22.

Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale Chisturi ale partilor moi orale -chist dermoid -chist teratoid -chist gastrointestinal heterotopic -chist limfoepitelial oral Chisturile cervicale -chistul branhial -chistul canalului tireoglos si gusa linguala

Chisturile salivare -mucocelul -sialochistul -ranula Chisturi ale structurilor epidermului si anxelor sale -chistu sebaceu /epidermoid -chistul cu incluzii epidermale

23.Chistul dermoid-semne clinice,dg diferential Clinic -chist de dezvoltare ce apare mai frecvent la adultii tineri,uneori chiar la nastere -se datoreaza transformarii chistice a incluziilor epiteliale restante de la locul de unire a arcurilor brahiale pe linia mediana -localizare:-in planseul bucal pe linie mediana/paramedian -sub planul mm milohioidian/se poate extinde din planseul bucal in loja submentoniera -la nivelul limbii pe linia mediana/loja submandibulara Deasupra mm milohioidian -dimenisuni variabile,mm-10-12 cm -crestere lenta,asimptomatica,destinde mucoasa acoperitoare nemodificata si etaleaza frenul lingual,lasand sa se vada prin transaparenta,continutul galbui al chistului -consistenta ferm-elastica,mobil pe planurile adiacente,la presiune lasa godeu -daca e perforat se elimina un continut pastos,de culoare cenusiu-galbui si se poate suprainfecta -prin crestere,deformeaza planseul bucal si impinge limba superios si posterior,producand tulburari de alimentatie,fonatie,respiratie Sub mm milohioidian -duce la aparitia deformarii submentonierebarbie dubla Diag.diferential In planseul bucal -ranula sublinguala -chistul teratoid -limfangiomul chistic al planseului bucal -supuratii loja sublinguala -Tumori ale glandei sublinguale Sub mm milohioidian -ranula suprahioidiana -abcesul lojei submentoniere -adenita submentoniera -chistul canalului tireoglos -adenopatie metastatica submentoniera 24.Chistul branhial-semne clinice,dg diferential Clinic -localizare de-alungul mm SCM si deriva de incluzia epiteliala restanta a unui pliu endodermic a cea de-a 2a fanta branhiala -la adolescenti/adulti tineri,frecvent la fememi,2/3 pe partea stang si 1/3 pe partea dreapta -are o perioada de latenta,dupa care se dezvolta rapid V in 1-3 sapt -se prezinta ca o masa cervicala pre si sub-SCM,in 1/3 sup si medie a acestuia,in dreptul bifurcatiei carotice.Poate fi localizat si periangulamandibular sau mai rar,in 1/3 inf a SCM -dim variabile,pana la 8-10cm,tegumentele acoperitoare nemodificare -la palpare are o consistenta moale sau fluctuenta si nu se mobilizeaza cu miscarile capului si nici in deglutitie,avand raport intim cu carotida externa si interna,insinuandu-se pe sub pantecele posterior al digastricului,catre peretele lateral al faringelui si varfului apofiezi stiloide -nu adera la planul tegumentat,e nedureros,dar cand se suprainfecteaza,palparea devine dureroasa,teg cu aspect destins,congestiv,pacientul prezentand semne clinice locale si generale ale unei supuratii laterocervicale Diag.diferential -limfangioame cervicale -adenopatii metastatice cervicale -limfoame -adenite cronice specifice -tumori ale glamusului carotidian -lipomul latero-cervical 25.Chistul canalului tireoglos-semne clinice,diagnostic diferential Clinic -apare prin activarea transformarii chistice a unor incluzii epiteliale embrionare restante la nivelul cananlului tireoglos -localizat pe traiectul acestui canal:frecvent suprahioidian,rar subhioidian,suprasternal -canalul e in raport direct cu hioidulchisturile sunt aderente de corpul sau sau coarnele hioidului -apare intre 15-30 ani,rar la copilul mic,dupa 30 scade frecventa,ambele sexe -cel mai frecvent chist cervical,pacientii coreleaza cresterea rapida in V cu o infecte acuta a cailor respiratori superioare(factorul de activare a transformarii chistice a rr embrionare)

