1

CONTENCIOS CONSTITUTIONAL-SINTEZE CONF. UNIV DR. GH DINU

Nevoia de constituionalism a aprut nca de la primele state suverane, care prin reguli scrise sau nescrise au considerat necesar s organizeze i s limiteze autoritatea statal. Astfel, primele constituii cunoscute de-a lungul istoriei omenirii, au fost constituiile cutumiare flexibile cum sunt ele astzi denumite ntlnite n Marea Britanie. Impunerea realitilor obiectiv-istorice pe scena politic a dus la apariia micrii constituionaliste. Aparut relativ recent cu aproximativ 200 de ani n urm n Secolul Luminilor aceast micare a marcat trecerea de la constituia cutumiar, la constituia scris1. Practic, a fost substituit forma care genera posibilitatea de aciune discreionar a statului, cu forma original a pactului social. Potrivit doctrinei constituionalismului, constituia trebuie s mbrace forma unui document scris, s fie un contract social care s aib ca prim scop , instaurarea separaiilor puterilor n stat, a echilibrului acestora n stat, precum i instituirea, ocrotirea i garantarea drepturilor i libertilor fundamentale ale individului. Prima iniiativ de adaptare a constituiilor scrise, a aparinut n 1720 Suediei, a crui exemplu a fost urmat n 1787 de S.U.A. i n 1791 de Frana cu Declaraiile de drepturi. Doctrina constituionalismului a fost preluat i de Declaraiile drepturilor omului i ceteanului , care au menionat-o clar i precis n preambulul lor. Constituionalismul este exprimat att n plan politic ct i n plan juridic. Pe aceste dou planuri el trebuie s-i afieze ca deziderat supremaia Consituiei2. Pe plan politic, constituionalismul definete relaia de concordan a legii fundamentale cu
1

Genoveva Vrabie Drept constituional i instit. Politice contemporane ,Ed. St. Procopiu, Iasi, 1993, p. 194. 2 Ion Deleanu Justiia constituional, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1995,p.60.

dezideratele i aspiraiile majoritii celor ce alctuiesc un stat. Pe plan juridic trebuie garantat supremaia constituiei, fapt posibil de realizat numai prin intermediul justiiei constituionale. Constituia a primit n timp, o serie de definiii ce nu erau departe de adevr. Astfel, ea a fost denumit la nceput ca fiind un pact social ntre guvernani i guvernai, un concept universal sau chiar un sistem de rigori i exigene. ns departe de a fi numai o dimensiune miraculoas a statului de drept constituia a fost, i va ramne, o capodoper naional a fiecrui stat cristalizare3. Constituia fiecrui stat, are valori pe care le afirm i le ocrotete. Aceste valori ce sunt similare multor constituii si au fundamentul n natura uman. Constituiile moderne tind s realizeze sinteza dintre aceste valori universale i noile realiti istorice bazate pe idealuri tot mai superioare si mai abstracte ale fiinei umane. Aceste idealuri umane nu si vor gsi materializarea dect prin instituirea justiiei constituionale, care deschide drumul spre adevrata democraie. Astfel, misiunea cea mai grea ce revine Constituiei ntr-un stat de drept este aceea de a armoniza libertatea i constrngerea, de a gsi un echilibru ntre idealurile abstracte i dispoziiile concrete ale dreptului, ceea ce pare a fi o utopie. Tocmai pentru a nu fi suspectat de nici o utopie, statul de drept beneficiaz de cel mai important instrument al su, Constituia. Astfel, Constituia prin regulile sale juridice instituie puterea i totodat o limiteaz n exercitarea ei, iar justiia constituional vine s asigure conformitatea i complementaritatea ntre componentele sistemului juridic normativ. Din acest punct de vedere Constituia este aezmntul politic i juridic al unui stat4. Conformitatea elementelor sistemului juridic normativ este asigurat i de respectarea principiului legalitii i a principiului constituionalitii. Principiul legalitii, are ca fundament obligaia tuturor subiectelor de drept, de a respecta regulile juridice n vigoare. n acest sens avem i cele dou prevederi constituionale, i anume art.16, alin. 2, Nimeni nu este mai presus de lege i art.51, Respectarea Constituiei a supremaiei sale i a legilor este obligatorie. Tot principiul legalitii, este acela care impune i respectarea
3 4

n parte, un proces deschis i continuu de

ierarhiei

normelor juridice

i ordonarea acestora ntr-un

Ibidem, p. 66. Idem, Drept constituional i instituii politice, tratat, vol. 1, Ed. Europa Nova - Bucureti, 1996, p. 260.

sistem piramidal. Consituia prin faptul c reprezint temeiul fundamental i garania esenial a ordinei de drept ntr-un stat, este situat n vrful sistemului piramidal, sistem ce continu cu celelalte acte juridice normative printre care amintim pactele i celelalte tratate internaionale la care Romnia este parte cu condiia ca acestea s fie ratificate de Parlament, legile organice i ordinare, ordonanele i hotrrile de Guvern, instruciunile minitrilor precum i actele autoritilor locale5. Aa cum s-ar prea, aceast ierarhizare a sistemului juridic normativ este determinat de ierarhia organelor care le emit. Dar, ntrun stat de drept n care autoritile publice sunt autonome, ntre ele existnd numai raporturi de colaborare i completare reciproc i nu raporturi de subordonare i excludere, sistemul piramidal prezentat, este discutabil, cel puin. Astfel, ierarhizarea normelor juridice variaz de la un stat la altul n funcie de civilizaia juridic a fiecruia, de tipul de regim politic precum i de epoca istoric. Cu toate acestea nimeni i nimic nu poate retrage constituiei poziia de lider din ierarhia normelor juridice ale unui stat constituionalist. Cel de al doilea principiu, la care ne-am referit, principiul constituionalitii, cuprinde mijloacele juridice prin care se realizeaz conformitatea regulilor dreptului cu legea fundamental. Acest conformitate poate fi privit sub dou aspecte. Primul aspect se refer la conformitatea material, adic acea conformitate a regulilor cu coninutul reglementrilor constituionale. Al doilea aspect, cel formal, se refer la conformitatea regulilor cu procedurile instituite de constituie pentru emiterea lor6. Aceste dou aspecte ale principiului constituionalitii trebuie simultan ndeplinite pentru a se putea vorbi despre respectarea acestui principiu. Justiia constituional, tocmai n vederea realizrii acestei conformiti a tuturor regulilor juridice cu legea fundamental, are pus la dispoziie o tehnic de control, un mijloc juridic i anume controlul constituionalitii legilor. Dar, ntr-un stat suveran, orice form de control ar prea la prima vedere inadmisibil rezultnd de aici c, practic legea ar fi necenzurabil pe motiv c ea reprezint expresia voinei generale. ns legea este simbolul, expresia voinei generale numai n msura n care ea respect constituia, care prin coninutul i forma ei este o lege cu puterea la ptrat7. Prin urmare, legea este un act de aplicare a constituiei,
5 6

Idem, Drept constituional i instituii politice, Ed. Chemarea, Iai, 1993, p. 71. Ibidem,p.73. 7 Idem , Justiia constituional, Ed. Lumina Lex - Bucureti, 1995, p. 78.

act supus interpretrii i de aceea este necesar s se instituie acest control de constituionalitate a legilor, fr de care constiutia ar deveni un simplu substantiv comun, o barier pe hrtie8 n faa autoritilor iar n locul ei n sistemul piramidal nu i-ar mai gsi justificare. Lipsa acestui instrument de control al constituionalitii legilor ar conduce la un dezechilibru instituional, la nerespectarea drepturilor i libertilor cetenilor ce ar rmne doar n sfera dezideratelor. Aadar, izvort din necesiti i realiti, din idealuri i izbnzi dar i din eecuri - constituia comunist constituia simbolizeaz un monument al drepturilor i libertilor omului ce d strlucire existenei umane. Constituia reprezint astzi creaia attor naiuni i generaii, fructul a secole de istorie, ntruct putem afirma c reprezint emblema vieii bazate pe democraie, semnificnd totodat, capodopera omului i a timpului de-a lungul istoriei omenirii. Justiia constituional a fost receptat ca un fenomen surprinznd prin apariia i noutatea ei. Acest fenomen a aprut, s-a instaurat i s-a dezvoltat datorit unor factori de natur obiectiv i subiectiv realitatea istoric i evident, individul cu drepturile i libertile lui. Aceti factori determinani ai fenomenului instituiei justiiei constituionale, au fcut i fac n continuare ca statul de drept cu tot ceea ce implic el supremaia constituiei, separaia puterilor n stat, garantarea libertii i drepturilor cetenilor, etc. - s nu ramn numai un silogism lansat n eter. Aceast expresie, justiia constituional, este susceptibil de mai multe nelesuri, semnificaii. Astfel, din punct de vedere general, justiia constituional, semnific acea form de justiie, care se nfptuiete pe baza i n cadrul constituiei - prin intermediul unui organ specializat. n acest sens i Ch. Eisenmann afirma despre justiia constituional c este acea form de justiie care privete legile constituionale9. n sens mai restrns, justiia constituional semnific acele tehnici i mijloace prin care se realizeaz - aa cum meniona i H. Kelsen n opera sa garania jurisdicional a constituiei10. Controlul constituionalitii legilor este una dintre tehnicile puse la dispoziia justiiei constituionale pentru a-i putea realiza scopul pentru care a fost instituit, i anume asigurarea supremaiei constituiei, precum i situarea
8 9

Vrabie Genoveva, op. cit., p. 196. Ch Eisenmann, n, Ion Deleanu, Justiia constituional, Ed. Lumina Lex, 1995, Bucureti. 10 H. Kelsen, n, Ion Deleanu, op. cit., p. 29

acesteia n vrful piramidei ordinei juridice interne. Pentru realizarea acestui scop, justiia constituional n cadrul unui stat de drept are de ndeplinit cteva atribuii foarte importante, ce se refer la: asigurarea autenticitii manifestrii de voina a poporului suveran , respectarea pe vertical i pe orizontal a componentelor atribuite de constituie autoritilor publice , soluionarea unor probleme contencioase date prin constituie n componena justiiei constituionale libertilor fundamentale ale cetenilor. Pe baza acestor considerente, se poate trasa portretul justiiei constituionale, portret ce scoate la iveal caracteristicile justiiei constituionale ce realizeaz delimitarea acestei forme de justiie de celelalte. Aceste caracteristici ale justiiei constituionale se refer la controlul constituionalitii, ca fiind una dintre cele mai importante componente ale acestei forme de justiie i care se integreaz modelului curilor constituionale modelului european. Astfel, prima caracteristic a acestei forme de justiie se refer la faptul c se nfptuiete prin intermediul unui organ unic, special i specializat, independent, cu statut propriu i cu autonomie statutar administrativ i financiar. O a doua caracteristic, relev faptul c justiia constituional este exclusiv i concentrat, are monopolul contenciosului constituional, domeniu n care alte instane nu-i pot aroga nici o prerogativ12 . Justiia constituional se mai caracterizeaz prin faptul c se realizeaz printr-o jurisdicie special cu reguli proprii procedurale, determinate de nsi natura litigiului dar i de organul autoritatea chemat s l soluioneze. Alt caracteristic a justiiei constituionale decurge din faptul c ea este o putere independent ce nu se afl n vrful nici unei ierarhii jurisdicionale13. Dac din punct de vedere organic se poate spune c este total independent, din punct de vedere funcional nu se mai poate afirma acelai lucru deoarece exist unele legturi cu organele de jurisdicie, legturi ce nu sunt de subordonare ci de colaborare. O ultim caracteristic dar nu cea din urm se refer la legitimitatea judectorului constituional. i anume, aceast legitimitate este conferit de faptul c judectorii constituionali sunt desemnai de ctre autoritile statale autoritile care desemneaz aceti judectori difer de la un stat la altul care prin
11 12

11

precum i protecia drepturilor i

Ion Deleanu, op. cit., p. 29 Ibidem, p.68 13 Ibidem, p.79

nnoirea periodic a judectorilor constituionali demonstreaz caracterul elastic al sistemului politic respectiv.

FORME DE CONTROL I. Clasificarea formelor de control al constituionalitii legilor. Controlul de constituionalitate mbrac mai multe forme ce pot fi astfel clasificate1: 1. Controlul difuz i controlul concentrat 2. Controlul abstract i controlul concret 3. Controlul la iniiativa autoritilor publice i controlul la iniiativa particularilor 1a. Controlul difuz sau controlul descentralizat, este acea form de control, originar din S.U.A.. Acest control difuz nu a fost consacrat de constituie, ci printr-o decizie a Curii Supreme din S.U.A., n 1803. Controlul difuz confer dreptul de a sanciona neconstituionalitatea, tuturor judectorilor, deci este acea form de control specific controlului judectoresc. Aadar, n cazul unui conflict ntre dou legi, rolul de a decide care lege se aplic revine instanei judectoreti. Astfel, n cazul unui conflict ntre legi de aceeai for juridic - legi ordinare opereaz dou principii i anume: legea posterioar i legea special se aplic fa de cea general; iar n cazul legilor cu fore diferite aflate n conflict, legea plasat la un nivel superior este preferat 2 . b. Controlul concentrat sau centralizat, a fost consacrat n 1929 de constituia Austriei, dup proiectul lui Hans Kelsen, de aceea este cunoscut i sub denumirea de modelul austro Kelsenian3 . Controlul concentrat are ca principal caracteristic faptul c, monopolul controlului este deinut de organul care exercit controlul de constituionalitate indiferent de natura lui.

1 2

Ibidem, p. 42. Ibidem, p. 43. 3 Ibidem, p. 44.

2a. Controlul abstract este un control ce se exercit pe cale de aciune i nu pe cale de excepie. Pe cale de aciune se poate exercita att a posteriori cnd este vorba despre o norm intrat n vigoare ct i a priori cnd este realizat asupra unei norme ce nu a intrat nca n vigoare. Autoritile publice sunt n msur s sesizeze organul investit cu exercitarea controlului de constituionalitate. n general este un control politic ale crui efecte sunt erga omnes. b. Controlul concret este un control a posteriori, deoarece se declaneaz asupra unei norme aflate deja n vigoare. Controlul concret se declaneaz ntr-un litigiu determinat din faa unei instane ordinare. Este depolitizat, deoarece se declaneaz la sesizarea prilor din litigiu sau la sesizarea instanei n faa creia a fost ridicat incidentul de neconstituionalitate, caz n care sesizarea este fcut din oficiu. Fiind declarat pe baz de excepie, decizia Curii constituionale are efecte inter partes. 3a. Controlul la iniiativa autoritilor publice este dup cum s-a vzut un control concentrat deoarece se realizeaz de ctre un singur organ special i specializat, de Curtea Constituional. Are un caracter abstract deoarece, declanarea lui nu depinde de existena unui proces pe rol i este a priori deoarece, n general controlul concentrat i cel abstract sunt controale a priori, excepie fac doar unele ri ca Germania i Spania unde controlul la iniiativa autoritilor publice este exercitat i a posteriori 4. n Romnia, potrivit art. 144, alin. 1 lit. b, acest control este sesizat de autoritile publice dar i de Curtea Suprem de Justiie, care nu este o autoritate politic. b. Controlul la iniiativa particularilor, poate fi declanat att de cei interesai dintr-un litigiu, ct i de autoritile investite cu prerogativele de a apra drepturile i libertile particularilor exemplu, procedura amparo din sistemul spaniol. Acest sistem de control este util i eficient deoarece, de rezultatele lui beneficiaz i individul dar i ntreg sistemul democratic constituional. Astfel, Curtea Constituional devine un instrument democratic de aprare a drepturilor i libertilor fundamentale ale individului, fa de organul legislativ, dar i de garantare a acestora. II. Clasificarea formelor de control n funcie de autoritatea competent chemat s efectueze acest control. Dup stabilirea necesitii acestui control al constituionalitii,
4

Idem, Drept constitutional si institutii publice, tratat, vol. I, Ed. Europa Nova - Bucuresti, 1996, p. 42.

problema care a fost imediat ridicat se referea la stabilirea organului competent pentru efectuarea acestui control. n acest sens au existat diverse opinii, care au dus la o mare diversitate de soluii. Astfel n funcie de organul chemat s realizeze acest control s-au fcut mai multe clasificri. ntr-o prim opinie, controlul era de trei feluri: control politic, control prin opinie public i control jurisdicional 5. O alt clasificare se referea la: controlul politic, controlul parlamentar i controlul judiciar. Iar controlul politic i controlul jurisdicional, este o alt clasificare ntlnit. De observat faptul c, unele opinii consider controlul politic distinct de controlul parlamentar, iar altele nu. Explicaia este dat de faptul c, n cazul controlului politic, competena de control este atribuit unui alt organ politic dect Parlamentul, cum a fost Senatul Conservator prevzut de Constituia anului VIII din Frana6 . Recent, literatura de specialitate7, a fcut o alt clasificare structurat astfel: controlul exercitat prin opinia public, controlul exercitat prin referendum, controlul prin intermediul unui organ politic, controlul printr- un printr-un organ unic i specializat. 1. Controlul exercitat prin opinia public, i are fundamentul juridic n constituiile care au consacrat dreptul la insurecie. Exemplu, Constituia francez din 1793 prin art. 35 consacr acest drept la insurecie pentru popor i pentru fiecare membru al naiunii ca fiind cel mai scump drept i cea mai indispensabil dintre datorii n caz de nclcarea drepturilor poporului de ctre guvernani. Dei este regsit n unele opinii, acest mod de control, prin opinia public rmne totui o form arhaic de control al constituionalitii deoarece implic i violen, ori societatea modern are printre altele ca deziderat, excluderea violenei de orice fel i pentru orice motiv, din viaa statului. 2. Controlul politic a fost ntlnit n Frana, era exercitat de ctre Senat i avea ca scop verificarea constituionalitii unei legi nainte de promulgarea ei. Cu toate c art. 25 din Constituia de la 1852 a Franei prevedea c Senatul este pzitorul pactului fundamental i al libertilor publice i Nici o lege nu poate fi promulgat nainte de a fi supus controlului politic nu a cunoscut nici o activitate, nu a declarat nici o lege ca
5 6

organ jurisdicional i controlul

Vrabie Genoveva, op. cit., p. 230. Ibidem, p.231. 7 Ion Deleanu, Dreptul-1991, nr.718, p.22-26.

fiind neconstituional. De aceea, este deja recunoscut ineficiena acestei forme de control ce se nfptuiete printr-un organ politic. 3. Controlul parlamentar era exercitat de Parlamentul nsui care era organul suprem n stat. Era un control att explicit ct i implicit i era exercitat att a priori ct i a posteriori adaptrii legilor. A fost specific sistemelor socialiste i a avut un rol nensemnat. 4. Controlul judiciar poate fi realizat fie pe cale de excepie, fie pe cale de aciune, fie procesual avnd ca obiect chiar neconstituionalitatea unei legi exemplul Germaniei i al Italiei. Acest control este ncredinat fie unui ansamblu de tribunale cu ci de recurs i cu o Curte Suprem exemplu S.U.A. fie unei singure instane din vrful ierarhiei instanelor ordinare exemplu Romnia 1923 i Elveia fie unor tribunale sau Curi Constituionale i care sunt organe speciale i specializate exemplu Austria, Germania, Italia, Romnia 1991, etc.8 . Dreptul de a sesiza aceste organe de control poate s aparin numai organelor de stat sau i acestora i cetenilor. Controlul judiciar este considerat de a fi un control foarte eficient deoarece, poate fi exercitat n unele sisteme nainte de promulgarea legii, n altele dup intrarea lor n vigoare iar n altele controlul poate fi efectuat att nainte ct i dup adoptarea legii. Acest control poate avea efecte erga omnes ct i efecte numai inter partes. Pot fi supuse acestui control legile i regulamentele, deci numai deciziile ce eman de la autoritile legislative. Este forma de control cea mai evoluat i care corespunde epocii actuale dnd rezultate ce au dus la considerarea unor legi ca fiind neconstituionale, legi ce au avut efecte erga omnes sau inter partes, dup caz.

III. Clasificarea controlului constituionalitii legilor n funcie de momentul intervenirii acestuia n procesul legiferrii. Dac inem seama de faptul c elaborarea legilor este o procedur destul de complicat, putem clasifica controlul constituionalitii legilor i n funcie de momentul intervenirii controlului n acest proces. Astfel avem trei faze: - faza proiectului de lege, - faza anterioar sancionrii sau promulgrii legilor i faza posterioar intrrii n vigoare a legilor9.
8 9

G. Vrabie, op.cit.,p.234 i urmtoarea A se vedea T. Drganu, Introducere n teoria i practica statului de drept, Ed. Dacia , 1992,

10

1. Controlul constituionalitii proiectelor de legi. Acest control se nfptuiete de cele mai multe ori pe calea unor avize consultative care trebuie cerute organului emitent de ctre un organ de stat, dar pe care acesta nu trebuie s le respecte. Un asemenea control al proiectelor de legi care s mpiedice definitiv sau temporar continuarea procedurii legislative este rar ntlnit. Consiliul Constituional instituit n Frana prin Constituia din 1958 se bucur de dreptul de a controla constituionalitatea unor acte normative aflate nc n stadiu de proiect. Acest Consiliu are un caracter politic datorit modului su de recrutare este alctuit din membri numii de autoritile statale. De menionat este faptul c preedintele republicii are dreptul prevzut de Constituie de a vota n caz de paritate de voturi n cadrul Consiliului Constituional. Acest Consiliu nui desfoar activitatea conform unei proceduri judiciare deci nu are un caracter jurisdicional. Consiliul nu poate fi sesizat de orice cetean lezat ntr-un drept sau interes al su. Consiliul Constituional este sesizat obligatoriu n ceea ce pivete legile organice i regulamentele celor dou adunri legislative, dar i pentru legile ordinare i tratatele internaionale. Este sesizat facultativ la iniiativa organelor de stat prevzute de constituie10. Principalul scop al acestui organ este acela de a obliga Parlamentul s nu-i depeasc atribuiile, precum i acela de a efectua controlul de constituionalitate a legilor adoptate de Parlament, dar nc nepromulgate. O alt atribuie a acestui organ const n pronunarea sa asupra unor texte aflate n stare de proiecte. Astfel propunerile de lege i de amendamente la lege care au fost socotite de Guvern c depesc sfera de reglementare a legii sau c sunt contrare unei delegaii de putere date Guvernului n scopul de a legifera pe cale de a legifera pe cale de ordonane sunt transmise spre pronunare Consiliului Constituional numai dac la sesizarea Guvernului, preedintele Adunrii Legislative respective nu a acceptat s resping respectivul proiect de lege pe motiv de neconstituionalitate11. n acest caz, Consiliul Constituional este obligat s hotrasc asupra constituionalitii proiectului de lege vizat n termen de 8 zile. Dac cererea este acceptat de ctre preedintele Adunrii Legislative creia i-a fost adresat, proiectul de lege astfel vizat poate s mpiedice activitatea legislativ. Dac cererea formulat de Guvern ajunge la Consiliul Constituional, acesta prin hotrrea pe care o va
Cluj- Napoca, p. 104 10 Ibidem, p.107. 11 T. Drganu, op.cit., p.108

11

emite va putea mpiedica definitiv sau parial procesul de legiferare. n cazul n care legile sunt adoptate de Parlament i Guvernul le consider c intervin n domeniul su de reglementare, acesta poate s le modifice prin decrete, dar numai dup ce Consiliul Constituional s-a pronunat c ele intervin n domeniile rezervate reglementrii Guvernului. 2. Controlul constituionalitii legilor anterior sancionrii sau promulgrii lor. Acest control intervine dup ce legea a fost adoptat de Parlament, dar nainte ca aceasta s fie sancionat sau promulgat. Sancionarea condiioneaz intrarea n vigoare a unei legi. Sancionarea unei legi se face de ctre eful statului prin acordul pe care trebuie s i-l dea cu privire la textul normativ adoptat de Parlament. Sancionarea este un element constitutiv al legii, prin intermediul ei eful statului particip nemijlocit la procentul de legiferare. Constituiile care nu consacr instituia sancionrii rezerv efului statului sau altui organ nalt al statului prerogativa promulgrii legilor. Promulgarea nu este un element de formare a legilor, ea este un simplu act de constatare a existenei legii n temiul votului Parlamentului, a dispoziiei ca legea s fie pus la nevoie n aplicare cu ajutorul forei de constrngere a statului12. De menionat este faptul c, n unele sisteme de drept, sancionarea legilor este urmat i de promulgarea lor. Astfel, n S.U.A., n cadrul procedurii de adoptare a legilor, dar anterior punerii lor n vigoare, exist dreptul de veto al Preedintelui Republicii. Constituia american menioneaz c orice lege adoptat de Camera Reprezentanilor i de Senat trebuie prezentat pentru semnare Preedintelui S.U.A. Dac preedintele o aprob, o semneaz, iar dac nu o aprob, el o napoiaz Camerei respective, mpreun cu obieciunile sale, pentru a fi reconsiderat. Dac aceast Camer va adopta legea cu o majoritate de dou treimi, legea va fi trimis pentru reconsiderare i celeilalte Camere. Dac i aceasta o va vota cu o majoritate de dou treimi, legea va intra n vigoare. Preedintele Republicii trebuie s trimit legea spre reconsiderare n termen, dup care, chiar dac legea nu este semnat, ea intr n vigoare. Aadar, n S.U.A., Preedintele este organul politic ce joac un rol important n cadrul controlului de constituionalitate a legilor nainte de promulgarea lor.

