Sunteți pe pagina 1din 58

1)Microbiologia ca obiect. Microbiologia medicala.

Sarcinile microbiologiei Microbiologia este stiinta despre fiintele vii invizibile pentru ochiul neinarmat,numite microorganisme. Ea studiaza legile activitatii vitale si dezvoltarii lor,precum si modificarile cauzate de ele in organismul oamenilor,plantelor si in natura nevie. De la microbiologia au derivat o serie de discipline stiintifice independente: virusologia,imunologia,micologia,parazitologia. Microbiologia medicala studiaza problemele de sistematica,nomenclatura,si clasificare a microorganismelor patogene pentru om,morfologia,fiziologia,genetica,rolul lor in etiologia si patogenia bolii infectioase,si elaboreaza procedee de diagnosticare a lor in laborator,de terapie specifica si proofilaxie. 2)Istoricul Microbiologiei. Microbiologia este o stiinta relativ tanara, datorita faptului ca din lipsa mijloacelor de investigatie, oamenii de stiinta s-au ocupat in primul rand de vietuitoarele vizibile. Existenta microorganismelor ca agenti etiologici ai unor boli, era insa banuita inca din antichitate. Victor Babes (1854-1926), fondatorul scolii romanesti de microbiologie a desfasurat o prodigioasa activitate de cercetator studiind numeroase boli ale omului printre care lepra, tuberculoza, holera, febra tifoida si mai ales turbarea. In colaborare cu Cornil, el este autorul primei lucrari de sinteza in bacteriologie si anatomie patologica din lume, aparuta in 1885. Bacteriile si rolul lor in etiologia, anatomia si histologia patologica a bolilor infectioase. A studiat, de asemenea asociatiile microbiene, fiind primul cercetator care dupa Pasteur, si-a dat seama de importanta terapeutica a antagonismului microbian. Ioan Cantacuzino (1863-1934) este creatorul Institutului de Microbiologie, care iI poarta numele si al scolii contemporane de microbiologie din tara noastra. Cele mai importante lucrari sunt referitoare la aparatele si functiile fagocitare in regnul animal si problema imunitatii la nevertebrate. Cantacuzino a studiat de asemenea, diferite boli ca holera, febra tifoida, scarlatina, tuberculoza, creind si organizand conditiile productiei de seruri si vaccinuri in tara noastra. I.Mecinicov a cercetata cauzele imbolnavirii si a cautat metode de prelungire a vietii omului,el a cercetat holera,febra tifoida si tuberculoza.E elaborat metoda reproducerii experimentale a sifilisului.

3)Microorganismele ca reprezentanti din regnul procariotelor. Deosebirile dintre procariote si eucariote. Regnul Monera (Procariota) include organismele procariote: bacteriile i cianobacteriile (alge albastre-verzi). Caracteristic pentru aceste organisme este organizarea simpl i primitiv a corpului. Morfologia bacteriilor este destul de simpl. Denumirea de "bacterie" vine de la cuvntul grecesc "bacterion" care nseamna "bastona". Forma de bastona este caracteristic grupului de bacterii numite bacili. Exist ns i alte forme pe care le prezint celulele bacteriene, cum ar fi cea sferic la coci, cea spiralat la spirili si spirochei. Deosebirile dintre procariote si eucariote Celulele procariotelor sunt lipsite de nucleu bine-definit. Datorit dimensiunilor foarte mici ele nu pot fi vzute cu ochiul liber, motiv pentru care sunt incluse n grupa microorganismelor. Regnul Monera cuprinde 2 grupe principale de organisme: alge albastre-verzi(cianobacterii) i bacteriile (archebacteriile i eubacteriile). Ele nu au nucleu individualizat, ns n centrul celulei poate fi ntlnit un cromozom lung i circular, compus dintr-o fie lung de ADN, ns fr proteine. Peretele celular este alctuit dintr-un amestec de substane: murein, acizi teicoici i substane pectrice. Unele au flagel. Poseda un sigur genom haploid fara AG,RE,mitocondrii. Celulele eucariote. Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele i algele sunt toate eucariote. Cea mai important dintre acestea este nucleul celular, un compartiment delimitat de membran, care adpostete ADN-ul celulelor eucariote. Acest nucleu d eucariotei numele ei. Alte diferene pot fi: Membrana plasmatic se aseamana cu cea a procariotelor n funcie, cu diferene minore n configurare. Pereii celulelor pot fi sau nu prezeni. ADN-ul eucariotei este organizat ntr-unul sau mai multe molecule liniare, numite cromozomi , care sunt asociate cu proteine histone. Toate ADN-urile cromozomiale sunt stocate n nucleul celulei, separate de citoplasma printr-o membran. Unele organite eucariote, cum ar fi mitocondriile conin deasemenea ADN. Eucariotele se pot deplasa folosind flagelul. Flagelul acestor celule este mult mai complex dect al procariotelor.

4) Notiune despre sistematica si nomenclatura microorganismelor. Categorii taxonomice. Specia ca categorie taxonomica. Categorii de subspecie. Nomenclatura binara. Taxonomia se ocupa cu studiul clasificarii, nomenclaturii si identificarii organismelor vii. Nomeclatura este desemnarea denumirilor grupelor taxonomice in corespundere cu regulile international. Sistematica- tiin care studiaz diversitatea organismelor vegetale i animale, diferenele i nrudirile dintre ele. Categoriile taxonomice: diviziune-clasa-ordin-familie-gen-specie Specia este unitatea principal a nomenclaturii. SUBSPCIE - subdiviziune a unei specii Nomenclatura binar este sistemul tiinific actual de denumire a speciilor unde primul termen incepe cu majuscule reprezentind genul al doilea cu minuscule indicind trasaturile specifice.

5)Structura celulei bacterieneCelula bacteriana este alcatuita din elemente permanente si nepermanente. Elemente permanente: 1)anvelopa ( un strat de protectie fiind structurat din 3 subdiviziuni): a)stratul mucozitar extern cu functia de protective b)perete celular(asigura forma,poseda permeabilitatea selective,asigura evacuarea produselor metabolice,pastreaza presiunea osmotic. Dupa compozitia chimica bacteriile ce contin peptidoglucani (acid teikhoic),mureina conform coloratiei gram se coloreaza in albastru violet fiind numite pozitive,si bascteriile lipsite de acid teikhoic se coloreaza in rosu-roz numite negative. Metoda sta la baza clasificarii si identificarii bacteriilor. c)membrane citoplasmatica alipita de peretele celular participa in procesele de nutritive cu transportarea substantelor prin intermediul permeazelor(enzime,fermenti) genereaza mezozomi ce participa in procesul de diviziune. 2)citoplasma-lichid viscos,colloidal. In ea sunt dispersate ribozomi,nucleoid,plasmide si diverse incluziuni. a)nucleoidul-lipsit de membrane nuclear,aranjat compact in central citoplasmei din 2 fire de ADN rasucite in inel. Acidul ADN pastreaza si transmite informatia ereditara b)ribozomi-aranjati haotic in citoplasma constau din ARN acid ribonucleic 60% cu functie de sinteza a proteinelor c)plasmide-dispersate in citoplasma constau din ARN-acid ribonucleic 40% pastreaza si transmit informatia ereditara. d)incluziunile citoplasmei-pigmenti,glicogen,granule de volutina. Elemente nepermanente 1)capsula-functie de protectie generata de stratul mucozitar consta din polizaharide de polipeptide 2)sporul-organ de protectie apare in conditii nefavorabile (oxigen,devierea temperaturilor)in jurul nucleoidului. Este caracteristic pentru bacili si clostridii. 3)flagelconsta din proteina flagelina incepe din citoplasma,lungimea depaseste lungimea bacteriei de 1,5 ori. Dupa nr de flageli si deosebesc bacterii:monotrihe,amfitrihi(2 flageli la 2 poli opusi),lofotrihi(un flux ,un manunchi de flagel la un singur capat),peritrihi(dispusi pe toata suprafata uniform). 4)cili-element de deplasare inceput de la membrana citoplasmatica,sunt fire subtiri,fine,scurte. Constau din flagelina aranjati peritihial. 5)pili sau fimbrii-pornesc din citoplasma au capacitatea de a transmite informatia genetica(plasmide). Sunt niste fire subtire cu capete rasucite cu care se agata de substrat.

6)Morfologia microorganismelor

Bacteriile dupa forma se impart in citeva subclase:coci-bacterii sferice,lanciolatatriunghi,eleptica. 1)coci se impart in:micrococi(solitari cite unul),diplococi (cite doi),tetracoci(cite 4), streptococci(lant),stafilococi-(ciorchine),sarcine(snop). 2)bacterii cilindrice-bastonase alungite cu capete drepte trunchiale,rotungite,ingrosate :bacterii propriu-zise,bacilli,clostridia,corinii cu volutina(spor),cocobacili(capete sferice cu spor). 3)bacterii incurbate bacterii care poseda un numar divers de flexiuni,spirale:virion(agentul holerei),spirili(poseda 3,4 flexiuni uniforme,bacterii ingrosate) 4)spirochete:treponeme(12-14 fleziuni aranjate uniform),borelii(capusa)3-7 flexiuni neuniforme,capete ascutite),leptospire(18-22 flexiuni uniforme,capete cirlige). 5)filamentoase sau ramificate:actinomicetele(in sol raspindite,asemanator cu fungi),hlamide(1-2 fire)infectii urogenitale. 7)Compozitia chimica a celulei bacteriene si semnificatia biologica Compozitia chimica este lcatuita din apa ,proteine,proteine-acizi nucleici,glucide,lipide,saruri minerale(micro si macroelemente). Apa-se schimba in functie de mediul extern. Cu ajutorul ei se elimina produsele metabolice,participa la reactii chimice. Proteine-reprezinta 50-80%.are cele mai importante proprietati ale microorganismelor,are aport de substanta. Lipide-sunt 0,2-40%,reprezinta componenti importanti pentru sinteza membranelor citoplasmatice,metabolism energetic,rezerva de de energie. Glucide-12-18%,sunt folosite ca izvor energetic si de carbon. Substante minerale -2-14%,exercita functii acumulatoare de energie. Enzime-reprezinta catalizatori biologici si au rol in metabolismul organismului. Vitamine-mentinerea proceselor celulare vitale. Pigmenti-protejeaza celula bacteriana de actiunea radiatii ultra violete.

8)Particularitatile de structura a spirochetelor ,rickettsiilor si virusurilor. Spirochetele reprezinta organism monocelulare subtiri,incovaiate si mobile,cu lungimea de la 5-500mcm,0,3-0,75 mcm latime.caracterul miscarii spirochetelor este foarte

variat:ascendenta,circular,ondulatorie,contractanta. Se coloreaza slab cu coloranti anilitici. Dupa numarul si forma curburilor fibrelor si caracterul terminatiilor spirochetele se impart in genuri. Pe linga formele saprofite raspindite pe larg in natua si in organismul omului printer spirochete se intilnesc si agentii patogeni ai multor boli infectioase,sifilus de exemplu. Rickettsiile reprezinta microorganism cu dimensiunile de la 0,2-30mcm. Ele au structura tipica a celulei microbiene:anvelopa cu 2 straturi ,citoplasma,nucleoid. Dupa forma ele pot fi baciliforme,filiforme si cacoidale. Toate rickettsiile reprezinta paraziti intracelulari,adica se pot reproduce doar In celulele organismelor vii. Sint agentii patogeni ai unor astfel de boli infectioase cum tifosul. In calitate de vectori ai rickettsiilor sint puricii paduchii. Virusurile reprezinta organism acelulare cu dimensiuni deosebit de mici. Particular virotica poarta denumirea de virion. Dimensiunile virionilor este de 15-400nm,pot fi vazut doar cu microscop electronic. Membrane virionului numita capsida este alcatuita din molecule de protein. In interiorul ei este dispus un singur tip de acid nucleic ARN ,AND. Toate virusurilor sunt paraziti obligati. Forma virioilor este foarte variata:sefrica,baciliforma,cubica,spermatozoidala. reproducerea are loc in organismul gazda . ei sunt agenti patogeni ai bacteriilor,animalelor,plantelior. Printer virusuri se evidentiaza grupa fagilor care conditioneaa lizarea celulelor microorgansmullui. Fagii nu conditioneaza boli ale animalelor si oamenilor. 9) Caracterele tinctoriale a bacteriilor. Colorantii utilizati in microbiologie Reactia microorganimelor la coloranti poarta denumirea de proprietati tinctoriale. In microbiologie se aplica pe larg colorantii de anilina. Mojoritatea receptioneaza coloranti fizici. Colorantii mai des intilniti sunt :rosu(fuxina alcalina,rosu de congo,rosu neutru),albastru(albastru de metilen,albastru de toluidina),violeti(violet metil,cristalin) cafeniu(crizoidinina),verzi(verde de brilliant,malahita). Toti colorantii se produc in forma de prafuri amorfe sau cristaline. 10)Fiziologia microorganismelor fiziologia cerceteaza functiile vitale ale microorganismelor,nutritia,cresterea,respiratia si inmultirea. La baza functiior fiziologice se afla schimbul permanent de substante(metabolismul). Schimbul este constituit de 2 procese reciproce;asimilarea (anabolismul) si dezasimilarea(catabolismul). Pe parcursul asimilarii are loc acumularea substantelor si intrebuintarea lor pentru sinteza structurilor celulare. In procesele de dezasimilare sub. Se scindeaza si se oxideaza degajindu-se energia necesara pentru activitatea celulei bacteriene. In urma catabolismului unele substante se elimia din celula. O particulariutate deosebita este schimbul intens de substante. In decurs de o zi celula bacteriana poate sa asimileze o asemenea cantitate e substante nutritive,care depaseste masa ei de 30-40 ori. 11)Nutritia microorganismelor.factorii de crestere.clasificarea microorganismelor

dupa tipul de nutritie.transportul substantelor nutritive. Nutritia. Conform sursei de energie recunoastem microorganisme fototrofe(consuma energie din lumina solara)hemotrofe(din oxidarea subsantelor organice si neorganice)litotrofe sau organotrofe(asimileaza substante minerale).Dupa asimilarea carbonului deosebim:autotrofe(ce sintetizeaza substante organice alcatuite din substante organice simple),heterotrofe care se impart in saprofiti(primesc subsante organice gata din organisme moarte)si paraziti care traiesc si se inmultesc pe contul subsantelor organice din organismul viu si mixotrofe- cele care pot utiliza carbonul atat din CO 2 cat si din substanteorganice. Bacteriile careparaziteazaomul se pot identifica ca si:chimioorganotrofe,heterotrofe,Mezofile si osmotolerante.Transportul substantelor nutritive.Se efectueaza la nivel molecular.Toate substantele organice sint supuse fermentarii si sunt transportate prin peretele celular ,membrana citoplasmatica: 1)difuzie pasiva-echilibrarea concentratiilor, presiunii osmotice din ambele parti a anvelopei(penocitoza,endocitoza ) 2)difuzie ameliorata-prin intermediul vectorilor(fermenti),permiaze formind legaturi provizorii digundeaza prin membrana eliberind substante organice in celula ,si decurge fara concum de energie 3)tranportul activ--//--decurge cu consum de energie 4)translocarea grupelor chimice -substantele transportate sunt supuse modificarilor chimice. 12)Respiratia microorganismelor exista mai multe tipuri de respiratie aerobi stricti(obligativi)-in procesul de dezvoltare metabolic consuma oxigenul eliberind energie anaerobi stricti-se dezvolta in lipsa oxigenului cu degajarea unei cantitati mici de energie anaerobi facultativi se dezvolta in lipsa si in prezenta oxigenului mocroaerofilii se dezvolta in cantitati reduse de oxygen in straturile superficial ale mediilor.

