Sunteți pe pagina 1din 7

BOLI METABOLICE Diabetul zaharat Este o boala de metabolism cu evolutie cronica determinata genetic sau castigata caracterizata prin

perturbarea metabolismului glucidit insotita sau urmata de berturbarea metabolismului lipid, protidic si mineral care se datoreaza insuficientei absolute sau relative de insulina din organism. Debutul este insidios, necaracteristic, uneori complicatii grave, adeseori ireversabile ne duc la diagnosticul bolii de baza Exista 2 tipuri de diabet: 1)Tipul 1 insulino-dependent: in care e nevoie de tratament cu insulina pentru ca pancreasul nu secreta insulina 2)Tipul 2 insulino-independent: pentru care nu este nevoie de insuline , ci de antidiabetice orale. Pentru prevenire se impune: 1)reducerea greutatii corporale la obezi 2)cresterea efortului fizic 3)scaderea consumului de grasimi si glucide mai ales rafinate 4)evitarea stresului Etiologie: 1)eredinatea: transmiterea defectului genetic in 35-40% din cazuri, mai ales la bolnavii cu 2 parinti diabetici sau un parinte bolnav sau rudele apropiate 2)alimentatia: consum exagerat de zahar si dulcuri concentrate duce la supraalimentatie, aparitia obezitatii si diabet 3)profesia si mediul: bucatar, ospatar si cofetar, persoane care muncesc mult, stresati si munci sedentare 4)varsta: 80% din cazuri apar la pesroane de peste 40 ani, dibetul de tip 1 apare in copilarie sau adolescenta 5)imflamatiile pancreasului: pancreatita acuta hemoragica, pancreatitele cronice, interventii chirurgicale pe pancreas 6)infectiile: virozele au actiune printr-un proces autoimun frecvent la copii, sunt incriminate: hepatitele epidemice, parotidita urliana(oreion) 7)leziuni ale sistemului nervos traume psihice puternice, diuretice tiazidice, anticonceptionale, alcoolism, fumat Patogenie si fiziopatologie: Dpdv patogenic diabetul este o tulburare in metabolismul glucidelor care duce la hiperglicemie si glicozurie. Datorita interconversiunii metabolismelor glucidic, lipidic si protidic la nivelul celulelor kreps sunt afectate si metabolismele lipidic si protidic. In metabolismul glucidelor deosebim trei procese principale: 1)Glicogenogeneza: depunerea in ficat a glucozeu sub forma de glicogen(este forma condensata a glucozei) 2)glicogenoliza: transformarea glicogenului in glucoza ptin hidroliza si mobilizarea lui in sange dupa necesitatile organismului 3)gluconeogeneza: formarea glucozei din lipide si protide in ciclul Kreps Cand nsulina este insuficienta cantitativ sau calitativ, glucoza nu poate patrunde in celule, creste in sange si apare hiperglicemia. Cand nivelul glucozei depasteste 180mg/100ml in sange apare si in urina fenomen numit glicozurie. Pentru a putea elimina din organism glucoza in exces din sange este necesar sa se elimine prin rinichi o cantitate mai mare de apa adica avem poliurie ce poate ajunge la 4-5l/24h, organismul pierde multa apa si se dezhidrateaza, apare senzatia de sete, uscaciune buzelor,

limbii si mucoaselor pentru a compensa pierderea de lichide organismul cere o cantitate mare de lichide ingerate 4-5l/24h, se numeste polidipsie. Organismul apeleaza la masa musculara si tesutul adipos pentru a forma glucoza necesara furnizarii de energie, astfel acestea se vor consuma in exces si pacientul pierde greutate compensator se alimenteaza foarte mult se numeste polifagie. Petrutbarea metabolismului glucidic duce la consumarea glucidelor si a proteinelor astfel cresc corpii cetonici insange si in urina urina unde formeaza cetonuria. Diabetul zaharat se clasifica in: 1)diabet zaharat insulino-dependent tip1 in care secretia de insulina e absenta, intalnita la copii, tineri. Are ca factori etiologici: ereditatea, afectiunile virale, stresul 2)diabetul zaharat insulino-independent