Lucrări practice – Fiziologie

LP-6 (2010-

2011)

I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare II. Demonstraţii practice privind rolul SNV
Sistemul nervos vegetativ (SNV) asigură coordonarea activităţii organelor interne (muşchiul cardiac, muşchi netezi, glande). SNV are două componente obişnuit (dar nu întotdeauna) antagoniste: - ortosimpaticul – determină accelerarea tuturor funcţiilor, cu excepţia digestiei, carea este încetinită; - parasimpaticul – determină diminuarea activităţii organelor interne, cu excepţia digestiei care este accelerată. I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare 1. Comparaţia dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă – (vezi cursul; vezi prezentarea ppt –CD). 2. Transmiterea sinaptică în SNV. Calea eferentă vegetativă prezintă: - o sinapsă interneuronală (într-un ganglion sau în peretele organului deservit); - o sinapsă neuro-efectoare (între fibra postganglionară şi celulele organului deservit (celulele musculare netede sau glandulare). Neuromediatorii chimici ai SNV sunt: a) acetilcolina: - în sinapsele ganglionare – ortosimpatice şi parasimpatice; - în toate sinapsele neuro-efectoare parasimpatice şi un număr redus de sinapse neuro-efectoare ortosimpatice. b)noradrenalina (norepinefrina) - în majoritatea sinapselor neuro-efectoare ortosimpatice. Receptorii postsinaptici, asupra cărora acţionează mediatorul chimic, se impart în: - receptori colinergici, asupra cărora acţionează acetilcolina; - receptorii adrenergici, asupra cărora acţionează noradrenalina şi adrenalina. Asupra acestor receptori pot acţiona şi substanţele exogene (cum ar fi medicamentele), având efect agonist sau antagonist. Receptorii colinergici sunt: nicotinici şi muscarinici. Receptorii colinergici din sinapsele ganglionare sunt stimulaţi de alcaloidul exogen NICOTINA (dozele mici au efect stimulator, iar dozele mari efect inhibitor); de aici denumirea de receptori nicotinici. Receptorii colinergici din sinapsele neuro-efectoare parasimpatice sau ortosimpatice sunt stimulaţi de alcaloidul MUSCARINA, de unde şi denumirea de receptori muscarinici. Ei sunt inhibaţi (blocaţi) de un alt alcaloid exogen – ATROPINA. Receptorii adrenergici din sinapsele neuro-efectoare ortosimpatice sunt clasificaţi în: receptori alfa (α -1 şi α-2) şi receptori beta (β-1 şi β-2). 3. SNV eferent parasimpatic. SNV parasimpatic îşi are originea, pe de o parte în trunchiul cerebral (nucleii vegetativi), iar pe de altă parte în măduva sacrată (de unde şi denumirea de sistem craniosacral). SNV parasimpatic are fibrele preganglionare mai lungi şi cele postganglionare mai scurte, deoarece neuronii periferici sunt localizaţi în ganglionii viscerali (din apropierea organelor deservite sau chiar în pereţii organelor deservite – plexurile intramurale). 1

Fibrele nervoase periferice ortosimpatice sunt incluse în nervii rahidieni (cervicali. IX.ganglionul nodos al vagului: primeşte fibre preganglionare din n.ganglionul sfenopalatin (pterigopalatin): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul intermediofacial (VII). deoarece majoritatea neuronilor periferici sunt localizaţi în ganglionii paravertebrali (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale). intestin subţire. .Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) Fibrele nervoase preganglionare parasimpatice sunt incluse în nervii cranieni (III.ganglionul ciliar (din apropierea globului ocular): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul oculomotor comun (III). Ganglionii vegetativi ortosimpatici sunt reprezentaţi de lanţul ganglionar paravertebral (cervico-toraco-lombo-sacral) şi ganglioni prevertebrali (colaterali). laringe). a) Ganglionii paravertebrali sunt: . Organele cavităţii pelvine (ultima porţiune a colonului. .ganglionul otic: este aferentat de fibre parasimpatice din n. salivare. m.vag (X). de aici neuronii postganglionari asigură inervaţia glandelor salivare sublinguale şi madibulară. fibrele postganglionare se distribuie glandelor mucoase ale faringelui şi laringelui.ganglionii cervical mijlociu. de aici.ganglionul lingual: este aferentat de fibre incluse în nervul intermediofacial (VII). lombari). rinichi şi intestin gros (până la colonul descendent). fibrele postganglionare se distribuie muşchilor circulari ai irisului şi muşchilor ciliari. pulmoni.ciliar. caudal şi primii ganglioni toracali: primesc fibre preganglionare din primele segmente medulare toracale. stomac.glosofaringian (IX). rectul. X) şi în nervii rahidieni sacrali (n. ficat. nazale. SNV eferent ortosimpatic SNV ortosimpatic îşi are originea în măduva toraco-lombară (de aici şi denumirea de sistem toraco-lombar). Ganglionii viscerali din cavitatea toracică şi abdominală (situaţi chiar în pereţii organelor) primesc fibre preganglionare din nervul vag (X). faringe. fibrele postganglionare se distribuie glandelor lacrimale şi nazale. fibrele postganglionare se distribuie organelor capului (ochi – iris. SNV ortosimpatic are fibrele preganglionare mai scurte şi cele postganglionare mai lungi. pancreas. fibrele postganglionare asigură inervaţia organelor şi vaselor sanguine din cavitatea toracică: inimă (nerv 2 . fibrele postganglionare se distribuie glandei salivare parotide. glande lacrimale. Fibrele postganglionare (foarte scurte) dau naştere plexurilor intramurale. . ceilalţi ganglioni ortosimpatici sunt denumiţi prevertebrali (fiind localizaţi ventral de coloana vertebrală). . fibrele postganglionare sunt scurte. pelvini).ganglionul cervical superior: primeşte fibre preganglionare din segmentele toracale T1-T3 (mănunchiul de fibre care urcă în lungul gâtului până la ggl. VII.cervical superior constituie conectivul simpatic cervical). în pereţii organelor. toracali. vaselor de sânge ale regiunii capului şi muşchiului cardiac (nerv cardiac anterior). 4. Ganglionii vegetativi parasimpatici care deservesc organele capului sunt: . Nervul vag asigură astfel inervaţia următorelor viscere: inimă. . vezica urinară şi organele genitale) primesc fibre preganglionare parasimpatice din maduva sacrată (segmentele S1-S3) prin nervii pelvini.

. Nervii vagi (X) includ fibre parasimpatice care îşi au originea în nucleul cardiopneumogastric bulbar.m. în profunzimea căruia se observă un muşchi dispus oblic . intestin gros. fibrele postganglionare se distribuie organelor cavităţii abdominale şi pelvine (stomac. în ggl.Receptorii alfa din majoritatea vaselor sanguine. Stimularea acestor receptori poate avea efecte diferite. vag). . intestin subţire. rinichi. celiac şi mesenteric cranial. Tehnica de lucru : Se spinalizează o broască. micul splanchnic şi splanchnicul lombar. Vagul acţionează diferit asupra inimii şi tubului digestiv (inhibă funcţia cardiacă şi stimulează motricitatea şi secreţia digestivă).cervical caudal şi toracic I se unesc pentru a forma ganglionul stelat. glanda însăşi comportându-se ca un ganglion ortosimpatic modificat (neuronii postganglionari s-au transformat în celule cromafine care secretă hormoni – adrenalina şi noradrenalina). II. De exemplu: . iar splanchnicul lombar. Acţiunea celor două componente vegetative (ortosimpatic şi parasimpatic) asupra organelor determină în mod obişnuit efecte antagoniste. pulmoni şi căi aeriene. ggl. Marele splanchnic se opreşte în ggl. ficat. vezică urinară şi organe genitale). au efect vasoconstrictor. Demonstraţii practice privind rolul SNV a) Efectul excitării nervului vag (pneumogastric) asupra inimii şi stomacului. Functiile vegetative. stomacul şi nervul vag. iar receptorii beta din pereţii vaselor musculaturii scheletice active sunt vasodilatatori. aceasta primeşte doar fibre preganglionare. O particularitate a distribuţiei nervului micul spanhnic este inervaţia directă a glandei medulosuprarenale. Aceşti nervi împreună cu articulaţia temporomandibulară delimitează un spaţiu triunghiular. Se introduce o baghetă 3 . în ganglionii pelvini. Efectul stimulator sau inhibitor depinde de receptorii postsinaptici din organele efectoare. lombari şi sacrali ai lanţului paraganglionar primesc fibre preganglionare de la segmentele medulare corespunzătoare. .mezenteric caudal. . b) Ganglionii prevertebrali sunt: . petrohioidian. iar axonii neuronilor din aceşti ganglioni se distribuie vaselor sanguine din teritoriile învecinate (prezentarea în ppt exemplifică inervaţia ortosimpatică a vaselor sanguine doar pentru câteva segmente toracale şi lombare). Toţi ganglionii toracali. iar receptorii beta din celulele miocardice sunt cardioacceleratori. . esofag. De aici. după localizare. La unele specii. Acest muşchi este traversat de un pachet vasculo-nervos (incluzând şi n. producând dilataţia sfincterelor.ganglionul mesenteric cranial (la unele specii se uneşte cu ggl celiac fiind cunoscut sub denumirea de ganglion semilunar).Receptorii muscarinici ai miocardului sunt inhibitori.Receptorii muscarinici din musculatura tractusului digestiv sunt excitatori.ganglionul celiac. 5.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) cardiac mijlociu şi posterior). receptorii muscarinici din sfinctere sunt inhibitori. producând stimularea peristaltismului. micul splanchnic.ganglionul mezentaric caudal.ganglionii pelvini. la care se vor evidenţia cordul. prin stimulare. pancreas. producând diminuarea frecvenţei şi a forţei de contracţie cardiace. Fibrele preganglionare ortosimpatice din ultimele segmente toracale şi primele lombare traversează ganglionii paravertebrali (fără întrerupere la acest nivel) şi formează nervii marele splanchnic. Se îndepărtează pielea din regiunea submaxilară şi se observă doi nervi care se încrucişează (hipoglosul şi glosofaringianul).

Nervul. Notaţi efectele farmacodinamice asupra irisului la broască observate în laborator. . După acest interval de timp se constată că în adrenalină sau atropină pupila se măreşte. producând midriază (dilatarea pupilei).Lobelina este un agonist/antagonist al receptorilor colinergici. Evidenţiaţi efectul excitării n.modelului de mai jos). c. Concomitent. 2. efectul fiind parasimpatico-mimetic sau litic. Oragnul efector Efectul ortosimpaticului Efectul parasimpaticului 5.Pilocarpină 1 % sau Lobelina. Cerinţe LP-6: 1. Desenaţi schema transmiterii sinaptice în SNV. conc. Nervul se aşează pe un excitator. se observă reducerea frecvenţei cardiace. dilutia se face cu ser fiziologic) sau Atropină 1 %. vag asupra inimii şi stomacului la broască 6. fiola conţine adrenalină 1 %o .Adrenalina este o substanţă ortosimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii radiare a irisului. apoi oprirea inimii în diastolă. Notaţi într-un tablel funcţiile vegetative (conf.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) de sticlă pe sub acest pachet vasculo-nervos. producând mioză (micşorarea pupilei). . denumirea conectivului nervos ortosimpatic care deserveşte organele capului. Efectul lobelinei este diferit dupa concentratia utilizata Explicaţia : Irisul delimitează pupila şi este alcătuit din două straturi musculare (circular şi radiar) . se observă contracţia musculaturii stomacului (fiind foarte evidentă contracţia stratului muscular circular). cavităţii toracice şi abdominale. Se pregătesc două capsule cu următoarele soluţii : . Prin închiderea circuitului electric. Notaţi deosebirile dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă. 4. variabila. care aduce curentul electric de la secundarul unei bobine de inducţie.Adrenalină 0. prin contracţia acestor muşchi se produce pupilodilataţie sau pupiloconstricţie. inima şi stomacul se umectează periodic cu ser fiziologic. se poate observa efectul compensator al acţiunii ortosimpaticului (apare o scurtă perioadă de accelerare a cordului). . izolând nervul vag.Pilocarpina este o substanţă parasimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii circulare a irisului. La încetarea stimulării. In fiecare capsulă se introduce un glob ocular şi se lasă în repaus 30 minute. mediatorii chimici şi receptorii postsinaptici. d. 4 . 3. b) Acţiuni farmacodinamice asupra irisului. iar în pilocarpină se micşorează.Atropina este o substanţă parasimpatico-litică inhibând parasimpaticul şi producând efectul invers acestuia (midriaza). b. Evidenţiaţi tipurile de sinapse. Precizaţi: a. . ganglionii viscerali ai SNV parasimpatic şi organele deservite de aceştia. . ganglionii prevertebrali ai SNV ortosimpatic şi organele deservite de aceştia. nervii cranieni care asigură inervaţia parasimpatică a organelor capului. De la o broască spinalizată se izolează globii oculari.1 %o (atenţie.