UNlvRl T,EHNiA hnCILDovl

ITEME D TR"ANMiSiUNl

PT0EtEcTRoNlcE

proiecteior drumr privind irdliir diplom5 de 9i d*

rt d*u

hlgiu 200

UN|VERS|TATE,A ,NlG MoLDCIVEl

Facultatea RdiItri pi lmitii tdr Sistm tltr,i ;" tdr Teleeom u icatIi

S|STEfIE D TRANMIIL.|i{|

$l_GRNl

idrm r privi d irrdep!ini r proiectrlcrr de gi de dil

f)t doua

hiqiu [r.T.i.
2006

t!mfit ctl fr{ la

Prezentul idrumr este destinat studenlilor U.T.M, u specialit{ile: 525.2 Sisteme Optoelectronice; 525.3 Teleradiocomunica{ii; 521.8 lnginerie 9i [\gmt i l-eleconlunica{ii,

I]{TItoDUcERE,
Telecomunicaliile reprczintl unul din cetre ri dinanrice domenii mon<tiale r;e se firm ritr-u ritm sporit de dezvoltare ale re}elelor de telecomunicalii cu reutilarea lr in baz,a celor mai i rlizlri trhnico-qtiin{ifice, duce la tid r!llr de telecomunicalii, sir umruli de benefir;iari, calitalii qi spectrului de servicii. Interestrl sporit f[ de sisttri optoelectronice de comu.nicalii 9i rlurr informaliei este condilionat de avantajele lor evidente 9i utilizarea succes irl organizarea. r}llr de comunicalii multifurrclionale cu rmr celor mai modeme tehnologii gi protocoale de telecomr"rnicalii. lrr 9i utilizarea sistemelor optoelectronice rirti generalii s-a incc,put din momentul inventrii gi producerii laserului la mijlocul anilor l960. Utiliz:}irile lr de bazd se rfru la rgizr te lecomunioalii lcrr ne ghidate, adicl ri atmosfer 9i cosmos. Producerea firi optice u coefioientul mic de atenttare i anii |970 ,triit la de:lvoltarea sisternelor optoelectronice dg generalia du, in r dt acum ifrmli se transtnite prin oatllul optic u utilizarea rnodulagiei intensitatii radialiei laser 9i detoctfi.ii directe radia{iei optice ri intermediul fotodiodei. Du fii{ sistemele optoelectronice de genera,{ia d sunt mai superioare fu de sistemele de transmisiutre ri lul coaxial gi rrJirlu, itrsi in ele se utilizeaz insuficient proprietatea rti radialiei ls qi capacitea informalional fiLlrei optice. La inceputul ilr l9tB0, in lg6tr u elaborarea 9i producerea fibrei optice mmd qi rl diodei laser monomod, a,u fost elabor"ate sistemele optoelectronicc: de grli ti. Sisteiele optoelectronice coerertg del grli tri permit asigutarea vitc:zei de transmisiune informagiei la 10...40 Gbps prirr intemrediul unei rttr optice, sprorirea strruli de amplific:are la 250."00 km ri utiIizarea fotomixrii la recep}ie, utilizarea amplificatoarelor optice irr linie, realizarea deplin capacitlii informaliorrale fibrei optice datorit metodei il multil.l spectrali IIr.

ale economiei

zi

gi u fr{ rdus.

ltuitri: f. ui.

dr.

Pavel /V/SrrRrUC

f. univ, dr. lect.sup.univ.

f.uiv,,dr.

/Vil BEJAN

Di URNU

/ JVISI/RIUG

Redac/or responsabil:
f, univ, dr.

l Nistiriuc

Rzt: doctor

Tatiana V|RU

U.T.M., 2006

1"

(SI'()) cu detec:{ie directf, mlIui optic la recep{ie

Sistemele de trsmisi informa{iei ri fir optice

Schema de strutur STIFO depinde de destinalie, lungimea liniei de transmisiune, tipul informaliei se transmite 9i serie de alli firctori" f ITIFO poate fi utiliza atfft moclulalia analogic it 9i digital1. [n sistemele modulalie arralogic comunicarea util nemijlocit rdulz amplitudinea, frecventa sau faza purttoarei optice emiltorului optic (). rfrmrrtl S'IFO deplin pot fi rea|izate in cazul utilizirii modulaliei digitale, dup um este modulalia impulsurilor in cod (), Pentru STIFO digitale comtlnicarea util rrzit serie de impulsuri r moduleazl urttr ti confo:rm intensitlii, amplitudinii, frecvenlei satt fazei. In prezent, de rgul, se utilizeazl modulafia purttoarei
optice frm inteiteti i. Schema de structurE STtrFO este rrzt i fig.l qi conline d,ui complete de echipament terminal gi tr,aficul lineic optic.

r;izr llr de telecomunicalii flzic i baza cablului optic.

STIFO rrzi ansamblu de mijloace tehnice care sigur ri intermediul circuitului

I\ilOR

COD

ffi*l-

-.l-

-L
i i
_
sT in ounctul

CoD

rro

Fig.1. ichema de structur S'IF ctr

in fig.l sunt utilizate urmtoarele riri: - convenorul de c,cd; RL - r,egeneratorul lineic; .- modulul optoelectronic de emisie; MOR - modulul optoelectronic de r!i; COD - tr optic denrontabil; - cablu optic; PRN - punct de rgrr nedeservit; ST - stalie terminal; TLO - traficul lineic c,ptic. Utilajul terminal frm schemei fig.1 se atplaseaz i punctele 9i pi const clin e<;hipamentul digil standard SDH s PDH de flmr canalelor gi grul, 9i utilajul de.jonclionare u traficul lineic optic. Utilajul de jonclionare confine: , , MOR i RL. Convertorul de cod in ;runctul converteaz sernnalul din dl HDB-3 i semnal electric ullipolar. rtz impu}surile electrice unipolare in inipulsuri optice r mai apc,i se transmit ri fibrele , iirr la recepfie in stalia terminal1 ilnpul:;uritre optice prin irrtermediul MOR sl rtz i impulsuri lrtri care in tiur srrnt rlrft: iit regeneratorul lineic (RL) 9il convertorul de cod () fiind rtt i codul HDB-3 tr fi transmise in echipamentul SDH (I'DH). Analogic se infbptuiegte transmisia i direclia de la la . Traficul lineic optic este constituit din r conline miimum d fir optice se conecteazh la echipament prin interredirrl COD. Peste anumite lunginri traficului lineic se tz punctetre de rgrr deservite (RJ)) sau punctele de rcgr nedeservite (PRN) destinate tru rg,rr impulsurilor r se tuz irt rezultatul pierderilor gi se distorsioneaz datori dispersiei se manifest in traficul lineic optic. Lungimea stui de rgrr depinde de valorile irdrilr qi dispersiei ? fibrele lului optic, itz gi calitatea sri de transmisiune informaliei gi indicii electrici 9i MIOR. Principiul de funclionare ai RN poate fi explicat reieqind din schema de strt rrztti tg.2.

coD

]
-.J CoD

care este posibiln m:r dispersiei sernrnalului optic s) rg ri fir mrd prin alegerea lungimii de urrd , purtltoarei optice, rmtrilr F 9i diodei laser. In astfel de ST'IFCI
rgrtrl in traficul Jliniar optic sunt inlocuite cu amplificatoarcl anumite sectoare de amplifiicare (fig. 3)

optice () r comperlseaz pierderile qi sunt amplasate peste

Fig.2. Sh de strutur al PRN tn fig.2 sunt utilizate urmtrl abrevieri:

DS -" clisprzitivul de sincronizare. frm strricturii prezentate ? tig. 2 principiul de func{ionare al PKN este bazat c:onvertarea dubli semnalelor - din optic in electric qi din electric in optic. i m, impuXsurile optice atenuate gi distorsionate ri intermediul R. sunt convertate in impulsuri ltri care se amplific, li se restabilesc f: inilia qi rela{iile in tir dupii ele din u se ftz i impulsuri optice prin intermediul O. tr asigurarea coTrrnicaliilor duplexe din 9i din :ltr PRN sunt instalate dou1 fir optice: u se insleaz1 pentru transnrisiunea semnalului ?n direclia de la la gi Il de

- arnplificator corector; DL -- disi,zitivul de limi;

Fig., Schema de stttctur5 STIFO cu amplificatoare oprtice(FTJ - filtru trece-jos)

STIFO posedl serig de avantaje,care pot fi divizate in

gru.

d,rr

particularililor firi o,ptic,cl. Dintre

umtrl:

Primul gru de avanje ST'ICO se datoreaz tlii luminii

l pot fi

mengionaile

9i

Dac in cablul optic se utilizeazfl rn perechi de F pentru funclionarea m sisteme de tsmisiu, atunci i punctul de rgrr se instaleaz rgrtr., STIFO pot s func{ioneze atat in rgir multirnod, pentru aceasta se utilizeaz multimod, cit gi in regim mmd, pentru aceasta se utilizeazE mrmd. La l} sunt etraborate STIFO r functionea;zf, in reginT mmd 9i in

laBlaA.

