Sunteți pe pagina 1din 34

Valoarea Shapley

Shapley - 1953

Problema:
Care este valoarea jucatorului i in <N,v>?
Shapley:
Se presupune ca coalitia N se formeaza prin
intrarea a cate un jucator (n! moduri), fiecare
jucator obtinand contributia marginala.
Daca toate variantele de intrare au
probabilitatea 1/(n!), atunci valoarea Shapley
pentru jucatorul i este:
i(v) = plata asteptata (medie) a jucatorului i
(the expected payoff of i)

Exemplu 1
v() = 0, v(1) = 3, v(2) = 5, v(1,2) = 14
ordinea (permutarea)
1 = (1,2)

contributii marginale
juc. 1
juc. 2
3=30
11 = 14 - 3

2 = (2,1)

9 = 14 5

5=50

+
12

(v) = 1/(2!) * (12, 16) = (6,8)

16

Exemplu 2
v(1) = v(2) = v(3) = 0; v(1,2) = 4; v(1,3) = 7; v(2,3) = 15
v(1,2,3) = 20

m1(v)
m1(v)
m1(v)
123
132
213
231
312
321

0
0
4
5
7
5
21

4
13
0
0
13
15
45

16
7
16
15
0
0
54

(v) = 1(3!) * (21, 45, 54) = (3 , 7 , 9)

Formula valoare Shapley (1)


(v) = 1/(n!) * m(v), unde:

este o permutare a lui N


m(v) este vectorul marginal corespunzator la ordinea
(1), (2), , (n)
Atunci:
m(1) (v) = v((1)) v() = v((1))
m(1) (v) = v((1)) v() = v((1))

Formula valoare Shapley (2)


i(v) =

|S|!(n-1-|S|)!

v(SU{i}) v(S)

n!
S-{i}
Notatie:
(k) jucatorul care intra al k-lea
-1(i) numarul de intrare al jucatorului i

Exemplu formula 2
= (3, 2, 1) : (1) = 3, (2) = 2, (3) = 1; -1(1) = 3
P(i) = { r din N | -1(r) < -1(i)} predecesorii lui i in
=> m(k) (v) = v(P((k)) U {(k)}) - v(P((k))
sau
mi (v) = v(P(i) U {i}) - v(P(i))
=>i(v) = 1/(n!)(v(P(i) U {i}) - v(P(i))), in permutari(N)
=> i(v) = 1/(n!)(v(S U {i}) - v(S)), unde i nu este in S
Intrebare: Cate ordini avem a.i. P(i) = S ?
Raspuns: |S|!(n-1-|S|)!

Alta interpretare probabilista


1/n C|S|n-1 -1

i ; formeaza S, i nu se afla in S, s = |S|, s=0,n-1


Extrage s (probabilitate 1/n)
Extrage S, cu |S| = s (probabilitate C|S|n-1 -1)
=> jucatorul i primeste v(SU{i}) v({i})
s!

(n-s-1)!

{i}

N-(SU{i})

Proprietati ale valorii Shapley unica regula


Fie GN multimea(spatiul vectorial (2n-1)-dimensional)
jocurilor de n persoane cu N multimea jucatorilor
Fie f: GN -> RN, o aplicatie v -> f(v)
Atunci:
i) f se numeste eficienta(EFF) daca:
fi(v) = v(N), i=1,n, oricare v din GN
ii) f are proprietate jucatorului fictiv (DUM) daca:
fi(v) = v(i), oricare v din GN, oricare i-jucator fictiv in v
(i-jucator fictiv: v(SU{i}) = v(S)+v(i), oricare S din 2N-{i})

Proprietati ale valorii Shapley (continuare)


iii) f are proprietatea de anonimitate (AN) daca:
f(v) = *(f(v)), oricare din Perm(N),
v((U)) = v(U), oricare U din 2N
sau
v(S) = v(-1(S)), oricare S din 2N si unde *:RN->RN
e definit prin: (*(x)) (k) = xk, oricare x din RN,k din N
(plata nu depinde de numerotarea jucatorilor)
iv) f este aditiva (ADD) daca:
f(v+w) = f(v) + f(w), oricare v, w din GN

