Cumparare actiuni

Investitia in actiuni este printre metodele cele mai sigure - cu risc relativ mic - de plasare a capitalului. Dat fiind faptul ca tranzactionarea actiunilor este fara marja, actiunile pot fi detinute un timp nelimitat, neaparand conditionari legate de capitalul disponibil in cont. Pentru micsorarea riscului presupus de catre acest plasament financiar, portofoliul de actiuni va fi construit ponderat, cu o structura care porneste, de obicei, de la structura indicelui bursier - BET pentru piata bursiera din Romania.

Cum cumpara actiuni?

Cumpararea de actiuni la bursa - ca si vanzarea acestora - se face printr-un intermediar, Tradeville ocupand o astfel de pozitie de intermediere intre clientii finali si Bursa. Pentru a putea cumpara actiuni cumparatorul trebuie sa-si deschida in prealabil un cont de tranzactionare la una dintre Societatile de Servicii de Investitii Financiare (SSIF) autorizate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) Domeniu: Alimente/Panificatie Actiuni ALBZ Date Financiare ALBZDividende ALBZ Cotatii Grafice Info companie Stiri

Cotatie actiuni ALBZ

Ultimul pret ALBZ 0.1390 Variatie:

-0.43%
Deschidere: 0.1396 Maxim / Minim 0.1396 / 0.1390 Pret mediu: 0.1393 Volum: 12,000 Valuta: RON MktCap: 90,726,533 Valoare nominala: 0.1000 Piata: RO Free Float: 34.21 Nr. actiuni: 652,708,867

actualizat la 07.01.2013, 11:45 AM

Afiseaza cotatiile BVB pe site-ul tau (Widget cotatii BVB)

Grafice ALBALACT SA (ALBZ)

Graficul de mai jos afiseaza evolutia pretului actiunilor ALBALACT SA (ALBZ) in ultimul an. Utilizand optiunile din partea de sus a graficului , puteti schimba perioada pentru care este afisat graficul ALBZ. Mutati mouse-ul peste grafic pentru a afla pretul actiunilor ALBZ la un anumit moment. 5 ani3 ani 1 an 3 luni5 zile2 zile1 zi

Informatii ALBALACT SA (ALBZ)

Cod Fiscal/CUI 1755369 Cod Reg. Com. J1/70/1991 Domeniu Alimente/Panificatie Websitewww.albalact.ro E-mail office@albalact.ro; secretariat@albalact.ro

Adresa COMUNA GALDA DE JOS, DN1, KM 392+600 Localitate OIEJDEA Telefon 0258-846980, 0258-815601 Fax 0258-816424; 0258-815418

Compania este un important producator de produse lactate localizat in Transilvania dar care isi vinde produsele pe intreg teritoriul tarii, fiind posesorul mai multor marci cunoscute pe piata precum Zuzu, Fulga si De Albalact. Principalele produse ale companiei sunt reprezentate de laptele proaspat si UHT, iaurturi, smantana si unt, cifra de afaceri pozitionand-o printre primii cinci jucatori din piata. Compania detine doua fabrici amplasate in Oiejdea, jud.Alba, o ferma de vaci la Vaidei jud. Hunedoara si are cca 500 de angajati.

Istoric Albalact SA
Albalact SA (ALBZ) are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate si a brazeturilor. Pe langa produsele lactate comercializate sub brandurile Fulga si Zuzu, societatea Albalact ofera clientilor sai produse precum unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De Albalact". 1971 - a fost fondata Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba 1999 - prin licitatie publica deschisa societatea este privatizata urmand sa devina 100% privata 2004 - Albalact ofera clientilor sai, in special mame si copii, laptele UHT. Prin investitiile in linia Tetra Pak, se lanseaza laptele UHT in cutie de 1 litru sub brandul Fulga 2005 - sunt lansate noi produse sub marca "Fulga"- 4 sortimente de lapte cu ciocolata si arome de fructe 2006 - sunt lansate noi produse sub brandul "Zuzu"- lapte pasteurizat, iaurt simplu si cu fructe, sana si lapte batut 2007 - se deschide o noua fabrica ultra moderna in Oiejdea 2010 - Albalact a lansat brandul Raraul

Stiri actiuni ALBALACT SA (ALBZ)

Sursa: ANSVM, BVB, RASDAQ

12/11/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Notificare - Tranzactii persoane initiate (11.12.12, vanzare ) 12/11/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Notificare - Tranzactii persoane initiate (11.12.12, cumparare ) 11/08/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Raport trimestrul III 2012 08/14/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Raport semestrial 2012 08/14/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Situatii financiare semestrul I 2012 08/14/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Situatii financiare 2011 08/08/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Notificare - Tranzactii persoane initiate (07.08.12, cumparare ) 08/08/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Notificare - Tranzactii persoane initiate (07.08.12, vanzare ) 08/06/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Notificare - Tranzactii persoane initiate (06.08.12, cumparare ) 08/06/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Notificare - Tranzactii persoane initiate (06.08.12, vanzare )

