Stilul Art Nouveau, apdrut la sfiir~itul ani/or 1890, a durat mai putin de un deceniu, dar in acest rdstimp trdsdturile

sale de bazd au pdtruns in toate aspectele artei ~i designului.

~ 1895, un neguslor de art:l de origine gerSamuel Bing, a inaugural o galerie de arta la adresa 22 Rue de Provence, Paris. Cunoscalor al artei japoneze, el s-a hotaral sa~i dedice noua afacere ullimelore lendinte din art:l ~i art:l aplicala, ~i din aCeasla cauza ~i-a numil galeria L'Art Nouveau -"noua arta".

I mana,

Expozitia cu care ~i-a inaugurat galeria a prezentat o varietate uimitoare de tablouri, sculpturi, ilustratii, ceramica, sticlarie ~i rnobilier, In stiluri foarte diferite. in ciuda diversitatii, rn~lte exponate aveau doua elernente cornune: respingerea realisrnului traditionalist, infavoarea irnaginilor exotice ~i simbolice ~i o fascinatie data de potentialul decorativ alliniilor curbe, ie~ite in relief. Aceste doua elernente au devenit definitorii pentru stilul care a devenit ulterior cunoscut sub denurnirea galeriei lui Bing -Art Nouveau. incepand cu perioada renascentista, arta occidentala a fost dominata de idealul realisrnului. Arti~ti precurn Caravaggio (1571-1610) erau renurniti pentru capacitatea de a reproduce pe panza irnagini tridirnensionale. in secolul al XIX-lea societatea artistica a privit

O Ce/e tre; m;rese, realizat de Jan Toorop. Mireasa omului (centru), mireasa lui Hristos (stanga) ~i mireasa mortii purtand un lan~ format din cranii (dreapta) sunt contopite intr-o imagine sinuoasa, foarte decorativa. pictura ca reprezentare a realit:ltii, fiind apreciate imaginile aproape fotografice, cum ar fi cele realizate de Ingres (1780-1867), Chiar ~i revolutionarii care se impotriveau stilului academic, cum ar fi grupul arti~tilor cunoscuti ca impresioni~ti, au fost tentati sa reflecte lumea vizibila, considerand ca tehnicile lor de lucru creau perceptii senzoriale mai pline de acuratete, Aceast:l aplecare asupra realismului a ridicat statutul "picturii de ~evalet" mult deasupra celorlaltor arte decorative, astfel incat arti~tii
133

ART NOUVEAU

negru pentru publicatiile tiparite, dar i-a influentat ~i pictura prin crearea unor efecte omamentale complet straine stilului academic al acelei perioade. impreuna, Morris, BumeJones, ~i colegii lor au format "rni~careapentru arta ~i me~te~uguri",care urma sa aiba oA importanta deosebita asupra evolutiei stilului. Art Nouveau. Linia protuberanta in restul Europei, convenientele artistice erau atacate din cu totul alte directii. Pictorii anilor 1880 ~i 1890 au Inceput sa se Indoieasca de estetica pura a impreslonismului ~i au Inceput sa realizeze picturi care reflectau ideile ~i trairile lor. Eliberati de nevoia de a reproduce
O Catedrala La Sagrada Familia, proiectata in stilul Art Nouveau de arhitectul de mare originalitate Antonio Gaudi. O Alphonse Mucha ( 1860-1939), de origine ceha, a popularizat stilul Art Nouveau. Forma sa favorita de exprimare a fost afi~ul.

cei mai talentati se aplecau asupra picturii. Inevitabil, artele decorative -~i talentul pentru desenul abstract pe care acestea le presupun au avut de suferit. Pe la mijlocul secolului XIX s-a deschis o pr~pastie intre pictorii de ~evalet, considerati arti~ti adev~rati, ~i speciali~tii in artele decorative, v~zuti ca me~te~ugari. Arta ~i me~te~ug Consecintele acestei tendinte au avut. o importanta: deosebit~ asupra evolutiei stilului Art Nouveau. Personalitatea cea mai reprezentativ~ pentru aceast~ tendinta: a fost: William Morris (1834-1896). Dezam~git de "prostiile" agitate de productia industrial~ de mas~, Morris considera c~ arta ~i designul erau inseparabile ~i c~ toate artefactele utilizate in viata cotidian~ ar trebui s~ poarte amprenta unui artist. 134

