CUPRINS

1. Notiuni generale

2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2.1. Criterii de clasificare 2.2. Categorii de nulitati 2.2.1. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

3. Regimul juridic al nulitatii

4. Efectele nulitatii 4.1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii 4.1.1. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. Repunerea partilor în situatia anterioara 4.1.2. Situatia contractelor cu executare succesiva 4.1.3. Situatia debitorului de buna-credinta 4.2. Efectele nulitatii fata de terti 4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii

1

.. Notiuni generale Etimologia termenului . nulitatea contractelor este reglementata unitar. Didactica şi Pedagogica. Traian Ionascu si E. Gh. cuprinzand o clasificare principala a nulitatilor. pag. numita . 2007. ca urmare a nesocotirii dispozitiilor legale prevazute pentru incheierea lui valabila. 105. problemele validarii contractului lovit de nulitate. Criterii de clasificare Clasificarea nulitatilor se realizeaza dupa urmatoarele criterii: 1 2 Sectiunea a 4-a. efectele nulitatii si nu in ultimul rand. Barasch definesc nulitatea ca fiind o sanctiune aplicata in urma incalcarii prin act juridic a unei dispozitii legale.NULITATEA ACTULUI CIVIL IN VECHEA SI NOUA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL 1. apartine doctrinei. avand trei sensuri: primul se refera la o lipa totala de valoare sau talent. 1963 pag. Ed. Conform Noului Cod Civil1. regimul lor juridic. . Bucuresti.Introducere în dreptul civil”. in totalitate sau partial. astfel.1. asemeni altor institutii. 214.nullite`”. Cap.. Beleiu. Ionaşcu. a XI-a. inca de la data cand a fost intocmit actul. principalele cauze de nulitate.nulitate” provine de la termenul latin .nullitas” si de la termenul frantuzesc . Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2..... al doilea la o persoana fara competenta iar al treilea la ineficacitatea unui act juridic din pricina nerespectarii unei conditii de fond sau de forma. 2 . A. literatura de specialitate2 a definit acest concept ca fiind o sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea retroactiva. ed.Partea generala”.Contractul”. O definitie care s-a impus prin precizia sa este aceea care defineste nulitatea ca fiind acea sanctiune de derpt material "care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila ". I . Universul juridic.Izvoarele obligaţiilor”. edit. . Chiar si in noua reglementare exista lacuna definitiei nulitatii. Titlul II. 2. Legislatia noastra civila nu ne ofera o definitie a nulitatii si de aceea definirea ei. .Drept civil.. a efectelor unui act juridic.Nulitatea contractului”.

Noul Cod civil stabileste ca acele clauze ce nu respecta ordinea publica si bunele moravuri trebuie sa fie considerate ca fiind nescrise. Clasificare a nulitatilor decurge din conceptia despre nulitate. acesta le-a ascuns cumparatorului. nu s-ar fi incheiat. Conform art. beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite 3 . nulitatea poate fi partiala-cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic. „este considerata nescrisa clauza prin care. esentiale sau daca. * Conform art. Aplicarea conceptiei ce vizeaza nulitatea partiala o regasim in mai multe materii dupa cum urmeaza: * Conform art. clauzele vizand renuntarea sau restrangerea dreptului de a indeplini o asemenea formalitate de publicitate. care poate fi general sau individual. „(1) Clauzele contrare legii. * Conform art.1255 Noul Cod Civil. astfel. partiala si remediabila). fiind considerat ca trebuie sa fie inlaturate numai acele efecte care ar contraveni scopului dispozitiei incalcate. si totala-cand desfiinteaza in intregime efectele actului juridic.1009 alin. (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte. actelor sau faptelor juridice sunt considerate nescrise şi deci. astfel acestea nu vor produce efecte juridice. (3) Dispozitiile alin. ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în intregul sau numai daca sunt. celelalte efecte mentinandu-se (nulitatea fiind. este considerata nescrisa si stipulatia vizand exonerarea de raspundere pentru evictiune provenita din faptul insusi al vanzatorului sau din cauze anterioare. care a evoluat de la teza nulitatii totale şi iremediabile la teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii. b) Dupa intinderea efectelor sale. avem: nulitate absoluta si nulitate relativa.a) Dupa natura interesului. care pastreaza regula ca celelalte clauze care sunt legale sa-si produce efectele. clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile. sancţionate cu nulitatea. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise”. in lipsa acestora. celelalte mentinandu-se deoarece nu contravin legii. protejat prin dispozitia legala incalcata la momentul incheierii actului. pe care.1 Noul Cod Civil. 1699 Noul Cod Civil. actul juridic fiind ferit de sanctiunea nulitatii totale. 19 alin. prin natura lor. 2 Noul Cod Civil. cunoscandu-le la momentul instrainarii. precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitiul acestui drept. sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia. Aceasta este o conceptie moderna. in materia publicităţii drepturilor.

civ. cum sunt cele referitoare la capacitate. art. prevede :„contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil”. art.civ.C. In acest sens.1. exista nulitate judiciara (opereaza pe temeiul unei hotarari judecatoresti) si nulitate amiabila ( are la baza acordul partilor). 1246 N. cu ocazia incheierii actului juridic. exista nulitate de fond (intervine in cazul nerespectarii unei conditii de fond a actului juridic.C. exista nulitate expresa (prevazuta expres de lege) si nulitate virtuala sau implicita (nu este expres prevazuta de lege. 1250 N. 4 . prevede: contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege. (1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri”. a unei dispozitii legale imperative. prevede: „este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general”. care ocroteste un interes general. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa Nulitatea absolua si nulitatea relativa Nulitatea absoluta este aceea care sanctioneaza nerespectarea. 1253 Noul Cod Civil stabileste ca in afara cazurilor in care legea prevede sanctiunea nulitatii.2. 4 art. din modul in care este reglementata o anumita conditie de valabilitate a actului juridic3).civ. d) După felul conditiei de valabilitate nerespectate. (2) De asemenea. In acest sens. 2. Nulitatea relativa este aceea care sanctionează nerespectarea.C. e) După modul de valorificare. cu ocazia incheierii actului juridic. este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcare obligatiilor prevăzute la alin. cauza. consimtamant) si nulitate de forma (in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem). art. a unei dispoziţii legale care ocroteste un interes particular sau individual. c) Dupa modalitatea de consacrare legislativa.2. contractul se desfiinteaza şi atunci cand sanctiunea nulitatii absolute sau relative trebuie aplicata pentru ca scopul dispozitiei legale incalcate sa fie atins. 1248 N. dar rezulta neindoielnic. 3 referitor la nulitatea virtuala. precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general. Categorii de nulitati 2.revizuirea conditiilor sau a sarcinilor. obştesc4. obiect.

obtinerea autorizatiei administrative.civ.Concluzia ce reiese din textele de lege mentionate anterior este aceea ca. Inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute nu trebuie sa se confunde cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintelor legale. interesate sa obtina desfiintarea actului) poate invoca nulitatea. pe cale de acţiune sau de exceptie. se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa pentru ca. dar si din regula potrivit careia conventiile trebuie sa fie interpretate in sensul in care sa produca efecte juridice. edit. * instanta are obligatia de a invoca din oficiu nulitatea actului. in cazul celei de-a doua. „contractul este anulabil”. astfel. Regimul juridic al nulitatii absolute reiese din dispoziţiile art. autoritatile publice competente.. fara sa reprezinte.. dar si procurorul. Introducere în dreptul civil”. Beleiu. „contractul este nul”. dupa cum urmeaza: * conform art. 1247 şi 1249 N.C. sub aspect terminologic. Deoarece regulile aplicabile sunt diferite. ed. daca prin lege nu se prevede altfel. Regimul juridic al nulitatii Regimul juridic al nulitatii reprezinta regulile carora le este supusa nulitatea absoluta sau relativa.227 5 . Legiuitorul. iar nu în sensul de a nu produce nici unul6. de aici rezulta si importanta calificarii si incadrarii corespunzatoare a nulitatii în una din cele doua categorii. Universul Juridic. a XI-a. daca natura nulitatii nu este determinata sau nu poate fi dedusa din lege. contractul este lovit de nulitate relativa. in timp ce in cazul celei dintai. pag. 2007.Drept civil român. alte terţe persoane prejudiciate prin actul incheiat si deci. fie pe cale de exceptie. instituie prezumtia de nulitate relativa. * nulitatea absoluta nu poate fi confirmata decat in cazurile prevazute de lege. Gh. 1252 N. prin art. 2 Noul Cod Civil. Această regula reiese din natura interesului ocrotit de norma a carei incalcare atrage nulitatea absoluta. astfel. oricine pretinde si reclama un interes(deci nu numai partile si avanzii lor cauza. 5 6 de exemplu. Deci. Aceasta obligatie a instantei rezulta din functia organului jurisdictional de a restabili ordinea de drept incalcata. o nesocotire a limitelor investirii sau o depasire a principiului disponibilitatii. . validare care decurge din conceptia despre nulitate.C. nerespectate în momentul incheierii actului5. 3.civ. nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata. 1247 alin. pana la anularea actului. fie pe cale de actiune. * nulitatea absoluta poate fi invocată oricand.

