P. 1
snv simpatic !!!!!!!!!

snv simpatic !!!!!!!!!

|Views: 214|Likes:
Published by Ioana Gray

More info:

Published by: Ioana Gray on Feb 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2015

pdf

text

original

Lucrări practice – Fiziologie

LP-6 (2010-

2011)

I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare II. Demonstraţii practice privind rolul SNV
Sistemul nervos vegetativ (SNV) asigură coordonarea activităţii organelor interne (muşchiul cardiac, muşchi netezi, glande). SNV are două componente obişnuit (dar nu întotdeauna) antagoniste: - ortosimpaticul – determină accelerarea tuturor funcţiilor, cu excepţia digestiei, carea este încetinită; - parasimpaticul – determină diminuarea activităţii organelor interne, cu excepţia digestiei care este accelerată. I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare 1. Comparaţia dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă – (vezi cursul; vezi prezentarea ppt –CD). 2. Transmiterea sinaptică în SNV. Calea eferentă vegetativă prezintă: - o sinapsă interneuronală (într-un ganglion sau în peretele organului deservit); - o sinapsă neuro-efectoare (între fibra postganglionară şi celulele organului deservit (celulele musculare netede sau glandulare). Neuromediatorii chimici ai SNV sunt: a) acetilcolina: - în sinapsele ganglionare – ortosimpatice şi parasimpatice; - în toate sinapsele neuro-efectoare parasimpatice şi un număr redus de sinapse neuro-efectoare ortosimpatice. b)noradrenalina (norepinefrina) - în majoritatea sinapselor neuro-efectoare ortosimpatice. Receptorii postsinaptici, asupra cărora acţionează mediatorul chimic, se impart în: - receptori colinergici, asupra cărora acţionează acetilcolina; - receptorii adrenergici, asupra cărora acţionează noradrenalina şi adrenalina. Asupra acestor receptori pot acţiona şi substanţele exogene (cum ar fi medicamentele), având efect agonist sau antagonist. Receptorii colinergici sunt: nicotinici şi muscarinici. Receptorii colinergici din sinapsele ganglionare sunt stimulaţi de alcaloidul exogen NICOTINA (dozele mici au efect stimulator, iar dozele mari efect inhibitor); de aici denumirea de receptori nicotinici. Receptorii colinergici din sinapsele neuro-efectoare parasimpatice sau ortosimpatice sunt stimulaţi de alcaloidul MUSCARINA, de unde şi denumirea de receptori muscarinici. Ei sunt inhibaţi (blocaţi) de un alt alcaloid exogen – ATROPINA. Receptorii adrenergici din sinapsele neuro-efectoare ortosimpatice sunt clasificaţi în: receptori alfa (α -1 şi α-2) şi receptori beta (β-1 şi β-2). 3. SNV eferent parasimpatic. SNV parasimpatic îşi are originea, pe de o parte în trunchiul cerebral (nucleii vegetativi), iar pe de altă parte în măduva sacrată (de unde şi denumirea de sistem craniosacral). SNV parasimpatic are fibrele preganglionare mai lungi şi cele postganglionare mai scurte, deoarece neuronii periferici sunt localizaţi în ganglionii viscerali (din apropierea organelor deservite sau chiar în pereţii organelor deservite – plexurile intramurale). 1

fibrele postganglionare se distribuie glandelor lacrimale şi nazale. Ganglionii vegetativi ortosimpatici sunt reprezentaţi de lanţul ganglionar paravertebral (cervico-toraco-lombo-sacral) şi ganglioni prevertebrali (colaterali). fibrele postganglionare se distribuie muşchilor circulari ai irisului şi muşchilor ciliari.ganglionul otic: este aferentat de fibre parasimpatice din n. Ganglionii vegetativi parasimpatici care deservesc organele capului sunt: . a) Ganglionii paravertebrali sunt: .ganglionul lingual: este aferentat de fibre incluse în nervul intermediofacial (VII). deoarece majoritatea neuronilor periferici sunt localizaţi în ganglionii paravertebrali (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale). rectul. X) şi în nervii rahidieni sacrali (n. .ganglionul nodos al vagului: primeşte fibre preganglionare din n. în pereţii organelor. Ganglionii viscerali din cavitatea toracică şi abdominală (situaţi chiar în pereţii organelor) primesc fibre preganglionare din nervul vag (X).ganglionii cervical mijlociu. faringe. 4. toracali.cervical superior constituie conectivul simpatic cervical). salivare. pulmoni. IX. . pancreas. fibrele postganglionare sunt scurte. intestin subţire. SNV ortosimpatic are fibrele preganglionare mai scurte şi cele postganglionare mai lungi. fibrele postganglionare se distribuie glandei salivare parotide. Organele cavităţii pelvine (ultima porţiune a colonului. laringe). pelvini). .glosofaringian (IX). VII. ceilalţi ganglioni ortosimpatici sunt denumiţi prevertebrali (fiind localizaţi ventral de coloana vertebrală). fibrele postganglionare se distribuie glandelor mucoase ale faringelui şi laringelui. m. vezica urinară şi organele genitale) primesc fibre preganglionare parasimpatice din maduva sacrată (segmentele S1-S3) prin nervii pelvini. vaselor de sânge ale regiunii capului şi muşchiului cardiac (nerv cardiac anterior). de aici neuronii postganglionari asigură inervaţia glandelor salivare sublinguale şi madibulară. Fibrele nervoase periferice ortosimpatice sunt incluse în nervii rahidieni (cervicali. fibrele postganglionare asigură inervaţia organelor şi vaselor sanguine din cavitatea toracică: inimă (nerv 2 .ciliar.ganglionul cervical superior: primeşte fibre preganglionare din segmentele toracale T1-T3 (mănunchiul de fibre care urcă în lungul gâtului până la ggl. Fibrele postganglionare (foarte scurte) dau naştere plexurilor intramurale. Nervul vag asigură astfel inervaţia următorelor viscere: inimă. nazale. rinichi şi intestin gros (până la colonul descendent). glande lacrimale. .Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) Fibrele nervoase preganglionare parasimpatice sunt incluse în nervii cranieni (III. ficat. lombari).vag (X). . caudal şi primii ganglioni toracali: primesc fibre preganglionare din primele segmente medulare toracale. stomac.ganglionul sfenopalatin (pterigopalatin): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul intermediofacial (VII).ganglionul ciliar (din apropierea globului ocular): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul oculomotor comun (III). de aici. SNV eferent ortosimpatic SNV ortosimpatic îşi are originea în măduva toraco-lombară (de aici şi denumirea de sistem toraco-lombar). fibrele postganglionare se distribuie organelor capului (ochi – iris.

în ggl. Vagul acţionează diferit asupra inimii şi tubului digestiv (inhibă funcţia cardiacă şi stimulează motricitatea şi secreţia digestivă). producând dilataţia sfincterelor. producând stimularea peristaltismului. Nervii vagi (X) includ fibre parasimpatice care îşi au originea în nucleul cardiopneumogastric bulbar. fibrele postganglionare se distribuie organelor cavităţii abdominale şi pelvine (stomac. după localizare.Receptorii muscarinici ai miocardului sunt inhibitori. Se introduce o baghetă 3 .mezenteric caudal. Toţi ganglionii toracali. micul splanchnic. vezică urinară şi organe genitale). Acest muşchi este traversat de un pachet vasculo-nervos (incluzând şi n. în profunzimea căruia se observă un muşchi dispus oblic . Acţiunea celor două componente vegetative (ortosimpatic şi parasimpatic) asupra organelor determină în mod obişnuit efecte antagoniste. b) Ganglionii prevertebrali sunt: . au efect vasoconstrictor. celiac şi mesenteric cranial. Marele splanchnic se opreşte în ggl. ficat. lombari şi sacrali ai lanţului paraganglionar primesc fibre preganglionare de la segmentele medulare corespunzătoare. micul splanchnic şi splanchnicul lombar. esofag. 5. iar splanchnicul lombar. .ganglionul mesenteric cranial (la unele specii se uneşte cu ggl celiac fiind cunoscut sub denumirea de ganglion semilunar). stomacul şi nervul vag. II.ganglionul mezentaric caudal. iar receptorii beta din celulele miocardice sunt cardioacceleratori. receptorii muscarinici din sfinctere sunt inhibitori. . petrohioidian. O particularitate a distribuţiei nervului micul spanhnic este inervaţia directă a glandei medulosuprarenale. în ganglionii pelvini. Demonstraţii practice privind rolul SNV a) Efectul excitării nervului vag (pneumogastric) asupra inimii şi stomacului. Efectul stimulator sau inhibitor depinde de receptorii postsinaptici din organele efectoare. Tehnica de lucru : Se spinalizează o broască. De exemplu: . pulmoni şi căi aeriene. Stimularea acestor receptori poate avea efecte diferite.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) cardiac mijlociu şi posterior). producând diminuarea frecvenţei şi a forţei de contracţie cardiace.Receptorii alfa din majoritatea vaselor sanguine. vag).Receptorii muscarinici din musculatura tractusului digestiv sunt excitatori. . Se îndepărtează pielea din regiunea submaxilară şi se observă doi nervi care se încrucişează (hipoglosul şi glosofaringianul). La unele specii. la care se vor evidenţia cordul. iar axonii neuronilor din aceşti ganglioni se distribuie vaselor sanguine din teritoriile învecinate (prezentarea în ppt exemplifică inervaţia ortosimpatică a vaselor sanguine doar pentru câteva segmente toracale şi lombare). Functiile vegetative. intestin gros. . pancreas. iar receptorii beta din pereţii vaselor musculaturii scheletice active sunt vasodilatatori.ganglionii pelvini.m. prin stimulare. De aici.cervical caudal şi toracic I se unesc pentru a forma ganglionul stelat. intestin subţire. aceasta primeşte doar fibre preganglionare. ggl. Fibrele preganglionare ortosimpatice din ultimele segmente toracale şi primele lombare traversează ganglionii paravertebrali (fără întrerupere la acest nivel) şi formează nervii marele splanchnic. rinichi. . Aceşti nervi împreună cu articulaţia temporomandibulară delimitează un spaţiu triunghiular.ganglionul celiac. glanda însăşi comportându-se ca un ganglion ortosimpatic modificat (neuronii postganglionari s-au transformat în celule cromafine care secretă hormoni – adrenalina şi noradrenalina).

modelului de mai jos).Adrenalina este o substanţă ortosimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii radiare a irisului. producând midriază (dilatarea pupilei). cavităţii toracice şi abdominale. dilutia se face cu ser fiziologic) sau Atropină 1 %.Lobelina este un agonist/antagonist al receptorilor colinergici. inima şi stomacul se umectează periodic cu ser fiziologic. fiola conţine adrenalină 1 %o . Concomitent. nervii cranieni care asigură inervaţia parasimpatică a organelor capului.1 %o (atenţie. apoi oprirea inimii în diastolă. Efectul lobelinei este diferit dupa concentratia utilizata Explicaţia : Irisul delimitează pupila şi este alcătuit din două straturi musculare (circular şi radiar) . 4. . . Nervul se aşează pe un excitator. care aduce curentul electric de la secundarul unei bobine de inducţie. b. vag asupra inimii şi stomacului la broască 6.Atropina este o substanţă parasimpatico-litică inhibând parasimpaticul şi producând efectul invers acestuia (midriaza). Notaţi într-un tablel funcţiile vegetative (conf. După acest interval de timp se constată că în adrenalină sau atropină pupila se măreşte. se observă contracţia musculaturii stomacului (fiind foarte evidentă contracţia stratului muscular circular). efectul fiind parasimpatico-mimetic sau litic. Desenaţi schema transmiterii sinaptice în SNV. Precizaţi: a.Adrenalină 0. izolând nervul vag. Evidenţiaţi tipurile de sinapse. iar în pilocarpină se micşorează. b) Acţiuni farmacodinamice asupra irisului. d. se poate observa efectul compensator al acţiunii ortosimpaticului (apare o scurtă perioadă de accelerare a cordului). Oragnul efector Efectul ortosimpaticului Efectul parasimpaticului 5. Nervul.Pilocarpina este o substanţă parasimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii circulare a irisului. Cerinţe LP-6: 1. De la o broască spinalizată se izolează globii oculari.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) de sticlă pe sub acest pachet vasculo-nervos. Notaţi deosebirile dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă. ganglionii viscerali ai SNV parasimpatic şi organele deservite de aceştia. La încetarea stimulării. producând mioză (micşorarea pupilei). Notaţi efectele farmacodinamice asupra irisului la broască observate în laborator. c. In fiecare capsulă se introduce un glob ocular şi se lasă în repaus 30 minute. prin contracţia acestor muşchi se produce pupilodilataţie sau pupiloconstricţie. mediatorii chimici şi receptorii postsinaptici. se observă reducerea frecvenţei cardiace. . Evidenţiaţi efectul excitării n. . 4 . . Prin închiderea circuitului electric. 3.Pilocarpină 1 % sau Lobelina. variabila. denumirea conectivului nervos ortosimpatic care deserveşte organele capului. ganglionii prevertebrali ai SNV ortosimpatic şi organele deservite de aceştia. 2. conc. Se pregătesc două capsule cu următoarele soluţii : .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->