1.

Ascultarea - devenind un bun ascultator veti reusi sa identificati toate subtilitatile care definesc personalitatea cuiva sau care contribuie la solutionarea unei probleme. Persoana va deveni mai constienta pe mediul in care traieste si de tendintele naturale de evolutie. 2. Pauza - pentru a preveni epuizarea este indicat sa plecati cu cateva ore mai devreme de la serviciu sau sa va luati cateva zile libere pentru a va relaxa si pentru a va recapata linistea interioara. 3. Vizualizarea ghidata - aceasta tehnica de medicatie ghidata ajuta mintea sa faca conexiuni intre sentimentele si experientele, care aparent nu au nicio legatura. 4. Aerul curat - improspatarea aerului imbunatateste starea de spirit si puterea de concentrare a creierului. 5. Internetul - navigarea pe internet implica persoana mental si fizic pe masura accesarii unui numar tot mai mare de pagini online. 6. Plimbarile de cunoastere - cunoasteti-va cartierul intr-o noua maniere, astfel, mergeti la plimbare si incercati sa observati mirosurile, zgomotele, textele existente pe peretii blocurilor etc. 7. Identificarea "orei de varf" a creierului - potrivit, studiilor persoanele in varsta gandesc mai bine dimineata, in timp ce persoanele tinere se concentreaza mai bine dupa-amiaza. 8. Parfum natural - aromele naturale, cum ar fi de santal, cresc fluxul sanguin de la nivelul creierului. 9. Conectati noile amintiri/experiente la evenimente, senzatii sau amintiri mai vechi - realizarea conexiunilor intre noile amintiri si lucrurile pe care creierul deja le cunoaste ajuta la stimularea permanenta a memoriei. 10. Ascultati muzica clasica - potrivit studiilor, persoanele care asculta frecvent muzica clasica reusesc sa faca mult mai repede conexiuni complexe. 11. Evitarea neurotoxicelor - poluantii, aditivii alimentari si alte substante chimice incetinesc activitatea neuronala. 12. Trucuri anti-stres - stresul afecteaza memoria de scurta durata, motiv pentru care tot timpul trebuie sa aplicam trucuri care ajuta la ameliorarea stresului. 13. Observatia - la finalul zilei, persoana trebuie sa treaca in revista ce a observat in ziua respectiva (noul parfum al unui coleg, culoarea camasii pe care o purta directorul etc.) - lucruri marunte care stimuleaza memoria. Exercitii fizice si mentale De fapt, aceste exercitii sunt trucuri care ajuta la mentinerea sanatatii mintii. 14. Desenul - stimuleaza functionarea creierului din emisfera dreapta, zona rar folosita pentru realizarea activitatilor curente. 15. Jurnalul - tehnica utilizata de Leonardo da Vinci ajuta la patrunderea in propriul subconstient, ajutandu-va sa va cunoasteti mai bine. 16. Vocea interioara - acest exercitiu ajuta la imbunatatirea intuitiei. Astfel, pentru aceeasi problema se identifica 3 solutii, dupa o evaluare atenta a acestora, este pusa in practica cea mai buna solutie, aleasa bineinteles, prin intermediul intuitiei. 17. Jucati "acest lucru sau acela" - reusita acestui joc se numeste intuitie. Astfel, trebuie sa identificati munti, orase, tari etc. avand in fata o simpla fotografie, si o intrebare "este oras sau tara?" sau "este munte sau plaja?", in functie de modulul jocului. 18. Sedinte de automasaj - acest exercitiu de acupresura stimuleaza activitatea creierului, deci, implicit memoria, atentia, concentrarea etc. 19. Aerobicul - contribuie la buna oxigenare a sangelui si creste fluxul sanguin de la nivelul creierului, conducand la o relaxare neuronala. 20. Jucati "Rosu sau verde" - este un test care se bazeaza pe spontaneitate si intuitie. Culoarea rosu se asociaza cu nu/fals/stop iar culoarea verde cu da/adevarat/treci, dupa care primiti o intrebare la care trebuie sa raspundeti cu rosu sau verde. 21. Dansul - contribuie la imbunatatirea conditiei fizice, oferind noi provocari creierului. 22. Puzzle-urile - toate tipurile de puzzle ajuta la stimularea activitatii creierului. 23. Neurobica - exercitii fizice realizate numai cu ajutorul simturilor, ca de exemplu: imbracatul pe intuneric. 24. Crearea povestilor - ganditi-va la o poveste pe care o veti spune prietenilor, in care sa existe un fir epic, glume si alte detalii. 25. Teste grila de cultura generala - contribuie la imbunatatirea culturii generale prin acumularea zilnica de noi informatii. 26. Sudoku - este unul dintre cele mai solicitante exercitii pentru stimularea creierului. Dieta Exista alimente care contribuie la stimularea activitatii neuronale, iar consumarea regulata a acestora ajuta la o mai buna functionare cerebrala. 27. Afinele - datorita continutului ridicat de antioxidanti, afinele stimuleaza dezvoltarea celulelor.

28. Varza rosie - contine polifenoli, care imbunatatesc functionarea neuronala si scad riscul aparitiei accidentului vascular cerebral si a bolii Alzheimer. 29. Legumele crucifere - aceasta grupa de legume cuprinde: varza, conopida, broccoli, varza de bruxelles. Potrivit studiilor, consumul acestor legume impiedica declinul cognitiv cu pana la 40%. 30. Migdalele - contin fenilalanina, care stimuleaza producerea de dopamina, adrenalina si noradrenalina. 31. Alunele de padure - contin proteine, acizi grasi omega-3 si ajuta la ameliorarea depresiei si insomniei. 32. Somonul - contine acizi grasi omega-3 care ofera beneficii pentru buna functionare a creierului. 33. Iaurtul - contine tirozina care imbunatateste atentia si durata de reactionare a creierului. 34. Ceaiul verde - stimuleaza productia de dopamina si conexiunile interneuronale. 35. Asparagus - o cana de asparagus contine 70% din necesarul zilnic de acid folic, una dintre cele mai importantevitamine care stimuleaza memoria. 36. Capsunile - sunt bogate in antioxidanti care imbunatatesc capacitatea celulelor de a transmite mesaje la creier. 37. Ouale - contin proteine si coline, care imbunatatesc memoria; 38. Cimbrul - potrivit studiilor, cimbrul imbunatateste activitatea neuronala chiar si in cazul persoanelor in varsta. 39. Rosiile - ofera creierului carotenoizi valorosi care il ajuta sa se mentina tanar; 40. Alimentatie fara carbohidrati - alimentele bogate in carbohidrati conduc la instalarea oboselii, mai ales daca sunt si alimente care contin zahar alb. 41. Alimentatia regulata - potrivit studiilor, creierul persoanelor care sufera de anorexie este preocupat de perfectionare si detalii si nu de creativitate si impulsivitate. 42. Cofeina - aceasta ajuta la mentinerea temporara a starii de alerta si previne aparitia declinului cognitiv. Somnul Somnul este important deoarece asigura necesarul de energie pentru realizarea activitatilor zilnice si stimuleaza performanta cerebrala. 43. Trezirea dis-de-dimineata - "ziua buna de dimineata se cunoaste", astfel, treziti-va devreme pentru a avea timp sa va pregatiti in tihna, fara graba. 44. Atipitul - numai 6 minute daca reusiti sa atipiti, creierul se va simti revigorat, iar memoria va fi stimulata! 45. Somnul profund - dormiti atat cat este nevoie, pentru ca somnul dvs. sa atinga etapa REM cand un sfert din creier trimite informatii celorlalte parti care sunt de obicei stimulate de simturile noastre. Astfel, se ajunge la conexiuni si visare. 46. Respectarea programului de somn - un program regulat de somn va ajuta sa adormiti mai repede si sa va treziti mai usor, si bineinteles, odihniti. 47. Culcati-va devreme - potrivit studiilor, somnul dinainte de ora 24:00 este mult mai odihnitor si mai benefic creierului, decat cel de dimineata. Socializarea Stiati ca socializarea, petrecerea timpului in compania prietenilor, influenteaza starea de spirit si activitatea creierului? Va prezentam cateva activitati sociale cu impact asupra sanatatii creierului. 48. Voluntariatul - reduce stresul, va ajuta sa legati noi prietenii si sa invatati lucruri noi; 49. Organizarea petrecerilor - in astfel de situatii creierul se concentreaza pe un nou tip de detalii, si persoana in sine se va bucura de interactiunea sociala. 50. Impartasiti experientele - creierul este ajutat sa realizeze noi conexiuni prin repovestirea anumitor intamplari prietenilor. 51. Petrecerea timpului liber in compania prietenilor - relatiile si activitatile sociale imbunatatesc functia cognitiva si diminueaza stresul. 52. Aderati la un grup de discutii - aceste grupuri satisfac nevoia de socializare si ajuta orice persoana sa vada lucrurile dintr-o noua perspectiva. 53. Inscrieti-va la cursuri cu prietenii - invatatul in echipa imbunatateste functia cognitiva a creierului, prin repetarea in grup a lucrurilor invatate. 54. Interactiunea cu alte persoane - nu fiti sociabili doar cu cunoscutii, creierul dumneavoastra va avea numai beneficii si atunci cand interactionati si cu alte persoane, de exemplu: puteti saluta atat vecinii, cat si strainii. Invatatul Persoanele care invata constant ceva nou prezinta un risc mai scazut ca odata cu inaintarea in varsta sa sufere de tulburari de memorie, sau de alte afectiuni degenerative.

