Nivelurile psihicului

Psihologia este stiinta care se ocupa cu descrierea si explicarea fenomenelor si insusirilor psihice verificabile. Viata sufleteasca e inca un mare mister pe care filosofii il discuta de milenii. Inca si astazi, psihologia este subiect de controverse. Psihicul este un rezultat, un produs, o functie a materiei, indeosebi a celei superior organizate, care este creierul. Psihicul este o forma specifica de reactie a organismului la solicitarile mediului cu scopul adaptarii la acesta. Cei mai multi psihologi au ajuns la concluzia ca psihicul uman are 3 niveluri : - nivelul constientului - nivelul inconstientului - nivelul subconstientului Constientul este o forma suprema de psihic, acea forma prin care se realizeaza integrarea subiectiv-activa a tuturor fenomenelor vietii psihice si care permite raportarea continua a individului la mediu. A fi constient inseamna a gandi, a stabili relatii, a dispune de capacitatea de a sintetiza lucrurile, de a te putea auto-supraveghea, de a te putea adapta cu usurinta la noile solicitari, limbajul fiind o calitate esentiala a constientului. Constientul este o functie de adaptare la lumea externa, prin operatii simbolice, intelectuale, cu scopul asigurarii unui nou echilibru intre noi si mediu. Cu ajutorul constientului, individul isi incorporeaza un model al lumii in care sunt incluse propriile sale experiente si de care el dispune in mod liber, ca persoana. In mediul scolar, a fi contient depinde de relatiile pe care le stabilesti cu cei apropiati si de raporturile care se stabilesc intre ele. Constiinta este doar o parte a psihicului, dar fara de care omul nu ar fi nimic. Calitatea scopurilor, claritatea si precizia lor depinde de particularitile fiecarui individ, de experiena sa si de nevoile sale. Constientul este partea superioara a psihicului uman care ne ajuta la proiectarea scopurilor, ancorarea in concret si care face legatura intre trecut, prezent si viitor. Subconstientul cuprinde actele care au fost cumva contiente, dar care in prezent se desfasoara in afara controlului contient. El este rezervorul unde se conserva amintirile, automatismele, deprinderile, ticurile, montajele intelectuale, adic toate actele care au trecut candva prin filtrul constiintei, s-au realizat cu efort, dar care se afla intr-o stare latenta, fiind insa in stare sa devina in orice moment active. Subconstientul mai poate fi denumit constiinta stinsa. Subconstientul este mai mult indreptat spre constiinta, de aceea puterea extraordinara pe care o poseda acesta in momentul in care este activat, depaseste marginile constiintei. Gandurile trimise subconstientului se transforma intr-o putere nemarginita a constientului de care propria persoana nu isi poate da seama.

Cu ajutorul subconstientului si a puterii sale nemarginite, putem obine orice ne dorim, trebuie doar sa ne gandim la asta in fiecare zi, ora si minut, deoarece toate gandurile noastre sunt trimise si stocate in subconstient. Toate marile genii ale secolelor trecute au constientizat aceasta forta uluitoare pe care o poseda fiecare in propriul subconstient si asa au dobandit putere, intelepciune, faima, apreciere si tot ceea ce si-au propus. De asemenea, subconstientul nu ne contrazice niciodat, el accepta mereu tot ceea ce afirmam in mod contient, de aceea gandurile negative trimise duc la neputinta si la imposibilitatea de a reusi. Subconstientul nu doarme niciodat, nici nu se odihneste, fiind mereu activ. De exemplu, un exercitiu foarte usor de a vedea forta incredibila a acestuia, este acela de a spune in fiecare seara inainte de culcare, pret de cateva minute, cuvantul: prosperitate. Insa nu trebuie doar sa spunem acest lucru, ci trebuie sa ni-l dorim cu adevarat si sa vizualizam semnificatia acestuia. Intr-un timp relativ scurt, vom vedea o schimbare in bine in viata noastra. Pentru o cunoastere mai aprofundata, recomand cartea Puterea extraordinara a subcontientului tau (J. Murphy), carte ce mi-a schimbat radical modul de gandire. Pentru mine, subconstientul este cea mai puternica arma, fiindu-mi mereu la indemana. Inconstientul este nivelul primar, bazal, de profunzime a organizarii psihicului in psihismul uman. Inconstientul este rezervorul tendintelor infranate, inabusite, refulate, frustrate spune Freud in scrierile sale. Inconstientul este cel care explica lapsusurile, actele ratate, visele. Acesta cuprinde tendintele ascunse, conflictele emotionale, neaga ordinea impusa de constiinta, dar fara sa fac dezordine, ci aduce o alta ordine. Ceea ce limiteaza actiunile inconstientului este societatea, dar si educatia si autoeducaia. De exemplu, furia, entuziasmul excesiv, impulsurile sexuale sunt in general condamnate in colectivitate. Cu ajutorul inconstientului, Freud a pus bazele psihanalizei, fapt ce a produs ruptura dintre cei mai mari psihanalisti ai epocii. C.G. Jung, elevul lui Freud, considera faptul ca inconstientul este superior constientului, deoarece el contine toata intelepciunea ce i-a fost conferita, prin experiena a nenumarate mii de ani, Jung considerand ca inconstientul colectiv este acea imensa zestre spirituala ereditara rezultata in evolutia omenirii care renaste mereu, in fiecare structura cerebrala individuala. Pentru Freud, insa, inconstientul colectiv cuprinde elementele ce se regasesc in orice inconstient individual, ele fiind deci comune mai multor indivizi. De pilda, Complexul lui Oedip este un asemenea element prezent in inconstientul tuturor indivizilor. De aceea, Freud s-a axat pe interpretarea viselor, considerand inconstientul colectiv aproape identic cu cel individual.