P. 1
lucrare de practica

lucrare de practica

|Views: 55|Likes:
Published by Nicoleta Tudor
Procedura succesorală notarială
Procedura succesorală notarială

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Nicoleta Tudor on Feb 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/29/2013

pdf

text

original

Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” – Bucuresti Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Specializarea : Drept

LUCRARE DE PRACTICA „PROCEDURA SUCCESORALA NOTARIALA”

Indrumator: Bont Marinela Student:
Tudor N. Nicoleta Anul III, f.r.

2012

Inventarul bunurilor 5. Act unilateral. Inventarierea succesiunii și punerea sigiliilor 1. Acceptarea expresă 2.2.2. Noțiune 2. Transmiterea patrimoniului succesoral 3. Acceptarea sub beneficiu de inventor 2. Caracterul necontencios al procedurii succesorale notariale 2. Certificatul de moștenitor X. Predarea succesiunii VIII. Protejarea masei succesorale 6. Deschiderea procedurii succesorale notariale III. Citarea succesibililor 2. Concluzii .4.1. Identificarea succesibililor V.3. expres și solemn 3. Renunțarea la moștenire în favoarea altuia VI. Acceptarea moștenirii 2. Caracterele procedurii succesorale notariale 1. Devoluţiunea succesorală 2. Executarea dispozițiilor testamentare VII. Citarea Și identificarea succesibililor 1. Procedura sigilării bunurilor 7. Acceptarea tacită 2. Competența teritorială a notarului public II. Deschiderea succesiunii şi a procedurilor succesorale 1. Retractarea renunțării la moștenire 3. Dezbaterea succesorală IX.1. Cererea pentru inventarierea bunurilor 3. Procedura succesorală este precedată și condiționată de deschiderea succesiunii 2. Acceptarea sub beneficiul de inventar IV. Caracterul exclusiv al procedurii succesorale 3.CUPRINS: I. Caracterul special al competenței materiale notariale 4. Modalități de inventariere 4. Inventarierea bunurilor succesorale 2. Opțiunea succesorală 1. Renunțarea la moștenire 3.3. Stabilirea calităţii de moştenitori şi legatari 1. Acceptarea forțată a moștenirii 3.

Astfel. în cazul nerespectării legii. problema care se pune este dacă competența materială a notarilor și a instanțelor judecătorești este exclusivă. în timp ce instanțele judecătorești și rezolvă cauzele succesorale contencioase. și anume aceea a raportului dintre competența materială a celor două organe. de către notarul public sau de părțile interesate. cu excepțiile stabilite în art. a fost instituționalizată prin lege procedura succesorală necontencioasă notarială. ca și procurorul. 2. se poate adresa instanței de judecată și poate cere să se constate nulitatea actelor îndeplinite. 4. în cazul moștenirilor succesive. cât și notarului public reprezintă o altă problemă. procedura succesorală se îndeplinește de notarul public din circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul a lăsat bunurile cele mai valoroase. rezolvarea cauzelor va fi de competența instanțelor judecătorești în desfășurarea procedurii contencioase succesorale.Procedura succesorală notarială I. 3. . Caracterele procedurii succesorale notariale 1. dacă. își va declina competența și va trimite dosarul biroului notarial competent. Procedura succesorală notarială este o procedură grațioasă. limitându-se a lua act de voință coordonată a acestora și a consacra drepturile lor potrivit prevederilor legii. pentru caz de litigiu. moștenitorii se pot adresa direct instanței de judecată. Caracterul exclusiv al procedurii succesorale Odată delimitată competența materială a notarului public în materie succesorală de aceea a instanțelor judecătorești. repunerea pe rol a dosarului succesoral se face de notarul public care a întocmit dosarul înainte de suspendare. 36/1995. a caracterului general sau special al competenței lor. având în vedere neînțelegerile dintre moștenitori și hotărând cu putere de lucru de judecat. Caracterul necontencios al procedurii succesorale notariale Analizând ipoteza în care moștenitorii sunt cu toții de acord cu privire la numărul și calitatea lor. la compunerea masei succesorale și la drepturile succesorale ce li se cuvin. după caz. în sensul că. 10 din Legea nr. Per a contrario. legiuitorul a urmărit instituirea prin lege a unei proceduri speciale și operatorii pentru soluționarea cauzelor de partaj succesoral. orice persoană interesată. fiecare dintre moștenitori. notarul public are competență generală. instanțele judecătorești au păstrat calitatea de organe învestite cu competența generală a rezolvării cauzelor succesorale. ori de câte ori constată că succesiunea s-a deschis competent în circumscripția altui notar. Competența teritorială a notarului public În îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege. moștenitorii pot alege competența oricăruia dintre birourile notariale din circumscripția teritorială a judecătoriei în care și-a avut ultimul domiciliu acela dintre autorii care a decedat cel din urmă”. Caracterul special al competenței materiale notariale Darea spre rezolvare a cauzelor succesorale atât instanțelor judecătorești. dacă instanța nu a dispus altfel. Ea nu are caracter obligatoriu. Dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în străinătate. Fiind vorba de o competență materială. În cazurile de suspendare a procedurii succesorale. cu caracter necontencios. în cazul procedurii succesorale necontencioase. Prin urmare. notarii publici au competența de a instrumenta numai în măsura în care procedura succesorală are la bază acordul unanim al moștenitorilor. cu alte cuvinte. moștenitorii nu s-ar putea adresa instanței de judecată sau invers. contestându-și calitatea de moștenitor. Notarul este obligat să verifice din oficiu competența și. Astfel “procedura succesorală notarială este de competența notarului public din biroul notarial situat în circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul a avut ultimul domiciliu. pentru cauzele în care moștenitorii nu au ajuns la un consens în ceea ce privește partajul succesiunii. și nu se înțeleg asupra masei succesorale sau asupra modului de împărțire a bunurilor lăsate de defunct.

să li se recunoască drepturile ce le revin după succesiunea defunctului. În cazul în care în circumscripția unei judecătorii figurează mai multe birouri notariale. notarul public este obligat să ceară detalii de la primării sau de la organul financiar cu privire la averea imobiliară a defunctului. în primul rând. Cererea pentru deschiderea procedurii succesorale se adresează notarului public competent. dosarul succesoral se va întocmi numai după ce se va verifica din oficiu că nu există un alt dosar format în cauză. – la cererea secretarului primăriei. iar în interesul moștenitorilor. numele și prenumele defunctului. Cunoșterea exactă a datei decesului este foarte importantă pentru că: – determină persoanele chemate la moștenire. Procedura succesorală este precedată și condiționată de deschiderea succesiunii Articolul 954 C. în cazuri speciale. Dacă decesul a survenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. ultimul domiciliu. – momentul morții determină data de la care este posibilă deschiderea procedurii succesorale notariale și de întocmire a inventarului. – din oficiu – deschiderea din oficiu în interesul statului va deveni necesară în cazul succesiunii vacante. – la cererea Parchetului. prenumele și domiciliul succesibililor. La primirea cererii pentru deschiderea procedurii succesorale. – în raport cu această dată se stabilește compunerea masei succesorale. civ. Succesiunile se înregistrează în Opisul alfabetic al registrului succesoral și în registrul de termene succesorale. se va solicita de la Arhiva decătoria în circumscripția teritorială în care a funcționat notariatul să se verifice opisul registrului succesoral dacă succesiunea a fost dezbătută. trimiterea la . – de la această dată se transmite patrimoniul defunctului la succesori. 36/1995 stabilește că: „ procedura succesorala notariala se deschide la cererea oricarei persoane interesate. semnătura și sigiliul notarului public. după caz. Certificatul de deces este un înscris autentic care dovedește persoana decedată. – este data de la care începe să curgă termenul de prescripție prevăzut de art. numele. taxele și onorariile – achitarea sau debitarea. ultimul domiciliu. – determină legea după care se dezbate succesiunea. scoaterea de pe rol. secretarul biroului verifică în opisul de evidență a procedurii succesorale dacă nu s-a înregistrat un alt dosar în aceeași cauză. notarul public va verifica dacă aceasta cuprinde numele și prenumele defunctului.II. a creditorilor acestora. direct sau prin corespondență. bunurile și datoriile defunctului. soluția succesiunii. la acel birou. în temeiul legii sau al testamentului. Momentul morții se poate stabili și prin hotărârea judecătorească de declarare a morții prezumate. data decesului. – este data de la care retroactivează acceptarea sau renunțarea la moștenire. precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii mostenirii. primul termen acordat pentru dezbateri. pe aceeași cauză. Deschiderea procedurii succesorale notariale Articolul 69 din Legea nr. conexarea. la același birou notarial sau la un alt birou de notar public din aceeași circumscripție teritorială. ultimul domiciliu. 36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială. În cazurile în care procedura succesorală se deschide la cererea moștenitorilor. După aceste verificări.” Procedura succesorală notarială se deschide deci: – la cererea oricărei persoane interesate. a procurorului sau din oficiu. notarul public va verifica la Camera Notarilor Publici dacă în opisul de evidență succesorală nu s-a înregistrat un alt dosar. când aceștia sunt necunoscuți sau dispăruți. verificat competența. La primirea cererii. la un alt birou. se înregistrează cu sau fără citarea părților. Prin persoană interesată se înțelege. La observații se menționează reînregistrarea pentru suplimentarea. civ prevede că “mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia”. Momentul morții se constată fizic și se dovedește prin certificatul de deces eliberat de serviciul de stare civilă. Pentru evitarea unei duble proceduri succesorale. care are următorul conținut: verificat opisurile. notarul public va da rezoluția. data decesului. În registrul succesoral se trece numărul dosarului în ordine crescătoare după data înregistrării. Neîntocmirea dosarului succesoral pentru acest motiv va fi adusă la cunoștința părților interesate. 2. 1103 C. data decesului. suspendarea. înșiși moștenitorii legali sau testamentarii care au cei dintâi interesul să se stabilească. Deschiderea succesiunii şi a procedurilor succesorale 1.

