Sunteți pe pagina 1din 8

P a g i n a |1

Blogul lui Whiteman


www.andreialbu.com

Whiteman retains all proprietary copyright with respect to


any text used in this document. Copyright © 2009

CULEGERE DE CUVINTE ŞI EXPRESII DIN MARAMUREŞ

Acáţ, acáţi – salcâm (şi acaţiu, acaţie) [din maghiară akác şi germană Akazie (lat. acacia)]

A afla – a găsi, a descoperi [din latină afflare „a sufla, a inspira”]


Ex. l-am cotat tătă ziua şi l-am fo’ aflată acasa.

Bai, baiuri – necaz, încurcătură, belea, problemă [din maghiară baj]


Ex. care-i baiu?

Barabulă, barabule – cartof [din ucraineană barabolja ]


(vezi şi buraci, croampe, pere de pământ, picioci )

Băncădit, băncădită – amărât, abătut


Ex. De ce eşti băncădit, fecior ?

Beteag, beteagă – bolnav, infirm [din maghiară beteg „bolnav”]


Ex. nu pot veni la lucru că-s beteag.

Bistoş – ac de siguranţă; se mai foloseşte şi cu sensul de sigur, cu siguranţă, bine.


Ex. Eşti sigur că el era? Bistoş?

Blóder/blóidăr, blóidăre – cuptor cu lemne, care se află lângă sobă şi în care se gătesc de obicei
prăjiturile

Bódi – uliu, erete


Ex. ni, că l-o fo’ luat bodiu!

Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com


P a g i n a |2

Bolund/bolând, bolundă/bolândă – nebun, smintit [din maghiară bolond]


Ex. nu mă pun cu tine că eşti bolund.

A bolunzi – a înnebuni, a căpia, a-şi pierde minţile [din maghiară bolond]


Ex. M-ai bolunzit de cap.

Boşcă, boşte – pălăria de la floarea soarelui

Botă, bote – bâtă, băţ; a fi botă – a nu şti nimic [din maghiară bot]
Ex. eşti botă la fizică!

Budigăi – chiloţi
Ex. vara umblu fără budigăi pe gheghesupt.

Bugăt – destul, suficient


Ex. l-am ajutat bugăt, să se mai descurce şi singur.

Burác, buráci – cartof

Căptiţ – grămadă, căpiţă, se foloseşte şi cu sensul de mult


Ex. a fost foarte scump, am dat un căptiţ de bani pe ea [din bulgară kopica]

Chistaş – curat

În cinste – gratis, gratuit [din slavă čisti]


Ex. calul căpătat în cinste, la dinţi nu se c’otă.

Ciucure, ciucuri – ţurţure de gheaţă [din latină cicculum]


Ex. era aşe de frig că aveam ciucuri la nas.

Ciurdă, ciurde – turmă, cireadă [din maghiară csorda]


Ex. No ho mă, că nu eşti la ciurdă!

Ciurdar, ciurdari – văcar, păstorul turmei de vaci [din maghiară csorda]


Ex. Vorbeşti urât ca un ciurdar.

Ciurigău, ciurigăi – un fel de colac împletit

Clisă, clise – slănină [din bulgară klisa]


Ex. o dărabă de clisă

Cóhe - bucătărie de vară

Cólniţă, colniţe – şopron pentru lemne sau adăpost pentru animale [din sârbă kolnica]

Corhaz, corhazuri – spital


Ex. o fo’ beteag şi l-o luat la corhaz.

Coşconar – coteţ de găini

Coşcă, coşte – pătrat, pătrăţel


Ex. caiet de matematică în coşte.

Croampă, croampe – cartof

D
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com
P a g i n a |3

Dărabă, dărabe – bucată [din maghiară darab]


Ex. o dărabă de clisă

Dărălău – un fel de zdrobitor prevăzut cu lame folosit pentru mărunţirea fructelor, se foloseşte mai
ales când se face pălinca

A dărăli – a mărunţi folosind dărălăul, a da la dărălău

Dosoi - prosop

Drojder, drojderi – beţivan, alcoolic, băutor [din slavă droždijen]


Ex. nu mai sta acolo ca un drojder, hai la joc!

A drojdi – a bea, a consuma băuturi alcoolice [din slavă droždijen]


Ex. hai ş-om mer’e la drojdit!

Dreţ, dreţe – băţ


Ex. am strâns o stivă de dreţe

Fârcitură, fârcituri – căpiţă mare de fân sau paie


Ex. i-am văzut pe amândoi cole-ntre fârcituri

Finjă, finje – cană


Ex. o finjă de apă

Firhong, fironguri – perdea


Ex. cu fironguri casa arată altfel.

Foită, foite – fel, soi, tip


Ex. un coptil de foită re’! Cum ţi-i foita ? Ştiu ce foită porţi !

Fotoghin - un fel de motorină


Ex. Pe ce ţî-i trabantu, pe păcură? Nu, pe fotoghin

Fotroş, fotroşă – destrăbălat, dezordonat


Ex. un coptil fotroş

Gaci - pantaloni

Găteje – bucată de creangă subţire, vreasc, lemn [din slavă gatĭ]


Ex. du-te adă un braţ de găteje să punem pe foc.

Groştior – smântână
Ex. ar mere şi nişte groştior la sarmalele ieste.

Habdíţă - femeie de moravuri uşoare


Ex. cum iese o habdiţă care ptică într-o haptină?

Háptină, háptini - o groapă în pământ în care s-a adunat apă

Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com


P a g i n a |4

Heci, heciuri – crengi subţiri cu referinţă la ceea ce rămâne după ce tai un copac, sau când faci
curăţenia de primăvară sau toamnă
Ex. un huci de heciuri

Hédi – viţă-de-vie
Ex. unde-i hediu de lângă casă?

Heizaj – acoperiş
Ex. coptilu acela s-o câţârat pe heizaj să nu-l prind.

Hiretic, hiretică – nervos, agitat


Ex. ce ai azi de eşti aşa hiretic!

Hirispor – rumeguş

Hoancă, hoance – gură.


Ex. a da din hoancă; ţine-ţi hoanca cee!

Horliţ, horliţă – murdar sau acoperit cu noroi


Ex. tătă te-ai făcut horliţă

Hrib, hribi – ciupercă comestibilă cu pălăria de culoare brună [din ucraineană hryb]

Huci, huciuri – pâlc mic de copaci şi tufişuri [din ucraineană hušča „desiş”]
Ex. după casă era nişte huciuri unde se jucau copii.

Hurdău – un vas din lemn în formă de con în care se pun fructele date prin dărălău, butoi

Iagă, ieji – sticlă


Ex. o iagă de horincă

Indre – ac de cusut

Ipene – sănătos, normal, întreg


Ex. coptile, tu nu eşti ipene!

A se îmburda – a se răsturna, a întoarce


Ex. ciotu mnic, îmburdă carul mare.

Înhîit, înhâită – îndoit, boţit, şifonat

A înhoi/înhâi – a mototoli, şifona, a boţi


Ex. Iar ai înhoit patu cela !

A jugăni – a castra

Jugănit –castrat; de asemenea prăpădit, pricăjit


Ex. dă-i ceva de mâncare, că tare pare jugănit

Jurincă – viţică
Ex. am o marhă şi o jurincă

Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com


P a g i n a |5

Laibăr – haină ţărănească până la talie, fără mâneci, adesea îmblănită; cojoc de lână [săseşte
leibel]
Ex. s-o făcut un mniez mai răcoare aşa că mi-am luat laibărul pe mine

Langalău/ligalău,langalăie– un fel anume de pâine sau plăcintă din făină de mălai

Laşcalău – strecurător de laşte

Laşcă, laşte – un tip de tăieţei mai groşi [din maghiară lasca]

Legheleu - maidan, toloacă


Ex. joacă fotbal ca pe legheleu.

Legvar – dulceaţă
Ex. ptită cu legvar

Lipideu – cearşaf ţărănesc


Ex. pe sfoară erau agăţate la uscat haine şi un lipideu, ca la orice gospodărie.

Ludău – un tip de dovleac comestibil cu formă de pepene şi culoare galbenă

Marhă – vită, vacă [din maghiară marha „vită”]; acest cuvânt a evoluat în marfă pentru că vitele
constituiau principalul obiect de tranzacţie la popoarele pastorale
Ex. a mere cu marhăle la ciurdă ( Mândraie, Porumba, Bumba, Joiana – nume de vacă la ţară)

Măgan – mântuială
ex. ai făcut o treabă de măgan

Mintenaş/ mintean – imediat, îndată, repede, acuş [din maghiară menten]


Ex. mintenaş viu!

Mneriu – albastru închis


Ex. am vopsit părcanu mneriu

Moroi – tufă de mure

Moşini - chibrite

Odor – curte
Ex. l-o adus şi l-o descărcat direct în odor.

Oloi – ulei [din maghiară olaj]


Ex. o dărabă de ptită oloietă

Pancovă, pancove – gogoaşă, minciunică [din maghiară pánkó]

Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com


P a g i n a |6

Părcan – perete

Porodică, porodici – roşie (se referă la legumă şi prin extensie la culoarea acesteia)
Ex. te-ai înroşit ca o porodică

Pere de pământ – cartofi

Picioci/picioici – cartofi
Ex. Anu’ acesta nu s-o tare făcut picocii.

A pingeli – a repara, a petici, a reface [de la pingea „a pune, a reface sau a dubla talpa uzată la o
încălţăminte”, din turcă pençe ]

Ptită – pâine [din greaca modernă píta, bulgară pita]


Ex. ptită cu silvoiţ

Ptitoi – un hrib mare

Pui – sertar [latină pulleus], nume dat unor obiecte foarte mici sau unor cantităţi minuscule - pui de
fasole – bob de fasole

Púpti – buline, pete


Ex. Are o rochie albă cu pupti.

Răfongauă – cleşti (se referă la unelte)


Ex. du-te de cere răfongaua să scoatem cuiul ista.

Roştei, roşteie – portiţă mică de trecere între casă şi grădină; gratie, zăbrea; grătar de la sobă prin
care cade cenuşa [din maghiară rostély]
Ex. închide roşteiu !

Ruje - floarea soarelui


Ex. am ajuns la un lan de ruje şi ne-am aşezat să hodinim.

Sarcă/ţarcă – coţofană; epitet depreciativ dat unei persoane guralive; de-a sarca – numele unui joc
de copii [din maghiară szarka]
Ex. tăt baţi din gură ca o sarcă

Servus – formulă familiară de salut folosită în Ardeal [din germană servus, cf. latină servus –
„sclav”]
Ex. eu cu el eram p’etini buni, eram la servus.

Silvoiţ/silvoiz, silvoizuri – magiun (de obicei cu o consistenţă groasă făcut din prune), marmeladă
[din maghiară szilvaiz]

Sopon – săpun de casă pentru spălat rufele

Sorgoş – uşor
Ex. Nu ţ-a hi sorgoş - Nu ţi-a fi uşor

Sprăhoiet, sprăhoietă – agitat, se foloseste cel mai des pentru a caracteriza un copil
Ex. un coptil sprăhoiet

A sureti – a pisa, a zdrobi mai ales pentru struguri, dar şi a sureti pe cineva – a bate pe cineva
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com
P a g i n a |7

Ex. bate cineva la uşa, api dacă îi el tăt tăt tăt îl suretesc.

Şlag – cântar
Ex. era aşe de grasă că ar fi îndoit şlagu.

Şogor, şogori – termen glumeţ prin care un bărbat se adresează altuia dacă au relaţii intime cu
aceeaşi femeie; şogoriţă, şogoriţe - femei care au relaţii cu acelaşi bărbat [din maghiară sógor]

Şohan – niciodată [din maghiară soha n(em)]


Ex. lasă-l numa în casă ş-apoi nu lî-i mai vide şohan.

Şpor – sobă prevăzută cu plită, plită zidită [din maghiară spór]

Ştergură, şterguri/ştergure – ştergar de masă sau prosop [şterg + gură]

Ştrímf, ştrímfi – ciorapi [din germană strumpf]

Techergheu – derbedeu
Ex. coptilu acela a mneu umblă numa cu fel de fel de techerghei.

Temetéu, temetéie – cimitir [din maghiar temetö]


Ex. când eram mici ne jucam de-a ascunselea în temeteu.

Tetachéu - a face un tetacheu – a întoarce maşina (din fr. Tête à queue)


Ex. o făcut un tetacheu pe legheleu

Tépşe – se foloseşte ca termen de referinţă pentru tavă sau cratiţă [cel mai probabil din turcă tepsi]
Ex. Dă-o-în tepşe de treabă!

Tiurcoi – curcan
Ex. Te-ai umflat ca un tiurcoi

Tístaş – curat

A tocmí – a repara, a drege, a reface [din slavă tŭkŭmiti]


Ex. du-te la moş Văsîi că numai el ştie tocmni di aiestea.

Tolcér, tolcére – pâlnie [din maghiară tőlcsér]


Ex. fără tolcer o să dai pe dinlături tăt oloiu.

Triticală – grâu furajer


Ex. ţi-am adus nişte triticală, zise el către mine şi plecă.

A ţipa – a arunca, a azvârli (ceva sau cu ceva după cineva), a da afară


Ex. te ţip pe jam! ţip-o jos să nu te vadă!

A ţipuri – a striga, a ţipa ascuţit [de la a ţipa]


Ex. eu dau s-o ţuc şi ie prinde a ţipuri

U
Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com
P a g i n a |8

Uţuţ – scînciob, leagăn


Ex. la bunici la ţară era un uţuţ vechi în care s-a dat şi tata când era coptil.

Vâlce – pădurice mică

Videre – găleată, vas de lemn sau metal cu toartă folosit pentru transportul şi păstrarea unor lichide
[probabil din slavă vidro - găleată]
Ex. du-te la fântână şi adă două videre de apă proaspătă.

Voşpor – praf cu care se dă plita ca să fie neagră

Vraniţă, vraniţe dar şi vrajniţă, vramniţă – poartă făcută din scânduri sau nuiele împletite [din sârbă
vratnica]
Ex. nu ştiu ce animal o fo’, dar mi-o strîcat vrajniţa.

Zogne – ciorapi (vezi şi ştrímfi)

A zîni – a veni, a merge, a se deplasa [din latină venire]


Ex. am zînit cu voie bună să petrecem împreună.

Explicaţii şi informaţii etimologice preluate din Noul Dicţionar al Limbii Române, Editura Litera
Internaţional, 2007 şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Editura ARC, 2007.

Whiteman’s blog
http://whmn.blogspot.com
Whiteman retains all proprietary copyright with respect to
any text used in this document. Copyright © 2009

Culegere de cuvinte şi expresii din Maramureş www.andreialbu.com