P. 1
Romana clasa a 3 a

Romana clasa a 3 a

|Views: 519|Likes:
Published by maricasorin
limba romana clasa a 3 a
limba romana clasa a 3 a

More info:

Published by: maricasorin on Feb 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2015

pdf

text

original

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
Secretele limbii române Ghidul cursantului
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Foto copertã: WYG International UK Foto paginile 14, 44: © NASA
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte O privire înapoi Capitolul I – Cartea 1. Componentele unei cãrþi 2. La bibliotecã Paginã de portofoliu Capitolul II - Semnificaþia unor zile 3. Ziua pãcãlelilor 4. Ziua Pãmântului Paginã de portofoliu Capitolul III - Politeþe 5. Creangã, dascãlul nostru 6. Salutul Paginã de portofoliu Capitolul IV - Texte cu tâlc 7. Vulpea bearcã 8. Racul, broasca ºi ºtiuca Paginã de portofoliu Capitolul V - Obiceiuri 9. Anul Nou 10. Cãsãtoria Paginã de portofoliu Capitolul VI - Amintiri 11. Copii eram noi amândoi 12. Amintiri din copilãrie Paginã de portofoliu Capitolul VII - Natura 13. Delta Dunãrii 14. Furtuna Paginã de portofoliu Capitolul VIII - Domnitori înþelepþi 15. Dreptatea lui Þepeº 16. Ocaua lui Cuza Paginã de portofoliu Test de verificare finalã Dicþionar 4 5 6 6 8 11 12 12 14 17 18 18 20 23 24 24 26 29 30 30 32 35 36 36 38 41 42 42 44 47 48 48 50 53 54 56

Cuvânt înainte
Stimate cursant, Stimatã cursantã, Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-lea de studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitulat Secretele limbii române. Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la televizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica în scris, prin enunþuri, propriile idei. Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta va deveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã persoanele din jur te vor asculta povestind cu plãcere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care le vei aplica în situaþia în care vei comunica prin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri. Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitatea scrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuse îþi vor trezi interesul pentru lecturã. Cum vei reuºi? Fii consecvent! Fii consecventã! Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti în situaþii diferite ceea ce ai învãþat. Cere sprijin! Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare. Aplicã ce ai învãþat! Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã! În cât timp? Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã, disciplinei Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.

Ce cuprinde Ghidul
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte literare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile de citire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole, fiecare având câte un titlu potrivit. Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare oralã. Pentru a ºti care este structura unui capitol, alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Identificã rubricile care apar pe parcursul celor ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare. Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezultatele activitãþii tale. Succes!

4

Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:
Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri pe tãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii. Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adãpost, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame. Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã a plouat noaptea întreagã. (Daniel Defoe -– Robinson Crusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: a) Cum a ajuns Robinson pe insulã? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ b) Cum a numit el insula? De ce? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor: îngrozitoare hranã copac teamã fiare sãlbãticiune cumplitã mâncare fricã arbore

4. Desparte în silabe cuvintele: adãpost _______________________________ sfâºiat ________________________________ înecat ________________________________ 5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III

5

dupã ce s-au uscat lipiturile.1 Cartea Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi Cite[te aici! a) Ca mãrime. o filã are douã pagini. Pamânt ºi Marte – se numesc planete terestriale. douã laterale mici. douã laterale mari. c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamuri groase de 6 mm: un fund. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parte acesta. • cotor care þine filele ºi pe care poate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului. Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Venus. • file cu texte sau ilustraþii. numele ºi locul editurii. numele autorului. Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cu piatrã de polizor. b) La circ. se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat. Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment. planetele sunt mai mici decât Soarele. – Cum se numea? – Apolodor. Dupã 24-36 de ore. 4. 1 3 2 Aminteºte-þi! O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise titlul cãrþii. 3. 2. Un pinguin din Labrador. Cele patru planete din apropierea Soarelui – Mercur. 6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . anul apariþiei. în târgul Moºilor Pe gheaþa unui rãcitor. ele par sã conþinã fier ºi roci. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr.

. precizeazã: – ce cuprinde aceastã paginã......25 Cum se naºte o revistã.....32 Poveste porcului……….................………............ Limba [i literatura român\ III 7 .....5 O cronicã de Crãciun..... Textul ……………… care începe la pagina 17 are ……. pagina pe care sunt scrise titlurile ºi numãrul paginilor corespunzãtoare acestora........…... Orice titlu se scrie cu literã mare.....………………………11 Amintiri din copilãrie………. Carte cuprinde ………… texte..... La pagina ………..……………………7 Dãnilã Prepeleac………….......………………46 Exerseazã! 1...……………………17 Poveste………………………………………….22 Peste 50 de ani.... completeazã enunþurile: Autorul cãrþii este …………… ............ se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac................ 2..11 Domnu’ Goe.... • numãrul de pagini.............……………………............... • numele autorului sau al autorilor.…………………………38 Soacra cu trei nurori……….... Dupã titlu nu se pune punct! Verificã-þi cunoºtinþele! Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginã de cuprins............... Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cum ar apãrea în cuprinsul unei cãrþi: Tatãl nostru................. Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei......37 Vizitã.........Cartea Observã! Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos.... • trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea.. – ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor......17 Lanþul slãbiciunilor... precizând: • titlul cãrþii.30 Re]ine! Într-o carte...………………4 Punguþa cu doi bani……..... Acesta ne ajutã sã aflãm ce conþine cartea ºi sã gãsim mai uºor textul sau informaþiile care ne intereseazã......... Cuprins Capra cu trei iezi……………….. se numeºte cuprins...... – câte tiltluri sunt amintite........ Cuprinsul se poate afla la începutul sau la sfârºitul cãrþii............…….42 Ivan Turbincã……………............. pagini. Prezintã în clasã aceastã carte..........

.. Motiveazã folosirea acestora.... Semnul exclamãrii se foloseºte la sfârºitul enunþurilor care exprimã: salut.. Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în scris intervenþia fiecãreia? 3. Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi. vã rog sã completaþi o fiºã de înscriere....... Formaþi perechi... rugãminte.. Precizaþi numele dumneavoastrã...... iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor... mirare. adresa ºi ocupaþia..strada.. La sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri se foloseºte semnul întrebãrii.. Numele ºi prenumele Data naºterii Adresa Ocupaþia Titlul cãrþii pe care vrei s-o împrumuþi Ziua.......... Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor.anul.... Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a solicitat cartea? Motiveazã alegerea.. – Vã mulþumesc! Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Convorbirea dintre douã sau mai multe persoane se numeºte dialog.......Lecþia 2 – La bibliotecã Cite[te aici! La bibliotecã – Bunã ziua! – Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta? – Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte... eu am sã vã caut cãrþile care s-ar putea sã vã fie de folos.... 7...luna... – Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu.. perioada cât poate fi reþinutã cartea....... 1... Intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã în scris prin linia de dialog.... – Sigur. 6..... 4... Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul.......... Localitatea.. Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibliotecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate.....nr. îndemn. telefon.... 5. Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creºterea acestora. O veþi alege pe cea mai potrivitã. Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale.. 8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .... Unde are loc dialogul? 2...... imediat....

........................................ ? • Fiþi bun..... Verificã-þi cunoºtinþele! 1....... unde se poate ...................... • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren...............Cartea Observã! 1....... __Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã...................................... ? • Daþi-mi voie sã vã ajut sã ....................................................... c) directorul/directoarea ºcolii........ ? 2............ ? • Aº vrea sã ºtiu unde ............... Fiþi amabil.......... ? • Vã rog.... Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru? 3.......... Completaþi corespunzãtor formulãrile: • Vã rog............ Limba [i literatura român\ III 9 ..................................... potrivite pentru: a) un prieten sau o prietenã.. folosim expresii ca: Vã rog..... Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule........ Dã-mi voie....... Fii amabil............... ? • Fiþi amabilã............................. Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii............... Daþi-mi voie.... puteþi sã-mi arãtaþi ... Foloseºte semnele de punctuaþie învãþate... Re]ine! Atunci când cerem permisiunea sau solicitãm ceva unei persoane.. • ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie. – Fiþi amabil............................... Exerseazã! 1. ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii? – .... Te rog. 2......... Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere cartea. Îmi permiteþi................. – ..................................................... momentan este plecat__ __Îmi puteþi spune când se întoarce acasã__ __Desigur__ Cred cã va veni peste o orã__ __Doriþi sã-i transmit ceva__ __Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauza timpului nefavorabil__ __Îi voi spune__ __Mulþumesc__ Sãrut mâna__ __Bunã ziua__ 3.. • soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci....... domnul Iancu este acasã__ __Îmi pare rãu............... Fii bun. Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã? 2. am nevoie de ................ Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare.......... Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmãtoarele situaþii: • ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi............... b) o persoanã necunoscutã.... Fiþi bun...... unde aº putea sã gãsesc ....... Îmi permiþi. Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii................ Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte..........

Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat? Motiveazã rãspunsul. 1. 4. strãmoºul cãrþii de azi. a apãrut ºi cartea. 5. Paginã cu titluri ºi numãrul paginilor la care se gãsesc acestea. rezultând codex-ul. Când a apãrut necesitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã. noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginã de portofoliu. astfel încât sã foloseºti pe rând punctul.Lucreazã mai mult! ªtiaþi cã…? Cele mai vechi cãrþi pot fi socotite tãbliþele din argilã arsã din sulurile de papirus. semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. pergamentului sau hârtiei. 4. s-au mai folosit rulourile de pergament ºi hârtie. 5. se numea „volumen”. 2. 2. 3. de dimensiuni diferite. 2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit. Arta conversaþiei. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã. 5. Codexul era mai uºor de mânuit ºi se putea scrie pe ambele feþe ale papirusului. pânã la 37 cm lungime. Forma de codice a cãrþii a fãcut necesarã apariþia paginaþiei ºi a titlului. Marcheazã cu X titlul scris corect. Cartea Antichitãþii era scrisã pe piele uscatã de animale sau papirus ºi avea formã de rulou sau de sul. Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte. Spune de ce titlurile celelalte nu sunt corecte. arta conversaþiei Arta Conversaþiei 3. Tãbliþele erau în general dreptunghiulare. 3. Folosind manualul. Rezolvã careul de mai jos: 1. Foi. 10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 1. 4. Numele unei cãrþi. dar mai subþiri ºi legate mai multe la un loc. Înveliºul unei cãrþi. Persoanã care scrie cãrþi. În Evul Mediu.