În cazul în care. – unul sau doi martori. În registrul de termene se notează soluția ședinței respective – amânare. poate fi solicitată inventarierea notarului public competent pentru acea localitate. Opisul registrului succesoral cuprinde numele defunctului. în măsura cunoașterii acestora. semnat de cei prezenți. notarul public. de succesibilii aflați la locul inventarului. Inventarierea succesiunii și punerea sigiliilor 1. În cazul în care unele bunuri sunt situate într-o altă localitate dintr-o altă circumscripție notarială. expunere la furt. sustragere. se va găsi testament lăsat de defunct. iar în lipsa acestora sau a refuzului lor de a semna inventarul va fi semnat de martorii prezenți. În caz de refuz. când statul are interesul să-și asigure drepturile sale. ordonate pe litere. 71 din Legea nr. Dosarele amânate se renotează în registru la noul termen acordat. 4. semnat de cei prezenți. Bunurile a căror proprietate este contestată se vor menționa separat. cu ocazia inventarierii.instanța de judecată sau la un alt birou notarial. Dacă bunurile sunt situate în străinătate. În inventar se cuprind mențiuni privind pasivul succesoral. la suspendarea dosarului sau în alte cazuri de închidere a procedurii succesorale. transferare. – reprezentantul autorității tutelare. dacă este cazul. prin excepție. iar dacă nu sunt succesibili cunoscuți. Participanții la inventariere trebuie să fie prezenți tot timpul inventarierii și să semneze procesul-verbal făcut de notarul public. 2.” Inventarierea notarială se va face numai cu acordul persoanei în posesia căreia se află bunurile defunctului. datele moștenitorilor prezumtivi și domiciliile acestora. se va încheia un proces-verbal. Modalități de inventariere Notarul public. Dacă nu există cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale. 3. ultimul domiciliu și numărul dosarului succesoral. cu arătarea locului unde se află averea – activ și pasiv – ce se va cuprinde în inventar. III. Inventarierea se face cu consimțământul moștenitorilor sau a persoanelor ce dețin bunurile. conform procedurii specifice din acea țară. Inventarul se semnează de cel care l-a întocmit. reprezentanța statului român în acea țară va solicita serviciile unui notar public de la locul situării bunurilor sau al unei instanțe competenete. personal sau un împuternicit al acestuia se deplasează la locul situării bunurilor pentru inventariere. Inventarierea se poate face și din oficiu atunci când interesul minorilor o cere. Prezenți la inventarierea în fața notarului public sau a împuternicitului acestuia sunt: – moștenitorul – dacă acesta este minor. prin comisie derogatorie sau secretarului consiliului local respectiv. Testamentul găsit la . În caz de refuz. Inventarierea notarială se va putea face numai cu acordul persoanei în posesia căreia se află bunurile defunctului. reprezentantul acestuia numit conform normelor legale. descrierea și evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau în posesia defunctului la data decesului. Bunurile defunctului care se găsesc în posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se află și a motivului pentru care se găsesc acolo. când împrejurările speciale impun aceasta – incendiu. stricăciuni etc. soluționare. Cererea pentru inventarierea bunurilor Cererea pentru inventarierea bunurilor ce intră în masa succesorală trebuie să cuprindă datele defunctului și ultimul domiciliu. se va încheia un proces-verbal. Poziția din registrul succesoral se închide la eliberarea certificatului de moștenitor. personal sau printr-un delegat. În opisul succesoral se trec numele și prenumele autorului succesiunii și numărul de înregistrare al dosarului. cu încunoștiințarea autorităților locale. război. Inventarul bunurilor Procesul-verbal de inventariere va cuprinde enumerarea. incapabil sau pus sub interdicție. va face inventarierea bunurilor succesorale. cererea de inventariere ține loc și de cerere de deschidere a acestei proceduri. Inventarierea bunurilor succesorale Art. 36/1995 dispune “În cazurile prevăzute de lege sau la cererea celor interesați. acesta va fi vizat spre neschimbare și va fi depus în depozit la biroul notarului public.

data. Cadrul procesului-verbal de inventariere va avea următoarea rubricatură: – număr curent. – totalul. custode. expert etc. ce vor garanta restituirea valorilor sau bunurilor. civ. bijuterii. Apoi. dacă în masa succesorală vor intra hârtii de valoare sau valori cuprinse în metale prețioase. Toate măsurile ce le ia notarul public au în vedere păstrarea averii succesorale în bune condiții până la terminarea procedurii succesorale. bancă. pe dulapuri. iar în cazul persoanelor incapabile. bunurile rămân în păstrarea și conservarea moștenitorilor legali sau testamentari. 1115 și urm. notarul public pune sigiliul pe întreaga locuință. – în al treilea rând: mențiunile speciale referitoare la bunuri. civ. vor fi trecute: – întâi bunurile mișcătoare. a executorului testamentar. fie prin ceruire. – descrierea bunurilor. CEC sau o firmă specializată. Termenul general de acceptare a succesiunii este de 1 an de la deschiderea acesteia – art. C. inclusiv data decesului și ultimul domiciliu. localitatea și locul. Ca urmare. pe diferite încăperi. În acestă situație. – numărul acestora. Declarația de acceptare sub beneficiu de inventar trebuie să aibă forma autentică și să fie precedată sau urmată de un inventar. Acceptarea sub beneficiul de inventar O situație deosebită prezintă inventarul notarial în situația acceptării succesiunii sub beneficiul de inventar. Procedura sigilării bunurilor În cazuri urgente. după achitarea onorariilor de depozitare. cu dobânzile legale. precum și persoanele prezente la inventariere. cecuri. la cererea oricărei persoane care justifică un interes. titlurile de valoare. numiri de curatori. – evaluarea provizorie. pierdere. Tot în scopul asigurării bunurilor. înlocuire sau distrugere a bunurilor. În mod obișnuit. La sfârșitul actului de inventariere se vor menționa: – data lucrărilor și ora închiderii inventarului.inventariere sau prezentat de partea interesată se deschide de notarul public în fața succesibililor. în cuprins. se va înștiința autoritatea tutelară. depozite bancare identificate la inventariere – acestea se vor depune la depozitul notarial în case de conservare. exceptându-se bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu el. – în al doilea rând: pasivul succesiunii. bani. fie prin aplicarea de benzi din pânză lipită și ceruită pe care se aplică sigiliul sec. – observații. notarul public le va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode. – numărul de exemplare. – calitatea. 7. 1103 C. 6. inventarul se întocmește după regulile de inventariere generale mai sus arătate – art. 5. sigiliul și semnătura notarului public. – anexele inventarului. bunurile nemișcătoare. pe geamantane. . numele notarului public. – persoanele prezente la încheierea inventarului. În preambulul procesului-verbal de inventariere se va menționa denumirea biroului notarial. punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face înainte de întocmirea inventarului. așa cum au fost depuse. datele defunctului. Protejarea masei succesorale Dacă există pericol de înstrăinare. – semnăturile participanților la inventariere. – data fixării primelor dezbateri succesorale cu încunoștiințarea celor prezenți. Punerea de sigilii constă în pecetluirea încăperilor sau locurilor unde au fost depozitate bunurile moștenirii.

