TPE Beuc Nicuor Laureniu

http://www.youtube.com/watch?v=HhsWzJo2sN4 '1984' Apple Macintosh Commercial La primul nivel de interpretare, n care vedem o femeie ce sparge televizorul cu ciocanul elibernd n acest fel telespectatorii din starea de trans, reclama mi pare ocant, curajoas i ironic n acelai timp. Sa realizezi un spot publicitar transmis la TV, care sa trezeasc, chiar i pentru o secunda, n mintea telespectatorului ideea ca e manipulat, transformat intr-un simplu receptor incapabil s reacioneze la altceva, (cei din spot nu observa femeia sau poliitii dei totul se ntmpla lng ei, iar dup ce ecranul este spart sunt n stare de soc) mi se pare un lucru ndrzne care merit apreciat, sper doar nu fie acesta motivul pentru care reclama a fost difuzat o singur data. La un al doilea nivel observm ca spotul face trimitere explicit la societatea distopic din romanul 1984 scris de George Orwell, numai c, figura dominant, atotputernic, negativ nu mai este aici Big Brother ci se ncearc o trimitere la IBM, companie care n perioada respectiv deinea monopolul asupra pieei de computere. Femeia, care nu se aseamn cu nici o alt figura din reclam, reprezint consumatorul care are curajul i iniiativa de a face saltul ctre noua tehnologie. Reclama are totui, astzi, un al doilea grad de ironie pentru ca Apple deine, de ceva timp, puterea pe anumite segmente de piaa, iar cu gadgeturile strlucitore pare doar sa transforme utilizatorii ntr-un alt fel de zombi. Fcnd totui abstracie de asta, pentru ca atunci Apple era altceva i trebuie judecat n lumina perioadei respective, reclama mi se pare foarte reuit, att din punct de vedere estetic, cat i al impactului, iar vocea de la final mi se pare extraordinar, prin timbrul vocal i prin mesajul transmis amplific si mai mult mesajul vizual. http://www.youtube.com/watch?v=NJny0uSasfAVodafone -Impreuna suntem mai puternici n a doua reclama observm de prima dat c are la baza o form de manipulare, din punctule meu de vedere, foarte grosolan. ncearc sa ii fac pe consumatori sa transfere asociaiile pozitive din materialul prezentat, ideea de patriotism, comuniune, curaj, familie asupra serviciilor de telefonie pe care le promoveaz si sugereaz subtil c oamenii de calitate

sunt doar in reeaua Vodafone. Dar telefonul in sine a fost inventat sa aduc oamenii aproape, sa faciliteze comunicarea iar Vodafone nu aduce nimic nou ci mizeaz doar pe o form de antaj emoional. nc de la nceput melodia ne sensibilizeaz, este un mod de a ne pregti pentru ceea ce urmeaz. Mai departe, este prezentat omul, ca individ singur, nconjurat de foarte multe persoane, dar totui singur. Apoi, pe msura ce vocea de pe fundal nainteaz, care joaca rolul unui ghid, spotul transmite ideea c este mai bine sa fim mpreuna cu ceilali dect singuri iar imaginile sunt n concordan cu aceasta, fiind prezentate grupuri i situaii n care avem nevoie de ceilali i n care ne putem ajuta reciproc, dei poate nu ne cunoatem. n continuare, chiar daca se revine la imaginea n care omul este singur, vocea spune altceva, ducndu-ne spre ideea de grup. Ultimele imaginile sunt n contrast cu primele n care omul, cu toate ca avea n jurul lui, multa lume, era totui singur. La final, mesajul este explicit, prin intermediul reelei Vodafone nu mai suntem singuri. Daca m gndesc la modul n care a fost realizata aceasta reclam, la cum au fost combinate imaginile cu melodia de fundal i vocea folosit, trebuie sa recunosc ca este original i capabil sa emoioneze iar scopul urmrit este atins ns tocmai asta m face sa mi displac i mai mult. Daca era realizat intr-o maniera ordinar nu mi prea att de respingtoare, dar sa faci un spot care sa inteasc att de profund n subcontientul telespectatorilor, sa faci apel la absolut toate valorile care tii ca i sensibilizeaz mi se pare un gen mai mult dect josnic i necinstit.