-apare pe lini mediana/paramediana -dimensiuni mai mici de 3cm10 cm -rotund,bine delimitat,aderent la hioid,se mobilizeaza in deglutitie -consistenta moale,nedureros la palpare,tegumentele acoperitoare nemodificate.uneori se percepe un cordon de la chist pana in baza limbii Fistula -cand se suprainfecteaza devine dureros si capata aspectului unei supuratii cervicale care poate fistuliza tegumentar -fistulele cervicale mediane sunt prezente in 1/3 din cazuri si apar in urma suprainfectarii sau din cauza extirparii chirurgicale incompleta -supra sau subhioidian,tegumetul are aspect ingrosat cu margini rulate spre interior, -din orificiul fistulos se elimina o secretie sero-mucoasa limitata cantitativ -explorarea fistulei cu un cateter bont,evidentiaza traiectul spre osul hioid,rar aceste fistule putand avea 2 orificii:tegumentar si la niv.foramen caecum Diag.diferential Chistul canalului tireoglos -abcesul lojei submentoniere Fistula -chist dermoid -chisturi radiculare ale dd frontali inf,, fistuliazarte tegumentar, -ranula suprahioidiana submentonier -adenite submentoniere -osteomielita arcului mentonier,cu fistulizare cervicala -adenopatii din limfoame -chist epidermoid/sebaceu suprainfectat s fistulizat -adenopatii metastatice submentoniere -adenopatii metastatice submentoniere cu ruptura capsulara si invazii -chistul epidermoid tegumentare -lipomul 26.Ranula-semne clinice,diagnostic diferential Clinic -inrudita cu silalochistul planseului bucal,rezulta din transfomrarea chistica a epiteliului unuia din canalele de excretie ale gl sublinguale care se deschid in planseul bucal sau in portiunea terminala a canalului Wharton Ranula sublinguala-formatiune chistica,cu dimensiuni variabile,localizata paramedian in planseul bucal,desupra mm milohioidian -odata cu cresterea in V,ridica mucoasa planseului si prin transparenta,e vizibil un continut cu coloratie albastruie -la paplare,e nedureroasa,constistenta fluctuenta,nu adera la corticala linguala a mandibulei,dar adera de planurile profunde,unde nu i se pot preciza limitele -poate sa ocupe in totalitate hemiplanseul,impingand limba in sus si de partea opusa -poate depasi linia mediana,aparand o strangulatie la nivelul frenului lingual -se poate perfora spontan,eliminandu-se un lichid vascos ,similar cu saliva,deoseb constand in o cant ff mica de ptialina sau lipsa acesteia -ranula se decomprima,dar se reface in cateva zile,mica initial,revine la V sau poate creste -rar suprainfectie Ranula in bisac-ranula suprahioidiana,plonjanta -formatiunea chistica cu continut salivar, trece in reg suprahioidiana(loja submentoniera,supramand),printre fibrele mm milohioidian sau interstitiul hiogloso-milohioidian -apare compartimentata deasupra mm milohioidian si sub mm milohioidian -are forma unei clepsidre cu continut lichidian,presiune pe unul din compartimente determina marirea celuilalt in V -clinic bombeaza submentonier/submandibular paramedian -intre marg bazila a mandibulei si osul hioid,teg acoperitoare au aspect normal,mobile,neaderente -oral,la nivelul planseului,compartimentul supramilohioidian e mai putin evidend clinic,fiind acoperit de gl.subling. -prin P in comp superior,formatiunea bombeaza submucos in planseul lingual=ranula sublinguala -rar se dezvolta numai sub mm milohioidian,ce adera la gl submandibulara dupa extirpari incomplete Diag.diferential Ranula sublinguala -dilatatii chistice ale canalului Wharton -hemangioame,limfangioame ale planseului buval -chistul dermoid -tumori benigne/maligne ale glandei sublinguale -chist teratoid -tumori maligne ale mucoasei planseului bucal -chistul gastrointestinal heterotopic Ranula suprahioidiana-dificil,deoarece modificarile de la nivelul planseului bucal sunt minime,se face cu toate leziunile chistice/tumorale si fenomenele supurative ale regiunii submentoniere/submandibulare 27.Hiperplazia fibroasa inflamatorie Epulis fissuratum -se localizeaza la niv fundului de sac V,din cauza iritatiei cronice a mucoasei,datorate instabilitatii unei proteze mobile -la pacientii mai in varsta,edentati partial sau total si purtatori de proteza mobila -mai frecvent la sexul feminin(pe versantul V al arcadei superioare sau fundul de sac V,si rar la arcada inferioasa,V ,sau pe versantul P sau L) -se prezinta sub forma de 2 pliuri de mucoasa paralelel cu o cresta alv,iar santul corespunde marginii protezei -mucoasa poate fi nemodificata sau poate avea a spect hiperemic,iar alteori prezinta o ulceratie in santul dintre cele 2 pliuri -leziunea are aspect fibros si consistenta ferma,nedureros sau discret dureros la palpare -dimen. variate de la 1cm leziuni formate din multiple pliuri de mucoasa,pe tot santul vestibular Polip fibroepitelial -se poate localiza la nivelul mucoasei palatului dur -aspect clinic al unei formatiuni vegetante pediculate ,din cauza iritatiei cronice produsa de proteza -formatiunea e comprimata de proteza,pediculul se diferentiaza prin ridicarea de pe plan sau explorare intrumentara

Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie -la nivelul mucoasei palatului dur sau,rar,la nivelul crestei alveolare superioare,din cauza protezelor incorect adaptate -la pacientii care poarta permanent aceeasi proteza,igiena orala deficitare,poate aparea si la pacientii cu respirare orala sau ca manifestare a HIV -multiple excrescente,de mici dimensiuni,cu aspect de broboane,in urma unei mucoase hiperemice,nedureros la palpare,dar fiind asociata cu candidoza,sezatie de usturime si durere pot fi prezente Diag.diferential:forma de debut ulceratica a unei tuori maligne a gingivomucoasei crestei alveolare ,dg de certitudine punandu-se pe baza ex.histopat. Tratament Epulis fissuratum -renuntare la proteza timp de 10-14 zile cu prescrierea unui colutoriu oral antiinflamator -daca se remite in totalitate,etiologia traumatica se confirma si se reface/adapteaza proteza -daca nu se remite,se trimite pac intr-o sectie de chirugie OMF,unde se extirpa leziunea:excizie in totalitate a zonei hiperplazice,printr-o incizie care circumscire formatiunea,plasata in mucoasa sanatoasa,dupa care se aplica proteza,ale carei amrgini au fost readaptate pentrua nu constitui un nou factor iritativ -purtarea protezei postoperator se impune ,pentru a mentine pe timpul cicatrizarii per secundam,forma si adancimea santului V,necesare unei viitoare reprotezari -interventia chirurgicala are 2 roluri:1.indepartarea chirurgicala in totalitate a aformatiunii hiperplazice 2.profilaxia unei eventuale recidive prin asigurarea unui camp protetic corespunzator -obligatoriu ex.histopat al piesei de extirpare Polip fibroepitelial-extirparea chirurgicala la distanta,incluzand o portiune limitata de mucoasa palatinala care circumscrie pediculul Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie-refacerea protezei dentare,trat. Antifungic local si/sau general,igiena orala riguroasa,evitarea purtarii permanente a protezelor -uneori,extirpare chirurgicala 28.Granulomul piogen(botriomicomul) -hiperplazie reactiva a mucoasei cavitatii orale,formata din t. granulativ, ca raspuns la un factor iritativ local, -masa pseudotumorala,pediculata,sesila -mm-cm,culoare rozrosu intens,functie de vechimea leziunii;cele recente sunt intens vascularizate,cele mai vechi sunt mai fibrozate,suprafata leziunii poate fi neteda,globulara/cu zone ulcerative -palparea-consistenta moale,nedureros,sangereaza la cel mai mic traumatism,datorita vascularizarii,evolutia la inceput a fost rapida dupa stationeaza cu tumora maligna la debut Epulis granulomatos -cea mai frecventa forma de granulom piogen oral -apare in spatiul interdentar,pe versantul V,fiind in legatura un dd ce prezinta o carie subgingivala/lucrare protetica fiza adaptata defcitar,la care se adauga microiritatii locale si inflamatia cronica pe fondul unei igiene orale deficitare Botriomicm -localizat la nivelul mucoasei labiale,linguale,jugale,pe fond iritativ mecanic cronic,traumatizarea mucoasei la contactul dintre arcadele dentare, muscarea in timpul miscarilor functionale Epulis la gravide -frecvent la gravide,incidenta mare in trim 3 din cauza hormonala(creste estrogenuk),deficit nutritional,igiena orala necorespunzatoare,dupa nastere involueaza,poate disparea Diag.diferential -fibromul osifiant periferic(epulis cu celule gigant) -tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare -papilomul mucoasei orale -fibromul mucoasei oralw -forma de debut de tumori maligne ale mucoasei orale Tratament Granulomul piogen gingival -extirparea chirurgicala,cu margini de siguranta de 2 mm,cu indepartarea periostului subiacent pana la nivelul osului alveolar,se practica chiuretaj oral pana la t. sanatos -extractia dd doar daca,dupa chiuretajul osos apare o mobilitate/daca prezenta lor impiedica extirparea completa a formatiunii -plaga de vindeca per secundam prin aplicare de mese iodoformate/ciment parodontal -indepartarea factorului iritativ local Botriomicomul -extirparea chirurgicala cu t. adiacent clinic normal,idetificarea si indepartarea factorului iritativ local,plaga se inchide prin sutura primara/se paote astepta si epitelizarea secundara -recidivele sunt rare in contextul extirparii incomplete si daca nu s-a indepartat in totalitate factorul local, -granulomul de sarcina are risc crescut de recidiva pe perioada de sarcina 29.Fibromul osifiant periferic -hiperplazie reactiva a tesutului conjunctiv fibros parodontal,nefiind un fibrom propriu-zis -e posibila prezenta unor osificare intraleziunlae care deriva din structurile dure parodontale(cement,lamina dura) -localizat la niv crestei alveolare,fiind legat de dd cauzaldg de epulis fibros se exclude la nivelul crestei alveolare edentate -apare la pacientii tineri,sex feminin,in regiunea frontala Clinic-masa pseudotumorala gingivala,localizata la nivelul papilei interdentare,sesila,mai rar pediculata,care are originea la niv lig. Parodontal -dimensiuni mici de pana la 2 cm,culoare roz/rosie,ulcerate,la palpare consistenta ferma -evolutie lenta,dintele implicat nefiind mobil Radiologic:distructia marginii alveolare/septului interdentar la nivelul dintelui implica,mici focare de osificare la nivelul epulisului fibros Diag.diferential

