CUPRINS

1. Notiuni generale

2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2.1. Criterii de clasificare 2.2. Categorii de nulitati 2.2.1. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

3. Regimul juridic al nulitatii

4. Efectele nulitatii 4.1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii 4.1.1. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. Repunerea partilor în situatia anterioara 4.1.2. Situatia contractelor cu executare succesiva 4.1.3. Situatia debitorului de buna-credinta 4.2. Efectele nulitatii fata de terti 4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii

1

105.Izvoarele obligaţiilor”. 2. Ionaşcu. .nulitate” provine de la termenul latin . cuprinzand o clasificare principala a nulitatilor. asemeni altor institutii.NULITATEA ACTULUI CIVIL IN VECHEA SI NOUA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL 1. Chiar si in noua reglementare exista lacuna definitiei nulitatii. Gh. al doilea la o persoana fara competenta iar al treilea la ineficacitatea unui act juridic din pricina nerespectarii unei conditii de fond sau de forma. I . 2007.nullite`”. . problemele validarii contractului lovit de nulitate. Conform Noului Cod Civil1. principalele cauze de nulitate. 2 .. literatura de specialitate2 a definit acest concept ca fiind o sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea retroactiva. O definitie care s-a impus prin precizia sa este aceea care defineste nulitatea ca fiind acea sanctiune de derpt material "care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila ". regimul lor juridic..Introducere în dreptul civil”..Drept civil.Nulitatea contractului”. ca urmare a nesocotirii dispozitiilor legale prevazute pentru incheierea lui valabila.nullitas” si de la termenul frantuzesc . Barasch definesc nulitatea ca fiind o sanctiune aplicata in urma incalcarii prin act juridic a unei dispozitii legale. Beleiu. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2. Didactica şi Pedagogica. 214. Ed. edit. in totalitate sau partial. numita . a efectelor unui act juridic. Cap. efectele nulitatii si nu in ultimul rand. Titlul II. ed. . avand trei sensuri: primul se refera la o lipa totala de valoare sau talent. inca de la data cand a fost intocmit actul.Contractul”.1.Partea generala”... a XI-a. astfel.. A. pag. apartine doctrinei. Notiuni generale Etimologia termenului . Legislatia noastra civila nu ne ofera o definitie a nulitatii si de aceea definirea ei. Traian Ionascu si E.. Criterii de clasificare Clasificarea nulitatilor se realizeaza dupa urmatoarele criterii: 1 2 Sectiunea a 4-a.. 1963 pag. Universul juridic. nulitatea contractelor este reglementata unitar. Bucuresti.

clauzele vizand renuntarea sau restrangerea dreptului de a indeplini o asemenea formalitate de publicitate. astfel. clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile.1 Noul Cod Civil. fiind considerat ca trebuie sa fie inlaturate numai acele efecte care ar contraveni scopului dispozitiei incalcate. ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în intregul sau numai daca sunt. 19 alin. este considerata nescrisa si stipulatia vizand exonerarea de raspundere pentru evictiune provenita din faptul insusi al vanzatorului sau din cauze anterioare. (3) Dispozitiile alin. celelalte mentinandu-se deoarece nu contravin legii. 1699 Noul Cod Civil. 2 Noul Cod Civil. actelor sau faptelor juridice sunt considerate nescrise şi deci. beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite 3 . si totala-cand desfiinteaza in intregime efectele actului juridic. acesta le-a ascuns cumparatorului. precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitiul acestui drept. nulitatea poate fi partiala-cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic. Clasificare a nulitatilor decurge din conceptia despre nulitate. in materia publicităţii drepturilor. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise”. care poate fi general sau individual. nu s-ar fi incheiat. „este considerata nescrisa clauza prin care. sancţionate cu nulitatea. in lipsa acestora. Noul Cod civil stabileste ca acele clauze ce nu respecta ordinea publica si bunele moravuri trebuie sa fie considerate ca fiind nescrise. protejat prin dispozitia legala incalcata la momentul incheierii actului. celelalte efecte mentinandu-se (nulitatea fiind. * Conform art. astfel acestea nu vor produce efecte juridice. sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia.1009 alin. Aceasta este o conceptie moderna.a) Dupa natura interesului. partiala si remediabila). pe care. * Conform art. care a evoluat de la teza nulitatii totale şi iremediabile la teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii.1255 Noul Cod Civil. esentiale sau daca. care pastreaza regula ca celelalte clauze care sunt legale sa-si produce efectele. cunoscandu-le la momentul instrainarii. Conform art. avem: nulitate absoluta si nulitate relativa. b) Dupa intinderea efectelor sale. actul juridic fiind ferit de sanctiunea nulitatii totale. prin natura lor. (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte. Aplicarea conceptiei ce vizeaza nulitatea partiala o regasim in mai multe materii dupa cum urmeaza: * Conform art. „(1) Clauzele contrare legii.

4 art.1. contractul se desfiinteaza şi atunci cand sanctiunea nulitatii absolute sau relative trebuie aplicata pentru ca scopul dispozitiei legale incalcate sa fie atins. e) După modul de valorificare.civ. a unei dispozitii legale imperative. 1248 N.2. In acest sens. din modul in care este reglementata o anumita conditie de valabilitate a actului juridic3). a unei dispoziţii legale care ocroteste un interes particular sau individual.civ. exista nulitate judiciara (opereaza pe temeiul unei hotarari judecatoresti) si nulitate amiabila ( are la baza acordul partilor). cum sunt cele referitoare la capacitate. obiect. 3 referitor la nulitatea virtuala. prevede :„contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil”. (2) De asemenea. cu ocazia incheierii actului juridic.2. In acest sens. Nulitatea relativa este aceea care sanctionează nerespectarea. care ocroteste un interes general.revizuirea conditiilor sau a sarcinilor.C. art. 1250 N. art. 1253 Noul Cod Civil stabileste ca in afara cazurilor in care legea prevede sanctiunea nulitatii. (1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri”. precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general. exista nulitate de fond (intervine in cazul nerespectarii unei conditii de fond a actului juridic. prevede: contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege. cauza. Categorii de nulitati 2. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa Nulitatea absolua si nulitatea relativa Nulitatea absoluta este aceea care sanctioneaza nerespectarea. 1246 N. art.C. c) Dupa modalitatea de consacrare legislativa.C. exista nulitate expresa (prevazuta expres de lege) si nulitate virtuala sau implicita (nu este expres prevazuta de lege. este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcare obligatiilor prevăzute la alin. 4 .civ. dar rezulta neindoielnic. prevede: „este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general”. 2. d) După felul conditiei de valabilitate nerespectate. cu ocazia incheierii actului juridic. consimtamant) si nulitate de forma (in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem). obştesc4.

227 5 . de aici rezulta si importanta calificarii si incadrarii corespunzatoare a nulitatii în una din cele doua categorii. dar si din regula potrivit careia conventiile trebuie sa fie interpretate in sensul in care sa produca efecte juridice. nerespectate în momentul incheierii actului5. fara sa reprezinte. Regimul juridic al nulitatii absolute reiese din dispoziţiile art. prin art. iar nu în sensul de a nu produce nici unul6. 1247 şi 1249 N. in cazul celei de-a doua. 3. . instituie prezumtia de nulitate relativa. Deci. daca natura nulitatii nu este determinata sau nu poate fi dedusa din lege. daca prin lege nu se prevede altfel. autoritatile publice competente. Introducere în dreptul civil”. * nulitatea absoluta poate fi invocată oricand. pana la anularea actului. nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata.C. 2007.obtinerea autorizatiei administrative. * instanta are obligatia de a invoca din oficiu nulitatea actului. interesate sa obtina desfiintarea actului) poate invoca nulitatea. Regimul juridic al nulitatii Regimul juridic al nulitatii reprezinta regulile carora le este supusa nulitatea absoluta sau relativa. 2 Noul Cod Civil. „contractul este anulabil”. dupa cum urmeaza: * conform art.civ. sub aspect terminologic. edit. Inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute nu trebuie sa se confunde cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintelor legale. fie pe cale de exceptie. astfel. Această regula reiese din natura interesului ocrotit de norma a carei incalcare atrage nulitatea absoluta. oricine pretinde si reclama un interes(deci nu numai partile si avanzii lor cauza. 1252 N. Universul Juridic. fie pe cale de actiune. * nulitatea absoluta nu poate fi confirmata decat in cazurile prevazute de lege. se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa pentru ca. dar si procurorul. Legiuitorul.Drept civil român. Gh. a XI-a.Concluzia ce reiese din textele de lege mentionate anterior este aceea ca. astfel. 1247 alin. alte terţe persoane prejudiciate prin actul incheiat si deci.. „contractul este nul”.. ed. 5 6 de exemplu.civ. pe cale de acţiune sau de exceptie. pag.C. in timp ce in cazul celei dintai. Beleiu. o nesocotire a limitelor investirii sau o depasire a principiului disponibilitatii. Aceasta obligatie a instantei rezulta din functia organului jurisdictional de a restabili ordinea de drept incalcata. Deoarece regulile aplicabile sunt diferite. validare care decurge din conceptia despre nulitate. contractul este lovit de nulitate relativa.

nulitatea relativa poate fi invocata. ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransa sau consiliul de familie. indiferent de cauza de nulitate (si atunci cand este absoluta). expres sau tacit.C. succesorii partii ocrotite (cu exceptia ipotezei in care ar fi vorba despre actiuni strict personale). functionarea regulii imprescriptibilitatii in ce priveste nulitatea absoluta. c) in caz de eroare sau in celelalte cazuri de anulare. din ziua cand aceasta a incetat. dupa cum urmeaza: * conform art. 10/2001. reprezentantul sau legal sau cel chemat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze 7 exemplu de exceptie: dispozitiile art. iar momentul de la care începe sa curga este diferit. b) in cazul dolului. din ziua cand a fost descoperit.C. dreptul la actiune se prescrie în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Rezulta. 6 . stabilesc ca prin derogare de la dreptul comun. 45 alin. cu rezerva situatiilor expres prevazute de lege. 1248 alin. daca persoana protejata de norma incalcata nu invoca nulitatea relativa. de principiu.civ. reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu. 1. in functie de cauza de anulabilitate invocata.1248 alin. Regimul juridic al nulitatii relative reiese din art. in afara persoanei interesate si tocmai in ideea asigurarii unei reale protectii a acesteia. din executarea actului anulabil sau din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie. nulitatea relativa nu poate fi invocata de catre instanta din oficiu. prescriptia curge: a) in caz de violenta. Conform art.civ. atitudinea lui sa valoreze confirmare a nulitatii. * conform art. 2529 alin. nulitatea relativa poate fi pretinsa sau opusa numai de catre partea interesata. cel in cauza trebuie sa fi cunoscut cauza de nulitate pentru ca astfel.. 5 din Legea nr. instanta de judecata nu va putea sa intervina. 2517 N. deci. Ultima modalitate de confirmare poate rezulta. astfel. In ambele ipoteze insa. * conform art. din ziua cand cel in drept. cum ar fi: creditorii chirografari. In ceea ce priveste prescriptia extinctiva. cand nulitatea absoluta poate fi prescriptibila7. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune numai in termenul mentionat anterior.4. prejudiciata prin incheierea respectivului act. Exista si situatii in care. deci. nulitatea relativa mai poate fi invocata si de catre alte persoane. 1248 şi 1249 N. nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata.civ. indiferent de calea procedurala folosita pentru valorificarea ei (actiune sau exceptie).C. pe calea acţiunii oblice. invocare care se poate face de catre de catre persoana interesata sau succesorii ei in drept. 1248 alin.2.. * conform art. de exemplu. termenul general de prescriptie este de 3 ani. 1 N..

105-106 7 . putand fi invocata oricand. 2517 alin. actul nul este lipsit de efectele juridice pentru care a fost edictat. pe cale de actiune sau de exceptie. Efectul nulitatii se exprima in adagiul quod nullum est.. de la data cand tertul a cunoscut cauza de nulitate. dar nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului juridic. etc. * nulitatea absoluta trebuie sa fie invocata din oficiu de instanta de judecata.edit. in schimb.civ. indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa.Actul juridic civil”. 2009. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare de catre partea interesata. 8 M. Curs selectiv pentru licenţă” 2009-2010. prevad: „partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului.). Efectele nulitatii Efectele nulitatii reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii8..actele.C. Conform art. * nulitatea absoluta este imprescriptibila. 2. a unui act juridic lovit de nulitate. reprezentant. atunci cand este vorba de valorificarea pe cale de exceptie. pag. 2 N. daca prin lege nu se dispune altfel. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune doar inauntrul termenului de prescriptie si numai atunci cand este opusa pe cale de exceptie invocarea se poate face nelimitat in timp. ocrotitor legal. . * nulitatea absoluta nu este susceptibila de confirmare. in schimb. anulabilitatea actului poate fi opusa intotdeauna de cel caruia i se cere executarea actului.. dispoziţiile art. Indiferent ca interesul ocrotit este general sau particular. 1249 alin. chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare”. . Nicolae. nulitatea relativa poate fi invocată numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului. de unde rezulta ca nu exista deosebiri de efecte intre nulitatea absoluta si cea relativa. a cunoscut cauza anularii. prescriptia incepe sa curga.Instituţii de drept civil. cand nulitatea poate fi invocata de o terta persoana (creditor chirografar. decat exceptional. nulitatea relativa nu poate fi invocata de instanta din oficiu. respectiv urmarile survenite in cazul desfiintarii in totalitate sau partial. in cazurile prevazute de lege. dupa cum urmeaza: * nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes. nullum producit effectum (ceea ce este nul nu produce niciun efect) si aceasta. Daca invocarea nulitatii relative pe cale de actiune este supusa prescriptiei extinctive. Deosebirile dintre cele doua tipuri de nulitate sunt de esenta regimului lor juridic. 4. Astfel. Universul Juridic.

C. ajungandu-se sa se considere ca. se considera ca intre parti nu a existat niciodata vreun raport juridic generator de drepturi si obligatii.. b) Daca actul a fost executat in tot sau in parte.1. de fapt.C. valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie (2).C. 4. dupa caz. asa incat nu se mai poate cere indeplinirea prestatiilor rezultate dintr-un asemenea act.1. 4.civ. pe temeiul caruia sa se poata pretinde executarea prestatiilor. Principiul este consacrat prin dispozitiile art. iar in ce priveste modalitatea de restituire a prestatiilor.civ prevede. care raman fara temei urmare a anularii actului. 1254 N.1. 12541265. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se refera la fatul ca efectele actului incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale sunt inlaturate nu numai pentru trecut. datorita situatiilor de fapt si de drept care au putut aparea intre momentul incheierii actului şi acela al anularii. Conform art. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. altfel sanctiunea ar fi doar formala. (1). actul juridic nu a fost niciodata incheiat. ci si pentru viitor. in noua reglementare efectele nulitatii sunt definite prin dispozitiile art. valoarea prestatiilor apreciindu-se la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie9. Principiul amintit trebuie pus in legatura cu principiul legalitatii. În cazurile prevazute la alin. eficacitatea lui inceteaza. de la momentul realizarii acordului de vointa. 1636 N. aceasta se face prin natura sau prin echivalent (in acest din urma caz.civ. 1640 N. 8 . problema este mai complicata.Daca in vechiul Cod civil nu existau texte de principiu referitoare la efectele nulitatii. restituirea se face prin echivalent (1). dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia supusa restituirii sau. potrivit carora „contractul lovit de nulitate este considerat a nu fi fost niciodata incheiat”. ce presupune sa fie inlaturate toate efectele produse in temeiul unui act pentru restabilirea ordinii de drept incalcate la momentul intocmirii actului. a) Daca actul nu a fost executat.: Daca restituirea nu poate avea loc in natura din cauza imposibilitatii sau a unui impediment serios ori aceasta priveste prestarea unor servicii deja efectuate. Datorita efectului retroactiv al nulitatii. Repunerea partilor în situatia anterioara Urmează a se distinge după cum actul juridic a fost executat sau nu. unei alte persoane indreptatite. 9 art. punandu-se insa problema restituirii prestatiilor.

deoarece serviciul procurat (de exemplu. pentru a nu i se ingreuna situatia). asa cum se considera anterior în doctrina si jurisprudenta 4. ci pe ideea reechilibrarii situatiei partilor. doar o atenuare a obligatiei de restituire si nu inlaturarea totala a acesteia.1.: contract de locatiune. Conform Noului Cod Civil se prevede si pentru o asemenea situatie posibilitatea restituirii – prin echivalent – astfel. buna-credinta functionand doar in sensul luarii in considerare a celei mai mici contraprestatii posibile. Pe de alta parte. nulitatea actului semnifica desfiintarea efectelor acestuia pentru trecut si pentru viitor. Se observa ca accentul nu este pus pe ideea de protectie a debitorului de bunacredinta (care sa fie exonerat de obligatia restituirii pe considerente de echitate. dupa caz. folosinta bunului pentru locatar) pana la momentul anularii contractului. deci cel care a distrus sau a instrainat cu reacredinta bunul primit sau contractul a fost desfiintat retroactiv din culpa sa. a instrainarii. se considera ca in cazul contractelor cu executare succesiva (ex. a instrainarii. producand efecte doar pentru viitor. conform art.civ. a pieirii sau. 1641 alin.4. chiar si în cazul contractelor cu executare succesiva.3. debitorul de rea-credinta. Se considera ca. dupa caz.2. Situatia debitorului de buna-credinta Conform art. de prestari servicii) exista o imposibilitate obiectiva de restabilire in natura a situatiilor anterioare. este tinut sa restituie valoarea cea mai mare dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii. fara vina sa. 4. care ar fi de natura sa greveze situatia celeilalte parti. 9 .1. nulitatea opereaza ca o simpla reziliere. restituirea prestatiilor trebuie sa aibă loc în vreuna din modalitatile aratate (in natura sau prin echivalent). intre parti. daca bunul a pierit in intregime sau a fost instrainat. 1642 alin.2.. nu mai poate face obiectulrestituirii. contractele cu executare succesiva nu se mai pot constitui in exceptie de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii. a pieirii sau. acesta trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii. 1 N. iar cel obligat la restituire este de buna-credinta ori a primit bunul in temeiul unui act desfiintat cu efect retroactiv.2 Noul Cod Civil. 1.C. Situaţia contractelor cu executare succesiva Conform art. Pentru ca inainte nu existau aceste prevederi legale. Are loc deci. Efectele nulitatii fata de terti In principiu.1254 alin. intr-un asemenea caz.

sub conditia respectarii formalitatilor de publicitate prevăzute de lege. 1649 Noul Cod Civil. lui i se poate recunoaste valabilitatea. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii Există situatii in care. desi actul juridic este lovit de nulitate.3. lor nu li se pot impune drepturile si obligatiile ce se nasc din incheierea respectivului contract.Chiar daca tertii nu sunt legati in mod direct prin contractul incheiat intre parti. De exemplu. Deci.C. cand actiunea in rectificare produce efecte si fata de terte persoane). Astfel. dupa caz. daca este declarat nul un contract translativ de proprietate. Nicolae. a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune. Conform art. care. in tot sau in parte. cazul subdobanditorului de buna-credinta al unui drept real imobiliar inscris in cartea funciara. facute in favoarea unui tert de buna-credinta.civ. aceasta va avea drept consecinta si desfiintarea drepturilor constituite sau transferate de catre dobanditor asupra bunului în favoarea unor terti (dreptul de ipoteca ar trebui sa inceteze. pag. cu exceptia actelor de dispozitie. efectele nulitatii se pot rasfrange asupra unor terte persoane care au contractat cu partile si au dobandit drepturi care depind de actul lovit de nulitate. cit. atunci cand bunul supus restituirii a fost instrainat. dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului constituitorului. op. chiar atunci cand se desfiintează titlul autorului sau. Tertul subdobanditor de buna-credinta al unui bun mobil corporal devine proprietarul acestuia fara ca titlul sau sa-i mai poata fi pus in discutie.. sunt opozabile adevaratului proprietar sau celui care are drept de restituire. ori. intrucat sunt principii de drept fondate pe ratiuni mai puternice. acestia au obligatia de a respecta legatura juridica a partilor. pornind de la principiul potrivit caruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi sau cel potrivit caruia desfiintarea actului principal are drept consecinta desfiintarea actului subsecvent). 4. cu exceptia contractelor cu executare succesiva. Conform art. 115 10 . ceea ce ar putea paraliza o actiune in restituire indreptata impotriva tertului ar fi regulile de carte funciara (de exemplu. dupa desfiintarea titlului autorului. Prescriptia achizitiva reprezinta o alta modalitate de paralizare de catre tert a actiunii indreptate impotriva sa.. celelalte acte juridice. vor continua sa produca efecte pe durata stipulata de parti. 1648 N. care in conflict cu regula conform careia actul nul nu mai produce efecte o anihileaza10. Reguli de natura sa elimine efectele nulitatii: 10 M. actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor. sub rezerva regulilor de carte funciara sau a efectului dobandirii cu buna-credinta a bunurilor mobile.

ci doar aplicatii ale acesteia.Cod Civil).conditiile de validitate a contractului trebuie sa fie indeplinite in momentul confirmarii acestuia.C. . actul confirmativ nu produce efecte extensive.actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de validitate. Pana la adoptarea Noului Cod Civil nu exista o reglementare de principiu a conversiunii. iar in caz de violenta. * validitatea aparentei in drept11 (conform art.civ. in cazul confirmarii exprese. * validarea contractului( are loc atunci cand nulitatea este acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege. Confirmarea facuta de una dintre parti nu impiedica invocarea nulitatii contractului de catre cealalta parte. atunci cand fiecare dintre parti ar putea invoca o nulitate una impotriva celeilalte. . . Confirmarea anulabilitatii actului semnifica renuntarea la dreptul de a invoca nulitatea in termenul de prescriptie si trebuie sa rezulte din vointa certa a partii. . este necesar sa fie indeplinite urmatoarele condiţii: . Cerinte pentru valabilitatea actului anulabil si pentru producerea de efecte de catre confirmare: . numai dupa incetarea acesteia. expresa sau tacita. atunci cand actul juridic a fost incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila. ale carui conditii de validitate le indeplineste).. instanta va putea. tinand 11 o aplicatie a acestui principiu o avem in materia casatoriei. hotararea declarativa de moarte este anulata. iar acestea sa se regasească in chiar actul desfiintat. . noua 11 . Altfel spus. de natura sa acopere cauze de nulitate care puteau fi invocate si de alte parti decat titularul actului confirmativ. conform art.* conversiunea actului juridic(transformarea unei operatii juridice intr-o alta operatie juridica.in lipsa confirmarii exprese.manifestarea de vointa in sensul confirmarii trebuie facuta de parte numai în masura cunoasterii cauzei de anulabilitate. Pentru a putea opera conversiunea.. 17 N.sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. este suficient ca obligatia sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmata de catre partea interesata. conform art. atunci cand sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si.actul nul sa fie desfiintat efectiv si total. trebuie sa cuprinda obiectul.civ. dupa aceasta. 293 alin. determinata de faptul ca un act lovit de nulitate totala poate produce efectele altui act juridic. 2 N.actul confirmativ.C. cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in nulitate. 1261-1265 N.

intrucat reprezinta cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicita a minorului. daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta (prima casatorie considerandu-se desfacuta pe data incheierii noii casatorii). daca acesta ar savarsi un delict civil cu ocazia incheierii actului (de exemplu. aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil (cu exceptia situatiei in care desfiintarea actului nu i-ar produce niciun prejudiciu). 12 . principiul ocrotirii incapabilului cedeaza in fata principiului raspunderii civile delictuale. deoarece cealalt parte ar fi prejudiciat.cont de aceste imprejurari. actul anulabil va fi mentinut. casatorie ramane valabila. ar crea o aparenta inselatoare ca este major). sa considere ca actul astfel intocmit va produce fata de cel aflat în eroare. Astfel. cum ar fi falsificarea datei nasterii din actul de identitate. ceea ce inseamna ca in temeiul regulilor executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura si integrale a pagubelor. prin manopere dolosive. el nu va putea cere anularea respectivului act. * raspunderea civila delictuala (in cazul incapabilului minor.

Tratat de drept civil. D. C. . 1963 9.Chirica.. .?. Universul Juridic. Didactica si Pedagogica. 2007 7. edit. . 1969 10. 2008 3. 2009 . Hamangiu.. Noul Cod Civil. Universul Juridic. Ovidiu Ungureanu. Bucuresti.. . D. edit. Bucuresti. M. II. Rosetti-Balanescu.Partea generala”. 2008 5. 2011 13. L. www. .. Al. Hamangiu. .. Parte generala”.2/1988 4. Academiei. Bucuresti. Instituţii de drept civil. Beleiu. Studia Jurisprudentia nr. . “Partea generala”.Drept civil roman.juris. Obligatiile”.. Ionascu. edit. edit. vol. vol. Cornelia Munteanu. stiintifica. „Tratat de drept civil”..Muresan.. Baicoianu. vol. A.. Drept civil. I. edit.ro 13 .Actul juridic civil.Drept civil. . a XI-a.BIBLIOGRAFIE 1. .Florescu.Beck. Gabriel Boroi. 2011 2.Contributii la studiul conceptului de sanctiune civila. edit. Partea generala”. 2009 6.Tratat de drept civil”.Contractul” .H. 1928 8..Nulitatea actului juridic civil”. Universul Juridic. Cosma. I. ed. 1989 12. edit.I. Pop. 11. Gh.. edit. Introducere in dreptul civil”. Nicolae. .Drept civil. edit... Gh. M. Curs selectiv pentru licenta” . G. edit.Teoria generala a actului juridic civil”. edit. . Beleiu. Bucuresti. Nationala.Actul juridic civil”..

14 .