Retele de calculatoare Notiuni introductive

1. RETEA DE CALCULATOARE, COMPONENTE, UTILIZARI 2. HARDWARE-UL RETELEI 3. PROGRAMELE DE RETEA 4. MODELE DE REFERINTA 5. STANDARDIZAREA RETELELOR 6. EXEMPLE DE RETELE, SECURITATE

CAPITOLUL 1. RETEA DE CALCULATOARE, COMPONENTE, UTILIZARI

n secolul nostru, domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos ntr-un timp scurt, astfel calculatoare de dimensiuni mici sunt produse pe scar larg . Vechiul centru de calcul, n care se afla un calculator mare care rula programe este de mult dep it, locul lui fiind luat de mai multe calculatoare interconectate care formeaza o re ea de calculatoare 1.1 RETEA O retea este un sistem conectat de obiecte sau de oameni. Cel mai simplu exemplu de retea este sistemul telefonic care conecteaza oameni din diferite colturi ale lumii ce au acces la un telefon. Reteaua de calculatoare lucreaza similar cu reteaua telefonica si este folosita tot pentru comunicatii intre utilizatori conectati intre ei si care transmit date 1.2 RETEA DE CALCULATOARE Prin re ea de calculatoare intelegem o colec ie de calculatoare autonome interconectate care sunt capabile s schimbe informa ii ntre ele si sa partajeze resurse Conceptul de interconectare a unor calculatoare care partajeaza resurse se numeste lucru in retea. Retelele au anumite componente, functii si caracteristici comune:
Dimensiunea, tipul i forma re elelor sunt diferite. O re ea cuprinde dou sau mai multe calculatoare (work stations), imprimante i servere legate ntre ele care mpart informa ii i/sau resurse.

1.3 COMPONENTELE UNEI RETELE 1.3.1. Echipamentele de calcul, numite si noduri: Serverul este calculatorul care isi ofera resursele spre a fi utilizate de catre statiile de lucru si care asigura servicii de retea. Exemple de resurse: imprimante, hard-discuri, foldere, fisiere. Exemple de servicii: gestionarea accesului la foldere si fisiere partajate (file server server de fisiere), gestionarea imprimantelor de retea (printserver / server pentru imprimante), gestionarea mesageriei electronice (comunication server / server de comunicatii). Statii de lucru sau statii client: sunt echipamente care beneficiaza de serviciile oferite de unul sau mai multe servere. 1.3.2. Resurse partajate
Informa iile i resursele partajate n re ea pot fi: fi iere de date, programe, imprimante, modemuri, etc.:

Resurse hardware (dispozitive fizice cum ar fi: imprimante, hard-discuri, modemuri, scanere). Resurse software (programe, fisiere, foldere, servicii). Resursele partajate sunt oferite de echipamente care joaca rol de server. 1.3.3. Mediile de transmisie, pot fi: medii de transmisie cu suport fizic, comunicatii fara fir, sistemul telefonic, cablul tv. Mediile de transmisie cu suport fizic au trei caracteristici tehnice principale: Capacitatea benzii de transmisie: Se exprima prin l rgimea (latimea) de band : - Este limitata si de aceea trebuie utilizata cat mai eficient mai ales in cazul retelelor de mari dimensiuni. - Se cumpara de la un ISP (internet service provider). - Determina in mod direct performanta retelei. - In lumea comunicatiilor, termenul de band se refer la banda de frecvente utilizat de mediul de transmisie. - Este m surat n megabiti pe secund (Mbps). Atenuarea : Este fenomenul prin care semnalele electromagnetice pierd din puterea cu care au fost transmise n mediu prin cresterea distantei fat de sursa emitenta. Apare deoarece mediul de transmisie absoarbe o parte din energia semnalelor. - Se impun limit ri ale distantei pe care un semnal o poate parcurge f r a dep si un anumit nivel de degradare. - Cu ct semnalul este receptionat la o mai mare distant fat de surs , cu att posibilitatea de a fi decodificat corect este mai mic din cauza atenu rii si a interferentelor. Interferentele electromagnetice (ElectroMagnetic Interferences - EMI) : Sunt cauzate de unde electromagnetice externe care afecteaz semnalul util si fac dificil decodificarea la receptie. Unele medii de transmisie sunt mai afectate de interferente dect altele. Mediul de transmisie este cel care asigura conexiunea fizica intre echipamentele retelei. Mediile de transmisie cu suport fizic se mai numesc si GHIDATE si pot fi : 1.3.3.1. Medii magnetice - Metoda simpla de transport a datelor de la un calculator la altul este utilizarea benzii magnetice, a Cd-urilor , a DVD-urilor sau a stick-urilor. 1.3.3.2 Cablul torsadat : Este cel mai vechi si mai utilizat mediu de transmisie Este format dintr-o pereche de fire de cupru izolate, cu o grosime de 1mm fiecare, impletite in forma elicoidala. Este folosit in sistemul telefonic, Prin el se pot transmite atat semnale analogice cat si digitale. Se poate intinde pe multi kilometri fara amplificare, pentru distante mari, se folosesc repetoare. Cele mai importante tipuri de cabluri torsadate sunt :

Cablurile torsadate din categora 3 - formate din doua fire izolatoare rasucite unul in jurul celuilalt cu pas mare Cablurile torsadate din categora 5 Sunt similare celor din categoria 3, dar au mai multe rasuciri pe centimetru, Au o interferenta scazuta asigurand astfel calitatea semnalului pe distante mari. Sunt folosite pentru comunicatiile la viteze mari intre calculatoare. Cabluri categoria 5 UTP, FTP si STP o Cablul UTP este cel mai ieftin si cel mai usor de instalat insa nu ofera protectie la interferentele electromagnetice spre deosebire de cel STP care pe langa folia metalica ce protejeaza cele 8 fire prezinta cate o folie pentru fiecare pereche din cele 4; o Cablul FTP este un cablu ce se afla intre cel UTP si cel STP fiind ecranat doar cu folia ce protejeaza cele 8 fire; o Cablurile FTP si STP trebuiesc impamantate datorita prezentei foliei metalice protectoare care se poate comporta ca o antena;

1.3.3.3 Cablu coaxial : Are ecranare mai buna decat cablul torsadat si poate acoperi distante mai mari la rate de transfer mai mari. Este format dintr-o sarma de cupru rigida, protejat de un material izolator care la randul sau este incapsulat intr-un conductor circular sub forma unei plase strans intretesuta. Conductorul exterior este acoperit cu un invelis de plastic protector. Mai jos este prezentata o vedere in sectiune a cablului coaxial. Avantaje: - Adecvat pentru transmisia de inalta frecventa, - Utilizabil pentru distante mari, permite rate de transmisie pana la 50Mbit/s Dezavantaje: - Cabluri relativ groase si inflexibile, - Costuri ridicate, - Componente de interconectare relativ scumpe 1.3.3.4 Fibra optica Sistemul de transmisie optica este format din trei componente : - Sursa de lumina (un impuls de lumina inseamna un bit cu valoarea 1, iar absenta luminii indica un bit cu valoarea 0), - Mediul de transmisie (o fibra foarte subtire de sticla) - Detectorul. Prin atasarea unei surse de lumina la un capat al fibrei optice si a unui detector la celalalt, obtinem un sistem unidirectiopnal de transmisie a datelor care - Primeste un semnal electric, - Converteste semnalul - Transmite semnalul sub forma de impulsuri luminoase - Reconverteste iesirea in semnale electrice la receptie.

Cablurile din fibra optica se deosebesc de cele coaxiale prin faptul ca nu au acel material conductor exterior sub forma unei plase. Sectiunea unei singure fibre cuprinde: - In centru, miezul de sticla prin care se propaga lumina; - Pentru a pastra lumina in miez acesta este imbracat in sticla cu un indice de refractie mai mic; - Totul este protejat cu o invelitoare subtire din plastic. Fibrele sunt grupate mai multe impreuna si sunt protejate de o teaca protectoare. Atat emitatorul cat si receptorul au pentru viteze : - Pana la cca. 20Mbit/s, diode electro-luminiscente si rezistente optice, - Mai mari (pana la 400Mbit/s) diode laser la emisie si fotodiode la receptie. Avantajele fibrei optice: - Are largimea de banda mult mai mare decat a firelor de cupru, - Nu este afectata de socurile electrice, de interferenta campului electromagnetic sau de caderile de tensiune, si nici de substantele chimice corozive din aer, fiind ideala pentru mediile aspre din fabrici. - Este subtire si foarte usoara (o mie de cabluri torsadate cu o lungime de 100 de km cantaresc 8000 de kg pe cand doua fibre cu capacitate mai mare cantaresc doar 100 de kg). - Fibrele nu disipa lumina si de aceea sunt foarte dificil de interceptat, ceea ce le ofera o excelenta securitate impotriva unor potentiale tentative de interceptare. Dezavantaje fibrei optice: - Necesita o pregatire speciala a personalului de instalare - Se deterioreaza usor la indoire - Deoarece transmisia optica este unidirectionala, comunicatiile bidirectionale necesita fie doua fibre, fie doua benzi de frecventa diferite pe aceeasi fibra , - Interfetele pentru fibra costa mai mult decat interfetele electrice. Revenind la conceptul de interconectare, am vazut ca interconectarea se realizeaza prin diferite medii de transmisie. Pentru conexiunile wireless se utilizeaza semnalul radio, tehnologia laser (infrarosu) sau transmisiunile prin satelit. 1.3.3.5 Undele radio Sunt utilizate atat in comunicatiile interioare cat si in cele exterioare, Se genereaza usor si pot parcurge distante mari. Patrund prin ziduri si se propaga in orice directie de la sursa. - La frecvente joase, se propaga usor prin obstacole, puterea semnalului scazand odata cu distanta de la sursa. - La frecvente inalte, tind sa se propage in linie dreapta si sa ricoseze din obstacole. Sunt absorbite de ploaie, In benzile de frecventa VFL (foarte joasa), LF (joasa) si medie MF, undele radio se propaga la sol, fiind detectate: - Pana la aproximativ 1000Km pentru frecventele mai joase, - Si pe distante mai mici pentru cele mai inalte.