55. Inscrieti-va la noi cursuri - explorati domenii noi pentru a va pune creierul in fata unor noi provocari, de exemplu: practicati gandirea critica. 56. Memorati poezii - memorati o poezie in fiecare zi, iar seara spuneti-o unei alte persoane; 57. Lectura - cititul stimuleaza functia cognitiva si, totodata, dezvolta intuitia. 58. Invatati versurile melodiilor preferate - stimuleaza memoria. 59. Metoda brainstorming - aceasta metoda stimuleaza creativitatea. Principiul desfasurarii acestei metode este: cantitatea genereaza calitatea. 60. Echilibrul cunoasterii - analizarea excesiva a unui subiect conduce la inhibarea creativitatii, deci din cand in cand o pauza este bine venita. 61. Limitarea statului in fata televizorului - desi exista si programe educationale la televizor, potrivit studiilor omul invata mai bine si mai repede daca se implica activ intr-o activitate; 62. Scrieti! - chiar daca nu sunteti scriitori, pentru stimularea creativitatii este indicat ca in fiecare zi sa asterneti pe hartie cateva idei. 63. Aplicarea - puneti in practica toate abilitatile nou dobandite, pentru ca, creierul dvs. sa se obisnuiasca cu noile strategii si moduri de a gandi. 64. Alegerea lecturilor - pentru a pune creierul in fata unei noi provocari sunt recomandate revistele despre stiinta sau despre calatorii, in detrimentul romanelor politiste. 65. Experimentati cat mai mult posibil - chiar daca va ganditi ca este o idee nechibzuita pentru solutionarea problemei, experimentarea ajuta la mentinerea creativitatii. 66. Notitele - persoanele care iau notite isi amintesc usor informatiile acumulate deoarece asociaza evenimentele si subiectele din timpul cursului cu subiectul in sine. 67. Intrebati! - puneti intrebari ori de cate ori nu intelegeti ceva, aceasta activitate va antreneaza in discutie si va ajuta sa va amintiti mai usor subiectele in jurul carora s-au purtat discutiile. Obiceiurile Va prezentam cateva obiceiuri care ajuta la imbunatatirea activitatii creierului. 68. Respirati profund - ajuta ca oxigenearea fluxului sanguin, care implicit, ajunge la creier. 69. Meditatia - va ajuta sa va eliberati de alte ganduri, si va invata cum sa va conectati asupra prezentului, pe care il traiti. 70. Utilizarea degetelor - folosirea degetelor conduce la stimularea creierului, astfel, se recomanda utilizarea pixului pentru a scrie, in locul calculatorului, sau rasucirea stiloului intre degete. 71. Igiena orala - sanatatea orala precara conduce la aparitia declinului cognitiv. 72. Lista - conceperea listelor ajuta la realizarea de conexiuni dar si la analizarea sarcinilor atat vizual, cat si prin folosirea memoriei. 73. Varietatea - spuneti NU rutinei deoarece nu este benefica creierului; astfel, diversitatea este cuvantul de ordine si se impune in alegerea: alimentatiei, filmelor, locurile pentru petrecerea timpului liber etc. 74. Renuntati la fumat - nicotina reduce capacitatea de functionare a creierului prin restrictionarea fluxului de sange care ajunge la creier. 75. Limitati consumul de alcool - alcoolul afecteaza sanatatea mentala pe termen scurt, si totodata, consumul frecvent de alcool conduce la declinul cognitiv pe termen lung. 76. Incredere in sine - intuitia si puterea naturala a creierului sunt stimulate numai prin increderea in instinctele proprii. 77. Scrierea - numai simpla notare a faptelor, evenimentelor, cursurilor ajuta la memorarea lor. 78. Jurnalul - tinerea unui jurnal inseamna asigurarea unor noi conexiuni la sfarsitul zilei. 79. Traducerile - daca vorbiti o alta limba sau pur si simplu incercati sa invatati o alta limba, incercati sa traduceti conversatii, scene de la televizor sau din filme. Provocarile Stimulati activitatea cerebrala prin aflarea limitelor creierului. 80. "Foloseste cealalta mana" - acest exercitiu se potriveste cu zicala romaneasca "te scarpini la urechea stanga, cu mana dreapta". Deci, fortati creierul sa se concentreze asupra unei activitati care de regula este realizata in mod involuntar. 81. Calatoriile - acestea inseamna pentru creier noi provocari, noi experiente, peisaje, sunete etc. 82. Jucati scrabble - acest joc determina creierul sa faca multiple conexiuni si sa gaseasca cele mai eficiente solutii in cazul anumitor provocari. 83. Amintire-Reamintire - prin aducerea aminte a unor fapte, detalii importante sau conversatii din ultimile zile, creierul este stimulat si activitatea neuronala imbunatatita. 84. Drumul spre serviciu/scoala - schimbarea traseului inseamna evitarea unei rutine, ceea ce contribuie la cresterea activitatii neuronale. 85. Extra responsabilitati - asumarea unei responsabilitati in plus inseamna o noua provocare pentru creier, astfel, nu desemnati toate sarcinile subordonatilor!