-granulom piogen finfival -granulom periferic cu celule gicant -tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare in periada de debut Tratament -chirurgical:extirparea completa a formatiunii +structurile parodontale din care deriva,uneori extirparea la distanta,extractia dd cauzal,doar daca dd nu si-a pastrat stabilitatea -recidiva 15-20%,legata de extirparea incompleta 30.Granulomul periferic cu celule gigant -leziune hiperplazica cu aspect pseudotumoral,localizata la nivelul crestei alveolare,care deriva din periost/structurile ligam. Periodontal -etiologia iritatica,e expresia clinica la nivelul partilor moi a granulomului central cu celule gigant,cu localizae intraosoasa,apare la orice varsta,frecvent peste 50 ani,sex feminin -localizarea exclusiv la nivelul cresei alveolare,in legatura cu un finte cauzal,care prezinta un factor iritativ gingivo-parodontal.Pe creasta alveolara edentata,leziunea e ovoidala/fusiforma,asemanatoare unei tumori vascualre Clinic -leziune nodulara,dim de 2cm-5-7cm,culoare rosie violacee,consistenta ferm-elastica,sesila,rar pediculara Radiologic: -liza osoasa caracteristica ,care afecteaza limbusul alveolar subiacent ,uneori suprafat radiculara a dd cauzale -in cazul crestei edentate,eroziunea superficiala si aspect de os ciupit -rar se poate explica clinic o exteriorizare la nivelul partilor moi Diag.diferential -granulom piogen gingival -fibrom osifiant periferic -tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare in faza de debut Tratament: -chirurgical-extirpare in totalitate a formatiunii cu margini libere plasate in t.sanatos,2mm impreuna cu periostul subiacent,pana la osul alveolar -chiuretaj al tes. parodontal -indepartarea factorului cauzal iritativ,conservarea dd in fct de gradul de implantare, -vindecarea plagii prin epitelizare secundara protejata cu :mesa iodoformata/sina linguala/placa palatina de protectie -rata de recidiva 10% 31.Papilomul-semne clinice,diagnostic diferential -proliferare tumorala benigna a stratului epitelial spinos,din cauza inf cu HPV Clinic Papilomul oral -formatiune tumorala cu crestere exofitica,verucoasa/conopidioforma cu prelungiri digitiforme,pediculat/sesil -dimensiuni mici,0,5-1mm,rar>1cm -suprafata neregulata,culoare alb-rosiatica,asp mucoasei normale,in fuctie de gradul de keratinizare Papilomul sinonazal -localzare la nivelul mucoasei cavitatii nazale/sinusurilor paranazale,in special SM -asimptomatic,fiind descoperit intamplator,la un ex. Endoscopic nazal -3 forme histopatologice:papilomul scuamos,inversat(cu risc de malignizare 15%),papilom cu celule cilindrice -poate aparea si la nevelul tegumentelor cervicofaciale,aspect clinic asemanator verucii vulgare,apar numeroase lez.papilare-papilomatoza cu localizare tegumentara,orala-papilomatoza orala florida,laringiana Diag.diferential Papilomul oral -granulomul piogen -fibromul mucoasei orale -forma de debut tumorilor maligne de tip carcinom spinocelular Papilomul sinonazal -mucocel/sialochist sinonazal -formele de debut ale tumorilor maligne ale mucoasei sinonazale(de mezostructura) 32.Fibromul -frecventa formatiune tumorala benigna,la niv muvoasei,localizare variata la niv cavitatii orale:mucoasa linguala(fata ventrala,margini laterale,vf limba)jugala,buze;gingivomucoasa procesului alveolar,palatului;planseul bucal -la ambele sexe Clinic -leziuni nodulare cu dimensiuni variabile 0.5-2 cm,rar,forme cu aspect clinic de masa tumorala de dimensiuni mari ce ocupa spatiile edentate la niv gingivomucoasei alveolare formatiuni nodulare:reliefate,suprafata neteda,mucoasa acperitoare normala,baza de implantare sesila/pediculata,uneori ulceratii superficiale si semn de inflamatie mai ales la niv mucoasei jugale unde poate fi supusa traumatismelor cronice ocluzale -nedureroasa la palpare,conistenta moale/ferma/dura in corelatie cu asp. histop.al leziunii,functie de continut:fb.conjunctive, vase sangvine, limfatice fibroame tegumentare:frecvent localizate la niv regiunii geniene/nazale/frontale,nodulii cu consistenta ferma,mobili,proeminenti subtegumentar,tesuturile acoperitoare nemodificate,in profunzime sunt inconjurate de o capsula conjunctiva care permite nuclearea faciala -frecvent sunt leziuni solitare,dar pot aparea si localizari multiple-fibromatiza(sdr.Gardner) Diag.diferential -granulomul piogen -papilomul mucoasei orale

