MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI

SPORTULUI
CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A
" ....., A
INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC
Anexa ill. 21a OMECTS ill ..4463.... din
CURRICULUM
pentru
CLASA a X-a
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
FILIERA TEHNOLOGICA
Domeniul de pregatire de baza: ELECTRONIC4AUTOMATIZARI
Domeniul de pregatire generala: ELECTRONICAAUTOMATIZARI
Aria curriculara TEHNOLOGII
Cultura de specialitate, pregatire practica saptamanala
pregatire practica comasata
2010
1
AUTORI:
CAZACU REMUS
IORDACHE FLORIN
LIEMIRELA
POPA VIRGIL
STANICA GIOVANNA
MANIGA VASILE
TRIFU ADRIANA
Prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicalii "Nicolae Vasilescu
Karpen"
Prof. iog. Colegiul Tehnic de Comunicatii "Nicolae Vasilescu Karpen"
Prof. iog., grad didactic I, Colegiul Tehnic "Gheorghe Airinei",
Prof. iog. Colegiul Tehnic de Comunicatii "Nicolae Vasilescu Karpen"
Prof. iog., grad didactic I, Colegiul Tehnic "Gheorghe Airinei",
Prof. ing., grad didactic I, Coiegiul Tehnic "Gheorghe Asachi",
Dr. prof. iog., grad didactic I, Colegiul Tehnic "Gheorghe Airinei",
ASISTENTA C.N.D.I.P.T.:
ANGELA POPESCU - profesor inginer, expert Curriculum, C.N.D.I.P.T
2
PLAN DE INVATAMANT
c1asa a X-a
Ciclul inferior alliceului - filiera tehnologica
Aria curriculara Tehnologii
Domeniul pregatirii de baza: ELECTRONIC4AUTOMATIZARI
Domeniul pregatirii generaIe: ELECTRONICAAUTOMATIZARI - conditie de acces pentru
calificarile profesionale:
Electronist aparate $i echipamente
Electronist refele de telecomunicafii
I. Cultura de specialitate preglitire practica saptamanala
Modulul I. Bazele electronicii analogice
Total ore/ an :
din care: Laborator tehnologic
Instruire practica
Modulul II. Bazele electronicii digitale
Total ore/ an :
din care: Laborator tehnologic
Instruire practica
Modulul m. Traductoare
Total ore/ an :
din care: Laborator tehnologic
Instruire practica
140
35
35
105
35
105
35
35
Total ore/an= 10 ore/saptamana x 35 siiptiimani/an = 350 ore/an
II. Stagii de pregiitire practicii CDL *
Total ore/an = 30 ore/siiptiimanii x 3 saptiimani/an = 90 ore/an
TOTAL GENERAL: 440 ore Ian
Notii: In clasa a X-a stagiile de pregatire practica CDL' se pot cu preponderenta la
agentii economici cu care unitatea de invatiimiint a incheiat convenfie de practica.
* Denumirea confinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de catre unitatea de lnVafamiint in
parteneriat cu agentul economic, cu aprobarea inspectoratului in vederea dobiindirii
unitafilor de competenfe cheie: Pregatirea pentru integrarea la locul de munca Tranzi!ia de la
$coala la locul de munca din standardul de pregatire profesionala.
3
LISTA UNITA.TILOR DE COMPETENTE DIN STANDARDELE DE PREGA.TIRE
PROFESIONALA. PE CARE SE FUNDAMENTEAZA. CURRICULUMUL
UNITA.TI DE COMPETENTE CHEIE

SATISFACEREA CERINTELOR CLIENTILOR

PREGAT1REA PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA

TRANZITIA DE LA sCOALA LA LOCUL DE MUNCA

LUCRUL iN ECHIPA
UNITA.TI DE COMPETENTE TEHNICE

UTlLlZAREA COMPONENTELOR ELECTRONICE

MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE

UTlLlZAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE DISCRETE

UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE LOGICE

4
Modul I: Bazele electronicii analogice
1. Nota introductiva
Modulul "Bazele electronicii analogice" face parte din cultura de specialitate aferenta
domeniului de pregatire generala Electronica - automatizari, clasa a X-a, ciclul inferior alliceului,
filiera tehnologica, ~ i are alocat un numar de 140 ore conform planului de invatamant, din care:
35 ore - instruire practica
35 ore - laborator tehnologic
Modulul se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului ~ c o l a r , nefiind
conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
Modulul "Bazele electronicii analogice" vizeaza dobiindirea de competente specifice
domeniului de pregatire generala, in perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in continuarea pregatirii
intr-o calificare din domeniul de pregatire generala.
Parcurgerea continuturilor modulului "Bazele electronicii analogice" ~ i adecvarea
strategiilor didactice vor viza ~ i dezvoltarea competentelor pentru unitatea de competenta cheie
"Satisfacerea cerintelor clientilor".
2. Unitatea/ unitatile de competente la care se refera modulul
UTILIZAREA COMPONENTELOR ELECTRONICE
UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE DISCRETE
SATISFACEREA CERINTELOR CLIENTILOR
5

:'i1.;cor-elarea rezUUatelOr mvatarll Sl Crlterlllor ue evalUare
... / ,il
it;:
'j.,:!. ' I 4': MODULUL: Bazele electronicii analo2ice
tff"ttno{fiiite' -::-$ Deprinderi Criterii de evaluare
l"Ife:/lultatul invlfarii 1: Explica functionalitatea dispozitivelor electronice discrete.
C'--QDib'iii'semiconductoare, 0 Identificarea tipurilor de componente 0 Selectarea componentelor electronice
Ionqiunea PN: structura fizica, polarizare, caracteristica dupa simbol, tip de capsula marcaj dupa simbol, tip de capsula marcaj
statica. 0 Identificarea terminalelor dispozitivelor 0 Utilizarea cataloagelor de componente
Tipuri de diode: dioda redresoare, dioda de comutatie, electronice discrete folosind cataloagele pentru determinarea tipului de componenta
dioda stabilizatoare. Principiul de functionare, simboluri, de componente a parametrilor ei electrici.
caracteristica statica, parametri, utilizari. 0 A!egerea dispozitivelor echivalente dupa 0 Precizarea valorilor limita ale parametrilor
o Tranzistorul bipolar. criterii specificate. electrici specifici ai dispozitivelor electronice
Principiu! de functionare, ecuatii fundamentale, 0 Interpretarea valorii parametrilor discrete confonTI datelor de catalog.
simboluri, COneXlUl1l, caracteristica statica de electrici ai componentelor electronice pe 0 Stabilirea tipului de conexiune a
regimuri de functionare, parametri, circuite de polarizare, baza datelor de catalog. dispozitivelor electronice discrete Intr-o
punct static de funqionare, utilizari. 0 Interpretarea caracteristicilor schema data.
o Tranzistorul unipolar dispozitivelor electronice discrete. 0 regimurilor de functionare
Tipuri: TEC-I, TEC-MOS. Principii de functionare 0 Alegerea retelei de polarizare a ale dispozitivelor electronice discrete In
Simboluri, parametri. dispozitivelor electronice In funqie de schemele electronice.
o Dispozitive optoelectronice. cerinte
Tipuri de dispozitive: fotodioda, fototranzistor, 0 CalcuIarea valorilor componentelor
fotoelement, dioda electroluminiscenta. Principiul de retelei de polarizare in functie de cerinte
funqionare, simboluri, parametri, utilizari.
Rezultatul inviitiirii 2: Realizeaza montaie simole cu comoonente electronice discrete
o Surse stabilizate de tensiune. 0 Identificarea tipurilor de circuite 0 Citirea schemelor electronice, preciziind
Redresoare monoalternanta dubla alternanta electronice analogice pe baza schemelor tipurile de componente utilizate.
Stabilizatoare parametrice de tensiune electrice 0 Selectarea componentelor electronice,
o Amplificatoare. 0 Explicarea rolului componentelor din conform specificatiilor schemei elect:ronice.
Amplificatoare cu un tranzistor in conexiune emitor schemele electronice oIdentificarea componentelor pe cablajul
comun. 0 Conectarea componentelor active In imprimat pe baza documentatiei tehnice.
circuit in conformitate cu schema electrica. 0 Montarea componentelor electronice astfel
o Executarea preformarii terminalelor incat sa fie prevenite solicitarile termice.
componentelor, conform cerintelor 0 Respectarea masurilor de protectie
6
telmologice de plantare manuala. antistatica.
o Efectuarea plantarii manuale, conform
standardelor de calitate impuse.
o Plantarea SMD - Surface Mounted
Devices
Rezultatul invatarii 3: Verifica functionalitatea dispozitivelor a circuitelor realizate cu acestea
0 Parametri de baza ai dispozitivelor electronice o Masurarea parametrilor componentelor o Precizarea parametrilor specifici dupa tipul
discrete electronice prin metode adecvate folosind de circuit.
Tensiuni, curenli, puteri, valori limita. AMC specifice o Verificarea funqionarii circuitelor
0 Aparate de masura control specifice: o Identificarea defectelor componentelor electronice analogice pnn utilizarea
Multimetre, osciloscoape, generatoare de semnal, surse circuitelor electronice, prin inspeclie metodelor adecvate
de alimentare de c.a c.c vizuala pe baza interpretarii valorilor 0 Identificarea defectelor specifice ale
0 Defecte ale dispozitivelor
circuitelor parametrilor specifici masurali dispozitivelor electronice discrete
electronice o Remedierea defectelor constatate
Scurtcircuite, intreruperi, imbatriinire
Rezultatul invatarii 4: Recunoaste drepturile clientilor
0 Surse de informare cu privire la drepturile Identificarea surselor de informare cu o Enumerarea surselor de informare cu
clienlilor privire la drepturile elienlilor privire la drepturile elienlilor
Standarde; Legislalia din domeniul consumatorilor Precizarea cerinlelor drepturilor legale o Selectarea listarea drepturilor clienlilor
0 Clienlii drepturile acestora ale elienlilor o Diferenlierea dintre cerinlele drepturile
Beneficiari interni externi 31 serviciilor unel legale ale elienlilor
organizalii; Drepturi reglementate legal; Drepturi
r:s;"o",o,og,,,
dintre drepturile cerinlele
\
(e inlelor formulate de elienli
;;; 5: RasDunde filra discriminare cerin elor si nevoilor clientilor in domeniul de activitate

Identific31'ea tipurilor de elienli din o Identificarea elienlilor in domeniul de
lton
domeniul electronica - automatizari activitate a nevoilor / cerinlelor acestora
o ...... b .
Membrii altor Aplicarea unor criterii val ide de evaluare o Evaluarea nevoilor cerinlelor clienlilor
Con ." .' ue unun
SeVICll;
departamente din cadrul organizaliei a elienlior in raport cu un anumit criteriu
0 Criterii de evaluare a clienlilor Indeplinirea nediscriminatorie a o Stabilirea modalitiilii de acliune pentru
Timp; Politica firmei; Costuri; Urgenle; Importanla cerinlelor clienlilor indeplinirea cerinlelor elienlilor
7

f
I b r f"
o Deservirea nediscriminatorie a clienlilor,

,S'--- 0' ,a,1 e co a orare CU c len,lI _ .
conform modului de aqiune stabilit

?'-.i adresate chenlllor; Masun de


",remedlere.Jlcnul preJudlclU semnalat (produs defect,
<0::.
(
.serviciu . adecvat); Comunicarea notificarea

Tratarea nondiscriminatorie a clienlilor in funqie de:
gen; rasii; viirstii; religie; etnie; statut social
Rezultatul inviitiirii 6: Oferii elientilor servicii eorespunziitoare standardelor
0 Parametrii calitativi ai serviciilor oferite " Aplicarea standardelor in vlgoare cu o Identificarea parametrilor calitativi al
clientilor: privire la calitatea serviciilor, in contextul serviciilor
Promptitudine; eficienlii; politele; siguranlii unor activitiili specifice domeniului o Adoptarea unui limbaj verbal nonverbal
0 Limbajul verbal nonverbal in raport eu electronicii - automatiziiri adecvat
elientii "Utilizarea adecvatii a limbajului verbal o Furnizarea unor infonnalii despre
Precizarea ideii principale; amabilitate atenlie; ton nonverbal organizalie
moderat; linutii corespunziitoare; ziimbet; limbaj pozitiv "Oferirea informaliilor adecvate clienlilor
al trupului
0 Informatii oferite clientilor
Adresii; telefon; fax; website; email; profil; gama de
produse;
0 Indicarea unor surse specializate pentru
informatii suplimentare
Rezultatul inviitiirii 7: Prezintii implicatiile socio-economice ale serviciilor de calitate eoresnunziitoare
0 Entitiiti asupra ciirora se riisfrang efectele "Identificarea unor serVICII de calitate o Identificarea serviciilor de calitate
servieiilor necorespunziitoare: necorespunziitoare din domeniul necorespunziitoare a entitiililor asupra
Proces de fabricalie; produs; organizalie; sistem; electronicii - automatiziiri ciirora se riisfriing
persoanii; societate "Aplicarea de miisuri de remediere in o Descrierea implicaliilor socio-economice
0 Servicii de calitate necorespunziitoare
cazul constatiirii de servicii de calitate ale non-calitiilii
implicatiile sociale: necorespunziitoare
Sciiderea credibilitiilii firmei
0 Servicii de calitate necorespunziitoare
implicatiile economice:
Sciiderea veniturilor; indepiirtarea investitorilor; sciiderea
competitivitiitii
- -
8
4. Continutul formarii
Se recomandii urmiitoarea ordine de parcurgere a modulului:
Tema 1. Dioda semiconductoare.
Jonqiunea PN: structura fizicii, polarizare, caracteristica staticii.
Tipuri de diode: dioda redresoare, dioda de comutalie, dioda stabilizatoare. Principiul de
funqionare, simboluri, caracteristica staticii, parametri, utiliziiri.
Tema 2. Aplicatii ale diodelor. Surse stabilizate de tensiune.
Redresoare monoaltemanlii dublii altemanlii
Stabilizatoare parametrice de tensiune
Defecte.
Tema 3. Tranzistorul bipolar.
Principiul de funclionare, ecualii fundamentale, simboluri, conexiuni, caracteristica staticii
de regimuri de funqionare, parametri, circuite de polarizare, punct static de funclionare,
utiliziiri.
Tema 4. Aplicatii ale tranzistorului bipolar. Amplificatoare.
Amplificatoare cu un tranzistor, scheme de bazii, parametri.
Defecte
Tema 5. Tranzistorul unipolar
Tipuri: TEC-J, TEC-MOS. Principiul de funclionare Simboluri, parametri, utiliziiri.
Tema 6. Dispozitive optoelectronice.
Tipuri de dispozitive: fotodioda, fototranzistor, fotoelement, dioda electroluminiscentii.
Principiul de funqionare, simboluri, parametri, utiliziiri.
Note:
1.Rezultatele fnviifirii 4-7 vor ji obfinute prin integrarea confinuturilor specijice fn temele studiate
pe tot parcursul modulului.
2. Confinuturile jormiirii cuprind teme care pot ji abordate $i practic prin des]a$urarea de lucriiri
de laborator / instruire practicii.
Exemple activitati practice de invatare:
- Miisurarea parametrilor dispozitivelor electronice.
- Trasarea caracteristicii dispozitivelor electronice.
- Realizarea de montaje simple pe cablaj experimental I cablaj imprimat I platforme dedicate.
- Activitiili de lnviilare de tip joc de rol prin care se oferii clienlilor servicii corespunziitoare
standardelor.
- Activitiili de lnviilare tip studiu de caz prin care se identificii parametrii calitativi ai serviciilor.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandii utilizarea urmiitoarelor resurse materiale minime:
Componente electronice discrete (diode, tranzistori, dispozitive multijoncliune, dispozitive
optoelectronice)
Aparate de miisurii control (multimetre, osciloscop, generatoar semnal, surse de
alimentare)
Module pentru studiul experimental al componentelor circ II olliiiiccii ci e t, surse de

alimentare, generatoare de semnal : '{1{t)'!JJ ':
Sistem de calcui cu software adecvat pentru simuliiri ; lil
:- .

..'.;.. .
"'1" RU
";tl/
9
6. Sugestii metodologice
Conlinuturile programei modulului "Bazele electronicii analogice" trebuie sa fie abordate
intr-o maniera flexihilii, diferenfiatii, liniind cont de particularitiirile colectivului cu care se
lucreaza de nivelul inirial de pregiitire.
Numiirul de ore alocat fieciirei teme riimiine la latitudinea cadrelor didactice care predau
conrinutul modulului, in funetie de dificultatea temelor, de nivelul de anterioare ale
colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica
de ritrnul de asimilare a de catre colectivul instruit.
Modulul "Bazele electronicii analogice" poate incorpora, in orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomanda a se in laboratoare
in cabinete de specialitate din unitatea de invalamiint sau de la agentul economic, dotate conform
recomandarilor precizate in unitalile de competenle menlionate mai sus.
Pregatirea practica in laboratoare telmologice sau la agentul economic are importanla deosebita
in dobiindirea competenlelor de specialitate.
Pentru achizilionarea competenlelor vizate de parcurgerea modulului " Bazele electronicii
analogice", in continuare se recomanda ciiteva exemple de activitali practice de invalare:
- exercilii aplicative practice de identificare grupare a componentelor circuitelor
electronice;
- exercilii aplicative de comparare a parametrilor componentelor circuitelor electronice;
- exercilii de identificare a teminalelor componentelor electronice.
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitali de invalare
variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invalare ale fieciirui elev.
Acestea vizeaza urmiitoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenlialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului in
coparticipant la propria instruire educalie;
imbinarea 0 alternanla sistematica a activitalilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exerciliul personal, instruirea
programata, experimentul lucrul individual, telmica muncii cu cu activitiilile ce solicita
efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul disculiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care sa favorizeze relalia nemijlocita a elevului cu obiectele
prin recurgere la modele concrete;
unor metode de informare de documentare independenta, care ofera deschiderea
spre autoinstruire, spre invalare continua.
Pentru atingerea obiectivelor dezvoltarea competenlelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate urmiitoarele activitali de invalare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exercilii de documentare;
Navigare pe Internet in scopul documentarii;
Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri);
Disculii.
Se considera ca nivelul de pregiitire este realizat corespunziitor, dacii poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele inviiriirii.

. t
.....
f partea a demersului de proiectare p:in ca:e profesorul
a IlltregulUl masura III care eleVll
10 ompetenlele propuse III standardele de pregatlre profeslOnala.
,+ - area poate fi :
fitt
t
l:ij1t1 parcurgerii modulului prin forme de verificare continua a rezultatelor fnvatarii.
,
10
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in funqie de specificul modulului de metoda de
evaluare - probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluiirii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit,
evitandu-se aglomerarea evaluiirilor in perioada de timp.
Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de
performanla la condiliile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat
in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare rezultat alinvalarii.
b. Finalii
Realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ integrat la procesului de predare/
invalare care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a abilitalilor
atitudinilor.
Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua:
de observalie;
test;
de lucru;
de autoevaluare;
Teste de verificarea cu itemi cu alegere multipIa, itemi alegere duala, itemi de
completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebiiri structurate sau itemi de tip rezolvare
de probleme.
Propunem urmatoarele instrumente de evaluare [mala:
Proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a
bibliografiei, materialelor echipamentelor, acuratelea tehnica, modul de organizare a ideilor
materialelor intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi.
Studiul de caz, care constii in descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei inregistriiri
electronice care se refera la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care ofera informalii despre rezultatele ale elevilor, activitiilile
etc.
In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenlelor. Elevii trebuie evaluali numai in ceea ce
dobiindirea competenlelor specificate in cadrul acestui modul. 0 competenla se va evalua 0 singura
data.
Evaluarea scoate in evidenla masura in care se formeaza competenlele cheie competenlele
tehnice din standardul de pregatire profesionala.
8. Bibliografie
I. Diinila T., Ionescu-Vaida M. Componente circuite electronice, Manual pentru clasa a-
x- a, Editura Didactica Pedagogica, 1995
2. Diinila T., Ionescu-Vaida M. Componente circuite electronice, Manual pentru clasele
a-XI-a a-XII-a, /icee industriaIe, Editura Didactica Pedagogica, 1993
3. Cosma D., F. Teste probleme pentru bacalaureat o/impiade -
electrotehnicii electronicii Editura Arves, 2006
4. Thomas L Floyd Dispozitive electronice, Editura Team, 2003
5. Aurelian Chivu, Electronicii analogicii, electronicii digitalii- lucriiri practice, Editura
Arves 2005
:..
... /1n:." -
Napoca,2008 :: '" r,'t::J;f;:d','/17' ::
- jj,!Il I:;:)
8. Tomescu N., Sztojanov 1., S. Dispozitive circuite electroni Ii
Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2008 .. / ,;'}
It U, ..,"
flrf,
II
Modul II: Bazele electronicii digitale
1. Nota introductiva
Modulul "Bazele electronicii digitale" face parte din cultura de specialitate aferenta
domeniului de pregatire generala Electronica - automatizari, clasa a X-a, ciclul inferior alliceului,
filiera tehnologica, ~ i are alocat un numiir de 105 ore conform planului de inva]amiint, din care:
35 ore - laborator tehnologic
Modu!u! se parcurge cu un numiir de ore constant pe intreaga durata a anului ~ c o l a r , nefiind
condi]ionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
Modulu! "Bazele electronicii digitala" vizeaza dobiindirea de competen]e specifice
domeniului de pregiitire genera!a, in perspectiva folosirii tuturor achizi]iilor in continuarea pregatirii
intr-o calificare din domeniul de pregatire generala.
2. Unitatea/ unitatile de competente la care se refera modulul
UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE LOGICE
12
3. Corelarea rezultatelor invatarii si criteriilor de evaluare
MODULUL: Bazele electronicii di2itale
Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul invatarii 1: Modeleaza matematic functiile I02ice.
0 Bazele algebrei logice. Operarea cu nOliunile specifice algebrei Exprimarea numerelor In diferite sisteme de
Sisteme de numeralie; coduri. booleene numeralie.
Proprietalile algebrei booleene. Aplicarea proprietalilor algebrei booleene In Enumerarea proprietalilor algebrei
Funetii logice. Moduri de exprimare a funcliilor vederea minimizarii expresiilor logice din booleene.
logice: cu tabele de adevar, forma canonica punctul de vedere al exprimarii Intr-o forma modurilor de exprimare a
conjunctiva, forma canonica disjunctiva. impusa funcliilor logice.
Prelucrarea expresiilor logice In vederea
minimizarii acestora din punctul de vedere al
fonnei de exprimare sau al exprimarii Intr-o
forma impusa de utilizarea unui anumit tip de
circuit.
Rezultatul invatarii 2: Utilizeaza circuite di2itale combinationale
0 Familii de circuite digitale integrate. Identificarea circuitelor integrate digitale In Selectarea circuitelor integrate
Circuite digitale integrate realizate cu tranzistoare scheme electrice In montaje dupa simbol, combinalionale dupa simbol, aspect fizic
bipolare. aspect fizic marcaj. marcaj.
Circuite digitale integrate realizate cu tranzistoare Selectarea utilizarea circuitelor integrate Identificarea tenninalelor circuitelor
unipolare. digitale In sinteza CLC. integrate combinalionale pe baza cataloagelor
Parametri, utilizari Marcarea pe schema a pinilor CI pe baza de componente
0 Circuite integrate digitale cataloagelor de componente Precizarea funclionarii circuitelor integrate
combinalionale uzuale. Realizarea unor montaje simple folosind combinalionale pe baza tabelelor de adevar
codificatoare, decodificatoare, circuite digitale a diagramelor de timp
l' I
Realizarea implementarii funetiilor logice ' , e u tip exoare.
ffwt1lf ',d'pliIDlli, "bel de
cu circuite integrate digitale
.... .;;.::
Bafame:t"rt:,
=II }#/!!)) /
;; ..
% c"ll
,s '

13
4. Continutul formiirii
Se recomandii urmatoarea ordine de parcurgere a modulului:
Tema 1: Bazele algebrei logice.
Sisteme de numera(ie; coduri.
Proprieta(ile algebrei booleene.
Funqii logice.
Moduri de exprimare a func(iilor logice: cu tabele de adeviir, forma canonica conjunctiva,
forma canonica disjunctiva.
Tema 2: Familii de circuite digitale integrate.
Circuite digitale integrate realizate cu tranzistoare bipolare.
Circuite digitale integrate realizate cu tranzistoare unipolare.
Tema 3: Por(i logice.
Tipuri de porti logice: SAU, NU, SAU-NU, SAU-EXCLUSIV, SAU-
EXCLUSIV NEGAT (simbol, funqia logica indeplinita, tabela de adeviir).
Implemetarea funqiilor logice cu por(i logice.
Parametri electrici.
Tema 3: Circuite logice combinalionale.
Tipuri de circuite combina(ionale: codificatoare/ decodificatoare, multiplexoare/
demultiplexoare.
Simboluri, tabele de adeviir.
Confinuturile forrniirii cuprind terne care pot ji abordate practic prin de lucriiri
de laborator.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomanda utilizarea urmatoarelor resurse materiale minime:
Module pentru studiul experimental al circuitelor / placi de test, surse de alimentare
Circuite integrate digitale
Aparate de masura control (multimetre, osciloscoape)
Generator de funqii
Cataloage de circuite integrate
6. Sugestii metodologice
Con(inuturile programei modulului "Bazele electronicii digitale" trebuie sa fie abordate intr-o
manieraflexibilii, diferenfiatii, (inand cont de particularitii(ile colectivului cu care se lucreaza de
nivelul ini(ial de pregiitire.
Numiirul de are alocat jieciirei teme riimiine la latitudinea cadrelor didactice care predau
con(inutul modulului, in func(ie de dificultatea temelor, de nivelul de anterioare ale
colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica
de ritrnul de asimilare a de catre colectivul instruit.
Modulul "Bazele electronicii digitale" poate incorpora, in orice moment al procesului
educativ noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomanda a se in laboratoare
j\&lne ecialitate din unitatea de inva(amant sau de la agentul economic, dotate conform
ecizate in unita(ile de competen(e men(ionate mai sus.
$ Pte' ilij;h PIt ica in laboratoare tehnologice sau la agentul economic are irnportan(a deosebita
;:in do andifJa com, etentelor de specialitate.
.. /l1i'';i :"11 "!/ .. ' . ' ...
.. (IOnarea vlzate de parcurge:ea modululm :' electronICU
uare se recomanda cateva exemple de actIvlta(1 practIce de lllva(are:
'11, practice de identificare grupare a circuitelor integrate digitale
14
- exercitii aplicative de comparare a circuitelor integrate digitale
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de inviitare
variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui elev.
Acestea vizeaza urmatoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive operatorii ale
elevilor, pe exersarea potentialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului in
coparticipant la propria instruire educatie;
imbinarea 0 alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea
programata, experimentul lucrul individual, telmica muncii cu cu activitatile ce solicita
efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care sa favorizeze relatia nemijlocita a elevului cu obiectele
prin recurgere la modele concrete;
unor metode de informare de documentare independenta, care ofera deschiderea
spre autoinstruire, spre invatare continua.
Pentru atingerea obiectivelor dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmatoarele activitati de inviitare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exercitii de documentare;
Navigare pe Internet in scopul documentiirii;
Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri);
Discut
ii
.
Se considera ca nivelul de pregiitire este realizat corespunziitor, dacii poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele inviifiirii.
7. Sugestii eu privire Ia evaIuare
Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul
va masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea masura in care elevii
-au format competentele propuse in standardele de pregatire profesionala.
Evaluarea poate fi :
a. in timpul parcurgerii modu/u/ui prinforme de verificare continua a rezu/tate/or inva{arii.
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in funetie de specificul modulului de metoda de
evaluare - probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluiirii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, evirnndu-se
aglomerarea evaluiirilor in perioada de timp.
Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de
performanta la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat
in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare rezultat al invatarii.
b. Fina/a
Realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ integrat la procesului de predare/
invatare care informeazii asupra indeplinirii criteriilor de realizare a abilitatilor
atitudinilor.
Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua:
de observatie;
test;
de lucru;
de autoevaluare; ;, 'l,f.
Teste de verificarea cu itemi cu alegere mu
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intreb- ?....
. ..
tIp rezolvare de probleme.
15
Propunem urmatoarele instrnmente de evaluare fmala:
Proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a
bibliografiei, materialelor echipamentelor, acuratelea tehnica, modul de organizare a
ideilor materialelor intr-un raJiort. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de
elevi.
Studiul de caz, care consta in descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
imegistrari electronice care se refera la un anurnit proces tehnologic.
Portofoliul, care ofera informa!ii despre rezultatele ale elevilor, activitalile
etc.
In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ la final de tip surnativ
pentru verificarea atingerii competenlelor. Elevii trebuie evaluali numai in ceea ce
dobandirea competen!elor specificate in cadrul acestui modul. 0 competenla se va evalua 0 singura
data.
Evaluarea scoate in evidenla masura in care se formeaza competenlele cheie competenlele
tehnice din standardul de pregiitire profesionala.
8. Bibliografie
1. Trifu, A., Electronicii digitalii - Manual pentru profesionalii anul II, Editura
Economicil, 2000
2. $tefan M.Gheorghe, Draghici loan M., Tiberiu, Barbu Eneia, Circuite integrate
digitale, Editura Didactica Pedagogica, Bucuresti, 1983.
3. Markovits M., Electronicii digitalii - Culegere de probleme, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca,2003
4. Edmond Nicolau, Miisuriiri elecu'ice # electronice, Editura Didactica Pedagogica,
Bucuresti, 1985.
5. lulian Ardelean, Circuitet integrate CMOS. Manual de utilizare, Editura Tehnica, 1986
6. Nicolae Dragulescu, Agenda radioelectronistului, Editura Tehnica, 1986
7. Aurelian Chivu, Elecu'onicii analogicii, electronicii digitalii- lucriiri practice, Editura
Arves 2005
8. Istvan Sztojanov s.a, Electronicii analogicii digitalii, Electronicii digitalii, Editura
albastra 2004
9. Nicula D, Electronicii digitalii - VHDL Editura tehnica, 2005
10. Nicula D, Electronicii digitalii - dispozitive, circuite, proiectare Editura tehnica, 2005
11. John F Wakerly, Circuite digitale - principiile practicile folosite fn proiectare,
Editura Teora 2002
12. Tomescu N., Sztojanov I., S. - Electronicii digitalii, Editura Albastra, Cluj-
Napoca, 2008
16
Modul III: Traductoare
1. Nota introductiva
Modulul "Traductoare" face parte din cultura de specialitate aferentii domeniului de
pregatire generala Electronica - automatizari, clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera
tehnologica, ~ i are alocat un numar de 105 ore conform planului de invalfunant, din care:
35 ore - laborator tehnologic
35 ore - Instruire practica
Modulul se parcurge cu un nun1ar de ore constant pe intreaga durata a anului ~ c o l a r , nefiind
condiponat sau dependent de celelalte module din curriculum.
Modulul "Traductoare" vizeaza dobandirea de competente specifice domeniului de
pregatire generala, ill perspectiva folosirii tuturor achizitiilor ill continuarea pregiitirii illtr-o
calificare din domeniul de pregatire generala.
Parcurgerea continuturilor modulului " Traductoare" ~ i adecvarea strategiilor didactice vor
viza ~ i dezvoltarea competentelor pentru unitatea de competenta cheie "Lucrul in echipa".
2. Unitatea/ unitiitile de competente la care se refera modulul
MASURAREA ELECTRIC.\. A MARIMILOR NEELECTRICE
LUCRUL iN EClllPA
17
18
. Ing
JJ
. ;)"'/.

...?
g inviitiirii si criteriilor de evaluare
",' #. ,}Z'!
Ii
" " -i
'I
- .1\\:tODU-D;-U : 1Jj aductoare
.., ::I I DeDrinderi I Criterii de evaluare
I: Utilizeazii miirimi neelectrice $i unitiitile de miisurii ale acestora
0 Miirimi flZice utilizate in tehnicii. Operarea cu marimile fizice utilizate In Folosirea unitalilor de masura,
Lungime, masa, arie, unghi, preSlUne, tehnica fundamentale
derivate, din Sistemul
concentralie, preSlUne sonora, forla, debit, Utilizarea unitiitilor de masura In Sistemul Internalional a ulLitalilor de masura tolerate
temperatura, nivel, intensitatea curentului electric, Internalional Operarea cu multiplii submultiplii
tensiune electrica, rezistenla electrica, impedanla, unitalilor de masura
intensitatea luminoasii etc. Transformarea din U1:t.itali de masura tolerate
0 Sistemul International de Unitiiti de In unitali de l11asura din Sistel11ulinternalional.
Miisurii.
Unitali de masurii fundamentale, asociate, derivate,
tolerate, sil11boluri, prefixe pentru multipli
submultipli, reguli de scriere, operarea cu multipli
submultiplii, transfonnarea din unitali tolerate In
unitali ale SI
Rezultatullnviitiirii 2: EXDIicii DrinciDiul conversiei miirimilor neelectrice in miirimi electrice
0 Traductoare. Interpretarea caracteristicilor traductoarelor. Definirea traductoarelor, preciziind
Definilie, schema bloc generala, caracteristici Realizarea corespondenlei dintre miirimea principalele caracteristici ale unui traductor.
(lil1iaritatea, domeniul de masurare, sensibilitatea, fizica l1eelectrica
modul de COl1VerSle In Idel1tificarea parliJor componente ale unui
pragul de sensibilitate, puterea de rezolulie, clasa marime electrica. traductor.
de precizie), Clasificarea traductoarelor dupa marimea
Clasificarea traductoarelor: dupa miirimea furnizata la dupa natura marimii de
furnizata la dupa natura marimii de intrare intrare In traductor.
In traductor.
Rezultatul inviitiirii 3: Utilizeazii traductoare
0 Tipuri de traductoare principiul lor Identificarea traductoarelor dupa simbol, tipului de traductoare dupa
de functionare.
marcaJ aspect fizic, simbol, marcaj aspect fizic,
Traductoare de pozilie
de deplasare, pentru Conectarea traductoarelor In l110ntaje de Precizarea parametrilor specifici conform
masurarea vitezelor, de temperatura, de presiune, masurare a marimilor neelectrice documentaliei tehoice.
de forta, de nivel, de debit, de umiditate, Dentru Interpretarea parametrilor sDecifici Selectarea tipului de traductor In funclie de
l>
-0
marimi electrice, electroacustice I traductoarelor
o Parametri specifici.
Yalori limita ale marimii convertite, valori limita
ale semnalelor electrice obtinute
Rezultatul invatiirii 4: Identifica sarcinile resursele necesare pentru atingerea obiectivelor
o Obiective, sarcini resurse necesare I Identificarea propriilor sarcini in cadrul
executiirii unor lucriiri activitatilor echipei
Precizarea relatiei dintre sarcinile propfll
sarcinile celorlalti membri
Rezultatul inviitiirii 5: bi asuma rolurile ce ii revin in echipii
o Pozitia individualii. Efectuarea unor aetiuni initiate in grup
Inclus, exclus, subordonat, cOOl'donator, initiator, Elaborarea unei organigrame cu
raportor responsabilitatile membrilor echipei in vederea
o Atitudini. realizarii unor Iucrari
Sprijin, implicare, interes, incurajare, motivare,
solidarizare
o Actiuni.
Finalizare de sarcini proprii, distribuire de sarcini
in echipa, supravegherea finalizarii unor
operatiuni, raportarea rezultatelor
Rezultatul invatarii 6: Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor
o Competenta echipei. Asumarea corecta a sarcinilor in cadrul
pozitia fata de grup, echipei ... .
.;a\tu(t .. ml, motlvare, mterese. Mamfestarea spmtulUl de echlpa
(;1;' sarcinilor. intrajutorare
timp, respectarea
-; aSlgurarea echlhbrulUl de sarcml
.,in echipa;-negolerea sarcinilor
<'//31 ......... ,
!'PofiTUl \)1il) rI.
Yen -ii#'1lf- aee calitatii sarcinilor, corectii adaptari
ale planului comun, meritelor
marimea de convertit.
Enumerarea propriilor sarcini in cadrul
activitatilor echipei
Formularea de intrebari pentru clarificarea
sarcinilor de lucru
Explicarea relatiei dintre sarcinile proprii
sarcinile celorlalti membri
Perceperea pozitiei individuale fata de
ceilalti
Asumarea atitudinilor constructive in grup
Asumarea rezultatelor de echipa
competentei membrilor
echipei
Corelarea propriilor sarcini cu cele ale
echipei
19

4. Continutul formarii
Se recomanda urmatoarea ordine de parcurgere a modulului:
Tema 1. Marimi fIZice neelectrice unitati de masura ale acestora:
Miirimi fizice utilizate In tehnica: lungime, masa, arie, unghi, presiune, concentratie,
presiune sonora, fOr(a, debit, temperatura, nivel, tensiune, curent, rezistenta, impedanta
Sistemul International de Unitati de Masura SI (unitati de masura fundamentale, asociate,
derivate, tolerate), simboluri, prefixe pentru multipli submultipli, reguli de scriere,
operarea cu multipli si submultiplii, transformarea din unitati tolerate in unitati ale SI
Tema 2. Traductoare
Definitie
Schema bloc generala a unui traductor.
Principiul general de funC\ionare al traductoarelor
Caracteristici statice (liniaritate, domeniu de masurare, sensibilitate, rezolutie, prag de
sensibilitate, precizie).
Clasificarea traductoarelor:
1. dupa miirimea furnizata la
2. dupa natura marirnii de intrare In traductor.
Parametrii specifici traductoarelor:
1. valori limita ale miirimii convertite;
2. valori limita ale semnalelor electrice obtinute prevazute In documentatia tehnica.
Tema 3. Tipuri de traductoare principiullor de functionare.
Traductoare de pozitie de deplasare, pentru masurarea vitezelor, de temperatura, de
presiune, de fOr(a, de nivel, de debit, de umiditate, pentru miirimi electrice, electroacustice
Note:
1.Rezultatele Inviifirii 4-6 vor ji obfinute prin integrarea confinuturilor specijice In temele
studiate pe tot parcursul modulului.
2. Confinuturile jormiirii cuprind teme care pot ji abordate practic prin de
lucriiri de laborator / instruire practicii.
Exemple activitati practice de invatare:
o Masurarea temperaturii
o Masurarea nivelului
o Masurarea for(ei
o Sesizarea limitelor domeniului de utilizare a unui traductor
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomanda utilizarea urmatoarelor resurse materiale minime:
Module pentru studiul experimental al traductoarelor
Aparate de masura control (multimetre, osciloscop, surse de alimentare, generatoare de
semnal)
etodologice
. dll'T d "b' -fi b d - '-
, ., programel mo U U Ul" ra uctoare tre me sa Ie a or ate mtr-o mamera
iatii, tinand cont de particularitiitile colectivului cu care se lucreaza <i de llivelul
IJI f. ':I' I ' , ,
'!!. 'deprega reo
"""l \ ... ''b
ore alocat jieciirei teme riimalle la latitudillea cadrelor didactice care predau
tt,lii "I:'''' dulului, In functie de dificultatea temelor, de nivelul de cuno<tinte anterioare ale
:" , ,

20
colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica
de ritmul de asimilare a de catre colectivul instruit.
Modulul "Traduetoare" poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace
sau resurse didactice. Orele se recomanda a se in laboratoare in cabinete de
specialitate din unitatea de invalamiint sau de la agentul economic, dotate conform recomandarilor
precizate in unitalile de competenle menlionate mai sus.
Pregatirea practica in laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanla deosebita
in dobiindirea competenlelor de specialitate
Pentru achizilionarea competenlelor vizate de parcurgerea modulului "Traductoare", in
continuare se recomanda cateva exemple de activitali practice de invalare:
- exercilii aplicative practice de identificare grupare traductoarelor
- exercilii aplicative de comparare a traductoarelor
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitali de invalare
variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invalare ale fiecarui elev.
Acestea vizeaza urmatoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenlialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului in
coparticipant la propria instruire educalie;
imbinarea 0 alternanla sistematica a activitalilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dupa diverse surse de informare, observalia proprie, exerciliul personal, instruirea
programata, experimentul lucrul individual, tehnica muncii cu cu activitalile ce solicita
efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul disculiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care sa favorizeze relalia nemijlocita a elevului cu obiectele
prin recurgere la modele concrete;
unor metode de informare de docurnentare independenta, care ofera deschiderea
spre autoinstruire, spre invalare continua.
Pentru atingerea obiectivelor dezvoltarea competenlelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate urmatoarele activitali de invalare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exercilii de documentare;
Navigare pe Internet in scopul documentarii;
Vizionari de materiale video (casete video, CD - uri);
Disculii.
Se considera ca /live/ul de pregiitire este realizat corespu/lziitor, dacii poate fi demo/lstrat
fiecare di/ltre rezultate/e l/lviiriirii.
7. Sugestii eu privire la evaluare
21
Realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ integrat la procesului de predare/
Invatare care inforrneaza asupra Indeplinirii criteriilor de realizare a abilitatilor
atitudinilor.
Propunem urrnatoarele instrumente de evaluare continua:
de observatie;
test;
de lucru;
de autoevaluare;
Teste de verificarea cu itemi cu alegere multipla, itemi alegere duala, itemi de
completare, itemi de tip pereche, itemi de tip Intrebiiri structurate sau itemi de tip rezolvare de
probleme.
Propunem urrnatoarele iustrumente de evaluare finala:
Proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunziitoare a
bibliografiei, materialelor echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor
materialelor Intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi.
Studiul de caz, care consta In descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei inregistrari
electronice care se refera la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care ofera inforrnatii despre rezultatele ale elevilor, activitalile
etc.
In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip forrnativ la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce
dobandirea competenlelor specificate In cadrul acestui modul.O competenta se va evalua 0 singura
data.
Evaluarea scoate in evidenta masura In care se forrneaza competentele cheie competenlele
tehnice din standardul de pregatire profesionala.
8. Bibliografie
I. Penescu C, Echipamente electrice $i electronice pentru automatiziiri, Editura Didactica
Pedagogica, Bucuresti,1989
2. Sabina Hilohi, Elemente de comanda control pentru aqionari sisteme de reglare
automata, Editura Didactica Pedagogica, Bucuresti,2004
3. Ciciirlea A, Tehnici de masurare In domeni, manual pentru clasa a XI-a, Editura CD
Press, 2007
4. F, Elemente de comanda control pentru actionari sisteme de reglare
automata, Editura Economica, 2002
5. Pintea M, Auxiliar curricular pentru modulul Sisteme de automatizare,
http://www.archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3/Electronica si Automatizari
22