86. Memorarea numerelor de telefon - creierul va fi angajat intr-un efort intens cand incercati sa va amintiti un numar de telefon. 87. Reamenajarea mobilei din casa - este uimitor cat de mult creierul se poate obisnui cu un anumit mediu, dar daca totul este rearanjat acesta va trai o noua experienta odata cu intrarea in fiecare incapere. 88. Realizarea aleatorie a sarcinilor - evitati rutina prin indeplinirea aleatorie a sarcinilor. 89. Intervievarea - intrebarile legate de locul de munca sau relatii ajuta la improspatarea informatiilor si stimuleaza procesul de invatare. 90. Implicare fizica si mintala - creierul se implica mai mult intr-o activitate fizica atunci cand este combinata cu o activitate mintala, si invers; ca de exemplu: rasucicea unui creion in timp ce cititi. 91. Teste - rezolvarea testelor din diferite domenii contribuie la descoperirea punctelor slabe si la gasirea solutiilor pentru imbunatatirea acestora. 92. Noile mijloace de comunicare - utilizati noile mijloace de comunicare pentru a interactiona; de exemplu, daca o persoana este obisnuita sa vorbeasca la telefon cu clientii sai, poate incerca sa foloseasca posta electronica pentru a dobandi o noua experienta. 93. Memorarea numelor proprii - se merge pe acelasi princiu ca memorarea numerelor de telefon, astfel, se recomanda ca la fiecare petrecere sau eveniment social sa incercati sa retineti numele tuturor invitatilor. Vitaminele Creierul, ca si alte organe ale corpului, are nevoie de vitamine pentru mentinerea sanatati si imbunatatierea activitatii. 94. Vitamina E - o cantitate suficienta de vitamina E in organism ajuta la prevenirea bolii Alzheimer. 95. Complexul de vitamine B - previne degenerarea neuronala la persoanele varstnice. Stilul de viata Un stil de viata sanatos mentine mintea ascutita la orice varsta! 96. Mentinerea sanatatii - consumul ridicat de grasimi saturate sau diabetul zaharat de tip 2 afecteaza

sanatatea creierului.
97. Mentinerea unui nivel optim de energie - exercitiile fizice si dieta sanatoasa asigura persoanelor

nivelul necesar de energie pentru indeplinirea activitatilor cotidiene. 98. Sanatatea inimii - alimentele recomandate pentru mentinerea sanatatii inimii si activitatile fizice sunt, de asemenea, utile pentru mentinerea sanatatii creierului. 99. Remediile naturiste - pentru a evita aparitia efectelor secundare provocate de anumite remedii naturiste se recomanda consultul medical! 100. Protectie in timpul exercitiilor fizice - de exemplu, daca obisnuiti sa mergeti cu bicicleta se recomanda utilizarea unei casti de protectie, deoarece fiecare comotie suferita creste riscul de dementa. Terapia prin muzica
Muzica este o lege morala. Ea da suflet universului, aripi gandirii, avant inchipuirii, farmec tineretii, viata si veselie tuturor lucrurilor. Ea este esenta ordinii, inaltand sufletul catre tot ce este bun, drept si frumos . (Platon)

Scurt istoric al terapiei prin muzica Se spune ca in mitologia greaca, Asclepios, zeul medicinii, tamaduia suferintele oamenilor apeland la muzica, iar celebrul Herodot o recomanda ca tratament special. Chiar in Biblie scrie ca David a reusit sal vindece pe regele Saud cu ajutorul cantecelor de harpa. Insa terapia prin muzica are un caracter universal. Inclusiv triburile primitive foloseau si folosesc inca muzica pentru a-i trata pe cei bolnavi. In Evul Mediu, cand izbucneau epidemii de febra in jurul Mediteranei, mai ales la Neapole, ele se vindeacau prin muzica ritmata. Se cantau si se dansau tarantele si, prin voie buna, bucurie de a trai, transpiratie si eliminarea toxinelor, multi bolnavi se vindecau. Unul dintre cei mai cunoscuti oameni de stiinta care a descris legatura dinte notele muzicale, numere si influenta planetelor asupra omului a fost Pitagora.
