Sunteți pe pagina 1din 3

O scrisoare pierduta

Ion Luca Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii romane. Alctuita din patru acte cu o aciune bine dozata in jurul conflictului, O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri, a crei tema o constituie viata publica si de familie a naltei societati romane, la sfritul secolului al XIX-lea. Comedia este o specie a genului dramatic, care strnete rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situaii neateptate, cu un final fericit. ,,O scrisoare pierdut de I.L.Caragiale este o comedie de moravuri politice, ilustrnd dorina de parvenire a burgheziei n timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputai. n aceast perioad se ivesc conflicte ntre reprezentanii opoziiei Caavencu i grupul de intelectuali independeni i membrii partidului de guvernmnt tefan Tiptescu, Zoe, Zaharia Trahanache, Farfuridi, Brnzovenescu. Aciunea se petrece n capitala unui jude de munte la sfritul secolului XIXlea. Autorul folosete ca moduri de expunere predominante dialogul i monologul. Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situaie n care sunt puse personajele,conturate prin comicul de caracter i comicul de limbaj. EXPOZIIUNEA. l prezint pe Ghi Pristanda, poliaiul oraului care i raporteaz lui tefan Tiptescu, prefectul judeului c i-a ndeplinit misiunea pe care o avusese. El aflase c Nae Caavencu este n posesia unui document important care va face posibil alegerea acestuia n Camera Deputailor. INTRIGA comediei este declanat de gsirea acestui document misterios scrisoarea de amor a prefectului ctre Zoe, soia lui Zaharia Trahanache, eful filialei partidului din acel jude. Nae Caavencu, avocat din opoziie i directorul ziarului ,,Rcnetul Carpailor,vrea s obin, cu orice pre, candidatura de deputat. De aceea, el l antajeaz pe prefect cu ,,scrisorica de amor furat de la Ceteanul turmentat care o gsise pe strad. DESFURAREA ACIUNII este declanat de Caavencu care amenin c va publica scrisoarea n ziarul su, ns promite c o va napoia dac va fi ales deputat. tefan Tiptescu, dup ce a ordonat percheziionarea i arestarea lui Caavencu, a ncercat s-i ofere diferite funcii n stat, dar acesta a refuzat. n cele din

urm, Caavencu a reuit s obin promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la funcia de deputat deoarece aceasta se temea c va fi compromis moral n societate. Farfuridi i Brnzovenescu, doi membri ai partidului, se tem de trdare i au trimis,,la centru o anonim pe care prefectul a reuit s o opreasc la timp. Zaharia Trahanache rspunde la antaj cu antaj deoarece descoper o poli falsificat de Caavencu prin care acesta i nsuea ilegal bani de la o fundaie. PUNCTUL CULMINANT s-a declanat atunci cnd de la ,,centru a venit o dispoziie prin care se cerea s fie trecut pe lista candidailor un oarecare Agamemnon Dandanache. n aceste condiii atmosfera este tensionat att ntre membrii partidului ct i n opoziie la care se adaug i disperarea celor doi amani. La adunarea electoral, cnd s-a anunat oficial numele candidatului s-a declanat o btaie pus la cale chiar de poliistul oraului,Pristanda. n aceast ncierare, Caavencu i-a pierdut plria n cptueala cruia se afla scrisoarea de amor. DEZNODMNTUL este declanat de situaiile comice care au aprut. Noul candidat, A. Dandanache, s-a dovedit a fi mai ticlos dect Caavencu, deoarece a ajuns pe list antajnd un politician important tot cu o scrisoare de amor, pe care a gsit-o ntmpltor. A.Dandanache nu napoiaz scrisoarea pentru c ,,mai trebuie altdat. Ceteanul turmentat a gsit n cptueala plriei lui Caavencu, scrisoarea prefectului i a nmnat-o ,,andrisantului, adic Zoei Trahanache. Caavencu, nemaiavnd obiectul antajului, scrisoarea, a devenit umil i a condus festivitatea organizat n cinstea rivalului su politic Agamemnon Dandanache, care va ctiga postul de deputat. Dup alegeri , atmosfera este vesel , cu toate c votarea fusese ,,o mascarad dirijat de interesele personale ale oamenilor politici. Nae Caavencu este mulumit de ,,binefacerile unui sistem constituional ! , iar Pristanda confirm ,,curat constituional i comand s cnte muzica pentru a srbtorii flagranta nclcare a constituiei privind corectitudinea alegerilor pentru Camera Deputailor. In comedia O scrisoare pierduta, personajele sunt realizate in registrul comic, fiind caracterizate prin mai multe mijloace: prin nume, prin limbaj, prin aciune, prin mediul de viata, prin indicaiile de regie. Nae Caavencu este personajul principal, reprezentnd tipul demagogului. Faptele personajului l caracterizeaz ca pe un om amoral, capabil de orice: fura scrisoarea de la ceteanul turmentat, amenina cu publicarea ei, nu se sfieste sa-l cheme pe Trahnache la redacia ziarului sau si sa-i arate rvaul. Tache Farfuridi este un personaj principal, fiind prezent in momentele cheie ale aciunii, ntruct el este candidatul pe care l sprijin gruparea aflata la putere. Caracterizarea prin limbaj ar putea porni de la actul al III-lea , scena I, cnd Farfuridi isi tine discursul. Prea lung si cu trimiteri nepotrivite la evenimente trecute, discursul l caracterizeaz ca pe un decrepit cu aere de pedanterie intelectuala; felul in care ncurca datele si multele pauze ii arata imbecilitatea.