Undelor radio AM sunt difuzate in banda MF. In benzile de frecventa inalta si foarte inalta, undele de la sol tind sa fie absorbite de Pamant. Daca ating Ionosfera (la o inaltime de 100-500Km), undele sunt reflectate de aceasta si trimise inapoi pe Pamant. Comunicatiile armatei folosesc benzile de frecvente inalte si foarte inalte. 1.3.3.6 Microundele Au frecventa peste 100 MHz, Se propaga un linii aproximativ drepte Pot fi directionate. Nu trec usor prin zidurile cladirilor. Unele unde pot fi reflectate de straturile atmosferice joase si pot intarzia mai mult decat undele directe. Undele intarziate pot sosi defazate fata de unda directa, anuland astfel semnalul (efect de atenuare multi-cai (multi-path fading)). Comunicatiile cu microunde sunt, ieftine de aceea sunt folosite la: - Telefonia pe distante mari, - Telefonia celulara - Televiziune. Acest avantaj de comunicatii ieftine vine din faptul ca nu sunt necesare drepturi de acces la drum. Cumparand un mic teren la fiecare 50 Km si montand un turn pe el, se poate ocoli sistemul telefonic si se poate realiza o comunicare directa. Prin intermediul microundelor, se pot transmite date la viteze superioare, cu performante mai bune decat ale frecventelor radio. 1.3.3.7 Undele infrarosii si milimetrice Sunt larg folosite pentru comunicatiile pe distante mici. Telecomenzile pentru televizoare, aparate video sau combine muzicale folosesc comunicatiile in infrarosu. Sunt relativ directionale, ieftine si usor de construit, Nu trec prin obiecte solide. Acesta este un avantaj, deoarece un sistem cu infrarosii dintr-o camera a unei cladiri nu va interfera cu un sistem similar situat in alta camera spre exemplu. Pentru operarea unui sistem cu infrarosii nu este necesara licenta. transmisiile n infrarosu utilizeaza domeniul terahertzilor din spectrul electromagnetic. Deoarece semnalele n infrarosu se afla ntr-un domeniu de frecvente foarte nalte ele pot atinge viteze de transmisie foarte mari. Sunt puternic atenuate de lumina intensa. 1.3.4. Software-ul utilizat: Tipuri de software: Sisteme de operare in retea (care se instaleaza pe echipamentele cu rol de server). Exemplu: Windows NT, UNIX, Solaris etc. Sisteme de operare instalate pe client (care se instaleaza pe clientii retelei). Exemplu: Microsoft Windows 98, 2000, XP etc.

Software-ul client instalat pe statiile client. Aplicatiile de retea.

1.3.5. Protocolul: Asigura comunicatia intre echipamentele retelei. Protocol - set de reguli care guverneaza formatul si semnificatia cadrelor, pachetelor sau mesajelor schimbate intre entitatile pereche dintr-un nivel al unei retele. Protocolul cel mai cunoscut pe Internet este: - TCP / IP. A fost utilizat de re eaua ARPANET i de succesorul acesteia, INTERNET. Numele ii provine de la protocoalele care stau la baza modelului: TCP (Transmission Control Protocol) si IP (Internet Protocol). Orice calculator din re eaua Internet: fie el Windows, Macintosh, Unix, Amiga, un pager sau un telefon mobil trebuie s accepte protocolul TCP/IP n vederea comunic rii cu alte calculatoare. Protocolul TCP/IP are rolul de a standardiza comunicarea dintre calculatoarele din re ea (numite gazd ), definind modul n care informa iile sunt codificate i transmise de la un calculator la altul. Calculatoarele interconectate pot fi: FIXE - stau pe un birou si sunt/nu sunt legate intr-o retea. MOBILE, PORTABILE (PDA-uri - Personal Digital Assistant). La baza functionarii PDA-urilor stau re elele f r fir. Exemple de utilizare a re elelor f r fir: parcurile de taximetre, politia, domeniul militar, etc.

Dimensiunea, tipul i forma re elelor sunt diferite. Retelele de calculatoare sunt utilizate azi in toate domeniile: scoli, bussiness, agentii guvernamentale, acasa, etc.

1.4 UTILIZARI ALE RETELELOR

La nivel de firma: Multe companii au un num r mare de calculatoare care la nceput lucrau izolat, dar care cu timpul au fost conectate ntre ele pentru a putea extrage i corela informa ii despre ntreaga firm intr-un timp scurt. Acest lucru face ca orice utilizator din retea sa aiba acces la toate: Programele, Echipamentele Datele disponibile din re ea. Sistemul informa ional al unei companii cuprinde: baze de date i angaja i . La nivelul utilizatorilor casnici: Astazi, foarte multi oameni au un calculator acas pe care il folosesc pentru: Prelucrari de texte, Jocuri, Divertisment, Accesul la Internet, e-comerce, etc. Orice beneficiar al unui calculator poate obtine prin navigarea pe Web informa ii din domenii variate: tiin a, arta, afaceri, s n tate, sport, politica, ziare,biblioteci digitale, etc. Retele de calculatoare au dus la dezvoltarea comer ului electronic intre furnizori i clien i. Astfel se pot face comenzi diverse de : carti, alimente, schimburi bancare , se pot face pl i pentru diverselor facturi , se pot face licitatii on-line (flea market), etc. stand la birou, in fata unui calculator client. Acest tip de comert este numit comer electronic (e-commerce, sau electronic commerce). Re elele de calculatoare au rezolvat foarte mult problema comunicarii intre oameni prin introducerea : sistemului de po t electronic (e-mail) , videoconferin elor pe calculator, mesageriei instantanee (instant messaging), chat-room-ului (camera de discu ii). Astfel au fost eliminate costuri de transport si s-a diminuat timpul pierdut pe drum. Apare o competi ie ntre comunicare i transport. 1.5 TIPURI DE RETELE Datele pot fi transmise prin diferite tipuri de retele. 1.5.1. Retele peer to peer (calculatoarele din retea pot folosi mpreun resurse: unit ile de disc, imprimantele , fi ierele i programele). Nu exista servere dedicate si nici o organizare ierarhica a calculatoarelor. Toate calculatoarele sunt considerate egale (peers),