13)Exo si endotoxinele Un rol deosebit in determinarea virulentei este capacitatea organismului de a sintetiza toxine. Sunt exotoxine reprezinta produse metabolice ale microorganismelor,secretate in mediul inconjurator. Ele au origine proteica ce conditioneaza rezistenta lor redusa la factorii mediului inconjurator. Exotoxinele se caracterizeaza prin toxicitate inalta si specificitate evident;ele sint orientate spre anumite organe. Fiecare tip de toxina ataca anumite organe sau tesuturi. Microorganismele producatoatre de toxine de regula se localizeaza in locul patrunderii(in portile de intrare). Toxinele purificvate sunt mai toxice. Actiunea toxica a exotoxinei poate fi stopata in cazul blocarii centrului active al toxinei ,actionind asupra lui cu factori chimici si fizici. Endotoxinele reprezinta compusi lipopolizaharidoproteici,strins legati de celula microorganismului. Spre deosebire de exotoxine,ele nu sint specific. Tabloul clinic cauzat este uniform,este insotit der fenomenul general de intoxicare:febra,dureri de cap. Legatura strinsa a endotoxinei cu celulele microorganismelor determina rezistenta ei la temperature inalta si la actiunea altor factori. Pentru obtinerea endotoxinei e necesar de lizat celula microorganismului. exotoxine:de origine proteica,difundeaza din celula in mediul exterior,foarte toxice,actioneaza in mod selective asupra organelor,termolabile,sub actiunea formalinei trec in anatoxina,sint produse in special de bacteriile grampozitive. endotoxine: lipopolizaharidoproteic,sint legate de celula microbiana,putin toxice,conditioneaza procesul general de intoxicare,termostabile,la actiunea formalinei se inactiveaza partial,sint produse in special de bacterii gramnegative.

14) Cresterea si multiplicarea bacteriilor. Fazele multiplicarii microorganismelor in medii lichide. Cresterea microorganismelor reprezinta marirea dimensiunilor unor indivizi si reproducerea coordonata a tuturor componentilor si structurilor celulare. Inmultirea este capacitatea de a se autoreproduce. Se realizeaza prin citeva faze consecutive: 1)faza initiala sau latenta-celulele se adapteaza la mediile de cultura,se intensifica procesele metabolice,celulele se maresc in dimensiuni. 2)faza cresterii logaritmice-aici se realizeaza mitoza 3)faza stationara-numarul celulelor ramine constant eliberind substante reziduale(deseuri)ce inhiba procesele de dezvoltare,o parte din microorganism incep a pieri. 4)faza de pierire

15)Pigmentoza si aromatogeneza bacteriilor. Aplicarea practica Dupa compozitia chimica si proprietati pigmentii sunt foarte neuniformi,fiind eliberate de unele microorganism servind ca indicator de indentificare in sistematica microorganismelor si metpda bacteriologica de diagnostic.Recunoastem:solubili in apa,solubili in alcool,insolubili in apa si alcool. Aromatogeneza:unele microorganism in procesul de dezvoltare emana unele mirosuri ce reprezinta gaze eliberate in urma proceselor metabolice. 16)Metoda bacteriologica de diagnostic. Esenta ei.Conditiile si metodele de cultivare a bacteriilor. Utilajul necesar pentru cultivarea bacteriilor. Metoda bacteriologica-reprezinta un system de investigatii indreptata la izolarea culturii pure de microorganism,cultivarea si cercetarea proprietatilor. Cultura pura reprezinta cultura alcatuita din microorganismele aceleeasi specii necesare la diagnosticul patologiilor. Pentru cultivarea microorganismelor sunt necesare substraturi deosebite pe care microorganismele isi realizeaza procesele vitale numite medii de cultura. Medii de cultura sunt substraturi ce asigura nutrient si conditii fizicochimice necesare cresterii si multiplicarii bacteriilor. Totalitatea bacteriilor acumulate prin multiplicare in asemenea mediu se numeste cultura bacteriana. Iar mediul de cultura este depus pe cutia petri.

17)Mediile de cultura si cerintele fata de ele. Clasificarea mediilor de cultura. mediului de cultura I se cer anumite calitati: -sa asigure bacteriilor conditii apropiate de cele natural -sa nu contina substante inhalatorii -sa faciliteze,sa fie observabile culturile dezvoltate -sa posede un ph optim(concentratia de hydrogen) -sa fie sterile clasificarea mediilor: Dup consisten: lichide (repartizate n eprubete,extracte apoase,suspensii) solide (geloza dreapt, nclinat, n plac,prin gelificarea mediilor lichide cu agar agar 2-4%,extract din algele marine) semisolide (n eprubete,cu agar de la 0,4-1%,studiaza mobilitatea bacteriilor). Dup coninutul de substane nutritive: Medii natural: ( conin substane nutritive n forma lor natural, fr a fi prelucrate n prealabil) Medii artificial. Dupa compozitie: -simple(bulionul peptonat,apa peptonata),medii imbogatite(la mediul simplu cu adaugarea singelui,glucozei,drojdiei),medii special-ce permit izolarea anumittor specii :diferentiale diagnostice-determina activitatea fermentilor,selective-permit dezvoltarea unei specii inhibind cele provizorii,de transport-pastreaza agentul pathogen necesar in diagnostic in timp si distanta.

18.Caracterul cresterii microorganismelor pe medii lichide,solide,semilichide. Mediile solide microorganismele formeaza fie un gazon neintrerupt,fie colonii izolate.La exterior culturile pot fi groase,sau fine,stravezii sau intransparente,cu suprafata opaca,lucioasa,neteda,rugoasa,uscata.Coloniile pot fi mari,mici si pitice.Ele se deosebesc dupa forma,dispozitia pe suprafata mediului (bombate,plate,rotunde), dupa forma marginii (netede,ondulate,dintate).In mediile de cultura microorganismele pot forma suspensii tulbure uniforme,sedimente sau pelicule. Mediile semilichide la insamintarea prin injectare,formele mobile de microorganism conditioneaza tulburarea mediilor de cultura in profunzime,iar microorganismele immobile cresc doar in zona injectarii,iar restul mediului ramine straveziu..Marimea si forma coloniilor,forma marginii si transparent se cerceteaza in lumina trecatoare,examinind cutiile la fund.In lumina reflectoarelor se determina caracterul suprafetei si culoare.Consistenta coloniilor se determina la atingerea lor cu ajutorul ansei bacteriene. Mediile lichide-se formeaza turbiditate uniforma.Se formeaza o pelicula la suprafata mediului (vibrioni,yersinia-agentul pestei).Se formeaza,de asemenea,un sediment la fundul tubului sau pe pereti (streptococci,Bacillus anthracis). 19.Notiune de colonie.Tipurile de colonii si criteriile de apreciere a coloniilor. Colonie-reprezinta acumulari izolate de microorganisme crescute pe medii de cultara uscate. Aspectul coloniilor variaza in functie de specia bacteriei fiind un criteriu de diagnostic. Se examineaza dimensiunea, conturul (circular, lobat, zimtat) relieful (plat, bombat, acuminat, papilat), culoarea (pigmentate, nepigmentate), suprafata (lucioasa, granulara, rugoasa). Conditiile de cultivare si aspectul culturii=caractere cheie pentru identificare Aspect -dimensiune:mari>2 mm,medii 1-2 mm,mici<1 mm -conturul:circular,lobat,zimtat -relieful:plat,bombat,acuminat,papilat-suprafata:lucioasa,granulara,rugoasa -culoare:pigmentate,nepigmentate-opacitate:transparente,opace -absenta/prezenta hemolizei (pe geloza sange) Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda,margini circulare si adesea aspect stralucitor.Germenii pastreaza structura antigenica si nu aglutineaza spontan cu solutie salina fizioogica.Germenii capsulati isi pastreaza capsula.Virulenta este conservata. Exemple:S.aureus ,Spyogenes,E.coli etc. Colonia R(rough)-plata,suprafata cu rugozitati,margini crenelate.Structura antigenica nu este caracteristica.Nu pastreaza capsula.Virulenta nu este conservata(exceptii B.anthracis, M. Tuberculosis, C.diphteriae) Colonia M(mucoid)-mare ,stralucitoare,mucoasa.Data de bacteriile cu capsule mari(Klebsiella pneumoniae).

20.Raspindirea microorganismelor in natura.Rolul microorganismelor in circulatia substantelor in natura. In mediu inconjurator microorganismele sint raspindite pretutindeni.Ele se intilnesc in sol,aer,apa,organismul animalelor si omului.Microorganismele participa la procesele de transformare a substantelor,asimilare a acestora de catre plante si animale.Microorganismele au capacitatea de a se adapta la cele mai diverse conditii ale mediului inconjurator.Ele se afla in asociatii si cantitati diferite.Cunostintele noastre despre raspindirea microorganismelor pot fi de mare folos in preintimpinarea bolilor infectioase si chiar pentru lichidarea unora din ele. 21)Microflora solului,apei,aerului. Microorganismele sunt rasoindite pretutindeni. Microflora solului.In sol sunt cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea microorganismelor. Umiditatea,sub. Organice permit aceasta. Cel mai bogat este solul afinat,prelucrat,cel mai putin populat-solul din pustiuri,fiind sarac in apa. Stratul superficial al solului contin un numar mic,deoarece este actiunea razelor solare si uscarii. La 10-20 cm, nr,microorganismelor atinge cota maxima,,iar mai jos scade. Microflora consta din nitrifiante,azotofixatoare. Ele participa la descompunerea suprafetelor organice. Cu ajutorul lor se schimba compozitia chimica a solului. Microorganism care stau in sol de la citeva luni pina la citiva ani:antraxul,tetanosul,gangrene gazoaasa. Cele permanente:agenntii bot ulismului,actinomicetele. Microflora apei. Se intilnesc coci,vibrioni,bacilul coli,agentul febrei tifoide,agentul holerei se poate inmulti. Multe microorganism sunt in mil. Cele mai pure sunt apele subterane. Agentii patogeni ai infectiilor intestinale sunt:poliomeolita,tularemia,leptospiroza,holera. Apa este calea principala de transmitere. Microflora aerului. Cel mai des se intilnes sporii ciupercilor si bacteriilor,ciupercile mucegaiului si celulele drojdiilor. Cel mai impurificat aer este cel din orasele industriale. Ele nimeresc in aer cu saliva,tusa,stranut. Cu particule de praf se transmit cocii,sporii,si microorganism mai rezistente,antraxul,tuberculoza.

22)Microflora organismului uman. Importanta fiziologica. Notiune de dismicrobism. Factorii ce contribuie la dezvoltarea lui. Ele implica un ansamblu de tulburari motorii, secretorii si ale florei microbiene (dismicrobism), Microflora pielii este relative constanta . este reprezentata de stafilococi ,streptococci,difteroide,bacteria sporifere,drojdii. Folosesc ca nutrimente eliminari ale glandelor sebacee,sudoripare. Murdarirea pielii contribuie la dezvoltarea microorganismelor patogene. Microflora cavitatii bucale e numeroasa si variata. Mediul alcalin formeaza conditii favorabile pentru dezvoltare. Coci,bacteria acidolactice,difteroizi,spirochete,actinomicete,drojdii. Aceste microorganism duc la carie dentara,stomatita,inflamari. Microflora tractului gastrointestinal este deosebit de saraca datorita actoinii nocive a sucului gastric-acid. In intestinal gros sunt conditii mai favorabile pentru dezvoltare. La copii sugari predomina bacteriile acidolactice. La maturi bacteroizi,bifidobacterii,bacilul coli,streptococul fecal. O treime din masele fecale o constituie diverse microorganism. Microflora caii respiratorii in nazofaringe si vestibulul faringian se intilnesc stafilococi,streptococci,difteroizi. La slabirea organismului acestia pot cauza boli. Microflora membrane mucozitare a ochilor este foarte saraca datorita lizozimului continut in lacrima. Sunt stafilococi si difteroizi. Microflora vaginului se schimba pe parcursul vietii femeilor. La fetite predomina flora cocoidala ,la femei bacilul Doderlein. 24) Notiune de sterilizare,aseptic,antiseptic. Metode de sterilizare. Sterilizarea reprezinta tptalitatea proceselor fizice prin care sunt distruse formele bacteriene inclusive sporii,atit de pe suprafata cit si din interiorul obiectelor supuse sterilizarii. Sterilizarea se face prin metoda fizica(actiunea temperaturii inalte,razele ultraviolet,aplicarea filtrelor bacteriene),chimica(dezinfectanti ,antiseptic),biologice(antibiotice). Aseptica-metoda de sterilizare a instrumentelor chirurgicale a locului unde se face operatia si se bazeaza pe metode fizice. Antiseptica-metoda prin care se inlatura infectiile mocrobiene sau care impiedica putrefactia,distrug microorganismele in rana,in intreg organismul sau pe obiectele mediului inconjurator si se bazeaza pe aplicarea diferitor substante chimice de dezinfectare.

