CUPRINS

1. Notiuni generale

2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2.1. Criterii de clasificare 2.2. Categorii de nulitati 2.2.1. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

3. Regimul juridic al nulitatii

4. Efectele nulitatii 4.1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii 4.1.1. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. Repunerea partilor în situatia anterioara 4.1.2. Situatia contractelor cu executare succesiva 4.1.3. Situatia debitorului de buna-credinta 4.2. Efectele nulitatii fata de terti 4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii

1

Partea generala”.Drept civil... a XI-a. Criterii de clasificare Clasificarea nulitatilor se realizeaza dupa urmatoarele criterii: 1 2 Sectiunea a 4-a. Bucuresti. A. principalele cauze de nulitate. Titlul II. 105.. avand trei sensuri: primul se refera la o lipa totala de valoare sau talent.Izvoarele obligaţiilor”. .. Conform Noului Cod Civil1. apartine doctrinei. Notiuni generale Etimologia termenului . astfel. . Cap..nullitas” si de la termenul frantuzesc . Didactica şi Pedagogica. inca de la data cand a fost intocmit actul. literatura de specialitate2 a definit acest concept ca fiind o sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea retroactiva. Ionaşcu. I .. Beleiu. O definitie care s-a impus prin precizia sa este aceea care defineste nulitatea ca fiind acea sanctiune de derpt material "care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila ".Contractul”. pag.nulitate” provine de la termenul latin . Barasch definesc nulitatea ca fiind o sanctiune aplicata in urma incalcarii prin act juridic a unei dispozitii legale. Ed. problemele validarii contractului lovit de nulitate. ca urmare a nesocotirii dispozitiilor legale prevazute pentru incheierea lui valabila.nullite`”. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2. Gh.Nulitatea contractului”. asemeni altor institutii.. in totalitate sau partial. Universul juridic. .1. 2. a efectelor unui act juridic. edit. nulitatea contractelor este reglementata unitar. ed. regimul lor juridic. numita . efectele nulitatii si nu in ultimul rand. al doilea la o persoana fara competenta iar al treilea la ineficacitatea unui act juridic din pricina nerespectarii unei conditii de fond sau de forma. Legislatia noastra civila nu ne ofera o definitie a nulitatii si de aceea definirea ei. Traian Ionascu si E. 2007. 2 . cuprinzand o clasificare principala a nulitatilor.. 214.NULITATEA ACTULUI CIVIL IN VECHEA SI NOUA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL 1. 1963 pag. Chiar si in noua reglementare exista lacuna definitiei nulitatii.Introducere în dreptul civil”.

pe care. cunoscandu-le la momentul instrainarii. care poate fi general sau individual. clauzele vizand renuntarea sau restrangerea dreptului de a indeplini o asemenea formalitate de publicitate. prin natura lor. * Conform art. nu s-ar fi incheiat. protejat prin dispozitia legala incalcata la momentul incheierii actului. 19 alin. (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte. in lipsa acestora.1009 alin. ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în intregul sau numai daca sunt. (3) Dispozitiile alin. actul juridic fiind ferit de sanctiunea nulitatii totale. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise”. * Conform art. „(1) Clauzele contrare legii. astfel acestea nu vor produce efecte juridice.a) Dupa natura interesului.1 Noul Cod Civil. b) Dupa intinderea efectelor sale. acesta le-a ascuns cumparatorului. Aplicarea conceptiei ce vizeaza nulitatea partiala o regasim in mai multe materii dupa cum urmeaza: * Conform art. beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite 3 . fiind considerat ca trebuie sa fie inlaturate numai acele efecte care ar contraveni scopului dispozitiei incalcate. astfel. in materia publicităţii drepturilor. esentiale sau daca. sancţionate cu nulitatea. Conform art. este considerata nescrisa si stipulatia vizand exonerarea de raspundere pentru evictiune provenita din faptul insusi al vanzatorului sau din cauze anterioare. Aceasta este o conceptie moderna. actelor sau faptelor juridice sunt considerate nescrise şi deci. partiala si remediabila). care pastreaza regula ca celelalte clauze care sunt legale sa-si produce efectele. sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia. care a evoluat de la teza nulitatii totale şi iremediabile la teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii. nulitatea poate fi partiala-cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic. celelalte efecte mentinandu-se (nulitatea fiind.1255 Noul Cod Civil. clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile. Clasificare a nulitatilor decurge din conceptia despre nulitate. celelalte mentinandu-se deoarece nu contravin legii. 2 Noul Cod Civil. 1699 Noul Cod Civil. avem: nulitate absoluta si nulitate relativa. precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitiul acestui drept. Noul Cod civil stabileste ca acele clauze ce nu respecta ordinea publica si bunele moravuri trebuie sa fie considerate ca fiind nescrise. si totala-cand desfiinteaza in intregime efectele actului juridic. „este considerata nescrisa clauza prin care.

art.C. dar rezulta neindoielnic. cauza. Categorii de nulitati 2.2. prevede: contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege. d) După felul conditiei de valabilitate nerespectate.C. e) După modul de valorificare. In acest sens. consimtamant) si nulitate de forma (in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem).2. 1253 Noul Cod Civil stabileste ca in afara cazurilor in care legea prevede sanctiunea nulitatii. 3 referitor la nulitatea virtuala. art. Nulitatea relativa este aceea care sanctionează nerespectarea. obştesc4. (1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri”. precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general. care ocroteste un interes general. 4 . art. a unei dispoziţii legale care ocroteste un interes particular sau individual. c) Dupa modalitatea de consacrare legislativa.1. exista nulitate de fond (intervine in cazul nerespectarii unei conditii de fond a actului juridic. a unei dispozitii legale imperative. exista nulitate judiciara (opereaza pe temeiul unei hotarari judecatoresti) si nulitate amiabila ( are la baza acordul partilor). prevede: „este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general”.C. prevede :„contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil”. 2. exista nulitate expresa (prevazuta expres de lege) si nulitate virtuala sau implicita (nu este expres prevazuta de lege. 1246 N. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa Nulitatea absolua si nulitatea relativa Nulitatea absoluta este aceea care sanctioneaza nerespectarea. 1248 N.civ. cum sunt cele referitoare la capacitate. contractul se desfiinteaza şi atunci cand sanctiunea nulitatii absolute sau relative trebuie aplicata pentru ca scopul dispozitiei legale incalcate sa fie atins.revizuirea conditiilor sau a sarcinilor. este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcare obligatiilor prevăzute la alin. 1250 N. cu ocazia incheierii actului juridic. (2) De asemenea.civ. In acest sens.civ. 4 art. obiect. din modul in care este reglementata o anumita conditie de valabilitate a actului juridic3). cu ocazia incheierii actului juridic.

. „contractul este nul”.civ.obtinerea autorizatiei administrative. Regimul juridic al nulitatii absolute reiese din dispoziţiile art. Aceasta obligatie a instantei rezulta din functia organului jurisdictional de a restabili ordinea de drept incalcata. de aici rezulta si importanta calificarii si incadrarii corespunzatoare a nulitatii în una din cele doua categorii. Gh. 2007. iar nu în sensul de a nu produce nici unul6. in cazul celei de-a doua. fie pe cale de actiune. Deci. o nesocotire a limitelor investirii sau o depasire a principiului disponibilitatii..227 5 . nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata. astfel. prin art. nerespectate în momentul incheierii actului5.C. Legiuitorul. pag. Această regula reiese din natura interesului ocrotit de norma a carei incalcare atrage nulitatea absoluta. contractul este lovit de nulitate relativa.C. a XI-a. 1247 şi 1249 N. 2 Noul Cod Civil. * nulitatea absoluta nu poate fi confirmata decat in cazurile prevazute de lege. 5 6 de exemplu.civ. daca prin lege nu se prevede altfel. ed. Beleiu. fara sa reprezinte. interesate sa obtina desfiintarea actului) poate invoca nulitatea. se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa pentru ca. Inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute nu trebuie sa se confunde cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintelor legale. * instanta are obligatia de a invoca din oficiu nulitatea actului. fie pe cale de exceptie. Universul Juridic. instituie prezumtia de nulitate relativa. pe cale de acţiune sau de exceptie. dar si procurorul. * nulitatea absoluta poate fi invocată oricand.Concluzia ce reiese din textele de lege mentionate anterior este aceea ca. 3. daca natura nulitatii nu este determinata sau nu poate fi dedusa din lege.Drept civil român. Regimul juridic al nulitatii Regimul juridic al nulitatii reprezinta regulile carora le este supusa nulitatea absoluta sau relativa. Introducere în dreptul civil”. dupa cum urmeaza: * conform art. dar si din regula potrivit careia conventiile trebuie sa fie interpretate in sensul in care sa produca efecte juridice. edit. sub aspect terminologic. in timp ce in cazul celei dintai. 1252 N. autoritatile publice competente. Deoarece regulile aplicabile sunt diferite. . alte terţe persoane prejudiciate prin actul incheiat si deci. „contractul este anulabil”. validare care decurge din conceptia despre nulitate. pana la anularea actului. astfel. 1247 alin. oricine pretinde si reclama un interes(deci nu numai partile si avanzii lor cauza.

* conform art. nulitatea relativa poate fi pretinsa sau opusa numai de catre partea interesata. Ultima modalitate de confirmare poate rezulta. succesorii partii ocrotite (cu exceptia ipotezei in care ar fi vorba despre actiuni strict personale). pe calea acţiunii oblice. nulitatea relativa nu poate fi invocata de catre instanta din oficiu. 2529 alin. expres sau tacit. de exemplu. c) in caz de eroare sau in celelalte cazuri de anulare. din ziua cand aceasta a incetat. functionarea regulii imprescriptibilitatii in ce priveste nulitatea absoluta. 45 alin. 5 din Legea nr. din ziua cand a fost descoperit. b) in cazul dolului. Conform art. 1248 alin.. de principiu. 1248 şi 1249 N.civ. din ziua cand cel in drept. deci.civ. atitudinea lui sa valoreze confirmare a nulitatii.C. din executarea actului anulabil sau din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie. Regimul juridic al nulitatii relative reiese din art. ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransa sau consiliul de familie. reprezentantul sau legal sau cel chemat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze 7 exemplu de exceptie: dispozitiile art. dreptul la actiune se prescrie în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. in afara persoanei interesate si tocmai in ideea asigurarii unei reale protectii a acesteia. prescriptia curge: a) in caz de violenta. prejudiciata prin incheierea respectivului act. deci. invocare care se poate face de catre de catre persoana interesata sau succesorii ei in drept. 10/2001. In ambele ipoteze insa. instanta de judecata nu va putea sa intervina. indiferent de calea procedurala folosita pentru valorificarea ei (actiune sau exceptie). cu rezerva situatiilor expres prevazute de lege.Rezulta.civ. * conform art.C. in functie de cauza de anulabilitate invocata. nulitatea relativa poate fi invocata. nulitatea relativa mai poate fi invocata si de catre alte persoane. indiferent de cauza de nulitate (si atunci cand este absoluta)..2. dupa cum urmeaza: * conform art. stabilesc ca prin derogare de la dreptul comun. 1 N.1248 alin.C. In ceea ce priveste prescriptia extinctiva. nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata. cum ar fi: creditorii chirografari. reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu. cand nulitatea absoluta poate fi prescriptibila7. * conform art..4. iar momentul de la care începe sa curga este diferit. 1. daca persoana protejata de norma incalcata nu invoca nulitatea relativa. cel in cauza trebuie sa fi cunoscut cauza de nulitate pentru ca astfel. 6 . 2517 N. termenul general de prescriptie este de 3 ani. 1248 alin. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune numai in termenul mentionat anterior. Exista si situatii in care. astfel.

Universul Juridic.. Deosebirile dintre cele doua tipuri de nulitate sunt de esenta regimului lor juridic. 2. .. 1249 alin. 2009. Efectul nulitatii se exprima in adagiul quod nullum est. respectiv urmarile survenite in cazul desfiintarii in totalitate sau partial. daca prin lege nu se dispune altfel. a unui act juridic lovit de nulitate. in schimb. Astfel. 8 M. 2 N. 105-106 7 . pag. 2517 alin. de unde rezulta ca nu exista deosebiri de efecte intre nulitatea absoluta si cea relativa. nullum producit effectum (ceea ce este nul nu produce niciun efect) si aceasta. Indiferent ca interesul ocrotit este general sau particular.civ. dupa cum urmeaza: * nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes. in schimb.actele. chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare”. * nulitatea absoluta nu este susceptibila de confirmare. * nulitatea absoluta trebuie sa fie invocata din oficiu de instanta de judecata. putand fi invocata oricand. anulabilitatea actului poate fi opusa intotdeauna de cel caruia i se cere executarea actului.edit. dispoziţiile art. de la data cand tertul a cunoscut cauza de nulitate. actul nul este lipsit de efectele juridice pentru care a fost edictat. * nulitatea absoluta este imprescriptibila. indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa. nulitatea relativa nu poate fi invocata de instanta din oficiu. atunci cand este vorba de valorificarea pe cale de exceptie. Daca invocarea nulitatii relative pe cale de actiune este supusa prescriptiei extinctive. in cazurile prevazute de lege. Efectele nulitatii Efectele nulitatii reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii8.).C. prevad: „partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului. Curs selectiv pentru licenţă” 2009-2010. nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune doar inauntrul termenului de prescriptie si numai atunci cand este opusa pe cale de exceptie invocarea se poate face nelimitat in timp.. prescriptia incepe sa curga. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare de catre partea interesata. . ocrotitor legal.Instituţii de drept civil. 4. decat exceptional.Actul juridic civil”. Nicolae. dar nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului juridic. Conform art. a cunoscut cauza anularii. cand nulitatea poate fi invocata de o terta persoana (creditor chirografar. nulitatea relativa poate fi invocată numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului. reprezentant. etc. pe cale de actiune sau de exceptie.

se considera ca intre parti nu a existat niciodata vreun raport juridic generator de drepturi si obligatii.: Daca restituirea nu poate avea loc in natura din cauza imposibilitatii sau a unui impediment serios ori aceasta priveste prestarea unor servicii deja efectuate. 4. iar in ce priveste modalitatea de restituire a prestatiilor.civ. 1636 N. a) Daca actul nu a fost executat. potrivit carora „contractul lovit de nulitate este considerat a nu fi fost niciodata incheiat”. b) Daca actul a fost executat in tot sau in parte.Daca in vechiul Cod civil nu existau texte de principiu referitoare la efectele nulitatii. (1).civ. restituirea se face prin echivalent (1). dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia supusa restituirii sau. 8 . dupa caz. Repunerea partilor în situatia anterioara Urmează a se distinge după cum actul juridic a fost executat sau nu. Conform art. ce presupune sa fie inlaturate toate efectele produse in temeiul unui act pentru restabilirea ordinii de drept incalcate la momentul intocmirii actului. Datorita efectului retroactiv al nulitatii.1. 1640 N.1. eficacitatea lui inceteaza.C.C. in noua reglementare efectele nulitatii sunt definite prin dispozitiile art. de fapt. În cazurile prevazute la alin. 9 art. aceasta se face prin natura sau prin echivalent (in acest din urma caz. valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie (2).1.civ prevede. 1254 N. Principiul este consacrat prin dispozitiile art. valoarea prestatiilor apreciindu-se la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie9. 12541265. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. ajungandu-se sa se considere ca.. punandu-se insa problema restituirii prestatiilor. care raman fara temei urmare a anularii actului. ci si pentru viitor. datorita situatiilor de fapt si de drept care au putut aparea intre momentul incheierii actului şi acela al anularii. unei alte persoane indreptatite. de la momentul realizarii acordului de vointa.C. pe temeiul caruia sa se poata pretinde executarea prestatiilor. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se refera la fatul ca efectele actului incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale sunt inlaturate nu numai pentru trecut. altfel sanctiunea ar fi doar formala. Principiul amintit trebuie pus in legatura cu principiul legalitatii. actul juridic nu a fost niciodata incheiat. 4. asa incat nu se mai poate cere indeplinirea prestatiilor rezultate dintr-un asemenea act. problema este mai complicata.

deci cel care a distrus sau a instrainat cu reacredinta bunul primit sau contractul a fost desfiintat retroactiv din culpa sa. 1641 alin.2. Situaţia contractelor cu executare succesiva Conform art. folosinta bunului pentru locatar) pana la momentul anularii contractului.civ. a pieirii sau. iar cel obligat la restituire este de buna-credinta ori a primit bunul in temeiul unui act desfiintat cu efect retroactiv. Efectele nulitatii fata de terti In principiu. ci pe ideea reechilibrarii situatiei partilor. producand efecte doar pentru viitor. acesta trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii. 4. debitorul de rea-credinta.: contract de locatiune. intre parti. de prestari servicii) exista o imposibilitate obiectiva de restabilire in natura a situatiilor anterioare. Se considera ca.3. Pe de alta parte. Pentru ca inainte nu existau aceste prevederi legale.1254 alin. chiar si în cazul contractelor cu executare succesiva. restituirea prestatiilor trebuie sa aibă loc în vreuna din modalitatile aratate (in natura sau prin echivalent).. se considera ca in cazul contractelor cu executare succesiva (ex. 9 . doar o atenuare a obligatiei de restituire si nu inlaturarea totala a acesteia. Se observa ca accentul nu este pus pe ideea de protectie a debitorului de bunacredinta (care sa fie exonerat de obligatia restituirii pe considerente de echitate. 1. nu mai poate face obiectulrestituirii.2 Noul Cod Civil. deoarece serviciul procurat (de exemplu. conform art. a instrainarii. nulitatea opereaza ca o simpla reziliere. nulitatea actului semnifica desfiintarea efectelor acestuia pentru trecut si pentru viitor. 1642 alin. fara vina sa. dupa caz. a pieirii sau. care ar fi de natura sa greveze situatia celeilalte parti.1. intr-un asemenea caz. Conform Noului Cod Civil se prevede si pentru o asemenea situatie posibilitatea restituirii – prin echivalent – astfel.C. Are loc deci. 1 N. buna-credinta functionand doar in sensul luarii in considerare a celei mai mici contraprestatii posibile. a instrainarii. dupa caz. daca bunul a pierit in intregime sau a fost instrainat. asa cum se considera anterior în doctrina si jurisprudenta 4.2.4. este tinut sa restituie valoarea cea mai mare dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii.1. pentru a nu i se ingreuna situatia). Situatia debitorului de buna-credinta Conform art. contractele cu executare succesiva nu se mai pot constitui in exceptie de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii.

1648 N. sub conditia respectarii formalitatilor de publicitate prevăzute de lege.C. op. Conform art. care. a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune. Tertul subdobanditor de buna-credinta al unui bun mobil corporal devine proprietarul acestuia fara ca titlul sau sa-i mai poata fi pus in discutie. 4. lui i se poate recunoaste valabilitatea. daca este declarat nul un contract translativ de proprietate. actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor. dupa caz. Prescriptia achizitiva reprezinta o alta modalitate de paralizare de catre tert a actiunii indreptate impotriva sa. chiar atunci cand se desfiintează titlul autorului sau. Deci. efectele nulitatii se pot rasfrange asupra unor terte persoane care au contractat cu partile si au dobandit drepturi care depind de actul lovit de nulitate. lor nu li se pot impune drepturile si obligatiile ce se nasc din incheierea respectivului contract. cand actiunea in rectificare produce efecte si fata de terte persoane). sub rezerva regulilor de carte funciara sau a efectului dobandirii cu buna-credinta a bunurilor mobile.civ.3. Astfel.. dupa desfiintarea titlului autorului. cu exceptia contractelor cu executare succesiva. pornind de la principiul potrivit caruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi sau cel potrivit caruia desfiintarea actului principal are drept consecinta desfiintarea actului subsecvent).. cazul subdobanditorului de buna-credinta al unui drept real imobiliar inscris in cartea funciara. in tot sau in parte. aceasta va avea drept consecinta si desfiintarea drepturilor constituite sau transferate de catre dobanditor asupra bunului în favoarea unor terti (dreptul de ipoteca ar trebui sa inceteze. ceea ce ar putea paraliza o actiune in restituire indreptata impotriva tertului ar fi regulile de carte funciara (de exemplu. vor continua sa produca efecte pe durata stipulata de parti. care in conflict cu regula conform careia actul nul nu mai produce efecte o anihileaza10. cit. intrucat sunt principii de drept fondate pe ratiuni mai puternice. celelalte acte juridice. 115 10 . cu exceptia actelor de dispozitie. desi actul juridic este lovit de nulitate.Chiar daca tertii nu sunt legati in mod direct prin contractul incheiat intre parti. Reguli de natura sa elimine efectele nulitatii: 10 M. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii Există situatii in care. facute in favoarea unui tert de buna-credinta. ori. 1649 Noul Cod Civil. acestia au obligatia de a respecta legatura juridica a partilor. Conform art. Nicolae. dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului constituitorului. atunci cand bunul supus restituirii a fost instrainat. De exemplu. pag. sunt opozabile adevaratului proprietar sau celui care are drept de restituire.