Dar izvorul acestei stiinte sacre se afla in vechile temple de mistere ale initiatilor egipteni. Se cunoaste puterea vindecatoare a sunetelor inca de pe vremea lui. Se stia mai bine ca in zilele noastre ca orice boala provine din modul de a gandi si a intelege natura si locul omului in armonia naturii. Pitagora numea vindecarea cu ajutorul sunetelor - purificare. El a conceput remedii atat pentru minte cat si pentru trup. Cu ajutorul unor instrumente adaptate de el, compunea o muzica speciala care diminua pasiunile inferioare. Sunetele calde si armonioase ne pot induce stari benefice menite sa imbunatateasca starea de sanatate si calm si chiar ne pot face rezistenti la stresul zilnic.

Astazi muzica este utilizata pentru destindere si tratament in numeroase institutii, pentru tratarea unor bolnavi cu afectiuni psihice, meloterapia dovedind rezultate benefice in tratarea unei palete de afectiuni printre care starile depresive, anxioase, insomniile, tulburarile vegetative, etc. Meloterapia Muzica (sunetele) poate actiona direct asupra starii generale psihice si mentale, deci implicit asupra sistemului imunitar. Muzica este o modalitate de a patrunde in nucleul fiecarei celule, de a o face sa vibreze la unison cu armonia intregului. Orice sunet care exista in jurul nostru ne afecteaza mintea si trupul pe multiple niveluri. Sunetul are o importanta mai mica sau mai mare in viata de zi cu zi, incepand de la sunetul care ne trezeste dimineata, la muzica ascultata in mijloacele de transport, la muzica din magazine, sunetul telefonului si multe altele, ne influenteaza stare de spirit, viata si sanatatea.

Corpul nostru poate fi considerat un instrument de autovindecare, caci in mod esential el tinde catre starea lui optima. Fiecare celula din corpul nostru este un rezonator de sunete si are un ritm specific propriu. Fiecare organ are ciclurile sale de viata, pulsul propriu, nota lui muzicala. Asa cum fiecare persoana are propriul ei sunet fundamental, tot astfel fiecare tip de sunet produce un anumit efect asupra ascultatorului, care poate sa difere in functie de momentul in care este ascultat. De aceea, pentru a putea folosi cu adevarat puterea vindecatoare a sunetelor, este necesar sa devenim mult mai constienti de nevoile profunde ale sufletului si corpului nostru, de modul in care suntem afectati de lucrurile din afara noastra. Celulele sanatoase devin mai vibrante si mai radiante atunci cand sunt expuse sunetelor muzicii. Sunetele ne pot transporta din starea beta a creierului (specifica starii de veghe), in starea alfa (specifica starii de meditatie si relaxarii), fara sa adormim. La nivel fizic sunetele afecteaza presiunea sanguina, pulsul, circulatia, functionarea creierului si metabolismul.
Scopul meloterapiei

Scopul terapiei prin muzica este acela de a reduce stresul psiho-fiziologic, durerea, starile psihice negative. Este desigur foarte simplu pentru fiecare din noi sa practicam o asemenea terapie. Putem sa renuntam de exemplu intr-o anumita situatie la a lua un analgezic in favoarea ascultarii muzicii care ne place. Totusi, trebuie sa avem in vedere ca preferintele noastre sa fie in acord cu energia reala pe care sunetele respective o poarta in mod obiectiv. Sunetele pe care terapeutii acestui domeniu le folosesc sunt in general sunete pure ale caror efecte au fost studiate experimental. Meloterapia ca stiinta bazata pe principii solide exista inca din cele mai vechi timpuri. Astazi ea este destul de bine expusa de principiile psihanalizei moderne. Repetivitatea armoniilor sonore creaza stari modificate ale constiintei. Este vorba in special de muzica pura, armonioasa, elevata. O muzica zgomotoasa gen rock, metal sau jazz induce chiar stari negative, depresie, angoasa pentru ca rezoneaza cu energii de joasa frecventa. Amerindienii aveau asa numitele dansuri sfinte cu ajutorul carora vindecau bolnavii prin modulatii melodice repetate. La triburile africane vracii vindecau de asemenea in ritmul magic al tobelor. In Tibet sunetele scoase de clopote, mici trompete ori tobe speciale erau folosite pentru vindecarea migrenelor, a bolilor psihice ori dezechilibrelor metabolice. Frecventa specifica notelor muzicale Cercetari mai ample au demonstrat ca fiecare nota muzicala are o frecventa specifica de vibratie care influenteaza anumite zone ale corpului uman ori determina anumite reflexe in organism. In acest sens medicina holistica recomanda ascultarea unei muzici in care predomina nota vindecatoare). DO - este folosita in circulatie proasta, anemie, afectiuni ale sangelui, paralizie, dificultati de urinare, melancolie, umflarea gleznelor, racirea picioarelor. Guverneaza colonul, gatul, genunchii si nasul. RE - este folosita in astm, bronsita, guta, pietre la vezica biliara, obezitate, purificarea toxinelor, letargie si apatie. Guverneaza sanii, organele sexuale, perineul picioarele si limba. MI - este folosit in constipatie, indigestie, flatulenta, afectiuni ale ficatului, gastrointestinale, tuse, dureri de cap, piele, apatie, plictiseala. Guverneaza capul, ochii, plexul solar, zona ombilicala. FA - este folosita in guturai, alergii, raceli, traume, socuri, colici, epuizare, ulcere, iritabilitate, tensiune marita, piele uscata. Guverneaza rinichii, glandele suprarenale, umerii, pieptul, colonul si gambele. SOL - este folosit in laringita, amigdalita, inflamatii ale gatului, afectiuni oculare, boli de piele, mancarimi, voma, spasme musculare, dureri menstruale, febra, stimuleaza centrul atentiei si calmul. Guverneaza saliva, parul, si sistemul reproducator. LA - este folosita in toate afectiunile nervoase, convulsii, oboseli, dereglari ale echilibrului, sangerari, dificultati respiratorii, umflaturi, paralizie, pecingine, actioneaza pe osul sacru la baza coloanei.