de tip 2 apare dupa 40 ani si nu necesita insulina. Evolutia stadiala a diabetului zaharat caracterizat prin: hiperglicemie, glicozurie, poliurie, polidipsie, polifagie, cu scaderea in greutate este stadiul avansat al bolii. Prediabetul- diabet potential stadiul 1: a)se ia in discutie cand ambii parinti sunt diabetici sau un parinte bolnav sau rudele apropiate b)se inscriu mamele care inasc copii de peste 4.5kg c)mamele care nasc feti morti sau mor la cateva zile de la nastere 4)femeile care au prezentat in timpul sarcinii glicozurie 5)obezii Diabetul latent stadiul 2: bolnavul nu prezinta nici un semn dar proba hiperglicemiei provocate are aspect patologic Diabetul chimic statiul 3: in care curba hiperglicemiei provocate evidentiaza boala Diabetul chimic manifestat statiul 4:sunt prezente toate manifestarile. Formele clinice ale diabetului secundar: a)in boli pancreatice b)in boli endocrine c)in diabet indus medicamentos determinat de cortizon d)in boli hepatice e)in anomalii ale receptorului insulinic f)sindrome genetice Simptomatologia: 1)diabetul zaharat insulino-dependent care se caracterizeaza prin insuficienta absoluta de secretie insulinica avem: a)poliruie b)polidipsie c)polifagie d)pierdere ponderala e)tendinta ceto-acitoza 2)diabetul zaharat insolino independent caracterizat de un defect de utilizare a insulinei ce apare la persoane de peste 40 ani avem a)poliurie b)polidipsie c)infectii frecvente d)rani ce se vindeca greu e)tulburari de vedere f)furnicaturi la nivelul membrelor Uneori diagnosticul e dat de complicatii cum ar fi: pruritul vulvar, astenie generala, tulburari menstruale, infectii dermatologice, arterita etc.

Complicatiile diabetului zaharat sunt acute si cronice. Complicatiile acute sunt: coma acido-cetozica si coma hipoglicemica. Coma acido-cetozica are trei faze de evolutie: 1)acido-cetoza incipienta: mecanismele de compensare sunt eficiente avem hiperglicemie determinata de un tratament inadecvat exces alimentar, lipsa de activitate fizica sau boala supraadaugata. Simptome: a)senzatie de sete, foame b)poliurie c)oboseala d)somnolenta E)tulburari de vedere f)acumulare de corpi cetonici cu cresterea aciditatii in sange corpii cetonici se elimina prin urina si determina: greata, varsaturi, stare alterata, dureri epigastrice, respiratie cu miros de acetona. Este o urgenta medicala. Se poate manifesta prin ceto-acitoza severa: crestrea glicemiei, monitorizam TA, EKG, diureza. Urmarim starea de constienta sca sa prevenim edemul cerebral. Moartea poate surveni prin hipo sau hiper potasemie. 2)stadiul de precoma diabetica avem: a)anorexie totala b)greturi si varsaturi c)greutate sau durere i epigastru d)astenie pronuntata e)lentoare psihica f)respiratie ampla, profunda si zgomotoasa- respiratie Qusmail g)miros de acetona sau mere putrede h)deshidratare pronuntata: limba, mucoase si piele uscata i)pierdere in greutate apreciabila j)poliurie ambundenta cu glicozurie si acetonurie k)in sange avem: hiperglicemie, cetonurie cu valori mari 3)stadiu de coma diabetica: a) bolnavul este palid b)respiratie Quismail evidenta c)prezinta toate simptomele din stadiul 2 intr-un stadiu accentuat d)apare somnoleta care poate fi urmata de coma e)bolnavul are hipotermie, tulburari de deglutitie, deshidratare, emaciere, pierdere in kg marcata, ochi infundati in orbite, hipo tensiune arteriala, f)glicemia depaseste 4g/1000, diureza pronuntata, glicozurie ambundenta, cetonemia si cetonuria obisnuite g)apare acidoza metabolica Na scade potasiul creste Hipogligemia si coma hipoglicemica: Complicatiile secundare unui supradozaj cu insulina sau consum insuficient de glucide sau efort exagerat. Simptomatologie: a)transpiratii profunde b)ameteli c)astenie d)foame exagerata.

Pot ceda daaca bolnavul mananca sau primeste glucoza. Bolnavul devine inconstient agitat, are tulburari neurologice, contracturi modificari de reflexe si coma profunda. Complicatii: 1)complicatii vasculare unele intereseaza vasele mici microangiopatia diabetica, altele intereseaza vasele mari macroangiopatia diabetica. Microangiopatia diabetica se manifesta prin: a)glomeruloscleroza:complicatie grava a diabetului netratat care duce la insuficienta renala manifestata prin: proteinurie, albumine in urina; edeme, tensiune arteriala crescuta, uremie crescuta. Este necesar sializa sau transplant renal. b)retinopatia diabetica: complicatie severa care duce la orbire. Poate fi prevenita prin tratament la timp Macroangiopatia se manifesta: a)la vasele coronariene duce la cardiopatie ischemica si IMA b)la arterele cerebrale : ATS cerebrala , AVC c)la vasele membrelor inferioare: arteriopatia membrului inferior 2)complicatii infectioase: reprezentate de furunculi, abcese, tuberculoza pulmonara, infectii genitale si renale foarte rezistente la tratament 3)complicatii oculare: aparitia cataractei bilaterale evolueaza rapid si poate fi chirurgical corectata, retinopatia. 4)complicatii renale: sunte determinate de prezenta cantitatii mari de zahar in urina: infectii urinare-nefropatie-pielonefrite-insuficienta renala cronica care necesita dializa 5)complicatii nervoase: neuropatia diabetica: tulburari motorii, pareze, tulburari senzoriale, tulburari viscerale. Formele viscerale se manifesta prin: hiper tensiune arteriala, tulburari tranzitului intestinal, impotenta transpiratii 6)alte complicatii: litiaza biliara, parodontoza 7)obezitate poate fi complicatie dar si cauza 8)hiperlipoproteinemia- cresterea lipidelor si a colesterolului. Ingiena diabeticului: Regulile de igiena trebuie bine cunoscute de diabetic deoarece de ele depinde aparitia unor complicatii severe. Se recomanda: 1)curatenie corporala generala: baie generala zilnica cu apa si sapun, urmata de schimbarea zilnica a lenjeriei de corp 2)atentie deosebita la ingrijirea danturii 3)perfecta igiena a organelor genitale 4)igiena membrelor inferioare trebuie sa fie foarte importanta. Gangrena diabeticului este generata de ATS poate fi preveninta prevenind microangiopatiile si infectiile. NUTRITIE Valoare a nutritiva si igiena alimentelor Pentru a asigura dezvoltarea organismului si cresterea rezistentei fata de agentii microbieni si toxici este necesar sa stim valoarea nutritiva a alimentelor care au continut foarte variabil Alimentele au fost grupata dupa proveninenta si valoare nutritiva in 8 grupe: 1)lapte si branzeturile 2)carnea, peste si preparate 3)ouale 4)legumele si fructele 5)produsele cerealiere si leguminoasele uscate 6)zahar si produse zaharoase 7)grasimile alimentare 8)bauturile alcoolice si nealcoolice

Produsele din diverse grupe alimentare asigura aportul optim de factori nutritivi dar trebuie sa fie si salubre pentru ca alimentele in anumite conditii pot deveni vehicul pentru o serie de agenti patogeni: bacterii, virusuri pot provoca imbolnavirea consumatorului. Laptele si branzeturile Laptele de vaca este un aliment complet care contine toate principiile alimentare necesare organismului umasn. Este folosit de la mai putin de un an pana la moarte. Se mai pot folosi laptele de capra, magarita, oaie. Aceasta grupa contine toate formele de lapte obtinute si derivate din el: laptele integral, laptele partial debgresat sau total degresat. Laptele condensat se prepara prin evacuarea partiala a apei Laptele praf lapte dezhidratat 4-6% apa, pulbere alba fina omogena cu miros placut. Produsele lactate acide se obtin prin insamantarea laptelui dulce cu bacili lactici care determina precipitarea cazeinei. Branzeturile se obtin prin inchegarea laptelui si separarea coagulului de zer. Coagulul deformeaza fie prin punerea in lapte a cheagului care este un lapferment. Valoare nutritiva: 1)este sursa cea mai importanta de calciu folosita pentru mineralizare la copii si antidecalcifianta pentru adulti. Exista un raport calciu/fosfor supraunitar care permite folosirea calciului. 2)gasim vitamin d, lactoza, acid citric si proteine toate maresc probabilitatea de depunere a calciului. 3)nu sunt factori de insolubilizare a calciului: acid fitic. Laptele cu painea neagra se reduc una pe alta. 4)sursa importanta de proteine 100ml=3.5g 5)vitamine hidrosolubile din complexul B 6)laptele integral contine vitamine liposolubile: A si D 7)contine 3.6% de grasimi emulsionate, pot forma ateroame 8)contine o cantitate relativ scazuta de grasime 9)continut scazut de vitamina C 10)lipsa totala de fier, cupru, mangan 11)continut bogat de natriu Riscul de imbolnavire: Laptele folosit de la animalele bolnave, manipulat de persoane bolnave, in ambalaje nesterile in prezenta vectorilor(muste, sobolani). Ne poate imbolnavi de: 1)TBC determinat de bacilul koch bovin de la care consumam grasimi care n-au fost fierte, folosirea laptelui ca atare 2)brucellele la animale 3)salmonelele pot trai in branzeturi acidulate mai mult timp 4)virului febrei aftoase 5)virusul hepatitei epidemice, poliomelitei, holerei. Poate fi contaminat cu substante chimice si metale. Carnea si preparatele din carne In aceasta grupa intra tesuturile si organele obtinute de la mamifere, pasari domestite, salbatice si peste. Calitatea carnii e mai buna cu cat proportia tesuturilor de sustinere si grasimi e mai mica. Se poate consuma proaspata in cateva ore dupa sacrificare, refrigerata si congelata. Preparatele se impart in mezeluri din carne netocata: uscare afumare, fierbere: pastrama muschi; mezeluri din carne tocata amestecata cu soia, azotiti si grasime.

Valoare nutritiva: 1)carnea pestele si preparatele sunt principala sursa de proteine de calitate superioara. Cu cat carnea e mai slaba cu cat proteinele sunt mai multe. 2)sunt bogate in vitaminele complexului B 3)ficatul contine vitamina A, D 4)carnea sursa importanta de fier 3.5mg/100g 5)carnea ne asigura necesarul de fosfor, zing, cupru, potasiu 6)pestele: iod si flor 7)saraca in calciu si natriu 8)grasimile variaza de la 5-35%, contine acizi grasi saturati, colesterol. BOLI METABOLICE Tratamentul in diabet are trei componente: 1)regim alimentar 2)tratament medicamentos 3)activitate fizica 1)regimul dietetic: implica pentru toata viata scoaterea alimentelor cu hidrati de carbon in cantitate mare sau folosirea lor farte rational. Fara cantar poate sa manance proteine, grasimi si legume si fructe sub 5% hidrati de carbon. Se pot manca oua, in rest legume si fructele cu mai putin de 5% hidrati de carbon si celelalte preparate se vor cantari in functie de indicatiile medicului. 2)tratamentul la diabetici tip 1 este insulina. Ea poate fi o insulina facuta din 6 in 6 ore subcutanat, exista insuline semilente (12h) sau insuline lente (24h). Pentru diabeticii tip 2 uneori este necesar sa foloseasca insulina plus antiabetice orale sau avem pacienti ce folosesc doar antidiabetice orale. 3)activitatea fizica obligatorie minim 30 min /zi Hipoglicemia Se descriu lipoglicemii acute si cronice. Hipoglicemiile acute pot fi: usoare, medii, grave si foarte grave(coma hipoglicemica). In formele usoare si medii simptomele sunt: senzatie de foame, transpiratii profunde, vertij, frisoane, tahicardie insotita sau nu de tulburari neurologice si psihice(crampe, parestezii, cefalee, incoerenta, stari depresive) Coma hipoglicemica este profunda. Pacientul este palid sau congestionat, prezinta respiratie de tip c-s, hiper tensune arteriala, hipotermie, tahicardie, neurologic( mici secusee, convulsii si crize epileptiforme, contracturi cronice, paralizii) Facem diferenta de coma diabetica, coma hepatica. Hipoglicemiile cronice apar dupa tratamente hipoglicemice de lunga durata sau apare in nevroze , alcoolism, epilepsie. Hipoglicemiile organice se intalnesc in urmatoarele boli: insulinomul: o tumora benigna( un adenom al insulelor Langerhans), care apare postprandial sau dupa efort, prezinta glicemie de 50gr% care necesita tratament cu glucoza si care prezinta urmatoarele simptome: astenie, transpiratii profunde, crampe, parestezii, tremur, incoerenta, stari depresive, convulsii si pareze. Semne de hipoglicemie: tremuraturi, paloare, anxietate, foame imperioasa( cedeaza la administrarea de glucoza. Hipoglicemii functionale: apar la bolnavii care au suferit o gastrectomie. Ea se manifesta sub sindromul de evacuare precoce( apare la 15-30 min dupa masa balonari apasare epigastrica, greturi si varsaturi, colici, transpiratii, astenie fizica, vertij, palpitatii) Sindromul postprandial tardiv( dupa ani de la operatie) se manifesta la 2-4h dupa masa: lipotimii, transpir, ameteli, cefalee, oboseala marcanta.

NUTRITIE Ouale Sunt alcatuite din 2 sisteme coloidale, ele au concentratii diferite(albus si galbenus): albusul(87%apa restu ovalbumina) galbenusul (emulsie de lipide si proteine) Valoarea nutritiva: 1)Este data de prezenta vitaminelor liposolubile si hidrosolubile, au o cantita importanta de proteine de calciu superioare plus 8 aminoacizi esentiali 2)au o mare cantitate de elemente minerale(fosfor, potasiu, natriu, fier) cu un continut variabil de lipide si o cantitate mare de colesterol Riscul de imbolnaviri: Infectia cu salmonella sau noxele chimice care pot sa apara Legumele si fructele Sunt alimente de origine vegetala, bogate in apa, folosite in alimentatie ca: radacinoase, tuberculi, bulbi, frunz, pastai, fructe cu sambure tare, fructe bace, citrice. Se folosesc in permanenta, primavara-vara-toamna utilizate ca atare si prelucrate iarna. Valoarea nutritiva: 1)este data de cantitate bogata de vitamine, elemente minerale si glucide 2)fructele contin vitamina C, calciu, fier, magneziu, potasiu, cupru 3)glucide: fructoza, glucoza, zaharoza, si fibre nedigerabile( celuloza, hemiceluloza, pectinatranzit intestinal) Riscul de imbolnaviri: Boli bacteriale si virotice, oua de paraziti, pot fi contaminate chimic cu pesticide Cerealele si leguminoasele Datorita faptului ca au toate principiile nutritive pot fi pastrate usor. Sunt alimente folosite pe tot globul. Valoare nutritiva: Un bob de cereala este alcatuit din trei parti: coaja, miez si germene. Coaja este bogata in celuloza si saruri minerale., miezul in amidon, germenele in vitamine si grasimi. Cerealele contin proteine la fel si leguminoasele uscate, au vitamine liposolubile si hidrosolubile, minerale(p, k, mg, fe, cu, zn, mn) Risc de imbolnavire Se pot contamina cu mucegai, pesticide, pot fi atacate de gargarite, gandaci, fluturi, molii.