23.Actiunea factorilor chimici,fizici,biologici asupra microorganismelor. Chimici(toate substantele chimice).Clasificarea substantelor chimice utilizate cu scop de dezinfectie: }agenti de denaturare a proteinelor: -substante bazice cu concentratie mare -acizi organici cu actiune oxidanta -alcooli 50-70% -sarurile NaCl }agentii care interfera cu fermentii sau enzimele -sarurile metalelor grele -sarurile de hidrogen cu cupru }agenti chimici alchilanti cu efect reducator -fenol -oxid de itelina -diversi coloranti }agenti care altereaza permeabilitatea peretelui celular -detergenti -sapunuri -fenol. Fizici:temperatura,radiatia ,ultrasunet,uscarea. Temperatura poate avea efect favorabil sau nefavorabil asupra microorganismelor. Activitatea microorganismelor e limitata de temp.si se expirma prin 3 puncte: -psihrofile(temp.0-30,optima pina la 10C) -mezofile(temp.10-45,optima 37) -termofile(temp.30-75,optima 50-60) Sterilizarea prin caldura uscata: -incalzirea la rosu-pt.ansa bacteriologica ce se finiseaza cu un fir de nicrom -flambarea-pt.obiecte fine trecerea prin flacara arzatorului 3-4 sec. Sterilizarea cu aer fierbinte uscat prin intermediu etuvei Sterilizarea prin caldura umeda-autoclavarea Tyndalizarea Pasteurizarea-distruge,orgn.patogene la 60-80 Leofilizarea-se obtin preparate utile in terapia antimicrobiana,conserva in vid tulpini aeriene Congelarea rapida-70-20 conserva microorganismelor. Radiatia:ionizanta:-electronii de viteza mare(radiatia beta si gama) -unde electromagnetice-radiatia x(renghen) neionizanta-raze ultraviolete ce sint utilizate in sterilizarea aerului suprafetelor prin intermediullampilor de cuart. Biologici Simbioza-convetuirea speciilor care le creeaza avantaje reciproce,se iintilnesc la nodozitati

si plante fabacee,micelii si alge cianofite(licheni). Metabioza-relatii in care produsele metabolice ale unei specii creeaza conditii favorabile pt.dezvoltarea altor microorganisme,ex:microorganismele de putrefactie,contribuie la acumularea in mediu a compusilor de amoniu. Antagonismul-un tip de relatii intre microorganisme,in care o specie de microorganisme inhiba dezvoltarea altei specii sau poate conditiona moartea ei .Unele microorganisme in urma activitatii vitale ,produc diverse substante,care actioneaza nociv asupra bacteriilor si microorganismelor.ex:antibioticele. 25)Sterilizare prin metoda fizica Temperatura.Sterilizarea prin caldura uscata: -incalzirea la rosu-pentru ansa bacteriologic ace se finiseaza cu un fir de microm -flambarea-pentru obiectele fine,lama trecerea prin flacara arzatorului 3,4 secunde -sterilizarea cu aer ferbinte uscat prin intermediul etuvei: etuva cu usa care se inchide ermetic,sunt rafturi umede sunde sunt material de enox,sticlaria. Temperature este pina la 280^. La temperature de 1656 timp de o ora pentru obiectele termostabile sticlaria si instumentele de enox. Se verifica sterilitatea prin metode chimice (teste),termomentrul. Sterilizarea prin caldura umeda: autoclavarea- se realizeaza in autoclave ce dezvolta temperature si presiune prion intermediul vaporilor de apa(consta din 2 incinte de baza,rezervorul cu apa cu elemente electricee,cazanul de baza cu manometru ce se inchide ermetic cu usa masiva ce se fixeaza cu o etansa. Se poate realize peste 100^) se 115^-0,5 atm,121^-1atm,136^-2atm. Se sterilizeaza obiecte din cauciuc. tyndalizarea-este sterilizarea sub 100 ^ ,se realizeaza la temp de 80^ in 3 reprize successive la interval de 24 ore ce distruge sporii indirect cu trecerea lor in forma vegetative. Este o metoda blinda de sterilizare si sunt supuse sterilizarii substraturile bogate in substante organice care nu rezista temp. ridicate.(ex. Mediile de cultura,solutiile de perfuzie contin proteina nativa) pasteurizarea-distruge organismele patogene la incalzire rapida,60-80^ eliminind bacteria in forma vegetala. Temperature scazute: leufilizarea-metoda prin care se obtin preparate utile in terapia antibacteriana si consta in conservarea in vid a unor tulpini bacteriene prin racier la -78^(zapada carbonica). congelarea rapida-de la -78^-20^ consta in conservarea microorganismelor. Radiatia :radiatiile ionizante sunt : -electroni de viteza mare cum ar fi radiaia beta si gama -undele electromagnetice(radiatia x) radiatii neionizante: -razele ultraviolet ce sunt utilizate in sterilizarea aerului,suprafetelor prin lampile de cuart

26)Notiune de dezinfectie. Substantele dezinfectante utilizate in practica medicala Dezinfectia sunt metode de prevenire prin intermediul metodelor chimice care distrug majoritatea bacteriilor de pe diverse suprafete,obiecte,inclusive tegumente,mucoase(antiseptice). clasificarea substantelor chimice utilizate cu scop de dezinfectie: agenti de denaturare a proteinelor: -substante bazice cu concentratie mare -acizi organic cu actiune oxidanta -alcoolii de 50-70% -sarurile de NaCl agentii care intrefera cu fermentii -sarurile matalelor grele,AgNO3 -sarurile de cupru, agentii care interactioneaza prin haloginare sau oxidare: -hipocloriti,contin clor active -derivati de iod -peroxid de hydrogen -permanganatul de potasiu agentii chimici alchilanti cu effect reducator sunt: -gazosi(utilizati pentru decontaminarea suprafetelor si aerului,oxidul de etilena,coloranti,formalina,glutarihida) agentii care altereaza permeabilitatea -detergenti-sapunurile 27) actiunea factorilor biologici aspura microorganismelor. Notiune de simbioza,metabioza,antagonism Factorii biologici sunt acei care ajuta la cresterea,dezvoltarea si relatiile dintre microorganisme. Simbioza reprezinta convietuirea speciilor,care le creeaza avantaje reciproce. Asigura dezvoltare mai buna a acestora. Metabioza-reprezinta asa tip de relatii in care produsele metabolice a unei specii de microorganism creeaza conditii favorabile necesare pentru dezvoltarea microorganismelor. antagonismul-reprezinta un tip de relatii intre microorganism in care o specie de microorganism inhiba dezvoltarea altei specii sau poate conditiona moartea ei.

28)infectia,procesul infectios,boala infectioasa. Conditiile declansarii procesului infectios Infec ie nseamn o ptrundere activ sau pasiv a unor germeni patogeni, care o dat ajuni n organism pot rmne la locul porii de intrare, sau s ajung n curentul sanguin. Procesul infecios reprezint totalitatea reaciilor locale i generale , consecineale interaciunii dintre agentul patogen i organismul gazd aflat n anumite relaiiecologice. Producerea unui proces infecios este condiionat de 3 factori:microorganism, macroorganism, mediu extern. ETAPELE PROCESULUI INFECIOS 1.Contaminarea= prezena germenilor pe tegumente i mucoase. 2.Infecia= ataarea pe tegument i/sau mucoase a germenilor patogeni prin pili saufactori chemotactici, multiplicare local i ptrundere n esuturi. 3. Boala= rspunsul organismului la infecie manifestat clinic ( aparent ) sau infraclinic( inaparent ). Boal infec ioas (boal contagioas, boal comunicabil, boal transmisibil, boal infecto-contagioas, boal molipsitoare, ), este o boal cauzat de un agent biologic. 30.Formele de manifestare a infectiei.Notiune despre infectia mixta,secundara,reinfectie,suprainfectie,recidiva,cronica.Infectie intraspitaliceasca Infectia-totalitatea proceselor care se dezvolta in organismul receptiv la interactiunea lui cu organismul patogen in anumite conditii ale mediului inconjurator. Formele: Acuta-evolutie relativ scurta (luni,saptamini) ; Cronica evolutie indelungata (luni,ani) ; Latenta-evolutie ascunsa,fara manifestari clinic;Aparente-prezenta multiplicarii microbului si manifestarii clinice;Monoinfectii-provocata de o singura specie de agent patogen; Mixte-infectarea concomitant cu 2,3,4 agenti diferiti;Primareinfectare primara cu o specie de microorganism;Secundare-la boala de baza se alatura si infectie cauzata de alt agent patogen;Reinfectie-constituie o infectie repetata cu aceeasi specie de microorganism care a provocat afectiunea ce sa terminat prin reconvalescenta;Suprainfectie-reinfectare a organismului la care boala de fond nu a ajuns la reconvalescenta;Reditiva-constituie o revenire a simptomelor aceleasi afectiuni; Infectie intraspitaliceasca-se inteleg toate maladiile contractate in cadtul spitalului,cause de microorganismele clinice sau microbiologice recunoscute.

29) Notiune de patogenitate si virulenta. Factorii de patogenitate. Caile de patrundere a agentilor patogeni in organism. Poarta de infectie. Sursa de infectie. Patogeneza-capacitatea microorganismelor de a provoca procese patologice in macroorganisme,adica boli. Virulenta-gradul sau masura patogenezei. Caile de patrundere Virulenta microorganismelor este determinate de capacitatea lor de a se alipi,coloniza(inmulti),patrundere,inhibare a fagocitozei. Adeziunea reprezinta capacitatea microorganismelor de a se adsorbi pe anumite cellule ale macroorganismului sensibila la aceasta specie de bacteria. Colonizarea poate fi inregistrata pe suprafata celulelor ,pe care se alipesc microorganismele sau in interiorul celulelor in care patrund microorganismele alipite. Invazivitatea este legata de capacitatea microorganismelor de a produce fermenti care deregleaza permeabilitatea tesutului conjunctiv si a altor tesuturi. Inhibarea fagocitozei are loc cu ajutorul capsulelor bacteriene. Sunbstantele fac parte din component capsulelor diferitor microorganism sint diferite. Astfel si functiile sunt diferite. Factorii de pattogenitate:depinde de mai multi factori:virsta(copii sunt mai sensibili la agentii unor infectii),starea sistemului nervos(inhibarea lui duce la aparitia si evolutia mai complicate a bolilor infectioase),sistemului endocrin(cei care sufera de boli endocrine,diabet apar frecvent procese pioinflamatoare),regimul de alimentatie(alimentatia insuficienta duce la gradul marit de imbolnavire si mortalitate).Poarta de infectie reprezinta acele organe si tesuturi ale organismului gazda prin care patrund microorganismele patogene.de exemplu agentul febrei tifoide cauzeaza boala doar la patrunderea iun cavitatea bucala.Sursa de infectie: infectii exogene-apar ca urmare a patrunderii agentilor din mediul inconjurator,si infectii endogene (autoinfectii). Sursa agentilor patogeni este omul si animalele.Dupa caracterul surselor toate bolile infectioase ale omului se impart in 2 grupe:antropoze in care sursa de agenti patogeni este omul,zoonoze-care reprezinta boli spcifice animalelor,la care este receptive si omul.

31)imunitatea,tipurile de imunitate IMUNITATE capacitatea de aprare specific a organismului fa de agresori externi (virusuri, bacterii, fungi, protozoare, toxine) ct i fa de propriile molecule i unele celule degradate sau modificate. TIPURILE DE IMUNITATE I. Ereditar (natural, de specie). Poate fi absolut (lipsa intei) sau relativ. II. Dobndit (achizitionata, adaptativa) 1. Activ - Natural (postinfecioas) - Artificial (n urma vaccinrii) 2. Pasiv - Natural (transplacentar, prin laptele matern) - Artificial (administrarea Ac / seruri imun) Imunitatea dobndit se caracterizeaz prin: 1. Dezvoltare lenta si manifestare tardiva (cteva zile, sptmni dupa contactul cu un antigen) 2. Specificitate fa de antigen (capacitatea de a recunoaste si raspunde specific la numeroase substante straine, inclusiv agenti infectiosi) 3. Memorie imunologic (capacitatea de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si eficace la intalniri repetate cu un antigen) Imunitatea dobndit poate fi: Imunitate antibacterian, antiviral, antimicotic, antitoxic, antitumoral. 32)Factorii rezistentei nespecifice. Fagocitoza . etapele fagocitozei. Factorii nespecifici:tegment,tesutul epithelial mucos,lizozima,fagocitoza,microbiocenozele. Fagocitoza este o forma de protective realizata prin captare ,digestive de catre celulele organismului uman a microorganismelor vii sau moarte sau a altor particule eterogene care au nimerit in el. Fagocitoza se realizeaza de celulele fagocitare numite microfagi(neutrofile,euzemofile)sint primele care apar in focarul de inflamatie. Macrofagii (monocite,poliblaste,histocite,cellule splenei,endoteliul vaselor sangvine). Au capacitatea de a prelua functia de la microfagi si de a o finisa. Etapele fagocitozei: chemotaxia-celula fagocitara recunoaste particular straina). oposonizarea-alipirea particulei straine inglobarea-procesul de formare a pseudopodelor cu inglobarea particulelor nonself. Inglobarea mi-o se numeste fagolizozomi. distrugerea particulei eterogene din fagolisomi se numeste fagocitoza perfecta. Distrugerea celulei fagocitale prin multiplicarea microorganismului se numeste fagocitoza imperfecta care se prelungeste cu proces infectios. Fagocitoza reprezint imunitate celulara.

33.Antigenii-notiune,proprietati,natura. Antigenii se numesc substantele organice (proteine,polizaharide,acizi nucleic) , care fiind inoculate in organism (subcutanat,intracunatat,percutanat) sunt capabile sa indice reactii imunologice specifice.Antigenii poseda 2 caractere principale: 1)provoaca elaborarea de anticorpi (antigenitate)sau sensibilizarea limfocitelo 2)intra in corelatie cu anticorpii respectivi sau cu limfocitele sensibilizate. Proprietati: Proprietatile antigenice poseda otravurile de origine vegetala (ricina,robina),veninurile de natura animal ( de peste,paianjen,albine) enzimele,proteinele eterogene native,diferite elemente celulare din tesuturi si organe,bacteriile si toxinele lor,riketsiile,virusurile. Natura: Toate proteinele naturale poseda specificitate antigenic,care este determinata de consecutivitatea aminoacizilor de structura secundara si tertiara a molecule proteine,insa in cea mai mare masura de grupurile duspuse superficial,adica de determinantele antigenice.Proteinele,are provin de la specii diferite de animale,plante,bacterii,pot fi differentiate cu ajutorl reactiilor imune. 34.Structura antigenic a celulei bacteriene Celula bacteriana contine un numare mare de antogeni dispusi in diferite locuri,si au o importanta deosebita in dezvoltarea procesului infectios. Antigenul O este legat de anvelopa celulara a celulei bacteriene.Este numit antigen somatic.Ag O este antigenul bacteriilor G(-) reprezinta un complex polizaharidicproteinic foarte complicat (endotoxine) .El este termostabil,nu se descompune la alcool si formalina.Este alcatuit din nucleu de baza si catenele polizaharide laterale.Specificitatea Ag O depinde de structura si compozitia acestor catene. Antigenul K sunt legati de capsula si anvelopa celulara a celulei bacteriene.El mai este numit si antigen al anvelopei.Antigenii K sint situati mai la sprafata celulei decit Ag O.Ei reprezinta in special polizaharidele acide.Se cunosc citeva tipuri de antigeni K : Atermorezistent; B;L-mai putin rezistent. Antgenul H se localizeaza in flagelii bacteriilor.Prezinta o protein,numit flagelina. Antigenul protectiv-este format din agentii patogeni in organismul bolnavilor.El se inregistreaza in exudatele tesuturilor afectate.

35.Sistemul imun.Organele centrale si periferice ale sistemului imun.Celulele imunocompetente Sistemul de organe si tesuturi care asigra reactiile de protectie ale organismului e indreptat importiva dereglarii homeostazei mediului lui intern,poarta denumirea de Sistem Imun. Organele centrale- sunt maduva osoasa si timusul la vertebrate (ficatul in perioada embrionara).Apar primele in timpul vietii embrionare. Organele periferice In ele se realizeaza contactul dintre antigen ,celulele prezentatoare de antigen si celulele imunocompetente, cu inducerea unui raspuns imun.Organele sunt (splina,ganglionii limfatici,etc). Celulele imunocompetente Limfocitele (C.I. recunoasterea Ag.) 1.Celulele prezentatoare de Ag 2.Celulele efectoare (eliminarea microbilor) . 36.Anticorpii (imunoglobulinele) Anticorpii sunt glicoproteide,produse in limfocitele B,activate de antigen.Anticorpii sunt substante elaborate de organimul uman la patrunderea antigenului.Anticorpii circula in singe si patrund in tesuturi,sunt eficiente contra bacteriilor,toxinelor microbiene. Structrura si proprietatile anticorpilor Este constituit din 2 lanturi usoare,si 2 lanturi grele legate intre ele cu punti disulfidice. Se disting 5 clase de imunoglobuline: Imunoglobulina G (Ig G) reprezinta 75% din ansamblul imunoglobulinelor serice,perioada de semiviata e de 12 zile.Sunt unicele care pot traversa bariera placentara. Imunoglobulina M (Ig M) reprezinta 5-6% din totalul imunoglobulinelor,nu traverseaza placenta.Prezenta Ig M la nou-nascuti provoaca infectii intrauterine.Sunt primele care apar in urma unui process infectios acut. Imunoglobulina A (Ig A) reprezinta 15% ,asigura protectia mucoaselor,blocind atasarea bacteriilor si virusilor de receptorii mucoaselor. Imunoglobulina D (Ig D) reprezinta 0,002-0,01%.Apare in afectiuni parazitare. 37.Dinamica raspunsului imun Este n process complex care este Indus de patrunderea Ag.Are loc in organelle limfoide secundare si prevede implicarea mai multor cellule si substante. 1.Intilnirea Ag cu celulele prezentatoare de Ag, T si B limfocite,are loc in organelle limfoide secundare. 2.Recunoasterea specifica a Ag,asigurata de limfocitele B si T prin receptorii pentru Ag. 3.Activarea,multiplicarea si diferentierea T si B limfocitelor. 4.Realicarea efectului (neutralizare,opsonizare,sau liza). 5.Diferentierea celulelor B sau T,memorie limfocitele B si T (cellule imne).

38.Antibioticii.Determinarea sensibilitatii la antobiotice Pentru determinarea sensibilitatii microorganismelor,ca test serveste folosiarea culturii pure de agenti patogeni.Obtinerea culturii e necesara de a fi obtinuta la inceputul tratarii cu antibiotic,deoarece la actiunea antibioticelor cresterea Ag poate fi stopata. Sensibilitatea microorganismelor la antibiotice se determina cu ajutorul metodei de difuzie in geloza,cu aplicarea discurilor standarte sau a metodei dilutiilor consecutive in mediile lichide sau compacte de cultura. Metoda discurilor Cultura se inseminteaza sub forma de gazon,ca material poate fi folosita cultura crescuta pe bulionul peptonat timp de 24 h.Cutiile insamintate se usuca 30-40 min la temperature camerei.Pe suprafata gelozei insamintate cu ajutorul pensei se amplaseaza discuri de hirtie imbibate cu soi de diferite antibiotic.Fiecare disc se apasa atent.Discurile se aseaza uniform,la distant de 2 cm de la marginea cutiei.O singura cutie poate fi folosita pentru cercetarea unei suse de microorganism la 4-5 antibiotice.Cutiile insamintate se incubeaza in thermostat timp de 18-24 h ,la temperature de 37o C. Cutiile se intorc cu fundul in sus pentru a evita formarea si scurgerea apei de condensare pe suprafata gelozei insamintate.Actiunea antibioticelor se apreciaza dupa fenomenul de retinere a cresterii in jurul discurilor.Diametrul zonelor de sterilitate se determina cu ajutorul riglei.In raspuns se indica ce grad de sensibilitate are susa cercetata,dar nu dimensiunile zonei de sterilitate.

39.Cocii patogeni.Caracteristica generala a cocilor.Clasificarea Cocii reprezinta o grupa imensa de microorganism,care include reprezentanti patogeni,facultative patogeni,si nepatogeni. Cocii patogeni se caracterizeaza prin formarea puroiului si de aceea sunt asa numiti. Cocii sunt impartiti in 3 familii mari: 1)Micrococcacea,din care fac parte genl Staphilococus 2)Streptococcacea,include genul Streptococus 3)Neisseriacceae,include genul Neisseria

40.Cocii patogeni.Genul Staphylococus.Morfologia.Caractere culturale.Prelevate.Imunitatea.Tratament.Profilaxia Caracteristica generala a cocilor -formeaza puroiul -toti cocii patogeni sunt imobili,nu formeaza spori,pneumococii formeaza capsula Morfologie-forma sferica sub forma neregulata.Pe frotiuri din culturi si din puroi pot fi dispusi in lanturi,Gram + Caractere culturale-sunt facltativi anaerobi,cresc pe medii nutritive cu pH 7,2-7,4 la temperature de 37oC ;ca medii serveste geloza salina cu galbenus de ou.In timpul cresterii formeaza pigmentul auriu.Pe geloza singe formeaza hemoliza. Prelevate-puroi,singe,sputa,urina,mase fecale,mase vomitate.Se alfa prin bacteriologice,bacterioscopice,biologice. Imunitatea-se caraterizeaza print-o rezistenta relativ pronuntata la uscare,congelare,la actiunea luminii solare. Tratament-se indica dupa antibiograma. Profilaxia-un complex de masuri orientat spre prevenirea sau limitarea raspindirii maladiei aparute.Profilaxia specifica-se aplica anatoxina stafilococica si imunoglobulina antostafilocica.

41.Infectia stafilococica intraspitaliceasca.Profilaxia.Tratamentl.Imunitatea Infectia intraspitaliceasca-maladiile contractate in cadrul spitalului.Infectia poate fi contractata si de personalul medical.Infectiile se divizeaza in : infectii urinare,infectii blocului operator,infectiile legate de cateter si catetelizare.Dupa incidenta infectiilor primul loc in ocupa infectiile aerogene,infectiile streptococie,infectiile intestinale.Aceste infectii apar in urma rezultatului scaderii reactivitaii acumularii si circulatiei germenilor patogeni. Virulenta si rezistenta germenilor la antibiotic Profilaxia-Respectarea fluxului a pacientilor Zonarea teritoriului Masuri de dezinfectie si sterilizare Masuri sanitaro-tehnice Masuri sanitare antiepidemice

42.Cocii patogeni.Streptococus phyogenes.Morfologia.Caractere culturale.Prelevate.Imunitatea.Tratament.Profilaxia Streptococus a fost depistat in tesuturi,erizipel,si infectiile din plaga. Morfologie-au forma sferica sau pvala,sunt dispusi in perechi,in lanturi,sau aglomeratii,imobili (asporulati) ,Gram + Caractere cultural-sunt anaerobi facultative,se cultiva bine pe geloza,singe,gelozaser,pe medii solide,formeaza colonii mici suri sau alb-surii. Prelevate-puroi,singe. Imunitatea-imunitatea postinfectioasa in bolile strptococice e slaba si de scurta durata.In urma sensibilitaii organismului apare recidive ale erezidemului.Anatoxina neutralizeaza toxina streptococica si contribuie impreuna cu anticorpii la intensificarea fagocitozei. Tratament-penicilina,daca sunt contraindicatii se prescrie eritromicina.La procesele cornice se recomanda vaccinoterapia. Profilaxia-prevenirea bolii streptococice se asigura prin masuri sanitaroigienice,ridicarea nivelului general de cultura a populatiei si respectare igienei.

43.Streptococus pneumonia Morfolocia-reprezinta diplococi,partile laterale ale celulei sunt latite,iar cele opuse intinse,avind forma lanceolara.Sunt dispusi in perechi,imobili,nesporulati,incapsulati.Gram +,dar in culruri vechi se intilnesc ci Gram -. Caractere culturale-anaerobi facultative,cresc la 36-37*C ,pH 7,2-7,4.Sunt cultivate me medii de singe,sau ser,formeaza colonii mici,fine,stravezii. Prelevate patofogice-sputa,mucus sin vestibule faringian,extras din rana,eliminari din ureche. Imunitate-imunitate instabila,deoarece pneumonia se caracterizeaza prin recidive. Tratament-se aplica antibioticele:penicilina,tetraciclina. Profilaxia-masuri sanitare. 44.Diagnosticul de laborator al infectiilor streptococice Pentru cercetari se colecteaza :continutul focarelor purulente,secretia suprafetei plagii,singe,urina.Se efectueaza bacterioscopia frotiului de puroi;insamintarea materialului de examinat pe cutii cu geloza-singe;determinarea virulentei prin injectarea intracutanata la iepuri,si stabilirea toxigenitatii.Identificarea grupului de serovariante se efectueaza cu ajutorul acizilor fluorescenti.Diagnosticul serologic include determinarea in serul sangvin al bolnavului al titrului antistreptolizinei O,antistreptohialuoronidazei. 45.Rolul streptococului in etiologia scarlatinei si reumatism

Scarlatina e cauzata de streptococci B hemolitici din grupul B produc exotoxina eritrogena.Infectarea oamenilor-pe cale aerogena.Sursa de infectie-omul bolnav,si purtatorul.Poate patrunde in organism prin pielea lezata si mucoasele organelor genital,se transmite prin obiecate si produse infectate.Persoanele care au suportat scarlatina au o imunitate stabila.Diagnosticul se face pe baza tabloului clinic si datele epidemiologice.Rezisnenta se deteremina cu ajutorul reactiei Dick ce se efectueaza prin inocularea intracutanata a toxinei eritrogene.Profilaxia-izolarea bolnavilor. Reumatismul e cauzat de streptococci B din grupul A.Rolul important in patogenie o are starea alergica a organismului la patrunderea repetata a Ag si endotoxinele streptococului.In prima faza apare amigdalitele si faringitele;In a 2-a faza stare de hipersensibilitate (poliartrita reumatica).Imunitate de scurta durata.Diagnoticul se face pe baza izolarii streptococului hemolitic.Tratarea prin-desensibilizarea organismului,diminuarea proceselor inflamatorii,administarea penicilinei. 46.Meningococii Morfologie-reprezinta coci perechi.Constind din 2 celule in forme de boabe de cafea,dispuse cu partile concave una fata de alta,iar parile externe sun convexe.Dimensiunile fiecarui coc sunt 0,6-0,8-1,2-1,5 mm.Sunt imobili,nu formeaza spori,dar au capsule,se coloreaza Gram +.In culturile pure se dispun tetrad sa in forma de coci aparte in ordine haotica,iar in frotiurile pregatite din lichid cefalorahidian se dispun cite 2,in puroi se contin inglobati in leucocite. Caractere de cultura-sunt aerobi sau facultative anaerobi,nu se dezvolta pe medii simple de cultura,se cultiva bine la un pH de 7,2-7,4,pe medii cu adios de ser,temperature optima de 36-37*C. Prelevate patologice-lichid cefalorahidian,exudat rinofaringian,singe. Imunitatea-este foarte pronuntata.Cazurile de reinfectie sunt rare. Tratament-se administreaza antibiotic,gamaglobuline din singe uman Profilaxie-masuri sanitaro-epidemiologice.Se preconizeaza un vaccin antimeningococic.Contine polizaharide. 47.Gonococii Morfologie-diplococi,alcatuiti din 2 celule in forma de bob,dispuse cu partile concave una fata de alta.Dimensiunile variaza 1,2-1,3 si 0,7-0,8 mcm.Sunt polimorfe,sunt imobili,nu formeaza spori,Gram Caractere de cultura-aerob,sau facultative anaerob.Nu creste pe medii simple,se cultiva bine pe mediile ce contin proteina umana cu pH 7,2-7,6,la temperature de 3536*C. Prelevate patologice-secretii ale uretrei,vaginului,vulvei,prostatei. Imunitate-boala suportata nu formeaza imunitate. Tratament-se aplica diverse antibiotice (penicilina,streptomicina).La infectiile cronice se foloseste vaccinul gonococcic. Profilaxia-iluminarea sanitara,educatia igienica.Profilaxia specifica lipseste 48.Familia Enterobacteriaceaea

Din aceasta familie fac parte numeroase microorganisme.Aceste populeaza intestinul omului si al animalelor.Toate enterobacteriile se impart in 12 genuri:Escherichia,Shigella,Salmonella,Yersinia,Clebsiella,Proteus.Toate aceste genuri la rindul lora se impart in specii,variante biologice,si serologice.Din reprezentatii patogeni ai acestei familii fac parte agentii patogeni ai febrei tifoide,paratifoidei A si B,toxicoinfectiilor,dezinteriiei.Toate enterobacteriile sunt Gram - ,facultativ anaerobe.Cresc bine pe mediile simple de cultura.Ele se deosebesc dupa actiunea fermentativa. 49.Genul Escherichia Morfologie-pe suprafata celulei se observa fimbrii,microcapsula nu mereu e bine conturata. Caractere culturale-anaerob facultative,conditiile optime de crestere sunt 30-37*C,pH 7,2-7,5,pe agar peptonat dezvolta colonii usor bombate,de nunata gri,in bullion peptonat produc o opalescent omogena cu formare de sedimente. Prelevate-mase fecale,secretii nazofaringiene,singe,puroi,ficat,splina. Imunitate-slab pronuntata.Escherichia poate provoca dismicrobism. Tratament-se administreaza biopreparate(labctobacterina,colibacterina),se intreprind masuri de dezintoxicare. Profilaxie-se acorda o deosebita atentie depistarii precoce a cazurilor de infecare,internarea si tratamentul rational,educatia sanitara.

50.Genul Salmonella .Morfologie. Caractere culturale. Prelevate patologice. Imunitatea.Tratamentul.Profilaxia. Genul Salmonella. Genul Salmonella cuprinde enterobacterii mobile care fermenteaza glucoza cu producere de gaz. Morfologie. Sunt bacili Gramm negativi, mobili cu cili peritrichi (cu o exceptie) necapsulati, nesporulati. Unele specii prezinta o pseudocapsula - antigenul Vi. Speciile cu pseudocapsula sunt: Sallmonella typhi,Salmonella paratyphi A,B,C, Sallmonella typhimurium. Caractere culturale. Nu sunt germeni pretentiosi. Se dezvolta pe medii obisnuite lichide sau solide, formand colonii de tip S sau R. Cultivarea pe mediile cu sange nu determina hemoliza. Pe mediul inalt selectiv Wilson Blair salmonelele dezvolta colonii mici de culoare neagra, lucioase cu o zona metalica in jur. Prelevate patologice. Mase fecale,produse alimentare,coninutul rozeolelor. Imunitatea. Raspunsul imun umoral este detectabil in special dupa infectii extraintestinale. Este certa aparitia raspunsului imun dupa infectiile produse deSalmonella typhi si paratyphi cu punerea in evidenta a anticorpilor circulanti anti -O, anti-H, anti -Vi. Anticorpii anti-O si anti-Vi au rol protector. Aparitia anticorpilor din clasa Ig A secretorii pot impiedica atasarea la nivelul epiteliului intestinal. Tratamentul.Astzi sunt sub evaluare dou tipuri de vaccinuri sunt ca poteniali nlocuitori, ambele fiind mai eficiente.a. Salmoneloza este obinuit tratat suportiv. Cloramfenicolul a fost tradiional antibioticul de elecie pentru pacienii cu febr tifoid.Cloramfenicolul, ampicilina i trimethoprim-sulfamethoxazol. Profilaxie.a. Salmoneloza se previne mai ales prin sanitaie adecvat i imunizarea animalelor domestice crescute pentru consum uman. Controlul crnii n abatoare, prepararea termic adecvat a produselor din carne. Depistarea purttorilor sntoi de germeni (n special a celor ce lucreaz n sectorul alimentar) este deosebit de important, dar nu nlocuiete msurile de igien local.b. Febra tifoid este controlat prin msuri de sanitaie i igien personal. S-a ncercat obinerea unui vaccin eficient.Este de asemenea n uz o tulpin atenuat, rata proteciei obinut fiind variabil.