12

Ibidem, p.109

12

De asemenea un rol important n cadrul acestui control l joac i Preedintele Republicii n Italia care este investit cu veto legislativ suspensiv13. Conform Constiutiei din 1946 a Italiei, Preedintele, nainte de promulgarea legii, poate s cear o nou deliberare. Cererea este fcut celor dou Camere i trebuie fcut printr-un mesaj motivat. Dac legea este din nou aprobat de cele dou Camere, Preedintele este obligat s o promulge. Preedintele Republicii n Italia poate s-i exercite dreptul de veto att pentru considerente de neoportunitate politic sau de alt natur a legii, ct i pentru motive de neconstituionalitate. i n Frana exist controlul Constituionalitii legilor adoptate de Parlament, dar nepromulgate nc. Acest control este exercitat de Consiliul Constituional. Sesizarea acestuia este obligatorie n cazul legilor organice i a legiuitoare14. Preedintele Republicii, regulamentelor adunrilor

prim-ministrul precum i preedinii celor dou camere pot sesiza Consiliul Constituional cu privire la legile ordinare, la tratatele internaionale i n cazul acordurilor comunitii n cadrul controlului de constituionalitate. Legile adoptate prin referendum nu sunt supuse controlului constituionalitii de ctre Consiliul Consultativ. n cazul unei legi parlamentare ce are o dispoziie ce nu-i poate fi dispensat i care este neconstituional, este declarat ca fiind neconform cu constituia n integralitatea ei, devenind astfel inoperabil, legea neputnd fi promulgat de preedinte. Dac dispoziia din legea respectiv poate fi dispensat de lege, atunci preedintele poate s promulge legea fr acea dispoziie sau poate s cear adunrilor legiuitoare o nou lecturare a acestei dispoziii. n cazul n care regulamentele interioare ale adunrilor conin dispoziii neconstituionale, numai acestea devin inoperante, nu i ntregul regulament. Cea mai vehement critic adus acestui sistem francez a fost aceea referitoare la faptul c nu deschide nici o posibilitate simplilor ceteni sau organizaiilor acestora ,de a ridica problema neconstituionalitii unei legi n faa Consiliului Constituional, fa de cetenii S.U.A., care pot ridica o astfel de problem n faa instanelor judectoreti15. Concluzia ce se impune a fi subliniat este aceea c forma controlului preventiv a constituionalitii legilor, dei poate ndeplini un anumit rol n realizarea imperativelor
13 14

T.Draganu, op.cit., p.110. Ibidem, p.110. 15 Ibidem, p.111.

13

statului de drept, el nu este destul de suficient pentru a aciona eficace mpotriva eventualelor abuzuri ale puterii. Este cazul cnd acest control preventiv se exercit pe calea avizelor consultative sau cazul cnd este exercitat de ctre un organ politic. Acest control nu este n msur s acopere toate situaiile susceptibile de a se produce n viitor cu privire la neconstituionalitatea unor legi. Aadar, pentru acoperirea acestor situaii dar i pentru ca drepturile i libertile fundamentale ceteneti s fie acordate cu o mai mare eficien, controlul preventiv trebuie ntregit cu un control posterior intrrii n vigoare a legilor. 3. Controlul constituionalitii legilor posterior intrrii lor n vigoare. Aceast form de control const ntr-o comparare a legilor ordinare cu prevederile n materie ale constituiei i privete constituionalitatea intrinsec. a. n unele ri, acest control este nfptuit de instanele judectoreti de drept comun, cu ocazia soluionrii proceselor de competena lor. Este cazul instanelor din S.U.A., unde, dei constituia republcii nu reglementeaz n mod expres acest sistem, el s-a instaurat pe cale jurisprudenial. Astfel, n S.U.A., orice tribunal fie federal, fie al unui stat membru este competent s se pronune asupra constituionalitii legii pe care urmeaz s o aplice ntr-un litigiu. Curtea Suprem a S.U.A. verific modul n care tribunalele statale i cele federale, inferioare ei, au aplicat Constituia federal. Hotrrile Curii Supreme a S.U.A. se bucur de o mare autoritate i precedentul stabilit astfel este respectat de toate celelalte instane. Aceste instane nu pot fi sesizate pe cale de aciune. Sesizarea acestor instane judectoreti se poate face numai pe cale de excepie. Hotrrea dat de judectorul instanei va avea efecte numai inter partes, deci ea nu va putea anula legea respectiv, ci doar va putea s o nlture din soluia cazului respectiv. Dac hotrrea va fi dat de un tribunal statal, aceasta va avea consecine pe tot teritoriul statului respectiv. Dac hotrrea va aparine Curii Supreme a S.U.A., aceasta va echivala practic cu anularea legii respective, deoarece va exista puterea i exemplul precedentului16. b. n alte ri controlul posterior este nfptuit de o instan judectoreasc suprem. A fost cazul Romniei (Constituia din 1923) i Elveiei care au atribuit acest

16

Ibidem, p.115.

14

control unei instane judectoreti supreme cum a fost Curtea de Casaie i Justiie n seciuni unite. n Spania cetenii beneficiaz de recursul de amparo, prin care nu se atac o lege ci doar o decizie sau un act ce eman de la comunitile autonome17. Procedura amparo este o variant mai energic a controlului judectoresc al constituionalitii legilor. Este o cale destinat s asigure aprarea libertilor garantate de constituie, dar poate avea ca obiect i ocrotirea intereselor cetenilor n cazul n care sunt vtmate. Este o procedur ce se realizeaz pe cale de aciune naintat tribunalului competent, cu recurs la instana judectoreasc suprem. Procedura amparo ofer o protecie mai larg ceteanului, deoarece este aplicabil chiar i atunci cnd acesta invoc o simpl ameninare cu privire la violarea unui drept individual. Amparo simplific procedura de sesizare a tribunalelor asigurnd astfel rapida soluionare a litigiilor. Efectele n cadrul acestei proceduri sunt numai inter partes. ntruct aceast procedur amparo poate avea situaii n care fr temei s se constate neconstituionalitatea unei dispoziii a unei legi, ar duce dup prerea unor autori 18, la ideea c intervenia tribunalelor n activitatea legiuitoare ar fi mai usor de fcut ceea ce ar conduce la concluzia c procedura amparo ar fi mai puin compatibil cu principiul separaiei puterilor n stat. c. Controlul nfptuit de o curte constituional special, constituit n cadrul puterii judectoreti sau n afara acesteia. Acest sistem se caracterizeaz prin faptul c, ncredineaz controlul de constituionalitate a legilor unui organ din nalta ierarhie statal distinct de organele care alctuiesc puterea judectoreasc exemplu Italia sau care face parte din sistemul judectoresc dar ca o entitate distinct i independena de organul suprem judectoresc exemplu Germania19. Prin introducerea acestui sistem se urmrete independena respectivului organ astfel nct s-i poat exercita competena fr a putea fi influenat de puterea legislativ sau executiv. Dar att Curtea Constituional din Italia ct i cea din Germania, prin modul lor de recrutare, au o oarecare dependen de Parlament. Este adevrat c n cazul Germaniei aceast dependen a Curii de Parlament este mai redus datorit faptului c membrii Curii sunt numii de cele dou Camere, dar la propunerea guvernului federal, a guvernelor statelor
17 18

G. Vrabie, op.cit., p.235. A se vedea T.Draganu, op.cit., p.118. 19 Ibidem, p.120.

15

membre ale federaiei precum i la propunerea fraciunilor parlamentare ale Bundestagului. n Germania, Curtea Constituional exercita un control a posteriori i abstract aupra oricrei legi federale la sesizarea guvernului federal, a guvernmntului unui Land sau a unei treimi din membrii Camerei superioare. Curtea exercita i un control ulterior, concret la sesizarea instanei n faa creia s-a invocat neconstituionalitatea sau subsidiar la sesizarea direct a cetenilor pe calea recursului constituional. Acest sistem permite ca sesizarea s aib loc i pe cale de aciune iar hotrrea pronunat s aib ca efect anularea legii neconstituionale adic s fie opozabil erga omnes. n Austria, sesizarea Curii are loc de regul pe calea aciunii ,dar aceast aciune nu poate fi exercitat de orcine ci numai de guvernul federal sau de un guvernmnt provincial. Guvernul federal poate sesiza Curtea Constituionala cu privire la o lege ordinar a unei provincii ce contravine constituiei federale, sau cu privire la nerespectarea prevederilor constituionale n cadrul procedurii de adoptare a legii ordinare a unei provincii20. Curtea Constituional poate s procedeze i din oficiu la verificarea constituionalitii unei legi n cadrul unui proces pe care l judec, dac se convinge de neconstituionalitatea legii vizate. Cetenii pot sesiza Curtea Constituional cu privire la neconstituionalitatea unei legi numai pe calea recursului individual.

EVOLUIA CONTROLULUI CONSTITUIONALITII LEGILOR N ROMNIA

I. Scurt istoric privind controlul constituionalitii legilor n Romnia Pentru a se putea vorbi despre controlul de constituionalitate trebuie s vorbim mai nti despre existena constituiei. Existena constituiei i a supremaiei ei este prima condiie pentru a putea fi instituit controlul de constituionalitate. Prezentarea unui scurt
20

Ibidem, p.124.

16

istoric al controlului de constituionalitate este legat de apariia primelor aezminte constituionale din statul romn. S-ar putea spune c apariia i evoluia acestora reprezint nsi dezvoltarea controlului constituionalitii legilor. 1. Manifestri incipiente ale controlului de constituionalitate. a. Astfel, vom putea vorbi despre Regulamentele organice din Muntenia, 1831 i Moldova, 1832 ca fiind primele aezminte constituionale care au reglementat puterile n stat, precum i raporturile dintre acestea. Regulamentele organice au fost considerate ca fiind primele legi fundamentale. Cu toate c n-au fost adevrate constituii, ele au avut totui un caracter constituional. Cu mult ngduin putem vorbi despre nceputurile timide ale controlului constituionalitii cuprins n coninutul acestor regulamente. Astfel, dac ne referim la veto-ul Domnului, l putem califica, ca fiind un mijloc tehnic de sancionare a proiectului de lege adoptat de Adunarea obteasc n contradicie cu principiile regulamentelor1. Adunarea obteasc fcea propuneri legislative pe care le adresa Domnului. Acesta trebuia s atribuie acestor propuneri valoare juridic, deci dreptul de veto al Domnului era absolut. Dreptul de iniiativ legislativ aparinea n exclusivitate Domnului. Aceste regulamente, dei insuficient conturate, lsau s se neleag instituirea separaiei puterilor n stat. Putem afirma c autorizaia special a Porii Otomane i consimmntul Curii protectoare de la acea vreme au avut semnificaia unui control prealabil i preventiv2. Aceste autorizaii urmreau, ntre altele, asigurarea supremaiei regulamentelor precum i conformitatea legilor obinuite cu principiile fundamentale ale regulamentelor. Semne ale unui control preventiv au fost date i de nfiinarea de ctre S.Calimachi la 1818 n Moldova a instituiei Jurisconsultului Statului, ce trebuia s fie un cenzor al legilor i care avea competena dttoare de opinii, nu i de legi3.Chiar dac nu se poate afirma c aceste regulamente au instituit controlul de constituionalitate, nu putem s nu observm c practica folosit la acea vreme pune bazele apariiei unui asemenea control.

1 2

A se vedea, Ion Deleanu, Justiia constituional, Ed. Lumina Lex , Bucuresti, 1995, p.131. Ibidem, p.132. 3 G.Vrabie, op.cit., p.250.

