Sunteți pe pagina 1din 20

Raport de Cercetare

Grant: Studiu teoretic si experimental al sistemului starter-alternator integrat la autovehicule


de noua generatie
Autor: Moldovan Tiberiu
Universitatea: Universitatea Tenhica din Cluj-Napoca
1. Probleme generale privind sistemul starter-alternator integrat
cu maina sincrona cu magnei permaneni interiori
La autovehiculele actuale partea de for a sistemului electric este format din doua
echipamente separate: starterul sau demarorul (motor electric) i alternatorul. Starterul convenional,
maina de c.c cu colector i magnei permaneni, acioneaz motorul cu ardere interna, printr-un
angrenaj mecanic. Alternatorul convenional (de tip Lundell, cu poli n ghiar) acionat prin curea,
furnizeaz energia electric necesar n autovehicul. Acesta este limitat constructiv la 2 kW.
Randamentul actualelor alternatoare este de 55-60 %, fiind preconizat ca acesta s creasc la
aproximativ 75 %, la sarcin nominal, pentru ansamblul main electric-convertor electronic de
putere. [5]
n Fig. 1 a) este prezentat schematizat cuplarea convenional cu 2 maini electrice
separate: starterterul i alternatorul. Starterul convenional acioneaz motorul de ardere interna,
printr-un angrenaj mecanic, iar alternatorul convenional, acionat prin curea furnizeaz energia
electrica necesara n autovehicul.
n Fig. 1 b) este prezentat o soluie de acionare direct (direct-drive) n starterul si
alternatorul sunt integrate ntr-o singur main electric, numit SAI, care este montat coaxial cu
arborele de acionare a motorului cu ardere intern, mai exact, ntre acesta i transmisie ( ambreiaj,
cutie de vitez). Utilizarea unui sistem starter-alternator integrat (SAI) asigur funcionarea
ansamblului la pornire (rol de starter), iar apoi maina electric va lucra n regim de generator
furniznd energie electric (rol de alternator). [7]
Fig. 1 a) Sistem convenional de starter i alternator.
b) Sistem SAI cu acionare directa.
Aceast configuraie, care are raportul de transmisie de 1:1, rezolv n mod elegant problema
cuplajului mecanic, eliminnd o serie de elemente mecanice (curea de transmisie, sau angrenaje
mecanice) a cror funcie este preluat de axul rotoric al mainii electrice al sistemului SAI.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 1/20
Cutie de
viteze
Volant
Starter
Ambreiaj
Alternator
Motor
termic
Ambreiaj
Cutie de
viteze
Motor
termic
SAI
Pentru a realiza un studiu al sistemului SAI, la nivel de stand experimental, este necesara
studierea caietului de sarcini al acestui tip de aplicaii. Alegerea celei mai bune soluii de SAI se poate
face doar dup studierea cerinelor electrice, mecanice si termice ale aplicaiei. n continuare, sunt
prezentate principalele cerine electrice i constrngeri mecanice si termice care trebuie luate in calcul
pentru alegerea soluiei optime de sistem SAI.
Cerinele electrice sunt n special legate de baterie (avem tensiunea impusa de 42V) si de
performantele mainii electric n ambele regimuri de funcionare.
Pentru regimul de motor:
- cuplu de pornire mare 150Nm (0 la 500 rpm),
- putere ceruta maxim 6KW (0 500 rpm),
- densitate maxim de curent limitat la 50A/mm
2
.
Pentru regimul de generator:
- posibilitatea funcionarii intr-o gama mare de viteze (pn la 6000rpm),
- densitate maxim de curent limitat la 20A/ mm
2
,
- randamentul electric al sistemului de 75%, la 1500rpm. [1]
n urmtorul tabel sunt prezentate comparativ principalele performane ale funciei de starter
i alternator pentru sistemul convenional i pentru sistemul SAI cu acionare direct.
Problemele cum ar fi: volumul si forma mainii electrice a sistemului SAI, schimbrile brute
de viteza ale vehiculului (frnri brute, acceleraii puternice, oprirea motorului), vibraiile asiului (o
problema mai ales pentru convertorul electric de putere aferent mainii electrice), precum si
constrngerile termice (temperatura minim i maxima la care va funciona convertorul electronic de
putere i maina electric), trebuie luat n considerare, dar ele vor fi bine studiate doar in cazul in care
se va realiza unui model care se va monta pe un vehicul. Pentru studiul experimental pe model de
laborator al regimurilor de funcionare a unui sistem SAI pentru autovehicule de noua generaie,
constrngerile mecanice si cele termice nu vor fi analizate.
Tabel 1 cuprinde o comparaie ntre cerinele impuse starterului i alternatorului n sistemul
convenional, respectiv n sistemul SAI cu acionare direct.
Sistemul starter si alternator
convenional
Sistemul starter-alternator
integrat (SAI)
Motor termic nMT = 500 - 6.000 rpm Motor termic nMT = 500 - 6.000 rpm
P = 1.2 kW PMT = 4 - 6 KW
Alternator
nA = 3* nMT = 170
2.000 rpm Motor: TISA =100 to 300 Nm
Masina Time = 3 -5 s
nMT = 500 rpm SAI electrica nISA,m = nMT = 500 rpm
nS = 10 * nICE =5000 rpm PG = PM / 2
Starter TMT = 100 to 300 Nm Generator: nISA,g = nMT =
TS = TMT / 10 =10 to 30
Nm = 500-6000 rpm