........... 28 • Peºtii........... 19 • Lumea animalelor..............................................Cartea Paginã de portofoliu 1....... 16 • Cozonac cu nuci............... • ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi. 84 • Reptile........................................... 36 3................... 45 • Povestea vorbii.......... Noteazã pe o fiºã: • titlul cãrþii.... Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins.... Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii..... – Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft.................... • editura ºi anul apariþiei.. • Cum sã-þi construieºti un stup............................. • numãrul de pagini...... Limba [i literatura român\ III 11 ......................... Rãspunde la întrebãri: • La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi? • Unde se poate afla acesta într-o carte? 2...... – Mã bucur foarte mult sã te revãd! – Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã? – Fiþi amabil... • ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul............ Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare: – Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta! – Mã numesc Ioana Dincã............ Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are coperta alãturatã.............. locul acesta este liber? – Îmi pare bine de cunoºtinþã! 4..................... • cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea................................. • soliciþi un bilet de tren... Formuleazã în scris câte un enunþ prin care: • oferi o informaþie despre o carte cumpãratã..... 8 • Mamifere....... 6 • Pãsãri.................................. Împrumutã apoi o carte care te intereseazã....

Demult. Alineatele marcheazã în scris începerea unei noi idei. Deºi se luase aceasta hotãrâre. Dintre titlurile de mai jos. 2. împrumutul ºi mersul la peþit. 5. este sãnãtos ºi norocos. Orice text are un titlu potrivit conþinutului. brodatul. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text. Un rând scris mai retras faþã de celelalte se numeºte alineat. Aceºti oameni erau numiþi „Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor. 3. Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua de luni. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor. Pe Lunã. deºi nu este prea frumos. Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilele noastre. este ziua în care poþi face glume ºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere. Luna aprilie. Ziua de luni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se pot încheia într-o singurã zi: ridicarea unei case. Lunea se interzice negoþul. ziua Lunii. dar pe data de 1 aprilie. Despre omul nãscut lunea se credea cã. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului. 12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . o parte din populaþie nu aflase încã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecerea în anul nou pe data de 1 aprilie. datul pe datorie. Aminteºte-þi! Textul este alcãtuit din enunþuri care se leagã prin înþeles. În 1562 papa Gregorian a introdus un nou calendar bisericesc. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Lunea. 4. 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dispoziþii ºi a umorului.2 Semnificaþia unor zile Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor Cite[te aici! Ziua pãcãlelilor Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri la suflet. alege-l pe cel potrivit textului obþinut. ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie. Dupã titlu nu se pune punct. Pânã în ziua de azi. Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fi primejdioase în nici un fel. Rãspunde la întrebãri: a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie? b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562? c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor? d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi? 6. þesutul.

Zilele Babelor încep cu prima zi din martie. • Mã (dor) urechea. • Grâul se macinã la moarã/muarã. Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântã care are grijã de animale ºi de oameni. nouã. 3. Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot face parte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri. canapeaua. joia ºi sâmbãta. Completeazã cu oa sau ua: • ascunzãt__re • sud__rea • lalea__ • l__serã • __lã • viorea__ Re]ine! În limbã existã cuvinte care conþin în aceeaºi silabã grupurile de sunete oa. ua ºi uã. Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute. 2.Semnificaþia unor zile Observã! 1. 4. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã. rouã. Subliniazã grupurile de sunete oa. În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi. 2. • El (îndoi) braþele. rod. plouã. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. ua ºi uã. Transformã cuvintele. • Cureaoa/Cureaua este din piele. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. Exerseazã! 1. ziua a treia a sãptãmânii. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte. nu se mergea în peþit. soare. 2. de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor. Desparte în silabe cuvintele: ziua. Personajul Dochia a cãpãtat în popor variate semnificaþii. dupã model: dorm – doarme port. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã. poartã. scot. se zice ca Baba îºi scuturã cojoacele. Limba [i literatura român\ III 13 . a fost dedicatã planetei Mercur. • Toamna/Tuamna se numãrã bobocii. dar mai însemnatã decât lunea. • Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele. oamenii. podeaua. • Prietena mea este (ambiþios). poartã. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã. nouã. Dacã ninge în aceste zile. erau interzise petrecerile ºi distracþiile. marþea. sãrbãtoare. coc. Încercuieºte silabele care conþin grupurile de litere amintite. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decât duminica ºi vinerea. Miercuri. luase.

Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional. Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realiza exact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã conteze pentru mediul înconjurãtor. Rãspunde la întrebãri. Bem numai apã îmbuteliatã. incorectã 1. Formaþi grupe de 3-5 elevi. vor aduce schimbãri ºi în portofelele noastre. ªi multe dintre acestea. Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie.Lecþia 4 – Ziua Pãmântului Cite[te aici! Ziua Pãmântului În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”. Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim. Discutaþi despre urmãrile pe care le au urmãtoarele fapte ale oamenilor: – tãierea pãdurilor. vei vedea. Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor. 4. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului. Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor. Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi. Foloseºte-þi cunoºtinþele! Vocabular protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã. Când mergem la cumpãrãturi. dar ºi economiile fiecãruia. Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu. luãm de acasã pungi. Aminteºte-þi! Sunetul sau grupul de sunete care se pronunþã printr-o singurã deschidere a gurii se numeºte silabã. Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lume sãnãtoasã. Desparte în scris cuvintele identificate. chiar dacã acasã avem apã potabilã. pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºi mai sãnãtos. în parcuri. la piaþã sau în alte locuri apropiate de casã. curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare. Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari. 3. – vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc. • Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie? • Ce exprimã aceastã zi? • De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor? 2. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul. 14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . – aruncarea gunoaielor în locuri nepermise. Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria Zilei Pãmântului.

pierdere. piedicã. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã – amiazã – nuia – poianã – 2. de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi la scrierea lor. • Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi. streaºinã. el se desparte în silabe. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text. semnificaþia sãrbãtorii. 3. c) iarbã. Re]ine! În limba românã existã cuvinte care conþin. ea.ven-i-ment sãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment 4. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã: • Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul. ia. ieºire. 2. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoarea sugeratã de imagine. teatru. Subliniazã cuvintele care conþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã. Observã ce au în comun cuvintele din fiecare ºir: a) caiet. ia ºi ea. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare. eveniment. El aminteºte de sacrificarea lui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor. • Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã. teamã. ied. în aceeaºi silabã. Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând? Ziua Pãmântului este sãrbãtoritã pe plan internaþional. Un alt simbol al Paºtelui este mielul. 3. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în silabe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor. grupurile de sunete ie. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa. În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare de puteri miraculoase: vindecã boli. Re]ine! Când un cuvânt nu încape în întregime pe un rând.Semnificaþia unor zile Observã! 1. Limba [i literatura român\ III 15 . uã. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care are loc. schimbare. toiag. generaþiile. b) podea. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþii din care faceþi parte. Exerseazã! 1. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. Transcrie al doilea alineat al textului. Pe rândul urmãtor se scriu doar silabe întregi. Motiveazã scrierea cu alineat. Desparte în silabe cuvintele date. faianþã. soia. sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-ment sãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e. 2. protejeazã oamenii ºi animalele din gospodãrie. bãiat. Formaþi perechi. ie. ua. înfiinþat. searã. Formaþi perechi.

Pe aeroport veneau turiºti din toatã lumea. 3. În jurul bradului se organizeazã petrecerea care are menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã. Citeºte textul. Venus. copacul mereu verde. Jupiter. La nuntã. El simbolizeazã viaþa. La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte din acelaºi text. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba. 16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . moa. prospeþimea. este întâlnit în diferite tradiþii româneºti. Bradul. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinã silabele: iar. 4. uã. 2. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit. încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþile caselor de la þarã. De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zile de la începutul primãverii. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã în silabe a cuvintelor la capãt de rând? ªtiai cã…? Numele zilelor sãptãmânii în mai multe limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurile Sistemului Solar: Soarele. te pomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci. La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. Saturn. ea. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere ia sau ea în aceeaºi silabã.Lucreazã mai mult! 1. ªi când zici cã a venit primãvara. Mercur. Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascã un brad. pentru a participa la festivalul Cerbul de Aur. tinereþea ºi trãinicia. ua. Formaþi perechi. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile oa. Marte. ia sau ie în aceeaºi silabã. ier. tea. silu-etã si-luetã sil-uetã cam-pion camp-ion campi-on tun-soare tuns-oare tunsoa-re 5. Luna.

.. Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând.... uã.... ___________________________________________ Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui se ___________________________________________ nãscuse visul de a zbura de-adevãratelea. Se nãs___________________________________________ cuse în anul 1872...... Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile : oa sau ua ea sau ia • ºosea__ • p__tra • p__rtã • t__mã • scris__re • greº__lã • cafea__ • nu__ 3............................ • Haina colegului meu este . .... ___________________________________________ ___________________________________________ Românul care voia sã construiascã primul ___________________________________________ automobil zburãtor era Traian Vuia... • În . În dreptul zilei tale de naºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine.......... aceea era vreme cãlduroasã....... (dacã ziua de naºtere are ºi o altã semnificaþie..... ce admiri la o persoanã...... Limba [i literatura român\ III 17 ... Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa...... ea.... zodia în care eºti nãscut.......)......... Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere...... multe persoane......Semnificaþia unor zile Paginã de portofoliu 1. ia sau ie...... • Prin faþa casei . Transcrie textul în spaþiul alãturat. ua. preferinþe muzicale etc...... ___________________________________________ ___________________________________________ 2......... ce nu îþi place..................... într-un sat în apropiere de ___________________________________________ Lugoj...........

Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul. 3. Era un dascãl blând. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev. Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular. cu pãlãria mare ºi bastonul lui gros în mânã. 6. în interiorul cuvintelor se scrie â. – Bunã ziua.3 Politeþe Lecþia 5 – Creangã. cu straiele largi. • Î ºi â redau acelaºi sunet. N-am spus nimic. Formaþi perechi. dascãlul nostru Cite[te aici! Creangã. Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu. Aceste întrebãri erau puse cu blândeþe. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvinte care conþin â. uitându-mã dupã el. cum mergea greoi. dacã mai avem fraþi ºi surori. a mustra Aminteºte-þi! • Când ne adresãm unei persoane sau vorbim despre o persoanã. comunicativ ºi glumeþ. Unde înveþi? – La Rapalã. dascãlul nostru dupã Jean Bart Când l-am cunoscut. iar eu am rãmas un timp în loc. Rãspunde la întrebãri: • Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber? • Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile? • De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev? • Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului? 4. þinem seama de vârsta acesteia ºi de relaþiile în care ne aflãm cu ea. Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev. De cele mai multe ori. 5. Îmi aduc bine aminte de el. 18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . eram în vârstã de opt ani. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. deschis. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragul bãtrâneþii. Creangã s-a oprit. Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. mare ºi gros cu altele cu înþeles opus. domnule! – La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã. Înlocuieºte cuvintele: greoi. ne întreba ce am mai fãcut pe acasã. Se scrie întotdeuna î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor. sociabil a dojeni – a certa. copiii. 2. Vocabular dascãl – (aici) învãþãtor comunicativ – vorbãreþ. iar Creangã era în pragul bãtrâneþii. ºi bunul nostru învãþãtor. Înainte de a începe lecþia. ce mai fac ai noºtri. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare a convorbirii prietenoase dintre noi. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþeles decât cel din text. domnule Creangã! – Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor. Domnul Creangã a plecat. dar mi-am aplecat privirea. zicându-mi pe nume.

Obþine cuvinte noi dupã modelele date: început – neînceput întâlnit – reîntâlnit întrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat – Limba [i literatura român\ III 19 . Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit) 3. dar mã grãbesc. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile: Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu.Politeþe Observã! 1. Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit? Re]ine! Comunicarea oralã. Ce mesaje pot transmite? Re]ine! Se scrie î în interiorul cuvintelor care provin din altele care au prima literã î. Exerseazã! 1. însoþind cuvintele de gesturi ºi mimicã: Vã rog. verbalã poate fi însoþitã de gesturi (miºcãri ale corpului) ºi mimicã (schimbãri ale expresiei feþei). Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri: • Cine a salutat primul? De ce? • Care a fost gestul care a însoþit salutul? • Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã? • Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor? 2. Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe? a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut! Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc! Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog! Formaþi perechi. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele: neînþelegãtor – neîntrecut – reînnodat – neîndemânatic – neîntors – Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. 2. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje. 2. faceþi puþinã liniºte! Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi un scurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe.

Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sã rãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat. Când telefonezi cuiva. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã. Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoane care se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã. bãrbatul salutã mai întâi femeia. La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine. • Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã. Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin grupurile de litere mp ºi mb. • Intri în sala de aºteptare de la dispensar. te prezinþi. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului: Când se întâlnesc. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Aminteºte-þi! Când te prezinþi unei persoane într-un cadru oficial. Cel care intrã într-un local salutã. Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare. cel care se aflã acolo rãspunde la salut. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut. Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã. Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi. Bãrbatul salutã întâi femeia. Explicã folosirea acestor litere în cuvinte. Aceastã regulã este valabilã în restaurante. 20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . • Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã. Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi. Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salut din partea noastrã. 2. • Întâlneºti o colegã de clasã. compartimante de tren. Ce gesturi pot însoþi un salut? 6. chiar dacã aceasta este mai tânãrã. dacã mai adaugi încã un mic gest. Orice salut este o forma de politeþe. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false. 3. 4. • Întâlneºti un coleg de clasã. salã de aºteptare sau lift.Lecþia 6 – Salutul Cite[te aici! Salutul Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii? • Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã. 5. îþi spui întâi prenumele ºi apoi numele. înainte de a începe conversaþia.

....................... ....... suflet sã aducã vestea...... printr-o...... dintr-un.................................. Vulpea a intrat . – M-am ars la deget! – Mi-a venit o idee! – Ce este acolo sus? – Ce mã doare capul! – Cum am putut sã uit aºa ceva?! – Mã deranja musca asta! 2.... Exerseazã! 1.................................................................. ............. tren au coborât zece cãlãtori... Re]ine! Întotdeauna se scrie într-o.......... ........ Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite de salut ºi de prezentare...... A venit ........ • printr-un ... .......... Formaþi perechi... ... dintr-un cabinet medical... .............. • într-un . într-un... ........... Limba [i literatura român\ III 21 ............ .............. Unul dintre musafiri este o persoanã necunoscutã gazdei... Completeazã enunþurile cu într-o......................... • dintr-un ...... dintr-o suflare... 3....... ..................... ..... dintr-o.............. 4.. .... Cei doi s-au întâlnit . printr-o minune.......... ..... ...................... printr-o pãdure..... spãrturã din gard.. • printr-o ........... ...... într-un. clipã a dispãrut prin mulþime..... ... 2...... dintr-un..................... ....... Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã............... Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã. ................ 3.. printr-o..... întâmplare. ..... Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda......... Verificã-þi cunoºtinþele! 1........ Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textul Salutul........ dintr-o................................. printr-un tunel........ într-un târziu. printr-un.. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o searã.............. printr-un............. într-o casã........... b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical.......... Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date: • într-o ...................................Politeþe Observã! Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche? a) Salutã primul cel care intrã în casã.... • dintr-o .. ...................................... Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate..... iar celelalte sunt musafirii....... ............

Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model: Ne-am adãpostit de ploaie în casã. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o. • Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã. 3. 1. Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. Faceþi apoi schimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile. Gesturile trebuiau sã nu fie nici domoale. Marcheazã formulele de salut pe care le-ai putea folosi: Bine v-am gãsit! Bunã searã! Salut tuturor! Bunã! Bunã dimineaþa! Sãrut mâna! Bunã ziua! Bine aþi venit! 2. dintr-o. 1. 4. • Omul a virat în direcþia greºitã. 5. într-un. Melodie. printr-o ºi printr-un. 3. 6. Mai târziu. Nu este bãtrân. Întors din nou. De aceea oamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascã gesturile ºi mimica. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multe persoane. 3. 22 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . ªes. 5. • Soarele intra prin crãpãtura geamului. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o casã. 5. dintr-un. Completeazã careul. în Evul Mediu. nici foarte iuþi. 6. ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â. acesta fiind considerat un mijloc prin care ei ar putea deveni mai buni. se credea cã gesturile erau expresia slãbiciunilor ºi a viciilor ascunse ale unei persoane. cunoscute ºi necunoscute. 4. Fãrã încetare. 2.Lucreazã mai mult! 1. 2. deoarece ei considerau cã prin acestea individul îºi exprima nobleþea ºi perfecþiunea sufletului. 4. A ucide. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare dintre ele? ªtiai cã…? Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului.

. Fiecare grupã va scrie câteva reguli legate de: • þinutã.... Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate. Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor........ Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere.. cu excepþia celor apropiaþi. dupã ce te-ai convins cã ai format numãrul corect de telefon.... Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii.... Când vorbeºti....... Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite...... de lemn.... • Intrarea în clãdire se face printr-o ......... fii precis ºi nu te întinde la vorbã............ • cum ne purtãm la masã.. • cum ne purtãm la spectacol.... Pr__nz __nnorat rom__n 4.. treci direct la subiect. . O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute.......... trebuie neapãrat sã-þi spui numele.... 2. Când dai un telefon....... elegant.. între orele 13-17 ºi dupã ora 21.... Limba [i literatura român\ III 23 ......... 3..... • Prietenii au plecat într-o .Politeþe Paginã de portofoliu 1..... Formaþi grupe.. h__rtie re__nnodat bine__nþeles hotãr__ hotãr__tã t__rziu Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text. Citeºte! Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa........ Completeazã cuvintele cu literele î sau â.......... Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã........... cãrora le cunoºti programul..... • La petrecere s-a îmbrãcat într-un ........... • cum ne prezentãm.....

Atunci vânãtorul izbucni: – Bine. Vânãtorul îºi aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stânjeni. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. a) Vânãtorul avea obiceiul: sã spunã mereu adevãrul. de câte ori mergea la vânãtoare. ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã. bãiete. se sãturase sã fie martor mincinos. La o a treia. contrazis de slugã. sã înþelegem sensul cuvintelor. lua cu el ºi pe slujitorul sãu. de când lumea. importante. iar eu îndatã mã voi îndrepta. omul începu sã spunã cã a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni.4 Texte cu tâlc Lecþia 7 – Vulpea bearcã Cite[te aici! Vulpea bearcã u dupã Al. dupã înþelegere. povestea tuturor întâmplãri care. la masã cu alþi vânãtori. Când se întorcea de la vânãtoare. rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav. nu trecuserã prin mintea cuiva. îl mai trase încã o datã de mânecã. sã-ºi mintã slujitorul. un om foarte drept. care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdã de obiceiul ruºinos. Îndatã. Odobescu A fost odatã un vânãtor care. Peste un timp. Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint. b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã: era prost plãtit. de care depinde înþelegerea textului. tras de mânecã la fiecare minciunã. Într-un text sunt informaþii esenþiale. îºi gãsise altã slujbã. sluga îl trase de mânecã. 24 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stânjen. o mai ciunti pânã la doi coþi. miºelule. Sluga. Vocabular bearcã – (aici) fãrã coadã stânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metri cot – distanþã de la vârful degetului arãtãtor pânã la cotul mâinii Aminteºte-þi! Pentru a înþelege conþinutul unui text trebuie sã citim cu atenþie enunþurile. vânãtorul zise: – Ia ascultã. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului Vulpea bearcã. nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã? Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã. sãtul de minciuni. c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie: pãrãsit de slugã. omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece. Într-o zi. Aºa spuserã ºi aºa a rãmas. sã spunã minciuni vânãtoreºti. tu sã mã tragi de mâneca hainei.

• identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor. Orice fragment începe cu alineat. c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte. • desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa. Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment al întâmplãrilor povestite într-un text se numeºte fragment. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. • nu a putut renunþa la nãravul de a minþi? Re]ine! Textul care povesteºte un ºir de întâmplãri. ie. dupã momentele importante ale acestuia. animale. • avea obiceiul sã mintã. acesta a trimis din ce în ce mai multã cãldurã. • vânãtorul ºi slujitorul. încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte una hainele cele groase. slujitorul ºi vânãtorul.Texte cu tâlc Observã! 1. Vântul ºi Soarele au fãcut prinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele. adevãrate sau imaginate. Într-o zi de toamnã. • era luat de martor mincinos. 2. b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ: Când a venit rândul Soarelui. Vântul a fost înfrânt. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui moment important precizat: a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã. d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul. lucruri) sunt personaje. • vulpea. Astfel. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment. • mergea des la vânãtoare. 2. b) La întâmplãrile prezentate în text participã: • vulpea ºi vânãtorul. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus. Copiazã primul fragment al textului. Limba [i literatura român\ III 25 . 3. Care din personajele din textul Vulpea bearcã: • era credincios ºi cinstit. Care sunt personajele textului narativ? 4. în înaltul cerului. Exerseazã! 1. Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilor straiele. 2. 3. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei. ia ºi ea. Încet. • un ºir de întâmplãri. Cei care participã la întâmplãrile prezentate (oameni. Dã textului un titlu potrivit. • imaginea unui colþ din naturã. în ordinea în care s-au petrecut se numeºte text narativ. Alege varianta corectã: a) Textul prezintã: • un dialog.

Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile: a se da înapoi. ªi la el toþi se înhamã Trag. dar iau cu seamã Cã sacul stã neclintit. broasca ºi ºtiuca Cite[te aici! Racul. memoraþi fiecare câte o strofã la alegere. întind. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului: • Buturuga micã rãstoarnã carul mare. neclintit. El este potrivit conþinutului textului. isprãvea. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Rãspunde la întrebãri: • Care sunt personajele textului? • Ce voiau cele trei personaje sã facã? • De ce nu au reuºit? • Ce învãþãturã transmite textul? 5. Nici o treabã nu se face Cu izbândã ºi cu pace. 26 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 6. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici Racul. 3. Însã pe cât am aflat Sacul în iaz nu s-a tras Ci tot pe loc a rãmas. Cãci se trãgea neunit. citirea se face începând cu cele din partea stângã ºi se continuã cu cele din dreapta. • În unire stã puterea. 2. Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialã mare. Formaþi grupe de câte trei. Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor. Broasca tot în sus sãlta. popoare izbândã – reuºitã Aºa-i ºi la omenire Când în obºtii nu-i unire. • Cine n-are cap. Aminteºte-þi! Un text poate fi scris pe una sau mai multe coloane. a se da într-o parte. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul. broasca ºi o ºtiucã Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducã Un sac cu grâu încãrcat. broasca ºi ºtiuca. 4. Vocabular obºtii – comunitãþi de oameni. Nu ºtiu cine-i vinovat. pace. Când un text este scris pe mai multe coloane. ªtiuca foarte se izbea ªi nimic nu isprãvea. izbândã.Lecþia 8 – Racul. Racul înapoi se da. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat. Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje. a se da jos. vai de picioare! 7. Formaþi grupe de câte trei.

... i-al lui! 2......... Numeroteazã versurile.........Texte cu tâlc Exerseazã! 1....... Citeºte strofa urmãtoare....... Priveam atât de des O lume-ntreagã-nþelege Tu nu m-ai .... Transcrie o stofã la alegere. Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut.. Fiecare vers se scrie cu alineat. bag seamã! Pânã ºi-mpãratu-l ºtie..... Tu nu m-ai cunoscut... Versurile sunt grupate în strofe. Ce observi? Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul rece Înserarea mutã trece Furiºatã prin pãdure................. A fost odatã ca-n poveºti... . înþeles........ Mã cunoºteau vecinii .... Din rude mari.......... împãrãteºti.... trimeasã-n lume...... Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poezia Luceafãrul de Mihai Eminescu... Completeazã din poezia Racul. ºi-al cui? – N-auziºi de sturz.. Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe. Între strofele unei poezii se lasã spaþiu liber...... Însã pe cât am aflat ªtiuca foarte se izbea ........... Oaspeþii sã-i strâng............ soro? – Ce sã fie? Nuntã mare-n crâng! N-ai vãzut tu veselie De când eºti ºi porþi un nume........ 3......... O preafrumoasã fatã.......... Cine-i el.......... strãlucea... Încercuieºte ultima silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers. 2. trecut) Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ) 5.. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici versurile care lipsesc: Racul înapoi se da....... Limba [i literatura român\ III 27 .............. Re]ine! Un rând al unei poezii se numeºte vers........ – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie. Respectã aºezarea în paginã a versurilor...... .... – Dar pe mire cum îl cheamã. Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codru de George Coºbuc: – Ce-i tu...... Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã: Pe lângã plopii fãrã soþ Adesea am .. Verificã-þi cunoºtinþele! 1.. ..... (toþi.... La geamul tãu ce ............... Tot ce vezi.. ªi-am plecat.... A fost ca niciodatã Observã! • Pe câte rânduri este scrisã poezia? • De câte ori s-a folosit alineatul? • Cum s-au grupat rândurile poeziei? 3.... Ci tot pe loc a rãmas......... (George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã) 4....

2. Un tatã avea zece feciori. Cuza gãseºte o scrisoare pe genunchii ofiþerului. ªi dorul nu mã lasã. Dar n-a fost sã fie aºa. Cuza lucra în cabinetul sãu. cã doar sunt copiii mei. gândea bãtrânul. Dacã însã. vã veþi certa. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor. Tatãl credea cã va fi îngrijit de fiii lui. Aceºtia nu-i dãdeau ascultare ºi se certau adesea. Cuza o luã ºi o citi. Tâlc înseamnã cu subînþeles. Ofiþerul nu veni.Lucreazã mai mult! 1. cu socotealã. Taie versurile care nu fac parte din poezie. Un tatã îºi sfãtuia adesea feciorii sã trãiascã în bunã înþelegere. Cuza Vodã sunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul de serviciu din camera de alãturi. Pe genunchi avea o scrisoare. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintã informaþia esenþialã. 3. semnificaþie. la un bou pe jug O muscã s-aºãzasã. . cu rost. Bãtrânul a fost pãrãsit de fii dupã ce le-a dat averea. dar nu l-au putut rupe. Formaþi perechi. aflându-se în cabinetul sãu de lucru. Cuza deschise uºa ºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ. Tatãl le-a mai spus: – Dacã veþi trãi uniþi. Iar ei. De la arat un plug Venea încet spre casã Cu balcon ºi cu terasã ªi. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. ªtiai cã…? Cuvântul tâlc provine din limba slovacã ºi are înþeles de: sens. dragã sor’? Transcrie cele douã strofe. – Mã vor îngriji ei. spre întâmpinare O altã muscã-n zbor Zbura pe cer ca un cocor Îi pune o-ntrebare: Cu coada pe spinare – De unde. Un tatã avea zece feciori. Ofiþerul de serviciu dormea. Nici unul nu mai venea sã-l vadã. toþi se bucurau doar de averea primitã. Într-o searã târzie. oricine va putea sã vã ducã la pierzanie. rost. Tatãl a desfãcut atunci mãnunchiul ºi le-a cerut feciorilor sã rupã nuielele una câte una. respectând regulile de aºezare în paginã a textului în versuri. 28 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºi le-a cerut sã îi aducã un mãnunchi de nuiele: – Rupeþi-l! S-au tot strãduit feciorii. Aºa feciorii le-au frânt cu uºurinþã. nimeni nu va putea sã vã învingã.

.. Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii......... ..... Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text: Personajele textului sunt . 4......... • Bãiatul se preface cã vânturã grâul.....Texte cu tâlc Paginã de portofoliu 1........... Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales...... ..... sã vadã ºi sã-nþeleagã cã minciuna are picioare scurte..... Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi.......... dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul....... Ionicã se duse iar în pod............. pe nume Ionicã... • Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul.... 3... Se urcã bãiatul în pod..... Mergi degrabã ºi terminã treaba.. 2.................. ......... al treilea câºtigã.. ªi. Vãzând tatãl cã fiul sãu nu se îndreaptã... – Eu îmi voi þine fãgãduiala.. Buturuga micã rãstoarnã carul mare... Alegeþi unul dintre proverbele: Urciorul nu merge de multe ori la apã. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Formaþi douã grupe............ Bãiatul era .. Limba [i literatura român\ III 29 ...... þi-am spus sã vânturi grâul. • Minciuna este descoperitã................... – Ai vânturat grâul... Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã…………………………..... ori ba? – Desigur................. se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui: – Am vânturat grâul................. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici...... iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã....... tãtucã! – Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl.. Vânturã omul grâul.... îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav.. Când doi se ceartã........... . Ionicã mincinosul dupã Alexandru Mitru Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos................. Alegeþi ca personaje vieþuitoare care sã se comporte ca oamenii.. mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic... . Citeºte........... dar tatãl nu l-a lãsat..... S-a aplecat bãiatul sã le ia...... Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros: – Tãtucã.... I le-a pus în cui deasupra capului. Acesta l-a rugat în schimb sã ....... se joacã cu mâþele ºi se întoarce..... El i-a cerut tatãlui .... Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt....... Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul... Acum dã-mi opincile! – Bãiete.. ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci. Se urcã amândoi în pod.......

este un prilej pentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor. cC. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei în care locuiþi. Colindãtorii r ureazã gazdelor un an bun. Ursul. Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinã acest eveniment. steaua Anului Nou. wW. Formaþi perechi. Sorcova. Aminteºte-þi! Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea: aA. belºug. uU. Prognozã meteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe. Pluguºorul. când Dunãrea a inundat acele locuri. rR. kK. pP. mM. lL. indiferent de felul în care este sãrbãtorit. gG. Fiecare familie þine la aceastã masã un loc neocupat. Le taie cozile. iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pe dealuri. Vechiturile pe fereastrã! În noaptea de 31 decembrie. pentru oaspetele necunoscut care ar putea veni. iI. tT. âÂ. le cresteazã. zZ În dicþionare cuvintele sunt scrise în ordine alfabeticã. La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri: Plugul. În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne un strat de fân care are menirea sã aducã noroc. eE. hH. vV. ºª. Anul Nou. petarde. oO. Când bate ora douãsprezece. 2. simbolizând lunile anului. fF. Cautã în dicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date. refugiat. bB. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regele cartofilor. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Nou al germanilor. le scobesc puþin ºi toarnã sare în fiecare scobiturã. ãÃ. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. jJ. oaspete. ei aflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificã luni ploioase. din aproape toate zonele Pãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius. Colinda. italienii e obiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felul de vechituri ºi aprind foarte multe petarde. þÞ. Capra. dD. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment. yY. iar cele în care a mai rãmas sare. Pentru urãrile lor aceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin. sãnãtate ºi belºug. Aceasta în amintirea anului 1863. Scrieþi-l! 5. luni secetoase. la ore diferite. 4. nN. xX. ospitalieri. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia.5 Obiceiuri Lecþia 9 – Anul Nou Cite[te aici! Anul Nou În noaptea de 31 decembrie. La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas-bun de la cartofi. prilej. sS. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi. qQ. Transformã cuvintele dupã model: (niºte) italieni – (toþi) italienii • polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori 30 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . îÎ.

Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa urãri celor care se aflã în alte localitãþi? 5. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scrierea majoritãþii celorlalte cuvinte. Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatã unei persoane mai puþin apropiate. Motiveazã folosirea lor. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar. Re]ine! În scrierea de tipar se folosesc: • litere de rând. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text. Persoana cãreia îi scrii Unei rude Medicului de familie Unui prieten sau unei prietene Formula de încheiere Semnãtura Re]ine! O felicitare se trimite cu ocazia sãrbãtorilor. într-un plic. • litere înclinate. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere? 2. Pe plic se scriu adresa expeditorului (cel care trimite) ºi a destinatarului (cel care primeºte). Când se scrie o felicitare. denumirile unor sãrbãtori. onomasticilor. formulã de încheiere ºi semnãtura persoanei care o trimite. 4. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate. • litere îngroºate. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului? 3. folosite în scrierea majoritãþii cuvintelor din text. Citeºte din text ultimul enunþ. instituþii etc. Povesteºte cum þi-ai petrecut Revelionul trecut. felicitãri. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde. folosite în scrierea informaþiilor importante care trebuie gãsite cu uºurinþã în text. 2. se þine seama de persoana cãreia se trimite. al cãrei conþinut sã fie potrivit ilustraþiei. gândurile sau cuvintele unui personaj. Exerseazã! 1.Obiceiuri Observã! 1. obiºnuite. aniversãrilor. Felicitarea poate fi înmânatã personal sau trimisã prin poºtã. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Ea cuprinde: mesaj scurt. Limba [i literatura român\ III 31 . pentru a reda titlurile unor texte sau cãrþi. Aceasta adreseazã urãri de bine. Imaginea unei felicitãri trebuie sã fie potrivitã conþinutului.

final. La sfârºit. Aminteºte-þi! Orice cuvânt are o formã ºi un înþeles. În limba românã existã cuvinte cu înþeles asemãnãtor ºi cuvinte cu înþeles opus. 4. belºug. Desparte în silabe aceste cuvinte. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt în zona în care locuiþi? Povestiþi despre ele. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite. în mod simbolic. naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. mirele nu trebuie sã-l lase pe lãutar sã-i ia banii. mireasã. Aºezat pe un scaun. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuri îþi place cel mai mult? De ce? 3. În mod simbolic. împodobitã cu flori. Bãrbieritul mirelui. Îmbrãcatul miresei. Bãrbieritul mirelui Un prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte.Lecþia 10 – Cãsãtoria Cite[te aici! Cãsãtoria Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitã invitaþilor. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansul gãinii. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi. amici. Nuneasca. prieteni. Dansul gãinii O gãinã gãtitã. se danseazã acasã la mireasã. mama fetei împarte diferite cadouri naºilor. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea. Ruperea turtei. La noi existã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºi care sunt pãstrate mai ales la sate. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului. pe ginere. ziua bunã. naºa scoate voalul de pe capul miresei ºi îi pune un batic. Hora miresei Hora miresei. rude. Bradul. Bradul În dimineaþa nunþii. socrilor ºi. 7. cu bani sub picior. Legatul miresei Aproape de sfârºitul nunþii. unde unul este legat în faþa porþii. 6. În timpul jocului. o bancnotã ºi diferite ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul unei sume de bani. 2. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. Îmbrãcatul miresei Naºa. Ruperea turtei Naºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. 32 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit. despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori. bogãþie. ginerele împreunã cu prietenii împodobesc doi brazi. În acest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi. uneori. Legatul miresei. rudelor apropiate. 5. Formaþi grupuri. împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa sã se îmbrace. Hora miresei. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motiveazã folosirea lor. neamuri. Al doilea brad este dus la casa miresei.

... Re]ine! O invitaþie trebuie sã cuprindã: • numele persoanei sau familiei cãreia îi este adresatã.... cântã........ Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat....... persoane aºteptau la intrare.. Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire care exprimã acþiuni: ploi........ „te invit cu bucurie”.......... Exerseazã! 1................ 2. • evenimentul care este sãrbãtorit. b) sã arate însuºiri brazi ..... opt.. fraþi......... ºapte... albastrã.... împodobit.... Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce este specificat în paranteze..... minunatã... lucruri.. Limba [i literatura român\ III 33 ...... Invitaþia poate fi datã personal sau trimisã în plic prin poºtã... coroniþã...... strigãm........ • Hainele (însuºire) .. colindau........ fenomene ale naturii (obiecte)...... • data ºi locul unde are loc evenimentul........... • acþiuni. (acþiune) la petrecere..... ziua ... patru... vine.. Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta... Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitã urmãtoarelor evenimente: • serbarea zilei tale de naºtere..... petrecerea ......... 2. 3.. noi.... • însuºiri.. Aºazã lângã cuvintele date altele care: a) sã denumeascã obiecte .. • (Numãr) ..... prieteni .Obiceiuri Observã! 1...................... împodobiþi.... • numere etc. Acestea se pot grupa în pãrþi de vorbire........ îi veneau foarte bine....... fericitã....... sãrbãtori .. mamã....... fug... strãzi.. • numele persoanei care adreseazã invitaþia......... c) sã indice acþiuni invitaþii ..... • Toþi prietenii ......... ............ al doilea.......... a) sã exprime numere .. ...... • petrecerea de Anul Nou.. Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a te invita”.. .. dupã ceea ce exprimã: • nume de fiinþe.... ..... Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã: danseazã......... noroc................ îngust..... zece. culegem........ numere.... bucurie.. vesel. douã....... Re]ine! În exprimare ne folosim de cuvinte... Formaþi perechi...................... vorbeºte. veselie. Rãspunde la întrebãri: • Cui îi este adresatã invitaþia? • Cu ce ocazie? • Cine face invitaþia? • Ce informaþii oferã aceasta? 3.. 2... Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere Verificã-þi cunoºtinþele! 1.......

4. • Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor. vin. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la. azi. Florilor nr. • locul unde desfãºoarã. Atunci s-au vândut 1000 de exemplare în Londra. • denumirea evenimentului. • Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate. ziariºtii. teatru. • La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul. Un artist englez. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã. a produs prima felicitare popularã în 1849. 6 Localitatea: Braºov. Prima felicitare a fost conceputã de cãtre J. cod 05729 ªtiai cã…? Obiceiul trimiterii felicitãrilor cãtre cei dragi a fost iniþiat de cãtre Sir Henry Cole din Anglia. 12. invitaþi. cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. Destinatar: Familia Danielescu Str.C. • data ºi ora la care are loc acesta. premierã. bal. acþiune a merge a alerga a invita a vorbi a dormi numele acþiunii mersul însuºire frumos gânditoare ascultãtor tineri vesele acþiune a înfrumuseþa 34 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . începe. De la început temele ºi imaginile felicitãrilor erau variate la fel ca obiceiurile de Crãciun din lumea întreagã. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date. • Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol. carnaval. bl. • cui îi este adresatã. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic: • cine face invitaþie. ap. 3. • Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal. spectacolul. William Egley. 23. curând.Lucreazã mai mult! 1. 2. Horsley. Aceasta s-a întâmplat în anul 1843.

. ............. privim..........Obiceiuri Paginã de portofoliu 1.......... Limba [i literatura român\ III 35 .... Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon .................. . ........................................................ Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale..... persoane..................... ............................................ .... ......... Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate...................... ................ . albaºtri............ • cãlãtoresc........... 2.............................. Expeditor: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 3...... ......... • minunatã................... Spune ce aratã pãrþile de vorbire date.. ........................... Organizatorul concursului................................... ... ............... Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei.... • douã sute............................................................................. ...... Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel............... ........... Completeazã apoi pe plic adresa ta................ Completeazã în dreptul fiecãrui nume data de naºtere...... .... pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri............................ • case............................................. .......... care va avea loc la .......................... Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat. la ora ...... Stimatã doamnã/Stimate domn.................... treizeci........... În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri. .................................................................................... ...................... ........ pe data de ..... .

..... Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã.. 3.. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles decât cel din text.. scrisã de .. Cu turnuri mari de tinichea Cu zid împresurat. mare.. cum vã petreceþi timpul împreunã? 2.. ge.. ci.. Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe cel de litere.... . ochiul........ Ei zideam Turnul Vavilon Din cãrþi de joc ºi mai spuneam ªi eu câte-o prostie.... Completeazã corespunzãtor: Fragmentul face parte din poezia .. Vocabular culbeci – melci Robinson – (aici) romanul Robinson Crusoe de Daniel Defoe Turnul Vavilon – Turnul Babilon împresurat – înconjurat Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Fiecare dintre grupurile de litere ce. Fiecare strofã are cinci ................ Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car... Textul cuprinde . chi.. ghe. 36 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ........ ghi se redã printr-un singur sunet.. mie. 4..... Din stuful des ºi mare.. 1...... gi... Rãspunde la întrebãri: • Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie? • Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce? • Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi? • Ai fraþi sau surori? Dacã da... La balta mare ajungeam ªi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde.6 Amintiri Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi Cite[te aici! Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi.... che. Adesea la scãldat mergeam În ochiul de pãdure....... che ºi chi.. Frate-meu ºi cu mine.... Din lut acolo am zidit......... Cetate mândrã la privit........... ªi el citea pe Robinson. ....... strofe.. Cuvintele care conþin aceste grupuri au mai puþine sunete decât litere... ci... Din coji de nucã car cu boi Fãceam ºi înhãmam la el Culbeci bãtrâni cu coarne.. Mi-l poveste ºi mie.. Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce.

3. lucruri. 3. car. insulã. frate. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomene ale naturii: ceaþã. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. fenomene ale naturii (obiecte) se numeºte substantiv. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã: • numele unor ziare • nume de sãrbãtori • nume de persoane • nume de strãzi • nume de oraºe Re]ine! Partea de vorbire care denumeºte fiinþe. Spune ce denumeºte fiecare.Amintiri Observã! 1. Transcrie prima strofã a poeziei. cum treceam puntea peste apa Neamþului. 2. Joiana. soare. Cele mai multe substantive se pot numãra. Substantivele care denumesc obiecte de acelaºi fel se numesc substantive comune.) Substantivul care aratã numele unui obiect se numeºte substantiv propriu (Terra. privire. (Exemplu: copii. tristeþe. Scrie câte trei nume de : oameni – râuri – ape – þãri – Exerseazã! 1. • arbori. Formaþi perechi. localitate. Limba [i literatura român\ III 37 . • pãrþi ale corpului. Folosind cuvintele date. coji. • anotimpuri. Mihai Eminescu. Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literã iniþialã mare. Iaºi. Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri. cu caii de cãpãstru ºi eu înainte. ceaþã. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. soare. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unul propriu. Braºov. vacã. râu. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii din textul de mai jos: Am plecat cu bunicul spre Pipirig. 2. Azor. 4. câine. • fructe. mi-au alunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana. formeazã perechi de substantive care denumesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºti poet. colþ. Era un ger în dimineaþa aceea de crãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori. • meserii. • obiecte de îmbrãcãminte. Paºti). bunicul în urmã. Scrieþi fiecare câte douã substantive care denumesc: • legume. ploaie. 2. • unelte.

tocmai din capul satului. 2. ªtiam cã mie o sã-mi dea tata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca. – Doamne. blestemaþilor. 4. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. iar el zvârr… cu o scurtãturã în urma noastrã. ªi nu ºtiu cum s-a întâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. zise tata de la o vreme. 6. Rãspunde în scris la întrebãri: • Despre ce obicei se povesteºte în text? • Ce obiecte luau copiii la urat? • De unde au început cu uratul? • Ce au pãþit acolo? 3. sã vã dau eu! Noi am ºparlit-o la fugã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. În sfârºit. am ºterpelit-o de-acasã numai cu beºica de porc. Transcrie primul alineat al textului. Identificã în text substantivele proprii. ªi din spaima aceea am fugit jumãtate de sat înapoi. N-ai ce mânca la casa mea? Acuº te descalþ! Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta. la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã ne ducem cu plugul. trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia. Când scriem rãspunsul. • Am ºparlit-o de-acasã. eu încãlecam pe porc deasupra paielor ºi fãceam un chef de mii de lei. • Am ºterpelit-o la fugã. ce harapnic þi-oi da eu. cãci era om ursuz popa Oºlobanu. Subliniazã substantivele comune. Povesteºte-o colegilor. Formaþi perechi. Când acolo. Talanga mea era acasã. Delimitaþi textul pe fragmente. respectãm regulile de ortografie ºi de punctuaþie. 38 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . ªi o luãm noi de la popa Oºlobanu. nu cumva sã-mi ia tata ciubotele ºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile: • Fãceam un chef de mii de lei.Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã La Crãciun. popa tãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi ne pregãtim de urat a început a zice: – De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã. 5. Vocabular buhai – instrument muzical popular care produce un zgomot asemãnãtor mugetului unui taur harapnic – bici împletit din fire de cânepã sau din curele de piele Aminteºte-þi! Pentru a rãspunde la întrebãrile formulate pe marginea unui text. Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoi în scris. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mie un buhai sau mãcar un harapnic. dar nu mã puteam duce s-o iau. Odatã. când tãia tata porcul. facem noi ce facem ºi pornim pe la case.

. 2.. Re]ine! Substantivele care denumesc un singur obiect sunt la numãrul singular. genul neutru... zãpadã.. cãci ºi pãrinþii... Doamne.. când ne jucam noi. 4. douã mere 3.... la casa pãrinteascã din Humuleºti. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – doi.. (un) sat – (douã) ..Amintiri Observã! 1.. sãnii...... hainã... fãrã leac de supãrare.... de-a mijoarca. colind.. sãrbãtoare. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor o – douã. colindãtor. bucurii. Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile: • substantiv comun. Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea care denumesc mai multe obiecte: zãpadã...... ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazul ºi farmecul copilãresc.. ªi... Exerseazã! 1.. Completeazã dupã exemplul dat: (un) colindãtor – (doi) . parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Re]ine! Substantivele sunt la genul: – masculin.... Scrie câte trei substantive la genul masculin.... dar eu. genul feminin. douã cãrþi – neutru.... gen feminin....... Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte. gen masculin. ºi toate îmi mergeau dupã plac.... Cele care denumesc mai multe obiecte sunt la numãrul plural. Pentru fiecare specificã felul. Nu ºtiu alþii cum sunt..... 2.... Exemplu: un mãr.. Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt....... feminin ºi apoi neutru.. Limba [i literatura român\ III 39 . Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos. (o) scurtãturã – (douã) . numãr singular. brad..... de crãpau mâþele jucându-se cu ei.. copilãrii... Verificã-þi cunoºtinþele! 1... ºi surorile îmi erau sãnãtoºi.... obicei. iarnã... (un) pai – (douã) ... ºi copiii ºi copilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi..... când mã gândesc la locul naºterii mele.. nori..... genul ºi numãrul. ochi.. • substantiv propriu.. la stâlpul hornului unde lega mama o sfoarã cu motocei la capãt. de parcã era toatã lumea a mea! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Substantivul Felul Genul Numãrul 2. numãr plural... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã tabelul.. • substantiv propriu... frumos era pe atunci.... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – douã. ºi fraþii. (un) tovar㺠– (doi) . la cuptorul pe care mã ascundeam.. brazi.. (o) spaimã – (douã) .... • substantiv comun. ºi casa ne era îndestulatã. jocuri.... Exemplu: un pom...... bãieþii. Exemplu: o carte. Specificã genul substantivelor: poartã.. doi pomi – feminin.

. 3.. (moºneag) • Roadele . Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv... Ionel... 6.. au fost îmbelºugate. Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele: creangã. erau înþelepte. cãlãtoreau. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga.... cer...... frunza. Formaþi perechi. Soare. Eminescu a fost cel care l-a îndemnat pe Ion Creangã sã-ºi publice amintirile.. dupã gen: moºneag. Creangã. drum.. ploaie. margine... privirea.. înlocuind substantivele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor.. Era mare.. Ion Creangã) A 4. care au devenit minunatele Amintiri din copilãrie. paginã. 8.. Din sus de Humuleºti. soare. pas.. lãstar.... braþe. Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã... Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de la singular la plural sau invers. De mult nu mai ºedea pe uliþã. În timp. (vii) • .. sunt cele mai creative fiinþe.. • Vorbele .. iar acum era doar drumeþ pe uliþã.. craiul polonilor..... floarea... Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele: felinar. Grupeazã substantivele date într-un tabel. mãnãstirile Secu ºi Neamþul. inimã........ ªi mai sus... Genul feminin Genul masculin Genul neutru 5..... Urma sã plece în þarã strãinã....Lucreazã mai mult! 1.. Oceanul Pacific. 2...... Dorul de pribegie i se împlinea. mare.. patru. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea.... ªtiai cã…? În anul 1875 Mihai Eminescu l-a cunoscut pe Ion Creangã. Floarea. Transcrie textul urmãtor...... 7.. Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile. (Omul) 40 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. zburdalnic.. între cei doi s-a legat o prietenie foarte frumoasã. altãdatã fala bisericii române. suflete. (Amintiri din copilãrie.. o sãmânþã de oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi.. Isprãvise liceul.. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii în textul urmãtor. vin Vânãtorii Neamþului.

__________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. copilãriei. copilãrie.Amintiri Paginã de portofoliu 1. Bãnicã privea jocul fulgilor. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor. care se roteau ºi cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria. Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul. _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii! Limba [i literatura român\ III 41 . Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii. Substantivul Felul Genul Numãrul 4. Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. chemare amabilitate casã drumeþ bunãvoinþã cadou cãlãtor locuinþã dar strigare 2.

Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. întinderi mari de stuf ºi pãduri. • Delta Dunãrii. pelicanii. Formaþi perechi. Datoritã frumuseþii sale. lopãtarii. printre nuferii albi. 5. Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave. Cocostârcii. lebãda. rezervaþie unicã în lume. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru a trece pe sub crengile sãlciilor. acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvorul din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. Delta Dunãrii este unica deltã din lume declaratã în întregime rezervaþie a biosferei. care se înclinã formând bolþi de verdeaþã. La rãsãritul soarelui ea este un adevãrat paradis. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei. 3. Delta Dunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sute de specii de pãsãri. • Vieþuitoarele Deltei. Vocabular ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lac biosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii. ªi astãzi Delta creºte ºi înainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum. În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel mai tânãr pãmânt românesc. • Vegetaþia Deltei. Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantivele identificate. cel mai nou pãmânt românesc. gâsca ºi raþa sãlbaticã. vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimea pãsãrilor de aici. O excursie în Delta va rãmâne o amintire de neuitat. Rãspunde la întrebãri: • De unde izvorãºte Dunãrea? • Unde se varsã ea? • Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii? 4. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Delta Dunãrii.7 Natura Lecþia 13 – Delta Dunãrii Cite[te aici! Delta Dunãrii Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. 42 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. Acest þinut sãlbatic al apelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. 2.

.. se lasã dezmierdat... Transcrie propoziþiile urmãtoare.Natura Observã! 1......... pornind de la substantivele date (Exemplu: culoare – colorat....... pe spatele mamei ºi... pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o înfãþiºare tristã. Verificã-þi cunoºtinþele! 1..... piatrã. (Emil Gârleanu – Cãprioara) Re]ine! Partea de vorbire care exprimã însuºirile unor obiecte (fiinþe.. Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cu altele cu înþeles opus. pãmânt ... cald ca o blanã a pãmântului........ mãrimea.. colorate ) gheaþã. se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. ................. cerul . catifelat ºi umed. îngrozitoare ºi întunecoasã.. Copacii mari ºi goi. 3..... 2... Formeazã adjective............. ape ... • În ape înoatã peºti. Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri.... pãdure. Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos. Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri.. Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea..... 4.. cum se o întâmplã în locurile acelea pustii......... Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii........... lucruri... Scrie câte trei adjective care sã arate: forma.. cerul .. cãprioara stã jos lângã iedul ei........) denumite de substantiv se numeºte adjectiv.. Pe muºchiul gros. Ce observaþi? Exerseazã! 1... .. privirea blândã ºi vocea caldã..... Subliniazã adjectivele.. înspumate dulci tânãr valuri ....... 2... Limba [i literatura român\ III 43 . Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor scrise cu litere îngroºate. Formaþi perechi...... Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate. cu ochii închiºi.. Adjectivul se poate afla înaintea sau dupã substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.. Pentru fiecare substantiv precizeazã genul ºi numãrul.. ....... frunzã. culoarea. . veselie.. Venise iarna uscatã...................... • Vântul suflã.... Acesta ºi-a întins capul cu botul mic.... Omul avea ochii mari...... Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive: .. Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecare substantiv subliniat. .......... 3...... coloratã............ coloraþi. gustul. Subliniazã substantivele comune.. Subliniazã substantivele. zile .. ....... . fenomene ale naturii etc.. 2. • Omul intrã în casã. ..

amuþise la umbra unui fir de iarbã. cântãreþ neobosit al zilelor de varã. Identificã în text: • trei substantive la numãrul singular. • trei substantive la genul neutru. • Primele semne ale furtunii. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate la vocabular. Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. ºuvoaiele.Lecþia 14 – Furtuna Cite[te aici! Furtuna dupã Calistrat Hogaº Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare. Un tunet rãzleþ abia se mai auzea. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la începutul. O puternicã suflare de vânt trecu în grabã. 7. • Liniºtea de dupã furtunã. Pãdurea gemea. Deodatã. Un ropot nedesluºit vestea apropierea prãpãstioasã a furtunii. grabã. 44 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Vântul nu mai sufla. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãi vuietul. Vântul gemea ºi urla. apropierea. • Dezlãnþuirea furtunii. 3. creangã. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama? 4. Vocabular nedesluºit – lipsit de claritate. rãtãcit. Înlocuirea într-un enunþ a unui cuvânt cu opusul sãu schimbã înþelesul enunþului. nelãmurit rãzleþ – izolat. • trei substantive la numãrul plural. Greierele. 6. 5. se dezlãnþui furtuna. zgomot. înveselit. Aminteºte-þi! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. pribeag. Zbuciumul codrului se mai domoli. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarele momente: • Liniºtea dinaintea furtunii. Ploaia turna cu gãleata. urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul. nenumãrate grãmezi de nori posomorâþi se ivirã fãrã veste. singur. la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei. • trei substantive la genul feminin. Era un zgomot de nu te puteai auzi om cu om. 2. Pe sub marginile depãrtate ale cerului. Formaþi perechi. iar veveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã. Sub ropotul ploii ºuvoaiele de apã urlau. greierele. nici o pasãre nu mai brãzda vãzduhul. Dupã o vreme. singuratic ºuvoi – curent de apã care se scurge cu repeziciune Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. • trei adjective. greu de înþeles.

. dupã cum indicã tabelul. Transcrieþi din primul fragment al textului numai adjectivele. Transcrie grupurile substantiv – adjectiv. colegul... îºi coboarã crengile.. Re]ine! Adjectivul se acordã (se potriveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã... Subliniazã adjectivele... Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul.... A trecut ziua caldã... Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii........... brãzda vãzduhul............ 3........ • Un fulger (puternicã) ... împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã. schimbând locul acestora...... chipuri. Limba [i literatura român\ III 45 .... Formaþi grupe.. • Salcia (bãtrâni) . Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri. nopþile....... zâmbete Substantivul Genul chipuri neutru Numãrul plural Un adjectiv potrivit tinere 3. El are acelaºi gen ºi numãr cu substantivul determinat.. b) Încercuieºte adjectivele. 2.. Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul... Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare.... • Valurile (înspumatã) . Au trecut zilele calde... pantofii. • Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate 2... Transcrie perechile de propoziþii: Bate vânt cãlduþ.. Scrie în tabel substantivele date.. Exerseazã! 1.... a) Subliniazã substantivele... Verificã-þi cunoºtinþele! 1. de toamnã pãdurea fumegã....Natura Observã! 1. Observã ce s-a întâmplat cu forma lor..... lovesc þãrmul.. Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate. • În nopþile (rece) ... schimbând numãrul substantivelor de la singular la plural sau invers... bucurie. Albinele ºi-au început dulcele zumzet în copacii înfloriþi..... Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite.. Bat vânturi cãlduþe. Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare............ Transformã grupurile de cuvinte........ Exemplu: oameni veseli veselii oameni hainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor 2... Precizeazã-le genul ºi numãrul.....

........ Subliniazã-le......... cu ochii mititei ºi nasul coroiat... Scrie câte douã adjective potrivite pentru fiecare......... Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate......... Venea încet înspre noi..Lucreazã mai mult! 1. palton – ... 3.. înþelept • roºie... rãsãri ca din pãmânt o bãtrânã mãrunþicã ºi hotãrâtã.. În apa limpede se reflectã soarele..... Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date.......... folosindu-te de ilustraþia din stânga.... Dunãrea strãbate zece þãri ºi patru capitale ale Europei.. Pentru fiecare specificã genul ºi numãrul....... parfumatã.... sprijinindu-se într-un toiag subþire.. îngândurat... ofilitã 6. care în limba turcã înseamnã tot Pãdurea Neagrã. 7... secetoasã • vesel. ploioasã. fiinþe – .. oameni cu dare de mânã oameni de nimic oameni pe sprânceanã oameni cu scaun la cap oameni cu stare învãþaþi darnici netrebnici aleºi bogaþi 4.. Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor. dimineþi – ....... La cotitura strãzii înguste... Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor: ªtiai cã…? Dunãrea este al doilea fluviu al Europei (dupã Volga)? Ea izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania) ºi se varsã în Marea Neagrã în apropierea pãdurii Caraorman.. Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scrise îngroºat.. Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor. drum – .. Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective........ Specificã genul ºi numãrul substantivelor date... cuvânt – .. • cãlduroasã.. 5..... lunguiaþã aromat verzui amãrui sãrate piperate mãrime formã culoare gust miros parfumat pãtrate arãmiu enorme minuscule 2. Astãzi am auzit o ºtire importantã.. încãpere – .... 46 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ............

..... .. Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã • În nopþile ... un desen sau o imagine din localitatea ta. Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului 4... mult aduce...... ................ __ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã............ Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã....... dulce. Buturuga ............ (micã............ (Împãdurit) (des) În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie. gospodar.......... ................... rãu................... Bucãþi mari de gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului.................. Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate..................... mare... Frigul nemilos stãpânea pãmântul..... cãzuse pe crizantemele . Mâþa ........................ Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele........Natura Paginã de portofoliu 1. Râul umflat curgea repede....... ne plimbãm în parc.. __ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã.... dealuri se zãresc prin ceaþa . Vorba ......... __ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv............................ Completeazã apoi tabelul... zgârie rãu........ (argintiu) (ruginiu) • .............. Adjectivul: __ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv....................... cu un vâjâit mânios... (înstelatã) • Bruma .. __ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã... blândã) 3.. Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea. rãstoarnã carul ... 2... Limba [i literatura român\ III 47 . Omul ...... îºi face iarna car ºi vara sanie.......

este dovedit cã aceasta nu e punga ta. ai pierdut o mie de galbeni. jupâne negustor. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri. În loc de o mie am gãsit nouã sute. – Într-adevãr. în faþa pãgubaºului. eu nici n-am dezlegat punga. Dumneata. nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã pentru asta. Nu trecu mult ºi. ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. – Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adus nouã sute. am gãsit punga aceasta. Eu cred cã este a dumneavoastrã. zise negustorul. Asta e. Rãspunde oral la întrebãri: • În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text? • Câþi galbeni pierduse negustorul? • Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga? • Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit? • De ce s-a dus þãranul la vodã? • Cum a fãcut Þepeº dreptate? 2. zise el.8 Domnitori înþelepþi Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº Cite[te aici! Dreptatea lui Þepeº legendã popularã Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nu dea suta fãgãduitã. iar aceasta are numai nouã sute. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. – Jupâne negustor. Nici prin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia. astfel încât sã obþii povestirea primului fragment al textului. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. creºtine. 48 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . dragul meu. un negustor care se afla pe la noi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o mie de galbeni. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Aminteºte-þi! Pentru a povesti un fragment dintr-un text citit sau ascultat. legate prin înþeles. • spui ce ai înþeles în enunþuri clare. Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge: – Mãria ta. a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. Tu. ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã de galbeni. Cum am gãsit-o aºa þi-am adus-o. jupâne negustor. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. se înfãþiºã un om cu frica lui Dumnezeu spunându-i: – Jupâne negustor. trebuie sã: • citeºti fragmentul ca sã înþelegi despre ce se povesteºte. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o va gãsi ºi i-o va da. Aºa cã zise omului: – Am numãrat. • reþii informaþia esenþialã (importantã).

... Dumneata..... judecãtor.......... .........Domnitori înþelepþi Observã! 1.... o sutã patruzeci.. 2........... spuse tovarãºul sãu...... 2... ..... jupâne negustor.. Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului.. boieri nu îndrãzneau sã ia cupa de aur__ 3.... cincizeci............... . doisprezece... costume ..... Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu.... – ªi eu am avut trei.............. Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat........Vã rog sã-mi daþi: ... Limba [i literatura român\ III 49 ........ Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite: a)……………spuse: – Am cãlãtorit împreunã cu: ...... . þãrani. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate............... a) Subliniazã numeralele din textul: Judecãtorul întrebã: – Ai avut dumneata douã pâini? – Da.... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.. Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere.......... dulce ºi bunã ºi sã o aºeze la loc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__ Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi........ al ºaptelea...... Tu... pantofi . .......... este dovedit cã aceasta nu e punga ta...... ......... ouã ...... ....... ai pierdut o mie de galbeni. pâini . opt..... .. – Deci aþi avut cinci pâini.... ºi .. Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorul a pus la o fântânã cu apã bunã.... . Re]ine! Semnul douã puncte (:) anunþã în scris cã urmeazã cuvintele unei persoane.. la o rãscruce de drumuri o cupã mare de aur ºi a zis__ __Sã bea drumeþii cu ea apã rece.......... Acest semn se foloseºte ºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri) de pãrþi de vorbire de acelaºi fel.... trei mii...... 4.... ºi .... ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o......... om ................ 2..... 3... Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului? Exerseazã! 1....... b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate...... creºtine.. iar aceasta are numai nouã sute.... feciori ... jupâne negustor............. ................. cântãm...... Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie de dialog... Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale.................... .. Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv: .... Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite................ douã am avut... b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei: . aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Re]ine! Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor se numeºte numeral. interesant........ 3.........

Scrie din text câte douã substantive: • proprii. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare. aºa cum hotãrâse legea.portret Vocabular oca – unitate de mãsurã folositã în trecut egalã cu 1. nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata! Atunci. 4. Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a o umple cu ulei. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb.Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza Cite[te aici! Ocaua lui Cuza legendã popularã Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umble prin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care se spunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimb patru ocale de untdelemn. Negustorul a primit. 3. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga: – Iertare! Milã! Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige: – Cu asta nu. Atunci Cuza zise: – Pãi ocaua asta-i mai micã! – Ce te pricepi tu. • comune la numãrul plural. nu vreau bani. ci ne învoim ca la ºase ocale de lapte sã-mi dai o oca de untdelemn. Aºa cã într-o zi. Formaþi perechi. Formaþi grupe de câte patru. 50 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. Cuza zise: – Jupâne negustor. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. • comune la genul feminin.791 litri a se învoi – a se înþelege Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate. numãrul singular. Delimitaþi textul pe fragmente. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare. • Când se petrece întâmplarea? • Care sunt personajele textului? • De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte? • Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul? • Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã? • Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit? 2. a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus în târg la Galaþi. cu asta da! Cuza Vodã . Prezentaþi apoi colegilor povestirea întregului text. Ajuns la bãcan. ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza. s-a îmbrãcat þãrãneºte. Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un domnitor. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºi patru de ocale de lapte. 5. Aminteºte-þi! În limba românã înainte de p ºi b se scrie întotdeauna m ºi nu n.

....... treisprezece............ timp în care a fost un cârmuitor viteaz ºi drept. Substantive Adjective Numerale Verificã-þi cunoºtinþele! 1...................... Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea... Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor.. ºaizeci.... Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã.......... 3. • Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie. Re]ine! Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unu la nouãsprezece ºi cele formate numai din zeci întregi.....Domnitori înþelepþi Observã! 1.... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºi nouã.......... Taie numeralul care nu este scris corect....................... El a avut trei perioade de domnie.......... Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti......... Otomanii cereau în fiecare an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor....... .... Exerseazã! 1........ Completeazã enunþurile cu numerale potrivite... • Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa....... trei mii.. • Dacã din ...... 2.. scad . Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6. – Sub câþi domnitori aþi slujit voi? – Sub 7........ 240.......... – Dar dumneata? – Prin toate de la bunicul încoace.... • .... paisprezece.. – Eu.. În anul 1456........ Limba [i literatura român\ III 51 .. De atunci s-au schimbat 18 voievozi... Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea........ Selectezã din text numeralele........... • În clasã am ... Rostim ºi scriem: unsprezece. 4..... iar la douãzeci ºi patru ianuarie în acelaºi an........ • La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile.. 2...... obþin ...... sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul. Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr. colege... În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosul oamenilor simpli...... Restul numerelor se scriu folosind cuvinte separate: 23 – douãzeci ºi trei 231 – douã sute treizeci ºi unu.. • Acum ........ Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind cifre numerele corespunzãtoare........... fac .. ...... 4.. Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate: În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pentru domnie.. a fost ales domn ºi în Muntenia.. Subliniazã numeralele.. am trecut prin 10. a spus altul.... Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere. colegi ºi .. • Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani.... stãpâne. 31..... plus ...

5. numai spune-mi unde se ascunde domnul vostru__ __Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral. Colega nouã se numeºte Rodica. nici comorile ºi nici chiar tronul__ __Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost. Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile. b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã.Lucreazã mai mult! 1. pedepsindu-i cu tragerea în þeapã. sultanul zise cu glas mieros__ __Ascutã. Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãut apã din cupa de aur. cât ºi numerale care sã exprime ordinea obiectelor. îþi dãruiesc tot ce vrei. Într-o dimineþã însã. Cereþi-le ca. ca domnitor. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi. De aici ºi numele Þepeº. În anul 1456 el a urcat la tronul Þãrii Româneºti. Formaþi perechi. necruþãtor duºman al tâlharilor ºi al asupritorilor. Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos. Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu. fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia. Mai întâi. 2. a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã. o femeie a descoperit cã preþioasa cupã nu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor. Haina cea nouã îi venea foarte bine. 3. Aceeaºi soartã au avut-o ºi tradãtorii. 52 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . cãci altfel eram liber__ 4. ghiaure. leneºi ºi netrebnici. c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate. a curãþat þara de hoþi. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51. ªtiai cã…? Vlad Vodã s-a nãscut la Sighiºoara? El a fost nepotul lui Mircea cel Bãtrân. sã batã o datã din palme. Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc. La ora nouã ne vom întâlni în staþie. Folosiþi numerale care sã exprime numere. Cu durere femeia a spus celorlalþi sãteni: – Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã. atunci când aud un numeral.

. 4........ ............ .. ....................................................................................................... Era douãsprezece noaptea............ lunã a anului....................................... Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele........................................ Povesteºte-o colegilor! Limba [i literatura român\ III 53 .. cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele................... • O zi are ........................ • Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani........................ • Anul are .... • În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat..... Marcheazã titlurile care conþin numerale..... ºi toþi trei 2............. de ore.............. 5....... Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite............... luni.. în vãile înguste zãrirã duºmanii.... Citeºte o legendã istoricã....... Cinci sãptãmâni în balon Soacra cu trei nurori Luna nouã Ocolul Pãmântului în optzeci de zile Moº Ion Roatã ºi Unirea Trei.. ................... departe....... 3....... când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei...... • Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu........................... Dupã douã ceasuri.... • Din mai multe cuvinte scrise separat: ......... Scrie câte trei numerale formate: • Dintr-un singur cuvânt: . • Ziua mea de naºtere este în (a câta) ............................Domnitori înþelepþt Paginã de portofoliu 1........................................ Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasã a lui Mahomed..... Încercuieºte numeralul scris corect......... Doamne.

Peste zi. Anicuþa. Nicu ºi bunica. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau. s-au dus toate! – Cine s-au dus. În liniºtea mare. nu ºtia cum se numesc florile. îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. bunica ºi Nicu. – Bunicã. nu vezi? Anicuþei nu-i plãcu numele florii. Anicuþa. Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele. din covorul de steluþe de aur. pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text. c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã: aºa i-a spus bãiatul cã se numesc. Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid. Într-o dimineaþã. textul este narativ. Anicuþa rãmase iar uimitã. textul este un dialog. – Da! A înflorit pãpãdia. fatã? – Florile. Nicu rãmase ºi el mut o vreme. Fugi la el. 2. – Vezi? N-a fugit nici o floare. – Ce a înflorit? – Pãpãdia. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat: a) Textul citit este: textul este în versuri. – Nicule! Nicule! începu sã strige. Toate s-au închis pânã dimineaþã. Scrie în casete numere de la 1 la 3. cum le spusese.Test de verificare finalã A. ºopti el. Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit de floricele galbene. Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. când va bate din nou lumina soarelui. nu i-a plãcut numele florilor. Fetiþa crede cã florile mor seara. Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã. Cerinþe 1. Pãpãdia dupã Ion Agârbiceanu Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor. se ridicã un zumzet uºor. b) Personajelor textului sunt: fetiþa. Anicuþa ºi bunica. – Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla. Anicuþa este încântatã de pãpãdii. 54 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .

.................................................... (........) • A vãzut un covor nesfârºit de floricele................................................................................. ................................................. B................... (..................................................... ............................................................................................................ Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate......... .................. ..... Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false............) 4..... Cuvântul bãiatul este substantiv comun........................................................................................................................................................... Un om nãcãjit) 1...................................................................................................................................................................................................... Cuvântul sunãtoare este substantiv.................................................... Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text........ rezolvã sarcinile date................................................................................................................................. 5................. ................Test de verificare finalã 3...................................................................................... ......................................................... Substantivul oi este la numãrul plural.... • Anicuþa rãmase încremenitã............................................................................... Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii..................................................................................................................................................... 3......................................... Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie: a) numeral ............................... Substantivul pãmântul este la genul neutru............................................................................................ Povesteºte în scris ultimul fragment al textului........................................................................... ....................................................................................... b) adjectiv ............... (............................................. .............................. Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare.................................................................................... Substantivul copil este la genul feminin.................................................................. ....................................................................................... Folosind fragmentul urmãtor..................................................................................................................... Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi........................ • numerale: ............................) • Florile nu pot umbla.......... Substantivul Dumitru Oniºor este propriu....................... n (Mihail Sadoveanu................................................. • adjective la numãrul singular: .................... Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã: • substantive la numãrul singular: ................................................................. 2............................................. Limba [i literatura român\ III 55 ...............................................................................................................

creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi persoana lui Isus Hristos. care se supune regulilor ºi legilor unui stat. asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã. neguþãtor – comerciant. codice – table cerate pe care se scria. laº. dezmierdat – alintat. reprezentând cea mai veche formã de carte la romani. 56 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe. fapt de mare însemnãtate. miºel – ticãlos. vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri. mijoarca – joc de copii. crai – împãrat. cusur. domnitor. ospitalieri – primitori. sarcinã. generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comunitate care au cam aceleaºi vârste. a inventa. nãrav – obicei rãu. care primesc oaspeþi cu bucurie ºi îi trateazã foarte bine. oaspete – musafir. a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn de respect sau de dragoste. fricos. sã domine. favorabil – prielnic. negoþ – comerþ. îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã sau butelie. domnitor. rost. miracol – minune. ghete. punct de vedere. cu moþ de pene pe cap. a gândi ceva nou. eveniment – întâmplare importantã. menire – misiune. nemernic. pe care se scria în Antichitate. reguli de bunã comportare în societate. distincþie. . sã chinuiascã. rege. a se lãsa de ceva. oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlocul unui þinut pustiu nisipos. þinutã. titlu de politeþe folosit cu înþelesul de domn. deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei ape curgãtoare în mare sau în ocean. rãsfãþat. a concepe – a crea.Dicþionar Antichitate – perioadã de timp de demult. sã exploateze alte persoane. cârmuitor – conducãtor. lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioare lungi. stãpân. a nu lua în seamã. bãcan – negustor care vinde produse alimentare. deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unor materiale pentru obþinerea unor produse ºi care nu mai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip de produs. ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci persoanelor care aveau altã credinþã decât cea musulmanã. fapt. a confirma – a recunoaºte. opinie – pãrere. cu ciocul lung ºi lat ca o lopatã. maniere – mod de comportare în societate. atitudine sau însuºire moralã superioarã. a fãgãdui – a promite. om de nimic. idee. persoanã care viziteazã pe cineva acasã. deprindere rea. coordonator. jupân – patron. extraordinar. viciu. persoanã cãreia i se fac toate plãcerile. obþinut din plante cu acelaºi nume. de culoare albã. ciubote – cizme. eveniment. a ignora – a neglija în mod voit. a se lepãda – a renunþa. a se îndepãrta de ceva sau de cineva. a aproba. al unui deºert. fenomen uimitor. nobleþe – eleganþã. papirus – material subþire sub formã de foiþã. a atesta. cãpãstru – curele din piele sau frânghii care se pun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legat în iesle (adãpost) sau dus undeva. negustor. vechime. oficial – solemn.

a pãzi. toropealã – stare de amorþealã. neºtiut. unic – care este singur. de somnolenþã sau cãldurã mare. pãgubaº – care a suferit o pierdere. sacrificiu – jertfã. refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau la cineva din faþa unei primejdii. potabil – bun de bãut. plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungi ºi ascuþite folositã la construirea acoperiºului caselor sau la obþinerea celulozei. favorabil. pentru interpretarea unor roluri în spectacole de teatru sau divertisment sau în filme. necomunicativ. numai unul în felul sãu. rãzleþ – lipsit de continuitate. hoinãrealã. dogoare. a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuiva sau pentru sine. renunþare voitã la ceva pentru binele sau interesul altor persoane. smucealã – smuciturã. care se transmit din generaþie în generaþie. întrucât acolo sunt plante ºi animale care prezintã importanþã ºtiinþificã. acþiunea de a trage brusc ºi cu putere de ceva sau pe cineva. se încruciºeazã mai multe drumuri. a ocroti. fricã puternicã. rãscruce. domn. moment potrivit. putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzei sau a murãturilor. apucãturã rea. patimi – porniri nestãpânite. ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciune. rãtãcire dintr-un loc în altul. obiceiuri. regie – îndrumarea jocului actorilor. a urmãri un film sau un spectacol. chinurile suferite de Isus Hristos. stuf – trestie. a vira – a schimba direcþia de mers. neprietenos. a se ascunde. prognozã – prevedere. groazã. toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cineva la mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra. posac. a coti. intersecþie. minunat. tainic – misterios. veºminte – îmbrãcãminte. talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor sau al oilor. foºnet. pãmântesc. cusur. rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege. voievod – domnitor. tradiþie – idei. a feri. viciu – defect. vâjâit. sporadic. a unui pericol sau a unei ameninþãri. haine. a se pitula – a se piti. care îndeplineºte toate condiþiile de a fi bãut. vodã. izolat. ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime. neajuns. ursuz – morocãnos. pribegie – refugiu. secret. ghinionist. vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare. neînþeles de alþii. spaimã – teamã. pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topirii zãpezii). de buimãcealã. arºiþã. cãpetenie. a proteja – a apãra. anticipare a desfãºurãrii în timp a unui fenomen. respingãtor. patimile lui Hristos – suferinþele. câmpie. ropot – zgomot produs de loviturile copitelor unui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze. tinichea – metal de calitate inferioarã. terestrial – care aparþine Pãmântului. artiºtilor. priveliºte încântãtoare.Dicþionar paradis – loc plãcut. a viziona – a privi. pe care nu se pot face transformãri. împrejurare. Limba [i literatura român\ III 57 . rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introduce gheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a alimentelor. rãspântie – loc în care se întâlnesc. prilej – ocazie. tablã. datini vechi. freamãt.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->