Tratament -chirurgical:extirpare in totalitate a formatiunii -in localizari mucosale,extirparea impreuna cu baza de implantare,incizie epileptica in tesuturile normale la 2 mm de marginile clinice ale formatiunii -localizari cervico-faciale-subtegumentar,extriparea se face fara dificultati,datorita capsulei care le delimiteaza 33.Fibromatoza gingivala -afectiune cu caracter ereditar-autozomal dominant,asociat cu sindroame complexe -nu e congenitala,poate aparea ca o singura manifestare evidenta clinic si in cadrul unui sdr. care include : fibromatoza gingivala,hipertricoza,retard mental,epilepsie Clinic -gingivomucoasa are aspect normal in copilarie ,dezvoltarea fibromatoasa aparand in adolescenta sau mai tarziu -marire de V,consistenta ferma/fibroasa,expresia clinica poate ajunge pana la dimensiuni importante -caracter dens,difuz,neted/nodulara,gingivomucaoasa normala sau palida,nedureroasa si nesangeranda -daca se manifesta clinic la varsta apartiei DP,poate impiedica eruptia dd,din cauza consistentei ferme -daca apare la adulti,poate acoperi coroana dd Diag.diferetial -hiperplazia gingivala medicamentoasa -hiperplazia gingivala din leucemia acuta -neurofibromatoza ereditara si ale snd ereditare Tratament:chirurgical:excizia t.gg in exces,gingivectomia extinsa-expunerea dd acoperiti -recidiva dupa 1-2 ani de la interventie,masuri de igiena locale,indepartarea repetata a plagii bacteriene 34.Hemangiomul -cea mai frecventa tumora a perioadei copilariei,prezenta la 5-10% copii <1 an.mai frecvente la sexul feminin(3:1) -se localizeaza in special in teritoriul OMF,forme solitare,dar pot exista si tumori cu localizari multiple. -Hemangioamele complet dezvoltate sunt rareori prezente la nastere,dar poate exista o macula de culoare deschisa cu o retea teleangiectatica Evolutie -in primele saptamani,tumora se dezvolta rapid,hemangioamele superficiale tegumentare sunt reliefate si boselate ,culoare rosu-aprins -tumora nu se goleste de sange la presiuni -tumorile mai profunde sunt doar discret reliefate si au tenta albastruie -faza proliferativa dureaza 6-10 luni,dupa care cresterea e stopata si incep sa involueze. -culoarea se modifica,devenind purpurie si de consistenta mai scazuta,la 5 ani,coloratia disparand complet -1/2 din hemangioame involueaza pana in 5 ani si aproape toate in 10 ani -dupa regresia completa vor avea tegumentul de aspect normal iar la restul vor exista modificari tegumentare persistente,de tip atrofic,cicatriceal sau teleangiectatic Complicatii -20% din cazuri -cea mai frecventa e ulceratia,care poate aparea sau nu din cauza suprainfectarii -hemoragia poate fi prezenta,in cantitati mici 1.localizarile oculare si perioculare : ambliopie,strabism sau asigmatism 2.localizarile cutanate multiple sau de mari dimensiuni:risc crescut de existenta a unor hemangioame concomitente viscerale 3.localizari cervicale sau laringiene pot duce la obstructia cailor respiratorii superioare 4.sindromul Kosoboch-Merritt: purpura trombocitopenica,coagulopatie de consum,hemoliza microangiopatica si fibrinoliza marcata intralezional -apare in hemangioamele de mari dimensiuni,la copilul mic,cu mortalitate de 30-40% -e asociat unor tumori vasculare(hemangioendoteliomul kaposiform) Tratament-depinde de varsta copilului,dimensiunea si localizarea si stadiul in care se afla tumora -hemangioamele mici ce nu indica afectarii functionale dispensarizare,pt ca se remit spontan,lent.Daca e vizat un tratament chirurgical,va fi temporizat pana in etapa de evolutie -In etapa proliferativa:prezinta ulceratii,hemoragii repetate,crestere remarcanta ce induce tulburari fct importante:trat. Medicamentos(cortizon general 60-90 zile,efecte favorabile primele zile,in 30% revine la acelasi aspect dupa scaderea dozei).Pentru evitarea efectelor sistemice-injectare intralezionala de triamincinolon/betametazona -Efectele adverse:formare de hematoame,necroza,atroffie cutanata si modificari de culoare a tegumentelor -daca nu raspund la cortizon se aplica trat general cu interferon a2A -radioterapia rar folosita,risc de malignizare,la adulti doza de 15-30Gy,reevalueaza gradul de involutie si tesutul cicatriceal format,necesita rezectia ampla si reconstructia cu lambouri pediculate/liber vascularizate -scleroterapia-pentru hemangioamele mici:injectare intralezionala de agenti sclerozanti pe baza de alcool polietoxilarinduce fibroza -pentru hemangioamele mari:scleroterapia plus extirparea chirurgicala -chirurgical-indicatii limitate:hemangioamele mici si cu crestere lenta,a caror localizare induce tulburari functionale -criochirurgia,scleroterapia,laserterapia,embolizarea si chirurgia-au rezultate slabe,dificultati de diferentiere a hemangioamelor de malformatiile vasculare -laser CO2-adjuvant in timpul exciziei pentru buna hemostaa si limitarea cicatricelor reziduale,indicate in hemangioamele maculare,pt cele care nu au raspuns la tratamentul cortizonic,care au involuat partial si induc tulburari functionale 35.Sindromul Sturge-Weber -afectiiune de dezvoltare de tip hamartom,cu incidenta scazuta,caracterizata prin malformatii vasculare ale enecefalului si fetei -apare din cauza persistentei plexului vascular in jurul portiunii cefalice a tubului neural -apare in sapt6 si regreseaza in sapt 9 de viata intrauterinann au o malformatie vasculara capilara a fetei=pata de vin de porto/nervus flammeus -poate fi unilaterala de-alungul uneia sau mai multor zone de emergenta trigeminala, poate fi bilaterala,ocazional la nivelul fetei sau alte localizari pe corp.10% din pacienti cu pata de vinprezinta snd Weber,la cei mai multi intereseaza zona de emergenta a ramurii oftalmice

