Judeul Arad

1.Localizare teritoriala
Judeul Arad este situat n vestul Romania i cuprinde teritorii din Criana i din Banat. Judeul se ntinde de o parte i de alta a Mureului i a Criului Alb. Se nvecineaz cu Bihorul la nord i nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timi la sud i cu Ungaria la vest. Suprafaa pe care se ntinde este de 7754 kmp. Strbtut de rul Mure, teritoriul su este cuprins n proporie de aproximativ 3/4 n regiunea Criana, restul fiind n cadrul regiunii Banat.

2. Scurt

istoric

Aradul si imprejurimile (aici ma refer la judetul Arad) sunt foarte bogate in istorie. Cadrul natural variat al zonei a oferit conditii prielnice locuirii umane inca din cele mai vechi timpuri. Deja in paleoliticul mijlociu (100.000 - 40.000 i.Hr.), omul de Neanderthal este prezent pe valea Crisului Alb (zona Gurahont) si pe valea Muresului (Conop, Cladova, Zabrani). Mai multe informatii poti gasi daca citesti despre istoria judetului Arad. Sa revenim la Arad. Orasul isi are numele de la Cavalerul Orod, cavaler al Regelui Sfantul Stephen, in 1029. Mai tarziu sub numele Arad devine capitala comitatului cu acelasi nume. Documentele din 1156 amintesc prepozitura Aradului, iar cele din 1232 mentioneaza cetatea Aradului in meandrul Muresului. La inceputul sec. XIII se constituie comitatele Arad si Zarand, teritoriul fiind astfel inglobat administrativ in sistemul statului feudal maghiar. In 1514, in timpul revoltei conduse de Gheoghe Doja, Aradul a fost distrus. S-a aflat sub ocupatia regatului Ungariei pana in anul 1551 cand a fost ocupat de turci si inclus in pasalacul Timisoara. Acestia construiesc aici un nou fort. Victoriile lui Mihai Viteazu intrerup stapanirea otomana pentru o scurta perioada (1595 - 1602). Orasul ramane sub ocupatia Inaltei Porti pana in 1687. Dupa esecul asediului otoman asupra Vienei (1683) trupele imperiale desfasoara o ampla si sistematica ofensiva spre rasarit, cucerind intre 1687 si 1691 si partile aradene la nord de Mures. In urma campaniei victorioase a lui Eugeniu de Savoia (1716 - cucerirea Timisoarei), pacea de la Passarowitz (1718) consfinteste instaurarea stapanirii habsburgice si in Banat (inclusiv Lipova). Dupa desfiintarea regimentelor graniceresti (1750-1752) se constituie un nou comitat al Aradului, inclus in Ungaria. In vremea domniei Mariei Tereza (1740-1780), Aradul, ca centru al comitatului, devine unul din infloritoarele orase ale Imperiului. Intre 1763 si 1783, ridicarea unei noi cetati pune problema mutarii Aradului in campia Zimandului, pentru a crea spatiu de manevra trupelor stationate in cetate. Printre realizarile Aradului din secolul al XVIII-lea merita amintite infiintarea in 1783 a Fabricii de bere si primul spectacol de teatru la Arad, al trupei germane Philip Brent, in 1787. Alte realizari macabile sunt infiintarea Preparandiei, prima scoala romaneasca de invatatori din Romania, in 1812, construirea Teatrului vechi "Casa Jacob Hirschi, prima cladire de teatru din tara, intre 1816-1817, infiintarea Conservatorului, azi Scoala de Arte, cea mai veche institutie de acest gen din tara si printre primele cinci din Europa, in anul 1833. Dezvoltarea economica a Aradului ii aduce in 1834 acordarea rangului de oras liber regesc, la festivitati participand insusi imparatul Francisc I.

