Sunteți pe pagina 1din 4

Noul Cod Civil ingradeste libertatea presei COMUNICAT DE PRESA Codul civil: Prevederile referitoare la viata privata, protectia

datelor cu caracter personal, respectul datorat persoanei decedate si dreptul la replica si rectificare ingradesc libertatea presei Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Conventia Organizatiilor de Media cer Ministerului Justitiei sa elimine de urgenta prevederile din proiectul de Cod Civil care afecteaza libertatea presei. Organizatiile semnatare considera ca modul in care sunt formulate anumite prevederi referitoare la viata privata, protectia datelor cu caracter personal, protectia demnitatii umane, respectul datorat persoanei decedate si dreptul la replica si rectificare limiteaza drastic libertatea de expresie si pun in pericol libertatea si buna functionare a presei. Proiectul nu face nicio referire la buna-credinta a jurnalistului, premisa de baza si temei de aparare in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, mentiunile privind exceptia legata de un interes public justificat in expunerea unor fapte care pot aduce atingere vietii private si demnitatii umane sunt neclare si insuficiente. Formularea cerintelor privind dreptul la replica si rectificare este excesiva si creeaza temei legal pentru imixtiuni editoriale, inacceptabile in principiu. Mai mult, interdictia prealabila publicarii este o masura echivalenta cu cenzura, criticata pe plan international si interzisa de Constitutia Romaniei. Art. 30 al. 2 din Constitutie prevede Cenzura de orice fel este interzisa. Proiectul permite judecatorului sa decida serchestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori mijloacelor companiilor de presa ca masura reparatorie pentru daunele nepatrimoniale, o masura extrem de brutala, care poate pune in pericol functionarea companiilor de presa. In plus, introducerea posibilitatii de a fi dat in judecata pentru atingerea memoriei persoanei decedate este o prevedere excesiva, care nu are alt rol decat acela de a impiedica dezbaterea libera a unor chestiuni de interes public. De asemenea, prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal sunt inutile, ele regasindu-se deja mult mai bine dezvoltate in legislatia din domeniul protectiei datelor cu caracter personal (L. 677/2001). In forma din proiectul de Cod ele nu au alt rol decat sa impiedice jurnalistii in a-si desfasura activitatea de documentare. Toate acestea fac din proiectul Codului Civil un document inacceptabil, care afecteaza dreptul la libertatea de exprimare. Consideram ca se cere revizuirea lui de urgenta, inainte de intrarea in dezbaterile Parlamentare. De aceea, solicitam Parlamentului Romaniei sa retrimita Codul Civil catre Guvern pentru ca acesta s realizeze o real consultare public, cu respectarea strict a Legii transparentei decizionale nr. 52/2003. Citeva comentarii asupra unor prevederi specifice ale proiectului de Cod Civil care aduc atingere libertatii de exprimare si bunei functionari a mass media: Viata privata si demnitatea persoanei Consideram ca actualul proiect nu ofera garantii suficiente in ceea ce priveste rolul presei ca instrument al interesului public. Astfel, proiectul de Cod Civil contine o exceptie de interes public justificat la interdictia de difuzare publica a informatiilor legate de viata privata (ex. documente personale) sau a imaginii si vocii unei persoane. Totusi, proiectul defineste ca atingeri aduse dreptului la viata privata fie in mod eronat, fie fara a defini punctual si exceptiile o lista lunga de actiuni. Nu este clar daca exceptia de interes public justificat se aplica tuturor acestor actiuni sau nu. De exemplu, este considerata drept atingere adusa vietii private difuzarea de imagini care prezinta () aspecte exterioare ale locuintei private, fara acordul celui care o ocupa in mod legal (art. 80 litera f). Aceasta prevedere poate intra usor in conflict cu dreptul publicului la informare. In plus, aceasta prevedere este extrem de vaga si imposibil de aplicat in cazul blocurilor de locuinte, de exemplu sau a imaginilor de ansamblu. Tot atingere adusa vietii private este considerata difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise sau audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza (art. 80 litera g). Nu este specific definita aici nicio exceptie de interes public. O alta atingere adusa vietii private este considerata: utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana in alt scop decat informarea legitima a publicului (art. 80 litera i). Din aceasta prevedere

intelegem ca o emisiune de tip pamflet politic si social cum ar fi Divertis Show, Cronica circotasilor, Mondenii nu mai pot avea loc pentru ca folosirea asemanarii cu un prim-ministru sau presedinte nu mai sunt posibile. Respectul datorat persoanei decedate Defaimarea persoanei decedate este interzisa de proiectul de Cod Civil (art. 88, 89). Astfel de situatii au fost rezolvate in tari cu o traditie democratica mai indelungata decat Romania prin decizia ca procesul civil sa se incheie odata cu decesul persoanei calomniate. De asemenea, procese de calomnie sau de insulta nu pot fi deschise de urmasii celui decedat in baza principiului ca trebuie sa se permita istoricilor si biografilor sa isi desfasoare si publice cercetarile si in baza faptului ca persoana decedata nu numai ca nu mai este afectata de afirmatiile posibil defaimatoare, dar nici nu poate participa la proces, depunand marturie. Dreptul la replica si rectificare Prevederile referitoare la dreptul la replica (art. 264 270) sunt abuzive si ignora legislatia deja in vigoare. Astfel, legislatia din domeniul audiovizualului contine deja o serie de prevederi detaliate referitoare la dreptul la replica. Aceste prevederi au fost elaborate si aplicate de singura institutie publica cu rol de reglementare si cu o lunga expertiza in domeniul audiovizualului Consiliul National al Audiovizualului (CNA). Proiectul de Cod Civil ignora in totalitate atat legislatia existenta, cat si expertiza CNA in aplicarea legii, introducand reglementari diferite fata de cele ale CNA. In plus, proiectul introduce posibilitatea obligarii prin decizia instantei la publicarea unui drept la replica. Obligarea la publicarea dreptului la replica este excesiva si constituie o interferenta editoriala nejustificata a autoritatilor publice in lipsa judecarii pe fond a cauzei. Posibilitatea emiterii unei decizii judecatoresti de interdictie a publicarii (art. 263, art. 272) este deosebit de periculoasa in conditiile in care o astfel de masura este criticata la nivel international pentru faptul ca ea constituie o forma de cenzura. Decizia este criticabila atunci cand se ia inaintea publicarii, pentru ca procedurile judiciare sunt sumare si nu are loc o judecare pe fond a cauzei. Din proiectul de Cod Civil reiese ca interdictia s-ar putea da si dupa publicare ceea ce constituie o forma de cenzura grava pentru ca o informatie, o data ce a intrat in spatiul public, singura modalitate de combatere a ei trebuie sa fie dezbaterea publica libera. Posibilitatea oferita celui care se considera lezat in drepturile sale nepatrimoniale de a cauta reparatii inclusiv prin serchestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea faptei prejudiciabile (art. 253 alin. 2 lit. b)] este extrem de periculoasa, punand in pericol potential insasi functionarea intreprinderii de presa. Alte prevederi ale proiectului de Cod Civil nu intra in conflict numai cu dreptul la libertatea de exprimare, ci, in primul rand, cu logica. De exemplu, art. 78 alin. 2 ne spune ca: Este interzisa orice atingere adusa imaginii, onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia sau fara ca legea sa permita acest lucru.

Atac masiv la libertatea presei. Note pe marginea noului Cod Civil de Dan Tapalaga HotNews.ro Luni, 16 martie 2009, 11:50 Actualitate | Esenial

Un politician sau un om de afaceri care se simte lezat in demnitate si onoare va putea sa ceara instantei sa opreasca un articol, sa retraga din circulatie un ziar sau sa interzica unei televiziuini sa difuzeze anumite imagini. Conditiile in care o poate face sunt insa vagi iar noile reguli nu prevad clar ca interesul public poate justifica incalcarea altor drepturi, precum dreptul la imagine sau la viata privata. Specialistii in drept consultati de HotNews.ro sustin ca prevederile noului Cod Civil referitoare la ocrotirea personalitatii umane pun in pericol libertatea presei. Titlul V din noul Cod Civil se refera la apararea drepturilor nepatrimoniale si ocrotirea personalitatii umane. HotNews va prezinta integral articolele criticabile din noul Cod Civil insotite de comentarii scrise cu caractere italice. Articole interzise, publicatii confiscate, bunuri sechestrate Art.263 (1) Persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori sunt amenintate poate cere oricand instantei:

a)interzicerea savarsirii faptei ilicite, daca aceasta este iminenta Exemplu: Daca cineva stie ca un ziar se pregateste sa publice un articol despre el, sa zicem ca e politician, cel in cauza poate cere instantei de judecata sa dea o hotarare prin care sa opreasca articolul. Asa se intampla si in Marea Britanie, insa masura este foarte limitata prin jurisprudenta. Specialistii in drept sustin ca, in lipsa jursiprudentei, in primii zece ani presa din Romania este expusa abuzurilor. b)incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor, daca aceasta dureaza inca Exemplu: Daca un politician stie ca, dupa un prim articol, urmeaza si alte dezvaluri, instanta poate sa interzica unei publicatii (print, on-line, audio-video), la solicitarea celui care se simte lezat in demnitate si onoare (de ex. Un politician) sa mai publice articolul respectiv. Cazul Remes: pe noua lege, ar putea cere in instanta sa li se interzica televiziunilor sa mai difuzeze imaginile din care rezulta ca ia mita caltabosi. c)constatarea caracterului ilicit al faptei savarsite, daca tulburarea pe care a produs-o subzista. Exemplu: Altfel spus, daca o publicatie se incapataneaza totusi sa publice articolul contestat de, sa zicem, politician, atunci actul devine ilicit, adica grav. Apoi, cuvantul tulburare e vag. Altfel spus, este suficient daca persoana despre care e vorba in articol, sa zicem un politician, sa se simta tulburata. Fiind ceva vag, tulburarea poate fi usor dovedita cu martori din propria familie, de exemplu. (2) Totodata, cel care a suferit o incalcare a unor asemenea drepturi poate cere instantei sa-l oblige pe autorul faptei sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului atins cum sunt: (Atentie: cum sunt inseamna ca sunt numai exemple, instanta poate dispune orice altceva in acest scop) a) sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea faptei prejudiciabile Exemplu: Presa in pericol, prima vizata. Ce ar insemna sechestrarea sau distrugerea bunurilor pentru o institutie de presa? Ce ar insemna confiscarea? Un judecator va putea dispune oricand confiscarea editiei unui ziar care contine un articol incomod. Noile prevederi ii permit asta. Ce ar confisca insa in cazul TV sau radio? Cat priveste retragerea din circulatie, aici e clar: o instanta poate dispune retragerea din circulatie a unei publicatii. b) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotararii de condamnare sau la plata unei sume de bani in folosul unei persoane juridice fara scop patrimonial care desfasoara o activitate de binefacere; c) orice alte masuri necesare pentru repararea prejudiciului cauzat si incetarea atingerilor ilicite aduse personalitatii. Noul Cod Civil uita complet de interesul public (3) Independent de aceasta, persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile. In aceste cazuri, dreptul la actiune este supus prescriptiei extinctive. Exemplu: Textul nu ofera alte explicatii, ceea ce lasa din nou loc la interpretari. Ar trebui definita clar situatia imputabila ziaristului: de exemplu, cind ziaristul scrie cu rea credinta (stia ca a scris ceva mincinos sau nu a verificat informatia desi putea sa verifice). Comentariu general: Noul Cod Civil nu se refera deloc la situatia in care presa greseste din neglijenta sau scrie neadevaruri cu intentie si nici nu pomeneste vreun cuvant despre interesul public. Pentru ca acest text se va aplica in primul rand presei, si mai rar situatiei in care se injura doi vecini. Presa este prima acuzata ca aduce atingere demnitatii sau dreptului la imagine, la onoare, la viata privata. Prin urmare, trebuia precizata clar exceptia, situatia in care publicarea unui articol, a unei informatii sau imagini se justifica prin interesul public. Textul ar trebui sa precizeze clar ca, acolo unde exista

(adica il constata instanta) interesul public are prioritate in fata dreptului la imagine, demnitate etc. Pe de alta parte, textul nu face distinctie intre opinie si un articol. Autorii noului Cod Civil vor putea spune ca n-au avut in vedere presa in mod special. Dar prevederile referitoare la ocrotirea personalitatii umane se vor aplica in primul rand presei. Prin urmare, de ce n-ar introduce si dispozitiile referitoare la presa, la interesul public, la buna sau reaua credinta. Mai ales ca ceea ce urmeaza, reglementarea dreptului la replica, arata ca autorii noului Cod Civil s-au gandit ca acest text (adica si cel de mai sus) se aplica si presei, iar distinctiile referitoare la buna/reaua credinta, interes public etc. lipsesc) Atac la confidentialitatea surselor Dreptul la replica Art.264 (1) Orice persoana ale carei drepturi sau interese legitime au fost lezate in mod direct prin prezentarea in presa scrisa sau audiovizuala a unor fapte neadevarate beneficiaza de dreptul la replica. (....) (3) Raspunsul trebuie publicat sau difuzat integral si fara sa fie alterat, trunchiat, reformulat ori modificat. Institutia de presa sesizata nu poate sa adauge ori sa faca imediat vreun comentariu, in afara unei declaratii prin care indica daca isi mentine prezentarea faptelor ori anunta sursele care au stat la baza intocmirii sau difuzarii acesteia. Exemplu: Optiunea anuntarii surselor, in sensul publicarii acestora, nu poate fi luata in calcul. Regula de aur in presa spune ca sursele sunt confidentiale si nu pot fi publicate sub nicio forma, cu exceptia situatiei in care sursa isi da acordul. Aici se incalca si legea privind avertizorii de integritate. (4) In toate cazurile, publicarea sau difuzarea raspunsului este gratuita. Orice conventie sau clauza contrara este considerata nescrisa. Art.269 (1) Daca cel sesizat impiedica exercitarea acestor drepturi, refuza publicarea ori difuzarea sau nu o realizeaza in mod corect, persoana ce se considera lezata se poate adresa instantei judecatoresti competente. Instanta se va pronunta de indata pe baza probelor administrate, prin ordonanta presedintiala. (2) Exercitarea sau, dupa caz, neexercitarea dreptului la replica nu implica renuntarea persoanei lezate la dreptul de a obtine in conditiile legii o reparatie echitabila a prejudiciului suferit. Exemplu: Altfel spus, cel care se considera vatamat se poate adresa direct instantei si daca NU cere mai intai dreptul la replica. (3) Dispozitiile alin.(1) nu exclud dreptul persoanei care se considera lezata de a recurge si la proceduri administrative desfasurate in baza legii sau reglementate de organizatiile profesionale din domeniul presei. Adica vatamatul poate cere de toate, si sanctionarea ta administrativa, profesionala si despagubiri la instanta si tot ce se prevede mai sus. Dreptul la rectificare Art.270 (1) Orice persoana ale carei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea in presa scrisa sau audiovizuala a unor fapte inexacte beneficiaza de dreptul la rectificarea informatiilor gresite. (este lezat prin uzurparea, in tot sau in parte, a numelui sau poate sa ceara oricand instantei judecatoresti sa dispuna incetarea acestei atingeri nelegitime. (3) Dispozitiile prezentului articol se aplica, in mod corespunzator, si apararii dreptului la pseudonim. Masuri provizorii Art.272 (1) Daca acela care se considera lezat in drepturile sale nepatrimoniale face dovada credibila ca este obiectul unei atingeri ilicite, actuale sau iminente (adica si viitoare), dupa caz, si ca aceasta atingere risca (?) sa-i cauzeze un prejudiciu dificil de reparat poate sa ceara instantei judecatoresti luarea unor masuri provizorii. Exemplu: Onoarea si dreptul la imagine sunt intotdeauna dificil de reparat, ca sa nu zicem imposibil. Prin urmare, textul se va aplica in orice situatie in care X se considera jignit de un articol deja scris sau care urmeaza.