-leziunile faciale se asociaza cu malformatii vasculare leptomeningeale,ipsilaterale care induc: -manifestari neurologice:convulsii,retard mintal,hemiplegie de partea opusa,pe RX se observa calcificari cerebrale de partea afectata -manifestari oculare:glaucom,malformatii vasculare ale conjunctivei,episclerei,coroidei,retinei -orale:modificari hipervasculare ale mucoasei de partea afectata,gingivomucoasa crestei alveolare poate prezenta un aspect de hiperplazie vasculara sau in formele mari,proliferative poate avea un aspect asem.epulisului granulomatos.Hiperplazia gingivala poate fi din cauza proliferarii vasculare,medicatiei anticonvulsivante(fenitoina),uneori poate aparea liza osoasa Tratament:depinde de natura si severitatea leziunilor,petelor vasculare tratate cu laser,uneori e necesar tratamentul neurochirurgical de indepartare a leziunii angiomatoase intracraniene -leziunile gingivale induc dificulati de mentinere a igienei orale -daca se extirpa leziunea trebuie avuta in vedere hemoragia consecutiva -terapia laser e indicata 36.Clasificarea chisturilor oaselor maxilare De dezvoltare Odontogene -keratochist odontogen -chistul folicular -chistul(hematom) de eruptive -chistul odontogen botrioid(parodontal lat.) -chistul gingival al adultului -chistul gingival al nn -chistul odontogen calcificat -chistul odontogen glandular Neodontogene -chistul naso-palatin -chistul naso-labial

-chistul medial palatinal -chistul globulomaxilar -chistul median mandibular Inflamatorii -chistul radicular:periapical/radicular lateral -chistul rezidual Pseudochisturi -cavitate osoasa idiopatica(chist osos traumatic,simplu,hemoragic) -chist osos anevrismal -defect osos Stafne

37.Keratochistul odontogen -5-10% apar la adolescenti si tineri,sex masculine,din cauza unor factori incoplet elucidate la nivelul peretelui chistic -keratochistul odontogen primordialse dezvolta in locul unui dinte si deriva din rest.SERRES/celulele bazale ale epieliului oral -keratochistul odontogen dentigerse dezvolta in jurul unui dinte si deriva din EAR -sindr.Gorlin(sdr.nevic bazocelular)la copii,multiple,simultane sau aparand in diferite localizari -localizare:la mandibula apar la niv M3 si la maxilar M3 sau C Clinic -forme si dimensiuni variate,mici sau mari,uni sau multiloculare -asimptomatice,dar pe masura ce evolueaza,include mobilitatea dd adiacenti si rezorbtia progresiva a radacinilor -imping PVN alveolar inferior spre bazilara mandibulei,dar nu induc tulburari sensitive -tendinta de extindere M-D(de-alungul medularei osoase,mai putin dense) si mai putin V-L(liza osului cortical,dens apare tardiv) -liza corticalelor osoase se produce in zone cu corticala mai subtire si mai putin densa(maxilarspre V si mandibular spre L in zona lateral si spre V in zona anterioara si Pm) -peretele chistic se poate perfora,astfel continutul cu Keratina patrunde in struc. Invecinatereactie inflamatorie marcata(apar durerea si edemul) Radiologic Keratochistul odontogen dentiger -leziuni osoase RT,cu limite nete,cu fenomen de corticalizare perilezional -uni sau multiloculare(mai ales in dreptul M3 mandibular) -uneori exista un dinte neerupt,partial intralezional -rezobtia radacinilor dd adiacent,frecvent dar apare si in cazul chisturilor dentigere/radiculare -RX- nu se diferentiaza de chistul dentiger Keratochistul odontogen primordial -lipsa dintelui Diagnostic diferential -ameloblastomul Keratochistul dentiger Keratochistul primordial unilocular -chist folicular -chistul parodontal lateral -mixomul odontogen -chist/tumora odontogena -chistul residual -tumora central cu celule gigant adenomatoida -cavitatea osoasa idiopatica -malformatii arterio-venoase osoase -ameloblastomul si fibromul ameloblastic -chist/tumora odontogena adenomatoida centrale -ameloblastomul si fibromul ameloblastic Keratochistul primodial multilocular Tratament -chistectomia-pentru formele mici -indepartare in totalitate a mb chistice pt a reduce riscul de recidiva.Necesar abord ce permite vizibilitatea inraoperatorie optima pt abordul cervical al mand.(in cazul in care interes. unghiul si ramul ).Nu e necesara extirparea unei zone de tes. Moale,daca mand e efractionata. -in cazul k.primordial se extirpa o portiune de mucoasa alveolara hiperkeratinizata.Dd adiacenti pot fi mentinut daca osul permite(!chiuretaj atent pt a nu mentine focare lezionale).PVN alv inf va fi conservat -marsupializarea pt formele mari -pt k,dentiger+ posibilitatea eruptiei dd inclus -Rezectia osoasa marginala/segmentare-pentru recidivele multiple dupa chistectomie/leziuni mari care au erodat corticala osoasa,pt care chiuretajul ar intrerupe continuitatea osoasa -risc de recidiva 50%

