Sunteți pe pagina 1din 9

Cocaina

Cu mult timp n urm, cocaina era extras din planta de coca, iar frunzele erau mestecate de ctre amerindienii peruani si cei din diferitele tri ale Americii de Sud. Folosirea acestor frunze este anterioar timpului istoric cunoscut, astfel c tot ceea ce stim este n ntregime derivat din surse arheologice. Urmele descoperite n oalele din America de Sud demonstreaz faptul c mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural nc dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie n jurul anului 3.000 .Hr. si c efectele acestora asupra strii de spirit si asupra comportamentului erau foarte mult apreciate de ctre indieni. Planta era considerat a fi un dar al zeilor si era folosit n timpul ritualurilor religioase, nmormntrilor si a altor situatii speciale. n momentul aparitiei spaniolilor, n secolul al XVlea, Imperiul Incas era n declin. n aceast perioad frunzele de coca nu mai erau folosite dect de ctre clasa conductoare sau doar n scop ritualic. La nceput, spaniolii au ncercat s-i avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea acestora, deoarece le considerau o
referat.clopotel.ro

barier n calea convertirii la crestinism. Mai trziu, a devenit o modalitate de recompensare a bstinasilor pentru munca acestora. n acest fel, ei puteau obliga o important fort de munc s lucreze n conditii grele, la altitudini nalte, n minele lor de aur si argint. Frunzele de coca, laolalt cu ceaiul, cafeaua si tutunul au fost aduse n Europa de ctre exploratori n secolul al XVIlea, dar spre deosebire de acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare chiar nainte de secolul al XIX-lea. Acest fapt se poate datora si deteriorrii frunzelor n timpul cltoriei, ceea ce le slbea mult efectul. n 1862 Albert Niemann reuseste s extrag dintr-o substant cristalin derivata din frunzele de coca o form pur de cocain. Cocaina era extrem de pretuit n deceniile opt si nou ale secolului al XIX -lea si multe figuri proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeutic a cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne si Thomas Edison aprobau n anul 1888 folosirea cocainei, a buturii Coca-Cola ce continea n mod natural cocain si se recomanda singur ca fiind "butura care nltur obosela". (ntre timp Coca- Cola a nlocuit continutul de cocaina cu cofein).

referat.clopotel.ro

nainte de anul 1960, cocaina nu era intens folosit n Statele Unite dect printre animatorii din localuri si cntretii de jazz. Utilizarea drogului a fost interzis, att n domeniul medical, ct si n scop recreativ ncepnd din anul 1914. Nativii din Anzi folosesc nc frunzele de coca pentru efectul stimulant. Adesea ei le amesteca cu scrum si var si se spune c pot merge zile ntregi fr s le fie foame sau s se simt obositi. Totusi, utilizatorii au un mers sovielnic, dintii le sunt acoperiti de un strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala de apatie. Pentru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia trebuie s treac de la un nerv la altul sub form de impulsuri pn ajunge la creier, unde este procesat si interpretat ca atare. Cocaina inhib aceast transmitere a informatiei, comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel imposibil. Lista afectiunilor considerate a fi vindecabile cu ajutorul cocainei, lista alctuit de personalitti medicale ale deceniilor opt si nou ale secolului al XIX-lea, este cu adevarat impresionant si las s se inteleag faptul c planta de coca este un drog miraculos care poate vindeca orice, inclusiv sifilisul.

referat.clopotel.ro

In 1884 Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calittile de potential anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar, care a fost sustinut cu trie de ctre Freud, acesta cptnd astfel de informatii asupra subiectului din prospectele firmelor farmaceutice in cre se afirma c drogul poate fi folosit in tratarea dependentei de morfin si alcool. Freud nu credea c si cocaina poate provoca dependent. Desi drogul era bine vzut in acele timpuri, de la sfarsitul secolului, a inceput s devin evident faptul c folosirea lui poate avea urmri dezastruoase. Intr-unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent de morfin. Freud isi tratase prietenul cu cocain, si devenise chiar el insusi dependent de aceasta. In mai putin de un an el a inceput s sufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud nu a putut renunta la consumul de cocain vreme de ctiva ani. Dar si el si altii au inceput s scrie despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri. Devenise evident faptul c planta de coca putea fi un bun anestezic, in special in cazurile de chirurgie ocular, dar efectele secundare erau att de neplcute inct folosirea sa a fost scoas in afara legii de ctre cele mai multe guverne.

referat.clopotel.ro

Pentru a produce efectele specifice, cocaina poate fi introdus in corp prin prizare, inghitire sau injectare. Doar cocaina pur se poate fuma. In afar de America de Sud, unde aceasta se mestec si este absorbit prin peretii bucali, mucoasa stomacal si intestinal, cocaina este cel mai des folosit sub form de pudr. Acest praf este rapid absorbit prin toate membranele cum ar fi mucoasa bucal, cile nazale si tractul gastrointestinal. Praful este forma cea mai des folosit a drogului si pentru c este astfel mult mai usor de trecut granitele unei tri dect sub forma de frunze. In ideea cresterii profiturilor, cocaina hidroclorid este amestecat cu zahr sau cu alte droguri, expunnd astfel consumatorul la efectul altor substante necunoscute si potential periculoase. Cea mai popular form de utilizare a cocainei este, in zilele noastre, priza. In cteva secunde apare o senzatie de amortire in interiorul nasului, care dureaz aproximativ cinci minute. Dup aceasta se initiaz o stare crescnd de euforie si energizare, apoi un moment culminant ce dureaz zece-douzeci de minute, apoi descreste. In dorinta lor de mentine acest punct culminant, utilizatorii continu s prizeze
referat.clopotel.ro

drogul cam la fiecare treizeci de minute, pn cand cantitatea de drog disponibil se epuizeaz. Consumatorii experimentati sau care utilizeaz frecvent cocaina, si-o administreaz intravenos. Senzatia, foarte puternic, se produce intr-un interval de unu, dou minute si se diminueaz dup aproximativ treizeci de minute; ca si in cazul prizei, utilizatorul isi va injecta din nou drogul, in functie de cantitatea disponibil. Cocaina se fumeaz in Peru, Ecuador, Columbia si Bolivia unde se gseste mult mai usor sub aceast form. Efectele produse prin fumatul pastei de cocain sunt de mai scurt durat si, uneori consumatorii ei fumeaz timp de cteva ore. Din 1985, pasta de coca nu a mai fost importat de Statele Unite pe scar larg, dar deoarece procesarea brut a pastei este mai ieftin dect producerea clorhidratului de cocain, situatia se poate schimba. Cei ce consum cocaina declar c folosirea drogului este mult mai important decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munc. Principala lor problema este cum s inlture efectele neplcute ale lipsei drogului si numai

referat.clopotel.ro

acest lucru ne-ar putea convinge s nu il folosim. Cocaina are un efect anestezic datorit interferentei sale in transmiterea informatiilor de la o celul nervoas la alta. Folosit altdat ca anestezic local in chirurgia ocular, s-a descoperit c afecteaz corneea si are si alte efecte secundare nedorite. Cocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteaz (sau contract) vasele de snge. De asemenea, accelereaz respirati si mreste temperatura corpului, induce starea de vom. In doze mrite pot produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot rapid s conduc la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la rndul lui la insuficient respiratorie si/sau stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Dup expuneri frecvente la efectele cocainei anumite arii ale sistemului limbic (grup de structuri ale creierului legate de emotivitate si motivatie) sunt mult mai sensibile la un tip de convulsii similare epilepsiei. Cocaina produce o puternic pierdere a apetitului, ceea ce duce la o sever pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce si la aparitia insomniilor.
referat.clopotel.ro

Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numrului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivational. Datorit solicitrii sporite a inimii din timpul consumului de cocain, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale. Exist rare cazuri de hemoragii cerebrale (sngerri in interiorul creierului) datorate unei mriri acute a presiunii sangvine. Dac este administrat intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita B, otrvirea sngelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, bineinteles, S.I.D.A. Fumatul pastei de cocain produce grave complicatii: bronsita, tuse persistent, imagine neclar, disfunctii ale circulatiei pulmonare. Folosirea frecvent si vicioas a cocainei duce la depresie, anxietate, iritabilitate si la alte boli psihice mentionate anterior. In ciuda faptului c este posibil ca folosirea continu a cocainei s nu reduc efectele
referat.clopotel.ro

neplcute ale renuntrii la drog, dependentilor le este foarte greu s renunte, atta vreme ct il pot obtine cu usurint.

referat.clopotel.ro

S-ar putea să vă placă și