Sunteți pe pagina 1din 29

Istoria_economiei

TRUE/FALSE 1. O posibila explicatie a trecerii la economia de piata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea este urmatoarea: interesele bancar-comercial-industriale occidentale au vizat crearea unui spatiu compatibil din punct de vedere institutional n Romania, precum si n toate celelalte zone atrase n circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale. 2. n perioada interbelica finantele publice au reflectat fidel linia ascendenta a evolutiei economiei nationale. 3. n domeniul finantelor publice, n perioada interbelica, au fost eradicate la cele mai inalte nivele afacerile ilegale si coruptia. 4. Prin intermediul finantelor publice, n perioada interbelica, statul a sustinut financiar anumite ramuri ale economiei, favorizand astfel direct si indirect diferite interese particulare. 5. n anul 1921 taranii nu au mai primit pasuni, fanete si paduri, terenuri pe care le primisera deja la reforma agrara din anul 1864. 6. Sub regimul marii arendasii, n urma Reformei agrare din anul 1864, starea taranilor improprietariti cu terenuri arabile s-a imbunatatit. 7. Semnificatia istorica a reformei agrare din anul 1864 a constat n transformarea radicala a regimului proprietatii agrare, precum si n organizarea celulei de baza a vietii rurale, comuna. 8. mproprietarirea majoritatii gospodariilor taranesti prin Reforma agrara din anul 1921 a determinat imbunatatirea situatiei materiale a taranimii, concretizata in cresterea puterii ei de cumparare pana in anul 1938. 9. n anul 1929 comparativ cu perioada 1867-1914 leul a fost devalorizat de 23 de ori. 10. Constrangerile formale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume, traditii. 11. n anul 1916 populatia Romaniei era de aproape doua ori mai mare decat n anul 1860. 12. n urma reformei agrare din anul 1921, pana n anul 1938, datorita conditiilor externe favorabile si comasarii proprietatilor, agricultura Romaniei devine o ramura performanta de mare productivitate. 13. Reforma agrara din anul 1921 a fost promovata de Partidul National Liberal care urmarea sa anihileze puterea marilor mosieri si a fortei Partidului Conservator. 14. n perioada interbelica din sistemul finantelor publice ale Romaniei au fost nlaturate afacerile ilegale si coruptia, astfel ca, pana n anul 1938, anul cel mai bun din perioada interbelica, se poate vorbi de o adevarata asanare a sistemului. 15. Datorita mbunatatirii raportului de schimb n comertul exterior al Romaniei, n perioada interbelica valoarea exportului a crescut, n vreme ce, cantitativ, volumul exportului s-a redus. 16. Protectionismul vamal practicat n perioada interbelica a combinat barierele vamale cu cele netarifare, cele din urma avand preponderenta. MULTIPLE CHOICE 1. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara cunoasterea specificului dreptului de proprietate in epoca moderna. Precizati care dintre atributele dreptului modern de proprietate este decisiv: a. b. c. d. dreptul de posesiune dreptul de folosinta dreptul de dispozitie dreptul de uzufruct

2. Societatile comerciale constand in asocieri de persoane, iar nu de capitaluri, n care fiecare membru efectua tranzactii separate, ncasand totalitatea beneficiilor si suportand singur pierderile erau denumite: a. b. c. d. n nume colectiv; reglementate; societati pe actiuni; commenda.

3. Societatile comerciale constand n asocieri de capitaluri, ale caror fonduri erau administrate de functionari numiti sau alesi, investitia asociatilor concentrandu-se treptat sub forma unor parti de capital transferabile care puteau trece din mana n mana, fara sa distorsioneze structura financiara sau operatiunile societatii au primit denumirea de: a. societati n nume colectiv; b. companii reglementate;

c. societati pe actiuni; d. commenda. 4. Societatile comerciale in cadrul carora contractele erau ncheiate pe termen de trei sau sapte ani, putand fi rennoite, iar raspunderea devenea limitata la suma cu care contractantii au contribuit se numeau: a. b. c. d. n nume colectiv; reglementate; societatile pe actiuni; in comandita.

5. Asociatiile alcatuite dintr-un grup restrans de persoane care contribuiau cu sume de bani pe termen de cativa ani, de cele mai multe ori pe cinci ani, n conditii clar prevazute ntr-un contract au fost denumite: a. b. c. d. n nume colectiv; vera societas; societas maris; commenda.

6. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele: 1. slaba configurare a organelor politice; 2. conditiile proaste de munca ale taranimii; 3. lipsa de uniformitate a legislatiei; 4. insuficienta capacitatilor de productie; 5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice). a. b. c. d. 1+2+3+4+5 2+4+5 1+3+5 1+2+4+5

7. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele: 1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale; 2. absenta unor tehnologii adecvate in secolele XII-XVI; 3. instabilitatea fortei de munca; 4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica; 5. conditiile proaste de munca ale minerilor; 6. desele razboaie generate de conflictele comerciale. a. b. c. d. 1+3+4+5 2+3+5+6 2+3 1+3+4+6

8. Transformarile tehnologice, alaturi de cele institutionale, au fost decisive pentru evolutia economica si sociala a Romaniei in epoca moderna. Revolutia industriala a patruns in Romania mai intai in: a. b. c. d. industrie agricultura comert infrastructura

9. Vreme de 141 de ani, ntre 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20 de dolari. Cat cantarea/cantareste o uncie de aur fin: a. b. c. d. 249,237 gr 5,18 gr 31,1035 gr 0,3226 gr

10. Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern, deoarece: (Atentie in alegerea afirmatiilor unilaterale, care nu presupun corelatii!) A. B. C. D. E. F. G. a. b. c. d. dobanzile la credite erau mari; ratele dobanzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului; mprumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv; rata dobanzii la depozite era prea mica; camataria era dominanta, avand un caracter net speculativ; conditiile creditului mic erau descurajante pentru investitii, prin nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii; nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei. A+B+D+F B+C+E+G B+D+E+G+F B+C+E+F+G

11. Paritatea legala a leului n aur n perioada 1867-1914 a fost: a. 0,1336 gr. aur fin b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900 c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835 d. 3,226 gr. aur fin 12. Variatiile cursului de schimb reflecta evolutia economiei n ansamblul ei, respectiv puterea de cumparare a monedei nationale n schimburile internationale. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a nregistrat n perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. n totala opozitie cu aceasta evolutie, n istoria monedei nationale, n perioada 1867-1914 (numita si a etalonului aur) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila.Precizati care din urmatoarele paritati sunt corecte pana n anul 1914: a. b. c. d. 1$ = 25,00 lei, 1 = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 3,22 lei 1$ = 4,86 lei, 1 = 25,00 lei, 1 franc elvetian = 5,18 lei 1$ = 5,18 lei, 1 = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu 1$ = 5,18 lei, 1 = 25,25 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

13. Paritatea legala a leului n aur conform definitiei date de Legea de stabilizare monetara din anul 1929 a fost: a. 0,290 g aur fin b. 4,3226 g aur fin c. 5,18 g aur fin d. 0,009 g aur fin 14. n sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe baza paritatilor teoretice, respectiv a continutului n aur fin, al diferitelor monede. Definitiile principalelor monede erau: a. 1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g aur fin; b. 1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g aur fin c. 1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033 g aur fin d. 1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g aur fin.

15. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a fost: a. dreptul de vot universal, direct si secret b. democratizarea societatii romanesti c. libertatea de initiativa d. separatia puterilor n stat 16. Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. n conditiile vechiului sistem de credit, nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii (n cazul creditului mic ele atingeau chiar 200%) era determinat de (alegeti varianta corecta din punctul de vedere al unei judecati economice, iar nu etice. Atentie la formulari! In analiza economica rationamentele se bazeaza pe corelatii cat mai cuprinzatoare, iar nu pe enunturi unilaterale.): a. b. c. d. lacomia creditorilor camatari cererea mare de credite oferta mica de credite insuficienta relativa a ofertei n raport cu cererea de credite

17. Vechiul sistem monetar era caracterizat prin: A. B. C. D. E. F. G. H. a. b. c. d. circulatia unor monede fara acoperire; piata monetara era caracterizata de anarhie si instabilitate; cresterea vitezei de circulatie; lipsa unei monede nationale reale; leul era moneda de cont; banii erau considerati simple semne de valoare; banii erau considerati o marfa ntre celelalte marfuri; piata era dominata de ordine si echilibru monetar. A+C++E B+D+E+G C+E+F+H B+D+F+G

18. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul Al. I. Cuza, de o importanta capitala au fost trei legi din anul 1864, deoarece ele au modificat modul de viata al majoritatii populatiei tarii (taranimea):
A. B. C. D. E. F.

Legea Rurala Codul Civil Legea consiliilor judetene Legea instructiunii publice Legea comunala Legea de organizare a armatei

a. b. c. d.