38.Chistul folicular(dentiger) -apare prin transformarea chistica a sacului folicular al coroanei unui dinte neerupt -apare frecvent la niv oaselor maxilare=20% chisturile de dezvoltare -frecv. tinerii de sex masculin -e intotdeauna atasat la JSC a dintelui Cauze -acumularea de continut chistic intre coroana dintelui si EAR care tapeteaza la interior chistul -acumulare de lichid chistic intre straturile extern si intern ale EAR,ce ramane atasat de suprafata smaltului dentar -fenomene inflamatorii locale:procese inflamatorii periapicale cornice ale dintelui decidual supradiacent sau fenomene repetate de pericoronarita ale unui dd semiinclus(M3 mand) Localizare:-la unghiul mandibulei,in leg cu M3 inclus sau semiinclus -C max inclus,orice dd inclus Clinic -asimptomatic(cu exceptia lipsei dd de pe arcada),se descopera intamplator -poate creste pana la cativa cm,cand incepe sa erodeze corticala -se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral dd semiinclus, process infectiosdinte decidual supraiacent Radiologic -RT uniloculara,care inconjoara coroana unui dinte inclus sau semiinclus,atasat de coletul dintelui.RT e bine delimitata,cu contur net.In cazul suprainfectarii,limitele chistului par mai putin nete. Varianta cu extensie laterala:-M3 inferior semiinclus,la care RT intereseaza doar portiunea distala dd spre ramul mandibular Varianta cu extensie vestibulara:M3 semiinclus,dintele impingand chistul spre V a.i. RT uniloculara apare suprapusa peste bifurcatia radacinilor acestui dinte=chist paradentar,chist vestibular de furcatie Varianta de circumferential:RT care se extinde spre apical,nerespectand JSD a coletului,poate chiar circumscribe RX dintele.In cazul chisturilor de dimensiuni mari,aspectul poate fi aparent mulilocular din cauza trabeculelor osoase restante,suprapuse pe RT chistului Diag.diferential -keratochist odontogen dentiger -ameloblastom -fibrom ameloblastic -chist/tumora odontogena adenomatoida pentru localizarile anterioare Tratament -chistectomie si odontoectomie dintelui semiinclus/inclus,daca e necesara si posibila eruptie a dd se va conserva dupa chistectomie si chiuretaj complet al insertiei chistului la nivelul coletului dentar. -daca foliculul e de dimensiuni mari 1.marsupializare ce va determina reducerea progresica a V chistului 2.chistectomie,Chistul de dimensiuni mari extinse spre bazilara mandibulei necesita chistectomie cu abord cervical -recidive rare dupa indepartarea complete,risc de transformare in ameloblastom.Rara cazuri de transformare ale epiteluiului chistic in carcinom spinocelular/celulele glandular ale mucoase in carcinoma mucoepidermoid 39.Chistul de eruptie(hematom de eruptie) -analogul chistului folicular al partilor moi,apare in cazul unui dinte in eruptie,aflat submucos,prin separarea folicului dentar de suprafata coroanei dintelui -apare frecvent la eruptia DT(la I sup temporari,M permanenti la copii de 6-8 ani) -la adulti apare in cazul unui dinte semiinclus Clinic -leziune cu aspect chisti,localizare in dreptul dd in eruptie, -mucoasa acoperitoare e intacta,hematomul acumulat sub sacul folicular transpareculoare albastruie -la palpare e fluctuent,discret dureros -continutul chistic:infiltrat inflamator,hematic Radiologic:dd n eruptie ce a perforat corticala,fara a fi vizibile modificari patologice Diag.diferential -hematom postraumatic al crestei alveolare -malformatii vasculare de mici dimensiuni Tratament -evolutia spre marsupializare spontana,urmata de eruptienu necestia un tratament,se recomanda igiena orala buna pentru evitarea suprainfectarii -rar,marsupializare chirurgicala prin incizie si evacuarea continutului,excizia unor portiuni mici de mucoasa in felie de portocala pentru a permite eruptia dd fara alte complicatii 40.Chistul nasopalatin -cel mai frecvent chist neodontogen,care provine din transformarea chistica a resturilor epiteliale ale canalului nasopalatin,localizat in dezvoltarea embrionara in zona canalului incisiv -la orice varsta(mai ales 40-60 ani),sex masculin Clinic -asimptomatic,se identifica in urma unui RX de rutina -in evolutie poate deforma palatul anterior,avand aspect similar unui abces pe linia mediana -mucoasa acoperitoare poate fi integra/prezinta o fistula prin care se elimina continutul chistic -palparea e dureroasa,fluctuentta,exteriorizarea la nivelul partilor moi spre V,in fundul de sac,deformand buza Radiologic:RT in forma de inima de pica,1-2cm-rar 6cm,bine delimitata ,situata intre radacinile ICS,pe linia mediana sau paramedian,fara a avea puncte de plecare de la nivel periapical,radacinile dd sunt divergente,rareori prezinta rezorbtie

-chistul papilei interincisive-forma rara ce intereseaza partile moi Diag.diferential -chistul radicular -keratochistul odontogen primordial -tumori maligne endoosoase de tip condrosarcom -canalul incisiv normal Tratament:chistectomia simpla prin abord palatinal,dupa extirparea completa nu apar recidive,riscul de malignizare e mic 41.Chistul globule-maxilar -initial,era considerat ca fiind chist fisural rezultat din incluzile epiteliale restante la nivelul zonei de fuziune a portiunii globulare a mug nazal medial cu cel maxilar-teorie infirmata deoarece in cadrul dezv.embrionare,portiunea globulara a mugurelui naza medial formeaza de la inceput corp comun cu mugurele maxilar -expresia clinica si RX a unui chist radicular(periapical/lateral),chist parodontal lateral,keratochist odontogen.Nu exista ca entitate clinica de sine statatoare Clinic:chist endoosos situat intre ILS si CS(rar intre ICS si ILS),initial asimptomatic,in evolutia sa se poate exterioriza la nevelul partilor moi din fundul de sac V sau in palat -deformare dureroasa si fluctuente Radiologic:RT situata intre ILS-CS/ICS,radacinile fiind diverdente si uneori pot prezenta fenomene de rezorbtie radiculara 42.Chistul radicular Patogenie -un chist inflamator endoosos,ce inconjoara apexul unui dinte devital ca o complicatie a patogeniei pulpare,in evolutie,care poate ajunge sa deschida CP,germenii patrund si produc inflamatia continutului acesteia(pulpita),ajungand la necroza septica a pulpei(gangrena pulpara) -procesul infectios se extinde de la pulpa,prin formanul apical,in spatiul parodontiului apical(parodontita apicala) -poate evolua in abces(-acut) sau granulom periapical(-cronic) -poate dezvolta o pseudomebrana conjunctiva,in evolutie,inflamatia cronica periapicala stimuleaza transformarea chistica a resturilor epiteliale Malassez Chistul periapical -localizat la nivelul apexului unui dinte cu gangrena pulpara netratata,neobturat pe canal sau in cazul unui dinte cu obturatie de canal completa/incompleta Clinic -initial asimptomatic,prezinta uneori semne indirecte:sensibilitate la percutia in ax a dd cauzal,jena dureroasa la palparea apexului in vestibulul bucal, teste de vitalitate negative -in evolutie,chistul creste in dimensiuni si subtiaza corticala osoasa,la palpare in vestibul se percepe o consistenta de minge de celuloid sau coaja de ou spart,din cauza unei lize corticale osoase,zona fiind discret dureroasa la palpare -in final ajunge sa perforeze corticala osoasa si se exteriorizeaza in partile moi,submucos:deformeaza fundul de sac V,mucoasa acoperitoare normala,palparea dureroasa,se percep zone de fluctuenta -chistuls e poate suprainfecta,evoluand spre abces Vsau P/de spatiu fascial primar,prin extinderea sa poate si interesa si radacinile dd vecini, -dupa o evolutie indelungata se poate fistuliza in cavitatea orala la tegumente/se poate deschide in sinusul maxilar Radiologic -RT periapicala in jurul dintelui cauzal,deformeaza si sterge conturul laminei dura in portiunea apicala.RT bine delimitata si uneori prezinta un contur RO,datorita fenomenelor de scleroza perichistica,forma ovalara/rotunda,neregulata,daca e mare si intereseaza multi dinti,apexurile lor sunt incluse in cavitatea chistica,prezentand rezorbtie radiculara. Diag.diferential -granulom periapical(seamana cu un chist de dim mici) -majoritatea chisturilor osoase,la niv PM/M sup e diferentiat de SM normal,cu un recessus alveolar procident -chistul median mandibular=RX chist radicular la nivelul F inf Tratament -indepartarea chistului si trararea fctorului cauzal,in cazul granuloamelor periapicale,prima intentietrat endo.In caz de esec,cu persistenta leziuniitrat chirurgical conservator -chist de dim. mici si medii: -dinte cauzal recuperabil cu implantare buna si mai putin de 1/3 din apex e inclus in formatiunea chisticachistectomie+ rezectie apicala si tratam endo intraoperator cu sigilarea suprafetei de sectiune a dd -dinte cauzal cu distructie coronara mare,irecuperabil si mai mult de 1/3 din apex e inclus in chistextractia dd si chistectomia prin alveola postextractonala/daca accesul e insuficientchistectomia prin abord vestibular -chist de dim marichistectomie prin abord vestibular si extractia dd/tratament conservator (rezectia apicala cu tratament endodontic si sigilarea suprafetei de sectiune a radacinii) -care se extinde in sinus ,dar mentine o separatie osoasa minima intre peretele chistului si mucoasa sinusala si nu necesita cura radicala a sinusului -daca chistul afecteaza mucoasa sinusala se induce si cura radicala a sinusului maxilar -chisturile mandibulare de dimensiuni mari,cu risc crescut de fractura in os patogen/pentru asocierea cu tratament conservator sau radical al dintelui cauzal Chistul radicular lateral Clinic -similar chistului periapical,diferit pt ca se dezvolta la nivelul suprafetei laterale a radacinii,din cauza unor canale aberante:formatiune chistica cu acelasi caracter clinic si evolutiv Radiologic -RT de dimensiuni mici,localizata lareral radicular,de cele mai multe ori in limbusul osos sau rar,interdentar Diag.diferential -chistul parodontal lateral