Fiecare calculator are si rolul de client si de server, Costul unei astfel de retele este mai mic decat al celei bazate pe server, deoarece nu este nevoie de un server central puternic si nici de alte componente, Utilizarea retelelor peer-to-peer este indicata daca: - Exista cel mult 10 utilizatori; - Utilizatorii se afla intr-o zona restransa; - Securitatea nu este o problema esentiala; - Nici organizatia si nici reteaua nu au o crestere previzibila in viitorul apropiat n sistemul de la egal la egal nu exista clien i i servere fixe. 1.5.2 Retele client/server Retele client/server - (datele sunt memorate n calculatoare performante numite SERVERE, ntre inute de un administrator de sistem si sunt accesate de calculatoare numite CLIENTI (clients)). Majoritatea retelelor au servere dedicate (calculator care functioneaza doar ca server, nefiind folosit drept client sau statie de lucru). Serverul Este mult mai puternic decat statiile de lucru (clientii) Dispune de un sistem de operare de tip *NIX : LINUX, UNIX, de tip OS/2 sau Win NT Lucreaz la nivel centralizat cu toate fi ierele Este configurat s r spunda simultan si rapid mai multor cereri din re ea Asigura protec ie datelor Clien ii Sunt reprezenta i n general de calculatoare puternice dar pot ap rea i calculatoare mai slabe n timp. Conectarea n re ea a serverului i a clientilor se face dupa MODELUL CLIENTSERVER . n modelul client-server sunt implicate dou procese: Unul aflat pe ma ina client; Cel lalt aflat pe ma ina server. Retelele bazate pe server Partajeaza resursele (ofera acces la mai multe fisiere si imprimante, asigurand in acelasi timp fiecarui utilizator performantele si securitatea necesara) Pot avea mii de utilizatori; Au devenit modelul standard pentru interconectarea in retea. Cu cat reteaua creste in dimensiuni si ca trafic, vor fi necesare mai multe servere. Acestea pot fi servere specializate. Exemple: Servere de fisiere si de tiparire - administreaza accesul si folosirea de catre utilizatori a resurselor de tip fisier si imprimanta; Servere de posta electronica - gestioneaza transferul de mesaje electronice intre utilizatorii retelei; Servere de fax - gestioneaza traficul de mesaje fax in si dinspre retea, partajand una sau mai multe placi de fax-modem; Servere de comunicatie - gestioneaza fluxul de date transmise intre reteaua serverului si alte

Comunica ia se realizeaza astfel: mesajul este transmis in retea de la procesul client c tre procesul server. Procesul client asteapta un mesaj de r spuns. Procesul server prime te cererea, execut ce i s-a cerut i transmite un r spuns, conform fig. 2.

CAPITOLUL 2 HARDWARE-UL RETELELOR

2.1 COMPONENTELE UNUI PC Componente mici, discrete : Tranzistori, Circuite integrate, Rezistente, Capacitori, Conectori (de mai multe feluri), Diode emitatoare de semnale luminoase (LED) Subsisteme : CD-ROM, CPU, Floppy disk, Microprocessor, Placa de baza, Magistrala, RAM, ROM, Unitatea de sistem, Slot, Sursa Componente plug-and-play: Placa de retea, Placa video, Placa de sunet, Port paralel, Port serial, Portul pentru mouse, Conectorul monitorului Informatia si curentul electric circula continuu intr-un calculator. In felul acesta , un calculator poate fi comparat cu o retea in miniatura, diferitele sale dispozitive avand posibilitatea de a comunica intre ele 2.2 PLACA DE RETEA Adaptorul de retea (network interface card - NIC) - Permite calculatorului sa receptioneze si sa transmita informatii - Se conecteaza la placa de baza a calculatorului si reprezinta echipamentul prin care reteaua comunica cu calculatorul - Comunica cu reteaua printr-o conexiune seriala si cu calculatorul printr-o conexiune paralela - Poate fi de mai multe tipuri: Ethernet, Token Ring sau interfata de date distribuite pe fibra optica (Fiber Distributed Data Interface - FDDI) . Adaptor de retea, se alege in functie de: - Tipul retelei la care se face conexiunea (Ethernet, token-ring, FDDI, altele) - Mediul de transmisie utilizat (cablu coaxial, fibra optica , cablu bifilar neprotejat,etc) - Tipul de bus al calculatorului (PCI, ISA)

INSTALAREA PLACII DE RETEA Cu ajutorul placii de retea calculator se conecteaza la o retea si-si partajeaza resursele cu alte calculatoare. Pentru a instala placa de retea avem nevoie de: - Un calculator care are instalat un sistem de operare

