CANCERUL DE COL UTERIN Cancerul colului uterin este cea mai frecventa tumora maligna a femeii in tarile in curs

de dezvoltare. Este una dintre cele mai usor incadrabile tumori in actiuni preventive iar detectata in stadii precoce beneficiaza de rate mari de curabilitate. O serie de factori de risc sunt asociati cu aparitia mai frecventa a acestei neoplazii. Printre acestia se numara: Comportamentul sexual: 1.Varsta tanara de debut a vietii sexuale- absenta vietii sexuale se asociaza extreme de rar cu cancerul de col, pana in present fiind descries cel mult 20 de cancere cervicale la virgine; 2.Parteneri sexuali multipli; 3.Igiena sexuala deficitara; Antecedente obstetricale si ginecologice: 1.Cancerul cervical se intalneste mai frecvent la femeile cu multe avorturi si/sau nasteri in antecedente- posibila explicatie ar putea fi traumatismele repetate asupra colului uterin care favorizeaza transformarea maligna; 2.Rupturile cervicale consecutive nasterii, nesuturate correct, constituie un factor favorizant al cancerului cervical; Factori infectiosi: 1.Infectia HPV serotip oncogen- exista o relatie clara intre infectia HPV, cancerul cervical si activitatea sexuala; dintre peste 100de serotipuri HPV identificarea pana in present, serotipurile 16, 18, 45 sunt semnificativ associate cu leziunile preinvazive si invasive ale colului uterin. 2.Infectia cu HSV tip II este implicate in geneza displaziilor cervicale prin cedare de elemente ADN; 3.Infectia cu virusul Epstein-Barr; 4.Infectia cu Chlamydia si Mycoplasma; Terenul immunologic: 1. Infectia HIV, prin imunosupresia consecutive, creste riscul cancerului cervical; 2. Pacientele cu transplant renal aflate in tratament imunosupresiv au un risc mai mare de a dezvolta cancer cervical fata de populatia generala; Fumatul- riscul creste proportional cu durata expunerii si numarul de tigari fumate zilnic; in mucusul cervical au fost decelate concentratii mari de nicotina si cotinina(metabolitul sau), substante ce induc modificari ale imunitatii locale si generale, precum si nitrosamine, substante cu potential carcinogenic; Consumul de contraceptive orale- rolul acestora in aparitia cancerului cervical este controversat; Rasa- femeile de culoare au riscul cu 50% mai mare comparative cu restul pupolatiei de a dezvolta cancer de col uterin; Urmatoarele investigatii sunt adresate screening-ului si depistarii precoce: Examenul citologic cervico-vaginal:

1.Se recolteaza 3lame- prima din raclarea endocolului, a2a din raclarea exocolului, mai ales din zonele ce par suspecte, si a 3a din fundul de sac vaginal posterior; 2.Caracterele de malignitate celulara sunt reprezentate de: polimorfism cellular, monstruozitati celulare si nucleare, nuclei mari hipercromatici, numeroase mitoze atipice; 3.Citirea frotiurilor ofera o impartire in 5 clase Babes-Papanicolaou; 4.Se recomanda screening-ul citologic la debutul vietii sexuale si apoi annual pana la menopauza; Colposcopia- permite examinarea colului uterin la o magnificatie de 1016ori; principala indicatie o constituie analiza cazurilor cu frotiuri anormale; Biopsia cu examen histopatologic al leziunilor suspecte ofera diagnosticul de certitudine. Primul simptom este sangerarea vaginala anormala care este intermitenta, neinsotita de dureri. Initial se manifesta postcoital sau dupa efectuarea toaletei vaginale ins ape masura ce leziunea pregreseaza, episoadele hemoragice devin mai frecvente, cresc in intensitate si durata. In fazele avansate sangerarile pot fi continui. Alte simptome apar odata cu progresia bolii: Durerea- cu localizare in fosele iliace si iradieri in membrele inferioare, este explicate de invaziile formatiunilor nervoase; Edemele membrelor inferioare- sunt determinate de blocajul limfatic si venos; Interesarea organelor vecine poate explica simptome ca disuria, hematuria, rectoragia; In fazele finale sunt manifeste emacierea, insuficienta renala, uremia; Examenul vaginal cu valvele permite constatarea unuia dintre cele 3aspecte macroscopice descries in mod traditional: Forma vegetanta(exocervicala)- formatiune polipoida, friabila, sangeranda; este considerate cea mai comuna forma; Forma ulcerate; Forma infiltrative(endocervicala); Diseminarea tumorala in cancerul cervical invaziv se poate realize pe urmatoarele cai: Extensia directa- de la nivelul colului, procesul invadeaza portiunea superioara a vaginului si tesutului parametrial(ligamentele cardinale si uterosacrate); in fazele avansate este interesat peretele pelvin, vezica urinara si rectul; Diseminarea limfatica presupune interesarea a 3 statii ganglionare: 1.Statia I ganglionii iliaci externi si interni, incluzand si ganglionul situate la bifurcarea venei iliace primitive descries de Cuneo-Marcille si ganglionul arterei uterine Lucas-Championniere; 2.Statia II este reprezentata de ganglionii iliaci primitive, promontorieni si laterosacrati; 3.Statia III este reprezentata de ganglionii lomboaortici, lateroaortici, pericavi;