Convertor
electronic
Bi-directional, trifazat in punte in
tehnologie IGBT
de putere Limitarea curentului la 10 20 A
Baterie U = 12 V Baterie U = 42 V
Integrarea starterului i a alternatorului n aceeai main electric ridic probleme datorit
cerinelor diferite din cele doua regimuri de funcionare ale mainii electrice. Ambele regimuri electrice
sunt dure: att regimul de motor, cnd se cere un cuplu mare la pornire, ct i n regimul de generator,
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 2/20
cnd maina electric funcioneaz la viteze mari, deci n domeniul de flux de excitaie slbit i putere
constant.
Maina sincron cu magnei permaneni interiori (MSMPI) are randamentul bun, densitate
mare de putere si are posibilitatea funcionrii la viteze mari, cu slbire de flux la putere constanta.
Faptul c magneii sunt ngropai n mizul rotoric, face din MSMPI o maina hibrid, cuplul fiind produs
att de magnei ct i de reluctana variabila a circuitului magnetic, fapt ce furnizeaz proiectantului
mainii un grad de libertate foarte important n aplicaii de SAI (n special, face posibil obinerea unui
domeniu larg de vitez la putere constant). Aceste avantaje sunt un factor important n alegerea
MSMPI ca soluiei de maina electric pentru SAI. n Fig. 2, este prezentat rotorul unei MSMPI cu trei
straturi de magnei permaneni (pe baz de pmnturi rare, uzual NdFeB). Statorul MSMPI este
similar cu cel al unei maini clasice de c.a. trifazat, nfurarea indus fiind distribuit n crestturile
miezului feromagnetic lamelat. [1]
Fig. 2 Rotorul unei MSMPI cu trei straturi de magnei permaneni.
2. Dezvoltarea modelului matematic al sistemului SAI cu MSMPI
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 3/20
n stabilirea ecuaiilor de funcionare ale MSMPI se au in vedere urmtoarele ipoteze:
- fluxurile magnetice de dispersie se neglijeaz;
- nu se consider saturaia magnetic;
- se neglijeaz efectele demagnetizrii magnetilor permanenti rotorici.
Modelul matematic al MSMPI const dintr-un sistem de ecuaii difereniale n referenialul d q
ataat rotorului, care prezint caracter general att din punct de vedere funcional al mainii, ct i din
punct de vedere al reglrii acesteia:
sq e
sd
sd sd s sd
dt
di
L i R U + (1)
sd e
sq
sq sq s sq
dt
di
L i R U + + (2)
MP sd sd sd
i L + (3)
sq sq sq
i L
(4)
Cuplul electromagnetic se calculeaz din derivata coenergiei magnetice :
( )
sd sq sq sd e
i i p T
(5)
Ecuaia de micare a rotorului MSMPI este :
( )
e fecare s e e
C T T
J
dt d
1
/ . (6)
nlocuind fluxurile n ecuaiile de tensiune (1) si (2), si explicitnd derivatele din ecuaiile (3) i
(4) de mai sus, se obine modelul matematic al MSMPI, sub forma ecuaiilor de stare:
sd
sq s sd s sd
sd
L
i R U
dt
di
+


, (8)
sq
sd e sq s sq sq
L
i R U
dt
di +


, (9)
unde:

a
U - tensiunea statoric de faz;
d
L ,
q
L
- inductana statoric dup axa d, respectiv q;
d
i ,
q
i
- componentele dup axele d i q ale curentului statoric;

s
R rezistena nfurrii de faz a indusului ;
p
numrul de perechi de poli;
e
T - cuplul electromagnetic dezvoltat;

e
viteza unghiular electric a rotorului;
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 4/20
Pentru simularea funcionrii MSMPI se utilizeaz modelul generalizat d-q. Echivalena dintre
maina model i maina real trifazat se obine cu ajutorul unei transformri ortogonale, relaiile de
transformare fiind:
- pentru transformarea de la sistemul a, b, c la sistemul d, q, 0
( )
1
]
1

,
_

,
_

+
3
4
cos
3
2
cos cos
3
2


c b a d
u u u u (10.1)
( )
1
]
1

,
_

,
_

+
3
4
sin
3
2
sin sin
3
2


c b a q
u u u u (10.2)
[ ]
cs bs as s
u u u u + +
3
1
0
(10.3)
- pentru transformare de la d, q, 0 la sistemul a, b, c
( ) ( ) [ ] sin cos
3
2

q d a
u u u (11.1)
1
]
1

,
_

,
_


3
2
sin
3
2
cos
3
2

q d b
u u u (11.2)
1
]
1

,
_

,
_


3
4
sin
3
4
cos
3
2

q d c
u u u . (11.3)
3. Simularea SAI cu MSMPI. Rezultatelor obinute din simulari
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 5/20
In regim de motor de al pornire (viteza 0) la viteza de baz, 500 rpm, curentul statoric de pe
axa q este comandat cu regulatoare cu histerezis, fiind determinat de eroarea de vitez si limitat la o
valoare, iar curentul statoric de pe axa d se consider 0, cum se observa in Fig. 3.

Fig 3. Viteza si curentul statoric de pe axa q in regim de motor.
n regimul de generator (rol de alternator), al MSMPI, energie electric obinut rencarc,
printr-un redresor, bateria de acumulatoare, strategia de comanda adoptata este controlul curentului
de rencrcare. In acest regim curent cerut pe direcia q are o valoare negativa, iar curentul pe direcia
d este zero. Curentul de reincarcare este suma redresat a celor doi curenilor statorici Id ai Iq.
Schema bloc a sistemului SAI cu MSMPI realizat n mediul Matlab-Simulink, este
prezentat n Fig. 4.
Fig 4. Schema bloc a sistemului SAI cu MSMPI.
n simularea funcionrii SAI cu MSMPI, n blocul MSMPI se adopt ca intrri viteza i
ineria, iar ca ieiri viteza, n regim de motor, respectiv curentul de rencrcare, n regim de generator.
Ca detalii, sunt redate n Fig. 5 si Fig. 6, modelele de simulare ale MSMPI, respectiv
convertorului c.a./c.c. asociat acesteia.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 6/20
V
Iq
Vref
E

Fig. 5 Diagrama Matlab-Simulink a MSMPI pentru SAI.
Fig. 6 Diagrama Matlab-Simulink a convertorului c.a./c.c. pentru SAI.
Rezultatele simulrii sunt prezentate n cele ce urmeaz.

Fig. 7 Parametrul stare, viteza SAI si cuplul MSMPI.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 7/20

Fig. 8 Curenii statorici ai MSMPI in aplicaii SAI.
Fig. 9 Curenii statorici ai MSMPI in aplicaii SAI la trecerea din regim de motor in regim de generator.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 8/20
Maina de
curent
continuu
4. Studiul experimental al sistemului SAI
4.1 Model de laborator al unui sistem SAI cu MSMPI pentru autovehicule de noua generaie
Pe durata mobilitii Erasmus pe care a fcut-o la Universitatea Jules Vernes din Amiens,
Frana am fcut o vizita la Ecole des Hautes Etudes Industrielles (HEI), Universit catholique de Lille,
Frana.
n Laboratorul de maini electrice de la Ecole des Hautes Etudes Industrielles (HEI),
Universit catholique de Lille, Frana, s-a realizat un model experimental de laborator cu prototip de
SAI asociat unui emulator de motor de ardere intern (main de curent continuu).
Componentele principale ale standului experimental sunt un volant de inerie, o main
asincron cu rotor n scurtcircuit, o main sincron cu magnei permaneni, o main de c.c. i patru
invertoare de tensiune comandate cu ajutorul a trei calculatoare PC dotate cu plci dSPACE. n
continuare, sunt prezentate cteva caracteristici tehnice ale standului experimental:
Ineria volantului este de 0,2 kgm
2
, iar turaia maxim la care acesta poate funciona este de
3000 rpm;
Maina asincron este cu rotor n colivie, trifazat, cu dou perechi de poli (turaia sincron
este de 1500 rpm la 50 Hz) i puterea de 3 kW;
Maina sincron cu magnei permaneni este trifazat, are trei perechi de poli, turaia
nominal de 3000 rpm i puterea de 2,83 kW;
Maina de c.c., folosit ca emulator al turbinei eoliene, are puterea de 3 kW la turaia
nominal de 1500 rpm;
Invertoarele de tensiune, n punte trifazat, sunt n tehnologie IGBT, furnizate de firma
Semikron i sunt comandate n regim PWM prin intermediul plcilor dSPACE.
Din motive economice, standul experimental a fost construit cu componente disponibile pe
pia, suficiente, ns, pentru studiul comportrii unui SAI.
Standul experimental are o structura modular, care poate fi modificat astfel nct s poat fi
studiat SAI att cu maina asincron, ct i cu maina sincron cu magnei permaneni. Utilizarea
volantului in aceste experimente este necesara pentru ca emulatorul de mainii cu ardere intern
(main de curent continuu) sa aib o inerie comparabila cu cea a unul motor termic real. Capacitatea
volantului de inerie este de 9870 J sau 2,74 Wh. Limitele pentru turaia volantului este 3000 rpm.
n Fig. 10 este prezentat fotografia standului experimental realizat pentru studiul modelului de
laborator al unui prototip de SAI, componente standului sunt indicate prin sgei.
Maina de curent continuu (3 kW / 1500 rpm), este alimentat cu PWM, controlul realizndu-
se de ctre controlerul DS1104 dSPACE
TM
(PowerPC 603e / TI DSP TMS320F240).
Aceasta este montata coaxial la rotorul MSMPI (2.8 kW / 3000 rpm). Statorul acesteia este
conectata la bus-ul de tensiune continu (3300 F / 800V) prin PWM si este controlat printr-un
controler DS1103 dSPACE
TM
Card (PowerPC 604e / TI DSP TMS320F240).
Toate convertoarele PWM sunt n tehnologie IGBT, au aceeai structur i sunt furnizate de
SEMIKRON
TM
(1200V/50A). Sunt compuse dintr-un modul redresor SKD 51/14, trei tranzistoare IGBT
de tip SKM 50 GB 123 D si unul SKM 50 GAL 123 D. Ca detalii parametrii acestora se pot vizualiza pe
site-ul http://www.semikron.com.
Interfeele de msur i control ntre senzori i controlerele dSPACE
TM
face posibil reglajul in
timp real.
Parametrii MSMPI i a volantei:
Numrul de poli: 2p = 6;
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 9/20
Maina de
curent
continuu
Resistena statorica: Rs = 0.944 ;
Inductivitatea pe directia d: Ld = 14.44 mH;
Inductivitatea pe directia q: Lq = 25.06 mH;
Coeficientul Back-emf: ke = 0.78 Vsrad
-1
;
Curentul maxim: Imax = 6.75 A;
Inertia volantei: J = 0.2085 kgm
2
;
Coeficient de frecari viscoase: B = 0.0011 Nmsrad
-1
.
Fig. 10 Standul experimental realizat pentru studiul modelului de laborator al SAI cu MSMPI.
4.2. Rezultatele experimental al studiului regimurilor de funcionare al unui sistem SAI
Schema bloc a sistemului SAI cu MSMPI realizat n mediul Matlab-Simulink, care a fost
implementata pe plac dSPACE a standului, unde au fost realizate experimentele este prezentat n
Anexa 1.
Experimentele realizate ating marea majoritate a regimurilor de funcionare la care este
supus MSMPI in sistem SAI.
In urmtoarea diagram se pot observa diferitele momente ale funcionrii sistemului SAI.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 10/20
volant de
inerie
MSM
PI
Maina de
curent
continuu
Fig. 11 Diagrama variaia turaiei SAI si diferitele regimuri de funcionare
In cele ce urmeaz prezint schematizat regimurilor de funcionare ale SAI, cu urmtoarele
specificaii:
- (N) nseamn ca acest regim nu a fost studiat in experiment i (D) nseamn ca
acest regim a fost studiat in experiment,
- numrul ataat fiecrui regim se regsete n diagrama din Fig. 4.
Regimurilor de funcionare ale SAI:
- Regim staionar:
- de generator:
- la viteze joase, (N) 5
- la viteze nalte; (N) 7
- Regim dinamic:
- de motor:
- pornirea, cu dezvoltarea cuplului necesar i atingerea vitezei dorite;
(D) 1
- de generator:
- variaii de vitez n regim de generator:
- la viteze joase:
- accelerri, (D) 3
- decelerri; (D) 4
- la viteze mari:
- accelerri, (N) 6
- decelerri; (N) 8
- oprirea; 10
- schimbri de regim:
- trecerea din regim de motor n regim de generator, (D) 23
- trecerea din regim de generator n regim de motor (cuplul SAI are
acelai sens cu MAI); (N) 9
- oprirea motorului. (N) 10
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 11/20
Turatia SAI
Timpul (s)
2500
450
1 2 3 4 5 3 6 7 8 4 9 3 4 10
Fig. 12 Variaia turaiei MSMPI a sistemului SAI - rezultate experimentale.
In Fig. 12 se poate vizualiza variaia turaiei MSMPI a sistemului SAI rezultate n urma
experimentelor realizate pe stand pe diferite intervale. Se observ ca motorul pornete la momentul
t=2s MSMPI funcionnd in regim de motor pn la t=4,8s. De la momentul t=4,8 MSMPI lucreaz in
regim de generator, viteza sa fiind impusa de emulatorul motorului de ardere interna.
Intervalul de timp t= [4,8s, 13s] precum si intervalul t=[15,2s, 18s], corespund accelerarii
ansamblului SAI-MAI, iar intervalele t=[13s, 15.2s] si t=[18s, 25s] decelerarii ansamblului SAI-MAI.
Curentii Id i Iq, din statorul MSMPI, obinui experimental se pot vizualiza in Fig. 6 a). Se
observ ca acetia au oscilaii in jurul valorilor curentilor de referinta. Pina la momentul pornirii
motorului Id i Iq sunt nuli. In regim de motor Id_ref=0 iar este limitat la Iq_ref=-12. In regim de
generator Id_ref=0 iar Iq_ref=5. Acestia se pot vizualiza in detaliu in momentul trecerii din regim de
motor in regim de generator in Fig. 13 b).
Fig. 13 a)Curenii Id i Iq ai MSMPI - rezultate experimentale;
b)Curenii Id i Iq ai MSMPI la trecerea din regim de motor in regim
de generator - rezultate experimentale.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 12/20

