Sunteți pe pagina 1din 45

!;;".~<,<,"",...

<,.,~,,-,'<~,..<

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI

OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU, GEODE~E SI CARTOGRAFIE

METODOLOGIE

~,

PRIVIND EXECUTAREA LucRARILOR DE INTRODUCERE A CADASTRULUI RETELELOR EDILITARE N LOCALITATI

l t > I , . ~ , If 1,;

1997 73

!~ d~ ~H ,<,$ . H!f l

--<---<-

<

'," ."~, -r.~ ,,.,.., ...

'.

CUPRINS

Cap.I.

Dispor;itii generale 1.1. Definitii 1.2. Scop, ol,jcctive 1.2.1. Ohiecuvele cadastrului retelelor ediJitare 1.2.2.. Scopul metodologiei de realizare a eadastrulu; re\.elelor ediJitare Corelarea cadastrului retelelor ediJital'e cu ce! 1.3. imobiliar si cel genera! il.

i5 i5 i5 i5 i6 i6

Cap.

StrUctura date1or si informatiilor specifice cadastruJui retelelor edi1itare : " i8 11.1. Tipuri de retele edili tare i8 11.2. Informatii despre tipurile de retele edilitare 8i 11.3. Informatii despre constructjj]e si amenajarile tehnice ediJitare ...8i IIA. Limitele/zonele pe care se executa cadastrul retelelor edilitare~. 88
"

Cap.ilI. Etapele de realir;are a lucrarilor cadastrului retelelor edilitare


111.1. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la introducerea cadastrului retelelor edilitare 111.1.1. Evaluarea documentatiei existente III. 1.2. intocmirea proiectului de executie a lucrarilor cad astrului r~telelor edilitare IIl.1.:J. Org:mizarea si desfasurarea lucrarilor in cadru] cad astrului retelelor edilitare .111.1.4. intocmirea documentatiei finale 111.2. Realizarea lucrarilor la actualizarea cadastrului retelelor cdiliu-.re III.2.1. Documentatia folosita la actuaJizare 111.2.2. Analiza documentelor si intocmirea proiectului de actualizare : 111.2.3. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la actualizarea cadastrului retelelor ediJitarc 111.2.4. Document:Jtia finala la actua]izare Cap.IV. Verificarea. receptia si avizarea lucrarilor cadastrului retelelor edi1itare : IV.I. Verificarea lucrarilor Iv.1.1. Verificarea lucrarilor de teren' IV.1.2. Verificarea lucrarilor de birou

90
/9O 91 92 94 l01 105 106 106

"

106 JOi lOi 10i lOi 108

~'

IV.2. Avizarea si receptia lucrarilor Cap.V. Editarea. conservarea si evidenta lucrarilor cadastruJui retelelor edi1itani V.I. Editarea documentelor si predarea ]a beneficiar V.2: nregistrarea pe suport magnetic a datelor grafice . si non grafice din document<~tiaexistenta V.3. Conservarea si evidenta lucrarilor

108 109 109 109 110 110 111

.' Cap.VI.. Miluri da protectia muncii la realizarea .. ..~~c:adutru1ui retelelor edilitare Ca:p.W...Lista,;8Duu1or..; ,:: """""""""""""""" 74

~""-",,,'.,~'~,~_""

METODOLOGIE PRIVIND EXECUTAREA LucRARILOR DE INTRODUCERE A. CADASTRULUI RETELELOR :EDILITARE N LOC~ITATI

Capitolul 1: DISPOZITII GENERALE

1.1. Definitii 1. Retele edilitare sunt retelele tehnice care deservesc locuintele, ansamblurile social culturale, institutiile, ag(tntii economici etc, precum si retelele tehnice industriale din spatiul urban; retelele edilitare pot fi pozate att la suprafata ct si n subteran, 2. Cadastrul retelelor edilitare este partea cadastrului fondului urban care se ocupa 'Cu inventarierea si evidenta sistematica a dotarilor edilitare subterane si supraterane din perimetrul intravilanului unei localitati, att sub aspect tehnic ct si sub aspect calitativ, precum si cu efectuarea lucrarilor de ntretinere si actualizare. 1.2. Obiectivele si scopul metodologiei 1.2.1. Obiectivele cadastrului retelelor edilitare 3. Obiectivele cadastrului retelelor edilitare urmaresc stabilirea procedeelor, metodelor, tehnicilor si mijloacelor care sa asigure si sa defineasca din punct de vedere tehnic, economic si juridic sfera, continutul si produsele: cadastrului general n localitati; cadastrului retelelor edilitare; sistemelor informatice ale teritoriului care au la baza date cadastrale despre retelele edilitare.
75

II ;f , ii t

!0~ W. ':1

-,(,~}~ I
J

I.2.2. Scopul metodologiei edili tare


.

de realizare

a cadastrului

.'retelelor

4. Scopul acestei metodologii consta n asigurarea realizarii

urmatoarelor obiective: .
stabilirea elementelor care apartin de cadastrul general si care de cadar;trul de specialitate precum si corelarea acestora pentru buna desfasurare a activitatii de cadastru n localitati; realizarea unui continut standard pentru produsele cadas.

trului retelelor

edili tare, respectiv pentru planurile

cadas-

trale, fisele arterelor (unicat si !?tandard), situatiile centralizatoare, etc.; stabilirea unor metode unitare de realizare a cadastrului retelelor edilitare sub appectele tehnic si economic, precum si al preciziei;
stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea

si receptia lucrarilor si produselor privind cadastrui retelelor edili tare; corelarea activitatilor, din cadrul cadastrului retelelor edilitare, desfasurate ntr-o localitate de diferiti agenti abilitati sa execute aceste lucrari, pentru elim,inarea suprapunerilor si a golurilor; stabilirea unor criterii care trebuie sa fie ndeplinite obligatoriu de catre agentii care vor fi abilitati sa execute lucrari de cadastru retelelor edili tare n localitati; furnizarea de informatii reale si de calitate; stabilirea metodologiei si a elementelor necesare realizarii unui sistem informatic bazat pe date cadastrale, care sa contribuie la gestionarea. eficienta a 10calitatilor. .

1.3.

Corelarea cadastrului retelelor edilitare cu celimobiliar si cu. cel general 5. Cadastrul retelelor edilitare trebuie sa contina elementele)pecifice cadastrului general si n acelasi timp sa furnizeze elerlienfkjla\!;f~o~tilut.p~ntru cadastrul . general si imobiliar. :'~,,~;:;;':;ct'..~< ""'~".;<i\<,..'" 6. COmponentacadastfwuigeneral din cadrul cadastrului rete76

~~~"""".

lelor edilitare

este formata

din elemente

apartinnd

aspectului
.

tehnic si se refera la:

evidenta si inventarierea retelelor edilitare pe tipuri de retele; determinarea pozitiei n plan si a modului de pozare a

traseelor retelelor principale si de distributie;


determinarea pozitiei n plan a constructiilor si amenajarilor tehnice edili tare; determinarea cotelor elementelor/punctelor semnificative ale retelelor edili tare (capacele caminelor de vizitare, radierele, conductele dintr-un camin, etc.). 7. Componenta cadastrului de specialitate este formata n principal din elemente apartinnd aspectului calitativ, precum si din celelalte elemente tehnice care nu au fost ncadrate n cadastrul general, si se refera la: fisele continnd diferite informatii (fisele de artere, fisele unicat, fisele standard etc.); l"I:,. informatii privind natura materi~ului de constructie a conductelor precum si diametrele lor; informatii privind starea retelelor; informatii privind debitele, capacitatile etc. Elementele de legatura cu cadastrul fondului imobiliar sunt prezentate la lucrarile efectuate pentru realizarea cadastrului fiecarui tip de nitea, 8. n cadrul actiunii de corelare a lucrarilor de cadastru desfasurate ntr-o localitate, este obligatorie comunicarea catre cadastrul general a tuturor modificarilor intervenite n situatia retelelor edilitare, modificari puse n evidenta n cadrul activitatii de ntretinere, sau de actualizare, a cadastrului retelelor edilitare. Aceasta activitate de corelare trebuie facuta de organismele care coordoneaza cadastrul general si cele de specialitate, n momentul lansarii lucrarilor, a verificarii si receptionarii lucrarilor efectuate de diferiti agenti, precum si periodic, n conformitate

cu Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, si a instructiunilor


de aplicare a. acesteia, . 77 "

Capitolul

11:

STRUCTURADATELORSI INFORMATIILOR
SPECIFICE CADASTRULUI RETELELOR EDILITARE 9. Datele si informatiile care alcatuiesc continutul cadastrului
fondului edilitar sunt de doua categorii: cele care sunt componente ale cadastrului general si care practic concura la obtinerea planului cadastral al retelelor edilitare la sc. 1:500 sau 1:1000; cele care constituie continutul cadastrului de specialitate si care vin sa completeze informatiile continute de planul cadastral, sau sa furnizeze o serie de elemente suplimentare legate de aspectul calitativ: debite, capacitati, stare, detalii tehnice etc.; aceste informatii constituie deobicei un volum foarte mare, sunt structurate pe nivele (artere, elemente constructive, zone amenajare etc.), si sunt specifice fiecarui tip de retea. II.I. II.I.l. Tipurile Reteaua de retele edilitare cu apa potabila de alimentare

10. Reteaua de alimentare cu apa este constituita din: reteaua de alimentare cu apa potabila;, reteaua de alimentare cu apa pentru scopuri de ntretinere a spatiilor verzi, strazilor etc.; - . reteaua de alimentare cu' apa industriala. Reteaua de alimentare cu apa n general se refera la sistemele. de captare, de pompare, de ameliorare a calitatii apei n sistemele de nmagazinare si sistemele de transport ale apei de la rezervoare sau statiile de pompare la bransamentele consumatorilor, vezi figura 2.1. Cele trei tipuri de retele de apa pot exista separat n marile centre, populate, sau unite ntr-o singura retea n centrele
'(~l~gp'ula~,Jnici. '. '

-.

~~~t,"~e vedere al pozitiei n plan retelele de distributie


, ',.(fu.centrele populate -c,"figura 2.2.
':';~'t*W;2+:(~ti;

mici) sau inelare

(n centrele

~;!~\"';"""""'...i'~_"

\\~==.~'
Fig. 2.1. Schema de principiu a unei alimentari cu apa: 1: captare; 2: ~tatie de pompare; 3: statie de ameliorare a calitatii apei; 4: rezervor de inmagazinare; 5: conducta de aductiune; 6: retea de alimentare; 7: canal de apa.

R. Fig. 2.2. Schema retelei a. - retea ramificata;

b. de distributie a apei: b. - retea inelara;

Retelele de distributie orasenesti au, n general, o forma inelara cu ramificatii n zona periferica, si sunt constituite 'din conducte principale care transporta apa de la rezervoare la sectoarele de consum, si din conducte de serviciu, care transporta apa de la conductele principale la bransamentele consumatorilor. n legatura cu reteaua de alimentare cu apa trebuie sa se furnizeze toate elementele privind: captarea apei (din subteran sau de la suprafata); constructiile si instalatiile de tratare n vederea mbunatatirii calitatii apei; 79

u-u--~~u_--

----

~._-

..,

'0".,

"',,,i:i,d'.~

,,1

reteaua

de b-anEport

a ;:.pei la rc?:ervoarele
.'

de tratare

SI

nmagazinare;

rezervoarele de tratare si nmagazinare (subterane, la sol sau supraterane), de compensare sau de pompare a apei; statiile dE: pompare; reteaua de distributie a apei de la rezervoarele de nmagazmare pna la bransame1).tele consumatorilor. II.1.2. Reteaua de canalizare 11. Sistemul retelelor de canalizaTe cuprinde un ansamblu de conducte si dispozitive care colecteaza, transporta, epureaza

si evacueaza apele uzate si pluviale ntr-un emisar, vezi flg. 2.3.

r
1
I
11

I I
.J

L/

Fig. 2.3. Schema retelei de canalizare: 1: canale de serviciu; 2: colectoare secundare; 3: colectoare secundare; 4: sifon inversat; 5: camera de intersectie; 6: camera deversor; 7: canal deversor; 8: statie de epurare; 9: canal de evacuare; 10: gura de varsare; 11: cmpm; pentru valorificarea namol uri lor.

.' Eleme~tele 'principale ale sistemului de canalizare care fac .:obi~ct!llAcadastrului retelelor edilitare sunt: ;:'~":-'~8:;~~t6't~~ua).de",canalizare exterioara (reteaua stradala si
, .~:'~:;j;~;~~t:q?~~f~~F:~~"...'.
"

80

-------

"-'""""">~'~>c,-'-""

rit'"""""

statii de pompare sau repompare; instalatii de preepurare si epurare; colectorul de, descarcare si gura de descarcare; Sistemele de canalizare pot fi de trei tipuri: sistem unitar, n care colectarea si evacuarea apelor uzate si pluviale se face printr-o retea unica; sistemul separativ sau divizor, n care colectare a si evacuarea apelor uzate se face printr-o retea independenta fata de cea a' apelor pluviale; sistemul mixt n care se foloseste sistemul unitar n anumite zone iar n anumite zone iar n altele sistemul separativ. n legatura cu reteaua de canalizare cadastrul retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate elementele privind:
canalele (conductele) canalele
de racord;

de racord

- cele

care duc apele uzate

de la consumator la reteaua de canalizare;


secundare

- cele

care primesc apele din 'canalele


~

colectoarele secundare si principale - ~unt canalele care primesc apele de la canalele secundare; canalele deversoare - sunt canalele care duc apele uzate la emisar sau la statiile de epurare; statiile de pompare utilizate la traversari peste obstacole si puncte obliga te; statiile de epurare, formate din constructiile si instalatiile care au rolul de a face apele uzate nepoluante. Datele privind reteaua de canalizare se obtin, n principal, prin "ridicarea" caminelor de vizitare (elementele care marcheaza traseul canalelor la suprafata). II.1.3. Reteaua de gaze naturale 12. Reteaua de gaze naturale se refera la traseele care duc gazele naturale de la conducta de transport la posturile de reglare de la consumator, pentru care cadastrul retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate elementele privind: conducta de transport care aduce gazele n locahtate; statiile de predare existente ntre conducta de transport si reteaua de repartitie, amplasate suprateran;
'

81

_J

""0_""'" .Ii..""/d~""""~~

ret(~:H;;~,-le': (Ti!,,'~,it:ir. care duce: g:lzele de la retc:<.ua de transport n difp'r1te sectoare (poate fi subterana sau' supraterana); statiile de reglare la sector, situate deobicei suprateran; reteaua de distributie spre consumatori care poate fi subterana sau supraterana; conductele de bransament; posturile de reglare fixare n nise practicate n zidul cladirilor sau n gardurile de zid, fie aplicate pe zidurile exterioare ale cladirilor. Conductele subterane de gaze sunt pozitionate (n mod obisnuit), sub spatiile verzi, la adncimea de 0.90 m sau sub trotuare, alei pietonale, sau chiar sub partea carosabila la adncimea de 1.0 m. Reteaua de repartitie pentru gaze poate fi inelara sau ramificata, vezi fig. 2.4.:

s .. ,ego .. ~.....