adici, concomitent se reduce,cclstul STICO; 2. Posibilitatea de transrrrisiune semnalelor intr-o band larg5 de fr! perTnite s organizm u mr,mjr de canale < telecomunicalii printr-o singura fir optic (pot fi organizate prrir 1 la l07 canale digitale de baz; cnte 64 kbps); 3. Nereceptivitatea fibrei optice (ghidului dielectricl) qi rttrti optice la bruiBjrrl electrorrragnetic sau iduril electromagnel,ict: trir. Aceasta trili la s,rir tungirtii sectoarelor de

de rgrr qi,

1. Atenuarea mi

urTna,re,

asiguri lungime mjr stlr se reduce umrul de rgrtor,

regenerareiladezvoltareacomunicaliiiloropticeininteriorul de zbor; ;i;;i;ii;;.rabelor maritime qi rtl,r -'+lbiufionie ;

redus itr fibrele vecine l

de tranzit tr introducerea 10. organizarea simpli _ punclor in b^nute sau fluurilr digitale rirr sau sustrag"r"u grup;ib, *

qi lipsa necesilii i 5 Izolarea electrica b-ileto*tui qide rtr mir rtr; ori"oO. sol m pen{u mlifl inalt' fibrei gi, 6" Diametrul mic'qi clurabilitatea Srs flexibilitatea 9i dianTetrul i';;;; ,:qu:" ale rr, opttc; comoditatea de islr cablului

"i

."""

?.UtilizareaCopermiteeconomiameta]lelorcoloratedeficireqir ,i nu conlina elemente m,etalice, fiind u cablu

;;; i;;-n"r.
dielectric;

8"STICOseutilizeaz5totma'ipelarginacordareaserviciilorde t"i..o-unicalii 9i costul lr treptat se rdu,, datoreazx transmisiunii se

doilea g*; ;,;;;"]" STICO Dintre acete avantaje pot fi senrnalelor prin i io*e"Cigitali.

se u distor.i,rnilor semnalului 12. Corecliu ins "on'ouiui;-r"; corecteazl flrm semnalului, u dtrz faptului r,truf inal nivetrul unitllii logice funclia lui este d. ";;;;;,;"11," redus logic "0" asigurind : :-1l:1," "1' sau nivelul "*ui semnalului la receplle; pbb"biririi erorii de preltrcrare sTtco urrz, sl luim i De rid u avantajele umrt tehnicii lzlr opticii. integrate i considerare 9i acel fapt, de rdur p.erspective sensorilor cu r Tpiica cleschide optlc, de telecomnicalii ur

l'f"::fi

inalt; de la ele u se r liniaritate

de amplifi r, cltre caracteristicile elementelor

""bipur"*"lui

rnenliorrate u5t

le

2. )mi!5trl optice

1'Stabilitatesporitasemnaluluiinforma'lionalfalidezgomotcese d;;;; utiliza;ii nrodulaliei imulsuilr [ cod ; elemente din bazei de 2. Grad inurt " t*"ii la pro,Jucerca
rt echlpamentrrlui STICO

Utilizarea

eohipamentul

STIi;;,r*

*i;

,unt rirr] l i"r{ 9i filtrele tip

Sau omiterea

atare lrt din

() s irr rtr Destinalia emiltorutui_ optic se transmite prin ai i"-ir, ,*mrratr oPic, "ir"i semnalului cerin{e "r*"t STIFO inainteaz anurnite STIFO. s""i,"i; ;;;;l. urmitrl; fail de , clintre care pot fi menlionate radialiei optice unuia din da .
rsu,d";;^i*"

l,C;

clscilaliile turii in fibrele ;

4"ParatetriiconstanliaiSTICOqiindependenlalorfalide
5"Identitateaoaracteristicilortuturoroanaletrorqiindependenla de transmisiune;
qi de lungirea

_liniei caracteristiciro, . ibmp"ratur tristiilr canalelor de umirul canalelor 6. Independenla se utilizeaz6; zgolnotulu} . 7. Lipsa fmlui de mulr infbrrrLaliei digitale in.STIFO u 8" Comoditut*u " iiunsmisiune care metodele digitale se utilizeaz1 atit oferirea servic,iilor integrate, in liniilor de la multiplexarea, cit 9i la mutr canalelor 9i

minimuiile pierderilor'in }' ; . nivel inalt al ptlterii radialiei optice la ieqire; minirrre radialiei existenla condiliilo( care uu,g piejeri optice la ijr ei irr F; oll sirnple morJulaliei radialiei

. posibilit"";,;;Jrririi,
.*?ij;l?i

semiconducr"".",^'^'j.J.i*

transmisiune;

9.Mic9orareaneconsiderabilalunginriisectoruluideregenerarene practic ffi rri; p*r*ii" se asigurem rgrr semnalului

electroluminiscenie (DEL), lsr (DI-), Cele mai rfl supraluminiscente 1ffii"l hr;liuilr u utilizarea pentru SIF';'' in baza ri!lr enumerate mat
dio,Jetre

ri{lr -tir"r cet *1i

de sum reduse, dimensiurri, mase 9i putere

de fufir 9i rsurs spcrrite

(l05... t06 r);

|*

dePlin c9lesPund .,

satisfao tuturr compuilor "i. ilIJ co,fo.rn parametrilor, la fel sus. is DEL ii ._"J

sie

l. rtristi wat-ampericf, este clependenla puterii radialiei -la optice de urtul de pomtrlaj sursei li bnsiunii de polarizare dir. caracteristicile tipice sunt prezentate fig. 4 tru DEL qi DSL ele sunt aproximativ liniare, iu. "j DL neiiniare).
, rnW

qi rmtri:

semiconductoare..pose<l r rrritt imrt pentru sT'IFo du cum este posibilitatea modtllaliei nemijlbcite radiatiei optice- Modulalia intensitlii radialiei opii"" se inptui";;;;; rdifir rsuz5tr urtului de Iimtr mj) . se caractetizeaz prin interrnediul urmtrlr caracteristici

utilizeazl in S]'IF'O pentru asigurarea conrunica{iilor la distanle reduse posedind u cost mai rrTic.

2. Lungirnea de und5 de lucru }"r gi lirgimea caracteristicii spectrale de emisie l,},. tn fig. 5 sunt reprezentate caracteristicile srtrl ale .

1,0

m Fig.5. Caracterilsticile spectrale alc:

Radia{ia reale posecl dlr: finiti lirgirnii caaoteristicii spectrale de emisie, r se ,determin5 firm nivelu!r"ri_iurtate din
ut.

fu

0,8 0,4

6i-: 25 50
DEL
75

(0,0t....l0 m tru DL I LO...SO m tr DSL | 50,...120 m tru DEL.

(l)

Fig. 4. Caracteristicile W.m,ri ale DL, DSL

gi

cit valoarea lrgirii caracteristicii spectrale de emisio este mai mi atit este mai micl dispersia smlli F.
3. Fr! mim de rnodulalie radialiei optice este egal cu frecvenla tr r arnLplitudinea componentei variabile puterii radialiei modulate se rdu de 2 ori fala de puterea radia{iei mdult. Acest rmtru este egal cu zeci i sute de MHz tru DEL 9i DSL, 9i 1 Ia ritli gi zeci de GHz tru DL. 4. Compclnenta mdl radialiei optice tru poate fi diferiti: DEL qi DSL sunll multirnod, ir DL se divizeaz t multimod gimonomod.

.I rnai mic;i dect cel de rg, DL flunclioneaz DSL (surs de radialie rt), ;u. .j-.urtl devine mai mr dect rtl de rg, dispozitivul fuz in gim de lsr i grz radialie r. cu cit este mai mr utr radialiei pentru valoarea d curentului de pompaj, u tt este mimr rdmtl .

La urli de pompaj

l0

ll

5. Caracteristicile de tmrtur. DE[, 9i DSL sunt ni9te elemente destul de termosbile, ir utr radialiei DL esenlial depinde de tmrtur 9i la funclionarea intr-o gr lrg de tmrturi este Sr de prclmova circuitul de terrnoc<lIxpensa,re. . Resursele de fulir DEL qi DSL alctuiesc l05..,l06 r, ir Dl, 10. . . l05 ore. 3.

Modulul optoelectronic de ernisie

Modulul optoelectronic de emisie () este url articol al optoelectronicii, destinat tr convertarea semnalelor electrice i semnale optioe care sg tratrsmit ri trfiul lineic optic. tipic con!ine:
1, (DEI-, DSL, DL); 2, cirr:uitele ltri pentru rlumr smllr electrice 9i stabilizarea rgirrruriIr de funclionare {);
*?,,

I\{OE se produce sub frm de constlruolie unic de modul.