51.Rolul salmonelelor n patologia uman n declan sarea infec iilor intraspitalice ti. Profilaxia. Tratamentul. Imunitatea. Sursa de infecie: animalele domestice i psrile (bolnave sau purttori cronici) Transmiterea pe cale alimentar (alimente contaminate direct de la surs sau pe parcursul procesului tehnologic), prin ap sau contact direct.10 microorganisme (n funcie de receptivitatea gazdei, vrst, utilizarea AB, inocul, etc) .Datorita transmiterii pe cale alimentara in declansarea infectiilor intraspitalicesti are un rol important fiindca exista purtatori cronici care nu stiu de aceasta si pot infecta un numar mare de oameni daca nu sint respectare normele igienico-sanitare. Salmonelele colonizeaz mucoasa intestinului subire, penetrnd si multiplicandu-se n enterocite, celulele M i macrofage. Urmeaz o reacie inflamatoare intens (gastroenterit, gastroenterocolit acut). Enterotoxina provoac diaree (activeaz adenilatciclaza sau guanilatciclaza enterocitelor), endotoxina absorbit acioneaz asupra SNC semne de intoxicaie. Imunitatea. Raspunsul imun umoral este detectabil in special dupa infectii extraintestinale. Este certa aparitia raspunsului imun dupa infectiile produse deSalmonella typhi si paratyphi cu punerea in evidenta a anticorpilor circulanti anti -O, anti-H, anti -Vi. Anticorpii anti-O si anti-Vi au rol protector. Aparitia anticorpilor din clasa Ig A secretorii pot impiedica atasarea la nivelul epiteliului intestinal. Tratamentul.Astzi sunt sub evaluare dou tipuri de vaccinuri sunt ca poteniali nlocuitori, ambele fiind mai eficiente.a. Salmoneloza este obinuit tratat suportiv. Cloramfenicolul a fost tradiional antibioticul de elecie pentru pacienii cu febr tifoid.Cloramfenicolul, ampicilina i trimethoprim-sulfamethoxazol. Profilaxie.a. Salmoneloza se previne mai ales prin sanitaie adecvat i imunizarea animalelor domestice crescute pentru consum uman. Controlul crnii n abatoare, prepararea termic adecvat a produselor din carne. Depistarea purttorilor sntoi de germeni (n special a celor ce lucreaz n sectorul alimentar) este deosebit de important, dar nu nlocuiete msurile de igien local.b. Febra tifoid este controlat prin msuri de sanitaie i igien personal. S-a ncercat obinerea unui vaccin eficient.Este de asemenea n uz o tulpin atenuat, rata proteciei obinut fiind variabil.

52.Genul Shigella.Morfologie.Caractere culturale.Prelevate patologice.Imunitatea.Tratamentul.Profilaxia. Genul Shigella. Sunt bacterii nalt patogene specifice tubului digestiv al omului. Nu se ntlnesc la alte specii animale. Sunt ageni ai dizenteriei bacteriene. Transmiterea se realizeaz pe cale fecal-oral, sursa de infecie fiind reprezentat de bolnavi i purttorii sntoi de germeni. Morfologie. Imobile; nu prezint antigen flagelar "H".Sunt prezenti fimbrii. Caractere culturale.Sunt anaerobi facultativi,se cultiva pe medii cu pH 6,6-7,2, temperatura 37 grade>pe medii endo cresc sub forma de colonii mici,fine,semitransparente,similare cu coloniilor bacteriilor febrei tifoide,in bulion cauzeaza opacitate dufuza. Prelevate patologice.Prelevate: probe de scaun (elementele muco-sanguinolente), apa, alimente, lavaje de pe suprafee. Imunitatea.Dupa dezinterie se elboreaza o imunitate specifica de grup foarte pecara si efemera.De aceea sunt posibile rimbolnaviri cu evolutie cronica. Tratament.Antibioticele pot fi administrate, n mod particular pacienilor tineri, deoarece scurteaz durata bolii i statusul de purttor, limitnd, astfel, recderile (de elecie sunt ampicilina i amoxicilina, dei tulpinile rezistente apar relativ frecvent); dac susceptibilitatea la antibiotice a tulpinii infectante este necunoscut, trimethoprimsulfamethoxazol poate fi preferat, deoarece rezistena la acest antibiotic este mai puin frecvent. Profilaxie. Sanitaia i igiena personal sunt cele mai eficiente metode de control a epidemiilor cu Shigella, deoarece interfer cu lanul fecal-oral de transmitere.

53.Genul Corynobacterium.Morfologie.Caractere culturale.Prelevate patologice. Imunitatea. Tratamentul. Profilaxia. Genul Corynobacterium. Corynebacteriile sunt ntlnite, n general, la plante si animale, colonizeaza n mod obisnuit pielea, tractul respirator, gastrointestinal si urogenital uman. Pentru C. diphteriae nsa, omul este singura gazda naturala. Transmiterea sa se realizeaza pe cale respiratorie. Morfologie. cuprinde bacili gram pozitivi, pleomorfi, nesporulati, facultativ anaerobi, imobili, necapsulati. Dispozitia lor este n 22522x2322w lanturi scurte, sub forma literelor V sau Y sau n forma de "litere chinezesti". Caractere culturale.Bacilii difterici cresc pe medii elective ,imbogatite ,diferentiale. (OCST,mediul LOFFLER).Tulpinile formeaza colonii de tip S(avirulente) si de tip R(virulente). Prelevate patologice.exudat faringian ,exudat nazal, exudat din plaga. Imunitatea. Este umoral si nu asigura protectie pentru orice infectie cu bacili difterici.Anticorpii antitoxina difterica actioneaza prin mecanisme de neutralizare si asigura protectie. Tratamentul. Tratamentul difteriei se face cu antitoxina difterica (ser antidifteric preparat pe animale - de regula pe cai). Aceasta trebuie administrata rapid pentru a preveni atasarea toxinei pe celulele miocardului si sistemului nervos. Toxina odata fixata nu mai poate fi neutralizata.Terapia cu antibiotice (penicilina sau eritromicina) s-a dovedit eficienta n eliminarea C. dyphteriae la bolnavi (si oprirea sintezei toxinei),dar si la purtatorii asimptomatici Profilaxia.Diagnostic timpuriu.Evidentierea si Izolarea surselor de infectie sau a bolnavilor.Instaurarea regimului de Carantina .Vaccinul DTP care imunizeaza persoanele.

54.Genul Mycobacterium.Morfologie.Caractere culturale.Prelevate patologice.Imunitatea.Tratamentul.Profilaxia. Genul Mycobacterium. M.tuberculosis este un patogen specific omului. Principala surs de infecie o reprezint bolnavul care elimin bacili tuberculoi pe cale respiratorie, mai rar pe alte ci, n funcie de localizare. Morfologie. : sunt bacili acido-rezisteni (AAR), adic au proprietatea de a se colora la cald cu fuxin i de a rezista decolorrii cu o soluie de acid sau alcool. Nu se coloreaz prin tehnica Gram. sunt aerobi, necapsulai, imobili i cresc lent pe medii speciale; pereii celulari conin un strat bogat n lipide. Caractere culturale. Mycobacteriile cresc foarte lent. Mycobacterium hominis apare dup 4-6 sptmni pe medii speciale (Lwenstein-Jensen). Coloniile sunt rugoase, conopidiforme. Prelevate patologice. Sputa,secretii bronsice,lichid de spalatura,urina,Lichidul cefalorahidian. Imunitatea. Omul are o rezisten crescut fa de BK, determinat genetic. Din acest motiv, organismul dobndete dup primoinfecie: o imunitate specific, dar incomplet (dependent exclusiv de limfocitele T, deci de imunitatea celular), indus de tuberculoproteina prezent n peretele celular al BK. Aceast imunitate se manifest prin faptul c BK rmne localizat n focarul iniial, sau rezultat n urma unei alte infecii. Aceast imunitate este Reacia la tuberculin. Tratamentul. Tratamentul se face cu medicamente antituberculostatice (rifampicina, izoniazida sau pirazinamida) pentru o perioad lung de timp (>6 luni). Pentru evitarea seleciei de mutante rezistente este necesar asocierea a cel puin 3 chimioterapice antituberculoase. Pentru prevenirea infeciei cu M. tuberculosis se impune: imunizarea cu vaccinul viu atenuat (Bacil Calmette-Guerin (BCG)), izolarea i tratamentul prompt al bolnavului, combinat cu chemoprofilaxia contacilor. Profilaxie. 1. Izolarea cazurilor, obligatoriu in spital pana la negativarea produselor patologice ;contactii, vor fi investigati prin IDR la PPD, 2 unitati, la copii si tineri pana la 20 ani; cei cu reactie pozitiva vor fi investigati radiologic, iar cei cu reactie negativa vor fi revaccinati; contactii adulti, vor fi investigati radiologic, iar la cei suspecti se va face si examen bacteriologic al sputei.2. Masuri fata de caile de transmitere:se vor lua masuri de dezinfectie periodica in focarele in care exista bolnavi care nu pot fi izolati in spitale si terminala la domiciliu in caz internare sau deces.3. Masuri fata de receptivivaccinare cu BCG, la nou-nascuti, fara testare la tuberculina si revaccinare la clasa VIII si la 18 ani, dupa testare .

55.Genul Bordetella.Morfologie.Caractere culturale.Prelevate patologice.Imunitatea.Tratamentul.Profilaxia. Genul Bordetella .Unul dintre agentii ai tusei convulsive,bronsite,pneumnii. Morfologie. Speciile genului Bordetella sunt cocobacili foarte mici (0,2-0,5 micro-m diametru i 1 micro-m lungime), gram-negativi. Se coloreaz foarte slab prin metoda Gram i pot fi vizualizai mult mai uor prin coloraia cu albastru de toluidin. Sunt nesporulai. Bordetella pertussis este imobil. Caractere culturale. B.pertussis crete cel mai bine pe mediul de cultur BordetGengou ce conine amidon, snge i glicerol.Izolarea iniial a speciilor din produsele patologice uzual necesit mediul Bordet-Gengou cu 30-50% snge n agar. Atmosfera cu coninut crescut de CO2 asigur o cretere microbian abundent. Coloniile sunt mici, gri, ca picturile de mercur sau perlate. Prelevate patologice.Placi tusite,exudat nazofaringian. Imunitatea. Imunizarea asigur protecie pe toata viata. Tratamentul. Antibioticele utilizate frecvent sunt tetraciclinele, macrolidele i cloramfenicolul. Profilaxia. Un vaccin calendaristic eficient este preparat din bacterii omorte DTP.Se administreaza 2,4,6luni si 2,6-7 ani.Profilaxia nesecifica:izolarea bolnavului,carantina unde a avut loc contactul si supravegerea medicilor. Modul sanatos de viata.

56.Genul Bacillus.Morfologie.Caractere culturale.Prelevate patologice.Imunitatea.Tratamentul.Profilaxia. Genul Bacillus.Germeni sporulai rezisten crescut n mediu se gsesc n sol (principalul rezervor), n apa mrii, n apa dulce, pe plante, Se gsesc de asemenea n produsele alimentare , n produsele medicamentoase chiar si n cele care poart inscripia sterilizate datorit termorezistenei sporilor bacterieni.Dezvolta patologia antrax respirator,digestiv,cutanat. Morfologie. bacili Gram pozitivi, mari: 3-5 m lungime/1-1,2 m grosime, cu capetele tiate drept sau usor concave, imobili dispusi n lanuri scurte .Sporul-n perechi nconjurai de o capsul unic format numai n prezena oxigenului , are diametrul egal sau mai mic dect grosimea bacilului , este oval , este dispus central . Caractere culturale.Bacterie aerob facultativ anaerob,nepretenioas nutritiv, se dezvolt pe medii simple, la temperatura 35-37C. Limitele de temperatur la care se poate dezvolta sunt foarte largi: 12-40C. Sporularea are loc la temperatura camerei. mediul cu agar formeaz colonii relativ mari (2-3 mm diametru), alb-cenusii, de tip R, rugoase. Examinate la stereomicroscop, periferia coloniilor are aspect de suvie de pr mpletii - cap de Medusa. geloza snge - nu produce hemoliz!! n bulion, las mediul limpede si formeaz flocoane care se depun la fundul eprubetei. Prelevate patologice. Probele alimentare,singe,prelevate din splina. Imunitatea. apariia de anticorpi fa de componenta B a exotoxinei anticorpi care mpiedic endocitarea factorilor edematogen si letal este suprimat activitatea toxic a complexului polipeptidul capsular . Tratamentul. Sensibil la o gam larg de antibiotice: penicilin, eritromicin, tetraciclin. este bine s ne asigurm c tulpina izolat nu este productoare de lactamaz! cloramfenicolul poate fi de asemenea util n terapia acestei afeciuni.Antibioticoterapia trebuie s fie precoce si asociat n formele severe cu serul anticrbunos Profilaxia. pot fi imunizai cu un vaccin preparat din antigenul capsular protectiv: lucrtorii din sectorul veterinar din alte sectoare cu risc crescut pentru antrax , important aplicarea msurilor de igien n aceste locuri de munc, pentru a pstra incidena bolii la un nivel sczut. n spital - suficiente msurile standard ntruct nu exist transmitere inter-uman a infeciei crbunoase. Un vaccin pentru administrare uman este disponibil n SUA unde este produs n cantiti mici administrarea lui fiind limitat si totodat obligatorie pentru soldai.

57. Agentii patogeni ai gangrenei gazoase .Morfologie.Caractere culturale.Prelevate patologice.Imunitatea.Tratamentul.Profilaxia. Morfologie:bacilli lungi,gram+.Sunt mobili cu cili peritrihi,formeaza spori. Cultivarea:Microorganisme anaerobe,cresc pe medii de cultura hidrolizate de carne si cazeina.Cres 3-8 ore la 42C.Cind cresc se elimina gaze abundente.Foormeaza colonii rugoase R,netede S ,mucozitare M. Rezistenta:Formele vegetative nu sint rezistente la mediul inconjurator.Substantele dezinfectante actioneaza nociv asupra lor.Sporii-rezista citeva minute . Sursele de infectie:animalele. Caile de infectie:masele fecale ale animalelor bolnave nimerind in sol apoi din sol in plagi ,rani deschise ,provoaca infectarea. Prelevate patologice:exudant din rana ,fragmente de tesut modificat din rana,singe. Structura antigenica:Ag H, Ag O. Boala la om:se numeste gangrena gazoasa. Profilaxia:Prelucrari chirurgicale,amputarea. Diagnosticul de laborator:Metoda:Microscopica,Bacteriologica,Biologica.

58.Agentul patogen a tetanosului.Morfologie .Caractere de cultura.Prelevate patologice.Imunitatea .Tratamentul.Profilaxia. Genul Clostridium Tetani. Morfologie:Bacili mari cu capetele rotunjite,gram+,cu cili peritrihi,in prezenta oxigenului formeaza un spor. Antigene:Ag H,Ag O,o exotoxina cu structura proteica. Caractere culturale:medii simple,conditii de stricta anaerobioza,temperatura-37 C,pe colonii de geloza si singe apar dupa 48 h.Formeaza colonii rotunde,de culoare cenusie,transparente,suprafata granulata. Caile de transmitere: prin intermediul pamintului contaminat cu spori. Surse de infectie:om,animalele. Rezistenta:sporii foarte rezistenti la fierbere 1-1,5h.In sol sip e obiecte sporii se pastreaza mult timp. Prelevate patologice:puroiul de la nivelul plagii,tesutul infectat. Patogenitate :Nimerind in profunzimea tesuturilor sporii inccep sa germineze.In acest timp elimina exotoxina si cauzeaza spasmul muschilor.Apar convulsii,zimbetul sardonic,asfixia. Imunitatea:producerea anticorpilor antitoxici. Profilaxia:specifica:vaccinarea obligatorie in copilarie cu trivaccin DTP(anti-difterotetanopertum). Dignosticul de laborator:Diagnosticul este:clinic,epidemiologic,bacteriologic.

59.Agentul patogen al botulismului. Morfologie .Caractere de cultura.Prelevate patologice.Imunitatea .Tratamentul.Profilaxia. Morfologie:Bacterii mari ,capete rotunde,formeaza spori dispusi subterminal,nu formeaza capsule,mobile,cili peritrihi, gram +. Caractere de cultura:Anaerobi obligativi.Cresc la 25-37C .Se cultiva pe medii cu cazeina si formeaza colonii neregulate.Pe geloza-singe formeaza colonii transparente de tip S. Rezistenta:sporii la temperatora de 100C rezista.Sunt distrusi prin autoclavare la 120 C in 30 min. Surse de infectie:masele fecale de animale si peste,produsele alimentare infectate. Caile de transmitere:alimentara-produse infectate,,conserve din legume si peste. Profilaxia:nespecifica:respectare cerintelor de conservare a produselor.Tindalizarea omoara sporii. Specifica:inocularea serului antibotulinic de tipurile A,B,E. Prelevate patologice:voma,apa de la spalaturi gastrice,mase fecale,singe,resturi de produse alimentare. Diagnosticul de laborator:Metoda:Biologica,Bacteriologica,Bacterioscopica-mai rar.

60.Genul Francisella. Morfologie .Caractere de cultura.Prelevate patologice.Imunitatea .Tratamentul.Profilaxia. Francisella tularensis. Morfologie:microorganism minuscule,cocobacili,gram-,cu o capsula fina de natura lipidica.Produc tularemia,o boala infectioasa a unor specii de animale(mai ales rozatoare). Caractere de cultura:Este greu de cultivat,numai pe medii speciale,cu galbenus de ou coagulat sau cu cisteina-glucoza-singe la temperature de 37C ,in conditii de aerobioza.Coloniile sunt de tip S,mici,transparente si usor de emulsionat. Rezistenta:In mediul extern F. tularensis poate fi distrusa la 45C ,precum si de antisepticile uzuale.Este rezistenta la frig si la congelare.Mustele pot purta agentul circa 14 zile,iar capusele 2-3 ani. Sursa de infectie:o constitue animalele salbatice si domestic infectate. Caile de transmitere:se transmite prin contactul direct cu animalele bolnave,pe cale digestive,consumind produse contaminate,prin intermediul tintarilor,mustelor,pe cale respiratorie-foarte rar. Imunitatea:imunitatea dupa infectie persista toata viata.Este asigurata de anticorpii aglutinati care apar dupa 7-10 zile de la debutul bolii. Tratament:Antibioticul de electie este streptomicina.Se mai utilizeaza si gentamicina,cloramfericolul. Diagnostic de laborator:bacteriologic,direct,serologic(se practica reactii de tip ELISA).

61.Genul Brucella. Morfologie .Caractere de cultura.Prelevate patologice.Imunitatea .Tratamentul.Profilaxia. Morfologie:sunt cocobacili ,gram-,imobili,nesporulati,izolati sau mai rar prezenti in gramezi neregulate.Se coloreaza bipolar. Caractere de cultura:Pentru cultivarea lor este nevoie de medii imbogatite cu substante nutritive,pe un pH de 6,8% si o temperatura de 34C.Sunt aerobe,facultative anaerobe,formeaza colonii de tip S. Rezistenta:Supravetuiesc 2-3 luni in gunoiul de grajd,3-60 zile in brinzeturi,15-40 de zile in pulberi.Sunt sensibile la temperature si aciditate. Structura antigenica:Poseda antigenul A si M. Imunitatea:Determina raspuns imun atit umoral cit si cellular. Patogenitate:Boala la om:Bruceloza este o zooantropomoza.Boala este caracteristica pentru ovine,caprine,bovine.Brucella este eliminate si prin urina ,secretii produse de sarcina. Tratament: Trebuie administrat un antibiotic activ pe Brucella.Brucella poate fi sensibila la tetraciclina sau ampicilina. Diagnostic de laborator:bacteriologic,seriologic.

62.Genul Treponema. Morfologie .Caractere de cultura.Prelevate patologice.Imunitatea .Tratamentul.Profilaxia. Treponema Palidum. Morfologie:Bacterie fina,helicoiadala,cu 8-14 spire regulate,capete ascutite,mobile,cu miscari de flexie,insurubare si translatie. .Cultivarea:Exigente la crestere pe medii de cultura ,in vivo prin pasaje successive in testicule la iepure.Se pastreaza tulpinile obtinute pe mediu Nelson-72h,la 25C in conditii de anaerobioza. Rezistenta:Receptive catre temperature de la 45C .Rezistente la temperature joase.Receptive catre raze ultraviolet,solare,dezinfectanti,antibiotice.Se pastreaza la temperature joase si conditii umede. Epidimiologie:Sursa este omul bolnav. Caiile de transmitere:contactul direct(sexual,sarutul),infectii transplacentare,de la mama la fat in timpul travaliului sau in al 3 trimestru de sarcina. Patogeneza:1- Sifilisul primar-poarta de intrare este tegumentul lezat,mucoasa genital,bucala sau anala.Perioada de incubatie 2-6 saptamini.Peste 6 saptamini la poarta de intrare santul sifilitic care apare.dispare fara urme peste 2 saptamini,el apare in apropierea cavitatii genitale. 2-Sifilisul secundar-se disemineaza timp de 6-8 saptamini de la evolutie pe cale sangvina prin tot organismul cu manifestari cutanate(rozidele,sifilide,erozine)Leziuni ale organelor interne(hepatite,nephrite,meningite). 3-Sifilisul tertiar:latent-treponemele persista in ganglion limfatici,splina ,fara semen clinice.Dupa 4-30 ani apar afectiuni cardiovasculare ,neurologice(tebes,paralizie generala),afectiuni osoase si cutanate,deces posibil. Imunitatea:este nesterila-nu se formeaza anticorpi,umorala,celulara. Prelevate patologice:serozitatea din leziunile primare sau secundare,punctii din ganglionii limfatici,ser sangvin,lichid cefalorahidian. Diagnosticul de laborator:Medode de diagnostic:metoda Microscopica,metoda Serologica:Reactia Wasserman. Tratament:antibiotic-terapie cu antibiotic ,tetraciclina,macrolite. Profilaxia:specifica-lipseseste. Nespecifica:sexul protejat,depistarea sistematica si tratarea bolnavilor,promovarea modului sanatos de viata.

63.Genul Borrelia.Morfologie.Carctere culturale.Prelevate patologice. Imunitatea.Tratamentul.Profilaxia. Morfologie-sunt spirochete,avind 15-20 spire neregulate,flexibile,mobile cu miscari de flexie si incurbari.Gram - .Se coloreaza prin Fontana-Tribondeau (impregnare argintica). Caractere de cultura-se cultiva pe medii imbogatite,in conditii anaerobe.Produce colonii de tip S dupa 48-72 h,temp.30-35C si pH 7,2-7,4.Nu poseda proprietati fermentative. Formarea toxinelor:produc endotoxina Prelevate-singe,lichid cefalorahidian. Imunitatea-se caracterizeaza prin prezenta anticorilor : spitochetolizinelor, oglutininelor,trombocitobarinelor.Insa aceasta imunitate este instabila. Tratamentul-aplicarea antibioticelor(tetraciclina,penicilina,levomicitina,si preparatelor din arseniu). Profilaxia-Combaterea pediculozei,ameliorarea conditiilor sanitare si igienice.Profilaxia specifica lipseste. 64.Genul Leptospira Leptospirele patogene constituie agenti ale afectiunilor zoonozale. Morfologie-microorganisme cu 12-18 ondulatii marunte,asezate compact intre ele.Capetele sunt indoiate in forma de cirlig.Sunt foarte mobile.Au toate formele de miscare.La tratarea cu argin se coloreaza in cafeniu.Gram -,contin fibrile fine de AND,dispuse haotic,au nucleoid. Cultivarea-Leptospirele prezinta aerobi obligativi.Se inmultesc pe mediile lichidesi semilichide,la 28-30*C,si la pH de 7,2-7,4.Cresc lent,dupa 5-7 zile. Imunitatea-suportarea bolii ii asigura organismului o imunitate specifica stabile,mecanismul careia tine de prezenta anticorpilor,care apar in a 5-6-a zi de boala. Tratament-bolnavilor de leptospiroza li se administreaza penicilina,tetraciclina, globulina antileptospiroasa.Profilaxia-nespecifica->prevenirea contactului oamenilor cu apa infectata(interzicerea scaldatului). specifica->vaccinarea antileptospiroasa prezinta o suspensie de leptospire de citeva serogrupuri,omorite prin incalzire.

65.Fungi.Morfologia fungilor perfecti si levuri.Tipuri de micoze,candidoze.Profilaxia Fungii fac parte din eucariotele vegetale,heterotrofe,lipsite de fotosinteza si de clorofila.Tipul fungilor se imparte in peste 100.000 specii intrunite in clase: Zygomycotina,Ascomycotina,Basydyomycotina,Deuteromycotina. Morfologie-Forma celulelor in culturile tinere pot fi sferice,ovale,poseda nulceu diferentiat,perete celular si membrane citoplasmatica .Fungii se multiplica prin diviziune,germinare,inmugurire si sporulare,cea mai frecventa fiind germinarea.La fungi imperfecti exista talospori,care se formeaza prin transformarea unor ramificatii ale miceliului unor spori speciali. Cultivarea-necesita conditii aerobe,la temperature de 22-37oC,sunt dotati cu enzima care scindeaza proteinele,glucidele.Fungii elaboreaza pigmenti de diferite culori : alb,galben,cafeniu,negru,albastr,etc.Fungii patogeni afecteaza tegumentele: parul si unghiile,plaminii,mucoasele,ganglionii limfatici si pielea. Imunitatea-imunitate nespecifica. Profilaxia-Igiena personala,sa nu ne incaltam in incaltamintea altora. Dupa caracterul localizarii primare a fungilor patogeni,dupa manifestarile clinice,distingem urmatoarele tipuri de micoze : 1)keratomicoze 2)dermatofile 3)candidoza 4)micoze profunde.

66.Virusurile.Structura.Clasificarea.Metodele de cultivare Dupa forma virionului virusurile se impart in sferice (v.gripei,parotiditei,etc.),bastonase,cuboidala (variola,papiloma umana si animala),si forma de spermatozoid (v.celulei bacteriene-fagii). Vibrionul este alcatuid din acid nucleic,dispus central (AND sau ARN),sau dintr-o nucleoproteina invelita cu 2 membrane. Prima membrana-capsid,contine subunitati proteice,numite capsomere.Structura care contine acid nucleic capsida,se numeste nucleocapsida.Virionul poate avea doar o nucleocapsida acoperita cu membrane lipoid.Acidul nucleic al virusului este purtator de informative genetica.Capsomerele sunt dispuse in functie de simetrie,la baza careia se impart in 3 grupuri: helicoidala,cubica si combinata.Dupa compozitia chimica,virusii contin protein sig glucide.Virusii se cultiva pe: -culturi de cellule -oua embrionate de gaina -organismul animalelor de laborator. 67.Virusurile gripale Gripa reprezinta o infectie acuta a cailor repiratorii deosebit de raspindita.Agentii patogeni ai gripei fac parte din familia Orthomyzoviridae. Morfologia-in component lor se intilneste molecula monocatenara ARN,nucleocapsida in forma spiralata si membrane protectoare de natura lipoglucidoproteica.Virionii au forma sferica Prelevate-amprente ale membrane mucozitare nazale,eliminari ale nazofaringelui,singe. Imunitatea-Protectia organismului mai este cauzata si de interferonul (vaccinul) antigripal.Imunitatea are character specific de tip si de sursa. Tratament-se folosesc diferite preparate antibacteriene. Profilaxia-specifica-> se foloseste vaccinul viu care contine virusuri attenuate de tip A si B,vaccinul se inoculeaza intranazal.

68.Herpesvirusii.Virusul varicelei Morfologie-structura tipica pentru Herpesviridae,virionul de forma icoisaedrica,capsida.Contine 162 capsomeri. Prevelate-continutul erupriilor cutanate,singe,fragmente din ficat. Imunitatea-postinfectioasa.La 4 % din bolnavii care au suferit varicela,boala poate sa se reintoarca,intr-o forma mai usoara. Tratament-zonele eruptive se bandajeaza cu solutie alcoolica de 1% ,de verde de brilianr,sau solutie 10% permanganate de potasiu.Tratarea cu adeninarovinozida. Profilaxia-specifica->copilor infectati li se administreaza imunogobulina sau ser prelevat de la maturi. 69.Herpesvirusii.Citomegalovirusii Este un membru al familiei Herpesviridae. Morfologia-virusul e alcatuid din nucleoid,prezentat de un AND bicautenar,de o capsida si de o membrana lipoprofica externa.Capsida contine 162 capsomeri,si are o forma icoisaedrica,dimensiunile variind intre 150-200 nm. Prelevate-singe,urina,secretie cervical. Tratament-se face cu interferon,levomizol,acyclovir. Profilaxie-specifica->se face vaccine vii sub forma de monovaccin si bivaccin. Imunitate-compromisa,sau infectie congenitala.

70.Virusul rujeolei Morfologie-dimensiunile virusului sunt de 150-200 nm.Nucleocapsida constituie simentrie helicoidala.Virionul are caractere hemaglutinante,nu contine neuromidaza. Prelevate-singe din deget,exudates rinofaringiene. Imunitatea-stabila,si indelungata.Reinbolnavirea aproape ca nu se intimpla Tratamentul-nu exista tratament specific.In infectii de rujeola se administreaza antibiotice. Profilaxia-se foloseste imunoglobulina obtinuta din ser sangvin.In tara la noi exista un vaccine antirujelos,care reduce considerabil moartea. 71.Virusul parotiditei epidemic Morfologie-in microscopia electronic,virusul are o forma neregulata de cupola,cu d. de 150-170 nm. Prelevate-urina,saliva. Tratament-bolnavilor li se administreaza gamaglobulina care incetineste evolutia bolii. Profilaxia-in unele tari s-au elaborate un vaccine viu,care elaboreaza imunitatea asemanatoare cu cea postinfectioasa.El se administreaza copiilor dupa primul an de viata,precum si adultilor care nu au suferit parotidita.

72.Virusul hepatitelor virale A si E Hepatita A Morfologie-contine virioni ARN,virusul are forma cubica.El consta din nucleoid si membrane externa HAV (hepatita A virus). Prelevate-mase fecale. Imunitate-posinfectioasa,este stabila.Poseda antigeni din grupul Ag G si Ag M. Profilaxia-izolarea bolnavilor,dezinfectarea excrementelor,sputa acestora.Profilaxia specifica->copiilor de la 1 -5 ani daca au fost in contact cu cei infectati li se administreaza imunoglobulina,aceasta reduce boala. Tratament-simptomatica. Hepatita E Este o boala acuta a ficatului,cauzata de un virus RNA,ce determina simptome similare cu cele din hepatita virala A.Aceasta hepatita E nu cauzeaza afectiuni cronice ale ficatului,insa in cazuri rare,poate duce la o stare mult mai delicata. Prelevate-mase fecale. Morfologia-contine virioni ARN.Consta din nucleoid si membrane externa. Profilaxia-nu exista vaccine,insa cel mai eficace este de a respecta igiena personala,si a productelor alimentare. -Spalarea miinilor cu sapun -Evitarea mincarurilor insufficient gatite (fierte,coapte,prajite) -evitarea ingerarii apei cu proprietati organoleptice nu prea corespunzatoare Tratament-cel mai bun tratament este odihna in pat,ingerarea unor cantitati mari de lichide.

73.Virusul hepatitei virale B Morfologie-virus AND,forma sferica,diametru 42nm,compusa din nucleocapsida care este acoperita cu un invelis extern lipoproteic. Prelevate-singe. Imunitatea-umorala e asigurata de aparitia anticorpilor. Tratament-simptomatica ,nu exista tratament specific.Se recomanda odihna,o dieta sanatoasa,si este exclus consumul de alcool. Grupele de risc-personalul medical,homosexualii,persoanele bolnave de ficat,imunitate deteriorata. Profilaxia-sterilizarea corecta a intrumentelor de lucru.P.specifica -> se administreaza imunogloblina,vaccina este in curs de producere.

74.Virusii hepatitelor virale B si D Morfologie-este un virus ARN,de forma sferica,cu d. de 35-38 nm. Prelevate patologice-singe. Imunitatea-patrunderea in organism are loc pe cale parenterala si evolutia ulterioara a bolii depinde de procesul de infectare,imunitatea buna,dar nu pe mult timp. Tratamentul-variaza in functie de stadiul acesteia,dieta,evitarea stricta a alcoolului. Grupele de risc-homosexualii,personalul medical,persoanele care se drogheaza intravenos. Profilaxia-cea mai buna metode de prevenire a hepatitei D este vaccinarea importiva virusuli hepatic B,deoarece v.D nu exista deocamdata. 75.Virusul hepatitei virale C Morfologie-VHC are forma sferica,d. de 40-60nm,nucleocapsida inconjurata de o anvelopa de strat lipidic cu spiculi fini din glicoproteine.Genomul este ARN monocatenara. Prelevate patologice-singe. Imunitate-dupa o perioada lunga de incubatie 6-7 saptamini,uneori pina la 26 saptamini,manifestarile clinice evolueaza lent.Virusul nu determina efect citopatic,insa se constata modificari din partea functiilor hepatocitelor. Tratament-oprirea evolutiei catre ciroza,si vindecarea hepatitei.Tratamentul cuprinde 3 aspecte : regimul,vaccinarea impotriva HVA,si HVB,interferon.

76.Virusul HIV Morfologie-are o forma sferica si diametrul de 100-120 nm.Genul lui este prezentat de 2 catene ARN acotiati cu enzima reverstranscriptaza,membrana externa a virionului contine un dulbu strat de lipide si glicoproteine. Prelevate-singe,sperma,lichid cefalorahidian. Imunitatea-detectarea virusului HIV sau a Ag virali se efectueaza prin : RIF,ELISA,ARI. Tratament-preparate imunostimulatoare-timozina,tactivina. Profilaxia-preparate specifice nu sunt elaborate. 77.Enterovirusurile Morfologie-alcatuit in capsida proteica,contine 60 subunitati sferice.In component lor nu exista lipide. Prelevate exudat faringian,mase fecale. Imunitatea-posinfectioasa e pe toata viata. Tratament-se aplica remedii simptomatice,si masuri pentru combaterea diformatiilor. Profilaxia-vaccinurile Solk si Sobin.

78.Helminti.Incidenta helmintiazelor.Metode de diagnostic Helmintii sunt viermi paraziti din increngaturile virmilor plati si cilindrici. Incidenta helmintiazelor-Helmintiazele paraziteaza doar omul.Ouale fecundate sunt evacuate din organismul gazdei cu masele fecale.Pot provoca ocluzii intestinale provocate de toxine sau excitatii mecanice,effectuate chiar si de la o singura ascarida.Mai pot provoca cefalee,astenie,ameteli,iritabilitate,etc. Metode de diagnostic-depistarea oualelor in masele fecale,larve,sputa. 79.Protozoarele.Metode de diagnostic Protozoarele sunt niste eucariote monocelulare de organizare mai inalta decit a bacteriilor.Ele poseda citoplasma,nucleu diferentiat,membrane,care difera prin caractere optice,organite primitive.Protozoarele se multiplica prin diviziune simpla,pe cale sexuata,si prin modalitati complexe sexuat-asexuat.Rezistenta formelor vegetative este redusa.In mediul extern speciile patogene mor repede.Chisturile amibelor,lambliilor rezista timo indelungat. Diagnosticul de laborator-consta in microscopia in picatura groasa si a frotiului se singe,colorat dupa GIMSA.

80.Metoda imunologica de diagnostic.Reactiile serologice. Imunitatea reprzinta rezistenta organismului uman impotriva diverselor microorganisme ,particule straine numite nonccel.Principala funcie a sistemului imun este aceea de a preveni sau de a limita infecia produs de microorganisme cum ar fi bacteriile, virusurile, fungii, paraziii.Protecia este asigurat, n primul rnd de mecanisme mediate celular, umoral ale sistemului imun, ct i sistemul Complement i celulele fagocitare. DIAGNOSTICUL IMUNOLOGIC poate fi mprit n: 1) REACII ANTICORP-ANTIGEN 2)Reactiile serologice3)Reactia de aglutinare4)R.de hemaglutinare5)R.de precipitare 6)R.de lizare (citoliza imuna)7)R.defixare a complementului8)R.de imunofluorescenta 9)R.de imunitate in vivo( probele cutanate). Se utilizeaza la depistarea hepatitelor virale,infectiilor urogenitale. REACTIILE SEROLOGICE Reprezinta rectiile de interactiune dintre antigen shi anticorp.Ele au loc in 2 faze. 1 faza numita specifica include formarea complexului dintre antigen shi anticorp . Faza a 2 nespecifica .In aceasta faza complexul specific dintre antigen shi anticorp interactioneaza cu factorii nespecifici ai mediului in care are loc reactia.Rezultatul poate fi inregistrat cu okiul liber (aglutinarea,dezolvarea). Cel mai frecvent se aplica in scopul diagnosticului de laborator al infectiilor: 1)depistarii anticorpilor in serul bolnavului 2)determinarea specie sau tipului de antigen de ex.a microorganismului izolat de la bolnav,adika pt.identificarea lui. Efectuarea reatiilor serologice Vesela- trebuie sa fie uscata shi curata.Eprubete,pipette gradate,pipete Pasteur,colbe,cilindri,lamele de sticla,cutii Petri,placi din masa plastic. Instrumente shi aparatajul- anse ,stative, lupa,aglutinoscop, termostat,frigider,centrifuga, balanta kimica cu greutati. Materiale anticori,antigeni, complement,sol.izotonica cu clorura de Na.

81.Metoda microscopica de diagnostic.Tipurile de microscopii.Principiile microscopierii. Pt depistarea shi cercetarea microorganismelor se fol.microscoape. Microscoapele optice sunt destinate cercetarii micoorganismelor,dimensiunile carora depasesc 0,2mcm(bacterii),iar cele electronice cerecetarii micoorg.mai marunte( virushii). Exista microscoape optice simple shi complicate.Optica microscoapelor simple consta dintr-o singura lentil cu capacitatea de marire sporita. In microscoapele complicate sistemul optic consta din obictiv pt obtinera imaginii marite a obiectului ce permite de a analiza structura. Microscoapele optice biologice,in dependenta de ramura aplicarii,gradul de inzestrare shi de completare cu diferita optica pot fi: -De lucru -De laborator -pt cercetari In component microscopului se disting p.mecanica shi cea optica. P.mecanica consta din stativ (din talpa shi corp); shi diverse dispositive fixate pe el:tubul microscopului cu revolver pt fixarea shi skimbarea obietivelor,masuta portobiect pt preparate,dispozitiv pt fixarea condensorului shi a filtrelor optice, mecanismele amplasate in partea interioara de deplasare grosiera(macromecanism,macroviza) shi fina (micromecanism,microviza,microcremaliera) P.optica consta din obiective,ocular si sistemul de iluminare care este alc.din condensorul Abbe,oglinda cu partile concave,shi convexa,shi transformatorul. Obiectivele se inshurubeaza in revolver iar ocularul corespunzator necesar,prin care se examineaza imaginea se intaleaza din partea opusa a tubului.

82.Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din produse biologic:sputa,puroi, singe. PT.puroi si sputa: Materialul se extrage cu ajutorul pipetei sau ansei sterile si se aplica la mijlocul lamei portobiect.Cu ajutorul altei lame portobiect se acopera prima in asa fel incit sa ramina lebere cite o treime din ambele lame.Lamele se despart in parti aplicind forta.In asa mod se obtin 2 frotiuri mari. Pt.singe: O picatura de singe se aplica pe lama portobiect la distante egale cu o treime de la marginea stinga.Apoi cu ajutorul marginii altei lame,ne atingem de picatura de singe. Apasind lama slefuita pe lama portobiect,efectuam o miscare usoara intr-o parte.Frotiul pregatit corect este de culoare galbuie,usor transparent.

83. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din singe. O picatura de singe se aplica pe lama portobiect la distante egale cu o treime de la marginea stinga.Apoi cu ajutorul marginii altei lame,slefuit special sub un unghi de 45,ne atingem de picatura de singe. Apasind lama slefuita pe lama portobiect,efectuam o miscare usoara intr-o parte.Frotiul pregatit corect este de culoare galbuie,usor transparent. 84.Metode de colorare:simple si compuse. Metoda de colorare simpla: Preparatul se amplaseaza pe suportul pt colorare cu materialul cercetat situate in sus.Cu ajutorul pipetei pe el se aplica Solutia de colorant.Dupa expirarea timpului indicat colorantului se scurge lent,preparatul se spala cu apa si se usuca cu hirtie de filtru.La metoda simpla de colorare se foloseste un singur colorant.Cu ajutorul metilenului albastru shi albastrului alcalin Loeffler preparatul se coloreaza in decurs de 3-5min,fuxina Pfeiffer- 1-2min.Pe preparatul colorat si uscat se aplica o picatura de ulei de imersie si se cerceteaza la microscop cu ajutorul sistemului de imersie. Metode de colorare compuse: -Coloratia Gram -Coloratia Ziehl-Neelsen -Coloratia sporilor dupa metoda Ojbeshko -Coloratia Burry-Hinss

85.Metoda de colorare Gram.Importanta practica. Coloratia Gram: 1)Pe preparat se amplaseaza hirtiuta dupa metoda Siniov si se agauga citeva picaturi de apa sau solutie de violet de gentian.Preparatul se coloreza 1-2min. Hirtiuta se scoate sau se scurge de colorant. 2)Pe preparat,fara a fi spalat,se alpaca solutie Lugol pina la innegrire (1min),apoi colorantul se scurge. 3)Fra a fi spalat cu apa,pe preparat se aplica alcool de 96% pina la scurgerea colorantului (30-60 sec).Preparatul poate fi scufundat intrun pahar cu alcool pe 1-2 sec. 4)Preparatul se spala cu apa. 5)Preparatul se coloreaza suplimentar cu fixina Pfeiffer (3min0 se apala cu apa si se usuca. Preparatul se cerceteaza l amicroscop cu ajutorul sestemului de imersie. In dependent de rezultatele colorarii toate microorganismele se impart in2 grupe: Grampozitive shi Gramnegative. Bacteriile grampozitive contin in peretele celular sarea de Mg a ARN care formeaza un complex stabil cu iodul si colorantul alcalin( violet de gentian,metilen de gentian sau violet cristalin).Acest complex nu se descompune la actiunea alcoolului,iar bacteriile pastreaza culoarea violeta Bacteriile gramnegative nu sunt capabile sa retina colorantul alcalin,deoarece nu contin sarea de Mg a ARN.Sub actiunea alcoolului,colorantul se spala .celulele se decoloreaza si se coloreaza suplimentar cu alt colorant( fuxina) in culoare rosie.

86.Metode de colorare:Zeihl-Neelsen,Aujeszky,Neisser,Burri-Hinss.Importanta practica. Metoda de colorare Ziehl-Neelsen( pt evidentierea bacteriilor acidirezistente) Prima etapa se efectueaza la incalzire. 1)Preparatul fixat se acopera cu hirtie de filtru pe care se aplica fuxina Ziehl.Tinind preparatul cu ajutorul pensei,se trece la incalzirea lui deasupra flacarii arzatorului pina la aparitia vaporilor.Se adauga o noua cantitate de colorant si se incalzeste inca de 2 ori.Dupa racier,hirtiade filtru de inlatura,iar preparatul se spala cu apa. 2)Preparatul se decoloreza cu sol.de 5% de acid sulfuric scufundind lamela cu preparat de 2-3 ori in sol.de acid sau aplicind preparatul cite o picatura iar apoi se spala de citava ori cu apa. 3)Preparatul se coloraza cu sol.alcoolica de albastru de metilen in decurs de 3-5min se spala cu apa si se usuca. Se cerceteaza la microscop. Bacteriile acidorezistente se coloreaza in rosu,iar celelalte in albastru. Coloratia Burry-Hiss( pt evidentierea celulelor) Mai este denumita negativa,deoarece se coloreaza fondul preparatului si celula bacteriana,iar capsula ramine incolora. 1)Pe lama portobiect se aplica o picatura de tus diluat de 10 ori.In ea se repartizeaza o picatura de cultura.Cu marginea lameiportobiect se pregateste frotiul,exact ca in cazul frotiului de singe,si apoi se usuca. 2)Preparatul se fixeaza prin metoda chimica cu ajutorul alcoolului sau clorurii de mercur,iar apoi se spala atent cu apa. 3)Preparatul se coloreza cu fuxina Pfeiffer timp de 3-5min.Atent se spala si se usuca la aer. Fondul preparatului devine negru,celulele se coloreaza in rosu iar capsulele ramin incolore. Coloratia sporilor dupa metoda Ojesko 1)Pe frotiul uscat la aer se toarna citeva picaturi de solutie de Acid Clorhidric(0,5%) si se incalzeste pina la aparitia vaporilor.Preparatul se usuca si se fixeaza deasupra flacarii. 2)Preparatul se coloreaza dupa metoda Ziehl-Neelsen.Sporii acidorezistenti se coloreaza in roz-rosu,iar celulele bacteriene in albastru-deschis. 87.Tehnici si reguli de recoltare a exudatului nazofaringian. I.Se imobilizeaza capul pacientului,se apasa limba cu apasator steril si se introduce tamponul steril blind in lungul planseului nazal pina la atingerea peretelui posterior al nazofaringelui. II.Este lasat citeva secunde pe loc,se roteste usor,pentru a-l incarca cu exudat,apoi il retragem in asa fel incit sa evitam contaminarea cu secretii bucale. III.Tamponul este introdus in eprubeta cu mediu conservat pentru transportarea sau este dispersatpe suprafata placii Petri cu mediu de cultura steril.

88. Tehnici si reguli de recoltare a colectiei purulente,continutului bubonului. Puroiul poate fi de tip inchis si deschis,in cazul bubonului e de tip inchis.Cind este de tip inchis inainte de a intepa cu acul locul trebuie de sters cu tampon de vata steril,apoi introducem seringa cu un ac gros aspirind puroiul,il expediem la laborator intr-un tub steril,etichetidu-l.Cind suspectam o infectie cu bacterii anaerobe atunci expediem in laborator direct in seringa. 89. Tehnici si reguli de recoltare a singelui. Inainte de a recolta singe se aplica garou mai sus de locul din care extragen singe,locul dat se dezinfecteaza apoi se inteapa acul.Se recolteaza 5-10ml de singe in conditii de sterilitate din vena cubitala si se trece intr-un flacon cu bulion si cu 0,1% de geloza.Raportul dintre materialul insamintat si mediul nutritiv constituie 1:10.Materialul trebuie sa fie luat pina la tratare,pe nemincate sau nu mai devreme de 3-4 ore dupa ultima mincare 90. Tehnici si reguli de recoltare a urinei. Inainte de a efectua recoltarea urinei pacientul trebuie sa efectueze toaleta igienica.De obicei recoltarea probelor de urina se face dimineata pe nemincate.Pacientului i se acorda un vas steril de obicei un borcan,se recolteaza 100 ml de urina.Dupa care vasul se inchide ,se eticheteaza si se trimite la laborator cu numele,prenumele,sectia, data,anul nasterii. 91. Tehnici si reguli de recoltare a sputei. Inaintea prelevarii pacientul trebuie sa-si perieze dintii fara pasta si sa clateasca energic gura cu apa.Pacientul trebuie sa expectoreze sputa,nu sa o scuipe ,iar daca pacientul numai a scuipat se insista sa preleveze a noua proba corespunzatoare.Se verifica dupa ce a scuipat.Vasul in care a expectorat sputa trebuie sa fie steril si imediat dupa expectorare vasul se eticheteaza si se duce la laborator. 92. Tehnici si reguli de recoltare a lichidului cefalorahidian. Din canalul medular,respectind regulile de aseptica,cu acul steril se colecteaza 2-5 ml de lichid cefalorahidian.Materialul colectat intr-un borcan steril imediat se trece deasupra flacarii arzatorului in eprubeta de centrifuga si se transmite in laborator.Din momentul colectarii materialului pina la insamintarea lui nu trebuie sa treaca mai mult de 2-3 ore.In timpul pastrarii si transportarii,materialul cercetat trebuie sa fie protejat de racire si uscare(temp.nu trebuie sa fie mai redusa de 20C,de regula,se tine in vata sau pe termofor).

93. Tehnici si reguli de recoltare a coproculturii(materii fecale). Vor fi recoltate materii fecale proaspete, emise dimineata. Daca nu este posibil produsul se va recolta si seara si va fi pastrat la rece pentru a nu fermenta . Cand bolnavului i se recomanda coprocultura (cercetarea microbilor din scaun) el va solicita un recipient special, sterilizat, de la laborator. Recoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru ouale de paraziti. Nu se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice, sulfamide, Mexaform etc.) inainte de analiza care ar putea distruge microbii din scaun. 94. Tehnici si reguli de recoltare a continuturilor purulente. Puroiul din colectii se aspira cu seringa prevazuta cu un ac gros si se expediaza la laborator intr-un vas steril.Vasul steril se eticheteaza.Cind se suspecteaza o infectie cu bacterii anaerobe proba va fi expediata la laborator direct in seringa. 95.Cultivarea microorganismelor anaerobe. Microorganismele anaerobe sint cele care se dezvolta si in prezenta si in lipsa oxigenului,cei stricti anaerobi degajind mici cantitati de energie.Aceste microorganisme cresc pe medii nutritive simple la 37C, cu pH de la 7,2-7,8;7,8-9.Pe GP-formeaza colonii opace,putin bombate. 96.Reguli de comportament si tehnica securitatii in laboratoarele de microbiologie. 1)La lucru in laboratoarele de microbiologie se admit doar pers.care au luat la cunistinta de regulile de comportament si regimul de lucru. 2)toti coloboratorii sunt supusi vaccinarii profilactice,in special impotriva infectiilor intestinale.3) Fiecare colobarator imbraca halat si caciulita;in laborator poarta incaltaminte de schimb.4)Fiecare collaborator este obligat sa respecte cu strictete igiena personala,sa pastreze in ordine locul de munca.5)tot materialul receptionat in laborator se inregistreaza intriun registru special si se marcheaza.6)Materialul destinat cercetatrii este considerat infectat.El se amplaseaza pe o tava speciala,iar vasul cu material se prelucreza la exterior cu sol.dezinfectanta.7)Turnarea materialului infectat dintrun vas in altul se efectueaza deasupra sol.dezinfectante.Materialul lichid se absoarbe cu ajutorul balonului de guma,imbracat pe pipeta.8)In cazul nimeririi materialului de cercetat pe miini,masa sau alte obiecte acesta se prelucreza cu sol.dezinfectanta. 9)Dupa terminarea lucrului miinili,instumentele si locul de lucru se prelucreaza cu sol.dezinfectanta.Culturile se inofenseaza iar in caz de neceseitate se pastreza in frigider,care se sigileaza.Materialele care necesita cercetare ulterioara se instaleaza in thermostat ,care deasemenea,se sigileaza.Culturile patogene pastrata in laborator se inregistreza intrun registru special,unde se indica nr.culturii,datele prezentarii pt analiza,reinsamintarii si nimicirii.10)In laborator este interzis categoric consuml alimentelor si fumatul.11)In laborator zilnic se spala podeaua cu sol.dezinfectanta.O data pe saptamina se spala peretii,podeaua .inventarul cu apa fierbinte si sapun.

97.Reactia de aglutinare.Componentele.Tehnica efectuarii.Importanta diagnostica. Reactia de aglutinare (AR) reprezinta alipirea si sedimentareaa in precipitat a micoorganismelor sau a altor cellule sub actiunea anticorpilor.SEdimentul format se num-aglutinat. Pt efectuarea reactiei de aglutinare sunt necesari: 1)anticorpi (aglutinine) care se contin in serul bolnavului sau in cel de diagnpsticare. 2)antigenul-care reprezinta suspensia de microorganism vii sau omorite,eritrocite sau alte cellule. 3)Solutie izotonica. Reactia de aglutinare pt serodiagnostic se aplica pe larg la febra tifoida,febrile paratifoide,bruceloza. In calitate de anticorp serveste serul bolnavului,iar in calitate de antigen-microorganismul cunoscut. Pregatirea ingredientilor 1)obtinerea serului 2)pregatirea antigenului.Suspensia de microorganism vii trebuie sa fie omogena sis a corespunda (intrun ml) aprox.cu 30 unitati.Pt obtinerea suspensiei de reg.se intrebuinteaza cultura de 24ore,cultivate pe geloza inclinata.Cultura se spala cu 3-4 ml de sol.izotonica,se trece printro eprubeta sterila ,se determina densitatea si in caz de necessitate se diluiaza. Deosebim: 1)Reactia de aglutinare pe lamella 2) Reactia de aglutinare in tuburi

98.Metodele de administrare a vaccinurilor,contraindicatii,reactii adverse.

Vaccinurile-sunt produse biologice prin care se obtine o imunizare artificial active contra unor boli infectioase sau toxine microbiene. Tipuri de vaccinuri: 1)vii attenuate se pregatesc din microorganism vii,virulent carora este slabita,iar proprietatile imunogenice ramin pastrate. 2)vaccinurile omorite-reprezinta culture de microorganismeinactivate prin actiunea temperaturii inalte .Pt producerea lor se aleg asemenea factori de actiune care pastreaza complet prortietatile imunogene ale celulelor microbiene. 3)vaccinurile chimice-reprezinta anumiti component ai celulei microbiene(antigeni)obtinuti pe calea prelucrarii special pe calea suspensiei de microorganisme. 4)vaccinurile associate-se pregatesc din antigeni de dif.bacterii si anatoxine.De ex.inpotriva tusei convulsive ,contine agentul inactivat al tusei convulsive si 2 anatoxine:difterica si tetanosica. 5)autovaccinurile-se administer.multiplu in doze mici conform unei scheme elaborate pt fiecare vaccine,ele stimuleaza fortele protectorii ale organismului. Reactii adverse:dupa administrare pot intervene unele reactii. Se inregistreaza ridicarea temeraturii(pina la 39 grade),dureri de cap,indispozitie,ce se regleaza dupa 2-3 zile. Reactii locale cum sunt:inrosirea si prezenta infiltratului in locul inocularii pot aparea peste 1-2 zile dupa vaccinare.Aparitia reactiei locale a vaccinului indica eficacitatea. Vaccinurile pot fi administrate: Intramuscular Subcutanat Cutanat Intracutanat Peroral Contraindicatii:febra,boli infectioase acute,,alergia.Femeile gravid nu pot fi supuse vaccinarii la a 2 etapa de sarcina.

99.Metode de sterilizare:flambarea,incalzirea la rosu.

Flambarea Flambarea sau incalzirea la flacara arzatorului reprezinta sterilizarea,care asigura distrugerea completa a microorganismelor de pe obiectele sterilizate:aici sint inactivate atit formele vegetative,cit si cele sporifere.De regula se flambeaza:ansele bacteriologice,sptulele, pipetele,lamelele portobiect si lamelele de acoperire,instrumentele marunte.Nu se admite flambarea foarfecelor,bisturiurilor,deoarece sub actiunea focului suprafata de taiere se uzeaza Incalzire la rosu Aceasta metoda de sterilizare se efectueaza pentru a steriliza ansa bacteriologica ce se fixeaza cu un fir de nicrom.

100.Metode de sterilizare:etuva cu aer fierbinte,uscat. Etuva-Este o incinta cilindrica sau paralelipidica,cu pereti dubli,din table,termoizolati.Permite mentinerea constanta a temp.de sterilizare.Obictele de sterelizare se aseaza in etuva pe rafturi din sita metalica. 1)se aseaza obiectele pregatite pt sterilizare pe rafturo,fara a umple pina la refuz,pt a putea circula aerul cald printer ele. 2)se inkide usa aparatului,se deskid orificiile ventilatiei si se conecteaza aparatul la reteaua electrica.Etuvele mari au ventilator cu palete,care porneste o data cu rezistentele electrice. 3)se markeaza timpul de sterilizare dim momentul in care termometrul indica 160-180 grade. 4)se scot obiectele sterilizate numai dupa racirea aparatului. Sterilizarea se efectueaza timp de o ora pentru obiectele termostabile:sticlaria si obiectele de inox.Se verifica sterilitatea prin metoda chimica(teste) si fizica(termometru)

101.Metode de sterilizare,autoclavare.

Autoclavarea se realizeaza in autoclav,acesta dezvoltind temperatura si presiunea prin intermediul vaporilor de apa.Autoclavul consta din 2 incinte de baza:rezervorul cu apa cu elemente electrice si cazanul cu monometru ce se inchide ermetic cu usa masiva ce este fixata cu o etansa.Autoclavele cu peretele simplu pot fi vertical sau orizontala. Sterilizarea este peste 100C Procedura: 1)se toarna apa in cazan,pina la 2-3 cm sub nivelul suportului 2)se aseaza pe support obiectele de sterilizare in ambalajul lor.Flacoanele se introduce cu capacul semiinsurubat,cutiile cu capacul intredeskis. 3)se inkide etans capacul stringind buloanele diametral opus,mai intii cu mina,apoi cu o pirghie 4)se conecteaza sursa de caldura 5)se deskide robinetul pt evacuarea aerului.Apreciera corecta a evacuarii aerului se face cufundind intrun vas cu apa un tub de cauciuk adaptat la robinetul de vapori.Aerul este complat evacuate din incinta de sterilizare cind inceteaza a mai barbota prin apa. 6) se nkide robinetul de evacuare a aerului 7)cind presiunea ajunge la valoarea aleasa,se regleaza sursa de caldura pt a mentine aceasta presiune pe toata durata timpului de sterelizare 8)se intrerupe sursa de caldura si se lasa aparatul sa se raceasca pina caind manometrul indica zero. 9)se lasa materialele pt uscare in autoclave deskisa.cind materialele ajuung la cca 80 grade pot fi scoase. 102.Metode de sterilizare :tyndalizare,pasteurizare. Tyndalizarea-in numele lui Tyndale.Se realizeaza la temp.de 80C in 3 reprize succesive la intervale de timp de 24 ore.Aceasta metoda distruge sporii in direct cu trecerea lor in forma vegetativa,este o metoda blinda de sterilizare si sint supuse sterilizarii substraturile bogate in substante organice care nu rezista temperaturii ridicate(mediile de cultura,solutii pentru perfuzii). Pasteurizarea-reprezinta sterilizarea partial la temp.de 65-70 grade in decurs de o ora si a fost propusa de Pasteur pt distrugerea formelor asporulate ale microorganismelor. Se pasteurizeaza laptele,vinul.berea,sucurile din fructe si alte produse.Laptele se pasteurizeaza cu scopul inactivarii si eliberarii de bacteriile acido lactice si patogene( brucele,micobacterii ale tuverculozei,shigele) La pasteurizarea berei,sucurilor din fructe,vinului sunt supuse pieirii microorganismelor care provoaca diferite tipuri de fermentare.Produsele pasteurizate trebuie pastrate la rece.

103.Structura si importanta practica a termostatului.

Structura:Este un aparat cu peretii dubli ,intre care se afla aer sau apa,incalziti cu ajutorul elementelor electrice.El are regulator termic,care mentine temp.necesara,si termometru pt.controlul regimului termic.Politele termostatului au orificii si nu se admite supraincarcarea lor.Pentru a nu raci culturile,termostatul nu se lasa deschis mult timp. Importanta:acest aparat permite cultivarea organismelor la temp.necesara,umiditatea necesara,si aerarea,satisfacind conditiile necesare pentru cultivarea microorganismelor. 104.Structura si importanta practica a anaerostatului. Structura: Anaerostatul este un aparat alcatuit din suporturi pentru cutii,ar un capac care se inchide ermetic si un crant care permite expulzarea aerului in exterior,unele anaerostate au 2 cranturi,unul permitind unul permitind expulzarea aerului in exterior iar altul permitind introducerea anumitor substante de care e nevoie in interior. Importanta: Acest aparat se utilizeaza la cultivarea microorganismelor anaerobe,care se dezvolta si cresc doar in lipsaoxigenului. 105.Metode de verificare a sterilitatii in autoclav,etuva. Autoclav:pentru controlul sterilizarii eficiente,in autoclav se amplaseaza o eprubeta cu cultura de bacterii sporifere.Dupa autoclavarea eprubeta se transfera pe 24-48 de ore in termostat ,iar apoi se inregistreaza prezenta sau absenta cresterii pe mediu de cultura. Absenta coloniilor este un indiciu al lucrului corect al autoclavei. Etuva: pentru verificare sterilizarii in cuptorul Pasteur ,firele de matase se inmoaie in cultura bacteriilor sporifere,se usuca si se aplaseaza in cutia petri,apoi se pun intr-o eprubeta si se transfera in termostat la temp.37C timp de 48ore,in cazul cind in eprubeta nu s-au inregistrat cresterea coloniilor atunci etuva functioneaza corect. 106.Structura microscopului optic. Microscopul optic permite examinarea microorganismului si studierea structurii acestuia.In componnta microscopului distingem partea mecanica si ce aptica.Partea mecanica consta din stativ (alcatuit din talpa si corp)si diverse dispozitive fixate pe el:tubul microscopului cu revolver pentru fixarea si schimbarea obiectivelor,masuta portobiect pt.preparate,dispozitiv pentru fizarea condensorului si a filtrelor optice. Parte optica consta din obiective oculare si sitemul de iluminare adica oglinda care are partile convexa si concava.

107.Calendarul vaccinarilor

Vrsta recomandat Primele 24 de ore 2-7 zile 2 luni 4 luni 6 luni 12 luni 4 ani 7 ani (n cls I-a) 9 ani (n cls III-a) 14 ani (n cls VIII-a)

Vaccin Hep B BCG DTPa-VPI-Hib, Hep B, DTPa-VPI-Hib DTPa-VPI-Hib, Hep B, DTPa-VPI-Hib, RRO DTPa RRO VPI, dT

Comentarii n maternitate

Simultan, Simultan Simultan Simultan

Campanii colare Campanii colare Campanii colare