Lucrări practice – Fiziologie

LP-6 (2010-

2011)

I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare II. Demonstraţii practice privind rolul SNV
Sistemul nervos vegetativ (SNV) asigură coordonarea activităţii organelor interne (muşchiul cardiac, muşchi netezi, glande). SNV are două componente obişnuit (dar nu întotdeauna) antagoniste: - ortosimpaticul – determină accelerarea tuturor funcţiilor, cu excepţia digestiei, carea este încetinită; - parasimpaticul – determină diminuarea activităţii organelor interne, cu excepţia digestiei care este accelerată. I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare 1. Comparaţia dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă – (vezi cursul; vezi prezentarea ppt –CD). 2. Transmiterea sinaptică în SNV. Calea eferentă vegetativă prezintă: - o sinapsă interneuronală (într-un ganglion sau în peretele organului deservit); - o sinapsă neuro-efectoare (între fibra postganglionară şi celulele organului deservit (celulele musculare netede sau glandulare). Neuromediatorii chimici ai SNV sunt: a) acetilcolina: - în sinapsele ganglionare – ortosimpatice şi parasimpatice; - în toate sinapsele neuro-efectoare parasimpatice şi un număr redus de sinapse neuro-efectoare ortosimpatice. b)noradrenalina (norepinefrina) - în majoritatea sinapselor neuro-efectoare ortosimpatice. Receptorii postsinaptici, asupra cărora acţionează mediatorul chimic, se impart în: - receptori colinergici, asupra cărora acţionează acetilcolina; - receptorii adrenergici, asupra cărora acţionează noradrenalina şi adrenalina. Asupra acestor receptori pot acţiona şi substanţele exogene (cum ar fi medicamentele), având efect agonist sau antagonist. Receptorii colinergici sunt: nicotinici şi muscarinici. Receptorii colinergici din sinapsele ganglionare sunt stimulaţi de alcaloidul exogen NICOTINA (dozele mici au efect stimulator, iar dozele mari efect inhibitor); de aici denumirea de receptori nicotinici. Receptorii colinergici din sinapsele neuro-efectoare parasimpatice sau ortosimpatice sunt stimulaţi de alcaloidul MUSCARINA, de unde şi denumirea de receptori muscarinici. Ei sunt inhibaţi (blocaţi) de un alt alcaloid exogen – ATROPINA. Receptorii adrenergici din sinapsele neuro-efectoare ortosimpatice sunt clasificaţi în: receptori alfa (α -1 şi α-2) şi receptori beta (β-1 şi β-2). 3. SNV eferent parasimpatic. SNV parasimpatic îşi are originea, pe de o parte în trunchiul cerebral (nucleii vegetativi), iar pe de altă parte în măduva sacrată (de unde şi denumirea de sistem craniosacral). SNV parasimpatic are fibrele preganglionare mai lungi şi cele postganglionare mai scurte, deoarece neuronii periferici sunt localizaţi în ganglionii viscerali (din apropierea organelor deservite sau chiar în pereţii organelor deservite – plexurile intramurale). 1

vag (X). Fibrele nervoase periferice ortosimpatice sunt incluse în nervii rahidieni (cervicali. . ficat. fibrele postganglionare se distribuie glandelor mucoase ale faringelui şi laringelui.cervical superior constituie conectivul simpatic cervical).Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) Fibrele nervoase preganglionare parasimpatice sunt incluse în nervii cranieni (III. VII. lombari). Nervul vag asigură astfel inervaţia următorelor viscere: inimă. faringe. intestin subţire. fibrele postganglionare se distribuie glandei salivare parotide.ganglionul otic: este aferentat de fibre parasimpatice din n. pancreas. SNV eferent ortosimpatic SNV ortosimpatic îşi are originea în măduva toraco-lombară (de aici şi denumirea de sistem toraco-lombar). nazale. . stomac.ganglionul lingual: este aferentat de fibre incluse în nervul intermediofacial (VII). glande lacrimale. caudal şi primii ganglioni toracali: primesc fibre preganglionare din primele segmente medulare toracale.ganglionul cervical superior: primeşte fibre preganglionare din segmentele toracale T1-T3 (mănunchiul de fibre care urcă în lungul gâtului până la ggl.glosofaringian (IX). vezica urinară şi organele genitale) primesc fibre preganglionare parasimpatice din maduva sacrată (segmentele S1-S3) prin nervii pelvini. . vaselor de sânge ale regiunii capului şi muşchiului cardiac (nerv cardiac anterior). fibrele postganglionare se distribuie organelor capului (ochi – iris. pulmoni. SNV ortosimpatic are fibrele preganglionare mai scurte şi cele postganglionare mai lungi. fibrele postganglionare se distribuie glandelor lacrimale şi nazale.ganglionii cervical mijlociu. rinichi şi intestin gros (până la colonul descendent). X) şi în nervii rahidieni sacrali (n. Organele cavităţii pelvine (ultima porţiune a colonului.ganglionul nodos al vagului: primeşte fibre preganglionare din n. fibrele postganglionare sunt scurte. m. rectul. ceilalţi ganglioni ortosimpatici sunt denumiţi prevertebrali (fiind localizaţi ventral de coloana vertebrală). a) Ganglionii paravertebrali sunt: . în pereţii organelor. Ganglionii vegetativi parasimpatici care deservesc organele capului sunt: . laringe). salivare. Ganglionii vegetativi ortosimpatici sunt reprezentaţi de lanţul ganglionar paravertebral (cervico-toraco-lombo-sacral) şi ganglioni prevertebrali (colaterali). de aici. toracali. . pelvini). .ganglionul ciliar (din apropierea globului ocular): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul oculomotor comun (III). IX. de aici neuronii postganglionari asigură inervaţia glandelor salivare sublinguale şi madibulară. deoarece majoritatea neuronilor periferici sunt localizaţi în ganglionii paravertebrali (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale). 4.ciliar.ganglionul sfenopalatin (pterigopalatin): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul intermediofacial (VII). Ganglionii viscerali din cavitatea toracică şi abdominală (situaţi chiar în pereţii organelor) primesc fibre preganglionare din nervul vag (X). Fibrele postganglionare (foarte scurte) dau naştere plexurilor intramurale. fibrele postganglionare se distribuie muşchilor circulari ai irisului şi muşchilor ciliari. fibrele postganglionare asigură inervaţia organelor şi vaselor sanguine din cavitatea toracică: inimă (nerv 2 .

m. în profunzimea căruia se observă un muşchi dispus oblic . .ganglionul mezentaric caudal. De aici. Functiile vegetative. intestin gros. La unele specii. vag). b) Ganglionii prevertebrali sunt: . pancreas. O particularitate a distribuţiei nervului micul spanhnic este inervaţia directă a glandei medulosuprarenale. De exemplu: . . Tehnica de lucru : Se spinalizează o broască. intestin subţire. iar axonii neuronilor din aceşti ganglioni se distribuie vaselor sanguine din teritoriile învecinate (prezentarea în ppt exemplifică inervaţia ortosimpatică a vaselor sanguine doar pentru câteva segmente toracale şi lombare).ganglionii pelvini.cervical caudal şi toracic I se unesc pentru a forma ganglionul stelat. producând dilataţia sfincterelor. pulmoni şi căi aeriene. producând stimularea peristaltismului. stomacul şi nervul vag. Acţiunea celor două componente vegetative (ortosimpatic şi parasimpatic) asupra organelor determină în mod obişnuit efecte antagoniste. 5. ggl. . glanda însăşi comportându-se ca un ganglion ortosimpatic modificat (neuronii postganglionari s-au transformat în celule cromafine care secretă hormoni – adrenalina şi noradrenalina). receptorii muscarinici din sfinctere sunt inhibitori. Toţi ganglionii toracali. au efect vasoconstrictor.ganglionul mesenteric cranial (la unele specii se uneşte cu ggl celiac fiind cunoscut sub denumirea de ganglion semilunar). Efectul stimulator sau inhibitor depinde de receptorii postsinaptici din organele efectoare. Demonstraţii practice privind rolul SNV a) Efectul excitării nervului vag (pneumogastric) asupra inimii şi stomacului. după localizare. la care se vor evidenţia cordul. micul splanchnic şi splanchnicul lombar. Vagul acţionează diferit asupra inimii şi tubului digestiv (inhibă funcţia cardiacă şi stimulează motricitatea şi secreţia digestivă).mezenteric caudal. în ganglionii pelvini. Marele splanchnic se opreşte în ggl. Aceşti nervi împreună cu articulaţia temporomandibulară delimitează un spaţiu triunghiular. Se îndepărtează pielea din regiunea submaxilară şi se observă doi nervi care se încrucişează (hipoglosul şi glosofaringianul). fibrele postganglionare se distribuie organelor cavităţii abdominale şi pelvine (stomac. Se introduce o baghetă 3 . Acest muşchi este traversat de un pachet vasculo-nervos (incluzând şi n. . în ggl. Nervii vagi (X) includ fibre parasimpatice care îşi au originea în nucleul cardiopneumogastric bulbar. Stimularea acestor receptori poate avea efecte diferite. iar receptorii beta din celulele miocardice sunt cardioacceleratori. II. prin stimulare.ganglionul celiac.Receptorii muscarinici ai miocardului sunt inhibitori. rinichi. petrohioidian. micul splanchnic. producând diminuarea frecvenţei şi a forţei de contracţie cardiace. ficat.Receptorii muscarinici din musculatura tractusului digestiv sunt excitatori.Receptorii alfa din majoritatea vaselor sanguine. lombari şi sacrali ai lanţului paraganglionar primesc fibre preganglionare de la segmentele medulare corespunzătoare. iar splanchnicul lombar. celiac şi mesenteric cranial.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) cardiac mijlociu şi posterior). aceasta primeşte doar fibre preganglionare. vezică urinară şi organe genitale). iar receptorii beta din pereţii vaselor musculaturii scheletice active sunt vasodilatatori. esofag. Fibrele preganglionare ortosimpatice din ultimele segmente toracale şi primele lombare traversează ganglionii paravertebrali (fără întrerupere la acest nivel) şi formează nervii marele splanchnic. .

modelului de mai jos). Nervul. Efectul lobelinei este diferit dupa concentratia utilizata Explicaţia : Irisul delimitează pupila şi este alcătuit din două straturi musculare (circular şi radiar) . care aduce curentul electric de la secundarul unei bobine de inducţie. vag asupra inimii şi stomacului la broască 6. b) Acţiuni farmacodinamice asupra irisului. mediatorii chimici şi receptorii postsinaptici. variabila. Nervul se aşează pe un excitator. Notaţi deosebirile dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă. Oragnul efector Efectul ortosimpaticului Efectul parasimpaticului 5. nervii cranieni care asigură inervaţia parasimpatică a organelor capului. se observă contracţia musculaturii stomacului (fiind foarte evidentă contracţia stratului muscular circular). dilutia se face cu ser fiziologic) sau Atropină 1 %. Cerinţe LP-6: 1.Pilocarpina este o substanţă parasimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii circulare a irisului.Adrenalina este o substanţă ortosimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii radiare a irisului.Pilocarpină 1 % sau Lobelina. b. ganglionii viscerali ai SNV parasimpatic şi organele deservite de aceştia. Prin închiderea circuitului electric. conc. In fiecare capsulă se introduce un glob ocular şi se lasă în repaus 30 minute. Se pregătesc două capsule cu următoarele soluţii : . 4 . Concomitent. c. .Adrenalină 0. se poate observa efectul compensator al acţiunii ortosimpaticului (apare o scurtă perioadă de accelerare a cordului). Desenaţi schema transmiterii sinaptice în SNV.Lobelina este un agonist/antagonist al receptorilor colinergici. producând mioză (micşorarea pupilei). iar în pilocarpină se micşorează. izolând nervul vag. .Atropina este o substanţă parasimpatico-litică inhibând parasimpaticul şi producând efectul invers acestuia (midriaza). denumirea conectivului nervos ortosimpatic care deserveşte organele capului. Notaţi efectele farmacodinamice asupra irisului la broască observate în laborator. Evidenţiaţi tipurile de sinapse. .Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) de sticlă pe sub acest pachet vasculo-nervos. apoi oprirea inimii în diastolă. cavităţii toracice şi abdominale. 2. inima şi stomacul se umectează periodic cu ser fiziologic. După acest interval de timp se constată că în adrenalină sau atropină pupila se măreşte. La încetarea stimulării. d. Notaţi într-un tablel funcţiile vegetative (conf. . De la o broască spinalizată se izolează globii oculari. ganglionii prevertebrali ai SNV ortosimpatic şi organele deservite de aceştia. Precizaţi: a.1 %o (atenţie. producând midriază (dilatarea pupilei). se observă reducerea frecvenţei cardiace. 3. fiola conţine adrenalină 1 %o . prin contracţia acestor muşchi se produce pupilodilataţie sau pupiloconstricţie. 4. efectul fiind parasimpatico-mimetic sau litic. . Evidenţiaţi efectul excitării n.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful