LLS_SEM1_AN1_ELEMENTE LINGVISTICA GENERALA ntrebarea nr. 1 nvtarea unei limbi strine n scoal reprezint un caz particular al contactului lingvistic.

Adevarat Fals A ntrebarea nr. 2 Distinctia sistem norm vorbire este propus de... E.Coseriu 1. A.Martinet 2. R.Jakobson A ntrebarea nr. 3 Fonemele pot distinge semnificatii lexicale sau gramaticale. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 4 Functia ........ e functia predominant a artei verbale. 1. emotiv 2. poetic 3. ludic B ntrebarea nr. 5 Obiectul de studiu al semanticii este ..... cuvintelor. 1. forma 2. sensul 3. structura fonologic a B ntrebarea nr. 6 Forma a inoportuna reprezint un exemplu de.... 1. pierdere a motivrii 2. termen cu motivare absolut 3. etimologie popular

C ntrebarea nr. 7 Functiei apelative, delimitate de K.Bhler, i corespunde, la R.Jakobson, functia.... 1. referential 2. fatic 3. conativ C ntrebarea nr. 8 Limba este interpretat de Saussure ca un sistem de semne. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 9 Infixele sunt afixe introduse n rdcina unui cuvnt. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 10 Unittile semnificatului sunt fonemele. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 11 Alofonele nu depind de particularittile de rostire ale fiecrui vorbitor. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 12 Functia referential este orientat ctre.... 1. mesaj 2. destinatar 3. context C

ntrebarea nr. 13 Exist totdeauna o legtur natural ntre secventa de sunete ce denumeste un obiect si obiectul respectiv. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 14 Numarul sunetelor dintr-o limba este infinit. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 15 Prin intermediul fonemelor si al morfemelor se realizeaz functia semnului lingvistic de... 1. diferentiere n cadrul sistemului 2. transmitere a informatiei 3. cunoastere a realittii A ntrebarea nr. 16 Interferenta lingvistic este realizeaz prin intermediul 1. mesajului 2. normei 3. codului A ntrebarea nr. 17 Interferenta SNR DR (SNR = limb standard neromanic; DR = dialect romanic) conduce la achizitii 1. lexicale 2. de structur 3. fonologice A ntrebarea nr. 18 Fonologia este ramura lingvisticii care studiaz producerea, transmiterea si receptarea sunetelor vorbirii. Adevarat

Fals B ntrebarea nr. 19 Afirmatia limba functioneaz sincronic si se constituie diacronic i apartine lui... E. Coseriu 1. A. Meillet 2. Ferdinand de Saussure A ntrebarea nr. 20 Radacina formei verbale inchiriau este... 1. chiri 2. chiria 3. inchiriA ntrebarea nr. 21 Intonatia este un morfem ... 1. suprasegmental 2. segmental 3. de alt natur A ntrebarea nr. 22 Interfixul ocup, totdeauna, ntr-un cuvnt, pozitia nti. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 23 Analiza semic prezint sensurile lexicale ca niste fascicule de seme. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 24 Semnificatul semnului lingvistic se refer la ... 1. imaginea acustic a semnului lingvistic 2. continutul semnului lingvistic 3. relatia semnului lingvistic

B ntrebarea nr. 25 Cuvntul deznodasem e format din patru morfeme. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 26 Vocativul si imperativul sunt mijloace specifice functiei ... a limbii. 1. poetice 2. conative 3. metalingvistice B ntrebarea nr. 27 Codul lingvistic este... 1. mijloc de comunicare ntre nevztori 2. ansamblu de semne ale unei limbi naturale 3. mesaj ntre doi interlocutori B ntrebarea nr. 28 Durata contactului lingvistic ntre dou comunitti nu influenteaz dimensiunile si natura interferentelor interlingvistice. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 29 Articularea unui sunet implica particularitati proprii de pronuntie. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 30 .... nu participa la formarea unei limbi. 1. Substratul 2. Adstratul 3. Superstratul B

ntrebarea nr. 31 Formele verbale ddui, sttui sunt exemple de ........ . 1. reduplicare 2. supletivism 3. geminare A ntrebarea nr. 32 Forma arcolad, utilizat, uneori, n locul formei corecte acolad, reprezint un exemplu de... 1. etimologie popular 2. motivare absolut 3. pierdere a motivrii A ntrebarea nr. 33 nlocuirea termenului jant cu substantivul geant n expresiile a rmne pe jant, a fi pe jant este ... 1. un exemplu de etimologie popular si atractie paronimic 2. corect 3. un exemplu de motivare relativ a cuvintelor A ntrebarea nr. 34 Prin analiza in consituenti imediati propozitia se descompune in grup nominal si grup verbal. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 35 Utilizarea termenului fortuit ca sinonim al lui fortat este... 1. corect 2. un exemplu de etimologie popular 3. un exemplu de hiponimie B

ntrebarea nr. 36 Diacronia desemneaz o stare a limbii. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 37 Cuvantul prescolar ... 1. are motivare absoluta 2. are motivare relativa 3. este nemotivat B ntrebarea nr. 38 Fonetica studiaza sunetele din punct de vedere functional, ca sunete-tip, ca foneme. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 39 Faptul c aceleasi obiecte poart nume diferite n limbi diferite constituie o dovad a caracterului ....... al semnului lingvistic. 1. liniar 2. arbitrar 3. imuabil B ntrebarea nr. 40 In forma verbal merg desinenta este ...... . 1. -g 2. merg 3. zero C ntrebarea nr. 41 Supletivismul poate avea rol de morfem gramatical. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 42

Cuvntul mpachetare este alctuit din ... morfeme. 1. patru 2. trei 3. dou A ntrebarea nr. 43 Informatii despre atitudinea fat de mesaj, despre starea afectiv a emittorului sunt transmise prin intermediul functiei.... a limbii. 1. profilactice 2. referentiale 3. emotive C ntrebarea nr. 44 Elementele autohtone traco-dace formeaz.......limbii romne. 1. stratul 2. substratul 3. suprastratul B ntrebarea nr. 45 Orientarea ctre contactul lingvistic caracterizeaz functia.... a limbii. 1. referential 2. magic 3. fatic C ntrebarea nr. 46 Cuvintele port (substantiv si verb), sare (substantiv si verb), lin (substantiv si adjectiv) sunt omonime.... 1. lexico-gramaticale 2. lexicale 3. gramaticale A ntrebarea nr. 47 Faptul c acelasi obiect poart nume diferite n limbi diferite constituie un argument n favoarea arbitrarului semnului lingvistic. Adevarat Fals

A ntrebarea nr. 48 Segmentul -ur- din cuvntul colturos este un ....... . 1. sufix 2. interfix 3. infix B ntrebarea nr. 49 Diacronia este..... 1. perspectiva static asupra limbii 2. perspectiva comparat asupra limbii 3. perspectiva istoric asupra limbii C ntrebarea nr. 50 Calambururile sunt o expresie a functiei... a limbii. 1. ludice 2. profilactice 3. metalingvistice A ntrebarea nr. 51 Atlasul lingvistic al Frantei (1902 1910) a fost realizat de ........ . J. Gilliron 1. Andr Martinet 2. A. Meillet A ntrebarea nr. 52 Cuvintele derivate... 1. au motivare relativ 2. au motivare absolut 3. sunt nemotivate A ntrebarea nr. 53 Cuvintele a caror forma poate fi explicata prin alte semne... 1. au motivare absoluta 2. sunt remotivate

3. au motivare relativa C ntrebarea nr. 54 Mesajele lingvistice pot determina emotii artistice datorit functiei ...... a limbii. 1. poetice 2. profilactice 3. emotive A ntrebarea nr. 55 Semnul lingvistic face posibil saltul de la cunoasterea senzorial la cea rational. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 56 Cuvntul garoafelor e format din ....... morfeme. 1. dou 2. trei 3. patru B ntrebarea nr. 57 Semnificantul nu este imutabil n raport cu vointa individului. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 58 Convergenta este denumirea 1. evolutiei interne a limbii 2. evolutiei fonologiei unei limbi 3. evolutiei limbii determinat de factori sociali A ntrebarea nr. 59 ...reprezint dublarea, lungirea unei consoane: Geminarea 1. Supletivismul 2. Flexiunea intern

A ntrebarea nr. 60 Fonologia studiaza sunetele concrete, din punct de vedere acustic si fiziologic. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 61 Afirmatia lui V.Alecsandri Romnul e nscut poet reprezint un exemplu de... 1. sinecdoc 2. metonomie 3. metafor A ntrebarea nr. 62 Cuvintele care se pot substitui unele cu altele in mai multe propozitii diferite sunt grupate in clase distributionale. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 63 Cu ajutorul metodei comparativ-sincronice pot fi studiate simultan doua sau mai multe limbi, neaparat inrudite. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 64 Printe al semanticii lingvistice este considerat ........ . Michel Bral 1. Ferdinand de Saussure 2. A. Meillet A ntrebarea nr. 65 Emittor n actul de comunicare este.... 1. persoana creia i se comunic 2. persoana care ia parte la comunicarea ntre alte dou persoane 3. persoana care comunic

C ntrebarea nr. 66 Morfemul -se din forma verbal recitise ocup cea de a... pozitie. 1. doua 2. treia 3. patra A ntrebarea nr. 67 Analiza n constituenti imediati porneste de la enunt si are drept constituenti ultimi fonemele. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 68 Formele pronominale cu valoare de dativ etic sunt mrci ale functiei 1. emotive 2. fatice 3. metalingvistice A ntrebarea nr. 69 Contactul dintre limbi nu poate fi rezultatul unor fenomene extralingvistice. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 70 Unitatea lexical minimal poart numele de:.... 1. fonem 2. morfem 3. lexem C ntrebarea nr. 71 Sincronia este .... 1. perspectiva static asupra limbii 2. perspectiva istoric asupra limbii 3. perspectiva paradigmatic asupra limbii A

ntrebarea nr. 72 Elementele fonologice pot fi descrise in termeni fiziologici sau acustici. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 73 Limba romn are ....dialecte. 1. patru 2. trei 3. dou A ntrebarea nr. 74 Interferenta SNR DR (SNR = limb standard neromanic; DR = dialect romanic) conduce la achizitii 1. lexicale 2. de structur 3. fonologice A ntrebarea nr. 75 Morfemele sunt unitti minimale de expresie, fr sens. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 76 Inlocuirea unui element lingvistic cu altul din acelasi plan poarta numele de comutare. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 77 Functia ........ asigur mentinerea contactului ntre emittor si receptor. 1. emotiv 2. fatic 3. conativ B

ntrebarea nr. 78 Prefixul re-din cuvantul reimpadurire ocupa, fata de morfemul independent, ... 1. prima pozitie 2. pozitia zero 3. a doua pozitie C ntrebarea nr. 79 Fonemul -m- din versul Din codru rumpi o rmurea este un ...... 1. sufix 2. prefix 3. infix C ntrebarea nr. 80 Saussure a avut n vedere cnd caracteriza semnul ca liniar mai ales semnificatul. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 81 Prefixulul ne- din cuvntul nerecunosctor se afl pe pozitia 1. a doua 2. nti 3. a treia A ntrebarea nr. 82 Semnificantul semnului lingvistic se refer la ... 1. imaginea acustic a semnului lingvistic 2. continutul semnului lingvistic 3. substanta semnului lingvistic A ntrebarea nr. 83 Morfemul fat- din cuvntul fat este.... 1. legat 2. semilegat 3. liber B

ntrebarea nr. 84 Interferenta DR DNR ( DR = dialect romanic; DNR = dialect neromanic) conduce la achizitii 1. fonologice si lexicale 2. de structur 3. semantice A ntrebarea nr. 85 Cuvntul garderoba in limba romana... 1. si-a pierdut motivarea 2. este remotivat 3. are motivare absoluta A ntrebarea nr. 86 Fonologia e o fonetic functional. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 87 Geografia lingvistic e o metod de cercetare specific ....... . 1. dialectologiei 2. semanticii 3. sintaxei A ntrebarea nr. 88 Semnificatul se refer la imaginea acustic, corespunztoare complexului sonor din momentul emiterii mesajului. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 89 Semnificantul are caracter... 1. unidimensional 2. bidimensional 3. tridimensional A

ntrebarea nr. 90 ntemeietor al foneticii experimentale (instrumentale) este ........ . 1. Fr. Bopp 2. J. Gilliron J.P. Rousselot C ntrebarea nr. 91 Axa sintagmatic mai este numit si axa raporturilor de tip ... 1. si ... si... 2. sau ... sau... 3. dar ..., dar... A ntrebarea nr. 92 Functia metalingvistic este centrat pe ...... . 1. contact 2. mesaj 3. cod C ntrebarea nr. 93 Functia fatic este orientat spre 1. contact 2. cod 3. mesaj A ntrebarea nr. 94 Anchetele dialectale pot fi realizate att direct, pe teren, ct si indirect, prin corespondent. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 95 Verbele a bzi, a troncni, care evoc partial fenomenele denumite 1. au motivare absolut 2. sunt nemotivate 3. sunt cuvinte cu etimologie popular A

ntrebarea nr. 96 Cuvintele rom. ntruna si ntr-una, fr. mer mare si mre mam / engl. red trestie si read a citi sunt.... 1. omofone 2. omografe 3. hiponime A ntrebarea nr. 97 Functia conativ este denumit si cognitiv sau denominativ. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 98 Unittile de expresie nonechivalente, utilizate ca unitti minimale n vorbire, poart numele de ........ . 1. morfeme 2. lexeme 3. foneme C ntrebarea nr. 99 Sensurile...ale cuvintelor sunt numite si afective sau expresive. 1. conotative 2. denotative 3. referentiale A ntrebarea nr. 100 Manifestarea concreta a competentei lingvistice poarta numele de performanta lingvistica. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 101 n versul lui V.Alecsandri Apoi cofita ntreag-o beau ntlnim o ... 1. metonimie 2. sinecdoc 3. alegorie

A ntrebarea nr. 102 Sufixul - is din cuvntul alunis este un morfem independent. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 103 Prima metod proprie de cercetare a limbilor a fost metoda... 1. tipologic 2. comparativ-istoric 3. contrastive B ntrebarea nr. 104 Valoarea suplimentar afectiv (emotiv), sugestiv a unui termen reprezint sensul... al acestuia: 1. conotativ 2. denotativ 3. referential A ntrebarea nr. 105 Axa paradigmatic mai este numit si axa raporturilor de tip ... 1. si ... si... 2. sau ... sau... 3. dar ..., dar... B ntrebarea nr. 106 Influenta slava asupra limbii romane este considerabila. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 107 Termenul contact lingvistic a fost propus initial de... A. Martinet 1. F. de Saussure 2. J. Gilliron

A ntrebarea nr. 108 Prima incercare de elaborare a unui atlas lingvistic, pe baza unei anchete indirecte, ii este datorata lui... G. Wenker 1. F. de Saussure 2. G. Weigand A ntrebarea nr. 109 Onomatopeele, interjectiile, cuvintele cu simbolism fonetic... 1. au motivare absolut 2. au motivare relativ 3. sunt, totdeauna, nemotivate A ntrebarea nr. 110 Substantivele gur-spart, dreptunghi sunt exemple de ....... . 1. semne lingvistice cu motivare relativ 2. semne lingvistice cu motivare absolut 3. etimologii populare A ntrebarea nr. 111 n opinia lui Andr Martinet principala functie a limbii este cea... 1. de comunicare 2. estetic 3. de suport a gndirii A ntrebarea nr. 112 Lingvistica intern studiaz relatiile dintre limb si alte fenomene ce tin sau nu de sfera culturii si civilizatiei. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 113 Prin etimologie populara unele cuvinte sunt incadrate in familii lexicale din care, de fapt, nu fac parte.

Adevarat Fals A ntrebarea nr. 114 Termenul propus de N. Chomsky pentru a desemna folosirea efectiv a limbii n situatii concrete este cel de ....... . 1. competent 2. performant 3. constituenti imediati B ntrebarea nr. 115 Morfemul supra- din cuvntul supraaglomerat este un morfem... 1. lexical 2. gramatical 3. lexico-gramatical C ntrebarea nr. 116 Obiectul de studiu al lingvisticii l reprezint - n opinia lui Ferdinand de Saussure - ... . 1. limba 2. limbajul 3. vorbirea A ntrebarea nr. 117 Sensul denotativ al cuvintelor are valoare subiectiva. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 118 Substantivul latinesc legumen pstaie, care a devenit n limba romn legum, reprezint un exemplu de.... 1. lrgire a sensului 2. restrngere a sensului 3. nnobilare a sensului A ntrebarea nr. 119

Rostirea unui sunet este influentata de sunetele din vecinatate si de pozitia lui in cadrul cuvantului Adevarat Fals A ntrebarea nr. 120 n limba francez exist un suprastrat.... 1. latin 2. germanic 3. slav B ntrebarea nr. 121 Cuvintele portocal, par, gutuie, cais, cireas sunt..... 1. paronime 2. omonime lexicale 3. co-hiponime C ntrebarea nr. 122 Numrul de foneme dintr-o limb este egal cu numrul de sunete din limba respectiv. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 123 Axa paradigmatic este numit de F. de Saussure.... 1. axa conjunctiilor 2. axa asociativ 3. axa combinatiilor B ntrebarea nr. 124 Alternantele vocalice si consonantice diferentiaz suplimentar, n limba romn, unele forme gramaticale. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 125

Reduplicarea const n modificarea rdcinii cuvintelor cu ajutorul alternantelor fonetice. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 126 Un cuvant nu poate avea niciodata mai mult decat o singura desinenta. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 127 Cuvintele eruptie iruptie sunt... 1. paronime 2. omonime 3. omofone A ntrebarea nr. 128 Semnificantul e considerat latura material a semnului lingvistic, iar semnificatul latura ideal. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 129 Fonemul reprezint o clas de sunete echivalente functional. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 130 Adstratul reprezint rezultatul unui contact regulat si constant ntre limbi nvecinate geografic. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 131 Protejarea integrittii informatiei transmise prin mesaj se utilizeaz prin intermediul functiei... a limbii.

1. profilactice 2. ludice 3. referentiale A ntrebarea nr. 132 Interferenta lingvistic se datoreaz 1. bilingvismului 2. dominatiei monolingvismului 3. standardizrii limbii regionale A ntrebarea nr. 133 Verbul a bocani ... 1. are motivare absoluta 2. are motivare relativa 3. este un exemplu de etimologie populara A ntrebarea nr. 134 Elementele de substrat dintr-o limba sunt relativ usor de identificat. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 135 .....este figura de stil prin care ntregul denumeste partea, genul specia. 1. Sinecdoca 2. Metonimia 3. Hiperbola A ntrebarea nr. 136 E. Haugen a sugerat ipoteza c interferenta de natur ...... este cea care antreneaz toate celelalte categorii de interferente lingvistice. 1. fonetic 2. morfologic 3. lexical C ntrebarea nr. 137 Distributia reprezinta totalitatea contextelor in care apare o unitate lingvistica.

Adevarat Fals A ntrebarea nr. 138 Reduplicarea consta in modificarea sunetelor din radacina pentru a marca formele gramaticale. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 139 Morfemul m din cuvntul desenarm ocup pozitia..... 1. a patra 2. a treia 3. a doua B ntrebarea nr. 140 Unitatea lingvistic minimal dotat cu sens poart numele de ....... . 1. fonem 2. morfem 3. lexem B ntrebarea nr. 141 Capacitatea majorittii cuvintelor de a avea mai multe sensuri poart numele de......... 1. omonimie 2. polisemie 3. paronimie C ntrebarea nr. 142 Notiunea de baz a gramaticii moderne este cuvntul. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 143 Elementele de superstrat sunt rezultate ale unui contact lingvistic indirect. Adevarat

Fals B ntrebarea nr. 144 Substantivul rochita-randunicii... 1. este un exemplu de etimologie populara 2. are motivare relativa 3. are motivare absoluta B ntrebarea nr. 145 Bazele gramaticii generative au fost puse de ........ . N. Chomsky 1. Z. Harris 2. Ch.J. Fillmore A ntrebarea nr. 146 Interferenta SR SR ( SR = limb standard romanic) conduce la achizitii 1. lexicale 2. de structur 3. fonologice A ntrebarea nr. 147 Infixul e un afix reprezentat, de obicei, de o consoan ....... . 1. nazal 2. lichid 3. constrictiv A ntrebarea nr. 148 Un enunt e descris din perspectiva analizei n constituenti imediati drept o secvent alctuit dintr-un grup nominal si un grup verbal. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 149 Sinonimia se limiteaz la nivelul lexicului. Adevarat

Fals B ntrebarea nr. 150 Intemeietor al geografiei lingvistice este considerat... 1. Fr. Bopp 2. A. Meillet J. Gilliron C ntrebarea nr. 151 Axa sintagmatic este numit de ctre R.Jakobson .... 1. axa asociativ 2. axa disjunctiv 3. axa combinatiilor C ntrebarea nr. 152 Functiile limbii se manifest izolat unele fat de altele. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 153 Limba este mijlocul.....de comunicare ntre oameni. 1. artificial 2. accidental 3. articulat C ntrebarea nr. 154 n sfera de interes a lingvisticii F. de Saussure a inclus numai elementele de lingvistic intern. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 155 Cuvintele care pot fi grupate pe baza unor seme comune alctuiesc o familie lexical. Adevarat Fals B

ntrebarea nr. 156 Sensul unui cuvnt se poate descompune si analiza n unitti semantice elementare, numite foneme. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 157 Toate afixele sunt morfeme dependente. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 158 Bazele teoriei cmpurilor semantice au fost formulate de ctre.... Jost Trier 1. Ferdinand de Saussure 2. Andr Martinet A ntrebarea nr. 159 Axa raporturilor asociative (paradigmatice) este numit de R.Jakobson ax a selectiei. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 160 Valoarea semantica a unui cuvant nu poate varia in functie de domeniul in care acesta este folosit. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 161 Perspectiva sincronic si cea diacronic de studiere a limbii se opun categoric n viziunea lui Saussure. Adevarat Fals A

ntrebarea nr. 162 Interferenta SR DNR ( RS = limb standard romanic; DRN = dialect neromanic) conduce la achizitii 1. lexicale 2. de structur 3. fonologice A ntrebarea nr. 163 Metafora este o comparatie subnteleas. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 164 Prima realizare a unui atlas lingvistic romanesc se datoreaza lui... B.P. Hasdeu 1. G. Weigand 2. G. Wenker A ntrebarea nr. 165 Interferenta SNR-SR ( SNR = limb standard neromanic; SR = limb standard romanic ) conduce la achizitii 1. lexicale 2. de structur 3. fonologice A ntrebarea nr. 166 Morfemul zero nu poart nicio informatie gramatical. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 167 Limba reprezint, n opinia lui F.de Saussure, aspectul social al limbajului. Adevarat Fals A

ntrebarea nr. 168 Afirmatia hiperbola reprezint o exagerare prin mrirea obiectului este 1. partial adevrat 2. fals 3. adevrat A ntrebarea nr. 169 Prin functia ...... se exprim atitudinea vorbitorului fat de continutul mesajului. 1. poetic 2. magic 3. emotiv C ntrebarea nr. 170 Transmiterea inovatiei lingvistice se face, conform teoriei filiatiei 1. ntre limbi nrudite 2. ntre limbi nenrudite 3. ntre limbi din aceeasi zon lingvistic A ntrebarea nr. 171 K. Bhler delimita trei functii ale limbii: expresiv, ...... si reprezentativ. 1. poetic 2. metalingvistic 3. apelativ C ntrebarea nr. 172 Cuvntul elev (din francezul lever a creste, a educa) n limba romn: 1. si-a pierdut motivarea 2. este remotivat 3. are motivare relativ A ntrebarea nr. 173 Prin intermediul functiei ..... se stabileste, se verific, se mentine comunicarea. 1. conative 2. metalingvistice 3. fatice C

ntrebarea nr. 174 Interferenta DR DR ( DR = dialect romanic) conduce la achizitii 1. fonologice 2. semantice 3. de structur A ntrebarea nr. 175 Forma verbal nnodaserti contine.....morfeme. 1. patru 2. cinci 3. sase C ntrebarea nr. 176 Termenul stiintific pentru notiunea nume de popor este 1. glotonim 2. etnonim 3. antonim B ntrebarea nr. 177 Charles Sanders Peirce clasific semnele n indici, iconuri si simboluri. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 178 Desinenta formei verbale lucrati este... 1. zero 2. -ti 3. -i B ntrebarea nr. 179 Morfemul zero caracterizeaz termenii nemarcati ai opozitiilor gramaticale, n raport cu cei marcati. Adevarat Fals A

ntrebarea nr. 180 Fonetica cerceteaz fonemele unei limbi. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 181 Sufixul -m din forma verbala desenaram ocupa pozitia... 1. a doua 2. a treia 3. a patra B ntrebarea nr. 182 Conceptul de substrat a fost propus de... G.I. Ascoli 1. B.P. Hasdeu 2. A. Martinet A ntrebarea nr. 183 In opinia lui F.de Saussure vorbirea reprezint aspectul social al limbajului. Adevarat Fals B ntrebarea nr. 184 Elementele slave existente n limba romn apartin ..... 1. substratului 2. adstratului 3. suprastratului C ntrebarea nr. 185 Elementele de substrat sunt evidentiate prin metoda... 1. comparativ - istorica 2. geografiei lingvistice 3. substitutiei A

ntrebarea nr. 186 Variantele morfemelor poart numele de ....... . 1. alofone 2. alomorfe 3. alolexeme B ntrebarea nr. 187 Transmiterea inovatiei lingvistice se face, conform teoriei valurilor (Wellentheorie) 1. ntre limbi nvecinate 2. ntre limbi nrudite 3. ntre limbi nenrudite A ntrebarea nr. 188 Limba catalan face parte din familia limbilor ... 1. germanice 2. romanice 3. baltice B ntrebarea nr. 189 Numarul fonemelor dintr-o limba este infinit. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 190 Gramatica generativ acord sintaxei o important deosebit, subordonndu-i o serie de fapte cercetate, de regul, de morfologie. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 191 Studiul comparativ-sincronic presupune studierea limbilor in aceeasi perioada a evolutiei lor. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 192

Dupa natura continutului, morfemul prea- din cuvantul preaplin este... 1. lexico-gramatical 2. lexical 3. gramatical A ntrebarea nr. 193 Sensul unui cuvnt se poate analiza n unitti semantice elementare, numite .... . 1. foneme 2. seme 3. morfeme B ntrebarea nr. 194 Cuvintele care prin unele sunete componente sugereaza intelesul ... 1. au motivare externa 2. au motivare interna 3. sunt exemple de etimologie populara A ntrebarea nr. 195 Interfixele ocupa, totdeauna, ... 1. pozitia I 2. pozitia zero 3. pozitia a II-a A ntrebarea nr. 196 Conceptul de sens coincide, n mare parte, cu semnificatul. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 197 Bilingvismul colectiv poate schimba fizionomia limbii materne. Adevarat Fals A ntrebarea nr. 198 Semnul lingvistic este ...

1. artificial 2. arbitrar 3. adversativ B ntrebarea nr. 199 Diglosia reprezint 1. capacitatea vorbitorului de a folosi att limba standard, ct si dialectul 2. capacitatea vorbitorului de a folosi dou sisteme lingvistice 3. capacitatea unui individ de a se folosi de dou sisteme de scriere (cu litere latine, slave, grecesti, gotice etc.) B ntrebarea nr. 200 Interjectiile, intonatia, tempo-ul vorbirii sunt mrci ale functiei... 1. ludice 2. emotive 3. metalingvistice B