Teorema: Caracterizarea axiomatica a valorii Shapley


Exista o singura solutie f:GN -> RN care satisface EFF,
AN, DUM si ADD. Aceasta este valoarea Shapley.
Aplicatii:
teoria alocarii costurilor
indici de putere

i) In general, valoarea Shapley nu e individual rationala


ex.: N={1, 2, 3}, v(1,2) = -2, v(S) = 0 in rest
atunci (v) = 1/(3!)((0, -2, 2) + (0, 0, 0) + (-2, 0, 2) +
+ (0, 0, 0) + (0, 0, 0) + (0, 0, 0)) =
= (-1/3, -1/3, 2/3)
se observa ca: 1(v) = -1/3 < v({1})
Obs.:
v nu este superaditiv: v(1,2) < v(1) + v(2)
daca <N,v> este superaditiv: i(v) >= v({i}), oricare i din N

ii) e IR daca v e zero-monoton(0-normalizarea sa e joc


monoton)
(adica: v(S) v(i) <= v(T) v(i), oricare S,T cu S din T)
i din S

i din T

sau
(S -> v0(S) = v(S) v(i), i din S; v0 monoton)
Atunci i(v0)) =

|S|!(n-1-|S|)!
n!

S-{i}
i(v0)) >= 0 = v0(i)

v0(SU{i}) v0(S)

Fie a un joc aditiv:


a(S) = v(i), oricare S din 2N-{}, i din S
Atunci: i(v) = i(v0) + i(a) = i(v0) + v(i) >= v(i)
(i(a) = (a(SU{i}) a(S)) = v(i)
v(i)
iii) Valoarea Shapley satisface ADD, DUM, EFF:
ADD rezulta din m(v+w) = m(v) + m(w)
DUM rezulta din formula
|S|!(n-1-|S|)! = 1
n!
EFF: e o combinatie convexa de m(v) si mi(v) = v(N)
oricare

Valoarea Shapley (v) a unui joc aditiv e (v(1), v(2),


,v(n))
Valoarea Shapley a jocului unanim pe S este
(us) = 1 * eS , unde uS(T) = 1, S inclus in T
|S|
0, altfel
(o baza a spatiului liniar GN este { uS | S apartine 2N\{}})
v = csus cu cs = (-1)|S|-|T|v(T)
S in 2N\{}

T:T inclus in S

Teorema
Exista o singura solutie f:GN -> RN ce satisface EFF, AN,
DUM si ADD. Aceasta solutie este valoarea Shapley.
(Shapley, 1953)
Dem.: fie f cu EFF, AN, DUM si ADD. Atunci f = (f
coincide cu valoarea Shapley)
v= cTuT, T inclus in N

f(v) = (v) ?

Prin ADD lui f si este suficient sa aratam ca


f(cTuT) = (cTuT)
In cTuT fiecare i din N\T este un jucator fictiv cu valoarea 0
Jucatorii din T au un rol simetric.
Prin DUM, AN, EFF => (cTuT) = f(cTuT) = cTeT
|T|

Definitie: joc unanim dual pe S


us*(T) = 1, daca ST <>
0, altfel
Valoarea Shapley a jocului unanim dual pe S este
(uS*) = (uS) = 1 * eS
|S|

Formula cu dividende pentru valoarea Shapley


(Harsanyi)
Def.: dat <N,v> dividendele sunt definite recursiv
d{i}(v) = v(i)
d{i,j}(v) = v(i,j) d{i}(v) d{j}(v)
2
|T| > 1: dT(v) = v(T) |S|dS(v)
def.

|T|

, S inclus in T
S <> T

Formula cu dividende pentru valoarea Shapley


Teorema
Fie v = cTuT, T inclus in N. Atunci:
i) |T|dT(v) = cT, oricare T inclus in N
ii) i(v) = dT(v), unde v este din T
Dem.: (v) = (cTuT)

= ((cTuT) ) = cTeT
T din N
ADD
|T|
prin urmare i(v) = cT , T:i din T
|T|
dem. ca dT(v) = cT (*) prin inductie dupa |T|
|T|
|T| = 1 : d{i}(v) = v(i) = c{i}
|{i}|