07/31/2012 - ALBALACT SA ( ALBZ ) Notificare - Tranzactii persoane initiate (30.07.12, vanzare )

Vanzare actiuni
Vanzarea de actiuni pe care le detinem in propriul portofoliu este modalitatea in care putem marca profitul obtinut din cresterea pretului respectivelor actiuni. Vanzarea actiunilor - operatiune care, in Romania, presupune o prealabila cumparare a acestora - se face prin intermediul pietei bursiere secundare, in care diversi detinatori, altii decat compania emitenta, schimba intre ei pachete de actiuni. Pentru vanzarea actiunilor este necesar ca vanzatorul sa-si deschida in prealabil un cont de tranzactionare la una dintre Societatile de Servicii de Investitii Financiare (SSIF) autorizate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Vanzatorul de actiuni nu poate vinde direct in Bursa actiunile pe care le detine; daca vrea sa faca o vanzare de actiuni, el trebuie sa apeleze la serviciile unui intermediar, cum este si SSIF-ul Tradeville, pentru ca, prin mijlocirea acestuia, actiunile sale sa ajunga in piata.

Procedurile analitice
Este imperios necesar ca auditoriul sa identifice procedee economicoase din punct de vedere al efortului depus si eficiente din punct de vedere al rezultatelor obtinute, intre care procedurile analitice-analiza, compararea si, eventual, investigarea solicitata de primele doua- ocupa un loc prioritar. 1.1 Continutul si menirea instrumentala Conform Standardelor Internationale de Audit, procedurile analitice constau in analizarea indicatorilor si a tendintelor semnificative, incluzand investigarea acelor fluctuatii si relatii reperate ca inconsecvente cu alte informatii irelevante sau care se abat semnificativ de la valorile asteptate. Asa cum reiese din literatura de specialitate, procedurile analitice includ luarea in considerare a comparatiilor dintre orice date financiare ale unei entitati cu: Informatiile aferente perioadelor anterioare, ca de exemplu marja bruta din vanzari care a oscilat in ultimii 4 ani intre 26% si 27%, insa in exercitiul curent este de 23%. Cauza descresterii ar putea fi o modificare a circumstantelor economice generale sau s-ar putea datora si unor date eronate din conturile anuale/periodice, cum ar fi greseli de inregistrare a unor vanzari sau achizitii, iesiri neinregistrate, datorii supraevaluate sau erori in recunoasterea stocurilor. Rezultatele anticipate ale entitatii care pot imbraca forma bugetelor si a previziunilor, sau asteptarile auditoriului cum ar fi, de pilda, o estimare a amortizarii. Atunci cand datele clientului sunt comparate cu bugetele, se impun doua considerente specifice: daca bugetele sunt planuri realiste si daca informatiile financiare curente au fost modificate de angajatii entitatii examinate pentru a le adapta prevederilor bugetare. Informatiile similare din sectorul de activitate, cum ar fi compararea ratei vanzarilor din conturile de creante/vanzari ale entitatii cu media pe ramura de activitate sau cu alte entitati similare ca dimensiune, apartinand aceleiasi ramuri Procedurile analitice includ, de asemenea, considerente privind relatiile: Intre elemente ale informatiilor financiare, care se estimeaza a fi conforme unui model previzibil bazat pe experienta entitatii, cum ar fi ponderea marjei brute in total cifra de afaceri. Dintre informatiile financiare si cele non-financiare relevante, cum ar fi costurile cu salarizarea, raportat la numarul de angajati.

Examinarile analitice includ o varietate de tehnici pe care auditoriul le foloseste pentru a determina relatiile dintre date pentru a le testa veridicitatea, precum si in vederea orientarii actiunilor profesionale. O gama complexa de proceduri analitice sau indicatori ce pot fi utilizati de auditori sunt prezentate in tabelul urmator: Indicatori Semnificatia indicatorilor 1. Indicatori de lichiditate - lichiditatea curenta active curente/datorii curente - lichiditatea imediata (active curentestocuri)/datorii curente 2. Indicatori de risc - grad de indatorare capital imprumutat*100 /capital propriu sau capital imprumutat*100/ capital angajat - acoperirea dobanzilor profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/cheltuieli cu dobanda - cuantum plati restante in cifra de afaceri plati restante*100/ CA 3. Indicatori de profitabilitate - rentabilitate financiara profit net *100/CA - marja bruta din vanzari profit brut din vanzari*100/CA - eficienta activelor totale
reflecta posibilitatea activelor curente transformate in lichiditati de a achita datoriile curente. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente, atunci acest indicator este subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de active pe termen lung, ceea ce in mod normal este considerat imprudent. reflecta posibilitatea activelor rapide, concretizate in creante si active de trezorerie, de a acoperii datoriile curente. Daca valoarea acestui indicator tinde sa fie supraunitara firma poate face fata datoriilor pe termen scurt prin transformarea rapida a activelor in lichiditati. cu cat acest indicator se indeparteaza de valoarea unitara, cu atat firma se foloseste de efectul de levier ce conduce la cresterea gradului de indatorare.