Trebuie avută în vedere citarea creditorilor sau a altor persoane interesate. iar numai în cazul în care sunt renunțători toți. părinte sau tutorele. dacă au rămas copii. ci numai cei din gradul I și soțul supraviețuitor. Dacă nu există moștenitori acceptați în clasa I. în lipsă de moștenitori rezervatari. într-o zi și la o oră stabilită. – arătarea datei dezbaterilor: anul. – numărul și data emiterii. chiar dacă se face mențiunea în dosar despre citarea prin telefon. s-a generalizat înștiințarea telefonică. va fi prezumat ca renunta la mostenire. Dacă printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal. Citatia trebuie sa cuprinda. citează și pe legatari și executorul testamentar instituit. În cazul moștenitorului incapabil. În situația în care au vocație succesorală minorii sub 14 ani și incapabilii. domiciliul – cu toate datele – și calitatea celui citat. daca succesibilul nu-si exercita dreptul de a accepta in termenul prevazut la art. se citează. ziua și ora prezentării la biroul notarului public. – parafa notarului public și semnătura secretarului biroului notarial care a întocmit citația și este în drept să o semneze. – felul pricinii – dezbaterea succesiunii după defunct. nu vor fi citați toți succesibilii. dacă testamentul este olograf sau mistic. si precizarea ca. din declarațiile succesorilor sau din alte documente depuse la dosarul succesoral. nu se vor cita ceilalți succesibili și se va preda succesiunea legatarului universal. precum și numărul dosarului succesoral. notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire. este obligatorie citarea prin poștă. care au vocație succesorală. se restituie biroului notarial și se atașează la dosar pentru a constata că procedura a fost efectuată conform dispozițiilor Codului de procedură civilă. notarul public citează autoritatea administrației publice competentă a prelua bunurile. Autoritatea administrației publice este administrația financiară competentă în sectorul de activitate al notarului public care instrumentează cauza. Dacă în cauză nu sunt moștenitori rezervatari și există un testament autentificat. pentru că aceștia nu au capacitate de exercițiu. când aceasta rezultă din cerere. dar prezintă riscul lipsei dovezii înmânării citației persoanei citate. – numele. se citează și moștenitorii legali. Cei cu vocație succesorală se citează cu respectarea principiilor generale ale devoluțiunii legale a moștenirii – principiul priorității clasei de moștenitori în ordinea stabilită de lege între moștenitori din clase diferite și principiul proximității gradului de rudenie între moștenitori din aceeași clasă. Citarea succesibililor Articolul 72 al Legii nr. se citează reprezentantul său legal și autoritatea tutelară. se citează succesibilii din clasa a II-a. 36/1995: “După ce constată că este legal sesizat. luna. necontestat de colaterali. 1103 din Codul civil. care se citează. pe langa elementele prevazute de Codul de procedura civila. Astfel. dacă a fost desemnat prin testament. În ambele cazuri se va cita și executorul testamentar. Minorul peste 14 ani are capacitate de exercițiu restrânsă și actele juridice ale acestuia se încheie de acesta cu încuviințarea prealabilă a părinților/tutorelui. care are eficiență.” Citarea are în vedere încunoștințarea succesibililor defunctului și a celor în drept că se dezbate succesiunea defunctului la un anumit birou notarial. vor fi citați în nume propriu nepoții de fiu. Citația trebuie să cuprindă: – antetul biroului notarial. numai legatarul. Citarea Și identificarea succesibililor 1. La citație se atașează procesul-verbal de înmânare a citației. Această dovadă. se va cita reprezentantul lor legal.IV. sub sanctiunea nulitatii acesteia. – sigiliul biroului notarului public. În practică. iar dacă există testament. prenumele. . În cazul în care persoana citată nu se prezintă la dezbateri. completată sub semnătura agentului înmânător. socotită ca instituție în drept să culeagă bunurile ce revin statului. În succesiunea ce urmează a fi declarată vacantă.

aceea de a nu fi nedemnă de a moșteni. intocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultatii juridice notariale”. 1103 succesibilul nu și-a manifestat dorința. dar nenăscute la data deschiderii succesiunii. V. Identificarea succesibililor La prezentarea succesibililor în fața notarului acesta procedează la stabilirea identității părților. Au capacitate succesorală persoanele fizice în viață la data deschiderii succesiunii. Succesibilul străin de moștenire este înlăturat de la moștenire. și succesibilul devine străin de moștenire. 44 din Legea nr. iar dreptul de opțiune succesorală nu constituie un drept la acțiune.dacă în termenul de opțiune succesorală prevăzut în art. Nedemnitatea constă în decăderea din dreptul de a moșteni a succesibililor care se fac vinovați de săvârșirea unor fapte grave față de memoria acestuia. 36/1995: “În cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale. prevăzute cu semnătura. civ stabilește că “dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii”. pentru că prescripția extinctivă presupune stingerea dreptului la acțiune în sens material.” Identitatea persoanelor juridice se face prin stabilirea denumirii. în persoana succesibililor acestuia. . condițiile de fond și formă prevăzute de lege. persoanele lipsite de capacitatea deplină de exercițiu sau cu exercițiu restrâns trebuie să exercite opțiunea sucesorală prin ocrotitorul legal. doctrina a mai adăugat încă una – vocația la moștenire. sub sancțiunea nulității. Calificarea termenului de opțiune succesorală ca fiind un termen de prescripție este criticabilă. ștampila și fotografia posesorului. Conform art. calculat de la data deschiderii succesiunii. Nu au capacitate succesorală persoanele fizice predecedate care nu au dreptul la reprezentare și persoanele juridice desființate. în ambele cazuri. dreptul de a accepta succesiunea se stinge. domiciliul și capacitatea părților capacitatea partilor. b) atestarea avocatului care asistă partea.civ. Când notarul public are îndoieli cu privire la capacitatea uneia dintre părți. Actul de opțiune este un act de dispoziție și trebuie să îndeplinească.2. a datei la care au dobândit capacitatea juridică și a calității reprezentantului îndreptățit să încheie actul în numele lor. notarul va verifica dacă aceștia îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru a putea succede. Succesibilii pot fi identificați de notarul public prin mențiune în încheiere că sunt cunoscuți personal de acesta. 51 din lege: “a) acte de identitate sau legitimații oficiale. cunoscuți personal de notarul public sau legitimați conform lit. stabilite de lege. pentru că el poate beneficia de repunere în termen. dar nu are statutul juridic al unui renunțător. respectiv cu încuviințarea acestuia și. în conformitate cu dispozițiile art. La aceste condiții. În cazul în care notarul nu cunoaște părțile. Pentru ca o persoană să poată culege o moștenire trebuie să îndeplinească două condiții. . persoanele dispărute. Articolul 1103 alin 1 C. va solicita unui medic de specialitate să ateste în scris că partea este în deplinătatea facultăților mintale. trebuie respectate cerințele referitoare la exprimarea consimțământului la obiectul și cauza actului juridic. Noțiune Opțiunea succesorală este acel drept subiectiv născut la data decesului celui despre a cărei succesiune este vorba. Opțiunea succesorală 1. persoanele concepute. Persoanele juridice vin la succesiune numai în virtutea testamentului lăsat de defunct și cu respectarea specialității capacității de folosință. După identificarea succesibililor. de a alege acceptarea succesiunii – pură și simplă sau sub beneficiu de inventar – sau renunțarea la aceasta și care se exercită în anumite condiții prevăzute de lege. Pentru ca opțiunea succerorală să fie valabilă. a). o condiție pozitivă. Dreptul de opțiune trebuie exercitat în termen de 6 luni. ci un drept subiectiv care trebuie valorificat în termenul prevăzut de lege sub sancțiunea decăderii. aceea de a avea capacitatea succesorală și o condiție negativă. este obligat să se convingă de identitatea acestora prin una dintre modalitățile prevăzute de art. in afara cazurilor in care se solicita dare de data certa. notarul public stabilește identitatea. 1112 C. Succesibilul trebuie să aibă capacitatea deplină de exercițiu. cu autorizarea autorității tutelare. c) doi martori de identitate.