-keratochistul odontogen primordial -parodontopatia marginala cronica profunda Tratament -evolutia laterala cu erodarea limbusului alveolar,de cele mai multe ori,implantarea dd cauzal e afectataextractia si chistectomia prin alevola Chistul rezidual Clinic -persista dupa tratamentul endodontic/extractie,fara chiuretarea alveolei, =chistul periapical persistent dupa tratamentul endo ce nu a reusit sa eradicheze focarul infectos la nivelul apexului -indicatie eronata legata de dimensiunea chistului,unei obt de cnaal deficitare ce a nu a reusit sa sigileze canalul radicular,obturatia de canal cu depasire(factor iritativ,care continua evolutia chistului) Radiologic -dupa trat endo are aspectul unui chist periapical localizat la nivelul unui dinte cu obt de canal -dupa extractia dentara prezinta un chist radicular persistent la nivelul crestei alveolare edentate,dupa vindecarea osoasa a alveolei postextractionale Diag.diferential -chist rezidual dupa trat endo cu: chistul periapical sau alte entitati chistice/tumorale -chist rezidual dupa extractia dentara:leziuni chistice/tumorale ale oaselor maxilare ce nu au legatura cu un dinte:keratochistul odontogen primordial,chistul osos traumatic,chistul osos anevrismal Tratament -dupa tratam. endo:chistectomie cu rezectie apicala si sigilarea suprafetei de sectiune a radacinilor -dupa extractieia dentara:chistectomia prin abord oral 43.Ameloblastomul -cea mai frecventa tumora odontogena -tumora a epiteliului odontogen,care poate avea origine in:resturile lamei dentare(R.Serres),organul adamantin,epiteliul unui chist odontogen(derivat din r.Malassez),stratul bazal al mucoasei orale Clasificare: -ameloblastomul intraosos solid sau multichistic -ameloblastomul intraosos unichistic -ameloblastomul periferic extraosos Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic -poate aparea la orice varsa,mai rar la 10-19 ani si exceptional sub 10 ani ` -afecteaza in egala masura ambele sexe.In majoritatea cazurilor e localizeaza in zona M3 si in ramul mandibulei,rar la maxilar,unde se pot localiza in zona posterioara Semne clinice:-initial asimtptomatic,leziunile fiind de mici dimensiuni,identificate intamplator -dupa un timp apare o tumefactie mandibulara cu evolutie lenta,relative asimptomatica,ce deformeaza progresiv contururile fetei si poate ajunge la dimensiuni mari -durerea si parestezia sunt rare Radiologic:RT multiloculara,cu margini neregulate -amelob. mici in fagure de miere -amelob. mari in baloane de sapun -frecvent la nivelul leziunii e prezent un dd inclus intraosos(M3 mand),apare rezorbtia radiculara a dd adiacenti tumorii,uneori aspectul poate fi de RT uniloculara -forma desmoplastica e localizata in z. anterioara maxilara,RT cu zone RO datorate metaplaziei osoase/mineralizari ale septurilor fibroase dense Diag.diferential -keratochistul odontogen -chistul osos anevrismal -fibromul sau mixomul odontogen -tumora centrala cu celule gigant -tumor neodontogene non-osteogene -angioame/malformatii vasculare endoosoase Tratament -enucleere cu chiuretajrezectie osoasa segmentara extinsa(tendinta de a infiltra printre trabeculele medularei osoase adiacente pt care marginile libere trebuie extinde) -ameloblastomul e o tumora radiosensibila,dar din cauza riscului de malignizare,radioterapia e CI -chiuretaj:pentru prima faza,dar pot exista focare tumorale microscopice restante in osul sanatos, -recidiva:50-90%, dupa multi ani,perioada asimpt de 5 ani nu semnifica vindecarea -rezectia marginala:tratam. de electie,marginile se vor plasa 1-1,5cm fata de limita RX -obtinerea marginilor imposibil pentru localizari la nivelul unghiului si si ramului(ind:rezectie segmentara) -recidiva:15-20% -rezectia segmentara si hemirezectia de mand cu/fara dezarticulare:tratament curativ,se indica pentru formele mari sau recidivele sau multe chiuretaje -recidivele pot aparea si postoperator ,la 10 ani si exista riscul de malignizare in ganglionii locoregionali/la distanta,in structurile osoase Ameloblastomul intraosos unichistic -poate aparea de novo sau prin transformarea tumorala benigna a epiteliului unui chist odontogen -10-15% din totalul ameloblastoamelo,apare la pacientii tineri, -se localizeaza la mandibula in zona posterioara -initial asimptomatic,dar in evolutie poate ajunge sa deformeze corticalele osoase fara fenomene dureroasa sau parestezie in teritoriul n.alveolar inferior Radiologic-RT uniloculara bine delimitata cu aspect asemanator unui keratochist odontogen(primar/dentiger) si chist radicular rezidual

