CUPRINS

1. Notiuni generale

2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2.1. Criterii de clasificare 2.2. Categorii de nulitati 2.2.1. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

3. Regimul juridic al nulitatii

4. Efectele nulitatii 4.1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii 4.1.1. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. Repunerea partilor în situatia anterioara 4.1.2. Situatia contractelor cu executare succesiva 4.1.3. Situatia debitorului de buna-credinta 4.2. Efectele nulitatii fata de terti 4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii

1

edit.. principalele cauze de nulitate. I . cuprinzand o clasificare principala a nulitatilor. a XI-a.Drept civil. numita ..Nulitatea contractului”.1. ca urmare a nesocotirii dispozitiilor legale prevazute pentru incheierea lui valabila. Criterii de clasificare Clasificarea nulitatilor se realizeaza dupa urmatoarele criterii: 1 2 Sectiunea a 4-a. in totalitate sau partial. al doilea la o persoana fara competenta iar al treilea la ineficacitatea unui act juridic din pricina nerespectarii unei conditii de fond sau de forma. 2. avand trei sensuri: primul se refera la o lipa totala de valoare sau talent. . Chiar si in noua reglementare exista lacuna definitiei nulitatii. Barasch definesc nulitatea ca fiind o sanctiune aplicata in urma incalcarii prin act juridic a unei dispozitii legale.nullite`”..Izvoarele obligaţiilor”. 214.nullitas” si de la termenul frantuzesc . Titlul II. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2. . asemeni altor institutii. . ed. A. nulitatea contractelor este reglementata unitar. Conform Noului Cod Civil1. 105. Universul juridic. astfel. Cap. O definitie care s-a impus prin precizia sa este aceea care defineste nulitatea ca fiind acea sanctiune de derpt material "care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila ". regimul lor juridic. pag.NULITATEA ACTULUI CIVIL IN VECHEA SI NOUA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL 1. Ionaşcu. Ed.Partea generala”. problemele validarii contractului lovit de nulitate.nulitate” provine de la termenul latin . Notiuni generale Etimologia termenului . 2007. efectele nulitatii si nu in ultimul rand..Introducere în dreptul civil”. Didactica şi Pedagogica. apartine doctrinei.Contractul”. Traian Ionascu si E.... Gh. a efectelor unui act juridic. literatura de specialitate2 a definit acest concept ca fiind o sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea retroactiva. 2 . Legislatia noastra civila nu ne ofera o definitie a nulitatii si de aceea definirea ei. 1963 pag.. Beleiu. Bucuresti. inca de la data cand a fost intocmit actul.

astfel acestea nu vor produce efecte juridice. acesta le-a ascuns cumparatorului. Clasificare a nulitatilor decurge din conceptia despre nulitate. (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte. nu s-ar fi incheiat. 2 Noul Cod Civil. nulitatea poate fi partiala-cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic.1009 alin. (3) Dispozitiile alin. partiala si remediabila). * Conform art. Aceasta este o conceptie moderna. Noul Cod civil stabileste ca acele clauze ce nu respecta ordinea publica si bunele moravuri trebuie sa fie considerate ca fiind nescrise. astfel.a) Dupa natura interesului. care poate fi general sau individual. in lipsa acestora. celelalte efecte mentinandu-se (nulitatea fiind. ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în intregul sau numai daca sunt. esentiale sau daca. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise”.1 Noul Cod Civil.1255 Noul Cod Civil. si totala-cand desfiinteaza in intregime efectele actului juridic. prin natura lor. clauzele vizand renuntarea sau restrangerea dreptului de a indeplini o asemenea formalitate de publicitate. „(1) Clauzele contrare legii. este considerata nescrisa si stipulatia vizand exonerarea de raspundere pentru evictiune provenita din faptul insusi al vanzatorului sau din cauze anterioare. cunoscandu-le la momentul instrainarii. care a evoluat de la teza nulitatii totale şi iremediabile la teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii. beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite 3 . sancţionate cu nulitatea. sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia. protejat prin dispozitia legala incalcata la momentul incheierii actului. actelor sau faptelor juridice sunt considerate nescrise şi deci. avem: nulitate absoluta si nulitate relativa. pe care. clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile. care pastreaza regula ca celelalte clauze care sunt legale sa-si produce efectele. „este considerata nescrisa clauza prin care. Conform art. precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitiul acestui drept. in materia publicităţii drepturilor. 1699 Noul Cod Civil. Aplicarea conceptiei ce vizeaza nulitatea partiala o regasim in mai multe materii dupa cum urmeaza: * Conform art. 19 alin. fiind considerat ca trebuie sa fie inlaturate numai acele efecte care ar contraveni scopului dispozitiei incalcate. actul juridic fiind ferit de sanctiunea nulitatii totale. b) Dupa intinderea efectelor sale. * Conform art. celelalte mentinandu-se deoarece nu contravin legii.

