Sunteți pe pagina 1din 165

Anexa nr. 1 la OMTCT

/2006

METODOLOGIE DE CALCUL AL PERFORMAN EI ENERGETICE A CL DIRILOR

PARTEA I – ANVELOPA CL DIRII

Indicativ Mc 001 / 1 – 2006

- decembrie 2006 -

I.1. Obiect

I.2.

I.3. Bibliografie

Domeniu de aplicare

CUPRINS

I.4.

Terminologie i nota ii

 

I.5.

Definirea

i

ierarhizarea

elementelor

componente

ale

anvelopei

cl dirilor

i

a

parametrilor de performan termo-higro-energetic asociate acestora

 

I.6.

Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea motodologiei

I.7. Elemente privind concep ia constructiv-arhitectural , general i de detaliu, care influen eaz performan ele cl dirii sub aspect termic, al ventil rii naturale, al însoririi i al iluminatului natural

I.8. Regimuri de utilizare a cl dirilor i influen a acestora asupra performan ei energetice

I.9.

Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performan termic , energetic i de permeabilitate la aer a anvelopei cl dirilor

I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performan termic a elementelor de anvelop aflate în contact cu solul

I.11. Cerin e de performan i niveluri de performan termic , energetic i de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei cl dirilor i pentru ansamblul acesteia

I.12. Evaluarea influen ei sistemelor solare pasive i a sistemelor de protec ie solar asupra performan ei energetice a cl dirii.

confortului

I.13. Condi ii

de

climat

interior

i

de

iluminat

natural

pentru

asigurarea

higrotermic i vizual

I.14. Particularit i de aplicare a metodologiei pentru cl dirile existente care urmeaz a fi modernizate termic i energetic

ANEXE:

A5 (cap.5) – Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construc ie

A7 (cap.7) - Elemente privind concep ia constructiv-arhitectural care influen eaz performan ele cl dirii sub aspect termic, al ventil rii naturale, al însoririi i al iluminatului natural

A7.1 Elemente de conducere, trecere i de control al luminii

A7.2 Varia ia luminii naturale

A7.3 Raportul dintre aria ferestrelor i aria pardoselii înc perilor în func ie de destina ia acestora/func iuni

A7.4 Valori informative ale coeficientului de reflexie pentru diverse materiale sau suprafe e

A7.5 Rezolv ri volumetrice particulare

A7.6 Performan a termic a anvelopei

A7.7 Optimizarea lumin rii natural a spa iilor interioare

A7.8 Tipuri de spa ii interioare

A7.9 Clasificarea cl dirilor în raport cu pozi ia în mediul construit

A 9.3 (cap.9)

Calculul numeric automat – metoda de calcul pentru determinarea rezisten elor termice corectate – validarea programelor de calcul

A 9.4 (cap.9)

Performan a termic a ferestrelor, u ilor i obloanelor

A 9.6 (cap.9)

Tabele cu valori ale intensit ii radia iei solare

A10 (cap.10) Parametri de performan termic a elementelor de anvelop în contact cu solul i temperaturi ale spa iilor subzonelor secundare ale cl dirilor

A11 (cap. 11) Temperatura punctului de rou pentru diferite temperaturi i umidit i relative ale aerului interior.

A12 (cap.12) Metod de calcul pentru evaluarea influen ei sistemelor de protec ie solar asupra performan ei energetice a cl dirii.

A13.1 (cap.13)Valoarea ilumin rii pentru cerin e specifice ale func iunilor spa iului interior.

A13.2 (cap.13)În l imea planului util pentru func iuni uzuale

A14 (cap.14) Metod de calcul simplificat pentru determinarea rezisten elor termice corectate la cl dirile existente – Tabele cu valori precalculate pentru coeficien ii de corec ie r.

I.1. Obiect

Prezenta reglementare tehnic reprezint prima parte dintr-un ansamblu de trei reglement ri tehnice care sunt în deplin acord între ele:

Partea I – Anvelopa cl dirii;

Partea a II-a – Performan a energetic a instala iilor aferente cl dirii;

Partea a III-a – Auditul si certificatul de performan energetic a cl dirii.

Acestea au ca obiectiv stabilirea unei metode coerente de evaluare i certificare a performan ei energetice atât pentru cl dirile noi cât i pentru cele existente, având diverse func iuni, (PEC), transpunând în România prevederile Directivei 2002/91/CE a Parlamentului European i a Consiliului European prin Legea nr. 372/2005.

Prezenta reglementare tehnic - Partea I - stabile te metodolologia de determinare a caracteristicilor higro-termo-energetice ale elementelor care alc tuiesc anvelopa cl dirii – subsistem al produsului cl dire (elemente de construc ie exterioare, în contact direct cu aerul exterior i cu solul, sau elemente de construc ie interioare care delimiteaz spa iul înc lzit fa de spa ii mai pu in înc lzite), în vederea utiliz rii lor în Partea a II-a, care vizeaz caracterizarea celorlalte subsisteme ale produsului cl dire care sunt instala iile i echipamentele cl dirii i în Partea a III-a care trateaz metoda de întocmire a auditului energetic al cl dirii i a certificatului de performan energetic a cl dirii.

Prezenta reglementare este elaborat în conformitate cu cap. III, art. 4 din Legea nr. 372/2005 privind performan a energetic a cl dirilor, cu referire la art 4.-(1), 4.-(2) a), f), g) i 4.-(3) d) i se refer atât la cl dirile noi, cât i la cele existente care urmeaz a fi modernizate din punct de vedere termic i energetic sau pentru care urmeaz s se elaboreze un certificat de performan energetic .

la stabilirea performan ei energetice a unei cl diri, se au în

vedere urm toarele aspecte:

- alc tuirea elementelor de construc ie ale anvelopei cl dirii;

- vechimea cl dirii (la cl diri noi, la cl diri existente etc.)

- volumetria cl dirii (ex: raportul între aria anvelopei cl dirii i volumul de aer înc lzit, raportul dintre perimetrul construit i aria construit , gradul de vitrare etc.),

În prezenta Partea I a reglement rii,

- amplasarea cl dirii pe teritoritoriul rii i în cadrul unei localit i: influen a pozi iei i orient rii cl dirilor, inclusiv a parametrilor climatici exteriori,

- sistemele solare pasive i dispozitivele de protec ie solar ;

- condi iile de climat interior,

- condi iile de iluminat natural,

- destina ia, func iunea i regimul de utilizare a cl dirii.

Reglementarea tehnic stabile te, de asemenea, cerin ele de performan i valorile normate/valori de referin ale nivelurilor de performan termic ale cl dirii i elementelor de construc ie care alc tuiesc anvelopa cl dirii, diferen iate pentru diversele categorii i tipuri de cl diri, zone climatice etc.

Reglementarea ofer de asemenea i un instrument pentru:

verificarea realiz rii unui nivel de confort higro-termic i a unor condi ii igienico-sanitare corespunz toare pentru utilizatori, precum i a unor condi iile corespunz toare desf ur rii activit ii i proceselor tehnologic la cl dirile industriale ;

1

evaluarea gradului de izolare termic a cl dirii în raport cu valorile de referin stabilite în scopul reducerii consumului de energie termic în exploatare i a protec iei mediului prin reducerea emisiilor poluante în atmosfer .

I.2. Domeniu de aplicare

Prevederile prezentei reglement ri se aplic la urm toarele categorii de cl diri (noi i existente):

cl diri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau în iruite, tip duplex, .a.);

cl diri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri);

birouri.

cre e, gr dini e, c mine, internate;

cl diri de înv mânt;

spitale, policlinici;

hoteluri i restaurante;

cl diri pentru sport;

cl diri pentru servicii de comer ;

alte tipuri de cl diri consumatoare de energie (de exemplu: cl diri industriale cu regim normal de exploatare).

Prevederile prezentei reglement ri nu se aplic la urm toarele categorii de cl diri:

cl diri i monumente protejate care, fie fac parte din zone construite protejate conform legii,

fie au valoare arhitectural sau istoric deosebit , c rora dac li se aplic cerin ele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; cl diri utilizate ca l ca uri de cult sau pentru alte activit i cu caracter religios;

cl diri provizorii prev zute a fi utilizate pe perioade de pân la 2 ani, din zone industriale,

ateliere i cl diri nereziden iale din domeniul agricol care necesit un consum redus de energie:

cl diri nereziden iale care sunt destinate a fi utilizate mai pu in de 4 luni pe an; cl diri independente, cu o suprafa util mai mic de 50 m 2 ;

cl diri cu regim special de exploatare.

Prevederile prezentei reglement ri nu se aplic cl dirilor i înc perilor la care se impun cerin e speciale ale regimului de temperaturi i de umiditate, cum sunt: spa iile frigorifice, cele cu mediu agresiv, . a.

Prevederile prezentei reglement ri se utilizeaz la determinarea parametrilor de calcul stabili i în partea a II-a i în partea a III-a.

Între modelele de calcul folosite în cele 3 p r i, trebuie s existe o riguroas coresponden .

Metodologia prev zut în prezenta reglementare tehnic se va utiliza la stabilirea/verificarea performan ei energetice a cl dirilor (PEC) noi i existente în vederea elabor rii certificatului de performan energetic a cl dirii precum i la analiza termic i energetic , respectiv întocmirea auditului energetic al cl dirilor care urmeaz a fi modernizate din punct de vedere termic i energetic.

2

I.3. Bibliografie

[1]

Metodologie de calcul a performan ei energetice a cl dirilor. Partea a II-a. Instala iile de înc lzire i ap cald de consum, inclusiv izolarea acestora, instala ia de climatizare,

[2]

ventila ia i ventila ia natural , instala ia de iluminat integrat a cl dirii, condi iile de climat interior, sisteme solare active i alte sisteme de înc lzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabil , electricitate produs prin cogenerare, centrale de înc lzire i de r cire de cartier sau de bloc; Auditul i certificatul de performan energetic ale cl dirii;

[3]

NP 008-97 – Normativ privind igiena compozi iei aerului în spa ii cu diverse destina ii,

[4]

în func ie de activit ile desf urate, în regim de iarn -var . SR EN 410:2003 - Sticl pentru construc ii. Determinarea caracteristicilor luminoase i

[5]

solare ale vitrajelor; SR EN 673:2000 - Sticl pentru construc ii. Determinarea transmitan ei termice U.

[6]

Metod de calcul; SR EN 673:2000/A1:2002 - Sticl pentru construc ii. Determinarea transmitan ei termice U. Metod de calcul;

[7] SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 - Sticl pentru construc ii. Determinarea

[8]

transmitan ei termice U. Metod de calcul; SR EN ISO 832 :2002 - Performan a termic a cl dirilor. Calculul necesarului de

[9]

energie pentru înc lzire. Cl diri de locuit; SR EN ISO 832 :2002/AC :2002 - Performan a termic a cl dirilor. Calculul

[10]

necesarului de energie pentru înc lzire. Cl diri de locuit; SR EN ISO 832 :2002/AC :2002/AC :2003 - Performan a termic a cl dirilor. Calculul

[11]

necesarului de energie pentru înc lzire. Cl diri de locuit; SR ISO 6240 :1998 – Standarde de performan în cl diri. Con inut i prezentare;

[12]

SR ISO 6241:1998 – Standarde de performan în cl diri. Principii de elaborare i factori de luat în considerare;

[13] SR EN ISO 6946:1998 – P r i i elemente de construc ie. Rezisten termic i

[14]

transmitan termic . Metod de calcul; SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 – P r i i elemente de construc ie. Rezisten termic i

SR EN ISO 9288:2002 – Izola ie termic . Transfer de c ldur prin radia ie. M rimi

[15]

transmitan termic . Metod de calcul; SR EN ISO 7345:2002 – Izola ie termic . M rimi fizice i definitii;

[16]

SR ISO 7730:1007 – Ambian e termice moderate. Determinarea indicilor PMV i PPD

[17]

i specificarea condi iilor de confort termic; SR EN ISO 9251:2002 – Izola ie termic . Condi ii de transfer de c ldur i propriet i

[18]

ale materialelor. Vocabular;

[19]

fizice i defini ii; SR EN ISO 9346:1998 – Izola ie termic . Transfer de mas . M rimi fizice i defini ii ;

[20]

SR EN ISO 10077-1 :2002 – Performan a termic a ferestrelor, u ilor i obloanelor.

[21]

Calculul transmitan ei termice. Partea 1 : Metod simplificat ; SR EN ISO 10077-2:2004 – Performan a termic a ferestrelor, u ilor i obloanelor.

[22]

Calculul transmitan ei termice – Partea 2 : Metod general ; SR EN ISO 10211-1:1998 – Pun i termice în construc ii. Fluxuri termice i temperaturi

[23]

superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul; SR EN ISO 10211-1:1998/AC :2003 – Pun i termice în construc ii. Fluxuri termice i

[24]

temperaturi superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul; SR EN ISO 10211-2 :2002 – Pun i termice în construc ii. Calculul fluxurilor termice i temperaturilor superficiale. Partea 2 : Pun i termice liniare;

[25] SR EN ISO 10456 – Materiale i produse pentru construc ii. Proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate i de proiectare ;

3

[26]

SR EN ISO 12524 – Materiale i produse pentru construc ii. Propriet i higrotermice.

[27]

Valori de proiectare tabelate; SR EN 13363-1:2003 - Dispozitive de protec ie solar aplicat vitrajelor. Calculul

[28]

factorului de transmisie solar i luminoas . Partea 1: Metod simplificat ; SR EN 13363-2:2006 - Dispozitive de protec ie solar aplicate vitrajelor. Calculul

[29]

factorului de transmisie solar i luminoas , Partea 2: Metod detaliat de calcul; SR EN ISO 13370 :2003 – Performan a termic a cl dirilor. Transferul termic prin sol.

[30]

Metode de calcul; SR EN 13788:2002 – Performan a higrotermic a componentelor i elementelor de

[31]

construc ie. Temperatur superficial interioar pentru evitarea umidit ii superficilae critice i condensului interior. Metod de calcul; SR EN 13789: – Performan a termic a cl dirilor. Coeficient de pierderi de c ldur prin

[32]

transfer. Metod de calcul; SR EN ISO 13790:2004 – Performan a termic a cl dirilor. Calculul necesarului de

energie pentru înc lzirea spa iilor; [33] SR EN ISO 13791:2006 – Performan a termic a cl dirilor. Calculul temperaturii interioare a unei înc peri în timpul verii, f r climatizare. Criterii generale i proceduri de validare; [34] SR EN ISO 13792:2006 – Performan a termic a cl dirilor. Calculul temperaturii interioare a unei înc peri în timpul verii, f r climatizare. Metode de calcul simplificate; [35] SR EN ISO 14683 :2004 – Pun i termice în cl diri. Transmitan termic liniar . Metode simplificate i valori aproximate. [36] SR EN ISO 15927-1 :2004 – Performan a higrotermic a cl dirilor. Calculul i prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare i anuale ale elementelor meteorologice simple; [37] SR EN ISO 15927-4 :2004 – Performan a higrotermic a cl dirilor. Calculul i prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru înc lzire i r cire; [38] SR EN ISO 15927-5 :2006 – Performan a higrotermic a cl dirilor. Calculul i

[39]

[40]

[41]

[42]

[43]

[44]

[45]

prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termic de proiectare pentru înc lzirea spa iilor; SR EN 27726:1996 – Ambian e termice. Aparate i metode de m surare a m rimilor fizice; SR 1907-1/1997 – Instala ii de înc lzire. Neceasarul de c ldur de calcul. Prescrip ii de calcul; SR 1907-2/1997 – Instala ii de înc lzire. Neceasarul de c ldur de calcul. Temperaturi interioare de calcul; SR 1907-3/1997 – Instala ii de înc lzire. Neceasarul de c ldur de calcul. Determinarea necesarului de c ldur de calcul al serelor simplu vitrate; SR 4839/1997 – Instala ii de înc lzire. Num rul anual de grade-zile; STAS 6648/2-82 Instala ii de ventilare i climatizare. Parametri climatici exteriori. STAS 6221-1989 – Cl diri civile, industriale i agrozootehnice. Iluminatul natural al înc perilor – Prescrip ii de calcul

Cl diri civile, industriale i agrozootehnice. Iluminatul natural al înc perilor – Prescrip ii de calcul
Cl diri civile, industriale i agrozootehnice. Iluminatul natural al înc perilor – Prescrip ii de calcul
Cl diri civile, industriale i agrozootehnice. Iluminatul natural al înc perilor – Prescrip ii de calcul
Cl diri civile, industriale i agrozootehnice. Iluminatul natural al înc perilor – Prescrip ii de calcul
Cl diri civile, industriale i agrozootehnice. Iluminatul natural al înc perilor – Prescrip ii de calcul
Cl diri civile, industriale i agrozootehnice. Iluminatul natural al înc perilor – Prescrip ii de calcul

[46] STAS 4908-1985 – Cl diri civile, industriale i agrozootehnice. Arii i volume conven ionale.

La elaborarea metodologiei s-a avut în vedere respectarea prevederilor din urm toarele acte legislative:

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construc ii Legea privind performan a energetic a cl dirilor nr. 372/2005

nr. 10/1995 privind calitatea în construc ii Legea privind performan a energetic a cl dirilor nr.

4

I.4. Terminologie i nota ii

Reglementarea tehnic utilizeaz terminologie, simboluri i concepte armonizate cu cele utilizate în standardele europene de referin .

I.4.1 Terminologie

Termenii utiliza i în prezenta reglementare tehnic sunt:

Cl dire: ansamblu de spa ii cu func iuni precizate, delimitat de elementele de construc ie care alc tuiesc anvelopa cl dirii, inclusiv instala iile aferente, în care energia este utilizat pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul cl dire define te atât cl direa în ansamblu, cât i p r i ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.

Anvelopa cl dirii: Totalitatea suprafe elor elementelor de construc ie perimetrale, care delimitez

volumul interior (înc lzit) al unei cl diri, de mediul exterior sau de spa ii neîc lzite din exteriorul

cl dirii.

Performan a energetic a cl dirii (PEC) - energia efectiv consumat sau estimat pentru a r spunde necesit ilor legate de utilizarea normal a cl dirii, necesit i care includ în principal:

înc lzirea, prepararea apei calde de consum, r cirea, ventilarea i iluminatul. Performan a energetic a cl dirii se determin conform unei metodologii de calcul i se exprim prin unul sau mai mul i indicatori numerici care se calculeaz luându-se în considerare izola ia termic , caracteristicile tehnice ale cl dirii i instala iilor, proiectarea i amplasarea cl dirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare i influen a cl dirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei i al i factori, inclusiv climatul interior al cl dirii, care influen eaz necesarul de energie.

Flux termic ( ) : Cantitatea de c ldur transmis la sau de la un sistem, raportat la timp.

Densitatea fluxului termic (q) : Fluxul termic raportat la suprafa a prin care se face transferul c ldurii.

Conductivitate termic de calcul ( ) : Valoare a conductivit ii termice a unui material sau produs de construc ie, în condi ii interioare i exterioare specifice, care poate fi considerat ca fiind caracteristic pentru performan a acelui material sau produs când este încorporat într-o parte de construc ie.

Strat termic omogen: Strat de material izotrop, de grosime constant , având caracteristici termice care sunt uniforme sau care pot fi considerate ca fiind uniforme.

Punte termic : Por iune din anvelopa unei cl diri, în care valoarea fluxului termic este sensibil modificat ca urmare a faptului c izotermele nu sunt paralele cu suprafe ele elementelor de construc ie. Parte a elementelor de construc ie care alc tuiesc anvelopa cl dirii în care fluxul termic este mai intens decât în rest, fiind modificat printr-o :

a) penetrare total sau par ial a anvelopei cl dirii de c tre materiale cu o conductivitate termic diferit i/sau

b) schimbare în grosimea structurii i/sau

c) diferen între suprafe ele interioare i exterioare, cum exist la intersec iile între perete/pardoseala/tavan.

5

Punte termic liniar : punte termic având o sec iune uniform în lungul uneia din cele trei axe ortogonale.

Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim sta ionar, raportat la diferen a de temperatur între dou medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic, printr-un element de construc ie.

Rezisten termic (R): Valoare a rezisten ei termice a unui produs de construc ie, în condi ii exterioare i interioare specifice, care pot fi considerate ca fiind caracteristice pentru performan a acelui produs când este încorporat într-o parte de construc ie. Diferen a de temperatur raportat la densitatea fluxului termic, în regim sta ionar.

Coeficient de transfer termic (U): Transmitan termic : Fluxul termic în regim sta ionar, raportat la suprafa a i la diferen a de temperatur dintre temperaturile mediilor situate de o parte i de alta a unui sistem. Inversul rezisten ei termice.

Transmitan termic liniar ( ): Termen de corec ie care introduce influen a liniar a unei pun i termice, în calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L.

Transmitan termic punctual ( ): Termen de corec ie care introduce influen a punctual a unei pun i termice, în calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L.

Calcul unidirec ional (1D) : Model de calcul termotehnic simplificat, în care se consider c liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construc ie.

Calcul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic, în care se ine seama de influen a pun ilor termice liniare i care se bazeaz pe un calcul plan, bidimensional, al câmpului de temperaturi.

Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic, în care se ine seama de influen a tuturor pun ilor termice - liniare i punctuale - i care se bazeaz pe un calcul spa ial, tridimensional, al câmpului de temperaturi.

Lucr ri de renovare: lucr ri de modernizare efectuate asupra anvelopei cl dirii i/sau a instala iilor de înc lzire, ap cald de consum, electrice i iluminat, gaze naturale, ventila ie i climatizare, ale c ror costuri dep esc 25% din valoarea de impozitare a cl dirii, sau lucr ri de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa cl dirii;

Regim (termic) sta ionar: Ipotez conven ional de calcul termotehnic, în cadrul c reia se consider c temperaturile nu variaz în timp.

Strat omogen : Strat de grosime constant , având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.

Strat cvasiomogen: Strat alc tuit din dou sau mai multe materiale, având conductivit i termice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen, cu o conductivitate termic echivalent .

Suprafa adiabatic : Suprafa prin care nu se produce nici un transfer termic.

Izoterme: Curbe care unesc punctele având acelea i temperaturi, determinate pe baza unui calcul al câmpului plan, bidimensional de temperaturi.

6

Coeficient de emisie ( ): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în acelea i condi ii de temperatur .

Temperatura suprafa ei interioare: temperatura suprafe ei interioare a unui element al anvelopei

Temperatur medie radiant : temperatur superficial uniform a închiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceea i cantitate de c ldur prin radia ie ca i în cazul unei incinte reale, caracterizat de temperaturi uniforme diferite ale închiderii.

Temperatur operativ : temperatur uniform a închiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceea i cantitate de c ldur prin radia ie i convec ie ca i în cazul unei incinte reale neuniforme

Componenta cerului : raportul dintre acea parte a ilumin rii într-un punct al unui plan dat care este receptat direct de la cer (sau printr-o sticl limpede), a c rui reparti ie a luminan elor este presupus sau cunoscut , i iluminarea pe un plan orizontal, provenind f r obstruc ii, de la semisfera cerului

Componenta reflectat extern : raportul dintre acea parte a ilumin rii într-un punct al unui plan dat din interior determinat de primirea direct a luminii de la suprafe ele exterioare iluminate direct sau indirect de c tre cer, a c rui reparti ie a luminan elor este presupus sau cunoscut , i iluminarea pe un plan orizontal, provenind f r obstruc ii, de la semisfera cerului

Componenta reflactat intern : raportul dintre acea parte a ilumin rii într-un punct al unui plan dat din interior determinat de fluxul reflectat de c tre suprafe ele interioare iluminate direct sau indirect de c tre cer, a c rui reparti ie a luminan elor este presupus sau cunoscut , i iluminarea pe un plan orizontal, provenind f r obstruc ii, de la semisfera cerului

Factorul de lumin natural : raportul între iluminarea într-un punct al unui plan dat, datorit luminii incidente directe sau indirecte a cerului, pentru care reparti ia luminan elor este presupus sau cunoscut , i iluminarea pe un plan orizontal când lumina provine de la semisfera cerului f r obtur ri. La aceast m rime este exclus contribu ia solar direct la cele dou valori ale ilumin rilor considerate. Influen ele geamurilor, petelor etc. sunt incluse. În calculele iluminatului interior, contribu ia luminii solare directe trebuie s fie luat în considerare separat

7

I.4.2 Nota ii

Simbolurile i unit ile de m sur ale principalilor termeni utiliza i sunt prezentate în tabelul 4.1. iar indicii sunt da i în tabelul 4.2.1

Se folose te sistemul interna ional de unit i de m suri (SI), în care :

1W

= 0,860 kcal/h = 1J/s

1 m 2 K/W 1W/(m 3 K)

= 1,163 m 2 h o C/kcal = 0,860 kcal/(m 3 h o C)

1Wh

= 3600 J = 0,860 kcal

Tabelul 4.2.1 – M rimi, simboluri i unit i de m sur

Simbol

M

rime

Unitate de m sur

a

difuzivitate termic ; aporturi specifice de c ldur (de la surse interioare)

m 2 /s; W/m 2

A

arie

m

2

b

l ime (a unui element de construc ie)

m

c

c ldur specific masic

J/(kg . K)

C

capacitate termic

J/K

d

grosime

m

D

diametru

m

e

eficacitate luminoas

lm/W

E

energie; iluminare

J; lx

f

3D

factor de temperatur la intersec ia pun ilor termice liniare

-

Rsi

f

2D

factor de temperatur al unei pun i termice liniare

-

Rsi

f

1D

factor de temperatur al unei pl ci plane cu rezisten termic uniform

-

Rsi

g

accelera ie gravita ional

m/s 2

g

s

factor de transmisie a energiei solare totale (factor solar)

-

g

factor de ponderare a temperaturii

-

I

intensitate a radia iei solare

W/m 2

I

c,

intensitate luminoas

cd

h

coeficient de transfer termic superficial; în l ime; entalpie

W/(m² . K); m; J/kg

H

coeficient de pierderi termice prin transmisie (al unei cl diri/zone) coeficient de transfer termic

W/K

H

T

coeficient de pierderi termice prin transmisie

W/K

H

v

coeficient de pierderi termice datorate împrosp t rii aerului / prin ventilare

W/K

l

lungime

m

L

coeficient de cuplaj termic

W/K;

8

Simbol

 

M

rime

Unitate de m sur

L

2D

coeficient de cuplaj termic liniar

 

W/(m.K)

 

m

mas

   

kg

 

   

M

debit masic

   

kg/s

n

a

num r de schimburi de aer pe or

   

h

-1

 

P

Perimetru; putere

   

m, W

 

p

presiune

   

Pa

p

diferen de presiune

   

Pa

T

diferen de temperatur

   

K

p

s

presiune de satura ie a vaporilor de ap

   

Pa

p

v

presiune par ial a vaporilor de ap

   

Pa

 

q

densitate de flux termic (flux termic unitar)

   

W/m 2

 

Q

c

ldur

 

J

Rsi

raport al diferen elor de temperatur

   

-

R

j

rezisten la transmisie termic a unui strat omogen j (din alc tuirea unui element de construc ie)

m

2. K/W

R

s

   

rezisten la transfer termic superficial

(interior /exterior)

m

2. K/W

(R si , R se )

   

R

a

rezisten termic a unui strat de aer (neventilat)

m

2. K/W

 

R

rezisten termic total (de la mediu la mediu, în zona de câmp a unui element de construc ie)

m

2. K/W

R’

rezisten termic corectat (a unui element/subansamblu de construc ie)

m

2 K/W

 

transmitan termic unidirec ional / coeficient unidirec ional de

 
 

U

transmisie termic prin suprafa (de la mediu la mediu, în zona de câmp a unui element de construc ie)

W/(m 2. K)

U’

transmitan termic corectat / coeficient corectat de transmisie termic prin suprafa (a unui element/subansamblu de construc ie)

W/(m 2. K)

 

v

vitez

   

m/s

 

V

volum

   

m

3

 

     

m

3 /s

V

debit volumic

 

t

timp

   

s

 

T

temperatur absolut (termodinamic )

   

K

 

T

c

temperatura cerului (temperatura bol ii cere ti)

 

K

T

diferen de temperatur

   

K

 

x

umiditate absolut

   

g/kg

9

Simbol

 

M

rime

Unitate de m sur

cos

factor de putere

 

-

umiditate relativ

 

%

flux termic

 

W

randament

 

-

coeficient de absorb ie a radia iei solare (al unei suprafe e)

 

-

emisivitate a unei suprafe e (pentru radia ia termic )

 

-

temperatur , în grade Celsius

 

0

C

r

temperatur a punctului de rou

 

0

C

densitate (mas volumic )

kg/m 3

transmitan termic liniar / coeficient de transmisie termic liniar (a unei pun i termice liniare)

W/(m . K)

transmitan termic punctual / coeficient de transmisie termic punctual (a unei pun i termice punctuale)

W/K

conductivitate termic

W/(m . K)

conductan termic

W/(m 2 K)

constanta Stefan-Bolzman

( = 5,67 10 -8 )

W/(m 2 .K 4 )

constant de timp, factor de corec ie a temperaturii exterioare

 

s, -

 

factor al rezisten ei la permeabilitate la vapori; coeficient dinamic de

 

μ

viscozitate

-; kg/(ms)

f

coeficient de reflec ie a radia iei solare directe, al unei fereastre

 

-

f

coeficient de transmisie a radia iei solare directe, al unei fereastre

 

-

f

coeficient de absorb ie a radia iei solare totale, al unei fereastre

 

-

p

coeficient de transmisie a radia iei solare totale, al unui perete

 

-

NOT :

În cadrul rela iilor de calcul utilizate în prezenta reglementare tehnic s-au p strat nota iile utilizate în standardele europene.

10

Tabelul 4.2.2 – Indici

i

interior

e

exterior

cd

conduc ie

cv

convec ie

r

radia ie

s

suprafa ; solar

temperatur

t

timp

T

temperatur

f

ram (toc+cercevea)

g

vitraj

w

fereastr , tâmpl rie

p

perete; presiune; primit, panou opac

V

volum

v

viteza

ac

apa calda menajera

a

activ

zi

zilnic

sp

specific

max

maxim

min

minim

Exponen i

1D

2D

3D

se refer la un model geometric uni-dimensional se refer la un model geometric bi-dimensional se refer la un model geometric tri-dimensional

NOT :

Se folose te sistemul interna ional de m sur (SI), cu urm toarele preciz ri:

pentru temperaturi, se utilizeaz grade Celsius ( o C), iar pentru diferen e de temperaturi - Kelvini (K);

pentru timp, se utilizeaz pe lâng secund (s) i ora (h); pentru putere, se utilizeaz atât W, cât i J/s.

11

I.5. Definirea i ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei cl dirilor i a parametrilor de performan termo-higro-energetic asocia i acestora

I.5.1 Elemente componente ale anvelopei cl dirii

- clasificare în raport cu pozi ia în cadrul sistemului cl dire:

elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: pere ilor exteriori, inclusiv suprafa a adiacent rosturilor deschise);

elemente interioare care delimiteaz spa iile înc lzite de spa ii adiacente neînc lzite sau mai pu in înc lzite (ex: pere ii i plan eele care separ volumul cl dirii de spa ii adiacente neînc lzite sau mult mai pu in înc lzite, precum i de spa iul rosturilor închise);

elemente în contact cu solul;

- clasificare în func ie de tipul elementelor de construc ie:

opace (ex: partea opac a pere ilor exteriori, inclusiv suprafa a adiacent rosturilor);

elemente vitrate – elemente al c ror factor de transmisie luminoas este egal sau mai mare de 0,05 (de exemplu: componentele transparente i translucide ale pere ilor exteriori i acoperi urilor - tâmpl ria exterioar , pere ii vitra i i luminatoarele);

- clasificare în func ie de pozi ia elementelor de construc ie în cadrul anvelopei cl dirii:

verticale – elemente de construc ie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade (ex: pere ilor exteriori);

orizontale – elemente de construc ie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade (de exemplu plan eele de peste ultimul nivel, de sub poduri, plan eele de peste pivni e i subsoluri neînc lzite, plan eele care delimiteaz cl direa la partea inferioar , fa de mediul exterior - bowindouri, ganguri de trecere .a).

I.5.2 Conven ii de stabilire a caracteristicilor dimensionale ale elementelor de anvelop necesare pentru calculul valorilor parametrilor de performan termic a acestora.

I.5.2.1 Anvelopa unei cl diri este alc tuit dintr-o serie de suprafe e prin care are loc transfer termic.

I.5.2.2 Aria anvelopei cl dirii - A - reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construc ie perimetrale ale cl dirii, prin care are loc transfer termic, se calculeaz cu rela ia:

A = A j în care :

A j

[m 2 ]

(5.2.1)

ariile elementelor de construc ie care intr în alc tuirea anvelopei cl dirii;

Aria anvelopei se determin având în vedere exclusiv suprafe ele interioare ale elementelor de construc ie perimetrale, ignorând existen a elementelor de construc ie interioare (pere ii interiori structurali i nestructurali, precum i plan eele intermediare).

I.5.2.3 Volumul cl dirii – V – reprezint volumul delimitat de suprafe ele perimetrale care alc tuiesc anvelopa cl dirii, reprezint volumul înc lzit al cl dirii, cuprinzând atât înc perile înc lzite direct (cu

12

elemente de înc lzire), cât i înc perile înc lzite indirect (f r elemente de înc lzire), dar la care c ldura p trunde prin pere ii adiacen i, lipsi i de o termoizola ie semificativ . În acest sens se consider ca f când parte din volumul cl dirii: c m ri, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa sc rii, pu ul liftului i alte spa ii comune. Mansardele, precum i înc perile de la subsol, înc lzite la temperaturi apropiate de temperatura predominant a cl dirii, se includ în volumul cl dirii.

Nu se includ în volumul cl dirii:

- înc perile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominant a cl dirii, de exemplu la cl dirile de locuit - camerele de pubele;

- verandele, precum i balcoanele i logiile, chiar în situa ia în care ele sunt închise cu tâmpl rie exterioar .

La cl dirile cu teras , în cazul în care casa sc rii se ridic peste cota general a plan eului terasei, pere ii exteriori ai acesteia se consider ca elemente ale anvelopei cl dirii.

La cl dirile cu acoperi înclinat, în situa iiile în care casa sc rii continu peste cota general a plan eului podului, ca elemente delimitatoare, spre exterior, se consider pere ii dintre casa sc rii i pod i plan eul sau acoperi ul de peste casa sc rii.

La casa sc rii de la parter, precum i la holurile de intrare în cl dire care au plan eul inferior denivelat, determinarea volumului i a suprafe ei anvelopei precum i a suprafe elor tuturor elementelor de construc ie care separ aceste spa ii, de subsol i de aerul exterior (pere i, plan ee, rampe, podeste), se face cu luarea în considera ie a acestei denivel ri.

x

Ca principiu general, suprafe ele elementelor de construc ie perimetrale care alc tuiesc împreun anvelopa cl dirii, se delimiteaz de mediile exterioare prin fe ele interioare ale elementelor de construc ie.

Lungimile, în l imile i ariile, pe ansamblul cl dirii, se determin i se verific cu rela iile:

P= l j ;

H= H j ;

A= A j

Volumul cl dirii - V - este delimitat de aria anvelopei i este egal cu suma volumelor tuturor înc perilor din cl dire:

V= V j

[m 3 ]

(5.2.2)

I.5.2.4 Lungimile pun ilor termice liniare (l) se m soar în func ie de lungimile lor reale, existente în cadrul ariilor A determinate mai sus; în consecin ele sunt delimitate la extremit i de conturul suprafe elor respective.

Pun ile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu s fie luate în considerare la determinarea parametrilor “l i “ ” sunt, în principal, urm toarele:

intersec ia dintre pere ii exteriori i plan eul de teras (în zona aticului sau a corni ei);

 

intersec ia dintre pere ii exteriori i plan eul de pod (în zona stre inii);

intersec ia dintre pere ii exteriori i plan eul peste subsolul neînc lzit (în zona soclului);

intersec ia dintre pere ii exteriori i placa pe sol (în zona soclului);

col urile

verticale

(ie inde

i

intrânde)

formate

la

intersec ia

dintre

doi

pere i

exteriori

ortogonali;

13

pun ile termice verticale de la intersec ia pere ilor exteriori cu pere ii interiori structurali (de ex.

stâlpi ori din beton armat monolit proteja i sau neproteja i, pere ii din beton armat adiacen i logiilor, .a); intersec ia pere ilor exteriori cu plan eele intermediare (în zona centurilor i a consolelor din

beton armat monolit, .a.); pl cile continue din beton armat care traverseaz pere ii exteriori la balcoane i logii;

conturul tâmpl riei exterioare (la buiandrugi, solbancuri i glafuri verticale).

I.5.3 Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termic a materialelor

I.5.3.1 Caracteristicile higrotermice ale materialelor de construc ie utilizate la evaluarea performan elor energetice ale cl dirilor sunt:

conductivitatea termic , , în W/(m K);

c ldura specific masic , c, în J/(kg K);

factorul de permeabilitate la vapori de ap /rezisten la vapori de ap , .

I.5.3.2 Conductivitate termic de calcul este valoarea conductivit ii termice a unui material sau produs de construc ie, în condi ii specifice, care poate fi considerat ca fiind caracteristic pentru performan a acelui material, atunci când este încorporat într-un element de construc ie.

Conductivitatea termic de calcul se stabile te pe baza conductivit ii termice declarate, avându-se în vedere condi iile reale de exploatare referitoare la temperatura i umiditatea materialului (document recomandat SR EN ISO 10456).

Pentru condi iile climatice din ara noastr conductivitatea termic de calcul este definit pentru o temperatur medie de 0 0 C i o umiditate de exploatare stabilit conform urm toarelor conven ii:

pentru materialele nehigroscopice (care nu con in sau nu p streaz apa de fabrica ie), conductivitatea termic de calcul este conductivitatea termic a materialului aflat în stare uscat ; pentru materialele higroscopice, conductivitatea termic de calcul este conductivitatea termic corespunz