P. 1
Nulitatea in vechiul si noul cod civil

Nulitatea in vechiul si noul cod civil

|Views: 246|Likes:
Published by Elena Cristina
referat
referat

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Elena Cristina on Feb 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/11/2015

pdf

text

original

CUPRINS

1. Notiuni generale

2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2.1. Criterii de clasificare 2.2. Categorii de nulitati 2.2.1. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

3. Regimul juridic al nulitatii

4. Efectele nulitatii 4.1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii 4.1.1. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. Repunerea partilor în situatia anterioara 4.1.2. Situatia contractelor cu executare succesiva 4.1.3. Situatia debitorului de buna-credinta 4.2. Efectele nulitatii fata de terti 4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii

1

1963 pag.Introducere în dreptul civil”. Notiuni generale Etimologia termenului . a efectelor unui act juridic.Nulitatea contractului”. Cap. a XI-a. astfel. principalele cauze de nulitate. regimul lor juridic. nulitatea contractelor este reglementata unitar. Ed. apartine doctrinei. literatura de specialitate2 a definit acest concept ca fiind o sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea retroactiva... A.nulitate” provine de la termenul latin . . 214. . Ionaşcu. Titlul II..NULITATEA ACTULUI CIVIL IN VECHEA SI NOUA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL 1. 2 .nullitas” si de la termenul frantuzesc . pag. Didactica şi Pedagogica.Contractul”.Drept civil. Universul juridic. I . Bucuresti. al doilea la o persoana fara competenta iar al treilea la ineficacitatea unui act juridic din pricina nerespectarii unei conditii de fond sau de forma. asemeni altor institutii. Barasch definesc nulitatea ca fiind o sanctiune aplicata in urma incalcarii prin act juridic a unei dispozitii legale. Chiar si in noua reglementare exista lacuna definitiei nulitatii. Beleiu. efectele nulitatii si nu in ultimul rand. 2007.. inca de la data cand a fost intocmit actul.. ca urmare a nesocotirii dispozitiilor legale prevazute pentru incheierea lui valabila.Partea generala”. Conform Noului Cod Civil1. edit. numita . cuprinzand o clasificare principala a nulitatilor.1. . Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2. Legislatia noastra civila nu ne ofera o definitie a nulitatii si de aceea definirea ei. O definitie care s-a impus prin precizia sa este aceea care defineste nulitatea ca fiind acea sanctiune de derpt material "care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila ".Izvoarele obligaţiilor”. in totalitate sau partial. Criterii de clasificare Clasificarea nulitatilor se realizeaza dupa urmatoarele criterii: 1 2 Sectiunea a 4-a. avand trei sensuri: primul se refera la o lipa totala de valoare sau talent...nullite`”. problemele validarii contractului lovit de nulitate. Gh. 2. Traian Ionascu si E. ed.. 105.

sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia. Clasificare a nulitatilor decurge din conceptia despre nulitate. Aceasta este o conceptie moderna.1255 Noul Cod Civil. 2 Noul Cod Civil. clauzele vizand renuntarea sau restrangerea dreptului de a indeplini o asemenea formalitate de publicitate. nulitatea poate fi partiala-cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic. care a evoluat de la teza nulitatii totale şi iremediabile la teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii. precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitiul acestui drept. acesta le-a ascuns cumparatorului.1 Noul Cod Civil. clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile. „este considerata nescrisa clauza prin care. 19 alin. in materia publicităţii drepturilor. protejat prin dispozitia legala incalcata la momentul incheierii actului. care poate fi general sau individual. * Conform art. partiala si remediabila). avem: nulitate absoluta si nulitate relativa. b) Dupa intinderea efectelor sale. Conform art. care pastreaza regula ca celelalte clauze care sunt legale sa-si produce efectele. prin natura lor. astfel acestea nu vor produce efecte juridice. astfel. este considerata nescrisa si stipulatia vizand exonerarea de raspundere pentru evictiune provenita din faptul insusi al vanzatorului sau din cauze anterioare. ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în intregul sau numai daca sunt. si totala-cand desfiinteaza in intregime efectele actului juridic. Aplicarea conceptiei ce vizeaza nulitatea partiala o regasim in mai multe materii dupa cum urmeaza: * Conform art. cunoscandu-le la momentul instrainarii. in lipsa acestora. actelor sau faptelor juridice sunt considerate nescrise şi deci. esentiale sau daca.a) Dupa natura interesului. sancţionate cu nulitatea. „(1) Clauzele contrare legii. 1699 Noul Cod Civil. (3) Dispozitiile alin. nu s-ar fi incheiat. (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte. fiind considerat ca trebuie sa fie inlaturate numai acele efecte care ar contraveni scopului dispozitiei incalcate. celelalte efecte mentinandu-se (nulitatea fiind. * Conform art. celelalte mentinandu-se deoarece nu contravin legii. pe care. actul juridic fiind ferit de sanctiunea nulitatii totale. Noul Cod civil stabileste ca acele clauze ce nu respecta ordinea publica si bunele moravuri trebuie sa fie considerate ca fiind nescrise.1009 alin. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise”. beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite 3 .

precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general. d) După felul conditiei de valabilitate nerespectate. e) După modul de valorificare. exista nulitate de fond (intervine in cazul nerespectarii unei conditii de fond a actului juridic. obiect. c) Dupa modalitatea de consacrare legislativa. prevede: „este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general”. cu ocazia incheierii actului juridic.civ. Nulitatea relativa este aceea care sanctionează nerespectarea. In acest sens. 3 referitor la nulitatea virtuala. (2) De asemenea. obştesc4. 1248 N. a unei dispozitii legale imperative. cu ocazia incheierii actului juridic. cauza.C.C. art. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa Nulitatea absolua si nulitatea relativa Nulitatea absoluta este aceea care sanctioneaza nerespectarea. contractul se desfiinteaza şi atunci cand sanctiunea nulitatii absolute sau relative trebuie aplicata pentru ca scopul dispozitiei legale incalcate sa fie atins. prevede: contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege. 4 art. este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcare obligatiilor prevăzute la alin.civ. art. 2.civ.revizuirea conditiilor sau a sarcinilor. 4 .1. consimtamant) si nulitate de forma (in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem).2. 1253 Noul Cod Civil stabileste ca in afara cazurilor in care legea prevede sanctiunea nulitatii. Categorii de nulitati 2. In acest sens. (1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri”. 1246 N. prevede :„contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil”.2. exista nulitate judiciara (opereaza pe temeiul unei hotarari judecatoresti) si nulitate amiabila ( are la baza acordul partilor). a unei dispoziţii legale care ocroteste un interes particular sau individual. art.C. 1250 N. din modul in care este reglementata o anumita conditie de valabilitate a actului juridic3). cum sunt cele referitoare la capacitate. care ocroteste un interes general. dar rezulta neindoielnic. exista nulitate expresa (prevazuta expres de lege) si nulitate virtuala sau implicita (nu este expres prevazuta de lege.

in cazul celei de-a doua. Inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute nu trebuie sa se confunde cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintelor legale.227 5 . 1247 alin. pag. Introducere în dreptul civil”.C.. .civ. ed. 2 Noul Cod Civil. Beleiu. iar nu în sensul de a nu produce nici unul6. 2007. * instanta are obligatia de a invoca din oficiu nulitatea actului. „contractul este anulabil”. Deci.C. 5 6 de exemplu. Această regula reiese din natura interesului ocrotit de norma a carei incalcare atrage nulitatea absoluta.civ. 1247 şi 1249 N. Gh. fie pe cale de exceptie. alte terţe persoane prejudiciate prin actul incheiat si deci. dupa cum urmeaza: * conform art. nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata. prin art. Legiuitorul. o nesocotire a limitelor investirii sau o depasire a principiului disponibilitatii. * nulitatea absoluta nu poate fi confirmata decat in cazurile prevazute de lege. sub aspect terminologic. instituie prezumtia de nulitate relativa.Drept civil român. daca natura nulitatii nu este determinata sau nu poate fi dedusa din lege. fie pe cale de actiune. Deoarece regulile aplicabile sunt diferite.Concluzia ce reiese din textele de lege mentionate anterior este aceea ca. se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa pentru ca. Universul Juridic. Regimul juridic al nulitatii absolute reiese din dispoziţiile art. dar si procurorul. de aici rezulta si importanta calificarii si incadrarii corespunzatoare a nulitatii în una din cele doua categorii. * nulitatea absoluta poate fi invocată oricand. daca prin lege nu se prevede altfel. pe cale de acţiune sau de exceptie. interesate sa obtina desfiintarea actului) poate invoca nulitatea. Regimul juridic al nulitatii Regimul juridic al nulitatii reprezinta regulile carora le este supusa nulitatea absoluta sau relativa. edit. dar si din regula potrivit careia conventiile trebuie sa fie interpretate in sensul in care sa produca efecte juridice. „contractul este nul”. oricine pretinde si reclama un interes(deci nu numai partile si avanzii lor cauza. astfel. autoritatile publice competente. validare care decurge din conceptia despre nulitate. in timp ce in cazul celei dintai.obtinerea autorizatiei administrative.. Aceasta obligatie a instantei rezulta din functia organului jurisdictional de a restabili ordinea de drept incalcata. pana la anularea actului. nerespectate în momentul incheierii actului5. 3. astfel. a XI-a. contractul este lovit de nulitate relativa. 1252 N. fara sa reprezinte.

din ziua cand aceasta a incetat.. astfel. In ambele ipoteze insa. 1248 alin. In ceea ce priveste prescriptia extinctiva. 45 alin. c) in caz de eroare sau in celelalte cazuri de anulare. indiferent de cauza de nulitate (si atunci cand este absoluta).Rezulta. de principiu. ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransa sau consiliul de familie.civ. functionarea regulii imprescriptibilitatii in ce priveste nulitatea absoluta. deci. cum ar fi: creditorii chirografari. atitudinea lui sa valoreze confirmare a nulitatii.4. expres sau tacit. indiferent de calea procedurala folosita pentru valorificarea ei (actiune sau exceptie). 1 N.. invocare care se poate face de catre de catre persoana interesata sau succesorii ei in drept. instanta de judecata nu va putea sa intervina. 2529 alin. prejudiciata prin incheierea respectivului act. 10/2001.C.C. 1248 şi 1249 N. prescriptia curge: a) in caz de violenta. din executarea actului anulabil sau din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie. reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu. 6 . dreptul la actiune se prescrie în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. termenul general de prescriptie este de 3 ani.2. cand nulitatea absoluta poate fi prescriptibila7. iar momentul de la care începe sa curga este diferit. din ziua cand cel in drept. 1248 alin.1248 alin. Ultima modalitate de confirmare poate rezulta.civ. * conform art. dupa cum urmeaza: * conform art. reprezentantul sau legal sau cel chemat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze 7 exemplu de exceptie: dispozitiile art.C. pe calea acţiunii oblice. din ziua cand a fost descoperit. nulitatea relativa mai poate fi invocata si de catre alte persoane. succesorii partii ocrotite (cu exceptia ipotezei in care ar fi vorba despre actiuni strict personale).civ. * conform art. b) in cazul dolului. Conform art. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune numai in termenul mentionat anterior. * conform art. nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata. stabilesc ca prin derogare de la dreptul comun. in afara persoanei interesate si tocmai in ideea asigurarii unei reale protectii a acesteia. deci. cu rezerva situatiilor expres prevazute de lege. nulitatea relativa poate fi invocata. nulitatea relativa poate fi pretinsa sau opusa numai de catre partea interesata. Exista si situatii in care. de exemplu. 2517 N. 5 din Legea nr. nulitatea relativa nu poate fi invocata de catre instanta din oficiu. Regimul juridic al nulitatii relative reiese din art. 1. cel in cauza trebuie sa fi cunoscut cauza de nulitate pentru ca astfel. daca persoana protejata de norma incalcata nu invoca nulitatea relativa. in functie de cauza de anulabilitate invocata..

edit. 8 M.Instituţii de drept civil. Indiferent ca interesul ocrotit este general sau particular.civ. actul nul este lipsit de efectele juridice pentru care a fost edictat. * nulitatea absoluta nu este susceptibila de confirmare. 4. dispoziţiile art. Efectul nulitatii se exprima in adagiul quod nullum est. pe cale de actiune sau de exceptie.. decat exceptional. .. . * nulitatea absoluta este imprescriptibila. etc. Nicolae. 2. dupa cum urmeaza: * nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes. pag. de unde rezulta ca nu exista deosebiri de efecte intre nulitatea absoluta si cea relativa. in cazurile prevazute de lege. 2009.C. dar nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului juridic. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune doar inauntrul termenului de prescriptie si numai atunci cand este opusa pe cale de exceptie invocarea se poate face nelimitat in timp. 2517 alin. in schimb. Conform art. reprezentant. in schimb. Efectele nulitatii Efectele nulitatii reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii8. indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa. Astfel.actele. nullum producit effectum (ceea ce este nul nu produce niciun efect) si aceasta. respectiv urmarile survenite in cazul desfiintarii in totalitate sau partial. prescriptia incepe sa curga. Deosebirile dintre cele doua tipuri de nulitate sunt de esenta regimului lor juridic. 105-106 7 . atunci cand este vorba de valorificarea pe cale de exceptie. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare de catre partea interesata. Daca invocarea nulitatii relative pe cale de actiune este supusa prescriptiei extinctive. prevad: „partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului. anulabilitatea actului poate fi opusa intotdeauna de cel caruia i se cere executarea actului. Curs selectiv pentru licenţă” 2009-2010. putand fi invocata oricand. 1249 alin.Actul juridic civil”. de la data cand tertul a cunoscut cauza de nulitate. a cunoscut cauza anularii. cand nulitatea poate fi invocata de o terta persoana (creditor chirografar. nulitatea relativa poate fi invocată numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului. * nulitatea absoluta trebuie sa fie invocata din oficiu de instanta de judecata. nulitatea relativa nu poate fi invocata de instanta din oficiu. chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare”. a unui act juridic lovit de nulitate.). ocrotitor legal. daca prin lege nu se dispune altfel. Universul Juridic.. 2 N.

În cazurile prevazute la alin.1. ajungandu-se sa se considere ca.civ. (1). 1636 N.1. altfel sanctiunea ar fi doar formala. 4.C. de la momentul realizarii acordului de vointa. ce presupune sa fie inlaturate toate efectele produse in temeiul unui act pentru restabilirea ordinii de drept incalcate la momentul intocmirii actului.civ prevede. pe temeiul caruia sa se poata pretinde executarea prestatiilor.1. Conform art. punandu-se insa problema restituirii prestatiilor. actul juridic nu a fost niciodata incheiat. eficacitatea lui inceteaza.C. valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie (2). aceasta se face prin natura sau prin echivalent (in acest din urma caz. se considera ca intre parti nu a existat niciodata vreun raport juridic generator de drepturi si obligatii. 9 art. restituirea se face prin echivalent (1). 1254 N. in noua reglementare efectele nulitatii sunt definite prin dispozitiile art. datorita situatiilor de fapt si de drept care au putut aparea intre momentul incheierii actului şi acela al anularii. valoarea prestatiilor apreciindu-se la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie9. potrivit carora „contractul lovit de nulitate este considerat a nu fi fost niciodata incheiat”. unei alte persoane indreptatite.civ.C. Repunerea partilor în situatia anterioara Urmează a se distinge după cum actul juridic a fost executat sau nu. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se refera la fatul ca efectele actului incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale sunt inlaturate nu numai pentru trecut. 1640 N. care raman fara temei urmare a anularii actului. dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia supusa restituirii sau.Daca in vechiul Cod civil nu existau texte de principiu referitoare la efectele nulitatii. 4. 12541265. de fapt. iar in ce priveste modalitatea de restituire a prestatiilor. dupa caz. a) Daca actul nu a fost executat. asa incat nu se mai poate cere indeplinirea prestatiilor rezultate dintr-un asemenea act. Principiul este consacrat prin dispozitiile art. Principiul amintit trebuie pus in legatura cu principiul legalitatii.. Datorita efectului retroactiv al nulitatii. 8 . Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii.: Daca restituirea nu poate avea loc in natura din cauza imposibilitatii sau a unui impediment serios ori aceasta priveste prestarea unor servicii deja efectuate. b) Daca actul a fost executat in tot sau in parte. ci si pentru viitor. problema este mai complicata.

producand efecte doar pentru viitor. nulitatea actului semnifica desfiintarea efectelor acestuia pentru trecut si pentru viitor. intre parti. conform art. Se considera ca. asa cum se considera anterior în doctrina si jurisprudenta 4. de prestari servicii) exista o imposibilitate obiectiva de restabilire in natura a situatiilor anterioare.2. 4. Situatia debitorului de buna-credinta Conform art.. Se observa ca accentul nu este pus pe ideea de protectie a debitorului de bunacredinta (care sa fie exonerat de obligatia restituirii pe considerente de echitate. Pentru ca inainte nu existau aceste prevederi legale. buna-credinta functionand doar in sensul luarii in considerare a celei mai mici contraprestatii posibile. 1. 1 N. se considera ca in cazul contractelor cu executare succesiva (ex.C. iar cel obligat la restituire este de buna-credinta ori a primit bunul in temeiul unui act desfiintat cu efect retroactiv. doar o atenuare a obligatiei de restituire si nu inlaturarea totala a acesteia. acesta trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii.civ.1. contractele cu executare succesiva nu se mai pot constitui in exceptie de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii. 1642 alin. ci pe ideea reechilibrarii situatiei partilor. debitorul de rea-credinta. pentru a nu i se ingreuna situatia). Efectele nulitatii fata de terti In principiu. nu mai poate face obiectulrestituirii.: contract de locatiune.1254 alin.2 Noul Cod Civil. folosinta bunului pentru locatar) pana la momentul anularii contractului. Pe de alta parte. deci cel care a distrus sau a instrainat cu reacredinta bunul primit sau contractul a fost desfiintat retroactiv din culpa sa. nulitatea opereaza ca o simpla reziliere.4. chiar si în cazul contractelor cu executare succesiva. care ar fi de natura sa greveze situatia celeilalte parti. Situaţia contractelor cu executare succesiva Conform art. 9 . a pieirii sau. este tinut sa restituie valoarea cea mai mare dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii. Are loc deci.1. deoarece serviciul procurat (de exemplu. dupa caz. Conform Noului Cod Civil se prevede si pentru o asemenea situatie posibilitatea restituirii – prin echivalent – astfel. a pieirii sau.2. restituirea prestatiilor trebuie sa aibă loc în vreuna din modalitatile aratate (in natura sau prin echivalent). 1641 alin. dupa caz.3. daca bunul a pierit in intregime sau a fost instrainat. a instrainarii. intr-un asemenea caz. fara vina sa. a instrainarii.

3. 115 10 . vor continua sa produca efecte pe durata stipulata de parti. 4. dupa desfiintarea titlului autorului.. efectele nulitatii se pot rasfrange asupra unor terte persoane care au contractat cu partile si au dobandit drepturi care depind de actul lovit de nulitate. cu exceptia contractelor cu executare succesiva. De exemplu. cand actiunea in rectificare produce efecte si fata de terte persoane). facute in favoarea unui tert de buna-credinta. celelalte acte juridice. sunt opozabile adevaratului proprietar sau celui care are drept de restituire. Astfel. care in conflict cu regula conform careia actul nul nu mai produce efecte o anihileaza10. cazul subdobanditorului de buna-credinta al unui drept real imobiliar inscris in cartea funciara. lui i se poate recunoaste valabilitatea. Conform art. Conform art. ori. Tertul subdobanditor de buna-credinta al unui bun mobil corporal devine proprietarul acestuia fara ca titlul sau sa-i mai poata fi pus in discutie. lor nu li se pot impune drepturile si obligatiile ce se nasc din incheierea respectivului contract. care. desi actul juridic este lovit de nulitate. Deci. sub conditia respectarii formalitatilor de publicitate prevăzute de lege.C. aceasta va avea drept consecinta si desfiintarea drepturilor constituite sau transferate de catre dobanditor asupra bunului în favoarea unor terti (dreptul de ipoteca ar trebui sa inceteze. op. pornind de la principiul potrivit caruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi sau cel potrivit caruia desfiintarea actului principal are drept consecinta desfiintarea actului subsecvent). pag. dupa caz. in tot sau in parte. actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor. dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului constituitorului. intrucat sunt principii de drept fondate pe ratiuni mai puternice. cu exceptia actelor de dispozitie. Reguli de natura sa elimine efectele nulitatii: 10 M. 1648 N. acestia au obligatia de a respecta legatura juridica a partilor.Chiar daca tertii nu sunt legati in mod direct prin contractul incheiat intre parti. 1649 Noul Cod Civil. daca este declarat nul un contract translativ de proprietate. atunci cand bunul supus restituirii a fost instrainat. cit.. a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune.civ. Prescriptia achizitiva reprezinta o alta modalitate de paralizare de catre tert a actiunii indreptate impotriva sa. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii Există situatii in care. sub rezerva regulilor de carte funciara sau a efectului dobandirii cu buna-credinta a bunurilor mobile. chiar atunci cand se desfiintează titlul autorului sau. ceea ce ar putea paraliza o actiune in restituire indreptata impotriva tertului ar fi regulile de carte funciara (de exemplu. Nicolae.

tinand 11 o aplicatie a acestui principiu o avem in materia casatoriei. 2 N. . . este suficient ca obligatia sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmata de catre partea interesata.. determinata de faptul ca un act lovit de nulitate totala poate produce efectele altui act juridic.C. conform art.. Confirmarea anulabilitatii actului semnifica renuntarea la dreptul de a invoca nulitatea in termenul de prescriptie si trebuie sa rezulte din vointa certa a partii.manifestarea de vointa in sensul confirmarii trebuie facuta de parte numai în masura cunoasterii cauzei de anulabilitate. atunci cand sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si.sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil.C. trebuie sa cuprinda obiectul.actul nul sa fie desfiintat efectiv si total. dupa aceasta. expresa sau tacita. Cerinte pentru valabilitatea actului anulabil si pentru producerea de efecte de catre confirmare: . actul confirmativ nu produce efecte extensive. * validitatea aparentei in drept11 (conform art. este necesar sa fie indeplinite urmatoarele condiţii: . . . noua 11 . conform art. in cazul confirmarii exprese. Altfel spus. 293 alin.actul confirmativ. 17 N.conditiile de validitate a contractului trebuie sa fie indeplinite in momentul confirmarii acestuia. hotararea declarativa de moarte este anulata. iar in caz de violenta. atunci cand fiecare dintre parti ar putea invoca o nulitate una impotriva celeilalte.civ.civ. ale carui conditii de validitate le indeplineste). ci doar aplicatii ale acesteia.Cod Civil). . 1261-1265 N. numai dupa incetarea acesteia. atunci cand actul juridic a fost incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila. * validarea contractului( are loc atunci cand nulitatea este acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege. cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in nulitate. instanta va putea. de natura sa acopere cauze de nulitate care puteau fi invocate si de alte parti decat titularul actului confirmativ.in lipsa confirmarii exprese. Confirmarea facuta de una dintre parti nu impiedica invocarea nulitatii contractului de catre cealalta parte.* conversiunea actului juridic(transformarea unei operatii juridice intr-o alta operatie juridica. Pana la adoptarea Noului Cod Civil nu exista o reglementare de principiu a conversiunii. Pentru a putea opera conversiunea.actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de validitate. iar acestea sa se regasească in chiar actul desfiintat.

cont de aceste imprejurari. Astfel. * raspunderea civila delictuala (in cazul incapabilului minor. actul anulabil va fi mentinut. principiul ocrotirii incapabilului cedeaza in fata principiului raspunderii civile delictuale. cum ar fi falsificarea datei nasterii din actul de identitate. intrucat reprezinta cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicita a minorului. el nu va putea cere anularea respectivului act. ceea ce inseamna ca in temeiul regulilor executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura si integrale a pagubelor. ar crea o aparenta inselatoare ca este major). 12 . daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta (prima casatorie considerandu-se desfacuta pe data incheierii noii casatorii). aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil (cu exceptia situatiei in care desfiintarea actului nu i-ar produce niciun prejudiciu). daca acesta ar savarsi un delict civil cu ocazia incheierii actului (de exemplu. sa considere ca actul astfel intocmit va produce fata de cel aflat în eroare. deoarece cealalt parte ar fi prejudiciat. casatorie ramane valabila. prin manopere dolosive.

edit.Tratat de drept civil.Muresan. Baicoianu. . M..Tratat de drept civil”. I. Ovidiu Ungureanu. I..Teoria generala a actului juridic civil”. Cornelia Munteanu. Hamangiu.. .I. . M. Bucuresti. edit. 2009 .2/1988 4. Universul Juridic. . Nicolae. 1928 8.. .. . edit. Cosma. A..BIBLIOGRAFIE 1. D. edit. 2008 3. 2011 2. Academiei. Hamangiu. 2011 13. Gh.Nulitatea actului juridic civil”.Drept civil. G. Beleiu. Beleiu. Universul Juridic. Pop. edit. Parte generala”..Chirica. II. 1989 12. Noul Cod Civil. Introducere in dreptul civil”. 2007 7. 1969 10. Ionascu. Obligatiile”. 2008 5. ed. Bucuresti.juris. Al. 2009 6.Actul juridic civil”. .Beck. Bucuresti. vol. Gabriel Boroi. edit.H.. D. Nationala. edit. vol. . stiintifica. . Partea generala”.ro 13 .Drept civil. Universul Juridic.. 1963 9.. “Partea generala”. Bucuresti.Florescu.. L.Actul juridic civil.Contractul” . 11.. Didactica si Pedagogica. vol. Rosetti-Balanescu. .?. www. edit. edit. a XI-a.. Drept civil. Studia Jurisprudentia nr.. Instituţii de drept civil. .Contributii la studiul conceptului de sanctiune civila. edit. „Tratat de drept civil”. Gh.Drept civil roman. Curs selectiv pentru licenta” .Partea generala”. C. edit.

14 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->