Conectorul optic sau u segment de .

se diyizea i lrgi 9i digile r corespunztor rtz semnalele electrice analogic;e sau digitale in semnalo
optice.

diametrul dispozitivului optic de rdr tlt); rtr umril la iegire; durata frclntului impulsului flm nivelelor 0,1 9i 0,9; in s; durata de tiir imprrlsului frr nivelelor 0,I 9i 0,9; in s; tensimnea de limtr (V). se proiecteaz frm utmtri consecutivitli. Ini{ial se alege . La lgr urmzf, de aL lua i sidr valoarea puteii, lungirnii de ud, lrgim caracte;risticii spectrale de emisie,
|2

, . , . l .

, r

Pentru

digitale

se rmz rumtrii parametri:

formatul semnalului se transIite (]LTT, LEC); puterea rnedie impulsului la iegire (mW); puterea radia{iei de fond (mW);

lungirrrea de undl de lucru (crrz); yiteza maximi de transmisiune irrformaliei (bps);

gi viteza transmisiune inf<lrnatiei. i caz de necesitate uz de fi utilizat circuitul de stabilizare temperaturii . Urmfltr etap este lgr metodei de modtllalie: analogic1 sau digitali. La utilizarea modulaliei analogice, lig, utr 9i lrgimea bandei informaliclnale trebuie sa] fie luat i considerare 9i neliniaritatea caracteristicii Wat-amperice , r dtrmi valoarea distorsiuninor,neliniare. La utiiiz;area modula{iei digitale este sr de aLprecia rapiditatea de fu{ir ;;i metoda de codificare. Dupii alegerea rnetodei de moclulalie urmz de fi calculate pierderile radialiei la ijr ei in F qi de determinat d utr injectat bste de ajuns tr filnclionrrrea sistemului. Dac5 tr injectat este mi mic5 dit valoarea puterii necesare, atunci poate de utilizat alte metode de codificare s de ales alt . Dup alegerea 9i metodei de modulalie este necesar de calcula tr: injectat qi tr zgomotului , de determinat puterea de sum 9i de apreciat irrfluenfa temperattrrii Sur caracteristicilor . Daca modificlrile tmrturii esenliat influenleaz sr nivelulri puterii radiatiei optice, atunci umreazfl de intreprinde mlsuri pentru compensa schimbrile de temperatr"lr (rir u ajutorul microfrig,ideelor, stabilizarea curenlilor de polarizare sau pompaj , introducerea circuitului de reactie frm semnalului optic). digitale se realiz:eaz in baza DL,'dr caracteristicile wat-amperice lii nu acfioneaz esen{ial sr rmtrilr cle funcfionare STIFO, iar puterea inject sigur lrl sporit sectorului de rgrr.

r9it.

DL semiconductoare pot fi alimentate nemijlocit prin irrtermediul urtuli de pompaj, ins i:n cazul dat se manifest ?rziri sporite impulsului optic fl de imFrulsul electric ai totoda porete lirgimea spectrului de emisie, cate ] ilul jrrmtate din tr alctuiegte aproximativ 100 m, gi Ia dioda luminiscen. Rezul 5 aceastii metodi de ir did,i lsr u poate fi considerat mai

Mai rf este metoda d DL se alirnenteazil g rtul de polarizare st rpob lr ciruia se apropie rle valoar.ea
13

 semnalului, lichenra de struturi "rini*a |i-axim tru stabilizarea put"rii medii sIului _este prezentat i fig.6. Aceasti srr conline comparat.nrl t, sursa de ajustare curenfului de polarizur. Io", 2, amplificatoarele de pompaj 3 qi de curent clontintlu 4. reacliei optice confine fotodiclda de trI FD, ..C_ircuitr"ll anrp|ificatorul 4l gi rt|ul, clirijeaz' sursa Ipol. Fotodioda de trl detecfeeza radialia emisi de p,g j fl crista"tui ,Oioaei taser DL.
Ur"|

l'iz schemele de justr automat5 puLterii optice. """'-"r in practich se utilizeazi du sh de baia: sbilizarea puterii medii semnalului i timp gi stabilizarea puterilor

curentului de rg Io, 9i de r fl ,Je el se aplici impulsurile urtului de pompaj. Avantajele acestei metode sunt: rdur arnplitudinii sr impulsului curentului . porpuj;-micorarea ?ntArzierii de declanqare DL, rIur lrgirrii ,p".rl.rr"i-ae emisie f, la 0,1 m. Avantajele nominalizate st compenseaz ri srir trii sutt, sporirea trrtuii de bncliunuiu u 9i srir radialiei de fond Ia transrisiunea simbolurilbr.'0''. D >lttr la lumin de fond u se str z, de Ir miim, ti zgornotul de alice rOt db in cir|oritivul de rli rlu calitatea transmisiuniili informafi"i. ;; rr curentul de llrizr in este S de fi stabilit ri utilizarea circuitului cu r!i, rmit de asemeneu modificrii rmtrilr dispozitivelor ? depenclenla "o,np"nrur"" de rtr gi degradilrea paran,letrilor lmtlr tn timp. i,j m

lstaIarea
D

1,,,.J

l i,(I) 7+
DL

Ieg

Necesitatea de mediel,e (dictat de semna|ul fotodiodei <ie control) se explic prin nivelul mediu al impulsrrrilor informalionale consecutive , se transmit poate fluctua i interr,alele ,.l'.). de timp flnite (consecutivitea aleatoare de simbolrrri '0" i Itr-u rl de, a,semenea se prevd scheme de prrotec{ic tr dgirilr de urt la r/d."*ur alimentrii 9i tr rrrlilr_st{iri, r pot r cind din ul moti\/e S"J itrr fluul de date. In fig.i/ este prezentat shrrr mai complicatl in r niveleie puterii optice minime 9i maxinle se ajusteaz srt. penfrru aceasta m nevoie de fotodicd de tl id i dii tururi ctl reaolie de dirijare. Unul din ele, const1 din arnplificatoul curentului continuu 5, amp[iroatorul diferenlial 6, mrtrul l' 9i sursa de dirijr ,urtului de polarizare 2 regleai5 rtul de Irizr Ip"b 1 doilea co]ntur, s din arnptificatorl de d iarg 4, detectorul de vrf DV, comparatorul i, arrrplificatorul de dirijare tului de r.! , jul;t arrrplitrlinea impulsurilor rtului de pompaj. rrnt necesare ntsurr ,:"t" gi1 ambele tururi s nu interaclioneze unul cu altul. schema analizral asigur stabilitatea puterii de ieqire tot ,rursul timpulr,li d* fulir diodei ls, ins5 se sum mai mlti utr. d in aceas shm se utilize;lz mlifitr 9i mrtr rapicJe.
_

Tensiunea fotosemnalului IJp , rlil u puterea raclialiei, st mediaz i timp calea alegerii Ru u Ir mr, Se arnplifica in amplificatorul 4 9i in comparrator se mr u tensiulrea de rfrili U""p D kUr > [I"4 , unde k -- coeficientul de transmisiune al amplificatorului urtului tiuu, atunci la ieirea cornparatorului se rz un semnal dirijeaz urtul de lrizr diodei lsr DL.

--

Fig. 6. Schema de structui {ltJ stabilizarea puterii

medii semnalului de emisie
14

l5

lsllr
l'in n,

Islalarea

Ie

|'r,
lpol

,n
LD

FD

] --

din Ge gi InGaAs. Dintre fotoreceptorii semiconcluctori i STIFO se utilizeazd fotodiodele semiconductoare (FD) de du tipuri: > FD cu strufur -i-, care posedf, sensibilitate mai ui clecAt la FD obignuite u structula -; > FD avalang (FDA), r posedi misml interior de amplificare fotocurentuJlui gi i rmr sensibilitea la ele este mai decit la FD cu structura p-i-n; D FD cade utr optic , atunci i circuitul sarcinii ei irl fotocurentul I:
tr1=,q/h unde
11

func{ioneaz la }, = I,3 i 1,55trr se utilizeaz fotoreceptorii produi

CeI mai deplin elcestor ri! corespund fotoreceptorii semiconductori. i sisteme[e r fuli zd la }, = 0,85; se utilizeaz fotoreceptori prc,dugi din si, ir pentru sistemele care

Fig, 7. Schema de structur5 pentru stabilizaea tmrturii la emisia puterilor de valori miir qi rnaxime semnalului optic

- RiP,

(2)

4.

Ftrtrii

q - sarcina electronului; R; - sensibilitea frm curentului FD:

este randamentul cuantic;

umtrIr ri!:

Destinalia fotoreceptorului st i rtr semnalului optic ?n semnal lti, r apoi se lurz de circuiteIe electronice. Ftrtrul in aaz idleal tri sb satisfac

F=lq/h:0.8]l,

(3)

semnalul infbrmalional; ' s asigure utr mim smlli electric in sarcina 1btoreceptorului pentru utr dat sernnalului optic; , sf, pclsede diapazon dinamic gi rapidilae de fuli sporit ; , s posede dimensiurri mici, fiabiilitate ilt, cost gi tensiuni de aIimentarc reduse.

. s rtdu precis fm semnalului recep{ionat; , s nu introducl zgomot dug5tr i

unde }, este lungimea de udi semnalului optic. Analizlm caracteristici.le 9i parametrii de z ale FD. l. sensibilitatea frm urtului ; care reprezintit eficacitatc:a de rtr de ltr fotodioda puterii optice i urt eloctric" u cit este mai mr lr lui R; u att este mai u FD. De exenrp}u,., pentru FD ideal ry:1 sensibi]itea alctuiegte:

R,i

|-,

t,OC

a,lW tr ?[:0,85 rkm A/W tr l: 1,3 mkm

[t,Z+ tr FD rl < 1 i Ri: 0,4...0,8 A/w. in circuitele rI utr semnalului optic recep}ionati de 6tr fotodiod alctuiete
17

(4)

tr l,

==

155

mkrn

irproximativ de la 1 5 la 10 W, iar fotocurentul in sri FD alcltuie;te { : 015...5 . Astfel de valori mici curentului sunt riificile pentru , fi inregistrate gi rlurt de circuitele electronice. in zlceastacazuri pot fi utiiizate FDA r pclsed mecanism interior de amplificare fotocurentului se dtrmi frm frmuli:
I1=

q/h

: R;,

(5)

este de 10...100 ori rnai mr dect la FD ou structura p-i-n. La utiliz;area FD se reduc cerinlele f[ de amplificatorul curentului elc:ctric urtneaz clupd FD. 2. urtul la ituri FD - Iio, este curentul irul in circuitul saroinii diodei ?n lipsa semnalului optic. curentul la ituri este u parametru paruzitar, deoarece crc:eaz zgomotul de alice gi limiteaz sensitrilitatea FD. Vlril tipioe curentului la intuneric alctr.riesc Iint: 1 tru FD din Si qi tr,rn.: 100 t FD din 0. . ar te r i s ti i l s tr le I fo to di tle l r reprezin dependen{a sensibililii ,frr curentului de lurrgimea de undl a radialiei optice (fig. lB).

este lr| medie in timp coeficientului de multiplicare lq pu(5torilor de sarcinfl, egal cu 100 pentru Si 9i cu l0 rilr pentru G. In aqa mod, sensibilitea fir curentului pentru FDA
unde

4. Frv,! de limitd f1;* benzii de transfer semnalului optic receplionat de FD rrzit r! tru r sensibilitatea frm curentului se reduce de 2 ori f}i de lr la receplia radialiei nemodulate. Fr! de limi FD modeme alcituie;te l l uniteli, zeci gi sute dt GHz. 5. sit de polari,zare si capacitatea j|iuii D, FD funcfioneaz, i STIFO in regirn fotodiodic (tensiunea de polarizare invers). in acest caz se rdug capacitatea jonc{iunii 9i s.q;t frecven{a de limitf, ? comparalie cu regimul fotodiodic de tr FD. Rdur capacitii FD este importantl pentru crcarea MOR u d larg 9i mi9rr niveluli"li puterii zgomotulrri sur. Valoarea tensiunii de lrizr pentru FD cu strutr p-i-n alcltuie9te 5 qi l0 V, ir pentru FD alctuie9te 30 9i 300 V corespunztor produse din G 9i Si. 6. Diapazoul dii FD ciltacterizeaz capacittea lui de converta at?t cele mai mici cit gi } mai mari iI puterii semna|ului optic. Valoarear minim diapazonului t!inamic este limita de zgomotul de alice FD, ir lr mi diapazonului dinamic este limitat de distorsiunile neiiniare gii alcltuieqte 50...0 dB, (frm puterii) in dependen de materialul
semiconductor.

R..

l,w
1

7. Caracteristicile de zgo,mot. Praotic riil surs de zgomot descrie frm formuleil

FD este zgornotul de alice urtului la intuneic r se

li":2qIinlAF

(6)
de zgomot;

0,8

ud
0,6 0,4 0,2

{este lr medie pafi:aticft a curenttrlui Ii - rtul la intunc:ric; F - lirgimea bc:nzii de transfer FD. Rrtl srl/zgm,rt (RSZ) ? sri
,

idealEi se dtmi*

frm frmli:

1,0 |,2 |,4

18

1,8

l, mkm

--_ rqtr
_
(,)'
19

(7)

Fig.8. Caracteristicile strl ale fotodetectorului

D ry : tr, atunci t | =r]r 9i (,1': ZIt puterea semnalului optic tru r se asigurl ty = 1 se numete itr- d de transfer utr de iimitl ,uu ..rn.ibilitea de limi. qi intr-o band de transfer unitar (l IIz) puterile de limi ritrri F corespunztor sunt egale:

unde

= 0,5

tru Si gi

= 1,0

tru G.

5. Modrrlul optoelectronic de r$i

pJ

/Jr

fi,z,
=

fil

(8)

lK,.

(9)

Modulul optoelectronic de rli (MoR) este u rtil al optoelectronicii destinat pentru rtr semnalelor optice tsmis prin TLO in semnale electrice. MoR tipic conline: conectorul bptic sau segmentul de , fotodioda (cu structura p-i-n
sau cu avalan;l), circuitele electronice tru rlurr semnaltrlui electric 9i stabilizarea rgimrilr de functionare. R se rdu sub frm de construc{ie-urrric de modul. in fig. 9 este reprezentate schema de structur R,.

Analiztrm caracteristicile de zgornot FDA. Curentul Ia intuneric creeaz zgornotul de aiice i banda AF pentru FDA este
egal:

-.,

ii

-7 = 2Iit.'zgF,

(10)

unde ii*.on este lr medie patratic curentului de zgomot;

I,,,."_ urtul la intuneric i volumul materialului de multiplicare purtltorilor de sarcin6; ,*- coeficientul de zgomot .in urm procesului haotic de nrr.tltiplicare rtitrilr de srii ri avalang, r este egal:

{- l4"'*'r|ru Si .. =.lLM tr Ge

(1l)

rmtrl de baz^ t\4OR este sensibilitea r reprezint puterea minim1 la intrarea mdlui pentru r se asiguri valoarea sr Rsz sau coeficientului de rri. sensibilitatea R depinde de parametrii FDl 9i indicii de zgomcrt amplificatorului prili*inur. i aceastn ca.uz" cltre circuitele de itrr MOR se inainteazl cerinle contradic:toii: nivel minim al puterii zgomotului i banda de trsfr semnalului tru u diapazon dinamic sporit. [ legltura u aceasta ampliificatoarele plcliminare * zgomot redus * MoR se rdu frm doui shr de baz: . cu impedanlade itrr mare Rint -+. (fig. 10,)

cu reaclie negative (fig.10,b)

Rrtul sernnalului/zgomot FD este:

\= I? =_(.*,I i"*roo
de unde
:

2qI,*."2*'^F

(12)

- {2qI,",."'*'.4F
=

R,
/

(13)

Fig. 9. Sichema de structur ,

rj

= l

l.
R,
,

j2ql
20

u,,.,

;i'*'

(14)

2.

FD cu strut,r- sau avalan;1 Amplifi catorul preliminar 2l

3, 4. 5. 6. 7.

Amplificatorul de baz Filtru trece-jos Arnplificatorul de dirijare automat nivelului Srs de polarizare
Detectorul de

virf

t amplificatorul R" + pentru rdur nivelului zgomotului rrqt irnpedanla de itrr. rst aduce nemijlocit la se mi;rr diapazonului dinamic 9i la mi*:gorarea benzii de trsf amplificatorului. Pentru restabilirea benz,ii de transfer se utilizeaz rtrl F-, care in sistemele digiIe mai este numit nivelator. in schema doua tru mirir benzii de transfer se utilizeaz circuitul cu reaclie. Banda de transfer spore;te datorit reducerii impedanlei dinamice de itrr mlifitlui 0r se determin5 frm relaliei
R,,,.u,n.

**

(1

5)

r trebuie s5 rsud clr metoda de modulalie . urmtr etapi dupl lgr metoclei de modulafie se calculeaz tr echivalen zgomotului (PEZ) MoR. PEZ pentru d de transfer dat5 se sm din zgornotele FD, reziitenlei sarcinii FD sau rezistenlei circuitului reaclie 9i arnplificatorului, Du calculul PEZ se calculeaz sensibilitlile sr, gi de limit5, valoarea RSZ 9i lr probabililii erorii ."".

MoR se proiecteaz cclnform rm5tri consecutivitli. Inifial se analizeazd cerinlele qi limiterile sistemului de transmisiune" La etapa doua se alege metolja de modulalie (analogicE sau digital),

Amplifrcatorul u rfi ti dz neesen{ial rlifitrIui cu impedanfa de itrr m fm nivelului utrii zgomotului, is posedI u diapazotr dinamic mai sporit. una cl,in variantele practice ale circuitului de principiu MOR u amplificator preliminar cu reac{ie este reprezentat in fig.l L

unde "

102...103 este

coeficientul de arrrplifioae amplificatorului

frm tensiunii.

rt.rr

fntrare

Cor.

J:

r
maximul

Fig, 1l. rit practic iritului ino<lulului

optoelectronic de r,ti

Fig.10. A.mplificatoarele rlimir u zgomot redus pentru

MOR cu impedanta de intrare

mr () 9i cu rti

negativ () 22

in procesul de proiectare este lgr FD sensibilitliispectalea ri trebuie si rsd cu lungimea de ud mis de . i continuare urrz sI dtrmim u tipul arplifioatorului preliminar 9i tipul tranzistorului
Urmtr etap
2

esenlial sur MoR, ti trebuie s utilizm circuitul tmii. La etapa fina de montaj MoR este sr de lua i sidr factorii mediului ambiant: tmrtur, umiditatea, posibilitatea ptrurTderii undelor electromagiretice trir 9i expunerii FD la lumi de foncl.
de msr

ri rmr la ritr MoR uz s analizm mai trmI i de schimbare rrtrilr elementelor sisternului, i particuJar al 9i MOR, 9i Ia fel shimril de trrtur mediului ambiant. D schimbarile de rtur influenleaz

gi degradarea parametrilor rtlr in timp.

dinamic. vIr diapazonului dinamio este im,lt datori schimbrii unei serii de factori, r influenleaza sur fr;;;# ;;;j;; sistemului d cum sunt schimbarea condiliilbr trir (i particular tmrtur), lungimile diferite u r..'oui"b. d*-."g"n".u."

Dr:p alegerea elementelor, r uuii"fu" ri[lr de asigurare sensibilitlii, este sr de analiza lr

din primul etaj al ) lr oblinut sensibililii este insufi_amplificatorului. cienta tru indeplinirea ristemului, atunci urmz s alegem iD mai u "*l"i"br lrgimea sau ;;;;;;. lrenzii de transfer (d aceasta posibil)

6,1, Metoda heterodini de r{i smllr optice

La receplia heterodin, c'mpul s:mluli cu mI optic heterodinei optic informalional se locale sfl fotosensibil fotoreceptorului. Utilizarea mIi optic suplimentar heterodinei locale rmit T*bunali.."a.recepfiei 9i evidenlierea semnalelor optice de valori reduse i conailiil" alice tr gi zgmtI termice ""ir"r*"mtlr de inr:*" u tu...ri"i. mul sumr (al semnalutui i.111iI 9i heterocin;;r;;;;ectat astfel qi in cazul cum r fi ci l" it. rtrului ,1,, optic. Sumarea J""a Omui se mi optice Ia itrr ::9:1,totoreceptorului ajutoruI " sistemului necesi rdr spalial' precis frtri d" "g"ceii;"iila und' du imuri trebuie s coincid ";il.'.,".ii'" dependen de lungimea de "u "*u.titutea <le la 5II i la 2,5. i de i"rtr:"i"'srfli fotosensibile ftrtrului. ""Ja' ; lrra r" utilizarea pentru sumr murilr conectorului ghid " unJa monomod rlm drii spaliale ruril, e*"ruse. Itr-dir, dac trl optic este produs din |Pr1-onorrroJ, atunci exci und:i longitudinala. s'd campui semnaiului optic este excitat de imul optic al heterodinei. La distan$u d; ro...zO lungimi de 9i ud aceste muri devin stationare. Astfel, dac ambele cAmpuri sunt analizate in planul aperturic u bb."""pto;j;;, ele pot fi prezentate sub frm dIr nll ";""i

di;;;;;;;i

sumeaz

TIFO detec{ia rt smlli optie la rli

semnalelclr Krptice, in rtiulr prin p.m,ite sa trsrm spectruI .homodin, sernalului inflormalional i domeniul .."*i rmdir (inclusiv i la grTl de microunde) sau in diut ."..l"t. jga,se. A.steI se simplific5 rlr:rr 9i trult;r"**i"u lJ"l 9i Ia fei rstruturr sernnalelor ?ntbo d" l"rJ-f,! -ul"g"."u tru STIF,O cu multiplexare spectral6. Tot odata"prir, rsuzhtr puterii heteroclinei ll r. r"9"i*-u.iru..u tutr0r zgomotelor, u excepiia zgomotltlui de s irmst permitb'asigirarea lralorii "li;; ;i rrii;. ;;; * 1J|ort rrui semnal/zgornot
}reterodinare su de,.tip
?n sistemul de rli.

Receplia rt

acestei probleme ,. satt fir monomod cu "ririr* lrizr stabil, trIr. . s fecepria u decalaj de polarizare, De la liz lurl-, prclcesului htrdirii se Poate de considerat i.lrizri le mri" lr 'i"r"i heterodinate coincid, de int.u." int.-" poate ,",,,;Uffil;;fl*tti

|.in'enTediul undei spaliale" In fri de aceasta htrdi" de coincidenla polarizrii.cmpuriib, ";i;;;;;p;;;ffi#ulb n,arura ''";t. i rti tru solufionarea

cnrp^urile urmz.

heterodin'rii poate fi- analizate

"i".","uII;

iir:l
fi

prezenru'"

::1"'"l .x:ffi;:J'*::; ;;;;i'".i"',li1l1"f,o.al,

iu.

;"'ii

24 25

F.(t)=Re{a.(t)exp(io.t)},
optic de itr;
.

(l ) cmpului

ud:

unde a.(t)=Arexp[iq-(t)l este igritr ml

A":la,(t)l - amplitudinea cmpului;

& *# =0,8lil,/W

(21)

optice prin intermediul semnalului informalional. rsur i radialia optic heterodinei locale poate fi prezenta sub forma undei plane 9i analizm st undl in planul fotoreceptorului. Atunci putem nota c0mpul heterodinei locale sub frm undei plane
monocromatice cu fr!
06

Frm ifgultri semnalului, 9i de sm spectrul corespunz5tor acestui semnal depind de tipul modulaliei urtltri

- frecvenla cAmpului; tp, - faza cimpului.

gi curentul de iegire al fotoreceptorului cu coeficientul de multiplicare poate fi notat ri relalia:

i;*:R;M [.+0+2

cos [(orn-ol,)t+99-tp.(t)] | .

(22)

R; - sensib

i formulele (20), (2l), (22) figurlz urmtrl notalii:

il

ri rmitr expresie:

Fn(t).=Re {agexp(igt)},

(l7)

ud ag=Agexp(i<pp) este iqrtr ml cflrpului optic heterodinei; Ao:laol , G}ol g amplitudinea, frecvenla 9i faza cAmpului heterodinei. Cimpul sumr poate fi exprimat prin formula:

$ + (ia il }= =Re{|a,|exp[i(to"t+9,(t)J+|a6| exp[i(aot+tpo)]}. (lS)

F (t):Re{a,(t)
. (iol

frecvenla semnalului optic; - puterea semnalului util; 9 - tr radiafiei heterodinei. La iegirea fotoreceptorului se irrstaleazi filtrl tr-d frl central, r coincide cu diferenla tiecvenlelor semnalului informafionan 9i heterodinei locale s la ieEirea fotodetectorului se instaleaz amplificatorul de frll itmdir (AFD. Astfel Ir instantanee curentului frecvenlei intermediare (rt riil) se dtmi frm formulei:
"

/-

4 * dmtul cuantic; * constanta Planck;

itatea fotoreceptorul ui ,frm urtu lui

Intensitatea irrrli sumr fotoreceptorului se rim prinL rela{ia: {Q=|rPSf

uit de surf!

: 2Rl./,, cos [(co6-olr)t+.cpg-9r(t)|= : &s[2ft+96-9*(t)]:Acos[2zfplt+9p-9,(t)I,

(2)

unde:

=|a,(t)|2 +||2 +2|a,(t)||ap|cos [ (

r )t

rt,(t)J.

9)

Surid factorul lconsnt, proporlional suprafelei fotodetectorului gi Id i considerare corelalia dintre rtul de
ieqire fotodetectorului gi puterea semnalului optic lim:

A:2R;Mfi[==R;MA.A6; = D4 +{z,.

