniune cu Hr istos Domnul si Isbavitorul nostru. mai demna si mai independenta.P.

Regele Avgar a trimis la Hr istos pe arhivarul sau Hannan (Anania). dar nu a reusit.P. rascumpa rând prin jertfe de tot felul caderea celui care pe drept cuvânt a fost numit de pop or "Satanasie" si afirmînd sus si tare drepturile noastre de popor crestin ortodox si român pe aceste meleaguri. apoi cu atât mai mult noi datori suntem sa le urmam p ilda si sa stam ca si ei în vecinatatea lui Dumnezeu. Timpurile prin care t recem cer de la noi. Episcop Nicolae al Clujului le-a rostit poporului aratând cât de înaltatoare si graitoare este aceasta z i a Isvorului Tamaduirii. numita în Biserica Ortodoxa "nefacuta de mâna omeneasca" . Mitropolitul Nicolae a stiut. apoi este aceasta tot voia lui Dumnezeu care ne-a lasat ragazul necesar pentru a ne întoarce la El. di n pricina "slavei negraite a chipului Sau care se schimba mereu sub puterea haru lui". Si-a sters fata cu o marama. Hannan s-a urcat pe o pia tra pentru a-L vedea mai bine. Aflându-L pe Hristos înconjurat de mult popor. Numai în felul acesta vom putea sa fim una în jurul Majestatii Sale Regelui C arol II-lea. pe care a ramas imprimat chipul Sau . Întreaga regiune de la Sâmbata de Sus si-a îmbracat haina de sarbatoare pe care lumina Învierii Domnului o luminase si o sfintise. atât de la cei de la tara. Vazând ca Hannan de straduieste sa-I isvodeasca portretul. capitolul Evocari - . (Aceasta este prima icoana a lui Hristos.ta adus memoriei Voevodului Brâncoveanu. Mitropolit Nicolae. ca si printr-o profunda vietuire cu Hristos. S-a spalat. Bucuria Învierii s-a revarsat si asupra ei. si la Biblioteca Facultatii de Teologie Or todoxa din Cluj-Napoca în 2001. care se reduce la urmatoarele: Suferind de lepra. Caci daca mosii si stramosii nostri au putut rez ista de-a lungul veacurilor. cu maiestria oamenilor c are vad peste veacuri. Avgar i-a recomand at sa faca portretul lui Hristos si sa i-l aduca în cazul în care Acesta ar fi refuz at sa vina. Dar daca pâna acum avem pace. A încercat sa-I faca portretul.S. mort pentru Legea si pentru Neamul românesc . un sfânt legamânt pentru viitor.) I-a dat marama lui Hannan pentru ca acesta sa o poarte împreuna cu scrisoarea catre cel care îl trimisese. avem datoria a ne uni pentru a fi tari si în du hul lui Hristos se cade a purta sarcina unii altora pentru a asigura tarii maxim um de munca si de roade bogate. În jurul l ui. spune Î. si în sfârsit. La Manastirea Ciucea în 2000. iar apa din isvorul care a fost sfintit se va fi prefacut în isvor de apa vie care va tamadui toate boalele si toate neputintele trupesti si sufletest i.P. Hristos a cerut a pa.S. Nu mai putin miscatoare au fost cuvintele pe care P. facându-i voia. Cum Hannan era pictor. Sf. O relatare mai detaliata a acestei întâmplari ne ofera Mineiul lunii augus t. Lacrima prigoanei . atât în zile de pace cât si în zile de sbucium. Într-o totala daruire dezinteresata în mâinile lui Dumnezeu. cât mai ales de la cei din orase. Dumnezeu urmareste curatirea noastra de sgur a pacatului. sa o faca o vie realitate ortodoxa si nationala. adapându-ne de la altarul acestor lacasuri de închinare. scaldate de râurile harului ceresc prin aceste locasuri de închinare care ne-au crescut si pastrat ca neam. la credinta în El si la trairea cu El. Diacon Haralambie Cojocaru ANEXA III NOTE ARGUMENT 1. pe care Î. cu o scrisoare în care-I cerea lui Hristos sa vina la Edessa pentru a-l vindeca. re venirea pe cararile lui Dumnezeu. care poarta sarcina conducerii destinelor neamului nostru. 2.Din lupta legionarelor românce. Dar mai presus de toate ramâne reactualizarea testamentului lui Brâncoveanu C onstantin. afirmarea drepturilor noastre milenare pe aceste meleaguri. Chiar atunci când suferim. cum ca în strânsa legatura cu duhul îna ntasilor nostri cari au stiut sa-si jertfeasca viata pentru apararea altarelor l ui Hristos. vom fi si noi în stare sa le urmam pilda crezând si traind ca si ei în Bis erica.acheiropoiètos. vom avea siguranta ca nime ni si nimic nu ne va smulge pe viitor mostenirea pe care înaintasii nostri ne-au t ransmis-o. INTRODUCERE 1.

din Prefata primului volum al Filocaliei. "Gândirea" . 4. 13. 12 aprilie 1942. 3. iunie 1999. 29. Se mai stie apoi ca Nichifor Crainic planificase tiparire a tuturor manuscriselor Sfintilor Parinti aflate la Sfântul Munte. Romulus Neag. împartasesc întru totul opinia P arintelui Teofil Paraian. 26-31. pp. pp. p. "Telegra ful Român". 6.. Editura Gordian. Dr. Arad 1986. "Telegraf ul Român". 2001. 16. Vlad Proto popescu. pentru necesitatile învatamântului teologi c. "Puncte Cardi nale". 18. 524. p. 158. Prof. spune ca Parintele Arsenie a fost calugar it si hirotonit în acelasi an. adica în 1939. 5. 5-6/1997. Prof. Parintele Serafim Popescu si Parintele Arsenie Boca au adus de la Athos manus crisele românesti ale Filocaliei. serie noua. semnata de Monahia Zamfira Constantinescu.Otilia Radulescu Aroneasa. în Preoti ortodocsi în închisorile c omuniste. Bucuresti. pornind de la stirea din "Telegr aful Român". p. Timisoara. Prof. 6/102. p. p. 2-4. din Prefata volumului 2 al Filocaliei. 9. p. nr. p. Text preluat din: A rhimandritul Teofil Paraian. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. "Gândirea ". 48. Romulus Neag. înt r-o conferinta sustinuta la Cluj-Napoca în data de 11 aprilie 2002. Majoritatea absolventilor liceului bradean au devenit preoti si avocat i. 52. Parintele Ciprian Negrean. Teodor Bodogae. Grigorie T. În ceea ce priveste afirmatiile pe care Monahia Zamfira Constantinescu l e face în Nota asupra Editiei I (vezi: Cararea Împaratiei.) 12. la care ar cam trebui sa ia aminte gazet . 2002. În amintirea Parintelui Arsenie Boca. 1990. Serie noua. Însa conform stirii preluate din "Telegr aful Român"/1942. l a "Nasterea Domnului". 9-10. neavând mijloacele de a le tipari acolo. au încercat sa ob tina sprijin din tara. Dr. vezi textul în întregime în Anexa II din aceasta luc rare. datele oferite de dânsii sunt gresite. p. VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 1. 35 -43. Istoria Manastirii Prislop. 1946. 20. a afirmat si dân sul ca Parintele Arsenie a fost hirotonit pe data de 10 aprilie 1942. nr. p. Istoria Manastirii Prisl op.. nr. asa cum a m calculat si eu cu ajutorul Evanghelistarului. 2. E vorba de Parintele Arhimandrit Antipa Dinescu (1859-1942). 14. "Gândi rea". 17. Diacon Haralambie Cojocaru. Sibiu. (cf. prezentata sub titlul "Nota asupra editiei". 21. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. 1947. Idem. fragment. care se aflau acolo adunate pentru tipar din 193 7 si pentru care monahii. 525. Dumitru Staniloae. "Telegraful R omân". Editura Teognost. nr. p. p. Prof. 340-341 ) în legatura cu articolul Parintelui Teodor Bodogae. 7. p. 158. Traduceri ale Filocaliei existau deja si se înscriau în activitatea mai g enerala de traducere din Sfintii Parinti.. Mircea Pacurariu spune ca Parintele Arsenie a fost hito tonit în iunie 1940 . Pr. Mircea Pacurariu. 1994. "Înaltarea Domn ului". Ibid. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. "Revista Teologica". 4. Ibid. cf. Stire: Praznicul duhovnicesc de la Manastirea Sâmbata de Sus. cf. anul VI. 12 mai 1940. Cât de actual este acest text. pp. nr. 5-6/1997. Pr. 30. anul VI. 8. 5-6/1997. Vezi Anexa I din aceasta lucrare: Cuvânt lamuritor în priv inta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei". Parintele Nicolae Streza. nr. Serie noua. Cuvinte lamuritoare. anul VI. Editura Patmos. 28. Dr. 19. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Mircea Pacurariu. 11. 9. Marcu. 4. Probabil ca numele de Zian vine de la Sânzian.cf: Pr. Romulus Neag. Ibid. Pr. Arad 1986. 15. p. 28-29. pp.. 10. septembrie-octo mbrie. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zaradensis. 1940. 29. 6. Dr. p. editia a 2-a. Ibid.

a nume alese si frumos amplasate oarecând de Parintele Arsenie în acel parc natural di mprejurul bisericii -. Sibiu. 41. Editura Sfintei Episcopii a Aradului. 145. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe crucea de la Manastirea Sâmbata. pp. 1994. 25. fenomenul Arsenie Boca. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. 35. 1. 129. pp. "Adevarul este ca în mijlocul multimii erau si unii care nu veneau pent ru formarea lor religioasa. Editura Cum. Lacrima prigoanei . "Telegraful Român".ramase si mutate ici-colo." (Monahia Zamfira Constantinescu) 36.arii nostri de azi. nr. sa gaseasca în spusele Parintelui vre un sprijin al convingerilor sau ideilor lor. "Puncte Cardinale". "Gând irea". al carui miez nu erau atât "vedeniile" Veronicai Fura u. Dr. vol. Istoria Manastirii Prislop. 26. Dumitru Staniloae. Ibid. augus t 1997. nu se mai pastreaza aproape nimic din aceasta lucrare a Pari ntelui Arsenie.139-142. ahtiati dupa senzational si paranormal! 22. ca daca eu tac. 2000. ci doara. 24. 33. La vremea de care vorbim. 2000. 41. p. 339. 34. daca alte marturii au amutit. 28. Editura Fides." (Bartolome u Valeriu Anania. a fost întrebat de acesta: "Ce mai zic pietrele de la Sâmbata . poporului român nu-i lipseau miscarile duho vnicesti. 16 mai 1948. p. 39. Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala. Timisoara. p. Pr. Bartolomeu Anania. Cararea Împaratiei. 27. si cea de la Techirghiol. Vlad Protopopescu. Editura Deisis. p. Nicolae Pop. "În ciuda înstapânirii comuniste. Pacatul nerostirii adevarului. Irénée Hausherr. vol.Din lupta legionarelor românce.. nr. cât predica duhovnicului Ioan Iovan. 32. Putinele pietre . p. nr. 5-6/1997. Mircea Pacurariu. serie noua. Prof. pp. 31. p. p. 346-347. 8) 38. cu întelesul acesta. p. 7. Bucuresti. 40. înca mai graiesc despre cel c e le-a pus. Cuvânt înainte la: Monahul Daniil (Sandu Tudor). ambele cu ecouri pâna'n zilele noastre. 8/80. Doar câteva marturii scrise si putinele fotografii din acele vremu ri ne mai arata cât de minunat si cu câta pricepere si bun gust a fost îngrijita "Grad ina Maicii Domnului" de la Sâmbata. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. Convorbiri cu Dragos Se uleanu si Carmen Dumitru. Acatiste. prin Parintele Cleopa Ilie. 1999. Editura Anastasia. cf: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. de anvergura nationa la. Monahia Zamfira Constantinescu. 6/102. 29. cf. 56. 185. Dumitru Staniloae. . Ion Gavrila Ogoranu. pietrele vorbesc. 5-6/1997. Împreuna cu tatal meu. 30. p. 28. doara. editi a a 2-a. anul VI. "Telegraful R omân". "Puncte Cardinale". 143. Istoria Manastirii Prislop. A se vedea si: Ion Gavrila Ogoranu. ambele. nr. Atitudini. nr. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. 29. Pentru ca în jurul bisericii s-au construit zidurile care azi formeaza incinta manastirii. Dr. în faza lui pura. p. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Staniloae. capitolul Evocari Otilia Radulescu Aroneasa. Sibiu. 1996. 1-2. Romulus Neag. p. când s-a întâlnit la Bucuresti cu Parintele Arsenie. Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. 9. Editura Gordian 1997. Jertfa. p. 23. 2/62. "Gândirea ". p. 1999. strabatând deceniile rosii. de asemenea. Timisoara. Arad 1986 . Tohanene?". Editura Gordian. 31. 48. 37. "Puncte Cardinale". Editura Arhidiecezana. Pr. nr 7-8. la Vladimiresti se nast ea un altul. nu t rebuie trecute cu vederea cele doua mari si autentice vetre duhovnicesti. Timisoara. Imn pentru crucea purtata. Lidia Ionescu Staniloae. 1. cf. cuprinsa în Cararea Împaratiei. Romulus Neag. Nota asupra Editiei I. 8 august 1943. 135. p. p. iunie 1999. se spune ca Parintele Veniamin Tohaneanu (n umit staret la Sâmbata dupa plecarea Parintelui Arsenie). 6. prin Parint ele Arsenie Papacioc. Iasi. Martor. se pecetluia pe sine prin arestarea protagonistului. 30. Dan Lucinescu. dar nu se îndoiesc. 1993. Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul cresti n. Virgil Maxim. p. Editura Humatitas. 1997. p.15. p. În legatura cu acest fapt. 57. 51. Brazii se frâng. Editura Marineasa. 1997. 108. cea de la Sihastria. 9. Lumina faptei din lumina cuvântului. Arad 1986. Prof. serie noua. 1999. anul VI. Mircea Pacurariu.

a fost numit "Cucuzel" de catre Parintele Arsenie) a slujit ulterio r în diferite parohii în Transilvania. în Manastirea Antim din Bucuresti. 347-348) 53. rezulta ca P. 11. o revista din Sibiu. 43. În consecinta. Din marturiile celor care au trait evenimentele din 1959 si imediat u rmatoare. de aici va fi arestat de Securitate. de Buna Vestire. staretul manastirii Prislop. Istoria Manastirii Prislop. unde este hirotonit ieromonah. dupa ce va primi avizul Patriarhului Justinian. Apoi îmb raca schima cea mare si devine Ieroschimonahul Daniil. Nas la calugarie a fost Parintele Daniil (Sandu Tudor). din ianuarie 1980 episcop la Buzau. se revine asupra deciziilor de alungare din Manastirea Prisl op a Parintelui Protosinghel Arsenie Boca si a maicii starete stavrofora Zamfira Constantinescu si "socoteste potrivit ca dupa Revolutia Româna. a fagaduit ca va rechema imediat p e cei îndepartati. Pentru ca e vorba de o carte publicata înainte de '89. în momentul redactarii actelor de referi nta. Daniil. Este vorba de cunoscutul scriitor. iar d in februarie 1982 arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului. În plus. Prin aceeasi Hotarâre. Parintele Mircea Pacurariu nu a putut spune ca Monahia Zamfira a fost numita stareta a Manastiri i Prislop. hirotonit ieromonah în 1953. p. Parintele Arsenie a plecat de la Manastirea Prislop în mai 1959. p. Prin Hotarârea Sinodului Mitropolitan întrunit la 9 noiembrie 1998 semnat a de Î. Ieromonahul Dometie (1924-1975) (înzestrat de Dumnezeu cu darul deosebi t al cântarii. Antonie Plamadeala. 1995. pp. 51. Parinte Laurentiu Streza Episco pul Caransebesului. editia a 2-a. 2407/1959 si 2408/1959. în Amintirile Mitropolitului Antonie Plamadeala . fost ofiter de marina si pilot Sandu Tudor (pe nu mele sau adevarat.. si care avantaja calugarii cu studii teologice. se anuleaza Deciziile nr.42. asa cum scrie P. dupa Pasti. Acatiste. cu osebire pe toate maicile si surorile din perioada Decretului 410/1959 ". 15 . (cf.S. decret aplicat în luna mai 1960. unde organizeaza si conduce gruparea duh ovniceasca "Rugul Aprins".Slujitori ai Bisericii în temnitele comuniste. în 1970 a fost ales episcop vicar patriarhal. 114. 46. Prof.P. 1996. Arhim andritul Teofil Paraian) 52. Prof. Ibid. devenit calugar în 1948. ierodiaconul Antoni e. Mihai Sasaujan. Supliment al Revistei Renasterea. cuprinsa în Cararea Împaratiei. (cf. Arad 1986. (vez i: ibid. Mircea Pacurariu. 2000. Dr. (cf. Mircea Pacurariu. Parintele Arsenie s-a întors la manastire abia în 1952.S. trecut în 1950 la Manastirea Slatina în Moldova. Bartolomeu Valeriu Anania. p.) 44. ibid. Editura Anastasia . Vifornita cea mare. P. considerând rein tegrati în viata obstei prislopene pe toti cei împricinati. Dr. iar mai târziu s-a remarcat ca un iscusit si ap reciat duhovnic. Pr. Editura Sfinte i Episcopii a Aradului. 346-348) . cf. Dupa o prima arestare si o detentie de 3 ani. 49.Documente inedite despre parintele Arsenie Boca . din care facea parte si viitorul mitropolit al Ardeal ului. 57. Agaton s e aseaza în Schitul Crasna din Judetul Gorj. cf. nu era în masura de a iscali valid. întrucât Paintele star et Arsenie Boca fusese arestat de Securitate în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 195 1. prezentate de Arhid. Alexandru Teodorescu). p. în noaptea de 13/14 iunie 1958. înainte de decretul din 10 noiembrie 1959. Colegul sau. pp. 124-125 . Episcop Andrei. gazetar.S. Pr. Dezvaluiri istorice . 48. Cluj-Napoca. sub numele de A gaton. nr. Antonie Plamadeala. A se vedea si: Marturisitori de dupa gratii . (vezi: Hotarârea Sinodului Mitropolitan. 47. p. în "Calea Mântui rii". în "Chipul Cetatii". 50. când s-au limpezit aspecte critice din trecut. Dimitrie Bejan. Parinte Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului.. 1999. în Manastirea Neamt. 57) 45. 1997. Editura Tehnica. Dânsul este cunoscut de cei mai multi credinciosi ca restauratoru l si duhovnicul manastirii de maici de la Râmeti. p. Parinte Timotei Seviciu Episcopul Aradului si Hunedoarei si P. Deci nu a plecat o data cu decretu l. pentru ca de fapt manastirea ramasese fara staret. de und e se va retrage la Schitul Rarau. sa reabiliteze pe toti slujitorii si vietuitoarele d e aici. Ase zamântul monahal din Sinaia a fost recunoscut ca metoc al Manastirii Prislop. Editura Cum.S.S. 4.