expres sau tacit. dupa cum urmeaza: * conform art. prejudiciata prin incheierea respectivului act. ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransa sau consiliul de familie.civ. functionarea regulii imprescriptibilitatii in ce priveste nulitatea absoluta. nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata. 5 din Legea nr. 1248 şi 1249 N. Exista si situatii in care. * conform art..C. indiferent de cauza de nulitate (si atunci cand este absoluta). Ultima modalitate de confirmare poate rezulta. reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu. 1248 alin.civ. instanta de judecata nu va putea sa intervina.4. 6 . 1 N. din ziua cand aceasta a incetat. daca persoana protejata de norma incalcata nu invoca nulitatea relativa. stabilesc ca prin derogare de la dreptul comun.C. * conform art. atitudinea lui sa valoreze confirmare a nulitatii. cum ar fi: creditorii chirografari. c) in caz de eroare sau in celelalte cazuri de anulare. Conform art. in functie de cauza de anulabilitate invocata. In ambele ipoteze insa.. 1248 alin. deci. nulitatea relativa poate fi pretinsa sau opusa numai de catre partea interesata. pe calea acţiunii oblice. in afara persoanei interesate si tocmai in ideea asigurarii unei reale protectii a acesteia. astfel. de exemplu. dreptul la actiune se prescrie în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 10/2001.2. deci.. prescriptia curge: a) in caz de violenta. 2517 N. nulitatea relativa nu poate fi invocata de catre instanta din oficiu. succesorii partii ocrotite (cu exceptia ipotezei in care ar fi vorba despre actiuni strict personale). Regimul juridic al nulitatii relative reiese din art. termenul general de prescriptie este de 3 ani. din executarea actului anulabil sau din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie. b) in cazul dolului. * conform art. din ziua cand cel in drept. indiferent de calea procedurala folosita pentru valorificarea ei (actiune sau exceptie). de principiu.Rezulta.1248 alin. 1. invocare care se poate face de catre de catre persoana interesata sau succesorii ei in drept. din ziua cand a fost descoperit. nulitatea relativa poate fi invocata. 45 alin. iar momentul de la care începe sa curga este diferit.civ. nulitatea relativa mai poate fi invocata si de catre alte persoane. 2529 alin. reprezentantul sau legal sau cel chemat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze 7 exemplu de exceptie: dispozitiile art. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune numai in termenul mentionat anterior. cand nulitatea absoluta poate fi prescriptibila7.C. cel in cauza trebuie sa fi cunoscut cauza de nulitate pentru ca astfel. cu rezerva situatiilor expres prevazute de lege. In ceea ce priveste prescriptia extinctiva.

respectiv urmarile survenite in cazul desfiintarii in totalitate sau partial. Deosebirile dintre cele doua tipuri de nulitate sunt de esenta regimului lor juridic. in schimb. 8 M. pe cale de actiune sau de exceptie. a cunoscut cauza anularii.. de unde rezulta ca nu exista deosebiri de efecte intre nulitatea absoluta si cea relativa. a unui act juridic lovit de nulitate. dupa cum urmeaza: * nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes. actul nul este lipsit de efectele juridice pentru care a fost edictat. in schimb. dispoziţiile art. de la data cand tertul a cunoscut cauza de nulitate. Efectul nulitatii se exprima in adagiul quod nullum est. nulitatea relativa poate fi invocată numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului. chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare”. Curs selectiv pentru licenţă” 2009-2010. * nulitatea absoluta trebuie sa fie invocata din oficiu de instanta de judecata. cand nulitatea poate fi invocata de o terta persoana (creditor chirografar. Daca invocarea nulitatii relative pe cale de actiune este supusa prescriptiei extinctive. decat exceptional. putand fi invocata oricand. anulabilitatea actului poate fi opusa intotdeauna de cel caruia i se cere executarea actului. 2517 alin. Nicolae. * nulitatea absoluta este imprescriptibila. . Universul Juridic. daca prin lege nu se dispune altfel. Efectele nulitatii Efectele nulitatii reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii8. atunci cand este vorba de valorificarea pe cale de exceptie. 2. etc. 1249 alin.edit. in cazurile prevazute de lege.. ocrotitor legal. reprezentant. prescriptia incepe sa curga. 4. . prevad: „partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului.). Astfel. 2 N. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune doar inauntrul termenului de prescriptie si numai atunci cand este opusa pe cale de exceptie invocarea se poate face nelimitat in timp.Actul juridic civil”. Indiferent ca interesul ocrotit este general sau particular.civ. nullum producit effectum (ceea ce este nul nu produce niciun efect) si aceasta. Conform art. 2009.actele.C.. nulitatea relativa nu poate fi invocata de instanta din oficiu. dar nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului juridic.Instituţii de drept civil. pag. indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare de catre partea interesata. * nulitatea absoluta nu este susceptibila de confirmare. 105-106 7 .