In 1840 se deschide prima banca de economii si credit din tara Revolutia industriala se concretizeaza prin dezvoltarea spectaculoasa a ramurilor care prelucreaza resursele locale - industrie alimentara (1851 - fabrica fratilor Neuman - cea mai mare moara si distilerie din zona), prelucrarea lemnului (J. Lengyel - fabrica de mobila) in1891, industrie textila ( Fabrica de Textile Arad - 1909) etc. In 1892 e infiintata fabrica de vagoane "Weitzer" care, incepand cu 1909 va produce si automobile. Dezvoltarea industriala determina un spectaculos spor demografic in mediul urban, Aradul ajungand sa fie cel mai populat oras din Transilvania (in 1910 are 61.000 locuitori). Un lucru nu mai putin important este urmatorul: in 1899 se joaca primul meci oficial de fotbal din Romania. In anii primului razboi mondial, miscarea nationala a romanilor din Imperiu se intensifica, astfel la 2 noiembrie 1918, Consiliul National Roman Central, cu sediul la Arad, preia de facto conducerea Transilvaniei, oamenii politici aradeni Stefan Cicio-Pop, Vasile Goldis, Ioan Suciu pregatind adunarea plebiscitara de la Alba Iulia care adopta Declaratia in virtutea careia Transilvania se uneste cu Romania. In 1968 orasul Arad este ridicat la rangul de municipiu. Aradenii au fost primii care s-au asociat revoltei de la Timisoara din decembrie 1989. In conditiile democratiei si economiei de piata Aradul tinde sa redevina zona de echilibru si prosperitate la poarta de vest a tarii.

3. Descriere geografica
Situat in vestul tarii judeul Arad se ntinde pe sectoarele estice ale Campiei Pannonice (Campia Aradului, Campia Inalta a Vingai, Campia Crisurilor, Campia Cermeiului) cat si ca formatiune orografica apare depreiunea golf specifica Muniilor Apuseni (Deprsiunea Zarandului). O particularitate o constituie trecerea brusca de la campie la munte, nuantata in mod special prin contactul dintre Muntii Zarandului cu Campia Aradului si a Campiei Cermeiului cu Muntii Codru-Moma in vest. Coordonatele 2045 long. E (Ndlac la vest) i 2239 (Trnvia la est) long.E, respectiv 4558 (Labain la sud) i 4638 (Berechiu la nord) latitudine nordic, reprezint punctele extreme ale judeului. Relieful din punctul de vedere al regimului inaltimii coboar n trepte dispre est spre vest:

Munii Zrand, Munii Codru-Moma i poriuni din Masivul Bihor (Gina) Altitudinea maxim: vf. Gaina 1486 m (aflat la intretaierea a 3 judete in Masivul Bihor, vf. Pleu 1112 m in M-tii. Codru-Moma Dealurile de Vest (Dealurile piemontate ale Zarandului si Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei) Cmpia Aradului, Cmpia joasa a Muresului, Cmpia nalt a Vingai i Cmpia Criurilor (Criului Alb, Criului Negru)

4. Populatie

Evoluia demografic Conform datelor statistice pe anul 2003, Aradul are o populaie de 461.744 i o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru ptrat, sub media naional de densitate (93/km), dintre care 221.907 brbai i 239.837 femei. Durata medie a vieii pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35(66,92 la brbai, respectiv 73,85 la femei). Populaia la diferite recensmnturi: - 1930=488.360 loc.; -1948=476.210 loc.; -1956=418.248 loc.; -1966=418.250 loc.; -1972=494.828 loc. Etnicitate

Romni:82,2% Maghiari:10,7% Rromi(igani):3,8% Slovaci:1,3% Germani:1,0% Ucrainieni:0,4% Srbi:0,3%

5.Lista localitatiilor din Jud. Arad

Judeul este compus din un municipiu, 9 orae i 68 de comune (2005).
Municipii

Arad (reedin de jude)

Orae

Chiineu-Cri Curtici Ineu Lipova Ndlac Pncota Pecica Sntana Sebi

Comune

Alma Apateu Archi Bata Brsa Brzava Beliu Birchi Bocsig Brazii Buteni Crand Cermei Chisindia

Conop Covsn Craiva Dezna Dieci Dorobani Fntnele Felnac Frumueni Ghioroc Grniceri Gurahon Hlmagiu Hlmgel

Hma Igneti Iratou Livada Macea Mica Moneasa Olari Puli Peregu Mare Petri Pilu Plecua Svrin

Secusigiu Seleu Semlac Sintea Mare Socodor agu eitin epreu icula ilindia imand iria itarov ofronea

Tau Trnova Ususu Vrdia de Mure Vrfurile Vinga Vladimirescu Zbrani Zdreni Zrand Zerind Zimandu Nou

6. Clima
Clima este temperat continental moderata cu ieri mai blande si cu veri calduroase si cu temperaturi medii de 10-11 grade Celsius in zona de campie si 6 grade Celsius in zonele inalte. Precipitatii se incadreaza in intervalul de 700 mm in zona de campie si 1000 mm in zona montana. Vanturile predominante sunt cele din vest, sud-vest si nord-vest. Hidrografia este reprezentata de Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Cigherul, Segreusul, Teuzul . In zona de campie a fost construita o vasta retea de canale pentru drenarea terenurilor agricole.