17

b. Un subiect controversat n epoca n care a aprut, dar i-n doctrina romneasc, l-a constituit Proclamaia de la Islaz din 1848, deoarece a fost considerat cnd un proiect de constituie, cnd nsi o constituie 4. Acest proiect de constituie aducea mai multe nouti, printre care cea mai important la acea vreme era guvernmntul de adunare. Aceast proclamaie consolida unele autoriti ale statului, dar nu reglementa relaiile dintre acestea i nici funciile i atribuiile fiecreia, toate acestea ducnd la ngreunarea instituirii controlului constituionalitii legilor. c. Prin Convenia de la Paris din 1858 s-a creat posibilitatea rilor Romne de a constitui organisme comune, printre care Comisia Central ce urma s vegheze la respectarea dispoziiilor constitutive ale noii organizaii a Principatelor. Aadar, Comisia Central era i un organ de control al constituionalitii, ea avea atribuii diferite, printre care i aceea de a veghea i aviza legile de interes special pentru fiecare Principat. Se poate spune c aceast comisie exercita un control prealabil i preventiv, deoarece veghea ca legile de interes special pentru fiecare Principat s fie n conformitate cu dispoziiile constitutive ale noii organizaii. Convenia de la Paris a prevzut organizarea celor dou Principate potrivit principiului separaiei puterilor n stat, astfel puterea executiv era a hospodarului, puterea legiuitoare aparinea n comun hospodarului, Adunrii Elective i Comisiei Centrale, iar puterea judectoreasc era exercitat n numele hospodarului i aparinea magistrailor numii de acesta5. Comisia Central trebuia s se ocupe de toate problemele de interes general i care puneau s fie comune celor dou Principate. Aceast comisie a avut un rol foarte important n constituirea statului unitar romn. d. Statutul lui Cuza din 1864 introducea ca noutate, Corpul Ponderator, care era de fapt un organ integrat n puterea legiuitoare i care participa la activitatea de legiferare mpreun cu celelalte autorii ale statului, ns de pe o poziie subordonat acestora. Totodat, era un organ politic, n atribuiile sale intrnd att ocrotirea dispoziiilor constitutive ale "noii organizaii" ct i asigurarea conformitii cu aceasta a proiectelor legislative votate de Adunarea Electiv. Corpul Ponderator putea s amendeze proiectele de lege, sau s nu le aduc nici o modificare, sau putea s resping n ntregime proiectul de lege adoptat de
4 5

Ibidem, p.251. Ibidem, p.252.

18

Adunarea Electiv. Aadar, Corpul Ponderator avea ndeosebi sarcini legislative, dar prin compeenta sa de a ocroti i constituia el exercita i activitatea de control al Constituionalitii legilor6. 2. Apariia controlului constituionalitii legilor in Romnia a. Din 1866 putem vorbi deja despre o Constituie a Romniei, dar nu i despre instituirea pe baza ei a unui control de constituionalitate a legilor, deoarece nu a existat un organ al statului care s exercite acest control i care s aib atribuiile reglementate de constituie. n aceast perioad, singurul care putea exercita un aa zis control de constituionalitate a priori ct i a posteriori era Domnul, prin atribuiile pe care le avea de a sanciona i promulga legile, deci prin veto-ul su7. Cu toate acestea, doctrina i jurisprudena au admis controlul judectoresc asupra constituionalitii legilor. Astfel, putera judecatoreasc n 1912, prin decizia naltei Curi de Casaie i Justiie a Romniei privind afacera tramvaielor din Bucureti, a declanat controlul judectoresc de constituionalitate, justificndu-i astfel vocaia de a sanciona neconstituionalitatea unei legi i consfinind principiul supremaiei constituiei8. Prin aceast decizie, Romnia a nregistrat un pas important pe calea instituionalizrii controlului de constituionalitate a legilor n cadrul constituiei. b. Interveniile naltei Curi de Casaie n materie de constituionalitate trebuiau consacrate, ceea ce s-a i ntmplat prin art. 103 al Constituiei din 1923, care a oferit un cadru legal acestor intervenii. Astfel, Curtea de Casaie n seciuni unite, avea dreptul de a judeca constituionalitatea legilor. Curtea de Casaie avea dreptul i obligaia de a declara inaplicabile legile care erau contrare constituiei, dar trebuia s-i mrgineasc deciziile numai la cazul judecat. Prin art. 103 al Constituiei din 1923 a fost consacrat pentru prima oar n Romnia principiul constituionalitii, care se referea la asigurarea conformitii regulilor de drept cu legea fundamental a statului, att sub
6 7 8

Ion Deleanu, op.cit., p.142. Ibidem, p.144.

19

aspect formal prin respectarea regulilor procedurale pentru adoptarea legilor, ct i sub aspect material, prin respectarea coninutului legilor cu reglementrile constituionale9. Prin atribuirea controlului judectoresc Curii de Casaie s-a fcut trecerea de la controlul difuz la controlul concentrat. Constituionalitatea unei legi nu putea fi invocat dect pe cale de excepie, controlul funcionnd astfel numai la sesizare i totdeauna a posteriori, producnd efecte numai pentru parile aflate n proces. Prin art. 76 al Constituiei din 1923 se nfiina Consiliul Legislativ ca organ auxiliar al Parlamentului. Prin acest organ s-a ncercat instituirea controlului prealabil i preventiv al constituionalitii legilor. Acest Consiliu nu avea iniiativ legislativ, dar era implicat n procesul de legiferare prin avizul consultativ pe care trebuia s l dea cu privire la o lege. Prin Legea din 25 februarie 1925, care se referea la organizarea i funcionarea Consiliului, i s-a conferit acestuia competena ca prin avizul consultativ s se pronune asupra constituionalitii proiectelor de legi10. Din acest moment, activitatea Consiliului Legislativ ca organ de control preventiv al constituionalitii a fost apreciat ca fiind pozitiv, datorit soluionrii obieciunilor de neconstituionalitate care au fost ridicate n faa sa. Curtea de Casaie, datorit art. 103 al Constituiei, avea dreptul s judece constituionalitatea legilor. Acest control instituit de art. 103 era un control judectoresc al constituionalitii, ulterior i sancionar. Problema care s-a pus a fost aceea de a ti dac Curtea de Casaie poate exercita n acest caz att un control intrinsec, ct i unul extrinsec. De menionat este i faptul c art. 103 al Constituiei nu distingea ntre aceste dou forme de control, ceea ce a dus la concluzia c de fapt Curtea de Casaie este ndrituit s se pronune att sub aspectul constiionalitii materiale a legii, ct i sub aspectul constituionalitii formale a legii11. Dar Curtea de Casaie a demonstrat n practic c, controlul exercitat de ea a vizat numai constituionalitatea intrinsec. Cu toate aceste oscilaii ale Curii de Casaie privind ntinderea prerogativelor sale, deciziile acestea au contribuit la apariia i consolidarea controlului de constituionalitate material i formal. Deciziile Curii de Casaie au fost de o importan major att pentru practica judecatoreasc ct i pentru doctrin, deoarece s-a realizat

G.Vrabie, op.cit., p.267. Ion Deleanu, op. cit. , p.146 11 Ibidem, p.149
10

20

punerea n practic a principiilor constituionalitii i a legalitii, principii ce alctuiesc cerinele statului de drept12. Fr ndoial, Constituia din 1923 a constituit un pas nainte pe calea instituirii controlului de constituionalitate, dar nu putem trece cu vederea faptul c acesta se afla nc n faza de evoluie i deci nregistra nc multe neajunsuri. Ne referim, n acest sens, la faptul c era practicat doar controlul posterior i sancionar, cel prealabil i preventiv fiind practic inexistente. Procedura era foarte greoaie, excepia de neconstituionalitate avea acelai stat ca i celelalte excepii. Drepturile i libertile cetenilor excepie fcea dreptul de proprietate nu i-au gsit o real protecie asigurat de controlul constituionalitii. Deciziile Curii de Casaie adeseori i-au redus semnificaia datorit faptului c s-au mrginit numai la cazurile care au fost ridicate n faa ei13. Controlul de constituionalitate a legilor consacrat de Constituia din 1923 cu tot ceea ce a reprezentat el n acea epoc, cu realizri dar i cu neajunsuri, a semnificat mcar nceputul aezmntului constituional i legal n Romnia. c. Constituia din 1938 a preluat i conservat, dar numai formal, dispoziiile Constituiei din 1923 cu privire la controlul constituionalitii legilor. Prin art.72 al Constituiei din 1938 este pstrat i Consiliul Legislativ, care putea s se pronune cu aviz consultativ asupra proiectelor de legi. Avizul consultativ putea fi dat nainte de amendarea legilor n comisii, dar i dup aceea. Dar, prin unele articole ale Constituiei din 1938 se preciza c regele este capul statului art.30 - i c puterea legislativ se exercit de lege prin Reprezentana Naional art.31 ceea ce a condus la instaurarea dictaturii regale14. Constituia din 1938, prin reglementrile sale, dar i n comparaie cu Constituia din 1923, a constituit un important pas napoi, prin faptul c a fcut ca instituia controlului de constituionalitate s i reduc mult activitatea chiar pn la paralizie. Aadar, n timpul Constituiei din 1938 controlul de constituionalitate, datorit faptului c a fost consacrat doar formal, existnd doar din principiu nu a nregistrat nici o evoluie de esena sa, ci din contr, a cunoscut o perioad de stagnare, iar mai trziu, de denaturare
12 13

Ibidem, p.152 Ibidem, p.171 14 A se vedea, G. Vrabie, op. cit., p. 280 15 Ibidem, p.291

21

a sa. Drepturile i libertile cetilor acordate de Constituia din 1923, ct i organizarea autoritilor publice au cunoscut i ele, n timpul Constituiei din 1938 un regres. d. Un model denaturat al controlului de constituionalitate a legilor, a fost consacrat de Constituia din 1948 a Republicii Populare Romne. Aceast Constituie consacra un control de constituionalitate a legilor ce era nfptuit de nsui organul legislativ n cadrul dezbaterii i adoptrii legilor. Este prima constituie de tip socialist din ara noastr, drept pentru care vag a consacrat principiul supremaiei Constituiei. De asemenea, este prima Constituie care consacr forma republican de guvernmnt i care pune accent pe vorbele mari care se vor nmuli n viitoarele constituii, dar care nu vor gsi niciodat acoperire n viaa real15. e. Constituia din 1952, fiind o constituie tipic socialist, ea nu a adus nici o modificare esenial controlului de constituionalitate. Constituia din 1952 a consacrat doar formal principiul constituionalitii i al legalitii, ceea ce nu a dus neaprat la existena statului de drept democratic. Aceast Constituie a consacrat regimul de democraie popular. Potrivit acestei Constituii, pe lng instanele judectoreti existau organe ale arbitrajului de stat n competena crora intrau pricinile privind nenelegerile dintre unitile socialiste i care aveau o procedur deosebit fa de cea a instanelor ordinare, stabilit prin acte normative deosebite16. n acest context nu putem vorbi despre un rol al dreptului de stat, deoarece dreptul era subordonat statului i reprezenta expresia supremaiei etatice17. Dac nu se poate vorbi despre un rol al dreptului n stat, nu se poate vorbi nici despre o instituire a controlului de constituionalitate a legilor. f. Constituia din 1965 a instituit i chiar a adus elemente noi controlului de constituionalitate fa de celelalte constituii din 1948 i 1952, dar numai dintr-o vdit dorin demagogic de a se altura constituiilor democratice occidentale18 . n acest context au rmas doar false teoretizri afirmarea i realizarea principiului constituionalitii i legalitii, precum i sancionarea supremaiei constituiei. Tot teoretic au fost prevzute cele dou modaliti de exercitare a controlului prealabil i
1 16 17

Ibidem, p.294 Ion Deleanu, op. cit., p.172 18 Ibidem, p.174

22

preventive a proiectelor de legi, precum i a controlului ulterior i sancionar dupa intrarea n vigoare a legilor. Era doar teoretic prevzut, deoarece, aa cum a menionat i N. Prisca, n R. S. Romnia, controlul constituionalitii legilor este explicit, cu efecte erga omnes, de regul ulterior, dar poate s fie realizat i anterior cnd este vorba de proiectele de legi i de decretele normative ale Consiliului de Stat i este exercitat totdeauna de un organ politic - conform art. 43 pct. 14, asupra controlului constituionalitii legilor hotrte Marea Adunare Naional19 .

II. Repere teoretice n controlul constituionalitii legilor din Romnia. Controlul constituionalitii legilor este o instituie nou aparut n Romnia dac nu inem seama de timidele sale ncercri de a se instituionaliza ca urmare a revoluiei din decembrie 1989. Aceast instituie nou aprut a fost consacrat de Constituia Romniei din 1991. Conform Constituiei din 1991, instituia controlului de constituionalitate are un caracter politico-juridic i este indispensabil bunei funcionri a principiului separrii puterilor n stat, fiind n acelai timp i factorul de echilibru al acestora. Apariia i evoluia acestui control n statul de drept ine de legitimitatea politic i juridic a controlului constituionalitii20 . Legitimitatea politic i juridic a controlului constituionalitii este dat de o serie de factori i de relaii. Dar, n primul rnd, legitimitatea juridic i politic a controlului constituionalitii legilor ine de existena statului de drept. Conceptul statul de drept poate fi exprimat din diferite perspective. Astfel, acest concept sugereaz premisele i mecanismele fenomenului statal. El reprezint ansamblul raporturilor politice i sociale ce sunt subordonate dreptului, fiind garania fundamental a libertilor publice, protecia ordinii democratice liberale, a ordinii juridice i a controlului constituionalitii legilor, putnd s concilieze libertatea i autoritatea21.

19 20

N. Prisca, Drept Constituional., Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977, p. 56. Ion Deleanu, op. cit. , p. 69 21 Ibidem, p.99

23

Statul de drept are ca ntietate asigurarea supremaiei constituiei, iar statul constituionalist beneficiaz de o ierarhie a normelor juridice, n vrful creia se afl indubitabil constituia. De asemenea, trebuie menionat faptul c, ntr-un stat de drept, controlul constituionalitii nu contravine principiului separaiei puterilor n stat. Acest control este nfptuit de o autoritate unic, unitar i special, care nu mbrac forma unei puteri n stat i nici nu se subordoneaz vreunei puteri, ea intrnd numai n relaii de colaborare cu celelalte puteri clasice. Art. 2, alin. (1) al Constituiei din 1991 menioneaz c Suveranitatea naional aparine poporului romn, care o execut prin organele sale reprezentative; ori instituia controlului constituionalitii are i acest rol, de a verifica dac aceast suveranitate naional nu a fost tirbit de organele reprezentative. Timpul a demonstrat c, fr existena acestei jurisdicii ce privete legile constituionale, constituia rmne doar un program politic obligatoriu numai moralmente22. Controlul de constituionalitate este compatibil cu democraia datorit faptului c acesta este un instrument la dispoziia poporului, pentru a-i ocroti drepturile i libertile nscrise i garantate de Constituie, pentru a nfptui adevrata democraie a statului. Rolul instituiei controlului de constituionalitate este acela de a redimensiona valorile constituionale de a fundamenta respectul fa de constituie i prevederile acesteia, pentru c aa cum sublinia i Hegel, Poporul trebuie s aib fa de constituia lui sentimental dreptului su i al strii sale de fapt, altfel ea poate exista, e drept, n chip exterior, dar nu are nici o semnificaie i nici o valoare23 . Reperele teoretice ale controlului de constituionalitate se refer la: 1.Actele supuse controlului de constituionalitate. Actele supuse acestui control sunt, n virtutea constituiei actuale, actele ce eman de la puterea legiuitoare parlamentul i sunt, n special, legile. Din interpretarea legii, rezult c obiect al controlului de constituionalitate nu pot fi dect legile i actele cu putere de lege. Controlul constituionalitii legilor este chemat s verifice conformitatea acestor acte juridice ale parlamentului cu legea fundamental.
22 23

Ch. Eisenmann, in Ion Deleanu, op. cit., p. 68 G.W.F.Hegel Principiile filosofiei dreptului (sau elementele de drept natural si de tiina statului), Ed. IRI Bucureti, 1996, p. 316.

24

2. Autoritatea competent chemat pentru a efectua controlul de constituionalitate. Numeroase i diverse au fost propunerile n acest sens. Diverse au fost i motivaiile de susinere sau de respingere a vreuneia dintre ele. Candidai la aceast atribuie de control a constituionalitii au fost: parlamentul, autoritatea judectoreasc obinuit, o autoritate creia, pe lng funcia de baz, s i se ncredineze i acest control i autoritatea unic, special i specializat24. Parlamentul, ca unic organ de legiferare, nu a putut primi aceast funcie de control deoarece s-ar fi produs o deturnare de la rostul i rolul su, dar mai ales controlul realizat de acest organ ar fi devenit un autocontrol sau un noncontrol 25. Nici ideea de a ncredina controlul constituionalitii legilor unei autoriti statale care, pe lnga funcia ei de baz s o ndeplineasc i pe cea de control, sau unei autoriti judectoreti obinuite, nu s-a bucurat de susinere. Respingerea acestei idei a fost motivat, n primul rnd de faptul c o astfel de soluie ar afecta funciile tradiionale ale acestor autoriti, ar afecta aplicarea principiului separaiei puterilor n stat precum i echilibrul dintre legislativ, executiv i judectoresc. Cele mai multe sufragii le-a ntrunit soluia potrivit creia ncredinarea controlului constituionalitii legilor s fie atribuit unui organ unic, special i specializat. Acest organ instituit special pentru a exercita acest control nu trebuie s aib prerogativele altei puteri n stat, el trebuie s fie format numai din profesioniti, deoarece controlul constituionalitii legilor presupune interpretarea constituiei. Astfel se evit riscul interveniei acestui organ n guvernare, precum i riscul interveniei factorului politic n activitatea acestui organ. Evitarea acestor riscuri trebuie ntrit de independena acestui organ fa de celelalte puteri statale, precum i de imparialitatea acestei autoriti. Independena i imparialitatea acestei autoriti sunt date de modul de desemnare a membrilor ei, de inamovabilitatea membrilor precum i de procedura de lucru care asigur autonomia acestei autoriti26. La noi n ar, atribuia controlului constituionalitii legilor este ncredinat unei astfel de autoriti unice, speciale i specializate, conform art.144 din Constituie. Desemnarea membrilor acestei autoriti, denumit Curte Constituional, se face de ctre

24 25

Ion Muraru si Mihai Constantinescu Studii constituionale, Ed. Actami, Bucureti, 1995, p. 31 A se vedea, T. Dragan, op. cit., p. 63 26 Ion Muraru si Mihai Constantinescu, op. cit., p. 32.

25

cele trei puteri clasice art.140, Constituie ceea ce d acestei autoriti i un caracter politic pe lng cel jurisdicional. 3. Subiectele ndreptite s iniieze acest control. ntrebarea care se pune este: Cine trebuie i cine are dreptul de a declana acest control? Constituia, la art. 144 alin. 1, lit. a, prevede c acest drept aparine efului statului, Parlamentului, Guvernului, Curii Supreme de Justiie i unui grup de parlamentari. Dar, controlul constituionalitii legilor este garantul drepturilor i libertilor publice, de aceea accesul cetenilor de a declana acest control constituie un drept al lor consfinit i de legea fundamental. 4. Caracterul actului i fora juridic a acestuia. Actul ce eman de la autoritatea instituit s exercite controlul de constituionalitate trebuie s aib un character definitiv i executoriu este cazul hotrrilor i a deciziilor Curii. Efectele acestor acte sunt dup caz efecte ergo omnes sau efecte inter partes. Desigur, caracterele actelor i efectele acestora sunt afectate de o serie de particulariti ce difer de la caz la caz i care dimensioneaz rolul controlului constituionalitii legilor, deoarece acesta nu mai poate fi exercitat n plenitudinea sa i conform exigenelor sale27 . De exemplu, hotrrea Curii Constituionale supus unei operaii ulterioare a Parlamentului nu mai este n prezena unui control de constituionalitate total. Caracterul obligatoriu al deciziilor Curii Constituionale este stipulat i la art. 145, alin. 2 al Constituiei, ce menioneaz c: Deciziile Curii Constituionale sunt obligatorii i au putere numai pentru viitor . III. Modelul european. Sentina din 2 februarie 1912 a tribunalului din Ilfov, prin care s-a nlturat pe motiv de neconstituionalitate aplicarea unei legi din 18 decembrie 1911, privind Societatea comunal de tramvaie, Bucureti, a marcat nceputurile controlului constituionalitii legilor n Romnia. Aceast sentin nu a rmas fr ecou n Europa i a fost considerat deschiztoare de drumuri n practica juridic european, deoarece la acea vreme nu era unanim acceptat controlul constituionalitii legilor28 .

27 28

Ibidem, p.33. Ibidem, p.85.

26

Constituia din 1923 a instituit n mod expres pe cale jurisdicional controlul constituionalitii legilor, care trebuia realizat de Curtea de Casaie i Justiie n seciuni unite. Controlul pe cale jurisdicional a aprut pentru prima oar la nceputul secolului precedent n practica Curii Supreme a S.U.A., drept pentru care a fost denumit modelul american caracterizat printr-un control difuz, realizat doar la spe29. Dupa cel de-al doilea rzboi mondial, n Europa a aprut un nou mod de control al constituionalitii legilor denumit modelul austriaco-Kelsenian, devenit apoi modelul european, model ce nu este opus celui American ci este doar diferit de acesta30. 1.Trsturile acestui model. Modelul European este grevat de cteva trsturi principale, astfel sintetizate: a. Acest model prevede separaia contenciosului constituional de toate celelalte jurisdicii, ceea ce duce la crearea premiselor pentru instituirea unui organ unic i specializat n vederea exercitrii acestui control de constituionalitate. b. Prin modelul european se asigur concentrarea contenciosului constituional, ceea ce duce la unicitatea interpretrii constituiei, la coeren sistemului juridic, la realizarea egalitii cetenilor n faa legii31. c. Conform acestui model, sesizarea Curii Constituionale poate fi fcut de anumite autoriti, instanele judectoreti, persoanele fizice sau juridice; n ara noastr, instana nzestrat cu prerogativele controlului de constituionalitate poate fi sesizat att de autoriti i instane, ct i de indivizi. d. n modelul european contenciosul constituional are un caracter obiectiv i abstract, deoarece urmrete cu exclusivitate, dac legea, norma,atacat este sau nu este conform cu legea fundamental32. e. Deciziile Curii Constituionale produc de regul efecte erga omnes. Aceste efecte decurg din caracterul obiectiv al contenciosului constituional.

29 30

Ibidem, p.86. Ion Deleanu, Drept constituional si instuii politice, tratat, vol.I, Ed. Europa Nova, Bucureti, 1966, p. 295. 31 Ion Muraru si Mihai Constantinescu, op. cit., p. 88-90 32 Ibidem, p.89 33 Ion Deleanu, Justiia Constituional, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1995, p. 42 si urmat.

27

f.. O alt trstur a Curii Constituionale este singularitatea ei 33. Aceast singularitate este dat de faptul c aceast curte se afl n faa aparatului jurisdicional obinuit, neexistnd legturi structurale ntre acestea. Toate aceste trasturi au contribuit la afirmarea modelului european i la impunerea acestuia n faa modelului american, ntr-un timp relativ scurt. Dar, desigur i modelul european va mai suferi n timp modificri i evoluii datorit progresului social. innd cont de aceste trasturi ale modelului european rezult c n Romnia, Curtea Constituional se integreaz acestui model, deoarece acesta a dovedit o eficacitate mult mai mare, n special n aprarea drepturilor i libertilor cetenilor i n asigurarea egalitii acestora n faa legii.

CONTROLUL CONSTITUIONALITII LEGILOR N ROMNIA

I. Necesitatea instituirii controlului de constituionalitate. Instituia controlului constituionalitii legilor este n epoca actuala destul de larg rspndit, datorit rolului pe care aceasta s-a dovedit c l are n cunoaterea ct mai apropiat a vieii constituionale i deci implicit, a vieii statului ce promoveaz o astfel de instituie. Controlul constituional reprezint pilonul de baz al statului de drept, fiind n acelai timp instituia ce, prin mijloacele i tehnicile sale, vine s corecteze i s completeze neajunsurile acestuia. Instituia controlului constituionalitii legilor este chemat s consolideze poziia statului de drept, prin transformarea lozincilor acestuia n adevr palpabil.

28

Din constituie se desprind idei ca: suveranitatea naional,stat constituionalist,supremaia constituiei, separaia puterilor n statetc., idei crora instituia controlului de constituionalitate trebuie s le dea via,pentru ca acestea s nu rmn liter moart nscris n constituie1. Existena controlului constituionalitii legilor este necesar pentru a verifica permanent, c viaa unui stat s nu se desfoare, sub nici unul dintre aspectele ei, n afara constituiei. Un astfel de rol nu este uor de ndeplinit, dar nici de nendeplinit, deoarece att constituia ct i instituia controlului constituionalitii legilor nu au procesul de evoluie i dezvoltare perfect ncheiat. Aceast instituie este necesar Romniei actuale i datorit perioadelor trecute, n care ea a cunoscut cteva tipuri de instituii ale controlului de constituionalitate care, pe rnd, i-au dovedit neajunsurile i neputina. n momentul actual, controlul constituionalitii legilor din Romnia este consacrat de art. 144 al Constituiei din 1991. Acest control are nevoie de o identificare a sa cu modelul european pentru a nu se ajunge la o ntelegere greit a valorilor democratice, pentru a fi exclus o interpretare greit a constituiei. Aadar, pentru ca legea fundamental a statului s fie respectat att de cetenii lui ct i de guvernanii acestuia, este necesar existena unei sanciuni a violrii regulilor constituionale. De asemenea, este necesar instituirea acestui control de constituionalitate a legilor, pentru a fi nlturate toate regulile juridice neconstituionale, ceea ce duce la concluzia c un act contrar constituiei nu poate fi lege. II.Controlul consituionalitii legilor Curtea Constituional.

Legea este expresia voinei generale, ea reprezint suveranitatea naional, ceea ce duce la ideea c legea este incontrolabil sau mai bine zis, c un eventual control al constituionalitii legilor nu i-ar avea nici locul, nici rolul aici. Dar, legea nu exprim aceast voin general dect respectnd constituia, care este i ea expresia voinei generale, dar este i fundamentul legilor rii, este prin urmare o lege cu puteri la ptrat. Aadar, constituia trebuie s se impun tuturor celorlalte legi, pentru c ierarhia

29

normelor juridice s nu devin inutil, iar nfptuirea i garantarea drepturilor i a libertilor s nu rmn simple aspiraii, simple deziderate. Prima chestiune care trebuie s rein atenia celui care cerceteaz instituia controlului constituionalitii legii este noiunea de control al constituionalitii legilor. n aceast ordine de idei trebuie s observm c doctrina juridic este, n principiu, de acord cu includerea principiului constituionalitii legilor n principiul legalitii, ca parte component a acestuia din urm. Fr a intra n analiza coninutului legalitii ca principiu fundamental de organizare si funcionare a sistemului organizrii politice, trebuie s artam c acesta presupune ca elaborarea actelor normative s se fac de organele competente, dup procedura prestabilit, cu respectarea dispoziiilor din actele normative emise de organele statului care, indiferent de categoria din care fac parte, ocupa o poziie superioar celor emitente n sistemul statal respectiv. Este n mare msur admis c principiul legalitii, ca principiu fundamental de organizare i funcionare a sistemului organelor statului, implic respectarea tuturor actelor normative. Fa de aceast situaie i legea ordinar trebuie s fie conform constituiei, pentru a ndeplini condiia de legalitate. Constituionalitatea legii nu nseamn n fond altceva dect cerina de legalitate a legii, n sensul ca legea s se adopte cu respectarea normelor constituionale, att n spiritul ct i n litera lor. Controlul constituionalitii legilor = activitatea organizat de verificare a conformitii legii cu constituia, iar ca instituie a dreptului constituional cuprinde regulile privitoare la autoritile competente a face aceasta verificare, procedura de urmat i masurile ce pot fi luate dup realizarea acestei proceduri. De principiu, controlul constituionalitii legilor privete numai legea ca act juridic al parlamentului sau actele normative cu for juridic egal cu a legii. Sunt acte normative cu for juridic egala cu a legii acele acte juridice care, dei sunt emise de alte autoriti dect parlamentul, intervin i reglementeaz relaii sociale de domeniul legii i pot modifica, suspenda sau abroga o lege. Asemenea acte sunt rezultatul fenomenului de delegare legislative, se regsesc in mai toate sistemele constituionale, cel mai adesea sub denumirea de decrete-legi, decrete cu putere de lege sau ordonane. Celelalte acte normative, provenind de la autoritile executive, sunt emise n executarea legilor i nu pot fi supuse aceluiai regim juridic ca i legile.

30

Actele administrative nu pot conine reglementri primare iar controlul legalitii lor se realizeaz prin mijloace obinuite de control, inclusiv pe calea contenciosului administrativ. Ct privete actele organelor judectoreti, regimul lor juridic este iari diferit, problema controlului constituionalitii lor nepunndu-se n aceiai termeni ca i pentru actele normative legislative sau de executare. Organele judectoreti nu emit norme juridice; de principiu, ele doar aplic legea, iar controlul legalitii actelor juridice emise de aceste autoriti se efectueaz n cadrul controlului judiciar, care Ie este specific. Se pune problema a ti dac i proiectele de legi pot fi astfel verificate. Trebuie precizat aici c aceast problem cunoate soluii diferite, n funcie de prevederile concrete ale diverselor constituii, unele prevznd i controlul constituionalitii proiectelor de legi. Urmeaz sa observam ns c acesta nu este un control veritabil, cci procedura de elaborare a legilor cuprinde implicit si obligaia de verificare a constituionalitii lor. Desemnarea unui organism special pentru verificarea constituionalitii proiectelor de legi este o msur de sigurana n plus, ea poate fi imaginat ca un aviz special n procesul elaborrii legii. Controlul constituionalitii legilor este rezultatul unor realiti statale i juridice, dar n acelai timp el este i garania unor structuri i principii constituionale. Funciile acestui control sunt azi incontestabile, prin ele urmrindu-se, n principal, garantarea supremaiei constituiei. Aplicarea direct a normelor constituionale la relaiile sociale necesit existena unui mecanism regulator, prin care s fie asigurat efectivitatea acestor norme i trstura lor specific de a avea fora juridic suprem. Aceast supremaie implic i garantarea separaiei/echilibrului puterilor n stat, precum i protecia drepturilor fundamentale ale omului. Controlul constitutionaliatatii legilor apare ca o garantie pentru pacificarea vietii politice si autentificarea schimbarilor si alternantelor politice. El permite exprimarea eficienta a opozitiei parlamentare, caci daca adoptarea sau modificarea unei Constitutii se poate realiza cu votul a cel putin doua treimi dintre parlamentari, adoptarea si modificarea unei legi presupun un cvorum si o majoritate de adoptare mai mici. 2. Organe de stat competente a controla constituionalitatea legilor i clasificarea controlului pe acest criteriu

31

Apariia situaiilor in care legile ordinare contraveneau Constitutiei a pus problema, atat pt doctrina cat si pt legiuitor, gasirii solutiei de remediere, in primul rand prin satbilirea autoritatii competente a verifica constitutionalitatea legilor. Solutiile oarecum diferite, folosite azi in lume sunt expresia acestor cautari si indeosebi expresia dilemei in fata carora s-au aflat cei ce trebuiau sa decida si anume daca este bine ca acest control sa revina tot Parlamentului sau sa revina unei alte autoritati publice. In functie de organul de stat chemat a verifica constitutionalitatea legilor, doctrina juridica desigur a clarificat acest control. Intr-o opinie ar exista 3 forme de control: - controlul prin opinia publica - controlul elementar, cuprinde reactia opiniei publice la violarea Constitutiei. Acesta forma de control si-a gasit fundamentul in Constitutia franceza din 1793. - controlul politic este realizat de autoritatile constituite ale statului controlul jurisdictional Se considera in aceasta opinie ca cel mai eficient si mai ales cel mai conform cu natura lucrurilor este controlul constitutionlitatii legilor exercitat prin judecatori. Intr-o a doua opinie, controlul constitutionalitatii legilor ar cunoaste 3 forme si anume: -controlul parlamentar - controlul politic este exercitat de un organ cu caracter politico-statal si care functioneaza independent si in afara Parlamentului - controlul jurisdictional se realizeaza fie prin instantele ordinare fie prin jurisdictiile speciale Intr-o a treia opinie, in functie de organul competent, controlul constitutionalitatii legilor cunoaste 2 forme: -controlul exercitat de adunarile legiuitoare - controlul exercitat de organe din afara lor

32

Intr-o a patra opinie, se considera ca cea mai potrivita clasificare a controlului constitutionalitatii legilor, in raport cu organele care il exercita, este aceea care distinge intre: - control realizat printr-un organ politic - control exercitat printr-un organ jurisdictional Aceasta clasificare are avantajul de a evoca si procedura diferita dupa care se realizeaza controlul si permite o abordare sistematica a institutiei analizate. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-in organ politic Aici vom cuprinde atat ctrl exercitat de catre organele legiuitoare cat si cel exercitat de organe de stat, altele decat cele legiuitoare. In ceea ce priveste dreptul Parlam de a verifica constitutionalitatea legilor, unii il considera un ctrl autentic si in acelasi timp un autocontrol, caci Parlamentul fiind acela care uneori voteaza si Constit este cel mai in masura sa aprecieze concordanta dintre legea si Constit pe care le-a adoptat. Trebuie adaugat ca, desi Parlam este structura fundamentala a democratiei constitutionale, este exagerat sa i se ceara sa-si recunoasca o greseala in elaborarea unei legi si ca atare credibilitatea unui asemenea ctrl este discutabil. Astazi in lume ctrl constitution legilor printr-un organ politic si mai ales prin Parlamente se realizeaza m rar. In Franta, ctrl constitutionalit legilor este exercitat de catre Consiliul constitutional care cuprinde, pe de o parte, fostii presedinti ai republicii in viata si, pe de alta parte, membri desemnati pt 9 ani si al carormandat nu poate fi reinnoit. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ jurisdictional Acest control este exercitat sau de organe, altele decat cele judecatoresti. Interes deosebit a prezentat si prezinta controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor. Dreptul judecatorilor de a decide asupra constitutionalitatii legilor a fost sau contestat sau admis de doctrina juridica. Dreptul judecatorilor in verificarea conformarii legilor cu Constit s-a justificat plecanduse de la menirea judecatorilor de a interpreta si aplica legile si de a aplica sanctiuni in cazuri de incalcare a legii.

33

De asemenea, dreptul judecatorilor in verificarea conformitatii legilor cu Constit s-a justificat prin teoria separatiei puterilor in stat, care implica o anumita colaborare a puterilor in vederea realizarii acelorasi scopuri. In aceasta ordine de idei s-a considerat ca cele 3 puteri se echilibreaza si se controleaza reciproc, ca ele nu se afla intr-o stare de totala independenta una fata de cealalta si ca numai aceasta colaborare si control reciproc asigura legala si buna lor functionare. Astfel, puterea judecatoreasca poate si trebuie sa controleze puterea legiuitoare si puterea executiva. Un alt argument pleaca de la necesitatea verificarii daca legiuitorul a actionat in limitele competentei sale constitutionale. Alte forme de control al constitutionalitatii legilor In afara formelor de control observate mai inainte si care se stabilesc in functie de organul de stat chemat sa verifice constitutionalitatea legilor, mai pot fi stabilite si alte forme de control. In functie de modul cum este inscris in Constit ctrl constitutionalitatii legilor, poate fi : - Ctrl explicit atunci cand in mod expres Constit il prevede. In aceasta situatie, Constit poate numai sa inscrie in mod expres obligatia verificarii constitutionalitatii legilor sau poate, pe langa aceasta, indice si organul competent si eventual procedura de urmat. Ctrl explicit intalnim in Rom, Franta, Elvetia, Austria. Ctrl implicit atunci cand Constit nu-l prevede in mod expres, dar el exista implicit ca urmare a principiului legalitatii. Un ctrl implicit a constitutionalit legilor a existat in dreptul nostru in perioada 1944-1965. In functie de momentul in care se efectueaza, controlul constitutionalitatii legilor se divide in : -Ctrl anterior adoptarii legilor denumit si ctrl prealabil, preventiv sau a priori, se exercita in faza de proiect al legii. Acest ctrl este m mult o garantie de legalitate si deci si de constitutionalitate. El nu este un veritabil ctrl al constitutionalitatii, caci atata timp cat legea nu este adoptata, proiectul poate fi imbunatatit chiar de initiator, sau poate fi abandonat.

34

-Controlul posterior adoptarii legilor denumit si a posteori, se exercita asupra legilor deja adoptate sau asupra actelor cu forta juridica egala cu a legii. Acesta este veritabilul control al constitutionalitatii legilor. In functie de modalitatea prin care se initiaza, controlul constitutionalitatii legilor poate fi: -controlul pe calea actiunii este considerat a fi un procedeu ofensiv, care permite atacarea unei legi in fata unei instante determinate, careia i se cere sa examineze validitatea constitutionala a unui act juridic si, eventual, sa pronunte anularea lui daca a fost gasit neconstitutional -controlul pe cale de exceptie este considerat a fi un procedeu defensiv, cand pentru a ataca trebuie sa astepti ca legea sa ti se aplice

In functie de criteriul sistemic exista : -modelul american de justitie constitutionala presupune realizarea controlului constitutionalitatii legilor de catre tribunalele obisnuite (toate instantele judecatoresti dintr-un stat), un control posterior, efectuat pe cale de exceptie si care se finalizeaza prin hotarari judecatoresti care au caracter obligatoriu numai pentru partile care au participat la respectivul proces -modelul european de justitie constitutionala presupune realizarea controlului constitutionalitatii legilor de catre autoritati special abilitate, denumite tribunale sau curti constitutionale, se poate realiza, in egala masura si pe cale de actiune si pe cale de exceptie, poate opera fie anterior, fie ulterior intrarii in vigoare a legii si se finalizeaza prin decizii care beneficiaza de autoritate absoluta de lucru judecat Constitutionalizarea dreptului, consecinta a controlului constitutionalitatii legilor Principalul efect al suprematiei Constitutiei si al existentei controlului constitutionalitatii legilor realizat de catre o autoritate jurisdictionala il constituie constitutionalizarea dreptului. Acesta este un fenomen juridic complex, ce afecteaza in ansamblul sau un

35

sistem juridic, prin interactiunea care se stabileste intre normele juridice ale legii fundamentale si celelalte norme juridice, de rang inferior Constituiei. Constitutionalizarea dreptului = proces general, ce presupune o anumita durata de timp, inceput odata cu adoptarea Constituiei si continuat in special sub controlul jurisdictiei constitutionale special creata chiar de legea fundamentala pt garantarea suprematiei sale, proces care afecteaza treptat toate ramurile sistemului juridic Constitutionalizarea dreptului consta in interpretarea progresiva a normelor din Constitutie si a celor de rang inferior Constitutiei si se mabnifesta prin existanta a 2 fenomene: unul ascendent de sporire cantitativa a normelor constitutionale si altul descendent de aprofundare a acestor norme. Ca o consecinta directa a constitutionalizarii dreptului, transformarea acestuia sub influenta legii fundamentale se traduce prin deducerea unor noi norme juridice pe baza celor deja existente, prin anularea normelor juridice contrare Constituiei si prin interpretarea si aplicarea normelor juridice astfel incat ele sa fie conforme cu cele cuprinse in legea fundamentala. In aceasta transformare a intregului sistem juridic sunt implicate atat autoritatile statale, legislative si judecatoresti, cat si autoritatile care infaptuiesc justitia constitutionala.

Curtea Constitutionala a Romaniei 1. Controlul Constituionalitii n Romnia n Romnia, controlul Constituionalitii ii gsete reglementarea n art. 142147 din Constituie, precum i n Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale, cu modificrile din anul 1997. n dezvoltarea dispoziiilor Constituionale i legale, Curtea Constituional i-a adoptat Regulamentul de organizare i funcionare. Dispoziii privind competena Curii Constituionale mai sunt i n alte legi, ca de exemplu n Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preedintelui Romniei.

36

Constituia Romniei ncredineaz controlul Constituionalitii unei autoriti publice denumite Curtea Constituional. Aceasta este format din 9 judectori numii pentru o durat de 9 ani, fr posibilitate de prelungire sau rennoire a mandatului, trei de ctre Camera Deputailor, trei de ctre Senat, trei de ctre Preedintele Romniei. Preedintele Curii Constituionale este ales, dintre judectorii Curii, de ctre acetia, prin vot secret, pentru o durat de 3 ani. Membrii Curii Constituionale, se rennoiesc, la fiecare 3 ani cu cate o treime, procedeu ce permite mbinarea experienei i continuitii cu noile tendine. Condiiile Constituionale pentru a putea Candida la funcia de judector al Curii Constituionale sunt urmtoarele: - pregtire juridic superioar - nalt competen profesional - o vechime de cel puin 18 ani n activitatea juridic sau n nvmntul superior juridic In activitatea lor judectorii sunt independeni si sunt inamovibili pe durata mandatului. Ei nu pot fi trai la rspundere pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea soluiilor. De asemenea, judectorii Curii Constituionale nu pot fi arestai sau trimii in judecat penal ori contravenional dect cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputailor, al Senatului sau a Preedintelui Romniei, dup caz, si la cererea Procurorului General. Activitatea Curii Constituionale nu privete numai controlul Constituionalitii legilor, ci cuprinde si alte domenii, desigur in strnsa legtura cu aplicarea si respectarea Constituiei. De aceea avnd in vedere complexitatea si natura atribuiilor Curii Constituionale, precum si procedurile potrivit crora i realizeaz aceste atribuii ea poate fi considerat o autoritate public politico-jurisdicional. Caracterul politic rezulta din modul de desemnare a membrilor Curii Constituionale, precum si din natura unor atribuii, caracterul jurisdicional rezultnd din principiile de organizare si funcionare, precum si din alte atribuii si proceduri. Curtea Constituionala este garantul suprem al Constituiei. Ea este unica autoritate jurisdicionala constituionala din Romnia si este independenta fata de orice alta autoritate publica, iar competent sa nu poate fi contestata de nici o autoritate publica.

37

2. Actele supuse controlului de Constituionalitate In sfera controlului de constituionalitate intra urmtoarele acte: legile ca acte juridice ale Parlamentului tratatele sau alte acorduri internaionale iniiativele de revizuire a Constituiei regulamentele Parlamentului ordonanele guvernului iniiativele legislative populare Legile Cat privete legile se disting doua situaii exprimate printr-un control prealabil si printr-un control posterior. Controlul prealabil se exercita asupra legilor votate de ctre Parlament, dar naintea promulgrii lor de ctre Preedintele Romniei. Curtea Constituionala poate proceda la control dar numai la sesizarea uneia dintre autoritile publice prevzute de ctre Constituie si anume: Preedintele Romniei, preedinii celor doua Camere, Guvernul, nalta Curte de Casaie si Justiie, Avocatul Poporului, cel puin 50 de deputai sau cel puin 25 de senatori. Ca atare este exclus controlul din oficiu. Cea de a doua situaie privete controlul posterior Constituionalitii legilor (adic legile intrate in vigoare). Acest control se realizeaz pe calea excepiei de neconstituionalitate. Nu pot face obiectul excepiei prevederile legale a cror Constituionalitate a fost stabilita pe calea controlului prealabil sau prevederile constatate ca fiind neconstituionale printr-o decizie a Curii Constituionale. Excepia de neconstituionalitate este un procedeu juridic ce permite accesul cetenilor la Curtea Constituionala si aceasta cale are o deosebita importanta. Tratatele sau alte acorduri Internaionale

38

Atribuie adugata competenei Curii Constituionale prin revizuirea Constituiei din 2003, verificarea Constituionalitii tratatelor sau altor acorduri internaionale trebuie corelata cu prevederea art. 11 alin. (3), si ea noua, prin care se dispune ratificarea unui tratat internaional ce ar cuprinde dispoziii contrare Constituiei numai dup revizuirea acesteia din urm. Aceasta nseamn ca in cadrul procedurii de ratificare a tratatelor sau altor acorduri internaionale o etapa obligatorie este verificarea conformitii acestora cu prevederile Constituionale anterior aprobrii acestora de ctre Parlament. Aceasta verificare nu se exercita de Curtea Constituionala din oficiu, ci numai la sesizarea unor subiecte de drept limitativ i anume: unul din preedinii celor doua Camere sau un numr de cel puin 50 de deputai sau cel puin 25 de senatori, in cazul in care se constata o contrarietate intre dispoziiile tratatului sau acordului internaional si cele ale legii fundamentale pentru ca ratificarea sa fie posibila este necesara mat nti revizuirea Constituiei. Iniiativa de revizuire a Constituiei Legile constituionale formeaz obiectul singurei atribuii exercitate de Curtea Constituionala din oficiu. In legtura cu aceasta atribuie a Curii Constituionale s-ar putea crede ca este un paradox din moment ce o iniiativa de acest gen este prin ea nsi ,,contrara" Constituiei atta timp cat urmrete modificarea unor prevederi ale acesteia. De aceea atribuia trebuie analizata in coroborare cu textele din Constituie care privesc revizuirea legii fundamentale, Curii Constituionale revenindu-i misiunea nu de a mpiedica iniiativele de modificare, ci de a se pronuna daca ele sunt fcute cu respectarea art. 150 si, desigur, cu respectarea art. 152 unde sunt prevzute limitele revizuirii. Regulamentele Parlamentului Sunt si ele supuse controlului de Constituionalitate. Controlul constituionalitii regulamentelor Parlamentului se poate efectua numai la sesizarea unuia din preedinii

39

celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori. Ordonanele Guvernului Guvernul poate emite ordonane. Aceste ordonane conin de fapt norme cu putere de lege, instituia ca atare, fiind cunoscuta in teorie si legislaie ca delegare legislative. Astfel este firesc ca si ordonanele sa fie supuse controlului de Constituionalitate, aceasta realizndu-se insa prin procedeul excepiei de neconstituionalitate. Iniiativele legislative populare Iniiativa legislativ pot avea i cel puin 100.000 de ceteni cu drept de vot, cu respectarea, desigur, a unor reguli Constituionale. Verificarea respectrii acestor reguli Constituionale in cazul iniiativei legislative populare revine Curii Constituionale.

3. Procedura n faa Curii Constituionale Procedura jurisdicional se completeaz cu regulile procedurii civile n msura n care ele sunt compatibile cu natura procedurii in faa Curii Constituionale, compatibilitatea hotrndu-se exclusiv de ctre Curte. Regulile procedurale cuprind : sesizarea Curii Constituionale operaiunile premergtoare edinelor examinarea si deliberarea comunicarea actelor Curii Reguli generale sunt: sesizarea Curii Constituionale se face numai in scris si motivat plenul Curii Constituionale este legal constituit numai dac sunt prezeni cel puin doua treimi din numrul judectorilor actele Curii se adopta cu votul majoritii judectorilor

40

edinele Curii sunt publice, in afara de cazul in care, din motive ntemeiate, Curtea hotrte edina secret prile au acces la lucrrile dosarului autoritile publice, instituiile, regiile autonome, societile comerciale si orice alte organizaii au obligaia sa comunice Curii, la cererea acesteia, informaiile, documentele si datele pe care Ie dein cererile adresate Curii sunt scutite de taxa de timbru 1. Procedura controlului constituionalitii legilor Procedura controlului constituionalitii legilor difer dup cum ne aflam in faa controlului prealabil sau in faa controlului posterior, realizat aadar asupra unei legi deja intrate in vigoare. Suntem de fapt in prezenta a doua proceduri diferite cat privete sesizarea, rezolvarea si comunicarea soluiilor.

Procedura in cazul controlului prealabil de constituionalitate In aceasta situaie Curtea Constituionala poate aciona numai dac este sesizata. Ea nu se poate sesiza din oficiu. Cat privete subiectele de drept care pot sesiza Curtea Constituionala acestea sunt: Preedintele Romniei, preedinii uneia din cele doua Camere ale Parlamentului, Guvernul nalta Curte de Casaie si Justiie, Avocatul Poporului, un numr de cel puin 50 de delegai sau de cel puin 25 de senatori. Sesizarea adresata Curii Constituionale trebuie sa fie scris si motivat. In Legea privind organizarea si funcionarea Curii Constituionale sunt prevzute detaliile procedurale pentru ca cei ndreptii la sesizare sa ia cunotin de coninutul legii si sa poat aciona. Astfel, cu 5 zile nainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunic Guvernului, naltei Curi de Casaie si Justiie, Avocatul Poporului si se depune la secretarii generali ai celor doua Camere. Pentru legile adoptate, in procedur de urgenta termenul este de numai 2 zile. Operaiunea depunerii legii la secretarii generali este adusa

41

la cunotin in plenul fiecrei Camere in 24 de ore de la depunere. Sesizarea fcut de parlamentari se trimite Curii in ziua primirii ei de secretarul general de la Camera respectiv. In vederea soluionrii cauzei Curtea Constituionala are o serie de obligaii, in primul rnd sa comunice sesizarea primita de la una din autoritile publice care au dreptul sa o sesizeze tuturor celorlalte, de la care ea trebuie sa primeasc un punct de vedere scris pana la data fixat pentru dezbatere. Soluionarea sesizrii se realizeaz prin dezbaterea sa in plenul Curii Constituionale. Potrivit legii dezbaterea de poart att prevederilor menionate in sesizare, cat si asupra celor de care, in mod necesar si evident nu pot fi disociate. In urma deliberrii Curtea Constituionala decide cu votul majoritii judectorilor, iar decizia se comunic Preedintelui Romniei, pentru ca procedura de elaborare a legii sa se definitiveze. Dac prin decizie s-a constatat neconstituionalitatea prevederilor legale, decizia se comunic preedinilor Camerelor Parlamentului pentru a se deschide procedura prevzuta de ctre art. 147 alin. (1) din Constituie. Decizia se publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I-a. Procedura in cazul judecrii excepiei de neconstituionalitate Excepia de neconstituionalitate este un procedeu eficient de aprare a drepturilor si libertilor publice, defensiv, in care atepi ca legea sa i se aplice pentru a o ataca. Prin ea nsi excepia de neconstituionalitate privete un proces sau un litigiu de natura comerciala declanat in care atacndu-se actul de aplicare concreta a legii, cel interesat cere sa se constate ca dispoziia legala pe care se ntemeiaz actul de aplicare este neconstituionala si, ca atare, trebuie nlturata. Excepia de neconstituionalitate poate fi ridicata numai in faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial, de ctre una din pari, de ctre instana din oficiu sau de Avocatul Poporului. Neconstituionalitatea unei prevederi legale poate fi invocata numai dac de ea depinde judecarea cauzei, deci numai dac are legtura directa cu cauza respectiv.

42

Doar in asemenea situaii Curtea Constituionala poate fi sesizata si numai de ctre instana in faa creia s-a ridicat excepia de neconstituionalitate. Instana va dispune acest lucru printr-o ncheiere care va cuprinde punctele de vedere ale prilor pentru susinerea sau combaterea excepiei si opinia instanei asupra excepiei. ncheierea va fi nsoita de dovezile depuse de ctre pri. Dac excepia a fost ridicata din oficiu de instana de judecata sau de arbitraj, ncheierea trebuie motivat, cuprinznd si susinerile prilor, precum si dovezile necesare. Instana trebuie sa resping prin ncheiere motivat excepia inadmisibila si nu mai sesizeaz Curtea Constituionala. Declanarea procedurii excepiei de neconstituionalitate determina suspendarea judecii. Preedintele Curii Constituionale desemneaz pe unul din judectori ca raportor. De asemenea tot el este obligat sa comunice ncheierea prin care a fost sesizata Curtea Constituionala preedinilor Camerelor Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului indicndu-le data pana la care pot sa trimit punctul lor de vedere. Curtea hotrte cu majoritate de voturi. Deciziile prin care se constata neconstituionalitatea unor prevederi legale se comunic celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. Toate deciziile se publica in Monitorul Oficial al Romniei. De la data publicrii deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. 2. Procedura controlului constituionalitii tratatelor sau altor acorduri Internaionale Controlul constituionalitii tratatelor internaionale nu poate fi dect unul de tip preventiv. Prin urmare, procedura aplicata in cazul acestuia se va inspira dup cea utilizat pentru verificarea constituionalitii legilor nainte de intrarea lor in vigoare.

3. Procedura controlului constituionalitii iniiativelor de revizuire a Constituiei

43

Aceasta procedura conine reguli specifice. Proiectul legii de revizuire a Constituiei trebuie depus la Parlament. Dar aceasta se poate realiza numai dac proiectul este nsoit de o decizie a Curii Constituionale. De aceea, nainte de sesizarea Parlamentului, proiectul se depune la Curtea Constituionala, care este obligata ca in termen de 60 zile sa se pronune asupra constituionalitii sale. Desigur decizia Curii se ia in plenul acesteia, se comunic celor care au iniial proiectul sau propunerea legislative si se publica in Monitorul Oficial. 4. Procedura controlului constituionalitii regulamentelor Parlamentului Sesizarea Curii Constituionale poate fi fcuta de ctre unui din preedinii celor doua Camere ale Parlamentului, un grup parlamentar ori un numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori. Dac sesizarea provine de la parlamentari, Curtea Constituionala o comunic in termen de 24 de ore de la nregistrare, preedinilor celor doua Camere, cu precizarea datei cnd va avea loc dezbaterea. Pana la aceasta data se pot trimite Curii punctele de vedere ale birourilor Camerelor. Soluionarea cauzei se face in plen, iar decizia se ia cu votul majoritii judectorilor. Decizia se comunic si Camerei al crei regulament a format obiectul cauzei si se publica in Monitorul Oficial.

5. Procedura controlului constituionalitii ordonanelor Guvernului Faa de natura si procedura emiterii ordonanelor Guvernului, controlul constituionalitii lor este si nu poate fi dect un control posterior. Acest control se realizeaz prin mijlocirea excepiei de neconstituionalitate.

6. Procedura de constatare a existentei mprejurrilor care justific interimatul in exercitarea funciei de Preedinte al Romniei

44

Procedura in aceasta situaie este nuanata in funcie de cauzele care determina interimatul in exercitarea funciei de Preedinte al Romniei si anume: vacanta funciei suspendarea din funcie imposibilitatea temporara de a-si exercita atribuiile In caz de vacanta a funciei, aceasta procedura se declaneaz la cererea preedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preedintelui interimar, care exercita atribuiile Preedintelui Romniei in perioada cat acesta este suspendat din funcie. Dac Preedintele Romniei a fost suspendat din funcie, cererea pentru constatarea existentei mprejurrilor care justifica interimatul se face de preedintele care a condus lucrrile edinei comune a celor doua Camere ale Parlamentului, in baza hotrrii adoptate in edina comuna. Dac interimatul se datoreaz imposibilitii temporare de a-si exercita atribuiile cererea se face de Preedintele Romniei sau de preedintele uneia dintre Camerele Parlamentului. Cererea pentru constatare trebuie nsoita de dovezile necesare, iar constatarea acestor mprejurri se face in plenul Curii, cu votul majoritii judectorilor. Curtea Constituionala are obligaia de a comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului. 7. Procedura avizrii suspendrii din funcie a Preedintelui Romniei Sesizarea Curii Constituionale in acest caz revine preedintelui care a condus edina comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, care va trimite, in copie, propunerea de suspendare din funcie mpreuna cu dovezile pe care se ntemeiaz. Dup ce este sesizat, preedintele Curii Constituionale, desemneaz trei judectori ca raportori, care vor efectua toate investigaiile necesare.Judectorii raportori vor fi desemnai din toate cele trei categorii de judectori, adic unul din cei numii de Camera Deputailor, unul din cei numii de Senat si unul din cei numii de Preedintele Romniei.

45

Curtea Constituionala emite avizul, in plenul sau, cu votul majoritii judectorilor, in urma examinrii si aprecierii raportului prezentat de ctre cei trei judectori, a propunerii de suspendare si a dovezilor existente la dosar. 8. Procedura controlului constituionalitii partidelor politice Sesizarea Curii Constituionale se poate face, printr-o contestaie, de ctre preedintele uneia din Camerele Parlamentului formulata pe baza unei hotrri adoptate de Camera, cu votul majoritii membrilor si, ori de ctre Guvern. Legea obliga la motivarea contestaiei si desigur la depunerea dovezilor pe care se ntemeiaz. Primind contestaia preedintele Curii Constituionale va desemna un judector ca raportor. Acesta va comunic partidului politic in cauza contestaia si actele doveditoare, precizndu-i data pana la care poate depune un memoriu in aprare, nsoit de dovezile corespunztoare. Judecarea contestaiei revine plenului Curii Constituionale si se face pe baza documentelor si dovezilor menionate si desigur a raportului judectorului. La judecata sunt citai contestatorul, partidul politic in cauza, Ministerul Public. Decizia se ia cu votul majoritii judectorilor. Ea nu este supusa nici unei ci de atac si se publica in Monitorul Oficial. Decizia de admitere a contestaiei se comunic Tribunalului Bucureti, pentru radierea partidului politic neconstituional din evidena partidelor politice legal constituite. 9. Procedura soluionrii conflictelor juridice de natura Constituionala Aceasta noua atribuie a Curii Constituionale va fi desigur reglementata detaliat prin legea modificata de organizare si funcionare a jurisdiciei constituionale. Fiind vorba de o atribuie ce vizeaz principalele autoriti ale statului (parlament, autoritate executiva, autoritate judectoreasca), sesizarea revine Preedintelui Romniei, unuia din preedinii celor doua Camere, primului-ministru sau preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. 10. Alte proceduri

46

Atribuiile Curii Constituionale privesc si: - controlul constituionalitii iniiativelor legislative populare - vegherea la respectarea procedurii pentru alegerea Preedintelui Romniei si confirmarea rezultatelor sufragiului - vegherea la respectarea procedurii de organizare si desfurare a referendumului si confirmarea rezultatelor acestuia Hotrrile Curii Constituionale se adopta in plen, cu votul majoritii judectorilor Curii. 4. Atribuiile i deciziile Curii Constituionale n afara controlului constituionalitii unor acte normative Curii Constituionale ii revin si alte atribuii prin care este mputernicita a se pronuna asupra constituionalitii unor aciuni sau masuri ntreprinse de ctre unele autoriti publice situate la nalte nivele statale. 1. Atribuia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preedintelui Romniei si de confirmare a rezultatelor sufragiului In exercitarea acestei atribuii Curtea Constituionala: nregistreaz cate un exemplar al propunerilor de candidatura soluioneaz contestaiile, rezolva contestaiile mpotriva soluiilor date de ctre birourile electorale de circumscripie in legtura cu mpiedicarea unui partid sau a unei formaiuni politice, ori a unui candidat de a-si desfura campania electorala primete procesele-verbale privind rezultatele alegerilor prezideniale si documentaia respectiv si valideaz sau anuleaz aceste alegeri publica rezultatul alegerilor prezideniale in presa si in Monitorul Oficial prezint Parlamentului un exemplar din actul de validare a alegerii Preedintelui in vederea depunerii jurmntului

47

2. Constatarea existentei mprejurrilor care justifica interimatul in exercitarea funciei de Preedinte al Romniei si comunicarea celor constatate Parlamentului si Guvernului In anumite situaii, dar stabilite prin Constituie, apare necesara asigurarea interimatului in funcia de Preedinte al Romniei, deoarece titularul nu mai poate exercita prerogativele de conducere. Constatarea mprejurrilor care justifica interimatul, aceasta soluie provizorie care asigura continuitatea funciei, revine Curii Constituionale. 3. Avizarea propunerii de suspendare din funcie a Preedintelui Romniei Constituia prevede posibilitatea suspendrii din funcie a Preedintelui Romniei in cazul in care acesta svrete fapte grave prin care ncalc prevederile constituionale. ntr-o asemenea situaie in care decide Parlamentul se cere si avizul consultativ al Curii Constituionale. 4. Atribuia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea si desfurarea referendumului si de a confirma rezultatele acestuia Potrivit Constituiei referendumul se poate organiza in urmtoarele situaii: la cererea Preedintelui Romniei, dup consultarea Parlamentului, n probleme de interes naional pentru demiterea Preedintelui Romniei pentru aprobarea revizuirii Constituiei 5. Rezolvarea contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic

48

Partidele politice i gsesc reglementarea constituionala in art. 1 alin. (3) care declara pluralismul politic drept valoare suprema si o garanteaz, in art. 8 care dezvoltnd art. 1 alin. (3) definete scopul activitii partidelor politice, in art. 40 care reglementnd dreptul de asociere stabilete ce partide sunt sau pot deveni neconstituionale, precum si persoanele care nu pot face parte din partidele politice. Potrivit art. 40 din Constitute sunt neconstituionale partidele sau organizaiile care, prin scopurile lor ori prin activitatea lor, militeaz mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitii, a integritii sau a independentei Romniei. Constatarea neconstituionalitii unui partid politic revine Curii Constituionale. 6. Soluionarea conflictelor juridice de natura Constituionala dintre autoritile publice Revizuirea Constituiei din cursul anului 2003 a adugat competentei Curii Constituionale si aceasta atribuie care privete toate autoritile publice de la nivel central prin care se realizeaz puterea legiuitoare, cea executiva si cea judectoreasca, dar se limiteaz doar la conflictele juridice de natura constituionala, neincluzndu-le si pe cele de natura politica sau pe cele care nu sunt de rang constituional. Atribuia se exercita doar la sesizarea Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor doua Camere, a primului-ministru sau a preedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii.

7. Alte atribuii Prin revizuirea legii fundamentale enumerarea atribuiilor constituionale ale acestei jurisdicii s-a transformat din limitativ in enumerativ adugndu-se posibilitatea ca prin legea organica a Curii Constituionale sa fie prevzute i ale competene dect cele expres menionate n textul constituional . Aceast modalitate de reglementare permite o

49

mai mare flexibilitate a legii fundamentale, prin aceea ca, n cazul in care ar fi necesara o eventuala adaptare a reglementarii la realitatea sociala in permanenta schimbare, acest lucru nu ar mai necesita o revizuire a Constituiei, ci s-ar putea realiza prin modificarea legii organice a Curii. Cu toate acestea intervenia liberului arbitru al legiuitorului constituant ntr-un domeniu ce ine exclusiv de competena puterii constituante, n ultima instana garantul independenei, jurisdiciei constituionale, poate ridica unele semne de ntrebare.