Sunteți pe pagina 1din 21

ANTRAXUL

(carbunele)

DR. MLMA

HORVAT

CLUJ.NffA2OO7

.

Definitie

- boala infectioasa acuta, produsa de Bacillus anthracis, c! marc

polimorfism clinic in functie de localizare, afecteaza primar animalele (ierbivore), ce are la om un caracter profesional

- antropozoonoza

.

Etiologie

- Bacillus anthracis - genul Eacil/us, tamjllia Bacillaceae

.

bacil Gram - poz, imobil, aerob, asezat in lanluri scurle

.

in vivo / pe mediul cu geloza-sange - inconjurat de o capsula (acid

poly-D-glutamic)

- fadorde virulenta,

- actiune antifagocitara

.

in natura, in prezenla 02 dezvolta spori

- etrrem de rezistenti, persista in soluri ce asigura conditil (temp, pH,

umidiiate), produsele animalelor afedate de antrax (pielea uscata +10-12

ana; tre de lana, par -18,20 ani)t -chiar 40 ani

- Bacillus anthracis - distrus la 55 grade in 1 oE

- Sporii - rezisia la caldu€ uscata (1sograde C) timp de /-1 h

- Oistusi de formol sol 1006 in 15 min. autoclavare timo de 15 min.

- Sensibil la agenti oxida nti - solutie 4% de [,,] nOK, peroxid de hid rogen

Epidemiologie

Rezervorul de infectie

- animalele.domestice (ovine, bovine, caprine, cabaline) sau salbatice

- cadavrele de animal moarte prin antrax in care fm

.sporulate persista

- omul bolnav - infectia carbunoasa transmisa interuman

este rar intalnita-

- pasari - nu fac boaia, elimina bacilii prin excrete

- ObseNatii

.

.

La om - infectie de origine animala

La animale -

origine.telurica sau hidrica / prin

contaminarea solului

- produs€ patologice

secretii nazale. bucale

de la animalele bolnave - fele, urina,

- sange provenit de la animalele sacriUcatei

- multipli€rea fiind favorizala de soluri a€line. a resturi

organice, ape stataloare fara drenaj:

Epidemiologie

Transmitere

- contact direct cu animalele bolnave sau produsele lor

(par, lana, piei, faina de oase) prin sotutii de continuitate " de la nivelul tegumentului; sau prin intermediul vectori

mecanici (insecte hematofage) contaminate de la animalele bolnave

- transmitere aeriana, pe cale respiratorie, prin inhalarea + sporilor - mai frecvent la muncitori din industria pielariei,

prelucrare a lanii,

- transmitere pe cale digestiva - consum de carne de la animale bolnave, conditionata de existenta formelor

sporulate, foarte rara la om,

.t

- Indirecta - folosirea unor obiecte de imbracaminte (gulere, cojoace, manusi), perii de haine

- Interumana, prin lapte - nu a fost dovedita

.

.

Epidemiologie

Receptivitatea

- generala, nu s-au descris

reimbolnaviri

Manifestare a procesului epidemiologic

N

- boala are adesea un caracter profesional, cu precadere in mediul rural,

- imbolnavirile apar sporadic - izolate/ grupate in jurul izvorului de infectie

'

. Arma biologica - diseminarea deliberata a soorilor sub forma de aerosoli - antrax de inhalatie

Mciltus anthracir

ryrc

MF#

M

!n:!Bq

m4iftij

q:

V{l hiffit

r

t

.J,Fq

4V

tl{Dr\M +r,:*r r*:*,it *n

tutrncous

\ Anthnr

Patogenie

La persoanele receptive - sporii - patrunsi prin tesut (tegument,

mu@asa respiralorie, digestiva), gemineaza rapid (h)

vegetative (bacili carbunos) - se inconjoars rapid de o qepsglb

* fome

- important factor de virulenta, impiedim mecanic fagocitoza

- bactericide umorale, onferind germenilor

neutralizeaza proprietatile

putere invaziva

. prin Mf alveolare -

ggl limfatici mediastinali - multiplica intens

+mediastinita hemoragi€, urmata de bacteriemie

-

se multipli€ intravascular -

septi@mia €rbunoasa

. detemina obliterari vasculare cu mrpusculi bacterieni

Factori de virulenta - doua toxine

- Toxina edematoasa - mntine tacforul inductor de edem ce favorizeaza fixarea toxinei oe substrat

- Toxina fetafa - compusa din 2 proleine factorul letal, antigenul

protector

- fiecare toxina in parte e netoxi, dar impreuna induc edemul si moartea

Patogenie

Factorul inductor de edem -

capacitatea fagocitanta a PMN

Toxina letala

aet. i intracetutara a AMpc. inhiband

. citolitica pentru Mf . concentratii mari produce eliberare de TNF si lL 1, re vor determina leziuni endoteliale severe

lilentiuni

+ bacilii lipsiti de €psula nu produc niciodata septicemie, numai

' edem gelatinos local

+ in 95% din cazuri in antraxul cutanat infectia ramane lolizata

- fm pulmonara/ digestiva pot induce septicemia +/- deteminare

menrngiana

- nu toti sporii germineaza

imediat fm vegetative, raman in stare

domanta perioade lungi, fenomen ce explica reaparitia simptomatologiei in cazul in care trtamentul antibiotic a fost insuflcient

.

.

.

CUTANAT

-

95 - 98% din cazudle de antrax uman

Localizare: fata, gat, membrele superioare

- mult mai Er pe trunchi si membrele inferioare

Incubatie: scurta,2-3 zile (1-7zile)

l.PUSTULAMALIGNA

- Forma clinica cea mai frecventa la om

- Leziunea /ocala. macula eritematoasa

(nedureroasal-

papula pruriginoasa r

Seiosarignin"otent

grataj.

vezicula cu continut

i nemoiagic --Jponiin l'teziuni ce

se rupe - escara neagra neffotica- inconjurata

Oe nol VeZlCUle + COIOaDA UnaUSSler

- Extensia centrifuga a leziunii - veziculele se transforma

in cruste care se unesc cu escara centrala

- Crusta'lenticulara" (situata

sub nivelul tegumentului),

inconjurata de un edem gelatinos, nedureros

- tegumentul din jur - fara congestie, limfangita

- adenopatie regionala dureroasa

- unica, dar se pot intalni si pustule multiple

1. PUSTULA MALIGNA

. Manifestari generale:

:s

- absente

- reduse: subfebrilitati, cefa lee, m io-artralgii

- intense: febra, frisoane, cefalee, prostratie, 4

- 3Oo/o -

generale

sepsis - edemul se extinde, simpt se intensifica, apare oligurie, soc

toxico - septic

*

lid 4r'liir ;1i11

2. EDEMUL MALIGN

forma grava a ant|axului cutanat, intotdeauna sepficemic

leziunea de la poarta de intrars (oscara) - discreta/absenta

Clinic - edem snorm, gelatinos,

.

neduferos acoperit cu flietena si n6@ze,

.

d6formeaza regiunaa

.

extinde in regiunea €ryicala det fenomene de asfixie prin edem glotic

Manifestari generale: febE, frison, tahicardie, tahipnee, stars toxica

NelElat r deces, in 4 - 5 zile, prin sspticemie si soc infsctios

tuloini virulonte de bacili

CARBUNELE BULOS

predomina flidenels cu continul serohemoragic, si necroza pe un fond edematiat si intiltrat

e evolueaza + ulc.eratie

CARBUNELE

VISCERAL

-

intotdeauna septicemic

l. PNEUMONIA CARBUNOASA - antrax oulmonar

.

.

.

.

.

s) saufarc pleurczie hemoragica

boala

profesionala a persoanelor cara prelutreaza produsa de la animale *

(lana, piei, blanuri)

uneori doar tablou

clinic de bronsita acuta * fm usoara de antrax

sporii

Gle limfatica + ganglionii limfatici mediastinali

mediastinita hemoragi - bacteriemie '

evolutie - frecvent bifazica

germineaza lo€l +forme vegetative, €€ prin Mf alveolare pe

+ multiplicare intensa -

septiemie

s

- tablou pseudogripal - febra, mialgii, astenie, tuse sotra, dured

.

-

.

.

loracice constrictive

- tablou de insuficienta

stridor, tuse

ru expectoratie hemoptoi€,

respiratorie auta - dispnee/tahipnee,

cianoza,

edem subculanat toracic si cervical

staE toxica , soc - deces in 24 - 48 ore

aspect radiologic: brcnhopneumonie cu mediastin largit, +/- pleurezie

Obs - poate apare secundar bioterorismului

q

2. ANTRAXUL DIGESTIV - enterocolita carbunoasa

. Suruine la 2 - 5 zile de la consumul de alimente contaminate (lapte, came), sub 2 forme

-

Forma faringo/amigdaliana

- rara,

.

ulceratii ale mu@asei,

.

adenopatie

edem regional

- Foma intestinala

.

febra, greturi, varsaturi,

 

.

dureri abd, scune sanghinolenta,

*

stare toxica

.

ulceratiile intestinale

pareza intestinala cu perforatii -

abdomen acut

.

Splenomegalie, ascita

 

3. MENINGITA CARBUNOASA

- rara. cu evolutie severa. mortalitate crescuta

- caracterele unei meningite hemoragice

DIAGNOSTIC POZITIV

. Date epidemiologice

- contact cu animale bolnave / produsele lor

-

!]ul.k:lgitju^g.ul

zootennrslr.

?l?!,:lqlln proresie - asricultori, tabamri, lanari, r

me0rcr vetennarl

. Date clinice . Date de laborator

- Nespecifice - leucocitoza, neutrofilie

- Hemocultura -

- Diagnostic etiologic

\

.

Frotiu colorat cu albastru de metilen din continutul

leziunilor/secretii patologice

.

Culturi oe oeloza sanoa din orodusele Datolooice fexudat din

vezicule, sbuta,

LCR,tontinlt intestinal) - colonii iilamentoase, s.

aspect 'cap de meduza ,

.

Examinari serologice, identiUmre prin PCR - in laboratoarele de

referinta

.

Ex. serologie ce evidentiaza prezenta Ac antitoxici - prin ELISA,

hemaglutinarc indirecta

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

. Pustula maligna

- furunculul antEcoid

- stafilo@cia cutanata

- ctima, erizipelul tetei,

- edemul Quincke, intepaturi do insecte

. Pneumonia carbunoasa

- pneumonia gripala hemoregi€, pestoasa

.

Enteritia carbunoasa

- toxinfectiile alimentare,

- ocluzia intestinala, invaginatio, enterocolita

shigeloza,

. Meningita carbunoasa

- meningita cu L. monocytogenes,

- hemoragiasubarahnoidiana

TBC

nesotizanta

Tratament

Intemare obligatorie in spital,

.

in conditii de izolare. Ena la vindecare si €derea crustei

.

dezinfdie continua /terminala Fntu toate arlicolele @ntaminate

-

Tratament

Ad@lavare{15

min la 121 C), formolizac,

adde

etiologic - medi€tia de baza / instituit preme

- Studii experimentale au dovedit - odata atins nivelul critic al bacteriemiei,

-

toxemia letala nu poate fi prevenita, din cauza distrugeriigemenilor

Penicilina G -

4 - 6 mil Ul/zi, timp de 7 -'10 zile

. Forma pulmonara/ meningiana -

15 mil Ui/zi

- Alternative - alergici

Eritomicina-2-3g/zi

.

.

.:-:*.li-!

Ciprofloxacina

. Ampicilina

Tratament patogenetic

- Corticoterapie

Tratament lo€l

- edemul maligin, determinari cerebromeningiene

- Leziunile nu se incizeaza, se panseaza uscat, incinerarea crustei dupa desprindere spontana

Prognostic - depinde de forma clinica de boala

- pustula - prognostic bun cu trat adecvat, mortalititatea < 1 -2%

- pulmonar / menigian - letale de regula

- gastrointestinal letalitate in jur de 25-7506

Luota in focar

- RO - boala cu declarare nominala, internare si tratament obligatoriu

- @ncomitenl

se intomeaza si sectorul vetennar, pentru initierea

masurilor privind sursele de infectie animala

- contadii bolnavului, personale re au manipulat produse animale

infectate sau care au consumat erne infectata

.

vorfi supravegheatj timpdeTzile,

.

profilaxie - Penicilina G, Crprofloxacin

- dezinfeciie continua/ terminala cu formol

- neutralizarea focarului animal se aplica masurile prevazute de legea

sanitar-veteri nara

Profilaxie

Profilaxie sDecifi€ - Vaccinarea anticarbunoasa

- Indi€ta in cazul profesiunilor cu risc, inclusiv personalul din

laboratoarele de cercetare

- Persoanelor expuse unei infectii cunoscute - pentru a preveni

infectia latenta. inclusiv trat antibiotic

- Vaccjn rbunos - mntine bacterii intregi inactivate, rezultate din

filtrate de culturi microaerofile de B. anthracis atenuat, ne€psulat, neproteolitic

- Doze - 0,5 ml sc la 0-2-4sapt, rapel cu 3 doze la 6-12-18 luni, apoi anual Masuri nespecifice

- Controlul sursei animale -

. depistarea prompta, sacrjfi€re, inhumarea

€oavretor

corecta/incinerarea

. vaGinarea urgenta a animalelor mntacte, vaccinatea orofi lactica - cadavrele umane se incinereaza sau se ingroapa la adancime in conditii soeciale