Q4)

i.=Y = R. ,,

hf

(20)

Astfel utul semnalului de frecvenE5 itrmdir depinde de amplitudinea, fr! 9i faza pur|toarei optice. De d rir din acegti rmtri se mdultz cu semnalul informalional, atunci pentru dernodularea semnalului poate fi utiliza metoda
21

26

itri, etc.).
ztt in fig.12.

us din radio-receplie (dmdl sincroni sau de faz, dmdulr decalajului de fazl, deteclia ptratici qi frm Schema metodei optice de receplie ri heterodinare este

i=R;M[P.+P9+2

n[[

cos[cpo-p.(t)Il

Q6)

la ieirea filtrului trece-jos oblinem rtl sernnalului:

i. =

Daci_de neglijat cu componenta m rtlui atunci

2R;r[s[<9-9.(t)|=

semnalul de iegire de FI

:fti.s[96-q(t)]:s[96-9-(t)l.

Q7) udi.a

Fig. 12. Sch,ema de rfi STIFO d heterodinare

Vlr instantanee ;iensiunii in dd{ de frecvenli intermediar Ia ieirea filtrului, rrt ta iezistenla sarcinii fotodiodei (FD) poate fi sris slu fbrma

U,:R;MArA.nFlu , iar transmisiunii simbolului "0'' tensiuneade iegire Us:O. schema de strufur metodei de receplie de tip hmdi este prezentatl in fig.13.
tr optic

La modulalia {iqitgla amplitudinii (considerind qo=9s) transmisiunii simbolului "l, ii cllrespunde tensiunea de' iegire

amplitudinea tensiunii simbolul receplionat.

La modula[ia digiH afazei (9s ==0 la transmisia ..l'' gs = 9i transmisia "0"), considerind g:0 oblinem U.: *R;,

la .u

la

igir se modifica

in .r.d.r"

U=&MA9R"cos[2zfplt+9n-9.(t)|.
6.2. Metoda homodinf, de rfi smllr optice

(25)

Semnalul
de itrr

fi

frecvenle deplasat in domenriul frecvenfelor joase (i iomeniul semnalului informalional). frm formulei (22) curentul fotoreceptorului se 'ezult determin prin expresia:

fr{l oscilaliilor tri optice 9i heterodi;.i io;ul; trebuie s fie egale (f" = fo), iar fazele sincrone. semnalul demodulat la ielirea fotodetectorului r un spectru de

Pentru metoda homodin de receplie se utilizeazi principiul fotomixirii optice, ins5 S deosebire de metoda heterodine,

Fig. 13, Schema de rli metodei optice

homodine

l. Sensibilitatea schemelor de recep{ie heterodine 9i homodine STIFO coerente

La avantajele STIFO coerente se rfr:

28

se limiteaz numai'de nivelul ,gtli de alice la radialia heterodinei locale (cu condilia t hetedinei este destul de mr). Astfel de sensibilitate rsud limitei ti
29

in diapazonul optic. Conform sensibilitllii STIF'O coerente sunt mai rt decAt STIFO cu deteclie direct (bugetul rgti al sistemului spc|ret aproximativ u 20..,25dB in dependen! de schema modul5rii/demodulrii); 2. In S'IIFO rt pot fi utilizate modulaliile purttoarei optice'in frv{i qi in fz u utilizarea metodei de r|i diferenlei de
de deteclie
fazd
senrnalelor;

contribuie

la

srir sensibilitlii

la

rli

4. Seleotivitatea spectral srlit detect5rii optice rt fr posibilitatea de utiliza amplificatoarele optice semiconductoare caracteristici de zgomot performante qi la fel permite realizarca ampl ifi trlr etaj ate. 5. Caracteristica strl de enrisie diodelclr laser foarte ingust6, 5i caracteristicile rfrmt sistemelor coerente, in mr m5suri rdu ri!l privind lungimea canalului de comunicalii, condilionate de lr nrici dispersiei semnalului se manifestl in fir opticI 9i atunci factorul principal limiteaz1 distanla de transmisiune infbrmaliei sunt pierderile lineice se manifesti in fibrele cablului optic. in particular. la receplia heterodin semnalelor modrrlate digital in amplitudine, fr! 9i z1 raportul AflB trebuie s alctuiasc l0-2... 5.10-3, ud Af este llrgimea caracteristicii de emisie diodei laser, i MHz; este viteza de transmisiune informafiei, i Mbps. La recepfia homodin 9i modulalia in fazii acest rrt este egal 0,5.10-3. 6. Tehnica detecrii coerente ?mbunltleqte la fel sensibilitea dispozitivelor de mlsutate caracteristicilor gi rmtilr firi optice, de mlu dup5 m este rfltrtrul optic temporal. lnteresul tr sTIFo coerente este determinat dc: serie de paicularitli. STIFO coerente permit asigurarea transmisiunii infornraliei cu viteze de la 10...40 GLrps, sporirea lungimii sectorului de r8rr i la 250..,300 km, utilizarea amplificatoarelo optice in linie, realizarea toli capacit6lii sporite de transmisiune ifrmlii prin fibra optic datorit multiplexirii
0

3. Posibilitatea multiplexrii sprctrale canalelor rmit s utilizm deplin capacitatea informalional fibrei optice in fereastra de trsr 1,55 m;

spectrale canalelor gi .rlizr rstruturrii heterodinei, utilizarea rtdlr de perspectiv tru mdulr rttri optice i frecrlen!fl 9i in faz. tru STIFO coerente rnai sensibjill este schema recepliei de tip lromodinl, dr banda de frecvenle necesari i cazul dat, limitat cle frecvenla stlperioarl a fotodiodei, este egal u banda de frecvenle semnalului. 'Totodat1 banda de frecven[e sr in cazul schemei de rli heterodin sporete de 2...5 ori. Acest avantaj al schemei hmdi devine tot mai important, dr viteza de transmisiune smllr se ri de lri de unitali gi zeci de Gbps, ir lr tipic frecven{ei de limit1 tru F,D 9i FD cu structur p-i-n alctuiete unitali 9i zeci de GHz. Irrsi ilr schema rlii coerente de tip homodin este sr acordarea fazelor semnalului urtitri optice 9i oscilaliilor heterodinei locale cu precizie inalt1, r se asigur de sistem complica de ajustilre automatl a fazei.
7.

STIFO multiplexarea spectral llr

Tehnologiile multiplexrii de ud WDM 9i multiplexrii dense t,c:hnologii noi pentru relelele magistrale de transport de date, bazate multiplexarea strl radialiei optice frm lungimii de ud. Bazele fizico-tehnice multiplexirii spectrale radialiei optice pentru sistemele de transmisiune gi rlurr itrformaliei fost Irt in anii l97o80. In r:zt tehnologia DWDM se utilizeazi in re}elele optice de comunicalii gi pentru sistemele SDI-I tr r mltilr spectral cu divizarea canalelor in lun5;imea de undi este analogic multiplexlrii in sistemele de transrnisiuni analogice (STA) cu divizarea llr i frt. i limitele modelului je interconLectare sistemelor deschise OSI, interacliunea tehnologiilor de r! SDH, WDM/DWDM, , CiE, IP gi leg5tura lor riri sunt rztt i fig.14,

de und DWDM, comparativ sunt

(muttr/rtr IP, echipamentele, G, MBB/ADM, DWDM) operafiile se infrptuiesc ri intermediul rttri optice, utilizarea tehnologiei DW'DM perrnite ulr directi itrftl , GE

Totoda, dr i multe dispozitive de

rt


optio)._in fig.l5 este rrztt infrastructura rfllr optice, unde sunt indicate variantele arhitectrrrii tipice r!llmdm.
TDI\

sau IP cu interfetele fizice mediului optic de transmisiune (fir

SDH

SDH l GE
DWDM
Fir ti

Fig. l4. Aitectura r!li multifr"rnclionale de comunicatii Ip

muttr

Rutr IP

Fib,ra

optici

Fig. 15. InfraLstructua de rl

rfllr optice

rfrm{l tehnologiei wDM u fost recunoscute odat cu lrr 9i rdur primelor sisteme duplexe . cu patru canale r q9ledgu decataj itr frecvenlele "o*uni"afii trrtf,tr optice de 800...400 GHz. in ultimultiml echipamentul wzw este tot mai larg utilizat pentru comunicaliile la distante sporite de operatorii de telecomunica{ii. Echipamentul WD)W produs permite si multiplexm gi s transmitem ritr- fir opticJ i la 40 l optice 9i mai mult, ir ul iisteme industriale DWDM permit sn multiplexm i la l28-160 de canale optice.
2