exprima de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta.

este un indicator care arata comportamentul entitatii auditate cu privire la achitarea datoriilor la termen.

reprezinta eficienta untilizarii capitalului investit in firma.

exprima profitabilitatea societatii respectiv cat la suta din vanzari revine societatii dupa acoperirea tuturor cheltuielilor.

masoara rentabilitatea societatii prin raportarea profitului net obtinut la activele totale angajate.

profit net*100/active totale exprima rentabilitatea activitatii de baza,marja de profit din - rentabilitatea exploatare,respective eficienta cu care se desfasoara activitatea. activitatii de baza profit din explt*100 /chelt de explt 4. Indicatori de activitate reprezinta numarul de rotatii pe care le efectueaza activele in perioada - viteza de rotatie a analizata. Un numar mare de rotatii asigura venituri mai mari. activelor CA/active totale evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin - viteza de rotatie a examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de activelor imobilizate active imobilizate. CA/active imobilizate numarul mediu de zile in care elementele componente ale stocului - durata medie de sunt depozitate inainte de a intra in stocul de productie,respectiv stocare inainte de a fi livrate. stoc mediu *365/costul vanzarilor aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului - viteza de rotatie a financiar. stocurilor costul vanzarilor/stoc mediu apreciaza care este perioada medie in care societatea acorda credit - viteza de rotatie a comercial. O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme debitelor clienti legate de controlul creditului acordat clientilor si in consecinta creante sold mediu mai greu de incasat. clienti*365/CA aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de - viteza de rotatie a la furnizorii sai. creditelor-furnizor sold mediu furnizor*365 /achizitii de bunuri 5. Indicatori privind capacitatea entitatii auditate de rambursare a datoriilor exprima potentialul de remunerare a actionarilor cu dividende si a - cash flow creditorilor cu dobanzi, dupa finantarea cresterii economice respectiv disponibil(CFD) variatia imobilizarilor si variatia necesarului de fond de rulment. PN+Amo+Dob-ImoNFR - valoarea actuala neta cu cat veniturile actualizate vor fi mai mari decat capitalurile investite, cu atat entitatea auditata va fi mai eficienta in viitorul (CF/(1+K)t-Io serviciul acoperirii datoriei (PNanual+AMOanual)/ credit
previzibil. arata capacitatea societatii comerciale de a rambursa creditele primite. Nivelul minim acceptat este de 1.

Teoretic, o tehnica de audit, implica procedura analitica, este relativ bine individualizata in ansamblul tehnicilor utilizate, insa, in practica, apelarea procedurilor

analitice se regaseste intr-un sistem interactiv suficient de complex in care instrumentele se intercoreleaza si se completeaza in vederea indeplinirii unui obiectiv general.

1.2 Examinarea continuitatii activitatii clientului Anumite examinari se pot dovedi foarte utile ca de exemplu in situatia constatarii unui raport peste medie intre datoriile pe termen lung si activul net, concomitent cu un raport dintre profit si totalul activelor sub medie, cand se poate deduce existenta unor dificultati financiare, comerciale si de alta natura relativ mari. Unul dintre modelele de analiza al starii de faliment este modelul Altman, denumit si modelul Z. Acesta este un instrument statistico-matematic de prognoza a starii de faliment a firmelor, fiind dezvoltat in SUA, in anul 1968, de profesorul Altman. Modelul Z cuprinde 5 variabile considerate a fi cele mai reprezentative sub-stari financiare ale unei companii. Cu ajutorul acestui model, profesorul inspirat a reusit s aprevada aproximativ 75% din falimentele unor firme cu aproximativ 2 ani inaintea producerii acestora. Modelul Z se prezinta astfel: Z=1,2 X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 +1,0X5 unde: o Variabila X1 evalueaza flexibilitatea societatii comerciale si se determina ca raport intre capitalul circulant(active circulante de exploatare pasive circulante de exploatare sau datorii pe termen scurt) (KC) sau fond de rulment (FR), si activul bilantier(AB). o Variabila X2, reprezinta rata autofinantarii activelor totale si se determina ca raport intre profitul reinvestit(PRI) si activul bilantier. o Variabila X3 reprezinta rata rentabilitatii economice si se calculaza ca raport intre rezultatul brut al exercitiului si activul bilantier. o Variabila X4 pune in evidenta capacitatea de indatorare a societatii si se calculeaza ca raport intre valoarea de piata a actiunilor(CSVP) si datoriile pe termen mediu si lung (DTML) ale societatii. o Variabila X5 masoara randamentul activelor si se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri (CA) si activul bilantier (AB). Instrumentul profesorului Altman poate fi aplicat cu bune rezultate pentru firmele cotate la bursa de valori. Pentru a observa cum se aplica modelul, vom considera un exemplu al unei entitati economice ale carei date financiare pe 3 ani consecutivi sunt prezentate in tabelul urmator: Indicatorul/Anul Active circulante (AC) Datorii pe termen scurt (DTS) Rezultatul net al exercitiului(RNE) N-1
12 534 916 10 222 721 2 226 872