Diag.diferential -keratochistul odontogen -chistul radicular -chistul rezidual -chistul median mandibular -cavitatea osoasa idiopatica Tratament -chistectomie,diag.histopatologic -formele de situ:chistectomie,dispensarizare o perioada de timp -formele microinvazive:rezectie osoasa marginala,trat profilactic,dispenzarizare RX pe termen lung,tratament chirugical doar daca apar recidive -formele invazive:chiuretaj tumoral,rezectie marginala,rezectie segmentara si hemirezectie de mandibula cu/fara dezarticulare -risc de recidiva10-20% Ameloblastomul extraosos -forma rara ce deriva din resturile Serres,chiar din epiteliul bazal al mucoasei orale Semen clinice:-formatiune gg:sesila,pediculara,de mici dimensiuni(sub1,5cm),nedureros,cu mucoaa acoperitoare intacta,aspect clinic nespecific,localizata pe mucoasa gingivala vestibulara a dd causal, -mai frecvent la mandibula Radiologic:erodarea limitata a osului subiacent Diag. diferential -hiperplazii epulis like -tumori benign gingivale(fibroame) -forme de debut ale tumorilor m.gingivale Tratament extirparea leziunii impreuna cu tes. adiacent clinic normal -rata de recidiva scazuta 44.Odontomul-patogenie,aspecte clinice -tumora odontogena relative frecventa care combina elementele epiteliale si ectomezenchimale -sunt considerate hamartoame(anomalii de dezvoltare) si nu tumori propriu-zise,reprezentand transformarea in hamartom a unui dinte care ar fi trebuit sa evolueze spre formarea sa complete si eruptia pe arcadaaparenta anodontie a dintelui din care deriva -poate fi independent de formarea dentitiei normale(poate deriva dintr-un dd supranumerar),dar prin prezenta blocheaza eruptia unui dinte subiacent care va ramane intraosos -in stadiile precoce,e format din epiteliu odontogen proliferative si din tesut mezenchimal -in stadiul matur e format din smalt si dentina si din cantitati variabile de pulpa si cement Forma compusa-alc din structure asemanatoare unui dinte -RO formata din structuri cu aspect asemanator unui dinte,inconjurat de o zona RT Forma complexa-constituita sub forma unui conglomerate de smalt si dentina ,fara a avea configuratia unui dinte -masa calcifiata aparent amorfa,cu o RO echivalenta unui dinte -se poate dezvolta in locul unui dinte(aparenta anodontie),in vecinatatea unor dinti eruptiinducand divergent radacinilor sau poate impiedica eruptia unui dinte care ramane intraosos -s-au descries forme ce combina elemente ale celor 2 forme -apar des la adolescent sau tineri,mai frecvent la M decat la m.Cele compuse sunt mai frecvente in zona anterioara ,iar cele complexe apar mai frecvent in zona molara -asimptomatic,se identifica in RX pt a decela cauza unei anodontii -dimensiuni limitate,pot ajunge la 5-6cm,cand deformeaza corticala osoasa 45.Cementoblastomul-patogenie,aspecte clinice -proliferare de tip hamartom a cementoblastilor,cu formarea unei colectii dezorganizate de cement in jurul radacinii unui dinte -cementoblastomul este echivalentul ,la nivelului cementului, osteoblastomului. -apare mai frecvent la adolescent sau adulti sub 30 ani si afecteaza dd mandibulari -se prezinta ca o aparenta expansiuni volumetrica a radacinilor unui dinte(M sau PM),se asociaza cu o simptomatologie dureroasa difuza,mucoasa acoperitoare e nemodificata iar dintele implicat nu e mobil si ramane vital(daca nu e nici o alta afectiune dento-parodontala) Radiologic:RO marcata care inglobeaza radacinile in special in apicala,halou RT bine definit care delimiteaza cementoblastomul de osul adiacent 46.Osteomul-patogenie,aspecte clinice -sunt considerate tumori benign osoase,dar de fapt sunt hamartoame rezultate prin dezvoltarea excesiva de os cortical/medular matur,frecvent la tineri,sex masculine.Osteomul solitare pz nu apare niciodata la copiisuspiciune de sindrom Gardner -deobicei are caracter solitar si apare in special la nivelul oaselor craniului,cu predilectie la niv mandibulei in special pe versantul L in zona Pm si M sau la nivelul condilului mandibular,la nivelul sinusului frontal. -se localizeaza la: suprafata osului(osteom periostal),in medulara osoasa(osteom endostal) Osteomul periostal:-deformare osoasa discrete,nedureroasa,cu crestere lenta,situate pe suprafata maxilarului/mandibulei -poate ajunge la dimensiuni importante=deformeaza zona,partile moi acoperitoare sunt destinse dar nemodificate.La palpare-consistenta dura,osoasa,nedureros Osteomul endostal-asimptomatic,identificat intamplator in urma unui RX de rutina. -prin evolutie poate ajunge la dimensiuni semnificative care sa deformeze osul Osteomul de condil mandibular-asociaza manifestari clinice indirect: devierea de partea opusa a linei mediene a mandibulei,tulburari de ocluzie,durere,deformare laterofaciala,limitarea deschiderii gurii Osteomul sinusurilor paranazale-sinuzita,algii faciale,manifestari oftalmice RX:RO circumscrisa rotunda/ovalara,expresia unei mase scleroase calcificate,osteoamele periostale pot prezenta focare sclerotic,cu desen trabecular central si halou sclerotic periferic

10