Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ansamblari Prin Sudare
Ansamblari Prin Sudare
Pentru examenul de certificare a competentelor Nivel 2 Specializarea: Electromecanic centrale electrice Tema: Asamblari prin sudare
elev
1. CUPRINS
1. 2 CUPRINS.........................................................................................................pag.
2. ARGUMENT...................................................................................................pag. 3 3. CONTINUTUL PROPRIU-ZIS......................................................................pag. 4 3.1. ASAMBLARI PRIN SUDARE.............................................................pag. 4 3.1.1. Metodele productive la sudarea cu gaze 3.1.2. Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare 3.2. ASAMBLAREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR SUDATE......pag. 7 3.3. TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII.............................................pag. 8 3.4. PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMATIILOR.........................pag. 9 3.5. FORMAREA FISURILOR....................................................................pag. 9 3.6. TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE.............pag. 10 3.7. CONTROLUL SI RECEPTIA ASAMBLARILOR SUDATE............pag. 12 3.7.1. Incercari pe epruvete 3.7.2. Incercari nedistructive (electrice si electromagnetice) 3.7.3. Defectoscopia Roentgen 3.7.4. Defectoscopia cu raze gama 3.7.5. Defectoscopia ultrasonica 4. BIBLIOGRAFIE............................................................................................pag. 15
2
5. ANEXE..........................................................................................................pag. 16
2. ARGUMENT
Intocmirea proiectului ajuta ia formarea capacitatii de folosire a informatiilor de catre viitorii absolventi pentru integrarea lor in mecanisme, si activitatilor industriale din economie. Deasemeni dobandirea unui ansamblu coordonat de cunostiinte necesare priceperii corecte a problemelor economiei de piata. Informarea in problemele tehnice si economice, componente structurale si functionale ale societatii, care are rolul de a pregatii procese de cunoastere, de catre elevi, a acestui important segment al programului de educatie. Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, poate sa contribuie la modelarea insusirilor specifice calitatii intelectuale, morale, sociale, dinamice a elevilor, viitori cetateni competenti, dinamici, potentiali factori de armonie, progres, prosperitate ai societatii. Productia se desfasoara la locul de munca, unde se concentreaza: scule, instrumente, materie prima, semifabricate si produse finite. Aceasta determina in mod nemijlocit importanta unei bune organizari a locului de munca, care sa aiba rezultat sporirea randamentului si economicitatii necesare precum si micsorarea efortului depus. Activitatea lacatusului mecanic se desfasoara in general in atelier, unde au loc o multitudine de activitati. Tema actualului proiect este : " Asamblari prin sudare ". in aceasta lucrare vor fi prezentate urmatoarele : - Asamblarea generala a constructiilor sudate - Tensiuni interne si deformatii - Procedee de reducere a deformatiilor
3. CONTINUTUL PROPRIU-ZIS
3.1. ASAMBLARI PRIN SUDARE 3.1.1. Metodele productive la sudarea cu gaze
Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat se asaza in pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori asezati de o parte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate fi marita pana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micsoreza cu 40%. O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. Becurile au doua sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste metalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre stanga. O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa. Amestecul gazos folosit este cu exces de oxigen, ceea ce asigura o temperatura inalta a flacarii.
urmatoarele scule si dispozitive: -clestele de sudura (fig. 1.1, a)se fabrica in foarte multe variante si este folosit pentru a se asigura prinderea cat mai buna a electrozilor in timpul sudarii; -panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul, unde se sudeaza, de restul spatiilor de lucru, intrucat arcul electric da iritatii periculoase ochilor. Nu intotdeauna este posibila utilizarea panourilor, intrucat sudurile se executa si la inaltime. In aceste cazuri, pentru a feri lucratorii de inflamarea ochilor, datorita razelor generate de arcul electric, trebuie facut un instructaj special; -dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi generale sau speciale. Cele generale sau universale se folosesc la asamblarea unui mare numar de piese care nu sunt identice, la productia de unicate sau de serii mici. Dispozitivele speciale, numite si conductoare, se folosesc pentru asamblarea pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni apropiate sau identice. Ele se folosesc la productia in serie. Dupa felul operatiilor, dispozitivele se clasifica stelaje, conductoare, dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire. In anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe categorii de dispozitive, ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii de asamblare sau sudare. Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de sustinere, pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor. Constructia lor este variata : din profil, din beton armat etc. Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: -sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a pieselor de sudat; -piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede; -dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei precise a pieselor sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau de masa; -dispozitivele de fixare(fig. 1.2) sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe stelaje, pe placile de fixare sau pe sabloane, -dispozitivele de prindere au forme foarte variate si se utilizeaza pentru fixarea pieselor Fig. 1.2. Dispozitive de fixare se sudat in pozitiile convenabile
si pentru a impiedica deplasarea pieselor in timpul sudarii; -dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in cadrul asamblarii. Ele se prind de piesele de baza prin puncte de sudura si dupa terminarea asamblarii se desprind cu dalta; -dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii cordoanelor de sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor este compus din doua siruri de role, din care unul este antrenat de un motor electric cu reductor. Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel reglat incat, in functie de diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei de antrenare o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul de lucru respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un suport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat, astfel incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitie orizontala. Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate marita. Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei cordoanelor in pozitie orizontala, precum si pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie bine stabilita. Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare, realizand orizontalitatea oricarei suduri dintr-o sectiune plana sau de volum.In acest caz, aparatul automat se sprijina pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat la care capul de sudare se conduce manual. Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic. Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura trecere, in partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de cupru continua. Cum operatia in sine nu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de flux. Un dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu ajutorul unei perne pneumatice. Din doua corniere si un profil semirotund se realizeaza un jgheab 2 in care se creeaza, cu ajutorul unei benzi de azbest 3, doua zone: una superioara, care se umple cu flux 5 si constituie perna de flux, si una inferioara, in care se instaleza un tub flexibil 4. Dupa asezarea tablelor 1 si instalarea lor in pozitie de sudare in tubul flexibil se introduce aer comprimat, care preseaza perna de flux pe piesa de sudat. Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina marginile tablelor intr-o pozitie corecta, sudirii de la Santierul naval Galati au creat un dispozitiv magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o energie consumata mai mica, reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care se sudeaza cap la cap, mulandu-se dupa ondulatiile mici ale tablelor.
intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel se rezolva sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale. S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care desi prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de dimensiuni mari, care se intanlesc in general la constructii de furnale. Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si necesita un personal cu calificare superioara. Aplicarea sudarii si in special introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai redus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile cu grosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm.
raman in prelungire (fig. 3.1).Observatiile practice facute asupra acestor deformatii permit sa se ia unele masuri pentru a le preveni sau macar a le elimina.
Fisurile sunt provocate de calitatea necorespunzatoare a otelurilor ce se sudeaza in special cand se utilizeaza electrozi care nu corespund otelului respectiv, cand materialul de baza contine impuritati sau cand procesul de sudare nu este bine condus. Controlul in privinta fisurilor trebuie facut cu mare atentie, deoarece fisurile la cald se observa greu cu ochiul liber; acestea apar abia in timpul exploatarii si pot provoca accidente.
Contractie transversala
Contractie unghiulara
Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice. Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt: a. Recoacerea. Prin recoacere se intelege tratamentul termic de incalzire a pieselor la temperaturi de peste 850-900 grade C si mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea tablelor dupa care piesa se lasa sa se raceasca in cuptor pana la 350 gradeC. Durata de mentinere la temperatura de recoacere se ia de 1-2 min pentru fiecare milimetru grosime a metalului piesei supus sudarii. La mentinerea in cuptor, racirea nu trebuie sa depaseasca viteza de 100 grade C/h. Mentinerea mai indelungata a piesei la temperatura prescrisa
10
daunatoare deoarece granulatia care rezulta dupa racire este prea mare. Prin recoacere se obtine o structura cu graunti mai fini, imbunatatindu-se plasticitatea materialului si totodata micsorandu-se duritatea. b. Normalizarea. Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii, cu deosebirea ca viteza de racire este mult mai mare si racirea se face in aer liber. In general, pentru otelurile cu continut mic de carbon, piesele se supun tratamentului de normalizare. Apreciind tensiunile care pot aparea , se recomanda o incalzire lenta pana sub linia PSK (linia perlitica din diagrama FeC) urmata de o incalzire mai rapida pana la temperatura necesara, mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea peretelui de sudat, racirea rapida pana la PSK, iar apoi o racire lenta. Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de detensionare, a carei temperatura nu influenteaza structura obtinuta la normalizare. c. Recoacerea pentru detensionare. In cazul cand piesele nu sunt supuse recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne este absolut necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o temperatura de 600-650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare milimetru grosime. Acest tratament termic nu modifica structura metalului si se aplica, in general la otelurile cu continut mare de carbon sau la otelurile aliate. Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor, cele mai raspandite, sunt cuptoarele cu propulsie. La aceste cuptoare, piesele se aseaza pe o platforma de lucru si se imping in cuptor, descarcarea lor facandu-se la celalalt capat al cuptorului. In figura 6.2 este reprezentat un cuptor dintr-o camera de lucru 1 in forma de tunel, prin care piesele 3 sunt impinse pe vatra cuptorului de impingatorul 4 cu ajutorul surubului 5 actionat de mecanismul 6. Combustibilul este ars in camerele de ardere 8, iar gazele arse se evacueaza prin canalele de fum 2. Cuptorul are doua usi iar arzatoarele 7 sunt montate lateral.
2 1 3 7
5 6
Fig. 6.2. Cuptor cu propulsie pentru normalizare: a cu margini suprapuse; b cap la cap; c in pana
11
incercarilor nedistructive consta in special in detectatrea acestor defecte interioare ale sudurilor fara distrugerea imbinarilor respective. Datorita acestor considerente se fac verificari electrice si magnetice care se bazeaza pe rezistenta mai mare ce o opun defectele interioare ale sudurilor la trecerea unui curent electric sau a unui flux magnetic. Pe acest principiu se bazeaza defectoscopul electric, ale carei linii de forta, orientate perpendicular pe cordonul de sudura au directii paralele daca sudura este fara defecte. Daca insa in interiorul cordonului exista defecte curentul electric intampina in regiunea fiecarui defect o rezistenta marita, care disperseaza liniile de forta ale curentului. Acelasi fenomen apare daca tabla este strabatuta de fluxul magnetic al unui defectoscop magnetic, in locul unui curent electric. In acest caz, liniile de forta magnetice inlocuiesc liniile de curent si daca deasupra cordonului de sudura se aseaza o hartie pe care se presara pilitura de fier imaginea liniilor de forta permite sa se constate prezenta defectelor de sudura deoarece in jurul acestora se concentreaza liniile de forta si provoaca ingramadirea piliturii.
recipientului care este indreptat spre cordonul de sudura; in spatele cusaturii se aseaza placa fotografica pe care apar defectele sub forma de pete. Verificarea cu raze gama prezinta urmatoarele avantaje fata de roentgenografie: -razele gama au o putere de patrundere mai mare, permitand astfel controlul pieselor mai groase; -nu necesita instalatii anexe si nici sursa de energie; -este o metoda mai putin costisitoare; Ea prezinta insa si unele dezavantaje: -cere un timp de expunere mai mare ; -la piesele mai subtiri de 60 mm are o sensibilitate mai redusa fata de roentgenografie.
14
4. BIBLIOGRAFIE
Tehnologia asamblarii si montajelor........................................de Gheorghe Ion Rezistenta materialelor si organe de masini............................de Vasile Doleata Mecanica aplicata..............................................Editura didactica si pedagogica
15
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Examenul de certificare a competentelor profesionale nivel 2 de calificare Scoala de Arte si Meserii
16
FISA DE EVALUARE Pentru proba practica si proba orala Examneul de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivel 2 Sesiunea______________
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Nume si prenumele candidat: Calificare: Nume, prenume si specializare indrumator de proiect: Tema proiectului: Data inceperii activitatilor la proiect: Comptente vizate/implicate in realizarea/executia proiectului: 7. Stabilirea planului de activitati individuale ale candidatului pentru proiect: - Data: - Semnatura candidatului: Semnatura indrumatorului: 8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului suportul scris: - Perioada: - Revizuit: - Forma finala acceptata de catre indrumator: 9. Intalniri pentru monitorizarea proiectului (cel putin 5 intalniri):
Nr. Observatii Semnatura Semnatura
17
Crt. 1. 2. 3. 4. 5.
elevului
profesorului
CRITERIUL
1. Activitatile practice intreprinse in cadrul proiectului se raporteaza adecvat la tema proiectului 2. Abordarea temei proiectului a fost facuta dintr-o perspectiva personala, candidatul demonstrand reflexie critica 3. Activitatile practice au fost intreprinse sub supravegherea indrumatorului de proiect 4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului a fost facuta conform planificarii initiale 5. Documentarea pentru proiect a fost facuta sub supravegherea indrumatorului de proiect 6. Identificarea bibliografiei necesare redactarii partii scrise a proiectului a fost realizata integral 7. Referintele bibliografice utilizate la redactarea partii scrise a proiectului au fost prelucrate corespunzator si nu sunt o compilatie de citate 8. Situatiile-problema cu care s-a confruntat candidatul pe parcursul executarii proiectului au fost rezolvate cu ajutorul indrumatorului 9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului condidatul a facut dovada: efortului personal, a originalitatii solutiilor propuse, a imaginatiei in abordarea sarcinii 10. Solutiile gasite de catre candidat pentru rezolvarea problemelor practice au o buna transferabilitate in alte contexte practice
DA/NU
OBSERVATII
18
Data: _______________
CRITERIUL
1. Proiectul/produsul are validiatte in raport de: tema, scop, obiective, metodologie abordata 2. Proiectul/produsul demonstreaza completitudine si acoperire satisfacatoare in raport de tema aleasa 3. Elaborarea proiectului si redactarea partii scrise a proiectului au fost facute intr-un mod consistent si concomitent, conform planificarii 4. Optiunea candidatului pentru utilizarea anumitor resurse este bine justificata si argumentata in contextul proiectului 5. Redactarea partii scrise a proiectului demotreaza o buna consistenta interna 6. Redactarea partii scrise a proiectului demonstreaza o buna logica si argumentare a ideilor 7. Proiectul/produsul reprezinta, in sine, o solutie practica personala, cu elemente de originalitate in gasirea solutiilor 8. Proiectul/produsul are aplicabilitate practica si in afara scolii 9. Realizarea proiectului/produsului a necesitat activarea unui numar semnificativ de unitati de competente, conform S.P.P.-ului pentru calificarea respectiva 10. Proiectul/produsul respecta cerintele de calitate impuse, conform Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului pentru certificarea competentelor profesionale nivel 2
DA/NU
OBSERVATII
19
Data: _______________
20