N-2
15 788 341 13 833 043 3 836 397

N
18 851 916 16 885 301 7 015 474

Dividende acordate actionarilor (DIV) Activ bilantier (AB) Rezultatul brut al exercitiului(RBE) Capital social la valoarea de piata (CSVP) Datorii pe termen mediu sau lung (DTML) Cifra de afaceri(CA)

2 039 370 21 021 879 3 750 086 1 000 000 5 432 651 27 420 838

3 141 753 25 460 278 6 188 631 1 480 000 4 876 247 46 964 964

2 051 876 31 261 606 8 022 104 1 300 000 6 471 632 67 812 346

In continuare, vom calcula fiecare din cele 5 variabile ale modelului Altman si apoi vom compara valorile lui Z pentru cei 3ani ptentru a evalua riscul de faliment pentru o entitate generica. Flexibilitatea societatii: X1= (AC-DTS)/AB XN-2= 0,1099 XN-1= 0,0768 XN = 0,0949 Rata autofinantarii activelor totale: X2= (RNE-DIV)/AB XN-2= 0,0089 XN-1= 0,0273 XN= 0,1588 Rata rentabilitatii economice: X3= RBE/AB XN-2= 0,1784 XN-1=0,2431 XN= 0,2566 Capacitatea de indatorare: X4= SCVP/DTML XN-2= 0,1841 XN-1= 0,3035 XN=0,2009 Randamentul activelor: X5= CA/AB XN-2=1,3044 XN-1=1,8446 XN=2,1692 Variabila Z din modelul Altman va avea urmatoarele valori: ZN-2=2,1479

10

ZN-1=2,9593 ZN=4,4589

Pentru a putea analiza datele vom centraliza indicatorii intr-un tabel: Dinamica variabilelor Altman Denumire indicator Flexibilitatea societatii Rata autofinantarii activelor Rata rentabilitatii economice Capacitatea de indatorare Randamentul activelor Variabila Z Simbol X1 X2 X3 X4 X5 N-2 0,1099 0,0089 0,1784 0,1841 1,3044 2,1479 N-1 0,0768 0,0273 0,2431 0,3035 1,8446 2,9593 N 0,0949 0,1588 0,2566 0,2009 2,1692 4,4589

Pornind de la tabelul de mai sus, putem reprezenta intr-un grafic valorile variabilei Z pe ani, pentru a putea observa mai usor daca riscul de faliment scade sau creste pe parcursul celor 3 ani. Evolutia variabilei Z a modelului Altman

Dupa cum se observa si din grafic in anii N-2 si N-1, valoarea variabilei Z s-a situat in intervalul [1,8; 3], ceea ce ne sugereaza ca societatea respectiva a avut in acesti ani usoare dificultati financiare, dar adoptand o strategie corespunzatoare pentru relansarea activitatii in anul urmator, N, a inregistrat o crestere depasind valoarea de 3, ajungand la 4,4589 ceea ce inseamna ca entitatea economica analizata are un risc redus de faliment in perioada urmatoare, intrand in categoria firmelor solvabile. 1.3 Factorii care influenteaza utilizarea comparatiilor

11

Calitatea procedurilor analitice- atunci cand se pleaca de la categorii simple catre unele mai complexe, de obicei se efectueaza o analiza din ce in ce mai aprofundata a relatiilor si fluctuatiilor consecvente anumitor tendinte, ceea ce permite obtinerea unei estimari precise si prin aceasta, un grad mai inalt de certitudine. Natura relatiilor dintre factorii specifici- rezultatul aplicarii unei proceduri analitice este in functie de calitatea relatiilor fundamentale pe care se sprijina. Cand se evalueaza din punct de vedere calitativ natura relatiilor este recomandabil a se lua in considerare urmatorii factori: -simplitatea relatiilor ; -plauzibilitatea relatiilor; -relevanta relatiilor si interdependenta variabilelor; -(dis)continuitatea relatiilor Pertinenta datelor analizate- calitatea datelor utilizate ca baza pentru analiza este influentata de urmatorii factori: -integralitate si exactitate; -independenta datelor; -frecventa si numarul masuratorilor efectuate; -nivelul si modul de grupare a datelor. Natura asertiunii pentru care urmeaza sa se obtina o certitudine- in ceea ce priveste auditul situatiilor financiare este de mentionat ca procedurile analitice ofera mai mult o certitudine pentru conturile de rezultate decat pentru cele de bilant. Experienta si profesionalismul membrilor echipei de audit- pentru buna cunoastere si realizare a unei proceduri analitice si pentru interpretarea corecta a rezultatelor, trebuie cunoscut cat mai bine clientul de audit, sub ramura sa de activitate si datele supuse analizei. Raportul costuri-efecte in utilizarea procedurilor analitice- pentru determinarea acestuia, este recomandat ca auditorul sa ia in considerare cel putin urmatoarele elemente: - usurinta si costul pentru obtinerea si confirmarea fiabilitatii datelor ; - costul pentru efectuarea unei aprecieri analitice; - usurinta si costul pentru obtinerea probelor de audit din alte surse decat cele interne entitatii auditate. 1.4 Cadrul general privind aprecierea tendintelor Luand in considerare uzantele in domeniu, se apreciaza ca pentru a-si atinge obiectivele, procedurile analitice vor fi derulate in patru faze,descompuse in 13 etape. I. Alegerea pricedurii analitice aceasta faza a derularii unei proceduri analitice cuprinde urmatoarele etape: 1. precizarea cadrului de examinat; 2. stabilirea obiectivelor procedurii analitice; 3. alegerea (co)relatiei ce va fi utilizata;

12

4. determinarea posibilitatilor de folosire a resurselor informatice de prelucrare a datelor; 5. definirea fluctuatiei de interes; 6. precizarea gradului de certitudine care sa permita aplicarea procedurii analitice; 7. analizarea si aprobarea de catre conducatorul misiunii de audit a planului de aplicare a procedurii analitice; II. Controlul detinut de echipa de audit asupra datelor sau relatiilor retinute pentru procedura analitica,aceasta faza a derularii examinarii presupune urmatoarele etape: 8. prevenirea manipularilor; 9. compararea efectiva; III. Examinarea fluctuatiilor importante aceasta faza a derularii procedurilor analitice implica: 10. relevarea fluctuatiilor importante; 11. ancheta asupra fluctuatiilor importante; IV. Evaluarea rezultatelor aceasta faza a derularii procedurii analistice implica urmatoarele etape : 12. formularea concluziilor in acest stadiu al utilizarii procedurilor analitice, se poate regasi unul din urmatoarele scenarii: - in rezultatele procedurii analitice nu exista fluctuatii importante si in desfasurarea examinarii, diagnosticianul nu a identificat informatii contradictorii care ar putea indica existenta abaterilor. - profesionistul a efectuat o ancheta asupra tuturor fluctuatiilor importante si a obtinut explicatii satisfacatoare pe care le-a coroborat cu alte probe de audit si consemnat ca atare in propriile documente de lucru. - investigatorul a obtinut explicatii pentru toate fluctuatiile importante,dar circumstantele nu justifica costul activitatilor pe care ar trebui sa le desfasoare pentru obtinerea probelor suplimentare, care sa permita coroborarea de o maniera satisfacatoare a explicatiilor furnizate de conducerea entitatii. - diagnosticianul nu a ajuns sa obtina explicatii concludente pentru unele fluctuatii importante. - revizuirea si aprobarea rezultatelor procedurii analitice de catre responsabilul adecvat. 1.5 Utilizarea examinarilor analitice pe parcursul misiunii Potrivit standardelor in domeniu, auditorul aplica procedurile analitice in cadrul etapelor de planificare si de revizuire generala a auditului, insa acestea pot fi aplicate si in cadrul celorlalte etape. A. Proceduri analitice utilizate ca proceduri de evaluare a riscului estimarea riscului presupune utilizarea atat a informatiilor financiare cat si a celor nonfinanciare, de exemplu relatia dintre vanzari si aria spatiului de vanzare sau volumul de bunuri vandute etc. Diagnosticienii aplica procedurile analitice in faza de planificare pentru: - a-i ajuta la intelegerea activitatii entitatii-client;

13

identificarea activitatilor mai mult sau mai putin semnificative pentru unitatea de referinta; - depistarea zonelor de risc potential si/sau posibil ale angajamentului; - reperarea tranzactiilor neobisnuite sau a perioadelor de activitate activitate cu astfel de evenimente; - determinarea naturii, etapelor si modului de folosire a altor instrumente de audit in fazele ulterioare ale misiunii. Profesionistul, cand foloseste procedurile analitice in faza de planificare,ia in considerare informatii din diferite surse, de exemplu: - declaratiile financiare din anul (ii) precedent (i) - executia deverselor bugete si previziunile entitatii; - rapoartele externe, cum ar fi cele statistice si cele de performanta; - declaratiile financiare interimare, rapoarte si alte analize efectuate de conducerea clientului privind rezultatele perioadei curente; - datele despre ratiile semnificative si realizarile fata de criteriile de performanta propuse etc. Utilizarea examinarilor analitice in faza de planificare a auditului poate implica: - analiza bilantului contail si a categoriilor de tranzactii; - discutiile cu persoanele din departamentele financiare si operationale ale entitatii vizand performantele si planurile de perspectiva; - examinarea statisticilor si a altor informatii despre activitatile entitatii audiate; - analiza realizarilor comparativ cu bugetul si obiectivele de performanta planificate de entitate; - relatia dintre vanzari si aria spatiului de comercializare sau dintre valoarea si volumul (cantitatea) de bunuri vandute s.a. B. Proceduri analitice utilizate ca proceduri de fond testele analitice utilizate ca proceduri de fond sunt eficiente in furnizarea probelor privind caracterul complet al datelor contabile. In auditul financiar sunt acceptate ca probe si analizele previzionale, care implica estimarea unei valori ce poate fi folosita intr-o comparatie fata de bilantul exercitiului curent . Cunoasterea de catre profesionist a relatiei dintre situatia curenta a soldurilor, in general, informatiile din raportul anual si variabilele previzionate este cheia examinarilor analitice folosite ca proceduri de fond, cu rezultate bune. Aceasta relatie presupune respectarea urmatoarelor principii: - plauzibilitate sau verosimilitate,relevanta si constanta; - frecventa masuratorilor si inde pendenta surselor de date. Ca si in cazul altor procedee de obtinere a probelor, examinarile analitice se pot constitui rareori in singurul mod de obtinere a unei certitudini de audit. C. Proceduri analitice in cadrul revizuirii generale de la finalul angajamentuluiprofesionistul trebuie sa aplice procedurile analitice la/sau aproape de sfarsitul misiunii,atunci cand poate formula o concluzie generala privind conformitatea situatiilor financiare cu intelegerea auditorului cu privire la entitate. 1.6 Gradul de siguranta si situatiile neobisnuite

14

A. Gradul de siguranta in cazul procedurilor analitice Gradul de siguranta pe care auditorul il acorda rezultatelor procedurilor analitice depinde de urmatorii factori: 1. Pragul de semnificatie al elementelor implicate de pilda, atunci cand soldurile stocurilor sunt semnificative, auditorul nu se bazeaza doar pe procedurile analitice pentru a-si formula concluziile. 2. Alte proceduri directionate catre aceleasi obiective de audit. De exemplu, testele executate de practician pentru revizuirea colectabilitatii creantelor, cum ar fi revizuirea incasarilor ulterioare de numerar, pot confirma sau infirma intrebari aparute in urma aplicarii examinarilor analitice asupra analizei pe vechimi a creantelor. 3. Precizia cu care rezultatele estimate ale procedurilor analitice pot fi determinate. 4. Evaluarea riscului unor denaturari semnificative. B. Investigarea situatiilor neobisnuite Investigarea fluctuatiilor si a relatiilor neobisnuite incepe,de obicei, cu intervievarea conducerii urmata de : - coroborarea raspunsurilor conducerii; - luarea in considerare a necesitatii aplicarii altor proceduri suplimentare bazate pe rezultatele unor asemenea investigatii, in cazul in care consucerea nu este in stare sa ofere o explicatie rezonabila sau daca raspunsurile primite nu sunt considerate corespunzatoare. 1.7 Cartografierea valorificarii analizei si comparatiei in audit In ansamblul mediului de afaceri exista o diversitate de preocupari, iar acest spectru va fi cu siguranta reflectat in situatiile financiare ale fiecarei companii. Comparatiile furnizeaza valori de referinta care pot fi utilizate in procesele de audit. Pentru a putea analiza cateva dintre tehnicile si interpretarile posibile, vom utiliza situatiile financiare ale Romals S.A. care vor fi detaliate in cele doua tabele. I. Compararea a doi ani consecutivi Probabil ca primul lucru care trebuie efectuat este compararea pur si simplu a doua seturi de situatii financiare din anul N si anul N-1. Metodologia RATIO va fi utilizata pas cu pas si in scris pentru fiecare comparatie. Iata unele dintre ideile care pot aparea in urma acestui proces: - active durabile necorporale o crestere substantiala a fondului comercial. Printre vectorii ratiunii auditorului referitor la cresterea semnificativa a fondului comercial se pot regasi: Care este motivul achizitiei? Este reala cresterea sau doar o sincronizare proasta? Cum poate fi cercetata, verificata si testata? Cum a fost achitata achizitia? Si asa mai departe!; - active imobilizate corporale o crestere substantiala. O parte ar putea rezulta in urma achizitiei, alta parte poate fi organica sau, altfel spus, crestere reala. Cum au fost achitate? Cum se poate testa rezultatul?; - stocuri o crestere relativ mica. Intre altele, va deveni interesanta compararea vanzarilor;

15

creante o crestere relativ mica. Va fi utila compararea vanzarilor, precum si examinarea analitica a gradului de incasare; - lichiditati o crestere mare a acestora. De ce? Ce a condus la aceasta crestere?; - imprumuturile pe termen scurt dublate, dar ar putea fi aduse la nivelul celor din anul N-1 utilizand lichiditati. De ce sa dispui de lichiditati, dar si de datorii in acelasi timp?; - active circulante comparate cu datoriile, active circulante minus pasive pe termen scurt- aproximativ la fel atat in anul N-1 cat si in anul N. Semnal de alrma: in ambii ani se observa pasive circulante nete; - capital social, Profit nedistribuit nicio modificare substantiala; - datorii pe termen lung o crestere substantiala. Probabil acestea reprezinta o sursa majora de finantare a activelor imobilizate; - venituri o crestere substantiala in jur de 15 %. Ne putem astepta la modificari in ceea ce priveste atat stocurile, cat si datoriile; - costul vanzarilor o crestere, care, in mare parte, se incadreaza pe aceeasi traiectorie cu evolutia vanzarilor; - Costuri comerciale si administrative o majorare substantiala; - Impozit o suma destul de mare. Explicati diferenta dintre impozitul nominal si cel real. II. Analiza unor relatii matematice Analiza relatiilor numerice este utila deoarece permite auditorului sa vada daca doua variabile au avut o evolutie corelata. Exista trei grupe principale de indicatori relevanti: profitabilitate, lichiditati si risc. A. Rata profitabilitatii 1. Procentul de profit brut sau profit brut/venituri din vanzari * 100 Anul N=7,8% Anul N-1=6,8% Aceasta este o crestere semnificativa (15%) si o performanta remarcabila in timp de recesiune. Explicatiile posibile ar putea include: - un mix de vanzari diferit; - obtinerea unor preturi mai bune din partea furnizorilor, pentru auditor, rezulta necesitatea examinarii atente a corespondentei cu acestia; - o gestionare mai buna a stocurilor si mai putina risipa. 2. Procent de profit net sau profit operational/venituri din vanzari * 100 Anul N=5,9% Anul N-1=5,2% Un control al costurilor rezonabil a fost mentinut in ciuda cresterilor substantiale a vanzarilor. 3. Raportul costuri operationale-vanzari sau costuri operationale/vanzari * 100 Anul N=1,86% Anul N-1=1,65% Aceste costuri sunt mici in comparatie cu venitul. Se pare ca eficienta activitatilor operationale a scazut si este important sa se afle cauza acestui fapt, motivele si/sau explicatiile pot fi de genul:

16

departamentul operational al companiei achizitionate nu este la fel de eficient ca si cel al holdingului; costuri de intrerupere a activitatii datorate preluarii; managementul companiei este suprasolicitat. 4.Randamentul capitalului investit sau profit de operare/ capital investit *100 Anul N= 11,8% Anul N-1= 12% Se observa scaderea randamentului capitalului investit. 5. Rotatia activelor sau venituri din vanzari/ capitalul investit*100 Anul N= 2 Anul N-1= 2,3 Scaderea raportului arata ca, desi capitalul si, prin urmare, activele au crescut, vanzarile nu au evoluat in mod proportional. B. Rapoartele lichiditatii 1. Lichiditatea curenta sau active circulante/ datorii curente *100 Anul N= 0,73 Anul N-1= 0,63 Un raport subunitar, precum cel examinat, este considerat alarmant intrucat ar putea exista motive de ingrijorare, dar diagnosticul trebuie sa aiba in vedere tipul de afacere inainte de a trage concluziile. 2. Raport/indice rapid de lichiditate, respectiv active circulante minus stocuri/datorii curente*100 Anul N=0,52 Anul N-1=0,37 In situatia Romals S.A., lichiditatea imediata este mult mai generoasa in cazul pozitiei financiare din anul N decat in cea din anul N-1. 3. Perioada de colectare a creantelor sau creante/vanzari/zi * 100 Anul N=12 Anul N-1=10 Motivele pentru care apare aceasta disproportie pot fi: o abordare diferita a vanzarilor probabil, oferirea de facilitati la contactarea creditelor pentru clienti; o gama diferita de produse probabil, oferirea de carduri de credit pentru clienti. In aceasta situatie trebuie analizate minutele de la sedintele consiliului de administratie; un management slab, astfel incat controlul creditului acordat clientilor se deterioreaza; probleme economice care cauzeaza intarzieri la plata din partea clientilor si, probabil, un risc crescut de creante nerecuperabile. 4. Durata de efectuare a platilor datoriilor pe termen scurt sau datorii pe termen scurt /costurile vanzarilor/zi * 100 Anul N= 62 Anul N-1=60 Aparent, aici nu se remarca nimic deosebit.

17

5. Numar de zile pe stoc sau stocuri/costul vanzarilor/zi * 100 Anul N=19 Anul N-1=20 Aceasta este o scadere cu 5% si pare a sugera un control stric al stocurilor. Chiar si in aceste conditii, auditorii ar trebui sa utilizeze de fiecare data algoritmul RATIO sau macar sa o aiba in vedere: - motiv problema este accidentala sau deliberata? Cum s-a ajuns la scadere?; - accident poate fi doar o variatie temporala, de exemplu, sfarsitul de an cade intrun weekend; - test stocul ar trebui verificat mereu cu atentie existenta,evaluarea etc.; - implicatii daca se inregistreaza mai putine zile de stocare, sunt afectate in sens negativ serviciile oferite clientilor? Daca aceasta este situatia, continuarea activitatii ar putea fi afectata in cazul in care clientii ar hotari sa isi mute afacerea in alta parte; - alte informatii de exemplu a investit compania in sisteme IT noi, care permit un mai bun control al stocurilor? Afost modificat sistemul de distributie?. Pozitia financiara a Romals SA 30/9/anul N Active imobilizate Alte necorporale Necorporale fondul comercial Corporale Total active imobilizate Active circulante Stocuri Creante Lichiditati si echivalentele lor Total active circulante Active totale Capital propriu si datorii-pasive Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Capital propriu total Datorii pe termen lung Total capitaluri Pasive curente Datorii comerciale Credite bancare pe termen scurt Total pasive curente Total datorii Total capital propriu si pasive 642 9 425 66 278 76 345 6 673 4 495 11 855 23 023 99 368 988 26 340 5 160 32 488 35 425 67 913 21 305 10 150 31 455 66 880 99 368 30/9/N-1 893 4 947 53 885 59 725 6 075 3 278 5 370 14723 74 448 963 24 262 4 293 29 538 21 505 51 043 18 192 5 213 23 405 44 910 74 448

18

C. Rapoarte referitoare la risc Gradul de inadatorare al unei companii reiese clar din situatiile financiare; prin urmare, riscul analizat de catre utilizatorii externi este in mod normal relationat cu imprumuturile riscul de angrenare. Imprumuturile cauzeaza riscuri deoarece dobanda trebuie platita, indiferent de profiturile/ rezultatele realizate. 1. Coeficientul de utilizare a capitalurilor proprii- efectul de levier, respectiv, imprumuturi pe termen lung/ capitalul propriu*100 Anul N= 109% Anul N-1= 73% Cu cat coeficientul creste, cu atat se majoreaza si riscul ca dobanda sa nu poata fi platita. Dar este dificil de stabilit un nivel sigur pentru acest coeficient, poate cel mult un interval rezonabil. Situatia profitului global al Romals S.A. Venit Costul vanzarilor Profit brut Costuri comerciale si administrative Profit operational inainte de finantare Venituri din finantari Costuri financiare Pierderi/profit inainte de aplicarea taxelor Costuri cu impozitul pe venit Pierderi/profit dupa aplicarea taxelor Total profit global pentru intregul an 30/9/anul N 135 818 125 273 10 545 -2 530 8 015 290 -1 195 7 110 -1 950 5 160 5 160 30/9/anul N-1 117 995 109 920 -8 075 -1 950 6 125 468 -625 5 968 -1 675 4293 4293

2. Acoperirea dobanzii sau profit operational inainte de dobanda/ dobanda*100 Anul N= 6,7 Anul N-1= 9,8 Scaderea din anul N-1 spre anul N se coreleaza cu cresterea imprumuturilor. Sumele dobanzii ar trebui verificate pentru a vedea daca sunt rezonabile, avand in vedere rata dobanzii cand imprumuturile aditionale au fost contractate. Analiza rapoartelor si a comparatiilor reprezinta un instrument util, care ajuta auditorii sa inteleaga ce este posibil sa se fi intamplat intr-o afacere? In orice caz calcului initial al relatiilor si schimbarea procentajelor sunt usoare si mecanice. Adevarata abilitate trebuie demonstrata atunci cand se interpreteaza rezultatele si de fiecare data, acestea ar trebui sa ridice mai multe intrebari, decat raspunsurile pe care le-au furnizat.

19