A+B+F B+C+E A+E+F A+D+E

19. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a nregistrat n perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. n totala opozitie cu aceasta evolutie, n istoria monedei nationale, n perioada 1867-1914 (numita si a etalonului aur) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila. Declansarea inflatiei n perioada interbelica, avand ca efect imediat deprecierea leului, s-a reflectat si n modificarea paritatilor monedei nationale fata de celelalte valute. Care au fost noile paritati stabilite n perioada interbelica: a. b. c. d. 1$ = 807,00 lei, 1 = 39,82 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu 1$ = 167,00 lei, 1 = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 32,00 lei 1$ = 167,00 lei, 1 = 714,00 lei, 1 franc elvetian = 22,00 lei 1$ = 807,00 lei, 1 = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 39,00 lei

20. Functiile autoritatii monetare au ramas n esenta aceleasi de la data nfiintarii BNR si pana n zilele noastre. Principalele atributii ale Bancii Nationale a Romaniei, potrivit Statutului la data nfiintarii, erau: A. acordarea de credite pe termen lung eventualilor investitori si populatiei; B. constituirea unui depozit de metal pretios cu destinatia de rezerva de acoperire a emisiunii monetare si asigurare a convertibilitatii monedei nationale; C. plasarea diferitelor efecte de comert pe piata valorilor mobiliare; D. primirea de depozite la termen n vederea fructificarii; E. stabilirea cursului oficial al valutelor straine; F. rescontarea efectelor de comert prezentate de bancile comerciale; G. emisiunea de moneda metalica si bancnote acoperita cu metale pretioase n proportie de 100%; H. stabilirea dobanzii oficiale; I. derularea comertului cu metale pretioase si valute. a. b. c. d. A+C+D+F+H C+D+G+H+I B+E+F+H+I A+B+D+E+G

21. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte: 1. a stimulat crearea retelei bancare a tarii; 2. a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale statelor europene si extraeuropene; 3. in conditiile insuficientei capitalului autohton, a urmarit importul de capital extern pentru finantarea investitiilor in Romania; 4. a constituit principala stavila expansiunii camatariei; 5. a promovat o politica de credite fara garantii materiale, in vederea cresterii consumului de bunuri de consum si servicii pe piata interna; 6. a contribuit, cu ndrumari si specialisti, la formarea sistemului bancar modern al tarii. a. b. c. d. 1+3+4+6 2+4+5+6 1+2+4+6 1+2+3+6

22. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte: 1. a asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone; 2. B.N.R. s-a situat pe pozitii autonome fata de stat, avand o politica proprie, fara interferente cu politica promovata de partidele politice ajunse la putere; 3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului national; 4. a contribuit substantial la formarea capitalului de mprumut stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii; 5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat ntre 4-6%; 6. a sprijinit productia agricola printr-o sustinuta politica de avantajare a producatorilor agricoli (indeosebi mica proprietate taraneasca) prin intermediul ratelor mici ale dobanzii. a. b. c. d. 1+2+3+5 1+3+4+5 2+3+4+5 1+3+4+6

23. n vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de numai 3-3,5 ori n perioada 1860-1914, volumul impozitelor a crescut de:

a. b. c. d.

aproximativ 6 ori aproape 24 de ori peste 15 ori 30 de ori

24. Urmare a cheltuielilor uriase ale statului, partea din emisiunea monetara ce revenea acoperirii datoriilor statului a crescut n anul 1922 fata de 1914: a. b. c. d. de la aproape 41% anul 1914 la peste 70% n anul 1922 de la aproape 6% anul 1914 la peste 56% n anul 1922 de la aproape 11% anul 1914 la peste 95% n anul 1922 de la aproape 20% anul 1914 la peste 80% n anul 1922

25. Pe fondul crizei economice generale, cauzele crizei financiare a statului au fost: 1. dublarea anuitatii datoriei externe a statului, ce ajunsese la 25% din totalul cheltuielilor bugetare; 2. cresterea fiscalitatii directe si indirecte a diminuat veniturile populatiei, determinand reducerea cererii agravand starea de criza a economiei; 3. necesitatea cresterii cheltuielilor bugetare pentru achitarea salariilor functionarilor publici; 4. numeroasele dificultati in colectarea veniturilor bugetare, fiind astfel generate deficite bugetare; 5. politica de ajutorare a taranimii in perioada 1929-1931, anii declansarii marii crize economice. a. b. c. d. 1+3+4 1+2+4 2+3+5 1+2+5

26. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara: 1. parcelarea proprietatii taranesti; 2. cointeresarea taranului improprietarit si cresterea veniturilor; 3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti; 4. cresterea eficientei gospodariilor taranesti; 5. agricultura Romaniei devine o agricultura de inalta productivitate; 6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.

a. b. c. d.

1+3+6 1+2+4+5 2+3+4 1+4+5+6

27. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a dus la cresterea puterii de cumparare a produselor industriale comparativ cu cele agricole. Comparativ cu nivelul din anul de referinta 1929, indicele preturilor produselor industriale in anul 1934 a fost: a. b. c. d. 120% 12,4% 82-83% 44,1%

28. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a dus la diminuarea drastica a veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu anul de referinta 1929, in anul 1934 indicele preturilor produselor agricole a ajuns la: a. b. c. d. 122% 12% 87% 44%

29. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara: 1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor; 2. creste productivitatea muncii pe mica exploatatie taraneasca; 3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii; 4. reducerea considerabila a costurilor medii; 5. scade numarul populatiei ocupate in industria romaneasca in perioada 1860-1914; 6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale. a. b. c. d. 1+2+4+5 2+3+5+6 1+3+4+6 2+3+4+6

30. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara: 1. pana in anul 1914 creste productia industriei constructoare de masini in Romania; 2. activitatea industriala devine continua; 3. populatia agricola migreaza masiv in industria romaneasca pana in anul 1938; 4. reducerea considerabila a costurilor medii; 5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale; 6. dezvoltarea industriei siderurgice romanesti pana in anul 1914. a. 1+2+4+5 b. 2+4+5 c. 1+3+4+5 d. 1+3+4 31. Cuprinsa n limitele spatiului economic german (austro-ungar), n perioada 1875-1885 Romania a fost obligata sa aplice n schimburile comerciale externe o politica de liberschimb, reflectata de nivelul taxelor vamale. n perioada aplicarii tarifului conventiei comerciale cu Austro-Ungaria nivelul taxelor vamale a fost de: a. 7-7,5%; b. 10-20%; c. 20-30%; d. 30-50%. 32. Structura comertului exterior al unei tari este un indicator complex, relevant, care reflecta structura pe ramuri a productiei materiale, structura populatiei ocupate, puterea de cumparare a economiei nationale etc. Precizati care era ponderea principalelor trei categorii de produse n exportul Romaniei n anul 1914: a. b. c. d. produse agricole: 42%-43%; produse petroliere: 32%-34%; lemn si derivate: 11-12%; produse agricole: 10%-12%; produse petroliere: 69%-72%; lemn si derivate: 14-19%; produse agricole: 72%-75%; produse petroliere: 14%-20%; lemn si derivate: 4-7%; produse agricole: 30%-35%; produse petroliere: 38%-43%; lemn si derivate: 20-24%;

33. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, cresterea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Datoria externa pe locuitor s-a modificat dupa cum urmeaza: a. b. c. d. 95 de dolari n anul 1938 fata de 30 dolari de anul 1916; 47 de dolari n anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916; 22 de dolari n anul 1938 fata de 50 dolari de anul 1916; 10 de dolari n anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916.

34. n perioada 1860-1914 modernizarea Romaniei a necesitat un efort investitional exceptional, antrenand importante mprumuturi externe. Mentionati care era suma totala (cu aproximatie) a datoriei externe, restanta de plata n anul 1914 si care a fost dintre toate sectoarele economico-sociale - domeniul cel mai important n care a fost investita:

a. b. c. d.

5 miliarde lei aur; transporturi; 700 milioane lei aur; industrie; 2000 milioane lei aur; modernizarea agriculturii; 2 miliarde lei aur; construirea infrastructurii.

35. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei n perioada 1913-1938 a evoluat astfel: pentru o tona de produse importate au fost exportate a. b. c. d. 10,3 tone n 1913, respectiv 16,1 tone n anul 1938; 25,7 tone n 1913, respectiv 30,0 tone n anul 1938; 3,6 tone n 1913, respectiv 8,0 tone n anul 1938; 22,5 tone n anul 1913, respectiv 5,2 tone n 1938.

36. Suprafata totala a tarii era n anul 1864 de aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar n anul 1921 de aproximativ 295000 km (29,5 mil. ha). Precizati suprafata atribuita noilor proprietati taranesti n baza Legii Rurale pana n anul 1889, respectiv n anul 1921 (sub forma loturilor individuale): a. b. c. d. circa 1,7 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 2,5 mil. ha n anul 1921; circa 2,1 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 6,3 mil. ha n anul 1921; circa 2,5 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha n anul 1921; circa 1,1 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 4,8 mil. ha n anul 1921.

37. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele ale preturilor produselor industriale cumparate de agricultori, n perioada 1929-1934 se poate afirma ca puterea de cumparare a taranilor: a. s-a redus de doua ori; b. a ramas constanta; c. a crescut cu putin; d. a crescut de aproximativ doua ori. 38. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept consecinta si modificari ale preturilor. Principala cauza a declansarii inflatiei interbelice (inceputa in timpul primului razboi mondial) a constituit-o: a. expansiunea masei monetare fara acoperire; b. scaderea puterii de cumparare a monedelor nationale; c. cresterea generalizata a preturilor n timpul primului razboi mondial; d. consumul neproductiv exagerat de mare determinat de economia de razboi. 39. Politica industriala adoptata n perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de: a. politica liberului schimb; b. politica Porti deschise capitalului strain; c. politica protectionismului industrial si a ncurajarii industriei nationale. d. politica Prin noi insine 40. Prin foarfeca preturilor se ntelege (atentie la formulari!): a. b. c. d. scaderea preturilor agricole si cresterea celor industriale; inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a doua categorii de preturi; scaderea mai accentuata a preturilor agricole decat a celor industriale, scaderea preturilor industriale si cresterea celor agricole;

41. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (n general), precum si, n primul rand, nivelul de dezvoltare al industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare n anul 1913 (trei grupe de produse): a. produse primare 88%; produse intermediare 6%; produse finite 6%; b. produse primare 64%; produse intermediare 12%; produse finite 24%;

c. produse primare 7%; produse intermediare 18%; produse finite 75%; d. produse primare 2%; produse intermediare 28%; produse finite 70%. 42. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (n general), precum si, n primul rand, nivelul de dezvoltare a industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare n anul 1938 (trei grupe de produse): a. produse primare 88%; produse intermediare 6%; produse finite 6%; b. produse primare 12,4%; produse intermediare 24%; produse finite 63,6%; c. produse primare 7%; produse intermediare 18%; produse finite 75%; d. produse primare 54%; produse intermediare 34%; produse finite 12%. 43. n urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se mbunatateasca. Masura n care acest obiectiv a fost atins este reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de acumulare n scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este reflectata de cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata sub incidenta Legii de conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv care era suma datorata de gospodariile cu proprietati pana n 10 hectare: a. 52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei; b. 2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei; c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei; d. 10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei. 44. n perioada 1919-1939 datoria externa a nregistrat urmatoarea evolutie: a. a crescut n permanenta; b. s-a diminuat n mod constant; c. a sporit n perioada 1919-1931 si s-a diminuat n perioada 1932-1939; d. a scazut n perioada 1919-1931, pentru ca, n urma crizei sa creasca n perioada 19321939. 45. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili ntre datoria publica externa si Venitul national. n anul 1912: a. datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decat Venitul national; b. Venitul national era mai mare, putand acoperi datoria publica; c. datoria publica era egala cu Venitul national, fiind deci acoperita; d. nivelul datoriei publice externe pe locuitor era aproximativ egal cu nivelul Venitului national pe locuitor. 46. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili ntre datoria publica externa si Venitul national. n anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe n Venitul national era: a. 80% din Venitul national; b. 67% din Venitul national; c. 5% din Venitul national; d. 22% din Venitul national 47. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili ntre datoria publica externa si cheltuielile bugetului de stat. n anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe n cheltuielile bugetare era: a. 80%; b. 67%; c. 5%; d. 22%. 48. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat n mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau n anul 1913 urmatoarele ponderi n total export:

a. b. c. d.

produse agricole - 11,5%, petrol si derivate 56,5%, lemn si derivate 13,6%; produse agricole - 72,3%, petrol si derivate 19,7%, lemn si derivate 3,6%; produse agricole - 29,5%, petrol si derivate 43,3%, lemn si derivate 11,4%; produse agricole - 45,5%, petrol si derivate 33,3%, lemn si derivate 21,3%.

49. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat n mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau n anul 1938 urmatoarele ponderi n total export: a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate 56,5%, lemn si derivate 13,6%; b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate 19,7%, lemn si derivate 4,7%; c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate 43,3%, lemn si derivate 11,4%; d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate 33,3%, lemn si derivate 21,3%. 50. Printre cauzele cresterii datoriei externe n perioada 1919-1931 se numara: 1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial; 2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial; 3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania n anul 1918; 4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace; 5. imprumuturile externe contractate in vederea echilibrarii deficitului cronic comercial extern; 6. importul privat de capital n perioada 1919-1931. a. b. c. d. 1+3+4+6 2+3+4+5 1+2+5+6 3+4+5+6

51. Printre cauzele cresterii datoriei externe n perioada 1919-1931 se numara: 1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial; 2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial; 3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania n anul 1918; 4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace; 5. datoria externa contractata n timpul razboiului mondial si ulterior pana n anul 1931; 6. importul privat de capital destinat refacerii infrastructurii. a. b. c. d. 1+2+5+6 2+3+4+5 1+3+4+5 3+4+5+6

52. Printre principalele cauze ale tedintelor de diminuare a datoriei publice externe n perioada 1923-1939 se numara: 1. necontractarea de noi mprumuturi externe importante; 2. contributia valutara a fortei de munca romanesti angajate in strainatate; 3. achitarea unei parti nsemnate din datoria externa; 4. intrari masive de capital extern n timpul crizei economice; 5. trecerea n mainile capitalului autohton a unor societati industriale controlate anterior de firmele externe; 6. acoperirea unei parti insemnate a datoriilor externe cu exporturile nete realizate in urma cresterii considerabile a productiei agricole. a. b. c. d. 1+2+4 2+4+6 2+3+5 1+3+5

53. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, acumularea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Gradul de ndatorare a unei tari se poate stabili si prin compararea datoriei externe pe locuitor (D.E.) cu venitul national pe locuitor (V.N.). Stiind ca in anul 2004 venitul national pe locuitor era de cca 4000 de dolari, iar datoira externa de aproape 1000 de dolari, precizati care a fost evolutia celor doi indicatori n anul 1938, comparativ cu perioada 1914-1916: a. b. c. d. 1938: D.E. = 94 $; VN. = 125 $; 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1938: D.E. = 90 $; VN. = 250 $; 1938: D.E. = 150 $; VN. = 500 $; 1914 = D.E. = 110 $; V.N. = 115 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $; 1914 = D.E. = 150 $; V.N. = 160 $; 1914 = D.E. = 75 $; V.N. = 180 $.

54. n perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea exporturilor creste de aproape trei ori, iar importurile cresc: a. b. c. d. de cca. 1,5 ori; de peste trei ori; de aproape doua ori; de 32 de ori.

55. n perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc: a. b. c. d. de cca. 1,5 ori; de aproape trei ori; de aproape doua ori; de 32 de ori.

56. Pe parcursul a 39 de ani, n intervalul 1950-1989, n perioada socialista, exprimat n valori curente, volumul comertului exterior al Romaniei a crescut de 40 de ori. n perioada 1886-1914, pe parcursul a 28 de ani, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei a evoluat astfel: a. b. c. d. valoarea importurilor creste de aproape 15 ori, iar exporturile cresc de aproape 20 de ori; valoarea importurilor creste de aproape zece ori, iar exporturile cresc de aproape opt ori; valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape trei ori; valoarea importurilor creste de aproape trei ori, iar exporturile cresc de aproape sase ori.

57. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta modificarile survenite in valorificarea potentialului sau economic. Comparativ cu perioada 1886-1914, n perioada interbelica, sub impactul crizei economice, importul si exportul au cunoscut urmatoarele evolutii: 1. n anul 1936, exportul se diminueaza cantitativ cu 50% fata de anul 1925; 2. n anul 1938, importul a sporit cantitativ cu 64% comparativ cu anul 1929; 3. exportul a sporit cantitativ n 1936 la mai mult decat dublu fata de 1925; 4. importul a crescut valoric n anul 1938 cu 50% fata de 1929; 5. importul s-a redus valoric n anul 1938 cu 36% fata de 1929; 6. n anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta sub 50% comparativ cu anul 1929. a. b. c. d. 1+2+4 3+5+6 2+3+6 1+3+5

58. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala: a. interventionista; b. de liber schimb;

c. protectionista; d. liberala. 59. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala: a. b. c. d. interventionista; de liber schimb; protectionista; liberala.

60. Prin terms of trade se desemneaza: a. b. c. d. raportul de schimb valutar; raportul de schimb in comertul international; cursul de schimb al monedelor aur ale doua state; termenii relatiilor economice internationale.

MULTIPLE CHOICE 1. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara cunoasterea specificului dreptului de proprietate in epoca moderna. Precizati care dintre atributele dreptului modern de proprietate este decisiv: a. b. c. d. dreptul de posesiune dreptul de folosinta dreptul de dispozitie dreptul de uzufruct

2. Societatile comerciale constand in asocieri de persoane, iar nu de capitaluri, n care fiecare membru efectua tranzactii separate, ncasand totalitatea beneficiilor si suportand singur pierderile erau denumite: a. b. c. d. n nume colectiv; reglementate; societati pe actiuni; commenda.

3. Societatile comerciale constand n asocieri de capitaluri, ale caror fonduri erau administrate de functionari numiti sau alesi, investitia asociatilor concentrandu-se treptat sub forma unor parti de capital transferabile care puteau trece din mana n mana, fara sa distorsioneze structura financiara sau operatiunile societatii au primit denumirea de: a. b. c. d. societati n nume colectiv; companii reglementate; societati pe actiuni; commenda.

4. Societatile comerciale in cadrul carora contractele erau ncheiate pe termen de trei sau sapte ani, putand fi rennoite, iar raspunderea devenea limitata la suma cu care contractantii au contribuit se numeau: a. b. c. d. n nume colectiv; reglementate; societatile pe actiuni; in comandita.

5. Asociatiile alcatuite dintr-un grup restrans de persoane care contribuiau cu sume de bani pe termen de cativa ani, de cele mai multe ori pe cinci ani, n conditii clar prevazute ntr-un contract au fost denumite:

a. b. c. d.

n nume colectiv; vera societas; societas maris; commenda.

6. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele: 1. slaba configurare a organelor politice; 2. conditiile proaste de munca ale taranimii; 3. lipsa de uniformitate a legislatiei; 4. insuficienta capacitatilor de productie; 5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice). a. b. c. d. 1+2+3+4+5 2+4+5 1+3+5 1+2+4+5

7. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele: 1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale; 2. absenta unor tehnologii adecvate in secolele XII-XVI; 3. instabilitatea fortei de munca; 4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica; 5. conditiile proaste de munca ale minerilor; 6. desele razboaie generate de conflictele comerciale. a. b. c. d. 1+3+4+5 2+3+5+6 2+3 1+3+4+6

8. Transformarile tehnologice, alaturi de cele institutionale, au fost decisive pentru evolutia economica si sociala a Romaniei in epoca moderna. Revolutia industriala a patruns in Romania mai intai in: a. b. c. d. industrie agricultura comert infrastructura

9. Vreme de 141 de ani, ntre 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20 de dolari. Cat cantarea/cantareste o uncie de aur fin: a. b. c. d. 249,237 gr 5,18 gr 31,1035 gr 0,3226 gr

10. Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern, deoarece: (Atentie in alegerea afirmatiilor unilaterale, care nu presupun corelatii!) A. B. C. D. dobanzile la credite erau mari; ratele dobanzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului; mprumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv; rata dobanzii la depozite era prea mica;

E. camataria era dominanta, avand un caracter net speculativ; F. conditiile creditului mic erau descurajante pentru investitii, prin nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii; G. nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei. a. b. c. d. A+B+D+F B+C+E+G B+D+E+G+F B+C+E+F+G

11. Paritatea legala a leului n aur n perioada 1867-1914 a fost: a. 0,1336 gr. aur fin b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900 c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835 d. 3,226 gr. aur fin 12. Variatiile cursului de schimb reflecta evolutia economiei n ansamblul ei, respectiv puterea de cumparare a monedei nationale n schimburile internationale. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a nregistrat n perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. n totala opozitie cu aceasta evolutie, n istoria monedei nationale, n perioada 1867-1914 (numita si a etalonului aur) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila.Precizati care din urmatoarele paritati sunt corecte pana n anul 1914: a. b. c. d. 1$ = 25,00 lei, 1 = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 3,22 lei 1$ = 4,86 lei, 1 = 25,00 lei, 1 franc elvetian = 5,18 lei 1$ = 5,18 lei, 1 = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu 1$ = 5,18 lei, 1 = 25,25 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

13. Paritatea legala a leului n aur conform definitiei date de Legea de stabilizare monetara din anul 1929 a fost: a. 0,290 g aur fin b. 4,3226 g aur fin c. 5,18 g aur fin d. 0,009 g aur fin 14. n sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe baza paritatilor teoretice, respectiv a continutului n aur fin, al diferitelor monede. Definitiile principalelor monede erau: a. 1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g aur fin; b. 1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g aur fin c. 1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033 g aur fin d. 1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g aur fin. 15. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a fost: a. dreptul de vot universal, direct si secret b. democratizarea societatii romanesti c. libertatea de initiativa d. separatia puterilor n stat 16. Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. n conditiile vechiului sistem de credit, nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii (n cazul creditului mic ele atingeau chiar 200%) era determinat de (alegeti varianta corecta din punctul de vedere al unei judecati economice, iar nu etice. Atentie la formulari! In analiza economica rationamentele se bazeaza pe corelatii cat mai cuprinzatoare, iar nu pe enunturi unilaterale.): a. b. c. d. lacomia creditorilor camatari cererea mare de credite oferta mica de credite insuficienta relativa a ofertei n raport cu cererea de credite

17. Vechiul sistem monetar era caracterizat prin: A. B. C. D. E. F. G. H. a. b. c. d. circulatia unor monede fara acoperire; piata monetara era caracterizata de anarhie si instabilitate; cresterea vitezei de circulatie; lipsa unei monede nationale reale; leul era moneda de cont; banii erau considerati simple semne de valoare; banii erau considerati o marfa ntre celelalte marfuri; piata era dominata de ordine si echilibru monetar. A+C++E B+D+E+G C+E+F+H B+D+F+G

18. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul Al. I. Cuza, de o importanta capitala au fost trei legi din anul 1864, deoarece ele au modificat modul de viata al majoritatii populatiei tarii (taranimea):
A. B. C. D. E. F.

Legea Rurala Codul Civil Legea consiliilor judetene Legea instructiunii publice Legea comunala Legea de organizare a armatei

a. b. c. d.

A+B+F B+C+E A+E+F A+D+E

19. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a nregistrat n perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. n totala opozitie cu aceasta evolutie, n istoria monedei nationale, n perioada 1867-1914 (numita si a etalonului aur) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila. Declansarea inflatiei n perioada interbelica, avand ca efect imediat deprecierea leului, s-a reflectat si n modificarea paritatilor monedei nationale fata de celelalte valute. Care au fost noile paritati stabilite n perioada interbelica: a. b. c. d. 1$ = 807,00 lei, 1 = 39,82 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu 1$ = 167,00 lei, 1 = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 32,00 lei 1$ = 167,00 lei, 1 = 714,00 lei, 1 franc elvetian = 22,00 lei 1$ = 807,00 lei, 1 = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 39,00 lei

20. Functiile autoritatii monetare au ramas n esenta aceleasi de la data nfiintarii BNR si pana n zilele noastre. Principalele atributii ale Bancii Nationale a Romaniei, potrivit Statutului la data nfiintarii, erau: A. acordarea de credite pe termen lung eventualilor investitori si populatiei; B. constituirea unui depozit de metal pretios cu destinatia de rezerva de acoperire a emisiunii monetare si asigurare a convertibilitatii monedei nationale; C. plasarea diferitelor efecte de comert pe piata valorilor mobiliare; D. primirea de depozite la termen n vederea fructificarii; E. stabilirea cursului oficial al valutelor straine; F. rescontarea efectelor de comert prezentate de bancile comerciale; G. emisiunea de moneda metalica si bancnote acoperita cu metale pretioase n proportie de 100%; H. stabilirea dobanzii oficiale; I. derularea comertului cu metale pretioase si valute. a. A+C+D+F+H

b. C+D+G+H+I c. B+E+F+H+I d. A+B+D+E+G 21. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte: 1. a stimulat crearea retelei bancare a tarii; 2. a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale statelor europene si extraeuropene; 3. in conditiile insuficientei capitalului autohton, a urmarit importul de capital extern pentru finantarea investitiilor in Romania; 4. a constituit principala stavila expansiunii camatariei; 5. a promovat o politica de credite fara garantii materiale, in vederea cresterii consumului de bunuri de consum si servicii pe piata interna; 6. a contribuit, cu ndrumari si specialisti, la formarea sistemului bancar modern al tarii. a. b. c. d. 1+3+4+6 2+4+5+6 1+2+4+6 1+2+3+6

22. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte: 1. a asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone; 2. B.N.R. s-a situat pe pozitii autonome fata de stat, avand o politica proprie, fara interferente cu politica promovata de partidele politice ajunse la putere; 3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului national; 4. a contribuit substantial la formarea capitalului de mprumut stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii; 5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat ntre 4-6%; 6. a sprijinit productia agricola printr-o sustinuta politica de avantajare a producatorilor agricoli (indeosebi mica proprietate taraneasca) prin intermediul ratelor mici ale dobanzii. a. b. c. d. 1+2+3+5 1+3+4+5 2+3+4+5 1+3+4+6

23. n vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de numai 3-3,5 ori n perioada 1860-1914, volumul impozitelor a crescut de: a. b. c. d. aproximativ 6 ori aproape 24 de ori peste 15 ori 30 de ori

24. Urmare a cheltuielilor uriase ale statului, partea din emisiunea monetara ce revenea acoperirii datoriilor statului a crescut n anul 1922 fata de 1914: a. b. c. d. de la aproape 41% anul 1914 la peste 70% n anul 1922 de la aproape 6% anul 1914 la peste 56% n anul 1922 de la aproape 11% anul 1914 la peste 95% n anul 1922 de la aproape 20% anul 1914 la peste 80% n anul 1922

25. Pe fondul crizei economice generale, cauzele crizei financiare a statului au fost: 1. dublarea anuitatii datoriei externe a statului, ce ajunsese la 25% din totalul cheltuielilor bugetare;

2. cresterea fiscalitatii directe si indirecte a diminuat veniturile populatiei, determinand reducerea cererii agravand starea de criza a economiei; 3. necesitatea cresterii cheltuielilor bugetare pentru achitarea salariilor functionarilor publici; 4. numeroasele dificultati in colectarea veniturilor bugetare, fiind astfel generate deficite bugetare; 5. politica de ajutorare a taranimii in perioada 1929-1931, anii declansarii marii crize economice. a. b. c. d. 1+3+4 1+2+4 2+3+5 1+2+5

26. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara: 1. parcelarea proprietatii taranesti; 2. cointeresarea taranului improprietarit si cresterea veniturilor; 3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti; 4. cresterea eficientei gospodariilor taranesti; 5. agricultura Romaniei devine o agricultura de inalta productivitate; 6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.

a. b. c. d.