Formula cu dividende pentru valoarea Shapley


Teorema (continuare demonstratie)
Presupunem ca (*) e adevarata pentru |S| < |T|
Atunci |T|dT(v) = v(T) |S|dS(v) = v(T) cS = cT
Ipoteza
inductiva
Definitie
dividend

Rezulta din
V(T) = cSuS(T) = cS
S inclus in T

S inclus in T, S <> T

Metoda dividendelor exemplu


N = {1, 2, 3} , v definit prin:
S

v(S)

|S|dS

1
2
3
(1,2)

10
10
10
40

10
10
10
40-20

10
0
0
10

0
10
0
10

0
0
10
0 d{1,3}

(1,3)
(2,3)

40
60

40-20
60-20

10
0

0
20

10
20 d{1,2,3}

(1,2,3)

125

125-110

5
5
(v) = (35, 45, 45)
v = 10u1 + 10u2 + 10u3 + 20u12 + 20u13 + 40u23 + 15u123

(v) prin extensia multiliniara f a lui v


(Owen 1972, 1982)
g:Rn->R se numeste multiliniara <-> g(x) = cT(xi), T din
N, i apartine T
f: [0, 1]n -> R
Ext([0,1]n) = {eS | S apartine 2N}
x = eS corespunde la participarea jucatorilor din S (cu
probabilitatea 1)
f(eS) = v(S) oricare S apartine 2N (dem.la ex.rez., p. i) )
v: Ext ([0,1]n) ->R cu v(eS) = v(S)
x=(x1, x2, , xn) apartine [0, 1]n
f(x1, x2, , xn) = (xi* (1-xi))v(S), S din 2N
i din S

i din N\S
P(S)

(v) prin extensia multiliniara f a lui v


(continuare)
X3
(0,1,1) = e{2,3}
(1, 0, 1)
(1,1,1) = e{1,2,3}

(0,0,0)

(0,1,0)
x2

(1,0,0)
(1,1,0) = e{1,2}

x1

(v) prin extensia multiliniara f a lui v


(continuare)
Intepretare probabilistica a lui f(x):
xi probabilitatea ca i din N participa in coalitia S
P(S) probabilitatea ca S se formeaza
f(x1, x2, , xn) valoarea medie (asteptata) a valorii
coalitiei formate
Formula integrala a lui Owen: integrala pe diagonala de
la (0,0,,0) la (1,1,,1) a lui Dif produce valoarea
Shapley i(v) a jucatorului i
Notatie: Dif(x) derivata lui f in raport cu a i-a
coordonata a lui x
1

i(v) = (Dif)(t,t,,t)dt, oricare i din N


0

Teorema
1

k(v) = (Dkf)(t,t,,t)dt
0

Dem.: f(x) = (xi * (1-xi))v(S).


Deci Dkf(x) = (xi * (1-xi))v(S)
T:k din T , i din T\{k} , i din N\T

- (xi * (1-xi))v(S)
S:k nu e din S , i din S , i din N\(SU{k})

continuarea demonstratiei in pdf-ul corespunzator cursului pe site

Exemplu (formula integrala a lui Owen)


<N,v> cu N={1,2,3}
f(x1,x2,x3) = v()(1-x1)(1-x2)(1-x3) + v(1)x1(1-x2)(1-x3)
+ v(1,2)x1x2(1-x3) + v(2)(1-x1)x2(1-x3)
+ v(1,3)x1(1-x2)x3 + v(3)(1-x1)(1-x2)x3
+ v(1,2,3)x1x2x3 + v(2,3)(1-x1)x2x3
f
x1

(x1,x2,x3) = (v(1)- v())(1-x2)(1-x3)


+ (v(1,2)- v(2))x2(1-x3)
+ (v(1,3) v(3))(1-x2)x3
+ (v(1,2,3) v(2,3))x2x3

Exemplu (formula integrala a lui Owen)continuare


1

f (t,t,t)dt = (v(1) v()) (1-t)2dt +


0 x1
0
1

+ (v(1,2) v(2)) t(1-t)dt +


0
1

+(v(1,3) v(3)) (1-t)tdt +


0
1

+(v(1,2,3) v(2,3)) t2dt =


0

Exemplu (formula integrala a lui Owen)continuare


= 2/6 (v(1) v()) + 1/6(v(1,2) v(2)) +
+1/6 (v(1,3) v(3)) + 2/6(v(1,2,3) v(2,3)) = 1(v)
1

f
0

(t,t,t)dt = 2(v)

x2

3(v) = v(N) 1(v) - 2(v)