Voința de a accepta succesiunea se poate manifesta nu numai printr-o declarație formală. succesibilul nefiind obligat să accepte succesiunea în această formă. A pretinde aceasta. civ. O problemă ridică actele materiale care au semnificația acceptării tacite făcute de succesibilul coindivizar cu defunctul – astfel. 1108 alin. inventarul succesoral împiedică confuzia patrimoniului succesoral cu patrimoniul său propriu. Cererea de inventariere a bunurilor succesorale și. ci și prin acte sau manifestări neîndoielnice. . limitându-se la precizarea că “actele de conservare. Acceptarea sub beneficiu de inventar ( ca variantă intermediară între acceptarea pură și simplă și renunțarea la succesiune) Este un act de opțiune expres și solemn. Din conținutul înscrisului trebuie să rezulte că succesibilul și-a însușit în mod neechivoc calitatea de moștenitor. civ. Legea nu stabilește ce acte și fapte juridice constituie acceptarea tacită a succesiunii. acceptarea este expresă când “succesibilul isi insuseste explicit titlul sau calitatea de mostenitor printr-un inscris authentic sau sub semnatura privata”. constituie forme de acceptare tacită a succesiunii. Acceptarea expresă Potrivit art. numărul și valoarea lor eclud ideea unei amintiri de familie. dar neechivoc intenția de a accepta succesiunea. renunțarea ulterioară la succesiune este lipsită de efect juridic asupra actului inițial de acceptare. reparațiile de urgență ale unor bunuri succesorale. civ.3. operând regula de drept comun că actul juridic este irevocabil de la formarea lui. Acceptarea tacită Potrivit art. a taxelor respective. Cel care a acceptat moștenirea nu mai poate reveni asupra acceptării. prin ea însăși. dar înțelege să răspundă de pasivul succesoral numai în limita activului moștenit și numai cu bunurile moștenite. dar nu solemn. în afară de cazurile prevăzute de lege. acceptarea este tacită când “succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea s ail faca decat in calitate de mostenitor”. să ducă la concluzia univocă în sensul acceptării moștenirii. dar. folosirea de către soțul supraviețuitor a bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei nu este de natură. C. Acceptarea moștenirii 2. C. ar însemna că succesibilul care nu dorește să accepte succesiunea este obligat să abandoneze bunurile comune spre a nu i se opune acceptarea de către el a succesiunii. Opțiunea succesorală este un act juridic unilateral și. În consecință. și în această situație. care prin natura. mai ales. C. 2. 1110 alin. 1108 alin. legea prevede două condiții pentru a opera acceptarea tacită: voința succesibilului de a accepta moștenirea și conduita lui – actele sau faptele săvârșite – din care să rezulte indirect. 3. adică înțelege să-și exercite drepturile și să-și asume obligațiile ce rezultă din calitatea de moștenitor. achitarea. în principiu. ceea ce desigur este de neadmis. autentică sau sub semnătură privată – acceptarea expresă este un act formal. irevocabil.supraveghere si de administrare provizorie nu valoreaza acceptare.1. 2. Constituie acte de acceptare tacită a moștenirii intrate posesia și folosința bunurilor succesorale.2. Codul civil mai precizează că actele de dispoziție asupra bunurilor succesorale constituie acte de acceptare a succesiunii. 3. acceptarea sub beneficiu de inventar are caracter facultativ. daca din imprejurarile in care acestea s-au efectuat nu rezulta ca succesibilul si-a insusit prin ele calitatea de mostenitor” – art. Succesibilul optează pentru acceptarea sub beneficiu de inventar în cazul în care nu cunoaște întinderea pasivului succesoral. prin care succesibilul declară în cadrul termenului de prescripție a dreptului de opțiune sucesorală că își însușește titlul de moștenitor al patrimoniului succesoral. La fel ca și în cazul acceptării exprese.2. preluarea cheilor sau a lucrurilor de valoare pentru a le feri de pierdere sau furt nu constituie acte de acceptare tacită. 2. Luarea în patrimoniul defunctului a unor obiecte ca amintire de familie. Din analiza dispoziției Codului civil rezultă că voința succesibilului de a accepta expres succesiunea trebuie să fie manifestată ad validitatem în formă scrisă. chiar parțială.