- Un slot PCI sau ISA liber - O placa de retea PCI sau ISA (adaptor Ethernet ) - Cablu de retea - Mufa - Cleste de sertizat (cunostinte de realizare a sertizarii) Etapele instalarii - Se inchide calculatorul si se scoate cablul de alimentare. - Se inlatura placa protectoare din dreptul slotului PCI sau ISA, unde va fi instalata placa de retea. - Se prinde placa cu ambele maini de colturile din partea de sus si se introduce placa in slotul liber. Se fixeaza de carcasa cu un surub. - Se porneste calculatorul. Daca sistemul de operare este Windows XX acesta va detecta automat prin plug and play noul dispozitiv si-i va cauta automat un driver 2.3 TOPOLOGIA RE ELELOR Prin topologia unei re ele se n elege modul de interconectare a calculatoarelor n re ea. Tipul de topologie folosit influen eaza viteza de transmitere a datelor, costul de interconectare i fiabilitatea re elei. Cele mai cunoscute tipuri de topologii sunt: magistrala si inel. Pe lng acestea mai ntlnim topologie: in stea, stea extinsa, topologie hibrida, etc. 2.3.1 Topologia magistrala (BUS) Este folosita in cazul re elelor locale de mici dimensiuni, Se realizeaza pe un singur cablu principal (backbone, trunck segment, trunchi, coloana), care leag toate calculatoarele din re ea. Calculatoarele au acces n mod egal la toate resursele re elei. Cost sc zut Folosirea unui singur cablu face transmiterea datelor mai lenta Este cea mai simpla si mai utilizata metoda de conectare a calculatoarelor in retea. A nu se confunda re ele de tip magistral (Bus) cu sistern bus al calculatorului. Avantajele sunt u urin a n conectarea calculatoarelor. Necesarul de cablu este redus. Dezavantajele sunt c re eaua nu func ioneaz dac apar ntreruperi n cablu. Problemele snt greu de identificat dac re eaua cade. In topologia magistrala, semnalul transmis de un calculator ajunge la toate calculatoarele aproape instantaneu. informatia insa este acceptata doar de calculatorul caruia ii este adresat semnalul (a carui adresa este codificata in semnalul transmis). Deoarece la un moment dat, un singur calculator poate transmite mesaje, performanta retelei depinde de numarul de calculatoare atasate la magistrala. Cu cit sunt mai multe calculatoare conectate, cu atit reteaua va fi mai lenta. Daca un calculator se defecteaza, el nu afecteaza restul retelei. Datele sau semnalele electronice sunt transmise in intreaga retea, acestea parcurg cablul de la un capat la altul. Semnalul este oprit dupa ce a ajuns la adresa de destinatie.

2.3.2 Topologia inel Conecteaz fiecare calculator de alte dou , aparand mai multe calculatoare a ezate n cerc; leg tura se realizeaza prin intermediul unui port de intrare (In Port) i a unui port de ie ire (Out Port). Datele transmise de la un calculator trec prin toate calculatoarele intermediare nainte de a ajunge la destina ie. Performantele re elei inel sunt mai bune dect performantele re elei magistrala. Nu exista capete libere. Semnalul parcurge inelul intr-o singura directie, trecind pe la fiecare calculator. Spre deosebire de topologia magistrala, care este pasiva, aici fiecare calculator actioneaza ca un repetor, amplificand semnalul si transmitindu-l la calculatorul urmator. Defectarea unui calculator opreste reteaua. Datele trec de la un calculator la altul, pana ajung la calculatorul destinatie. Calculatorul destinatie returneaza un mesaj calculatorului emitator, anuntand ca datele au fost receptionate. 2.3.3 Topologia stea Conecteaza un calculator central (numit concentrator hub), cu toate celelalte calculatoare prin cabluri directe. Astfel, fiecare nod este conectat direct la un hub. Iar informa iile sunt transmise de la calculatorul surs c tre cel destina ie prin intermediul hub-ului. Acesta este principalul dispozitiv care gestioneaz i controleaz func iile re elei. Transferul datelor se realizeaz prin intermediul calculatorului central (concentrator) la toate calculatoarele din retea. Reteaua va fi cu atat mai performanta cu cat calculatorul central va fi mai puternic. Daca un calculator, sau cablul care il conecteza la concentrator se defecteaza, numai calculatorul respectiv este in imposibilitate de a transmite sau receptiona date in retea, restul retelei va continua sa functioneze normal. Oprirea calculatorului central duce la oprirea intregii re ele. Observatie. Trebuie facuta deosebirea ntre topologia fizic (discutata pana acum), i topologia logica (modul n care datele sunt transferate de la un calculator la altul). Avantajele sunt : u urin a n instalare, re eaua nu este afectat dac snt ad ugate sau retrase calculatoare, u urin a n detectarea problemelor. Dezavantajele sunt : necesit cablu mai mult, sunt mai costisitoare, dac un hub se defecteaz , toate calculatoarele din acel nod nu mai functioneaza. 2.3.4 Topologie stea extinsa Ridica o serie de probleme, modul de ob inere a accesului fiind cea mai importanta. Astfel, trebuie avut grija sa nu se ajunga la situatia ca un singur calculator s monopolizeze mediul de transmisie.

2.3.5 Topologia hibrida conecteaz diverse tipuri de calculatoare sau este formata din mai multe re ele diferite ca tip. Ea combina doua sau mai multe topologii diferite mai vechi care necesita mariri, imbunatatiri, in general topologii bus sau inel. Cele mai importante criterii de incadrare a retelelor de calculatoare sunt: 1) tehnica de comutare 2) tehnologia de transmisie 3) scarile la care opereaza reteaua (LAN, MAN, WAN) 2.4 TEHNICA DE COMUTARE Dup modul de realizare a legturilor ntre nodurile retelei (a tehnicii de comutare folosite), retelel pot fi: 2.4.1 Retele cu comutare de circuite Telefonia tradi ional are la baza linii de transmisie dedicate. n telefonia tradi ional , prin sistemul circuit-switched (comutare de circuite) se asigur un canal de comunica ie ntre fiecare doi coresponden i. Acest canal (circuit fizic electric ob inut prin cabluri i circuite electronice) trebuie asigurat nainte ca comunica ia s poat ncepe. Pe durata convorbirii, canalul poate fi folosit doar de c tre aceia i coresponden i ini iali, fiind deci un canal dedicat de comunica ie. La sfr itul convorbirii, acest canal trebuie anulat n mod explicit. Acest sistem a fost mbun t it mai trziu prin multiplexarea mai multor canale pe acela i conductor fizic, dar fiecare asemenea canal era dedicat unui singur apel la un moment dat. n telecomunica ii, comutarea de circuite reprezint o metod de rutare a transmisiei ntre doi coresponden i, prin unul sau mai multe centre de comutare (centrale telefonice). ntre ace ti doi coresponden i se stabile te o conexiune electronic continu , care va purta semnalul audio. Totalitatea acestor centrale telefonice i a leg turilor care se formeaz ntre acestea se nume te re eaua public de telefonie comutat (PSTN: Public Switched Telephone Network). Avnd ca punct de pornire liniile analogice, aceast re ea este acum aproape n totalitate digital i include att telefoane fixe ct i telefoane mobile. 2.4.2 Retele cu comutare de pachete Comutarea de pachete este o tehnologie folosita n domeniul re elelor de calculatoare i n domeniul telecomunica iilor. Un pachet este unitatea fundamental pentru transportul de informa ie n re ele bazate pe comutarea de pachete. Spre deosebire de comutarea de circuite, care furnizeaz un canal de transmisie dedicat pentru dou noduri ale re elei, n comutarea de pachete un canal de transmisie poate fi utilizat de c tre mai multe noduri. Nodurile n acest tip de re ea i transmit informa iile unul altuia sub form de pachete de informa ii etichetate cu adresa destina ie i rutate individual. Un astfel de pachet poate fi privit ca pe un plic n care se afl informa ia, iar pe plic este scris adresa de destina ie. Pe lng informa ia care trebuie trimis , un pachet mai con ine informa ii despre destina ie, origine i num rul de ordine dintr-un ir mai lung de pachete. Acest num r de ordine este necesar la destina ie pentru a reconstrui informa ia complet care a fost trimis segmentat la nivel de pachet. Transmisia pachetelor de la un nod la altul se face folosind noduri intermediare, care ncearc s determine cea mai bun rut pe baza unor

algoritmi. Din aceast cauz , pachetele apar innd aceleia i secven e pot ajunge la destina ie n alt ordine dect au fost trimise i pe rute fizice total diferite, iar reasamblarea informa iei n ordinea corect reprezint o problem care revine destinatarului. Pe o rut fizic sunt de obicei transportate pachete care provin de la mai multe noduri i cu adrese destina ie diferite. De aceasta, o conexiune fizic n aceast tipologie de re ea este partajat de mai multe noduri. Cea mai cunoscut utilizare a acestei tehnologii este Internetul, care folose te comutarea de pachete prin protocolul IP (Internet Protocol) sau alte protocoale asem n toare. 2.5 TEHNOLOGIA DE TRANSMISIE A RETELELOR Dupa tehnologia de transmisie retelele pot fi: retele cu difuzare si retele punct la punct. 2.5.1. Retele cu difuzare Retelele cu difuzare au un singur canal de comunicatii partajat de toti utilizatorii din retea. Comunicatia se face prin mesaje scurte, numite pachete, care pot fi primite simultan de mai multi utilizatori din retea. Retelele mici utilizeaza in general difuzarea Mod de operare : 1: Un camp de adresa din pachet specifica masina careia ii este adresat pachetul 2: La receptionarea unui pachet o masina controleaza campul de adresa 3: Daca pachetul ii este adresat, masina il prelucreaza altfel este ignorat Daca pachetul este adresat tuturor statiilor din retea prin folosirea unui cod special in campul de adresa acesta este primit si prelucrat de toate masinile. Acest mod de operare se numeste difuzare. 2.5.2 Retele punct la punct Dispun de numeroase conexiuni intre perechi de masini individuale, Pentru a ajunge de la sursa la destinatie un pachet poate trece prin una sau mai multe masini, Sunt posibile trasee multiple, de diferite lungimi, Retelele mari sunt de obicei punct la punct.

2.6 SCARA LA CARE OPEREAZA RETEAUA (LAN, MAN, WAN) In functie de scara la care opereaza reteaua (aria geografica acoperita), retelele de calculatoare se pot clasifica astfel: Retele locale LAN, Retele metropolitane MAN, Retele de arie ntins WAN, Internet-ul.

2.6.1 Retele locale (Local Area Networks LAN) Primele retele create au fost retelele locale (LAN), cu ajutorul carora firmele au putut interconecta toate statiile, perifericele, terminalele si toate celelalte dispozitive din cladire. LAN a facut posibila partajarea eficienta a resurselor si informatiilor (imprimante,fisiere, etc) si comunicarea prin e-mail. LAN-ul e format din calculatoare, placi de retea, medii de transmisie, dispozitive de control al traficului si dispozitive periferice. Transmisiile in LAN-uri Au la baza un singur cablu la care sunt conectate toate masinile, viteza de transmisie este intre 10 si 100 Mbps, intarzierile sunt mici, erorile sunt putine. Standarde de cablare in retelele LAN: Cablul 10BASE2 denumit si Ethernet subtire folosit pentru segmente de cablu coaxial de pn la 185 m lungime Cablul 10BASE5 denumit si Ethernet gros - folosit pentru segmente de cablu coaxial de pn la 500 m.lungime Cablul 10BASE-T format din perechi de fire rasucite, furnizeaz acces doar pentru o singura statie de lucru, sta iile legate prin 10BASE-T sunt aproape ntotdeauna conectate la un hub sau la un comutator LAN. Standardele 10BASE5 si 10BASE2 furnizeaz acces pentru mai multe statii de lucru la acela i segment de LAN. Caracteristicile retelelor LAN: Retele private Localizate intr-o singura cladire sau campus, la distante de pn la 10, 100 i respectiv
1000m Se disting de alte tipuri de re ele prin m rime, tehnologia de transmisie i topologie. LANurile au dimensiuni reduse, folosesc o tehnologie de transmisie ce const dintr-un singur cablu la care sunt ata ate toate ma inile i func ioneaz la viteze ntre 10Mbs i 100Mbs cu ntrzieri de ordinul zecilor de microsecunde i cu erori foarte pu ine.

Timpul de transmisie in cazul cel mai defavorabil este limitat si cunoscut dinainte Permit - mai multor utilizatori accesarea aceleiasi latimi de banda - conectare continua la serviciile locale. Pot fi : - Retele punct la punct: n care linii individuale leag o ma in specificat de o alt
ma in specificat . Un astfel de LAN constituie un WAN in miniatur .

Retele cu difuzare : o in functie de modul de alocare al canalului la randul lor pot fi: statice (dezavantaj: alocarea statica iroseste capacitatea canalului atunci cand o masina nu are nimic de transmis in cuanta de timp care i-a fost alocata). Astfel, in retelele LAN statice se divizeaz timpul
n intervale discrete i se ruleaz un algoritm de alocare Round-Robin (RR), l snd fiecare ma in s emit numai atunci cnd i vine rndul. Dac o ma in nu are nimic de transmis n cuanta de timp alocat , se irose te inutil capacitatea canalului Dinamice. Majoritatea sistemelor aloc la cerere canalul, adic n mod dinamic. n re elele dinamice metodele de alocare sunt centralizate sau descentralizate.

LAN-urile cu difuzare au dou tipuri de tehnologii: cu magistral sau cu inel, ca n desenele urm toare: calculator .. calculator cablu n LAN-urile cu magistral , la fiecare moment unul din calculatoare poate transmite, iar celelalte a teapt . n cazul transmisiilor simultane este necesar un mecanism de arbitrare care poate fi centralizat sau descentralizat. n cazul centralizat exist o unitate central de arbitrare a magistralei care decide cine urmeaz la rnd pe baza unui algoritm intern care analizeaz cereri de transmisie. n cazul descentralizat nu exist aceast unitate central i fiecare ma in hot r te singur dac s transmit sau nu controlul. Ethernet(IEEE802.3)) este o re ea cu magistral i control descentralizat n care calculatoarele transmit oricnd doresc cu 10Mbs sau 100Mbs i dac au loc ciocniri de pachete fiecare calculator a teapt un timp aleator i apoi ncearc din nou. n LAN-urile cu inel fiecare bit se propag independent de ceilal i pe inel, f r s a tepte restul pachetului. i aici este nevoie de o regul pentru a arbitra accesele simultane la inel( exemplu IEEE 802.5 este un LAN de tip inel ce opereaz la 4Mbs i la 16Mbs).

Tehnologii folosite in retelele LAN Ethernet sta la baza celor mai multe retele de tip LAN. Token-Ring realizata de IBM, a urmat ethernet-ului si este folosita n numeroase re elele IBM. Fddi - folose te de asemenea tehnoloia token si este aplicata preponderent in LANurile din campusuri Dispoziteve folosite in LAN-uri: Podul (bridge) - conecteaz segmente de LAN i ajuta la filtrarea traficului. - Interconecteaza retele LAN de acelasi tip sau de tipuri diferite ce utilizeaz tehnici de control al accesului la mediu diferite. - Opereaz cu adresele fizice ale calculatoarelor, fiecare nod de retea avand propria adresa fizica - Decodeaza cadrele pe care le primeste, face prelucr rile necesare pentru a transmite pe o retea vecin , face validarea continutului transferat.

Hub-ul - concetreaz conexiuni de LAN i permite folosirea conectorilor cu fire de cupru r sucite.

Switch-ul ethernet - ofer posibilitatea unui trafic complet, n ambele sensuri pe l rgimea de band dedicat segmentelor sau unitatilior de tip desktop. Cand se folosesc mai mult de 10 terminale devine avantajoasa utilizarea unui switch cu cel putin un port gigabit la care sa fie legat serverul. Pentru ca transferul in retea sa se realizeze la viteza maxima se vor folosi cabluri UTP CAT5, pentru retele gigabit este nevoie de UTP CAT 5e. Router-ul (calculatoare de comutare) - ofer multe servicii, incluznd internetworkingul si realizarea controlului de trafic. - Functioneaza la nivelul retea al modelului ISO/OSI - Interconecteaza mai multe retele locale de tipuri diferite, care utilizeaza acelasi protocol de nivel fizic. - Asigura flexibilitate in topologia retelei - Informatiile sunt memorate in tabele de rutare, care contin date despre adresa - Nu comunica direct cu calculatoarele aflate la distanta, ele lucrand doar cu adresa retelei de destinatie. - Intr-un sistem de router-e mesajele pot urma diferite c i de la sistemul emitator la sistemul destinatar. 2.6.2 Retele metropolitane (Metropolitan Area Networks-MAN) Folosirea calcultoarelor in afaceri a crescut si LAN-urile au devenit nesatisfacatoare. Se simtea nevoia unei technologii care sa permita schimbul de informatii intre doua locuri aflate la distanta. Asa au aparut retelele metropolitane sau (MAN) si retelele de larga raspandire geografica sau (WAN). Caracteristici: Versiune extinsa de LAN, deserveste un oras, la o distanta de cel mult 10 km Pot fi private sau publice Pot suporta atat date cat si voce Pot avea legaturi cu reteaua locala de televiziune prin cablu Nu contin elemente de comutare care deviaza pachetele Utilizeaza tehnologii similare cu LAN-urile Exemplu: reteaua de televiziune prin cablu (A. Tanenbaum)

Cutie de jonctiune antena

Centrali zator

internet

A. Tanenbaum

2.6.3 Retele larg raspandite geografic (Wide Area Networks WAN) WAN ul permite accesul la informatii aflate pe calculatoare din localitati, tari sau continente diferite. Pentru ca WAN ul acopera o arie geografica extrem de larga comunicatiile pe distante mari au fost considerabil imbunatatite. Ca rezultat al interconectarii, s-a reusit o partajare a resurselor si informatiilor si accesarea Internetului. Caracteristici WAN: Acopera o arie geografica intinsa (tara, continent), deci au procesoare n aceea i ar sau
pe acela i continent

Gazdele (calculatoarele clientilor) sunt conectate printr-o subretea. Sarcina subretelei este sa transporte mesaje de la gazda la gazda Componente subretea: Linii de transmisie (circuite,canale) care transporta bitii intre masini Elemente de comutare (calculatoare speciale) care atunci cand sosesc date pe o anumita linie, trebuie sa gaseasca o noua linie pentru a retransmite datele mai departe. Colectia de linii de comunicatie si de rutere formeaza subreteaua. Gazdele nu apartin subretelei.
n WAN-uri subre eaua poate fi cu comutare de pachete (punct-la-punct sau memoreaz transmite) sau cu difuzare. i

ruter
gazd

LAN Subre ea Leg tura: gazd - subre ea

Daca doua rutere nu impart acelasi cablu, dar doresc sa comunice, atunci ele trebuie sa faca acest lucru indirect, prin intermediul altor rutere. Cand un pachet este transmis de la un ruter la altul prin intermediul unuia sau mai multor rutere, pachetul este primit in intregime de fiecare ruter intermediar, este retinut acolo pana cand linia de iesire ceruta devine libera si apoi este retransmis. O astfel de subretea se numeste subretea punct la punct sau cu comutare de pachete. n cazul re elelor cu comutare de pachete, topologia de
interconectare a ruterelor poate fi de diverse tipuri: stea, inel, arbore, complet , inele intersectate, neregulat . n cazul retelelor WAN cu difuzare subre eaua folose te un satelit sau un sistem radio. n aceast situa ie fiecare ruter are o anten cu care poate recep iona i transmite. Toate ruterele pot auzi semnalul de la satelit i n unele cazuri pot auzi i transmisia de la rutere c tre satelit. Re elele f r fir, sunt de trei tipuri: 1. Interconectarea componentelor unui sistem (mouse, tastatur , camer digital , etc): prin unde radio cu raz mic de ac iune, numit Bluetooth. 2. LAN-uri f r fir se folosesc n cl dirile n care cablarea este incomod sau n spa iile n care se instaleaz greu o re ea. Ele au modem radio i anten pentru a putea comunica ntre sisteme 3. Wan-uri f r fir au fost implementate prin reteaua radio, i utilizate pentru voce i date. Inter-re ele. Dac se pune problema ca persoane conectate la re ele diferite, uneori incompatibile, s comunice ntre ele, apare necesitatea conect rii ntre ele. Acest lucru se face prin intermediul unor ma ini speciale numite por i, care realizeaz conectarea i asigur translat rile necesare att la nivel de hardware ct i la nivel de software. O colec ie de re ele interconectate se nume te inter-re ea sau INTERNET, ea are procesoare i la o distan de 10000km. O interre ea poate fi gndit ca o colec ie de LAN-uri conectate printr-un WAN. Re elele casnice sunt instalate o dat cu construc ia cl dirilor i fac accesibil comunicarea ntre toate dispozitivele din casa (calculator, TV, DVD, combin muzical , telefon fix sau mobil, frigider, cuptor, aparat de aer condi ionat, etc) prin Internet.

Din cele studiate pana acum a reiesit ca retelele din cadrul unei camere, a unei cladiri sau a unui campus sunt retele locale sau LAN-uri, ele folosesc medii de transmisie cu lungimi intre 1m si 1km. Retelele din cadrul unui oras, MAN-urile, folosesc medii de transmisie cu lungimi de pana la 100km, pentru WAN-uri, la nivel de continenet, distanta poate ajunge la 1.000km, iar la nivel de planeta, respectiv Internetul la 10.000km.

CONCLUZII Avantajele lucrului in retea Imprtirea resurselor existente; - Resurse fizice (imprimante, scanner-e, etc.); - Resurse logice (software si aplicatii de baz: orice program: Word, un program de gestiune a stocurilor, etc.); - Resurse informationale (baze de date). Cresterea fiabilittii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative;

Reducerea costurilor prin partajarea datelor si perifericelor folosite; Scalabilitatea: cresterea performantelor sistemului prin adugarea de noi componente hardware; Obtinerea rapid a datelor. Cateva criteriile de clasificare a retelelor : Dup tehnologia de transmisie: Retele cu difuzare (broadcast); Retele punct-la-punct; Dup scara la care opereaz reteaua (distanta): Retele locale LAN; Retele metropolitane MAN; Retele de arie ntins WAN; Internet-ul. Dup topologie: Retele tip magistral (bus); Retele tip stea (star); Retele tip inel (ring); Retele combinate. Dup modul de realizare a legturilor ntre nodurile retelei (a tehnicii de comutare folosite): Retele cu comutare de circuite Retele cu comutare de pachete.