Exercitii rezolvate
i) f(eT) = v(T) oricare T din 2N
ii) f este de forma cT(xi) (t inclus in N, i din T) (f este o
functie multiliniara)
iii) f este unica multiextensie liniara a lui v~ la [0,1]n
v~:Ext([0,1]n)->R, v~(eS) = v(S)
demonstratia in pdf-ul de pe site

AL-valoarea (Average-Lexicographic Value)


(Tijs, 2005)
AL(v) = 1/(n!) L(v), o permutare a lui N, oricare v cu
C(v) nenul
>=L ordinea lexicografica in Rn
Exemplu: x=(8,5,11,0) >L (8,5,11,100) = y
L(v) apartine C(v), = ((1),,(n)) o permutare a lui N
este maximul lexicografic al lui C(v) in raport cu :
(L(v))(1) = max{x(1) | x apartine C(v)}
(L(v))(2) = max{x(2) | x apartine C(v) cu x(1)= (L(v))(1) }

(L(v))(n) = max{x(n) | x apartine C(v) cu (x(1), x(2), x(n))


=( (L(v))(1) ,(L(v))(2) ,,(L(v))(n-1) )}

AL-valoarea (Average-Lexicographic Value)


(continuare)
Obs.: L(v) este un punct extrem al lui C(v) pentru fiecare
o permutare a lui N
Proprietati: eficienta, rationalitatea individuala, Sechivalenta, simetria, proprietatea jucatorului fictiv,
invarianta cu privire la exactificare, aditivitatea pe
conurile de jocuri exacte unde samburele este o
corespondenta aditiva
Def.: <N,v> joc exact daca oricare S din 2N\{} exista x
din C(v) a.i. x(S) = v(S)
<N,v> -> <N,vE>: vE(S)=min{xi dupa i din S | x din C(v)}
vE() = 0
AL(v)= (v) oricare
<N,v>
exactificare
a
convex si oricare <N,v>
jocului v
cu N={1,2}

AL-valoarea (Average-Lexicographic Value)


Exemplu
v(1) = 10; v(2) = 20; v(3) = 30; v(1,2) = v(1,3)=v(2,3) = 50
f3 = (10,20,72)
v(1, 2, 3) = 102
I(v)
=
m
,52)
0
4
,
(10
(1,2,

m
=
(30,20,52)
(2,1,3)

x1+x2 = 50

(v)

x
50

f1 = (52,20,30)
=m(2,3,1)
=m(3,2,1)
x2+x3 = 50

C(v)

3)

)
m(1,3,2 =
(10,52,40)

m(3,1,2)=
(20,52,30)

f2 = (10,62,30)

AL-valoarea (Average-Lexicographic Value)


Exemplu
(v) = 1/3! (m(123) + m(132) + m(213) + m(231) + m(312) + m(321)) =
=1/6((10,40,52) + (10,52,40) + (30,20,52) +
+(52,20,30) + (20,52,30) + (52,20,30)) =
=1/6(174,204,234) = (29,34,39)
AL(v) = 1/3!(L(123) + L(132) + L(213) + L(231) + L(312) + L(321)) =
= (29,34,35)
AL(v) = (vE) oricare <N,v> joc balansat cu N={1, 2, 3}
oricare <N,v> joc balansat simplex (C(v)=I(v))
oricare <N,v> joc big boss cu n ca big boss

Valoarea Shapley si valoarea proportionala


Exemplul 1:
N={1, 2, 3}; capital de investit: 1.5 mil.; 1.5 mil.; 3 mil.;
intr-un proiect ce necesita >= 4 mil. si aduce beneficiu 10%
v(N) = 600, v(1,3) = 450, v(2,3) = 450, v(S) = 0 in rest
(0,0,600)
p(v)=(150,150,300) punct
(0,150,450)
extrem pentru C(v)
(150,0,450)
(v)
(v) = (125,125,350)
x
=
0
1
x2 = 0
p(v)
apartine C(v) ->
(8.3%,8.3%,11.6%)
(600,0,0)

(0,600,0)