in consecint~, Morris a Insu~it ~i s-a perfectionat In mai multe me~te~uguri, printre care tampl~ria, sticl~ria ~i pictura pe sticl~, ~i In anii 1860 a Infiintat un atelier dedicat fuziunii diferitelor arte ~i me~te~uguri. Morris Insu~i excela In realizarea tapiseriilor ~i materialelor destinate tapiteriilor, utilizand modele Intortocheate, repetitive, inspirate din natur~ multe dintre acestea se rnai produc ~i ast~zi. Un cotaborator al s~u a fost un coleg din perioada de ucenicie, Edward Burne-Jones (1833-1898), al c~rui stil de decoratiune se baza pe ilustrarea neo-medievalismului In stil preraf~elit. La fel ca Morris, Burne-Jones era puternic influentat de manuscrisele ilustrate medievale ~i f~cea adesea apella liniile lungi, unduitoare. Acest mod de abordare grafic~ a fost o consecint~ fireasc~ a lucrului In alb-

00 Doua ilustra,ii caracteristice lui Aubrey Beardsley -cel mai stralucitor artist grafic at stilului Art Nouveau. Lucrarile lui erau puternic influen,ate de precizia liniilor din stampele japoneze.

ora~ Intr-o compozitie artistic~ armonioas~. Initial, modelul apare pe fata~ ~i se prelinge In holul de intrare pentru ca mai apoi s~ lnv~luie sc~rile centrale, r~sucindu-se pe pereti ~i pe balustrad~, de-a lungul tavanelor ~i a podelelor lntr-un desen motiv perfect integrat, creat din fier, tencuial~ ~i pictur:l. Linia organica in cl~dirile proiectate de Horta, linia grafic~ Beardsley este transformata In ceva organic, ca o planta ag~tatoare care se Incol~ce~te. Aceasta tendint~ a fost preluata de arhitectul parizian Hector Guimard (1867-1942),celebru mai ales pentru statiile d. metrou proiectate de el. Cele mai simple dintre acestea sunt ceva mai mult decat ni~te tulpini stilizate de plante ce formeaz~ arcade care lncadreaz~ intr:1rile In metrou; cele mai ambitioase sugereaz~ -sau au sugerat -ni~te verze sau plante de rubarb~, realizate din sticl~ ~i fier. Efecte aselru1n~toare apar ~i la alte cl~diri din Paris dar ~11nmobila ~i In decoratiunile interioare realizate de Guimard. Expresia organic~ a arhitecturii Art Nouveau a fost dus~ pan~ la ex~remde spaniolul Antonio Gaudi (1852-1926) ale c~rui lucr~ri uimitoare decoreaz~ str~zile Barcelonei. Lucr:lrile lui timpurii, cum ar fiCasa Vicens (1878-1880), sunt structuri geometrice, bogat decorate, puternic influentate
O Intrarea impresionanta intr-una din sta~iile de metrou pariziene. proiectata de catre Hector Guimard. Fierul ~i sticla sunt utilizate foarte imaginativ, cu scopul de a produce noua forma, asemanatoare plantelor ce caracterizeaza stilul Art Nouveau. Chiar ~i inscrip~ionarea este realizata in acela~i stil organic. Guimard a utilizat efecte similare ~i atunci cand a proiectat mobila sau decora~iuni interioare.

realitatea vizibila:, ace~ti arti~ti -cunoscuti ca simboli~ti ~i nabi~ti -au creat imagini ondulate, semi-abstracte, care subliniaza: natura bidimensionala:, decorativa: a picturilor pe pftnza: ~i care, la fel ca Morris sau BumeJones, s-au bazat pe latura grafica: a liniilor. in 1891 Bume-Jones a fost vizitat In atelierol sa:u de un agent de asigura:ri de 19 ani, Aubrey Beardsley (1872-1898) care a venit sa:-i arate cftteva schite. Bume-Jones a fost impresionat, ~i l-a Incurajat pe Beardsley sa: realizeze o serie de 350 ilustratii In tu~ negro pentru opera lui Malory, La Mort d~rtbur. Inevitabil, aceste ilustratii erau ecoul stilului medieval allui Bume-Jones, Insa: ele au ara:tat ~i influenta stampelor japoneze, prin simplitate, eleganta: ~i stil decorativ. in 1893, Beardsley a reunit aceste influente Intr-un stil personal, sofisticat, In ilustratiile pentru Salome, opera lui Oscar Wilde. De~i a lucrat In exclusivitate In alb ~i negro, el a creat imagini de neuitat ale decadentei ~i luxului, utilizftnd modele semi-abstracte, constroite din linii lungi Intreta:iate de diver~e forme. Nu a utilizat nuantarea ci doar negrol cel mai intens, albul pur ~i linia protuberanta:. Fix area unei tendin1e Lucra:rile lui Beardsley au provocat imediat senzatie In lumea artei ~i stilul lui na:valnic a Inceput sa:l~i faca: aparitia In Intreaga Europa: In lucra:rile pictorilor, designerilor ~i arhitectilor. Artistul olandez Jan Toorop (1858-1928) a introdus acest stil In tablourile sale simbolistice, decorative dar tulbura:toare, cum ar fi Cele trei mirese (1893), In timp ce la Berlin pictorol norvegian Edvard Munch (1863-1944) a folosit acela~i stil pentru a exprima dezechilibrol psihic In Tipiltul, pictat In 1893. Unul dintre exponentii ~ei mai de succes din arhitectura noului stil a fost belgianul Victor Horta (1861-1947) care a utilizat stilul Art Nouveau pentru a exploata posibilitatea constructiilor din otel ~i sticla: Intr-o serie de cla:diri, hoteluri ~i birouri constroite In Broxelles. Una dintre primele lui lucra:ri a fost Maison Tassel, In care arhitectul a introdus un motiv repetitiv protuberant pentro a transforma stroctura simpla: a unei case tipice de la

de creatia maurn. ~n lucrnrile ulterioare ale lui Gaud! structura ~i motivele decorative sunt integrate In forme vegetale alambicate, umflate, care par a fi rns~rit pe p~mant peste noapte, ca ni~te ciuperci uria~e. Cele mai izbitoare lucrnri ale lui Gaud!, cum ar ti catedrala netermina~ La Sagrada Familia, Ins~~i conceptia cl~dirii este organic~, astfel lntreaga structurn pare a ti vie.. La Sagrada Familia a fost lncepu~ In 1884 lns~ la moartea lui Gaud! fusese termina~ doar una dintre cele ~ ,..

135

ART NOUVEAU

O linia proeminenta se repeta in interiorul cladirii Maison Tassel din Bruxelles, o construc1ie Art Nouveau proiectata de Victor Horta. Fiecare detaliu a fost proiectat de Horta, pana la corpurile de iluminat. . (1870-1945) Macintosh a pus bazele unui stil de arhitecturn, decQr ~i design rafmat, mai aerisit, rectiliniu (caracterizat de linii drepte). "Cei patru" au lucrat mai ales in Glasgow, preluand diferite contracte, cum ar fi decorarea celebrelor Willow Tea Rooms din Buchanan Street -unde peretii erau impodobiti cu siluetele feminine alungite, imbinate cu motive deplante stilizate, reliefate pe fundalul plan de influenta japonez;l. Acela~i motiv cu plante apare ~i pe u~ile cu vitralii, delimitate de tije verticale de metal sau pe mobilierul salonului pentru servire a ceaiului. Acela~i stil poate fi reg;lsit in ceea ce probabil reprezint;l lucr"!lrea cea mai ambitioas;l ~i mai trainic;l a lui Macintosh -~coala de Art'J. din Glasgow. In aceast;l constructie, ins;l~i structura monumental;l este auster;l ~i practic;l, nesem;lnand deloc cu formele organice utilizate de Guimard sau Gaudi, ins;l motivele repetitive in fo~ de plant;l alungit;l reapar LL sub forma arm;lturilor din fier foliat, acit in patru fatade proiectate. Lucrarile continua: ~i astazi, dar construqia se Inalta foarte Incet din cauza complexitatii arhitecturale data de caracterul ei "organic". Modelele repetitive ale arhitecturli obi~nuite nu pot fi folosite deoarece ar strica fluiditatea Intregului concept, astfel, practic, Intreaga constructie trebuie sculptata manual. intr-adeva:r, Gaud! a fost unul dintre putinii arhiteqi cu viziunea ~i daruirea necesara executarli unor cla:diri de marl dimensiuni In adeva:ratul sill, Art Nouveau; alti arhiteqi au avut tendinta sa:-~ipiarda: inventivitatea atunci ciind trebuia sa:execute lucrarl mai marl deciit o simpla: fatada a ilnei cla:diri. Altfel sta:teau lucrurlle cu designul intern ~i al mobilei: dimenslunile mai mici ~i materlalele u~or prelucrabile i-au Incurajat pe designerli Art Nouveau sa: fie mai meticulo~i In lucrarile lor. Arti~ti ~i designerl ca Henry Van de Velde (1863-1957) au realizat tipare izbitoare, de mare efect, pentru birourl, sfe~nice, candelabre ~i taciimurl. Ace~ti designerl novatorl nu efau Insa: pe placul tuturor. Walter Crane, unul dintre continuatorli lui William Morris, numea stilul Art Nouveau ca "acea boala: decorativ:i stranie" ~i, multi considerau imaginile create de Beardsley, Munch sau Toorop mai degraba: "grote~ti",iar formele organice "umflate" ale lui Guimard ~i Gaud! "respinga:toare". intr-adeva:r, In miiinile unor arti~ti cumar fi Van de Velde, linia organica: pare sa: ocupe fiecare spatiu disponibil al paginii, la:siind o impresie de dezordine studiata, de miizga:leala: plina: de fantezie. $coala de la Glasgow in cazullui Charles Rennie Mackintosh (18681928) nu au existat asemenea problef!1e de estetica:. Lucra:rlle lui exemplifica: latura mai moderata:, mai sofisticata:, de influenta: japoneza: a stilului Art Nouveau fata: de elementele decadente, senzuale Intalnite In lucra:rlle lui Beardsley ~i a continuatorllor acestuia. Ala:turl de sotia lui, Margaret Macdonald (1865-1933), de sora acesteia, Frances (18741921) ~i de sotul lui Frances, Herbert McNair
136 O Un detaliu al unei u~i din Willow Tea Rooms, Glasgow (19031904), proiectat3 de Charles Rennie Mackintosh ~i so1ia acestuia, Margaret Macdonald. lemnul sculptat ~i sticJa plumbuit3 in culori subtile reprezint3 mijlocul pentru exprimarea ideilor sale apropiate de abstrac1iune, utilizand linii verticale ca ni~te efluvii al3turi de trandafiri stiliza1i.

interiorul cat ~i In exteriorul cl~dirii. Stilul rectiliniu al lui Macintosh ~i al colegilor acestuia au influentat major lucrnrile lui Gustav Klimt (1862-1918), probabil cel mai des~var~itdintre pictorii stilului. Art Nouveau. jn lucrnrile lui cele mai caracteristice,Klimt a preluat modelul formei feminine alungite, Impodobindu-l cu un mozaic strnlucitor de forme abstracte~i culori bogate, metalice, care amintescde decoratiunile ceramice aplicate pe pereti 1n multe dintre cl~dirile realizate de Gaudi. jn pictura mural~ pentru Palais Stoclet din Bruxe1les (1905-1911), Klimt a utilizat mozaicul ca o tehnic~, cu un efect n~ucitor. Imita~ii palide La Inceputul anilor 1900 exponenti de seam~ ai stilului Art Nouveau au trecut la alte forme stilistice ~i locullor a fost ocupat de designeri de mana a doua, care au utilizat motivele stilului pentru ada unor artefacte, In esen~ mondene, un aer de "contemporaneitate". De~i stilul Art Nouveau a avut o viat~ scurt~ ca art:l dinamic~, a Incurajat pe unii arti~ti remarcabili ai epocii s~-~i foloseasc~ talentul pentru a proiecta obiecte practice. Cel putin In a7:estsens merit~ s~ respecta:mmo~tenirea l~sata: stilul Art Nouveau. de