MSMPI
Atta timp ct SAI functioneaz in regim de motor, puterea este pozitiva si crete proporional
cu viteza. In regim de generator puterea isi schimb sensul, deci se furnizeaz energie ctre bus-ul de
tensiune continua (bateria). La fel ca n regim de motor, amplitudinea este proporional cu viteza,
variaiile puterii regsindu-se in variaiile vitezei, cum se vede in Fig. 14.
Fig. 14 Puterea SAI - rezultate experimentale.
n Fig. 15 a) se prezint curentul statoric pe o faz, obinut experimental. La pornirea SAI, in
regim de motor, amplitudinea acestuia este de 9,5 A, iar in regim de generator amplitudinea este de 4
A. La o vizualizare detaliata a acestuia se observ ca are o variaie sinusoidal i in momentul trecerii
din regim de motor in regim de generator curentul se defazeaz cu 180
0
(Fig. 8 a)).
Fig. 15 a) Curentul statoric - rezultate experimentale;
b) Curentul statoric al SAI, detaliat - rezultate experimentale.
Curenii statorici din cele 3 faze se pot observa n Fig. 16. Variaia lor este sinusoidal,
defazajul dintre ele este de 3/2.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 13/20

MSMPI
Fig. 16 Curentii statorici ai SAI, la trecerea din regim de motor in regim de generator -
rezultate experimentale.
4.3.Prezentare stand experimental pentru studiul
sistemului SAI cu MSMPI din Universitatea Tehnice din Cluj-Napoca
Se urmareste realizarea unui stand experimental de laborator pentru studiului comportrii
MSMPI in aplicaii SAI in laboratorul de Micomotoare, in laboratoarele Universitii Tehnice din Cluj-
Napoca. Modelul experimental de laborator format din MSMPI alimentat si comandat prin invertor si un
emulator de motor cu ardere interna (maina de curent continuu) este prezentat schematizat in Fig.
17.
Fig. 17 Modelul experimental de laborator al SAI din laboratorul de Micomotoare, din cadrul
Universitii Tehnice din Cluj-Napoca.
Alimentarea MSMPI se va face cu un convertor c.c./c.a. n punte trifazat n tehnologie IGBT
(Fig 18). A fost necesara proiectarea acestuia (vezi Anexa 2 si Anexa 3). Pentru executarea sa s-au
folosit tranzistoare de tip IRG4PH50KD i driver IR2110.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 14/20

MSMPI
Convertor trifazic
bidirectional
AC-DC
Vdc
SAI
Bateria
42V
Main de
current continuu
Emulator de motor
cu ardere intena
Fig 18. Convertor electronic de putere.
Comanda numeric a sistemului de acionare se va face cu controler-ul DSP de tip
TMP320F240PQ de la Texas Instruments, pe cere l avem in laborator.
Se va studia comportarea ansamblul format din MSMPI i convertorul AC-DC. In Fig. 19 se
prezinta schematizat sistemul de comand i control al SAI (model de laborator).