din modul in care este reglementata o anumita conditie de valabilitate a actului juridic3). cu ocazia incheierii actului juridic. 3 referitor la nulitatea virtuala. art. 2.civ. obştesc4.C. art. (1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri”.C.C. 4 . prevede :„contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil”.civ. Nulitatea relativa este aceea care sanctionează nerespectarea. obiect. consimtamant) si nulitate de forma (in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem). cauza. (2) De asemenea. 1250 N. exista nulitate de fond (intervine in cazul nerespectarii unei conditii de fond a actului juridic. a unei dispozitii legale imperative. este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcare obligatiilor prevăzute la alin. 1246 N.2.2. precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general. 1248 N. dar rezulta neindoielnic.1. 4 art. art. 1253 Noul Cod Civil stabileste ca in afara cazurilor in care legea prevede sanctiunea nulitatii. prevede: contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege. cum sunt cele referitoare la capacitate. In acest sens. e) După modul de valorificare. care ocroteste un interes general. exista nulitate judiciara (opereaza pe temeiul unei hotarari judecatoresti) si nulitate amiabila ( are la baza acordul partilor). Categorii de nulitati 2. cu ocazia incheierii actului juridic. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa Nulitatea absolua si nulitatea relativa Nulitatea absoluta este aceea care sanctioneaza nerespectarea. c) Dupa modalitatea de consacrare legislativa.civ. In acest sens. d) După felul conditiei de valabilitate nerespectate.revizuirea conditiilor sau a sarcinilor. a unei dispoziţii legale care ocroteste un interes particular sau individual. contractul se desfiinteaza şi atunci cand sanctiunea nulitatii absolute sau relative trebuie aplicata pentru ca scopul dispozitiei legale incalcate sa fie atins. exista nulitate expresa (prevazuta expres de lege) si nulitate virtuala sau implicita (nu este expres prevazuta de lege. prevede: „este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general”.

„contractul este anulabil”.civ. 2 Noul Cod Civil. validare care decurge din conceptia despre nulitate.C. contractul este lovit de nulitate relativa.. * nulitatea absoluta nu poate fi confirmata decat in cazurile prevazute de lege. astfel. „contractul este nul”. in cazul celei de-a doua. interesate sa obtina desfiintarea actului) poate invoca nulitatea. daca prin lege nu se prevede altfel. de aici rezulta si importanta calificarii si incadrarii corespunzatoare a nulitatii în una din cele doua categorii. 1247 alin. Aceasta obligatie a instantei rezulta din functia organului jurisdictional de a restabili ordinea de drept incalcata. nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata. in timp ce in cazul celei dintai. . pe cale de acţiune sau de exceptie.civ. 2007. 1252 N. a XI-a. alte terţe persoane prejudiciate prin actul incheiat si deci. Beleiu. edit. Regimul juridic al nulitatii Regimul juridic al nulitatii reprezinta regulile carora le este supusa nulitatea absoluta sau relativa. sub aspect terminologic. prin art. Universul Juridic.Drept civil român. fara sa reprezinte. nerespectate în momentul incheierii actului5. autoritatile publice competente. * instanta are obligatia de a invoca din oficiu nulitatea actului.227 5 . 1247 şi 1249 N. fie pe cale de actiune. instituie prezumtia de nulitate relativa. * nulitatea absoluta poate fi invocată oricand.Concluzia ce reiese din textele de lege mentionate anterior este aceea ca. Deci.C. Deoarece regulile aplicabile sunt diferite. Introducere în dreptul civil”. Regimul juridic al nulitatii absolute reiese din dispoziţiile art. 3. oricine pretinde si reclama un interes(deci nu numai partile si avanzii lor cauza.. astfel. pag. Gh. dupa cum urmeaza: * conform art. dar si procurorul. Legiuitorul. pana la anularea actului. fie pe cale de exceptie. ed. daca natura nulitatii nu este determinata sau nu poate fi dedusa din lege. Această regula reiese din natura interesului ocrotit de norma a carei incalcare atrage nulitatea absoluta. 5 6 de exemplu.obtinerea autorizatiei administrative. dar si din regula potrivit careia conventiile trebuie sa fie interpretate in sensul in care sa produca efecte juridice. se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa pentru ca. iar nu în sensul de a nu produce nici unul6. o nesocotire a limitelor investirii sau o depasire a principiului disponibilitatii. Inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute nu trebuie sa se confunde cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintelor legale.

. In ambele ipoteze insa. nulitatea relativa nu poate fi invocata de catre instanta din oficiu. 1 N. nulitatea relativa poate fi invocata. de exemplu.civ. prejudiciata prin incheierea respectivului act. din ziua cand aceasta a incetat. 1. din ziua cand cel in drept. 10/2001. daca persoana protejata de norma incalcata nu invoca nulitatea relativa. In ceea ce priveste prescriptia extinctiva. instanta de judecata nu va putea sa intervina. nulitatea relativa poate fi pretinsa sau opusa numai de catre partea interesata. functionarea regulii imprescriptibilitatii in ce priveste nulitatea absoluta. 2529 alin. indiferent de calea procedurala folosita pentru valorificarea ei (actiune sau exceptie). Ultima modalitate de confirmare poate rezulta. nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata. expres sau tacit. stabilesc ca prin derogare de la dreptul comun. * conform art.4. 1248 şi 1249 N. Exista si situatii in care. reprezentantul sau legal sau cel chemat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze 7 exemplu de exceptie: dispozitiile art. * conform art. din executarea actului anulabil sau din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie.civ. 5 din Legea nr. nulitatea relativa mai poate fi invocata si de catre alte persoane. dreptul la actiune se prescrie în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.C. de principiu. prescriptia curge: a) in caz de violenta. cel in cauza trebuie sa fi cunoscut cauza de nulitate pentru ca astfel. iar momentul de la care începe sa curga este diferit. * conform art. deci. b) in cazul dolului.C. 6 . 1248 alin. in functie de cauza de anulabilitate invocata.1248 alin.Rezulta.. 2517 N. indiferent de cauza de nulitate (si atunci cand este absoluta).2. astfel. Regimul juridic al nulitatii relative reiese din art. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune numai in termenul mentionat anterior. c) in caz de eroare sau in celelalte cazuri de anulare. invocare care se poate face de catre de catre persoana interesata sau succesorii ei in drept.. din ziua cand a fost descoperit.C. pe calea acţiunii oblice. termenul general de prescriptie este de 3 ani. in afara persoanei interesate si tocmai in ideea asigurarii unei reale protectii a acesteia. Conform art. succesorii partii ocrotite (cu exceptia ipotezei in care ar fi vorba despre actiuni strict personale). deci.civ. reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu. atitudinea lui sa valoreze confirmare a nulitatii. cum ar fi: creditorii chirografari. 1248 alin. cu rezerva situatiilor expres prevazute de lege. cand nulitatea absoluta poate fi prescriptibila7. 45 alin. dupa cum urmeaza: * conform art. ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransa sau consiliul de familie.

. 8 M.civ. * nulitatea absoluta nu este susceptibila de confirmare. Efectele nulitatii Efectele nulitatii reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii8.Instituţii de drept civil. Universul Juridic. a unui act juridic lovit de nulitate.actele. prevad: „partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului. 4. decat exceptional. Nicolae. * nulitatea absoluta este imprescriptibila. 1249 alin. dispoziţiile art.C. cand nulitatea poate fi invocata de o terta persoana (creditor chirografar.. atunci cand este vorba de valorificarea pe cale de exceptie. 2. reprezentant. prescriptia incepe sa curga. chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare”. . * nulitatea absoluta trebuie sa fie invocata din oficiu de instanta de judecata. 2 N. ocrotitor legal. pe cale de actiune sau de exceptie. 105-106 7 . Deosebirile dintre cele doua tipuri de nulitate sunt de esenta regimului lor juridic.. in schimb. actul nul este lipsit de efectele juridice pentru care a fost edictat. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune doar inauntrul termenului de prescriptie si numai atunci cand este opusa pe cale de exceptie invocarea se poate face nelimitat in timp. nulitatea relativa poate fi invocată numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului. de la data cand tertul a cunoscut cauza de nulitate. anulabilitatea actului poate fi opusa intotdeauna de cel caruia i se cere executarea actului. nullum producit effectum (ceea ce este nul nu produce niciun efect) si aceasta. indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa. Curs selectiv pentru licenţă” 2009-2010. etc. 2009. Astfel. putand fi invocata oricand.).edit. Efectul nulitatii se exprima in adagiul quod nullum est. nulitatea relativa nu poate fi invocata de instanta din oficiu. dupa cum urmeaza: * nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes. in schimb. pag. . a cunoscut cauza anularii.Actul juridic civil”. respectiv urmarile survenite in cazul desfiintarii in totalitate sau partial. Daca invocarea nulitatii relative pe cale de actiune este supusa prescriptiei extinctive. dar nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului juridic. de unde rezulta ca nu exista deosebiri de efecte intre nulitatea absoluta si cea relativa. Indiferent ca interesul ocrotit este general sau particular. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare de catre partea interesata. in cazurile prevazute de lege. daca prin lege nu se dispune altfel. Conform art. 2517 alin.

1254 N. se considera ca intre parti nu a existat niciodata vreun raport juridic generator de drepturi si obligatii. dupa caz. potrivit carora „contractul lovit de nulitate este considerat a nu fi fost niciodata incheiat”.civ prevede. altfel sanctiunea ar fi doar formala. Repunerea partilor în situatia anterioara Urmează a se distinge după cum actul juridic a fost executat sau nu. ce presupune sa fie inlaturate toate efectele produse in temeiul unui act pentru restabilirea ordinii de drept incalcate la momentul intocmirii actului. aceasta se face prin natura sau prin echivalent (in acest din urma caz. punandu-se insa problema restituirii prestatiilor. b) Daca actul a fost executat in tot sau in parte. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se refera la fatul ca efectele actului incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale sunt inlaturate nu numai pentru trecut. 8 .1.C. 4. in noua reglementare efectele nulitatii sunt definite prin dispozitiile art. actul juridic nu a fost niciodata incheiat. iar in ce priveste modalitatea de restituire a prestatiilor. Principiul este consacrat prin dispozitiile art. valoarea prestatiilor apreciindu-se la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie9. care raman fara temei urmare a anularii actului.C.Daca in vechiul Cod civil nu existau texte de principiu referitoare la efectele nulitatii. de fapt. Principiul amintit trebuie pus in legatura cu principiul legalitatii. problema este mai complicata.civ. dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia supusa restituirii sau. 4. În cazurile prevazute la alin. restituirea se face prin echivalent (1). eficacitatea lui inceteaza.1.1. 1640 N. Conform art. (1). ajungandu-se sa se considere ca. de la momentul realizarii acordului de vointa. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. 1636 N.. pe temeiul caruia sa se poata pretinde executarea prestatiilor. unei alte persoane indreptatite. 9 art.: Daca restituirea nu poate avea loc in natura din cauza imposibilitatii sau a unui impediment serios ori aceasta priveste prestarea unor servicii deja efectuate.C. ci si pentru viitor. datorita situatiilor de fapt si de drept care au putut aparea intre momentul incheierii actului şi acela al anularii. valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie (2). asa incat nu se mai poate cere indeplinirea prestatiilor rezultate dintr-un asemenea act. Datorita efectului retroactiv al nulitatii. a) Daca actul nu a fost executat.civ. 12541265.