61.. Visarion Leancu. Arhimandritul Teofil Paraian) 60. e scris acolo ca ar zice faptele omului: "T u esti noi". Foarte multi însa se declara trimisi de Parintele Arsenie. 19 . Sunt acolo o multime de cuvinte frumoase si îndrumatoare care arata ca Parintele Arsen ie de fapt nu a fost un om de rând. 58. iar ultimii 30 de ani la Sâmbata und e este si înmormîntata). a Pr. pp. 8 august 1943. nr.. Exemple de calugari: Actualul Mitropolit Antonie Plamadeala si Parintele Dometie de la Râmeti. Arsenie Boca. Parintele Arsenie nu a mai trimis pe n imeni la manastire. p. Vasile Andru. Ibid. Tismana si Tiganesti. p. Editura Crist. Prof. p. Ovidiu Vuia. Parintele Arsenie a scris multe cuvinte la scenele pe care le-a picta t. 1/1993. Ibid. 65. 64. Serie noua. pp. dupa cum am mai spus. era atunci civil. în prezent la Prislop). pp.. 165-168. 63. Nu trebuie sa ne surprinda prea mult acest fapt. Monahul Ieronim Stefanescu. Tismana. Bucuresti. Sibiu. ibid. "Gândirea". 2000 . 1. toti de l a Manastirea Sîmbata. Deci "Tu esti noi". unde. Cuvântul are o eficacitate deplina numai când are acoperirea aurului care este viata celui ce-l rosteste. Gheorghe Vechi. serie noua. Editura Sf.S. adica noi suntem cele care te-au alcatuit. Maica Benedicta din Ludisor (Manastirea Hurezi)..51) Despre pictura de la Draganescu a se vedea si: Nichifor Crainic. cf. editia a 2-a. unde a si murit. Am reprodus aici textul explicativ pe care Parintele Arsenie l-a scri s lânga aceasta compozitie. Exemple de maici: Maica Ambrozia Stoia (în prezent la Prislop. (Nicolae Steinhardt. 238-240. A se vedea apoi s i revista "Gândirea". 55. 347. dupa decretul din 1959. pp. 2001. 2000. (Arhimandritul Teofil Paraian) 68. Maicile Apolinaria si Paisia de la Prislop. a mai spus-o si Parintele Nicolae Steinhardt. 57. maicile Eufimia si Filareta Bo tu (prima la Manastirea Robaia. Dometie si Varnava. în biser ica din satul Draganescu. 187-191. Nota asupra edi tiei I. Parint ii Veniamin si Timotei Tohaneanu. 64-68. Ibid. pp. Învatatura aceasta ca adevaratul Parinte spiritual ramâne mai degraba mis . 67. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de întrebari incomode adr esate de Zaharia Sângeorzan. p. I eromonahul artist. (cf. p. În perioada când a fost la Sâmbata Parintele Arsenie a îndrumat foarte multi oameni sa mearga la manastire. 343. Fragment dintr-o scrisoare data de Nichifor Crainic Parintelui Arseni e Boca dupa întâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o în toamna anului 1971. Ibid. 59. "Gândirea". calugariti de Parintele Arsenie la Manastirea Prislop. Arhimandritul Teofil Paraian. de exemplu la "Judecata de apoi". anul II. din nefericire. Parintele Arsenie Boca sau Universul sfânt al culorilor (Minunea de la Mihailesti). ajungând în final la Manastirea Hurezi.. Întâmpinari. sunt reproduceri color dupa frescele de la Draganescu. Daniil Partosanul) 56. nr. Scrisoar e catre Parintele Arsenie Boca. (cf. Monah ul Alexie. Editura Revistei "Literatorul". 4-5/1998. Bucuresti. omorât la Manastirea Izbuc de tâlhari. p. Parintele Arsenie. text cuprins în volumul Unde a fost Biserica. 1992. serie noua. Prof. Bistrita si Hurezi). P. 66. în realitate. p. Dumitru Staniloae. anul IV. sau în Cararea Împaratiei. întrucât se stie. A îndrumat în special fete spre Manastrir ea Bistrita unde s-au razvratit asupra autoritatilor bisericesti. "Telegraful Român". Cararea Împaratiei. 347.54. Ion B uga. Mis tici din Carpati. aproape în fiecare numar.. Maica Timoteia (Manastirea Hur ezi. cf. Maica Teodora (Manastirea Bistrita. Tatiana Sergiu. în special pe cei din zona Fagarasului. Editura Sofia. 342. Monahia Zamfira Constantinescu. Lucrarea de la Manastire a Brâncoveanu. 62. Arsenie Boca. a trecut pe la Manastirea Dintr-un lemn. Bucuresti. Bistrita. Dar dupa de cretul din 1959 nu a mai trimis pe nimeni. Hotarârea Sinodului . ca "Orice adevarat artist e si profet". 69. cealalta la Manastirea Hurezi). 331-333. începând cu anul 1997. Cuvânt înainte. Cararea Împaratiei.

Ibid. p. 200. cap. Despre copiii lepadati. Arhimandritul Teofil Paraian. 5/1993. Ibid. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. sa le poruncesc. Deisis. (interviu) în: Tinerete. 5. Ibid. Ibid. André Scrima. Tâlcuirea rânduielii tunderii în mona hism. Crinii pustiei. Semanatorul. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... p. Alba Iulia.. Ibid. 19. 16. 71.. Fagaras. I-a zis lui fratele: Voiesc si ei.S. v oiesti sa le poruncesc lor? I-a raspuns lui batrânul: Nu. 7. Parinte. 198 17. serie noua..o abordare s impatetica a relatiei tânar-duhovnic. 28. ideal. Ibid. legata de împlinirea a 12 ani de la mutarea la Domnul a Parintelui Arsenie. 15. cap. 198 18. Ibid. pp. Din cuvântul rostit cu prilejul pomenirii savârsite la Manastirea P rislop în 28 noiembrie 2001. Lucien Regnault. Ibid. Ibid. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA Traditia vie a apoftegmelor 1. 1990.tagogul decât legiuitorul (cf. 29. 2. Apoftegmele Parintilor Contemporani 1. din 7 mai 1952. 24. Episcop Daniil Partosanul. pp. Trepte spre vietuierea în monahism. pp. 73. Ibid. editia a 2-a. 3. nr. 4.. Ibid. cu privire la reînfiintarea manastirii Geoagiului ca manastir e de maici. Ibid. Ibid. Zis-a lui batrânul: Nu. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. 6. Parintele Arsenie Boca . 20. Parintele Arsenie Boca. Marturia unui ateu.. 10. Trepte . 2002. P. Ibid... 32-33.). p. cap.. 72. cf.. Ibid. 25. Conditiile uceniciei. Cararea Împaratiei. Ibid. 18 8) 70. 45-50. 23. . Ibid. cap.. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul seco lului IV. 13.. (Patericul. ei singuri vor vedea. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. (copie dupa mss. Episcopul Aradului. p.. Editura Humanita s. Ibid. iar nu datat or de lege".. Pastorul si oile. Timpul Rugului Aprins. Treptele vietuirii duhovnicesti. 198-199 21. 11. 14. Biserica. zicând: Niste frati locuiesc cu mine. 26. Arhimandritul Teofil Paraian. 22.. dar po ate ca nu cu mult mai multe. O SINTEZA A GÂDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA ÎN 800 DE CAPETE 1. "Gândirea". daca as fi dispus de un material mai bogat. Cele 800 de cuvinte cuprinse aici ar fi putut deveni mai multe. Apoftegma 173 de la Avva Pimen.). Votul ascultarii. 2. ci fa tu întâi aceasta. Ibid. 189) reiese si din urmatoarea apoftegma din Pateric: "Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen. Edit ura Agaton. Trepte . Trepte . 8. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 12. Ispititorii cu dajdia. ci te fa lor pilda. 9. p. Idem.). Cararea Împaratiei. 27. cf. Ibid. si d e voiesc sa traiasca. Ibid.

48. 299. 157. p.). 144. p. Nepasarea absoluta. Ibid. p. 325. Tânarul bogat. Razboiul nevazut sau despre ispite. o pri mejdie infinita. 38.. Ibid... Cararea Împaratiei. 300. 69. 39. Serie noua. 46. p. 67. Ibid. 31. "Gândirea". 40. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 75. 74. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. 32. cap. 63... 43. 14. Ibid. . 171. 61. 265. Ibid. Ibid.. 41. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid. 43. Cararea Împaratiei. Ibid. 1-3/1999..30. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. Cararea Împaratiei. Ibid. 42. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 33.. p. p. Nepasarea absoluta. cap. 64. 36. 79. Ibid. Ibid. 77. 51.. 82. p. 16. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 55. 56. Ibid. p. Ibid.).. Serie noua.. Ibid. 39. Ibid. 66.. Cararea Împaratiei. 142. Ibid. p. Despre durerile oamenilor. Ibid. 58. p. Cararea Împaratiei. 2.).). 28.... "Gândirea". p. Ibid. Ibid. 252.). În Duminica Ortodoxiei. 60. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 70. 52. Cararea Împaratiei. 45. p. 26. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp.. 47. 78. 76. p. Ibid. 62. 72. o pri mejdie infinita. p. Ibid.. Ibid. Cei mai bogati saraci. 15.. 73. 53. 81. 37. 65. Ibid. p. 44. 50. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite în biserica de la Draga nescu.. Cararea Împaratiei. 57. 83. Ibid. Ibid.)... Pedeapsa cu lepra. cap. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. Cararea Împaratiei. 1-3/2000. Nebunii. p. 80. Ibid. 35. Ibid. Ibid. 92-93.. 71. Ibid. 49. p. 34. Ibid.. 59. p. p.. 299-300. 27. Ibid. nr. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. (Ibid. 68.. Trepte . nr.). Ibid.. 54. 247. Ibid. 54.

108.. 256. 269-270. Ibid. Ibid. 85. 270. Ibid. Ibid. Ibid. cap. 112. 129.). 197.. 123.. Ibid. Zicere.. Purtarea monahului fata de rude. p. cap. 89.. 149. 94. 117. pp. cunoscuti si fata de credinciosii care vin la manastire. Ibid. Ibid. Ibid. 95. cap. 96. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. p. 106. Ibid. 113. 128. 102. Razboiul nevazut sau despre ispite. p. 148.. Ibid. p. 134. 103.. 120. Ibid. Ibid. Ibid. 126. p. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 97. Trepte . 269. 104. 102. Ibid. 105. 90. Ibid. Ibid. Ibid. 125. Cararea Împaratiei.. Ibid. 133. Ibid.). 92. 87. Ibid. 99. 114. Ibid.. 119.. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. Petrecerea monahului în lume. Votul ascultarii si personalitatea mona hului.. 138. 101. Ibid. Ibid. Ibid. p. fa ta de ascultari si fata de bunurile manastirii. 130...84. 109. Ibid. cap. Ibid. cap. p. 115. 98.. Ibid.. 121. p. 88. 110. Ibid. 136. cap. Cararea Împaratiei. Ibid. p.. Ibid. Ibid. Ibid. 122. Ibid. cap. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. 111. 118. 107. 124. Ibid. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 65.. 93. p. pp. 127. 100. 132. 288.. Ibid. 110.. 260. Ibid. Ibid. Ibid. Votul ascultarii. Ibid. . p.. 91. Nu esti departe de Împarat ie. Ibid. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 135.. Ibid. 116. 137. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 131. prieteni. 86.. 86-87. cap.

162. 157. 167. Despre durerile oamenilor. Ibid.. Suprafata si adânc. 169. 142. Ibid. 143a. 150. Cararea Împaratiei.. p. 143b. 149. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Ibid. 161. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. S-a suparat Iisus. 179. 191. 87. Ibid. Ibid. 163. "Strajerul Ortodox". nr. Ibid. 147.. 173.139. 264. Semne de sfârsit de sâmbata. p. Ibid. Crinii pustiei.. 193. 178. Ibid. 170.). Ibid. 159. 146. Ibid. 177. 168. Ibid. Ibid. Ibid. 178-179. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. Ibid.. p.. Ibid. 151. Ibid. 190.. 267. pp. 189. 181. Ibid. 148.. Ibid. 184... 183. Ibid.. Ibid. 172. Ibid. 186. p. 185. 175. 164... 7778.).. 244-247. p. Un graunte de credinta. 182. Ibid. .). 145. Ibid. Cuvinte interzise. 282... 147. Ibid. pp. nr. 153. p. 156. Sfintenie. 282. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid.. Cararea Împaratiei.. O minune furata. Un graunte de credinta. 264. Ibid.. 171. Ibid.). p... Chemari la apostolie.. p. pp. 68-70. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. S-a suparat Iisus. Ibid. Zicere. p. "Gândirea".). 154. 176.. p. 272. 158. Ibid.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 25. Serie noua. 154. Ca de la sine înteles. 152. 1/2001. Zicere.. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 179.. 2... 155. 188. p. Ibid..). Ibid.).. 187. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 165. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 277. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. 210. p. Pastorul si oile. Fiii Învierii (mss. 194. 160. Orbul din nastere si sufletele oarbe. p.. Ibid. 144. Ibid. 174. 140. p. Ibid. 4-5/1998. 180. 141. 87-88. 192. Cararea Împaratiei. Ibid. 211.. 78. 265. pp. 276.

229... pp. 242.. 245.. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. 145-146. 226. Cararea Împaratiei. 199-200.. p.. Ibid. 246.. 195-196. p. p. 227. Ibid.. Sfântul Mucenic Dimitrie. Ibid.... Ibid.. Ibid. p. 209. Ibid. Ibid... 41. p. Crinii pustiei. 236. 224. 198. 230. 240. 215. 259.. p. Ibid. Rostul si însemnatatea monahismului. Ibid. 223. Ibid. p.. Ibid. 145.. Ibid. 259. Ibid. Ibid. p. Ibid.). 241. p. 218. 267. Ibid. Ibid.. 39.. 194... 247. pp. pp. pp. Ibid. 216. 236-237. 267-268. Cararea Împaratiei. 235-236. Ibid.. 234. 281. p. p.195. Ibid.. Ibid..). Ibid. 196. p.. Ibid. 41. 205. Ibid. p. 112-113. pp. Cararea Împaratiei. p. 207... 149. 146. 214. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. 221. 200. 268. Ibid. 278. 202. 226. 231. pp.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Ibid. 199.. Ibid. Ibid. p. 241. Ibid. Ibid.. 219.. 199. Ibid... pp. Ibid. Ibid. Trepte . 252. p. p. 222. Ibid. p. 238. 217. Ibid. p. 243. Ibid. 206. 203. 248. p. p. 244. 148. 232. 239. 282. 228. Ibid. Ibid.. p.. 211. o primejdie infinita. 251. Ibid. Un graunte de credinta. 236. p. . 249. 210. 233. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Tânarul bogat. cap. 237. 201. 208. 220. Nepasarea absoluta.. Un graunte de credinta. Ibid. 239. 211. Ibid.. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. p... 197. 257. 224.. p. Rugaciuni nepotrivite. 212. Ibid. 204.. Ibid. 235.. 213. 250. 225. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 234. 237.

293. nr.. 306. 266.). Ibid. 301. (Dincolo de chip. p.). Ibid. 274. 173-174. 261. 254. "Gândirea". Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. 271.. 28-31. Ibid. 6/2000. p. 82-83. 284. 264. Ibid. p. 263. p.. 303. Serie noua. Ibid. "Gândirea". Ibid.. 287. 174.. Ibid. 259. Piatra unghiulara.. p.. 280. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Gadarenii si sufletul. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. 45. 299. p. 275. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Un ideal de rugaciune. Cine este Iisus?.. 298. Lecturi spirituale. 256a. pp. Ca de la sine înteles. 133-134.. 152. Ibid. 304. pp. Trepte. Cararea Împaratiei. p. Ibid. Serie noua. Ibid. 265. .. cap. 262. Cararea Împaratiei. 302. 1-3/98.)... 296. 17. 157. 1-3/ 2001. 191. p.).. p... p. pp. 288.. 46.. Petrecerea monahului în lume. p. cap. 285. p. p. p..). 295. 279. Cararea Împaratiei. 172. p. p. 258. Tara de obârsie. Ibid. pp. 289. 176. p. Cararea Împaratiei. Ibid. nr. 297. 276. 272. Serie noua. nr.). Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. p. pp. 154.253.. Ibid. 256b. Ibid. 294. 267. 151. 154. Ibid. 134. "Strajerul Ortodox" . 2.. 257. 135. 145. Ibid.. p. Trepte. 6/2001. 260. Iconomul nedrept. Ibid. 200. nr.. p. 305. pp. Ibid. 277. 134.. 287. 34-35. Ibid. Un ideal de rugaciune.. Ibid. p. Ibid. Spovedania si despre cercetarea constiintei.. 261. Rautatea si Firea. 255. Ibid. p. Ibid. p. "Strajerul Ort odox". 278. Cararea Împaratiei. Ibid. 6/2001. p.. 273. 270.). 278. "Strajerul Or todox". nr.. 291.. Ibid... p. Ibid. Fiii Învierii (mss. p. 260. Ibid. 163. Ibid. 153. p. 286. Ibid. 283.. nr. Zicere. 269. Ibid. "Gândirea". 268. Fiii Învierii (mss. pp. 41. 133. 171-172. 2. Vanvulescu) 290. Fiii Învierii (mss. p. 145. 282. 162. Ibid. 292. 1-2. pp. Cine e Iisus?. Ibid. Ibid. Ibid. p. Ibid. 1-3/ 1998. 159. 281. 82-83. 300.

Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. 331. cap. pp. Ibid. 297. 183-184. . Ibid. Împaratia aruncata. "Gândirea". 363. Ibid.. 351. 313. 112-113. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 321. 1-3/ 2001. 29-31. 332. Ibid... Ibid.. 347.. 6-7/1998.. 311...307. Ibid. p. Ibid. 338. Cararea Împaratiei.. nr. p. p. 257. pp. Ibid. Serie noua. p. 330. p. Tara de obârsie. 322. 309. Ibid. p. 178. p. p. Trepte. pp. Ibid.. 4-5/99. 337. 362... 350. 352. 317. 356. 348. Ibid. pp. p. Ibid. Zicere. p. 329.42-43. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). Ibid.. Marele Iuda. 204. 358. Ibid. 256. 179.. p. 314.. 312. Ibid. 346. p. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 242-243.).. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 360. p. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 326. 255.. nr. 314. Ibid. Ibid. Ibid.. 308. 189. 321-322. Ibid.. 315. nr. 320. pp. Ibid. Cearta lui Iisus cu Petr u. 359. 34-35. Ibid... 244. Ibid. Serie noua. 335. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 354. p. 325. 357. Semanatorul. Cararea Împaratiei. Împaratia nevazuta..). 242. 323. 355. 328.). 256-257. 326. Conditiile uceniciei.. 184... Ibid.. p. Despre lepadarea de sine. 336. 345. Cararea Împaratiei. p. Razboiul nevazut sau despre ispite.. Serie noua.). "Gândirea". 322. 183. 22. p. p. Trepte. Un Om nou se naste. 310. 341. Ibid. 333. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 178. 343. Taina rabdarii. 340. 325.. 353. Ibid. p.. 344. Cararea Împaratiei. 349. Cearta lui Iisus cu Petru. 169.). cap. p. 324. 361. Ibid. 31-32. 268-269. p. Ibid. 334. pp.. Ibid. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Ibid.. 191. 319. 243-244. 23. Amaraciune divina. Ibid. pp. 339. Ibid. "Gândirea". p. pp. Ibid. pp.. 318. Ibid. 327. 316.).. 317. Ibid.. 342.

. Ibid. 384. 380.364. 101. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. Ibid. 20. Ibid. Ibid. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. 173-174. 309. p.. O minune cu totul anevoi e. Osândirea iertarii. p. 20.. mândrie. Despre lepadarea de sine. cap.. cap. 396.. 376. cap. pp. 377. 16.. Cararea Împaratiei. 19-20. Ibid. p. taierea voii. p. 411.. p. smeri ta cugetare. 100.).. Ibid.. De Sfintii Apostoi Petru si Pavel. 405. Ibid. 33. "Gândirea". 213. 18-19. cap. Ibid. 390. 408. taierea voii. 1-3/2000.). smerita c ugetare. p. 407. p. 412. Ibid. p. 381. Ibid. Nebunii. 386. 393. 372. 397. mândrie. 375.. 391. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. Ibid. 398.. Conditiile uceniciei.).. 400. p.. Cararea Împaratiei.. Despre rabdare.). p. Ibid. Ibid. Ibid. 157. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism. 403. Despre rabdare. 406. 389. Ibid. Ibid. Ibid. nr. 385. Cearta lui Iisus cu Petru. 410. Cararea Împaratiei. 392.. 418.. 371. Trepte. 415. pp.. 368. 258.. Trepte... Ibid.. Ibid. Cararea Împaratiei. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism.. Ibid. cap. Ibid. 18. Ibid. 383. 374. Ibid. 417. 293. 373. Ibid. 369. 370.. 34. 388. 387... 214. cap. 413. Ibid. Cararea Împaratiei. p. p. 66.. Ibid. 379. 136. 404. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Masurile vremurilor. Rostul si însemnatatea monahismului. p. Ibid. Cararea Împaratiei. Serie noua. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. p. 92-93. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Trepte. Ibid. 378. 409. 13. 367. 366. p. 414. . p. p. 399. Ibid.. O privire în rai. 365. Ibid. 197.. Cuvinte interzise. Cararea Împaratiei. Trepte. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss... Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. cap. 394. Cararea Împaratiei. 382. 416. pp. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. p.. 401.). 65. 308. Ibid. 257. 402.. p. pp. p.). smerenie. smerenie. p. 395. cap.

426. Cararea Împaratiei. 443a.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. 430.. 450. Ibid. p. cap. 423. 442. Lecturi spirituale.. 453. 261.).. Serie noua. "Gândirea".. 446. p. Cararea Împaratiei. 6-7/1998. 56. 178. 135.. 6-7/1998. "Gândirea". 470. 436. 439. cap.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Trepte. Trepte. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. Ibid.). Cearta lui Iisus cu Petr 433..). Zicere.. 458. Ibid. Despre durerile oamenilo r. 422. p. 459. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 435.. p. p.. 469. p.). Zicere. Ibid. p. 462. Citirea d umnezeiestilor Scripturi. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. p.). 282. Ibid. Ibid.. 464. Ibid. 153.. 434. 111. 179. 429. 154. p. p. p. p. 154. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 425. 290. 452. 48. 447. Ibid. 468. 201.. Ibid. nr. 441. p. 437. Cararea Împaratiei. Ibid. p. Cararea Împaratiei. Ibid. p. Ibid.. 432. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. Votul ascultarii.. 55. 443b. 424. 421. p.. nr.. p. 427. Ibid. p. 42. Ibid. p. 159. . 456. 85. p. Ibid. Un Om nou se naste... 445. Ibid. 89. 440. 449.. Ibid. 420.. 466.. 315. 277.. Ibid. 465. 467. Ibid. 460. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 431. Ibid. 454. pp. Spovedania si despre certarea constiintei. pp... 77..). Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 276-277. p. 149.. pp.. p. Serie noua. 152. p. 90.. 295-296.. Ibid.. 428. p. 463. Ibid. 134. 297-298. 457. 29-31. Ibid. 180. pp. 233. 300. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Ibid. Ibid. p. Ibid. Ibid. pp.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 29-31. 461.. Cararea Împaratiei. Ibid. Cararea Împaratiei. Ibid. Un Om nou se naste... 451. 438. 448. 444. Pastorul si oile.. p. Ibid.419.. u. 455.

Ibid. Fiii Învierii (mss.. pp. Cararea Împaratiei. p. 5/2001. p. Ibid. 150. Ibid. Ibid. 502. 505. 179.. Ibid. 520. Orbul din nastere si sufletele oarbe. p.. Ibid. 484. 1/2001. 17. 510. 482. 77-78. 486. Ibid... 300-301.. cap. Samarineanul. Iconomul nedrept. Ibid. 481. Ibid. p. Ibid. 499. Prietenul pacatosilor.). p. 503. 521. Ibid. Ibid. p. 492. 494. Ibid. p. 508. cap... 475. Ioan. Cararea Împaratiei. Ibid. 480.). 519. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 16. Cararea Împaratiei. 68-70. p. 511. p. 493.. 524. 472. Purtarea monahului fata de superior si fata de obste. 116. p. Ibid. Ibid. Ispititorii cu dajdia. Ibid. pp.. Neam fara semn. Cararea Împaratiei. 473. 300-301. 35. nr. p. . Ibid. pp. 478. p.. p. 29. p.. 14-15. p. p. p. Ibid. 514. Cararea Împaratiei. 504. pp. 500. p. în "Strajerul Orto dox". 474. 501. 293. Cararea Împaratiei.). 213. 171. 485. 477. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 491. 495.471. 498. capatul proorocilo r. 149. Ibid. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 479. 515.. 487. Ibid. Ibid. 513. cap. 212. Pastorul si oile. Ibid.). Trepte.... p. Ibid. 476. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. nr.. 525. 148. 507. 189. 496. Ibid. Ibid. p. Votul ascultarii si personalitatea monahului. 490.). Cararea Împaratiei. Trepte. Ibid. Ibid. Crinii pustiei.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 284. Zicere.. 522.. 36. 3. Ibid.. 88. 488. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp. 189-191. Ibid. 516.. 114. p. pp. Fiii Învierii (mss. 114-115. 285...). Bucuriile lui Iisus.). Ibid. Cararea Împaratiei. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.).. Votul ascultarii.. 295. 523. Ibid. 509. 512. 140. Despre post si rugaciune. 497. fat a de ascultari si fata de bunurile manastirii. 276... 483. Ibid. Ibid. 1... 517. "Strajerul Ortodox". pp. p.. 506. 518. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ca de la sine înteles.

. Ibid. Ibid. 561. 573. p. 162. Ibid. Cararea Împaratiei. 538. p... 17. Ibid. 50. ibid.. 544.). 571. p. 559. pp. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 285.. Ibid.. Serie noua. 560.. nr. 53. 282. Dumnezeu fara vrem e. Ibid. p. Ibid. Ibid. p. 19.. Ibid. În Duminica Ortodoxiei. 68-70. p. Ibid. 577. 580. 262. 578. pp. Ibid. Ibid.. Omul. p. 569. 568. Cararea Împaratiei. 324.. 565. Ibid. p.. 112-113. 110. 537. Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid.. 530. 574. p. Ibid. 549. 535. p. 558. Taina rabdarii. p.). Rautatea si Firea. 171-172. Ibid. 147. 54. 564. 557. 528. 1-3/1998. Ibid. 553. 263. 1-3/1999. pp.. 554. p. Ibid.).. 48. 536.. Dincolo de întâmplari. Ibid.). Ibid. 154-155. 552.. Ibid. p. Ibid.. smeri ta cugetare. 53. 261. mândrie. nr. 540. pp. 261.. Ibid. 178. smerenie. 529.. Taina rabdarii. 570. 159.. taierea voii. 547.). 177. p.. Trepte. p. 1/2001.. 563. 20-21. cap. "Strajerul Ortodox". 173. 575. 548... Cararea Împaratiei. 579. Ibid. Ibid. Ibid. p. Ibid. "Gândirea". 172. Ibid. p. 550. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Ibid. p.. 531. Ibid. p.. 533. 2. 539. p. Ibid. Ibid. Fiii Învierii (mss. 527. Ibid. Ibid. p. Ibid. pp. nr.. 534. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. 542. 541. 551.526.. Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. 556. 543. Ibid. p. 546. Orbul din nastere si sufletele oarbe. 43.. 566.. 545. Ibid. 572. 555. 567. 581. Ibid. Masurile vremurilor. Ibid. 174. Ibid. Ibid.. Despre rabdare. 576. 562. 532.

59. Despre post si rugaciune. 603..582. 12-13. Ibid. cap. Ibid. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p.. 632. 123. Ibid.. 584. 633. taierea voii. 599.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 20 608. cap... Ibid. Ibid.)... p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. pp. 140-141. p. 124.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Cararea Împaratiei. 159.. p.. p.. 623. cap. 591.. Ibid. Ibid.. 615. Pedeapsa cu lepra. 629. 194.. 621. 123. pp.. 123. Spovedania si despre cercetarea constiintei. Ibid. 140-141... 596. Rostul si însemnatatea monahismului. 609. 619.. 124-125.. p. cap. Despre rabdare. nr.. 612.. 43. 169. 585. 285.). 179. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. p. 602. p. 600. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. Razboiul nevazut sau despre ispite. Trepte. 631. pp. 597. 626. p. p. 200. 614. 604. 587. Întrebarea întrebarilor. 613. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. cap. p.. 592. Ibid. 624. Ibid.. 176. Ibid. 590... 595. 157.. Cararea Împaratiei. 1. Ibid. 616. Trepte.. Dicolo de chip. 151-152. 606. Tâlcuirea rânduielii tunderii în monahism... p. Ibid. 588. 124. pp. Treptele vietuirii duhovnicesti. 634. 627. Ibid.. 147. Ibid. Ibid. 593. p. Cararea Împaratiei. Cararea Împaratiei. Ibid. Cararea Împaratiei.). 625.. Ibid. Ibid. 583. Ibid. Ibid. Ibid. 177. Ibid. Ibid. p. Ibid. Ibid. 601. Ibid. 146-147.). 169. 594. smerita c ugetare. Fiii Învierii (mss. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite.. Lecturi spirituale. Trepte. 611. Ibid.. cap. Ibid. 281. 586. p. 618. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. smerenie.. Ibid. 610. p. 146. 280. Ibid. 156. p. 628. 620.).. 179. 622. 2/2001.. 636. mândrie.. p. Cararea Împaratiei. cap. pp. Ibid. p. p.. 637. 617. Ibid. p... 607. Trepte. 598. 191. 630. "Strajerul Ortodox". 589. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p.). Trepte. 20. Ibid. p. . p. 605. p. Ibid. p. p p.

. Ibid. p.. p.. Ibid. 655. p. 202. 647. Spovedania si despre cercetarea constiintei. 67-69. Ibid. 678.. 249-251. cap. 667. 284. 286. Ibid..). p. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid... 653. 1-3/98. 201.. Dincolo de întâmplari. 45-46.. Trepte. Ibid. Citirea Dumnezeiestilor Scripturi. . cap.. 15. 659. O privire în Rai. Ibid.. p. p. De Sfintii Apostoli Petr u si Pavel. 297.. 639. 160.. 76. 683.. Ibid.. Ibid. Ibid. 676. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. 661. Ibid.. p.. 58. 681. pp. 656. 642. 672.. Ibid.. 643. p. 143.. 17. p. 669. p. Cararea Împaratiei.. Votul ascultarii. 690. Ibid. Ibid. 210-211. Cararea Împaratiei.. Ibid. 684. 680. 205-206. 688. Ibid. p. 641. 650. Trepte. Votul ascultarii. 644. p. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 657. 645. Ibid.. Votul ascultarii si personalitatea monahului. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 682.. p. p. Ibid. 671. 281. Ibid. pp. 658. 660. Ibid. Ibid... 693. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 646.). pp. 47. 649. 674. Ibid. 666. 687. Serie noua. 677. Ibid... 689. nr. 651. p. p. 283. Ibid. Ibid. p. 675... p.638. Amaraciune divina. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului. p.. Ibid. 652. Cararea Împaratiei. Ibid. 44. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. p. misionari între lupi. 668. 141. 664. 648. 640. 673. 686. 662. Ibid. 691.. 203. 654. p.. 685.. 287. 692. Ibid.. Ibid. Ibid.. Ibid. "Gândirea". p. 161.). Ibid. 26. Mieii. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 206. 278. Trepte. p. pp. Ibid. 46. Ibid. Cearta lui Iisus cu Petru. 663. p. Lecturi spirituale. Ibid. 42.. pp.. p. 665. p. 43.. cap. Sfintenie. 679. Ibid. 670... 285. cap. p. Ibid. 161.

Siguranta absoluta. Cararea Împaratiei. Cananeanca.. 725. Ibid. 709. 742. p. 714. Ibid.. Ibid. 199. 739. 279. Ibid. 281. 708.. p.. nr. Talantii Împaratiei. 748. 242. Ibid. 716.. Ibid. 702. pp. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. Ibid. "Strajerul Ortodo x".. p. Ibid. p. Ibid. 253-254. Ibid. Chipul cel dinlauntru si cel dinafara al monahului. Ibid. Fiii Învierii (mss. Ibid. 715. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 727. 282. 723. 699. 704.. Ibid. 47-48. 738. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. p. 697. Ibid.. Ocuparea Templului din Ierusalim.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.). 741.. . p.. 196.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 4/2001. Sfântul Nicolae. Ibid. 731. p. 712. Ibid. 696. 210. p. p. Ibid. Ibid. 705.. 695. 744. p. 314. 726. Ibid. 279-280. pp. 721. 700. 701. Cararea Împaratiei.. Ibid. 210-211.). 65-66. 23. 195-196. 42. p. 728.. 740. Ibid. 718. 735.694. 255. 155-156. Ibid. Pedeapsa cu lepra. pp. p. 314-315. 316. Chemari la apostolie. 234..). Cararea Împaratiei. Ibid. 233. Ibid. pp.. "Strajerul Ortodox".. p. p. 254. Ibid. 308. 722. Ibid.. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. p. Trepte.. 724. 747. Cararea Împaratiei. 730. 1. 710. p. p.. Cararea Împaratiei. Ibid. 719. Ibid. 734. 720. Ibid. 717.. 732. p. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 1. cap. p. 298.. Fiii Învierii (mss. 737.. 313. 5/2000. Ibid. Ibid. Ibid. 743.. 711. 315.). p. 713. 706. Ibid.. 746. Ibid.). 698.. p. p.. 296.. pp. Ibid. Cararea Împaratiei. 745. 729. pp. 736. p. Ibid.. p. Ibid. 24. Ibid. pp.). 200.. 703.. p. Ibid. p. pp.. Zicere. 749. 49. Ibid. nr. 48. 707. 253.). 733.

. p. Votul ascultarii si personalitatea mon ahului.. 3/2001. 765. 259. p.. Ibid. 770.... 793. Ibid. 32-33.). 25-26. 26. Ibid.duhovnic.. p. 795.. Ibid. Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale. Ibid. p. 43. Dincolo de chip. p. 779. Ibid. Ibid.. pp. Tmisoara. pp. 764.. 1. 787. Cararea Împaratiei. 752.. p. În Duminica Ortodoxiei. Ibid.. 123. Ibid. 756. 755.). Ibid. Cararea Împaratiei. 135. Ibid. Parintele Arsenie Boca .. Ibid. 798.. 799. Votul ascultarii.750. 760. Conditiile uceniciei.o abordare simpatetic a a relatiei tânar. p. pp.). Iisus si slabanogul. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. p. nr. p. 791. 792.. p. Cararea Împaratiei. Ibid. chemati. 196. 773. Ibid. Ibid. Cararea Împaratiei. "Gândirea". Ibid. 758. Ibid. 757. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. 762. 797. Trepte..). 780. p. 786. MARTURII 1. 1-3/1999. 783. Ibid.. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. cap. p. 782. Daniil Partosanul. Ibid. 86-87. 777... 768. p. p. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.. 759. 800. "Strajerul Ortod ox".. p. Ibid. 121. 771. Cararea Împaratiei. Ibid. p. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss. p. Oct . p. 789. Ibid. 29. 180. Ibid. Ibid. Iconomul nedrept. Ibid.. nr. 767. 769. 751. 25. 788. 784. Despre durerile oamenilo r. Ibid. Nu esti departe de Împarat ie. 142-143. Ibid. 22. 790. Cararea Împaratiei. Poate înceta obligativitatea voturilor monahale? 778. 44. Ibid. Caietul Parintelui Petru Vanvulescu (mss.).. Ibid. 774. 55. pp. interviu realizat de Romeo Petrasciuc. p.. Cararea Împaratiei. Respinsi. 776. trimisi. 115. 766. 143.). Ibid. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. 772. 754. 54. Din cuvintele Parintelui Arsenie rostite. Chemari la apostolie. p.. 763. Ibid. Ibid. p... 182. 753.. Serie noua. p. 182. p. 133. cap. 796. 119... p. 122. Fiii Învierii (mss.. 775. p.S. 794. 21. 785. 298. p. 280. 781. 317.). P. Ibid. p. Cararea Împaratiei. 43. 761.. Chemari la apostolie. Ibid. 122.

Editura Arhidiecezana. E ditura Teognost. 5. Mineiul. Cuvinte lamuritoare.Un ordin care nu a ma i sosit. Biserica. 388. Marturie culeasa de Parintele Teofil în 21 august 2001.ombrie 2001. Arhimandritul Ioanichie. Vasile Radu si Gal a Galaction. "Magazin Istoric". TEXTE SACRE SI LITURGICE Biblia sau Sfânta Scriptura. Bucuresti.com/inistea BIBLIOGRAFIE A. Pateric românesc. 20. 1-2. EIBMBOR. Editura Polirom. nr. Episcopia Ortodoxa Româna. 6. C. pp. 2. 109. Prof. 1929. Sibiu. Atitudini. pp. 2002.   .. Iasi. p. pp. Editura Agaton. 2000. 1990-1991. Galati. C. Parintele nos tru Eustatie. Arhimandritul Teofil Paraian. 2001. 3. p. 2. ANEXA II 1. Este vorba despre Statistica Site-ului Nistea's Page de la adresa: www 15. "Vestitorul Ortodoxiei". ANEXA III 1. august 1998. ianuarie 1994. BALAN. 1999. B. Cluj-Napoca. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu.. introduceri si note de Pr. Sfântul Ioan Gura de Aur. 1994. Fagaras. cf. 1998. 29-32. Dumit ru Staniloae. Vocatia monahala si co ntinutul voturilor calugaresti. Penumbra. Patericul. Vietile Sfintilor pe Noiembrie.. în: Predici la sarbatori Împaratest i si cuvântari de lauda la Sfinti. ClujNapoca. M-am întrebat apoi de ce cartea nu are ISBN? Asta ar însemna ca nici în bibl iotecile publice nu e de gasit.o zi cu cruce. TEXTE PATRISTICE Filocalia româneasca. 2002. Arhiepiscopul Bartolomeu. Editura Crist. traducere. brin ster. 34-35. Biblia sau Sfânta Scriptura. 4. cf. 1990. Vasile. Trancota C. "Tr ansilvania". luna august. 6. vol. 2002. Ibid. Mistici din Carpati. Episcopia Romanului. DESPRE FÂNTÂNI 1. înregistrare audio la Manastirea "Sub Pia tra". EIBMBOR. 7. Andrei Cornea. ideal. CONCLUZII 1. ANEXA I 1. Cuvânt de lauda la cel întru Sfinti. Tipografia Cartilor Bisericesti. Desfiintati Manastirile . publicat în Tinerete. Ileana Marinescu. Parintele Daniil Stoenescu. 1997-1981. Fara sa-l numeasca direct. pp. Este vorba de textele aparute în "Formula AS". "Telegraful Român". Bucuresti. nr. 28 Noiembrie . editia a III-a. A se vedea de pilda: Arhimandritul Ioasaf Popa. ANDRU. Bucuresti. I-IV.. editia a II-a. Serie noua. Editura Ar hiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos. Alba-Iulia. Text publicat în: "Telegraful Român". vol. XI-XII. 1/1993. 1946-1948. nr. 2000. 1-2. în 22 aug. vol. autorul face aluzie la Parintele Arsenie. p. Parintele Dumitru Staniloae. 8. editiile din 1936 si 1939.. 12 mai 1940. ANANIA. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. Bu curesti. editia a 2-a. traducerea Parintilor Prof. V-X. Text preluat din: Arhimandritul Teofil Paraian. arhiepiscopul Antiohiei cele Mari. 139-142. 3. 8 august 1943. Bucuresti. 1990. STUDII SI ARTICOLE AIOANEI. Bucuresti 1993. "Gândir ea". Dr.

nr. 43. mss. "Gândirea". reproduc ere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. BOCA. nr. 42-43. Editura pentru Literatura. anul V II. BOCA. nr. 103. Editura Episcopi ei Ortodoxe Române a Aradului. 6/2 000. Colind armonizat de Parintele Arsenie Boca. Serie noua.BALAN. BOCA. Serie noua. "Gândirea". 1-3/1998. BOCA.. Pogorârea la iad. 22-23. nr. Împaratia nevazuta. 1-3/2001. Ieromonahul Arsenie. Misionari între lupi. nr. 34-35. Ieromonahul Arsenie. consemnate de Parintele Pet ru Vanvulescu. anul VII. Pravila Alba. p. 1-2. Semne de sfârsit de sâmbata. pp. nr. Orbul din nastere si sufletele oarbe. anul VII. anul IX. pp. pp. nr. "Gândirea". pp. Socoteala omeneasca si socoteala dumnezeiasca. reprod ucere dupa o icoana pictata de Parintele Arsenie Boca. anul VI . mss. anul VII. reproducere dupa pictura b isericii din satul Draganescu. Bucuresti. p. 1. 68-70. BOCA. Serie noua. Serie noua. "Gândirea". Serie noua. 1/2001. anul IX. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". 28-31. "Gândirea". cu privire la reînfiintarea Manastirii Geoagiului ca manastire de maici. reprod ucere dupa pictura bisericii din satul Draganescu. Ieromonahul Arsenie. BOCA. p. din 7 mai 1952. BOCA. Ieromonahul Arsenie. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. Un Om nou se naste. BEJAN. Cine este Iisus?. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. Serie noua. Episcopul Aradului. Ieromonahul Arsenie. 5-6/1997. p. din manuscrisul Fiii Învierii. Schimbarea la Fata. BOCA. din manuscrisul Fiii Învierii. BOCA. BOCA. nr. BOCA. nr. BOCA. nr. copie dupa u n mss. nr. 1996. pp. 4-6/2000. Dimitrie. copie dupa un mss. Cine este Iisus?. pp. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. p.. anul VII. pp. 13/2000. Ieromonahul Arsenie. 1-3/1998. BOCA. Serie noua. BOCA. Arad. Serie noua. nr. .. Ieromonahul Arsenie. 4-5/1999. Siguranta absoluta. "Gândirea". Predici. BOCA. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. 1982. nr. Serie noua. 39-40. "Gândirea". Unde mai sunt astazi limbile de foc?. 6-7/1998. "Gândirea". 1-2. nr. anul VI. pp. 47-48. anul VII. "Strajerul Ortodox". "Gândirea". 5/1993. Ieromonahul Arsenie. Vifornita cea mare. reproducere dupa pictura biser icii din satul Draganescu. Nebunii. nr. 1-3/1999. 4-5/1998. Vetre de sihastrie româneasca. Editura Episcopiei Ortod oxe Române a Aradului. "Gândirea". 1967. Poezii. În Duminica Ortodoxiei. 5 /2000. Arad. "Gândirea". 4-6/2001. nr. 6-7/1998. 2000. pp. 4-5/1998. Trepte spre vietuierea în monahism. Serie noua. Serie noua. 77-78. 5-6/1997. "Caietul Parintelui Ioan Farcas". Ieromonahul Arsenie. nr. Serie noua. "Gândirea". 1-3/1998.. pp. Ieromonahul Arsenie. Predici si ziceri. BOCA. "Caietul Parintelui Petru Vanvulescu". nr. an ul VIII. anul X. Editura Tehnica. nr. Vârstele libertatii. BOCA. copiate dintr-un caiet al Parintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia. anul VII. Serie noua. anul VII. nr. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. 6-7/1998. anul VII. Serie noua. Lucian. BOCA. BOCA. Ieromonahul Arsenie. "Gândirea". nr. BOCA. 17. pp. anul II. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. Serie noua. "Gândirea". "Gândir ea". "Strajerul Ortodox". BOCA. Scrisoare catre Prea Sfintitul Andrei Mageru. editia I-a. Ieromonahul Arsenie. 46. Ieromonahul Arsenie. anul V III. Ieromonahul Arsenie. BOCA. 29-31. Arhimandritul Ioanichie. BLAGA. pe versuri de Nichifor Crainic. BOCA. 1995. "Gândirea". "Gândirea" . 1-3/1998. din manuscrisul Fiii Învierii. Ieromonahul Arsenie. Buc uresti. anu l VII. Ieromonahul Arsenie. editia a II-a. Ieromonahul Arsenie. Serie noua. EIBMBOR. Cararea Împaratiei. Ieromonahul Arsenie. 6-7/1998. nr. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie. BOCA. pp. Tara de obârsie. anul IX. Serie noua. "Strajer ul Ortodox". Ieromonahul Arsenie. BOCA. BOCA. 92-93. "Gândirea".

"Revista Teologica". 3. anul II. 1997. Editura Fides. "Telegraful Român ". 2/62. În pelerinaj la Sâmbata de Sus. Pr. din manuscrisul Fiii Învierii. IONESCU. 96. p. Imn pentru crucea purtata. Ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie.19. 12-13. Zile albe."Strajerul Ortodox". 1-2. HAUSHERR. Grigorie. Acatistul Prea Cuviosului Parintelui nostru A rsenie Boca. IONASCU. CORNEA. 1991. 34-35. p. "Puncte Cardinale". "Gândirea". NEAG. Umila marturisire despre Parintele Arsenie Boca. Experienta rugaciunii lui Iisus în spirit ualitatea româneasca. 1-2. februarie 1996. 82-83. "Strajerul Ortodox". nr. MARINESCU. Mitropolitul Nicolae. anul III. "Strajerul Ortodox". Arhimandritul Juvenalie. 9-10/1940. 2/2001. Adrian (Ieromonahul Agapie). nr. pp. nr. 4/2001. Ion Gavrila. nr. nr . în "Ortodoxia". p. pp. 1. Ieromonahul Dometie. Iasi. Dr. diaconul Haralambie. Pelerinajul de la Manastirea Brâncoveanu (Stire). Post-Scriptum la o lucrare de istoria is ihasmului românesc. manuscris. p. Irénée. Serie noua. CONSTANTINESCU. p. nr. Ed itura Anastasia. 1-2/1996. 3. Editura Patmos. p. pp. JOANTA. 525. 1/1993. Editura Gordian. Serie noua. "Gândirea". CRAINIC. 1998. Editura Veri tas. pp. 2-4/1990. n r. Prof. "Gândirea". Serie noua. din manuscrisul Fiii Învierii. 105-108. Monahia Zamfira. 1. 3-4. MAXIM. Brazii se frâng. Jertfa.Recenzie. Mitropolitul Serafim. În amintirea Parintelui Arsenie. Editura Anastasia. Editura Marineasa. din manuscrisul Fiii Învierii. Viata Sfântului Prea Cuviosului Parinte Arsenie Boca. Timisoara. Serie noua. 4. anul III. CORBU. p. BOCA. Nichifor. nr. 1993. p. pp. Monahia Zamfira. 1997. CONSTANTINESCU. "Telegraful Român". anul V. BOCA. p. 1992. OGORANU. Precizari. BOCA. 1999. Scrisoare catre Parintele Arsenie Boca. Ieromonahul Arsenie. Cananeanca. 65-66. 2001. "Strajerul Ortodox". 1-2/1994. Ion Gavrila. 77-78. MOIAN. Isihasmul. Despre o marturie care si-a gresit ti nta. 2 volume. Iisus si slabanogul. BODOGAE. 3/2001. Serie noua. 5/2001. Bucuresti. 6/2001. CONSTANTINESCU. nr. Bucures ti. p. Editura Polirom. "Gândirea". Târgu-Mures. MARCU. 2001. nr. MANEA. 9-10/1940. 28 noiembrie 1991. Un ideal de rugaciune. Andrei. "Gândirea". 1. anul VI. "Telegraful Ro mân". Paternitatea si îndrumarea duhovniceasca în Rasaritul crestin. Dr. "Strajerul Ortodox". Bucuriile lui Iisus. nr. din manuscrisul Fiii Învierii. Sibiu. Virgil. traditie si cultura româneasca. Dan. CONSTANTINESCU. pp. 5-6/1997. 3-4/199 6. pp. Ieromonahul Dometie. nr. LUCINESCU. Parintele Arsenie Boca în Alma Mater Zarandensis. pp.Sibiu. nr. OGORANU. nr. Ieromonahul Arsenie. 2 volume. Timi soara. nr. "Gândirea". anul VII. Teodor. Preoti ortodocsi în închisorile comuniste. "Tran silvania". nr. 3. Ileana. p. Casa Editoriala Gândirea. pp. 1-3/1998. Manastirea Brâncoveanu. Penumbra. nr. p. Serie noua. nr. 1996. Ati întrecut masura D-lor intelectuali de la Revista "Transilvania" . manuscris. MLADIN. Idem. p p. Intrari în monahism (Stire). Manastirea Brâncoveanu. Romulus. Monahia Zamfira. 1994. 12 mai 1940. Prelegeri de mistica ortodoxa. Cararea Împaratiei . pp. 15 . Vasile. Pr. 97-98. O lamurire necesara. 26-31. "Rev ista Teologica". COJOCARU. De ce am scris numele Parintelui Arsenie Boca pe cr ucea de la Manastirea Sâmbata. MARCU. BOCA. 38-39. 3-4/1994. MOIAN. 3-4/1994. pp. 6. Editura Deisis. Grigorie. 95-96. Iasi. 86-87. Ioan. zile negre. 28 noiembrie 1991. pp. din manuscrisul Fiii Învierii. dar nu se îndoiesc. Clu j-Napoca. 524. Monahia Zamfira. p.

Ion Buga. SASAUJAN. pp. TUDOR. Bucures ti. august 1997. PARAIAN. Arhidiaconul Mihai. Pacatul nerostirii adevarului. Întâmpinari. PARAIAN. Cuvinte lamuritoare. VUIA. (Convorbiri cu Dragos Seuleanu si Carmen Dumitriu). Editura Bizantina. 15-16/1990. Din cuvintele Parintelui Arsenie Boca. Sibiu.S. Lucrarea de la Manastirea Brâncoveanu. PARAIAN. Cluj-Napoca. nr. 8/80 . Prof. 1-2/1996. p. Pentru mai dreapta cinstire a lumii Parintelui Stanil oae. PARAIAN. ideal. Arhimandritul Teofil. 4.o zi cu cruce. Arhimandritul Teofil. . Ne vorbeste Parintele Teofil. PARAIAN. Cr aiova. STANILOAE. Lumini de gând. Staretul Manastirii Prislop. p. PARAIAN. Arhimandritul Teofil. Ionescu Lidia. Arhimandritul Teofil. Pr. 1997. Dr. 2000. Arhimandritul Teofil. pp. 11/ 2002. Mitropolitul Antonie. Ovidiu. Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul secolu lui IV. Duhovnici români în dialog cu tinerii. Acatiste.C. 2001. 110-1 11. Unde a fost Biserica. anu l VII. 2002. PARAIAN. Bucuresti. PARAIAN. REGNAULT. "Puncte Cardinale". 1998. 2001.2. PARAIAN. PACURARIU. anul V. Biserica. 1997. Editura Deisis. "Gândirea". p. STOENESCU. Cuvinte catre tineri. A.R. 1996. "Te legraful Român". Arhimandritul Teofil. Episcopul Daniil Partosanul. Crai ova. 2000. 1999. Din vistieria inimii mele. 6/102. Editura Teognost. anul III. Editura Agaton. Bucurest i. "Calea Mântuirii". 1997. 8 august 1943. iulie 1999. "Gând irea". Lumina faptei din lumina cuvântului. Amintirile Mitropolitului Antonie Plama deala. Arhimandritul Teofil. 1-4/1991. Dumitru. Editura Teognost. Editura Mitr opoliei Banatului. nr. PLAMADEALA. nr. Editura Cum. PROTOPOPESCU. 3-4/1994. 2000. pp. pp.7. 7. Andrei. Un om de care s-au bucurat oamenii. PARAIAN. Bucuresti. Parintele Arsenie Boca sau Universul Sfânt al culorii (Minunea de la Mihailesti). STOENESCU. nr.. Arhimandritul Teofil. 1998. 1997. Serie noua. Bucuresti. Editura Humanitas. Serie noua. PARAIAN. nr. 1-2. Timisoara. nr. nr. Timisoara. Editura Humanitas. Clu j-Napoca. 20. 2002. 28 Noiembrie . 94-95. Arhimandritul Teofil. Vlad. p. Editura Sofia. nr. Editura Omniscop. anul II. un raspuns cres tin la nelinistile vremii. Lucien. p. STANILOAE. Cluj-Napoca. Tatiana. Documente inedite desp re Parintele Arsenie Boca. Arsenie Boca. SRGIU. 1/1993. Arad. Serie noua. Prof. Bucuresti. Prof. ***. Editura Antim. Dezvaluiri istorice. Episcopul Daniil Partosanul. 64-68. "T elegraful Român". Pentru cealalta vreme a vietii mele. Roman. Sibiu. 1998. Arhimandritul Teofil. SCRIMA. nr. Veniti de luati bucurie. Cararea Împaratiei. Maestrul spiritual în traditia rasar iteana. 1996. Nicolae. 1997. "Gândi rea". Editura Epis copiei Romanului. Bucuresti. Editu ra Deisis. PARAIAN. 4-5/1998. Ieromonahul artist. 2001. "Puncte Cardinale". Pr. POP. Istoria Manastirii Prislop. Gheorghe Vechi. Tinerete. STOENESCU. în: Pr. "Gândirea". Între contestari si exagerari. pp. Mircea. Arhimandritul Teofil. Dumitru Staniloae.O. Monahul Daniil (Sandu Tudor). Serie noua. Editura SF. Dr. Împreuna cu ta tal meu. Prof. Gânduri bune pentru gânduri bune. Episcopul Daniil Partosanul. Prescuri pentru cuminecaturi. Editura Mitr opoliei Banatului. Arhimandritul Teofil. PARAIAN. Editura Anastasia. 8-9. "Teleg raful Român". Arhimandritul Teofil. Fagaras. Timpul Rugului Aprins.

p. diletanti si neadevaruri. Bucuresti. Editura G ordian. Cluj-Napoca.de Teodosia . ***. Suplim ent al Revistei "Renasterea". Maritul praznic de la Manastirea Brâncoveanu. anul IX. p. ***. "Gândirea". Bucuresti. Marturisitori de dupa gratii. Jurnalism. 2001. 1994. o alta "Filocalie" 22 Legatura Parintelui Arsenie cu rezistenta anticomunista din munti 23 Chilia din munte 25 Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sâmbata 27 Chemat la treapta arhieriei 30 Staret si duhovnic la Prislop 30 Pribegia în Bucuresti 34 Pictarea bisericii din Draganescu 34 Asezamântul de la Sinaia 36 Scrierile Parintelui Arsenie 36 Îndrumator al monahilor 38 Conceptia Parintelui Arsenie despre monahism 40 Plecarea la cele vesnice 43 OMAGIU PARINTELUI DRAG .CEI CE-SI BEAU MINTEA 52 BISERICA 53 BLESTEMELE 54 BOGATIA 54 BOLNAVII 55 BOTEZUL 56 CALEA MÂNTUIRII 57 CANCERUL 59 CALUGARIA 59 CALUGARII 64 17 . 1995. 6. ***. Din lupta legionarelor românce.129. 16 mai 1948. Cuprins RECOMANDARE 5 ARGUMENT 9 VIATA SI LUCRAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA 12 Scoala primara si liceul 12 Gorunul lui Zian 13 Institutul Teologic 14 Ucenicia la Muntele Athos 15 Ctitor de frunte al Filocaliei românesti 16 Intrarea în monahism la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus Preot-duhovnic la Manastirea Brâncoveanu 19 Curentul spiritual de la Sâmbata sau "Filocalia pentru toti" 19 Manastirea Sâmbata. ***. 2001. 2 volume. 4. "Telegraful Român". Convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu. "Telegraful Român". Editura Bizantina. Parintele Dometie de la Râmeti (despre). 1-3/2000. p. 1 2 aprilie 1942. Praznicul de la Manastirea Sâmbata de Sus (stire). Serie noua. ***.Zorica Latcu 45 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE BOCA 46 O SINTEZA A GÂNDIRII PARINTELUI ARSENIE ÎN 800 DE CAPETE 49 ADEVARUL 49 ASCEZA 49 ASCULTAREA 50 ATEISMUL 51 AVORTURILE 51 BATRÂNETEA 52 BETIA .***. ***. Lacrima prigoanei. Timisoara. Slujitori în temnitele comuniste. nr. Editura Arhidiecezana. (Convorbirea cu Maica Mina ). Editura Anastasia.

NEUROLOGIE SI PSIHOLOGIE 83 EREDITATEA 84 EREDITATEA SI MEDIUL 87 EXTREMELE 87 FAPTELE BUNE 87 FIREA OMENEASCA .GLASUL CONSTIINTEI 67 COPIII 69 COPIII ÎNDRACITI. NEASCULTATORI.CARTURARII 65 CASATORIA 65 CÂRMUITORII DE NEAMURI 66 CHEMARILE LUI DUMNEZEU 66 CONCEPTIA DE VIATA CRESTINA 67 CONSTIINTA .CINE ESTE IISUS? 93 IMAGINATIA 95 INSTINCTELE 95 ISPASIREA 97 ISPITELE 98 IUBIREA 101 IUBIREA DE SINE 102 IUDA .IUDELE 104 ÎMPARATIA LUI DUMNEZEU 104 ÎNDUMNEZEIREA 106 ÎNFRÂNAREA 106 ÎNJURATURILE 107 ÎNTRISTAREA 108 ÎNVIEREA 108 JERTFA 109 JUDECATA DREAPTA A LUI DUMNEZEU 109 LEPADAREA DE LUME 111 LEPADAREA DE SINE 111 LIBERTATEA OMULUI 112 LUMEA . NECREDINCIOSI SI DESFRÂNATI COPIII NASCUTI ÎN LANTURI 72 CREDINTA 74 CRESTINISMUL 76 CUNOSTINTA MÂNTUIRII 77 CUNOSTINTELE 77 CUVINTE INTERZISE 77 DESFRÂNAREA 78 DEZNADEJDEA 79 DISCIPLINA 79 DREAPTA SOCOTEALA 79 DREPTATEA LUI DUMNEZEU 79 DUHOVNICUL 80 DUMNEZEU 82 ENDOCRINOLOGIE.LUMESCUL 112 MAICA DOMNULUI 113 MARTIRII 113 MÂNDRIA 114 MÂNTUIREA 114 MINCIUNA 116 MINTEA 116 MOARTEA 118 MUNCA 119 NEAMURILE 120 71 .CADEREA EI 88 FUMATUL 90 GADARENII SI SUFLETUL 90 GÂNDURILE 91 IERTAREA 92 IISUS .

DREPTII 156 SIFILISUL 159 SMERENIA 160 SMERENIA SI CURAJUL 162 SMERENIA (CHENOZA) MÂNTUITORULUI 162 SPIRITISMUL 163 SPOVEDANIA 164 STAPÂNIREA 165 STRUCTURA GENETICA SI CONSTIINTA 165 STUDIUL 166 SUFERINTA 166 SUFLETUL 168 STIINTA 169 TALANTII 170 TENSIUNEA DINTRE MINTE SI PATIMI 172 TRINITATEA 173 .DESPRE RELATIILE SEXUALE DINTRE SOTI 140 RATIUNEA 142 RABDAREA 142 RAUTATEA 144 RAZBOAIELE 145 RAZBOIUL NEVAZUT SI RAZBOIUL MOMELILOR 147 RECUNOSTINTA 150 RELIGIA 150 RENUNTAREA 150 RESPONSABILITATILE 150 RUGACIUNEA .NEASCULTAREA 120 NECAZURILE 120 NEPUTINTELE 121 NEVOINTA 121 OMUL 121 PACEA 122 PAGUBELE ASUPRA AVUTULUI 123 PATIMILE 124 PACATELE 126 PERSONALITATEA 128 PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV 128 PLACERILE 129 PLÂNSUL 130 POCAINTA 130 POPORUL IUDEU 131 PORUNCILE LUI DUMNEZEU 132 POSEDATII 132 POSTUL 132 POVATUITORII 133 PREJUDECATILE 133 PREOTII 133 PROOROCII SI HRISTOSII MINCINOSI 136 PROVIDENTA 137 PSALTIREA 140 RAPORTUL CONJUGAL .RUGACIUNEA MINTII SAU A INIMII 150 SCRIPTURA 152 SECTARII 152 SFÂNTA CRUCE 152 SFÂNTA ÎMPARTASANIE 153 SFÂNTA LITURGHIE 153 SFÂNTUL NICOLAE 154 SFÂRSITUL LUMII 154 SFINTELE TAINE 154 SFINTENIA 155 SFINTII .

S. semnata de Monahia Zamf ira Constantinescu 216 ANEXA II . în privinta unor afirmatii din anexa la "Cararea Împaratiei".Cuvînt lamuritor.TRUFIA 173 TRUPUL 173 URA 175 URMAREA LUI HRISTOS 175 VEDENIILE 177 VICLENIA 177 VIRTUTILE 177 VOTURILE MONAHALE 178 VRAJBA CONFESIONALA 178 VRAJBA ÎN CASA 178 VRAJMASUL . Daniil Partosanul 189 Arhimandritul Teofil Paraian 195 DESPRE "FÂNTÂNI" (DUHOVNICI) 212 CONCLUZII 214 ANEXA I . prezentata sub titlul "Nota asupra editiei".ANTIHRIST 179 CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ALE PARINTELUI ARSENIE BOCA EXPLICATE DE PARINTELE TEOFIL 183 MARTURII 189 P.În pelerinaj la Sâmbata de Sus 223 ANEXA III 227 NOTE 228 BIBLIOGRAFIE 253 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful