Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECTAREA SI EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE TERENURI N PANTA

STABILITATEA TALUZURILOR PENTRU PAMNTURI FARA COEZIUNE (NISIP,PIETRIS)


panta nclinata cu unghiul fata de orizontala; greutate proprie (G); forta de frecare (Ff);

UNGHIUL LIMITA AL TALUZULUI ESTE EGAL CU UNGHIUL DE FRECARE INTERIOARA AL MATERIALULUI (25 - 35o n functie de natura pamntului). n proiectare unghiul limita al taluzului liber : 1 c ct = coeficient de siguranta

STABILITATEA TALUZURILOR PENTRU PAMNTURI COEZIVE (PAMNTURI ARGILOASE)


rezistenta la forfecare: lim = c + tg c = coeziunea; = unghiul de frecare interna; = efortul unitar normal dat de greutatea unei particule;

Forta pasiva (rezistenta), care se opune alunecarii particulelor catre baza taluzului, are doua componente: Ff : forta de frecare interna; Fc : forta de coeziune;

Geometria alunecarilor de teren

Suprafata de alunecare: locul geometric al punctelor pentru care se realizeaza echilibrul limita al eforturilor tangentiale interioare lim 1. Alunecare pe o suprafata n forma de cilindru (caracteristic pentru versantii cu alcatuire omogena); 2. Alunecare de translatie pe o suprafata plana a unui strat fara rezistenta la forfecare (strat de argila nmuiat); 3. Alunecare pe o suprafata oarecare (se produce la interfata dintre roca de baza si struturile depuse);

Adncimea suprafetei de alunecare: diferenta ntre cota suprafatei terenului si cota suprafatei de alunecare; alunecare alunecare alunecare alunecare superficiala de adncime mica adnca foarte adnca Hmax,al < 1.00 m 1.00 < Hnax,al < 5.00 m 5.00 < Hnax,al < 20.00 m Hnax,al > 20.00 m

Evolutia producerii alunecarilor

Categorii de alunecari: alunecari active; alunecari temporar stabilizate; alunecari stabilizate; alunecari rapide: cu viteza > 1.5 m/zi; alunecari moderate: cu viteza 0.5 - 1.5 m/zi; alunecari lente: cu viteza < 0.5 m/zi;

Cauzele producerii alunecarilor


Alunecarile naturale provocate de: modificarea regimului hidraulic al masivului de pamnt; actiunea mecanica a apei din teren; reducerea rezistentei pamntului n timpul miscarii seismice, prin pierderea coeziunii structurale si prin reducerea frecarii interioare;

Alunecarile prin interventia omului:

- Lucrari de constructie necontrolate: ncarcarea masivului de pamnt, la creasta sau pe taluz; interventii n geometria taluzului, pentru realizarea unor constructii; drenarea necontrolata a apelor subterane si/sau din precipitatii; - Socuri si vibratii provocate prin explozii, trafic rutier sau feroviar;

Forme particulare de alunecari:


CURGEREA LENTA a depunerilor de pe pantele versantilor sub efectul permanent al greutatii proprii;

CONSECINTELE ALUNECARILOR

avarierea cladirilor aflate pe panta sau pe cresta taluzului;

distrugerea cladirilor de la baza taluzului prin efectul masei de pamnt din amonte; distrugerea retelelor edilitare ngropate, distrugerea drumurilor si cailor ferate;

Masuri pentru identificarea, prevenirea si stoparea alunecarilor


harti de microzonare din punct de vedere al alunecarilor de teren prin: teledetectia aeriana; sistemele informatice (GIS- Geographycal Information System);

Studii preliminare:

Identificarea stratificatiei terenului, determinarea caracteristicilor fizico-mecanice, si stabilirea pozitiei si debitului apelor subterane; Calculul stabilitatii taluzului n diferite etape ale interventiei asupra acestuia: - n stare naturala; - n timpul executiei lucrarilor de constructie; - n situatia definitiva;

Masuri cu caracter general: Reducerea presiunii apei n sol prin drenaje - Drenuri sub forma de santuri umplute cu balast; - Retele de puturi cu drenuri de legatura; - Galerii cu foraje de descarcare; - Drenuri orizontale n forma de spic;

Acoperirea taluzului cu vegetatie; Acoperirea taluzului cu retele de retinere a rocilor pe suprafata versantului; Instalarea unor sisteme de atenuare sau stopare a prabusirilor de roci;

Masuri constructive: Executarea de ancoraje (armarea masivului) - Ancore scurte (batute); - Micropiloti; - Ancore pretensionate sau pasive;

Executarea unor ecrane din puturi/coloane alaturate; Executarea unor ziduri de sprijin cu contraforti sau pinteni la baza taluzului;

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU CLADIRI AMPLASATE PE TERENURI N PANTA

Cladirea este amplasata pe o platforma amenajata n taluzul existent:

echilibrul masivului este restabilit prin introducerea unui zid de sprijin cladirea se alcatuieste ca pe teren orizontal;

Cladirea este alaturata taluzului:

echilibrul masivului de pamnt este restabilit prin nivelurile inferioare; etajele inferioare se conformeaza si se dimensioneaza pentru preluarea integrala a fortei orizontale din mpingerea pamntului;

ZIDURI DE SPRIJIN Zidurile de sprijin preiau si transmit la terenul de fundare ncarcarile provenite din mpingerea pamntului si din diferitele sarcini care pot fi aplicate la partea superioara a masivului de pamnt. ncarcari: - greutatea proprie; - mpingerea orizontala a pamntului ( efectul apei subterane); - greutatea masivului de pamnt din spatele zidului; - efectul cutremurelor; - efectul nsoririi; Criterii de performanta: - stabilitate de ansamblu, la lunecare si la rasturnare; - rezistenta, n sectiuni verticale si n sectiuni orizontale; - rigiditate, n plan vertical; Categorii de ziduri de sprijin: - ziduri de sprijin de greutate, realizate din zidarie de piatra, beton simplu - ziduri de sprijin din placi plane sau curbe, din beton armat; ZIDURI DE SPRIJIN DE GREUTATE Echilibrul de ansamblu este asigurat de greutatea proprie a zidului; Solutie utilizata pentru naltimi mici si conduce la o grosime mare a zidului; Stabilitatea la lunecare se verifica la rostul dintre zid si talpa de fundatie; Stabilitatea la rasturnare se verifica fata de axele care trec prin

extremitatea zidului;

ZIDURI DE SPRIJIN DIN PLACI DE BETON ARMAT

Echilibrul zidului de sprijin este asigurat de greutatea proprie si de greutatea masivului de pamnt care reazema pe talpa de fundatie;

Zidul propriu zis si talpa de fundatie sunt solicitate la ncovoiere pe schema statica de consola; Imbunatatirea stabilitatii de ansamblu fara sporirea greutatii proprii: - Ziduri de sprijin cu placi intermediare prin care se realizeaza reducerea mpingerii orizontale;

- Ziduri de sprijin ancorate pentru naltimi mari si n conditiile n care masivul din spatele zidului permite ancorarea la distante acceptabile;

EFECTELE CUTREMURULUI ASUPRA ZIDURILOR DE SPRIJIN

Miscarea seismica introduce acceleratii puternice att n zidul de sprijin ct si n masivul de pamnt din spatele sau; Amplificarea acceleratiei solului este nesemnificativa (rigiditate mare); Tipuri de avarii: - rotirea/rasturnarea; - lunecarea; - pierderea stabilitatii masivului;

ALTE MASURI CONSTRUCTIVE Pentru limitarea efectului nsoririi (dilatare mpiedicata) zidurile de sprijin de lungime mare se fragmenteaza cu rosturi de dilatatie verticale (dispuse la circa 25 m distanta unul de altul); Pentru diminuarea presiunii apei din pamnt, n spatele zidului de sprijin se prevede un sistem de drenaj iar in zid se prevad goluri (barbacane) pentru scurgerea apei;

S-ar putea să vă placă și