1+3+6 1+2+4+5 2+3+4 1+4+5+6

27. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a dus la cresterea puterii de cumparare a produselor industriale comparativ cu cele agricole. Comparativ cu nivelul din anul de referinta 1929, indicele preturilor produselor industriale in anul 1934 a fost: a. b. c. d. 120% 12,4% 82-83% 44,1%

28. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a dus la diminuarea drastica a veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu anul de referinta 1929, in anul 1934 indicele preturilor produselor agricole a ajuns la: a. b. c. d. 122% 12% 87% 44%

29. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara: 1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor; 2. creste productivitatea muncii pe mica exploatatie taraneasca; 3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii; 4. reducerea considerabila a costurilor medii; 5. scade numarul populatiei ocupate in industria romaneasca in perioada 1860-1914; 6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale. a. b. c. d. 1+2+4+5 2+3+5+6 1+3+4+6 2+3+4+6

30. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara: 1. pana in anul 1914 creste productia industriei constructoare de masini in Romania; 2. activitatea industriala devine continua; 3. populatia agricola migreaza masiv in industria romaneasca pana in anul 1938; 4. reducerea considerabila a costurilor medii; 5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale; 6. dezvoltarea industriei siderurgice romanesti pana in anul 1914. a. 1+2+4+5 b. 2+4+5 c. 1+3+4+5 d. 1+3+4 31. Cuprinsa n limitele spatiului economic german (austro-ungar), n perioada 1875-1885 Romania a fost obligata sa aplice n schimburile comerciale externe o politica de liberschimb, reflectata de nivelul taxelor vamale. n perioada aplicarii tarifului conventiei comerciale cu Austro-Ungaria nivelul taxelor vamale a fost de: a. 7-7,5%; b. 10-20%; c. 20-30%; d. 30-50%. 32. Structura comertului exterior al unei tari este un indicator complex, relevant, care reflecta structura pe ramuri a productiei materiale, structura populatiei ocupate, puterea de cumparare a economiei nationale etc. Precizati care era ponderea principalelor trei categorii de produse n exportul Romaniei n anul 1914: a. b. c. d. produse agricole: 42%-43%; produse petroliere: 32%-34%; lemn si derivate: 11-12%; produse agricole: 10%-12%; produse petroliere: 69%-72%; lemn si derivate: 14-19%; produse agricole: 72%-75%; produse petroliere: 14%-20%; lemn si derivate: 4-7%; produse agricole: 30%-35%; produse petroliere: 38%-43%; lemn si derivate: 20-24%;

33. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, cresterea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Datoria externa pe locuitor s-a modificat dupa cum urmeaza: a. b. c. d. 95 de dolari n anul 1938 fata de 30 dolari de anul 1916; 47 de dolari n anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916; 22 de dolari n anul 1938 fata de 50 dolari de anul 1916; 10 de dolari n anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916.

34. n perioada 1860-1914 modernizarea Romaniei a necesitat un efort investitional exceptional, antrenand importante mprumuturi externe. Mentionati care era suma totala (cu aproximatie) a datoriei externe, restanta de plata n anul 1914 si care a fost dintre toate sectoarele economico-sociale - domeniul cel mai important n care a fost investita: a. b. c. d. 5 miliarde lei aur; transporturi; 700 milioane lei aur; industrie; 2000 milioane lei aur; modernizarea agriculturii; 2 miliarde lei aur; construirea infrastructurii.

35. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei n perioada 1913-1938 a evoluat astfel: pentru o tona de produse importate au fost exportate a. b. c. d. 10,3 tone n 1913, respectiv 16,1 tone n anul 1938; 25,7 tone n 1913, respectiv 30,0 tone n anul 1938; 3,6 tone n 1913, respectiv 8,0 tone n anul 1938; 22,5 tone n anul 1913, respectiv 5,2 tone n 1938.

36. Suprafata totala a tarii era n anul 1864 de aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar n anul 1921 de aproximativ 295000 km (29,5 mil. ha). Precizati suprafata atribuita noilor proprietati taranesti n baza Legii Rurale pana n anul 1889, respectiv n anul 1921 (sub forma loturilor individuale): a. b. c. d. circa 1,7 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 2,5 mil. ha n anul 1921; circa 2,1 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 6,3 mil. ha n anul 1921; circa 2,5 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha n anul 1921; circa 1,1 mil. ha pana n anul 1889, respectiv 4,8 mil. ha n anul 1921.

37. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele ale preturilor produselor industriale cumparate de agricultori, n perioada 1929-1934 se poate afirma ca puterea de cumparare a taranilor: a. s-a redus de doua ori; b. a ramas constanta; c. a crescut cu putin; d. a crescut de aproximativ doua ori. 38. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept consecinta si modificari ale preturilor. Principala cauza a declansarii inflatiei interbelice (inceputa in timpul primului razboi mondial) a constituit-o: a. expansiunea masei monetare fara acoperire; b. scaderea puterii de cumparare a monedelor nationale; c. cresterea generalizata a preturilor n timpul primului razboi mondial; d. consumul neproductiv exagerat de mare determinat de economia de razboi. 39. Politica industriala adoptata n perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de: a. politica liberului schimb; b. politica Porti deschise capitalului strain; c. politica protectionismului industrial si a ncurajarii industriei nationale. d. politica Prin noi insine 40. Prin foarfeca preturilor se ntelege (atentie la formulari!): a. b. c. d. scaderea preturilor agricole si cresterea celor industriale; inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a doua categorii de preturi; scaderea mai accentuata a preturilor agricole decat a celor industriale, scaderea preturilor industriale si cresterea celor agricole;

41. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (n general), precum si, n primul rand, nivelul de dezvoltare al industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare n anul 1913 (trei grupe de produse): a. produse primare 88%; produse intermediare 6%; produse finite 6%; b. produse primare 64%; produse intermediare 12%; produse finite 24%; c. produse primare 7%; produse intermediare 18%; produse finite 75%; d. produse primare 2%; produse intermediare 28%; produse finite 70%. 42. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (n general), precum si, n primul rand, nivelul de dezvoltare a industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare n anul 1938 (trei grupe de produse): a. produse primare 88%; produse intermediare 6%; produse finite 6%; b. produse primare 12,4%; produse intermediare 24%; produse finite 63,6%; c. produse primare 7%; produse intermediare 18%; produse finite 75%; d. produse primare 54%; produse intermediare 34%; produse finite 12%.

43. n urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se mbunatateasca. Masura n care acest obiectiv a fost atins este reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de acumulare n scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este reflectata de cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata sub incidenta Legii de conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv care era suma datorata de gospodariile cu proprietati pana n 10 hectare: a. 52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei; b. 2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei; c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei; d. 10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei. 44. n perioada 1919-1939 datoria externa a nregistrat urmatoarea evolutie: a. a crescut n permanenta; b. s-a diminuat n mod constant; c. a sporit n perioada 1919-1931 si s-a diminuat n perioada 1932-1939; d. a scazut n perioada 1919-1931, pentru ca, n urma crizei sa creasca n perioada 19321939. 45. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili ntre datoria publica externa si Venitul national. n anul 1912: a. datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decat Venitul national; b. Venitul national era mai mare, putand acoperi datoria publica; c. datoria publica era egala cu Venitul national, fiind deci acoperita; d. nivelul datoriei publice externe pe locuitor era aproximativ egal cu nivelul Venitului national pe locuitor. 46. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili ntre datoria publica externa si Venitul national. n anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe n Venitul national era: a. 80% din Venitul national; b. 67% din Venitul national; c. 5% din Venitul national; d. 22% din Venitul national 47. Pentru ntelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale n ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili ntre datoria publica externa si cheltuielile bugetului de stat. n anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe n cheltuielile bugetare era: a. 80%; b. 67%; c. 5%; d. 22%. 48. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat n mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau n anul 1913 urmatoarele ponderi n total export: a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate 56,5%, lemn si derivate 13,6%; b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate 19,7%, lemn si derivate 3,6%; c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate 43,3%, lemn si derivate 11,4%; d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate 33,3%, lemn si derivate 21,3%. 49. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat n mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau n anul 1938 urmatoarele ponderi n total export: a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate 56,5%, lemn si derivate 13,6%; b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate 19,7%, lemn si derivate 4,7%; c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate 43,3%, lemn si derivate 11,4%; d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate 33,3%, lemn si derivate 21,3%.

50. Printre cauzele cresterii datoriei externe n perioada 1919-1931 se numara: 1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial; 2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial; 3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania n anul 1918; 4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace; 5. imprumuturile externe contractate in vederea echilibrarii deficitului cronic comercial extern; 6. importul privat de capital n perioada 1919-1931. a. b. c. d. 1+3+4+6 2+3+4+5 1+2+5+6 3+4+5+6

51. Printre cauzele cresterii datoriei externe n perioada 1919-1931 se numara: 1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial; 2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial; 3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania n anul 1918; 4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace; 5. datoria externa contractata n timpul razboiului mondial si ulterior pana n anul 1931; 6. importul privat de capital destinat refacerii infrastructurii. a. b. c. d. 1+2+5+6 2+3+4+5 1+3+4+5 3+4+5+6

52. Printre principalele cauze ale tedintelor de diminuare a datoriei publice externe n perioada 1923-1939 se numara: 1. necontractarea de noi mprumuturi externe importante; 2. contributia valutara a fortei de munca romanesti angajate in strainatate; 3. achitarea unei parti nsemnate din datoria externa; 4. intrari masive de capital extern n timpul crizei economice; 5. trecerea n mainile capitalului autohton a unor societati industriale controlate anterior de firmele externe; 6. acoperirea unei parti insemnate a datoriilor externe cu exporturile nete realizate in urma cresterii considerabile a productiei agricole. a. b. c. d. 1+2+4 2+4+6 2+3+5 1+3+5

53. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, acumularea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Gradul de ndatorare a unei tari se poate stabili si prin compararea datoriei externe pe locuitor (D.E.) cu venitul national pe locuitor (V.N.). Stiind ca in anul 2004 venitul national pe locuitor era de cca 4000 de dolari, iar datoira externa de aproape 1000 de dolari, precizati care a fost evolutia celor doi indicatori n anul 1938, comparativ cu perioada 1914-1916: a. b. c. d. 1938: D.E. = 94 $; VN. = 125 $; 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1938: D.E. = 90 $; VN. = 250 $; 1938: D.E. = 150 $; VN. = 500 $; 1914 = D.E. = 110 $; V.N. = 115 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $; 1914 = D.E. = 150 $; V.N. = 160 $; 1914 = D.E. = 75 $; V.N. = 180 $.

54. n perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea exporturilor creste de aproape trei ori, iar importurile cresc:

a. b. c. d.

de cca. 1,5 ori; de peste trei ori; de aproape doua ori; de 32 de ori.

55. n perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc: a. b. c. d. de cca. 1,5 ori; de aproape trei ori; de aproape doua ori; de 32 de ori.

56. Pe parcursul a 39 de ani, n intervalul 1950-1989, n perioada socialista, exprimat n valori curente, volumul comertului exterior al Romaniei a crescut de 40 de ori. n perioada 1886-1914, pe parcursul a 28 de ani, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei a evoluat astfel: a. b. c. d. valoarea importurilor creste de aproape 15 ori, iar exporturile cresc de aproape 20 de ori; valoarea importurilor creste de aproape zece ori, iar exporturile cresc de aproape opt ori; valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape trei ori; valoarea importurilor creste de aproape trei ori, iar exporturile cresc de aproape sase ori.

57. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta modificarile survenite in valorificarea potentialului sau economic. Comparativ cu perioada 1886-1914, n perioada interbelica, sub impactul crizei economice, importul si exportul au cunoscut urmatoarele evolutii: 1. n anul 1936, exportul se diminueaza cantitativ cu 50% fata de anul 1925; 2. n anul 1938, importul a sporit cantitativ cu 64% comparativ cu anul 1929; 3. exportul a sporit cantitativ n 1936 la mai mult decat dublu fata de 1925; 4. importul a crescut valoric n anul 1938 cu 50% fata de 1929; 5. importul s-a redus valoric n anul 1938 cu 36% fata de 1929; 6. n anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta sub 50% comparativ cu anul 1929. a. b. c. d. 1+2+4 3+5+6 2+3+6 1+3+5

58. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala: a. b. c. d. interventionista; de liber schimb; protectionista; liberala.

59. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala: a. b. c. d. interventionista; de liber schimb; protectionista; liberala.

60. Prin terms of trade se desemneaza: a. raportul de schimb valutar;

b. raportul de schimb in comertul international; c. cursul de schimb al monedelor aur ale doua state; d. termenii relatiilor economice internationale. NUMERIC RESPONSE 1. n ce an a fost elaborat si promulgat Codul civil francez care sta la baza sistemelor legislative europene (continentale)?

2. Urmarirea si analiza modificarilor masei (agregatelor) monetare este decisiva pentru depistarea tendintelor inflationiste ale unei economii. n perioada interbelica n Romania expansiunea numerarului (M1) ramane una din caile importante ale propagarii inflatiei. Stiind ca n anul 1929 circulatia monetara (M1) nsuma cca. 24 mild. lei, la cate miliarde lei a ajuns masa monetara in circulatie n anul 1938? (Precizati doar suma, fara introducerea cuvantului miliarde sau a zerourilor!)

3. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara internationala este reflectata de insusi anul infiintarii marilor banci. n ce an a fost nfiintata Banca Angliei?

4. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara internationala este reflectata de insusi anul infiintarii marilor banci. n ce an a fost nfiintata Banca Frantei?

5. Potentialul demografic ale unei tari este unul din indicatorii de referinta. Astazi, populatia Romaniei este de aproape 22 milioane locuitori. De la circa 4 milioane locuitori n Vechiul Regat n anul 1860, populatia Romaniei a crescut de aproape doua ori pana in anul 1916. Cate milioane de locuitori numara populatia Romaniei Mari n anul 1940. 6. Astazi suprafata Romaniei este de aproape 238000 km2. Comparativ cu 131000 km2 cat reprezenta suprafata Vechiului Regat n anul 1914, cati km2 avea suprafata Romaniei Mari n anul 1938?

7. Populatia ocupata n industrie, respectiv n industria mecanizata sau mare (n perioada 1860-1938) a reprezentat si reprezinta un indicator de referinta pentru gradul de dezvoltare a unei tari. Comparativ cu ponderea populatiei ocupate n industrie (49%) n Anglia (cea mai industrializata tara n secolul 19) n anul 1860, cate procente reprezenta ponderea populatiei ocupate n industria Romaniei?

8. Care era nivelul de dezvoltare a industriei Romaniei comparativ cu cel al Marii Britanii? Pentru a evidentia marele decalaj fata de industria occidentala, un indicator de referinta este forta motrice utilizata (generata, pe parcursul secolului 19, de motoarele cu aburi), exprimata n C.P.. Comparativ cu Anglia unde forta motrice totala folosita n industrie era de 2580 mii C.P., care era numarul de CP n functiune n industria romaneasca n jurul anului 1860.

9. n ce an a fost adoptata denumirea de dolar?

10. Dolarul a fost una dintre cele mai stabile monede pe parcursul secolului 19 (cu exceptia unor scurte perioade) si la nceputul secolului 20 pana in perioada interbelica. n ce an a fost stabilita paritatea legala a dolarului, paritate ce a ramas neschimbata vreme de 141 de ani?

11. Vreme de peste 30 de ani (1880-1914) stabilitatea monedei nationale n cadrul sistemului etalon-aur a fost remarcabila, fluctuatiile fiind nesemnificative. Care era, exprimat n , titlul aurului prin care era definit leul n temeiul legilor din anii 1867 si 1890 (1 leu = 1 franc francez = 0,3226 gr. aur)?

12. Declansate n timpul primului razboi mondial n economiile tuturor tarilor beligerante, procesele inflationiste s-au cronicizat pe parcursul perioadei interbelice (1919-1939), revenind cu brutalitate n perioada tranzitiei la economia de piata (dupa 1990) n fostele state socialiste. Declansarea si agravarea inflatiei este prompt reflectata de evolutia puterii de cumparare a monedelor nationale. De cate ori s-a depreciat leul n perioada 1927-1929 fata de anul 1914?

13. De cate ori a fost devalorizat leul prin Legea de stabilizare monetara din februarie 1929 fata de perioada 1867-1913?

14. Definitia legala a leului data prin legile din anul 1867 si 1890 a fost de 0,3226 g aur cu titlul de 900 . Cate miligrame de aur cu titlul de 900 reprezenta un leu definit ca fiind egal cu 9 mg. aur fin prin Legea de stabilizare monetara din anul 1929?

15. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului n anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 dolar potrivit noului curs de schimb?

16. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului n anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 lira sterlina potrivit noului curs de schimb?

17. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului n anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 franc elvetian (valoare rotunjita) potrivit noului curs de schimb?

18. Sub impactul crizei economice din perioada 1929-1933, sistemul lirei sterline - principala moneda a lumii secolului al XIXlea - se prabuseste. Cu cate procente (rotunjit, cu aproximatie) a fost devalorizata lira sterlina n anul 1934?

19. n perioada 1860-1914 productia materiala a tarii si veniturile populatiei au crescut aproximativ de 3-3,5 ori. De cate ori a crescut volumul impozitelor n aceeasi perioada?

20. Care a fost numarul familiilor mproprietarite n baza legilor din perioada 1864-1889?

COMPLETION 1. n general, pe masura extinderii pietei mondiale, practicile comerciale, mentalitatile specifice economiei de piata s-au extins n mod ______________ si asupra zonelor economiilor naturale (domeniilor feudale). 2. Comertul la mare distanta practicat de centrele comerciale ale Europei Occidentale a impus o serie de ____________ care au generat deosebiri si ____________ ntre structurile si nivelurile de organizare ale diferitelor societati. 3. _______________ de _______________ reprezinta totalitatea cheltuielilor - unele incluse, cele mai multe - neincluse n costurile produsului/serviciului final, suportate de una sau ambele parti ale tranzactiei (sunt cuprinse, de exemplu, printre altele, diferite taxe notariale, asa-zisele comisioane, mita, bacsisul etc.) 4. Sfarsitul secolului al VXII-lea consemneaza introducerea principiului fundamental al organizarii politice moderne:

_______________ ______________ n ______.


5. Vreme de peste 700 de ani au evoluat, n mod nesistematizat, doua tipuri de legislatii care au generat cele doua mari sisteme de drept: ____________ - ______________ si de __________ ____. (Atentie! Nu mai introduceti semne diacritice sau cuvinte de legatura!) 6. Sistemului de common law i este specifica ___________ dreptului privat. 7. Sistemelor juridice de traditie romanista le este specifica ____________ dreptului privat. 8. Instituirea dreptului de ____________ ____________ reprezinta realizarea fundamentala a Codului Civil de la 1804. 9. Operatia de creare a semnelor banesti si de stocare a lor la emitent n vederea punerii lor n circulatie poarta numele de ______________ _______________.

10. n cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii monetare (Currency school) acoperirea emisiunii monetare se facea numai cu ____________ ______________. 11. n cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii bancare (Banking school) acoperirea emisiunii monetare se facea cu ____________ pretioase si __________ de __________. 12. Cambia reprezinta denumirea generica pentru ___________ de comert, titluri _____________ care fac dovada existentei unei creante ntr-o suma determinata si platibila imediat sau pe termen ________ (n genere de ___ de zile). 13. n sistemele etalon aur si etalon aur-devize scontarea reprezenta cumpararea de catre o banca comerciala contra unui comision - a unor _________ de ________ pe termen scurt (maximum trei luni) nainte de ajungerea acestora la ___________. 14. n sistemele etalon aur si etalon aur-devize rescontarea reprezenta operatiunea efectuata de banca centrala n vederea aprovizionarii cu ____________ a bancilor comerciale, pe baza prezentarii de catre acestea a unui ____________ de cambii scontate de ele. 15. Prima banca moderna este considerata a fi Banca _______________ nfiintata n anul _____. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.) 16. Bancile centrale au fost create n vederea stabilizarii dreptului de ___________ al emisiunii ____________. 17. Banca ____________ a fost nfiintata n anul 1694. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.) 18. Banca ____________ a fost nfiintata n anul 1800. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.) 19. Una din cauzele napoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul de dezvoltare atins de tarile din Occident la mijlocul secolului 19 a fost ______________ spatiului sud-est european de ____________ economice ale Occidentului. 20. Una din cauzele napoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul de dezvoltare atins de tarile din Occident la mijlocul secolului 19 a fost formarea mentalitatii de tip _____________, _____________. 21. Institutiile (constrangerile) _____________ sunt constituite din normele, regulile determinate de obiceiuri, cutume etc. 22. n cazul Romaniei, institutiile (constrangerile) _____________ au fost instituite de elita politica sub presiunea zonelor de _____________ (iradiere). 23. Interesele bancar-comercial-industriale occidentale vizau crearea unui spatiu _____________ din punct de vedere formal (institutional) n Romania, precum si n toate celelalte zone __________ n circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale. 24. Principalele patru domenii supuse transformarilor institutionale in cadrul economiei romanesti au fost _____________, forta de munca, ______________, comertul. 25. Potrivit relatiilor moderne de proprietate consacrate de Codul Civil intrat n vigoare la 1 ianuarie _______ si de Constitutia din anul ______, dreptul de __________ devine atributul fundamental al dreptului de proprietate moderna . 26. Institutiile moderne ale economiei de piata introduse n Romania n a doua jumatate a secolului 19 nu au fost receptate n mod efectiv de toata populatia Romaniei. Dintre legile adoptate n anul 1864, doar trei au influentat efectiv viata majoritatii populatiei tarii (taranimii), si anume: legea _________, legea ______________ publice si legea __________. 27. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a nsemnat transformari fundamentale ale societatii romanesti. Astfel, una din principalele directii ale tranzitiei n aceasta perioada a constat n trecerea de la regimul statal __________ la cel ______________ - ________________ al statului de drept. 28. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a nsemnat transformari fundamentale ale societatii romanesti. Astfel, una din principalele directii ale tranzitiei n aceasta perioada a constat n trecerea de la regimul juridic ntemeiat pe _____________ de clasa la regimul legislativ modern bazat pe democratie economica, piata _______, constrangere _____________ etc.. 29. n perioada 1800-1914 pe plan mondial a functionat sistemul monetar _________ __________. (Tastati cuvintele cu un singur spatiu intre ele, fara liniuta de legatura!) 30. Sistemul ___________ ______ s-a prezentat sub forma monometalismului si bimetalismului. (Tastati cuvintele cu un singur spatiu intre ele, fara liniuta de legatura!) 31. Sistemul etalon aur s-a prezentat sub forma _________________ si bimetalismului. 32. Bimetalismul a fost practicat in majoritatea tarilor n primele _____ ____________ ale secolului al XIX-lea. 33. n pofida utilizarii si a argintului ca moneda, secolul al XIX-lea a fost denumit cu titlul generic de secol al ___________ _______. 34. Sstemul etalon aur s-a prezentat sub forma monometalismului si __________________. 35. Sistemul etalon aur era definit prin: - _____________ monedelor din aur si/sau argint - _____________ monedei nationale prin paritati n aur si/sau argint - _____________ emisiunii fiduciare cu aur si/sau argint potrivit definitiei date

36. Istoria monetara este decisiva pentru ntelegerea evolutiei economiei atat pe plan mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular dezvaluie evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 1,504 gr aur fin era echivalenta cu 1 ________ ______________. 37. Istoria monetara este decisiva pentru ntelegerea evolutiei economiei atat pe plan mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 7,32 gr aur fin era echivalenta cu 1 ________ ____________. 38. Istoria monetara este decisiva pentru ntelegerea evolutiei economiei la nivel mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 0,290 gr aur fin (rotunjit) era echivalenta cu 1 ________ ____________. 39. n cadrul Uniunii Monetare Latine (UML) nfiintate n anul 1865 a fost adoptat sistemul monetar francez. Paritatile monedelor tarilor membre UML erau: 1 franc francez = 1 ________ elvetian = 1 franc __________ = 1 _________ ___________. 40. Uniunea Monetara Latina a fost nfiintata n anul 1865, avand ca membri fondatori: Franta, ___________, Italia, ____________. 41. Denumirea monedei nationale provine de la _________ - _____, moneda din argint, cu o greutate aproximativa de 27,5 g, avand imprimat un leu rampant pe revers. (Mentionati denumirea n limba romana.) 42. n vechiul sistem monetar moneda era considerata o _________, ca toate celelalte marfuri. 43. Una dintre consecintele adoptarii noului sistem prin Legea din anul 1867 a fost crearea primei ___________ nationale ________ cu valoare ____________ (exprimata n metal pretios monetar). 44. n urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 sistemul monetar a devenit sistem _________ de _______. 45. n urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 Romania patrunde pe piata schimburilor comerciale si ________ internationale cu o organizare monetara ___________ si ______________. 46. Stabilitatea monetara specifica sistemului etalon aur din perioada 1880-1914 a avut drept efect o remarcabila stabilitate a _____________, nemaintalnita n urmatorii 90 de ani, exceptand perioada _____________. 47. Dupa anul 1929 se manifesta deschiderea foarfecei preturilor interne n defavoarea produselor _____________, scaderea acestei categorii de preturi fiind de aproape doua ori mai mare n anii crizei (1932-1934) decat a preturilor produselor _____________. 48. n conditiile vechiului sistem de credit existau doua zone (arii) ale creditului: creditul ______ si creditul ____. 49. n conditiile vechiului sistem de credit, n cazul creditului mare, datoriile deveneau ___________, debitorii fiind permanent ____________. 50. n conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare comporta ___________ relativ reduse, _____________ fiind solide (bunuri imobiliare - mosii, case etc.). 51. n conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare avea caracter ____________ fiind destinat acoperirii cheltuielilor de _____ (calatorii, sejururi n strainatate). 52. n conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic se caracteriza prin rate ale dobanzilor de pana la ____%, nivel care reflecta nu numai presiunea cererii, ci si ___________ mai mari, determinate de caracterul garantiilor. 53. n conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic avea caracter ______________, ratele dobanzilor fiind de regula superioare ratelor medii ale ______________. 54. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Una dintre trasaturile noului sistem de credit a constat in abundenta fata de _________ a ofertei de credite. 55. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. In conditiile noului sistem de credit, rata medie a ___________ pe piata trebuia sa fie inferioara ratei medii a _____________. 56. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit era ______________ pe principalele ramuri ale economiei: comert, industrie, agricultura. 57. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit avea caracter preponderent productiv, destinat _____________ si tranzactiilor economice. 58. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit era ntemeiat pe ____________ rezonabile, fiind totodata stimulativ pentru ____________. 59. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, B.N.R. a introdus ordine n ______________ _______________, alimentand-o integral cu moneda nationala. 60. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, B.N.R. a asigurat piata cu cel mai mare volum de ______________ _______________. 61. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a ieftinit ___________ si a stabilizat pretul lui: rata _______________ a oscilat ntre 4-6%.

62. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stimulat crearea retelei ___________ a tarii, contribuind cu ndrumari si specialisti la formarea sistemului ___________ modern al tarii. 63. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stabilit canale de ___________ si operatiuni ____________ cu bancile _____________ ale statelor europene si extraeuropene. 64. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a contribuit substantial la formarea capitalului de _____________ stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii. 65. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a acordat preferinta debitorilor _____________, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului _____________. 66. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a constituit principala stavila n calea expansiunii ________________. 67. nfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin reglementarea creditelor si dezvoltarea operatiunilor bancare ______________, B.N.R. a instituit un climat de ______________ pe piata banilor, premisa esentiala a proliferarii creditului ____________. 68. Prin crearea noului sistem de credit modern, reteaua bancara a sprijinit capitalul _____________, contribuind la consolidarea marii burghezii ___________. 69. n cadrul noului sistem de credit modern, politica bancara promovata a avut un pronuntat caracter _______________. 70. Interventionismul practicat de statul roman in domeniul polticii bancare s-a concretizat in esenta in: a. _____________ acordate B.N.R.; b. participarea capitalului __________ la diferitele institutii bancare; c. _______________ operatiunilor acestor banci. 71. Inflatia declansata in perioada interbelica s-a facut puternic resimtita si in cadrul sistemului bancar romanesc, cu consecinte extrem de grave. Evolutia activitatii bancilor este sinusoidala: n perioada 1918-1929 - _____________ (cresterea numarului bancilor sub influenta inflatiei si a speculatiilor bursiere din perioada 1919-1926) urmat de un proces de deteriorare si restrangere n perioada ______ - ______. 72. Maturizarea sistemului de credit in perioada interbelica a avut drept consecinta _____________ specializarii creditului (credit industrial, mestesugaresc, pentru functionari etc.). 73. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica a constat in orientarea marilor banci spre ___________ mecanizata si __________ exterior, n vreme ce bancile mici au drept destinatie comertul intern si ___________ mica si mijlocie. 74. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica, mai cu seama dupa criza economica, a constat in dirijarea celei mai mare parti a creditelor spre marea ___________, ______________ dispunand de mijloace financiare cu mult sub necesar. 75. In perioada interbelica devin evidente tendintele de _______________ si centralizare a capitalurilor bancare, cea mai mare parte a activelor fiind detinuta de cateva banci ______, avand n centru B.N.R.. 76. n deceniul patru, dupa marea recesiune economica (1934-1938), una din tendintele evolutiei sistemului bancar a constat in accentuarea interventia statului sub forma actiunilor de reglementare si ___________ ale activitatii bancare, urmare a dezorganizarii provocate de ______ bancara si prabusirea multor institutii de ______ 77. Printre principiile sistemului modern de finante publice se numara si _____________ impozabilitatii, respectiv masa impozabila era constituita de totalitatea cetatenilor, fara discriminari. 78. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara ________________ impozabilitatii, respectiv marimea impozitelor era proportionala cu marimea veniturilor obiectul impozitarii nu l mai constituia persoana, ci veniturile, bunurile etc.. 79. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara si _______________ _____________: institutiile financiare ale statului sunt obligate sa faca dari de seama asupra executarii bugetului - Ministerul de Finante raspunde n fata Parlamentului. 80. n cadrul sistemului modern de finante publice este nfiintata _________________ ______________ - institutie publica specializata n conceperea, calcularea, asezarea si colectarea impozitelor. 81. n cadrul sistemului modern de finante publice este organizata ___________ bugetara n scopul calcularii veniturilor si cheltuielilor statului si administratiilor locale. 82. n cadrul sistemului modern de finante publice este introdus _____________ bugetului de stat - de catre organele reprezentative ale natiunii - la nivel guvernamental, parlamentar etc.. 83. n cadrul sistemului modern de finante publice este introdus ____________ ___________ financiar - asupra ministerelor, departamentelor etc. asigurat de Curtea de Conturi (1863) pe baza Legii contabilitatii publice - 1881.

84. Eficienta aplicarii sistemului modern de finante publice (1859-1914) s-a concretizat in asigurarea fondurilor necesare modernizarii societatii romanesti destinate construirii _______________, dezvotarii institutiilor publice, astfel incat in anul 1914 valoarea patrimoniului statului ajunsese la peste _____ milioane lei aur. 85. Evolutia bugetul de stat reflecta, printre altele, eficienta politicii fiscale a guvernului respectiv, gradul de efectivitate institutionala si nivelul productivitatii muncii nationale. Prezentati structura veniturilor bugetului de stat in perioada 18601914: Impozitele __________ au ajuns la ____ % n anul 1914; impozitele ___________ au ajuns la ____ % n anul 1914. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de nevoile financiare tot mai mari ale statului determinate de plata _____________ ______________ n special externe contractate pentru sustinerea razboiului, precum si a anuitatilor aferente _____________ contractate n perioada antebelica. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de ____________ masive impuse de refacerea mijloacelor de _____________ si ______________ afectate n perioada razboiului. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de _______ externe pentru marfurile cumparate de particulari peste granita n perioada razboiului si, mai cu seama, n perioada 1919-1920, garantate de stat cu __________ de _________. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de _______ datoriilor ce reveneau Romaniei ca stat ____________, stabilite prin tratatele de pace, cota-parte din ___________ ____________ a Austro-Ungariei. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de cheltuielile generate de ___________ monetara, proces economic esential rezultat al Marii Uniri din anul 1918. Presiunea fiscala sporita n perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de emisiunea de _______ (obligatiuni) cuvenita marilor proprietari, expropriati prin legile de __________ agrara din anul 1921. Prin plata impusa taranilor de Legea Rurala din anul 1864, conform conceptiilor acceptate, sustinute ndeosebi de Mihail Kogalniceanu, taranimea clacasa rascumpara ___________ ____________ si nu ____________ pe care se mproprietarea. Ceea ce platea taranimea clacasa in urma improprietaririi din anul 1864 reprezenta _____________ acordata boierilor pentru pierderile pe care le sufereau n urma _____________ _____________ clacasilor de a le mai face claca si a le da dijma. n urma Reformei agrare din anul 1864 cadrul institutional a fost radical modificat, facandu-se trecerea de la regimul marii proprietati de tip _____________ la regimul proprietatii ____________-taranesti, regim de tranzitie catre proprietatea ______________ devenita dominanta n urma reformei agrare din anul 1921. n urma Reformei agrare din anul 1864 randamentele mici obtinute pe mica exploatatie taraneasca au generat in perioada 1864-1914 o agricultura de _________________ care asigura doar supravietuirea acestei categorii de gospodarii, fara a furniza o productie semnificativa pentru piata. Nivelul scazut al agriculturii romanesti era cauzat si de investitiile reduse, de mentalitatile si comportamentele specifice unei agriculturi de subzistenta bazate pe _______________ si ____________ (cereale). Promisa de regele Ferdinand pe front, n anul 1917, mproprietarirea taranilor urmarea ______________ unitatii statului national roman dupa Marea Unire din anul 1918. Reforma agrara din anul 1921 avea printre alte obiective sporirea _____________ micului producator agricol pentru sporirea productiei agricole: se estima ca taranul, ___________ al pamantului pe care-l lucra urma sa obtina rezultate mult mai bune decat n situatia n care ar fi lucrat pamantul altuia sau aflat n proprietate obsteasca. Promovata de Partidul ___________ ___________, Reforma agrara din anul 1921 urmarea anihilarea puterii marilor mosieri si anihilarea puterii politice a Partidului _______________: n anul 1925 Partidul _____________ disparea de pe scena politica a tarii. Masa monetara (M1), numerar n circulatie (lei aur) a crescut de la 60 milioane lei aur n anul _______ la _____ milioane lei aur n anul 1913, respectiv de ____ ori. Potrivit datelor recensamantului din anul 1905, circa trei milioane ha teren arabil reveneau unui numar de ____ mii de gospodarii, n vreme ce peste 3 milioane ha se aflau n proprietatea a circa ______ de familii de mari mosieri. Parcelarea proprietatii funciare prin mproprietarirea taranilor n urma reformei din anul 1921, corelata cu cresterea demografica n mediul rural n perioada interbelica a determinat _______________ exploatatiilor agricole. Economiei europene din mileniul al doilea i sunt specifice doua mari procese de uniformizare: A. raspandirea dreptului ___________, care, pe langa multimea de particularisme locale contine si o serie de trasaturi comune aproape tuturor regiunilor continentului european; B. Extinderea treptata a practicilor _____________ si a mentalitatilor specifice si asupra zonelor economiilor naturale (domeniilor feudale) pe masura ____________ pietei mondiale. Uniformizarea modernizarilor institutionale s-a realizat prin interventia statului; unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit slaba configurare a organelor __________ abilitate sa introduca si sa asigure respectarea ____________ moderne Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit lipsa de ________________ a legislatiei divizate n cazul zonelor mostenitoare ale dreptului de traditie ___________ n norme de tip feudal si norme specifice activitatilor urbane, ndeosebi comerciale si mestesugaresti

86.

87. 88.

89. 90. 91. 92. 93. 94.

95.

96. 97. 98.

99.

100. 101. 102. 103.

104.

105.

106. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit caracterul _____________ al vietii economice: pe fondul intensificarii si expansiunii relatiilor economice crizele erau frecvente determinate de _______________ afacerilor si de viteza redusa de transmitere a ____________. 107. Unul din principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a constituit _________________ politica si economica a organizarii statale. 108. Un principal obstacol al modernizarii institutionale l-a constituit persistenta mentalitatilor de factura ________________ perpetuate de catre autoritatile ecleziastice 109. Un obstacol decisiv al modernizarii institutionale l-a constituit caracterul ______________ al obiceiurilor si traditiilor, ntr-un cuvant persistenta ___________. 110. Pentru a deveni distincte fata de cele vechi, de factura medievala, noile forme de ntreprindere, societatile comerciale trebuiau sa fie de _________, ntreprinderile ocazionale neputand fi considerate drept ____________".

MATCHING La nceputul secolului XX, dupa destinatie, structura cheltuielilor bugetare era aproximativ urmatoarea: a. b. c. d. 1. 2. 3. 4. administratie, ordine publica si armata economie cai ferate, ntreprinderi etc. datoria publica nvatamant, sanatate, cultura

31% 29% 18% 22% Analiza comparativa a reformelor agrare din anii 1864 si 1921 releva amploarea si caracterul lor. a. b. c. d. 1,7 milioane gospodarii taranesti au fost improprietarite 2,5 milioane hectare reprezinta 600 mii gospodarii taranesti au fost improprietarite 3,5 milioane hectare reprezinta

5. 6. 7. 8.

suprafata trecuta in proprietate taraneasca in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana n anul 1889. suprafata ce a revenit taranimii in urma Reformei agrare din anul 1921 sub forma de loturi individuale. in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana n anul 1889. prin reforma din anul 1921