SI - este folosita in intreg corpul dar cu deosebire in dezechilibrul glandelor, nevralgii, deficiente imunitare, metabolismul vitaminelor ori dereglari nervoase. Efectul Mozart In urma studiilor efectuate in laborator, cercetatorii au descoperit ca sonatele compozitorului austriac stimuleaza legaturile intre neuroni. Cercetatorii au aratata ca ascultind creatiile unuia dintre cele mai mari genii ale muzicii, creierul isi sporeste capacitatile intelectuale. Abilitatea de a se orienta spatio-temporal si capacitatea de a invata sunt mult imbunatatite in cazul celor care asculta Mozart, spun psihologii care au denumit acest efect, Efectul Mozart, inca din 1993. In ultimii ani, cercetarile au evidentiat faptul ca anumite piese muzicale, cum este cazul sonatei pentru doua piane, in Do major, au un efect benefic in cazul crizelor de epilepsie, al caror numar scade in mod evident dupa aplicarea meloterapiei. Muzica si aplicatiile ei in medicina Inca inainte de a ne naste, cam din a 16-a saptamana de sarcina, anumite zgomote interne, cum ar fi bataile inimii sau curgerea sangelui, dar si cele din afara ne influenteaza puternic. Organismul invata sa reactioneze la muzica si la elementele ei - ritm, dinamica, melodie - iar dupa nastere cu atat mai mult. Pana in clipa cand un copil incepe sa vorbeasca, el invata totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cantecelelor, al tipetelor - o muzica primara a carei experienta ne ghideaza o viata intreaga. De aceea, preocuparea muzicala inca din prima copilarie ne stimuleaza si pe plan intelectual. Tensiunea, pulsul, respiratia, sensibilitatea la durere, toate sunt influentate de ritm sau de anumite lungimi de unda. Cand esti relaxat, pulsul, de exemplu, se modifica usor. Insa daca ti-e frica, te doare ceva sau esti stresat, ritmul cardiac ramane "inghetat" pe o anumita frecventa. Efectuand diferite teste, medicii au descoperit ca nivelul hormonilor stresului, adrenalina si cortizolul, pot fi coborate cu 19% cu ajutorul unei muzici romantice sau cerebrale. Acest fapt este folosit de medicina. Asa, de exemplu, femeile suporta mai usor durerile nasterii daca asculta muzica, pacientii care asculta muzica inainte de o operatie au nevoie de 50% mai putine calmante, iar in timpul interventiei au un nivel al hormonilor de stres mult mai redus. Sistemul vascular nu este atat de incarcat si activitatea cerebrala se desfasoara mai linistit. Urmarea este ca se folosesc mai putine medicamente. Ar fi bine daca te-ai folosi de efectul calmant al muzicii in fiecare zi. Poti sa fii propriul tau muzicoterapeut, cu un program absolut personal. Pentru linistire sau in situatii stresante asculta cel mai bine muzica clasica, melodii romantice sau cantece de inima albastra. Daca vrei sa scapi de emotiile unui examen sau sa te pregatesti pentru un interviu important, poate sa fie si ceva mai animat. Cel mai bine este sa-ti pui pur si simplu discul preferat si efectul antistres apare imediat. Caci terapeutii subliniaza: ceea ce iti place tie personal actioneaza cel mai bine si cel mai intens. Ultima gaselnita a profesionistilor: o combinatie de aromaterapie - cateva picaturi de ulei parfumat intr-o lampa speciala - si o muzica compusa special, cu efecte linistitoare, invioratoare sau pline de armonie. Cine se decide pentru aceasta meditatie muzicala are insa nevoie de cel putin o jumatate de ora de timp liber. Tratarea afectiunilor prin meloterapie "La un anumit nivel, sunetul catalizeaza toate potentialitatile care dorm in noi" - Mariana Gavrilescu Muzica lui Beethoven si cea a lui Chopin sunt folosite de germani si danezi pentru a alunga vagabonzii, drogatii si tinerii teribilisti din gari si din diverse locuri publice, unde obisnuiesc sa se adune. Auditia de opere muzicale alese pentru valoarea lor emotionala, stimulanta sau divers inductoare, exercita, prin intermediul adaptarilor, detaliilor, potrivit fiecarui caz individual, o putere de activitate afectiva notabila, care face sa poata fi asezata cu eficacitate in contextul de ansamblu al unei cure de psihoterapie. Cercetarile medicale au stabilit o serie de elemente specifice care pot permite folosirea terapiei prin muzica, in alegerea tratamentului tinandu-se cont de afectiunea pacientului, de educatia acestuia si pregatirea lui muzicala. Lucrari muzicale pentru calmarea sistemului nervos Ludwig van Beethoven: Concertul imperial nr. 5, pentru pian si orchestra, Adagio din Sonata pentru violoncel si orchestra in sol minor; Wilhelm Richard Wagner: Uvertura operei Parsifal; Anton Dvorak: Adagio din simfonia Lumea noua; Gabriel Faure: Agnus Dei din Requiem op. 48; Gustav Mahler: Simfonia nr. 3, a sasea miscare; Claudio Monteverdi: Psalmul Laudate Dominam; Franz Schubert: Rosamunde;

Piotr Ilici Ceaikovski: Scena si dansul reginei din Lacul lebedelor; Antonio Vivaldi: Anotimpurile; Johann Sebastian Bach: Preludiile; Frdric Franois Chopin: Valsurile. Lucrari muzicale pentru relaxare Ludwig van Beethoven: Simfonia pastorala; Franz Schubert: Serenada; Franz Liszt: Vis de dragoste; Vanghelis Papatanasiu: Apocalipsul animalelor; Piotr Ilici Ceaikovski: Lacul lebedelor; Johann Sebastian Bach: Fantezie in sol minor; Richard Georg Strauss: Voci de primavara; Camille Saint-Sans: Simfonia nr. 3 in do minor; Ciprian Porumbescu: Balada. Pentru relaxare se recomanda, de asemenea, auditia unei casete muzicale care sa cuprinda minunata muzica a naturii, de la cantecul privighetorii la cel al greierului, de la murmurul izvoarelor la zgomotul marii, la fosnetul ierbii sau adierea vantului, toate in interpretarea originala si inegalabila a naturii. Lucrari muzicale cu efect reconfortant Claude Debussy: Sonata pentru flaut, alto si harpa; Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioara si orchestra in re minor; Piotr Ilici Ceaikovski: Prolog la Frumoasa din padurea adormita; Camille Saint-Preux: Credo. Lucrari muzicale pentru linistea interioara Wilhelm Richard Wagner: Uvertura la Opera Parsifel; Frdric Franois Chopin: Nocturnele; Johann Sebastian Bach: Cvartetul italian; Wolfgang Amadeus Mozart: Concertul pentru flaut si harfa nr. 2; Achille-Claude Debussy: Clar de luna. Lucrari muzicale pentru combaterea oboselii si surmenajului intelectual Bedich Smetana: Poemul simfonic Vltva; Johann Sebastian Bach: Fugile; Edvard Hagerup Grieg: Dimineata. Lucrari muzicale pentru tratarea starilor depresive Antonn Leopold Dvok: Carnavalul. Lucrari muzicale pentru calmarea starilor de agitatie: Ludwig van Beethoven: Oda bucuriei; Wilhelm Richard Wagner: Corul pelerinilor. Lucrari muzicale pentru combaterea starilor de distonie neurovegetativa si a nevrozei astenice Wolfgang Amadeus Mozart: Mica serenada; Simfonia nr. 41. Lucrari muzicale pentru tratarea insomniei Robert Schumann: Visare-reverie; Franz Schubert: Ave Maria; Johann Sebastian Bach: Primul si al doilea preludiu; Variatiunile Goldberg; Wolfgang Amadeus Mozart: Concertul pentru pian si orchestra nr. 21; Rimski-Korsakov: Cantec indian. Lucrari muzicale pentru tratarea hipertensiunii arteriale Wolfgang Amadeus Mozart: Don Juan; Franz Liszt: Rapsodia Ungara; Johann Sebastian Bach: Concertul in re minor pentru vioara si orchestra. Lucrari muzicale pentru calmarea durerilor Ludwig van Beethoven: Simfonia pastorala nr. 6; Frdric Franois Chopin: Concertul nr. 1 in mi minor; Mendelson Bartholdy: Simfonia italiana; Joseph-Maurice Ravel: Rapsodia spaniola; Piotr Ilici Ceaikovski: Simfonia nr. 6. Lucrari muzicale pentru calmarea marilor suferinte care apar in urma unor intamplari tragice Antonn Leopold Dvok: Concertul pentru violoncel Piotr Ilici Ceaikovski: Patetica Lucrari muzicale pentru inlaturarea melancoliei

Ludwig van Beethoven: Simfonia a IX-a ; Camille Saint-Sans: Carnavalul animalelor; Johannes Brahms: Concertul nr. 2 pentru pian, partea a 3-a, opus. Lucrari muzicale pentru stimularea entuziasmului Joseph-Maurice Ravel: Daphnis si Chloe; Enrico Toselli: Serenada. Lucrari muzicale pentru marirea puterii de concentrare Johann Sebastian Bach: Concertele brandenburgice. Lucrari muzicale pentru stimulare-energizare Wilhelm Richard Wagner: Marele mars din opera Tanhauser; Finalul din opera Maestrii cantareti din Nurnberg; Giuseppe Verdi: Marsul din opera Aida; Charles-Franois Gounod: Actul V din opera Faust. Lucrari muzicale pentru copii Wolfgang Amadeus Mozart: Concertul de vioara nr. 5 in la major; Engelbert Humperdinck: Rugaciune de seara din opera Hansel si Gretel. Experimente multiple au aratat ca unele melodii au un efect terapeutic puternic. Contra gastritei, de exemplu, ajuta "Sonata nr. 7" a lui Beethoven. Presiunea arteriala si activitatea inimii se normalizeaza ascultand "Marsul de nunta" al lui Mendelson. La ameliorarea ulcerului la stomac ajuta "Valsul florilor" al lui Ceaikovski. Contra migrenelor este indicat "Cantecul de primavara" al lui Mandelson, "Muzica umoristica" a lui Dvorjac, "Americanul la Paris" al lui Gherschwin. Pentru tratarea alcoolismului si contra fumatului se poate asculta "Ave Maria" lui Schubert, "Sonata lunii" lui Beethoven, "Lebada" lui Sen-Sans. Pentru normalizarea somnului si a activitatii creierului, se asculta" Per Ghiunt" de Grieg. Contra stresului e bine sa se asculte muzica lui Schubert, Schumann, Liszt, Ceaikovski. La dezvoltarea intelectuala a copiilor ajuta muzica lui Mozart. Muzica lui Mozart da efecte uimitoare nu numai in Tratament. Daca plamaditi aluatul sub aceasta muzica, el va creste mai repede si mai bine. La fel si tuica se face mai tare daca adaugati la fermentare drojdii care au "ascultat" muzica de Mozart. Si vacile dau mai mult lapte, si gainile oua mai multe, si semintele incoltesc mai bine sub aceasta muzica. Johann Sebastian Bach a compus piesa Variatiuni, ce a fost utilizata pentru a trata insomniile rebele de care suferea ambasadorul Rusiei la Dresda, contele Keyserliny. Studiile de psihologie efectuate pana acum in diverse laboratoare de cercetare au permis elaborarea urmatoarelor recomandari: Se stie ca daca si fredonati muzica, va va aduce o stare de bine, de fericire interioara. Conform altor studii s-a constatat ca muzica poate fi folosita si pentru cresterea productivitatii muncii si scoaterea din izolare a persoanelor cu probleme de comunicare. Un bun exemplu, copiii care sufera de autism sau cei care au dificultati de vorbire. Totusi, orice melodie care va place, va poate schimba dispozitia. Asadar, ascultati si fredonati oricand melodiile care va plac si stresul va disparea imediat. Incepeti prin a asculta o muzica adecvata starii de moment. Treceti, treptat, la un alt stil de muzica pentru a va reda optimismul. Studii realizate in SUA, Germania, Rusia, Anglia au permis trasarea unor concluzii importante: - alegerea tipului de muzica utilizat in psihoterapie depinde de: pregatirea intelectuala, de individ, de varsta lui, de sex, de sanatatea acestuia; - utilizarea in productie, dar si in viata de zi cu zi a muzicii functionale, stimuleaza, creste productivitatea, face sa se micsoreze stresul si mentine o sanatate mai buna a personalului. Contributii importante in intelegerea fenomenului muzical terapeutic au fost aduse in principal de catre: Juliette Alvin Helen Bonny Everett Thayer Gaston Rajasree Mukherjee Paul Nordoff si Clive Robbins of Nordoff-Robbins Oliver Sacks Concetta M. Tomaino Abu Nasr al-Farabi