Pentru ca inainte nu existau aceste prevederi legale.3.2.: contract de locatiune. se considera ca in cazul contractelor cu executare succesiva (ex. a instrainarii. iar cel obligat la restituire este de buna-credinta ori a primit bunul in temeiul unui act desfiintat cu efect retroactiv. Efectele nulitatii fata de terti In principiu. dupa caz. restituirea prestatiilor trebuie sa aibă loc în vreuna din modalitatile aratate (in natura sau prin echivalent). chiar si în cazul contractelor cu executare succesiva. 1642 alin.. de prestari servicii) exista o imposibilitate obiectiva de restabilire in natura a situatiilor anterioare. 9 . fara vina sa.C. intr-un asemenea caz. a pieirii sau. care ar fi de natura sa greveze situatia celeilalte parti. producand efecte doar pentru viitor. asa cum se considera anterior în doctrina si jurisprudenta 4. pentru a nu i se ingreuna situatia). deoarece serviciul procurat (de exemplu. 1641 alin. Situaţia contractelor cu executare succesiva Conform art.1254 alin. deci cel care a distrus sau a instrainat cu reacredinta bunul primit sau contractul a fost desfiintat retroactiv din culpa sa. conform art. a pieirii sau. Are loc deci. 1.1.civ. nulitatea actului semnifica desfiintarea efectelor acestuia pentru trecut si pentru viitor. nu mai poate face obiectulrestituirii. nulitatea opereaza ca o simpla reziliere. dupa caz. contractele cu executare succesiva nu se mai pot constitui in exceptie de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii. ci pe ideea reechilibrarii situatiei partilor.2 Noul Cod Civil. a instrainarii. doar o atenuare a obligatiei de restituire si nu inlaturarea totala a acesteia. 4. daca bunul a pierit in intregime sau a fost instrainat. 1 N. buna-credinta functionand doar in sensul luarii in considerare a celei mai mici contraprestatii posibile. intre parti. acesta trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii. este tinut sa restituie valoarea cea mai mare dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii. Pe de alta parte.2. Se observa ca accentul nu este pus pe ideea de protectie a debitorului de bunacredinta (care sa fie exonerat de obligatia restituirii pe considerente de echitate. Situatia debitorului de buna-credinta Conform art. Se considera ca. Conform Noului Cod Civil se prevede si pentru o asemenea situatie posibilitatea restituirii – prin echivalent – astfel.4. debitorul de rea-credinta. folosinta bunului pentru locatar) pana la momentul anularii contractului.1.

civ. ori. 1648 N.3. celelalte acte juridice. Prescriptia achizitiva reprezinta o alta modalitate de paralizare de catre tert a actiunii indreptate impotriva sa. cazul subdobanditorului de buna-credinta al unui drept real imobiliar inscris in cartea funciara. Astfel.C. pornind de la principiul potrivit caruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi sau cel potrivit caruia desfiintarea actului principal are drept consecinta desfiintarea actului subsecvent). cand actiunea in rectificare produce efecte si fata de terte persoane). Conform art.Chiar daca tertii nu sunt legati in mod direct prin contractul incheiat intre parti. sub conditia respectarii formalitatilor de publicitate prevăzute de lege. sub rezerva regulilor de carte funciara sau a efectului dobandirii cu buna-credinta a bunurilor mobile. efectele nulitatii se pot rasfrange asupra unor terte persoane care au contractat cu partile si au dobandit drepturi care depind de actul lovit de nulitate. cu exceptia actelor de dispozitie. a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune. acestia au obligatia de a respecta legatura juridica a partilor. in tot sau in parte. dupa caz. Tertul subdobanditor de buna-credinta al unui bun mobil corporal devine proprietarul acestuia fara ca titlul sau sa-i mai poata fi pus in discutie. lor nu li se pot impune drepturile si obligatiile ce se nasc din incheierea respectivului contract. care in conflict cu regula conform careia actul nul nu mai produce efecte o anihileaza10. sunt opozabile adevaratului proprietar sau celui care are drept de restituire. cit. dupa desfiintarea titlului autorului. Deci. De exemplu. cu exceptia contractelor cu executare succesiva. Nicolae. dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului constituitorului. aceasta va avea drept consecinta si desfiintarea drepturilor constituite sau transferate de catre dobanditor asupra bunului în favoarea unor terti (dreptul de ipoteca ar trebui sa inceteze. vor continua sa produca efecte pe durata stipulata de parti. care. 1649 Noul Cod Civil. chiar atunci cand se desfiintează titlul autorului sau. op. daca este declarat nul un contract translativ de proprietate.. 115 10 . actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor. lui i se poate recunoaste valabilitatea. Reguli de natura sa elimine efectele nulitatii: 10 M. Conform art. facute in favoarea unui tert de buna-credinta. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii Există situatii in care. intrucat sunt principii de drept fondate pe ratiuni mai puternice. pag. 4. atunci cand bunul supus restituirii a fost instrainat. ceea ce ar putea paraliza o actiune in restituire indreptata impotriva tertului ar fi regulile de carte funciara (de exemplu.. desi actul juridic este lovit de nulitate.

actul nul sa fie desfiintat efectiv si total. * validitatea aparentei in drept11 (conform art.. Cerinte pentru valabilitatea actului anulabil si pentru producerea de efecte de catre confirmare: . numai dupa incetarea acesteia. * validarea contractului( are loc atunci cand nulitatea este acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege. Confirmarea anulabilitatii actului semnifica renuntarea la dreptul de a invoca nulitatea in termenul de prescriptie si trebuie sa rezulte din vointa certa a partii. de natura sa acopere cauze de nulitate care puteau fi invocate si de alte parti decat titularul actului confirmativ. iar acestea sa se regasească in chiar actul desfiintat. iar in caz de violenta. cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in nulitate.sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil. 17 N. trebuie sa cuprinda obiectul.actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de validitate. ale carui conditii de validitate le indeplineste). Confirmarea facuta de una dintre parti nu impiedica invocarea nulitatii contractului de catre cealalta parte.civ. tinand 11 o aplicatie a acestui principiu o avem in materia casatoriei. instanta va putea. hotararea declarativa de moarte este anulata. noua 11 . . .C. este necesar sa fie indeplinite urmatoarele condiţii: . Altfel spus.civ. 1261-1265 N.. determinata de faptul ca un act lovit de nulitate totala poate produce efectele altui act juridic. conform art.manifestarea de vointa in sensul confirmarii trebuie facuta de parte numai în masura cunoasterii cauzei de anulabilitate. Pentru a putea opera conversiunea. . 293 alin. ci doar aplicatii ale acesteia. conform art. 2 N.actul confirmativ.in lipsa confirmarii exprese. Pana la adoptarea Noului Cod Civil nu exista o reglementare de principiu a conversiunii. expresa sau tacita.C. actul confirmativ nu produce efecte extensive. atunci cand actul juridic a fost incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila.* conversiunea actului juridic(transformarea unei operatii juridice intr-o alta operatie juridica. dupa aceasta. in cazul confirmarii exprese.conditiile de validitate a contractului trebuie sa fie indeplinite in momentul confirmarii acestuia. atunci cand sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si. este suficient ca obligatia sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmata de catre partea interesata.Cod Civil). atunci cand fiecare dintre parti ar putea invoca o nulitate una impotriva celeilalte. . .

cont de aceste imprejurari. * raspunderea civila delictuala (in cazul incapabilului minor. casatorie ramane valabila. sa considere ca actul astfel intocmit va produce fata de cel aflat în eroare. Astfel. principiul ocrotirii incapabilului cedeaza in fata principiului raspunderii civile delictuale. daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta (prima casatorie considerandu-se desfacuta pe data incheierii noii casatorii). cum ar fi falsificarea datei nasterii din actul de identitate. deoarece cealalt parte ar fi prejudiciat. aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil (cu exceptia situatiei in care desfiintarea actului nu i-ar produce niciun prejudiciu). ceea ce inseamna ca in temeiul regulilor executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura si integrale a pagubelor. prin manopere dolosive. intrucat reprezinta cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicita a minorului. daca acesta ar savarsi un delict civil cu ocazia incheierii actului (de exemplu. 12 . el nu va putea cere anularea respectivului act. actul anulabil va fi mentinut. ar crea o aparenta inselatoare ca este major).

. L. Cornelia Munteanu. 2008 3. . Ionascu. Didactica si Pedagogica.Tratat de drept civil. . Gh. Pop. C. Ovidiu Ungureanu.?.Drept civil roman. Cosma. Universul Juridic. . 2011 2.. Bucuresti.Partea generala”.juris. a XI-a.BIBLIOGRAFIE 1. .I. edit.Drept civil. edit. „Tratat de drept civil”. Instituţii de drept civil. I. M. “Partea generala”.Muresan.Drept civil. Hamangiu. 1969 10. Hamangiu. vol. 1928 8.Beck..Tratat de drept civil”. Obligatiile”. . M. Partea generala”. 2009 .. ... edit. Gabriel Boroi. www. edit. edit. ed.. 2009 6.Contractul” .Nulitatea actului juridic civil”. vol.Chirica. 1989 12. Rosetti-Balanescu... D..Actul juridic civil”. . stiintifica. Nicolae.. Universul Juridic. A.2/1988 4. Bucuresti. Noul Cod Civil. Studia Jurisprudentia nr. Introducere in dreptul civil”. 11. Gh. edit. 2007 7. Curs selectiv pentru licenta” . edit. . .. 2008 5. vol. D. . Al. Parte generala”. Beleiu.. edit.Teoria generala a actului juridic civil”. II. edit.Contributii la studiul conceptului de sanctiune civila. 2011 13. edit. 1963 9. Nationala. I. Drept civil..Actul juridic civil. Beleiu. Baicoianu. Bucuresti. G.Florescu. Academiei. Universul Juridic. . edit.H. Bucuresti.ro 13 .

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful