Sunteți pe pagina 1din 4

Ciroza hepatica

Generalitati:
Ciroza este o boala care poate fi amenintatoare de viata si care apare atunci cand in tesutul hepatic se dezvolta fibroza. Tesutul fibrotic inlocuieste tesutul hepatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal. Ciroza apare dupa multi ani de inflamare a tesutului hepatic. Pe masura ce se devolta ciroza, testul fibrotic inconjoara celulele hepatice normale, determinand aspectul nodular. Testul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determina refluxul bilei in ficat si in circulatia sangvina. Tesutul fibrotic poate bloca, de asemenea, circulatia sangvina dinspre intestine spre ficat, determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Aceasta complicatie, denumita hipertensiune portala, duce la acumularea lichidul ascitic in cavitatea abdominala, sangerarea vaselor largite din tractul digestiv si alte complicatii serioase.

Cauze:
Ciroza hepatica poate avea o multime de cauze. Unele persoane sufera de ciroza hepatica fara o cauza evidenta, afectiune denumita ciroza criptogenica (fara etiologie cunoscuta). Cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatica sunt consumul excesiv de bauturi alcoolice pentru o perioada lunga de timp si infectia cu virusurile hepatitice B sau C. Ciroza hepatica alcoolica. Aceasta poate aparea la barbati care consuma cantitati crescute de bauturi alcoolice zilnic, timp de 10-15 ani. Femeile fac ciroza alcoolica dupa un consum mai redus de bauturi alcoolice zilnic pentru aceeasi perioada de timp. Cel putin 10-15% din consumatorii cronici fac intr-un final ciroza hepatica alcoolica. Anual mor peste 26.000 de oameni datorita cirozei, cel putin 40% avand antecedente de consum cronic de bauturi alcoolice. Ciroza hepatica secundara infectiei cu virusuri hepatitice. Aceasta apare la aproximativ 40% din persoanele care sufera de hepatita cronica de etiologie virala. Ciroza se instaleaza lent, necesitand 20 de ani sau mai mult pana la aparitia ei. Cu toate acestea, la bolnavii de hepatita cronica virala care consuma in mod excesiv bauturi alcoolice, ciroza se instaleaza mult mai repede fata de cei cu hepatita cronica virala neconsumatori de bauturi alcoolice. Ciroza hepatica determinata de steatohepatita nonalcoolica. Steatohepatita nonalcoolica reprezinta o suferinta determinata de acumularea grasimilor in ficat. Aceasta boala devine din ce in ce mai frecventa si poate fi cauza multor ciroze clasificate ca fiind cu etiologie necunoscuta (idiopatice). Ciroza biliara primitiva este un tip de ciroza aparuta atunci cand ductele biliare dinspre ficat spre duoden sunt inflamate si blocate. Cauza exacta este necunoscuta, dar se pare ca sunt in legatura cu sistemul imun. Hepatitele autoimune. La unele persoane, sistemul imun ataca ficatul cauzand ciroza hepatica.

Bolile mostenite. Uneori, ciroza poate fi cauzata de o boala congenitala, cum ar fi boala Wilson, fibroza chistica sau hemocromatoza. Alte cauze mai putin frecvente de ciroza pot include reactii severe la medicamente, expunerea prelungita la noxe ambientale, boala numita deficienta de alfa1 antitripsina (o cauza extrem de rara) sau o boala de tract biliar cu evolutie indelungata, cum ar fi de exemplu colangita sclerozanta.

Simptome:
Unele persoane care sufera de ciroza hepatica nu prezinta simptome pana in momentul in care afectarea este severa. Simptomele cirozei si ale complicatiilor acesteia includ: - edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) si lichid ascitic (lichid acumulat in abdomen) - oboseala - icterul (colorarea in galben a tegumentelor si sclerelor) - prurit generalizat (mancarimi) - sangerari nazale (epistaxis) - palme marmorate (palme de culoarea rosie marmorate) - eritroza palmara - invinetirea la traumatisme minore - scaderea in greutate si slabirea musculaturii - dureri abdominale - infectii frecvente - confuzie.

Investigatii
Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Examinarea fizica si istoria medicala a pacientului sunt primele efectuate pentru evaluarea simptomelor, pentru a cerceta daca afectarea hepatica este destul de severa, pentru a determina semnele de ciroza si pentru a afla cauza afectarii hepatice. O combinatie de teste pot fi folosite la diagnosticul cirozei atunci cand examinarea fizica si istoricul medical sugereaza ciroza. Analizele sangvine pot releva inflamatia hepatica, evalueaza functia hepatica si stabilesc cauza cirozei. Alte teste care furnizeaza imagini ale ficatului sunt folosite pentru a depista tumori si ducte biliare obstruate (blocate) si pentru evaluarea dimensiunilor ficatului si circulatiei sangvine intrahepatice. Pentru confirmarea diagnosticului de ciroza poate fi efectuata biopsia hepatica, prin care este prelevata o mostra de tesut hepatic care este analizata microscopic. Este unicul test care poate confirma diagnosticul de ciroza.

Analize sangvine pentru inflamatia hepatica


Analizele sangvine care pot releva prezenta inflamatiei active a ficatului includ: - aspartat aminotransferaza (AST) - Un nivel de AST crescut (numit de asemenea si GOT) poate indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor hepatice - alanin aminotrasferaza (ALT) - Un nivel crescut de ALT (numit de asemenea si GPT) poate indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor hepatice. - lactat dehidrogenaza (LDH) - Un nivel crescut de LDH poate indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor sangvine - fosfataza alcalina (FAL) - Un nivel crescut de FAL poate indica obstructia ductelor biliare - gama-glutamil transpeptidaza (GGT) - Un nivel crescut de GGT releva faptul ca, consumul de bauturi alcoolice sau obstructia ductelor biliare cauzeaza inflamatia hepatica; nivelul de GGT poate

indica, de asemenea, uzul unor anumite medicamente, cum ar fi de exemplu dilantin si fenobarbital. Cu toate acestea, GGT poate fi crescut fara a fi prezenta inflamatia.

Analize sangvine care evalueaza functie hepatica


Masurarea nivelurilor anumitor substante sintetizate de ficat poate fi de ajutor in evaluarea functie hepatice remanente. Aceste analize includ: - albumina si proteinele serice totale - Albumina este un tip de proteina. Ciroza hepatica poate determina scaderea nivelurilor serice de proteine - timpul partial de tromboplastina sau timpul de protrombina sau INR. Aceste teste masoara factorii sintetizati de ficat care au rol de coagulare - bilirubina. Este produsa de ficat, prin descompunerea hemoglobinei, care este o componenta a globulelor rosii ale sangelui cu rol de caraus al oxigenului. Ciroza poate determina cresterea nivelului sangvin de bilirubina, a carei manifestare clinica este icterul (ingalbenirea pielii si sclerelor, partea alba a ochiului).

Analize sangvine care pot diagnostica cauza cirozei


Testele care pot fi facute pentru determinarea cauzei cirozei includ: - anticorpii antinucleari (ANA). Testarea ANA si a anticorpilor anti fibra musculara neteda (ASMA) pot ajuta la depistarea unei hepatite cronice autoimune - anticorpii antimitocondriali (AMA) pot ajuta la determinarea unui ciroze biliare primitive - feritina si sideremia (nivelul de fier din sange) ajuta la diagnosticul hemocromatozei - anticorpii antihepatitici B si antihepatitici C sau testele pentru materialul genetic al virusurilor hepatice (ARN sau ADN) ajuta la diagnosticul unei infectii hepatice virale - nivelul sangvin de alcool ajuta la depistarea consumului de alcool, care poate determina ciroza alcoolica - analiza ceruloplasminei serice ajuta la diagnosticul bolii Wilson - nivelul de alfa 1 antitripsina diagnosticheaza deficienta de alfa 1 antitripsina, o cauza rara de ciroza hepatica.

Investigatii imagistice
Testele imagistice verifica prezenta tumorilor si obstructiei biliare si evalueaza dimensiunile ficatului si circulatia sangvina hepatica. Aceste teste includ: - ultrasonografia abdominala (ecografia) - tomografia computerizata (CT) abdominala - rezonanta magnetica nucleara abdominala - scintigrafia ficatului si splinei (arareori folosita).

Alte investigatii
Alte investigatii folosite pentru confirmarea diagnosticului de ciroza si evaluarea posibilelor complicatii includ: - biopsia hepatica, singurul test care poate confirma direct diagnosticul de ciroza. Examinarea tesutului hepatic poate releva, de asemenea, semne de inflamatie. Biopsia hepatica se face prin introducerea unui ac lung printre 2 coaste inferioare drepte, prelevandu-se o mostra de tesut, care va fi analizata microscopic - paracenteza ajuta la diagnosticul acumularii de lichid in cavitatea abdominala (ascita) sau la detectarea infectiei lichidului acumulat (peritonita bacteriana spontana). Paracenteza este o procedura prin care se introduce un ac in cavitatea abdominala pentru a extrage lichid acumulat, care urmeaza a fi analizat - endoscopia digestiva superioara se efectueaza pentru depistarea varicelor la nivelul tractului digestiv,

care pot determina sangerare variceala. Endoscopia permite medicului specialist sa examineze interiorul organelor digestive, canalele si cavitatile organismului, folosind un instrument subtire, flexibil si usor, numit endoscop - nivelul sangvin al alfa-fetoproteinei (AFP) se realizeaza pentru screening-ul hepatocarcinomului celular - amoniemia (nivelul sangvin de amoniac) detecteaza nivelul crescut de amoniu in sange care poate determina encefalopatia hepatica.

Tratament:
Tratament - generalitati
Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic deterioreaza ficatul. Nici un tratament nu vindeca aceasta afectiune sau "repara" deterioarea hepatica deja instalata. Cu toate acestea, tratamentul poate uneori sa previna sau sa amane deteriorarea hepatica ulterioara. Principalele componente ale tratamentului includ: - tratarea cauzei cirozei, atunci cand este posibil, pentru a preveni deteriorarea ulterioara - evitarea substantelor care pot agrava afectarea hepatica, in special bauturile alcoolice si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene - prevenirea si tratarea simptomelor si complicatiilor cirozei - efectuarea unui transplant hepatic, in cazul afectarii hepatice severe, daca bolnavul este inclus pe lista de asteptare pentru transplant si se gaseste un donator compatibil.

Tratament in cazul agravarii bolii


Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Pe masura ce ciroza si afectarea hepatica se agraveaza, creste si posibilitatea de a aparea acumulare de lichid in cavitatea abdominala (ascita), sangerare din venele dilatate ale tractului digestiv (sangerarea variceala), modificari ale functiilor mentale (encefalopatia hepatica) si de alte complicatii. Pot fi necesare combinatii de medicamente, interventii chirurgiale si alte tratamente, depinzand de natura si severitatea complicatiilor. Primirea unui ficat de la un donator de organe (transplant hepatic) este unicul tratament care reface functia hepatica normala si vindeca hipertensiunea portala. Transplantul de ficat este luat in considerare, de obicei, doar cand afectarea hepatica este severa si amenintatoare de viata. Cei mai multi pacienti care au fost transplantati erau in fazele finale ale cirozei hepatice si aveau complicatii severe ale hipertensiunii portale. Interventia chirurgicala de transplant hepatic este foarte costisitoare. Este posibil ca asteptarea unui transplant sa fie foarte lunga, datorita faptului ca sunt disponibile foarte putine organe. Chiar daca se face transplant hepatic, este posibil ca acesta sa nu fie incununat de succes. Luand in considerare acesti factori, medicul trebuie sa decida care sunt pacientii care pot avea beneficii de pe urma transplantului de ficat. Transplantul de ficat este o optiune la pacientii cu stadii finale de ciroza hepatica care sunt buni canditati pentru interventia chirurgicala. Canditatii buni pentru transplant hepatic sunt: - cei care nu au facut abuz de bauturi alcoolice sau droguri ilegale in ultimele 6 luni - cei care au suport familiat bun - cei care rezista la regimul complicat de medicamente posttransplant pentru a prevenii rejectia de ficat. Transplantul hepatic nu este o buna optiune pentru cei ce sufera concomintent de alte boli serioase (cum ar fi boli cardiace sau pulmonare), care pot reduce sansa de supravietuire dupa interventia chirurgicala sau care pot reduce speranta de viata chiar daca transplantul hepatic este facut.