Ghita Pristanda este poliaiul oraului si apare in toate momentele-cheie ale aciunii; este un personaj principal, reprezentnd tipul omului slugarnic, lipsit de coloana vertebrala. Agamemnon Dandanache reprezint tipul ramolitului si este caracterizat de cuvintele autorului. Pe castigatorul btliei electorale, Caragiale la caracterizat ca fiind mai prost dect Farfuridi si mai canalie dect Caavencu. Intre cei doli poli ai lumii descrise, Dandanache reprezint absolutul. Tipologia in care se ncadreaz venerabilul Zaharia Trahanache este mai interesanta, rezultnd din unirea a trei tipuri: al prezidentului, al otului inselat si al vicleanului ascuns sub masca credulitii. Numele lui,dar, mai ales, prenumele sugereaz tot ce are greoi si ticit venerabilul preedinte(Ibraileanu). Sursele comicului sunt diverse si servesc intenia autorului de a satiriza defectele omeneti puse in evidenta pe fundalul campaniei electorale. Comicul de moravuri vizeaz viata de familie si viata politica (antajul, falsificarea listelor electorale, satisfacerea intereselor personale). Comicul de intenie, atitudinea scriitorului fata de personaje, se indentifica prin limbajul lor, si anume utilizarea neologismului reflecta adncimea contrastului comic. Comicul de situaie susine tensiunea dramatica prin intamplari neprevzute, construite dup scheme comice clasice: scrisoarea este pierduta si gsita succesiv, rsturnarea de statut. Comicul de caracter reliefeaz defectele general-umane, pe care Caragiale le sancioneaz prin ras ( prostia lui Farfuridi, senilitatea lui Dandanache). Comicul numelor proprii este o forma prin care autorul sugereaz dominanta de caracter, originea sau rolul personajelor in desfurarea evenimentelor: Trahanache este provenit este de la cuvntul trahana, o coca moale, numele Dandanache vine de la dandana care nseamn boacna, gafa; Farfuridi si Branzovenescu au rezonante culinare, sugernd prostia. Prin comicul de limbaj se realizeaz caracterizarea indirecta si se evideniaz incultura personajelor. Prin aceste mijloace, piesa provoac rasul, dar, in acelai timp atrage atenia cititorilor/ spectatorilor, in mod critic, asupra comediei umane.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate