Sunteți pe pagina 1din 4

in timp,u faraonilor

Civilizatia egiPteana veche a existat aproape 3000 de ani aparent intr-o forma neschimbata, liisiind mo~tenire capodopere arhitecturale monumentale ~i comori fabuloase. Piramidele, Sfinxul ~i mormiintul'ui Tutankamon sunt admirate ~i azi de intreaga lume.
-n Egipt a luat na~tere a doua mare culturn

O Familie nobila la vanatoare intre trestiile de papirus. Obiectele ~i picturile descoperite in morminte sunt marturii ale vietii din Egiptul Antic. O La construirea piramidelor. egiptenii au dat o foarte mare importanta orientarii acestora. Pentru a realiza lucrarile cu o precizie ridicata. au desenat mi~carea stelelor pe un perete in forma de cerc (inel). mediana avand intotdeauna directia Nord-Sud.

I a istoriei. A ap~rut In valea Nilului cu cateva


secole dup~ ce s-a constituit civilizatia sumerian~ In Mesopotamia, acest.aavand o influent~ foarte mare asupra dezvolt~rii civilizatiei egiptene la Inceputurile ei. De~i Mesopotamiaera deschis~oamenilor ~i ideilor noi, Egiptul era caracterizat de o anumita izolare. Ap~rat de de~ert, Egiptul era la o distanta suficient~ de tulbur~rile Orientului Apropiat. Dup~ ce s-a constituit civilizatia

egipteaM s-a dovedit a fi destul de stabil~, conservatoare ~i longeviv~. Egiptul a fost foarte putin inf1uentat de t~rile vecine ~i pan~ la epoca final~ a inf1uentat prea putin lumea din afara granitelor. De~i au existat schimb~ri In viata t~rii, acestea au fost atat de lente, Incat popoarele antice vedeau Egiptul ca o societate misterioas~, f~r~ varst~.

a~ez~rii oamenilor erau pe malurile fluviului. Nil care parcurge sute de kilometrii prin de~ert, iar in final se ramific~, v~rsandu-sein Marea Mediteran~ printr-o delta.

Epoca Arhaica Spre deosebire de alte rauri, Nilul se revarsa ~i se retrage anual, l~sand In urm~ un sol foarte bogat, fertil, astfel incat cei care au trnit acolo, au putut construi un sistem de irigare bine proiectat. Rezultatul era un p~mant incredibil de roditor care hr~nea nu numai Darul Nilului Un istoric grec a denumit foarte inspirat .agricultorii, c~ci din surplus a 1ntretinut ~i restul societ~tii stratificate pe multe nivele. Egiptul, ca "Darul Nilului". Locurile propice 5

EGIPTUL

IN TIMPUL

FARAONILOR

~ ~ ~ ~ " '6 "0 ~

Indirect fluviul Nil a contribuit la realizarea capodoperelor arhitecturale fara precedent. Primele izvoare scrise ale istoriei Egiptului dateaza din 3000 I.e.n., din vremea cand Menes sau Narmer, regele Egiptului de Sus (de Sud), prin cucerirea Egiptului de Jos (Delta) a unit cele doua state. Aceasta uniune, cu exceptia unor perioade scurte, a ramas aproape intacta timp de mai multe rnilenii. S-au succedat 33 de dinastii. intemeietorul primei dinastii a fost Menes, iar regiria ultimei dinastii Cleopatra, care s-a Sinucis aproximativ In 30 I.e.n. lasandu-se mu,5Catade un ~arpe veninos, aspida. Periodizarea este modul cel mai potrivit prin care putem vedea istoria Egiptului Antic In ansamblu. Perioadele cu o stabilitate durabila sunt denumite: Era Antica, Centrala ~i Noua a Imperiului, care sunt delimitate de prima ~i a doua perioada de tranzitie. Pe parcursul acestora tara a fost slabita ~i zguduita de razboi civil ~i ocupatie str:1ina. Intervalul de timp al domniei primelor doua dinastii, perioada dintre anii 3000 I.e.n. -2600 l.e.n. este cunoscut ca Epoca Antica, epoca premergatoare Erei Antice a Imperiului. Chiar ~i In perioada aceasta timpurie sunt deja concretizate anumite caracteristici constante ale civilizatiei antice. Regele O Via,a depindea in mare masura de revarsarile Nilului. Egiptenii au sapat bazine de acumulare a apei ~i au construit un sistem de irigare, prin care au fertilizat pamantul de arid.

O pamantul impanzit de ~an,uri de irigare este arat de agricultor. in spate le lui nevasta seamana pamantul arat.
O Nilul a lasat in urma sa un namol negru, tertii, pe solul arid. De aceea denumeau egiptenii ,ara lor Kemet, adica "Tarana Neagra". este deja privit ca un zeu, de~i denumirea de faraon, care inseamna: "Casa mare", s-a raspandit doar in Era Noua: a Imperiului. Religia egipteana: era foarte complicata: ~i se concentra mai ales pe viata transcendentala:. Pentru viata fericita: din lumea de dincolo, ei vroiau sa: pa:streze corpul intact, ceea ce a dus la dezvoltarea unor tehnici de mumificare, pentru a conserva corpurile domnitorilor. A apa:rut in societatea respectiva: o structura: sociala: administrativa: ~i preoteasca: foarte putemica:. Imperiul Antic Pe timpul Imperiului Antic (aprox 2600-2150 i.e.n.) Egiptul a fost un stat foarte putemic ~i

preocupat exclusiv de probleme interne. Aproape nici nu a -luat cuno~tinta de lumea lnconjuratoare. Constructiile din piatra au lnceput aproape imediat, cele mai vestite monumente fiind uria~ele morminte regale, pirarnidele. Langa Memphis, capitala din acea vreme, se ridica piramida din Saccara,care sa construit pentru faraonul Djoser, din dinastia a treia, dupa proiectul realizat de cancelarul ~i arhitectul principal al acestuia. Imhotep, primul arhitect caruia li cunoa~tem numele. El a fost un 1ntelept legendar, care mai tarziu a devenit zeul medicinii. Cea mai mare piramida este cea a faraonului Kheops (Kufu) din Ghiza. De~i erau

orientate exact dupa punctele cardinale, au fost construite cu mijloacele cele mai primitive. Aceasta constructie reprezinta un triumf fara precedent al organizarii muncH. in fmalul Erei Antice a Imperiului, a devenit mai putemic stratul nobililor bogati ~i a scazut puterea regala centralizata. in prima perioada de tranzitie (circa 2150-950 i.e.n.) Egiptul a devenit campul de lupta al dinastiilor mai mici. Piramidele ~i celelalte mdrminte regale au fost devastate de cautatorii de comori. Era centrali a Imperiului in Era Centrala a Imperiului (aproximativ 1950-1785 i.e.n.) Egiptul a fost reunificat. Capitala a fost mutata de la Memphis in Egiptul de Sus la Theba. Valea Regilor este locul unde sunt inmormantati multi suverani, iar Kamac ~i Luxor au devenit locul constructiilor unor laca~uri de cult gigantice.

Religia a ajuns la un nivel foarte ridicat de dezvoltare. Posibilitatea vietu de apoi nu mai era un privilegiu exclusiv al regilor, ci cu anumite preg~tiri anterioare, era accesibil tuturor egiptenilor. Probabil prin acest fapt se poate explica noua practic~ funerarn, care consta in plasarea in morminte a unor sculpturi ce reprezentau soldati, me~te~ugari, slujitori pentru ca ace~tia s~ fie la indemana decedatului in lumea de dincolo. Aceste figurine, denumite u~teri au ajutat foarte mult la reconstruirea vietii de zi cu zi a egiptenilor . C~tre sf3.f-5itul acestei ere, Egiptul era condus de regi puternici, care au invins rezistenta nobililor, au construit sistemeextinse de irigare ~i prin cucerirea Nubiei s-au extins ~i in sud. In perioada a doua de tranzitie (circa 17851570 i.e.n. ) a avut loc din nou o prnbu~ire, delta Nilului fund ocupat<I de un popor asiatic. Imperiul Nou Imperiul Nou (circa 1570-1075 i.e.n.) este ultima mare ern a Imperiului Egiptean, cu personalitati istorice exceptionale. in aceasta perioada Egiptul a fast in conflict permanent cu Orientul Apropiat, prima oarn ca putere mondiala, apoi ca victima. Dominatia poporului asiatic a grabit probabil aceste evenimente, avand o influenta mare, egiptenii invatand noi tehnici de lupta, de exemplu utilizarea carelor de rnzboi. Toate acestea au avut ca urmare definirea atmosferei in perioada Imperiului Nou, astfel ca in locul conceptului traditional, care privea faraonul ca un zeu, acum ajunge in prim plan calitatea de om a acestuia, faima cuceririlor sale pamantene. Printre personalitatile proeminente ale Imperiului Nou a aparut ~i o regina, Hatsepsut, cea care in reprezentarile rnmase despre domnia sa purta toate insemnele demnit:Itii regale, inclusiv barba falsa. Urmatorii domnitori importanti au impins

granitele imperiului pan(l la valea fertil(l a clului Eufrat. Egiptul nu a fost niciodatl atat de mare, putemic ~i increz(ltor ca sub domnia faraonului Tothmes al III-lea (aproximativ 1479-1426 i.e.n.). Din corespondenta lui Amenhotep al III-lea (circa 1390-1353 i.e.n.) ~i a urma~ului s(li Amenhotep al IV-lea, p(lstrat(l pe t(lblitele de lur din Amama, 'reiese c(l Egiptul p(lstra Q relatie diplomatic(l permanent(l cu conduc(ltorii statelor din regiunea M(lrii Mediteraneene ~i a Orientului Apropiat. Monoteismul Domnia faraonului Arnenhotep al IVfi1ea (circa 1353-1336 i.e.n.) a rnmas memorabil:1 datorit:1 reformei religioase impuse de acesta. A privat de titlul de zeu mii de zei egipte!li, printre care ~i putemiclli Amon-Ra, al c:1rui nume era inclus ~i in numele faraonilor. Din acel moment trebuiau s:1 se inchine zeului sirnbolizat prin Soare, zeul Aton. Pentru a-~i impune ~i mai mult vointa, faraonul ~i-a schimbat numele din Amenhotep in Ehnaton ("pentru Aton prea fericit"), dup:1 care a intemeiat o nou:1 capital:1, Amama. pan:1 in momentul de fat:1 nu s-au descoperit motivele ce se aflau in spatele acestor schirnb:1ri. Unii isiorici il privesc pe Ehnaton, ca pe creatorul monoteismului universal, altii il caracterizeaz:1 drept ca fiind fanatic ~i ner:1bd:1tor. Se crede c:1 exist:1 o strans:1 leg:1turn intre reforma religioas:1 ~i sotia faraonului, Nefertiti. Pentru promovarea reformei au utilizat ~i sistemul administrativ dezvoltat, toate aceste fapte memorandu-se in vestigiile scrise ~i arhitecturale. Puterea religioas:1 al lui Ehnaton era atat de mare, incat nu a izbucnit nici O revolt:1 f:1ti,5:1, dar in adancul sufletelor era O nemultumire profund:1. Autoritatea ~i reputatia lui Ehnaton s-a clintit, au sl:1bit datorit:1 neglij:1rii intereselor imperiului. in timp ce faraonul era absorbit de crearea ~i promovarea reformei religioase, datorit:1 atacurilor ~i presiunii exterioare au fost pierdute teritoriile cucerite iar aliatii au

~ O in morm3ntul faraonului au fost depuse simbolurile puterii ~i obiectele uzuale. Tronul impodobit foarte bogat cu aur, din morm3ntul lui Tutanhamon.
O Este foarte pu~in probabil ca Tutanhamon a participat la lupte, de~i frescele din mormant slavesc calita~ile sale militare. O in ultima faza a imbalsamarii infa~urat in panza de in. corpul era

O Cei saraci erau inmorm3nta,i pur ~i simplu in de~ert, nisipul mumific3nd natural corpurile lor. Imaginea unei mumii din 3000 i.e.n. O Capu! mumificat a! lui Ramses a! 11lea (decedat aprox. in 1213i.e.n.)
~ ~ :f I

EGIPTUL

IN

TIMPUL

FARAONILOR

O Barcile construite din legaturi de papirus au fost vehicule utile de naviga,ie pe Nil. Rilul era foarte bogat in pe~te ~i de~i consumul lor era interzis de religie, se milncau mult in familiile de ,arani saraci.

O De~i Egiptul avea importante bogii'ii naturale, lemnul folosit in construc,ii trebuia importat din striiiniitate. ~i a domnit doar cativa ani (aproximativ 13321323 i.e.n.). E prea putin probabil ca el ar fi devenit cel mai renumit personaj al istoriei Egiptene daca nu ar fi intervenit ~ansa. A fost inmormantat in Valea Regilor ~i mormantul sau a fost acoperit, pe parcursul inmormantarilor urmatoare, cu sfaramaturile rezultate din construirea cavourilor. Cu 3000 de ani mai tarziu, in 1922, arheologul englez Howard Carter, a descoperit mormantul umplut pana la refuz cu comori. Astfel a devenit Tutankamon cel mai renumit faraon al egiptului antic. Faraonii militari Egiptul a participat foarte activ in luptele din Orientul Apropiat, in timpul domniilor lui Seti I. (circa 1290-1279 i.e.n.) ~i Ramses al II-lea (circa 1279-1213 i.e.n.), devenind din nou o supraputere. Ramses a inceput ridicarea unor constructii marete, atunci a fost construit Hala de la Kamac, -Porticul Templului -~.i templul de stanca din Abu Simbel. Picturile ostentative de papirus ~i colo~ii de piatra .ilustreaza megalomania neinfranata a lui Ramses. Razboaiele lui Ramses au

fost zdrobiti. Toate acestea au avut ca urmare transformarea oric:lror lncerc:lri de a aduce reforma in actiuni care au d:lunat autorit:ltii faraonului. Nemultumirea a luat amploare, lnc:1t la scurt timp dup:l moartea faraonului, a fost $ters numele lui de pe lista tuturor domnitorilor, din inscriptii $i a fost radiat orice text referitor la el, in a$a fel lnc:1t domnia sa s:l nu ..lasenici o urm:l. Tutanhamon Toate acestea s-au lnt:1mplat in numele unui faraon extrem de t:1n:lr, copil, Tutankamon, ginerele lui Ehnaton. Ca urmare a reactiei conservatoare, curtea s-a mutat lnapoi in Theba $i au $ters din numele faraonului cuv:1ntul Aton. Noul domnitor a devenit cunoscut sub numele de Tutankamon. '-:-El a ajuns pe tron la v:1rsta de circa 10 ani, 8

epuizat Egiptul, care dup~ moartea faraonului a inceput s~ decad~. Criza a atins punctul culminant in secolul X i.e.n., cand dinastiile interne au fost schimbate fortat de domnitori strnini din Libia, Nubia ~i Asiria (in anii 660). Ca o ultim~ zvacnire Egiptul a subjugat Siria. Dar in 605 i.e.n. au fost egiptenii infranti definitiv de babilonieni la Karthemis ~i au pierdut intregul lor imperiu din Orientul Apropiat. Decaderea finala in 525 i.e.n. Egiptul a devenit parte a Imperiului Persan,mai tarziujiind cuceri~ de macedoneanul Alexandru Cel Mare (circa 356-323 i.e.n.). El a fost succedat de un cornandant al lui, Ptolemeu, ai c~rui urma~i au domnit pan~ in 30 i.e.n. Sub domnia lor Egiptul s-a grecizat foarte mult. Independenta a luat sfar~it odat~ cu moartea Cleopatrei. De~i anurnite culte leligioase au influentat mi~c~r1le religioase romane, cultura egiptean~ antic~ s-a stins treptat, fiind inlocuita de cultura greco-roman~. Ultimele hieroglife cunoscute (anul 394) sunt ultimul strig~t al Egiptului Antic.