Diseminarea hematogena este o eventualitate rara caracteristica fazelor avansate de evolutie ale bolii; Urmatoarele investigatii sunt recomandate: Biopsia cu examen histopatologic singura care ofera diagnosticul de certitudine; Citoscopia pentru aprecierea invaziei vezicale; Urografia intravenoasa(UIV) poate evidential eventualele obstructii ureterale prin invazie neoplazica la trecerea acestora prin parameter; Rectosigmoidoscopia pentru aprecierea invaziei neoplazice ale rectului; Examenul baritat digestive; Radiografia toracica; Radiografii osoase; Ecografia pelviaabdominala, CT- thoracic, abdominal, pelvi, RMNabdomen si pelvis utile pentru aprecierea extensivitatii procesului tumoral; Tratamentul chirurgical consta in efectuarea colpohisterectomiei totale largita tip Wertheim cu limfadenectomie pelviana bilaterala. Aceasta procedura continua sa fie principala metoda a tratamentului chirurgical in cancerul cervical invaziv precoce(stadiile IB si IIA); Radioterapia(RT) este indicata in toate stadiile, in cele avansate fiind metoda de electie. Tratamentul consta in combinatia iradiere pelvina externa(tratarea ganglionilor regionali si reducerea volumului tumoral) si brahiterapie intracavitara(tratarea tumorii centrale). Chimioterapia neoadjuvanta(CHT) este utilizata pentru ameliorarea prognosticului in tumorile voluminoase. Metoda urmareste realizarea urmatoarelor efecte: 1. Ameliorarea operabilitatii si a efectelor radioterapiei prin reducerea volumului tumoral; 2. Eradicarea micrometastazelor; 3. Ameliorarea incadrarii stadiale; Poate fi utilizat Cisplatinul-unul dintre cei mai active agenti testate in cancerul colului cu effect si radiosensibilizant. Chiar in conditiile unei terapii primare adecvate(chirurgicala sau radiological) circa 40% din toate femeile cu cancer al colului uterin sunt candidate la tratamentul bolii recurentiale. In primul an de la tratament pot fi diagnosticate 60% din recurente, in al2lea an circa 25%. Cu cat recurenta se produce mai rapid, cu atat prognosticul este mai rezervat(80% din aceste cazuri se vor pierde in urmatorii 2ani); Recidivele pot fi localizate la nivelul peretelui pelvin sau central, la nevelul bontului vaginal cu extensie spre pelvis; Tratamentul recurentelor este complicat si include radioterapie, chirurgie si/sau combinatia RT/CHT; cele mai bune rezultate se obtin cand recidiva este localizata la nivelul bontului vaginal;