Lucrări practice – Fiziologie

LP-6 (2010-

2011)

I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare II. Demonstraţii practice privind rolul SNV
Sistemul nervos vegetativ (SNV) asigură coordonarea activităţii organelor interne (muşchiul cardiac, muşchi netezi, glande). SNV are două componente obişnuit (dar nu întotdeauna) antagoniste: - ortosimpaticul – determină accelerarea tuturor funcţiilor, cu excepţia digestiei, carea este încetinită; - parasimpaticul – determină diminuarea activităţii organelor interne, cu excepţia digestiei care este accelerată. I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare 1. Comparaţia dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă – (vezi cursul; vezi prezentarea ppt –CD). 2. Transmiterea sinaptică în SNV. Calea eferentă vegetativă prezintă: - o sinapsă interneuronală (într-un ganglion sau în peretele organului deservit); - o sinapsă neuro-efectoare (între fibra postganglionară şi celulele organului deservit (celulele musculare netede sau glandulare). Neuromediatorii chimici ai SNV sunt: a) acetilcolina: - în sinapsele ganglionare – ortosimpatice şi parasimpatice; - în toate sinapsele neuro-efectoare parasimpatice şi un număr redus de sinapse neuro-efectoare ortosimpatice. b)noradrenalina (norepinefrina) - în majoritatea sinapselor neuro-efectoare ortosimpatice. Receptorii postsinaptici, asupra cărora acţionează mediatorul chimic, se impart în: - receptori colinergici, asupra cărora acţionează acetilcolina; - receptorii adrenergici, asupra cărora acţionează noradrenalina şi adrenalina. Asupra acestor receptori pot acţiona şi substanţele exogene (cum ar fi medicamentele), având efect agonist sau antagonist. Receptorii colinergici sunt: nicotinici şi muscarinici. Receptorii colinergici din sinapsele ganglionare sunt stimulaţi de alcaloidul exogen NICOTINA (dozele mici au efect stimulator, iar dozele mari efect inhibitor); de aici denumirea de receptori nicotinici. Receptorii colinergici din sinapsele neuro-efectoare parasimpatice sau ortosimpatice sunt stimulaţi de alcaloidul MUSCARINA, de unde şi denumirea de receptori muscarinici. Ei sunt inhibaţi (blocaţi) de un alt alcaloid exogen – ATROPINA. Receptorii adrenergici din sinapsele neuro-efectoare ortosimpatice sunt clasificaţi în: receptori alfa (α -1 şi α-2) şi receptori beta (β-1 şi β-2). 3. SNV eferent parasimpatic. SNV parasimpatic îşi are originea, pe de o parte în trunchiul cerebral (nucleii vegetativi), iar pe de altă parte în măduva sacrată (de unde şi denumirea de sistem craniosacral). SNV parasimpatic are fibrele preganglionare mai lungi şi cele postganglionare mai scurte, deoarece neuronii periferici sunt localizaţi în ganglionii viscerali (din apropierea organelor deservite sau chiar în pereţii organelor deservite – plexurile intramurale). 1

glande lacrimale. faringe.ciliar. Nervul vag asigură astfel inervaţia următorelor viscere: inimă. fibrele postganglionare se distribuie organelor capului (ochi – iris. vezica urinară şi organele genitale) primesc fibre preganglionare parasimpatice din maduva sacrată (segmentele S1-S3) prin nervii pelvini. fibrele postganglionare se distribuie glandelor mucoase ale faringelui şi laringelui. fibrele postganglionare se distribuie glandei salivare parotide. . . IX. lombari). rectul.ganglionul cervical superior: primeşte fibre preganglionare din segmentele toracale T1-T3 (mănunchiul de fibre care urcă în lungul gâtului până la ggl. vaselor de sânge ale regiunii capului şi muşchiului cardiac (nerv cardiac anterior).Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) Fibrele nervoase preganglionare parasimpatice sunt incluse în nervii cranieni (III. SNV eferent ortosimpatic SNV ortosimpatic îşi are originea în măduva toraco-lombară (de aici şi denumirea de sistem toraco-lombar).ganglionii cervical mijlociu. fibrele postganglionare asigură inervaţia organelor şi vaselor sanguine din cavitatea toracică: inimă (nerv 2 . SNV ortosimpatic are fibrele preganglionare mai scurte şi cele postganglionare mai lungi. Ganglionii vegetativi ortosimpatici sunt reprezentaţi de lanţul ganglionar paravertebral (cervico-toraco-lombo-sacral) şi ganglioni prevertebrali (colaterali). salivare. fibrele postganglionare sunt scurte. în pereţii organelor. rinichi şi intestin gros (până la colonul descendent). stomac. . Organele cavităţii pelvine (ultima porţiune a colonului. VII. pulmoni.glosofaringian (IX). ficat. de aici neuronii postganglionari asigură inervaţia glandelor salivare sublinguale şi madibulară. .cervical superior constituie conectivul simpatic cervical). intestin subţire. Ganglionii vegetativi parasimpatici care deservesc organele capului sunt: .ganglionul lingual: este aferentat de fibre incluse în nervul intermediofacial (VII). pancreas. 4.vag (X). deoarece majoritatea neuronilor periferici sunt localizaţi în ganglionii paravertebrali (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale). Fibrele nervoase periferice ortosimpatice sunt incluse în nervii rahidieni (cervicali. nazale. toracali. ceilalţi ganglioni ortosimpatici sunt denumiţi prevertebrali (fiind localizaţi ventral de coloana vertebrală). de aici. fibrele postganglionare se distribuie glandelor lacrimale şi nazale. .ganglionul nodos al vagului: primeşte fibre preganglionare din n. laringe). fibrele postganglionare se distribuie muşchilor circulari ai irisului şi muşchilor ciliari.ganglionul otic: este aferentat de fibre parasimpatice din n. caudal şi primii ganglioni toracali: primesc fibre preganglionare din primele segmente medulare toracale. pelvini). Fibrele postganglionare (foarte scurte) dau naştere plexurilor intramurale.ganglionul ciliar (din apropierea globului ocular): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul oculomotor comun (III).ganglionul sfenopalatin (pterigopalatin): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul intermediofacial (VII). X) şi în nervii rahidieni sacrali (n. Ganglionii viscerali din cavitatea toracică şi abdominală (situaţi chiar în pereţii organelor) primesc fibre preganglionare din nervul vag (X). m. a) Ganglionii paravertebrali sunt: .

iar receptorii beta din celulele miocardice sunt cardioacceleratori.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) cardiac mijlociu şi posterior).ganglionul mezentaric caudal. . 5. Se introduce o baghetă 3 . aceasta primeşte doar fibre preganglionare. O particularitate a distribuţiei nervului micul spanhnic este inervaţia directă a glandei medulosuprarenale. ficat.ganglionii pelvini. pulmoni şi căi aeriene. rinichi. Acest muşchi este traversat de un pachet vasculo-nervos (incluzând şi n. după localizare.m. celiac şi mesenteric cranial. stomacul şi nervul vag. Toţi ganglionii toracali. lombari şi sacrali ai lanţului paraganglionar primesc fibre preganglionare de la segmentele medulare corespunzătoare. b) Ganglionii prevertebrali sunt: . Marele splanchnic se opreşte în ggl. . producând diminuarea frecvenţei şi a forţei de contracţie cardiace. Stimularea acestor receptori poate avea efecte diferite. De aici. receptorii muscarinici din sfinctere sunt inhibitori. Nervii vagi (X) includ fibre parasimpatice care îşi au originea în nucleul cardiopneumogastric bulbar. intestin gros. iar splanchnicul lombar. au efect vasoconstrictor. petrohioidian. esofag. . vag). iar receptorii beta din pereţii vaselor musculaturii scheletice active sunt vasodilatatori. iar axonii neuronilor din aceşti ganglioni se distribuie vaselor sanguine din teritoriile învecinate (prezentarea în ppt exemplifică inervaţia ortosimpatică a vaselor sanguine doar pentru câteva segmente toracale şi lombare). II. fibrele postganglionare se distribuie organelor cavităţii abdominale şi pelvine (stomac. producând stimularea peristaltismului. în ggl. producând dilataţia sfincterelor. Acţiunea celor două componente vegetative (ortosimpatic şi parasimpatic) asupra organelor determină în mod obişnuit efecte antagoniste. Se îndepărtează pielea din regiunea submaxilară şi se observă doi nervi care se încrucişează (hipoglosul şi glosofaringianul). vezică urinară şi organe genitale).Receptorii muscarinici ai miocardului sunt inhibitori. în ganglionii pelvini. Efectul stimulator sau inhibitor depinde de receptorii postsinaptici din organele efectoare. glanda însăşi comportându-se ca un ganglion ortosimpatic modificat (neuronii postganglionari s-au transformat în celule cromafine care secretă hormoni – adrenalina şi noradrenalina). Fibrele preganglionare ortosimpatice din ultimele segmente toracale şi primele lombare traversează ganglionii paravertebrali (fără întrerupere la acest nivel) şi formează nervii marele splanchnic. ggl. micul splanchnic şi splanchnicul lombar.Receptorii muscarinici din musculatura tractusului digestiv sunt excitatori.Receptorii alfa din majoritatea vaselor sanguine. în profunzimea căruia se observă un muşchi dispus oblic .ganglionul celiac. pancreas. De exemplu: . Aceşti nervi împreună cu articulaţia temporomandibulară delimitează un spaţiu triunghiular. Vagul acţionează diferit asupra inimii şi tubului digestiv (inhibă funcţia cardiacă şi stimulează motricitatea şi secreţia digestivă). Demonstraţii practice privind rolul SNV a) Efectul excitării nervului vag (pneumogastric) asupra inimii şi stomacului. intestin subţire. .mezenteric caudal. La unele specii. Tehnica de lucru : Se spinalizează o broască.cervical caudal şi toracic I se unesc pentru a forma ganglionul stelat. la care se vor evidenţia cordul. micul splanchnic. Functiile vegetative. .ganglionul mesenteric cranial (la unele specii se uneşte cu ggl celiac fiind cunoscut sub denumirea de ganglion semilunar). prin stimulare.

2. denumirea conectivului nervos ortosimpatic care deserveşte organele capului. apoi oprirea inimii în diastolă.Adrenalina este o substanţă ortosimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii radiare a irisului.Lobelina este un agonist/antagonist al receptorilor colinergici. Nervul. In fiecare capsulă se introduce un glob ocular şi se lasă în repaus 30 minute. La încetarea stimulării. Cerinţe LP-6: 1. Nervul se aşează pe un excitator.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) de sticlă pe sub acest pachet vasculo-nervos. iar în pilocarpină se micşorează.Atropina este o substanţă parasimpatico-litică inhibând parasimpaticul şi producând efectul invers acestuia (midriaza). inima şi stomacul se umectează periodic cu ser fiziologic.modelului de mai jos). Prin închiderea circuitului electric. c. conc. efectul fiind parasimpatico-mimetic sau litic. Evidenţiaţi tipurile de sinapse. Notaţi într-un tablel funcţiile vegetative (conf. Notaţi deosebirile dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă. Se pregătesc două capsule cu următoarele soluţii : . Notaţi efectele farmacodinamice asupra irisului la broască observate în laborator. Concomitent. . . d. se observă contracţia musculaturii stomacului (fiind foarte evidentă contracţia stratului muscular circular). De la o broască spinalizată se izolează globii oculari. nervii cranieni care asigură inervaţia parasimpatică a organelor capului. . Oragnul efector Efectul ortosimpaticului Efectul parasimpaticului 5. dilutia se face cu ser fiziologic) sau Atropină 1 %.1 %o (atenţie. . prin contracţia acestor muşchi se produce pupilodilataţie sau pupiloconstricţie. ganglionii prevertebrali ai SNV ortosimpatic şi organele deservite de aceştia. izolând nervul vag. După acest interval de timp se constată că în adrenalină sau atropină pupila se măreşte.Pilocarpină 1 % sau Lobelina.Adrenalină 0. producând midriază (dilatarea pupilei). 3. Precizaţi: a. producând mioză (micşorarea pupilei). ganglionii viscerali ai SNV parasimpatic şi organele deservite de aceştia. se observă reducerea frecvenţei cardiace. b. vag asupra inimii şi stomacului la broască 6. 4. 4 .Pilocarpina este o substanţă parasimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii circulare a irisului. se poate observa efectul compensator al acţiunii ortosimpaticului (apare o scurtă perioadă de accelerare a cordului). mediatorii chimici şi receptorii postsinaptici. fiola conţine adrenalină 1 %o . b) Acţiuni farmacodinamice asupra irisului. cavităţii toracice şi abdominale. . variabila. care aduce curentul electric de la secundarul unei bobine de inducţie. Efectul lobelinei este diferit dupa concentratia utilizata Explicaţia : Irisul delimitează pupila şi este alcătuit din două straturi musculare (circular şi radiar) . Evidenţiaţi efectul excitării n. Desenaţi schema transmiterii sinaptice în SNV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful