Sunteți pe pagina 1din 19

CURS 1 URBANIZAREA

Definitia orasului / zonei urbane: exista numeroase definitii pentru oras/ zona urbana; toate au ca un element principal comun faptul ca in acest areal, de obicei, au loc activitati de industrie si servicii, nelegate de agricultura. De asemenea, orasul este asociat cu forme specifice administrative. Orasele, mari sau mici, sunt astazi raspandite pana in cele mai indepartate sau aparent inaccesibile regiuni ale globului. Ele se dezvolta, prospera, cuprinzand uneori regiuni vaste, in forme urbane diferite, sau regiuni aflate sub influenta directa a mediului de viata urban. Practica mondiala contemporana demonstreaza faptul ca imaginea clasica a orasului se afla intr-un proces continuu de transformare. Urbanizarea si rata de urbanizare: Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a aprut prin concentrarea unei populaii ntr-un anumit spaiu i s-a extins prin procese de migrare, prin sporul natural al populaiei i prin transformarea treptat a unor zone rurale n orae. Astzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezideniale, industriale, culturale, administrative, tiinifice, de nvmnt, comer, avnd complexe ci de comunicaie interne i externe. Urbanizarea prezint o tendin general de cretere n prezent, deoarece aduce o serie de faciliti pentru desfurarea mai comod a vieii, printr-un acces mai larg i calitativ crescut al populaiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu ap, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de management al deeurilor etc.). Oraul ns reprezint un ecosistem specific, un complex de factori naturali si artificiali, care asigur o serie de faciliti pentru desfurarea mai comod a vieii, dar, n acelai timp, expun populaia la diverse riscuri i disconforturi, n funcie de modul de organizare i folosire, mai mult sau mai
1

puin echilibrat, al acestora. Adesea, n sistemele urbane, factorii artificiali se extind din ce n ce mai mult, n detrimentul celor naturali. Dezvoltarea unei aezri umane este determinat semnificativ de schimbrile care se produc n structura economiei locale, n structura populaiei i n cultura comunitar. Ea este n mod substanial influenat de aplicarea unui management administrativ adecvat, care trebuie s fie axat pe patru inte principale: Dezvoltarea infrastructurii i asigurarea accesului populaiei la aceasta; Asigurarea accesului la locuin; Protecia mediului ambiant; Diminuarea srciei. Dezvoltarea unui sistem urban trebuie s in seama ns de caracterul limitat al resurselor (de capitalul uman, natural i financiar disponibil la nivel local), urmrindu-se alocarea echilibrat i eficient a acestora de ctre autoritile publice. Autoritile administraiei publice locale trebuie s ncurajeze responsabilitatea civic comunitar i individual, parteneriatul n realizarea proiectelor de dezvoltare local, iniiativele private. Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea si dezvoltarea. Notiunea se refera la raportul procentual dintre numarul locuitorilor care locuiesc in orase si populatia unei tari. Tarile dezvoltate (din America de Nord, Europa de Vest) sunt mai urbanizate decat tarile in curs de dezvoltare. In cadrul notiunii de urbanizare este cuprinsa si populatia care se deplaseaza din zonele rurale spre orase in cautarea locurilor de munca, a unor forme mai bune de asistenta (cum ar fi tratamentul medical si educatia) si a unui nivel de trai mai ridicat. Ea este posibila atunci cand agricultura devine destul de eficienta, necesitand mai putine brate de munca. De exemplu, in 1990, in Marea Britanie, agricultura, silvicultura si pescuitul au reusit sa ocupe doar 1,3% din totalul fortei de munca. Acum, 9 din 10 britanici traiesc in orase.
2

Urbanismul: este un mod de viata asociat cu zonele urbane. Sociologii sustin ca oamenii care locuiesc in zone urbane sufera schimbari in codul lor de valori, obiceiuri si comportament (de exemplu sunt mult mai independenti, anonimi, superficiali si competitivi decat cei de la tara). Ce-i atrage insa pe oameni spre viata oraselor? O parte a raspunsului trebuie cautata in activitatile ce le ofera orasele. Orasele nu ofera doar locuri de munca mai variate decat zonele rurale, ci si salarii mai mari. Serviciile oferite populatiei sunt mult mai variate decat cele oferite de orice sat; exista mult mai multe magazine si locuri de distractie. Orasele detin mai multe spatii de locuit ce pot fi inchiriate sau cumparate. Gama serviciilor de educatie sau a celor de sanatate este mai larga. De asemenea, exista oameni care prefera zonele urbane, pur si simplu din cauza ca le place viata trepidanta a acestora, in comparatie cu viata patriarhala de la tara Sau, cum zicea George Toparceanu: Mie dati-mi strazi pavate, Mturate, Dati-mi cinematograf! Surse de crestere demografica la orase: a. Migratia: migratia rural-urbana este o sursa majora populatiei oraselor, mai ales in statele din lumea a III-a. b. Sporul natural: populatia oraselor creste nu numai din pricina migratiei, dar si din cauza sporului natural. Rolul sporului natural este la fel de important ca si cel al migratiei. de crestere a

c. Naveta: populatia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauza muncitorilor care fac naveta zilnic de la periferia orasului si de la satelitii acestuia la oras pentru a merge la munca. Implicatiile cresterii populatiei urbane a. Presiune asupra sectoarelor urbane (locuinte, infrastructura, economie, mediul inconjurator, educatie, sanatate). Aceasta presiune exista din cauza nevoii extinderii infrastructurii si serviciilor, pentru a putea servi intreaga populatie a orasului. b. Crestere economica: spre deosebire de prima implicatie a cresterii oraselor, unii vad orasele ca motoare ale cresterii si sustin ca urbanizarea este benefica pentru cresterea economica. Controlarea cresterii urbane a. perspectiva de interventie: cei ce vad in cresterea urbana un lucru negativ (deoarece duce la presiune asupra sectoarelor urbane si la formarea megaoraselor) cred ca aceasta ar trebui controlata prin canalizarea populatiei si a locurilor de munca departe de marile orase. b. perspectiva de acomodare: cei ce vad in dezvoltarea urbana un lucru inevitabil si pozitiv (deoarece duce la crestere economica) cred ca urbanizarea nu ar trebui controlata ci incurajata prin atragerea populatiei rurale. Urbanizarea de la trecut la viitor Din anii 50 numarul locuitorilor la oras s-a dublat o data la 20 de ani iar procentul lor din populatia lumii a crescut in medie cu 7%. Astazi populatia lumii care locuieste la orase depaseste 2,8 miliarde adica 47,7 % din intreaga populatie a Terrei. In 2010 numarul locuitorilor de la oras a depasit pe cel al locuitorilor de la tara: 3,586 versus 3,304. Distributia locuitorilor din orase este insa inegala: jumatate din ei se gasesc in numai 6 tari: China, India, SUA, Rusia, Brazilia si Japonia.
4

Imaginea urbanizarii este diferita de la tara la tara. Pe de o parte, in 2/5 din tarile lumii populatia rurala inca este majoritara (tari din Africa si Asia), iar pe de alta parte, in 52 de tari numarul orasenilor depaseste 75% (tari din Europa, America de Nord, America Latina). Astazi insa cresterea foarte mare a populatiei oraselor se afla in tarile in curs de dezvoltare, in special in zona Asiei (mai mult de 55%) care in mare masura determina caracterul contemporan al urbanizarii lumii. Sub aspect geografic vectorul urbanizarii se indreapta de la vest spre est. De fapt, mai precis ar fi termenul de intoarcere inspre est, deoarece estul a fost considerat mai urban decat vestul inca din vremea antichitatii, pana in mijlocul secolului al XIX-lea. La inceputul anilor 60, Asia si-a recapatat hegemonia in privinta numarului total de oraseni, depasind Europa. Probabil ca Africa va fi pe locul 2 in vreo doua decenii. In ultima jumatate a secolului XX, lista primelor 30 de orase ale lumii s-a schimbat. In 1950, doua treimi din lista erau ocupate de orase din Europa si America de Nord, dar in 1990 acestea nu mai totalizau decat o treime. In aceasta perioada orase ca: Milano, Berlin, Philadelphia, Sain-Petersburg, Detroit, Napoli, Manchester, Frankfurt, Boston si Hamburg au disparut de pe lista oraselor fruntase. In acelasi timp Seul, Djakarta, Delhi, Karachi, Lagos, Istambul, Lima,Teheran, Bangkok au reimprospatat-o. In 2010 numai 6 orase din tarile dezvoltate au ramas in lista: Tokyo, New York, Los Angeles, Paris, Moscova, Osaka, iar alte 20 au fost inlocuite de catre megaorasele din Asia, in special India si China. Evolutia si dominarea stilului de viata urban este departe de a fi un simplu accident. Orasele ofera posibilitati exclusive pentru afaceri, activitati creative si bogatie. Un factor care a influentat dezvoltarea oraselor a fost acela ca aici educatia, sanatatea si serviciile sociale se gasesc la un standard mai inalt decat in zonele rurale. Crearea noilor forme teritoriale urbane

Din orasele delimitate mai mult sau mai putin de mediul inconjurator se formeaza aglomeratii imense; in unele regiuni sau in unele parti, aceste aglomeratii se leaga intre ele si formeaza uriase labirinte de orase, in final veritabile zone urbanizate. Din aceasta multitudine de forme distingem o serie de forme caracteristice: a) Orasul propriu-zis. Este forma initiala a orasului, caracterizata prin limite administrative bine conturate. In aceasta formatiune urbana, inca foarte raspandita, intra indeosebi orasele mici si foarte mici, ca formatiuni socialeconomice bine definite. b) Aglomeratia urbana. Este forma cea mai dezvoltata si dinamica a orasului modern, efect al dinamismului economiei tarii si expansiunii in teritoriu a procesului de urbanizare. Aglomeratia urbana reprezinta o arie urbanizata formata de un oras (de cel putin 50000 de locuitori) si zona sa suburbana (comune suburbane, orase mici) dependenta de el, desfasurata pe o suprafata relativ restransa (cu o raza de pana la 50-60 km in jurul centrului principal). c) Microregiunea urbana. Reprezinta un stadiu avansat de urbanizare a unui teritoriu cu anumite caracteristici ale cadrului natural si ale economiei. Este o forma mai cuprinzatoare in spatiu, constand dintr-o imbinare, in anumite grade de dependenta economica, sociala si urbana, a unei grupari (concentrata si distincta in teritoriu) de asezari umane mari si mici si de asezari rurale, care dau ansamblului un anumit profil specific social-economic si urban. Delimitarea actuala precisa a unei microregiuni urbane, ca si a oricarei aglomeratii urbane, este dificila deoarece in practica limitele nu sunt totdeauna destul de evidente. Ele sunt foarte mobile, in functie de evolutia dezvoltarii social-economice a regiunii respective, care se prezinta ca o arie continua sau discontinua de urbanizare.
6

In cadrul acestei forme de urbanizare a unui teritoriu putem deosebi microregiuni cu profil economic specializat, predominant industrial (valea Jiului, Hunedoara, valea Trotusului etc.) sau cu profil economic complex (valea Prahovei, Galati, Braila etc.). Spre deosebire de orasul propriu-zis si de aglomeratia urbana, in majoritatea cazurilor microregiunea urbana rezuma in sine, repartizate pe o suprafata mai mare, aproape toate functiile esentiale ale vietii, de la productie la consumul modern, manifestandu-se ca un organism urban unitar, modern, distinct in teritoriu. d) Conurbatia. Termenul a fost introdus de urbanistul englez P. Geddes in anul 1912, provine din cuvintele latine con = cu si urbis = oras. Conurbatia presupune o grupa apropiata de orase unite prin legaturi stranse de productie. Adeseori orasele dintr-o conurbatie se contopesc si formeaza arii continue urbanizate, desi din punct de vedere juridic ele pot exista autonom. De regula, in centrul unei conurbatii se afla un nucleu mai important in jurul caruia se situeaza orase mai mici, orase satelit sau comune suburbane. Criteriile de recunoastere a conurbatiilor sunt urmatoarele: - trasaturi comune ale vietii economice; - legaturi comune de transport; De regula, toate capitalele lumii formeaza cate o conurbatie. Nu exista, deci, criterii precise pentru delimitarea administrativ teritoriala a conurbatiilor. e) Metropola. Termen pastrat de la vechea denumire greceasca data oraselor state (mater = mama, polis = oras ), metropola semnifica pozitia marilor orase multimilionare, puternic extinse in teritoriu. Printre metropolele actuale se remarca orasele : New-York, Shanghai, Tokyo, Paris, Londra, Ciudad de Mexico, Moscova, Los Angeles, Calcutta. Exista o evidenta concentrare a populatiei intr-o serie de orase ale globului, care capata, intr-un ritm impresionant, proportii gigantice.
7

Tot mai multe orase trec in categoria metropolelor. Dealtfel, in ultimele trei decenii populatia acestora inregistreaza un ritm de crestere mult mai accentuat decat in perioadele anterioare. Asemenea mari centre urbane capata caracteristici din ce in ce mai distincte. In afara de gradul de concentrare a populatiei si bunurilor materiale, ele se transforma in puteri politice inegalabile, nationale sau chiar internationale (uniuni, banci, agentii financiare si de asigurare etc.). De regula, marile metropole mentin in continuare monopolul asupra industriei si comertului. Odata cu cresterea populatiei metropolelor are loc si o extindere teritoriala a acestora, care depaseste ca ritm de aproape doua ori cresterea orasului respectiv. O mare parte a populatiei se deplaseaza din centru in imprejurimile metropolei. Ca urmare, scade densitatea urbana dar apar alte fenomene care sufoca viata marilor metropole : intensitatea poluarii, dificultatile transportului interurban, indeosebi a celui in comun, problema locuintei. Studiile privind conditiile de viata din cadrul metropolelor sunt numeroase; este cunoscuta si o clasificare, dupa conditiile de viata din metropole : - metropole cu cele mai bune conditii de viata urbana (in special locuinta si transport in comun) : Londra, Stockholm, Paris, Toronto, Viena, Melbourne; - metropole cu conditii generale mediocre : New-York, Tokyo, Detroit, Atena; - metropole cu conditii generale submediocre, cu zone centrale aglomerate, retele de transport in comun nesatisfacatoare: Karachi, Rio de Janeiro, Bangkok, Delhi. f) Megalopolis sau polimegalopolis. Provine de la grecescul mega = mare si polis = oras. Este un termen vechi cu intelesuri destul de variate. Savantii antichitatii foloseau acest termen pentru a distinge asa-numita lume a ideilor. Megalopolis este centrul uniunii oraselor arcade, cunoscut in anul 370 d.Hr. ca rezultat al contopirii a circa 35 de asezari arcadiene.
8

Astazi, termenul este folosit in S.U.A. pentru a desemna marile formatiuni urbane aglomerarile de orase de pe coasta de est , la Oceanul Atlantic (zona dintre Boston si Washington si a celor asemanatoare , in formare). Numeroase nuclee urbane din jurul oraselor-metropola tind sa se alipeasca acestora ( aflate la randul lor in plina dezvoltare teritoriala) prin extinderea continua a periferiilor, ajungandu-se astfel, in timp, la unirea mai multor asemenea aglomerari urbane. Ca urmare se formeaza arii urbanizate uriase, ce se intind pe mii, zeci de mii si chiar sute de mii de kmp si concentreaza populatii de ordinul zecilor de milioane. Exemplul tipic, devenit deja clasic, il constituie megalopolisul Boswash de pe coasta nord-est atlantica a S.U.A; amintim, tot pe teritoriul S.U.A., pe cele in curs de definitivare, din sudul Marilor Lacuri (pe axa Chicago Detroit Cleveland Pittsburg ) si de pe litoralul pacific ( San Francisco Los Angeles San Diego). Japonia ofera de asemenea un vast ansamblu de centre urbane caruia i-au dat numele de Tokaydo. Aceasta regiune urbana concentreaza o populatie de aproximativ 45 milioane de locuitori, mai mare decat megalopolisul de est al S.U.A. si se poate spune ca reprezinta cea mai mare concentrare din lume de acest gen, adapostind 2/5 din populatia Japoniei. Cele trei nuclee de baza sunt inca bine distincte: Keihin, la rasarit, dominat de Tokyo, si Yokohama, la 40 km. Pe marginile lacului Biwa se afla o alta mare concentratie urbana : Keihanshin sau trio de orase celebre. Cel mai important este Osaka vechi oras, construit odinioara pe o delta, ceea ce a facut sa fie numit Venetia japoneza. Activitatea portuara este limitata de cea a orasului Kobe, care serveste simultan regiunea Nagoya si Osaka. Trio-ul este completat de orasul Kyoto, care nu este numai port ci si capitala milenara. Astfel, ca si in estul S.U.A., un ansamblu de functiuni leaga aceste grupuri urbane exceptionale.
9

In unele cazuri tinand seama de nivelul atins de urbanizare in anumite zone geografice aglomerarea populatiei in mari orase si chiar gigantismul isi justifica, in anumite limite, existenta. Potrivit expertilor O.N.U., populatia urbana a Japoniei, daca ar fi avut aceeasi densitate ca in S.U.A., ar fi inghitit deja jumatate din terenurile agricole ale tarii. In acest sens este fireasca accentuarea tendintei de crestere pe verticala a ansamblurilor de locuinte in Japonia; nu mai putem considera aberanta ideea de a construi un bloc (in zona golfului Tokyo), ce urmeaza a gazdui o populatie de 1,5 milioane de locuitori. Orasele satelit In cazul marilor orase, in vederea descongestionarii lor, a ameliorarii calitatii vietii si a mediului inconjurator se practica formula oraselor satelit. Acestea sunt centre urbane nou construite sau dezvoltate din asezari existente, aflate in apropiere, care preiau o parte din functiile metropolei, indeosebi pe cele rezidentiale, culturale si de odihna, dar nu rareori si pe cele industriale, comerciale etc. Unele din aceste centre ajung sa fie inglobate , mai devreme sau mai tarziu, de catre metropole, altele devin ele insele mari orase, contrar ratiunii infiintarii lor. In fapt, problema principala este aceea daca aceste centre reprezinta intr-adevar una din solutiile de prim rang ale urbanizarii accelerate si ale gigantismului. In loc de concluzii Urbanizarea a atins pentru prima data in istorie un asemenea stadiu de dezvoltare, de unde nu se mai poate intoarce. Urbanizarea a cuprins teritorii vaste, a devenit o parte indisolubila a civilizatiei actuale. Incercand sa ne imaginam caracterul si consecintele urbanizarii viitoare trebuie sa consideram de la sine inteles ca orasele nu-si vor pastra aspectul lor actual. Tendinta de formare a aglomeratiilor urbane gigantice, cu intensificarea descentralizarii lor, se va pastra fara indoiala.

10

Este posibil ca pe masura cresterii orasului si a cuprinderii de catre el a teritoriilor rurale, acesta - si localitatile care-l inconjoara si care au fost rurale sa se deosebeasca tot mai putin intre ele ; in ultima instanta, granitele conurbatiilor raspandite se vor sterge, asa ca intre ele nu vor ramane teritorii pur rurale. Niciodata omenirea nu a cunoscut asemenea ritmuri de concentrare a populatiei si a cladirilor in aglomerari care inghit suprafete uriase de terenuri, candva mari producatoare agricole. In general, fondul funciar cunoaste o reducere cantitativa, partea ce revine fiecarui locuitor al acestei planete se micsoreaza an de an. Dupa unele statistici , anual se pierd in lume 5 7 milioane hectare de teren agricol, mai ales datorita extinderii asezarilor umane, industriei, minelor, extractiilor petroliere, cailor de comunicatie, ca si eroziunii si salinizarii. Asistam intr-adevar la o situatie care demonstreaza ca omenirea de astazi simte din ce in ce mai puternic presiunea marilor orase, care cresc in ritmuri impresionante, atrag populatii care spera intr-o viata mai buna. Intervin insa unele aspecte care nu pot sa nu genereze ingrijorari. Este vorba indeosebi de raportul dintre gradul de ocupare a suprafetelor urbane si cresterea populatiei. Consumul de spatiu se impune ca o problema prioritara, indiferent ca este vorba de orase mari sau mici. Atrag atentia unele situatii din tarile in curs de dezvoltare; de exemplu, in Brazilia, orasul Porto-Alegre cu cei aproximativ 1,5 milioane de locuitori (inclusiv din aria metropolitana) detine o suprafata mai mare decat cea a orasului Sao-Paulo ( 5800 km patrati fata de 5674 ), care are in schimb o populatie de aproape 7 ori mai mare. Populatia globului creste continuu; pe masura ce omul obtine surse tot mai noi de energie, tendintele centrifuge in cresterea aglomeratiilor urbane vor creste de asemenea. Daca pana la locul de munca se va putea ajunge cu o viteza maxima si cu un pret mic, oamenii nu vor avea nimic impotriva faptului sa traiasca si la 150 km departare de oras.
11

Parerile specialistilor asupra categoriilor de orase optime vremurilor viitoare sunt diferite. Ele oscileaza de la necesitatea reorganizarii ( dar mentinerii) oraselor gigant, pana la problematica dezvoltarii de noi orase. Un lucru apare cert si de imediata actualitate: necesitatea controlului asupra organizarii teritoriului urban, in sensul folosirii lui eficiente in stransa corelatie cu dezvoltarea de ansamblu a tarilor sau regiunilor vizate, a diverselor domenii de activitate agricultur, industrie etc. in care sunt implicate orasele. In ultima instanta, apare necesitatea unor conceptii clare in directia crearii de noi sisteme de asezari, conceptii ce solicita o buna cunoastere a mediului inconjurator si cautari eficiente in vederea ridicarii calitatii vietii oamenilor.

12

ANEXA: URBANIZAREA IN CHINA ( Romania libera 7 aprilie 2010 ) Aproximativ 350 de milioane de chinezi se vor muta la ora n urmtorii 15 ani. Pentru a putea adposti aceti oameni, se construiete foarte mult, n condiiile n care constructorii se gndesc prea puin la consecine, scrie ziarul austriac Der Standard. "Un bloc pe zi, un bulevard la trei zile", era n anii '90 motto-ul constructorilor din oraul Shenzen., potrivit Agerpres. Azi, nici asta nu mai este suficient. n 1979, atunci cnd Shenzen a devenit prima zon comercial liber a Chinei, oraul avea 94.000 de locuitori. n 2008, numrul acestora a atins nou milioane iar pe zi ce trece ei sunt tot mai muli. Shenzen se afl la nord de Hong Kong, ntr-o zon denumit de geografi delta Rului Perlei. ntreprinztorii numesc regiunea "zona industrial a lumii", de aici articolele electronice, de la jucrii de plastic la chip-uri pentru computer, curgnd ctre Europa i America de Nord. n aceast zon, 23 de orae se contopesc pentru a forma o singur aglomeraie urban, n care i duc viaa actualmente 60 de milioane de oameni, urmnd ca numrul lor s ajung pn n 2025 la 100 de milioane. Toi aceti oameni au desigur nevoie de locuine. Arhitectul Rainer Pirker, de la biroul de arhitectur rpaX din Viena, este i el implicat n construcia de locuine n China. Motivul invocat de el: acolo (n China) se pot face lucruri pe care n Austria nu le mai poi face de mult, acolo exist nc entuziasm iar arhitectul are libertatea de a decide. La Shenzen, Pirker a proiectat pri din universitate, ns el nu proiecteaz doar case ci i orae. La Guangming, la nord-vest de Shenzen, arhitectul intenioneaz s construiasc ntr-una din cele trei zone de dezvoltare ale oraului. Chinezilor le lipsesc noi concepte urbanistice, recurgnd la reete folosite n America n anii '60, '70 i '80, lucru care aduce cu sine probleme ecologice, sociale i economice, este de prere Pirker.
13

Oraele sunt construite pentru maini: strzi cu opt benzi i parcri ct un stadion de fotbal. n general, regula urmat n China este aceea a zonelor urbane separate pe funcii: zone de locuit, zone de cumprturi i zona unde se desfoar munca. Urmarea este o emisie enorm de CO2 i segregarea social. Oraele devin uriae, iar metroul i autobuzele, aproape imposibil de folosit. Strzile largi mpart oraul ca nite ziduri iar aceste probleme nu sunt de subestimat, n opinia arhitectului. "Construcia urban din China nu duce lips de idei i creativitate ci de timp", spune Roger Chan, profesor de urbanism la universitatea din Hong Kong. Totul trebuie s mearg rapid, de multe ori fr o reflecie asupra consecinelor. Companiile i arhitecii occidentali pot ns ajuta cu know-how, crede Chan. Dat fiind c administraiile locale finaneaz ele nsele construcia oraelor, ele trebuie s ncerce s scoat ct mai mult profit pe terenul de construcie. Mai problematic este dezvoltarea transportului public. Promovarea industriei auto este parte a planului cincinal al guvernului, care are astfel interesul s construiasc drumuri multe i late. Din 2009, n China se vnd cele mai multe automobile din lume, circa 730.000 pe lun. Cu toate acestea, piaa nu este nc saturat. Dac n SUA, n 2009, la 1.000 de locuitori existau 800 de automobile, n China la 1.000 de locuitori exist doar 20 de automobile. Pirker a elaborat, n colaborare cu biroul de proiectare a traficului Axis din Viena, un sistem special de transport pentru zona sa de ora, urmnd ca strzile principale s fie plasate la periferie iar casele s nu fie la distan mai mare de 300 de metri de strad. Pirker sper ca proiectul su pilot s fie acceptat. Pirker nu este singurul arhitect austriac care construiete n China, arhitecii Baumschlager i Eberle, care dein singurul birou austriac de arhitectur din China, construind, de pild, turnurile de locuit Moma din Beijing, n 2005.

14

Acest caleidoscop nebunesc al minunilor arhitecturale este propunerea arhitectului John Beckmann si a biroului acestuia, Axis Mundi pentru viziunea alternativa a extinderii Muzeului de Arta Contemporana in New York. De neuitat datorita design-ului ciudat, cladirea suprapusa este un omagiu la adresa comorilor tehnicolore care vor fi expuse intre peretii acesteia. Pentru a face lucrurile si mai interesante, Axis Mundi explica cum conceptul lor este un mod revolutionar de a se exprima si de a organiza cladirile inalte asemeni unor Vecinatati Verticale (imaginati-va cum luati un sir de blocuri de locuinte si le asezati pe orizontala). Spre deosebire de cladirile cu functiuni precise cu care ne-am obisnuit, versiunea MoMA Vecinatati Verticale a celor de la Axis Mundi, amesteca si relationeaza spatii de expozitie, birouri, zone de locuinte, hoteluri si restaurante, magazine, cluburi si spatii verzi. Asta ar insemna ca o persoana ar putea locui la etajul al 7-lea, ar munci la al 20-lea, ar putea servi cina la etajul al 3-lea, si-ar face cumparaturile la etajul al 8-lea, fara sa trebuiasca sa paraseasca cladirea. Acest tip de cladiri ultra-multi-functionale nu sunt noi, fiind chiar des intalnite in Japonia si in Manhattan, dar interesul vizual pe care cei de la Axis Mundi l-au propus este o abatere de la arhitectura curenta, care prezinta coerenta si uniformitate. Pe de alta parte nu ar fi interesant ca macar o cladire din mijlocul Manhattan-ului sa reflecte atmosfera si energia acestuia? Design-ul propus de Axis Mundi lasa loc si pentru decrosuri volumetrice pe verticala, care se misca neregulat pe fatada turnului. Aceste decrosuri permit luminii naturale sa patrunda in interiorul structurilor, de asemenea ajuta la o ventilare naturala a spatiilor oferindu-le locuitorilor imagini deosebite ale orasului. Vecinii se pot intalni in lungul podurilor ce leaga diferite etaje ale structurii sau al balcoanelor, decat in culoare inguste si intunecoase ca pana acum.

15

16

17

18

Georg Pendl, preedintele camerei arhitecilor din Austria, privete cu ochi critici la modul de a construi din China. n opinia lui, nu este un lucru bun atunci cnd o singur persoan decide cu o trstur de creion soarta a 5.000 de oameni. Arhitecii ar trebui, n opinia sa, s se mai gndeasc i la cadrul politic i social n care iau natere cldirile. n China, spunea el, oamenii lucreaz pe antier n condiii mai mult dect ndoielnice iar fiecare cldire este o spoial pentru o ar fr drepturile omului

19