Lucrări practice – Fiziologie

LP-6 (2010-

2011)

I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare II. Demonstraţii practice privind rolul SNV
Sistemul nervos vegetativ (SNV) asigură coordonarea activităţii organelor interne (muşchiul cardiac, muşchi netezi, glande). SNV are două componente obişnuit (dar nu întotdeauna) antagoniste: - ortosimpaticul – determină accelerarea tuturor funcţiilor, cu excepţia digestiei, carea este încetinită; - parasimpaticul – determină diminuarea activităţii organelor interne, cu excepţia digestiei care este accelerată. I. Sistemul nervos vegetativ (SNV) – simulare 1. Comparaţia dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă – (vezi cursul; vezi prezentarea ppt –CD). 2. Transmiterea sinaptică în SNV. Calea eferentă vegetativă prezintă: - o sinapsă interneuronală (într-un ganglion sau în peretele organului deservit); - o sinapsă neuro-efectoare (între fibra postganglionară şi celulele organului deservit (celulele musculare netede sau glandulare). Neuromediatorii chimici ai SNV sunt: a) acetilcolina: - în sinapsele ganglionare – ortosimpatice şi parasimpatice; - în toate sinapsele neuro-efectoare parasimpatice şi un număr redus de sinapse neuro-efectoare ortosimpatice. b)noradrenalina (norepinefrina) - în majoritatea sinapselor neuro-efectoare ortosimpatice. Receptorii postsinaptici, asupra cărora acţionează mediatorul chimic, se impart în: - receptori colinergici, asupra cărora acţionează acetilcolina; - receptorii adrenergici, asupra cărora acţionează noradrenalina şi adrenalina. Asupra acestor receptori pot acţiona şi substanţele exogene (cum ar fi medicamentele), având efect agonist sau antagonist. Receptorii colinergici sunt: nicotinici şi muscarinici. Receptorii colinergici din sinapsele ganglionare sunt stimulaţi de alcaloidul exogen NICOTINA (dozele mici au efect stimulator, iar dozele mari efect inhibitor); de aici denumirea de receptori nicotinici. Receptorii colinergici din sinapsele neuro-efectoare parasimpatice sau ortosimpatice sunt stimulaţi de alcaloidul MUSCARINA, de unde şi denumirea de receptori muscarinici. Ei sunt inhibaţi (blocaţi) de un alt alcaloid exogen – ATROPINA. Receptorii adrenergici din sinapsele neuro-efectoare ortosimpatice sunt clasificaţi în: receptori alfa (α -1 şi α-2) şi receptori beta (β-1 şi β-2). 3. SNV eferent parasimpatic. SNV parasimpatic îşi are originea, pe de o parte în trunchiul cerebral (nucleii vegetativi), iar pe de altă parte în măduva sacrată (de unde şi denumirea de sistem craniosacral). SNV parasimpatic are fibrele preganglionare mai lungi şi cele postganglionare mai scurte, deoarece neuronii periferici sunt localizaţi în ganglionii viscerali (din apropierea organelor deservite sau chiar în pereţii organelor deservite – plexurile intramurale). 1

. Nervul vag asigură astfel inervaţia următorelor viscere: inimă. faringe. ceilalţi ganglioni ortosimpatici sunt denumiţi prevertebrali (fiind localizaţi ventral de coloana vertebrală). fibrele postganglionare se distribuie glandei salivare parotide.cervical superior constituie conectivul simpatic cervical).ganglionul cervical superior: primeşte fibre preganglionare din segmentele toracale T1-T3 (mănunchiul de fibre care urcă în lungul gâtului până la ggl. Organele cavităţii pelvine (ultima porţiune a colonului. fibrele postganglionare se distribuie glandelor mucoase ale faringelui şi laringelui. m. fibrele postganglionare se distribuie organelor capului (ochi – iris. Ganglionii viscerali din cavitatea toracică şi abdominală (situaţi chiar în pereţii organelor) primesc fibre preganglionare din nervul vag (X). glande lacrimale.ganglionul nodos al vagului: primeşte fibre preganglionare din n. SNV ortosimpatic are fibrele preganglionare mai scurte şi cele postganglionare mai lungi. stomac. de aici. rectul. IX.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) Fibrele nervoase preganglionare parasimpatice sunt incluse în nervii cranieni (III.ganglionul ciliar (din apropierea globului ocular): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul oculomotor comun (III). lombari).ciliar. . salivare. Ganglionii vegetativi ortosimpatici sunt reprezentaţi de lanţul ganglionar paravertebral (cervico-toraco-lombo-sacral) şi ganglioni prevertebrali (colaterali). caudal şi primii ganglioni toracali: primesc fibre preganglionare din primele segmente medulare toracale.ganglionul lingual: este aferentat de fibre incluse în nervul intermediofacial (VII).vag (X). fibrele postganglionare se distribuie muşchilor circulari ai irisului şi muşchilor ciliari. în pereţii organelor. de aici neuronii postganglionari asigură inervaţia glandelor salivare sublinguale şi madibulară. Fibrele postganglionare (foarte scurte) dau naştere plexurilor intramurale. rinichi şi intestin gros (până la colonul descendent). laringe). pelvini). pancreas. fibrele postganglionare asigură inervaţia organelor şi vaselor sanguine din cavitatea toracică: inimă (nerv 2 . VII. fibrele postganglionare sunt scurte. SNV eferent ortosimpatic SNV ortosimpatic îşi are originea în măduva toraco-lombară (de aici şi denumirea de sistem toraco-lombar).ganglionul sfenopalatin (pterigopalatin): primeşte fibre preganglionare incluse în nervul intermediofacial (VII).ganglionul otic: este aferentat de fibre parasimpatice din n. fibrele postganglionare se distribuie glandelor lacrimale şi nazale. . toracali. . pulmoni. Ganglionii vegetativi parasimpatici care deservesc organele capului sunt: . deoarece majoritatea neuronilor periferici sunt localizaţi în ganglionii paravertebrali (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale). nazale. a) Ganglionii paravertebrali sunt: .glosofaringian (IX). vezica urinară şi organele genitale) primesc fibre preganglionare parasimpatice din maduva sacrată (segmentele S1-S3) prin nervii pelvini. 4.ganglionii cervical mijlociu. X) şi în nervii rahidieni sacrali (n. vaselor de sânge ale regiunii capului şi muşchiului cardiac (nerv cardiac anterior). . ficat. intestin subţire. Fibrele nervoase periferice ortosimpatice sunt incluse în nervii rahidieni (cervicali.

Stimularea acestor receptori poate avea efecte diferite. Tehnica de lucru : Se spinalizează o broască. Marele splanchnic se opreşte în ggl. pancreas. . .ganglionul celiac. intestin gros. Toţi ganglionii toracali. stomacul şi nervul vag. II. prin stimulare.cervical caudal şi toracic I se unesc pentru a forma ganglionul stelat. iar splanchnicul lombar.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) cardiac mijlociu şi posterior).Receptorii alfa din majoritatea vaselor sanguine. iar receptorii beta din pereţii vaselor musculaturii scheletice active sunt vasodilatatori.mezenteric caudal. în profunzimea căruia se observă un muşchi dispus oblic . fibrele postganglionare se distribuie organelor cavităţii abdominale şi pelvine (stomac. Nervii vagi (X) includ fibre parasimpatice care îşi au originea în nucleul cardiopneumogastric bulbar. în ggl. Se introduce o baghetă 3 . petrohioidian. după localizare. Se îndepărtează pielea din regiunea submaxilară şi se observă doi nervi care se încrucişează (hipoglosul şi glosofaringianul). micul splanchnic şi splanchnicul lombar. Fibrele preganglionare ortosimpatice din ultimele segmente toracale şi primele lombare traversează ganglionii paravertebrali (fără întrerupere la acest nivel) şi formează nervii marele splanchnic. celiac şi mesenteric cranial. la care se vor evidenţia cordul. De aici.ganglionul mezentaric caudal. Acţiunea celor două componente vegetative (ortosimpatic şi parasimpatic) asupra organelor determină în mod obişnuit efecte antagoniste. Demonstraţii practice privind rolul SNV a) Efectul excitării nervului vag (pneumogastric) asupra inimii şi stomacului. glanda însăşi comportându-se ca un ganglion ortosimpatic modificat (neuronii postganglionari s-au transformat în celule cromafine care secretă hormoni – adrenalina şi noradrenalina).ganglionul mesenteric cranial (la unele specii se uneşte cu ggl celiac fiind cunoscut sub denumirea de ganglion semilunar). iar receptorii beta din celulele miocardice sunt cardioacceleratori. rinichi. Efectul stimulator sau inhibitor depinde de receptorii postsinaptici din organele efectoare. producând stimularea peristaltismului. vag). pulmoni şi căi aeriene. micul splanchnic. Vagul acţionează diferit asupra inimii şi tubului digestiv (inhibă funcţia cardiacă şi stimulează motricitatea şi secreţia digestivă).Receptorii muscarinici din musculatura tractusului digestiv sunt excitatori. lombari şi sacrali ai lanţului paraganglionar primesc fibre preganglionare de la segmentele medulare corespunzătoare. aceasta primeşte doar fibre preganglionare. au efect vasoconstrictor.Receptorii muscarinici ai miocardului sunt inhibitori. vezică urinară şi organe genitale). producând dilataţia sfincterelor.m. De exemplu: . producând diminuarea frecvenţei şi a forţei de contracţie cardiace.ganglionii pelvini. ficat. Acest muşchi este traversat de un pachet vasculo-nervos (incluzând şi n. iar axonii neuronilor din aceşti ganglioni se distribuie vaselor sanguine din teritoriile învecinate (prezentarea în ppt exemplifică inervaţia ortosimpatică a vaselor sanguine doar pentru câteva segmente toracale şi lombare). intestin subţire. b) Ganglionii prevertebrali sunt: . Aceşti nervi împreună cu articulaţia temporomandibulară delimitează un spaţiu triunghiular. . O particularitate a distribuţiei nervului micul spanhnic este inervaţia directă a glandei medulosuprarenale. ggl. . Functiile vegetative. esofag. La unele specii. în ganglionii pelvini. receptorii muscarinici din sfinctere sunt inhibitori. . 5.

iar în pilocarpină se micşorează. 2. Prin închiderea circuitului electric. .Adrenalina este o substanţă ortosimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii radiare a irisului. c. producând midriază (dilatarea pupilei). se observă contracţia musculaturii stomacului (fiind foarte evidentă contracţia stratului muscular circular). 4. Evidenţiaţi tipurile de sinapse.1 %o (atenţie. Nervul.Pilocarpina este o substanţă parasimpatico-mimetică şi va acţiona asupra musculaturii circulare a irisului. fiola conţine adrenalină 1 %o . ganglionii prevertebrali ai SNV ortosimpatic şi organele deservite de aceştia. Notaţi efectele farmacodinamice asupra irisului la broască observate în laborator. se poate observa efectul compensator al acţiunii ortosimpaticului (apare o scurtă perioadă de accelerare a cordului). producând mioză (micşorarea pupilei). d. Oragnul efector Efectul ortosimpaticului Efectul parasimpaticului 5. Notaţi într-un tablel funcţiile vegetative (conf. Nervul se aşează pe un excitator. ganglionii viscerali ai SNV parasimpatic şi organele deservite de aceştia. care aduce curentul electric de la secundarul unei bobine de inducţie.Pilocarpină 1 % sau Lobelina. . apoi oprirea inimii în diastolă. După acest interval de timp se constată că în adrenalină sau atropină pupila se măreşte. 4 . In fiecare capsulă se introduce un glob ocular şi se lasă în repaus 30 minute.Lucrări practice – Fiziologie LP-6 (2010- 2011) de sticlă pe sub acest pachet vasculo-nervos. prin contracţia acestor muşchi se produce pupilodilataţie sau pupiloconstricţie. . efectul fiind parasimpatico-mimetic sau litic. .Lobelina este un agonist/antagonist al receptorilor colinergici. vag asupra inimii şi stomacului la broască 6. inima şi stomacul se umectează periodic cu ser fiziologic. dilutia se face cu ser fiziologic) sau Atropină 1 %. Cerinţe LP-6: 1. Desenaţi schema transmiterii sinaptice în SNV. conc. se observă reducerea frecvenţei cardiace. La încetarea stimulării. Evidenţiaţi efectul excitării n. 3. variabila. denumirea conectivului nervos ortosimpatic care deserveşte organele capului. Se pregătesc două capsule cu următoarele soluţii : . izolând nervul vag. De la o broască spinalizată se izolează globii oculari. .modelului de mai jos). cavităţii toracice şi abdominale. Notaţi deosebirile dintre calea eferentă somatică şi cea vegetativă. nervii cranieni care asigură inervaţia parasimpatică a organelor capului.Adrenalină 0. Concomitent. b) Acţiuni farmacodinamice asupra irisului. Precizaţi: a. mediatorii chimici şi receptorii postsinaptici. Efectul lobelinei este diferit dupa concentratia utilizata Explicaţia : Irisul delimitează pupila şi este alcătuit din două straturi musculare (circular şi radiar) . b.Atropina este o substanţă parasimpatico-litică inhibând parasimpaticul şi producând efectul invers acestuia (midriaza).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful