PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE TERENURI ARTIFICIALE DE FUNDARE DIFICILE Calitatea terenurilor de umplutura (depozite din pamnt sau din

alte materiale) depinde de: MODUL DE REALIZARE A UMPLUTURII: controlat (printr-un proces tehnologic organizat), necontrolat (o activitate neorganizata), STRUCTURA UMPLUTURII: omogena (un singur material, de regula, pamnt, zgura,

50.0 m valea Ialomitei, Turnu Magurele 30.0 m cmpia Covurluiului, orasul Galati 25.0 m PAMNTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI Pamnturi contractile, expansive sau active: pamnturi argiloase care prezinta proprietatea de a-si modifica volumul, sensibil si reversibil, atunci cnd umiditatea lor variaza. zone sub carpatice / piemontane din Oltenia, Muntenia, Banat, Moldova, Dobrogea; podisul Transilvaniei; zonele colinare dinspre cmpia de vest; zonele de lunca si terase ale unor ruri (mai ales n podisul Moldovei); unele zone din lunca si delta Dunarii;

etc.);

neomogena (mai multe materiale diferite, n acelasi strat sau n straturi succesive); naturala); compactare medie; necompactat (depozite "libere"); Umpluturile controlate, omogene si compactate = conditii normale de teren de fundare. TERENURI NATURALE DE FUNDARE DIFICILE Terenurile sensibile la variatia umiditatii: pamnturile sensibile la umezire; pamnturile cu umflari si contractii mari; Terenurile nisipoase sensibile la actiunea seismica; Terenurile cu compresibilitate mare sau mijlocie; PAMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE Sub actiunea ncarcarilor transmise de fundatii sau chiar sub greutatea proprie (sarcina geologica), PSU se taseaza suplimentar odata cu cresterea umiditatii. * Grupa A: la umezire, nu se taseaza semnificativ sub propria greutate; * Grupa B: la umezire, se taseaza semnificativ sub propria greutate; Loessuri (roca sedimentara, alcatuita din praf silicios si argilos, de culoare galben-cenusie pna la galben roscat). malul drept al Dunarii, Ostrov - Cernavoda 60.0 m zona Tecuci - Nicoresti NIVELUL DE COMPACTARE: compactat (compactare artificiala, uneori compactare

Efectul variatiilor sezoniere de umiditate: n perioadele secetoase: contractie; apar n teren crapaturi de fenomenul este mai pronuntat la terenurile nsorite; n perioadele ploioase: nchida; crapaturile ramn partial deschise de la un sezon la altul; TERENURI NISIPOASE SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE Nisipurile saturate de apa care se gasesc n stare afnata manifesta o tendinta de ndesare atunci cnd sunt supuse la solicitari de forfecare: cresterea presiunii apei n pori; scaderea eforturilor unitare efective de la contactul ntre particule; reducerea frecarii interioare; scaderea capacitatii nisipului de a prelua eforturile unitare de forfecare; Lichefierea nisipului: n zonele de campie din Oltenia, Muntenia si sudul Moldovei, precum si n luncile unor ruri si n lunca Dunarii la cutremurul 4 Martie 1977. Amploarea deformatiilor straturilor de nisip produse de oscilatiile seismice depinde de: parametrii miscarii seismice (acceleratia maxima / durata miscarii terenului); tipul de pamnt (compozitia granulometrica / granulozitatea nisipului); gradul de ndesare al nisipului; starea de umiditate a nisipului; starea de eforturi n masivul de pamnt; COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE. dezordini si degradari ale elementelor nestructurale, avarierea elementelor structurale; prabusirea partiala sau totala a constructiei. COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE crapaturile ncep sa se

PE PAMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE Surse: COMPORTAREA CLADIRILOR FUNDATE PE PAMNTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI CONDITIONARI: Structura, forma si marimea constructiei; Adncimea si modul de realizare ale fundatiilor; Anotimpul n care s-au executat fundatiile; Posibilitatile de infiltrare ale apelor atmosferice si expunerea la soare a terenului; Conditiile de exploatare ale constructiei; DEGRADARI: Cladiri din zidarie de caramida cu fundatii directe de beton (fisuri n fundatii si n ziduri); Cladirile cu schelet de lemn (deformatii structurale mari); Colturile puternic insorite dinspre sud-vest (fisuri in forma de: "V"- perioada secetoasa A- perioada umeda) FUNDARE DIRECTA PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE. STABILIREA ADNCIMII DE FUNDARE: considerente functionale (adncimea subsolurilor, daca exista); capacitatea portanta si deformabilitatea straturilor de pamnt; adncimea de nghet; ALCATUIREA GENERALA N PLAN SI N ELEVATIE: forme compacte n plan; limitarea raportului ntre lungimea tronsonului si naltimea acestuia; introducerea rosturilor de tasare; sisteme structurale capabile sa preia tasari diferentiate: - sisteme articulate (cladiri cu un singur nivel); - sisteme spatiale cu pereti structurali din beton armat (mai multe etaje); infrastructuri rigide n plan vertical (subsolurilor la toate constructiile etajate); eforturi efective moderate pe talpile fundatiilor (radier= infrastructura rigida);

variatia nivelului apelor subterane; apa de ploaie infiltrata la fundatii; pierderi de apa din reteaua de alimentare sau canalizare; pierderi de apa din procesele tehnologice (n cladirile industriale). A. Tasari uniforme: cresterea uniforma a umiditatii sub ntreaga constructie; B. Tasari neuniforme: infiltratii; EFECTE NEGATIVE ALE TASARILOR: cazul tasarilor importante (zeci de centimetri): intrarile de la parter ajung sub nivelul trotuarului (blocuri P+4E din Tulcea); cazul tasarilor moderate: ruperea retelelor de alimentare cu apa si a canalizarilor;

TASARILE NEUNIFORME SE MANIFESTA PRIN: Deplasarea de ansamblu ca un corp rigid a constructiei: infrastructura preia tasarile diferentiate ale fundatii; nu se produc degradari n constructie (deplasarea de ansamblu poate scoate cladirea din exploatare prin consecinte secundare: oprirea functionarii ascensoarelor, lipsa de orizontalitate a planseelor,imposibilitatea nchiderii usilor, etc.); Tasari diferentiate ale fundatiilor: infrastructura nu este capabila sa le mpiedice; deformatii si deplasari relative;

FISURAREA: tasarea relativa > 1/1000L (deschidere); DEGRADAREA ELEMENTELOR NE-STRUCTURALE: tasarea relativa > 1/300L DEGRADAREA STRUCTURII: tasarea relativa > 1/150L; Cladirile cu pereti structurali din beton armat au capacitate mare de adaptare la tasari diferentiate (retransmiteri de eforturi).

RECOMANDARI PRIVIND ALCATUIREA CLADIRILOR FUNDATE DIRECT PE PAMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE reducerea lungimilor tronsoanelor de cladiri (1.5 < L/H < 2.5); conformarea corpului de cladire cu o infrastructura de mare rigiditate; ordonarea elementelor structurale cu masele dispuse uniform pe cele doua axe; ordonarea golurilor functionale pentru evitarea sectiunilor slabite pe verticala; dispunerea de rosturi;

FACTORI: importanta, marimea si structura de rezistenta a constructiei; nivelul hidrostatic subteran al amplasamentului; grosimea si potentialul de umflare/contractie ale pamnturilor pe amplasament; variatia umiditatii pamntului de fundare n perioada de executie si de exploatare; gradul de asigurare al constructiei (gradul 1 sau 2); GRADE DE ASIGURARE: gradul 1: preluarea eforturilor fara a periclita structura de rezistenta; gradul 2: limitarea degradarilor; PROCEDEE DE FUNDARE DIRECTA CU ELIMINAREA/NLOCUIREA STRATURILOR SENSIBILE DE LA SUPRAFATA TERENULUI DE FUNDARE FACTORI CARE INTERVIN N COSTUL LUCRARILOR:

maximum 1.0 ... 1.2 m); A2. Compactare dinamica prin batere cu maiul usor (pna la 1000 kg); cu maiul greu (2 ... 4 tone); cu maiul supergreu (5 ... 10 tone); Se realizeaza conditii de fundare normala cu presiuni conventionale de 2.0 ... 2.5 kg/cm2 B. Compactare de adncime (pna la adncimi de 20 ... 25 m) prin introducerea n sol a pilotilor sau a coloanelor de pamnt sau de balast; Coloanele de balast se executa prin batere, vibrondesare sau vibroflotare, cu Lmax =25 m. PROCEDEE CHIMICE / ELECTRICE DE MBUNATATIRE A TERENULUI procedee chimice: introducerea unor substante active (argila, ciment, rasini,etc.); procedee electrice: crearea unor diferente de potential electric; procedee mixte; AVANTAJE: sporirea rezistentei straturilor (mbunatatirea conditiilor de fundare si stabilitatii); impermeabilizarea masivului de pamnt sau drenarea apelor subterane; MBUNATATIREA TERENURILOR NISIPOASE SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE corectarea compozitiei granulometrice a straturilor de nisip; marirea gradului de ndesare a nisipului prin: explozii; vibrare; vibroflotare; baterea unor piloti de lemn sau de beton formarea unor piloti de nisip; cresterea intensitatii eforturilor normale de compresiune efective prin umpluturi; scoaterea nisipului din starea de saturare cu apa prin:

MASURI PENTRU EVITAREA CRESTERII UMIDITATII N TEREN DE FUNDARE A Evitarea infiltrarii n teren a apelor de suprafata; B Prevenirea umezirii terenului cu ape din retele, instalatii; B1 Proiectarea retelelor hidroedilitare; B2 Proiectarea instalatiilor n cladirile de locuit, administrative si social-culturale; ALCATUIREA GENERALA A CLADIRILOR AMPLASATE PE TERENURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI N CONDITII DE FUNDARE DIRECTA > 10 m <2m ADNCIMEA DE FUNDARE cazul I: nivelul hidrostatic subteran este la adncime Df,min = 2.0 m; cazul II: nivelul hidrostatic subteran este la adncime Df,min = 1.5 m; cazul III: nivelul hidrostatic subteran este 2....10 m Df,min = 2.0 m; DIFERENTIEREA MASURILOR DE PROTECTIE LA PROIECTARE

caracteristicile cladirii (adncimea subsolului, greutatea cladirii, etc.); tipul fundatiilor; grosimea straturilor sensibile; nivelul apei subterane; distanta pna la sursa de aprovizionare cu material de nlocuire; POSIBILITATI:

Eliminarea straturilor sensibile Eliminarea totala a straturilor sensibile (grosime relativ mica 3.0 - 4.0 m); Eliminarea partiala a straturilor sensibile (grosime de 6.0 - 8.0 m); nlocuirea straturilor sensibile (perna de fundare); PROCEDEE DE FUNDARE DIRECTA PRIN MBUNATATIREA TERENURILOR DIFICILE PROCEDEE MECANICE DE MBUNATATIRE A TERENULUI DE FUNDARE (schimbarea raportului procentual ntre componentele pamntului) A. Compactare de suprafata; A1. Compactare statica cu cilindri compresori (pna la

mentinerea unor conditii stabile de umiditate; controlul sau prevenirea variatiilor de volum prin marirea presiunilor pe teren; monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizari sau centuri; mbunatatirea pamnturilor prin stabilizare, injectii sau nlocuire; fundarea n adncime, sub zona afectata de variatiile de volum;

armat;

coborrea nivelului general al pnzei freatice; mbunatatirea conditiilor de drenare a apei pe contur; injectarea unor substante pentru formarea legaturilor de coeziune ntre particulele de nisip;

ALCATUIREA INFRASTRUCTURILOR N CAZUL FUNDARII DIRECTE PE TERENURI DIFICILE Proiectarea fundatiilor:

sistem de fundare si dimensiuni ale fundatiilor care conduc la presiuni moderate; asigurarea distributiei uniforme a presiunii pe talpile de fundatie;

Proiectarea rigiditatii infrastructurii: asigurarea unui numar suficient de legaturi, cu rigiditate semnificativa n plan vertical, ntre subansamblurile structurale verticale (grinzi de fundatie nalte, pereti plini sau cu goluri); realizarea cutiei rigide a infrastructurii prin legarea planseelor cu peretii subsolului si cu fundatiile; ALCATUIREA FUNDATIILOR

PILOTI: Elemente structurale pentru fundare indirecta, de tip bara dreapta, cu sectiune transversala patrata sau circulara, caracterizate printr-un raport mare ntre lungime (Lp) si latura sectiunii (bp) piloti din lemn; piloti din otel; piloti din beton simplu; piloti din beton armat sau precomprimat (cu utilizarea cea mai frecventa);

- capacitatea de rezistenta a sectiunii transversale a pilotului; Capacitatea portanta a unui pilot flotant, izolat, depinde de: - aria suprafetei laterale a pilotului; - lungimea pilotului; - natura terenului n care este nfipt pilotul (coeziunea terenului); Dispunerea pilotilor sub constructie: Dispunere uniforma pe ntreaga suprafata a constructiei n contact cu solulradier;

Fundatii izolate sub stlpi; Fundatii continue sub stlpi; Beton de matare d c b h

N Mx Qy
Hp min10

Sistemul de fundare se poate dezvolta: a) pe o directie, fara legaturi pe directia perpendiculara; b) pe o directie, cu grinzi de legatura pe directia perpendiculara; c) pe o directie, cu talpi rare pe directia perpendiculara; d) pe ambele directii; Radiere; hf

My Qx

Dispunerea concentrata, sub principalele elemente verticale de rezistentacapiteluri;

Nf Mfx
H

Mfy Qfx
x

PROCEDEE DE FUNDARE INDIRECTA PENTRU CLADIRI AMPLASATE PE TERENURI DIFICILE. FUNDARE INDIRECTA: transmiterea ncarcarilor aduse de constructie la straturile portante aflate mult sub nivelul talpilor de fundatie. Criterii pentru alegerea solutiei de fundare: Conditiile de teren:

5cm

B y

Qfy
Beton de egalizare 5cm Mortar poza 2cm

Procedee de executie: batere, preforare + batere, vibrare; piloti executati pe loc prin forare (cu tubaj exterior pierdut sau recuperabil); Mecanismul prin care se transmit ncarcarile la teren: pilot purtator pe vrf; pilot flotant (de frecare); Capacitatea portanta a unui pilot purtator pe vrf, izolat depinde de: - capacitatea portanta si rigiditatea stratului pe care se sprijina pilotul;

n cazul depozitelor naturale de pamnt cu compresibilitate ridicata; n cazul depozitelor artificiale din pamnt sau din alte materiale (umpluturi); fundare; cladiri cu structuri sensibile la tasari diferentiate; FUNDATII PE PILOTI; Caracteristicile constructiei: cladiri care aduc ncarcari mari pe terenul de

pentru pamnt cu compresibilitate mare si foarte mare si cu grosimi mari;

FUNDATII PE COLOANE DE MARE CAPACITATE;

COLOANE: piloti cu diametre mari (600 1200 mm), executati prin forare ALTE PROCEDEE DE FUNDARE FUNDATII COMPENSATE;

pentru terenurile cu compresibilitate medie si mare, care au capacitate portanta mica, si la care nivelul pnzei freatice este ridicat; realizarea unei fundatii de tip cutie rigida (monolita); este necesara o hidroizolatie ct mai etansa pentru utilizarea efectului de plutire; FUNDATII COMPENSATE CU PILOTI FLOTANTI; fundatiile compensate nu sunt suficiente;