. conform art.. * validarea contractului( are loc atunci cand nulitatea este acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege. ci doar aplicatii ale acesteia.C. Altfel spus.C. 17 N. Pana la adoptarea Noului Cod Civil nu exista o reglementare de principiu a conversiunii. atunci cand actul juridic a fost incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila. * validitatea aparentei in drept11 (conform art.manifestarea de vointa in sensul confirmarii trebuie facuta de parte numai în masura cunoasterii cauzei de anulabilitate. determinata de faptul ca un act lovit de nulitate totala poate produce efectele altui act juridic. . hotararea declarativa de moarte este anulata.actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de validitate. iar in caz de violenta. 2 N. de natura sa acopere cauze de nulitate care puteau fi invocate si de alte parti decat titularul actului confirmativ. este suficient ca obligatia sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmata de catre partea interesata.actul confirmativ. atunci cand sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si. numai dupa incetarea acesteia. Confirmarea anulabilitatii actului semnifica renuntarea la dreptul de a invoca nulitatea in termenul de prescriptie si trebuie sa rezulte din vointa certa a partii.conditiile de validitate a contractului trebuie sa fie indeplinite in momentul confirmarii acestuia.civ. Cerinte pentru valabilitatea actului anulabil si pentru producerea de efecte de catre confirmare: . atunci cand fiecare dintre parti ar putea invoca o nulitate una impotriva celeilalte. este necesar sa fie indeplinite urmatoarele condiţii: . .. 293 alin. trebuie sa cuprinda obiectul. expresa sau tacita.* conversiunea actului juridic(transformarea unei operatii juridice intr-o alta operatie juridica. tinand 11 o aplicatie a acestui principiu o avem in materia casatoriei. conform art.in lipsa confirmarii exprese. instanta va putea. Pentru a putea opera conversiunea. 1261-1265 N. in cazul confirmarii exprese.actul nul sa fie desfiintat efectiv si total. noua 11 .sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil.Cod Civil). cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in nulitate. iar acestea sa se regasească in chiar actul desfiintat. dupa aceasta. Confirmarea facuta de una dintre parti nu impiedica invocarea nulitatii contractului de catre cealalta parte. . actul confirmativ nu produce efecte extensive. . ale carui conditii de validitate le indeplineste).civ.

prin manopere dolosive. aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil (cu exceptia situatiei in care desfiintarea actului nu i-ar produce niciun prejudiciu). ar crea o aparenta inselatoare ca este major). el nu va putea cere anularea respectivului act. principiul ocrotirii incapabilului cedeaza in fata principiului raspunderii civile delictuale. cum ar fi falsificarea datei nasterii din actul de identitate. actul anulabil va fi mentinut. * raspunderea civila delictuala (in cazul incapabilului minor.cont de aceste imprejurari. ceea ce inseamna ca in temeiul regulilor executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura si integrale a pagubelor. intrucat reprezinta cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicita a minorului. deoarece cealalt parte ar fi prejudiciat. sa considere ca actul astfel intocmit va produce fata de cel aflat în eroare. Astfel. casatorie ramane valabila. 12 . daca acesta ar savarsi un delict civil cu ocazia incheierii actului (de exemplu. daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta (prima casatorie considerandu-se desfacuta pe data incheierii noii casatorii).

edit. edit. Drept civil.. Bucuresti. Bucuresti.Florescu. edit..... Parte generala”. Studia Jurisprudentia nr. ..Actul juridic civil”. Curs selectiv pentru licenta” . Universul Juridic.Teoria generala a actului juridic civil”. edit. . 11. ed. edit. Gabriel Boroi. 1928 8. Ionascu.ro 13 . . Didactica si Pedagogica.. edit..Tratat de drept civil”. Cornelia Munteanu. 2009 6. Ovidiu Ungureanu. stiintifica..Muresan. . 2009 . vol. Universul Juridic. Gh.Drept civil. II.H. Nationala.I. M. “Partea generala”. Noul Cod Civil. Beleiu. D. D. edit.Tratat de drept civil. Bucuresti.. 2008 5.Contributii la studiul conceptului de sanctiune civila.Beck.. 2008 3. Universul Juridic..Partea generala”. Hamangiu. 1969 10. . I..Chirica.Actul juridic civil. . G. Obligatiile”.juris. I. . A.. C. 2011 2.Drept civil. a XI-a. Partea generala”. „Tratat de drept civil”.Drept civil roman. Bucuresti. Academiei. Introducere in dreptul civil”. edit. 2007 7. . Baicoianu. vol. Beleiu. edit.BIBLIOGRAFIE 1. Instituţii de drept civil. M.Nulitatea actului juridic civil”. Rosetti-Balanescu. edit.Contractul” . vol. L. . . Cosma. Hamangiu. Pop.?. 1989 12. 2011 13. Nicolae.2/1988 4. . Al. 1963 9. www. edit. Gh.

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful