Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere in curente - Evolutionism, Difuzionism, Functionalism Evolutionismul Din ce am citit eu, in dictionarul de etnologie si antropologie sunt prezentate doua

sensuri ale termenului de Evolutionism: un sens mai larg si unul mai restrans. In sensul larg, evolutionismul desemneaza o perspectiva, o reprezentare teoretica ce presupune existenta unei ordini intrinsece( ordine care exist prin sine nsui (independent de relaiile sale cu alt lucru)) a istoriei omului si umanitatii. Perspectiva teoretica viza identificarea unor legi in ordinea succesiunii fenomenelor sociale si culturale. In sens mai restrans (mai ales in Franta) o suma de teorii elaborate pentru a explica traiectoria istorica unica a umanitatii (Obiectivul identificarea stadiilor successive parcurse de om si a legilor lor de inlantuire). Dupa mine, evolutionismul a fost prima incercare de a explica diferentele culturale. De ce se numeste evolutionism? Evolutionismul antropologic isi are bazele in gandirea filosofilor secolului al XVIII-lea. Preia de la ei Postulatul central al unei istorii universale parcurse de toate culturile si civilizatiile, o evolutie. Astfel, culturile minore erau considerate salbatice, ulterior primitive si erau considerate incarnari ale societatilor civilizate. Sarcina stiintei este de a elucida trecerea de la o stare la alta prin intermediul unei metode ce asocia comparatismul ( se combina asemanarile si apoi se stabilesc secventele pe o axa orientata de la simplu la complex) si introspectia(autoobservarea) antropologica, fiind admisa uniformitatea psihismului uman. Fundamentele pentru intelegerea evolutionismului cultural (ca obiectiv al antropologiei) variaza de la secol la secol. In secolul

XVIII regasim Definirea adecvarii ideale dintre societate si individ iar in secolul XIX semnificatia era Definirea adecvarii ideale intre societate si civilizatie. Chiar daca fundamentele variaza de la un secol la altul, schemele evolutiei umanitatii sunt aproape identice. Schema generala a evolutiei umanitatii: Salbaticia (economii de vanatoare si cules sau pastorale) -> Barbarie (interventia agriculturii, a comertului si a industriei) -> Civilizatie (apare odata cu inventarea alfabetului fonic). Fiecare din aceste 3 etape era asociata unei anumite forme de organizare familiala si sociala: familia nucleara -> patriarhatul (sec. XVIII); hoarda -> matriarhatul (sec. XIX); sefiile tribale, regalitatea primitiva, etc. Aceste scheme au fost reprezentate in operele lui Tylor si Morgan, dar cu mici diferente si asemanari. Ambii au identificat aceleasi stadii si etape parcurse de istoria omenirii dar rolul pe care-l atribuie tehnicii este diferit. Tylor se axeaza pe reflectarea dezvoltarii mentale a umanitatii si Morgan pe progresul inteligentei tehnice. Reprezentanti de seama: Edward Burnett Tylor, James Frazer, Lewis Henry Morgan. Lewis Henry Morgan S-a nascut in 1818 la New York. Lucrari semnificative: The league of Ho-de-no-sau-nee or Iroquis (Prima lucrare publicata care a fost considerata a fi primul tratat stiintific de etnografie nord-amerindiana) Systems of Consanguinity and Affinity of the Human Family (1871; Identifica stadiile de evolutie a familiei si a relatiilor familiale)

Ancient Society (1877; Identifica 3 stadii de dezvoltare in istoria omenirii: salbaticia, barbaria si civilizatia.) Morgan a tratat in special problema inrudirii iar in ultimele doua lucrari enumerate face un studiu comparat al faptelor de rudenie la o scara foarte larga. In domeniul inrudirii, Morgan a facut descoperiri importante: descrierile sistemelor de inrudire, distinctia intre sistemul descriptiv si sistemul clasificator, raportul dintre sistemul clasificator si organizarea in clanuri, etc. Pe scurt, el distinge societatile in functie de structurarea rudeniei. Important de retinut: Morgan s-a ocupat cu studiul sistemelor de rudenie. Edward Burnett Tylor S-a nascut in 1832 in Camberwell, langa Londra. Unul dintre intemeietorii antropologiei, primul titular al unei catedre de antropologie in Marea Britanie si autorul intaiului tratat de antropologie generala. Lucrari semnificative: Anahuac (Memorii de calatorie din Mexic, 1861) Researches into the Early History of Mankind ( 1865. Ce mi s-a parut interesant e ca face, printre altele, o analiza a raportului dintre gest si cuvant care s-a bazat pe observarea limbajului folosit de surzi). Primitive Culture (1871. Aceasta lucrare confera antropologiei statutul de disciplina autonoma). Anthropology (1881). Opera lui tinde mai mult spre evolutionismul social, el este interesat sa exploreze ce este cultura, elaborand astfel o schema de evolutie a carei parte principala este dedicata dezvoltarii spiritului uman.

Schema lui de evolutie sistematizeaza o evolutie spirituala si se manifesta prin trecerea de la animism -> politeism -> monoteism. El este inventatorul animismului (o conceptie religioasa dupa care omul se afla in interiorul unei naturi animate de forte sau fiinte supranaturale pe care trebuie sa le imbuneze prin diferite practici) Important de retinut: Tylor s-a interesat si de casatorie si descendenta si a introdus notiunea de animism.

James George Frazer S-a nascut in 1854 la Glasgow, Scotia. Lucrari semnificative: Frazer redacteaza pentru a noua editie a Encyclopaedia Britannica (1888) articolele Tabu si Totemism. Totemism and Exogamy (1910) A redactat un manual de ancheta etnografica (1889) Folklore of the Old Testament (1918) Ciclul Creanga de aur ( Golden Bough ) (evolutie intre etape: magia -> religia -> stiinta) Una dintre conceptiile lui evolutioniste, pentru care a fost criticat de mai multi antropologi, este aceea conform careia omenirea ar fi cunoscut in mod succesiv o varsta a magiei, apoi o varsta a religiei, inainte de a se lasa in puterea stiintei. Printre temele abordate de Frazer se afla regalitatea sacra si uciderea rituala a regelui, totemismul, notiunea de tabu, tapul ispasitor, etc. Important de retinut: Frazer a introdus notiunile de totem si tabu.

Difuzionismul In secolul XIX. Se afirma prin delimitarea critica fata de evolutionism. Difuzionismul incerca sa demonstreze ca populatiile asa zise fara istorie aveau de fapt o istorie si incercau sa faca asta prin studiul distributiei lor in spatiu. Dupa mine, difuzionismul merge pe problema transmiterii si imprumutului cultural. Premise: Creativitatea limitata a fiintei umane. Contesta idea evolutionista conform careia trecerea de la un stadiu la altul e rezultatul inventarii paralele a diverselor institutii. Difuzionismul Englez In Scoala Difuzionista Engleza se manifesta Hiperdifuzionismul -> ideea cum ca originea civilizatiei ar fi in Egiptul Antic. Difuzionismul German Originea civilizatiei ar fi undeva in centrul Asiei. Apare ideea de cercuri culturale. Difuzionismul American Impune concept de tipul: Trasatura culturala, complex cultural, arie culturala. Raportul intre cultura si personalitate. Reprezentanti de seama ai difuzionismului: Wilhelm Schmidt, Fritz Graebner, Elliot Smith, Franz Boas. Schmidt + Graebner germani. Au construit scoala istoricoculturala in Europa si au introdus notiunea de Kulturkreis (cerc cultural). Elliot Smith englez. Hiperdifuzionist. Franz Boas american. Intemeietorul particularismului istoric. Elaboreaza o strategie inductiva: se bazeaza pe culegerea datelor pe teren. Insista asupra relativismului cultural.

Functionalismul Apare ca o reactie impotriva reconstituirilor speculative ale trecutului, practicate de evolutionism si difuzionism. Functionalistii mergeau pe ideea ca o cultura poate fi explicate daca fiecare detaliu, element, este raportat la functionarea intregului. Se recurge la analogia biologica pentru a explica socialul iar sistemul social e conceput ca un intreg, ca un organism. Functionalistii presupun ca fiecare element constitutiv al societatii este functional si necesar. Se manifesta refuzul istoriei, deci avem o perspectiva anistorica. Reprezentanti de seama: Meyer Fortes, Max Gluckman, Radcliffe Brown, Bronislav Malinowski, mile Durkheim. Meyer Fortes a studiat impreuna cu Radcliffe-Brown, din punct de vedere functionalist, relatiile de rudenie, organizarea politica si religia. Max Gluckman A sustinut o perspectiva dinamica a antropologiei functionaliste si a condamnat optiunea anti-istorica a ei. Bronislav Malinowski a codificat riguros etnografia functionala (functional ethnography). Reprezentant de seama al scolii antropologice englezesti. El profesa in antropologie Postulatul necesitatii: fiecare element constitutiv al unei societati ar fi o parte indispensabila a acesteia. El a ilustrat acest postulat in explicatia pe care o da practicii magiei la locuitorii insulelor Trobriand. A studiat ,din punct de vedere functionalist, viata familiala, economia si magia. Introduce observatia participativa. mile Durkheim Este un precursor al functionalismului. In viziunea lui, functia inseamna contributia constatabila a unei

institutii la indeplinirea anumitor procese: adaptare, integrare, continuitate. Radcliffe-Brown Structura si functie in societatea primitiva. Sustine ideea ca functia unui fapt social e tocmai relatia cu structura globala a societatii si ca rudenia are functia de a mentine structura sociala.