Im",",,'"

Fig. 2.4. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze constituit dintr-o repartitie inelara, cu mai multe puncte de ahmentare ... ,

gaze sunt amplasate n caminele adiacente galeriei tehnice ele trebuie amplasate pe planurile cadastrale separat. lI.lA. Reteaua de termoficare

s~

13. Reteaua de termoficare este folosita la transportul apei fierbinti, aburului, condensului provenit din aburul industrial, sau a altor medii purtatoare de caldura, de la agentul producator la consumator. Pentru aceasta retea, cadastrul retelelor edilitare trebuie sa fm:nizeze toate datele privind:. conductele magistrale - transporta agentul termic de la sursa la cartierele de locuinte, sau la zonele industriale avnd diametre ntre 0,4 m si 1,0 m; reteaua de distribut.ie - de la conductele magistrale la consumatori, avnd diametre ntre 0,2 m si 0,4 m; constructiile auxiliare care se gasesc pe traseele de conducte (reazeme fixe sau mobile, lire de dilatare, stlpi de sustinere

scunzi

sau

nalti

etc.);

robineti, vane, ventile de aerisire sau de~'golire, instalatii de masurat cu termometre si man()lhetre etc., care se gasesc pe traseele conductelor, deobicei n camine de vizitare. Conductele de termoficare pot fi supraterane (pe stlpi) sau subterane, montate n canale de caramida sau beton armat, ori direct n pamnt (cu masuri de izolare termica). Retelele de termoficare pot fi radiale sau buclate, vezi fig. 2.5. II. 1.5. Reteaua de cabluri electrice 14. Cablurile electrice pot fi suspendate pe stlpi sau pozate direct n pamnt (sub trotuare sau spatii verzi la adncimi de 0,8 m pna la 1.10 m. Pentru ele, cadastrul retelelor edili tare trebuie sa furnizeze toate datele privind: reteaua de transport (tensiune peste lkw), constituind reteaua de alimentare; reteaua de distributie spre consumatori (de joasa tensiune), pornind de la punctele de alimentare ale retelei; punctele de transformare pentru r'educerea tensiunii; camerele de distributie pentru cabluri de joasa tensiune

,~
"'~

si camerele de tragere;
83

'"

..

~
.._,' ;.2?i\~'i";",,f.' 000 :

cab1'..~,il("~:uh':,(',ro);(~e 110 11:'"~i ?':'O kw (pozate in ~anale d cu instalatii de racire cu ukj), avnd traseele marcatc~ la sol prin borne.
2
3

2 2

3 :;

a.
Fig, 2.5. Schema retelelor de ter!1loficare: a - radial; b - buclat; 1: cent;ala termica; 2: conducte magistrale; 3: punct termlc; 4: legatura transversala de rezerva

La culegerea datelor privind aceasta retea se are n vedere ca la pozarea n pamnt "a cablurilor se respecta urmatoarele reguli: ordinea de asezare sub trotuare sau spatii verzi, dinspre cladire spre carosabil, este: cablurile de distributie de joasa tensiune; cablurile de distributie de medie tensiune; cablurile de curent continuu; cablurile de iluminat public, traversarea strazilor se face deobicei perpendicular, si pe la capetele acestora (intersectii); pozarea lor se face deasupra celorlalte retele edilitare, cu ,exceptia retelei de gaze, direct n pamnt, sau n blocuri ".i~toR prefabricate cu gauri, sau n canale de cabluri ""ro

~~':1G"'~"'~'

."""'"'" '",,_.,,_.~._.

ir 7..6. R"(t.>aua dc teleeomunjc3tfj 15. Aceasta retea cuprinde retelele. telefonica, telegrafica, televiziune si radio. Retelele pot fi pozate suspendat pe stlpi, sau subteran fie n tuburi de beton sau PVC, fie n blocuri de beton prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la adncimi ntre 0,8 m

si 1,20 m..
Cadastrul retelelor edili tare trebuie sa furnizeze pentru ele toate elementele privind: traseele hniilor telefonice principale (instalate deobicei n blocuri de beton cu mai multe goluri); traseele liniilor telefonice secundare instalate n tuburi, ele se identifica prin caminele de vizitare si camerele de tragere, vezi fig. 2.6.; traseele liniilor telefonice supraterane, prin pozitia stlpilor si sageti de directie; traseele liniilor T.V. supraterane sau subterane. "

radier

Fig. 2.6. Camera

de tragere

pentru

liniile

telefonice 85

:l i r 1 ei j ~

Ii,L7,

}-'..;::tcie';:

,.;,

,~ ,';J.,';::'d""('

!J":'J;':':; Vd1icok

~j pi:-:tm}j

16. Ete sunt. deobicei pozate subteran, in wburi de PVC, sub spatiile verzi sau trotuare, la adncimea de 0,7 m, Cadastrul retelelor edilitare trebuie ,sa furnizeze despre ele toate elementele privind: traseele cablurilor subterane prin caminele si camerele de tragere; semafoarele montate pe stlpi, console sau suspendate; stlpii speciali de semaforizare; cablurile aeriene de legatura pentru semafoarele suspendate; automatele pentru dirijarea circulatiei; detectoarele de saturatie sau pentru dirijare adaptiva,
'

II,l,S.

Retele

tehnice

industriale

17. Retelele tehnice industriale sunt cele cu specific tehnologic cum ar fi: reteaua de apa industriala (uneori tratata special); retele de lileiuri (oleducte), sau saramuri (s~leducte); retele pentru aer comprimat sau pentru oxigen; retele pentru combustibili gazosi sau lichizi; retea de cabluri cu tensiuni speciale; retea de cabluri de comanda si control; retea de cabluri de avertizare; retea de aer comprimat, etc, Pentru aceste retele se culeg aceleasi tipuri de date ca pentru retelele curente, numai la solicitare'a beneficiarului. -II.l.9. Alte retele edilitare 18. Pe lnga retelele obisnuite ntr-o localitate, mai pot exista o serie de retele specifice zonei, sau posibilitatilor financiare ale primariei, agentilor economici, etc. si pentru care se culeg
' . t ';,;}T.reele t p ot.di: ~,;.:,.,' > '",,' .""",.. ., ..~'f;k;"X:'};:'~1:ttea.~{de7'ape}~gazoase/minerale, captate;

'~:

"

aceleasi infOrmatii ca pentru retelele analoage, prezentate. Aceste

'\;';');;~i!1~0j,:2~:},:~i~~.:~~~'::~~~~:;::~ pta te; 86


--.----

--------

.._-

;'("i:ea pep',;'ll poFta P"';\l"J!"i,::C:i,

retea plmtru telecomunicatii etc. II.2. Informatii despre tipurile

prin fibl'e optice, 1'\1 prin cablu, de retele edilitare

19. Prin lucrarile cadastrului retelelor edili tare trebuie, sa se furnizeze date si informatii legate de: pozitia n plan si naltime a fiecarei retele; elementele si instalatiile privind fiecare retea; elenientele calitative ale fiecarei retele. 11.3 Informatii edilitare despre constructiile si amenajarile tehnice

20. Constructiile si amenajarile tehnice edilitare reprezinta parti componente ale retelelor edilitare pe care le deservesc si sunt: caminele de vizitare; captarile de apa, apeductele, rezervo~rele, constructiile si instalatiile de mbunatatire a calitati apelor; caminele de vizitare specialiiate(pentru vane, robineti aerisire etc.); gurile de varsare; statiile de pompare; statiile de epurare; statiile de reglare-masurare la consumatorii importanti; statiile de predare; punctele termice de racordare sau de preparare a apei calde menajere; posturile si punctele de alimentare, posturile de transformare subterane, la sol, sau pe stlpi; camerele de distributie si cele de tragere cabluri; galeriile tehnice princips.le sau de racord magistrale sau secundare. Pentru aceste constructii/si amenajari edilitare se furnizeaza informatii si se culeg date necesare pentru asigurarea continutului cadastrului general sau al cadastrului de specialitate: pozitia n plan si naltime, functia, natura materialului de

87

!r :r

.""""~~" "'~.vM4

!rJ.bti'..":',:<c', ; tel".::':

~.,

"Le.

n afara constructiilor edHitare mentionate, care deservesc' rect retelele edilitare, o serie de alte constructii pot fi ncadrate asemenea n categoria constructiilor cu caracter edilitar, si ume: tunelele de serviciu sau abandonate; pasajele ruUere, pietonale si garajele subterane; depourile qi hangarele subterane; grupurile sociale subterane (W.C. publice, adapost-urile ALA); salile si balele tehnologice, hrubele,si depozitele subterane etc. Precum si urmatoarele constructii supraterane: podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele; liniile de tramvai si cale ferata din localitati, depourile, garajele; funicularele si telecabinele; liniile de nalta tensiune; crematoriile de reziduuri menajere; metrourile - reprezentate de regula prin liniile de contur ale zonei care nglobeaza toate componentele sale. Lucrarile subterane cu caracter secret, din aria urbana, nu ac obiectul cadastrului retelelor edili tare. :104. Limitele/zonele pe care se executa
.

cadastrul

retelelor

dilitare

21. Cadastrul retelelor subterane se executa n spatiul care ontine aceste retele, spatiu care apartine n cea mai mare parte omeniului public (arterele de circulatie, aleile pietonale dintre locuri, spatiile verzi etc.), dar si domeniului privat n unele azuri (n special traversari). Limitele acestui spatiu sunt stabilite n functie de fiecare tip de. retea, astfel: t1:if~i:':f:reteaua de apa potabila limita este stabilita la apome-b ;'.~'a1;ohat . ilor. sau n punctul unde conducta strapun,
" iCc"Y"-"

..""'--"'~ "t:~onstructiilor

mari

(blocuri);

]:1 '~'nt,:,!lW. de

';::U1ali.z~.:::o(:; <:,C1Vl ('.,::,t.e o::1ta de b

(,8iuiilJ.1

(:e

vizltare de unde pleaca conducta de racord spre canalul din strada, n cazul curtilor, sau punctul prin care iese canalul din zidul blocurilor; la reteaua de termoficare limita este data de punctul de intrare a conductelor n cladiri; la reteaua de gaze limita este data de postul de reglaremasurare, cnd acesta se gaseste n exteriorul cladirii, sau de punctu1.de intrare n cladire, cnd postul se gaseste
o o

n interiorul ei;
o

la reteaua de energie electrica limita este data de punctul de intrare n cladire (cofret), sau de punctul de oprire la consumatorul public (stlpi de iluminat public, ceasuri electrice, etc); la reteaua telefonica limita este la intrarea cablurilor subterane n cladiri, 'sau la cutiile terminale de pe peretii exteriori, sau la cabinele telefonice n exteriorul cladirilor; la reteaua de semaforizare limita este data de s~tnafoarele montate pe stlpi, sau la cele suspen?ate; la retelele tehnice industriale limita este data de punctul de intrare n incinta industriala; la conductele de combustibili lichizi (benzina. motorina) limita se opreste la incinta consumatorului industrial, sau n dreptulpbmpelor de distributie, sau la rezervoarele subterane, sau supraterane din intravilan.

Limitarea zonei pe care trebuie sa se execute lucrarile de


o

cadastru pentru retelele edilitare poate fi facuta si arbitrar, n functie de urgente, posibilitati financiare, finantator etc. si ca urmare se pot ntlni urmatoarele cazuri: limite administrative, stabilite de autoritatile locale si detinatorii de retele; limite impuse de tipurile de retea pentru care se executa cadastrul; limite impuse de gradul ode detaliere a informatiilor care trebuie obtinute; limite impuse de zonele scoase la licitatie; 89 ;1 3;

hnik

, i".pu.',~ (~c "!,:,;;i,1l1,L'\],." ",;i.,j,~.b'j:;; ,'!;;i;':.1rat, clUP3,cum

se executa cadastrul

general

sau cel de,specialitate,

etc.

Capitolul lll: ETAPELE DE REALIZARE A LucRARILOR CADASTRULUI RETELELOR EDILITARE III.!. Organizarea si desfasurarea cadastrului retelelor edilitare lucrarilor la introducerea

22. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la introducerea cadastrului retelelor edilitare se realizeaza n functie de documentatia care se preia de la cadastrul general, deosebindu-se doua
situatii: ' ,

a. cnd lucrarile pentru introducerea cadastrului retelelor edilitare se executa n acelas timp cu lucrarile pentru cadastrul general; b. cnd lucrarile pentru introducerea cadastrului retelelor edilitare se executa dupa realizarea lucrarilor pentru cadastrul general. '

n primul caz se va analiza orice document existent n zona care poa,te fi folosit ntr-o masura mai mare sau mai mica la introducerea cad astrului retelelor edilitare, si n acest scop se va face o evaluare a acestora pentru a ntocmi proiectul lucrarilor de introducere a cadastrului. n al doilea caz se vor prelua planul cadastral la sc.l:l000 si elemente numerice de la cadastrul general, din care se vor extrage datele necesare pentru cadastrul retelelor edilitare. Aceste date se vor completa n teren cu elementele specifice cadastrului retelelor edilitare. Indiferent de situatie este necesar sa se faca mai nti o analiza competenta a documentelor existente, dupa care se ntocmeste proiectul de executare a lucrarilor pentru cadastrul
r~.t~lelor i edili tare.
,'

"":"'" 90

-~.\i~~~'"J;;j";k~'

.
Tl!, ;, r. E\:u.}u3rea documenti!.(:j(:,~' (',Y'SLC'JJ.'

23. n vederea reducerii la maximum a cheltuielilor si volumului lucrarilor pentru realizarea produselor finale ale cadastrului retelelor edilitare se consulta toata documentatia eXistenta n zona, referitoare la planul topografic de baza si planurile cadastrale vechi, detinute de oficiile de cadastru, geodezie si cartografie serviciile de specialitate ale primariei, precum si toate planurile si d.~cumentele privind retelele edilitare detinute de agentii economici care le gestioneaza. 0-ceste documente se evalueaza att cantitativ ct si calitativ, pentru a stabili gradul de utilitate al lor, n lucrarile cadastrului retelelor edilitare. Evaluarea se v~ face dupa urmatoarele criterii: gradul de fiabilitate a lor (masura n care documentele reflecta realitatea din teren); gradul de acoperire a zonei pe care se desfasoara lucrarile pentru cadastrul retelelor edHitare; it'J continutul documentelor n inforr,natii utile pentru realizarea lucrarilor cadastrului retelelor edHitare; modalitatile n care au fost obtinute elementele utile cadastrului, pe care aceste documente le contin, pentru a stabili gradul de ncredere privind corectitudinea lor; diversitate a informatiilor/elementelor, referitoare la retelele edilitare, continute de aceste documente; existenta unor elemente de suprafata, apartinnd retelelor edilitare, care sa permita efectuarea de sondaje pe teren. Aceasta evaluare se face att prin studiul la birou a documentelor mentionate, ct si prin parcurgerea terenului n cadrul actiunii de recunoastere. Dupa evaluare se pot ntlni urmatoarele situatii: elementele de planimetrie din planurile consultate, care servesc drept fond pentru pozitionarea retelelor edilitare prezinta: modificari substantiale, care necesita determinarea lor n ntregime, sau n proportie de cel putin 50%, caz n care trebuie efectuata o noua ridicare topografica;
'

91

~ 1 ! 'i: " " i!; ~, ;,~ t:

~
. ~. .. ...
I

mic',

LJ;;~,:::r>~,,'i

f(j'"a

de

:'c;::,htZi.I.,"l '.li~l l:'l(:r;

(r;~jla!"

50%), caz n care este necesara respective;


-'

actualizarea

planurilor

zero modificari, caz n care acestea se preiau n ntregi-

me. . elementele privind retelele edilitare (pozitii n plan si cote), continute de documentele de la regiile care gestioneaza retelele sunt preluate: din teren prin determinari directe, caz n care vor fi folosite n intregime; din proiectele de trasare a retelelor, caz n care acestea vor fi folosite !lumai cu caracter informativ; partial din determinari directe n teren si partial din proiectele de trasare, caz n care acestea vor fi folosite numai dupa verificarea lor n teren. Aprecierea gradului de corectitudine a elementelor privind retelele edilitare, continute de documentele consultate, se va face, n functie de tipul acestor documente: precis pentru retelele de canalizare, de apa potabila, de telefoane, de termoficare etc'., care au suficiente elemente

de suprafata,

si

aproximativ pentru retelele de cabluri pozate direct n pamnt, cu putine' elemente de identificare la suprafata; ca urmare pentru aceste retele, documentele vor fi preluate numai cu caracter informativ.
.

.
.

III.1.2. ntocnrirea proiectului de executare a lucrarilor cadastrului retelelor edilitare 24. Proiectul pentru executarea lucrarilor cadastrului retelelor edili tare trebuie sa contina urmatoarele elemente: memoriul tehnic cu' justificarea solutiilor propuse; delimitarea zonei pe care se executa cadastrul retelelor edilitare, acoperirea zonei cu foi de plan si nomenclatura acestora; stabilirea elementelor de fond pe care trebuie sa le contina planul 'cadastral al retelelor edilitare (puncte din reteaua .1 92

k;...""",.:""""",.",-,,

-<-<.",.,.

c;c' ~pi';jiD si de ridjcdn" limite de siJ azi, de pn;prie~:J.ti, de spatii verzi, de ape, de zone fara acces, de zone

industriale
abonati

etc.

principali

locuinte,

institutii,

constructii

social-

culturale, stabilirea

complexe agro-alimentare etc.); elementelor care trebuie culese n teren pentru

fiecare tip de retea, precum si pentru constructiile si


amenaj{lrile cu caracter tehnic edilitar (elemente pentru pozitionarea n plan si n naltime a capacelor caminelor de vizitare, a racordurilor si bransamentelor, a camerelor de tragere, a constructiilor auxiliare, a traseelor, etc.); proiectarea retelei de sprijin si de ridicare care sa satisfaca pe lnga cerintele necesare ntocmirii planului pentru cadastrul imobiliar, si cerintele pentru ridicarea n plan si naltime a retelelor edilitare; stabilirea metodelor si instrumentelor care se vor folosi pentru culegerea datelor planimetri&. si altimetrice necesare pentru pozitionarea elementelor de suprafata si stabilirea traseelor pentru retelele edilitare subterane, precum si pentru retelele supraterane; stabilirea lungimilor tronsoanelor de artera, a intervalului ntre profilele transversale pe artere, precum si a continutului profilelor longitudinal si transversale; stabilirea informatiilor care trebuie culese pentru fiecare tip de retea edilitara: diametre (dimensiuni) camine de vizitare, diametre conducte de canalizare, materialul de constructie, numar de cabluri pozate la un loc, tensiuni, capacitati, presiuni, adncimi, pante si ruperi de pante, precum si o serie de informatii privind arterele: denumiri, numere postale, mbracaminti, lungimi si latimi carosabil si trotuare, etc.
stabilirea planurilor tematice care trebuie ntocmite, folosind semnele conventionale pentru fiecare tip de retea; stabilirea fiselor care se ntocmesc pentru fiecare tip de retea si a continutului acestora; modul de executare a desenului planului retelelor edilitare; 93

!t ;;~. , ;

~"

:..

"","'iJ'~~

l~lO'J);j

(:;; :o",",)~,",l,~ '"' (:J.L'~~,,~' 'ii ".llu'"!!iu.l,l:~Jr

pi")\,jncl

r~\:::"~cl,~

edilitare. Proiectul urmeaza sa fie definitivat dupa recunoasterea terenului din zona n care se executa cadastrul retelelor edilitare.

III. 1.3. Organizarea si desfasurarea lucrarilor n cadrul cadastrului retelelor edili tare lucrarilor Organizarea

25. Organizarea lucrarilor de cadastru retelelor edilitare constau n: procurarea documentatiei si evaluarea acestora din punct de vedere calitativ si cantitativ (vezi III. 1. I.); executarea lucrarilor de teren care se impun, n functie de sItuatia care s-a stabilit, n urma analizei documentatiei existente, cu care ocazie s-au precizat omisi unile din

documente si care trebuie completate; .


executarea lucrarilor telor finale. Executarea lucrarilor de birou pentru de teren obtinerea documen-

26. Lucrarile de teren, dupa realizarea retelelor de sprijin si de ridicare, constau n culegerea elementelor necesare "ridicarii" componentelor retelelor edilitare, care apar la suprafata, folosind metoda drumuirii cu radieri. n cazul n care exista planuri topografice sau cadastrale la scarile 1:500 sau 1:1000 pentru ntocmirea planului tehnic edilitar complex se vor prelua din acestea elementele de planimetrie privind trama stradala, parcele cu numar cadastral si abonatii principali. n cazul n care nu exista asemenea planuri, elementele de planimetrie enumerate mai sus se vor prelua prin masuratori. la teren, odata cu preluarea elementelor retelelor edilitare. Pentru caminele de vizitare se determina: pozitia planimetrica a centrului capacului caminului, cota acestuia si cota radierului, precum si relev eul caminului, diametrul acestuia folosind un com pas de reductiejngura 1, cotele si diametrele conductelor care ajung n

94

~0,:,~'i;;"."",~.=.";;""",,

",--

C2.Jflilluj

.i (;:~;]J(;cdv, icbGind.

un (;(;fh;r elin lemn,

mUIJ Lv.~ 1el c}J<itul

unei mire sau stinghii

din lemn gradata,

figura 2.

,
T-o
I d

s Fig.1. Determinarea di ametrul ui caminului cu compasul de reductie Fig.2. Determinarea cotelor si diam~trelor conductelor cii echerul

Traseele retelelor edilitare, n plan, se obtin unind capacele caminelor de vizitare, sau ale camerelor de tragere, cu linii conventionale. Traseele retelelor edilitar-e, n plan vertical, se obtin n profilul n lung folosind releveele caminelor de vizitare. Exista doua metode pentru obtinerea traseelor retelelor edilitare, n plan si n naltime: metoda directa si metoda indirecta. Metoda directa - consta n "ridicarea" pozitiei retelei n timpul pozarii acesteia (naintea astuparii santurilor). Ea permite realizarea unei viteze de lucru si precizii mari. Pozitia planimetrica si altimetrica a punctelor caracteristice (capace, guri aerisire, vane, conducte etc.) se determina din punctele drumuirilor planimetrice si din cele ale drumuirilor de nivelment geometric de ordinul V. Metoda . directa poate folosi si releveele caminelor de vizitare si gurile de aerisire, pentru obtinerea traseelor, acestea fiind 95

, "

_u-

,,"-

"'..,

':'

i I
~

ampla6a\:.t; UJ(.1a't jJ<:~n.u:c-e, ,J.~m;lwl:a cictClffil11a:ilClU-se " CUtiispozitive speciale (ca cel prezentat n figura 2). Traseele retelelor edilitare determinate prin metoda directa se vor repera prin profilele transversale, care se executa, de regula, nainte si dupa intersectie, n punctele de schimbare de panta n cadrul profilului n lung, precum si la schimbarile de directie. Metoda indirecta - se utilizeaza n cazul retelelor subterane, ale caror trasee si adncimi nu se cunosc. Aceasta metoda necesita uneori executarea de sapaturi de identificare, si deci un volum mare de timp si munca. Aplicarea acestei metode n cazul retelelor metalice, sau sub tensiune, poate fi nlesnita foarte mult prin utilizarea detectoarelor electromagnetice, care asigura totodata si o precizie suficienta (+/- 10 cm). Determinarea adncimilor diferitelor retele edilitare subterane prin caminele de vizitare se face folosind diferite dispozitive improvizate: mire cu prelungitoare, echere cu talpa mobila, bastoane culisabile etc., si se evidentiaza n cadrul profilelor longitudinale. Aceste profile se executa deobicei la retelele de

canalizare si alimentare cu apa;

,
&1

Traseele retelei de canalizare se ,pot identifica prin' folosirea unui licmd colorat care se toarna n reteaua de scurgere, pentru

a uni corect cfiminele de vizitare.

'

A'

"

{
,"'"

Pentru reperarea cadastrala a unor retele se pot folosi si indicatoarele speciale de tipul celor din figurile 3.1., 3.2., 3.3 si 3.4, care sunt placute metalice avnd inscriptii negre n relief, pe un fond galben, ncadrate ntr-un chenar, placute care sunt amplasate pe constructii, ziduri sau stlpi de beton, la o naltime de cel mult 2,5 m fata de sol. Fiecare asemenea placute sau reperi cadastrali au 3 sau 4 cmpuri dispuse pe verticala continnd inscriptii. '

96
.rJ~

-;"-".'---"-.-..-

00 . $O

~\

.
58 . "

Fig.3.1. Indicator de reperare cadastrala, cu patru cmpuri: 1. simbolul literal al retelei pentru: apa, canalizare, gaze naturale, retele electrice; 2. numarul de cod al retelei edili tare , din evidentele administratiei; 3. distanta n m, de la reperul de sectiune la axa conductei sau cablului; 4. adncimea in m, masurata de la nivelul reperului de sectiune pna la fata superioara a conductei sau cablului; 5. a doua litera din simbolul. retelei; 6. distanta n m, pe orizontala, de la reperul de sectiune pana la fata cea mai indepartata a pachetului de fabluri; 7. adncimea n m, masurata de la nivelul reperului de sectiune pana la fata superioara a pachetului de cabluri; 8. numarul de cablm; din pachet; 9. latimea n m, a pachetului de cabluri; 10. naltimea n m, a pachetului de cabluri.

s.

4.60

",

Fig. 3.2. Indicator de reperar:e cadastral cu 3 cmpuri: 1: simbolul retelei (apa); 2: numarul de cod al retelei; 3: simbolul armaturii (caminului); 4: numarul de inventar al caminului; 5: distanta n m, pe orizontala de la placuta spre stnga sau dreapta; 6: sageti care indica directia de masurare a distantei (5); 7: distanta n m, de la indicator la camin

97

.. ..------

. ~;..., ~~i~~

+cv
..
;g, "

127 CP

Z
-

II./" ?

77
2.40

178 O.60

Iti I 1*
Fig. 3.3. toare 1: toare; 2: indicator

99
88

4.40

3.60
UD

11

..

Indicatoare de rasul1asimbo1 pentru rasufladistante n metri de 1a la rasunatoare

Fig. 3.4. Indicator pentru rete1e diferite

Executarea

lucrarilor

de birou

27. Lucrarile de birou cuprind: calculele necesare determinarii coordonatelor si cotelor punctelor din reteaua de sprijin locala; calculele privind legarea retelei de sprijin locala, de reteaua nationala; calculele privind determinarea coordonatelor si cotelol' punctelor din reteaua de ridicare; calculele privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor radiate care apartin retelelor edili tare , precum si elementelor de fond' ale planqlui cadastral; redactarea pe cale clasica, sau automata, a planului cadastral cuprinznd traseele retelelor edilitare n totalitate , "0 (planul cadastral complex), sau pe grupe de retele "nrudite" (planurile '".tematice), cu respectarea Normativului GlIa/ '"-'-0"""
98 .

69, si folosind semnele conventionale se face n conformitate cu "Atlasul de semne conventionale pentru planurile la sc. 1:500; 1:1000; 1:2000; si 1:5000" elaborat de MAlA n anul 1978. Practic pentru fiecare tip de retea se procedeaza dupa cum urmeaza: a. Pentru reteaua de alimentare cu apa reprezentarea n plan se face prin linii discontinue de culoare albastra, cu ~imbolul "A", prin unirea capacelor caminelor. reprezentate prin semne conventionale. Pe traseul conductei se trece si diametrul nominal (Dn). al tronsonului, n mm. Daca lnga valoarea diametrului se face specificatia "PREMO", cQnducta este executata din beton precomprimat. b. Pentru reteaua de canalizare centrele capacelor se unesc pe schita, direet n teren, pentru obtinerea traseelor conform masuratorilor, constatarilor si avizelor regiei de apa canaL Pe plan, reteaua}e canalizare se reprezinta prin linii discontinue, de culoare maron, cu simbolul "C", care unesc capacele caminelor reprezentate prin semne conventionale. c. Pentru reteaua de alimentare cu gaze naturale pe plan se reprezinta prin linii discontinue de culoare galbena, cu simbolul "G", care unesc caminele de vizitare si capacele de detectare a fisurilor, reprezentate prin semne conventionale. d. Reteaua de termoficare se reprezinta n plan prin linii discontinue de culoare rosie cu simbolul "t", prin unirea capacelor caminelor de vizitare reprezentate prin semne conventionale. Pe traseele retelei de temoficare se trec

si caminele de vizitare precum si intrarile si iesirile


din subteran. e. Pentru reteaua electrica reprezentarea pe plan se face prin linii discontinue de culoare verde cu inscriptia "e", urmnd traseui obtinut prin unirea bornelor de avertizare a traseelor cablurilor de nalta tensiune cu specificarea numarului de cabluri, felul tensiunii (lT 99

'.~. ,.

-,-~.,~""

>'~~

- inalta tensiune, JT - joasa tensiune), precum SI a valorii tensiunii. f. Pentrt1 reteaua de telecomunicatii reprezentarea pe plan se face prin linii discontinue de culoare neagra, cu inscdptia "T", care unesc caminele de vizitare si camerele de tragere reprezentate plin semne conventionale. Pe planul cadastral cu retelele de telecomunicatii se trec pozitia fiecarei camere de tragere, natura si lungim ea. numarul de cabluri si sectiune a blocului care contine cablurile vezi fig. 3.5..

Fig. 3.5. Traseele liniilor telefonice subterane

reprezentate

pe plan

calculul elementelor si redactarea si transversale;

profilelor longitudinal

intocmirea inventar ului cu coordonatele punctelor care apartin retelelor edilitare (centrele capacelor caminelor de vizitare,sau ale camerelor de tragere, constructiilor si

100

~"J~~~"~""""",;,,.;..,,:.;,

-,-"

amenajarilor edilitare durilor etc.). redactarea releveelor redactarea schemelor redactarea fiselor de III. lA. ntocmirea

auxiliare,

gurilor de aerisire,

racor-

caminelor de vizitare; cu tronsoanele de retele edihtare; artera, standard si unicat. finale

documentatiei

28. Planul tehnic-edilitar complex la scarile 1:500 sau 1:1000, pe sectiuni standardizate, cartografiate pe materiale nedeformabile. Desenarea lui se va face dupa raportarea punctelor caracteristicefiecarei retele, folosind semnele conventionale specifice fiecarui tip de retea edilitara. Planul tehnic-edilitar complex cuprinde toate retelele edilitare desenate pe un fond planimetric minim, extras din planul topografic de baza, din planul cadastral pus 'la dispoztie de cadastrul general, sau, cnd acestea nu exista, "ridicat" direct n teren, odata cu culegerea elementelor pentru determinarea

retelelor edilitare (Anexa 1).

,"

Elementele de fond continute de planul tehnic edilitar complex sunt: punctele din reteaua de sprijin si de ridicare; limitele si axele arterelor de circulatie, precum si ale alenor, pietelor, proprietatilor, spatiilor verzi, apelor zonelor interzise, zonelor industriale; abonatii principali ai- retelelor: constructiile de locuinte, institutii, constructii social-culturale, magazine, complexe agro-alimentare etc.; inscriptii: denumiri de artere; numere postale, denumiri spatii publice (parcuri, gradini, complexe sporbve, zone de agrement, stranduri), statii de metrou, lucrali de arta, servituti, abonatii principaJi, zone industriale, zone interzise, ape etc. Elementele de continut specific din planul cadastral complex sunt: capacele camineldr de vizitare (desenate prin semne conventionale) avnd scrise alaturi, sub forma de fractie, 101 .

f'

D ~~
~:
,~'

~,

~
'!'

.~ >, "
<t ~ :1

:l ,r

fi:

cotele la capac (numaratorul fractiei) si la ra,dier (numitorul ei); stlpii retelelor electrice sau telefonice, desenati prin semne conventionale; bornele pentru traseele subterane, tensiuni, numar de cabluri etc.; traseele retelelor edilitare cu toate echiparile, racordurile si bransamentele la abonati: camine, hidranti, vane, robinete de concesie, apometre, cismele, fntni, desenate prin semnele conventionale corespunzatoare fiecarui tip de retea; constructiile si amenajarile edili tare aux:iliare, reprezentate la scara, sau prin .semne conventionale, cnd sunt mici; inscriptii aso<;iate retelelor edilitare: diametre conducte, numar cabluri pozate la un loc, materiale de constructie, presiuni. tensiuni, cote etc. toate sub forma de cifre sau simboluri; inscriptii asociate constructiilor si am~najarilor edilitare (simboluri, materiale de constructie etc.). Planul tehnic-edilitar complex poate fi ntocmit pe ntreaga zona (mai multe foi de plan), sau numai pentru o artera (mai multe tronsoane), cuprinznd si zona ei de influenta (zona de influenta a unei artere se stabileste, de regula, mpreuna cu beneficiarul) . 29. Planurile tematice - ntocmite la aceleasi scari c,a si planul cadastral complex, sau mai mari (n functie de dorinta beneficiarului), prezentate pe sectiuni sau tronsoane de artera, cuprinznd numai un tip de retea, retele "nrudite", sau retele care nu se "incomodeaza" reciproc, si care sunt obtinute pe aceleasi cai si n aceleasi conditii ca si planul tehnic-edilitar complex (Anexa 2). Continutul planUlilor tematice este acelasi ca si cel al planului cadastral complex, cu referire numai la retelele edilitare pe care le reda. Planurile tematice mai pot contine si anumite obiecte selectate de pe ntreaga zona, sau pe anumite artere, precum si selectii de anumite constructii si dotari tehnico-edilitare din ntreaga 102

zona, sau de pe anumite artere. De asemenea, continutul planului tematic se mai poate stabili si n functie de solicitarile beneficiarului. Planurile tematice se redacteaza pe materiale transparente pentru a se da posibilitate a suprapunerii continutului acestora peste cel al planurilor cadastrale de baza sau al planurilor tehniceedilitare complexe, n scopul analizarii simultane. 30. Profliullongitudinal-se ntocmeste numai pentru reteaua de canalizare si pentru cea de alimentare cu apa. Scara distantelor se alege egala. cu scara planului, sau mai 'mica daca traseul este lung si dotarile anexe sunt rare, iar scara naltimilor se va .alege n functie de pantele specifice terenului din localitatea respectiva scara poate chiar sa difere n functie de zone. Profilul longitudinal trebuie sa contina: a) Pentru reteaua de canalizare (Anexa 3): numerele de- ordine ale caminelor de vizitare (n concordanta cu cele din fisa t11rterei; distantele partiale ntre camiri'ele de vizitare; distantele cumulate la/caminele de vizitare; cotele la capace, radier, intrari si iesiri conducte n minele de vizitare; diametrele conductelor de canalizare la intrare, iesire

si racorduri;
sectiunea caminelor de vizitare; materialul de constructie al conductei, natura capacului; detalii suplimentare (nfundat, colmatat partial sau total, deteriorari etc.). . b) Pentru reteaua de alimentare cu apa: numerele de ordine ale punctelor de pe profil si ale caminelor de vizitare; distantele partiale ntre punctele sau caminele de vizitare de pe traseul conductei; distantele cumulate in dreptul acelorasi puncte; cotele la capacele caminelor de vizitare si la radier; cotele pe conducte n caminele de vizitare; diametrele conductelor si materialele din care sunt [acute;

103

sectiuni prin caminele de vizitare; detalii suplimentare. 31. Profilele transversale avnd scara distantelor 1:100 si cea a naltimilor 1:10 sau 1:50 (Anexa 4). Profilele transversale se vor prezenta grupat pentru fiecare artera .si vor contine: punctele care definesc capetele profilelor; simbolurile retelelor edilitare reperate n profil; distantele partiale ntre retele; distantele cumulate de la capatul din sti1ga la fiecare retea; cotele retelelor de canalizare si alimentare cu apa obtinute prin masuratori pentru capace, radier, pe conducte si la racorduri; adncimile de pozare pentru restul retelelor tehnice obtinute din detectari cu aparatura adecvata, sau din informatii de la regiile care le gestioneaza. 32. Releveele caminelor, camerelor de vizitare si ale altor constructii auxiliare, vezi Anexa 5, care vor fi desenate la scari convenabile, stabilite de comun acord cu beneficiarul si n functie de continutul acestora. 33. Schema tronsoanelor pe tipuri de retele, vezi Anexa 6, care se ntocmeste n cadrul fisei arterei, la scara convenabila, pentru a prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului respectiv de retea. 34. Fisele cu informatii complementare: a) Fisa de artera

Aceasta fise contine att date referitoare la artera, ct si


date referitoare la fiecare tip de retea. Datele referitoare la artera: ideDtificatorii arterei: numar fise, cod si tip artera, denumire artera, sectiuni de acoperire etc; schema arterei: axa arterei, numarul si pozitiile 'profilelor transversale, axele si denumirile arterelor cu care se . intersecteaza;

elemente constructive: lungimea arterei, latimea carosabilului la artera si trotuare, natura mbracamintii etc. 104

F*"""h';"~""'."".,_~-_,

Date

referitoare la retelele edilitare: ntreprinderea de exploatare: denumirea, adresa, te1., fax; schema retelei: traseele conductelor mpartite pe tronsoane, abonatii principali si numerele postale, constructiile auxiliare; constructiile si instalatiile auxiliare: tipul, coordonatele plane, cotele (la capac, conducte si radier) , 'rlumerele! ,codurile fiselor standard si unicat n care sunt detaliate; conductele: tronsonul si lungimea lui, tipul conductelor (transport, serviciu), diametre nominale, modul de pozate; diverse: datele de punere n functiune, starea lor, informatii despre avarii etc. b) Fisa unicat - care contine elemente constructive din alcatuirea retelelor; c) Fisa standard care contine detalii de pozare etc.

35. Documente diverse care au folosit la ntocmirea proiectului: ", planurile topografice sau Cpdastrale vechi; planurile preluate de la detinatorii retelelor, cu adnotarile rezultate din analiza si recunoasterea terenului; schite, scheme, sectiuni, ntocmite n teren pentru statii, perimetrari, reperaje, profile etc. carnetele de teren cu observatil, calcule, note tehnice, note explicative si justificative etc. III.2. Realizarea lucrarilor lor edili tare la actualizarea cadastrului retele-

36. Actualizarea cadastrala este operatiunea de aducere la zi a planurilor, registrelor si fiselor cadastrale, n concordanta cu situatia reala din teren. n conformitate cu noua lege a cadastrului, "tinere a la zi se va face n baza cererilor si comunicarilor facute de agentii economici, precum si periodic, la intervale de cel mult 6 ani, cnd se va parcurge n mod obligatoriu ntregul teritoriul administrativ, pentru a nregistra si opera toate elementele modificate".

105

.~."

III. 2.1. Documentele edilitare

fo1osite la actualizarea

cadastru1ui retelelor

37. Documentele care se preiau de la Cadastrul general si de la Cadastrul de specialitate n vederea executarii lucrarilor de actualizare sunt: copie de pe planul cadastral al zonei, furnizat de Cadastrul general; copii ale planurilor executate n zona de catre agenti economici si care pot folosi la actualizare; proiectele si datele puse la dispozitie de titularii cadastrelor de specialitate; planul tehnic edilitar complex si planurile tematice cuprinznd tipurile de retele care fac obiectul actualizarii; proiectele retelelor edilitare furnizate de regiile care le gestioneaza; fisele cu informatii complementare privind diferitele tipuri de retele, furnizate de asemenea de catre regiile respective. III. 2. 2. Analiza documentelor
lizare "

si ntocmirea proiectului

de actua-

38. Dupa consultarea documentelor enumerate la III.2.1. si parcurgerea terenului se va face evaluarea acestora si cuantumul modificarilor, dupa criteriile prezentare la III.!.1., stabilindu-se n care din situatiile prezentate la acelasi paragraf se ncadreaza activitate a de actualizare. Corespunzator acestei situatii se va ntocmi proiectul de executare a lucrarilor de actualizare, procednd ca la III. 1.2. III. 2.3. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la actualizarea cadastru1ui retelelor edilitare 39. Lucrarile de teren. Aceste lucrari urmaresc culegerea elementelor si datelor necesare reprezentarii pe plan a modificarilor intervenite n traseele retelelor edilitare precum si actualizarii fiselor cadastrale continnd informatiile complementare legate de retelele edilitare. Aceste elemente si date se preiau fie din proiectele care cuprind 106

modificarile n retele, existente la regiile care le administreaza. dar numai dupa verificarea lor n teren. fie prin metodele prezentate la pct. 26. ' 40. Lucrarile de birou. Lucrarile de birou constau n aceleasi operatiuni ca cele prezentate la pct. 27. III.2.4. Documentatia finala la actualizare 41. Documentatia finala care se ntocmeste dupa terminarea lucrarilor de' actualizare a cadastrului retelelor edili tare este constituita din aceleasi piese care sunt prezentate la pct. 28. si pe care dupa operarea modificarilor, se vor face, n tus, specificatiile: "Actualizat " (data), ntocmit (faza d~ teren), Desenat ...". (faza de birou).
"""',

