Lucrări practice – Fiziologie

LP-6 (2010-

2011)

I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare II. Demonstraţii practice privind rolul SNV
Sistemul nervos vegetativ (SNV) asigură coordonarea activităţii organelor interne (muşchiul cardiac, muşchi netezi, glande). SNV are două componente obişnuit (dar nu întotdeauna) antagoniste: - ortosimpaticul – determină accelerarea tuturor funcţiilor, cu excepţia digestiei, carea este încetinită; - parasimpaticul – determină diminuarea activităţii organelor interne, cu excepţia digestiei care este accelerată. I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare 1. Comparaţia dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă – (vezi cursul; vezi prezentarea ppt –CD). 2. Transmiterea sinaptică în SNV. Calea eferentă vegetativă prezintă: - o sinapsă interneuronală (într-un ganglion sau în peretele organului deservit); - o sinapsă neuro-efectoare (între fibra postganglionară şi celulele organului deservit (celulele musculare netede sau glandulare). Neuromediatorii chimici ai SNV sunt: a) acetilcolina: - în sinapsele ganglionare – ortosimpatice şi parasimpatice; - în toate sinapsele neuro-efectoare parasimpatice şi un număr redus de sinapse neuro-efectoare ortosimpatice. b)noradrenalina (norepinefrina) - în majoritatea sinapselor neuro-efectoare ortosimpatice. Receptorii postsinaptici, asupra cărora acţionează mediatorul chimic, se impart în: - receptori colinergici, asupra cărora acţionează acetilcolina; - receptorii adrenergici, asupra cărora acţionează noradrenalina şi adrenalina. Asupra acestor receptori pot acţiona şi substanţele exogene (cum ar fi medicamentele), având efect agonist sau antagonist. Receptorii colinergici sunt: nicotinici şi muscarinici. Receptorii colinergici din sinapsele ganglionare sunt stimulaţi de alcaloidul exogen NICOTINA (dozele mici au efect stimulator, iar dozele mari efect inhibitor); de aici denumirea de receptori nicotinici. Receptorii colinergici din sinapsele neuro-efectoare parasimpatice sau ortosimpatice sunt stimulaţi de alcaloidul MUSCARINA, de unde şi denumirea de receptori muscarinici. Ei sunt inhibaţi (blocaţi) de un alt alcaloid exogen – ATROPINA. Receptorii adrenergici din sinapsele neuro-efectoare ortosimpatice sunt clasificaţi în: receptori alfa (α -1 şi α-2) şi receptori beta (β-1 şi β-2). 3. SNV eferent parasimpatic. SNV parasimpatic îşi are originea, pe de o parte în trunchiul cerebral (nucleii vegetativi), iar pe de altă parte în măduva sacrată (de unde şi denumirea de sistem craniosacral). SNV parasimpatic are fibrele preganglionare mai lungi şi cele postganglionare mai scurte, deoarece neuronii periferici sunt localizaţi în ganglionii viscerali (din apropierea organelor deservite sau chiar în pereţii organelor deservite – plexurile intramurale). 1

pulmoni. .ganglionul otic: este aferentat de fibre parasimpatice din n. Fibrele postganglionare (foarte scurte) dau naştere plexurilor intramurale. IX. nazale.glosofaringian (IX). fibrele postganglionare se distribuie glandelor mucoase ale faringelui şi laringelui. fibrele postganglionare sunt scurte. SNV eferent ortosimpatic SNV ortosimpatic îşi are originea în măduva toraco-lombară (de aici şi denumirea de sistem toraco-lombar). Ganglionii viscerali din cavitatea toracică şi abdominală (situaţi chiar în pereţii organelor) primesc fibre preganglionare din nervul vag (X). Ganglionii vegetativi parasimpatici care deservesc organele capului sunt: . Nervul vag asigură astfel inervaţia următorelor viscere: inimă. Ganglionii vegetativi ortosimpatici sunt reprezentaţi de lanţul ganglionar paravertebral (cervico-toraco-lombo-sacral) şi ganglioni prevertebrali (colaterali).ganglionul lingual: este aferentat de fibre incluse în nervul intermediofacial (VII). VII. . vezica urinară şi organele genitale) primesc fibre preganglionare parasimpatice din maduva sacrată (segmentele S1-S3) prin nervii pelvini. a) Ganglionii paravertebrali sunt: .ganglionii cervical mijlociu. stomac. de aici neuronii postganglionari asigură inervaţia glandelor salivare sublinguale şi madibulară. în pereţii organelor.ciliar.ganglionul sfenopalatin (pterigopalatin): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul intermediofacial (VII). deoarece majoritatea neuronilor periferici sunt localizaţi în ganglionii paravertebrali (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale). de aici. fibrele postganglionare asigură inervaţia organelor şi vaselor sanguine din cavitatea toracică: inimă (nerv 2 . . rinichi şi intestin gros (până la colonul descendent). rectul.ganglionul nodos al vagului: primeşte fibre preganglionare din n.cervical superior constituie conectivul simpatic cervical). ceilalţi ganglioni ortosimpatici sunt denumiţi prevertebrali (fiind localizaţi ventral de coloana vertebrală). X) şi în nervii rahidieni sacrali (n. fibrele postganglionare se distribuie glandei salivare parotide.ganglionul ciliar (din apropierea globului ocular): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul oculomotor comun (III). m. fibrele postganglionare se distribuie muşchilor circulari ai irisului şi muşchilor ciliari. ficat. toracali. glande lacrimale. fibrele postganglionare se distribuie organelor capului (ochi – iris. . . salivare. faringe.ganglionul cervical superior: primeşte fibre preganglionare din segmentele toracale T1-T3 (mănunchiul de fibre care urcă în lungul gâtului până la ggl. SNV ortosimpatic are fibrele preganglionare mai scurte şi cele postganglionare mai lungi. laringe). caudal şi primii ganglioni toracali: primesc fibre preganglionare din primele segmente medulare toracale. fibrele postganglionare se distribuie glandelor lacrimale şi nazale. lombari).Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) Fibrele nervoase preganglionare parasimpatice sunt incluse în nervii cranieni (III. Organele cavităţii pelvine (ultima porţiune a colonului. intestin subţire.vag (X). pelvini). Fibrele nervoase periferice ortosimpatice sunt incluse în nervii rahidieni (cervicali. 4. pancreas. vaselor de sânge ale regiunii capului şi muşchiului cardiac (nerv cardiac anterior).

în profunzimea căruia se observă un muşchi dispus oblic . producând dilataţia sfincterelor. după localizare. . . iar axonii neuronilor din aceşti ganglioni se distribuie vaselor sanguine din teritoriile învecinate (prezentarea în ppt exemplifică inervaţia ortosimpatică a vaselor sanguine doar pentru câteva segmente toracale şi lombare). Demonstraţii practice privind rolul SNV a) Efectul excitării nervului vag (pneumogastric) asupra inimii şi stomacului. . Efectul stimulator sau inhibitor depinde de receptorii postsinaptici din organele efectoare. intestin subţire. . . pulmoni şi căi aeriene. prin stimulare. producând diminuarea frecvenţei şi a forţei de contracţie cardiace. La unele specii. receptorii muscarinici din sfinctere sunt inhibitori. petrohioidian. Se îndepărtează pielea din regiunea submaxilară şi se observă doi nervi care se încrucişează (hipoglosul şi glosofaringianul). pancreas. stomacul şi nervul vag. în ggl. Acest muşchi este traversat de un pachet vasculo-nervos (incluzând şi n. O particularitate a distribuţiei nervului micul spanhnic este inervaţia directă a glandei medulosuprarenale. micul splanchnic şi splanchnicul lombar. lombari şi sacrali ai lanţului paraganglionar primesc fibre preganglionare de la segmentele medulare corespunzătoare.ganglionii pelvini. ficat. Toţi ganglionii toracali. iar receptorii beta din celulele miocardice sunt cardioacceleratori. Nervii vagi (X) includ fibre parasimpatice care îşi au originea în nucleul cardiopneumogastric bulbar. celiac şi mesenteric cranial.Receptorii alfa din majoritatea vaselor sanguine. în ganglionii pelvini. Aceşti nervi împreună cu articulaţia temporomandibulară delimitează un spaţiu triunghiular. glanda însăşi comportându-se ca un ganglion ortosimpatic modificat (neuronii postganglionari s-au transformat în celule cromafine care secretă hormoni – adrenalina şi noradrenalina). la care se vor evidenţia cordul. De exemplu: . producând stimularea peristaltismului. 5. Vagul acţionează diferit asupra inimii şi tubului digestiv (inhibă funcţia cardiacă şi stimulează motricitatea şi secreţia digestivă). Stimularea acestor receptori poate avea efecte diferite. Marele splanchnic se opreşte în ggl. fibrele postganglionare se distribuie organelor cavităţii abdominale şi pelvine (stomac.ganglionul mezentaric caudal.Receptorii muscarinici ai miocardului sunt inhibitori. vag). aceasta primeşte doar fibre preganglionare. Tehnica de lucru : Se spinalizează o broască.mezenteric caudal.ganglionul celiac.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) cardiac mijlociu şi posterior).cervical caudal şi toracic I se unesc pentru a forma ganglionul stelat.Receptorii muscarinici din musculatura tractusului digestiv sunt excitatori. micul splanchnic. II. Acţiunea celor două componente vegetative (ortosimpatic şi parasimpatic) asupra organelor determină în mod obişnuit efecte antagoniste. intestin gros. iar receptorii beta din pereţii vaselor musculaturii scheletice active sunt vasodilatatori. iar splanchnicul lombar. rinichi.m. vezică urinară şi organe genitale). Functiile vegetative. Se introduce o baghetă 3 . esofag. De aici. au efect vasoconstrictor. b) Ganglionii prevertebrali sunt: . ggl.ganglionul mesenteric cranial (la unele specii se uneşte cu ggl celiac fiind cunoscut sub denumirea de ganglion semilunar). Fibrele preganglionare ortosimpatice din ultimele segmente toracale şi primele lombare traversează ganglionii paravertebrali (fără întrerupere la acest nivel) şi formează nervii marele splanchnic.

Lobelina este un agonist/antagonist al receptorilor colinergici. ganglionii prevertebrali ai SNV ortosimpatic şi organele deservite de aceştia. producând midriază (dilatarea pupilei). efectul fiind parasimpatico-mimetic sau litic. ganglionii viscerali ai SNV parasimpatic şi organele deservite de aceştia. Notaţi efectele farmacodinamice asupra irisului la broască observate în laborator. La încetarea stimulării. b. Concomitent. producând mioză (micşorarea pupilei). In fiecare capsulă se introduce un glob ocular şi se lasă în repaus 30 minute. După acest interval de timp se constată că în adrenalină sau atropină pupila se măreşte. . 2. Evidenţiaţi efectul excitării n. dilutia se face cu ser fiziologic) sau Atropină 1 %.Pilocarpină 1 % sau Lobelina. mediatorii chimici şi receptorii postsinaptici. Efectul lobelinei este diferit dupa concentratia utilizata Explicaţia : Irisul delimitează pupila şi este alcătuit din două straturi musculare (circular şi radiar) . fiola conţine adrenalină 1 %o .Atropina este o substanţă parasimpatico-litică inhibând parasimpaticul şi producând efectul invers acestuia (midriaza). Notaţi într-un tablel funcţiile vegetative (conf.modelului de mai jos). izolând nervul vag. 3. vag asupra inimii şi stomacului la broască 6. De la o broască spinalizată se izolează globii oculari. b) Acţiuni farmacodinamice asupra irisului. . conc. apoi oprirea inimii în diastolă. Se pregătesc două capsule cu următoarele soluţii : .Pilocarpina este o substanţă parasimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii circulare a irisului. d.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) de sticlă pe sub acest pachet vasculo-nervos. . 4. Nervul se aşează pe un excitator.1 %o (atenţie. denumirea conectivului nervos ortosimpatic care deserveşte organele capului. Prin închiderea circuitului electric. iar în pilocarpină se micşorează. . . cavităţii toracice şi abdominale. care aduce curentul electric de la secundarul unei bobine de inducţie. se observă contracţia musculaturii stomacului (fiind foarte evidentă contracţia stratului muscular circular). Evidenţiaţi tipurile de sinapse. Oragnul efector Efectul ortosimpaticului Efectul parasimpaticului 5.Adrenalină 0. variabila. Notaţi deosebirile dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă. inima şi stomacul se umectează periodic cu ser fiziologic. Nervul. se poate observa efectul compensator al acţiunii ortosimpaticului (apare o scurtă perioadă de accelerare a cordului). c. prin contracţia acestor muşchi se produce pupilodilataţie sau pupiloconstricţie. nervii cranieni care asigură inervaţia parasimpatică a organelor capului. se observă reducerea frecvenţei cardiace. Cerinţe LP-6: 1. 4 .Adrenalina este o substanţă ortosimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii radiare a irisului. Desenaţi schema transmiterii sinaptice în SNV. Precizaţi: a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful