Sunteți pe pagina 1din 21

ANTRAXUL

(carbunele)

DR.

MLMA

HORVAT

CLUJ.NffA2OO7

. Definitie - boala infectioasa

. Etiologie - Bacillus anthracis - genul Eacil/us, tamjllia Bacillaceae . bacil Gram - poz, imobil, aerob, asezat in lanluri scurle . in vivo / pe mediul cu geloza-sange - inconjurat de o capsula (acid
poly-D-glutamic) - fadorde virulenta,

acuta, produsa de Bacillus anthracis, c! marc polimorfism clinic in functie de localizare, afecteaza primar animalele (ierbivore), ce are la om un caracter profesional antropozoonoza

- actiune antifagocitara . in natura, in prezenla 02 dezvolta spori - etrrem de rezistenti, persista in soluri ce asigura

conditil (temp, pH,

umidiiate), produsele animalelor afedate de antrax (pielea uscata +10-12 ana; tre de lana, par -18,20 ani)t -chiar 40 ani

- Bacillus anthracis - distrus la 55 grade in 1 oE - Sporii - rezisia la caldu uscata (1sograde C) timp de /-1 h - Oistusi de formol sol 1006 in 15 min. autoclavare timo de - Sensibil la agenti oxida nti - solutie 4% de [,,] nOK, peroxid

15 min. de hid rogen

Epidemiologie
Rezervorul de infectie - animalele.domestice (ovine, bovine, caprine, cabaline) sau salbatice - cadavrele de animal moarte prin antrax in care fm
.sporulate persista

- omul bolnav - infectia carbunoasa transmisa interuman este rar intalnita- pasari - nu fac boaia, elimina bacilii prin excrete - ObseNatii . La om - infectie de origine animala
.
La animale - origine.telurica sau hidrica / prin contaminarea solului

produs patologice de la animalele bolnave fele, urina, secretii nazale. bucale sange provenit de la animalele sacriUcatei multiplirea fiind favorizala de soluri aline. resturi organice, ape stataloare fara drenaj:

Epidemiologie
Transmitere

contact direct cu animalele bolnave sau produsele lor (par, lana, piei, faina de oase) prin sotutii de continuitate " de la nivelul tegumentului; sau prin intermediul vectori mecanici (insecte hematofage) contaminate de la animalele bolnave transmitere aeriana, pe cale respiratorie, prin inhalarea + sporilor - mai frecvent la muncitori din industria pielariei, prelucrare a lanii, transmitere pe cale digestiva - consum de carne de la animale bolnave, conditionata de existenta formelor .t sporulate, foarte rara la Indirecta - folosirea unor obiecte de imbracaminte (gulere, cojoace, manusi), perii de haine Interumana, prin lapte - nu a fost dovedita

om,

Epidemiologie

. .

Receptivitatea

reimbolnaviri
-

generala, nu s-au descris


N

Manifestare a procesului epidemiologic


boala are adesea un caracter profesional, cu precadere in mediul rural, imbolnavirile apar sporadic - izolate/ grupate in jurul izvorului de infectie

Arma biologica

- diseminarea deliberata soorilor sub forma de aerosoli - antrax de inhalatie

'

Mciltus anthracir

ryrc

m4iftij V{l q:

!n:!Bq

hiffit
t
r

tutrncous Anthnr

MF# 4V

.J,Fq

M
tl{Dr\M
+r,:*r

r*:*,it

*n

Patogenie
patrunsi prin tesut (tegument, La persoanele receptive - sporii mu@asa respiralorie, digestiva), gemineaza rapid (h) fome vegetative (bacili carbunos) se inconjoars rapid de o qepsglb

important factor de virulenta, impiedim mecanic fagocitoza neutralizeaza proprietatile bactericide umorale, onferind germenilor putere invaziva prin Mf alveolare ggl limfatici mediastinali - multiplica intens +mediastinita hemoragi, urmata de bacteriemie

.
.

- septi@mia rbunoasa detemina obliterari vasculare cu mrpusculi bacterieni Factori de virulenta - doua toxine - Toxina edematoasa - mntine tacforul inductor de edem ce protector

se multipli intravascular

favorizeaza fixarea toxinei oe substrat Toxina fetafa - compusa din 2 proleine factorul letal, antigenul

fiecare toxina in parte e netoxi, dar impreuna induc edemul si moartea

Patogenie
Factorul inductor de edem
capacitatea fagocitanta a PMN

aet.

intracetutara a AMpc. inhiband

Toxina letala
. citolitica pentru Mf . concentratii mari produce eliberare de TNF si lL
determina leziuni endoteliale severe

1,

re

vor

lilentiuni + bacilii

lipsiti de psula nu produc niciodata septicemie, numai edem gelatinos local + in 95% din cazuri in antraxul cutanat infectia ramane lolizata fm pulmonara/ digestiva pot induce septicemia +/- deteminare menrngiana nu toti sporii germineaza imediat fm vegetative, raman in stare domanta perioade lungi, fenomen ce explica reaparitia simptomatologiei in cazul in care trtamentul antibiotic a fost insuflcient

'

CUTANAT -

95 - 98% din cazudle de antrax uman

. Localizare: fata, gat, membrele superioare - mult mai Er pe trunchi si membrele inferioare . Incubatie: scurta,2-3 zile (1-7zile) . l.PUSTULAMALIGNA - Forma clinica cea mai frecventa la om - Leziunea /ocala. macula eritematoasa (nedureroasalpapula pruriginoasa r vezicula cu continut -

Seiosarignin"otent i nemoiagic --Jponiin l'teziuni ce grataj. se rupe - escara neagra neffotica- inconjurata Oe nol VeZlCUle + COIOaDA UnaUSSler Extensia centrifuga a leziunii - veziculele se transforma in cruste care se unesc cu escara centrala Crusta'lenticulara" (situata sub nivelul tegumentului), inconjurata de un edem gelatinos, nedureros tegumentul din jur - fara congestie, limfangita adenopatie regionala dureroasa unica, dar se pot intalni si pustule multiple

1. PUSTULA MALIGNA

Manifestari

generale:

:s

- absente - reduse: subfebrilitati, cefa lee, m io-artralgii - intense: febra, frisoane, cefalee, prostratie, - 3Oo/o - sepsis - edemul se extinde, simpt
generale se intensifica, apare oligurie, soc toxico -

septic

lid 4r'liir

;1i11

2. EDEMUL MALIGN
forma grava a ant|axului cutanat, intotdeauna sepficemic leziunea de la poarta de intrars (oscara) - discreta/absenta Clinic - edem snorm, gelatinos,

. . .

neduferos acoperit cu flietena si n6@ze, d6formeaza regiunaa extinde in regiunea ryicala det fenomene de asfixie prin edem glotic

Manifestari generale: febE, frison, tahicardie, tahipnee, stars toxica NelElat deces, in 4 - 5 zile, prin sspticemie si soc infsctios

tuloini virulonte de bacili

CARBUNELE BULOS
predomina flidenels cu continul serohemoragic, si necroza pe un fond edematiat si intiltrat

evolueaza

ulc.eratie

CARBUNELE VISCERAL

intotdeauna septicemic

. . . . .

l.

PNEUMONIA CARBUNOASA - antrax oulmonar s) saufarc pleurczie hemoragica

. . .

boala profesionala a persoanelor cara prelutreaza produsa de la animale (lana, piei, blanuri) uneori doar tablou clinic de bronsita acuta fm usoara de antrax prin Mf alveolare pe sporii germineaza lol +forme vegetative, Gle limfatica + ganglionii limfatici mediastinali + multiplicare intensa mediastinita hemoragi bacteriemie s evolutie - frecvent bifazica tablou pseudogripal - febra, mialgii, astenie, tuse sotra, dured loracice constrictive tablou de insuficienta respiratorie auta - dispnee/tahipnee, cianoza, q stridor, tuse ru expectoratie edem subculanat toracic si cervical staE toxica , soc deces in 24 - 48 ore aspect radiologic: brcnhopneumonie cu mediastin largit, +/- pleurezie Obs - poate apare secundar bioterorismului

septiemie '

hemoptoi,

2. ANTRAXUL DIGESTIV

enterocolita carbunoasa

Suruine la 2 - 5 zile de la consumul de alimente contaminate (lapte, came), sub 2 forme Forma faringo/amigdaliana - rara, . ulceratii ale mu@asei, edem regional adenopatie Foma intestinala febra, greturi, varsaturi, . dureri abd, scune sanghinolenta, stare toxica pareza intestinala cu perforatii ulceratiile intestinale abdomen acut Splenomegalie, ascita

. . . .

3.

MENINGITA CARBUNOASA

rara. cu evolutie severa. mortalitate crescuta caracterele unei meningite hemoragice

DIAGNOSTIC POZITIV

. .

Date epidemiologice

contact cu animale bolnave / produsele lor proresie - asricultori, tabamri, lanari, !]ul.k:lgitju^g.ul vetennarl zootennrslr. me0rcr ?l?!,:lqlln

Date clinice Date de laborator

- Nespecifice - leucocitoza, neutrofilie - Hemocultura - Diagnostic etiologic . Frotiu colorat cu albastru de metilen din continutul leziunilor/secretii patologice . Culturi oe oeloza sanoa din orodusele Datolooice fexudat din . .

vezicule, sbuta, LCR,tontinlt intestinal) - colonii iilamentoase, aspect 'cap de meduza , Examinari serologice, identiUmre prin PCR - in laboratoarele de referinta Ex. serologie ce evidentiaza prezenta Ac antitoxici - prin ELISA, hemaglutinarc indirecta

s.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Pustula maligna

.
.

furunculul antEcoid stafilo@cia cutanata ctima, erizipelul tetei, edemul Quincke, intepaturi do insecte pneumonia gripala hemoregi, pestoasa toxinfectiile alimentare, shigeloza, ocluzia intestinala, invaginatio, enterocolita nesotizanta meningita cu L. monocytogenes, TBC hemoragiasubarahnoidiana

Pneumonia carbunoasa
Enteritia carbunoasa

Meningita carbunoasa

Tratament
Intemare obligatorie in spital, . in conditii de izolare. Ena la vindecare si derea crustei . dezinfdie continua /terminala Fntu toate arlicolele @ntaminate

Ad@lavare{15

min la 121 C), formolizac,

adde

Tratament etiologic

- meditia de

baza / instituit

preme

Studii experimentale au dovedit - odata atins nivelul critic al bacteriemiei, toxemia letala nu poate fi prevenita, din cauza distrugeriigemenilor Penicilina

G 4 - 6 mil Ul/zi, timp de 7 -'10 zile Forma pulmonara/ meningiana 15 mil Ui/zi

Alternative - alergici . Eritomicina-2-3g/zi

. Ciprofloxacina .:-:*.li-! . Ampicilina lol

Tratament patogenetic

Corticoterapie - edemul maligin, determinari cerebromeningiene Leziunile nu se incizeaza, se panseaza uscat, incinerarea crustei dupa desprindere spontana

Tratament

Prognostic - depinde de forma clinica de boala - pustula - prognostic bun cu trat adecvat, mortalititatea

< 1 -2%

pulmonar / menigian - letale de regula gastrointestinal letalitate in jur de 25-7506

Luota in focar

RO - boala cu declarare nominala, internare si tratament obligatoriu @ncomitenl se intomeaza si sectorul vetennar, pentru initierea masurilor privind sursele de infectie animala contadii bolnavului, personale re au manipulat produse animale infectate sau care au consumat erne infectata

. .

vorfi supravegheatj timpdeTzile,


profilaxie

Penicilina G, Crprofloxacin

dezinfeciie continua/ terminala cu formol neutralizarea focarului animal se aplica masurile prevazute de legea sanitar-veteri nara

Profilaxie
Profilaxie sDecifi - Vaccinarea anticarbunoasa Indita in cazul profesiunilor cu risc, inclusiv personalul din laboratoarele de cercetare Persoanelor expuse unei infectii cunoscute - pentru a preveni infectia latenta. inclusiv trat antibiotic Vaccjn rbunos - mntine bacterii intregi inactivate, rezultate din filtrate de culturi microaerofile de B. anthracis atenuat, nepsulat, neproteolitic Doze - 0,5 ml sc la 0-2-4sapt, rapel cu 3 doze la 6-12-18 luni, apoi anual Masuri nespecifice Controlul sursei animale depistarea prompta, sacrjfire, inhumarea corecta/incinerarea

. .

oavretor
vaGinarea urgenta a animalelor mntacte, vaccinatea

orofi lactica - cadavrele umane se incinereaza sau se ingroapa la adancime in

conditii soeciale