de ulrd (l530... l560 nm) 9i amplificatoarele optice inbaza firlr optice dopate rium; intervale mici frm lungimii de undfl intre canalele multiplexate, de obicei egale cu 3,2i|,6/0,8 satr 0,4 m. ^}" Multiplexoarele DWDM sunt prvizute pentru funclionarea cu un umr mr de canale (i la 2 qi mai multe) cu lungimi de ud stict determinate 9i asigurl posibilitea multiplexrii (demultiplexrii) concomitente atf,t tuturr canalelor, cflt 9i introducerea./extragerea utrui sau m,ai multor l din fluxul optic colnun confine umr mr de canale. Itr!l optice de ieqire (tril) ale demultiplexoruIui DWDM sunt standardizate frm umitr lungimi de d, de : astfel de dispozitiv asiguri rtr pasi,vi frm lungirnilor de und. Din cauza difeenlei rdus i lungimile de di llr gi necesilii funclionarii concomitente cu u mr mr de canale, multiplexoarele DWDM necesiti precizie sporit de producere in comparalie multiplexoarele WDM 9i prin utr, hirtl DWDM este de u cost mai sporit. Schema de structur sistemtului DWDM (fig.16) include urmtrl blocuri de : transponder (emi,t5toare-receptoare), multiplexoare/dem ultiplexoare optice MUX/DEMUX, anrpl ircatoare (?n m! dispozitivelor DWDM), amplificatoare lineice 9i surseIe sbile. Divizarea spaliald llr qi standardizarea D/DM, rmtrul de bazil in tehnologia DwDM este intervalul i lungimile de ud radia;iei optice pentru canalele vecine. standardizarea divizrii spectrale Ilr optice prezint1 u itri de z la estimarea compatibitatii rir ochipamentului rdus de diferili productori. In Rec. G,692 ITU-T este determinat lul frecven}elor sistemului DWDM u. difr de frf ?ntre canalele vecine de l00 GHz, corespundeinter,valului lrfrm
driului lungimilor
JJ

Tehnolcrgia DWDM, ?n mr!,i cu tehnologia WDM (in r de olricei se utilizeazi ferestrele de trsr! 1310 9i 1550 m sau suplimentar domeniul lungimilor de und5 in rir 1650 m) se cat acterizeaz prin doui parti cularitli imrt : utilizarea numai ui frstr de trsr! 1550 m in limitele

Iung.inrii de ud *r.= , n- (tab.l). Continu s se discute posibilitatea accept5rii planului . n..u.nle cu rdur intervalului de fr! itr ll i " #; rmill rmilul

;;d;;J;

ii
directe

conexiuni
directc

Fig,16.

sbtemului DWDM. amplificato }ru9t Optic; MUX - nrultiplexor optic; D -'"' demultiplexor optic; - trsdr

du la srir stli sistlr. Itrlul l00 GHz:

multiplexoarele gi componentele echipamentului sistemelor

Tehnologia mu'tiplexrii de und mai dens, tr r ? este standardizat spectrul planului de frecven;"' ;; lrIl de SOGFIz permite utilizarea i efecti,a diapi";iri'b"ctral cu Iungimile de ud 1540...1560 m i r funclioneaz ^;;-,]i amplificatoarele optice standarde EDF;. ^ i;, fu ,anO, rdur intervalului dintre canalele "u i, ,;;;;;;' influenta efectului de decalaj i 4 iT amplificator"liri ii.]; fi,#*; !bl" lungimea mim sectorului de rgrr trafiiului lineic optic. I al doilea rf,d, cu rdur irIli ,dintre canaiele vecine frm lungimii de ud O Ia ,Ir de aproximativ 0,4m, incep s se manifeste limiiile f multiplexirii llr la nivel inai surir, de exemplu STMi; (fig.l7). c;";';gurii 17 srm, rnultiplexarea llr nivelului STM-64, r posed intervalul de fr! 50GHz, u s* mit Cin-"aura'srfrrapunerii spectrelor canalelor vecine. in fr de aceasta, intervalul de frt de 5OGHz necesit cerinfe mult mai catre laserele ..r'#;;;iir

D'DM,

Intervalul l00 GHz

EDF:/\ (Eium-Dopped. Fir mlifir), viteza de transmisiune i - STM-I6 (2,4 s_' iiii_.ili:ffi Gbps) 9|r), ' gi influenga efectelor Ii;r irr fir rl;"rluiii..canale

j;;;;;;"}l* " iltui,.yecru planul"i d: ";;; :Jlfi:l optice i tr de ur! ;;," rim

i tab,' sunt rrztt Spectrele planului de frecvenle diferite lri diferenlei de fr '.. canalele i id de la l00 GHz. Toate spectrele cu exceplia 400/500 GFIz poseaa canale echidistante f'rm frc,cvenfei tri optice Iti. Distribuirea uifrm. lIr ir. optimizarea funclionrii convertorului de und'o laserelor rsiruturil 9i ltr dispozitive '.,::-! relelelor- pul, '; " ur"-"n*u li-pIi.a posibilitea extinderii relelei i cbntinuare. Realizarea unui s

ItrvIl 50 GHz

trntervalul 50 GHz

STM_64

S_l Fig.l7. Amplasarea strld ll de diferite

nivele ? fir optic
35

Constatarea faptului, limit 9i avantajc r fir plan de la planificarca dezvoltarii 9i extinderii capacit5tii informalionale de transfer relelei, s alegem congtient echipamentul DWDM, s5 evitm diversele dificultli ;lttliil sulitr la construclia relelelor magistrale de transport ?n baza acestei tehnologii. In prezent se lrzi amplificitoare optice fiabile DF, asiguri liniaritate il coeficientului de amplificaro (i tot domeniul spectral 1:i0 .1560 m). Cu srir diup-onului de funclionare mlifitlr optice EDFA devine posibilE multiplexarea 40 de canale STM-64 intervalul de fr! lOOGHz 9i banda s}rmari de 40rGz pentru fir optic.
fre_cvenle permite

Tabelul l (continuare) l59.77

|542,14

l54.73
I545,2

planul de frecven{e llr tr sistemele DWDM conform ITU-T

Fr{

Tabelul

1547.72

l548.5I l549,2
Lungime
l 550,1 2

urtltri optice,

l00
2

THz

Intervalul de frecvente. GHz 200 400 400/ 600 500

{.

l000
7
*

ade undi,
m
8

I551,72

6
*

l96,1 96.0
95,9

*
d. ,l.
| : !

l553,33 1 554.1 l555,75

*
+

95.8
95.7

l528,77 l529,55 l50,33 l531,12

153 1.90

95.6
95,5
95"4

l 558.1 7

;r

*
,*

l52,68
*

*
,

95.3 95,2
95,

1533,47 154,25
1535.04

l559,79

* *
,t

,F

95,0
94,9 94,8

l55,82 l53.6l
*
,

,l

|537,40

58,19 l58,98
1

_ I1 tab.2 sunt prezentate rezultatele umrlui de canale, r pot fi amplasate ?n gama stadard lungimilor de d, .ealizat" Tn d: .lj,:r amplificatoarelor optice de 5,1 THz. Primul banda f;<l aI tabelului 2 ne indic intervalele d frr Sau paii spectrului planului de frecvenfe, ir rmtrl d rd.l - "...uztr
7

numarul mim de I N qi umrul cle canale N2 ,alese frm schemei pasului, multiplu 2N.

]lul2
Estimarea m5rlui mim de canale pentru sistemele DWDM Intervalul de

Nectind la aceasta,,

;i:"iffiJtr;;fr
WDM pot
clasrcate ? modul

",

i rzt nu exist standard

companiilo,

u*aror|u*nfe

lIr, sistemele

i"l

9i

Eci

de

Sistemul

Nmrl de

ItrvlId frecvenle, GHz

m.d

de transport In prezent sistemele wD, se divizeaz dup mrul de canale gi pasul planului de frecven$e ?rL trei tipur; tmultiplexoare WDM): WDM obignuite;

..rl" himtlr w, nu este iational Ia utilizarea benzii de amplificar,e stanJardl-ri,."i"#;, optice EDFA, in frm fil R"". G.6iri- " de canale tru intervalul de frecvenla rmit mim la 4l I00 GHz 9i la 8I de canale pentru intervalul de ft! 50 GHz *i"l"itri mruli maxim de canale, dcja suni dep9ili de serie produc echipament DWIrM i '1lucent J" "ompunii Tenologies, Siemens, ECI Telecom i altele) 9i250 (AlcateU " Utilizarea sistemelor_ 9i.'echipamentului DWDM "pi;.". ""rrr" i'n ..1.1"l" magistrale de trsrt deschid ri perspoctive pentru srir practic nelimita benzii su,,tare de transrnisiune iflii prin 1ta i aceiaqi fir optic'. s analizm bazele de clasificare sistemelor .WDM 9i ul utilizri |i"t.. astfel de sisteme in rfll optice

de productori

frm datelor din tabe]lul 2, sm 5 schema planului de fr! cu umrul de canale."riipr"l'l;;;;;ffi;|.ra

WDM dense (DWDM); WDM cu densitate sporit HDWDM (Hight Dense Wawelenght Division MultiplBxing).

recomendaliilor ITU-T 9i sunt;.;ii;;;. i.tir. De exenrplu, lncompatibilitati it itrfll exist d. G,957) 9i D\!DM rKec.i,;";i; stabilirii lungimii de 1*... ud 9 i l'rgim i i caracteri stic i ; r.*i.' Jn', ir;" u-,iij"l i;r;.'il practic st incompatibll_r: Mlatura r^) speciale (emi,titor-receptor). i" "il.".."'irj'J*..l.

ln prezent rgrsI i lrr DWDM este uiar"a" ,fo.ii'-"ii#'"tubo.u."a ..ui"lo. ,echipamentului sisternejor

umrul de I,N, intervalui .1r-^"Jri]il rir;il:lf lungimii deAvud",,o '' tr diferite .l" udi J SDH luind i silrr intervalut de frl admisib;l ain" optice vo, Paramet,:l j;9j""rjJ"",.#*"1i .frecvenlele urttrlr in tab.3 p"niru ferestreie ,,ul

Itl ,aceast clasificare uml llr pentru fiecare sisternelor WDM O".iul';;;";;, ins' intervalul de clas' dintre canale u," "*" frvt -1,y-1l9u.. "r""ii"ia- P"ntr" sistemele WDM den s itate sporit (?);#,l g" 25 Din "" .r* important de 9i d Ia -GHz, lgtur rir- intervalului cunoscut 1,

punct^".-;;;;";;il

i"l""i;"*".'

"];i;.

transparenga u

h..iiii..

;;

;;;'

Tabelul3 Decalajul admisibil dintre catrale conform frecvenlei (lungimii de undi sistemele DWDM Nivelul Intervalul [ntervalul admisibil ierarhiei de Nmrl conform frm lungimii SDH frecvenle de canale frecven{ei de d, m admisibil N Av"d-, -, L,rvnr GHz GHz (vo:S0 m GHz) STM-4 +0,16 3.1l l00 0,3l l 0.0025 STM_16 +0,04 12.5 2 |,25 0,0l +0,0I STM-64 50 80 5 0,04 STM_256 200 20 20 0,16
I prezent sunt lrt 9i ind,ustrial produse sistemele DWDM cu interfele optice directe in rsudr recomendalile ITU-T, spre deosebire de interfelele precedente r se utilizau SR (Source Rfr) la lungimea de und1 1310 nm gi la lungimile de u
l 530... 1550

Reg

Reg

,f. , ,ry.**'* T'f- _ ,:*-i*

**i.

lr u diverse dispozitive retelelrcr optice, at8t prin interfele optice, cit 9i ri interfete ltri. tr sistemele DWDM, destinate pentru func{ionarea u F standarde, utr ti sumr, injectat1 in fir se limiteaz1 cu nivelul de 19dBm din cauza apariliei diferitor fenomene nelineare in F. in astfel de condilii pot sE[ funclioneze sistemele SDH viteza de transmisiune informatiei relativ rds (STM-4, STM-I6), ir pentru sistemele SDH (S-64), efectele nelineare rczitli la transmisiunea informaliei prin firI optice monomod. f dependenll de nivelul puterii optice injectate, viteza de transmisiune informaliei ri canal gi tipul firi optice lungimea sectorului fEr1 amplificatoare jintermediare tru sistemele DWDM poate fi diferitl. Recomendalia G.692 ITU-T determinl trei tipuri de sectoare de amplificare pentru sistemele DWDM: L, V, U cu lungimile 80, 120, 160 km qi atenulrile 22,3,44 dB corespunzltor.
trsdrlr
de telecomunicalii gi cuplarea

In fig.19 9i fig.20 sunt prezentate variantele de utilizare

DWDM in canalele

m (fig. l 8).

Reg
;, ,*.",,!,-,:i"
!.-

Reg

",-";,"",,} , .&

Fig.I8. rr Ia interfe{elt) optice directe in sistemele DWDM. - anrplificatoare optice; Reg

rgrtor; ITU, SR - srs opti,ce stabile

40

4l

tir

Statdada!--- l

Siisteme trsdr

DWDM
inchis

: :,*rtll,i- a) l,, ,
.! l
,|,

j!1,

},,,

>>100km

tr

Fig.l9. Sistemele transprrnder DWDM in canalele de

STM-16

teIeco,municalii

informaliei la 200 km. _ Utilizarea mlifitrlr optice lineice intermediare permite si srim lulngimea sectoarelor ,"g".rtr in magistrala de transport la 600 km, totodat nr.rmrul amplificatou. optice intermediare poate alctui |..,7. ri rrr telrnologiilor de r! TDM (SDH) 9i DWDM (fig.21) observm, . echipamentut TDM (SDiiriZcbplioneaza flurilsir 9i asincrone El, 3 9i le multiirt i"^ib intr-un semnal STIVI_N (N l ,4,16,...). Tc,todata, se asifri.J rirr semnalelor electric_e qi optice ""ur"u frm schernei EiO 9i de_yrda i F 5i bullime de canale tmrl in 9119, |ung,im9 ,FU, .ln tehnojo*ia DWDM himrtul DWDM recepgioneaz mllim de smd 9i le multitplexeazi (frm lung;mii undi) intr-o F. Astel lipsete ..r.. serTrnalului gi se uiilizeaza mullirr de lungimi de und5 9i ll,

Utilizarea amplificatoarelor optice de tipul DF in STIFO tr DWDM i sistemetror de transmisiuni SDH la nivelul |-,6 (2,SGbps) peTmite sporireil lungimii de transmisiune

STM_16

{- {-_
--------}
--_-___}

},

., "
Optica S-l

;"W
ST}1-4|

_-_-___-+

),18

Optica S-l

Fig.20. Sistemele trsdr DWDM i canalele de

telecomunicatii u tilizr amplifi trlr itrrdir (lungimea:mai mr de 80 km)

,,,i}W
4

S]-I|
s']-649.1

S:-l

sT,M-rcJ

Fig.21. mrr tehnoklgiilor de r! TDM (SDH) 9i D\MDM

42

mrr sistemelor DwDM diferitor productori ne indicE 5 ele practic posedi unele gi aceleagi caracteristici calitive 9i aceeai configurafie, so construiesc dupi acelai tip de scheml strturl. tru tehnologia DWDM se urmrt tenclinla m de srir umrului dc: canale multiplexate u srir concomitent vitezei de transmisiune informaliei irr fir clin
canalele organizate ritr- fir optic.

- , -: 2000. 1 5. - ,: , ,
/

4. .. - .

Bibliiografie
2. Manea - Sisteme optice pentru comunicalii practice. Bucureqti, Matrix Rm:200. 3. BEjenescu . Comunica{ii de d lrg. Bucureti, Matrix

l.

.., . .

- , :2006.

:. * , :200. l0- .., .. - . - , :2003. 1l. .. . - :jl002. 12. L[I .. . - , -l: 2001. l3. .. . _- , :200l.

9.

Rom:2006. 4. .. ,4 . - , -ll: 2005. 5. .. . - , -: 200,1. 6. . - . - , :2004. 7. .., ." . - , :2004. 8. .. -, I\, . - , -, 204.

16. .. : , , . - , : l 999. l7. .., ., - rI. - : 1999" 18. .., .., .. . -, : l994. l9. Doicaru V- Transmisiuni ri fi optice. - Bucuregti, Ed.Militar: |994. 20, .- -!t l . - , :1993. 2 1 . ." . - . - , :199l.

- ,

Connect: 2000.

.l

,",

..

ris
1. Sistemele de transmisiune ifrmfii ri fibre

..

optice (STIFO) cu deteclie dir semnalului optic Ia recepfie.. 4 2. miltrl optice.. ............". 9 3. Mcldulul optoelectronic de emisie........ ,.... |2
4,

Fotoreceptorii.....,....

5. Modulul optoelectronic de

recepfie..,...............:.....

............... I

..., 21

. STIFO cu deteclie semnalului optic la r!i.. ....,... 24 7. STIFO cu multiplexarea strl :Ilr.........."...,

E}ibliogafie

3l

44

44 45

SISTEME DE TRANSMISIUNI

0PToElLEcTRoNlcE

idrmr privind Tndeplinirea proiectelor de 9I de dilm

r[ doua

Alctuitori: PavelNlSTlRIUC Nicolae BEJAN

Di rURNU lon NlSTlRIUC

u de tipar 0,10"06, Hiie ofset. Tipar Ri,so Coii de tir 30

Formatul hertiei 6084 Tirajul l00 .

Comanda r. 107

lll6.

U.T.M.,2004, bd. tefan cel r 9i Sffint, l8. Seclia de Redactare, Editare 9i Multiplicare.a U.T.M. 2068, Chi;in5r.l, str. Studenlitor,