8 ..C.Daca in vechiul Cod civil nu existau texte de principiu referitoare la efectele nulitatii.: Daca restituirea nu poate avea loc in natura din cauza imposibilitatii sau a unui impediment serios ori aceasta priveste prestarea unor servicii deja efectuate.civ prevede. 4. pe temeiul caruia sa se poata pretinde executarea prestatiilor. a) Daca actul nu a fost executat. Conform art. dupa caz. dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia supusa restituirii sau. de fapt. potrivit carora „contractul lovit de nulitate este considerat a nu fi fost niciodata incheiat”.civ. Principiul amintit trebuie pus in legatura cu principiul legalitatii. Repunerea partilor în situatia anterioara Urmează a se distinge după cum actul juridic a fost executat sau nu. in noua reglementare efectele nulitatii sunt definite prin dispozitiile art. ci si pentru viitor. 12541265. (1). restituirea se face prin echivalent (1). iar in ce priveste modalitatea de restituire a prestatiilor.C. eficacitatea lui inceteaza. ce presupune sa fie inlaturate toate efectele produse in temeiul unui act pentru restabilirea ordinii de drept incalcate la momentul intocmirii actului. aceasta se face prin natura sau prin echivalent (in acest din urma caz. datorita situatiilor de fapt si de drept care au putut aparea intre momentul incheierii actului şi acela al anularii.1. valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie (2). de la momentul realizarii acordului de vointa. se considera ca intre parti nu a existat niciodata vreun raport juridic generator de drepturi si obligatii. 1254 N. punandu-se insa problema restituirii prestatiilor.1.1. actul juridic nu a fost niciodata incheiat. 4. unei alte persoane indreptatite. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. problema este mai complicata. care raman fara temei urmare a anularii actului.civ. În cazurile prevazute la alin. asa incat nu se mai poate cere indeplinirea prestatiilor rezultate dintr-un asemenea act. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se refera la fatul ca efectele actului incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale sunt inlaturate nu numai pentru trecut. 1636 N. ajungandu-se sa se considere ca. altfel sanctiunea ar fi doar formala. Datorita efectului retroactiv al nulitatii. 9 art. valoarea prestatiilor apreciindu-se la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie9. b) Daca actul a fost executat in tot sau in parte. 1640 N.C. Principiul este consacrat prin dispozitiile art.

: contract de locatiune. a instrainarii. Efectele nulitatii fata de terti In principiu. 9 . nu mai poate face obiectulrestituirii. fara vina sa. nulitatea actului semnifica desfiintarea efectelor acestuia pentru trecut si pentru viitor. 1642 alin. doar o atenuare a obligatiei de restituire si nu inlaturarea totala a acesteia. Are loc deci.C. 1641 alin. folosinta bunului pentru locatar) pana la momentul anularii contractului. acesta trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii. se considera ca in cazul contractelor cu executare succesiva (ex.2 Noul Cod Civil. nulitatea opereaza ca o simpla reziliere. 4. intre parti. asa cum se considera anterior în doctrina si jurisprudenta 4. este tinut sa restituie valoarea cea mai mare dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii. Pentru ca inainte nu existau aceste prevederi legale. pentru a nu i se ingreuna situatia). Se considera ca. deoarece serviciul procurat (de exemplu. 1 N.. deci cel care a distrus sau a instrainat cu reacredinta bunul primit sau contractul a fost desfiintat retroactiv din culpa sa. dupa caz.4. a pieirii sau.civ. conform art. restituirea prestatiilor trebuie sa aibă loc în vreuna din modalitatile aratate (in natura sau prin echivalent). Pe de alta parte. daca bunul a pierit in intregime sau a fost instrainat. contractele cu executare succesiva nu se mai pot constitui in exceptie de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii. buna-credinta functionand doar in sensul luarii in considerare a celei mai mici contraprestatii posibile. a instrainarii.1.1254 alin. debitorul de rea-credinta. de prestari servicii) exista o imposibilitate obiectiva de restabilire in natura a situatiilor anterioare. 1. producand efecte doar pentru viitor. chiar si în cazul contractelor cu executare succesiva.3. care ar fi de natura sa greveze situatia celeilalte parti. dupa caz. intr-un asemenea caz. ci pe ideea reechilibrarii situatiei partilor.1. iar cel obligat la restituire este de buna-credinta ori a primit bunul in temeiul unui act desfiintat cu efect retroactiv. a pieirii sau. Situaţia contractelor cu executare succesiva Conform art.2. Situatia debitorului de buna-credinta Conform art. Se observa ca accentul nu este pus pe ideea de protectie a debitorului de bunacredinta (care sa fie exonerat de obligatia restituirii pe considerente de echitate. Conform Noului Cod Civil se prevede si pentru o asemenea situatie posibilitatea restituirii – prin echivalent – astfel.2.

sunt opozabile adevaratului proprietar sau celui care are drept de restituire. acestia au obligatia de a respecta legatura juridica a partilor. atunci cand bunul supus restituirii a fost instrainat. Astfel. cazul subdobanditorului de buna-credinta al unui drept real imobiliar inscris in cartea funciara. actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor. Nicolae. lui i se poate recunoaste valabilitatea. ceea ce ar putea paraliza o actiune in restituire indreptata impotriva tertului ar fi regulile de carte funciara (de exemplu.Chiar daca tertii nu sunt legati in mod direct prin contractul incheiat intre parti. efectele nulitatii se pot rasfrange asupra unor terte persoane care au contractat cu partile si au dobandit drepturi care depind de actul lovit de nulitate. in tot sau in parte. dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului constituitorului. daca este declarat nul un contract translativ de proprietate. Conform art. celelalte acte juridice. cand actiunea in rectificare produce efecte si fata de terte persoane).civ. cu exceptia actelor de dispozitie. 4. vor continua sa produca efecte pe durata stipulata de parti. ori. lor nu li se pot impune drepturile si obligatiile ce se nasc din incheierea respectivului contract. Prescriptia achizitiva reprezinta o alta modalitate de paralizare de catre tert a actiunii indreptate impotriva sa. cu exceptia contractelor cu executare succesiva. 1648 N. intrucat sunt principii de drept fondate pe ratiuni mai puternice.3. Reguli de natura sa elimine efectele nulitatii: 10 M. Conform art. pornind de la principiul potrivit caruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi sau cel potrivit caruia desfiintarea actului principal are drept consecinta desfiintarea actului subsecvent). De exemplu.. op. care. chiar atunci cand se desfiintează titlul autorului sau. a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune. 1649 Noul Cod Civil. dupa caz. desi actul juridic este lovit de nulitate. 115 10 . facute in favoarea unui tert de buna-credinta.. pag. Tertul subdobanditor de buna-credinta al unui bun mobil corporal devine proprietarul acestuia fara ca titlul sau sa-i mai poata fi pus in discutie. cit. care in conflict cu regula conform careia actul nul nu mai produce efecte o anihileaza10. sub conditia respectarii formalitatilor de publicitate prevăzute de lege. Deci. sub rezerva regulilor de carte funciara sau a efectului dobandirii cu buna-credinta a bunurilor mobile. aceasta va avea drept consecinta si desfiintarea drepturilor constituite sau transferate de catre dobanditor asupra bunului în favoarea unor terti (dreptul de ipoteca ar trebui sa inceteze.C. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii Există situatii in care. dupa desfiintarea titlului autorului.

civ. numai dupa incetarea acesteia.* conversiunea actului juridic(transformarea unei operatii juridice intr-o alta operatie juridica. actul confirmativ nu produce efecte extensive.in lipsa confirmarii exprese. Confirmarea anulabilitatii actului semnifica renuntarea la dreptul de a invoca nulitatea in termenul de prescriptie si trebuie sa rezulte din vointa certa a partii. conform art. 2 N. cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in nulitate. noua 11 . expresa sau tacita. ci doar aplicatii ale acesteia. este suficient ca obligatia sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmata de catre partea interesata.Cod Civil). . atunci cand fiecare dintre parti ar putea invoca o nulitate una impotriva celeilalte. Confirmarea facuta de una dintre parti nu impiedica invocarea nulitatii contractului de catre cealalta parte. Altfel spus. in cazul confirmarii exprese. 1261-1265 N. hotararea declarativa de moarte este anulata.manifestarea de vointa in sensul confirmarii trebuie facuta de parte numai în masura cunoasterii cauzei de anulabilitate. atunci cand sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si. iar acestea sa se regasească in chiar actul desfiintat. dupa aceasta. Pentru a putea opera conversiunea.actul nul sa fie desfiintat efectiv si total.C.C. ale carui conditii de validitate le indeplineste). tinand 11 o aplicatie a acestui principiu o avem in materia casatoriei.civ. conform art. .. . 17 N. atunci cand actul juridic a fost incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila. * validarea contractului( are loc atunci cand nulitatea este acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege.actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de validitate. 293 alin. * validitatea aparentei in drept11 (conform art. iar in caz de violenta. instanta va putea.. Cerinte pentru valabilitatea actului anulabil si pentru producerea de efecte de catre confirmare: .actul confirmativ. de natura sa acopere cauze de nulitate care puteau fi invocate si de alte parti decat titularul actului confirmativ. este necesar sa fie indeplinite urmatoarele condiţii: .conditiile de validitate a contractului trebuie sa fie indeplinite in momentul confirmarii acestuia. .sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. Pana la adoptarea Noului Cod Civil nu exista o reglementare de principiu a conversiunii. . trebuie sa cuprinda obiectul. determinata de faptul ca un act lovit de nulitate totala poate produce efectele altui act juridic.

deoarece cealalt parte ar fi prejudiciat. el nu va putea cere anularea respectivului act. actul anulabil va fi mentinut.cont de aceste imprejurari. aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil (cu exceptia situatiei in care desfiintarea actului nu i-ar produce niciun prejudiciu). intrucat reprezinta cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicita a minorului. ceea ce inseamna ca in temeiul regulilor executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura si integrale a pagubelor. cum ar fi falsificarea datei nasterii din actul de identitate. Astfel. * raspunderea civila delictuala (in cazul incapabilului minor. casatorie ramane valabila. 12 . prin manopere dolosive. principiul ocrotirii incapabilului cedeaza in fata principiului raspunderii civile delictuale. ar crea o aparenta inselatoare ca este major). sa considere ca actul astfel intocmit va produce fata de cel aflat în eroare. daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta (prima casatorie considerandu-se desfacuta pe data incheierii noii casatorii). daca acesta ar savarsi un delict civil cu ocazia incheierii actului (de exemplu.

ed.Teoria generala a actului juridic civil”. Partea generala”..Drept civil. 2011 13. D.. Rosetti-Balanescu. Didactica si Pedagogica. II.Actul juridic civil. Beleiu. Gh.. M. I. C. Cosma.2/1988 4.?.Muresan. vol. 1989 12. .. 2011 2. edit. Obligatiile”. edit. L. edit. Ovidiu Ungureanu. D.Partea generala”. . 2008 5. Hamangiu.. M.ro 13 .. .Actul juridic civil”. 2009 6. 2008 3.. Bucuresti. edit. edit.I. www..Drept civil. Universul Juridic. Noul Cod Civil. „Tratat de drept civil”.Nulitatea actului juridic civil”. vol. edit. Bucuresti. Universul Juridic.Florescu. a XI-a. edit.BIBLIOGRAFIE 1.Contributii la studiul conceptului de sanctiune civila. ... 1928 8. Nationala. “Partea generala”.juris. 1969 10. Beleiu. vol. Universul Juridic. Bucuresti. Academiei. stiintifica. Curs selectiv pentru licenta” .Chirica.Contractul” . . edit. Drept civil. Bucuresti. Studia Jurisprudentia nr. 11.. Cornelia Munteanu. .Tratat de drept civil”. . Introducere in dreptul civil”. . . Parte generala”. G. Pop. .Beck.H.. A. 2007 7. edit. edit.Drept civil roman.. Baicoianu. 2009 . Gh. 1963 9. Hamangiu. Al.Tratat de drept civil. Gabriel Boroi. . Nicolae. I.. edit. Ionascu. Instituţii de drept civil.

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful