Sunteți pe pagina 1din 8

C1 Def.

Expertiza medico-legal psihiatric reprezint o activitate specific instituiei medico legale [aparine medicinii legale (forensice)], ce const n investigarea strii psihice, oferind justiiei o prob tiinific n stabilirea responsabilitii (cu alte cuvinte rspunde la ntrebarea: dac persoana respectiv a acionat cu sau fr discernmnt) Responsabilitatea (termen juridic) definete capacitatea unei persoane: 1. de a-i controla i aprecia att faptele, ct i consecinele sociale ale acesteia 2. de a-i asuma integral obligaiile ce-i revin dintr-o aciune liber consimit, pe care o delibereaz i ntreprinde 3. de a nelege consecinele aciunilor sale n interesul propriei persoane, dar fr a prejudicia interesul colectivitii 4. de a accepta i suporta consecinele faptelor sale contrare normelor de convieuire social Discernmntul (termen psihiatric) reprezint capacitatea unei persoane: 1. de a-i da seama de faptele comise i de urmrile acestora 2. de a putea discerne ntre bine i ru, avnd reprezentarea consecinelor negative ale faptelor antisociale; persoana cu discernmnt este n msur s conceap planul unei aciuni, s premediteze i s acioneze cu intenie Concluzie: discernmntul este o sintez a personalitii i contiinei n momentul svririi unei aciuni. Def. Fapta (n accepiune juridic) reprezint o manifestare exterioar a persoanei, ce const ntr-o aciune (manifestare pozitiv - persoana face ceea ce legea interzice) sau ntr-o inaciune (manifestare negativ persoana nu face ceea ce legea prevede c trebuie fcut), prin care se aduce atingere unor fapte sociale protejate de lege. Fapta este considerat infraciune atunci cnd: 1. este prevzut de legea penal 2. prezint pericol social 3. este svrit cu vinovie Vinov ia se consider c exist vinovie dac fapta a fost svrit: 1. cu intenie: exist intenie atunci cnd fptuitorul a prevzut rezultatul periculos, ilegal, al faptei sale i: - a urmrit producerea acestui rezultat (intenie direct) - a acceptat rezultatul, dei nu a urmrit producerea acestuia (intenie indirect) 2. cu praeterintentie (intenie depit), cand efectul a depit n intensitate ceea ce ar fi dorit sau ar fi urmrit fptuitorul s se produc 3. din culp (neglijen), situaie n care autorul nu urmrete producerea efectului respectiv, pe care de fapt nici nu-l accept

Neglijen a atunci cnd fptuitorul nu a prevzut consecinele negative ale faptelor sale, dei trebuia i putea s le prevad 4. sau din uurin atunci cnd fptuitorul, dei a prevzut posibilitatea rezultatului periculos, a considerat fr temei c acesta nu se va realiza. Expertiza medico-legal psihiatric se efectueaz n urmtoarele situa ii: I. n dreptul penal: 1. n cazul infraciunii de omor deosebit de grav: - svrit prin cruzimi - asupra a dou sau a mai multor persoane - de ctre o persoan care a mai svrit un omor - pentru a svri sau a ascunde svrirea unei tlhrii sau piraterii - asupra unei femei gravide - sau asupra unui magistrat, jandarm ori militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. 2. cnd organul de urmrire penal (procurorul sau poliistul) sau instana de judecat are ndoieli asupra strii psihice a nvinuitului/inculpatului 3. n cazul infractorilor minori 4. n cazul pruncuciderii 5. n vederea instituirii msurilor de siguran cu caracter medical (obligarea la tratament medical sau internarea medical obligatorie) 6. i la ridicarea acestor msuri de siguran cu caracter medical II. n dreptul civil: 1. pentru stabilirea capacitii de exerciiu aptitudinea unei persoane de a-i exercita drepturile, de a-i asuma obligaiile i de a ncheia acte juridice 2. n cazul cstoriei minorilor 3. n cazul persoanelor puse sub interdicie Capacitatea de exerciiu si cea de folosin definesc capacitatea civil a persoanei. Def. Capacitatea de folosin reprezint atitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii. Indiferent de ras, naionalitate, sex, origine social, religie, grad de cultur, etc., toate persoanele fizice sunt egale n drepturi i capacitatea de folosin este recunoscut din momentul naterii. (drepturile copilului sunt recunoscute din momentul concepiei, dar acesta nu are obligaii); dac produsul de concepie este nscut viu, capacitatea de folosin nceteaz prin moarte. NICIO PERSOAN NU POATE RENUNA LA CAPACITATEA DE FOLOSIN! 4. in cazul punerii sub interdicie Interdic ia este o interdicie juridic, ce are drept scop ocrotirea persoanei care nu are capacitatea psihic pstrat (din cauza unor boli psihice) pentru a se ngriji de interesele sale.

Interdicia reprezint o msur de protecie pronunat de o instan de judector (civil) i nu o pedeaps. 5. n cazul cererii de schimbare a sexului III. n dreptul familiei: 1. pentru anularea sau desfacerea cstoriei, atunci cnd unul dintre soi este este reclamat ca fiind bolnav psihic 2. pentru ncredinarea copiilor minori unuia dintre soi IV. n dreptul muncii: 1. pentru stabilirea aptitudinilor necesare anumitor funcii 2. pentru stabilirea capacitii de conducere a unor autovehicule

C2
Psihicul, se poate spune ca, este structurat sub forma unor trepte suprapuse sau sfere care se intrepatrund si reprezentate prin: 1. vigilenta starea de veghe (concept neurofiziologic), de receptie, de observare, de supraveghere, care permite individului elaborarea unei reactii adecvate de raspuns/aparare. este un act rudimentar de gandire, care permite individului sa dea o anumita semnificatie (primara) stimulilor si, totodata, asigura desfasurarea functiilor psihice cu claritate, luciditate si sub controlul ratiunii 2. constienta starea de cunostinta (concept neurofiziologic) reprezinta proprietatea fiziologica a individului prin care acesta este apt de a reflecta in mod subiectiv existenta si de a-si adapta comportamentul de reflectare, deoarece isi da seama de realitate, isi da seama de sine, avand reprezentarea rationala a propriei individualitati. 3. constiinta activitatea psihica rationala(concept neuro-fizio-psiho-social) este considerata cea mai evoluata forma de reflectare psihica a lumii obiective. este definita ca acea stare bio-spiho-sociala determinata in mod esential de relatiile sociale, in care sunt implicate limbajul articulat si procesul muncii. Constiinta se prezinta in doua ipostaze care se completeaza reciproc: - constiinta sociala (totalitatea ideilor, normelor sociale, teoriilor) reprezinta experienta acumulata de o comunitate umana de-a lungul instoriei, pe baza careia se constituie conceptia despre sine si despre lume a acelei societati - constiinta individuala reflectarea subiectiva a existentei fiecarui om, particularizand individul in raport cu semenii Nu exista constiinta fara constienta si nici constienta fara vigilenta!

Personalitatea este ansamblul de trasaturi morale si intelectuale, insusiri si aptitudini/defecte care caracterizeaza in mod propriu felul de a fi al unui individ, individualizarea lui in raport cu semenii. Dupa Freud, personalitatea este impartita in 3 instante: 1. ID/Sine polul pulsional al personalitatii, care este rezervorul dispozitiilor ereditare si a energiei pulsionale 2. Ego/Eu instanta centrala a personalitatii, care asigura autoconservarea si armonizeaza influentele contradictorii ale ID-ului cu Super-Ego-ul, eliminand stimulii considerati periculosi pentru individ 3. SuperEgo/Supraeu cenzor al personalitatii, reprezentand interiorizarea a tot ceea ce educatia aduce individului: interdictii, exigente, ierarhii de valori, norme morale, etc., asigurand bazele convietuirii sociale. ( ego-ul incearca modelarea idului dupa exigentele supraego-ului) Personalitatea poate fi clasificata astfel: 1. personalitatea de baza (modala), determinata de contactul, inca de la nastere, cu un anume mediu socio-cultural ce confera individului o constelatie psihica proprie si, in acelasi timp, comuna celorlalti membrii ai societatii 2. personalitatea optimala asigura functionalitatea psihica optima in ceea ce priveste insertia sociala a individului; asigura conditia umana ideala pentru care sunt necesare 5 caracteristici fundamentale - eficienta - creativitatea - armonia interioara - capacitatea de asociere cu ceilalti - capacitatea de sublimare, de deviere a energiei pulsionale sexuale spre activitati puternic valorizate social, indeosebi de investigare intelectuala (o modalitate de descarcare psihica prin consumul unei cantitati mari de excitatie erotico-libidinala intr-o sfera de activitati nonsexuale) Freud: Artistul este un amestec de creatie, perversiune si nevroza 3. personalitatea adictiva prezinta trasaturi favorizante adictiilor si poate predispune nevrozelor 4. personalitatea accentuata se caracterizeaza prin insusiri speciale sau trasaturi a caror intensitate depaseste media si prin care, persoana respectiva isi exprima plenar individualitatea ( personalitatea/firea demonstrativa, hiperexacta, hiperperseverenta, nestapanita, hipertimica, distimica, labila, exaltata, emotiva anxioasa, intra/introvertita) 5. personalitatea disarmonica reprezinta rezultatul tulburarii echilibrului trasaturilor de personalitate, cu predominanta unora dintre ele, ceea ce genereaza disfunctionalitatea intregului ansamblu psihic, ce are drept consecinta incapacitatea individului de a se adapta normelor sociale. I. ID/Sine - inconstient

Eul apersonal reprezinta complexul de instincte si de tendinte refulate polul pulsiunilor personalitatii, depozitarul instinctelor predominant sexuale si agresive, care pun organismul in tensiune Aceste tendinte, impulsuri, instincte, refulari reusesc sa iasa la suprafata, sa defuleze (sa se manifeste in afara), strabatand cenzura instituita de Eu si SupraEu, din aceasta cauza, aflandu-se intr-un conflict inevitabil, puternic si permanent cu cele doua instante superioare. Datorita acestui conflict puternic, rabufnirile inconstientului au loc, de cele mai multe ori, sub forma deghizata, adica sub forma de acte ratate, vise, lapsusuri.. II. Eul- constientul - garanteaza conduita normala a persoanei (prin acel echilibru) III. SupraEu - achizitia cea mai fragila (recenta) - instanta verificatoare, supracenzura

Profilul personalitatii infractorului


Personalitatea infractorului este o personalitate deformata, care ii permite acestuia comiterea unor actiuni atipice, cu caracter antisocial sau disocial. Personalitatea lui se caracterizeaza prin insuficienta maturitate sociala, cu deficiente de integrare sociala, care intra in conflict cu cerintele sistemului valorico-normativ si cultural al societatii in care traieste. La majoritatea celor care incalca legea in mod frecvent, se poate observa: instabilitate emotiv-actionala (trasatura a personalitatii dizarmonice) inadaptare sociala (multi provin din familii dezorganizate) sensibilitate deosebita (particularitate caracterizata prin faptul ca anumiti excitanti din mediul ambiant exercita asupra lor o stimulare (efect) mult mai mare decat asupra omului obisnuit) duplicitatea comportamentului (joaca rolul omului corect, cinstit, al omului cu preocupari de alta natura decat cea a specialitatii lui) imaturitate intelectuala (incapacitatea de a prevedea, pe termen lung, consecintele actiunii lui antisociale; incapacitate redusa de a stabili un raport rational, corect intre cost si beneficii atunci cand proiecteaza si efectueaza un act infractional) imaturitate afectiva (predomina principiul placerii in raport cu cel al realitatii) frustrare (stare emotionala resimtita de infractor cand este privat de anumite satisfactii, recompense care considera ca li se cuvin sau cand intervin obstacole in calea obtinerii satisfactiei) complex de inferioritate (incita la comportamente compensatorii orientate antisocial) egocentrism ( incapacitate de a recunoaste superioritatea si succesele celorlalti) agresivitate ( se manifesta sub forma de auto/heteroagresivitate) labilitate

indiferenta afectiva (se manifesta prin insensibilitate morala sau chiar satisfactie resimtita la suferinta altuia)

Particularitatile psihologice ale diferitelor categorii de infractori


1. Cersetorul posesorul unor elemente ale artei dramatice, actionand prin intermediul unui rol verbal, sustinut prin mimica si costumatie adecvata; utilizeaza metode cu totul deosebite; cersetorii sunt organizati in retele, sunt buni cunoscatori (empiric) in sesizarea si exploatarea trasaturilor psihologice ale celor de la care cersesc 2. Hotul savarseste cea mai primitiva actiune infractionala; automatizarea unor miscari specifice declansate de stimuli specifici, in urma unui exercitiu indelungat, perfectionat; se remarca dexteritatea, atentia, rapiditatea in miscare, etc.; are inclinatie f mare spre risc, este usuratic, se orienteaza prompt de la o situatie la alta; organizeaza rapid un plan de actiune 3. Spargatorul este mai inteligent dpdv practic, trebuie sa fie iscusit, calm, cu sange rece, el nu este violent, dar poate deveni violent in aparare (in caz de surprindere) 4. Talharul isi bazeaza activitatea infractionala pe violenta sustinuta de o constitutie somatica adecvata; este hotarat, indraznet si, deseori, crud; recurge la asasinat numai in caz de nevoie 5. Infractorul intelectual excrocul, falsificatorul, santajistul- presupune mijloace mai deosebite, fizicul fiind in plan secundar, actiunile lui se comit in mod preponderent pe cale verbala (debit verbal, adaptat rolului, adecvat scopului); principala arma de atac este minciuna; are o elasticitate in gandire 6. Asasinul cel mai nociv infractor, cel mai odios - irascibil, impulsiv, cu agresivitate crescuta, egocentric, capacitate scazuta de relationare, instabilitate afectiva, reactii violente, conflictualitate, insensibil la durerile/suferintele altora, lipsit de compasiune 7. Recidivistul imaturitate intelectuala, impulsivitate marita, agresivitate, indiferenta afectiva, egocentrism, tendinta de opozitie, rezistenta scazuta fata de stimuli/excitanti; recidivistii au tendinta de a percepe realitatea in mod deformat, se considera nedreptatiti de soarta, avand impresia ca nimeni nu-i ajuta, ca totul in viata se petrece conform legilor baftei sau ghinionului 8. Infractorul de profesie (de cariera/profesionist) - este format si socializat in directia comiterii infractiunii - reprezinta ultimul grad de neadaptare sociala (unica lui sursa de existenta o constituie infractiunea) - obiectul principal al activitatii infractionale il constituie castigurile financiare; nu se implica in comiterea unei infractiuni cu violenta decat daca violenta este chiar specialitatea lui (talhar) - de obicei, debuteaza in calitate de copil delincvent - de obicei, provine din paturile de jos ale societatii - isi formeaza deprinderi si abilitati tehnice de mare specialist - isi planifica actiunile

isi alege victimele isi indeplineste planul infractiunii incat sa evite depistarea ei in general, este pregatit ptr arest si judecata, are chiar avocatul lui este mereu in asteptarea unei incarcerari perioadele din penitenciar fac parte din viata lui, considera ca poate invata noi metode are bani pusi deoparte ptr cheltuieli de judecata

Particularitatile delincventului juvenil


Delincventa juvenila: - reprezinta un fenomen ce include totalitatea incalcarilor de norme sociale, savarsite de catre tinerii sub 18 ani, incalcari sanctionate penal - se refera la activitatile ilegale comise de copil sau adolescent Perioada minoratului include copilaria si adolescenta. Nu exista granita cronologica, precisa intre copilarie si adolescenta. Adolescenta are 2 etape: - preadolscenta 11,12 - 14,15 ani - adolescenta: 14,15 18 ani - pana atunci cand, de regula, s-au produs toate modificarile fiziologice si psihologice Procesul de tranzitie este marcat de momente de criza, de indoieli, neliniste ce influenteaza dezvoltarea si formarea persoanei. Odata cu adolescenta, apar conflicte de idei, conflicte afective. Adolescenta este considerata varsta contestatiei. Preocuparea majora a adolescentilor, in relatie cu adultul, este sa stabileasca raporturi de egalitate, nu raporturi de tipul educateducator. Adolescentul vrea sa faca totul printr-un rationament personal. Sistemul juridic din Romania diferentiaza, in cadrul categoriei minorilor, cateva subcategorii: - pana la varsta de 14 ani, nu raspund penal, chiar daca ei comit infractiuni ( se iau masuri cu caracter de ocrotire, prin incredintarea familiei sau altor persoane, sau prin internarea in scoli speciale de reeducare). - intre 14-16 ani, raspund limitat numai daca se constata existenta discernamantului, in urma expertizei medico-legale psihiatrice. - intre 16-18 ani, raspund in fata legii, avand discernamant.

Caracteristicile specifice personalitatii delincventului minor


inclinatia catre agresivitate, pe fond de ostilitate, de negare a valorilor socialmente acceptate (munca) instabilitate emotionala, pe fondul carentelor educationale inadaptare sociala: vagabondaj, evitarea formelor organizate de viata duplicitatea conduitei, caracteristica dezechilibrului existential: patimi/vicii

coeficient de inteligenta mai scazut in raport cu minorii nondelincventi

Cauzele si conditiile care determina comportamentul infractional in randul minorilor: 98% - teribilism si spirit aventurier 93% - imaturitate psihica 93% - lipsa de conlucrare intre factorii educationali 92% - libertinaj si percepere deformata a democratiei 87% - carente educationale in familie 86% - lipsa activitatii in timpul liber 82% - familii cu alcoolici 79% - dezinteresul din partea cadrelor didactice 78% - cresterea ratei divorturilor 74% - inadaptare scolara 68% - exemplul negativ al parintilor 67% - modelul negativ din societate al persoanelor cu standard ridicat de viata 57% - liderii negativi minori sau majori