Figura 19. Diagrama modelului de laborator al sistemului SAI cu MSMPI.
Sistemul de acionare reprezentat in Fig. 19 este format din 5 pari:
- controlerul,
- convertorul electronic deputere,
- blocul motor (MSMPI), care furnizeaz informaii blocului senzori i
traductoare,
- sarcina, motor de curent continuu,
- blocul reprezentat de senzori i traductoare (tahogeneratoare, traductoare de
poziie si de curent), care are rolul de a monitoriza comportarea sistemului oferind un
semnal feed-back controlerului.
Se lucreaza la elabora unui soft pentru DSP, conform algoritmilor de comand i control,
care in prima etapa va fi: in regimul de motor (rol de starter), al MSMPI, reglarea se va face prin
intermediul unor regulatoare bipoziionale cu histerezis al curentului statoric, n funcie de eroarea de
turaie, iar in regimul de generator (rol de alternator), strategia de comanda va fi controlul curenilor
statorici. Munca de cercetare in domeniul sistemului SAI se va canaliza spre realizarea unor strategii
de comanda cit mai eficiente (exemplu DTC); in urma comparatiilor dintre aceste strategii de comanda
se va alege varianta cea mai buna de sistem SAI.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 15/20
4. Concluzii
n conformitate cu caietul de sarcini i condiiile de exploatare ale starterului, respectiv,
alternatorului unui autovehicul, sa ales utilizarea mainii sincrone cu magnei permaneni interiori
(MSMPI) pentru realizarea unui stand experimental SAI pentru autovehicule de nou generaie.
Pn in stadiul actual al cercetrii de doctorat s-au realizat simulri a diferite strategii de
control pentru SAI cu MSMPI, n mediul MATLAB/Simulink. Acestea au fost implementate printr-o
plac dSPACE pe standul experimental din Laboratorul de maini electrice de la Ecole des Hautes
Etudes Industrielles (HEI), Universit catholique de Lille, Frana. Aici s-au realizat experimente cu
MSMPI ca SAI, asociat unui emulator de motor de ardere intern (main de curent continuu).
Rezultatele experimentale obinute, studiind comportarea MSMPI in diferite regimuri de
funcionare, arata ca MSMPI corespunde cerinelor tehnice privind utilizarea sa in aplicaii SAI. Acesta
fiind un studiu preliminar, este de dorit ca in viitorul apropiat sa se realizeze stand experimental de
laborator pentru studiului comportrii MSMPI in aplicaii SAI in laboratorul de Micomotoare, din cadrul
Universitii Tehnice din Cluj-Napoca. Acesta va fi format din MSMPI alimentat si comandat prin
invertor si un emulator de motor cu ardere interna (maina de curent continuu).
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 16/20
Bibliografie
1. Soong W. L, Ertugrul N., Investigation of Interior Permanent Magnet Offset-Coupled Automotive
Integrated Starter/Alternator, Conf. Records of IEEE - IAS 2001 Meeting, Chicago, USA, 2001,
CD-ROM.
2. Bae B., Sul S., Practical Design Criteria Permanent Magnet Synchronous Motor for 42V Integrated
Starter-Alternator, Conf. Records of IEMDC 2003, Wisconsin, USA, 2003, CD-ROM.
3. Chdot L., Friedrich G., Comparisons of Direct and Adaptative Optimal Controls for Interior
Permanent Magnet Synchronous Integrated Starter Generator, Conf. Records of IEMDC 2003,
Wisconsin, USA, 2003, CD-ROM.
4. Lovelace E. C., et al., An Interior PM Starter/Alternator for Automotive Applications, Conf. Proc. of
ICEM 98, Istanbul, Turkey, 1998, Vol. 3, pp. 1802-1808.
3. Carricchi F., Capponi F., Crescimbini F., Solero L., Permanent-Magnet Direct-Drive
Starter/Alternetor Machine with Weakened Flux Linkage for Constant-Power Operation over Extremely
Wide Speed Range, Conf. Rec. 2001 IEEE-IAS 36, Vol. 3, pp. 1626-1633.
6. Miller J. R. et. al. Prognosis for Integrated Starter Alternator System in Automotive Applications,
Conf. Proc. of EPE-PEMC 2002, Dubovnik, Croatia, CD-ROM.
7. Moldovan T., Rdulescu M.M., Capolino G.A., Design and Simulation of an Interior Permanent-
Magnet Synchronous Machine-Based Automotive Integrated Starter-Alternator, Acta Electrotehnica
(Romania), Vol. 45 (2004), No. 3, pp. 267-270.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 17/20
Anexa 1
Schema bloc a sistemului SAI cu MSMPI realizat n mediul Matlab-Simulink, care a fost
implementata pe plac dSPACE a standului, unde au fost realizate experimentele.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 18/20
Anexa 2
Schema de conectare, protecie si alimentare a driver-ului IR 2110 folosit in convertor c.c./c.a.
n punte trifazat n tehnologie IGBT.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 19/20
Anexa 3
Proiectarea cablajului placi cu circuite imprimate, care conin driver-ele se face dup schema
de mai jos:
I C 3 C
7 4 A H C T 0 4 5
6
C 8
C 2
1 u F
I C 3 D
7 4 A H C T 0 4
9 8
V d c
J 1
C O N 1
1
+ 1 5 V
R 3
7 5 R
C 3
1 u F
I C 3 B
7 4 A H C T 0 4
3 4
R 5
I C 3 F
7 4 A H C T 0 4
1 3 1 2
V d c
C 5
1 0 u F
C 4
1 0 0 n F
I C 3 A
7 4 A H C T 0 4
1 2
J 3
C O N 5
1
2
3
4
5
R 1
7 5 R
+ 1 5 V
+ 5 V
J 5
C O N 1
1
+ 5 V
D 1
1 N 4 0 0 3
J 2
C O N 2
1
2
I C 2 A
7 4 A H C T 0 8
1
2
3 R 4
C 1
1 0 0 n F
Z 1
I R G 4 P H 5 0 K D
C 9
J 4
C O N 1
1
I C 2 B
7 4 A H C T 0 8
4
5
6
Z 2
I R G 4 P H 5 0 K D
C 7
1 0 u F
I C 1
I R 2 1 1 0
1
2
3
5
6
7 9
1 0
1 1
1 2
1 3
L O
C O M
V c c
V s
V b
H O V D D
H i n
S D
L i n
V S S
I C 3 E
7 4 A H C T 0 4
1 1 1 0
R 2
1 0 R
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 20/20