Reportajul de televiziune 1.Definitie.

Specia publicitara ce apeleaza adesea la modalitati literare de expresie care inf asupra unor situatii, evenimente de interes general sau ocazional, realitati geografice, etnografice culese in general de la fata locului. Pierre Ganz: Este modul de comunicare care descrie spectacolul unui eveniment vast pentru public. Ceea ce deosebeste reportajul tv de alte genuri este rel directa a jurnalistului cu evenimentul, reporterul este prezent la fata locului. Jean Dominique Boucher: Este o istorie povestita, un mod de a atribui semnif unei povesti reale, arta de a povesti si de a construi povesti, un argument al credibilizarii inf. In audio vizual, o stare de spirit, o atit a reporterului. Este un scenariu cu dialoguri si regie organizat dupa regulile narative 2.Principii generale Scopul unui asemenea material este de a transmite informatii cu ajutorul imaginilor si al sunetelor. 1.Pregatirea in redactie sau predocumentarea 2.La fata locului unde reporterul stabileste, unde vorbeste, cu cine vorbeste si care st scopurile informatiei 3.Reporterul recurge la evaluarea surselor si org informatiile intr-un produs finit. Acestea sunt date de anumite elemente precum: mesajul este perceput in timp real fiind fixat de jurnalisti fara posib interventiei publicului trebuie sa avem un mesaj clar, limpede, lipsit de interes public msj este construit in echipa, este un corp profesional care lucreaza in baza unor constrangeri dat. Rolurile reporterului sunt multiple: este un martor privilegiat al evenimentului este cel care reprez telespectatorii la eveniment este cel care incearca sa intre cat mai bine in atmosfera comunica cu personajele care participa la eveniment trebuie sa aduca imag cat mai clare,textele trb sa fie cat mai simple si montajele coerente, aceste elemente constituie cheia unui reportaj eficient. 3.Functii ale reportajului 1.de informare 2.de intelegere a evenimentului

3.restituirea unei realitati date intr-o maniera originala 4.stabilirea unei legaturi intre jurnalist si public 5.sensibilizarea publicului 4.Tipologii 1.dupa criteriul actualitatii reportajul cald are evenimente neprevazute de ex. acccidente reportajul rece vb despre evenimente prevazute sau care precede acelasi tip de evenimente reportajul magazin nu este inspirat de realitatea inedita dar are legatura cu realitatea reportajul atemporal subiectul este cunoscut dar de interes public reportajul de urmarire care ajuta la stabilirea unor concluzii asupra unui eveniment recent 2.dupa formatul emisiunii de stiri specific televiziunilor de stiri magazin in care distanta temporala este mare fata de eveniment 3.domeniul de activitate: politic, social, economic 4.in fc de zona geografica: locale, internationale, nationale a)Reportajul de actualitate este tipul clasic de reportaj, cel mai frecvent regasit in emisiunile de stiri si poate fi considerat ca fiind relatarea unui eveniment de actualitate b)Reportajul de profunzime ar putea fi o continuare logica a reportajului de stiri. Plaseaza evenimentul in context. c)Reportajul de interpretare respunde strict la intrebarea de ce? d)Reportajul ancheta este un tip de reportaj la care viseaza toti incepatorii. In Franta, studii din anii 80 au aratat ca este un gen vare a prins teren si este in continua dezvoltare. 5.Unghiul de abordare Este diferit de subiectul materialului fiind un punct de vedere asupra evenimentului. Alegerea unghiului este o decizie care urmeaza analizei unei serii de factori de influienta: actualitatea, proieminenta, elementul de culoare, interesul publicului.. De cele mai multe ori este preferata informatia care aduce concretul. 6.Etapele reportajului

Conditiile de reusita pentru un reportaj in aceasta faza a realizarii sale sunt urmatoarele: a)Contactul cu evenimentul si cu actorii sai presupune evaluarea in redactie a importantei evenimentului. Daca reporterul si editorul stabilesc ca subiectul merita tratat intr-un reportaj, trebuie sa contacteze actorii evenimentului pt a fi siguri ca ii gasesc acolo. Acestia pot fi pusi la curent cu subiectul dar nu trebuie vandute ponturile b)Documentarea este o etapa obligatorie care presupune cautarea maximului de informatii in minimum de timp. Sursele cele mai indemana st: presa scrisa, dosarele personale, sursele academice, arhiva de imagini a redactiei, internetul etc..Nedocumentam asupra actorilor, asupra evenimentului, asupra cadrului in care se petrece actiunea, asupra contextului. c)Reperarea locului permite construirea scenariului filmarii inainte de filmarea propriu-zisa. Daca va avea loc o transmisie in direct, aceasta este o etapa foarte importanta deoarece echipa are inf in avans despre locatie si poate face un mic plan de dispunere a echipei in spatiu. d)Pregatirea materialului presupune ca toate instrumentele sa fie gata de filmare. Productia reportajului in teren La fata locului reporterul trebuie inteleaga cat mai repede ce se intampla, trebuie sa defineasca situatia si sa-i afle coerenta. Sursele cel mai frecvent intalnite sunt: a)Martorii: reporterul trebuie sa gaseasca persoana cea mai apropiata de eveniment, iar din aceasta categorie fac parte si martorii. Reporterul trebuie sa ii identifice( nume, prenume, functie si leg cu evenimentul daca e cazul) lucru care presupune ca martorul isi asuma responsabilitatea celor declarate. Marturia directa creste credibilitatea reportajului, dar trebuie facuta o selectie a martorilor deoarece nu oricine este dispus sa vorbeasca sau aduce neaparat o informatie relevanta. b) Sursele oficiale sunt reprez intr-un anumit fel dar nu sunt foarte credibile deoarece vor cauta sa apere interesele c)Jurnalistii daca o echipa de filmare ajunge mai tarziu la fata locului, iar altii sunt deja acolo, ei pot da informatii pretioase, cu conditia sa vrea sa faca acest lucru. De regula cei mai secretosi st corespondentii si reporterii speciali. d)Presa locala este o sursa buna de informatii in cazul unui eveniment care se petrece la o mare distanta de redactia centrala.

e)Specialistii st surse extrem de dificil de manevrat, deoarece detin expertiza intr-un domeniu pe care jurnalistii nu il stapanesc. f)Reporterul insusi: pare complicat dar si reporterul este o sursa de observatie chiar daca este cea mai subiectiva din toate.Judecata sa de valoare este pertinenta, deoarece el s.a aflat la fata locului. In redactie Daca materialul transmis in direct permite comunicarea informatiei brute, pentru un reportaj inregistrat, primul lucru care trebuie facut la intoarcerea in redactie este alegerea unghiului de abordare a subiectului. Redactarea este un alt pas important in constructia reportajului. Inceputul textului denumit si lansare trebuie sa surprinda telespectatorul, primele cuvinte trebuie sa contina faptul cel nou, cel derutant si sa dea cateva detalii despre cadrul evenimentului.Incheierea este de asemenea importanta deoarece ultimele cuvinte sunt cele care raman in atentia telespectatorului. Cuvintele folosite trebuie sa faca parte din vocabularul comun. In cadrul montajului comentariul nu trebuie sa descrie imaginea, cele doua elemente trebuie sa fie complementare, iar ambianta trebuie folosita at cand e cazul. Ca modalitate de constructie a montajului avem: a)text apoi imagine b)imagine apoi text c)simultan imagine si text