Capitolul IV:

VERIFICAREA, ECEPTIA SI AVl.ZAREA R


, LucRARILOR
I CADASTRULUI

RETELELOR

EDILITARE

IV.1. Verificarea lucrarilor IVI.I. Verificarea lucrarilor de teren 42. Verificarea lucrarilor de teren are scopul de a constata daca prescriptiile referitoare la executarea lor au fost respectate. Verificarea se executa prin sondaj pentru cel putin 10-15% din lucrare si se refera la: desenul si continutul planului tehnic edilitar complex, precum si planurilor tematice; desenarea si continutul releveelor caminelor si constructiilor si instalatiilor auxiliare; executarea de masuratori de diametre si cote. pentru verificare; felul materialelor de constructie a conductelor; verificare prin sondaj a 1-2 profile transversale;
107

r '~.~.' '" f .. ,;'

"'~.

"'./,~\"

verificarea prin sondaj a modului de ntocmire si a continutului pentru 2-3 fise de artera, standard si unicat. Iv.l.2. Verificarea lucrarilor de birou

43. Verificarea la birou se executa spre a se constata concordanta ntre elementele si informatiile culese pe teren si nscrierea lor n documentele finale. Verificarea se executa prin sondaj pentru 10-20% din lucrare si consta n: controlul folosirii lucrarilor executate anterior; confruntarea elementelor si informatiilor culese n teren cu cele nscrise pe planuri si n fise; redactarea planurilor si continutul lor; nscrierea corecta si clara a datelor n fisele specifice. Rezultatele verificarii se consemneaza nir-o nota de vmificare interna, ntocmita de verifica tor, pentru ntreaga lucrare, si va cuprinde: procentul caminelor traseelor si fiselor verificate; elementele majore urmarite; constatari: pozitive, negative; corectarea lipsurilor; calificativ propus. IV.2. Avizarea si receptia lucrarilor 44. Se executa de catre comisia tehnica de specialitate; SI va urmari: respectarea elementelor continute n tema; procentul de re folosire a lucrarilor existente; respectarea prevederilor normativelor tehnice n vigoare si a solicitarilor beneficiarului; verificarea prin sondaj a principalelor elemente: plan tehnic" edilitar complex sau tematic, camine de vizitare, trasee, constructiiauxiliare, fise artera standard sau unicat, corectudinea datelor sintetice etc.
"

~ < ~ ! ~

Prin procesul verbal de avizare si receptie ncheiat, C,omisia stabileste calificativul general al lucrarii.
108
r

- - -

I!iIN,';;;";""'_'-"""~'_'

".

Capitolul V:

EDITAREA, CONSERVAREA Sl EVIDENTA LucRARILOR CADASTRULUI RETELELOR EDILITARE


V.1. Editarea documentatiei si predarea la beneficiar 45. Editarea documentelor finale prezentate n Cap.III se va face, la ~erere, pe suport de plastic transparent nedeformabil si pe un suport magnetic, n scopul valorificarii lor de catre beneficiar, n cadru proiectarii asistate de calculator. Predarea se executa pe baza de proces verbal de constatare a terminarii lucrarii, cu nominalizarea pe artere si tronsoane a retelelor pentru care se preda documentatia. V.2. nregistrarea pe suport magnetic a datelor grafice si nongrafice din documentatia existenta 46. Datele grafice si nongrafice se v6t..nregistra, preda si pastra pe suport magnetic, n format compatibil cu sistemele de gestiune de tip G.LS. Cerinte si restrictii relative la datele gestionate: unitate a de gestiune este intravilanul localitatii; sistemul de referinta pentru coordonatele X,Y, Z este un sistem de coordonate ntr-un plan stereo local, ncadrat optim n sistemul national, n proiectia STEREO 1970; reprezentarea structurii datelor entitatilor cadastrale si a nomenclatoarelor.
Restrictii privind datele grafice: . nesuprapuneri ntre suprafetele tronsoanelor arterelor; partitionarea coerenta si fara goluri a teritoriului localitatii; calitatea datelor privind conformitatea si precizia. Editarea rapoartelor de iesire se va face la cererea beneficiarului.

;" {,
109

~l;~ ~

JUDETUL
LOCALITATE:'>.

Cod SIRmA

Wt BUNUlUI IMOBIl
din fu,

Sectiune plan Nr. $:lor (;Ijci~strai Nr, eadastraJ Nr. canc funciara Cod 7.ona valorica Cod zona protejatii Cod zonA seismica

-~

1Ir,-

1. Schita bunului imobil:


i I I i

2. Detinatori: 2.1. Teren:

Nume

Nr.

j Categoria

Suprafata!

parcela i folosinta

L
~

-l--~
!

(ro)

+--+
;

~
L

TOTAL

J_-

---_-L

t
I

i J

2.2. Constructii - cladiri:

:\ume

Nr. corp

I
!

Suprafata (mp)

i construita

8
'3. Erhiparea edilitara a bunului imobil: 4. Situatia juridica a terenurilor si constructiilor:
l
:

I desfasurata:
I
I

---ii

I
i L-j

--i
---1
---i

t
"--,,

. ,;
i '

TO~~

,---------

'"

:AiCt:E:G;Ti

--'--,-------------

'

Proprietar

"'~
'

r
I

Nr. parcela
T~n

!
'
-r--

[ VI'I

~
,

C<>milruH : :
"-,
,

Teren;
""la

i
i

+---

~ "1
'
'

",

I cxdusi,~,.-i--r

m"J\ll~

>12 _. -

- ! Jeren :

Suprafata (mp)

Construita
c<,w cxdusi,,~

i - Cnnslruit:'\
0<'1;\

J,

Adresa

! i
T I

,ud:""..)

i
1
'

l--i
;---

'
I

1"

:
,

!
i
,

'i

I
~~

,
..J

, ,

TOTAL

L
-T
~

l
I

=--=~-=--=_.J

8
I

5. Date despre cladiri si anexe:


Corp cladire

! Nr cadastralj
I

!Oenumire!

r I

!.

:
;--'

Fo!osinta , Destinatie . Numar nivele

--T

;
l-==;

I
i

--1'--j--

t
I

t
,

!
.
I

i Numar subsoluri

l~===~-~L=~= t---====-~~~
I :

; Structura
I Fundatie Pereti' t . i Acoperis / nvehto<':e I ncalzire

,L
<

t
i

'--~

--'! j

1--,
-j

j!
-j
-J

=~r-~==~=~= i
-1
_--1

=-====J= ~:_==~-==-=+~-===~-=--=~=o ; ou--~-~==-=-r=-======l


.I

l i

ti,

, L

<

I Dotari
I
I

edilitare

I Starea

. construct1el

I Tip proprietate

Anul construirii

~-~

I=~-j--! I

Mod administrare Tip capacitate Numar familii Numar persoane

L
j

-J
I

j
1 Verificat,

-L Data:

ntocmit,