Culorile sunt parte din viaţa noastră de zi cu zi; le vedem
pretutindeni, oriunde am fi, lumea din jurul nostru e “îmbrăcată” cu ele. Ochiul uman e singurul organ cu ajutorul căruia putem percepe/vedea/observa culorile. Se crede că există aproximativ 16 milioane de culori/tonuri/umbre/nuanţe care le poate percepe ochiul uman. Toate există şi se formează prin intermediul luminii. Cel mai bun exemeplu e curcubeul. E greu să defineşti culorile în cuvinte şi să atribui fiecăruia un nume specific; perceperea culorilor e în sine, subiectivă. Culoarea nu e doar un lucru care decorează, care “înveleşte”; ea ne oferă o modalitate de a distinge,de a diferenţia, de a separa un lucru de altul. Culoarea e felul naturii de a da “indicaţii”, de a “caracteriza” lucrurile, vieţuitoarele, tot ce e viu, tot ce se transformă. De exemplu, dupa culoarea unui măr ne putem da seama dacă e copt sau dacă e stricat; culorile frunzelor dintr-un peisaj ne pot spune dacă e vară sau toamnă. Culorile servesc ca o “funcţie” zilnică ce ne oferă instrucţiuni/indicii: exemplu, culorile semaforului. Culoarea se foloseşte aproape în orice mediu de activitate. De exemplu în creaţia publicitară, culorile se folosesc pentru a stimula, pentru a atrage atenţia, pentru a capta privirea. Culoarea e folosită şi pentru a caracteriza un anumit produs/logo/marcă ce intră şi rămâne în memoria vizuală a omului şi îi uşurează puterea de asociere şi recunoaştere. Albastru – culoare asociată cu calm spiritual, culoarea cerului, a oceanului, echilibru, stabilitate. Tonurile extreme, pternice de albastru exprimă dezinhibare, expansiune, explozie sentimentală. Tonurile mai deschise creează senzaţia de frig, răceală, distanţă.
Verde – e culoarea cu care suntem cei mai obişnuiţi; o
avem în natură şi ne înconjoară;e culoarea ideală pentru decorarea unui interior, e liniştitoare, dă senzaţie de prospeţime, e o combinaţie echilibrată de răcoare şi cald (e compusă din galben şi albastru), relaxează, ajută în stările emoţionale negative (depresie, tristeţe) Galben – radiază cu optimism, veselie, luminozitate, strălucire. Stimulează gândirea, încurajează comunicarea, activează memoria. Încălzeşte atmosfera, la fel ca lumina soarelui, sau un câmp de flori galbene.
Portocaliu – sau oranje,e o culoare, veselă, “drăguţă”,
jucăuşă, e caldă şi energică, creşte apetitul la mâncare, stimulează activitatea, culoare “socială” pozitivă, stimulează socializarea.
Roşu – cea mai “personală” dintre culori, are o putere de
atracţie foarte mare. Descrie un nivel înalt de energie, atrage cel mai repede privirea. E asociată căldurii, pasiunii, puterii, intensităţii. Creşte entuziasmul, stimulează energia, încurajează acţiunea şi încrederea. Violet – sau mov, e echilibrul dintre puterea roşului şi calmul albastrului. O culoare cu tentă regală, mistică, nobilă, o culoare preferată de cei creativi sau excentrici, o culoare a adolescenţei. Tonurile închise pot crea stare de discomfort, sau tristeţe. Încurajează creativitatea, oferă un sentiment de spiritualitate.
Maro – sau brun, asociată pământului, oferă un sentiment
de stabilitate, ceva stabil pe care te poţi baza, ceva de care te poţi apropia mai uşor, asociată lucrurilor organice (lemn, copac, pământ) oferă un sentiment al odinii, aranjării. Alb - culoare ce insipră puritate, curăţenie, neutralitate. Simbol al purificării gândurilor sau activităţilor. Simbol al luminii.
Gri – sau cenuşiu, e o culoare solidă, neutră, e
asociată cu uşurinţă cu orice altă culoare, are şi o latură tristă, depresivă,
Negru – o culoare grea, evocă un simţ al puterii, autorităţii.
Ceva copleşitor, simţ de gol, uneori frică sau nesiguranţă. Are o latură elegantă, sofisticată.