ci acceptarea succesiunii pură și simplă. expres și solemn. 3. . 1119 C. Simpla omisiune de a indica cu ocazia dezbaterii succesiunii la notariat că unele bunuri fac parte din masa succesorală nu face operantă aplicarea prevederilor art. Retractarea renunțării la moștenire Renunțarea la succesiune este.2.1. de acceptare pură și simplă sau sub beneficiu de inventar se fac în formă autentică și se înscriu pentru opozabilitate în Registrul național de evidență a opțiunilor succesorale (RNOS) prevăzut la art. civ prevedere că: “succesibilul care cu rea credinta.va fi obligat sa raporteze ori sa reduca donatia ascunsa fara a participa la distribuirea bunului donat”. are posibilitatea să renunțe expres la moștenire. care acceptă succesiunea. Act unilateral. În această situație.chiar daca anterior renuntase la ea. irevocabilă. de act public. 3. 56. fie în bani. Renunțarea la moștenire 3. Renunțarea la moștenire în favoarea altuia Adeseori. el nu poate fi obligat la raport. în principiu. renunțarea la succesiune. prin care succesibilul declară în cadrul termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală că nu își însușește titlul de moștenitor. permite renunțătorului să retracteze renunțarea.dupa caz. din considerente familiale etc. și declarația de renunțare.El nu va avea insa nici un drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse si. este expresă și constituie un act juridic solemn.a sustras sau a ascuns bunuri din patrimonial succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului ori reductiunii este considerat ca a acceptat mostenirea. art. Pentru cazurile de dosire sau de dare la o parte a bunurilor din succesiune se prevăd două sancțiuni: moștenitorul culpabil este lipsit de partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile ascunse și aceea de decădere din facultatea de a renunța la moștenire sau de a o accepta sub beneficiu de inventar. Dacă renunțătorul a beneficiat de o donație din partea lui de cuius. prin art. În intenția de a se evita vacanța succesorală. în principiu. expres și solemn Renunțarea la moștenire este actul unilateral.1”. Articolul 80 din regulamentul de aplicare al Legii nr. fie în bunuri.4. indiferent de motivul pentru care ia această decizie – pentru a păstra o donație raportabilă de care a beneficiat și a cărei valoare este mai mare decât ce i s-ar cuveni în caz de acceptare. Retractarea renunțării nu are ca efect repunerea în dreptul de opțiune succesorală. Analiza termenilor definiției de mai sus relevă un element obiectiv – deținerea clandestină prin sustragere sau tăinuire a unor bunuri succesorale – și un element subiectiv – intenția frauduloasă. Dacă acceptarea moștenirii poate fi atât expresă cât și tacită. desființând cu efect retroactiv vocația sa succesorală. între succesibili intervin înțelegeri ca unul dintre ei să renunțe la succesiune în favoarea altuia. indiferent dacă donația s-a făcut cu scutire sau fără scutire de raport. pentru că pasivul succesoral depășește activul. 1123. Cele două elemente ale faptei trebuie să fie într-o deplină conexiune. în formele și condițiile legii. 36/1995 dispune că: ”Declarațiile de renunțare la succesiune. dar cu îndeplinirea obligatorie a două condiții. Renunțarea la moștenire este un act juridic solemn. contractul dintre succesibili având valoare de act secret. îndeosebi pentru o contravaloare. civ.alin 1 si art. și anume ca dreptul de opțiune succesorală a renunțătorului să nu se fi prescris prin împlinirea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii și succesiunea să nu fi fost acceptată de alți succesibili. 3. ne aflăm în fața unei simulații. 1119 C. legal sau testamentar. Orice succesor.2.3. Renunțarea în favoarea altei persoane poate fi considerată ca o donație sau o vânzare de drepturi succesorale. Codul civil. pură și simplă. devenind străin de moștenire.1124. Acceptarea forțată a moștenirii În ceea ce privește acceptarea forțată a moștenirii. Succesibilul care a renunțat la moștenire nu beneficiază de niciun drept succesoral și nu este obligat să suporte datoriile succesiunii.

1. În primul rând. această libertate nu este absolută. Stabilirea calităţii de moştenitori şi legatari În cadrul pasului următor în derularea procedurii succesorale. Aceasta înseamnă că legea consacră principiul libertății testamentare. Totuși. și anume în ce calitate. manifestată prin testament. soluția afirmativă se întemeiază pe mai multe considerente. Pentru a se oferi moștenirea în baza testamentului lăsat de defunct. prin testamentul lăsat de defunct. civ. totodată. Transmiterea patrimoniului succesoral Conform art. precum și soțul supraviețuitor. moștenitorii trebuie să prezinte testamentul notarului public cu prilejul dezbaterilor succesorale. cea mai importantă fiind instituția rezervei succesorale. dacă aceeași persoană este chemată la moștenire de lege și. notarul urmează să stabilească pentru fiecare dintre participanții la succesiune calitatea acestora de moștenitori sau legatari. legiuitorul a introdus trei principii de bază ale devoluțiunii legale: – principiul priorității clasei de moștenitori. Testatorul recurge la instituirea de executor testamentar pentru a-i degrava pe moștenitorii legali de această sarcină și în cazurile în care apreciază că aceștia nu ar vrea sau nu ar putea asigura îndeplinirea dispozițiilor testamentare. Se are în vedere legalizarea celui ce pretinde că este succesor. potrivit căreia. ci și în temeiul voinței celui care lasă moștenirea. Aceste drepturi transmise consolidează situația juridică a succesorului. III. cu titlu universal sau cu titlu particular. după care va menționa în încheierea de ședință dacă moștenitorii solicită predarea succesiunii conform testamentului pe care îl acceptă. are în vedere întinderea drepturilor succesorale. IV. Elinescu. cu ajutorul cărora determină vocația concretă la moștenire a rudelor. Devoluţiunea succesorală În temeiul legii. Notarul public va constata dacă testamentul îndeplinește condițiile de fond și de formă cerute de lege ad validitatem. inclusiv codicil. Rudele cu vocație succesorală generală nu sunt chemate să culeagă moștenirea autorului lor toate împreună și deodată. în baza clasei de moștenitori și a gradului de rudenie. care este întinderea masei succesorale atât ca activ. și cea formulată de M. ea va putea opta diferit cu privire la moștenire și la legat. patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai în temeiul legii. 3. conferindu-le împuternicirea necesară pentru a putea asigura executarea dispozițiilor testamentare. sunt chemate la succesiune ca moștenitori rudele decedatului în linie dreaptă – fără limită de grad – și cele colaterale până la gradul IV inclusiv. 955 C. legiuitorul instituind o anumită ordine de chemare concretă la moștenire. – împărțirea moștenirii în părți egale între rudele din aceeaşi clasă și de același grad. . cu ce titlu și cu ce condiții. VII.VI. și poate fi revocată de testator în condițiile prevăzute de lege pentru revocarea testamentelor. Împuternicirea de executor poate fi dată numai printr-un înscris în formă testamentară. În acest scop. în ordinea stabilită de lege între moștenitorii din clase diferite: astfel.. legea stabilind anumite îngrădiri. sunt chemați la moștenire moștenitorii de clasa I. aceasta poate fi înlăturată în tot sau în parte în condițiile și în limitele prevăzute de lege. – principiul promixității gradului de rudenie cu defunctul între moștenitorii din aceeași clasă: între moștenitorii din aceeaşi clasă au prioritate la succesiune cei care sunt în grad mai apropiat de rudenie cu defunctul. cu excluderea celor din clasele II. Este posibilă și coexistența moștenirii legale cu cea testamentară. 2. printre alte excepții. orice persoană capabilă este liberă să dispună sau să nu dispună de patrimoniul său pentru cazul morții sale. Predarea succesiunii Orice transmitere de drepturi pentru cauză de moarte. care sunt limitele de a dispune și procedeele juridice ce pot fi folosite pentru consolidarea calității de moștenitor. Deși se poate afirma că în dreptul nostru moștenirea legală este regula și constituie dreptul comun în materia transmiterii patrimoniului succesoral. prin care testatorul desemnează una sau mai multe persoane. indiferent dacă este universală. potrivit căruia. cât și ca pasiv. gratificată prin testament cu un legat. În ceea ce privește posibilitatea succesibilului de a opta între temeiul legal și cel testamentar. în literatura de specialitate s-a arătat că de la regula caracterului indivizibil al actului de opțiune succesorală există. Executarea dispozițiilor testamentare Execuțiunea testamentară este o depoziție cuprinsă în testament.

sub semnătura declaranților și a notarului. precum și asupra compunerii masei succesorale și asupra numărului și calității lor. În unele situații de neclaritate sau de precizare a situațiilor ce le declară moștenitorii. ceea ce poate duce la întregirea. modificarea sau retragerea susținerilor făcute anterior. deci în lipsa unui testament. între ei a intervenit un acord de voință. La prezentarea succesibililor. în fața notarului. VIII. ci atacarea certificatului de către moștenitorii prezenți la notariat este posibilă numai pe motivul că voința lor a fost viciată prin eroare. nu este titular exclusiv asupra unui anumit bun. Când vin la succesiune ambii părinți în concurs cu frații și surorile. – moștenitorul are dreptul asupra tuturor bunurilor moștenirii atât în ceea ce privește activul. Așa fiind. Astfel. prin translator autorizat și cele declarate se consemnează în încheiere. 31/1994. trebuie subliniate următoarele: – succesorul continuă persoana defunctului în drepturi și obligații. absolut și exclusiv asupra cotei sale indivize. În situația în care moștenitorii nu s-au prezentat la dezbateri la termenul stabilit se consemnează în încheiere declarațiile succesibililor prezenți și se amână dezbaterile.Avându-se în vedere că prin succesiune și legate se transmite dreptul de proprietate asupra bunurilor. Când sunt descendenți de același grad. Starea de indiviziune arată că fiecare moștenitor coindivizar are o cotă abstractă din drept. Atunci când între părți intervin neînțelegeri. coindivizarul are un drept individual. Martorii se audiază în . se pot audia martori. celor două categorii le revine câte o jumătate din moștenire. aducerea la partaj. și nu o porțiune materializată din bun. nesezinari. arătându-le întinderea drepturilor ce le revin. Dezbaterea verbală. intră în posesiunea cu încuviințarea instanței sau a notarului prin eliberarea certificatului de moștenitor. dacă există numai frați și surori sau numai părinți. în limba oficială sau într-o limbă cerută de părți. – moștenitorul poate folosi mijloacele și acțiunile legale de apărare a drepturilor sale primite prin moștenire și poate dispune de bunurile succesiunii fără altă încuviințare. eliberarea certificatului de moștenitor. Soțul supraviețuitor nu este cuprins în nicio clasă de moștenitori fiindcă la data structurării acestor clase nu avea vocație succesorală. ei iau întreaga moștenire. moștenitorii prezenți în fața notarului public nu pot ataca legal conținutul certificatului de moștenitor (în sensul că una sau mai multe mențiuni din cuprinsul său n-ar corespunde adevărului). drepturile acestora se predau pe cote părți. Dacă e un singur părinte. În acest mod. când vine la succesiune un singur moștenitor. de care poate dispune prin înstrăinare sau grevare și. acesta culege întreg patrimoniul defunctului. solicitând. cu încunoștiințarea celor prezenți și cu citarea celor absenți. Dacă succesiunea urmează să fie predată spre moștenitori. întregirea rezervei. ce diferă în funție de clasa de moștenitori. iar ceilalți moștenitori. s-au stabilit pentru soțul supraviețuitor drepturi succesorale proprii în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs. precum și scopul acestor reglementări. care încetează prin ieșirea din indiviziune. se consemnează într-o încheiere declarațiile acestora asupra numărului și calității lor. acordându-se un nou termen de dezbatere. în condițiile legii. rezolvarea problemei cheltuielilor. moștenirea se împarte în cote egale. moștenitorii prezenți și-au recunoscut reciproc drepturile succesorale. după identificarea lor și dovedirea calității succesorale. moștenitorilor sau legatari. el ia ¼ din moștenire și deci fraților și surorilor le revine ¾ din aceasta. – moștenitorii au dreptul la beneficiul inventarului. ori de câte ori consideră necesar. prin Legea nr. dol sau violență. Transmisiunea patrimoniului în indiviziune este o caracteristică a devoluțiunii moștenirii. în consecință. precum și asupra compunerii masei succesorale și asupra modului de predare a succesiunii. Dacă în fața notarului public. apreciem că dezbaterile succesorale se impun a fi organizate în așa fel încât formele procedurale să ajute la finalizarea cauzei succesorale. Desigur. în raport cu numărul lor. cât și pasivul. – moștenitorul poate cere reducțiunea libertăților excesive. mai ales când pasivul succesoral depășește activul. notarul public va încerca împăcarea părților. așadar o convenție încheiată pe această cale. Dezbaterea succesorală Luând în considerare reglementările referitoare la dezbaterile procesului civil. totodată. Când vin la succesiune mai mulți moștenitori. astfel că patrimoniul aparține mai multor persoane într-o formă neîmpărțită. raportul donațiilor. – ascendenții și descendenții au de drept posesiune a succesiunii din momentul morții autorului lor. de numărul lor și de moștenitorii cu care vin în concurs. valoarea actelor depuse ca probe.

a gradului de rudenie. declarația acestora luându-se sub sancțiunea legală pentru declarații neadevărate prevăzută de art. titluri de proprietate. civ. certificatul de moștenitor. a actelor de proprietate. se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar.condițiile procedurii succesorale notariale fără prestare de jurământ. pecum și testamentele olografe. Este util să se rețină în declarațiile martorilor următoarelor date: cine este defunctul a cărui succesiune se dezbate. a actelor de stare civilă. nu se mai poate întocmi un alt certificat. ultimul domiciliu. Certificatul de moștenitor Eliberarea certificatului de moștenitor Prin puterea ce i s-a conferit prin lege. dacă este neîndoielnic că nu mai există și alte persoane îndreptățite la succesiune sau dacă testamentul îndeplinește cerințele legale și nu ar aduce atingere drepturilor moștenitorilor rezervatari sau există acordul acestora în privința prevederilor testamentare. finalizând astfel dezbaterile notariale în cauza succesorală supusă competenței sale. după emiterea certificatului de moștenitor. care dintre aceștia a acceptat succesiunea și în ce mod. extrase de carte funciară. Pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra bunurilor ce compun masa succesorală. care va cuprinde constatările din această încheiere referitoare la masa succesorală. data decesului. pură și simplă sau sub beneficiu de inventar. care presupune apelul la instanţele judecătoreşti. datorate atât imperfecţiunilor legislative. notarul public elaborează. hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Certificatele de naștere și căsătorie fac dovada filiației. și anume de a îndeplini un serviciu de interes public. pe baza cărora se stabilesc succesibilii chemați să culeagă moștenirea. Pe baza certificatului de căsătorie al autorului succesiunii cu soțul supraviețuitor. Pe baza încheierii finale. în termen de 20 de zile. din ce se compune masa succesorală. Pentru dovedirea calității de moștenitor se depun la dosar toate declarațiile de acceptare a succesiunii. certificate de moștenitor sau orice alte acte care ilustrează proprietatea. consemnate ca urmare a declarațiilor formulate de moștenitori. Notarul poate relua procedura succesorală. Certificatul de moștenitor se redactează pe baza datelor din încheierea finală. în activ și pasiv. Astfel. IX. care dovedesc legătura de rudenie a defunctului cu succesibilii. cu toate neajunsurile de rigoare. prezintă neajunsuri şi inconsistențe. părțile depun la dosar actele de proprietate: contracte. în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală și. data și ultimul domiciliu. Este adevărat că această instituţie juridică. 1103 C. când este necesar. Concluzii În final. a dovezilor folosite în dosar și a declarațiilor date de martori. sub sigiliul și semnătura sa. cât şi de deferire propriuzisă a moştenirii şi de atribuire a patrimoniului succesoral moştenitorilor recunoscuți. autentice sau mistice lăsate de defunct. certificatul de deces al autorului succesiunii dovedește decesul. însă rămâne o alternativă de preferat celei contencioase. în principiu. în care este menționată data căsătoriei. cine sunt moștenitorii și în ce calitate. cu acordul tuturor moștenitorilor. departe de a fi perfectă. ca urmare. De regulă. . în cadrul procedurii succesorale. atât de conferire şi recunoaştere a calităţii de moştenitor. pen. se stabilesc bunurile dobândite în timpul căsătoriei asupra cărora operează prezumția comunității de bunuri. decât în situațiile prevăzute de lege. Succesibilii trebuie să depună la dosarul succesoral copii legalizate după originalele actelor de stare civilă. a căsătoriei. numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului. Conform legii. dar se poate face și înainte de epirarea acestui termen de acceptare. Dovada datei decesului succesibililor precedați pentru a putea fi aplicată instituția reprezentării se face tot pe baza certificatului de deces. 292 C. cât şi unei practici conturate pe alocuri eronat. va dispune eliberarea unui certificat de moștenitor suplimentar pentru aceste bunuri X. putem spune că procedura succesorală notarială reprezintă principala modalitate. finalizarea procedurii succesorale și eliberarea certificatului de moștenitor se face după expirarea termenului de opțiune sucesorală prevăzut de art. declarațiile de renunțare la succesiune sau străin de succesiune.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->